The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.

Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search
Published by Contepisto, 2021-07-28 02:00:37

Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

=-~,-,'.-
o;<.:<'1-~~~

.•...
,'''~.'' '>.

Prof. dr. lolanda Mitrofan

- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Catedra de
Psihologie, Studii aprofundate In Psihoterapie (Master), Universi-

tatea Bucure9ti. Sustine disciplinele.
- Psihoterapie experientiala, creativ-expresiva $i transpersonala
(Master - In psihoterapie, Univ. Bucuresti).

- Terapii de familie (Master - Catedrade PSihologie 9i anulill Sectia
Asistenta Sociala, Universitatea Bucure$ti.
- Psihoterapie 9i Consiliere 9i terapii de familie - Sectia Psiho-
logie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III - Asistenta Sociala,
Universitatea Bucure$ti.
- Psihoterapia copilului 9i adolescentului $i Consiliere de familie
(Master In consiliere, Sectia Pedagogie).
- Psihologia familiei $i psihosexologie, 'an IV Psihologie, Uni-
versitatea Bucure$ti.
- PSihoterapeut practician cu specializari In: terapii creative, NLP,
dramaterapie, gestalt terapie $i terapii de cuplu $i de familie.
- Pr89edinta Societapi de Psihoterapie Experientiala Romana.

- Autor 9i Coautor a peste 100 de studii, articole 9tiintifice ~i teme
de cercetare, precum !?i al cartilor: "Cuplul conjugal - armorlie $i
dezarmonie", Ed. ;>1. 1989; "Familia de la A ... Z" Ed. ;>1. 1991;
"Elemente de psihologia cuplutui", Ed. ;>ansa, 1994; "Elemente de
psihologia cuplului; editie revizuita 9i adaugita, Ed. ;>ansa 1996 $i
editia 1997; "Psihologia relatiilor dintre sexe. Mutatii $i alternative,
Ed. Alternative, 1997.

LEI: 45000 ISBN: 973-98331-0-1

Sub redactia:

Prof. dr. IOLANDA MITROFAN

PSI HOTERAPIA

,EXPERIENTIALA

o PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII

5~1 DEZVOLTARII PERSONALE

edit,ia a II-a

-_.~-------------- -
~--------- ---------------------------

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
MITRO FAN IOL>\NDA

Psihoterapie experientiaH'jlolanda Mitrofan. - Ed. a 2-a -

Bucure~ti: Infomedica, 1999
360 p.: ii.; 26 em.
Bibliogr.
ISBN 973-9394-20-5

615.851

© 1999 by INFOMEDICA s.d.

PSIHOTERAPIA EXPERIEN1IALA

o PARADIGMA A AUTORESTRUCTURARII

~I DEZVOLTARlI PERSONALE
Sub redactia Prof. dr. Iolanda Mitrofan

ISBN: 973-9394-20-5

Toate drepturile rezervate Editurii INFOMEDICA
Nici 0 parte din acest volum nu poate fi copiata lara
permisiunea scriii a Editurii INFO MEDICA.

Drepturile de distribulie in striHnatate
apartin in exclusivitate editurii.

Copyright © 1999 by INFOMEDICAs.r.l.
All rights reserved.
Editia I - 1997

Apamt 1999

Editura INFO MEDICA Bucure§ti
~os. Panduri 35, Bl PI, Sc. A, Ap. 34
Tel.: 781.34.28; 781.42.98
Fax: 781.34.28

Coli tipar: 45. Format 8/61x86.
Hartie offset 61x86/70gm2
Tipaml executat la INFOMEDlCA s.r.l.

Redactor: Prof. dr. Iolanda Mitrofan
Tehnoredactor: Liliana Pricop

«De aceea voi urma propriul meu drum - nu fn cautarea unei alte

sau mai bune doctrine, did §tiu ca ea nu exista, ci pentru a abandon a

toate doctrinele §i pe top mae§tri, ca sa-mi ating singur /in ta.»
Herman Hesse (Siddartha)

I

AUTORI

1. Prof. dr. Iolanda Mitrofan - MRoemma!n'ra::. al Societatii de Psihoterapie Experientiala

- Facultatea de Sociologie, Psihologie Pedagogie, Cate- - Autar al volumului "SIDA - Confluente psihosoeiale,
dra de Psihologie, Studii aprofundate in Psihoterapie Ed. St. §i Tehnica 1997 §i coautor 1a volumul "Pentru
(Master), Universitatea Bucure~ti. Sustine disciplinele. o Societate centrata pe Copil" )sub coordonarea C.
Zamfrr), Ed. Alternative, 1997.
- Psihoterapie expelientiala, creativ-expresiva ~i trans-
personala (Master - in psihoterapie, Univ. Bucure§ti). 4. Victor Badea

- Terapii de tilinilie (Master - Catedra de Psihologie §ianul - Psiholog (in curs de studii aprofundate - master in psi-
III Sectia Asistentii Sociala, U niversitatea Bucure§ti. hodiagnostic §i psihoterapie).

- Psihoterapie §i Consiliere §i terapii de familie - Seqia - Asistent universitar (Universitatea Titu Maiorescu, Fa-
Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu, anul III - cultatea de Psihologie).
Asistentii Sociala, Universitatea Bucure§ti.
- Membm fondator SPER, - praetician specializat in con-
- Psihoterapia copilului §i adolescentu1ui §i Consiliere de siliere §i psihoterapie expelientiali'! de grup (in cadml
familie (Masterln consiliere, Sectia Pedagogie). Programului in parteneriat dintre Universitatea Bucu-
rc§ti §i Fundatia Soros), preeum §iin peer-counseling.
- Psihologia familiei §i psihosexologie, an IV Psihologie,
Universitatea Bucuresti. 5. Adrian Luca

- Psihoterapeut practician eu specializari in: terapii cre- - Asistent social, consilier practieian in probleme ale co-
ative, NLP, dramaterapie, gestalt terapie §i terapii de pilului §i farniliei afectaii de inJ:ectia HJV\SIDA, in
cuplu §i de familie. cadml Asociatiei Romane AntiSIDA (ARAS),Spitalul
Clinic de Boli lnfeqioase §iTropicale dr. V. Babe§;
- Cereetator §t.gr. I Institutul National de Expertiza Me-
dicali'!§i Reeuperarea Capacjti'!lii de Munca. - vicepre§edinte al Asociatiei Asistentilor Soeiali Profesi-
o~ti (AASP).
- Pre§edinta Societiitiide PsihoterapieExperientialiiRomani!.
- Coordonator al unor programe de formare in domeni- - Membru fondator SPERo

ul eonsilierJ §i psihoterapiei experientiale de grup, eu - Consilier de orientare rogersiana §i practlclan spe-
sprijinul Fundatiei Soros. cializat in psihoterapie experientiala de gmp (in cadml
- Coordonator §i director al programului de editare a Programului eu parteneriat dintre Universitatea Bucu-
Revistei de Psihoterapie Experientialii "Aici §i Aeum" re~ti §i Fundaiia Soros).
§i redactor §d-adjunct al Revistei de Expertizii Medi-
cali'!§i Recuperare a Capacitatii de Mundi. 6. Laurentiu Mitrofan personalii §i
- Autar §i Coautor a peste 100 de studii, articole §tiintifiee
§iteme de cercetare, precum §ial cartilor: "Cuplul con- - Student an IV psill010gie.
jugal- armonie §idezarmonie", Ed. St. 1989; "Familia - Membru fonda tor SPERo
de la A ... Z" Ed. St. 199]; "Elemente de psihologia
cuplului", Ed. Sansa, 1994; "Elemente de psihologia - Publicatii §i preocupiiri in dezvoltare
cuplului; editie revizuiili §i adaugitii, Ed. Sansa 1996 §i transpersonalil. §i in psillodiagnoza.
ediiia 1997; "Psihologia rela!iilor dintre sexe. ]\futatii §i
alternative, Ed. Alternative, 1997. 7. Anca Nicolae

2. Carmen Beyer - Psihologclinician, consilier §i psihoterapeut in
cadrul Fundatiei Roumanian Angel Appeal, centrul
- Psiholog (cu studii aprofundate - master - in psillOtera- de zi "Floarea Soareiui" - Spita1ul Clinic de Boli In-
pie §ipsihodiagnostic Universitatea Bucurqti). fectioase Colentina.

- Asistent universitar (Facultatea de Psihologie, Univer- - Membru fondator SPER.
sitatea Titu Maiorescu, sustine serninarii la discipline-
Ie: Psihoterapie, Consiliere §i Terapii de farnilie, Psi- - Practician specializari in "Peer Counseling" §iConsiliere
hodiagnoza proiectiva). §iPsilloterapie experientialii de grup (Programe ale Fun-
datiei Soros in parteneriat cu Universitatea Bucure§ti).
- Psihoterapeut practician §i formator, specializat in Psi-
hoterapie Experientiala de Gmp (programe in parte- 8. Denisa Cristina Stoica
neriat - Universitatea Bucure§ti §i Fundatia Soros).
- Asistent social.
- Membru fondatar §iconsilier coordonator §tiiniifical So- - Membru fondator SPERo
cieilitii de Psilloterapie Experien!iala Romana (SPER).
- Practieial} specializat in eonsiliere §i psihoterapie expe-
- Coordonator a1 programului de editare a Revistei de rientiala de gmp (Program in parteneriat al Universi-
Psihoterapie Experientiala "Aiei §i Acum", finantat taW Bueure§ti eu Fundatia Soros.
de FDSC §i redactor-§ef al revistei.
- SpecIalizare in terapii creative - program al Catedrei de
3. Doru Buzducea Asistenia Soeiala in colaborare cu Hogeschool Sittard,
Olanda.
- Asistent social cu studii aprofundate (Master) in poli-
tiei sociale. 9. Elena Otilia Vladislav

- doctorand; - Psiholog, clinician §i psihoterapeut la Policliniea de
- Consilier clinician in probleme ale copilului §i familiei Copii nt. 1 Bucure§ti.

afectati de infeqia \SlDA, in cadrul Fundatiei Rouma- - Studii aprofundate (Master) in psihoterapie §i psiho-
nian Angel Appeal.
- Coordonator al Departamentului de Servicii Soeiale diagnostic eu dizertaiia "Demers expresiv gestaltist
din Spitalul Clinic de Boli Infeqioase Colentina, in psihoterapia Copilului.
Sectia de zi "Floarea Soarelui", Bueure§ti. - Membru fonda tor §i eoordonator managerial SPERo
- Asistent universitar asociat, catedra de Asistenta Sociala, - Praetician §i formator speeializat in psilloterapia ex-
Universitatea Bucure§ti (sustine seminaru de Psihoterapie perientialii de gmp (program in parteneriat intre
§iAsistenti'iSociala a persoanelor cu SIDA §iboli eronice). Universitatea Bucurqti §i Fundalia Soros).

---- .
~,I'~-;C_~'/\
n

LJ

Introducere in psihoterapiile experientiale - 0 paradigma a restructurarii §i dezvoWirii personale 9
19
Cap. 1 Gestalt-terapia - de Ia con~tientizarea de sine la adaptarea creativa §i 61
integrarea holistli .. " ......................................................• 79
Iolullda ]lJitrofan
113
Cap. 2 Analiz3 bioenergetidi - Q terapie centrata pe comunicare croporall!
Cap. J'} Carmen Beyer 135

Psil10terapia reogersiana centratli pc persoana sau exper!enta "Cre§terii afective" .....•......... 143
Adrian Luca 169
195
Cap. 4 Psihoterapia existentiala san experienta diutarii sensului. De la pierdere 207
de sine Ia regas!re de sine"
Iolallda lYlitrofan, Dom Buzdueea 275
309
Cap. 5 Terapia realitate ~ transparen!a, umor §! respousabilitate - primn} pas 333
349
spre schimbare ' 359
Doru Buzducea

Cap. 6 Analiza tranzactionala, rlecorlificarea, deconspirarea §i interpretarea mesaje!or
ascunse

Dora Buzducea

Cap. 7 Psihoterapia copilului centrata pe metode eXlleriential-expresive ........•.................
Iolunda JWttrofun, Elena Ofilia Hadislav

Cap. 8 Psilioterapia experientia!a de famille ,
Iolanda Jl1itrofan

Cap. 9 Psihoterapia eXllerientiaia de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre§tere"
Iolanda ]lJitrofan, De1lisa Cristina Stoica

Cap. 10 Grupul experiential centrat pe psihodrama - un modul de optimizare

a disponibHitatilor pentru contact nman
Victor Badea

Cap. 11 Umoml ca forma de terapie - "a transforma suferinta prin ras"
AJeca Meolae

Cap. 12 De Ia dezvoitare personala Ia dezvoltare transpersonalii.
Lauren[iu ]lJitrofan

Bibliografi'! •••..•....•...............•......••......••••••.....•.•.....•••.•.....
Tabcle

9

D~u[ffi@[Q)[lJJ©~[ffi~ D~ ~~D[}={]@lJ[g~&~D&

~~~~D[gC~lJD&~~ D @ ~&~&[Q)D@U0TI~
~

& &[lJJlJ@[¥3~~u[ffi[lJJ©lJ[lJJ~[ffiDD ~D
[Q)[ggW@[Lu~~DD ~[g~©@~&[L[g D

1. Cui Ii este adresata cartea ~i unele explicatii necesare

Aceasta carte este adresata in primul rand studenfilor in psihologie, asistenfa sociata,
pedagogie, psihopedagogie §ipsihosociologie, interesali, orientali sau in curs de specializare
1n domeniul consilierii §i psihoterapiei, precum §i tuturor speciali§tilor care profeseaza in
cadrul serviciilor de sanatate mintala (profilaxie §i recuperare primara, secundara §i
terpara), ca §i celor din sfera educalionala.

1n al doilea rand, ea este adresata tuturor speciali§tilor, implicali direct sau indirect in
munca de constliete §ipsihoterapie - individuala, in grup sau afamiliei, atat in cadru insti-
tUlionalizat (servicii medicale, psihologice §i de asistenla sociala din institulii guvernamen-
tale §i organizatii neguvernamentale), cat !jii7.1cadru privat.

1n al treilearand, prin st';idiilede caz exempliflcative apaJ1inand unor autori consacraJi,
ca §iprin rezultatele clinice §iformative obJinute de g-rupulnostru, ca parte componenta a
SocietaPi de Psihoterapie Experienpala Romane (SPER), incercam sa oferim informafii
llnui public mai larg, care sa familiarizeze actuala societate cu posibilitalile ofertei de ser-
vicii psihologice §ipsihoterapeutice experienliale individuale, de grup §ifamiliale, centrate
pe dezvoltare umana, considerandu-le metode utile, atat 1nasistenla adultului, cat §i a ado-
lescentului §i copilului.

PSihoterapiile experien1iale deschid 0 poarta catre un mod mai sanatos de a fi §i de a
acJiona alfiinlei umane aflate in dificultate, supuse bulversarilor sociale, economice, psiho-
logice, eXistenJiale, ale sfir.Jituluide mileniu, peste tot in lume §i la noi, deopotriva.

Speram ca prin aceasta carte sa sensibilizam §i sa orientam nevoile celor in impas exis-
tenJial, ca .Jiale celor care doresc sa-§i sporeasca eficien1a §i bunastarea psihologidi, spre
speciali§tii in consiliere §ipsihoterapie, care incep §i in Romania, din ce 1nce mai mult sa se
faca "auziJi", dar ale caror oferte de servicii sunt inca pu1in in1elese in esenfa lor. Adesea,
potenfialii beneficiari ai acestor servicii sunt mana1i de a§teptari nerealiste sau confuze, care
Jin de 0 scazuta cultura a practicii §ifinalitaJilor specifice acestorforme de asisten1a umana
complexa. Consilierea.Ji cura psihoterapeutica sunt in mod supetjicial §i eronat substituite,
asimilate sau confundatefie cu tratamentul strict medical (de unde §i atitudinile de depen-
denla §i a§teptare pasiva a ceva obiectiv, care sa fie "oferit", "indicat" sau ,Jacut" -
echivalentul tabletelor, explorarilor fun cfionale cat mai sofisticate sau al ifaturilor experte
bazate pe interdic1ii, contraidicalii sau indicalii terapeutice), fie sunt identificate cu 0 inter-
venpe strict educaponala.

---------------~----------------------------------------------~

10

Incercam sa contribuim prin informafiile §i cercetarile incluse fn acest volum, la schim-
barea unor mentalitafi fndi reticente, rezistente sau nerealiste fn raport cu psihoterapia, care
fie 0 supraevalueaza acordfndu-i un halau magic, fie 0 subevalueaza, 0 contesta sau pur §i
simplu, 0 ignora.

Incercam sa complementam pupnele surse infonna1fonale romane§ti fn acest domeniu,
precum §i numarul fnca redus at traducerilor care s-au facut dupa 1990, care sunt domina-
te de lucrarile fundamentale ale psihanalizei. In completarea acestora, avand fn vedere
unele izvoare psihanalitice .Jianalitice prejioase, fn special cele identificate fn operele lui
Jung §i Reich, (pe care orientarea experienpala Ie recunoa§te, asimilfndu-le §i deta§andu-se
totodata de ele, prin infuzia gfndirii fen omen ologice .Jiprin jundamentul umanist-existen1i-
alist), lucrarea noastra vine sa umple ,,0 lacuna" infonnafionala, referitoare la un domeniu
fnca incomplet cunoscut §i exploatat.

De aceea, adresam mulfUmiri speciale domnului dr. Sarin Paveliu - directorul Editurii
,,INFOMEDICA u, pentm receptivitatea §i sprijinul acordat fn publicarea acestui tratat, d-lui
conf dr. I.B. lamandescu - pentru suportul moral §i atitudinea fncurajatoare {n legatura cu
editarea IUi,precum §i d-nei Liliana Pricop, pentru efortul intenstv §i daruirea cu care s-a
invest;t Tnlaborioasa tehnoredactare.

Sistemul studiilor aprofundate (master) in psihoterapie, carejuncfioneaza la Untversita-
tea din Bucure§ti, (de pe lfnga catedra de Psihologie a FacultaPi de Sociologie, Psihologie
§i Pedagogie) ofera, in sfir.Jit, un cadru de form are academica in acest sens, iar multiplele
contacte profesionale cu psihoterapeufi recunoscuti din Franta, Olanda, S. UA., Anglia,
Australia, Elvefia §i Germania, precum §i unele programe de specializare in diverse metode
§i tehnici psihoterapeutice, apar]inand dominant orientarii experienJiale} au contribuit sem-
nificativ la deblocarea instruirii §iformarii speciali§tilor fn psihoterapie §i consiliere.

In peisajul pestri! al orientarilor psihoterapeutice din Romania ultimilor 7ani s-au struc-

turat §i afirmat, pornind de la activita1i anterioare care concentreaza mid nuclee opJionale
tradifionale, preocupari §i contribulii semnificative in: domeniul hipnozei §i sugestologiei, cu
accent pe terpiile ericksoniene (profdr. Irina Holdevici, conf dr. Ion Dafinoiu, §.a.formafi
de prof dr. Vladimir Gheorghiu - sugestolog de reputalie intemalionalii); in domeniul psi-
hanalizei (V: Dem. Zamfirescu, Leonard Gavriliu, Vera Sandor .J.a.) §i al somatoanalizei
(dr. Cornelia Vulpe §i colaboratorii, formafi de dr. Richard Meyer); 1n domeniul psihote-
rapiei cognitive (§coala de la Cluj), fn domen iul psihodramei (grupul de la Timi§oara, ca §i
cele de la Sibiu §i Bucure§ti) etc. La acestea se adauga propriile noastre preocupari de ori-
entare experienpala, orientate dominant gestalt-terapeutic §i creativ-expresiv, precum §i de
terapie a cuplului §t a familiei.

Formalia mea de psihoterapeut a beneficiat de mai multe stagii de perfecfionare, dintre
care doua fn Olanda, la Hogeschool Sittard, in domeniul terapiilor creative, dramaterapiei,
metodei Goldstein cu suport audio-vizual §iprogramarii neuro-lingvistice, pe jundalul ori-
entarii umanist-experienJiale, cu profesori de psihoterapie, dirora Ie sunt extrem de
recunoscatoare: John Ramakaers, Joey Arends, Margaret van Rooj §.a. Completarea stu-
diului documental' §ipractic in domeniul vast al terapiilor umaniste mi-a fost facilitatii cu
amabilitate §i sprijin efectiv de cffiva speciali§ti cu care am avut un prelios contact §tiinfific,
Tn cadrul Programului Tempus, 1993-1996 al catedrei de Asistenla Socia!{i (al Faculta1ii
S.P.P., Universitatea Bucure§ti).

11

Exprim mul{umiri speciale profesorilor coordonatori ai acestui program in parteneriat -
prof dr. Corry Ehlen §i prof dr. Elena Zamfir, precum §i profesorilor Josefien §i Laurence
van Stralen, France Alders, Lou Wanten §.a.

Experienta mea clinidi s-a fonnat pe parcursul a peste 20 de ani, fn cadrul Laboratorului
de cercetare in domeniul neuro-psiho-senzorial (pe care I-am condus fn perioada 1990-
1997), din Institutul National de Expertidi Medicala §i Recuperare a Capacita{ii de Munca,
Bucurqti. Aici am avut §ansa (fundamentala pentru cursul existen{ei mele) de a practical
evalua §i valida module de psihoterapie intensiva, fn contextul unor programe recuperatori(
eomplexe, eu paeienli psihiatrici, de 0 mare diversitate nozologidi. Am luerat fn special cu
.bolnavi psihogeni, din registrul tulburiirilor nevrotice, dar §i cu grupuri de schizofreni fn stadii
defectuale §i remisional-reziduale, precum §i cu familiile unora dintre pacien{ii mei.
Integriindu-mii §i fnva{fnd siilucrez fn echipii recuperatorie multidisciplinarii, fonnata din
psihiatru, medic de expertizii §i recuperarea capacita{ii de munca, psiholog, sociolog §i asis-
tent social, iar dupa caz, stabilind colaborari fructuoase cu neurologul sau alP speciali§ti,
cum ar fi kinetoterapetul, am putut practica psihoterapie experien{iala, individuala §i de
grup, ca 0 componenta complementara §i uneon' alternativa a tratamentului recuperator.

Orientarea mea experienjial-existenjialii s-a structurat pleciind de la specificul psihologic
§i situational al cazuisticii aflata fntr-un context existential deosebit - cellegat de trauma
"stigmatului" social al "fnvaliditatii psihice ", de cea a marginalizarii sociaIe, de motiva{ia
adversa recuperarii (v. bene{iciul secundar, nu numai financial', dar §i emo{ional), de con-
duitele §i atitudinile demisionare in faja viefii §i a activit6{ii organizate, fn general. Pentru
cei mai multi dintre ei, am putut constata di "a murit speran{a", dar "a supravieruit decep-
{ia". Cei mai multi dintre invalizii psihici sau fn pragul invalidarii, penduleaza intre doua
lumi - cea a normalita{ii §i cea a anormalita{ii psihice §i sociale, cu tot cortegiul de senti-
mente negative, de la ostilitate §i frustra{ie, la teama de rejec{ie sociala, de la teama de sine
la teama de altii §i de rela{ia cu lumea, de la nefncrederea fn sine la nefncrederea fn mediul
social §i fn Dumnezeu. Si invariabil, toti sau aproape toti, sufera de un "complex al abdicarii
de sine, de pierdere a sensului devenirii. J,

1o/farturisesc,reevaluand retrospectiv lucrurile, ca fncercarea mea de a susjine psihote-
rapeutic §i de a activa "resursele latente ", fntr-un asemenea context cazuistic nu a fost de/oc
u§oara, §i nici lipsita de un gust amar, pe care cei care lucreaza in psihiatrie fl experimen-
teaza adesea. Dar pe masura ce au trecut anti, munca mea ca psihoterapeut a fnsemnat fn
.foarte mare masura 0 permanenta restructurare interioara, 0 resursa de fncredere, perse-
verenfa §i sens, a bucurie fmparta§ita cu pacientul ari de dUe ori ajunge sa se exploreze §i sa
se accepte, sa se con§tientizeze dintr-o alta perspectiva §i sa-§i gaseasca salujii proprii. Si
cea mai buna "recompensa" a eforturilor mele, (care de la un timp au fncetat sa mai fie
eforturi, ci doar un "mod natural de a fi prezenta'J fn rela{ie) a constituit-o redobiindirea
imboldului spontan al clientului de a se experimenta pe sine ~ipropritle-i solu{ii, curajul de
a §i Ie asuma §i suporta consecintele, dar mai ales de a continua sa ,,fncerce".

Practica psihoterapiei experienfiale a constituit simultan ,,0 §coala a devenirii mele ca
profesionist §i ca persoana", fn care am fnvatat sa-mi vindec orgoliile, nerabdarea §i aspira-
{tile nerealiste, sa fnteleg pacienjii din perspectiva dramelor lor personale, dar §i a capa-
citatilor lor nebanuite, blocate, din interiorul unic al fiin{ei {iecaruia. Am putut astfel avea
acces la motivajitle autentice ale acfiunilor §i comportamentelor lor, la credinlele lor intime,
la emojiile §i sentimentele pe care Ie experimenteaza fata de ei fn§i§i§i fata de altit.

~~~~~~~~~~~~~~~=~~~~~~~~~~~~--------------------------._-~---------_ ._. -

12

Am invatat sa nu-i iudec din perspectiva mea} sa-i accept pur §i simplu pentru ca sunt} sa
aseult, sa-ia§tept §i sa tac, respectfndu-le nevoile, sa-i provoc la autocunoa§tere §i autoex-
primare} sa did cu ei §i "sa dramatizez" eu ei, sa simt cu ei, sa intelegem durerea §i suferin-

ta pana se transforma fntr-o experienta d~ cunoa§tere superioara, pina cfind i se reveleaza
sensu I §i puterea transformativa pozitiva. In mod firesc, n-am incetat niciodata sa sper §i sa
cred fn §ansele §i resursele lor autocompensatorii, sa-i aiut sa-§i gaseasca ei fn§i§i"capatul fi-'
rului}: sa-§i redescopere §i 0 alta fap, nebanuita} chiar §'i atunci cand totul pare pierdut §i
fara ie§ire.

Explorand impreuna redescoperirea de sine, autorevelarea, am avutr;cces la sursele
spontaneitatii §i autentieitatii in contactul terapeutic, am experimentat "depa§irea impasu-
lui "}"revenirea" §i "cre§terea "}fntr-o experienta comunq, imparta§ita.

Nu mi-am propus niciodatii sa-i aiut impunandu-le ce it cum sa faca, ci am diutat mereu

calea de a-I aiuta sa se aiute, pe cat posibil, ei fn§i§i.Acest mod de a fi m-a aiutat deopotriva
pe mine fnsami} stimulfndu-mi creativitatea in dialogul terapeutic §i bucuria de a cauta §i

gasi noi mtiloace de exprimare. Se poate spune ca am fnvatat mult de la pacientii met §i fn
ceea ce mii prive§te, §i in cee~,ce prive§te natura, semnificafia §i creativitatea relafii/or din-
tre noi. A§a incat, orientarea mea experienfiala nu este deloc intimplatoare, ci singura care
mi se putea "intimpla" fn destinul meu profesional §i personal.

Luerul in echipa m-a "foriat" interior, oferindu-mi nu doar suportul, ei §i masura celo!'
fn(aptuite: rezultatele programelor de psihoterapie practicate au fost de cele mai multe ori}
evaluate dinamic de intreaga echipa de speciali§ti} "puse sub lupa profesionala" a mai mul-
tor ochi §i specialitati medica Ie} ceea ce a constituit un avantai enorm §i mi-a f.'1tretinut
increderea in ceea ce practic.

