Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine ia adaptare creat!vei 91illtegrare holista 53

Pozitia 4 motorii sau tulburarilor eonversive eu simptom

T: Acum e§ti 0 a patra persoana, care 11 motor sau deficit (D.S.M. IV, cod 300.11,

ascuIta §i 11prive§te pe C in timp ce ii ana- American Psychiatric Association. 1994, p.

lizeaza §i evalueaza pe A §i B, intrand in dialog 221), atat prin complexul etiologic psihogen,

cu ei. Acum e§ti D. Spune ce gande§ti tu des- cat §i prin absenta substratului organic decelabil

pre C, despre cum a procedat el cu A §i cu B. - torticolisul spasmodic ridica semnificative §i

Dadi simti nevoia, poti intra in dialog cu C. dificile probleme de evaluare §i recuparare,

Persoana lucreaza in noua pozitie, de eva- avand in vedere slaba responsivitate in trata-

luator al evaluatorului §i este de remarcat mentul farmacologic, £izio §i chinetoterapeutic,
nivelul superior de integrare a experientei in in sensul recidivelor sau slabelor ameliorari.

planul cunoa§terii de sine §i al emiterii de solu- Pomind de la aceasta realitate, abordarea

tii. Cu cat inainteaza in piramida metapoziti- no astra este neconventionala §i reflecta princi-

ilor, cu atat subiectul ca§tiga in extinderea pille psihoterapiei holiste §i reconstructive, de

con§tientizarii, in completitudinea intelegerii, orientare gestaltistELEa l§i propune sa dinamize-

in echilibrul §i creativitatea solutiilor. ze creativ §i sa restructureze resursele psihofizio-

• Telmica autodezviHuirii terapeutului. In logice §i postural-kinestezice ale personalitatii

terapia gestaltista, spre deosebire de alte te- pacientului, intr-o tentativa de restructurare a

rapii, terapeutul este incurajat sa emita unele gestaltului functional. Tulburarea psihogena care

afirmatii despre sine, dar care trebuie Tacute eu se reveleaza sub forma dramaticului §i spectacu-

discriminare §i judicios. Aceste afirmatii pot losului torticolis (fie 'in varianta spasmului de

favoriza focalizarea con§tientizarii, pre cum §i torsiune, fie in cea hipotona - rigidizarea gatului

contactul terapeutic. Nu trebuie sa se confun- orientat antero-lateral) constituie un eveniment

de autodezvaluirea terapeutului cu exprimarea clinic rar, dar eu marc at potential invalidant.

confesiva sau cu presiunea pe care propriile va- Penduland'intre cabinetul de neurologie - cu

lori, credinte §i convingeri ar putea s-o exerci- sau, de cele mai multe ori, Tara indicatie opera-

te asupra clientului. Asemenea dezvaluiri sunt torie, §i cabinetul de psihiatrie, dupa ce a par-

antiterapeutice. Terapeutul nu se transforma curs inevitabil tratarriente farmacologice

nici in prieten, nici in mentor, nici in parinte §i paleative §i fizioterapie, Tara ameliorari semni-

nici in dadaca a pacientului; el poate sa-§i dez- ficative sau stabile, dupa ce §i-a investit speran-

valuie din eul sau de adult doar acele expe- tele in acupunctura sau in masajul bioenergetic
riente facilitatoare §i catalizatoare pentm miraculos al vreunuia dintre vindecatorii lac

munca de con§tientizare a clientului, ceea ee moda, bolnavul cu torticolis ajunge imamplatoT

rec1ama 0 considerabiHi: responasbilitate, de- §i la u§a cabinetului de psihoterapie. l?, capd.cd

prindere tehnica, intelepciune personala §i unui drum sinuos de cca. 1-2 ani de la deb'it ~i

autocon§tientizare. Terapeutul poate imparta§i chiar 4-5 ani de evolutie, acest bolna'> aTla, :n

ceea ce vede, aude, miroase, intr-un cuvant, cautarea vindecarii, lipsit de speranla. demisi\,

ceea ce simte, dezvaluind cat de mult este afec- cu atitudini sociofobe §i depresat - se confrunta

tat, mai ales in situatiile in care pacientii nu cu altemativa pensionarii de invaliditate.

descopera un anume tip de informatie semni- Ceea ce la inceput parea doar 0 incomoda

ficativa in mod spontan. contractura a gatului, devine treptat 0 adevara-

ta "teroare psiho-corporala" - un simptom

6. Rezultatele unni model recu- rezistent §i invalidant, pentru ca el se complidi

perator neconvenponal, bazat pe §i se structureaza postural §i mental. Torticoli-
suI conduce la un ventabil deficit de deplasare,

analiza bioenergetica ~i gestalt- coordonare §i integrare sociala. Bolnavul se

terapie in eazurile ell torticolis de deplaseaza cu mare dificultate, coloana verte-
brala ("axul vielii") comporta prefaceri de me-
etiologie ~i expresie psihogena
canica §i implicit, functionale: el nu mai are

Osciland intre tulburare neurologica §i pse- siguranla deplasarii pe directia autopropusa,
udoneurologica, asimilabil adesea nevrozelor apar tulburari de echilibru §i senzatia de "mers

54 Capitolul 1

deviat'", Ohusit, bolnavul I§i simte umerii §i avand drept consecinta slaba con§tientizare a
ceafa crj,pali ca Intr-o "carcasa", mu§chii aeesteia prin meeanism de autonegare; ten-
sternocleidomastoidieni prezinta contracturi din!a la rejectia propriului corp cu proiectie
penibi1e, dureroase §i sunt perceputi ca pe senzitiva in anturaj §i eventual In partenerul
"ni§te coarde prea scurte sau rigide", capul sexual, conjugal. Difieultati in acceptarea
a1uneca involuntar, se torsioneaza spastic 'in identita!ii psihosexuale, cu ret1exe negative in
pozitii dintre cele mai spectaculoase. asumarea §i exercitarea rolului sexual in gene-
ral. Comp1exe de maseulinitatejfeminitate,
Situatia este traita dramatic §i jenant de anxietate, tulburari de dinamica sexua1a la bar-
catre bolnav. Ritmul respirator este perturbat, bati §i frigiditate la femei, deceNii erotice la
dispneea insote§te orice efort minimal, §i une- arnbele sexe, corelate subiectiv cu perioade de
ori, chiar simpla conversalie. surmenaj sau suprasolicitare.

Bolnavul de torticolis, a carui organicitate Toate acestea sustin ideea ca instalarea
este infirmata total sau partial de neurolog §i al bolli angajaza, pe fondul unei personalitati
carui caracter nevrotic este confirmat de psihi- fragile, cu 0 istorie de Yiata similara in anumite
atru - devine repede un invalid pentru ca ten- secvente importante - mecanisme conversive
dinta 1a cronicizare §i fixare este importanta in dintre cele mai sofisticate, cu proieqie in sfera
aceasHi afectiune. Anxietatea §i depresia une- funqionalitatii §i a expresivitatii corporale, cu
ori preced, dar aproape Intotdeauna insotese tendinta la fixare. "Metafora corporali'i" simp-
simptomul de bazi'l, dezvolUindu-se insidios, tomatologica traduce fidel §i rezonant interio-
eu tendinta la integrari antropofobe §i claustra- rul ideo-afectiy §i atitudinile fundamentale
re la domiciliu, conseeutiva. fata de sine §i fata de cei1alti. Caci ce altceva
poate exprima simboIic spasmul de torsiune
6.1. Cine §i cum este bolnavul de torticolis decat evitarea de sine sau a altora, fuga de sine
psihogen? ProfiIuI personaliHltii. ~i de a1tii, Intr-un efort incon~tient de autoapa-
rare patologica, dintr-un impuls primar de eva-
Personalitatea premorbidi'l a paeientului de dare din "capcana inconfortabila a propriei
torticolis, a§a cum se developeaza ea prin ana- fiinte" corodate cronic de un profund sentiment
liza efeetuata de-a lungul a 15 ani pe 0 cazuis- de inadecvare?!
tica incluzand 25 de cazuri selectate §i tratate
in psihoterapie (Y. I. Mitrofan, 1995, p. 137- Asistand 1a "spectacolul " propriei corpora-
143) circumscrie urmatoarele aspecte: litati scapate de sub control vo1untar, pacientii
dezvolta consecutiv tendinte antropofobe,
- Fondul structural: introyersie, anxietate de§i, compensator, ego-ul se exacerbeaza, or-
bazala, scrupu10zitate §i pedanterie, sentimente goliul excesiv §i jena de a se expune se com-
de autoinsuficienta, spirit critic excesiy, cu efort bina, toleranta la frustratie scade, de§i nevoia
de autoreprimare, super-ego de tip "sadie". de recuno§tere §i sustinere cre§te, cel putin in
familie. Totul conduce inevitabil, spre 0 supra-
- In planul manifestiirilor con§tiente: cris- tensiune psihica tradusa morfo-functional.
pare §i rigiditate ideatiya, afectiva §i posturala,
conditionate educational, hiperexaetitate, sen- 6.2. SimptomuI-tinta din perspectiva obiec-
zitivism relational reprimat, sentimente de jena tivelor §i modelului terapeutic aplicat
§i inadecvare, discomfort psihic, autopu-
nitiune, tendinta la rumina!ii obsesive pe Simptomul-tinta: Torticolisul este abordat
nuc1eu eomplexual de inferioritate. In copiHiri- ca modalitate detumata de "rezolvare patologi-
e - tata hiperautoritar, rigid, mama rejeetiva, ca" a conflictelor intrapsihice multiple §i de
rece; conjunctura generatoare de complexe de blocare a t1uxului energetic 1anivelu1 zonei cer-
autoritate §i castratie. Dificultii!i de decizie, in- vico- humerale.
securitate dupa luarea oridirei deeizii eu grad
crescut de resposabilitate. Tnliri de panica in Obiective1e psihoterapiei decurg din neee-
situatii de pericol iminent, in special in cazul sitatile de reechilibrare a raporturilor cognitiv-
ferneilor. emotionale ale insului cu sine §i apoi, eu
ceiIal!i, §iin prirnul rand, din cele de acceptare
-In planul mecanismelor profunde, incon§ti-

ente: difieultati ~e integrare a schemei corporale,

Gestalt-terapia, de la con~tientizare de sine ia adaptare creatid ;;i integrare hoiista 55

§i evaluare corecta a identitatii sale psihocor- nu va con§tientiza semnificatia acestui impu1s,
deoarece illi~ibitia mi~carii spontane, blocheaza
porale, precum §i de cre§tere a autoreglajului perceptia sentimentului. in ace1a§i mod, un gat
rigid, J:nlepenit, poate aseunde impulsurile de a
voluntar. Aceasta presupune 0 con§tientizare §i p1ange sau de a lipa (supararea §i mania sunt ast-
fel reprimate), iar un gat spastic, rara etiologie
o intelegere a semnificatiilor manifestarilor organica poate "traduce" teama sau nevoia de
evitare, negare a ceva sau a cuiva. In aceea§i
corporale simptomatologice, precum §i 0 mo- ordine de idei, umerii tensionati exprima impul-
surile retinute de a lovi sau de a lua ceva, etc.
bilizare a resurselor energetice de autoreglare Toate aceste tensiuni muscu1are cu mecanism

in sensul depasirii impasului §i creerii unui nou incon§tient actioneaza, de asemenea §i pentru
a reduce respiratia - eorelata direct eu nivelul
gestalt functional optim. negativ al emotionaliUitii. Un gat "rigid" con-
tribuie la redueerea cantitalii de aer care intra
Lucrul cu corpul este 0 modalitate terapeu- §i iese din plamani, dupa cum un abdomen
"rigid" limiteazaprofunzimea respiraliei, de§i,
tica integrata unui proces analitic §i este extrem in aeela§i timp, reduce emoliile negative. Ast-
feI, expresii ca "a rade din raiunchi" aeopera 0
de apreciata actualmente de numero§i spe- realitate psihofiziologica, aceste manifesU"iri
fiind imposibile in starile de crispare mental-
ciali§ti din domeniu. Este cunoscuta sub numele musculara. specifice §i bolnavului de torticolis.

de "analiza bioenergetica", fiind dezvoltaHi Tensiunea musculara cronica imobilizeaza

conceptual in 1953 de catre Wilhelm Reich (eel corpul care "se mortifidi" treptat, traducand
contractura ideo-afectiva dureroasa, iar aceas-
care i-a fost anaJist lui Perls) §i structurata ter-
ta Pro9uce, in continuare, recure nt, tensiune
apeutic de e1evul acestuia - Alexander Lowen musculara (ca fenomen de "autoprotectie
patologica"). 0 persoana rigida mental este §i
(1958, 1972, 1975, 1984). Tehnica terapiei rigida corporal, jar rigiditatea corporaJa morti-
fica emolionalitatea. In terapia bioenergetica.
bioenergetice se bazeaza pe ideea corespon- pacientul experimenteaza §i con§tientizeaza.
"aici §i acum", rigiditatea ca "mortificare"
dentelor dintre idee, emotie §imi§care, a§a incat personaEi §i relaxarea, mi§carea §i respiralia, ca
posibilitati autocreative, de reconfigurare a
resursele energetice de care dispune omul sa comp1exului mental-corporal. AceasIa nece-
sita, pe langa exercitiile propriu-zise ~i analiza
poata fi reactivate §i redirectionate terapeutic, sentimentelor §i integrarea polaritatii lor prin-
tr-un dialog gestaltist, bazat pe intrebarile de
Calea,sau vehicolul prin intermediul caruia pot baza: "ce simti? ";"ce traiqti7", "ce experi-
mentezi, acum §i aici? ". Scopul declarat a1
fi modificate procesele energetice 0 constituie acestui dialog este de a-I ajuta pe client sa con-
§tientizeze chiar madul in care poate con§tien-
respiratia §i mi§carea, asociate con§tient, 1ntr- tiza, pentru ca apoi sa se poata autodepasi,
dezvolta, operand cu resursele energetice §i
un pattern armonios, sinergic, adaptativ. Din creative ale intregului organism.

acest punct de vedere, gestalt-terapia se Din motivele conceptuale dezvoltate mai

inHilne§te §i completeaza benefic eu analiza sus §i raportat la obiectivele recuperatorii pe
care ni Ie-am propus, am optat pentru un
bioenergeticta, ele putand fi asociate'iricadrul model psihoterpeutic neconventional, bazat pe
tehnicile asociate ale gestalt-terapiei §i analizei
unei abordiiri terapeutice holiste. '

Tehnicile active, sub forma exercitiilor cor-

porale §i respiratorii sunt de natura sa activeze

sentimentele blocate §i sa Ie repolarizeze pozitiv.

Legatura existenta intre emotiile reprimate, res-
piratie §i mi§carea spontana, este cheia in-

telegerii simptomelor corporale ca "traductori"

ai starilor mental-emotionale experimentate de

subiect. Oamenii invata de timpuriu, ca sen-

timentele dureroase sau amenintiHoare pot fi

suportate mai bine prin relinerea respiratiei

(reflex de autoaparare care Ie reduce intensitatea

§i uneori, Ie suprima), ca §i prin blocarea mi§-

carii spontane - manifestata prin tensiuni sau

rigidiUlti musculare. Lowen considera ca fiecare

mu§chi tensionat cronic reflecta un conflict

interior intre impuls sau sentiment §i exprimarea

acestora. De exemplu, 0 mandibula inc1e§tata

poate semnifica stradania subiectu1ui de a-§i

ascunde, masca sau retine impulsul de a

"mu§ca" (concordant cu orientarea agresiva a

acestuia fata de cineva sau ceva), dar persoana

56 Capitolul 1

bioenergeticc ell integrarea unor procedee de fricii). Gestul lui spontan care a insotit tensi-
inspiratie orienta It! (preluate din Yoga §i Qi unea negativa deosebita a fost de a-§i orienta
Gong). premiseJe de la care am pornit, pos- capul spre dreapta, gest involuntar, pe care I-a
tuleaza ideea ca simptomuHinta cu tot corte- repetat ulterior, din ce in ce mai frecvent, in
giul sau de dificultati diskinetice §i afective special 1:nsituatiiIe de stress, griji, luarea unor
devine "un limbaj corporal" cu dramatica ex- decizii cu risc §i responsabilitate. Pacientul
presivitate, traducand "mesajul" personalitatii traia intr-o situatie de conflict intern, pe fon-
in dificultate. Acest mesaj se refera la: dul careia se dec1an§ase 0 crescuta sus-
ceptibilitate in a se simti agresat §i punitionat
- negarea surselor de. conflict intra §i inter- moral.
psihic, prin reprimarea maniei cu expresie cor-
porala in spasmul de torsiune sau in rgidizarea o pacienta care prezenta din mica ei
gatului cu orientarea capului antero-lateraI. eu
alte cuvinte, pacientul se opune, i§i exprima copiHtrie 0 zona cu alopecie (chelie), situata in
dezacordul printr-un NU corporal, refuza sau dreptul lobului temporal drept, se obi§nuise,
evita ceva cu valoare psihotraumatizanta; pentru a-§i masca defectul sa-§i incline u§or ca-
pul antero-lateral, spre dreapta, a§a incat sa-i
- frica de propria identitate psihosomatidi §i ofere interlocutorului doar imagine a sa accep-
de modul in care este perceput §i evaluat de tabila. Torticolisul s-a declan§at 1:nsa prin
catre altii. Acesta este nucleul complexului sen- 1:ntarirea sentimentului de autorespingere pe
zitiv de inferioritate, frica de rejeqie, tradusa care I-a retrait §i reprimat, in contextul unui
simbolic prin postura incordata, involuntar mariaj incarcat de violente, Sotul sau, sub
rigida, supracontrolata gestual, in atitudine de influenta alcoolului, 0 agresa frecvent, palmu-
aparare. pacientul se comporta de pareli s-ar indu-i de preferinta chiar obrazul stang, mai
a§tepta sa fie agresat. el are 0 atitudine corpo- expus bataii, prin pozitia defectuoasa a pacien-
rala de fuga din fata unui pericol imaginar tei. Palmuirea, antrena ins a §i mi§carea de
(cand gatul este antrenat in spasmul de torsi- rota tie involuntara a capului, care continua sa
une) - fie 0 atitudine de impietrire, de imobili- se mi§te spasmodic §i dupa incetarea agresiunii.
tate, de rezistenta pasiva in fata aceluia§i peri- Fixarea gestului s-a produs prin reprimarea
col iminent, in forma hipotona, cu rigidizarea pIansului §i tipetelor, in efortul con§tient al
gatului §i inclinarea sa spre partea stanga sau pacientei de a nu fi auzita de vecini §i respinsa
dreapta. Aceasa lateralitate nu este nici ea afectiv de ace§tia. Sentimentul de jena se am-
intampHHoare. De cele mai multe ori, am plifica astfel pe fondul temerii de respingere, iar
observat ca ea este dec1an§ata §i fixata ca tensiunea emotionala perturba controlul vo-
deprindere posturala de catre un stimul sau 0 luntar al mi§carilor capului §i se convertesc
situatiepsihotraumatzanta de care bolnavul "s- simbolic in spasmul involuntar de torsiune.
a ferit", prin inclinarea capului, spontan, in
partea opusa actiunii stimulului implicat. 6.3. Desta~urarea procesului terapeutic
Modelul mi§carii initiale asociate puternicei
tensiuni emotionale negative, din istoria de Decodificarea "mesajului" patologic §i a
viata particulara a pacientului are tendinta la a imprejurarilor care I-au exacerbat §i fixat in
se relua circular §i fixa ca deprindere posturaHl simptom, prin intermediul etapei de con§tien-
patologica. De exemplu, in cazul unui pacient, tizare focalizata gestaltist, asociata ca analiza,
am reconstituit prin tehnica focalizarii prin a permis conceperea §i nuantarea "scenariului
imaginare ghidata scenariul unei situatii de terapeutic" din punct de vedere al tehnicilor
pericol iminent, la care asistase in momentul utilizate.
producerii pentru prima data a spasmului de
torsiune (subiectul asistase la iminenta acci- Etapa 1. Initial, pe parcursul a trei-patru
dentarii unui copiI, 1:ntr-o intersectie, de catre §edinte, am cuplat tehnica analiticil orientata
un vehicol care se apropia 1:nviteza, dinspre asupra trecutului cu 0 tehnica gestaltista de rea-
ducere §i retraire in prezent a elementelor
partea stanga a subiectului §i pe care nu putuse implicate in modificarile expresive ale posturii,
sa-l 1:mpiedice, fiind "tintuit locului" din cauza Am focalizat apoi con§tientizarea asupra per-
ceptiei schemei corporale §i tonusului muscular,

Gestalt-terapia, de la conli'tientizare de sine la adaptare creativa li'i integrare holista 57

lucrand pe integrarea polarita~ilor. Am insistat muncii de con§tientizare §i experimentare a
in con§tientizarea prin descoperire a corela~ii- senza~iilor, ceea ce a a condus treptat la do-
lor dintre emo~ii, gand §i mi§care §i pozitie bandirea capacitatii de autoinduqie §i control
(Iucrul cu corpul), a raporturilor de conso- asupra senzatiilor de ci1ldura concentrata §i
dispersata 1n zonele corporale de interes (cer-
nan~a §i respectiv disonan~a 1ntre mental §i vico-dorso-Iombara, humerala, brate, palme,
corporal. In acela§i scop am initiat pacientii 1n degete, cu revenire 1n zonagatului. Am pus
cateva tehnici de respiratie con§tienta, contro- accent §i pe amplificarea progresiva a suportu-
lata, 1ncepand cu cic1ul respira~iei abdominale lui verbal imagistic, plastic, evocator al
§i apoi, exersand cic1ul respirator complet. senzatiilor de caldura profunda, invadanta, 1n-
Concentrarea asupra ritmului respirator ca §i muiere, tlexibilizare, topire, u§urare, eliberare.
practica egalizarii con§tiente a timpului de Lucrul cu corpul s-a folosit astfel §i de tehnica
inspir §i expir, 1ntr-un ritm natural, propriu su- vizualizarii ghidate, ceea cea crescut controlul
biectului (3 cu 3 timpi, sau 4 cu 4 timpi),ln co- subiectului 1n procesul de autorestructurare.
rela~ie directa cu starea de calm §i deconectare Scenariul imagistic de restructurare mentala a
a constituit un obiectiv important al acestei schemei corporale a fost particularizat de la caz
prime etape. la caz §i conceput 1n colaborare cu pacientul,
el descoperind cele mai reprezentative
Etapa 2. Dupa cateva §edinte de familiari- metafore personale utilizate 1n restructurare.
zare §i de motivare adecvata, am introdus 1n
programul terapeutic 0 tehnica hipnoterapeu- Acolo unde clientul s-a dovedit mai putin ima-
tici1 de tip sophronic, constand 1n inductie ginativ, terapeutul a ghidat activ metaforizarea
lent-progresiva a relaxarii psihomusculare, cu
accent pe activarea circulatorie §i energizarea cu scop de restructurare, propunand exercitii
uniforma, cvasitotala a corpului, 1ncepand din cum ar fi: imaginarea schemei corporale 1n
zona membrelor inferioare. Dupa dec1an§area mi§care transformativa costand 1n tlexibiliza-
catalepsiei pleoapelor, fie prin tehnica focali- rea corpului §i lungirii sale 1ntre "cer §i
zarii punctului dintre sprancene, fie prin con- pamant" , progresiv, urmata de revenirea auto-
centrare pe lini§tirea ritmului respirator, am controlata 1ntr-o dimensiune optima §i la 0
procedat la 0 relaxare corporala globala, 1nce- postura echilibrata, simetrica, 1n conformitate
pand cu degetele picioarelor, talpi, glezne, cu modelul mental pozitiv, dezirabil, autopro-
mu§chii inferiori ai picioarelor, genunchi, iectat. Seria exercitiilor mentale se 1ncheie cu
coapse, abdomen, plex solar, torace, baza ga- un exercitiu cefalic §i de reintegrare arrnonioa-
tului, umeri, brate, palme, degete. In acelea§i sa a 1ntregii scheme corporale restructurate In
ordini de focalizare, am provocat ulterior subi- mediu. Variabil s-a asociat §i'tehnica orientala
ectul sa lucreze prin con~tientizare focalizata, Rey Qi (constand 1n aplicarea palmelor terape-
mentinlndu-se ~i experimentand con~tient sen- utului, direct sau 1n zona de contact a campu-
zatiile corporale ~i alternanta tensiunilor cu re- lui bioenergetic al persoanei), ~inand cant de
laxarea, completand §i aprofundand la nivelul polarizarea diferita a palmelor terapeutului
integrarii con§tiente ceea ce initial a fost prac- (stanga negativ, dreapta - poziti'i, 1n corelare
ticat pe fondul tran§ei lejere, deci cu 0 mai re- directa cu orele de maximum bioenergetic,
dusa participare con§tienta. In aceasta consta respectiv 1n cazu1 nostru, orele 9-11 §i 15-17).
§i caracterul neconventional 1n care am com- Conform studiilor In domeniu, palma stanga
plementat tehnici terapeutice apartinand unor
abordari relativ diferite. Pentru noi, impor- actioneaza ca absorbant, dispersator, iar palma
tanta este conexuiunea pe care aceste tehnici dreapta ca emitator, corector al tluxului ener-
o pot crea 1n refacerea pun~ilor interne at1ate getic diminuat sau blocat. In functie de parti-
1n conflict, 1n scopul coexiunii eu-Iui §i com- cularitatile subieqilor no§tri am observat ci1
pletarii ciclului gestaltului. Am aprofundat utilitatea paselor bioenergetice palmare este
exercitiile pe fond de relaxare §i de supravig- diferita. Astfel, barbatii au beneficiat mai mult
ilitate consecutiva, practicand §i tehnica in- de contactul palmei stangi, ceea ce sugereaza
ductiei focalizate a lui Zlocker, cu integrarea indirect existenta unui posibil exces energetic
de tip Yang 1n zona superioara a corpului

58 Capitolul 1

(aceasta coreleaza, de altfel §i cu tulburarile de lenta, con§tienta, voluntara a capului, pe linia
dinamica sexuala semnalate), torticolisul, ma- imaginara a unor largi semicercuri, situate la
nifestandu-se in contextul acestui dezechilibru distante din ce in ce mai mari de corp;

energetic. Femeile au beneficiat mai curand de • fixarea privirii pe obiecte situate la dis-
aplicatiile palmei drepte, ceea ce ne-ar putea tanta mare, cu con§tientizarea detaliilor din ce
sugera prezenta unui deficit energetic sau a in ce mai fine (focalizarea atentiei pe obiect
unui blocaj, implicat in perturbarea respectiva. extern - tehnica preluata din Yoga);
Mention~m insa ca, in faza initiala a terapiei,
majoritatea pacientilor prezentau 0 necesitate • parcurgerea con§tienta, mentala, a dru-
crescuta de absobtie bioenergetica, adesea mului pana la obiectul concentrarii §i indarat,
con§tientizata §i comun.icata din proprie initia- cu reluarea ciclului §i complicarea lui, progre-
tiva de ditre subiect. Aceasta sustine posi- siv cu alte exercitii de urmarire (tra§ee orizon-
bilitatea mai curand a unui blocaj sau deficit tale, verticale, cercuri, diferite forme-exercitiu
energetic in zona simptomatica, in special in pe care I-am denumit "plimbarea privirii" sau
formele de torticolis hipoton. In formele spas- "mangaierea cu privirea" simultan cu respi-
tice, e de presupus un exces energetic de tip ratia calma, egala, completa.
Yang, care se cere "drenat" prin pase cores-
punzatoare. • mersul con§tient-ritmic, cadentat §i fle-
xibil, elegant, cu sprijin verbal de concentrare
Etapa 3. Pe masura inaintarii in procesul pe numaratoare, asociat cu 0 ritmare calma a
terapeutic, dupa cca, 10-15 §edinte de relaxare respiratiei de tip abdominal, apoi cu marirea
§i con§tientizare a unui nou gestalt integrativ treptata a timpului de expir intr-un raport
mental-corporal, am introdus exercitii de dublu fata de timpul de inspir (3/6 sau 4/8) -
modificare a posturii vicioase, a coloanei ver- exercitiu preluat din seria pranayamelor
tebrale, a gatului §i a modalitatii de orientare a (Yoga) cu scop de "dezintoxicare".
privirii in mediu, precum §i de experimentare a
mersului ritmic, armonios, conectat la ritmul • asocierea unui numar variabil de exercitii
respirator con§tientizat. S-a lucrat §i asupra respiratorii, dupa caz, de tip dezanxietare,
deblocarii mi§carilor de balans ritmic al brate- purificare, calmare, etc. Din seria celor mai
lor, insistandu-se asupra con§tientizarii §i ex- utilizate mentionam exercitiul respiratiei alter-
primarii emotiilor asociate §i acelasi lucru, native (pe Ida §i Pingala), in cicluri repetate de
pentru picioare. Asocierea unor patternuri spe- 3 ori pe zi, cate 5-6 exercitii, exercitiul de expir
cifice de mi§care corporala §i respiratie contro- prelungit, eliberator "Ha", exercitiul celor 5
lata, a constituit paradigm a de baza a acestui silabe emise pe expir din practica Qi Gong;
antrenament al con§tientizarii §i autoreglarii.
Mentionam ca nu am practicat 0 kinetoterapie • corectia simetrizarii pozitiei umerilor,
de factura uzuala, ci un model mental-corpo- initial cu sprijin subaxilar (0 carte) pentru
umarul denivelat, ulterior prin fixarea volunta-
ral de autorestructurflre prin experimentare §i ra a bratelor la spate, in timpul mersului ritmic.
con§tientizare activa, creativa. Activarea resur- De un real folos a fost practicarea unor posturi
selor s-a bazat pe trepiedul: (asane) din Hatha Yoga, axate in special pe
con§tientizarea §i activarea coloanei vertebrale
• model mental, imagistic; §i a simtului echilibrului. Corectia mersului
• orientare verbala a mi§carii euritmice; prin flexibilizarea mi§carilor s-a tacut in trepte,
• actiune creatoare con§tienta (exercitiu), parcurgandu-se in mod experimental un mers
cu feed-back-urile necesare. pendulator intentional, cu proiectarea torace-
lui in fata §i vizualizarea mi§carilor capului ca
Restructurarile (ca§tigurile) terapeutice s-au §i cum ar fi actionat de un resort elastic. Aceste
bazat pe: exercitii se transformau treptat intr-o forma de
expresie corporala estetic, un adevarat "model
• simetrizare posturala (aUtt in plan ideativ, de dans personal", bazat pe mi§cari din ce in ce
cat §i motor), prin urmatoarele tehnici (care au mai ample, mai libere. Astfel, crisparea, ca §i
actionat ca ni§te cai de reperizare in expe- torsiunea involuntara a gatului au putut fi pro-
rimentarea deplasarii):
gresiv autoreglate, subiectii invatand §i
• orientarea privirii simultan cu mi§carea

