Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

104 Capitolul :3

din primul interviu. Consilierul s-a oferit sa 0 pozitive ca - tandrete, admiratie, dragoste.
ajute; i-a dat un numar de telefon, dar nu a mai Este ca §i cum c1ientul descopera in timpul
sunat. OUeva saptamani mai tarziu consilierul §edintelor terapeutice ea este posibil sa renunte
a vorbit Cll mama ei la telefon care i-a spus ca la aceasta masca §i sa devina el insu§i. Astfel,
Tilden §i-a gasit servici §i este mult mai satis- un sot furios pe sotia sa l§I exprima supararea
racuta. pe care Inainte 0 reprima sau credea d'i 0
reprima. Este ca §i cum 0 harta a exteriorizarii
6.2. Exteriorizarea sentimentelor §i trilirilor emotiilor, sentimentelor se suprapune peste
pe 0 baza reala in relatiile de familie (doua experienta emotionaHi actuaHL Parintii ~i capi-
cazuri tratate de C. Rogers, preluate din "On ii, soli §i sotH, se apropie de exteriorizarea sen-
becoming a Person", 1993, pag. 314-328) timentelor care exista eu adevarat in ei.

Atunci dind lui Rogers i s-a cerut sa VOf- Poate ca unul sau doua exemple ar u§ura in-
beasca unui grup, subiectul fiind la alegerea telegerea acestei probleme. 0 tanara solie, d-na
acestuia, s-a decis sa vorbeasca despre com- M. vine pentru consiliere. Problema ei este
portamentul clientilor sai in familie. legatade faptul ell soWI ei Bill este formalist §i
rezervat eu ea, nu vorbe§te §i nu-§i imparte
D n mare numar de terapeuti §i consilieri gandurile cu ea. Fara indoiaIa, sunt incompa-
(terapie centrata pe persoana) s-au confruntat tibili sexual, ceea ce adus la rapida lor separare.
cu grupuri §i indivizi cu probleme §i au cawt Ea §i-a exprimat sentimentul de culpabilitate
de acord asupra faptului ca experienta roger- in legatura eu viata ei dinaintea casatoriei,
siana e relevanta §i are implicatii pentru J:ntrea- eand a avut legaturi eu un numar de barbali,
ga arie a relatiilor interpersonale. Domeniulla majoritatea casatoriti. Ea realizeaza ca in timp
care am dori sa ne referim in continuare este ce cu multa lume e spontana §i vesela, cu sotul
viata de familie, In lncercarea de a oferi a ei e rigida, controlata, rara spontaneitate. De
imagine cat mai clara asupra grupului familial, asemenea, ea se vede pe sine lnsa§i ca cerand
din punctul de vedere al terapiei centrata pe de la sotul ei sa fie exact cum ar dori ea sa fie.
persoana. Nu yom prezenta aceasta problema In acest punet, consilierea a fost intrerupta
la un nivel abstract sau teoretic, ci yom evi- datorita plecarii consilierului din ora§. Ea con-
dentia cate ceva din schimbarile suferite de tinua sa scrie consilierului, exprimandu-§i sen-
c1ienti in ceea ce prive§te modul de relationare timentele §i adaugand: "Daca a§ putea spune
cu membrii familiei din care fac parte in urma toate acestea sotului meu a§ putea fi eu Ins ami
contactelor cu terapeutul. 0 observatie, aceas- acasil. Dar ce ar avea asta de a face eu incre-
ta nu se dore§te a fi un model de viata de fa-
milie in general sau 0 reteta in legatura cu derea lui in oameni? M -ati gasi repulsiva dadi
modul personal de traire al vietH de familie al ati fi sotul meu §i ati afla adevarul? A§ fi dorit
fiecaruia. Prezentarea care urmeaza vrea sa sa fiu a "iubiUi, in loc de dildaca .... ". "P.m
facut a incurcatura. "
evidentieze ceea ce este esential in experienta
anumitor oameni in situatii de familie dificile. Aceasta a fost urmata de 0 scrisoare din care

Care sunt deci, modurile in care clientii l§i un citat extra pare justificat. Ea spune despre
modifid comportamentul in familie ca 0 con- cat de iritata, cat de dezagreabila a fost atunci
secinta a terapiei centrata pe persoana? cand prietenii s-au retras dupa 0 seara petrecuta
impreuna. Dupa ce au plecat ei «m-am simtit
Exteriorizarea sentimentelor ca §i cum a§ fi pierdut pentm ca m-am com-
portat atat de rau ... M-am simtit in acela§i timp
In primul rand c1ientii ajung, treptat, sa-§i morocanoasa, vinovata, suparata pe mine §i pe
exteriorizeze sentimentele fata de membrii Bill. Astfel m -am decis sa fac ceea ce a§ fi dorit
familiei §i fata de altii, ajung sa-§i exteriorizeze cu adevarat sa fae, pentru ea am crezut ca asta
adevaratele lor sentimente, ajung la 0 mai mare e mai mult decat m-a§ fi putut a§tepta de la
expresivitate a trairii, a simtirii. Cand vorbim ariee barbat, sa-i spun lui Bill despre ceea ce m-a
despre adevaratele lor sentimente ne referim determinat sa ma port astfel. A fast chiar mai
§i la sentimente negative - ru§ine, gelozie, greu decat mi-am imaginat, a fast foarte greu.
furie, plictiseala - §i la sentimente

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - \0 experienia de "cre?tere" afectiva - i05

Nu am avut cum sa-i explic totulin eiiteva A devenit imposibil sa se comporte altfe1 Cll
minute, insa i-am Imparta§it sentimentele in solul ei. Ea a descoperit di este esenlial sa-§i
legatura eu parintii mei §i eu aeei barbati exprime cele mai adanci sentimente chiar eu
nenorocili. eel mai dragu! Iuem pe care I-am riscul desfacerii casatoriei.
auzit din partea lui: "Ei bine poate pot sa te
ajut ... in legatura eu parintii mei". Pe urma a Un alt element subtil in experienla
fast foarte ingaduitor eu lucrurile pe care Ie-am c1ientilor terapeutului despre care acesta ne
facut. I-am spus cat ma simt de stangaeein vorbe§te este faptul ca ei au descoperit cat de
atatea situatii - ehiar §i atunci cand ioc caI1i. necesar este sa.-§i exprime sentimentele, fapt
Am discutat §i astfel am ajuns sa ne exprimam care lntr-un trecut parea a fi distructiv sau de-
propriile sentimente. Nu i-am spus totul despre zastruos. Diferenta este urmatoarea: atunci
acei barbali, insa i-am dat 0 idee despre diti au cand 0 persoana se ascunde in spate1e unei
fost. Ei bine, a fast atat de intelegator §i fatade, sentimentele neexprimate, care sunt in
lucmri1e s-au clarificat aHit de bine indit am legatura cu anurnite energii, se aeumuleaza
pana la un punct, pentru ca apoi sa izbuc-
ajuns sa ered in el. Nu mai imi este teama s1H neasca in anumite incidente. Sentimentele iz-
spun despre aeele lueruri stupide care ma
obsedau. Po ate ca in curand aceste Iucruri vor bucnesc in acest fel, in depresii, autocornpa ..-
timire §i din neferieire au adesea un efect
inceta sa ma obsedeze. In aWl.seara, am fost nefericit asupra cdor din jur. Supararea care
izbucne§te in situalii neplacute e deterrninatil
aproape gata sa r~nunl, m-am gandit chiar sa de acumulari ale unor energii negative, in tre-
parasese ora§ul. Insa am realizat ca nu fac cut. Aeeste izbucniri sunt greu de inteles de
de cat sa fug de aeeste probleme §i nu voi fi catre cei din jur. In acest punet poate interveni
1ini§tiHipana nu ma voi confrunta eu ele. Am terapia pentru a rupe cercul vicios. Daca este
discutat despre copii §i de§i am decis sa a§tep- clientul capabil sa se descurce in furie, dispe-
tam pana ce Bill va termina §coala sunt Iini§tita rare, emotii pe care le-a trait §i i§i aceepta
cu acest aranjament. Bill a fost de acord cu aceste sentimente, atunci acestea i§i vor pierde
mine asupra lucrurilor privind copiii. Deci, din intensitate. De acum ineolo va fi eapabil sii-§i
daca nu iei scrisorile ca fiind disperate atunci exprime in arice tip de relatie familiala senti-
trebuie sa §tii ca lucrurile merg bine. mentele aparute in cadrul relaliei. Eliberandu-se
de incarcatura ernotionala neplacuta a trecutu-
Acum ma intreb daca ai §tiut ca singumi Iui, el va putea stabili re1atii normale (au-
Iueru pe care l-a§ fi fileut pentru a-I apropia pe tentice) Cll cei din jur. Individul va fi capabil
Bill de mine, este acesta. Acesta a fast singurul sa-§i exprime sentimentele atunci cand se
inHimpla §i nu mai tarziu.
Iuem pe care daca nu l-a§ fi meut, ar fi fast
nedrept fata de Bill. M -am ga.ndit ca asta ar e Relatiile pot fi trilite pe 0 bad reall!
ruina lncrederea lui Bill in mine sau altcineva.
Exista §i alt elect pe care consilierea 11
A existat 0 bariera atat de mare intre mine §i determina in modul in care clientii se
Bill incat 11sim\eam aproape ca pe un strain. reialioneaza eu membrii familiei din care fac
Singurullucru care m-a determinat sa fac asta parte. Ace~tia descoperfL spre marea lor sur-·
a fast con§tientizarea faptului ca, daca nu-i voi priza, ca relaliile pot fi traite pe baza unor sen-
vorbi despre lucrurile care ma obsedeaza, va fi timente reale. Exista 0 adanca semnificatie
nedrept pentru el, pentm ca l-a§ parasi lara sa-i pentru asta cum deja am vazut, in cazul d-nel
dau §ansa sa demonstrez ca pot avea ineredere
in el. EI mi-a dovedit mai mult decat atat. Mi-a M. A.descoperi ca sentimentele de ru~ine ~ifu~

destainuit ca §i el a Ineereat sentimente nega- rie put fi exprimate ~i9 ill ciuda acestora, rela-
tive in legatura cu parintii sai §i eu alte per-
soane.",> tia poate supravietui, da mcredere individului.
A descoperi ca cineva i§i poate exprima teme-
Rogers relateaza ca pentru e1 aeeasta rile, tandretea §i sensibilitatea §i nu este tradat
scrisoare inseamna pur §i simplu faptul ca d-na de eel earuia i se destainuie, da de asemenea
M. a experimentat in terapie satisfactia de a fi incredere in sine §i in celalalt.

ea msa~i, de a seoate la iveaHi cele mal adanci

sentimente.

106 Capitolul3

Motivul pentru care acest tip de consiliere con§tientizeze mai des ca este bine sa triliasca
da asemenea rezultate este, in mare masura, in concordanta cu ceea ce crede ea ca e bine §i
sa nu mai puna in primul plan dorintele
acela ca individul invata, in eadrul §edinIelor mamei. Ea a specific at asta 1a J:!1eeputul unui
de terapie, sa recunoasca §i sa-§i exprime pro- interviu. "Ei bine am faCtit 0 descoperire
priile sentimente ca fiind ale lui, nu ca pe Ull extraordinara. Poate ca a fast vina mea 'in It'1tre-
fapt ce tine de 0 aWl.persoana. A spune unuia
dintre soti "tot ee faci este gre§it", probabil ca gime, 'illfaptul c3.am rasratat-o pe mama. M -am
va duce la 0 discutie. Dar a spune "ma simt hotan1t cum sa fac in fiecare dimineata, §i cred
foarte ranit de ceea ce fad", se refera la senti- ca de data asta va merge. Daca a§ putea fi
calma, lini§tita atunci cand incepe sa bom-
mentele vorbitorului, un fapt pe care nimeni bane, sa 0 ignor cum a§ ignora un copil care
nu-l paate trece cu vederea. Este a acuzatie In face 0 prostie numai pentru a atrage atentia.
legatura cu 0 anumita persoana, Insa e un sen- Am incercat asta. S-a suparat dintr-un nimic.
timent care exista In fiecare. "Ma invinovate§ti A sarit de la masa §i a intrat in camera ei. Ei
pentru sentimentele mele" este un punet care bine, de data aceasta, nu m-am dus sa-i eer
poate fi dezbatut, insa "Ma simt prost cand tu scuze §i sa 0 rog sa se l:ntoarca, pur §i simplu
fad a§a §i a§a", cantribuie la clarificarea am ignorat~o. In cateva minute, s-a intors, s-a
relatiei. Nu este vorba '1ns3. numai despre a§ezat la masa, a fost suparata putin, dar i-a
nivelul verbal. 0 persoana care l§i accepUi pro-
priile sentimente, descopera ca 0 relatie poate trecut. De.ci, "0 sa lncerc sa ma port a§a pentru
fi traiHi pe baza unar sentimente reale. Yom
ilustra acest aspect Cll extrase din interviurile o vreme §1...
inregistrate ale lui Rogers eu d-na S. D-na S. a con§tientizat clar ca noul ei com-

D-na S. locuie§te eu mea sa de 10 ani §i portament se bazeaza pe acceptarea sentimen-
mama sa in varsta de 70 ani, care domina telor sale fata de mama sa. Ea a spus, "Ei bine,
de ce sa nu-i fac fata? Intelegi, m-am simtit
gospodaria folosindu-se de "saniHatea ei atat de rau, m-am simtit J:ngrozitor §i m-am
§ubreda". D-na S. era controlata de mama sa §i gandit la ce fel de persoana sunt sa resping pe
era incapabila sa se ocupe de fiica sa, Carol. Ea mama. Sa spunem, bine, 0 resping; §i imi pare
avea resentimente fata de sa, dar nu putea rau, Insa trebuie sa ma confrunt cu asta §i voi
exprima asta pentru ea "Ma simt §i m-am incerea sa fae cum e mai bine". Cu cat Incepea
simtit vinovata toata viata. Am erescut simtin- sa se accepte mai mult, cu atat venea mai mult
du-ma vinovata pentru arice am facut, mi s-a 'in '1ntampinarea propriilor ei nevoi §i ale ma-
parut intr-un fel ca afecta sanatatea mamei mei sale. "Exista 0 mu1time de lucruri pe care
mele. Cu ditiva ani in urma am avut un vis in am vrut sa Ie fac, cu ani In urma, ins3 de abia
care 0 amenintam pe mama §i am avut senti- acum am Inceput sa Ie fae. Acum, mama poate
mentul ca intr-adevar doresc sa-i fac rau. ~i... sta singura pana la ora zece noaptea. Are un te-
pot intelege cum se simte Carol. Ea nu are lefon langa patul ei §i dacaun foe incepe un-
curaj ... §i eu nici atat." D-na S. §tie ca foarte deva, exista vecinii Voi face deei cursuri se-
multe cuno§tinte de ale ei gandese ca aTfi mai
bine pentru ea daca s-ar separa de mama ei, rale §i n-,ulte lucruri pe care am vrut sa Ie fac, 0
dar nu poate. ,,~tiu ca dadi a§ parasi-o, n-a§ viata intreaga, insa alesesem sa fiu martiI' stand
putea fi fericita fiindca a§ fi ingrijorata tot tim- acasa. £i bine, Ie voi face acum. M-am gandit
pul. M-a§ simti atat de prost fiindca am parasit prima data cfind am plecaLVa 11 bine!"
o femeie singura §i biltrana". Ea se pHinge de
faptul ca e dominata §i controlata §i incepe sa Noile sentimente ale clientei au fost ulteri-
con§tientizeze partea la§a din ea. "Ma simt ca
§i cum maini1e Imi sunt legate. Poate ca sunt or supuse unui test 'in relatie ell mama sa.
mai vinovata dedit mama. De fapt §tiu ca sunt, "Mama a avut un atac de inima §i i-am spus, e
insa am devenit la§~LFac orice pentru a evita bine sa te duci Ia spital §i... eu siguranta ai
seenele pe care Ie face mama". Cu cat a inee- nevoie de spitalizare; am dus-o la doctor §i
put sa se 'inteleaga mai mult cu atat a 'ineeput sa doctorul a spus ea inima ei e bine §i ca trebuie
sa mai iasa sa se distreze putin. A§a va merge sa
viziteze 0 prietena pentru 0 saptamana, va
merge la spectaeole §i se va sim!i bine.

Psihcterapia rogersianii centratii pe persoana - I} experienli de "crelftere" afectiva - 1017

lmi dau seama ell am fost foarte dura eu ea, de exprimat sau de trait. Acest lucru este departe
atunci cand s-a pus problema sa mearga la spi- de adevar.

tal, contrazieand-o ill fata flieei mele Carol, eu Dl. K. este un tanaf care a desccoperit dit

privjre la inchipuita ei boaUl de inirrJL I-am este de greu sa-§i exteriorizeze atilt sentimente-

spus ca are 0 iniIna la fel de tare ca iniIna unul Ie pozitive cat §i pe cele negative, ascullSe ill

tam. Totul este sa se distreze putLn". spatele fatadei. Un lJ'ljc fragment poate ilustra

Dupa aeest episod se pare d., in aeeastit sehimbarea calitativa suferita. detaniirul tata. ill

relalie, comportamentul d-nei S. s-a amelio- relalia cu frica lui in varsm de 3 ani.

rat, msii, nu §i comportamentul mamei sale. BI spune: "lucrulla care ma gandeam este

Oricum acesta este al punet al problemei. madul dlierit in care imi privesc acum fuca.

DoarrLna S. rnarturisea: "totu~i imi pare M-amjucat cu ea asta.zi de dimineaYi §i am. ..

foarte rau pentru mam.a. N -~ suporta sa fiu ca ah, nu §tiu de ce imi este atilt de greu sa 111Jl

ea. Imi dau seama di am ajuns la un punet il1. exprim! A fost 0 experienta Ir.munata, am

care chiar am urat-a; n-~ fi supar"tat sa.0 atillg sirnlit-a foarte aproape de mine. Inainte a§ fi
sau ... vreau sa spun ... sa 0 atip.g ill tIecere. Nu putut spune muIte despre Judy. A-§ fi putut

VIeau sa spun, di pentru moment am fast spune lucruri pozitive despre ea, a§ fi putut

suparata. sau altceva. Dar... am descoperit ea vorbi despre lucrurile caraghioase pe care Ie

aveam putinii afeeliune pentru ea. De doua sau Iacea, a§ fi putut vorbi desprea ea ca §i cum a§

de trei ad, rara sa IDa gandesc, am sarutat-o de fi fost un tam feridt, insii era ceva in nereguliL.

noapte buna ~i...am simlit tandrele fata de ea; ca §i cum a~ fi spus toate astea numai pentru ca

resentimentul pe care i-am avut falii de ea se acesta era modul 'in care trebuia sa vorbeasca
dusese. Asta am obsevat-o intr-un moment un tarn despre fiiea lui, w..sa,intr-un fei, nu era

cand am ajutat-o sa se aranjeze; i-am aranjat aclevarat, ftindca simteam fata de ea §i senti-

parul §i atilt; aeeasta ... a aparut pe nea~teptate mente negative, un amestec de sentimente.
Acum ered intr'-r;devar ca ea este eel mai min-
§i nu m-a preocupat nid 0 clipa; de fapt e un
fel de a ma distra." unat copil din Iume."
«T: Inainte, simteai ca §i cum ai fi fast un
Aeeste extrase ilustreaza un model de scWm-

bare In relapile famillale care fie este foarte tata. fericit; ill dimineata asta c§ti un tata. feri-
familiar. D-na S. erede di, totu§i (eu greu adn::'te cit...

aeeasta pentru ea 1ns~i), resentimentele falii de c: M -am sim-tit~a in dimineata asta. Ea s-

mama ei au :facut-o sa se simta ca §i cum nu ar a mvartit injurul patu1ui... ~ipe u:rma m-a intre-

avea drepturi. Se pare ea nu se poate a§tepta bat dad voiam sa ma due sa dorm din nou §i eu

decat la nepHiceri, expnmandu-§i adevaratele am spus, bine; §i ea a spus bine, 0 sa merg sa-mi

sentimente in eadrul re1aliei eu mama sa. Totu§i iau piiturile .... §i pe urmii mi-a spUS0 poveste -

atunci cand i§i permite sa fie ea insa~i, de fapt trei pove§ti intr-·una - Ie-a amestecat.

aclioneaza eu mai multa. siguranyl. Relapa se Am sllr~it ca. asta este ceea ce eu adevarat am

ameJioreaza mai degraba decat sa se detenoreze. vrut... VIeau sa am aceasta experieni3-. Am

eel mai surprfuzator este fuptul ca atunci cand simtit ea am crescut, ered. Am Sh'lltit ca sunt

relalia eu mama sa se bazeaza pe sentimente MrbaL, Acum asta suna ductat, a fost ca §i

reale, resentimentele §i ura nu sunt singurele cum am devenit un tam iubitor, destul de

sentimente simtite futii de aceasta. In ace~i mare, destul de serios, destul de feridt pentru a

timp ea sirnte dragoste, afeeliune §ibucurie. Este fi tatiH copilului sau. De fapt, mainte ma Slln-

clar cii exista. momente de discordie, neplacere, team slab §i poate, aproape rara [alas, neim-

tensiune, lnsii existl §i momente de respect, portant Este foarte important sa fu tam!"

bucurie §i intelegere. Se pare ca., §i in acest caz, Clientnl a descoperit ea este posibil sa aiba

clienta a mte1es ca 0 relape flU trebme triiti pe sentimente pozitive rata de SL'1elnsU§ica tam bun

ideea de aib sau negro, poate fi tr:Uti pe ham §i sa accepte dragostea pentru fuca sa. E1 va

varietapi de sentimente care sunt scoase la lvealii pretinde ca §i ea sa-l iubeascli, eu teama ea un
'in acele momente. Poate parea, dupa extrasele sentiment diferit sa nu cumva sa stea SCUllS.

alese, ca numai sentimentele negative sunt greu Domnul K a mai miirturisit ca a ajuns sa fie mai

108

liber in a-~i exprima supararea fata de fiica sa. despre consiliere ~i 0 consiliere foarte buna,
El a inviitat cii sentimentele sale sunt amt de
bune, incat pot sa existe. pentru ea am primit sfaturi de 1a doc tori, fami-

• Ameliorarea comunicarii In dublu sens lie, prieteni §i nu a mers. ~i ma gandese di nu

Experienta terapeuticii a mai relevat 0 aita poti rezolva asemenea probleme dad nu e§ti tu
L.'1suti.Dar m-am gaudit mult 1a asta §i am
schimbare privnd relatia clientului ell membrii
farniliei din care face parte. Clien1ii au invatat lncercat sa discut putin eu Carol. ~i... bunica i-a
ceva despre cum sa inilieze §i sa mentilla 0
relatie bazata pe comunicare in duhlu sens. A zis: cum poli sa te porti ~a eu batrana fa
Lllte1ege sentimente1e §i gandurile altei per- bunicii? ~i §tiu ce simlea Carol. Voia sa 0
soane sau a fi Inteles de aWi persoana sunt loveasca, pentru ca era ~a de rea. Am meercat
experiente umane extraordinare dar, in acela§i totu§i sa nu 0 influenlez pe Carol, dar m-am
timp sunt foarte rare. Indivizii care s-au striiduit sa 0 fac sa se exteriorizeze ... lasand-o
adresat lui Rogers pentru terapie, adesea, au
comunicat bucuria lor in a descopcri ca. acest sa creada, sa simta, ca sunt eu ea §i 0 voi
mod de comunicare este posibil Cll membrii sustine ariee s-ar inmmpla. i\",J.'TI Hisat-o sii-IT'J
propriilor lor farnilii. In mare parte aceasta spuna ce simte §i a mers bille. Ea rrJ-a spus: oh,
transformare pare sa fie rezultatul relatiei pe bunica a fost bolnava §i biitraxlli atil.ta timp!

°care clientul a avut-o eu consilieml. Existii eu am spus, da. ~i nu 0 condamn, dar Did nu

eliberare de tensiune atunci cand ai gasi! pe o laud §i, ea a inceput ill acest scurt timp, sa
cineva care saaa te inleleaga. A gas) in relalia faca unele lucruri lara aprobarea mea. Se pare
terapeutica pe cilleva care po ate Jr,telege cele efi §i asupra rr..amei mele a inceput 3a aiha
mai teribile ganduri, cele mai bizare senti- iniluentii schirnbarea mea." Cred di putem
mente, sperante §i vise ridicolc, este a expe- afuma ca d-na S., accepmndu-§i propriile sen-
rientii extraordinara. Ace! cineva, care desco- tLrnente §i exprimandu-1e, le po ate lntelegt mai
hiue pe man1H.§i fuca sa, CompOlllmentI;j (:~i
peri en tereapentu! 0 astfe! de retatic, poate nemaibaziindu-se pe apiirare, este cap~hilii 3a

crea Ia randullui, astfe! de relani cu eel din jur. asculte ~l sa sirota mOGul 'in care triHesc ele.
In urma descoperirii unei ~stfel de relatii,
Acest gen de schimbare pare a fi caracteristic
clientul poate mtelege comportamentul mem- pentm clien1ii care au pareurs §edinle de te-
britor familiei din care face parte. Atunci cand rapie centrata pe persoana.
traim ill spatele unei fata-de, atunei cand Incer-
dim sa actionam in moduri care nu sunt in Ii) Starea de bine este sa m autonom
concordantii eu eeea ce simtim, suntem ineli-
nati sa neglijam eeea ee simte celiilalt. Ne con- Exista mea 0 tendintfi care a fost observatii
trolam tot timpul de teama de a nu patrunde la clientii ce au trecut printr-un proces te-
celalalt sub fatada noastriL Atunei caud clien- rapeutic. Este vorba despre faptul ca ace§tia
tul i§i exprirna sentimentele reale, cand situatia permit iiecarui membrual familiei din care fac
cere manifestarea acestor sentimentc, atunci parte sa fie 0 entitate separata. Pare ceva dudat
msii este eel 111airadical pas. Multi dintre noi
cand relatia cu ceHHalt se bazeaza pe expri- suntem, probabil, illcoll§tienti in legihura ell
marea adevaratelor sentimente, atunci nemai- presirmea pe care 0 exercitiim asupra sotl10r,
SOt-illOI, copillor, cerandu-le sa aiba acelea§i
afiandu-ne in stare de aparare, n putem asculta sentimente ca §i nolo Adesea e ca s,i cum am
§i pe celiilalt §i n putem illtelege. Ceea ce am spune: "dad. vIei sa te iubesc trebuie sa ai ace-
lea§i sentirnente ca mine. Daca eu sunt de
spus poate fi ilustrat prin experienta d-nei. S. parere ca este rau comportamentuilliu §i tu tre-
citata mai inainte. In ur:rnatoarele contacte, buie sa ai acec3.§iparere. Daci:'ieu sunt de parere
ca e necesara atingerea unul anumit scop §i tu
doarnnei. S. i s-a cerut sa-§i exprime reactiile trebuie sa cren la feI. "Se pare ca persoanele
referitoare la experienta ei. Ea spune: "prJDa care au trecut printr-un praces de tempie (cen-
data nu m-amgandit ca sunt 1aconsilie!. Ma gan- trata pe persoarJi) au 0 tendL1Y'¢opusa eelar de
deam doar ca stau acolo §ivorbesc, dar... gandin- mai sus. Existil dorinta ca celalalt sa aiba senti-
du-:rna mai mult, am c011§tientizatca este yorba mente, valori, scopuri diferite.

