Bus, Gheorghe - Experienta umana. Imagine artistica. Creativitate vizual-plastica

N IV F R S ITA R IA
;l
Gheorghe Bu$
-coordonetor-

EXPERIENTA UMANA
IMAGINE ARTI5TICA

CR EAT IVffATE V HUAL.P LASTI CA



Coiectia Universitaria Gheorghe Buq
Seria Artd
- coordonator -
Copeita: Sorin LUCA
Ilustratia copertci: Dorninic-Alaru BOARITJ AHTISTICA'EXPERTEI{TA UMAI\A' V
INIAGII{E
duph desenul lui Albrecht DURER ATTV- pIeTrsFpeNctiveVcTomZpUlemAenLta-fPe -I'ASTI CA

I)escrierea CIF a Bibliotecii F,la{ionale a Rorniniei CRE
B{J$, GHEORGHE
EDITURADACIA
Experien{I umani, irnagine artistici, creatil'it;rtc vizual-pllsticl / Cluj-NaPoca' 2003

Bug Ghecrghe. Cluj-Napoca: Dacia, 2003 l\c '':L I
ISRN 973-35- I 77 J.2

73

O Editura Dacin

Cluj-Napoca: 3400, Calca I)onrbtn(ilor nr. -l ct. l\/
tel.$264/45 2l 7ti. O.l' i. (l.l'. 160

e-mail: edituradacirlirlhotnrail"com, wwu'.edituradacia.ro
Bucuregti: Oficiul poqtal 15, scctor 6

str. General Mcdic [:nranoil Severin nr. l4
tel.021/315 89 114, fax:021/315 89 85
Satu Mare: 3600, tl-dul Lalelei R13 et. VI ap. l8

r.el.0261176 9l ll; fax: 0261176 9t 12

Cisuta pogtali 509; Piala 25 octombrie nr. 12
www.multiarea.ro
Baia Mare: 4800, str. Victoriei nr. 146
tel.lfax:0262/21 89 23
TArgu Mureg: 4300, str. Mdgurei nr. 34
tel.lfax:0265/13 22 87

Redactor: Dan D,AMAS CHin'
Tehnoredactor: Radu TCtDERICI
Comanda nr.: 4904

tn g,qlc Dm [hlrR0pucnRn].

A,r{TKs :t'tJt, $x STAREA-DH-VK GFI frl
Conf" univ. drd. Ioan Sbiir:ciu

Rector a? Umiversitd{ii cle Artd pi Design nlin C[uri^1'{ap,*';:a

Aproape invana.bil c$nd este vor"bade artistutrp[asli.r.n. i1i pl;ir rrrr;itorul
cle forynd expresil'd ,;e pi)#r-t5,,pecetea"mdinilor sah, se ac(ientufiil:i.ir ,,srarea

de-a face". Evident. in iutirnitatea atelien.rlui doar cautarsa inu,,Ldati gi
stdruinla rdbddtcere a$llpra materialelor qi a instrurnentan:.lui arlr,iir dau

tonul gi definesc, doar acriste actir,'itif duc qi conduc nerri-ilocit la coniifiurarca
si la materializare"a ideii plastice. Dar e ,stiut lucru: capiiiul elrurnuiui nu e
totuna cu dlumul insugi, cu aventura, intotdeauna inedita., fiissinanti,
pasionantd a acestuia. 'locrnai de aceea, intr-o mai cornpletd gi, deci, mai
adevErat5, fonnulare ar trebui sh spunem cd gi in cazul arfistr"Llui lilastician
,,starea de-a face" cor:xisth pAnS la contopire cu ,,starea-de-veghe", irc{iunea
9i refXeqliunea se intrepdtrund organic, se potenfeazd reciproc.

De-a lungul aniior qi deceniilor experienlei mele de pictor qi de dasciil

?ntr-ale picturii, nl-am intrebat gi eu, adeseori, care ar putea fi crnblenrr

paradigmatici sutr al cirei semn qi sub a cirei poruncb mb atlu. Ncmlal, r',
astfel de intrebare privitoare la sens qi destin e permanent prezeniri r;hi;rr
diir:i de eele rtai multe ori e lmpinsi in planul secund al ;ongxiingei riorslr t"
dc fluxul gi vdltoarea grijiior qi preocupdrilor cotidiene. Acuul, dacii r.r rv,'r,
retrospectiv 9i doresc sa fbrmulez concentrat esenla riispunsulr,ri, ;rf rrl,l|ilr
cb tocmai irrtrepdtnur"terea dintre acliunea plastici gi starea.-dc u.,1'1.1sr', rl,'

meditalic lLrciclE, tine de adevirul meu interior. O confirmii, inlrr':rll, r, .,,

H

faptul, gtiut de cdtre tofi prietenii $i confratii mei, cd sunt un om al alterndrii X
firegti a regimului dium de vedere gi de activitate, cu regirnul nocturr" cel al
in-somniei. al ,,veghei gi visului". itEK$? F:{Ril$l\['r,,.r\j{'-ir,{ryI{lf.[J$A'[R.nTrIySg'Tp{[CGIgr{Id trif

Mi se pare ci e potrivit si insofesc cu aceasti marturisire personal5 I

de profesie gi de credintl artistici prezentul l'oium de studii pe care
prestigioasa Editurd,,I)acia" il pune la dispozilia cititoriior. Potrivit, de ce?

Potrivit, in primul rAnd, deoarece, dac6 ar fi sd conturez in cuvinte

potrivite qi in mod succint rlspunsul la nelinigtile privind statutul artei gi

artistului acum la inceput de mileniu lil, atunci, cu siguranfd, trebuie adusA

in discu{ie sirnbioza dintre,,talent" Ei,,arrnaLura" lui teoreticd, clintre,,mente"
gi ,,temperamente"... Or, tocmai cd studiiie din volumul de fafd, sugcstiv
intitulat,,,Experien!6 umanI, imagine artistici, creativitate vizual-plasticd",
multe dintre ele purtdnd semnltura unor artigti plasticierri. ilustreazS pe depliir
ordinea de idei mai sus infr{igatd privind condilia artistului contemporan de
om al faptei gi infiptuirii ghidat de reflcc$e" de,,ideea"- obsesie, dc imaginaiia
proiectivd qi invcntivi.

Potrivit, apoi, in al doilca ran<|, tlcoarcoc, in calitatea mea nu nunrai cl*
dascil, dar qi de rc:ctor al Univcrsitirlii dc Artir ;;i l)esign rn[ trucur sincer sd

vdd finalizati in paginile accstui volurn nrun(:a plina de inifiativd gi
perseverenfd pe care a desfhqurat-o de la inliinllrcrr su in 1998;;i p0nd in

prezent Centrul de Studii ,,Interferenfe in art6" sull conrlrrct:ic-a rl-lui conf.
univ. Gheorghe Bug, directorul acestuia qi gef al ('alcrlrci tlc l)iscipline
l"eoretice. Aparilia acestui volum gi, sd sperim, a altora in viitoruI prcvizibil,
confrrmd faptul cd in procesul complex de formare gi autolilrrulrt: a viitorilor
plasticieni in cadrul inv6!6m6ntului superior artistic din univcrsitirluir noastrl
se conjugd gi se intrepitrund energiile tuturor dascdlilor, atat alc ct:lor dc la
disciplinele de atelier, lindnd de zona practicului, cdt qi ale cclor dc la
disciplinele teoretice, vizdnd sd instaureze,,ordinea teoreticului". disciplinc
gi orizonturi deopotrivd de necesare in economia intelectual5 gi profesionalS
a viitorului specialist in arte vizuale, posibil artist.

Cluj -Napoca, noiembrie 2003

R"FtPnREI.tr SP{I{IT'UA"LII $1,,S'TAREA-pm- A-FACE "

Conf'- univ. Gheorghe Eug
Cafedra de Discipline Teoretice, Universitatea de Artd 9i Design

L ,,Arta gi artigtii, incotro?'"l - iati incd o intrebare - a cdla oare? - ivitd

in cdrnpul reflec'giei noastre acurn la trecerea clintre secole gi milenii. tnuetrare,

deloc neutrS, angajantii, intretrare ce poartd cu sirle nelinigtile gi frinrdlltdrile,
nelamuririle qi agtept[rile profesioniqtilc,r domeniului in primul rand, ale

studenlilor care se pregdtes; s[-gi asume inzestrSrile lor artistice, dar qi

intrebiiri ale iubitorilor artei, in general. * nici o acti'vitatc urnanl nu se

Normald in firescul f"ormul5rii ei
desfbgoard frri o prealabil5 meditalie asupra direcliei 9i finalit[fii eil * o astfel

cie intrebare necesitS a f"l ea insdgi chestionatd in ce privegfe gradul ei de

relevanfd, situalia obiectivd care genereazl punerea ei, solulia ori soluiiile la

care pot duce dezbaterile asupra ei. Ar fi de gtiut, in esenfd, dac5 9i in ce

misurd terna aceasta,,Atla gi a.rtigtii, ineotrrl?" constihrie reflexul implinirilor

9i al tiriei de sine ori dirnpotriva, in grade diferite de semnificalie, ea nu face
decdt S5 formuleze in cuvinte manifestiri ale qizei artei ca qi triirea intensd

a conqtiin{ei acestei crize,trdddnd, astfel, tensiunile qi conflictele axiologice

atdt de prezente ?n tranzienla contemporand in ansarnblutl acesteia.

Experienla, at6t cea istoricii cdt gi cea individualS'- constatare de bun

sirrrll - ne araId, de regul[, cii atunci cdnd,,lucrurile merg";;i oamenii au

r'l'cxtrrl rlc fati reia, intr-o frrrmd revdzutd, conlinutul comrinic6rii sus{inult: ln

Simpozrorrrrl lnternaJional ,,Pictorii gi pichira incotro?", organizat de Universitirtc:a tlc
Artd gi l)csipn. I atedra de Picturi, ianuarie 1999.

I

bE--- )

;;;;iH'pici;c:'icr'ncl.lc,Jticiitls;;ilc;utla'*",,zinrfionl.";.,',,T'lli;],...,i1' :'"j:":;;:J::';rn:';,.::r'1r;rr:1r,,,riTn':c':jlils'1,,i1't.t.r,t".,cI,i,;rt,",.,,'..',,r,",'','i;,).:,,;'."' "',:'"'"''''J,:i"l:'/(:"/i,t,',1,;lit intime, de aparilia fomelor inedite de expresie pe care spiritui artistic le
lll;'i*rr,rrrrca.dsi*enas,,zu,;;,iJ;iriij,,i^,,l",1if1il.iiJu,,l,,-j^'l-l,:.':":il,i.'^. ,"l"nri,l.l;;i;i,,;,,;,1,;,i,:.:i;,1l],Jj.',";u',11'",';,,';]1',,11, gisegte, le inventeazd gi le pune in focul alchirnic al transfiguririi artistice

t,;i,,,:.iJ*liLnl]j,,;.j;i,,;',r;c;*,;?,;u,",,',;i,t,'t,1l;1j.;'.1:'llt;'t,','it,:nt"o,,lt1"''i,;u".^iup,l,i",',pIr.',,l;,l;J'*',:.'*,;.,,r,/i1:l,l',:'i;.'1i,iL";;i;,'d,ii'ct;"i:.rl{ii;r,,:t'},rr,.liil,ii:i,,i,;lr.;*,..;,';,,,,;,rn,;",'1ir,".. a experienfei umane.

";,' l:::11li,;,|il "f;il;;:r*',,,,,,,'l, li,l'l='.,.;"1,;:l l .l' :l: ; O astfel de concluzie, linigtitoare pdnl Ia urma, provine riin qi s,^ bizure,

,,'_ : o, r? pu,, repet, pe faptele artistice inumerabiie ale t[rdrnului artistic. $i pri,"ite prin
;;:j-r.j;;l]J;l:.lli,l.,
:h":,lri.ruialiir,:..i.iri:,r,j;,r:,{,:i,::ir,;;,:;,:,,1i,j',,,'r,.uj.;*.";:t'i.r,:i,',(tlr,,ii.\;ii;;,rr:r'.ri';1::..:;.rlii,lr".:^,,r.,-.",,J*'.l,i1ll:;t:;t.. ,, aceastd prismi, toate crizele artei de p6nd astdzi ne pot apdrea ca normale
,,crize de creqtere", cum se spurie, ca fenomene inerente vi':1ii arter insegi
$i<rcincr...crc.r.,,,,'':,1,f'::;,',i];,,-,1:'.'1;,;::':i,''r;ru*,r"..'il'',""''t1'r,r care s-ar suDLlne si ea indemnului scris de Goethe: ,,Cupd legc, 'uori
gi-nvie"!.." Totugi, contemporaneitatea artisticl, postmodernd rnai aies,
''rrrpnanacropcarrrrrrnrcrpdrsarnri:i:rlanvii,scsi,drr.,u,rr-n*lj.ri.ri;.li-,r,rr.ia,;,r;o,t"";.iit:".;,ij,.,.:r",','.Tr:nri,l.ier,'jt.tli.."rc')c.]st'r,tlrliit:i''"i{rit .tlty''tilr,i.;;,cli.'ir,1n'tc,c11t,p,;.'r1t1",r,1.*r,.l.,in',,',,,1*,-,',i,,,,,,,r,,,1o,,,i],,;1:,,,,,;11,:,;;i,,i,,,";,"l",]r",'ul',ti:1"'"i1,'tlt'l,s',(lt,"lr',r]"l1l:r.,,r'l^,'r'i'"'"l'ti'l.lltl,::'",t,il':"'t"""l,it,i:,r]:,,Jl,r"'L:1r,,s.fi?'vd]$l'lt',c'u.,.';l;"1^j'j-gl,?'1,,1'd:.,,.''
::;i$,::mlii:{:irtif:i:,r ;: ;, ;:r;,;;:: :";:","i:',", ;r;,',;,r marcheazd c altfel de rupturd in raport cu ceea ce i-a premers, produce c
r*.'roir(coaorrpnrcrrriog(:1utorrrrainri-en.ui,rnrrrein."re";rrn,j,jl,,".li,?,1,.lYl"o.j".nln],ltlu".riyliii.tl."r""rl,lo..'o,l',lfl],r',J"rttn'ln"''tincl.dr'tnerxr*rrtrc'ir(rr'l';\'i!l'\.':'i-,', 1, ,,''i,
',,,'1,' ,:',;,,;, asomenea provocare fiirrlei noastre sensibile, imaginative gi retlerirze incAt
,:
:rr'l sftdeazd, desfide chiar. nu doar normele gi criterirle artistice tradilionaie gi
1,
ale vulgatei ei. dar gi pe cele ale modemiti{ii elitare. Adevdrul e cI in concii'1iile
prnacrahdrsisr.maerriecresrceurjc"e."J1:1:u::"l:ri'n"anl..rnl.'.irJtrnnlil;!;;lj:-:':""*"'-"'no*''"i-',.t.,"1, lll''tr:tIsttr'r'' ; j I
de fa!d, condifii eliistf,nlL: cam peste iot in lume, nu a\reill, nu putem evea
t,]''r
un concept unificator privind marea diversitate ;i eterogencitate a
:H,ff: :t'q[r*i*i1ri:il"":,: Hlir :;;ilfiisnacrvpdurir'zacrebai/nac"i"irqrapru;":,:,,r:l"o*"^'u"*;..;i,r;;ri'l;;lJ;li,;o''tal"rneerrirrr)-ri"sre'tlt fenomenr-llui artistic - estetic. induntrul vastului conglornerat de propuneri
I: ;Ij;
gi experimenle arlistice contemporane, coexistd iorme expresive tueclite,
'j.o.',"']."',',n'u""'''t.'"0'u
t'*',',.i1'.tJI::':' viz?nd semnifirca;iiile simbolice ale experienfei urnane cu form;, impecabile
0i,r;ir,r,ic,r t,i cc a n. ca execu{ie da.r irecercetate de s.pirit gi neadresindu-i-se, coexistTa arta
illilno-au,6;rx".Jr1",,rn" .;o,;.r;o;;;;;:iii'i:i1:i,::.l':a;ll,Iiilil;l;''li:; ;:,
autentici cu para-arta gi pseu"doarta, coexistd opera de artd - rririect cu
opera - eveniment, cu variate forme gocant agresive, iindnd mai cur6nd de

sfera cotidianului consumerist gi trivial dec6t de nobila urcare in spirit pe

care o implicd actul trarrsfiguraliei estetice.

Cred cd, in interesul dezbaterii temei, poate fi refinuta afinnalra

trangant5 a teoreticianuiui gi criticului de artS englez E. \Vind in cartea sa
,4rtd Si anarhie, afirmaJie masiv sprijinitd pe empiria faptelor 9i potrivit
cdreia azi se manifbstd un apetit in continud cregtere a publicului pentru
artd, apetit egalat, in mod paradoxal, de o atrofiere progresivd a organeior

pcrceptive datorate excesului oferiei gi banalizarii ei prin obignuin{i gi vehiculare

rn:tss-media. ,,Suntem impdtimifi de artd - scrie E. Wind - dar contactul cu

crr rrc afecteazdprea pulin gi tocmai de aceea putem lua cAt lulm gi incl aga
tlc rrrult din feluri atAt de deosebite... Ar trebui sd ne fie atunci clar cd
nrigrrrrrtl spre periferia.rielii spirituale arta nu-gi pierde calitilile ei de artd,
qi Jrrcrrlc rrrrrnai legatura directi cu existen{a noastrS, ea devine o splendidd

supat.'f lttt ttt tt' (s.n. G.B.). ,,Arta contemporand - concluzione azdWind, f1ra
a se rcle r i spct ial la un anumit gen de art[ - este primitd atAt de bine pentru

lr

cd gi.a pierdul inlr-un rnod dn d tor pri vee te des fi n u I artei in Sigur cd in intergsul dezbaterii, se impune, eletnentar, sd cunturdm
postmodernirulil.lll'"';tY]
;;'sern \zatrimo' in studiul sau srti'siit aproximdnd, damti nu sd definim, infelesurile sintagmelor in discu{ie: ,,repere
fi ;J;'mo de rn i f ii,,'r:.-l l"* spirituale", respectiv, ,,starea-de-a-face". Reper e, ne spun diclionareie 9i o
it*u't, ;;:'tsecularizarea gtinr cu to1ii, ceea ce orientggzd mintea 9i sufletui omului in acfiunile al
u;H:iufif"f*f.ii'":Jt"*,1i:1;yT*;tl:fif=J{mi*nf:r:*[:Y#"]t*:i:";"d""i-llTJ#::##:f'if',"1'"'ff 5;
c6ror subiect gi actant este; reperul poate fi un lucru, un ohiect rnarcator,
;:ffi,"i:-*' agadar prn ce sii inrrigc ,; ,rtllt-tin'uttuutt uta'ii-iori"n',r'o,'r,:fi:sAm1uTl: un semn qau simbol anume frcut pentru a fi sistem de referin!6, etaion de
eMrnoisnfetardig,^*n.ieul:,o,1.r0,,";i'1l.:;1j,'9,1re9^"*9"a':"jt**"';"u;tf"'-'f,""F'r".J"u1,ijji1,#"'"1:::.*'li;lin"i?ltcl,"e:ipn,tn"tsufdfonui;liu'Tijtfdlmffiu:otrUfio t:?
iui misurd $i oriterii de evaluare gi estimare.
Pe cale de consecinld, reperele spirituale sunt acele valori etcperenliale
p,asdm,*i,i",,il"ol",{fr tr#l,i;'#dffi ,$li;J:fJ:;r#
.,Calea aici ce grcr qi norme ifieale, acele credinle gi puteri imateriale care orienteazi 9i
Nu_i n in,.rn i iill,ii;1;"r'" mobilizeazd energiile viefii noastre sufletegti, intelective 9i imaginative in
Numai lirziu, nurr o direclia reqliAarii proiectelor existentiale gi a scopurilor urmirite, deci q;i a
,y,go,r,,,* o.l'll, ",rou,
autorealiz4rii. Din acest punct de vedere 9i firi a teoretiza inutitr, se poate
I lt rJc:zv;I lu it: rrcllirnu i lclc treptg,,r.
spune ci daob spiritul nu poate fi definit decAt ca fiind de esen{fi imaterialf,
2. Nu cumva, - in schimb se pOA{B pccentuA, pe urmele nu nurnai a idealismului tradi{ional,
dar gi a utror savanli ca M. Weber, L. Von Mises ori M. Eliade 9i tr'P
*dd i:i['.bill;',;ifnfli ;:iiffii:"?y#f ;;,,la;'t''alpatsrretnoduob"nr,dterceaefimi,bcsoepicarrranieifrnuroeorr"uu"z.orurf"n-"iorn$,.truitur"iir,*lfi;.tj:'l,",:cft^t-ltuuY"lpuliri*"$i',mouitttu"i'ltliir""*'to*i*i'nrirarr"iujt,i,fr,;f"'ri]r'r,1lenlt"tlj',"""!"'s'ire:"dt'(nt:ufgt'i|sI:ltrurrottrz*rrrsrit(tios'r)lrirc:lstlIctlutullrstruitc"trci'lrtlttrcccrccatizr"tr'zstilntil;PitirzcAeil'1bnpcLcldrupauc"lrxnearfu,ttrv"tts?lli, CulianrL c[ nirnic pe lumea asta, in istorie, nu este mai real qi mai meterial,
iar i1,,,,,i ; : n:l *,,; ln ultimd igp@n![" mai eficacp rJ.ec6t spiritul: ,,tot ceea ce oamenii fac este
sonsecinla i$eilor, doctrinelot credin{elnr gi mentalitelilor care le stdpAnesc
i "#'":fj:::: ry"ft,cr-,cesohprnaefrrieenlaue-rtrurpii-i.dait"u"-uu,-l"*"r"u"u,if?a'r"l1jt'iu.st^"t09utl1'uti",."ce1""rte;ll;ia;"l;i.e;;, "mt precis' ce relafii cxistii inlrc pin1ile"5. Tqfp np e nici ea indiscutabili, gtiu asta, dar in contextul de fali
concrctr de e de bun auguJ s6-i tis[m intacf priryilegiul de a trece.drept enunt cu valoare
t" f me de bogdfia de adevdr axiomatic; gd mai pregizpm fotodatd,-c[ vorbim de repere
spit ituale $i nu d.e repefe ipleleclpalB, consider6nd, in sensul acreditat
ru-il*,,*t**'dm**'*ffi ,li',H'i; incd de Hegel, e;i epifitUl nu g redugtibil la intelectul discursiv analitic-
disociativ, q6 spiritul in iptEgrit+tpa fui confine inteligenla ra{ional 1ogic5,
:tii3$:ijj!#:}p{::::i:iriT;"tin.;ijire'ep22 dar gi suflep1 orpului, De ;rggpenea, in acceplia datl vocabulei ,,spirit"
suntem depagp ,lp aRliRomia exeesiv teoretizatd de L. Klages: ,,spiritul ca
12 Bucuregti, 1967. -wnstanra, 1993' p.53-76.
adversar al sufletului'?, fpgelega4$ mai cur6nd cd spiritul estelo area sufletului
---
(,,Nu vedem bine deodtpuSUflg[ul, esenlialul este invizibil pentru ochi" - ne

incredinfeazl Saint-Exupdry!) qi ce de-abia aceastd comuniune spirit-suflet
face posibil ,,enthousiasmult]; i-1s sensul etimologic elen al cuvinhrlui, adicl
,,insufle{it-de-zev", pre{iosul,gftimat afectiv-spiritual intern, prin excelen{i
pcrsonalizat, prielnic crea-tiei in general, celei artistice indeosebi. Privind
pnin aceastl grii5 comprefrensivd putem accede mai lesne la concep{ia potriv it

r{r. von Mises, Money, Method and Market Process, Kluwe Academic Publishcrrr.
London, ltx)0, p.289, apud H.R. Patapievici, Rolul doctrinelor in istotie, itt rcvtr,'t
,,22",an41 Vll, 1C-16 aprilie 1996.

l1

/

r,nt:tr:c:tp'd, truutnndte' ru-l acrivirarea ornuruj. jnclusiv a artistului'

o transpune* i":;T:q'''"' t*i",: e o continud

lt; I ;{iila subic*i'urr1 -?bi.:,iu,,,r,;ir',.rro"*.T:di'Jt"t"t'i:' "',ittc contrrrilriie, sd cizelezi. sir rciieiezi contururile, sa calorezi, sfr olnezr
Ic u,, u rd ;; .;; ;, ; I* ; l;J *:i: #il,?T1T iTlll',:: :ii sii vernisezr pe leinn, adici pe pranou''n. Ar:cst Iung citat lacrc $i mai

identic cu insj i:onstringitoare alinrraqia confolln cdrcia lalcuiul artistlc - oricr;rn l-am
ri*iini -ilai sarinLr il ai cactotarenalr"rrailiiadarereditarsaucrvehicul al
{Ttiil##*:ffi E*ffifit{:ld* ; +lrace',, cdr nr,."llill",,. p"u,,.u ,":,,:l-.|'.,,{,:ri:::j fnrru cii n--am
,iarul,;i ttivin?) dar, ,:ricturr. el irebuie asumat cultr.rral plin exersare. cultivare.
'ff#L*T;j.T#iiii:'JTiJ'ff ff rt3. j"T;:1illH:Ji;,J; oclotire, irebuie, agaclar, transformat, prin eciuca{ic qi autoeduc*rfie. in ctrestin
"*ri*ji:['iji:iilli jiri::{:i*:*k[rii",r=":iltndtiil[:;;
;|l j, ; ; ; it;: :r.f .:#, :::: ! : #,;t}],f i,",H: rrf istic. Ceea cc irirplica. iirdiscutabil, exersarca untlr pretiispo':ilii ;i