Gestalt-terapia, de la conl?tientizare de sine la adaptare creativ2 $1 lmegram flCilista 59

exersand ulterior 0 ritmidl armonioasa, bazata Exprimarea unui caz ni se pare relevanta
pe sineronieitatea proieetului imaginativ-ideativ
eu respiratia adeevata §i mi§earea liber-reglabi- pentm experienta terapeutica traitE!: "Am sca-
Hi. Paeientii au experimentat cum pot sa-§i cre- pat din cape ana 'J. Colaborarea ell pacienlii a
eze 0 imagine corporaHi aeceptata, care sa elibe- stimulat §i propria lor creativitate In planol
reze mi§earile optim, eapatand din interior mi~carilor ~i posturii, unii dovedind reale
modelul posturii simetriee §i eliberate, siguranta disponibilitati de inventare a unor jocuri de
neeesanl restructurarii §i preluarii eontrolului mi§care ritmica, armonioasa, eorespunzatoare
postural. Exersarea eon§tienta a dus la rezultate dobandirii unei dezinvolturi posturale. Astfe1,
stabile, dupa eea 8-12 luni de tratament inten- un exerciliu de balans corporal lateral, gandit §i
siv, reluat in eic1uri, intre care subiectii i§i con- trait ea 0 mi§eare lina de plutire a unei barci pe
tinuau pe cont propriu programul. Pe masunl ce valuri, sau a unui leagan sau a unui pendul, a
s-a produs "cre§terea psihologica", extinderea
eon§tientizarii de sine §i integrarea polaritatilor, ajutat mult la diminuarea contracturii gatului,
coreetia §i depa§irea simptomului s-a produs 1n capul fiind imaginat ca sustinut de un resort
grade variabile, tinand de durata §i perseverenta elastic, liber.
tratamentului, de calitatea contaetului terapeu-
tic §i de sustinerea proterapeutica a mediului Modelul mental adecvat, (trait ea imagine
familial §i a personalului de ingrijire, pe perioa- plastid), cuvantul sugestiv, actiunea propriu-
da spitalizarilor. In unele cazuri, s-a practicat zisa experimentata in realitate (privire, mi§ea-
progresiv tratamentul in regim semiambulator §i re, deplasare) §i respiratia controlata, calma,
apoi ambulator. au constituit eei 4 pHoni ai reconstructiei prin
cOTI§tientizare a unui nou model psihoeorpo-
Esentiala a fost pe parcursul intregii psi- ral, care a rezolvat sau ameliorat pana la supor-
hoterapii, facilitarea §i cultivarea sentimentului tabil simptomul de baza.
de autoacceptare §i, mai ales, dobandirea atitu-
dinii de a fi liber interior. Libertatea interioara o conseeinta importanta a terapiei a fost 0

a constituit baza pe care s-a creat pas cu pas §i restructurare spiritual-atitudinala a pacienti-
libertatea In planul mi§earilor §i aetiunii, a pos- lor, care au IDteles ea suferinta poate deveni un
turii expresive, comunicante. prilej de autodezvoltare a resurselor, de auto-
depa§ire, regasire §i aeeeptare de sine, preeum
§i de transformare benefiea. Reinnodarea spe-
raDtei a deblocat, inca 0 data "performanta".

~@[9)D~@U[illU ~

ANALIZA BIOENERGETICA

o TERAPIE CENTRATA PE

COMUNICARE CORPORALA

Carmen Beyer

CUPRINS

1. Ce este analiza bioenergeticii? 62

2. Fundamentele teoretice ale analizei bioenergetice 62

2.1. Corp §i limbaj , 62
65
2.2. Principiul placerii §i principiul realita~ii 66
67
2.3. Anxietate §i aparare 68

2.4. Adaptare defensiva §i adaptare creativa 68
2.5. Structurile caracteriale 69
70
2.5.1. Structura de caracter schizoida 71
2.5.2. Structura de caracter orala 72
73
2.5.3. Structura de caracter psihopata
2.5.4. Structura de caracter masochista 74

2.5.5. Structura de caracter rigida 75
2.5.6. Concluzii

3. Terapia bioenergeticii

4. Exemp1e §i aplica~ii

62 Capitolul2

1. Ce este analiza bioenergetidi? mijlocirea trairii, cuno~tintele devin intelegere,
iar emotiile sunt fenomene corporale ~i doar
Bioenergetica constituie studiul personali- prin mijlocirea unei intelegeri sau con~tientizari
taW umane inteleasa in termenii proceselor care a trecut prin propriul corp, comportamen-
energetice ale corpului. Alexander Lowen, tul se schimba. Aceste afirmaW apropie bioen-
fondatorul acestei orientari, marturise~te ca ea ergetica de orientarea fenomenologica in psi-
i~i are originea in activitatea lui Wilhelm hoterapie. In ecuatia corp-emotii-con§tiinta-
Reich. Lowen a fost elevullui Reich intre anii comportament, fundamentala pentru bioener-
getica, corpul deVne un rol privilegiat, poate ~i
1940 - 1952 ~i a urmat 0 cura analitica cu aces- pentru faptul ca a fost neglijat ~i subestimat de
ta in perioada 1942 - 1945. Pe cei doi i-a predecesori. Pentru eel initiat in descifrarea
apropiat convingerea comuna ca atitudinile limbajului sau, el reprezinta forma cea mai
mentale pot fi influentate lucrand asupra cor- accesibila de memorie, fiind eel care pastreaza
pului. Elevul a preluat 0 parte din ideile profe- intacta istoria persoanei.
sorului sau, dar s-a dezvoltat ulterior intr-o
directie proprie. Intre anii 1945 - 1953, Lowen ,,0 persoana este suma totala a expe-
lucreaza ca terapeut reichian, iar in 1956
fondeaza lnstitutul de Analiza Bioenergetica. rientelor sale de viata, fiecare fiind intiparita in
"Exercitiile standard pe care Ie utilizam astazi personalitatea sa ~i structurata in corpul sau.
au fost incercate ~i testate mai intai pe mine, La fel cum un padurar poate citi istoria vietii
a§a indit §tiu din experienta proprie cum unui copac in sectiunea transversaHi a trun-
functioneaza. In toti ace~ti ani, am incercat sa chiului, care-i arata inelele de crqtere anuala,
practic pe mine insumi tot ceea ce ceream tot a~a este posibil pentru un terapeut bioener-
pacientilor mei sa faca, deoarece nu cred ca getician sa citeasca istoria vietii unei persoane
cineva are dreptul sa ceara celorlalti ceva pe in corpul sau." (Lowen, 1975)
care nu este pregatit sa §i-l ceara sie§i. Altfel
spus, nu cred ca cineva poate face pentru 2. Fundamentele teoretice ale
ceilalti ceea ce nu poate sa faca pentru sine."
(Lowen, 1975) analizei bioenergetice

Comparativ cu terapia reichiana, unde 2.1. Corp §i limbaj
accentul era pe sexualitate, in analiza bioener-
getica interesul se muta pe personalitatea totala. "Tu e§ti corpu1 tau" - este 0 afirmatie fun-
Sexualitatea este plasata de Lowen in acest damentala a bioenergeticii. "Corpul tau
context ~i considerata una dintre cheile potriv- exprima cine e§ti §i modul tau de a fi in lume.
ite pentru a descifra misterul conditiei umane, Cu cat corpul tau este mai viu, cu atat tu e~ti
dar nu singura. Caracteristic pentru bioenerget- mai mult in lume. Cand corpul i~i pierde 0
ica este abordarea simultana a pacientului la parte din vitalitate, a~a cum se intampla atunci
mai multe nive1e: corporal (muscular), ener- dnd e§ti extenuat, de exemplu, ai tendinta de
getic (emotional) §i al con§tiintei (Eului), pre- ate retrage (oo.). Noi toti am vrea sa fim ~i sa ne
cum ~i tentativa de a integra aceste nivele. simtim mai vii, iar bioenergetica ne poate ajuta
Bioenergetica preia masiv din aparatul concep- sa atingem acest tel." (Lowen, 1975)
tual al psihanalizei, dar se diferentiaza radical
de ea, prin aducerea in prim plan a corpului. Modelul structural al corpului
Lowen pune la indoiala eficienta unei inter-
ventii care se limiteaza la intelegerea verbala. Modelul structural al corpului, propus de
Dupa ani de psihanaliza, spune el, persoana se bioenergetica, cuprinde trei segmente esentia-
afla in posesia multor informatii despre situatia Ie: (a) un centro - inima; (b) periferia
sa, dar pattemurile structurate de comporta- corpului, unde se afla punctele de contact cu
ment raman neatinse. Doar prin mijlocirea lumea: capul, mainile, picioarele, organele ge-
experientei, informatiile devin cuno~tinte, iar nitale (c) caile de 1egatura intre centru §i per-
experienta este un fenomen corporal; doar prin iferie, cunoscute sub denumirea de canalele de
comunicare ale inimii. Cele trei componente

Analiza bioenergetics - 0 terapie cel1trats pe comunicare corporals 63

au urmatoarele functii: inima este sUrsa impul- lumea au fost illtrerupte (frante). In majori-
surilor; prin canalele de comunicare impul- tatea expresiilor se remarca importanta trans-
surile circula, iar prin extremitatile periferiee fiziologica pe care limbajul natural 0 aeorda
ele se exprima catre §i intra in contact cu exte- acestui organ al corpului; departe de a fi doar 0
rioru!. Accentulin terapie cade pe componen- pompa, el devine sediul central al vieW noastre
ta intermediara, datorita blocajelar frecvente afective. Pastrandu-se ace1a§i paralelism, in te-
care 0 afecteaza, impiedidind fluxul de ener- rapie, evaluarea deschiderii emotionale se face
gie, senzatii §i sentimente sa curga liber de la prin intermediul indicilor organici. Se aprecia-
centru catre periferia corpului §i de aici spre za: stare a celor trei canale de comunicare ale
tume.
inimii; aspectul cutiei toracice -.1a palpare, ea
Limbajul corporal poate sa apara rigida §i imobila sau elastica §i
responsiva; respiratia - care reflecta §i ea
Practica bioenergetica a pus in evidenta mobilitatea toracelui; anumite detalii - spre
existenta unor eorespondente intre struetura exemplu, la unii oameni, stemul formeaza 0
corporala §i situatia psihologica a individului. protuberanta, ca pentru a-i tine pe ceilalti la
distanta de inima lor.
o cale eficienta pentru a intelege personalita-
A evalua situatia inimii unei persoane,
tea este sa descifrezi limbajul corpului. Acesta echivaleaza cu a determina cat de vie este acea
reune§te doua componente: (a) expresiile §i
semnele corporale §i (b) expresiile verbale persoana. Dupa cum inima este conectata sau
referitoare la corp. Astfel, suntem provocati Sa nu la organele periferice prin care corpul se
renuntam la obi§nuinta de a ne reprezenta cor- exprima, actiunile §i mi§carile persoanei vor fi
pul ca pe 0 entitate taeuta §i sa ne imaginam pline de viata sau lipsite de viata, vii sau stereo-
cum, intr-o limba a lui, el ni se adreseaza. tipe. In primul caz ea se exprima pe sine, in al
Anali§tii bioenergeticieni se stnlduiesc sa-i doilea caz ea ramane bloeaHiln sine, mani-
inteleaga cuvintele §i sa gaseasca acele analogii festandu-se in exterior doar prin intermediul
care sa formeze baza unui diagnostic rapid §i a gesturilor invatate prin imitatie. Momentul
unei interventii terapeutice directe §i eficiente. separarii inimii de restul corpului marcheaza
Cateva repere, in acest sens, sunt oferite in alienarea individului fata de sine. In aceasta
randurile ce urmeaza: conditie, trairea §i experienta sunt suspendate,
in favoarea unei functionari mecanice.
lnima
Primul canal de comunicare al inimii:
Limbajul natural contine 0 multime de
expresii verba1e construite in jurul cuvantului Inima-gat-gura
inima: "a ajunge in inima unui lucru" se refera
la esenta, centrul, miezul sau profunzimea Este un canal primar, prezem la nou-nas-
acelui lucru; "a face ceva din toata inima" cut, care, cu buze1e §i gura, dar §i cu inima,
denota implicarea totala, lara ezitare sau con- eauta sanul mamei. Adultul piistreaza aeeasta
flict; "a-ti caIca pe inima" inseamna a nu tine mi§care, in sarut, ca pe 0 expresie a dragostei.
seama de sentimente; "a-ti deschide inima" Dupa cum acest canal este inch is sau deschis,
inseamna a-ti marturisi sentimentele; "a-ti sarutul va fi un gest mecanic sau 0 manifestare
darui inima" inseamna a-ti darui dragostea; "a a dragostei. Blocajele apar la nivelul mu§chilor
fura inima cuiva" inseamna a-i ca§tiga, eu sau gatului. "Un gat eontraetat - spune Lowen -
lara intentie, iubirea; "a avea inima de piatra" poate bloea trecerea oricarui sentiment prin el,
inseamna a fi lipsit de sentimente, a nu vibra iar inima ramane izolata §i inchisa."
afectiv; "a frange cuiva inima" inseamna a-I
dezamagi sau a-i in§e1a sentimentele. "lnima AI doilea canal de comunicare al inimii:
fn'inta" - comenteaza Lowen - nu se refera la
lnima-brate-maini
faptul ca inima ar fi fost rupta in bucati, ci la
acela ca legaturile ei cu restul corpului §i cu Functia principala a mainilor este contac-
tul, atingerea, mangaierea. Contactul bland §i

64 Capitolul2

tandru cu mainile mamei se pastreaza, ca aparenla lor. 0 alta corespondenla este intre
fala §i puterea Eu1ui. 0 persoana cu un Eu
expresie a dragostei, in gesturi1e adultu1ui. putemic "face fala situaliei", in timp ce 0
Dupa cum acest canal de comunicare este persoana cu Eu slab "nu face fala". 0 fala larga
deschis sau inchis, atingerea va fi mecanica, §i plina sugereaza un Eu puternic. Cazurile de
redusa 1a nivelul pielii, sau vie, ajungand la dizarmonie, un cap mare pe un corp mic sau
nivelul inimii. Maini1e p1ine de iubire sunt put- invers, sugereaza existenla unui grad de diso-
emic incarcate cu energie, iar atingerea lor este ciere intre corp §i Eu.
Ulmilduitoare. Blocajele pot sa apara sub forma
unor tensiuni in umeri, expresie a fricii de con- Mainile

tact, sau sub forma spasticitalii in mu§chii In timp ce umerii sunt legali de purtarea
mainii, datorata reprimarii impulsurilor de a responsabilitalilor, rolul esenlial al mainilor 1'1
apuca, a inhala, a zgaria sau a §trangu1a reprezinta contactul Cll cellalli §i atingerea. A§a
(responsabile, dupa opinia autorului, §i de cum am vazut, ea poate fi strict tactila,
artrita reumatoida a maini1or). mecanica, rara implicarea inimii §i a senti-
mentelor, sau vie, angajand total persoana, caz
AI treilea canal de comunicare al inimii: in care putem vorbi de 0 atingere emolionala
sau un contact sufletesc, care trece dincolo de
Inima-pelvis-sex aria mainilor. Aceasta trecere dinco1o este

La femei se adauga un canal suplimentar exprimata bine de limba franceza, unde verbul
inima-sani. Dupa cum acest canal este inchis "toucher" (a atinge) apare 1'nexpresia "je suis
sau deschis, actul sexual va fi 0 inHinluire de touche" (literal, "sunt atins") cu sensul "sunt
gesturi mecanice sau 0 expresie a iubirii. emolionat", adica, sufletul meu a fost atins. 0
Orgasmul, descris de Lowen ca 0 experienla a conotalie asemanatoare are verbul "to touch",
mi§carii spontane, este definit prin implicarea in limba engleza.
totala a corpului §i absenla tensiunilor in corp.
Blocaje1e pot sa apara sub forma tensiunilor o problema importanta a bioenergeticii este
musculare cronice in jumatatea inferioara a
corpului: diafragm, pelvis, coapse. 0 tulburare cea a contactului fizic intre terapeut §i pacient.
comuna este disocierea jumatatii superioare a Traditional, ea reprezenta un tabu, datorita
asocierii atingerii cu sexualitatea. Pentru ter-
corpului de jumatatea inferioara. Uneori e1e apeulii bioenergeticieniimportanta este cali-
tate a atingerii. 0 atingere terapeutica trebuie sa
par ca nu apaqin aceleia§i persoane. Aceasta fie calda, prietenoasa, libera de orice interes
arata ca sentimentele unei paqi nu au fost inte- personal sau sexual, astfel 1'ndit sa nasca
grate cu sentimentele celeilalte. Cand un grad incredere. Rolul ei este triplu: (a) atingand
de disociere exista, mi§carile respiratorii nu se corpul pacientului sau, terapeutul afla multe
pot propaga 1iber in corp. Respiralia este fie lucruri despre acesta (vitali tate a tesuturilor,
toracica, cu redusa implicare abdominaEi, fie umiditatea pielii, tensiunile musculare); (b)
diafragmatica, cu mi§cari ale pieptului reduse. pacientul simte ca 1'ieste acceptat §i corpul; (c)
Daca persoanei i se cere sa stea in pozilia pacientul este 1'ncurajat sa reconsidere atin-
arcuit spre spate (similara cu "arcul taoist" din gerea §i s-o practice ca pe un mod natural de
t'ai chi), linia corpului ii apare intrerupta. contact cu lumea. Aceasta atitudine vine sa
Pelvisul este fie tras I'nainte, fie I'mpins inapoi,
provocand 0 ruptura in linia corpului. Lipsa de compenseze 0 lipsa a culturii occidentale, car-
unitate a corpului este expresia faptu1ui ca acterizata prin teama de contact corporal cu
inima (sentimentele), capul (gandirea) §i ceilalti (in afara sferei sexuale), ceea ce condu-
organele genita1e (actul sexual) nu au fost ce la lipsa de comunicare afectiva §i izo1are.
integrate.
Situatia in care conotalia sexuala devine
Fata dominanta, apare pe fondul inabilitatii celui in
Dadi I'nlelesul cuvantului inima a fost
extins, pentru a desemna esenla, centrul sau
miezullucrurilor, acela§i lucru s-a intamplat in
cazul cuvantului fala, pentru a desemna

Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporaiii 65

cauza pentru un real contact fizic §i ascunde o persoana echilibrata psihologic este

acest deficit. Ea poate sa vina fie din parte a toto data echilibrata pe picioare1e sale, greu-

pacientului §i in acest caz va fi analizata, fie din tatea corpului fiind distribuita intre caldiie §i

partea terapeutului, care este §i el tot 0 fiintil degete .. Cind greutatea este balansata spre

umana §i poate avea sentimente personale. dllcaie, pozilia este pasiva; cand este balansata

Cand aceasta ultim~' varianta apare, spune spre degete, pozitia este agresiva. Daca, in

Lowen, "el nu ar trebui sa-§i mai atinga pozitia stand, genunchii sunt intepeniti, §i-au
pacientu1. De aceea, un terapeut trebuie sa se pierdut flexibilitatea §i au fost transformati
cunoasca mai intai pe sine, sa fie in contact cu intr-un suport rigid aceasta indica insecuritate
sine insusi, mai inainte de a putea fi in contact
cu pacientul sau. A trece prin propria terapie §i nevoia de sprijin exterior. Daca se cere per-
este 0 conditie de baza pentru a face terapie soanei sa stea eu ei u§or flexati, se constata
altora." La randul sau, pacientul este invitat aparitia linor vibratii in pieioare, insotite de
sa-l atinga pe terapeut, modul sau de reactie senzatia ea acestea nu 0 mai 1in.

Expresia ,,8 sta pe propriiIe picioare" se

fiind analizat. El po ate schita, de exemplu, un refera la independenta persoanei, iar intre-
gest de respingere, return and rejectia pe care a barea "cum stai?' se intereseaza de pozitia sa
experimentat-o candva. A intra in contact cu 1ntr-o anum ita situatie. 0 aWl corespondenta
terapeutulll conduce pe pacient la a intra mai este intre modul cum stai pe picioare §i pozitia
mult in contact cu sine, ceea ce reprezinta sociala. Acest aspect devine evident in cultura
chiar scopul terapiei.
chineza, unde exista obiceiul de a bandaja
Picioarele picioareie fetitelor pentm a ramane mici §i
nefolositoare. Picioml mle era semnul unui

A avea un bun contact cu solul, a fi cu rang socialinalt. In alte culturi, piciorul plat,
picioarele pe pamant (to be grounded) a cu balta plantara prabu§ita, este asociat eu 0
de venit un concept central al bioenergeticii. pozitie sociala joasa, iar balta inalta cu 0 pozi-
Multor oameni Ie lipse§te sentimentul ca au tie sociala ridicata. In bioenergetica, bolta
foarte inalta indica spasticitatea §i contractura

picioare1e bine plantate pe pamant, iar aceasta mu§chilor locali §i un contact deficitar eu

se datoreaza, de cele mai multe ori, lipsei unui soluI, persoana nefiind bine ancorata in real.

contact placut cu corpul mamei in copilaria 2.2. Princi.piul plilcerii §i principiul realitatii
timpurie. Simbolic, mama §i pamantul au

aceea§i semnificatie. Deficitul de contact Cll Phlcerea

solul, la varsta adultil, exprima un deficit de In bioenergetica, placerea este descrisa ca 0
contact cu realitatea. Opusul lui a fi cu "expansiune a organismului total, un flux de
picioarele pe pamant este a sta suspendat (hang sentimente §i energie, curgand spre periferia
up). Exista doua categorii de fapte care pot tine organismului §i spre 1ume. Intr-o analiza
suspendat sau absent din prezent un individ: ultima, emotii1e §i sentimente1e sunt perceptii
conflictele incon§tiente de origine infantila, ale mi§carilor in organism." Nu este vorba

adica trecutul, §i scopurile nerealiste, adid . despre motilitatea con§tienta §i voluntara, care

viitorul sub forma sa de compensare proiectiva. produce putine senzalii in afara celei de depla-
A aduce pacientul in contact cu solul pe care sare in spatiu. ci de motilitatea incon§tienta a
sta (grounding) §i, prin aceasta, a-I aduce in corpuIui, responsabila de spontaneitatea §i ca-
contact cu realitatea si cu prezentul, reprezin- racteml viu a1 mi§carilor §i actiunilor noastre.
ta continutul multor exercitii bioenergetice. In Cand este absenta sau redusa, mi§carile devin
urma experimentarii unor astfel de tehnici mecanice §i lipsite de viata. "Astfel, cand spu-
pacientii relateaza, de obicei, ca se simt nem ca 0 persoana este 1ntr-o stare de placere,
"inradacinati" sau ca-§i simt picioarele aceasta denota ca mi§carile corpului sau, in
extinzandu-se in podea. special cele interne, involuntare, sunt ritmice,

66 Capitolul2

necontractate §i se exprima in afara. Prin ur- Realitate ~i Iluzie

mare, am putea defini sentimentul de placere A§a cum ne-am putut deja da seama,"
ca pe 0 perceptie in corp a unei mi§cari bioenergetica este de aeord cu ideea, con-
expansive: deschidere, indreprare catre, intra- sac rata de psihanaliza freudiana, conform
re in contact, exprimare. Inchiderea, retrage-
rea, retinerea in interior, inhibitia, nu sunt careia viata individului este guvernata de doua
traite ca placere §i pot fi experimentate ca forte: principiul placerii §i principiul realitatii.
Orientarea fiintei umane catre placere este

durere sau anxietate." (Lowen, 1975) primara, in sensul ca ea exist a inca de la

o persoana care traie§te placerea, se mani- lnceput. Orientarea catre realitate este secun-
dara, in sensul ca intervine ulterior, odata cu
festa in afara prin semne vizibile: ochii ii
cre§rerea §i maturizarea individului. Cat de
stralucesc, pidea este calda §i Cll 0 nuanta de bine 0 persoana este orientata in realitate va

roz, gesturile sunt fire§ti §i vii §i are 0 anume influenta eficienta aqiunilor sale indreptate
catre dobandirea placerii. Alternativa la a trai
u§urinta §i blandete In ceea ce face §i in modul in realitate este a trai in iluzie. Realizarea unei
de a fi. Aceste semne vizibile sunt manifestarea

fluxului de senzatii, sange §i energie care curge iluzii necesita de obicei sacrificarea prezentu-

liber catre periferia organismului. Curgerea lui, ceea ce face din persoana care traie§te in

libera este corelatul fiziologic al stiirii debine. iluzie 0 fiinta inapta, prin definitie, sa traiasca

o persoana care experimenteaza neplacerea pE1cerea. In toate structurile caracteriale exista

sau durerea, se manifesta, de asemenea, in imagini, iluzii §i idealuri ale Eului, care com-

afara prin semne vizibile: tristetea ochilor, penseaza infrangerile, e§ecurile §i traumele
paloarea §i raceala pielii, 0 anume rigiditate a suferite. Cu cat mai severa a fost trauma, cu
mi§carilor, 0 lipsa de spontaneitate in compor- atat mai mare va ti investitia de energie 1n
tament. Acest tablou exprima absenta curgerii iluzia care 0 compenseaziL Oricum, in to are
libere a senzatiilor, sangelui §i energiei, cazurile ea este considerabilii, iar cantitatea de
datorita starii de contraqie din organism.
Contractia este corelatul somatic al durerii. La energie deviata catre imagini §i scopuri nerea-
anumite persoane se poate observa un tablou liste nu va mai fi disponibila pentru "aici §i
mixt: 0 parte este calda, moale §i stralucitoare, acum". Iluziile §i idealurile Eului sunt unice ca
§i personalitatea; exista totu§i cateva tipice
fiecarei structuri de caracter, ele vor fi prezen-

iar cealalta este rece, tensionata §i palidii. 0 tate la punctul 2.5.

imagine comuna ne prezinta un bun tonus §i 2.3. Anxietate §i Aparare
culoare In jumatatea superioara a corpului, i11

timp ce jumatatea inferioara ne apare palida §i Ori.entarea primara in viata ~ste cMre
lipsita de tonus. Semnificatia acestei imagini placere §i departe de durere. Ne deschideP1 §i
corporale este ci:l exisHl un blocaj in curgerea
senzatiilor in jumatatea inferioara a corpului, ne1ndreptam spontan catre placere; ne con-
in special a senzatiilor sexuale. 0 aIta imagine tractam §i ne retragem Ia fel de spontan din fata
com una este un corp cald cu maini §i picioare durerii. Cand, in aceea§i situatie, exista §i posi-
reci. Aceasta situatie arata ca tensiunea sau bilitatea placerii §i amenintarea durerii, traim
retinerea este in structurile periferice, cele care anxietate. Acest tip de situatii, in care sunt
fac contactul cu lumea din jur. 0 persoana incluse semnale mixte, sunt cauza anxietatii de
handicapata de tensiuni musculare cronice, fond care insote§te orice tulburare nevrotica
care blocheaza canalele de comunicare ale sau psihotica. Ele apar in copilarie, In relatia

inimii §i limiteaza curgerea fluxului de energie parinte-copil. Atata timp cih ofera hrana, con-
catre periferia corpului, poate suferi in multe
feluri: ea poate simti frustrare §i insatisfactie tact §i stimulare senzoriaIa, parintii sunt 0 sursa
de placere. Foarte curand Insa, ei incep sa fie
asociati §i cu. posibilitateadurerii. Semnalul
mixt genereaza anxietate, iar apararile se dez-

fata de viata, anxietate §i depresie, alienare §i volta. Ele reduc anxietatea, dar concomitent

poate dezvolta tulburari somatice. reduc viata §i vitali tate a organismului. .

Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corpora!a 67

Insa apararile nu blocheaza, in totalitate, imbraca mai multe forme, cinci la numar,
impulsuri1e catre obtinerea placerii. Daca s-ar cunoscute sub denumirea de structuri caracte-
intampla astfel, aceasta ar conduce, incele din
urma, la moartea persoanei. Intr-o analiza riale §i prezentate la punctul urmator. Rolul
dusa la extrem, moartea reprezinta apararea mecanismelor de aparare este de a proteja
totala, completa impotriva anxietalii. ~i, in inima impotriva anxietatii. 0 astfel de perso-
masura in care orice aparare reprezinta 0 limi- nalitate va ridica a mul1ime de baricade 'in
tare a vietH, 0 putem considera ca pe 0 moarte calea anxietatii §i nu va permite ca inima sa sa
partia1a. fie u§or atinsa. in acela§i timp, ea nu va
raspunde lumii din inima. Defensele trebuie
Aceasta este schema generala, care explica lntelese ca un proces evolutiv, la nivele diferite
problemele personalitatii: ele luand forme diferite, a§a cum se poate
observa 'in schema de mai jos.
privare ---... ciiutarea pliicerii ••. frustrare,
Centrul-inima: ceea ce trebuie aparat: a iubi §i
anxietate--.mecanisme de aparare~ pedeapsa a fi iubit.

Pentru a 1ntelege un caz individual, trei fac- Nivelul emotional: sentimente suprimate de
tori sunt importanli: teama, panica, durere,
tristete, furie, disperare.
(a) timpul: cu cat anxietatea a aparut mai
timpuriu, cu atat apanlri1e sunt structurate la Nivelul muscular:
un nivel mai profund; tensiuni musculare cronice,
care impiedica sentimentele reprimate
(b) situatia care a produs anxietatea; sa ajunga la nivelul Eului (con§tiin~ei).

(c) mecanismele de aparare mobilizate pen- Nivelul EuIui: negarea, proiectia, rationalizarea,
tru a-i fa<:~feata. blamarea, nei:ncrederea.

2.4. Adaptare defensiva §i adaptare creativa

Functie de modul 1n care se adapteaza la In cursul terapiei defensele sunt analizate 'in
lume, personalitatea poate oscila intre doua relatie eu experienta de viata a individului §i
extreme: personalitatea care se apara pe sine §i inlaturate cu grija, pentru a elibera inima. 1n-
personalitatea care se exprima pe sine. Le-am terventia terapeutica nu se limiteaza la nivelul
mai putea denumi personalitate care stagneaza Eului. 0 persoana poate deveni con§tienta de
§i personalitate care cre§te. Prima se raportea- ra1ionalizarile sale, dar aceasta rareori ii va
za defensiv la lume, cealalta expresiv §i creator. afecta tensiunile musculare sau ii va elibera
Ceea ce Ie diferenliaza este prezenta, in primul
caz, absenta in al doilea, a mecanismelor de sentimentele suprimate. Aeesta este punctul
aparare. Modelul structural al personalitatii, slab al abordarii exclusiv verbale, specificS. psi-
propus de bioenergetica, cuprinde patru nivele hanalizei. Dad tensiunile musculare raman
esentiale: 'in centru se afla inima; acest miez
este invelit de trei sraturi dispuse sub forma neatinse, con§tiinta recent dobiwdita risca sa
unor cercuri concentrice: emotional, muscular alunece 'intr-un tip nou de fa!ionalizare, mai
§i con§tiinta (Eul). Functie de modul de adap- subtil.
tare, defensiv sau expresiv, pentru care perso-
nalitatea apteaza, continutul fiecarui strat va fi Personalitatea Expresiva
diferit.
Este caraeterizata prin absenta mecanisme-
Personalitatea defensiva lor de aparare, astfel incat to ate impulsurile
inimii curg liber catre periferia corpului §i spre
Este caracterizata prin prezenta mecanis- lume. Persoana "pune inima" in tot ceea ce
melor de aparare. Cum acestea pot fi de mai face, indiferent ca este yorba de munca, joe,
multe tipuri §i personalitatea defensiva poate relatii interpersonale sau sex. Este vie, pentru
ca raspunde emotional in toate imprejurarile;
poate fi bucuroasa sau sup arata, furioasa sau
entuziasta, functie de situatie.

J

68 Capitolul2

Sentimentele sale sunt adecvate momentu- inseamna ca analistul bioenergetician gliseaza
de la suprafata corpului catre profunzimile psi-
lui prezent §i autentice, deoarece nu mai sunt hismului, ajungand la problemele mai comple-
contaminate cu energia emotiilor suprimate, xe pe care individulle are;
de origine infantiliL Mu§chii fiind eliberati de
tensiuni, mi§carile §i actiunile sunt eficiente §i (b) terapeutic: aceasta se refera lainterven-
pline de gratie. A§a cum se observa mai jos, tia tehnica specifica, orientata spre Inlaturarea
cele patm nivele ale personalitatii sunt coordo- blocajelor, prin care individul este ajutat sa se
nate §i expresive, nu defensive. elibereze de limitarile impuse de experientele
trecutului §i sa-§i sporeasca astfel vitalitatea,
Centrul-inima: ceea ce trebuie exprimat, pentru a trai plenar prezentul.
acceptat:' a iubi §i a fi iubit
Plecand de la tipul de mecanisme de
Nivelul emotional: sentimente exprimate de aparare mobilizate, in bioenergetica, au fost
bucurie, pl:kere, durere, descrise cinci structuri caracteriale: schizoida,
suferinta. orala, psihopata, masochista §i rigida.

Nivelul muscular: gratie, coordonare, eficienta 2.5.1 Structura de Caracter Scbizoida
actiunilor §i mi§carilor.
Descriere
Nivelul Eului: con§tiinta de sine, afirmare de
sine, stapanire de sine Doua tendinte, de obicei bine compensate,
sunt caracteristice pentru personalitatea schi-
2.5. Structurile caracteriale zoida:

Caracterul (a) tendinta spre disociere a unita!ii perso-
naliHltii. De exemplu, gandurile tind sa fie
Este definit ca un pattern fixat de compor- disociate de sentimente;
tament sau strategia, apararile pe care Ie dez-
volta un individ in situatii care implica (b) tendinta de a se retrage in interior, de a
obtinerea placerii. La nivel somatic, caracterul rupe sau pierde contactul cu lumea sau realita-
este structurat sub forma unor tensiuni muscu- tea externa. Termenul schizoid descrie 0
lare cronice, incon§tiente in general, care
blocheaza sau limiteaza posibilitatea impulsu- persoana al carei Eu este slab, iar contactul cu
rilor de a se exprima. La nivel psihic, caracte- ceea ce simte §i cu propriul corp este redus
rul apare sub forma mecanismelor de aparare drastic.
ale Eului: rationalizare, negare, proiectie §.a.
Structura de caracter este cel mai bun compro- Conditia bioenergeticil
mis pe care persoana a fost capabila sa-l faca in
situatiile timpurii de viata. Din pacate, ea a Energia este retrasa din organele care fac
ramas fixata la acest compromis, de§i situatiile contactul cu lumea externa: fata, maini,
s-au schimbat §i ea sau el au devenit adulti. organe genitale, picioare, intrucat acestea sunt
deconectate de centru (inima). Fluxul energe-
Cheia intelegerii personalitatii sta in cores- tic nu curge liber, de la centru catre periferie,
pondenta dintre atitudinea psihica §i atitudinea ci este blocat de tensiuni musculare cronice la
musculara, ceea ce face posibila "citirea" situ-
atiei psihologice dupa "harta" corporala §i baza capului, umeri, pelvis §i articulatia §oldu-
vice-versa: explicarea unei atitudini corporale lui. Functiile acestor organe vor fi, astfel, diso-
prin elemente ce tin de dinamica psihismului. ciate de simtamintele centrului (inimii).
Determinarea structurii caracteriale are dublu
scop: Incarcatura energetica interna tinde sa in-
ghete in zona de nucleu. Ca urmare a acestei
(a) diagnostic: aceasta se refera la "citirea" comprimari, incarcatura po ate deveni explozi-
tensiunilor musculare cronice, a blocajelor va §i poate erupe in acte de violentiL Aceasta se
energetice §i "traducerea" lor intr-un limbaj intampla cand apararile cad §i organismul se
care exprima dificultatea psihologica; ceea ce treze§te invadat de 0 crqtere a energiei, pe
care nu este obi§nuit sa 0 manipuleze. Exista 0
divizare energetica a corpului, la nivelul taliei,
avand drept rezultat lipsa de integrare a celor
doua jumatati, superioara §i inferioariL

Analiza bioenergetica - 0 terapie centraUi pe comunicare corporalii 69

Caracteristici fizice rejeqia manifestate de mama fata de copil.
Copilul se simte amenintat §i se teme ca orice
• COrpul: este ingust §i contractat, in intrebare, cerere sau afirmare de sine vor con-
majoritatea cazurilor. Atunci cand exista ele- duc;e la anihilarea sa.'
mente paranoide in personalitate, corpul pare
mai atletic. • Istoria -vietii individului arata Jipsa
oricarui sentiment putemic de siguranta sau
• Zone de tensiune: la baza craniului, bucurie. In copilarie, co§marele erau ceva
articulatia.- umarului, articulatia 'piciorului, obi§nuit. Retragerea §i comportamentul none-
centura pelviana §i in jurul diafragmului. motional erau atitudini tipice, insotite
Utima este, in general, atat de severa ca tinde ocazional de izbucniri de furie. Acestea sunt
sa rupa corpul in doua. Spasticitatea domina in coordonate ale comportamentului autist.
mu§chii mici care inconjoara articulatiile. Ca
urmare, se poate observa, la acest tip, fie 0 • Data fiind aceasta istorie, copilul nu a
inflexibilitate extrema, fie 0 hiperflexibilitate a avut de ales, pentru a supravietui, dedit sa se
articulatiilor. disocieze pe sine de realitate (viata imaginara
intensa) §i de corpul sau (inteligenta abstracta).
• Fata: este ca 0 masca. Ochii sunt lipsiti de
viata §i nu fac contact. 2.5.2 Structura de Caracter OraHl

• Membrele: mainile atama ca un apendice, Descriere
mai degraba decat sa fie 0 extensie a corpului.
Picioarele sunt contractate §i reci; greutatea Trasaturile care caracterizeaza aceasta
corpului cade in afara.
personalitate sunt cele tipice stadiului oral de
• Adesea exista 0 discrepanta marcata intre dezvoltare: dependenta, tendinta de a se agata
cele doua jumatati ale corpului; in multe cazuri de ceilalti, agreslvitate scazuta, nevoia ca
ele par ca nu apartin aceleia§i persoane. Sub ceilalti sa-l sprijine §i sa-i poarte de grija. La
tensiune, intr-o pozitie arcuita" linia corpului anumiti indivizi aceste trasaturi sunt mascate
apare rupta: capul, trunchiul §i picioarele sunt, de atitudini compensatorii, cum ar fi afi§area
de obicei, in unghi unul fata decelelalte. unei independente exagerate.

Corelate psihologice Conditia bioenergetidl

• Un inadecvat sentiment al sinelui, Structura orala este, din punct de vedere
datorat lipsei de identificare cu corpul. energetic, subincarcata. Huxul energetic cir-
cula catre periferie, dar slab. Deficitul de
• Lipsa conexiunii energetice intre cap §i energie §i forta este mai mare in partea infe-
restul corpului determina divizarea personali- rioara a corpului. Toate punctele de contact cu
tatii in atitudini opuse. mediul sunt subincarcate. Ochii sunt slabi, cu
tendinta la miopie, iar nivelul excitatiei sexua-
• Granitele Eului slab conturate (corelatul Ie este redus.
psihologic al deficitului energetic la periferie).
Aceasta slabiciune determina, 0 rezistenta Caracteristici fizice
scazuta la presiunileexteme, hipersensibilitate
§i retragere in autoaparare. • Corpul: tinde sa fie lung §i subtire (tipul
ectomorf al lui Sheldon). Difera de tipul
• Tendinta de a evita relatiile afective, schizoid prin aceea ca nu e contractat.
intime. Aceste relatii sunt de altfel greu de Musculatura este subdezvoltata, dar nu este
stabilit, datorita lipsei de incarcare energetic a a incordata ca la tipul schizoid. Adesea apar
structurilor periferice. semne fizice de imaturitate. Anumite femei au
corpul ca de copil. Pelvisul este mai mic decat
• Comportament neautentic; a mai fost normal, atat la barbati cat §i la femei. Parul de
denumit comportament "ca §i cum"- ca §i pe corp este, de obicei, redus.
cum ar fi bazat pe ceea ce simte, actiunile insa
nu exprima sentimentele. • Membrele: deficitul de dezvoltare se
observa mai ales la picioare §i maini.
Factori etiologici §i istorici

• Experienta timpurie, care sta la baza
structurii schizoide, include ostilitatea §i

70 Capitolul2

Picioarele sunt lungi §i sub~iri, laba picioru- 2.5.3 Structura de Caracter Psihopata
lui este sub~ire §i ingusta. Picioarele nu dau
impresia ca ar fi capabile sa sustina corpul. Descriere
Corpul manifesta tendin~a de a se prabu§i,
datorita slabiciunii sistemului muscular, mai Esenla structurii psihopate este negarea
ales. sentimentelor. Aceasta atitudine este diferita
de cea a sehizoidului care se disociaza de sent.i-
• Respiratia: este superficiala, datorita mentele sale. La personalitatea psihapata,
nivelului sci'izut de energie. Privarea, in stadiul mintea se apleaca asupra corpului §i sentimen-
oral, a redus farta impulsului de a suge. telaI', in special a celor sexuale, dar nu pentru
Respira~ia buna depinde de abi]jtatea de a a dobi'indi placerea, ci pentru a Ie manipula §i
suge. a Ie subordona in favoarea unei imagini a
Eului. Exista la toate structurile psihopate a
Corelate psihologice mare investitie de energie in propria imagine.
CeliHalt aspect caracteristic al acestei structuri
• Diticulta~i de a sta pe propriile picioare, este nevoia de putere §i control.
1:1 modul propriu §i la modul figurat.
Conditia bioenergetica
• Tinde sa se agate de ceilal~i, dar aceasta
tendin~a poate fi mascata (compensaUl) de 0 ExistS. doua structuri earacteriale psihopa-
atitudine exageraHi de independenta. Incapa- tice diferite: "puternicul" §i seductivul.
citate de a sta singur. Are 0 nevoie exagerata de
contact eu ceilalti, de dHdura §i suportul Jar. Tipul "puternic": are 0 deplasare marcata a
energiei catre cap, concomitent eu reducerea
• 0 aWl atitudine tipica este sentimentul ca incarcaturii in partea inferioara a corpului.
i se datoreaza ceva. Cele doua jumatati ale carpului sunt dispro-
portionate; jumatatea superioan'i fiind mai
• Sufera din cauza unei senzatii de gol mare §i mai dominanta in aparenta. Diafrag-
interior. Aceasta senzaIie reflecta suprimarea mul §i mu§chii taliei sunt contractati, impiedi-
sentimentului intens de dor, care, daca ar fi cand fluxul de energie §i sentimente sa curga in
exprimat, s-ar manifesta printr-un strigat pro- jos. Pelvisul este subincarcat §i rigid.
fund §i 0 respiratie completa.
Tipul seductiv: §i aici exista 0 tulburare a cur-
• Tendinta la depresie este patognomonica gerii energiei intre cele doua jumatati ale cor-
pentru structura orara. pului. Spre deosebire de primul tip, pelvisul este,
in acest caz, supraincarcat energetic, dar de-
Factori etiologici §i istorici conectal. Spasticitate marcata a diafragmului.

• Experienta timpurie, care sta la baza Caracteristici fizice
structurii orale, este lipsa figurii calde §i
suportive a mamei, ca urmare a mortii ei, bolii Tipul "puternic": Corpul arata 0 dezvoltare
sau absentei cauzate de necesitatea de a munci. disproportionata a jumatatii superioare.
Aceasta da impresia de fotografie marita §i
o Istoria vietii arata adesea 0 dezvoltare corespunde imaginii marite a Eului, pe care
precoce; invata sa vorbeasca §i sa mearga mai individul a are. Jumatatea inferiaara este mai
devreme dedit normal. Aceasta dezvoltare
ingusta §i poate manifesta slabiciunea specifica
poate fi explicata ca un efort de a infrange, structurii orale. Corpul este rigid. Ochii Ie
prin dobandirea independentei, sentimentul
de lipsa. Adesea exista episoade de dezama- fixeaza sau te privesc eu nelIlcredere. £i nu
gire, in copilaria timpurie, cand el sau ea
incearca sa se indrepte catre tata sau alti sunt deschi§i complet; inchiderea ochilor,
apropiati, pentru a obtine contact, dildura §i pentru a vedea §i a intelege este caracteristica
suport. Asemenea dezamagiri pot lasa un sen- pentru tipul psihopat.
timent de amaraciune in personalitate.
Tipul seductiv: Carpul este mai regulat §i nu
Episoadele depresive in copilaria tarzie §iin are aspectul de fotografie marita. Spatele este,
adolescenta sunt tipice. in general, hiperflexibil.

Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporalii 71

Zone de tensiune: ambele tipuri au 0 spasti- ridicandu-se deasupra ei, fie §i-o va realiza,
citate marWl a diafragmului. Sunt tensiuni manipulandu-§i parintii.
marcate In segmentul ocular al corpului (ochii
§i zona occipitala). Tensiuni musculare severe • Istoria releva, Intre parinte §i copil, 0
pot fi palpate de-a lungul bazei craniului, In lupta pentru dominanta §i control. AIte date
ceea ce am putea denumi segmentul oral. sunt greu de aflat, pentru ca tendinta psihopa-
Aceste tensiuni reprezinta 0 inhibitie a im- tului de a-§i nega sentimentele include §i
pulsului de sugere. negarea experientei.

Corelate psihologice 2.5.4. Structura de Caracter Masochista

• Capul este supralncarcat energetic, ceea Descriere
ce Inseamna ca exista 0 hiperexcitare a
aparatului mental, consHind In aprecieri conti- Tendinta esentiala a structurii masochiste
nue despre cum poate fi controlata §i este submisivitatea. Individul sufera §i se
manipulata 0 situatie. plange, dar ramane supus. El manifesta
supunere In comportamentul exterior, dar In
• Are nevoie de cineva pe care sa-l con- interior traie§te este exact opusul: are
troleze, Ins a aceasta 11face §i pe el dependent sentimente puternice de ostilitate, ciuda,
de eel controlat. Astfel, un anume grad de negativism §i superioritate. Aceste sentimente
oralitate exista In orice structura psihopata. sunt Insa blocate de teama ca ar putea exploda
Intr-un comportament violent. El se opune
• Negarea sentimentelor reprezinta, In acestei explozii printr-un patern muscular de
ultima instanta, 0 negare a nevoii. Manevra retinere In interior. Mu§chii gro§i §i puternici
consta In a-I face pe ceilalti sa aiba nevoie de Impiedica arice afirmare directa §i permit doar
el, astfel Incat sa nu trebuiasca sa-§i exprime vaicarelilor sa-i strabata.
propria nevoie. Astfel el reu§e§te sa fie
Intotdeauna deasupra celorlalti. Conditia bioenergetic a

• N evoia de a fi In varf §i de a reu§i este atat In contrast cu tipul oral, masochistul este
de puternica In cat persoana nu poate admite 0 plin de energie. Aceasta energie este Insa
Infrangere. Ea trebuie sa fie victorioasa In orice retinuta In interior, dar nu Inghetata ca la
context. schizoid. Datorita retinerii' severe, organele
periferice sunt slab Indircate. Energia nefiind
• Sexualitatea este adesea folosita In jocul eliberata, actiunile expresive sunt limitate.
puterii; placerea sexuala este Intotdeauna Retinerea este atat de severa Incat determina
secundara performantei sau cuceririi. comprimarea §i strangerea organismului.
Strangerea (colapsul) apare la nivdul taliei, ca
Factori etiologici §i istorici §i cum corpul s-ar Incovoia (supune) sub pova-
ra tensiunilor sale. Impulsurile care merg In
• Experienta timpurie, care sta la baza sus §i In jos sunt blocate la nivelul gatului §i
structurii psihopate, este seductia sexuala exer- mijlocului, ceea ce explica tendinta acestei
citata incon§tient de parinte. Comportamentul structuri de a trai an.xietatea. Extensia corpului
seductiv urmare§te sa-lIege pe copil de parinte este sever limitaUi, iar tendinta este spre
§i satisface nevoile narc isice ale acestuia din scurtare.
urma. Dar, un parinte seductiv este totodata §i
un parinte rejectiv, la nivelul nevoii copilului Caracteristici fizice
de suport §i contact fizic. Aceasta lipsa de con-
tact §i suport este responsabila de elementul • Corpul: este scurt, gros §i musculos.
oral prezent In structura psihopata. Relatia Gatul este scurt §i gros, sugerand 0 tragere
seductiva creaza un triunghi In care copilull§i catre interior a capului.
provoaca parintele de acela§i sex, ceea ce
Inseamna 0 bariera In fat a necesarei identi- • Pelvisul: este tras inainte, fesele sunt
ficari cu acesta, §i se identifica cu parintele stranse §i aplatizate. Aceasta postura seamana
seductiv. In aceasta situatie, confruntat cu cu cea a unui caine cu coada Intre picioare.
nevoia de contact, copilul fie §i-o va deplasa,

72 Capitolul2

• Pielea: tinde sa aiba 0 nuanta mai mama sa vada ... "). Senzatia de a fi prins in
1'nchisa, datorita stagnarii energiei. Din motive cursa, de a nu vedea nici 0 ie§ire, urmata de
care nu sunt cunoscute, parul de pe corp este, ciuda ~i tendin~a spre negativism sunt, in
1'ngeneral, bogat. copilarie, experiente comune.

Corelate psihologice 2.5.5 Structura de Caracter lligida

• Datorita retinerii severe 1'n interior, Descriere
agresivitatea este 'redusa puternic. In locul
agresivitatii exista comportamentul provoca- TrasiHura esentiala a acestui tip este rigidi-
tiv, al dirui scop este sa determine 1'npartener tatea. Individul sta teapan §i mandru: i§i tine
un nlspuns putemic, care sa-i dea posibilitatea capul sus §i spatele drept. Aceste trasaturi ar
masochistului sa reactioneze violent §i putea fi pozitive, daca nu ar fi defensive.
exploziv. Rigiditatea, in acest caz, reprezinta 0 aparare
1l11potriva unei tendinte masochiste de fond.
• DatOrila aceleia§i retineri, afirmarea de Rigidul sta in garda, i§i retine sau amana
sine este limitata §i ea. In locul asertivitatii impulsurile de a se deschide §i a se indrepta
exista obiceiul de a se plange. Vilicareala este catre, pentru ca nu-i place sa se profite de el,
singurn expreSle vocala care iese u§or printr-un sa fie folosit san prins in capcana. Aceasta
gat sugrumat (contractat). re1inere sau amanare provine dintr-o pozitie
puternica a Eului, 0 capacitate mare de control
• Stagnarea energiei, datorita relinerii in asupra comportamentului §i este sustinuta,
interior, 1'igenereaza senzatia ca este impot- suplimentar, de pozitia puternica pe care 0
molit 1'nmocirla, incapabil sa se mi§te liber. ocupa sfera genitalii. Astfel, personalitatea este
bine ancorata la ambele extreme ale corpului,
• La nivel con§tient, masochistul se identi- ceea ce conduce 1a un bun contact cu reali-
fica cu 0 persoana supusa. La nivel incon§tient,
aceasta atitudine este contrazisa de sentimen- tatea. Din pacate, individu1 pune accent
exagerat pe realitate, tocmai pentru a se apara
te1e de ostilitate, negativism §i ciuda. Perso- impotriva efortului catre p1acere, iar acesta
nalitatea masochista trebuie sa-§i elibereze devine conflictul fundamental 0.1tipu1ui rigid.
aceste sentimente reprimate, 1'nainte de a pu-
tea raspunde liber situatiilor vietii. Conditia bioenergetic a

• Exista 0 mare anxietate de castrare 1'n La aceasta structura, inima nu este desparti-
ta de periferie, dar, datorita dezvoltarii puternice
acest caracter, inclusiv sub forma fricii de a fi a Eului, persoana actioneaza "din inil11l1",sub
separat (taiat) de relatii1e parentale, care ofera un control puternic insa. Retinerea este doar
dragoste, dar conditionat. periferica: permite sentimentelor sa curga, dar
limiteaza exprimarea lor. Toate puncte1e pe-
Factori etiologici ~i istorici riferice, de contact cu realitatea, sunt semnifica-
tiv incarcate. In plan comportamental, aceasta
• Experienta timpurie, care sta la baza se manifesta ca abilitate de a testa realitatea
structurii masochiste, include vinovatia §i
inferioritatea. Tipul masochist se dezvolta in mainte de a actiona. Principalele arii de tensiune
familii 1'ncare dragostea §i acceptarea sunt com- sunt mu§chii lungi ai corpului. Rigiditatea este
binate Cll represiunea severa. Mama este domi- determinata de spasticitatea combinata a
l11u§chilor flexori §i extensori §i poate fi mai
nanta §i se sacrifica; tatal este pasiv §i submisiv. accentuata sau nu. Cand retinerea este mode-
Mama dominanta sufoca literalmente copilul, rata, aceasta structura este vie §i vibranta.
care este racut sa se simta extrem de vinovat
Caracteristici fizice
pentru orice incercare de a-§i declara indepen-
denta sau de a-§i afirma 0 atitudine negativa. Corpul apare proportionat, armonios,
Orice tentativa de rezistenta, inclusiv accesele conectat §i viu. Ochii stralucesc, pielea e bine
de furie, este cu promptitudine strivita.