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - G de ,~croD¥lereH t~fecthJ.a 109

Pe scurt exista dorinta ea cebHdt sa fie () copilul ar crqte respectandu-se pC sine ca
persoal1:l separatii, autonoma. Aceasta ten- unid pcrsoana. Ar lnsemna ca §l atunci cand
dinta se poate releva, dupa parerea lui Rogers, comportamcntul sau ar fi fi-ustrat, el ar fi
Ia () persoana care descopera ca poate avea stapanul propriilor sale sentimente. Compor-
tamentul sau ar avea un echHibru, lWlnd in
Incredere ill proprlile sentimente ~i actiuni, considerare atat propriile sale sentimente, dar
descopera cii impulsurHe sale 1m sunt distrac- ~i pc ale aHora. EI ar fi un individ responsabil
pentm propria sa viala, el niciodata nu §i-ar as-
tive §i im are nevoie sa stell In pozitie de cunde sentimentele de el ins~i, ilL! ar avea ne-
aparare, putand infrunta viata a§a cum este ea. voie sa traiasca in spatele unei fatade. Ar scapa
Invaland sa creada ill el insu§i, in unicitatea sa, relativ de cfectele dezadaptiirii.
clientul devine capabil sa aiba incredcre in
lJl Concluzii
sotie, copil §i sa acceptc scntimcntele uniee §i
valorile care existii In aWi persoana. Dadi au fost identifieate coreet tendinteie in
experienta praetica se pare di terapia centrata
C~va din cele aflrmate mai sus po ate fi ilus- pe persoana are multe implicatii in viata de
tmt cu ajutorui unci scrisori trimise de catre 0 farnilie. Se pare ca individul este satisfiicut
femeie ~isotui ei catre terapeut: "am realizat ca atunci cand i§i exprima emotiile, sentimente1e
I-am rejectat pe Philip (14 ani) pentm inducl'- persoanelor apropiate. Acest Iucru este mai sa-
enta 1ui in a realiza ceea ce doream eu ca el sa ti<,;filciitordecat sa se nege ca aeeste sentimente
realizeze. Aveam pentru el anumite standarde. ar exista sau, daea ar fi lasate sa se acumuleze
Dupa ce am incetat sa mai inli iau eea mal intr-un grad foarte mare, sau ar fl exteriorizate
mare responsabilitate pentm scopurile lui ~iam in alte situatii dedit cele care Ie-au determinat.
inceput sa il tratez ca pe 0 persoana cum tot-
deauna am tratat-o pe Nancy(sora lui P.), e . Se pare ca pentm individ este mai satisIaea-
surprinzator ce schimbiiri au suferit atitudinile tor sa triiiasca relaliile familiale pe baza senti-
lui. Nu a fast yorba de un cutremur de pamant mentclor care exista decat in spatele faladei
ci de ciHdura sufleteasca. Nu am mal fast severi (unei ~ti). Teama ca relatia va fi distrusa
daea ies la iveala adevaratele sentimente este
in legatura cu §coala §i Intr-o zi a luat un S nefo nda tii.
(satisfacator) la matematid .. A fost priw..a data
111acel an" . Clienlii au mai descoperit ca, cu cat i~i
exprirr:ui sentimentele mai Jiber, eu atat mai
CUeva lurn mai Hirziu, urmeaza scrisoa.:-ea mult masca dispare, 0 pot pune de 0 parte,
comportamentul de suprafata urmand atitu-
s01ului: "nu l-ai mai recunoa§te pe Phil ... dinile fluctuante. Astfel clienlii ascultand 0
Merge mult mai bine la §coala, de§i nu ne persoana pentru prima data, pot inlelege ceea
a§teptam sa termine "cumlaude". Tu ai 0 mare ce simte ceHilalt §i de ce sinlte a§a. Relatia
contribulie la aceasta ameliorare, pentru ca e1a interpersonala e guvernata de illtelegerea reci-
inceput sa mearga bine aiunci cand i-am proca.
dovedit ca am inceput sa cred in el ~i am ince-
tat sa-1 modelez dupa il11aginea tatilJui lui la o alta tendinta importanta este dorinta ca
aceea~i varsw." .
fiecare sa fie el J.P.Su§id, aca "irni permit sa fiu
Acest concept care se refera la 'increderea 'io eu insumi, ii voi permite §i eeluilalt sa fie el
individ, in capacitatea lui de a fi el insu~i a avut insu§i, cu tot ceea ce decurge de aici." Aceasta
o mare importanla pentru Rogers. Sa umilirim inseamnii cii cercul familial tinde sa devina for-
ce ar LTlSemnadadi un copil ar fi tratat astfel de
la bun inceput, in viziunea terapeutului. Sa mat din persoane unice eu scopuri ~i valori
presupunem ca, copilului, i s-ar permite sa proprii, insa stranse, legate de sentirnente po-
aiba §i sa-~i exprin'le propriile sentimente, sa zitive, reale, scntirnente care exista intre ei.
presupunem cii niciodata nu ar trebui sa
renunte la senth'llentele sale pentru a fi iubit. Relatiile dintre membrii familiei mai sunt
Sa presupunem ca §i parinW ar fi liberi sa-§i bazate pe inlelegerea reciproca a lumii private
exprime proprille sentimente, care adesea ar fi a fiecaruia .
dueTite de ale copilului ~i, adesea, diferite de
ale celuilalt. Asta ar insemna ca., in acest caz,

.d",

110 Capitolul3

Acestea sunt efectele pe care Rogers crede Caracteristicile comportamentului in cele 7
cii Ie are terapia eentrata pe persoana. Indivi- stadii ale proceselor de grup
dul devme in mare masura el lnsu§i, viala de
1. Comuniciiri despre realitatea exterioarii
ifamilie se amelioreaza. Fiecarui membru al fa- mai mult dedt despre sentimentele proprii
care sunt nerecunoscute sau prezente ca per-
miliei se permite sa descopere §i sa devina e1 ceptii rigide ("constructe"):
lnsu§i.
• teama de relaW interpersonale apropiate;
7. Terapia rogersiana de grup • lipsa dorintei de schimbare.

(grupul de 'intalnire) 2. Problemele sunt vazute ca exterioare

Schimbarea terapeutica se poate produce §i sie§i; lipsa responsabilitatii privind problemele,
la nivelul grupurilor, la fel de bine ca §i cea din cateva sentimente descrise in treeut sau ca
psiho te rap ia individuaUL
apaqinand altora:
Rogers afirma ca astfe! de grupuri au fost • lleeol1§tientizarea contradictii1or;
dezvoltate de Kurt Lewin lncepand cu 1940.
Mi§carea gmpului a continuat. Laboratoarele 3. Vorbesc mult despre sine §i despre senti-
Nalionale de Training (NTL) ofera §edinle de mente trecute:
training pentru organizaliile de afaceri ill ve-
derea cre§terli performantelor manageriale §i • sentirnentele prezente nu sunt acceptate;
executive (Rogers, 1970). Adesea grupurile • recunoa§terea contradicliilor, constructe
servese la ere§tera experienlei privind sanatatea mai putin rigide;
populatiei mai mult dedit ca mijloace de trata- • §anse1e vazute ca ineficace;
ment ale problcmelor emotionale ale acesteia.
4. Sentimentele prezente sunt recunoseute
Rogers nume§te grupurile sale "grupuri de §i exprimate, dar eu teanm §i partial acceptate
intalnire". Ele au ca scop imbuniitatirea relati-
ilor interpersonale §i 0 lY'tilbi una cunoa§tere de • mai mare deschidere a constructe lor
sine. Grupurile au un mediator care dirijeaza
(orienteaza) participantii §i, se considera di 0 privind experienta;
forma rdativ nestructurata a gmpului ar fi cea • recunoa§terea incongruelltei intre sine §i
mai buniL
experientii;
Terapeutul ne descrie grupul ca 0 structura • se recunoa§te pe sine ca responsabil pen-
extrem de simpla, §i se exprima adesea eu fraze
de genul: "suntem cu totii aiei. Putem face ea tm problemele avute.
aceasta experienla de grup sa fie exact cum
dorim noi". Acesta sustine ea 0 inaWi progra- 5. Sentimentele sunt exprimate liber in
mare a exercitiilor in cadrul grupului este prezent:
eselltiaHi doar pentru leaderul grupu1ui;
responsabilitatea revme astfel acestuia ill loc sa • sentiI-nentele sunt surprmzatoare §i ame-
fie impartita mtre membrii grupului. Grupul ar ninlatoare;
trebui sa fie centrat pe membri a§li cum terapia
e centrata pe client • sunt descoperite noi constructe personale;
• dorinta de a fi "adevaratul eu", ciliar
Betty Meador (1970) a Iacut un studiu daca hnperfect.
asupra unui grup de intiilnire ce a lucrat 16 ore
intellsiv intr-un weekend. Au fost 8 partici- 6. Experienta imediata a sentimelltelor
panti §i 2 moderatori. Ficcare participant a fost traite fcarte aproape de momentul prezent,
fumat ill secven!e de doua minute dirt 10, in nevoia de experienta imediatii §i acceptarea ei:
timpul iieciireia din cele 5 §edinte de grup.
Aceste secvente au fost puse apoi pe scara • experientii personala a existentei traite in
Rogers a proceselor". Redam mai jos tabelul momentul prezent, nu ca un obiect;
cu cele 7 stadii ale proceselor (pag. 109).
• "pierderi" psihologice (lacrimi, suspine,
re1axare musculara);

• experienta subiectiva Inlocul "probleme-
lor" definite;

7. Noi sentirnente traite din plL'1§i imediat:
• experienta este noua §i prezentii, nu se
refera la situatii trecute;
• smele este 0 recunoa§tere a experiell!ei
triiite, nu un obiect;

Psihoterapia rogersiani centrati pe persoana - 0 experienla de "crelltere" afectiva - 111

• eonstructele sunt tentante §i u§or de Relatiile interpersonale sunt mult mai su-
adunat, pot fi testate; perficiale decat in trecut §iunii oameni recurg
la experienta de grup pentru inliiturarea singu-
• sentimentele ajuta la formarea ideilor; ratiitii cauzatii de conditiile modeme.
• experienta bogata a §ansei.
Terapia de grup a fost acceptatii pentru re-
Ca medie, participantii la grupul de intal- zolvarea unci varietiiti crescute de probleme
nire au crescut cu un stadiu §i 1/2 pe scala pro- personale, inclusiv abuzul de alcool §i droguri.
ceselor in timpul acestui weekend. Nu Ii s-a Daca psihoterapia individuala faciliteaza
pus intrebarea cum aceasta schimbare Ie schimbiirile individului, terapia de grup pro-
afecteaza comportamentul la intoarcerea in moveaza vindecarea. Cuno§tintele celorlalti
conditiile obi§nuite de viatii, de zi eu zi. membri ai grupului pot ajuta alcooIicii sa-§i re-
cunoasca. propriile probleme, acesta frind un
Rogers atribuie interesul crescut pentru
grupurile de intilnire. in mare parte, cre§terii pas important catre schimbare (Rugel & Barry,
singuratiitii.
1990).
In figura de mai jos este evidentiatii cIar
schimbarea

Schimhiirile proceselor in !impul
grupului de intalnire

scarul
proceselor

,III ,edinta

Legendii: scorul mediu al proceselor

112 Capitolul3

Cele 7 stadii ale proceselor

351 • •• ••7246
Sta,p~srec"lmndv!tdieruxopaeipnoanicpinmrcsterbimutubeoisaielrunlsnvrtemnaecdrlmenJiadosl~muerdneaiceaentcrontedsi~§srialJtorevtclm"eapdmteairnaoenoeliet§zureprtlInidueipt0lzeaesbimetsaimslerduseaousafirpetasbihctdegupnlesnrudes(jihdoceanite"uipctlne"tiosluetnzcMradotacpnvesotniaesedtgoinratoaucilsvernisctaizdnuahceixlrantveoguaer~iprdatnrmt~scufpartefidcu~tcoeaorpcnilembrasniermintsl(rantueatnupielmecsaiucidanrzvrlntoxaeptlei§taroecis'ticne!Jsui;az~rst,cailemaposdeirtc,mn;uidmxetiloeantaetrlmeutnfcnuroxteins~pcalCt,uebpsxa"rceptror,i"nae;pitceiroaen,rlobiadecsobrmpasliorusce§odsienrrtlsmcbohpisetrsnreoulnpauiladtmeoaJpieanetispcrniaecmnietsarpatr;tsaeidneltti§ureiae;tmu,etiezednlIi;r§vmtn~oem;eamuicrreianri;nxacfa;e"iatlpdtaifm!,;aisxeploireaetpatroropm,xoiprimiredaumaiecbotuxlmerfnralptiiefJenutlaiel;acifmntsterniua;edifuiefmtrlpe,iuenltincrnegu;aotdfsJpis;loidcaticrtabiape;uaotiar;zedlvemaelte;uctrnrcostedau;teprpc,e);aru;et;otemenar;uomstmeaacneatmni~mtuieelnnntetlue lui

pormbeoi1zpeeicranitli;t, caacnrceeevpostiuaantet;dneeerexcpuenrioesncluate imseaduiaptraeze§niteaccceaptpaerrecaepJeii; rigide

t0l9:?i :1
ii
·'::!;!,-SJ

IS_TENTJIALA

,, CAUTARII

I~

REA DE SINE LA
DE SINE

/olanda Mitrofan
Doru Buzducea

CUPRINS

1. Fundamente filosofice 114

2. Experienla anxieUi:lii existentiale - 0 "rampa de lansare" 114
pentru un nOli "modus vivendi" 116
119
3. Impasul existential §i consecinlele sale 124
4. Analiza existentiala 128
5. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva existentiala 128
129
6. Alte studii exemplificative: 130

e Cazul unui pervers sadie : 132
•••Caml Walt sau "pentru ce sa traie§ti?"
e Ilinca sau "riltaciri §i dileme existentia1e"

7. Sugestii pentru antrenament f01mativ al terapeutului

- autoanaliza §i problematizare

i 14 Capitolu! 4

1. Fundamente fIlosofice: Solutia ie§irii din acest stadiu este ironia.
b. stadiul etic: dictonul acestui stadiu este:

Sorgintea acestei orienH'iri terapeutice se "sa-ti faci datoria!". Individul este supus legii
ana in existentialismul filosofic european ce morale, duce 0 viata coerenta dar risca sa se
are ca principali reprezentanli pe: M. Buber, piarda sub povara obligatiilor etice unifonni-
M. Heidegger, S. Kierkegaard, G. Marcel, J.P. zante. Atunci, prin umor trece la un al treilea
Sartre, precum §i in filosofia §i pSllologia ori- stadiu, un stadiu divin, transpersonal.
entala ceea ce a dus la orientarea spirituala,
transpersonala din cadru1 curentului umanist al c. stadiul religios: se trece de la imanenta la
psihoterapiei. transcendenta, de la finit la infinit, de la tem-
poral 1a atemporal. Spiritualu1 incepe aco10

Ace§ti filosofi existenliali§ti vorbesc despre unde se deschide, tragicul, angoasa. Nelini§tea

omul singular ca entitate unica, irepetabila, ..ontologica cauzeaza mutatia individului spre

activa §i cu 0 capacitate nelimitata de cre§tere sfere1e superioare ale existentei unde are loc

§i dezvoltare, ca fiind 0 fiinta in devenire §i intalnirea cu supranaturalul.

n,iciodata "sfar§iHl". Gabriel Marcel (1889 - 1973): postuleaza

Martin Buber (1878 - 1965): pomind de la un transcendent absolut spre care omul tinde

dialogul biblic dintre Om §i Dumnezeu a elabo- permanent. Acesta nu poate fi atins §i astfel

rat dialogul dintre Eu §i Tu ea 0 condilie a cu- apare "criza existentia1a" ce are ca remediu

noa§terii §i a existentei autentiee. Coneeptele c6n§tientizarea conditiei umane.

fundamentale ale filosofiei sale sunt: creatie, Jean Paul Sartre (1905 - 1979): sustine ca

revelatie, mantuire. Accentueaza caracterul existenta umana se afla ,,'incremenita ]'n

intuitiv §i relevant al intalnirii "hic et nunc" ca proiect". De aceea omul devine persoana

modalitate de cunoa§tere a personalWitii numai atunci cand descopera §i intelege sensu!

umane. Prin astfel de intftlniri pUne de spiritua- existentei iar inte1egerea sensului existentei

litate poate fi descoperita §i Instanta Suprema. depinde de con§tientizarea proiectului original

Martin Heidegger (1889 - 1976): afirma ca care "comanda" in mod incon§tient determi-
nelini§tea ontologica se datoreaza sentimentu- narea noastra.

lui de temporalitate. A fiinta in Iume inseamna 2. Experienta anxieta!il existeupale
a fi Iegat de Iume, a fi preocupat de Iume (vezi - 0 "rampa de lansare" pentru un nOD
M.Heidegger,1994). ",modus vivendi"

Soren Kierkeggard (1813 - 1855): filosofde A§a cum reiese din ideile expuse mai sus,
origine daneza, intemeietor a1 existenlialismu- individul "normal" fiinteaza in lume, este
Iui cre§tin. Considera ca adevaru1 se gase§te in
om §i numai 1a nivelul persoanei se poate vorbi
cu adevarat de existenta. Aceasta este expusa
tensiunii tragice dintre aspiratia atingerii eter-

nitaW §i incertitudine in ceea ce prive§te 1umea parte din existenta §i ca atare se manifests. liber
inconjuratoare, plasata intr-un timp ireversibil. §i spontan, creativ §i natural. Prin procesul de
Drept solutie terapeutica, filosoful propune alienare are loc "ruperea de lume", "taierea"
asumarea din plin a tragicului, iar pentru din existenta; subiectul se indreapta vertiginos
realizarea unui comportament autentic, omul spre drumuri inchise, blocate, psihopatologice.

trebuie sa parcurga mai multe stadii distincte §i In acest moment se impune interventia psiho-

suprapuse: terapeutului pentru a acorda suport psihosocial

a. stadiul estetic: imperativul ciHauzitor §i pentm a participa la curatirea "psihosferei"
este: "bucura-te de c1ipa!". Subiectul uman se §i "sociosterei" din care face parte clientul.
afla sub controlul imprejurarilor, sesizeaza "Existentia1i§tii utilizeaza notiunea de empatie
c1ipa dar recunoa§te repede vanitatea bucuriei. mediata pentru a intelege "lumea" depresivu-
Personaje literare celebre aflate in acest stadiu Iui, a maniacuIui, a obsesivului, a schizofrenu-

sunt: Don Juan, Faust, Evreul ratacitor, care lui etc. Pumlndu-se in situatia pacientului, ei

traiesc 'in p1acere, dar sfar§esc in e§ec. incearca sa interpreteze simptomele individuale

I

Psii"loterapia e;1:istenliaia sail e}{perie!1~a calltiirii sem.ului 'Wnie! 11
De ia pien::!erea de sir;e ia regasirea de sine

pe baza conceptelor filosofice" (Y. Predescu, Impasul existential este considerat un
1989, p. 59). fenamen ontologic iar nevroza, expresia dis-
perarii existentiale. An,xietatea, teama, panica
Omul, ca fiinta libera §i creativ2.. constru-
proiecte existenliale §i apoi se angajeaza - §i sentimentul de culpabilitate apar datonta

pentn} devenirea intru fiinta - pe drumul unei subestimari a propriei persoane sau a
prevazut §i cuprins in proiect. E§ecurile, bloca- neacceptarii conditiei umane, fapt ce dvee 1a

sau orientarile gre§ite pe un astfel de depersonalizare §i apatie, la "situatii-limW[" ce
"drum existential" 11 pot marca profund pe determina 0 existenta umana alienata, absurda,
individ, uneori impingandu-l spre sfera psi- izolata §i lipsita de sens.
hopatologiei. De aceea terapeutul asigura
c1ientului aflat 'in impas existential 0 puntespre In timpul Telatiei terapeutice dientul tre-
realitate, participa la eliberarea acestuia de
teama §i complexe afective, redandu-i speranta buie sa-§i exprime dit mai elar §i lara echivoc
~i libertatea. Psihoterapia conduce la 0 exis- gadurile §i sentimentele, sa-§i exprime emotiile
tenta autentidl §i entuziasta. "Ea propune 0 "hie et nunc", sa-§i caute singur un plan de
valoDzare a vietii pe care nevroza 0 contestil"
(I-. 1~j075 "hn 31\I' aqiune, terapeutul asigurand climatul psiholo-
gic necesar unei dezvoltari armonioase a
A§adar profesia de psihoterapeut presupune personalitatii. Climatul terapeutic este de
vocatie §i pasiune in rostirea Logosului vinde- acceptare neconditionaUi, inlelegere §i comu-
cator §i a crezu]ui umanist-existentialist pre- nicare mutuala, valorizare §i incurajare. Tera-
zent sub 0 forma sau in taate momentele pentii de orientare existentialista imparta§esc
cHentilor propriile sentimente, valori, expe-
istoriei umanitatii chiar dadi nu a fost procla-
mat eu tilrie dedit pe alocurea. "Majoritatea rienle de viata. Deoarece se urmare§te
psihoterapeutilor provin din trei profesii care mentarea responsabilitatii in propriul sistem
se ocupa cu sanatatea mentaUi: psihologie eli-
nica, psihiatrie §i asistenta sociala clinic a sau axiologic, dientii trebuie sa mvete sa raspmuia
psihiatrica'" (J.S.Simkin, 1978, p. 273). ill mod autentic Ia realitatea prezenta, "piatra

Acest curent terapeutic aecentueaza poten- unghiulara" a psihoterapiei existentialiste flind
tialul psihic, energetic existent in fiinta umana; experienta imediata, aid §i acum. Se urmare§te
ceea ee trebuie sa fad elientul este sa declan- transformarea anxietatii nevrotice in anxietate
normala, con§tientizata, cat §i dezyoltarea ca-
§eze aceasta energie psihica latenHi prin eli- pacitatii de a trai in conditiile acesteia. De
minarea barlerelor psihice constituite. Scopul asemenea se urmare§te metamorfozarea culpa-
terapiei exjstentiaHste este contracararea alie-
narH, in feIuI acesta realizandu-se at at objec- bilii:llii nevrotice intr-una normaHi pentru a 0
tive il11trapersonale (autenticitate, creativitate, utiliza in mod creatlv.
echilibru spiritual) cat §i obiective interperso-
nale (spontaneitate 'in relatia eu semenii, per- In limbaj clinic intelegem prin anxietate
ceptie §i integrare sociaHi). teama rara object, nelini§te, insotita de tensiune
intrapsihica, agitatie, iritabiIitate §i simptome
Abordarea terapeutica existentialista con- somatice de tipul echivalentilor anxioase
sidera omul ca flind unic 'in felul Sall, 0 entitate
sui generis, 0 valoare incomensurabila ce tre- pitalii, dispnee, etc). In conceptia exi§tentia~
buie perceputa ca atare. Se pune accent pe
autodeterminarea personalitatii, pe construirea li§tilor, anxietl2tea este considerata a fi pozitiva,
propriului destin, pe creativitate, spontaneitate
§i autenticitatea fiintei umane. deoarece intemlediul ei individul

Nu exista boala psihica ill conceptia exis- entizeaza faptul ca eXtst(m\,aestelimitatil
tentialista, ci numai situatii problematice §i
impasuri existentiale, ceea ce lnseamna pierde- §i de aceea individlJl! este singund res,po])]§t~bi! de
rea seasului existentei ca unl1are a scaderii §i
reprlmi'hii potentialului uman. §COpl!l §i vieti. Decl, aceasta

este vazuta - metaforic vorbind - ca "rampa de

lansare" spre cautarea §i conturarea unei noi

vieti, a unui nOli "modus vivendi". IVl.odulde

viata inautentic este lipsit de responsabilitate
personala, se afl;"!s.ub contrclul fOI1elor exte-
lioare.

