254 Capitolul9
de con§tientizare de sine, de lucm ell sine §i de Po mind de la aceasta traire ne-am deplasat
automodificare, dincolo de sentimentul placut, catre problema lui. "Eu ma integrez foarte greu
marturisit, a1 parcurgerii unei experiente intr-un grup, mai ales intr-un grup necunos-
benefice, cu valente transfQrmatoare. cut. De fapt, nici nu tin a§a de mul! sa ma inte-
grez." De fapt nu caut grupurile; ma. simt bine
2.5. Metoda improvizatiei eoleetive - sunetul ell §i mra grup". V a avut ocazia sa se confrunte eu
instrument de prQvoear~ oscilatia ei intre a fi singura §i a fi cu ceilalti.
Un alt membru al gmpului, care nu a trait po-
Acceptarea muzicii disonante in lumea mu- zitiv aceasta experienta, a fost M, Ea a afirmat
zicala moderna a dus la conturarea unei noi ca s-a sim!it indiferenta fata de experiment §i 10.
un moment dat a etichetat experienta co. fiind
tehnici terapeutice in care se pune accentul pe ridicoUL Spre sfiir§itul §edintei M s-a confrun--
improvizatie. Juliette Alvin a introdus "metoda tat cu una din problemele ei: toleranta scazuta
improvizatiei colective". la joe, la irelevant, co.blocaj 0.1 creativitatii. Eo.
§i-a motivat aceasta toleranta scazuta la joe:
Metoda improvizatiei colective numita §i "De fapt eu nu m-am jucat niei dind eram
"muzica de moment" nu necesita un talent midi pentru ca am stat numai in spitale. Mi se
muzical special. Ceea ce da, in primul rand, la pare ridieol tot ceea ce faeem aid". Au inter-
iveala aceasta metoda este spontaneitatea. venit membrii grupului care i-au spus dit e de
Julienne Brown scria in British Journal of placut sa te joeL fv1nu a raspuns 10. intervenli-
ile grupului. Aeeasta §edinVi a fost ultima 10.
Music Therapy: "Improvizatia de acest gen care a participat M. ~i in §edintele anterioare a
este mai mult dedit 0 experienta muzicala. Ea predominat eomportamentul ei de rezistenta.
ne pune in legatura cu fenomenologia no astra
interioara. Aceasta autorevelare este uneori In experimentul cu grupul C improvizatia
muzicala a pornit de 10. comunicarea, prin
Infrieo§atoare dar uneori este extraordinar de sunete, intre doi membri ai grupului. Nu era
fmmoasa." (apud Feder, pag. 130) obIigatoriu sa Ii se alature toti membrii gmpu-
lui. Rezultatul experimentului nu a fost 0
• Un experiment de comunicare prin sunete melodie ca in cazu1 experimentului eu grupul
(D. Stoic a) A. Rezultatul a fast un foarte mare zgomot.
Experimentul a inceput eu comunicarea intre
Am folosit aceasta metoda intr-o §edinta cu V §i S. Comunicarea §-a facut prin ritmuri ell
grupul A §i Intr-o §edinta eu grupul C. Experi- ajutorul unor stic1e de plastic, cutii §i chei. Lo'r
mentele cu cele 2 grupuri au fost diferite sub Ii s-a alaturat D care a ineercat sa comunice cu
raportul participarii membrilor grupului la im-
provizatie, amandoua. Pe urma au intervenit G, A §i Si.
Dupa trairea experientei a urmat 0 analiza
In primul experiment Ii s-a cerut tuturor
membrilor grupului sa participe la improviza- la care au participat protagoni§lii §i observa-
tie. Improvizatia a pomit de la un membru al torii. Mai intai, ne-au comunicat cum au trait
gmpului. In continuare is-au alaturat pe rand experienta, observatorii.
toti membrii grupului. Rezultatul a fast 0 me-
lodie asemaniHoare muzicii din Oas. Trebuie 'l«Si: "Mie mi s-a parul ca intre S §i V este 0
mentionat ca neavand instrumente muzicale, disputa. S i-a spus lui «Mai lasa-ma in pace».
am folosit ni§te improvizatii. "Instrumentul" Pe urma a batut in retragere, dupa care s-a
poate t1 orice lucru 'in care se poate "bate". egalizat fo11a. D a intervenit pentm a aplana
Astfel, am folosit sticle de plastic, caiete, conflictul. "
scaune, chei, etc.
A: "Nu mi s-a parut 0 comunicare con-
Dupa expelienta sonora a urmat 0 discutie structiva. Tu ai intervenit ( catre D) §i ele s-au
in care fiecare a vorbit despre cum a trait mobilizat. G mi s-a parui faarte zgamotoasa.
aceasta experienta. Majoritatea membrilor s-au
simtit integrati in grupul muzical §i au afirmat G: "A§a am §i vrut sa fiu."
ca. au participat cu pHicere la aceasta experien- P: Mie nu mi se pare ca S §iV §i-au comuni-
ti1. Au existat §i doi membri care nu s-au inte- cat ceva. Ma a§teptam sa fie ceva ca 0 orchestra.
grat armonios in grupul muzical. V spune: "Nu
m-am simtit bine. Nu m-am simtit in armonie
cu ceilalti" .
Psihotera.pia experienliaia de grup gesta!t-creativ ~ 0 provocare ia "cre~t~reU ~ ~;;lO
Eu nu am mai intervenit pentm di nu grupului, exper~~mt:l:l. cnle;:;tive.
aveam de ce sa intervin. Dad. era 0 melodie a§ Daca in experimentul eu gmpul analiza
fi intervenit". s-a centrat pe problemele a doi membri ai gru-
S: "Fiecare voia se impuna §i nu asculta puIui, V §i M, 1n expe1'imentul ell gmpul C
la ceHalti.'j
analiza a fost centrats. pe relatiille Intre mem-
R: "P, ai simtit nevoia sa intli?"
brii gmpului.
P: "In haa~, nu. Nu era nevoie de mine. Era
Una dintre cauzele acestor difeE'ente este
un I'ei de comunicare a surzilor. Fiecare era legata de coeziunea de gmp. Faptul ea il1 expe-
preocupat sa se audi pe el". rimentul ell grupul A s-a obtinut 0 melod.ie nu
Si: "Da. Fiecare I'Hl coneentrat pe mesajul
inseamna ca era meti c1'escuta coeziunea in
illi. Nu cred ca a fast 0 comunicare."
grupul A de gmpuJ C, la momentul
V: "Nai, In general, mai degraba suntem rii metadei improvizatiei. Membrii grupului
au intervenit, in grupul muzical, formal,
obi§l1uiti sa vorbim dedit sa ascultam." 1'espectuos, din datorie. Aceasta atitudine este
S ~i V yorbesc despre experienta lor, ca ini- specificil grupului care are printre trasaturile
Iui definitarii §i pe aceea de a
tiatoare ale improvizatiei. confUctele.
S: "Am venit sa... Ceea ce am comunicat Din contra, in grupul C, ITlembrii
cu ... Am 'Venit sa transmit un mesaj, dar aflan- sunt gata de il.U[Odelv;il.h.ire. Ei sunt
in fata une! ostilitliti am intensified §i de rela1iile dintre ei iar conflictele sunt rnanj-
feste. Membrii acestui grup sunt Gamic! sit intre
eu. Am inceput eu un salut. Pe urma a interve- in relatie. "Fiecare voia sa se impuna ...
nit, a creat pun1i de comunicare dupa care a Uf- De iapt, fiecare \Toia sa se faca
mat un taIme§-balme§. Fieca1'e pe limba Iui". operarea. lata cum 51:
V: ,,5 nu mi s-a pamt violenta."
male ~i relatiHe iililteliti\:e de
G: " Iv1ie mi s-a pamt dialogul vrabiilor. La
experiment.
un moment dat ma gandeam de ce nu ,,0 dau"
pe instrumentul celuilalt."
R: "Simteai nevoia s~Hi schimbe instru-
nlentele?"
G: "Da", A§ada1', metoda improvizatiei coleC"'\:; c<
V: "Eu a lineam pe a mea. Nu comunicam functionat ~a provocare, putandu-se face d€~
eu S. Atunci a intervenit D ca §i cum ar fi spus:
"Nu are rost sa va Iuati la bataie". Cand au plasarea catre problemele re21e (nrobJ"'Fi'. d",
intrat ceilalti a fost ea un joe. Am simtit buna
dispozitie. " integrare a Iui V §i problema
A: "Conversatia lor mt s-aparut anosta §i ranta fata de joc a lui M). ," ~Ice, "'--. "~
ma 'intrebam cum de nu se plictisese. Eu de ±1ectand 1'elatii1e intre membrii g::-<'P"'l.ll ,,'. oc-': c:
asta am intervenit. M-am gandit sa adue pu1i- moment, a functionat ca pTi:(~,·;t 0~11;~11 C:'<',.:Z2
na melodie. Am vrut sa schimb nota." acestora.
T: "Eu am ince1'cat sa bat la chestia aia dar 2.6, Metafora §J fantezia de grup, ':4 1;,['P-
n11 111-ai lasaL ,., nariu transformatiY colecth
Ad: "Ba te-am lasat pan~a 13 urma. Am sim- Am descris mel9.fora ~l lantezia ea instn.I-
tit dl flla dneo/a. In rest, nu prea am mente de pro\ocare i:l terapia experiential<l de
putut intra in rdatie.·' grup. P1'ezentaD1 0 secventa semnificativa de
scenariu metaforic tnm~;t(JTnJ.al11vdin expe-
T: ,.Cu cine voiai sa intri in relatie?"
rienka practlc8:[2~ de D. Stoica s,i Ru i\,n2:hel sub
Ad: "Cu S §i eu D." coordcnarea 1. Mitrofa:n.
A.r: "Eu nu m-am afent, nu am int1'at In joe, "Haos ~i
pentru ca am simtit prea multa agresivitate. Eu Li s-a eerut Inembnlor
am repulsie de agresivitate. "Comunicarea" a samcerce
debutat violent, s-a mai aplanat cand a intrat experienta haosuluL spun§,ndu~lHe ca In mo-
D, dupa care vio1enta a aparut din nou.» meniu1 Ar"'l '~a"e vo,. aU71' T~,ia_J:{aniJ ,e •,nr
.L-',-,b ~~'-'J:..
•• A • .1" """' . .l ... ~ L... .J...J.<;j ~ • 'f OJ'
"Suntet1 In haas, Incerc-a~l sa slm11~1
aces! mod a trait, tieeare dintre membrii
256 Capitoiul9
La majoritatea membrilor gmpului haosul a T: Cum te simti acolo?
fost 0 "plimbare oarba", Tara directie. Este P: Apa e calda. Imi ofera protectie.
foarte interesant ca ace§ti membri ai grupului
au experimentat haosulimpreuna, haosul fiecil- T: Ie simti bine acolo?
ruia dintre ei, implicand haosul celuilalt. R s-a P: Da.
oprit la un moment dat pe scaun. P nu a parti-
cipat la "haosul colectiv" ramanand pe vine, T: Ce mai vezi acolo?
intr-un colt. In momentul in care au auzit Big-
Bang, membrii gmpului aflati in mi§care, au P: Pe§ti.
ramas pe loc. Fiecare a fost intrebat cum s-a
nascut §i ce s-a nascut. T: Ce-li vine sa faci acum?
G s-a nascut copac tropical, R s-a nascut P: Nimic. Ma simt bine pe fundul marii, ca
stea, Si s-a nascut cer, C s-a nascut zapada, A stanca.
s-a nascut romanita, P s-a nascut stanca pe
fundul marii, V s-a nascut primul om iar S s-a T: Foarte bine. Sa zicem ca apa marii s-a
nascut parau rece de munte. In urma trairii
experientei haosului §i a na§terii a um1at 0 dis- evaporat.
cutie centrata pe felul cum a simtit fiecare
aceasta experienta. P:Da
«G: Mie mi s-a parut ca a fast un haos inau- T: E§ti descoperita. Cum te simli? sa ma
tentic. P: 0 sa-mi fie greu, dar incerc
adaptez.
T: Ce ar fi insemnat pentru tine un haos T: La ce incerci sa te adaptezi?
autentic?
P: La caldura, la nisip.
G: Un haos autentic inseamna ciocnire, T: Nu ai nevoie de nimic?
mi§care browniana.
P: Deocamdata llU. A§tept sa ploua.
T: A mai simtit cineva ceea ce a simtit G? T: A§tepli sa ploua. Pioua. PIaua. S-a nas-
R: Da. Eu. Nu §tiu daca ati observat ca la cut un parau langa tine. Parauie (catre S) vino
un moment dat m -am oprit. N -am reu§it sa ma
simt in haos autentic. Eu asociz haosul cu li- langa stanca (S vine langa P).
ni§tea, cu odihna. T: Cum te simti acum?
Si: Eu am reu§it sa traiesc acest haos. Hao- P: Nu ma acopera de tot. lmi ramane 0
suI meu a fast ceva cu fa§ii de albastru. parte descoperita.
T: Doriti sa reluam experienta haosului
T: fti ramane 0 parte descoperita. Cum te
pentm a da ocazia §i celor care nu au trait un simti descoperits,?
haos autentic sa-] traiasca?
P: Mil simt bine. Fac parte din peisaj.
Si: Nu, pentm ca nu va mai fi ceva spontan. Lumea trece, ma prive~te.
~i ceilalti membri ai grupului au fast de acord
eu [aptul ca reluarea experienlei haosului nu va T: Inseamna ca e§ti ~ piatra deosebita. Cum
mai fi ceva spontan, ceea ce inseamna ca, arati tu ca piatril? Ce culoare ai?
anterior, trairea experienlei haosului a fast ca-
racterizata prin spontaneitate. In partea a doua P: Pai, Imi schimb culoarea In functie de
a §edintei am l'ncercat sa centram disculia pe omul care e langa mine.
experienta na§terii §i pe semnificatia metaforei
fiecarui membru al grupului. T: Eu sunt Janga tine acum. Ce culoare ai?
P: AlbastriL
Fragment de ~edinta
T: AlbastriL Ce inseamna cand e§ti albastru?
«P: Eu m-am nascut 0 stanca.
T: Unde? P: Nu inseamna nimic. ~a sunt eu acum,
albastru.
P: Pe fundul apei. In mare.
T: Bine. V vine Ianga tine. Ce culoare ai acum?
P: Gri.
T: Ce inseamna pentm tine gri?
P: Nu lnseamna nimie. Sunt pur §isimplu gri.
T: Da. Ce ti-ai dori acum?
P: Un capac In fata mea.
T: Copacul. Era §iun capac aid (adresandu-
se unul membru al gmpului).T reci, te rag, in
fata stancii. Cum te simti P, cu copaculill fata?
P: Am §l eu la ce sa ma Ult.
T: Ai §i tu la ce sa te uiti. Dar fata de parau
cum te simli?
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 257
P: Stiu Cll ma poate eroda. Ds.r Imi da ~i P: Exista un spatiu care are forma mea. Eu
racoare. pot ie§i oridnd din piatra.
T: Paraule, ce ai de spus? T: Ie§i.
P: Am ie§it. Zbor.
S: Deocamdata 0 ocolesc. Dar e bine ca e T: Se vede piatra de sus?
P: Da. E mica. Straluce§te.»
cumme.
V: Eu am nevoie de stanca. Vreau sa stau la Dialogul cu P reflecta cIar rezistenta pe care
ea a opus-o, insa, ill ciuda acestei experientte, cu
soare §i sa ma odihnesc. 11a§tept pe Adam de la
vanatoare. ajutorul metaforei, au ie§it la iveala unele pro-
bleme §i contlicte nerezolvate. Peste stanca de
(V se suie pe un scaun §i se sprijina pe care nu are nevoie nimeni. Contactul ei cu ex-
umerii lui P)
teriorul este mediat de mama sa, de a carei pro-
T: P, cum te simti cu Eva sprijinindu-se de tectie are 0 mare nevoie §i pe care aceasta i-o
tine?
ofera. Ea prefera singuratatea §i protectia mater-
P:· Preferam sa treaca mai inHii Adam pe la
mine. Nu 0 simt. Mi-e indiferentiL na, contactului deschis cu exteriorul. .
T: Eva, cum te simti pe piatra? Este pusa insa in situatia de a fi descoperita
V: Ma simt bine. Stau la soare §i ma odih- ea incearca sa simuleze adaptarea. "Ma simt
nesc.
bine. Fac parte din peisaj. Lumea trece, ma
(Apare §i Adam de la vanatoare. Se a§aza in prive§te". De fapt, ea nici acum nu e descope-
apa, langa piatra.) rita pentru ca face parte din peisaj. E protejata
de faptul ca face parte din peisaj. Tot nevoia de
T: P, cum te simti cu Adam Hinga tine? aparare §i de protectie 0 determina la cameleo-
P: Mi -e indiferent. nism. Ea i§i schimba culoarea in functie de
omul care se a§aza langa ea. Ea nu e dispusa la
T: Da. Adam are nevoie de ni§te unelte. Va relatii autentice cu ceilalti pentru ca acestea
avea nevoie de 0 bucata de piatra. implica autodezviHuire. "Cum anlti tu ca pia-
tra? Ce culoare ai?", "Pai imi schimb culoarea
(Adam incepe sa ciopleasca piatra. Piatra in functie de omul care este langa mine". Ea
incepe sa se dezechilibreze.) nu simuleaza numai adaptarea, ea simuleaza §i
indiferenta in raport cu ceilalti. Teama de
T: Ce simti acum? Cum te simti cioplita? rejectie a impiedidl sa caute interaqiunea cu
P: Simt ca §i cum m-ar gadila cineva.
Un moment semnificativ al acestui dialog
s-a intamplat atunci cand piatra se transform a
in vulcan §i erupe. Paraul e murdarit, e otravit,
insa, vulcanul nu observa.
«T: P, ai murdarit paraul! ceilalti. Atunci'cand este fortata de imprejurari
P: Nu am observat, nu e vina mea. Eu doar· la interacliune ea afi§eaza indiferenta fata de
am izbucnit. cei cu care interaqioneaziL Ea nu observa daca
T: Paraule, cum te simti murdarit cu lava? Ii rane§te sau nu pe cei din jur, ell atitudinea. ei
S: Sunt, deja, limpede. Lava am carat-o in ("Ai murdarit paraul." "Nu e vina mea. Nu am
alta parte.» observat. Eu doar am izbucnit.")
In continuarea dialogului cu P, la sugestia P. este un caz tipic de persoana care evita re-
terapeutului, P face 0 caHltorie in interiorul latille ce implica afectiune §i autodezvaluire cu
stancii. In ciuda rezistentei pe care P a opus-o, toate ca, ill mod incon§tient §i-ar dori 0 astfel de
s-a conturat semnificatia pietrei ca loc de 0- relatie. Teama acestui tip de persoana este ca 0
dihna pentru ea (metaforic, exprima; cobora- relatie apropiata cu celalalt, li va descoperi aces-
rea in sine §i relatia cu sine). tuia din urma ca nu e demna de iubire. "Este 0
persoana care nu poate fi iubita". Teama de
«P: Cand vreau sa ma odihnesc revin in rejectie detennina acest tip de persoana sa-i tina
interiorul pietrei. la distanta pe ceilalti §i sa-i evite.
T: Cum e piatra in interior? Nu este sigur daca P §i-a con§tientizat proble-
P: E piatra. ma de relationare, important este ca metafora a
T: ~i tu unde te situezi in aceasta piatra? dat la iveala elemente legate de aceasta problema.
258 Capitolul9
Consider un element pozitiv faptul di Peste cum sa 0 iei. Fie 0 dai la 0 parte, fie 0 ocole§ti.
dispusa sa mai paraseasca din dind in cand pia- Eo piatra cu care trebuie sa ma lupt. Trebuie sa
tra (semnifi.cand starea ei de ascundere). o mut din drum.
"Eu pot ie§i orid,nd din piatra." T: lncearca.
La experienta lui P a participat intreg gru-
pul. Astfel ca fiecare a avut §ansa sa se confrun- M: Piatra e grea. 0 simt. Imi trebuie muM
te cu probleme sau conflicte. Experimentul nu forta.
a fost provocativ numai pentru P. Ne-am cen-
trat pe dialogul cu P pentru ca ea a fost prota- T: Ce simti fata de ea?
gonistul principal. Am descris §i experienta M: Vreau sa ma lupt cu ea. Mi-ar mai tre-
haosului pentru a pune in evidenta fenomeno- bui ceva.
logia experimentului. T: Ce anume?
o experienta a haosului relevanta, pentru M: Experienta. Po ate ar trebui sa mai capat
experienta §i pe urma sa ma intorc.
modulin care, se capaUi acces la fenomenolo-
gia interioarii a individului, a fost traita de un T: Ce §tii despre piatra?
subiect al grupului B. Aceasta experienta este M: ~tiu ce ma lasa ea sa §tiu. Nu 0 cunosc.
descrisa mai sus, in capitolul: "Experimentul Ar trebui sa comunic eu ea.
ca intamplare creativa." T: Abordeaz-o!?
In acea §edinta cu grupul B pornisem de la (Se introduce joc de rol pantomimic cu dia-
stimularea gandirii analogice. "Daca a§ fi 0 mu- log interior).
zica ..." A a opus 0 rezistenta foarte putemica.
"Nu §tiu ce muzica a§ fi." "Nu §tii sau nu vrei sa M: Ma respinge.
§tii." "Nu vreau sa §tiu." "Cum arata acest nu T: Unde e?
§tiu?" Prin descrierea lni "nn ~tin", A ajunge la
ideea de haos. De fapt, acel "nu §tiu" este haosul M: In mijlocul drumului.
lui. El ajunge sa con§tientizeze acest lucru. T: Treci pe langa ea §i vezi ce se intampla.
Pomind de la teama de a se confrunta cu propri- M: Nu pot sa tree pe langa ea fiindca nu-mi
ul sau haos el ajunge sa sufere 0 transformare, rezolv problema. Pe urma nu §tiu cum sa abor-
chiar in interiorul acestui haos. Pe masura ce se dez piatra urmatoare.
rostogole§te in haos, haosuli§i schimbil culoa- T: Bine. Atunci tu e§ti piatra. Cum te simti
rea, de la negru la albastru inchis, albastrui. ca piatra din drum? Fii piatra!
A eon§tientizat ea se poate teme nnmai de M: Nu ma simt bine. Sunt ca 0 chestie care
ceea ce nn cnnoa§te. Haosul'ii spune 1aun mo-
ment dat: "Incearca sa ma cuno§ti." (prin teh- impiedica pe cine va (insight).
nica jocu1ui de ro1). Incercarea de a cunoa§te T: Pe cine?
propriul haos poate fi riseanta, lnsa, e neeesara
transformarii. De experienta 1ui A au profitat §i M: 0 chestie care impiedica alte persoane.
ceilalti membri ai grupului B. T: Prive§te in tine §i vezi ce e acolo?
M: 0 ehestie in dezechilibru. Ceva pus la
Metafora nu numai ca activeaza prob1eme intamplare. Dar pot face ordine pentru ca eu
§i conflicte nerezolvate dar il §i "obliga" pe nu sunt piatra (prima autotransformare).
individ la rezolvare. Cu ajutorul metaforei, in- T: Cum arata acum interioru1?
dividul poate da la iveala noi mbdalitati de
abordare a unor obstacole care marcheaza M: Acum sunt 0 piatra organizatii (autore-
definire).
viata de mult timp.
T: Ce culoare ai?
Fragment de §edinta:
M: Cenu§iu, albastru.
«T: Ai un obstacolin fata. T: Poti sa ie§i din piatra?
M: E 0 piatra. M: Da. Eu sunt cea care a mcut ordine
T: Ce marime are?
M: Nu e foarte mare. E la nivelul meu. E 0 (con§tientizarea noii achizitii §i autoresponsa-
bilizare ).
chestie de care poti sa te impiedici daca nu §tii
T: Acum ce §tii despre ea?
M: Acolo este un punct vulnerabil (autore-
definire).
T: Acum poti elimina piatra?
M: Da (decizie §i actiune).
T: Cum ai reu§it?
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 259
M: Am rostogolit-o cu piciorul (autodeblo- 3. Efectele aplicarii unor metode
care rezolutiva). Initial am vrut sa 0 ridic dar
mi-am dat seama ca la aceasta piatra trebuie 0 ~i tehnici experienpale de grup in
alta abordare. De asta, cu piciorul. Important terapia §i optimizarea comporta-
este sa te mu1ezi pe piatra, s-o cuno§tibine. mentului interpersonal
Sunt pietre §i pietre §i nu trebuie sa ma implic
mereu. In activitatea terapeutica cu grupurile de ti-
neri am incercat sa observam modul in care
T: Nu §tiai 1ectia asta?
M:Nu.» instrumentele de provocare, metafora, mi§ca-
rea, sunetul, capata acces la fenomenologia
In timpul acestei experiente de transfor- interioara a individului, modulin care dimen-
mare M a con§tientizat ca fiecare obstacol tre- siunile ce tin de "pata neagra" a personalitatii
buie abordat in mod diferit §i pentru a gasi sunt provocate la manifestare, modul in care
modalitatea de abordare trebuie sa cuno§ti cat intalnirea eu eelalalt devine 0 interaetiune
mai bine obstacolul, trebuie sa cuno§ti dificul- esentiala.
tatea obstacolului. " Important este sa te mulezi
pe piatra. S-o cuno§ti bine. Sunt pietre §i Provocarea este rncuta: "Fii piatra!" M. pri-
pietre ... " me§te provocarea §i se lasa data la iveala, se
autodeseopera prin interactiunea cu celalalt.
M a mai con§tientizat ca obstacolul ei este I§i descopera propriile obstacole interioare,
un obstacol, m primul rand, de ordin interior. proiectate in acea piatra.
Obstacolul este situat in interiorul ei. "Acolo
este un punet vulnerabil." Ea ineearca sa faca Chiar §i atunci cand provoearea nu este pri-
ordine in interiorul ei §i reu§e§te. mita, metafora, unul dintre instrumentele tera-
piei experientiale are puterea de a topi rezis-
Transformarea ei a avut loc in momentul in tentele. A. ajunge singur sa descopere ca "Nu
§tiu" §i "Nu vreau" reprezinta de fapt haosul
care a con§tientizat ca obstacolele ei prineipale din el. Numai prin apropierea de acest haos se
sunt de natura interioara. Ea i§i proiecta pro- poate transforma §i el ajunge singur, sa inte-
priile blocaje in exterior. Atunci cand a inteles leaga aeest lucru.
ca obstacolele ei sunt de natura interioara, s-a
intors acolo, a rncut ordine §i a eliminat "pia- A§adar, instrumentele terapiei experienpale
tra". A§adar, identificarea cu piatra i-a permis activeaza mai mtai §i dau la iveaHl "ceva" ce
lui M sa se confrunte cu 0 problema esentiaHi tine de zona nonexistentei individului, cum
pentru ea, proiectia obstacolelor sale interioare spune Perls, §i pornind de la acest "ceva".ex-
§i blocajele in care acestea se traduc. perimentul se poate deplasa catre confruntarea
cu problema reala a individului. Ce inseamna
Concluzii: Care sunt efectele aplicarii acestor deplasarea catre problema reala? Inseamna
metode §i tehnici experientia1e? Cum actionea- crearea §ansei de confruntare cu aceasta pro-
za mecanismul activare-descoperire-deplasare blema. In urma trairii unei experiente de im-
catre problema reala, ill sensul cre§terii crea- provizatie colectiva, V. spune: "Eu nu m-am
tivitatii interpersonale? Chiar dad nu, mtot- simtit bine in grupul muzical. Nu i-am auzit pe
deauna, exist a §ansa unor interactiuni esentiale ceilalalti." Astfel, pornind de la improvizatia
sau a unor transformari spectaculoase, pro- colectiva se poate face deplasarea catre proble-
vocarea la cre§tere este 0 dimensiune esenpala a ma reala a lui V.: integrarea dificila in grupuri.
terapiei experienpale de grup.