• Istoria arata, in aproape toate cazuri1e, 0
atentie exagerata acordata de mama mancarii
§i defecatiei copilului ("Fii baiat bun §i
mananca-ti toata mancarea" sau: "Las-o pe

Ana!iza bioenergetica -- 0 terapie centraUi pe comunicare corporalii 73

coloratii, gesturile §i mi§carile sunt vii. In ciuda 2.5.6 Concluzii
acestui fapt, anumite elemente dizarmonice,
descrise la celelalte tipuri, pot fi uneori obser- Conflictul bazal
vate. Cand rigiditatea este severa, trasaturile
descrise mai sus se estompeaza: coordonarea §i Fiecare structura de caracter are la baza un
gratia mi§carilar se reduc, pielea devine palidii
sau gri, stralucirea ochilor dispare. conflict intre tendinte aparent opuse:
• schizoid: existenta vs. nevoie
Corelate psihologice
("Daca imi exprim nevoia de apropiere,
o Acest tip este orientat spre lume, existenta mea e amenintata.")
ambitios, competitiv §i agresiv. Pasivitatea este
experimentata ca vulnerabilitate. Este incapa- • oral: nevoie vs. independenta
tanat §i mandm. Este retinut, ascuns, indirect, ("Daca sunt independent trebuie sa renunt la
nu-§i'arata trairile, pentru ca se teme ca daca orice nevoie de suport §i caldura.")
§l-ar dadrumul ar putea fi luat drept prost. Este
o persoana care iube§te la nivelul senti- • psihopat: independenta vs. apropiere
mentelor, dar nu §i al aqiunilor. La el mandria ("Nu ma pot apropia, daca te las sa ma contro-
este legata de sentimentul iubirii: 0 respingere lezi sau sa ma folose§ti.")
a iubirii sale sexuale constituie 0 rana in man-
dria sa; 0 insulta adusa mandriei sale inseamna • masochist: apropiere vs. libertate
un refuz al iubirii sale. ("Daca sunt liber nu 0 sa ma mai iube§ti.")

o Caracteml rigid include: tipul compulsiv • rigid: libertate vs. abandonare in iubiie
clasic; tipurile narcisic §i falic, orientate spre ("Pot fi liber, daca nu-mi pierd capul §i nu ma
potenta erectiva (la barbat); tipul victorian de abandonez in iubire.")
isterie, care folose§te sexul ca pe 0 aparare
impotriva sexualitatii, descris de Reich (la Relatiile apropiate
femei).
Structura caracteriala define§te modul in
Factori etiologici si istorici care un individ i§i satisface sau l1U nevoia de
dragoste, intimitate, apropiere §i eforturile sale
Individul apartinand tipului rigid nu a avut orientate catre placere.
in copilarie traume severe, care sa duca la
atitudini defensive serioase. Experienta tim- o Caracterul schizoid evita apropierea
purie, care sta la baza acestei structuri, este intima.
frustrarea erotica, in specialla nive1ul genital.
Aceasta s-a manifestat ca prohibitie a mastur- o Caracterul oral poate stabili 0 relatie
barii infantile §i, de asemenea, in relatie cu apropiata doar pe baza nevoii sale de caldura §i
parintele de sex opus. Respingerea incercarilor suport, adica doar pe 0 baza infantila.
sale de a obtine placere sexuala a fost interpre-
tata de copil ca 0 tradare a efortului sau catre • Caracterul psihopat se poate relaliona
iubire; pEicere sexuala §i iubire fiind in mintea doar cu cei care au nevoie de el. Atata timp cat
unui capil sinonime. Cum exprimarea deschi- este dorit §i 1:ntr-o pozitie din care sa poata
sa a iubirii ca dorinta de intimitate §i placere controla relatia, el permite unei oarecare
erotica a intalnit respingerea parintilor, tipul apropieri sa se dezvolte.
rigid se va manifesta indirect §i ell precautie
pentru a atinge acest scap. El nu manipuleaza • Caracterul masochist este, surprinzator,
asemeni caracterului psihopat, ci face ca lucru- capabil sa stabileasca relatii apropiate, pe baza
rile sa decurga astfel ineat sa ca§tige apropierea atitudinii sale submisive. Oricum, este varianta
pe care §i-0 dore§te. cea mai intima dintre cele descrise pana acum.
Teama structurii masochiste este ca daca §i-ar
exprima sentimentele negative sau §i-ar decla-
ra independenta, aceasta ar conduce la pierde-
rea relatiei §i separare.

• Caracterul rigid stabile§te relatii destul de
apropiate, dar ramane "in garda", in ciuda
aparentei de intimitate §i angajare.

Iluziile compensatorii

• Caracterul schizoid: compensarea la a fi

74 Capitolul2

rejectat este sa se vada pe sine ca fiind superi- se exprime niciodata. Stagnarea in aceasta
or, special, neapartinand parintilor sai, adop- conditie va genera un individ incapabil sa se
tat, "un print in dizgratie". exprime pe sine §i inapt pentru placere.

• Caracterul oral: compensarea la Jipsa §i Grice persoana nevrotica, traie§te, intr-o
deficit este sa se vada pe sine in centrul masura mai mare sau mai mica, ill afara lumii;
atentiei, plin de energie §i sentimente. Exista prin urmare, unul dintre scopurile terapiei va fi
momente dind iluzia trece in act, iar el devine amplificarea contactului cu lumea. Insa, pen-
excitat §i volubil, exteriorizand un flux impre- tru a putea intra in contact cu lumea, persoana
sionant de idei §i sentimente. Dar, cum struc- trebuie sa stabileasca mai intai un bun contact
turii orale ii lipse§te necesarul de energie, aceste cu sine. Cum zona de contact cu lumea a
episoade sfar§esc In depresle.
oricarei fiinte este corpul, relatia cu el devine
• Caracterul psihopat: compensarea la a fi esentiala. A munci, pentru a intra In relatie cu
neajutorat §i lipsit de putere, in mainile unui propriul corp, este 0 idee care contrazice
parinte seductiv §i manipulativ, este iluzia ca ar simtul comun, datorita obi§nuintei de a crede
fi posesorul unei puteri secrete. Cand tipul psi- ca el ne apartine. A§a este; insa, in masura in
hopat prime§te intr-adevar putere, §i nu rareori care traim ca mnte fragmentate, 0 cerinta
se intampla, se poate ajunge la 0 situatie peri- esentiala este reintegrarea lui.
culoasa, pentru ca el nll poate diferentia lntre
puterea reala §i cea imaginara. Puterea poate fi Majoritatea exercitiilor bioenergetice au
folosita nu in sens constructiv, ci pentru a ali- drept scop inlaturarea sau reducerea blocajelor
menta 0 imagine hipertrofiata a Eului. ce impiedica asimilarea experientei. Atata limp
cat energia individului este fie blocata in trecu-
• Caracterul masochist: compEmsarea la a tul sau infantil, fie orientata catre un viitor
se simti vinovat §i inferior este iluzia ca ar fi compensator, populat cu scopuri nerealiste, el
mai competent decat ceilalti §i superior lor. va ramane suspendat, in afara prezentului §i a
Este tipid explicarea e§ecurilor prin propozitii realitatii. Analiza bioenergetica urmare§te sa
de genul "nu am incercat din rasputeri", ceea elibereze aceasta energie §i, racand-o disponi-
ce inseamna ca, dadl ar fi vrut intr-adevar, ar bila pentru "acum §i aici" , sa redeclan§eze pro-
fi reu§it rara indoialiL cesul cre§terii. "Multi oameni vin la terapie
pentru ca simt cum cre§terea lor s-a impot-
• Caracterul rigid: compensarea la frus- malit", spune Lowen, iar eu alta ocazie
trarea erotica este sa se vada pe sine ca pe 0 adauga: "fericirea este con§tiinta cre§terii."
persoana iubitoare, a carei dragoste nu este
apreciata. Tipul rigid este 0 persoana care Nivelele terapiei
iube§te, dar nu-§i exprima deschis iubirea, de
teama sa nu fie tradat in sentimentele sale. Analistul biaenergetician lucreaza simultan
Iubirea sta ascunsa, sub control, ellnsa nu se la doua nivele: nivelul energetic (lucrul cu cor-
vede pe sine 'ca atare. pul) §i nive] verbal (munca analitica).

3. Terapia Bioenergetica (a) Lucrul cu corpul are drept scop resta-
bilirea balantei energetice, adicii a echilibrului
Obiectivul terapiei dintre indrcare §i descarcare. Indrcarea cu
energie se obtine, in principal, prin tehnici sau
Bioenergetica urmare§te sa-l faca pe om sa exercitii care provoaea 0 respiratie eompleta §i
funqioneze plenar, la nivelul intregului sau profunda; cantitatea de oxigen din corp
potential energetic, astfel incat sa se poata ereseand, nivelul energiei cre§te. La fel ca in
exprima pe sine lntr-un mod creator, sa se terapia reichiana sau in yoga orientala, respi-
simta viu §i sa experimenteze placerea. Functi- ratia este de 0 importanta centrala in bioener-
onarea sub propriul potential echivaleaza cu 0 getica. Descarcarea energiei presupune inlatu-
moarte partiala, in sensul ca, anumite parti din rarea blocajelor exprimate sub forma tensiu-
propria mnta, datorita blocajelor, nu ajung sa nilor musculare cronice, prin contact, presiune
fizica §i exercitii. Eliberarea emotiilor repri-
mate, de obicei prin strigat sau plans, se alatura

Analiza bioenergetica - 0 terapie centrat& pe comunicare corporala 75

in mod natural. Cand incarearea §i descarcarea Gind cenzurile cad, ea devine copiLhoasa.
func\ioneaza ca 0 unitate, curgerea libera a
t1uxului de energie §i senzatii in corp este resta- Situatia este §i mai evidenta la eei care beau. La
bilita. ,,0 persoana se exprima pe sine prin
aCliuni §i mi§cari. Ciind exprimarea este libera, nivel corporal, amestecul se reflecta intr-o ex-
ea traie§te satisfactie §i placere, datorit3.
descarcarii energiei. Phkerea stimuleaza orga- presie dura, contractata, retinuta §i imbatrani-
nismul sa-§i creasca activitatea metabolica;
aceasta cre§tere se reflecta imediat in profun- Ui, alaturi de care este afi§ata, din cand in
zimea §i totalitatea respimliei. In prezeqa
placerii, activitiitile invo1umare ritmice ale cand, 0 expresie de baietandru zambind eu
organismului funqioneaza 1a un nivel optim."
gura pana la urechi §i sugenind imaturitatea.
(b) Secventa analitidl a tempiei bioenerge-
tice consHl in ascultarea istoriei pacientului, in Genul de conflicte menlionate mai sus apar
"l:itirea" ei 3§8 cum eSIe lntiparita 1a nivelu!
corpilui, irnpOliants flind, ca §i pentru psiha- atunci dnd 0 nevoie, care este naturala pentru
nalizzl, istori:1 timpurie. Scopul muncii analiti-
ce estc identificarea conflictelor incon§tiente o anumita etapa de varsta, nu este pe deplin
de natura infantiHi §i integrarea zondor repri-
mate ale personalitatii, alienate fa~a de Ego. exprimaUi §i satisfacuta la ace a varsta. Supri-
De cate orl un asH'el de conflict intern, cu
fildacini adanci in copilarie, este rezolvo.t, marea dorinlelor infantile nu Ie e1imina pe
!livelu] energetic 0.1 organismului cre§te, co.ur-
mare a disponibilizarii energiei folosite pana in acestea decat din con§tiinta, ele ramanand ac-
acel moment pentru mecanismele de aparare
(simpla cre§tere a energiei, prin respiralie, este tive la nivelele subterane ale psihismului. Pe
insuficienta; in depresie, spre exemplu, miezul
problemei 11 constituie inabilitatea persoanei masura ce organismul crqte, noi nivele se ada-
de a mentine acest nivel crescut, prin ea
insa§i). Multi adulti sunt impiedicati sa tfili- uga personalitatii, odata eu fiecare etapa de
asca momentul prezent §i limitati sa se expri-
me, datoritil conflictelor intre nevoile infantile V3.rst3.c,are aduce cu sine experienta sa specifi-
ramase nesatisIacute §i cerintele vietii adulte.
Un a5tfel de conflict este intre solicitarea vars- c!), a§a cum apare mai jos:

tei adulte de a fi independent §i dorinta r,--,op'r1, ml.C : dragoste §i placere
incon§tienta de a fi sprijinit §i ingrijit. Acest
amestec se va regasi in comportament, dar se Copil : creativitate §i imaginatie
va retlecta §i la nivelul corpului. Astfel, persoa-
no. paate manifesto. 0 independenta exageraHi, Baiatjfata : joc §i distractie
aL'ituri de tearna de a sta singura §i incapaci- Tanar : romantism §i aventura
tatea de a ilia decizii. Aspectele infantile ale : realitate §i responsabilitate
corpului pot sa apara co. maini mici, picioare Adult
subtiri, incapabile sa sustina trunchiul, muscu-
latura subdezvoltatii, lips ita de potentialul Cre§terea inseamna, de fapt, 0 expansiune a
agresiv necesar indeplinirii dorintelor §i scop- con§tiintei, in sensul ca fiecare nivel reprezin-
urilor. Un alt conflict poate fi intre dorinta de ta 0 noua con§tiinta a sinelui, a potentiali-
joc a copilului §i realismul adultului. La tatHor sale §i a relatiilor sale cu 1umea. Nivele
suprafala persoana apare serioasa, adesea nu se exclud, ci se adauga, fiecare ramanand
rigida, muncind din greu §i rnoralizatoare. viu §i functional in adult. Atunci cand accesul
este liber la to ate nivele1e, personalitatea este

integrata §i libera de conflict. Atunci cand, la
anumite nivele, accesul este blocat, datoriUi
reprimarii experientei, personalitatea se afla in
conflict §i este, prin urmare, limitatiL Experi-
entele care definesc fiecare etapa de varsta,
daca nu sunt integrate, vor nimane separate §i
incapsulate, ca ni§te corpuri straine, alienate
fat a de Eu. "Un adult sanatos este un nou-
nascut, un copil, un baiat sau 0 fata §i un tanar.
Simtu1 realitatii §i responsabilitatea, pe care Ie
poseda, includ nevoia §i dorinta de apropiere §i
dragoste, abilitatea de a fi creativ, libertatea de
a se distra §i spiritul de aventura. El este 0 flinta
umana integrata §i pe deplin con§tienta."
(Lowen,1975)

4. Exemple §i Aplicatii

Un Exercitiu Bioenergetic: Caderea (Al.
Lowen, Bioenergetics, 1975, pag. 203-206)

76 Capitolul2

"Mai intai, permiteti-mi sa spun ca acest cu aceste forte. lndiferent de originea sa, orice
exercitiu, pe care il gasesc foarte eficient, rezistenta reprezinta, in prezent, folosirea
reprezinta doar unul dintre procedeele de incon§tienta a vointei impotriva fortelor natu-
mobilizare a corpului folosite in bioenergetica. rale ale vietii.

Jntind 0 patura graasa sau 0 saltea pe podea Scopul acestui exercitiu este de a dezvalui
§i imi rag pacientul sa stea in fata ei, astfel iluziile care tin 0 persoana suspendata §i Ii
incat, daca se intampla sa cada, sa aterizeze pe creaza anxietatea de cadere. El probeaza con-
ea. Nu exista posibilitatea ca persoana sa se tactul persoanei eu realitatea. De exemplu, 0
raneasca in acest exercitiu §i nimeni nu q-a tanara femeie, stand in fata paturii §i uitandu-
ranit vreodata. Cum persoana sta in fata mea, se la ea, spunea ca se simte la 0 mila inaltime,
incerc sa-mi fac 0 impresie despre atitudinea in aer,uWindu-se la 0 dimpie. Caderea de la
sa, despre modul in care se tine sau despre asemenea inaltime ar fi fost 0 experienta
modulin care sta in lume. Pentru aceasta eva- inspaimantatoare §i se temea de asta. Apoi,
luare sunt necesare: indemanare ina citi lim- cand in cele din urma a cazut cu un tipat pe
patura, a trait 0 senzatie de usurare §i eliberare.
bajul corpului, experienta cu oameni diferiti §i Solul se af1a la mica distanta. I-am eerut sa
o buna imaginatie. Ajuns in acest punct, in repete exercitiul folosindu-§i eelalalt picior §i,
general, am deja cateva cuno§tinte despre per- de data aceasta, nu s-a mai simtit atat de
soana - despre problemele §i istoria ei. Daca departe de sol.
inca nu mi-am racut 0 impresie clara despre
atitudinea persoanei, COl1tez ca exercitiul Oamenii au viziuni diferite cand se uita la
insu§i 0 va dezvalui.
patura. Unii vad un teren staneos de care se vor
Pacientul este apoi rugat s~Hi lase toata srarama daea vor cadea. Altii vad 0 apa in care
greutatea pe un singur picior, indoindu-§i vor plonja. ~i caderea §i apa sunt semnificative
complet acel genunchi. Celalalt picior atinge ca simboluri sexuale. Altii vad fata cuiva, i§i
u§or podeaua §i este folosit numai pentru vad fie tatal, fie mama. Pentru ace§ti oameni
mentinerea echilibrului. lnstructiunile sunt caderea reprezinta un abandon sau 0 incred-
foarte simple. Persoana trebuie sa stea in acea intare in bratele parintilor.
pozitie pana cand va cadea, dar nu trebuie sa se
lase sa cada. A ne lasa sa cadem con§tient nu Acest exercitiu devine mai eficient daca
este 0 cadere, pentru ca persoana controleaza persoana i§i lasa corpul sa se stranga in timp ce
coborarea. Pentru a fi eficienta, caderea tre- sta intr-un picior. Ea este incurajata sa apIece
buie sa aiba un caracter involuntar. Daca pieptul §i sa respire ineet pentru a lasa senti-
mentele sa se dezvolte. De asemenea, ii eer sa
mintea este ocupata cu mentinerea pozitiei, spuna: ,,0 sa cad! Cad!" pentru ca este eeea ce
caderea va reprezenta 0 eliberare a corpului de toemai se intampla. La ineeput, cand spune
sub controlul con§tient. Cum cei mai multi aeeste cuvinte, vocea nu are 0 incarcatura
oameni se tem sa-§i piarda controlul corpului,
aceasta provoaca, in sine, anxietate. emotionala. Dar, pe masura ce suferinta cre§te
§i perspeetiva caderii devine clara, vocea se
Intr-un anume sens, acest exercitiu este poate ridica §i reflecta frica.
asemanator cu un koan Zen in care eul sau
Nu rareori persoana exclama spontan, "Nu
vointa sunt provocate pana in punctul in care cad! Nu 0 sa cad!" Aceasta este spusa cu
renunta la putere. Cineva nu poate sta in hotarare, uneori cu pumnii stran§i. Straduinta
aceasta pozitie la infinit, totu§i el este obligat se exprima in seriozitate. Atunci intreb per-
sa-§i foloseasca vointa pentru a nu se Eisa sa soana, "Ce inseamna caderea pentru tine?"
cada. In final, vointa trebuie sa cedeze, dar nu Adesea raspunsul este "slabiciune." ~i, "Nu
printr-un act voluntar, ci prin interventia unei cad! Nu 0 sa cad!" 0 tanara femeie se straduia
forte superioare a naturii, in acest caz gravi-
dramatic, trecand prin acest exercitiu de patru
tatia. Persoana invata astfel ca a se incredinta ori, de doua ori pe fiecare picior. Acestea sunt
forte lor superioare ale naturii nu are un efect cuvintele ei:

distructiv §i, prin urmare, ea nu trebuie sa-§i Prima data: "Nu 0 sa cad!"
foloseasca permanent vointa pentru a se lupta "Nu 0 sa cad!"

Analiza bioenergetica - 0 terapie centrata pe comunicare corporala 77

"Intotdeauna am cazut!" §i cu aceasta Nu exista nici 0 cale de ie§ire din aceasta
remarca ea cade §i incepe sa planga. lupta de cat eliberarea." (Lowen, 1975, pag.
203 - 206)
A doua oara: "Nu 0 sa cad!"
"Nu 0 sa cad!" Dupa ce un pacient a trecut prin exercitiul
"Intotdeauna cad! Intotdeauna voi cildea!" de cadere, corpul sau este mu1t mai liber: In
general, tehnica mea este sa-lIas sa-§i exerseze
Din nou cade §i pHinge. respiratia aplecat peste un scaun. Adesea respi-
A treia oara: "Dar nu vreau sa cad! Nu tre- ra1ia capata un caracter involuntar mai accen-
tuat, in urma acestui exercitiu, eu producerea
buie sa cad! Ar trebui sa pot sta sus pentm tot- unui tremur al corpului care poate evolua in
deauna!" hohote de plans §i strigate. Persoana este intot-
deauna incurajata sa continue aceste mi§cari
"Nu pot sa stau pentm totdealina. Dar nu involuntare, pentm ca ele reprezinta efortul
pot!" ~i cu aceasta remarca ea cade §iincepe sa spontan al corpului de a se elibera de tensiuni.
planga.
Exercitiu bioenergetic: Ridicarea (Lowen,
A patra oara: "N u 0 sa cad!" 1975, pag. 210 - 212)
"De fiecare data cand incerc, cad!"
"Nu mai incerc!" "In mu1te cazuri, in continuarea exereitiu-
"Dar trebuie sa incerc!" lui Caderea, facem exercitiul Ridicarea. Am
auzit mu11i pacien1i exprimandu-§i teama ca
De ce trebuie sa sfiir§easca mereu in e§ec? daca vor didea nu vor mai fi in stare sa se
Am intrebat-o ce incearca sa indeplineasca.
Raspunsul ei a fost: "Sa fiu a§a cum ceila11i ridice. Ei §tiau, desigur, ca s-ar fi putut trage
a§teapt-a de la mine sa fiu." Aceasta este 0 pe ei in§i§i in sus, printr-un efort al voin1ei.
sarcina imposibila, asemanatoare cu a sta sus Ce-i facea sa nu fie siguri ca vor putea sa se
pentm totdeauna. Daca cineva i§i asuma 0 ridice? Ridicarea este asemeni cre§terii. 0
asemenea sarcina, el este sartit sa cada, pentm planHi, de exemplu, se ridica din pamant, ea
ca nimeni nu poate fi un altul decat este. Nici nu se trage pe sine in sus. La ridicare, fortele
un corp (nimeni, no body in textul original) nu vin de jos, la tragere fortele vin de sus. Exem-
ar continua a stradanie aUit de lipsita de sens, plul clasic de ridicare este al rachetei care se
care cansuma atat de muM energie vital a - inal1a direct proportional cu energia care se
daca nu s-ar Uisa condus de Eu (in termenii descarca in jos. Mersul obi§nuit apartine aces-
freudieni, de Supraeu). Pentm a inlatura tei categarii de mi§care, pentm ca odata cu
aceasta tiranie §i pentm se elibera pe sine de fiecare pas facut in fa1a, exercitan, 0 presiune
irealitatea scopului §i de iluzia ca ar putea fi in. jos, pe sol, care raspunde presiunii, impin-
realizat, persoana trebuie sa devina cu durere gandu-ne inainte. Principiul fizic implicat este
con§tienta de imposibilitatea sa. Este ceea ce aQiune-reac1ie.
exerci1iul inten1ioneaza sa faca §i ceea ce even-
tual s-a §i inUimplat. In exerciliul de ridicare, persoana sta cu
ambii genunchi pe 0 patura indo ita pe padea.
Fiecare pacient este angajat intr-o lupta Gambele sunt intinse in spate. Apoi, pune un
nevrotica pentm a fi diferit de ceea ce este, picior inainte §i se apleaca, astfelincat 0 parte
pentm ca. cel care este s-a dovedit inacceptabil din greutate este mutata pe acel picior. Ii cer
parin1ilor sai. Cand 0 persoana incepe terapia, sa-§i simta picioml pe podea §i sa se balanseze
speran1a sa este ca terapeutulll va ajuta sa-§i inainte §i inapoi pe el, pentm a amplifica ceea
atinga acest 1el. Este adevarat ca el are nevoie ce simte. In continuare, se rididt inceti§or §i l§i
sa faca unele schimbilri in personalitatea sa, lasa toata greutatea pe picioml indo it inainte.
dar directia schimbarii este catre con§tiin1a de Acum, daca impinge in jos suficient de puter-
sine §i acceptarea de sine, nu spre rea1izarea nic, pe ace 1picior, va constata ca se ridica.
unei imagini. Direc1ia este in jos, spre pamant
§i realitate. Dar atata timp cat persoana este Daca exerci1iul este facut corect, cineva
angajata intr-o lupta' nevrotica pentm a realiza poate realmente simti cum 0 forta pornita din
dorintele celarla11i ea ramane agalata (suspen-
data) de conflictele copilariei sale.

78 Capitolul2

pamant se mi~ca in sus prin corpul sau, impin- somnului, atunci cand vorbim despre caderea
gandu-l de jos in sus. Oricum, nu este un exer- intr-un samn adanc §i scularea de dimineatc:L
citiu u§or de tacut, §i multi oameni trebuie sa In locul functiilor naturale de cadere §i scu-
se traga putin in sus, pentru a ajuta procesul. lare, oamenii care i§i folosesc vointa se lasa sa
Odata cu practica el devine mai u§or §i per- se duca in jos §i se trag pe ei in§i§i in sus (prin
soana invata cum sa i§i conduca energia in jos efort voluntar). Daca vointa nu este mobiliza-
prin picior astfelincat sa se ridice de la sine. In Hi, de exemplu, in situatia trezitului de
general exercitiul se face de doua ori pentru dimineata, asemenea indivizi vor avea mari
fiecare picior pentru a dezvolta senzatia de dificultilti sa se scoale din pat. Legata de
presiune pe sol §i ridicare. aceasta problema este teama de cadere, mani-
festata prin incapacitatea de a te duce in pat
Oamenii gra§i au 0 dificultate particulara cu devreme §i a cadea u§or in somn. Drept rezul-
acest exercitiu. I-am vazut incercand sa se tat, asemenea oameni sunt obositi dimineata,
ridice, dar cazand inapoi ca niste bebelu§i. Este lipsiti de energie §i nu se pot scula u§or."
ca §i cum §i-ar fi pierdut capacitatea de a se ridi- (Lowen, 1975, pag. 210 - 212)
ca §is-ar fi resemnat psihologic la un nivel infan-
til, la care hrana, mai degraba dedit alergarea §i "Cre§terea este un proces natural: nu noi 0
joaca, sunt interesul §i satisfaqia majore. Am facem sa se intample. Este 0 lege comuna pen-
vazut astfel de oameni ca §i cum ar fi functionat tm tot ce este viu. Un arbore, spre exemplu,
la doua nivele simultan: un nivel adult, unde cre§te in sus numai daca radacinile sale merg
adanc in pam ant. Iar noi illvatam studiind tre-
vointa era forta care-i dildea pasibilitatea sa se cutul. Tot la fel, 0 persoana poate cre§te doar
ridice §i sa se mi§te, §i un nivel infantil, in care intarindu-§i radacinile infipte in propriul tre-
mancarea §i sentimentul neajutorarii (ill special cut. ~i trecutul unei persoane este corpul sau. "
referitor la mancare) erau caracteristice.
Criteriul unei terapii de succes este ca ea sa
Ridicarea §i caderea constituie 0 pereche de reu§easca sa dec1an§eze un proces de cre§tere
functii opuse, care nu exista una tara cealalta. in client, care ulterior sa continue tara ajutorul
Daca cineva nu poate sa cada, el nu poate nici terapeutului.
sa se ridice. Acest lucru devine clar in cazul

PSIHOTERAPIA ROGERSIANA

CENTRATA PE PERSOANA

o EXPERIENTA, DE
.