Multumesc colegilor din lnstitutul National de Expertiza Medicala §i Recuperare, ca §i
tuturor medici/or din reteaua nat~9nala de EMRCM, care tn-au spriiinit in toti ace§ti ani
prin selectarea §i fndrumarea dr:/·cazuri cu indicalie psihoterapeutica, precum §i tuturor
pacientilor care au cooperat sau au manifestat rezistenta in contactul terap'tiutic, in egala
masura importanfi pentru clarificarea §i structurarea stilului meu terapeutic.

Sunt extrem de recunoscatoare d-lui prof dr Nicolae Shiite!; directorul institutului, pen-
tru spri;inul generos §i fnerederea constanta pe care a manifestat-o fata de munea mea in tofi
acei ani.

Omagiez spiritul celui care mi-a fost maestru in primii mei ani de formare ca psihote-
rapeut - dr. Armand Boreea, de la care am deprins un anume mod de a a fi §i aetiona eu
oamenii §i pentru oameni, eu pacienfii §i pentru pacienti.

Experienta mea relativ indelungata in sfera recuperarii terfiare a bolnavului psihic, mi-a
alimentat in timp dorinta de a interveni mai mult in pro{ilaxiatulburarilor psihiee §i mai ales
in (ormarea conditiei §i disponibilitatilor psihologice §i spirituale ale viitorilor praeticieni in
consiliere §i psihoterapie. Ideea (ormarii grupurilor de dezvoltare experientiala, centrate do-
minant gestalt-ereativ, dar prelutind flexibil elemente din psihodrama, abordare rogersianii,
terapii expresive §i analiza existenfiala) a aparut ea un rezultat al reflexiilor pe marginea
fntregii mele experiente elinice, iar aetivitatea mea didaetidi, de dupa 1990, eu studentii
facultatilor de psihologie, asistenta socialii §i in eadrul masterului de psihotera.pie, a eonsti-
tuit un cadru propiee punerii ei in aplieare. Pe linga eursurile §i seminariile formative
curente, un Program de training extensiv pe care I-am conceput §i coordonat, organizat eu

spriiinul financiar al Fundafiei Soros pentru 0 societate Desehisa} a constituit 0 experienta

13

de practica formativa, din care am selectat unele rezultate ~i fn lucrarea prezentii. Progra-
mul s-a desfa~urat pe principful ,]§tafetei", fnsemnand minimum 300 de ore §i maximum 600

de ore pentru {ieeare terapeut format (24 de speciali§ti), pe pal'cursul a 10 luni de practica
cu supervizare §i incluzInd eca. 250 de studenti beneficiari - membri celor 24 grupuri de

optimizare).
Coautorii acestui vo/urn sunt fn majoritate tineri psihologi §i asistenti sociali, specializa{i

in consiliere §i psihoterapie expertentialii de grup..o parte dintre ei eu master in psjfwterapie,
dar cu totii, membn'i ai Sodetatii de Psihoterapie Experienfiali1 Romane. Ei mt-au fost stu-
denfi §t mi-au devenit colegi, peruru ca fmpreuna (cu ei §i cu ceilal[i membri ai grupului
SPER) am desfa:jurat cercetari, am constituit grupuri :jf am practicat terapie experientialii,
lucrand mai fntfi cu noi fn§ine, fn scop optimizator §i formativ] pentru a putea lucra eu cei-
ialfi §i continufnd sa lucram, fn paralel, eu noi, ca grup de terapeuti In formare. lmpreuna

am fnva{at sa simrim, sa gfndim §i sa actionam in lumina unoI' optiuni prot~sionale libere §i
a unor preferinle §i canvingeri camune, de factura umanist-experienfialii. In cadrul grupu-
lui SPER am experimentat!ji continuam sa experimentam ,.cre!jterea" noastrii ca terapeufi
"fmpreuna ", proces pe care fl continuam. avand convingerea ca nu doar atestarea scriptica
ne da masura existentei noastre profesionale. d mai curand eea faptica. De aceea, lucrarea
de {ata, include pe lfnga marile §coli ale orientarii experien{iale actuate §i propriile noastre
observatii, rezultate cazuistice §i experimente tehnice} in spiritul uneia sau alteia dintre §co-
lile respective, dar §i fn funetie de disponibilita[ile personale §t aptitudinale pentru utilizarea
predilectii a anumitor metode !ii tehnici.

Un loe important I-am aeordat unora dintre eazurile cu valoare didactica. preluate din
autori cansacra!i, folosind pe cat pasibil sursele originale, fn speranta ca puterea modelelor
ac{ioneaza prin ea fnsa§i, 1'n .mintea §i spiritul cititorului interesat.

Lucrarea include prezentarea principalelor §coli psihoterapeutice centrate pe experienta
traita "aid §i acum ", de la cele axate dominant pe dezvoltare personaliiJ de 0 mare diver-
sitate §i extensie, pana la cele mai noi, axate pe dezvoltarea transpersonalii §i spirituala.
constituite pe terenul primelor, prin confluenta cu practieile spirituale orientale. Ordonarea
!jeolilorpsihoterapeutice experien[iale s-a fiicut avand fn vedere doua axe:

- aria psihologica dominanta fn focalizarea demersului psihoterapeutic de restructurare,
prin explorare §i experimentare;

-modalitatea aplicativa : individualii (adult, copil); interpersonala (familie, grup de opti-
mizare, grup fomzativ fn dameniul praeticii psihoterapeutice).

Pe baza aeestor criterii, succesiunea capitole/or refleetii logica restructurarii §i dezvoltarii
personalitiifii. fntregul proces al devenirii fiintei, de la conditia fmplinirii personate a Sinelui
- la cea a autorealizarii transpersonale, de la extinderea campului experienfial al con§tiintei
- la saltul ealitativ fn experien{ele transcon§tiente, dupa cum urmeaza:

• terapii ce actioneaza dominant in sfera psihoeorporalii, eu seop de unificare §i integrare
a Eu-lui, de armonizare a relafii/or dintre corp §i mental, prin con§tientizarea de Sine
(gestalt-terapia §i analiza bioenergetica);

• terapii centrate dominant pe maturizarea emo!ionala sau "cre§terea afeetiva" (ttrapia
rogersiana centrata pe persoana);

• terapii centrate dominant pe maturizarea caracterial -valorid (sensul filosofic al
devenirii personale- psihoterapiile existen{iale §i terapia realitate);

• terapii centrate dominant pe maturizarea fn sfera comuniearii §i a relafionarii eu
ceilalfi (analiza tranzacfionala, metoda Goldstein);

14

• aplicaliile psihoterapiilor experientiale in tratamentul copilului, familiei §i grupurilor
(grupul gestalt-creativ, grupul centrat pe pSihodrama, grupul de intflnire rogersian).

in s{ir!jit,am considerat necesar sa includem un capitol despre umor -ca forma de tera-
pie §i implicatiile lui in autovindecare, cre§terea §i maturizarea personala, atat a clientului,
cat §i a terapeutului, precum §i in relatiile de grup. Capitolul final este dedicat tranzitiei de
la ,,§coala dezvoltarii personale « ta ,,§coala dezvoltarii transpersonale, in speranta ca vom
deschide drum celei mai noi directii de cercetare ("a patra forfa in psihologie ''), pe cat de
pulin cunoscute in tara noastra, pe atat de moderne §i incitante, cu aplica/ii in sfera experi-
entelor excePlionale, spirituale§i transcognitive.

2. Principiile psihoterapiei experientiale

Obi§nuim sa spun em ca, in mod natural, cunoa§terea incepe cu experienla. "A fi in situ-
alie JJ sau "a fi prezent" este atitudinea prin care ne dezvoltam, vedem §i percepem lumea §i
mijlocul obiectiv prin care stabilim relalia personala cu ceilalli §i cu lumea. Aceasta atitu-
dine naturalCi, spontana, de a experimenta realul este "poluata" de 0 mulfime de prejude-
cali, scheme aperceptive invalate, stereotipii §i obi§nuinle socio-culturale, supozitii §i
dorinle, dar ceea ce conteaza in primul rand este perceptia realului §i trairea afectiva aso-
ciata ei. Reflexia §i evaluarea, ralionalizarea §i pastrarea cuno§tintelor §i a atitudinilor ce
ne definesc, dupa criterii de 0 mare diversitate, (in funclie de dinamica fenomenelor con§ti-
ent-incon§tiente, de nevoi §i de posibilita/i, de interese §i de speranle, de frici §i de neputin-
Ie) - toate acestea devin §i se construiesc pe sistemul nostru natural, direct, de a experimen-
ta lumea, atat cea interna, cat §i cea externa ..

ACliunea este principiul de baza al dezvoltarii, atat la nivel mental, cat §i comportamen-
tal. Noi experimentam (aclionam in plan intern) ori de cate ori proiectiim (gandim §i con-
cepem strategii, operam,analizam §i comparam, abstragem §i generalizam, elaboram solulii
§i rezolvam, imaginam, ne reprezentiim, visam §i cream). Apoi transpunem "proiectul nos-
tru mental « in realitate, verificam, modificam, restructuram ceea ce am proiectat, fn contact
direct cu obiectul, relaliile sau strategiile rezultate sau puse fn aplicare. Proiectul nostru
mental se refera §i la propria imagine, la Eul sau Sinele nostru, autoperceput, real sau ideal,
la ceea ce §tim sau nu §tim ca suntem, la ceea ce dorim sau respingem la noi fn§ine. Devenim
persoane §i ne actualizam Sinele, dupa expresia lui Maslow, restructurand continuu reali-
tatea extern a §isimultan pe noi fn§ine, precum §i raporturile dintre fiinta noastralauntrica
§t realitatea externa.

invatam astfel, intreaga viala sa participam la marea creatie, ca parte a acesteia §i
bucurandu-ne de privilegiul creativitatii §i al transformarii. Puterea transformativa se
exprima fnsa in egala masura, in creafie, ca §i in destruclie. Creativitatea, ca §i distructivi-
tatea noastra se rasfrfng nu doar asupra exteriorului (mediului), ci §i asupra interiorului
nostru. Astfel, ne putem autocrea, pastrandu-ne §i sporindu-ne sanatatea, intrand fntr-un
acord firesc cu mediul psihosocial §i fizic, cu ecosistemul, sau ne-o putem submina §i dis-
truge, fie din ignoranta, fie din iresponsabilitate, fie din uitare de Sine, fie din pierderea,
pervertirea sau ratacirea valorilor moral-spirituale.

Cu cat suntem mai pufin con§tienti de noi in§ine, cu atat ne fndepartam de la natura
noastra sanatoasa, pozitiva, deschisa, potential creatoare, cu resurse aproape nelimitate fn
a se adapta, evolua, transforma.

15

"iv'atura, din fntamplare sau din neeesitate l-a (Cieutpe om. Omul, a construit ulterior,
ca fiinfCiliberCi§i capabila de premeditare, propria sa umanitate. A fi om fnseamnCia dori sa
fif libel'. Dacii eu eunosc pe dinauntru libertatea mea posibila, inteligen[a lmi aratCilimitele
ei ", este de pCirereJaquard Albert (1988).

Psfhoterapia experientialii, prin accesulla natura trans{ormiirilor de sine §f a rela/iilor
interumane, prin valorile ei pozitive care stau la baza fntelegerii, exploran'i §i asistarii fiinlei
umane, se eonstituie fntr-o paradigma a restructurCirii§i dezvoltarii persoanei, ca 0 cale de
redoMndire §i pastrare a sanala[ii somato-psiho-sociale, de prevenire a alienar!!. in
nulsura care pelsoana f§i deb!oche(!za, lolose§te creativ §i dezyolta propriile resurse,

{licand rata stressurilor §i provocarilor exlstenfei, printr-un proces de evohftie eon§tient,
autocontrolat, bazat pe libertatea alegerilor ~ipe asumarea responsabilita/ii, putem vorbi de
adaptare creativd, adidi de siinatate in sens larg - somatopsihic, socia-morar interpersonal
~ispiritual. Aceasta presupune angaiarea persoanei fntr-un praces de autovindecare, provo-

carea 'Ii activarea resurselor ei compensatoril naturale, poten[area aceSWr!1prin regasirea
semnifi'ca>tiilor ~sl sensurilor reale ale existent>ei.

Procesul de fnsiinlito§ire este pentru experien{ialist - 0 redescoperire de sine, 0 refntoar-

cere la izvoarele propri!, spontane §'i pozitive, 0 reintegrare a experien{ei impasului §i a bolii

pe 0 aIM treaptCia cllnoa§terii ~i pe un alt nivel al con§tiinlei, 0 armanizare a tendintelor

contrarii printr-o clarificare de sine §i fnva{area strategiei de "a lucra asupra sie§i" §i de a
te autoschimba.

Aeest proces este indestructibillegat de coevolu!ia spiritualii, a terapeutului :jipacientu-
lui, de dubla responsabilitate a pastrarii igienei psihologice ~i rela{ionale de catre ambii, fn

cadrul unui praees de devenire,.,cre§tere" §i fmplinire mutualii, ·hazat pe respectullibertalii
valorUor §i optiunilor.

Pentru experientialist, sanatatea individualii flU poate lz rupta de sanatatea sociala §i de
eea a mediului natural, adica de respectarea ritmurilor §i legiloy naturale ale cosmosului.
Coneep!ia ~imodaliatea de ahordare este holistii. ealea este armanizarea eu sine, en altii
fii eu lll.mea, obiectivul este autodezvoltarea, autotrans!ormarea sanogena ~i autocrealia,
far {inta este lnaintarea fntru cUJ1.oa~teret,ranscunoa~tere ~i transpersonalizare.

Psihoterapia experienjialii are "radCicini"In filosofia existenliala §i gfndirea {enome-
nologica, de aceea ea pune accent pe trCiirea!ji devenirea llinlei umane, care este libera, §i
prin urmareJ responsabilCide propriul destin.

dDevenirea personala este un proees de autoereatie in care omul sci se impUee

con§tient. Terapeulii experienliali§ti considera lucrul eel mai important care trebuie pro-

teiat la om este unieitalea sa. Fieeare dispune de un [Jotenfiallatent ce se cere valorificat.

Acest potenfial este eea mal sigurCigaran{ie In lupta eu alienarea, eu "lnstn1.inarea amului

de sine ", cu pierderea sau blocarea spontaneitalii, autenticitCitii §i capacita{ilor creative.
Boala psihicii poate fi considerata, din aceasta perspectiva, drept 0 expresie a seaderii .00-

tentialului uman prin blocarea posibilitafilor de mani{estare a eu-fui.

Psihoterapeutul experientialist pune fn prim-planul preocuparilor sale trairea emo[iei §i

exprimarea experien{ei prezente. Principiul sau de baza este experienfa "aid :ji acum J',

ceea ee fi pennite subiectului con~tientizarea propriilor percep/ii, emofii, ganduri §i trairi.

Dobandind eOl1§tiinJapropiului eu, persoana va fi eapabiliJ.&7 se puna fn acord ell semnifi-

ea[ille llimit sale interne §i externe §i sa se petfectioneze prin autorestructurare.

16

Relalia terapeutidi poartii §i ea "amprenta" valoriziirii omului ca entitate activii, auto-
afirmativii. Astfel, rolul terapeutului nu este acela de a-I modifica pe padent, ci de a-i crea

situatii experientiale prin care acesta sii devinii con§tient de propriile disponibilitiiti, pe care,

apoi, sa Ie puna in acfiune in scopul dezvoltarii propriei personalitati.

Terapeutul experienfialist se manifesta ca 0 fiintii omeneasca disponibila pentru 0 relatie
echilibrata, de la adult-Ia adult - in care cei doi sunt parleneri fn procesul terapeutic. Accep-

tarea necondifionatii a experienlei §i valorilor clientului, fnciircatura afectiva, sinceritatea
§i deschiderea catre comunicarea verbalii §i non-verbalii, sunt cateva dintre caracteristicile
de bazii fn aceastii orientare terapeuticii.

Scopul procesului terapeutic este ca pacientul sa obtina autonomia, apeland initialla un

sprijin. Tf}rapeutul fl ajuta pe pacient sa oblina noi informalii atunci cand f§i stabile§te noi
scopuri. In acest demers complex, exista trepte, urcu§uri §i cobora§uri pe care relatia tera-

peuticii Ie face sii fie depii§ite mai u§or. in cadrul noilor experiente cu sine, cu ceil~lfi §i cu
terapeutul, apar noi posibilitiili pentru pacient de a se "vedea" pe sine mai clar §i de a be-
neficia de avantajele insight-urilor pe care Ie triiie§te fn timpul terapiei. Acestea devin ca§ti-

guri experienfiale ale pacientului, ajutandu-l fn autoacceptare.
Conceptele de baza fn terapiile experientiale sunt spontaneitatea §i autenticitatea, iar

instrumentul preferat este autodezviiluirea ca 0 fiinfa omeneasca autentica §i afirmarea
identitiilii unice fn confruntarea cu altii, cu familia, cu grupul. Atat fn terapia individuala,
cat §i Tn cea de grup sau de familie, terapeutul promoveazii comunicarea liberii experi-

mentarea interacfiunii, interesele lui fiind centrate pe stimularea comportamentului spontan

§i pe triiirea sentimentelor. EI este preocupat de cum se comportii pacientul Tncadrul fami-

liei, fn situatiile legate de serviciu sau contact comunitar, de relatiile sale cu cei apropiati §i

mai putin de cauzele acestui comportament, evitand interogatiile de tip "de ce ?", precum §i

interpr~tarile. in felul acesta experientiali§tii se diferenfiazi atat de psihanali§ti, cat §i de

comportamentali§ti, dezavuand punctul de vedere determinist, precum §i abordarea mani-
pulativii a omului.

Experienta permite manifestarea creativitiipi personale ~i interpersonale, In striinsii

legaturii cu {Unc{ionarea optimii'a_ personalitiipi umane. Procesul autocreatiei implica,
dupa Schutz (1969) 5 etape sau condilii psihologice: achizitia, asocialia, expresia, evalu-

area §i perseveren[a. '

• Achizi[ia. Procesul autocreativ presupune ca punct de plecare existenla elementelor
experienliale. Acumularea lor necesitii deschiderea catre noi experienle, capacitatea de a

percepe mediul exterior §i de a-Ii con§tientiza propriile sentimente. Elementele experienfiale

fnseamna informatia §i experienta internalizate de individ. Persoana deschisii catre experi-

enta, capabila de simfire, acumuleaza mai multe elemente experienfiale decat persoana
rigida, care nu-§i permite manifestarea propriilor sentimente.

Atat deschiderea catre experienta, cat §i inhibitia, se pot manifesta la nivele diferite de

con§tiinta. La nivel con§tient, capacitatea de a fnviila a unei persoane este relationatii cu
dezvoltarea sa emoJionalli. Existli multe blocaje emotionale fn ceea ce prive§te fnvatarea.
Anxietatea, temerile acumulate fn copiliirie, contlictele nerezolvate, distorsioneazii percep-

lia. De exemplu, unele persoane evita implicarea emotionala fntr-o relape, datorita temerii

de respingere. A ajuta 0 persoanii sii-§i fnvingii inhibifia, sii devinii mai deschisa ciitre expe-

rienla, fnseamna deblocare emoJionala §i extensia con§tiintei de sine (ceea ce presupune

con§tientizarea propriilor sentimente).

17

• Asocia{ia. Aceasta este 0 etapa a procesului autocreativ care se referii la combinarea
elementelor experientiale fn diferite modalitiifi: informafii, senzafii §i emo/ii, toate extrem de
importante pentru activitatea creatiw], ,si combinarea elementelor experientiale poate fi blo-
catli la nivel incon§tient. _Multoroameni Ie este tema de ceea ce le-ar putea releva incon-
§tientul cu privire la ei fn§i§i.Pentru ace0tia, jocul asociativ reprezinta 0 mare dificultate. A
restrictiona manifestarea incon§tientului inseamnii a-{i limita posibilita{tle de cre§tere.

Esenla asociafiei consta fn realizarea de conexiuni fntre elementele ce nu sunt conectate
fn 11lOdevident. A§adar, dezvoltarea depinde de posibilitafile persoanei de a-§i explora gan-
{!wile §i emoliile traite, astfel putfnd descoperi relaliile dintre ele.

@ Expresivitatea. Atat la nivel con§tient, cat §i la nivel incon§tient, existS limite privind
expresivitatea unei persoane. Schutz considera ca educafia tradifionala este un factor foarte
important care, aclionand la nivel con§tient, limiteaza expresivitatea unei persoane. Exista
norme speciale care trebuie respectate, devierea de fa aceste norme putand fi interpretata ca
anormalitate. Factorii socio-culturali acfioneaza fnsa §f fa !livel incOll§tient. De exemplu
asocierea unoI' manifestari artistice eu comportamente exhibitive, imorale sau iresponsabile,
este un factor care bfocheaza con§tient §i ineon§tient - expresivitatea umana. Un pas pe calea
de:dnhibitiei poate fi facut prin crearea fn cadrul grupului experiential, a unei atmosfere de
explorare reciprocii a larurit expresive a fiecarui membru al grupului.

" Evaluarea. Acest aspect se refera la re!evan[a unui anumit comportament pentru 0
sUua/ie data. Comportamentul rezultat fn umw csocierii anumitor elemente experienliele
trebuie sa fie nu numai creativ, ci §i uti!. Blocajele emo{ionale fmpiedica eva!uarea reala.
Teama de a nu dezamagi pe altii, de a nu se autodezamagi, nesiguranta privind propria
competen[a sau un perfectionism compulsfv, reprezfntii pfedici fn calea unef evaluarf corecte
a propriilor rezultate. Pe de aiM parte, dorinla de a te impune, tendinlele competitive,
reprezinta piediei in eva!uarea corecta a rezultatelor altora.

e Perseverenla. Jdeile creative §i comportamentul creativ nu sunt de aiuns pentru 0 auto-
transformare reala. Aceasta fmplica §i 0 atitudine de perseveren!a. Jdeea creativa trebufe
"maturata", trebuie "traita", fnainte de a ,ft exprimata. Lipsa de perseveren{a poate fnsem-
na pierderea unei idei valoroase. Atitudinea ostila fata de autoritate poate constitui unul din
b!ocajele privind perseverenla.

Unii oameni se eonfrunta permanent eu autoritatea negativa internalizata, ceea ce fi
fmpiediea sa finalizeze un act creativ, inclusiv eel de a se autotransforma. "Pot face ceva
mai bun decat ceea ce au facut speciali~tii din acest domeniu ", spun cei care nu §i-au rezol-
vat eonflictele legate de autoritate.

Pe pm'cursu! car[ii se VOl' prezenta in detaliu metodele, tehnicile, strategiile, studiile de
caz re!evante §i rezultatele care exemplifica modul in care prineipiile generale ale orientarii'
psihoterapeutice experientiale prind via!a sau "sunt puse in seena".

De aceea, dedieam eartea tuturor aeelora interesafi de eaile posibile ale doMndirii sa-
natatii fntr-o maniera holista- somato-psiho-socio-spiritualii, futuror celor aflati in
cautarea mij/oacelor de dezvoltare personala §i autorestructurare, a unui mod de a fi mai
autentic §i pozitiv in rela{iileeu sine, eu altii §i eu lumea.

Pro!: dr. Iolanda Mitrofan

o[0([lrQu)UR~~@JW1'1~J_!U]

GESTAl T -TERAPIA
E LA CONSTIENTIZARE DE

.:lI

INE LA ADAPTARE CREATIVA

I INTEGRARE HOLISTA

.:lI

Iolanda Mitrofan

CUPRINS 20

1. Frederick Perls - un terapeut charismatic pentru 0 terapie holista 21
21
2. Fundamente1e teoretice ale §colii terapeutice gestaltiste. 21
Inceputuri §i schimbari actuale 22
2.1. Psihologia gestaltista 24
2.2. Perspectiva fenomenologica §i teoria campului 25
2.3. Perspectiva existenlialista in dialogul gestalt-terapeutic 26
2.4. Caracteristicile relatiei terapeutice 28
2.5. Terapia gestaltista v~rsus alte forine de terapie 36
2.6. Gestalt-terapia in actualitate
42
3. Abordarea personalitalii in terapia gestaltista 42
4. Cic1ul experientei gestalt §i teoria schimbarii in terapia gesta1tista 42
5. Procesul psihoterapeutic gestaltist (obiectiv, principii de desIa§urare, 42
45
modalitati metodologice)
5.1. Obiectivul gestalt-terapiei 53
5.2. Indicatii terapeutice 54
5.3. Principiile practidirii terapiei gestaltiste 54
5.4. Stiluri, modalitati §i tehnici de lucru in terapia gestaltista 56
6. Rezultatele unui model recuperator neconventional, bazat pe analiza

bioenergetica §i gestalt terapie in cazurile cu torticolis, de etiologie §i
expresie psihogeniL

6.1. Cine §i cum este bolnavul de torticolis psihogen. Profilul persona1itiltii
6.2. Simptomul-tinta, din. perspectiva obiectivului §i modelului terapeutic aplicat
6.3. DesIa§urarea procesului terapeutic

20 Capitolul 1

1. Frederick Peds - un terapeut depa§este creativ §i realist, aUit abordarile
psihodinamice, cat §i cele comportamentale.
charismatic pentru 0 terapie holism
Parintele gestalt-terapiei a fost initial psiha-
Personalitatea lui F. Peds este pro fund nalist, dar ulterior §i-a completat §i depa§it
implicata in "na§terea" §i destinul Gestalt-tera- formatia prin inglobarea selectiva in cadrul
piei §i intr-un fel, ea con~ine miezul, ideile §i conceptiei §i stilului sau terapeutic inovativ, a
direc~iile de baza ale unei abordilri terapeutice gandirii fenomenologice §i existen~ialist-uma-
invatoare, de factura experien~ial-holista. Aceas- niste .. De§i exegetii sai actuali nu precizeaza
ta noua "psihotehnologie" a restructurarii §i existenta vreunei influente recunoscute de
optimizarii fiin~eiumane se intemeiaza pe 0 con- autor, din direqia gandiriiorientale, in ceea ce
cep~ie generoasa privind resursele creative spon- ne prive§te, rem arc am coincidente §i similitu-
tane ale omului, care pot fi activate, direqionate dini surprinzatoare, in special. inabordarea
§i transformate de catre persoana insa§i - in cili focalizata §i in unele tehnici de con§tientizare
naturale de vindecare §i dezvoltare. de sine §i de autotransformare (v. Vijnana
Bhairava Tantra sau Cartea secreta esentiala a
Fara nici 0 exagerare, psihoterapia creata caii tantrice- comentaUl de Osho, vol 1 §i 2,
de Peds, asistatde so~ia sa Laura Peds, la Ed. Ram, 1997).
inceputul anilor '40, poarta amprenta naturii
complexe, creative §i autonome a fondatorului Ca §i in cazullui Rogers, personalitatea lui
ei. Ea con~ine nu doar 0 doza de nonconfor- Perls este importanta in conceperea §i aplicarea
mism menita sa restructureze concep~iile, fie psihoterapiei sale §i este unanim recunoscut ca-
comode-simpliste, fie elitiste §i sofisticate in racterul inconfundabil §i fascinant, charismatic'
probleme de psihoterapie, ci §i 0 resuscitare a al acestui fondatar de §coala, atat de catre
unei conceptii mai apropiate de naturale tea §i pacientii sai,cat §i de catre elevii §i continuatorii
autenticitatea fiin~ei umane, de sensul funda- sai:Simtul artistic §iintuitia sa desavaf§ita, spon-
mental al devenirii ei. Astfel, inventiv §i debor- taneitatea §i flexibilitatea contactului, prezenta
dant, Peds descopera solulii de explorare §i sa energizanta §i 1uminoasa a impus §i a indus 0
con§tientizare inedite §i fertile, de la valenlele multitudine de psihoterapeuti care i-au continu-
comunicante, simbolice ale limbajului corpo- at §i imbogatit munca
ral, la con§tientizarea §i "transformarea unifi-
catoare a pa~ilor neintegrate ale eu-Iui", Un scurt istoric al periplului existential al
printr-un mod mai responsabil de a intra in lui F. Peds ni se pare necesar. In 1926il gasim
contact cu sine §i cu Iumea. pe Fritz la Frankfurt pe Main, in calitate de
asistent al lili K. Goldstein §i tot acum, 0
Terapia gestaltista angajeaza plenar experi- cunoa§te pe cea care ii va deveni sotie §i cofon-
en~a focalizata perceptual, afectiv, imaginativ dator al terapiei gestaltiste - Laura Peds. El se
§i aqional, aici §i acum, printr-o diversitate afla sub influenta psihologiei gestaltiste §i a
impresionanta de modalitati de dialog §i teh- filosofiei existentialiste. Se pregate§te ca psiha-
nici de joc de rol provocativ. Toate acestea nalist, fiind atras in special de W. Reich (care
devin "vehicolul'" con§tientizarii de sine, al re- in 1930 i-a fost §i analist), de Karen Homey §i
descoperirii §i reevaluarii personale, al autore- de O. Rank. De la maestrul sau Reich, Peds
structurarii prin resurse proprii. Ele conduc in preia interesul pentru "lucrul cu carpul", fiind
finalla cre§tere §i dezvoltare personaUi, gestalt- ca§tigat pentru ideea intelegerii functionarii
terapia apartinand astfel, prin scopuri §i motricitatii ca a "armudi", care blocheaza sau
metodologie, psihoterapiilor umanist-experi- incifreaza emotii §i experien~e traite.
entiale §i fiind poarta de intrare in domeniul
dezvoltarii transpersonale. Conceptia lui Perls despre om §i despre tera-
pie este inluentata de trei contacte intelectuale
Insight-ul, prin autoexplorare §i invatarea semnificative in dezvoltarea sa (apud G.
strategiei de a te con§tientiza §i autotransfor-
ma, in masura in care te accepti, te asumi §i Yontef, J, Simkin, 1989, p. 329 ):
decizi liber, cu deplina responsabilitate,
constituie paradigma acestei psihoterapii, care

Gestalt-terapia, de la conlttientizare de sine Is adaptare creativa ~i integrare holisUi) 21

• S. Friedlander, din a dirui filosofie a me1e, utilizandu-§i capacitate a motrica, au

incorporat concepte1e de "gandire diferentia- capacitatea de a percepe corect, structurand §i

Hi" §i "indiferenta creativa", pe care Ie intreza- decodificand semnificatia structurilor perce-

rim in prima carte a lui Perls: "Eul, foamea §i pute. In cercetarea fen~menologica, dar §i in

agresiunea", aparuta in 1947; terapia care utilizeaza explorarea fenomenolo-

• Jan Smuts, autorul celei mai importante gica, se poate dobandi capacitate a de a con§ti-

caI1i despre holism §i evolutie, scrisa dintr-o entiza semnificatia ascunsa in cadrul unei

perspectiva gestaltisHl asupra ecosistemului, structuri studiate. Aceasta se refera atat la pro-

eel care a introdus de altfel terrnenul "holism". pria structura psihica, cat §i la relatiile dintre

eu aeesta, Peds intra in contact in Africa de elementele unor structuri exteme (lumea,

Sud, un de se refugiaza de prigoana nazista; evenimentele, a1tii) §i persoana respectiva.