;,r :, ibn:rarca aptituclinilor. a gusrului 5i i:onocp{ii:i artisticc. a iclealului artistic,
;*#il ili;li fi n::H";jffii;tlltadr.une"oneran*larrxu,urbriuasoe"cc*lt*rrreehiaucnriirap:i,fer*irD,a;naaiirr,apr:ereidr,paii:et,.,r$*"-a,iru,is;,.e!"i",",nr,rr.,1rr,#'io;L-i:1uPl.'l.,-f#lt".:l*:u.i:^u'j:n.l:u1H-:'d'*,'u*e*'.:l#"l*oluiat"':dr'Jrru;;etmr,ltd*slI;"r,l.-tiulj.i."$-r'l"u'r,i,"r,iri',;*.-.Iqr,ji"d,]!:rrerl,i;'li':rij1urjllu"tl'.i.r.'1al.'cfril'lae".t.'"rt"'le"rici;,ii.^x:c',i,u'l"'rtiatt'':ifTtt'l,ctu;dl?cl;J't:v;lit#;;iii"tti'l:*l;cttHr,.'i}Htiri,iii.il"te;"ra],,ni!,p,pf'"ii,rr:,ifinciffJ'i asimilarea reperelor spiritualc esengiale , frecventarea q;i cultivarea r.urDr surse
"u C;-'rnspriefie gi a rirror teme prerliiccte ctincouritent cu ocolirea eltora.,
r-io L;indirca l'rd i sstriei pro f esiona ie g.a"
*mrufir**fir.:mffisran-t.rtnnzeiroezep$dtn;,zi,tao.o"runllll"^uuj:-t"t"tttt*ti"",'.i,urj',ii"f lo":tt""cuuilo$riicleu'losadrelinaeA$ctre,ssrde
li. irreocupat de problematira identificarii alxicLrla[iilor ;;i 'ierigilor ce
;.*{yhl,'n.j,,."je"s1en#ro1rio'[sllixili::;t;;f;*Tiii:lT:;::lr:i::;:1;:"H:nll.*:f: rnedia,zri interioritatea artisiuh"ri cu contextril sIu social-e.x^istenfiai ooncret,
i:u ,,Zeitgeisi"-ul conternpol"an a1n studiat o cilrte cu tith-r provocator.
IE- tr4ozat't. Sociolitp4iaunui ;1eniu de N. lllias. Aci':st titlu nu-i o coliraclicfie in
tdlrneni'/ Foate h abordirt sociok:gic c€ea ce s ur'iu., ireperabil, fbrii cumunh
rnlsurii. adicl gcniul? Sc poate r:oncepg gi pr"actica o astfel cle ccrcetare
;;tiiir{ificd care iqi pr:opune si d*sc:il}i:ze.,taina" unr-ri rrstfbl dc geniu ca lMozart'?
;\stfel de inrioieli rl.au incercat, dar cartea s-ii duveclit conl,ingltoare,
stimulativa. in tct cazul. iectura e'i poate risipi definitiv una dintre prejudeclXiie
de circulalir: in anumite rnedii artistic-intelechrale (sau pser.rdo...), anuine
prej uclee aia onginalithtii, talentului. geniului carc n-ar avea lcvoie clc asirnilarea
irnor repere exterioarc pentru a se putea aflrrrra 5i l'alida.l)in pdcate, o astfel
de facilS prejudecatii are virtutea dc, a fi contagioasi fjindcli da apa la uroar[
instalarii intr-ci cornoditate caprici<iasl, in iluzia ca reuqita pe planul artei
atirnii doar de spontaneitatea opliunii, de nor:tatea excentricd a ideii, a gesfului"

'.'tc. Dat, pe aceast[ cale, se ajunge la veleitalisrn gi arnatorism, lit rnediocrizarea
;;i ratarea unor premise burte ce sunt insd deviate... Pe scurt, purtind aceastd
1rr*blem5 ne aflIm obligatoriu in situa{ia de a eviclenlia cdteva dintre implicaliilc
r.lc ordinul pedagogiei artei pe care le ridic,i infeiegerea conexiunilor intlcr
nrrcleul intern-generativ qi contextul extern al reperelor socio-culturalc 1i
spiritrrale. Este vr:rba de a reg6ndi proce sul didactic r1r relafia macstnr-discipol
(plolcsor-student)r6spunzAnd la citsva ?ntrebari de bazi: ,,cine este strrtlctrlrrl
..accs1ir' :;lirr ..acesta" gi care este,,orizor.ltul lui de aqteptare"?; cc 1r'clrurc r:r r

''(lL:nnintr((:rirri.'l rrtkttdcpicturrj,Ed.Mcridianc,ilucuregti. 1975

)

-,'.,sdtaauri"deeuscpairidta".scredpl elei.daetii.rguidininfoi?^rcnrraaiefiie(cf_rnuanoiiqtatitniafel)iiiscauutiquit.uciolinacaomctiriecnr;ir,i - ;:ii]'";;;-,,,.apcincinr.rrnfeuoo6flrauvlmacidcaera)a)nrcrlleio'ait;oacuiassnrorai)tatmticei;clree'i,els,'aa.cl?oPureer'lt:at'ea,[:':l.ti;"ur:l;rc-,lii;,{;s.,'l"r:r;i;,ecir,3l.rl;'rn:'",a"..r.:',r.j,r.,..p::'-l,u.it;l.,,-i,,,,:r,r:s-'"i..Iad:rt,:;,:cIr:_:"tJ.:.Ati:,:ilr:ul':.o:o.r::;':,",ii,.|l;_I_M]*lv.^i,cpll.;r.'iaii;'tr',lrtc:-b*ia,..niii:i,*j..::rrii].5*,,,,c,(l1a;ogo,n-i.-r\r'c:nniTj:_rudirdrJcrilrrrlizluelra.allt"ie$clili
*f'ffiiX'.lll';'iti*l:l;:i;: :ri:i:i:;:l';;lIii:i:X** rIts;ta"acidt.r"i.rrceec"ti"e"iiueot*"snc'o:np.taJtniri"vcrr'uuie".iuenl"c:'idrn.slasaei"HiauecsrtitdppunliivJsretneaetd:auur9tr:l"l"'tito'"to:t.*'tt"'i"tttu:tITt"'1l':'*T':;'.'":i,i,;";,':,;:1;'.i:i';,:;1;l:";;,;:.i;'ii,t;::;,:.,t";'::1'ilr-r".li,,;i.,i,.,I."t,..,',,:1Iio;alii:;;,",l-'t'.i,;J:,:,,,,:,,.s,:lr'..ir:'rIr',',;t:;iJ.'l'{cs:.i',;1::l';n:rtiil'c11;^i:::l;c:",:11e:1,l"cl"..;-"i:i,.,rll":;'l",i;p#,,;ilI;^;r:l.',"s'i;,*,n1;l'"ri'*;;;i;,1ct:,i.cii"i,nJe,rlc1o^,.r-'i^r";l_.ipi;Jir.r,rlul1rii,,r*a,.,,i,nrci,,ct,tnnoi.:lc,","-,c"l,Ir,::l,'i:,binii,*:ivl.orciiip1a:;.,rrl;ir,rc:1n1rlr:prroi.,tl"-,'re"i:Jn'tnl:,.,r,r',nsu1il:onr:c"uu.5rc*rnrlvuiri:lail1ilr"lr'i.icfdTsr3"teuiao^c\;,,rrij;i*l$i
inridldmdntul artistic? care e raportui irrtre informare qi transfigurare? cum ::*il{i lh* tffiL!"
s[ transformi informalia heteronomd in ,,materie primd" pentru travaliul j:l; :* r H* :i:l'" t.. ; u, u o"
Icd cele
artistic? cum poate fi stimulatii optim creativitatea al"tisticd plasticd a *..t f:lt]];.*n*r.,,i,":i*,;i:arL iirlt ",
' ir.el'piuer,eg,u")"n1"tu**1lj*i1u*1"Y*"_lj,':rt1'^JY";.r:ril]i,'n"'"'i"ct' tr,ir*tr,.r-i:i.rr;a,l'c::rtilit,r'e.'(ltJT:tl::],:,l:f,i"."lrTn,l"e*pau1,,,rieuvdanutacoa"ar.r.tieuc
studentului. care trebuie sd fie raportul optim, in cadrul procesului didactic, *l!'i':o:rlgTaAnic1l o;1,r;":ri*::io1',itIi""c:u:'rti'r' i ci an u I
ra:, 'n;' ":]i"#'.1l;^..ii;":,,"io::'..tttita
intre dil'britele discipline dc srudiu - crisciplinele ,,practice', de specialitate i':,X'l; i "': ;n "al' i' ri. o^:i:'],.;.tJ="' t"=' "J"r:,':

qi discipiinele teoretice gi de culturE generali? c L'\

Toatr lumea p'ate fi de acord cu ideea cr artistul, inainte de a fi, prin .,'lgr"' Na"c*a'1ra1c1l ,'' JJll:;,i' :
lirnclie
opera sa, un puternic centru de iradiafie spirituald, este, ca aTtist gi ca om,
prin biografia Ei exper:ienta sa un puternic cerrtru de absorbfie. Acest adevir q M lt:tlsa' Portrete' t drl:' ta'r' """
l-a exprinat, expresrv gi trangant, a.$ spune chiar memor.abil, Marin preda
in fblul urmdtor: ,,un rdsirir de soare poate se fir: o intamplare magicd care IrrouM;".'"Iq'r'ci('l:"l'7O!P'' orfi^,'o rn
si !ind locul unci biblioteci. cu condi{ia ca. mai tdrziu,biblioteca in nici un

chip s[ nu lipseasc["r. ,,Dirr pdcate insd - creclara celebrul critic $i teoretician

al artei plastice E. Gorntrriclr *-ar1a nu niai face parle din lnalta culturd, dar,

dupr nrine, teoria care se predr in gcolile de artb, teorie indreptati in
intregime sprc oliginalitate gi expresie subiectivb e falsd; ar fi nevoie s6 se
predea mai ales devotamcntul t'a1d dc mescrie gi sb re uili pe tine insu{i.
Gdndifi-vi la Morandi pe care il rcspcct onorm: fhcea singui tot ce reuqea
si faci cel rnai bine, lucra rafinind calibrarca pir:turii sale,'d.

in aceastd ordine de idei, consider c[ in pror.csul iusrructiv-ct.lucativ
din facultdlile de arti, tocrnai in scopul cle a putcu liisprrntlc coerent $i
responsabil intrebdrii ,,arta gi artigtii, incotro'/" ar trebui, in rrrorl concertat,
la toate disciplinele de studiu, s6 orientrm atentia gi intcrcsul sru<lcn{ikrr

noqtri asupra urmdtoarelor,,repere spirituale,' esenfiale:

a) congtiin{a apartenenlei organice gi profundd la spatiul cultural-spiritual
romdnesc, cu tot ce line de originaritatea gi de patrimoniul acestuia (sursa

a inspiratiei, temei al identitrfii, cale spre universalitate) 9i datoria

resemnificdrii tradiliilor autentice prin noile forme de crea{ie artisticd;

b) stabilirea modelelor supreme: la cine, la ce, in ce fel ne raportam?
$i cultivarea curajului competiliei cu acestea (testul decisiv al declangirii
adeviratei vogatii qi premisa autodescoperirii propriei traiectorii) ;

I N{. Preda, creapie si morald - i,tterviuri, Ed. cartea Rom6neasc6, Bucure$ti, 19g9,

p.343.

8 E.H. Gombrich, Interviuri cu Enrico Palandri, tradus ?n,,rribuna", nr.2g-29119\)i.

It)

ti,l,rri C--

l]

*1T:.",H"1"#?;:::,"ff i'"*:Tff J;ifl.i:n:*rveec,rirscu,;m-,n.'n"a'Lirun'en,e,
;;;;;;,"
a"d*e,z,iu"nf.1ii 1;,ijr.i"l";";;,li;n:l:j,j"-'*",":i"ai*" t -iili;il
s tirn u r eze ;' ;;;;*'#HLH ; i3 -" ';|:;Too''J,,1JT l1, :*;,::,'
iX#
?,*ffj;::::f:: ;;

l8 sTMBoLUL Taol,ocrc iN EXrERIENTA umaruA
E-xIlR IMATA .tRrtsrlc'

I.P"S. Florentin Crihdlmeanu
Episcop al Eparhiei Greco-Catolice Cluj-Gherla

Studiile gi cercetarile qtiinlihce modeme au demonstrat, ca utr fapt
indiscutabil, eE de c6nd existd ,,oinul" sau ceea ce qtiinfa numeqte Homo
sapiens, el este prin crearea sa Flonw religiosus gi prin natura sa flomo

,symbolicus. Ceea ce inseanmi c[ acesta tr[ieqte: existS, simte" aclioneazd
;i se desbv6rgegte in cadrul gi prin intermediul unui ,,univers simbolic".

,,Sacrgl" gi ,,simbolicul" care il exprimi fac parte din insdgi structura

inlimi a omulqi. O structurd deschisd spre divin, spre un Durnnezeu

persqnal, cu care omul simte nevoia de ,,a dialoga", prin intermediul unor
rirnboluri ce reprezintd realitatea sie-insuqi gi a celorlalfi.

Specialigtii afirmd cd omul din tr:tdeauna a gdndit prin simbc'rlqri.
l,trirnic nu poate pdtmnde in rnintea urnand dacd nu este mai intdi redus la
simbol gi nimic nu poate fi reexprirnat sie-insugi sau semenilor decAt prin
intennediul simbolurilor. Astfel spre exernplu: gestul, cuvAntul, scrisul, sunt
r.loar cdteva dintre cele mai frecvente rnodalitSli de exprimare simbolic62.

' i'rpunerea ,,Simbohtl teologic [n experienla umand erprimatd artistic" insumeazd

i,:rtt:va considerafii cu privire la prezenla simbolului in artri, in gerreral, gi in rconografic
rn slrrrcial, sintetiz6nd idei din gindilea teologicl a rioul personalitdli in acest donrcnirr.
Suirt tloi tcoloei laici: unul criental, Pavel Nicolajevic Evdochimov, 9i celSlalt occidr:ntrrl,
'Ibnrnrirs;o lrcdcrici, cu o gAndire teologicE foarte apropiati..
'r Bincinlclcs l)cntru a recep,tiona rnesaj u[, el trebuie intii perceput apoi ,,decod il icrrt" ,rr
in linc iu{clcs.

I0

,ur"" r",?Jj#"'- "19:""1 exernplu su .llliroir,::". 41- il;i11t,v1i1,i; i,r ,::{ r:

:, ,';;'"'ffRi .:o^,"r;;u-:i,r::j:fJiflTi,::["',J',Ti.T"n,:g;;ti#*:;*i{;f":f,'-'i"':#p,.i*n:i:"c",e1cil"u;i*luJrfdfi':ci#ri,n:: i1 r r,c t i rr,t r,: .. fti: i c r: r tf i ;.i : i I : i l',, ; I t,: li' ..ur :i vct":, :t1 ili simbolil-bibl ic",
...;1:j;r-!q l;ilrlr.ii;' r t':\.irir,itlii,
;'",,Hffi ,ri;i'; r-ir; i,,tti:,a1a $i il:.i';rlr.li:r I lii' " rrrllr;l-irirt irr " lrmbai ulnan".

l{i;,rcjit1.rit j1r'j11i1 5r: ei;

i.:;ll-* l6titl i.;_clg 3g1r]rr.rlirii:ii 'ir ,
ll'ri,".,
aproapele.tim_ d;;H:.ffi ,,H* :

ai'"'i.i*"I":B#, ?;,Y;:ffff ',,',..'ti;,

noas,re,devir;y;#-";t*:ii:l#H*:f*"tfi*i::,i,tliru,,Tl#l;#Hffi..,g:,i:.-a':bjn.se:nap:.eD.p3i.ni,nsfepii1unrnu;,pcill1etud1sTeir"vloean<tJuaenrer9ati rcire"a;fa"l"Jis.p;*#fJit*YoJifllflt",jal'fl':-Pln:-1rt1oa"rtai,"o,cPbuuo"e,psll*ceuu,oJln"9pt,ieauics"r.lier,cea"ssariielrnt"aeeouurui"ringinosriinueingie'kia"atr.idieonotirurt-aidoj ':i :r tI rriti ,jiil;r, rrl:t ilt-, 0tr,r-:i;iirlii r\,4iiiitr"lireil pftn
i-i:i:ri(:ii" , ,1i1il{ri':t, lrliittt::'i^ ','ii.rl;1, viil :;ar.' lticil lui
irnediatd' perceptibild' ," t,'i 'i,';-r1,"..-i;riii i,'',1 L;1,;rlnLii islrs Ilr:istos isiol-it--,
irr: i ; i r I4i'ir l;t ;' r.ii iluicsjl,.:. Sii;ti li'., firpt ili'iilnl1ii
;Li:ilff iiyffi;,;;;,?:J.;,a"us"tn"fe*,r.oc*aui,r,anfi,:nTirfelfal:t;j';::::l'::lt1' b':''"tu#t","*.oi;"i""l'i*i*,#r:e;,;,a:r:tnrT-toaftrrteecta' ea apelcazd la facultatea i,"r:t it i,lilri']il ;;i ii,r":t i- l',ltcul.jr trpiliLrrlri*., tI'ansiluse

:f"f":j.:':."l1.,ilTHiil*i:i'.il""#TrriHlTiTlr":'Hj*?i:#i:t!;;;H:i: f:J:T#fi:xtT".n:T: )l'i.:1. (ai i.. t,:al,i i-,ttital ;tii'i t-tr,.,l-t.l0l1i,u.l r.it,.listt,ai Clt::;tiffulL.ii
:,A,Jsu.Ioco.sp.ecru,erua.rimi0lvsneinhf*ldsi.*e,t,eis.,m.ot,",e",p{g1prEirir,oa;r"";it."nJu:s.;iciai';t"oaai.nptuet;d-1.ara1"t"dr-",ee1j^._p"rl"lli.e:"i-n;:s^fid,ei^"e":c^uu.es:.le,eni_nnb"sv",-r"e"e*'nar"N-t",-z6-uin,",^r*d'al"r',lir*'ie"oiltm'nl:ul-t.,e,:tnr"ttt:o"p1olr1tun'cl"adcucurnttciatvrtiiittatimctllco"eamdinilapotrrl'etrccixnastlep,c.aeurniluooinavr.reacrcoust;j'! i/if /"1 !., ir r rrrl iiil il. ijfr-r;r r r,.r lr rll sl. icir, lli rl.ici (irr tl tttre;i ci

'Ll i- ;i1-'l r;1;', lrfi.,ir!);:i liri..,:.t.fi.r"], ll*'-;r:t.tfi.tl,liii in apeic
;li -:i,i.l:r ii{j1-'ir, ,.iir.:-li'.rt'.ilti'.," diii lala;tllfil0 -, ptltitiL} a

.t,,1,: :,r:t-r,,',i.iitll ai ii,"ie ;t :;tri:r tl-,llu.t ne mai vfizutd
ai 'i"l L;',.t"::t:: '

l:i l;liiri;..'s, i:ii,i 1;: rir.,.ll strtttLt, rtti:i iahl;:u' ci este

t l,i: t.i t i t t :', d" i l r'.l l, r:i a iit l :ttci-{t f ui':at'e rje vi ne irnagine,

)1 il i r ; ii'' :r l.iiri l;,.: ic: r'ilr i,iii vcr-tre trllir-.'cipa.le pentril
; t.iti! i:',i,;il, ' ti v:1',';;i.s11 voitii ta Si voi 'sd ttveli

ii

::lr,;l't..ilr jr.r. r.jrlt li)illf,l,iltlri:niitl necesaf al
,. i."r ..ilr .,- 'il.li ailL r.,nrecittlc ncga-

ffit*ffif''**t#J#i;rffil'ffi r:.rl,i.:. i;:1i,.,'lrr:i l:: ;;tt-'xl!-it-,tf lti;;iclc {-liltelflial0, atdnct
-*-*
ii i ir(' 5r..li.li jii :',,rili-il {jiti}ir r';ir-r.ilii;ila cultLrl:li, a!clituieqte
rr.r iir-,tt ;,;:i':rri:r ill ritod triister;rls;i oi'erit spre

':ffi20 ':*.Iilf+ii*T*i[*]["'lfr I . ri, l:: ,:t;ll s;it;l'.,rlliti il.i: ttlt:.1:' , i'r'iirtlil;.:r l-l!-a:r,,lir.:\i11" ctl:islitr-itt iln rczullllll
r,:; il; rr'rlr:, ijlrri llLi llitttltezr-'ll lt4ltttttrilor).
'rl ; , ,.... :
)l

br-.--.

r..r i ill :;lyltboillrilcrt' iri i1 tli'1 ,r''i'' rt',. r'

,, i':1111 tirti lroiivirl Dt:t!1.1"r.r a.:,ilij ;1ii:' ,i ,; t lil .ii ,. i tt ': l;r

' (' jj:t F.r't!i'. si1*'16.1 r', i . ta..

r';, r:i1plrlt3 i;li*il:il,qi it-.,;i;.:.."jttir' ,ir' '. I ::

I 'ti;r {.lilitiitA.iiria. ltl;tr: l,ill-;, rr.,,r.".r , , 1, ' l!

,',r:i ri (iri;"'tisntu l).

.i-t'.,",,, i:' t,t.l .. .,., i.
'. irrtl ;1i i;uni. ci:-li-:'.l,,ii: .. . .lr l.,r;:

li"cfliziti ;t.ttr.:l:i t,' " l
:','''iiti:irii Scri;,i'.11i,: ;rr'.1:';,,
' 1i' ii;a i tr);eizaild C'.i'u:itri.til t,itr.. t.,
' ., -','-i. ,,.: t:r l:.rnl.l,. t, .: .1
,
I

. liri,.'rr,, . ;.
., .', Il' i"t,i.'! {_,-.,1,),,j,.

;i,. rrr' r,ii ri isr.rI i-iri:rios i st;:,r'

rrr.'ii,iirril;r"-
L-. ili i,L'ntF.l :i ,,\/r'{ii " i;'

' .., , irti,r r i lrrir.l i. ::, , ,...i,
. .",',.i:. ",Fl.irir'iciij i,:: , il... '
'1,:,iie cei [4:ii'r

,'\iCllSt:"1 f.1i1;'ii ir1-1r" rqvg l :

',.;tr rr:, litittinat:! plilr,1r,iil"r:;i l.l:u1' i;l LiI't
.*. ,, 'r:,r1 : 1]n.r;l .'.:r' '. 1 i jl i i.'

:nT:;)i2r.:n,lnst,i:nculIr;lndbnlt:onoei,c,oa:clIsatap,1invr'ie.ra,a1eS;-ls,r:n,u,,,iriubrl.:i;.c,.nlo,;iit,n,r:eir^,t,;,,,ir,.u",',,,i,,,,cirr,,,;i,r,;r,r,,;,(,;.;a;";,;:'.,.:ri,p'lii1rliri.:;rl'.rll;:gc,;""tri'rt,i,.t"irinl,)rj,r:,'il,'i,'l;;il':"r,":i,,c;;il.".ri:.r.l:1.:::";illIv'';l."slJ,it"lcrst.rrl.('ilir,;a;tllr'ri'i,rl"lru,c,tl',,tr;iii,t,;i.',t,-:;nr'a'.-i,iil,rr:;Ir.it;:.ii,,i::tile,l;,iee]jt,1:itrr'J:rt.uT,i.r,,i"i,;1l,Juu,ut.i,'li",-',Ir,\s',.t,c,i,i."i,J,r.,.'irl,l\rro,,,r,tril.'\rri,,rii,ir1!'.it,jt*1ri,ir';a.r1.ir,\;1i\l's,iirt\rl1ar+r,1r,licrae_r:ri,lir_,.1rntarounlrppdseAcadrrezecnflru(dd , . i:r,r ,:iiali,,rrgii,,'l'-iii i'i. rliii I'i,,

., Dtt,,.'ri ,lir.r.'a*: (.:i;i . ' , .ii .:
.. ':,.,. .;, ri;"."i,:i, , i,..tstt ".,t

', 'i i.^aq"i1t !',:11t.,1'ai1it'i .,

;.'!i ':t,'.r:;1j e.\l.e ati.:i'?af.,; ,., '111; 1,' r:

, : :,,;ti le d /iturgi|c''.

:'-:;:rtl ile qtiin(ri, i'.iirilir.''r rrl. I

ir;!tlcg':.tii:trltlr:)irr.ii . '.j t. ,r',

:r i.(r ':.1....1'. :.

r-{'li{ :,1'Il ,l ,. ,. i:'lhtli: :tlr: ,inOI ttlt,.

I

b-.L

in ilonrcniul sdu, ca ir,deviraii ,,preopi" sunt c:hema{i sa iaca din propna

cercetsrc, un sacrailrent cilre sb transf'orme tl'ice i'orm6 a cuitr,rrii noastrc,
iirir-o lrrfailie; sd c;iinte Nunrele trui l)urnnezeu priu inrermediul gtrinfei, al
giiilrliril" al arf*i.

L4editAld clu viintni scripturii, conternplancl I c oarueie, celebrAltl

fuxisferul" Jr f-uriina ]ir-:ndui slln{iior devenrm gi nrii rnereu niai rnuit ,.,icoane",
peiso?tne r:a.ralliie cle dirrlr;g, de incredere, de bucurie, ds caritatc, dc iubire

gi de ::ftigeilre.

