Interpreti si ansambluri folclorice din Bucovina

Localitatea : IZVOARELE SUCEVEI
Categoria: ANSAMBLU VOCAL- INSTRUMENTAL
Instructor: preot- prof. PETRU-VALENTIN ARDELEAN
Nr. membri: 15 ( 9 fetițe și 6 băieți)

Am stat de vorbă cu distinsul preot- Ardelean Petru- Valentin,
profesor de religie la Școala Gimnazială „Ioan Aflori” din Izvoarele
Sucevei, pentru a afla câteva lucruri despre grupul vocal-
instrumental pe care-l conduce.

Am avut norocul de-a admira acest ansamblu vocal-
instrumental, care ființează la această școală la diferite manifestări
culturale organizate pe cuprinsul județului nostru, mai ales de către
Uniunea Ucrainenilor din România ( președinte prof. Ilie Sauciuc,
inspector școlar și președinte al UUR al Organizației Suceava).

Ansamblul vocal-instrumenta poartă un nume foarte sugestiv
și interesant, totodată. La fiecare întâlnire am stat de vorbă și cu
părintele- profesor, pentru că de fiecare dată am rămas fascinat de
prestația acestui grup folcloric format din copii minunați, ca și de
foarte frumoasele lor costume, specifice huțulilor din etnia cărora
fac parte.

Am stat de vorbă la telefon cu părintele- profesor Ardeleanu
despre acest ansamblu, i-am spus c-aș fi onorat dacă ar accepta să-
mi dea câteva relații despre activitatea acestui grup vocal-
instrumental, pentru a-l include în cartea ce-o aveam în proiect. N-
am rămas deloc uimit când părintele a acceptat pe loc și-ntr-un
teren foarte scurt mi-a trimis următorul material, răspunzând la
toate întrebările pe care i le-am trimis:

„ La inițiativa mea și cu acordul distinsului și regretatului
profesor- director al Școlii din izvoarele Sucevei, Ioan Aflori, dar și cu

149

susținerea necondiționată a părinților copiilor, am înființat în anul
2006 Grupul Vocal-Instrumental -Izvorașul-.

După selecția făcută cu copiii care s-au prezentat, am oprit 10
copii cu care-am început repetițiile. Din generațiile următoare am
mai selecționat câțiva copii talentați și așa am ajuns la un număr de
15, chiar până la 20 de membri din clasele V-VIII. Cum este normal, la
finalul fiecărui an școlar îi pierdeam pe cei care absolveau școala și
se îndreptau spre liceele din județ și chiar din afara lui.

De-a lungul anilor de când am înființat grupul vocal- folcloric
s-au succedat membri din 3 generații de copii talentați și foarte
talentați. Din păcate, din diferite motive, am avut o întrerupere în
activitatea noastră artistică între anii 2009-2012.

Instrumentul la care cântă absolut toți copiii este mandolina.
Ei interpretează vocal și se acompaniază la mandolină.
Interpretează cântece tradiționale huțule și ucrainene din zona de
munte. Afirm cu mândrie c-am reușit cu ajutorul copiilor să scoatem
din lada de zestre a bunicilor ce aveau mai frumos, mai valoros și mai
important în folclorul muzical al ucrainenilor și huțulilor din
Bucovina.

În afară de ceea ce este specific etniei noastre, grupul nostru
interpretează și o gamă variată de cântece românești, foarte
îndrăgite, cântece religioase, colinde, patriotice și late genuri care se
pretează acestui gen de interpretare. Câteva din cântecele
interpretate se numesc: Huțulca, Cântă cucu-n Bucovina ,Șugubățul,
M-a bătut mama, Barbu Lăutaru, Ciobănaș cu 300 de oi.

Am vorbit despre instrumentele cu care se acompaniază
copiii, dar n-am spus că mandolinele au fost cumpărate cu banii
părinților, deoarece nimeni din autorități, patroni sau persoane
particulare nu ne-au întins o mână. Și, cum se spune, anii trec

150

instrumentele se uzează și iarăși copiii n-au bani să-și cumpere alte
mandoline.

Câteva cuvinte despre costumația copiilor. Ea nu este unitară,
deoarece nu s-au executat , la comandă, de către cineva. Fiecare
copil a venit cu costumul care i-a fost cusut de mama lui. Dar am
constata, în urma evoluției pe diferite scene, că juriile n-au
comunicat că membrii acestui grup vocal-instrumental au o
costumație foarte frumoasă. Specialiștii din diferite jurii au apreciat
că tocmai diversitatea costumelor dă farmec întregului grup.
Costumele sunt cele specifice etniei noastre și copiii sunt foarte
mândri cu ele.

Grupul vocal-instrumental din Izvoarele Sucevei este mândria
comunei noastre. El a reprezentat cu succes comuna, colțul acesta de
Rai, și zestrea ei folclorică pe nenumărate scene din țara noastră.

De-abia din anul 2012, deci după reînființarea lui, după o
pregătire intensă și temeinică, ne-am prezentat la toate etapele
finale ale Concursului „Comori de suflet românesc” din cadrul
Festivalului Internațional „Întâlniri bucovinene”, festival la care
participă formații artistice și interpreți individuali de la Câmpulung
Moldovenesc din toate țările vecine în care viețuiesc bucovineni. De
fiecare dată am fost distinși cu premiul I și al II-lea.

În cadrul manifestărilor și concursurilor organizate de către
Uniunea Ucrainenilor din România ( UUR). Astfel s-au organizat
festivaluri la Suceava, Rădăuți, Siret, Câmpulung Moldovenesc,
Bălcăuți, Negostina, Ulma, Șerbăuți, Călinești, Moldova Sulița.. De
fiecare dată., datorită prestației noastre, juriul ne-a acordat premiul
I, deseori chiar trofeul festivalului și, ce-i mai important, admirația
publicului.
În afara județului, am participat la Festivalul „Cămașa tradițională-
ia la ucraineni ” de la TARNA MARE, județul Satu Mare; Festivalul „

151

Sâmbra oilor” de la BISTRA, județul Maramureș, precum și la
preselecția pentru binecunoscutul concurs „Românii au talent”,
ținută la Iași în anul 2017.

Repetițiile grupului, așa cum este normal, le ținem la Școala
Gimnazială „Ion Aflori” din Izvoarele Sucevei, sub egida căreia ne
desfășurăm activitatea.

La toate manifestările organizate de școală, serbări,
concursuri, cercuri pedagogice, și de căminul cultural din localitate,
în cadrul cărora încântăm publicul prezent.

La ora actuală componența grupului nostru vocal-
instrumental este : Nicolae Ardelaen, Ana-Maria Macovei, Maria-
Denisa Zaieț, Andreea Velrcico, Ioana Macoveiciuc, Cozmina
Marocico, Ionela Macvoveiciuc, Diana Zinici, Cristina Ursache, Diana
Popiuc, Antonie Cega, Mario Popiuc, Antonie Serediuc, David Becica
și Petronela Schipor. De fapt, n-aș putea spune câți copii s-au
perindat prin acest grup folcloric de la înființarea sa și până acum.

N-avem soliști vocali care, cu acompaniamentul grupului să-și
prezinte cântecele. O avem doar pe eleva
Ana-Maria Velicico ,absolventă a școlii noastre și-acum elevă foarte
bună la Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului care, dacă
spectacolele sunt în perioada în care ea este acasă, vine cu plăcere și
se încadrează în programul nostru, îmbogățindu-l .Iar, dacă nu-i
liberă, câteodată se mai învoiește de la cursuri. Este foarte apreciată
de publicul din satul nostru, și nu numai. În repertoriul ei sunt
cântece în limba română și-n limba ucraineană ca :„Vă aduc o veste
bună”, „La Izvoarele Sucevei”„Busuioc de la streșinuță” ( toate de
joc) și „Cununiță pe Cer scrisă” ( doină) .