• A. Korzbyski, autor in domeniul seman- Relatiile eu sine §i eu lumea pot fi astfel inte-

ticii, care a avut 0 influenta importanta in dez- lese din perspectiva experimentarii lor, "aici §i

voltarea intelectuala a lui Perls. acum", prin focalizare §i descoperire a intele-

Un aport semnificativ in activitatea lui sului lor autentic. Aceste relatii pot fi ulterior

Fritz il are §i Laura Perls, de formatie psiho- restructurate in baza descoperirii noilor inte-

log, licentiata la Universitatea din Frankfurt lesuri §i sensuri (noul gestalt) §itransformate in

(1932). Ei i se datoreaza multe dintre influen- noi moduri de comportament, noi atitudini,

te1e gestaltiste, existentialiste §i fenomenologi- noi resurse de adaptare creativa.

ee, ea fiind 0 admiratoare a lui Martin Bubber Se considera ca oamenii percep in mod

§i P. Tillich. natural, spontan, structurile realitatii, ca ei

reconfigureaza §i restructureaza firesc, aUit "in

2. Fundamentele teoretice ale planul cunoa§terii, cat §i al comportamentului.

~colii terapeutice gestaltiste Astfel, ei au virtual asigurata calea spre adevar
mceputuri ~i schiInbari actuale §i evolutie. Aceasta pentru ca ei sunt sisteme
_ deschise, autoorganizatoare §i exploratorii,

Fundamentele teoretice ale gestalt-terapiei active, deci transforrnative.

sunt identificate in cateva domenii de interes: 2.2. Perspectiva fenomenologica ~i teoria

psihologia gestaltista, abordarea fenomenolo- dimpului.

gica §i teoria dimpului, perspectiva existentia- Abordarea fenomenologica permite fiintei

lista. umane sa discrimineze intre ceea ce percepe §i

2.1. Psihologia gestaltista simte in prezent de ceea ce este rezultat pe
baza experientelor trecute. Wertheimer (1945,
Psihologia gestaltista ii imbogate§te lui p. 331) predza ca in explorarea gestaltista se
Perls perspectiva psihanalitica freudiana utilizeaza nemijlocit perceptia "naiva", ne-
asupra persoanei, prin doua concepte impor- alterata de invatare. Terapia gestaltista va
tante: gestalt (configurattie 5 §i restructurare transforma aceasta explorare fenomenologica
spontana a acestuia prin experienta imediata, intr-o metoda vie centrata pe "subiectivitatea
"aici §i acum". insului" a§a cum este ea experimentata de el in
prezent, simtita §i traita in rela!ia sa eu realul.
Gestaltismul considera ca organismele per- Persoana este conceputa in spatiul sau de viata
cep instinctiv structurile in mod global, §i nu ca un camp, iar conform teoriei dimpului,
doar paI1i sau elemente ale acestora. Structura oriee eveniment care are loc intr-o parte a
(configuratia sau gestaltul) are caracteristici campului se resimte intr-un fel sau altul in
noi ce nu pot fi reduse la suma §i analiza to ate celelalte paTti. Intr-un camp, patile sunt
paI1ilor. Pe de alta parte, perceptia insa§i este in relatii directe §i responsive unele fat a de
un proces activ §i structurant §i nu doar un altele, fiecare influentand totul, a§a incat,
rezultat al receptarii pasive a stimulilor de
ditre organele senzoriale. Situatiile percepute, orice actiune care are loc in terapie, nu se
la randullor, au un grad de organizare intema.

Prin experienta directa, aici §i acum, organis-

22 Capitolul 1

adreseaza doar unui aspect al personalitatii, ci care acesta include "reziduuri" ale trecutului
tuturor, conform unui foarte vechi §i In acela§i trait, fixate sau exprimate simbolic In pozitii ale
timp recent redescoperit principiu care postu- corpului (atitudini posturale), In obiceiuri, In
leaza ca §i Intregul se regase§te In parte, nu convingeri §i comportamente. Ei cauta sa de-
numai parte a In Intreg. Principiul holonomic clan§eze in clienti capacitatea de a deveni
propriu functionalitatii psihicului, actioneaza observatori con§tienti In prezent ai propriilor
§i In plan biologic §i este argumentat de teoriile lor trairi §i experiente trecute, readuse pe "sce-
de dimp din fizica modema, depa§ind diviz- na prezentului" §i reexperimentate pentru a de-
iunea carteziana §i mecanicismul newtonian. veni comprehensibile. Starea de observator
"Fascinant cum §tiinta secolului al XX-lea, con§tient sau de martor al propriilor experiente
care l§i are radacinile In separarea carteziana §i existentiale, emotii §i sentimente este facilitata,
In modelul mecanicist §i a drei dezvoltare a provocata §i dezvoltata la clienti, In scopul
fost posibiHi tocmai datorita acestor canceptii, dobandirii unei distante psihologice care sa
depa§e§te acum aceasta fragmentare §i se permita reevaluarea §i integrarea acelor parti
Intoarce la ideea de unitate, exprimata de mult ale eu-lui respinse, negate sau ignorate §i re-
In filosofia graca §i In mistica orientala" armonizarea lor cu intregul. Acceptarea de sine
comenteaza Fritjof Capra in cartea sa: nu se poate produce decat in conditiile unei
"Taofizica" (1995, pag. 21). ~i acela§i autor intelegeri lucide a sinelui, a motivatiilor, sco-
precizeaza, in continuare: "Prin contrast cu purilor §i resurselor sale potentiale, precum §i
viziunea occidentala mecanicista, conceptia prin unificarea polaritatilor (in acceptiunea lui
orientala este "organid". Pentru misticii ori- Peds) sau contrariilor (in acceptiunea lui
entului, toate lucrurile §i toate evenimentele Jung).
percepute de simturi sunt intercorelate §i nu
exista de fapt, decat manifesUiri, aspecte Daca abordarile campului sunt mai degraba
diferite ale aceleia§i realitati ultime. Tendinta descriptive decat interpretative, speculative sau
noastra de a fragmenta lumea perceptibila §i de c1asificatorii, accentuand pe observare,
a ne gandi pe noi in§ine ca ego-uri izolate in descriere §i explicarea structurii exacte a obiec-
aceasta lume e considerata 0 iluzie nascuta de tului studiat, terapia gestaltista reu§e§te sa de-
pa§easca aceste limite In explorarea datelor
mentalul nostru mereu Inclinat spre evaluare §i nedisponibile prin observare directa cu ajutorul
c1asificare. Filosofia budisUi 0 nume§te avidya metodei focalizarii (concentrarii) de ciHre
(ignoranta), §i considera ca ea este 0 stare de subiectul insu§i asupra universului sau interior,
perturbare a mentalului, stare ce trebuie in care este dirijat, pas cu pas, ca de un ade-
depa§ita: "perturbarea mentalului produce varat fir al Ariadnei derulat de catre terapeut.
multiplicitate, pacea sufletului readuce uni- Clientul, nu numai ca ajunge sa-§i dezvaluie §i
tatea." (idem op. cit. pag. 21). La randul sau, inteleaga pe cont propriu problemele, reactiile,
Perls, are §i el o· conceptie "organismid" §i experientele traite, adica sa se autocon§tien-
asupra omului §i mediului, pe care Ie concepe tizeze, ci este provo cat §i sustinut sa experi-
ca fiinland In consonanle dinamice, In inter- menteze noi moduri de a fi §i de a simti, de a
actiune evolutiva, bazata pe unificare prin actiona §i de a intelege, prin intermediul unei
integrarea polaritatilor. De§i nu afirma nicaieri palete tehnice remodelatorii diversificate,
explicit vreo preluare a conceptiei orientale, incluzand jocul de rol, dialogul "partilor eu-
Perls, ca §i predecesorul §i maestrul sau Reich lui", tehnica metapoziliilor, tehnica "locului
§i nu mai putin de contemporanullor, marele fierbinte", tehnica "scaunului gol", lucrul cu
Jung, se regase§te (sincronicitate?!) prin fun- metafora corporala §i fantezia ghidata etc.
damentele conceptiei sale despre om §i munca
terapeutid asupra mentalului, in preceptele §i 2.3. Perspectiva existentialista In dialogul
teoriile orientale. gestalt-terapeutic

Terapeulii gestalti§ti lucreaza asupra cam- Punctul de vedere existentialist postuleaza
pului fenomenologic al persoanei sau al d oamenii sunt Intr-un proces natural §i con-
grupului, "hie et nunc", atenti la modul in tinuu de autodescoperire §i autorestructurare.

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 23

Fiecare persoana se confrunta mereu cu noi titati, prin experienta trasarii granitelor dintre
eu §i non-eu, precum ~i a interactiunii eu-lui Cll
probleme, ~noi orizonturi ~i noi posibilita1i de non-eul prin mentinerea identWltH proprii.
devenire. In aceasta devenire, pentru fiecare
Prin dialogul terapeutic denumit §i experienta
conteaza ceea ce experimenteaza el insu~i, dialogica, clientul este stimulat sa-§i dezvolte
ceea ce traie~te el in mod unie: bucurii sau tris- resursele pentru contactul dorit sau pentru
te1i, realizari sau frustra1ii, impliniri sau retragere, adica propriul ll1i suport. Acest
e§ecuri, sanatate sau suferin1a. Cu toate aces- suport poate fi corporal (respirator, postural,
tea, majoritatea oamenilor actioneaza §i traiesc energetic) sau informational (verbal). Cu alte
intr-un context inautentic, al unei gandiri con- cuvinte, suportul, atat eel nonverbal, cat §i cel
ventionaJe, standardizate, "inva1ate" §i prelu- verbal, mobilizeaza resurse1e persoanei pentru
ate prin presiunea grupului de apartenenta, contact, prin experimentarea unui model com-
care pe langa voca1ia socializatoare i~i exercita
§i una alienanta, mistificatoare. Standarde §i portamental a1sinelui, a§a cum este e1in reali-
opreli§ti socio-culturale, educa1ionale sau sim- tate §i cum se dezvaluie 'in cadrul re1atiei cu
ple inductii imitative eontribuie 'impreuna la terapeutul §i cu grupul. La randu1 sau, tera-
obseurizarea realitatii subiective §i chiar obiec-
tive, a§a cum ~ste ea, ori la 'indepartarea fiintei peutul se angajaza in dialog direct, autentic §i
de ea 'insa~i, de esen1a ei pozitiva §i creatoare. responsabil, cu acceptare, grija §i caldura,
Astfel, omul 'invata §i se obisnuie§te sa se minta autodezvaluindu-se de pe aceste pozitii 'in
pe sine 'in raport cu alegerile §i deciziile sale, experienta dialogica, dar evitand pe cat este
uneori, chiar 'in raport cu nevoile sale cele mai
legitime. El 'i§i creeaza treptat 0 falsa imagine posibil manipularea relatiei clientului cu el
de sine, baza a unei eonduite inautentice. El msusi ~i eu a1tii. De§i terapeutu1 gesta1tist este
ajunge sa traiasca 'intr-un fel, ea §i cum ar fi de cele mai multe ori activ §i directiv in munca
alteineva, sau in locul altcuiva (parinte, fiu, de expiorare §i con~tientizare, orientand-o pas
cu pas, el nu va sugerll, §i nu va directiona in
sol, barbat, femeie, stapan, sclav, lider, niei un fel continutul experientei personale a
marginalizat, etc.) El 'incepe sa joace "roluri" clientului, evitand constant sa-i manipuleze
care nu-l reprezinta, dar pe care Ie preia prin alegerile §i reac1iile sau intelegerile personale,
forta 'imprejurarilor, prin forta "modelelor". dar creandu-i din aproape in aproape conditii
Adesea, uita cine este §i ce vrea de fapt, 'incotro psihologice pentru producerea insight-urilor
se-ndreapta §i de ce? ! Se lasa purtat de val, §i clarificatoare. Din acest punct de vedere, con-
cu cat se-ndeparteaza mai mult de sine, cu at at ducerea dialogului gestaltist este un proces de
este mai neferieit, eu atat mai mult sufera. descoperire de sine §i de autocon~tientizare §i
nu unul de interpretare §i de mode1are pre-
Sufera 'in rela1iile cau a11ii,in rela1iile cu sine, scriptiva a subiectivita1ii insului. Terapia ge..
in rela1iile cu via1a. Sufera psihic §i somatic, staltista l~i propune astfel sa sporeasca §ansele
omului de a fi mai con§tient de sine §i de a
Auto'in§elarea este baza inautentieita1ii, iar lucra asupra lui insusi prin dezvoltarea propri-
via1a care nu se sprijina pe adevarul propriei Hor resurse creative, transformative, 'in con-
fiin1e in lume conduce la anxietate §i senti- sens cu scopurile sale asumate, pe deplin
mente de vinovatie. "Terapia gestaltista ofera responsabH, implicat, "trezit".
un mod de a fi autentic §i deplin responsabil
pentru sine; devenind con§tient cineva devine Terapeutul gestaltist ajuUi clientul sa do-
capabil sa aleaga §i sa organizeze propria sa bandeasca strategia autotransformarii com-
existenta 'intr-o maniera plina de sens" portamentului sau prin revelarea sensurilor in-
(Jacobs, 1978, Yontef,1982, 1983). Cel mai terne ~i externe ale acestuia. Aceasta strategie
important aspect al terapiei este rela1ia dintre a capacita1ii de a te autocontrola, autoregla §i
terapeut §i client, care 'in gestalt-terapie capata schimba in bine nu este altceva decat dobandi-
forma dialogului existential bazat pe experien1a
contactului de grani1a. N01iunea de contact rea con~tiintei procesului de con~tientizare,
semnifica 'in terapia gestaltista posibilitatea accesului nelimitat la propria-1i autenticitate,
indivizilor de a cre~te §i de a-§i forma iden- la sine. Terapia gestaltista nu il ajuta pe client
sa devina doar mai con~tient de sine, ci mai

24 Capitolul 1

ales cum sa devina mai con§tient, mai respon- • Prezenta. Terapeutul gestaltist se exprima
sabil §i mai eficient cu sine §i cum s~Hi utili- pe sine pacientului, se face simtit de catre aces-
zeze capacitatea de con§tientizare in scopul ta, i se dezvaluie. In mod regulat, judicios §i cu
cre§terii §i autosustinerii personale. discriminare, prezenta terapeutului se exprima
prin observatii, preferinte, sentimente, ex-
Mai mult de cat in alte forme de terapie, in periente personale traite aici §i acum, ganduri.
gestalt-terapie, pacientul este vazut mai curand Imparta§indu-§i propria experienta, ceea ce
ca un colaborator care va invata cum sa se vin- sJmte in dialog, terapeutul 11 ajuta pe pacient sa
dece. Experienta irnediata a pacientului este in invete sa aibe incredere §i sa-§i utilizeze ex-
mod activ utilizata, iar atitudinea lui de ca- perienta imediata pentru a-§i cre§te gradul de
con§tientizare. In felul acesta, el modeleaza ra-
utare, forrnulare de solutii proprii §i punere in portul fenomenologic §i evitand sa-i ofere in-
actiune a acestora "aici §i acurn" constituie terpretari sau solutii, prin chiar prezenta lui, 11
chiar rniezul rnetodei. De exemplu, unui cuplu determina pe client sa se deblocheze, sa se bi-
cu dificultati sexuale psihogene i se poate cere zuie pe experienta lui imediata ca instrument
sa practice tehnici senzitive focalizate, explo- de cre§tere a autocon§tientizarii, sa se autode-
ratorii, tocmai pentru a stimula experienta de scopere §i autointeleaga. Astfel, prezenta vie,
redescoperire §i reinvestire a trupurilor §i per- autentica a terapeutului §i abtinerea de la pro-
soanelor cu noi semnificatii §i in nici un caz, priile interpretari, faciliteaza dezvoltarea
nu i se vor prescrie modele comportamentale prezentei autonome, implicate §i active a
de acuplare mai eficienta (ca in terapia behavi- c1ientului, evitand dependenta terapeutica,
orista) §i nici nu i se vor "servi" interpretari, atat de frecventa in alte terapii, care practicil
explicatii §i recomandari, ca in terapia cogniti- un alt tip de relatie terapeutica (ca de pilda,
va, §i cu atat mai putin nu va fi incurajat §i in- prezenta neutrala §i frustranta in psihanaliza -
terpretat transferul, atunci cand apare, ca in ca modalitate de declan§are a transferului ce
terapiile psihodinamice. Gestalt-terapia actio- structureaza ulterior relatia pe modelul
neaza prin utilizarea prezentei active §i vinde- "parinte-copil" sau "medic-pacient", sau cea
catoare a terapeutului §i a pacientului, aflati in expert-atot§tiutoare §i manipulativa in terapia
contact autentic, adevarat, conectati ca per- cognitiva §i In cele comportamentale, pe
soane libere §i responsabile intr-un proces de modelul "profesor-elev").
"cre§tere impreuna".
• Responsabilitatea in a dialoga. Contactul
2.4. Caracteristicile relatiei terapeutice terapeutic este mai mult decat a face ceva unul
pentru altul. EI este ceva ce se intimpla intre
Relatia terapeutica presupune in gestalt- doi oameni §i care rezulta din interactiunea
terapie existenta a patru caracteristici ale dia- dintre ei. De aceea, terapeutul gestaltist are
logului (dupa G. Yontef §i J. Simkin, 1989, raspunderea modului in care se intarnplil dia-
pag.325): logul, abandonandu-se pe sine §i implicandu-
se in interaqiune, dar implicandu-l in egala
• Includerea. Aceasta inseamna a pune pe masura §i pe client sa devina responasabil de
fiecare, in cea mai mare masura posibila, In ex- acest dialog. Aceasta permite contactului sa se
perienta altuia, "in pielea altuia", Tara a-I ju- realizeze, mai curand decat sa fie manipulat,
deca, analiza sau interpreta, In timp ce-§i pas- "Tacut" in scopul urmaririi, (controlarii) unui
treaza simultan sensul prezentei sale separate, rezultat. Se intelege de aici, cil raspunderea
autonome, ca martor sau observator focalizat. pentru dialog este de a-Ilasa sa se desTa§oare ca
Se practica, In alti termeni, un mod de a-I un fenomen natural, sincer, autentic participa-
experimenta pe celalalt, de a-I simti §i trai din
interior (fie acesta 0 persoana semnificativa din tiv §i nu artificial, contraTacut intentional.
viata subiectului, fie pe altcineva din grupul ter- • Dialogul este trait, sirntit, pe viu. In tera-
apeutic, fie chiar pe sine Insu§i intr-o aWl
ipostaza, din alt timp §i loc). Includerea cen- pia gestaltista dialogul este mai mult decat "a
treaza dialogul terapeutic pe explorarea §i vorbi". El este mai ales trait, simtit, experi-
con§tientizarea relatiei eu-tu sau eu-el, din mentat pe viu, in minte §i in trup, deodata.
perspectiva lui "tu" §i a lui "el".

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare hoiista 25

De aceea modalW11ile de dialog sunt foarte externe (de rela1ie §i comunicare). Se deose-
diverse §i dinamice, putand implica mijloace be§te de metodele comportamentale (centrate
expresiv-artistice: dansul, mi§carea simbolica exclusiv pe condi1ionarea controlului asupra
expresiva, ritmurile §i sunetele, muzica §i stimulilor asocia1i simptomelor), dar §i de
cuvantul. Metafora, in expresie verbalil, rit- metodele psihanalitice preocupate dominant
mic-melodicil sau corporalil, devine unul din de cauza bolii, coinciden1a cu motiva1ia incon-
instrumenteleacheie In dialogul gestalt terapeu- §tienta ce poate fi con§tientizata prin analiza
tic, sporindu-i puterea vindedtoare §i trans- transferului §i interpretare, de§i cu aceasta din
formativiL Toate aceste modalita1i decomuni- urma are unele puncte comune, In special in
care declansaza §i mobilizeaza energiile dintre abordarea temelor caracterologice. Terapia
participan1i, punandu-le in mi§care. Explica- gestalt opereaza in ambele planuri ale exis-
rea experientei prin mijloace expresive non- ten1ei, intern-incon§tient §i extern-con§tient,
verbale, constituie 0 important a contributie a
gestalt-terapiei ill largirea posibilitalilor de pe care Incearca sa Ie armonizeze ~i unifice prin
experimentare fenomenologica. Trebuie preci- con§tientizare §i inva1are a modului in care
zat ins a ca interac1iunea terapeutica este limi- con§tientizezi experimentand, ceea ce deschi-
tata de principii etice, de adecvare ("ce se po- de 0 cale ell totul noua in terapie: calea dez-
trive§te"), de sarcina terapeutid, etc. voltarii personale, a restructurarii responsabile

Aceste caracteristici ale modului in care se §i creative, a autorealizarii prin experienta
directa. a transformarii de sine.
desIa§oara dialogul terapeutic gestaltist permit
producerea unor modificari semnificative §i • se deosebe§te de terapiile de modificare
destul de rap ide .in modul de a fi al pacientului cognitiv -comportamentala, ra1ional-emotiva
§i de a se raporta la problemele sau simptomele §i de alte terapii care incearca sa asigure un
sale. Chiar §i un psihanalist - SA. Appelbaum, control direct asupra simptomelor (hipnoza,
referindu-se la gestalt-terapie (1976, in C. chimioterapie, electro§ocuri, biofeed-back)
Hatcher §i P. Himelstein, pag. 757) remarca: care nu sunt preocupate de experien1a pacien-
In gestalt-terapie, pacientul inva1a repede sa tului, §i nici de autoresponsabilitate §i autosu-
fad distinc1ie intre idei §i idea1ie, intre vechile port. Spre deosebire de aceste terapii care
ganduri obsesive, bine-batatorite §i noile gan- opereaza in registrul prescriptiilor §i allui "tre-
duri, intre starile traite §i starile generate de buie" ("ceea ce trebuie Iacut"), terapia gestal-
starile traite (adica dintre experienle traite §i tista accentueaza con§tiinta "a ceea ce este", a
gandurile §i sentimentele aparute in urma aces- c1arificarii §i acceptarii a ceea ce este persoana,
tor experien1e traite - n.n.). Scopul gestaltistu- cread astfel 0 baza reala pentru ca aceasta sa se
lui este sa urmareasca experienta §i nu expli- poata reevalua, unifica in interior prin armo-
catiile, bazandu-se pe credin1a ca insight-ul nizarea polarita1ilor aflate in conflict §i evi-
care emerge ca gestalt este mult mai potent dent, abia in aceste condilii, sa se poata auto-
decat insight-ul dat de terapeut. El ajuta, atat modifica.
paeientul, cat §i terapeutul sa traseze §i sa
men1ina aceste importante distinc1ii". • terapia gestaltista descurajaza intelectuali-
zarUe, explica1iile, atilt de utilizate de majoritatea
2.5. Terapia gestaltista versus alte forme de terapiilor, atilt psihodinamice, cat §i cognitiv-
terapie comportamentale, incurajand procesul de
descoperire prin experimentare. Astfel, de§i
Cilteva precizari privind specificul terapiei opereaza ca §i psihanaliza cu conceptul de "in-
gestaltiste eomparativ cu alte forme de terapie sight" , acesta are 0 valenta reconstructiva mult
ni se par necesare: mai realista, fiind rezultatul experimentarii cu
sine §i cu altii, §i nu doar 0 conexiune clarifica-
• este 0 terapie care utilizeaza atat meca- to are in planulin1elegerii .
nismele ineon§tiente, cat §i cele eon§tiente,
centrata pe experimentarea aici §i acum §i pe Ac1iunile mentale ca §i cele comportamen-
con§tientizarea focalizata atat a experien1elor tale (suscitate prin tot arsenalul tehnic al tera-
interne (afeetive §i cognitive) cat §i a eelor piei gestaltiste) ce conduc la insight sunt de
natura sa produca in mai mare masura, mai

