Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala

204 Capitolui 8

5. Pozitia "Ne sprijinim unui pe aItul" ~i dad te preocupa asta in mod real, fa ce-
Stand faVi in fata, la distanta de un brat, va referitor la ea §i intre §edintele terapeutice
sprijiniti-va palmele reciproc. Acum unul din- (vezi pozitia corporala) ca un indicator tipic al
tre voi se mi§ca din ce in ce mai tare ... Celalalt reaqiilor emotionale la anumite evenimente
aproape ca va didea in fata. Analiza se practicil ale vielii de familie).
in acela§i mod. Se vor mi§ca fiecare, pe rand, §i
vor analiza efectele. 4.2. Coregrafia in grup de cupluri (terapia
Scufta pentru eupluri - Peggy Papp
6. Pozitia "Pe piedestal"
Terapia scurta pentru cupluri este 0 apli-
Sotul este a§ezat pe un scaun, iar sotia la pi- catie recenUi a abordarii comunicationale.
cioarele lui, pe podea. Explorati-va amandoi
sentimentele §i apoi schimbati-va rolurile. Peggy Papp, la Institutul Ackerman al fa-
miliei a dezvoltat 0 forma a terapiei scurte pen-
o sotie afirma urmatoarele: "Nu putem re- tru a fi folosita la grupurile de cupluri §i eare
implete§te abordarea comunicationala MRI cu
aliza un contact ochi in ochi. Cu mult inainte "coregrafia familiaHi", 0 forma de sculptura
familial a (Papp, 1976a, 1976b). Cuplurile se
am resimtit faptul ca el era deasupra tuturor..." intalnese in grupuri de 4 cupluri pentru 12
§edinte. In prima §edinta el i§i coregrafiaza
7. Pozitia "oscilatie libera" relatiile. Coregrafia este un mod de comuni-
care Kinetic §i analogic §i paate portretiza mult
Stand fata in fata, apropiati-va atat dit sa va mai bine decat cuvintele dilema centrala a
fie bine. Ce simtiti ? Mi§cati-vil liber in sens
"du-te vina". Atingqi-va unul pe altuL Duce- relatiei cuplului. Aceasta dilema devine un
ti-v3. fiecare pe drumul lui §i intoarce-ti-va. focar al schimbarii.
Casatoria voastra poate atinge acest ideal?!
In timpul §edinte1or urmatoare cuplurile
Comparati-va sentimentele experimentand sunt impartite in grupuri separate de soti §i
diverse pozitii. Dadi una dintre ele este mode- respectiv de sotii a§a incat indatoririle sa fie
lul casatoriei dumneavoastra, va puteti simti fie fixate Tara §tirea celuilalt sot. Scopul acestui
mai bine, fie mai anxio§i. Daca obi§nuiti sa fiti lucru este de a introduce un element de impre-
puternic dependenti de partener, va po ate face vizibil §i de a fixa fundalul pentru flexibilitate §i
sa-l vedeti intr-un mod neconfortabii, capabil schimbare. De exemplu, in timpul saptamanii
sa va paraseasca §i apoi sa se intoarca. Daca sotul A trebuie sa ghiceasca dadl schimbarea in
unul dintre voi a fost intotdeauna pe piedestal, comportamentul sotului Beste spontana, pre-
veti gasi ca este nepotrivit sa va situati la aeela§i scrisa sau creata de sotul A. Contextul grupului
nivel amandoi. In felul acesta puteti afla natu- ajuta de asemenea sa se pastreze momentul
ra reala a relatiei dintre voi. schimbarii atat prin sustinere cat §i prin con-
fruntare. Abordarea in intregime este desem-
o Seulptura famiUala, coregrafia sau spati- nata sa initieze §i sa sustina 0 schimbare rapida.
alizarea sunt folosite, de asemenea, de Jefferson
(1978) pentru a darifica anumite "scene" ce Primul pas este considerat eel mai impor-
provin din treeut. Instmetajul tipie este: "Am in- tant in acest pIoces de sehimbare; acesta scoate
te§te-ti de tine cum stateai in fata casei tale din cuplurile din modelul previzibil §i repetat al
copiHirie. Las~He in aceasta imagine, I!lergi §i interactiunii lor §i Ie plaseaza intr-o noua
descrie ce se inHlmpla." Cu aceasta tehnica se direqie aetiva. Rapiditatea sehimbarii creeaza
lncearca prin "sculptura" §i "coregrafie" speranla §i produce un moment de autointarire
(mi§care) sa se portretizeze percepliile subiec- (PAPP, 1976a, 362).
tului asupra vietH lui de familie din copilarie.
Este foarte utila 'in asculirea sensibilitalii §i 4.3. Art-terapia famHialii este 0 aWi tehnica
poate aduce foarte multe inform alii tera- structurata prin exercitiu expresiv
peutului. Este mult mai util daca se sugereaza
anumite schimbari, care sa fie traduse in actiu- Kwiatkowska (1967) instruie§te familiile sa
ni. "hi place cum stai, ce faci ? Daca nu, deseneze 0 serle de seevente ordonate, incluzand
schimba pozitia a§a cum vrei tu ca sa-ti fie bine.

~~':~.k.. ~~,~-, .-

Terapill de famiiie de tip experiential (T.F.E.) 205

"bucate!e de viata familiala" pe care fiecare per- (j 0 aha tehniea menita sa ereasca expresi-
soana sa Ie fad., urmand sa le includa intr-un
desen unificat al fsmiliei (pictura familiei sau vitatea este deselml simbolic al spatiu1ui vietH
tabloul familial). de familie (GEDDES §i MEDWAY, 1977).
Mai Intai terapeutul deseneaza un cere mare.
Bing (1970) solicita familia sa se deseneze El cere familiei sa deseneze in interior numai
pe sine, iar Rubin §i Magnussen (1974) ii cere
ca din bucatele de ceramica sa construiasca un ceea cc reprezinta interiorul familiei, alte per-
soane sau institutii urmand sa fie plasate in
portret hi sau tridimensional at familiei. Elisa- desen in afara cercului. Fiecare membru a1 fa-

beth Bing descrie tehnica desenului conjugal ca miliei trebuie sa se reprezinte printr:,un cer-
o modalitate de stimulare a dHdurii §i a expri- culet in inteIioml cercului familial, in locul pe
marii libere a sinelUl. Instructajul de baza este:
"Deseneaza un tablou reprezentandu-va pe voi care il considera semnificativ pentru pozj~ia sa
ca familie (a§a cum va vedeti voi pe voi ca fa- in raport cu ceilalti. Terapeutul comenteaza
milie)." Rezultatul desenului poate dezvi'ilui apoi percepWle aparente ale membrilor familiei
;.erceP1ii care nu erau previlzute a fi discutate ca de exemplu:
sau poate stimula persoana sa inteleaga ceva
prin intermediul desenului, eeva la care nu se ,,- Oh, tu te simti in afara tuturor eelorla11i."
gandise pana atunci niciodata, ca in exemplele Sau:
urmatoare:
,.- Se pare ca sora. ta este mult mai des-
U"'« 11 tat a a desenat un tablou a1 familiei ehisa fata de parinti dedit apari tu aiei".

saie in care elaparea stand deoparte, in timp ce T~imici bazate pe joc de rol ~i drama ~
sotia §i copiii, cu bra1ele incruci§ate, §edeau in
picioare. De§i aceasta pozitie era bine cunos- terapie
cuta sotiei sale §i lui insU§i, ei nu vorbisera ni-
ciodata deschis despre semnificatia ei. Indata • Interviu1 ell papu§ile familiale este 0
ce a produs ,;tabloul" §i I-a aratat terapeutului,
nu a mai existat nid un fel de manevra de tehnica introdus3. de IRWIN §i MALLOY
(1975), care consta in solicitarea unuia dintre
evitare.»
membrii [amiliei de a pune in scena 0 poveste
!I>«Olnd terapeutul i-a rug at pe membm utilizand papu§ile. Aceasta tehnica, [0105it&
unei familii sa deseneze familia, 0 adolescenta initial in terapia prin joe cu copiii mici. s-a
(fiica) s-a dovedit cam nesigura eu privire la presupus a fi un vehicol pentru exprimarea ~'
cum ar fi trebuit sa procedeze. Nu se gandise iluminarea putemica a conflictelor §i aliaqe-
niciodata prea mult la familia ei sau la rolul pe lor. Totu§i tehnica se limiteaza la luem} eL:
care il avea ea in aceasta familie. Pe masura ce copiii, pentru ca multi adu11ise doved::sc rezs-
tenti in a "regresa" la nivelul aeestora ~i " se
luera, desenul ei parea sa iasa din ce In ce mai exprima in acest mod.
mult la lumina. Dupa ce a terminat, a fost oa-
recum surprinsa sa descopere ca ea se desenase o Jocul de rol este 0 aha teh,",1c2r-2'::-::'" 2
pe sine mai aproape de tatal §i de surorile ei,
dedit de mama. Acest 1ucru a provo cat 0 terapeutilor experimenta:i. ReacL:ce'-e" sche-
discutie aprinsa intre ea ~i mama, cu privire 1a
relatia lor. De§i cele doua i§i petrecusen'l mu1t melor trecute sau a proiec;ii~c[· ii::Jc,[:' ~:1pr:'-
timp l:mpreuna, fiiea llU se simtea apropiata de ~izent ~i experirnentereCl le!;- .. 3.2l::-~·1
mama, deoarece se slmtea tratata de aceasta ca aici«
"un copil", nevorbindu-i despre preocupari1e &

ei §i manifestand doar un interes superficial constituie obiecl:\ul de b::z? KE'.lPLER
pentru viata fiieei sale. Pe de aWi parte, mama
a fost surpIinsa, dar nu total indispusa, afland (1968) incuraieaz:i s,~ ran:azeze §i sa
ca fiica ei dorea sa stabileasca 0 relatie baZala
joace roluri ~i scer:e traite ;11. copilarie. Mama
mai mult pe egalitate eu ea» (apud. M. Ni-
chols, R. Schwartz, 1991, p. 301). poate 11 solieitata pri:-j joeul de rol sa se com-

porte a~a cum 0 racea in copilarie, iar tatal sa

joace ,.dilema iiului sau", imaginandu-se pe·

sine in locullui, drept un baial de varsta aces-

tuia, sau el insu§i 1a acea varstiL
Prin aceasta tehnica se exploreaza blocajele

emotionale (rupimdu-sc dialogul familial §i lu-
crandu-se eu individul), se investigheaza

amintirile §i visele. Lui Kempler, lucrul indi-
vidual intrapsihic in prezenta familiei ji ocupa

206 Capitolul8

o foarte mare parte din §edin!a terapeutica §i din unei revitalizari a rela!iilor, a unor interactiuni
majoritatea §edin!elor. Ra!iunea acestui mod de mai autentice §i a unei comunicari de-blocate.
lucru este convingerea ca "problemele personale Reducand rezisten!ele emotionale, terapeuW
neincheiate, nerezolvate", impiedica intalnirea se focalizeaza mai curand pe valoarea de
autentica cu ceilal!i membri ai familiei. Se uti- schimbare a experientei §i mai putin a inte-
lizeaza de asemenea tehnica scaunului gol, pre- legerii.
luata din Gestalt-terapie. Astfel, cand un copil
vorbe§te despre bunicul sau, este pus in situa!ia Terapia prilejuie§te 0 experienta emotio-
de a i se adresa chiar lui, personificat, substituit nala §i de comunicare intensa, §i nu atat 0 acti-
de Un scaun gal aflat in fa!a clientului. AceasHi une intelectuala, de tip interpretativ. Schim-
tehnica este deosebit de utila pentru intensifi- barea produsa este evaluata prin efectul de ca-
carea experientelor emotionale prin "spargerea" talizare a expresiei emo!ionale in afara sesiuni-
amintirilor §i a reaqiilor refulate, prin focalizare lor terapeutice.
§iac!ionare. Aceasta tehnica "deschide" dialogul
blocat intre membrii familiei. Rapoartele autorilor asupra validitatii re-
zultatelor consemneaza efectele pozitive intra-
WHITAKER (1975) folose§te 0 tehnica a terapie, cum ar fi capacitatea unei familii de a
jocului de rol pe care 0 nume§te "psihologia avea contacte direete eu fiul schizofren, sau sa-
absurdului". Ea consta in accentuarea calitati- tisfactia familiei posttratament.
lor nerationale (nerezonabile) ale raspunsurilor
pacientului pana la limita absurdului. Rezultatele, in general, au fost greu de
obiectivat in eomportamentele schimbate ale
Exemplu: fiecarui membru, terapeutii eonsiderand ca nu
este neeesar ca fiecare sa se schimbe, cat mai
"Sotia: - Nu mai pot sta cu so!ul meu. ales sa se experimenteze stari emotionale
Terapeutul: - Atunci, de ce nu ai scapa de intense care sa deblocheze impasul functional
el sau ia-ti un amant!" al familiei in mod spontan. Un alt indicator de
Efectul poate fi ca§tigarea de catre pacient a succes se refera la satisfactia §i caracterul activ-
unei distante obiective prin participarea la creativ al terapeutilor pe parcursul terapiei, in
modul de distantare al terapeutului. Pericolul caz de insucces, ace§tia fiind plictisi!i §i nean-
este ins a ca pacientul sa se simta ranit sau "luat trenanti.
peste picior".
Desigur, una dintre contributiile majore ale
Evaluare. Ca §i liderii grupurilor de intalni- T.E,F. este de a nu inceta sa ne aminteasca
re, terapeutii experientiali de familie actionea-
za ca agenti provocatori ai unei con~tientizari intr-o lume dominata de gandirea sistemica, ca
emotion ale intense ~i ai unei expresivitati cres- durerile §i bucuriile individuale, atat de rar
cute, care ofera familiilor in' dificultate §ansa men!ionate, nu trebuie neglijate §i ca nu trebu~
ie sa pierdem din vedere "persoana" in sistem.

ni

PSIHOTERAPIA

,EXPERIENTIA DE GRUP

GESTALT-CR ATIV

E
~

Iolanda Mitrofan
Denisa Cristina Stoica

CUPRINS

1. Creativitate interpersonala §i terapie experienliala de grup ,, 109

1.1. Creativitate interpersonala §i proiectie 109
1.2. Experimentul ca intamplare creativa 11(I
1.3. Tipuri de terapii de grup "aici §i acum"
11-+
• Terapia de grup a Iui C. Rogers (Encounter Group)
e Modelul'intalnirii deschise a lui W. C. Schutz 114
• Grupul gestalt-terapeutic 116
• Psihodrama 117

1.4. Conflict §i creatiyitate interpersonali'i 'in terapia gestalt-creati\2l . , .. , . , 210
1.5. Relatia terapeut-client §i creatiyitatea interpersonala
1.6. Grupul experiential de tip gestalt creatiy (de la clasie ]a modem) 222
223
2. Instrumente de proyocare §i cre§lere a creatiyiti'itii interpersonale 'in
grupul experiential de tip gestalt - sugestii'metodologiee 226

2.1. Luerul eu metafora §i fantezia 228
2.2. Lucrul eu visul.
228
2.3. Mi§carea ca provo care §i cxprcsie (luerul eu corpul) 239
2.4. Rezultatele unar experiente romane§ti -- Terapia prin metafora corporalil 243
247
2.4.1. Studiu de caz 247
2.4.2. Metafam corpora1.1, sirua!ii §i seenarii metafotiee in formarea
249
terapeutilor (1. Mitrofan §i grupul SPERl

208 Capitolul 9

2.5. Metoda improvizatiei colective - sunetul ca instrument de provocare 254
2.6. Metafora §i fantezia de grup - un scenariu transformativ colectiv
255
"Haos §i Big Bang"
3. Efectele aplidlrii unor metode §i tehnici experientiale de grup in 259

terapia §i optimizarea comportamentului (interpersonal) 260

3.1. Exercitii suport 260
260
• Nume noi - Prima impresie 261
• Plimbarea oarbil - Moara 263
• Perceptia propriului spatiu 266
• Grupul Statuar
• Lucrul pe diade 269

3.2. Evaluarea efectelor resimtite de catre membrii grupurilor 269
experientiale 270
271
• Efecte asupra membrilor.
• Efecte asupra grupului in ansamblu
4. Dincolo de concluzii Terapia experientialil de grup ca provocare la cre§tere

Psihoterapia .experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare Is "cre~tere"- 209

1. Creativitate intpersonaHi ~i Rogers face parte din aceasta categorie.
Terapeutul rogersian este vazut de unii autori
terapie experientiaHi de grup
ca 0 figura materna care asigura suport, da

"A crea fnseamna a da la ivealii" contur, stimuleaza coeziunea. In alte tipuri de
experimente dominant este aspectul provocativ

M. Buher al interaqiunii esentiale. Acest aspect se refera
tocmai la activarea acelor dimensiuni ale per-

Psihoterapia experientiala de grup ofera soanei, a caror experimentare poate duce la
§ansa unei experiente care poate fi similara transformare. Experimentul de tip Gestalt face
unui drum initiatic. Acest tip de activitate tera- parte din aceasta categorie de experimente.

peuticil este, pana la urma, 0 aventura creativa . Experimentele de acest tip "incep cu un sim-
plu joc §i se deplaseaza catre revelatia de sine"
care poate schimba vieti (J. Zinker).
Psihoterapia experien!iala de grup ofera (Zinker, 1977, pag. 18). Terapeutul poate
§ansa autodescoperirii, ofera §ansa autocreatiei folosi ca instrumente de provocare metafora,
prin inUilnirea cu celalalt. Ce poate insemna visul, fantezia ghidata, jocul de rol, pove§tile.
intiilnirea cu celalalt? lntalnirea cu celalaIt Acestea sunt "vehicule" cu ajutorul carora se

poate insemna provocare la cre§tere, provo- poate avea acces la fenomenologia interioara a
care la autocreatie, poate insemna provocare la clientului. 0 simpla translatie a metaforei
autodescoperire. Partenerul se impline§te prin clientului intr-o experienta nOlia §i concreta
intalnire (M. Buber). poate provoca autodescoperirea. Grupul pre-
supune nevoia de contact §i in nevoia de con-
Intalnirea intre doi sau mai multi oameni tact se manifesta nevoia elementara de a crea.
poate da la ivealil, poate crea, la fiecare dintre
ace§ti oameni, dimensiuni nebanuite, dimensi- La experiment participa tot grupul. "Grupul
uni pe care ei Ie pot accepta §i Ie pot integra sau devine 0 comunitate creativa in care creativi-
pe care Ie pot proiecta. Manifestarea acestor
dimensiuni nebanuite poate insemna inceputul tatea este emisa ca §i radioactivitatea", cum
autocreatiei, inceputul autodescoperirii. Grice spune Maslow. "Experimentul se hrane§te din
interaqiune intre terapeut §i membrii grupului creativitatea intregului grup". Creativitatea §i
sau orice interaqiune intre membrii grupului psihoterapia sunt interconectate la un nivel
este 0 posibila interactiune esentiala, interacti- fundamental: transformare, metamorfozii.
schimbare.

une care te poate "crea" femeie, barbat, bufon 1.1. Creativitate interpersonala §i proieqie
sau credincios. Pentru a da la iveala barbatul
Instrumentele de provo care dau la i\eals.
din el, un membru al grupului are nevoie de 0 continuturi §idimensiuni ce tin de fenomenologia
astfel de interactiune esentiala. Experimentul interioara a individului. Atunci cane. indi\i.:i1..:nle:
constituie piatra unghiulara a terapiei expe-
rientiale de grup (Zinker). Spre deosebire de recunoa§te aceste conlinumri ~i jimensijE~. C2.
exercitiu care este pregatit de terapeut inainte fiind proprii, se l:ntampla proiec;;a ... Suict
de §edinta de grup, experimentul rasare dintr-o vorbind 0 proieqie nu se face nxiodata. ea se
situalie de grup la un moment dat. «Poate daca mtampla, ea este, pur §i simplu acolo. in ooscuri-
a§ spune ca acum nu este deeat un punet, tatea unui lucru exteno, mie. regasesc tara a 0
punctul zero, acesta este nimic §i acesta este recunoa§te ca atare, plOpria-mi bme interioara
"acum". In momentul in care am simtit ca sau psihicii.,. (lungl Proieqia poate fi patologica
experimentez ceva §i vorbesc despre acest ceva, sau creatoare. Posibilitatea de a capMa control
acest ceva deja a trecut. Acesta este "acum"». asupra propriilor proieqii este data de terapia ex-

A§a incepe un experiment §i el reprezinta posi- perienliala de grup. Deosebirea mtre proiectiile
bilitatea unor interactiuni esentiale, posibili- creatoare §icele patologice este aceea ca "proiec-

tatea cre§terii interpersonale. Exista expe- tiile creatoare implica un dialog eu sinele, dialog
rimente in care este dominant aspectul suportiv al carui rezultat poate fi un concept, 0 pictura, 0

al interactiunii esentiale. Experimentul de tip sculptura sau un comportament." (Zinker)

210 Capitolul9

Proiectiile creatoare implica dialogul indi- 1.2. Experimentul ca intamplare creativa

vid-mediu. Proieqii creatoare au avut toti Experimentul este 0 intamplare creati'
marii creatori. In procesul creativ terapeutic 0
(Zinker) Q~re contine posibilitatea unor inter-
pfoi@,*@ PQat@ d@v~ni ef~!ltiv~, Zink@f d@~eri~
llctiuni @~@nti!ll~Dl. upa eum !lm mai m@ntion~t
trei PIli: mtti intii elilmtul Vii invattt ~a=~i @xt~Ulexpl\lfim~mtl\l in b1!lf@pfedom!nil !l~pl\letul

atrlbu!~ e~@a e~ tttf!bu!~ d@{apt, lumU ~xt~rl{)a= ~up{)rtiv al int@flleUunii @~@nUal@(l.?xp@rlm@nt
f~, tn 1m: de !lC~e!l ee tm! pfOvo!lell () mafe
tip Rt'li\lf~) §i @xp@r1m@nt@ tn e!tf@ pfC?t:!.()minl\(
ti}&ffl& i}!\ti} ~Sfl?8ivit&tl?& lumH", l?1 Viii.tftvlittlil. ~& aspectul provocativ al interactiunii esentiale
spuna: "Ceea ce ma sperie foarte tare este pro- (experiment tip Gestalt). Ne yom opri asupra
pria mea agresivitate". In pasul al doilea clien- experimentului de tip Gestalt deoarece aspec-
tul va initia un dialog intre "agresivitatea" sa §i tul provocativ al interaqiunii esentiale este
"bHindetea" sa. In acest mod va reu§i sa-§i foarte important pentru cre§terea creativitatii
integreze aceste polaritati. In final, c1ientuli§i interpersonale.
va transforma conflictul intr-un produs con-
cret. El va scrie 0 piesa sau va intalni 0 politica "Caracteristica unica a terapiei Gestalt
sau va picta un tablou, toate acestea avand ele- constl:i1n centrarea sa pe modificarea compor-
mentul agresivitate, element pe care 11va cerc- tamentului persoanei in situatia terapeutica, la
un moment dat. Aceasta modificare sistemat-

eta, 11va intelege §i caruia va incerca sa-i faca ica de comportament, atunci cand se inte-
fata. Inproiectulcreativ, i§i folose§te conflictul meiaza pe experienta c1ientului se nume§te
pentru autocreatie §i autodescoperire. £1 se experiment." (Zinker, 1978, pag. 123). In
autodescopera cu ajutorul proiectiei. cadrul experimentului "a vorbi" se transforma
in "a face". Membrii grupului sunt provocati la
Atunci cand proiectiile care se opun inte- "a face". Cu ajutorul instrumentelor provoca-
grarii se transfera asupra terapeutului este yorba

despre tra~ier. Transferul este considerat un tive (vis, metafora, joe de rol, fantezie) se pot
"factor creativ esential §i in acela§i timp 0 stare dezvolta experimente care vizeaza toate sferele
provizorie care de§i contine promisiunea unei umanului. Ceea ce au in comun aceste experi-

posibilitati de vindecare nu reprezinHlin nici un mente este posibilitatea scoaterii la iveala a
caz vindecarea in sine". Transferul este imp9r- .•,ceva" interior §i exprimarea acestui "ceva".
tant din punct de vedere terapeutic insa nu este Acest "ceva" poate fi exprimat prin mi§carea
indispensabil vindedlrii. In unele situatii poate unor paTti ale corpului, prin dans, prin cantec,
constitui chiar 0 piedica in calea vindecarii prin sarituri, prin schimbarea vocii, prin jocul

(Jung).Ca §i celelalte tipuri de proiectii §itrans- cu perne.

ferul poate deveni creativ. Fiecare dimensiune Intalnirea cu celalalt in cadrul experimen-

proiectata poate fi integrata. Mijlocul integrarii tului J:mi activeaza acel "ceva" interior §i ma
este identificarea eu fiecare din aceste dimensi- "obliga" sa-l exprim. Experimentul 11provoaca

uni. Individul va descoperi ca energia pe care 0 pe individ sa se autoexploreze §i fiind yorba

a§teapta de la terapeut §i de la lume exista, de despre terapie de grup putem spune ca experi-

fapt, 1n el insu§i. Rezolvarea eonflictului legat mentul it provoaca pe individ sa se exploreze prin

de transfer, intr-un mod ereativ, este un mijloc intilnirea cu celalalt. Ofera astfel posibilitatea

prin care individul poate invata sa-§i actualize- autocreatiei. Orice dimensiune neexplorata a

ze potentialul. In relatia de transfer nu este c1ientului se poate manifesta "aici §i acum".

afeetat numai c1ientul ci §i terapeutul. Zinker Experimentul se poate dezvolta pornindu-

aeeentueaza rolul pe care 11are terapeutul in se de la experienta unui membru al grupului.

relatia terapeut-c1ient. In relatia terapeut-c1ient VisuI sau fantezia unui membru al grupului este

este, insa, yorba despre 0 legatura §i 0 com- de ajuns pentru dezvoltarea unui experiment.

binatie care il afecteaza pe terapeut. "Atunci Iara§i, un conflict intre membrli grupului poate

cand se combina doua corpuri chimice, ambe1e determina aparitia unui experiment. Situatii

sunt alterate. Acela§i lucru se intampla §i in din viata de zi cu zi pot insemna puncte de

cazu1.transferului." (Jung, 1996, 133) pIe care pentru dezvoltarea unui experiment,

Psihoterapia experienliaia de grup gestalt-creativ -0 provocare la "crei?tere" - 211

probleme familiale, probleme privind educa~ia, lntregul grup este provocat sa panicipe la
co§maruri, situatii conflictuale nerezolvate. experiment. "Se creeaza 0 drama intr-un anu-
Situatiile pot fi inventate. lmaginatia grupului mit spatiu §i timp, 0 drama care adesea Ie
e foarte bogata 'in acest sens. "Energia grupului schimba vietile." (Zinker, idem pag. 127).
nu circula doar intre terapeut §i membrii Visul comunicat de acest membru al grupului
grupului. Exista variate combinatii §i permu- ia viata in cadrul experimentului. Cu ajutorul
tatii 'intre oameni." (Zinker, op. cit., pag. 169), grupului visuI sau poate fi "pus ill scena".
Exista tot atiitea posibile interactiuni esentiale. Elementele visului sau pot fi interpretate de el
Experimentul implica §i explorarea de sine a §i de difetiti membri ai grupului. Membrii
terapeutului. El se poate gasi 'in situatia sa-§i grupului i§i pot alege roluri care sunt relevante
schimbe comportamentul sau obi§nuit. El nu pentru viata lor. Cineva i§i poate alege rolul
este intotdeauna eel care inventeaza experi- unei marne dominatoare, altcineva i§i poate
mentul. El creeaza atmosfera necesara "emi- a1ege sa joace rolul unei case goale sau ralul
terii" creativitatii grupului. Folosindu -se de unui gandac. Prin interventiile lui, terapeutul
instrumentele provocative terapeutul da tonul u§ureaza "punerea in scena" a dramei. Astfel,
improvizatiei care poate duce la transformare. poate "rasari" un experiment. Se poate spune
De exemplu, folosindu-se de metafora poate cii el rasare pur §i simplu: "S-a intamplat a§a,
provoca interaqiuni, in cadrul grupului, care deodata". Lucrurile nu stau chiar a§a. Procesul
sa transforme grupul, care sa-1 orienteze intr-o de dezvoltare a unui experiment este foarte
noua directie. complex §i este diferit de descris. ExisUi 10
stadii de dezvoltare a experimentului (Zinker,
Metafora este 0 modalitate de a pune ala- pag. 128):
turi elemente care, de obicei, nu se "impaca".
"Cheia consta 'in alegerea unei metafore sau - identificarea de catre terapeut a bazei pe care
imagini care este atat de noua incat siH pro- se va dezvo1ta experimentul;
voace pe oameni la explorare §i nu atat de noua
'incat oamenii sa nu fie capabili, sa se poata - negocierea consensului 'intre terapeut §i
identifica cu ea." (idem, op. cit., pag. 170) client;
Scopurile experimentarii creative (Zinker, pag.
126)sunt: - gradarea;
- largirea repertoriului de comportament a1 - aducerea 1a suprafata a capacitatii de cOIl§ti-

clientului; entizare a clientului;
- crearea conditiilor care sa permita autocrea- - localizarea energiei clientului:

lia, stimularea 'invatarii experientiale §i con- - concentrarea energiei clientu1t:i ca:re eel'. 01-
turarea unei noi concePtii de sine;
- rezolvarea conflictelor §i integrarea polari- tarea unei teme;
tatilor; - generarea auto-suponu1ui (5e ];'-5UpCr:i aLlt
- integrarea 'intelegerii cu expresia matorie;
- con§tientizarea polaritatilor; pentru client cat §i pentru terapeut;
- reintegrarea introiectiilor; - alegerea unui experimem par::cu1ar:
- gasirea circumstante10r 'in care persoana se - interpretarea experimentului (,.trairea");
paate simti puternica, competenta §i increza- - insight §i completare.
toare in sine §i poate action a ca atare.
1. Identi:licarea, de catre terapeut, a bazei
• Evolutia unui experiment pe care se ya face experimentul

Un membru a1 grupului comunica grupului Acest stadiu se refera la identificarea "mode-
un vis sau 0 fantasma. Comunicarea acestui vis 1uluidespre iume" al clientu1ui (Gordon, pag. 10).
Fiecare tlinla umana are propriul sau model despre
activeaza 'in fiecare membru al grupu!ui §i 'in lume, model "intemeiat pe 0 combinatie intre fac-
terapeut diferite dimensiuni ascunse sau fami- tom genetici §i experientii" (Gordon, 1978, pag.
liare. Provocarea a fast mcuta. 10). "Modelul include toate experientele, toate
generalizarile corelate cu aceste experiente §itoate
regulile care guverneaza aplicarea acestor genera-
lizari" (Gordon, idem, op. cit.).