AtJtenticitatea cansta in informare corecta,

realista §i se11irr1bareln conformitate en valorile

116 Capitolu! 4

recunoscute, Inseamna 0 dezvoltare reflexiva §i Dialogul existential "se face", nu neaparat
nu 0 atitudine impulsivit se vorbe§te. Se folosesc cuvinte potrivite §tiut
fiind faptul ca Logosul are valente vindeca-
Cea mai mare importanta a are relatia te- toare. "Cuvantul e 0 taina sfanta ce trebuie
rapeutici'i care incepe printr-o "intiUnire", ca
modalitate de a piHrunde psihologic "unul administrata cu maxima delicatete" (Ortega Y
intr-altul" realizandu-se astfel transferul te- Gasset,1993).

rapeutic, posibilitatea de a comunica unnl cu Psihologia umanist-existentialista propune
altulintr-o manied intuitiva, directa, empati- inlocuirea ideii de "boala psihica" eu cea de
ca. Aceasta intalnire se produce "in moment"
("aici §i acum"), dar §i in devenire. Speciali§tii "pro bl emav umana~," .d e j'!mpas eX!.sten~tl'a.I C" le
in domeniul §tiintelor socio-umane vorbesc
despre dezvoltarea unui "al treilea sistem de. conside{a ca maturizarea reprezinta 0 pre-
semnalizare" care sa insemne transmiterea condilie esentiala a liberta1ii §i realizarii de
sine, iar sinceritatea ~i umo!'ul sunt CQ:nditiiale
gandurilor §i sentimentelor mra ajutorul cuvin- cre§terii autentice. Rolul hotarator in maturi-
telor. Experienla terapeutica existenlialista zare revine insa capacitatii de comunicare,
poate insinua §i chiar dezvolta 0 astfel de pasiunii rostirii cuvantului, transmiterii mesa-
modalitate metacomunicationala (vezi E. V. jelor interumane, socializarii prin CllVJ,nt §i
Doniken, 1970). informalie. "Nici un fenomen smuls, dezinse-
rat din comunicare, Hn mai poate fi numit fe-
Prin intalnirea personaHi obtinem 0 imagine nomen de adaptare psihologica" (Ed. Pamfil §i
intrinseca a clientului, ni se dezviHuie printr-o D. Ogodescu, 1973, p. 140). ~i aceasta "pentru
cunoa§tere "intuitiva" §i "relevanta" chiar ca alaturi de limbaju1 conceptual exista un lim-
esenta fiinlei sale. J.L. Moreno vorbea despre 0 baj emotional; aEfturi de 1imbajullogic sau §ti-
astfel de intalnire: "momentul nu ca parte a is- intific exista un limbaj a1 imagina~iei poetice.
toriei, ci istoria ca parte a momentului". La origine limbaju1 nu exprima ganduri sau
Terapeutul nu fIxeaza obiective ce trebuie atin-
se, nu inceardi sa-l schimbe pe client ci doar II idei, ci sentimente §i emotii" (E.Cassirer,
199{ p. 44).
ajuta sa-§i valorifice potentialul psihic latent,
relalia f1ind de la am la am, terapeutul fIind 3. Imp~su1 existential ~i COllse=
considerat "ab initio" 0 f1inta omeneasca, nici-
decum un specialist. " Idealul psihoterapiei este cintele sale
crearea omului spontan, activ, creativ, auten-
tic" (I.Holdevici,1993, p. 50), adidi lntoarce- Incercarea eseistidi de cuprindere in con-
rea f1intei la izvoarele sale regeneratoare.
cept §i definire a impasului existential se Inscri-
Terapia existentialista nu lucreaza Cll anOf-
malitatea, ci ell ceea ce mai este mca bun §i e pe coordonatele psihopatologiei antropo-
sanatos In fIinta orneneasca. In spiritul acesta
consideram ca nu trebuie distrus universu1 logice iar penlm 0 J:ntelegere mal clara a aces-

existential al c1ientului, ci metamorfozat mtr~u- tuia vom ape1a 1a modelul triontic (Eu- Tu- E1)
nul realist, autentic §i sanatos. Clientul trebuie
sa fIe motivat pentru schimbare, sa doreasca de organlzare §i stmcturare a personaliLltii
transformarea propriei personalitati, sa fIe
interesat ~i capabil de re1ationare terapeutica. (Pamfil§i Ogodescu., 1976) care define&te indi-
Psihoterapeutul actioneaza printr-o atitudine
terapeutica deschisa, binevoitoare, autentica, vidni eEl fiind sinteza dlnamica a trel rni§cari
lips ita de concepte abstracte ~i promisiuni
nerealizabile. Analistul se implica in mod care se Implinesc 1ntr-o singura unitatc ontica.
empatic dar c1ientul ia decizia schimbarii, te-
rapeutul centrandu-se pe sentimente ~i nu pe Ipseitatea reprezinta palu1 formal,
fapte. El se centreaza pe client §i nu pe proble-
mele acestuia. functia energetidl., imanenta §i creatoare, iar

tuitatea (Tu) reprezinta palul stmctural,

funqia antientropidi, ordinea §i coerenta.

Illeitatea (El) este polul sistemic, func!ia axio-

logica, valoare §i. semnificalie. Aceste funelii

(energetica, antientropica §i axiologica) asi-

gura 0 existenla triunghiulara in mi§care §i

agitatie continua, A.stfel se realizeaza 0 com-

plementare deplina, echilibrata. §i spontani.'i.

Psihoterapia existenlia!a SeW experienla cautarii sem;u!ui fiirliei 117
De la pierderea de sine !a regasirea de sine

Ipseitatea sau conditia arhaica, primitiva ce acestora precum §i valentele analizei exis-

garanteaza conservarea, este energia secreta, tentia1e in asistarea clien!ilor aflali in impas

vital a §i obscur~L Plin tuitate se realizeaza existential. Uneori trairi fundamentale omului

identificarea (regasirea) iar illeitatea asigura ca: anxietate, obsesia, tristetea, sentimentul de

diferentierea, devenirea §i individualizarea. vinovatie care au 0 intensitate mare eonduc la

"Elra Tu, nu am §ti niciodata daca existam sau comportamente aberante. "Dad un om a

nu. Iar rara El, nu am §ti niciodata daca am ajuns sa fie depa§it de forte externe, interperso-

murit sau nu" (Ed. Pamfil §i D. Ogodescu, nale sau intrapsihice (eu alte euvinte de nevoi

1976, p. 15). contradictorii) atunci, 0 vreme, armonia este

Disolutia acestei organizilri triontice duce pierduta" (V. Coushed,1993, p. 60).

la impas existential, la boala psihica, la In concePtia psihoantropologului Mircea

depersonalizare §i pierderea echilibrului, indi- Uizarescu (1989) impasul existential este 0

vidul devenind consumat, condamnat, spul- stare de minus energetic ceea ce Inseamna 0

berat §i anihilat. 0 situatie limita duce la 0 stagnare chinuitoare a funqiilor psihice, 0
existentS. umana izolata, alienata, insingurata, inhibitie temporara a unor functionalitati ceea
absurd a §i lipsita de sens. Oriee subiect uman ce duce la simplitate §i dizarmonie, la destruc-
vine pe lume cu 0 lncarcatura ancestrala, psi- turarea personalitatii §i la dezimplicare, indi-
vidul nemaiinscriindu-se pe axa antropologica
hologica §i biologica, fapt ce se exprima in bio- a deveniriL
psiho-ritmuri precum §i in cosmoritmuri.
Impasul existential'inteles ca §i situatie de
Aceste energii potentiale trebuie cunoscute §i
con§tientizate pentru construirea propriului criza poate duce §i la 0 regresie pe axa timpului
destin. Deoarece viata capata sens prin intal- antropologic, 1a 0 cadere in fazele primare,
nirea cu altul, prin comunicare §i schimb infantile, la Ingustarea campului liberUitii inte-
rioare, la neputinta creativa §i la diminuarea
informational putem avansa ideea ca lipsa autocontrolului, la pierdera spontaneitatii §i la
transmiterii informatiei duce la deficit afectiv prabu§irea devenirii. Omul parcurge "drumuri
§i energetic, la distorsiuni interne, la jena §i . existentiale" care pot avea uneori aspectul unui
scadere a randamentului. Tuitatea exprima proces dramatic, incarcat de tensiune ~i

necesitatea comunicarii deoarece Tu (reper dinamism interior tragic, 0 stare de vifor laun-
gnoseologic) este sursa afectivitatii, a iubirii 11 tric, de criza sufleteasca datorata e§ecului in
a cunoa§terii. Prin Illeitate (El) se inliHura construirea propriului destin. Impasul exis-
nesiguranta §i anxietatea, se asigura nesfiir§irea tential se manifesta ca a "lncremenire in
§i anticiparea. Aceasta instanta impinge per- proiect", ca imposibilitatea depa§irii limitei
soana spre angajare axiologica in lume, este interioare determinata psihogenetic, sau ca
radacina generoasa a fiintei umane, asigura imposibilitatea depa§irii maladiilor de destin:
fiorul sacru al comunicarii, este forta solara a mutismul, lenea, qecuL incapa1anarea, ce due
devenirii care regizeaza intreaga viata, instant a la 0 metamorfozare sufleteasca chinuitoare, 1a

purtatoare de valente vindecatoare. o "schilodire" psihica.

Modelul trion tic pe care I-am descris mai In sens antropologic, impasuI existential, in

sus este 0 psihologie antropologica eu profunde forma sa grav:i duce la 0 zdruncinare puternica

radikini axiologice, nu este un sistem ci 0 a memoriei ontologice a persoanei, ceea ce

ontologie dialectica, iar "principiul triontic nu poate lua forma alterarii reactiilor §i atitu-
este nici transcendent, nici magic, nici religios, dinilor sale In raport ell diverse situati~ §i
ci imanent Iumii universale, traversand arice procese dramatice de viata.

organizare ontid" (Ibidem, p. 46). Astfel, prin aceste "parcursuri existentiale"

Antropologia existentialisUi, fenomenolo- sau procese dramatice apar trairi de neuitat

gica accentueaza pe diferentierea fiintei, pe care sunt resimtite intens §i dau ad#ncime

individualitate §i unicitate. Exista situatii psi- prezentului. De fapt viitorul este continut in

hopatologice intelese ca momente limitS. ale prezent p11n angajare imaginativa in diferite

individului care evidentiaza valoarea psiholo- proiecte, sperante, aspiratE, prin deschiderea
giei antropologice in explicarea §i intelegerea 'intru devenire.

118 Capitolul 4

Exista situa~ii calld anumite evenimente "Vocatia neferieirii conjuga1e" poate fi
surprind omul total nepregatit pentm a Ie face uneori anticipata prin analiza "istoriei" conju-
fata, ca urmare este luat prin surprindere §i ast- gale zbuciumata a familiilor de origine ale fie-
fel se poate instala 0 stare reactiva psihopato-
logica. "De exemplu, omul poate fi surprins de caruia dintre soti (1. Mitrofan §i N. Mitrofan,
un eutremur de pamant, de un atae banditesc, 1994, pag. 128).
de 0 surpare in mina unde Iucreazil, de 0 jig-
nire, de vestea mo~ii nea§teptate a tatalui, de De cele mai muite on, deformarea realitatii
un accident rut1er, cand e ranit" eM. Lazares- este cauzata de existenta unor falsuri in
eu, 1989, p. 33). Exista §i evenimente psiho- schemele cognitive constituite care intervin
traumatice majore ca: inundatii masive, acHv in procesarea informatiei. Se vorbe§te
naufragii, incendii, violul unei fete sau moartea chiar §i de existenta unor scenarii cognitive de
iubitei care se vor manifesta plan psihic prin viata (M. Miclea, 1994).
presiune negativa §i stare tensionala. "Un om
supus unei acuze nedrepte poate sufed sap- Consecintele impasului existential in plan
tam ani de groaza" (Ibidem, p. 35). In aceste antropo1ogic sunt: sentimentul e§ecului, sen-
cazuri se poate instsla anormalitatea prin zalia de gol interior, amara nemulturnire de
"fixarea" persoanei intr-·un prezent unimod? 1, sine, crisp are §i nelini§te, dezarnagire, anxi-
nedinamic §i lipsit de fundal, de adancime etate, stranietate, perplexitate. Cea mai "dia-
atemporaIa, rura incadrare §i mra perspective. bolica" mrsa a impasului existential este e§ecul
unui proiect de destin in care ornul a investit
De asemenea se intfilnesc §i situatii de speranta §i energie, credinta §i a§teptare, pen-
defonnare cognitiva a "testarii realitatii", care tru care s-a zb3.iut §i pentru care a luptat §i care
poate deterrnina, intreline sau amplifica sHirl devenise un crez pentru implinirea flintei sale.
depresive, de suspiciune, obsesie sau anxietate. §i de aeeea eseeul n3§te goliciune psihica, dis-
Acest fapt se datoreaza invatarii pato1ogice perare §i deruta dar poate duce §i la 0 analiza a
prin scheme cognitive distorsionate care va sine1ui in perspectiva unor noi angajari pe par-
duce la fisuriin structura personalitalii, la Epsa cursuri existentiale de durata care sa a1unge §i
libertalii interioare, iar mai tarziu se var ma-· sa evite dezolarea, nemultumirea, furia §i
nifesta prin raceala afectiva, ambiguitatea depresia,
mesajelar, neclaritatea wiurilor. In acest con-
text am putea aminti §i imitalia anumitor pat- Toii oamenii au nevoie de dragoste §i iubire
temuri comportamentale ale familiei de ori- iar lipsa acestora poate na§te insatisfactie; se
gine. "Primele modele compartamentale de poate vorbi §i despre "dragoste §i stare depre-
relalionare eu sexul opus §i de conduita fami- siva" (M. Lazarescu, 1989). Daca sunt "fo~at"
!iala marcheaza, rara indoiala, evalutia fiecarui sa traiesc la distanta rata de iubita aiung sa: "nu
individ. Relalia dintre parinti devine astfel ma mai identific acum nici ell rasa mea, nki eu
reper con§tient sau uneori "incol1§tient" zeii mei, nici cu tribul din care fac parte; pot
mereu reactualizat, eu voia sau fara voia adul- sa-mi uit parintii §i pot sa reslmt numele sau
casta care ma desparte de eel pe care TI iubesc
tului, in propriile lui relalii marita1e. Se institu- drept un blestem. Pe de alta parte, pentru ca.
ie astfe1 de foarte timpuriu in vlata unui copil ceea ce nu-mi apaqine devine a1 meu, eu pot
supus climat familial dizarmonic, ostil sau anx- sa preiau zeii, numele, limb a sau easta
iogen, 0 "predispozilie" la repetarea in con- eeluilait. Sunt gata sa renunt 18.ceea ee ma
texte similare, mai t~rziu, a unar c'onduite §i define§te §i sunt gata sa ma definesc prin ce nu
moduri de reactie fixate adanc in "memoria este a1meu" (G. Liiceanu, 1994, pag. 117).
afectiva". Sensibilitatea fiecaruia dintre noi
Totu§i, criza sufleteasca ia na§tere dind in-
pastreaza de cele mai muIte ori mai ales infor- dividu1 se dezke de propriu1 eu, de propria
matH dureroase, "cicatrici psihice" care se pot limba §i de proprii parinti, de neamulln care a
redeschide in conditii asemanatoare eelor care fost a§ezat de catre zei. A.stfel, prin dedublare
Ie-au dedan§at, chiar eu foarte multi ani in psihica, ajunge sa se identifice cu iubita izvora-
unna. ta din marea tulburata a erizei existentia1e, un
fel de imagine gen "sirena" care-I impinge ver-
figinos spre prapastie psihopato1ogidL

Psihoterapia existentiala sal! experienta cautarii sensului fiintei 119

De Is pierderea de ~ine la regasirea de sine '

Aceasta perspectiva duplicitara a eyjstentei ca subiect §i obiect m acehi§i timp. Ambele
sale declan§eaza procesul de autocondamnare experimente sunt necesare - pentru psihologie,
§i autoblamare, de neacceptare de sine. In terapie §i pentru 0 viata indestulatoare" (1968,
aceste momente il apuca unltul, plictisul, §i p. 8). Aeela§i psiholog vede libertatea umana ca
goana dupa distraclii care nu-1 pot satisface. fUnd capacitate a individului de a experimenta
Existenta sa devine inutiHi, un vis urat, sper- ambele modele, de a trai 1:ntr-o relatie dialec-
anla i se scurge printre degete, devine extrem tica, oamenii nefiind ma§ini eonstruite dupa
de influentabil, nu are 0 conceptie stabila necesitali sau reguli matematice.
despre lume, este lipsit de originalitate §i spon-
taneitate, nu-l impresioneaza nici macar Se impune sa facem diferenta dintre "exis-
dramele, nu-l mai bucura muzica, femeia fru- tentii" §i "esenta".
moasa, florile sau 0 veste buna, poate chiar
"muri de inima rea" (M. Lazare5cu, 1989). A inte1ege realitatea 1:nseamana efortul dis-
cret de a 0 separa in partile eomponente. Con-
Impasul existential 5e poate prelungi In ceptia dialectica asupra experientei individului
nevroza sau psihoza dar nu trebuie uitat faptul nu explica 1:nsace inseamna existenta auten-
ca de cele mai multe ori criza suf1eteasca poate tidL Analiza existen1iala (Dasein Analyse) ca
fi §i un element des inti'ilnit pe ordinea de zi a metoda terapeutica a fost dezvoltata de catre
fiecfirei fiinte umane. "Omul poate deveni trist, Ludwig Biswanger (1942), psihanalist, prieten
depresiv, dad §i-a picrdut banE, daca i-a ars eu Freud §i Jung, care abandoneaza freudismul
casa, dadi is-au inecat corabiile ... disperarea iti in favoarea fenomenologiei lili E. Husserl, iar
zdrobe§te pieptul, te face sa-1i zmulgi parul din 1:nultima parte a vietii e interesat de opera lui
cap, sa pli'ingi in hohote, sa udi, sa te sinueizi" M. Heidegeer, construindu-§i astfel 0 veri-
(ibidem, pag. 166). In general, impasul existen- tabila antropologie. Acesta ajunge la concluzia
1ial vazut ea dimensiune a suferinlei umane ca numai traind 1:nlume se poate1:nvinge dile-
consubstantiala existen1ei orieui poate fi, desi- ma umana, "despicarea" subiect-obiect.
gur, un punet de pIecare pentru trairi patologi-
ce. A§adar, situatia problematica bate insistent Conceptul Dasein ("a fi acolo") se traduce
1aportile psihopatologiei dorind pardi 0 cedare prin "existenta", ce permite intelegerea con§ti-
a terenului in favoarea bolii psihice. entului §i ineon§tientului fiedlrui individ prin
"existenta sa in lume". Conceptul de "exis-
~i, in final, putem avansa ideea ca, anxi- tentil in lume" arata ca existe moduri specifiee
etatea, reprezinta "calu! troian" trimis de de a trai §i de a te mi§ca intr-un spatiu, idee
impasul existential In struetura (templul) per- extrem de importanta in analiza viselor. Atunei
sonalitatii, pentm ca, mai Hirziu, psihopatolo- dind clientul are con§tiinta "dasein" -ului e
gia (0 armat!! de osta§i necrutatori) sa invadeze eapabi! sa-§i schimbe via1a, sa ia decizii eu
intreaga fiinta a subieetului uman aflat 'in criza privire la proiectele sale existentiale, sa-§i con-
existentiala. struiasca propriul destin devenind astfel
responsabil de sistemul sau axiologic §i de ac-
4. Analiza existen.tiaHi tualizarea energiilor latente.

Se bazeaza pe filosofia existentialista eu 3 Scopurile acestei modalitati terapeutice
privire la natura umana §i de aceea, 'inainte de sunt urmatoarele:
a ln1elege metoda terapeutica in sine se faee
necesara clarifiearea catorva concepte filosofi- a) con§tientizarea propriilor probleme §i
ce fundamenta1e. actualizarea poten~ialului energetic latent;

ConceptuI de eyJstenta (ex-sisiere) care 1n- b) eliminarea discomfortului datorat impa-
seamna "a aparea, c. ie§i", acesta fiind scopul sului existential in care se ana individul §i ma-
primar al existentiali§tilor, descrierea omului ca turizarea personalitatii;
aparitie §i devenire in l:ntregime, ca un tot uni-
tar. Rollo May afirma ca "dilema umana este c) obtinerea unei imagini de sine autentice
data de capacitatea omului de a se experimenta ceea ce duce la clarificarea identitatii personale
~i armonizare relationala;

d) acceptarea de sine §i eliminarea conflic-
telor intrapsihice;

120 Capitolul <\

e) modificarea ~i metamorfozarea compor- Deoarece existenta umana este lntotdeauna

tamentului neautentie; ancorata In mediul fizic (actual), intr-o lume

f) rezolvarea crizei existentia1e 'ill care se materia]a, dimensiunea naturaHl este cea mai

aflil clientul §i con§tientizarea autodeterminarii importanta. Una dintre cele mai importante

destinului; sarcini ale terapeutului este aceea de a asista

g) autodesavar§ire personala, dezvoltarea clientii in reflectarea propriilor lor evaluari

autenticitatii, spontaneitatii §i creativitatii ceea asupra corporalitatii.

ce duce la reconstructia fiintei umane. 2). lumea publica: contine relaliile stabilite

L. Biswanger (cf. S.J. Morse §i R.J. Watson, cu societatea, cu familia, ell rudele, cu casta

jr., 1977, p. 165-166) consideracaexistentasu- sociala din care face parte, pre cum §i relaliile cu

biectului este formata din trei lumi diferite, alte grupud sociale, De asemenea se refedi la

lumi ce trebuie intelese de catre terapeut pentm lara §i regiunea din care face parte clientul, 1a

a-I putea asista pe client: limb a pe care 0 vorbe§te, la cultura tadi sale, la

a) Umwelt (lumea nonpersonalil, mediul munca prestaHL Un rol important 11 are ati-

biologic); tudinea acestuia fala de autoritate §i lege.

. b) Mitwelt (lumea fiintelor, a indivizilor, Dimensiunea publica a existentei este deseori

mediul social); sustinuta de evaluari polarizate, referitoare la

c) Eigenwelt (lumea privata, a propriului relatiile cu ceilalti. Aceste polaritali includ con-

eu, relatia eu sinele §i propria identitate). structe dualiste: razvriHire versus supunere,

Aceste trei concepte sunt aplicate aHit com- acceptanta versus rejectie §i dragoste versus miL

portamentului uman normal cat §i comporta- Terapeutul ajuta clientii sa extinda repelioriul

mentului uman anormal: nevrotic sau psihotic. de experimentare §i de intelegere a lumii pu-

A fost apEcat schizofrenilor, maniaco-depre- bIke. Ii incurajeaza sa-§i abandoneze limitele,

sivilor, subiectilor aflati in criza existentiala eu/rara polaritatile pe care Ie au §i sa se deschida

(impas psihologic). In fata numeroaselor posibilitati existente ill

Analiza existential a pune accentul pe sitll- continuum pe axa supunere-dominatie.

atia de viata a§a cum este ea triHta de individ. 3). lumea privata: se refera la relatia clien-

Istoria vietH clientului este vazuta prin relatio- tului cu sine§i la tot ceea ce este considerat ca
narea sa cu lumea exterioara deoarece fiecare . parte a vietH private. Fad 0 experienta solida a

individ i§i construie§te lumea interioara (psi- sinelui, clientul se simte la voia intamplarii,

hosfera) prin concentrare asupra 1umii exte- rara scop §i rara directie in viata. Trebuie sa ga-

rioare (sociosfera). Se eonsidera ca trecutul nu seasca un raspuns adecvat la intrebarea: "cine

determina viata prezenta. Terapeutii exis~ sunt eu?". Se lucreaza cu cJientii in scopul des-

tentiali§ti lucreaza cu emotii concrete, clientul chiderii accesului la prbpriul ED, Ace§tia au

fiind provocat sa-§i interogheze sensul exi§~ nevoie de propriile resume inteme pentro a-§i

tentei sale. In cadrul acestei relatH, terapeutul descoperi propriile directii in via¢ (drumuri

este un partener pentru dialog, 'i§iImparta§e§te existentia1e). Oamenii care nu-i intedorizeaza

propriile emotii, sentimente, valori, experiente pe ceilalti ell pe 0 parte a personaUtatii lor, se

de viata, teluri personate. Clientii sunt invalati simt izolati §i despaqiti (rupti) de existenla.

sa f:lspunda autentic 1a .realitatea "hie et Aiung sa se raporteze la lume prin prisma rolu-

nunc". Pentru a intelege mai bine situatia rilor §i a scenariilor sociale. Din momentulin

experienliala §i starea psihica a clientului D. care clientii vor incepe sa accepte 0 relatie in

Polkinghome propune examinarea eului prin timp §i securizanta cu ei In§i§i, inc1uzand para-

analiza a patru dimensiuni de baza ale exis- doxurile lor, puterile §i slabiciunile, vor incepe

tentei umane: sa-§i clarifice modulin care ceilalti pot fi inte-

1). lumea naturala: se refera la setul de ati- grati in lumea lor interioara ca 0 parte a iden-

tudini ale clientului fala de hrana, sex §i pro- titatii personale. Prin aceasta deschidere §i

creere, 1a felu] cum l§i percepe propriul corp dorinta de a-i inclu.de pe ceilalti, clienlii vor

(senzalii fizice exteme §i interne), la modul de transforma aceste relatii, din obligatii persona-

raportare fala de diferite boli, slabiciuni, etc. Ie in dragoste §i unitate.