26 Capitolul 1

sigur §i pe mai lunga durata, rara a erea depen- realitate). In extrema cealalta se situeaza tera-
denta terapeutica, schimbari benefice, spre pia rogersiana nondirectiva saucentrata pe
deosebire de insight-ul psihanalitic care are 0 arie client, in care pasivitatea comprehensiva in
mai restransa de actiune - exclusiv in plan care se situeaza terapeutul utilizeaza exclusiv
afeciv §i cognitiv. E de presupus, in ordinea tehnica raspunsului-reflectare, lncurajand doar
demersului psihanalitic, ca §i schimbarile com- clarificarea §i maturizarea emotionala. Astfel,
portamentale vor surveni in consecinta. Dar in terapia gestaltista orice tehnica poate fi buna,
aceasta ramane adesea doar 0 simpla pre- cu conditia ca ea sa fie focalizata spre cre§terea
supunere, confirmata §i de durata uneori exce- con§tientizarii, sa decurga din dialog, sa stim-
siv de lunga a tratamentului psihanalitic, justi- uleze creativ activitatea de explorare
ficata prin cre§teri nesemnificative in opti- fenomenologica §i de preluare a autocontolului
mizarea relatiilor c1ientului cu sine, cu altii §i in procesul de transformare §i sa se incadreze in
cu lumea. ~i chiar daca simptomele unei rigorile etice §i deontologice. Pan a la urma, nu
afectiuni psihogene se pot ameliora sub cura tehnicile sunt eele mai importante in terapia
psihanalitica, adesea ele pot fi inlocuite cu aite gestaltista, cat manieara in care eJe sunt
probleme de adaptare §i integrare sociaHL imbinate, modificate libel' de la situatie la situa-
Aceasta observatie ne atrage atentia asupra tie, astfel in cat sa provoace §i sa ofere un suport
incompletitudinii ariei de abordare psihologica in munca de autodescoperire a pacientului,
in psihanaliza, centrata dominant intelectualist dinamizand procesul terapeutic. Se considera
§i partial afectiv. In replica, terapia gestaltista, ca atunei cand tehnieile sunt utilizate intr-o
prin muitidimensionalitate §i abordare holista
completeaza aria de lucru psihanalitic prin maniera analitic-cognitivista, ele indeparteaza
cuprinderea mecanismelor perceptuale, imagi- clientul de munca de con§tientizare §i experi-
native, creative (puternic dinamogene §i trans- mentare, blocand, prevenind sau neutralizand
formative), alaturi de ce1e emolionale §i sim- procesul dezvoltarii organismice, integrative.
bolic-inteleetive, iar eomponenta actionala, (G. Yontef §i 1. Simkin, 1989, p. 328). 0 mai
externa, nu este nici ea neglijata. Dimpotriva, ferieit<'i combinatie metodologica consUl in
lucrul cu corpul §i suportul energetic, actiunea integrarea conceptelor analizei tranzactionale
prin joc de rol §i tehnici expresiv-corporale pe terenul gestaltist, sunt de parere aceia§i
sunt extern de importante in practica expe- autori. Astfel, starile ego-ului (parinte, adult,
rienliala de factura gestaltista, asigurand tre- copil), ca §i scenariile de viata detaliate in
eerea din planul inlelegerii §i proiectului men- analiza tranzactionala pot fi transpuse intr-un
tal, in cel al realitatii comportamentale, al limbaj gestaltist §i racute sa prinda viata prin
optiunii responsabile §i deciziei autoasumate. experimentare §i dialog existential.
Terapeutul gestaltist eoncepe terenul sau de
aqiune ca pe 0 structura biopsihosociala, 2.6. Gestalt-terapia In actualitate
incluzfmd organismul §i mediul, considerate la
fel de importante. De aceea, el nu exclude nici" De§i opera scrisa a lui F. Peds este destul de
redusa, ea este suficient de concentrata pentru
o dimensiune relevant<l a vietii, de la variabile- a semna actul de na§tere al unei §coli.
Ie fiziologice, la cele motivationale, cognitive
§i sociale. Dupa prima sa lucrare publicata in 1946,
"Eul, foamea §i agresiunea" - "Ego, Hunger
• arsenalul tehnico-metodologic in terapia and Aggression" - cu subtitlul: "Revizuirea
gestaltista este flexibil, complex §i eclectic, teoriei §i metodei freudiene": transformat la
adaptabil de la caz la caz, in vreme ce alte sis- reeditarea din 1966 in "Inceputul Terapiei
teme terapeutice prefera 0 modalitate tehnica Gestalt", urmeaza cartea: "Gestalt-terapia"
de baza, de obicei intelectualizarea (fie bazata (1951), scrisa in colaborare eu Ralph
pe asociere libera §i interpretare in terapiile psi- Hefferline §i Paul Goodman.
hodinamiee, fie pe evaluari experte §i pre-
scriptii in terapia rational-emotiva, in modifi- La scurt timp dupa aceea, Fritz §i Laura
carea eomportamental-cognitiva §i in terapia Peds l:nfiinleaza la propriul lor domiciliu din
N ew York, Institutul de Gestalt- terapie ,care
devine sediul numeroaselor seminarii, work-

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holisUi 27

shop-uri §i grupuri terapeutice. Tot aici se Imbogatirea numarului §i stilului practicilor
formeaza primii terapeu~i gestalti§ti: P. Weisz, gestalt terapeutice, a condus la modificari
Lotte Weidenfeld, B. Eastman, P. Goodman, importante fata de primele modele. Astfel, de
Isadore From, E.Shapiro, L. Calfen, Iris la formula clasica de desTa§urare a acestei tera-
Sanguilano, J. Simkin §i K.A. Fisher. pii, axata pe focalizarea pe un membru al unui
grup, a§ezat in centrul acestuia (tehnica "locu-
Ulterior, workshop-uri similare se organi- lui fierbinte" - "hot seat"), grupul ramanand
zeaza in Cleveland, Miami §i Los Angeles. In mai mult in postura de observator tacut, pasiv,
1955 grupul de formatori din Cleveland for- Tara a se exclude unele interven~ii ale altor
mcaza "Gestalt Institute of Cleveland. (apud membri, s-a ajuns treptat la acordarea unei
R. Corsini, D. Wedding, 1989, pag. 330). importante mult mai mari procesului de grup §i
implicarii grupului in dinamica restructurarii
Pana in 1970 (anul mo~ii lui Perls) s-au personale a fiecarui participant. Gestalt-grupul
organizat de catre Perls §i emulii sai, dintre
care J. Simkin, in special, 0 serie de seminarii a devenit scena unui proces dinamic de cre§te-
§i ateliere formative, in cadrul unor presti- re impreuna.
gioase institute de gestalt-terapie, dintre care
cel mai important este "Esalen Institute" din Pe de alta parte, daea la ineeputurile gestalt
Big Sur, California. Aici, intre 1964-1968, terapiei se utiliza mai curand frustratia, confu-
Perls, impreuna cu Simkin §i W. Kempler zia autosuficien~ei cu autosprijinul §i atitudinea
organizeaza ateliere formative, a caror tradi~ie abraziva a terapeutului fata de clienti, in seop
se pastreaza §i dupa 1970, tlind sus~inute de de provocare, (sa nu uitam ca Perls fusese
acela§i Simkin, Irma Shepherd, R.W. Resnick, totu§i initial psihanalist) asUlzi, se prefera 0
R.L. Martin, J. Downing §i J. Enright.. Tot la conduita terapeutica mult mai blinda, eu
Esalen se formeaza §i al~i importan~i terapeu~i accent pe autoexprimare §i pe dialog, pe auto-
de familie, cu orientare experientiala, ca acceptare §i pe lucrul cu teme psihodinamice.
Virginia Satir (care in 1966 devine chiar direc- A crescut semnificativ increderea in fenome-
tor al acestui institut) §i W. Kempler.
nologia pacientului §i cunoa§terea interactiu-
Dintre principiile §i ideile care s-au vehicu- nii dintre membrii grupului terapeutic, pe ma-
lat in aceasta perioada, care s-au imp us selec- sura ee a fost descurajata munca formala in
tiv in practica terapeutica §i care au §ocat spiri- grup, de tipul relatiei 11a 1. Autoexplorarea §i
tul conservator, dominant psihanalitic al interexplorarea in scop de producere a insight-
vremii, amintim: urilor restructurante §i actionarea resurselor
creative sunt astazi dimensiuni importante in
• utilizarea prezen~ei active a terapeutului gestalt-terapie.
in rela~ia cu pacientul, cu suscitarea sau
supralicitarea contactului direct; Audienta atelierelor de gestalt-terapie
intrece cu mult in anii 60-70 pe cea a unor
• accentuarea experientei traite, direct,
"acum §i aici,,; §coli cu publica~ii mult mai numeroase - ca
cea jungiana §i cea ra~ional-emotiva (R.
• responsabilitatea autoasumata a pacien- Resnick, apud op. cit. 1989). Gestalt-terapia
tului in raport cu sine; avea la acea vreme mai mult de 60 de societa~i
§i grupari, mii de participanti §i peste 200 de
• principiul asimilarii §i interdependen~ei terapeuti autoidentificati numai in S.u.A.
ecologice organism-mediu; Dupa anii 70 ea patrunde tot mai mult in
Europa, in special in Franta, dar §i in Marea
• principiul con§tientizarii §i al autoreglarii Britanie §i Tarile de Jos.
naturale a organismului.
Experienta no astra c1inica ca psihoterapeut
In 1989 existau in lume 62 de institute de te- de orientare gestaltist-experientiala s-a acumu-

rapie gestaltista §i numarul adeptilor acestei te- lat pe parcursul a 20 de ani, in cadrul
rapii este in cre§tere. Diversificarea importanta Laboratorului de cercetari in domeniul neuro-
a orientarii gestaltterapeutice nu a permis infi-
psiho-senzorial din Institutul National de
intarea unei organizatii profesionale unice §i Expertiza Medicala §i Recuperare a Capacitatii
nici fixarea unor standarde tip pentru formarea

§i selectia formatorilor, fiecare institut sau cen-
tru avand mai degraba propriile sale criterii.

28 Capitolul 1

de Mundi, din Bucure§ti - laborator pe care I-am Pentm ca aeeasta integrare sa se produea
condus lntre anii 1990-1997. Aceasta practica este necesar ea, pe de 0 parte, omul sa-§i eon-
individuhl §i de gmp a fost aplicaUi pe pacienti struiasca §i cunoasca propria identitate, adica
cu afectiuni psihice ('in special, psihogene). In sa se delimiteze §i diferentieze de altii §i de
asoeiatie eu alte tehniei expresive §i psi- mediu, pe de alta parte, este vital ea el sa intre
hodramatice, pe fondul chimioterapiei de in- 'in contact cu acesta, sa fie conectat optim,
tretinere, am utilizat gestalt-terapia §i cu adica sa intre in relatii de coevoiutie cu mediul
gmpuri de schizofreni, in stadii remisional-
reziduale, in scop de resocializare-recuperare. sau ~oeial §i natural. 0 persoana sanatoasa este
(v. Studiu longitudinal in recuperarea schizo-
frenilor cu invaliditate, coordonator 1. Mitro- §i 0 persoana potential fericita, pentm ca este
, fan, 1985-1990). Lucmlin echipa terapeutica, simultan autonoma (deci, responsabila de ale-
alaturi de psihiatri, medici experti §i sociologi, genIe sale) §i optim eontactata la me diu (deci,
a permis un cadm optim des:£a§urani §i valida- in raporturi de adaptare creativa la schimbiirile
ni acestor programe psihoterapeutice, integra- fire§ti, pozitive sau negative ale acestuia).
te unui complex de modalitati recuperatoni.
Reglarea "granitelor" dintre sine §i mediu
Din 1995 am introdus seminariile formative pare sa fie unul dintre fenomenele -cheie ill
dinamica integrarii ecologice a omului. In vizi-
de orientare gestalt-creativa sau experientia1e une gestalt-terapeutica cateva concepte de
in pregatirea studentilor in asistenta sOC1aU§ii a baza clarifica dinamica integrarii §i dezvoItarii
psihologilor aflati in curs de studii aprofundate personaliHltii, ca §i e§ecurile acesteia, traduse
(master in psihoterapie)- in cadml catedrei de prin stan patologice:
Psihologie, Universitatea Bucure§ti. In 1997,
impreunacll; primii 25 de psihoterapeu1i for- • autoreglare natural a ("oganismica",
mati in consiliere §i psihoterapie experientiala spontana) versus autoreglare impusa, de ne-
de gmp, (training formativ incluzand 400-600 cesitate;
de ore pentm fiecare participant) am constituit
Soeietatea de Psihoterapie Experientiala Ro- • contactul de diferentiere ("metabolisrnul
mana (SPER), de orientare dominant gestalt- mental)
terapeutica §i creativa.
• contactul de granita (intre eu §i non-eu
3. Abordarea personaliditii in sau intre sine §i mediu).
terapia gestaltista
Pentm a putea ere§te, atat biologic, cat §i
Terapia gestaltista se bazeaza pe 0 teorie psihologic §i social, persoana invata sa-§i
asupra personalitatii de factura holista, relatia regleze granitele cu mediul, pe de 0 parte -
organism-mediu fiind conceputa ca 0 relatie diferentiindu-se, pe de aM parte intrand in
de interdependenta eeologica, care sta la baza contact cu acesta. Atunci cand se delimiteaza
sal1atatii persoanei.
de mediu (intelegand prin "rnediu" §i pc
o persoana sanatoasa se define§te printr-o "altii"), 0 persoana 'i§ipoate descoperi, 1nsa, §i
limitele sale in a fi autonoma sau ea insa§i. Dar
autoreglare organidl ("organismica" in expre- ea mai descopera toto data §i altceva foarte
sia lui Perls), ee permite adaptarea creativa in important: noutatea mediului §i calitatea lui de
dinamica raportului nevoi-posibilitati de satis- a-i satisface sau nu nevoile. Intrand 'in contact,
facere. Dezvoltarea persoanei garanteaza chiar omul invata sa diferentieze ceea ce este nece-
sanatatea §i eficienta ei in lume, autorealizarea sar, "hranitor" pentm el de ceea ce 'ii este
care nu poate fi independenta de modul in care nenecesar, "toxic". Ornul preia din mediul
fiinta umana se integreaza 'in ecosistem .. sau, in sens larg, nu numai aer, apa §i hrana, ci
Aeeasta integrare eu sine §i cu lumea, rapor- §i informatii (sub forma de emolii, sentirnente,
turile de echilibru §i armonie interne §i externe atitudini, idei, scheme de actiune §i intelegere,
permit 0 continuitate intre am §i mediul sau in relatii §i chiar moduri de comportament. Toate
termeni de evolutie sineronica, naturala. acestea din urma sunt procesate §i "metabo-
lizate" psihologic, a§a dupa cum l§i metaboli-
zeaza §i elementele energetice fizice de baza.

EI asimileaza informatiile, transformandu-Ie
in parti ale Eu-lui sau acceptat sau Ie respinge,

Gestalt-terapia, de ia con!?tientizare de sine la adaptare creativa !?iintegrare holista 29

discriminandu-le ca parti "toxice". alienate, sine, adesea se percepe distorsionat. Aceasta

indezirabile ale Eu-lui ne-acceptat. eel mai ignoran~a 'in raport cu sine, 0 face nu numai sa

frecvent, aceste parti respinse sunt greu de sufere, dar §i sa persiste 'in a se "hrani" iratio-

eliminat spontan de catre mental, care Ie pro- nal, nediscriminativ, eu informatie perversa,

ceseaza, sedimenteaza la nivelul subcon§tient pe care nu 0 preia doar din mediu, ci pe care

§i incon§tient, §i uneori chiar capata 0 ade- 'invata sa §i-o autoproduca pe baza celei nega-

varaHi "voluptate" 'in a-§i selecta §i depozita 'in tive, deja existente. A.'1lputea erede ca omul

adancuri, inforrna~iile negative, "ihdigeste", deseopera dureros de repede cum sa producil la

blocante sau destruCtive pentrufunctionali- randu-i infom1atie de autointoxicare, flind cel

tatea psihica, exprin:'iat~ metaforic de 8estalti§ti mai important §i putemic fumizor de aotoim-

drept "metabolism mental". ~i daca reglarea bolnavire, dar accede mult mar greu la Arta §i

metabolica norrnala se bazeaza pe un raport ~tiinta descoperirii §i producerii informatiei

echilibrat intre asimilatie §i dezasimilatie, care'" naturale pozitive, spontane, nepervertite, de

pem1ite dezvoltarea biologica norrnala, extra- autosuport §i deautodezvoltare. EI pare ca §i-a

polarea conceptului in plan psihologic demon- blocat sau a uitat calea de a-§i detuma §i cana-

streaza ca exista 0 unitate §i 0 consonanta liza energiile in acord cu sine insu§i, deci §i cu

biopsihica in dezvoltarea organismica (in sen- natura. Intr-o lume at at de cople§ita de artifi-

suI de intreg viu). "Dismetaboliile mentale" nu cialitate §i dominata de false valori, in care

sunt altceva deeat disfunctii ale autoreglajului omul uita prea frecvent ca nu este doar trup §i

in discriminarea,. procesarea §i actualizarea minte, ci §i spirit, nici nu este de mirare ... Un

inforrnationala, in preluarea, pastrarea selec- prost contact,de diferentiere 11 mentine pe om

tiva §i eliminarea informatiei perverse. Atunci in confuzie, atat in ceea ce 11 prive§te, cat §i in

caind meeanismele autoreglarii informationale raport eu eeilalti, eu valorile, cu lumea. El se

sunt disturbate, persoana ne apare;;ln ipostaza indeparteaza pas, cu pas, pe calea ignorantei

de suferind psihic sau psihosomatic, de cu privire la sine, prin necon§tientizare de sine.

inadaptat social, sau pur §i simplu, de persoana Nefiind atent la natura sa reala, la nevoile §i

aflata in impas existential ori nefericita. Astfel resursele sale autentice, necon§tientizandu-le,

stand lucrurile, calitatea "hranei infor- neexperimentandu-Ie pentru a se putea regIa

mationale" - ganduri, convingeri, sentimente, organismic §i evolua, omul l§i zildamice§te

to ate incifrate in mesaje, verbale §i nonve,rbale, sie§i calea autoimplinirii §i eforturile in acest
in atitudini §i comportamente cu care fiecare sens, se autoanuleaza ca fiinla libera §i respon-

persoana vine·in contact, In me.diul ei de viata, sabilil. De aceea terapeulii gestaJti§ti considera,

determina e In foarte mare masura ceea ce se ca primordiale in vindeeare, eon§tientizarea de

construiqte ca Identitate, acceptata sau sine §i autoexperimentarea.

respinsa, sigura sau nesigura de sine, afirmativa Contactui de grani!a constituie al doilea

sau evitanta, creativa sau blocata, generoasa important mecanism al amoreglarii organis-

sau egocentricil, matura sau imatura, eficienUi mice, strans corelat eu eel anterior analizat.

sau ineficienta, adaptata sau neadaptata, Granila dintre sine §i mediu, pentru a

responsabila sau iresponsabila .. asigura 0 buna autoreglare, trebuie sa aibe doua

Contactul de diferentiere, adic'a acea posi- caracteristici:

bilitate a omului de a asimila ceea ce este po- • permeabilitate, pentru a perinite schim-

zitiv, "hranitor" din punct de vedere inforrna- burile dintre persoana §i ceilalti;

tional §i de a repinge saua se proteja de ceea ce • ferrnitate, pentru a mentine autonomia.

este negativ, "toxic" din acela§i punct de Autoreglarea, atat in plan biologic, cat §ipsi-

vedere,. constituie sursa primara a dezvoltarii hologic este guvemata de principiul home-

norrnale, sanatoase §i complete a personalita- ostaziei, iar viata ne apare ca 0 succesiune de

tii. El "conduce inevitabilla cre§tere", afirrna lncercari de satisfacere a nevoilor organismului,

E, Polster §i M.Polster, 1973, p. 101). de la cele mai presante, mai vitale, la cele mai

Atunci cand contactul de diferentiere este putin presante. Atunci cand 0 nevoie este satis-

perturbat, persoana este putin con§tienta de facuta, ea este inlocuita cu 0 alta, energizand §i

30 Capitolul 1

impulsionand mereu fiinta spre a-§i ca§tiga un Cand granita dintre sine §i altii devine con-
"mereu vanat, cautat" echilibru homeostatic. fuza, impermeabiIa sau se pierde, se produce 0
Autoregalrea umana seproduce prin doua distorsiune a difetentierii intre sine §i altii, 0
modalitati: pe baza a ceea ce organismul simte perturbare atat a eontactului, cat §i a con§tien-
ca este la momentul respectiv, pe ceea ce el tizarii acestuia (Perls, 1973). 0 buna fnnctio-

traie§te §i con§tientizeaza §i pe baza a ceea ce nare a granitei mseamna 0 alternanta optima
"ar trebui sau ar putea sa fie, sa simta ori ar fi Illtre separare §i conectare la medin, mtre fo-
de dorit sa faca, la momentul respeetiv. Exista, calizarea atentiei asupra acestnia ~i retragerea
atentiei de la mediu. Detaliem in continuare
a§adar 0 modalitate directa, numita atoreglare tipurile de perturbare ale contactului de grani-
organismica, bazata pe simtire, intelegere intu- ta, pe care Ie yom comenta dintr-o perspeetiva
itiva, integrare natural a a minlii §i eorpului, proprie, bazata pe de 0 parte, pe experienta
gandului §i sentimentului, spontaneitatii §i
deliberarii, prin care alegerile §i invatarea se noastra clinica, pe de alta parte, pe cercetarile
intampla holistic, dar exista §i 0 reglare de de varf cu privire la dezvoltarea transpersonala,
necesitate, bazata pe rationalizare. Multe din- situate la confluenta gandirii orientale §i occi-
tre actiunile sau tranzactiile de necesitate ale dentale:
omului se realizeaza automat, eu 0 minima
• Pierderea granitelor eu-Iui eu non-enl sau
con§tientizare, ca modalitati habituale de a se permeabilitatea totala a granitei sinelui eu
raporta la sine §i la lume, ca obi§nuinte sau mediu!. Este 0 modificare calitativa a contactu-
uzante atitudinale §i comportamentale.
Uneori, "tirania" obi§nuintelor este atat de lui fiintei eu lumea eonstind intr-un fenomen
mare ineat, omul ajunge sa actioneze necon- de fuziune, confluenta, unificare a interiorului
cordant eu neeesitiitile sale reale §i ehiar cu exteriorul, pe care 0 putem intalni in doua
impotriva aeestora, ca §i impotriva integrarii variante experientiale diferite, situate la anti-
sale optime in sistemul de relatii. Con§tientiza- pozii existentei umane: experienta psihotica
rea deplina a ceea ce este §i ceea ce ii este definind cel mai gray nive1 al destructurarii
necesar la un moment dat, a ceea ce poate §i persoanei, al:"pierderii de sine", al alienarii §i
dore§te sau alege sa faca, inseamna 0 buna cale experienta transpersonala, mistica, artistica
de a reeonverti sau depa§i habitualul care sau meditativa de nive1 transcon§tient sau
devine perturbator, relinand doar habitualul matacon§tient - definind un nivel superior al
necesar, util persoanei. Aceasta presupune 0 dezvoltarii personale, numit dezvoltare trans-
autoreglare eon~tienta pe deplin, holista, eeea personaUL Daca in primul caz, in experienta
ee ere~te puterea diserirninatorie a persoanei, bolii psihotice, asistam la un fenomen de rup-
atat m raport ell sine, cat §i ell al!ii. Prin tura de sine, de indepartare de sine, de deper-
ere§terea con§tientizarii de sine pe baza sonalizare, de pierdere §i uitare de sine prin
metodei dialogiee §i fenomenologice, terapia meeanism regresiv afectiv, motivational, cog-
gestaltista ii redescopera persoanei aflate in nitiv §i spiritual, in experienta transcedentala
dificultate §anse1e ei naturale de a se auto regIa este yorba de 0 regasire de sine, de 0 unificare
organismic, de a-§i ca§tiga libertatea alegerilor supraeon§tienta cu realitatea totala, numita de
§i responsabilitatea. unii divinitate, de altii eon§tiinta universala.
Diferenta esentiaHi, calitativa, intre cele doua
Dificu1t3.tile autoregHirii §i integrarii armo- tipuri de experienta se refera la mecanismul
nioase in lume sunt in directa legatura cu tul- con§tientizarii de sine, care este utilizat, activat
§i redirectionat terapeutic, reconstructiv, in
burarile contactului "de granita", al persoanei. gestalt-terapie. Astfel, dad in cazul psihoticu-
Reglarea granitei intre sine §i altii, intre Eu §i lui putem vorbi de 0 pierdere a con§tientizilrii
non-Eu, poate sa prezinte diverese tipuri de sinelui, care 11conduce la pierderea granitelor
perturbare, osciland in extremis, intre pierde-
rea granitei (fuziune, indistinctie, intre sine §i §i fuziune patologica eu mediul, in experienta
altul) §i izolare eompleta (deeontaetare, ruptu- transpersonalil asistam la un fenomen de
ra, separare). Ambele perturbari Ie intiilnim in transcendere a nivelului con§tient normal,
cadrul proceselor psihotice. obi§nuit, prin dilatarea dmpului con§tiintei §i