,,,4ctlrtr-a {:s!.e c!ilta:;(: pt. primesc viziuttilc tn -fonnt: Si irt citiptri pe AISTHESIS, GI{OSIS $I APOCALIPSm
t:t:j"c ilirmile:eu irsupi le-a ii.{.tt, qi pe carc Prol'e{ii le-ait v,dzu.t,. c,elor cat'e sAU DESPRE CHp-PARSO.{NA SI CHtt',URr

p6:;tre'aza irud;yia sc:risri sau. ,:tt &ld, venitd rle ia,4pastoti Si pdrinli, 6i care Pr. Dr". loan Chirild
din u:t::t mo!i',," reysrr::i.ntJ Facultatea de Teologie Ortodox6, {Jniversitatea,,Babeg-Bolyai"
fu iuctgini cele s.finte Ei le t,enereczd, pontettire
vesr:iri,ot i, J'' ". _lrtlitt. Sf. Maxim Mdrturisitorult ne vorbeqte despre existenla paradigmatici
(,Sttnittlicon grec, .din tlfieiir] Durninicii ;l I-a a Fostului Mare
din veci a elementeior crealiei in Dumnezeu. El ne spune, de asemenea, cI
Jlutn.iru.ctt inallfu ii "tiint,:Jor gi cinstitelor itaane seu a ,,ortodoxiei").
fiecare ipostai creat iEi are pdrtigia sa, prin rafiunea sa divind, prin iogosul
I)i,{ii"f CR/rl'lAS.
sdu, la Logosul Hristos gi prin r\ceasta la Dumnezeu Trcime. Aceastd
UAIJQ-eiNN: M existen{i este una de tip dinamic, este o conjugare continud a dinarnisului

llihlia^ Ed. inst. Brbl. Mis. al IJ.().R., Rucur-c;r1i, i982. intratrinitar in planul temporal qi spa{ial al crea{iei de cdtre actul concurgerii
lvot,u*t Tbstameuiuilq, tiracce et Lt-ttirtt:, Nr:r;tlc ir. - Alnnd K., Deutsche raliunilor divine din lucmri spre telos-ul, realizat deja in Dutnnezeu, pentru
care au fost create. Este vorba despre un genesis, dinamis 9i s/c/is2, sau
Bibelge-tei lschaft" Stuttgart, 1 990. mai birre spus eftslasls .Genesis-trl este un act constituit ca dar crealional;
diruwtisuleste un dar crealional ce revendicd orice element ai crealiei pentru
Basilio di Cesarea, I-o Spirito Sunto,,,Collana di tcsti p;itrisrici,' 106, realizarea dimensiunii teandrice a existen{ei sale dinamice;ekslasisui gi nu
Ciftd l'.hiova Ed., Roma, 1993.
enstasisul, care poate fi o stare pur pasivd, este o asumare dinamici a
Evdokimov P., Tbologia della bellezza. L'arte deil'ic.ttu, f}1. Faoline,
Cinisello balsamo, 1 9911. ipostasului ra{ional sau chiar a ra{ionalitSfii creafiei pentru continua gnoie
crr-Theos, pentru theoria. Rezultl cu upurinlI faptul cd nll este vorba despre
Federici T., Cristo e I'uomo Icona di Dio,P.IJ.IJ., Rorna, 1989. o prrsivitate,de o stare inert6, ci despre o participalie activd gi doxologicl a
ld", Cristo Icona del Padrc nello Spirito Santo. p.U.U.. Itoma, 1989.
ld., L'icona dell.a SantaTheotdkts la semprevergine Mudre rti Dio,in rSl, N4:rxirrr Mdrturisitorul apud L. Thunberg, Micracosmos and Mediator- The
Nuove prospettive: della Marial.ogia. a cura di L. Crociani, ,,Colligite."., SS.
Arnunziat;r, Firenze, 1 993. 'l'lrertl't,t,t,,tl .'lrtthropolttgt of Maximus the Confessor, Lund, 1965, pp. 351-459.

Vagaggini C., Il senso teologico della Liturgic, Ed. paoline, Roma, 2 P. lilrrrlrr''1.r,. Ntnta Crealie, intdlnire a Divirtr'rltti cu umanul, in Rev.,,StatAi po
iskusslvrr", gr '' / ;rrissim.
1965.
25

creatiei la incornprehensibiliil trumr,isefii ;i ad6ncimii dunnezeirii. lor ca spaliu de odilinire, de adumbrire, pentru celelalte creaturi, dupi cum
Dach omul este coroana creatici:'. dacd cl elste rafiunea lucrurilor spune psalmistul: ,,locaq;ul cocostdrcului esle in chiparogi" (Ps. 103).
AceastdpogorAre apdsirilorpeste ei, peste copaci, este de fapt o,,ekenosen
create gi ra{iunea prin care oie :c intorc doxologic la Creartor, inseamnd cii tou ouranou" simbolic[, a centlui pe pamAnt. Nu pot sd nu md gdndesc
aceasti rafiune participh ekstatic lii concirizia drvinii ,. gi iatr toate erau bune acuil la urcarea despre care r,orbea Platon. Se urci acegti filosofi ai crea!iei
foarte" ( Facere 1,3 I). ori aceasti panicipare nu este una strict detenrrinati in cer gi-i furd in{elepciunea ca si ne-o aduc[ noud. Sosi]i pe pdmAnt, ca
de aisthanc.rrnaim -de perceperea cu ajutoruri sirulrurilor- ci de o;:arlicipafie a nobilul Pelican sau ca pasdrea spin, se fac icoani a jertfei de bunivoie
integralitdlii dihotomisnrLrluia urnan, o conjugarc dinanrici a unitatii dintre pentru descendenli. Iatd aici o continud iconire, o pedagogie aproape
rafiune, voinid gi scntirilent.lluperca acestci unitali pi'in ae,tul volilional cantemiriand din care transpare o singuri inva!5tur5: iogos-ul tlecarui ipostas
distinct de voinfa divinS5 va p,enera perceperea fiumosurqi 9i a binelui ca creat este datul crealional prin care aveln partd;ie Ia l-ogosul-Hristos qi
realitate extemd yi nedesdvirgili. Este in tapt tocrnai ;rutoexcluderea omului prin El la latal; logosul acesta chiar invbluit in materie este destinat nu
din binele gi lrumosul iniliai, o individu,rlizare a propliei sale ri:fiuni care are o materializdrii grosiere, ci sublierii, spiritualizdrii, fiindcd gi animalele ne arati
capacitate de culroaEtele sr:nzorialS muJt mai evirjentd dec6t cea ra{ionald: ci el este destinat vegm6nhrlui asemdndrii. f)e aceea omul este chip real qi
asemanare virtuala a dumnezeirii atata vretlre cat rdmdne ca elenrent activ
simtea frigul, li'ica, foamea, g.a. ne aceea se impune omuiui d.irecfia qi congtient atr teandriei eclesialului crea{iei. Altfel, el este doar un fiu risipitor,
gi-a luat bucata de pdrn6nt din miinile ziditorului gi a plecat in lume. in
redescoperirii aisthesisului ca,,f,rcultate cle a percepe plin inteligeniE, ac{iunea
de a infelege'{. acest caz putem conchide, pentru lumea artelor, ci aisthesisul nu este o
capacitate individualii strictd, ci calea in care ipostasul uman i;i afirmd
Chip gi aseminare; bine gi Nrurnos ; plfrcrre gi durere:.etape
ale definirii qi clezvoltlrii pcrsoanr:l. capacitatea sa rela{ional[, dialogicS, unificatoare a crealiei.
A irnpune un exerciliu al aisthesisului personal ca realitate autonomi
Durerea, ca lipsi a binclui ,ri u lirurrosrrlui, nu presupuflc o cddere a
omului din starea de ra{ionare. ci lor:rrriri tliruc:fia pcrverliti de evolugie qi absolut[ insemneazd a cddea in pelagianismT. De aceea artistul trebuie s[
individualizanti a acestuia, er dr:iraturnlc ir grilci sirlc rlc clectic axiologica. parcurgi o etapi a catharsisului, care dupd spusele D-lui S. Dumitrescu,
Dacr binele izvara din unitatea crealici, rcurir cl cstc parlial. ciar nu prin cu smerenia de rigoare, poate fi receptatd ca premergere a chenozei hristice
naturS, ci prin intermediul raliunii uslane care-lpcrccpc llirrilai 9i-i irnprirni realizatd tipic in chenoza artistului perceputd ca participare dinamicb la un
o dimensiune limitativi. Orice tiefinilie poatc 1l limitativr'r cl;rcrl ilin ea iipsegte
elementul relafional. sI nr.r fiu ?nleles gregit, nu piedcz lrcrrtnr constituirea act revela{ional al ilumin[rii. Artistul gi opera intri astfel in circuitul
crea{iei ca un lan! trofic ce se niruie prin lipsa unei vcrigi, ci pentru
constituirea creatiei pe orizontal5 in fonnir unitar organica ;;i disponibild reveia{ional natural gi se constituie in pedagogii spre frumosul inilial.
din sine, faptic spre verticalizare. Nu rSsturndol copacii ca si aikir rirddcina
in cer, acolo le este forma paradigmaticd, ci-i revelim artistic in splcndoarea Catharsis, chenozi gi iluminare ca etape ale revelirii

I P.fufea, Omul, tratat de antropolagie creStind, Ed. f irnpul, lagt, 1992. dinamismului chipului"
a A se infelege dihotornismul in sensul pe care i-l exprimr phrintele D. stdniloae in Catharsisul este un termen folosit de Aristotel pentru a defini efectul
capitolul ,, Omul fiinla spiritualh in trup", Teologia Dogmaticir Onodoxd" vol.l.
5 Ne referim la una din cererile Rugiciunii Domnegti: ,, Facd-se voia Ta, precum in ccr prrrilicator al artei, rolul acesteia de a-l elibera pe om de pasiunile josnice.
aga gi pe pdmant'1.'A lie vedea interpretarea cererii la Arhim. I" popovici care vorbcprc ( iolircl de pasiunile josnice are o dimensiune formativ spirituald. De aceea
despre,, conformaieri.v$intei noastre cu vointa ciivind". ,'irllr:rlsisrrl revendicd persoana artistului pentru un cadru eclesial, adicd
5 Piirton, Phedon.240 c, ,. aisthisin aisthanesthai".
/lrrt u rr' ( ( l)r1)u)ovc:rz6 ideea cd omul iqi este suficient siegi pentnr arealiza mdntuirea
?-6
Jrclsorr;rl:r, ( ;r rr iuc nevoie dc har. Oare pofi fi pictor sau iconar fiind in afara harului?

27

nu o izolare seacA. o abstinenld penfru un scop tranzitoriu, ci o a crealiei (a lumii) de chiP.

abstinentd-restaurare spre vegnicie.Acesta este izvorul invegnicirii operei Dumnezeu nu reveieazd negativul pentru cd ii este total strbin. De
gi implicit a artistului. Din adevdratul artist r[mdne numele pe operd, dar ea,
opera, este radiografia artistului sau tehnic spus ea este ADN-ul sbu artis- aceea anti-arla este rezuitatul unui oni ieqit <lin comuniunea $i unitarul creafiei.
tic.
a unui orn autonom qi autarh care s-a individualizat in actul catharsisului
Dar sd revenim la catharsis. Catharsisul este simultan un exeroiliu de nesesizAnciu-i dimensiunea transcendenta determinatd de dialogarea cu
goiire gi de umplere, o revenire la Prototip, fie el doar Adam inainte de Durnnezeu. Aceastd clialogare este in fapt adaparea Jin apeie cele de sus,
cddere. Dar nu numai.Catharsisul este in acelagi timp o indlfare a omului este a$ezare artistului in revelalie qi in revelare' Dar cum omul, ca reaiitate
spre apele cele de sus din care adipdndu-gi setea generati de necunoagtere personaid creal.a, este limitat la l,orbirea sa despre Dumnezeu, chiar in cadrul
gi curilit baptisrnal se revarsd in lume, prin operA, ca iluminat gi ca ilurninare. artei, este in elementele asemdnirii 9i nu a unei contopiri omousice, de
Catharsisul te face candeld aprinsd in m6na lui Diogene in timpul cdutirii unitate de fiinfn. Congtientizarea acestui adevdr scoate pe altist din
omului din noi, el te ascunde in luminS, iar in lumind f,rind, de fapt egti in
iralional qi prin relalional il aqeazd intru asem[narea ce determind in
adevdr gi in suprema libertate din care te ddruiegti ca verticalitate gi
lume iluminarea ca marcare pregnant[ a evidenlei revelaliei naturale in care
verticalizare a creafiei. cea supranaturalh este cuprinsd ca dat potenlial ce a devenit act desavarqit

Catharsis gi restaurarea,,chipuluitt spre,,aseminarett. in Hristos.

Etapa catharsisului este un element constitutiv fundamental al actului Aisthesis, gnosis 9i aPocaliPsis
creafiei artistice intrucdt urmdregte scoaterea artistului din mrejele pasiunilor Aisthesisul este un areai in care se intalnegte Platon cu Aristotel in
inferioare. Ce insemneazd acest lucru din perspectiva teologiei morale?
insemneazi inscrierea omului in starea sau fluxul restaurdrii propriei fiin{e dimensiunea sophiei active sau lucrdtoare, fiindca Platon lnarca reinscrierea
prin restaurarea afectelor la direcfia lor ini{ia16, adicd o convertire a omului
din subiect al consumismului in obiect al reveldrii pneumatoforiei in proces simfurilor in planul infelepciunii creatoare, iar Aristotel, prin catharsis, sublinia
de realizare. Agadar, catharsisul insemncazd restaurare a planului volilional necesitatea iegirii ornului rlin cadrul plicerilor inferioare. I)in aceastd intAlnire'
ce a suferit in special la nivclul sentimentalului care gi-a pierdut capabilitatea
elecliei axiologice juste, esenliale, qi a trecut de la via{a rafionald la viala academic-peripateticii a fiioscfiloq tentltd doud elemente comune stabile:
iralional5, a trecut de la athancttos la nekrotes, de la adevdrata pldcere la urcarea-la Platon, ca deschidere a umanului Revelafiei, iar ia Aristotel ca
pldcerea generatoare de durere. Caracteristicile 9i inclinafiile deiforme ale
chipului lui Dumnezeu din noi au deviat de la direclia 9i funclionalitatea lor iegire a omului din para-ralional, din amol'al - in\elepciunea. Deci cunoa$terea
naturald,in acord cu ra{iunea lor conaturali, s-au deformat, au fost supuse prin .,r"ur. gi inleieplire, prin revelare. Si md exprim ?n termenii titluhri:
naturii ira{ionale, qi insugirile acesteia au fost imbrScate de om ca haine de
piele8. Catharsisul este din aceasti perspectivd etapa restauratoare a omului gnosisul realizat prin aisthesisul restaurat la dimensiunea sa sophianicd extinde
in cadrele rationalitetii iniliale, firegti, in care mersul sdu, dinamica sa, este
convergent spre asemdnarea cu Dumnezeu, iar crearea, lucrul mAinilor lui, este f,i pennanentizeaz.dincrealie apocalipsisul divin. Iar apocalipsisul este izvorul
o conturare sau evidenliere a revelSrii chipului in cadrul procesului de umplere bucuriei vegnice prin care noi o putem pregusta pe aceasta chiar fiind incd
cum
8 Panayotis Nellas, Orzzl - animal indumnezeit, Ed. Deisis, Sibiu, 1994, pp.1-21 in timp gi in acest trup. El nu are niciodatd o mranfi infricoqatoare, a$a este
cste prost
28 intrebuin!at termenul azi, ci in transcendenla sa

rcvendicatoare a creatului pentru imbrafigarea hristicd, cdci El coboari ca

sii-1i irnbraligeze chipul din noie.

in aceste cadre ale demersului nostru isagogic se poate observa cd

t'vr.rrrrrrentul artistic, comport6nd o dimensiune revelatoare, este ascendent
qi rrnrt;rr irr cvolulia sa,iar ceea ce se sustrage de la aceasti trdsdturi poate

't lrlt'tlt, l' \tt ' l

29

deveni cu u;urinfd obiectul anti-artei. Ascenderea savtzeazdurcarea artistului in Hristos : Ilristos-chip a1 Dumnezeuiui ceiui nevdzut ; costnosul-loc al
picioarelor tronului slavei sau loc de odihnire a poaielor vegminteior l,ui 9i
in planul hristo-formei, agezarea sa en - Hristo qi revela.rea prin lucrdri antroposul-omul-izvor de grdire a lui Dumnezeu cdtre cosltr]os' ralionalitate
concrete a atrnosferei beatice generate de unitatea de chip in care te-ai
a lumii gi a lucrurilo., dJ"i vreli clecodor al mesajului divi* la nivelul
regdsit gi nu rnultiplicitatea de chipuri.
interrelaiiei fonice de la sau dintre elementele crea{iei. Dar aici nu mai poate
Despre chip-persoani gi chipuri.
Am amintit de multiplicitatea chipurilor. 56 nu se creadl cd dorim a fi vorba despre o cunoagtere pur senzorialS, aqa crrlrl sf indica definilia
crea ideea unicit5lii fizionomice. Nu este vorba despre a$a ceva. Ci dorinfa
noastrd expresd este de a crea posibilitatea sesizirii bogdliei de sensuri a elementard a aisthesisului, ci rle o conjugare activ[ a triadei de atribute ale
termenului chip gi anurne : nu se ajunge la unitatea de chip dupi naturd, ci la spiritualita{ii omului : raliune, voinld 9i sentiment' Fiindci a pune sentimentul
unitatea de chip dupd ratiune-rafionare" voinfd gi sentiment - receptate ca ca gi cap ai manifestdriior noastre, inseamnd a stagna inttu ingro;area
triadd de manifestdri energetice ale omului - deplin concordante cu cele maierlatitelil fiinlei umane, intm devenirea sa in consumator sau obiect al
revelate de l{ristos. Este vorba de un modus vivendi de tip hristic, fiindcd a consumuiui, t-apt care introduce in crealie tragismul pervertirii pldcerii din
voi ca Hristos, a gAndi ca Bl, a sirrrfi agapic ca rv'lAntuitorul insernneazd a
plini, a face voia latdlui prezentd gi activd pe pamAnt precum in cer" Chipul scop ?n mijloc al existenlei.
este unul dar devine persoandprin Tu-ul din fala sa care-l subiectivizeazdto. Aqadar, pentru a incheia gnomic vom spune : aisthesisul trebuie sd se
Chipul este unul,ipostazele sale temporale sunt multiple. De aceea actul
artistic revendicd exerci{iul aisthesisului pentru planul sophianic de realizare realiz.eze ca eveniment estetic dupd parcurgerea etapei catharsisului, a
recapituldrii noastre intru Chip qi in deplina conltiinld c[ suntem promotori
a sa" Numai aga actul artistic poate fi incadrat in dimensiunea sa specific
ai revel[rii autentice in sdnul crealiei' sim;ualitdlii' dar in primul
revelatoare. Opera de artd este o intrupare a personalitetii artistului ca Artistul trebuie
plasticizare a genesisuluiin dinamistmrl eks/asisului consumat in iluminare. sd gtie c5 opera se adreseazd

Punctul de plecare gi centrul teoiogiei chipului este pentru Sfiniii PIrin{i r6nd ea trebuie s6 se adreseze spiritului 9i s5 reflecte spiritualul pentru a
conffibui la relansarea aisthesisu-lui autentic qi restaurator al kalokagathiei
inv6!5tura Sf. Ap. Pavel. El ne spune cI Mdntuitorul Iisus Hristos este
ini,tiale.
,,ikona tou Theou", cd El este ,,chip al lui Dumnezeu"lr. in epistola cdtre Coloseni
el zice : ,,Care este Chip al lui Dumnezeu celui nevizut, mai-intii-n[scut decdt El este cel prin care se caut[ identitatea realitalii in aceastd lume

toatd zidire4 penhu cd in El s-au zidit toate, cele din ceruri qi cele de pe r[sturnata care foloseSte prost capacitatea sa apocaliptica-reveiatoare- Arta
pdmdnt, fre tronuri, fie domnii, fie st[pdnii, fie puteri; toate s-au zidit prin El care a<1uce liniqte sau creeazS intrebdri existen!,iale este cea care a transformat
Tactilisml), in act spirltual sofianic- De
Ei pentru El; li El este mai inainte de toate, qi tnate intru El sunt agezate; gi aisthesisul din act biologic, (ex.
aceea repet : Aisthesisui este o cale prin care raliunea umanl i;i ahrmd
El este gi Capul Trupului care este Biserica" (Col. 1, l5-18). Ceca ce este
remarcabil in acest text este faptul cd el reprezintb nu o invildturi triadologicd, funclia conducdtoare gi stapanitoare atunci cand are finalitate placerea 9i nu
ci una pur cosmologicl gi antropologicd. Dar, corobordnd exprimlrile pauline cAnd este un mijloc al pldcerii. El este alIturi de gnosis qi apocalipsis un
gi cele exegetic patristice cu expresia pdrintelui Stdniloae ,,Sfhnta Treime mod de a ne ageza, prin redescoperirea frrAmelor frumuselii iniliale, in
structurd a supremei iubiri" putem deduce cd acest expozcu paulin are in
sine o icoani a eclisiei care reflectd dinamica soteriologiei realizate de Treime Dumnezeu, in Prototipul adevdratei arte'

r0 Pr. D. Stdniloae, Iisus Hristos sau restaurarea omului, Sibiu, 19,13. 31
I1 P.Nellas, Op.cir..p.7 -44.

30

AUTOPOIESIS' OF A JOURNE}, said, "and don't ask me horv long i'll be there, oi'exerctly what I'll tre tloing

Frederick D. Bunsen2 when I get there". No prescribeti goals. no anticipated rewards, no security,

Artist plastic, Visitig prtifesor la Universitatea de Arti gi Design and hest of all, in tlie midtlle ol an icy Winter aici heaven kno*'s. r.vitlt
people I don't everr knclw - irnswels rvlrich mt:t ivith little understanding of
Abstract: A combination of applicd systcrns
theory and dynamic obscrv;rtion illuslratcs r,l'irat might ever be gaineci il'om such iin undt:rtaking.
how a professional painter-arlist clcals rvith Rornania, thc "Terra lncognila" iil ihe minds of ni..n1, westrrn EuroJreans,
the creation of yet undetermincd statcs, i.c.
developing a painting, or claring a jour.ncy irrto, had br:come au obsession fol nte. My decision to go there depcncleci neither
orr financial security nor on extrinsicr gclals: {)r as the singer, Janis Joplin
the unknown. once put it, "Freedcrn's just anothcr word for nothing lefi to loose". A trip
I to Romania confured the impression ol- rtn enticing, white. gesso canvas
awaiting its flrst lrrr,rsh strokc.
1999 by FD Bunscn,-5(i x IJO r.rrr. t(,illlx)r.ll on canvas,
Sanrrnluiui ( i W;rltz: Stutfgart Recently an arliclc in the Frankfrrrt Ailgemeir-re Zeitung caught rny
cye" suggestrng that the artist cculd serve as a nlodel tci the industriaiizecl
"When do you go to Bulgaria,,, my colleagues askccl, rrltlrorrglr I cor_ "'vorid of dereguiation: The artist traditionally taker; high usks lbl the sake
rected them again and again they still didn't seem to get it. ..rr.s R.rrrarria,,. I
cp"rAForormnadnpaucouicsnttqoeioopnnotJsie.(tYttirhcaaalnestrsyaasf,o)tPertrmmhinraciositpiuoolelnrhsgaatnohnifzedBeiridodileon(dsgteeticrfruiaanclcettdAiioounnatsso) naoaoufmnndcli,to,ylErm)alsnapessovrainicrcrlnr.rcrr(sriNr*ro,it,orrrtr,rlrrl:.;lrlpcorgpl.l<:rnroitnucindecus)esospeu.sst1hlo3ye:f o1'creativity: if manasers cculd learn frorn thal exanrirlc? [ reca]l an

regenerate and realize the network ofprocesscs (relations) th:rr ;rrrrrtrcccl thern; and b) cxhibition oponing whcre a businessman brazenly asketl if I could survive
recFoxrinsestd_tiebturyitceskpiteD(ct'hiBfeyuirnnnsgaectnhh,ienpetr)oopfaeossalosicgooincnaacllreadterotimsutna, iitnaynodinfstiyhtssetersempaaslcizethaittn'i.,r,w,,rrsr,ri,,.,,lrrr,a,.r,.lc;rerirc1s,a(itdhneeedtewionomrSkpt,ou,.nlgernrtrsr,)
32 ()n art, in other lvcrrds. if I earned enough fiom selling art to support

rnyself. In reply, I cieliberatecl abouf taking more risks ltrd reaching rnore
goirls through art, because the creativity in art systerns was not structured
on economics (the gentleman evaded lurther conversation).

I'rn f<.riever lascinated by how pec--plr: interact with thcir envilonrnents,
of how they act and react in day-to-day situalions. seeing and surviving on
u'hat their systems alrd power of observation afiorcl them. Sornetinic in liie
r.ve'r'e all becn a fbreigner in another country or werc' in an unkuown situation,
whose course we couldn't defermine. .lhrough self-indr.rccrl aiienation we can
rrlso place ourselves in the position of the so-called other, to apprcciate how
sorneone nriglrt perceive us * to see ourselves fiom the outside. 'Ihroughout

( i{ rniury sincc 1974. I'lis painting ,,ras fbrrnidabll, inflrrcnced by Arrrcrican and Europearr
.rlr',lr,rt tion cxplessionism. From 1986 to 1998 an ongoing friendship and co-opcration

'r rllr tlr, lir(c svstems theoretic, Niklas l,uhrnann prccipitatecl ncw concepts of tbrrn
irr,l ilrll( r'nliirtion in his art (among other, joint publication in l990 "Unbeobachtbare

\\, lr ll rrr'. I'rrbiishing Conrpany, Bielcfe ld. (iermany). \'arious tcachin,s assignments

rr, lr,l, r ,,',,r,rrrnily Liollege I{crrcnbcrg, and \Volfgang Gocthe University, Irrankfurt,

( r' rrrr rrr r rl ,,,r1, rs reprcsented by BPM (ialicr1, inLtrz.arca, llomania. Runsen is
l,r( ,( r,rl r r llr rl svstclls theorv at thc Ur-rivcrsity ol Art ar-rd Design in Ch{,

l(otn.ttrr ,

ll

our lives we invariably oscillate from the standpoint of the outsider to that the while if it rnakes a difference in the grealcr evolving senle of lny picture'
of the insider in trying to size up a situation from all sides. At any given
moment the outsider notices what the insider doesn't see, and vice versa, Generating a sttrplus of color forms withirt the space of a picture
and being aware of their differences establishes something new over and ailows the artist a g{eatef degree of selec:tion iq his process of reduction
beyond the sum of both Positions. (tahing out what [re, rjoesn't neetl or what doesn't wor:k). Although at first
uhe quailtity ot fcrrms increases (system complexity') the artist can then
New to Cluj, Romania, the familiarity of my old horne environrnent choose from a larger pool of possibilities in creating form interaction and
doesn'r afford the knowledge (codes) necessary for deciphering my new cornmunicate art sense. triisk implies painting without knowing rvhat is to
setting, ofTering little consolation as such. Appreciation for a new language be painted, maintaining thc autopr-rietic system while continuously
and overcoming the cultural barrier is only beginning, so for the time being re -igniting the creativit-v process.
I'm radically transferred to the extrinsic position of myself'
Drawing in particular is a process where an artist is momentarily
MyongoingexperienceinClujislikelivinginsideapaintingofsorts, "blinded" as to trc;w his lines and surfaces firigLrt make sense f,rom an
rnuch in the same way that a painting becomes a journey by its own
outside perspective, yet almost simultaneously leave his creative position to
emergence. Along thar path I am alert to my behavior as I communicate eccentrically realize and guicle that 'qarne activity frrlm the outside- That
distinction of heing simultaner-rusly inside and o'.rtside the system, in tutn,
wittr my environment, thereby channeling emerging developments. This is guides and perpetuates the autopoie sis of the drawing. By sutrmerging myself
once again in the acf of drawing, I maintain the conditions under which the
more essential for confronting a happenstance than having a prescribed autopoiesis of drawing rvas at first enabled.
goal with a proposed plan for reaching it.
Each successive experience on my so-called journey builds on the
ExpectingtoachieveaSetgoaliscletrimentaltotheemergenceof ackrlowledgernent of previous experiet)cfls, to challenge the next unmarked
new ideas and strategies better suited for the creative process. That is,
goals, rigidly prescribed and adhered to for the sake of prearranged rewards, state, in adapting to the constant reorganization of myself and/or my
ivould aisquaiify the possibility of budding solutions or make one blind to
them. What matters personally is that I recognize how a flexible interaction environment. Submerge yourself into something new and something new
with people and situalinns allows me to recursively generate the very network,
omerges!
whi& allowed for that interaction in the first place. These complex
Along the city streets of cluj I noticed that locat politicians have sought
relationships also serve to understand the basis of communication as in to bogst patriotism by placing coiorfill Romanian flags every 20 meters of
e.g. a friendship, a picture, a job, or a love relationship' In the end' the the way; Flags wherever one looks, flags dotting the whole city against the
odservation of immanent activity about me, and its dynamic interrelation dismal gray 0f winter clouds and concrete as far as the eye can see. For the
relays an ulterior sense oflife. receptive observer it's aiso the open space of a tlxee dirnensionai painting,
where the blue-yellow-red tricots become the tone of voice arnidst pastel
I The creativity involved in my own painting process is a case in point: grays. over and lleyond the aesthetics of a city panorama, {'m reminded of

begin painting by creating a so-called marked slatc - that first ilrc ll.cedom loving, independent spirit of the artist in the flags waving high

brusi-stroke or distinction on the empty space. This clistinction serves as :tlrovt'.'
a departure point, painted as if I were certain that I kncw what I was going
to paint, all the wirile knowing that my action werc ltnything but certain' r'['hr.('lrrj :;r,stcm of higher education has graduated more of its populace in the arts
The next brush stroke in relation to the first is rcally t'crtain bec;Luse I have than irrrvrrlr,.r,'clse I've known.'Ihus. rnost people that I have met here govern a
a prior state on which I can then draw the nexl tlistinction, determining all varicly rrl p;rr;rrli;,rls, in losing little time towards a heated d'iscussion on the subject.