Deși am apelat la diferite instituții și persoane juridice să ne
sprijine material activitatea noastră și deplasarea în alte localități.
Din păcate apelurile noastre au rămas fără rezultat, și ce bine ne-ar

152

prinde. Spunem c-am rezolvat costumația cu ajutorul părinților, dar
se mai pune problema încălțămintei, care pot fi cizmulițe sau
opincuțe. După un anumit timp de utilizare se pune și problema
înlocuirii mandolinelor. Dar noi mai avem speranță, considerând că
aceștia vor ajunge la concluzia că este absolut necesar să fie ajutați
și-acești copii, care duc faima localității noastre mai departe, peste
hotarele comunei, în județ și-n alte județe, iar, poate, mai târziu, vom
pleca și peste hotarele țării.

Formația de mandoline pe scenă

153

Am mai dat un spectacol de excepție !

La „Festivalul Minorităților”-2019

154

Plecăm la un nou spectacol

Maria Velecico – artistă

155

156

10- „KOLOMEIKA”

Localitatea: SIRET
Categoria: ANSAMBLURI FOLCLORICE
Anul înființării:2002
Instructor: IANUȘ ZIRKA, profesor
Nr. de membri: 100

În anul 2002 a fost înființat Ansamblul „Kolomeika” din
orașul Siret, care a activat pe lângă pe lângă Casa de Cultură
Orășenească „Mihai Teliman”, dar acum își desfășoară activitate
sub egida Colegiului Tehnic „Lațcu Vodă”.

Membrii ansamblului sunt elevi ai Colegiului „Lațcu Vodă” și
studenți, dintre foștii elevi ai colegiului. Dacă nu au plecat prea
departe de orașul Siret, unii dintre foștii elevi ai colegiului tehnic,
activează încă în cadrul formațiilor artistice ale ansamblului în care
au activat mulți ani de zile. Acest lucru îi dă o anumită coeziune.
Aceștia au împletit în repertoriul ansamblului cântece și dansuri din
zonă, și nu numai considerate ca o adevărată zestre lăsată de
înaintași, au fost invitați și au evoluat pe platourile de filmare ale
unor televiziuni românești. Așa sunt T R-1, TVR-2, TVR Internațional,
Antena -1

Au costume foarte frumoase, impresionante chiar, o
diversitate de instrumente tradiționale. Fete și băieți, mari iubitori
de activități culturale, plini de abnegație și dăruire, dar și foarte
iubitori ai folclorului și tradițiile etniei din care fac parte.

Ansamblul beneficiază de talentul și dăruirea doamnei
profesoare Zirka Ianuș, care s-a remarcat până în prezent prin
profesionalism desăvârșit, bună cunoscătoare a folclorului etniei

157

ucrainene, pe care-l pune în practică în cadrul ansamblului pe care-l
păstorește.

Ansamblul cuprinde aproximativ 100 de artiști, care sunt
înscriși în formațiile: cor mixt pe patru voci, grup vocal,
instrumentiști, formați de jocuri populare. Repertoriul acestora este
foarte bogat și diversificat, dar eu voi merționa numai câteva piese
din repertoriul fiecăreia., pentru c-ar fi imposibil să scriu tot ce mi-a
dat doamna Zirca.

Am reținut aprecierile făcute de doi din membrii juriului
concursului la care a participat ansamblul în aprilie 2015: „Ați fost
foarte frumoși, și plini de culoare”(Mihaela Rădulescu) și „Tradiție,
costume frumoase, totul este foarte bine închegat” ( Bebe
Cotimanis). Este vorba de participarea membrilor ansamblului la
concursul național „Românii au talent”, de fapt un show adevărat de
televiziune. La acea manifestarea au participat 33 de membri ai
ansamblului, toți între 18-19 ani, Evoluția lor fantastică i-au
determinat pe cei patru membri ai juriului să le acorde patru de
„DA”, ceea ce echivala cu avansarea lor în faza superioară a
concursului.

S-a dovedit de-a lungul activității ansamblului, că doamna
Zika Ianuș este un profesionist desăvârșit, un conducător de
ansamblu pe aceeași măsură. Sunt sigur că menținerea evoluției
ansamblului la aceleași cote înalte se mai datorează și seriozității
membrilor ansamblului la desele repetiții care sunt organizate.

Am reținut faptul că Primăria Siret ( primar Adrian Popoiu ),
datorită performanțelor acestora, a dotat membrii ansamblului cu
un set de costume specifice etniei ucrainene. Deci și prin costumația
pe care o poartă, membrii ansamblului impresionează spectatorii din
sălile în care evoluează. Și evoluții au fost foarte multe. Aș putea

158

afirma că evoluează în așa de multe spectacole exact ca un ansamblu
profesionist, deși sunt majoritatea doar elevi de colegiu.

Astfel, ansamblul a cunoscut un mare succes în cadrul
Festivalului „Comori de suflet românesc”, când au evoluat în
orașele Rădăuți, Siret, Suceava, Câmpulung Moldovenesc. Iar în
cadrul Festivalului Minorităților au evoluat în Negostina, Siret,
Sighetul Marmației, Mizil, Cârlibaba, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”
din București, Casa de Cultură a Sindicatelor din Iași, Odorheiul
Secuiesc și Sibiu. Trasați-le pe hartă drumurile pe care au mers și-o
să vă dați seama că afirmația mea de mai sus are acoperire
completă.

Dar merituoșii membri ai acestui ansamblu au evoluat și la
festivaluri internaționale, cum au fost cele desfășurate în Basarabia,
Ucraina, Franța și Italia. Iată un alt traseu lung de tot.

Datorită evoluției lor pe diferite scene ale unor concursuri
sau festivaluri folclorice, fie în țară sau în străinătate, au fost invitați
și în platourile de filmare ale televiziunilor din România, cum au fost:
TVR-1, TVR-2, TVR Internațional, Prima TV, Antena-1, Favorit. Și,
dacă la festivaluri sau concursuri folclorice au evoluat pe scena unor
săli care primeau câteva sute de spectatori, iată că, apărând pe
micile ecrane, au fost văzuți de milioane de telespectatori.

Nu putem trece cu vederea preocuparea Uniunii Ucrainenilor
din România, Filiala Suceava ( președinte prof. Ilie Sauciuc) care
manifestă o preocupare constantă ca activitatea acestui ansamblu să
se desfășoare în condiții bune, dar și asigurând condiții pentru
aceasta, gândindu-mă la sprijinul material care li se acordă. Iar UUR
„pune umărul” întotdeauna și la deplasările pe care le fac membrii
acestui ansamblu, iar membrii acestuia răsplătesc efortul care s-a
făcut pentru ei prin spectacole de înaltă ținută. În plus, prin

159

deplasările făcute , atât în țară cât și în afara ei, tinerii își lărgesc
orizontul de cunoștințe.

După evoluția în cadrul unui spectacol

Moment dintr-un spectacol

160

Am reprezentat România

O parte din ansamblu într-un spectacol

161

Spectacol pe scena Casei de Cultură din Milișăuți

În așteptarea spectacolului

162

11- „KOZACIOK ”

Localitatea: BĂLCĂUȚI
Categoria. ANSAMBLU FOLCLORIC
Anul înființării: 2009
Instructor: ȘOIMAN ȘTEFAN-PETRU, profesor
Nr. de membri:

„ A răsunat Negostina de cântec și de joc
Zi splendidă de vară ! Soarele dogorește ucigător și nu
simțim nici măcar o adiere a zefirului. Natura pare încremenită ca-n
poezia lui Nicolae Labiș. De-abia atunci am înțeles de ce Filiala
Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România a hotărât ca Festivalul
Internațional al Cântecului și Dansului Ucrainean să se desfășoare
după amiază, începând cu orele 17. O fi începând târziu, dar și s-a
terminat în crucea nopții.
Negostina, o localitate componentă a comunei Bălcăuți,
situată în N-E județului Suceava, la o zvârlitură de băț de granița cu
Ucraina. O localitate destul de mică, viețuind aici aproximativ 1300
de suflete, majoritatea de etnie ucraineană. La fel, și ortodocșii sunt
majoritari.
O caracteristică a acestei localități este faptul că-n fiecare an
se organizează aici măcar un festival folcloric. De data aceasta au
venit ansambluri folclorice, grupuri vocale sau interpreți individuali
din mai multe zone ale țării și chiar de dincolo de fruntariile țării, mai
precis din ținuturile în care viețuiește populație de etnie ucraineană.
Astfel a venit Ansamblul „Ceremșena” din orașul Vașchivți din
regiunea Cernăuți, Ansamblul Amator de Dansuri „Ceremșina” din
Ucraina, Ansamblul „Vaselka” din Maramureș,Ansamblul
„Zadunavska Sici” din Tulcea, trio „Hrin” din Timiș (instrumental),

163

Ansamblul „Primăvara ” din Botoșani, corul „Glasul Ucrainei” din
Caraș Severin. Acestora li s-au adăugat cei din județul Suceava:
„Vocile Negostinei” din Negostina, „Izvorașul ” din Izvoarele Sucevei
și „Kolomeika” din Siret.