In activitatea terapeutica cu grupurile A, B,
Chiar daca nu este yorba despre transformari C am observat acest mecanism, activare-des-
spectaculoase, fiecare provo care la cre§tere,
oriciit ar fi de slaba ca intensitate, este un pas coperire-deplasare catre problema reala adica
catre autodescoperire. Experienta mea terapeu- activarea dimensiunilor necunoscute sau a
tica cu grupurile A, B, C este semnificativa in
aeest sens. contrariilor, cum Ie nume§te Jung, pe urma
descoperirea (a da la iveala) acestor dimensiuni
§i deplasarea ditre problema reala.
260 Capitolul9
Pentru a scoate in evidenta acest meca- In consecinta, sa-ti "mode1ezi" comuni-
nism, care aqioneaza in sensul cre§terii creati- carea §i interactiunile in conformitate cu ea.
vitatii interpersonale, prezentam fragmente din Riscul erorilor §i blocajelor comunicarii a fost
§edintele de terapie experientiala cu grupurile astfel inteles cauzal.
de tineri.
"Nume Noi" (New Names) §i "Prima Im-
3.1. Exercitii suport presie" (First Impresion) sunt tehnici propuse
de Schutz pentru a u~ura contactul. Se §tie ca
• "Nume noi" - "Prima impresie" contactul reprezinta una din mariIe probleme
ale societatii contemporane. Datorita faptului
Sedinta 1 - grup A "Nume noi" asociat cu ca posibilitatile de contact care se integreaza in
spatiul normelor sociale sunt foarte putine.
"Prima impresie". Li se cere membrilor grupu-
lui care inca nu s-au cunoscut, sa-§i spuna unii "Prima impresie" se refera la faptul ca noi
altora numele pe care ei cred ca Ii se potrive~te nu suntem con~tienti de toate dimensiunile
§i sa emita cateva adjective sau, sa spunem, ca- comportamentului unei persoane. ReaqiiIe la
teva impresii determinate de aparenta individu- anumite informatii comunicate de prezenta
lui. " Fiti atenti la constitutia corpului, la unei persoane sunt mai degraba incon§tiente
postura, la expresia fetei, la modul de mi§care dedit con§tiente. Totu§i exista reaqii la aceste
§i la tensiunea sau relaxarea reflectata de mi§- informatii, reactii incon§tiente, dar exista.
care §i pozitie. Puteti merge acum sa-i atingeti,
sa-i simtiti tensiunea, marimea, rigiditatea. Un mod de a explora acele dimensiuni ale
Impingeti-l, testati rezistenta lui." comportamentului care sunt receptate in mod
incon§tient se practica la inceputul vietii in
Observam ca dialogul care va urma, des- grup; fiecare membru vine in fata grupului.
prins din aceasta §edinta de grup, este relevant Membrilor grupului Ii se va cere sa emita cate-
pentru ceea ce s-a intamplat in grup la aplica- va impresii bazate pe aparente. Este de preferat
rea acestei tehnici. ca persoana sa inceapa sa vorbeasca dupa ce
impresiile au fost emise. Comunicarea impre-
«T: A§a. Tu spui ca ei i se potrive§te numele siilor se poate face verbal sau neverbal.
Claudia. Poti sa spui §i de ce?
• "Plimbarea oarba" - "Moara"
C: Da. Cred ca seamana cu veri§oara mea.
Cred ca are ceva din ea. ~edinta 2 - grup A. ~edinta 2 - grup C
T: Ce crezi ca are din ea? o combinatie intre "Plimbarea oarba" §i
C: Are ceva din interiorul ei, din felul ei de a fi. "Moara". Li se cere membrilor grupului sa se
T: Cum este veri§oara ta?» adune impreuna.
Asocierea pe care a Iacut-o C. intre nume §i "Inchideti ochii! Intindeti mainile §i incer-
cineva cunoscut i-a influentat §i pe ceilalti cati sa simtiti propriul vostru spatiu. Incercati
membri ai grupului. Membrii grupului nu au sa simtiti spatiul din fata voastra, spatiul din
mai fost centrati pe prima impresie ci pe lega- spatele vostru, spatiul de deasupra voastra,
tura mtre numele dat ~i persoana cunoscuta lor. spatiul de sub voi! Acum con§tientizati contac-
care poarta acest nume. Este posibil ca postu- tul cu ceilalalti! Incercati sa va atingeti!"
ra, constitutia corpului, expresia fetei ale unui
membru al grupului sa fie asociate de alt mem- Aceasa metoda deschide conflictulintre do-
bru al grupului, cu 0 persoana cunoscuta de el,
insa, centrarea pe relatia nume-persoana cu- rinta de a fi singur §i dorinta de a fi cu ceilalti.
noscuta e reflectata de faptul ca toti membrii Metoda "Moara" permite explorarea celorlalti
grupului au facut aceasta asociatie. membri ai grupului in mod neverbal.
Ei au con§tientizat cum transferi experienta "Ridicati-va, inchideti ochii §i incepeti sa
de cunoa§tere psihologica de la 0 persoana la mergeti in jurul camerei! Cand va yeti mtalni
alta (atribuire) pe baza unor elemente nesem- unii ell altii va puteti explora in ce mod doriti
nificative (subiective) §i care este riscul ca prin §i cat timp doriti."
etichetare sa iti creezi 0 imagine preconceputa
asupra uneI persoane, Discutiile care au urmat acestor experiente
cu grupul au fost ill legatura cu sentimentul de
jena care lnsote§te intrarea ill spapuI celuiIaIt §i
Psihoterapia experientiala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 261
eu sentimentul de siguranta ~i nesiguranta T: Aha! Ai spus ca spatiul este ceva exterior
raportat la a sta Cll spatele sau cu fata la grup. tie §iin acela§i timp este ceva care te inconjoani.
Conduitele evitante §i motivatiile lor sunt
con§tientizate, analizate §i integrate expe- E: Da.
riential.
T: Asta inseamna ca faci parte din acest
Am folosit mi§carea ca instrument de pro- spatiu.
voeare. Sentimentul de jena este asociat cu tea-
ma de rejeelie. Acest exerciliu, care folose§te E: Hm! Da.
ca instrument de provocare a fost foarte efi-
cient in con§tientizarea propriului spaliu psi- T: Ai con§tientizat acest lucru?
hologic. E:Da
Am folosit acela§i experiment intr-o §edinla M: Pentru mine nu exista spatiu. Nu ma in-
cu grupul C. Problema dominanta nu a mai fost tereseaza ce este In jur. Pentru mine totul este
spaliul psihologic a fost legata de senzitivitate. neant.
A. spune: "Nu e prea confortabil sa defilezi T: Dar tu unde te situezi in acest neant?
a§a pe hinga ni§te oameni pe care nu-i cuno§ti M: Nicaieri.
prea bine. E ca §i cum m-a§ expune §i nu imi T: Ce culoare are neantul tau?
place sa ma expun." X: Neantul nu are culoare. Daca e neant nu
are culoare.
Pornindu-se de la aceasta tniire a lui A, a
urmat 0 disculie privind experienta de a fi ex- G: Eu vad neantul negru.
pus. Membrii grupului s-au confruntat cu pro- M: Neantul meu nu are culoare.
bleme, cu conflicte privind expunerea. T: Coloreaza-l. Incearca sa-i dai 0 culoare.
• "Perceptia propriului spatiu" M: Pentru mine nu exista spatiu §i neantul
meu nu are culoare. Nu ma intereseaza ce este
~edinta 3 - grup A. ~edinta 1 - grup
ill jur.T: De ce crezi ca nu te intereseaza ce e in
B: PercePlia propriul spaliu are la baza fap- jur?
tul ca "perceptia vizuala este direct relationata
eu modul in care gandim §i simlim." (Feder) M: E 0 enigma.
In acest caz imagine a este folosita ca instru- T: Crezi ca aceasta atitudine te face mal
ment de provocare. deosebiHi?
M:Da.
Fragment de §edinta
L: La mine spatiul e mi§care. Totul e mi§care.
«T: Cum ili imaginezi spatiul tau? T: Tu e§ti in mi§care?
G: Eu vad spatiul tridimensional §i albastru. L: Da §i eu sunt in mi§care.
T: In ce relatie e§ti tu cu acest spatiu? T: Simti nevoia sa te mi§ti tot timpul?
G: Eu sunt in afara lui, 11 privesc din afara. L: Da.
T: De la ce nivel prive§ti? Prive§ti de jos in
sus, de sus in jos sau prive§ti la nivelul ochilor? T: Te simti bine in mi§care?
G: De jos in sus. L: De obicei ma simt bine insa cand obo-
T: Prive§ti spre stanga sau spre dreapta?
G: Privesc spre dreapta. sesc a§ vrea sa pot sa ma odihnesc.
D: Eu nu pot sa-mi imaginez spatiul decat T: Cand obose§ti ai vrea sa poti sa te odih-
in relalie cu ceva. In relalie cu sunete, cu ...
T: Tu unde te situezi in acest spatiu? ne§ti. Ili este greu sa te odihne§ti?
D: Ell sunt ill centru. L: Da. Eu sunt in mi~care §i cand ma odih-
E: Pentru mine spatiul este tot ce nu sunt eu. nese.
T: Spatiul este, deci, ceva exterior tie.
E: Da. T: Incearca sa te mi§ti §i sa te odihne§ti in
acela§i timp.
T: In ce relatie e§ti tu cu acest spatiu?
E: Ma inconjoara. (L. se ridiea in picioare, merge.)
T: Mergi pe unde iti vine §i in acela§i timp
lasa-ti mintea sa se mi§te unde-i vine. LasiHe
dusa de trupul tau.
(L. merge cum ii vine.)
T: Lasa mintea sa se mi§te ca §i trupul.
(L. merge in continuare §i inchide ochii.)
T: A§aza-te. Cum te simti acum?
L: Ma simt destul de relaxam, amt pot sa spun.
!i-~--------------------------------
262 Capitolul9
N: Eu vad spatiul ca pe un camp rara mar- (0. sta cu mainile prinse de scaun.)
gini. Cerul este instelat §i ma simt ca un nimie. T: Acum stai in postura care sa concorde cu
stare a de risipire.
T: Te simti ea un nimie. (0. stil cu cotul pe scaunul vecin intr-o pos-
N: De fapt ma simt extraordinar. Mil sirnt tura relaxata.)
ca un nirnie §i in aeela§i tirnp parte a acestui
cer instelat. T: Cand ai avut prima data aceasta senzatie
de risipire?
c: Eu simt spatiul ca pe ni§te energii.
0: In gradina la bunica mea §i m-am simtit
T: Cum mai este spatiul tau? foarte bine.»
c: Este §i colorat in culori terne. In acest fragment de §edinta este prezentat
modul 1n care "percePtia propriului spatiu"
T: Cum simti acele energii? functioneaza ca instrument de provocare. Ima-
ginea e folosita ca instrument de provo care dar
C: Ca pe 0 presiune. Atunci cand un om in- §i ca instrument de reflectare a propriului mod
tn! in spatiul meu 11simt ca pe 0 presiune. de a gandi §i de a simti. "Perceptia propriului
spatiu" poate da informatii in legatura cu auto-
T: Atunci dind un om intra in propriul tau perceptia individului in raport cu exteriorul, in
spatiu il simti ca pe 0 presiune. legatura cu modullui de a se situa in lume.
C: Acestea sunt energiile despre care vor- Pentru terapeutul experiential este foarte
beam. important sa identifice sistemul preferential de
reprezentare al clientului.
T: G., intra in spatiul ei, te rog. A§aza-te in
locul ei. L. ridica-te! Sistemul preferential poate fi auditiv, vizual
etc. Clientul poate sa "opereze" §i in imagini,
C: Nu simt ca a intrat in propriul spatiu in sunete, 1n culori, in modalitati tactile,
fiindca acum am alt spatiu. kinestezice, proprioceptive.
T: G. a§aza-te langa ea. Cum vrei tu. Exemplu
(G. se a§aza in spatele ei.)
T: Cum il simti pe G.? «T: Cum iti imaginezi spatiul tau?
C: Acum, intr-adevilr simt 0 presiune in G: Eu vad spatiul tridimensional §i albastru.
ceara. Alt membru al grupului nu §i-a putut imagina
spatiul decat in relatie cu sunete.»
T: A§azil-te in fata ei.
C: Acum presiunea e in fata. "Perceptia spatiului" ne poate decodifica
T: Langil G. Sa se a§eze inca trei oameni. modul de a se situa in lume al clientului.
Incercati sa 0 inconjurati.
C: Mil simt ca intr-un spatiu-presiune. Un Ex. 1:
cilindru.
T: Cum este acest cilindru al tau? «T: Tu unde te situezi in acest spatiu?
D: In centru.»
C: Este transparent. Din plastic alb.
T: Cum te simti in interiorullui? Ex. 2
C: Presionatil.
«A: Pentru mine spatiul este undeva unde se
T: Ai dori sa ie§i de acolo? mi§ca multi oameni.
C:Da. T: Tu te mi§ti?
A: Eu stau pe loc.
T: Incearca. T: Acei oameni se mi§ca in jurul tau?
A: Da.
C: Fiind de plastic, pot sa ies foarte u§or.
(lese din cere.) T: E§ti 1n centrullumii?
A: Da.»
T: Cum te simti acum?
C:. Presiunile au scazut. Sunt in spatiul meu. (§edinta 1 - grup B)
0: Eu plutesc §i la un moment dat ma
risipesc §i nu mai sunt sigura dacil sunt eu in
ace 1spatiu sau nu.
T: Ce forma au bucatile in care te risipe§ti §i
ce culoare au?
0: Sunt ca sticla §i au forma de borcane.
T: Incearca sa stai in postura in care te
aduni §i e§ti 0 unitate.
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 263
lata cum se poate decodifica modul de a si- T: Poti ie§i din cub?
tua in lume al clientului folosind "Perceptia
spatiului". Acest exercitiu reflecta modul de a A: Da. Cand ma simt bine, cubul dispare.
gandi §i de a simti.
T: Cubul a disparut.
Fragment ~edinta 1 - grup B
A: Nu, acum nu ma simt bine.
«D: Pentru mine spatiul este reprezentat de
drumuri care reprezinta drumuri din viata mea. T: Acum te afli in cub. Te simti sufocat. In-
Eu §tiu ca 0 sa 0 iau pe unul din drumuri.
cearca sa ie§i.
A: A disparut cubul.
T: Te sim1i mai bine inseamna.
A: Da.» .
«T: Sa inteleg ca e§ti la 0 rascruce? Acest dialog s-a inUimplat in prima §edinta
D: Da. cu grupul B. ~edintele ulterioare cu acest grup
au demonstrat ca A. avea, 'intr-adevar, proble-
T: Cum te simti la rascruce? me de integrare in colectivitate, probleme 'inte-
D: Inconfortabil.Un alt membru al grupului meiate pe 0 situatie familiala deosebita (tata]
are 0 viziune asemanatoare cu a lui D. decedat, mama anxioasa) §i pe 0 structura de
personalitate fragila.
N: Pentru mine spatiul e format din alei §i
eu trebuie sa 0 iau pe una din ele. "Perceptia spatiului" ca §i alte instrumente
de provo care ofera terapeutului posibilitatea de
T: E§ti la 0 rascruce? a avea acces la fenomenologia interioara a cli-
N:Da. entului mtr-un mod subtil §i lipsit de agresivita-
T: Cum te simti la rascruce? te.
N: Ma simt bine pentru ca am posibilitatea
sa aieg. Mil intorc la D. • "Grupul statuar"
T: EI se simte bine la rascruce. Tu cum te
~edinta 3 - grup A. ~edinta 5 - grup C.
simti?
D: Eu ma simt ca §i cum a§ fi la loterie. "Grupul statuar" este 0 metafora corporala.
T: Vrei sa spui ca nu ai control asupra situa- EI poate fi folosit 'in activitatea terapeuticil in
diferite moduri. Li se poate cere membrilor
tiei? grupului sa formeze un grup statuar pomind de
D: (Rade) Uneori da. Uneori nu.» la 0 tema. De exemplu, Ii se poate cere
membrilor grupului sa formeze un grup statuar
In urma acestei experiente D. §i N. §i-au numit "Libertate" sau "Umilinta" sau "Res-
con~tientizat modul de se raporta Ia viitor, la ponsabilitate" .
obstacole, la viata. Este foarte interesanta mo-
dalitatea prin care se capata acces la una din o alta varianta ar consta 'in cerinta ca mem-
problemele importante ale clientului.
brii grupului sa formeze 0 statuie, 'in mod
«A: Eu sunt absent. Cand ma simt bine, spontan, dupa care observatorii ar da 0 denu-
cand sunt calm, sunt intr-un spatiu rare fiat. mire statuii. Membrii grupului pot forma chiar
Cand nu ma simt bine sunt ca strans undeva doua grupuri statuare care sa dialogheze.
intre gratii.
"Grupul statuar" este, pe de 0 parte, instru-
T: Intr-un spa1iu inchis? ment de provocare ~i pe de alta parte, este
A:Da. retlectarea relatiilor mtre membrii grupului.
Cre§terea sau descre§terea coeziunii de grup pot
T: Cum aratil acest spatiu al tau? fi inregistrate folosind grupul statuar intr-una
A: E ca 'il1tr-un cub? din primele §edinte §i pe urma 'intr-una din ul-
T: Cum e acest cub? timele §edinte.
A: E 'intunecat.
"Grupul statuar" - grup A
T: ~i cum te simti acolo?
A: Sufocat. Li s-a cerut membrilor grupului sa se a§eze
spontan 'intr-un grup statuar. Ce s-a intam-
T: Sa inteleg ca ai 0 senzatie de c1austrofobie? plat?
A: Da.
T: Ti se 'intampla des sa ai senzatii de c1aus-
trofobie?
A: Nu, numai acum 'in interiorul cubului.
264 Capitolul9
N. merge catre centru. SUi in picioare. I§i Protagoni§tii §i-au motivat interventtia in
sprijina fata intr-o mana al carui cot este spriji- grupul statuar §i pozitia aleasa.
°nit de aM mana. Capul e orientat in jos §i doua «M: "M-am a§ezat pentru ca era conforta-
bil §i voiam sa mai fie cineva langa mine."
degete pe nas. pozitie de om suparat. G. se Cum s-a simtit M in relatie cu ceilalti protago-
a§aza la distant a de N. V. se a§aza in fata lui N. ni§ti? Am simtit ca S vrea sa ma protejeze. Pe
L. sta pe piciorullui N. §i T. sta Intoarsa dltre V nu 0 prea vedeam. Am simtit contactul fizic
N. cu privirea in gol. cu R§i cu G.
Singurul contact fizic din acest grup statuar R: "M -am gandit ca daca ma a§ez in spate-
exista Intre L. care se a§aza jos sprijinindu-se Ie ei 0 sa-mi fie §i mie bine §i ei. Mi-a parut
de piciorullui N. rau, totu§i ca am stat cu spatele pentru ca nu
aveam contact vizual cu ea. Mi-ar fi placut ca
Dupa experienta grupului statuar a urmat 0 S sa puna mana §i pe mine. De obicei 0 simt
analiza la care au participat protagoni§tii §i aproape pe S, in grup. Mi-ar fi placut sa 0 simt
observatorii. Fiecare protagonist §i-a motivat aproape §i in grupul statuar. P ne privea de sus,
pozitia pe care a ales-o in grupul statuar. De V a incercat sa fie cu noi dar incerca sa ne
exemplu V. §i-a motivat situarea in fata lui N.:
"Am vrut sa-i atrag atentia ca exist. Cred ca po- priveasca din afara.
zitia lui voia sa spuna ca nu vrea sa aiM de-a T: Ce-ti comunica V?
face cu nimeni". N. a confirmat aceasta presu- R: Pe V nu 0 simteam in statuie alaturi de
punere a lui V: "Sunt foarte obosit §i, intr-ade-
var, nu prea ma intereseaza contactul la ora mine.
asta."
C: M-am a§ezat cum mi s-a parut mai con-
Protagoni§tii nu s-au simtit integrati in gru- fortabil. Intr-adevar nu mai vedeam ce se in-
pul statuar. In urma analizei atat protagoni§tii
cat §i observatorii au conc1uzionat ca grupul tampla.
statuar, caruia nu i-au gasit nici un nume, re- T: Cum simteai aceasta incertitudine?
flecta coeziunea de grup, foarte scazuta, de la C: Pe V n-am vazut-o pana n-a inceput sa
ace I moment. Upsa contactului fizic §i vizual
dintre protagoni§tii grupului statuar nu era in- vorbeasca. Am simtit contactul cu R §i M §i S.
tamplatoare. Imi dadea speranta.
"Grupul statuar" - grup C T: Te-ai simtit ca rncand parte din grup?
R: Da.
Li s-a cerut membrilor grupului sa se a§eze
in mod spontan, intr-un grup statuar. Ca §i in s: M-am a§ezat a§a fiindca am simtit ca nu
§edinta cu grupul A, 0 parte din membrii gru- era comunicare. A§ fi vrut sa fiu in mijloc ca sa
pului au participat la grupul statuar §i 0 parte fiu aproape §i de R. Am venit sa fiu un liant.
au fost observatori. Am simtit 0 raceala.
M. se a§aza pe podea. R. vine §i se a§aza T: Ai simtit raceala?
spate in spate cu ea. C. vine §i se a§aza spate in S: Da, pentru ca nu erau fata in fata.
spate cu ele. S. intervine in grup. Ramane in Raceala prin directie.
picioare punand 0 mana pe capullui C. §i 0 T: Totu§i, ele au vorbit despre contactullor
mana pe capullui M. V. se a§aza lateral de blo- fizic.
cuI rncut de M., C., §i R. Ultima care intervine
in grup, P., care se a§aza pe 0 masa, stand cu S: Da, dar nu era suficient.»
picioarele incruci§ate.
In acest moment au interveni protagoni§tii
Am rugat observatorii sa dea un nume care au afirmat ca au avut contact fizic.
grupului statuar. S a denumit grupul statuar
"Supravegherea", A s-a gandit la "Suveranita- «M: Era alt tip de comunicare, dar era.
tea parinteasca", G §i A, "Singuri Impreuna" §i S: Justifica pozitia ei in care a pus mainile
B ,,0 pilda a lui Isus." pe capetele lul C §ilui M. "Am luat distanta cea
mai mica. Daca puteam, 0 cuprindeam §i pe R.
Dupa experienta grupului statuar a urmat 0 Simteam nevoia sa ofer caldura §i afectivitate."
analiza la care au participat §i protagoni§tii §i P: "Eu ma simteam foarte bine. Toata lu-
observatorii. mea era pe jos §i eu pe sus. Aseara m-am uitat
pe un canal unde era un reportaj despre modul
in care se apara animalele.
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre\itere"- 265
T: Asta li-a sugerat statuia? A fost foarte relevantil, in acest sens, proieclia
P: Da. Fiecare avea bucatica lui de aparat. lui Si care a vazut in grupul statuar 0 familie in
A§ denumi statuia "Pericol". care P era tatill, S era mama §i ceilalli erau copi-
T: Te simleai in afara statuii? ii. Intre mama §i tata nu prea existil comunicare.
P: Nu. Eram §i eu acolo. Statuia era carac- Tata era sever, mama era blanda §i degaja multa
terizata de vulnerabilitate. Toli eraU vulnera- caldura. Mama §i tata nu eraU egali. P era pe
bili. Era blocul de trei §i pe lateraHi putea veni masa iar S stiltea in picioare.
oricine.
Pomindu-se de la aceasta proieclie a lui Si a
T: De ce te-ai a§ezat a§a? urmat 0 discutie in care s-a retlectat atitudinea
P: A§a mi-a venit mie. A§ vrea sa fiu un ani- fiecarui membru al grupului fata de famille, fata
mal care se poate apara singur. Nu pot depin- de parinti, fata de rolul mamei §i al tatalui.
de de altcineva.
Pentru R, de exemplu, Grupul statuar
T: Inainte sa te a§ezi, ai avut acelea§i reflecta 0 familie perfecta. "Tatal nu e tata
ralionamente? daca nu este sever." V, din contra, (V statea, in
grupul statuar, a§ezata pe podea, lateral de
P: Nu. Cineva a denumit grupul statuar "La blocul celor trei) §i-a exprimat nemullumirea
pa§une". A§a il vad §i eu dar n-a§ vrea sa fiu ca nu poate comunica cu tataI, cu P. "Trebuie
oara. sa vina mai aproape. Trebuie sa coboare de pe
masa." P a coborat de pe masa. E la acela§i
I: Nu faci parte din grup? nivel cu mama. Cineva intervine spunand ca
intre mama §i tata sunt copiii. Din aceasta
P: Ba da. Dar eu sunt un fel de mediator cauza nu pot ei sa comunice. C, V §i R care
formau blocul de pe podea au spus ca nu pot
intre exterior §i interior. Daca vin lupii. Pentru comunica cu tata] (cu P), atunci cand acesta
o aparare mai bun a a§ fi pus-o pe V cu spatele sta in picioare. P s-a suit din nou pe masa.
spre grup.
Ceea ce a fost important, in toatil aceastil cen-
T: Erai sistemul de siguranla al grupului?
P: Asta m -am simlit eu. trare pe familie, pomind de la proieclia lui Si, se
I: Ar fi fost interesant sa dezechilibram sta- refera la faptul ca membrii grupului §i-au expri-
mat atitudinile fala de familie, fala de parinli §i
tuia pentru ca tu sa intervii ca sistem de sigu- fala de rolurile parentale. Membrii grupului au
ranla. avut ocazia sa-§i c1arificesentimente, conflicte in
legaturil.cu propria familie sau parinlii.
V: Pentru ce m-am a§ezat in acest mod?
Era simetrie §i eu am vrut sa rup simetria. Ele lata cum, pornind de la 0 metafora, experi-
mergeau pe contact corporal, eu am vrut sa mentul terapeutic se poate deplasa catre pro-
merg pe contact vizua1.» bleme concrete ale membrilor grupului.
Modul in care protagoni§tii si-au motivat Experimentul "Grupul statuar" a fost sem-
intervenlia in grupulstatuar, precum §i pozilia nificativ, pe de-o parte pentru ca ne-a oferit
aleasa a intarit ceea ce exprima metafora cor-
porala. Prin alegerea poziliei lor, protagoniltii informalii despre coeziunea de grup §i despre
au cautat fie contactul fizic, fie contactul vizu- relaliile intre unii dintre membrii grupului, la
al. Acest grup statuar a reflectat coeziunea de un moment dat, §i pe de alta parte pentru ca,
grup in acel moment. Chiar §i P care voia sa functionand ca instrument de provocare a ofe-
sugereze ca nu face parte din grup s-a descope- rit ocazia membrilor grupului sa se confrunte
rit pana la urma in rolul de sistem de siguranla cu unele dintre problemele lor reale.
al grupului. Modul in care aceasta metafora
corporala a functionat ca instrument de provo- Am folosit acest experiment intr-o §edinla cu
care a ie§it foarte bine in evidenla atunci cand grupul A §i intr-o §edinla cu grupul C. In grupul
observatorii au incercat sa 0 denumeasca. A, coeziunea de grup fiind foarte redusa (coezi-
une reflectata in grupul statuar) §i comunicarea
"Supraveghere", "Singuri impreuna", "Su- ulterioara experienlei, a fost foarte redusa, astfel
veranitate parinteasca", ,,0 pilda a lui Isus" ca §ansele confruntarii cu probleme reale ale
sunt proiectii ale observatorilor, care puteau fi
folosite ca pretexte de cre§tere, de rezolvare a
unor probleme.
266 Capitolul9
membrilor grupului au fost foarte sc~lzute. Im- Acest experiment este semnificativ §i in ce
portant este ca membrii grupului A au con§ti- prive§te forma rea deprinderilor de observatii a
entizat scazuta coeziune de grup. comportamentului non-verbal al celuilalt. For-
marea acestor deprinderi de observatie a
In grupul C, la momentul utilizarii experi- comportamentului non-verbal tine de latura
mentului "Grupul statuar", coeziunea de grup formativa a programului de psihoterapie
era destul de mare, ceea ce a §i fost sugerat de experientiala "Aid §i Acum".
metafora corporala. Astfel, a existat atmosfera
necesara deplasarii catre prob1eme reale ale Daca in acest experiment Ii s-a cerut obser-
membrilor grupului, pomindu-se de la metafo- vatorilor sa verbalizeze ceea ce au observat
ra corporala.
intr-o varianta a acestui experiment Ii s-a cerut
• "Lucrul pe diade" sa exprime prill mi§care stare a celui observat.
