Grupui experiential centrat pe psihodrama 305
- Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
Prin optimizarea empatlel, se poate sustine Era de a§teptat ca cel mai mare ca§tig sa fie
ca am obtinut §i 0 inbunatatire a capaciHitii de considerat cuno§tintele de psihoterapie experien-
comllnicare, deoarece orice act de comunicare,
verbala sall nonverbaIa, dintre parteneri, pre- tiala, deoarece nivelul de informare al subiectilor
Sllpune §i 0 comunicare implicita, de tip empa- in acest domeniu era faarte redus sau absent.
tic, care sa 0 completeze pe prima.
In rest, putem remarca acuratetea autoperce-
Fi~a de autoevaluare perii modificarilor Inregistrate de catre subiecti,
tati ace§tiparametrii regasindu-se, sau fiind expre-
Fi§a de evaluare aplicata la sfiir§itul progra- sii, ale aspectelor evidentiate de scalele c.P.!.
mului de optimizare, ne permite sa facem 0 ie-
rarhie a principalilor parametrii, pe care subieqii Putem afirma ca prin cre§terile semnificative
experimentullli i-au perceput ca fiind moditlcati ale scorurilorinregistrate la variabilele Sy, Sp, Ie
'ill sensul optimizarii. §i empatie, ipotezele de IllCru au fost confir-
mate, aparand modificilri statistic semnificative
la scale din prima grupa a profilului c.P.I. (Sy,
Sp §i, in plus, Ie) §i a cre§tere semnificativa a
scorului vizand capacitatea empaticil.
Grupul: .
Data: .
FI~A DE EVALUARE
Va rugam sa evaluati dectele acestui program de optimizare asupra:
1) Dumneavoastra personal (ati ca§tigatjpierdllt cevajati aflat ceva nou despre dvs.\altii)
2) Grupului in ansamblu .
................................... ., .
3) Unor membri ai grupului, care v-au atras atentia .
I\cest program a reu§it .
Acest program nu a reu§it .
Pe viitor ar trebui .
Luand 'in considerare reu§itele §i nereu§itele, nota pe care ati acorda-o este:
o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Va rugam sa va autoevaluati, pe 0 scala cu valori de la 0 la 4, in functie de parametrii enume-
rati mai jos, in doua momente:
- inainte de inceperea Programullli de optimizare §i
- acum, la sfiir§itul lui.
306 Capitolul 10
k, .) 33,.431,03421'4)2031 0 00 ACUMINAINTE
1105982)) tufaeeoux§nltpuosorisctciueiomnurnrmtenaeaapojrunieanieiea§nmiltcieeanaprxrgiere§piontepearritieiienloitirala
4.3. Evaluarea rezultatelor obtinute sentimentu1 de echilibru §i incredere in sine in
re1atiile cu cei1a1ti, tolerata pentru ceilalti,
Pentru eva1uare, yom apela 1a 0 prezentare capacitatea de a face fata unor situatii de inde-
globala a tuturor rezu1tate1or obtinute, uti- terminare §i ambiguitate, sentimentu1 adecvarii
lizand in acest sens: §i eficientei personale, interesul pentru activi-
tati de cercetare, pentru prob1eme intelectua1e
• rezultatele furnizate de instrumentele psi- §i de cunoa§tere, flexibilitatea comportamen-
hodiagnostice aplicate; tala, autocunoa§terea, capacitatea de comuni-
care, capacitatea empatica.
• pre1ucrarea materia1ului filmat;
• evaluarea programu1ui de catre subieqi. Materialul obtinut prin fi1marea §edintelor
ne-a permis sa constatam ca la fina1ul acestui
Deoarece 0 parte din aceste aspecte au fost program, subiectii prezentau 0 mai bun a
abordate mai sus, Ie yom relua aici pe scurt, capacitate de a se autoafirma, de a-§i comuni-
urmand sa insistam asupra unor informatii noi, ca ganduri1e §i sentimente1e, de a oferi suport
oferite de subiecti la §edinta de evaluare finala. afectiv, de a coopera cu ceilalti, de a fi spon-
tani §i autentici, 0 disponibi1itate de a-i
In urma prelucrarii datelor obtinute prin intelege §i accepta pe cei1alti.
aplicarea instrumentelor psihodiagnostice, s-a
putut constata 0 cre§tere semnificativa, pe
ansamblu1 grupului experimental, in ceea ce
prive§te pHicerea pentru interactiuni sociale,
Grupul experiential centrat pe psihodrama 307
- Un modul de ~Ptimizare a disponibilitat,ilor pentru contact uman -
De asemenea, subiectii au manifestat un anumite idei conform carora omul nu are
interes crescut pentru tehnicile utilizate, pe
care Ie abordau creativ, §i dorinta de a se per- prob]eme, 0 atitudine mai deschisa fata de
fectiona in continuare printr-un asemenea ceila]ti, cred ca am ca§tigat 0 mai buna capaci-
program. tate de a observa ce se mtampla §i cu ceila]ti".
Toti subiectii au afirmat ca "fiecare dintre noi
Fi§a de autoevaluare a evidentiat ca§tigurile a avut ceva de ca§tigat".
con§tientizate de subiecti, ca efecte ale par-
ticiparii la acest program. Subiectii considera ca Adaugand la acestea evaluarea pozitiva a
§i-au imbogatit cuno§tintele de psihoterapie programu]ui de catre subiectii participanti,
experientiala §i §i-au optimizat: autocunoa§te- consideram ca acest program de optimizare a
rea, anrmarea propriilor opinii, increderea in disponibilitatilor re]ationale §i-a atins obiec-
sine, autenticitatea, cunoa§terea celor]alti, fo]o- tivul propus.
sirea imaginaliei, con§tientizarea propriilor
resurse, u§urinla ill comunicare, autoacceptarea. In conc1uzie, se poate afirma ell tehnicile
psihodramatice, utilizate ca tehnica centrala In
Evaluarea acestui program de eatre subiectii
participanti s-a racut prin comp1etarea unei psihoterapia experientiala de grup, I~i dovedesc
n§e de evaluare §i prin §edinta de evaluare valentele formative pentru optimizarea dis-
finala. Consideram edificatoare in acest sens, ponibilitatilor de contact uman, ale studentilor
continutul celor afirmate de subiecti, pe care i] In ~tiinte socio-umane.
yom reda in continuare, avand in vedere
reu§itele §i nereu§itele acestui program, pre- 4.4. Observatii ~i concluzii practice
cum §i propuneri pentru un program viitor.
Vom prezenta recomandarile practice ale
Din punctu] de vedere al studenti]or, acest unui asemenea program, pomind atat de ]a
program a reu§it: "sa ne faca sa comunicam rezultatele obtinute, cat §i de la cateva obser-
mai bine, sa intelegem mai bine problemele yaW, prilejuite de experienta noastra de lucru
altora, sa evaluam problemele in mod obiectiv cu doua gupuri de optimizare.
§i nu critic, personal am con§tientizat unele
s]abiciuni pe care am incerct sa Ie rezolv, sa-mi Prima observatie se refera la faptul ca 0
stapanesc emotivitatea, sa ma integrez mai buna parte a studenti]or care i§i doresc sa de-
bine in grupul de prieteni, colegi"; "sa arate vina speciali§ti in domeniu] relatiior amane, au
asemanarile §i deosebirile dintre noi, sa creeze o imagine nerealista a persoanei care poate sa
o solidaritate a grupului, sa existe 0 comuni- practice aceasta profesiune. Se poate vorbi
care buna de necare data, am ca§tigat 0 chiar, de un "mit a] psihoterapeutu]ui perfect".
u§urinla de a ma exprima, prieteni"; "sa sti- Cu aIte cuvinte, ei i§i inchipuie ea psihoterape-
muleze creativitatea, cunoa§terea de sine, sa utul este 0 persoana care nu a avut niciodata
ofere 0 experienta inedita, exprimarea imagi- probleme de autocunoa§tere, de relationare, de
natiei"; "sa-mi atinga anumite laturi ale interi- ineredere in sine etc. §i, mai mult dedit aUit, ar
orului meu, racandu-ma sa-mi con§tientizez poseda ni§te calitati "deosebite", pe care stu-
calitatile §i defectele, m -am simtit inteleasa de dentii in cauza nu prea §tiau sa ]e defineasea,
catre ceilalti"; "sa-mi ofere 0 modalitate de a dar care ar face din aee§tia ni§te superdotati. In
vedea lucrurile mai profund, sa renunt la 0 consecinta, a§a cum au afirmat in cadrul §edin-
parte din frica §i anxietate"; "sa ma faea sa am telor de optimizare, studenW i§i eonstruiesc 0
am multa incredere in mine §i in ceilalti, mai imagine negativa a posibiliH'itilor lor de a de-
mu]ta inte]egere pentru mine ca persoana, sa- veni speciali§ti in domeniul re]atiilor umane,
mi mentina interesu] pentru domeniul psi- deoarece ei i§i con§tientizeaza une]e dificultati
hoterapiei"; "sa ne faea sa ne inte]egem mai (neincredere in sine §i in ceilalti, timiditate,
bine intre noi, sa fim mai deschi§i unii fata de relatii dificile cu parintii, abilitati scazute de a-§i
a]tii, sa avem incredere in noi §i in cei]alti"; face prieteni, de ase face apreeiat intr-un grup
"sa ne atraga atenlia §i mai mult sa ne distruga de eunoscuti). Multi dintre ei au reeunoscut eEt
au tendinta de a-§i ascunde aceste dificultati, §i
de a prezenta celor din jur 0 imagine "artifi-
eiala" , de om perfect echilibrat care nu poate fi
"acuzat" ca dore§te ceva peste posibilitatile
sale.
308 Capitolul 10
Acest Iucru are doua consecinte negative. Pe La evaluarea finala, studentii participanti in
de 0 parte, 0 stare de discomfort psihic, de cele doua programe de optimizare pe care Ie-am
incongruenta cu ei In§i§i, 0 incapacitate de a fi sustinut, au dovedit ca depa§isera aceste
autentici §ispontani, ceea ce-i face -afirma ei- sa "obstacole". Constatand cat de greu este, une-
sa intrebe dad acest Iucru nu este cumva efectul ori, sa "Iuerezi" cu tine, studentii au devenit
mult mai responsabili 'in ceea ce prive§te
unor "probleme psihice". Pe de alta parte, cre- pregatirea pentru profesie §i mult mai interesati
dem ca aceasta po ate fi explicatia faptului ca de actvitatea practica, atat de importanta in
intre studentii aceluia§i an de studiu (ca §i mtre formarea §i perfectionarea profesionala.
ani de studiu diferiti sau sectii diferite), exista 0
atmosfera de "raceaIa" afectiva, 0 lipsa de inter- Consideram, de aceea, ca pe liinga activitati-
cunoa§tere, de eomunicare, de cooperare, ehiar Ie practice specifice programei de invatamant
de autenticitate (acest lueru I-am constatat per- universitar in profesiile centrate pe contact uman
sonal pe parcursul studiului universitar §i mi-a in special, este binevenita extinderea ~i per-
fost intarit prin discutii eu un numar mare de manentizarea programelor de dezvoltare perso-
colegi din ani diferiti §i din sectii diferite).
Consideram ca aceasta "competitie neloiaUl nalit cu orientare experienpala, ca 0 modalitate
eu sine", poate avea repereusiuni negative in de stimulare a autoeon§tientizarii §i ere§terii abi-
procesul formarii profesionale, cel putin in litatilor interpersonale, In mod deosebit a celor
planul antrenarii abilitatilor de contact uman. pentru consiliere, consuitanta psihologica, psi-
hoterapie, asistenta sociala, precum §i in alte
a a doua observatie este Iegata de eeea ce s-ar activitati cu impact medical §i educational, care
necesita 0 igiena mentala adecvata.
putea numi "inertia rolului de ~colar". In am-
bele grupuri cu care am Iucrat, 0 buna parte din . Avand in vedere valentele psihoeducatio-
studenti se comportau Ia inceput, ca §i cum ar nale ale programelor de optimizare a compor-
fi trebuit doar "sa aseulte atent, sa inteleaga §i tamentului, ele pot fi extins, cu adaptarile de
sa retina". Mobilizarea subiectilor in spiritul rigoare, la orice facuItate, ca §i in mediul pre-
actiunii s-a facut cu oarecare greutate, de§i au universitar, ineepand eu anii terminali de
fost informati despre program §i I-au acceptat liceu.
ca atare. Credem ea acest lucru se dlltoreaza
Fiind, in fond, 0 "invitatie la autocunoa§-
accentului care se p.une in invatamantul preuni- tere §i autoperfectionare", grupul experien-
versitar pe invatare teoretica, nesustinutit prin tial centrat pe psihodrama poate avea atilt
activitati practice care sa formeze Ia viitorii seop formativ cat §i psihoprofilactic, de pre-
studenti deschiderea catre invatarea prin acti-
une ~i acel spirit de independetit in actul
invatarii, care ar trebui sa defineasca statutul ventie a "naufragiului" social al tinerilor §i
de student. ~adolescentilor.
~~c~::8--,-l
UMORUl CA FORMA DE
TERAPIE - «A TRANSFORMA
,SUFERINTA PRIN RAS»
Anca Nicolae
CUPRINS 310
312
1. Repere teoretice
2. Catre 0 clarificare a functii10r umorului 318
3. Cum apare simtu1 umoru1ui? Este e1 act 319
321
spontan sau deprindere?
4. Conditii pro §i contra umoru1ui terapeutic 322
5. Tipologia pacienti10r receptivi 1aumor 327
6. IYlodele teoretice §i aplicative ale umorului in diferite
orientari terapeutice. Sugestii pentru trainingu1 formativ
al terapeutului
7. Umorulln terapia de grup - studiu exemplificativ
310 Capitolul 11
1. Repere teoretice In contrast cu pacientii psihiatrici, indivizii
normali poseda un umor filozofic obiectiv -
Pentru 0 definitie a umorului ne oprim la Allport (apud Leventon, 1992). Vaillant de
dictionarul MACQUARII: "Umorul este ca- asemenea considera umorul ca tip de aparare
litatea de a fi amuzant, facultatea de a percepe matura - ce poate sta alaturi de sublimare, su-
ceea ce este amuzant sau comic ori facultatea primare, altruism §i anticipare, Umoml poate
fi astfel utilizat ca strategie de a face fata
de a exprima amuzamentul sau comicul." greu~atilor.
"Calitatea de a fi amuzant" se poate referi Oricat de multe incercari pentru elaborarea
la 0 situatie, 0 gluma sau 0 persoana. unei teorii complete asupra umorului s-ar fi
facut, inca ramane imperioasa cerinta a
"Facultatea de a percepe sau exprima ceea unificarii §i integralizarii lor, in 1972 Kieth -
ce e amuzant sau comic" s-ar referi mai mult la Spiegel constata: "Multe afirmatii sunt mai
un individ. degraba descrieri ale conditiilor sub care
umorul poate fi experimentat dedit incercari
I\1ergand mai departe, care este diferen1a
dintre comic, gluma §i umor ? de a explica umoru!." (Foster, 1978)
Primele tentative de clarificare ii apartin lui Totu§i, inca de atunci se incearca 0 siste-
Freud in ,.CuvintuJ de spirit ~i raporturile lui matizare a factorilor comuni ce apar in
cu inColl§tientul", II sugereaza ca eliberarea multitudinea teoriilor vremii. Spiegel conclu-
de energie, care este uneori exprimata ca ras, zioneaza ca umoml poate fi conceput:
este derivata dintr-o economie de efort din alta
a) in termeni de simt al superioritatii care
parte. In glume (vorbe de duh) aceasta poate fi ca§tigat prin ridiculizarea, batjocorirea
economie de efort rezulHi dintr-o comparare a altora;
realitatii cu a idee prelucraUi rapid de incon§ti-
ent. In"comic sau caricatura aceasta economie b) ca aparand dintr-o juxtapunere de idei
sau perceptii discordante sau incongruente;
§i pli:icerea subiacenUi provin din perceperea
unei exagerari nenecesare in mi§carile, aqiu- c) ca raspuns la surpriza;
nile sau trasaturile de caracter ale unei persoa- d) ca rezultat al mixtarii unor emotii sau
ne. Prin mecanisme ca imitatia, demascarea, sentimente opuse (cum ar fi simpatia §i ani-
parodia - comicul stame§te rasul degradand mozitatea) ;
obiectul - tinta sau evidentiind disproportia e) ca eliberare a unei tensiuni sau incordari
existenta. exceSlve;
f) in termeni biologici, instinctuali sau evo-
Umorul pe de alta parte ca cel mai inalt lutivi - aparand ca mecanism adaptativ, in-
proces defensiv - e un mijloc de retragere a nascut;
energiei din stari afective negative ca: furie, g) ca insight asupra unor lucruri pana
durere, nelini§te §i transform area ei intr-o atunci neintelese;
emotie acceptabila §i producatoare de placere, h) in termeni psihanalitici - ca descarcare
U morul im plicii transformarea fara efort provocatoare de placere a energiei psihice
con§tient a durerii in placere, aceasta din urma obi§nuite'.
aparand ca energie valabila pentru realizarea Insa, dupa cum lnsu§i autorul remarca, aces-
altor scopuri. Umoru] e vazut ca un proces te conceptii nu se exclud unele pe altele, chiar se
existent la un nivel mai matur de dezvoltare pot rearanja dupa alte criterii. Important este ca
fiecare contine un sambure de adevar.
deciit gluma sau comicu!. E] este in mod pri-
mar 0 atitudine fata de un eveniment sau situa- o alta incercare de sistematizare 0 face ],
tie care fac amuzant ceea ce ar fi putut fi a]tfe]
trist. Umorul e considerat deci un semn a] ma- Foster in 1978 elaborand urmatoarele presu-
pozitii privitoare la umor.
turitatii emotionale (Haig, ]986),
o seama de alti autori vin in sprijinul aces-
tei idei: dupa Maslow indivizii autoactualizati,
normali au un simt al umorului (Nevo, 1986),
Umorul ea forma de terapie - «8 transforma suferinla prin ras» 311
1. De§i umoru] poate fi 0 caracteristica uni- intelegerii umoru1ui pe care 11 folose§te
versaHi, modul in care fiecare individ il pacientul - umor vazut ca 0 abreaqie a
pune in practica §i 11intelege ar trebui sa impulsurilor instinctuale, mai ales a celor
fie considerat dintr-un cadru fenomeno- agresive. Oricum, folosirea activa a
umorului de catre terapeut nu este in mod
logic. Nu exista absolutizari. Fiecare obi§nuit recomandata (Kubie) pentru ca
individ i§i are propriile masuri pentru aceasta este inconsistenta cu rolul pasiv al
aprecierea umorului. terapeutului psihanalist clasic. Exista ins a
2. Umorul poate con~ine elemente de natu- §i cateva excePtii printre psihanali§ti care
ra afectiva sau cognitiviL sprijina folosirea umorului: Bloomfield
3. Umorul poate fi folosit constructiv - (1980) Rosenheim (1974) - focalizandu-se
pentm dezvoltarea persoanei sau dis- pe aspectul social-afectiv alcomunicarii
tructiv - pentru a di§tiga superioritatea prin umor. "Umorul este 0 experienta in-
asupra altora. terpersonala folosita in serviciul largirii
4. De§i e recunoscut faptul ca umorul poate con§tientizarii de sine a pacinetului (§i
fi angajat in mod defensiv de catre con- anume in imbunatatirea abilitatii sale de a
silier, el e mai ales gandit ca expresie se vedea obiectiv pe sine §i pe ceilalti) §i
creativa - ca ceea Ce Koestler numea pentru dezvoltarea starii de pregatire pen-
"domeniul activitatii creative". In acest tm 0 reactivitate afectiva completa §i }ibe-
sens umoml apare in mod spontan §i
onest. d." (H Rosenheim, 1974)
5. Se poate argumenta ca umorul poate Umorul este vazut ca 0 cale de stabilire a
masca depresia, nefericirea, suferin~a.
Umoml, a§a cum e conceput aici se unei relatii spontane, calde cu clientul, de
refera la 0 stare mentala placuta la care scadere a anxietatii §i a sentimentului de dis-
se poate ajunge doar dupa ce 0 stare tanta sociala dintre terapeut §i client.
neplacuta s-a depa§it sau s-a risipit prin
utilizarea umorului §i a altor tehnici te- - abordarea behaviorista - in care umorul e
rapeutice.
vazut ca un raspuns ca oricare altul ce
6. eu toate ca frecvent izbucnirile in ras §i poate fi invatat §i modificat, de aici valen-
exprimarea umorului pot masca tul- tele lui in educatie, in atragerea atentiei §i
burari emotionale, mai ales cand aceste men~inerea vigilen~ei, in facilitarea
izbucniri sunt nepotrivite, in general invatarii (Ziv, 1988).
vorbind, simtul umorului §i in special - abordarea cognitivista - in care umorul
abilitatea de a rade cand §i cand de tine apare ca mijloc de a ajuta oamenii sa-§i
insuti e considerata un atribut al schimbe gandurile §i percep~iile. Se con-
sanata~ii. Allport are in acest sens 0 po- sidera ca oamenii i§i pot schimba com-
zi~ie similara. El vede umorul ca "indis- portamentele §i i§i pot rezolva problemele
pensabil sanata~ii mentale". Umorul lor emotionale schimbandu-§i ideile pro-
apare astfel nu doar ca indice al saniHa~ii fund irationale pe care Ie au (Ellis, 1977).
mentale, dar §i ca vehicul prin care Un factor comun al acestor idei este a lua
aceasta poate fi conservata.
viata prea in serios §i a 'exagera semnifi-
o perspectiva §i mai clara ni se contureaza ca~ia lucrurilor. Ellis (1977) vede psi-
hoterapia ca mijloc de a ajuta oamenii sa
dadi raportam aplicatiile practice ale umorului lupte eu seriozitatea lor excesiva §i cu
la marile orientari teoretice din psihologie. Din gandirea absolutista. Acest lucru poate fi
acest punct de vedere se disting: realizat de catre terapeut prin folosirea
unor exagerari umoristice intentionate ale
- abordarea psihanalitica - reprezentata de ideilor §i situatiilor, avand drept rezultat
Freud (1860), Grotjahn (1957), Kris faptul ca paeientul percepe irationalitatea
(1953) §i Kubie (1970). Aceasta abordare propriilor expectatii.
subliniaza potentialul diagnostic al
312 Capitolul 11
AIte incercari de sistematizare s-au indrep- Pentru a putea raspunde in mod sincer §i
tat catre alcatuirea unor modele ale umorului. nepartinitor la toate acestea trebuie mai intai
sa admitem fata de noi in§ine ca de orieare alt
Hickson descrie doua dintre acestea (apud tip de terapie existenta se poate abuza in
Haig, 1986). acela§i fel ca §i de umor. De aeeea, ea §i in
eawl oricarei alte tehniei psihoterapeutiee,
1. De reducere a pulsiunii - ill cadrul caruia legitimitatea §i efieaeitatea utilizarii umorului
amenintarea sau disconfortul provenite de vor depinde de un numar de parametri calita-
la pulsiunile primare de natura sexuala sau tivi - §i anume: cine face, ce face, de ee, cand,
agresiva sunt modificate prin mecanismul eu cine, cum. ~i mal de ajutor ar fi sa eonside-
eliberator de anxietate al umorului, deve- ram ullorul - metaforie vorbind - in chip de
nind astfelilltariri secundare produditoare Janus cu doua fete - eea luminoasa §i cea intu-
de placere - ill termenii teoriei invatarii. necata, reflectarea lor depinzand de maiestria
no astra de a Ie manui.
2. Cognitiv-pereeptual, ce presupune rezol-
varea unei incongruente sau paradox (a 2. Caire 0 clarificare a func!iilor
prinde sensul glumei - care e sursa de umorului
placere) §i juxtapunerea J:ntelesurilor §i
simbolurilor 1:ntr-o noua relatie - cu o trecere in revista a literaturii de speciali-
importanta in restmcturarea §i reorgani-
zarea campului perceptual. tate ne atrage atentia asupra a cinci functii
majore ale umomlui:
In pofida acestor 1:ncercari de sistematizare
o 1:ntreaga serie de intrebari 1:§ai steapta in eon- 1. ca forma de comunicare;
tinuare raspunsul. 2. ca experienta coreetiva;
3. ea eliberare de afect;
- Este umorul 0 calitate universala ee sta in 4. ea mijloc psihodiagnostic;
5. ea §i cadru de confruntare apacientului;
putinta fiecaruia de a 0 dezvolta mai mult
sau mai putin ori este doar un dar, 0 eu sine §i cu dificultatile existentei.
inzestrare rara - a§a cum 0 vede Frwd ?
- Daca acceptam eu ineredere universali- 2.1 Umorul ea forma de comunicare
tatea sa, cum anume, prin ce mijloace,
tehniei 0 putem noi spori ? Cu siguranta umorul este 0 parte integranta
a dialogului uman. Jar psihoterapia, fiind un fel
- In ce prive§te umoml in psihoterapie il special de interaetiune interpersonala, poate
putem considera un lucru apriori bun sau utiliza umorul pentru facilitarea cre§terii ego-
apriori rau? Care sunt conditiile care ii ului prin insight-uri succesive §i pentru imbu-
pun in valoare aspeetele pozitive ? Care natatirea deprinderilor sociale ale pacientilor.
sunt acelea ce-l fac contraindieat ? Poate
fi el aplicat oricami client? Umoml eonstructiv terapeutie poate fi
- Ce factori anume influenteaza receptivi- definit ea mesaj comunieat empatic de dltre
tate a pentru umor ? terapeut, intr-un stH umoristic. Scopul sau este
de a atrage atentia asupra proceselor intrapsi-
- In care dintre directiile psihoterapeutice hice obi§nuite ale paeientului sau a scoate1:n
ar putea avea el mai lesne §anse de reu§ita? relief anumite aspeete ale 1:ntalnirii lor inter-
personale. Imparta§ind eu pacientul aspecte
- Actioneaza altfel1:n grup decat 1:nterapia nonformale §i nonrationale ale proceselor
individuaUi ? interne - sau externe, terapeutul 1:ncearca sa
treaca prin platoul de rezistenta al paeientului
- ~i in cele din urma care e ratiunea lui de a sau sa reduca anxietatea.
fi - pentru terapeut, pentru client, pentru
un om al zilelor noastre in general? A fi un terapeut eu umor impliea In primul rand
a fi pregatit pentru 0 mutualitate eu elientul.