Emoționantă a fost reîntâlnirea mea cu distinsul preot-
profesor Petru-Valentin Ardelean, care conduce formația vocal-
instrumentală „Izvorașul” din Izvoarele Sucevei. Îi cunoșteam bogata
activitate și din relatările elogioase ale distinsului profesor- director
Ioan Aflori și Decebal-Alexandru Șeul, prieteni mai vechi și statornici
din Izvoarele Sucevei, dar și presă. Am fost convins, după cum au
interpretat copiii, vocal și instrumental, că merită elogiile care mi-au
fost aduse la cunoștință.

Am admirat o mare varietate de costume populare, dar toate
au o linie comună. Mă refer la culori și modele, puțin diferită fiind
doar croiala lor. Niciodată nu-mi voi putea explica măiestria acelor
mâini de femeie, care le-au cusut. Și, cum obișnuiesc ucraineni,
fetele purtau pe cap coronițe din flori multicolore. Tot ceva deosebit
era și vârsta participanților, de la câțiva anișori, adevărate gâgâlici,
până la cei cu părul nins. Dar, oricare ar fi fost vârsta lor, au
interpretat cântecele la cele mai înalte exigențe, iar dansatorii ți-au
mișcat picioarele într-un ritm amețitor. Iar bătăile în podele erau
adevărate tunete. Oare de unde asemenea putere? Păcat că n-au
fost anunțați și cei care i-au instruit. Meritau din plin să fie cunoscuți
de public. Dar ei și-au transmis măiestria interpreților. Și, unde mai
pui că fetele erau care din care mai frumoasă. Mă gândesc c-au făcut
o selecție severă pentru a le aduce pe scenă. Aș fi
vrut să mă fotografiez cu ele, dar am renunțat. M-am gândit că n-
are ce căuta un moșneag între atâtea frumuseți.

Privind jur-împrejur mi s-apărut că toată suflarea satului, cu
mic cu mare, a venit pe stadionul comunal pentru asista spectacol.

164

Mulți copii, tineri și maturi, dar și bătrâni în costume populare.
Câteva fetițe, care de-abia își mențineau echilibrul, purtau cu
mândrie costume populare, la care predomina culoarea roșie. Iar
domnul Vasile Ursachi, primarul comunei, mi s-a părut că veghea
vigilent ca toate să se desfășoare așa cum fuseseră planificate. Am
impresia că între el Vasile Pascar, președintele Organizației Rădăuți
a ucrainenilor și Boris, președintele organizației din Negostina este o
strânsă colaborare.

O mențiune specială pentru amenajarea scenei pe care s-a
desfășurat spectacolul. Nimic improvizat, o scenă la cele mai înalte
exigențe, profesioniste chiar. Sonorizarea a fost super. Scena era
imensă, pregătită pentru ansambluri mari, iar stația de amplificare
răspândea cântecele în tot satul. Cred că bătrânul, care nu s-a putut
deplasa la spectacol și stătea la marginea satului, auzea totul ce se
desfășura pe scenă, ca și cum ar fi fost acolo.

Și la acest eveniment cultural Postul TV „Cromtel” Rădăuți a
trimis o echipă de filmare. Domnul Mircea Știr , cameraman, a
înregistrat totul, iar Mihai Hrincescu va avea grijă să monteze filmul,
pe care telespectatorii din trei județe, Suceava, Botoșani și Neamț îl
vor vedea pe micile ecrane chiar a doua zi.

La întoarcere, tot drumul am discutat cu domnul Știr despre
frumosul spectacol la care am asistat, minunându-ne de forța
organizatorilor, care-au putut aduce formații și interpreți individuali
de pe o arie așa de mare. Dar ce nu face omul când munca îi este
dragă ?”

Text- prof. Gh.Dolinski Foto-Mircea-Gheorghe Știr ”
Articol publicat în : „Curierul ucrainean” ( în limba română),
„Crai nou”, „Săptămânalul de Rădăuți” și „Flacăra lui Păunescu.”

165

Dar să-l lăsăm pe domnul profesor Petru-Ștefan Șoiman,
coregraful ansamblului, să-și depene amintirile despre acest
ansamblu:

„Este firesc ca locul în care te-ai născut să-ți fie cel mai drag
de pe pământ…să vezi multe ținuturi frumoase, dar ținutul în care ai
copilărit să le întreacă pe toate…o lacrimă să-ți mângâie și un
zâmbet să-ți lumineze fața când rostești cuvântul -acasă-… pentru
noi acest loc poartă numele de BĂLCĂUȚI.

Am fost binecuvântați de Dumnezeu cu harul de a vorbi două
limbi: limba maternă, ucraineana, și limba țării ai cărei cetățeni
suntem- română. Am moștenit de la înaintașii noștri datini și
obiceiuri care, de-a lungul timpului, s-au îngemănat cu tradițiile
românești și astfel s-a născut un tezaur folcloric cu o notă aparte.

Această bogăție spirituală și culturală încearcă să o valorifice
și Ansamblul „Kozaciok” pe care l-am înființat în satul Bălcăuți și de
care mă ocup eu, ” mi-a spus domnul profesor Petru-Ștefan Șoiman,
atunci când l-am abordat, în urma unei înțelegeri prealabile, pentru
a discuta despre acest ansamblu folcloric. Și, cum nu știam ce-
nseamnă kozacioc, prima întrebare a fost: ce-n seamnă acest nume ?

În limba ucraineană cuvântul kozacioc înseamnă luptător
ucrainean. Am considerat că este un nume foarte bine ales, pentru că
toți membrii ansamblului depun eforturi însemnate ca să poată
menține obiceiurile frumoase pe care le-au moștenit de la strămoșii
lor.

Constatând cât de amabil este să răspundă întrebărilor mele,
l-am rugat să ne povestească tot ce consideră necesar să afle
cititorii noștri. Și n-a stat mult pe gânduri și-așa cum m-am așteptat,
domnul profesor „ și-a deșertat” tot sacul cu cunoștințe despre acest
ansamblu. Nu i-am prea pus întrebări pentru aflasem despre acest

166

ansamblu multe lucruri, acum doi ani când a fost cu ansamblul său la
Festivalul „Floare de salcâm ” de la Arbore.

Și-așa mi-a povestit: „Ansamblul a luat ființă în primăvara
anului 2009, mai precis la data de 5 martie 2009 .El a fost înființat la
dorința tinerilor din satul Bălcăuți. Noi, adică Petru Șoiman,
Lăcrimioara Grigorciuc și Jeanina Chalapco întinzându-le o mână de
ajutor. Și n-am regretat c-am ajutat la înființarea acestui ansamblu.
Ansamblul a fost înființat în cadrul comunității ucrainene din sat, ca
o dorință spontană de a da formă și fond spiritului ucrainean
prezent în sufletul comunității. Trebuie precizat faptul că în
comunitatea Bălcăuți tradițiile ucrainene se împletesc cu cele
românești, de-a lungul anilor născându-se aici un tezaur folcloric
aparte.

Această bogăție spirituală, moștenită de la strămoși este
valorificat de Ansamblul Folcloric „Kozaciok”, care are un repertoriu
bogat: jocuri mixte ucrainene, jocuri bărbătești ucrainene, cântece
tradiționale ucrainene și piese de teatru. În ideea de-a îmbina
cântecele ucrainene cu cele românești am înființat și grupul de
muzică folk „MIRSIN”. Repertoriul cuprinde cântece ucrainene și o
parte din melodiile consacrate ale folkului românesc.