212 Capitolul9

Clientul i§i va prezenta situatia in temeiul Atunci dind experimentul 11 solicita pe
propriului Iui set de metafore. Daca terapeutul client peste nivelul sau de funqionare, com-
nu identifica acest set de metafore exista riscul plexitatea experimentului va fi scazuta (grading
down).
confuziei §i neintelegerii. "Metafora este un
mod de a vorbi despre experienta" (Gordon, 4. Cml§tientizarea
ibidem, pag. 9) §l fiecare om are propria lui
metafora. Senzatii1e c1ientului §i con§tientizarea J:m-
preuna eu observatiile terapeutului reprezinta
Identificarea metaforei c1ientului este esen- "blocurile de baza pentru constructia experi-
mentului" (Zinker, ibidem, pag. 137).
tiala pentru stabi1irea contactului client-te-
rapeut. Zinker recomanda ca, la inceputul 5. Localizarea energiei
terapiei, c1ientul sa fie lasat sa vorbeasca tara a-I
intrerupe prea des. Numai a§a se poate Identi- Relatia intre energie §i personalitate este
fica metafora c1ientului. Persoana este incura- faarte c1ar reflectata in individul depresiv
(Lowen, 1975, pag. 47). Individul depresiv este
jata sa comunice spontan "aici §i acum". Astfel "depresat energetic". Prezenta energiei poate
se va decanta "tema" c1ientului, tema care se fi reflectata de mi§care, de nivelul respiraliei,
va dezvolta intr-un experiment. de culoarea fetei, pozilia corpului §i postura.

2. Negocierea consensului terapeut-client 6. Concentrarea energiei

Procesul de negociere eu c1ientul, in ceea Dupa ce energia a fast localizata, ea va fi
ce prive§te dezvoltarea experimentului, se orientata in zona in care se poate dezvolta un
nume§te consens" (Zinker, idem op. cit. pag. experiment. Orientarea energiei intr-un lac
131). Pentru unii terapeuti consensul reprezin- sau altul depinde de cursul experimentului.
ta elementul de baza al muncii lor. Ei au
nevoie de un acord sau un mini-contract in 7. Pregatirea auto-suportului

virtute a caruia c1ientul se angajeaza sa execute Clientul trebuie invatat sa-§i sprijine pro-
o anum ita sarcina. in momentele eritice ale pria activitate. Pozitia corpului, respiratia tre-
buie modificate in functie de activitatea pe
experimentului terapeutul ii spune clar clien- care 0 are de indeplinit clientul. Trebuie create
tului ca poate fi de acord sau nu in a incerca 0 condilii1e atat in mediul exterior, cat §i in corp,
sarcina noua. Maniera in care se contureaza necesare auto-suportului.

consensul este dependenta de stilul personal al 8. Dezvoltarea temei
terapeutului. Daca terapeutul a reu§it sa rea-
lizeze cu clientul un contact real, nu mai este "T ema este legata de continutul §edintei
necesara intarirea verbala a acordului cu cHen- terapeutice" (Zinker, ibidem, pag. 140),
Instrumentele de provo care dau la iveala,
tul. Terapeutul il "aude" pe client §i clientul il activeaza 0 mare bogalie interioara a clientu-
"aude" pe terapeut. Consensul rezulta in acest lui. Este un moment in care fiecare eontinut,
caz din situatia terapeutica la un moment dat. fiecare dimensiune activata de 0 metafora, de
Clientul este pregatit de terapeut sa-§i exprime exemplu, i§i are propriul sunet §i fiecare
nevoile §i ceea ce traie§te din moment in incearca sa se auda eel mai tare. E un moment
moment. de confuzie pentru client. Din aceasta dinami-
ca a dimensiunilor se va contura, insa, tema.
3. Gradarea
,,~ Daca ai fi 0 muzicii, ce muzicii ai ti?
Gradarea se refera la ajutorul care trebuie a- ,,- Nu §tiu,"
cordat clientului pentru a participa la experi- ,,- Nu §tii?"
ment la nivelul la care e gata sa participe la ,,- Nu §tiu"
§edinta de terapie (Zinker, ibidem, pag. 132). ,,- Nu §tii sau nu vrei sa §tii?"
Atunci cand experimentul 11solicita pe client ,,- Nu vreau sa §tiu."
sub nive1ullui de functionare (experimentul nu
este destul de provocativ pentm client), com-
plexitatea experimentului va fi crescuta de te-
rapeut (grading up).

Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 213

,,- Nu yrei sa §tii...!!". Un alt experiment ar putea implica un dia- ~i
log intre forte neeunoseute din interiorul clien- I
,,- Nu." tului.

,,= Po~i sihui spui eum €l,rata €l,eest «nu ,,= Atunci cand e§ti in apropierea haosului

vreau»?" cum te sirnti?"

,,= Nu prea vad," ,,- E fa$Clmmt."
,,= Are mims, are euloan~, are forma?"
,,- E fascinant. Ce Inseamna pentru tine
,,- Nu are forma fUndea aItfel ar fi un CQrp. faseinant?"
Dar are euloare".
,,- E pur §i simplu faseinant. Nu 11 simt
,,- Ce euloare are?"
,,- E negru. E haos." IInici auditiv, nici vizua1. simt §i aHit."

lata 0 posibiHi tema a experimentului. ,,- Poli ini1ia un dialog eu acest haos?"
Haosul, nimieul, neeunoseutu1. Aeeasta tema ,,- Nu 130 persoana. Sunt multe persoane
poate fi abordata la diferite nivele de eomple- in 131."
xitate. Poate fi yorba de necunoscutul din
" Ineepe un dialog eu una din aratarile
interiorul c1ientului, poate fi yorba despre ne- care sunt in 131."
cunoscutul din exteriorul clientului, poate fi
yorba despre neeunoseut in general, poate fi Acesta poate fi inceputul unui alt experi-
yorba despre 0 stare conereta a c1ientului, situ- ment.
a1ie care nu are sens pentru client.
10. Experimentul propriu-zis
o tema poate fi dominanta, la un moment
,,- E§ti in fata haosului. Poti initia un dia-
dat, in §edinla de terapie, ins a ea nu este izo- log eu el?"
lata, ei este interrela1ionata eu alte teme care
sunt posibile teme dominante. Zinker spune, ,,- Sunt in fala haosului. Se aude 0 muziea
in aeest sens, "temele se prezinta in diferite dodeeafonica §i uneori un cor greeese. Haosul
unita1i sau marimi." apare ea 0 palnie eu gura intoarsa spre mine.
Se rote§te aeeasta palnie §iin rotire apar §i ni§te
Aceasta dinamica a temelor ofera bogalia dungi gri-albastrui. Vad mi§carea."
experienliala a unui experiment.
,,- Vezi mi§earea?" "Palnia se rote§te dar
9. Alegerea experimentului nu ma aspira. E ca un vartej negru. Muzica se
aude in eontinuare."
,,- Unde te situezi in raport ell aeest
haos?" ,,- Ce ili vine sa faci acum?"
,,- Aeum nu se mai mi§ca nimic. E negru
,,- Uneori ma situez in interior, alteori in peste tot. E rece."
exterior. " ,,- Incearca sa dialoghezi eu haosul."
,,- De ce ma sperii?" (transpunere in joe
,,- Cum 13dind e§ti in interiorul haosului?" de rol)
,,- E foarte interesant". ,,- Eu nu te sperii. A§a sunt eu."
,,- Cum e? Ce inseamna interesant?" ,,- E§ti reee §i infrieo§ator."
,,- E ca 0 furtuna in creier." ,,- Cunoa§te-ma §i ai sa vezi ea nu 13a§a."
"Fii furtuna din creier." ,,- Cum a§ putea sa te cunosc. Nu vad cum
a§ putea sa te eunosc?"
Aeesta este ineeputul unui po sibil experi- ,,- Vino. Patrunde in mine. Vino."
ment cu tema haos, nimic, necunoseut. Clien- "Sar in haos. Sunt luat pe sus ea de un vant.
tul se rote§te, da din maini. Mi§carile lui dega- Ma rostogolesc. Ma rotesc. Apare 0 nuanla
ja putere. cenu§ie-albastruie. "
,,- 0 nuan1a cenu§ie-albastruie?"
,,- Cum 13furtuna ta?" ,,- Se aude din cand in cando «Sunt aici,
,,- Puternica, agresiva, haotiea". sunt aici!». Eu plutesc. Acum 13albastru. E lini-
,,- Ce simli in raport eu aeeasta furtuna?" §te. E armonie."
,,- Aeeasta furtuna sunt eu". ,,- Cum te simti acum?"
,,- A§adar, cum e§ti tu?"
,,- Puternic, agresiv, haotic".

214 Capitolul9

,,- Excelent. Pentru 0 viziune corecta asupra acestui tip
,,- Ce 'iti vine sa faci?" de terapie, este important sa reamintim despre
"Deocamdata 0 sa mai plutesc putin." aceste radacini existentialiste. Termenul "exis-
tenia", literal, Inseamna "a rasari". "A nlsari"
In acest experiment clientul a suferit 0 eonstituie preocuparea de baza a existentiali§-
transformare. El a ajuns sa sufere aceasta trans- tilor. Cum sa deserii omul rasarind, devenind
formare 'in interiorul haosului §i viziunea lui in plinatatea lui? Terapia existentialista este
despre haos, despre nimic, despre sine Ie necu- asociata cu nume1e lui Binswanger. Combi-
noscut s-a schimbat deodata cu transformarea nand psihanaliza cu fenomenologia, 'in special
a lui Husserl, Binswanger a realizat importanta
lui. De la 0 stare de teama, de frica, stare 'in- lui "a fi in lume". Analiza existential a inseam-
sotita de senzatii neplacute ("E rece.", "E na analiza lui "a fi aici". Multe dintre tehnicile
negru.") el a trecut la 0 stare de bine, chiar'in folosite in analiza existentiala sunt psi-
interiorul haosului. hanalitice. Diferenta esentiala, 'insa, intre acest
tip de terapie §i terapiile psihodinamice este
Zinker recomanda ca niciodata sa nu fii faptul ea viata pacientului este vazuta ca
modalitatea lui de a fi in lume. Nu este folosita
sigur, ca terapeut. Clientul a 'invatat dintr-un
experiment ceea ce tu ai 'invatat. De aceea, este nici 0 teorie pentru a intelege viata pacientului.
bine el sa fie 'intrebat despre ceea ce a 'invatat. Fiecare individ este unic §i are 0 uniea istorie
Multe, din ceea ce a 'invatat clientul sunt foarte de viata, istorie care joaca un rol foarte impor-
dificil de exprimat in cuvinte. Pe de alta parte tant in viata lui prezenta. A§adar, abordarea
insight-ul poate aparea dupa doua zile. existentiala folose§te multe din tehnicile psi-
Clientul "a ie§it la iveala" 'in timpul experi- hanalitice, insa, exista §i mari diferente in ce
mentului. Insa nu mereu integrarea se produce prive§te raportarea la vise, relatia cu clientul,
instantaneu. Ritmul de integrare este diferit la transferul. Dupa Zinker, ea nu acopera totali-
fiecare om. tatea relatiilor "aici §i acum" din situatia ter-
apeutica. "Terapeutii existentiali§ti vorbesc
Modul 'in care protagonistul 'i§i rezolva un mult §i fac putin", comenteaza Zinker (pag.
conflict po ate deveni semnificativ pentru acei 87).Cea mai pura forma de terapie "aici §i
membri ai grupului care se confrunta cu acela§i acum" este terapia rogersiana. Printre terapiile
existential-experientialiste, terapia dezvoltata
tip de conflict. Metafora haosului poate da la de Rogers a avut cel mai mare impact.
iveala' §i la alti membri ai grupului, teama de
necunoscut, teama de nirnic, teama de haos. Ei • Terapia de grup a lui Rogers (Encounter
se pot confrunta cu acela§i tip de conflict ca §i Group)
protagonistul insa ritmul de integrare este
diferit. Orice interactiune de provocare este 0 Este 0 terapie non-directiva §i se mai
posibila interactiune esentiaHL nume§te terapie centrata pe client. Non-direc-
tivitatea §i eentrarea pe client sunt dimensiuni
In acest mod poate "rasari" un experiment. esentiale ale aeestui tip de terapie. Terapia este
"A dezvolta un experiment este ca §i cum ai dez- non-directiva fiindca terapeutul aecepta ceea
ce-i relateaza clientul neavand idei preconce-
volta 0 opera de am" (Zinker, op. cit., pag. 153). pute 'in raport cu el. Clientul sau grupul da
contur §edintei deterapie. Terapeutul roger-
1.3. Tipuri de terapii de grup ;,Aici ~iAcum" sian stimuleaza grupul 'intr-o maniera non-
directiva, in sensul dezvoltarii unei atmosfere
Atunci dind vorbe§te despre terapii "aici §i de incredere §i suportive. E1se mentine 'in pro-
acum", Zinker se refera la terapiile umaniste eesul terapeutic, se mentine 'in situatie, mai
existential-experientiale, terapii bazate initial degraba, deeM sa creeze, sa inventeze noi situ-
pe concepte psihanalitice §i pe modelul dina- atii de grup.
mic al omului. El nume§te aceste terapii, tera-
pii "aici §i acum" referindu-se la fenomenolo-
gia asociata acestor terapii. Terapiile "aici §i
acum", terapiile experientialiste sunt legate
insa de existentialism. Radacinile acestor tipuri
de terapie se gasesc, a§adar, in filosofia exis-
tentialista.

Psihoterapiaexperienliala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "crel?tere" - 215

Zinker vede grupul rogersian ca pe un cerc 4. In cadrul experimentului se contureaza 0
de indivizi care au putere egala iar terapeutul se DOUaimagine de sine, imagine pe care clientul
comporta ca unul dintre membrii grupului. o descopera. Mai intai experimenteaza 0 de-
zorganizare a imaginii de sine dupa care ur-
Terapeutul rogersian incearcil sa dea in- meaza reintegrarea. Noua imagine de sine ce
treaga putere grupului §i proceselor de grup. In rezulta ca efect al reintegrarii este construita pe
grup el se autodezvaluie §i nu se prezinta ca 0 propria experienta §i nu pe idei preconcepute,
sursa de putere. El crede in capacitate a clien- ale lui sau ale· altora.
tului de a se raporta la via~a sa in mod cons-
tructiv. 5. Clientul experilJlenteaza fiinta "nona" ill
aetiune. Fiinta "noua" este fiinta data la iveala
Centrarea pe client se refera la faptul ca te- in experimentul terepeutic. EI va observa ca
rapeutulincearca sa perceapa lumea a§a cum 0 actiunile lui se modificil pe masura ce iese la
vede clientul. Incearcarea de a avea acces la iveala "noua fiinta".

fenomenologia interioara a clientului se intiil- Aceste cinci teme reflecta foarte bine
ne§te §i in analiza existentiala.
efectele terapiei centrate pe client. Aceste
Tehnicile rogersiene au 0 baza fenomeno- efecte se refera in primul rand la cre§terea per-
logicil. Campul fenomenologic al individului sonala §i nu la adaptabilitatea sociala.
este foarte important. Terapeutul 11inva~a pe
client acceptarea de sine. Relatia pe care 0 pre- In experimentul de tip Rogers domina as-
supune terapia rogersiana este cel mai impor- pectul suportiv al interaqiunii esentiale, con-
tant factor pentru procesul schimbarii. ditiile auto-descoperirii fiind autenticitatea
(genuineness), acceptarea neconditionata (un-
Rogers descrie un model de schimbare gra- conditional positive regard) §i comprehensiu-
duata a clientului sub influen~a rela~iei terape- nea empatica (empatic understanding). "In
ut-client. In primul rand, clientulincepe sa-§i rela~iile mele cu ceilalti am descoperit ca nu
exprime sentimentelein mod liber §iincepe sa-si este de nici un folos sa fiu ceea ce nu sunt."
c1arifice obiectele acestor sentimente. In ~l
(Rogers, 1993, pag. 16)
doilea rand, clientulincepe sa sesizeze propria La acest lucru se refera Rogers atunci cand
lui incongruenta. ~i, in al treilea rand, con-
ceptul despre sine incepe sa fie restructurat, vorbe§te despre autenticitate. Terapeutul nu se
experientele §i sentimentele negate de client ascunde in spatele unei fatade profesionale, E:
fiind integrate. se prezinta in fata clientului a§a cum eSTeir~
acele momente. EI nu va pretinde ca §Tiean:.nc:
Rogers a stabilit §i dud teme de baza ale cand nu §tie, nu va pretinde ca e \'esel an:.nc:
cand este suparat. AceasUi congruen1a a ':er-
relatiei terapeutice, relatie foarte importanta apetului se bazeaza pe fapwl ca el §tie sa
pentru creativitatea interpersonala: asculte de el insu§i. ,.A.m descoperi: ca sum
mult mai eficient ca terapeut awnci cand
1. Clientul l§i exploreaza incongruentele. ascult de mine insumi §i cand pot tl eu insu-
Incearca sa inteleaga de ce intr-un anumit mi." (Rogers, idem, pag. 1-) Terapeuwl se
moment a simtit a§a §i de ce in alt moment a expune, ca §i clienwL la intreaga experienta
simtit altfel. Este foarte important ca el sa con- emotionala implicata de relatia lor. Elincearca
§tientizeze sentimente pe care a incercat sa Ie compasiune awnci cand clientul este intr-o
repnme. stare care necesita compasiune, teama cand
clientul reactioneaza violent fat a de consilier §i
2. Experimentarea sentimentelor de catre fata de a1tii.
client. Aceasta tema se refera la deblocarea
Autenticitatea terapeutului presupune un
emotionala. El poate experimenta emotiile in mare curaj §i 0 mare tenacitate. "Am descope-
cadrul situatiei terapeutice. rit ca e ceva extraordinar sa accepti 0 alta per-
soana.
3. Experimentarea de catre client a accep-
tarii neconditionate din parte a terapeutului. El
se simte in siguranta in dezvaluirea celor mai
slabe puncte ale sale. Scad defensele §i incepe
sa se valorizeze.

216 Capitolul9

Acest lucru nu este u§or." (Rogers, ibidem, Atmosfera de siguranta §i incredere facili-
pag. 20) Este foarte greu de comunicat. "Pot teaza dezvoltarea relatiei c1ient-terapeut.
permite unei persoane sa simta ostilitate fata de
mine? Ii pot accepta furia? Pot sa-i accept vi- Deorece terapia rogersiana e preocupata, in
ziunea depsre lume, diferita de viziunea mea? special, de realiH1tile fenomenologice ce tin de
Pot sa-i accept sentimentele pozitive fata de relalia terapeut-client, strategiile acestei terapii
mine §i faptul d vrea sa ma ia ca model?" nu implica tehnici ce presupun a face ceva.
(Rogers, ibidem, pag. 21) Toate aceste pro- Aspectul provocativ a1 acestei terapii este
bleme sunt implicate in acceptanta §i nu se foarte estompat. Nu exista tehnici sau instru-
intampHl u§or. "Am descoperit ca este de mare mente care sa determine un progres observabil
valoare sa-mi permit mie insumi alta per- dHre un scop. AHit clienlii cat §i terapeutul
soana." (Rogers, ibidem, pag. 18) Empatia este traiesc experimentul terapeutic "aid §i acum".
realizata de capacitate a terapeutului sa
patrunda interiorul clientului la eel mai adane • ModeM mtalnirii deschise al lui W. C.
nivel (Corey, 1988, pag. 75). "Am descoperit Schutz
ca ne putem imbogati dad ne deschidem
canalele pentm a ne eomunica sentimentele, Modelul lui Schutz este unul de tip En-
lumea lor privata." (Rogers, 1993, pag. 19) counter Group. Format ca lider de T -Grup,
"Intelegerea empatid inseamna contactul Schutz devine treptat unul dintre promotorii
permanent cu c1ientul pentru validarea per- modelului intalnirii (alaturi de C. Rogers). De
cePtiilor §i nu blocajulla auzul "continutului" asemenea, §i-a adus 0 contributie importanta
clientului." (Corey, op. cit., pag. 76) Simpla in delimitarea conceptului de creativitate §i in
acceptarea clientului, reformularea, maniera dezvoltarea metodologiei de grup.
non-directiva, clarificarea sentimentelor sunt
tehnici specifice terapiei rogersiene in grup, ca In 1967, Schutz pune conceptul de creativi-
§i in cazul celei individuale. tate in legatura cu funclionarea optima a per-
sonalitatii, adica ceea ce Rogers denumea prin
. Tehnici autoactualizare §i se traduce printr-un senti-
ment de bucurie. In lucrarea sa "Joy": "Ex-
Empatia, autenticitatea §i aeceptarea ne- panding human awareness" (1967), prezinta §i
conditionata a clientului, constituie elemente metodele specifice care permit manifestarea
asociate cu procesul creativ. Aceste elemente, acestui sentiment de bucurie.
manifestate de ciHre terapeut activeaza, dau la
iveala cele mai ascunse dimensiuni ale perso- Creativitatea nu e doar 0 manifestare a ca-
nalitatii clientului. Experimentarea sinceritatii,
acceptarii neconditionate, autenticitatii tera- pacitalilor unei persoane, ci implica patrunde-
peutului fata de aceste dimensiuni determina rea dincolo de aceste capacitali §i explorarea
acelea~i atitudini din parte a clientului fata de unor dimensiuni necunoscute. Esenliale pentru
propriile lui dimensiuni. Clientii vor experi- creativitate sunt urmatoarele aspecte: achizitia,
menta ei in§i§i acceptarea de sine. Maslow co- asocialia, expresivitatea, evaluarea §i perse-
releaza acceptarea de sine cu creativitatea verenla.
(1962, pag. 132). Iara§i, deschiderea catre ex-
perienta este asociata de Maslow cu stare a de Achizi!ia se refera 1a acumularea elemente-
creativitate (Maslow, idem, op. cit., pag. 133). lor experienliale. Este 0 deschidere spre noi
De altfel, una dintre "invataturile" lui Rogers experiente, 0 capacitate de a percepe mediul
este: "Cu cat sunt mai deschis fata de realitatile inconjurator §i de a cOl1§tientiza propriile ex-
mele interioare §i fata de ale altora, eu atat evit periente. Informalia §i experienta intemalizate
mai mult «lucrurile fixe.,>" (Rogers, ibidem, de individ constituie punctul de plecare in pro-
pag. 21) In terapia centrata pe client, foarte cesul creativ.
importanta este relatia terapeut -client.
Persoana deschisa spre experienta, capabilil
de simtire, acumuleaza mai multe elemente
experienlia1e decat persoana rigida, care nu
permite manifestarea propriilor sentimente.

Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creati\! - 0 pwvocare !~ "crel,itere" - 217

Asociapa este 0 aWi etapa a procesului crea- 1. nevoia de apartenenta sau de incluziune;
tiv, care se refera la combinatia in diferite mo- 2. nevoia de control;
dalitati a elementelor experientiale. Se poate 3. nevoia de afectiune.
vorbi de asocierea informatiilor, a senzatiilor
sau a emotiilor, toate acestea fiind foarte impor- Nevoia de apartenenta apare foarte devreme
tante in activitatea creativa. Esenta asociatiei in viata grupului. Este legata de procesul de
consta in realizarea de conexiuni intre elemen- formare a grupului (procesul de intrare in con-
tact). Aceasta nevoie poate fi foarte ridicata sau
te care nu sunt relationate in mod evident. foarte scazuta la unii oameni.

Expresivitatea. Schutz insistil asupra facto- Nevoia de control este urmatoarea nevoie
rilor care actioneaza la nivel con§tient sau in-
con§tient limiUind expresivitatea persoanei. care apare in dezvoltarea unui grup, odata ce
Considera ca existenta acestor inhibatii (edu- nevoia de apartenenta este satis:lacuta. Dupa ce
cationale, cuIturale, sociale etc.) impiedica grupul s-a constituit apare diferentierea 'intre
autorealizarea sa se intample. Un pas impor- membrii lui, diferiti membri adopta diferite
tant in dezvoltarea expresivitatii se face prin roluri §i, din momentul acesta, lupta pentru
crearea in cadrul grupurilor a unei atmosfere putere §i competitia devin probleme centrale in
de explorare reciproca a laturii expresive a grup.
personalitatii fiedirui membru al grupului.
Nevoia de afecfiune apare in ultima faza a
Evaluarea §i autoevaluarea. Comportamen- dezvolUirii unui grup. Ea implica formarea de
tul rezultat din asocierea unor elemente expe- legaturi emotionale. Daca in faza de incluzi-
rientiale trebuie sa aiba §i 0 altil caracteristica, une oamenii decid sa se intalneasca, iar in faza
in afara aceleia de a fi creativ, sa fie util. de control se incearca rezolvarea problemei
confrunHlrii, in faza de afeqiune se cristalizea-
Evaluarea implica 0 doza mare de subiecti- za legaturile afective pe baza carora se pot inte-
vism §i blocaje emotionale (mai ales in autoe- meia relatii de lunga durata.
valuare) Schutz propune tehnici specifice
pentru a cre§te capacitatea de evaluare §i ;II Grupul gestalt terapeutic
autoevaluare a membrilor unui grup.
"Gestalt terapia este 0 inUUnire existen1ia:a
Perseverenta. Ideile creative §i comporta-
mentul creativ nu sunt suficiente pentru 0 con- intre oameni." (Zinker, 1978, pag. 961. Permi-
tributie creativa reala. Aceasta presupune §i 0
atitudine de perseverenta; ideea creativa trebu- te persoanei sa se autodescopere. sa se autoc:-e-
ie maturizata, traita inainte de a fi exprimata.
Lipsa de perseverenta poate duce la pierderea eze prin inUHnirea cu ceUHalt.
unei idei creatoare valoroase. Cauzele pot fi
scaderea interesului, respingerea rutinei, pre- Dupa Zinker, Gestalt terapi" este UIi mic
siunea sociaHi, atitudinea fata de autoritate etc.
exemplu de integrare a cure:1te1or. beha\iorist §i
Pentru fiecare dintre aceste cinci aspecte
Schutz propune tehnici specifice, aplicabile in fenomenologic. Ea abordeaza li:Hana 1a
grupurile mici
diferite niveluri de funqionare. Dupa cum su-
**
gereaza §i numele. G esta't terapia se bazeaza pe
Referindu-se la experienta de grup, Schutz
apreciaza ca la baza formarii relatiilor interper- concepte din psitologia gestaltista. 0 int1uenta
sonale stau trei nevoi fundamentale:
esentiala asupra deZ\oltirii acestei terapii au

anlt mi~carea psihanalitica §i lucrarile lui Otto

Rank §iYVilhelmReich. Tennenul Gestalt nu se

poate caciucein imregime insa poate fi tradus

prin configura tie , intreg. Figura §i fundalul sunt

concepte1e p11ncipale ale teoriei gestaltiste. Fi-

gura se refera la tot ceea ce este in atentia indi-

vidului ill timp ce celelalte elemente, care nu

sunt in atentia sa constituie fundalul. Gestalt

terapia se bazeaza, in intelegerea clientului §i a

problemelor sale pe aceste doua concepte.