34 35

i{*t rrisi:: tir,lsigir:.r,i;:tl ii,ii_ii; r)il a t{!a!}. i,l1uj n:,s i-r,::lui;]fl:r ci;,'11;1*,ta
nrr'IwCrl' - at ,L{l\,1r,J1:1. .t' j r..,.i r jr.-? rtr{f:e ri(j;,.,e! ";i,ili-,i.t iiri'! iilliiijc. '|.)ri :lny
fftrtr{j{riilrr d;11 I 'lrrni j'lll'el nlitdr:, flic ..lllluriiir.lLi::r.tt rl.t {-:.i:l. ir r',tLivt'r'lii- i
p'esiLloli,;i" se,;tr{:r,:il:(y, iln i:rX :,ltridcllt, ar1 orth{-lljqr;;,:,llfst ;1 lil'xi airivcr, I

s&let i,ri{.1ar1r.ili. ;: ti(,{.riirf, iit-t ilii pt{)l-,,"st..t{",r, a techfii\riirlt. (}i' jrl rilaitef. {n *acir
[; fju | !i,.!,:tr/{] i$ llitrrl!ili:it itil,!i-[i'1t ir(lr:l ,ii.7 intc.;:itai r-'Or].:!tiiJ,iiOn w:1S

rl,sglondirlg;i'nii acl;rpriing [r,i l]re nr-:v;i ha;:pensi*rrcrr ','; l.r,-'l :: i;IC3j.ri"leis" sc
r,l tlifl'eii::nEte in ltr iilt*l.r<llioii tf rli"
as tc n*ti',)e iiftai il-re f-'cii,:l
wo;:ld ,tli in all, *zii:h eilcolinl;:r;lfiryrdrtl :i new "i,/oil{i lll iiiu',ilvi!.rllii-
iiislitr,.rtlrtir

r:all;", r-tr.tvelci:ilitito, structllle i it{l!1, i-rirll ,lelsoil;:'iliy iei;lii:1ii:s {,lhl.i. {txpER{ENTA V{ r,UA{, A ${ C L]N 0.{$ T-E RE ArtTI STICA

f:ri;:liirhip, iike r'isi;., is also irr,tltl,arahlc ltt I jrtlirrir:i'. :';lrr'lir 1l:;l!. ii t.;'.t {'ec4or univ. David Carol
fiflvex bi: iiiiluip;lto'i, {.)rrl"..l rr,:srrirlrdcc {l 'rlr..ii; ji:r' , ,r,)' c.'l,r.liil llt; l:t.tii-c Facultatea de Arte Plastice, {Jniversitatea de Vest, Tirniqoara

iriendsh\t, or 1-l,e rfitilr(iitte lf ,l i.:rcirl.ivrr ij',f ,tnr."ir;, r'rl 'ri i : trri !i1 i/ iii'i:if {i) .Aplicarea psihologiei f'orrnei sau configurafioniste in rlomeniui artelor
vizuale a dus 1a ir,rportante progrese in analiza morfologicd a operei de art5, in
{:vfir be piarneel'l Llrnce {hrl er;r,rti"rlr; ril lr lr'l;rtllrr',i,ljr al'it irl.'ti.}fcfltltcii thrl
slruiiul limbajului plasfit; Ei in inilierea 9i instruirea artistiod. in general. Psibologia
obsf;rver guides ctrlel'l.ir;i1 hr:lllrvicl; f:iilLrrill.j. rr :]irrh, i1;.:t e1r:ii,r, l'cpr*'dur.:e iirnnei ca metodA de analiz5 a imaginii i1 artele rrizuale reu$e$te prima decodare
jlii:it"i,ts. Ait ripli ,.iiiict-1. pozitivist6 chiar ctracd liniitatd, intr-nn dotueniu considerat al intuiliei pure qi al
the riynawrics ;'lilr.rc:tslifJ' [r]r t"f ;irrbtf irlrirti(c:,rrr;,1l'tr)"lrt;i l'c lir.i r1eiiiltiine s the r;olri'se lxthith strbiectivismului. Fo!osirea ei'icieritd a acestor metode este cleocatndatd privilegiui
of orir practicianr,riui din dorneniul artelor, famillarizaf cu intin.ritatea procesului creativ.
incrlrlorates ur,:servatlcnal (liiiy tr,rin aplicarea Gestattpsihologiei nu se intenfioneaz,i vreo imixiune analitici in
gi:neza rtperei cle artd, ci doar mirirea capacita{ii de analizd a stn.rcflrrii ilnaginii qi
behavicr bllf also troi'liirnrs tire ei:nrellreircc :i e r,lRrxicrliar: iilflirenrte. e ll. cle stimulare a tehnicilor intcrpretative Ei de integrare ulterioarii in diferite variante
ale operei. Dar nu putem aprofitnda discursi:l despre o rnetodd de analizd aplicata
as having been el'feclire or ilctli-illfrlctivr.l ult lire {:oLll-$;i 'L-t-{ia clili0l;. Lrnui ciomeniu cutn ar fr cel al artelor vizuale {Erd a incerca o restaurare axiologicd
rr ll rnctiilor arlei gi a vizualului" astdzi marginalizate in mod evident, at5t social cAt
And -vel, as t ",r'rite tl:ese iint:s I rtlitzt;llai i llt.r'r frllflri;ng tlri'] Pillit ;;r r:rrlfural. Poate si parl curioasd la prima vedere o pledoarie pentru vizual intr-
ev{:nts froril a diqfarlcrr, rlfl riayrl }ig1r;'r rti cf ilj ci:condl" \lhic}i trt.,l-ortl. o r.pocii a vizualului cum e consideratd cea actuald. Inundarea agresivd cu inragini
were Llec;ded ard ar:ted rlp()ri {jltitsi r:;rcilns':ic"::;11' o'i;tirin the irtlrictlili!r: pr rr r I irijloacele vizuale de rnass-media prodr-rce astizi o adev[ratE,,poluare vizuald"
frameworl,: irtr the silrr:rtions i \,i/as tonfi'olliiir!." 'l'iut'uglt dcscilpii',ic rvrilirr'r
, u lr)rr)r' lirri conlinut sau cu un con{inut diluat in aspecte secvenqiale de o
I'm observing an obsen,irtion of mirle niade :lt siliirii) f.ime past" ltct'litlst' l 1 1, ' l. rrt;r ,,1Llici ce rtuc deja la degradarea funcliilor vizului. ca sd nu mai vorbim
am no longer Subrnerged in the actuli pr(-rc--ess of fnc cvcnt tlta( l rrr rtrrw'
,1, ' ntr'it,r;r t orrtinutuiui sau neantizarea ntesajului informafional. Se pare cd se
describing. In this moinenf I'rn sce mysetri otits.itic that fr:atntrwt,t i'.. rtttti rllr, .r '., rrr ,r, , rl tlomeniu concluzia lui Ren6 Guenon din f)omnia canlitalii Si
reflect horv I hacl oncd been.tAk::.yp it that sphe;e of irlvoJvctttt'rit
\ t, trtt,,/,,r :,,In ansamblul a ceea ce constituie propriu zis civilizalia
To speak listarir:a!!,v,-rt'lif6"s'journe;l tl'ouiel b* io overl)' t'rrr1,lt:t';ir';
thecausetutde.{feclalcrngasingularr:haiiloieveilts,orperlilltslrtr",'t irtil:, rrr,lrl' r, ,l (:r!,.r ar fiunghiul din care privim, trebuie sd constatdtn cd

nostalgia. I prefcr insteacJ to ac1 in the spherc of a journe-Y ftrli'r'' i',,,' r.'i tlg" 37

or fail as an artist

totui apare dlr ce irr ce nrai a.r'tilie ial, denirtulet 9i fatsiticat". Psihoiogia ne iirva{ir ca ornul este o fiiniA vizualir. intrc 80 9i 90% din
A.spiraqra noasli;'i sprc ",aritentic" ne obligi la aborriarea sLtc-cinti a c{oud inibn.naliilc': senzoriale sunt receptatc vizual. Cauza initialii a percepliei vizuale
este iumina, una clin ccle nrai pulernice 9i fundamentale experierrle umane'
proirlemc,: 1 i pr:xisul nafrral qr cei nrlistic in dorneuiul vizualr.r[ui, 2) cunoagterea
gti in{itrci i:,r cir o oa}terea ar i i strr- ii in socicta t ea te}ino I cgi ul celebrat6, adoratd 9i intens invr:catd in cadrul ceremoniilor religioase diniotcieanna'

Arta r:rte,;c-l lnai i;un crunr cdtre noi inEine, dar nici creafia, nici receptarea in Geneza irrmina a lcst creatii in ;;rirra z,i, pe cind soarele, luua ;i stelele s-au

gi inlelegerca ei riu stint i:cs jiolie tird r::loerient;a realului. Aceast,6 e.tperienlS esfe rdurrgul doar iirtr-a trcia:

ciirecti yr ;e r;311;,,'ra. 5r'in I 'nit,: i Drilnnezeu a zis: ,,Si fie lrrmind" gi a fost lumind.
Ornui rl,rcictitil nori*rue n ncgiij:t calJarjtalea sa eie a i.nlelege realitatea Dumnezeii avlzutci himirra era bnni; qi i)urnttezeu a desnar{it lumina de

prin in{ernri:r{iu1 sil:riiurilr:r. {-.:ncepirtl este i'ttpt dt prrce;lt, lar gAn<-iul se rnigcli intunercc.
(Faccrea I "3. qi 1.4.)
printre sbstractiuni, Ocirii r:o"ctri ;ru feisi rcclu$i 1a. rc-tul unor instrsniente de
Adaptarea la spa{iu;i la timp estc prirnordial vizuald Ei aceastii vizualitate
ielentific:nre gi rriisur;lr;;:; in *orrsercinfa, sut'erirn din *auza urtei siricii de itlei care nu esfe una pasivi deoarece omul este o fiin!5 cleatoaie. Sursa creativitdlii saie
se atl6 in imaginalie care se uranifesta prin proicctarea de imagrni. i Acest lucru
sd poatd h exprim;ia in irn;lgrni $i elin ciiu:za incapacitS.iii lloestre dc a cie :lcoperi aliare in Cartea lracerii cdnci este clescrisl cfealea omului; ,,Apoi Durnnezetr I zis:
Sir-l facem pe orrr dupl chipul Nlostru, clupi aserninarea Noaslrii". ( I .26.) Cuvintele
sensul celor vfr.zL\tt. i{c' siniiim dezerrienta{i 'in urror ot-liecie care au cheie sunf: e tace" a crea ,"i ,,chip", irnagine. Principiui divin aqadar este
;:rezettta creatlvilatea. $i daci lJumnezeu € conceput ca forfa creatoare, iar omul cste creat
dupd chipul qi aserrdnarea lui, rezultd cd 9i omul are putcri creatoare proprii, cd el
irtleles numei pentru pi'ivirca r;mijlr:r;il.ii 9i cautirn rcfugiu in ambiania nlai familiard la rAndul s[rr igi creeazi zeii, ideile, ideaiurile, artele dgpl propriu-i chip omenesc.
Din nimic omul-creatorpldsmrrieqte un chip. din haos el aduce orCine" prin seleclie
a cuvintelcr. Ca"pircitatea norstrl elc a inlelege cu aj*torul ochiiilr.ri a arJort.rit qi cl stabileSte rela{ii. Reprezentarea vizpald este iirnbajul in imagini prin carc omul
igi cornunicd ideile, concep{iilc clesprc sine, despre sernenii sdr qi despre universul
trebuie l'edeqteptan.ii. sbu. tierbert Rea,l afirmd cA irnagilrea" care atuuci cirrcl este proicctatd intr-o
fonnd plasticl o numim iconicd, a premers ideii in dezvoltarea congtiirt(ei umane
Experien{a vi:eua15 este prrmordialS., ctirecth 9i autenticS. Ea este gi in dezvoltarea aptitucliniior gi tali:nteior ce lin de coqtiinqd. in sprijinul afirnratiei
neconven{ionald gi ne leugi direet 'ie realitate. Stinjenealir gi ciisconfbrtul este citat Freud cu lucrarea Ettl 5i iilcortstientul, de unde citez: ,,A gandi in
rnariifestat rie luinea qtiinlitlcfr in traia irnagiriilor gi :l vi;:uah"rlui in generai este irnagini este, agadar, numai ult mod foarte incomplet de a deveni corrqticnt- i1
anumite privinfe un itsemenea tip de gAndire in imagini se apropie rnai rnult de
manif,estarea angoasr:i flaqa cte rutr:ttfic" lhti drr ner:onventional, fa15 de procesele incongtiente decAt gindirea in cuvinte, Ei este, 17ri nici o indoial5
:rrrtcrior acesteia, atat ontogenetic cit 9i filogenetic".
necunoscut. ltecluzu.rne:r in lirrrh;ri, rclirlqiul iri r;rrvlrit gi in formrile, deci in
Srrrsa primara a imaginilor vizuale este lumea realitdlii fizice. Aspectele
conven{ir: fereqte lurbiccl.ul ilD il\/crltur;t a,.tli.:trttt;ri ;t irrtpr'eviz.i"oi16 a contactulul rlrr r.r.,,. rrlc lormelor terestre gi cosmice, cerul, rndrile, vegeta{ia 9i tr:ate formele

cu lumea real5, izr:lirncl',.r-i ln slr:ra sirt:r:ulir{iilrlr ;;i corivcrrliiior, ;r vrlorilor aprobate Iurrrlrrr lrrrrrcafizic6naturaldtacareSeadaugdneincetatlumeaformelorCreate
gi a cunogtinlelor confinilaie. I-)ar in accst c;tz sutricr.:1ul :;t: r,lr rrtultLltni clr valori rlr',lrr ,l.r,lrri srrtuqiorage,poduri,drurnurigimagini,sistemul obiectelor,toate

qi cun,rgtin{e ",scconti-hanci" si va il in cel rnai blttt taz rtn:;tilisl 1i r.ric:iodald r"ln lrtr (l rrrr, t,rtulr(lcreqi determinaretlinamicd reahzeazdEi StnlCtureazlSpaliul
creator. Neincrederea in vinral este una din fsrnnele fllgii dc r calilrtlc. clrractr:ristici lli r1t,l, , jr,, , .rr, l'rr:irrciulluiesteunmetanlorfozatal acestuiSpa{iuprinadapt6ri

intelectualitd{ii epocilor de declin, ce nu se poate ridica la icorrolllil eulturilor r9
organice ierarhic organizare $i consacrate religios. Neincredercl lltri r-lc vizual,
in general gi fa15 de imagi*ea artisticS., in special are un dublu efect: pc (lc o parte

izeilarea individuald gi coler:tivd de cel rnai bogat izvor al realului ;i cel rnai

cornplex mesaj semantic iar pe de alta, marginalizarea arterlol vizualc at0t ca rol

social cAt qi ca instrunient de cunoa$tere gi reflectare a r:t-:aliti{ii.

Triini intr-o lume i,izibil5 de o infinitd gi inepuizabili complt-xitate gi

diversitate fbrmali. Dar nici experienfa vizuald gi nici ilrraginea vizuala nu se pot

codifica convcnlional Ei univoc. J'rairea vizualului ittr:t.'ptl ctt contemplarea 9i irt
aceastl conternplare suiltem siriguri cu inlelegcrcrr i'i :;illilirea nclastri.

ili

formalc qi {hnclionale Ei prin ritmurile qi pulsiunile omencqti primare.Experienfa vehicui ea:',i i ii{orntri.i;i I i r'..'c :;pi r-r rlti
perceptuald se na$te din obser-va1ia atentd a lumii fizice qi e cornunicatd prin
reprezentarea perceptuali. Dar conqtiinfa nu se reali'ze'azd prin intuilii, ea are V-rr-liirtt!. cicspre i in'r i:a.i r;i vizua l, Conado h4a ltcse conslderi totalitatea
nevoie de concepi. Reprezentarea conceptualA com'.itticd ceea ce qtie despre
r-eaiitate mai degrabi ciecif ceea ce vede. Prin concepl l ecunoaitem ceea ce reprezenlarilor viz*sie "rau isCtilc ca !llcsi:le ohie;taale refeflrrdu-se specrfic la

vedem. Ceie doud tipuri c1e reprezentare structureazd sinergic imaginea t{'onr., r; k: clc c ortl',i n i ca rij n e - $tlc."' *L: ll. i i a i t au u.te i nIJ c'ra le'
vizual-artisticl din trecut gi de astlzi, iar relalia lor propor]ionalI di{'erb de la un
tip de culturd la alta ;i chiar de la un curent artistic la altui. Aspectul perceptual Dup[ :lcei15;i ailtol-., descrri-]crire* posibiiita{ii {le reprezcilta utt ot"liect
filafet'ixl" f}ciilrt.ig'l sa iitricf,irlrrcz,e cra gofi':ratur de stii.'11i, ildepcntlcnl de utl
gi cel conceplual al reprezentdrii nu epuizeazTaconlinutul imaginii artistice. Ele
impreuni determind doar nivelul experienfei. Reac{ia personal[ la aceasti e;nil6tor rpi uil rer::,*pttir^ trc'il"iie r:onsidetatii drept una llin de:ir:apeririIe
experienla gi comunicarea unei anume orciini vin sd intregeascd stnrctura irnaginii
artistice. Vdzul este un simi atr distan{ei, avdnd o razi de actiune lirnitatd, in tirnp firnclarncntlie aic otrrr[;ri la iucepr-rtul evciuiiei sale" {-iratie mesaiuiui obicctuai"
ce g6ndirea, dirnpotrivd, se intinde departe de spaliul vizibilului, se migcd din
prezent in trecut gi spre viitor. lntaginea artisficd se constituie ca o rnijlocire intre r-:oiniu;icare; ri,:r,llic f-aptic l,osihil,i Ciln:olo r-lc titrrp cle 9i spafir.r' Mesajul obiecnrai
aceste diverse raze de ac';iune atunci cind infEli;eazi ?naintea ochiltlr ceea ce pur vgr6egte ca otliect r;ricare i"r Ii punctrii Stjti mo1nel1iul abortlarii, sernnifica{iile
altfel n-ar fi puftrt decit girrdi, ca existAncl cdndva gi nncieva. Dintre toate artele
numai arta plasticd este in staro si conrplcteze intr-adevdr c*nqtiinla omului, c[ci sai,: pcit li tOate qi tctrleauna rff.!fdona1.(l intr-un mod cc'erent. confol-il rrnui
prin fapful cA tabloul consolideazi'i ncdetcrtninarea ttnui ,,cAndva" ;i ,,undeva" in u,n13r,r,,fiod,,: c11 al t,orrnelor. al voiurnelor. al vecinitaliior 9r ai culorilor, al
evidenfa lui acum gi aici, el poate sii pitstrcz.c inaintci ochilor ceea ce in calitatea
ei de permanent-valabild ,si ornniprczcntl, trtttnai giindirea poate cu greu sd-i clar-obs*unriui gi ai cLriitllilr;r nrateriaie care lc getrereazi'
relin6 qi ar putea sd-l piardd. Aceasta inscantnir ur:trritliz;trc in dublul ei sens:
retrdim ceea ce a {bst cAndva gi undeva 9i dorirn sli pitstrallr rctritirea. Imaginea iit ac.:st conte;,{t. se corrsiclerl tr;:r{e 6bie ctelc l]roduse de artele vizuale ca
plastica apropie de noi marile evenimente gi crecaz.li corr;liillla cicsprc ele, o
rnesaie obieciitale, dat nu toate tnesajele obiectualr: I;unt produse aitistiee, 3cestea
compieteazd pdnd la totala ei implinire, fEcAnd si fic ptozcrtt. l)cnlru sirnluri
diri ul"ird llind farrn,: t1e curlnllnicart pi'oprii r:e includ in stlrrcturd elemeniul sau
numai aspectul lor interior. De aceea religiile s-au infEqi;iat cle lir irccptt{ in strAnsl inten{ia de iri^,aginai" in aril sorrdarea iryragi.narrrlui inr;eamni sotlCarea con$tiilllei,
legdturd cu reprezentarea divinului, o relagie care a deveuit cliticri rtutnai cu
apari{ia monoteismului prin respingerea feprezentdrii chipului dc cirtlc luclaism inseamtih ce rcelrrea originii qi a naturii. pt'olLrnde a omultti, creat ,,dupi chipui E;i
gi Isiam gi restauratd triumlal de cregtinismul Dumnezeului intilpat in ortr, prin
strdlucirea imaginii din arta bizantind gi din goticul european. asenlnarea iui I)urnnezeLl". Activitat*a artisticii se nii$te in clipa in care om':l se

Omul e un producdtor de imagini. De la picturile parietale din pcaterile afli fafi in lali cu luniea viziiriii ca 9i in fa{a Llnei uria$e enigr}re. Cr edncl t-r operit
paleoliticului gi pAn6 in vremea noastrd, continuitatea artelor vizr.rale a fost de artii, nmul se conii-LmtI cu natura nu pentru existen{a iui hzicl. ci pentru cea
neintreruptl gi, cu toate cI rnotivaliile acestor imagini difera de ia o erd la alta, ele
dovedesc nevoia oamenilor de a-qi transforma experienlele in simboluri vizuale. niin{a16. Dupd Conrarl F iedlef, aff& $sle lnstrumenfill csenliai al dezvoltdrii ilIna'ne
Cel oe fluregte imagini, fluregte o expresie vizuald care la rAndul ei devine subiectul
unui rispuns sau al unei reacfii din partea observatorului. in acest sei;s imaginile qi pr"in ea ortrui nu nulnai incearc;i sd integreze lutrrea vizibiiir in coirqtiinfa sa, ci

vizuale pot fi considerate un lirnbaj, avAnd o sursit autorul, nlrjlocul carc sste silit sii o fircii ?n virtutea propriei sale tiri. 0 irscrnenee activitate nu este

'10 intAmplitoarc ci necesarE; roadele ei nu sunt secundare sau de prisos, ci cu totul

esenfiale, daci mintea umand ru vrea si paralizez-e'

clivilizalia teirnologica in mersul ei orb citre putere 9i afluenf[ ignora relagia

intrc f'rurrrusele qi adevdr, intre artd qi via{a qi, considerand arta un ornament
social inutil, 1rl[ic;;te tributul instrdinirii printr-o nevrozi de masi ale cirei
siinptome sunl rJisperarea ?nspdimintatoare, apatia, vioienla. Pini in prezent

loate tentativele cie a infuza criterli etice unei civilizalii tehnologice au eiuat

lrrrrrr.ntabil. in impdrllia ,,Clezan-rlui" tehnologia exercitd o tiranie nenriloasd in

t,;:rlt rlunri:ttriile, iar practicile ei cer 9i de la sistemul de invilimAnt o instrtrclie

||r(lr,.l)I:rl:rt:ociusivspremoclalitaEicot'rceptuale,1egAndire irrtreg?nvdflmAntul

:!rl,, r 1( ,r ,lr,, lr,rrrrjil moclerriir aspir[ e {tctiv gi in mod cleclarat la un ideal tnatcrnatic

lll (.il( t,, |( nlit scnZoriaid rlirectii nlr ruai e admisd ca ClOvadd, in C:are tohrl e

4t

rerlrls llr i'rn irinLej clc sinhclu;"i absiracte. Stirl cri existti un iiLris intr.e civiliza{ia
rro.isuir irrcc;irri;:li 1r rilarcrialistd $i r,,elor.ile spir.ituaie;;i csteticc care cullstituic p
e ultttri. {.trd*'r'.r l).
I.ilr(u'.s. lriil!.1!eJ c(\n1ir;ini,Jt il(}itslri) sociaic }-o (litolvat
iinpreclii:a'r,l .isricl conf tiintei
r.1ezr critare ;.r co')tiirrtci estoLice g, piistrarea

rD,rrlie t-c );ii-i.rctL!r.1rl:;Piriirial;rrIei, societdlilor traclrfionalc. $riintele;i artele
itriit;tJ :rn'ti-'ttios intlinutc I-lLl rlrulJi cd ur;lcirzu clestine divr,'rgclite. darhipertrofia
uneilr sc vr'.i a contp('rrsa jzollrea celeilalte.