~
Umorul ell forma de terapie - "a transforma suferinla prin ras" 313
A§a se face ca acei terapeuti §ovaielnici in a Problema ne aminte§te de binecunoscutul
admite umoml in interaqiunile terapeutice clovn de la curtea regala care avea "incetateni-
pretind adesea ca el subrnineaza "distanta te- rea" de face haz, chiar §i de catre monarh, dar
rapeutica". Acest argument poate fi foarte bine sub amenintarea ca oridind furia regelui s-ar
putea abate asupra lui. Aici - clientul e monar-
o rationalizare a aceior terapeuti care se tem de
hul care i§i poate pierde calmul, iar terapeutul
apropierea prea mare ce apare in relatie. - cel care face exercitiul de echilibristica. Pe de
Urnoml terapeutic se departeaza de acele alta parte, daca modul normal de comunicare
feluri formale de clarificari §i interpretari in al pacientului include tachinaria §i hazul, te-
virtute a acestei participari apropiate cu pacien.:. rapeutul trebuie sa fie capabil de reciprocitate,
tul intr-o experinta interioariL Umoml e ca- §i de a participa in acest fella inceput pentm a
ajuta terapia.
racterizat printr-o rnasura a caldurii ~ilibertatii
afective care-i demonstreaza pacientului ca Exista de alifel 0 categorie speciala de
terapeutul il poate tolera mtr-un mod firesc,
natural.
Urnoml este intimitate. El ii expune pe paeienti Ia care pericolui respingerii unui astfel
amandoi participantii -de aceea cei doi trebuie de inceput umoristic e mult mai rise ant - e
sa se fi cunoscut in prealabil §i sa fi dobandit yorba despre adolescenti, la care dificultatea de
deja 0 anum ita incredere in capacitatea de a-§i integrare in terapie poate fi depa§ita tocmai
imparta§i un inteles comun al comunidlrilor raspunzand pozitiv unei astfel de atitudini
verbale sau nonverbale (Rosenheirn, 1974). umoristice. in plus, printr-o asemenea atitu-
In mod frecvent urnoml comunica un rnesaj dine, ei pot de fapt incerca abilitatea terapeu-
dublu nivelat, continutullui verbal poate fi cri- tului de a-i intelege. Desigur, aceasta tendinta
tic, in timp ce aluziile nonverbale exprirna poate exprima §i 0 evitare a adevaratelor pro-
suportul §i incurajarea. bleme - iar atunci terapeutul isi va-asuma deloe
Kubie (1971) - unul din criticii cei mai u§oara sarcina de a-I ajuta pe adolescent sa
vehementi ai locului umomlui in terapie delimiteze comicul de seriozitate, distractia de
recunoa§te totu§i ca umoml poate avec 0 influ- angajament (Rosenheim, idem op. cit.).
enta umanizatoare, uneori poate fi un lubrifi-
ant social - in diminuarea tensiunii §i jenei ori Nu e deloc de prisos sa amintim potentiaIul
poate facilita initiativa in comunicare §i con- destmetiv pe care umoml ii poate avea in
versatie. La fel de bine insa 0 atmosfera imper- comunicare; bataia de joe, sarcasmul, discredi-
sonala de jovialitate poate inhiba. Mai departe tarea, ironia sunt doar ciiteva exemple. El
- spune el - e' adevarat ca umoml uneori poate fi la fel de bine a "arma care rane§te" in
situatii unde nu exista respect mutual.
exprima caldura §i afectiune. Alteori prin
aceasta el mascheaza ostilitatea. S-a argumen- 2.2. Umorul ca experienta corectiva
tat faptul ca - indreptat catre "oponentii" din Egala in importanta cu prima, functia
viata pacientului, umoml comunica 0 atingere .soreetiva a umomlui vizeaza in fapt capaci-
umana, un contact, crescand apropierea intre tatea de testare a realitatii, "ego-ul observator"
terapeut §i pacient. eu toate acestea, exist a al pacientului. In acest sens, pacientul e invitat
uneori la pacient indoiala ca de fapt el ar fi sa aiba 0 privire alternativa a modurilor sale de
tinta indirecta a acestui atac.
a percepe sau reaqiona - prin intermediul
In cazurile cele mai rele, in lac de a facilita remarcilor hazoase, a glumelor, a anecdotelor.
comunicarea, umoml se transforma 1ntr-o ten-
tativa de constn'ingere a pacientului in a reacti- Reactia umoristica a terapeutului prezinta
ana cu umor - ceea ce nu poate dedit s11-1 de regula 0 dubla provocare fata de fermitatea
blocheze pe acesta, sa ii anuleze cu totul expri- capacitatii de testare a realitatii a pacientului;
marea sentimentelor negative fata de acest in primul rand fata de "ego-ul observator al
lucm §i in tInal sa subrnineze terapia. Se ajunge acestuia, apoi fata de perceptia pacientului in
astfel in penibila situatie in care "se profita" de legatura cu motivatiile altora - in acest caz ale
padent. terapeutului.
314 Capitoiul 11
Scopul remarcilor umoristice ale terapeutu- Conceptualizat, inseamna "reframing" - 0
lui este de a extinde abilitatea pacientului de a- reincadrare ce face posibila con§tientizarea
§i examina propriile atitudini §i comportamen- marii varietati de alternative deschise in fata
te1:n mod critic §i realist. Regasim aceasta 1:n noastra §i a abilitatii noastre de a alege.
definitia lui Sullivan asupra umorului drept Un pericol pe care Kubie il subliniaza aiei
"capacitatea de a mentine un sens al proportiei este tocmai afectarea vigilentei acestor mecan-
raportat la importanta situatiilor de viata 1:n isme de auto-observare ale terapeutului -
care cineva se gase§te". atunci dind relatia pacientjterapeut nu se mai
Atunci dind acest "ego care observa" se pri- pastreaza in liniile clasiC'e.
ve§te pe sine 'insu§i cu umor este ca §i cand "ar Poate ca §i acest aspect a fost avut in vedere
privi la ceva pana atunci ascuns §i acum l-ar atunci cand Heuscher (1980) intemeiaza
recunoa§te ca pe ceva familiar". umorul ca forta deconstitutiva 1:n viata indi-
Nu mai putin important de cat capacitatea vidului.
de auto-observare este aspectul interpersonal Folosita judicios, poate fi ins a element de
al testarii realita!ii 'in abordarea umoristica. EI cre§tere, element al unei schimbari necesare. I
testeaza Increderea §i deschiderea care pre- se recunoa§te ca trasatura universahi aceasta
domina 1:n alianta terapeutiea. Aproape prin calitate de "schimbare brusea sau largire a ori-
definitie, 0 persoana care vine Ia psihoterapie zontului experiential al receptorului prin reve-
sufera intr-un fel sau altul (con§tient sau larea de noi oPtiuni." (Henscher, 1980)
incon§tient) de dubii in legatura cu valoarea sa De§i 1:nconceptie psihanalitica gluma sau
§i de nesiguranta 1:n legatura cu soliditatea umorul apar doar ca eliberari ale dorintelor sau
relaliilor sale. Ea se simte oricum vulnerabiia impulsurilor incon§tiente, de buna seama ele
'intr-o anumita masura. Deci cand terapeutul cuprind mai mult. 0 schimbare a orizontului
direqioneaza 0 rem area umorisitiea spre acea experiential al individului cu siguranta poate
persoana e foarte probabil sa-i starneasca un descoperi continuturi altfel reprimate. Dar nu
lant 'intreg de 'intrebari. "Ce crede terapeutul mai putin reveleaza bogatia de sentimente,
despre mine? I§i rade de mine? Vrea sa se dis- idei, atitudini care inca nu sunt ori nu mai sunt
tanteze de mine?" Rezultatul acestor deliberari parte din realitatea curenta a individului.
interioare (exteriorizate sau nu) va depinde 'in "Starea de nerealitate" creata prin situati-
mare masura de increderea pacientului in ile urnorisitice este astfel perspectiva unui nOll
bunavointa terapeutului §i in motivatia lui de a "construct despre lurne". Modelul despre lume
ajuta. De aceea e crucial pentru terapeut sa al subiectului, adica modul in care i§i structura
diagnosticheze capacitatea pacientului de a existenta, este brusc - chiar daca temporar -
trece printr-un asemenea test (ca el nu e para- modificat, ca rezultat al esentei unei glume.
noic - de exemplu). Daca pacientul percepe Aceasta conceptie despre lume este un aspect
umorul terapeutului ca zeflemea, un pas e crucial al identitatii individuale §i schimbarea
Iacut inapoi. Oricum, daca pacientul poate ei ar putea fi sursa unei puternice anxietati
accepta natura suportiva a abordarii prin umor daca s-ar produce altfel decat prin umor. Acest
amandoi au ceva de ca§tigat. E de ajutor a model despre lume nu se reduce la identitatea
explora in anumite momente ce simte pacien- personala, ci cuprinde, a§a cum am mai spus,
tul despre remarcile umorisitiee adresate lui. §i aspecte interpersonale - §i anume acele
Adesea se pot ivi asociatii §i sentimente utile relatii intersubiective autentice, adevarate ce
despre terapeut (Rosenheim, ibidem) exclud aspectele tehnice, manipulative.
Ce mai Inseamna acesta testare a realitatii ? Tocmai in cadrul unor astfel de coordonate: de
Inseamna un fel de deta§are prin umor a lua respect mutual, permisivitate, ealdura, absenta
distanta fata de §i a-ti putea stapani lumea fan- oricarei exploatari umorul are mai multe §anse
teziilor. de a fi constructiv (Henscher, idem op. cit.).
Insemna eliberarea individului din mcrusoarea Umorul, clovneria rituala, jocul de rol ne
modelu1ui sau mgust asupra realitatii §i deschide- fac sa sesizam in mod critic stilurile noastre de
rea catre 0 noua 1ibertate cognitiva §i afectiva. viata obi§nuite.
Umorul ca forma de terapie • "a transforma suferinla prin ras» 315
Aducfmdu-ne inainte lumi alternative, Nu e niei un motiv pentru terapeut sa se dea
diferite, largite, ne ajuta sa constientizam ideile batut printr-o atitudine defensiva sau de izo-
de baza pe care ne-am constmit lumea, sche- lare afectiva.
mele bine ascunse cu care traim. Avem liberta-
Nici ei nu doresc cu adevarat pe cineva cu
tea de a alege vreuna din alternative ori chiar sa care sa imparta disperarea proprie in ceea ce
nu ne schimbam stilul de via1a. prive§te "abilitatea" lor de a experimenta via1a
§i pe ei in§i§i mai vivace. Paptul ca ei in mod
Insa§i faptul de a realiza ca lumea no astra obi§nuit vad via1a In negru §i cenu§iu nu
individuala sau culturala e. intotdeauna una inseamna ca ei nu pot fi ganditi In termenii
unei viziuni colorate a vietii. Rolul nostm cu
selectata, restransa §i de a reeunoa§te ea am siguranta nu e de a amuza, dar ace§ti pacienti
putea alege alteeva ne adue intr-un nOli raport au nevoie sa Ii se arate §i partea luminoasa a
- mai liber eu Iumea noastra prezenUL Uneori vieW - pentm a folosi cuvintele din Ecclesiast
psihoterapia se eentreaza prea mult pe sehim- (3,4): "Vreme este sa plangi §i vreme sa razi.
bare, cre§tere, exploatarea poten1iaJiU11ilor, Vreme este sa jele§ti §ivreme sa dantuie§ti".
uitand ca pentm unii dintre indivizi angajarea "Invatarea unei asemenea modulari em01iona-
~on§tienta, Libera intr-un camp restrans de Ie se poate face prin aplicarea unor doze gra-
interese poate fi la fel de autentica. date de umor in terapie. Se poate incepe prin
simpla Imparta§ire a unei glume cu pacientul
In ipostaza ei nereu§ita, a glumi in psihote- sau prin a face 0 remarca umoristica fa1a de
rapie inseamna "a te juca de-a schimbarea" - §i tine Insu1i decat una direqionata spre paci-
de fapt a ramane in siguran1a agitata a exis- ent." (Rosenheim, ibidem)
tentei tale de nesehimbat.
Umorul intr-adevar poate avea un rol
Despre ealitatea rebela a umomlui Levine important in modularea dispozitiei ce carac-
(apud. Henscher, ibidem) afirma odata ca terizeaza §edinta respectiva §i ca manipulator
reprezinta ,,0 retragere voluntara din realitate - al starii afective in general. In sprijinul acestei
in contrast cu retragerea involuntara, neadap- idei vin alte cateva afirmatii.
tativa, patologica din nevroze §i psihoze.
Kubie - de exemplu subliniaza ca 0 abor-
E ca §i un ragaz de destindere in holospa1iu; dare mohoriiUi, excesiv de serioasa dauneaza
starea de nerealitate creata de catre situa1iile de asemenea, mai ales cand in istoria pacientu-
umoristice poate fi vazuta ca 0 noua realitate lui intalnim antecedente de acest gen. Se
potentialil. Prin adoptarea uuei atitudini impune astfel ca imperativ, modelarea folosirii
umoristice suntem liberi sa gandim sau sa umorului pe parcursul terapiei, in funqie de
facem lucruri neortodoxe, sa experimentam pacient.
sentimente neortodoxe, sa contemplam actiuni Nelson (1987) adauga in acela§i spirit: "Prin
neortodoxe ~i sa ne bucuram de eIe lara a ne umor se obtine 0 diferen1iere §i 0 modulare lar-
simti vinovati. Ca~tigam astfeI 0 perspectiva gita a formelor de expresie em01ionala, in con-
Hlrgita a realitatii noastre personale §i sociale trast cu descarcarea polara, bifazica frecvent
de zi eu zi. intalnita in starile maniacale §i depresive".
Traduse in viziunea lui Rosenheim, aceste 2.4. Umorul ca mijloc psihodiagnostic
cuvinte ar suna a§a: "Umoml da posibilitatea
individului de-a adopta 0 pozitie in care vacile ~i iata cum umoml i§i face intrarea pe
sacre §i tabuurile sunt luate mai pu1in in serios, terenul psihodiagnozei ea mijloc de monitori-
chiar daca. temporar. In timpul aeestui ragaz 0 zare a rezultatelor programului terapeutic, in
reorganizare de atitudini poate fi initiat~l". evaluarea starilor statice §i dinamice ale clien-
tului, la inceputul sau sfar§itul terapiei sau in
2.3. Umorul ca eliberare de afect general, ca ajutor in aprecierea multitudinii de
efecte ale mediului asupra clientului.
T recand la cea de-a treia functie a umom-
lui, nu putini sunt aceia care reeunose:
"Prea adesea intalnim 1i1terapie oameni al carar
ton afectiv e excesiv de intunecat, moho rat - fie
tempomr - ca in depresia reactiva, fie penn anent -
ca in personalitatea schizoida sau eea obsesiva.
316 Capitolul 11
De asemenea, i se recunoa§te rolul de Prin aceasta inlelegem ca acel context
mecanism diagnostic In identificarea ariiior umoristic 11 doteaza pe pacient cu apararea
conflictuale §i a stilnrilor de a face fata greuta- necesara pentru a se confrul1ta cu senti-
tilor In general. La fel de bille raspunsurile mentcle, ideile sale neacceptabile intr-un mod
pacientului la umor §i folosirea umomlui de productiv.
pacientul insu§i pot indica gradul maturitatii
sau regresiei acestuia. In aceea§i directie, umorul poate ajuta
pacientul in dezvoltarea unei toleranle cres-
o seanJa de date empirice suslin aceste afimntii. cute pentru suferinta care adesea insolc§te pro-
Rosenheim de pildi'l, subliniaza ca "intro- cesul de autorevelare (Allen, Reynes, 1987)
ducerea atenHi a remarcilor umoristice ca un Prin ceea ce are el esenlial, umomi permite
"balon de probii" in interviul initial poate avea individului sa spuna lucmri pe care altfelnu le-ar
o valoare diagnostica in valorizarea capacitatii spune sau sa ia lucurile altfel decat Ie-ar fi luat
pacientului de spontaneitate §i de pregi'ltire
pentru 0 autoexplorare activi'l". Domash in mod obi§lluit
(1975) adJ11itevaloarea umorului ca indice al in final devine foarte greu de racui 0 dis-
progresului tratamentului in cazul particular al
unui copil psihotic borderline. tinclie neta intre toate aceste aspecte ale
umorului; cognitiv, comunicational, afectiv,
Hickson S0 refera la patm terapeuli care au diagnostic, suportiv - astfel indit pastrandu-ne
raportat 0 corelalie 1.11treaprecierea umorului o viziune globaUi asupra fenomenului in cauza
§i nivelul fo11ei eului §i folosirea raspunsurilor ne alaturam cuvintelor Iui J. Cassell (1994):
umoristice ea important indicator diagnostic al "Umorul este un fenomen social atotpatrunza-
schimbarii pacientului - mai ales ill depresie tor. El apare in mod natural §i spontan in
(Haig, 1986). Pe aceea§i linie, Nussbaum §i prezenla altora §i astfel se trans mite printre
Michaux (Cassel, 1994) considera raspunsulia indivizi in mod primar ca tip de comunicare.
umor ca valoros indicator diagnostic al schim- Vmoml rara un referent clar - de exemplu
barii pacientului §i inca - mai ales la pacientii cand un individ rade de unul singur - e per-
depresivi umorul e util in: ceput ca deviant in cultma noastra §i de aceea
evitat ca mod de exprirnare §i comupicare. Ca
a. diagnosticul profunzirnii depresiei la dispozitie de a face fata greuilllilor, umorul
inceputul terapiei; transrnite informatii care ar fi dificil de trans-
mis intr-un alt fel (avem in vedere aici tabuuri
b. observarea unui raspuns timpuriu al culturale despre sex, boala, moarte, conflicte
depresiei; interpersonale, etc.)".
c. obtinerea unui prognostic asupra evoluti- Coser (apud. Cassel 1994) de pilda, intr-o
ei terapiei; investigatie asupra functiei umomlui intr-un
spital psihiatric gase§te ca pacientii Intr-adevar
d. obtinerea unor indicatii pretioase de la foloseau umorul ca 0 forma de ,,lDtelegere", ca
pacient in legaturi'l cu dinamicile ce stau la un mijloc de a se adapta noilor roluri de
baza deprcsiei lor. pacienti §i de a comunica personalului fricile §i
ingrijori'lrile lor despre boala, dirninuarea
Alti doi autari, Hanelson §i Stroud Cassel, autonomiei §i identitalii lor ca persoane.
idem, ap. cit.), subliniazi'l valoarea umorului ea
indicator al schimbiirii pentru pacientii diag- Desigur ca §i aici exista un revers al proble-
nosticali ca schizofrenici. Si, in fine, Strother,
Barnett §i Apostalakos, ibidem) discuta efica- mei; la fel de bine umoml poate fI folosit §i
citatea benzilor de desene animate ca procedee
proiective de a provoea raspunsul clientului. catre evitarea problemelor importante §i a
schimbilrii. Sill in putinla terapeutului de a
2.5. Umorul eadru de confruntare ell sine ~i evita 0 asemenea capcana §i a nu intari un ast-
cu dificultatile vietH fel de comportament.
In eea de a cincea sa ipostazi'l majora, S-ar putea ere de ca toate acestea [rind spuse
umorul devine cadru de confruntare al indi- am epuizat in Iinii mari fLlnctiile umomlui.
vidului cu el insu§i §i cu dillculti'llile existenlei.
Umorul ca forma de terapie - «a transforma suferinla prin ras» 317
Ne simtim insa datari sa trecem in revista - Umoml spontan poate facilita folosirea nnei
asemenea arii tranzitionale In psihoterapie.
fie §i rezumativ - bogl1tia implicapilor pe care
umorulle poate mea avea ill procesul terapeutic. Umoml mai apare de asemewea ca 0 cale
acceptabila de evacuare a sentimentelor de
Mai intai de taate umorul reduce anxietatea ostiIitate (Haig, 1986) §i ca moderator al ten-
dinteIor intrapunitive. De multe ori Insa, el
pe care adesea clientii 0 experimenteaza in te- este ambivalent §i foarte greu de separat in
rapie. S-a speculat in acest sens ca folosirea lui intentiile sale ostile sau binevoitoare. Pericolul
poate demonstra clientului cii terapeutul il va se dubleaza cand luam In considerare precauti.,
accepta §i trata ca pe 0 persoanii mai degraba unea ca adeseori aceasta ostilitate poate apare
incon§tient fie prin simpla imitare a pacientu-
dedit ca pe 0 problema. 0 lumina asupra lui, fie chiar §i prin a-I filspunde la tacere cu
likere.
mecanismului intim al relatiei umor - anxietate
ne-o aduce Wolfenstein (Domash, 1975) care Intr-o alta ipostaza duala, umorul poate
face 0 comparatie interesanta intre folosirea
reprezenta un element de intarire a fortei eului
ambigua a cuvintelor in glume §i poezie; in cand urmare§te triumful individului asupra
poezie intelesurile multiple ale cuvintelor se lumii periculoase §i transfonnarea durerii san
intaresc unele pe altele - aproximativ Ia fel cum tristetii in stari pozitive sau un element de
se face fuziunea imaginilor in vise, astfel inten- slabire a fortei eului dind are ca finalitate tri-
sificandu-se impactul emotional. In glume, umful narcisismului. Aceasta capcana e vala-
utilizarea dublului inteles al cuvinte10r reduce bila §i pentru pacient, §i pentru terapeut, astfel,
impactul imaginilor prin incompatibilitatea lor terapeutull§i poate dori sa demonstreze abili-
reciproca §i scade anxietatea. Cu valentii nega- tatea lui §i Inzestrarea Iui utilizand umorul
tiva, umorul poate, pe de alta parte doar sa intr-un mod exibitionist. La randullui, pacien-
mascheze anxietatile terapeutului sau pacien- tul ajunge la 0 negare a realitatii, Ia reprimarea
tului, mai ales pe cele greu tolerabile. sau suprimarea conflictelor §i durerilor lui §i
izolarea egoului sau narcisic. Ba chiar, printr-o
o aM contributie de amintit este umoml ca
atitudine exagerat centrata pe umor ajunge sa-§i
potentator al aliantei terapeutice (Haig, 1986). subaprecieze triisiiturile §i capacitatile sale cele
Prin aceasta el da posibilitatea pacientului de a se mai bune, adacindu-§i astfel nevroza §i cres-
cand In mod sigur ostilitatea.
implica intr-o experienta interioara ce pre-
Legata de aceasta, 0 alta utilizare a umorului
supune naturalete §i intimitate §i ii poate facilita are ca scop a face 0 impresie buna terapeutului,
contacte mai gratificante cu altii mai ales dind a placea, a-I ca§tiga acceptabilitatea. Reciproc,
apare spontan in terapie. In ipostaza de avocat al terapeutul poate recurge §i el1a aceasta pentru a
acuzarii, Kubie (1971) este de parere ca umorul se face placut, a-i ca§tiga admiratia pacientului,
submineaza de fapt relatia terapeutica, incogni- a se prezenta pe sine favorabil.
to-ul necesar terapiei analitice care presupune
Revenind pe domeniul psihanalizei, umo-
separarea relatiilor profesionale de cele sociale rul poate in plus facilita acceptabilitatea inter-
pentru a proteja pacientul fata de slabiciunile pretarilor §i stimula asociatiile libere (Haig,
morale ale terapeutului. De pe pozitia unei 1986), fisurand platoul de rezistente al indi-
obiectivitati riguroase, trebuie sa spunem aici ca vidului. Astfel in prima etapa face posibila eli-
psihoterapia in general §i psihanaliza trebuie berarea fata de apiiriiri1e rigide, apoi il ajuta pe
privite diferential. Caci in psihoterapie relatia individ sa se conducii spre propriile resurse
pacient-terapeut e mult mai tranzactionala §i interioare, sa ia contact cu zone intime de care
remediabila cu accent pe interactiune, iar inter- nu a fost pe deplin con§tient §i sa-§i largeasca
actiunea poate fi facilitaUi prin umor. repertoriul de a face fala vielii. Pe de aM parte,
unii autori aduc contraargumentul ca tocmai
Un aspect surprinzator al umomlui este acela umoml poate devia fluxul de ganduri §i senti-
de a facilita folosirea a§a numitei "arii tran- mente ale pacientului de pe fiiga§uIlor spontan
zitionale". Astfel, 0 gluma sau umoml apamte
intr-un context interpersonal pot fi vazute ca §i chiar Ie poate bloca. Exista insa amenda-
fenomene aparand intr-o arie tranzitionala pe mentul ca In circumstante speciale al are
care Winnicott (apud, Haig, op. cil.) 0 descrire aceasta functie facilitatoare.
ca "spatiu potentialintre mama §i copil in care
apare posibilitatea de joc, schimburi reciproce §i
imparta§irea realitatii".
318 Capitolul 11
Este inca de specific at umorul ca un cadru de Jocurile de felul acesta sunt un mod jucau§
obtinere a insightului atat de catre pacient, care de a-1pregati pe copil pentru perioadele de mai
ulterior folose§te aceste insighturi in limitarea, tarziu, cand va fi separat de mama. Jocul se
ghidarea, controlul exprimarilor sale simpto- termina intotdeauna cu aparitia mamei sau
matice, cat §i de catre terapeut in illtelegerea mai copilului. Aceasta manifestare timpurie de
profunda a problemei pacientului. placere e precursoarea umorului omului
matur. ~i de fapt aceste jocuri "de-a v-ati
Folosit In varianta lui malefica, umorul ascunselea" nu sunt departe de ceea ce se
poate ajunge mijloc de a submina incrderea in petrece In psihoterapie.