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 31

accesul direct, instantaneu, spontan §i complet dintre eu §i non-eu este un fenomen ce emerge
la cunoa§terea realitatii. Aceasta confera expe- din necon§tientizare de sine, suprimarea sau
rientei transpersonale caracterul inedit §i greu distorsionarea con§tiintei de sine, (ceea ce se
inteligibil pentm cei care nu au experimentat poate exprima mataforic prin "ignoranta de
un astfel de nivel al simtirii §i cunoasterii. S-ar sine"), in cazul experientelor transpersonale
putea considera ca experienta patologica psi- sau starilor "de varf' persoana i§i dezvolta
hotica §i cea transpersonala sunt fenomene calitatea con§tientizarii, transcende nivelul
situate in "oglinda", dar pe niveluri de cunoa§- con§tient (salt sau "ruptura de nivel") §i expe-
tere complet opuse, cu calitati complet diferite rimenteaza, in consecinta, 0 stare de supra-
in planul evolutiei. De aici apare §i riscul con- trezire, de supraluciditate, de transcunoa§tere,
fuziilor extrem de grave intre starile patologice transiubire §i transactiune. Unele fenomene §i
capacitati paranonnale pot fi puse in legatura
§i experientele de a§a-zisa iluminare, pseudo- cu transcon§tientizarea §i cu atat mai mult
transpersonale, pe care diletanti sau veleitari in experientele de virf - extatice, oricum s-ar
domeniul practicilor spirituale, Tara pregatire numi eIe: samadhi, satori, uniune mistica,
academica in domeniul medical §i psihologic beatitudine sau iluminare. Astfel, de la insigh-
Ie pot intretine clientilor lor, in afara unei etici turile binecunoscute persoanei in dezvoltarea
§i deontologii diagnostice §i terapeutice. Nu sa spontana sau in cadrul unui proces terapeu-
mai putin grava este ins a diagnosticarea de tic, (cum ar fi cel de tip gestaltist) pana la
catre neavizati, a starilor transpersonale drept insight-ul transcon§tient, omul trebuie sa par-
sHiri patologice, fie ele §i tranzitorii. Experien- curga un drum autoterapeutic, adesea lung §i
ta transcon§tienta asigura un continuum al anevoios, prin care sa-§i dobandeasca un
cunoa§terii, prin desfiintarea intentionaHi, autoreglaj creativ, holist, din ce in ce mai
con§tienta, autocontrolata, (experimentata) a complex §i mai subtil, energo-infonnational,
granitelor dintre "inauntru" §i "in afara". Astfel, care sa-l propulseze pe calea unei dezvoltari
pentru misticul autentic §i nu pentru cre- integrative, armonioase, biopsihospirituale.
dinciosul bigot, robit ritualisticii oricarei bis- Integrarea sa sociala §i in mediul natural poate
erici ar fi aceasta, comuniunea cu divinitatea fi ecologica, numai in masura in care el se
"vindeca" prin con§tientizare §i dezvoltare de
este 0 experienta cautata, descoperita, traita, sine, prin adaptare creativa §i autotransfor-
simtita, revelatorie, deci tine de domeniul mare, in acord cu habitatul sau natural neper-
transcunoa§terii, al practicii spirituale. ~i vertit.
indiferent cum s-ar exprima adeptii diferitelor
§coli §i religii, intr-un fel sau altul, Dumnezeu • Proiecpa este un alt tip de perturbare a
se descopera prin autoexperimentare, simultan contactului de granitii. ce rezulta din
transafectiva §i transcognitiva. Misticii cre§- atribuirea, in afara eu-Iui - altcuiva sau al unui
tini, ca §i cei orientali (budhi§ti, taoi§ti sufi§ti), obiect ori situatii - a unor caracteristici sau a
precum §i practicantii de Yoga, Zen, arte "ceva" ce apartine eu-Iui. Rezulta din proiec-
martiale, §amanii amerindieni (v. in acest sens, tie 0 confuzie a sinelui cu altul, ea fiind un
lucrarile antropologului initiat C. Castaneda) fenomen necon§tientizat. Exista proiectii cu
sau cei din Taigaua rusa §i nu mai putin, psiho- efect pozitiv, sanogen, ca cele care participa in
logii §iterapeutii transpersonali§ti contemporani procesele creatoare, artistice, dar exista §i
occidentali, experimenteaza prin indelungi §i proiectii patologice, ce provin din faptul ca
riguroase practici spirituale §i psihomentale, persoana nu este con§tienta de sine, neaccep-
(tehnici de meditatie §i autocontrol psihofizio- tand responsabilitatea celor proiectate in
logic subtil §i metode exploratorii specifice, cu altcineva sau altceva. Proiectia na§te eroare in
§i Tara suport psihedelic), asemenea modificari evaluarea non-eului (persoane, relatii, situatii,
calitative ale nivelului de con§tiinta, care pot evenimente, exterioritate) §i blocheaza adap-
conduce la mutatii in chiar dezvoltarea perso- tarea.

nalitatii §i a capacitatilor ei de cunoa§tere §i de Granita intre sine §i altii este univoc per-
meabila, pennitand doar atribuirile eu-Iui
actiune. Trebuie Tacuta precizarea, ca, daca in
situatia patologiei psihotice, pierderea granitei

32 Capitolul 1

catre non-eu, dar flind inchisa, rigida la acti- de influenta etc). Psihoticul se percepe in mod
unea exteriorului asupra sinelui. Pentru a avea dereist, ca fiind 1inta unor osti11tati §i agresiuni,
o imagine mai completa asupra fenomenului de fiind impenetrabilla orice argumentatie logica
proiectie, atat de larg utilizat In psihologie, in sau afectiva, fad a avea con§tiinta tulburarilor
special in psihanaliza, dar §i in psihologia sale perceptuale §i ideative, ca nucleu al bolii.
formei §i in gestalt-terapie, yom prelua din Con§tiinta sine1ui este gray afectata, iar
"Vocabularul Psihanalizei" (1. Laplanche §i scindarea eului in parti aflate In opozilie, in
J.B. Pontalis, trad. in Edit. Humanitas, 1994, discordanta, Intr-o globala Jipsa de consonanta
p. 308) precizarile definitorii: §i acceptare mutuala, exprima dramatic aspec-
tul de "structura sparta, de mozaic dezasam-
a) Termen utilizat intr-un sens foarte gene- blat" a1 personalitatii psihotice. Tennenul de
ral in neurofiziologie §i psihologie pentru a depersonalizare reflecta sugestiv acest proces
desemna operatia prin care un fapt neurologic de tulburare de contact, atat 1anivel illtrapsihic
sau psihologic este deplasat §i localizat in exte- (contactul cu sine insu§i, este compromis prin
rior, fie trecand de 1a centru 1a periferie, fie de intermediul partilor alienate ale eu-Iui, aflate
la subiect la obiect. Acest sens comporUi ac- in raporturi de opozitie, ambiva1enta sau
ceptii destul de diferite. discordanta funqionala), cat §i la nivel inter-
personal. (v. deficite1e de contact social, ambi·-
b) In sensul psihanalitic propriu-zis, ope- valenta afectiva, imprevizibiJitatea reactiilor §i
ratia prin care subiectul expulzeaza din sine §i atitudinilor, etc.). Analizand mecanismul
localizeaza in altul, persoana sau lueru, cali- proiectiv psihotic putem observa cum teama de
Uiti, sentimente, dorinte, ehiar "obiecte" pe sine insu§i transgreseaza patologic In teama de
care nu Ie cunoa§te sau Ie refuza In sine insu§i, ceiJalti, de lume, de viata, iar impulsiunile auto
Este yorba aici de 0 aparare de origine foarte §i heterodistructive se deplaseaza in a§a-zisele
arhaica, ee actioneaz3. mai ales in paranoia, intentii ostile, distructive ale altora la adresa sa.
dar §i In moduri de gandire "normale", cum ar Tot "infemul" din incon§tientul bolnavului
fi superstitia. este atribuit sau se confunda cu exteriorul care

Mecanismul proiectiei este freevent Ins3. §i e perceput §i trait terifiant, anxiogen. Din
In nevroze §i In cazul structurilor dizannonice experimentu1 natural care este psihoza, inte1e-
de personalitate. Egocentrieii, imaturii, senzi- gem de ce sunt atat de importante In psihote-
tivii, evitantii, persoanele eu eu hipertrofiat §i rapie unificarea partilor eu-lui aflate In con-
tendinte interpretative, rigizii utilizeaza frec- flict, raporturile de acceptare mutua1ii dintre
vent proiectia. Din punctul nostru de vedere, acestea §i consonanta intrapsihica, (intre ceea
proiectia este "simptomatica" pentru 0 slaM ce tine de incon§tient §i ceea ce tine de
con§tient). Intelegem mai ales, cat de impor-
con§tientizare de sine mascata §i deplasata tanta este cOl1§tientizarea de sine, ca principal
intr-o aparenta cunoa§tere de a1tul. "Subiectul mecanism autoreglator, prin care experienta
atribuie altuia tendinte, dorinte, etc. pe care el autocunoa§terii §i autoacceptarii reface §i
Ie ignora in sine Insu§i: rasistul, de exemplu, i§i deblocheaza strategiile dezvoltarii, Intelegerii
proiecteazii asupra grupului dispretuit propriile §i integrarii experien1ei suferintei pe 0 alta
gre§eli sau tendinte nemarturisite". (idem. op. treapta, ca experienta largitil de cunoa§tere,
dt, p. 309). Mecanismul proiectiv fiind 0 tul- deci §i ca §ansa de evolulie. Din nefencire,
burare a contactului de granitii, ce desemneaza §anse1e psihoterapiei gestaltiste de a lucra
ignorare §i fuga de sine, cu "adapostire" in asupra psihoticului remis sunt destul de limi-
altul, (ill altceva), poate deveni 0 frana in calea tate in privin1a "refacerii intregului", care
maturizarii §i dezvoltarii persoanei, un mecan- odata destructurat, se reasambleaza cu defect,
ism ego-alienant, patogen. Proiectia este Intal- dizannonic §i rigid, ca un gestalt condamnat 1a
nita In combinatie cu fuziunea (pierderea stagnare. Granitele de contact ram an fie exce-
granitelor), sau cu tulburarea de contact siv de impermeabile, fie friabile, oscilante,
definitta prin separare rigida, impenetrabili- imprevizibiJe, §i aceasta, evident, in conditiile
tate, izolare, In special in forma paranoida a
schizofreniei (v. idea1ia deliranta de atribuire a
unor intentii sau actiuni agresive, persecutorii

t~C'stalt-te;apia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 33

in care tratamentul chimioterapeutic de ca nu e con§tienta de ea insa§i, de nevoile, de
intre~inere (standard §i depot) este aplicat tendin~ele, de scopurile §i resursele proprii, dar
corect, constant, atent supravegheat in evolu- opereaza pentru sine in baza regulilor, valorilor
tia bolnavului. Asocierea farmacoterapiei cu §i elementelor comportamentale introectate,
psihoterapia in stadiile postacut, remisional §i adesea complet stril.ine, nepotrivite sau orien-
rezidual ramane obligatorie in tratamentul tate impotriva naturii sale reale. Similar altor
schizofrenului, iar utilizarea terapiei gestalt, ca tulburari de granita, acest mecanism de
§i a altor metode psihoterapeutice in cazul "inghi~ire a intregului", poate fi sanatos, sau
altor maladii psihotice endogene este contrain- patologic, depinzand de gradul de con§tienti-
dicata sau pur §i simplu tara efect, chimioter- zare. In cazul defiecientelor de structurare a
apia, electroterapia (electro§ocul) dlmanand personalita~ii, precum §i in unele cazuri de
terapiile de electie. Tulburarile nevrotice, (cu 0 patologie psihica, introec~ia poate explica
larga paleta diagnostica), crizele de identitate rigiditatea caracteriala extrema, suspiciunea §i
ale adolescentului, tulburarile de adaptare dubitatia obsesiva, antrenand conduite inadec-
sociala, tulburarile emotionale - pot beneficia vate, fie de supraresponsabilizare, fie de dere-
de tehnicile gestaltiste de con§tientizare a sponsabilizare, datorate unei imagini de sine
polarita~ilor dintre con§tient §i incon§tient sau automistificate. Persoana se indeparteaza de
a celor de factura moral-valorica. Aceste per- sine, instrainandu-se, autofalsificandu-se. In
soane pot lua cuno§tinta de "raul" §i "binele" termenii psihologiei orientale, am putea spune
din ei in§i§i. Unificarea §i depa§irea polar- ca omul tdiie§te mai cun'ind la periferia sinelui,
ilta~ilor prin actul terapeutic sunt de natura sa dedit in centrul sinelui, nefiind con§tient de
deschida sistemul functional blocat in igno- sinele pe care nu §i-l cunoa§te, de§i traie§te
ranta de sine §i teama §i sa-l propulseze in acti- iluzia ca §tie cine este, ce vrea §i lncotro tinde
varea resurselor de autotransformare sau de sa se manifeste. In realitate, prin introectie, el
se confunda cu mediul pe care I-a introectat, ca
reconfigurare a unui nou gestalt existential §i cum "lumea exterioara ar fi invadat, tara ca el
sa §tie, lumea sa interioara, substituindu-i-se
Pentru specialistul in psihologie, proiectia acesteia". Neavand acces la esenta sa, la ceea
poate deveni 0 cale de cunoa§tere a universului ce este el de fapt, omul i§i confunda §i substi-
interior al celui care proiecteaza, atat in diag- tuie eul cu non-eul, uitand de a mai fi el insu§i,
noza, cat §i in terapie. Testele proiective §i alienandu-se. El e bantuit de fantasme pe care
analiza produselor activitatii creatoare se Ie identificii in mod eronat cu pa~i ale sinelui
bazeaza pe evaluarea prin intermediul proiecti- sau, ca §i cum i-ar apa~ine. Opereaza cu "tre-
ei, iar tehnicile terapeutice experientiale care buie" ca §i cum ar fi rezultatul propriilor sale
utilizeaza analogia §i metafora exploateaza nevoi, in raport cu care este ecranaL de altfel.
acela§i mecanism proiectiv. El evalueaza, impune, retrage, sanqioneaza,
neaga, in virtute a unor exigente §i convingeri
• Introectia - este 0 tulburare a grani~ei de "de imprumut" ca §i cum ar t1 emanate de pro-
contact ce consta in absorbirea, captarea, pre- priile lui alegeri, convingeri, optiuni. Materia-
luarea §i asimilarea tara discriminare a ceea ce lul informational nedisciminat, nu este evident
apa~ine non-eului; informa~ii, valori, compor- metabolizat §i nici nu devine principiu hranitor
tamente cu care persoana intra in contact in in devenirea sa, dar el 11 depoziteaza, capatand
mediul sau de viata. Valorile introectate sunt sentimentul c8.ii apa~ine, de§i nu il reprezinta.
impuse sinelui §i conduc la structurarea unui Din acest motiv acel "ceva" nu actioneaza
caracter rigid, avand la baza preluarea unor decat ca balast sau principiu toxic, impie-
roluri §i comportamente din exterior care devin dicandu-l sa funqioneze optim, pentru ca
"osatura nevazuta" a personalitatii cuiva. Ast- nimic din ceea ce nu este "metabolizat", asi-
fel, modele parentale, stereotipii sociale, ne-
personalizate, integrate nedicriminativ eu-lui, milat, nu ne apa~ine cu adevarat, deci nu ne
se constituie ca un "schelet" rigid ce explica un ajuta "sa cre§tem". ~i totu§i, foarte muUe per
soane, care nu au patruns inca pe terenul
grad crescut de inautenticitate in modul de a fi
§i actiona al unei persoane. Aceasta, nu numai

34 Capitolu; 1

patologiei, dar pot aluneca extrem de u§or intr-a- te malta m dezvoltarea personala, transfor-

colo, tnliesc intr-un mod limitat, imitativ, rigid mandu-te pas eu pas, apropiindu-tede scopuri,

§i stereotip, lipsit de savoarea descoperirii de (care odata implinite iti deschid calea for-

sine §i de directia naturala a autoactualizarii, mularii de noi scopuri), introeetia te fixeaza pe

cu sentimentul §i cu confuzia ca "fac ce tre- experiente ee nu-ti apartin, dar pe care Ie preiei

buie, care ar fi totuna cu ce e bine", sau §i mai eu fidelitate, neevaluindu-le, neajustandu-le,

gray, " di daca x,y,z, fac a§a, inseamna ca a§a ci doar acumulandu-le rara discernamant...

trebuie, a§a se face ... " Ei nu sunt deloc preocu- Ciudata "lacomie" care pana Ia urma te

pati nici de "de ee fac a§a", nici de "cum fac" impiedica sa exi§ti! Exista, rara indoiala, nu

§i nici daca ceea ce au preluat li lOse doar 0 Iacomie alimentara, ci §i una informati-

potrive§te", daca "pot sa faca a§a" sau "daca onaM, Ia f61 de periculoasa prin efectele dis-

au nevoie cu adevarat pentru binele lor §i al functionale pentru intregul organism. Evident,

celor din jur". Acqti oameni sunt blocati in "Iacomia informationala" distruge tendinta

dezvoltare, prin introectie. Este putin probabil armonica a structurii, supraliciteaza efortul de
ca binele altora sa exc1uda realmente binele configurare a personalitatii integrate ecologic,

fiecaruia, pentru ca cele doua forme de "bine" care pana la urma sfar§e§te prin a 0 goli de sens

sunt interdependente, §i ceea ce se intampla §i de resurse. Instalarea starii de boala, in aces-

intr-o parte a intregului, se reflecta §i in toate te conditii, este iminenta.

celelalte, hoEst, prin intermediul interconexiu- Omul ineficient §i nefericit, este adesea a§a

nilor multiple, dupa cum tot ceea ce se intam- pentru ca a "invatat lectia" ineficientei §i

pIa in intreg se reflecta §i in fiecare parte. nefericirii de la altii §i el continua s-o intretina

Introectia este intalnita §i pe terenul nor- §i s-o impuna sie§i §i altora, cu febrilitate. El §i-

malului, dar cu consecinte negative in eficienta a construit granite false §i rigide intre sine §i

personala. A§a de pilda, multi studenti pot par- ceea ce el percepe fasificat drept "eul" sau,

curge studiile universitatare, manati de pre- renuntand Ia sine pentru a fi mereu altcineva §i

siunea de a "ingurgita" cat mai fidel §i cat mai altceva, agonisind mereu "bunuri" straine,pe

multa informatie, in special cea din curs, rara a care Ie tezaurizeaza, din principiu. A uitat el

avea acces cu adevarat la functionalitatea noti- oare de sine insu§i sau nu s-a simtit niciodata,

unilor, flind in situatia dupa absolvire de a nu cu adevarat elillSu§i?! Introectia devine 0 cale

putea sa profeseze, sa aplice §i sa adapteze con- psihologica de a achizitiona cat mai muite

textual cuno§tintele memorate, §i de altfel, "decoruri de mucava" in interiorul propriei

apreciate prin sistemul de notare care, in cazul fiinte, pe care, in consecinta, nu 0 mai poti

anor profesori pune accent mai ales pe volu- con§tienfiza, cata vreme ea este doar un depo-
mul reprodus fidel §i nu pe flexibilitatea zit de recuzita.

aplicarii notiunilor, pe independenta rezolu- Modalitati eomportamentale sau exis-

tiva §i creativitatea fiecarui student. chiar §i la tentiale complexe, neintegrate eu-lui, sunt

nivel educational §i instructiv, societatea incu- preluate astfel de la altii. Ele corespund foarte

rajaza in exces respectarea §i preluarea de bine starii de "parinte" a ego-ului sau "extero-

informatii, scheme de gandire §i comporta- psihicului" din analiza tranzaqionala a lui E.

ment comformiste, rutiniere, care sa nu iasa Berne. Ele pot fi detectate in repetarea unei

din "norma" §i descurajaza individualizarea anumite calitati vocale, a unui tip de continut

invatamantului in functie de potentialitatile verbal sau postural, ori prin similaritatea cu

fiecaruia. Desigur ca pare mai comod a§a, dar care ceilalti raspund acestui complex compor-
uniformizarea se realizeaza adesea in dauna tamental uniform (J. Fagan §i J. Shephard,

individului §i prin introeqie, prin amputarea Gestalt therapy now, 1970, p. 123). In viata

personalitatii, ca §i a resurselor ei de a se adap- curenta, introectiile sunt "actorii" principali

ta la schimbare, de a evolua. Am incercat sa in autocicalirea rara sfaqit, §i creeaza ruptura

subliniem care este diferenta intre a introecta HlUntrica intre sinele ideal §i eul real. Tot e1e

cuno§tinte §i moduri dea fi - §i a Ie asimila. conduc la dezordini in relatiile interpersonale,

Daca asimilarea diseriminativa te elibereaza ~i cand eul joaca unul dintre aceste roluri in

Gestalt-terapia, de I. con~tientizare de sine la adaptare creativa ~i integrare holista 35

relatie cu persoane importante sau cand Ie contact, iar con§tientizarea nu se poate dezvol-

proiecteaza intr-o alta persoana. ta. Mai tarziu, poate, daca exista 0 activitate

Introeqiile sunt principalii "transmitatori" crescanda in punctele de opozitie musculara,

~i "facilitatori" de comportamente dezadpata- con§tientizarea se poate semnala sub forma de

tive §i nevrotice, de la 0 generatie la alta. durere sau de discomfort.

• Retrotlectia este 0 tulburare a granitei de Procesul retroflectiei poate 11tranzitor sau

contact care conduce la izolare in sine. Ea pre- cronic. Strigatul de suferinta incepe cu umezi-

supune un proces de re-oglindire, de revenire rea ochilor §i cu 0 mimica faciala caracteris-

asupra sinelui prin sine, bazata pe 0 divizare in tica: "buza rigida de cadavru" §i retinerea

cadrul sinelui, un mod de " a te hrani " cu tine lacrimilor. Toate exprima retroflectia. Este

insuti, "nedigerandu-te" §i ramanand, evident, important de amintit ca, celebrul concept allui
blocat ori regresand. Acest mecanism psiholo- W. Reich de "armura caracteriala" nu este

gic orienteaza asupra sie§i mereu, acela§i tip de altceva decat retroflectia cronica. Experienta

informatie §i de resurse, substituind sinele noastra terapeutica in cazul bolnavilor cu

mediului. Persoana se comporta ca §i cum ar "tortieolis psihogen" sau eu eei eu "erampa

face (simti) pentru sine, a§a cum ar face (simti) seriitorului" (1. Mitrofan, 1995, p. 137) evi-
a1cineva pentru altul sau ca §i cum ar face (ar dentiaza acela§i mecanism in structurarea

simti) pentru sine, ceea ce 0 alta persoana ar personalitatii acestor paeienti, avut in vedere
dori ca altul sa faca pentru ea. Mediul este ast- ca un obieetiv de schimbare terapeutica. Orga-
fel inlocuit cu iluzia autosu11cientei. "Trebuie nismul cheltuie§te multa energie pentru
insa avut in vedere, ca de§i cineva te poate ajuta mentinerea unui eehilibru intre ce1e doua ten-
siuni - cea a impulsului §i cea a rezistentei §i
sa maninci §i chiar sa respiri, hrana §i aerul vin ambele sundn mod tipic alienante pentru sine
totu§i din mediu", comenteaza G. Yontef§i J.
Simkin, (1989, p. 332). §i pentru proeesul de eon§tientizare §i autore-
glaj. In terapie trebuie sa se tina cont de ambele
Retroflectia poate 11motorie, senzoriala sau
tendinte §i de posibiliUltile de satisfaeere a lor,
verbala. a forma de retroflectie este intro-
astfel ineat intre ele sa nu se creeze blocaje
spectia, care poate 11patologica sau normala. mutuale, dar nici ea una dintre ele sa se satis-
Uneori, ea poate servi intereselor de adaptare faca in dauna eeleilalte.

ale organismului, de exemplu: reprimarea
impulsului de a-ti exprima supararea poate 11 o alta forma de retrofleetie este desensibili-

utila in a face fat a unui mediu periculos. In zarea sau desenzitivarea, care exprima in plan

asemenea momente, a-ti "mu§ca" buza (retro- senzorial un comportament analog retrofleqi-
flectie motorie) poate 11 mai utila decat sa ei motorii. Cele mai cunoseute forme de bloc a-

vorbe§ti "mu§cator" - agresand, ofens and. re a con§tiintei prin desenzitivare sunt cecita-
1. B. Enright (1970, p. 128-129) atrage tea psihica (orbire rara substrat organic), ,,1n-
ceto§area vederii", surditatea psihica, tocirea
atentia asupra faptului ca "un impuls sau 0 idee senzoriala la nivelul diferitilor analizatori (de
l§i are nldacinile in tensiunea senzorio-moto- exemplu, in isterie, pacienlii pot avea un prag
rie a organismului, declan§ata in parte, de senzorial tactil §i algic fie foarte ridicat, fie
energiile launtrice §i orientata spre obiectele §i foarte coborat, de la hiperestezie la stimuli
evenimentele din mediu. Retroflectia descrie anodini, pana la anestezie la stimulari algice
procesul general de negare, infranare, retinere (dureroase); de asemenea, in unele forme ale
sau echilibrare a tensiunii impulsive cu tensi- psihozei schizofrenice se pot produce modi-
unea senzorio-motorie opusa, aditional. Acest ficari senzitive patologice, care permit con-
concept include destul de mult din ceea ce duite automutilatorii, etc.). Frigiditatea inclu-
reprezinta reprimarea (refularea) §i inhibitia §i de §i ea retrofleqia prin desenzitivare, un blo-
clari11ca modul in care functioneaza psihicul caj la nivelul con§tiintei senzitive sexuale a
divizat, antagonic. De vreme ce rezultatul trupului. Totu§i, fenomenele de desenzitivare
tuturor acestor tensiuni anulate este zero (nici sunt mai putin accesibile observarii directe §i
studiului, eomparativ eu eele motrice, ele fiind
o mi§care - blocaj motric), nu exist a nici 0 mult mai dependente de verbalizare.
cre§tere particulara a activitatii la granita de

36 Capitolul 1

• Deflectia consUi in evitarea contactului, crea continuu un bun gestalt? Ciclul expe-
aUt!prin deturnare con§tienta, intentionala (de rientei gestaltiste include parcurgerea a 5 stadii
exemplu, cand cineva este politicos in loc de a care se genereaza continuu, unul pe ce1alalt, in
fi direct, de a comunica sincer), dit §i prin cadrul unui model circular functional. (Me!
refuz indirect. Persoana se simte astfel "nea- Rabin, apud R. Levant, 1984, p. 165):
tinsa" , ori de cate ori respinge ceea ce i se ofera
sau se percepe ca ineficienta dind ceea ce 1) Senzatie. Ciclul integdirii persoanei in
prime§te nu corespunde dorintelor sau a§tepta- mediu sau contactarii la mediu incepe cu sen-
rilor sale §i in acest caz, fie ca evita, fie ca zatiile, prin care se experimenteaza trairea §i
deturneaza contactul. Atunci cand este con§ti- semnificatia stimulilor care aqioneaza asupra
entizata, defleqia poate fi §i utila, ca de pilda, organismului, at at ill plan intern, cat §i extern
dind satisface nevoile situatiei ("racorire", Prin senzatii §i prin perceptii, omul experi-
"pedepsire sau razbunare pe interlocutor). menteaza §i discrimineaza direct "ce este" §i
Dintre formele de defleqie uzuale amintim: "ce nu este". Dar dincolo de experienta per-
sonala, spontana, autonoma a perceptiei de
- "a nu privi pe cineva in ochi"; sine §i a mediului, copiii, invata din familiile
- a vorbi §i a intelege foarte multe lucruri, lor §i "ce pot" §i "ce trebuie" sa vada, sa auda,
dar toate in afara subiectului; sa simta, §i "ce nu pot", "ee nu trebuie" sa
- a vorbi vag §i a vorbi mull. perceapa. Aceasta ar fi un fel de invatare a unui
In deflectie, contactul este rigid, fiind simi- contact perceptual imediat, ceea ce creeaza 0
1ar cu dezangajarea (R. Levant, 1984, p. 166). prima confuzie §i anxietate in modul de con-
tact, prefigurand granite impuse. De exemplu,
4. Ciciul experientei gestalt ~i copiii invata de la parinti §i de la alte persoane,
teoria schimbarii personale In ce pot atinge §i ce nu, ce au voie sa vada §i sa
auda §i ce nu, invata de asemenea, sa spuna sau
terapia gestaltista sa se abtina de a comunica daca ceva are gust

Abordarea gestaltista a personalitatii s-a sau miros rau. a prima divizare la nivelul expe-
constituit pe baza experientei clinice §i sprijina
demersul terapeutic ill mod cu totul special, rien!ei perceptuale se na§te din aceasta situatie,
prin conceptele sale fenomenologice §i prin copilul neavand con§tiinta nici unei justificari
modalitatea dinamica prin care explica funqi- de alt ordin decat a ceea ce el simte §i traie§te
onalitatea §i disfunctionalitatea indivizilor, concret, direct. Uneori presiunea education-
condensata intr-un model teoretic numit ala, cerinte1e de reglaj perceptual-comuni-
cational sunt atat de absurde §i de diho-
"ciclul experientei gestalt". Acest model desIa- tomizante pentru experienta de cunoa§tere a
§oara elementele experientei caun proces con- copilului, incat ele induc 0 incongruenta pro-
tinuu prin care· nevoile organismului, impun funda intre ce simte copilul §i ce spune, (sau nu
grade §i forme diferite de contact cu mediul, spune), pe de 0 parte, §i intre ce simte §i ce
prin intermediul carora, e1e pot fi satisIacute. face, pe de alta parte. El se mentine in incon-
Realizarea contactelor §i satisfacerea nevoilor gruenta, pentm a se putea simti acceptat §i in
completeaza un gestalt, care permite persoanei siguranta. In situatii extreme, copilul poate
sa aibe noi experiente. Libertatea de a experi- avea menifestari psihotice. El poate ajunge sa
menta inseamna parcurgerea completa a unui "nu simta nimic" ca expresie a unor impuneri
nou ciclu, adica 0 restructurare a vechiului absurde, sau sa confunde ceea ce simte cu ceea
gestalt §i 0 reconfigurare evolutiva a persoanei. ce nu este voie sa simti, ori cu ceea ce este per-
Daca persoana se fixeaza pe unul din ele- mis sau ar trebui sa simta. ~i in cazuri mai
mentele ciclului, acesta nu se poate completa, putin grave, un copil nevrotic, labil emotional
o parte a energiei de care dispune individul sau cu tulburari de comportament, ca de pilda
ramanand neconsumata, la limita experientei. in cazul minciunii patologice (mitomanie) se
Cum experimenteaza omul contactul cu me- pot inregistra asemenea disfunctii la nivel per-
diul pentru a se autoregla sanatos, pentru a-§i ceptual, produse de habitusuri patologice de
adaptare la social.