$iirnhrle ptln on.rul in ilrpor flrri concurr:ntia]c cu natirra in nurnele unr-ri itleal
tehnic ;i cogniliv. lrr'rrlru sar, anti iruiurr esic inrtcila prirni a prcgr.csului care se
a ii lirnclic,iaiil. r';lanipulat;i 5i
cei'e r.rn hcnctilru ijr: confort carc iuvinsi. l_,a capitrl oric,ir"ui riemers griingific se ITE PI{.E ZEICIT,,\R trA S{{JZtrC A[,.4.
ageazl ontul la o crescllndi distant6 rJe nafurd
l{lii soNOR $vs.{u Yxzu{r,

pe un drurn artrllciali;r;ini pcrlcrric 1i al iridrctrria;"ii ircv.cr.sibiie,le.,eicpente,,. Conf. univ. dr. Favel Fuqcag

"'r,l Catedra de l\luzicoiogie, Academia de Muzic5,,Gheorghe Dima"

cri'ozita1ca ii ideca f*rr-ii a ..stu,-lir,lui" sur.rt filtrele esenlia[. prin car.e o'iuI de
stiinti catitil conlacirti cLr rri,-'r-liui sbii incoiijulitor. Arnarrr.loua sunt in mare mdsurd

ina,Jc;'" ate tieoarccr: cult;vi: inlcrrsli,rnaliza 9i atentir corlr:-ii.,rat;.i citrc lragrnente Mcttio:,,11 n'y a pas de langage universel
(de c,rde ou d'ensemble fini des lbrmes
1r nu crtic in1"ic'rrii"i. o asrli'll tli irlcnrie e seler:tivii 9i abstractil,li, e:a izglgazl gi sur lcquel on pourait s'accorder) mais

caui"ii dif-eferite cuerl ce -i irt,1;rc<lit;it iir-'t)cStri iir conliniritaic;r natu; ii;ii la globaiitatea toutes les choses, universaliement parlent

ei. Metocia analitic:a gi expcrir,rr'nlrrl cc oprcStc iri izolcaz.ij f.etrctnenele 1tu sutlt . la langue des fbrmes"

cea tnai biind nrctOil:i |elliru li'iit!clcgc.,rrioplirt:u" lirirtl:rrrcrrl.aii a niiturii gi Michel Serres
c(rorcrttil ci. Cultir'.And zrnaliza, clisjunctrii L'lil,jll\riil.r'ir. stiirrre lc obtin un intens
fepertolltl de con';entii ca]'e atl privilcgiul rlc rr irrurrrirri rrtilizrr-ca;iaturii {ird Argurnent
iniciegereaei rcaiii Petrlr'uaoin,e1c.1retrcbr:ie si-rl:irrnrrL,uilrlj.rslrrrul sesizirii

asetndndrii dintre lrtcrutr, tlt.t ir. clcr.rsebirilor clinfu'c cic. Mrri rrrrrll tlcci I spiLit lnalitir:, \bm ?rcel'ca sI aborddm la nivelul acestci succinte comunicdri

i{i trcbuic spilit anaiogic. Mai nrult clecit <iiscernrinriint, iti rr.eirrric iririruinaiic.

,,Spiritul artistic prin puterea inchipuirii esre nelimitat'., scr.ie I'crre Iurca in problernele lnultiple implictrtc de reprezentarea muzicalS. Aceastd complexd

F'ilozoJia tnmntelor'.,Afta este scdiul experientei pure gi prirr rrclrrrrilrrre 1c arati notiune are un caracter rlr"lltifomr gi arnalgamat, imbindnd aspccte oe {in in
egali mdsurh de pcrccplia psiho-fiziolcgicit ori ntodul de explorare (gi
cArnpul vast al spiritului con;tient de imensitatea irationalului. (lc cxrstcilta

nelimitatd in care expicl.6m nciucetat..." organizare) a spa{ioternporalitifir in procesul cognitiv qi pdnd la amprenta

,,in artr migcarca spiritului in zonele absurdului, visului, faurirslicului cste decislva prin care diversele ,,pattorn-uri" stiiistic culturalc se impun in
produsi de nevoia de a piistra viu, de dezastrul procius cle neputinla irriJrletiti cu
stibcon;tientul colectiv, dar ;i in priliecfiile novatoare gi constntctive - in
infumurarea neroadd, de i:roaza de hau, dar rnai ales <Je sotr:a dc libcriatc, acesta
fiind arnenintat si se topeascd in schcmele tiranice ale unei raliuni lormulate". syrctii in cadrul Operci.

ll-ebuie insl - pentru a nu da nagtele la confuzii - si distingem clar,
,1, l,r lrrrrr inceput, intre ceea ce nutnim intagine sonorci pe de o parte gi

t t I,t 1, trt(tt'((t ruuzicald pe de altl par1c. Viala psihica umani - fie cf, este

r .rr .r,1, r rt.r rr inCivrdilalitatea ei ireductibilh, fle in ipostazd nir,elator-sociald
.r intr-un permanent ocean
l, I , r, ',1 ',;r ii in permanenld scufundati

4i

son{rn $i arc n)ai pulini iir'portan{i faptr"rl ci ar,'est fond sonor este unul pla.n secund rele'"'ii o rcaliiate mai prolundd. Aceca c[ in dolneniul muztctt
urechea este mai pu'1in infcrr:satd dc obieciele.fizice (inslrumente) cAt de
nalural ori :rrtilicial. unul irriegral ec,:iogic ori tctal rupi de realitate. unul
tr:adilionai ori avanllardist. lrn1.111nnt cste faptul. ciemonritrat irt-'futirbil dt' obi.ecte muzt.ca.l.e (inelortrii, acorcturi, tirnbre ccltnpiext, textut'i de grup etc.).
catrc psihololiia exp.-rriirrerrtarli:r i'relcerptivi, ci ave ni nevoie in urcd vrtal dt Absoiutizdnd" intr-un :rrilmc sens. cuten conchide ca ?n doureniul muzical
aceasla.,cacof'oiric"'i srlnord penrriwentd polltru luncf ionarea in bune condifi nu este importantii imaginea sonori ci mai ales reprezenlarea muzicald a
a psihismului unian. sorroriti{ii:. \{uzica nu usfe sJuL}ritate. ci rcprezenlatca -,iirteticii a sonoritalii!

Ataciinci insti concrct acciisti realitate" vom conslata cA nu auzin l.,\OTn l'lA, M (lzlC,\ i-.d
rlvenimentc solr(]re co;rcreic strici Cetcrminate ci percepcln obiecte sonore.
Sptc cxemplu alunci cilnd stfun in camerd gi pelcepern o rnigcals rcgulata Notagia rrru:licala o no{iune grcu tlc tiellnit oncit ar pirea de paradoxal
de pendr"rlare vc,rn ",au;{i" riu suneiul in sine ci un cc:as rnergdnd; tot astfel in
aer liber voni.-riuzi" nu doar ciripitul pdsarilor ca sernrrai acustic, ci, mar 'caiictoi rnnrautz":ic'-i-cncisi tco utiiizeazi cotidian gi reflcx, aDroape ca intr-un.,dicteu
ea insiisi un complex no{ionaI ce inglobeazd sirnultan
irles. pislri ciripind. Acci;tc banale exernpie conduc ?nspri: concluzia cit
sistemiii auditiv um.ur, ci) funciioneazf, intotileauna in cadrr:l unui spafiu multrple aspecte: scrnl grafic con:,en{ionai, sens implicit, exprcsie
:;rlnor dclcIi,trnat. p'j. ('e r,d rrtr serrrnale :tctrslr.'c e ntIiric cerncIcte ci
valcrizatoare, proces tliscursiv e.i gAndirii logice, infuigic imaginativ creatoare
obiectivarca ilcesi.or s*ninaie $onore, pe scurt: obiec'lc e:mitrdtoure de
1.a.nr.d" Este de aceea neoesar ca intr-o prinh fazd sd distingem necesitilile
ft'tt'Ltnerte.tct.,)t(. $i i:r :'cr:.i :ii:n: in cadrui p,:r,'clretii a c'('ce !'c numim prime ce au Ctrs la apaiilra serrinului grafic in muzicd de avatarurile ulterioare

indeobgte ima.gine sonr)ri"i iirrz,ul unran videEtr: el"ninar-r.rcnte uncanrptn"tament alc evolu{ici sale istoricc, de terrninati rlc varii vectori fonnalivi de la nivelul
analitic de recorrpunt:rc a rcalirlr-ri pc baze obiet-tive.
concretului iniediat (rtnealta de scriere ori materialul purtator de grafie)
in domeniul ..arlificiului sonrlr", adicii al rrruzicii, lucrurile se petrcc
in:;[ cu totul iliferit. in carJrul unui corrccrl, urcchca rimani mai poate incd p6nd la nivcli,rl disernin. rii c'ri unif-tcarii notaliei muzicale sub incidenl"asi
iz,rla arialitic in mocl rr:al (cu (1r) oarccirlc coclrcicnt de aproxirna{ie)
col'rlportarxentul flecdnri itrstnrment, sau gl r.rl) tlc irrstrurncnte, clriar in cadrul supradetemrinati a unor factori stilistici universaii.

unor srnt;r:i.e cle marc conrplexitaie arnronir:ii oli polifirriici. in cazul liste oportun sd prccizam, inca aici, ca avcm in vedere cioar evolu{ia

semnalului inregistrat (sL presr,rpunetn o imegistrarrr nrorro) urcchca distinge notaliei rnuzicale irr spaliul rncdiu;i vest european, cu prec[dere intre secolele

incii acesle..obiectc" cJ sursc alc scrnttaluiui sonor. tl.';i rrt, t'i,isla nici o VIil-XVl. $iacclsta dcoarcce zuna eur()oeonJ oricntald, dominata de muzica
bazd rcala acusticii. Avern, in acest c,az, un fenomcn prirrt'iprll ciilcrit in psaltir:ii bizantin[, *ste o adcvirata ,;ungla'" a semiogratfiei tnuzicale in e rrc
care intcreseazi nu atit sursele obiective ale sonoritirlri t i. mai alss, nrai sunt multe ,,pete albe" gi rnai apoi pentru ci aceasta prezinta conexiuni

reconstitttit'ec unor ,,surse virtuale" ale sonoritdtii confornrc trrror anunrite ;i confluenfe interferAnd cu alte cuituri mediu-oricntale pc care. in lipsa
sintaxc mai rnult sau mai pufin .,obiective".
documentelor directe ,si/sau chiar a lucririlor de specialitate, nu le controldm
Un acord, intcnat de cdtre trei instrumente, va fi percepul ca alare de
c5trc lnuzician gi atunci r:dnd este prezent ca un bloc armonir: unic, gi irr sufi cientii rnisur5.
atunci cAnd este prefigurat in arpeggiatto, gi atunr;i cind este integrat
func{ional intr-o secventir amrouicl etc- Aceasta probeazei in prirnul r6nd Ulterior - spa{iul secolului XVll-XX va fbiosi un sistem de notalie
existenta mai multor nivele de organizai-e posibile in perccperc, dar intr-un
r.rrl ioiralizat. conven{ional ce va fi suficicnt in transcriere a oricdrei configuraf ii
' F-lvittcni tr:rmenul estc tirlosil aici in af:rra oricdrui cot)lc\l rrxiolog.ic!
.. I rrrr:rqc ruditivc cstc une rzT.rrJ.sentotion psychologique d'une l:ntite sonore relevant
l,l rn' ,,,/ri ii /r, ('dal.ls son comportement acoustique", (subl. rr.s.), Stephen McAdams,
I trtt,t', .tt,lrtit'1,. Llne nfttaphrtrc pour la ret:herche ntusit'ale et psl,chologique sur

L,t, ,t,,, , ,t,,,u \t)nore in ,.Rapports dc recherche de IRCAM", No .17, Paris 1985, p.8.
' 1 ,,t, ., ri,rrl,L rtr\ , ir idcea de,,dicteu aut<turat" a lbst :;i este incI una din rcalitdtile
lrrolrrtrrl, rl, r,r r rrl, .tr'rr ii crealirrithtii ntr-rzicale.

45

stiiistice (bnrrrcr,:, clasice, romanlice , postrolnerrtic,r lri neocia:;ice) 1i ea este doar il semnifica, ?l semraiizsazii, ori sc inrplicri in iusirgi configurarea sa?).
Istoria nolalici muzicale in spaliril occidcntal, cc se iutinde pe
r:unoscut5. prin exselcn{i a {i i;et:;i cc liumini iir se'i:Lri ltt opriu nota{ict mr.t:ir-:aki.
aproape 3 urii de ani, ilustreazi evoiu{ia - nu intotdiauna iiniari $i progrcsivX
Estr: <ie la s,inc intcles i:4. ncltalia mili,icrli nlt existl s:a fenoorren in - de ia simpla utilizarc a litcrelor 1i a semnelor destinate a selnlril'lca acorclul
(iii nruzica epocii grecgiti incipicnte:), panir la srmbolistica exlrem de
sine. I,iici micar c,:irgrafia rxlr?rfi irrientatS {chincza .,rrl japorrezii indlr'creilt
cdt de fornali, ori cstcfica ni i-arprsrienta) nu;:ste, ru poale fi total lipsitl cornplexa a nrtrzicii nrocierric rlru (oritclnp()nln(.'{cu lrpuratulsdt, de lrdrrota!ii
anexe ori grafia ce sr ernancipeaz:6 de chiar sernniflcagia muzicali.).
de semriifica-tie
'fimp cle ser:ole. ?rr dccursul gcsliu'ii gi del'eilrrii sale empiricer. rrutalia
S,--'riitura mi;:;:1,;ali g:aiici ct:-rsi jt,t;c, cllca tlorrrt, acea parte
viziLrila - i;i 1.,r'c;pi-il.L ir icchci'guli,rl cc relcr'5 r:onvcntiotial graric aspectele muzicald a cAgti-eat tot alet in precizie si subtilitatea denotirrii expresici pe
irnpalpablicr aic gSir<ilrii :,ii crea1iei n.rilzicale. 'l-tit ir.tdt rir: rviclcitl r:ste lbptui cI
ea nL[ I]reiiiirge rici ;r,;,rli fenr.rri:i:n istoric (id';c. rrperii ori stil), ci este c6t a pierdut in eficacitatca cornudiclrii clirccts - i:lr'f'enorrenul ipi are

post€:rioar5, ivinc!',1-sc c;l ,,, i:rrll;tie rreeesari (l?i) la problt:nratica spccificb analogul in hipertrofierea dimensionala gia densitS{ii(masivit5lii) in dauna
mori',elitului" $i i.gtli; FC(jstii...rrrr"r:l'','liri crlncrt:fe" a urci p.t'olllcrne puse de
crea{ie ,li exprtsiii 'rl'l:rr; l!il. i; ti"tcerii.^ o fu::rliitnetrtala opr:ra{in lr-rgica cle puritdlii inigiale5. SecolLrl XVlii deja pierde siinplitatea originilor yi scnsibilitatca
forni;rlizarc, q!,1 i;1"r!1i,rile cir- lL,ri', r:rtlii liliitl:tr (r:c prrt lt ittrtifrate, conli.l-rticate cxpresir,'5 in lavoarea unui cor,r'en{ionalism ce prolifereazii necontrolat
gi descifraie)" r:r: ;.r: ,t':.';itr- i:r inruSi rrtii:riil nrc,bir:irtatjcii trnoseoloqic,:: (tendinta acccntuatd de secolul a! XIX-lea), iar secdLui nostrur investe$tc
curn {1i c0) 1-'Lrrf)a:rirr;.r i'.)). t'ttiir iiri crri) s,:trrt-ifii:'iitt.i {?) ':in'-- (9i cirnd)
notafia cu sensuri extranruzicaie ce abiliteaza o larg,ri sintezd a somniflcaliilo'r'
re-cunoa$te['i ).
Aga curn fie apafL'.noriti rr:1rr., i" rrrrl:rti;r ;rtirzicrtlli c:;1r: lititi'::iittI simbol dar genereazi irr cgald rnirsurd aspecte grotegti ce genereazd confuzie gi

el itlei! mt,uicoile. Ea csr'tr trarii[i";t;tr,,'rt r,lrlic i'izilrile lr <liltriir.lor elclnenlie lar,, arizeazd o copioasd i mposturi!
Ce cOnstituie la r0.ndr,rtr loi ex,'rrr,.srn ntu::ir.ttli ,tt:,rttri:ttlii'. irl spt:tir indicagia S-a aflrniat de c,4tle muzicologi 'cu autorit'ate cii dc la organr.rrn
specificdacornpczitoruiui ce d,1 o fbrrrlrr ('()1'j r('l llrrrlilLillr lrt:r'lrlr proprietifi
incoace, rnuzica europeand igi gasrse flga;ul ;i ria fi fbst intr-un anun.re fcl
intiiri legate dc fi:nolncrnirl mlrzi';ai lre ciirc lrr ttrrrrtirrr r n ir!,( I ii ririlr tr: inirllirne,
prede teminati sI evolueztr in l'eli;l pc caic ni"l rcteva istoria sa. Nirneni (in
accrr.l., duratA, iritm r:au tinbirl etc. Fa impllt'rr llrr rrrrrtrrie lip fis altita limitele cunogtintelor noastre) nu pare sii reurarce rolul enonn pe care il are

(o,,descifiarc") c:re are lunc{ta de a refac., clt-tttttitl 111;11111i ,if i11 lectul'i, cristalizarea unor sisteme de nota{ie ce succede inon',entele de cfervescenqi
cdtrc reaiizarea practica a muzicii semnificate gialic'r.
a gindirii rnuzicale. in lezcle inrr:c.lial urir-ldtoale. ele au rol preponderent;i
Altlel spus, ncta{ia estc un ghicl dctaliai (la nivclril rle crirnpLxitate rlelerminant prin oferirea cadruiiri, a tiparelor cle fonrrd exterioara pe care
a detaliului dorit) cu ajutoruri cin.ria interpretui cstc ittlottrtrrl dc chtre
compozitcrr asupra mcidhiui in care trebuie si exe;cute: cartll 1r irr uc rrilttieri iniaginalia creatoare le va unna.
specifica. Analog limbii scrise, nr:ta{ia estc ,birzati Pe sitrtlroltrri vizuale
determindnd fbnomenele auditive tot ast{-el precum un alllibct crinstituic Vom conchide la acest nivel cd r-eprezentarea rnuzicala, privita prin
structllra tundamental furrc{ionali a limbajului scrls gi vorbil l'Je puteill prisma graflei sale specifice. se prelc:azi excelent unei analize sistemice ce
intreba la acest nivel cc ponde re are vizttalul fafi rl,: sonor (il r!r'1ine;te ori inglobeazd fiecare limbaj (sincronic ori diacronib,t unui model ce rdspunde
rnai rnult sau mai pu{in cunoagterii generale. N{odelele succesive vin s.i le
a,,...die Umschrift stets ln de Funktion eirrer Lesehilli. ,rirrcs Btc/rv.r'r-ii'r,'lscs auJ'das
Originaf'(s.rr.)" I-leinrich fJes-qcl:r. Pclcr Gulke, Stlt, !,ttl,i'tl t)r:r Mr:hr.stirumigeitnu.sil,. '' . A propos du ph6nomdne de grossisscdicnt, dc condcnsation des expressicins
vEB DVfr\4, 1973, p.8. :,1rr rlrri'llcs curop6enes, qr.ri va croissant depuis la Rcnaissancc, rennrqttott.s la

'Itr t t'utlt u\tttit)u de lrL musique (s.n.). Elle devient plus dense, plus tcctonique (volume,

ortlrr",tr, ,rrrrrrltaneitd))paftirde laRenaissance,clledcvicnt'.solidependantlcbaroque
tlllt,rr,l.r,l)(rr\(,l.clesibrrrrcsticpluscnplusiourdcs..grosses,aveclesinstrumcntsdc
nrr',r(lr( ,lr '.. l\,, 'rii:cle". Mircea Itliadc, L'ht>n-eu-de I'angVliquein Fragmenturiunt,

| ,lrlr,'rr ,1, I ll, r , Srrir:,,1\4dandres", Piiris l9li4. p. 198 et sq.

41

inlocuiilsciipeccleuz:rteprirrdegrailarcaenergieiinforirralionalespecifice. parte reprezeniarca gi, dc ceaiaiti parte, itistructia. se rnanitesti e:u atit mai
r,llobal, evolulia notalici nri este altceva rJr:cAt tiranifestarea cntropiei sister.nelor
succesiv stabiliti: in decursnl secoleltlr' plerrar la nivelul rnuzicii de tip stochastic, irrrpt"ovizatr-rric. Pe ace:rst6 cale,

\/izu:rl gi auditi"r in muzicl vor pittrunde cccii ce, ctl r.itl tcl'mcll gencric. se numesc

Confruntarca celor doi;i reprezentiiri esentiale (cea vizuali qi cea ,,grafisnre le" niilzicale ;;i asii-el .rpare pcil1-nt prima datd irt expresia rnuzicali
,,rnuzica pentnl ochi". Existir iriultc exeniple cle acesl tip: Cage, Feldmann,
auditivd)lelevaclii-erenlalorfutrdamentaldcareestemaicurdnddeordin Browr, t.lrill-';ts. Carderv. IJusst.iiti siru Iannis Xenakis. F'enorncnul este pe
ontologic, in cactrru! ,.nuibil"1ui, decit gnostic' adicd al compoziliei' Relalia
diverse nivele' dar din orice de o parte o extenriie a exprci;ir,itilii ;i resurselor sonore, dar t'iingeazri 9i
lunclameniald itttrr:fir:tural Ei nluzical comporti polaritirli
punct arn exiintjna-0, "o l.6onau" suspenciatl iritre aceste doui indepenclent ca uu donrcniu tle intcrsec{ie intre imirginc ai sonoritate. in
pragui anikrr U0 se va atingi,r stadiul notaliei independente, ce nu rnai foloseqte
ireductibile 9i irc r:<-rnciliabi! e' rnajor.e de ordin c;{teri0i, nenumiralr portati v 9i nici un soi dc cadru de ref-erirlfi. H'a aparfiire in cgal6 i:risurl

in ciuda acolxei dificultili muzicii mininraiisie sau celei posttnanieriste. Constructivismui 9i

artiStr,atitpictu;'i,cdrqin:ruzicieni'auincercatgichiarreu;;it-conEtient deccmstri-icti,,'isrrrul pot I'i 9i ele ,.acuzate" de gcneza uilor sh [rcturi rnuzisale
iiterente. Reprezetttareit rnuzicalii' cc qi-a ce nu mai au nimic in comun cu notatia clasicii.
sar.r innritiv - s,i ckrplsear*;r !imitele anulur I600' are esr;rrlialtnente ca
axi ,.Sa produci sunete, nu irnportd in ce direc{ie, plccAnd din orice
giisit forma sa rt..finit;.'i ?n jurtri
purct rreeiefinit, cu o durati imprccisd, iati unrrl din idealurile muzicii
iunrlarlerrtatii trmpul. Imaginca tradiliouald a pictuiir europene aratS o
confliguralie spaliale proieclta bictrinrensions!. Puterrl ir,cercr' alg'ritmi dc deccnstructi.,'iste"'8.
Prinra gi cea mai importantd dintrc protrleinele ce se relevd in cadrul
A. intel.s,:ctie ca rle cxernltltt ,, a veilea crt uicchili:"6 sau ,,a asculta
reprezentirii rnuzicale cste ?n fapt aceea a reprezentlrii tlrnpului. OricAnd gi
"c*uftoo"crhuioi"*r" tntrziualli lt tiitltlts llrilctic. llcsuhimtlata dc-a lungul
seriri,:rlogiil oriunclr. o nota{rrr.qonord esle definita de insdgi concep[ia prin care
bsciausrltooemcriuialcutilcri,re-o:hilneiissdtiirccaiasleti.riirrl.rc(j{riimrniaicr5ri,intc'u'u::tstIr--latr{tl,lsllilcsluhrrictmtirtblrtatoi.ttlitltllctttrtt:ltitlsoltttrttlttt'tctsltetsrilillloica'<rltl'pcntiira'rlleriictiazlcat-oiinacdneoipvaeurcltuuuli
secolerlui XX Odat5 cu aparilia utror troi sistetnc ccttttl'rozilii 'ltltlc (c:are pentn'] irnagineazS, controleazd qi iq;i reprezintd dimensiunea tempcrrali. Prin analogie

inceputattfostpiiatemoclultriclenotalieclasica)Eir'larccrttitrrlrLrlsLlcreat cu imaginea pictulali, dilerenfa fundamenlali este de orclinul peroeptiei Si
necesitatea unei itc'ri imagistici a notaliei muzicale, lucrttr.tlc irlcep sd se nu de cel ai reprezcntlrii. iata de ce trbstacolul esenlial func:tioue:rzI in
general intr-o singura direclie. Este mult tnai lesne a da o inragine picturalS
schimbe.Perioaclaclernaxin,r.inrobilitatea'notalleimuzicalcscillaseirzdin trne i ope re muzicale ;i enonn de rlificil, dacd nu chiar imposibil, de a echivala
ti iinagine picturalI in reprezcntalii muzicale.
deceniile6giTalesecolului.c6ndnotaliadevit-remaicurandoirnagine
Firegte cd in cadrul rnuzicii existl dintotCeauna tendinla
G.i.sugestivnar,ounyS"irdaeinpii'c"totg"jr"amdeocuulfifnuanlcitfaiiteaaleudniotitra'6ggieici hoicacriiddccnotgarlea'mpee(ldae o
compozitorului de a fi prograrnatic, dar acest programatism acoperd o arie
6gc.*ere.,aescteec'uonefisglertribaatbrtineaduerpaaltrotecndteairpecanlittrautae,excpbgloi aalu:tzdtrirl.ecs!imia!'daisl tnaonpfali'ico9mi opbosnceunrittedlii in
atAt ric vastd dc semnificalii, de la sugestia abia perceptibilS qi pdni la decalcul
csentiale ale sPa!iului. globai al ritmicitilri sr rrrrrnitcstd cu aceeaqi pertincntir in c:or rcrct al sonoritd{ilor naturaie, incdt o sistematizare este imposibi[5. Barocul,
7 Crci in definitiv, f-enomenul 5i rn:ri lArziir romalltismul au excelat in construirea de ,,imagini muzicale",

clorneniul arlclo, r'izuale' rl:rr ;r,',':;tea sunt mai curind metafore ale temporalit5{ii, decat imagine
l)rolrnr zisa. Invers, in toate artele plastice, arhitecturd. sculpturd, graftcd,
48
rrtrrrrrl r, ;r srrt r:csiune. conjunc{ie sau opozilie figurativd) joacd un ro1 esen{ial.