După cum cunoașteți, coregraful ansamblului sunt eu, iar
doamna Lăcrimioara Grigorciuc îndeplinește funcția de purtător de
cuvânt a ansamblului, iar Jeanina Chalapco este responsabilă cu
relațiile publice.

Coregrafia, după cum am spus, este realizată de mine. Încerc
să nu mă abat de la originalitatea figurilor și a mișcărilor. Totodată,
mă străduiesc să păstrez autenticitatea și multiculturalismul zonei
din care provin.

Împreună cu cele două doamne menționate mai sus, am
purces imediat la recrutarea doritorilor care să activeze în acest

167

ansamblu. Am căutat copii și tineri cu admirație și pasiune pentru
cultura și civilizația ucraineană. Imediat s-a constituit ansamblul. El
cuprinde copii și tineri cu vârste între 7 și 19 ani. Am admirat chiar
de la primele repetiții dragostea acestora pentru jocurile noastre și
ambiția lor de a-și însuși figurile și mișcările. Dacă se consideră că
membrii ansamblului au ajuns la un nivel înalt de însușirea a ceea ce
li s-a cerut, nu este numai meritul coregrafului ansamblului, ci și al
tuturor membrilor acestuia.
Ansamblul nostru cuprinde la această dată 60 de copii și tineri între
8 și 20 de ani.

Știu c-ați admirat întotdeauna și costumele pe care le poartă
membrii ansamblului. Să știți c-au fost schițate și realizate de către
tinerii care se ocupă de buna organizare a ansamblului, fiind creații
proprii care
urmăresc păstrarea particularităților portului ucrainean. Nu putem
uita că o contribuție foarte mare a avut la UNIUNDA UCRAINENILOR
DIN ROMÂNIA, care a fost permanent alături de acest ansamblu.

Premii am obținut foarte multe deoarece noi am participat la
foarte multe concursuri și festivaluri folclorice, de peste tot
întorcându-ne cu premii.
Aș putea să enumăr concursuri și festivaluri, în țară și peste hotare,
din care amintesc câteva:

-Festivalul „Nunta Zamfirei” de la Bistrița;
-Finala concursului național „România dansează” București,
2014, la Postul TV Antena –1;
-Festivalul „Întâlniri bucovinene -Câmpulung
Moldovenesc;
-Semifinala Concursului de la-Postul ProTV, 2017;
-Finala concursului „NEXT STAR” România-2018;
-Festivalul „Întâlniri dunărene”-Tulcea;

168

-Festivalul Mondial al tinerilor dansatori ucraineni din
diaspora Ucraineană- Kiev-Ucraina;

-Festivalul mondial „DEI GIOVANNI”-Piacennzza-Italia;
-Festivalul „Muzici și tradiții în Cișmigiu”-București;
-Festivalul „ETNORAM”-București.
Să știți că acest ansamblu folcloric s-a transformat în
ASOCIAȚIA CULTURALĂ „KOZACIOK”.
-Domnule profesor, n-am înțeles de ce v-ați transformat în
asociație culturală?
„Ne-am transformat în Asociația Culturală „Kozaciok” care
are ca scop promovarea valorilor culturale și susținerea tinerilor
artiști aparținând minorității ucrainene din România. Așa ne pot
susține primăria din localitate și Uniunea Ucrainenilor din Români a
în condiții legale. Dintre obiectivele noastre menționăm:
- promovarea obiceiurilor, tradițiilor și culturii minorității
ucrainene din România, atât în țară, cât și în afara țării;
-organizarea de concerte, spectacole, expoziții și alte acțiuni
culturale în România ,în colaborare cu artiști români și străini;
-realizarea de proiecte comune cu alte asociații din România
și din străinătate;
-înființarea și dezvoltarea unui Centru Cultural pentru Tineret,
care să organizeze cursuri de muzică, dans, teatru și alte activități în
vederea cunoașterii și promovării patriotismului cultural ucrainean(
literatură, poezie, spiritualitate, artă, etc.)
Menționez că Asociația Culturală „Kozaciok„ este
reprezentată pe scena artistică de către „Ansamblul „Kozaciok”.

169

Unul din afișele pentru spectacol

Membrii ansamblului după un spectacol

170

După un spectacol

Ne-am fotografiat întregul ansamblu

171

Într-un moment de destindere

Pe scena concursului național „Românii au talent”

172

12- „ MOLDAVA” și „MICII RĂZEȘI”

Localitatea. FĂLTICENI
Categoria- ANSAMBLURI FOLCLORICE
Anul înființării: 2017
Instructor: LENUȚA RUSU, învățătoare
Nr. de membri: 110

Nu mi-am putut închipui că într-un termen atât de scurt
distinsa doamnă „va pune pe picioare” un ansamblu folcloric de o
așa anvergură. Prima dată i-am văzut un grup restrâns de copilași
evoluând la lansarea volumului „Sole omnia lucet”, scrisă de
distinsul universitar Alexandru Băișanu la Consiliul Popular Județean
Suceava. „Ne-am bucurat că am putut și noi contribui la lansarea
unei asemenea operă literară, care a îmbogățit tezaurul literaturii
române și a făcut cunoscute lumii numele și creația acelora care
contribuie la mărirea faimei creatorilor de artă din „dulcea
Bucovină” mi-a declarat cu mare mândrie și bucurie distinsa doamnă
LENUȚA RUSU care este sufletul acestor ansambluri folclorice
renumite ale copiilor din zona Fălticenilor.

Am rămas impresionat de evoluția acestor copilași și, curios
din fire cum sunt, am stat de vorbă cu doamna Rusu pentru a afla
unele amănunte. Am rămas perplex când mi-a spus că ansamblul din
care face parte acest grup este înființat din anul 2017. De-atunci am
urmărit evoluția acestor tineri artiști de la Clubul Copiilor și al
Elevilor din Fălticeni, unde doamna Lenuța Rusu își desfășoară
activitatea.

Am găsit prilejul pentru a sta de vorbă cu doamna pe-ndelete
și iată ce mi-a declarat pentru cititorii mei:

173

„Grupurile MOLDAVA și MICII RĂZEȘI de la Clubul Copiilor
din Fălticeni au fost înființate în anul 2017, anul în care eu m-am
transferat la această unitatea școlară. Numărul doritorilor de-a lucra
cu mine a fost foarte mare și din acest motiv am format două
grupuri. În plus, erau necesare două grupuri deoarece trebuia să
coordonez copii de la 6 până la 18 ani. Asta însemna repertorii total
diferite, atât ca teme, cât și ca motive. Unde mai pui și interpretarea.

Cântecele sunt alese cu grijă, textele acestora se găsesc în
culegerile de folclor. Acompaniamentul arhaic însumează doar cinci
instrumente, printre care amintesc fluierul și cobza, instrumente
tradiționale bucovinene.

Grupurile au participat la multe concursuri și festivaluri
județene, interjudețene, naționale și internaționale. Participarea la
aceste concursuri și festivaluri s-a soldat cu obținerea de trofee,
premii I,II și III, precum și mențiuni și premii speciale. Amintesc doar
câteva, deoarece numărul lor este foarte mare:

-premiul I, Grupul „Moldava” la Festivalul Concurs
„Sărbătoare sub brazi”, organizat de Inspectoratul Școlar Județean
Suceava;

- premiul I, Grupul „Moldava” la Festivalul Interjudețean de
Interpretare Vocală și Instrumentală „Cânt cu drag în Bucovina”,
ediția I-a, Gura Humorului;

-premiul I, Grupul „Moldava” la concursul „Români și
românitate în afara granițelor țării. Destin și dăruire”;

-locul al II-lea, Grupul „Micii Răzeși”, premiul oferit de
Ministerul Educației Naționale, la Concursul Național „ Recunoștință
Făuritorilor Marii Uniri”, în An Centenar;

-premiul I, elevul Ionel Parfon, Concursul județean „Trecutul
, prezentul și viitorul nostru”, Gura Humorului;

174

-premiul al II-lea, Grupul „Micii răzeși”, Festivalul- concurs
Județean de Etnografie și Folclor „Tezaur valah”, Suceava;

-premiul al II-leala la+Competiția națională „O activitatea de
succes din școala altfel”, organizat de Inspectoratul Școlar Suceava.