Psihoterapia existenjiala ssu experienla cauti!i,ii sensuiui flintei 121

De la pierderea de sine la regasirea de sine

4). lumea ideaHi aeeasta ultima dimensiune suprastructura socialil. in fiecare moment §i

se refera la normele, valorile §i idealurile clien- . parte a vietii. De aceea psihologia, medicina §i
tului, la credinte, reguli etice §i spirituale, la sociologia se unesc in studierea acestei entitati
ceea ce da inteles §i sens vietii umane. Aceasta indivizibile, studiu ce are ca rezultat 0 viziune

dimensiune este 0 parte a esentei fiintei §i se antropologica completa asupra naturii umane,

distinge de codurile §i regulile lumii publice. viziune pe care analiza existential a ovalorizea-
De cele mai multe ori clientii nu au 0 sfera de za la maximum.

valori personale, §i de aceea se simt la voia In viata, subiectul nu se poate conduce dupa

intampHirii, neavand nki 0 directie in viat!L nevroza existentiala care impune reducerea sau
Terapeutul ajuta la distinctia intre valorile chiar anularea autonomiei determinand insta-

publice §i valorile care sunt expresia propriei larea anxietatii, lipsa valorii §i a sensului exis-

interioritati. Dupa ce clientii devin constienti tenSial. Prin analiza existentiaHi se consolideaza
de propriile idealuri, vom luera eu ei la terenul clientului (inteligenta, educatia, tipolo-

reflectarea §i reconfirmarea acestor credinte §i gia caracteriaHi,statut social, potential psL~ologic).
de a construi pe baza acestora directiile §i "Se urmare§te nu atat eliminarea anxietatii cat
oportunitatile pentru viat!!. (G.Corey, 1991, p. transformarea anxietatii nevrotice in anxietate
92-94). normaEi cat §i a capacitatii de a trai in conditi-
ile acestei anxietati nonnale" (I. Holdevici §i
In timpul procesului terapeutic, aceste I.P. Vasilescu, 1993,p. 67).
patm dimensiuni ale existentei umane sunt in-

terconectate, neputandu-se concentra exclusiv Clientul va invata sa se confmnte cu propri-
pe una dintre ele. ile reaqii, emotE, sentimente, temeri §i anxi-
etati intr-o maniera constructiva. Existentiali§-
In analiza existential a visele nu sunt inter- tii sus1in ca 0 persoana poate fi schimbata
pretate, ci sunt vazute ca 0 experimentare a

vietii individului in lume, clientul fiind chiar numai printr-o viata schimbata. Iar pentru

incurajat sa viseze (J.L. Moreno). Studiind cele aceasta nu se face 0 analiza separata a compo-

trei dimensiuni ale existentei: "mitwelt", "illl- nentelor fiintei umane, deoarece analiza dis-

welt" §i "eigenwelt" c1ientul poate astfel sa vada truge fiinta, ci subieetul este vazut ca un tot

§i sa inteleaga propria existenta, sa 0 evalueze §i unitar, accentul punandu-se pe viziunea holis-

apoi sa paraseasca existenta nevrotica sau psi- fa asupra individului; analiza existen1iala se ba-

hotka pentm 0 viata normala, autentica. Cei zeaza pe faptul ca existen1a este iI1dividuala,

mai potriviti subiecti pentru acest tip de terapie reala, absoluta §i concreta.

sunt cei cu un IQ peste medie, inteligenti §i cu Un alt reprezentant notabil al analizei exis-

capacitate de verbalizare a emotiilor. tentiale este Medard Boss, psihiatru elve1ian,

Un alt reprezentant al analizei existentiale adept allui Freud §i Jung Ua inceputul carierei

este psihologul american Rollo May (1967). de profesorat la Universitatea din Zurich), dar

Acesta a accentuat responsabilitatea c1ientului care, mai tarziu, a devenit un bun interpret al

pentm propria viata incurajand independenta operei lui Heidegeer §i a imbrati§at terapia lui

umana in fata factorilor pseudodetermini§ti L. Blswanger.

care par a obliga omul sa se retraga §i sa evite Acesta accentueaza lips a interpretarilor

implicarea in social. R. May considera ca anxi- teoretice asupra experiente10r c1ientului. De

eta tea poate avea atat un rol pozitiv dH §i unul asemenea considera ca visul nu trebuie inter-

negativ. Anxietatea se considera a fj pozitiva pretat sau analizat, deoarece este 0 expresie a

atunci cand c1ientul infrunta situatiile de viata relatiei individului eu lumea in care traie§te, iar

care-l fac anxios, atunci cand se arunca in un simptom nu trebuie interpretat prin pnsma

lupta pentm a deschideposibilitatile vieW. An- incoll§tientului, a ideilor irationale, ci trebliie

xietatea are un rol negativ atunci cand subiec- inteles §i vazut In termenii realitatii specifice,

wI evita aceste posibilitati, multumindu-se sa in care a fost expus de ditre client. Relatia din-

traiasca limitat §i resemnat. Menlionam faptul tre analist §i client este vazuta ca 0 relatie sim-
ca subiectul uman este format dintr-o in- pIa illire doi indivizi. M. Boss se deosebe§te de

frastructura biologica, 0 structura psihica §i 0 Freud III privinta transferului terapeutic.

122 Capito!ul 4

Sentimel1tele c1ientului sunt vazute simplu Nu se utilizeaza 0 tehnlca. terapeutica

ca sentimente despre analist §i nu ca emo~ii anume, dar majoritatea anali§tilor existentiali§ti

conectate la figuri parentale, importante din folosesc ea §i tehnici acelea§i pe care Ie practiea

lrecutul vietii. Nu se cauta cauze In trecut ci se §i terapiile de orientare dinamica. De altfel M.

urmarqte realizarea insight-ului In situae~ia Boss considera ca procedurile dezvoltate de

prezenta, "hic et nunc". Astfel Indepartarea Freud §i psihanali§ti sunt cele mai importante

simptomului este rezultatul revenirii clientului tehnici pentru psihoterapie, inc1usiv pentru

Intr-o existenta reaUi, autentica, potrivit analiza existentiala. In cawl acestei orientari

naturii sale individuale. Scopul analizei nu este terapeutice, a1egerea tehnici10r se face in

acela de a alina simptomul sau de a ajuta clien- consens cu realitatea concreta, In funqie de

tul sa se "ajusteze" la societate, ci de a ajuta problema clientului §i de scopul urmarit. Aces-

clientul sa-~i descopere fiinta. sa devina depUn tea trebuie sa fie schimbiltoare §i flexihi1e, vari-

con§tient de propria existe~tit In felul acesta ind de 1aun client la altul §i de 1aa faza 1aalta In

schimbarea este vazuta ell posibila, ajuta clien- tratamentul ace1uia§i client. Deoarecc analiza

tul sa ia 0 atitudine de angajare In viata, In existentiala este orientata mai mult spre "crize1e

proiecte existentiale. Problernele emotionale tragice §i dramatice" ale vietH, terapeutul trebu-

nu sunt rezultatul depresiei, al diminuarii ie sa fi avut astfel de experiente de viata, In caz

energiei vitale, ci sunt rezultatul incapacitatii contrar acesta poate t1 irelevant §i chiar dau-

de "a vedea" viata frumoasa, plina de sens. Se natar. Se pot imp rum uta tot felul de tehnici din

considera ca individul intra 111non-existenta multe tipuri de terapii pentru a explora gandi-

atunci cand accepta anxietatea, ostilitatea §i rea, sentimentele §i comportamentul c1ientiloL

agresivitatea. M. Boss a aplicat analiza exis- Accentul se pune pe feIul cum clientii 'l§i

tentiaHlla problema perversiunilor sexuale §i la descriu experienta §i nu pe ceea ce au experi-

simptomele psihosomatice. mentat, reflecUind 1a felul cum ace§tia distorsi-

Alti reprezentanti sunt Eugene Minkowski, oneaza htelesul §i semnificatia experientei.

Victor Frankl, Angel §i EUenbergIT. 0 varianta Terapeutu1ii ajuta sa-§i elimine confuziile, sa-

a anlizei existentiale este iogoterapia fondata §i ardaneze experienta §i sa gandeasca modali-

de catre V. Frankl (psihanalist). Acesta orien- talile creative de realizare a unei vieti noi §i

tare terapeutica pune accentul pe descoperirei< semnificative. D. Polkinghorne (1n G. Corey,

sensului existential, ocupandu-se de lafun! spi- 1991, p. 100-103) propune urmatoru1 phm de

rituaHi a existentei nmane. Obiectivul principal actiune In analiza existentiaEi:

este focaiizat pe eliminarea conflictelor intra- 1. Explorarea eului: 0 examinare amanunli-

psihice §i a eonflictelor axiologice, pe ci:tutarea ta a celor patm dirnensiuni ale vietii clientului:

§i descoperirea sensului vieW, pe eliminarea lumea natural a , lurnea publica, lumea privata

crizelor existentiale §i a impasurilor psihologi- §i lumea ideala. Este descrierea propriei lumi, a

ce. Se implementeaza responsabilitatea decizi- memoriei, sentimentelor §i reaqiilor proprii.

11or, actiunilor personale §i reaqiilor proprii. Clientul este incurajat sa recunoasca §i sa

Mesajul fundamental allogoterapiei este: "cre- defineasca propria experienta a§a cum este ea

dinta neconditionata Intr-un sens necondilio- In realitate, sa accepte 0 pozitie criticist-

nat" (Y. Frankl). constructiva pentru 0 ln1e1egere clara a rnodu-

Tehnici ~i proceduri terapeutice: lui sau de existenta. Terapia se focalizeaza pe
viata interioara a clientului §i pe felul cum

Este imposibil de stabilit anurnite tehnici acesta l§i interprete~za propriile experiente.

terapeutice, specifiee analizei existentiale Astfelll ajuUlm sa-§i recunoasdi §i sa-§i identi-

deoareee, aeeasta este mal mult 0 orientare fiee prineipiile pe care se fimdamenteaza acti-

ditre a1tii sau a§a cum a cOl1siderat-o R. May, unile sale, De ce1e mai multe ori, clientii sunt

o "atitudine" pe care 0 adopta terapeutul fala fascinati de descoperirea propriului interior.

de alte persoane. Toate dimensiunile existentei sunt dezvaluite

Terapeutul trebuie sa fie flexibilill utilizarea prin investigarea eului, §i de aceea terapeutul

tehnicilor, acestea fEnd alese de la caz la caz. va stimula cHentulla explorarea interioara prin

Psihoterapia ex!stentillliii sat! ,;)}q:;eriemta ~~utarii sem,;u!u! 123
De is pierderea de sine Is regasirea diS sine

Intreb~hi pertinente de genul: "care este par- a. Exarpjnarea vroblemelor maritale: se in-

erea ta despre acest lueru?"; "cum vezl iu vestigheaza relatia eu partenerul de viata, eu

asta?"; "ce Inseamna asta pentm tine?"; "care familie nucleara §i extinsa. C1ientul este J:ncu-

este experienta ta in acest domeniu?"; "de ce rajat sa marturiseasca cateva din impulsurile §i

te simti dezavantajat?"; "ce ai facut tu pentru gandurile care II framantil §i-l infrico§eaza §i

asta?"; "cum raspunzi 1a acest 1uem?", "cum este 'incurajat sa discute acasa en membrii fa-

te afeeteaza asta pe tine?" etc. miliei problemele care il indispun §i-i provoaca

2. Schimbarea direc1iei vie1ii: prin care se ia alli'(ietate.

decizia de schimbare a propriei vieti. b. Stabilirea unlii nou sistem axiologie:

Terapeutul '11ajuta pe client sa analizeze~i sa vechile valori care I-au condus 1a impas exis-

evalueze to ate altemati'vele posibHe ~i sa tential sunt Inlocuite eu altele noi care Ii eon-

selecteze apoi vananta optimal. In felul acesta fera autenticitate §i libertate.

are lac 0 restructurare a sistemului axiologic c. Tratarea anxieta1ii: se analizeaza cauzele

prezent, chiar daca vechile valori §i cutume anxietatii clientului. Daca arudetatea este re-

sunt adanc inradacinate §i peste care s-a pus sim~ita ca un fapt negativ, terapeutul, In

pecetea timpului. Noua viziune de viata care se schimb, 0 vede ca pe 0 posibilitate de schimba-

stmctureaza acum, 11va determina pe client sa reoAcesta trebuie i'ncurajat sa ia decizia pentru

i§i accepte tfUpul sau biologic, sa accepte schimbare §i sa-§i asume responsabilitatea ale-

prezen1a semenilor, sa-§i constmiasci:'i ganduri gerii. De asemenea trebuie decodificate sem-
optimiste §i sperante pentm vEtor. Se cOll§ti- nalele date de catre anxi"etate.

entizeaza miul sau ill alegerea curentului exis~ d. Explorarea sensuIui moqii: datorita anxi-

tentialin care se va angaja pentm a tnli 0 viat.!! etakii multi clienti resimt 0 iminenHi apropiere

libera §i responsabila. a mortii. Subiectul trebuie ajutat sa-~i evalueze

3. Manifestarea noii vieti demne: se imple- sensul §i calitatea vietH ~i sa experimenteze

menteaza §i manifesta noul sistem axiologic. In sentimentul mortH. Dupa 0 vreme va admite ca

aceasta etapa se stabilesc modalitatile de va- anumite sfere ale vieW sale sunt moarte §i ca va
lorizare §i punere In actiune a talentelor clien- trebui sa dezvolte altele noi.

tului, a abilitatilor §i deprinderilor personale. A§adar, pentm analiza existen1iag ~i'pentm

Aeeentul este pus pe descoperirea talente1o.§i terapia umanista -in general situa~ia de impas

nu pe indicatii privind folosirea lor deoarece existential este un fapt poziri\ care ya duce la

ceea ce suntem noi este rezultatul interaetiunii rena§terea §i reconstnqi2: fiin~ei umane, Per-

dintre intentii1e, deprinderile §i actiuni1e natu- soana este considerata ca fiind ..existenp" §i

rale, precum §i al interactiunilor eu mediul deci, mul1 mai ill'..lltdeea: c det1ni1i-

exterior. Acum clientul se amndi in lupta pen- iIar §i pattemur'Joc cOI:cep'uale. Sensul holi§~

tru construirea propriului destin §i de aceea tic al experientei C 0:11;r:emal multa infonnalie

trebuie Incurajat. Dadi In faza initiaL'! subiec- decat po: percepe sim1ur'Je noastre §i din acest

tul este trist §i depresiv, aeum va fi pEn de spe- motiv se aceenmeaza pe autenticitate care de-

ranta §i eu 0 actualizare a energiei psihice care teJ.lniT'i diferen18-dintre fiintele umane.

11va ajuta sa se elibereze de discomfort §i S8 Ter~.peutul flU analize2za trecutul

evadeze din impasul existential, sa regan- §i nici mecanisrnele transferului sau contra-
deasca criza sufleteasca ell frind de domeniui lramferului, flU stabile~te nici obiective §i nid

trecutului ~i ell 2vand parte a sa de l.!illOr ~i de scopurl, ci ofera clientului posibilitatea de a se

amuzament. eu ajutorul analistului c1ientul controla. In cazulin care apare contratransfe-

descopera libertatea fiin!ei sale §i bucuda unei ru] acesta se poate rezolva prin pozikia de

vieti libere lipsite de cOilstrangeri §i limite false. neutralitate §i permisivitate a analistului.

Existenta ingusta §i restrictiva se tranSfOf1Yl8. folosite in analiza existentiala. a~a

intr-o existenta pUna de sens §i libertate. G. cum am mentionat deja difera de la 0 §coala. la

Corey (1991, p. 105-109) propune focalizarea aHa. Se preiau 0 serle de tehnici terapeutice fo-

dialogului existential pe cateva teme marl ale losite §i In aite abordari. Cele mai 'intaJnite
condi1iei umane in timpul analizei existentiale: sunt:

124 Capitolul4

$ intentia paradoxaHi; In timpu1 acestuia terapeutul va comunica
• dereflectia; parerea so.proprie despre problemele §i stilul de
• tehnici nonverbale; viata a1 clientu1ui.

• tehnica fanteziei ghidate; De 0 importanta fundamentala este respectul
pentru client, ceea ce implica Incredere ill capa-
• tehnici dramatice care presupun joe de
rol eu imaginatie dirijata; citatea 1ui de a-§i con§tientiza §i responsabiliza
propriul ro1in schimbare. Acesta este ajutat sa-§i
~ fantezia §i reveria, preferabile exprimari- eva1ueze aspectele fundamentale ale vietii:
lor seci; alegerea, decizia, responsabilitatea, va10area,
asumarea riscului.
e relaxare musculara pentru con§tientizarea
senzatiilor musculare; In acest fel va fi pregatit sa-§i descopere
resurse1e interioare pentru a putea face fata
• tehnici de educare a vointei; noilor experientecare implica responsabilitate
§i libertate. In cazul nostru diagnosticul a fost
~ tehnici de concentrare a atentiei; pus pornind de la biografia clientei (caz adap-
8 tehnici de relaxare. tat §i prelucrat dupa G. Corey, 1991): varsta 39
de ani, sex feminin, casatorita, statut socioeco-
Durata analizei existentiale este intre §ase nomic mediu.
luni §i un an §i se aplica in cazurile de criza
existentiaEi (impas existential). '" Aparenta: imbracata meticulos, supra-
pondera1a, stanjenita in hainele sale, evita con-
Astfel, experienta suferinlei "pierderii de
sine" se recodifica in existenta insului ca 0 ex- taetul vizual, vorbe§te repede.
perienla de re-intaJnire eu sine, de re-descope-
rire de sine, de re-gasire a SENSULUI. * Situatia de viata: 'invatatoare intr-o §coa-

Pamdigma terapeutica existentialista pre- la elementara, traie§te cu soWI (45 de ani) §i
supune a§adar un proces asistat §i provoeat de copiii sai (de 19, 18, 17 §i 16 ani).
autodezvaluire, autointelegere §i autorestruc-
turare axiologica, prin redobandirea sensului * Problema prezentata: afirma insatisfaqie
fiintei §i bucuria asumarii responsabiUtatiI §i
libertatii de optiune. genera1a. Spune ca viata sa este 'intocmai previ-
zibila §i Taraevenimente §i simte un fel de pani-
Luerand asupra metaforelor impasului exis- ca depa§ind varsta de 39 de ani. De doi ani
tential (anxietate, eulpabilitate, victimizare, prezinta probleme psihosomatice, acuze inclu-
etc), analiza existential a resimbolizeaza §i
transgreseaza aceste "experiente" din planul zand tulburari de samn, anxietate, ameteli,
dramaticului in planul umorului §i optimismu-
lui intelept, bazat pe autoacceptare §i autore- palpitatii §i dureri de cap.
valorizare.
* Istoria psihosociaHi: R. este cea mai mare
5. Un caz paradigmatic - aborda=
re din perspectiva existent-ialista dintre cei patru eapii. Tata1 sau a fost preot fun-
damentalist, iar mama casnica. I§i descrie taU'il
Evaluarea initiala - de la supozitii la scopuri ca fiind distant, autoritar §i rigid. Relatia ell el
terapeutice: era una de supunere, aderente tematoare fata
de regulile §i standardele Iui. l§i aminte§te de
In timpul tempiei de natura existentialista mama sa ca flind critica §i crede ca ea nu ar fi
se accentueaza pe calitatea relatiei dintre client putut sa faca niciodata destul pentru a 0 mul-
§i terapeut, pe profunzimea dialogului dintre
cei doi parteneri, existand posibilitatea schim- tumi. Familia i-a oferit putina afeqiune. R. a
barii atat 1a client cat §i la terapeut. Se impar- jucat rolul de inlocuitor a1 mamei in ingrijirea
ta§esc emotii, sentimente, amintiri, experiente fratilor §i surori1or in speranta de a d.§tiga apro-
de viata. Succesul terapiei este dat de implicare barea parintilor. Aceasta tendinta de a avea grija
§i participare activ3.la dialog. aItora a fast extinsa de-a 1ungul intregii sale
vieti. Un incident critic a avut lac cand R. avea
§ase ani: "Tatal m-a prins judindu-ma de-a
doctoru1 cand aveam opt ani. A refuzat sa vor-
beasca eu mine mai multe saptamani. M-am
simtit extrem de vinovata §i fU§inata".

Fsihcterapia existenliala sa!.! experienta cauUirii sensu!l,l! fiinlei 125
De la pierderea de sine la regasirea de sine

§i-a purtat aceste sentimente de vinoya- Tulburari de identitate
tie toata adolescenta reprimadu-§i propria sa
sexualitate. Avea dificultilti in a-§i face §i a-§i Pattemurile lui R. releva sindromul tulbu-
mentine prietenii. Se simtea izolata social de
cei din aceea§i generatie pentru ca ace~tia 0 rarii de identitate. Acelea§i aspecte ale acestei
percepeau ca flind "stranie §i nefireasca". La tulburari inc1ud incertitudinea in privinta iden-
varsta de nouasprezece ani s-a casatorit cu titatii, incapacitate de acceptare a sinelui,
prima persoana pe care a Int<11nit-o§i care a inabilitate de dezvoltare a seopurilor pe termen
cerut-o de sotie. Clienta a fost casniea ~imama lung, conflicte In privinta alegerilor privind
pan a cand eopiii au devenit adolescenti. Apoi a eariem, eonrJzie In privinta dezvoltarii prieteni-
intrat la colegiu §i a obtinut diploma pentrn ilar, incertitudine fata de orientarea §i compar-
patru ani de sudii. A inceput recent munca eu tamentul sexual, lipsa de claritate in privinta
copii §colari. Prin intennediul eontactelor de identifidlrii religioase §i a sistemului de valari.
la Universitate a devenit con§tienta de modul
in care s-a limitat pe ea insa§i, de felulin care Multi pacienti raspund la aceste incertitu-
a intretinut dependenta fammei de ea §i cat de difli prin anxietate §i depresie §i sunt preoeu-
mult i-a fost teamE! sa nu piarda rolurile de pati de "lipsa" sinelui. Aeestia sunt oamenii
mama §i so~ie. In ~cest moment R. prezinHi care se indoiesc de sine in orice situatie. Unii
confuzii asupra identitatii §i realizeaza ca nu dintre ei i§i pun intrebarea "cine sunt eu?"
§tie ce vrea pentru sine (pag. 24 - 25). R. pre- (Corey, op. cil. pag. ~15 -316).
zinta urmatorul diagnostic (dupa DSM III):
R. a inceput deja sa-~i puna Intrebari inle-
Tulburari amdoase gatunl eu sensul existentei sale, cu semnificatia
vietii personale, §i referitor la ealitatea relatiei
In general R. prezinta evidenta unoI' tul- eu sotu1 etc.
burari anxioase. Pattemul ei de simptome se
incadreaza specific criteriilor diagnostice de Incearea 0 nemultumire profunda fata de
atacuri de panica. Citeva dihtre simptome stilul sau de viata confortabil §i plictisitor.
sunt: scurtarea suflului, ameteli, accelerarea Pareurge unele crize de evolutie, aHit perso-
suflului, tremur, transpiratii (dilduri §i transpi- na1a, cat §i familiala. Relatiile cu sine insu§i §i
ratii reci), frid. de muribunzi §i frica de a nu eu sotul sunt total nesatisfacatoare, iar copiii se
innebuni. Atacurile generale de panica Incep prega:tesc sa paraseasca "cuibul" familial. An-
ca 0 navala imprevizi~ila a unei aprehensiuni xietatea cre~te in intensitate eu cat con§tien-
intense a terorii. tizeaza mai mult aceste probleme. Raspunsuri
sau solutii la aeeste dileme nu are Inca. Doar
Simptomele tipice asociate eu aeeste problematizeaza. A meeput sa 0 preocupe pro-
atacuri sunt: scurtarea respiratiei, ameteli, pal- pria viata mult mai mult dedit statutul de sotie
pitatii, tremur, depersonalizare, valuri de cal- §i mam~L Este evident rolul pozitiv pe care-I
dura, frica de moarte §i frica de a nu innebuni. are anxietatea In acest caz, deoarece a deter-
mina la problematizare ~i cautarea posibilitati-
TuHnlrari distimice lor de solutionare.

R. manifesta 0 depresie cronica, sau depre- Solutiile existentiale pe care Ie illcearca
sia face parte din caracterul sau dar nu este sunt continute in noile decizii §i orientari: re-
lntr-atat de mare h'1dit sa 0 putem considera 0 nun tare a Ia valorile religioase ill spiritul carom
depresie majora. Ea manifesta trasatmi ale a fast crescuta, reilltoarcerea Ia colegiu pentru
unei personaliHiti lnfrante (autopedepsitoare) completarea studiilor, motivatia puternica
in sensul ca ea pune constant nevoile altora pentru schimbare, increderea aeordata psiho-
inaintea propriilor nevoi §i are o. sdidere a terapiei ill deseoperirea noului sens existential.
autostimei. R. manifesta· un numar de acuze
Abordarea existentialista nu urmare§te'
fizice, dfr ele nu necesita 0 supraveghere san "vindecarea" tulburarilor sau rezolvarea pro-
un tratament medical serios. blemelor ei, scopul acestei modalitati terapeu-
tice este acela de a-I con§tientiza clientei
pattemurile rigide §i limitele acestora, precum
§i de a 0 motiva sa paraseasca pozilia sa de

126

victima, terapeutului revenindu-i sarcina de a fundamentale ale existentei sale: problerflele
provoca clientei " insight " -urile asupra unei
vieti limitate §i asupra descoperirii §i folosirii maritale, un nou sistem axiologic, am:ietatea §i
libertatii de care dispune. Se stimuleaza cre-
ativitatea clientei §i impreuna, se tin de catre 0 semnificalia martii. In continuare vom reda
existenta responsabiHi §i semnificativa.
cateva seevenle ale dialogului eyjstential pentru

a develop a valentele constructive ale acestuia.
Ttx""la' m1l1area proo1l"eme,O1[JJ12TIL.•3'"le"l:

Clienta: De-abia acum, ]a 39 de ani, ma

intreb cine sunt. S-ar putea sa He prea tarzin.

Telmicile utilizate Terapeutul: Cred ca exist a eel putin un mo-
ment in viata in care ne punem astfel de Intre-
bari. Ma bucur dHi fad asemenea probleme.

In explorarea gandurilor, sentimentelor §i Clienta: Ceea ce §tiu eu, este faptul ca viata
mea a fost limitata. Acum, aceasta nemultu-
comportamentelor prezente se imprumuta
mire a crescut in intensitate §i 1113f.ace §i anxi-
diferite tehnici ce apartin altor curente terape·- oasiC Ma intreb dadi intr-adevar doresc sa

utice dar, nici 0 tehnica nu se aplica in mod

absolut. renunt la acest mod de viata rigid pentm a face
fata necunoscutului.
Calitatea relatiei terapeutice este data de
Terapeutul: Ma impresioneaza ceea ce-mi
ilcapacitatea de integrare sistemidi experien-

telor trecutului en cele prezente. Direqiile de spui §i-mi adue aminte de propriile meie
explorare manifeste in timpul procesului tera- framantari in fata necunoscutului. Ivl-ai ajuta
peutic sunt date de urmatoarele intrebari:
sa inte]eg mult mai bine anxie-tatea ta dacii mi-
" Descrie madul cum ai trait 0 experien~a ai povesti despre unele momente san situatii in
care ai simtit aceasta am(ietate.
"limitata"?
& In ce milsura ai trait conform deciziilor Clienta: Uneori resimt anxietalea dind ma

tale personale §i in ce masuril ai trait sub influ- gandese la relatia eu sotul meu. Am inceput sa-mi
enta altor persoane? dau seama despre muIte lucmri care nu-mi
plae dar, imi este teama sa discut cu el despre
• Ce alegeri ai facut §i cum te-au influenlat nemultumirile mele.
acestea?