Gestalt-terapia, de la c.on,tientizare de sine la adaptare creativa ,i integrare holista 37

Adultul pastreaza din copilatie intacte, Noul gestalt este experimentat mai intai in
exterior (un de este confirmat, selectat, ajustat,
uneori, to ate falsele strategii de a sim~i, atat in schimbat prin percePtie §i actiune), pentru ca
ceea ceil priye§te, cat §i in raporturile Iui de
comunicare pervertita, cu altii. Copiii introec- apoi sa poata fi interiorizat - asimilat, integrat
teaza toate impunerile comportamentale §i ori uitat, adid sa devina operational §i la nIvel
ulterior idealurile sau convingerile altora, ne- subcon§tient §i incon§tient. In felul acesta se
critic, ca 0 plastilina modelabila la "caldura §i lasa liber planu1 con§tientizarii, pentru focali-
amenin~area pierderii acesteia din cuibul zare, reexperimentare §i reconfigurarea unui
parental", pentru ca mai tarziu sa devina adul~i nou gestalt. Gestaltul include simultan 0 expe-
cu 0 moralitate supraintarita, mai curand de cat rienta de actiune, cunoa§tere §itraire - 0 achizitie
cu 0 moralitate compatibila organismic reconstructiva, a personalitatii, iar con§tien-'
(G.Yontef, J.Simkin, 1989). In consecin~a, tizarea este mecanismul prin care gestalturile
anumiti adul~i investesc 0 cantitate enorma de se formeaza, elibereaza §i inlocuiesc unele cu
energie in mentinerea granitei intre obligatii §i altele intr-o devenire continua. Teoretic, po-
dorinte §i multe dintre impunerile introectate ii tential, capacitatea de experimentare, cunoa§-
determina sa fie ceea ce ei nu sunt, crescandu- tere §i restructurare de sine a persoanei este
nelimitata, dar practic, in efortul sau de a se
Ie rezistenta la schimbare §i impiedicandu-i sa contacta §i integra in lume, ea poate sa mani-
se schimbe. Este unanim cunoscllt faptul ca feste dificuItati, blocaje, erori de functionare.
crice mcercare a cuiva de a schimba modul de Acestea constituie chiar obiectul de actiune al
terapiei centrate pe con§tientizare, ca instru-
a fi a altcuiva este sortita e~ecului, este ilu- ment de deblocare ~i de fluidizare a succesiunii
zorie. Nimeni nu poate schimba pe nimeni, dar gestalturilor, m scop de msanato§ire §i de
fiecare se poate schimba pe sine. Acesta este un evolutie personaHL
principiu in terapia gestaltista, pe' care i'l
regasim ~i m psihoterapiile orientale. Beisser Con§tientizarea deplina este procesul prin
(1970) sublinia la randul sau, d schimbarea in care se intra in contact cu cele mai importante
cineva nu trebuie sa se realizeze prin ,Sncer- evenimente din campul individual (intrapsihic)
carea corectiva a individului sau a altei per- sau din mediu (exteropsihic), cu ajutorul
soane de a-I modifica", ci prin efortul personal suportului total senzorio-motor, emotional,
de "a fi ceea ce e§ti, de a te pIasa in mod curent cognitiv §i energetic. Experimentand in cadrul
In propria ta pozitie", adica de a fi tu insuti. terapiei prin focalizarea atentiei asupra sie§i sau
Acest efort personal este lncurajat, stimulat §i a exteriorului (in acest sens terapia gestaltista
activat prin terapia gestaltista, conform prin- dispune de 0 varietate imenss. de exercitii §i
cipiului ca ori de cate ori, terapeutul va rejecta tehnici de provo care ), pacientul accede la
rolul de agent al schimbarii, schimbarea spon- insight, ca punct culminant al con§tientizs.rii
tana in persoana va fi posibila. depline. Insight-ul este realizarea imediata,

2) Con~tientizarea. Este 0 importanta forma spontana, a unei unitap e"\'idente mtre ele-
de experienta in parcurgerea ciclului gestaltist. mentele disparate din campul fenomenologic
Impreuna cu dialogul, con§tientizarea este experimentat, care reveleaza un sens nou, ceea
totodata §i principalul instrument terapeutic. ce creeaza conditii pentru restructurarea
Ea poate fi definita ca punere in contact a unei gestaltului, pentru cre§tere. Con§tientizarea
persoane cu sine sau cu altcineva, ori altceva, deplins. este energiza13. de nevoia dominanta a
rezultand dintr-o focalizare a atentiei asupra a organismului §i ea implieS. nu numai auto-
ceea ce este. Dupa Laura Perls, scopul terapiei cunoa§tere, ci §i cunoa§tere directa a situatiei
gestaltiste este crearea unui continuum al curente §i a modului in care se situeaza sinele in
con§tientizarii, 0 formare perpetua, libera a situatie. A§a incM, orice negare a situatiei §i a
gestaltului. Conform legii dezvoltarii organis- cerintelor acesteia, ca §i a propriilor dorin~e §i
mului prin autoreglare dinamid, ceea ce este raspunsuri alese de persoana - este 0 perturbare
de cel mai mare interes §i preocupare, se
impune §i reconfigureaza structura respectiva, a con§tientizarii. Multe dintre aceste perturbari
tin de experientele familiale timpurii care induc
. fie ea persoana, grup, sau societate. automistificarea (Laing, 1965).

38 Capitolul 1

Daca 0 con§tientizare deplina poate sa Cum se provoaca §i exploreaza procesul
clarifice §i sa confere siguranta de sine, 0 per- eon§tientizarii depline de sine in terapia
turbare a acestui proces 'intretine confuzie §i gestaltista? Focalizarea con§tientizarii se poate
anxietate in contactul eu sine §i eu altii. Ea nu face in doua maniere:
trebuie confundata cu 0 simpla introspectie fo-
calizata launtric. Prin con§tientizare deplina, • fie pe contactul cu sine §i cu propria
gestalti§tii 'inte1eg procesul prin care cineva cu- experienta traita 'in prezent, "aici §i acum"
noa§te modul'in care el se autocontroleaza, 'in (inclusiv prin aducerea experientelor trecute
care alege §i decide modalitatile de actiune sau sau a celor viitoare - 'in prezent, prin inter-
comportament 'in situatiile lui de viata, precum mediul jocului de rol);

§i cum sau cat 'i§i asuma raspunderea pentru • fie pe contactul cu mediul 'inconjurator
propriile sentimente §i comportamente. Cu (persoane, relatii, situatii).
alte cuvinte, persoana, 'invata 'in terapie sa cu-
noasca (sa con§tientizeze), chiar modul'in care Trebuie precizat ca actul con§tientizarii este
ea con§tientizeaza - cheia autoreglarii §i shim- 'intodeauna "aici §i acum" chiar daca ceea ce
barii strategiilor de rezolvare a propriilor pro- se con§tientizeaza (continutul) poate privi tre-
bleme, interioare sau externe. Con§tientizarea cutul sau anticiparea viitorului. lata doua
deplina ca instrument de lucru terapeutic exemple in acest sens:

deschide persoanei accesul la ea msa§i intr-un a) «C (l§i framanta mainile, pozitie 'incor-
mod responsabil, autoasumat. Deciziile, senti- data, privire nelini§tita): Imhh, nu §tiu ce sa-ti
mentele, actiunile sunt liber cunoscute §i spun ...
experimentate, ceea ce echivaleaza cu posibili-
tatea individului de a-§i debloca propriile T: Ce- ti trece prin minte acum?
resurse rezolutive §i de a se automodifica. In C: Ma gandesc ca va trebui sa-i spun sotu-
cadrul terapiei, pacientul invatl1 sa lucreze cu lui meu, diseara, despre toata tarasenia asta,
el 'insu§i §i asupra lui 'insusi, sa con§tientizeze totu§i. .. Mereu mi-am imaginat cum 0 s-o fac,
cum se poate con§tientiza pentru ca apoi sa dar... (vadit tensionata)
actioneze responsabil 'in propria lui devenire. T: Ce simti tu chiar acum?
El descopera astfel cum se poate tral sani:ltos, C: Ca mi se taie respiratia ... 'imi vine sa ma
eficient, 'in armonie cu sine §i cu lumea, adap- ridic §i sa ma mi§c, sa respir mai 'in voie ...
tandu-se creativ,la situatiile de viata, integran- T: (aprobator, privind semnificativ,
du-se holistic. Intr-un anume fel, terapia lini§tit) ...!
C: Nu sunt ridicola, nu?.. depinde de
gestaltista 11'invata §i il provoaca pe om sa se mine.
autoelibereze de "balastul psihologic" pe care
(Se ridica, muta scaunul. se 'invarte de cate-
11transporta de-a lungul vietii sale, dezvaluin- va ori prin camera, respira adanc, trage de
du-i §i instrumentele psihologice prin care sa se scaun)
poata reconstrui din propriile lui resurse
(disponibilitati §i material informational). T: Fa tot ce simti nevoia, a§a, mi§ca-te,
respira §i mai adanc, trage mai tare de scaun! ....
Desigur ca 0 persoana, fie ea sanatoasa, fie (Din ce in ce mai libera 'in mi§cari §i in respi-
bolnava poate fi con§tienta sau vigila in spatiul ratie, dupa 0 eliberare motorie a tensiunii, u§or
ei de viata; aceasta nu inseamna insa, ca ea este amuzata, zambind doar 'intr-un colt al gurii, se
con§tienta §i de puterea ei de a se transforma §i rea§eazii picior peste picior, mai lini§tita §i
je a coevolua cu acest spatiu (mediu). Pentru pregatita sa continue dialogul):
aceasta este necesar ca persoana sa se auto-
con§tientizeze total - senzorial-cognitiv, afec- C: Gata, mi-e mai bine a§a!... (privire
tiv §i motivational. 0 persoana care afirma implicativa).
ceva in legatura cu ea Tara a simti in mod real
acellucru, nu se afla 'in contact deplin nici cu T: Arati mult mai bine acum! Deci ...
C: ... (oftat eliberator)
ea, nici cu situatia. Cel care este con§tient Sunt foarte curioasa sa inteleg de ce 'imi este
deplin, §tie ce face, cum face, ca are alternative a§a de greu sa-i comunic decizia mea.
§i ca a ales sa fie sau sa faca ceea ce este
(G.Yontef, J. Simkin, 1989).

Gestalt-terapia, de la conl1tientizare de sine la adaptare creativa l1i integrare holista 39

T: Ce simli cand e§ti fala-n fala cu el? T: Fii strada! Vorbe§te-li lie acum, ca §i
C: Ma simt mica §i neascultata, neputincioasa, cum ai fii strada ... vezi ce simli daca ai fi
strada...
de parca nu ar avea nici 0 importanla decizia
C: "Sunt strada. Daca e§ti prevazator §i e§ti
mea, de parca n-a§ fi capabila sa iau 0 atent la mine, te voi susline in siguranliL Daca
decizie ...». mergi prea repede, 0 sa ma pierzi §i 0 sa te
rane§ti." (ioc de rol)
Con§tientizarea deplina §i autorespingerea
se exclud reciproc. Autorespingerea este 0 T: Acum fii ma§ina !
negare a ceea ce cineva este, prin urmare, C: "Sunt ma§ina. Sunt incantat de viteza,
creeaza 0 distorsiune in con§tientizare, in ma mi§c foarte repede, dar imi este frica. Nu
modul in care persoana se percepe. Vorbind sunt sub control §i Jack (§oferul) ma duce tot
despre sine in termenii care i-ar apartine altei mai departe ... "
persoane, ca §i cum a-i substitui pe "eu sunt" T: Acum fii §oferul !
cu "ce spune celalalt ca sunt", persoana intra C: "Incerc sa aiung undeva §i strada devine
in confuzie, intrerupandu-§i cic1ul con§tien- din ce in ce mai dificila pentru mine. Nu-mi
tizarii de sine depIine, deci autrespingandu-se. place deloc asta §i trebuie sa merg mai
Necon~tientizarea de sine muta conflictul real departe ...»
sau imaginat doar, din plan extern, in plan 3) Actiune. A treia secvenla importanla in
intern §i perpetueaza un model de autofalsifi- experienla cic1ului gestaltului este acliunea.
care soldat cu blocaj ~i suferinta. lndividul Aclionand, persoana i§i mobilizeaza sistemul
aiunge sa creada ca este ceea ce nu este de fapt osteo-muscular sau i§i blocheaza impulsul de a
§i sa aqioneze in consecinla. Terapia gestaltis- acliona resimlind tensiune musculara §i
tii considera ca oamenii sunt primii agenli in durere. Ea poate experimenta atat puterea de a
determinarea propriului comportament, ca ei acliona eficient, cat §i acliunea ineficienta,
sunt direct raspunzatori de ceea ce fac din via- aceasta din urma favorizand inhibitia, "para-
ta lor. Cand uita de responsabilitatea vietii lor,
confundind-o cu "blamul social" sau cu lizia voinlei". Disfunctiile la acest nivel pot
"trebuie", atunci ei se automanipuleaza, se greva semnificativ dezvoltarea personalil.
autoconstrang. Cu cat sunt mai ignoranti in Unele persoane cu deficite de aclionare (ab-
privinta a ceea ce sunt, cu atat sunt mai depen- senla iniliativei, suslinerea acliunii, finalizarea
denli de allii, mai deresponsabiIizali. Autocu- aqiunii, adecvarea acliunii), i§i dezvolta com-
noa~terea inseamna §i un grad mai mare de pensator alte abilitali, ca de pilda fantazarea,
autoresponsabilitate, deci §i de libertate. Cu dit .teoretizarea, capacitalile observalionale, dar
sunt mai spontani, cu atat oamenii sunt mai in- sufera de 0 incapacitate de a pune in acliune
tegrati. Ei sunt responsabili pentru ceea ce ei sau de a-§i finaliza ideile, proiectele etc.
aleg sa faca §i nu pentru ceea ce Ii se impune
Ori de cate ori, cineva preia responsabilitatatea Terapia gestaltista are in vedere in mod spe-
pentru ceea ce el nu a ales sau nu a depins de cial stimularea ~i amplificarea actiunii, uti-
el, se autodeceptioneaza, traie§te senti mente lizand in acest sens multiple tehnici corporale
penibile de jena §i insuficienta. Responsabilita- (respiratorii, posturale, metafora corporala,
tea se refera §i la oPliunile morale §i valorice, dans §i mi§care terapeutica, ioc de rol, etc.).
iar alegerile care actioneaza impotriva sinelui
sunt la fel de imorale ca §i cele care produc rau In cic1ul experienlei intregirii gestaltului,
altora. acliunea exprima modul in care individul i§i
exercita voinla de "a face" sau de "a nu face",
b) Secvenla de dialog, dupa Hatcher (apud de a decide liber direclia sa de manifestare, pe
R. Levant, 1984) - explorarea con§tientizarii baza discriminarii, c1arificarii intre "ceea ce
contactului cu mediul:
vrea" §i "ceea ce nu vrea" In fiecare moment al
«C: Am visat ca eram in ma§ina §i condu- existenlei sale.
ceam foarte repede, mult prea repede, pe 0
§osea §erpuitoare ...» 4) Contact. Un stadiu crucial al cic1ului este
experienla contactului cu exteriorul (persoane,
obiecte, situalii, mediu). 0 granila de contact
optima, care sa menlina un raport de echilibru

40 Capitolul 1

dinamic 'intre sine §i mediu, necesWi 0 anumita fond a fiintei sale, 'imbogatindu-§i viala §i

flexibilitate adaptativa, bazata pe armonizarea extinzandu-§i experienta prin noul ciclu par-

intre "deschidere" §i "rezistenta", intre per- CUI'$E. a opereaza astfei 0 noua restructurare in

meabilitate §i evitare, avand in vedere ca indi- sine, in modul ei de a fi, fiind pregatita pentru

vidul §i mediul constituie impreuna ,,0 polari- parcurgerea unui nou ciclu care s-o com-

tate". Rezistimta,ca mod de manifestare a fer- pleteze. Retragerea tinalizeaza §i pregate§te un

mitatii, stabilitatii §i consistentei eu-Iui, este 0 nou salt in dezvolare, in cre§terea de sine.

parte a acestei polaritati. Privita ca polarite, Aceasta presupune 0 suspendare, 0 incheiere

rezistenta nu este neaparat "rea", a§a cum tind acceptata a vechilor probleme de relatie, cu

sa 0 considere multi terapeuti, in sensul ca sine §i cu altii, 0 "lini§tire a apelor parcurse",

pacientul nu este dispus sa urmeze directivele sau, parafrazandu~l pe Peds - "a nu Iasa afaceri

sau sugestiile terapeutului. Ei inteleg rezis- '. neincheiate". Persoanele care nu reu§esc sa se

tenta, prin aceasta viziune dihotomica, ca pe deta§eze de vechile probleme ale unui ciclu

un impuls de a rezista impulsului restructurant experiential, rezolvandu-Ie prin acceptare, in-

venit din afara, de a i se opune lui. In gestalt- telegere superioara a sensului, reconvertire a

terapie, rezistenta este privita mai curand ca 0 lor in experiente de cunoa§tere §i actiune

manifestare sanatoasa exprimand acele forte imbogatitoare, adica printr-o noua reconfigu-

vitale sau trasaturi care se impun, care se rare a raportului "figura-fond", raman ele

dovedesc solide, "scheletul de rezistenta al insele In "suspensie" Aceste persoane se agata

personaliatii". Din acest motiv, gestalti§tii cu invef§unare de relatiile "neterminate", se

lucreaza in terapie atilt cu procesul de invef§uneaza in a-§i pastra vechile tranzactii,·

con§tientizare, cat §i cu rezistenta fata de acest semnificatii §i resentimente, raman fixate sau

proces, ambele fUnd reconstructive §i stimula- ata§ate de un" vechi pattern experiential. In

tive pentru cre§terea personaHl., Ei nu acest fel, ele se autosaboteaza in procesul de

imparta§esc punctul de vedere peiorativ asupra cre§tere, care se declan§eaza doar in conditiile

rezistentei in contactul terapeutic, ci dim - finalizarii gestaltului, asimilarii lui organis-

potriva, considera rezistenta benefica pentru mice, ceea ce permite deta§area, restucturarea

resuscitarea resurselor naturale, dinamice ale §i inceperea unui nou ciclU evolutiv.

organismului in a se regIa. De aceea, cele 5 Reproducem in figura de mai jos, schema

tipuri de rezistenta la contact - confluenta, ciclUlui experientei gestaltului, adaptata de M.

proiectie, introectia, retroflectia, deflectia §i Rabin, 1980. (apud R Levant, 1984, p. 165).

negarea (izolarea) sunt develop ate §i abordate

terapeutic printr-o diversitate de tehnici de Figura 1
con§tientizare, bazate in special pe jocul de rol,

centrat pe integrarea polaritatilor eu-Iui. SENZATIE
Efectul terapeutic consta in invatarea de ditre
pacient a modului in care rezistentele pertur- (a mmline ata§at) (a nu simti,
batoare pot fi diluate, integrate in dinamica RETRAGERE insensibilitate)

procesului de autoschimbare, iar rezistentele CON~TIENTIZARE

sanatoase, pot fi con§tientizate §i autointarite. (rezistente) tconfuzie, anxietate)
"Multi terapeuti gestalti§ti evita chiar termenul CONTACT
rezistenta, datorita conotatiei peioraive diho-

tomizante, care confera procesului terapeutic (tensiune musculara,
durere)
mai curand earaeterul de "lupta", deeat eel de
Ciclu/ Experien{ei Gestalt
autoconflict" (0. Yontef, J. Simkin, 1989, p. (dupa M. Rabin, 1980)

337).

5) Retragere. Stadiul final al ciclului expe-

riential de completare a gestaltului este reveni- Schimbarea gestaltului trebuie pus a in lega-
tura cu conceptul de "polaritate" - concept
rea, retragerea sau replierea. 0 data incheiat

un ciclu, persoana patrunde in structura de

Gestalt-terapia, de la con?tientizare de sine la adaptare creativ8 l1i integrare holista 41

Personalitatea este conceputa ca un camp reu§esc sa actualizeze nevoia dominanta a cam-

diferentiat in polaritati, adica in "parti" care pului ell. mtreg, conectata eficient la acesta (a-

pot fi opuse,complementare sau care se expli- dica la fundal, cu toate caracteristicile sale de-

ca mutual. Prototiputacestei diferentieri sunt finitorii, atat interne: foame, oboseala, interes,

cei doi poli ai unui camp electric: polul pozitiv experiente trecute, etc., cat §i externe: struc-
(+) §i polul negativ (-). Polarizarea postuleaza tura fizica a campului, context socio-cultural

ca partile opuse apartin §i constituie impreuna §i politic, etc).

intregul, asemenea principiilor Yin §i Yang, o buna sanatate exprima 0 interactiune
din filosofia taoista.

Pentru ca persoana sa se poata dezvoIta, creativa, atit cu sine, cat ~i co lumea, bazata
este necesar ca partile polarizate sa se poatc:lin- pe integrarea polaritatilor. ,,0 persoana care
tegra intr-un intreg armonios prin autoreglare vade§te interactiune creativa, i§i asuma res-
organismica. Altfel, se creeaza dihotomii §i ponsabilitatea pentm balanta ecologica dintre
sine §i mediu.", precizeaza gestaltterapeutii,
antagonisme, care deregleaza functionarea §i iar ,,0 psihoterapie care ajuta doar la ajustarea
evolutia persoanei, cum ar fi dihotomiile: intre
minte §i corp, intre intern §i extern, intre sau adaptarea pacientilor, creeaza conformi-
infantil §-lm. atur, intre biologic §i cultural, intre tate, unifonnitate §i stereotipie sociala. Tot
con§tient §i incon§tient, intre acceptat §i a§a, 0 psihoterapie care ii stimuleaza pe
-oameni doar sa se impuna pe ei in§i§i in lume,
respms.
mra a lua in considerare pe altii, angajeaza
Omul sanatos este integrat intr-o unitate narcisismul patologic §i realizarea unui sine
diferentiata polar in mod natural, in care diho- izolat de lume, prin negarea lumii." (G.
tomiile dintre eul ideal §i eul real, cerinle
sociale §i nevoi personale, rationalitate §i afec- Yontef, J. Simkin, op. cit. p. 337). Adaptarea
tivitate sunt rezolvate prin acceptare §i restruc- nu poate fi dedit creativa, pentru a fi §i evolu-
turare dinamica, prin configurarea unui bun tiva; altfel, este blocanta ~i patogena.

gestalt. Aceasta presupune ca persoana sa nu fie

In modul in care se constituie un gestalt divizata, ci unificata prin actul terapeutic, sa nu

intervine" raportul "figura-fond", adica mo- ii manipuleze pe altii, dar nici sa nu fie mani-

dul in care se impune ceea ce este dominant pulata. Pacientul se autoregleaza organismic,

pentru persoana, in contextul ei mai larg spontan, descoperind in terapie ca este capabil

(intern §i extern). 0 "buna forma", adica ceea sa-§i asume responsabilitatea pentru ceea ce

ce este formulat cu claritate §i inteles se va altii au mcut sau fac pentru el, ca §i pentru ceea

impune in campul existential de baza, pe fun- ce el face sau a Tacut pentru altii §i pentru sine.

dalul sau temelia din care se clade§te persona- E1 invata sa con§tientizeze Cel suportul de baza

litatea. In stare a de sanatate, figura se schimba in reglarea sa este chiar el insu§L invaland sa-

pe un alt intel% ori de cate ori este nevoie, §i ofere autosuport. Asfel, el nu va mai a§tepta
adica atunci cand 0 nevoie este satisfacuta sau suport extern, cum se intampla in alte terapii

este suprapresata de 0 alta mai urgenta. Astfel, care Ii inlocuiesc propriul suport, racandu-l

se intretin raporturi armonice intre figura §i dependent §i hranindu-i sinele cu iluzii §i spe-

fond, ele ram an unificate, iar structura person- ranle nerealiste. Terapeutul gestaltist il ghidea-

alitatii coeziva, echilibrata. In stare a de boala za in traversarea impasului, rara sa-i fad

psihica §i somatica, figura §i fondul sunt diho- munca, 11initiaza cum sa-§i ofere autosprijin,

tomizate, in sensul ca figura ramane mra con- mra a-i induce solulii sau sfaturi, directive sau

text, (de exemplu, nevoile rupte de realitatea interdiclii, Tara sa-l "salveze", manipuleze sau

posibilitatilor) sau contextul apare mra figura infantilizeze, ci doar eliberindu-i resursele ~i

(posibilitatile exista, dar nu sunt orientate orientindu-i energiile prin care adultul se auto-
ditre un scop, sau un interes dominant care sa transfonna liber.

satisfaca nevoile de cre§tere), astfel incat

relatiile dintre figura §i fond sunt compromise,

sunt intrempte (Peds §i colab., 1951). In

terapia gestaltista, dialogul §i con§tientizarea

42 Capitolul 1

5. Procesul psihoterapeutic ge- lor, sunt mai curand dornici sa scape de un
anumit discomfot, aeuzand stare de rau gene-
staltist (obiectiv, principii de desfa- ralizat, indispozitie, insatisfac1ie in rela1ii §i in
viata. Ei a§teapta mai mult ca ameliorarea sa
~urare, modalitati metodologice) vina din efortul terapeutului §i nu din eforturile
lor personale. Cei caresunt interesati sa scape
5.1. Obiectivul gestalt-terapiei. doar de simptome, lara a se folosi de munca de
autocon§tientizare, nu vor participa autentic
Scopul dec1arat al gestaltterapeutilor este in terapia gestaltista, ei fiind mai indicati pen-
provocarea §i extinderea con§tientizarii - ea tru terapiile comportamentale, bio-feed-back-
modalitate de cre§tere §i autonomie personala. ului §i chimioterapiei.