Nrr rrrrl,rt,r rrr:;rr ritrnul plastic nu este laplopriu l.ernporal. Opcrele realizate

"lir,,urr l,rrl ;,'r,rttt!t,tlntusi(',,,Sourcemagazine"'No. I,vol.XX.fasc.t,p.52, 1981

49

b---

rle c,ornpoziiori cie talia iui Skryatrin (inrpreuni cu Kandinski)oii de pictori vorti,iq;ti, futurigti, orfiqti;.a.m.d., ceea ce arati in egali misurd o
dc tiilia lrii Klce (catc cra el insLigi un tnuzician peste nierdit:), nlt srut
ircccptabiie dccAt la nivr:l'.ii sultr:s{.ici gi cxpresi..'ititii. L,inritele ineretlte de irre{}cupare majo16, dar;i o clispersie gi imbogi{ire a mijloaceior de expresie.
in fapt, fi:norlcnul poate fi constatat cleja la ni.relul irnpresionigtilor Ei in anii
nota{ir: f i pllncre in pagini se transfonna la nivciul limpr"rluiin lirnite imancrttc. ce urmeazf,. Cici Paul Gauguin spune clar: ,,GAndi1i-va mai ales la partea
r{riiiune;r tir-ripriiui este pre:zcritii la ma.iorittrtca arligtilor plastici. ale carot' muzicail care preia culoarea in pictura modernL Culoarea, ce estc vibrafie
asemeni muzicii, e i:apabila sd atingl qi ea ceea ce estc mai general. plecdnd
lucriri pol fi int{-)+rretLltc -lr,uz-ir:al la Kler: c:u tolul particuiar. Ritmul esie de la niveliil nuanlei indeiinite. intr-un cuvant forla sa interioard".

unul dir; elerrierrti:lt: direct lcgatc ile 1;roblcrnatir:a r:ornpozilici picturale. Dar La fel putem tratat imprcsionigtii rnuzicali ca fiind obsedafi de
piirr enaio.g,ie putenr syrune cii tot astl'el pl'ectln.t in muzici ritmui ordone:azi picturalitate. intreaga perioadi este in fapt preocupatl in cel mai inalt grad
cie a crea iluzia itnaginilor prin rnuzicd. Debussy va compune Poetische
tirrrpul. in inr:rginea plastrci ritmul scandeazd spaliul. tonebilder ca sd nu mai pomenim de ltavei cu Gaspur de la nuit Si Boler"o.
De altfel. Ravel a rdtnas unul din cei mai mari coloriqti ai intregii muzici
Ire dc rlti pade. e xista in muzir:ir r-ur capittll al teirrrologiei elaboriirii
eLrropene.
discLrr-ci.rlui. c:11c are conote!ri clar spaliaie. Acestlr estc'polifonia. )n fapt,
.5 I
l,"rrnrelc polilbnir:c au scclls dilliotrl(laLlna ani$tii plastici prin exlrarli-dinara
capacii*fc de clganiiaie, coricizie 5i rigoare l;ittrltltan spafiali :;i terr-rpora15.
Folrna de fug5, sprc cticmplu" a seilus literalmettte zeci de pictori ce au
iuci'at asupr;.r tetlr)LJr trutziclrir:. in catalclgul siu. 1,e carc Knrin r'$lt Maur
l-a alc,ituit pentru erpozt{rir , V;rn Klang tier Bilder". exist) peste'i00 de
exemple drn t:arc majoiitrtica sitttt c{.)ttlltlllratc pe rnr-rzici poliftinii:e. ArtiEti

de ialia lui Kice, Alberts, i(upka, Jawlcnski. Stukkenberg. Fleistnanu sau

Kandirrski sunt doar ciiteva exetrple.

Din punc't de vcrjr:re al perccpirci sllict sursibiie, culoarea este
paramctr-ul artei picturale care in mod trirtlitiorrrl sc alaturd sonoritdli in
muzici. Souoritale inlelea:;i aici r'-tai alcs ca litrrlrrtt. lrslc dc la sinc infeles

c5 inter,siratca va dir dire'ct dinarni<;a nuan{ei in carlrrrl rrrl<rrti ,ii, irrtcrf'erAnd

aceqti lactcri, vonl avea echivalcntcle intellsifitii itt volttttt, lr ttutrtttclor in
niodula{ie, iar acestea. la rAndui ior, se compuit itt crlllt'e:sii .rrtltottice sau
disarmonice. F'ire qte ca aici ar fi cazul unci aborddri sincstezrcc. [)in pacate
insd, qtim mult prea pulin atat fiz}c, cttt mai ales fiziologit. ;ii p:rihic riespre
acest lcnomen. cc rinianc una din cele mai fascinante ipostazc lrle pcrcep!iei
ulna'le. in muzici Skryabir-r a fost un exemplu particular, otrs,.:tlat pdni la
sthrgitul viefii de acest fenomene.

in rnomentul tranziliei de la figurativ spre abstract, cazr"rrile de artigti
plastici ce-;i gAndesc ci inqi;i ,.rruzical" compozrliilc se irunultegtc in mod
gg".td.Igbii._A"Stia pot fi plasali deja in clase tlc: sirnultaneigti, muzicaligti,

e Un l'enonen 9i urai fi'apanl sc ciati-rrcite personalitrrtii lui E. Ciurlionis, compozik,r

lituanian,. qr simrrltan ;i arttst plestic - ce pare a l'i sirrrrt ttl e xemplu de creaior relirtrrl
de ambclc istorri alc lrleiol. ntuzicald gi plasticri.

50

INF OGI{AFICA - DE LA {NFOR.MA FIE LA gi vom unrriri pe parcurs riJrrl se iia;le, cum evoluea:rij inlbgraficil.." 9i eu,
ca gi loti colegii mei, vifl 1ii lucnl cu utagina gi, de lapt, iircep procesul cie
[,trTODTiSIIL I]INXT crea{ie in rnornentul iu care i1a agez in trafa yglanului ,si dau dmmul la
Bilpl. Desiuner Raimar Xlcber iaclio.., asta se itrtanrpli lnainte cle 7 gi in timpr.rl drumului spre servici
Leiter r{er {nfogratik, ,,(ilohus" lnfoErafili GmbH, a,scuitairr cu togri, gtiu asta 5i {e la colegii rnci. ascultdru cii tctii gtilile de

Hanl[rurg ((ierlnania) dirninea!a...
de ce este aEa de inrport$nt acest lucru'?... pcnlru ca noi iacern jufir5tate
Bunrr:iiuiil
din tc,1i banii pe care-i realiz.dtn cli gratice despre realitttte".. aclicii^ ered ci
.." am ales accasl..i ciile dc a tiansuritc inforrnalia pentfu ci eu creii c[ este iinportarit cand vii la sluiba deja si gtii currl in ce drreciie I'ei lucra

este cea nrai uund caie... tlE, ce cretl eu asta'1".. pentltr cd eu n-atn lbcut aslizi: c ceva inai trrult legat dc L.ombeie tlin Israel sau e oeva rnai inult legat
gicrodatd prea rn',l1ti tr:grie ... cAnd a trebuit sA tcoretizcrz, ani l'-lat-6 pe ulei,
ca sI zic a$a... sunt iln on1 niagmalic, al practicuh-ri."'dar pentni oi invitalia ije tlecenia"". c ceva n-rai pe direclia gtiin{itic5... ci, uite, iari nlt gtiu cc
firmh a fircut 0 cloua cle oaie san... ce ltiu eu... va fi zile-'ie astea la Flantburg
mi onoreazi., Jrenfnl c5 sunt convins cd arn ceva de povestit interesant, ntt cOngresul ccrcetdtorilor in clncologie... este foarte important si cam $tii

vi-eau s;i las sil treecit ncfclosilii. *cazia aceasta 9i tr:imir o cassti"'. dcla despre ce vel lucra ln ziua respectivl'-"
tie ce spun zrsta?.,. penfru cI noi spune(l ,,rioi", infograficienii^ suntem
pe iiceastii casstti o sii fie hei pdr{i... mi-am,{bcul ,iirt rnic plan de
hifilic, 5i rrttutnc: practicieni, suntem meseriaqi, nu suntem artigti... dar totugi."" cred cd este

prinra parte, o descriere a unci zile de iucru normalir. cle la naqterea de a"jut<.rr daci vii ia servici gi cam gti il1 ce direclie vei r,dpa in ziua
ideii la produsr.il finit, o sit povestesc cdte ccva tiespre fs3fL: ptltlt:tclc ace stea...
zr doua, o sI dau un rnic inclrunrar al infograficianuhti... irrai birr,-' zis celc l0 rcspccti va...

pomnci ale infograficii (eie sunt mai multe, dar le-am rv:ttttltl ll l0) qi, a odatd ajunl la servici, asta se intAmpll.i scurt dnpi 7, are loc prima

treia, calitSlile unui in[ografician: cc trebuie sa gtie, ce sit irirt'1,''. trttde si se conlelirrii dc rcciac1ie... pcnli!.1 cci carc nu cunosc I'iata irrttrni r tttrei
perfeclione ze gi... mai alt--s, unde strnt punctele forte alc ;;t'olir tlt: la Cluj, dar
gi pirlile pe care le iasa neacoperite... agerr{ii, dsu6 cuvinte despre structura generald a ageniiei... agen{ia Globus

...iegat de gcoala de la Cluj...gtiu ce multc prttrrll l:rct:9i am vizut la care lucrez... u1{e sutt qelul irrfograficii de pestt:8 ani..., are 2-5 de
exproziliilc 9i oamcnii care lucreazi acolo 9i sl-lllt t ottr rtts. sunt ctlnvins cd oauleni -- ii graficieni, 8 redactgri gi restul secretare... sund mult: aqa rnulte
oamenii care ternrind la Cluj ar putea face cariclli. ;rr l)rr1\.'il face Lrani buni cu
$€cietare? ce faceli cu aga tnulte secretarq"J".. secretareie lloastrg sullt fbarte
infografica... [ine calificate... nu lac tlutnai iob uormai de secretariat, scriu scrisori sau
rdspuncl la telcfbn... nu, elc {'ac;i coltactul cupublicul, contactul cu ziarr:lc
deci,saincepcrncuziuadelucru...iltr.t,r,,,tlt'si.)ngrcfoartepersonlli
caie ufllteazl si se tipdrease5... deci este un secrelariat fbarte pr"rternic 9i
:a2
tirarle calificat... dar, secretariatul dsta uu are nimic de-a face, nu arc nilxic
tic snus in direc{ia ce lucrdnr sau cutn lucrdrn... asta priveqte redac{ia qi

1.'r l l ica.
r e tlactorii qi g|aficienii se ?ntdlnesc dimineala la o micd cont'eringa... la

;pr r..r..t:r r'on['erin{i noi stabilim deja car:e vor fi direcliile in care vom lucra...

,1lr,.r ,.trrrr r'ir{i oameni sunt la serviciu, tre uitdrrr pe progralrl, vedem cA{i

..ur,t rr.u .rllirrr cd una e bolnav6 iar ceiSlalt nu gtiu ce are ci nu poate sI

vrrir l.rr i111 ,1,l.'i prezenfa. vedem cdfi oarneni suntelr, cit putent pro-
,lrr,, .r ,1,, rri, rrr iir ordinea prioritSlilor: daci a explodat un autobtrz ili

5l

Haifa 9i sunt 25 de morti gi 100 de rdniti este absolut sigur cd va trebui sd un alte exr;i-npltl t-oalXe sLrpdrAttlr pcntru noi este cAnd in textele de Ia
iiitorlrulle vin fbrnrui;ir'i Ce gcnul ..vt:nitrtrtle iLrtreplinderii cutare sau ctltare
thcem ceva la tema asta... s-a intdmplat si fie descoperite niqte procese irproilpe s-au du'trial ?n ultirnul alt"..^ ce-i aia, dorn'ie ch,,aproape s-a
tiublat"i?... s-a clublilt sau nu s-a tiublai'?... adicI s-a dublat i0096 sau uutnai
chimice sau fizice sau niqte procedee industriale care vor asigura locuri de
muncd, 5i asta nu undeva in lume, ci aici in Germania, atunci sigur cd asta 98at',0?... cc-i astn'i... 9i aici nu trebuie si existe neclalit5li, n-au voic sd
cxrste neclarrtdfi, pcntru cI altfcl infbnriafia nu se preteazi pcrtru a fi
vn fi o graficd care va trebui neapirat produsd...
";iz.uttitzatd gra fic. . .
gi uite aga tot mai departe, facem o listi cu 5-7 propuneri de infografice,
cu care apcri unul din noi, numai unul, merge la concern... noi, agenlia necii::urile, celc nrai mari le lvetn, de reguld, cAnci tcxtul coniine
noastrS, suntem o fiicd a DPA (Deutsche Presse Agentur), care este un irrfr;rrnaiii de genul ..utr avion de fatrricll!e ruseascd, Antonov, s-a prabugit
collcern cu o foarte dominantl pozifie pe pia{5, respectiv in sectorul de rrcoio qi acolo"... ritie t-rirtd aud aga oeva... sau inai binc. nou[ c6nd auzim
lirnbi germana, adica Austria, Elvelia gi Germania... nu are nici un fel de il.;tit, t1llit 1i Se face p.1i11 rnirciuc6... Alltonov, aq;a lutnai .Antonov nr.r exist6...
concurenfi serioasd... are, aga, ca si nu zicem c6, suntem monopoligti, dar rrrJica rl ebuie si fls i.lit anunii tip de Antqrtiov... Antonov e xistit tl gamd largd
de fapt nu are nici o concuren{5... rlc lir,,iuanc: cu o e lict. ;u do':d elicr:, cu patru elice, cu propulsor, cu reaolie...
rrtr aj'.i;r{e sit spiii cd uu Antortov s-a pribu;it, trebuie si faci pe rlracu'n
concernul ne lasi mdnl liberl in ceea ce vrem si facem daq din cdnd prrtnr sii afli de care iip a fcrst avir:lnul rcspectiv..
in cdnd, se int6rnpld ca cei din v6rful concernului sd aibl gi ei o chichild, un
girglune in cap: cd ,,vrern sd facern neapdrat ceva despre ziua femeii"... asla suni l'carte sirnphr, dar de l'apt nu-i deloc aqa cle sirnplu, deoarece
sau a auzit nu gtiu ce barosan de la concern ceva ce lui i s-a piirut nostim...
o listi cu cele mai popularc nums care se dau noilor ndsculi in anul acesta... (:orr)spondclitul, claca asta se intAmpls itt llusia, corespondentul de la
deci un ranking... ;i asta i s-a pirut lui a;a de interesant cI ,,ia sd punem noi
pe Globus sd facii gi chcstia asta"... ohscrvali ci vorbesc foarte deschis, nu itnloscova, atunci cdnd nrli ne apuciln dc lucru, este, sdracul, cu urechile
arn nici un fel de relincri, cu povcstcsc cunr cstc ziua concreti de lucru... nrSii tie atdtea tei{3lbarre . . . pentru c,I ioatl litmea vrea si afle ceva de la el...
rlc rcg'ciif, degi cl, siir:acul, crede ci. e tbarte bine infotmat, ritndttc cu gura
de la aceasti conferin{5 de la DPA virrc inapoi redactorul sau graficianul r';iscatl cin{ eu il intreb: "Antonov, bine, bine. dar de care tip? cu o elice?
, rr J-,ulru? trrrbo'i..." inielegefi'?... iaiii ci: tnulte chichife sunt pc carc noi
ca.re a fost trimis acolo gi, in 99% din cazuri, vinc inapoi Ei spune: ,,da, 111.1;r lc nntit:ipiitn, pentr-Lr r:i avcut o oarecare e:<pcrieu{["..
temele pe care le-am propus sunt ok qi nu am ntai primit nici o temd in
plus"... ei, gi acurna incepe lnunca concretd, nu?!... aclicd redactorul, desprc asta vorbeain c6nd spuneam cd dirnineala, cAnd vin cu magina
redactorii aleargi care incotro gi incearcd sd facd rost dc informafie...
:,r ;mr:ult Srii-ile mE gAndesc: ,,aoleu, iar s-a pribugit trnul din 51a... trebuie s6-i
acesta este un lucru destul de delicat, pentru ce, a$a cum o sd vd dali
seama pe parcursul povegtii, existd diferen{e flagrante intre informa{ia care ,{rrri icril[ cle cas5, si-mi caute exact cs fei rle avion a fost..." 9i Ssta a fost

se transmite sub formd de text gi cea care se transmite sub formi vizualizatd, rrrrrirai ulr exeurplu... eiar aga so petrece cu toate: cdnd e vorba de un plan al
sub formd de infografic6... respectiv, in text este foarte simplu si spui cd urrui ora;. trel,.lrie girsit, trebuic qtiut exact, cd nu ajunge sd;;tii numai carticrul,
,,la sud-est de Haifa, pe un drum ldturalnic, a explodat un autobuz"... cititorul
igi inchipuie: da, Flaifh, sud-est, drum lituralnic, praf... ce gtiu eu... dar in Irr'lrrrrt' r;l-i :rpui cititorului e-ract urrde s-a intimplat...
infograficl Haifa gi sud-est nu reprezintd nimic... eu trebuie sd gtiu exact pe , t' lrri i tlaci nu gascgti sub nici o l'orrnd informalia?...nu mai dai de

care drum, pentru cd daci eu acolo desenez 6 drumuri lituralnice gi nu , r,r, ,lr()rr(l('irl... sau nu gtie.." nu se gtie ce fel de avion a fost... atunci
splln pe care, apoi surrt neserios, nu?!... dupi aceea trebuie si spun unde trr'lrrrrr",,r lr'rrlt'ur:lbci un sitnbol de avion, cum este la aeroporturi, sau

pe acel drum, nu ajunge sd spun la sud-est... vedcli deja cd pentru infograficl urrn.r ', rlrr, l.r r.rgli... de aga ceva ne este cam rugine cdnd o facetn, pentru

trebuie si fii mult mai precis... (,r,rr, r ,,,rrlr rr, ,1, ;rl rrostru, din orice tar[, cAncl vede aga o solulie, rdde

5,1 l,( ,,ulr rnr r.,r , I i,,rrre. .,ha, ha, biriegii n-au fost destul de ruptzi, n-au
,t,, r( irtirt r u ,. ' ! , .r rlr'lapt sc ?ntimp15 des sa ddm afari 9i solufii din

s5

ilStCa de Cdllil', rr1,r' .

iirri:a r:; iir'il{li iitliii,,;:riill ,l{ir-inaiil. ql-ali,;ranul {ar:e o schite de
oonoe{)iiE... riar:a itir.it r;lit1 5i trg11111 (] i{}art! inipclrliinr.a li \l.e{n sd cl termindm
filarlS iepcdil :,.-' i){.,1,r!ir iti'rt:rtf l.i ,i.' r'{-.,\}ni:1pi t',tai mUli'i rnfOgra"fiCieni la
acef,ersi il;1'or]t ai i -.i... rl,t: :*;i'r ilri3.rl-rrni intotdcalln:l cf, ori eu, geful
inrtgrafit-;i. i:r'r r;ri -rii .r,l;r: -r,r,: :;r rrr'rbl,:;;l'.r irr rnirrll. srj iaccrir o sclri{a gi
sii t.lpcm !.rat-i;iri ill r1,':.t;i. lriir l,irt'.i... lir.jti.ti,,Ir.r t-aci tr.,,ior;ul, tLr iaci harta,
tu iact sclritri or";l\,rjlLti"... li ililni: iti,;;,. - icli la iucru ii sc iirt6lnesc pcstc o
orii. $t Jurnilt;;i.i0:iiiLt G!)uii {:irj, r.l;,iilr.i:t a stabriit.;li cel care conduae tema

ruJpcrtl\ ;, lc i,:,arrrl-,1,,.r,t,.

i!l1re ${);:!tii, iL.rir,r r.n .{rrcri,i.l ih ci'rr: s,, face sr:iri{a gi firotnentul in care

e gata '.i"SenuJ iinlti sl:rri. rltg1,:-' ,)i,.' Iijiit::ritiacr'''i,r'-u.1i:l,uil1r.'l.ri.'C. l.dfiocadrtiir:erb,'utieiesasn;Itgd,epseennetrzui
r,:i prc-r',esirl rlc ,ies,r;,,,.f. ii tl:i-iri' ,:..

frunios;i i:,irrc;,l; lir;ti-i,::!citrt.i, l:.ir,'t; r;ng(ie... rlc la litomcnlrll in care s-a

ficut schila iliilr ll rrit-,tiiir.r,.,, irr',:,..11:;ului ilnal rr-ar trcbui si treacl mai ' i ;11 i'
ntuil rjc il'oi r)I!,: .. lt:itilr,t ,',,, ,1r i, iii;r.:i li.ir"ni.iaie' siiu <jouii i)re... lagraficele :.ii,' ,;i
crrr:lFlir'.:tlr.' ..urri ..i l..li,r,. l r !. : ..
.vericl.i tlr-'ci. r-:ri rlr:.rirr (,;l'rrr r, rr r: ti,r ulro,titi t'jititi i.cl-rim ircilsi., pentm
i" 1 ..!ii", '. ir /.i I ..,j ,i-,t1,. l. il, rli
cI 3--5 orc: p'.ir ,;i siirrniLr . ,. tji,, ,rr ,,i,rr1 i;u,'r :llr ill.lirrltlizcit.. rlar aproape ci
!1 lli "ill:r'iii I rl ill'lj1 , !r\'

ajuegi sa cailti c:rilla.r,j,-'crt!r,':t J,i't)rl)riri\. ptrrilr 1..r tiit yfcj sI irriorci ochii l, i',- l;,," :,1 ,ii.ri ':j,,,lir. jii r ;ili

de la ccran...neniiivoriitr-r(t , ii (r- ie llrirrt'ir' :;,rr irrtrrllrii-ilc :;ar.r tliscutiile

privatc {tt i':c*iiJte fii;;i fi,,tr"riir,,t nu .;; l,u lrr'ul, :,rr)l rrrlr'1g11;l1ilg... i , ' ' ::l r:. r' . . r i ii r' i,l i .-.,rrl: ll . i ' i tjitil

ciar, rjc rtllil'J ori r.i.. :;1t;ritlitiri s;l prir:rlli vl.tlc. s,t{{ rrt. vi,:lfclrzil copilul i ,,ll ...r {-.1, rIi :.:i
sau prietenii ia L;utv'ji;rir l{ Ci, V't,rtd 'l;,: i;; iioi cii c lttlrt tlt. .:lrt's;rlrl. s;c a$teaptd
s5 intre 1a iroi si 1..'lul !,ri b:iziiir, sr'r :.irarniic... ;ii cinti {olr,. r':'il nrsic oJrneni ;,,r,i.i1r- i;l
relaxali, care citc-sc ziarul. stlu cll picioarcle ire niasd, rasliril;c prirr r"cviste... 'ti ' i"i,'Il
da! sunt 9i periolicle din acesteil, rjr- cllur... aclici clupd t c i; r lcnninat un ii " lili '
grafic qi graficul c la i.:or,:c[';ri,:turrt irer-ioacle dc calrn. pe culc rLrcij ]c yezi
spui c[ "wow. i;tia rr-iir.r cc iii:e roijti ziuit" taie fiunzi la cirni"... dar nu

este a$a...

graficul este con'.roliit dc nriri lltulte ori.. in primul rind redactorul ]l ,i; i. (.1,1 . .) i: l 1. i

vine cu intbniratia 5i cu i-ri;l u$cz.iLls ;i !ar.: orimlr sriritl... ardt schita 9i la alli I tl !1 1 irrl (r, i ')llr' llr;,,

coicgi, o arit ;;r altr,r lcilactoti ... :,.tu ,lacii sunl rr-'claritd{i - gi ctitcodatd sunt ljllli ,lt,t ,,,J! ,; i ,.:,1,. rll.
gi certuri sar"r ncinfelcgr:ri iirtre letliclie gi grllir.';r *,r.!-eA ccpriiegtc. modul de
i ;l ,i; rt r'il't it. -, 'i',1,',,,il

vinsahz.are, sinrbolistica litkrsrilr, r,tilrii dc iluslrirr\' , rlrd:rc folosegre - dacd sunt

ntintelegeri" atuuci lirarir: rr.pcii;: r.:c l.iungc i:r , i ,i ii;ni.l 5e1'gi el trebuie si

)' 'Iir.rlrA eceea de i0 cnr i'i2 r.:n, si rt tirrc ilcschisli par.1 l.r rlasc' clrrpzi nr:1s11. iitr
ia Sase er.i i: tri,nit gralici.rl caie tij'c riuririii 8 c,n i l i,! crn. irdica rltg rlint;trsiur-ri...
1lr,
irr {i o cxpcnente atit tj,: Fi:r:,cir!:i. ?licai cru{i ci n-iii'e rosi. sli itrai vorbesc

tl -'sp,c i:r-r... :ci,cil troi r,,i <.i;i"i :,'l.ri)ri,. ;i giaficiiitiul rJe !a:;i"t;l iuspeciiv arc

o i)i'e:t;iu)e c'r{Jnrr,i. iri spate, p,.:ntirrt:ri. cle lelltiii, lii qrt",-'rli ',-rrnirate pol'ltesc
rotatir,'r^icr .. '

1,.i,._ 1r,.., .ii, r t,-e irrr'it sI noi- la,trlerttit. pli.,c;1ni r:i-: irriii rrc:a.;ii ia r:irici li.juniatitit:.. lrcntrtr lrrcrul
, tl 'l'1.' 1i ,ii- iii.- llf Vfca
i!cgrta s'r-litt3i.r, in,,'idta!r l'!e toata ir.;tri.;r. f el:lr't-i ai !,''afiuitni., dl;'c11illd, ia
,.t)t'r.' ri- i'1 iil.,'.-rrii'''"... Ci, lll:t:ntii, mat ales ia i.'le pnhiicilar,: lur:r-"rza n-lu!1 mai 1;1,'zir.i s'ltra. pa:16...