• Care sunt alternative Ie eu care te con- Terapeutul: Ai putea sa-mi marturise§ti

frunti acum? cateva din nemultumirile tale in legatura ell J.?

• Cum influenteaza anxietatea alegc;rile pe Astfel, clienta a 'inceput sa vorbeasca qespre
care Ie faci §i cum experimentezi relatia dintre
anxietate §i libertate? problemele pe care Ie are en sotul sau, J. Intr-o

o Care sunt schimbarile pe care vrei sa Ie atmosfera de siguran1a §i lipsita de critica,
realizezi §i ce obstaeole lntampini in calea lor?
clienta este Incurajata sa disente despre situati-
Clienta este pe cale de a se implica i11pro- iie de care se teme. Este intrebata daca discutil
cesul de autodescoperire, iar aceasta expe-
eu so~ul ciespre aceste lucmri §i care crecie c3~va
rienta cauzeaza 0 suma de sentimente §i
fi reactia Iul daca va discuta ell e1 aceste
emotii: teama, frica, bucurie, entuziasm.
Vorbe§te despre volorile care i-au orientat probleme. ~edil1ta se incheie 'incurajand-o 58.-}

via1a in trecut, despre sentimentele sale de abord(;:ze pe J. §i s~'l.-icornunice anumite h.1.r:::ru-ri
neputin~a, despre teama ce lnsote§te procesul
de ]uare a deciziilor. Pe masura ce devine pe care Ie-a discutat in

con§tienta de ceea ce a fost §i ceea ce este Clienta: Am renuntat 121. religia mea eu dti-
acum, va deveni mult mai capabila sa se deeida
asupra a ceea ce vrea sa fie in viiter. va ani in urma insa,nu am gasit nimic care sa 0

Dialogul existential inlocuiasca. Sper sa ma ajuti sa descopar a1te
valari. Ai mai multa experienta §i pari mu1tu-
Acesta se foealizeaza asupra a patm aspecte mit de ceea ce e§ti. Personal, 1mi estc teama sa
nu iau dedzii gre§ite.

Terapeutul: Ar fi 0 gre§eala din partea mea
daca ti-a§ raspunde 121. aceasta provocare.

PSihoterlilpla existr:mliala sam experienl;;\ cautlirii sensu!!.!i fih1lei 127
De Is pierderea de sine ia regasirea de sine

Ar fi ca §i cum n-a§ avea incredere in imaginezi cum ar fi viata ta rara ei. De ce nu
capacitatea ia de a-ti gasi propria cale. Poate incerci sa experimentezi aceasta situatie?
ca un mod de a gasi solutii este punerea pro- Concentreaza-te asupra a ceea ce ai vrea sa fii
blemelor. ~tiu, din experienta ca, un mod de a tu insull §i nu asupra reactiilor pe care le-ar
gasi raspunsuri este acela de a pune intrebari. avea familia ta ..

Clienta: Vezi, religia in care am fast cres- Abordarea anxietatii
cuta imi spunea foarte c1ar ce e bine §i ce e niu.
De exemp1u, am fost invatata di 0 data ce ie Anxietatea apare atunci dind R. l§i imagi-
casatore§ti trebuie sfl ramfii casatorWi fiindca ai neaza posibilitiltile de schimbare. Incepe sa
Iaeut cea mai buna alegere, Ei bine, acum, nu Inte1eaga faptul ca nu trebuie sa ceara solului
mai pot gandi 3.§a. sau altor persoane permisiunea schimbarii.
Totu§i, 0 sperie libertatea §i asumarea respons-
Terapeutul: Adica? abilitatii. Mult timp a fast imobilizata in timpul
Clienta: Ma tern di experimentarea acestor procesului terapeutic.
§edinte terapeutice ma va schimba atat de mult
incat, in cunlnd, nu voi mai avea prea multei:n Clienta: Ma trezesc, adesea, in toiul noptH en
comun eu J., ceea ee sigur va duee la divort. senzatia ca peretii cad peste mine. Am palpitatii.
T£o'apeut!]l: Sunt con§tient de faptul ca.te-ai Uneon ma tern ca a sa mor. Mil simt groaznic.
gandit la acesie probleme dar, n-ar putea fi Nu pot sa donn, ma ridic §i fac cativa pa§i.
vorba §i despre un efect pozitiv a1 terapiei
asupra relatiei tale? Terapeutul: Orieat de neplacute sunt aceste
CHenta: Aj dreptate, nu m-am gandit ca ar stan, sper ca sa con§tientizezi mesajullor. Ele te
putea fi §i a§a. Cred ca am plecat din start de 1a avertizeaza ca ceva nu este in regula cu viata ta
idee a calui J. nu-i va placea schimbarea mea. §i ca trebuie sa te pregate§ti pentru schimbare.
De cele mai mu1te ori m-am gandit ca terapia
ma va detennina sa-l padisesc sau il va deter- Ea resimte anxietatea intr-un mod nerativ,
mina pe el sa ma paraseasdi. Uneori imi do- ca fiind ceva de care trebuie sa fuga §i nu ca pe
ream Sa fug de 1a John dar, eram speriata de o posibilitate de schimbare. Trebuie sa inceapa
ceea ce a§ fi putut sa fiu rara el. sa inteleaga semnificatia profunda a acestui
Terapeutuf: Incearca sa-ti imaginezi ca. sentiment §i sa-§i asume responsabilitatea
acest lucru s-a §i 'inUimplat Ii vorbe§te timp de schimbarii.
cateva minute despre cine ai putea fi daca J. nu
ar face parte din viala ia. Lasa-ti Iibere gan- Explorand sensu.! mortii:
durile §i imaginalia, nu te ingrijora de ceea ce-
li vine in minte. Clienta: Mil gandeam la ceea ce am diseu-
Clienta: Toata vial a allH mi-au spus cine tat mai inainte despre ce a§ dori de la viats. ina-
sunt §i cine trebuie sa fiu. J. a aparut in viata inte de-a muri. Multi ani am trait teronzaUi de
mea atunci cand parintii §i biserica m-au lasat gandul ca 0 sa mor ca 0 pacatoasa §i 0 sa ajung
singura. Nu §tiu sa fiu decat solie §i mama. in iad. Cred ca aceasta teams. m-a impiedicat
Oare ce ar gfmdi copiii dad eu §i J. ne-am sa privesc moartea ca pe 0 realitate. Totdeauna
desparti? Cum i-ar afecta acest lucru? Mil 'lor mi s-a parut ca fiind 0 tema bolnavicioasa.
uri? Am abasH sa traiesc in acest feI insa, nu
sunt sigura de ceea ce doresc. Sunt foarte spe- TerapeutuJ: ~u trebuie sa 1i se pari:t mor-
riata de moarte §i de schimbari. Sotul meu §i bida. A§a cum am discutat, daca nn te poti
copii ma plac a§a cum eram inainte §i cred ca confrunta cu propria fa moarte, nu ered ca 'lei
s-ar supilra daca ar auzi ce-am spus. putea sa te bucuri de viata din plin. Poti sa fii
Terapeutul: In tot ce al spus adineauri nu li- "moarta" chiar dad. biologic traie§ti.
ai permis nici macar 0 vorba despre cum ie-ai
simti tu in urma acestor schimbari. Ti-a fost Clienta: Cum adica?
mult mai u§or sa spui cum ar afecta aceste
schimbari persoane1e din viata ta, dedit sa-ti Terapeutul: Incearca sa vorbe§ti despre mo-
mentele din viata ta in care simti ca nu traie§ti.

CHenta: Imi este mult mai u~or sa-ti
vorbesc despre momente1e in care ma simt pe
jumatate moarta. De exemplu, sunt "moarta"
din punet de vedere sexual §i in ceea ce prive§te
distractiile.

128 Capitolul4

Terapeutul: Te poti gandi ~i la alte situatii in In timpul vietii de zi eu zi a 'ineereat sa se
care te simti moarta? auto observe in diferite ipostaze, sa evalueze
posibilitatile pe care Ie are §i sa selecteze solutia
A~a cum se observa, clienta este determi- optima. Cu timpul, con§tientizand faptul ca de
nata, pe parcursul dialogului existential, la 0 cele mai multe ori I§i neglijeaza propriile nevoi
evaluare a stilului de viata §i la experimentarea pentru a Ie satisface pe ale altora, a mteles
sentimentului mortii. In cele din urma clienta modul in care alegerile pe care Ie face con-
admite faptul di este "moarta" din punct de tribuie la cre~terea anxietatii. In cele din urma
vedere spiritual. Con§tientizarea sentimentului a inte1es rolul pozitiv pe care 11poate capMa
mortii este conditia rena~terii. anxietatea in dec1an§area anumitor schimbi'iri.
Noua identitate §i noul stil de viata pe care-l
Terapeutul: Crezi ca ti-ai putea imagina manifesta nu se mai centreaza in jurul familiei.
faptul ca ai murit §i ea participi la propria Astfel ajunge sa accepte faptul ca in viata nu
inmormantare? Ce-ar spune oare persoanele exista garantii §i ca trebuie sa-§i asume eon-
care participa la inmormantare despre tine? seeinlele propriilor alegeri.

In stare de relaxare, eu oehii 'inehisi, va 6. Alte studii de caz exemplificative
relata eu voee tare absolut tot ce ar spune
despre ea sotul, parintii, fratii, surorile §i copii Seopul aeestei seurte eazuistiei este de a
sai. Dupa aeeasta va sustine elogiul propriu. completa viziunea cititorului asupra praetieii
terapeutice existentiale,
Pentru a 0 provoea sa ref1ecteze asupra
modului de viata i se pot pune urmatoarele • Cazul· unui pervers sadie (adaptare dupa
intrebari:
Morse, St. §iWatsonjr., l.R., 1977, pag. 188-197)
• Ce ai faeut eu viata ta?
Clientul nostru are 25 de ani, comerciant §i
• Cine te-a inf1uentat eel mai mult? este internat In clinic a de psihiatrie. Relateaza
• Ce ai lasat in urma ta? medicului ca a fost la un pas de a comite 0
crima. Cu diteva zile in urma a invitat 0 fata la
• Care sunt a§teptarile de la viata care nu ti
s-au indeplinit nieiodata? plimbare pentru a discuta impreuna cateva
probleme de afaceri. Seara tarziu se plimbau pe
• Ce regreti eel mai mult de la via~a? marginea unui rau, eand a simtit un impuls
puternic sa sugrume fata eu ambele maini,
• Ce proiecte existentiale ai Uisatneterminate? neavand insa puterea sa fadi acest 1ucru. Dupa
acest moment a fugit, lasand-o singura.
• Ce altceva ai fi dorit de la viata?
Investigand familia elientului s-a evidentiat
• Dadi ai avea posibilitatea sa-ti refaei existenta mai multor cazuri de pato10gie
viata, ce anume ai schimba in felul tau de trai? individuala:

Experimentarea imaginativa a "ceremonialu- • matu§a materna sufera de sehizofrenie;
lui mortii" proprii, este 0 tehnica larg utilizata in
terapiile experientiale. Ea prijeluie~te 0 meditatie • a a1ta matu§a este depresiva §i eu tentative
fertila asupra rosturilor, semnificatiilor, intam- de suieid;
plarilor §i neimplinirilor propriei fiinte,
provocand insight-uri benefice pentru schimbari e bunica materna a murit lntr-un azil psihi-
de atitudine §i eomportament fata de sine. atTic.

Evaluarea §i. interpretarea efectelor terapeutice: Tatal, un librar, da impresia unui om rece §i
stapan pe sine. Mama era mai afeetuoasa §i mai
In eadrul §edintelor terapeutice, Intr-o eomunieativa. Este a1 doilea dintre eei §ase
atmosfera de siguranta, c1ienta a fost ineurajata eopii. La varsta de doisprezeee ani a mers din
sa experimenteze noi eomportamente §i noi propria-i vointa la un Seminar Catolic. A reu-
dimensiuni ale existentei sale. S-a manifestat §it sa tern1ine §coala in doi ani §i jumatate, cu
in mod direct, uneori exprimandu-§i deschis note [oarte bune.
sentimentele §i parerile fata de terapeut.
Aeeasta comunieare s-a datorat relatiei te-
rapeutiee caracterizata de respect §i incredere
reeiproca.

Psihoterapia existenliaia sau experien18 cautarii sensului fii!1}ei 129

De Is pierderea de sine Is regilisirea de sine

In copilarie, marturise§te c1ientul, relatiile * Cazul Walt san "peniru ce sa traie§ti?"
sale cu parintii nu au fast afectuoase. TaUn era
rigid §i cu tendinte impulsive, brutale uneori. (adaptare dupa Corey, G. 1991, pag. 111-11 7).
Relatiile dintre parinti erau lipsite de armonie.
Carenta afectiva s-a evidentiat §i in dinamica Clientul nostru este de §aptezeci §i patm de
sexualitatii sale. Nu a fast capabil sa aiba senti- ani §i in urma mortii sotiei sale §i-a schimbat
mente profunde pentru nici 0 fatiL Biologic, comunitatea emigrand intr-o alta tara. De
parea perfect normal, dar emotional ramanea patm ani de zile de cand a murit sotia sa §i-a
rece §i distant. La douazeci de ani s-a casatorit petrecut foarte mult timp intr-un laborator de
Cll 0 femeie cu §aisprezece ani mal mare decM igiena mentala din cauza perioadelor de depre-
el, mariaj care mai Uirziu a capiltat trasaturi sie, dezorientare temporo-spatiala §i tendintelor
sadomasochiste. Dupa distrugerea acestei suicidare. Sedintele terapeutlce s-au desIa§urat
relatii, impulsul de a omori orice femeie care bisaptiimanal timp de cateva luni dezile.
se afla in prezenla lUl s-a acutizat.
Dore§te sa moara pentm a nu se mai simt]
Este coreet orientat tempora-spatial, poate singur §i nefericif A fast extrem de dependent
reflecta, gandi §i raspunde corect la illtrebari. emotional de sotie. Pierderea suferita este mult
Testele de inteligenta aplicate indica un nivel prea mare pentm el. A..renevoie sa fie ascultat,
inte1ectual mediu. In schimb, starea sa emotio- sa vorbeasci1liber despre problemele luL Ii face
nala este anormala (discomfort, agitatie, impul- placere sa experimenteze sentimentele de vina,
suI de a ucide diverse femei proiectate in plan regret, suferinta §i separare.
imaginativ). La inceput a fost suspectat de he-
befrenie dar, diagnosticul pus este de psihopatie Procesul terapeutic s-a axat pe experimen-
schizoida, perversiune sexuala compulsiva. tarea modalitatii prin care §coala a contribuit 1a
construirea sentimentelor sale fata de oameni.
A venit singur (din propia vointa) la psi- A fost un profesor de liceu foarte bun, agreat §i
hoterapie. Allaliza existentiaUi s-a desIasurat simpatizat de catre elevii saL
timp de opt luni de zile (doua sedinte pe sap-
tamana), chiar daca dupa §ase luni de zile tul- Terapeutul a abordat cazul pomind de la
burarile emotionale in contextul personalitatii intrebilrile:
sale au fost depa§ite. La inceput s-a folosit ca §i
tehnica asociatia libera, dar cand a inteles roIul Ce §tiu despre client?
acestei tehnici a ramas indiferent, iar multu- Unde dore§te el sa ajunga?
mirea sa politicoasa de la sfaf§itul §edinlelor Ce dore§te el de la mine?
terapeutice era evident simulatiL Cum pot sa-i fiu de folos?

Cauza viselor repetate era una singura: sep- El a dezvoltat 0 atmosfera suportiva pentm
ararea de amanta. Atitudinea obedienta fata de a i se comunica ce inseamna pentru clientul
terapeut era simulata toomai pentru a putea fi sau existenta 'in aceasw lume. Treptat clientul a
eliberat din spital. Aceasta atitudine obedienta fast incurajat sa-§i schimbe optica fala de pro-
era aceea§i de ani de zile fata de toata lumea, 0 blemele sale.
masca in spatele cEireia i§i ascunde atitudinile
meschine §i compulsiunile de a ucide orice "Tu nu e§ti 0 victim a nefencita. Vreau sa te
femeie. Pe parcu.rsul evolutiei procesului te- gande§ti la 0 lista eu aspectele di:l "iala ta pe
rapeutic a con§tientizat blocajulin care se afla, care dore§ti sa Ie schimbi."
radiicini1e sadismului fiind descoperite 'in
totalitate iar compulsiile s-au diminuat mult 'in Este preocupat \\<'a1tde un suicid adevarat
intensitate. sau doar de unul imaginativ? A.re un plan sta-
bilit in detaliu sau asemenea ganduri sumbre
La SIaf§itul terapiei prin analiza existentialii, izvorasc din an:uetate? - iata ciiteva dintre in-
clientul era complet compensat. S-a casatorit eu
o fata mult mai tanara decat el, avand 0 relatie de terogatii1e terapeutice carom Ii se cauta ras-
dragoste ill limitele largi ale nomlalului, relatie puns pe parcursul terapiei. Clientului i se ofera
care a dat na§tere unui baietel. un suport emotional ~i social chiar daca nu se
§tie cand, cum §i unde se 'lor sfar§i §edintele de
terapie.

130 Capitolul4

Ilinca san "rataciri ~i dileme persevereaza m a mistifica realitatea (ca un
exercitiu imaginativ-demonstrativ). Se consi-
existentiale" dera tipul de "persoana care vede §i simte
totul". Devine agresiva §i violenta verbal atunci
(D. Buzducea - cazul a fast inclus intr-un pro- rand i se sugereaza sau i se developeaza
exagerarile, ~i acest lucru se intampla mai ales
gram terapeutic de §ase luni, desfa§urat de autor sub rand este deja intr-o criza de anxietate.
coordonarea Dr. 1. Mitrofan. Vezi" Valentele terapiei
de natura umanist-existenfialista in asistarea tinerilor Rareoreori se poate comunica cu adevarat
aflati in impas existential"; lucrare de licenta, 1995, cu ea, de cele mai multe ori abordeaza parte-
Universitatea din Bucure§ti). nerul de discutie ca pe un "obiect temporar" .
manipulat §i In§elat. Nu are "frane emoliona-
• Biografia clientei este urmatoarea: varsta Ie" ~i nici verbale. Vorbe~te placut, coerent,
21 de ani, sex feminin, casatorita, status dar de cele mai multe ori distorsioneaza reali-
socioeconomic foarte ridicat.
tatea §i aceasta 0 transform a intr-un actor pe
• Aparenta: uneori imbracata provocator scena vietii, teatralizand de fapt cotidianul.
(sexi), alteori decent. Limbaj elevat, se expri-
ma clar §i coerent, vorbe§te rapid §i folose§te A inceput sa studieze actaria, pe care 0
cuvantul potrivit la situatia potrivita. Atraga- abandoneaza in favoarea studiilor literare.
toare dar, mai mult deeat atat, seduca.toare.
Afi§eaza 0 autoIncredere ca §i cum "ar avea Dore§te sa se into area la Academia de Teatru
toti bilrbatii la degetul mic". "Afirma ca poate dar, incearca "furie §i groaza" dnd vorbqte
oricand cuceri orice bi:irbat ~i chiar poate ani- despre timpul petre cut acoio.
hila pe ori§icine, deoarece loviturile ei iscusite
lovesc unde trebuie, iar piciorul ei tinte~te Afirma ca este In atenlia multor personal-
direct in bi:irbie" (Dobson). Vorbe~te impeca- itati din lumea teatrului ~i "ca multe" persoane
bil, cu exagerata grija pentru exprimare §i oare- din lumea artistic a sunt interesate de ea.
care ostentatie in limbaj (pretentioasa).
Afi~eaza un apetit sexual inepuizabil. "Nu face Relateaza ca "tali barbatii care 0 curteaza pe
grqeli §i nu se face de ras in public". Mandra, mama sa" 0 curteaza ~i pe ea sau au curtat-o
nu accepta compromisuri, atotcunoscatoare §i mai intai pe ea (complex de rivalitate). Bea ~i
omnipotenta. Aceasta este prima impresie pe fumeaza cand vorbe§te despre asemenea situ-
care 0 poate face cu mare u§urinta - "masca atii, reproducand probabil comportamentul
demonstrativa" . propriei marne fat a de care este ambivalenHi
(mama este act:rita).
• Situatia de viatii: studenta la litere,
locuie§te cu soWI, este insarcinata. Uneori Ii place sa treaca drept un "copil
simpatic" alteori unul noncomformist, turbu-
• Problema prezentata: acuza crize de an- lent, neadaptat §i imposibil. Se teme de sin-
xietate §i insatisfactie existentiala. Momente guratate "ca de moarte", 0 deprima §i 0 sperie
depresive pasagere. gandul ca ar ramane singura in casa sau pe
strada §i de aceea, ar face orice compromis
• Scenariul existential: se crede un "medi- posibil ca sa fie insotita §i "ocrotita". Nu
urn" §i chiar marturise§te anumite experiente suporta neputinta din partea sexului opus.
paranormale carora le-a fost martor sau pro-
tagonist. Preia anumite povestiri, evenimente, eu prietenii care 0 accepta §i 0 sprijina,
experiente de la prieteni, Ie asimileaza §i Ie care ointeleg §i au afiniHiti comune, oscileaza
povesteste altora ca §i cand ea ar fi fost prota- intre permisivitate §i rationalizare pe de 0 parte
gonistul acestor situatii, fapte, intamplari. De ~i agresivitate pe de aWl parte. Inconstanta sa
cele mai multe ori se face placuta datorita ta- emotionala traduce dificultati de acceptare a
lentului actoricesc nativ care 0 ajuta sa minta Eului.
ffUmos §i sa se faca placuta §i acceptata.
"Agitatia" manifestarilor este insolita de
Totdeauna, intr-un grup de indivizi are
tendinla irezistibila de a-i domina ~i impre- agresivitate ~i aroganla; se pare di acestea sunt
siona. De§i este con§tienta de faptul ca minte ~i
ca 0 parte a grupului nu agreaza stilul ei, intretinute §i culbate de mediul familial.
Mereu "posedata" de"dorinla §i necesitatea de
a fi In centrulatentiei, este 0 "sugativa afec-
tiva", totdeauna manipuland pe ceilalti pentru

Psihoterapia existenliala sau experlenta cauti:lrii sensului fiintei 131
De la pierderea de sine !a regasirea de sine

satisfacerea propriilor interese. Pe de aW'iparte obtine satisfacerea imediata a acestora. Pare
se pHlnge de incapacitatea de a iubi cu adevarat atragatoare §i chiar seducatoare, exagereaza
oamenii. In realitate structura histrioniea 0 relatii1e interpersonale unde imaginatia bogata
§i creativitatea i§i spun cuvantul. Capricioasa,
impiedica sa poata iubi, ea fiind impresionabilil egocemrica, impresionabila §i u§or de influ-
datorita sugestibilitatii crescute, cautlnd entat. Extrem de increzatoare in anumite per-
mereu proteetie §i sprijin. Devine dependenta soane. Accese de furie §i violenta verba1a,
de IndaHl ce gase§te 0 persoana mai putemica deranjata de situatiile in care nu este in centrul
decat ea langa care sa se "cuibareasc::i"; in pre- atentiei.

zenta persoanelor slabe se simte in nesiguranta Relatiile pe care Ie stabile§te sunt egocen-
§i intra in "anxietate existentiala de circa trei- trice §i lipsite de consideratie, furtunoase §i
zeci de minute sau a ora", temandu-se ingro- labile. Viata sa ar putea fi caracterizata prin
zitor de moarte, uneori "pana la lacrimi". Din doua cuvinte: vifor §i disperare, iar personali-
cand in cand are momente depresive de co- tatea ca fiind structurata pe model isteric.
loratura isterica.
"Strategia terapeutica
A renuntat pentru moment la cariera
teatrala pe motivtll ca nu se poate afirma Am incercat 0 aplicare a principiilor exis-
tentialiste, 0 intarire a pattemurilor comporta-
"datorita invidiei celorlalti §i mai ales a profe- menta1e civilizate, a dezvoltare a comunicarii
sorilor " . De notat este faptul ca mama sa este 0 constructive §i a unei viziuni pozitive a edu-
aetrita renumiti'i, eeea ee explica mai curand caliei in scopul obtinerii, cat de cat, a contro-
lului emotional §i social. S-a accentuat pe
e§eeul real in a-§i gasi propriul drum §i propria implementarea responsabilitatii §i a corectitu-
dinii in alegeri §i re1atiile interpersonale. Am
confirmare. 0 aWl observatie demna de luat in incercat §i discu(ii asupra unor atitudini §i idei
irationa1e §i distructive, pentru 0 posibila Iara-
seam a este aeeea ea poarta asupra-i fotografia mitare a lor.
tatalui sau deeedat, pe care nu-l cunoa§te de-
cat din spusele altora; saruta poza in situatii Ascultarea atenta a clientei, a sensului §i a
posibile §i de clara de nenumarate ori ca este logisticii vietH acesteia a fost una dintre tehni-
indragostita de acesta, ba chiar afirma exis- cile folosite, tinand cont de structura sa extrem
tenta unei eomunicari "magiee" eu tatal ei, de vulnerabila (imaturitate afectiva).
vise in care aeesta apare in diferite ipostaze.
Relatia terapeutica a fost comprehensiva §i
Relatia neclarifieata §i frustranta cu tatal suportiva in limita posibilului iar forma de
absent, rabufne§te in alegerea maritala actualil. comunicare s-a axat pe dialogul deschis, clar §i
(s-a recasatorit eu un Mrbat eu mult mai in adecvat situatiei. Dneori am apelat la 1atura
varsta decat ea §i care seamana ca fizionomie §i umoristica, la capacitatea de a rade de proprii-
profesie cu tatal ei). Ie grc§cli §i erori. De asemenea am fo10sit jocul
de rol Cll accent pe retriHrea nevoii ei de a fi
Istoria ei este destul de zbuciumata: un actritil, de a-§i resocializa egocentrismul.

avort in adolescenta in urma raporturilor sexu- Analiza existen1ialii a relevat ca solutie opti-
ale eu primul ei "iubit" (§i singurul declarat) de ma reintoarcerea Ia teatru pentru a se
care se desparte mai apoi din cauza unui debut compensa prin arta, pentm a-§i resocializa
psihotic al acestuia (schizofrenie). Din acest egoismul §i nevoia de recunoa§tere, deoarece
moment intra intr-un "complex mesianic" structura psihica §i talentul, insotite de efort 0
(ideea ca te poti salva schimband la nesfar§it pot ajuta sa devina 0 foarte buna actrita.
barbatii). Aceasta i-ar permite §i depa§irea complexului
de rivalitate materna, conferindu-i 0 mai clara
Erotizeaza relatiile sociale, este energid'i §i identitate. A fost incurajata sa se puna in va-
impulsiv~L Are a singura prietena adevarata pe loare pe linie afirmativa, "sa dea a replica ma-
mei sale" Intrucat problemele ei l§i au geneza
care a "verificat-o in zed de situatii". 0 carac-

terizeaza 0 emotionalitate excesiva, centrata
egocentric, drept pentru care, cere mereu

aprobare, lauda, sprijin §i acceptare. In
copilarie manifesta tentative de pseudosuicid
pentru a obtine satisfacerea propriilor interese,
stapanita fiind de pulsiuni §i de dorinta de a

132 Capitolul4

in rivalitatea cu "instanta" materna. Casatoria dublil ref1ectie §i autorevelare. Terapeutul, pe
sau schimbarea la nesfar§it a bihbatilor nu-i vor de 0 parte, se confrunta cu 1ntrebari de tipul:
rezolva problemele.
• cum 11percep §i evaluez pe X in acest
In rest, va ramane instabila toata viata dar, moment al vietii lui?
solutia, singura solutie care i-ar conferi sellS
este reintoarcerea la teatru, la carient artisti- • unde dore§te X sa ajunga §i 111cotro se
ca. In ceea ce prive§te viata sexuala, este de 1ndreapta, de fapt?
a§teptat, in conformitate cu structura sa, sa os-
cileze intre frigiditate §i excese sexuale. • ce dore§te X de la mine §i cum a§ putea sa
fiu un suport pentru el?
In cazul1n care nu se va realiza 1n arta, este
po sibil sa alunece pe panta nevrozei, a alco- • 'in ce mod li pot fi util §i de ce?
olismului sau suferintei existentiale, iar viata sa • cum a§ putea sa-l ajut sa-§i schimbe vizi-
i se deruleze "ca un lant ale carui verigi sunt unea asupra situatiei lui de viata, acceptand
noi §i noi impasuri existentiale". evenimentele eu care se eonfrunta?