Am participat și la activități caritabile și de voluntariat:
-spectacolul caritabil organizat de Colegiul Tehnic „Mihai
Băcescu” Fălticeni cu proiectul filantropic „Dăruim din suflet”, în
lunile decembrie 2017, 2018 și 2019
-participare la spectacolul caritabil „Șansa de a trăi”,
organizat de Grădinița Specială din Fălticeni în decembrie 2017 și
2018;
-participare la evenimentul cultural-artistic „Împreună de
Crăciun”, spectacol caritabil, Buhuși, județul Bacău, decembrie 2017;
-participare la spectacolul caritabil „O șansă pentru
Alexandru”, organizat de Asociația „Euroșansa for life Fălticeni”,
noiembrie 2018;
-colaborare cu Asociația IHTIS Botoșani;
-organizarea activității caritabile „Deschide ușa, creștine !”
desfășurată la Căminul de Bătrâni „Sf.Andrei”, Fălticeni, decembrie
2017;
-organizarea activității „O jucărie, o bucurie”, 1 Iunie 2018;
- organizarea activității „E omenie a face o bucurie”, Sfintele
Paști, 2019.

Participare la activități culturale în parteneriat cu instituții
locale

-„Mica Unire la Fălticeni”, activitate organizată de
Școala Militară de Jandarmi „Petru Rareș ”, 25 ianuarie
2017;

175

-participare la vernisajul expoziției „Chipuri în timp”,
organizată de Asociația „Părinți pentru ora de religie”, Filiala
Suceava, la Muzeul „Ion Irimescu”, Fălticeni, 2017;

-participare la comemorare „Monica Lovinescu și
Lovineștii”, 21. Nov. 2017, invitație din partea galeriei
Oamenilor de Seamă din Fălticeni;

-participare la manifestarea organizată de Primăria
Fălticeni, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Marea unire;

-participare lunară la „Ziua Culturii
fălticenene”,organizată de Asociația „Fălticenii Cultural ” și
Comunitatea Evreilor din Fălticeni, la sinagoga Mare din
Fălticeni, 15 iunie 2019;

-participare lunară la concursul de recitare „Poetul
lunii”, organizat de Asociația „Fălticenii Cultural”;

Participare la lansarea volumului „Hora cuvintelor”,
autor prof. Bulboacă Constantin, 31 martie 2019 și la alte
activități.

Spectacol la „Zilele municipiului Fălticeni”

176

Diplomă de la Concursul „Recunoștință României Mari”

Spectacol la „Târgul mărului ” din Fălticeni

177

După un spectacol la Suceava

Spectacol caritabil la Fălticeni

178

13-

O parte din ansamblul nostru

Foarte obosiți, dar mulțumiți de spectacolul dat

179

180

„STRĂJĂNCUȚA”
Localitatea: STRAJA
Categoria: ANSAMBLU FOLCLORIC
Anul înființării: 1985
Instructor: TELEAGĂ ELISABETA, învățătoare
Nr. de membri:40

„STRAJA- o comună mare și frumoasă, așezată pe
malul stâng al râului Suceava, la poalele Obcinii Mari.

Numele comunei STRAJA este de origine slavă și înseamnă
păzitor, santinelă. Comuna a primit această denumire în anul 1750,
deși sunt dovezi că localitatea este mult mai veche, chiar de pe
timpul domnitorului moldovean Alexandru cel Bun.

Marele istoric Nicolae Iorga , care a pășit pe pământ
străjenesc, venind în vizită la prietenul său, Dimitrie Dan, scria :
„Straja este un mândru sat din preajma Putnei, de pe malurile
Sucevei limpezi și vioaie, care-și perindă nerăbdătoare undele reci ca
de gheață.” Straja este o comunitate puternică și pur românească.

În Straja locuiesc oameni harnici și pricepuți, și la lucru, dar și
la joc. Straja este cunoscută ca o puternică vatră folclorică, ca „ un
izvor de tradiție bucovineană.”

În Straja încă sunt meșteri populari care lucrează piese ale
costumului popular tradițional, respectiv: opinci, , colțuni ( ciorapi
din lână de oaie), catrințe țesute, simple și elegante, cămăși cu
diferite modele florale sau geometrice, bundițe din piele de miel, cu
prim negru, natural, sumane, cojoace, căciuli , trăistuțe.

Din dorința de a păstra și duce mai departe aceste tradiții:
port, cântec, joc, a luat ființă, cu mulți ani în urmă Ansamblul de
cântece și jocuri populare „STRĂJĂNCUȚA”.

Din ansamblu fac parte aproape 40 de persoane, cu vârste
cuprinse între 6 și 60 de ani. Întrebată de ce este o așa de plajă mare

181

în privința vârstei, doamna învățătoare Elisabeta (Savetuca) Teleagă

mi-a declarat : „Cuprinzând în ansamblu persoane de diferite vârste,

cum am făcut eu de la 6 la 60 de ani, se transmite mai bine, și foarte

exact, toată zestrea folclorică. Tinerii nu învață forțat ceea ce

trebuie, ci deprind cu încetul și temeinic ceea ce le transmit cei din

generațiile mai vechi. Chiar și-un meșteșug se transmite mult mai

temeinic dacă sunt la un loc persoane de vârste diferite. Cel puțin la

acest ansamblu am practicat această metodă și a dat foarte bune

roade”.

Demn de menționat este faptul că absolut toți membrii

ansamblului poartă costume populare și toate accesoriile lor sunt

confecționate în sat, fie de părinții lor, fie de meșterii populari din

comunitate.

„Repertoriul ansamblului este format din cântece de grup,

cântece ale soliștilor vocali, jocuri populare, instrumentiști ( fluier,

vioară). Toate au fost culese din satul STRAJA sub genericul „Așa-i

viața omului ”, fiindcă:

„De la naștere la moarte

Omul petrece de toate

Jocul și cu cântecul

Îi alină sufletul ”.( Din repertoriul ansamblului)

Cu acest ansamblu am colindat o bună parte din țară și chiar

peste hotare, fiind însoțiți și de taraful străjenilor, taraf recunoscut

ca fiind unul dintre cele mai bune din țară, deoarece a venit cu

„Locul I” de la cele mai multe concursuri la care a participat. Taraful

este condus de violonistul Doru-Vasile Cotos.

Putem menționa câteva din premiile obținute de ansamblul

nostru:

2017-2018 și 2019- Festivalul „Dobroge, mândră grădină”,

locul I în cei trei ani și Trofeul Festivalului.

182

2019 -Festivalul de la Gura Râului- Sibiu.

-Festivalul „Bujorul de munte”

TVR-3 -Festivalul de la Bistrița.

-„O vedetă populară”-TVR1-București.

-Cântec și poveste”-TVR Iași-2017.

-Spectacol folcloric, Cluj, 2018.

-„În grădina cu flori multe”, Cernăuți, 2016.

„Ziua limbii române”, Cernăuți, 2014,

-„Arcanul ” Festivalul de la Rădăuți, din 2013 până-n 2019.

În ultimii șase ani am obținut locul I la Festivalul „Comori de

suflet românesc”.

Am participat la realizarea a 3 CD-DVD-uri la Centrul Cultural

„Bucovina”:

-„Colinde din Bucovina”;

-„Cântece de nuntă”;

„Șezători în Bucovina”;

-„Claca de la Straja”.

Soliste: Georgeta Cîrciu, Elisabeta Chira, Voichița Chira și Ana-Maria

Cotos.

Tot în Straja s-a filmat emisiunea „Bună vreme, gospodari !”

a Postului „Favorit” TV ,a regretatei Emilia Bubuleac.

Ansamblul Folcloric ”STĂJĂNCUȚA” a dus faima Bucovinei și

a României în țări ca Polonia și Slovacia.

-Festivalul „ Întâlniri bucovinene”;

-Târgul de Turism de la Augsburg-Germania

-În Ucraina cu diferite prilejuri.

În fiecare an am participat la:

-„Crăciun în Bucovina”;

-„Paște în Bucovina”;

183

-Hora Bucovinei”, acestea fiind acțiuni ale Centrului Cultural
„Bucovina” și ale Consiliului Județean Suceava.