218 Capitolul9

Perls a folosit acest termen referindu-se la pentru situatii potential distructive sau "otravi-
toare" .
integrarea partilor intr-un intreg. Aceasta inte-
grare constituie 0 functie de baza a organismu- Zinker specifica: "Acestea sunt cateva din
lui uman. 0 alta functie a organismului este scopurile generale ale Gestalt terapiei." (op.
permanenta lupta pentru echilibru. Echilibrul cit. pag. 97) La baza terapiei gestaltiste stau
organismului este in mod continuu perturbat concepte ca:
de nevoi. Prin gratificarea acestor nevoi echili-
brul organismului se reface. Este yorba despre 1. orientare aici §i acum;
autoreglarea organica. Cre§terea implica 2. natura experientiaHi a terapiei;
aceasta autoreglare. Inchiderea unui gestalt 3. responsabilitate;
este urmata de aparitia altei nevoL Terapia 4. polaritatile;
gestaltista este fenomenologica, dupa cum am 5. contactul;
mai precizat.Organizarea lumii este definita de 6. figura-fundal.
realitatea subiectiva a propriilor perceptii ale
individului. Gestalt terapia este de asemenea 1. Experimentul gestaltist are dimensiunea
existentiaHL Ea este centrata pe ceea ce se "aici §i aeum". Elementele provocative in po-
inHimpla "aici §i acum" individului, este cen- sesia carbra se afla terapeutul dau la iveala di-
trata pe ceea ce individul gande§te, face §i mensiuni ale individului care se traduc prin
simte "aici §i acum", in grup. Terapia urma- postura, respiratie, gesturi, voce, expresie
re§te cre§terea responsabilitatii individului faciala. Clientului i se cere de catre terapeut,
pentru propriul comportament, sentimente, sa traduca verbal semnificatia existentiala a
ganduri, inclusiv cele de care individul nu este posturii "Cum te simti?", "Ce faci?". Tocmai
con§tient. Datorita acestor scopuri, terapeutii aceste intrebari confera experimentului di-
gestalti§ti evita cautarea cauzelor care se afla in mensiunea "aici §i acum".
spatele comportamentului, sentimentelor §i
gandurilor. Ei prefed experimentul ca mijloc 2. Natura experientiala a terapiei Sl; refera la
de provocare §i integrare a unor dimensiuni posibilitatea experimentarii zonei necunoscute
cunoscute sau necunoscute de client. dar §i cunoscute a personaliUltii clientului prin
"aducerea" in §edinta terapeutica (aici §i
Zinker stabile§te ca scopuri ale terapiei de acum) a unor situatii din viata de zi cu zi, de
grup creativ-gestaltiste: exemplu conflicte nerezolvate. Experimenta-
rea acestor dimensiuni poate insemna inte-
- deplasarea catre extensia con§tiintei de si- grarea lor.
ne a trupului, a sentimentelor, a mediului;
3. Responsabilitatea. Este yorba despre un
- atribuirea propriilor experiente, evitand concept de baza al gestalt terapiei. A capata
astfel proiectarea lor; control asupra propriilor proiectii in loc de a-i
invinovati pe altii pentru propriile sentimente,
- a invata sa concretizezi propriile nevoi §i ganduri, a raspunde, a decide, a alege. Toate
capatarea de deprinderi care sa permita satisfa- acestea inseamna responsabilitate. Responsa-
cerea propriilor nevoi Tara a-i viola pe ceilalti; bilitatea pentru propria viata este asociata cu
sanatatea.
- deplasarea catre un contact complet cu
propriile senzatii ( a invata sa miro§i, sa gu§ti, 4. Polaritatile. Activarea unor dimensiuni
sa atingi, sa vezi, a te bucura de to ate aspectele necunoscute ale personalitatii clientului poate
care tin de personalitatea ta; genera conflicte intrapersonale §i conflicte in-
terpersonale. Ganduri, trasaturi, valori, actiuni
- experimentarea propriei puteri §i a capaci- pot reprezenta polaritatile care sunt in conflict.
tatii de autosuport in loc de manipularea medi- Integrarea acestor polaritati este primul scop
ului; terapeutic. Con§tientizarea acestor polaritati,
con§tientizarea acestor aspecte care ii apartin
- a invata sa-ti asumi responsabilitatea pen- implica §i 0 dinamica fundal-imagine.
tru propriile actiuni §i raspunderi;

- a invata sa te simti confortabilin raport cu
fantezia vietii §i expresia ei;

- dezvoltarea senzitivitatii in raport eu medi-
ul in acela§i timp eu dezvoltarea unei "armuri"

Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creati\f - 0 provDc<!re la "l;;relJitere" - c,>,,<;'7;"f

Referindu-se la con§tientizarea §iintegrarea Conditii Decesare cre~terii ~i creathita:t',
polaritatilor terapeutii gestalti§ti vorbesc de interpersonale
topdog (ceea ce Freud a numit superego) §i
underdog. "Topdog este autoritar §i drept; el Posibilitatea creativiUitii interpersonale se
este cel care §tie cel mai bine. EI este uneori manifesta in contact. Teama de contact, teama
bun dar intotdeauna este drept. Topdog este un de implicatiile contactului ii determina pe unjj
terorist, ellucreaza Cll "trebuie" " sau cu "nu oameni sa intrerupa contactul mai degrab~l
trebuie". Topdog manipuleaza cu amenintarea dedit sa-l initieze §i sa-l mentina. Ei nu au in-
catastrofelor. "Daca nu, nu vei fi iubit, nu vei vatat sa faca fata, in mod creativ, contactuluL
merge in rai, vei muri." (Peds, op. cit., pag. Asemenea oameni dezvolta astfel un stil de
19) "Underdog manipuleaza fiind defensiv, face contacte care limiteaza contactul la ceea
jucand rolul neajutaratului. El nu are putere. ce este familiar. Acest sti! de a face contacte U~
Underdog este Mickey Mouse. Topdog este
Super Mouse. "Voi face tot posibilul", "Am miteaza cre~terea §i creativitatea interperSollllUL
intentii [oarte bune." (Peds, idem, pag.19 ) Terapeutul poate provoca, in cadrul §edintei
terapeutice, contacte care permit cre§terea §i
5. Contactul. Contactul este modul de creativitatea interpersonaHL Problema este C2
aceste contacte sa nu-l suprasolicite pe client
schimbare a celuilalt §i a modului in care el Terapeutul trebuie sa alba grija ca cllentul sa fie
experimenteaza lumea. Contactul se relizeaza solicitat in anumite limite. Polster (1985)
prin intermediul a §apte modalitati de contact: descrie trei faze prin care terapeutul poate
a privi, a asculta, a atinge, mi§care, miros §i sa solicite clientul in limitele lui:
gust (Polster & Polster, 1973, pag. 129-138).
"Primele cinci modalitati de contact sunt indi- 1. Descoperirea. Aceasta faza presupunc
catori in cadrul §edintei terapeutice a stilului aducerea une! probleme in prim plan §i con§tj~
clientului de a face contacte. Persoana poate fi entizarea ei de catre client.
invatata in timpul terapiei sa foloseasca aceste
modalitati de contact §i sa foloseasca efectele 2. Acomodarea. Se refera la adaptarea 12
contactului. De exemplu, unii oameni incear- descoperire.
ca dificultati in a asimila experienta vizuali:l; ei
pot evita privirea sau pot privi aiurea. Cu aju- 3. Asimilarea. Se refera la integrarea a cee,
torul unor strategii terapeutice aceasta per- ce a fast descoperit. Creativitatea interperso~
saana poate fi ajutata sa-§i asimileze experienta nala presupune "a da la iveala" prin imerac;i
vizuala (Polster & Polster, 1973, pag. 137- unea de provo care intre memtr:i gn:pului
138). presupune experimentarea dimensi,uuor re\e .
late in situatia terapeutica §i preS.lpune intt·
6. Figura-fundal. Acest concept poate fi grarea. Experimentul de tip gestalt este predo
inteles in corelatie cu dinamica perceptiei. Cel minant provocativ, Cu aiutorul instrumentelor
care percepe i§i structureaza perceptiile intr-o de provocare sunt acti\ate diferite dimensiuni
ale c1ientului. dimensiuni care se traduc prin
figuri:lcare se va deta§a din fundal." 0 caracte- diferite componamente experimentate in situ~
atia terapeutica, Activitatea clientului de ex-
ristica a acestei figuri este completitudinea, in- perimentare a unor compOltamente este inso-
chide rea (closure). Exista §i in situatiile sociale 1ita de suportu1 fumizat de cadml terapeutic,
o astfel de tendinta catre completitudine. Une- Cea mal mare contributie a t;;;;J~aJliei gestaltiste
ori exista interpuneri pe drumul catre com- este natura sa experientialit Este treeut aecen··
pletitudine. Situatia este neterminata. Ea va tul de pe a vorbi despre un contliet, 0 problema,
trece in fundal (background) de unde va con- pe experimentarea semnifieatiei existentiale a
tinua sa influenteze comportamentul prezent acestora." (Corey, idem p. 107)
al persoanei. Este yorba despre 0 treaba neter-
minata (Passons, 1975, pag. 18-19) (c. 98). o aWl. eontributie a gestalt terapiei este

luerul eu vise1e. "In Gestalt terapie noi Ill'

interpretam visele.

220 Capitolul9

Noi facem ceva mult mai interesant. In loc Dupa Moreno psihodrama consta in elabo-

de a analiza visele, noi Ie aducem la viata. rarea unui sistem de metode ce permite medi-

MijlQQUI d~ a Ie readuc~ Ia via~a este a III tril.i ca QuIui §i egQurilor auxiliare Sa patrunclit in

§i cum !l~artntampla acum." (PliH'l$, 1969, 73) universul padlimtulul, tn tnQerc!:\reiil de fl~l PQ=

Mal d@partp Peds @xplica c~ tmeamna a imi j:mIfl eu ima~ini interieH1~ate ce au aVantajul de

un vis. " Lua1i fi~cl;H'e penoan~, fiecare lucru, a nU fi total HuzQni §i de a nu apaI1ine total

fiecare !!Iiare ~i deveni~i necare din el~l," (id\.HTI rl?aliUitii." (G. 10no$ou, p. 173). A§adar, More=

pag.74). Pentru ca visul este 0 ocazie excelenta no se refera la metodele psihodramatice ca la
de a identifica golurile in personalitate. In modalitatile de provocare a acelor imagini
interiorizate pe care noi Ie mai putem dimen-
acest mod terapeutul 11ajuta pe client sa desco- siona, contrarii, polaritati ce tin de "pata nea-
pere mesajul existential al visului §i sa capete gra" a personalitatii. Principiul psihodramei
responsabilitate asupra continutului visului. este viata ca model terapeutic (G .Ionescu, p.
174). Principalul obiectiv a1 psihodramei,
o a treia contributie a gestalt terapiei este

folosirea corpului §i a altor limbaje non-verbale devenit apoi principiu a1 metodei, consta in

pentru a provoca, con§tientiza §i integra laturi construirea unei situatii terapeutice care sa

neexploatate ale clientului, laturi care se pot integreze toate modalitatile de viata §i exis-

traduce prin conflicte. Gestalt terapeutii folosesc tenta, incepand cu cele universale (timp, spa-

limbajul non-verbal drept cheie a descoperirii tiu, realitate, cosmos) §i pana la detaliile vietii

unor semnificatii." Cea mai mare eontributie a personale. Un £lIt principiu al psihodramei este

terapiei gestaltiste este posibilitatea de a fi ere- actiunea, mi§carea. Rolulil solicita pe prota-
ativ. Fata de cele mai multe terapii, care sunt gonist, atat verbal cat §i non-verbal. Eli§i exte-
centrate pe tehnici, terapia rogersiana §i terapia riorizeaza conflictele prin jocul dramatic §i
gestaltista sunt centrate pe proces. Gestalt te- expresivitatea mimieo-gestuala. " ... psihodra-
rapia permite cre§terea creativitatii interper- ma se instituie ca prima metoda terapeutica ce
sonale prin intiUnirea cu celalalt. In ceea ce recurge la mijloace actionale." (G. Ionescu,
prive§te tehnicile gestalt terapiei, Perls spune: ibidem, ibidem, p. 174). "Abordarea no astra a
"A§ avea 0 obiectie impotriva cuiva care s-ar fost cea de studiu al omului in actiune,
momentul fiind nu 0 parte a istoriei, ci istoria
numi terapeut gestaltist §i ar folosi tehnici. 0 fiind 0 parte a momentului." (ibidem, 174).
Astfel, Moreno sugereaza al treilea principiu al
tehnica este un truc. psihodramei, trairea experientei terapeutice in
prezent "aici §i acum". Moreno vorbea inca
Un truc poate fi folosit numai in situatii din anull920 de "aiei §i acum."(Zinker, 161)
extreme. Cunosc destui oameni care colectio-
neaza trucuri §i iar trucuri, Iacand abuz de Toti membrii grupului pot beneficia de
ele." (F. Perls, 1975, p. 1) actiunea psihodramatiea. Fiecare membru al
grupului se poate identifica cu personajele psi-
Zincker nu vorbe§te despre "tehnici", hodramei. Ei sunt provocati de actiunea psiho-
considenlnd ca ar fi limitativ sa vorbe§ti despre dramatica la experimentarea non-existentei
metode §i tehnici intr-un proces creativ. El lor, cum spune Peds.
vorbe§te despre "vehicole" cu ajutorul carora
poti avea acces 1a fenomenologia interioara a In ceea ce prive§te jocul de rol, exista mai
clientului. Visul, metafora, fantezia, sunt multe aspecte. Primul aspect se refera la prelu-

instrumente de provocare a cre§terii §i sunt

integrate in diverse strategii terapeutice. area rolului (role taking). Protagonistul preia

• Psihodrama un rol de la care se poate abate sau nu. El poate
Psihodrama a fost 0 adevarata mi§care re- prelua rolul unar persoane semnificative in
viata lui sau poate prelua mlul lui in situatii

volutionara pentru vremea in care a aparut. diferite de viata.

Moreno, cel care a elaborat acest tip de terapie Un £lIt aspect al jocului de rol se refera la in-

a fost inainta§ in ce prive§te rezolvarea creativa terpretarea rolului (role playing). Protagonistul

a problemelor cu ajutorul dramei. se poate lasa sau nu solicitat de rol.

Psihoterapia experienliaiil de grup gestait-creativ - 0 provocare !a "cre~tere" 0 2"'"

In cazulin care se lasa solicitat de rol, efec- Dupa Moreno, "acea experienta interioa:'
tul va fi spontaneitate §i creativitate. Ultimul simultana a doua rolmi opuse are 0 mare va~
aspect in ce prive§te jocul de 101 se refera la loare terapeuticiL"
crearea rolului de catre protagonist. El se lasa
provocat de rol §i resursele mobilizate se Solilocviul terapeutic
revarsa in creativitate. Protagonistul este
pacientul central. Solilocviul terapeutic este un monolog EL
protagonistului intr-o anumita situalie.
De cele mai multe orl el propune situatia pe i se ofera §ansa protagonistului de a
care considera necesar sa 0 puna in scena. El sentimente care trebuiau sa fie exprimate 1ntr-o
poate alege dintre membrii grupului Ego-uri anumita situatie §i nu au fast
auxiliare. Situatia propusa poate fi prezenta, Solilocviul este asociat eu catarsisul.
trecuta sau viitoare. Protagonistul, ca regizor,
reprezinta 0 situatie re1ativ obi§lluita in psiho- Interpretarea rolului
drama. E1 propune scena, locul, timpul, el
alege Ego-urile auxiliare. Terapeutul intervine Se refera la dramatizarea spontana a UrlE1
pentru a spori autenticitatea psihodramatizarii. situatii din viata trecuti'l, prezenta sau viitoare
pacientului. In acest mod sunt date la iveaW
Ego-ul auxiliar este definit de Sadock ca un fapte §i evenimente din viala pacientului,
membru al grupului care reprezinta ceva sau pe §i evenimente refulate pan3~ in mcmentu.l
cineva din experienta protagonistului (G. 10- retdiirii lor.
nescu, op. ci1., p. 179). Astfel, Ego-auxiliar
poate fi 0 persoana din viata pacientului, 0 Tehnicaimpro"o/izarii spont~,ne
halucinatie, 0 idee deliranta, un simbol sau 0
atitudine. Existenta acestor Ego-uri in situatia Se refera la interpretarea unar rolmi
dramatica face lumea protagonistului reala §i nate de care el, In general, a fast frustra'
concreta. Unii terapeuti extind functia Ego-
ului auxiliar de la aceea de interpret la aceea de Bineinleles ca aceste roluri fictive
"asistent terapeut" §i de observator al interacti-
unii psihodramatice. imulte elemente din viata reala a protagonism

Dublura este Ego-ul auxiliar care dilata lui. Ceea ce este important, se cere
experienta protagonistului provocandu-l in
zona lui neexplorata. Dublura poate sta in spa- Iui sa traiasca evenimentul ca §i cum ,-21:- : l~
tele protagonistului sau poate mima comporta- tampla in prezent.
mentul acestuia.
Pentru a incheia prezentarea ac::-s~'J=-~-
Acest Ego auxiliar actioneaza ca §i cum ar fi
persoana pe care 0 dubleaza. Se poate recurge dele de grup "aid §i acum" 11\0'11 C:7?
§i la dub Iura multipla. In acest caz sunt inter-
pretate aspecte, dimensiuni ale personalitatii pe J. Shaffer (1974): "Trebuif? j ',f? =
protagonistului. Po ate fi interpretata fiecare
ipostaza cronologica a pacientului. de fntalnire ca pe 0 exremi"
inevitabilii a fehnicilor !!1CFi'Ci!,,' _;e ?I,
Tehnici folosite in psihodrama
precedat acesf mode!. Ccmd,c, i7~~-':j~ ''2,;:
Inversare de rol
mai liber fn a se expril,'u pe 5i,;;',,~ I e:c,:-e' , ~ ;;; r T
Este 0 tehnica psihodramatica in care pro-
tagonistul joaca roIul unei alte persoane cu experienrialis!l1i co;;d'.':7. !u Dun
care interaqioneaza. Fiecare protagonist 1n-
cearca sa adopte modelul comportamental al so. dranzarize::,e CT'.)c/e_-n]e:~f ;0:'", :.7_~~aC[U?i SU ;:'
celuilal1. Aceasta "tactidi" provoaea conflicte-
Ie legate de distorsiunile perceptuale interper- in realitate I \....-cno\ (f', i-ehnici,:
sonale.
llol1l.'erbale Cie ita-eve;,! lTlc-f

accennwle l~dndva, 0 culture]"

a fncepur 5(j sub semn de f~'ltrebore toaiE
inclusiv nevoia de yoluTi
struCluri/e

fixe ~i de scopurl sau bine finis, 'tee b/l1>~

ifliiparite. Toate acestea au pus pe

oferit a cale liberd pentiu c)

fnt8lnire, care a lost astl'el, inevitabild

Toate acestea au condus 1a redimensiona

rea grupului terapeutic 'intr-unul (le
re, prin reCLllloa§terea §i stirnuJarea resulselc
sale creative, reconstructive, sanogene

222 Capitoiul9

1.4. Conflict §i creativitate interpersonaHl in Po1aritari1e ego-sintonice se pot transforma
terapia gestalt-creativa in polarita~i ego-alienante iar polaritati1e ego-
alienante se pot transforma in polaritati ego-
"Declan§area conflictului e 0 virtute lucife- sintonice. AeeasHi transformare depinde de
rica in ad(waratul sens al cuvantuluL Conflictul extensia sau retragerea granite lor Eulu1. La
nivelul grani~elor Eu1ui se pot intampla doua
na§te focul afecte10r §i emo~ii1or §i ca orice foc, fenomene, identitlcare sau alienare. Extensia
prezinta doua aspecte: acela de a arde §i ace1a sau retragerea granilelor Eului e corelata cu
de a lumina." (Jung - conferin~e Eranos) dinamica acestor doua fenomene. Granila
Eului este foarte fluida. De 0 parte se afla secu-
In citatul de mai sus Jung se refera la con- ritatea, siguranta. De cealalta parte se afla ceea
flictul creator, la conflictul care poate lumina. ce e necunoscut, inamicul. In interior este
Pe Hlnga vis, metafora §i fantezie, conflictul bine. In afanl este diu. "Propriul nostru
este un instrument auxiliar de provocare. El da Dumnezeu este Dumnezeul cel drept. Cela.1alt
la iveaHi "focul afectelor §i emo~iilor" , foe care Dumnezeu este Dumnezeul eel rau." (Perls,
"arde" §i "lumineaza." Rezolvarea conflictului 1975, pag. 19) Astfel ca Perls concluzioneaza:
ar fi asemenea integrarii contrariilor despre ,jntreaga idee de rau §i bine este 0 problema de
care vorbe§te Jung. Pentru Jung declan§area granili'L" Putem spune ca problema polar-
unui conflict con~ine posibilitatea autode- italilor §i a conflictelor este 0 problema de
scoperirii, autocreatiei. Ca §i metafora, visul gran ita a Eului. Grani~ele rigide ale Euiui core-
sau fantezia, conflictul da la ivealil. "Drumul spund unui concept de sine patologic. Viziunea
spre sine e mai intai un conflict" (in Psihologie acestui tip de persoana asupra sa este unilater-
§i alchimie, 1996, idem, pag. 179 p.a.), spune ala. Ea este totdeauna "a§a" §i "nu a§a".
Jung. "Fara trairea contrariilor nu existii expe- Con§tiinta multitudinii de polaritati existente
rienta totalitatii..." (Jung, pag. 23). in interiorul sau este limitata. Dedit sa

Pentru Zinker, ca §i pentru terapeutii gestal- aecepte, decat sa se identifice cu polaritati
ti§ti, in general, eonflictul este un fapt pozitiv din considerate negative de catre ea, acest tip de
mai multe punete de vedere. In primul rand, persoana preferil sa Ie proiecteze. CO!l§tienti-
Zinker vede conflictul ca pe 0 posibilitate de a nu zarea acestor polaritati determina anxietatea
te plictisi niciodata impreuna cu eelillalt (op. ci1. acestei persoane. In acest caz este yorba de
pag. 96). In al doilea rand, conflietul ofera posi- conflictul neproductiv.
bilitatea de a ne con§tientiza propria grani~a in
raport cu ceilalti. Conflictul poate fi §i nepro- Grani~ele fluide ale Eului §i posibilitatea de
ductiv §iin acest eaz este corelat cu doua mecan- extindere a acestor granite corespund unul
isme de aparare: represia §i proieclia. lndividul concept de sine sana:tos. Acest tip de persoana
este un "conglomerat de forte polare." (Zinker, este con§tienta de multitudinea polaritali1or
idem, op. cit., pag. 196) Zinker nume§te forte existente in sine §i este dispusa sa experimente-
polare ceea ce Jung nUIne§te contrarii. Am mai ze aceste polariUl.li, este dispusi'i sa dea la ivea-
putea numi fortele polare sau contrariile, dimen- la aceste po1aritati. Ea este con§tienta ca a !:Ia
siuni contradictorii. In procesul terapeutic aces- la ivealll cat mai mnIte polariHlti apartinand.
te forte polare, aeeste eontrarii sunt activate zonei necunoscute a personaIitatU sale poate
intentionat sau inHimplator. Terapeutul poate insemna transformare. A da la iveala aceste
provoca inten~ionat conflictul intern sau inter-
personal sau conflictul poate fi generat ca urma- polaritati nu inseamna §i garantia integrarii lor
re a folosirii altor instrumente de provocare, visul insa experimentarea acestor poiariUiti §i a con-
sau metafora. Realitatea interioara a individului flietelor generate de aceasta experimentare a
lor este necesara autodescoperirii, autocreatiei.
consta in aceste polaritati care pot fi ego-sinton-
ice (acceptate de con§tiin~a individului) sau ego- Aceste conflicte intrapsihice, generate de
alienante (neacceptate de con§tiin~a individului) con§tientizarea, identificarea sau alienarea in
(Zinker, ibidem, pag. 197). raport eu polaritatile existente in noi in§ine,
pot determina conflicte interpersonale.
Interrelationarea intre aceste polarita~i este
eorelata eu stilul de percep~ie a propriei rea-
litati interioare a persoanei.

Psihoterapla experienliaUi de grup gestait-cn::lativ • 0 provOCare la "crel[itere" • 223

Conflictele interpersonale nu sunt intot- Experimentul "scaunul gol" mai poate ofe-

deauna determinate de conflicte intrapsihice ri posibilitatea confruntarii cu 0 persoana, din
dar adesea au la baza astfel de conflicte. trecutul sau, cu care are, inca, un conflict

Incapacitat®a de a m~ idenHfica !iU a~;r@~ivi~ mm~~Qlvat.Conflictul paal@ fi adus in simatia

tat®a m~a are ea ef®ct pmi~etia ae~~t®iasrl'l~i~ t@ntpl'lutidt ~i pallte fi l'l'ltr~H~t xistand posibili-
viUlti in c~lllhiit. ACgi!l~t~pmi~cti~ determinli tatea r~wlvlirii.

un conflict interper~onltL Nu !1mfil~mtdee~h ~il Exp~rim~ntul "in Jurullumii" ofera posibi-
deplasez conflictul de la nivelul intrapsihic la litatea autodescoperirii pomind de la a carac-
nivel interpersonal. Terapeutul poate readuce teristica cu care se identifica c1ientul. De

conflictul de la nivel interpersonal la nivel exemplu, 0 persoana poate avea 0 problema

intrapsihic daca sesizeaza sursa conflictului. legata de faptul ca este ironica fa1a de ceilal1i.
Cu ajutorul unui experiment c1asic, gestaltist, Terapeutulii cere acestei persoane sa persiste
"scaunul gol", conflictul se poate rezolva in in aceasta ironie, ii poate cere persoanei sa fie
mod creativ. ironica fata de el. Ii cere, pur §i simplu,.sa-§i
exacerbeze aceasta caracteristica cu care clien-
Conflictul poate fi foarte putemic atunci
cand 11provoc pe celeIalt in zona polarita1ilor tul se identifica. Patrunzand in propria Iui
ego-alienate. Aceasta zona ii este necunoscuta.
Confruntarea cu aceasta zona este tulburatoare ironie ~i relationandu-se cu ea, clientul i~i

poate descoperi contrariile ironiei. Poate

§i poate insemna un conflict putemic care descoperi grija sa fa1a de celalalt, tandre1ea,
poate fi trait de individ la .livel intrapsihic sau suportul pe care 11 poate oferi celuilalt. ~i
poate fi proiectat §i trait ca conflict interper- Zinker propune 0 metoda de a aborda con-
sonal. Terapeutul 11 poate proyoca in mod flictele interpersonale. Metoda lui se nume§te
direct pe individ in aceasta zona, intuind ca "persistand in acuza1ie" ("leaving into the
problema lui are de a face cu aceasta zona a accusation.") In primul pas, Zinker invatii per-

polarita1ilor ego-alienante, insa, in cadrul soana cum sa con§tientizeze acea zona necu-
§edin1ei de grup provocarea in aceasta zona noscuta ei (the dark side of himself).
poate fi nea§teptaHL Terapeutul trebuie sa fie
pregatit in orice moment sa asigure suportul In al doilea pas:
necesar confruntarii individului cu polarita1ile 1) Cum pot auzi preocuparea ta fata de mine:
activate. 2) Ce pot face in legatura cu aceasta preo-
cupare rara a te face defensiv;
Provocarea §i trairea conflictelor in situa1ia 3) Cum putem lucra asupra acestei pre-
terapeutica este specifica experimentului de tip ocupari astfel incat sa nu te simti nebun. pen-
gestalt. Terapeutii gestalti§ti §tiu sa exploateze tm ca m-ai acuzat sau ai vazut aceasta parte a
conflictul ca posibilitate de autodescoperire §i mea. Acesta este un mod de autoterapie,
autocrea1ie. Ei nu numai dl nu evita conflictul, autoterapie care este pregatitoare pentm
dar it ~i provoaca ~tiind ca un conflict este 0 rezolvarea cOllflictului in mod creativ.

posibila interactiune esentiala. 1.5. Rela!ia terapeut-client ~i creativitatea

Exista doua experimente c1asice in terapia interpersonaHl

gestalt care abordeaza problema conflictului. ".Pentru mine a face terapie fnseamna a face arM. Omul
Aceste experimente sunt "scaunul gol" §i "in este posibilitatea mea de a face arta. "(Zinker)
jurul lumii." Experimentul "scaunul gol" da
Putem vorbi despre creativitate interperso-

posibilitatea c1ientului sa se confrunte cu acele nala in relatia terapeut-client numai po mind de
dimensiuni contradictorii care, manifestandu- la premisa ca in procesul terapeutic nu sufera

se, se genereaza conflicte. EI poate intra in dia- transformari numai clientul ci ~i terapeutul.

log cu aceste polaritati care-i apar1in. Avand Zinker, ill cartea sa "Creative Process in Ge-

suportul grupului §i suportul terapeutului stalt Therapy", accentueaza rolul de creator al .

c1ientul poate face fat a mai u§or poiariH11ilor terapeutului ill raport cu clientul. "Chiar daca
cu care intra in dialog. El are ocazia sa capete se admite sau nu, un terapeut adevarat creeaza

control asupra acestor polaritati. vieti", spune el (Zinker, pag. 37).

224 Capitolul9

Zinker face 0 apologie a terapetului creator, "Pacientii §i anali§tii mei mi-au adus atit de
terapeut care dincolo de metodele pe care Ie aproape realitatea vie~ii omene§ti, Incat n-am
folose§te are un impact esen~ial ca prezen~a in putut sa nu at1u de aici lucruri esentiale."
via~a altei persoane (pag. 38).
Atunci dnd vorbe§te despre lucruri esenti-
lung vede altfel relatia terapeut-client. In ale lung nu se refera la date §tiintifice ci la lu-
cruri care au permis "sa dobandesc 0 in~eIegere
volumullui "Personalitate §i transfer" el vede a propriei fiinte." lung sugereaza 0 relatie
rela~ia terapeut-client ca pe 0 opera~ie a1chimi- client-terapeut care permite creativitatea in-
ca. "Atunci cand se combina doua corpuri terpersonala, aceasta rela~ie fiind 0 posibila
chimice, ambele sunt alterate." (op. cit., p. interactiune esentiaHi, atat pentru terapeut cat
133). "Factorul de transform are este ellnsu§i §i pentru client. Exista provo care la cre§tere
transformat." (conf. Eranos) din parte a ambelor parti. lung nu accentueaza
rolul creator pe care 11are terapeutulln rapOlt
lung vorbe§te despre identitatea incon§ti- cu clientul fiindca §tie ca " ... artifexul este slu-
enta dintre medic §i pacient. "Legatura inter- jitorul care trudeste §i ca nu el, ci natura este
venita este descoperita ulterior §i indirect prin cea care lnfaptuiqte opera." (v. "Personalitate
intermediul consecin~elor sale." (idem, p. 143) §i transfer, Ed. Teora, 1996, p. 211).