"CRE~TERE" AFECTIVA

Adrian Luca

CUPRINS

J, Lan j1 Uj )(JU c-~~jSlen 'i '" ""."" •....••....•....••....... 80

, PremISe leolnice 11'; psjhoter~\pia rogersiana , , , , , , 81
.;, N on-d.irectivitate sau centrare pe client , . 81

.2. Conceplia rogersiana privind dezvoltarea umana , 83

• tendinta la actualizare , 84

• notiun~a Eu-Iui , 84
85
• libertatea experentiala

3. Relatia terapeutica §i tehnici de dialog rogersian 87

4. Personalitatea terapeutului §i atributele sale 93

• capacitate empatica , 93
• autenticitate sau acord intern , 94

• concePlia pozitiva §i liberala despre om , ", 94
• maturitate emotionala , 95
• 'inlelegerea de sine 96

5. Teoria concisa a terapiei centrate pe persoana 97

5.1 Condiliile procesului terapeutic 97
5.2.Procesul terapeutic .
5.3 Efectele terapiei asupra personalitatii §icomportamentului
99
6. Exemplificari cazuistice
100

6.1. Strategia de lucru a lui C. Rogers 'in cazul M. J. Tilden 101
6.2 Exteriorizarea sentimentelor §i trairilor pe 0 baza reala in relatiile de familie 104

7. T erapia rogersiana de grup (grupul de 'inUilnire) 110

80 Capitolul3

1. Carl Rogers ~i periplul sau doctoratului); descopera incompatibilitatea
existential care exista intre spiritulinalt speculativ carac-
teristic la "Institut for Child Guidance" §i con-
Pornind de la ideea larg raspandita ca 0 cePtiile riguros experimentale §i statistice care
teorie este Inteleasa cu atat mai bine eu cat dominau Ia Columbia - astfel spus mtre gandi-
este mai bine cunoscut autorul ei, yom incerca rea lui Freud §i cea a lui Thorndike.
sa prezenHlm succint contextul cultural §i edu-
cational al evolutiei lui C. Rogers. Ace§ti ani la New-York au fost urmati de 0
perioada de 20 de ani in timpul carora a fost
CopiUtria sa s-a desfii§urat in sanul unei director la 0 tlinica psihopedagogica ,~in
familii numeroase, fericite §i strans unite, unde Rochester. Cerintele vremii erau centrate pe
domnea spiritul muncitoresc §i principiile unui aspectul practical muncii, adicil. pe rezultatele
protestantism sever. Face in aceasta perioadao obtinute de speciali§ti in urma lucrului cu
pasiune pentru metodele experimentale ale copiii, adolescentii §i adultii problema.
agriculturii §i crea§terea animalelor, fapt care-i
determina un respect crescut pentru maniera In cursul acestor ani, diver§i membri ai
§tiintifica de a aborda unele probleme §i de a c1inicii au introdus vederile psihanalistea lui
promova cunoa§terea. Otto Rank §i ale grupului de psihiatri §i de asis-
tentisociali cunoscuti in S.U.A. sub numele de
In cursul primilor ani universitari con- ,,~coala de la Philadelphia". De§i contactele
sacrati mai ales studiului fizicii §i biologiei, lui Rogers, personale, cu Rank s-au limit at la 3
inclinatia pentru metodele experiment ale ii zile de studiu organizate la clinica, concePtiile
intare§te atitudinea pozitiva cu privire la spiri- sale au exercitat 0 influenta profunda asupra
tul §tiintific; de asemenea alte ramuri, precum gandirii sale, ca de altfel asupra 'i:ntregului per-
istoria, au contribuit intr-o mare masura la sonal de la clinica. Mai precis, vederile lui
dezvoltarea gustului sau pentru munca intelec- Rank au dus Ia cristalizarea anumitor conceptii
teoretice care existau la Rogers in stadiul de
tuala ... schita de proiect (dupa cum marturise§te
Abandonand religia traditionalista a fami- autorul). Aceasta intalnire cu Rank coincidea
cu perioada ill care "eu simteam ca devin mai
liei sale, adera la conceptii religioase mai mod- complet, mai eficace ca terapeut §i 'i:ncepeam
erne. Pleca la New- York §i se inscrie la un sa intrevad 0 anumita ordine in procesul ter-
institut de studii filozofice §i religioase (Union apeutic. ~i din acest moment aceasta ordine
Theological Seminary). Aceasta institutie pro- mi-a aparut inerenta experientei terapeutiee.
mova libertatea gandirii §i respecta toate efor- Adica, contrar anumitor teorii psihanalitice -
turile de reflectie sincera, chiar daca acest efort ale caror enunturi se limitau la a masura sursa
ducea la deturnarea individului de la realitate. de experienta - aceasta ordine nu era straina
experientei, ea nu venea impusa din afara". (C.
Aceasta I-a §ocat; parase§te institutia §i intra la ROGERS).
"Teachers College de Columbia University".
Putin dupa acest progres aJ gandirii sale, i se
Era epoca in care influenta lui John Dewey ofera 0 catedra de psihologie c1inica la Ohio
era la apogeu §i a fost initiat in conceptiile sale State University, un de se gase§te confruntat cu
prin discipoIuI sau W.H.Kilpatrik. o situatie foarte noua: descopera spre marea sa
surprindere ca principiile terapeutice pe care Ie
La "Teachers College" a descoperit de elaborase §i care 11ghidasera mai mult sau mai
asemenea psihologia clinica prin invataturile putin implicit la Rochester, erau departe de a fi
Iui Leta Hollingwort. Petrece apoi un an ca evidente tinerilor clinicieni - studenti §i colegi.
stagiar la "Institut for Child Guidance", 0 Realizeaza ca, concePtiiIe sale privind pSI-
clinica psihopedagogica din New -York, a carui hoterapia aveau 0 turnura mult prea iIidepen-
personal era de orientare profund freudiana, denta §i personala, §i ca, gandirea sa de clini-
loc unde se familiarizeaza cu gandirea psi- cian avea 0 tenta ce contrazicea considerabil
hanalitica. Aiei face primii pa§i de terapeut sub
directa indrumare a lui David Levy §i Lawson gandirea(principiile) statuata(e) la acea vreme.
Lowrey. A fost 0 perioada in primul rand
fecunda dar cam haotica (lucra la pregatirea

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienta de "crel?tere" afectiva - 81

Rogers marturisqte: "Pana in acest mo- curentul orientarilor psihoterapeutice expe-
ment am trait sub impresia ca ideile §i principi- rientialiste; aparuta initial sub denumirea de
ile mele de terapeut reprezentau un simplu psihoterapie non-directiva, eontrazicea consi-
efort de elucidare a principiilor care ghidasenl derabil principiile statuatela ace a vreme, cons..;
«toti terapeutii»". tituind un adevarat §oc ideologic, caci ideea
unui tratament psihoterapeutic "lipsit de di-
.Dupa 1940 intra la U niversitatea din Chi- rectii", de diagnostice §i interpretari, a afectat
cago unde petrece 10 ani, timp in care pune pe presiunea sangvina a unor practicieni "con§ti-
picioare programe de cercetare Hirgite (de in- incio§i", revoltati de lipsa de competenta §i
vatare, de training, de administrare) prin par- responsabilitate profesionala a unei asemenea
ticiparea studentilor §i din alte domenii decat formule. ~i aceasta, deoarece ideea de «non-
cel al psihologiei cliniee (pedagogie, sociolo- direqie» pare atat de simpla §i atat de u§or de
gie, psihologie industriala) .. imbogatit prin imaginatie, incl:t la prima ve-
dere nu se preteaza la alte eomentarii.
Incepand cu anull928, in timpul vacante-
lor, intre 15 §i 20 de ore pe saptamma, incepe Deoarece se pare ca exista un curios decalaj
sa asiste numeroase persoane in eforturile lor intre cunoa§terea §i intelegerea terapiei roger-
de asanare ~i de dezvoltare (cre§tere) psihica, siene (lueru observat de Rogers ehiar in medi-
persoane care mai mult decat oricare alta sursa ile profesionale americane), vom prezenta un
au stimulat eforturile sale atat teoretice cat §i anumit numar de factori care par sa favorizeze
practice care au dus la intelegerea fenomenului fixarea tempiei rogersiene numai la nivelul
terapeutic, structurii personalitatii §i fenome- non -directiv §i implicit, prin aceasta yom
nelor conexe. insista asupra a doua concepte larg vehiculate
<<TIon-directivitate» §i «centrare pe client»
Inainte de a prezenta teoria sa se impune sa "Symbol" client-centered. Inainte de toate,
citez una din atitudinile §i concePtiile funda- este incontestabil ca un termen ca «non-direc-
mentale de care Rogers a tinut indeosebi cont
]'n evaluarea teoriilor sale, §i anume: credinta tivitate» nu are aliura unui program. De
sa ferma (neclintita) in intaietatea de ordin asemenea, profesionistul ramurii, convins ca
subiectiv: "Omul traie§te esentialmente intr-o psihoterapia nu are deloc secrete pentru eL l§l
lume subiectiva §i personala. Activitatile sale, imagineaza cu u§urinta di singurul cu\'ant al
chiar §i cele mai inalte obiective - eforturile acestui demers il informeaza cu tot ceeste util
sale §tiintifice, cantitative, matematiee etc. -
reprezinta expresia scopurilor subiective §i sa §tie despre acest lucru. Daca temlenu] ii
lucrurilor subiective. sugereaza lucruri care vin in eoncordanr;i eu

In concluzie, de§i ma indoiesc de posibili- parerile sale personale. nu ezi:a sa se d.eciare
tate a ca exista un adevar subiectiv, in aceeasi partizan al concepliilor non-directive. In caz
masura cred ca nu voi putea niciodata sa ajung contrar, nu ezita mai mull sa declare ca psi-
la cunoa§terea totala. Este yorba ca ceea ce se hoterapia non-direetiva nu este 0 adevarata
considera in general drept «Cunoa§terea psihoterapie. ca ea nu se potrive§te dedt
§tiintifica» nu exista. Nu exista decat perceptii cazurilor foane benigne etc. :vIai mult, ideea
individuale a ceea ce se manifesta la fiecare de «non -direqie» se refera indeaproape la
structura obi~nuinrelor mentale §i sociale, a
dintre noi, ca reprezentand acest domeniu de convingerilor. a dorintelor marturisite §i
cunoa§tere" (CARL ROGERS). nemarturisite a celor mai multi dintre noi.

2. Premise teoretice In psihote- In domeniul relatiilor umane, nevoia de a

rapia rogersiana domina, ~i sub forme deghizate nevoia de a fi
dominat, inving de departe nevoile de a se elib-
2.1. "Nondirectivitate" san "centrare pe era §i de a fi liber . Schimbarile cerute de con-
persoana" ceptiile lui Rogers merg deci, intr-o masura
variabila, impotriva nevoilor majoritatii oame-
Psihoterapia centrata pe client se inscrie in nilor - aceasta cel putin in stadiul actual al
evolutiei umane. Aceasta ultima restriqie este

82 Capito!ul 3

evident importanta. Filra ea, afirmalia care convingerile subiacente acestui gen de com-
precede - ~i anume frica de adevarata libertate portament; s-a dovedit chiar ca unii din ace§ti
- ar implica 0 concePtie a omului direct con- terapeuti pseudo-non-directivi intretineau
trara aceleia care se afla' 1a baza demersului opinii de-a dreptul eontrarii celor care s-au
dovedit, dupa aceea, ca fiind indispensabi1e
rogersian. btr-adevar, in timp ce llevoile de unei practici fecunde acestui demers.
dependenta §i de independenta se dovedesc
amindoua pro fund Inradiicinate, istorla omu- Observatii de acest gen, I-au condus (deter-
lui pare sa demonsteze suficient di nevoia de minat) pe Rogers sa concluzioneze ca ceea ce
independenta manifesta 0 capacitate de conteaza, in aceasta psihoterapie, nu este
cre~tere care, oridt de lentil §i neregulata ar fi, absenta directivelor, ci prezenta 1a terapeut a
nu inccteaza sa apereze. unor atitudini vis-a-vis de client §i a unei anu-
mite conceptii asupra relatiilor umane. Altfe1
Cat despre ap1icabilitatea princlpnlor spus, e1a ajuns sa inteleagil ca esenta demersu-
rogersiene 1a relatiile umane in general, majo- llli sau nu consta at at intr-o maniera de a
ritatea oameni1or par incapabili sa conceapa
posibilitatea. actiona, cat intr-o noua mafljera de fi. Daca
comportamentul terapeutului nu va fi expresia
Majoritatea contemporanilor no§tri. Chlar anumitor atitudini §i convingeri profund
occidentali, chiar paltizani ai ideologiilor 1i- inradacinate in personalitatea sa, el nu va reusi
berale §i democratice, au 0 conceptie esential- sa decJan§eze la client genul de praces numit
mente ierarhid a relatiilor Interpersonaie, 0 "actualizare de sine" sau "cre§tere (dezvoltare)
conceptie balata pe raporturile de superiori- personaUi". De§i aceste aspecte vor fi prezente
tate-inferioritate, de ascendent-supunere, de in paginile ce urmeaza, Ie-am mentionat aici
autoritate-subordonare. Desigur, aceste cuvin- numai pentru a elucida semnificatia fenome-
te cu indirdHura emotionaHi sunt cu sigurantl1 nului «client-centered» (centrare pe client),
tabu, atitudinile care corespund, subzista sub care in urma dezvoltilrilor ulterioare, vine sa
etichete acceptabile: "competenta" sau"res- inlocuiasca termenul de «non-directiv».
ponsabilitate". Adesea "responsabilitatea"
mascheaza pe de 0 parte, nevoile de ascendent Pentru ca procesul terapeutic sa fie fecund,
§i de dominare a celui care 0 exercita §i, pe de trebuie ca e1 sa se efectueze in functie de expe-
aJta parte, tendintele la dependenta §i la cel rienta clientului, nu in functie de teoriile §i
mai mic efort al aceluia care este obiectul aces- principiile stnline acestei experiente. Pentru ca
terapeutul sa fie eficient, trebuie ca el sa
tei responsabilitati. T oate acestea se efectueaza adopte, vis-a-vis de clientul sau, 0 atitudine
intr-o maniera, tara indoiala, larg incon§tienta empatica; trebuie sa se straduiasca sa se
§i intr-o cultma inca bazata pe dreptul celui cufunde cu clientul, in lumea suhiectiva a
mai putemic. Mergand mai departe §i referin- acestuia. Clientu1 trebuie sa fie centrul intre-
du-ne la interactiunea directa client-terapeut,
s-a dovedit cii unii dintre clinicieni, practicand prinderii, nu numai in sensul ca el este benefi-
psihoterapia intr-o maniera practic identica cu
ciarul, ci intr-un sens mai intrinsec. Intelege-
cea a lui Rogers «<non-directiv»), nu obtineau rea experientei sale personale trebuie sa ser-
rezultate comparabile. Din analiza intervi- veasdi drept ghid §i criteriu in procesul de
urilor §i din discutiile in grup, a rezultat ca cei reorganizare a atitudinilor sale §i in conduita
care e§uau in eforturile lor de terapeuti non- ulterioara a vielii sale. De aici termenul de
directivi aplicau noua metoda Hira vreo angaja- «client-centered», indicativ a1curentului ideo-
re personala. Se comportau in maniera unui cratie al procesului, adiea a inradacinarii sale
"ecran neutru" - notiune psihanalitica a rolu- in experienta traita de client.
lui terapeutului, in voga in epoca. Comporta-
mentullor non -directiv era numai de circum- De asemenea, se mai vehiculeaza adesea

stant11. Era un rol, nimic mai mult. Acest rol il ideea ca., "eu anumite subieete sau in anumite
adoptau pur §i simplu pentru di era practicat, momente, nu este nimic mai bun de facut
aparent cu sueees, de colegii sau profesorii lor. dedit sa te dovede§ti strict nondirectiv", imp1i-
Nu s-au gandit niciodatil 1a atitudini1e §i catia fiind ca subiectul se dovede§te intratabil.
Fara indoiala, notiunea de «non-directie»

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere" afectilf3 - 83

care este la baza opiniilor de acest gen, este cea In opinia §i practica Iui Rogers «l1on-
de laisser-faire. Nu poate fi 'impiedicata 'intre- direqia» se reduce esentialmente la ablinerea
barea daca cei care sustin aceasta 'i§i dau serna de la judecaHl evaluanta, nu la absenta func1iei
de faptul ca, comportamentul clientului 'in de judecata; orice activitate coerenHi cere
timpul interviului este determinat 'intr-o larga
masura, de eel al terapeutului. De altfel, ceea folosirea constanta a acestei funqii. De altfel,
ce-l califica ca "intratabil" este, poate, singu- a intelege inseamna a judeca - daca nu cali-
rul fundament pe care se poate edifica autode- tate a cel putin existenta unui lucru sau a unui
terminarea care este scopul terapiei. Din punct eveniment dat. Ratiunea despre care este vorba
aici se refera la calitatea adevarata sau falsa,
de vedere extern, nondirectia §i neinterventia buna sau rea, liludabila sau condamnabila,
(laisser- faire) se aseamana incontestabil. Dar realisUl sau iluzoire a ceea ce clientul
'in intentia §i specificitatea lor, cei doi termeni
raporteaza.
n-au nimic 'in comun. «Non-directia», a§a
cum se 'intelege prin intermediul opiniei lui 2.2. Conceptia rogershm.a del'"
Rogers, este inspirata de 0 atitudine neconditi- voltarea umana
onal pozitiva, 'in timp ce neinterventia (laisser-
faire) se reduce esentialmente la indiferen1a, In acest moment, fiind clarificate notiunile
respectiv la 0 toleran1a vecina cu dispretul. Ori,
'intr-o relatie care se afi§eaza ca fiind patrunsa care impiedica 0 'inte1egere adecvata a terapiei
de respect, de 'intelegere §i de dHdura (carac-
teristidl reclamata actualmente de toate rogersiene, putem intra in miezul problemei.

metodele terapeutice tara exceptie), atitudinea In exprimarea cea mai simpla, ideea
de "laisser-faire" nu este atilt de inofensiva pe
cat cred cei care 0 aplica. Clientul recunoa§te pala a acestei conceptii terapeutice este capaci-
caracterul negativ, 'in mod tacit critc §i defen-
tatea individului, ea mal explicit traducandu-se:
siv al acestei atitudini. a asemenea experienta
fiinta umana are capacitatea, latenta dadi nu
este nu numai penibila pentru cel care se
a§teapta sa gaseasca la terpeut primirea pe care manifesta, de a se Intelege pe ea Insa§i §i de a-§i
este incapabil sa 0 descopere 'in alta parte, dar
ea 'intare§te atitudinea de ambivalenta §i dis- rezolva problemele suficient pentru satisfac-
perarea care 11submineaza (distruge). Clientul
reactioneaza fie parasind inteprinderea ter- erea §i eficacitatea necesara functionarii adec-
apeutica, fie refuzand 'in mod tacit sa se anga-
jeze intr-un efort - temporar stangaci, dar vate; de adaugat ca are de asemenea 0 tendinF
potential fecund - de autodeterminare. Cat
despre procesul de alternata de faze de inter- sa exerseze acesta capacitate; ca poten1ia1e,
ventie §i laisser-faire, confuzia §i oscilatiile acesta capacitate §1acesta tendinta sunt iner-
emotionale pe care trebuie sa Ie provoace la
client par cel mai putin terapeutic. ente oricami om. Exercitarea acestei capacita1i

Este adevarat ca rolul terapeutului nondirec- reclama un context de relatii umane poziti\e,
tiv se descrie adesea ca "inactiv". Totusi, se cu-
vine a se mtelege acest termen 'intr-o masura oa- favorabile conversatiei §i ridicarii "e-abi": ai:-
recum orientala, msemnind nu absenta de ac-
tivitate, ci absenta de activitate interventionala. fel spus, ea reclama relatii lipsite de a::neninv.re
De altfel, terapeutul rogersian "inactiv" este
intens angajat 'in procesul de redresare, dar se sau de sfidare (provocare) cu ideea:a subiectul
fere§te cu grija sa deranjeze dezvoltarea inerenta,
straduindu-se sa 0 faciliteze. Acum, acesta ter- se amelioreaza elinsusi.
apie poate fi caracterizata ca f:tind un proces de " ...., --' ' ,...
"cataliza" 'in opozitie cu notiunea de analiza. '
Impreuna, aceste do1.13p.ropur:.en i, .,tenCm-

ta" §i "capacitatea") rez-c.na ceca ce se

raporteaza la acesta terapie. erice ipoteza,

orice afirma!ie §i arice prac:ica.

• Capacitatea nu are :1imic specializat,

nimic special; nti este ,-reo aptitudine san

trasatura specificS., oi un mod de functionare

caracteristic §i eminamente uman. Acest mod

este bazat pe capaciratea de cunoa§tere reflexi-

va, adica pe capacitatea, nu numai de a §ti, ci

de a §ti ca §tii. Cunoa§terea reflexiva face posi-

bila autoevaluarea §i autocorectia, operatiuni

fundamentale ale capacitatii in ehestiune.

De remarcat ea nu este vorba de 0 capaci-

tate de 'intelegere completa §i foarte corecta ci

de un grad de 'intelegere, imperfect, filra

84 Capitolul3

lndoiaUi, dar suficient fiedimi pas aI procesului afirma ca procesul de organizare al experientei
de adaptare §i integrare care este existenta este comparabil, in orientarea sa, cu procesul
umana: este 0 lntelegere activa, mtr-un fel dezvoltarii fizice (evolutia spre specimenul
vitala, orientata nu spre conceptualizare, ci adult §i sanatos conform legilor genetice speci-
spre actiune. Cat despre capacitatea individu- fice speciei). Dadi experienta poate sa se orga-
lui de a-§i rezolva problemele, este vorba de nizeze in absenta factorilor perturbanti gravi,
solutii ad-hoc care permit 0 continuare acesta organizare - fiind cuprinsa aici expresia
fecunda a procesului neancetat de solutionare sa in comportament - se va efectua in sensul
de probleme, care este dezvoltarea spre matu- maturitatii §i functionarii adecvate, adica in
ritate. Sa notam ca scopul spre care aceasta sensul comportamentului rational, social,
capacitate se orienteaza este formulat nu \'n subiectiv, satisIacator §i obiectiv eficace.
termeni de naroc ci in termeni de "functionare
adecvaHi", COl1structiva, satisfaciHoare in Se pune intebarea: cum se explica atunci
ansamblu §L lucru esential: realizabil oricare ar fluxul patologiei psihologice §i sociale?
fi contingentele (raporturile) mediului (1n a§a
masura iDeat aceste contingente sa nu repre- Nu trebuie uitat ca este fundamentala
zinte vioHhi manifeste §i persistente ale condi-
conditia enuntatii mai sus, relativa la eficaci-
tinor de via\a umana). tate a actualizarii acestei capacitati, §i anume, un
Dintr-un punct de vedere mai specializat, climat uman propice, lipsit de amenintarea
"eului" individual; foarte important de remar-
capacitatea individului este manifestarea psiho- cat ca acest climat urn an este de ordin fenome-
logicS: a ceea ce se nume§te in limbaj mai ab-
stract, tendinta la actualizare a organismului. nal, deci subiectiv; individul, tendinta sa la
actualizare §i notiunea "eului" fac toate parte
@ Tendinta la actl.l.alizare a organismului din lumea fenomenala. De aici rezulta ca ceea
este fundamentala. Ea vegheaza la exersarea
tuturor functiilor, aUlt fizice cat §i experentia- ce conteza nu este caracterul intrinsec pozitiv al
Ie; ea vizeaza in mod constant sa dezvolte conditiilor, ci perceptia acestor conditii de catre
potentialitatile individului pentru a asigura subiect, lucm valabil §iin cazul notiunii de "eu"
conversatia §i "imbogatirea" sa tinand cont de (important este "eul" a§a cum este perceput de
posibiliUltile §i limitele mediului. 0 observatie, subiect, §i nu cum exista in realitate).
termenul de imbogatire este folosit in sensul
eel mai general, ingloband tot ceea ce favori- Ca §i tendinta la actualizare, notiunea eului
zeaza dezvoltarea (satisfactia sufleteasca) prin joaca un rol de prim ordin in conceptia teore-
sporirea a tot ce are §i a tot ce este individul, tlea a lui Rogers. Una reprezinta ideea princi-
prin cre§terea importantei sale, a culturii, pu- paUl a teoriei sale asupra terapiei, cealalta,
teril, fericirii, talentelor, pUkerii, posesiunilor pivotul teoriei sale asupra personalitatii.
sale §i a tot ceea ce amplifica satisfaqia rezul-
tata de aici. De altfel, acest termen trebuie • Notiunea eu-lui este 0 structura perceptu-
ala, adica un ansamblu organizat §i schimbiitor
inteles in sens subiectiv! al perceptiilor raportandu-se la insu§i subiec-
Ceea ce tendinta actualizanta vizeaza sa tul. Ca exemplu al acestei perceptii yom cita:
caracteristicile, atributele, calitatile §i defecte-
atinga este ceea ce subiectul percepe ca fiind 0 Ie, capacitatile §i limitele, valorile §i relaliile pe
ridicare a moralului sau imbogatire - nu in care subiectulle recunoa§te ca descriptive ale
mod necesar ceea ce este obiectiv sau intrinsec lui insu§i §i pe care Ie percepe ca dandu-i iden-
titatea. Aceasta structura perceptuala face evi-
imbogatire. dent parte -parte centrala- din structura
Tendinta la actualizare a potentialelor perceptualil ingloband toate experientele subi-
ectului din fiecare moment al existentei sale.
organismului, a§a cum este conceputa in teoria
lui Rogers, opereaza in ordine genetica (dez- Dupa acesta definitie concisa sa vedem
voltarea individului) ca §i in ordine psiho- rolul "eului". Eul, Iaca.nd parte inerenta din
genetica (dezvoltarea speciei). unitatea psihologica totala indicata prin ter-
menul "organism", rezulta ca este subiect al
Din punet de vedere genetic, ipoteza operatiei( aqiunii) tendintei la actualizare.
privind tendinta la actualizare a organismului Conjugarea acestor doi factori - tendinta la

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "crel?tere" afectiv3 - 8S

actualizare §i notiunea eului- determina com- fiind la fel- va ajunge 1aqec, cu toate fmsHirile
portamentul. Prima reprezinta factorul dina- care rezulta §i care i'mpiedica buna functio-
mic, a doua factorul reglator, una fumizeaza nare.
deci energia, cealalta direqia.
In conc1uzie 0 notiune a eului realista este
Tendinta la actualizare a eului actioneaza primordiala, dar pentm ca aceasta sa fie rea-
constant §i vizeaza constant conversatia §i lista ea trebuie sa fie fundamentata pe expe-
imbogatirea eului. Adica se opune la tot ce rienla autenticil a subiectului, adici1 pe ceea ce
eompromite eulin sensul fie al diminuarii, fie simte i'n mod real.
al devalorizarii sau al contradictiei. Totu§i,
succesul sau eficacitatea acestei aC1iuni nu It Libertatea experentiala este conditia
depind deloe de situatia "reala", "obieetiva", esenliala a acestei fundamentilri autentice. Ea
ei de situatia a§a cum 0 pereepe subiectul. Ori se refera in mod esentialla experienta, deci la
subiectu1 percepe situatia in functie de no1i- fenomene interne §i consta i'n faptul ca subiec-
unea eului sau; pereepe lumea prin prisma tul se simte 1iber de a recunoa§te a§a cum
eului sau: ceea ce se raporteza la eu are tendin- inlelege. In alti termeni ea presupune ca subi-
1a sa fie perceput m relief §i este susceptibil de ectul nu se simte obligat sa-§i nege sau sa-§i
a fi modificat in functie de dorintele §i deformeze opiniile §i atitudinile intime pentm
nelini§tile subiectului; ceea ee nu se raporteaza a menline afectiunea sau aprecierea persoane-
la eu are tendinta de a fi perceput mai vag sau lor importante pentm el.
sa fie total neglijat. A§adar, notiunea eului
determina eficacitatea sau lipsa de eficacitate a Acesta libertate exista dnd subiectul i'§i da
tendintei actulizante. Eficacitatea tendintei la seama de ceea ce-i este permis sa exprime (eel
actualizare a eului depinde de caracterul realist putin verbal): experienta sa, emotiile §i do-
al notiunii de eu. Notiunea eului este realista rintele a§a cum Ie simte §i independent de con-
dnd exista concordanta sau congruenta mtre formitatea lor la norme1e sociale §i morale care
atributele pe care subiectul crede ca Ie poseda guvemeaza mediul sau. Altrel spus, subiectul
§i cele pe care Ie poseda in realitate. 0 modali- este psihologic liber dnd nu se simte obligat sa
tate de a verifiea notiunea exista, desigur nu nege sau sa deformeze ceea ce simte pentm a
absoluta, dar suficienta pentm nevoile prac- pastra, fie afectiunea sau stima celorlalti care
tice. Pentru a verifica caracterul realist al unei joaca un rol important i'n "economia" sa
interna, fie stima de sine.
perceptii oarecare privind notiunea eului, indi-
vidul dispune de doua surse de criterii. Unul Cand libertatea experential3. a subiectului
dintre aceste criterii este experienta traita - este amenintata, acestuia nu-i este pennis sa
sentimente, dorinte, nelini§ti ale subiectului simta sentimentele pe care Ie simte totu~i in
referitor la obiectul in cauza. Celalalt criteriu mod manifest, sub pedeapsa de a pierde

consta i'n dovada pe care 0 furnizeaza compor- conditiile de care depind actualizarea sa, ~i
tamentul subiectului §i prin comportamentul anume, afectiunea sau stima ceior care joaca
altuia in ceea ce-l prive§te. un rol important m viala sa. "\ elini§tea cauza-
ta de acesta ameninlare 11 impinge sa-§i
Daca exista congmenta i'ntre "perceptie" §i reprime, mai mtai e:\1eriorizarea, apoi exis-
"realitate", in ce prive§te notiunea eului, acti- tenta sentimentelor sale. Procedeul dovedin-
unea tendintei actualizante va fi adecvat con- du-se "fecund", adica reprimand conditiile
dusa de notiunea eului §i individul va avea conservarii §i ridicilrii moralului eului, tinde
toate §ansele pentm a-§i atinge scopurile pe sa-l adopte ca mod de viata. Totu§i, 0 parte a
care §i Ie propune, de asemenea comporta- experientei sale traite, reale, sdipand cunoa§-
mentul sau va avea tendinta de a asigura terii sale, controlul comportamentului sau i'i
scapa i'n aceea§i masura. Din acel moment se
mentinerea §i i:mbogatirea eului. In caz nega- produc dezamagiri §i deceplii §i subiectul
tiv, adica acolo unde notiunea eului comporta devine confuz, dezorientat, pe scmt, nevrotic.
Deci, aceasta alienare a subiectului i'n raport
lacune §i erori, tendinta actualizanta va fi prost cu experienta tr~iita este chiar ceea ce constitue
luminata; ea i§i va propune scopuri greu de personalitatea nevrotica.
atins daca nu irealizabile, §i - orice alt lucm

86 Capitolul3

Intr-o perioada determinanta, sensibilii Pe masura ce individul se dezvolta, suma
dezvoltarii sale -nu in mod necesar copilaria- experientelor sale cre§te. Dar nu este numai
drepturile la perceperea autentica a experientei cre§tere. In cadrul largirii lumii interioare a
sale au fost amenintate sau violate. Ceea ce nevoilor sale, §i a lumii exterioare, a mijloace-
este spectaculos in evolutia acestor persoane lor de satisfacere a acestor nevoi, structura
este lupta pe care unii dintre ei 0 duc impotri-
va conditiei lor care poate sa-i ridice deasupra experimentala (experentiala) se modifica. Sem-
omului mediu. Personalitatea lor po ate doban- nificatia §i importanta subiectiva a anumitor
di un relief §i 0 productivitate care lipse§te elemente se schimba. Aceste schimbari se fac in
foarte des persoanei "normale", la care home-
ostazia psihologica, rar perturbata, poate general in sensul unei perceperi mai realiste a
ajunge (duce) la un echilibru vecin cu datelor experientei. Experienta fiind mai bine
stagnarea. perceputa, ea este mai bine evaluata §i, totu§i,
ea serve§te mai bine ansamblul nevoilor. ~tim
Conc1uzionad, cand tendinta actualizanta se ca una din nevoile fundamentale ale omului
poate exersa in conditii favorabile, adica, rara
piedici psihologice grave, individul se va dezvol- este nevoia de afectiune §i respect din partea
ta in sensul maturitatii. Perceptia despre el semenilor. Ori, pe masura ce experienta sa
insu§i, §i a mediului sau §i comportamentul care cre§te, subiectul i§i da seama ca modul cel mai
se articuleaza pe aceste perceptii, se vor modifi- sigur §i mai economic de a-§i asigura acesta
ca constant in sensul unei diferentieri §i a unei afectiune §i acest respect consta in a se com-
autonomii crescande, tipice progresului spre porta intr-o maniera rezonabila §i sociaHL Pe
stare a de adult. Personalitatea va reprezenta scurt, exista disponibilitatea experientei ca §i
deci actualizarea maxima a potentialitatilor 'imbogatirea sa progresiva care permite jocul
"organismului". Mai concret, personalitatea se
dezvolta dupa un model comparabil dezvoltiirii functiilor de autoevaluare §i autocorectie.
fizice care, §i ea, este determinata de tendinta Aceste functii, la randul lor, conduc com-
actualizanta exersandu-se la un nivel mai ele- portamentul in sensul maturitatii personale.

mentar §i conducand la diferentierea functiilor a data cu 'indreptarea individului spre
§i organelor caracteristice maturitatii fizice.
starea adultii, acesta i§i da seama de diversi-
Dad individul poate "sa-§i traiasca expe- tatea §i chiar de divergenta nevoilor sale funda-
rienta", in mod special experientele care se mentale, biologice, sociale §i specific umane.
raporteaza la "eu", daca poate sa-§i inteleaga Daca ii este permis sa evalueze masura de
pe deplin sentimentele, gandurile §i dorintele, placere §i profit pe care i-o procura satisfacerea
rara a trebui sa recurga la manevre defensive, - nu in mod necesar completa, dar echilibrata-
va fi corespondenta intre experienta sa realii, a nevoilor sale, comportamentul sau va fi, in
traita §iperceptiile sale. Experientele negative - ansamblu, adecvat, rational, social §i moral. In
de ostilitate, de inferioritate, de frica, vor fi alti termeni, daca individul i§i da seama de
reprezentate in con§tiinta, la fel de u§or §i fidel datele experientei sale, el va putea sa Ie supuna
ca experientele pozitive de securitate, succes, unui proces - implicit sau explicit - de evalu-
afectiune. Dad exista corespondenta stransa are, de verificare §i, la nevoie, de corectie.
intre experienta §i perceptie, nu va rezulta Atunci, tinand cont de varietatea nevoilor sale,
deceit faptul ca, comportamentul va fi adecvat el va 'incerca sa Ie satisfaca pe toate, armo-
condus, caci este perceptia, mai ales perceptia nizand c'it mai bine posibil experienta sa cu
"eului", cea care determina directia acestuia comportamentul sau; va rezulta de aici, un
(atentie, "adecvat" §i nu "perfect"). Acesta anumit echilibru. Intr-o ultima analiza, este
directie intema va fi adecvata nu pentru ca deci capacitate a fiintei umane de a-§i da seama
omul este "nascut bun" sau pentru ca este de experienta sa, sa 0 evalueze, s-o verifice, s-
determinat de tendinte de automie §i de o corecteze, ceea ce exprima tendita sa ineren-
responsabilitate, ci pentru urmatoarele motive. ta la dezvoltarea spre maturitate, deci spre
autonomie §i responsabilitate.