Acest experiment a avut loc intr-o §edinta cu
Grup A - ~edinta 8 - Grup C grupul C.
Lucrul pe diade - retrairea unui eveniment Fragment de §edinta- Grup C. - §edinta8
placut sau neplacut §i observatie.
«1. G. observator §i C. observat.
Faza 1 - A. protagonist, B. observator. G exprima prin mi§care 0 stare de indecizie,
o stare §ovaitoare. Dupa ce a exprimat prin
Faza 2 - B. protagonist, A observator. mi§care starea Iui C., i s-a cerut lui G. sa verba-
Iizeze ceea ce a observat.
Cum se procedeaza:
G: A§ vrea sa fac ceva, dar mai stau §i mai
I se cere Iui A sa-§i aminteasca un eve- observ.
niment pLlcut. Lui B. i se cere sa-1 observe pe C: E retinuta, incearca sa nu se manifeste.
T: Ai putea eticheta stare a respectiva?
A In timp ce acesta trilie§te evenimentul pla- G: Retinere. Dorinta de relationare §i co-
cut. i se cere lui B. sa observe postura lui A, operare, dar retinere, expectativa.
T: Nu vrea sa faca ea primul pas.
pozitia ochilor, inc1inarea capului. Acela§i G §i C: Da.
exercitiu se poate desTa§ura cerandu-i -se Iui A. T ( dltre C.): Te-a decodificat bine?
sa-§i aminteasca un eveniment neplacut. C: Da.
Dupa incheierea experientei de observare i se 2. A. observator, P. observat. A se plimM
cere observatorului sa spuna ceea ce a observat agitata prin camera, cauta ceva.
iar celui observat i se cere sa spuna cum a simtit
trairea evenimentului placut sau neplacut. A: P. este preocupata de ceva anume, e
concentrata asupra unui gand §i...
In partea a doua a §edintei am folosit 0 aWl
T: Cum ai defini stare a ei?
variant a a acestni exercitiu. I se cere lui A sa-
A: Preocupare.
§i aminteasca un eveniment Tara sa mentioneze T: P. e§ti de acord?
daca e placut sau neplacut. I se cere Iui B. sa
spuna ce fel de eveniment traie§te A. orienUin- P: Da.
du-se dupa postura, dupa mimica fetei, dupa
directia privirii. T: De ce e§ti preocupata?
P: De 0 tema.
Analiza care a urmat acestui experiment
ne-a oferit informatii privind sistemul prefe- 3. V. observator, S. observat.V sta pe scaun
rential de reprezentare al fiecarui membru al §i se uita ganditoare in sus. In acest mod a
grupului §i a con§tientiz8.rii propriei capacitati exprimat stare a lui S.
de a emite impresii pe baza observarii posturii,
mimicii fetei, pozitiei ochilor celuilalt. V: Cred ca e yorba de meiancolie. Poate
Este foarte important pentru terapeut sa pentru ca e primavara. Era departe. I-am vazut
identifice sistemul preferential de reprezentare o fata pe care nu i-am vazut-o niciodata.
al clientului, sistem care poate fi auditiv, vizual Deconectata de tot ce e in jur.
san kinestezic (v. tehnica NLP). In descrierea
modului in care au trait evenimentul placut sau T: S, ce parere ai?
neplacut ei pot folosi, predominant, termeni ce S: Nu neaparat melancolie. Poate, putina
sunt in relatie cu un anum it simt. amaraciune. Ma gandeam la 0 discutie anterioara.
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "crelltere"- 267
4. A. observator, Si observat. V: Da. Era jenata ca 0 priveam prea aproa-
A 0 saruta pe Si, 0 ia de mana §i de umar, se pe. Am simtit nevoia sa ma dau mai departe.
plimba prin camera §i pe urma se a§aziL Pentru lini§tea mea.
A: Ea este azi gata sa vorbeasca cu cineva
despre ceva mai mult personal. T: Pentru lini§tea ta.
E ingandurata. Vrea sa se simta bine. Are 0 V: Da, pot sa 0 observ in lini§te.
predispozitie catre a se deschide. T: Cum te simti cand observi mai de
departe?
Si: Intr-adevar, ma simt foarte bine. Nu V: Vad mai mult §i nici persoana pe care 0
observ nu-§i da seama ca e observata. In gene-
sunt ingandurata. A urmat schimbarea roluri- ral 0 persoana fixata asupra ta deranjeaziL
lor. Si observator. A observat. Si se plimba, se S: Cred ca-ti place sa pui la distanta.
opre§te din cand ill cand, se mai uita pe sus pe V: Nu-mi place sa deranjez.
jos, voind sa sugereze preocuparea.
6. P observator, A observat.
Si: 0 lini§te impusa care nu i-a reu§it. Pe (P imita foarte bine modulin care merge A.)
urma s-a gandit la altceva. Initial, a fost stanje-
nita. Pe urma a relaxat-o gandulla altceva. 0 P: A este suparata, e nemultumita. Are ceva
u§oara nemultumire, 0 razvratire interioara. La probleme. Cred ca la ora asta i se potrive§te un
un moment dat a illcercat sa fie absenta. Mi-a maf§ funebru.
ocolit putin privirea. T: Asta e stare a ei generala?
T: 0 lini§te impusa ai spus? Vrei sa spui ca P: Tot timpul e agitata. Tot timpul se joaca
cu mainile, nervoasa.
pe A nu 0 caracterizeaza lini§tea? T: Prin mi§carea ta ai reprodus foarte bine
Si: Cred ca A e 0 persoana nelini§tita, dar in modul ei de a merge. Asta e stare a ei in general?
R: La ce te face sa te gande§ti mersul ei?
sensul bun. P: Po ate pica casa pe ea. ~i ce daca?
A: Azi nu ma simt bine fizic. Eo chestie fi- S: Mie imi sugereaza dezordine.
A: Nu cred ca e yorba de dezordine.
zica. Trebuie sa uit ce ma doare. Intr-adevar,
eu nu pot sa dorm niciodatiL Bineinteles, in T: Cu ce mai asociati mersul ei?
sens metaforic. S: RasIat.
P: La pian e cu totul alta.
Si: Eu 0 vad pe A ca pe un caine cu urechile T: Exprima prin mi§care cum e ea la pian.
ciulite. (P 0 imita pe A la pian.)
T: Ce inseamna acest caine pentru tine? T: Picioarele bine illfipte in pamant.
Si: Cautare. Asociez acest caine cu un om P: Da. Nu da explicatii in timp ce canta. E
transpusa. E in muzica. E alta.
activ care vrea sa §tie multe.
A: Nu-mi place indiJerenta, ci activismul §i T: A, cum ti-ai caracteriza stare a de la pian?
A: Ma concentrez exclusiv. Ma deranjeaza
nu asociez activismul cu agresivitatea.
cineva. Imi perturba starea. Concentrare a§
5. S observator, V observata. numi stare a mea de la pian.
S: Am observat la V un mare disconfort,
T: Exprima concentrarea prin mi§care.
pentru ca era observata. Nu-§i gasea locul pe A: Acum nu sunt in starea mea de la pian.
scaun pentru ca eram cu ochii pe ea. Acum am ill cap punk-trash. Sunt intr-o stare
violenta.
V: Da. Simt §iacum disconfortul pe care I-am
trait in autobuzul 336, venind aici. Aveam im- T: Exprima violenta.
presia ca toate mainile sunt in capul meu. A se agita. Da din maini §i din picioare.
T: Cum te-ai simtit cand ai observat-o pe S T: Ce simti acum A? §l persoane
§i cum te-ai simtit cand ai fost observata? A: Ma gandesc la Intamplari
care ... Nu vreau sa povestesc.
V: Cand am observat-o pe S distanta mi s-a T: De ce?
parut prea mica. Cand m -a observat ea am
incercat sa fac abstractie. Cand am observat-o
mi s-a parut ca sunt prea aproape §i ca 0 de-
ranjez.
S: Nu m-am simtit a§a.
T: Cand ai observat-o pe S ti s-a parut ca e
prea aproape §i ca 0 deranjezi.
268 Capitolul9
A: Pentru ca daca le-a§ povesti, nu ar suna S-au creat conditiile pentru deplasarea
cum suna pentru mine. catre probleme reale ale clientului. Este rele-
vat, in acest sens, cazullui A care pornind de la
T: Alege pe cineva care sa reprezinte per- confruntarea cu propria ei violenta a ajuns la
soana cu care e§ti in conflict. problemele de comunicare cu mama ei §i cu
ceilalti. "Nu comunic cu mama" §i "Eu cu altii
A: Nu simt nevoia sa comunic cu cineva din vorbesc despre altii" sunt afirmatii ale lui A
care se refera la aceste probleme de comuni-
grup. care. Ea nu vorbe§te cu altii despre ea. Ea e ea
T: Dar ce simti nevoia sa faci? insa§i numai in fata pianului. Mi§carea §i
A: Nu simt nevoia sa exteriorizez. atmosfera grupului au reu§it, insa, sa 0 scoata
T: Simte cineva ce simte A? din ea. Au reu§it sa 0 dea la iveala. Fiind un
subiect senzitiv, ea s-a simtit inconfortabil in
A: E intr-o stare de agitatie. La ea e ceva pozitia de a fi in centrul atentiei. Dincolo de
mai mult interior. Imi dai voie sa-ti pun 0 aceasta senzatie de inconfortabil, experimentul
intrebare? Daca vrei raspunzi, daca vrei nu i-a oferit §ansa de a se confrunta cu una dintre
raspunzi. problemele ei esentiale, problema comunicarii
cu ceilalti. Ea s-a confruntat cu aceasta provo-
A:Da. care beneficiind de suportul grupului. Faptul
ca a venit §i la §edintele de grup ulterioare
A: Ce crezi tu despre mama ta? dovede§te ca senzatia de inconfortabil a fost 6
A: 0 intelectuala care se limiteaza la 0 viata senzatie de moment care nu a blocat-o.
de familie.
Ar: Ce inseamna asta? V a pus problema propriului spatiu psiholo-
gic §i a distantei psihologice. Ea §i-a proieetat
A: Se limiteaza, din motive obiective, la propria senzitivitate In S. "Cand am observat-o
preocupari casnice. Eu m-a§ ocupa mai mult pe S mi s-a parut distanta prea mica. Mi s-a
de mine, de viata mea. parut ca sunt prea aproape §i ca 0 deranjez". S
i-a raspuns ca nu s-a simtit a§a §i V continua":
T: Mai simti violenta acum? "Am simtit nevoia sa ma dau mai departe.
A: Nu chiaro Pentru lini§tea mea". Este foarte clar ca V §i-a
proiectat propria jena, atunci cand e privita
T: Dar ce simti? foarte aproape, in S. Jena, nelini§te, nesigu-
A: Ma simt observata, disecata. ranta. Ea a incercat sa evite confruntarea cu
T: Cum e sa fii disecata? aceasta proiectie a ei in doua momente, atunci
A: Nu e confortabil. E ceva ce nu mi se cand S pune in mod deschis problema senziti-
vitatii lui V "Am observat la V un mare discon-
inHimpla des. fort pentru ca era observata. Nu-§i gasea locul
T: Ce nu ti se intampla des? pe scaun pentru ca eram cu ochii pe ea." V se
A: Sa ma exprim §i sa fiu In centrul atentiei. justifica in felul urrnator, evitand confruntarea
cu problema ei: "Da simt §i acum disconfortul
Eu cu altii vorbesc despre altii. pe care I-am trait in 336." Un al doilea
moment in care V putea sa se confrunte cu
7. C. observator, G observat. C se plimba §i problema ei a fost urrnatorul. S ii spune: "Cred
se uWi pe sus. ca iti place sa pui la distanta." §i V raspunde:
"Nu-mi place sa deranjez". Aceste momente
C: Nu se gandea la ceva personal. Se simtea in care V se putea confrunta cu problema ei
ciudat. Zambea. Afi§anepasare dar in realitate se puteau fi exploatate de terapeuti dar cu riscul
gandea sa afi§eze 0 stare. Nu era starea ei reala. blocarii lui V.
G: Nu eram afectata. Nepasarea era afi§ata.
ma uitam la celelalte. V i§i aranja cocul. Nu
§tiu cine se uita la ceas. Nu ma uitam la C
fiindca §tiam ca 0 perturb.
T: ~tiai ca 0 perturbi?
G: Da. Am observat asta din expresia fetei
ei. Incercam sa fiu cat mai fireasca.
c: ~i totu§i afi§ai...
G: Probabil.»
Se pare ca in experimentul cu grupul C,
asocierea mi§carii eu verbalizarea a avut un
mai mare impact asupra grupului, In sensul
provocarii la explorare.
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "crel1tere"- 269
Un scop secundar a1 acestui experiment a Un caz aparte este A (student de etnie arab a
fost 1egat de formarea §i exersarea deprinderii aflat 1a studii in Romania), membra a grupu1ui
de observatie psihologica §i ere§terea eapaeita- C, care a vazut experienta de grup ca 0 moda-
tii empatice. Experimentul a demonstrat ca fi- litate de cre§tere a adaptarii sale la cultura
ecare membru al grupului avea 0 capacitate de acestei tari. "La mine mai era §i problema
empatie crescuta. Majoritatea observatorilor adaptarii 1aun mediu foarte diferit. Alta cultu-
au decodificat corect starea celui observat. ra, alta 1imba. Consider ca l'n grup s-a realizat
o continuare, a aprofundare a adaptarii mele."
A§adar, pe de 0 parte experimentul a func-
tionat ca provocare, activand §i dand la iveala In ce prive§te autocunoa§terea, membrii
probleme reale ale membrilor grupului §i pe de grupu1ui s-au referit 1aposibilitatea de a dipata
alta parte, a oferit ocazia manifestarii §i exersa- acces la ei in§i§i. "Ce am obtinut? La fiecare
rii deprinderii de observatie a comportamentu- §edinta aveam mai mult acces la mine, cu toate
lui non-verbal §i a capacitatii de empatie. ca aveam, mai putin, in cap ideea de autocu-
noa§tere.", spune S, membra a grupului C. R,
3.2 Evaluarea efectelor resimttite de catre membra a celuia§i grup, spune: "Am l'ncercat
membrii grupurilor experientiale sa vad un pic din interiorul meu. Am illvatat sa
fiu, un pic, creativa. Ma temeam de chestia
Experienta terapeutica cu grupurile A, B, C asta. Imi era frica sa visez. Mi-a pHicut mult
s-a l'ncheiat cu 0 §edinta de evaluare l'n care chestia asta. Sa zbori, sa plute§ti, sa dansezi, sa
membrii grupului au avut ocazia sa evalueze fii deschis." V pune cunoa§terea de sine l'n
efectele programului de Psihoterapie Experi- 1egatura cu autoacceptarea. "Am l'nvatat sa ma
entiala de Grup, asupra lor in§i§i, asupra simt mai bine, sa ma percep mai bine, sa fiu
grupului in ansamb1u, asupra unor membri ai mai l'ntelegaioare fata de mine." - spune ea, §i
grupului care Ie-au atras atentia in mod conc1uzioneaza: "Acum am ajuns sa spun:
deosebit §i asupra terapeutilor. «Imi place cum e§ti.»"
• Efeete asupra membrilor grupului Dar autocunoa§terea, ,autodescoperirea,
implica illta1nireacu ce1a1alt§i membrii grupu-
Cu ce motivatie au venit la grup'? Conform lui au con§tientizat §i acest 1ucru.
§edintelor de evaluare membrii grupului au
participat la programul de Psihoterapie Expe- "Mi s-a parut extraordinar sa te descoperi
riential de Grup din curiozitate, din dorinta de l'n persoane pe carenu Ie cuno§ti" , spune S iar
a participa 1a experiente noi, din dorinta de a Si spune: "Am l'ncercat sa privesc l'n fiecare
cunoa§te §i invata lucruri noi. "In facultatea po mind de 1amine."
asta se face multa teorie. Eram deschisa catre
Toti membrii grupu1ui au avut §ansa desco-
orice era practic, eram deschisa catre experien- peririi prin celiHalt, l'nsa, nu toti au con§tienti-
ta.", spune C., 0 membra a grupului C. Moti- zat acest lucru. S §i Si, membre ale grupului C,
vatia de autocunoa§tere a fost secundara la au trait aceasHi experienta.
majoritatea membrilor grupului, pe de-o parte,
pentru ca nu §tiau despre ce este yorba in acest Cre§terea creativitatii interpersonale §i ca:..
program §i pe de alia parte pentru ca nu au in- piltarea de experienta profesiona1a au fast in-
draznit sa-§i propuna scopuri atat de l'nalte. terdependente in acest experiment. " ... am
Ce au di§tigat sau ce au pierdut'? Cu toate invatat despre puterea metaforei. 0 metafora
ca motivatia de autocunoa§tere a fost secun-
dara di§tigurile majoritatii membrilor grupului spune molt mai muUe despre un om. Si omului
au fost legate, in primul rand, de autoeunoa§- Ii e molt mai u§or sa se deschida printr-o
tere. Comunicarea membri10r grupului, in le- metafora." (Si) "Am invatat sa fiu creativa. Ma
gatura cu ca§tiguri1e lor, s-a referit, l'nsa §i la temeam de chestia asta." (R)
crearea posibi1itatii de a capata experienta pro-
fesiona1a §i 1a 1egarea de noi relatii. Aceste afirmatii ale lui R §i Si refleeta un
efect secundar al cre~terii creativitatii inter-
personale. Este yorba despre cre~terea toleran-
tei la joe, la irelevant.
270 Capitolul9
Teama de joc §i de irelevant este 0 caracte- A§adar, absenteismul este unul din factorii
ristica a oamenilor care se tem de necunoscut, care au dus la conturarea unei slabe coeziuni in
care se tem de ceea ce nu 1i se pare logic.
grupul A.
Cre~terea ereativitatii interpersonale este In Un alt factor care a actionat in grupul A in
interdependenta eu ere§terea tolerantei la joe.
sensul conturarii unei coeziuni de grup superfi-
Majoritatea membrilor au acceptat provo- dale a fost confuzia membrilor grupului in
carea prin metafora, prin mi§care sau, pur §i legatura cu scopurile activitatii noastre. "Necu-
simplu, prin joe dar au fost §i situatii care au noscand ceea ee se intampHl aici §i ilieand teh-
pus in evidenta toleranta scazuta la joc. M, 0 nici care se bazeaza mult pe imaginatie, mi-a
membra a grupului A spune: "Mi se pare ridi- trebuit mult timp ca sa pricep ca nu e yorba de
col tot eeea ce facem aici". M respinge, inca chestii de astea cu sugestionari." (G, grup A)
din prima §edinta, provocarea prin joc §i aban-
doneaza experimentul in §edinta 5. M este un Intr-adevar in grupul A, coeziunea a fost
caz aparte. Experienta cu grupurile A, B, C a scazuta §i membrii grupului au resimtit nepla-
demonstrat toleranta, crescuta, la joe, a mem- cut acest lucru. "A§ fi vrut ea grupul sa fie mai
brilor grupurilor §i aeceptarea provoearii prin unit, sa ne cunoa§tem mai bine ... "
joc. Ei au inteles ca aceasta provocare este mij-
locul prin care experimentul se va deplasa In grupul C coeziunea a fost mult crescuta
catre problemele lor reale. Din §edintele de e- fata de grupul A §i acest lucru este reflectat de
valuare eu grupurile A §i C reiese ca membrii §edinta de evaluare a grupului C. In sprijinul
grupului au Inteles acest mecanism: provocare- acestei observatii vin afirmatii ca: "Am simtit
activare-descoperire-deplasare eatre proble- ca pot da ajutor. Am simtit ca oricare din acest
mele reale. "Ce mi se pare un ca§tig e ea i'nveti grup poate face asta." (G, grup C) sau: "Am
sa pui Intrebari. Inveti sa intri in sufletul omu- simtit ca pot comunica cu fiecare, ceea ce m-a
lui, subtil §i fin. Te deschizi §i 11inveti §i pe el facut sa ma deschid." (S, grup C). C spune:
sa se desehida. E 0 arta sa pui intrebari." (G, "Am simtit grupul foarte apropiat §i pe voi la
grup C) Cre§terea capacitatii de relationare feI." Foarte relevant este raspunsullui Si, la'in-
reprezinta un alt ea§tig mentionat de membrii trebarea referitoare la gradul ei deintegrare 'in
grupului.· "Am reu§it sa eunose pe altii §i sa-mi grup: "M-am simtit bagata in seama §i ered ea
dezvolt capacitate a de a ma relationa cu altii." toti au fost bagati in seama."
(A, grup C)
Ce a dus la cre§terea coeziunii in grupul C?
Autoeunoa§terea, autodescoperirea prin In primul rand claritatea scopurilor. Membrii
celalalt, cre§terea capacitatii de relationare §i grupului au demonstrat clar, in §edinta de eva-
implicit cre§terea creativitatii interpersonale luare, ca erau con§tienti de seopurile grupului,
precum §i eapatarea deprinderilor de a-i cu- autocunoa§tere, cre§terea eapacit,Wi de relati-
rtoa§te §i observa pe ceilalti sunt elemente in- onare, capatarea unor deprinderi profesionale.
terdependente In terapia experientiala de grup In al doilea rand, este yorba despre respectarea
§i acest lucru a ie§it 'in evidenta §i in aetivitatea unei norme de grup, frecventa. In al treilea
noastra terapeutica cu grupurile A, B, C. rand este yorba tot de respectarea unei norme
de grup, aducerea conflictelor In prim plan §i
• Efecte asupra grupului In ansamblu discutarea lor. In ce prive§te efectele experi-
mentului asupra grupului 'in ansamblu, mem-
In ce prive§te grupul in ansamblu, membrii brii grupului au tinut sa vorbeasca §i despre
grupurilor A §i C §i-au exprimat parerea in impactul terapeutilor asupra grupului. Ei au
legatura eu coeziunea de grup, cu gradullor de resimtit negativ momentele in care terapeutii
integrare in grup §i in legatura cu efectul tera- nu comunicau eficient. "La 'inceput relatiile
dintre voi doua nu au mers bine §i toata atentia
peujilor asupra grupului in ansamblu. grupului s-a concentrat, la un moment dat,
In §edinta de evaluare a grupului A, membrii asupra relatiilor dintre voi." (A) Tot A spune:
"Cred ca grupul se simtea nesigur."
grupului §i-au exprimat nemultumirea in le-
gatura cu slaba coeziune de grup. Ce a dus la
slaba coeziune de grup? " ...faptul ca unii veneau
azi §i maine nu mai veneau." (F, grup A).
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ • 0 provocare la "creij1tere"- 271
Au existat mai multi membrip ai grupului In acest mod abordeaza terapia experienti-
care au sesizat impactul negativ asupra grupu- ala rezistentele. A urmat con§tientizarea resur-
lui al unor momente dind echipa terapeutica selor, activarea §i testarea lor in imaginar §i in
nu este intr-un consens semnificativ. Membrii realitate.
grupului au invatat, in acela§i timp ca con- Membrii grupurilor au inteles ca acceptarea
flictele se pot rezolva creativ. "Am inteles ca provocarii ii poate deplasa catre confruntarea
voi nu ati lucrat impreuna in primul semestru cu rezolvarea unora dintre problemele lor
§i la inceput s-a cunoscut acest lucru dar, pe reale. Cum spune un membru al unui grup, ei
urma v-ati compatibilizat. Stilurile voastre se au invatat despre puterea metaforei, despre
completeaziL" (V, grup C) capacitatea acesteia de a deschide porti bine
zavonlte.
4. Dincolo de concluzn. Terapia
In acest experiment, autoexplorarea, auto-
experientiaHi de grup ca provo- descoperirea prin celalalt §i capatarea deprin-
derilor de a-i observa §i a-i cunoa§te pe ceilalti
~are la cre~tere au fost interdependente.
Dupa cum reflecta fragmentele de §edinta §i Caracteristicile grupurilor au fost foarte
§edintele de evaluare prezentate, precum §i, bine reflectate de "Tehnica grupul statuar" §i
fi§ele de evaluare §i autoevaluare, membrii de "Metoda improvizatiei colective", de situa-
grupurilor au trait experienta autodescoperirii tiile §i scenariile metaforice de grup.
prin intiHnirea cu celalalt, au trait experienta
rezolvarii creative a conflietelor ~i proble- Ele au reflectat §i con§tientizat la partici-
melor, experienta confruntarii eu propriile lor panti coeziunea de grup superficiala, relatiile
proiectii. Prin acceptarea provocarii, prin me- formale intre membrii grupului §i camuflarea
tafora, prin mi§care, prin sunet, ei au participat conflicte1or, ca §i implicatiile acestora in viata
la cre~terea creativitatii interpersonale. Ei au de zi cu zi.
acceptat provocarea la cre§tere §i prin asta au
acceptat confruntarea cu ei in§i§i. Ce a insem- Acelea§i metode au reflectat, in cawl altor
nat confruntarea cu ei in§i§i? Confruntarea cu grupuri, coeziunea crescuta, relatiile apropiate
acele zone tabu ale personalitatii lor sau, cum intre membrii grupului §i abordarea deschisa a
spune Perls, confruntarea cu non-existenta pe conflictelor.
care fiecare 0 avem in noi. Aceasta confruntare
Ce a dus la diferenta de coeziune mtre unele
nu a fost intotdeauna placuta dar, "cre§terea grupuri analizate comparativ? Frecven1a §i
nu inseamna, intotdeauna gratificatie." (Mas- punctualitatea sunt norme fundamentale ale
low) Din acest motiv, experientele noastre au grupului. Nerespectarea acestor norme funda-
condus la acceptarea provocarii la cre§tere. mentale, in faza initial a a vietii grupului,
Teama de non-existentul din ei in§i§i ii poate precum §i nerespectarea altor norme, ca abor-
determina pe unii sa respinga provocarea la darea deschisa a conflictelor, au avut ca efect
cre§tere. conturarea unei coeziuni superficiale de grup.
Desigur, am intiilnit §i asemenea cazuri, Spre deosebire de aceste grupuri, altele s-au
insa, terapia experientiala are un mod creativ de caracterizat prin frecventa, punctualitate, con-
a aborda pe "Nu vreau" §i "Nu §tiu". Cu ajuto- §tiinta clara a scopurilor §i abordarea deschisa
rul metaforei "Nu vreau" §i "Nu §tiu" s-au a conflictelor. A existat 0 faza initial a a grupu-
transform at in simboluri ale "haosului" §i lui in care conflictualitatea nu era abordata
necunoscutului din fiecare. Urmatorul pas a
fost confruntarea cu acest "haos" §i acceptarea direct, insa, aceasta problema a fost pusa de
lui ca realitate interioara. Clarificarea proble- unii dintre membrii grupurilor §i, din acel
melor, autoorganizarea, preluarea autocon- moment conflictele au fost abordate deschis.
trolului §i reintegrarea in sine a "partilor"
negate, ignorate, reprimate sau alienate. Coeziunea ~i creativitatea sunt interdepen-
dente. Fad un minimum de coeziune §i co-
operare efortul terapeutilor de a da 0 nota cre-
ativa experimentului nu va avea succes.
Cum s-a reflectat ~oeziunea in grupurile cu
evolutie pozitiva?
272 Capitolul9
Contaetul vizual, eontaetul fizie, expri- Interdependenta nevoilor impune necesita-
marea unor puterniee sentimente de afeqiune tea unei echipe care sa Ie abordeze §i din
§i afiliere §i acceptarea eonfruntarii eu proble- aceasta echipa poate face parte terapeutul
mele reale §i importante precum §i con- experiential, ca faetori integrativ, catalizator §i
fruntarea intre membrii grupului, mtr-un mod declan§ator de resurse.
pozitiv, sunt indieatori ai eoeziunii §i progresu-
lui terapeutic. "Serviciile umane reprezinta un camp inter-
disciplinar care are ca preocupare mediul extern
Crearea coeziunii implica crearea unor §i intern al persoanei." (M. J O'Neill, 1984).
punti intre membrii grupului.