Aceasa viziune a lui lung asupra rela~iei tera- Pentru Rogers, ca terapeut, relatia cu c1ien-
tul este 0 aventura. Terapeutul rogersian
peut-client are la baza experien~a lui terapeuti-
ca." Raportul necesar pentru ca psihoterapia sa gande§te. "Aici este 0 alta persoana, clientul
fie eficienta nu-i ingaduie medicului sa se sus- meu. Imi este pu~in teama de el, lmi este teama
traga impresiilor puternice provocate de sui- de adancul din el cum lmi este teama §i de
§urile §i cobora§urile oamenilor suferinzi. Acest adancul din mine." (1993, pag. 66) Rogers
raport consta In comparalia §i adaptarea per- sugereaza ca adancul din ceialait este 0 provo-
manenta in confruntarea dialectica a celor care pentru el (totu§i aceasta teama nu il 1m
piedica In lncercarea Iui de a-I da la iveaEi pe
doua realita~i psihice care sunt opuse una alte- ceHilalt). Zinker critic a terapia rogersiana din
ia". (in "Amintiri, vise, ret1ectii", Ed. Huma- punct de vedere al relatiei terapeut-client sau
nitas. 1996, p. 155). terapeut-grup. Terapeutul, In grupul rogersian,
se comporta Ga §i cum ar fi un membru al
Fiecare caz este unic §i fiind unic, reac~iile grupului. El este expus Ia auto-dezvaluire §i
terapeutului sunt diferite de la caz la caz. intreaga putere este lasata In seama grupului §i
A§adar, unicitatea fiecarui client este capabila a proceselor de grup. Terapeutul nu se prezin-
sa dea la iveala, de fiecare data, alt terapeut. ta ca 0 sursa de putere sau ca un expert, el
apare ca un fel de figura materna care are ca rol
Chiar §i cel mai experimentat terapeut se crearea unei atmosfere de lncredere ~i suport.
vede mereu obligat sa descopere ca, datorita
ul1ui incon§ti(fnt camun, a luat na§tere 0 com- Zinker critica maniera nondirectiva In care
bina~ie §i 0 legatura care il afecteaza". (Perso-
nalitate §i transfer, Ed. Teora, 1996. p. 139). terapeutul abordeaza gmpul tocmai pentru ca
Rutina nu poate fi asociata en 0 psihoterapie el accentueaza roM terapeutului ca principal
adevaratiL "Fiecare caz nou care necesita un factor de transformare, in procesul terapeutic.
Adesea, terapeutii nu sunt one§ti In ceea ce
tratament serios reprezinta 0 munca de pio- prive§te puterea lor de a int1uenta pe a1tii.
nier, iar orice gest de rutin a se dovede§te a fi 0 Pentru a nu face abuz de aceasta putere, ei tre-
eroare". (idem, op. cit., 139). Procesul terapeu- buie sa 0 con§tientizeze §i sa-§i asume respon-
tic, relatia c1ient-terapeut 11solicita, a§adar, pe sabilitatea." A lucra cu vietile umane este un
terapeut ca om intreg. Astfel ca, nu numai ca privilegiu §i acest privilegiu trebuie onorat cu
§tiinta, respect §i umilinta." (Zinker, ibidem,
clientul este provocat la cre§tere de catre tera- pag.38).
peut, ci §i terapeutul este provo cat la cre§tere
de catre client. "Daca doctorul §i pacientul nu In procesul terapeutic creativ terapeutul ia, mai
devin 0 problema, unul pentru celalalt, atunci mtai, contactul cu clientul ca integritate.
nu se va gasi nici solu~ia." (lung, 1996, p. 155)
Rela~ia cu clientul este 0 posibila interactiune
esentiala §i pentru terapeut. ~i, continua lung:

Psihoterapia experientiala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 225

Fieeare persoana intra in terapie eu 0 persona- (Zinker, ibidem, pag. 46) Este yorba despre
starea de eonfluen1a sau pierderea diferen1ierii
litate unica, personalitate dezvoltata de-a intre doi oameni. Terapeutul creator este in
lungul timpului. EI are un anumit mod de a contact cu sine insu§i, ceea ce il apara de con-
aborda lumea. Aeest mod de a aborda lumea fluen1a §i ii permite sa fie atent la propria lui
fenomenologie interioara, in acela§i timp eu
con1ine, insa, §i elementele care lmpiedica surprinderea fenomenologiei interioare a celui-
schimbarea. Ce inseamna a lua contact cu lalt. "T erapeutul creativ este experimental."
(Zinker, pag. 48) El orienteaza experimentul in
aceasta personalitate. Inseamna a identifiea func1ie de cum i se descopera elientul. EI are un
metafora elientului in ce prive§te lumea, rol esential in conturarea experimentului nece-
lnseamna "a intra in postura clientului fata de sar J1lanifestarii §i exersarii ace lor dimensiuni
lume." (Zinker, ibidem, pag. 21). Dupa ce a descoperite. EI folose§te visul, metafora, fan-
luat contact cu integritatea clientului, terapeu- tezia atat pentru provocarea la autodescoperire
tul va Iua contact cu acea zona neexplorata a cat §i pentru rezolvarea problemelor. Atitudinea
creativa a terapeutului se traduce in doua moda-
personalita1ii, acea zona care e disponibila litati de a fi 'in lume (Zinker, pag. 59):
pentru experimentare.
- activism §i, in acela§i timp, pasivitate §i capa-
In viziunea lui Zinker, terapeutl.ll creator citate de a se mira de ceea ce deseopera;
este esential In terapia adevarata. Modul in
eare treze§te, in care da la iveala acele dimensi- - a eontrola §i, in acela§i timp, a lasa procesul
uni neexplorate reprezinta arta §i arta adevara- sa curga;
ta necesita munca. T erapeutul creator pleaca in
drumul sau de descoperire a celuila!t cu 0 expe- - siguranta §i in acela§i timp permite experienla
rienta personala foarte bogata nu numai in sen- confuziei;
suI unei maturitati emotionale §i intelectuale.
dar §i in sensul expunerii sale unei game largi de - seriozitate §i sim1 al jocului §i al umoruIui:
experiente de viata. Ca §i cIientul sau, el este 0 - curiozitate §i permite experienta plictiselii:
personalitate unica, cu zane neexplarate, care - experien1a dorintelor §i perceP1ia intregulc:i
a§teapta sa fie date la iveala. El §tie ca relatia cu
celalalt, cu c1ientul sau cu grupul ii paate secvential;
provoca manifestarea acestor zone neexplorate. - limbaj §i imaginatie spa1iala;
El §tie ca relatia cu eelalalt ii poate revela mis- - inteleetivitate §i intuitie.
tere ale celuilalt sau ale lui. Ce ii confera putere
asupra grupului? Terapeutul creator a capatat Creativitatea terapeutului po,' L:::., ., c.
autosuport. Asta inseamna ca el se po ate eon-
fmnta eu zonele neeunoseute din el sau ale in doua moduri: retragerea i:L: S::'2:L::::::L:'

celuilalt fara teama. Po ate explora, poate profesionale §i 0 viziune gre;iL\ .L:S.l::'-.,:re.,:<

provoea fara teama. EI se auto-suporta §i ii VI'tva"tn. V'lzm..nea gre§Ha- asc;::-r2: :r:: ..L'::\,:L.:.L,.:~s:e:
asigura suport §i elientului sau grupului, atunei
cand exista eonfruntare eu neeunoseutul. refera la faptul ca uni; ter2.:'::'.:~: "" \.'.:' lL:;:i 0

Starea de ereativitate in eare se gaseste terape- legatura intre am'. §i T:L:,er. ilL::J.r:e?, sa
utul este 0 premisa pentru crearea unei atmos-
fere creative in proeesul terapeutic. Simtul ,.C reat]\.'e Proce" l.'L: L~JeSLL.~:l'L:l,leraD\' ... ,1.1
umorului, dragostea pentru joe, capacitate a de
a te bucura de ceea ce descoperi in celalalt. citeaza pe Ed ;i SO'li: '\:: ...eis care au facut

Starea de creativitate presupune "contactul cercetari aSLlpra ::::0: in creativitate, Ei au
de sine". Numai atunci cand c§ti in contact CLI
tine te poti in'l:alni cu celelalt. Contactul cu stabilit 111ai Elulte -Jlocaje in creativitate:
sine insu§i, al terapeutului creator 11impiedica
sa exploreze in mod deta§at in celalalt. "Cel iI, Teama de a gre;i: ..Retragerea; neasuma-
mai mare du§man al terapeutului este starea
in care se identifica cu clientul, !mpot- rea riscurilor 11 \ederea evitarii unor dureri po-

molindu-se in pielea psihologica a celuilalt." sibile sau ru§inea gre§elii;

2. Respingereajocului: "Teama de a nu pa-

rea ridicol experimentand neobi§nuitul.

3. Miopia resurselor: "lncapacitatea de a

percepe punetele tari ale unei persoane."

4, Suprasiguranta: "Rigiditate in rezolvarea

problemelor; reaqii stereatipe."

226 Capitolul9

S. Evitarea frustratiilor: "A renunta repede Perls lucra cu un membru al grupului situat
atunci cand se confrunta cu obstacole; evitarea in centru. Grupul nu era implicat in lucrul cu
durerii sau discomfortului care este, adesea, acest client. Perls era de parere ca membrii
asociat cu schimbarea." grupului pot invata prin observare, putand avea
§i experiente de cre§tere. El nu era interesat in
6. Obi§nuintele: "Centrarea pe moduri ce prive§te procesele de grup.
traditionale de a face lucrurile; tendinta catre
conformare §i atunci cand nu e nevoie". James Simkin a creat un model de grup ge-
staltist care implica tot grupul In procesul tera-
7. Fantezie saraca: "Neincredere §i igno- peutic. Modelul sau este puternic, concentrat §i
rare a imaginilor interioare; supraevaluarea elegant. Membrii grupului se angajeaza in a lu-
a§a-numitei lumi obiective, lumii reale; lipsa era asupra unei probleme dupa care se perinda
de imaginatie". unul cate unul in centrul grupului. Exista 0
mica interconexiune intre membrii grupului,
8. Teama de necunoscut: "Evitarea situati- insa toti membrii grupului sunt conectati la
ilor lipsite de claritate; nevoia de a cnnoa§te centru, sunt conectati la actiunea din centru.
viitorul inainte de a merge mai departe". Totu§i, puterea acestui sistem consta in faptul
ca, atat terapeutul cat §i clientul beneficiaza de
9. Nevoia de echilibru: "Incapacitatea de a suportul intregului grup." Punctul slab al aces-
tolera dezordinea, confuzia, ambiguitatea; tui sistem este ca ideile, sentimentele §i talen-
excesiva nevoie de ordine §i simetrie". tele membrilor grupului nu sunt exploatate cat
ar trebui in vederea cre§terii creativitatii inter-
10. Evitarea exercitarii influentei: "Teama personale. In modelul lui Simkin, terapeutul
de a nu parea prea agresiv in a influenta pe este autoritatea care de tine controlul procesu-
celalalt; nu se face auzit." lui terapeutic. Prezenta sa este simtita tot tim-
pul de membrii grupului.
11. ~ovaielnic in a lasa sa se intiimple:
"Fortarea clientului catre rezolvarea pro- Principii care stau la baza proceselor de
blemelor; incapacitate a de a lasa lucrurile sa se grup gestalt:
intample in mod natural; lipsa de incredere in
capacitatile umane". 1. trairea experientei de grup in prezent, "aici
§i acum";
12. Saracia vietii emotionale: "Neaprecierea
puterii motivationale a emotiei; folosirea e- 2. extensia constientizarii de grup;
nergiei pentru represia spontaneitatii; necon§ti- 3. importanta contactului intre participanti;
entizarea rolului emotiilor in mobilizarea efec- 4. Folosirea experimentului de grup de catre
tului clientului sau membrilor grupului".
un lider care se implica;
13. Neintegrarea polaritatilor (yin-yang):
"Nefolosirea polaritatilor in cunoa§terea 1. Acest principiu "aici §i acum" se refera la
lucrurilor; lipsa perceptiei intregului". centrarea pe fiecare moment al experientei in-
dividului. Nu conteaza tipul experientei.
14. Amortirea simturilor: "Nefolosirea Important este ca aceasta experienta sa fie cla-
adecvata a simturilor prim are in cunoa§tere; rificata in grup. Nici un comportament nu tre-
contact partial cu sinele §i cu mediul; senziti- buie etichetat sau interzis. Nu trebuie reprimat
vitate saraca". (Zinker, pag. 63-67). ceea ce "da momentulla iveala." In orice mo-

Aceste blocaje in creativitate se pot mani- ment se poate inUimpia 0 interactiune esentia-
festa atat la terapeut cat §i la client. la. Problema unui membru al grupului solicita,
in prezent, pe toti membrii grupului pentru ca
1.6. Grupul experiential de tip gestalt-crea- problema lui nu poate fi izolata de 0 problema
tiv - de la clasic la modern comuna a grupului. Experimentarea problemei
lui in situatia de grup solicita pe toti membrii
Grupul gestalt este atat 0 "comunitate de grupului. "Grupul devine astfel 0 microsoci-
invatare" cat §i 0 "comunitate creativa." Este tate care are, nu numai capacitatea de a recrea
un lac unde se pot testa limitele de cre§tere ale sistemul ce are legatura eu problema lor, ei §i
unei persoane, un lac unde oamenii sunt
provocati la crestere, exist and posibilitatea ca
ei sa dezvolte potentialla eel mai inalt nivel.

Modelul clasic de grup gestalt este asociat
cu Fritz Perls.

Psihoterapia experienlia!a de grup gestalt-creativ - 0 provocare Is "cre~tere" - 227

sistemu1 ce are 1egatura ell problema lor, ci §i - a da prioritate experientei "aici §i acum";
capacitatea de a modifica acest sistem in dife- - a imparta§i gandurile §isentimentele prezente;
rite maduri, problema putand fi rezo1vata in - a invata sa-i ascu1ti pe ceilalti;
- a pune intrebarea intr-un mod cat mai se-
nenumarvate mo du' n. " tIIZll'er,k op. C'kt , p. 16~') curizant pentru cel<llalt.

2. Con§tientizarea de grup se refera la faptul Exemplu: in loc de a spune "Cred ca tu nu
ca individul se lasa purtat de experienta sa. dai doi bani pe mine", poti spune "E§ti pre-
Anumite teme sau probleme pot domina ocupat de binele membrilor acestui grup?"
grupul 1a un moment dat. Con§tientizarea - a face eforturi de a vorbi direct cu 0 aWLper-
acestor teme sau probleme se refera la con§ti-
entizarea de grup care inseamna mai mult soana;
dedit suma con§tientizarilor individuale 1a un - a §ti sa asculti de sentimentele celor1alti
moment dat.
membri ai grupu1ui, neincercand sa cauti
3. Un alt principiu in terapia gesta1tista se cauze sau sa faci interpretari;
refera la faptu1 ca cre§terea are loc 1a granita - asumarea confidentialitatii (E. Nevis) asu-
dintre individ §i mediu. Contactul cu ceea ce marea riscurilor in cazul participarii la
este non-Eu ma provoaca 1a cre§tere, ma pro- discutii (C. Jackson).
voaca 1a noi raspunsuri date mediului §i la
schimbare. Terapia gesta1tista este centrata pe Grupul este un laborator unde pot fi experi-
int~nnirea §i contactul intre indivizi. La nive1ul mentate §i comportamente pe care Ie consideri
grupului contactul este trait in sensul unicitatii inacceptabile. Aceasta experienta poate fi foar-
celuilalt §i in sensul con§tiintei deosebirilor §ia te importanta pentru cre§tere. Iti poti imagina
asemanarilor intre membrii grupului. Experi- ca "Daca 1mi manifest furia acel om va fi dis-
enta individualitatii §i experienta comunitatii trus." roti experimenta efectul pe care aceasta
se intrepatrund intr-un astfel de grup. Fiecare furie il are asupra celuilalt. Vei observa ca este
persoana din grup este provocata la autodesco- intr-adevar speriat, insa este viu §i respira;
perire §i, in acela§i timp este sustinuta in con-
fruntare ei cu provocarea. Experienta de grup - a inv3_1a"sa pui in paranteza" sentimente-
descrisa mai sus este diferita de experienta din Ie sau expresiile care ar putea intrerupe un ex-
grupurile clasice gestaItiste. In ace1e grupuri periment foarte important pentru grup:
experienta comunitatii era foarte estompata. in
comunitatile reale fiecare este con§tient ca - a respecta spatiul psihologic al celL:ilal~:
comportamentul sau poate 11, in orice mo- a§a §i tu ai pretentia ca celalalt sa ri-1 respe.:tC'.
ment, 0 provocare pentru celalalt sau pentru Daca cineva este retras sau in depresie. =-espe.::-
membrii grupului. E1 trebuie sa-§i asume res- ta-i dorinta de a fi lasat in pace.
ponsabilitatea pentru acest comportament,
con§tientizand §i rolul pe care elil are in grup. Experimentul de tip gestalt modern a fost
Comportamentullui are 0 semnificatie sociala, abordat §i ea un seenariu metaforic de grup.
chiar daca se reduce la tacere.
Z·m ker propune ca"te'.'::;. e:\perl.:ne:1te G,.e up
4. Ultimul principiu se refera la rolul foarte
important pe care il are terapeutul in dezvol- gestalt pe care k-2. e:\peri:ne:L:.t de-a lungul
tarea unui experiment de grup. E1trebuie sa fie anilor (Op. ciT.. pag. 1-9,
con§tient de puterea §i autoritatea lui in cadrul
grupU,1Ul• . 1. Grupul este 0 ;~2.\,1spa1iala sau alt vehicul.
2. Grupu1 reconstruie~te memoria unuia dintre
Reguli pentru participantii la grupurile ge-
staltiste: mem~hI'1-: sa-'l.

- a avea responsabiiitatea propriului limbaj 3. Gmpd c[eeaza "maartea, ingroparea §i in-
§i comportament. A evita "eu" inseamna a evi- vierea" unui membru preoeupat de "moar-
ta responsabilitatea propriului comportament
§i limbaj; tea sa.

4. Grupul este un trib primordial care sarbi:l-
tore§te ceva foarte important pentru viata sa

5. Grupul interpreteaza un rit de na§tere care
incepe eu dragostea intre doi membri ai gru-
pului.

228 Capitolul9

6. Grupul este a casa sau a cladire in care fie- de relatie, nivelul de integrare §i respectiv, dez-
care membru al grupului este un anumit as- integrare al fiecaruia in grup §i al grupului ca
pect al casei sau al cladirii. structura.

7. Grupul este gradina zoologici1 in care mem- 2. Instrumente de provocare ~i
brii grupului sunt un anumit animal. cre~tere a creathitatii interper-

8. Grupul ca animal. Fiecare membru al gru- sonale in grnpu.l experiential de
pului este 0 anumita parte a animalului. tip gestalt

Aceste experimente s-au dezvoltat intot- - Sugestii metodologice -
deauna pomind de la a tema a grupului, de la
o problema a grupului. Instrumentele de provocare, denumite de
mii de terapeuti §i "vehicole" sunt folosite in
Coeziunea ~i creativitatea ill grupul Gestalt terapia experienliala in vederea accesului la
fenomenologia interioara a individului. Cu
Un factor foarte important in cre§terea cre- ajutorullor, sunt activate, experimentate ~iinte-
ativitatii de grup este coeziunea. Creativitatea grate acele dimensiuni ce tin de "pata neagra" a
de.grup poate fi crescuti'i sau scazuta in functie personalitatii individului. Aceste dimensiuni
de coeziunea de grup. pot fi polaritatile ego-a]lenate/ego-sintonice de
care vorbe§te Zinker, pot fi "contrariile" lui
Cum se traduce coeziunea de grup intr-un lung, pot fi resurse nebanuite. Cert este ca
grup Gestalt? Contactul vizual, contactul fizic aceste instrumente, folosite in terapia ex-
pot reflecta unitatea unui grup. Contactul fizic perientiala, provoaca "ceva" ce line de feno-
poate fi §i mijloc de impiedicare a conturarii menologia interioara a individului §i acest
uniUltii grupului, dar poate reflecta §i unitatea "ceva" experimentat§i integrat de individ
unUl grup. poate insemna rezolvarea problemei lui, poate
insemna 0 transformare.
Faptul ca cineva a concentrat atentia intre-
gului grup asupra sa poate fi un semn al coezi- Metafora, visul, fantezia, mi§carea, desenul
unii de grup. sunt folosite in interactiunea de provocare
pentru "a da la ivealil". Instrumente de provo-
Membrii grupului s-au mobilizat energetic care pot fi considerate ins a §i un simplu gest al
pentru a asculta §i eventual sustine sau limita unui membru al grupului, reactii con§tiente
acea persoana. Faptul ca cineva i§i poate expri- sau incon§tiente ale membrUor gmpului, con-
ma sentimentele §i preferintele de grup este un flicte. Acestea sunt instrumente auxiliare de
indicator al instalarii atmosferei de incredere
provocare §i pot fi foarte importante dacil tera-
care este core1ata eu eoeziunea de grup. peutnl §tie sa Ie exploateze. Pana Ia a Ie exploa-
ta, terapeutul trebuie sa Ie identifice §i sa fie
Metafora "grupului statuar"este relevanta ca con§tient de importanta lor,
tehnici1 de explorare §i con§tientizare a coeziu-
nii de grup, a relatiilor §i sensului comunicant al 2.1. Lucrul ell metafora §i fantezia
grupului. In ce consta acest exercitiu? Terapeu-
tul solicita grupul: "Alci1tuiti din trupurile voas- Metafora, analogia, fantezia sunt instru-
tre un grup statuar eu sens. Denumili apoi mente care permit transformarea familiarului
grupul statuar pe care l-ali construit. Urmeaza in neobi§nuit §i invers.
apoi analiza intregrupala jalonata de intrebari
ca: "Ce parte a statuii ai fost ? Ce ai simlit §i W. Gordon a identificat patru mecanisme
gandit despre tine? Dar in raport cu ceilalli, din prin care ceca ce este familiar poate deveni
grupul statuar?" Observatorii vor comunica neobi§nuit: analogia personala, analogia direc-
grupului care a experimentat semnificatiiIe sim- ta, analogia simbolica, analogi a fantastici1 (W.
bolice ale "statuii", a§a cum Ie-au perceput ei. Gordon, 1978, p. 37-38).

Adesea, analiza prilejuie§te insight-uri im-
portante privind pozitiile fiecaruia in grup §i
atitudinile mutuale, coeziunea §i dificultatile

Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creatlv - 0 prolfocare ia "crel?tere" - 229

e Analogia personalil se refera la identifi- Liderul a realizat ca rezistenta in a exprima
care cu elementele prob1emei sau cu un aceste sentimente po ate insemna stagnarea
concept semnificativ in raport eu situatia indi- grupului, astfel ca el le-a eerut membrilor

vidu1ui. "Dad a§ fi 0 planta, a§ fi una cu tepi grupului sa se a§eze la 0 mas8. pe care erau

ea sa ma pot apara ... "; "Eu sunt aeeasta a§ezate ee§ti de hartie. Intrebarea a fast refor-
mulata. Liderulle-a cerut membrilor sa identi-
ma§ina §i gonesc cat pot de tare ... " etc.
I'l Analogia directa se refera 1a relatia intre fiee cea§ca de hiirtie eu el. Provocarea a fast

fapte para1ele, euno§tinte sau fenomenologii meuta §i deblocarea s-a produs. Ce ar face ei cu
paralele. De exemplu, dad problema elientu- aceasta ceasea? lmediat trei dintre membrii
lui este definita printr-un anum it element, se
pot inventaria toate luerurile care contin aeest grupului au turtit cea§ca din fata lor. Un alt
element. Problema clientului "rasuna". Se il1- membru a1 grupului §i-a exprimat dorinta de a
ventariaza toate 1ueruri1e "care rasuna". pune cea§ca pe un piedestal. Altii au vrut sa bea
din cea§ca, altii au imp ins cea§ca mra sa se uite
fl Analogia simbolica se refera 1a oportuni- 1a ea iar aItul §i-a exprimat dorinta de a urina in
tatea persoanei de a folosi imgini impersonale ea. In acest feI sentimentele membri10r grupu-
pentru a descrie 0 idee. De exemplu, "sa ne Iui fata de ]ider au ie§it 1a iveala (Schutz, p. 75).

gandim 1a 0 imgine care de§i tehnologic este • Fantezia. In unele situatii, oamenii au
defensele atat de putemice incat atat 1nstru-
l1epotrivita este satismdtoare din punet de
vedere estetic." In terapia gestalt analogi a mentele verbale cat §i cele non-verbaIe sunt
poate fi urmata de 0 personificare a imaginii. neputiineioase in a-I debloea. Fantezia ea ins-
De exemplu: "Fii haosul." trument de provocare este faarte eficienta in

1'1 Analogia pe care 0 implica fantezia. I se aces! caz. Jung in "Personalitate §i transfer"'
cere persoanei sa-§i imagineze ca este un numi! (1996) §i in aIte carti ale sale subliniaza
lucru. Pe masura ce se deru]eaza fantezia, per- impotanta terapeutica a acestei metode.
soana comunica experienta avuta. "Con~tientizarea continua a fantasme]or as'lfel

Stimu1area gandirii analogice este frecvent incon§tiente §i participarea]a evenimentul 1'2-
f010siHi in terapia experientia1a de grup. Ea per-
mite surprinderea unor conexiuni intre dife- tasmatic are drept conseeinta, a~a C~ll'~ ,,'-:-_
ritele elemente experientiale. "Ce iti amil1te§te
aeest lueru?", "Cu ce crezi ea seaman a asta?", vawt intr-un mare numar de cazuri. I1~,':::-:.:
sunt intrebari care pot atrage dupa eIe co-
nexiuni intre diferitele elemente experiel1tia1e. o hhgire a con§tiintei clatorita fapcuLi c~. :-::- ..,-

Analogia este inclusa in diferite joeuri tera- marate eontinuturi incol1§tiente :iC"
peutice. Li se cere membri10r grupului s~i-§i
ente, iar, in al doi]ea rand. di:;:::-,,2.r::.: :r:::':_.:.:
manifeste reactiile in raport cu 0 anumita per-
a 1. 1f1luenteJ . d'ommante a 1. '1:::0::;:::::':·,, . ~.
soana, in termeni analogici. Li se pun intrebari
de genul: "Dadi el ar fi 0 culoare, ce culoare ar al treilea rand, faptul d arC' :eee ': 'e>'i::.:. -e .:.::
putea fi?", "Ce fel de maneare ar fi?", "Ce
perioada din istorie ar putea fi?" 1ntr-o alta personalitate" (op. eit.. p. >.:: famezia
varianta a acestui joc este incurajata analogia
direct~ .. Sentimentele sunt exprimate prin ana- poate functiona a~adar ca factor de transfor-
logie directa. Sentimentele ill raport Cll grupuL
de exemplu, sunt exprimate in termeni de cu- mare. "Metoda ' ,~.::eestor canII-
loare, in termeni de sunete san senzatii tactile.
eel mai imporT1: il:
T erapeutii adapteaza analogia la situatie.
Schutz, In cartea sa "Joy, expanding the human ea sa Z1e a§a,

awareness", descrie 0 situatie de grup foarte imediat sut rei'.e ::1 e.)::~:ie:1tului §i ciaea sunt

interesanta. Un grup de oameni de afaceri aveau actliate sunt elemente care invadeaza
dificu1tati in eOl1§tientizarea §i exprimarea senti-
mentelor lor in raport eu liderul grupului. spont8.rl con~:ientul," - spune el in «L'f~me et

1C' Soi. R::naissanee et Individuation», Ed.

Albi:: "LelleL 1990. subliniaza impor-

tanta esenliala a imagina~iei actj\re ca instru-
ment de provocare, de activare. El face deose-
bireaintre fantezia activa ~i fantezia pasiva.

Dar ee lnte1ege lung prin fantezie? "Prin fan-
tezie, In acceptia de fantasma i111eleg un com-
plex de reprezentari care se deosebe§te de alte
eomplexe de reprezentari, prin ?ceea ca nu ii
eorespunde un continut exterior, rea!."

230 Capitolul9

in cazul fanteziei active este yorba de 0 ati- se va af1a sub inf1uenta unor sentimente pozi-
tive (Schutz, idem. p. 101-102). Fantezia de
tudine con§tienta care este inclinata catre pre- grup poate incepe cu doi sau trei oameni foarte
luarea de sugestii sau fragmente de corelatii apropiati afectiv unul de altul. Ei stau pe podea
incon§tiente, relativ slab accentuate §i de a Ie spate in spate, sprijinindu-§i capetele reciproc.
conferi, prin asocierea cu elemente paralele, 0 Aceasta pozitie este foarte relaxantiI §i permite
depliml claritate. Este yorba de 0 participare participantilor sa se auda unul pe altul chiar §i
obiectiva a con§tiintei. Atunci cand functio- atunci cand vorbesc foarte J:ncet. Li se cere
neazil ca factor de transformare, "fantezia
poate fi expresia suprema a uniHitii unei indi- apoi membrilor grupului sa inchida ochii.
Unul dintre cei care stau pe podea incepe prin
vidualitati." (idem, op. cit.) 0 fantezie poate a comunica celorlalti arice imagine '1ivine in
minte. Fiecare intra pe urma in fantezia care
solicita omulin intregimea lui. incepe sa se deruleze pomind de la acea imagi-
In legatura cu importanta terapeutica a ne. Aceasta nu este 0 incercare de a fabric a 0

metodei fanteziei, Jung specifica " ... nu inter- poveste ci incercarea ca aceea§i fantezie sa fie
pretarea §i comprehensiunea fantasmelor este imparta§ita de cat mai multi oamenl. Fiecare
in primul rand esentialul ci, mai degraba trai- persoana de pe podea va intra in fantezie
rea lor." (cit, pag. 96 ), caci "prin con§tientiza- oricand dorqte. Ceila1ti membri ai grupului,
rea §i triiirea fantasmelor funqiunile interioare dad doresc sa participe la fantezia eelor de pe
§i incon§tiente sunt asimilate de con§tient." podea trebuie sa se a§eze pe podea. Atunci
(Pt.I03) "Este de 0 importanta hotanltoare ca cand interventia lor s-a terminat se pot ridica
pacientul sa triiiasca complet fantasmele sale §i de pe podea §i se pOl duce la locullor. Fantezia
sa Ie inteleaga ill masura in care 0 comprehen- se va opri atunei ciind partieipantii vor sa se
siune intelectualil tine de totalitatea trilirii." opreasca. Terapeutul poate intra spre sfiir§itul
A§adar, pentru Jung, fantezia ca instrument fanteziei incercand sa-i lase pe clienti sub
terapeutic este foarte importanata din punct de influenta unor sentimente pozitive. De multe
ori fantezia este 0 experienta foarte puternica
vedere al trilirii ei §i nu din punet de vedere al din punct de vedere emotional, ceea ce face ca
interpretarii ei. Acest mod de a utiliza fantezia oamenii sa nu doreasea sa vorbeasca imediat
in activitatea terapeutica it apropie pe Jung de
terapeutii experientiali§ti. Cei care au dezvoltat dupa illcheierea experientei.
aceasta metoda §i au pus bazele ei teoretice
sunt considerati Leuner in Germania §i * Metafora este unul dintre vehiculele
Desoille in Franta (Schutz, pag. 101-102) insa
§i Jung in d1rtile sale sugereaza importanta foarte des folosite de terapeutii experientiali§ti.
fanteziei ca metoda sau ca instrument de In mod incon§tient, terapeutii au folosit intot-
deauna metafora pentru a-i ajuta pe clienti.
provocare. "Metafora este un mod de a vorbi despre expe-
Schutz descrie modul in care decurge un nenta." (D. Gordon, 1978, p. 9) D. Gordon in
cartea sa "Therapeutic metaphors" subliniaza
experiment bazat pe fantezie. Fantezia pre-
supune 0 stare de relaxare. Din aceasta cauza importanta povestirilor, miturilor, anecdotelor
cea mai indicatii pozitie este statuI pe podea. In ca factori terapeutici. Toate aceste mituri, po-
aceasta pozitie fiind, persoana este introdusa in vestiri, anecdote continand in ele "relatii §i
fantezie de catre terapeut, eu ajutorul unei patternuri de adaptare care opereaza in proble-
imagini. Ea inchide ochii, lasa imaginile sa se ma «reala»." (op. ciL, p. 20), provoaca in indi-
deruleze §i comunica terapeutului experienta vid acele resurse asociate eu aceste relatii §i
pe care 0 are. Procesul imaginativ nu trebuie pattemuri de adaptare continute de metaforii.
fortat de catre cel care fantazeaza, el nu trebuie Activarea acestor resurse poate insemna rezolva-
sa caute in mod intentionat anumite imgini. El rea problemei. D. Gordon il citeaza pe Bettel-
trebuie sa se lase in voia propriei imaginatii. heim eu un fragment foarte semnificativ privind
Terapeutul intervine atunci cand persoana care importanta terapeutica a pove§tilor, a basmelor
fantazeaza se confrunta cu dificultati, stari de (idem, p. 18). "Basmele sunt terapeutice
teama, relaxare, veselie. Terapeutul va permite pentm ca clientul descopera propriile sale
persoanei sa paraseasca fantezia atunci cand ea

Psihoterapia experientiala de grup gestalt-creativ • 0 provocare la "cre~tere" - 231

salutii, identificand elementele basmului care Gordon da exemplu 0 metafora construitii

pot fi asociate cu problema lui. Continutul bas- pornind de la contextul din "Cavalerii mesei ro-

mului ales, in mod obi§nuit nu are nimic de-a tunde". Problema clientului pentru care a con-

face cu situatia reala a pacientului, Insa, are struit metafora este ca l§i petrece foarte putin

de-a face cu problemele interioare care par de timp cu sotia fiind foarte ocupat din punct de

nelnteles §i de nerezolvat." (Bettelheim) In vedere profesional (v. tabelul de mai jos).

terapia care utilizeaza metafora ca instrument Situatia p7d128l4s653eGuue.a.cunrLLERGrieLtnuapaineuarninlgeseinueeeclvenaebeelMeielslrtvomaloieisomettAeatriateirnves§e0ftssopihrsiantcatvreuGeecrarerduoaaudrecrne1eaaiefgna1nvoaietd0janrvaitlanamebriea,itlnea
FIpd1nre.aeznSeaGtaajmaurmeteaoaungreviltseianredriaszebuoteiu, l
sdoenparleovoescteareyo§rbi cared§etseprerecalmicenrttae45u76la.ln.ut2ASR3siiiS.fvra.meaaemKiisSilnlefmnnuatau§ioauaatsneeumiidteaetrdiet§ieluerouetliavieiienuamsi0lncpdbdipaerioinv§inrutrotnieceittusrrleadnKdueaeraesrerabeeipotaiadpelensrietrnaaa-tllKeicfeate8. din

mai muIte metafore. Pe de-o parte exista meta-

fora fiecaruia dintre membrii grupului, iar pe

de alta parte exista metafora terapeutului,

metafora construita §i propusa in functie de

problemele membrilor grupului. Fiecare client

vine In terapie cu un model propriu asupra lu':'

mii. Experienta fiecaruia In legatura cu dragos-

tea, ura sau prietenia este unica; astfel §i

metafora lui in legatura cu aceasta experienta

este unica. (ibidem, p. 11-12). Metafora lui

este modul lui de a vorbi despre experienta

proprie. Terapeutul trebuie sa Inceapa a§adar

terapia eu un lucru esential: identificarea

metaforei clientului. Numai In acest fel va reu§i

sa construiasca 0 metafora care "sa Intalneasca

modelul despre lume al clientului." (ibidem, p.