Insu§i profesionaismul terapiei (Kubie, 1971).
Astfel el pune sub semnulintrebarii seriozitatea De§i copilul mic prinde sensul comicului,
terapeutului §i confuzioneaza pacientul. c1ovneriei, desenelor animate sau grotescului,
abilitatea de a 1ntelege glumele verbale nu e
Am Eisat la final problema relatiei Intre prezenUi inca pana cand nu se produce 0 dez-
umor §i contratransfer, cu aspectele ei multi- voltare ulterioara a deprinderilor limbajului.
ple; mai I11taiumorul poate fi un indicator al Jocurile de cuvinte §i rimele sunt provocatoare
contratransferului sau chiar il poate facilita, de ph'lcere pentru copilul mic, de§i aceasta
fiind probabil cea mai seduciHoare forma a lui, placere apare datorita repetitiei §i familiarului
apoi In situatiile in care terapeutul devine - mai degraba de cat ca urmare a unei gim-
excesiv de anxios la umorul pacientului sau nastici mentale complexe.
evita cu orice pret umorul, acest lucru e impor-
tant in intelegerea contratransferului. La ConcePtia freudiana despre umor §i capaci-
randullui contratrasnferul poate influenta uti- tatea de a adopta 0 atitudine umoristica presu-
lizarea terapeutidi a umorului In doua moduri: pune existenta abilitatii de a gandi In termeni
in forma inabilitatii terapeutului de a avea 0 abstracti §i existenta unei experiente extinse
atitudine umorisitica atunci cand situatia 0 asupra lumii. Cu toate acestea, individul
cere sau din contra, a avea 0 astfel de atitudine matur, pentru a se putea bucura de umor, are
in mod nepotrivit situatiei. nevoie sa pastreze ceva din prospetimea copi-
lului de a se incanta §i a rade (1976, Haig).
3. Cum apare Simtul umorului?
Apare In acest context, inevitabil, problema
Este el act spontan san deprindere? spontaneitatii umorului.
Pentru a raspunde la 0 asemenea Intrebare Iar raspunsurile care s-au dat pina acum la
ne Intoarcem asupra originilor umorului. aceasta acopera un intreg continuum: de la
afirmatia ca el poate fi planificat, structurat,
Copilul inca de devreme zambe§te - ca conservat §i servit sub forma de "pastile" la
raspuns la vocea sau figura mamei, la atingerea momentul potrivit, pana la aceea ca este un act
fizica §i la alte percePtii familiare care ii sunt integral spontan, un efort creativ prin exce-
probabil provocatoare de placere. lenta §i ca orice incercare de a-I folosi in mod
planificat are foarte putine §anse de eficienta.
Intr-o etapa mai avansaU'i a copilariei
jocurile "de-a v-ati ascunselea" devin 0 sursa S-a observat de pilda ca gluma deliberat
de amuzament. Ele Ii produc 0 tensiune sau initiata de catre pacient nu mereu lasa loc unei
anxietate momentana - cand mama dispare, interventii terapeutice imediate. De obicei i se
care e probabil asociata cu dificultatea copilu- raspunde prin ras sau alta gluma. In contrast cu
lui de a mentine constanta obiectului. Aceasta glumele, umoml apare de cele mai multe ori
tensiune se elibereaza cand mama reapare §i spontan In relatia terapeutidi.
elibetrarea tensiunii se exprima prin ras.
Copilulinvata a§a ca poate controla disparitia Care este Insa mecanismul intim de functi-
§i aparitia mamei prin mi§cari ale capului sau onare al acestui proces?
ascunzandu-se el insu§i §i aceasta Ii da un sens
al controlului asupra realitatii §i abilitatea de a Specificiirilelui Kris (apudAllen, Reynes, 1987)
altera produce rea §i eliberarea tensiunii. ne sunt aici foarte de folas: "procesul creativ, spune
el, cu aspectul sau particular umoristic, necesita mai
mult decat 0 consimtire de a permite contactul cu
aspectele primitive ale experientei noastre.
Umorul ca forma de terapie • "a transforma suferinla prin ras» ~'319
AI' parea ca umorul este un vehicul ce per- ~i aceasta pentru ca a face psihodrama
mite simultan individului venirea in contact cu inseamna permisiunea de a te juca, de a expe-
rimenta noul §i necunoscutul, incurajarea de a
aspecte putin accesibile ale experientei sale,
dar ii ofera §i un cadru imbogatit, largit, in cre§te, de ate schimba, de a fi diferit, sa invingi
interiorul caruia 0 stare experimentata initial teama de a fi ridicol ori de a te expune §i sa
ca relativ nedefinita sau nerecunoscuta sa renunti la distanta critica fata de ceilalt,i, liber-
tatea de a te juca §i totu§i de a participa cu 0
poata fi articulata". intensitate serioasa in terapie.
~i mai departe: cum ajungem in contact cu
Prin marea flexibilitate a tehnicilor sale -
ace a parte creativa din noi?
"In joc §i numai in joc copilul sau adultul nu amintim decat incalzirea, dublul, jocul de
rol sau inversiunea §i a instrumentelor de care
este capabil de creativitate sau i§i poate folosi dispune (scena, protagonistul, auditorul), psi-
intreaga sa personalitate. Legat de aceasta este hodrama devine una dintre cele mai adaptabile
faptul ca numai in joc comunicarea este posi- §i permisive modalitati terapeutice.
hila, cu exceptia comunicarii directe care tine
de psihopatologie sau de 0 imaturitate extre- In acela§i spirit G;ete Anna Leutz in lucra-
ma." (Winnicott, idem, op. cit.)
rea "Reprezentarea vieW" spune: "Datorita
J ocul este 0 caracteristica universala §i jocului, care se dezvolta intr-o maniera spon-
apaI1ine sanatatii, el fiind eel care faciliteaza tana, Tara constrangeri, intr-un mod aproape
cre§terea, imbogatirea individului. involuntar, psihodrama a depa§it una din ba-
rierele considerate tabu de catre medicina.
Prin functia esentiala pe care 0 are: aceea de
a permite imaginatiei sa se extinda, ellasa indi- S-a depa§it bariera dintre lumea deseori
vidul sa i§i dezvolte acele potentialitati, functii §i
continuturi mentale care in inHUnirea cu reali- dura, incarcata de idei preconcepute §i puter-
tate a cotidiana au fost sacrificate in mod repetat nic a-spontana a adultilor §i mediul copilului,
§i care au dus la 0 structurare inadecvata a per- plin de spontaneitate, lipsit de prejudedlti §i cu
sonalitatii. Jocul in scop psihoterapeutic are 0 o mare flexibilitate §i autenticitate a exis-
functie liberatoare ~i experimentalil. Persoana, tentei ... calita!i ale copilului, care - mai tarziu
datorita eliberarti creativitapi se afla in stadiul - din cauza unor relationari perturbatoare §i a
cautarn unei noi cai pentru a-~i consolida roluri constrangerilor realitatii, sunt abandonate. Ne
noi, adecvate realitatli. gandim in specialla spontaneitate §i autentici-
tate, la incredere §i la aductiunea ludica. In
Pe de alta parte jocul este legat de placere, des- locullor apar, in prim plan, frica, neincrede-
tindere. El are de-a face cu starea de copil, cu pro- rea, pragmatismul, rezerva, lucruri ce caracte-
cesele primare, cu incon§tientul. Jocul ne permite rizeaza viata adultului §i a universului sau ...
sa redevenim copii sau, cel putin, sa accedem la
partea noastm "de copil" §i sa atingem acele Daca psihodrama, prin jocul spontan, se
forme de creativitate pe care cu timpul Ie refera la acest mod de a fi al copilului, nu tre-
inabu§isem. In plus, jocul este intim conectat cu buie sa interpretam acest lucru ca 0 invitatie la
spontaneitatea. Aceasta intensifica jocul, care la fuga din fa1a realitaW. Dimpotriva, cheama
randul lui spore§te spontaneitatea celui care 0 individulla 0 confruntare spontana, autentica
actioneazaAcest factor S este cel care stimuleaza §i creativa cu realitatea, pentru ca in conceptia
transformarea realWltii, care ajuta la ruperea antropologica a acestei metode, 0 astfel de
schemelor §i evitarea cristalizarilor. confruntare se dezvolta in principal in campul
interpersonal." (pag. 33-34).
~i unul dintre cele mai potrivitecadre de a
aduce impreuna to ate aceste realiUl!i §i de a Ie 4. Conditii pro ~i contra mnorului
dClviq!il in cadrul procesului terapeutic este ac-
tiunea psihodramatica. terapeutic .
Intorcandu-ne la una din intrebi:1rile initiale
care i§i cautau raspunsul putem noi spune
acum care sunt conditiile in care umorul e bine
sa fie experimentat §i care sunt cele contrain-
dicate?
320 Capitolul 11
In mod sigur e mult mai u§or sa vorbe§ti Pan a cand umoml nu produce 111oameni 0
despre ceea ce nu trebuie sa faci dedit sa pre- cat de nelnsemnata ere§tere. elnu este deloe
cizezi eum poate fi umorul tolosit efectiv. Nu umor, chiar dad monadic el s-a intenlionat
existl nici un plan de urmat pentru consilier asa."
sau pentru terapeut. Dtilizarea potrivita a
umorului e intotdeauna 0 problema de bun , In fapt, elientul ramane in mare masura ar-
gust §i de buna sincronizare. A§Zlcum unui bitrul efeetivitiitii terapiei, dar terapeutul diag-
chirurg experimentat nu trebuie sa i se reamin- nosticheaza starea de pregatire a clientului
teascd diferenta dintre apendectomie §i pentru un astfel de raspuns. E nevoie de
amigdalectomie, a§a §i terapeutul §tie (invata) asemenea sa se ia in considerare nevoile clien-
nuantele umorului.
tului ~istruetura sa de personalitate.
Totu§i, cateva indica~ii concrete se pot da:
Kubie (1971), de exempJu, recomandil a Mindess (I 971) e0l1c11ideineurajator: "eea
raspunde la umorul spontan al pacientului cu mai bunii cale pc care a prcconizez pentru noi
aeeea§i anna, mai ales 111perioada ulterioara a Cd terapeuti pemru aincuraja 0 atiwdine umo-
terapiei, dind s-a lnregistrat deja un progres risitica 1a padentii no§tri este de a mentine 0
sau la sfar§itul terapiei ori la 111treruperea ei. asUel de atitudine 1n noi 111§ine."
Exista 1nsa §i aiei riseuri:
- ea terapemul §i pacientul sa se lase De par1ea opusa Kubie afirma ea de§i este
padlliti de faptul ca finalul terapiei e mal un instrument sigur §i efieaee in mana terape-
aproape decat e 1n realitate; ulilor experimentati, pentru terapeutii incepa-
- ca pacienl.ul sa ascunda astfel unele simp- tori umorul este un pericol complex, subtil ~i
tome Inca persistente §i alte probleme nerezol- adesea impredictibil. Mal ales pcntru aee§tia -
vate san eonflicte neeon§tientizate. spune el - po ate parca mult mai usor sa intro-
cluCd anumite teme de discutie dureroase (§i
Singura solulie ramane vigilenp terapeutulul. pentru terapeut, §i pemru client) prin inter-
Alli autori eonsidera aceste inalniri ell rnediul urnorului deetH pe aIle cai.Pentru
umarul de preferat atunei eand paciemul are
nevoie de 0 deta~are temporara de credin!ele, once incepator a hlce f'cl!cl unei situatii terape-
sentimentele sau valori1e lui exeesiv de rigide. mice nOl inseamncl a-li asuma responsabilita-
In schimb Greenwald (1977) atrage atentia tea printr-o eombinatie de teroare maseau'i §i
dind sa nu folose§ti umoml - ca terapeut, furle - umorul aparand atunci simultan ca 0
atunci cand nu-ti place paeientul respectiv - scapare ~i ca 0 defensa.
pentru cd 111aceste conditii umorul are toate
~ansele sa devina destructiv. ~i, consecvent pozitiei sale negativiste, con-
Pe aceea§i directie se inscrie afirmalia iui tinua: lON-amvazut niei macar un paeient pen-
Alexander (1974) cii umorul e posibil doar tru care umoml in tratament sa reprezinte un
eand egoul se simte relativ In siguran!a. ajntor sigur, valoros ~ineeesar." (1971, op. eit.)
o alta categorie de autori gasese convenabil Luandu-ne precauliunea de a nu spune in
legatura cu nici un lucru "nieiodata" sau ,,'1n-
In a adauga umorul ea simpla conditie facilita- totdeauna" , credem ca un prim pas pentru ori-
toare 'in terapie, ea §i empatia, confruntarea, cine ar fi reeunoa~terea faptului ca umoml i~i
autodezvaluirea. are uneori loeul in terapie. Al doilea pas - a te
sil111ci onfortabil folosindu-l - vine cu timpul.
Pentru eei mai mulli dintre ei Insa calitatea
relatiei terapeutice este eel mai bun criteriu de Sintetdind toate cele spuse pana aiei,
evaluare (Henscher, 1980). Extinzand, O'Con- putem vorbi in termeni polari despre aspectele
nel (apud Rosenheim, op. eit.) afirma: "Dmo- pozitive sau negative ale umorului prin urma-
rul, ea ~i gluma, nu poate fi Inteles monadic, ei toarele sintagme: "a rade eu (a rade Impreuna
doar diadic - acolo unde oamenii se influ- eu)" vs. "a rade la". lata ee Inseamna efectiv
fiecare din ele :
enteaza unii pe altii. De aeeea explicatia trebuie
sa vina de la intrapsihic eatre interpersonal. "A rade eu":
1. a dori a dispozitie vesela;
2. atitudine bazata pe grija §i empatie;
3. eonstruie§te Inerederea;
Umorul ca forma de terapie - "a transform a suferinla prin ras» 321
4. include pe ceilalti In "veselia generaL'l"; Clientul poate in asemenea situatii zambi
5. persoana alege voluntar sa fie tinta glumei sau fi de acord cu ceea ce s-a spus, dar nu
exista nici 0 evidenta ca a experimentat proble-
(ca In a rade de tine Insuti); ma intr-un nou mod sau ca are 0 intelegere de
6. a te amuza - invatand oamenii sa rada; sine mai adanca.
7. suportiv;
8. apropiind oamenii; Nivelul4: Umorul terapeutului este profund
9. duce la replici spirituale pozitive; apreciat de catre client. Acesta raspunde in
10. ia in ras slabiciunile general umane. mod spontan la remarca §i exista un indiciu ca
relatia a fost imbunatatita prin aceasta.
"A rade la": Dispozitia §edintei devine mult mai relaxata §i
c1ientul mult mal cooperant in exploatarea
1. atitudine bazata pe nepasare §i insensibili- probJemei sale.
tate;
Niveiul 5: Umorul terapeutului Ii permite
2. distruge increderea; pacientului sa piHrunda dincolo de ras §l sa
3. exclude anumite persoane; perceapa problema sa Intr-un fel complet
4. persoana nu are de ales (e obligaUi sa fie tillta diferit §l folositor. Clientul confera un nOli
inteles situatiei sau comportamentului propriu
glurnei); §i exista evidente cil a avut un insight profund.
5. a abuza - ofens and oamenii;
6. sarcastic; 5. Tipologia pacientilor receptivi
7. divizand oamenii; la umor
8. duce la un cerc vicios de replici negative;
9. intare§te stereotipurile- selectand un anum it
grup restrans ca "tinta".
Deviza general a care ne-ar u§ura dis- Despre categoriile de pacienti la care
cemamantul despre cum sa manuim umorul ar umorul se aplica, datele empirice ne spun:
fi: umorul Inseamna "a transforma suferinta
prin ras" §i nu "a produce suferinta prin ras." Mai intai ca exista 0 interactiune semni-
(Goodman apud Goldstein, McGee, 1983) ficativa intre tipul de umor preferat §i persona-
litatea pacientilor: cei depresivi §i obsesivi pOl
o ineercare de operationalizare §i un ajutor avea dificultati In acceptarea invitatiilor umo-
ristice de a-§i shimba viziunea neagra asupra
'in evaluarea umorului terapeutic 0 face J. vietii. (Rosenheim, Golan, 1974)
Foster alcatuind 0 scala pe cinci nivele:
Greenwald gase§te pe de alta parte ca rasul
Nivelul 1: Incercarea umoristica a terapeu- e incompatibil cu depresia (apud Dimmer,
tului e evident ostila, jignitoare sau sexuala ca Caroll, Wyatt, 1971):
natura §i Incetine§te in mod considerabil
relatia terapeutica provocand la pacient Informatii eontradictorii exist a despre
retragerea, tacerea sau un feedback explicit al pacientii paranoiaci. Pe de-o parte se afirma ca
nemultUInirii §i chiar ranirii lui. aceia dintre ei care au 0 slaba organizare - de§i
eu 0 structura de personalitate vulnerabiHi
Nivelul 2: Remarcile terapeutului, dc§i nu emotional, sunt mai putin rejectivi la umor
sunt malitioase, CLl toate acestea afecteaza de cat pacientii neparanoiaci. Alti autori con-
relatia terapeutica mascand de fapt anxietatile sidera ca pacientii paranoid pot percepe
terapeutului sau clientului ori fiind inoportune umorul sau chiar zambetul ca un atae osti1 al
- fapt observat prin aceea ca pacientul nu Ie ia
in seama sau "nu se prinde de poanta" glumei. terapeutului (Haig, 1986).
In legatura cu subiectii care sufera de bal-
Nivelul 3: Remarcile terapeutului sunt
destul de hazoase pentru a provoca 0 apreciere bism sau au defecte de articulare §i care sunt
moderata din partea clientului, dar nu conduc sensibili in raport cu conditia lor aflam ca
la 0 Intelegere de sine mai adanca a acestuia.
ace§tia reaqioneaza foarte negativ la subieete
umorisitice legate de aceasta conditie (Cassel,
1994).
I
322 Capitolul 11
Mai muite detalii gasim despre 0 categorie 6. I\1odele teoretice s-i apiicative
aparte, copiii psihotici borderline. In mod par-
ticular, comieul are la ace§ti pacienti un efeet ale umorului in diverse orientari
de inti3rire a eului. Comienl §i umomi sunt terapeutice. Sugestii pentru trai-
vehicule naturale prin care pacientul border-
line i§i poate exprima sentimentele sale puter- llh'lgul formativ al teraneutului
nic ambivalente lntr-o forma destul de mascata In istoria psihoterapiei sunt putine cai deja
pentm a-i fi iui insu§i acceptabile umorul ii
permite sa exprime dualitatea impulsjapararea batute in aceasta directie; doar diteva dintre
necesara lmpotriva lui. Acestor pacienti Ie orientari s-au ocupat in mod sistematic de pu-
lipse§te capacitate a de tolerare a anxietatii ~i nerea 1n practica a acestei variabile §i de urma-
Idepresiei - dupa observatiile Ini Zelzel, 1975). rirea efectelor lor 'in timp - §i pe "trei dintre
ntarirea tentativelor'Ior umoristice are un acestea e important sa Ie mentionam.
dublu efect: cre§te fOl1a wIui §i reprezinta 0 • Prima ar fi t(:rapia provocativa - inte-
cale de confnmtare a disperarii lor din spatele meiata de F. Farrelly §i J. Brandsma in 1974).
comediei. Se sugereaza astfel, d1ill starile bor- Ea porne§te de la doua ipoteze de baza:
derline, daca u1l1Grul apare, poate fi folesit ca
mecanism de fortitlcare - 'in contrast eu pa- 1. La provocarea terapeutului (umoristica,
cien~ii nevrotici care 11utilizeaza ca rezistenttL perceptiva §i din interiorul cadrului de referinta
Copiii borderline au in plus aceasta inclinatie propriu al clientului), clientul se va direqiona
umoristica mai dezvoltata decat a11icopii dato- in sens opus definiliei pe care lerapeutul 0 face
rita accesului lor rapid u~or la incon~tiem. despre client ca persoana.
Accesul !a inColl§tient asigurat de dHre COll-
trohd egoului reprezinta baza creativitatiil pen- 2. In urma indemnurilor insistente ale tera-
tru care umomI este un exemplu particular. Pe
masura ce egoul pacientului borderline devine peutului de a-§i continua comportamentele
mai puternic, aceasta accesabiIitate se consti- sale deviante, dezadaptative, clientul se va an-
tuie intr-o valoroasa resursa pentm terapeut §i gaja intr-o imbunatatire a comportamentelor
pacient in cursul procesului terapeutic. sale - conform normelor societale.
Ratiunea de a fi a umorului 'in terapie este
Folosirea umorului §i comicului poate fi 0 justificata in acest mod: "Umorul este un
aparare "naturala" pentru dezvoltarea acestui ingredient esential in terapia provocativiL
tip de copil, un mecanism adaptativ pentm in- Departe de a fi folosit la intamplare, el este un
instrument tactic §i strategic, ce indepline§te
tarirea resurselar personale (Domasch, ] 975). functii specifice." (F. Farrelly in Fry, Sala-
Luand in considerare toate acestea ne meh, 1987)
raliem pozitiei lui Scarles care declara: "Mai Clientii accepta mult mai probabil mesajele
terapeutului dnd acestea sunt comunicate
degraba tind sa ma lntreb in timpul unui inter- intr-un stil umoristic (direct sau indirect).
Terapeutul provocativ in mod tipie nu-§i
viu nu daca pacientul are simtu1 umorului, ci comunica grija sau simpatia fat a de client
explicit. CHdura este comunicatil implicit,
cum se manifesta in prezent acest simt al prin umor, atingeri fizice, expresia ochilor.
umoru1ui 1apacient §i dad este el predominant
Multi terapeuli cred in a§a numita "cre§tere
cOll§tient sau incon§tient. (apud Allen, prin suferinla" - ca §coalit de gandire. Sigur ca
Reynes, 1987) un anumit discomfort e inevitabil in anumite
Desigur ca exista diferente de receptare a sarcini (a curata aragazu1, a te angaja intr-o
umorului datorate unar variabile ca: varsta,
sexul, antecedentele din prima copilarie, dife-
rentele interculturale.
Cu toate acestea credern ca se poate vorbi
despre umor ca 0 caracteristicii universal
umana, ca potentialitate pe care tlecare §i-o schimbare psihoterapeutica ori a 'invata sa
poate dezvolta mai mult sau mai putin - in ciinti la pian). eu to ate acestea, terapia
functie de mediul, educatia §i zestrea genetica provocativa crede in posibilitatea de cre§tere
ce ii circumscriu existenta .. prin bucurie §i nu prin tristete.
Umorul ca forma de terapie • "<l transforma suferiora prin ras» 323
Cici - la fel cum parintele Francis a) Exprimarea gandurilor neverbalizate sal!
MacNutt seria in cartea sa "Vindecarea" implicite ale dientuiui. Prin aceasta teh11icii
(1974) - "majaritatea balilar sau suferin1elor terapeutul este pus in postura de a gandi ceea
ce este de negandit, de a simti ceea ce este de
isunt nemiltuitaare" . nesimtit, de a spune ceea ce este de nespus
nse§i situatiile de viata dureroase ale pentru a aduce in lumina ceea ce a stat ascuns.
clientilar pot fi modelate pe calea umorului, cu Umoml este adesea simultan cauza §i efeetul
acestui proees. Un mativ pentru care aceasta
rezultatul unei perspective largite asupra vietii tehnica provoaea umorul sta L'1 aceea ea multe
§i a unei eliberari de energie ce poate duce la din argumentele noastre subsidiare dupa care
vindecare. ne ghidihn sunt adesea aproape de ridieol §i
nonsens. Pe dHa vreme nu Ie eon§tientizam
Procesele noastre cognitive obi§nuite absurditatea doar daca ne gandim 1a ele,
implica colcctarea datelor senzoriale despre devenim profund eon§tienti de irationalitatea
noi ill§ine §i despre lame, apoi interpretarea §i lor cand Ie auzim verbalizate de altcineva sau Ie
organizarea lor in perceptii. Aceste perceptii
determina ceea ce noi vedem §i ceea ce nu pereepem ea reaetii ale altora. In extinderea
vedem §i tind sa delimiteze experientele §i acestei tehnici sta §i sarcina ea terapeutul sa
comportamentele noastre. Una din functiile exprime ceea ce clientul gande§te sau simte,
umorului este aceea de a-I extrage pe pacient dar este §ovaielnic in a Ie spune.
din perceptiile sale fixe disfunqionale §i a-i b) Accentuarea negativului. Este probabil eea
oferi 0 perspectiva mai folositoare, mai Iargita mai frecveDt folosita tehnica. Aici, terapeu-
§i mai flexibiLl. tul dramatizeaza jumatatea negativa din
ambivalenta clientului §i chiar 0 duce Ia
"Umorul este irezistibil §i influent. El are extrem - invocand cele mai stupide argu-
im pact. EI schimba parerile oamenilor. mente pentru a-I sprijini clientulu.i cre-
Banuim ca aceste calitati apar datorita naturii dintele sale irationale. 0 tehnica legata de
profund paradoxale a existentei noastre; aceasta este a propune motive §i a oferi
oamenii sunt mai sugestibili §i complianti prin scuze pentru ea pacientul sa nu se sehimbe.
orgasmul rasului. Banuim ca 0 afirmatie umo-
ristid este la fel de bine retinuta ca §i una seri- o varianta similara este a aecepta rara
oasa. Umorul continua sa ne influenteze peste
timp." (Fry, Salamah, 1987) comentarii p1angerile clientului de neaju-
torare §i Epsa de speranta (de exemplu te-
De§i umorul este un instrument major in rapeutul poate spune: "Nu ineerc sa vindec
terapia provocativa, el nu este un scap in sine pe nimeni de nimic. Doar incerc sa te ajut
al tratamentului. Metaforic vorbind, terapeutul sa-1i acceP1i limitele. Se spune de obicei ca
ai in tine toata puterea de a te vindeea, dar
provocativ nu urmare§te cu arice pret "bom- evident nu s-au Iuat in considerare oamenii
bardarea" clientului cu umor. El este mai
de soiul tau.").
degraba alaturi de client (in interiorul eadrului
intim de referinta al acestuia) §i folose§te c) Sublinierea aspectelor i'nfrico~iltoare ale
umorul pentru a-I elibera din inchisoarea pro- schimbarii §i a aspectelor pozitive ale status-
priilor patemuri de gandire disfunttionale. El quo-ulni Se are in vedere aici incurajarea
este acolo pentru a-i demonstra c1ientului ca schimbarii ajutand clientul sii-§i interiori-
iEchisoarea lui mentala are mai multe ie§iri zeze functiile importante din personalitatea
o,eca,t. ZI.·ct un. sa de la care a abdicat sau pe care le-a
proiectat asupra altora. De regula cu cat
De fapt se mentioneaza explicit ca in eazul c1ientul inainteaza in vindecarea sa, cu tot
in care clientul nu rade catu§i de putin 111intal-
nirea terapeutica initiala, terapia provocativa atatia pa§i se retrage terapeutul - este un fei
nu poate decat sa ii fie nepotriviUi unui aseme- de "inmanare de responsabilitati".
nea individ §i deci nu se apeleaza la ea.