Oriunde ne-am prezentat, am cules laude, diplome, trofee și
multe aplauze, dar cel mai important este faptul că le-am
demonstrat gazdelor că suntem foarte buni și premiile ni se cuvin.

Sunt la cârma activității culturale din comuna Straja de
aproape jumătate de veac. Am făcut și fac totul numai și numai din
plăcere și din dragoste pentru străjeni și plaiurile străjenești. Am
reușit să sădesc în sufletele celor din generațiile, care au trecut prin
rândurile acestui ansamblu dragostea pentru frumos, pentru
tradițiile noastre strămoșești, pentru neamul nostru românesc,
pentru limba lui frumoasă Cred cu tărie că , tot ceea ce-am făcut și
fac ,ajunge la sufletul iubitorului de folclor de oriunde ar fi el.

Câtă dreptate avea savantul Vasile Pârvan ,care spunea că
:„Fără tradiții nu există cultură; nici omul simplu nici geniul nu pot
avea nimic fără tradiții.”

Deci noi, străjenii, avem tradiții și suntem bogați. Datoria
noastră este să ducem mai departe tradițiile noastre, fie în muncă, în
port, în cântec și joc, în viață.

Îmi place ceea ce am făcut, fac și voi face, cât îmi va da bunul
Dumnezeu putere, adică activitatea de conservare și păstrare a
„cărții noastre de identitate”- FOLCLORUL.”

NOTĂ- Să nu uit că numele ansamblului de „STRĂJĂNCUȚA”
vine de la cea mai tânără membră a ansamblului de la data înființării
lui. Frumos !

Mi-a plăcut foarte mult cum mi-a expus activitatea
ansamblului doamna Saveta Teleagă. A vorbit concret, n-a înflorit, ci
mi-a prezentat purul adevăr. De ce nu, poate ar fi putut spune mai
multe. Pentru că-i cunosc activitatea, am făcut această remarcă.

184

A mai trecut ceva timp și m-am reîntâlnit cu Savetuca, de la
care am reușit să „mai smulg” câteva cuvinte .M-a interesat mai mult
ceva despre portul popular din comuna Straja, dar și de meșteri
populari din comună. Iată ce mi-a destăinuit:

„Dacă vorbim de portul populat străjenesc, trebuie să
menționez ceva neapărat: este vorba de portul trăistuței. Degeaba
se fuludesc toate cântărețele cu trăistuța de la gât. Ea este pornită
de la Straja. Este o piesă indispensabilă costumului popular
străjenesc. Așa, să se știe de toată lumea !

Costumul popular străjenesc pentru femei este compus din
următoarele piese: cămașă, prijitoare( catrință), frânghie, cojoc sau
suman (iarna), bondă (vara), batic sau tulpan, colțuni ( ciorapi) din
lână de oaie, opinci și nelipsita și tradiționala trăistuță.

Costumul bărbătesc este compus din piesele: cămașă, ițari
(vara) și cioareci ( iarna), cojoc sau suman ( iarna), bondă ( vara),
cușmă ( iarna), pălărie ( vara), ciubote (iarna) și pantofi ( vara). A
trecut demult timpul de când opinca era la putere și în Straja.
Oamenii s-au mai modernizat.

Trebuie să menționez un lucru la care țin foarte mult. Este
vorba de faptul că absolut tot ce era necesar pentru îmbrăcăminte,
străjencele făceau în casă, fie pentru ele, fie pentru bărbați. Doar
încălțămintea se confecționa în afara gospodăriei, dar tot în satul
nostru. Pentru că, de-a lungul vremii noi am avut în sat fel de fel de
meșteri, și la această dată avem destui, deși unii dintre ei au trecut în
viața de dincolo.

Da, aveți dreptate. În cartea mea am scris foarte multe lucruri
despre Straja. Mă mândresc cu faptul c-au scris foarte frumos
despre așezarea noastră și despre oamenii, obiceiurile și tradițiile ei
personalități ca: maestrul Grigore Leșe, realizatorul și moderatorul
de la TVR Iași Horia Gumeni, prof. univ. dr.ing. Ioan Vacariu-Opriș,

185

Emilia Bubuleac, realizatoare TV, maestrul Călin Brăteanu, director
al Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
din Suceava.

NOTĂ: și-a venit cea de-a 27-a zi a lui Gustar când, peste
străjeni, peste toți bucovinenii, dar și peste toți cei care au cunoscut-
o, că doamna Savetuca nu mai este. În fața acestei pandemii n-a mai
rezistat și , cu cea mai mare părere de rău , deși cu o mare dragoste
de viață, s-a urcat la Domnul.

Nu vă mai spun ce tristețe a fost la înmormântarea ei,
precum și la comemorarea celor 40 de zile de la urcarea sa la Cer. Vă
spun doar că la pomenire a venit un grup de foste colege de școală
pedagogică tocmai de la Botoșani, Elena Bucur, Eugenia Mustață și
Elena Grunzu iar doamna învățătoare Bucur a rostit o emoționantă
alocuțiune. Iar maestrul Emil Ianuș, bun prieten al răposatei, i-a
închinat un poem. Cum nu-l pot prezenta trunchiat, pentru că n-ar
avea înțeles și ce este Mi important, n-ar merita acest lucru memoria
Savetucii. Îl reproduc în totalitate:

„Cunoscând filozofia
Raiului ce ne e dat,
Astăzi știm că veșnicia
S-a născut aici, la sat.

Și cătând al vieții rost
Pentru a-i culege sporul,
Știm că-ntâi și-ntâi au fost
Preotul și-nvățătorul.
Unul dintre-acești eroi ,
Care-a dat satului vraja,
S-a născut aici, la voi ,
Savetuca de la Straja.
Ea a dat satului viață

186

Precum ploaia pe câmpii,
Crescând flori, crescând verdeață
Cărora le-a zis COPII…
Iar ei astăzi triști o-ntreabă;
-De ce, Doamnă Savetucă,
Pentru ce cu-atâta grabă
Ți-a venit dorul de ducă ?!?
Și-a răspuns Saveta noastră:
-Nu dați lacrimilor grai,
Ci priviți zarea albastră
Peste-al Bucovinei plai.
Și vedeți ca prin fereastră
Cum eu, în străjenescul strai,
Ca o pasăre măiastră,
Azi de STRAJĂ stau în Rai.
Iar poemul poartă un titlu superb: „Savetuca de la Straja,
Zbor de pasăre măiastră.”

187

Spectacol pe scena căminului cultural din Straja

După spectacol cu străjăncuțele Doamnei

188

La festivalul „Regina Sânzienelor”, 2019

La Festivalul „Întâlniri bucovinene”

189

Saveta la Festivalul „Regina Sânzienelor”, 2019

190

14- „TRANDAFIR DE BUCOVINA”

Localitatea: MILIȘĂUȚI
Categoria: ANSAMBLU FOLCLORIC
Anul înființării: 2004
Instructor: PESLAR BRÂNDUȘA, directorul casei de

cultură
Nr. de membri: 70

Acest ansamblu folcloric a fost înființat în anul 2004. De
înființarea lui sunt „vinovate” doamnele Brândușa Peslar și Maria-
Felicia Cîrmaci, ultima fiind profesoară de istorie și geografie.
Interesantă este mărturia doamnei Brândușa Peslar : „ Totdeauna
am avut în suflet și în gând ceva care mă măcina și mă scotea din
rutina zilnică, punându-mă în situația de a mă simți datoare față de
toți din Milișăuți, că eu pot să fac ceva pentru a păstra tradițiile,
obiceiurile și de a scormoni prin lăzile cu zestre și amintiri ale
bunicilor, părinților, înaintașilor noștri. ”

Era într-o zi de mare sărbătoare pentru toți românii, în
general, și pentru bucovineni, în special, -2 iulie 2004, 500 de ani de
la moartea lui Ștefan cel Mare- soarele Moldovei. Văzând atâta lume
adunată, de la tineri până la cei mai în vârstă, îmbrăcați în portul
nostru popular, dornici de-a se alătura pelerinilor veniți la această
manifestare de suflet, am simțit acel fior că aici eu trebuie să fac
ceva împreună cu tinerii din Milișăuți și cu cei mai în vârstă, ceva
care să dăinuie peste ani și să rămână scris despre Milișăuți. Curajul
l-am prins de la Ionuț, băiatul meu, care a fost singurul din sat care a
luat steagul tricolor și a intrat în rândul pelerinilor în drumul spre
mănăstirea Putna, unde își doarme somnul de veci marele nostru
domnitor , Ștefan cel Mare.”