Mersul pozitiv al dezvoltiirii sale nu este
prin urmare efectul unor mecanisme sau agenti

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experientii de "cre¥tere" afectiva - 87

speciali, externi sau interni; este produsul con- Aceasta abtinere se impune din urmatorul
jugarii fortelor interne, pozitive in orientarea motiv: autonomia clientului ca persoana. Ori,
lui §i a fortelor externe, favorabile actualizarii modalitatea cea mai directa. §i cea mai sigura
acestor forte. de a atinge acest scap, nu este de a varbi despre
el, inseamna a crea conditiile care sa permitil
Pentru a conc1uziona, remarcam ca desra- clientului sa se angajeze direct in practica aees-
tei autonomii - oricat de elementar ar fi, la
~urarea favorabila §i procesele de autoevaluare inceput, nivelul la care se angajeaza, autono-
~iautodireclie implicate depind inainte de toa- mia nu se poate doblindi pe calea invataturii
te de masura in care experienla este disponibila sau eonditionarii. Cum spunea foarte bine
con§tiinlei. Daca date Ie experenliale impor- Rogers, "invatatura ar distruge ucenicia".
tante lipsesc, balanla va fi falsificata §i alegerile Rolul profesionistului in acesta concePlie a
vor fi inadecvate. terapiei este deei eel de catalizator, de agent
care faciliteaza un proces dat, dar care nu-l
In ceea ce prive§te individul care a avut determina,(Carl Rogers et G.Manan Kinget,
norocul sa se dezvolte ill condilii favorabile, PsychotMrapie et relation humaines; Theone
ipoteza care a fost enunlata anterior nu pare sa et practique de la tMrapie non-directive, Paris
puna probleme (prea) mari. Dar cand este 1965, voU).
vorba de indivizi a caror dezvoltare s-a efectu-
Aceasta "rasturnare" a rolurilor §i compe-
at in conditii mai pUlin favorabile sau net tentelor care rezulta, provoaca in general un
vatamatoare (corupatoare), aceasta concePtie sentiment de scepticism §i opozitie. Obiectia
pozitiva a dezvoltarii umane - §i, in consecinta, majora se formuleaza 'in urmatolii termeni:
a tratamentului - pare indoielnica, eel pUlin la "individul este incapabil sa inteleaga dinamica
prima vedere. La individul a carui functionare propriei personalitati".
este deranjata, potentialul de autoevaluare §i
autodirectie este alterat in asemenea masura Para a intra in detalii vom da urmatorul
inc~lt trebuie sa se apeleze la profesionist pen-
tru "a se deseurea"? Terapia poate da rezultate raspuns apartinand lui Rogers: "in indeplinirea
la asemenea persoane? functiilor sale, arice terapie se serve§te de

Aceste probleme sunt normale §i cu atat abstractii (concepte) intr-o masura variabila ~i
mai de inleles eu cat ipoteza eapaeitatii indi-
vidului antrene<lza anumite eonsecinte putin 1ntr-o maniera fie implicita, fie explicit§.. Dar
atragatoare pentru omul-terapeut. Daca se clientull1u are nimic de-a face cu aceste no:i-
admite ca, clientul sau este potential eapabil uni teare'tice. Domeniul sau este re"L:atea -:a
sa-§i rezolve problemele, rolul profesionistului
este - sau pare a fi - pus in discutie. care el se raporteaza, adica ganduri:e ,a:e. ,en-
timentele, atitudinile, cont1icte Ie. :e::nerile.
Dupa eonceptia tradilionala, profesionistul nevaile, pe scurt experien13. sa tr!:it!:". i C2r:
se bucura de prerogativele specialistului (agen- Rogers et G.M2rian Kinge:. oD,ci:. 1965
tului)! Rogersianul recunoa§te ca aceasta eon-
ceptie este perfect valabila in afara de cawl 3. Relat-ia terapeutica roger=
cand este vorba de psihoterapie. Aceasta eon-
stand in reorganizarea experienlei, nu poate fi siana si tehnici de dialog
operata de cat de eel care traie§te aeeasta expe-
rienta, adica clientul. In psihoterapia roger- Pana aici n -am ::-atat decat factorii interni
siana oricat de paradoxal ar fi, subiectul deline
in acela§i timp rolurile de agent §i de client. ai redresarii personale: prioritatea acordati'i
Cat despre "praetician", rolul sau se limiteaza fortelor de cre§tere ~irecuperare se explica prin
la crearea conditiilor favorabile indeplinirii caracterul specific al teoriei rogersiene centrata
rolului clientului. In consecinta, se abtine de la pe resursele interne ale c1ientului. Cat despre
orice activitate interventionista ca cea de a locul secundar care, de fapt, revine rolului
explora experienta elientului, de a-I interpreta practicantului §i reflecta structura procesului
sau de a ghida clientul in explorarile sau inter- terapeutic, a§a cum este conceput de Rogers
pretarile sale. yom vorbi in cele ce urmeaza.

Pe de 0 parte, terapia este un ansamblu de
dispozitii §i activit,lti care se preteaza la obser-
vatie §i inregistrare §i care se pot dobandi larg

88 Capitolul3

pe calea lnvatarii; aceasta categorie de conditii Totu§i practicienii terapiei non-directive
se indica 'in general eu numele de tehniei. folosesc 0 varietate de tehnici in functie de
§coala din care fac parte . Tehnicile propuse de
Pe de alta parte, functiile terapeutului pun Rogers sunt:
'in joe anumiti [actori morali §i umani care
corespund notiunii de atitudine (tendiritii con- (1) Clarificarea sentimentlJr clientului: se face
stanta in a percepe §i a actiona 'intr-un sens prin reflectie, meditatie §i afimlatie . Accen-
determinat, de ex. 'in sensul tolerantei sau al tul este pus pe sentimente1e prezente.
intolerantei, al respectului sau al criticii, al
'increderii sau al neancrederii etc.). (2) Reformularea eontinutului afirmatiilor eli-
entului: se folosese aite cuvinte de cat eele
Mai preocnpat de factorul uman decat de folosite de dltre client pentru a revarsa mai
eel tehnic, practieianul de orientare rogersiana multa lumina asupra problemelor eu care
coneepe conditiile muncii sale 'in termeni de acesta se confrunta, pentru a elimina
atitudine. Atitudinea principala, cea care Ie confuziile.
conduce pe toate celelalte, este atitudinea de
considerare pozitiva neconditionatiL Ceea ce (3) Acceptarea neconditionata: sintetic redata
este propriu acestei atitudini este - in afara car- presupune comunieare empatica, auten-
acterului san neconclitional - autevticitatea sa. tica, acceptare pozitiva verbalii §i nonver-
balit (mimica §i pantomimic a de tip
Intr-adcvar, terapeut~l trebuie, nu numai sa eomprehensiv).
dovedeasca 0 asemenea atitudine, el trebuie sa
o simta. Pentm a fi terapeutic fecunda, acestii lo\ltetehnici utilizate 'in terapia nondireetiva
atitudine trebuie S8. se ancoreze pro fund 'in sis- sunt (cf. I. Mitrofan, 1993) prezentate sub
forma schemei de mai jos, ea modalitati de
temul tendintelor §i nevoilor practicantului ca sustinere ale dialogului:
persoana. Numai atunci cand reprezinta 0 ex-
presie a personalitatii sale, mai precis a con- Tehnici: Ascultarea, Retlectarea, Refonnularea
ceptiei sale despre om §i a relatiilor umane, ea
va putea sa se exerseze 'intr-o maniera directa, (1) Ascultarea activa: Terapeutul sustine §i'in-
n~~turaHl §i relativ constanta, pe scurt, 'in curajeaza nonverbal (prin postura, privire, mi-
maniera larg autonoma. mica, mi§cari ale capului, sunete aprobative)
ceea ce spune subiectul.
Considerarea pozitiva neconditionata ca
expresie a unui sentiment autentic, trait, (2) Tehnici de retlectare:
reprezinta un fenomen incontestabil nou pe
terenul relatiilor umane, am putea observa ca • Reflectarea/Repetitia ecou: Terapeutul
aceasta atitudine nu este mai degraba un ideal, reia, ea un ecou, 0 parte din ceea ce spune
'in sensul inaccesibil prin definitie, ci 0 treapta subieetul. Se pastreaza limbajul subiectului
mai avansata pe frontul evolutiei psihosociale. (ral: se simte aeceptat/'ineurajat sa camunice)
aeeentuandu-se euvintele/expresiile cheie, cu
o conc1uzie care decurge firesc din aspecte- semnificatie mare(rol: clarificare/netezirea
drumului catre salutie).
Ie prezentate este ca se elimina tehnicile direc-
tive din campul terapeutic, iar diagnosticul e • Repetitia pe alt ton/cu 0 nuanta de umor:
considerat ca fiind diiunator relatier terapeutice
mtrucat creeaza imaginea expertului. "Terape- Terapeutul reia 0 parte din ceea ce spune
utul trebuie sa aibii 0 continua dorinta de a subieetul, dar pe alt ton. (Rol: sehimbarea per-
speetivei asupra evenimentului. Atentie la tipul
'intelegelume lumea privata a clientului." (c. de umor! Se recomanda umarul neagresiv,
bland).
Rogers) Se evita de asemenea tehnicile manip-
ulative, se evita limbajul ezoteric, metamorfic, • Amplificarea: Se folose§te pentru a seoate
nuantat. Orice tehnica, ca psihodrama, tehni- 'in evidenta un aspect pozitiv /fata pozitiva,
cile terapiei gestaltiste §i cele bioenergetice care constructiva a situatiei sau atunci cand urma-
tind sa puna terapeutul in rolul de expert dimin- rim obtinera unui efect paradoxal: prin ampli-
uand contributia clientului sunt evitate. ficarea suplimentara introdusa de terapeut,

Psihoierapia rogersiana centraUi pe persoana - 0 experienlli de "crel?tere" afectiva - 89

subiectul ajunge sa vadil situatia la dimensiu·· petrece aici §i acum. Situatia trecuta este adusa
nile ei reale. in prezent. Formularile sunt de tipul: "Ce simti
acum?"; "De ce anume e§ti con§tient acum?";
(3) Tehnici de reformulare: "Ce simti/crezi acum in legatura cu asta?" etc.

• Reformularea prin invershmea raportului Aceste tehnici, au roInl sa ghideze procesul
figura-fond: Se obline 0 noua viziune asupra terapeutic, sa-l orienteze, sa faciliteze comuni-
ansamblului, lara a se adauga sau omite ceva carea, accentul fiind deplasat evident catre
din detaliile oferite de subiect. Se poate folosi ceea ce este terapeutul §i nu catre ceea ce face.
atunci cand subiectul este nemultumit de Considerand rolul terapeutului ca manifestan-
madul cum a (re)actionat intr-o anumita du-se in domenii extrem de delicate §i com-
situatie. Privit dintr-o aWl perspectiva, com- plexe ca eel al sentimentelor, ne putem da
portamentul sau se poate dovedi pozitiv. Se ur- seama ca tehnica este subordonata atitudinilor
mare§te un efect §oc, ell consednte in planul
imaginii de sinejpozitivarea imaginii de sine. §i structurii personalitatii terapeutului. Cad,
pericolele afective sunt diferite ill fiecare caz §i
e Reformularea sinteza: nici echipamentul cel mai complet n-ar putea
"il1zestra" terapeutul cu tehnicile necesare
Reformularea in cuvinte-cheie (se seoate in pentru a interactiona intr-o maniera in acela§i
evidenta ceea ce este esential pentru subiect). timp fecunda §i "aseptidl".

• Reformularea clarificatoare: Esentialin demersul terapeutic ne apare re-
lalia existenta intre terapeut §i client, impor-
T erapeutul formuleaza ceea ce subiectul a tanta acesteia fiind subliniata de majoritatea
simtit dar nu poate exprima. Atentie la sugestii! autorilor contemporani, desigur fiecare de pe

(4) Tehnici de deschidere: pozitia sa. In ceea ce prive§te terapia rogersia-
na, clientului ii revine sarcina de a dirija (con-
•• Deschiderea: Cand subiectul pare ca se duce) explorarea eului §i de a propune inter-
blocheaza, dialogul este sustinutj redeschis pretarea materialului astfel descoperit sau, mai
prin formulari neutre de tipul: "Si ...", "Deci degraba, interpretarile acestui material. Intr-a-
tu ... ", "A§adar..." §.a.m.d. devar, semnifiratia experientei variind dupa
gradul de inte1egere de sine (sau dupa niyelul
Alte conditii ale dialogului: anxietatii), se intampla adesea, in timpul proce-
sului, ca clientul sa schimbe de mai multe ori
Locul evaluarii in subiect: interpretarea unui material experiential ciat.

Terapeutul nu judeca ceea ce-i spune Oricat de "unica" ar pmea II orice relalie
subiectul, nu evalueaza, nu-§i impune propriile
sale valori §i standarde, nu sugereaza solutii. interpersonala, ea imparte unde proprietali cu
Terapeutul doar asculta, accepta neconditio- orice aha relalie interpersonala. Ea manifesta
nat, clarifica. Formularile sunt de tipul: "Tu unele caracteristici fundament:::le care forme a-
e§ti suparat pe ... "; "Ii se pare ca..."; "Tu crezi
ca e§ti rau pentru ca..."; "Tu simti ca ... ". Rol: za stmctura ~i unele calitali afecti'ie a caror
aceste formulari pun in evidenta faptul ca doar varietate dau relaliei culoarea individuala §i
aprecierea clientului in legatura cu situalla foarte des. \-aloarea umana.
conteaza cu adevarat. Subiectul nu va mai per-
cepe sistemele de valori ca fiind imuabile, ex- Inainte de a tree:; la descrierea acestor atri-
terioare, ameninlatoare, ci personale, bazate
pe propria experien~a §i restructurabile in func- bute §i pentru a preveni confuzia intre notiunea
~ie de acestea. specific terapemica a unei bune relatii §i notiu-
nile inrudite sunt necesare cateva precizari.
Comunicarea aid §i acum: Chiar atunci
cand sunt relatate fapte petrecute in treeut, co- Tipul de relatie despre care este vorba aiei nu se
municarea se mentine focalizata pe ceea ce se poate confunda cu tipul de relatie care exista
intre pannti §i copii, cu iegaturile afective pro-
fun de §i durabile, cu devotamentul sau ne-
limitat §i angajarea totala. Fiind egalitara,
exclude reciprocitatea care exista intre prieteni
(excluzand diferente1e de roI).

90 Capitolul3

Nu este cu aUlt mai mult, relalia de la medic Daca rogersianul pune securitatea pe pri-
la bolnav etc. In situalia terapeutica, clientul mul plan al conditiilor, este pentru ca ea repre-
este 'in acela§i timp obiect §i agent. De aseme- zinta cheia de boWl a oridirei reorganizari
nea nu este relalia de transfer, caracteristica
terapiei psihanalitice, 'in care subiectul este psihice.
considerat a percepe terapeutul, cel pulin la Securitatea (interna), este 0 stare psihica
'inceput, ca 0 figura importanta a trecutului sau
asemeni unui parinte sau oricarui alt reprezen- propice destinderii emotionale §i reorganizarii
tant al autoritalii. atitudinilor. Aceasta siguranta nu se reduce
numai la 'increderea 'in terapeut. Cu toate ca
Pentru ca relatia psihoterapeutica sa fie 0 acesta incredere este de asemenea necesara, nu
experienta evolutiva, de cre~tere afectiva, de
dezvoltare a unui mod propriu "DE A PI" mai este suficienta pentru a stabili dezinvoltura
autonom §i mai adaptat social, este necesar a fi interna potrivita. Capacitatea clientului de a-§i
creata 0 atmosfera libera, calda §i permisiva, depa§i jena §i ru§inea pe care 0 simte dezvaluin-
tara judecata §i evaluare. du-se 'in fala cuiva nu este dedit 0 manifestare
deosebita a sentimentului de eliberare produs de
Importanla factorului "atmosfera" se re- aceasta siguranta. Caci martorul de care se teme
marca mai ales la 'inceputul relaliei, dind c1i- cel mai mult, nu este terapeutul - este propriul
entul este prada unei nelini§ti (angoase) uneori eu. Siguranta interna nu anuleaza angoasa pe
acute care 11 face hipersensibil. Tensiunea care care c1ientul 0 simte confruntandu-se. Ea pro-
'il determina sa caute acesta forma de asistenla,
nelini§tea pe care 0 simte, amorul sau propriu curamai degraba forta necesara pentru a 0 in-
dus pana la iritare de necesitatea acestei re- frunia intr-o lupta - incerta, dar promitatoare.
curgeri la ajutor, Tara a mai vorbi de natura
problemei sale, provoaca 'in el un fel de stare de In ceea ce prive§te caldura caracteristica
alarma. In aceasta stare este adesea capabil sa unei relatii constructive sunt necesare unele
perceapa elementele subtile ale situatiei cu 0 precizari. Aceasta tinde sa sugereze 0 anumita
perspicacitate uimitoare de§i angoasa sa 'il intensitate, cordialitate sau ardoare, respectiv
determina adesea sa Ie exagereze importanla. o anumita sensibilitate care este la antiteza re-
In aceste conditii este foarte important - vital
pentru viitorul relaliei - ca atmosfera terapeu- latiei 'intr-adevar terapeutice. "Polaritatea
tica sa aiba anumite calitali. afectiva" care caracterizeaza atmosfera terape-
utica optimal a n-are nimic manifest. Nu este
Ca este yorba de cabinetul terapeutic sau yorba nici de prietenie, nici de amabilitate, nici
oricare situatie interpersonala, 0 atmosfera nu de bunavoita (in sensul de baza al cuvantului),
poate fi deloc terapeutica daca nu este impreg- ci de 0 calitate Tacuta din bunatate, respon-
nata de securitate §i de caldura. Fara aceste sabilitate §iinteres dezinteresat. Aceasta cali tate
caliHtli, se poate, Tara 'indoiala analiza, explo- este implicita comportamentului terapeutului
ra, informa, conditiona, pe scurt, influenta §i §i nu ia deloc forme explicite, susceptibile sa
deci schimba individul. Dar aceste procedee stanjeneasca relatia §i, prin aceasta, sa impiedi-
active - sau mai bine zis tranzitive - n-ar putea ce progresele clientului. Sintetizand putem
produce genul de schimbare care corespunde numi aceasta calitate optimism, nu maxim de
notiunii de cre~tere. Caci acesta schimbare caldura.
reprezinta un proces de natura 'intr-un fel
organica, plecand dinauntru §i 'ingloband indi- Pentru a avea efecte pozitive, atitudinea afec-
vidulin totalitatea sa. Ori, punerea in mi§care tiva a terapeutului trebuie sa realizeze un anume
a unui asemenea proces - §i nu 0 modificare de ECHILIBRD. Daca este masurata, pe punctul
circumstanta, efectuata din afara, succeptibila de a sugera ca practicianul este lipsit de
sa se limiteze la simptomul tulburarii - ne apare lncredere 'in propriile sentimente, n-ar putea
ca scopul terapiei. reu§i sa activeze fortele de dezvoltare §i actu-
alizare a sinelui. Daca, 'in schimb, caldura este prea
intensa, compromite 'in acest timp procesul §i
solutia terapeutid. De asemenea, un a§a grad de
dldum este greu de mentinut 'in mod constant pe
toam perioada procesului. Ori, dupa rogersian lipsa
de sinceritate este mai prejudiciabila succeselor

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "crellltere" afectiva - 91

eforturilor practicianului decat oricare alta "ceea ce simte individul in terapie este, se
imperfectiune de metoda. pare, experienta de a fi iubit. Iubit nu intr-o
manied posesiva, ci intr-un fel care-i permite
o oarecare variabilitate in afectivitate exista
sa fie 0 persoana distincta, cu idei §i senti-
rara indoiala §i, poate avea, de altfel, utilitate. mente, §i un mod de a fi care-i este exc1usiv
. Ceea ce conteaza este nota de baza. Pentru ca personal". (C. Rogers, op. cit.)

variatiile sa fie benefice trebuie ca ele sa poata Pe langa securitate §i caldura, climatul psi-
fi racute in sensul unei cre§teri. Dadl, tonul hologic care sa-i ofere clientului sentimentul
afectiv este maxim de la inceput, sdderea ul- libertatii totale, libertatii de a-§i explora cele
terioara va exercita un efect defavorabil asupra mai ascunse §i mai "urate" sentimente ale pro-
relatiei, caci subiectul are tendinta de a inter- priului sau eu, in scopul de a deveni tot mai
preta orice scadere a tonusului afectiv ca declin congruent cu experienta prezenta, trebuie sa
al interesului sau ca un semn al dezaprobarii mai fie caracterizat prin: iIItelegere empaticl1,
din partea terapeutului.
toleranta §i respect.
Nu-i de neglijat faptul ca 0 relatie interper-
sonala amt de intima poate sa devina morbida, Intelegerea empatica, ca forma dinamica,
de unde se voia purificatoare. Sentimentele rau are legatura cu a1catuirea interna, mai ales
marturisite pot sa urmeze un curs nevrotic, la emotionala a individului. Aceasta, departe de a
adapostul "transferului" §i "contratransferului". interpreta date Ie furnizate de subiect se stra-
duie§te sa Ie perceapa. a§a cum sunt, adid a§a
Chiar in lipsa complicatiilor de acest gen, cum Ie percepe sau Ie prezinHl clientul.
un climat afectiv prea intens este de natura sa
incite clientul sa se modeleze prea strans Superioritatea acestei intelegeri nu are lega-
(strict) dupa terapeut. In asemenea conditii, tura cu planul adevarului "obiectiv", ci cu
legile inevitabile ale identificarii §i imitarii planul terapiei. Ea este terapeutic superioara
sociale pot impiedica actualizarea clientului intelegerii dinamice sau diagnostice pentru ca
dupa propria sa panta. permite clientului sa perceapa el insu§i a§a cum
este sau dore§te sa fie (sau se vede obligat sa fie)
Crearea unui climat afectiv adevarat terape- la acest moment; pentru ca-i permite sa modi-
fice acesta imagine despre el insu§i conform
utic se dovede§te deci ca unul din aspectele schimbarilor care se opereaza in el in timpul
cele mai delicate ale rolului practicianului. terapiei (largirea cimpului terapiei, modifi-
carea atitudinilor sale vis-a-vis de el insu§i,
Dar cum se poate realiza un c1imat afectiv functional mai deschis etc); pentru ca furni-
favorabil? Rogers ne raspunde: zeaza clientului ocazia unei ucenicii pe care va
trebui s-o fad toata viata, §i anume verificarea
" ... acest c1imat afectiv are mai multe §anse perceptiilor sale §i, dad e cazul, corectarea lor.
de a se realiza, dnd decurge natural din ati-
tudinea de disponibilitate afectiva §i mentaUi a A intelege in manienl empatica eehivalea-
terapeutului, §i rara eforturi deosebite. Nu za, intr-un fel, eu a armoniza (potrivi) pri-
exista un mijloc de a fi sigur de efectele pro- ceperea (intelegerea) sa, exigentele sale ratio-
duse, totu§i, ca §i criteriu, daca terapeutul se nale §i realiste cu introspeqia confuza, §i ma-
simte in largul sau, daca este capabil sa se nevrele mai mult sau mai putin defensive ale
angajeze rara teama intr-un schimb afectiv individului tulburat. De asemenea, novicele
profund §i in acela§i timp "aseptic", exista acestei terapii nu se poate apara in intregime
motive sa se creada ca va atinge nota justa" (C. de a pereepe armonicele dinamice pe care Ie
Rogers, 1965). contine, pentru el, povestirea clientului, con-
ditii in care se vede obligat sa combata activ
Sa vedem in continuare care este rolul "dl- patrunderea acestor elemente straine.
durii". Mai intii acest rol este de a intari sen-
Deci, ceea ce ar fi trebuit sa fie un mod de
timentul de securitate care se degaja din ati-
tudinea de nejudecata, conditie esentiala a interactiune natural §i u§or pentru terapeutul
acestei terapii. Dar dincolo de aceasta, caldura format cum se cuvine, §i anume imersiunea
actioneaza ca un factor vitalizant (fapt dovedit in lumea subiectiva a altcuiva, este simtit la
de rezultatele cercetarilor). Dupa Rogers, cal-
dura este fattorul crucialal schimbarii con-

structive care se opereaza la client, el afirmand:

92 Capitolul3

inceput ca un sacrificiu cerand un efort foarte Simtind ca se poate arata nestingerit, clien-
mare. Din fericire, satisfaqia care insote§te tulincepe sa se simta in largul sau. Dandu-§i
dezvoltarea acestui mod de a asculta §i de a seama ca terapeutul nu se gande§te sa-l atace,
raspunde compenseaza eforturile investite. simtind ca este acceptat, inteles §i respectat, el
Practicianul acestei forme de intelegere desco- tinde sa-§i uite defensele §i chiar sa renunte ill
pera foarte repede ea dobandirea acestei capa- mod voluntar la ele.
citati alterocentriste de interactiune reprezinta
o imbogatire personalil ale carei eforturi favo- Notiunea de respect, a§a cum 0 concepe ro-
rabile se verifica de altfel pe planul vietii sale gersianul este 0 dimensiune cu adevarat noua
zilnice. in domeniul relatiilor umane. Mai intai, acest
respect este neconditionat. Clientul este res-
Necesitatea de conditii de libertate excepti- pectat nu din cauza vreunui merit, demnitate
onala a fost reeunoscuta de la inceputurile sau competenta deosebita pe care le-ar putea
terapiei. Dar toleranta exceptionala nu vrea sa avea dobandite in decursul existentei sale sau
insemne toleranta neconditionata, despre care din cauza vreunei calitati deosebite - sin-
este yorba in demersul acesta, notiunea de to- ceritate, curaj, cooperare, inteligenta - de care
leranta traditionala fiind clar diferita de notiu- ar putea face dovada in timpul interviurilor.
nea rogersiana a tolerantei. Respectul terapeutului este gratuit. Clientul nu
trebuie sa faca nimic pentru a-I medta. Aceasta
Notiunea traditionala, care se intoarce la atitudine se fondeaza pe faptul ca c1ientul este
Freud, are legiitura, in mod esential, eu mate- o fiinta unica, cu 0 structura unica a expe-
rialul tabu. Ea se raporteaza la experiente1e rientei cumulate §i a modului experential de
social §i moral respinse(dezaprobate), ca anu- organizare.
mite manifetari ale sexualitatii, ale agresiviUitii
§i infantilismului ea §i la tot ceea ce individul Sa vedem prin ce se justifica respectul acor-
nu dore§te sa discute in contactele sale sociale dat acestei structuri unice. Pe de 0 parte prin
obi§nuite. faptul ca ea exista intr-o fiinta capabila de a
alege - capabila, nu de a-§i fasona destinul
Toleranta rogersianului nu se limiteaza Ia dupa voie, ci de a-i influenta cursul intr-o
materialul tabu. Ea este neconditionata prin maniera apreciabila. Pe de alta parte, aceasta
faptul ca se extinde la tot ceea ce c1ientul con- atitudine se justifica prin faptul ca ea trebuie sa
sidera bun de a raporta, fie ca este yorba de serveasca efectiv drept baza multitudinii de
confidente incarcate sau de lucruri aparent alegeri, adesea aparent modeste, dar cu 0 va-
triviale, ba chiar de manevre in mod manifest loare deeisiva pentru procesul de redresare in
defensive. care s-a angajat c1ientul.