Toate aceste alternative existentiale au con- • cum a§ putea sa-l devictimizez?
stituit miezul dialogului terapeutic, ceea ce a • cum traie§te §i ee semnificatie au pentru
condus treptat, la 0 mai buna clarificare de el problemele esentiale: moartea §i viata, ura §i
sine, la 0 diminuare a anxieHttii, la redimensi- iubirea, mania §i iertarea, afirmarea §i renunta-
onarea §i reevaluarea propriilor resurse. rea, §ansa de a decide pentru sine sau de a se
Impasul emotional a fost depa§it, iar eveni- H[sain voia evenimentelor, a anxietatii existen-
mentele uslterioare (maternitatea, finalizarea tia1e, autoabandonului?
studiilor universitare) au gasit-o mai pregatitii • ce semnificatii au pentru mine acelea§i
sa Ie fadl fata. probleme, 1n situatia 1n care m-a§ fi confruntat
cu ele sau daca m-am eonfruntat, la randu-mi
7. Sugestii pentru antrenamentul Cll ele? Dar in situatii asemanatoare, eu cum a§
fi simtit, inteles, evaluat §i suportat evenimen-
formativ al terapeutului existen- tul sau situatiile respective?
Pe de alta parte, clientul, pe langa J:ntre-
tialist - auto analiza ~i clarificarea biirile legate de propriile sale probleme, l§i
valorilor (I. Mitrofan) poate formula §i altele, rezultate din relatia sa
cu terapeutul, de tipul:
Terapeutul existentialist, prin scopurile §i • ce crede el despre mine ca persoana? Dar
strategii1e sale de analiza §i suport psihoterape- despre problemele mele?
utic este implicat 1ntr-un proces de ref1ectie • ma poate e11ntelege §i ajuta?
asupra vietii §i semnificatiilor acesteia din pers- • gande§te el asemanator mie in aceasta
pectiva suferintei fizice sau morale. problema?
• nu cumva povestindu-i despre suferinta
Cum poate depa§i clientul impasul exis- mea 1i fac §i lui rau? Nu cumva ma expun
tential, ce motivatii 11anima sau 11blocheaza, ce judecatii lui?
semnificatii au evenimentele pentru modul in • nu cumva ma evalueaza gre§it §i i§i imagi-
care l§i concepe, 1ntelege §i accepta viata, neaza despre mine eu totuI a1tceva decat sunt §i
pentru optiunile §i atitudinile sale? Cum expe- simt eu 1n rea1itate?
rimenteaza el1n prezent alternative comporta-
mentale care sa-i deschida 0 poarta spre viitor? • nu cumva va renunta la mine, dad ii voi
lata cateva dintre interogatiile care ghideaza marturisi tot adevarul, sau cutare aspect?
procesul analitic existential. Dar, 1n egala
masura, accesulla "filosofia de viata" a c1ientu- • oare el in ce crede §i de ce?
lui §i posibilele restructurari benefice, presupun • pentru el ee semnificatie au aeeste lueruri?
o con§tientizare, confruntare §iclarificare a pro-
priei "filosofii de viata" de catre terapeut. Marturisit sau nemarturisit, cOI1§tientsau par-
tial eon§tient, e1ientul se confrunta 1n actul
Intalnirea eu-tu care se petrece in timpul terapeutic, nu doar eu propriile lui prob1eme exis-
analizei existentiaJe angreneaza un proces de tentiale, ci §i cu posibilele efecte imaginate sau
a§teptate ale acestora ill cadrul relatiei terapeutice.

PSiihoterapia existentiaH!i SIU! experienta cautarii sensul!.!! fiintei 133

De la pierderea de sinE! Is regasirea de sine '

SITUATIA~I RELATIA TERAPEUTICA'il unor interogatii, cateva dintre punctele de
angreneaza intr-un proces dinamic de auto- reflectie (adaptate dupa G. Corey), asupra caro-
confruntare pm dialogul existential. Se deblo- ra terapeutul existential e bine sa-§i indrepte
cheaza astfel autointelegerea, 0 mai corecta atentia §i exercitiul personal, pentru a capata
autoevaluare §i se activeaza preluarea raspun- capacitatea de a sustine acest tip de dialog.
derii propriilor sale resurse, optiuni, interese
vitale, nevoi §i dorinte. Clientul descopera Suport de antrenament formativ ill analiza
treptat un mod natural de a se responsabiliza existentiala
pentru destinul sau, de a fi prezent §i con§tient
de propria sa viata, de sensu] §i resursele sale. Seminarul se centreaza pe doua nivele:
A. Lucrul. en formatorii - auto analiza §i
Din perspectiva analizei existentiale, clien- interanaliza pentru pregatirea disponibilitati1or
tul este "activat" sa devina dintr-o persoana psihologice de a aborda un caz prin analiza
pasiva, ancorata in rolul de "victima", 0 per- existentiala.
soana con§tienta de participarea ei in cons- B. Alte cazuri exemplificative - suport de
truqia acestui "rol", ca §i de libertatea sa de a- analiza §i interpretare.
I restructura, J:ntelegand §i operand schim- A. lntrebari suport ell caracter problemati-
barea semnificatiilor evenimentelor §i reacti- zant pentru trainingnl formativ al analistului
nor la acestea, precum §i propria imagine §i existential (cu centrare pe cazul R)
conceptie despre sine. Se lucreaza ell fiecare membru al grupei de
studenti §i fiecare lucreaza cu sine insu§i in
De§i analistul existential l1u-§i propune ex- afara seminariilor.
plicit restructurarea personalitatii clientului, el
11poate oferi suportul de dialog necesar unei 1. Ce alegeri importante ai facut? Gande§-
alltoreflectii §i reorientari interioare. te-te 1aun punct de rascruce din viata ta. Cum
au afectat unele dintre alegerile tale viata pre-
Intalnirea terapeutica prilejuie§te imparta- zenta?
§irea unor experiente, sentimente, amintiri §i
asociatii semnificative, readuse in prezent §i 2. Ce inseamna libertatea pentru tine?
reexperimentate de client din perspectiva sen- Crezi ca e§ti autorul vietii tale? Crezi ca e§ti
surilor Imbogatite, a intelegerii universului in- rezuHatul optiunilor §i alegerilor tale? Cum
terior, dar §i a reactiilor unei alte persoane, crezi ca propria ta viziune asupra vietii va
care uneori se dezvaluie in dialog. int1uenta modulin care lucrezi cu cazul R?

Astfel, partenerii dialogului existential 3. In cazul R, terapeutul formaror s-a
imparta§esc §i 111telegimpreuna 0 experienla orientat asupra anxietatii §i amenticitalii. Ra-
de relatie din perspectiva semnificatiilor ei, porteaza lucrul cu RIa aceste elemente in con-
integrand-o cu realism §i responsabilitate in textul vietH tale. Poti sa-Ii reaminte~ti perioade
Jumea interioara a clientului, imbogatita §i din viata ta cand ai resimlit arL\.ietate in faF
extinsa in planul cunoa§terii. necesitatii de a face alegeri?

Ei nu l§i propun sa "vindece" 0 anumita 4. Privind asupra vierii tale. 1'1 ce grad liber-
stare de suferinta, ci sa acceada impreuna la tatea ta s-a exprimat in asurnarea responsabilitatii
resorturile intime, ascunse, ale con§tiintei de privind alegerile tale? in ce moduri ai expe-
sine, indepartand pas eu pas, starea de victima, rimentat an.xietatea in fa~a necesitatii de a face
demoland argumente subiective; reexperimen- alegeri? Ce ai simrit atunci? Ce simti acum,
tand alternative de viat~i. cand readuci in prezent acele experiente?

Dar a desIa§ura un astfel de dialog terapeu- 5. In ce moduri ai resimtit anxietatea cand
tic, presupune din partea terapeutului un efort
continuu de autocon§tientizare a propriilor ~i-ai manifestat libertatea §i responsabilitatea?
reactii, optiuni, conceptii, atitudini. Acesta ii In ce masura raspunsurile tale la aceste J:ntre-
creeaza 0 disponibilitate de autoevaluare bari sunt re1evante pentru modul in care ai
corecta, dar totodata 0 conditie psihologica abordat cazul R?
receptiya la practica reflectiei existentiale tera-
peutice. Sugeram in continuare, sub fonna 6. Ce experiente din viata ta iti permit sa te
identit1ci cu R? Ai Incercat unele din framan-

tarile ei? Te-ai confmntat cu probleme similare?

134 Capitolul4

Cum te-ai descurcat cu aceste framantari §i 9. Ce simti tu §i ce crezi in legatura cu
moartea, referitor la tine §i la cei pe care ii
probleme similare? Cum se relationeaza aces- iube§ti? In ce masura crezi ca ai explorat pro-
te experiente ale tale cu modul in care pria-ti anxietate in legatura cu pierderea §i cu
dialoghezi cu R? Ce experienta potentiala ca moartea? Cum ai putea raspunde la aceasta
terapeut te a§tepti sa ai? intrebare astfel incat colnsilierea lui R sa fie
eficientil?
7. Raporteaza-te la modul in care a lucrat
terapeutul formator cu R. Ce aspecte·aleaces- 10. Care sunt problemele existentiale pe
tui stil te-ar face sa tratezi cazul cam in aceea§i care se centreaza analiza existentiala §i care au
manien'l? Pe ce alte elemente te-ai putea con- relevanta personaHi pentru propria ta viata?
centra? Ce tehnici diferite ai putea folosi? Cum ai raspunde la intrebarea: "Pot terapeutii
sa-§i orienteze §i asiste c1ientii in abordarea
8. Compara aceasta maniera de abordare cu problemelor lor existentiale dad nu au abor-
alta maniere terapeutice (nondirectiva, ges- dat aceste probleme in propria lor viata?"
taltterapeutica §i psihoanalitica). Ce diferente
sesizezi?

'~'Q)R'li@nf'0 0 lJi\~~/\~.Jf!7 Yci II iwi....,i ©r;=
LJ nnI,-I,\.i..:::...!JUI !

TR NSPARENTA, UMOR ~I

R PONSABILITATE -
IMUL PAS SPRE SCHIMBARE

Doru Buzducea

CUPRINS 136

1. Scurta prezentare (istoric, fundamente, viziune §i domeniu aplicativ) 137
2. Modelu1 terapelltic
137
2.1. Principiile terapiei realitate 138
2.2. Strategii ale relatiei terapeutice 139
2.3. Metode §i tehnici terapeutice
3. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva terapiei realitate 140

136 Capitolul5

1. Scurta prezentare (istoric, fun- Acceptam realitatea a§a cum este ea pentru
ca nu putem sa 0 schimbilm ill sensul rescrierii
darnente filosofice ~ipsihologice) istoriei personale. Principiul f1losoficfundamen-
tal al terapiei realitate este acela ca indivizii sunt
Bazele acestui sistem terapeutic modem auto-determinati. Intra-devar, presiunea psi-
sunt puse de catre psihiatrul W,Glasser. Cu hosociala are efecte asupra ;,functionarii"
emotionale dar, ill general, clientii sunt auto-
preocupari in domeniu s-au remarcat §i ],H. nomi §i responsabili.
Pratt, p, DuBois, L. Welberg, H, Kaiser, L.
Se considera ca persoanele care-§i dezvolta 0
Zuin §i altii, Incepand cu anii '60 §i-a extins identitate gre§ita tind sa fie singuratice, criticiste
vertiginos popularitatea in randul comu- §i irationale, Se comporta rigid §i ineficient,
nitatilor terapeutice, Aceasta popularitate se deseori aratand sHlbiciune, iresponsabilitate §i
bazeaza pe faptul ca este 0 terapie mai putin Jipsa confidentei. Uneori se simt bine ill practi-
tehnica, este u§or de inteles, se bazeaza pe bun carea unor gre§eli deja cOllijtientizate, Nu se
simt, este orientata spre succeS §i rezolvarea accepta scuze pentru comportamentul irespon-
rapida a problemelor §i nu in ultimul rand este sabli, iar daca un subiect i§i asuma responsabili-
eficienta in cadrul coordonatelor timp- tatea propriului comportament atunci nu are
resurse-efort, nevoie de psihoterapie, Individul responsabil
este autonom §i eu suficient suport psihologic
Se bazeaza pe dezvoltarea unei filosofii po- pentru a obtine de la viata tot ceea ce dore~te Cll
zitive a educatiei, pe implementarea unui stil adevarat. "Responsabilitatea individualii este
de viata constructiv, transparent §i responsabil. scopul tratamentului iar nefericirea este rezulta-
Pentru obtinerea controlului social accentul
este pus pe autoanalizarea comportamentului tul §i nu cauza iresponsabilitatii," CW, Glaser &
prezent. Se implementeaza responsabilitatea
personalil asupra pattemului comportamental, L. Zunin, 1978, pag. 303),
in acest sens responsabilitatea fiind sinonima Se urmare§te astfel eliminarea distorsiunilor
cu sanatatea mentalil, Ajuta clientul sa actione-
ze pozitiv pentru realizarea unui comporta- §i a incongruentelor.
ment de succes "aici §i acum", Reprezinta mai Procesul terapeutic se focalizeaza pe
degrabi'i un praces de predare dedit unul de
prezent neacceptandu-se scuze pentru inau-
vindecare, fiind mai curand 0 metoda preven- tenticitate §i distorsiuni. Terapeutul trebuie sa
tiva decat una de restaurare. Terapia realitate fie autentic pentru dezvaluirea §i "developa-
ofera 0 altemativa clientilor, terapeutilor §i rea" distorsiunilor, incearca sa Ie sfarame,
studentilor intrucat pretinde implicare perso- niciodata nu Ie intare§te, eventual1e discuta
nala, dinamism, responsabilitate, gandire pozi- dezvoltand puterea cIientului in realizarea unei
tiva §i actiune, congruente intre sentimentele §i pattemurile
comportamentale proprii, Suferinta noastram
Acest gen de terapie considera ca nevoia "cea de to ate zilele" se datoreaza unei incon-
psihologica transcendenta tuturor comu-
niHltilor §i tuturor religiilor este nevoia de iden- gruente intre ceea ce simtim §i ceea ce facem
titate, de individualitate care se dobande§te iar peste Golgota no astra proprie se a§terne
prin intEmelationare socio-umana §i se reflecta izolarea, intunericul, anxietatea de relatie soci-
in sistemul axiologic §i religios, in statusul ala, plictiseala, insatisfactia, uraiul §i neputin-
socio-economic §i in filosofia de viata, Orice ta, Regula de baza a vietH nu este alta dedit
fiinta umana are nevoie de libertate, respect, transparenta. Terapia realitate este eea mai
aprecieri pozitive sau negative, de a i se rosti simpla forma de terapie, cea mai sensibilit §i
numele §i de a fi cunoscut ca om. Cristalizarea cea mai completa §i rationala dintre toate
§i consolidarea identitatii personale precede fonnele de terapie centrala pe realitate.
performanta,
Se opune tuturor rationalizarilor, scuzelor
Primul pas in schimbare este depistarea :;au e'\plicatiilor distorsiunilor, urmarind sensul
unui comportament autentic, cinstil, corect. §i logistica vietii.

137 Transparenla, urn"r i?i ,es[:loii1$8bmtate - !]rimul pas spre schimbare

Sorgintea acestei orientari se afla in traditie, Sentimentele §i comp01tamentul sunt in-

in faptul ca omul a diutat totdeauna adev3.lJlI, terrelationate §i reimprospatate mutual. Deo-
sebH de dlficilil este schimbarea sentimentelor
intelepciunea §i formarea, devenirea §i

crqterea spre desavar§ire. Putem gasi §i puncte rara a schimba mai intai comportamentul.
Terapia realitate se focalizeaza mai mult pe
tangibile cu teoria individuala a lui Adler

(subiectul cauta ratiunea §i nu misticismul comportament pentm ca este mult mai u§or de

transpersonal), cu mitologia lui C.G. Jung, ell schimbat, iar 0 sehimbare in aceasta sfera pre-
cede totdeauna 0 schimbare in sfera senti-
terapia rational-emotionala a lui A. Ellis.

Se considera ea omul lara identitate, "rara mentelor. Cand clientii se simt mai bine atunci
fae lucmrile mal constructiv. Cand fac
nume" este alLxios, depresiv, nesatisfacut §i

neimplinit. Subiectii cu identitate se simt lucrurile bine, atunci se simt eel mai bine. Este

iubiti, acceptati, sunt satisracuti, de tin speran- un fenomen psihologie circular. Nu putem
ta §i bucurie.
hotari sa ne simtim eel mai bine dar putem tot-
deauna sa hotaram sa facem lucrurile eel mai

2. Principille terapiei realitate in bine; §i filcand lucruri1e eel mai bine ne yom
liziunea lui W. Glasser
simti eel mai bine. Sentimentele bune §i pozi-

tive sunt un adagiu al unui comportament

Va fi descris prin prisma pnncipiilor, a responsabil, competent §i autentic. Spre exem-
strategiilor §i a tehnicilor utilizate.
plu, daca clientul va spune: "ma simt mizerabil

§i depresiv" atunci terapeutul in loc sa intrebe

2.1. Principiile terapiei realitate "de ce crezi ca te simti depresiv?" ii va

Glasser si Zunin (1978, pag. 302-323) au raspunde: "ce fad tu de te simti a§a depresiv
dezvoltat opt principii de baza ale acestei vi-
?", "cum te porti ? ". Terapeutul nu va spune

ziuni terapeutice: clientului: "spunem mai multe despre cum este
• Principiul personal sau "implicare persona-
sa te sim!i depresiv" §i nici "spunem, dnd te

1a in relatia cu clientul": atmosfera terapeutica vei simti din nou depresiv?", ci se va concentra
este dilduroasa, comprehensiva, incurajatoare,
supoliiva; se folose§te in mod frecvent pro- pe ceea ce clientul face §i pe ceea ce poate el sa
IIva Intreba: "ce poti sa faei
faca eel mai

numele personal singular. Terapeutul este pentm a te mult mai competent';".

binevoitor, prietenos, apropiat, admite imper- Simpla disculie asupra problemeloL e~eeurilor

feqiunea, dar este dinamic, urmare§te dez- §i sentimentelof negative nu \a putea sebi,"11ba

voltarea §i maturizarea c1ientului. Nu se vorbe§te comportamentul §i nici sentimenteie .. -\desea

continuu despre incongruente §i incompetenta clienlii fallan vimi;i §i mir3.Ii :a~1::i Ii se pun
ci, se discuta orice altceva, orice subiect dorit de
astfel de lntrebari. Trebuie cO'-'.f:-:.lntqi eu real-

itatea~ ell ceea ce ei ~~:.icf.•:-;~~cJ:jJI1cret. cum se

catre "sistemul client". Aceasta implicare tre- COITlpor;j.. ~~u acc~n:':..la:-;i errpatia ci spunem:
buie facuta astfel incat clientului sa-i fie cat mai
'5acum inteleg ('e s:i:;rt~. .Jar h2.ide sa yedem ce

clara cu putinta. Terapeutul devine un "supervi- vrei sa faei aC.T.1'· ''';-e CDL:emram pe prezent,

lOr" in procesul de testare a identitatii clientului: treCUL}l est:'.:5;'::"" rl:·:at §i nu poate fi

valoare, competenta, umor, transparentil §i res- regaEdi-: saC' modif:':?t. Tet ceea ce poate fi

ponsabilitate. Implicare personala nu inseamna schir;;bat e5te ';)rezecul imediat. Con§tienti-

dependenta patologid ci libertate §i autonomie. zarea COlytp0I't",mentului prezent iresponsabil
Acest prim principiu "deschide" noi parcursuri
~ilrrv3.12Tea T:Jdurilor de a deveni responsabili
principiale de facilitare a implicarii, motivarii §i sunt f:Otctorii:heie in dobandirea unei identitali
succesului.
de sucees. Se discuta trecutul cloar in masura in

• Focalizarea pe comportamentuI prezent care acesta influenleaza experienta aici §i
acum. Ne focaliz3.m pe ceea ce poate clientul
,,1 clientului, mai putin pe sentimente §i mai sa fadl mal mult, sa experimenteze in
degrabii pe prezent decat pe trecut:

Con§tientizarea comportamentului are ca intregime sa incerce diferite alternative com-
rezu!tat dobandirea identitatii. portamentale.