Con§tientizarea prive§te aHit 0 arie particu- Persoanelecare sufera de sentimente de
lara a experientei pe care persoana 0 traie§te, a
trait-o sau ar putea s-o tnliasea intr-o anum ita autorespingere, sau care se tern sa nu fie respin§i,
imprejurare, cat §i habitusurile automatizate. cu complexe de inferioritate, cei care se auto-
Cu alte euvinte, con§tientizarea se refera atilt m§eala, cu acute sentimente de frustratie, eu
la eontinuturi (sentimente, reprezentari, eon- dificulta1i de exprimare a sentimentelor §i opi-
vingeri, evaluari §i informatii), cat §i la procese niilor, cu conduite evitante, ezitante, dubitative,
psihiee (mecanisme prin care persoana ajunge inhiba1i, blocati, anxio§i, intr-un cuvant - toti
sa simta, sa gandeasca §i sa actionaze intr-un cei care traiesc nefericirea §i nu §tiu cum sa
anumit mod). Scopul este ca pacientul sa eon- depa§e;3.scaaceasta stare - sunt cei mai indicati
§tientizeze CEEA CE ESTE EL, pe de 0 parte, pentru aceasta forma de terapie. Ei sunt direct
§i CUM FACE ca sa se intample ceea ee este, interesa1i de modulin care pot autocon§tienti-
pe de aWi parte. Terapia este simultan un pro- za cum sa se autoregleze. De asemenea, cei
ces de autoexplorare, autointelegere §i auto- care au inc1ina1ie §ipreocupare in a se cunoa§te
sehimbare, prin intermediul con§tientizarii pe sine intr-o maniera intelectuala,dar care nu
atat a continuturilor intrapsihice, cat §i a mo- s-au maturizat emotional, care nu au crescut
dalitatilor psihologice prin care aeeste "conti- spiritual, pot fi beneficiari ai terapiei gestaltiste.
nuturi" pot fi rea§ezate, resemnificate, schim- Aceasta se justifica prin faptul ca terapeu1ii
bate, cu deplina responsabilitate. gestaltisti sunt direct interesali de modul in
care se pot autosprijini pacien1ii in rezolvarea
Pe ce se concentraza munca de con~tienti- problemelor lor, facilitandu-le cre§terea auto-
zare cu pacientul? Principalele directii sunt: reglarii §i autosuportului. Pe ei nu ii preocupa
atat solutiile, cat gasirea acestora de catre cll-
• cunoa§terea mediului; entii m~i~i §i deblocarea mecanismelor prin
• raspunderea alegerilor; care ace§tia sa-§i poata descoperi solu1ii proprii
• autocunoa§terea §i autoacceptarea; in general, deci §i in alte contexte Pe masura ce
• abilitatea pentru contact. inainteaza in terapie, interesul pentru restruc-
turarea persomilitatii clientului cre§te, atat la
5.2. Indicatii terapeutice terapeut, cat §i la client. 0 terapie finalizata cu
succes, asigura independenta clientului in a
Terapia gestaltista este indicata in special lucra el insu§i cu temele sale caracteriale §i de
persoanelor cu tulburari anxioase, depresive, rela1ie, eu problemele propriei sale reglari §i
fobice, somatoforme, in general celor din sfera dezvoltari, utilizandu-§i optim semnificatiile
psihogeniilor, precum §i adolescentilor cu tul- propriilor con§tientizari.
burari de adaptare, emotion ale ~i de identi-
tatate. Beneficiaza, de asemenea, persoanele 5.3. Principille practicarii terapiei gestaltiste
interesate de optimizarea comportamentului,
deschi§i in a lucra asupra autocon§tientizarii §i a) Psihoterapia gestaltista se desla§oara ca
dornici sa invete in mod natural cum sa produca un proces de explorare "lmpreuna", in contex-
schimbari in viata lor. Este foarte importanta tul intalnirii sau contactului autentic intre
motivatia §i tipul de a§teptari cu privire la te-
rapie. Multi clienti, de§i se considera sincer persoane reale. In cadrul acestei "intalniri",
interesati in schimbarea comportamentului

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativa l?i integrare ho!ista 43

terapeutul ghideaza activ munca de con§tienti- Cu privire la acest principiu al facilitarii §i
zare a clientului, evitl'ind sa mentina distanta, stimularii cre§terii continue, Yontef §i Simkin
sa interpreteze sau sa modifice direct conduita. precizeaza: "noi eo ope ram eu cre§terea care se
produce tara noi; noi initiem atunci cand este
Cre§terea apare ca rezultat al contactului real §i nevoie; oferim facilitatile necesare clientului in
al experientei directe a celor doi participanti a-§i intari autoperfectionarea. Noi mai mult
implicati. Prezenta terapeutului este vie, par- facilitam cre§terea, decat completam un proces
ticipativa, rezonanta, sansibila, onesta §i direc- de cura" (1989, p. 330). Facilitarea cre§terii,
tiL Din modul in care pacientii sunt angajati in sau a propriei dezvoltari este principalul §i ulti-
relatie cu terapeutul, ei pot invata cum proce- mul scop al acestei terapii, iar calea este "achi-
suI lor de con§tientizare este limitat nu atat de zitionarea acelui nivel de integrare" a per-
problemele lor, dit de acest mod de a se relati- soanei, care sa permita cre§terea, dupa Perls,
ona in general. Ei con§tientizeaza cum sunt
perceputi de altii, ce simte terapeutulin raport d) Principiul integrarii personale sau reper-
cu ei §i in anumite situatii, cum ii percepe la sonalizarea. Reu§ita unei terapii gestaltiste este
randul sau ca persoana. Ei pot vedea, auzi §i indicata de cat de mult a reu§it sclientul sa
spune ce experimentaza, focalizarea realizan- achizitioneze integrare, adica sa devina un
du-se printr-o larga paleta de modalitati de intreg, sa se unifice in interior. Integrarea ne-
contact, de la empatie -la exercitiile structura-
te pe fenomenologia relatiei dintre terapeut §i cesita identificare cu toate functiile vitale, §i nu
pacient. doar cu anumite idei, emotii sau actiuni.
Respingerea anumitor idei, sentimente §i acti-
b) In terapia gestaltista nu se utilizeaza for- uni proprii conduce la instrainare de sine, la
mula «ar trebui sau trebuie», ci formula «ce alienare. De aceea, sarcina terapiei este de a
determina persoana sa devinii con§tienta de
preferi sau ce dore§ti». Acentul in munca de partile alienate anterior, de ceea ce ignora,
con§tientizare se pune pe autonomia §i autode- respinge, se teme sau neaga, din sine insu§i.
terminarea pacientului, Uisandu-i in propria
grija atat responsabilitatea, cat §i sanctionarea Pentru a putea deveni discriminativa §i
comportamentului sau. Etica lui "nu trebuie" responsabila, persoana trebuie mai intai sa-§i
tine de respectarea preferintelor §i solutiilor con§tientizeze acele parti autorespinse, sa Ie
c1ientului, rara a insemna in nici un felincura- "guste", sa Ie reconsidere, sa Ie asimileze daca
jarea tendintelor anarhice, antisociale sau aso- sunt ego-sintonice sau sa Ie autoelimine daca
ciale. Respectul pentru persoana totala da sunt ego-alienante. Numai acceptand ceea ce
posibilitatea terapeutului de a-I ajuta pe client este poate sa restructureze. sa resemnitlce. sa
sa se clarifice in privinta diferentelor intre "nu invete sa discrimineze ~i sa se 2cutosume, ceea
pot" §i "nu vreau", ca §i asupra barierelor in- ce permite reunificarea interiorului. reperso-
terne care il impiedica sa con§tientizeze, cum nalizarea. In reconsiderarea ~i integrarea
ar fi invatarea anterioara, ru§inea, anxietatea §i
teama sau sensibilitatea la ranire narcisica. acelor paI1i pecare pacien1ij ~i le resping,

c) facilitarea explorarii cailor care cresc Simkin utilizeaza 0 alta analogie sugestiva:
"modelul prajiturii" (.,de~i uleiuL raina, praful
posibilitatea clientului de a-§i continua dezvol- de copt sunt rele la gust daca Ie-am consuma
tarea pe cont propriu, §i In afara §edintei tera- separat, luate impreuna ele sunt indispensabile
peutice. Terapeutii gestalti§ti folosesc in acest pentru coacerea prajiturii ~i succesul ei. ").
sens 0 comparatie sugestiva: "sa la§i clientul
neterminat, asemenea unei fripturi pe care 0 e) Principiul autodezyiHuirii §i autorespon-
sabilitatii participantilor in relatia terapeutica.
la§i sa se coaca in cuptorul cald §i dupa ce ai Ca §i in alte terapii umanist-experientiale, §i in
stins focul". Pacientul ramane astfel deschis, terapia gestaltista rela1ia terapeutica este de la
cu 0 sarcina care urmeaza sa se continue §i in adult la adult, se desfasoara pe orizontala, fiind
afara cabinetului terapeutic, §i acest stil de a centrata pe prezentul situatiei §i accentuand
lucra, explica de ce terapia gestaltista poate fi asupra experientei directe a celor doi partici-
atat de frecvent §i intensiv practicata (de mai panti. Spre deosebire de alte terapii insa, in
multe ori pe saptamana). acest caz terapeutii, ca §i pacientii i§i dezvaluie

44 Capitolul 1

prezenta lor in intregime, prin comunicarea Prin stimularea interogativa a terapeutului"
perceptiilor lor asupra pacientilor §i experiente-
lor care se consuma, precum §i a observatiilor Ce simti? Ce faci acum/cum simti sau cum faci
asupra a ceea ce pacientul nu con§tientizeaza. asta?", clientuli§i large§te treptat experienta,
Terapeutul este nu numai conectat empatic la tara ca terapeutul sa-§i propuna sa-l conduca
client, dar I§i dezvaluie participarea ca per- neaparat undeva anume, sa-i schimbe sen-
soana con§tienta in experienta comuna. Acest timentele sau sa-l reconditioneze, ori macar
stil de a iucra, permite pacientului sa aqioneze sa-i provoace un catharsis mai intens.
ca un egal, care are un acces deplin la datele
propriei sale experiente, a§a cum traie§te el Focalizarea acestui proces de autode-
dinlauntrul fiintei sale ceea ce terapeutul scoperire se face AICI §i ACUM, Intrucat pro-
observa §i Ii comunica din afara. In felul aces- cesul con§tientizarii se intampla in prezent, in
ta, ambii sunt implicati in munca de con§tientiza- "acum", chiar dad obiectul con§tientizarii pot
re in mod activ, participind direct, dar fiecare fi §i evenimente anterioare (reamintirea, retra-
este responsabil doar pentru sine. Spre deosebire irea lor se intampla tot acum). Contactul per-
de alti terapeuti, care se considera responsabili soanei cu lumea, ca §i cu amintirile sau
pentru pacienti, minimalizandu-Ie sentimen- anticiparile §i expectatiile, se intampla acum,
tele, optiunile sau resursele §i intarindu-le ast- iar necunoa§terea a ceea ce simt §i sunt in
fel, nevoia manipularii, terapeutii gestalti§ti prezent, ii impiedica pe oameni sa-§i integreze
implica prin chiar stilul de relationare respon- eficient dimensiunea trecutului ca §i pe cea a
sabilitatea clientului in a se autosprijini §i viitorului in personalitatea lor. Necon§tienti-
autoregla. Sarcina lor este chiar a-I Invata pe zandu-§i prezentul, unele persoane ajung sa-l
client cum sa se autosprijine, de a-i incuraja §i experimenteze ca §i cum s-ar afla in trecut sau
inttlri responsabilitatea pentru propriile alegeri in viitor. ~i intr-un caz, §i in altul, ei sufera de
§i solutii, de a §i Ie asuma §i valida. Un alt distorsiuni ale contactului eu lumea, fie trilind
aspect important al relatiei terapeutice este d mai mult in trecut decat in prezent, fie traind
ambii sunt responsabili de modul in care l§i in prezent ca §i cum n-ar fi avut trecut, fie
mentin cu grija, onest §i eficient alianta pentru trilind in viitor ca §i cum ar fi in prezent.
facilitarea cre§terii. Acestea sunt perturbilri ale con§tientizarii
sinelui §i contactului cu ceilalti din perspectiva
Responsabilitatile stricte ale terapeutului in timpului §i ele pot t1reglate in terapie doar prin
procesul terapeutic se refera la: centrarea intregii experiente in prezent, ca
tranzitie perpetua intre trecut §i viitor. ~i chiar
• cantitatea §i calitatea "prezentei" lor in dad experientele trecute sau posibile sunt
relatie; readuse sau imaginate, dupa caz, pe scena pre-
zentului, pentru a putea fi clarificate §i integra-
• cunoa§terea de sine §i a pacientului; te, terapeutii gestalti§ti ptefera sa orienteze
• mentinerea unei pozitii nedefensive; con§tientizarea asupra experientei prezente,
• mentinerea proceselor de contact §i con- aici §i acum, in contactul terapeutic §i in
§tientizare intr-o maniara adaptata clientului; contextul orei de terapie, pentru a spori con-
• consecintele propriului lui comporta- cretetea §i actualitatea trairii, initiind astfel pa-
ment in stabilirea §i mentinerea climatului te- cientul in a se alimenta chiar de la sursa
rapeutic
intelegerii sale perpetue §i totodata, a schimba-
f) Principiul experientei directe sau con§ti- rii sale perpetue. Se considera d a vorbi despre
entizarea lui «ce §i cum» §i allui «aici §i acum». o persoana, de pilda,care nu este prezenta este
In gestalt-terapie, experienta directa este mai putin restructurant §i terapeutic pentru
instrument metodologic. Ea este extinsa §i client, dedit a-i vorbi direct acelei persoane, ca
aprofundaHi, avand ca pretext, sau ca tehnici §i cum s-ar afla in fata luL Aceasta maniera
provocative 0 serie de sarcini experimentale
sau exercitii. Prin efectuarea acestora, pacien- directa de dialog cu persoane care de§i nu sunt
tul devine con§tient de CE §i CUM face, adica prezente fizic, sunt prezente "psihologic" in
de cum face fata, cum face alegerile; cum se experienta clientului, implica tehnici derivate
autosprijina sau cum rezista, se opune, etc. din jocuI de rol.

Gestalt-terapia, de la conljtientizare de sine la adaptare creativa lji integrare holista 45

Ea este in masura sa mobilizeze mai mult T: Asemenea tatalui tau, cum spuneai data
treeut... (aeeasta afirmatie se bazeaza pe
experienj;a direeta, observarea §i autoeon§tien- munca anterioara cu pacienta, in cadrul altei
tizarea. In aeela§i timp, clientul este protejat §edinte terapeutice, focalizate pe retrairea in
emotional de impaetul prezentei fiziee a per- prezent a experientei ranirii narcisice, deter-
soanei eu care are 0 relatie difieila sau pato- minata de contactul cu tatal sau, care nu a fost
gena §i ca§tiga distanta psihologica necesara niciodata de acord, responsiv, in raport cu ea).
pentru a reexperimenta relatia respeetiva, a 0
reevalua §i integra pe un alt nivel de sem- 5.4. Stiluri, modalitati §i tehnici de lucru In
nificatie, care sa-i permita sa evolueze, sa
creasca. terapia gestaltist~

In terapia gestaltista, modalitati1e metodo- In terapia gestaltista se practica 0 diversi-
logice «ce §i cum», «aici §i acum», «eu §i cela- tate de stiluri §i modalitati de lucru, care to ate
lalt» §i «ca §i cum» sunt facilitatoare in special insa au in comun principiile terapeutice
cand demersul terapeutic este tintit pe psihodi- prezentate anterior. Acest sistem terapeutic
namica caracterologica §i a dezvoltarii. dispune de cea mai bogata gama de stiluri §i
modalitati de lucru, elinsu§i definindu-se prin
Prezentam mai jos 0 secventa semnificativa ereativitate metodologica. Principalele moda-
de dialog terapeutic de con§tientizare, spre litati de lucru sunt:
exemplificare, adaptata dupa Yontef §i Simkin
(1989, pag. 340): • terapia individuala a adultului;
• terapia in grup;
«0 femeie de 30 de ani, aflata in faza de • terapia cuplului §i a familiei;
mijloc a unei terapii de grup gestaltist este in- • terapia copilului;
dispusa §i spune ca e suparata pe cineva din • workshop-ul, eu scop de formare a psihoter-
grup, rara a preciza persoana. De§i de obicei, apeutilor §i de optimizare comportamentala.
intr-o astfel de imprejurare, terapeutul utili- In cadrul fiecare i modalitati de lucru se
zeaza tehnica "spune-i-oW', el ghideaza dialo- diversifica stilurile terapeutice, in funqie de:
gul catre 0 alta posibilitate de con§tientizare: • calitatea §i cantitatea tehnicilor utilizate;
• frecventa §edintelor terapeutice;
T: ...Se pare ca tu nu e§ti doar suparata, ci • earacterul mai dur sau mai bland al
chiar mai mult decat aUit...
relatiei terapeutice;
P: (prive§te cu interes spre terapeut) ... • focalizarea dominanta pe con§tientizarea
T: Arati ca §i cum ai fi foarte manioasa,
foarte iritaUL.. corporala, emotionala, cognitiva sau pe eon-
tactul interpersonal;
P: Da, a§a §i sunt... Imi vine sa-l omor.
T: Tu pari ca te simti incapabila s-o faci ... • cuno§tinte in lucrul eu teme psihodina-
pari ca te simti neputincioasa.. .. mice;
P: Eu chiar a§a sunt.
T: De obicei, neputinta insote§te furia. In • gradul contactului (intaInirii) dintre per-
legatura eu ee te simti tu neputinciasa? soanele tratate §i terapeut.
P: Nu-l pot face sa fie de acord eu mine!
(Observatiile terapeutului asupra inUilniri- Este de preeizat fapml ca., flexibilitatea sti-
lor pacientei cu persoana respeetiva §i in alte lurilor este in aeord eu prineipiul adaptarii
§edinte de grup, confirma aceasta). terapiei la persoana tratata §i la persoana tera-
T: ~i tu nu accepti asta? peutului, ca §i la contextul terapeutic. Perso-
P: Nu! nalitatea terapeutului, prin particularitatile
sale §i disponibilitatile empatice, senzitiv-intu-
T: ~i atunci iti traie§ti neputinta cu 0 inten- itive, imaginative §i creative, ca §i prin nivelul
sitate mai mare de cat ar merita-o situatia ... dezvoltarii sale spirituale, este extrem de im-
portanta in terapia gestaltista.
P: (semne aprobative din cap, apoi pauza)
T: Ce traie§ti acum? Ce experimentezi? Rezonanta dintre atitudinile §i implicarile
Ce-ti vine in minte? terapeutului, pe de 0 parte, §i nevoile clientu-
P: 0 muWme de oameni din viata mea au lui, pe de alta parte- este, de asemenea, impor-
fost ca e1... tanta. "A veni in intampinare" §i "a intra In

46 Capitolul 1

rezonanta" sunt doua atribute esentiale in lor sau dependentelor in contactul corporal in
munea terapeutului gestaltist. Aspeetele vitale directa conexiune eu problemele spatiului
ale terapiei sunt eontaetul, atitudinea §i eom- personal §i cu relatia de intimitate, etc. Toate
pletitudinea metodei experientiale. aceste exercitii sunt utilizate ca tehnici care
orienteaza con§tientizarea insului asupra mo-
Foealizarea eon§tientizarii fenomenologie, dului in care functioneaza corpul sau asupra
pentru a elarifiea §i extinde experienta se expri- modului cum se poate folosi de corp pentru a
ma in terapia gestaltista prin expresia "a luera deveni mai con§tient de sine §i de contactele
cu ... " Astfel, se poate luera eu eorpul, eu emo- sale cu lumea. lata un exemplu preluat din
tiile, eu eomportamentele proprii c1ientului sau experienta lui F.Perls cu cawl Sam, redata in
pe care el Ie experimenteza din perspectiva "Gestalt Therapy Verbatim", 1974, p. 81:
altora (intelegandu-i pe altii), deci cu focalizare
pe individ, ori se poate lucra cu focalizare pe «Sam (vorbe§te repede): Ma numesc Sam ...
grup, ori pe terapeut §i pe ceea ce simte,
gande§te §i experimenteaza grupul ca 'intreg. Fritz: Ne-am mai cunoscut, Sam. Ne-am
intalnit §i mai inainte.
TehnicHe de focalizare se bazeaza pe intero-
gatii-ghid §i pe exercitii (situatii propuse spre S: A, la masa, in timp ce mancam.
experimentare, pacientului, eel mai frecvent F: Da, dar n-ai lucrat nieiodata eu mine.
bazate pe analogie §i metafora, dar §i pe fo- S:Nu ...
calizare perceptuala, aici §i acum).
F: Acum, te rog, nu-ti schimba pozitia
• lnterogatiile-ghid sunt simple, dar reve- (postura).Ce poti spune despre pozitia ta?
latorii pentru lucrul pacientului cu sine, cele
mai freevent folosite fiind: ce simti sau la ce te S: Ca este ineordata, adunata.
gande§ti tu acum? De ce anume iti dai tu F: Este ca un sistem inehis. ~i nu numai ca
seama acum? De ce e§ti tu acum con§tient? Ce e un sistem inchis, dar parte a ta stanga trage
crezi aeum despre asta? Atentie! Nu se pun spre dreapta, partea dreapta se duce spre stan-
intrebari care sa provoace interpretarea, de ga; oare cum Ie poti amesteca astfel? Corpul
genul: de ce crezi asta? , de ce faci astfel? , care tau nu ti-a spus nimic inca,dar poti vedea cat
sa induca explicatii §i autojustificari. Acestea de mult se exprima prin postura ta ...
vor altera con§tientizarea §i explorarea sinelui. S: Ei, ma simt foarte sigur a§a. (razand)
F: Vrei sa-mi faci 0 favoare? Vezi ce simti
• Exercitiile sunt introduse prin formule de dnd te deschizi, cand iti dai drumu1... ei? ...
genul: "Incearea sa faci asta §i vezi ce intelegi S: Imi simt inima batand .
sau ce inveti din acest experiment". "Incearca
acest experiment §i afla ce poti con§tientiza", F: Acum se pare ca avem trac. Nu parem sa
sau: "Experimenteaza acest lucru §i vezi ce-ti fim prea lini§titi, prea siguri. ~i - vezi tu, 0 sa-ti
trece prin minte sau ce simti acum, in timp ce spun cate ceva despre anxietate- cum se
experimentezi". Dintre tehnicile experimen- nume§te ea in psihiatrie, care 0 considera 0
tale cele mai cunoscute sunt: problema foarte dificiHL De fapt ea nu este
nimic aIteeva decat 0 stare de trac. Ea nu e
a) exercitiile de con§tientizare corporala:
con§tientizarea tensiunii musculare §i a relaxa- prezenta acum, dar 0 putem "inscena". Daca
rii psihomusculare, con§tientizarea ritmului te situezi in prezent, daca te simti in "acum",
respirator §i a modificarii lui in conexiune cu tu e§ti in siguranta. Daca parase§ti prezentul §i
emotiile sau cu retrairea anumitor situatii ori te situezi in afara lui "acum", doar pentru 0
cu imaginarea altora, con§tientizarea senzatii- clipa, in viitor, gandindu-te la "atunci", golul
lor proprioceptive care comunica stari de dis- dintre "acum" §i "atunci" se umple de mai
comfort, con§tientizarea ritmului cardiac in muM tulburare, nelini§te, §i experimentezi
conexiune cu starile §i gandurile asociate, con- anxietatea.
§tientizarea posturii, mimicii §i pantomimicii
in conexiune cu starile emotionle sau cu gan- S: Deja simt cum imi bate inima.
durile pacientului, con§tientizarea rezistente- F: lmhh, inchide ochii §i observa-ti acum
"experienta bataii inimii", intra §i consuma
aceasta experienta ... §i inca 0 data.

Gestalt-terapia, de la conljtientizare de sine la adaptare creativa lji integrare holista 47

Menline-te atent in corpul diu. Ce simli Tehnica este totodata §i un bun instrument
acum, ce experimentezi? diagnostic al perturbari10r §i blocajelor comu-
nicarii implicate ill disfunctionalitati ale per-
S: Intr-adevar. .. intregul meu corp, pe sonalitalii.

deplin. Simt baUiile inimii, imi simt respiralia . • tehnica reprezentarii spatiului personal
F: Ahaa ... Ce experimentezi chiar acurn? este 0 tehnica care prin intermediul vizualizarii
S: Hai sa mergem mai departe, sa continuam ... §i descrierii "spatiului personal" a§a cum este
F: Ce te nemultume§te cand te simli in experimentat acum §i aid, ajuta subiectul sa-§i
con§tientizeze imaginea de sine in relatiile cu
prezent, in "acum"? mediul, probleme legate de contact §i de grani-
"Hai sa mergem mai departe" inseamna, tele personale, dinamica interna §i orientarea
spontana a persoanei catre trecut sau viitor,
din nou, catre viitor. Care e obieclia ta fala de catre interior sau exterior, sentimentul de con-
acum, fata de prezent, de a sta aid? Te simti ca fort sau de discomfort pe care 11 traie§te in
§i cum te-ai fi blocat, sau nedibdator, sau plic- legatura cu propria persoana. Tehnica poate fi
tisit ori altcumva? fo1osita §i ca 0 tehnica de restructurare perso-
nala, fiind un bun suport pentru rezo1varea
"S: Simt ca §i cum toata §ansa mea ar fi cu unor conflicte existente in trecutul subiectului,
tine §i mai cunind a§ face cat mai bine acest lu- prin depa§irea polaritati1or §i reproiectarea la
cru, dedit sa-mi risipesc timpul cu anxietatea. nivel mental a unei noi imagini de sine. Ea
poate intrerupe cercu1 vicios al translatiei anu-
F: Ahaa ... deci a§ putea sa-l a§ez pe Sam pe mitor reziduuri relationale conflictogene, care
scaunul gol §i sa-i spun: "Sam, aceasta este 11impiedica pe subiect sa rezolve in prezent
singura ta §ansa. Fa tot ce poti mai bine" probleme asemanatoare celor cu care s-a con-
(nhand). fruntat in trecut. Poate fi relevanta §i pentru
observarea §i con§tientizarea relatiei subiectu-
S: Ei, tu stai acolo §i ma prive§ti de sus... 1ui cu masculinitatea §i cu feminitatea.
Oare ce gande§ti despre to ate astea? ..
• tehnica "zidul " este 0 tehnica metaforica
F: Sa schirnbam locurile. Acum, in funqie provocativa, elaborata §i practicata de noi, at,h
de asta, sa "scriem scenariul". Tu vei inventa in lucrul individual cu pacientii, cat §i cu gru-
dialogul dintre doi oponenti. Acesta participa puri de optimizare, prin care se pot con§tienti-
la integrarea fragmentelor care compun perso- za strategiile prin care subiectul se confrunta
nalitatea ta §i care de obicei, sunt in opozilie - cu obstacole existentia1e. Ea perrnite autoex-
de exemplu "cainele de rasa" §i "cainele mai- plorarea §i gasirea de solutii in depa§irea 1im-
danez" (Perls introduce aici, in terapie, 0 alta itelor proprii, fiind toto data restructuranta la
tehnica, asupra careia yom reveni in cele ce nivel mental §i aqional. ESIe reievanta §i pen-
urrneaza)>>. tru modul in care subiectul poate solicita,
a§tepta, primi sau respinge ajmorul, in directa
b)- exercitiile de con§tientizare afectiva §i corelatie cu dependenla emolionaHi versus
relationala prin tehnici specifice cum ar fi: maturitatea emotionala.