Acest tip de terapie of era in plus un mare
numar de tehnici ca (dupa Fry §i Salamah,
op. cit.):
324 Capitolul 11
d) Oferirea unui feedback imediat. A-i oferi Dumnezeule! Este infioriHor §i inspaiman-
clientului un feedback imediat se face in tator! ;Ma simt complet dezgolit §i viata mea
este ca 0 carte deschisa pe care acest strain 0
terapia provocativa adesea intr-o maniera poate frunzari dupa bunul sau plac. ~i deja fap-
umoristica §i uneori indirecta. tul ca eineva ma poate intelege aUit de bine ma
zdruncina din izolarea mea. 0 alinare pro-
e) Listarea. Scopul listiirii este de a obtine a funda ma face sa simt ca nu sunt singur. Acest
perceplie obiectiva a clientului asupra lui om, acest semen de-al meu ma cunoa§te a§a
insu§i, eventual 0 dorinta de schimbare in cum putini altii au reu§it §i acum cateva minute
sens cantraL Terapeutul poate face aceasta
fie descriindu-l pe pacient in termeni IIera doar un strain. aseult §i pe masura ce el
exagerat de negativi, tie intarindu-i prin
argumente absurde, ridieole iueile sale vorbe§te, to ate acele sentimente mai vechi
autodenigratoare. Un seop secundar este de incep sa capete sens. ~i atunci ma gandesc:
a provoca pacientul sa-§i demonstreze poate chiar a§ putea ajunge sa fiu inteles de
autoafirmarea ~i asertivitatea de care dis- catre ceilal!i §i la randul meu sa-i inteleg pe
pune. mod diplomatic, clientul este aju- aceia care sunt importanti pentru mine. Deja
tat sa se focalizeze asupra calitatilor §i vorbe§te atat de surprinzator §i de jenant pen-
sale pozitive, Jn variantele sale tru mine incat imi vine sa opresc totul §i sa
cele mai tafinate, terapia provocativa se protestez: "Stai putin! Asta nu e gluma, este a
paate manifesta §iin forma unei transc intre chestiune serioasa!" Dar in acela§i timp hohote
terapeut §i client. Experienta terapeutica de ras ma inunda. "Serioasa ?", zice el."Ei
poate fi asemanata foarte bine eu 0 excursie bine, §tiu ca este serioasa, tu e§ti cel care rade
intr-un teatru de comedie real, creat de cu lacrimi!" Ce s-a inU'implat cu lini§tea mea
sufleteasdi §i eu lucrurile pe care mi Ie prega-
dHre terapeut printr-un amestec viu colorat tisem sa Ie spun? Asta nu seamana deIoc cu
de imagerie §i Uillor. In aceasta calatorie interviurile la care am fost pana acum. Nu pot
semireaIa, terapeutul este de fapt spiridu§ul sa-mi dau seama ce va urma el sa spuna, mai
care te insote§te in pelegrinarile tale prin rau, nu §tiu nici macar ce am sa spun eu. ~i
lume. 0 descriere foarte sugestiva vine sa ne deodata filmul vietii mele plin de culori §i
lamureasca: incarcat de un amestec de sentimente zboara
"Eu, c1ientul, patrund in biroul terapeutu- undeva in viitor §i vad cu ajutoml acestui dovn
lui impreuna eu anxietatea mea, cu stare a mea cum viata mea ar putea fi transformata in
de jena, furie §i depresie, §i pe masura ce Ii cioburi daca ma pastrez cel de pana acum. ~i
descriu toate aceste simptome §i povestea vietii daca el are dreptate ? Toate incercarile de a-I
meIe 1ntr-o maniera matura §i adecvata incep ignora §i de a ma ignora se intorc impotriva
sa realizez ca ceva nu e in ordine. Povestea mea; aeum nu exista nici a seapare. ~i pe cand
eu ma aflam impreuna eu agoniile, emotiile,
vietii mele devine deodata un film tri-dimen- ideile mele stupide in aceasta "Tara a
sional ce se deapana rapid de-a lungul §i de-a Minunilor", deodata filmul depa§este cadml
latul, urmand 0 logica nebuneasca de tip proieetomlui §i ma treze§te la realitate: asta
"Alice in Tara Minunilor". Devin intrigat, este viata mea ! ~i asta este terapia provoeativ~L
suparat §i incerc sa ma abtin sa nu rad. Simt un ~i nimeni nu mi-a vorbit astfel pana acum, nu
nod in gat, iar oehii mi se umplu de lacrimi §i m -a inteles in acest fel sau nu mi -a faeut viata
iata ca ma descopar razand. Ma straduiesc sa atat de reala. Pe masura ce imi revin imi dau
mentin controlul emotional §i inte1ectual in
aceasta conversatie nebuneasca, 0 conversatie seama ca au ramas 0 gramada de spus §i ea ma
despre cele mai importante aspecte din viata voi intoarce. Cobor din cladire §i in timp ce
mea. ~i iata-l aici, langa mine, pe acest clovn imi scot cheile de la ma§ina izbucnesc din nou
care cumva pare sa §tie exact ceea ce gandesc §i in ras. Un cuplu treee pe Ianga mine, nici nu
simt eu, cum traiesc §i actionez. Pare sa fi fast
acalo, cu mine, in toate eerturile mele cu m-ar crede daca le-a§ spune." (Fry, Salamah,
parintii, sotia sau capilul. 1987)
Umorul ca forma de terapie • «a transforma suferinta prin rasl> 325
• 0 a doua directie psihoterapeutica 0 <::1"
reprezinta interventia paradoxala. Studiul
eficientei interventiei paradoxale asupra paci- ~o
entilor cu un 'inalt, respectiv scazut simt al
umorului a demonstrat ca tocmai aceia cu un
scazut simt at umorului se dovedesc a fi mai
complianti, mai receptivi la terapie. Probabil
pentru ca iau sarcinile mai 'in serios §i nu 'inte-
leg ratiunea spre care de fapt tintqte acest tip
de interventie (Newton, Dowd, 1990). Pe alta
parte pacientii cu simtul umorului pot avea un
insight mai rapid asupra disproportiei §i
exagerarii din propriile idei, sentimente 'in
urma unei astfel de interventii paradoxa1e.
o aWl tentativa 0 gasim pe terenul consilie-
rii vocationale care propune ca tehnica de baza
ceea ce Koestler numea "bisociation" - adica
"perceperea unei situatii sau idei In doua cadre
de referinta autoconsistente, dar In mod obi§-
nuit incompatibile." (Nevo, 1986)
Patternul logic al proeesului ereativ ]'n
umor, arta, §tiinta ar fi aeela§i: deseoperirea Aceasta este profesia mea ... Nu este asta ... Este ... Nu este ...
un or similaritati aseunse. Din aeest punet de
vedere bisociatia - ea meeanism e baza al
umorului - presupune unirea a doua contexte • 0 ultima directie, dar nu In ordinea im-
sau coduri Intr-un singur obiect sau idee.
Procesul conduce la percepera disimilaritatilor portantei, 0 reprezinta abordarea eognitiv-
comportamentala a lui J. Goodman:
ca fiind similare. Dam spre ilustrare urmatorul Fondator al proiectului HUMOR In anul
exemplu: "Un detinut juca poker cu paznicii 1977, Goodman are In vedere doua mari
lnchisorii. Descoperind ea tri§eaza paznicii 11 obiective; aajuta oamenii sa 1nvete §i sa prac-
dau afara din lnehisoare". In acest caz cele tice umoml ca pe 0 deprindere ca oricare alta
doua reguli care vin 'in contradictie prin meca- §i a instrumenta diferite eategorii profesioanle
nismul bisociatiei sunt: vinovatii se pedepsesc cu aceasta abilitate, adaptata la specificul
cu Inchisoarea §i cei care In§eala sunt dati afara muncii §i stilului lor de, viata. Pana In prezent
din Inchisoare. 30 000 de persoane au partieipat la aceste pro-
grame - desIa§urate In forma unor grupuri de
Bisociatia este folosita astfel ill alegerea lueru, cursuri, seminarii de training, servicii de
carierei, 'ill rezolvarea de probleme, 'in clarifi- eonsultanta (Goldstein. Me Gee, 1983).
carea sau confruntarea clientului cu pro- Autorul pleaca In acest proiect de amploare
blemele lui irationale. cu motto-ul: "Exista trei lucruri reale: Dumne-
zeu, prostia umana §i rasul. Primele doua sunt
lata un scurt exemplu de bisociatie creata dincolo de Intelegerea noasta. A§a ca trebuie sa
intre ideile irationale ce pot apare In dragoste §i facem ce putem cu al treilea." (John F.
cele din a1egerea vocationala: Kennedy).
326 Capitolul 11
Si puncteaza mai intiE de toate motivele - sa eoleetezi "perle" din viata de zi eu zi §i
sa Ie afi§ezi in jurul biroului in care Iucrezi.
pentru care umorul trebuie privit co. 0 proble- Exemp1e din acestea sunt muIte:
ma serioasa:
- pentru sanatatea din el, caci umoml este "Un verb activ arata actiune; un verb pasi'l
co. un fel de "jogging interior" san co. un arata pasiune".
"doctor invizibil". E1 are efeele asupra "U n functionar insarcinat eu recensaman-
presiunii sanguine, oxigenarii sangelui, in tul este un individ care merge din casa in
masajul organelor vitale, in facilitarea casa sporind populatia".
digestiei, in eliberarea endorfinelor 10.
nivelul creierului. Pe scurt, este un forti- "Un triunghi care are un unghi de 135
fico.nt 0.1 sanatatii fizice §i mentale. grade se nume§te triunghi obscen".
- pentm faptul co. reprezinta un "Aikido " . ~i nu putine sunt de asemenea exemp1eIe pe
Aikido este 0 forma a artelor martiale ori- care Ie gasim In alte arii de activitate, in
entale care nu presupune 0 pozitie ofen- buletinele bisericqti de pilda:
siva (de atac). Este simuItan respingerea
agresivitatii §i apararea gratioasa in fata ei. ,}vIarti la ora 8 va avea loc 0 intalnire a
Aikido este 0 metafora pentm cum se c1uhului Tinerelor Marne. Toate acelea
poate folosi ullorul in detumarea unei care 'lor sa devina Tinere Marne sunt
confruntihi, in dezarmarea atacatorului §i
transformarea situatiei din abuzanta in rugate sa se prezinte Ia biroul preotului." -
amuzanta. sa tii un jumal zilnie eu ceea ce ti s-a
illtamplat ridieol in acea zi.
Dam un seurt exemplu: ill timpul unei piese
de teatru, un telefon, care lacea parte din recu- In final, sta in putinta naastra sa ne alimen-
zita lara insa a avea 'lreun rolin piesa, incepe sa tam intentionat aceasta abilitate de a pastra 0
sune. Actrita principala, banuind ca in spatele perspeetiva eomica asupra vietii.
acestei farse se afla partenerul ei de scena, ridid
reeeptorul §i dupa cateva clipe i-I inmaneaza 2. A-ti dezvolta simtul umorului presupune
acestuia, spunandu-i "E pentru tine!" in primul rand sa te concepi pe tine insuti ea
sursa de umor. Este doar 0 problema de a
In aceasta perspectiva, a-ti constmi tu provoca spiridu§ul din tine sa se joace. Umorul
insuti simtul umorului este scopul final nu este un dar minunat de a trai eu imperfectiu-
u§or, dar niei imposibil de realizat. Patru nile noastre, este legatura dintre perfectiunea
ingrediente cheie u§ureaza in buna masura pe care ne-o do rim §i imperfectiunea pe care 0
acest efort: avem. Sa-ti dai 'loie tie insuti sa fii imperfect
este una din caile de a descoperi spiridu§ul din
1. a tine permanent deschis un ,,0.1 treilea tine. In esenta: "ia-ti slujba sau rolulin serios,
ochi" asupra realitatii; dar nu te Iua pe tine insuti prea in serios".
Pentm asta nimic nu e mai u§or de cat sa notezi
2. <:l descoperi spiridu§ul din tine; in fiecare zi in jumalul tau umoristic 0 lista cu
3. "a rade eu"; propriile defecte, scapari, slabiciuni, sa te joci
4. A urma regula celoT cinci Pc (NB, adica cu propria realitate creandu-ti propriile tale
Iegi de tip Murphy.
"praetici").
3. Deja discutata, aceasta seziti'litate pentm
1. U mom1 este cu siguran1a 0 problema de umor constructiv 0 Poti dezvolta pur §i simplu
perspectiva §i percePtie. ~i dad 11cauti cu tot intreband oamenii: "Care e cel mai putin pli'i-
dinadinsuI, umomi te va gasi pe tine. Orice s-ar cut fel de umor pentm tine §i ce anume nu-ti
zice, conditia umana este 1n mod inerent place la el? Ai observat vreodata pe eine'la care
hazoasa s,i nu-!i rarni'me dedit sa pastrezi acest sa aiba: 0 experienta negativa in legatura cu
a1treilea ochi deschis. umoru1? Ce era nep1acut in situatia respectiva?
Cum poti detuma 0 situatie umoristica nega-
Coneret, aeeasta ar putea Iua urmatoarele ti'la? Fa 0 lista cu raspunsurile posibile!".
forme:
Umorul ca forma de terapie - "8 transforma suferinta prin ras» 327
4. Umorul - nimic mai mult decat un set de cauza sau ideile creative au tendinta sa antre-
deprinderi, atitudini §i ghidaje pe care Ie putem neze rasul. Pentru aceasta ineurajeaza-ti ideile,
construi con§tient - se aplica cel mai bine prin oricat de neobi§nuite ar fi ele §i fii productiv!
eterna regula: practica... practica... practica... Cu cat mai mulie, cu atat spore§te §al1sa ca-
liHllii lor.
~i aici intervin 0 serie de tehnici specifice:
Probabil ca aceasta viziune asupra umorului
- exagerarea, care ne ajuta sa minimalizam, este §i cea mai generoasa care s-ar putea emite
sa deturnam problema respectiva, sa 0 de catre un adept al umorului.
punem in perspectiviL ~i cu cat mai mare
faci 0 problema, cu atat ea devine mai mica 7. UmoruI in tenmia de grup.
in ochii tai; Studiu exemplificativ
- reflectarea realitalii, a obi§nuinlelor, ticuri- Aplicarea umorului in terapia de grup
lor, rutinelor, evenimentelor triviale din implica 0 serie de aspeete diferentiate. Aiei
viata de zi cu zi; interaqiunile, dinamica, termenii de referinta
sufera modificari considerabile fata de terapiile
- a te juca cu situatiile, cu cuvintele; individuale. ~i pentru 0 claritate a perspeetivei,
yom diseuta In termeni de avantaje §i dezavan-
- inversiunea: a intoarce cu 180 grade pers- taje ale umorului relativ la terapeut, la pacient
pectiva, cand lucrurile par sa mearga din §i la grup ca intreg (prelucrare dupa Bloch,
prost in mai prost. ~i 0 cale foarte simpla Browning si McGrath - 1983, p. 89).
pentru a inte1ege aceasta este a exagera
cum nu trebuie facuta 0 deprindere noua III Relativ Ia terapeut
pentru a ajunge sa Intelegi cum trebuie
mClita.
o altemativa la aceasta se nume§te "para- Umorul ii permite terapeutului sa fie vazut
Intr-un mod diferit de ciitre pacientii sai, ceea
noia inversa" - oameni care cred ca lumea ce serve§te unor scopuri terapeutice specifice §i
apoi ii da posibilitatea de a face interpretari
cauta binele cu orice pret. ~i iata cateva idei in care altfel ar fi fost incomod de pus in evidenta.
acest sens:
1. Umoml are m primul rand deci 0 functie
III Trimite 0 vedere umoristica cuiva care nu se de modelare - prin atitudini afi§ate de terapeut.
Acesta are 0 mare influenta In grup mai mult
a§teapta la asta din partea ta, dupa ce te-ai implicit, prin comportamentele pe care Ie
asigurat ca nu e aceea ziua lui de na§tere. manifesta. Intregul sau repertoriu comporta-
• Spune "Salut!" sau zambe§te la zece mental sta ca exemplu pentru 0 ulterioara
necunosculi; modelare a comportamentului pacientilor.
Mult din ceea ce se petrece in grup are de-a
• 1ntr-o parcare plate§te pentru ma§ina din face cu promovarea spontaneitatii partici-
spate1e tau la ie§ire. pantilor, cu dezghelarea obi§nuitei lor inchis-
tari. Abilitatea terapeutului de a actiona in
III Aranjeaza 0 petrecere surpriza pentru un maniere spontane §i pline de umor cand e
coleg, prieten sau membru al familiei. cazul poate fi un model valoros pentru mem-
brii grupului §i ii poate stimula in comporta-
• Fii un "prieten secret", trimite cuiva un mente similare. Aceasta imitatie depinde de
biletel anonim pozitiv sau glumel care sa atitudinea de baza afi§ata de care terapeut mai
nu se departeze insa de realitate. degraba decat de optiunea pentru 0 strategie
planificata §i poate fi comparabila cu concep-
• In timpul unei conversatii spune "Ca sa fiu tullui C. Rogers de "autenticitate" sau "con-
foarte sincer cu tine ... " §i apoi termina gruenta" - ca 0 calitate necesara a terapeutului
propozilia cu ceva pozitiv in loc de eeva pentru 0 relatie terapeutica eficienta.
negativ.
Creeaza noi idei, caci umorul §i creativi-
tatea "sunt eel putin veri§ori". Una conduce
adesea la cealalta, a§a de exemplu ideile nosti-
me pot aduce 0 solutie noua la problema In
328 Capito!ui 11
Modelarea poate fi in special importanta in 1. DezvoItarea unui sirnt ai propoIiiei
afara §edintelor, adica inainte de inceperea sau Chiar §i celor mai dureroase §i tragice
in pauza lor, cand atmosfera invita la multe evenimente Ii se poate da un iz al comediei.
interventii de acest tip. Umorul, inc1uzand ironia §i satira, poate fi 0
forma de acceptare a faptului ca disperarea
2. Transparenta realizata prin umor poate fi alinata §i speranta se poate ivi din nau
(Mindess, 1976).
Se refera la gradulin care terapeutullasa sa
fie evidente aspecte ale personalitatii sale catre 2. Depa~irea seriozitatii exagerate
pacienl. Exista puncte de vedere diferite asupra
transparentei In diferite §coli psihoterapeutice. Aceasta seriozitate, adesea cuplata cu
Unele considera ca aceasta ar interfera cu pro- inflexibilitatea §i amandoua folosite ca aparari
cesul terapeutic. Altele insa vad reveH(rile dis- impotriva ambiguitatii, schimbarii §i nepre-
crete §i bine gandite ale terapeutului in legatura vazutului incetinesc intergrarea pacientului in
cu umanitatea, caldura, vulnerabilitatile ori grup. Cu ciitiva astfel de membri in grup coe-
incertitudinile lui ca 0 sursa a intimitatii §i ca ziunea se stabile§te incet §i laborios. A§a incat
ajutor in demistificarea procesului terapeutic. introducerea unui ton jucau§, umoristic po ate
In acest context capacitatea terapeutului de fisura defensele ~i ajuta la modificarea lor.
rade de sine 11lSU§Ti ara ru§ine sau jena repre-
zinta 0 valoare importanta pentm grup. 3. Incurajarea deprinderHor sociale
3. Facilitarea interpretarilor Toate aspectele umorului, incluzand abili-
tatea de a zambi §i a rade, aprecierea unei
Un important element al umorului este in- absurditati §i capacitatea de a intelege §i a
congruenta: juxtapunerea unor imagini §i spune glume sunt importante deprinderi inter-
constructe care nu se asociaza in mod normal personale folosite in diferite situ alii sociale.
Promovarea umorului in interiorul grupului
una cu alta. Umorul prezinta 0 priveli§te noua, ajuta la instituirea sau imbunatalirea acestor
nea§teptata asupra unui aspect al existentei, deprinderi.
care este insotita de tensiune §i eliberata prin
fC1sI.ntroducerea unei incongruente §i surprize 4. Facilitarea autodezvaluirii
potrivite in terapie se pot dovedi mijloace folo-
sitoare de depa§ire a rezistentelor, de c1arificare A divulga informatii strict personale, adesea
a "blocajelor logice" §i de stimulare a curio- jenate, umilitoare sau dureroase este un impor-
zitatii membrilor grupului. De obicei din
aceasta poate apare 0 vie reprezentare colecti- tant factor in terapia de grup, atat pentru
va ale carei efecte sunt mult mai profunde
decal ale unei interpretari explicite. Pe langa autodezviHuirea pacientului, cat §i pentru
cre§tera coeziunii grupului. Strans legata de
autodezvaluire este eliberearea unar senti-
procesul de autoexplorare, ea atrage dupa sine mente intense ca furia, ru§inea, vina sau
§i 0 cre§tere a coezivitatii §i inimitatii in grup. supararea. Pacienlii nevrotici sunt adesea
• Relativ Ia pacient ambivalenli in legatura cu descarcarea acestor
sentimente datorita efectului lor impredictibil
.. Umorul ii poate deschide acestuia noi pe care I-ar putea avea. Oricare ar fi motivul
moduri de autoexprimare §i flexibilitatea de a inhibarii, cand catharsisul apare, el este 0 bine-
se privi intr-o lumina noua. A-ti dezvolta venita eliberare §i ii permite pacientului sa
simtul umorului §i in particular a-I aplica pe reflecteze la ceea ce tocmai a experimental.
tine insuti Tara indoiala contribuie la cre§terea Autodezvaluirea §i orice eliberare emotio-
autostimei §i la reducerea rezistenlei fala de nala intima este in cele mai multe cazuri un
schimbare. A§a cum Allport comenteaza, proces dificil, solicitant pentru pacient §i el
"nevroticii care invata sa rada de ei in§i§i deja poate recurge indirect la moduri deghizate de
se gasesc pe calea vindecarii." comunicare, printre care §i la umor.
Umorui ca forma de terapie - «a transforma suferinla prin ras» 329
Pereeperea senzitiva §i ineurajarea unei Utilizari neadeevate ale umorului in psiho-
asemenea comunicari vor oferi ulterior un ma- terapie
terial de Iuem valoros.
Umorul se poate dovedi in anumite situatii
e Relativ la grup un mijloc antiterapeutic §i daunator, blocand
caile de progres, facilitand sau reintarind com-
Umorul poate juea un rol important in viala portamentele dezadaptative.
grupului ca intreg, fiind 0 forta eoeziva, ajuHind
paticipantii sa apreeieze dinamica proeeselor de • Relativ la terapeut
grup §i eontribuind la reducerea tensiunii.
Terapeutul poate utiliza umorul pentru a-§i
1. Coeziunea grupului satisface mai degraba propriile nevoi decat pe
cele ale pacientului sau grupului ca l'ntreg.
Este larg raspandita printre terapeuti opinia
ell grupul lucreaza mu1t mai eficient cand 1. Ca aparare lmpotriva propriilor anxietati
membrii siii il gasesc atractiv §i aceasta obser-
vatie este sustinuta prin cercetari empirice. Umorull'i permite terapeutului sa se retraga
Rasul sau amuzamentul impreuna dau na§tere din fata problemelor dificile sau dureroase pe
care nu se simte sigur ca Ie poate stapani §i
unui sens al i~timitatii, apartenentei §i priete- poate deveni astfel model indezirabil pe care
niei in grup. In acest sens, sarcina primara a pacientii 11 preiau. Din fericire, un co-terapeut
terapeutului este aceea de a promova un climat vigilent poate restaura echilibrulla timp.
suportiv, de acceptanta, sarcina in care umorul
i§i poate gasi cu u§urinta locul. 2. Mascheaza agresivitatea
2. Insight In legatura eu dinamiea grupului. Umorul devine aici un vehicul pentm agre-
sivitatea terapeutului §i in acela§i timp il
In grupurile mature de lucru pacientii sunt lipse§te pe receptor de oportunitatea unui
angajati in confruntarea cu problemele lor §i cu raspuns adecvat.
cele ale celorlalti membri. Mult din ceea ce se
invata depinde de focalizarea pe ACUM §i 3. A face impresie buna cu orice pret
AICI, pe ce se petrece in grup, intre pacienti,
intre pacient §iterapeut §i intre pacient §i grup. Nevoia terapeutului de a fi admirat §i placut
Capacitatea membrilor de a recunoa§te §i sau de a devia furia §i ostilitatea pacientului la
intelege relevanta proceselor dinamice de grup sine pot conduce la 0 gre§ita folosire a umoru-
poate fi imbunatatita observand cum apare lui. Un asemenea comportament narcisic
umorul. De obicei, 0 gluma, 0 remardi hazlie garanteaza insensiblitatea terapeutului fata de
sau 0 izbucnire in ras are semnificatie pentru nevoile pacientului sau mai rau, ii poate
intregul grup. provoca suferinta acestuia din urma.