138 Capitolul5

e Evaluarea ~i realizarea unei Judedlti Terapeutul nu va deprecia sau blama clientul
axiologice asupra propriului comportament: pentru un e§ec. "De ce merge rau? " este 0
fiecare subiect este responsabil de comporta- intrebare care nu se pune niciodata. In schimb
mentul sau ~i de aceea trebuie sa se implice yom 'intreba: "De ce ai c§uat'?"; "Nu te-am
'intr-un proces de evaluare ~i "judecare" a pro- ll1trebat de ee lucrurile merg rau. Te-am intrebat
priului comportament. Este capabil de decizie, dind ai de gand sa fad ceea ce ai spus ca faci?".
de exploatare §i de modificare a stilului com- Este 0 disciplina terapeutica ce consta in abili-
portamental. In procesul de evaluare terapeu- tatea de a nu accepta scuze, argumente §i motive
tul trebuie sa fie activ ~i obiectiv, nu este un pentru e§ecuri ~i cilderi, in scopul de a nu fi un
judecator ~i nici un "ghid moral". detectiv programat pe lOdece-uri?". Terapeutul
nu empatizeaza gre§elile c1ientului. Cea mai
• Asistarea clientului in planificarea ufilii buna strategie este de a menline 0 implicare gri-
comportament responsabil: 'inseamna stabilirea julie §i spontana. Daca planul nu merge in nici
unei strategii de trecere de la comportamentul un fel, deci se dovede§te a fi nerealistic, atunei se
autoprogramat pe e§ec la un comportament reevalueaza judeditile axiologiee anterioare §i se
autodeterminat pentru succes. 0 data stabilit, regandesc anumite componente ale planului.
planul va fi sustinut 'in implementarea practicil.
Acesta trebuie sa fie realist, 'inscrls in determi- e EUminarea pedepsei pentru e~ecurne
clientului dar, tinandu-se totu§i seama de con-
natii1e psihogenetice ale subiectului, In interi- secinte1e ce pot sa apara: atunci cand clientul
orullimitelor motivationale. Se prefera planuri gre§e§te se elimina pedeapsa, deoarece aceasta
mlci dar sigure, cu un risc scazut de e~ec. ea modalitate de schimbare duee la stabilizarea
"Daca anticipezi e~ecul, 11 vei avea"
(Hemingwey). Se discuta detaliile planului, se valorica a e§ecului, acesta c3.patand identitate.
iau 'in calcul §i alternative!e posibile, se cere Se elimina exprimari de genul: "Vad ca n-ai
f1exibilitate, f1uiditate §i obiectivitate. facut asta"; "Vei Incerca din nou" nieiodaHi
lndividualitatea celor planifieate este vitala ~i
de aceea este bine ea sa nu I se impuna clien- nu se renunVL Pedeapsa este un obstaeol in
tului absolut nimic. Nici unui plan nu I se plus in calea succesului orice aluzie critic a Ia
recunoa~te exclusivitatea §i niei sacralitatea. adresa clientului il poate face pe acesta sa se
"simta" singur §i neputincios. Mustrarea nu
•• Decizia angajarii in acthmi responsabiIe: echivaleaza eu responsabilitatea ci cu 'intarirea
reprezinta piatra unghiulara a terapiei realitate. profilului de victimizare. In schimb, concen-
Este imperios necesara decizia aplicarii planu- trarea pe consecintele unui comportament
lui stabi1it. 0 angajare de moment poate sa-§i iresponsabil este 0 solutie mult mai buna decat
piarda valabilitatea peste diteva zile, de aceea pedeapsa. Aceasta conduce la siguranta §i nu la
este necesar sa testam continuu realitatea peirderea respeetului.

sociala in care traie§te §i se mi§ea clientul. Pedeapsa reclama obedienla iar con§tienti-
Motivatia intru angajare asigura suceesul pla- zare~ooConsecintelocronduce la perceperea scrum-
nului. U neori un angajament scris este extrem baritca pe 0 necesitate. In analizarea consecintelor
de important. Poate exista ~i 0 agenda in care terapeutul trebuie sa fie extrem de atent.
se noteaza contractul, planui §i performanlele
zilnice. Stabilirea comcrets. a actiunilor, a tim- @ Nu Sf remmta niciodati':!: chiar dadl
pului, a locului §i a activitatilor ajuta foarte clientul nu va obtine succes 'in to ate etapele sau
mult la limpezirea lucrurilor. in toate componentele planului, niciodata nu
se renunla la stabilirea unui nou mod de viata
•• Nu se accepta scuze pentru gre§eli si nid mai transparent §i mai responsabil.
pentru !ipsa de performanta: noua paradigma,
noul plan are inserat in el succesul. Cei doi 2.2 Strategii ale relatiei terapeutice:

protagoni§ti (terapeutul §i clientul) sunt con- Pe baza principiilor terapeutice se pot sabili
vin§i de succesul planului stabilit. Seuzele unui anumite strategii ale relaliei terapeutice care
eventual' e~ec sau non-implicarea nu sunt asigura "fluiditate" §i continuitate procesului
acceptate. Dificultatile circumstantiale nu scad terapeutic (Gilliland, James, Bowman, 1989,
cu nimie din responsabilitatea clientului. pag. 225-228):

139 Transparenla, umor Iii responsabilitate - primul pas spre schimbare

• Po;litivitate: terapeutul se concentreaza 2.3. Metode si tehnici terapeutice:
pe discutarea §i intarirea planurilor ce pot
determina comportamentele pozitive. De cele Terapia realitate este un sistem de idei care"
mai multe ori, clientii care solicita psihoterapie poate fi insu§it cu u§urinta de orice persoana
ered ca terapeutul vrea sa audil. in primul rand responsabila. N.u este 0 terapie exclusiva §i
necazurile, problemele, e§ecurile, dezamagirile centrata pe boli psihice, ci este focalizata pe
§i neimplinirile lor. Nimic mai fals. Asemenea incompetenta §i iresponsabilitate. Este simpla,
discutii asupra aspectelor negative ale exis- pe intelesul tuturor §i poate fi aplicata rara un
tentei adancesc depresia §i nu contribuie la efort prea mare, motiv pentru care nu necesita
imbunaUitirea felului de a gandi sau de a tehnici speciale. Se aplica de catre parintii
actiona. Pozitivitate inseamna responsabilitate copiilor, de catre preoti enoria§ilor, de catre
§i angajament. sot sotiei, de catre patroni angajatilor, de catre
iubit iubitei §.a.m.d.
• Controlul perceptiilor: se face prin proce-
suI de meditatie. Planifidind cu regularitate 0 Pentru prima data in istoria psihoterapiei,
activitate meditativa, clientul iti mare§te sub- un sistem terapeutic bine consolidat, aduce in
stantial §ansele unei schimbari potentiale sau discutie "inutilitatea" terapeutilor experti,
poate stabili la modul reflexiv anumite alterna- ceea ce nu exclude forn1area §i responsabili-
tive posibile de schimbare a modului de viata. tatea celor ce practica psihotarapia.

} .Confruntarea: este 0 strategie absolut nece- Forma de comunicare este dialogul deschis,
sara, bazata pe faptul ca terapia realitate pretinde precis, clar §i adecvat situatiei. Se folosesc
responsabilitatea c1ientului §inu accepta "scuze" cuvinte potrivite', evitandu-se pe cat posibil
pentru iresponsabilitate §i irationalitate. Clientul metaforele §i limbajul ezoteric. Procesul te-
va fi confruntat in maniera in care se poate simti rapeutic se desra§oara sub imperiullogisticii §i
acceptat §i puternic. Totdeauna confruntarea al obiectivismului.
pozitiva valorizeaza clientul. Mutatia spre un
comportament responsabil nu poate fi Tacuta Nu se accentueaza pe empatie. Umorul este
decat prin confruntarea directa §i intentionata a o parte a procesului terapeutic §i de aceea se
scuzelor, explicatiilor §i rationalizarilor clientu- dezvolta abilitatea de a vorbi liber §i a rade de
lui. Confruntarea nu vizeaza autonomia, nid propriile gre§eli §i erori. Rasul §i ullorul
reprezinta bucm1e, fericire §i buna dispozitie.
integritatea §i nici valorile personale. Se aplica in special psihoticilor, amio§ilor.
• Planuri §i contracte: numarul sesiunilor adolescentilor cu probleme, delincventilor §i in
conflictele maritale. Nu este indicata in
terapeutice, costurile, responsabilitatile te-
. rapeutului §i clientului, scopurile intermediare cazurile de autism §i retardare mimala. :\u se
opune diagnosticului dar nici nu-l vecte ca pe 0
§i pe termen lung §i actiunile specifice con- necesitate. 0 tehnica des im§.lnita este "terapia
tureaza un proces structural §i rational pentru verbala de §oc" care nu va fi insa utilizata
garantarea reconstructiei fiintei umane §i frecvent. Exemplu:
implicit dobandirea unei identiHiti de succes.
Este extrem de important ca planul §i contrac- Clientul: "Ce crezi m despre mine?"
tul terapeutic sa fie scrise. Ierapeutul: "Cred ca e§ti nebun".
Dupa 0 pauza oarecare i se explica faptul ca
• Rezolvarea conllictelor. Trebuie sa dis- nebun este omul Tara responsabilitate. Daca
clientul prive§te pe geam terapeutulli va spune:
tingem intre conflictele adevarate §i cele false. "nu este niIT'ic interesant afara". Terapeutul este
Conflictele adevarate sunt cele care conduc la rational, didactic, directiv, instructiv §i implicat
ill procesul de reconstructie a fiintei clientului.
schimbari comportamentale. Cea mai adecvata Nu judeca §i nu sanctioneaza. Este contraindi-
strategie de reducere astresului este de a nu cam analiza viselor deoarece accentul este pus pe
face nimic, ceea ce l:nseamna alegerea de a fi
con§tient §i nu pe incon§tient. Responsabilitatea
pasiv, de a practivca un, comportament de pentru activitatile con§tiente duce la maturizare,
a§teptare. Une1e conflicte se dezamorseaza respect, dragoste §i succes.
rara nici 0 interventie. De cele mai multe ori,
ceea ce se crede a fi un conflict, nu este altce-
va decatun fals conflict.

140 Capito!ul5

Acest model terapeutic s-a bucurat de suc- Terapeutul: A§ vrea sa aud mal mult despre
ces in cazul unei categorii variate de clienti, consedntele concedierii tale §i modaliHitile la
Principiile sale sunt aplicate atai in scop pre- care te-ai gandit pentru a 0 evita.
ventiv cat §i in scopul restaurarii personalitatii
umane. Se practica individual sau in gmp, in Initial, c1ientul i§iexprimase dezacordul
§coli sau alte institutii dar §i in viata de zi cu zi. fata de faptul ca venise la tempie. Nu vom
incerca sa-i infrangem rezistenta, ci i1 yom
Adeptii acestei viziuni terapeutice incura- angaja ln discutii privitoare 1a posibilele con-
jeaza pe orice persoana responsabila sa practice secinte ale angajarii sau dezangajarii sale In
terapia realitate. programul de terapie. In acest felli poate fi mai
u§or sa vorbeasca §i se poate pune fundamentul
3. Un caz paradigmatic - abordare pentru 0 implicare mai efectiva a lui in proce-
suI terapeutic. De§i el se percepe ca un client
din perspectiva terapiei realitate involuntar, este provoeat sa eon§tientizeze ca a
fast alegerea lui sa accepte terapia ca altema-
Manny: un ratat? (cazul este preluat dupa tiva la concedierea din armata. Ar fi putut gasi
Corey, G., 1991, pag. 236-241) o modalitate de rezistenta mult mai dificila,
spunand pur §i simplu: "Nu vreau sa vorbesc!"
Evaluarea initial a - de Ia supozitii la sco- Exemple de remarci care ar putea u§ura
puri terapeutice: initierea re1atiei terapeutiee ar putea t1: ,,~i cu
cine al putea vorbi mai u§or?" sau "Poate am
Manny, 27 de ani, a ales cariera militara. putea discuta mal mult despre ce s-ar tlintam-
Lucreaza la Baza Militara americana din plat daea nu veneai 1a conslliere."

Germania. La prima §edinta de terapie prezin- "E§ti dispus sa spui de ce e§ti aid?". Dar
ta un nivel ridicat de anxietate §i multe din nou, dad este lasat sa-§i mentina rezis-
manierisme corporale. Dupa. ce s-au Tacut tenta, se pot obtine mai u§or informatii despre
prezentarile, dialogul a decurs dupa cum sine in situatia data. Este nevoie ca el sa
urmeaza: con§tientizeze beneficiile de care s-ar putea
bucura in urma consilierii.
Clientul: Sunt aici nu din vointa mea, ci din
ordinul comandantllIui. Cu siguranta ca la un moment dat c1ientul
va reaminti ca nu a vrut sa participe la §edinte.
Terapeutul: Daca nu ai vmt sa vii, cum se In acel punct i se va face cunoscut ce anume
face ca totu§i ai venit? urmeaza sa faca in §edintele de terapie §i care
este ralul terapeutului. I se va spune de aseme-
ClientuI: Ce vrei sa spui? Am fast obligat sa nea ce se a§teapta de la e1. Terapeutul nu 11va
vin pentm ca nu mi s-a dat posibilitatea aeeepta neconditionat, niei nu 11 va privi
alegerii. taeand, niei nu-i va impune sa varbeasca.
Probabil ca va fi nevoie de trei §edinte in tim-
Terapeutul: Dar ai intrat singur pe u§a. Ce pul carora se va evalua pentm a ne face 0 ima-
s-ar fi inUimplat dadi n-ai fi venit? gine asupra a ceea ce Ii poate oferl lui
consilierea. Daca e de acord savina pentru
Clientul: Se considera ca aceasta a fast 0 aceste trei §edinte, vom [olosi timpul in eea
§ansa care mi s-a acordat inainte de a fi dat mai mare masura pentm a-I invata in ce consta
afara. proeesul de consiliere, sa fie pregatit sa vada
ceea ce face el aeum §i sa se evalueze in ce
Terapeutul: Dad! tu ai decis ca e mai bine sa masura se poate lucra eu el. De notal ca. te-
ma vezi pe mine dedit sa fii dat afara. rapeutu1 nu-i va impune despre ce sa vorbeasca,
darva insista ca la un mpment dat el sa se re-
Clientul: De§i nu §tiu eu ee m-ar putea ajuta
asta, prefer sa incerc decat sa raman iara§i pe [ere 1aeomportamentul sau prezent. Daca va fi
drumuri. de aeord eu aeeste limite, vom putea proceda

Terapeutul: Nici eu nu §tiu cu ee a§ putea sa in prima §edinta dupa ( 1m urmeaza:
te ajut dad nu stabilim impreuna de ce anume
ai avea nevoie. Dal' tu e§ti acum aiei §i de tine
depinde in cea mai mare masura cum 'lei folosi
acest timp.

Clientul: N -a§ vrea ca ei sa ma dea afara, mai
ales dupa ce mi-am petrecut atatia ani fetras.

141 Transparenla, umor lli responsabilitate - primul pas spre schimbare

DesIa~urarea procesului terapeutic transforrne intr-o lamentare in care clientul sa

Terapeutul: A§ vrea sa discutam despre argumenteze ca nu este de aczat pentru sufe-
motivul pentru care ai fost trim is la terapie §i ce rintele sale. In terapia realitate nu incurajam
beneficii ai putea avea in aceasta prima patternul de invinovatire (blamare) in care
§edinta. E§ti pregatit? clientul se absolva de orice responsabilitate
personala pentru ceea ce este, nici nu incura-
Clientul: Tu ai vrut-o, fie cum spui! Sunt jam "recitarea" biografiei ca explicatie pentru
aici pentru ca arrnata crede ca am 0 problema ceea ce reprezinHl comportamentul sau
serioasa cu drogurile. Au presupus ca tu ma prezent. Pe de alta parte, c1ientul incearca sa
poti ajuta sa revin pe drumul cel bun. Problema convinga ca nu poate fi inteles felul in care a
mea de fapt nu e legata de droguri, ci de arrnata trait, mutand discutia de la comportamentul
§i de toate acele reguli de Mickey Mouse. sau. In aceste conditii, va trebui abordata
direct problema capacitatii terapeutului de a-I
Terapeutul: Ce e cu arrnata §i cu regulile ei? intelege.
Se da astfel clientului posibilitatea sa spuna
ce probleme are. Face ca el sa fie con§tient ca Terapeutul: Ai dreptate. Dar asta nu
are 0 problema, una care este impotriva modu- inseamna neaparat ca nu· te pot intelege. A§
vrea sa-mi dai aceasta §ansa. Chiar daca am
lui sau de viata, el nu va fi preocupat sa-§i avut experiente de viata diferita de ale tale, a§ fi
schimbe comportamentul. Pentru ca e cu totul totu§i in stare sa vad lucrurile la fel ca tine §i sa
alteeva ea ofiterul comandant sa sesizeze la el 0 simt la feI. Mi-ar place a sa am posibilitatea sa
problema §i sa-i ordone sa vada un specialist §i te cunosc mai bine, chiar §i doar pentru aceas-
e altceva cand el insu§i accepta ca are cu ade- ta singura §edinta.
varat acea problema. Acesta este punctul in
care clientul este controlat din exterior. 0 Clientul: Pai, inainte de a intelege ceea ce
sunt, ai nevoie sa §tii prin ce am trecut.
parte a impliearii clientului in terapie este sa-l Batranul meu nu a fost alaturi de mine la
fad sa di§tige controlul asupra propriei sale
vieti. Scopul terapeutului este sa determine nevoie §i am fost batut tot timpul, am ratat tot
clientul sa vada care parte din viata lui este sub ce am incercat - sunt cu adevarat un ratat.
control §i care nu. Acest proces poate fi facili-
tat incurajandu-l sa l§i analizeze dorinte1e, Un outsider din start. ~i asta, in cea mai mare
nevoile §i perceptiile. parte pentru ca nu am avut lucrurile pe care cei
mai multi copii Ie au.
Clientul: Sigur ca am problemele mele. ~i tu
Ie-ai avea daca ai fi creseut a§a cum am crescut Din nou se face apel la bogatie. Ne putem
eu. BiHranul meu m-a alungat de acasa pe cand face 0 idee despre felul de a fi al clientului daca
eram eopil §i a trebuit sa traiese cu un unehi. il lasam sa-§i povesteasd. viata detaliat, a§a
Am intrat Intr-o ga§ca de infractori §i de atun- cum 0 vede el acum. Apare insa pericolul de a
ci am inceput sa fiu un ratat. Am fast alungat pierde din vedere comportamentul sau preferat
din §coala pentru trafic de droguri §i activitatea - ce· face el acum - daea staruim asupra
infraqionala. Niciodata nu am fast ill stare sa adversitatilor intampinate §i cat de nefericit a
-mi pastrez 0 slujba. Am avut cu adevarat 0 fast el in trecut. II vom face sa se concentreze
viata grea. Daca ar fi trebuit ca tu sa treci prin
cate am trecut eu, poate ca nu ai fi reu§it nici asupra prezemuluL examinand dad!. ceea ce
cat mine. Sunt un ratat, dar cel putin sunt un face el acum il ajuta sau nu.
ratat in viata. Pe cuvint de onoare, nu aTilti
deloc a fi unul care a trait intre gangsteri §i care Terapeutul: ill munca mea, lucrez cu ceea
a trebuit sa Infrunte tot ce am infruntat eu. ce clientii mei fac in prezent §i cum i§i conduc
propria viata. ered ca am putea fi cu u§urinta
Cum ai putea intelege tot ce mi s-a intamplat? atra§i de viata ta trecuta dar, eu nu sunt foarte
In acest moment este nevoie ca terapeutul intereat cat de ratat ai fost tu in trecut ci, cat de

sa i§i ia unele precautii pentru a nu deveni invingator vei putea fi. Mi-ar placea sa te aud
defensiv, Mai mult decat atat, trebuie impusa povestindu-mi despre lucrurile §i faptele
o directie pozitiva pentru ca §edinta sa nu se asupra carora tu ai control in acest moment.

Clientul: Bine, dar vreau sa-ti arat motivele
pentru care sunt atat de aiurit acum.

142 Capitolul5

Nu ai nevoie sa-mi cuno§ti copilatria pen- realista a comportamentului.
tru a ma ajuta? Nu trebuie sa §tiu mai intai
cauzele problemelor me Ie pentru a Ie putea re- L-am adus la punctul in care a con§tientizat
zolva? ca nimic din viata sa nu se poate schimba rara
un angajament personal. A afirmat la un
Terapeutul: Nu cred ca analizarea trecutu- moment dat ca dore§te sa fie altfel dar ca nu
lui este importanta acum. Eu nu cred ca te §tie cum sa 0 faca. Aceasta'afirmatie a oferit un
poate ajuta prea mult lamenta~ia atata timp cat subiect de discutie pe marginea planurilor
nu discutam despre legaturile trecutului cu specificate care ar putea determina schimbari
ceea ce tu consideri a fi 0 problema a sa in constructive pentru el. Am inceput prin a ana-
acest moment. Ceea ce vreau eu sa te fac sa 1iza impreuna cateva dintre lucmrile pe care el
Ie poate modifica intr-o manied constructiva,
analizezi, ceea ce merge sau nu merge in viata cateva din lucrurile care i-ar plikea sa Ie
ta. In timpul care ne-a mai ramas astazi a§ schimbe precum §i modalitatile prin care ar
prefera sa discutam despre ceea ce te deran- putea sa faca aceste schimbari. Aceasta a indus
jeaza in comportamentul tau. E§ti pregatit? §i imaginea mentaHi pe care §i-a creat-o despre
viata pe care i-ar placea sa 0 dudL Prin aceas-
Clientul: Ceea ce ma deranjeaza atat de ta am sperat ca sa-§i reconsidere posibilitatile
mult e gramada de necazuri pe,care Ie am. Am pe care Ie exclusese anterior. De exemplu, intr-
stat in pu§caria militara din cauza drogurilor, a discutie am aflat d. §i-ar fi dorit sa se special-
iar lucrurile nu se anun~a a fi mai bine nici pen- izeze in electronica §i chiar a admis ca ar fi
tru viitor. Sunt momente in care mi-a§ dori sa dotat pentru aceasta mundL I-am sugerat
fiu altfel dar nu §tiu cum sa fac. posibilitatea de a se inrola in programul de
electronica al armatei. Daca at lua in serios
Evaluarea §i interpretarea efectelor terapeutice
aceasta sugestie, ar fi un prim pas catre 0 acti-
Pentru ca i§i dore§te §i este pregatit sa l§i une responsabila. In felul acesta nu se va mai
arunce 0 privire asupra propriului comporta- lamenta cu privire la ghinionul lui ci va face
ment, 11yom intreba daca i§i asuma responsa- ceva care sa-§i schimbe soarta.
bilitatea schimbarii modului de viata.
L-am ajutat sa-§i fadi planuri imediate §i
Provocandu-l sa investigheze noile posibi- realiste. Asemenea planuri au fast elaborate
lita~i de schimbare va realiza §i distorsiunile chiar pe parcursul §edintelor de terapie astfel
comportamentale care au generat e§ecul. incat la sfaqituI procesului terapeutic a fost
Scopul nostru a fost acela de a-I determina sa capabil sa-§i analizeze programul de actiune pe
vada ce pa§i ar trebui sa faca pentm a deveni 0 care I-am constituit. Aceste planuri au fost
persoana de succes. Pentru acest lucru proce- serise in detaliu §i realizate.
suI terapeutic s-a bazat pe ipoteza ca prin com-
portamentul sau cauta sa-§i satisfaca nevoile de
baza: apartenenta, putere, libertate §i dis-
tractie. Nu i-am judecat comportamentul ci l-

am provocat pe el sa 0 faca.
In felul acesta I-am adus la 0 interpretare

®~~(0S1J~ r'RlOoll.oL/;1::.\,.QJln)lJ~nu ~

,ANALIZA TRANZACTIONALA

DECODIFICAREA,
DECON5PIRAREA 51

~

INTERPRETAREA
ME5AJELOR A5CUN5E

Doru Buzducea

CUPRINS

1. Varstele unei teorii - viziuni §i influente , , . 144

2. 0 posibila paradigma asupra personalitatii , , .. , . 144
2.1. Modelul stadiilor eului , . 144

2.2. Egogramele: analiza, functionare, patologie , , .. 146
2.3. Comunicarea §i scenariile de viata 149
2.4. Simbolistica, tranzactii §i jocuri psihologice
, 151

3. Analiza structuraUi - a provocare pentru Don Juan 155
Psihograma exemplificativa
155
4. Modelul terapeutic , 155
157
4.1. De la scopuri la strategii terapeutice 157
4.2. Perspective in desIa§urarea procesului terapeutic
4.3. Metode §i tehnici terapeutice 158

5. Un caz paradigmatic - abordare din perspectiva analizei tranzaqionale 163
163
6. Un alt caz exemplificativ
• Ada - "aproape un doctor" , . 165
165
7. Exemple c1asice de jocuri psihologice- E. Berne 166
167
• "Te-am prins tidHosule" ,, , . , , , . , .. , , ,,,, 167
• "Femeia frigida" , .. , ,.,
• "Pata" ,
• "Galceava" , ; .. , . ,

144 Capitolul 6

1. Varstele unei teorii ~ viziuni -Conceptele §i tehnicile dezvoltate pot fi
adapt ate terapiei individuale, de grup, maritale
~i influente §i familiale. De asemenea, poate fi aplicata 10.
un numar variat de clienti §i 1a 0 gama extrem
Analiza tranzactionala se bazeaza pe con- de cuprinzatoare de probleme.
ceptia umanist-existentialistii asupra naturii
umane. Este in acela§i timp at at 0 teorie 2. 0 posibilii paradigma asupra
dinamica a personalitiitii, cat §i un sistem tera- personalitatii
peutic direct, contractual §i rapid. Obiectivul
major este metamorfozarea §i maturizarea per- 2.1 Modelul stadiilor eulll.i
sonalita1ii umane.
Analiza tranzactionala propune modelul
Teoria l§i are sorgintea in lucrarile lui stadiilor eului, model ce considera cii ill fiecare
E.Berne (1950), fUnd continuata §i dezvoltata individ coexistil trei stadii de baza ale eului,
mai apoi de catre Th.Haris (1969), J.M.Dusay stadii active, dinamice si observabile: stadiul de
& K.M.Dusay (1978). Integrand-o in sistemul parinte, de adult §i de copil. Fiecare stare exis-
mai larg 0.1metodelor terapeutice, ramarcam ta in mod real §i "opereaza"atat 1a nivel indi-
asemanari cu terapia rogersiana in ceea ce pri- vidual cat §i interpersonal, manifustandu-se 111
ve§te recunoa§terea potentialului psihic latent, maniera de a simti, gandi §i actiona 10.un mo-
dar totodata §i de diferenta de rol directional ment dat.
ce-i revine terapeutului. De asemenea se evi-
dentiaza puncte comune cu analiza existentia- \1) Diagrama structuralii a stadiilor elilui
Hi, ambe1e punand accent pe calitati personale
co.: onestitate, integritate, autonomie §i auten- P ~Stadiul Eului
ticitate. Piirinte: comportamen-
fe, ganduri §i sentimente
Conceptia lui Eric Berne asupra personali- reproduse din influ-
talii umane sufera dubIo. influenla a psihanali- en!ele parinplor sau
zei freudiene §i a ideilor lui Paul Federn despre prin imitafia altor {lguri
stadiile eului, idei ce reprezinta a abordare fe- parentale.
nomenologica asupra clientu1ui §i probleme1or
sale. Teoria personalitatii ce sta 10.baza ana1izei A - Stadiul Eului
tranzaqionale se aseamana cu psihologia in~ Adult: comportamente,
dividuahi a lui A.Adler care considera ca fie- ganduri §i sentimente ca
raspunduri directe la
care subiect l§i dezvolta un stH anume de viata, situafia "hie et nunc ft.
unic in ceea ce prive§te seturile emotionale,
cognitive §i comportamental-aqionale. Fieca- C - Stadiul Euilli
re persoana este unica §i responsabila pentm Copil: comportamente,
propriul destin. ganduri §i sentimente
rejucate din copilarie.
Considera ca deciziile noastre au 10.baza
Stadiul de parinte se imparte in parinte cri-
premise din trecut, premise care au constituit tic §i parinte educativ, iar stadiul de copil se
candva un raspuns satisrad.tor pentm nevoile subdivide in copilliber §i COp 11adaptat.
noastre dar care nu mai sunt adecvate prezen-
tului.

Analiza Tranzactionala accentueaza aspec-
tele cognitive, ralionale §i comportamentale
ale procesului terapeutic. Idealul acestei abor-
dari 11reprezinta un stil de viata autonom ca-
racterizat prin spontaneitate, con§tiinta de sine
§i adecvare circumstantiaHL Este 0 incitare la
rescrierea scenariului de viata printr-o atitudi-
ne activa §i asertiva.

Analiza tranzaclionala, decodificarea, deconspirarea ~i interpretarea mesajelor ascunse 145

Piirinte Piirinte Stadiul Eului Parinte: de regula, este 0
critic educativ identificare cu unul dintre parintii biologici.
Gande§te, simte §i se comporta in maniera
propriilor parinti sau a altor figuri parentale
preluate 'in timpul copilariei. Este un stadiu

originat familial §i socio-cultural, continand
norme, morala, atitudini §i credinte mo§tenite.