19) Este vorba despre regasirea de catre client,

In structura metaforei propusa de catre terape- Situatia lui Samuel este camuflata In meta-
ut, a relatiilor §i patternurilor de adaptare pro- fora construita de D. Gordon. Relatiile §i e\e-
prii. Binelnteles, aceste relatii §i patternuri de nimentele care tin de situatia reala a clientului
adaptare sunt relationate cu problema c1ientu- se regasesc 1n metafora lui Gordon. C!ientul ~i
lui. Continutul metaforei nu este foarte impor- terapeutul se IntaInesc pe "terenul" acestei
tant, important este ca metafora sa contina In metafore. Aceasta 1ntillnire da la iveala resurse-
struetura ei relatiile §i patternurile de adaptare
ale clientului raportate la problema lui. Gor- Ie necesare rezolvarii problemei. Resursele c1i-
don nume§te 0 astfel de metafora, metafora entului ies la iveala pe masura ce se cerule2.zj

semnificativa. A§adar, pentru a construi 0 me- dlutarea transderivationaHi. D. Gordon nu-
tafora efieienta din punet de vedere terapeutic, me§te cautare transderi\alionala procesul prin

terapeutul trebuie sa identifice metafora cli- care clientul eauta sa integreze n:perienla lega-

entului §i Impreuna cu clientul sa stabileasca ta de continutul metaforei in modelul sau des-

IIproblema. Problema bine pus a lnseamna 0 me- pre lume. cauta in modelul sau despre lume

tafora eficienta propusa de terapeut. acele pani care dau sens noii experienle.

"Caracteristica fundamentala a metafarei Acest concept de cautare transderivationaHl

este izomorfismul." (Ibidem. p. 40) Prin este foarte important pentm a 1n~elege cum
izomorfism, D. Gordon Intelege echivalenta funqioneaza me cafora ca factor terapeutic.

evenimentelor §i personajelor din povestirea • :\letafora situationala constituie 0 moda-
propusa, Cll cele din situatia reala a clientului. !itate de autoexplorare provocatoare de insight,
Astfel, fiecare persoana semnificativa din pe care noi am conceput-o ea tehnica terapeu-

punct de vedere al rezolvarii problemei este tiea §i am experimentat-o eu rezultate semnifi-

prezenta In metafora. Situatia clientului este §i cative , atat cu paeienti psihici §ipsihosomatici,

ea reprezentata 1n metafora, relatiile §i proce- cat §i cu grupuri de optimizare.

sele implicate de aceasta situatie.

232 Capitolul 9

Tehnica este relevanta pentru con§tienti- striga, implora, sau respinge ajutor, se ambi-
zarea de catre client a strategiilor pe care elle tioneaza, iritare, enervare, criza, etc.). Toate
utilizeaza In anumite situatii de viata, limitati- aceste "metode metaforice" sunt tot atatea cai
ve, frustrante sau incerte, Pentru evaluarea §i psihologiee eu corespondent in realitate, mo-
restructurarea terapeutica a modului in care dalitati comportamentale proprii clientului.
face fata situatiilor problematice, obstacolelor
de tot felul, am practicat exercitiul "ZiduI" - • creativitate, inventivitate, pozitivitatejinhi-
metafora ale carei valente provocative sunt re- bitie, stereotipii, sterilitate, negativitate;
levante pentru 0 foarte larga categorie de per-
soane, indiferent de cultura §i varsHL Pentru • urmarirea scopului, tenacitatejabandon, do-
raportarea la situatii de izolare, frustrare, de- cilitate, anxietate;
privare, noi am utilizat metafora "Cubul" §i
metafora "Pe§tera" (aceasta din urma fiind • motivatia escaladariijmotivatia renuntarii;
practicata §i de Schutz).
Clientul ia cuno§tinta prin aceasta metoda
Clientii, individual §i in grup, sunt provo- experimentala bazata pe situa!ia provocativa,
cati sa-§i autoexploreze §i developeze, aici §i metaforica, subtila §i neagresiva, pe jumatate
acum, reactiile, emotiile, gandurile §i aqiu- joc - pe jumatate realitate, de ceea ce este el de
nile, in eonfruntarea lor eu elementul-suport fapt, de ceea ce simte, crede, se teme, ignora
(zidul, cubul, etc.). Tehnica se bazeaza pe vi- sau neaga. Pe masura ce se deruleaza exerciti-
zualizare in imaginar §i aqiune corporala mi- ul, el descopera spontan §i aite moduri de a fi,
mieo-pantomimiea. de a incerca, de a se experimenta pe sine insu§i
intr-o maniera mai constructiva, mai avanta-
Instuctaj terapeutic: Te afli in fata unui zid. joasa, mai pozitiva. El se redescopera treptat
Descrie-l... Cesimti.? ...Ce gande§ti? ... Ce
faci? Spune §i aqioneaza ca §i cum te-ai afla mult mai bogat decat se credea, in resurse,
fata in fata cu zidul...
devine mai flexibil §i mai increzator in sine, se
Clientul con§tientizeaza propia strategie re- deschide unei noi optici [ata de viata. Exerci-
zolutiva, asociind spontan explieatii, idei, con- tiul este nu doar un pretext de autoexplorare §i
vingeri, emotii semnifieative pentm eeea ce de autocon§tientlzare, ci §i 0 cale de autore-
este el in realitate, pentm imaginea sa de sine §i programare, de restmctuare personaliL CLI-
mai ales pentm ceea ce nu §tia pana acum
despre sine in situatii problematice sau care pot ENTUL INTELEGE SPONTAN cA POA-
fi pereepute ea un obstaeol. Evident, unii pot fi
incitati §i sa experimenteze diverse tipuri de TE DECIDE EL INSU~I CUM sA FIE,
solutii, altii sunt blocati §i ajutati sa con- CUM sA ACTIONEZE POZITIV ~I EFI-
§tientizeze cauzele bloeajului sau sa-§i activeze CIENT, ATAT FAyA DE SINE CAT ~I
resursele de a face fata, descoperind ei in§i§i FATA DE ALTI!. El intelege ca schimbarea
propriile solutii sau primind sprijin efectiv de la tine de el, ca este capabil sa 0 provoace, ca are
grup atunci cand sunt din nou in imp as toate resursele necesare pentru a face fata §i ca
a experimenta e§ecul nu este un fenomen
Se urmareste strategia rezolutiva personala: anormal §i definitiv blocant, el, dimpotriva
• activajpasiva (initiativa personala versus poate cleveni 0 resursa de imbogatire interim!.-
absenta initiativei, inhibitie, blocaj); ra, de cre§tere.
• independentajdependenta (relevant pen-
tru autonomie, maturitate afectiva versus A te reprograma "pe §ansa" sau "pe e§ec"
este in ultima instanta 0 chestiune de optiune
dependenta emotionaHi, imaturitate); personaEl, de libertate de manifestare autoasu-
• directa (agresiva, primara)jindiecta (oco- mata.

lita, subtila, rafinata, diplomatica , evitanta, etc; Exercitiul "cubul" se bazeaza pe urmatorul
• stilul de rezolvare (ci:ltararepe zid, incran- instructaj:

cenare, fisurare, ocolire, erodare, topire, trans- "Team lnchis lntr-un cub ... Descrie ce
formare, transparentizare, cadere, alunecare, simti, ce gande§ti, ce faci. .. Daca ar fi sa iei cu
abandon, retragere, solicita ajutor - plange, tine ceva sau pe cineva, ce sau pe cine ai lua in
cub? etc."

Psihoterapia experiel'lllali!l de grup gestalt-creat!y • 0 provocare ia "cre~tere" • 233

Exercitiul "pe~tera", se poate desIa§ura in jos §i cat mai spre stanga, a§a, .. §i dincolo de
mod similar, mul.:lndu-se instructajul dupa caz: ecran ... (in acest moment se angajaza intregul
"Ai patruns lntr-o pe§tera §i s-a b10cat intra- grup in experiment, ca modalitate de activare a
rea ... Ce simti ? Ce gande§ti ? .. Ce faci? .. etc. resurselor empatice §i suportive, dar §i de con-
§tientizare §i de transformare a propriilor stari
PrezenUlm in continuare ciiteva exempli- prin utilizarea §i preluarea controlului asupra
ficari. imaginilor metaforice ce exprima simbolic
starile experimentate in directa corelatie cu
Exemplifieare 1. simptome sau comportamente dezadaptative.
In cazul de fata, "globurile reci §i luminoase",
Lucrul ell metafora - confnmtarea ell. obsta· "haotice", ce indue senzatia de discomfort
("brrr ... ) exprima .simbolic in limbaj senzitiv-
colul interior ("zidul") (secvente dintr-un imagistic starea de anxietate, tensiunea inte-
seminar fonnativ experimentat de noi cu stu- rioara de care E. nu Doate sa scape.)
denti In asistenla sociaEi, martie 1995 - grup
de 14 persoane). T: Incercati cUA t~tii sa vizualizati ceea ce
simte Ema acum. Incercati sa simtiti ce simte
«Terapeut: Acum, dadi ne-am a§ezat cu ea, cum vede ea §i ce face ea acum ... Faceti un
totii confortabil sa ne continuam munca de efort imaginativ, Inteleg ca nu toti puteti sa
explorare 'in noi lil§ine ... Observati-va fiecare faceti acest efart imaginativ. Cei care nu puteti
pozitia §i starea interioara .. , relaxati-va §i con- face aceasta yeti fi observatori ai propriilor
tinuati sa fitti foarte atenti la ceea ce se intam- voastre stari. Acum '1ncercati sa vizualizati
pHi 'in interiorul vostru chiar acum, aici... Des- aceste globuri §i sa Ie impingeti de pe ecran;
incercati mai intai sa Ie adunati de la stanga la
pre ce anume din ceea ce ati observat doriti sa dreapta SUB §i apoi de la dreapta la stanga jos,
vorbim? Indepartati-Ie incet, '1ncet, catre stanga, jos, §i
dincolo de ecran ... A reu§it cineva?
E: (se foie§te1:n scaun, i§i verifica pozitia
umeri10r, incearca sa-§i intinda picioarele §i E.: Da, am reu§it (alte voci din grup se aso-
suspina u§or) ... Da, simt 0 tensiune interioara, ciaza).
inca de ieri §i nici acum nu pot scapa de ea ...
T: ~i ce a ramas?
C: A§a ca un fel de neliniite, de apasare, mi E: Un ecran alb, ca 0 coala de harti~ albcL
se intampHi §i mie, foarte frecvent. opaciL ..
T: Ce simti acum '1n fata 1ui?
T: Mai simte cineva la fel? E: Ma simt lini§tita, relaxata. c21:-n:'

Grupul: murmure de Incuviintare, mi§cari D (intervine spontan): ~i eeran,. L~.: ~g,:'l.
ale capului aprobatoare, mimica interesata ...
alb, dar ma nelini§te§te pentn: c,~ :,"-u ,:iL C ~ ~ i:-.
T: Ema, Incearca, te rog, sa vizualizezi ceea spatele lui ...
ce simti acum. ImagineadHi un ecran mental
pe care la§i sa se deruleze ceea ce simti. Prive§- T: Ai vrea sa vezi ce e d,..cc'c '::e eCTa:1~':
te ecranul interior §i spune-ne ce vezi ... lasa sa
se intample ceea ce se intampUi §i observa-ti pa'-":':,...":'.i; ',.:(>m- _l_ 'ml'cae"pr'\. n;;iI\".'-3~'-"-;"';" .i..·.~l-'-"'-'__•.-"- '-'- '-'" c·_~ TL'/" I
propriile imagini..,
... Imdgineazi-ki cd ~:\"i:1~ :r2.rspa::-ent ca 0
E: Da ... imi tree prin fata ochilor globuri coala de celc:s.n, C2.'-. :Je:-e:e de stic1a... Ce
luminoase .. , este din,colo de el';

t:lk~€£uloare au? D: L-1: hat: gri.
··Mit ~iu,' sunt mai mult reci §i luminoase,
T: Ce sim~i in fa12.lui?
bm ... D: \fa atrag~ §i in acela§i timp e respinga-

T: Cum se deplaseaza ele pe ecranul mental? tor.. .
E: Tree din toate parti1e, haotic ...
T: VezL ana ce te atrage §i ce te respinge,
T: Incearca sa Ie grupezi in partea dreapta clarifica-te ....
de sus a ecranului tau ... Ai reu§it?
D: Imi incita curiozitatea, e misterios, e
E: Da ..
interesant, dar poate fi §i periculos, imi poate
T: Ce simti acum? face rau, mi-a§ putea pierde controluL..

E: Simt ca Ie pot cotrola ... (zambet de satis-

factie).

T: Acum Incearca sa Ie Impingi catre partea

stanga de jos a ecranului, Incet, incet, cat mai

234 Capitolul9

T: Alege ce vrei sa facio R: Ma simt incorsetat; impiedicat, §i mi-e
D: Am sa zbor pu1in in haul acesta, sa vad frica, pentru ca zidul meu ma inconjoara din
cum e ... toate partile. La fel ma simt §i in lift sau intr-un
T: Cum este? spatiu inchis, sau cand mi se impune sa fac sau
sa actionez altfel' de cat simt nevoia, atunci
D: E cam pustiu, nu sunt prea multe lueruri cand nu sunt liber ... (subiectul developeaza
pe aici, nu e nici un pericol, totul pare eunos- prin metafora zidului 0 simptomatologie par-
cut, pare ca se repeta, de§i nimie nu e prea clar, ticulars., marginal nevrotica de tip claustrofo-
ar trebui sa fie mai multa lumina ... ma simt ca bic, ca raspuns de aparare la un conflict nere-
zolvat cu autoritatea, cu constrangerea).
atunci cand sunt singura. Imi place sa fiu sin-
gura de obicei, dar ered ca ma plictisesc §i ma T: Ce simti acum, fata in fa1a cu zidul pe
simt neimportanta, neiubita, cenu§ie ... care 11vizualizezi?

Aha! .... (surade, insight) haul asta seamana R: Ma apasa... A§ vrea sa scap de aieL
cu starea mea. de§i AM TENDINTA sA T: ~i cum po1i scapa de acest zid, ce crezi?
STAU MAl MULT SINGURA, SA-I EVIT R: Incerc sa trec prin el, rara sa ma simta,
PE CEILALTI, DE FAPT NU-MI PLACE difuzez .... (subiectul opereaza m plan psihologic
DE LOC ASTA. CHIAR DACA PRETIND o prima autotransformare adaptativa - proiec-
cA NU-MI PREA PLACE CONTACTUL teaza §i experimenteaza m imaginar 0 solutie,
dar de a carei semnifi.catie mea nu este con-
SOCIAL. Dar ceilalti sunt ea un zid greu aece- §tient).
sibil pentru mine, §i atunci prefer haul cenu§iu T: Ihm, inteleg, asta spune ceva despre felul
al singuratatii mele uzuale ... in care te gande§ti sa rezolvi problema ta. Treci
prin el fara sa-§i dea seama, bland, te scurgi
T: Ce simti nevoia acum? prin el, difuzezi ...
D: Sa luminez putin haul, sa revin dincoace R (ezita): Da, trec prin el, 11pacalesc, dar...
de ecranul transparent §i sa escaladez zidul. UNEORI FAC ASA SI CAND CINEVA MI
T: Foarte bine, incearca sa faci asta acum
(D. lucreaza mentaL). SE OPUNE, DAR EFORTUL ACESTA MA.
D: Cu haul am rezolvat, dar cu zidul imi e "COSTA.".
mai greu. PUR ~I SIMPLU SUNT BLOCA-
TA IN FATA LUI... I: Este §i modul meu de a aborda "zidul".
T: Sa vedem ce fac ceilaW cu zidurile lor. T: Asta ce inseamna?
Ana, imgineaza-ti un zid, zidul in fata caruia te
af1i tu, vorbeste-ne despre el §i despre tine ... I: Diplomatie. ~I POT SPUNE CA. SUNT
A: E un zid care seduce §i se intoarce. Imi RECUNOSCUTA. CA 0 PERSOANA. DI-
creeaza inceltitudine. A! este yorba de nevoia
mea de a ma autocontrola. Ori de cate ori ma PLOMATA. IN RELATIILE CU CEILALTI.
T (catre un alt membru al grupului, care
confrunt cu 0 problema nu ma pot decide u§or,
pentru ca nevoia mea de a ma controla este asista rezervat la discutie): M., cum te simti in
foarte mare. De aceea ma simt nesigura §i fata "zidului" tau?
incompetenta.
M: Eu nu aqionez, eu stau in asteptare.
T: De ce simtim nevoia de a exagera auto- T: Ce simti de fapt?
controlul? M: Ma sperie zidul.
T: Ce anume te sperie?
Voci din grup: Pentru ca ne temem de e§ec... M: Faptul ca nu-l voi putea depa§i.
Ca sa ne aparam de ceva neprevazut. .. T: Ce crezi despre tine?
Pentru ca nu avem incredere in noi in§ine, M: Ca nu sunt in stare ... n-am incredere in
pentru ca ne subapreciem ... Pentru ca avem 0 mine.
imagine gre§ita despre posibilitatile noastre de
a face fata, pentru ca nu ne cunoa§tem sufi- T: ~i atunci ce faci?
cient pe noi in§ine. M: Stau, ma blochez ...
T: Va propun sa experimentam fiecare ce T: In1eleg ca te blochezi pentru ca te gan-
sim1im §i ce putem face in fata unui zid. de§ti ca nu e§ti capabila ...
M: Da. Eu gandesc a§a, dar s-ar putea sa
gandesc gre§it. De fapt nu incerc.

Psihoterapia experientiala de grup gestalt-creati\! • 0 pro\!ocare !a "crel(itere" - 235

voci din grup: E defensiva, e pasiva . c: Eu ma catar pe ell

T: M., hai sa vorbim despre zidul tau cum T: Cum te eateri?
este el. Spune-ne trei defecte ale luL
C: Cu mainile §i eu pieioarele.
M: (ezita destul de mult, rezistenta este evi- T: Ce simti in contact eu zidul?
denta) P~li, culoarea ...
C: Simt ea mi-e greu, mai §i alunec, dar nu
T: A§a, deci ce culoare are zidul tau? mi-e teama de contact.
1\1: E gri ... E inutil... aa ..
T: Alt defect? T: Ce simti cand aluneci?
C: Nevoia de a ma ridica din nou. Nu ma
M: E prost construit.
T: Foarte bine! Si daca e prost construit simt prost, pentru ca §tiu ca voi ajunge sus.
lnseamna ca ...
Voci din grup: 0 inver§uneaza alunecatul,
M: Inseamna ca pot sa-l daram ...
T: Desigur, e-n regula! Fa-o chiar acum ! se ambitioneaza dupa e§ec...
Darama-l ... 1a ridica-te ... (M. se ridica la su- C: Nu neaparat, dar vreau sa ajung sus.
gestia terapeutului §i aC1ioneaza ell §i cum·ar
impinge zidul - exercitiul include componenta T: Bine, vrei sa ajungi sus ... ehiar ai ajuns
kinestezica, pantomimica, ea suport al restruc-
turarii in plan mental. Terapeutul sustine §i sus, pe zid. Ce simti acum?

iincurajaza, impreuna cu grupul, care se al8:- C: Mil simt bine. Respir aer curat, pot vedea

tura spontan, aqiunea de doborare a "zidului" un camp larg, pot explora mai mult.
intelior. M. aqioneazil vadit incurajata, din ce T: Ce faei in continuare?
in ee mai expresiv, i§i intensifica mi§carile, res-
piratia devine ampla, rade, se dezinhiba. Gru- C: Cred ea 0 sa stau aiei un timp, apoi 0 sa
pul stimuleaza verbal §i mimico-gesticular,
"performanta" §i siguranta lui M. cre§te simti- cobor, ea sa pot merge mai departe ...
tor. Imbujorata §i zambitaare, eauta privirile
calegi10r sai). T: Bine, mergi mai departe ... S., tu ee faci
eu zidul tau?
T:. Bravo! L-ai demolat. Ce faei aeum eu
s: IIsap pe dedesubt!
caramizile, cu gunoiul?
M: Le transport. T: De ee?

T: 1a roaba §i transporUHe .. Intai pe cele S: Ca sa vad ee e dincolo ... Nu-mi plaee sa
din dreapta ... acum §i pe cele din stanga, vezi stau aici singur, izolat.
eEl mai sunt cateva in spatele tau, in fata, a§a...
(M. mimeaza transportul). 1a prive§te acum in T: Deci fad asta pentru a scapa de izolare ...
jur. Cum este? S: Da. Fac orice pentru a ajunge dineolo,

M: E curat, e bine. ehiar §i caile oeoEte, sau cele mai grele, ered ca
T: Cum te simti, ee-ti treee prin minte? sunt foarte perseverent ciind e vorba sa nu fiu
M: Sunt surprinsa ca am putut sa fac toate singur.
astea, :farasa ma simt ridieola... Teama de ridieol
ill-a :facut de multe ori sa renunt §i dind n-ar fi R: Asta inseamna ca depinzi de allii Imr-i:-
trebuit. De fapt, acum ffiteleg ca este mult mal
simplu sa fad eeva, dedit sa nn fad nimic, §i ca e tat incat nu suporti absenta lor?
mult mai bine sa scapi de 0 tensiune pe care 0 ai
dedit sa ti-o repriwJ nerecunosdind-o ... (M. vor- S: (surprins §iu§ormeurcat) Nu §ti'J.nL m-lE-"
bqte pentm prima oara In grup despre ea §idespre gandit la asta, dar se prea poate 52 ai ::ireptl:::'
ee gande§te, depa§ind earacterullaconic §iimper-
sonal pe care 11au interventiile ei de obicei). T: De ee crezi di R ar avea c."eptc.te':'
C: A§ vrea sa spun §i eu ce fac in con-
fruntarea cu zidul... S: Pcntm cav pentru mm•• e :ntr-2,C, le\'-ar .:e1• -

T: Spune ... lalti conteaza mal mul: decat cine ,:,1ie2..

vreau sa spun ca ei sunt mal importanri. iar eu

nu sunt la fel de important.

T: Ce sim!i c;hie~ti Si:1g"r"

S: :\la sir:1t mi.: ~i sA n:o descurc,

sa fac fat:?. nesipr ..

T: Dar eand e§ti cu ceilal!i?

S: E:: a:t.inci cred ca vor prelua ei din greul

unor siLua1)i.cit '.or face mai bine de cat mine,

ma sinH proteja!. dar. ..
T:Dar...

S: De rapt, tot eu imi rezalv problemele, dar

acum mte1eg d am mai multa nevoie de aproba-
rea lor. ~i in copilarie 8.§teptam aprobarea pa-
rintilof mei ca sa fiu sigur ca procedez bine, de
aItfel, mama adesea acliona in Iocul meu pentru
ea ea "facea mai bine" dedit mine. Ha, ha!

236 Capitolu! 9

Am mte1es! Acesta este de fapt obstacoluI G: Da!
men interior, frica de mine msumi, de neputin-
T: Ce simti cand te afli 1:ncompetitie?
ta mea presupusa. Ar trebui mai curand sa ma G: Ma simt mai puternica, mai sigura ...
sprijin de zidul acesta §i sa invat eeva de la el: T: A1tfel?..
sa ma bizui mai mult pe mine, sa fiu eu zidul.
G: ,\ltfel, ma indoiesc de mine, parca nu a§
T: Acum e§ti zidul. Cum te simti? avea valoare ... (pauza introspectivi1) Asta 1:n-
S: Solid, rezistent, semeL stabil, puternic, seamna ca am nevoie de ceilal!i pentru a ma
nu ma daram cu una eu doua ... confirma?!

B (zambind ironic, provocativ): ~i daca in T: Tu ce crezi?
spatele zidului e alt zid ? Daea apare alt zid?
G: ered ca da. Dar asta ma face 1:nace1a§i
S: Foarte bine, am alcatui impreuna 0 casa... timp sa depind de altii §i nu cred ca e bine ...
Nu-i a§a?
N: Ba eu a§ darama toate zidurile care imi
stau in cale. Exemplificare 2. Lucnd ell rnetafora "zidul"
mtr-un caz ell tulburare nevrotica conversiva,
T: Dar po ate ca zidul acela are nevoie de
tine, de proteqia §i de iubirea ta ... diagnostic at dupa DSM-III ca dUiere somato-
fonna (307.80) §i dupa DSM-IV ca tulburare
N: Atunei m -a§ lipi de el. somatofonna. - 300.81 sau tulburare conversiva
T: Lipe§te-te de el! Cum este la atigere?
N: CALD. -300.11) (I. .Mitrofan, 1991).
L. S. este 0 Uinara de 28 de ani, inginera,
T: Cald ... Ce simti aeum fata de zid?
N: Atractie. Ma pot sprijini eu spatele de el, nedlsatorita. Locuie§telmpreuna cu mama §i
e incins la soare, e chiar bine §i placut. cu tatal ei vitreg, parintii sai fiind divortati inca
B: Eu totu§i a§ canta 0 fisura, cat de mica ill de cand L. avea 12 ani. Imediat dupa divort,
zid. Punetul vulnerabil. A§a, a§ ineerea s-o lar- mama sa se recasiHore§te. OrientaTea sa profe-
gesc cu 0 piatra, incet, incet, chiar daca m-a§ siona1a nu 1:1apartine, flind mal curand stabili-
enerva §i a§ surpa pana la urma ziduJ. ta de mama sa, iar insatisfaqiile legate de
angajarea sa ca inginera 1ntr-o fabridi sunt im-
0: Eu imi infrumusetez zidul. II pictez Cll portante. De cca. 6-7 1uni acuza "probleme cu
stomacul", pentru care a solicitat de mal multe
flori galbene. ori consultatii medicilor interni§ti, dar ace§tia,
T: ~i ai ramane a§a in fata zidului tau pic- de fiecaTe data au infirmat orice afecliune
somatid in sfera gastro-intestinala, pe baza
tat? N-ai inceTca sa treci dincolo? unor analize atente §i repetate. L. continua sa
se ingrijoreze din cauza durerilor frecvente §i
0: Depinde. greu supol1abile in zona epigastrica, la care se
adauga dispozilia afectiva negativa, iritabilita-
Voci din grup: Nu e§ti curioasa sa vezi din- te, scaderea interesului §i initiativei, nelini§te,
colo? problematizihi multiple pe tema unei boli pre-
supuse nedepistate, tristete §l discomfort cvasi-
0: Ba da, dar depinde de ceea ce se afla pe permanent. Dupa mai muite lntalniri centrate
pe anamneza ~i [ormu]area "problernelor" de
parte a cealaltiL .. catre pacienta, am introdus in cadrul unui pro-
T: (razand) Iar eu iti spun ca dincolo de el ces terapeutic mai complex, orientat gestaitist
§i tehnica metaforei obstacolului interior.
se afla inca 99.000 de ziduri, 0 infinitate de Scopul utilizarii acestei tehnici este 0 mai bun a
ziduri ...
autocon§tientizare §i practicarea l!llui exercitiu
(0: basculare corporala, ezitare, mimicii
de autorestructurare a imaginii de sine, in baza
surprinsa) unei clarificari a propriilor sentimente, atitudi-
ni §i a§teptari rata de eei apropiati §i [ata de
Voci din grup: Eu a§trece cu mice pret dincolo... sine-insa§i. Redam in continuare un fragment
P: Eu m-am concentrat putemic §izidul men de dialog terapeutic:

s-a transformat in sticIil, ACUM APARE SI a

FEREASTRA ~I TOCMAI TREC PRIN EA...
(exercitiu spontan mimico-gesticular), apoi
radioasa: Gata, §inici m,kar llUa fost greu, doar
m-am concentrat asupra obstacolului.