3. Reducerea tensiunii 4. Confuzionarea
Anxietatea este 0 trasatura comuna oricarei Grupul ajunge sa se indoiasca de seriozita-
terapii de grup. In masura in care se mentine tea terapeutului in anumite conditii. Adoprarea
ca fortamotivatoare ea este un ingredient va- frecventa a unei atitudini umoristice sau
10ros, dar dincolo de 0 anumWi limita devine amuzamentul excesiv pot masca scopul real al
antiterapeutica §i poate chiar inhiba grupul. tratamentului. Psihoterapia de grup este in pri-
T erapeutul poate prin diferite strategii sa mul rand 0 intreprindere serioasa §i depinde de
reduca aeest nivel intolerabil de anxietate §i sa terapeut sa 0 mentina a§a. Aceasta nu implica
permita factorilor cauzatori sa fie tratati.· neaparat 0 maniera de lucru excesiv de solem-
UmoruJ folosit in mod corespunzator este una na, dar nici cealalalta extrema. Deruta §i frus-
din aceste strategii. trarea ce apar in cawl din urma pot miC§ora
sau anula orice alte interventii serioase ale te-
rapeutului§i pot interfera sever munca grupu-
lui pe ansamblu.
330 Capitolul 11
" Relativ la pacient • Studiu exemplificativ - aplicarea umoru-
lui in terapia de grup in cadrul unui experiment
Pacientul se poate servi de umor ca de 0 stra- de 3 luni (desfa~urat de autor sub coordonarea
tegie de a evita sau bloca influentele potentia1e Dr. I. Mitrofan, 1996)
ale proceselor terapeutice de grup asupra luL
In cadrul grupului (format din studenti ai
1. Clovneria anilor terminali - specialitatea psihologie) am
aplicat 0 serie de tehnici psihodramatice, cu
Pacientulla randullui poate folosi umorul accent pe abordarea umoristica a situatiei
pentru a ca§tiga atentia grupului §i, chiar daca problematice In vederea oblinerii unor infor-
temporar, caldura §i afeqiunea lor. Ulterior matii semnificative despre eficacitatea §i
grupul se poate distant a de un astfel de mem- efectele unei asel1lenea abordari.
bru - care nu gase§te aliil cale de a face fata
problemelor sale de cat luandu-se in ras - Efectele direct observabile pe parcursul
sporindu-i astfel sentimentul de alienare. §edintelor ale acestui tip de abordare au fost:
2. A deveni tinta glumelor - facilitarea cOl1lunicarii §i cre§terea progre-
siva a profunzimii acesteia;
U nul dintre pacienti poate fi perceput
necorespunzator ca posibil receptor al senti- - oblinerea unei implicilri, deschideri §i
mentelor ostile din grup. Fara a fi atacat direct, cooperari crescute din parte a participantilor;
devine obiectul unor ironii repetate la care nu
poate raspunde lara a face impresia ca ii - formarea unei coezivitati a grupului, pe
lipse§te umorul. In acela§i mod se pot exprima fondul acestei atmosfere de intimitate fiind
deghizat alte sentimente nedec1arate - mai ales
cele de natura sexuala. posibile mOl1lente succesive de catharsis ale
protagoni§tilor.
3. A te lua in zetlemea pe tine insuti, evi-
Hind probleme importante sau prevenind posi- Prezentam succint desla§urarea experimen-
bilele explorari. In acela§i timp, pacientul tului terapeutic.
devalorizeaza §i atributele sau abilitatile sale ori
minimalizeaza importanta remarcilor autore- Dadi la Inceput existau dificultali in exer-
velatoare. Daca grupul se amuza de acest com- sarea capacitatilor empatice §i in asumarea
portament, sentimentul inadecvarii personale anumitor roluri propuse ca material de lucr.u,
§i lipsa de speranla sunt rdintarite. ulterior cre§te relaxarea In rol, capacitatea de a
oferi solulii creative in munca cu protagonis-
" Relativ la grup tul, ca §i spontaneitatea §i originalitatea
"eurilor auxi1iare".
Grupul ca intreg poate abuza de umor mai
mult glumind decat lucrand. Grupul poate alu- Dat fiind ca exista un grad scazut de struc-
neca intr-o dispozitie frivola, nepasatoare. turare a sarcinii terapeutice, subiectii apeleaza
Ocazional aceasta poate constitui un respiro spontan la tehnici generatoare de umor ca exa-
temporar dintr-o sesiune solicitanta, dar extima gararea, ironia, caricaturlzarea, e drept avand
peste aceasta limita ea reprezinta 0 evitare a uneori dificultilti in dozarea acestor atitudini.
munCH senoase.
Se fac pa§i impOltanti pentru fiecare parti-
Conc1uzionam prin cuvinte1e lui Grotjahn cipant in ceea ce prive§te achizilia anumitor
(1983): deprinderi de contact social, ca §i In realizarea
unei relationari autentice cu ceilalti.
"Terapia nu e 0 problema de ras, dar nici
una de plans. Rasul in terapie este la fel de bine Momentele de abordare umoristica a situa-
venit ca oricare alt semn se spontaneitate, pu-
tere, stapanire §i libertate". tiei u~ureaza con~tientizarea unor tnliri perso-
nale semnificative, ca ~i acceptarea acestora.
Cre§te posibilitatea de exprimare mimica,
gestica §i verbala pe parcursul diversificarii
problemelor abordate §i a amplificilrii carac-
terului surprinzator, incitator al sarcinilor de
lucru.
Umorul ca forma de terapie - «a tnmsrorma suferlnf8i prill ras" 331
Apar in pardel §i rezistentele vis-a-vis de e A doua a fast recnnoa§terea faptului ca au
aceasta sarcina, tendinle de teoretizare, diva··
gare, abstractizare excesiva; unul din membri existat (la unii din membri) expecta1ii prea
mari In cceea ee prive§te idealul unel terapii
se retrage din grup §i aparc un nou membru. prin umor: di de fapt umorul nu e ceva
Se creeaza In urmatoarea etapa 0 atmosfera
grandios, ci mai degraba 0 scameiere prin care
suportiva a grupuIui, In care elementele
umoristice devin 0 constanta. te decentrezi, it! schimbi cadrul, te focalizezi pc
alte aspecte.
Se cOD§tientizeaza valoarea deosebita pc Ultima §edinta a oterit un feedback complet
care continua sa 0 aiba pentru fiecare din par- §i adecvat asupra efectelor pe care experimen-
ticipanli copilul dinHhmtrul lui, eu multiplele tulle-a inregistrat.
sale fatete: hazlie, jucau§a, amuzanta, eu gustul Astfel, fiecare subiect a con~tientizat trans-
lui pentru glum a §i nazdravanii. formarile pe care le-a suferit in decunml aces-
tui experiment - foarte mare parte din aceste
Jocul se dovedc§te a fi 0 tehnica extrem de con§tientizari confirmandu-se prin mijloacele
eficace in inducerea unei atitudini spontane §i psihodiagnostice aplicate ulterior.
oeschise iT: care umoml se poate manifesta. In
acela§i timp, acesta duce la forrnarea unui di- In plus s-au analizat cu 0 obiectivitate sur-
mat destins al grupului, benefic pentru lucrul prinzatoare dinamicile grupului, ractorii per-
ulterior ell protagonistul, turbatori care au intervenit In bunul mers al
In aceasta eiapa se Inregistreaza 0 slabire a muneii de gmp: rezistentele, inhibitiile, digre-
defenselor, 0 mai mare deschidere in relatii §i a siunile, lipsa de experienta a directorului, tim-
aprofundare a schimburilor reciproce. pullimitat al experimentului, variabile interne
Se instaureaza astfel cadrul pentru 0 per~ - ca oboseala, proasta dispozilie, submotivarea
cepere §i 0 evaluare mai rcalista ii obiectiva a §i, in fine, dificultatea problemei in sine §i
celorlalti §i a propriei persoane. gradul mare de solicitare implicata.
Sociogramele ideale arata dorinta generala S-au apreciat de asemenea schimbarile
a membrilor de a se apropia §i mai mult unii de majore petrecute aHit la nivelul climatului de
altii 'in ceea ce prive§te cUnoa§terea interper- grup: in di§tigarea unui plus considerabil de
sanala §i de a pastra a atitudine democratica de caldura, acceptanta, autenticitate, sinceritate,
fond, In care toti sa aiba statute egale. empatie, cat §i la nivelul perceptual-cognitiv al
membrilor sai; in forrnarea (dezvoltarea) unar
Utilizarea efectiva a umorului in StOp tera- percePtii reciproce mai corecte, mai adecvate
peutic a reu~it in principal pe doua directii: §i mai flexibile (atat in ceca ce prive§te
aspectele pozitive, dit §i cele negative).
- ca §i posibilitate de a face fata unei situalii
stresante prin miC§orarea anxietatii; ~i nu In ultimul rand s-a recunoscut relatia
intima existenUl intre evolutia directorului
- ca mijIoc acceptabil de evacuare a ostil- grupului pe de 0 parte §i cea a grupului ca
itatii, In privinta acestui aspect Inregistrand Imreg coeziv pe de alta.
o mare adecvare §i complianta Ia sarcina a
tuturor subwctilor. Daca pentru grup 111 ansamblu, efectele au
fost cele descrise mai sus, pentru fiecare parti-
cipant a existat un traseu strict particular pe
S-au cOI!§tieniilat In grup doua idei impor- care I-au avut ameliorarile in urrna experimen-
tante: tului - §i acesta in sensul reechilibrihii perso-;
nalitatii la un nivel supericr de adaptare - In
" PrirrFi este aceea ca depinde foarte mult raport ell acele componente ale ei care Ii erau
de personalitatea terapeutuJui faptul de a putea afectate.
sau nu practica 0 asemenea atitudine Ul1~oris"· Drept conduzie spunem despre umor ca:
tica cu pacientul, dar ca este tCJtu§ia compo-
ncnta care se po ate dezvolta prin antrenamel1t - eSlc ill. rnecanism adaptativ de baza al
§i pe baZd experienlei cii~tigate. fii11leiumane;
332 Capitolul 11
- orice individ are in mod potential acces la el; • unor categorii mai largi de nevrotici.
- este prin excelenta un act spontan §i trebuie Ne exprimam rezerva utilitatii in cawl de-
lasat pe acest raga§ natural al sau pentru a presiilor anxioase, date Ie nu ne permit deduce-
avea efectele dorite; rea unei contraindicatii ferme.
- cea mai buna cale de a-I atrage in dimpul Ne exprimam pe de alta parte rezerva in
experimental este de fi indirect solicitat in ceea ce prive§te eficienta sa, in cazul ace lor
sarcina; subieqi deja echilibrati §i stabili care nu pre-
zinta in mod obi§nuit 0 asemenea inclinatie.
- folosit in mod predominant sau numai ca
adjuvant de catre terapeut el este inainte de Sub aspect metodologic recomandam folo-
toate 0 atitudine §i abia apoi se transforma sirea experimentuJui psihodramatic cu compo-
111 tehnica, strategie terapeutica; nenta umoristica ori a terapiei de gmp in
general, chiar in fonna gmpurilor deschise,
- pentru un psihoterapeut are in mare masura dad este posibil.
de-a face cu experienta acestuia §i depinde
esential de expecta1;iile care inso1;esc Consideram c3. viitoml acestui model
punerea lui in practica.
experimental s-ar putea regasi cu succes nu
- avem toate motive Ie pentru a ne dezvolta daar in domeniul terapiei, ci §i in acela al
aceasta poten1;iaJitate §i de a ne dezvolta invatamantului ori al pregatirii potentialului
noi in§ine prin ea. uman. Pentru ca scopul sau ultim este asistarea
individului de-a lungul dobandirii maturitatii
In baza experien1;ei in formare se indica: sale in ipostaza lui de terapeut, profesor sau
asistent in rela1;iileintemmane.
• pacientilor cu reactii anxioase datorate
stresului;
~ ~L---1
G
LA DEZVOL TAREA
ERSONALA LA DEZVOL TAREA
ANSPERSONALA
Laurenfiu lilitrofan
CUPRINS 334
337
1. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii persoanei
334
2. Dezvoltarea transpersonaHl §i psihoterapiile spirituale
3. Principalele contributii teoretice §iaplicativein domeniul dezvoltarii transpersonale 339
340
3.1. Psihosinteza §idezvoltarea transpersonala 345
3.2. Stanislav Grof - de la perspectiva psihanalitica la cea
transpersonala
3.3. Institutul de Psihologie Transpersonala de la Palo Alto
- preocupari §i principalii reprezentanti
334 Capitolul 12
3. Principalele contributii teoretice Ei i§i propun sa extinda continutul tematic
al abordarilor clasice (psihanalitica §i compor-
~i aplicative In domeniul dezvoltarii tamentaIa) cu studiul experientelor umane
transpersonale unice - dragoste, ura, speranta, frica, fericire,
extaz mistic, umor, raspundere, sensul vielii.
1. Perspectiva umanista asupra dezvoltarii Conceptele de baza cu care opereaza " a
persoanei treia fOl1a" in psihologia contemporana se ga-
Abordarea umanisUi in teoriile personalitiltii sese ill midi masura in celelalte tearii ~isisteme
reprezinta ,,8 treia forta", i'ntrucat l§i propune
sa combata tendintele fragmentate §i determi- . Ele sunt, a§a cum rezulta din "Crezul psiho-
niste ale psihanalizei §i behaviorismului. tempiei umaniste", formulat in "The Articles
of Association of the American Association for
La Inceput, a existat 0 retea informala de
psihologi ce schimbau intre ei idei ce nu erau Humanistic Psychology" (apud M. Lee Hod-
nett, 1973):
binevenite In publicatiile de specialitate ale * iubire; * creativitate;* Sine;* cre§tere; *
vremii. Prima Intalnire a psihologilor care organism; * gratificarea nevoilor bazale; *
aveau sa §ocheze 0 mare parte a lumii st1i111i-
fiee, a avut loc in 1957, Insa organizarea for- acmalizarea Sine-lui(Self- actualisation) ;*
mala a avut loc abia In 1961, cand s-a Infiintat valori superioare; * fiinlare; * devenire; *spon-
taneitate; * joc: * umor; * afeqiune; * natu-
Asociatia Psihologiei Umaniste.
Printre primii membrii se numarau: Gordon ra1e1e; *dildura; * transcendenta ego-uIui; *
Allport, Erich Fromm, George Kelly, Abraham obiectivitate; * autonomie; * responsabilitate; *
Maslow, Rollo May, Henry Murray §i Carl sens; * fair-play; * experienta transcedentala; *
Rogers. Inainte ca organizatia sa se Infiil11eze experienta de varf (peak experience); * eon-
oficial, psihologii umani§ti l§i exprimau ideile §i cepte interrelationate.
conceptii1e In revista de orientare adleriana " Orientarea psihologiei umaniste se bazeaza pe:
American Journal of Individual Psychology", - respectul pentru valoarea persoanei;
- respectul pentru diferentele de abordare;
pentru ca in 1961 sa-§i continue activitatea in - extinderea con§tientizarii §i deschiderea
"Journal of Humanistic Psychology".
Caracteristicile distinctive ale abordarii
umaniste pot fi sintetizate in: (trezirea) con§tiinlei sau a mentalului, cu
acceptul persoanei;
1. focalizarea pe aspectele de varf ale expe-
rientei umane, printre acestea fiind creativi- - interes pentru explorarea de noi aspecte
tatea §i toleranta; ale comportamentului uman.
2. valorizarea experientei subiective a indi- Umani§tii aduc in psihologie §i terapie un
vidului (abordarea fenomenologica); suflu nou, rezultat al unei conceptii profund
optimiste §i pozitive asupra naturii umane,
3. accentuarea dimensiunii prezentului, cu structurata in cea mai mare masura ca 0 replica
minimalizarea celei trecute sau viitoare, in la limitele abordarilor psihanalitice §i compor-
abordarea terapeutica; tamentaliste asupra dezvoltarii personalitalii,
4. postularea responsabilitatii fiecarui individ pe de 0 parte, precum §i ca un model alternativ
pentru tot ceea ce se petrece in viata sa, trecutul terapeutic, ce depa§e§te clasicul model medical
neinfluentand prea mult prezentul §i ill nici un occidental, pe de aIta parte. £i inlocuiesc
caz predeterminandu-l. Asigurandu-i-se conditii freudianul "inlelegere de sine" cu conceptul
favorabile, individul se va dezvolta in conformi- "implicare a Sinelui". Pentru umani§ti, per-
soana dispune de resurse cvasi-nelimitate in a
tate cu directia dorita §i cu alegerile sale.
Sinele este conceput de psihologii §i tera- se realiza, implini, autodezvolta §i auto regIa,
peutii umani§ti ca fiind potentialul cre§terii §i de un potential de autodevenire care se poate
dezvoltarii optime. autoactiva §i direqiona responsabil.
De 113 dezvoltar;;;a personala la dezvoitarea transpersonala 335
De aceea ei neaga punctu1 de vedere a1psi- Psihanali§tii ered ca acest trecut, din stadiu1
hanali~tilor §i behaviori§tilor, care sunt tenta!] infanti1 este responsabi1 de boaHt. Pacientul nu
sa trateze fiinta umana ca pe 0 structura pasiva, este responsabil, ci trauma e responsabiHl,
supusa actiunii fortelor exterioare, fie prede-
terminata de trecut, 'in caw] primilor, fie complexul Oedip este responsabi1, §.a.m.d. Nu
conditionata de stimulii externi din prezent, in
cazul ultimiior. avem nici 0 idee despre importanta acestor
amintiri inventate, dltil vreme se presupune ca
Cn toate ca acordil 0 importanta ]a fel de boala, in totalitate, se bazeaza pe aeeste
mare incon§tientului, ca §i psihanali§tii, de la amintiri. "
care preiau luerul eu teme psihodinamice
caraCLeria!e §l apetenla pentru lucrul eu sim- Izvoarele filosofice ale psihologiei umaniste
boluri, IHnani~m prefera sa aduca trecutul ill se identifica in trei surse: psihologia fenome-
prezent. Pentru ei important este sa ajute clien- nologica a lui Edmund Husserl (1859-1938);
tt'l, S8. con§tientizeze ceea ce este aseuns, existenlialismul ateu al lui Martin Heidegger
reprimat, uitat, fara a se preoeupa de inter- (1889 -1976) §i Jean-Paul Sartre (1905-1979)
pretari sofisticate §i abstracte, straine expe- §l existentialismul cre§tin al lui Soren
rientei tralte. A face acceptat, inte1es, asimilat Kierkegaard (1813-1855) §i Gabriel Marcel
§i depa§it trecmul §l prezentul experimentat de (1889-1973). Daca Husserl avanseaza teona
subiect, prin integrare21 polaritatilor, prin constituirii transcedentale a obiectului, con-
unificarea cu Sine §i deblocarea spontana, na- fornl careia unica realitate a obiectului se afla
turala a resurselor creative, rezolutive, reglato-
rii, constituie principalul obiectiv al terapHlor 111actul "intentional al con§tiintei", exis-
umaniste. tentiali§tii cre§tini sustin ca "exista un tran-
scendent absolut spre care omul tinde perma-
Ca §i behaviori§tii, multi umani§ti neaga nent", iar confratii lor atei afirma, chiar mai
neeesitatea cautarii cauzelor actualelor sufe- mutt - ca "omul este transcendenta" (apud
I.Manzat, Istoria universala a psihologiei, curs,
rinte in traume §i evenimente trecute, conside- 1994, p.129).
rand ca astfel, odata intoarsa problema spre
originile sale, nu ar face decat sa se reitereze §i Psihologii §i terapeutii umani§ti sunt mult
sa se fixeze prin interpretari, trairile §i strategii-
Ie comportamentale alienate sau infantile. In mai interesati de schimbare §i de procesul ei,
acest mod paeientul este ajutat, mai cunlnd,
sa-§i retraiasc3 aeelea§i confuzii §i e§eeuri, de decat de masurarea §i diagnosticarea diferen-
data aceasta, in cadml relatiei terapeutice,
decriptandu-Ie semnificatiile simbolice, dar telor individuale, evitand pc cat posibil sa
negarantandu-se prin aceasta modificarea
comportamentala in prezent, §i eu atilt mai formuleze diagnostice, opunandu-se deterrni-
pu~ill, dezvoltarea personala in viitor.
nismuJui cauzal §i preferind abordarea holista.
"Trecutul este amintire, scrie F.Perls,
parintele gestalt-terapiei, §i amintirile mint. .. " Dintre psihoterapeutii umani§ti, Carl
El il citeaza pe Nietzsche care spunea:
Ransom Rogers s-a impus prin elaborarea con-
[vlemoria §i mandria se lupta". Memoria
spune: "A fost a§a... ", iar mandria spune: " Nu ceptelor de " self actual" §i" self ideal" , care se
putea sa fie chiar a~a." Psihanali§tii fac 0 mare
eroare cand 1§iasuma convingerea ca memoria pot afla in relatii de congmentii sau incongru-
este realitate §i continua astfel: "Toate a§a-
l1umitele traume care sunt presupuse a fi rada- enta, cu impact asupra dezvo1Uirii personale,
cinile nevrozelor, sunt 0 inventie a pacientilor
pentru a-§i salva autostima. stabilind §i conditiile favorabile acesteia (con-
sideratia neconditionata - ca singura modali-
tate de satisfacere a nevoii de respect, simpatie,
acceptare, incredere §i valorizare; empatia §i
congruenta in relatiile interpersonale). Dar
Rogers este toto data §i eel care depa§e§te sfera
psihologiei umaniste, anunland zorii celei de-
"a patra forte in psihologie" - transper-
sonalit
In 1979, Rogers sugera ca dimensiunea
mistica, spirituala a experientei, fusese
intmcatva subestimata. Citandu-l in luerariJe
sale pc Fritjof Capra - eel care a filcut
nenumarate comparatii intre tlzica moderna §i
336 Capitolul 12
misticism - Rogers se declara convins de com- - 0 mult mai eficienta perceptie a realitatii;
patibilitatea dintre experienla subiectiva §i - toleranta (de sine, de altii §i fata de natura);
§tiinta. De asemenea, el se preoeupa §i de - spantaneitate;
fenomenele paranoffilale, 'in raport cu care - centrarea pe probleme §i pe rezolvarea lor;
sugereaza ca ar trebui abordate §i explorate - prospetime §i vitalitate continua;
'intr-o maniera empirica. - experienta mistica;
- lntelegere manifestata fata de ceila!!i;
Pornind de la teoria lui Rogers. a fast ela- - relatii intcrpersonale profunde;
borati:( §i 0 scala de masurare a convingerilor - stmctura caracterialll democratica:
referitoare !a puterile mentate transcendente
(Cartwright, 1989). - discriminare 'intre sens §i scopuri, semnifi-
catii §i finalizari;
Va!orile au 0 importanta deosebita 'in teoria
rogersiana. Argumentele care se refera !a faptul -sim! al umorului manifest at neostil;
ca valorile se dezvoltapentru fiecare individ §i - creativitate;
pentm 'intreaga omenire ca un tot ce emerge
din procesul experiential, sunt dificil de com- - rezistenta la enculturatie (v. §i Robert
biltut. Acest aspect i-a of ens at intrueatva pe eei May, 1993, p. 242).
care eonsiderau §tiinta ca pe ceva lipsit de va-
lori, ea flind ceva supremo care nu line cont de Maslow folose§te terminologia freudiana
principii morale precul1l binele §i rau!.
pentru a exprima faptul ca in cazul persoanelor
Abraham Maslow (1908-] 970) este consi-
derat in istoria psihologiei ca t1ind eel mai realizate, autoimplinite, unificate eu Sine,
important cerceU(tor 'in probiemele motiva!iei
umane. Una dintre teoriile originale introduse exisla 0 relcqie de eolaborare intre ld, Ego §i
de el, in cadml psihologiei umaniste, este
Superego, aceste instan~e armonizandu-se si-
"piramida trebuintelor umane" cu eele §apte
niveluri §i trei paliere. Palieml de baza al tre- nergic, neluptandu-se una cu cealalta, a§a cum
buintelor fundamentale are doua niveluri:
nevoi tiziologice (foame, sete, sexuale) §i nevoi se intampla in cazul persoanelor nevrotice.
de securitate ca cele de adapost, siguranta.
Palieml superior de bali! al trebuintelor funda- Aceasta Ie creaza un anume sentiment de pace
mentale are patru niveluri: nevoia de proprie-
tate §i dragoste; nevoia de stima §i apreciere; interioara, de serenitate §i de autoincredere
nevoi cognitive; nevoi estetice, de fmmusete,
ordine §i simetrie. In van, se am al treilea pa- corelata Cll deschidere neconditionata fata de
lier, cu un singur nivel: actualizarea sinelui
(self-actualization), adica implinire la maxi- ceilalti §i disponibilitate altruista.
mum a propriului potential. Maslow introduce
pe langa nevoile umane obi§nuite, fiziologice §i Aceasta abordare a personalitatii 'in terme-
psihologice §i conceptul de "metanevoi" de
realizare a Sine-Iui. Acestea il plaseaza pe indi- nii psihanalizei pare deosebit de interesanta
vid dincolo de cotidian, imbogatindu-i viata
prin valori mult mai inalte: fmmusete, unici- putand induce ideea unor apropieri intre cele
tate, ardine, perfect1une, transcendenta §i do-
r1nta de a crea. Studiind dezvoltarea nevoilor doua abordari teoretice, dar ea contine de fapt
de implinire ale Sine-lui, 'in special in cartea sa
"Motivatie §i personalitate" (1954), Maslow chiar elementul diferentiator dintre psihologia
pune in relatie cu acestea 0 serie de caracteris-
tici §i manifesUlri personale cum ar fi: freudiana §i cea umanista: viziuea despre om §i
dezvoltarea sa ca fiinta. Daca in viziunea lui
Freud, omul apare schilodit emotional, nevrQ:
tic, sfii§iat 'intre conflicte de natura abisala §i
constrangeri exterioare, la Maslow, nevoia de
implinire a SINE-LVI unifica §i salveaza,
energizeaza §i restmctureaza, este 0 continua
sursa autotransformativa, avand atributul
adaptarii creative. Intr-un anume fel, gandind
in spiritul lui Maslow, am putea spune ca
nevoia de dezvoltare §i implinire de sine este
chiar nevoia de adaptare creativa perpetua,
prin a carei satisfacere omul devine consonant
cu lumea, cu mediul §i cu viata 'in sens largo
Viata insa§i este devenire creatoare §i omul nu
poate fi altfel decat 0 parte a universului, con-
stmit §i funqionand dupa legile naturale ale
acestuia.