I'lli \,I'ut?tr,l Sit:,p-r1111 lfttl;t]ii eilre,::,t1 itt'-t1"1'^2tt. illit':"(l iuCi-ciizi i,ltili,:ttlfCape l:il

Irl j)riii iil'rli i'iai;i particul.iri. pri.,4ili. s.i j,i c1u;ltL; tct. o sr',i-lli siiu o

it:;;1ti: t.tJ ofir'tcIii sau rr,J Jrlt)li',i. n. !ii,rLi i:a itu qiri iaricl vlt lt,;iisti...

ia nci i<. a!lci:i;r. e:;te f,.'pris c,llt1(.)'r. I:.jn1fii i;t la t'rnri si .1'rrrrltatc, qase
ijt i.ti "l-i c:t ilupi ola
''i.r',f lrir i Lili;rii1.li, pi',:i'i ltcltsii, i-',, cs'tc ii:t:','7.. fstc ili,-' fjli' i,r simpll;
ctii i ', iitz, c;gvlr r.l,: ;':i{,:l.i r-otait',cle
gise qi.l :nai iu l,i FC r,iiliil ACt:I';l; . rr(li{.ii

, it'i ,,'r 1-:Oli',,llir, liiife .sapi.l i:t.-ft,,i tirt;':li ,!;i ,trl:t l.,i lt,ti ptiti s,). \r,1 l.'.1 sir iifCt,'C; Sli
'1 r, i.i lg ,it l' ..,irt:'.r ce\',n, i)eut{u ci pit;-,ina c dela flcittir. pni t:.; totul tstn itii-li's.

t:1 11 lii ile aic'i pre. iunea (,',itr;icrdirri' i ir 'tir,t1-''l:iiti. ,:i1.'r.;rJatit iitat de

i ir r.i' :il'' si tciar-e irrrDolr:iiyltOarr (:i.r inui:i titr rc:z-i:;fi" rnli rr;l,lt. timi)...;i-li:.1 fri,:rdut o?lrlrtni
trrriri. cu ilpleca6q'spti ir.eserrir. cirrr: r'ii!;rr: flicut t;ita lc',rstrii ritrl... tll hat
rii,jt r-,::,. ;,.' hiilic firri
r.irr ' .. : i i,i:ri" ll iri.i l:r ziarc in lr;ntti, suitt,Ji-r zcc{r anr rn rr.iurici,-. ciai"irsra nrai air's p,.-riirti 'ld tbarte:
ilr'.t '...., ',,- :,1;, lt: r.:i'ri ... dcvrcinu ;;rn o!)iic'1'at r:i .ioiu{ia i:stc ac.:'ra (lc ,i I'Ace.iob-rri, cit ric rcpcde,
iar ,Jupa aceet i-ai tcllrri:,at!...,.Iar r:l,iat'!-ai t,:rrnur:tt... nr.i r,;: iliri g;lrr!u;,1i la
" ' "''ir tClatla
' r',.r,1r;ilitiil.i,Si el.. ie5i afara, respiri. faci cativa pa$i ;i ai inchciat gi trrcntai problsn'1t...

,.::::titnlllli claca i1i ramAnc tot tinrpul ceva de nrnrcglit... dc la graiicul clc tlinaintc gi de
iit'i:r si tit:a
le cr.'i dc'dinainte... ciacl:'inrin detalii.....;i arci ar fi trcbuit crrloarea...

rri'iit rl,,l ! l c,rntrastul... aici trebrria si mai lLicrez 1a il'.rslr"atie", tt)iltc astea tc pot otnori

la un rnonleut dat ii rlai cu ro[ilc in sus

gi aici suntenl dc ftrpt in nriezul prolilemei: noi, la ;;t'oala asta supcrbi

dc la Cluj, am invi{at si fim exigen{i, cu noi ;ir cu al(ii, dar ntai ales cu noi

gi cu munca r)oastrd... antreriali sd nu dinr din rrAnd ccva pAnd rtu cstc totul

ok

:rt t'i diiscdli c.rtraordinar cie buni pc carc i-arn zrvut, si c;irora lc sunt

r(:cun(r',(,r1,)i'. nr-:tu irivdlat sii iru fiu ntulturlit decit dacd tcse totul la hx...

ci. 1r r'u r( rirn;r lr,,-'i'ez crr mtrlt succes. de rlulti vrelnc. intr-un dorrtetiiu in
clrrc. lrr'lrrr, ,,r I)tui. ci incerc sii lucrez hinc... sigur ca intlu-t'c sd 1ac un

59

.J,il1';li:i(:rfii:tlc ir.)cirr t1).,.'rr' ":i$tir,*.lt',,rliirli1-'ill;il,r;;,lsLi.i.(ririli11:1,'ill.li!r

it.' :ltSt: rlr; 1: lri,'1, !ri'l:l;i.:.ri 1.'11g iij-i.t r,titrriii ! c,it r/l il I rt1" ,,ilir.l-f iii': tlit:'..:ilsitttii...
irll-it(i {l{Dl-:!-lrrllia iital .i,-r irit:,.-,.,1"i l,riilr lr,.'r'' t'al Il-iiij l.irli,. Si,;r;ri lrgrbisC

r Spit i:-1.. :ii.l,Cii \11',;'.": C..,,i .r...1,'-1i,. ,l g:ilili:,-,ilLil r.lc !a,',r,"t l1 ii:r;l-tCc:.i'r ltt'e

(.r lr,t::i:iinrl r ]:ii'!i!;; iit:;piil.c. []r'1lt:-r,,.tii. de teltr.,iil. ll;;i,,",-, lii ,1ilrr;li:itC l.]o1;1lsc

,r i r i;:'l'r'i;,: t,i i l, ! Ir)ia li'f i^iC
Lr l: r ': ,i'.1i1'1',tlj5L
'i,ti.l:r rr:i':ti,- 1'1, .,t',i.:i.,1i,i,,.,,,r-,,ii,,1,.,,j;lll.il.'r.. ;tr-jrlflllrlt-'iill
rli-it., .r.li,. l ,,;-,.t!i:1 :r:riii,Ji: 1i.';rji"rir 'itj tn;tt;i 11{irir,,i, , f it:rir'tr,-:ij l;a'irirtri. il':';r-.urfll, il
i ,'r'r', l.i,iiri:al. l'":.::ili; tliit Sies ill -,'' lc pr,ti.iicr1l,i,: lltr'i.,.i.za ritilli r',iili llr /:ir., \ l:tril. pi,1a...

, rl .r . .,;..,. ,ii,iri j1!; i,l'-:.i,1 si:i :.illjil:l',tj,'rl:r ,,11:c,j,ti irr;rt'llz-:i. ! ,l'r(l il.lti-!.;.,2i l .t'1' .t!.llajt[]i"';i

,t rl,r :,(': rrt .. ii:l:,r filil.:t'r.:'.i. 1,i ' .. ',1 :. 11',1..1r.'.., h \ :'l I ilttl (l
;i:.i,11\ ,..r.i pi,.t(.]li;: r',ltl i t -'-'i)li"i. ;- !;i!-.i ':l: .ir.i liit: ,'lltrr.l I ri .l'ir)a;. .
' i., ,:i, r-r I (t
itl,"tlilto ],!;lt-.j ,., h!,('1r1.1. i",t0 {, ';iil(','^,li1i)/1. i',lJ)l'i.l '.'l lll t jll" i li l'ltrrifltlC, }a'ct:
'' r:rrr: ilt ei, |li.,L.i ll<:;:,.f1. iir . : altr-- :l::i'l .. ,^:jif ii:t.t itiir :.1 Silnillir ,:, ' jt"i (;i,1ltt-tii (., i'
i-;ci;isir...
:ii Lll)-rllii ti, i:it,Jrli-i'Iilj ;ftClli;r'i;r.iil,',,. 1i11)ulii'i ',"1 .r .lilrt. li r.l'::,;l ,1,lr-ili.rli"!it:

i'rp,-'11,' .l,ii ',...;:....1i': ;l ll ',,,' r,;:,.i;rl ll'ilr':(i" r\"1 r'.llil-i-":ijl

r|iltli ..; ' :. \'ii)1, cr.:','j,,;)iiilttr,.:ir li:r;,,iira t iJcj,.i firi:;.rrli l-:il'ii r.l.: totiil .:r1'- it;r.l;,""

.ir' :tir i I,l"c'liine n ,'.,tf;ti'ir.ir1; ,-: ,t ii;,11-r1; i,1'. '-rllrr.,lalti iltiil de

;r;,3iil;rji,..itOaf,.j i-rj irriii ; lr!t l'rj,i.i:;t') 1'r;'1 it;',11 lilTii-; .. :l-li | [\rq'Id,.i! Oati-Ir Ili

t,iirti. r..tt iplrlcAf,. {pf;j irlC:i(-'fi,i. dc}lt lr,r ,.r i;icrtt !;11.i; ::liilritl:l ,'ltt't' . t,lt.l lrai

iL il;rt]il., Sl"itr. '.r,t Zili.i,) :lili lrl ;l.tir:Ci,. riill-1,;,il Iil:r1 llii: i:,.j1:'li ;:i ir;-ftt-

ijC..,r',-.tirt; .;1;-r 11ly:;gr-1;irt r. "i "i4iutia .-'stLr it(. 1.',t (it ,r ll,r-r.'.,ito-rri. ;.rt iic rc|';de"
i:,Lt ,-ittpli 3cte3 i"3i 1,.':.rtri ;ltt j.. ..i,ir ,:l,l:,lt j-,.ri i:ir-llrn lt... lri.l :-'rrllii g:llr!;:1i la

cl. ie5i airra. rcslriri. la'.:i t:iii,.,li l)aii ti ai itri:ltr.:iat 5i trriritlti p.r'()blcltrit...

lircA i{i itilnAitc tct tinrpLrl criva i.ic !'irtrlL.g,rij . tic i:i irllliicttl Cc liina'ntc 5i dc

iri e,.i 11,-- rliirain:r:... ci;rla;'iinrin dr.-talii.. .,'i air'i iir il tlcir,,lit clrloitretl...

r',rntrastul... aici lrchrrrl s.i lpai lritfrz il il,-rs1ii.ll.ir:". io.-lti ltstt-';t i,: l-rtlt r'ttttori
l{i utt tttotnerit d.tl ii riii ctr rr:iiji: in st'..1 .

9i aici suntr:rit dc {ilpL iit rniez,.rl nrohictnli: r'rtri, la ir'oalu lrsla'itl1'crbil
dc lrr Cluj, an-r iil\'i'ita1 sii fin.r t:xigr:rtti. ctr irr.ti ril cu allii. diri utiri alcs cu rloi

:ii iti: r;tltnca !l()astrd... xlilrgrra{i sa nu tl:irir ilin rrtrirtir {.sva peni tiLl ctjtc t()ttll

()l:.

,'1, i iliisr:5ii c\lraord;ltitf cie br:ni pJ carc i-tttl rt'itr1. si c;,ii't)ri.t 1c sunt

t'()eUn(,.( r' ,i.111-:iu iltviltaf s:r ilr-r flu ulullun.rit ci!'cit (Ll(--i lcsc tot'.li ia flr...

i.ti. st t rr r, i,;r;r lii,-'t.c:z cll lltilt:tucces. (lc l-;tLtlla \ite11c. intr-urt drtrtllttiu in

L:u'r..lr,t" tr "t i,i,erC i:r lr.tt''..'lri''L'. sigtrt',:,i 1r',:q';'; ',1 i111 111

lucrt"l perf,ect.." dar la fei de clar r,,reau sd spun ci ur5 uit tot tirnpul la ceas sd arit ca aru sigulanlii, s[ arit ci eu sunt ortrl nirnerit pentru job-ul
qi c6.nd vid ci am de ales ?ntre a mai inl''unruseta un pic r-ompozi(ia sau a respectiv... dirpd piircrea n-rca. aici coaia a arrut irtarte rnari deficien{e. nu
teTrnina graficril la tirnp, aturci intotd*ailni', m[ decicl pertri,r tir-npul rnai
ne-a pregitit cleloc pentrn accaste f::zi a drumului... }:ine. era gi o alii perioarld,
scuft... adici sri cieu graficul la ttmp ri{irdL...
aveai urr loc de nlunr:tl, prin faptul cI se fbcea repartitii: qi stal3iatur[.." dar,
sa gtiii drag.i studen{i cf acest $}unfi e Llil punct r:lureros... adici, nLr
pleci intotrle.q.ilna irrulturnit asasd, rru plr:ci ssiisflcut,..dc mult* ori rni in general, trebiric si spun ci Cascalii au ornis; sd ne invcie cum sd ne
gdn<lesc eu a$a.". acuma fnc o confesiune... mi glAndesc cu jend ce ag face
reprezent:im... ruim si prezerrtiirr ia o <iisr;';!ie calitaitle pe caro in mod oert
su acunla. iucnand la gen icl" dar-ti ar inira eloamna cristea, cu care aln le avem... cunr bi le aducem in cliscufie gi cr"rm s[ ie demonsti5m... ctim sd
fbcut patni ani de conlunic[ri viruale 5i careia ii sunt recunosciitrlr acurna den'ronstliiin cli suntem rnult mai br"rni riccdt aifii... aceasta este o temii dc

gi pdr:[ !a sf-lirgitui viefii... rni, g,i,ndesc ",ce ;i firce t{.r aoljrna ilirci irr r,rcdoa, gindire, dLrp5 pircrca tnea, lbarlc irnportantil peill.ru cei care Iac programele

nu ce oorcirii;,ii iicut, da cum ai ftlgen'i-c apa"... de rnultl r,ri rni-c jena... cle invS(5rndirt, pelltrli cei care alcituiesc ciiclircei aceasta lbarte complexI
,,dao6 iir intra Crirtea rlcurr, ili da din c*11 in co1l.. nu?".. sari ;:ind arn de
ibc.rt planui unui r:rary sau al unei clidiri carc a explcilat gi nu pot sa lai.: oarc esto str.rdiul dc alte plastice...
perspectiva aqa, la fix, curn anl ?nvfr{al cu Salvanu.". r..r ilai 4rneiesc... am
deja frarte multir experi*nfd... ,,.1a'- ri al.r,eni acuma i\ lr,pu-- c[ aga ii ri6iunea.m s[ ne intoarccln aolll-n ia produsul noslrtl, pe care l-iirn vdndut cu
::r-lcc€S, care s-a dus acunr ori priir fax, prin ilet sau prin satelit la ziar...
- dac:5 ai' veni ;:culn, ce-ai spune'/"...
acol'r Lrr-au :rgtepiat cu 1or:ul pregatit, nri-au blgat gralicul iri paginA, rotativa
Ceci asta estr un lucru i'lificil... rlu este rezolval... nu gtiu cumi sii-i a pornit, noaptea s-a tiparit, iar clirlineafa la ptirneie ore a ajuns ziarul la

rezoiv, atat cii incerc in tjeca;'e r:i ri i"ac bine, dar qiiu cd timpui estc ,;ei chioqcrrri...

cere dictcaza... adir.:i nu i"ni ;rc,1 pcrmile sI iar irie,r rnillta caiitu.te in aici trebuie si va spun de uncle irni frag ett energia sau de uncle gdsesc

tietrimentul tirnpului.., gi asta c ri prrblerrri irerrnar,untf;.. gtiu 9i de la al[ii. motivalia in ficcatc :zi si rnerg diu nou gi si.r poinesc cu acelagi elnn, de
ca gi eclegii mei o au. cd astu itt I'nttrsri nlli,(j{lii csiu o [)rcibil:ni;i periiancnt6. rnulte ori nu ni,rnai sii mi trag pc ntirre, dar: si tra.g qi pc ai{ii dup[ mine,

nerezolvat5, gi care probabll nu,,r; poulr: t'r,.t,<tl.ta iiccil aga, el incr:rci sd adici eu ta $ef ai graficii investesc foarte rnuil5 rnunczi gi fbartc mult tinrp,
devii tot mai rapid" c5 ili faci cit nliri nru,io rl')srjn,.rii .,,:irito, iti f"aci c6t mai nu atlt in corectura c,:ncreta dc cnloare sau <ls compozilic, in indrumarea
practici a colegilor".. peutru ca sunt oatneni c:u o bogatS. c:lperierrlA de"ja...
multe colecfii de idei, bagi cdt rrrai multe giiselnilr-r, :;irirbolu'-r pc car* le poti rru mai este cazul si, nrd leg i1c detaiii. rhiar ciacd cred cfrteodat[ r:i lrnbuie
,,aici tnutat pu{in mai la dreapta, aici iicut pu{rrt rnai nrarc, aici pu{in..."
gisi,,tot felulde trucuri gi qmecherii ca sd iii rapid... ;i s:i nr-ri fie,jen6 cu astea uu-s irnportante... tlar in fiecarc zi trebuie s5-i nlotivez din nou, sd-i
thc in :rga fel incit si mai aibl chcf si vini 1i a doua zi pi sa vini cu chef...
ce ai dat din mdna.". nu nulnai aqa. numai sa-gi ia banii,..

aici trebuie s[ mI intorc iardgi pulin la gcoal5., la Cluj, i;i sir spun ed ala da... rtreci cir: unde imi tri,Lg cu aceasti energie... gi cred cd este impor-
cum am inv[fat noi desenul pu]ind lume in r,'est, vorbesc de cci rlc ia agetrlil, tant ca fiscare cdnd ajunge la unjob, la o flrmi satt la o agenlie sau ia un
pulina lume din vest ;;tie il gtie... aga c5, dragi studenfi, fili mA'tln rlc gcoala birou s5-;i gdseasci un ioc sfant, un lnoment al zllei sau un loc anume ,Je
pe care o urmafi, fifi increzitori cd ceea ce inv6!a!i aici, Ia Cluj, arc ,"alabilitate
unde ii;i trage seva, de unde igi trage encrgia pcntru a doua zi, indifbrent ce
peste tot... nu numai cd are valabilltate, ddr pute{i sd mergeti cu capul sus,
facc... ei. la mine, lcicul acela de unde imi trag eu seva ester chiogcul de ztare
oriunde, si nu vd ascundefi gi sd vi scuzafi: ,,;tigi, noi aicea..." nu!"." nu!... untlt' nrii opresc dimineala gi unde, de n.u"ths ori, nu in ficcarc zi, dar de
cu capul sus... gi merge{i siguri ci ceea ce a{i inrS{at aici este fc;arte bine... nrrrllt: ori. irni vdd graficul sau graficele pe care le-am fEcut cu o z-ri inainte.

ceea ce nu am invdlat la Cluj, din pdcatc, l)cntru ci nu s-a gdsit nimeni Lju siur t,rit'lri rlei, gi ii vird in ziar,in nrai inulte ziare, de multe ori qi pe
pl'ilttrt 1,,tt',rr,r :,i nu pot sii rri poyestesc cdti bucurie ?ti irce sd treci pe
sd ne inve{e gi mie mi-a fost foarte grcu, r lirst si vorbesc eu despre

mine.". cum si vorbesc rlespre propriile calitrrti rii. in caciml uuui intenyiu.

()0

i0ngri un chiilqr: de ziarc...'t vunl iiuii! r:lrii,r lingi lirma care irrc un repertoriu 3. nu dau in lucru o infograficd daca nu $tiu exact cc trebuie s[

firartc lar"g. intcrr:rilonili. arc rrrllfe ziarc pi revirte dirr toalii lumea.." gi este conlind... briefing-ul trebuic sI fie clar: ce vreau si spun cu aceastd

foartc {rurnr:s, jbailL: pl:iciit, (is1c :) lnare rr}Ultillnire cAnd treci ;i vezi ca ai inlbgraficS?... trebuie si fie clar in capul responsabilului care dd in hrcm
graficui ii: irei zilrt:, p(.r l:11o: ' l iniii :ir. creriplu .. estrr eXi.aordinar... nu Se
a$a ceva: am ce sA spun?... sau vreau qi eu sd tnd aflu in treabd. . hai sd fie
intArnplri irr l'lr:r:arc;li,,.it'r'i;':r ;trtrrmplil"... 1i canri se ini.impld, atunci ai nigte
fiumos!... nu! trebuie si fie clar ?n capul lui ce vrea si spun6 cu asta"'
prr,,r'izi! <ir; ir:.rrtr;ri,-'iil.e i-,i:ir si; llcli nler deparic.. cste () modalitate a
4. infografica trebuie si o pricepi in primcle 3 secunde cand te uiti la
feecbaci. uiui - sil.ii ",e:ll ii.i.:,r-;n'ile ln :iiil sau revistd"." ea... nu tletaliile, nu subpunctele, nu fineturile, dar infografica trebuie sd o
;iii;ori pricepi in primele 3 secunde... te uili la ea gi qtii cespre ce-i riorba... dacd te
un alrm'rd de a ibed-lri',ck r::,,, discutia cu clientui... adicd trebuie uili ia ea gi nu qtii despre ce-i vorba, dac5 trebuie sd te uifi la titlu, trebuie sd
caufi Ei sa citeqti dedesubt... poii sd uili!... nu a$a trebuie sd fie.... trebuie sd
sd plecarn 'Ce la ideea r:ii lu vei uuzi triciorlnti nlmic de llr client decAt atunci te gdndegti aga incit sd fie dc infeles ?n primele secullde micar despre ce-i
cind e nen::Lllturii r,iacii r: Ii,:r'nr;iiLrr.;rit, atr-ir,ci riiictirrc... daca e multumit
vcrba...
rru auzi nirnic cle la cl cl rnii... 1;oaie r;ar fie $i aq;a. adicd sA o ia;i aga... zici
5. o infografica trebuie sa poata si traiasc5 qi singurd. flrd textul din
oA a$a estc gi aia ',; le,;e:u:. r;;: irrrti sii i:r:i gl astiel incit l;i.-tr iaci o preocupare jur... ma uit la ea, pricep despre ce-i vorba qi toate infor[raliile necesare
clin a tia'l'n mc,d 16e1uiaL tule li-,ir la ctir:r;L rii si intrebi: ,,ce v-a pldcut foafie trebuic sd le am in interionrl infograficii, inclusiv legenda 9i sursa gi in ce an
qi clespre ce-i vorba 9i tot!... daci o grafici nu e de inleles decAt cu a.iutorul
muit, ce rr-a- piat::,i: r.lri ptii!n" (rc ant pllrea sc;hirnba ra sa fili mai mul{urnit, textului care este dedesubt, atunci nu este bine.... dcci, infografica tretruic
sd aibS la ea toate elementele necesare pentru a fi inlcleasii!
ce v-a (ieranjat, li-rdc a{i rrlrrl;rrnlrir.rnlf trrhnice. unCe afi avut probleme de
6. trebuie si fim pretenlio;i... adicl sb nu firgerirr-.. sigur, mi-ani rdcit
cotlceptie, untit it,i r'*:1 l:,iii.:rl iiu.:tratia S.it 5r-h.i1.a".. cste ce\,,a foarte gura. inainte o jumdtate de or5: ,,uite ce greu este... qi ce rcpcde trebuie
fbcut... gi presiunea timpuiui"... dar trebuie sa linr pretcnfiogi cu l'loi. sd
impariani licca-qlii hilrilealli ;-, llreLririitii gi n,,r nurri'ri cd el csic mulflrrnitirentru avem tot timpul in minte ideea pe care am spus-o inainte: dac5 se deschide
uga gi vine doamna Cristea gi te intreabl ,,ce faci aici biriatu', aga te-arn
cd te uili in gura lrlr :ii-l inrrrrh. "1* p:rrcrsir lui, dar 5i tLr ca producitor inve{i inv5lat eu sd faci? nu, nu..." glumesc acum, dar asta este ideea, de a fl tot
la ,:i.'nc''rtl {-'.r1,.' iri:t 1'1 c1. cli.Fiii, la punctrrl cel mai timpul la zi cu calitatea, astfll incdt sa nu-!i fie rugine...
multe cle ci. ;i il: fiind
7. infografie se cheam5, nu!'/ nu degeaba sta ,,info" ia inceput..- deci
aViinsat itl fr.rn1rrl,ti. rtrlit'.i t.iii;ir lct!6 ttrttlc st vinr.le, si aU un feed-baCk
infonna{ia este pe prirnul loc... sigur cd incerc sa fie qi estetica... sigur ci
foa.rteimportlnl,p(rl]l1!rtii ti,'.'rr:ltt p'il,lrtttt'sc:)r r(riictiadeiacititorul de
trcbuie s5 fie frumoasi, sh se integreze bine in pagin6, sd t-re tehnic la modul
reviste sau ile ziiu't: u:ltrl (r,'1r:,irj l,rrll 1'11,1r'1;li.rtorrrl llrlll al p,,raficelcr...
vir'{rrrrs realizal... sigur, astea sunl toatc importante. dar nicictdat[ si nu uit
...in coniinuai'e. relrj l(-i ponlrlci ;r[e rlr{irgral icii ca irrlirr.ma(ia std pe primul plan-.. recttnosc cd este o problemi dificila' 9i
clin purrt l tic vedcre psihic... aq;a, al sentimentului ca egti artist 9i trebuie si
f . intott.lciiuna cdntl eir de comuilicat ceva, ardit'li rlc trirnsrnis o {lc l'r rrrrr,,', rrici trebuie si fii un pic rnai umil... sd spun aga: da, md pun in

infonna{ie, sI ma gind,:,"-c qi la inibgraficI... ce inseam.nd asta'/... adici sd /rl

mii gdndesc critir;: oaru rr: lilrgl tcrt;i fbtografie mai estc ;i posiirilitatca de

a comunica intbrnralie qi grnn rnfbgraiica?