Logica unei asemenea atitudini este urma- De asemenea daca practicianuli§i da seama
toarea. Conditia indispensabila progresului de faptul ca clientul este purtatorul unei expe-
terapeutic este reducerea anxietatii, pentru ca riente unice, intinzandu-se pe un numar une-
anxietatea conduce la atitudinea de defensiva, ori considerabil de ani, va avea tendinta sa-§i
care este du~manul dezvoltarii. Pentru ca dea seama, in acela§i timp, ca aceasta expe-
nivelul anxietatii sa poata scadea trebuie ca rienta face clientul mai competent de cat
subiectul sa se simta la adapost de orice exi- oricine pentru a determina 0 linie de conduita
gente, amenintari sau alte represiuni. Acesta compatibila cu nevoile, dorintele, valorile §i
libertate trebuie deci sa inc1uda dreptul de a capacitatile sale.
recurge la manevre de protectie tempo rare atat
con§tiente cat §i incon§tiente. Terapeutul nu Oricine i§i da seama ca pasul lacut de client
manifesta nici un semn de nerabdare sau nesat- spre autonomie §i ridicarea moralului eului, nu
ar putea sa nu simta genul de respect despre
isfactie, clientul simtind ceea ce se nume§te 0 care am vorbit mai sus. ~i, cunoscand caracte-
"experienta emotionaHl corectiva". EI desco- rullabil §i u§or influentabil al acestui pas, n-ar
pera, adesea pentru prima data, ca se poate putea deloc fi tentat de a interveni in desla§u-
arata anxios, neancrezator, ostil sau tri§or lara rarea sa naturala!
ca terapeutul sa manifeste cea mai mica dor-

inta de a-I expune sau de a-I dejuca.

Psihotempia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienfa de "cre~tere" afecth/a - 93

Combinarea atitudinilor de toleranta, de intre doua fiinte umane angajate intr-un proces
respect §i de Intelegere empatica fuzioneaza de cre§tere afectiva, de maturizare, de imboga-
intr-o atitudine de pimire care, 'in limbajul te- tire a fiintei umane In totalitatea sa.
;apeutic, se indica In general eu termenul de
aeceptare. Aiei, aceasta atitudine este con- Este evident acum accentul pus pe calitatile
personale ale terapeutului, ideea prioritatii
ceputa ca neconditionata. acestora fiind recunoscuta de rogersieni mai
Obiectul acestei atitudini neconditionate
mult, probabil, dedit de oricare alta §coala de
nu este vreo abstractie ci este clientulin totali- terapeuti.
latea sa a§a cum exista, hie et nunc.
4. Personalitatea terapeutului
Aeeasta inseamna ca terapeutul considera
~i atributele sale
TIn numai materialul pozitiv §i negativ - activ §i
pasiv - raportat de client, dar de asemenea Referitor la calificarile profesionale, 0 'intre-
configuratia particulara pe care acest material bare care se pune frecvent, atilt ill raport cu psi-
o prezinta 'in momentul discutiei, caci aeeasta hoterapia dt §i cu demersul rogersian, este
c~nfiguratie este determinata de dorinta de a se urrnatoarea: exercitiul acestui gen de lucru cere
schimba, de a depa§i situatia de catre client. un anumit tip de personalitate sau calitati per-
Ceea ce este important este faptul ca materialul sonale "superioare"? Sa raspundem printr-o
(chiar daca-i pasiv) este raportat intr-un con- observatie: cercetarile au aratat ca 0 mare vari-
text terapeutic, lucm care modificil Intr-un etate de personalitati se intalnesc printre tera-
sens pozitiv balanla psihologica a celui care peuti, atat printre cei care sunt recunoscuti ca
raporteaza. Ceea ce este aceeptat, este deci excelenti, cat §i printre cei care par ca reu§esc
"totalitatea datului existential, persoana ca sis- mai putin bine. Problema calitatilor "supe-
tern dinamic de atitudini §i nevoi, in orientarea rioare" in exersarea terapiei pune 0 problema
sa prezenta". de valori, adica se pune pe un plan subiectiv. In
aceasta privinta, trebuie precizat ca insistenta
Acceptarea neconditionata po ate fi autenti- rogersienilor asupra personalitatii nu implica
d? Desigur pentru cel care n-a ascultat nicio- nici 0 exigenta de superiaritate. Desigur, folo-
data, n-a vorbit §i n-a actionat decat pornind sirea calitatilor adevarat superioare n-ar putea
de la cadrul sau de referinta, atitudinea nee on- lipsi sa aiba efecte favorabile acolo unde s-ar
ditionata pozitiva §i autentica pare 0 munc3. de practica. TOIU§i, pe plan practic, sunt faarte
Sisif. Dar, eel care a dobandit capacitatea de a putine calitati care sa se poata prevala de a fi
abandona criteriile "realiste" §i "obiective" ale universal superioare, adica primordiale 'in orice
sale §i care a 'invatat sa patrunda In lumea situatie. Astfel ferrnitatea, supletea, moderatia,
subiectiva a altcuiva, descopera ca acceptarea originalitatea, 0 vointa care rezista la arice, 0
neconditionata nu violeaza sinceritatea. Cand viziune larga, uitarea de sine reprezinta calitati
elementele negative, "condamnabile" ale cli- de caracter demne de respect. Dar superiori-
entului sunt percepute dupa optica acestuia, in tate a lor nu valoreaza decat in anumite situatii,
incurdltura circumstantelor a§a cum erau per- in care aplicarea lor este ceruta.
cepute §i traite de client, acest comportament
devine perfect coerent, aproape necesar, de- Daca practica terapiei rogersiene nu presu-
vine in mod psihologic (nu in mod necesar pune nici personalitate speciala nici talente su-
moral) aeceptabil. Caei, ceea ee din exterior perioare, ea cere totu§i anumite atribute rara de
este distructiv, pervers nu-i 'in fond decat apa- care n-ar putea sa se erijeze in a fi "client-cen-
rarea unei fiinte amenintata dincolo de capaci- tered". Aceste aribute sunt: capacitatea em-
tati1e sale de rezistenta, 'in lupta sa pozitiva patica, autenticitatea §i 0 concePtie pozitiva §i
pentru supravietuirea emotionaHL liberala despre om. De altfel, mai sunt necesare
doua calitati de care, probabil nici un terapeut,
Privind reflectarea procesului terapeutic a§a oricare i-ar fi afilierea teoretica, n-ar putea sa se
lipseasca, §i anume un grad ridicat de maturi-
cum ne apare pana in acest moment am putea tate emotionala §i de intelegere de sine.
caracteriza oarecum metaforic psihoterapia
e Capacitate a empatidi:, in terrneni simpli,
umanista ca un exercipu de iubire neconditio- este capacitatea cuiva de a se pune intr-adevar
nata, de creativitate interpersonala, 0 intillnire

94 Capitolul3

in locul altuia, de a vedea lumea cum 0 vede el; Rezulta de asemenea ca autencititatea ca §i

ea este indispensabila rogersianului. Rolul aces- empatia, nu se lasa adoptate dupa voie. Aceste

tuia consta in a capta §i a reflecta semnificatia no1iuni nu se refera la simple forme de com-
personala a cuvintelor clientului - mai mult portement, ci la personalitatea msa§i, a§a cum
dedit de a raspunde con1inutului lor intelectual. se exprima ea in aqiune.
Pentru a reu§i in acesta munca trebuie ca prac-
ticianul sa §tie sa faca abstrac1ie de propriile sale Pentru ca existen1a sa fie eficienta, terapeu-
valori, sentimente §i nevoi §i sa se abtina sa tul nu se poate deci mul1umi sa ac1ioneze:

aplice criteriile realiste, obictive §irationale care • ca §i cum ar simti sentimente calduroase

11conduc in afara interac1iunii sale cu c1ien1ii fata de client;
sai. Aceasta sensibiliate alterocentrista, care este • ca §i cum s-ar pune de acord cu acesta;
• ca §i cum s-ar abtine sa judece;
empatia, pare a fi determinata de convingeri, • ca §i cum ar accepta c1ientul a§a cum este;
nevoi §i interese pro fund ancorate in organi- • ca §i cum ar vrea ca c1ientul sa ia condu-
zarea personaHL Dobandirea sa cere 0 anumita
modificare a intregii personalita1i ! Noi nu ne cerea discutiei etc.
putem anlta mai empatici decat suntem, a§a
cum nu ne putem arata mai inteligen1i. Pe.:ntrua Trebuie ca, mtr-o maniera generaHi, el sa

cre§te puterea de empatie, este necesara deci, simta sentimentele pe care Ie manifesta.

intr-o anumita masura, reorganizarea sistemu- Autenticitatea facilitaza punerea in practica

lui de nevoi, interese §i valori. de catre terapeut a unei exigente practici, §i

In viata practica, orice situatie sociala ne dil anume constan1a comportamentului. Daca
ocazia de a observa cine este dotat cu aceasta terapeutul nu se va comporta intr-o maniera

sensibilitate sociala §i cine nu. Individul care autentica, ii va fi greu, daca nu imposibil, sa 0

este receptiv la reactiile celorlalti, care percepe mentina de-a lungul vicisitudinilor unui proces

armonica pozitiva sau negativa inerenta relata- mai lung.

rilor pe care Ie intretine cu persoanele antura- Vorbind despre diferenta psihologica intre

jului sau, care recunoa§te antagonismul - exprimarea sentimentelor autentice §i imitarea

pro fund care se poate ascunde sub un dezacord lor, experien1a a aratat ca ea se recunoa§te in

in aparen1a fortuit, care este capabil sa recu- general ea este perceputa la un nivel subcon-

noasca copilul nefericit dintr-o clasa, care re- §tient. Dqi clientul este incapabil sa justifice

cunoa§t~ nu~ntele ~u?ti~e.care ,~elev~ calitate.a impresia de artificialitate pe care i-o da te-

raport~nlor mtruepannt1 §l copn s~u mtre SOtl, rapeutul, aceasta altereaza relatia intre ei.

acea~tayersoa~~ are ceea ce trebUle pentru a ~e Se poate emite ipoteza ca unitatea interna

angaJa m relatu mterpersonale profund semm- caracteristica comportamentului autentic

ficat•ivAe u§tie,ndti'ICnI'taacteela msaoumeancto,r terapeutice ... u~ u .U 'v
duI'mtern se rel~erav Impl1ca"0 10Ttasau se expnma cu 0 u§unnta, cu.

1a starea de acor d~care eX''"lStVa ~mtrde' e'dxpe1ne''tnV~' a §l aI0l'pcSo'ltndvemgaceereastacva' uremthaptsee.§te comportamentulUl
reprezentarea sa1m con§tnnta m lVl u Ul "nor- 0bserva1.1e: um,tatea m, ternau decurga~n d
" 'U
'v d' '"
mal , adlca ce care funqlOneaza adecvat. I dv "A I "1
Acest acord presupune ca nu exista eroare in ,m autentlcltate Joaca un ro eclSlVm re atu e

perceperea experien1ei, deci ca reprezentarea sa mterpersonal~", ., u ,

este autentica, Rezulta din aceasta definitie ca o••Conceptia pozltlva §I b~~rala despre om ~I

perceperea autentica corespunde foarte larg in- relatu1e umane este 0 condltle care face POSl-

1elegerii de sine (in viziunea in care este con- bila cu u§urinta §i eficienta punerea in practica

ceputa aici). Ori, aceasta intelegere depinde a principiilor expuse pana acum; ea se refera la

direct de nivelul anxietatii. In consecinta, cu moduri de a gandi §i reaqiona care se inrada-

cat individul este mai pU1insubiectul anxietatii, cineaza in personalitate §i care tind sa se

cu atat elinte1ege mai bine sau este capabil sa exprime intr-un stil de via1a, Altfel spus, entu-

inteleaga mai bine, eu cat se intelege mai bine, ziasmul pentru conceptii liberale §i umaniste

cu atat este mai in masura sa atinga acordul sau de aderare nominala la idealuri de acest

intern despre care este yorba aici. gen nu este suficient.

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere" afectiva - 95

Se pune 0 intrebare: este posibili"idobandi- - A doua ealitate presupune 0 angajare a
rea acestel atitudini daca ea este direct opusa intregii persoane ~i este capacitatea de a se
sentimentelor §i convingerilor profund inrada-
cinate? comporta in maniera "aseptica" in stabilirea §i
mentinerea legiiturilor afective stnlnse, dar
Desigur nu estc u§or sa se reorganizeze un
sistem de atitudini §i de valori care s-a dezvol- subordanate unui scap care Ie depa~e§te. Mai
tat 1n cursul anUor (cateodata numero§i), dar
nu imposibil. 0 astfel de "schimbare" cere un clar, este puterea de a simti §i a comunica sen-
efort sus~inut de introspeqie §i de reflexie criti- timente autentie C<'"ilduroaserara ca acestea sa
ca, §i preSUDune numewase incercari §i erori.
se transforme pe ascuns intr-o cape ana pentru
dTintind cont de faptu] personalitatea una sau cealalta dintre persoanele in cauza sau
pentru amindouiL
fiecarui am "normal" este animatil §i de ten-
din1a de depu§ire a sistemului de nevoi §ivalori, o asemenea capacitate presupune, se pare,
este important ca acest lucru, sa devina 0 va-
loare, 3stfel el va atrage atentia; ne dam seama ca nevoile fundamentale ale terapeutului sa fie
din ce in ce mai mult de diversele aspecte sub
care se manifesta In cOl1secinta, invatam sa-l organizate in jurul unor surse de satisfactie care
cunoa~t~m mai Dine §i sa ne placa mai multo Se dau sens §i valoare existentei sale. Este foarte
stabile§te a§a un praces de identificare; ceea ce
initial era exterior personalitiltii devine parte important ca aeeste nevoi care sunt simtite ca
integrantzl. Cand acest praces este alimentaOtde fundamentale sa aiba "descarcari" adecvate.
un cfort con~tient) se poate creele ca asimilarea
noilor valori se face mai rapid. In conditii Cand de sunt satisIacute, exercita un efect
exceptional de favorabile, ea de exernplu con-
tactul strans ~i relativ prehmgit cu persoane reglator asupra terapeutului, astfelincat satis-
care au tradus aceste principii in stilul lor de
viata, aceasta: tnmsformare (schimbare) se poa- factiile §i necazurile vietii eotidiene tind sa se
te face fara eforturi consistente. Totu§i, chiar In ordoneze favorabil. Practicianul astfel aneorat
aceste conditii, progresul poate fi lent. Putem
111saerede ca terapeutul autentic angajat in va gasi ea ere area §i mentinerea unei relatii
efortul de punere In practica a anumitor atitu- sanatoase se fae in general Tara efort excesiv,
dini va reu§i de asemenea In exersarea profesiei
sale, ca eel care §i-a i11Su§itaceste atitudini de§i eer 1l1totdeauna un efort real.
(acest stil de viata). In afara stabilitatii care deeurge din satis-

@ Maturitatea emotionala faeerea nevoilor fundamentale, maturitatea

Aspectele maturitii\ii emotionale care par emotionala presupune securitate interna.
deosebit de importante pentru exersarea roIu-
IUl de terapeut sunt urmatoarele: Aceasta permite terapeutului sa vada vieisitu-

- Primul rezidil in capacitatea de a partici- dinile proeesului 'in perspeetiva lor proprie ~isa
pa 1a procesul de schimbare a unei alte persoa-
ae Tara a fi tentat de a mode1a acesta schimbare pastreze seninatatea(egalitatea dispozi1iei I in
fata oscilatiilor inevitabile ale atitudinilor o:i-
dupa propria inlagine. In termeni mai pozitivi,
aceast.1 calitate se poate descrie ca flind capa- entului. Astfel echipat, nll se \"a Lisa j~n.:.:s.: ;:
citatea §i vointa aute mica de d servi - nu drept
ghid, judecator sau model - ci simplu rezonator tulburat de detaliile nea§teptate ~i angCs.SE:e
.~i ampHficator la efnrturHe de redresare ale care nu sunt rare in acest gen de ITli.:r_c2.
dientuluL Caei, nu trebuie uitat ca nu exista
Terapeutul trebuie de ase'Y:e:ies. 5.".
retete - fericirea, pacea interioara, satisfaqia
persona]a sunt fenomene subiective. face fata perioadelor sterile. C' ::';j ::o;i..:'::'s. ss.

este +lax rav+"'eleete nrO"lle. .cs.::.:,.', >e:::-..:.. treC';;

mereu peste acelea~i t~r:-~~. 3.;'?~=-~:""-::-'le~~:["ln:-

ficati\-e, se incapa1aTles.z.".5? :,.".s:~eze0 atiru-

dine depende:1:a 52.i~ d j:;rularea

normala a prooes-Jlui. Pe c.e alta parte, tera-

peutul trebuie sa :le C'apabil sa-~i pastreze
eehilibrul in fala .ldula;iei al carei obiect este
uneori. F ala un grad ridicat de securitate inte-

rioarii, practicianul nu este capabil sa infrunte
o asemenea varietate de situatii incarcate de

emolie, menlinandu -§i totodata eficacitatea

terapeutica §l slarea buna personala .
Toate acestea presupun ca terapeutul a ales

§i exerseaza profesia pentru ca 0 gase§te utila,

Tara efort §i In coneordanta eu 0 conceptie
inalta despre om §i relatiile umane.

96 Capitolul3

Nu trebuie ca terapeutu1 sa ramana 'insa sau existential. Este 0 cunoa§tere a eu1ui a§a
indiferent 1a sentimente1e pozitive pe care cum actioneaza, 'in fiecare moment in situatia
clientu1 i Ie dovede§te. Dar, pentm ca el sa imediata: este 0 "deschidere constanta la expe-
poaHi sa se califice matur emotional, trebuie ca
satisfactia pe care 0 'incearca simtindu-se im- nenta".
portant 'in atitudinea prezenta a clientului, sa Contrar atitudinii de aparare, atitudinea de
fie subordonata dorintei de a pierde acesta im-
portanta pe masura ce clientul descopera satis- deschidere permite oricarui excitant, de origi-
factia de a fi §i de a se simti autonom. Caci ne interna sau externa, sa fie 1iber 'inlocuit prin
daca procesul este fecund, c1ientul ajunge sa organism rora nici 0 deformare de actiunea
considere relatiile care il leaga de terapeut ca mecanismelor de protectie, adica de aparare.
semnificative, dar 'in mod secundar. Mecanismul prin care se avertizeaza or,ganis-
mul de prezenla excitantilor ameninlatori in
• Intelegerea de sine raport cu structura eului este inutil. Individu1
are capacitatea sa traiasca reaqia sa 1a orice
Daca este adevarat ca "instmmentul princi- excitant. Toate date1e experientei au acces la
con§tiinta - 1a percePtie - fie d provin de la
pal al terapeutului este personalitatea sa", excitatia nervilor senzoriali prin configuratii de
rezulta ca a cunoa~te acest instrument de catre "mase de sunete" sau de culori care emana din
cel ce-l folose~te este de importanta primordiala. mediul exterior, fie ca provin din mediul inte-
rior - urme ale experiente10r trecute - sau
Este evident ca, prin natura lor, comu- senzatii viscerale de teama, placere, dezgust
nidrile c1ientului contin sau due la anumite sau orice aha modalitate de perceplie.
erori de perceptie. Dadl terapeutu1 nu cunoa§-
te tendintele sistematice - surse de erori siste- Deci 'inlelegerea de sine despre care este
matice - ale perceptiei sale este incapabil sa yorba aici se refera la 0 atitudine de disponibili-
efectueze corecliile voite(necesare!). Altfel tate care permite intrarea, In con~tiinta, a to-
spus, nu are con§tiinla atitudini10r §i nevoilor talitatii datului organic. 0 observatie: aceasta
dominante care determina tendintele §i aversi- disponibilitate nU''inseamna ca individul 'i§i
uni1e sale, prejudecali1e, temerile §i dorinte1e reprezinta, cIar §i con§tient, toate procesele
sale, este incapabil sa-§i faca 0 prezentare rea1- care se desro§oara in el ca pe un ecran panora-
ista a lucmrilor pe care i Ie poveste§te clientul. mic realizand (inregistrand) fiecare moment al
desro§urarii. Dimpotriva, sentimentele §i sen-
o 'inlelegere aprofundata de sine nu este zatiile sunt fie subiectiv traite (§i exprimate in
comportament) rora a fi c1ar gandite, fie lucid
atat de imperativa pentm terapeutul empatic §i obiectiv reprezentate in con§tiila. adica,
rogersian ca pentru cel care-§i asuma functii1e individul poate sa-§i simta dragostea, durerea
de evaluare, explorare §i interpretare - §i deci - sau contrarietatea, sa -§i triliasca atitudini1e
direclia clientului. Pentru ca rogersianu1 se subiectiv. Dar, de asemenea, sa faca abstractie
straduie§te sa actioneze in cadru1 de referinta al de aceasta subiectivitate §i sa constate in ceea
clientului, riscurile de eroare sunt, evident, ce-l prive§te: "Ma doare", "Mi-e frica", "Iu-
considerabi1 mai mici decat daca ar fi yorba sa besc", "Sunt suparat". Ceea ce conteza nu este
gradul de con§tiinla reflectata - este absenta
porneasca de la propriul sau cadru de referinta; barierelor, inhibitiilor SUSCel)tibilede a 'impie-
deci riscurile de eroare sunt cu atat mai mari cu dica perceptia completa a ceea ce este organic
dat. Persoana perfect deschisa experientei sale
cat procesu1 se sprijina mai mult pe factori ca §i total eliberata de manevre defensive traie~te
in maniera existentiala, adica simte fiecare
perceptiile §i teoriile practicianului; §i sunt cu experienta ca proaspata ~i noua.
atat mai mici cu cat procesu1 se bazeaza pe
In esenta, procesu1 terapeutic rogersian
experienta vie ~i imediata a ce1ui interesat. poate fi sintetizat astfe1: "Daca ma arat capabi1
In ciuda faptului d un demers empatic de a crea 0 relalie caracterizata, din partea mea
printr-o autencititate transparenta, printr-o
reduce considerabil perico1e1e de «contagiu»
interpersonal, 'inle1egerea de sine ramane un
atribut important al terapeutului.

Dar, care este tipul de cunoa§tere de sine pe
care trebuie sa-1 aiba un bun terapeut rogersian?

Aceasta intelegere nu presupune 0 imagine
intelectuaHl a eu1ui, ci mai degraba ceva vital

Psihoterapia rogersiana centrata pe persoana - 0 experienla de "cre~tere" afectiva - 97

primire dHduroasa §i sentimente pozitive vis- 5) Terapeutul sa incerce 0 comprehensiune
a-vis de lucmri care fac ca personalitatea sa sa empatica a cadmlui de referinta intern al
fie diferita de a mea, printr-o capacitate de clientului;
vedea lumea §i eul clientului a§a cum se vede el
insu§i, atunci persoana cu care intretin 0 6) Clientul sa nu-§i dea seama decat intr-o
asemenea relatie ajunge in situatia de a vedea §i masura minima de consideratia pozitiva
de a intelege prin ea insa§i aspectele pe care Ie neconditionata §i comprehensiunea empa-
refuzase pana atunci con§tiintei, evolueaza din tidi pe care terapeutul i-o dovede§te.

ce ill ce mai mult spre tipul de persoana a§a Deci, acestea sunt conditiile necesare pen-
cum dore§te sa fie; functioneaza cu 0 dezin- tm a declan~a procesul terapeutic. Alte ele-
voltura §i 0 incredere crescute; se actualizeaza mente pot sa ajute ca procesul sa se stabileasca
ca persoana, adica ca fiinta unica care gande§- mai rapid, ca de exemplu situatia ill care clien-
te §i actioneaza intr-o maniera care ii este tul este anxios §i nu doar vulnerabil. De obser-
personal caracteristica; devine capabila sa vat, ca este necesar sa treaca putin timp pentm
abordeze problemele vietii intr-o maniera ca procesul sa fie terapeutic veritabil. Deseori,
adecvata §i emotional mai putin oneroasa". procesul se schiteaza doar pe conditiile min-
(Carl Rogers et G.Marian Kinger, Psychoth6- ime care au fost enumerate, dar niciodata el nu
rapie et relations humaines; Theorie et pratique se produce in abseta acestor conditii.
de la th6rapie non-directive, Paris 1965, voLl)
Terapeutul nu-l informeaza pe client intr-o
5. Trona concisa a terapiei centrate maniera explicita verbalii despre eonsideratia
pe persoana empatica §i consideratia pozitiva neconditio-
nata pe care 0 nutre§te fata de el. Ceea ce este
~i pentm a intregi aceasta abordare te- important este ea, elientul intelege existenta
rapeutica rogersiana, in final vom prezenta aeestor atitudini la terapeut (a§a cum arata
teoria concisa a acestei terapii umaniste .. punctul 6) Deci, nu este necesar ca terapeutul
sa-§i arate sentimentele intr-o maniera verbala
be notat, in primul rand, ca aceasta teorie fata de client. Comunicarea veritabila (ade-
este de ordin conditional. Se enunta dupa varata, autentica) se realizeaza intr-o maniera
urmatoarea formula: daca anumite c::mditii subtila prin cateva remarci sau cateva expresii
sunt date (variabile independente) atLlci se fiziognomice spontane.
produce un proces determinat (variabile
dependente). Daca acest proces (devenit vari- Se poate obieeta ca automl propune doar 0
abila independenta) se produce; atun:i vor serie de conditii terapeutice acelea~i, fara a line
avea loc anumite modificari ale personalitatii §i cont, aparent, de varietatea caracteristicilor
comportamentului (variabile dependente). individuale a diferitilor c1ien1i. Experien1a a
aratat (demonstrat) ca fiecar; client folosqte
5.1. Conditiile procesului terapeutic diferit, in mod personaL relalia care i se ofera.
S-a constatat ca nu este nici mil. nici necesar
Pentm ca procesul terapeutic sa se produca
trebuie: de a manipula rela1ia in vederea adapUlrii la
diferi1i c1ien1i. Ba din contra (dimpotriva), se
1) Doua persoane sa fie in contact; pare ca 0 asemenea manipulare dauneaza in
2) Prima persoana, pe care 0 numim client, se mod eeft caracterului eel mai important §i mai
pretios al relatiei, §i anume, faptul ea ea repre-
afla intr-o stare de dezacord intern, de vul- zinta 0 relatie autentica intre doua persoane in
nerabilitate sau de angoasa; care fiecare se straduie§te cat mai bine sa fie
3) A doua pers08.na, pe care 0 numim terapeut, «ea-insa§i» ill interactiunea eu eelalalt.
se afla intr-o stare de &cord intern-cel putin
in perioada de§Ia§urarii interviului §i fata de Elementul central al acestei teorii se refera
obiectul relatiei sale cu clientul;
4) Terapeutul sa incerce sentimente de consi- la acordul intern, adica la autenticitatea atitu-
deratie pozitiva neconditionata fata de dinilor terapeutului. Pentru ca relatia sa fie
subiect. terapeutica, trebuie ca experienta imediaUi a
terapeutulului sa fie corect reprezentata sau

98 Capitolul3

simbolizata In con§tiin~a sa; altfel spus, este empatica? Nici aici raspunsu1 categoric nu este
necesar ca sentimentele §i atitudinile pe care Ie cunoscut.

lncearca fat a de client sa fie total disponibile Totu§i, se poate afinna eu eertitudine ca
con§tiintei. De exemplu, dadi terapeutul crede acordul intern al terapeutului este de 0 impor-
ca incearca (are) sentimente de consideratie tanta primordiala, dar acesta trebuie sa
pozitiva necondi~ionata, comprehensiune inglobeze atitudini de consideratie pozitiva ne-
empatica, - dar care slnt doar aparente - in conditionata §i de comprehensiune empatica
realitate neavlnd dedt angoasa §i jena, atunci asa cum reise din teoria prezentata anterior.
el nu realizeaza acordul intern necesar eficac-
, R propos de stadiul de acord intern al tera-
iHltii terapeutice; desigur ca relatia va suferi. peutuIui, este important de subliniat faptul di
Este ilnportam deci, ca in timpul interactiunii prezenta aeestei conditii poate sa se limiteze La
cu clientul, terapeutul sa fie total « el-insu§i », relatia intretinuta cu c1ientul. Desigur, nu se
Olicare ar fi sentimentele pe care Ie incearca Ia poate crede ca terapeutul realizeaza acest acord
un moment dat. intr-o maniera constanta. Daca. permanenta
acorduJui intern ar fi fost 0 conditie a terapiei,
o intrebare care se pune In acest moment lucrurile n-ar fi fost a§a de simple! Pentm ca
fenomenul terapeutic sa se produca este sufi-
este: trebuie ca terapeutul sa arate clientului cient ca aceasta conditie sa fie indeplinita In
natura sentimentelor, oricare ar fi ele, pe care timpul perioadelor de contact cu c1ientul.