191

Am înțeles că apoi doamna Peslar a discutat cu doamna
Felicia pentru a pune la care ce doreau să facă și s-au înțeles. Cum
au considerat că așa un proiect nu se poate pune în practică fără
sprijinul autorităților locale, au cerut sprijinul primarului comunei,
Mircea Laurus. Ba, mai mult, le-a pus la dispoziție o mașină și cu
Vasile Laurus, șofer, au plecat la Suceava pentru a căuta un tânăr
care să le instruiască echipa de jocuri populare. Bineînțeles că s-au
dus întâi la Ansamblul Profesionist „Ciprian Porumbescu”, de unde
le-a fost recomandat tânărul instructor Valentin Vlăgea. Citindu-l
că, deși este începător are visuri mari, au bătut palma și-au stabilit
programul. Acesta a fost de acord să vină în prima duminică din
august la Milișăuți. Atunci cele două doamne au convocat câteva
perechi de tineri căsătoriți, pe care-i știau că sunt dansatori, I-au
observat cum joacă pe la nunți. Printre ei erau Nelu Ruban și soția,
Vasile Pâslariu și soția, Liliana Huțuleac, Mircea Laurus, profesoara
Felicia Cîrmaci, profesorul Gheorghe Cîrmaci, Vasile Pascariu, Ioan
Hreniuc și soția, Mihai Moscal și soția, Vasile Cîrmaci, Ioan Moscal și
soția. A fost foarte greu de ținut repetiții cu acest grup pentru că
fiecare pleca la muncă și nu se putea aduna toată lumea la o
anumită oră și zi. După ceva de stat în cumpănă, s-a apelat la elevii
de la școală. Și-au zis că aceștia au mai făcut jocuri populare. După ce
s-au sfătuit, i-au luat pe cei care erau în clasa a VI-a. Au considerat
că-i vor avea doi ani în formație, până absolveau clasa a VIII-a. În
plus, ei făcuseră jocuri populare până în clasa a IV-a cu doamna
învățătoare Daria Semeniuc, deci aveau ceva experiență. Și nu s-au
înșelat.

Și pentru coregraful Valentin Vlăgea a fost foarte greu la
început. Dar a găsit la Milișăuți copii talentați și, ce este mai
important, doritori să joace. Au început cu jocuri populare mai
ușoare: horă, sârbă, țărăneasca. Așa că-n scurt timp, pe 9

192

septembrie , la „Festivalul verzei”, a fost pe scenă formația de jocuri
populare cu numele de „Trandafir de Bucovina”, nume pe care l-au
adoptat de prima dată și n-a mai fost schimbat. Întrucât am fost
prezent la acel festival, pot confirma că spectatorii i-au primit cu
multă bucurie și i-au răsplătit cu ropote de aplauze.

O problemă era aducerea instructorului de la Suceava și plata
lui pentru munca prestată. Trebuia plătit pentru fiecare copil. S-a
primit ajutor de la domnul primar, Mircea Laurus. Alături de el au
venit și alți oameni cu sufletul alături de dansatori: Levițchi, Mitică
Bodnariuc, Alexa Voiașciuc. La fiecare serbare erau pomeniți în fața
întregii săli. Răsplata pentru ei au fost mulțumirile date de
conducători și aplauzele primite de la spectatori.

Interesant că numele ansamblului de „Trandafir de
Bucovina” a fost pus de eleva Delia Doboș. Alături de ea, în formația
de jocuri populare au fost de la bun început: Mihaela Vițega, Ani
Poleac, Ionela Hânțar, Cristina Bodnariuc, Cristina Poleac, Ani
Danileț, Andreea Hreniuc, Gabriela Antonescu, Cristi Pascariu, Vasile
Slusar, Lucian Laurus, Darius Păsăilă, Adrian Pascariu, Marius
Calenciuc, Florin Pascariu, Pascariu, Adrian Hrenciuc, Nicolae Laurus,
Adi Danileț, Andreea Sauciuc, Mihaela Hreniuc, Daniela Vițega, Diana
Hrab, Cristina Sauciuc, Amalia Hreniuc, Mădălina Danileț, Răzvan
Voiașciuc, Ciprian Pascaru, Ionuț Maruțeac, Daniela Prichici.

Instructorii, profesorii și copiii nu-l vor uita niciodată pe
Cătălin Hreniuc, colegul lor de echipă și prieten, care-n perioada
aceea a decedat într-un groaznic accident de circulație, care era un
bun dansator.

Și-așa a început activitatea Ansamblului Artistic „Trandafir de
Bucovina” din Milișăuți, nume care a fost prezent pe ecranele unor
posturi de televiziune, cum au fost : TVR, Favorit și Cromtel, precum
și pe mai multe scene din țară.

193

Așa au fost și la „Cerbul de aur” al copiilor, unde au luat locul I. Au
prezentat un obicei de nuntă din Bucovina.

Urmare a acestui succes, drept răsplată, primăria a acordat
copiilor un premiu sub forma unei tabere în Grecia. Acolo au plecat
elevi din clasele V-VIII împreună cu instructorul Valentin Vlăgea și
doamna Elena Păsăilă.

„Din păcate, activitate ansamblului s-a întrerupt pentru câțiva
ani. Eu nu m-am mai ocupat de ansamblu, dar am continuat să-mi
desfășor activitatea în cadrul Organizației Locale a UUR, fiind
președintă a ei și vicepreședinte al organizației județene. În această
perioadă am înființat aripa ucraineană a ansamblului sub denumirea
de „ Bukovenska Ruja”.

Am discutat cu mai multe doamne din Milișăuți și-am format
un grup vocal format din : Vituria Cosovan, Maria Cozmeniuc, Valeria
Maruțeac, Lucica Hânțar, Domnica Levițchi, Viorica Păsăilă, Angela
,Mihaela Țical, Artemiza Prichici, Ana Voiașciuc, Alina Levițchi, Lucia
Laurus, solista Daniela Prichici, Iuliana Sauciuc, Andreea Maruțiac,
Diana Voiașciuc, Cezara Cozmeniuc, Bianca Hreniuc. La unele
spectacole ni se alăturau și bărbați: Ioan Prisăcariu, Vasile Laurus,
Gheorghe Peslari, Petru Peslar

În anul 2016 am avut onoarea de-a colabora cu domnul Petru
Șoiman, vestitul instructor de jocuri populare ucrainene, din
Bălcăuți, de la Ansamblul Folcloric „Kozaciok”. Cu acest prilej am
format prima grupă de jocuri ucrainene formată din : Andreea
Maruțeac, Cezara Cozmeniuc, Daniela Prichici, Alexandra Ruben,
Camelia Ruben, Sabrina Moscal, Andreea Șorea, Denisa Poleac,
Gabriela Păsăilă, Bianca Hreniuc, Diana Voiașciuc, Alexandru
Prisăcaru, Gabriel Păsăilă, Daniel Voiașciuc, Ionuț Sauciuc, Răzvan
Hreniuc, Daniela Hrab. Ultimul , deși elev în Islanda, iubea atât de
mult jocurile populare încât vacanțele școlare și le petrecea la

194

Milișăuți pentru a participa la repetițiile și spectacolele date de
formația de jocuri populare.

Repetițiile se desfășurau cu mult elan din partea
componenților și a instructorului lor, însă de multe ori se desfășurau
greu pentru că nu aveam întotdeauna spațiu suficient pentru
desfășurarea lor. Dar întotdeauna am găsit soluții salvatoare.