De l"l dez\!oltarea personalli !a dez\!oltarea transpersonalli 337
In viziunea noastra, bazata pe terenul fertil Ca rezultat, individualitatea va fi capabila sa
al conceptiei umaniste-experientiale, inte- se bucure de ceea ce ofera lumea, rara sa fie
grarea in ecosistem este conditionata funda- ata§ata acesteia (conform principiului non-ata-
mental de autoreglare §i schimbare, de evolutie §amentului din filosofia §i practica spirituala
con§tienta §i responsabila, in care sensul sana- yoga (v. Patanjali, Yoga Sutra, edit.Soc. Infor-
tos nu poale fi decat moral §i cognitiv simultan, matia, 1993).
directia de evolutie spirituala §i transpersonaHi,
iar actiunea- eficienta doar in masura in care Psihologia transpersonala i§i asuma 0 pers-
este creativa. pectiva extensiva in abordarea persoanei ca fIinta
1..11 dezvoltare §i integrare perpetua. Ea lncorpo-
2. Dezvoltarea transpersonaHi ~i reaza contributiile esentiale ale primelor trei forte
psihoterapiile spirituale in psihologie (psihanaliza, abordarea cognitiv-
behaviorism §i forta umanism) §i asimileaza con-
Cea mai noua direqie in psihologie este structiv, discriminativ, reargumentind dintr-o
abordarea transpersonala, uneori numita §i "a perspectiva moderna, §tiintifica bazata pe
patra forta" cercetari de varf in domeniul fizicii, biofizicii §i
neuropsihologiei - 0 serie de fenomene §i metode
Unii psihologi, cum ar fi de pilda, Anthony abordate in disciplinele sapientiale orientale §i
Sutich, fondatorul Asociatiei Psihologiei occidentale, cum ar fi: dezvoltare spirituala §i
Transpersonale, au rezistat tentatiei de a defini experienta mistica, cunoa§tere,comunicare §i
§i delimita campul transpersonal. Sutich a in- actiune paranormala (fenomene PSI), inmitie §i
tentionat ca psihologia transpersonaia sa fie un stari modificate al con§tiintei, tehnici de medi-
domeniu deschis tuturor posibilitatilor §i a con- tatie §i extinderea resurselor cognitive §i creative,
siderat ea a da 0 definitie transpersonalului nu ar auto control §i auto transform are psihosomatica,
face decM sa-i limiteze posibilitatile §i sa-i dea trezire spirituaHL
o nuanta de rigiditate.
Psihologia §ipsihoterapia transpersonala sunt
Tentativa lui Hendrick din 1982 de a defini
influentate de concepte provenite pe de 0 parte,
psihologia transpersonala, nu face decat sa-i din Yoga, Zen Buddhism, Taoism, Sufism, iar pe
precizeze esenla, fara sa-i delimiteze margini- de alta parte, se struetureaza pe teoretizari §i
Ie. Astfel, dupa spusele lui Hendrick, depa§e§te argumentatii lansate in lucrarile mai multor
cu mult nucleul conceptual al psihologiei c1a- autori remarcabili: Carl Gustav Jung (cel care
sice, fiind axata pe esenta tuturor persoanelor,
pe ceea ce se situeaza dincolo de sfera perso- a folosit pentru prima data termenul de
nalului In sine. "transpersonal" in 1916), Allan Watts,
Abraham Maslow, William James, Frances
Conceptia de baza a psihologiei transperso- Vaughan §i Roberto Assagioli - autorul
nale este ca dincolo de individ exista mai mult psihosintezei. Fara a ne propune aici de a intra
mai adic in universul conceptual fascinant, dar
decat personalitatea acestuia. Personalitatea difieil de asimilat (rara riscul unor confuzii
nu este deciit una din fatetele intregii identitati regretabile) de catre mintea inlantuita in
individuale. De aceea, unul dintre scopurile pragmatism §i giindire carteziana a occiden-
terapeutice ale abordarii transpersonale este de talului, punctam in continuare ideile defini-
a pune ill corespondenta personalitatea eu Self- torii ale surselor orientale, care au coagulat
ul total. Aceasta presupune mai mult decat
'intelegerea personalitatii in termenii activitatii interesul §tiintific al transpersonali§tilor.
personale, de zi cu zi. Sistemul disciplinelor Yoga are ca obiectiv
Daca acest lucm este inteles, "Sinele total" autorealizarea personala prin unificarea Cll
va ie§i la iveaE'i§ii§i va asuma 0 pozitie mult mai
dominantiL Astfel, va exista 0 mai mare unitate con§tiinta universala, experimentind pas ell
mtre minte §i corp, intrudt sinele este eliberat pas, posturi secifice (asanas), controlul
de restriqiile personalitatii. respiratiei (pranayama) §i tehnici variate de
meditatie.
338 Capitolul 12
Zen Buddhismul descopera iluminarea prin Desigur, spiritul pragmatic modern este
meditatie §i intuitie. Taoismul gase§te desavar- centrat pe u§urarea pana la substituire a efortu-
§irea prin depa§irea contrariilor sau integrarea lui con§tient uman de catre noile tehnologii,
polaritatilorin unit ate (Tao -refacerea intregu- dar aceasta cre§te riscul alienarii de sine §i al
lui primordial §i perpetuu autoregenerator). blocarii resurselor de autodezvoltare prin expe-
Sufismul cauta sa ajunga la conoa§terea de rienta fenomenologica, chiar daca aparent,
sine prin explorarea modului in care pot fi invatarea rara participare (ca de pilda cea sub
depa§ite limitele rationalului. hipnoza sau chiar autoconditionarea cu aju-
Multe dintre metodele moderne ale psi- torul tehnicii biofeedback-ului) pare a fi mult
hoterapiei transpersonale au preluat §i adaptat mai economicaasa.
la spiritul omului contemporan cele mai valo-
o alta importanta contributie moderna, care
roase §i evident, accesibile concepte, metode §i a asimilat izvoarele gandirii orientale este psi-
tehnici orientale, gasindu-Ie uneori chiar §i hosinteza terapeutica, elaborata de R. Assagioli,
suport sau instrumentatie tchnica adecvata. conceputa de autor ca un proces de combinare
A§a de pilda, descoperirea biofeedback-ului, armonioasa a elementelor componente ale
ca tehnica de invatare a autocontrolului psiho- min!ii umane pentru a forma 0 personalitate
somatic, cu ajutorul unor dispozitive electroni- totala, angajata pe calea dezvoltiirii spirituale.
ce este 0 varianta moderna dar simplificata §i Psihologia transpersonala implica I'nvatarea
simplista a tehnicilor orientale de concentrare acceptarii ~i iubirii tutnror "partilor" §inelui,
pe propria corporalitate, eu suport extern. a~a cum sunt acestea, pre cum §i crearea posi-
In tehnica biofeedback-ului subiectul experi- bilitiltilor persoanei de a simti §i accepta ceea
menteaza posibilitatile sale de autoreglare pe ce en adevarat simte, adicil de a deveni congru-
cale mentaEi, a unor functii fiziologice pertur- enta, autentica, nemistificata, pur:'i. Recunoa§-
bate sau de control §i reducere a anxieU"i!isi au a tern in acest abiectiv al transpersonali§tilor
altor stari emotionale perturbate, prin asocierea influenta profunda §i prea putin subliniata, din
lor cu anumi!i stimuli sonori sau vizuali, emi§i de pacate, a parintelui gestalt-terapiei - F. Perls §i
catre dispozitivul -suport la care este conectat a confratelui sau umanist, fondatorul terapiei
subiectul. Dispozitivul electronic, care suscita centrate pe client - c.R. Rogers.
concentrarea asupra propriei funqionalitati psi- Psihologia §i terapiile transpersonale l§i
hosomatice, folose§te de fapt acela§i principiu al propun sa exploreze noi teritorii ce transcend
integrarii funqionale a corpului cu mintea, prin ego-ul. Ken Wiber a J:ncercat, de pilda, sa dez-
concentrarea percePtiei fenomenologic. Pacien- volte un sistem comprehensibil al intregii
tul con§tientizeaza prin focalizarea atentiei con§tiinte. EI considera con§tiinta asemenea
asupra relatiilor dintre psihic §i fiziologic §i Ie unui continuum cu mai multe niveluri, asociate
armonizeaza, prin cre§terea controlului volun- cu nivelurile corespondente din psihoterapie:
tar. Pacientul poate sa descopere astfel cum ego-ul, biosocialul, existentialul §i transperso-
poate lucra cu sine asupra propriului corp §i nalul.
asupra propriilor stari emotionale, invatand. sa Dinamica nivelului ego-ului vizeaza ima-
participe §i sa decida con§tient in procesul de ginea de sine, fiind inspirata de scrierile lui S.
autoreglare. Nimic nou sub soare ... Tehnicile Freud.
yagyne de concentrare a mentalului asupra Nivelul biosocial reprezinta aspecte ale
funqionalit'ltii psihofizialogice (respiratie, imprejurarilor situatiilor sociale ale persoanei,
relaxarejtensiune musculara, reglaj cardiovascu- cum ar fi: influenta relatiilor familiale, traditi-
lar, etc), de control con§tient §i reglare subtila, ile culturale etc.
informational -energetica - realizeaza acela§i Nive1ul existential incorporeaza conceptiile
lucru, de mii de ani, cu deosebirea ca angajaza abordarilor umaniste §i existentiale §i concepe
persoana intr-un proces de autodezvoltare con- organismul uman dintr-o perspectiva holista.
§tienta mult mai activ §iautonom, comparativ cu Nivelul transpersonal depa§e§te limitele con-
facilitatile de Invatare cu suport extern care pot ventionale §i extinde campul con§tiintei umane
crea dependent~L incluzand experienta mistica §i spirituala.
De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonala 339
Parcurgerea acestor niveluri realizeaza, la "Principii §i metode al psihosintezei ter-
caparul continuumului - unitatea perfecta cu apeutice" (Astrolabio, Roma,1973); "Actul
universul. vointei" (Astrolabio, Roma, 1977). In plus, el
a lasat in urma un numar imens de scrieri pro-
Ceea ce se repro§eaza inca psihologiei duse de-a lungul anilor, cea mai mare parte
transpersonale, este insuficienta definire a nedatate. In cadml acestora, sistemul psiho-
conceptiilor §i 0 redusa baza de cercetari. Cri- logic care a fost formulat §i dezvoltat de el sub
ticii acestui domeniu, il acuza, in general, ca numele de psihosinteza este expus sub toata
fiind prea esoteric". bogatia sa. In volumul publicat sub numele
"Transpersonal Development, The Dimension
Adeptii acestei abordari mentioneaza faptul Beyond Psychosynthesis" (AquarianjThor-
ca studiile §tiintifice asupra ultimei dimensiuni sons, An Imprint of Harper Collins Publishers,
a experientei personale ofera intelegerea cea 1991), la un centenar de la na§terea fondatom-
mai profunda a naturii umane §i traseaza caile lui, Institutul de Psihosinteza, valorifica toata
prin care oamenii i§i pot dezvolta intregullor aceasta bogalie de idei.
potential. Acest domeniu este inca intr-un
}Jroces de conceptualizare. F. Capra (1983) De timpuriu, din 1909, cand a publicat arti-
este de parere ca deocamdata, el include mai colul "Psihologia ideilor-forta §i psihagogia",
multe modele conectate, idei §i tehnici te- in Revista de Psihologie aplicata, Assagioli
rapeutice. Progrese in domeniu s-au inregistrat aducea in prim plan 0 viziune asupra omului §i
atat inauntrul, cat §i in afara institutiilor aca- a disciplinei psihologice, pe care el insu§i 0
demice. De exemplu, Institute of Noetic Sci- recuno§tea in 1971 ca deja conti nand
ences, fondat de astronautul Edgar Mitchell punctele-cheie ale Psihosintezei in forma sa
sutine importante cercetari privind telepatia,
extinderea capacitatilor umane, precum §i car- embrionarii.. In cadml volumului mentionat,
acteristicile emotionale ale persoanelor cu 0 autorul valorifica lntr-un mod mult mai coor-
sanatate perfecta. Une1e dintre aceste cerceUiri
de varf au fost realizate sub egida unor univer- donat §i sistematic studiul §i investigatiile sale
sitati prestigioase cum ar fi Stanford §i asupra experientelor supracon~tientului, care I-au
Harvard. preocupat de-a lungul anilor §i asupra carora
este focalizata intreaga psihologie §i terapie
3. Principalele contributii teoretice transpersonaliL
~i aplicative in domeniul dezvoWirii
Intr-un anume sens, to ate scrierile lui
transpersonale Assagioli sunt spiritualiste, dar atributul acesta
al spiritualitatii apare in special in ace a parte a
Vom gmpa principalele contributii in sfera operei sale care trateaza, in exprimarea sa
transpersonalului in trei directii de analiza, metaforica - "aventuri lungi §i inflacarate, ca §i
urmarind activitatea celor mai importanti teo- calatorii prin spatiile extraterestre" - ce descriu
reticieni ai domeniului: dezvoltarea spirituala a omului. Acest psihiatm
§i psihoterapeut, observa ca termenul "trans-
* R.Assagioli §i psihosinteza; personal" a fost folosit aproape de toti umani§-
* S.Grof §i experimentele sale sub L.S.D., tii, dar in special de Maslow §i de cei a caror
precum §i tehnica respiratiei holotropice; §coalii se poate numi "spirituala". ~tiintific
* Ch. Tart, §i alti cercetatori importanti, vorbind, este un cuvant mai bun, mult mai pre-
gmpati in cadrul Institutului de Psihologia cis §i intr-un sens, neutm, exprimand clar ceea
Transpersonala de la Palo Alto, California. ce se se situeaza dincolo de abordarea
3.1. Psihosinteza §i dezvoltarea transpersonaHl obi§nuita a personalitatii.
De asemenea, termenul evita eonfuzia eu
• Roberto Assagioli (nascut la Venetia in
1888, decedat la Capolna in 1974) este automl muIte fenomene care acum sunt denumite spiri-
a trei importante lucrari: "Psihosinteza: pentm tuale, dar care de fapt sunt pseudospirituale sau
armonia vielii" (Mediteranee, Roma, 1965; parapsihologice.
340 Capitolul 1 2
In concep~ia automlui, folosirea predilecta a In evolutia sa profesionala sunt de retinut
termenului "spiritual" nu se reduce doar la expe- perioadele in care este profesor la Universita-
riente religioase specifice, ci include toate eta- tea John Hopkins, §eful cercetarii psihiatrice
pe1e con§tiintei §i include toate acele f11l1qiuni§i de la Centrul de cercetari din Baltimore §i rezi-
activitati care capata valoare normativa: valori dent la celebrul Institut Esalen, Big Sur,
etice, estetice, eroice, umaniste §i altmiste. Cum California.
insu§i Assagioli a spus, "dezvoltarea spiritualii
include toate experien~ele conectate cu trezirea Grof este unul dintre principalii teoreticieni
continuturilor supracon§tientului, care poate ai psihologiei transpersonale §i fondatorul
cuprinde sau nu experienta Self-ului". Asociatiei Internationale Transpersonale (ITA).
In prezent locuie§te in Mill Valey, California.
In lucrarea sa "Dezvoltarea transpersona- Printre publicatiile sale cele mai cunoscute se
Iii", (1993) structurata pe trei pa~i, el prezinta numara peste 100 de articole §i 0 serie de carti
in prima parte, dintr-o perspectiva cognitiva, cum ar fi: "Taramurile (regatele) incon§tientu-
tema lumii realitatilor supracon§tientului, pen- lui uman" (Realms of the Human Un-
tru ca in partea a doua, sa desTa§osre etapele §i counscious, 1976), "Psihoterapia LSD" (1980),
problemele inglobate in procesul dezvoWlrii "Dincolo de moarte: po~ile con§tiintei"(cu
spirituale. A treia parte se refera la aplicarea Christina Grof,1980), "Dincolo de creier:
efecte10r acesteia in viata de zi eu zi. Pentru
fiecare proces psihic exista doua momente na§tere, moarte §i transcendenta in psihotera-
inseparabi1e §i distincte: primul - con§tienti- pie" (1985), "Aventura autodescoperirii"
zare §i Intelegere §i al doilea - aplicarea lor §i (1987), "Emergenta spirituala: dind transfor-
aprecierea spirituala a vietii §i a diferitelor sale marea personalil devine eriza" (1989, cu Chris-
manifestari. Departe de a fi teoretice §i neprae- tina Graf), "Mintea holotropica: trei niveluri
ticabile, ele sunt eminamente revolutionare, ale con§tiintei" (1992), "Cartile mo~ilor: ma-
dinamice §i creative. nuale pentru a trai §i a muri" (1994).
3.2. Stanislav Grof - de la perspectiva psi- Grof a dezvoltat un intreg sistem de idei pe
hanalitidlla cea transpersonalil baza extensivelor sale cercetari asupra psihote-
rapiei sub LSD sau sub alte droguri psihoacti-
S. Grof a debutat ca cercetator al starilor ve. El a traversat de la perspectiva psihanalitica
initiala, la cea transpersonala. Ca rezultat al
alterate ale con§tiintei in 1956, in eadrul servi- celor 3000 de §edinte cu suport psihedelic §i in
eiului de psihiatrie al ~colii de Medicina a urma celor 200 de §edinte similare efectuate de
colegii sai, Grof a construit ceea ce s-ar putea
Universiti:itii Charles. din Praga, sub indm- numi "cartografia ineon§tientului".
marea dr. Roubicek, care experimenta efectele
LSD-ului in tratamentul tulburarilor psihice. Inca de la descoperirea sa de catre Albert
EI a fost fascinat de studierea modificarilor psi- Hofman, LSD-ul a constituit obiectul unor
hice sub administrarea drogurilor psihedelice, indelungi controverse. Posibilitatea simularii
pina la a decide sa-§i consacre intreaga viata simptomelor schizofreniei pe subiecti normali
acestor studii. I§i va continua activitatea pe din punct de vedere psihic §i somatic, posibili-
teritoriul Americii, ca psihanalist §i va evolua tatea inducerii unei psihoze experimentale
treptat catre terapiile transpersonale, in urma temporare, deschidea noi po~i catre intelege-
experimenteJor §tiintifice laborioase §i extensi- rea maladiilor mentale. Pe de alta parte, un
ve pe care Ie intreprinde cu ajutorul Fundatiei numar semnificativ de subiecti carora Ii s-a
pentru cercetari psihiatrice din New Haven, administrat LSD au raportat trairea unor expe-
Connecticut §i a Centrului de cercetari psihia- riente estetice, asemanatoare celor ce stau la
trice din Maryland, unde intra in contact cu baza proceselor creative de varf. Pictori, sculp-
personalitati ale orientarii umaniste, ca A. tori §i muzicieni, sub inf1uenta LSD-ului au
Maslow, A.Watts, A. Sutich etc. Este un psihi- creat opere deosebit de interesante, complet
atru cu aproape 40 de ani de experienta in cer- necol1ventionale, foarte indepartate de modul
cetare §i psihoterapie. lor de expresie obi§nuit.
De la dezvoltarea personal1i la dezvoltarea transpersonal1i 341
Experimentele au avut a puternidi impli- Fenomenele legate de LSD sunt extrem de
catie 1n psihologia §i psihopatologia artei. diverse §i vizeaza deopotriva atat fizicul cat §i
psihicul:
Utilizarea LSD-ului a demonstrat ca subi-
1) Simptomele somatice. Se exprima in
eqii pot avea trairi religioase profunde, expe- manifestari neurovegetative datorita stimularii
riente mistice, ajungiindu-se sa se vorbeasca sistemului nervos simpatic, cat §i parasimpatic.
despre un "misticism instantaneu". Acesta a Calea simpatica include: accelera1ia pulsului,
declan§at 0 disputa apriga intre cercetatori, pe dilatalia pupilelor, instabilitatea concentrarii,
de a parte, §i filosofi §i teologi, pe de alta parte, transpira1ii puterniee, vasoconstric1ie periferi-
la baza acestei dispute stand afirmatia conform ca, piloereqie. Efectele parasimpatice: sali-
careia, daca misterele religioase §i-ar gasi va1ie excesiva, secre1ie lacrimala, ameteli,
explicatia in termeni fiziologici §i biologici, voma. Alte simptome: dureri, senza1ii de
sacrul §i-ar fi pierdut ratiunea de a fi. race ala, oboseala, alternanta frisoanelor eu
bufee de caldura. Efecte motorii: tensiune
Anumiti consumatori de LSD au semnalat
modificari spectaculoase in structura persona- musculara, contraqii, crispari. Exista unii
litaW lor, sub aspectul credintelor religioase, subiec1i care resimt 0 senza1ie de relaxare mus-
valorilor, conceptiilor filosofice §i a modului culara totala.
de viala, in general.
2) Transformarile din sfera perceptiva. Sunt
Consecinlele negative ale consumului de cele mai frecvente . Subiectul descrie apari1ia
LSD sunt cunoscute (depresie, tentative de unor viziuni fabuloase, figuri geometrice
suicid) §i de aceea, dinamica acestor fenomene mi§ciHoare, varia1ii iluzorii ale mediului
trebuie supusa unei abordari riguroase. Analiza lnconjurator, viziuni complexe antropomorfe
minu1ioasa facuta de Grof asupra experi- §i zoopsice). Se inregistreaza, de asemenea,
mentelor cu LSD a eviden1iat faptul ca aceasta dificultati In diferen1ierea stimulilor auditivi,
substan1a este un amplificator non-specific de iluzii §i halucinatii acustiee. Gustul §i mirosul
procese mentale, "favorizand emergen1a sunt in principal inhibate. Sensibilitatea tactmi
diverselor elemente din profunzimile incon§ti- prezinta unele distorsiuni.
entului" (S. Grof, 1976).
3) Modificarea perceptiei spatiuiui §i timpu-
Efectele LSD-ului asupra fiintei umane lui. Subiectii percep cateva minute echivaland
cu trecerea unar secole, milenii, iar perioade
LSD-ul a fost sintetizat in laborator pentru lungi de timp sunt percepute ca trecand in
prima data de catre Stall §i Hofmann in 1938. cateva clipe. Distorsiunile perceptive con-
Ace§tia au lncercat sa gaseasca un medicament stau,deci in dilatarea sau condensarea timpului
pe care sa-l poata folosi in obstetrica-ginecDlo- scurs obiectiv. Modificarea temporala nu este
gie, dar observand ca la testele de laborator s-a atilt cantitativa, cat dimensionaHi -"timpull§i
dovedit ineficient, au abandonat cercetarile. opreste zborul, iar natura secventiala a eveni-
Hofmann constata in 1943 proprietatile sale mentelor dispare; trecutul, prezentul §i viitorul
halucinogene. Hazardul a facut ca acesta sa se se lntrepatrund, pierzandu-§i grani1ele", co-
intoxice cu a cantitate mica de LSD, in urma menteaza Grof. Regresia temporaHi. constituie
caruia a constatat modificarile profunde ale o categorie particulara a modifidirilor de na-
funqionarii normale a mentalului sau: "calato- tura temporala.
ria" pe parcursul mai multor ore lntr-un univers
fantastic, calatorie presarata cu a gama larga de No1iunea de spa1iu, ea §i cea de timp,
em01ii, trairi deosebit de intense, 1.'1 tot acest cunoa§te 0 serie de defonnari: distan1ele sunt
timp, fiind inconjurat de forme mi§catoare, toate supra sau subestimate, volumul obiectelor nu
pe fundalul unor culori stralucitoare. mai este in corespondenta cu masa reala a
lmpresionat de cele experimentate, i'i relateaza acestora, intreg spatiul se poate condensa pe
lui Stall (psihiatru la c1inica din Zurich). verticaHi sau pe orizontala.
Acesta manifesta un vi1ditinteres §i decide sa
conduca 0 serie de studii §tiinlifice pe subiecti
normali §i pe pacien1i cu tulburari psihice.
342 Capitolul 12
Unii subiecti relateaza pierderea sensului 6) Modificarile psihomotrice. Comporta-
perspectivei, altii relateaza fluctuatii ale struc- mentul subiectilor capata aspecte curioase: rad
turii spatiului (rarefieri, sau condensari ale fara motiv, tendinte manifeste de agresivitate,
aerului). In raport cu existenta continuumului teatralism, nonexistenta cenzurii in satisface-
spatiu-timp, perceputa in mod obi§nuit de rea oricaror impulsuri.
oamenii normali, cei supu§i tehnicii de provo-
care experimentala cu LSD l§i creeaza propri- 7) Modificarile de con§tiint1l. Con§tiinta
ul spatiu, microcosmosuri individuale, paralele subiectului sUTera 0 modificare calitativa de
§i independente, §i experimenteaza con§tiinta
eternita!ii §i a infinitului (v. in acela§i context natura oniricil. Aceasta po ate transcende limi-
§i experimentele naturale relatate de Carlos tele obi§nuite ale ego-ului, reu§ind sa inglobe-
Castaneda cu privire la efectele complexe ale ze fenomene ce tin de incon§tientul profund,
peiotei*, utilizata de catre indienii Yaqui pe nonaccesibil in mod natural. "Putem vorbi de
calea cunoa§terii initiatice a "celeilate realitati". expansiunea con§tiintei" dupa Grof.