Ie incearca rata de acesta? La ora actuala, se poate sustine faptu1 ca
Rogers afirma: "raspunsulla aceasta 'intre- daca conditiile 2) §i 6) sunt realizate, procesul
terapeutic are mari §anse de a se realiza §i de a
bare nu este 'inca cunOSCllt. In stadiul prezent produce efecte, iar pentm moment este impo-
al cuno§tintelor noastre, noi estimam ca pro- sibil ea aprecierile sa se faca ill termeni canti-
blema se poate rezolva dupa cum urn1eaza. tativi, raporturile neputand fi exprimate decat
Daca terapeutul constata ca sentimentele se ca1itativ.

imp un spiritnlni san astfelincat, este incapabil ~i alti cercetatori confirma importanta con-
sa se concentreze pe client, este important ca ditiilor stipulate mai sus, in particular acea a
el sa exprime aceste sentimente. Intr-adevar, conditiei 5), ea Fiedler (1950) §i Quinn (1950).

prezenta sentimentelor «straine» relatiei im- Fiedler afirma ca - oricare ar fi orientarea
piedica manifestarea unei atitudini de compre-
hensiune empatica - conditie necesara terapiei. terapeutului - relatia terapeutica veritabil
De asemenea, daca terapeutul incearca sen- fecunda este caracterizata prin eapaeitatea
timente contrare consideratiei pozitive acestuia de a intelege c1ientul a§a cum se
neconditionate, este necesar ca el sa-i explice intelege pe sine insu§i, mai precis prin capaei-
tatea sa de a lntelege (prinde, patmnde) sem-
aceasta clientuIui". (c. Rogers et M. Kinget, nificatia personala §i subiectiva a cuvintelor
c1ientului. De asemenea, eereetarile lui Quinn
Psychotherapie et Relations Humains, 1965, releva ca factoml primordial al terapiei rezida
pag.203) in calitatea comunicarii realizata de terapeut.
Aceste cercetari subliniind in concluzie imp or-
Desigur ca pentm a §ti cu certitudine daca tanta incontestabila a eomprehensiunii empa-
aceasta maniera de a aborda difieultatea este tice.

buna, trebuie verifieata, lueru roarte difieil. Seeman (1954) a obtinut 0 eorelatie semni-
ficativa intre simpatia pe care terapeutul 0
Curajul - daca nu insolenta - necesara unei ineearca fata de client §i succesul demersului
asemenea operatii poate duce la e§ec chiar la terapeutic, §i lmpreuna eu Lipkin (1954)
un terapeut desavar§it. Incontestabil, este difi- constata ca, clientii, care recunosc existenta
eil (penibil) sa exprimi ganduri ca: «Incep sa sentimentelor pozitive fata de ei la terapeut,
cred ca in fond dumneavoastra sinteti psiho- beneficiaza din pHn de terapie. Aeeste cercetari
tic». In concluzie solutia propusa nu este destul sustin, in concluzie, elementul 4) §i anume,
de verificabila!

o alta intrebare care se pune referitor la

conditiile terapiei este urmatoarea: acordul
intern al terapeutului este factorul terapeutie

esential sau atitudinile sale de consideratie
pozitiva neconditionata §i comprehensiunea

Psihoterapia rogersiana centrati'i pe persoana - 0 experien~a de "cre~tere" afectiva - 99

consideratia pozitiva neconditionata §i ele- structurii de sine, acordulintre acestalstructura
mentul 6) al teoriei - perceplia acestei atitudi-
ni de catre client. §i experienta totala cre§te constant. Sinele devi-
ne deci capabil de a asimila elementeleco.re,
Cat despre punctul 2) vulnerabilitatea sau Inainte, ap<1reaudestul de amenintiitoare pentru
angoasa clientului, n-a fost pana In prezent a fi admise in cOJ1§tiinttLAceo.sta implica ca, pe
obiectul cerceHirilor sistematice, dar acesta masura ce nurnarul experientelor amenintatoare
tin de sa fie confirmat de experienta clinica a lui se diminueaza, numarul deformarilor expe-
Rogers §i a grupului sau. Studiile lui Gallagher rientei scade egal, altfel spus, comportamentul
(1953) releva ca, clientul care nu incearca devine mai putin defensiv;
dltu§i de putin stari de angoasa, nu manifesta
nici 0 angajare in relatia terapeutica §i tinde de 9) Clientul devine din ce In ce mai capabil de
a1tfel sa 0 abandoneze. a Incerca consideratia pozitiva neconditiono.ta
pe care terapcutul i-a aratat-o, tara a se simli
5.2. ProcesuI terapeutic amenintat de aceasta experienta;

Cand conditiile enuntate la punctul prece- 10) EI incearca din ce In ce mai mult 0 ati-
dent sunt prezente §i mentinute, un anumit
proces se pune in mi§care. Acesta este carac- tudine de cOllsideratie pozitiv:l neconditionata
terizat prin:
Iifala de sine insu§i;
1) Clientul se simte din ce In ce mai capabil 11) da seama din ce in ce mai mult de
de a-§i exprima sentimentele 1ntr-o maniera fie
verbala, fie non verbala; ceea ce este, de el 1nsu§i, centrul evaluarii
experientei sale;
2) Sentimentele pe care Ie exprima se
raporteaza din ce in ce mai mult la sine prin 12) Evaluarea experientei devine din ce In
apozilie cu «non-sine», adicil la anturaj; ce mai putin conditionata §i se efectueaza tot
mai mult pe baza experientei traite.
3) EI devine din ce in ee mai eapabil de a
distinge obiectele de sentimentele §i perceptiile Diverse studE vin sa confirme aces1<:l
sale. Aceasta capacitate de sporire (cre§tere) a
discrimiwlrii se apliea atat notiunii de sine cat descriere a procesului terapeutic. Numeroase
§i experientei sale, lumii exterioare, altor per- Inregistrari ale cazurilor confirma din plin ele-
soane §i relaW pe care Ie Intretine. Perceptia sa mentul 2) Studiullui Stock confirma elemen-
fata de toate aceste aspecte devine mai putin tul3) care se refera 10. faptul ca sinele se exprima
rigida §i mai globala. Altfel spus, simbolizarea in maniera mai obiectiva §i mai putin emoli-
experientei sale devine din ce in ce mai corec- onal:l. Cele ale lui Mitchell (1951) defiOD-
ta, mai diferentiata; streaza ca perceplia devine mai discriminali\2..
adicil mai putin ligida §i mai globala.
4) Sentimentele pe care Ie exprima se
raporteaza din ce in ce mai putin la stadiul de Marturiile elinice obiecti •.e s:Js1ir. ele-
dezacord existent Intre anumite elemente ale mentele 4),5) §i 6) existente sub forma. inregis-
trarilor de caz de catre Rage:-s (19541
experientei sale §i notiunea so.despre sine;
5) Realizeaza primejdia pe care 0 reprezin- Vargas 1954) face mai mull:: COflsta.tarire-
lative 10. elementul '7), tiniEd. a demonstra ca
ta (comporta) stadiul de dezacord intern. imagine a de sine se reorganizeaza in funqie de
Experienta primejdiei este posibil eliminata, noile percep~ii raportate ia sine. Hogan (1948)
gratie consideratiei pozitive neconditionale pe §i Haigh (1949) au demonstrat diminuarea
care terapeutul nu contene§te sa §i-o exprime; progresiva a comportamenmlui defensiv. Exa-
menul aprofundat §i deta1iat al unui caz indi-
6) Clientul incearca plenar anumite senti- vidual realizat de Rogers (op. eiL) releva 0
mente pe care, pana atunci, Ie deformase sau cre§tere a acordului htre structura sine1ui §i
renegase; experienta total!L Faptul ca o.ceasta cre§tere
este 1.ilsotitade 0 diminuare a comportamentu-
7) Imaginea de sine se schimba intr-o lui defensiv, este aratat §i de 0 cercetare con-
maniera care-i permite integrarea elementelor dusa de Chodoroff (1954). Multi cercetatori,
experientei care fusesera deformate sau negate; Snyder 1947), Seeman (1949), Raimy (1948),
Stock (1949), Strom 1948), Sheerer (1949) §i
8) Pe masura ce se produce reorganizarea

100 Capitolul :.1

Lipkin (1954), atesta aceasta cre§tere, la cli- subiectul incearca 0 incredere crescuta In el
ent, a consideraliei pozitive fala de sine. Ten-
dinta clientului de a se considera ca centrul 'insu§i §i se simte capabil sa-§i schimbe con-
evaluarii experienlei reiese 'intr-o maniera par- duita In viata;
ticulara din studiile lui Raskin (1952), i'n timp
ce cercetarile lui Sheerer. Lipkin §i Kesser b) Datorita punctelor (5.3.1.) §i (5.3.10.), va-
(1947) sustin 'in egala masura caracteristicile lorile sale se bazeaza pe un proces de eva-
acestui element al teoriei. luare «ol'ganismica,>;

5.3. Efectele terapiei asupra personalitatii 11) Datorita punctelor (5.3.1.) §i (5.3.2.), el
~i comportamentului percepe lumea exterioara Intr-o maniera mai
realista §i mai corecta;
De§i 0 parte din propozitiile urmatoare au
fost prezentate 'in rubrica precedenta, pentru 0 12) Din faptul ca el simte din ce In ce mai
clarificare, yom pl'ezenta sepal'at l'ezultatele putin nevoia de a deforma experientele sale, In
procesului terapeutic, adica ceea ce se vede din particular experientele sale relativ la alte per-
exterior in comportamentul clientului. Schim- soane, el Incearca fatil de ele 0 toleranta §i 0
bariIe observabile in personaIitatea clientului acceptare crescuta;
sunt de natura relativ pemlanenta §i se prezin-
ta astfel: 13) Comportamentul Sall se modifica In
mai multe privinle:
1) Cientul .evolueaza spre un stadiu de a) Datorita faptului ca numarul §i varietatea
acord intern "mai complet"; el este mai des-
chis spre experienta sa §i mai putin defensiv. experientelor comparabile cu imaginea de
sine cre§te, numarul comportamentelor ac-
2) Perceptiile sale sint mai l'ealiste, mai ceptabile de catre sine cre§te In mod egal;
diferentiale §i mai obiective; b) De asemenea, comportamentele care 'inain-
te uu erau compatibile cu imaginea de sine,
3) EI devine din ce 'in ce mai capabil de a- §i care erau denigrate, se diminueaza;
§i rezolva problemele; c) Subiectul se percepe ca fiind mai apt sa-§i
controleze §i sa-§i dirijeze (conducil)
4) Functionarea sa psihica se amelioreaza §i comportamentul;
se dezvolUl 'in sens optimal;
14) Evaluarea comportamentului subiectu-
a) Aceasta schimbal'e decurge din lui de catre ceilalti este mai favorabila; el este
schimbarile (modificarile) In struc- ju.decat ca fiind mai matur §i mai adaptat
tura sinelui descrise de Stack §i social;
Strom;
15) Din (5.3.1.), (5.3.2.) §i (5.3.3.) decurge
5) Datorita cre§terii acordului 'intre sine §i ca subiectul apare (este, devine) mai creator,
experienta sa (5.3.4.), vulnerabilitatea la mai suplu, mai capabil de a se adapta la noile
primejdie se diminueaza; conditii, la problemele noi, ca 0 fiinta care-§i
exprima mai plenal' scopurile sale §i valorile
6) Din (5.3.2.) rezulta 0 percePtie mai rea- proprii.
lista a sinelui ideal §i in plus, mai realizabil;
Elementul esential alteoriei rezultatelor
7) Datorita schimbarilor descrise la (5.3.4.) terapiei este :tara 'indoiala eel enuntat la pune-
§i (5.3.5.), acordul intre sine §i sinele-ideal tul (5.3.1.) referitor la cre§terea acordului
(5.3.6.) cre§te; intern; celelalte elemente servind explicitarii
implicatiilor punctului 1) De§i aceste elemente
8) Datorita acordului crescut Intre sine §i decurg firesc din logica teoriei, au fost detali-
sinele ideal (5.3.6.), pe de 0 parte, §i intre sine ate pentru a reliefa rezultatele terapiei asupra
§i experienta, pe de aWl parte, se produce 0 persona1itatii.
scadere generala a nivelului de tensiune, aHit
psihologica dit §i fiziologica, §i a tensiunii par- Desigur aceste rezultate ale terapiei au
ticulare, difuze, numita angoasa; facut obiectul a numeroase cercetilri, iar con-
cluziile sunt 111 general pozitive, de§i criticile
9) Cre§te consideratia pozitiva fata de sine; nu lipsesc.
10) Subiectul se percepe din ce in ce mai
mult ca centrul evaluarii

a) 'Datorita punctelor (5.3.9.) §i (5.3.10.),

Psihoterapia rogerslana centrata pe persoana - 0 experienta de "crel}ten~" afect!va - 101

lnainte de a :incheia acest capitol teoretic Aceasta nu mseamna ca directia §i controlul
referitor la conceptia psihoterapeutica roger- extern sunt necesare pentru ca el sa-§i asume 0
siana, yom prezenta cateva conc1uzii privind dezvoltare §i un comportament favorabil §i
natura umana, a§a cum reies din gandirea lui ordonat.
Rogers, concluzii care decurg direct din teoria
terapiei, §i pe baza carora de altfel, Rogers a "Psihoterapia centrata pe client, in forma
elaborat 0 teorie a personalitatii. pura, este rar utilizata in zilele noastre, dar
aceasta orlentere a pus bazele unei multitudini
lata deci care sint concluziile relative la de terapii orientare umanist, terapii care pun
accentul pe problemele actuale af1ate in con-
caracteristicile «organismului» uman (privit in §tiinta clientului §i in cadrul carora acesta este
totalitatea sa!): considerat personajul principal al procesului
curativ, terapeutu1 actionand doar ca un cata-
1) Individul este capabil sa devina con§tient lizator". (I. Holdevici; I. P. Vasilescu, Psihote-
de factorii disfunctionali psihologici - factori rapia, tratament rara medicament, Ed. Ceres
care decurg din !ipsa de acord lntre notiunea 1993, Bucure§ti, p. 62).
de sine insu§i §i totalitatea experientei sale;
In concluzie, aceasta terapie, face parte din
2) Individul are capacitatea de a reorganiza cadrul larg al psihoterapiilor experientiale, al
notiunea sa de sine intr-o maniera compatibiHi caror demers urmare§te valorificarea potentia-
cUlntregul experientei sale §i are posibilitatea litatilor §i disponibilitati1or fiintei umane, 0
de a-§l exercita aceasta capacitate. Altfel spus, con§tientizare §i realizare a universalitatii sale,
el este capabil sa substituie disfunctionalitatea iar obiectivele terapiei fiind atat interpersonale
psihica cu functionarea adecvata §i, el este pre- cat §i intrapersonale (Frankl, 1966).
dispus (inclinat) sa faca (realizeze) acest lucru;
6. Exemplificari cazuistice
3) In cazurile in care aceasta capacitate §i
aceasta tendinta nu exista decit in stare laten- 6.1. Strategia de lucri! a lui C. Rogers In

ea se dezvolta. in relatia cu 0 persoana care: caml M. J. Tilden
- realizeaza, :in cadrul acestei relatii, un stadiu
Inca de la bun inceput Rogers recomanda
de acord intern;
-manifesta. 0 atitudine de considera!ie pozitiva sa nu se diagnosticheze sau categoDseasca

neconditionata §i 0 comprehensiune empati- clientul (apud S. Morse, R. \Va:son Jr.,

ca; Psyc•hoItIhv6ormapiien, treAb.a Casebook, 197"'),
mtr-o m~_niera nondirec-
- ajunge mtr-o anumita masura sa comunice
aceste atitudini. tiva care este scopul venirii lui ia terapeut si ce

Ipoteza privind capacitate a individului - crede el despre problemele 1ui, Apoi terapeutul
fundamentul acestor concluzii - este de 0 im-
aplica tehnica de baza a ace5Leiterapii: clarifi-
portanla. primordiala pentru implica1iile sale
psihologice §i filozofice. Din punct de vedere carea sentimentelor in mod d~rect (ac,easta
practic, ea imp!ica ca, psihoterapia consai sim- tehnica se folose~te in prirr,ul interviu. Ince-
plu, m eliberarea acestei capacitati deja pre-
zente :in stadiu latent. Altfel spus, ea implica pand cu al treilea imer;iu, tehnicile 'lor fi
ca, pacientul poseda potential, competenta adecvate In funqie de afirma~ii (dinamica
necesara solutionarii problemelor sale. Un
atare punct de vedere se opune deci direct con- dialogului) ,
ceperii terapiei ca 0 manipulare, prin special-
ist, a unui «organism» mai mult sau mai putin In primul imeniu terapeutul explica scopu-
rile tratamentului §i metodele de baza utilizate .
paSlV.
• Incepand cu a1 treilea interviu el devine
Din punct de vedere filosofic, aceste con-
ceptii implica ca, individul are capacitate a mai activ §i mai pozitiv in timpul §edintelor.
inerenta de a se orienta, de a se dirija §i de a se Pacientul lncepe sa intre :in relaW Cll oamenii
controla prin intermediul anumitor conditii din afara. Este important sa fim in contact
care pot fi definite.
empatic ell clientul §i 8a-i demonstram aceasta.
Cazul T: varsta 20 de ani, sex feminin,

necasatorita,

102 Capitolul3

Mama acesteia relateaza coterapeutului C: Coreet. ~tiu ca nu a fost 0 atitudine
problemele fetei: corecta.

• doarme tot timpul; T: Simti ca studiile §i munca ta au fost un
• cand este trezita: se retrage in sine §i mijloe de a ie§i afad din realitate (de ate retra-
mediteaza; ge din lume, de ate izola de ceilalti).
• dupa ce se treze§te da drumulla radio §i
apoi se duce din nou in pat; C: Da. Toti se intrebau cum de-mi place sa
• ura§te opiniile oamenilor despre ea; stau toata ziua sa studiez. Dar memoria mea nu
• ii este frica de nebunie.
ma ajuta sa fiu buna la taate. De multe ori ra-
Primul interviu: Abordare directa: ceam eforturi sa merg pe jos, pe strada, sa pri-
vesc oameni. E un lucru nebunesc, intr-adevar.
«T: ~tiu destul de putin despre motivele
pentru care ai venit la mine. Ai vrea sa-mi T; Chiar §i lucrurile mici, 1ti dadeau 0
poveste§ti ceva despre asta? mu1lime de griji.

c: Este 0 poveste lunga. Nu ma pot gasi pe C: Da. ~i niciodata nu eram sigma ca Ie pot
rezolva.
mine insumi. Totdeauna am impresia ca sunt
gre§it orientata. Nu suport a1ti oameni. Dadi T: Deei in loe sa fad progrese, refleetai la
ma critica cineva nu pot suporta. Cand am avut treburi!
servici daca cineva ma critica, era distrugator
pentru mine. C: Da ...»

T: Simti ca toate lucrurile merg diu §i te • Sentimente semnificative exprimate In
simti distrusa de criticism?
primul internu:
C: Da, nu e nevoie sa fii criticat. Asta te
Intoarce inapoi. Uneori incerc sa fiu supe- «- Totul e rau cu mine. Ma simt anorma1.
rioara, dar cad din nou. Am vrut sa fiu profe-
soara, dar n-am reu§it. - Simt studiile mele ca 0 evadare pentru
mine.
T: Lucrurile care s-au Intamplat stint rele §i
probabil ca tu le-ai simtit ea (anormalitate) - Nu pot face lucmri banale ale vietii.
fiind anormale. - Am pierdut eredinta in orice, in special
In mine.
C: Da, in §coala eram obi§nuita Cll note
foarte man, dar ered ca memoram mecanie. - Nu voi reu§i nimic, sunt sigura. Sunt
inferioara.
T: larta-ma. Vorbe§ti prea repede §i nu pot
sa-mi notez ideile tale. Te superi dad am - Sunt con§tienta di alte fete due 0 viata
Inregistra diseutia noastra? normaUi, sunt disatorite, eu nu.

C: Nu, ar fi foarte bine (este pomit caseto- - Nu am un confident absolut.
fonul).
- Nu pot actiona natural pentru di nu ma
T: Obi§nuiai sa ai note foarte mari ... plac pe mine.
C: Aveam, dar ered ca memoram cartile.
~tiu ca studiam tot timpul. Nu ie§eam afara eu - Ma gandese la sinueidere, pentru ca nu
mmem. 'lad 0 justificare pentru viata.

T: Spui ea muneeai foarte mult? - Sunt un copil, dar oamenii ma pri'lesc ca
f' C: Da §i eand eram eu oameni nu ma pe un adult.
simteam eonfortabil. Cred ca nu am studiat cu
dorinta §i cu 0 atitudine corecta, asta este dile- - Sunt anormaHL
ma mea. Aveam lumea mea particulara, ceea
ce studiam eu. Intelegi ee spun? Invatam. - Sueeesul ma oco1e§te.
- Ar trebui sa fiu mai matura deeat sora
T: Deci eeea ce ai invatat tu, notele foarte
mari obtinute, te-au separat de restullumii §i mea, dar nu sunt.
nu te-au ajutat. - Nu-mi pot gasi locul meu in societate.
- Am un defect in caracterul meu.

- Simt ea altii pot coopera cu problemele
prin bunavoinla, eu nu pot.

- Realizez ea radacinile problemei mele
merg eu mult Inapoi, dar ered ca nu pot face
nimic pentru a schimba situatia.

- .Nu pot sa fae ce-mi place.
- Am pierdut curajul.

PSihoterapia rogarsiana centrata pe perso;;;l11i!- (I experienla de "cre~tere" afectiv2 - 103

- Sunt rea §i toti §tiu asta. "Dragii Domni§oarli Tilden,
- Ma Intreb dadi ma poti ajuta. Mil indoiesc.
- ered d. voi pleca Inapoi.» Mama ta mi-a transmis mesajul refentor la
nehotarCireade a revent ta §edtnla. Eu pot fntele-
Sumarul celui de aXdoilea inter-viu ge §oviiiala §i realizez ca te sim[i descurajata din
cauza siluafiei tale. Nu doresc sa sa te inf1uenlez
D-ra Tilden incepe interviul explorand fntr-un fel .Jt daca preferi sa nu mat vii, (ltunci
re1atia sa eu oamenii. Simte ca nu poate este fom-te bine.
relationa, se terne. Terapeutul structureaza eel
de al doiJea interviu la fel ca §i pe primuL Pe de alta parte, am de gand sa-mi iau liber-
Interviul se sfar§e§te astfel: tatea sa mai programez 0 fnt{Unire ta ora

«C: Cred ca nimeni nu ma poate ajuta. obt§l1utta, oricand fncepiind de marfi pan a
Nimeni nu poate face nimie pentru mine.
vineri. A§ aprecia daca mi-ai da un telefon sa-mt
T: Timpu1 nostru S-B. terminal. Vrei sa te comunici hotarCireata. 1n arice situatie prime§te
intorcl sapUimana viitoare? prtetenia mea sincera" .

C: Chiar crezi crt ma poti ajuta? (T. a telefonat §i s-a dus 1a §edillt~L)
T: Dad crezl ca vei reu§i, atunc! sa vii sap-
tamana viitoare. Dad crezl di nu exista spe- Sentimente exprimate QUpa al unsprezece-
ranta, atunei nimic nu poate fi Iacut. lea internu:
C: Bine, ne intalnim saptamana viitoare.»
- Sunt gata sa dau un curs nou alegerii
Al treilea inte:rviu mele.

«T: Cum vrei sa folose§ti timpul azi? - Sunt intr-adevar schimbatfL
C: Bine, nu §tiu exact... (0 pauza lunga).
Citesc 0 carte, "Viata ta ca femeie". - Am idei fmmoase despre mine illsami.
T: Poveste§te despre carte. -- Realizez d plae altar pemoane.
C: Nu §tiu cum sa incep.» - Cred d pot face ceea ce dorese sa fae.
- Nu ma mai simt vinovata de senti-
Dupa a1 treilea interviu D-ra Tilden i<a mentele mele.
telefonat mamei sale la serviciu sa-i spuna ca - 1\-1£1 simt mai libera.
este bolnava. Cu putin inainte de a incepe a
patra §edinta terapeutul a primit un telefon de - Sunt ajutaHl de discutiile noastre. de pri-
1a mama D-rei Tilden care anun!a ca aceasia e eteniile mcute.
nehotarata sa vina la §edinta. Se simte mai bine
dupa interviu, "dar acum a cazut Intr-o depre- - Pot accepta casatoria daca va veni sau sa
sie, sUi numai la pat". Se intreaba dad con- nu accept dadi nu va fi.
silierea este suficienta Intr-o asemenea situatie
in care este fiiea ei. Ilil1treaba pe consilier daca - Pat ~lllte 1ege pe al'tcm..ey2c care ::-ece .oim
ar putea sa-i sugereze un psihiatru la care sa acelea§i dificultati ca ~i mine.
mearga. Acesta raspunse ca prefera sa nu se
gandeasca la aceasta posibilitate, dar dad Til- - Admir oamenii care-~; ac:eptJ limitele.
den dore§te sa 0 faca., el nu 0 poate ajuta. Cu
to ate acestea se gande§te sa-i trim ita 0 scrisoa- - Ma intreb daca un barbat poate accepta
reo Mama s-a oferit sa 0 cherne la telefon, dar
consilierul a spus ca nu e nevoie. o femeie careia i1 lipse§te a.bilitatea..

Scrisoarea a fost scrisa cu grija, sugerand - .'\u ma mai gandes: a,at de mult 1a mine.
ciHdura §i interes dar intr-o maniera non- - Vo:rbesc rm.i liber ded, 0 face am Inainte.
directiva pe cat posibil:
- ~vfasir1t :nai 'ci:1ein rrijlocul oamenilor.»

Dupa formularea concluzii1or interviului de
catre camuieL Tilden continua sa-§i mentina
pozilia. S-a angajat mai activ In viata socialiL A
mers cu familia 1:ntr-o excursie unde a fost mai

aetiva din puet de vedere social (a manifestat
interes pentm contacte sociale noi).

Un an mai tarziu domnipara Tilden a fost
invitaHi 1aun interviu. Recent renuntase la ser-
viei, era descurajata §i depresiva. Mulie infor-
maW pe care Ie diidea erau asemanatoare celor