Invitațiile pentru a participa la spectacole sau festivaluri au
început „să curgă”. Nu puteam refuza nicio invitație, pentru că nici
noi nu ne-am fi bucurat dacă nu răspundeau la invitațiile pe care le-
m fi făcut noi când organizam o asemenea activitate. De fapt, nici nu
era civilizat să nu răspunzi o asemenea activitate. După fiecare
participare gazdele ne așezau la masă, răsplătindu-ne astfel pentru
faptul că ne-am prezentat la invitația lor.

La grupul vocal am învățat cântece în limba ucraineană, cum
au fost : „Rosprihaite hloptii conii”, „Ti j menea”, „Zelenea ”, „V
comori muca j”,„Kalinka”, Țvite teren” și multe altele.

În septembrie 2016 am organizat prima ediție a Festivalului
„Sărbătorirea gospodinei ucrainene”-Taina murăturilor. Am avut
oaspeți din diferite localități, activitatea fiind finanțată de
Organizația Județeană Suceava a Uniunii Ucrainenilor din România,
în frunte cu președintele acesteia, profesorul-inspector Ilie Sauciuc.
Ca în ultimii ani, și de data aceasta a fost prezentă o echipă a TVR,
secțiunea „Minorități”, condusă de doamna Nicoleta Dumitrache
care, la fel ca și TV „Cromtel” Rădăuți, a imortalizat pe peliculă
întregul nostru festival , cum or face și reporterii, care vor scrie în
„Flacăra lui Păunescu”, „Crai nou”, „Curierul ucrainean” și
„Săptămânalul de Rădăuți”. Mai ales că emisiunea de la TVR este
transmisă și în străinătate.

Din anul 2016, de când am fost numită director al Casei de
Cultură din Milișăuți, am inițiat un nou ansamblu, cu vorbitori și de

195

limbă ucraineană. Au venit copii din Milișăuți și Bădeuți, dar și din
satele învecinate. Ca instructori am avut două tinere foarte
talentate. Este vorba de domnișoarele Mihaela Hreniuc și Simona
Sauciuc, care au fost componente ale primului ansamblu folcloric de
la Milișăuți. Ele au format o gupă de copii de la clasele I-IV (Simona
Sauciuc) și una la clasele V-VIII ( Mihaela Hreniuc), După puțin timp a
rămas domnișoara Mihaela Hreniuc să se ocupe de ambele grupe,
lucru ce-l face și-n ziua de azi.

Cu suita de jocuri populare din zona noastră am participat la
faza zonală a concursului „Comori de suflet românesc”, unde-am
fost notați cu 9. Am aflat că membrilor juriului nu le-a plăcut c-am
realizat programul cu copii. Ar fi trebuit să-l facem cu adulți. Dar eu
sunt convinsă că promovarea tradițiilor se poate face foarte bine cu
copii, care trebuie să învețe de la adulți.

Dacă am văzut că activitatea noastră are valoare, m-am
adresat primarului și consiliului local pentru a ne aproba
achiziționarea de cizmulițe și pantofi pentru toți membrii
ansamblului. Cererea ne-a fost aprobată și-am procurat 20 de
perechi de pantofi pentru fete și 20 de perechi de cizmulițe pentru
băieți. Ce fuduli au jucat cu ele ! Iar prin munca noastră am căutat
să plătim cheltuiala care s-a făcut pentru noi, prezentându-ne
onorabil la toate manifestările pe care le-am organizat sau la care
am fost invitați. Iar domnișoara Hreniuc, care jucase de când era
mică în Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură din Rădăuți,
ne-a instruit copiii așa cum scrie la carte.

Ansamblul Folcloric „Bukovenska Ruja” avea în componență
formații de jocuri populare, grup vocal și soliști vocali. Pentru
activitatea noastră bogată suntem bine văzuți și-n cadrul UUR și
suntem invitați la multe spectacole. Iar noi ne pregătim cu

196

conștiinciozitate pentru a ne prezenta strălucit la spectacolele la

care suntem invitați.

Între timp l-am adus la conducerea formației de jocuri

populare pe domnul Petru Șoiman, instructor de jocuri populare al

renumitului ansamblu folcloric din Bălcăuți. Instruirea copiilor

continuă sub îndrumarea celor doi. Când elevii sunt pe scenă,

îmbrăcați în frumosul costum ucrainean, este o mare plăcere să-i

privești și admirația față de ei crește când îi vezi cum evoluează. Mai

mare dragul să-i privești !

Am mai obținut cizmulițe și costume populare ucrainene din

dotarea făcută de UUR în cadrul unui proiect de 35.000 lei. Am

mulțumit UUR pentru bucuria pe care ne-a făcut-o, promițând că și-

n continuare îi vom reprezenta cu succes. UUR ne-a mai acordat un

ajutor prin încadrarea domnului Petru Șoiman cu ½ de normă la

ansamblul nostru folcloric.

Menționez și numele celor care activează, pentru a rămâne

pentru urmașii noștri : Luca Calenciuc, Matei Laurus, Sebastian

Levițchi, Ingrid Lucescu,Filip Lupăștean, Alesia Mrusiac, Andrei

Moscal, Iasmina Moscal, Eusebiu Moțoc, Francesca Palaghia,

Gabriela Pascariu, Alexandra Pîslariu, Paula Platon, Sara Platon,

Bianca Strelciuc, Ramona Tabarcea, Claudiu Tereblecea, Karina Fit,

Răzvan .

Grupa mare era formată din: Gabriela Păsăilă, Amalia

Canlenciuc, Alexandra Tomșa, Andreea Mititel, Andrei Hrab, Gabriel

Păsăilă, Andrei Păsăilă, Adriana Cazac, Daniel Voiașciuc, Diana

Voiașciuc, Maria Huțuleac, Mariluca Popescu, Mihaela Hreniuc, Alex

Prisăcariu, Miruna Popescu, Cristi Sauciuc, Vlad Daniliuc.

Domnul Șoiman era ajutat și de doi tineri din Bălcăuți: Ema

Cureliuc și Petrică .Tineri talentați, membri ai Ansamblului Folcloric

„Kozaciok”, de care copiii noștri s-au atașat foarte repede și erau

197

foarte ascultători. Copiilor noștri le plăcea mult cu le explicau și, mai
ales, cum executau toate figurile. Niciodată n-am crezut că ai noștri
copii vor putea învăța și executa asemenea figuri de virtuozitate.

Solistele ansamblului nostru sunt Iuliana Sauciuc și Andreea
din Milișăuți. Prin glasul lor melodios , prin modul de interpretare ,
prin jocul lor de scenă s-au făcut iubite foarte mult de restul
ansamblului, de tineret și de spectatori, indiferent de vârsta
acestora.

Cântecele ucrainene sunt învățate de mine și fetele le prind
foarte repede. Pe Diana Voiașciuc și Cosmin Hîj i-am învățat un
cântec, pe care îl interpretează în duet. Prima fată pe care am
învățat-o un cântec în ucraineană este foarte bună, prinde foarte
repede și este foarte apreciată de către publicul spectator.

Acum mă străduiesc să aduc în repertoriul grupului vocal
câteva cântece ucrainene, pe care l-a înființat pr. prof. Adrian
Platon. Consider că din colaborarea casei de cultură cu Parohia„ Sf.
Procopie” va rezulta ceva foarte bun pentru parohie și comunitate și
vom avea cu ce să onorăm eventualele invitații.

Considerând că nu oricine poate prezenta un spectacol și, în
cazul nostru, și să întocmească un program pentru prezentare, am
pregătit câteva tinere, cum sunt: Diana Voiașciuc, Ruxandra Hreniuc,
Mihaela Hreniuc, Andreea Cîrdei, Andreea Maruțeac, Iuliana Sauciuc,
Teodora Pâslaru. Studiindu-le, am constatat că sunt cele mai
talentate pentru o asemenea funcție și, în plus, sunt foarte
frumoase, lucru la care ține și publicul.

Organizez și o mică orchestră, care să ne acompanieze
numerele pe care le vom prezenta, l-am găsit pe domnul învățător
Gheorghe Dascăl, care stăpânește la perfecție vioara și a început
repetițiile. Iar domnul Petru Moțoc, talentat trompetist, se ocupă de
pregătirea și a altor instrumentiști, cu care face exerciții acasă, iar în

198