• Terapia experientiaHi: de grup §i interaeti-
A§adar, incerearea terapeutului de a erea unea esentiaHi:
impreuna eu grupul un experiment ereativ
e§ueaza atunci cand nu exista cooperare §i Omul nu poate fi invatat spontaneitatea.
coeziune in grup, dupa cum e1e cresc pe Atat spontaneitatea cat §i capacitatea de a iubi
masura ce se deblocheaza creativitatea inter- pot fi date la iveala printr-o interaqiune
esentiala. Uneori este necesara 0 astfel de
personala. interaqiune pentru ca omul sa descopere ca
Neabordarea deschisa a conflictelor creea- are capacitatea de iubire.
za, in grup, tensiuni §i inchidere §i acest lucru Oricare int3.lnire cu celalalt este 0 posibila
s-a intamplat in cazul grupurilor cu progrese interaqiune esentiala. Ce transforma intal-
modeste. nirea cu cela.lalt intr-o interactiune esentiala?
Este yorba tocmai de actualizarea posibilita!ii
Important este ca aeeasta problema a fost de autocreatie §i de intercreatie continuta in
pus a in §edinta de evaluare, eeea ce a avut un intalnirea cu cehllalt. Ada la iveala noi dimen-
impact pozitiv asupra grupului.
siuni, a reconstrui in celalalt dimensiuni care
In ce prive§te receptivitatea fata de anumite tin de "nonexistenta" (Peds). Aeesta este ince-
tehnici experientiale §i raspunsul la anumite putul autocreatiei, autodescoperirii prin
instrumente de provoeare, a existat 0 preferint~ celiHalt. Este inceputul drumului catre omul
a grupurilor cu efect cert de cre§tere pentru creativ allui Maslow.
tehnicile de profunzime transformative, cum
ar fi metafora. In viata cotidiana interaqiunile esentiale
apar mai mult sau mai putin intamplator.
Experienta eu grupurile de optimizare demon- Exista numeroase obstacole in ealea intam-
streaza ca in dezvoltarea personala, eoeziunea §i
creativitatea interpersonal a sunt interdependente plarii unor astfel de interactiuni. Este yorba, in
§iconstituie indicat0l1 esentiali ai integrarii holiste primul rand, despre teama profunda pe care 0
eu sine §i cu lumea, ai evolutiei §isanatatii, ai efi- manifesta societatea in raport eu ereativitatea.
eientei individuale §isociale, deopotriva.
Perls vorbe§te in acest sens despre 0 teama
• Terapia experientiala de grup ~i serviciile epidemica a societatii, de creativitate §i spon-
umane taneitate. "Societatea pare sa puna un premiu
pe relatiile bazate pe ipocrizie §i superficiali-
Terapia experiential a de grup e legata de 0 tate." (Schutz) In aceste conditii, §ansele
abordare holistica a serviciilor umane. Clientul intampHirii unor interactiuni esentiale scad
foarte mult. Omul este condamnat la "per-
este vazut, in acest tip de abordare, in intregi- sana", in spatiul societatii. In terapia expe-
mea lui. Este vazut ca trup, minte §i spirit. rientiala de grup, §ansele intamplarii unor
Aceste dimensiuni majore ale persoanei sunt interacthmi esentiale sunt crescute in raport eu
vazute in interdependenta. Centrarea procesu- §ansele oferite de viata eotidiana. Cre§terea
lui terapeutic respecta ierarhia nevoilor clien- §anselor intamplarii unor interaqiuni esentiale
tului, a§a cum le-a vazut Maslow. Este yorba inseamna posibilitatea cre§terii creativitatii in-
despre interdependenta intre dimensiunea fizi- terpersonale, autenticitatii: Eu ma autocreez
ea a persoanei, dimensiunea cognitiva §i di- prin celalalt §i el se autocreeaza prin mine.
mensiunea spirituaHl. Aceasta e valabil nu numai in cuplu (1. Mitro-
fan, 1989) ci §i in familie §i in societate."
Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "crelitere"- 273
In terapia experiential a de grup, omul eon- eu ajutorul instrumentelor de provocare ~i
damnat la "persona" este provocat la cre~tere. al transformarii prin metafora, accesulla span-
Experimentul de tip provocativ 11pune pe indi- taneitate §i autentieitate este sigur. Aeesta este
vid fata in fata eu propria salOna tabu. mecanismul prin care poate fi crescuta creati-
lnstrumentele de provocare (metafora, fan- vitatea interpersonala in eadrul terapiei experi-
tezia, mi§carea, culoarea) activeaza acele entiale de grup §i al gestalt-terapiei in special.
dimensiuni ce tin de zona tabu, atat de vulne-
rabila a personalitatii individului, experimen- Orieare dintre interactiunile intre membrii
grupului sau dintre terapeut §i membrii grupu-
tarea acestor dimensiuni putand insemna lui sau dintre terapeut §i client, este 0 posibila
transformare. lnstrumentele de provocare interactiune esentiahl, interactiune care il
creeaza posibilitatea unor interactiuni esentiale poate depIasa pe individ inca un pas catre omul
care pot da la iveala bufonul ca §i inteleptul din creativ allui Maslow.
fiecare, capacitatea de iubire, de restructurare,
barbatul ori femeia din noi, mereu perfectibili.
© 1J©~RLFHw nU0:11U~[,LiJ'61l11i [ill iU,nI
-,GRUPUL EXPERIENTIAL
CENTRAT PE PSIHODRAMA
- UN MODUL DE OPTIMIZARE
,A DISPONIBILITATILOR
PENTRU CONTACT UMAN
Victor Badea
CUPRINS 276
1. Perspective teoretice asupra psihodramei moreniene 276
278
1.1. Scurt istoric al psihodramei clasice
1.2. Specificul psihodramei moreniene 280
2. Terapia experien1iala de grup §i integrarea tehnicilor psihodramatice 280
283
2.1. Locul jocului de rol in cadrul tehnicilor experien1iale
2.2. Importan1a metodei in antrenamentul formativ pentru contactul uman , . 288
288
3. Rezultatele unui experiment de optimizare personala prin terapie experien1iala
de grup centrata pe tehnici psihodramatice 300
3.1. Obiective 300
300
4. Evaluarea §i validarea programu1ui de optimizare experimentat 301
4.1. Rolul tehnicilor audio-vizua1e 306
4.2. Prelucrarea statistic a §i interpretarea rezultatelor ob1inute la 307
instrumentele psihodiagnostice
4.3. Evaluarea rezultatelor ob1inute
4.4. Observa1ii §i conc1uzii practice
276 Capitolui 10
10 Per§pe~tive teoretice asupra lumii experientei sensibile: 0 lume care permite
expresia, comunicarea, cunoa§terea prin toate
Dsihodramei moreniene facultatile perceptive §i care implica persosna §i
prin corporalitatea sa. eu avantajul ca in teatm
1.1. §curt istoric al psihodramei daske toate acestea puteau sa se indeplineasca rara
riscurile §i limitele impuse de realitatea cotidi-
Daca pentm Aristotel drama este 0 oglinda ana." (Boria G., 1996, p. 46). Teatml permite
prin intermediu] careia se paate studia natura transformarea imaginilor exprimate in mod
umana, el consemnand in premiera efectul obi§nuit cu povestirea, in aqiune scenica.
cathartic al aqiunii dramatice asupm specta- Datorita teatmlui e posihil sa se dispuna de 0
tomlui, lui Jacob Levy Moreno ],irevine rolul de scena pe care sa se intruchipeze ni§te imagini §i
a con cepe 0 metoda stmcturata, psihodrama, ]'n sa se interactioneze cu ele, sa fie recunoscute
care beneficiar este, de aceasta data, actomi. prin perceptie §i, eventual, modificate. Moreno
a ajuns sa creeze 0 meroda psihoterapeutica
Naseut in Romania, la Bucure§ti, pe 18 mai parcurgand calea reprezentatiei teatrale,
1889, cel care avea si{fie numit "parintele psi- metoda care permite explorarea continuturHor
hodramei, sociametriei §i terapiei de grup" lasa mentale prill pllnerea lor in scena In loc ca ele
In urma sa 0 metoda care aZl 'i§i gase§te largi sa fie exprimate numai verbal.
aplicatii proresionale 'in mediul clinieo-te-
rapeutie §i 'in eel educativ-rormativ. iue 0 In 1924 Moreno publica editia original a a
capmirie neIini§tita (la 6-7 ani ramilia sa se ulterioarei lucrari mai cunoscute "Teatml
muta In Viena) §i 0 tinerete rebeliL Astfel, in Spontaneitatii". In aceasta carte incepe sa
1912, dupa ce asisUi la a lectie a lui S. Freud, prindil contur conceptia lui cu privire Ill. legatu-
cei doi se intaJnesc §i Freud il intreaba pe ra dintre terapie §i teatm. De asemenea, aiei se
Moreno eu ce se ocupa. Acesta li raspunde: "Ei face 0 referire speciala Ill. cele doua concepte-
bine, doctor Freud, eu lncep acolo unde dum- eheie ale gandirii moreniene: spontaneitate §i
neavoastra terminati! Dumneavoastra intalniti mtiilnire. Moreno prezinUi patm forme de
oamenii in decorul artificial al cabinetului, eu ii teatm intre care existS. 0 anumita interdepen-
intalnesc pe strazi §iin casele lor, in mediile lor. denta: teatml de conflict, teatml spontaneitatii,
Dumneavoastra Ie analizati viseIe, eu Ie dau teatml terapeutic §i teatml creatorului.
curajul sa viseze in continuare. Dumneavostra
Ie analizati §iIe descompuneti, eu consimt la a- Teatrul de confl.ict se na§te din intiUnirea
§ijuca rolurile conflictuale §i],iajut in a-§i com- dintre teatml pe scena §i teatml publieului; are
pune partile separate". (Moreno, apud. Boria in actiune doi poli: teatml care cauta sa fixeze
G., 1996, p, 27). De aid se poate extrage cu
u§urinta principiul psihodramei: viata ca model o arta dramatic a hazata pe trecut §i un teatm
terapeutic (Ionescu G., 1990, p. 174). De aItfel, rondat pe principiile momentului. Teatml pe
Moreno afirma ca "psihodrama vietii mele a scena este teatml trecutului, iar teatml publi-
wlui este teatml spontaneiUitii. Aceste doua
precedat psihodrama ca metoda. i\m fast forte ostile, aduse la expresie, nasc un a1 treilea
teatm: acela al conflictului. Actarii nu sunt
primul pacient al tempiei psihodramatice, pro-
tagonist §i conducator in acela§i timp" unii din oamenii "oarecare", oameni in
(Moreno, apud. Boria G., 1996, p. 9). abstract, ci sunt oamenii "no§tri", mamele §i
tatii "no~tri", fratii §i surorile, prietenii,
Psihodrama este 0 rezultanta a preocuparilor vecinii. Dramele in care ne gasim implicati nu
lui Moreno pentm teatm, vazut ca modalitate sunt cele care se maturizeaza in mintea acto-
terapeutica. Intre 1921-1924 el descopera val-
oarea cathartica §i terapeuticil a reprezenta1i- rilor, ci acelea care se nasc din viata de zi cu zi
ilor teatrale, §i da viata unul teatm improvizat: in inima oamenilor simpli, mult Inainte de a
teatrul §l-lOntaneitatii. "El vedea in teatm atinge sensibilitatea arti§tilor.
decoml ideal pentm a intmpa rantasme intra-
psihice §i pentm a Ie pune in actiune intr-un Teatrul spontaneitatii este constituit din
mod care sa Ie ofere valori ea aeelea aprtinand ceea ce se intampli'i "aici §i acum" §i din ceea
ce se creaza in timp ce viata se desra§oari"i.
Grupul experiential centrat pe psihodrama 277
- Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
Acesta este teatrul care conduce spre cre- Teatrul creatorului este forma de teatru care
ativitate trecand prin imaginatie §i intamplare constituie baza autorealizarii in fiecare din noi.
spontaniL Este yorba de 0 drama totala: fiecare Este vazut de Moreno ca un miracol continuu de
este parte din ea, ca actor §i ca protagonist
(Boria G., 1996, p. 55). "Toli cei prezenli in "a face" in prezent; creatia este mi§care, schim-
acest teatru se simt provo cali §i se transpun bare, existenta. Este un proces neintrerupt care
dintr-o stare de con§tienta intr-o stare de prive§te pe fiecare din noi ca §i creator
spontaneitate, din 'lumea faptelor concrete a (Marineau, apud. Boria G., 1996, p. 64).
gandurilor §i sentimentelor concrete, intr-o
lume imaginara care cuprinde §i realitatea in Cand cineva poveste§te 0 intamplare, reala
potenlial (Moreno, apud. Boria G., 1996, p. sau imaginara, face deja schila unei puneri in
55). Este 0 situatie in care se manifesta pe scena. "Avand intuitia geniala ca nu numai
deplin spontaneitatea individului, mai ales memoria §i imaginalia creeaza drama, dar ca
atunci cand este pus sa joace roluri striline. jocul dramatic insu§i poate adauga note noi
Moreno vorbe§te chiar de un coeficient de intrigii - petrecute aievea sau imaginare -
spontaneitate care urmeaza coeficientul de
inteligenta al unei persoane. Moreno a creat psihodrama. Este yorba, prin
definilie, de 0 tehnica de grup unde protagonis-
Teatrul terapeutic permite sa se reprezinte tul, eu ajutorul eelorlalti participanti §i al
pe scena fantasmele ascunse in minte, sa Ie "direetorului" de psihodrama, pune in seen a 0
obiectiveze §i sa interactioneze cu ele. Conti- i'ntamplare din viata lui." In jocul dramatic i se
nuturile mintale devenite, in acest fel, obiect vor releva trasaturi noi ale situaliei, ramase
de experienta sensibila, cQnstituie 0 sursa de pana atunci oculte" (Anne C.,1996, p.l0).
stimuli care provoaca percePtii reale. Contex-
tul lini§titor in care se intampla reprezentalia Experimentand aceste forme de teatru,
provoaca 0 stare de spontaneitate in persoana, Moreno i§i pune la punct baza conceptualil a
permitandu-i sa trateze in mod creativ propri- viitoarei metode. Doua din conceptele-cheie
ile continuturi mentale §i sa Ie reinteriorizeze ale psihodramei moreniene ii confera acesteia
intr-un mod mai potrivit noilor nevoi. individualitate in raport cu ce1elalte psihote-
rapii de grup : spontaneitate §i intalnire.
In tulburarile menta1e, comportamentul
spontan este inlocuit doar de comporatemen- Spontaneitatea este inleleasa ca 0 tendinta
tul repetitiv. Anxistatea invadeaza persoana §i naturala a conlinuturilor noastre mentale de a
o obliga la comportamente defensive care sunt ne organiza in forme adaptate, fie nevoilor
stereotipe, repetitive, distrugatoare. Acolo interioare, fie cererilor realitatii. Pentru a se
unde este anxietate nu-§i gasesc spaliul spon- actualiza are nevoie de un mediu facilitator.
taneiteatea §i comportamentul creativ. Pentru
a reface 0 stare de spontaneitate e necesar sa se Facilitarea este determinata mai ales de relatia
construiasca 0 situatie de mediu (in psiho- empatica cu "altii", capabili sa transmita un
drama avem 0 situatiede grup) care sa faca sentiment de lncredere in sine §i in ceilalli.
persoanele mai intai sa experimenteze senti- Spontaneitatea este 0 stare interioaril (prezen-
mente de retinere §i de protectie: sentimente ta in mod variabil §i care oricum se schimba in
care vor permite aparitia unor senzatii vechi de continuu), care pune individul in conditia de
fuzionalitate. Cheia pentru a intra in fortareala a-§i folosi propriile inzestrari decreativitate.
deranjului mintal este gasita de Moreno in Conceptul de creativitate apare ca nedeta§abil
experienta de relatie, de fuziune cu aliil per- de eel de spontaneitate, insa Moreno face 0
soana. Relalia de fuziune lasa spatiul maxim distinctie intre aceste doua concepte legate
spontaneitatii §i predispune la un trai tara anxi- reciproc, dar diferite. Creativitatea este 0
etate §i faze succesive catre separare §i indivi- potentialitate legata de genotip: no toti eei in
dualizare" (Boria G., 1996, p. 62). stare de spontaneitate identiea pot fi la fel de
ereativi. Spontaneitatea poate fi indusa, in
timp ce creativitatea poate doar sa fie verifi-
cata. Noi focalizam interesul asupra dinam-
icii spontaneitalii pentru ca numai starea de
spontaneitate poate fi stimulata sau facilitata
in mod con§tient §i numai datorita ei putem
278 Capitolul 10
ajunge la creativitate (Marineau, apud. Boria 1.2. Specificul psihodramei moreniene
G.,1996,56). "Impreuna, creativitatea ~i spon-
taneitatea, reprezinta - dupa Moreno - prin- Cea mai buna definitie a psihodramei este,
desigur, cea pe care 0 da Moreno: " ... §tiinta
cipiile universului mental ~i social fiind care studiaza adevarul prin metode dramati-
ce ... Ea se ocupa de relatiile interpersonale §i
prezente pretutindeni: in jocul dintre doua de lumea interioara a individului" (Chesner
persoane, dintre persoane §i lueruri, dintre
persoana §i opera sa, dintre 0 societate §i alta A.,1994, p. 115). Este "metoda care, prin acti-
societate. Spontaneitatea nu opereaza in vid, ci une, confera autenticitate sufletului" (More-
fie asupra creativiHi1ii, fie asupra modelelor no, apud. Ionescu G., 1990, p. 173).
culturale. Energia psih010gica inmagazinata in
Inca de la inceput, s-a afirmat ca 0 alterna-
individ §i eliberata prin intermediul spon- tiva la psihanaliza clasica, Daca in terapia
tcineiHiW, devine material de construqie pen- psihanalitica, instrumentul principal este rela-
tru actul interpersonal" (Golu P., 1974,207). tarea verbala, "psihodrama are ca element de
baza jocul scenic, prin care individul inter-
Fara spontaneitate, creativitatea ramane preteaza diverse roluri sociale, reale sau imagi-
"rara viata", intensitatea ei vital a cre§te sau nare, ceea ce permite exprimarea libera §i
scade proportional cu participarea ei la spon- spontana a cauzelor ce au dus la dereglarea lui
taneitate. psihica §i sociala" (Golu P., 1974, p. 366).
Pe de aWl parte, rara creativitate, spon- In psihodrama, problemele pot fi revelate §i
taneitatea este "goala §i sterila" (Moreno, reexperimentate ca 0 cale prin care participan-
apud. Boria G., 1996, p. 76). Spontaneitatea, tii pot examina cum situatii trecute Ii afecteaza
prin urmare, face pe individ capabil sa se orga- uneori, cum le pot mca influenta comporta-
nizeze in mod autonom, a§a inciit sa fie adec- mentul. Limitele verbalizarii sunt depa§ite prin
vat fie nevoilor interne, fie cererilor externe. mi§care, prin actiune. Actiunea este "u§a des-
Interventia terapeutica asupra unui individ con- chisa" prin care conflictele tree In expresivita-
sta m a-i face posibila 0 stare de spontaneitate tea mimico-gestuala ~i jocul dramatic. Prin joc
care sa-i declan§eze un astfel de proces de de rol individul poate invata abordari ale unor
autoorganizare. situatii §i roluri noi, pe care Ie poate aplica apoi
in viata.
Intalnirea pune in valoare situatiile inter-
personale drept agen1i primari pentru dez- Conceptul de rol are 0 insemnatate deosebi-
voltarea personalita1ii, aUit in perimetrul ta pentru psihodrama. Moreno il define§te ast-
normalitatH psihologiee, eat §i in eel al patolo- fel: "Forma actuala §i palpabila pe care 0 po a-
gie1." InUilnire inseamna mai mult deeat un te lua sine Ie individual, ... mod de functionare
vag raport interpersonal. Inseamna ca doua sau pe care individul il asuma intr-un moment
mai multe persoane se intiilnesc nu numai pen- specific, dind reactioneaza la 0 situatie specifi-
. tm a se pune una in fata celeilalte, dar §i pen- ca, in care aite obiecte sau fenomerie sunt im-
tm a trai §i a faee 0 experienta reeiproca. Nu plicate" (Chesner A., 1994, p. 114).
inseamna 0 intalnire profesionala (0 consul-
ta1ie la un medic) ci 0 mtalnire a doua per- Originea acestui concept trebuie cautata in
soane. Intr-o intalnire, cele doua persoane traditia dramatica, dar Moreno il aplica in
sunt prezente in spatiu eu toate fortele, slabici- viata de zi eu z1. EI descrie trei gmpe de roluri:
unile §i defectele lor, doi actori umani care se psihosomatice, sociale, psihodramatke.
vor infirbanta de spontaneitate,doar in parte
con§tien1i de scopurile lor reciproce"(Boria • Rolurile psihosomatice evidentiaza felul
G.,1996, p. 31). Valoarea terapeutica a intll- cum individul functioneaza Ia nivel fizk, de
nirii sta in relatia interpersonaia empatica ce se exemplu: "somnoros", "mandlcios, Iacom",
stabile§te intre terapeut §i pacient, relatie ce "neingrijit" .
faciliteaza apari1ia unei stari de spontaneitate §i
stimuleaza creativitatea. • Rolurile sociale descriu individul in
relatia cu altii, de exempIu: "mama
neprimitoare", "frate vitreg competitiv", "pro-
fesor confident".
Grupul experiential centrat pe pSihodrama 279
• Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
• Rolurile psihodramatice exist a mai mult Incalzirea este faza initia1a, in timpu1 careia
conducatorul de joc depune eforturi pentru a
ca ni§te imagini interne ale sinelui In relatie cu se produce 0 ambianta de spontaneitate, prin
a1tii, care nuanteaza interaqiunile noastre activitati specifice §i prin discutii·cu membrii
actuale, de exemplu: "victima, acuzat", "fata grupu1ui. Primu1 factor de lncalzire pentru spon-
buna", "om care nu prezinta incredere" taneitate este raportul empatic cu 0 aM persoana,
(Chestner A., 1994, p. 115).
care se gase§te deja intr-o stare de sp~ntaneitate.
in teoria lui Moreno, rolurile se pot schim- Terapeutul care folose§te metodo1ogiapsihodra-
ba de la caz la caz, in acord cu contextul, matica trebuie, pentru a actiona in mod eficace,
specificul §i obi§nuintele individului. U nele sa aibe un acces u§or la propria spontaneitate.
roluri developeaza mai muh decat altele.
Aceasta este tendinta anumitor roluri ce devin Reprezentarea scenica este faza intermedi-
rigide, servind mai bine In anumite situatii, iar ara in care 0 persoana din grup (protagonistul),
in altele dovedindu-se disfunqionale §iproble- exteriorizeaza continuturile sale menta1e prin
l'iatice. Un numax mare de roluri mai putin punerea lor In seena In colaborare cu Eul sau
familiare pot ti jucate in afara sau in cadru1 auxiliar.
spatiului terapeutic. Astfel, intr-un scenariu
psihodramatic, "actorul" poate juca rolul unei Discutia finala incheie §edinta de psiho-
persoane implicate in existenta sa, invatand drama,la acest moment participand intreg
cum functioneaza aceasta in rolul respectiv. auditoriu1. Fiecare din cei prezenti comunicil
Mai departe, individul respectiv poate aplica in protagonistului ce imagini §i emotii a suscitat
viata noile roluri experimentate. in ei reprezentatia acestuia.
"Joeul de ro1 este personificarea unei forme Rolurile in psihodrama sunt bine delimi-
de existenta straine eu ajutorul jocului ... Este 0 tate, pe scena urmand sa evolueze: protagonis-
forma particulara de joc ... EI consUl in a pune tul, Eul auxiliar, conduciHorul terapeutic §i
indivizii (actorii) in diverse situatii, in roluri auditoriu1.
straine de eul lor §i de viata lor partieulanl"
(Moreno, apud. Zlate M. §i Zlate Camelia, Protagonistul este acel membru care, cu co-
1982, p. 95). in dezvoltarea repertoriului de laborarea conduciltorului terapeut, al Eu-rilor
rol, individul are un mare grad de libertate in auxiliare §i al auditoriului, este angajat sa ex-
alegerea fieearui moment. Spontaneitatea in ploreze pri actiune, propria lume intrapsihicil.
raport cu rolul este un concept de baza al te-
oriei lui Moreno despre ro1. Eul auxiliar poate fi oricare din membrii
grupu1ui, ales de protagonist pentru a juca un
"Moreno analizeaza jocul de rol, in princi- rol in reprezentarea ce se desTa§oara pe scena.
pal. sub doua aspecte: ca metoda experimen-
tala, de diagnostic, de apreciere cantitativa §i Conducatorul este terapeutul-§ef, promo-
calitativa a comportamentelor desTa§urate in torul actiunii, "regizorul" reprezentatiei, ana-
raport cu 0 cultura data, relevand gradul de listul materialului emotiv pe masura ce apare.
diferen!iere la care a ajuns 0 cultura determi-
nata la un individ §i interpretarea data de el Auditoriul este reprezentat de ceilalti mem-
culturii respective; ca metoda terapeutica, tin- brii, care, atunci cand a aparut un protagonist,
zand spre ameliorarea relatii10r dintre oameni, se retrag in spatiul (numit §i el auditoriul) re-
spre schimbarea formulei sociometrice a unui zervat celor care nu sunt implicti direct in
individ in urma jucarii rolurilor, spre cre§terea reprezentatie.
gradului de adaptabilitate la viata sociala a gru-
pului"(Zlate M. §i Zlate Camelia, 1982, p. 95). o realizare valoroasa a lui Moreno este pune-
Intr-o §edinta de psihodrama moreniana se rea la punct a unor tehnici psihodramatice, care
succed trei momente distincte: incalzirea, au fost preluate §iadaptate de un numar mare de
orientari terapeutice. Esentiale pentru specificul
reprezentarea scenica §i discuti a finala. psihodramei, sunt urmatoarele tehnici:
- inversiunea de rol este tehnica prin care 0
persoana joaca rolul alteia, cu care, de obicei,
1"----------------------------------------- Capitolul 10
i
I
I
I
I
I
280
interactioneaza in viata de zi cu zi. Moreno necesare integrarii armonioase in variate
afirma ca "experienta interioara simultana a grupuri sociale" (Ionescu G., 1990, p. 183).
doua roluri opuse are 0 mare valoare terapeu-
tid" (Ionescu G., 1990, p. 181); 2. Terapia experienpala de grup ~i
- dublul - tehnica prin care 0 persoana integrarea tehnicilor psihodramatice
(condudtorul terapeut sau un membru al
grupului), identificandu-se cu protagonisul 2.1. Locul jocului de rol in cadrul terapiei de
exprima (dubleaza) ceea ce acesta nu reu§e§te grup experientiale
sa puna in cuvinte. Dublura poate sta in spatele
protagonistului sau poate mima cOl1)porta- • Combinarea tehnicilor ~i modalitatii
mentul acestuia. Patrunzad mai profund in
psihplogia pacientului, acest Ego auxiliar "privilegiate"
actioneaza ca §i cum ar fi acea persoana,
ajutandu-l pe pacient sa sesizeze §i sa con§tien- In psihoterapia experienliala de grup se uti-
tizeze propriile-i probleme. lizeaza 0 gama variata de tehnici, accentul
dlzand nu pe tehnica in sine, ci pe responsabil-
- oglinda este tehnica prin care protagonis- itatea individului, oferindu-i-se acestuia posi-
tul prive§te din afara 0 scena in care el este bilitatea de se implica activ in procesul de
implicat, in timp ce un alter ego interpreteaza auto"indecare. Vom aduce in disculie cateva
comportamentul protagonistului incercand sa din elementele de specific ale tehnicilor expe-
exprime sentimentele lui, prezentandu-i-le ca rienliale, pentm a sublinia modul in care se
intr-o oglinda. Percepandu-se prin intermedi- inscrie jocul de rol pe directia scopurilor vizate
ul unei imagini oferite de altul, individul i§i de aeestea.
descopera aspecte care pana atunci i-au fost
necunoscute. o parte din aceste tehnici l§i propune c1ari-
Psihodrama constituie un modalitate efici- ficarea sentimentelor §i gandurilor. Prin inter-
mediul fanteziei, 0 persoana i§i poate clarifica
enta de exprimare a conflictelor interpersonale, elementele psihologice implicate Intr-un con-
"un mijloc neanxiogen, deoarece exteriorizarea flict interior. Atunci cand individul trebuie sa
se face intr-un mod ludic" (Norbert S., 1995, p.