Adult - indivizibil Parinte critic: acea parte a personalitatii
care critica, face reguli §i tine la
Copil Copil drepturile sale. Cauta §i gase§te
adaptat fiber gre§eli fiind asertiv, direct §i li-
mitat. Folose§te un limbaj abso-
• Analiza functionala a stadiilor eului lutist. Poate fi criticist la modul

In continuare yom descrie caracteristicile pozitiv urmarind protectia altor
persoane dar, §i criticist la mo-
fiecarui stadiu §i substadiu, pentru a Ie putea dul negativ, devenind despot. A-
observa §i recunoa§te 'in viata de zi cu zi: cesta va spune subalternului:
"iara§i ai gre§it". Ii place sa fie
Stadiul Eului Copil: reprezinta 0 stare regre- opresiv, omnipotent, temator,
siva a euIui, un psihic arhaic dominat de do- dogmatic. Raspunde prin "da"
rinte copilare§ti. Gandqte, simte §i se compor- sau "nu".
ta conform pattemurilor folosite 'in copilarie.
Uneori este intuitiv, creativ §i spontan, alteori Parinte educativ: este afectuos, empatic,
rebel sau nonconformist, alteori dependent §i grijuliu si sufocant. Poate fi
conformist. educativ 'in sens pozitiv oferind
protectie sincera §i autentica sau
Copilulliber: este spontan, curios, judi- in sens negativ acordand un aju-
u§, distractiv §i natural. Nu da aten- tor devalorizant.
tie regulilor sau limitelor impuse.
Este Iiber, nerabdator, artistic, im- Pentru a evidentia continutul fiecarei stan a
puisiv, neastamparat, rara control.
Eului yom prelua urmatoarea diagrama struc-
Copilul adaptat: este conformist, supus,
adaptat. Po ate fi un "robot" depre- turala (Steward, I., Joines,V, 1987, p. 31/:
siv, Iipsit de speranta §i cu sentiment
de vinovatie sau un pseudo rebel care Parinte ~.• ':"->:;:-:':2-:;:-= ~;'::"":17;:':.C"
se supune Ia tot §i la toate. .: .:: •.~:~ -:~-,"':
(P2) ':':;-''''-=1'",:=.£

;-::- .•:.'j.~.,; :::..:-_~:r;:.2 .)1" s::::r::

F'_~:£ .. ~::'.:.''-~: f Ccpj/.

PIT.,;=-.::::;~,;;; i";,:,',,:,":jr,j,' c.ces-:crc;

;x.: <;---:.:; ;;"e ::: jr; i:>;dh-id
lac/mI.

Stadiul Eului Adult: reprezinta raspunsul di- Adult !A1) • Adultul nu este
subdivizat
rect la situatia "hie et minc". Este un arbitru 'in
revendidlrile Eu1ui Parinte §i dorintele Eului Copil (C2) • Parinte in Copil
Copil. Se descopera ca 0 instanta obiectiva, 10- ("Piirinte Magic",
gica §i realista, rara implicatii de natura emoti-
onala. Calculeaza, prelucreaza, pregate§te §i Adult in Copil
actioneaza obiectiv. Un "computer" putemic ("Micul Profesor'?
ancorat 'in realitate care prime§te, proceseaza
Copilln Copil
§i distribuie date despre sine §i mediul exterior. (Copil Somatic'?
Este factual, functioneaza cIar §i precis, lipsit
de toleranta, gande§te rational, lucid, rara • Ordonarea secundara a modelului structural
patima. Are un comportament adaptat.

146 Cap. 6

In personalitatea fiecarui individ se inHil- Persoana hipercriticii, supusii regulilor construite de alpi,
ne§te 0 suma variabila de mesaje preluate de la incapabil de activiti'ifi spontane, egocentric §i chiar cinic.
diferite figuri parentale. In diagrama citata,
stadiul de parinte este format din mesaje trans-
mise de la cele trei Stadii (P3, A3, C3) caracte-
ristice unei anumite figuri parentale (de regula
mama sau tatal). Aidoma se intampla §i cu sta-
diul de copil.

o scurUl ~i directa analiza comparativa ara-

ta ca cele trei stadii descrise de analiza tranzac-

tionaUi sunt entitati vizibile, observabile, pe
dind instantele propuse de psihanaliza (Id,
Ego, Superego) sunt ipotetice §i pot fi observa-
bile ca §i fenomen socio-compoltamental.

2.2 Egogramele: analiza, funcponare, patologie

Egograme1e sunt reprezentari grafice ale can- Aceste cinci forte psihice sunt intalnite in
tita!ii de energie continuta in fiecare stadiu al fiecare personalitate §i in procente diferite.
eului. Acestea variaza de la 0 persoana la alta ill Astfel, un actor are nevoie de un copil liber
funqie de potentialul energetic ~i de distributia mult mai dezvoltat de cat alte persoane, iar un
acestuia intre cele cinci "momente" ale eului. diplomat are nevoie de un Adult supradezvol-
tat. Personalitatea terapeutului trebuie sa fie
I I I I( PC PE dominata de catre Parintele educativ in sens
A CL CA ) pozitiv.

Stadiile coexista intr-o maniera latent.~l§i in- o egograma poate ramane a§a cum s-a
tretin un dialog dinamic §i continuu in interiorul
nostru, funqionand dependent unul de altul. Nu "fixat" daca c1ientul nu ia decizia schimbarii
exista egograme bune §i nici egograme rele. De balantei energetice. In analiza acestora deose-
vreme ce fiecare individ are 0 egograma energe- bit de importante sunt simbolurile, miturile §i
tica a personalitatii, schimbarea §i arice modifi- folclorul.
care a acesteia poate fi reprezentata prin acest
sistem grafic. 0 personalitate sanatoasa are Exemplu de egograma completa (cf. Stewart,
nevoie de () dezvoltare armonioasa §i distincta a
tuturor stadiilor eului. Atunci cand apare 0 I. §i Joines, v., 1987: 28):
schimbare intr-o anumita stare a eului aceasta va
D pozitiv
antrena modificari §iin celelalte stari.
Jack Dusay considera ca atunci cand 0 sta- D pozitiv

re a eului crqte in intensitate celelalte stari ale
eului trebuie sa scada pentru a realiza compen-
satia, schimbarea realizandu-se in a§a felincat
cantitatea de energie sa ramana constanta.
Schimbarea J:nseamna deci, cre§terea energeti-
ca a acelui stadiu pe care dorim sa-l dezvoltam
§i reducerea energetica a celorlalte stadii astfel
incat sa se realizeze compensatia prin transfer
de energie. Spre exemplu, 0 persoana depresi-
va va trebui sa-si dezvolte stadiul de copilliber
prin diminuarea (descre§terea energetica) a
stadiului de copil adapt at. Ilustram prin urma-
toarea egograma (cf.Holdevici, 1., 1999: 157):

Analiza tranzaclionalli, decodificarea, deconspirarea ,i interpretarea mesajelor ascunse 147

Egograma unei persoane obeze: parinte educativ ridicat, Contaminarea Pitrinte/ui Contaminarea Copilului
(comportament halucinator
copil adaptat supradezvoltat, parinte critic scazut §i copi/ (pareri/e sunt luate ca §i re-
liber {oarte scazut. alitate. Exemplu: "Toti sco- delirant. Exemplu: "Dame-
nii incearca sa ma omoare
tienii sunt egoi§ti"
cu raze cosmice"

Egograma unui singuratic: parinte critic, adult §i capi/ adap- Contaminare dub/Ii Slcd';':~ 2:,,';';' ,c .• '::
tat {oarte ridicat, parinte educativ §i capi/liber {oarte scazut.
(Copi/ul §i Parintele acoper(; :}:_i;ij?::.:~ ~;: _~f::;r-::..-'2.
De asemenea, la nivelul unei egograme se Adultu!)
pot I:ntalni §i fenomene patologice atat din
punct de vedere structural cat §i functional. Exemplu: P: "Su trebuie 5(;

Patologia structuralil te increzi in oameni" (5{Of?;Cr.

parenta!). -

C:"Nu pOl Gl'W in credere :n

nimenj'-' (credjntc. intcr:ri/c).

Personalitate normaJli

• Incluziunea apare atunci cand a persoana
este dominata de 0 singura stare a Eului. Se
manifesta prin "osificarea" unui anumit stadiu .

• Contaminarea reprezinta amestecul sta- • Excluziunea se refera la deconectarea
diilor ducand la psihoze, delir §i alte tulburari
psihice. (excluderea) unuia sau mai multor stadii ale
Eului.

148 Capitolul6
Excluderea unui singur stadiu

,, ,, ,,\I I - , ,CI I I\

Piirinte exclus Adult exclus Copil exclus

Lipsa regulilor ~i normelor. Dialog bizar fntre Parinte ~i Copit. Nu-~i mai aduc aminte de copitarie.
i~i stabite~te propriile legi. Persoane reci, neprietenoase ~i chiar
Pot fi buni politicieni, manageri sau ~eli Personalitate psihotica.
dubioase.
de Mafie.

Excluderea mai multor stadii

Specificam faptul ca exc1uderea nu este permanenta, ci se manifesta in situatii speeifice.

Supravietuirea in societate eu un singur stadiu este praetie imposibiHL -...
.•.
8, " ,, ,Piirinte constant. Eul Copit ~i eul ."

,Adult sunt excluse. in acest model se , \.

,fncadreazii personalitatea para- I P,

,, ,noida (fixista). Tipul predicatorului \," I

':,- .•..... "

I '\ criticist care cauta pacatele celor- I\

I A I lalJi, marturisind "adevarul abso- II
I
I

,,-"\ I lut". 8, ,~ A "

\, I "T: .Cum crezi ca putem realiza \ I
,"
.- acest proiect?
P: Cred cif este un proiect bun.
,I ' Pastreaza-l. Asta pot sa-Ji spun ".
\

~C :

'\ I
,I
.........

-•.. ."

, .•. ,

I \

:p:
,I
o
Adult constant. Stadiile de Piirin- Copil constant. Are loc excluderea Adultului ~ia

te ~i Copit sunt excluse din egogramii. Parintelui. Se comporta, gandesc ~i simt a~a cum au

Persoana este incapabita sa se bu- liicut-o fn copiliirie. Sunt considerate a fi imature ~i
cure de via{a, luncfioneazaa ca un isterice.

".•. cumputer see ~irigid. Este enervant de

pUctisitor.

I\
II \
,
cI
I
\
, '--" .•. I

Analiza tranzacVonala, decodificarea, deconspirarea ~iinterpretarea mesajelor ascunse 149

Patologia (unc[ionalli reprezinta oscilatiile lume cu frustratie §i manie. Blameaza §i nu are
comportamentale asociate cu treceri rapide de lncredere In aite persoane. Este a pozitie "pa-
la 0 stare a Eului la alta. Este lntalnita la per- ranoida". Individul aflat lntr-un astfel de par-
sonalitatile instabile, ambivalente sau la per- curs existential a fost tratat In timpul copiElriei
soane1e labile afectiv. cu indiferenta §i ironie, devenind insensibil §i
agreSlV.
2.3. Comunicarea ~i scenariile de viata
Eu nu sunt O.K. - tu e§ti O.K.: reprezinta
Comunicarea umana deschisa §i onesta este un scenariu de viata "depresiv". Persoanele ce
rar lntalnita, at at din cauza unor dizarmonii experimenteaza aceasta pozitie sunt cuprinse
sau tulburari launtrice, cat §i datorita unor de teama, vinovatie, depresie §i inadaptabile.
canstrangeri sau determinari exterioare. Fieca- Se considera ca unei astfel de persoane nu is-au
re individ se lncadreaza lntr-un anumit scenar- lndeplinit nevoile de baza In timpul copilariei,
inspirandu-i-se un comportament defensiv §i
iu existential de pe pozitia caruia comunica §i neputincios. Se poate ajunge la nevroza, auto-
se relationeaza eu celelalte persoane. Aceste distrugere sau suicid.
scenarii de viata iau na§tere in copilaria tim-
purie in unna interactiunilor cu parintii sau cu Eu nu sunt O.K. - tu nu e§ti O.K.: pozitie
alte persoane, cristalizandu-se de-a lungul de viata ce exprima inutilitate §i zadamicie.
existentei ca strategii de supravietuire. Astfel Persoanele ce adopta 0 astfel de pozitie vor
Th. Harris (1967) distinge patru scenarii exis- sfar§i In ospiciu, lnchisoare sau chiar morga. In
tentiale surprinse in manifestarile comporta- copilarie 0 astfel de persaana nu a avut parte de
mental relationale: reactii pozitive din partea altor persoane ci
numai de filspunsuri §i reaqii extrem de nega-
En sunt O.K - tu e§ti O.K.: releva 0 bio- tive. A experimentat renuntarea fortata §i lipsa
de speranta. Acest scenariu este specific per-
grafie (mentalitate) de ca§tigaior. Nevoile fizi- soanelor psihotice.
ce §i emotionale ale copilului au fost rezolvate
cu dragoste §i acceptare. Atat eu cat §i celelalte Pozitiile de viata pot fi schimbate atatir.
persoane suntem O.K.. Aceasta convingere se timpul insight-ului terapeutic cat §i sub aqi-
observa din modul de relationare. Este 0 po- unea unar factori externi. Idealul terapiei eSle
zitie de viata bazata pe realitate §i sanatoasa. oblinerea unui scenariu existential normal.

Eu sunt O.K. - tu nu e§ti O.K.: scenariu
existentialist din care persoana se raporteaza la

• Reprezentarea grafica a scenariilor existenfiale

/ Tu e~ti O.R.

SCENARJU ~FNAR'C
DEPRESIV NORMAL~

~

/\"~E:; ~t )
;<
5CL\ARJU
PARAYOID

150 Capitolul 6

• Seturile comvortamentale §i afisarea acestora Nu de putine ori, aceste planuri de viata pot
fi fatate, schimoate sau imbunatatite.
in analiza tranzaqionala ,Jixarile" compor-
tamentale reprezinta motivalia fundamentaiil Potrivit acestei viziuni, viata este vazuta ca
pentru orice tip de interaqiuni socio-umane §i fiind rezultatul interactiunii dintre ereditate,
sunt necesare pentm funqionarea nonnalii a evenimente exterioare, plan de viata §i decizii
egogramei individuale. independente.

Viitoarea personalitate este conturata de tipul Mesaje1e biografice sunt transmise verbal
§i modul de oblinere a acestor "intariri" (fixiiri) sau nonverbal, sub forma imperativa (ex.
comportamentale. In copiElrie, acestea provin Grabe§te-te!) sau sub forma afirmativa (ex. E§ti
de la proprii parinli sau de la alte figuri parentale, prost!). Poate contine evenimente traumatice
cristalizandu-se 'in timp plin actiuni sociale. repetate, e!emente specifice din mituri, drame
Atunci dind recuno3§terea nu este obtinuta, teatmle eu elemente de suspans, surpriza, tri-
subieqii se VOl' angaja in diverse strategii §ijocuri umf, bucurie, suparare, etc.
psihologiee pentru a ootine valorizarea.
Recunoa§terile pot fi pozitive (aprobare, sus- Matricea biografica reprezinta 0 diagrama
t1nere) sa\! neg:1tive (dezaprobare. critidJ 1n- ;11 care transmiterea mesajelor biografice este
totdeauna recunoa§terile pozitive pot fi mai bu- analizata in termenii stadiilor eului.
ne deciit !ipsa aeestora.
Figurile parentale (de obieei parintii) trans-
Speciali~tii in analiza tranzactionalA sunt de mit mesaje ciitre fiu/fiicii din toate cele trei
parere cil fieeare dintre cele trei stadii ale eului stari ale eului. Fiecareindivid are 0 matrice
are nevoie de in1<:[rire(fixare).
biograficii specifici.'i., aceasta relevandu-se in
Astfel, 0 persoana cu un stadiu de parinte
dominant are nevoie sa fie "fDmt" (motivat ea modalitatile de structurare a timpului, 'in tran-
zaqii, jocuri psihologice, etc.
un bun aseultator, sfatuitor, protector. 0 altil
J. M. Dusay (in Corey, G., 1991, p. 160)
persoana aflata in stare a de Copil dominant are
nevoie de 0 fixare a spontaneitiitii, creativitatii reda matricea biografica a clientei tratate deja
§i curiozitiitii iar, un individ aflat in starea de de noi in cadrul modelului paradigmatic de 0-
Adult dominant cere 0 intarire a com]?orta- rientare existentialista:
mentelor de ganditor §i procesor (c.f. Gilli-
land, B.E., James, R.K .., Bowman, J.T., 1989: Mama Tata
117).

• Planul de viatil §i matricea biograficil

Planul de viata se construie§te de timpuriu
ca cea mai buna strategie infantila pentru su-
pravietuire intr-o lume care, adesea, pare
ostilii. Acesta se construie§te pe baza testarii
realitatii §i este alcatuit din: deeizii, scenarii de
viata, jocuri psihologice, roluri dramatice,
mituri, interdiqii parentale, lim bajul trupului,
etc. Este origin at in eopilarie, intarit de catre
figurile parentaIe, justificat prin evenimentele
ulterioare §i culminand cu 0 alternativa de
schimbare.

Are inceput, desIa§urare §i deznodamant.
De asemenea cuprinde §i diferiti protagoni§ti:
eroi §i eroine, dllai §i victime, persecutori §i
salvatori. Poate fi comic, tragic, fascinant,
plictisitor, banal sau glorios.

Analiza tranzaclionalii, decodificarea, deconspirarea ~i interpretarea mesajelor ascunse 151

Tata Mama Formele tranzaqiilor determina stoparea,
eontinuarea sau alterarea eomunidrii. Acestea

pot fi pozitive: de incredere, afeqiune, va-
lorizare, apreciere sau negative: de dominare,

umilire, ridiculizare §i se pot desIasura fie la

nivel social (deschis) - reprezentate grafic prin

linii continue - fie la nivel psihologic (latent) -
reprezentat grafic prin linii discontinue.

D tipologie a tranzacfiilor ar putea fz elabo-
rata asttel:

Tranzactii complementare: au loc atunci
cand vectorii tranzaqionali sunt paraleli. Ras-
punsul (reaqia) vine de la aeela§i stadiu al
eului caruia i-a fost adresat stimulul §i se 1:n-
toarce spre acela§i stadiu al eului care a trimis
stimulul respectiv. Starile eului antrenate in di-
alog sunt situate la acela§i nivel, sau la nivele
diferite. Dad tranzaqia ramane complemen-
tara atunci comunicarea poate continua timp
nelimitat.

Se poate observa introieqia (In stadiul Eu- Tranzaclie complementarii Adult-Adult
lui Parinte) valorilor §i normelor morale trans- Eduard (Eul Adult): "Cat costa ceasul?"
mise de eatre mama §i tata. In aeela§i timp asu- Ilinca (Eul Adult): "Zece mii de lei.';
pra Eului Copil se napustesc mii de interdictii
transmise 'in mod direct (reprezentat prin linii
ingro§ate) sau in mod indirect (reprezentat
prin linii intrerupte). Astfel, pe pareursu] exis-
tential pe care s-a angajat, tatal va fi prototipul
tuturor barbatilor, mama inUirindu-i aeeasta
idee, sugerandu-i sa faea voia tata]ui. Mai tar-
ziu, in viata, realitatea fiind eu totul alta, cEen-
ta se va angaja in diferite joeuri psihologice in
timpu] comunicarii cu alte persoane.

2.4 SimboHstica, tranzactii ~ijocuri psihologice

II Tranzactiile reprezinta "unitati" de co-
municare interpersonala bazate pe legatura sti-
mul-raspuns (S-R) dintre doua stari ale eului
apa11inand la doua persoane diferite. Sunt in-
teraqiuni sociale pe baz3 carora se realizeza
procesul de comunicare. Astfel, 0 conversatie
implicil 0 serie de tranzaqii. De exemplu, dadi
doi oameni comunica intre ei, in fapt tranzae-

tioneaza §ase stari ale eului (3 si 3).

152 Capitolul6

Tranzacfie complementara Copil- Copil Tranzactiile incruci§ate: sunt tranzactiile in
care vectorii tranzactionali nu sunt paraleli.
Eduard (Eul Copil): "Sunt obosit. Ai fi 0 Raspunsul (reactia) nu mai revine de la aceea§i
draguta daca mi-ai da un pahar cu apa." stare a eului care a primit stimulul, ci de la alta

Uinca (Eul Copil): "Rasratatule!" ... stare §i este destinat unei anumite stari a eului,
alta dedit cea care a trimis stimulul. In acest

caz comunicarea este intrerupta.

Tranzacfie fncruci§ata Adult-Adult,
Parinte- Copil.

Eduard: "Cat este ceasul?"
Dinca: "Uita-te la ceasul tau, uituculel"

Tranzacfie fncruci§ata hazata pe modelul

Tranzacfie complementara Copil-Parinte funcfional

Eduard: (Eul Copil): "Nu-mi gasesc cravata." Eduard (prabu§it in fotoliu): "Oh! sunt
Ilinca (Eul Parinte): "Te voi ajuta s-o cautio obosit! Ai vrea sa-mi dai un pahar cu apa?"
Nu fi suparat."
Ilinca (cu voce stridenta, privire incruntata,
capul aplecat in fata): "E§ti nebun! Crezi ca am
timp de asta?"

Analiza tranzaclionala, decodificarea, deconspirarea !}i interpretarea mesajelor ascunse 153

Tranzactii ulterioare: se desIa§oara pe doua agenda acestora puUind fi imbogil1ita sau
planuri simultane. Pe unul explicit, manifest, restransa in funqie de contextul social. Din
con§tient §i pe altul psihologic, ascuns, subin- punct de vedere structural apar1in Eului
1eles, implicit, secundar. Acest tip de tranzac1ii Parinte care Ie direc1ioneaza catre Eul Copil.
implica mai multe stadii ale eului. Mesajele Acesta ascultil §i executa. Func1ional, ritualu-
psihologice 1intesc alte stari ale eului compara- rile sunt indeplinite de catre Copilul Adaptat.
tiv cu cele sociale. Sunt comunicate nonvebal,
prin expresivitatea mimica, postura, dilatarea Discutiile tematice: sunt modalita1i nesem-
pupilelor, gesturi §i pot genera jocuri psiho- nificative de petrecere a timpului intr-un anu-
logice. De regula con1inutul nivelului social mit grup in care se schimba anumite opinii,
este format din mesaje Adult - Adult, iar con- idei, pareri despre diverse subiecte. Aceste dis-
1inutul nivelului psihologic este format din me- cu1ii se pot axa pe: stare a vremii, sport, inflatie,
sajele realizate intre stadiile Parinte-Copil sau droguri, politica. De exemplu, in familiile
Copil-parinte. tradi1ionale, femeile care-§i asumau rolul de
gospodine purtau discu1ii interminabile pe
In majoritatea situatiilor acest tip de tran- teme de buditarie, iar barba1ii purtau discutii
zaqii se desfasoanl mai mult la nivel psihologic entuziaste in jurul subiectelor politice. Structu-
dedit social. ral, sunt conduse §i direqionate de catre Eul
Parinte sau Eul Copil.
Modalitati de structurare a timpului -
strategii de supravietuire Activitatile: presupun 0 investire a timpului
in realizarea unor obiective bine precizate.
In spectrullarg al simbolisticii comunicarii Acestea se realizeaza prin consumarea de efort
umane se inscriu §i modalita1ile de structurare fizic §i intelectual. Exemple: munca in uzine,
a timpului care, in sens metaforic, pot fi consi- cantatul la un instrument, practicarea unui
derate a fi strategii de supravie1uire. Eric Berne sport, calatoriile, etc. Sunt coordonate de catre
a elaborat urmatoarea tipologie de §ase modele stadiul Eu-Iui Adult.
distincte de structurare a timpului:

Retragerea: reprezinta ,,0 muta1ie mentaHi" Jocurile (distractiile): se realizeaza in tim-
din sfera rela1ionarilor socio-umane. Aceasta pul comunicarii desIa§urate pe cele doua
se poate realiza prin diferite mijloace: fan- nivele, social §i psihologic §i, nu sunt altce\a
tasme, meditatii, reverii, etc. Astfel, din punct decat reactivari ale strategiilor folosite in tim-
de vedere biologic putem face parte dintr-un pul copilariei. Acestea nu pot fi jueate de catre
anumit grup social localizat spa1io-temporal Adult ci numai de catre Eul Copi'-\dapt2.t r:e-
dar, din punct de vedere mental sa retraim 0 gativ, Parintele Critieist negati\ sau Parimele
experien1a de via1a trecuta sau sa ne imaginam Educativ negativ. Aeestea sunt deteIT-1~natede
o experien1a viitoare. Durata retragerii este de scenariul existential pe care este Poz~Iionata
o importan1a deosebita. Daca 0 persoana con- persoana, planul biografic ~irelajionar'Je imer-
suma prea mult timp intr-o astfel de retragere, umane. Fieeare indi\-id are UL re~ertoriu pro-
atunci poate deveni singuratica sau chiar priu de astfel de jocuri. selectate c~rcumstan1ial
depresiva. Cand aceasta stare se prelunge§te §i vizibile in timpul comunicarii, Joeurile nu
peste 0 anumita limita stabilita in extremis se rezohii niciodata problemele. uneori chiar Ie
ajunge la autism. genereaza.

Ritualurile: reprezinta forme de comunicare Intimitatea: este eea mai placuta modaliate
programate cultural. Acestea difera de la 0 de strueturare a timpului, deoarece implica
regiune la alta, de la un model cultural la altul exprimarea sineera ~j autentica a sentimentelor
(model japonez, indian, chillez, european, etc.), §i dorin1elor, a experien1elor §i gandurilor. Lip-
de la a familie la alta. Pot fi !':imple(un anumit fel se§te eenzura deoarece in acest caz comunicarea
de a spune "buna diminea1a") sau complexe sebazeaza pe incredere reciproca. Nu exista
(ritualurile religioase). De asemenea pot fi de mesaje secrete, iar cele doua niveluri ale comu-
nicarii sunt congruente, aceasta tlind §i diferen1a
scurta sau lunga durata. Se inva1a in familia de majora dintre intimitate §ijocurile psihologice.
origine §i sunt folosite pe tot parcursul vie1ii,