T: G. dar tu, ce faci?
G: Eu m-am lovit de atthea ziduri, lncat
pentru mine orice zid e 0 bucurie.

T: Sa inteleg ca lti place competitia?!

Psihoterapia <;xperienlia!a de grup gestalt-creathl - 0 prollocare Is "cre~terl"" . 237

«T: Imagineaza-!i ca te am aeum, aiei, in Stop! Ce simti acum?

fata unui zid, spune-mi, te rag, cum este zidul L: Acum pare ea a incetat sa se mi§te, sa se
illvarta, acum s-a fixat. Mi-e mai bine a§a, dar
pe care aI..••-•1 • + m/". mm• l+e ... e grea, e mare ...

11 eU

L:.Hmm ... (ofteaza prelung)

T: Spune-mi trei earaeteristici ale zidului. T: Observ-o cu atentie, concentreaza-ti
toata fiinta ta acolo §i descrie-i mental contu-
L: E transparent, reee §i neted.
T: Deei e transparent... §i ce se vede prin el? rul, clar, cat mai clar... Ai reu§it?
Ce este dincolo? L: Da, acum am control pe forma ei §i pe

L: Apa. daar apa. (i§i crispeaza umerii §i i§i greutate.
eoboara tonul) (atragem atentia eititorului
asupra semnifiea!iei mateme a acestui element T: Foarte bine. Aeum inconjoara lent,
- apa, a§a cum este cunoseuta din analiza sim- foarte lent, de la stanga la dreapta, conturu!
bolurilor §i din psihologia proieetiva).
pietrei tale, miqorand-o cu fiecare cere pe
T: Apa .., ~i ee ai de gand sa faei eu acest zid? care il descrii in mintea ta. Palma ta stanga

L (prompt §i ferm ) ; Pai nu fac nimic. Stau. unneaza aceea§i mi§care ca §i a mintii tale.
T: Nu e§tieurioasa sa vezi cum e dincolo de zid?
L (grimasa de lehamite §i refuz) Pai, dineolo Continua sa-ti macini piatra dinspre exteriorul
e apa ...
ei spre interior, §i spune-mi ce obtii...
T: ~i? L: Am miC§orat-o la jumatate, e mai sup or-

tabila ...

L: (bruse, preeipitat) §i mi-e frica de apa, T: Continua, te rog, pana la dimensiunile
asta e... Mi-e frica sa tree.
unui sambure de piersica §isimte ciHdura pHicuta

T: Cum te sim!i in fata zidului? care seAdegaja in timp ce tu miC§orezi piatra ...
L: Bine. Ma simt in siguranla. Nu vin in L: Incepe ehiar sa-mi placa, e din ce in ce
contact eu ea, doar 0 vad .... La fel fae §i cu
mama mea, Evit sa mai vorbese eu ea, nu are mai ca1d §i mai yUieut. A~ INTENSIFICA
RITMUL DE ]'\:lACINARE ...

rost, pentm ca imedia1 ne-am i'nfrunta, dar T: Fa-o daea dore§ti, dar ramai foarte aten··
ta la dimensiunile pietrei, vizualizeaza totul,
simt nevoia s-o vad ... Ii spun doar cand ma fieeare fir care se elibereaza, haloul de pulbere,
doare stomacul. Atunci ma asculta.

T: Sa inteleg ca te sim!i irnportanta pentru u§oara, foarte u§aara, pana se pierde, paml
ea, doar cand te doare stomaeul?!
devine doar un abur u§or, §i cald, doar 0 u,n::

L: Carn a§a ceva ...(zambe§te sarcastic) lasa de abur, daar 0 impresie ... UI111are§tecum pi2-
sa §tie ca are eopil, nu?
tra devine cat un simbure de cirea§8.. cae ,.:,.
T: A.Jtfe1?
sambure de mar, dit un bob de grau. C2" uc: 'c:c
L: Altfel, nu are decat so!, adica pe tata]
meu vitreg ... de mei, cat un fir de nisip: acun ur J:::t:~

T: Pe taUn tau vitreg ... roua, transparenta spala find de rlS:p. ii i:>

L: Credeti ca sunt geloasa pe el? moaie, il disipeaza... r:S.:care T
T: Tu ce erezi, ee sim!i? L: Acum nu mai e deCal
L: (tacere incordata, i§i framanta degete1e)
intr-un tarziu, eu voce masurata, u§or taraga- acest punet, de altfel foarte . 2-CUT Eel 0
nata: Ei, bine, ered ca da, sunt geloasa uneori,
mai pot percepe. Chi~lr e ..~. ~~r:~·?,-c'~ntcat::

astea?

ii acords. prea multa atentie §i nu merita, ii e T: Chiar tu fad toate astea ell tine lnsati.
prea supusa §i asta ma macina ... deciie ~i,:ontroia ceea ce l1i
Numai tu
T: Te macmi'i, te roadIe ... Cum simti maci-
narea asta, unde 0 simti? propui sa facio Eu doar !i~am aratat cum sa
lucrezi asupra La. focalizandu-te §i simtind
L: (Cll vadita satsfactie §i oarecare u§urare) ceea C:: cL: insa:i produci. eu propriile tale
Uite aiei 0 simt, chiar aid (l§i apasa mana
stanga in zona plexu1ui solar) E ca 0 piatra de resurse, ,>
mO~lra,grea.
Din se2\eqa de dialog de mai sus rezulta
T: Incearca sa localizezi mai elar "piatra clar ca metafora zidului exprima analogic

simptomu1 de baza (durerea de stomac psiho-

care te macina", fii foarte atenta la zona aceea, gena), precum §i functia de autoprotectie,
aUloaparare patologica pe care acesta 0 inde-
a§a, te poti [010s1de palma ta, simte-o u§or sub
palma... pipaie atent piatra, simte-o mai clar pline§te in sistemul perturbat a1 relatinor paci-
entei ell ea insa§i §i Cll familia sa.
sub podul palmei, sub degete, strange-o u§or.

238 Capitoiui 9

Utilizarea metaforei "zidului", ca suport ciHre pacienta, rezuWi din urm~hoarele:
provocativ §i restructurant-optimizator antre- - ambele au 0 funqie autoprotectiva - de
neaza transformari in planul reprezentarii men-
tale §i al corelatelor emotional-motivationale evitare a unui conflict sau discomfort in raport
ale simptomului echivalent. La nindul sau, eu eeva, respectiv cineva, [at a de care paeienta
simptomul este 0 metafora, 0 exprimare sim- are nevoi emo1ionale. Ambele metafore COI1-
bolica a sentimentelor de frustralie §i a unei duc la developarea unei relatii ambivalente ell
imagini de sine negative, necon§tientizate. mama (elementul simbolie matem/feminin -
Tehnica terapeutica experimentata de noi ~i apa). lata corespondentele: zidul, prin carae-
propune sa restructureze 0 metafora patologica teristicile sale (" transparent, fece §i neted") pe
prin intermedinl unei alte metafore-cheie, care de 0 parte, 0 separa de apa, de care se teme, §i
de§i exprima 0 situatie potential frustranta, aeesta este motivul pentm care nu dore§te sa
echivalenta ell prima, poate fi dirijata sanogen treaca dincolo de zid, in cadrul exercitiului
ill procesul terapeutic. Cu alte cuvinte, me- terapeutic, pe de alt!'!.parte, ii permite prin
tafora-cheie devine 0 cale de acces la intele- transparen1a sa, "sa vada apa", adiea. 51:i rama-
gerea adevaratei semnificatii a simptomului, la na intr-o relatie eu aceasta;
reevaluarea lui prin experienta fenomenologi-
ca, acum §i aici, §i in consecinta la dizolvarea - durerea de stomac (simptomul-metafora),
sa ca simptom prin reintegrarea semnificatiilor pe de 0 parte, nu se vede din exterior (adicil
eOll§tientizate mtr-ull plan mai malt, evolutiv, este trasparenta ca §i zidul imaginat de pacien-
deblocant §i deschis. Persoana se poate astfel ta), dar pe de alta parte 0 protejaza de confrun-
autoaccepta, reevalua §i depa§i impasul. In tarea directa cu mama - daca 0 doare, mama
eonsecinta, simptomul devine un fenomen con-
trolabil, deci §i modificabil. Devenind inutil, va evita sa-i fad\. repro§uri sau sa 0 eerte, §i 1a
simptomul se autoelimina prin pierderea sem- randul ei, niei pacienta nu-i mai poate repro§a
nificatiei. Un lucru deja cunoseut poate fi inte- nimic mamei, avand 0 problema personala
grat ca 0 experienta utila §i schimbandu-i-se mult mai presanta. Astfel, durerea de stomac se
astfel, semnifieatia, persoana devine libera de interpune intre fiiea §i mama ca un zid trans-
"corvoada exprimarii indirecte", metaforice parent, reee §i neted (elar) care evitil, detur-
dezadaptative. 0 metafora de substitutie tera- neaza §i modifica relatia autentica de
'peutica utilizata ell vehieol de con§tientizare comunicare, in detrimentul ambelor, dar mai
ales al fiicei. Funetia de evitare a conf1ietului,
poate destructura ~i elimina spontan 0 metafo- ancoreaza paciema in simptomul psihosomatic
de tip eonversiv, dar aeest "avantaj" iluzonu
ra patologica eu mecanism ineon~tient. Altfel faeiliteaza in acela§i timp aeumularea fmstrali-
spus, 0 metafora eombate 0 aliil metafora, eli- ilar, care hranesc §i dezvolta simptomul. lata
minand-o sau extragand un sens non. Aceasta un cere vicios care trebuie J:ntrerupt prin con-
modalitate de lucm terapeutie demonstreaza 0 §tientizare §i restrueturare in cadrul exercitiu-
data ill plus, ce resurse de autoreglare inteligen- lui terapeutic. Aeesta "scurtcircuiteaza" 0
ta §i creativa, subtile §l elegante, detine fiin1a re1atie intrapsihica neprofitabila, blocant2, §i
umana. Psihoterapia nu face altceva decat sa reface prin clarificarea sentimemelor §i atitudi-
activeze §i sa actualizeze aceste resurse, faci- nilar, mecanismele unui compoflament opti··
litand prin mijloace speeifice, analogice stme- mizat, autoasumat, responsabil.
turilor §i functionalita1ilor psiho-mentale pro-
cesele de reorganizare §i evolutie adaptativa. Maniera gestaltisd de a lucra eu L. s-a
campletat ell jocul de rol, tehnica "seaunului
In exemplul de mai sus, "zidul" vizualizat gol" (dialoguri imaginate §i sustinute de L. prin
'in imaginar este metafora terapeutica aflata 'in joe de rol eu persoanele-cheie din viata sa -
raport analogie eu metafora patologica ("du- mama, tatal absent §i taHUvitreg, §i evident, cu
rerea de stomac"). ea 'insa§i 'in doua, trd §i patru ipostaze ale eu-
lui sau prin tehnica armonizarii polaritatilor §i
Corespondenta dintre cele doua metafore, respeetiv, prin tehnica metapozitiilor). Pe par-
ambele construite §i experimentate mental de cursul mai multor §edinte L §i-a clarificat §i
depa§it conflictele afective care 0 bloeau in
simptomul metaforic (durerea de stomac).

Psihoterapia experienlialii de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre~tere" - 239

Dupa cca. trei luni de psihoterapie, lara su- acest sens: "A lucra cu visele In maniera
port medicamentos asociat, pacienta renun1a gestaltista este un fel de atac central, chiar In
la acest limbaj expresiv simbolic corporal §i de- inima non-existen1ei voastre" (op, eit. p. 75). a
vine mai afirmativa §i mai dispusa sa ofere retrai visulin situatia terapeutica inseamna a
afec1iune §i suport mamai sale. Autoacceptan- revela acele dimensiuni ce 1in de "pata neagra"
du-se §i revalorizandu-se de pe 0 noua pozitie, a personalita1ii.
ea se dovede§te mai flexibila §i mai generoasa
fa1a de tatal vitreg, cu care I§i normalizeaza Prezentam in continuare 0 secventa de dia-
relatia, in limitele conditionarilor socio-cul- log terapeutic exemplificativ pentru lucrul cu
turale specifice. visui In maniera gestaltista. Este yorba de un
program de optimizare comportamentaUl apli-
2.2. Lucrul cu visul cat de noi unei persoane tinere, de sex mas-
culin, introverta, cu conduita evitanta.
Cu toate ca terapia experien1iala a integrat
multe tehnici din terapia dinamica, abordarea «Fantasm a cu ursuI» - (I. Mitrofan, sep-
visului ca instrument terapeutic este diferita de tembrie, 1995)
cea proprie terapiei dinamice.
«"C: Aveam 3-4 ani, poate 5, cand a ince-
Terapia existen1iaHl, de pilda, vede visul ca put sa ma bantuie urmatoarea fantasma, care
manifestare a modului de a fi In lume al indi- imi revine periodic §i in ultimul timp in
vidului. Boss accentueaza ideea ca In analiza special: visez ca ma trezesc noaptea §i ca la pi-
cioarele mele §i ale mamei sta un urs pe scaun
existentiala trebuie restransa utilizarea oricarei §i gafaie din greu. Curios, ursul are un cap ee
interpretari simbolice sau teoretice. Este foarte aducea mai mult a lup, cu urechile ciulite.
important ca visele sa nu fie interpretate sim- Atunci simt nevoia sa ma lipesc mai mult de
bolic. Visul trebuie abordat ca un aspect al mama ca sa 0 trezesc, sunt foarte speriat. Stau
existen1ei individului. EI trebuie lasat sa vor- nemi§cat pana spre diminea1a §i pHn de groaza.
beasca pentru el In8u§i. Daca pacientul comu-
nica un vis in care el se simte prins in capcana, T: Incearca sa retraie§ti scena, acum, ca §i
terapeutul va corela acest vis cu sentimentele cum s-ar petrece aiei. Vizualizeaza intregul
pacientului din via1a de fiecare zi (Jung, 1996, tablou §i opre§te-te cu aten1ie asupra ursului,
p. 166-167). Prive§te-l atent §i descrie In amanum ce face,,,

Nici gestalt-terapia nu interpreteaza visele. C: Respiri1 foarte greu, precipitat §i 5e ui:2.
"in loc de a Ie analiza §i de a Ie fragmenta, noi foarte atent la mine, cu urechile ciuEte". (1';,:-
Ie readucem la via1a" (Perls, 1974, p. 73). ,,~i tus de perplexitate, mica nelini§te Downe. :§:
modul in care la readucem la viataesle retrai- cauta pozi1ia in scaun, se foie§te §i-§: incordea-
rea visului ca §i cand s-ar intampla aeum" za u§or ceafa)
(idem op. cit. p. 73). Pentru Perls, visul este 0
excelenta ocazie de a identifica "golurile" per- T: Spune-mi ce sim!i acum. ce o1=se:\i:a Line:
sonalitatii. Aeeste "goluri" sunt evitate de oa- C: Sunt nelini§tiL palm de :ILi t:-a:1spira.
meni pentru ca ele inseamna ceva necunoscut, respir greu. Vreau sa-mi ating mama, 5-0
inseamna confuzie. "A in1elege visul Inseamna trezesc ca sa dispara urs'lL
a realiza eand eviti ceea ce este evident" (Perls, T: Fa asta acum. Atinge-ji mama, lipe§te-li
idem. op. cit. p. 75). Important este ca indi- mana de ea". acum Epe§te-te de ea. Ce sim1i?
vidul sa descopere singur ceea ce el evita.
C: Placere.:'13. simt bine. 0 mare placere".
Cum Iucra Peels cu viseie? "Lua1i fiecare
persoana, fiecare lueru, fiecare stare §i lucra1i (miqoreaza fama palpebrala, destinde obrajii
cu ele, Fiecare buca1idi din acest mozaic, pusa §i schi!eaz3. un 5uraS nesigur, u§or tremur al
alaturi cu eealalta, va intregi personalitatea." barbiei)
(idem. op. cit. p. 74)
T: Incearca acum, te rog, sa te abandonezi
Elementele visuluj sunt de fapt, aeele
dimensiuni care fac parte din "pata neagra" a acestei senza1ii placute, intensifica stare a de
personalita1ii. Perls se exprima foarte frumos in placere, tri1ie§te-o cat mai adanc, cat mai in-
tens, amplifica din ce in ce mai mult, experi-
menteaza placerea, simte-o in tot corpul tau,
in sufletul tau."a§a" ... In timpul asta observa
ursu1... Spune-mi ce face el?

240 Capitolul 9

c: Se uita la mine §i sunt speriat, parca C: Da!

putin vinovat, nu §tiu... T: Atunci spune-i ce ai de spus ...
T: Cum te simti fata de el? C: Pleaca, du-te de aici!
C: Mic, neajutorat, ma tern ca ma ataca ...
T: Nu poate face asta decat dad il ajuti;
T: Ce ar putea sa te lini§teasca putin? aminte§te-ti ca tu cotrolezi acum situatia, tu l-ai
C: Daca nu s-ar putea ridica de pe scaun, legat de scaun. Ce poti face?
daca l-a§ imobiliza ...
T: Fa-o.! ... E§ti in deplina siguranta, e§ti C: Pot sa-l imping, cu scaun cu tot, pan a 1:1
Hinga mama §i ai 0 funie groasa la dispozitie. scot din camera (executa spontan pantomima,
Folose§te-ti imaginatia §i vezi ce poti face ... initiativa rezolutiva cre§te) ... prive§te intreba-
C: A§ vrea sa-l leg de scaun, dar... tor spre terapeut, d'iutandu-i privirea; focaliza-
T: Inainteaza un pas §i vezi ce se Intampla ... rea privirii care solicit a interactiune este un
C: Nu se 'intampla nimic, sta §i ma prive§te. prim cii§tig terapeutic In decristalizarea condu-
T: Foarte bine, lasa-l sa te priveasca §i mai itei evitante, proprii subiectului.
Ia doi pa§i catre el. Acum e§ti foarte aproape de
el, 'ii simti rasuf1area §i el continua sa stea T: E-n regula! Ai reu§it sa-l scoti 'in afara
nemi§cat. Cum te simti acum? camerei? ... (C raspunde nonverbal, aprobativ)
C: Ceva mai lini§tit §i foarte curios ... L-a§
lega aCLtm,dar tot 'imi mai e frica ... Inchide u§a acum. Ce simti? .. (subiectul
executa scenariul mental lent, concentrat §i
T: Ridica-te te rog de pe scaunul tau §i pro- participativ, 'in mod pantomimic, pe masura ce
cedeaza ca §i cum ai lega strans ursul de scau- terapeutul1:ncurajeaza §i sugereaza discret firul
nul acesta gol din fata ta. Inconjoara-l cu 0 "actiunilor" transformative "ale scenariului".)
funie groasa, de mai multe ori, mi§candu-te in
jurul lui, a§a... foarte bine, din ce in ce mai C: Mult mai bine ... da ... (respira adanc).
strans, verifica legiltura, 'innoada bine funia ... T: hi propun sa-ti imaginezi acum ca te afli
dincolo de u§a, in spatele scaunului cu ursul
Ce simti acum? "exilat". Impinge scaunul mai mult, 5, 10,20
C: Mai bine, dar nu foarte bine, ma inco- de metri ... din ce 'in ce mai departe, din ce 'in
ce mai departe ... , 100 de metri. Acum ramai pe
modeaza ceva ... Da, §tiu acum, mi-e frica sa-l loc §i 'intinde ambele maini (C preia pan-
pnvesc. tomimic sugestia terapeutului). Vizualizeaza
cum forta mainilor tale intinse in fata
T: Verifica inca 0 data legatura. E bine teleghideaza scaunul din ce In ce mai departe,
legat? E imobilizat? ... din ce 1:n ce mai departe, experimenteaza
aceasta ...
C: (Se reasigura pantomimic §i respua
u§urat, apoi se rea§aza spontan in scaunul sau; C: II vad din ce in ce mai putin. Vad doar
privire 1:ntrebatoare §i u§or surprinsa ...) un punct.

T: Acum prive§te-l, prive§te-l 'in ochi, T: Ce simti acum?
direct §i atent, calm Ai reu§it? C: (zambet u§or amuzat, partial ironic, apoi
mimica serioasa, nota de gravitate. Mi-e teama
C: Da, 11pot privi . ca l-a§ putea aduce 'inapoi ...
T: Ce simti 'in privirea lui? Ce descifrezi? T: Ai putea aduce imaginea 'inapoi?! Foarte
C: Un fel de curiozitate, de nelamurit, 0 bine. Este imagine a ta, de care dispui cum vrei,
luminita care se stinge, acum parca nici nu ma adu-o 1:ndarat!... Fa-o! ...
vede, trece prin mine ...
T: Trece prin tine, adica un fel de indife- C: (surade cu malitiozitate, apoi ca un copil
prins cu minciuna, partial amuzat, partial
rent~··· vinovat; se joaca tragandu-§i degetele ...
C: Oarecum, ma ignora...
T: Iti propun sa Incerci sa 'into rei scaunul T: Aha! fnteleg ca te joci cu fantasmele ...
(razand) Vara-ti degetul intr-o fantasm a §i
cu urs cu tot, cu spatele la tine. Prive§te capul vezi, ce simti ...
ursului din spate. Ursul e bine legat in scaun,
C: E goala.
rote§te-l pan a nu-i mai zare§ti fata. Ce vezi? T: A§a, rote§te-o! Ce simti?
C: Ii vad urechile ciulite ... §i ma-nfioara... C: Ca sunt putemic. Pot sa rotesc fantasmele
T: Sa inteleg ca te temi sa nu te auda, sau ca (destins, satisIacut). Puternic, Imi place puterea.

trage cu urechea la tine?

Psihoterapia experienliala de giU!) gestalt-creath!' - 0 prolfocare !~,"cH~~'!ere" - "'~,,.., .~ ..;

IiiT: place puterea, e§ti puternic. Ei, ce catre terapeut). Cum credeti ca se peate: ~e:=:~-
va aceasta fantasm a sexuali'i din eopi12.~e::
mai face ursul? Ce mai §tii despre el? Pentm ca §i acum visez repetat acest vis?

c: ~tiu co. e 1a distant a mare §i ca nu mai T: (ton calm §i egal): Prive§te ursul §i STJU-
ne-mi ce sim1i aeum ...
vine Inapoi. Imaginea lui mi-e putin neclara,
chiar neclara, s-a risiplt ... C: (amuzat) Ursul e doar un

T: Ce-1i trece prin minte acum? T: Adu-l mai aproape, mare§te-l atiit cat lti
C: Chipu1 tatalui meu ... Imi amirrtesc acum convme ...
ca pana pe ]a 7-8 ani, §i chiar mai tarzitl, mereu
Imi spunea: "tu e§ti biliat, nu-i frumos sa te C: Ha ! Ha! e un urs cumsecac1e, e doar un
lipe§ti a§a de mama, nu trebuie sa stai a§a de
aproape de ea, nu e bine ... " Mereu ma gan- urs cumsecade, putemie, greoi §i serios,
stangaci, doar atat.
de am ca tata e fe.'iu,nu J'ntelegeam de ce nu e
bine, din moment ce eu sim1eam ca e bine ... T: Ce simti fata de el?
Acum ma gandesc ca probabil, e1 dorea sa fiu C: Apropiere.
mai independent, mal curajos, mai afirmativ ...
(Apoi brusc, ell ton , dar us,or
T: Cum te simleai atnnci? nat, inmuiat~ confesiv): searrtana. IvI:-f:
C: Respins, nu prea iubit... neaceptat
T: ~i ce Taceai, in acest caz? aproape, e ca mine. ma inteielse. :5t2 2U
C: Ma temeam de e1 sa nu ma surprinda aid, lini§tit. ~i eu sunt un urs.
atingand-o pe mama, ma simteam vinovat §i
T: Ce-li place la el aeum?

C: Puterea §i lini§tea. E b \11). G~~~

oarecum intr-un pericol iminent. De altfe1, In exemplul anterior, noi am folash

mai t<lrziu , nu prea am fost ata§at de mama, ci eu visul" In maniera clasica a lu1 F. Perls. }\st···

am preferat-o mai mult pe bunica mea, cu care fel, am Ineercat sa provocam clientu1 intr-un

m-am In1eles bine. Cu ea puteam fi libeL .. proces de re-asin1ilare §l e[,;o,131i72ire a

T: Ce crezi acum despre asta? unei p~lJ1i"alienate" a sine1ui, centrate pc fric?

C: Cred ca de fapt, am iubit-o pe ea mai de autoritatea pedepsitoare 1a fantas-
mult, 111 locul mamei. Pe ea aveam voie s-o
ating, s-o imbrati§ez, nu-mi interzieea nimeni, ma atrac1iei sexuale EI a experimentat
nu observa nimeni. Nu mi se putea inHimpla
nimic rau ... (insight! fata i se lumineaza intr-un o decompresie emotionala, 0 clarificare ~i
zambet larg, neretinut, de surpriza) Aaa!! Deei
ursul din vis ... e 0 legatura lntre e1 §i tata, cel con§tientizare a modului in care se Tapana .2-
care m -ar fi putut pedepsi pentm 0 vina pe care
obiectele prim are ale iubirH §i a open, c
nu 0 intelegeam. Tata ... cel cu urechile dulite,
care, chiar daca nu m -ar fi vawt, ar fi auzit mutatie atitudinaHl pozitha de obie~td CI
oricand mi§carea mea de a ma lipi de mama ...
(zambe§te) Ce curioasa e mintea omului! Dar ""re sta'-l!;"", " I ~\:;~u ~Jl!..li.ll;:j'" IV' reJafl'", 'J.!.-'Ll'H~U"'t'"''I-L1tT.;.,"e"'Sj~'~' h~7a"6~"-'£.... ~!.-i-
111ielmi era frica, asta e! §i orice copil cand se
teme se lipe§te de mama. lar ca baiat, tata ma sentimentul respRngerii ~i pi: culpabilitate. "1

consecinta, nivelul tensiculii 2c,'c<l'c,e;·.e~o:l:\e

incon§tiente s-a redus. inc?g.,.e? Cle:s';',e S-8.
echilibrat In baza unei m2; c.:;;:" ?,,,

§i a autoacceptiirii. A-::.::?dl: If:''lllti.J \;5.
prezentul experime'lIcH. cliemul

dorea neaparat curajos. Da. Ce voia el §i ce am reevalua ~j inte:gra cont1ictde
l11teles §i simtit de fapt eu atunci! ... (hi schim- reproiecla;1da-~i pas eu pclS .,s,cenari "expe-
ba pozi1ia, l§i intinde picioarele §i I§i sprijina riential. simu]ran in plan §i

spatele comod In fotoliu. Vizibil relaxat, apoi afe:::ti\'. Parghb de a

usar amuzat): ... §i atunci bunica a devenit fost imaginarul, corelat parJ-

f~arte importanta pentru mine ... da, aa ... 111 tomin1ica, de natura sa c.re\~ze Jr;oli§tr~~€:tEl~i

clasa I am vawt 0 poza de-a mea- dind eram planul clim!Oa~iterii §i

bebelu§ - lmpreuna cu ceila1ti din familia mea, viduaL Tehnica aplicat2i a opeTm a,;',fel 0 trans-

iar fotografia flind prost Iacut2L bunicii mele Ii form are terapeutica a

lipsea capul din cadtu ... Am suferit 'ingrozitor, deblocarea capacitalii clientului cie 2_ evo1ua pe

credeam ca buniea este moarta (apoi brusc, cont propriu.

242 Capito!ul9

"Eu cred ca in vis, camenta F. Perls, in, f~u §tiu cum va decurge cre§terea ta" dar
«Gestalt Therapy Verbatim», 1974, p. 77, noi
primim mesaje existentiale clare despre te1tilpe esenta «cre§teriix}oricarei persoane este asuma-
care 11avem in viata, despre ce trebuie sa facem
§i sa experimentam. In vis exist a un prinos de rea propriei responsabilit:W asupra gandurilor,
material de re-asimilat §i re-cunoscut, re-stii-
panit §i re-personalizat, provenit din paI1ile a- emoliilor, sentimentelor. ,.
lienate, respinse, negate ale fiintei, ale sinelui.
Folosim termenul sine rara majuscula, pentm In opinia 1ui sunt doua categorii de cli-
ca el desemneaza doar "tu insuti, la bine §i la
rau, In boala §i in sanatate §i nimic alteeva." enti, cu rezultate difelite in terapie.