245), §i in acela§i timp "lucid". Gralie acestui ia 0 decizie, aceasta tehnica 11ajuta sa con§ti-
fapt subiectul se inlelege §i se transforma in entizeze sentimentele §i gandurile implicate.
acela§i timp cand el se recunoa§te. Se utilizeaza Persoanei aflate in dificultate, i se cere sa per-
nu numai ca tehnica terapeutica, ci §i ca mijIoc sonifice elementele psihologice ale conflictu-
de perfectionare personala. Metoda de cerce- lui. P~ntru aceasta, trebuie sa-§i imagineze In
tare §i diagnostic a personalitalii, jocul liber interiorul sau doi oameni, intre care exista un
ofera cerceUitomlui posibilitatea de a inregistra dialog. Fiecare din cei doi, Inceard sa-l
gandurile, sentimentele, dispoziliile §i pre- convinga pe celalalt. In final, unul din ei va
cuparile subiectului §i astfel, de a-§i forma 0 ca§tiga. Elementele psihologice implicate In
imagine asupra stmcturii lui suflete§ti, a parti- conflict, iau chipul mamei, tatalui, profesoru-
cularitiitilor de tip normal §i patologic" lui sau al unui prieten. Unele persoane "nu
(Popescu-Neveanu P., 1978, p. 569). vact" pe nimeni in fantezia lor, in schimb
"aud" voci1e celor imaginati. AIte persoane, se
Psihodrama se poate utiliza "ca adjuvant al imagineaza pe ele insele in cei doi oameni.
altor metode de psihoterapie sau ca parte a Aceasta tehnica, permite producerea de in-
unui program complex de resocializare. sight-uri cu privire la "spaliul interior".
Aplicatiile psihodramei au in vedere unele In "luerul cu corpul", individul trebuie sa
programe de instruire in vederea relatiilor se concentreze asupra posturii, starii de tensi-
interumane, in care oamenii trebuie sa invete une a corpului, poziliei §i mi§carii mainilor,
moduri eficiente de funqionare in situatii de senzatiei resimlite la nivelul stomacului. Con-
viata reale. Ea permite cunoa§terea §i invatarea centrarea asupra corpului §i asupra emoliilor
unei game largi de abilitali comportamentale relalionate cu aceasta pozilie, are ca rezultat
Grupul experiential centrat pe psihodrama 281
- Un modu! de ~ptimizare a disponibilitiiti,lor pentru contact uman -
extensia con§tientizilrii de sine. Oamenii pot in§i§i, dar nu reu§esc. Aceasta lipsa de intelege-
invata sa receptioneze §i sa decodifiee mesajele re este cauzata de lipsa de congruenta cu ei
eorpului. In~i~i~i contlictele care rezulta de aiei. Fuga de
propriile lor sentimente sau incercarea de a Ie
Combinand "luerul eu corpul" §i "lucrulla ascunde, sunt efecte ori a lipsei de familiaritate
nivel imaginativ", se pot clarifica sentimentele eu aceste sentimente, ori a intelectualizarii. In
pe care Ie au oamenii, unii fata de altii, precum cazul intelectualizarii, cuvintele sunt folosite in
§i doza de contact Cll care ei se soot confortabil. mod defensiv. Eliberarea oamenilor de;;greu-
Sunt tehnici de autocunoa§tere §i autointe1e- tatea cuvintelor" permite sentiment&[o[ reale
gere care, in acela§i timp, permit cre~terea ca- sa iasa la suprafata. Pentru aceasta, i!grupurile
padtatii de a reaUza eontaete umane. Aceasta experientiale sunt utilizate tehnici de comuni-
Inseamna ere§terea autoaprecierii §i a increde- care nonverbala. In acest mod are loc clarifi-
rii in propria capacitate de a realiza contact.
carea sentimentelor. Dupa ce sentimente1e au
Unele tehnici, pemit cre§terea capacitatii fost clarificate, se poate folosi din nou comuni-
carea verbala pentru ca, de aceasta data,
c: a-i intelege pe ceilalti, a capacitatii de a cuvintele vor fi folosite pentru exprimarea sen-
timentelor c1arificate §i nu pentru aparare.
empatiza Cll ei. Membrii grupului trebuie sa A§adar, verbalizarea nu este totdeauna defen-
imite postura unei pesoane, §i sa incerce sa siva. Comunicarea verbala care urmeaza unei
simta ceea ce simte persoana respectiva. Pot fi
imitate §i alte aspecte: repetarea cuvintelor §i a clarificari nonverbale, este de aIta natura de cat
int1exiunilor vocii, imitarea expresiei faciale verbalizarea folosita in scop defensiv.
sau a rasului. Dupa consumarea exercitiului,
are loc 0 discutie intre cel care a imitat §i eel Tehnicile nonverbale sunt foarte eficiente §i
care a fost imitat, discutie care poate c1arifica in cazul problemelor legate de nevoia de con-
sentimentele implicate in aceasta experienta. trol. Ele au la baza eonversia sentimentelor In
Se poate facilita at at cunoa§terea altora, cat §i
autocunoa§terea §i manifestareaperseverentei mi~eare fIzica. Aceste tehnici ofed membrilor
in relatiile interpersonale. Fieeare va incerca grupului ocazia de a-§i mobiliza §i exterioriza
sa-l inteleaga pe celalalt, sa invete "cum sa intreaga energie. Ei i§i pot elarifiea sentimente-
dea" §i "cum sa ia", sa invete sa dezvolte 0 Ie legate de putere, de eompetitie sau eficienta.
relatie ereativa ell celalalt. Se creaza astfel, Practicarea lor, permite revelarea propriilor
conditiile ca fiecare participant sa invete sa se resurse, con§tientizarea capaeiUitii de a face
exprime pe sine §i sa invete sa primeasca modul fata problemelor sale cu competenta. In cadrul
in care se exprima celiilalt, in a§a fel incat sa se acestor activitati, se ofera participantilor posi-
puna bazele crearii unei relatii. Timpul pemis bilitatea de a face lucruri pe care in trecut Ie
pentru aceste activitati (lntre treizeci §i §aizeci considerau peste capacitatile lor. Ii descopera
de minute), vine in sprijinul depa§irii difi- ca pot face fata "du§manului imbatabil". T oate
eultatilor de relationare. Regula este ca partici- aceste descoperiri au ea efect intarirea propri-
pantii sa incerce sa faca fata situatiilor dificile, ului Eu §i inbunatatirea imaginii de sine.
apamte in relationarea cu celalalt, ceea ce este
contrar comportamentului lor obi§nuit, com- Schutz (1969) deserie 0 situatie in care poate
portament de evitare §i retragere.Cerinta de a fi utilizata tehnica psihodramatiea In grupul de
continua dialogul, indiferent de dificultatea terapie experientiala. Daca unul din membrii
relatiei, ii pune in situatia de a gasi noi moda- grupului a pierdut in copilarie 0 persoana foarte
litati de a aborda dificultati1e, modalitati care importanta, acesta poate avea dificultati in
nu au fost folosite inainte sau au fost folosite relatiile sale ca adult. Tehnica psihodramatica
foarte rar. poate fi utila in depistarea acestor dificultati. In
aeest caz se folosesc tehnica alter-egoului §i
Adesea, doi oameni incearca sa-§i explice tehnica schimbarii rolului. Protagonistului i se
sentimentele verbal, incearca sa explice 0 anu- cere sa aleaga dintre membrii grupului pe cineva
mita situatie sau incearca sa se explice pe ei care, pare sa semene cu persoana pierduw.
282 Capitolul 10
Cu acest membru al grupului, el va inscena Atunci cand diferitele parti ale eului se afla
o intalnire cu persoana pierdutiL Dad! per- in conflict, pacientul este inyitat de terapeut sa
soana pierduta este decedata, el va merge in rai joace rolul fiecarei parti, prezentand pe rand
sa 0 intalneasca. Jocul de rol debuteaza cu 0 punctele de vedere ale acestora. Jocul continua
pana cand se ajunge la un consens.Aceasta este
convorbire in care este yorba despre senti- tehnica scaunului gol.
mentele pe care protagonistul Ie are fata de
persoana pierduta. Dupa 0 perioada de joc de "Perls incurajeaza pacientul sa se angajeze
rol, protagonistului i se cere sa comunice daca intr-un joc de rol intre fetele discrepante ale
persoana care interpreteaza rolul persoanei personalitatii sale, sau va ruga pacientul sa
pierdute face fata acestui rol. Daca protagonis- povesteasca un vis, §i apoi sa lase fiecare parte
tul nu este sigur de acest lucru, se va folosi a visului sa vorbeasca despre sine. Pacientul va
tehnica schimbarii rolului. exterioriza fiecare detaliu al visului, facandu-l
o persoana, un scaun, 0 parte a corpului, 0
Tehnica schimbarii rolului se utilizeaza de casa" (Cohn R.c., 1970, p. 165)
cate ori se urmare§te ca protagonistul sa simta Scopul este reunirea diferitelor parti ale
ceea ce simte aWl persoana. Din cadrul grupu- viselor, care fiU sunt dedit fragmente ale per-
lui se aleg persoane care sa fie alter-ego. Rolul sonalitatii paciemuluL
lor este de a sta in spatele interpretilor princi-
pali §i de a spune, la momentul potrivit, lucruri Perls considera ca multe din percepliile
pe care ei cred ca interpretii principali Ie simt, noastre sunt proiectii. "Un pacient poate
dar nu Ie spun. spune: Nu am fncredere fn tine ... Alt pacient se
poate plange terapeutului: Nu e§'ti cu adevarat
De obicei, combinarea acestor doua tehnici,
alter-ego §i schimbarea rolului, permite pro- interesat de mine. Faci acest lucru pentru bani
tagonistului §i celorlalte persoane implicate sa
con§tientizeze principalele elmente ale proble- (Perls P., Abraham L., 1970, p. 233 ).
mei cu care el se confrunta. Protagonistul poa-
te alege singur actorii cu care va interpreta In aceasta situat)e, pacientul este invitat sa-§i
jocul de rol. Daca protagonistul e capabil sa in- joace proieqia §i apoi este intrebat dacfi ace as-
terpreteze doua roluri in acela§i timp, se poate ta nu este 0 posibilii trasiltura a Jui.
utiliza tehnica scaunului gol.
o modalitate prin care terapeutul gestaltist
Jocul de rol ocupa un loc aparte printre
tehnicile utilizate in psihoterapia gestaltista a abordeaza anumite simptome sau deficiente,
lui Fritz Perls. Ideea de la care pleaca acesta este sa ajute pacientul sa manifeste un compor-
sustine ca omul este un fntreg, 0 unitate a1ciltu- tament exagerat, care reprezinta in mod
ita din parti inter-relationate (senzalii, per- obi§nuit opusul impulsurilor sale. Pentru a
ceptii, emotii, ganduri), fiecare parte putand fi realiza acest lucru se folose§te tehnica inver-
inteleasa numai in contextul intregii persoane. sarii. Astfel, "dadi pacientul pretinde ca sufera
Pentru ca omul sa devina ceea ce poate fi cu de inhibitie sau timiditate excesiva, va fi rugat
adevarat, el trebuie sa aiba con§tiinla integrali- sa joace rolul unui exhibitionist. Fadind acest
tatii sale. Calea catre integrarea partilor lucru, cu anxietate, el realizeaza contactul Cll
componente in cadrul personalitatii este con- acea parte a sinelui ce a fost de multa vreme
§tientizarea prezentului, trairea experienlei ignorata. Sau poate , pacientul va dori sa
"aici §i acum". Con§tientizarea este 0 sursa lucreze eu alHi extrema: sensibilitatea la criti-
sigura de informatii §i ghideaza individul spre 0 cism. Va fi rugat sa joaee rolul unui aseultator
evaluare certa a propriilor sale experiente, foarte atent la tot ce i se spune, 1:nspecial cri-
evitand explicatiile §i interpretarile. Ea include tica, tara sa manifeste dorinta de a se apara."
cunoa§terea mediului, acceptarea responsabi- Un pacient neasertiv §i prea dragut, va fi invi-
litatii pentru alegerile tacute, autocunoa§terea, tat sa joaee rolul unei persoane necooperante §i
autoacceptarea. dispretuitoare (Perls F., Abraham L., 1970, p.
234).
Grupul experiential centrat pe psihodrama 283
- Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
In grupurile de psihoterapie -experien1ia1a, protagoni§tii emit reciproc exigen1e §i expec-
tehnicile utilizate nu constitue un cadru "dat" tatii, i§i fixeaza obiective §i scopuri, i§i elabore-
in care sa fie abordate problemele membrilor aza opinii §i aprecieri unul despre celalaIt, se
grupului. Terapeutul alege acea tehnica sau inUimpina cu incredere sau suspiciune, se
acea combina1ie de tehnici care serve§te eel
mai bine intereselor §i nevoilor din grup. apropie sau se indeparteaza, i§i faciliteaza sau
i§i fnineaza reciproc atingerea scopurilor, se
JocuI de roIi§i pastraza calitatea de mijIoc respecta sau se dispretuiesc, se simpatizeaza
"privilegiat" de exprimare a Eu-Iui, fiind uti- sau se urasc, reciproc sau unilateral, se consi-
lizat atat in autocunoa§tere §i autoin1elegere, dera pe pozitii de egalitate sau de subordonare
cat §i in cunoa§terea §i acceptarea celorla1i. §i dominare unul fa1a de celalaIt, etc. In orice
Experimentand situa1ii noi, individul acu- rela1ie interumana nu numai se manifesta, dar
muleaza elementele experien1iale necesare se §i elaboreaza continuturi psihice (cognitive,
construirii unor modalita1i actionale eficiente, afective, motiva1ionale) §i pattemuri compor-
in relatii1e cu sine §i cu cei din jur. tamentale, astfel incat se poate afirma rara
teama de a savar§i 0 eroare metodologica
2.2. Importanta metodei in antrenamentul grava, ca personalitatea exista, se formeaza §i
formativ pentru contactuI uman se manifesta in §i prin rela1ionare" (M.Golu ,
1993, p. 21-22).
Personalitatea, "realitatea complexa §i
dinamica a fiecaruia dintre noi", este 0 reali- Una din marile probIeme ale societatii con-
tate "zamislita", "construita progresiv de catre temporane este realizarea contactelor umane.
om prin incorporarea dimensiunilor sociale" Dupa Schutz (1969), dificultatea in realizarea
(Zlate M., 1994, p. 55-57). Procesul sinuos al acestor contacte, este gene rata in primul rand
devenirii personalitatii presupune, printre de existenta normelor sociale in spatiul carora
altele: a deveni con§tient de lume , de sine §i de se integreaza putine modalita1i de a realiza
a11ii;integrarea armonioasa §i utila in colecti- contacte. Presiunea exercitata de aceste nor-
vitate; a te pune in valoare, pentru a fi
recunosct de al1ii (Zlate M., 1994, p. 126-127). me, poate avea ca efect renuntarea la contacte
Re1atiile interpersonale sunt expresia omului §i alienarea persoanei. Schutz considera ca la
definit ca fiin1a sociala, care nu se poate forma baza formarii rela1iilor interpersonale stau trei
niciodatil ca personalitate, izolat de semenii nevoi importante. Luand in considerare aceste
lui. Con§tiinta de sine inseamna sa §tii ce nevoi, se pot contura metode prin folosirea
reprezin1i pentru tine, dar §i pentru al1ii, §i carora se poate obtine inbunatatirea relatiiIor
acest Iucru se realizeaza "numai prin raporta- interpersonale. Autorul se refera la nevoia de
rea critica la propriile acte de conduita, la pro- apartenenta, nevoia de control §i nevoia de
priile dorinte §i plilceri, prin compararea cu afectiune.
altii: aplicarea la sine a acelora§i criterii,
condi1ii §i ingrildiri (respectiv, permisiuni) pe Nevoia de apartenenta este nevoia care
care individul Ie aplicil altora" (Mihai Golu, apare foarte devreme in viata unui grup.
1993, p. 31). Aceasta nevoie este legata de procesul de for-
mare a grupului. Procesul de formare a grupu-
Devenind con§tient de sine, de propriile lui implica procesul de intrare in contact.
sale posibilita1i §i limite, individului ii va fi mai Nevoia de apartenen1a este foarte ridicata la
u§or sa se puna in valoare, sa se fad. recunos- unele persoane, in timp ce la alte persoane este
cut de altii. Aceasta inseamna §i 0 buna inte- mai scazuta. 0 persoana la care nevoia de
grare in grupul social, inteles nu doar ca un apartenenta este scazuta tinde catre introversi-
"refugiu", ci ca un mijloc de de satisfacere a une §i retragere. In mod con§tient, acest tip de
unor importante nevoi sociale (afiliere, afir- persoana impune distanta intre ea §i ceilalti,
mare, realizare de sine, protectie, securizare, sustinand ca nu dore§te sa-§i piarda intimitatea
siguran1a etc.)" (Zlate M., 1994, p. 127). In prin contactul cu ceilaI1i. Totu§i, la nivel
orice relatie, in masura in care aceasta se struc- incon§tient, ea dore§te foarte muIt ca ceilalti
tureaza §i se deruleaza intr-un context social, sa-i acorde aten1ie. Cea mai mare teama a ei
este aceea ca ceilalti 0 vor ignora §i 0 vor parasi.
284 Capitolul 10
Incon§tientul acestei persoane spune: "Nu Nevoia de control
este interesat de mine, a§a ca nu voi risca pen-
tru a fi ignorat. Voi sta de parte de oameni §i nu Odata ce grupul s-a constituit , apare dife-
ma voi baza decat pe mine 'insami". Se obser- rentierea. Diferiti oameni, adopta diferite
va, 'in acest caz, 0 putemica tendinta catre roluri §i din acest moment, lupta pentru' pute-
autosuficienta, ca tehnica de a exista lara cei- re, competitia devin probleme centrale 'in
lalti. In spatele izolarii sale sta sentimentul ell cadrul grupului. Este vorba de confruntare.
ceilalti nu 0 vor intelege.
Nevoia de control variaza de-a lungul unui
Cea mai mare teama a persoanei cu nevoie continuum, care are la 0 extrema dorinta de
scazuta de apartenenta decurge din propria putere §i control in raport cu altii §i la cealalta
imagine de sine; ea se considera rara valoare. extrema nevoia de a fi controlat, corelata cu
Aceasta imagine de sine se bazeaza pe rationa- fuga de responsabilitate. Astfel, 'in functie de
mentul ca, dadi nimeni nu a considerat-o pana nevoia de control, deosebim doua tipuri de
acum ca fiind demna de atentie, 'inseamna ca e persoane: la 0 extrema, tipul cu 0 nevoie
lipsiH'ideyaloare. Se pare ca teama de izolare §i scazuta de control ("abdicratul"), iar la
de abandon este cea mai putemica teama ma- cealalta extrema tipul cu 0 nevoie crescuHi de
nifestata 'in relatiile interpersonale. control ("autocratul ").
Persoanele cu nevoie crescuta de aparte- "Abdicratul" tinde catre supunere §i abdi-
nenta au tendinta catre extroversie. Acest tip care de la putere §i responsabilitate; el adopta
de persoana gase§te omul ca fiind 0 fiinta pozitia subordonatului care nu are nici 0
extraordinara. El dore§te ca ceilalti sa-l caute responsabilitate in luarea deciziilor, aceasta
permanent §i-i este teama ca ceilalti 'il vor sarcina cazand in seama ahora. In mod
ignora. Are, a§adar, aceea§i teama incon§tien-
ta ca §i persoana retrasa. Reaqia persoanei cu con§tient, el dore§te ca ceilalti sa-l elibereze de
nevoie scazuta de apartenenta, la teama obligatii. El nu-§i va exercita controlul asupra
incon§tiena de abandon, este diferita de reaqia altora nici atunci cand va avea ocazia, de
persoanei cu nevoie crescuta de apartenenta la exemplu, el nu-§i va lua responsabilitatea nici
aceea§i teama. Ultimul tip de persoana are in situatia in care este singurul adult intr-o
urmatoarea atitudine incon§tienta: "Chiar §coala in flacari. Abdicratulnu va lua niciodata
daca nimeni nu este interesat de mine, ii voi o decizie atata timp cat altcineva 0 poate lua in
face pe oameni sa-mi acorde atentie prin orice locullui. Marea lui teama este ca ceilalti nu-l
mijloc voi putea". Este tipul de persoana care vor sustine 'in luarea deciziei, astfel responsabi-
nu suporta singuratatea. El i§i structureaza litatea lui crescand. Acest tip de persoana este,
activitatea 'in a§a fel 'incat sa fie cu ceilalti, sa de obicei, un executor de ordine, este cel mai
fie racuta ,,'impreuna". Comportamentul per- loiallocotenent, rareori luandu-§i responsabi-
soanei sociofile incearca sa atraga atentia; ea litatea pentru a lua decizia finala. Incon§tient,
forteaza grupul sa-i acorde atentie. Exista 0 are sentimentul ca este incapabil sa-§i asume
tehnica foafte subtila pentru a forta grupul, responsabilitati de adult. El se simte incompe-
tent §i iresponsabil; a evita ce este dificil con-
care are la bad ori acumularea de putere (con- stituie comportamentullui obi§nuit. In spatele
acestui comportament se afla ostilitatea §i lipsa
trolul), ori lncercarea persoanei de a se face de incredere in ceilalti.
pHlcuta (afectiunea).
"Autocratul" se dore§te varful unei ierarhii
Pentru indivizii la care nevoia de aparte- create de putere; el este competitorul, este cel
nenta a fost satisIacuta 'in copilarie nu exista care cauUi puterea. Marea lui teama este ca
probleme in ceea ce prive§te interactiunea cu oamenii nu se vorlasa controlati de el, existand
ceilalti. Ei se simt bine §i 'in singuratate §i cu riscul ca el sa fie cel dominat. Motivatia
ceilalti, pot participa sau nu la grup, sunt capa- incon§tienta a comportamentului "autocratu-
bili de 0 putemica angajare, 'insa, 'in acela§i lui" este aceia§i ca §i a "abdicratului". "Auto-
timp, se pot retrage daca considera ca este cratul" are sentimentul ca este incapabil de a fi
necesar. Incon§tient, ei §tiu ca sunt persoane
valoroase. responsabil de ceva §i ii este teama ca ceilalti
vor afla.
Grupul experiential centrat pe psihcdrarna 285
- Un rnodul de ~ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact urnan -
AstfeL el incearca tot timpul sa infirme Folosind aceasta tehnica, el reu§e§te sa
incapacitatea lui de a lua decizii, gandindu-se: previna implicarea emotionala, chiar cu riscul
"Nimeni nu crede ca pot lua decizii pentru de a deveni un izolat. In al doilea rand,
mine insumi, dar Ie voi arata eu. Voi lua, intot- folose§te 0 "tehnica subtila", care consta In a
deanna, decizii pentru ceilalti". Acest mod de te imprieteni superficial cu toata 1umea.
a gandi este intemeiat pe 0 mare neincredere in Specifica pentru acest tip de persoana este
oameni, neincredere in capacitatea lor de a lua convingerea ca ea nu poate fi iubita. Considera
decizii, precum §i pe presupunerea ca ceilalti ca, daca oamenii 0 vor cunoa§te, 0 vor evita,
nu au incredere in el. deoarece vor descoperi trilsaturile unei persoa-
ne pe care este imposibil sa 0 iube§ti. La acest .
Pentru individul care §i-a rezolvat in tip de persoane exista 0 permanenta anxietate,
copilarie conflictele legate de control, puterea anxietatea de afecliune. Dad! anxietatea de
§i controlnl nu reprezinta 0 problema. £1 se va incluziune se refera 1a lipsa de valoare a
simti bine §i i11situatia de a da ordine, §i atunci persoanei, iar anxietatea de control se refera la
cand nu 0 face. La nivel incon§tient, el §tie ca
este a persoana capabilil sa-§i asume respon- iresponsabilitate, anxietatea de afectiune se
s<.bilitati §i ca nu este necesar sa demonstreze refera la convingerea unei persoane ca are
permanent acst lucru. Fata de "abdicrat" §i trasaturi care nu permit sa fie iubita de cineva.
"autocrat", nu este obsedat de propria ne-
putinta, de propria incompetenta. La cealalta extrema se afla tipul caracterizat
Nevoia de afecth:m.e.apare in ultima faza de de tendinta de a deveni extrem de apropiat de
dezvoltare a unui grup, implicfmd formarea de ceilalti. In.dividul care face parte din aceasta
leg<Huri emotionale. Daca in faza de inc1uzi- categorie are pretentia ca §i ceilalti sa-l trateze
une oamenii decid sa se intalneasca unii cu in acela§i mod in care ii trateaza eI. La nivel
incon§tient, e1 "rationeaza" astfe1: "Prima mea
a1tii, iar in faza de control se incearca rezolva- relatie afectiva a fost foarte dureroasa. Daca
rea problemei, in faza de afectiune se crista- incerc din nou poate ca lucrurile vor merge
Jizeaza legaiurile afective pe baza carora se pot bine de data asta". A fi placut de ceilalti are 0
intemeia relalii de lunga durata. extrema importanta pentru el. Ca §i celalalt tip
extrem de persoana, are anxietate de afeqiune,
Avand in vedere nevoia de afeqiune, putem legata de convingerea ca el nu poate fi iubit.
deosebi doua tipuri extreme de persoane. La 0 Comportamentul determinat de aceasta an.xi-
extrema se aflil tipul caracterizat de tendinta de etate este diferit la cele doua tipuri. In caml
a evita implicarea rntr-o relatie la nivel pro- tipu1ui cu tendinla excesiva de apropiere exista
tot doua tehnici pentru a se face placut: tehni-
fund. in mod con§tient, ei doresc mentinerea ca directa consta in lncercarea de a ca§tiga
aprobarea celorlal!i, iar tehnica subti1a, mai
distantei emolionale fata de ceilalti §i se simt manipulativa, con5ta in comportament posesiv
confortabil atunci cfmd §i ceilalti fac 1a feI. care implica "pedepsirea" subtila a parteneru-
Insa, 1a nive1 incon§tient I§i doresc 0 relatie lui, ori de cate ori incearca sa-§i faca noi pri-
afectiva care sa-i satisfadi; ei nu doresc sa se eteni.
implice emotional, dar triliesc cu teama ca
nimeni nu-i va iubi vreodata. In cadrul unui Pentru indivizii care §i-au rezolvat in
copilarie conflictele legate de nevoia de qfeqi-
grup ei sunt marcati de teama de rejeqie. une, implicarea emolionala, nu este 0 pro-
Aceasta persoana are mari dificultati in a-I blema. £i se simt confortabil §i in relatiile care
placea 0 persoana §i nu are incredere in senti- necesita implcarea emotionala dar §i in cele
mentele manifestate de ceilalti fata de el. care necesita distanta emotionala. Binenteles,
Atitudinea acestui tip de persoana poate fi a fi placut e important §i pentru ei, dar pot
exprimaUi 3stfel: "Relatii1e bazate pe afectiune accepta faptul de a nu fi placut de 0 persoana.
pot fi foarte dureroase fiidca ele implica
rejeqia. 0 sa fac tot posibilul ca sa evit acest tip Referindu-se la experienta de grup, Zinker
de relatie pe viitor". El reu§e§te sa tina distant a (1976) considera ca aceasta este in acela§i timp
emotionala in primul rand, printr-o "tehnica §i una individuala. La nive1ul proceselor de
directs.", care consta in evitarea §i rejectia
oamenilor.