Intregul periplu experiential initiatic al cunos-
cutului antropo1og, acceptat ca ucenic de Juan 8) Sexualitatea este influentata in maniere
Matus - un "brujo" (vrajitor sau §aman din diferite, uneori este complet inhibata, astfel
Mexic) care 1:idevine maestru - este prezentat ineat subiectului i se pare ca nimic nu-i este
in celebrele sale carti, dintre care unele traduse mai strain ca propriul sex; alteori, sexualitatea
§i in limba romana: "Invataturile lui Don Juan. individului este atat de exacerbata 'incat acesta
a cale Yaqui de cunoa§tere" (Edit. Iri, 1995), pare a fi devorat de fantasme erotice (sunt
implicate elemente de tip sadic sau pervers).
"CealalUl realitate", "Povestiri despre putere" De cele mai multe ori, aceste fantasme, iau
§i "Calatorie la Ixtlan", (public ate in edit. Rao, aspectul unor veritabile orgii.
1995).
9) TrlHrile artistice. Experienta artei repre-
4) Modificarile comportamentului afectiv. zinta un aspect important al unei §edinte
Apar la abso1ut toti subiectii ce au urmat experimentale LSD. Perceptia unica a culo-
§edinte cu LSD. Euforia capata diferite rilor §i formelor, uneori sub impactul muzicii,
aspecte: exaltare insotita de rasete intempesti- favorizeaza experiente artistice deosebit de ori-
ve, 0 bucurie exuberanta, sentimente de pace ginale, sentimente §i trairi unice. Potentialul
interioara, un extaz orgiastic, stari hedonice, 0 creativ al naturii umane este stimulat, dinami-
multitudine de senzatii voluptoase. Dupa un zat, dupa doar 0 singura §edinta experimentala
anum it timp, subiectii incearca stari de panica, cu LSD. Aceasta constatare nu este ins a 0
angoasa, totul transformandu-se intr-o frica
profunda de moarte. Subiectii depresivi resimt regula absoluta.
o imensa tristete, urmata de agitatie insotita de
manifestari cum ar fi tendintele suicidare. De 10) Experientele religioase §i trairile mistice
asemenea, subiectii incearca sentimente puter- - reprezinta categoria cea mai interesanta §i
nice de inferioritate §i culpabilitete. cea mai stupefianta din seria manifestarilor
LSD. Incidenta lor este direct proportionala cu
5) Modifidlrile din sfera gandirii §i memo- numarul §edintelor la care a participat subiec-
riei. Acestea sunt greu de evidentiat cu ajutorul tul §i cu doza administrata. De asemenea este
testelor psihologice clasice. Asociatiile de idei direct proportionala cu circumstantele, cadrul
de natura onirica sunt carcteristice celor care §i tehnicile tratamentului psihedelic.
au urmat §edinte cu LSD. Subiectii au tdliri In timpul §edintelor experimentale, subiec-
intense de tip artistic sau incearca trairi tii traiesc experienta mortii, a rena§terii §i a
asemanatoare iluminarii de geniu a savantului uniunii cosmice; ei relateaza trairea incarnari-
sau inventatorului. lor anterioare.
* N. N. Ciuperca eu proprietati halueinogene
De la dezvoltarea personala la dezvoltarea transpersonalii 343
Cercetarile initiale s-au focalizat In jurul faza initiala a §edintei LSD, intensitatea lor
a§a zisei "psihoze experimenta1e". Descoperi- scazand In finalul acesteia. In comparatie cu
rea accidenta1a a acestei substanle (LSD), pre- perceptiile obi§nuite, sunt [oarte bogate In
cum §i primele studii au demonstrat faptul ca 0 contraste §i nuante intense. In anumite cazuri,
cantitate infima din ea poate produce modi- mozaicul deosebit de dinamic,viu colorat este
ficari profunde, spectaculoase ale func1ionarii asimilat unor imagini cuprinzand scene fantas-
individu1ui. S-au Incercat 0 serie de compara- tice §i exotice: jungle misterioase, insule tropi-
tii Intre simptomele schizofreniei §i mani- cale,paduri submarine §i impresionante recifu-
festarile subieqilor ce au urmat §edin1e cu ri de corali. Secventele evocate se petrec in
LSD, similitudinile constatate fiind semnifica- temple, In eatedrale gotice sau in eupolele
tiv mult mai numeroase decat diferenlele. moscheelor; subiectii descriu speetacole
Literatura consacrata cercetihi10r despre LSD caleidoscopice extraordinare, fintani magice,
sugereaza existenta unui model de reaqie stan-
dard, Descrierea clasica a acestui model se jocuri de apa §i foeuri de artificii feeriee. 0
axeaza pe trei faze: a) 0 faza de latenta ce zona fixata 111campul vizuall§i pierde relatii1e
dureaza Intre 30 §i 50 de minute; b) 0 faza spatiale logice eu mediul, devenind un micro-
Jlumitii autonoma sau vegetativa, acompaniata cosmos autol1om. Modificarile perceptive cele
de diferite manifestari fiziologice; c) "faza psi- mai interesante sunt fara 1ndoiahl, iluziile
11otica".
optice. Astfel, obiectele cele mai diferite l§i
Modificarile ce afecteaza regiunea optic a - pierd forma obi§nuita, aflandu-se 1ntr-o stare
intensificarea perceptiilor culorilor, imaginilor de instabilitate §i fluiditate. In cursu1 acestui
abstracte, iluziile §i pseudohalucinatiile sunt proces, acestea par a se transfor11la, par a capa-
considerate a fi caracteristicile de baza ale ta nuante de disproportionalitate. Corpul
subiectului, precum §i trupurile altor persoane,
§edintelor LSD. capata forme grote§ti: unele detalii anatomice
Cercetarile lui S. Grof au aratat ca exist a sunt miniaturizate §i altele sunt 11larite sau
alungite. Mediul inconjurator sufera mutatii
indivizi ce nu cunosc modificarile optice In eapatand aspectul unei pieturi cubiste. Ele-
mentul optic al experientelor estetice este
timpu1 §edin1elor. Pentru a11ii,§edin1a LSD nu deosebit de impresionant, intensitatea trairilor
este decat 0 succesiune de stari de rau extrem fiind maxima. De aceea unii subiecti asimi-
leaza experienta unei orgii vizuale, 1n care apar
de puternice, iar pentru unii, nu este decat un adesea suprafete inconsistente. Textura obiec-
episod veritabil de excitatie erotica deosebit de telor sau a zidurilor formeaza imaginea unor
intensa (persoane1e interogate afirma ca anima]e famastice, a unor fete grote§ti sau
aceasta substanta este mai putemica decat diferite scene exotice.
toate afrodisiacele). Unii indivizi au 1nsa
reaqii ce par a justifica ipoteza "psihozei expe- Capacitatea de a diferentia sunetele este de
rimentale", traversand perioade de angoasa ase11lenea afectata, aparand iluzii acustice.
terifianta, panid §i au 0 puternid tendinta de Astfel, stimuli monotoni, preeum un robinet
a interpreta experien1a In termeni ce amintesc care curge, un aparat electric care biizaie
de ideatia deliranta a unui paranoid. Infundat, devin pe nea§teptate melodii
deosebit de suave.
Un fapt constatat este acela, ca In unele
cazuri, §edinta ia fom1a unei autoexplonlri psi- Experientele psihodinamice. I§i au originea
hologice profunde. Subieqii regreseaza la In zonek profunde ale incon§tientului uman.
diferite stadii ale existentei lor, retraind eveni- Fenomenologia experientelor psihodinamice
mentele traumatizante din copilarie. In fine, In intiilnite 111cursu] §edintelor LSD este 111mare
aceleasi circumstante, unii subiecti traiesc masura COl1ectata Cll conceptele de baza ale
experiente mistice profunde, au sentimentul
111011i§i i al rena§terii, au senzatia de uniune psihanalizei clasice. Grof introduce un con-
cosmica sau cea de comunicare cu divinitatea. cept operational nou in intelegerea functiona-
rii §i devenirii personalitatii - sistemul Coex.
Experientele abstracte ~iexperientele estetice
Aceste fenomene se manifesta in special, In
344 Capitolul 12
Sistemul Coex este 0 constelatie specifidl cunoscutinca in devenirea, resursele §i trans-
de amintiri formate din experienta condensata fonnarile sale evolutive.
din diferitele perioade ale vietH individului. Cele
mai importante sisteme Coex sunt acelea care Practica respiratiei holotropice ~i explorarea
rezum~> §i condenseaza conflictele, confrun-
tarile cu situatiile ce au periclitat viata, sana- Sine-Iui
tatea sau integritatea psihica a subiectului.
Putem diferentia sisteme Coex negative (sis- Fascinat de universul atat de bagat §i
teme ce condenseaza experiente neplacute, imprevizibil al incon§tientului §i supracon§ti-
dezagrebile) de sistemele Co ex pozitive (sis- entului, adica de to ate fenomenele de cunoa§-
temc ce condenseaza experiente p1iicute din tere care se situeaza dincolo de limitcle con§ti-
viata individului). entului obi§nuit, Grof a incercat inca din 1976
sa puna la punct a metoda de explorare a Sine-
In timpul §edintei terapeutice, regresia psi- lui, adica a tot ceea ce se extinde dincolo de
hid'l sub doze infime de LSD, controlata de Ego, flind fie ignorat, fie latent, fie scapand
terapeut, poate activa informatii provenite din controlului acestuia. Astfel, impreuna cu
etape!e anterioare ale vietii §i chiar din stadiul Christina Grof a creat pmctica respiratiei
intrauterin, incluse in sistemul Coex care con- holotropice, ca a metoda de explorare a sine-
stituie un fei de "banca informationala a lui, ce illtegreaza elemente din cercetarile
incon§tientului" organizata 1n scheme-depozit moderne ale con§tiin~ei, antropologiei, psi-
polarizate de acelea§i tipuri de trairi §i expe- hologiei abisale, psihologiei transpersonale,
riente emotionale. Reactivarea §i patrunderea practicilor spirituale orientale §i misticismului.
in profunzimile sistemului Coex ii ofera Termenul holotropic vine din limbo. greaca -
subiectului experienta cOi1§tientizarii §i reinte- "holos = intreg, tot §i "trepein" = a inainta, a
grani unor train §i evenimente traumatizante merge catre) insemnand respiratie tatala,
sau beatifice legate de intreaga perioada a con- intreaga, completa
ceptiei, a dezvoltarii intrauterine §i travaliului
din timpul na§terii. Metoda se bazeaza pe potentialul spontan
de vindecare al psibicului care devine disponibil
Cu unii subiecti, Grof aobtinut §i rezultate I'n starile neobi~nuite (non-ordinare) ale con-
mult mai greu de explicat deocamdata, ca de ~tiintei, induse de respiratia accelerata, pe fond
pilda retrairea unor vieti anterioare, ceea ce de muzica provocativa (inductiva), intr-un
vine sa confirme pe baze experimentale teoria ambient special amenajat. Focalizarea energiei
§i desenul mandalei sunt de asemenea ele-
reincarnari10r succesive pe care 0 cunoa§tem mente importante in procesul holotropic.
din filosofia §i mistica orientala, dar in
favoarea careia argumenteaza §i alte experi- Tehnica respiratiei holotropice mediaza
mente de regresie temporala efectuate sub accesul catre diferite niveluri ale experientei
hipnoza (B.Weiss §.a.). Experientele transper- umane, incluzand amintiri]e rdevante din
sonale pe care subiectii lui Grofle relateaza au copilarie, secvente ale monii §i rena§terii
dat na§tere multor dispute, Taraa lipsi detracto- psihospirituale, 0 gama larga de experiente
rii §i contestatarii atat a manierei experi- transpersonale. Teoria §i practica acestei teh-
mentale, dit §i a implicatiilor etice, religioase §i nici sunt prezentate in lucrarea "Beyond the
filosofice ale acestora. Dincolo de prejudeca- Brain" a dr.-lui S.Grof.
tile unora, ori de entuziasmul suspect de nedis-
criminativ al altora, contributiile §tiintifice ale Autorii practicii respiratiei holotropice, au
Iui Grof §i ale §colii transpersonale pe care a folosit-o in sute de ateliere formative, in 11or-
creat-o produc §i in prezent uimire §i anxietate dul §i sudul S.U.A., dar §i in Europa, Australia
de cunoa§tere multor minti din lumea §tiinti- §i Asia. Ca raspuns 10. cererea foarte mare de
fica actuala, ale caror scheme rationalist- pregatire in acest domeniu, fonadatorii au
rigide, pozitiviste se cantoneaza in teorii creat GPT (Grof Transpersonal Training) - 0
neincapiHoare pentru adevar, in special eel organizatie cu scopuri formative, cu sediul la
care se refenlla psihicul uman atat de putin Mill Valey, California.
De la dezvoltarea personaia Is dez1toitarea transpemonala 345
Acest program faciliteaza mai cunlnd da- 3.3. Institutul de Psihologie Transpersomda
bandirea unoI' deprinderi de practica person- de la Palo Alto - preocupaIi §i prh.,cipalli repre-
ala, dar nu of eta participantilor 0 diploma care zentan1i
sa Ie garanteze ulterior conducerea terapiei de
acest tip, Institutul de Psihologie Transpersona1a de
~iProgramul teoretic experiential in "Ho- la Palo Alto, Califomia este rara indoiala, eel
1atropic Breathwork" este fundamentat pe mai prestigios laca§ a1 teorlei §i practicil trans-
cuno§tintele de psihologie transpersonala, ca
disciplina ce integreaza §tiin1a modema Cll personale,la ora acruala. El constituie "inima"
marile traditii spiritudle ale lumii. Cursurile
sunt axate pc explorarea filosafiilor spirituale cercetarilor §i formarii profesionale in acest
orientale, nona paradigma in §tiin!a, psiholo-
gie arhetipaHi, astrologie §.a. Un program domeniu, sustinand programe de doctorat §i
complet inc.lude 5 stadii, iar un training are
r10ua niveluri: un stagiu educational, adresat masterat, in domeniu1 psihologiei §i consilierii
unui numar larg de persoane interesate
(antropologi, arti§ti, oameni de §tiinta, stu- transpersonale.
denti, tuturor eeior interesati de introspeqie,
experiente eu respiratia holotropica §i psiholo- Este fondat in 1975 de catre prof.dr. Robert
gie transpersonaHi, STari alterate ale cOl1§tiinIci);
un stagiu formativ numai pentru praetieieni, Frager, aJaturi de care l§i desIa§oara activitatea
destinat eeior care 'lor lucra 'in domeniul
formativa, de cercetare §i teoreticii nume
transpersona1. Ace§ria din um1a au nevoie
pentru a obtine un certifieat de atestare 1n do- devenite deja foarte importante In lumea
meniu, de a fi lucrat sub indrumarea unui
§tiintifica: Charles Tart, Arthur Hastings,
practician acreditat in domeniu, care sa asigu-
re supervizarea §i feed-back-ul practic. William Braud, Rosemarie Anderson, Kath-
T raining-ul de baza consUl in 150 de ore de icen Wall, Jill Mellick, Paul Roy, Robert
experienta generalii in praetica respiratiei
holotropice sub indrumarea lui Grof, sau a for- Schmitt, Irene Lazarus, Michel Hutton, Ar-
matorilor sai §i include 7 module §i un seminar
de doua saptamani, eu atestat. Durata total a a lene Mazak, Hillevi Ruumet.
programului este de minimum 2 ani de la
momentul implidirii profunde in practica pro- Din perspectiva grupului de 1a Palo Alto -
gramu1ui.
ITP, psihologia transpersonaHi creaza 0 conex-
Am prezentat toate aceste detalii privind
practica fom1ativa in domeniul psihoterapiei iuneintre domeniul §tiintific al psihologiei §i
transpersonale, pentru a atrage atentia cititoru-
lui, avizat, §i mai ales neavizat, asupra specificu- spiritualitate, privind dincolo de individ §i
J.ui§i seriozitapi pe cere () Lmplica forman~a unui
psihoterapeut ill general, ~i a unuia co: orientare avand un punet de vedere muJt mai larg asupra
transpersonah'!:, in speciaL Aceasta, in speranta
ca yom reu~i sa temperam, cat de dit nerab- lui, 0 viziune 1101ista. Baz6.ndu-se initial pe
darea, entuziasmul §i atraqia b,lzate pe motivatii
tacile, pueriie sau stnline eticii psihoterapeutice contribuliile cele mai valoroase din psihana-
a multoI' veleitari sau aspiranti ai acestui dome-
niu, de diverse specia1ita!i, care din pacate, sunt liza, behaviorism §i psihologia umanista dome-
lipsi1i de pregi3.tirea de baza - psihologica, psiho- niul transpersonal a incercat sa Ie extinda §i sa
pawlogica §i psihoterapeutica, efectuata in cadru
academic (universitar §i postuniversitar). Ie depa§asca.
Experien\ele ~ll avut un
efect profund transformativ ~l:Jv.letHe celor care
ie-au trait, adudnd (J nona ill.telegere :a
iubirii,compashmii, pre cum §i 0 cunoa~tere de
dincolo de obi~nuit - s1.rpracunoa§terea. Ei au
devenit mai deplin cmJ.§tienti de limitele ~i dis-
torsiunile lor ill cUJ:1oa~tere ~i comportament,
puHind sa lucreze asupra acestora pentru 0 mai
deplina dezvoltare psiho10gica §i spirituala.
Obiective1e declarate ale transpersona1i§ti-
lor de la ITP sunt dialogul desehis §i explorarea
eu mintea treala, in scopuJ extinderii posibili-
tatilor de cunoa§tere ~i autotransfoTmare.
Psihologia transpersonala devine astfel 0 cale
de explorare ~i stimulare a poten!ialu1ui pentru
transform area sine-Iui §i a lum]i, a noilor idei §l
a creativitalii umanc, in slujba binelui indivi-
dual §i co1ectiv, a respectil.rii echilibrului eco-
logic §i a dezvoltarii spirituale.
346 Capitolul 12
"Ca unul dintre pionierii educaliei trans- - Dezvoltare psiho-spirituala §i consiliere
personale, ITP §i-a ca§tigat un respect pro fund transpersonala (Training experiential intensiv
pentru caliatea sa academica. El aduce 0 con- in tehnicile de consiliere transpersonalil);
tributie majora 1a schimbarile din con§tiinta
noastra care ne vor ghida 'in viitor", este de - Terapii psiho-corporale, axate pe explo-
parere W. Hartman, (pre§edintele Institutului rarea unei varieUiti de abordari alternative,
de ~tiinte Noetice). neconventionale in vindecare §i studii psiho-
neuroimunologice;
Alte scopuri sunt:
• sa 'invete cursantii sa 'incorporeze valorile - Perspective spirituale (examinarea abor-
transpersonale 1n fiecare aspect al vietii lor: darilor psihologice, mistice §i spirituale ale
• sa contribuie prin cursuri, stagii de mas- dezvoltarii §i cre§terii personale, inclusiv exer-
ter §i doctorat la formarea formatorilor 'in citii aplicative ale principiilor invatate);
domeniul psihologiei §i dezvoltarii transper-
sonale: - Arhetipuri, mituri §i simboluri (explorarea
temelor §i ideilor jungiene in mituri §i sim-
• sa contribuie 1a 1mbogalirea experientei boluri universale; dezvoltarea arrilitatilor de
cognitive §i sa lntampine nevoile lumii cu recunoa§tere a arhetipurilor care sunt operante
compasiune §i eficienta; in vieli1e proprii );
• sa incurajeze dezvoltarea personalil prin - Disciplina §i practicil transpersonala
invatare experientiala, autoobservatie §i intro- (folosirea practicilor de autoobservatie §i
spectie creativa. raportare in scop de disciplinil spirituala, pe
parcursul dobandirii bazelor teoretiee §i
• sa ofere at en tie §i sprijin individualizat, psihologice ale practicii);
precum §i un mediu in care sensul comunitar
sa fie in egala masura dezvoltat §i cultivat . - Familia ca vehicol spiritual (explorarea
aspectelor transpersonale ale vieW de familie,
Intreaga activit ate §tiinlifica a ITP se inte- ineluzand tehnicile hipnotice in luerul cu
meiaza pe convingerea ca cerecetarea riguroa- familia, puterea viselor familiei, starile alterate
sa, academica, trebuie insotita de 0 implicare in care intram cu familiile noastre §i puterea pe
personala profunda. Principalele domenii pe care acestea 0 exercita in viata personala a
care se axeaza programu1 educational §i forma- fiecarui individ, caile de dezvoltare sau de
tiv sunt: 1) domeniul intelectual (teoretic §i
cercetare): 2) domeniul expresiv creativ; 3) mentinere a sensului identitatii de sine in
domeniul emotional -clinic: 4) domeniul spir- cadrul familiei).
itual; 5) domeniul fizic -corporal; 6) domeniul
comunitar §i organizational. - Relatiile cu lumea (explorarea §i extin-
derea relatiilor cu mediul. Intelegerea intene-
Exercitiile experientiale completeaza pro- latiilor cu traditiile indigene §i explorarea
gramul teoretic al institutului, a carui tematica cailor de de extindere a identificarii cu alti
modulara include printre altele: oameni, animale, plante, arbori, natura §i
planeta.);
- Abordari transpersonale ale expresiei cre-
ative (axat pe contributia expresiei creative in - Psihologia meditatiei (metodele de medi-
procesele de vindecare §iin dezvoltarea psihos- tatie, focalizate pe aplicatiile fiziologice §i psi-
pirituala, inclusiv practicare de diverse moda- hoterapeutice ale meditatiei)
litati expresive cum ar fi mi§care, arte vizuale,
poezie, proza §i colaj); - Teorii occidentale §i orientale ale perso-
nalitatii;
- Abordarea in grup a cresterii personale §i
profesionale, invatarea utilizilrii principiilor - Psihologia starilor de con§tiintil;
transpersonale 'in cre§terea persona1a §i schim- - Psihologia sufismului, misticismului
barea atitudinilor (incluzand aici lucrul cu
visul, dezvoltarea intuitiei §i a percePtiei cre§tin, a §amanismului §i dimensiunile spiri-
extrasenzoriale - ESP ); tuale ale comportamentului uman;
- Psihologia corpului, vindecarea prin arta
§i corpul;
- Comunieare transpersonalil §i aplieatii
sociale ale psihologiei transpersonale, etc.
De la dez'Ioitarea personals la dezvoltarea transpersonaUI 347
Am trecut in revista preocuparile teoretico- Simbolul arhetipal este una din modalitatile
metodologice §i formative ale ITP, pentru a de favorizare a integrarii psihismului in Totul
oferi cititorului 0 imagine cat mai cuprinzatoare universal.
asupra acestora, spatiul prezentei lucrari neper-
mitandu-ne sa detaliem, pe cat s-ar fi cuvenit, Simbolul, ca orice alt act creator uman este
aspectele legate de tehnicile §i meta dele de dez- transcendent in raport cu lumea, intrucat el
voltare §i terapie transpersonala, de tehnicile de contine "ie§irea din lume" §i deci, ie§irea din
meditatie §i transformare, in special. cunoa§terea comuna §i din con§tiinta ordinara
Datorita sinergiei cosmice exista in om 0 rude-
- Un alt grup de cercetatori, derivat din ITP nie cu intregul cosmos. Simbolul arhetipal este
este constituit sub numele de "Centrul de cer- un argument in favoarea sustinerii transcen-
cetare William James", infiintat in 1994. derii §i cosmizarii, ca performante posibi1e ale
Proiectele acestui centru se refera la: - experi- spiritului omenesc. Transcon§tiinta umana as-
entele umene exceptionale, atat psihice, cat §i cunde in sine secretullumii §i dandu-i omului
::1istice; - transformarea psiho-spirituala; - acces la acesta, il inalta deasupra tuturor
cre§tere §i bunastare fizica §i psihica. Centrul lucrurilor lumii,) (op. cit. p. 352). "Transcon-
are in yedere cercetari aplicatiye ale psihologiei §tiinta nu este cu totul altceva decat con§tiinta,
cranspersonale in consiliere, terapie, ghidare nu este 0 negare sau 0 sfidare a con§tiintei, pre-
spirituala, relatii umane §i afaceri. cizeaza aceia§i autori, ci doar 0 amplificare
maxima a acesteia. Con§tiinta umana este uni-
Nu putem incheia acest capitol Tara a tara, iar incon§tientul, subcon§tientul, con§ti-
mentiona contributiile remarcabilei lucrari inta §i transcon§tiinta sunt doar diverse niveluri
romanesti "Psihologia simbolului arhetipal" ale potentialitatii psihice." (idem. p. 353).
(edit. I.N,I. Bucure§ti 1996) apartinand lui Ion Functionand ca 0 cooperare §i coevolutie a
Manzat §i M, P. Craiovan, care aduce in tuturor functiilor, de la toate niyelurile psihis-
atentie conceptul de transcon§tiinta (a patra mului uman §i apartinand omului ridicat la cel
stare de con§tiinta), prin care autorii exprima mai inalt nive1 de spiritualitate, transcon§tiinta
«depa§irea funqiilor cunoscute ale con§tiintei este sursa intregului potential creator al omului,
(stabilite de Henry Ey in 1963), cre§terea Tara cea care" 11inalta la 0 noua con§tiinta de sine, la
limite a potentialului psihic uman, "con§tiinta dobandirea capacitatii de autototalizare §i
de yarr'. autodepa§ire a sistemului OM in corelatie cu
intreaga existenta, este cutezanta suprema a
Transcon§tiinta (con§tiinla transcenderii) omului de a bate la portile absolutului. Prin
este, mai intai, trans-descendemta, intrucat transcon§tiinta, psihismul devine spirit." (ibi-
foreaza in subcon§tient de unde i§i trage seya §i dem, p. 353).
apoi, trans-ascendenta, pentru ca urca deasu-
pra nivelului con§tiintei de un de erupe ca 0
lava vulcanica" ...