• tehnica scaunului gol ca suport de dialog • tehnica "cubul" este de asemenea, 0
(prin joc de ro1 cu persoane semnificative din tehnica exploratorie pe care noi am introdus-o
viata pacientului), sau ca suport pentru provo- §i 0 utilizam cu rezultate interesante, re1evanta
carea dialogului dintre "partile eului aflate in pentru modul in care persoana face fata la izo-
conflict" (Iucru1 cu polaritati1e). Tehnica a fost lare, raportul dependenta afectiva-autonomie,
creata de F.Perls, iar 0 varianta a ei este cunos- nevoia de comunicare cu ceilalti, resistenta in
cuta sub nume1e "top dog-under dog" (lb. situatiile limita. Poate fi un bun suport de
engl.) - in traducere "cainele de rasa ( de sus) restructurare mentala in depa§irea propriilor
§i cainele obi§nuit (de maidan, de jos)". blocaje, pre cum §i a unor tendinte nevrotice de
Aceasta varianta angajaza un joc de rol prin tip anxios, claustrofobic §i sociofob.
care clientul cornunica cu sine pe diverse teme
generatoare de conflict intre imaginea de sine
ideala §i irnaginea de sine reala. E1 poate sa-§i
dezv01te in timpul acestei cornunicari 0 strate-
gie de rezolvare a acestui conflict, de unificare
a polaritatilor.

48 Capitolul 1

• tehnica "menpne-te!" sau "ramai In starea cuvinte pe potriva,ceea ce simte, ceea ce
respectiva!" (in lb. engl. "stay with it"). Este 0 traie§te. De pilda, cuiva care pIange pe infun-
tehnidi de dialog care illcurajaza pacientul sa se
pastreze ill trairea pe care 0 experimenteaza, sa date, i se poate cere sa-§i "puna plansul ,,'in
se pastreze in ceea ce simte §irelateaza ca simte. cuvinte, sa 11exprime prin vorbe, adica sa ver-
Aceasta incurajare 11determina pe pacient sa-§i balizeze 0 stare emotionala greu traductibila
adanceasca trairea unui anumit sentiment sau a manifestare nonverbala. Se creeaza astfel

pentru a §i-l c1arifica §i completa, pentru a a unificare intre maniera verbala §i nonverbala,
putea ulterior sa-l depa§easca, prin propria a continuitate §i a consonanta, care pot servi 'in

optiune, deci pentru a putea prelua controlul munca de. con§tientizare §i de autocontrol 'in
asupra starii respective. In exemplul de mai jos mod iminent. Terapeutul gestaltist "repara cir-
este prezentata a secventa de dialog care folo- cuitele scurtcircuitate", in comunicarea cu sine
se§te aceasta tehnica. (dupa Yontef §i Simkin,
1989, p. 342): a persoanei, oferindu-i §ansa de a se descoperi
pe ea insa§i §i cu manifestarile considerate de
«P (mimica trista, pare preocupata): ... "fatada", §i cu cele de "culise". Scenarizarea
T: De ce anume e§ti tu con§tienta In clipa sau punerea In actiune este folosita ca un mod
asta? Ce iti vine in minte? de a cre~te con~tientizarea ~i nu ca un mijloc
P: Nu ma simt bine. de catharzis. De§i exprimarea sentimentalor a
fast asimilata mai curand unei detensionari
T: Mentine-te In aceasta stare, simte-te a§a
cum spui ... benefice, eliberatoare, cathartice, ('in abor-

P: (ii curg lacrimi, apoi se incordeaza §l dare a psihanalitica), terapeutii gestalti§ti
prive§te in gal, dusa pe ganduri ...) prefera sa a foloseasca in scop de clarificare §i
de auto'intelegere, autoacceptare, dandu-i un
T: Te vad incordata... La ce te gande§ti? sens transformativ la nivelul mentalului. Ei
P: Nu vreau sa stau cu "raul" asta In mine.
activeaza §i reconstruiesc mecanisme psiholog-
T: Stai cu ceea ce nu vrei in tine! Pune-ti ice de suport care sa conduca la a restructurare
cuvintele in acord cu ceea ce nu vrei, spune ce
anume nu vrei. Spune ... atat in plan afectiv, cat §i cognitiv §i compor-
tamental. Pentru aceasta este nevoie de inte-
Aceasta interventie 11 va determina pe
subiect sa-§i con§tientizeze natura rezistentei. grarea tuturor acestor procese prin modalitati
EI ar putea spune: "Nu vreau sa plang aici; nu adecvate, care sa con§tientizeze §i sa conecteze
am Incredere 'in tine", ori "Mi-e ru§ine", ori to ate aceste procese simultan. Numai astfel se
"Nu vreau sa admit ca mi-e dor de el... "» pot produce schimbari 'in persoana, numai ast-
fel, ciclul gestaltului se poate relua in sens evo-
• tehnica "scenarizarii sau punerea In scena lutiv.
"este a tehnidi bazata pe actiune ~i verbalizare
§i se refera la punerea 'in actiune chiar a sen- o aWi forma de punere 'in "scena" a trai-
timentelor §i ideilor incomode, nemarturisi-
bile, retinute sau refuzate con§tient 'in a fi rilor §i gandurilor persoanei este tehnica
comunicate. Pacientul este incurajat prin for- exagerarii sau amplifidlrii. I se cere subiectului
mula: "spune-i-o!" sa verbalizeze to ate acele sa exagereze anumite sentimente, idei sau mis-
sentimente §i idei la adresa unei persoane sau cari pentru a spori efectul de dramatizare, de
unui grup pe care de obicei nu indrazne§te sau
se abtine sa Ie comunice. Se utilizeaza jocul de exprimare subliniata intentional, tocmai pen-
rol prin tehnica scaunului gol (ex. "Imaginea- tru a putea deveni mai con§tient de continutul
za-ti ca X este chiar acum, aici, 'in fata ta, pe a- acestora, pentru a simti mai intens scene
cest scaun. Spune-i tot ceea ce nu reu§e§ti sa-i fantazate sau retraite, reactivate. In cadrul ex-
spui de obicei, sau ceea ce ai fi vrut sa-i spui perientei noastre cu grupuri terapeutice, noi
atunci §i nu ai putut. Fa-o acum, spune-i tot... utilizam a tehnica indirecta, metaforica, pe
spune-i ce simti, ce gande§ti ..."). 0 alta moda- care am denumit-o "amplificatorul de senti-
litate consta in a-i cere pacientului sa exprime mente" sau "microscopul interior". Aceste
elemente-suport sunt oferite sub forma unui
"dar" pacientului care lucreaza cu sine, fie de
catre terapeut, fie de catre grup, ori de dite ori

Gestalt-terapia, de la con!}tientizare de sine is adaptare creath,s l?i i.ntegrare holista 49

pacientul are nevoie sa fie sprijinit 1:n a-§i munea de con§tientizare a putut fi ghidata co-

cre§te capacitatea de con§tientizare §i de expri- respunzator, rezistenta diluandu-se de Ia sine.

mare prin aqionare directa. Primind daml e) Exercitii de cOll§tientizare eu suport ima-
asimbolic respectiv, elll va folosi sau 11va darui gloativ ~i de restructurare cognitiva. mare

altcuiva care are nevoie de el, ori 11va arunca, diversitate de tehnici §i jocuri experientiale au

distruge, etc, 1:nacest ultim caz, con§tientizand fost create pentru a produce restructurari be-

natura rezistentei pe care 0 manifesta In nefice 1:nplanul1:ntelegerii §i evaluarii de sine,

munca de con§tientizare. Utilizarea damlui a modificarii imaginii proprii §i a modului de

simbolic devine declan§atoare pentru punerea evaluare a raponurilor eu altii, 'in scopul inte-

1:nactiune a unor atitudini, reactii, sentimente, grarii cu sine §i eu mediul. Multe dintre

prin intermediul amplificarii vocii, tonului, tehnicile utilizate §iin alte metodologii psiho-

mimicii §i posturii, mi§carii corporale proprii terapeutice moderne, cum ar fi programarea

sau a personajului jucat, cu care dialogheaza neuro-lingvistica §i samatoanaliza, au 1:mpru-

imaginar (fie prin tehnica scaunului gol, fie mutat sau au 1:mbogatit arsenalul tehnic al

prin tehnica metapozitiilor). Unui pacient gestalt-terapiei, diversificandu-l, dar preluand

care avea dificultati 1:na-§i verbaliza emotiile, esentialul: spiritul de lucru fenomenologic §i
pastrand un ton plat, neconvingator §i inexpre- ideea de restructurare. PrezenHim 1:n con-

siv 1:nrelatiile cu altii, tehnica "damirii unui tinuare cateva dintre pasibilitatile tehnice de

amplificator de sunet" i-a con§tientizat efectul integrare §i restmcturare, unele bazate pe

pe care 11inducea altora de a nu fi remarcat §i suport imaginativ §i reprezentare vizuaJa

chiar ignorat, ceea ce crea 0 fmstratie perma- (vizualizare) altele falosind suport kinestezic-

nenta pacientului, blocandu-l retroactiv 1:n postural ori schimbarea raportului t1gura-fond,

initiativa de a se exprima, impune §i de "a se prin con§tientizarea unor noi semnificatii.

face auzit" 1:ntr-un grup. In terapia fonnativa a • Tehnica fanteziei ghidate (sau a ghidarii

viitorilor terapeuti gestalti§ti, tehnica exagera- imaginatiei). Po ate fi utilizata in situatiile in

rii este de asemenea utila, pentm sporirea care unii pacien!i l§i creeaza §i intretin anxi-

expresivitatii verbal-kinestezice, a spontanei- etati, neputinte sau evalmiri eronate, ca ur-

tatii §i creativitatii, a sigurantei de sine, nece- mare a unei procesari secventiale, scotomizate

sare 1:n practicarea acestui sistem terapeutic. a unar evenimente cu mare 1:ncarcatura emo~i-

Mi§carea, sunetul, poetizarea sau expresia onala. Ei nu sunt con§tienti de modul in care

grafica pot fi utilizate cu succes ca suport de l§i autoinduc unele comportamente inetlciente

con§tientizare pe de 0 parte, §i ea mijloe re- sau gre§ite, fiind de fapt autorii sau programa-

structurant, creativ pe de alta parte. torii incon§tienti ai acestora, pe baza unor ju-

In cadrul unei alte §edinte individuale, 0 decali §i evaluari pripite sau care Ie scaps. de

pacienta ne realata 1:n cuvinte putine §i neu- sub controlul con§tienL ori pur §i simplu pe

trale despre relatia eu tatal sau. Am rugat-o care Ie emit din ineI1ie sau stereotipie cultural-

atunci sa-i descrie firea §i sa-mi arate cum se educationala. Tehnica fanteziei ghidate poate

mi§ca el, cum sta de obicei, cum 0 privqte ... reeonstitui, focalizand pe detalii sernniticative,

Pe masura ce pacienta a adoptat postura §i cursul evenimentelor experimentate de subi-

manifestarile tatalui sau prin simulare, 1:ncura- ect, reintegrandu-Ie prin descoperirea 1:nte1e-

jata fiind sa exagereze modullui de a se rapor- sului adevarat care Ie explica sau poate crea 0

ta la ea, bruse, 1:ncampul ei de con§tientizare imagine acceptata a sinelui sau a cuiva, ca

au revenit sentimente intense de ostilitate §i suport pentru integrarea unei parti respinse a

neincredere la adresa lui, amintiri legate de eului. De exemplu, un pacient care sufera de

modul1:n care acesta obi§nuia sa 0 minimalize- sentimente de jena senzitiva §i autorespingere,

ze §i descurajeze 1:ntot ceea ce racea, negratifi- poate vizualiza imagine a mamei care 1:1accep-

cand-o emotional pe masura a§teptarilor. Fru- ta neconditionat, §i sa parcurga un dialog

stratia §i imaginea de sine negativa au putut fi imaginar cu aeeasta imagine vizualizata (ca

developate prin aceasta tehnica simpla, iar substitut de supart afectiv pozitiv) pentru a

50 Capitolul 1

exersa 'in imaginar un alt tip de comporta- Atunci m -am gandit ca am avut 0 zi atat de

ment. Restructurarea se produce aici mai 'inUii tensionata incat a§ putea sa nu tiu capabil s-o
la nivel mental, asemanator modului 'in care fac ...».

un arhitect, mai 'intai proiecteaza 0 casa, pe • Tehnici de diminuare §i integrare. Foarte

plan§eta, 'inainte ca ea sa tie construita, adica frecvent persoanele sunt constranse de granite-

sa devina reala. Lucrulla nivel mental, imagi- Ie modurilor obi§nuite de a gandi, a§a incat, in

nativ este 'insa simultan §i 0 experienta afec- campul co~iintei lor nu 'incape nici 0 alter-

tiva, care 1nsote§te noul "proiect" mental, nativa posibila. Sunt implicate aici mecanisme

antrenand 0 restructurare emotionala pozitiva de reprimare §i negare, ca §i invatarea, imi-

constand 1ntr-o mai bun a autoacceptare. tatia, modelele culturale. Pentru a diminua sau

Aceasta Ii va permite subiectului sa completeze neutraliza acest efect de ancorare in patternuri

un gestalt experiential ulterior, parcurgand un rigide, pacientul este pus sa-§i imagineze opu-

alt tip de contact relational, transferabil, de suI a ceea ce atirma, sau considera a ti adevarat

data aceasta 'in experientele actuale de relatie. '- §i sa con§tientizeze un anumit eveniment sau

Subiectul poate 'asimila §i 0 experienta mentala relatie din aceasta noua"1>l5rspectiva.Efortul

daca are 0 valoare pozitiva, chiar daca la origi- imaginativ ii poate revela §Hlspecte §i semnifi-

ne, ea nu are corespondent 'in realitatea feno- catii noi, 'in raport ~u cary el se desohide §i

menologica a existentei sale. De aceea,. expe- reexperimenteaza situatia. Un exercitiu de re-

rientele bazate pe gandire pozitiva 'insotite de conversie gestaltista, conceput de noi, consta

vizualizari imaginative sugestive, "hranitoare . 'in a propune pacientului sa reconsidere un

din punet de vedere emotional", pot conduce la obiect, 0 situatie, 0 relatie sau propria imagine

restrueturari terapeutiee §i la dezvoItare per- negativa, autorespinsa, din perspectiva a cel

sonala. putin trei calitati, avantaje sau beneficii, dupa

Prezentam 'in continuare 0 secventa de dia- ce a precizat toate elementele reprobabile,

log bazat pe tehnica reconstituirii imaginative respinse sau negative ale tespectivului obiect,

ghidate, (dupa Simkin) utilizata 'in cazul unui situatie, realatie,etc. Tehnicile de integrare

pacient care reu§e§te sa con§tientizeze propria aduc 'impreuna acele procese pe care pacientul

sa contributie 'intr-un e§ec sexual anodin, pe Ie tine activ separate, fata de 0 aceea§i persoa-

care 1nsa 'il problematizeaza anxiogen: na. 0 astfel de tehnica solicita pacientului sa

«P: Noaptea trecuta eram cu prietena mea. exprime sentimentepozitive §i negative in

Nu §tiu cum s-a mtamplat §i de ce, dar n-am legatura cu 0 aceea§i persoana, sau sa exprime

putut intra In erectie (§i continua sa detalieze verbal stari negative inexprimabile, cum ar ti

sentimentele de ingrijorare, lamentatiile etc.). tensiunea interna, frica, plansul. 0 alta tehnica

T: Inchide ochii. Imagineaza-ti ca acum interesanta (utilizata §i 'in analiza bioenerge-

este noaptea aceea §i ca te afli cu prietena ta. tica a lui A. Lowen, consta 'in a-I ruga pe paci-

Spune cu voce tare tot ce simti in fiecare ent, ca atunci cand relateaza despre 0 anumita

moment. emotie, negativa sau pozitiva, s-o localizeze in

P: Sunt a§ezat pe canapea, iubita mea sta corp §i sa lucreze asupra ei. In experienta

langa mine §i devin excitat. eu toate astea sunt noastra clinica, am folosit aceasta tehnica

moale (nu intru in erectie). frecvent cu pacienti nevrotici care aveau difi-

T: Hai sa reluam "filmul" cu 0 mi§care cultati de exprimare a sentimentelor §i care

lenta, cu mult mai multe detalii... Fii atent la utilizau limbajul corporal simbolic, exprimand

fiecare impresie, senzatie sau gand pe care 'il la nivel somatic conflicte nemarturisite,

'incerci. negate, reprimate sau pur §i simplu blocate.

P: Deci, stau lungit pe canapea. Ea vine §i Un pacient depresiv care acuza " 0 apasare, ca

se a§aza Hl.ngamine. imi mangaie ceafa. Este o greutate, ca 0 piatra de moad" localizata in

a§a de cald §i de placut. Sunt pe cale sa ma zona stomacului, ori de cate ori relata e§ecurile

trezesc - §tii tu, puternic. Ea ma strange de brat sale profesionale puse in legatura cu prezenta

§i imi place (pauza, privire speriata, tresarind). unui §eftiran §i nerecunoscator ("de cate ori

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine la adaptare creativ8 ~i integrare holista 51

imi adue aminte de el simt 0 piatra de moara in T:Ce-ti vine sa faci?

stomac"), i-am ghidat munca de con§tientizare P: Simt nevoia sa 0 incalzesc, poate ea a§a

printr-un exercipu de focaIizare transformati- devine mai u§or de suportat. ..

va. L-am rug at pe pacient sa-§i concentreze T: (privire semnificativa §i Incurajare non-

Intreaga atentie §i simtire asupra "pietrei de verbala)

moara din stomac", s-o descrie §i sa relateze tot P: Acum am Incalzit-o §i daca voi continua

eeeace simte in legatura eu prezenta ei in inte- va deveni sraramicioasa, se sparge ...

riorul sau. El a eon§tientizat di 11apasa senti- T: Fa-o ! Ce simti aeum?

mentul supraresponsabilitatii (redat simbolie P: E mult mai bine, am seapat de greutate,

prin greutatea mare a pietrei, prin apasare) §i dar'inca ma stanjenesc bucatelele ramase ...

teama ea se a§teapta de la el mai mult dedit T: Ce poti face, ce simti nevoia?
poate face. Aceasta teama era pusa In legatura P: 0 sa Ie fac din ce in ce mai mici ... 0 sa Ie

cu 0 seazuta imagine de sine §i eu un aeut sen- topesc, da ... e mult mai bine §i mi s-a IndHzit
timent de autorespingere. Din acest motiv, avea toata zona.

convingeri secrete §i jenante de autoinsufi- T: Fixeaza-ti atentia asupra acestei calduri.

cienta §i de incapacitate. Pe de alta parte teama Ce simti? Ce-ti trece prin minte?

de a nu-§i pierde prestigiul in fata familiei (era P: E foarte placuta, domoala, dar constan-

casatorit §i avea doi eopii) 11 determina sa ta (i§i apasa mana dreapta pe zona incalzita

supraliciteze in sarcinile pe care Ie prelua (Vite, chiar aici, simt cald §i ceva u§or, ca 0
asupra sa, la serviciu, atat ca sa-§i intareasca adiere Intr-o zona libera.

imaginea de sine deficitara, cat §i sa-§i reduca T: Fii con§tient de aceasta stare §imentine-te

nesiguranta cronica In care se zbatea. Aceasta 11 in ea, ramai in ea...

predispunea la suprasolicitare §i erori, ceea ce P: Mi s-a destins toata zona. Ma simt tot

atragea repro§uri din partea §efilor sai. De§i "el cald, respir mai u§or. Ce s-a intamplat oare?

muncea cel mai mult, era cel mai putin recom- T: Tu ce crezi ca ·s-a intamplat?

pensat". In cadrul exercitiului transformativ la P: Cred ca am scapat de 0 povara ...

nivel imagistic, mental, am folosit, In maniera T: ~i cum ai scapat de povara?
de mai jos, vizualizarea unui proces treptat de P: Pai am eliminat -0 chiar eu insumi. N -am

reducere a dimensiunilor pietrei simbolice, §tiut pana acum ca pot face asta §i ca ma pot

pana la disparitia §i eliminarea ei din spatiul simti a§a. Deei, eu insumi pot face asta (zam-

interior al subiectului, operatiune pe care el be§te surprins).

insu§i a eonceput-o, "scenarizat-o" §i experi- T: Fara Indoiala, oricand! ... (zambesc lini§-

mentat-o in imaginar (secventa din §edinta psi- tit §i suportiv, rara exagerare sau surpriza)

hoterapeutica cu A.D., 42 ani, inginer, iunie, Pacientul a devenit con§tient in urma practi-

1992, 1. Mitrofan): carll acestei tehnici ca este capabil sa opteze pen-

«T: Ce simti in legatura cu "piatra asta de tm 0 solutie proprie in ceea ce 11prive§te, s-o

moara"? aplice §i sa se autoregleze, in acest fel, rega-

P: Simt ca e impovaratoare §i ca ma macina sindu-§i un mai bun control pe sentimentele §i

In stomac! optiunile sale. EI a inva1at sa discrimineze §i

T: Ce simti nevoia sa faci cu ea? Ce-ti vine evalueze in deplina euno§tinta de eauza auto-

In minte? implicarea sa ca manifestare responsabila in

P: Daca ar fi mai mica §i mai putin dura ceea ce 11prive§te. Suportul metaforic a permis

mi-ar fi mai bine ... luerul simultan corporal §i emotional dar a con-

T: Fa-o mai mica §i mai putin dura ... Vezi, dus §i la con§tientizarea resurselor proprii in a

ee simti acum? face fata problemei, in gasirea unei strategii

P: Simt di e mai rotunjita, mai suportabiHi, rezolutive personale, experimentate la nivel

dar tot Ii simt greutatea ... imagistic §i psihofiziologic, pe fondul extinderii

T: Urmare§te-i conturul §i vezi ce simti ... con§tientizarii §i autoimplicarii libere, spontane

P: E destul de alunecoasa acum, destul de in procesul autotransformativ. Construita la

lucioasa, dar e rece §i dura ... nivel mental ca proiect ~i experimentata in

-----~-_.------------------------------------

52 Capitolul 1

realitatea corporala perceputa (punere ill acp- asupra sie§i cu mijloaee proprii, autentiee, eeea
une), strategia creativa de autoreglare adevenit
ce ii eonfera un plus de participare spontana,
o achizitie experientiala, In baza eareia su-
biectul §i-a deblocat ~i reorientat ulterior, posi- de autonomie §i produce efectiv efectul de
bilitatile, optiunile §i eomportamentul. Treptat,
in eadrul proeesului terapeutie, imagine a de "ere§tere" psihologica. Persoana ajunge astfel
sine s-a ImbunaHitit §i pacientul a Invatat sa-§i
dozeze eforturile, astfel ineat sa nu l11aiIntre In nu numai sa se apropie mai mult de sine ci §i sa
conflict niei eu sine, §i eu ata,t mai putin eu
ceilalti. Timia depresiva a fost reechilibrahi, iar se descopere intr-o luminape care nu §i-o
spiritul de initiativa distructiv temperat.·
Consecutiv, pe fondul unei autoaeeeptari §i intrezarea, procesul fiind perceput ca 0 cale de
increderi sporite in sine, pacientul §i-a integrat
polariUitile §i §i-amentinut 0 stare de eficienta a deveni mai intelept, mai echilibrat §i mai
In limitele normalului.
impacat cu sine, mai lini§tit in fata provocari-
• Tehnica metapozitiilor esteo tehnica
derivata din tehnica scaunului gal, §i este utili- lor vietH §i mai deschis la autotransformare
zata In scopul restructurarii setului cognitiv ill
lucrul eu polaritiltile. Pacientul este antrenat creativa. Pentru orientarea celor interesati in a
intr-un proces de autocon§tientizare a naturii
conflictului dintre polaritatile sale (fie eu sine, lucta eu tehnica metapozitiilor, redum un ghid
fie cu alta persoana) §i de autodescoperire a
strategiei de integrare a polaritatilor, adica de succint de desIa§urare a tehnicii: .
rezolvare a conflictului. EI ca§tiga treptat dis-
tanta §i obiectivitate In lntelegerea §i rezolvarea Pozitia 1 Paeientul este a§ezat pe un scaun,
problemei, prin experimentarea succesiva a avand in fata lui un scaun gol. El va fi denumit
rolurilor altor pesoane, mai intai al celei cu A, iar pe scaunul gol 11 va intruchipa pe B.
care se afla In conflict direct, apoi al celui care
asista la conflictul §i rezolvarea primilor doi T: Gande§te-te la 0 persoana (sau la 0 parte
(intervenind sau doar evaluand §i dialog and din tine) care te necaje§te, pe care e§ti suparat.
dupa caz cu primii doi), apoi experimenteaza Vom denumi aceasta persoana sau parte a eu-
pozitia celui de-al patrulea personaj, care eva- lui tau B, iar tu, cel de pe acest scaun pe care
lueaza modul in care al treilea a intervenit §i i-a e§ti a§ezat, vei fi A. Spune-i te rog, lui B tot
ceea·· ce simti, gande§ti in legatura cu el sau
evaluat pe primii doi, §i a§a mai departe, daca simti nevoia sa-i spui sau sa-i faci lui.
este cawl. In general, experimentarea empatica
§i evaluarea din perspectiva fiecarei metapozi- A lucreaza verbal (I se adreseaza lui B).
iii, permite grade progresive de obiectivitate in
con§tientizare prin ca§tigarea starii de "mar- Pozitia 2
T: Acum schimbii locul cu B §i fii B!!
tor" al propriilor manifestari, ganduri §i emo- Spune-i lui A ceea ce simti, gande§ti sau simti
iii, ceea ce permite descoperirea unor' noi nevoia sa-i comunici lui, din punctul tau de
vedere (nu uita, acum e§ti B).
puncte de vedere, a unei succesiuni de B (aliasA): lucreaza verbal, adresandu-i-se lui A.
gestalturi integra to are §i. unificatoare pentru Dialogul intre A §i B continua pana cand
multiple Ie faiete ale eu-Iui. Persoana devine cele doua parti ajung sa negocieze sau se
con§tienta ca ea "contine realmente toate ex- blocheza mutual. ~i intr-un caz, §i in ceHilalt,
se introduce pozitia 3. (C)
plicatiile §i posibilitatile de actiune §i evaluare
cu privire la sine, ca este suficient de bogata in Pozitia 3
a-§i gasi resurse rezolutive §i de clarificare la T: Acum e§ti alcineva, 0 a treia persoana C,
diverse niveluri ale autocunoa§terii. Tehnica care va ascuita §i va prive§te in timp ce voi doi
metapozitiilor este 0 eheie psihologica mi- - A §i B dialogati. Spune ee simti, ee gande§ti
nunata oferita clientului pentru a lucra efieient in legatura eu ficare dintre ei§i cu relatia lor §i
de ceo Daca simti nevoia, comunica-le eeea ce
consideri sau vrei sa Ie comunici, ori ceea ce
simti in legatura eu ei.

Dialogul intre C §i euplul A-B continua,

pana cand partile ajung la 0 clarificare §i armo-
nizare mutuala. In cawl in care disensiunile se

accentueaza, se revine in pozitiile anterioare

pentru renegociere, reluandu-se ulterior pos-
tura C.


Click to View FlipBook Version