286 Capitolul 10
grup, contactul este experimentat ca sens al ori cea de exagerare, de supraapreciere a sem-
unicitalii individului, al diferenlierii intre nificaliilor rolurilor sociale ... Alteori, omul
fiecare membru al grupului §i ceilalti §i, de indepline§te eu mare rigurozitate anumite pre-
asemenea, in scopul gasirii unor similaritali. scriptii ale propriului rol, devine prizonierullor
Intr-un grup in care sunt stimulate contactele §i, ca urmare, incapabil sa inteleaga §i sa tra-
intre membrii, 0 persoana retrasa va capata duca in eomportamentul sau §i alte preseriptii
con§tiinla sinelui ill relalie cu allii, i§i va putea ale aeeluia§i rol social. Un profesor care se
manifesta creativitatea §i va putea experimenta comporta rigid, dogmatic, autoritar, rece, dis-
strategii pe care sa Ie aplice in diverse situalii. tant, nu va putea intelege, eu aUit mai putin
Prin contactul cu celalli, oamenii devin con§ti- aeeepta, alte preseriptii ale rolului sau de
enli de rolul pe care-l au §i realizeaza ca rolu- profesor, cum ar fi: flexibilitatea, caldura
rile lor exista §i sunt definite de faptul ca alli comportamentului, apropierea §i cooperarea
oameni s-au acomodat la ele. In grup se aduc relationala etc. Jocul de rol ar putea facilita in-
experienle de viala, oferindu-se oportunitatea telegerea corecta §i a altor roluri sociale decat
ca fiecare sa se descopere pe sine §i sa se 'lnle- cele pe care la delinem. De asemenea, el ne-ar
leaga intr-o realitate sociala. ExperimenHind in putea scoate din "chingile" prescriptiilor rolu-
grup se poate dezvolta experienta fiecarei per- lui interpretat adeseori grqit sau unilateral,
soane. Sarcina grupului este de a experimenta dandu-ne posibilitatea sa achizilionam noi
situatii din viata curenta: conflicte intra §i modalitali comportamentale.
interpersonale, aspiratii, realizarea unei mai
bune comunicari. Utilizand imaginalia, creati- ...JocuI de rol i§i dezvaluie §i alte virtuti,
vitatea §i spontaneitatea grupului, fiecare expe- indeosebi ca metoda de formare psihologica §i
rimenteaza situatii diverse, obtinand atat psihosocialii a membrilor grupurilor, cu largi
rezolvarea problemelor personale cat ~i cre~te- aplieatii in cele mai diverse domenii ale vietH
rea propriilor disponibilitati. sociale (industriale, comerciale, pedagogice
etc.) §i cu finalitati de ordin educativ (sensibi-
In acest context, al experientei de grup, lizarea §i pregatirea oamenilor pentru viata de
jocul de rol l§i dovede~te valentele sale de grup, educarea lor pe directia intelegerii altora,
instrument de sondare a capacitatii de relatio- facilitarea contactelor interpersonale etc.)
nare interumana ~i de metoda de formare (Zlate M., Zlate Camelia, 1982, p. 94 -96).
psihologica §i psihosociala. "Cel put in doua
imprejurari din viata sociala reala impliea eu Unul din aspectele eele mai importante,
necesitate apelulla jocul de rol, ca instrument care conditioneaza procesul formarii oamenilor
de sondare nu doar a capacitatii de transpune- m scopul mtelegerii altora §i al facilitarii con-
re a unui individ in pielea unor personaje di- tactelor interpersonale, 11constituie antrenarea
verse, dar §i a celei de relationare interumana. empatiei inleleasa ca reprezentand "conduita
retrairii starilor, gandurilor, actiunilor celuilalt,
Prima deriva din aceea ca de§i numarul vir- de catre propria persoana prin intermediul unui
tual al rolurilor pe care Ie-am putea juca este proces de transpunere substitutiva in psihologia
foarte mare, praetie nelimitat, numarul roluri- partenerului" (S. Marcus, 1997, p. 17).
lor pe care Ie judlm este mai restrans, practic
limitat. De multe ori omul ar vrea sa fie ceea ce Stroe Marcus (1997) desprinde cateva
functii de baza eu consecinte benefice in
nu este, sa joace roluri care nu-i apaI1in, eel adaptarea psihologiea a personalitatii umane.
putin pana la un anumit moment dat. JocuI de
rol da posibilitatea intrarii mai devreme, mai Funcfia cognitiva vizeaza faptul ca prin trans-
repede in posesia diferitelor roluri sociale, ca §i punerea psihologica ill sistemul de referinta al
pe eea a satisfaeerii dorintelor adultilor de a se altuia se realizeaza un act de cunoa§tere empirica
comporta intr-un anume fel, determinat. a partenerului, act utilizat cu sau tarn intentie de
orice persoana ill relatia interpersonala.
Cea de-a doua imprejurare costilill aceea ca
uneori, datorita lipsei unor informatii corespun- Functia anticipativa rezulta nemijlocit din
zatoare despre anumite roluri, apare, fie §itempo- functia cognitiva §i presupune efectuarea unei
rar, ori tendinla de blamare sau de subapreciere, predictii corecte a posibilului comportament al
Grupul experiential centrat pe psihodrama 287
- Un modul de optimizare a disponibilitalilor pentru contact uman -
partenerului §i implicit 0 anticipare a strategiei o serie de autori apreciaza ca dezvoltarea
de cornportarnent al celui ce empatizeaza. capacitatii empatice este direct dependenta de
Func{ia de comunicare este legata de nevoia posibilitatea de insu§ire a rolurilor, de con-
de empatie coroborata de cele mai multe ori cu tactare a unor relatii sociale bogate, de traire a
nevoia de dialog, cu schimbarea temporara a situatiilor sociale diversificate care sa permita
propriei perspective cu a celuilalt, "ca 0 conditie frecvente preluari de roluri, de stabilire a unor
a unei benefice comunicari interpersonale". relatH de comunicare intima cu coloratura
Comunicarea de tip empatic favorizeaza un afectiva puternica, de analiza a motivelor acti-
comportament cooperant, de intelegere reci- unilor proprii §i ale altora(A.E. Weinstein,
proca intre parteneri. 1973; G. Mead, 1934 apud. Marcus S., 1997,
p.77).
Funcfia de contagiune afectiva se refera la Exista preocupari privind punerea la punct
faptul ca punerea temporara in situatia a unor programe de antrenare a conduitei
celuilalt, atrage dupa sine un proces de conta- empatice. Astfel, s-au Iacut progrese in privin-
minare a starii celuilalt. ta sistemelor de antrenament empatic la
persoanele care rec1ama prezenta acestei capa-
Func{ia performan{ialCi este cea prin care citati in activitate. In aceasta directie, W.F.
empatia fovorizeaza realizarea cu succes a unei Shaffer §i T.J. Hummel (1979) propun un an-
activitati ce implica relatH interpersonale. In trenament empatic pentru consilierii psihologi:
aCeasta ipostaza, empatia insa§i dezvolta un ni- un program necesar pentru incepatori, in ve-
vel superior de manifestare, asigurand retrairea derea ca§tigarii unui control rapid asupra com-
starilor,gandurilor §i actiunilor celorlalti, in portamentului empatic.
felul acesta "mijlocind atingerea unor perfor-
mante inalte in profesiuni ce reclama relatii In privinta antrenamentului terapeutilor §i al
interpersonale" . locuM ocupat de empatie in aceasta pregatire,
Carl Rogers apreciaza ca orice incepator, pe
Vazuta prin prisma functiilor sale, se poate Hinga insu§irea tehnicilor specmce de terapie,
conchide ca empatia "favorizeaza procesul trebuie sa se supuna unei experiente terapeutice
adaptarii sociale a personalitatii, avand un rol pentru a cunoa§te trairea pe care 0 incearca
major in intretinerea relatiilor interpersonale, subiectul, Iacandu-l mai empatic fata de acesta.
in abordarea unor atitudini tolerante, de
Ceea ce este important de observat, noteaza
ascultare §i intelegere a motivelor §i starilor S. Marcus (1997) este "faptul ca in cadrul
partenerilor, ca 0 conditie necesara a unei be- empatiei sunt implicate la nivel individual 0
nefice comunicari interpersonale" (S. Marcus, serie de predispozitii care se constituie ca un
1997, p. 27-28). fundament necesar, cu program ereditar peste
Intr-o viziune predominant formativa, S. care se c1ade§te viitorul comportament empa-
Marcus considera empatia un "fenomen per- tic §i care se organizeaza pe masura dobandirii
fectibil, supus influentelor spontane in proce- unei experiente, in practica sociala,ca §i pe
suI perceperii interpersonale sau comunicarii masura instituirii unui antrenament dirijat".
implicite cu ceilalti, sau al exercitarii unei pro-
fesii cu cerinte de interactiune, dar §i supus In literatura de specialitate, sunt citate
unor antrenamente dirijate, unor programe de exemple de programe pentru deprinderi de aju-
invatare §i perfectionare a conduitei empatice. tor interpersonal.
Prin urmare, fie experiential, prin practica
convietuirii sau a jucarii unor roluri sociale, fie Irina Holdevici (1996) afirma ca "aceste pro-
grame sunt destinate terapeutilor §i altor cate-
gorii de persoane care doresc sa ajute oamenii
pentru a Ie cre§te propria eficienta in calitate de
prin modalitati formative, organizate in mod sustiniltori ai celorlalti. Ele cuprind, de pilda, I
specific, empatia se structureaza, se organizea- deprinderi de sratuire, de raspuns activ, de inter-
I
za, se "maturizeaza", devenind un instrument pretare a celor spuse de pacient, deprinderi de
I
operational eficient in structura de personali- interogare, de tacere, de acordare a unei atitudi-
.1
tate socializata" (S. Marcus, 1997, p. 77) . ni incarcate de cilldura afectiva.
288 Capitolul 10
Acestea nu sunt altceva decat "ingrediente" acorda respect c1ientului, capacita1ii acestuia
ale psihoterapiei. de a-§i propune scopuri §i de a Ie atinge" (I.
Holdevici, 1996, p. 221-222).
Metodele de antrenare a acestor deprinderi
psihologice de viala au la baza modele oferite 3. Rezultatele unui experiment
de teoria invalarii cat §i de psihologia c1inica. de optimizare personaHl prin te-
Ele se caracterizeaza prin: rapie experientiala de grup cen-
trata pe tehnici psihodramatice
1. Participarea activa a c1ientului sau a celui
care este instruit (psiholog, profesor, asistenta 3.1. Obiective
medicala) in procesulinvatarii.
Obiectiv teoretic
2. Presupun acordarea unei atenlii
deosebite conceptualizarii §i formalizarii unor Acest program §i-a prop us evaluarea valentelor
comportamente specifice (interioare §i exte- fonnative ale tehnicilor psihodramatice, utilizate ca
rioare), stapanirii §1 fixarii acestor comporta- tehnidi centralii In psihoterapia expenenpalii de
mente. grup, pentru optimizarea disponibilitaplor rela-
ponale ale viitonlor profesioni§ti In relapile umane.
3. Programele se bazeaza pe respectarea
principiilor invatarii: modelare, observare, dis- Obiective practice
criminare, intarire §i generalizare etc.
1). Cre§terea illcrederii ill sine, a spontaneita-
4. Fiecare program cuprinde e1emente 1ii§i expresivitalii personale.
didactice §i elemente experienliale.
2) Optimizarea capacita1ilor de autocunoa§-
5. Programele sunt bine structurate tere, relationare §i comunicare.
6. Obiectivele sunt clare §i precise
7. Programele sunt inregistrate §i se trans- 3) Antrenarea empatiei in relaliile interu-
mit sub forma de feed-back-uri. mane.
In cadrul acestei orientari, psihoterapeutul 3.2. Ipoteze
devine mai mult un profesor decat un medic,
problemele clientului fiind abordate mai Ipoteza generala
degraba ca ni§te comportamente dezadaptative
decat ca simptome, pacienlii fiind considerali Avand in vedere ca in psihoterapia expe-
capabili sa-§i direclioneze propriul proces de rienliala de grup se urmare§te valorificarea
invalare §i nu sa primeasca in mod pasiv trata- potenlialului de care dispune £Iecare membru
mentul. al grupului §i ca tehnicile psihodramatice per-
mit experimentarea unor situalii din viala
Se porne§te de la premisa ca fiecare subiect reala, ne-am a§teptat ca prin acest program de
(pacient) are in el insu§i 0 serie de disponibil- optimizare a disponibilitalilor relationale, sa
itati latente, iar psihoterapeutul trebuie sa fie oblinem 0 cre§tere a scorurilor la acei parame-
suficient de abil pentru a-I ajuta sa aduca la trii care definesc disponibilitatea de relationa-
lumina aceste disponibilitati, inlaturand obsta- re, relevata prin diferenle statistc semnificative
colele, care stau in calea autorealizarii per- intre testarea initiala §i cea £Inala §i suslinuta
soanel. prin autoevaluarea subieclilor.
Abordand problemele c1ientului ca deprin- In acest scop, am stabilit urmiHoare1e
deri deficitare §i dandu-i acestuia instrumentul ipoteze de lucru:
de a corecta respectivele deficite, psihoeduca-
torulil ajuta sa-§i ia raspunderea propriului tra- 1). Am presupus cain urma aplicarii acestui
tament §i prin extindere a propriei sale vieli. De program, yom obline 0 diferenla statistic sem-
pilda, un client care a inviltat ni§te strategii de nificativa intre medii, la acele scale ale Inven-
rezolvare a unor probleme de viata devine mai tarului de Personalitate California (C.P.!).,
capabil sa rezolve problemele proprii aparute in care indica afirmarea persoanei, siguranla de
diverse situapi dedit un client care a rezolvat 0 sine §i adecvarea interpersonala (atlate in pri-
singura problema cu un psihoterapeut. ma grupa a profilului c.P.!.).
Cheia succesului acestei abordari psihote-
rapeutice educationale consta in aceea ca se
Grupui experienlial centrat pe psihodrama 289
- Un modul de optirnizare a disponibiiitiililor pentru contact urnan -
2). Cunoscand faptul ca prin jocul de rol se Prima grupa cuprinde ace1e scale care
realizeaza 0 transpunere a subiectului 'in psi- indica mai ales dimensiuni1e personalitatii ce
hologia diferitelor "personaje", n-am a§teptat intervin In afirmarea persoanei: siguranta de
sa obtinem 0 cre§tere semnificativa a capa- sine, imaginea de sine ~i adecvarea interperso-
citatii empatice a subieqilor, inregistrata prin nala, dominanta, capacitatea de statut, socia-
intermediul Chestionarului de empatie emoti- bilitatea, prezenta sociala, acceptarea de sine,
onala Mehrabian -Epstein. stare a de comfort sau bine psiliic.
3.3. Selectia subiectilor A doua grupa cuprinde scale care indica op-
tiunile valorice §i maturitatea interpersonalil,
Seleqia membrilor grupului de optimizare astfel: responsabilitatea, socializarea, autocon-
s-a realizat pe baza de voluntariat, fiind vizati trolul, toleranta, tendinta de a face 0 Im.na
studentii anilor II §i III ai seqiilor Facultatii de impresie ~i alinierea la modeM comun san co=
Sociologie, Psihologie, Pedagogie din cadrul munalitatea.
U niversitatii Bucure§ti. Astfel, studentii care
;cJU dorit sa participe, au completat un formular A treia grupa de scale masoara mai ales
de inscriere, care cuprindea urmatoarele rubri- nivelu! motivational 'in sensu] potentialului de
ci: nume, prenume, varsta, sexul, sectia unde realizare personaHl §i al focalizarii pe valori in-
este Inscris, adresa §i motivele pentru care telectuale: realizarea prin conformism,
dore§te sa participe la acest program. realizarea prin independenta §i eficienta inte-
Pentru formarea grupului, am seleqionat lectuaHl.
din cei 'inscri§i, zece subiecti, conform urma-
toarelor criterii: A patra grupa cuprinde scale ce surprind
unele modalitati intelectuale, ce modeleaza un
• exprimarea dorinlei de a-.ji optimiza stH interpersonal, astfel: scalele de intuitie {)5i-
capacitatea de relafionare, comunicare, auto- hologica, tlexibilitate §i feminitate.
cUlwa§tere§i fncrederea fn sine;
Am apelat la acest instrument de evaluare
• interesul declarat pentru pregatirea profe- deoarece, prin construqie, este destinat nor-
sionalii. malitatii psihice §i, 1:n speciaL pentru cc'i
aceasta normalitate Inseamna persoana, l1U in
Am. exclus de la selectie persoanele care ipostaza ei statid, ci 1:ncea reala, dinamica.
. argumentau dorinta de a participa la acest pro- adicii 1:n interrelationare. Conform autorului,
gram de optimizare prin curiozitate sau pentru Harrison Gough, acest test este creat pentru
ca l§i imaginau ca va fi ceva interesant. Am subiecti normali, fara tulburari psihiatrice.
urmarit In acest fel, selectionarea acelor Scalele sale se adreseaza 1:nprimul rand acelor
subiecti care sa asigure grupului omogenitatea caracteristici ale personalit<'itii care sunt
sub aspectul compatibilitatii Intre nevoi1e importante pentru convietuirea sociala §i
membrilor grupului §i scopurile pentru care relationare interpersonala. Are 0 1arga aplica-
acesta a fost format. bilitate, fiind intens utilizat 'in evaluarea edu-
cationala §i vocalionala pentf]l problematica
3.4. Instrumentele de evaluare din §coli §i colegii sau din acele institute me-
dicale §i birouri de consiliere care sunt axate pe
Pentru a evalua efectele acestui Program de probleme de neadecvare sociala.
optimizare asupra participantilor, am utilizat
urmatoarele instrumente psihodiagnostice: Chestionarulde empatie emopo:nala(Q.M.E.E.)
Inventarul de Personalitate California (C.P.!.), apartine lui A. Mehrabian §i N. Epstein. Acest
Chestionarul de empatie emotionala Mehrabi- instrument surprinde fenomenul de activare a
an - Epstein §i 0 Fi§a de autoevaluare. capacitatii de substituire emOlionala, ce ofera 0
tendinta generala de a fi activat in situatii
Inventarul de Personalitate California diferite, ca masurand relalia empatica.
(C.P.I.) cuprinde 18 scale 1:mpartite1:n patru
grupe eu semnifieatii psihologice (M. Minules-
cu, 1996).
290 Capitolul 10
Chestionarul cuprinde 33 de atlrrflatii eu Fi§a de autoevaluare cuprinde 0 serie de
care subiectul poate fi sau nu de acord, aceste lntrebari care se refera la efectele programului
afirmatii reprezentand subscaie intercorelate de optimizare, a§a cum Ie-a perceput necare,
care masoara aspectele relationale ale empatiei asupra sa, asupra altor rnembrii ai grupului §i
emotionale. Subscalele se refera la: susceptibi- 1supra grupului in ansamblu, vizand aiat
litatea la contagiunea emotionala (ex. "Oamenii aspecte pozitive c,h §i negative. De asemenea,
din jur au 0 mare int1uenta asupra dispozitiilor fiecare subiect trebuie sa se autoevaJueze, pe 0
mele suflete§ti"); scalii de la 0 la 4, In funclie de 20 de para-
metrii, in doua momente: Inainte de inceperea
- aprecierea emotiilor unei persoane necu- programului de optimizare §i la sfiir§itul Jui.
noscute sau Indepartate (ex. "Gamenli singu-
3,5. Structura m.oduh.dui de optimizare a
ratici sunt probabil neprieteno§i"); disponibHitatiior reiationale
- reactivitatea emotionala extrema (ex.
Am aptat in concretizarea acestui program
"Uneori, cuvintele unui cantec de iubire ma de optimizare a disponibilitalolor reJationale,
pot impresiona pana la 1acrimi"); pentru 0 strategie experientiala. Prin caracte-
risticile sale, grupul experiential corespunde In
- tendinta de a Ii impresionat de experien- eea mal• mare ma~sura0 nevo1<110r memo"1n,or sav'l
tele negative ale altora (ex. "Ma tulbura sa vad
oameni plangand"); de se autoafirma, de a se perfectiona sub aspect
relational, prin experimemarea unar modali-
- tendinta de simpatizare (ex. "Copii mici tati de interaqiune sincera §! deschisa.
plang uneori fara motjv");
Pe de 0 parte, am vizat crearea unei atmos-
- dOlinta de a fi In contact CD eei care au fere in care fiecare sa se simta acceptat, prin
probleme (ex. "Cand un prieten Incepe sa-m! promovarea comunicarii Jibere, prin atentia
vorbeasdi despre problemele lui, eu caut sa acordata In mod egal §i vaJorizarea experienlei
schimb vorba"). fieeami membm aJ gmpului.
Raspunsul la fiecare afirmatie poate fi dat De altfel, acestora Ie-a fast Tacut cunoscut
faptul cil participa 1al.m experiment de jjcre~te-
pe scala de la +4 (acord foarte putemic) la -4 re" i'mpreuna, cu scop formativ aHit pentru ei,
(dezacord foarte putemic). Totodata, pentm a cat §i pentm eei care urmau sa condud pro-
se putea calcula scoml total al capacitatii de gramul de optimizare,(tineri terapeuti, super-
empatie emotional a, se tine seama ca Ja unele vizati de specialistul formator, coordonatoml
afirmatii se raspunde eu semnul (-) iar la altele programului de psihoterapie experientiaJa. 1.
Mitrofan, 1996-1997).
cu semnul (+). Rezultatul se obtine ca1culand
Pe de aliil parte, am avut in vedere ca gm-
suma algebrica, numai dupa ce experimenta- pulin sine este un factor terapeutic. EJemente-
Ie terapeutice pe care Ie-am vizat, consider<lnd
tomJ schimba semnul la 0 serie de afirmatii gmpul un factor terapeuric, sunt: comuniunea
afectiva intalnita in gmp, fiecare con§tien-
(semnul - devine + §i invers). Proba permite, tizand ca nu este singuml care prezinta 0 anu-
mita problema; impresia, care se transforma
In final calcularea unui scar total de empatie apoi in convingere, ea ceiialti prezinta disponi-
bilitatea §i dorinta de a-I ajuta; cre§terea auto-
emotionali:L stimei prin posibilitatea de a-i ajuta pe altii;
atmosfera securizanta a grupuJui, din care a
ScomJ total se poate situa liltre -132 §i + 132 fost exclusa arice atitudine impusa; posibi1ita-
tea reevaluarii sau abandonarii distorsiunilor
de puncte, §i se Inscrie in urmatoarele cate-
gorii: cognitive prin feedback-ul gmpului eu valente
coreetive; posibilitatea de a adopta §i experi-
]S~corn2l menta (fara teama ea va risca) noi atitudini,
II
empatie IoI bnbsemtlxueaietennbrdmueiumepteNmami~I~tpevipecmaeIamtltpiIIupicaCclattaiicdctel534gIIoria
+132
Grupul experiential centrat pe psihodrama 291
- Un modul de ~ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
conduite §i comportamente, pe care nu §i le-a timp neutru; reprezinta 0 metoda natura-
permis in experienta anterioara; feedback-ul la de a asimila diferite deprinderi de viata.
pe care il ofera grupul asupra comportarii lor
interpersonale. In acest experiment am utilizat urmatoarele
variante :
3.5.1. Tehnicile utilizate
-jocul de rol direct, caracterizat prin aceea
In acest program de optimizare a disponi- ca persoana i§i joaca propriul rol;
bilitalilor relalionale am utilizat urmatoarele
tehnici: tehnica jocului de rol, tehnici expe- - jocul de rol inversat, in care eel in cauza
rienliale de grup §i tehnica audio-vizuala. joaca rolul unei persoane cu care inter-
actioneaza in viata reala;
Tehnica jocului de rol a constituit tehnica
centrala in acest program. Aceasta presupune - tehnica oglinzii, care presupune ca subi-
ca subiectul sa "se joace pe sine" sau sa joace ectul sa priveasdi in timp ce alte per-
rolul unei persoane apropiate, 0 anum ita soane joaca scena in care acesta este
pC'rioada de timp, "ca §i cum" situatia ar fi implicat.
realiL
Pentru a reduce anxietatea §i a cre§te gradul
• Prin intermediul acestei tehnici pot fi de implicare in jocul de rol am utilizat la
atinse mai multe obiective: inceputul §edintei un scenariu metaforic .
- observand modul in care pacientul joaca, Scenariul metaforie este 0 tehnica indirec-
terapeutul poate primi informatii cu
privire la natura §i extensiunea problemei ta, provocativa, bazata pe mecanismul analo-
pacientului, cu privire la modul in care giei §i proiectiei, ceea ce permite developarea
acesta opereaza, gande§te sau simte §i con§tientizarea unor probleme ale subiectu-
(metoda de psihodiagnostic); lui.(lolanda Mitrofan, 1997). Scenariile
metaforice structureaza jocul de rol §i il
- urmarindu-i pe ceilalti cum joadi roluri, transpun intr-o zona a imaginarului care nu
pacientul invata sa abordeze diverse situ- prezinta pentru subiectulin cauza nici un rise.
atii (modalitate de instruire);
Vom prezenta in continuare scenariile uti-
- angajandu-se in jocul de nol, pacientul lizate:
po ate obtine un insight cu privire la e1
insu§i §i poate invata sa-§i controleze mai • CiHatoria. "lmaginati-va ca tocmai v-ali
bine sentimentele §i sa dezvolte noi abi- urcat intr-un tren pentru a face 0 calatorie.
liHiti de a face fata existentei (modalitate Fiecare vine dintr-o lume, 0 lume pe care
de antrenament).Tehnica presupune ca numai e1 0 cunoa§te §i pe care 0 lasa ih urma
pacientul sa joace 0 perioada de timp ca §i pentru a se indrepta spre alta. In tren v-ati
cum situatia ar fi reala. Deoarece in timp intalnit cu totii pentru prima oara, deci nu va
ce joaca, subiectul gande§te, simte, cunoa§teti. Pe rand,fiecare dilator i§i va spune
actioneaza in interactiune cu stimulii psi- povestea lui. Va descrie lumea din care vine, ce
hosociali, jocul de rol actioneaza la to ate ia cu el de acolo §i ce lasa in urma, care sunt
nivelele importante: cognitiv, afectiv, motivele pentru care 0 parase§te, cum este
comportamenta1. El 11imp lid pe individ lumea spre care se indreapta §i care sunt a§tep-
total, fiind 0 reprezentare apropiata de tarile lui in legiHura cu ea. Apoi ne va spune ce
viata. Alte caracteristici ale jocului de rol simte fata de ceilalti calatori"
sunt: prezinta observatorilor un tablou in
legatura cu modul in care se comporta • Construetia. "Impreuna yeti construi
subiectulin situatii reale; datorita carac- ceva care sa reprezinte grupul vostru. Puteti
terului dramatic, fixeaza atentia asupra folosi pentru aceasta orice obiect doriti din
problemei; permite individului sa se per- aceasta camera. Regula este ca voi sa realizati
ceapa pe sine in actiune, fiind in acela§i aceasta constructie mra, sa vorbiti intre voi."
Dupa ce membrii g'rupului termina "con-
structia", !iderul invita pe unul din membrii
grupului sa spuna ce a construit el acolo §i cum
a colaborat eu ceilalti din grup.