Psihoterapia experienliala (0 paradigma a autorestructurarH !ji dezvoltarii personale) 349
BibHografie
1. Allan, J. - Serial drawing: A therapeutic approach with young children, Canadian Counsellor, 12,
]978, p. 223-228.
2. Allan, and Reynes, Robert L. - Humor in Psychoterapy: A View. Amelican Joumal of
Psychoterapy, Vol. XLI, No.2, ]987
3. Alto, CA. - Science and Behavior Books, 1983.
4. Appelbaum, S.A. - A psychoanalyst looks at Gestalt therapy. In C. Hatcher §i P. Himelstein
(Eds). The Handbook of Gestalt Therapy, New York: Iason Aronson, 1976.
5. Assagioli, R. - Transpersonal Development. The Dimension beyond Psychosynthesis, The
Aquarian Press, 199].
6. Beme, E. - Analyse transactionelle et psychotherapie Payot, 197]/1977
7. Berne, E. - Games people play, Penguin Books, 1964.
8. Berne, E. - "Intuition and ego states" (edit. Mc Comlick P.), San Francisco} T A Press} 1977.
9. Bettelheim, B. - Psychanalyse des contes de rees, Robert Laffont, Paris, 1976.
10. Bing, E. - The con;oint family drawing, Family Process, 9/p. 173/194, 1970.
] 1. Bloch, S.; Browning Sally and Grath, G. - Humor in group psychoterapy. British Journal
of Medical Psychology, No. 56, p. 89-97, 1983.
12. Boria, G. - Spontaneitate §i intatnire} trad. de Fermeta Jude, Timi§oara, Universitatea de
vest, ]996.
13. Erendy, !vI. - A role model of dramatherapy and its application with individuals and groups,
in The handbook of drama therapy, London and New York, Routledge, 1994.
14. Bubel', M. - "Eu §t Tu {(/Ed. Humanitas, ]992.
15. Burton E.R, - Self-Remembering, Prior Page, 1997.
]6. Cain, A. - Psihodrama-Balint; Metoda, teorie, aplica{ii, trad. de Ora§anu B., Bucure§ti, Editura
TREI, 1996.
17. Cain, 1. D. - A Person Centered Therapist's Perspective on Ruth, in Case Approach. to
Counseling and Psychotherapy, G. Corsey, ]991.
18. Capra, F. - Taofizica, Ed. Tehnica, Bucure§ti, 1995.
19 Cardine, M, Meyer R., Chambon, O. - "Psychotherapies. L 'approche integrative et eclec-
tique {(,Ed. Le Coudrier/Somattherapies, 1994.
20. Cassel,.JackL. - The Functionof Humor in the CounselingProcess.Rehabilitation CounselingBulletin,
No. 17, ]994.
21. Cassirer, E, - Eseu despre om, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1994.
22. Chermet, C. - Comprendre votre enfant parses dessins. PUF, 1986.
23. Chestner, A. - Dramatherapy and psychodrama: similarities and diferences) in The hand-
book of dramatherapy, London and New York, Routledge,1994.
24. Chodorkoff, 13,- Self-perception, perceptual defense and ad;ustrnent.J. Abnonn & Soc. Psychol,
]954 (49),508-512.
25. Chodorow, J. - "Dance Therapy and Depth Psychology «, England, J99 1.
350 Bibliografie
26. Cloninger S. C. - Theories of Personality, Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey,
1996.
27. Cohn, R. - Therapy in Groups: Psychoanalitic, Experiential and Gestalt, in Gestalt
Therapy Now: Theory, Tehniques, Applications, Penguin Books Ltd., Harmonsworth,
Midllesex, England, 1970.
28. Corey, G. - Case Approach to Gestalt Therapy in Case Approach to Counseling and
Psychoterapy (3-rd Ed.), Wadsworth Inc., Belmont, California, 1991.
29. Corey, G. - Theories and Practice in Counseling and Psychoanerapy, Ed. Brooks, Cole,
California, 1990.
30. Corey, G., Groups - Process and Practice, Brooks/Cole Publishing, Corey, L., Company,
Montery, California, 1988.
31. Corman, L. - Le test du dessin de famille. PUF, 1977.
32. Corsini R. J. - Current Psychotherapies, F.E. Peacock Publishers, Illinois, 1978.
33. Corsini, R., Wedding, D. - "Cun'ent psychotherapies ", Fourth Edition, F.E. Peacock Publishers,
Inc., llinois, 1989.
34. Costaneda, C. - "Cealalta realitate", Ed. RAG, 1995; "Calatorie la Ix tlan (~ Editura RAG,
1996; "Povestiri despre putere(~ Ed. RAG, 1995.; "Jnvataturile lui Don Juan - 0 cale de cunoa§tere
yaqui(~ Ed. Univ. Encicl., Buc. ]995.
35. Cousheld, V. - p'ractica asistentei sociale, Edit. Alternative, Bucure~ti, 1993.
36. Dafinoiu, L - "Sugestie ~i hipnoza", Edit. St. ~i Tehnica, 1996.
37. Diiniken, E. V. - Amintiri despre viitor, Edit. Politica, Bucure~ti, 1970.
38. Davis, M.; Eshelman Robbins E.; Mckay, N. - "The Relaxation and Stress Reduction
Workbook", New Harbinger Publications, Inc., 1988.
39. Dechimaru, T. - Jntrebari pentru un maestru Zen ", Ed. Teora, 1996.
40. Dimmer, S.A., Carroll, J.L., and Wyatt, G.K. - Uses of Humor in Psychoterapy.
American Journal of Psychiatry, No. 128:7, 1971.
41. Domash, L. - The Use of Wit and the Comic by a Borderline Psychotic Child in
Psychoterapy. American Journal of Psychoterapy, No. 29, 1975.
42. Dryden, rv. (Ed.) - "Individual Therapy in Britain (~Harper and Row, Publ., London, 1984.
43. Duhl, B.S. - From the inside out and other metaphors. New York, Brunner/.Mazel, 1974.
44. Duhl, F.J., Kantor, D., Duhl, B.S. - Learning, space and action in family therapy: A
primer of sculpture. In techniques of Family Psychotherapy, D.A. Block, ed. New York:
Grune and Stratton, 1973.
45. Dymond (Eds.) - Psychotherapy and Personality Change, Cap. XV University of Chicago
Press, 1954.
46. Dusay, Y. - "Egograms (~ New York, Harper and Row, 1977, 1980.
47. Feder E. & B. - "The Expresive Arts Therapies ", Prentice Hall, New York, 1986.
48. Eliade, M - "Techniques du yoga ", Gallimard, 1948.
49. Fagan, I., Shepherd, LL. (Ed.) - Gestalt Therapy Now, Palo Alto, CA.: Science and
Behavior Books, 1970 ~i Penguin Books, 1972.
50. Feder, B.; Ronald, R. (Eds) - Beyond the hot seat, New York: Brunner/Mazel, 1980.
Psihoterapia experiemliaia (0 paradigma a autorestructurarii 91 dezvoltarii personalel 351
51. Fiedler, F.E. - A comparative investigation of early therapeutic relationships created by
experts and non-experts of the psychoanalytic, non-directive and Adlerian Schools, 1949.
52. Foster, A.I. - Humor and Counseling: Close Encounters of Another Kind. Personnel Guidance
Journal, No. 57, 1978.
53. Frankl, v,E. - "Man -s Search for Meaning", Publ. by Pocket Books New York, 1963.
54. Freud, S. - Totem §i tabu, Ed. St. 1992.
55. Freud, S. - Introducere /n psihopatologia viefii cotidiene, EDP, 1991.
56. Fry, W.F., and Salameh, J¥.A. - Handbook of Humor and Psychoterapy. Sarasota, Professional
Resource Press, 1987
57 Gallagher, 1.1. - The problem of escaping Clients in non-directive counseling In W.U Snyder
(Ed.), Group report of a program of research in psychotherapy. Psychoterapy Reseach Group,
Pensylvania State University, 1953, p. 21-38.
58. Gedees, M., 1~1edway, Y. - The symbolic drawing offamily life space. Family process 16; p.
219228, 1977
59. Geenberg, L.S., Johnson, S.M. - Emotionally focused therapy for couples. New York,
Guilford, 1988.
60. Gilliland, E.; James, E.; Richard, K.; Bowman, J.T. - "Theories and Strategies in
Counseling and Psychotherapy ((,Prentice Hall, New Jersey, 1989.
61. Goldstein, J. -" The Experience of Insight". Schambala, Boston, London, 1987.
62. Goldstein, J.jlf.; McGee P.E. - Handbook of Humor Research. New York, Springer- Verlag,
cap. L 1983.
63. Goldstein, I., Baker, Rruce, L., Jamison Kay, R. - "Abnonnal psychologyu.
Experiences, origines and interventions, Little, Brown and Company, Boston, 1986.
64. Gola, M. - Dinamica personalita/ii, Bucure§ti, Editura Geneze, 1993.
65. Golu, P. - Psihologie sociala, Bucure§ti, Editura Didactica §i Pedagogica 1974.
66. Goodenough, F. - L'intelligence d'apres Ie dessin, P. UF., Paris, 1951,
61, Gordon, D. - Synetics The Developement of Creative Capacity Collier Books, London, 1969.
68. Gordon, D. - Therapeutic Metaphors. Cupertino, California,Meta Publications, 1978.
69. Greenberg, L.S. - Resolving splits: Use of the two-chair technique. Psychotherapy:
Theory, Research and Practice, 16, 1979, p. 316-324.
70. Grot, S. - Royaumes de l'lnconscient humain, Editions du Rocher, Monaco, 1983.
71. GUCllOll,R. - "Simboluri ale Stiin/ei sacre «, Ed. Humanitas, ]997
72. Gurdjieff - y,lntalniri cu oameni remarcabili, Ed. Ram., 1996.
73. Gurmall, A.S.; Kniskern, D.P. - Handbook of Familly Therapy, New York,
Brunner/Mazel, 198].
74. Haig, R.A. - Therapeutic Uses of Humor. American Journal of Psychoterapy, Vol. XL, No.4,
]986. .
75.Haigh, G. V.- Defensivebehaviorin client-centeredtherapy.1 Consult.Psycho1.l949(13), 181-189.
76. Harris, T. - I'm OK, you OK, Harper Row Pub!., 1969.
77 Heidegeer, M. - FUn/a !ji timp, Edit. Jurnalulliterar, Bucure!jti, 1994.
78. Henschel', J.E. - The Role of Humor and Folklore Themes in Psychoterapy. American
Journal of Psychiatry, No. 137: 12, 1980.
352 Bibliografie
79. Hobbs, N. - Group- Centred Psychoterapy, fn Client Centered Terapy: its Curent
Practice, Implications and Theory, London, Coustable and Company Limited, 1992.
R.-80. Hogan, The development of a mesure of client defensiveness in the counseling rela-
tionship. Theses doctorale, University of Chicago, 1948.
81. Holdevici, L - Psihoterapie, Edit. Ceres, Bucure§ti, 1993.
82. Holdevici, L - Autosugestie §i relaxare. Ed. Ceres, Bucure§ti, 1995.
83. Hol.devici, L - Elemente de psihoterapie, Bucure§ti, Editura ALL, 1996.
84. Holdevici, L, Vasilescu, P. - Psihoterapia, tratament fara medicament, Ed. Ceres,
Bucure:jti, 1993.
85. Iamandescu, B.!. - "Manual de psyhologie medicala", Ed. Infomedica, 1995.
86. Ionescu, G. - Tratat de Psihologie Medicala:ji Psihoterapie, Ed. Asklepios, 1995.
87. Ionescu, G. - Psihoterapia, Bucure:jti, Editura Stiinfiflca, 1990.
88. Jung, e. G. - Psihologie §i alchimie, Ed. Teora, 1996.
89. Jung, e.G. - Amintiri, vise, reflecfii, Ed. Humanitas, 1996.
90. Jung, e.G. - Personalitate §i transfer, Ed. Teora, 1996.
91. Jung, G.G. - Tipuri psihologice, Ed. Humanitas, 1997.
92. Kalff, D. - Le ;eu du sable. Methode de psychoterapie, Epi s.a. Editeurs, Paris, 1973.
93. Karlins, M.; Lewis, A.M. - "Biofeedback. Turning on the Power of your Mind", Abacus
Ed. 1975.
94. Kempler, J¥. - Experiential family therapy. The International Journal of Group Psychotherapy,
15; 5771, 1965.
95. Kantor, D., Lehr. J¥. - Inside the family. San Francisco: Jossey Boss, 1975.
96. Kempler, W. - Principles of Gestalt family therapy. OIso, Norway, Nordahls, 1973.
97. K~ler, e. - Semantics and non-directivecounseling.Committeeof Human Development, University
of Chicago, 1947.
98. Kepner, J. - Body process: A gestalt approach to working with the body in psychoterapy,
New- York, Gardner Press, 1987.
99. Kogan, J. - Gestalt therapy resources, (3rd ed.), Berkeley C.A.: Transformation Press, 1980.
100. Koch, e. - Le test de l'Arbre. Emanuel Vitte, Editeur Lyon, 1964.
101. Kubie, L.S. - The Destructive Potential of Humor in Psychoterapy. American Journal of Psyhiatry.
No. 127.-7, 1971.
102. Laban, R. - "The Language of Movement", Ed. Plays Inc., Boston, 1974.
103. Liiziirescu, M. - Introducere fn psihopatologia antropologica, Edit. Facla, Bucure:jti, 1989.
104. Leventon, E. - A Clinician -s Guide of Psychodrama, New York, Springer Publishing
Company, 1992.
105. Lewis, H.R., Streitfeld, H. S. - Growth Games, National General Company, New York, Bantam
Book, 1972.
106. Liiceanu, G. - Despre limita, Edit. Humanitas, Bucure:jti, 1994.
107. Lipkin - Clients' feelings and attitudes in relation to the outcome of client-centered thera-
py. Psychol Monogr., 1954 (68) no. 1, 1-30.
108. Lowen, A. - Bioenergetics, Coward Me, Cann & Georghegan Inc., New York, 1975.
Psihoterapia experienliala (0 paradigma a autorestructurarii ~i dezvoltarii personale) 353
109. Lowen, A. - Depression and the Body, Coward-Mc Cann, Inc., New York, 1972.
110. Lowen, A. - Love and Orgasm, New York, Macmillan, 1965.
]] 1. Lowen, A. - Plesure, New York, Coward-McCann, Inc., New York, 1970.
112. Lowen, A. - The Betrayal of the Body, New York, .Macmillan, 1967.
113. Lowell, A. - The Language of the Body, New York~ Macmillan, 1971.
114. Liischer, M. - Le test de coU/eurs de Max Liischer. Ed. Ambanel, Paris, 1973.
] 15. McKay AI., Davis j}f" Fanning, P. - "Messages The Communication Skills Book (~New Harbinger
. Pub!. Inc., 1990.
116. 1\.lalarewicy, J.A. - Quatorze ler;ons de therapie strategique ESF Editeur, Paris, 1992.
117. Manzat, /., eraiovan, ALP. - Psihologia simbolului arhetipal, Edit. IN!, 1996.
118. 1'rJanzat, L - Istoria universala a Psihologiei, Curs, Univ. TituMaiorescu, 1994.
179. Marcus, S. - Empatia §i personalitatea, Bucure~'ti; EdituraATOS, 1997.
120. ~Alarman, R. - Gestalt Therapy with groups, couples;'sexualy dysfunctional men and
dreams. New York, C. C. Thomas, 1989.
121.1\1.aslow, A. - Toward of Psychology of Being, B. Van Nostrand Company, 1962.
122. NJay; R. - Cosmic Consciousness Revisided. USA, Great Britain, Australia, 1993.
123. iv/ay, R. - Psychology and Human Dilema, by D. V.M. Company, Canada, 1968.
124. Meyer, R. - "Etudes Cliniques psychotherapiques et somatotherapiques(~ SIMEP, Paris, 1993.
125. Mendelsohn R.M. - "The Manifest Dre(JJ11and its use in Therapy(~ Jason Aronson Inc.,
London, 1990.
126. Miller, A. - The untouched Key, Tracing Child/wad and Destmctiveness, Publ. by ViragoPress
Limited, London, 1990.
127 lvIills,. c.J. and Crowley, J.R. - Therapeutic Metaphors for children and the Child Within.
Bruner/Mazel Publishers, NY.> 1986.
128. Minulescu, M. - Chestionarele, de personalitcitein evaluarea psihologica, Bucure§ti, Garell
Publishing House, 1996.
129. Miichell, F.H. - A test of cel1ain semantic hypotheses by application'to client-centered cousel-
ing ,caSeS:,Intensionality-extensionality of clieflts, in therapy. Theses doctorale, University of
Chigaco, 1951.
130. Mifrofan,1 . .,- Persolw;litatea if psihoterapta bolnavuluiinvalid prin torticolis (de etiologie
~l expresie psihogena) -Un model recuperator orientat gestaltist, in Revista de Expel1izii
Afedicalii §i Recuperare a Capacitatii de Munca, nr. 2, vot. f; 1995, p. 137.
131. Mitrofllll, 1. - Rezistente'!jicapacitafi compensatorii ale familiei §i reintegrarii socioprofe-
sionale a.invalidului psihic «, in R~v. Exp. Med., Rec. Cap. de Muncii, nr. 1/1995.
I --132. lUitrofan,
"De la dezvoltarea transperSonalii.la parapsihologie«, in Rev. Psihologia, nr.
special, novo 1995.
733. Mitrofun, I. - "Familia bolnavului psihic - patologie individu aIii sau interpersonala ?«,
Rev. de psihologie, nr. 3-4/1991.
354 Bibliografie
134. Mitrofan, I. (in colab.) - "Dimensiuni compensatorii ale potenfialului psihic restant §i
prognoza oscilaliilor capadtalii de munca in afecfiunile psihice, in Rev. Neurologie,
Psihiatrie, Neurochirurgie, nr. 3/1981.
135. Mitrofan, 1. - "Configurafii psihopatologice spedfice fn schizofrenii relevate prin testul
Luscher, Rev. de psihologie, nr. 3/1981.
136. Mitrofan, 1. - "Implicatii psiho-socio-economice ale Muzicii funclionale fn activitali
repetitive (~ Rev. Analele Univ., Bucure~ti, 1981.
137. Mitrofan, 1. - "Sup0l1 de tehnid experienfiale, in Program de psihoterapie experienliala
«Aid §i Acum'~ Bucurqti, 1996.
138: Mitrofan, 1. - "Schita unui model de invatare formativa a unor no/iuni literar-a/1istice,
in Rev, Pedagogie, nr. 1/1985.
139. Mitrofanj L - "Criterii de utilizare a tratamentului psihoterapeutic in scopul prevenirii §i
ameliorarii starii de invaliditate psihica. Proiect de ghid metodologic ((, in vol. Sinteze de
cercetare, Min. Mundi, INEMRCM, 1984, sub coordonarea prof. dr. N. Sirji/a.
140. "Mitrofan, L - ,).!odel recuperator experimental in schizofrenii (coord. colectiv) in vol.
"Sinteze cercetare, INE~!RCl1, 1988.
141. flrfitrofan, L - J,!Jtudiul tehnicilorde psihoterapie familiala in afecfiunile psihogene invalidante
§i cu potential invalidant (coord.), in vol. "Sinteze ale lucrarilor de Cercetare {~Min. Mundi,
INEMRCAf; 1984.
142. Mitrofan, 1. - "Reintegrarea comunifara a bolnavului psihic invalid. Jt,!odalitali §i posi-
bilitafi actuale, in vol. colectiv "Aspecte actuale privind evaluarea !ji recuperarea capacUa{ii
de munca a defidenfilor psihici((, Pife§ti, sept., 1995, p. 21-23.
143. Mitrofan, I. - "Bolnavul psihic fntre §omaj §i invaliditate (co lab.), fn vol. Aspecte actuale
privind evaluarea ~i recuperarea capacita/ii de munca a de(icien/ilor psihici, Pife§ti, 1995,
p. 105-110.
144. Mitrofan, I. - Desenul serial - ca abordare diagnostica §i terapeutica in vol. "Copilaria,
fundament al personalitafii« (coord. S. Dima), Edit. Inv. Pre§c., Bucure§ti, 1997.
145. Mitrofan, I. - "Psihoterapia gestaltista in afecfiunile psihogene cu potenjial invalidant((,
Rev. Exp. Med. §i Rec. Cap. de Munca, vol. 2, nr. 1/1996.
146. Mitrofan, I. - "Bolnavul psihic invalid §i psihologia sUua/iei de boala. Implica{ii fn recu-
perare ((, in vol. " Viitorul psihiatriei - adaptare, integrare, recuperare, sub red. P. Brfmzei,
Ia§i, 1980.
147. Mitrofan, I. ~ Psihosociodiagnoza §i psihoterapie familiala in evaluarea §i recuperarea bol-
navi/or invalizi prin psihogenii'(, in vol. "Psihiatriaazi, actualitati # perspective in asistenta
boli/or psihice, sub red. T. Pyroy}'nSkl~ Ia§i, 1985.
148. Mitrofan, I. (in colaborare) - "Model experimental polifocal privind recuperarea la un lot
de bolnavi schizofreni ((in volumul Psihiatria azi, actualitati §i perspective i'n asisten/a boWor
psihice ((,sub red. T. Pyrozynski, Ia§i, 1985.
149. Mitrofan, I. - "Stn/ctura §i rezultatele experimentarii unui model de psihoterapie cu scop
de reintegrare sociala in schizofrenii, in vol. "Psihologia in Romania, Acad. de St. soc. pol.,
Bucurc§ti, 1984.
150. Mitrofall, 1. - "Modele interacjionale fn evolufia cuplului conjugal-parental'~ fn vol.
Psihologia in Romcmia ((, 1984.
Psihoterapia experienliala (0 paradigma a autorestructurarii ~i dezvoltarii personale) 355
IS]. j\;fitrofan, 1. - "Stabilirea unoI' criterii de utilizare a diverselor tehnici de psihoterapie indi-
viduala ~i de grup In scopul reintegrarii saciale a deficientilor psihici". In vol. Sinteze ale
lucrarilor de cercetare, INEMRCM, ]982, 1983.
l -152. Mitrofan,
"Asistenta ~i terapia familiei(~ In lucrarea: "Dragostea ~i casatoria" (N
Mitrofan), Ed. St. encicl. 1984.
153. j}[itrofan, 1. - Comunicare senzitiva ~i analiza bioenergetica In terapia cuplurilor cu dis-
funCfii sexuale psihogene, in "Calitatea vietii familiale. Estimari. predielii ~i solulii ", Rev.
'JCalitatea viefii, an 6, nr. ]-2/1995, p. 71-80.
154. Mitrofan, L - Cuplul conjugal - armonie:ji dezarmonie. Ed. St. enciel. ]989.
] 55. Mitrafan, 1., Mitrofan, N. -.,Elemente de psihologia cuplului ({.Ed. $ansa, 1994 ~i
,.Elemente de psihologia cuplului - revizuita ~i adaugita 1996.
] 56. Mitrofan, 1., Ciupercii, C. - "Psihologia rela/iilor dintre sexe ". Ed. Alternative, 1997.
]57. Mitrofan, L. - "Dezvoltare transpersonata(~ Rev. Psihologia, nr. 5/1995.
158. !¥iitrofan, L. - "Supracon~tientul ~i crea/ia artistiea", Rev. Psihologia, nr. 6/1995.
159.1Horse, S.1.; Watson R.I. Jr. - Psychotherapies. A Comparative Casebook, Holt Rinehart
and Winston, New York,1977.
160. Necnlau, A. (coord.) - "Psihologie sociala, Ed. Polirom, Ia~i, 1996.
161. Nevo, O. - Usesof Hwnor in Career Counseling. Vocational Guidance Quarterly, No. 34, 1986.
162. Newton, G.R. and Dowd, I.E. - Effect of Client Sense of Humor and Paradoxical
Interventions on Test Anxiety. Journal of Counseling and Development, July/August, 1990.
] 63. Nichols, ftf.P., Schwartz, R. G. - Family Therapy. Concepts and Methods, Allyn and
Bacon, 1991.
164. Oaklander, V. - Windows to our children: Gestatltherapy to child and teenager. The
Gestalt Journal Press, Highland New York, 1988.
165. Oancea, C. - Psihoterapia infantila, In Psihiatria. Vol. I, sub redacfia V. Predescu,
Editura Medicata, Bucure~ti, 1989.
166. O'Connor, I., Seymour, I. - "Introducing Neuro-Linguistic Programming, Aquarian
Press, London, San Francisco, California, 1990.
169. Osho - " Vijmana Bhairava Tantra « - eartea secreta esenfiala a cait tan trice, comentata
de Osha, Ed. Rom., vol. 1 ~i 2, 1997.
168. Osho - "Meditafia Calea Perfecta". Ed. Herald, Bueure~ti, 1996.
]69. Patanjali - "Yoga Sutra ((- Documente spirituale, Edit. Societ. Infonnafia Bucure~ti, 1993.
170. Pantajali - ..Yoga Sutra. $tiinta sufletului(( (vol. 1,2,3), Ed. Rom., comentata de Osho, 1997.
171. Pamfil,Ed.; Ogodescu, D. - Psihologie ~i informafie, Edit. $tiinlifiea, Bueure~ti, 1973.
172. Pamfil, Ed.; Ogodescu, D. - Persoana ~i devenire, Edit. $tiinlifica, Bucure~ti, 1976.
173. Peris, F.S. - The Rules and Games of Gestalt Therapy, in Levitsky, A., Gestalt Therapy
Now: Theory, Tehniques, Applications, Penguin Books Ltd., Hannonsworth, Midllesex,
England, 1970.
"174. Peris] F.S.; Hefferline, R.F.; Goodman, P. - Gestalt Therapy, Excitement and Growth
in the Human Personality.
]75. Per/s, F.S. - Ego, Hunger and Agression, London: Allen A Unwin, Random House (Paper
back edition, New- York: Vintage (1947, 1969).
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Mitrofan, Iolanda - Psihoterapia Experientiala
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search