F. Perls focalizeaza experienta terapeutidl Unii vin din buna-credinta, animati sincer
individual, dar beneficiarii acestei metode sunt
de dorinta de schimbare. A1tii vin pentru ca
~ialte persoane (eea. 10-15 - grupul de fundal,
sunt inteligenti s,iincearca sa-s,i l!lti1reasca ima-
asemenea unui cor din drama antica). Aeestea
partieipa la doua tipuri de aetivitati: seminarul ginea de sine, din acest punet de vedere. Cei
§i workshopul sau atelierul de lueru. Parintele
gestalt-terapiei porne§te de la ideea di se poate "inteligenti" mnt recunoscu~i de obieei prh'1tr-un
Invata mult prin Intelegerea a ceea ee se intam-
pIa eu alte persoane. Prin identificare poti mod specific de a z8.mbi, care poate sugera:
invata ca multe dintre conflictele altora sunt §i
ale tale §i aeeasta te poate ajuta sa te autode- ,,§tiu foarte bine ca de fapt qti un idiot" §i ariee
scoperi. Sensul acestei descoperiri de sine este argumente ai incerca, nimic nu-i poate
trezirea.
convinge, a§a cum spa nll. poate uda spatele
Daca seminarul din weekend este doar un
unei rate". Perls afinna ca 90% dintre ace§tia
prilej de familiarizare eu terapia, incluzand §i
leeturi demonstrative, workshopul devine insa nu se due 1aterapeut ca sa fie vindeeati, ci ca sa
o "seena" a restructurarii §i transformarii de
sine. In centru1 experientei se afla diteva per- fie cat mai adecvati in nevroza lor. Daca sunt
soane care se ofera sa lucreze eu terapeutul.
Acesta este reponsabil doar pentru el insu§i §i "nebuni serio§i" vor doTi sa fie §i mai "serio§i".
pentru nimeni a1teineva. "Nu-mi iau nici 0 daea. sunt inteleetuali vor dori sa aibe cat mai
responsabilitate pentm nici unul dintre voi.
Voi sunteti singurii responsabili pentru voi mult material de ruminal. Ei aleg, de fapt, sa
insiva" i§i c1arifica, de la bun ineeput, Perk.
pozitia. El se considera un catalizator: "Func- ramana suparatL manio§i, autodistmcrivi, etc,
tia mea de terapeut este sa te ajute sa te trezes,ti,
sa te con§tientizezi ~i sa te frustreze in oriee a§a incat, se autoexclud de 1a experienta trans-
ineercare a ta de a te opune aeestei treziri (n.n.
aluzie 1a rezistenla) ..'. dadi vrei sa 0 iei razna, formarii prin cre§terea cOl1§tientizarii de sine.
sa te sinucizi, ori sa IDeerei orice aha expe- Visu1 unui membm a1 grupu1ui poate fi
rienta care-ti va sehimba viata, asta depinde de
tine. Eu Imi fac treaba mea s,i tu pe a ta." f010sit in beneficiul intregu1ui gmp, pentm ca
(op.cil.p.78)
intregul gmp participa la drama care se contu-
Motivarea clientilor in terapie ereeaza de la
ineeputul terapiei eonditiile pentru autoimpU- reala. ComimlatorH lui Perls, in special Zil1~

care §i cre§tere liber consimlita, pentru auto- ker, vor combina "lucrul en 'tlsul"cl1 metodele
restucturare autoasumata: "Cine nu vrea sa-§i
asume responsabilitatea pentru terapie sa nu se psihodramatice. Fiecare mambru a1grupului se
integreze In ea. Vii aici din propria ta dorinta.
po ate identifiea eu orice element a1 visului - a

casa, un pa.ianjen, 0 mas,ina, un avion, 0 piatra,

etc. Fieeare l§i paate alege rolu1 care este mai

apropiat de situatia, de problema sa reala. eel

care relateaza visul ajuta grupul sa inteleaga

elementele visului, iar terapemul faciliteaza

conturarea visului ca 0 experienta dramatica

pentru intreguJ gn.lp (Zinker, op. cit. p. 171).

Membrii pot aIege sa fie alter-ego-

u1'iale diferitelor personaje. Alter-ego-uI expri-

ma 0 forta, un motiv sau un sentiment pe care

protagonistul il trece cu vederea, dar pe care

un alt membru al grupului Ie cunoa§te din pro-

prie experlenliL Fiecare membru a1 grupului

implicat 'in aceasta drama devine 0 provocare

pentru celalalt (idem. p. 172-173).

Perrtru ca drama s:1 capete mai mult rea-

lism, pot interveni in derularea ei, rude §l pri-

eteni apropiali, profesor:i, mi.'itu§i,unchi, §efi,

etc. ESle vorba despre persoane semnificative

din viata clientului.

Psihoterapia C9xperh,mlilliiJide grup g!'lstalt-crsi'lthf • 0 pmlfocare 12 "cre~tem" - 243

Creatoml dramei, eel care a oferit visul Terapeutii care au aceasta orientare ,-em
gmpului, l§i traie§te visuL El poate inter-veni familiari eu ideile lui Reich insa, in timp ce tera.-
precum un regizor, puHind schimba aqiunea. piile intemeiate pe teoriile lui Reich (body the-
rapies) folosese foarte mult manipularea, terapia
Poate prelua und dintfe rolmi demonstnlndu-l prin dans §i prin mi§care folose§te mi§care
autodirectionaHf (self-directed mouvement),
1n detaliu, El pailte experimenta diferite dez- (Levy D. K, apud Stanton-Jones, 1992, pag. 5)
nodamanturi, polariHiti, contrarii, resurse sum
activate in interiom] lui. Acum are oeazia sa Ie "Body Therapies sugereaza mi§carea ca
provo care §i expresie, insa terapia prin dans §i
experimenteze, are oeazia sa-§i rezolve eon- prin mi§care este intemeiata pe mi§care ca
fliete din trecut. ~i nu numai e1. Acela§i lueru vehicul de acces Ia fenomenologia interioara a
se 'intampHi §i eu ceilal!i. Rolul pe care 11in- individuhIi. Diferitele terapii prin dans §i prin
terpreteaza ii solicita, ii provoaca in miezul mi§care sunt influentate de diferite terapii ver-
non-existentei lor, cum spune Perls. Interpre- bale, freudiana, junghiana, gestaltista, psi-
tarea unui vis poate fi modificata nu numai de hanalitica. In terapia experientiala, indeosebi
posesorul visului ci §i de grup insa numai dupa in gestalt terapie sunt coneetate tehniei ce tin
ce posesorul v1sului a ajuns la 0 intelegere, de dans terapie cu terapie verbala. Astfel, acolo
dupa ce s-a contmat 0 tema §i aceasta tema unde cuvantul nu patmnde, patrunde mi§carea.
este relevanta pentm toti membrii gmpului. A§adar, in terapia experientiala mi§carea poate
Astfel eombina Zinker modul clasic de lueru fi folosita co.instrument plincipal de provocare
sau ca instrument auxiliar pc Htnga metafora,
eu visele eu metodele psihodramatice. fantezie sau vis. Schutz in "Joy, expandig

2.3. I\1:i~carea ca provocare ~i expresie human awareness" propune ni§'te tehnici care
folosesc mi§carea Cd instmment de provo care 10.
AUituri de vise, de fantezie, de metafora, cre§tere. Prin viziunea sa asupra m1§carii co.
instrument de provocare 1a cre§tere, Schutz
mi§earea provoaca §i in acela§i timp reflecta lnc1ina catre body-therapies §i anume catre
dimensiuni ce tin de "pata neo.gra" a persona- Lowen §i Ida Rolf. "De§i nu s-a incereat inca 0
litatii individului. Ne putem rMen la mi§care ca combinatie intre tehnicile lui Lowen §i Rolf ar
la 0 fhnctie (mi§care fOlosita pentm executareo.
unor sarcini specifice), ne putem referi 10. fi faarte promitatoare. 0 combinalie lntre aces-
mi§care ca la tensiunile despre care vorbe§te
Reich, sau ne putem referi 10. mi§care in legatu- te doua abordari ar permite conturarea omului
ra eu utilizarea simbolica a posturii, a gesturilor ideal, eu un organism care funqioneaza hber §i
(Feder, 1986, p. 166). Centrarea pe fiecare din- cu 0 intelegere de sine insu§i care i-ar permite
tre aceste dimensiuni ale mi§carii ne poate situo. sa identifite senzatii1e corporale nepotri\ite. ,.
in tot atateo. "universuri" terapeutice. Indiferent (op. cit. p. 38-39)
de abordarea terapel.l.nca a mi§dlrii, ea contine
in ea posibilitatea de deblocare, de integrare, de Trebuie sa mentionam ca Lo\\en a incercat
sa gaseasca ni§te corda!ii intre starik emotio-
cre§tere ~i creativitate. Exista terapeuti care nale §i manifestarile fiziee, ,.Viala emotionala a
persoanei depinde de motilitatea trupului sau."
aecentueaza aspectul restmcturant al mi§carii, (Lowen, p, 53), in munca lui terapeutica a in-
terapii care au la baza ideea ca producerea unor eereat !ntegrarea mi§ciirii ell analiza. Ida Rolf
modificari in corp, 10. nivel neuromuscular nu era de parere ca redobandirea motilitatii in
produce numoi modificari fiziee ci §i mentale.
Mo.joritatea acestor tempii sun! intemeiate pe fiecare ligament, in fiecare articulatie, "deter-
te01iile Iui W. Reich §i folosesc in mod deosebit
manipularea extema. Aspectul provoeativ 0.1 mins. c;permanenta schimbare a personalitatii,
mi§carii, in sensul in care provocative sunt §i atat la nivel fizic cat §i psihologic." De§i nu
visele, fantezia, §i metafora, este accentuat in spun clar, ci numai sugereaza, tehnicile lui
terapia prin dans ~iprin mi~care care are in mare Schutz care folosesc mi§carea co.instmment de
parte 0 baza psihanalitica. Aeest tip de terapie provocare la cre§tere, incearca sa 1mbine me-
accentueaza posibilitatea mi§c3.rii de a activa, toda lui Lowen §i Rolfing, cum se mai nume§te
provoca §! exprima 8.cele dimensiuni ce tin de metoda ldei Rolf.
non-existenta individului.

244 Capitolul9

Schutz folose§te tehnici ce implica mi§ca- care ar permite manifestarea lor i-ar ajuta pe
rea, nu numai in problemele legate in primul indivizi sa c1arifice §i s~i-§iintegreze aeeste sen-
rand de postura, de pozitii incorecte. Schutz timente. Schutz propune 0 astfel de experienta
folose§te astfel de tehnici §i in probleme legate terapeutica in care folose§te ca instrument de
de control, de afectivitate, In legatura cu senti- provocare ml§carea.
mentele de apartenenta. Sa luam, de exemplu,
postura. Terapeutii de orientare body-the-ra- Cea mai eficienta metoda in acest sens este
pies vorbesc despre 0 "memorie a mu§chi-lor",
care se formeaza foarte devreme in existenta lovirea unei perne sau und canapele, insa
subiectului ("muscles memory"). Nu numai Schutz mai menlioneaza §i "taierea aerului",
m§chii, trupul insu§i este creat de experienta "torturarea prosopului" (wringi:wg a towel) §i
individului. Ca §i psihicul, §i trupul are 0 "pata "boxul cu umbra" (shadow boxing). "Cu cat
neagra" care trebuie identificam §i integrata §i trupul este implicat mai mult, eu atat expe-
ne referim la blocaje fizice, la tensiuni mus- rienta este mai eficienta". (op. cit., p. 48). Din
culare, la mi§cari dizarmonice, elemente care aeeasta eauza este de preferat lovitura in care
nu sunt straine de "pata neagra" a persona- este implieat Intreg eorpul, loviturii in care
liHitii umane. Schutz este de parere ca unele sunt implicate doar bratele sau mu§chii
dintre blocajele fizice pot fi abordate aici §i spate1ui. Pentru a impliea intreg tmpul, Schutz
acum, in terapia experientiala. 0 simpla propune ca individul sa stea in fa1a canapelei
schimbare in postura individului poate activa cu degetele putin orientate catre interioml
elemente blocate ale psihicului acestuia. palmei §i cu picioarele departate. Bratele sunt
ridicate deasupra eapului §i putin in spate.
Pentru unii oameni, tensiunea devine 0 Maxilarul inferior este orientat inainte §i pc
stare atat de frecventa incat ei nu mai sunt fata exista 0 expresie de furie. Odata eu initie-
rea mi§carii, tmpul va pomi in mod natural
con§tienti de faptul ca sunt tensionati. In acest inainte, picioarele curbandu-se 'in a§a fel incat
sens putem vorbi de "pata neagril" a trupului tot corpul este implicat in mi§care. Aceasta
individului sau "umbra" trupului, cum 0 l1U- mi§care poate fi insotita de tipat sau alt sunet
mesc dans-terapeutii junghieni prin analogie care iese la iveali'i ill mod natural. Loviturile
cu umbra psihicului. Tensiunea il impiedica pe
individ sa se deschida la experienti'L Cum a- vor continua pana cand individul va fi epuizat.
bordeaza Schutz tensiunea? I se cere fiecarui In urma unei asemellea experiente terapeutice,
prin mi§care individul i§i poate con§tientiza §i
membru al grupului sa mearga in cerc, rar §i sa integra sentimentele de ostilitate §i agresivitate,
se simta relaxat cat se poate de mult. Pe urma sentimente pe care nu numai ca evita sa Ie
Ii se cere sa creasca tensiunea, in mod gradual, manifeste, dar nici nu este con§tient 'in raport
in fiecare mu§chi al corpului incepand cu fata cu ele. Ce ar putea sa-i J:mpiedice pe ace§ti
§i gatul, continuand cu umerii, bratele, maini- oameni sa con§tientizeze §i sa manifeste astfel
Ie, stomacul, pelvis, picioare, degete. Ei vor de sentimente? Teama ca aceste sentimente ar
incerca sa creasca tensiunea cat mai mult po-
sibil. In final, tensiunea este eliberata u§or, de putea duce 1a distrugere sau chiar la omucid.
13 degete pana la cap. Prin aceasta metoda
multi oameni con§tientizeaza gradul de tensio- Experienla conversiei acestor sentimente in
nare §i capata instrumentul prin care sa se eli- mi§care ii poate clarifica individului faptul ca
bereze de tensiune. manifestarea acestor sentimente nu este un

Folosirea mi§carii ca provocare §i expresie lucm chiar atat de ingrozitor cum credea eL
este evidenta in modul in care Schutz abor- Schutz continua experimentul punandu-l pe

dcaza sentimentele de ostilitate §i agresivitate. client sa ia aceea§i pozitie ca 'inainte, Illsa sa se
Societatea in care traim inhiba manifestarea impiedice de 1a a lasa mi§carea sa se intample,
reprimandu-§i in acest mod sentimentele. l',;len-
acestor sentimente, astfel ca indivizii nu numai tinerea in aceasHl pozitie este repetata de cateva
ori. Acest experiment Ie va permite sa ex-
ca i§i inhibil manifestarea lor, dar devin §i perimenteze controhd voluntar. Schutz a obser-
incon§tienli in raport cu ele. 0 experienta tera- vat ca persoanele pot discuta mai deschis despre
peutica care ar provoca aceste sentimente §i sentimentele lor dupa ce au experimentat

Psihoterapia experienliala de grup gestalt-creativ " 0 provocare la "cre~tere" - 245

controlul voluntar. Intr-o aWLvarianta a aces- Acest exercitiu permite cre§terea coeziunii
§i con§tientizarea celorlalti ca fiinte umane .
tui experiment descris de Schutz, in caz ca per-
soana nu-§i poate manifesta agresivitatea fata •• "Imbrancirea" (Bumping) a fost creaHiin
de 0 perna, i se cere sa aleaga 0 persoana din momentul in care un membru al grupului a pus
grup in raport cu care simte agresivitate.
problema ca nu este con§tient de 0 parte a gru-
Aceasta l§i va tine perna in fata §i persoana va pului. Incercarea terapeutului §i a grupului de a
lovi (idem, p. 47-50). rezolva aceasta problema a dus la conturarea
acestei metode. Membrilor grupului Ii s-a cerut
"Aceste experimente au la baza principiul sa formeze un grup, cu persoana "cu proble-
ca sentimentele sunt reprezentate de parti ma" in centru. In urmatorul pas i s-a cerut per-
specifice ale corpului." (ibidem, p. 55) Schutz soanei cu problema sa-i imbranceasca pe
abordeaza eu ajutorul tehnicilor ce implica ceilalti in stilul coco§-de-lupta. Ceilalti au
mi§carea §i probleme legate de nevoia de inceput sa-l imbranceasca §i ei. Imbrancirea a
apartenenta, legate de nevoia de control sau de inceput sa se intensifice §i persoana cu proble-
nevoia de afeetiune. ma s-a simtit libera sa atace §i ea. Acest exerci-

Problema contactului este una din marile tiu bazat pe mi§care I-a pus pe H (persoana cu

problame ale societatii coiltemporane, tocmai problema) fata in fata ell sentimenteie legate de
pentru ca contactul trebuie sa se integreze in insignifianta persoanei lui. "M-am simtit liber,
spatiul normelor sociale. Nevoia umana de puternic §i nu m-a mai interesat ce gandea
contact este enorma, ins a posibilitatile de con- despre mine cel Cll care incercasem sa comu-
tact care se integreaza in spatiul normelor nic, dar e§uasem. "
sociale sunt foarte putine la numar. Astfel, apar
mari blocaje, atat fizice cat §i psihice, care o asemenea experienta nu are pretentia de
impiedica adesea satisfacerea acestei nevoi.
a fi rezolvat conflictele lui H In legatura ell
Influentat de terapia prin mi§care §i prin
dans, Schutz propune ni§te metode ce contin semnificatiile lui ca persoana, ins8., provocarea
ca instrument de provo care mi~carea, prin care a fast facuUL Sentimentele de izolare §i de alie-
se poate invata mtalnirea eu celiHalt, contactul
Cll eelalalt. nare pot fi abordate §i cu ajutorul mi§dlrii. ,In-

• Un exercitiu' care deschide conflictul trarea ell forta" \ Break-in) abordeaza astfel de
intre dorinta de a fi singur §i dorinta de a fi cu sentimente de izolare in raport cu un gmp G-l

ceilalti este "A simti spatiul". Li se cere mem- ficare Iti dore§ti sa intri, in care IIi dore~ti sa
brilor grupului sa se adune impreuna, pe podea
sau pe scaun, sa inchida ochii §i sa intinda integrat. Acesta este un sentiment impa~j~;:
mainile pentru a simti propriullor spatiu. Spa-
tiul de deasupra, spatiul din fata, spatiul din de foarte multi oameni. "Intrarea 2U 'Cor;a"
spate §i spatiul de sub ei. Fe urma trebuie sa fie permite confruntarea cu sentimente;e ;ega.:e :':e
con§tienti de contactul lor cu ceilalti. Acest
exercitiu poate provoca a varietate de reactii. nevoia de apartenenta.
Unii oameni vor con§tientiza ca prefera sa Cum decurge acest experimem:
ramana in propriullor spatiu §i ca, pe oricine
intra 'in acesta, il considera un intrus. A1tii vor Cei care sunt deja integra\i ~1.gfUP\9T IOffila
con§tientiza ca teama de rejectie ii impiedica un grup prin inlan;uirea bralelor lor. Ei se \or
sa patrunda in spatiul celuilalt. Alte persoane opune din interior sau din n:terioT persoanei
vor ca.uta contactul cu ceilalti. care vrea sa rupa cercul. Strategia de rupere a
cercului este a1easain funqie de cum Ii vede per-
• "Plimbarea oarbil" permite explorarea soana pe cei care formeaza cercul. Se considera
celorla1ti membri ai grupului, in mod neverbal. ca persoanele integrate se vor opune "outsideru-
Li se cere membrilor grupului sa se ridice, sa lui" din interior dad acesta face deja parte din
inchida ochii §i sa inceapa sa mearga in jurul grup i115anu este integrat. "Outsiderul" ii va per-
camerei. La intalnirea cu celalalt, membrii cepe pe membrii grupului ca flind preocupati
grupului se pot explora cat timp vor. unii de a1tii, aceasta flind cauza ignorarii lui de
catre ei. Se considera ca persoanele integrate se
vor opune "outsiderului" din exterior dadi aces-
ta nu face parte din gruP. In acest caz outsideml
percepe membrii grupului in care dore§te sa
intre, ca "tinandu-lla distanla".

246 Capitolul9

In funqie de ac'este perceptii asupra mem- Mi§carea utiUzata In cadrul acestor tehnid
brilor grupului, outsiderul va incerca sa rupa dia Ia iveala dirnensiuni legate de putere, de
cercul in orice mod, in timp ce membrii competitie. de eficienttt Individul se confrunta
'grupului incearca siH tina la distanta, cu aeeste dimensiuni, Ie con~tjentizeaza §i
exista posibmtatea integrarii. El va descoperi
Intr-o aWi varianta, outsiderul incearca sa resurse nebilmdte, va descoperi ca poate face
rupa cercul §i sa-§i ia un lac in cadrul cercului fata unor situatii In fata carora se bloea.
ca un membru obi§nuit. Schutz propune §i
tehnici care abordeaza probleme legate de con- e Sentimentele legate de nevoia de afectiu-
trol, telmici care implica mi~carea. ne pot fi abordate eu ajutorul metodei Roll and
Rock (Bahmsa:rea). Grupul va forma un cere in
Schutz mentioneaza faptul ca competitia ~i jurul persoanei care simte nevoia sa-§i testeze
ostilitatea interpersonaHi sunt probleme care capacitatea de 'incredere in ceilalti. Aceasta
trebuie abordate cu grija. Este foarte important persoana va fi trecuta de la un membru a1 gru-
ca ele sa fie bine intelese. Adesea, represia pului la altul, de-a lungul eercului. Persoana
acestor sentimente lnseamna reprimarea intre- trebuie sa inchida ochii, sa-§l relaxeze fiecare
gii personalWiti. mu§chi a1corpului §i S3. se lase pe seama mem-
brilor grupului. Ea va 11 tree uta de ciiteva ori
• "Rasucirea daneza a degetelor" (Danish de-a lungul cercului. Ea va in cepe sa se relaxe-
thumb-wrestling), "Rasucirea bratelor" (Arm ze pe masura ce activitatea continua. Urmato-
wrestling), "Presa" (The press), "Impingerea" rul pas consta in ridicarea acestei persoane de
(Pushing), "Izbucnirea" (Breaking out) sunt cativa membri ai grupului la nivelul pieptului §i
tehnici sau exercitii care foiosesc mi§carea ell paralel eu podeaua. Capul trebuie lasat sa cada
provocare §i expresie a sentimentelor legate de in mod natural, mainile lasate pe piept sau pe
control. "Rasucirea bratelor" permite explora- stomac. Pentru a reduce tensiunea de la nivelul
rea aspectelor legate de putere. Este 0 activitate
veche §i consta in a§ezarea celor ce se con- gatului va fi nevoie de doua degete. Persoana
fmnta pe podea, pe coate, §i confmntare cu va incepe sa He leganata. Leganatul va fi con-
aiutorul bratului in cotul caruia se sprijina. Cei tinuat pana ce persoana va fi a§ezata pe podea.
doi sunt a§ezati ca-n oglinda. lntr-o alta variailta, dupa cobonlre se face 0
pauza scurtil, dupa care persoana e Cl§ezatain
• "Presa" este foarte eficienta 'in cazul a§a fel incat tensiunea musculara sa fie redusa.
unor conflicte nerezolvate. Cei ce se confrunta Pe urma persoana e apucata de glezne §i de
incheieturile mainilor. Un membru a1grupulul
i§i pun mainile unul altuia, pe umeri §i incear-
ca sa se impinga catre podea . ii pune mana sub cap; alt membru al grupului

• "Impingerea" presupune a sta palma in ii pune mana sub barbie §i altul va directiona
palma §i atunci cand cei ce se confrunta vor fi mi§carea. eei trei membri, implicati in intimi-
de acord, incepe impingerea, fieeare ineercand dare a persoanei vor incepe sa traga din mijlo-
sa-l pun~\ pe celalalt jos. cuI corpului. Tragerea poate fi putemica dar nu
§i dureroasa. Ea va continua p,ina cand, cei
• "Izbucnkea" presupune formarea unui implicati in intinderea persoanei l§i Iasa
cerc, persoanele care formeaza cereul avand mainile sa cadil asupra ei.
bralele legate unele de altele. Daca grupul estc
prea mare se recomanda formarea a doua eer- Toate aceste metade, care implica mi§ca-
curi concentrice. In mijlocul cercului este situat rea, §i care sunt folosite de Schutz pentru
eel cu problema de inhibilie. El va incerca sa abordarea problemelor legate de afectivitate §i
iasa, mpand cercul; eei care formeaza cereul vor de control, au la baza cmlVefsia sentimentelor
face tot posibilul sa-l tina in interioml cercului.
in mi§care. Mi§care2 e provo care ~i expresie.
Intr-o aWt varianta a acestui exerqiu, per-
soana care constrange va inconjura persoana Acolo unde cuvantul nu patmnde, patnmde
care se simte constransa. Persoana constransa mi§carea.

va incerca sa scape de stransoare. Aceste tehnici 1\111 spus ca Schutz, in viziunea lui asupra
care au ea instrument de provoeare mi§carea mi§dirii, ca provocare §i expresie, se apropie in
sunt foarte eficiente in abordarea problemelor primul rand de bodyterapii insa, dupa cum el
legate de control.

Psihoterapia experlen1iala de grup gestalt-creativ - 0 provocare la "cre;;tare" - 247

'insu§i mentioneaza, in elaborarea tehnicilor imagini, simboluri, metafore. Unele miscan
sale a fost influentat §i de terapia prin dans §i sunt foarte bogate 'in asociatii §i capteaza ima-
prin mi§care. ginatia grupului, permitand membrilor grupu--
lui sa 'imparta§easca 0 experienta simbolica.
Modulin care este folosita mi§carea 'in te- Alte mi§cari sunt prea concrete pentru a fi J:n-
rapia prin dans §i prin mi§care, accentueaza
rolul ei ca vemcul de acces la fenomenologia sotite de imagini sau au §emnificatie numai
interioara a individului. Cu toate ca nu respin- pentru anumite persoane. In acest caz Impor-
ge ideile reichiene, terapia prin dans §i prin tanta este 1asarea in voia mi§carii, mi§carea
mi§care evita manipularea externa, folosita de fiind valoroasa prin ea insa§i pentru coeziunea
bodyterapeuti. grupului, pentru dezvoltarea empatiei.

In terapia prin dans §i prin mi§care, indi- Chodorow este de parere ca cei ale caror
vidul descopera singur mi§carea §i se descopera mi§cari sunt insotite de obicei, de imagini, au
in mi§care. Mi§carea fiind abordata, 'in acest Iacut conexiuni intuitive 'intre experienta mi§-
tip de terapie, mai ales din punct de vedere psi- carii §i vietile lor (apud Kristina Stanton-Jones,
hanalitic, ea "serve§te ca legatura lntre 1umea 1994, pag. 30). Ea concluzioneaza ca cele mai
interioara §i lumea exterioara" (K. Jones, bogate experiente d~ mi§care implica atilt sen-
idem, pag. 30). zatii cat §i imagini. In dans-terapia junghiana,
mi§careanu este numal provocare §i expresie ci
Din perspectiva psihodinamica mi§carea §i factor de integrare al polaritaplor ~i contrari-
este folosita "ca instrument prin experienta
preverbala §i experienta nediferentiata este Hor provocate. 0 asemenea viziune asupra
adusa in con§tient" (Fletcher, apud de K.
Jones, pag. 25). mi§carii este unica 'in spaliu1 dans-teraplel.
Mi§carea da, adesea, la iveala. teme arhetipale
In terapia junghiana mi§carea este instru- (paradisul, sfantul Graal). Atat Whitehouse dit
ment a1 individuatiei. In timp ce 'in terapia psi- §i Chodorow, terapeuti de orientare junghiana,
hodinamica mi§carea este in mare parte spon- viid "mi§carea ea pe un instrument foarte pu-
tana, ill terapia junghiana mi§carea poate fi temic de acces la ineon§tient §i de integrare a
folosita pentru explorarea viselor, fanteziilor, continuturilor incon§tiente in con§tient." (i-
imaginilor artistice (mandala) transferului (K. dem, pag. 31) A§adar, 'in viziunea junghiana
Jones, op. cit., p. 30). Whitehouse a accentuat mi§carea este ca §i celelalte instrumente de pro-
rolul mi§carii ca vehicul de acces la incon§tient, vocare, factor de activare a contrariilor §i, ir_
1a arhetipuri, la elementele de transformare ale acela§i timp de con§tientizare §i integrare a lor.
pSh~icului (idem, p. 20). Ea a folosit termenul de
imaginalie activa pentru a descrie procesul prin Dans-terapeutii de orient are gestaltista pur
care mi§carea spontana accede la incon§tient. accentul pe [olasirea mi§carii ill exerci1ii S~=--.l2-
turate, cu scopul integrarii. Gilberm2.:1 - DieL
Pentru accentuarea mi§carii ca instrument §i Komisaruk, care au combina, eler:-_eI~~e~e
de provocare ni se pare foarte important sa psihanaliza cu elemente de gesL!:~~i ~LP. E-U
mentionam deosebirea pe care 0 face Chodo- introdus conceptul de ..melafc,r2. c c~0:-2.1d."
row intre oamenii care folosesc mi§carea pre- (Body Metaphor), referind:.l-se _2- se:l(Te:l:ele
dominant ca expresie sau ca impresie (ibidem, pe care individul e incapabil S2I.e expnme 'eroal.
pag. 30). Expresia se refera la traducerea unei Aceste ,.metafore corpor::le" po: ::; mi~cari.
sHiri interne prill mi~care, iar impresia se refer a posturi. inhibarea unor misc2.ri si semimente.
la capadtatea mi~carii de a activa, de a pro- Terapia prill dans ~i prin mi~care'de natura ge-
voca emotii. "Mi§cari1e pot reprezenta, simul- staltista Se centreaza pe aceste metafore cor-
tan, 0 realitate interpersonaHi §i intrapsihica §i porale, care sum manifestiiri ale dimensiunilor
pot provoca 0 amintire sau un pattern de rela- incon~tiente represionate.
tionare eu ceila1ti" (ibidem, pag. 127). "Este
foarte important, J:nsa, de realizat ca nu to ate 2.4. Rezultatele unor experiente romane~ti.
Terapia prin metafora corpora.Hi
mi§cari1e sunt 'insotite de imagini." (ibidem,
pag. 123) Poate ca numai jumatate sau mai 2.4.1. Studiul de caz - Duren~a de stomac
putin de jumatate din mi§cari sunt 'insotite de
(terapeut Carmen Ponovescu)

Este cazul unei studente care, In cursul unei

§edinte de terapie prin mi§care, acuza 0 senza-

tie persistenta. de tensiune §i durere in zona
stomacu1ui.

____-_-- __ I

248 Capitolul9

Aceasta durere, spune ea, a are de multi ani Maria: Se unduie §i, in acela§i timp, sc
§i e aproape permanenta. Analizele !acute
infirma existenta unor cauze organice. unduie §i intestinele.
T: Cum e cand gelatina se unduie ill jurul tau?
Maria: Nu sunt libera.

Pa§ii interventiei au fost urmatorii: T: Nu e§ti libera. Gelatina nu te lasa sa fii
libera (oo.)Unde a simti? Ce e in faka ta?
(1) Amplificarea senzatiilor nepHicllte §i
identificarea ell organul dureros: Maria: Un perete de gelatina.
T: Dar in dreapta?
T: Incearca sa-ti amplifici tremurul. Con- Maria:~i in dreapta.
centreaza-te asupra stomacului §i !a-I sa tre- T: Dar in stanga?
mure §i mai tare. Tremura, tremura tare? Cum Maria: ~i In stanga.
e dlnd stomacul tremura a§a tare? T: In spate?
Maria: In spate nu-mi dau seama, e eeva gol.
Maria: Simt intestinele. T: Mi§ca-te catre spate §i spune-mi ce se
Intampla.
T: Foarte bine. Fii intestinele ... tremura ... Maria: Se apropie.
fii stomacul... lasa-te sa tremurioo. T: Ce simti cand se apropie?
Maria: Nu pot sa ma mi§c.
Cum e "stomacule", cand tremuri a§a? Ce
ne poii spune? Ce se Intampla eu tine?