292 Capitolul 10
Dupa aceasta, protagonistul va alege din Protagonistul va intra in rolul unui personaj
constructie obiectul care ii place cel mai mult din acest desen, §i va purta in dialog cu ce1e-
§i liderulii va invita sa "tread" in locul obiec- 1alte "personaje" §i cu trainer-ul.
tului respectiv. Trainer-ul va juca rolul unei
persoane care tocmai a ajuns la locul respectiv Tehnici experientiale de grup. Am utilizat
§i va intra in dialog cu "obiectul" (in fapt, din suportul tehnic al Pogramului de
subiectul care I-a ales). Psihoterapie Experientiale de grup "Aiei §i
acum" (I. Mitrofan §i grupul SPER, 1996-
• Magazinul magic. "Imaginti-va ca exista 1997), acele tehnici care permiteau mani-
undeva, pe un tan1m magic un magazin cu cal- festarea expresivitatii personale:
itati umane. Puteti gasi aici orice calitate
umana doriti §i puteti cere cat vreti, deoarece • Tehnici de Illcru ell corpul (metafora
nu exista preturi. Daca doriti, puteti Hlsa in corporalil):
schimbul celor cerute aHit dit doriti din ce
aveti voi in surplus, sau lucruri de care nu mai - tehniea "seulpturaHl": partieipantilor li se
aveti nevoie §i va deranjeaza. Exista 0 singura cere sa eonstruiasd( cu corpurile lor un grup
problema: fiind pe un tan1m magic, magazinul statuar. Pentru aceasta, unul din mebrii grupu-
nu este accesibil decat personajelor din basme. lui va fi baza statuii, eeilalti urmand sa i se
Fiecare din voi, va trebui sa aleaga un personaj alature, adoptand arice pozitie dorese. Partie i-
dintr-o poveste, care sa vina la magazin §i sa
ceara acele calitati pe care Ie doriti." pantii nu trebuie sa vorbeasca intre ei. 0 parte
Trainer-ul, care joaca ralul celui care ges- din membrii grupului vor ramane observatori.
tioneaza "magazinul magic", va intra in dialog Cei eare formeaza grupul statuar, sunt instruiti
cu personajele, jucate de persoanele respective. sa se concentreze asupra pozitiei §i starii de
In final, fiecare participant spune ce simte §i tensiune a eorpului lor, asupra sentimentelor §i
cum gande§te 0 persoana care poseda acele gandurilor pe care Ie incearca in acel moment.
calitati (Tehnica a fost pre1uata §i adaptata Analiza se face incepand cu cei care au fost
dupa E. Leventon, 1992, p. 101). observatori, dupa care fiecare "parte a statuii"
Va spune "povestea" ei, aducand in discutie
• Peisajul. " Incepeti sa va plimbati prin stare a pe care a experimentat-o in acele
camera, in orice directie doriti... Inchipuiti-va momente;
ca sunteti elementele unui inceput... Rand pe
rand, fiecare dintre voi va deveni elementul - in diada: fiecare membru al diadei, pe
unui peisaj. Atunci cand cineva se hotara§te ce rand, va exprima prin postura stare a emotion-
element al peisajului va fi, i§i va alege un loc, ala pe care 0 experimenteaza in acel moment.
va lua pozitia respectiva §i va a§tepta ... Acum Celalalt va imita postura partenerului, incer-
incepe sa bata vantuI. .. Vantul bate prin cand sa simta ceea ce simte partenerul sau.
peisajul nostru ...
41 Tehnici de comunicare nonverbaHl:
Acum rasare soarele. Deasupra peisajului
nostru straluce§te soarele ... Dintr-o data - in diada: partenerii vor sta fata in fata.
incepe sa ploua. Acum ploua peste peisajul Fiecare, pe rand, va incerca sa afle cat mai
nostru ... Ploaia a incetat §i de sub ape apare mult despre celalalt, punandu-i intrebari la
pamantul. "Peisajul" ia contact cu pamantu1... care va primi numai raspunsuri nonverbale;
Sunteti elementele unui peisaj viu, un peisaj
care traie§te. Ce se intimpli1 oare cu voi?.." - in cerc: salut nonverbal §i transmiterea
unui mesaj nonverbal de ramas-bun.
Fiecare "element" va spune povestea evo-
lutiei lui. Liderul grupului incurajeaza ineracti- • Tehnici de familiarizare a participantilor
unea intre "elementele" peisajului. mtre ei §i cu spatiul camerei nnde se va derula
programul (utilizate in prima §edinta):
• Lumea ideaH1. Membrii grupului dese- - exercitiul numelui: fiecare membru al grupu-
neaza impreuna, pe 0 singura plan§a, 0 lume lui i§i va spune numele, cum dore§te sa i se spuna
ideala, in care §i-ar dori sa traiasca. in grup §i cateva lucruri care 11caracterizeaza.
Grupul experiential centrat pe psihodrama 293
- Un modul de ~ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
Apoi, fiecare va invata numele celor din fiind utilata cu accesoriile necesare (supon
grup, cu ajutorul unui obiect care se transmite audio-vizual, scaune). Conform procedurii de
de la un membru al grupului la altul. Cel care lucru in grup, am luerat in echipa (terapeut-
prime§te obiectul, i§i va spune numele; coterapeut, impreuna cu psiholog Diana Vasi-
le, coordonati de prof. dr. Iolanda Mitrofan).
- familiarizarea cu spaliul camerei.
Instrumentele de evaluare, respectiv Inven-
• Tehnici de ascultare activa (utilizate de tarul de Personalitate California §i Chesti-
traineri): onarul de empatie emotionalil Mehrabian-Ep-
stein, au fost aplicate la inceputul §i la sfar§itul
- parafrazarea: a transpune in propriile Programului de optimizare. In plus, la §edinta
cuvinte ceea ce crezi ca tocmai s-a spus, pen- finala am aplicat fi§a de autoevaluare. Materi-
tru a intelege ceea ce vrea sa spuna celalalt §i alul filmat a fost analizat si utilizat ca baza pen-
pentru a-I ajuta sa treaca peste blocaje; tru coreqiile formatiye ale psihoterapeutilor, in
cadrul sedintelor de supervizare. Mentionam ca
- clarificarea: a pune intrebari pentru a afla tehnicile utilizate au fost in prealabil aplicate §i
hformatii suplimentare in scopul formarii unei psihoterapeutilor, in grupul formativ, de catre
imagini asupra discutiei §i a-I face pe celalat sa supervizor. Programul s-a desIa§urat astfel pe
inteleaga ca e§ti interesat de mesajul sau; principiul ,,§tafetei" experientiale.
- autodezv~nuirea: a vorbi despre reactiile 3.6. Dinamica grupului experiential ~i
tale, a-ti face cunoscute gandurile §i senti- reactia la tehnicile utilizate
mentele tale rara sa dai impresia ca judeci,
oferind celeilalte persoane posibilitatea sa inte- Pentru a prezenta modul cum a evoluat gru-
leaga efeetul comunidirii sale. In felul aeesta pul de 1a prima la ultima §edinta, am prelucrat
ceIalalt poate corecta erorile §ipoate afla un nou materialul filmat in timpul §edintelor de op-
punet de vedere asupra problemei in discutie. timizare. In acest sens, am considerat operativa
o prezentare globala a dinamicii grupului, care
• Tehnica audio-vizuala constituie unul din sa contina principalele coordonate ale modului
elementele-cheie al derularii acestui program. cum s-au integrat subiectii in grupul de opti-
Suportul audio-vizual a constat dintr-un un mizare §i reactiiile lor la tehnicile utilizate,
aparat de filmat, un videorecorder §i un aparat
TV. Prin intermediul acestei tehnici am Criteriile dupa care am sistematizat materi-
urmarit: a]u] filmat, sunt urmatoarele:
- oferirea posibilitatii membrilor grupului - atmosfera in grup;
de a-§i analiza §i, in functie de situatie, eorec- - nive] de participare al subieqilor:
ta diferite aspecte ale manifestarilor lor com- - manifestarea initiati\elor:
portamenta1e; - disponibilitatea de a oferi supon emo1ional;
- coeziunea grupului:
- feedback pentru grup §i pentru lideri - reaqia ]a tehnicile utilizate.
privind evolutia membrilor grupuIui;
Am exclus din aceasta prezentare reactia
- posbilitatea ca aeest program sa fie super- subieqilor 1a tehnica audio-vizuala, pe care 0
vizat de catre coordonatorul §tiintific; yom trata separat.
- utilizarea materialului filmat pentru eva- De asemenea, in acest subcapitol yom pre-
luarea finala a programului. zenta doar reaqiile subiectilor fata de tehnica
in sine, urmand ca modul efectiv de lucru cu
3.5.2. Desfa~urarea programului tehnicile utilizate sa fie abordat intr-un subca-
Programul s-a derulat timp de 12 sap- pitol ulterior
tamani, cu frecventa de 0 §edinta pe sap- In linii generale, pot fi delimitate trei mo-
tam ana. Durata unei §edinte a fost de 90 de
minute. Locul de desra§urare al programului a mente importante ill evolutia grupului experi-
fost 0 camera amenajata special in acest sens, mental, pe care Ie-am denumit: de tatonare, de
acomodare §i de cre§tere.
294 Capitolul 10
Faza I (de tatonare) Incepand cu §edinta a treia, odata eu adan-
cirea familiarizarii intre participante, stare a
Aceasta prima faza cuprinde §edintele de afectiva a grupului a inceput sa capete valente
inceput (1-3). pozitive. Autodezvaluirile au Iacut ca £lecare sa
con§tientizeze faptul ca celelalte au "proble-
Atmosfera din grupul experimental a fast me" asemanatoare §i s-a creat prin aceasta un
una "J:ncarcaHi", caracterizata de u§oara anxi- prim nivel al intimitatii grupului. S-a putut
etate §i a "prezenta afectiva" redusa din partea intari astfel un sentiment de securitatein grup,
subiectilor. Cel putin in primele doua §edinte, ce a influentat cre§terea initiativei in comuni-
a fast nevoie de omobilizare a resurse10r de care §i 0 mai buna implicare in jocul de ro1. Ca
urmare, au aparut primele con§tientizari ill
suport afectiv ale liderilor pentru a crea 0 legatura cu trairile experientiale.
atmosfera "caIda".
Faza II (de acomodare)
Nivelul de participare la activitatea din
cadrul §edintelor a fast relativ sdizut, fiecare Aceasta faza, ce cuprinde §edintele 4-6, este
participant incercand sa-§i indeplineasca caracterizata de manifestarea unor fenomene
"sarcina" cat mai repede, lara un aport perso-
nal. La intrebari se raspundea, de obicei, scurt "paradoxale", cel putin la prima vedere.
Pe de 0 parte, a ereseut nivelul de partici-
§i rara comentarii.
Initiativa era preluata Cll intarziere, uneori pare al membrelor grupului, comunicarea sin-
cera inlocuind treptat "bunavointa de fatada".
aparand momente de H'icere oarecum jenanti'i Pe acest fundal, s-a ajuns la 0 "egalizare" a
pe care trebuia sa Ie intrerupem, preluand noi prestatiilor membrelor grupului. Cele care in
discutia. prima faza au manifestat retineri, au devenit
mai dezinvolte, mai deschise la autoexplorare
De§i familiarizarea intre participante* a
evoluat treptat, am observat manifestarea §i autodestainuire, ceea ce a dus la scaderea
rezistentei la autodezval uire, aceasta fiind puternica a anxietatii de relatie. Din partea
super£lciala in cele mai multe cawri. unor subiecti s-a manifestat receptivitate pen-
tru problemele altora §i dorinta de a oferi su-
Nu se poate discuta de 0 coeziune a grupu- port afectiv.
lui in aceasta prima faza, acest aspect £lind
compensat ins a prin acceptarea declarata a Pe de alta parte, pe acest fond al deschiderii
ideii ca lucrand impreuna putem ca§tiga toti. §i autodestainuirii, a inceput sa se manifeste un
Astfel, de la inceput am sesizat 0 "bunavointa" fen omen de "auto delimitare " , exprimat prin
oarecum "de fatada", dar care, exprima in infruntari de intensitate mica §i medie, care au
fond disponibilitatea de a lucra in grup. provocat in anumite momentente 0 atmosfera
incordata, tensionata.
Reactia subiectilor la tehnici a purtat
amprenta unui anumit conformism, de un de §i Credem ca acesta este un fenomen "para-
o spontaneitate redusa §i blocaje in comuni- doxal" doar la prima vedere. In esenta, este un
care. Am observat "activarea" puternica a fen omen normal, atata vreme cat urmeaza
"rolului de §colar", adica cineva care trebuie dupa 0 perioada in care autodezvli1uirile au
sa asculte §i sa invete. Intrarea in rol se Iacea cu facut sa fie con§tientizate 0 multitudine de
un anum it grad de dificultate, iar expresivitatea aspecte comune. Este posibil ca acest lucru sa £l
era redusa la majoritatea participantelor. S-a creat 0 senzatie de "dizolvare" a propriei iden-
putut constata ca centrarea pe experienta titati 'in uniformitatea grupului §i care, mai
imediata se lacea cu greutate, existand la mem- departe, a provocat 0 faza de "repliere".
brele grupului tendinta de a vorbi despre expe- Aceasta s-a manifestat in planul discutiilor
riente trecute sau despre experientele altor printr-o tendinla de a-§i afirma puternic -
persoane. Trebuie remarcat ca un rol deosebit propriile opinii, dublata de 0 toleranta "de
de important in depa§irea acestei situatii I-au compromis" fata de pozitiile celorlalte partie i-
avut acei subiecti care au manifestat 0 inhibitie pante. In aceste condi1ii, unele membre ale
mai redusa §i 0 mai mare disponibilitate de a-§i grupului au suferit u:~oare frustrari.
comunica tdirile, constituind adevarate
"resurse" pentru grup.
* Mentionam ca acest grup a fost format din 10 pal1icipante, de sex feminin (N.A.).
Grupul experiential centrat pe psihodrama 295
. Un modul de optimizare a disponibilitatilor pentru contact uman •
Luat In ansamblul sau, aces! fenomen s-a Inversarea de rol a produs cele mai multe
con§tientizari, precum §i exersarea eapaeitati-
soldat cu di§tiguri in planul evolutiei grupului. lor empatice, lucru ce s-a repercutat In relati-
Astfel, s-a produs 0 dinamizare a vietii de grup, ile dintre subiecli. Am constatat la participante
a crescut spontaneitatea in exprimare §i mai o mare u§urinla de a vorbi despre sine, 0
ales autenticitatea participarii. Am constatat 0 disponibilitate de se "oferi" grupului, pe fon-
mai mare responsabilitate in abordarea proble- dul unei increderi in celelalte. Anxietatea de
me10r discutate, un interes crescut pentru teh-
nici §i 0 preocupare pentru ca§tigurile pe care relalie s-a redus mult, dar situatia a fost
Ie puteau obtine. Spre sfar§itu1 acestei faze, su- valorificata In mod diferit de participante, 0
bieqii au con§tientizat responsabilitatea ce Ie mica parte dintre e1e mullumindu-se, uneori,
cu rolul de "observator".
revine pentru ceea ce se intampHlln grup, ceea
ce a dus 1a 0 cre~tere a coeziunii grupului. 3.7. Evolutii individuale
Consideram ca, din punctul de vedere al Vom prezenta in continuare evo1ulii1eindi-
liderului de grup, aceasta a fost perioada cea viduale a doi din subieclii care au participat la
mai solicitanUi, deoarece acceptarea §i va- experiment. Cazurile lor sunt edificatoare pen-
lorizarea fiecarui membru al grupului trebuiau tru modalitatea in care, doi subiecli aflali la
sa fie in echilibru cu respingerea "propune- inceputul programu1ui pe trepte diferite ale
rilor" de "coalizare" venite din parte a lor. S-a dezvoltarii capacitali10r vizate de noi, au avut
manifestat 0 putemicil tendinta de a cauta 0 de ca§tigat impreuna. De asemenea, sunt 0
"inti'irire" din partea trainer-ilor in 1egatura exemp1ificare a modu1ui cum a fost valorificata
cu proprii1e opinii. tehnica jocului de ro1.
Dupa §edinta 6, 0 participanta a renuntat sa Cazul 1 - Subiectul Alice
mai vina 1aintalniri.
Faza III (de cre§tere) Motivatia pentru care acest subiect a dorit j
Este faza In care am Inregistrat 0 cre§tere sa participe la acest program a fost: "cre§terea I
continua in privinta ca§tigurilor pentru grup §i increderii in sine, optimizarea capacitalilor de
pentru fiecare subiect in parte. comunicare, sa ma cunosc mai bine". i
Atmosfera in grup a devenit din ce In ce mai In prima parte a programu1ui a Iacut impre- I
destinsa, propice pentru manifestarea auten- sia unei fiinle "fragile", manifestand anxietate,
ticitalii, spontaneitalii §i punerii In va10are a 1ipsa iniliativei in comunicare, spontaneitate I
ca1iti'iti10rparticipantelor. Receptivitatea pen- redusa, participare redusa la activitalile
tru probleme1e ce10rlalte, disponibilitatea de a grupu1ui §i 0 tendinta marcata de a evita auto- I
oferi solulii §i suport afectiv, sunt aspectele dezva1uirea. Cu to ate acestea, pe parcursul
dominante ale activitatii grupului. In aceste programului, s-a implicat din ce in ce mai 'j
conditii, putem afirma cil grupul a inceput sa responsabil in jocul de rol, ceea ce a permis 1
se manifeste ca 0 unitate, de multe ori rolul
lideri10r fiind preluat de participante. developarea §i con§tientizarea de catre subiect
a unor probleme cu care sa confrunta.
"Distanla emotionaHi" dintre participante a
scazut in funqie de cat era dispusa fiecare sa Prezentam in continuare, un fragment din
renunle la "spaliul" sau.
jocul de To1a1 subiectului, fragment care evi-
Un salt calitativ I-am inregistrat In aportul denliaza functia psihodiagnostica a acestei
personal 1a repertoriul jocului de rol. Dintre tehnici. Subiectul a trebuit sa aleaga un per-
aspectele ce1e mai importante, notam: 0 ex- sonaj din basme pentru a-I reprezenta la un
presivitate nuantata, empatizare ell personajul, "magazin magic" un de se puteau gasi toate
note de creativitate personala, placerea jocului. calitatile umane, dar unde oamenii obi§nuili
Membrii grupului au inceput sa colaboreze
"spontan" atunci cand aparea 0 problema de nu au acces (prin T am notat intervenliile
rezolvat, Iacand de multe ori dovada unui nivel
ridicat de intelegere a celuilalt. trainer-u1ui).
Alice: Eu sunt un gnom ... un spiridu§, un fel
de vrajitor ...Unuia carnia Ii place mai mult sa
traiasca 1ntr-o lume fantastica.
296 Capitolul 10
Nu presupune ca el ar face ceva ... leacuri, imaginatiei, lucru ce poate fi asimilat dorintei
vrajitorii, ci mai mult faptul ca-§i inchipuie de a evada din lumea reala, care probabil, nu-i
foarte multe lucruri §i nu intodeauna core- aduce mari satisfactii. Aeest lueru se confirma
spund cu realitatea. Avand 0 statura mica, de mai departe, Alice identificiindu-se cu un
mnIte ori nu este Iuat in serios ... gnom: 0 fiinla care intr-o lume fantastic a poate
fi un fel de vriijitor, dar fiind mica, ascunsa,
T: Ce simte el atunci cand nu este luat in poate fi usor neluatata 'in seama in lumea reala.
serios? In conse~inta, ea nu va fi luata 'in serios a§a
cum ar vrea. Acest lucru 0 face uneori sa
Alice: Simte ... §i chiar se resimte foarte pu-
ternic §i chiar riibufne§te! "rabufneasca", sa aiba accese de furie, ceea ce
produce suparare celor din jur, care, in conti-
T: Rabufne§te ... nuare, nu 0 iau in considerare. Subiectul
Alice: Rabufne§te, are accese de furie §i, la eon§tientizeazii ca pentru a intrerupe acest
randullui, ii suparii pe ceilalti. Dar acest lucru "cere vicios", are nevoie de mai mult "rea-
se intiimpa §i din cauza ca are 0 doza prea mare lism", de 0 "ie§ire" din ea insa§i, pentru a
de naivitate ... cum v-am spus, vrea sa traiasca scapa de anxietate §i a preveni "rabufnirile".
intr-o lume deosebitiL.i-ar trebui mai mult
Intr-un alt scenariu metaforic, Alice a tre-
realism, sa poaHi vedea lucrurile a§a cum sunt.
~i mai este foarte inchis in el §i foarte anxios §i cut "la actiune", fiind stimulata de grup sa iasa
superstitios. }i fiind tot timpulinchis in el, i se din "universul" propriu §i sa se faca luata in
'inUimpla uneori sa aiM unele rabufniri. seama. Redam in continuare un fragment din
T: Ce dore§ti pentru Alice de la acest ma- §edinla, elocvent pentru calitatea jocului de rol
gazin magic? de a se "mula", prin variantele sale, pe situ-
alia-problema §i, mai ales, pentru modul cum
Alice: Cred ca deja v-am spus (aiei subiectul sunt valorificate funqiile sale.
con~tientizeaza identifiearea eu personajul
jucat). Mai multii:stapanire de sine, dar totodaUi In scenariul "Peisajul", Alice a ales sa fie 0
cred e-a§ vrea §i 0 capacitate de a se bucura mai "ciupercula, foarte aproape de pamant". La un
intens. Pentru ca, de la un timp s-ar parea ca moment dat , ea i§i dore§te in jur alte "ciuper-
entuziasmul ei este de suprafata, ea ar vrea sa se cule", dar cu care nu reu§e§te sa comunice.
bucure dar nu reu§e§te... In sehimb a§ vrea sa las Celelalte "ciupercule" sunt subiectii Irina §i
din nelini§te, din anxietate ... las jumatate din Ana, care s-au oferit voluntar.
nelini§te. Mi se pare importanta §i nelini§tea, ea
sa poli sa ere§ti trebuie sa fi un pic nemullumit. Ana: ...Niciodata nu ne-ai spus nimie. Noi
Mai mult realism a§ vrea, sa nu mai fie a§a am aflat cum te cheama, dar mai mult nu am
'inchisa in ea §i... ehiar un pic ascunsa, a§ vrea sa aflat despre tine. Ili place sa fii singura?
fie mai deschisa §i mai hotanlta pe ea.
Alice: (zambe§te) Nu ..
T: Inleleg ca pe Alice 0 nemultume§te fap- Ana: ~i de ce nu ne spui nimie?
tul ea este ascunsa in ea. Alice: Nu §tiu...probabil ca nu am curaj.
Ana: La ce-li trebuie curajul?
Alice: Da, intr-o oarecare masuriL .. Alice: Mi-e teama ca nu ... ca nu 0 sa fiu
T: Ce pierde ea atunei?
Alice: Faptul ca nu este luata 'in serios §i nu luata a§a cum sant.
este luata in considerare a§a cum ar vrea. Ana: Cum e§ti tu? Cum suntem noi ca ciu-
T: Deci, asta este din cauza ei, pentru ca
este'inchisa? percule §i cum e§ti tu ca eiupercula?
Alice: Tocmai, ca eu nu am curaj, fala de
Alice: Da, §i pentru ca este a§a de anxioasa §i
vrea tot timpul ca lucrurile sa iasa intr-un anu- VOl, §l. ..
me fel, sa iasa bine ... §i atunei 'ii este teama de ee
s-ar putea 'intampla daea ar fi, deci, desehisa ... Ana: De unde §ti ca noi avem curaj?
Alice: (zambe§te) Nu §tiu, a§a mi se pare mie
Pe "ecranul" jocului de rol apare proiec- ca voi sunteli mai puternice §i mai sigure pe voi.
taUi., eu destula c1aritate, imagine a despre Ana: }i mie mi se pare ca tu qti puternica!
sine a subiectului. Subieetul apare ca 0 per- Irina: Da, e§ti puternica! Ai vorbit cu noi!
soana careia ii place sa traiasca intr-o lume a Pan a acum n-ai mcut-o! Te 'inlelegem §i te
acceptam a§a cum e§ti!
Grupul experiential centrat pe psihodrama 297
- Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
Alice: ... (tace ~izambe~te) In continuare, grupul a fost interesat sa-i
T: Acum spune-Ie tu ceva! ofere subiectului Alice cateva strategii pentru a
se face ascultata. Subiectul Ana propune
Alice: A§ vrea sa ma ascultati mai mult! schimbarea rolurilor: Alice sa fie "ciuperca"
Oar, probabil ca ar trebui sa vorbesc §i eu mai neintelegatoare §i ea, Ana, sa joace rolului lui
mult. Problema este ca nu sunt ascultata atunci Alice. Propunerea este acceptata.
dind vreau sa spun ceva ~i ca..., deci, ca nu Alice: Problema ta nu ma mtereseaZll!Lasa-ma
sunt aseultata eu adevarat.
Mai departe, Irina propune sa joace rolul pe mine in pace! Eu §tiu care sunt adevaratele
unei "ciupercute" care nu 0 intelege pe "ciu- probleme ... §i... §i problemele tale sunt proble-
percuta" Alice. Propunerea este acceptata. me de copil de cinci ani!
T: Ea este 0 ciupercuta care te ignora, care Ana: Bine, in primul rand eu am douazeci
spune ca problemele tale nu sunt serioase. de ani §i eu cred ca lucrurile pe care Ie simt ca
Spune-i ce crezi tu ca ar trebui sa-i spui unei fiind probleme, chiar daca percepute din exte-
2c,emenea ciuperci! rior, de tine §i de ceilalti, nu sunt...
Alice: pai, ... hm ... (se uita in jos §i are 0 Alice: (0 intrerupe ironic) Fugi de-aici!
voce scazuta) §i problemele mele sunt la fel de (rade)
serioase ca ale tale din moment ce eu mi Ie pun
~i mie imi provoaca stari destul de nepUkute. Ana: Bine, dar eu ma simt foarte rau dind
Pentru mine sunt probleme! (se uita la cealalta) imi spui lucrurile astea ...
Irina: (indiferenta) Sunt probleme minore, Alice: (ironic) Nu ma-nnebuni!
pentru ca tu e~ti mica. Eu am probleme mult Ana: (u§or iritata) Bine, chiar nu vrei sa te
mai mari, ce-mi pasa mie de problemele tale? pui in situatia mea §i sa ...
Alice: (rade incurcata §i se uita la trainer) Alice: (0 intrerupe) Hai sa fim serio§i!
T: Raspunde-i! A§a este? (zambe§te)
Alice: (prive§te in jos) Nu, deci.. ..din
moment...deci, cred ca exista probleme ~i atat, Ana: Bine, eu cred ca tu §ti sa tai orice fel de
nu probleme mici §i probleme mari ...(tace) comunicare, cred ca e§ti 0 ciupercuta care nu
T: Argumenteaza! se considera prietena cu mine. Din momentul
Alice: (tace §i zambe§te incurcaHl) in care refuzi ...
Irina: (u§or iritata) Ce, crezi ca eu nu am
probleme? Alice: (catre lider) Nu §tiu...aici cred ca arfi
Alice: Ba da ... , deci, eu cred ca §i tu ai pro- urmat 0 u§a trantita in nas, sau ceva de genul
bleme ...§i toate celelalte au probleme! asta!
Irina: ~i eu cred ca tu ai probleme!
Alice: (uimita) Cum, crezi ...? Pai, spuneai Ana: (hotarata) Eu a§ veni §i m-a§ agata de
ca nu conteaza... tine §i pana n-ai sa accepti ca am probleme §i
n-o sa accepti dialogul §i n-o sa ma accepti pe
Irina: N -ai probleme mari, dar cred ca ai mine, nu 0 sa ma desprind de tine, 0 sa stau
probleme intradevar. Crezi ca nu-mi dau agatata!
seama ca §i tu ai probleme? Dar §i eu am pro-
blemele mele! Alice: ... (tace §i zambe§te)
T: (catre subiectul Ana) Spune-i ce simti in
Alice: (zambe§te intelegator) A! A§a!...Da ... momentul asta! Tot ce simti fata de ea!
Ana: ...Foarte trista ca nu poti sa ma-ntele-
gi §i foarte furioasa ca ma refuzi. Cred c-ai
putea, dar nu vrei sa ma-ntelegi! ~i nu inteleg
ce te-ar costa daca ai incerca!
Subiectul a con~tientizat ca pentru a fi luat Alice: ...(tace incurcata)
In serios, mai intai trebuie sa "rupi tacerea", Ana: ~i daca ai lasa u§ile netrantite, c~ s-ar
~i important a faptului de a recunoa~te ca ~i ce- intampla?
Ialalt poate avea propiile probleme ~i ca, se
poate simti la randul sau ignorat. Alice: ... (tace)
T: (catre Alice) Raspunde-i!
298 Capitolul 10
Alice: De ce sa-mi pierd eu timpul cu pro- Mona: ~i tu dind ai treburi, trebuie sa
blemele tale? vorbe§ti?
Ana: Dar asta e un timp pierdut?! Chiar nu- Alice: (serioasa) Nu, dar trebuie sa fiu con-
centrata pe munca mea!
ti pasa?
Alice: ... (tace incurcata) Mona: La toate treburile?
Ana: Bine, am sa vin odata dnd mananci,
Alice: (nesigura) Da ...
pentru ca atunci oricum 11 pierzi, ori, §tiu eu, Mona: Bine, atunci ma la§i §i pe mine sa
dnd ai sa stai, cand ai sa vrei sa stai. Spune-mi stau Hinga tine, sa vad cum faci treburile?
o zi cand vrei sa pierzi timpul §i am sa vin eu! Alice: (un pic nehotan'ita) Da, te las ...
Mona: Ca poate ... daca vad eu a§a cum faci
Alice: (prive§te in jos §i zambe§te) Bine! tu treburile, ma gandesc §i eu la ceva pentru
T: Ai s-o accepti §i ai sa-i asculti problema? tine, nu? }i pot sa stau tot timpullanga tine,
Alice: 0 sa-ncerc! dnd faci treburile?
Aceasta "lectie" de perseverenta a surprins- Alice: (oarecum ;dezarmata") Da.
o pe Alice, care era obi§nuita sa renunte u§or, Mona: Bine, mie-mi place sa stau langa
dupa primul refuz. Dovada este §i faptul ca, tine cand faci treburile!
pus a in fata insistentelor se bloca, ne§tiind
cum ar fi reaclionat "ciuperca" neinlelega- Alice: ~i mie!(rade)
toare intr-o asemenea situatie. Mona: Bine. Atunci, daca mai zic §i eu cate
ceva, in timpul treburilor, te superi?
Nu acela§i lucru se poate spune despre Alice: Nu, deloc.
strategia urmiHoare, propusa de subiectul Mo- Mona: Pai, atunci n-o sa mai plang!
na, in aceasta situatie subiectul Alice dand im-
presia ca-§i cunoa§te foarte bine "rolul". Subiectul Alice a afirmat ca a utilizat, deja,
aceasta strategie "afectiva " , dar, probabil ca
Mona (cu voce de copil suparat): Vai, am 0 nu a incercat destul.
problema! Poti sa ma ajuti §i pe mine? In aceasta secventa de protocol, tehnica
Alice: (autoritar) Ce problema, dom'le ! psihodramatica i§i demonstreaza, prin cele
doua variante: jocul de rol direct §i jocul de rol
Tu, problema? inversat, calitatile de:
Mona: Am 0 problema ... imi vine sa
- metoda psihodiagnostica (prin informati-
plang ... §i cred ca dadl nu ma ajuti ... ile pe care subiectul Alice le-a furnizat despre
Alice: (0 intrerupe, iritata) Ce-i cu com- dificultiltile sale de a se face ascultat);
portamentul asta infantil? - modalitate de instruire (prin "strategiile"
Mona: Pai, nu sunt §i eu un copil ca toti pe care ceilalti subieqi i Ie-au propus);
copiii? - modalitate de antrenament (jucandu-se
"pe sine" in situatii pe care pana atunci Ie
Alice: Da! Tocmai ca e§ti un copil! §i tu ce refuzase, subiectul a con§tientizat cat de
probleme sa ai? E§ti un cocolo§it! (rade) important este sa ai curajul sa vorbe§ti atunci
cand vrei sa fi ascultat §i, deasemenea, sa
Mona: Da, da, sunt! Dar §i eu am proble- accepti ca §i celalalt poate avea probleme §i se
ma mea, §i uite, am venit la tine! Sunt neaju- poate simti ignorat).
torat §i trebuie sa ma ajute §i pe mine cineva.
Sunt un copil, da ...trebuie sa mai cresc ... Dar La evaluarea final a, subiectul Alice a afir-
mat ca, la inceput, ascultand-i pe ceilalli cum
sunt neajutorat, §i trebuie sa ma ajute §i pe spun atatea despre ei, ,l1u-§iputea imagina ca
mine cineva, caci nu pot singur! poate fi §i ea in stare sa 0 faca. Dupa ce a
reu§it, a simtit ca pleaca de la §edinte cu un
Alice: Da, dar eu n-am timp de tine, inte- sentiment de u§urare. De asemenea, a confir-
legi? N-am timp! mat efectele acestui program in afara grupului.
Apreciaza ca a d§tigat "in domeniul cunoa§-
Mona: Pai, poti sa ma asculti §i daca n-ai terii de sine §i al sigurantei de sine in cadrul
timp! unui grup, in exprimarea imaginativa".
Allce: (surprinsa) Cum?
Mona: Ce faci tu acum, de exemplu?
Alice: Sunt ocupata! Am foarte multe pe
cap ... probleme adevarate, nu a§a...
Mona: T reburi? Ai treburi?
Alice: Da, da ,da! (dde) Tot timpul am tre-
buri!
Grupul experienjial centra! pe psihodrama 299
- Un modul de optimizare a disponibilitajilor pentru contact uman -
De remarcat, ca intr-o §edinta ulterioara s-a (zambe§te). A§ vrea sa iau putin umor. In
oferit pentm prima data voluntar, "jucand" acela§i timp, e putin nervoasa... a§a, cand nu-i
impreuna cu un alt subiect, "problema" unei convine ei ceva ... e cam irascibila. A§ vrea sa
membre a gmpului, care a ~preciat ca Alice dau nervozitatea aceasta in schimbul umoru-
"s-a descurcat bine".
lui... ~ vrea sa dau ~i timiditatea in schimb.
Cazul 2: suhiectul Irina Nu §tiu insa, daca pot s-o dau toata odata...
(tace)
A dorit sa faca parte din gmpul de opti-
mizare "pentm a §ti §i, mai precis, a invata sa T: In schimbul ei ce dore§ti?
ma relationez mai bine cu persoanele cu care Irina: Putin curaj.
vin in contact. Sa inteleg mai bine comporta- Se poate observa cil subiectul Irina, este pe
mentul oamenilor, ceea ce se ascunde in deplin con§tient de calitatile §i de defectele
spatele vorbelor, a afirmatiilor §i negatiilor lor, sale, pe primul plan, in acest caz, trecand valo-
sa pot comunica mai bine, mai u§or, sa inteleg rificarea acestor calitati.
§i sa accept comportamentul persoanelor cu Capacitatea de a se transpune in "pielea"
l,are ma relationez". personajului, u~urinta de a schimba "perspecti-
va" , iese in evidenta in urmatoml fragment, in
Spre deosebire de subiectul Alice, subiectul care jocul de rol devine modalitate de antrena-
Irina a prezentat de la inceputul programului ment. Secventa face parte din scenariul
un bun nivel al participarii la §edinte, 0 buna metaforic "Peisajul", in care subiectul Irina a
toleranta fat!:'ide celelalte §i spirit de cooperare ales sa fie a margareta.
cu terapeutii. Dotata cu 0 buna expresivitate, Irina: ...Am fost 0 margareta. 0 margareta
intra u§or in jocul de rol, in care se implica intr-un camp de flori ...
profund (de altfel, dupa testarea initiala, a T: Inteleg ca in juml tau erau flori.
obtinut eel mai ridieat scor la empatie Irina: Da; dar nu ma inconjurau ...in juml
emotionala). meu era pamant §i apoi, dupa aceea erau flori.
Eu eram solitara, singura.
Dificu1tatea acestui subiect consta intr-o T: Erai 0 floare solitara?
emotivitate accentuata, care 0 facea, de muIte Irina: Da ... Si atunci cand a inceput sa bata
ori, sa nu=~i gaseasca cuvintele (se bloca, se vantul, am mceput sa ma inc1in, dar am simtit
inro§ea la fata). ca rezist. Fiind solitara, am §tiut sa fiu mai \1-
guroasa decat celelalte, care se sustin una pe
Prezentam un fragment dintr-un protocol cu alta ...§i-am putut sa rezist.
valoare psihodiagnostica pentm acest subiect
(tehnica "magazinul magic", imbogatita de T: Inteleg ca a fost un avantaj ca ai crescut
autor) singura.
T: Cine e§ti tu? Irina: (nesigura) Da ... ~i apoi a \enit ploa-
Irina: Alba-ca-zapada. ia. Sim!eam ca petale1e mele se strang sa ma
T: Ce ne poti spune despre tine, Alba-ca- protejeze de ploaie.
zapada?
Irina: Sunt 0 persoana foarte buna, imi plae T: Sa te protejeze de ploaie?
fiintele fragile, mici ... (face 0 pauza mai lunga) Irina: Da! Era rece ploaia §i trebuia sa ma
T: A§a... acopar. .. (aluzie simbo1ica la relatia cu mama
Irina: Am treeut prin ni§te perioade foarte vitrega - ploaia ca simbol matern). Dar atunci
grele, am copilarit cu mama vitrega, dar prin dnd a apamt soarele (zambe§te) mi s-au des-
bunatate §i prin incredere, vointa, am reu§it sa chis peta1ele §i mi-am indreptat privirea spre
trec peste aceste perioade vitrege ... cer ... vroiam sa vina cat mai mult soare ... Atunci
T: De ce ai acceptat sa 0 reprezinti pe
Irina? dnd pamantul a ie§it de sub ape, era a sem:atie
de bine, eram mai bine infipta in pamant.
Irina: Penru ca §i ea e la fel ea mine ... Are
incredere in oameni, vrea sa se damiasca lor, T: Inteleg cil ai crescut singura, solitara fata
sa ajute. de celelalte. li-ai dorit vreodata apropierea lor?
T: Ce dore§ti pentm ea? Irina: (zambe§te) Da, normal! Simteam
Irina: Uneori e cam serioasa §i nu are umor singuratatea!
300 Capitolul 10
T: Ce simte 0 margareta singura intr-un Dar, probabil ca nu sunt prietena voastra §i
camp deschis? n-aveti nevoie ...
Irina: Se gande§te cum a ajuns acolo, sa fie Irina B: (u§or dojenitor) Ba cred ca suntem
singura? Din ce cauza celelate flori, surorile ei prietene, dar tu n-ai fost aceea care sa faca
, erau impreuna §i ea era singura? primul pas! (zambind) Hai ca te-ajuUim! Vrei
sa vii? Sigur, vrei sa vii?
T: Vino putin aici, in centru, §i fii margare-
tal (subiectul se ridica §i vine in centrul Irina A: (zambe§te) Da, am nevoie sa fiu cu
camerei) Spune-mi ce-i in jurul tau! voi, sa fiti In jurul meu, sa tIu imprejurul
vostru ...
Irina: Sunt celelalte flori, dar nu sunt langa
mine! Irina B: Bine, vino!
Irina A: (catre terapeut, zambind) Am
T: Sunt departe? ajuns!
Irina: ... (tace) T: Ai ajuns. Bine! Cum te simti acum?
T: Cat de de parte sunt? Irina: Bine! (zambe§te) Cu atatea flori pe
Irina: Am impresia ca sunt in mij!oc §i se langa mine ...
face un golin jurul meu! T: Cum Ie simti tu acum, pe ele?
T: Le vezi? Irina: Le simt prietene. Apoi ... daca Ie
vedeam de la distanta! Acum Ie simt ']ntr-ade-
Irina: Da, Ie vad. var, §i ma simt bine!
T: Poti sa vorbe§ti cu ele? Te-ar auzi daca Cu ocazia acestui joc de rol, s-a produs 0
le-ai striga? "descarcare" a emotionalitatii" subiectului,
Irina: Da. acesta invingadu-§i, In mod simbolic, timidi-
tatea (efectul cathartic al teh nicii psihodrama-
T: Spune-Ie ceva! Striga-le! tice). Cu timpul, a manifestat un control
(vom nota cu Irina A, atunci dind subiectul emotional din ce in ce mai bun, feu§ind sa-§i
se joaea pe sine, §i eu Irina B, cand joaca ralu! puna ']n valoare capacitatea de a oferi sprijin
celorlalte) celorlalti subiecti (in Cazul I, prezentat mai
sus, subiectul Irina apare prezent de mai multe
Irina A: Ma vedeti de acolo, de unde sun- ori). Consideram, de aceea, di subiectul Irina
teti? a fost a "resursa" pentru ceilalti membrii ai
grupului.
T: Mergi unde sunt ele §i raspunde-ti! La evaluarea tInala, a declarat di in urma
(de fiecare data cand schimba rolu!, subiec- aeestui program "mi-am dat seama ca pot
tul schimba §i locul de unde se adreseaza) eomuniea mai bine §i, ca pot sa ma integrez
Irina B: Da, te vedem! Dar e§ti singura, mai bine §i mai repede in diferite grupuri. Poti
acolo ... §i tu niei nu vorbe§ti cu noi dadi tu nu sa ai ineredere in oameni ca te ']nteleg".
vii la noi ... Considera ca a ca§tigat experienta in luerul cu
persoanele aprapiate.
Irina A: Dar a§ vrea sa vin la voi! Chiar daca
sunt eu stapana pe mine, a§a... §i viguroasa... 4. Evaluarea ~i validarea progra-
am nevoie sa-mi poarte cineva de grija. (trista) mului de optimizare experiment at
A§ vrea sa vin la voi ... ma primiti?
4.1. Rolul tehnicilor audio-vizuale
Irina B: (relaxata) Da, eu muM placere!
Dar. .. dar vino tu la noi ... Acolo, in locul acela Primita la inceput eu u§oara anxietate,
nu ne place ... Vino tu! tehnica audio-vizuala a devenit in scurt timp un
"lueru comun" pentru grup, eeea ee a permis
Irina A: (emotionata) Dar am nevoie sa ma manifestarea autentiea a reaqiilor subiectilof.
ajutati! Sunt singura §i am intepenit aici in Din punctul de vedere al liderului de grup,
locul asta! Daca mi-ati da 0 mana de ajutor suportul audio-vizual a jucat un ral deosebit de
poate a§ reu§i sa vin mai repede ...
Irina B: Dar Ia §i tu un efort! Incearca!
Vite, noi te yom ajuta, dar noi ne sprijinim una
pe alta ... Tu, daca zici ea poti sa te sprijini sin-
gura, de ee nu poti sa vii?
Irina A: (trista) Daea m-ati vedea ea pe 0
prietena, m-ati ajuta ...
(i se umezesc ochii, §i vorbe§te foarte Incet)
Grupul experiential centrat pe psihodrama 301
- Un modul de ~ptimizare a disponibilitatilo,r pentru contact uman -
important in desIa§urarea acestui experiment. Rolul tehnicii audio-vizuale in evaluarea
Prezentam in continuare, argumentele care fmaUl a programului
sus1in aceasta afirma1ie:
Prin sistematizarea materialului filmat, am
Rolul tehnicilor audio-vizuale ill supervizare putut ob1ine 0 viziune globala asupra evolu1iei
grupului §i, am surprins principalele modificari
Faptul ca acest program a fost supervizat in interactiunile dintre membrii grupului §i al
§edin1a cu §edinta de catre coordonatorul pro- achizi1iilor realizate de fiecare subiect in parte.
gramului, ne permite sa afirmam ca am Acest lucru a fost posibil prin analiza compar-
indeplinit 0 conditie esen1iaHipentru grupurile ativa a §edintelor, in succesiunea lor initiaHL
conduse de formatori "in formare". Trebuie sa Informa1iile oferite de materialul filmat se
precizam ill acest context, ca supervizarea nu s-a constituie intr-un instrument de evaluare al
limitat la vizionarea casetei §i analiza celor acestui program de optimizare.
intamplate in grup. Aceasta a vizat §i experi-
l1lentarea §i discutarea tehnicilor ce urmau sa fie Un lucru care trebuie men1ionat aici, este
aplicate, dupa aceea, in grupul experimental. aprecierea pozitiva pe care au Iacut-o subiectii,
la finalul acestui experiment, fata de utilizare
Prin vizionarea materialului filmat, coor- tehnicii audio-vizuale, con§tientizand rolulul
donatorul programului a avut posibilitatea sa acesteia §i cosiderand-o un exemplu al profe-
fie in contact "direct" cu dinamica vietii din sionalismului cu care au fost trata1i.
grup §i, dupa caz, sa orienteze atentia trainer-
ilor asupra unor aspecte ce trebuiau abordate 4.2. Prelucrarea statistica §i interpretarea
in §edintele urmihoare. In acest fel, tehnica rezultatelor obtinute la instrumentele psihodi-
audio-vizuala a permis valorificarea mai efi- agnostice
cienta a informa1iilor primite de la subieqi §i
organizarea §edin1elor urmatoare in acord cu Pentru a ne asigura ca modifidirile sur-
necesitatile de moment ale membrilor grupu- prinse de rezu1tatele la C.P.I. se datoreaza pro-
lui. Tehnica audio-vizuala a fost de natura sa cedurii experimentale aplicate §i nu lipsei de
compenseze experien1a redusa a liderilor §i sa fiabilitate test1retest a probei, am calculat coe-
ofere, in acela§i timp, 0 garantie pentru serio- ficientul de corelatie Bravais-Pearson intre
zitatea acestui program. cele doua serii de masuratori (rezu1tatele pot fi
vazute in Anexa, tabelul nr.l).
Rolul de feedback al tehnicii audio-vizuale
Avand in vedere ca la 14 din cele 18 scale
Materialul filmat a fost utilizat ca material ale C.P.I. am obtinut corelatii statistic semni-
de lucru pentru grupul experiential. Prezenta- ficative, consideram ca putem avea incredere
rea imaginilor cu subieqii in aqiune, se in fiabilitatea probei.
constituie ea insa§i intr-o tehnica cu valente
formative. Avem in vedere, aici, rolul de feed- Prin ca1cularea notei t de semnifica1ie a
back al observarii "din afara" a propriului diferen1ei intremedii (vezi Anexa, tabelul nr.
comportament, cu efecte directe in planul 2) pentru date perechi, am obtinut 0 diferenta
autocunoa§terii §i autoreglilrii comportamen- statistic semnificativa la trei scale C.P.!.: socia-
tale. Materialul filmat a fost prezentat numai bilitate (Sy), prezen1a sociala (Sp) §i eficien1a
partial in cadrul §edintelor, urmand ca cealalta intelectuala (Ie).
parte sa faca obiectul unor intalniri ulterioare
cu grupul, avand ca scop intarirea efectelor Valoarea negativa a notei t arata ca scoruri-
acestui program de optimizare. Ie-retest sunt mai mari decat scorurile-test.
Astfel, putem afirma ca exista cre§teri semnifi-
cative, in medie, ale scorurilor finale pentru
intregul grup, la variabilele Sy, Sp §i Ie.
302 Capitolul 10
Sociabilitatea (Sy) este 0 scala ce diferenti- regulile §i prohibitiile sociale, deseriu 0 per-
aza oamenii participativi, exteriorizati, socia- soana capabila sa-i accepte pe ceilalalti a§a
bili de cei retra§i, care evita afi§area sociala. cum sunt, cu valorile §i experientele lor §i, de
Continutul manifest al itemilor sai afirma: asemenea, denota 0 capacitate de adaptare
flexibila §i originala la situatii diverse. Se con-
- placerea pentru interaqiuni sociale; stata de asemenea capacitatea de a se manifes-
ta spontan §iin aceea§i masura expresiv, creativ,
- sentimentul de echilibru §i 'incredere 'in imaginativ.
sine 'in relatii1e cu ceilalti;
Deschiderea catre ceilalti este sustinuta de
-' interese culturale §i intelectuale; toleranta §i, de un sentiment al responsabilita-
tii, reflectat prin indatorire, standarde striete
- toleranta fata de ceilalti, asociata cu stan- pentru sine, deci disciplina de sine §i con§tiin-
darde stricte pentru sine. ciozitate.
Individul sociabil are un comportament Eficienta intelectuala (Ie) este 0 scala con-
participativ, intreprinzator, ingenios, se struita pentru a indica interesul pentru valori
ata§eaza u§or, fluent in gandire §i original. intelectuale, opus celui pentru valori practice.
Continutul manifest al itemilor se refera la
Prezenta sociala (Sp) contine itemi legati aspecte precum:
de echilibrul social, verva §i spontaneitatea
comportamentului. Ace§ti itemi vizeaza: - capacitatea de a face fata unor situatii de
indeterminare §i ambiguitate;
- placerea pentru interactiuni sociale;
- 0 incredere bine afirmata; - sentimentul adecvarii §ieficientei personale;
- spirit deschis; - interesul pentru activitati de cercetare;
- atitudini aerisite fata de regulile §i pro- - place rea de a face planuri §i a Ie realiza;
hibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe
indatorire, moderatie, conformism. - importanta acordata problemelor intelec-
tuale §i de cunoa§tere;
Individul cu 0 buna prezenta sociala are un
comportament spontan, imaginativ, neforma- - un comportament, in genere, flexibil.
lizat, rapid, cu 0 natura expresiva §i creativa.
Indica, deci, gradul de eficienta personala §i
Se poate observa, parcurgand continutul intelectuah'lla care a ajune individul.
aeestor scale, ea ambele contin doua caracte-
ristici deosebit de importante pentru disponi- Mai intai, putem observa ca primul aspect,
bilitatea relationala, §i anume: pHicerea pentru legat de capacitatea de a face fata unor situatii
interaqiuni sociale §i increderea in sine in de indeterminare §i ambiguitate, este in acord
relatii1e cu ceilalti. Aceste doua dimensiuni se eu increderea in sine, cu capacitate a de a se
constituie in "preconditii" ale realizarii unui adapta flexibil unor situatii diverse, cu inge-
contact uman, presupunand lipsa anxietatii de niozitate §i fluenta in gandire, aspecte relevate
relatie §i deschiderea catre celalalt,dublate de de primii doi factori, sociabilitatea §i prezenta
increderea in fortele proprii, ceea ce confera sociaHL In aHa ordine de idei, se poate consi-
persoanei sentimentul de echilibru in relatie cu dera ea a face fata unor situatii indeterminate §i
altul. ambigui presupune 0 autocunoa§tere adecvata,
deci a §ti sa-ti pui in valoare calitatile pentru a
Spiritul deschis, atitudinile aerisite fata de rezolva cu bine 0 situatie.
Grupul experiential centrat pe psihodrama 303
- Un modu! de ~ptimizare a di~ponibmtlitilOr pantru contact uman -
Acest Iucru este intarit ~i de sentimentul Aceasili presupune, rara indoiala, cre§terea
adecvarii §i eficientei personale, in sensul ca mve1u1uiintelectual. Astfel, programul a favorizat
acest sentiment descrie 0 persoana care §tie sa dezvoltarea unor strncturi cognitive rezolutive in
decida in ce situatii se po ate implica, a§a incat planul prob1emelor psihologice (cunoa§tere,
sa obtina succese. Se poate opta pentru ideea autocunoa§tere §ischimbare). Tehnica bazata pe
ca aceste doua aspecte, Insotite de incredere in analogie, expresivitate §i joc de ro1 au condus §i
sine §i de sentimentul de echilibru, reflecta 1a 0 modificare semnificativa in ceea ce prive§te
caracteristica persoanei de a-§i cunoa§te posi- pattern-urile cognitive de autoevaluare §i intere-
bilitatile §i limitele §i, drept urmare, de a se va- valuare (schimbarea gestalt-ului autoperceptiei
loriza indiferent de situatie. Toate aceste §i percePliei sociale).
aspecte sustin ideea ca autocunoa§terea a fost
sensibil inbunatalita. Ceea ce credem noi ca am surprins prin
aceasta cre§tere semnificativa a scorului 1a efi-
Mai departe, incerdim 0 interpretare a cienta intelectuala, poate fi §i 0 con§tientizare a
aspectelor legate de: interesul pentru cercetare, posibi1itatilor de a pune in practica expectatiile in
placerea de a face planuri §i a Ie realiza, impor- legatura cu viitoru11orprofesional. Sa nu uiilim di
tanta acordata problemelor intelectuale §i de primii ani de facultate sunt ani de cautan, de
cunoa§tere. Primul Iucru pe care do rim sa-l evi- u§oara confuzie, amplificate de presiunea nega-
dentiem este faptul ca subieqii experimentu1ui tiva a starii de indeterminare in ceea ce prive§te
nostru au filcut deja 0 optiune privind ori- statutu1 de specialist in relatii soclo-umane, in
entarea catre valori inte1ectuale, odata cu spetii a statutului de consilier sau psihoterapeut.
decizia de a absolvi 0 forma de lnvatami'mt Este posibil, ca acest modul de optimizare a
superior cu profil socia-uman. In acest sens, ne disponibilitatilor relationale, sa fi oferit subiectilor
putem sprijini §i pe practica socia1a care ne per- o altemativa viabila, in legiitura cu ceea ce se
mite sa afirmam ca aceste domenii de activitate poate face practic in acest domeniu. Acest Iucru,
credemnoi, a fast denatuta sa stimu1eze interesu1
nu sunt recunoscute ca fiind profitabile din pentm activitatea de cercetare, de cunoa§tere.
punct de vedere material. Cu alte cuvinte, vrem
sa spunem ca subiectii experimentu1ui nostrn Adaugam aici §i dorinta exprimata de paric-
erau deja orientati catre va10ri intelectua1e. ipantele 1a acest program de a continua cu un
stadiu superior, precum §i interesul de a 1ucra
Consideram ca acest experiment, prin efectiv intr-un asemenea program. Cosideram
unele din tehnici1e sale, ( avem in vedere aici ca un factor ce a contribuit hotarator la acest
scenariile metaforice), a favorizat deb10carea
unor strategii creative, a capacitatii de a plan- rezultat, este acel criteriul uti1izat 1a seleqia
ifica, aplica §i verifica anumite strategii rezolu- subiectilor care se referea 1a interesu1 pentru
tive, cu aplicare la relatii1e umane deficitare. pregatirea profesiona1a.
De asemenea, aIte tehnici au favorizat strategii
de autocunoa§tere, autoeva1uare §i auto- Chestionarul de etnpatie emotionaHl (Q,
coreqie, ce presupune de fapt, crearea unor M.E.E.)
disponibilitati de a lucra cu sine §i de a-~i
recunoa§te §i rezolva propIiile probleme. Prin Pentru a calcula semnificatia diferentei din-
umlare, in primul pas, subieqii §i-au recunos- tre medii, in cazul scorurilor obtinute de
cut §i acceptat prob1eme1e emoliona1e §i de subiecti1a acest instrument psihodiagnostic,
relationare, iar In pasul urmator, prin situatii am aplicand proba Wilcoxon, pentru ranguri §i
metaforice, au lnvatat sa descopere strategii §i date core1ate (pereehi). Am obtinut 0 diferenta
resurse propIii In a depa§i obstac01ele psiho- intre medii statistic semnificativa (p < 05).
logice respective. Eficienta inte1ectuaHi este
centraUl, mai ales pe deprinderea unor abilitati Variabila pragul de semnificalie-empatie
de rezolvare a prob1emelor psihologice perso- emotionala inseamna, prin urmare, ca scornl
nale §i interpersona1e. final a surprins un nive1 superior de activare a
capacitatii de substituireemotionala, ce confera
o tendinta generala de a fi activat in conditii
specific-e. Aceasta substituire emotionala
masoara relal1a errip~tid.
'.
304 Capitolu! 10
In tabelul nr. 3 se poate observa modul cum §i, deci, 0 optimizare a capacitatii de a intelege
s-au repartizat cei noua subiecti, in functie de modul in care celalalt interpreteaza lumea. Acest
scorul obtinut, in cele cinci categorii specifice
acestui chestionar. aspect, se poate interpreta atat ca 0 optimizare a
capacitatii de a prelua §iimparta§i starile afective
Se poate afmna ca s-a obtinut, in medie, pe ale altora, cat §i a procesului de autocunoa§tere.
ansamblul grupului, 0 imbunatatire semnificati-
va, a capacitatii de "transpunere" a eului intr-un Astfel, capacitatea empatica presupune 0
model obiectiv de comportament uman, prin continua raportare la ceilalti prin raportare la
retrairea starilor, gandurilor §iactiunilor celuilalt sine. Ea ofera subiectului bun empatic §ansa
unei mai corecte autoevaluari.
TABEL
eu scorurile obtinute de subiecfi la instrumentele
psihodiagnostice
Variabi5l5S43a5261493526744S354736S5l29041783309147256839Y01S)251543682097t451637t245603t7e5~463e2456)3e8254719306t84013s5678920/3se75s6823S104U975t4tUstT1rl3r456.3ret~eeYe6783r21059tste4te456etet//s1s035279esttst t
Do
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search