Maria: Ma Incolacese. Ma unduiese. (3) Actiune prin non-acthme: Crearea unei

T: Incolace§te-te. Unduie§te-te. Tremura. bre§e ill "gelatina":

Ce simti eand te Ineolace§ti §i te unduie§ti? "Lupta eu gelatina" s-a dovedit foarte difi-

Maria: Durere. cila, pentru ca ariee mi§care atragea dupa sine
o noua impotmolire. Am recurs, prin urmare,
(2) Trecerea £IeIa nivelulorganic (senzatia la instructiunea inversa; i-am cerut Mariei sa
de durere In abdomen) la nivel psihologic, mai stea nemi§cata, neelintita. Consecinta a fast
intai cOnfjtient (senzatia de Incorsetare), apoi aparitia unei "bre§e In gelatin a " , undeva in
inconfjtient (simbolul gelatinei): fata, in partea de sus, prin care ea putea primi

Durerea de stomae pare a fi consecinta, in lumina §i vedea ceml. Tentativa de a mari

plan somatic, a unui conflict incon§tient mtre deschiderea n-a avut succes. Dar, cum ea l§i

o dorinta puternica de autonomie §i libertate §i dorea mai multa lumina, a fost intrebata: "Poti
"ceva", la fel de puternic, care se opune aces- sa facl ceva ca sa ai mai multa lumina?"

tei libertati. Acest "ceva" ramane, pentru Raspunsul a fost: "Nu §tiu daea-mi da voie din

moment, necon§tientizat §i apare la nivelul spate". A !acut totu§i un pas inainte, apoi a

con§tiintei intr-o forma simbolidl: paralizeaza afirmat descurajata: "Vine dupa mine".

arice initiativa de mi§care. (4) Operationalizarea simbolului: transfor-

T: Fa 0 mi§care, astfel incat stomacul §i
intestinele sa se simta mai bine! Ce le-ar place marea "gelatinei" ill "scutece":

lor sa faca? Ce vor ele? Cum gelatina parea invincibila, ne-am ori-
Maria: Simt nevoia sa-mi desfac un nasture entat atentia catre ceea ce se vedea prin bre§a,
in speranta ca 0 salvare numai de acolo putea
(nasturele de la pantaloni).

T: Da, descheie-ti nasturele. Ce mai vor veni. Si chiar a venit, la Inceput sub forma unei
ele?
Maria: Ar vrea sa iasa din incorsetarea de . senzatii de dlldunl.

acolo. Maria: Simt ceva pIacut in ochi. Simt di se

T: Vor sa iasi:L Sunt Incorsetate. Ce Ie incalze§te.

incorseteaza? T: Unde simli caldura?
Maria: E ca 0 crusta (oo.)ca 0 gelatina. Maria: Tot In ochi.

T: Atinge gelatina asta §i spune-mi ce simti T: Las-o sa circule prin oehi §i sa coboare m

cand 0 atingi (vizualizare in imaginar eu anga- corp ... In cap In gat... In brate ... In torace ...

jarea componentei tactil- kinestezice). In abdomen In picioareoo. Lasa cilldura sa

Psihoterapia experieniiaia de grup gestalt-creatlY - 0 provocare la "crs'\'tere" - 249

eoboare §i sa-ti cuprinda tot corpul... sa te traineri, psihologi §i asistenti sociali, cu §i lara
'invaluie ... dHdura 'iti 'inviHuie tot corpu1... Ce master in psihoterapie. Ei au condus, in echipe
simti acum? formate din terapeut §i eoterapeut, supervizate
saptamanal de coordonatorul programului - 26
Maria: Sunt inIa§ata. de grupuri de optimizare comportamentala,
T: E§ti 'inla§ata. Cum e sa fii 'inIa§at? formate din cate 10-12 studenti ai facuItatilor
Maria: E bine ... dar nu prea. A§ vrea sa ma de psihologie, asistenti:l sociala, pedagogie, psi-
hopedagogie §i sociologie, din Universitatea
illl§C. Bucurqti (peste 250 de persoane).

T: Ai vrea sa te rni§ti... Incearca sa scapi de Avand i11 vedere ca beneficiarii programului
scutece, desla-Ie! nostrn de asistenta terapeutica §i optimizare
sunt tineri ce se pregi'itesc pentru profesiuni cu
(5) Lupta ~u dependentele. Remmtarea la specializari In psihoterapie, consiliere, consul-
"scutece": tanta psihosociala, am plecat de la principiul
ca disponibilitatile psihorelationale, maturi-
Exista un element cornun intre gelatina §i tatea §i echilibrul emotional constituie conditii
scuteee. In ambele eazuri, Maria este lipsita de esentia1e in exercitarea eu succes a acestor
posibilitatea de a se rni§ea. Scuteeele au totu§i profesiuni, ali:lturi de formatia teoretica §i me-
un avantaj: sunt deta§abile. Prin transiormare, todologica, pe care 0 asigura programa actuala
simbolul a fost operationalizat. Gelatina era de invatamant, in special pentru psihologi §i
mai greu de abordat. Seuteeele, Maria §i Ie asistenti sociali.
seoate cu efort, dar §i Ie seoate, unul cate unul.
Prirnul este alb §i-l arunca Hinga ea. AI doilea "Experimenteaza, aid §i acum, autoexplo-
este ro§u, 'i1sta§ie §i 111asa sa cadii. AI treilea reaza-te, autocunml§te-te optimizeaza-ti com-
este orange, 11 rupe in doua §i-l dihuie cerului. portamentul §i activeaza-ti propriile resurse, fii
AI patrulca e de euloare nedefinita, ilingroapa con§tient de tine; pentru a-i putea asista pe altii
§i problemele lor" constituie crezul nostru me-
din pamtint, dar e nemulturnita, a§a 11dez-
todologic, care postuleaza di, rnainte de a te
groapa §i-l da apei. Pe tot parcursul §edintei,
Maria pastreaza 0 atitudine ambivalenta: pe de implica ill profesia de psihoterapeut, trebuie sa
o parte, plina de curaj, se implica real §i sincer, fi fost beneficiarul mud stagiu de psihoterapie
pe de alta parte pasiva (exercitiul se desla§oara sau de optimizare comportamentalil §i de igiena
pantomimic §i verbal simultan). mentaliL Evident, asistarea terapeutilor in aqi-
une, prin metoda grupului imeracti\ expe-
(6) "Gelatinal' se personifica. Dialog fata in riential §ijsau a psihodramei Balim. cOrlstituie
fata ell mama: o necesitate cvasipermanenta. ce~ putin in pri-
mii ani de exercitare a profesiei,
T: Du-te §i da-i-l! (i-l day Cum te simti
aeum? (se uita in spate) Ce simti? (Exercitiul Seopul general a1 experirr.endui a fast
continua prin tehnica jocului de rol, axat pe optimizarea dispanibi~itqi~or relationale de
problema dependenta rnaternajautonomie). comunicare, empatie ~i dez\oltarea capacitatii
de autocunoa~tere. prin auroexplorare §i expe-
2.4.2. Metafora eorporalil. Situatii ~i see- rimentare, jar efectul scantat a vizat 0 cre§tere
narti metaforice in formarea terapeutilor (Ex- obiecti\abila a m::tturitatii emotionale, a capa-
perienta grupurilor experientiale romane§ti de citalii de a.utocomroL a Imbuniltatire a imaginii
orientare gestaltista) de sine. a autoacceptarii, 0 scadere a anxietatii
§i a altar tendinte nevrotice.
lolanda lv/itrofan §i grupul SPER*

Timp de 9 luni am desta§urat un program
intensiv formativ, in practicapsihoterapiei
experientiale de grup, impreuna eu 25 de

* Grupui SPER include 25 de tineri terapeup, membri ai Societdlii de Psihoterapie Experien{iaia Romone, ale ciiror nume

ie men{ionam aid: Roxana Anghel, Victor Badea, Adriana Br'idoiu, Monica Calenic, Daniela Constantinescu, Diana
Chiriacescu, Angela Ionescu, Raluca Iosi(, Andreea Ion, Bogdan Cezar Ion, Cristian Lazar, Gana Lefter Scoda, Gabriela
Leu, Adrian Luca, AnC'GNicolae, Adrian Nura. Andreea Petrescu, Gvidiu Alexandru Pop, Carmen Ponovescu, (Beyer) Denisa
Stoica, Sandu Joana, Laura Surdu, Diana Vasile, Elena Vladislav, Silviu Vladislav.

250 Capitolul9

Considerand ca absolut necesare pentru autoexplorarii §i interexplodirii cu ajutorul
exercitarea profesiunilor cu impact socia-uman, exercitmor~suport sau provocative, in special a
'in special a acelora de consilier §i psihoterapeut, celor bazate pe metafora corporaHi - grupul
disponibilitati de personalitate cum ar fi creanv- statuar sau sculptura de grup, exercitiiIe de
itatea interpersonalli §i tlexibilitatea, echilibml, comunicare nonverbaUf prin diverse modalitati
maturitatea §i rezonanta afectiva sanogena, senzoriale, situatiile §i scenariile metaforice
spontaneitatea, empatia §i umorul, expresivitatea provocative de insight. AT utilizat, de aseme-
§i capacitatea de auto analiza, nivelul de con- nea jocul de rol in toate variantele sale, telmi-
gruenta psihologica, am abordat 0 strategie cUe de restructufare de tip gestaltist - tehniea
experientiala, orientata dominant gestaltist, scaunului gol, luerul eu parti1e eului (polarita-
multinivelara: tile) §i am introdus tel1nki artterapeutke:
desen in grup §i modelaj in lut, improvizalia
1. Asistarea §iformarea terapeutilor prin me- muzieala §i comunicareprin ritmuri, dans-te-
tode interactive de con§tientizare §i restruc- rapie §i constructia grupului din obiecte aflate
turare, precum §i prin tehnici psihodramatice Ia indemaniL Toate aceste tehnici au fost
axate pe situatii §i scenarii metaforice, comuni-
care nonverbala §i tehnici expresive corporale §i folosite ca suport pentru con~tientizare de sine,
cu suport artterapeutic; acest prim nivel de lucru cre§terea autoafinnilrii §i cooperarii, stimula-
a fost asigurat de coordonatorul programului - rea expresivitatii §i creativitatii, restructurarea
(supervizor) §i s-a srrijinit substantial in antre- imaginii de sine §i a relatiilor intragrupate,
namentul formativ pe mregistrarile audio-video cre§terea empatiei.
ale tuturor §edintelor psihoterapeutice desta§u-
r~te de traineru-eursanti co propriile lor gru- Prin caracteristicile sale, grupul expe-
pori, ca §ipe 'inregistrari1e unora dintre §edintele
de supervizare §i antrenament formativ. riential corespunde in cea mai mare masura
nevoilor membrilor de a se autocunoa§te §i
2. Aplicarea de catre echipele de terapeuti autoafirma, de a se perfeqiona sub aspect
relational, prin experimentarea de modalitati
in formare a programelor experientiale exer- de interactiune inedite, sincere, deschise,
autemice.
sate §i 'imbogatirea lor 'intr-o manier8. creativa,
in conformitate cu stilul de lucru al fieci:lrei Tehnicile provocative de tip metaforic, ver~
bal §i corporal sunt prin procesele de activare,
echipe §i cu receptivitatea participantilor la proiectie ~irestructurare, atar la nive! simbolic,
grupuri: fiecare grup a parcurs 12 intalniri cat §i actional - 0 cale excelentii: de dinamizare
experientiale, saptamanal, timp de 90 de §i dezvoltare a resufselor individuale §i de gmp.
minute, pe parcursul a trei luni. Dintre cele 26 Participantii Ia gmpuri au devenit progresiv
de grupuri, 2 au fost 'in stagiul 2 (6 luni), ca
grupuri de viitori practicieni, selectate in func- con§tienti ca participa la 0 experienta de
tie de aptitudinile §i disponibiliHltile de perso- "cre§tere lmprellna", en scop formanv, atilt
nalitate, prin teste §i prin 'inregistrarile video.
pentru ei, cat §i pentru terapeotii care au con-
3. Evaluarea dinamicii de grup §i a modi- dus efectiv gmpurile de optimizare. Aceasta a
ficari10r psihologice individuale (ca§tigurile avut un cert efect facilitator al rela~iei forma-
terapeutice) prin metode obiective (inventarul tor-moderatori de grup-practicanti, intr-un
de personalitate CPI, chestionarul de empatie parteneriat egalitar la procesul terapeutic, spe-
emotionala A. Mehrabian §i N. Epstein, cific modelului experiential.
scalele de assertivitate, optimism, impulsivitate
§i 'incredere 'in sine ale lui Vernon Coleman), Pe de alta parte, am avut in vedereca
tehnici audiovizuale, metode de autoevaluare
comportamentala §i 'inregistrarea opiniilor par- gmpulin sine este un factor terapeutic §i opti-
ticipantilor beneficiari. mlzator. Elementele terapeutke pe care chiar

Strategia de lucru experiential a respectat dinamica interaclionalil Ie-au dec1an§at sunt:
principiile exprimarii libere §i autentice, expe- • comunicarea efectiva §i autodezvaluirea
rimentarii "aici §i acum" cu sine §i ell grupul,
creata in grup, fiecare con§tientizand di nu

este singurul care are 0 anumita problema;

• reducerea rezisten1elor §i defenselor, prin
chlar fo.calizarea demersurilor terapeutice

asupra acestora §i asimilarea §i resemnificarea

Psihoterapia de grup gsst~lt·creativ - " provocare I;;;"cre9~$re" • 251

experientelor traumatizate ca 0 modalitate de situatiilor §i scenariilor metat:0rice prin rezolvari
extindere a experientei de sine, de autoac- creative, spontane ale unora dintre problemele
ceptare §i de autorezolvare; sau apasarile lor suflete§ti, ale confuziilor, anxi-

• dobandirea unei experiente de a luera eu etatilor sau deficitelor de contact interpersonal,
sine, prin sine, asupra sie§i, eu §i prin inter-
medinl gmpului, ceea cc crc§te implicarea §i aduc argumente certe 'in favoarea posibiliUitilor
confera afirmarea §i recunoa§terea libertatii semilificative ale Iuerului eu metafora. Avan-
personale §i a responsabilitatii;
tajul utilizilrii acestor tehnici consUl in ca-
• disponibilitatea de a primi §i oferi ajutor racterullor indirect, subtil provocativ, bazat pe
§i cre§terea autostimei prln capacitatea de a-I
ajuta pe altii; mecanismul analogiei §i proiectiei, ceea ce
pemlite sub forma mascata a jocului expe-
• efectul securizant al grupului §i posibili- riential, developarea §i con§tientizarea unor
tate a abandonarii distorsiunilor cognitive prin probleme ale subieclilor, atat individual, cat §i
feedback-ul grupului cu valente corective; 1:ngrup. Insight-mile reallzate pe aceasta cale

• posibilitatea de a adopta §i experimenta au stimulat procesele de autodezvoltare §i ana~'
noi atitudini, conduite §i comportamente, rara
teama de rise; confirmarea §i stimularea 1:ngrup Iiza transfolTl1ativa, structurand jocul de ro1 §i
a asertivitatii, a importantei personale pentru transpunandu-J 1:ntr-o zona a imaginamlui
ceilalti, a recunoa§terii capaciUitilor personale
§i a resurselor de care dispune fiecaTe. complet lipsiUi de risc, dar in acela§i timp pre-
dispusa la reproiectare de sine constmctiva.
Am puteo. spune ca, 1:nfinal toti particip2!i-
la experiment ~i~a!lcon~tieiltizat ~i dezvo!tll.t Lucrul eu metafora este nu numai deblo-
capacitatile de a se autoexp!ora §i de a-j
CllnO&§te pe a1tii, de a se reevahm ~i debloca ~i cant §i activator in procesul analitic §i auto-
de a oferi suport comprehensiv, empatic §i sti- transformativ, ci §i un excelent "diluant a1
rezistenlelor" §i un catalizator a1 autonomiei
nmlativ ill relatHle interpefsonale. experimentaIe a subiectului, 0 cale de a-I face

Una dintre tehnicile de baza a fast ceo. a sa se simla nu doar in siguranta -, autoexplo-
randu-se §i autocon§tientizandu-se, ci §i :-e,-
metaforei corporale - sculptura corporali'i s1m-
bolica In gmp §i autoexplorarea prin metafora, ponsabil de deciziile sale §i auter a1 om: :--::::-
In cadrul unor seTii de situatii §i scenarii expe-
rientia1e concepute de noi §i uneori ehiar de sale strategii de rezolvare a probleJL:c:- co.:':cO-
subieqi, ce au eonstituit calea de aeces 10. auto-
analiza §i autocoll§tientizare, pre cum §i un su- sumate. Astfe1, se produce crepe,c ece;c .. ;:'e
port imaginativ, perceptual §i actional 'in baza
dtruia s-au putut produce restructurari benefice "cre§tere sau maturizare ,0 e', ,C:-':',
§i uneori surprinzatoare ale mentalului. EfecteJe
acestor exerci~ii de restmcturare psihologica s-au du-se orice dependel11;a Le:-ape:.::ic~. ,,' .. __.
abiectivat in corectii ale imaginii de sine din
perspectiva descoperilii resurselor §i posibilitaii- pc parcursul procesului :e:-2.::,::: __:-::'-=~:
lor rezolutive, in moditlcarea self-gestalmJui in
spontaneizarea comunicarii verbale §i nonver- 1:llvalasa devina ei-ir:§i~i. j~, c~:',,':.' ::- ~e,..':-:'e-
bale, in cre§terea expresivitiltii personale §i a 51-
gurantei de sine, In modificarea atitudinilor fata Ie lor personale ~i S2. Ie e>:;e:-:i:-:'.e:':eze ie', :-e,,::-
de ceila1ti 1n sensul unei receptivitati compre-
hensive §i a unui suport empatic. tatea lor existen;:2cL s~.. :: :::: z __:~: ::: =

Evaluarile repetate §i InregistriiriJe video de propriile ~o=- 2.2 ~>:'J:.l:~;~ c.-eri!lcate ~
comparative iiltre inceputul §i finele progra-
mului, relatarile multora dintre subiectii care :i.~.in consecirc.;a. s~ ~-= 2'~~~,=:';a~,='~z~z~ ~l sa aC1io-
au resimtit tfectele pozitive ale experimentarii
neze llcer. r-:'::'~·J:-. ~:"2.p:c__

i\letafara este daar creuzetuI terapeutk in

care se akhimizeaza treptat ~i ill deplina con~

§tientizare de sine starHe, atih:idiniIe, cognitiiie

~i comportamentele 13erSiClK'l!ldE~. concepandu-se

proiectul deyeniriTI de sine, penmitii.nd §ul3iectu-

tui sa se ,experinl1ellie,ze pe in (;aHtate de

autor §i personaj at pll'Opriilor gale scenarii, de

regizor §i actor, de martor §i de evaluator §i evi-
dent, de sratuitorul cel mai avizat al propriei

fiinte. Toate aceste ivostaze alternative sunt
experimentate prin tehnici ca eea a meta-
pozitiilor, Qrin tchnica scaunului gal sau prin

252 Capitolul9

~ • fluviui - exerciliu de reprezentare postu-
ral-kinestezic-auditiv-vizuala, eu variante pro~
negocieri ale' partilor Eu"'-lui. Integrate proee- vocative pentru experimentarea starilor afective
sului analitie d~ eOh§tientizare §i restructurare individuale §i colective de tip-limita: seeeta,
mentaEL Se pregate§te astfel §i se experimen- inundatia, barajnl (schimbarea cursului fluviu-
teaza terapeutic terenul comportamentului lui sau bloeajul in dezvaltare), poluarea fluviu-
creativ, ajustat rea1itaW §i resurselor personale, lui. Experimentarea stihi]or developate de
disponibilizand persoana pentru cre§tere '§i aeeste metafore corporal-afeetive de grup se
optimizare, pentru autoreglare. insote§te de insight-uri relevante pentru reactia
la constrietie, agresare, manie §i frustratie, sen-
Tehnicile §i meta dele noastre de Iueru nu i~i su] libertatii individuale §i al unitatii coleetive,
propun sa Gfefe §i sa impuna corectii, modele §i reactia la impunere, maltratare, artifieialitate,
"hrana" emotionala sau informationaHl, ci aparare §i agresiune (v. inundatia versus
creeaza chiar mecanismele psihologice princare retragerea, evaporare-seceta); rezistenta la
persoana poate obtine pe cont propriu toate agresiune prin subminare (apa eare erodeaza,
aceste achizitii. satisfadindu-~i nevoile de distruge barajul pe dedesubt), sensul regenera-
tor §i puterea de a persevera; problema liberta-
cre~tere nu doar in cadru] limitat 0.1 terapiei, ci tii de mi§care, Inerederea §i neinerederea in
sine; resursele de autovindecare versus resurse-
mai ales ulterior, in eonformitate eu viata, eu Ie de autoimbolnavire; cum facem fala in
cotidianu1. Parafrazand un veehi proverb chi- stare a de imboinavire, starea de inseeuritate,
nez, noi nu oferim solutii, ci initiem subiectul neputinta, depresia §i autodistrugerea; P91u-
in modalitatea de a-§i deseoperi, erea §i evalua area §i pierderea sentimentnlui viului versus
propriiIe solu~ii, "nu-i oferim pe§tii, ci il ajutam autoregenerarea, vindecarea, cura!irea, purifi-
sa devina pescar". Dar, ca orice pescar, el poate carea etc.
pescui mai mult sau mai putin, in functie de
timp, de loe, de pricepere §i rabdare ... "lacul - exerciliu de reprezentare postural-
statica in grup; en sunort respirator §i asoi1or,
Vom prezenta in continuare cateva dintre eonstituie un seenariu metaforie pentru lucrul
situatiile ~i seenariile metaforice elaborate de eu elementul apa, l:n varianta stagnare, sigu-
noi §i experimentate in grupurile terapeutice, ranta, 1:alm, lini§te, protectie, identificare.
cu mentiunea ca ele fae parte dintr-o succe- Starile evocate prin experiment sunt in core-
latie eu na§terea, relatia cu mama, identitatea
siune de exercitii structurate sub numele "Sa feminina §i proieqia eu-Iui feminin, imagine a
de sine, autoacceptarea, autoconfirmarea,
experimentam lumea", care cuprind joeuri dedublarea §i transfigurarea, atat in forma po-
simboliee interaetive 4e grup, pleeand de la zitiva, cat §i negativa - distorsionarea, schi-
elementele fundamentale: monosirea, mistificarea.

- aer (vibratie, sunet, ritm, mi§care - antre- - pamantul sau relieful constituie urmatorul
nand exercitii adeevate cu suport sonor-kines- element cu valoare simbolica in jocul expe-
tezic-posturalin grup); riential in grup. In legatura eu acest element
noi am conceput 0 serie de 3 exercitii corporal-
- foc (constructia in comun a unui mic sis- postural-afeetive de con§tientizare a sinelui §i
tern solar - autoasumarea de roluri ale elemen- relatiilor sale eu lumea, cu identitatea mas-
culina §i feminina, cu obiectele parentale §i eu
telor constitutive: soare sau sari, planete, strategiile de integrare in mediu §i in reIa!iile
comete, sateliti, pulbere stelara, gaura neagra, interumane, Acestea se sueeed l:ntr-o ordine
spatiu intergalactic etc - exercitiu de tip sculp-
tunl corporala cinetica de grup, eu develop area natural a §i totodata logica, in directia cores-
relatiiIor intragrupale, a poziliilor §i sensurilor pondenta cu devenirea fiintei in ecosistem.
personale in sistemy;
Experimentarea spatiului, l:ntr-o maniera
- apa (exereilii de reprezentare eu suport ordonatoare, constructiva §i diferentiatoare se
kinestezic-auditiv-respirator in grup, eu vali-
ante provocative afective:

Q oceamll - exercitiu de tip sculntura cine-
tieiLde grup eu sonorizare. eu experimentarea
starilor polare - furtuha §i ealmul; trezirea-
rllsaritul soarelui §i acalmia - asfintitul, viul -
forfota vietatilor §i neviul - distrugerea
vietatilor prinpoluare;

Psihoterapia exp"r1enliaia de grup gesta!t-creativ • 0 provocare I~ 253

sprijina pe reprezentarea postural-senzoriala, grupului. Experimentarea UDorroluri alese lic':'~

afectiva ~i relationala in grup a 5 elemente- de subiecti, apartinand unor elemeillte din regnul
simbol:
m1,eral, vegetal (samanla, planta sau copaeul

1Jluntele ("construiti Impreuna din preferat), animal sau chiar din con§trt!jt~
trupurile voastre un munte stancos") - expen-
social (strada, casa, intcriorul unei case, ofa§ul
enta ee prilejuie§te ulterior insight-un rele- sau comunitatea), apol experLmentarea illnOf
vante pentm relatia eu masculinul, autontatea,
principiul ordonator, proteqia, dar §i critieis- persoane alcs£ §i start psihologice - teama,
muL dominaTea, intoleranta, rigiditatea etco
supararea, mania, agresivitatea,
• pe§tera - suport simbolie pentro principiul
matriceal nefertilizat §i raportul eu femininul, §e]!h~l~!m.,eIhh.~"li VlJlOV~o ll!l••teJl, ru~mea, t.eam;<i. l.Uliie
atraetiejrespingere, neeunoseutjcunoseut, pro-
tectie, adapostjinsecuritate, abandon, i201a- ob§tacol~ blocajnl, ne!n1crederea m sme, ~i d;dar
rejsoeiabilitate, retragerejimplicare.
a 'tlll0r simptome nevrotice - faoii, an:xietate,

dubitatia, obsesia, tendinta 1aizolare, senzitivis-

mul §i suspiciunea, imaginea de sine negativa,

Exereitiul este relevant pentro reactia la fobia sociala etc, cOIl.stituie tot atatea posibilitati
ambivalenta, pentn.! dificultatile de adoptare a de localizare a demenmlui terapeutic gestaltist §i
identitatii feminine, dar este interesant §i pentm
con§tientizarea de catre subiecti a eapacitatii §ia transfoITnatlv. 0 serie de alte situatii metaforice

limitelor in a oferi §i a primi proteqie, de a provocative7 CUll1 ar:5 perceperea §patiu!M1

rior ~iderularlOlt unei dlHitorii h"I,a~~imiar'e"alel §1

aCUil1a, expelinlentarea il10dului in care te con-

atrage §i a respinge, seduetie versus blocare, frunti ell obstacolul sau ell interioare -
raeeali1 (inspira teama).
prin exerci~iul "zidul", ori cum fad fata difi-
• dealul - suport simbolie pentm principiul cultiltilor de a intra ill contact eu altii, problemei
autoizoJiirii sau excluderii sociale - prin ex:el'citl
fertilizant masculin, patemitate, relevant pentru
insight-uri privind relatia eu tatal adecvat, ul "cubul;', s:m cum iti poti activa resursde §i
securizant, bland, protectiv, accesibil, suportiv, reevalua constructiv - prin exercitiul "darurile",

caId, prlmitor, constmctiv, annonios, vitalizant constituie modalitil.ti freevent utilizate de nol,
versus taHH inadeevat (aspru, reee, arid, nepl1-
avand toto data §i avantajul de a suscita spontan
mitor, alunecos sau uscat, steril, nesigur, impre- optimizari tehnice profitabile terapeutic, din

vizibil, greu de abordat, abrupt, dizannonic, partea subieqilor participanti, Desigur, tehnicll::
devitalizant, parjaHt, mortificat). trebuie aplicate in 'intampinaTea ne\oLo:

• campia - principiu feminin fertilizant, ma- subiectilor §i ale gmpului ca intreg expercec;ial.
tern - matrice genninativa; simbolic earespunde
Toti experimenteaza eu sine §i lrnpreUll2.. ceea
uterului §iactiveaza trairi §iexperiente in 1egatura
eu raporturile cu maternitatea, acceptate, respin- ce faciJiteaza procese1e de co::§tiemizare §i de
se sau ambivalente, Exercitiul permite con§tienti-
zari privind: dHdura emotionala, suport, stimulare creativii, eoeziunea c':' gnp, dez-
empatie, generozitate, altruism, maleabilitate,
cooperare, blandete, reeeptivitate, ereativitate, voltand 0 experienF" de CU:l;)2.~tere sporita, 0
tenacitate, perseverenta, toleranta, rabdare, sta-
activare a resurselor ,:ecdn:i3 ~; 0 integrare

armonica in dinamica de grup. Fiecare devine

important pentm to;i. ~ipin 8ceasta l§i recon-

struie§te, extinde ~iintegreaza imaginea de sine,

bilitate, siguranta, atractie versus sterilitate, componamemul §l relatil1e eu Reevalu-

raceala, !ipsa de suport, de rezonanta afeeti- andu-se mal realist §l mai responsabil, membrii

va, egoism, egocentrism, rigiditate, uscaciune, grupurilor Darticina () 0x:)1}{;I'ieIDita COmlli'1it de
cog~"lnihv~a~.l
instabilitate, illdipalanare, neperseverenta, im- tran§flgurare~ de matTIJlrizzHre
pulsivitate, h'1toleranto'lr,espingere.
comportamentallt §bn.lJi.lt~n
Seria acestor exercitii de baza se continua eu Vizionarea casetelor video in dil1arnica evo Iu-
multe aIte scenalii metaforice, cum ar fi "con-
tiei gmpurilor poate fi mal relevanta decat argu-
structia" l.lJmi "peisaj" de catre grup, extrem de mentarea observaWlor noastre experimentale,
relevant aHlt pentru relatiile dintre diversele ro-
chiar §i decat remltatele semnificative 1a testele
luri asumate in peisaj, cat §ipentru jocurile de rol p<;ihologiceaplicate. Ea cOllstituie ~ipentru par-
pe care Ie antreneaza terapeutulintre membrii
ticipantii 1a grvpuri 0 modali1:ate suplimentari,i