2. o chestie genc:"nii. tnai mult pcntru cr'i t'irre scriu. pcniru cei
responsabili de un proiect.. s?i rru incerce sd lacr'i illfirgrafia pc genunchi,
in bucdtdrie... adicd,,$tiu n secretari care gtie s;t t'lilrrrpdneasc.l pe calcula-
tor"... nu, domnul.:!... intbgr:rfica se lace c1c cilrc inliruraficieni!... simplul...
cd aia ;tiu cum se thce..

62

!ir-lii) lirir.ii plaii i:,;i.

,. ,, rl :,.ii,i)iii.,. r.1.i.a1 \'ij(l cal cste llr t- i: tiui ii,:, r: t !, -i t' ! ll rl t, tt i.l i i,.'l, t' r. tt i)si' i i't'tt i (t l
, . -,Ji:,..r,, t, 1;1rr1,.ri:il.titt.ii,./1r.;lnsllrisi ii.,: t'r ,, j'.! ,,.r;., it,. l/,r , ,tr.;t,,-.rt, I)i'/)i:,1)!!tt ./i,.',\.j. i;'r7ji,:,., jt
- :r- .: iri r,:r, r:l-'irrri cirrd inc':p in ': lf:ri,'',.,.,,it,/:i;q ;'rili.r;.,;,i/id: " i ;;)i {il LJitt !':lt,ttt'
,.1r' lr;ri l,'i' rr..4.iii{--lI}Ji'Jcltc. ctc.
ri ', . , ,r.ir.'-t', 'l.l 1:i, >lilll)lu iabcl... . t t\'ti \ .,:.:.t ,t,;.,tt.,ri;',,,.-,t;i11,it.ft
ritr ;'r],tlrir. i. (1 ltrilv'1ra1lt cel'illfa
:,1 i, ),;! rri. -liir.i t.i ,iufi1ri7-1'. si Sa ir 1'1,7 i1,;' t,:I!!i (II t'! Irt'iit'i.t :)ttnl;t):.it)i't [;u!!ottII
.,. r,l,rll ,. it iri:aai.t! t ti'r;!i',;!t.t:t" i-''titi-1tltt.':iitit",

:'l ,it,t tIir' I!.!/i.t.
:!.,:iial!,t,,'r:,i. iifu j.',i iti i;:'.':'; ft{- i!:iri lt :(}2.i,ti,
tt.:i ,': rL'i ti!t'ti,,-,,,' t!i't:!tiid ,.i 7tt!tt ttt!t/u!,',, iitttitii
1,, 'i" rr ;; t ti \iill!.: i!'i/t: :j r'lt r,'r'iil'; tlr/i Li\)t i,tl.tt tlt.'

aijrtl;:i'1r. 1, ' . .' .' .1,.-: lr. ltiitll dr.' i-!u ost9
e StCl-rl,i ilit,' ii i|i ' i. . ,'lrl 1ir .l ; -.'i, ii,icr'.ti,;ii I 1... iista

llit)tfii.\i,1, l,.i i ', :. ,;ll ; ':i ,,lr lri.l ulllhllnl c*

dc ,nitt rrtilil 1.r.. r ', r',-, .rl,r :1!.rr iir dicapta
g|aiiiri ,-lui.i. .i,''
, ri :;,i |rrtdilir.: rcla!ia
'
:r,\r iif i!:,'! {-rlli.Jcte.. Cafe
ilij;t iiel)irif l;1" ril.' r'r
'|:iilt {it.t c1L}a.fa
pici,rt;i .'.rb i',it , ,, '.,;

l(1. liil:ict,iril;it 1,:;', -'!'1 .. i!;-i ,... .ri':' r ..ir'l\l(, rr" 'l' i eitl.luste
',I0!tJ:r.clilrl.;i.'tltiliir.riill.rlr.it.'r,:''il".l'::'l'"llllilllli!ii jlllrtlr',trii'tr-' clliele

ilc lt{accri ai': ,.;ilitj Litlir j i rl': I :ar,lllr.'-ril!r ilc i,.. li;riL'..'r tL l'rlllr- !l)iii'c&

ilrlirliiri'rl'i,'-rr'.,:',ir-,'..i,.r',r':r'i 'l;llill;l'(".,r)llrrr'l',lit,"ti:i

clc rcciltltla, ,.irl ^.1--i,i ,,,,.' :.1 :,r" r 'il.'Lll ,.r-' il()i lltr \icl)l';j l.tr:'.'ll' irllr rllt i tl
i,tr-rnit si llti \;'('^1 -li li i' :', r, .lll',i ' rl a;-i c.il"c i:rl .;) j i,'due 1 l-lrrt t'ttltllt" $i

allc ;:r-rrtcirL--; ir dr: rl ll.l,-., i ',:'.'l;l .

iirt(.; ii:iii.i.t :..titl ilit;.." ii rrr r,'l,,ti i itiil'r' i)iie itll rr ti),.it'{'J I r l I I ri)r1;rlite"..
cl- i.tlrt. ci,t \itri1 lll 1t rllrri: ri.l.'llll' .iiti:i cal
iiluit...$i I-1r.1 lisla. l' ,r!.1.l. j:"1 Ic r'(,.lr.lr. cat lnai

(r'l (r -\

CCU\ F' { {i Ll }dA IdH lt &{ [i I r].F(]R E]'[h-T It U A tjD{T[ V $I pelinretrLll atit {le ittifttri}1,::r:-:iti;-il inf1,.ih,!"\ri (,.:-ll'r.),r!t{t*,.ir},,1;ii1 (lil LjiJr s:

t1[r,u.4't, .,.ilrrilfllll rie iluriinj ?-:lis'.rc'" a irr,t tir.:iilliii ;'ltiit ,J'., ,.;1i'1,t1;;" i:i rtai Jegnrba
[tr irf" unil" iil'" onal*lt{.in flimal:sr av*lx ii(-rirlrr;a ric r prch,g a,::*ie truani:uti ri.il: terttle :ti"rl'.li i;z'rc ili lltlio0 r'tiir ilt
Catedra r{e {,;*nl$r-r;qigie. r\.c:lr}enlia clt }.'9uz,ici ,,{',}heorghe f}funa" l;':r',e i'ii:iui !"a,tir jti:rtttcnleli,r nlt;.1:lii:c Iltt.t i,i,-rt rrill tic r-i iilr;:i 5q:rrriltliuafi;;t
r,'i,lftl'ilr-icultri, i,rrci;irr Diaga ili:ose'rrij5ti,..lrtr1 iip|ri rio !li{iiilllre l,!u:ta_/bre
Prt:.ririrt;. {citr!.itii{-i!!-.; ir(;i'r1r:it1.c ,:i* ia p;remis:,r .rnei alte accep{iuni asupra piit.tl!r:i::ir:t.tt qt lrf e;"t.fttr;: spit4'l;1it.t7'ii'5j rjr: lici il'rili ficpii!'1il it'-.)iti'i'trtttntl
d': n:,ielir.it'r tirr:til.fcia csii'iii:i'iriii:i ctl ,"irii t;;tnt ii{ iiri!:,:t-iLtir.ti irJlr:tt,.'
metafblei pe cillil i.) rlir;rr,,iirlirr it strii.'tsi l;:giii"nii cu l;einiiificafia de <imagine lr.t'.l. ,.,::,' :t :ri,i,;,," lt,.' i(),ir\:1,.:i : '*' t i) ir'r:r!'.{iil 't;lri,llt.'jcs,,.'- .'rirltr-{,
ruhllt.ilufie iru n-iuitillie v;.ls;2i1ig ., "
artisticdr >. i,i qtiirdt:rea iii-i':i ti,.,!t sel-t:li..tir;e tre .;a llermil.e astlcl d'.: a congtientiza
primordiaiitatea exprusi,"l iiriisiicrj c-a si val.'tilrea es'reiicil primart! faEd de care Soi:otinl uiil de;l 1ir..i.'llli l'tit;n .i\i:.;t;l rizi'"rnii ui.rSlicrre Lle liitre o
cbiecnralizaitii i:r irr i,,.ri-ilnulr.ui I('rilrarttr', lrl ililrrcnlcllor. specifice rruanfeazX vrrL{elii i'ali"iara rii--illirt 5i irt r:cillc'llf;i t,1tor littlllil!tr;-rr'{t.ctilre. ".{-iene.:a
capaciiatca intrrliqcrrtr,'i ()i;lr.'i)\::.ti .1,.' ;r iii'u,'i l;ifiLtit itcca perlnanentd nevoie de ri:etalorci cc;iri;,'ide rjl.r geilijzii cr"r.1uii-li.:1i i'll,:e ttitrte dii;li.) siirlpiiorltel*
expi imare u.:*'rt:i!.tiiiliiiii r'. i,. i r,,i.;r,n r'rr\l;i. itri ,.',rttittlit:nii tirganic:e dintre arte psr.[tAijrlliLr lile [*ugnle nU-i,l.ii 6n-t. Lje;r*_-za rnclaftrr:t:i rrl.r f.]iitC in coiise;rrii o

Ciire in :.iirilul ;1,r1.*nr.irir,t':l ,,lirr,ll;' ili,,ir .',,,'r r'.:it:tlt'rlt'r'17'''o.91," 9i alria apoi probit:ln{:,p1u a fi ri.rhifioni*ttI cu <<iir:.i:itii,, stirl i:ri'ir1 con.lifii r'ipr:r,'jalt in
cr.lttjigv.rart priw sttitti. r ttittott.. ir'rlic.(dl/ t.':tlrrttt. l'\)ll(l('roll illilrt pe oare all r.1i;nenslitii*a tinrpulli. SLrrpriilclrlrn rl,ilaibr;i ?;iir..c gcucn:a pcill.]irllellti'I":;. "
a\,ut-o din toate timpurile arieie crrv.iniirlui ;r lirnitirt tlr-'lirrirea rlretaforei cu illre r:ler. i rir'rectabiiX ir,r tcl i:cca co c:'rcal; omLil pr inpuilr.ri rflnsibiliiaiii 'ri
prioritite in Jrerimctrui reioricii, ai poeticii gi cu rnult inai t,rr;rlu in context prrrr rrijlociica inieligtrul.ci l;.iis T,t-,z.cti^."a. r iu gi r:r*ativ il: iii're;'sltatea
stilistic sau cstelico-filozr-rflct. La siar"riitui secoiului trecutr.lnictrc l'-ontanier limhiije!*r ililisticc! 5l in ?nr:hoicr'.r i,ucitn Bllga rr:t-nlrrcril: ,"{..}n,u1, privit
:lfnJiji.-utJl 6i e;,;islcn{iai. s* lyisi:1le'rl1.r r.' litualie d* dt)uii oii r:.,,'i'ccili-!.
( 1880) cic!'rrr..trtc rnetaflrrrr prirr ..i,r!bli:arra" unci irici sub scrrirrrrl rrltci itlci mai
llapante sau illai cuttitscule'': riar ir:leca la cart se referd este bincintelcs ideea- i:ii lrlrep|e de *,prlr{e'in1.i'.'n /airir: ronr)i'(!It, pdt iil"1{j. (:i.l txtljlc;ic(jlr: ittlt!4-r-
cuvint ca ;i.figura d r: e.tTsresi r !
lulnl .iir...'prlnrl-,ile il'r.l il'r;rtrl rln[rrillt.l'r{i cl triiie,$i.e c]e altil p;trtr: ln
Subliniern ciintru ?nceput cI ttu aveln inten{ia dc a zlbovi in
t)t"i?,Lt1ti.r! ryi,qie r'ilitt;,,lli: il;,'1'.i irl:lil i'rit-l [:tal,( /'{]!{v(.'. lvl*ta{i:ra.se d';ciarit
' in m.onografia sa asulJi'ii melatbrei. i'aul lLicoerrr (ll(ctuli:tr:r.;.'ie, Ed. Utrivels. l3ucuregti
{^:t\ L:11 t,1Lail.Lirt1.eil! oril(}L:)1,i,:' r:r:rttp!.erii\i,t[1t ls.n.l. prili la[* sc incfillc-a
i984) iqi construiegtc r.k:rcrsitl pt rrtrritorul trascrr. inlt. r'r'tolicd gi poericlr: Declinul i:ur{:(;"r,ri-r:i. acest,si sitr"la{ir 11{ si;is; ori p,rccara. A<1rtrl}ailtj ci1 riilullra

retoricii: tropoi()gia; lvtrtal,rre ft r.r-rlr.lrltic:i cttv;rti'ttltii: Metaftrra i1 noua retorici; i)ofasia,l crnrilui Le;:ultii clin chiar hinla:11 i:lxistrll"ita sa spcrilicil, sLlilte rn
r:irnstr:i!nqi *rI *t;ccptalrl iii ter,il ilcsprc r, srul ott.!aiogi.t u.l tn€1il!oti:i t'iI
"fravaliul asenitlrtit: lVf i:t:rf ori gi ri f"er.rl{;i; ir4ctltli'rrr :i i{iscurs tlk'zoflc." tjtoirjiJtlx colnplerr'ienliir tll jlnei stari ctrngir:riital precare. MetiiJllra rru
2ltierrc Forrlanitr'. I..cs.fii.'Lir,::; tltr tii,st:r;rtrr^ | l;tirutt.t'r(,rr.l96lJ (',,{rzi li.icocur 07.t.cit..
p. 85 si trtrr.). L\oi:rte i:i cicci nurnar obieclul {ie ccrcctarit q;i dc aniilizi ill (<i1,.)et;,;ei)) sall

r, (r al <,.stili"ticeir> [s"n" J.. nilpor'1"rnia ei r,c proiect*ezA imcnsA ]re Zirile

rrediti:1ie i. l4s1sfr.rra este a iltiua cmisf eri prin (:arc sc i"otilniegte deitinrrl

un];rn. eil r:s1(: o dirrensir"ine sptclialS ft rcr:stui destin, gi ca atare ca

' I rr, r.rrr t,\l:,t1. Tri/ogia cuiturii,l:.'J I-it. fjniv.. llricrure$li. 7969. Genczd ntetafbrei,p

).i i
I l.rlilrr',' l'r,!r, r r. ;iLr,.:Lrrtili. 1li72.

' 1.. l|1,r1',r t 1, , 'r p 182.

-.' -i.:

Itnliqi;. ............ijbt; .r i.., -

-10-i,8 207,(t -,115,-i -8.ii),6

in acest caz. paraleia la care ne ref'erim al'Irutea fi exprirnatir astf'ei: o liniq;te oare ne invilr-riegte de peste tot;;i {e nici Llnde arumerr. Putem
sd ne asumdm riscui 5i si imagin[m peisajul, dar, in limiteie subiective
't r! r,-. il
ale prOpriei noasrre s*fisibilit6!i nu va fi nicioiiata iiceiagi cu ceea ce
-: .' 'i
,:'i imagineazd omul clc iinga noi.
Intenlia autoruiui insi nici nLl a lbst asta penfrli cI in acest aaz va
',1.r
riimine cioar seutimentul care ne <inv5luieqter> in starea cle lini.ste la
'lil cilre ne-aill ref,erit. Abia in momentuX cfind sc atinge un <prea-piin de

' ':tr' I liniEte:r apat tizionoirtiile ctlncrete ale metaforei prirnare' Privighetoarca
(irrtoriati tra flaut), pitpaiacul (1a oboi) qi cucul (la clarinet) devin in
'_::i;'i !i l_ -l
, .l::: :r' acesl moment puucte crrdinale ale peisajutrui, sernnalele lor sonore
interseotandu-se ou continiium-ul linigtii ini!iale suslinut de aLrsttactul
" offi., :'
i,' irnaginii mirzicale pure. Putem astfel sd-l inlelegern pe Beethoven cind

De aici mai departe sc poato tlcschi.le un larg cirnp de cercetare spLrnea reieritor tra pr6gramatisrnul Simfoliei Pastorala: ,'mehr
pentru teoreticieni, f iecarc insistiintl pc ltrilt spct:ilicit a. lirnbnjului in
numele cSruia vorbe;te. in ce"a cc tt,: llt'ivc$ic" artt dori si ne iimitim Emf indulg als Malelci" (mai mult sentiment decit picturri) 9i prin aceasta

rafionamente ie doar la meta{bra. son<lril cit ;i 7),qrr rd de er1tresic a ne precizeazl faptul ci titlurile oelor 5 miscdri ale sim{bniei sunt doar

limbajului muzical. Pentru inceput re!inem ci tnr:titliit rr sottord in stare a repere pentru imaginarea unui cadru ambientirl propice dialogului dintre
sa primard se ctlnl'igureazd in perimel.rui intoltrrliiioI cle sorginte
cornpozitar q;i naturS.
onomatopeicdr(). I)ir.r aceastd lazd primar[ de imital.ir t'itttl seu r:lipic;;i in acelaqi context dar intr-o altd cpoca stilistica, Enescu surprinde
pAnd acolo unde ajunge punct de piecare spre acel <'tltai tli:parte>> al
inefabilului limbajului artistic, metafcrra sonord se cizele azi cu ribdare un tablou sonor impresionant prin densitatea suJlrftpunerilor imagistice.

gi rafinamentlr. Este vorba de rniqcarea III-a ciin Suita ,'sdteanca" intituiat[: ,,Vechea
Dacd spre exemplu ascultdm partea a ll-a'Jin Simfonia <Pastorala> ca$6 a copiiariei la apus de soare. F6stor. Prisari ciilatciare 9i corbi"
Ciopote de vecernie". Nostalgia ca scntirrent este cultivatir in acest caz
de Beethoven (intitulati sugestiv ,,Sceird la pArau"), suntcnr cupringi de pdnS devine starca dominanid intr-un peisaj sonor incremenit la granila
dintre pastel qi basm. Itleea muzicaii obsedanti in lirismui ei (conturul
r0,,Onomatopee, cuvdnt care , prin elententele lui sottttrt [s.n.], imita sunetc' zgomote, sonor ai casei copillriei proiectat pe pinza mentoriei cu jocuri de lumini
etc.dinnaturi; cuvdntimitativ."(DEX, Ed.Acadcurrcr. Iluctireqti, i975); f-a15decareir" qi urntrre prin rlirgia 1ui <a tbst odatb> reveria unui alt tip de linigte

perrnitem si extindem aria semantici in lumea irhstr-rir:tI a limba.irriui rnuzical ,si sa decit cea bcethovcniaLti -, estc intersectatd cu nronodia lluierului pas-
torai (oboi singur), cr.r croncSnitul corbilor (clustere cle alarnuri) 9i cu
definimmetalorasouoripi'itnardpringruparc(l('5(rlrtlr \irlr''princ\pcrrcnlamettrorici citarea clopotului de vecernie. Spatiul enescian gindit astfel este imens.
primordiale devin simbol-repcr sau coordonalil ir tltrrr'ttl'ritltti sonof1 Ascult6nclu-1 devenim pe ncsirnfite pdrtagi la acel gdnd-imagine trlagiani
lr Remarcdm de forte multe ori cit ,,muzica sc llil,,1( Llt' lrl sunet inai departe !".
;i ne trdirn partea de vegrricie ce a fbst sii se fi niscut la satr3.
10
'' S,,1,.ri,,, ca in cazul lecturirii prezcntelor considcrafiuni si se asculte in prealabil sau
clrr;rr rrr t'olrtext liagmentcle rnuzicalc la carc ne rctbrinr. Trimiter:ile noastre la textul

nI rul)/ti'r:,;rrrl',,,rrr l)rrt(:a rimine in caz conlrar fbrE suport. neces:lr sii avcm conqtientizati
irt acesl momenl estc cti priori',ate
,:r :;i

intlrIril, :r .(,n,,r,r ,r 1,rr,:irrii cne sciene la care ne referim.

7t

Nc opriin ooscrvaliile aici cu seutimentul cd lucrurile vor trebui AI{TA $I PR{JDEN},{: TENSITJNE SAU COOPERARA
aprofundate in timp. Cereur perrnisiunea totodatd de a nu aborda
ix vrnnnnA DE scox'ER[RII F INALTTATIT
perimetrul telclretic al artelcr vizuale tocmai dirl respectui ce il datordm
celor ce cu compeieli{i gr trudi lac acest lucru de ani de zile' Pr. Frof. Dr. Jean-Yves Brachet
O.F., Renires, Fran{a
in ir,cheiere rdin,inem cu convingerea fermd ci atdt trrtele vizuale
cfit gi rnuzica igi vor de f1ni 'vizltnea proprie asupra figurilor de expresie in limitele unei prezentdri scurte, se va su'blinia relafia paradoxald care
existi intre art5 gi prudernfi. Sunt congtient de faptui ci dorinla de a cotnpara
implinind deschiderea blagiand trrrirr metatbra plasticizantfi 9i rnetafora aceste dom.finii, adici domeniul bogat ill afiei qi cel al prudenlei, prezintl
revelatorie cu argumente de 1a cuvdnt mai departe"
multe riscuri. Llnul dintre riscuri ar fi cel de a fi acuzat de la inceput cd
'1 2 vreau si tavorizezo arti rnorald in sensui cel mai r[u ai cuvdntului,,moral",

sau cd vreau sh suprirn orice punct obiectiv de reftrinfd in viala morald.
lnsi nu vbrl de ce un risc ar impiedica cdutarea filozoficd. Mai fundamental

doresc sd suhliniez faptul ci comparalia intre aceste dornenii presupune

existenla krr separat5, dar o qi subliniazd. Nu putem sd ne mullumim cu o
juxtapunere intre aceste dornenii.

Am putea s[ exprim6m acest paradox pun6nd cdteva intrebdri

fundamentale. Oare o comparalie intre art6 $i prudenld n-ar restr6nge
libertatea exprimdrii artistice? Invers, chiar daca se vorbegte despre ,,1'art'
de vivre", a reduce prudenla la o artS n-ar favoriza oare un individualism

absolut, fiecare om devenind mdsura actelor lui? Nu putem s6 reducem arta
la o norrnl morali, nu putenl sd concepern morala ca o ar15, putem sI ne
intrcbim in ce mdsurd existi o tensiune gi complementaritate necesard intre
aceslc dornenii. At6t arta cdt gi pruden{a se ref'erd la un domeniu concret,
carc nu supor-ti nici o abstraclie. intr-adevdr amindou6 activitilile subliniazd
unioitrrlcrr olrr'n'i rcspective qi o anumiti autonomie. Cu alte cuvinte abstrac{ia
se rcfi'r'rr l:r lrrrr,'rr crterioari, nu la ideea artistului. Tot aga orice act este

7l

onginal in sernsui cei rnai profirnd al cuvinti:luir riu p€ntru cd n-ar t'i asemdndtor a unei vieli spre scop. Altceva este sd fii ordonat gi sd fii organizat. Ba chiar
ou alte ac{iuni, ci pr:ntlu oir acssr acl arr rrrva unic. esic actul meu, aici gi
mai mult, pofi s[ fii organizat fdrd sd fii ordonat. Poate cd dezvoltarea moralei
acurrr. Atit arta c0t 1i pnrdenla il-npiicX prezeilfa inteligeniei practice, adic[ a suferit prea mult din cauza faptului cd aceastd distincfie nu s-a ficut intr-
retleclia acre sld la lraz.ri se leunina irrtr-a actlvitate practicd. ili ortlinea practicd
acesie doui acfirrit[li sc t:omi-,orli adesea cii ,,frr)irs cnernis". un fel destui de clar. $i aici intervine intrebarea fundamentali in morald, gi

Ar:isiotel sutrlinia ctrejil deoseblrea care existii intre arla gi prudenfd: anume dacd aceastd ordine este obiectivd sau subiectivi. Mi se pare cd
trebuie sa depdqim aceasfi distinclie forlatd intre obiectiv gi subiectiv, ar fi
,,{:ee& ce se. pctrece tn domeniul wrte{or .wid nw este siwilar tu cee& ce se
pelyece in cel *I virtw{ilor C&d produsele. artei poartd tn sine perfec{iunea mai intdi vorba de ,; interdependen{I intre subiectivitate gi obiectivitate, qi
c& pe a ralosre intrinsecd, jiirud suJiaieiit cil {rce&sla sd li se imtrtriwe de
cred cd referin{a ar trebui gdsitd in realitate, o realitate in acelagi timp
cilmd sunt creste; dar tn e"e prive1te scte.le indeplinite tn confovmitate cu obiectivS, anterioard subiectivitdlii mele, gi subiectivd pentru c[ eu fac parte
virtwtea, nu este de ajwrcs r,:n eie sil p*se:le fn s[n* calitd{ile respeclive
din aceasti realitate obiectivd. Poate cd gdsirn aici o mi$care inversi a artei
pentru * Ji inlkptuite in mad tlrept :;aw curnpdtnt, ci rebwie ca gi cel ce
adioneazd s-o fafi f*{v-un wruwwit Jel: m*i tnffi{ jliwd rcwqtient de ceea qi a pludenfei" Pruden{a rdspunde la ordine anterioari gi il indreaptd pe om

ce face, apoi av&nd o iv.t€nti€ precisd ,si $rutf t$e intewlin de o sdt,frrryi ucel spre scopul iui, iar arta creeaz6. intr-un obiect, chiar dacd aceastd crea{ie nu
uct tn conJbrmitstt cs* r,it'tste,*, isy ?n sl treilera r8rcd. !ffiptwifld acel act este absoiutd : ,, in toute dispozitiile habituale despre care dm vorbit existit,
cu t frrmitate de neclinlit"t.
ca Si tn alte domenii, un anumit scop in funclie de care ornul ce deline
Crnul prucleiri ;i anisiui e ::t* ar;el;;;;i ont. Cel pu{in din acest punct de regula, iSi regleazd eJbrturile, sporindu-le sau diminudndu-le; Si mai existd,
ved*re tlebuie sA oxi,itc o lt:3,atr.rrii irrtrc c;lc c1uu.5 domenii, care sunt cle a,semenea, un principiu de determinare a liniilor de mijloc, pe care le

arndncJoud nooesaro pr:rrilir ,.r dc;zvult,,llc rilcplinir a oniului. considerdm o stqre intermediard intre exces Si insuficienld, elefiind conforme
cu regula dreaptd. "2
Prima difie ultatr: csrc ;ri;sel rlc ir rll o riclinilic il prLlden{ei. A devenit
un risc (sau ci artfi?i sl i'orbr::;tr tlcs11'c r,,iulir iirorrrlii l?iii sli riai itnpresia ci Omul cu aclev6rat prudent nu este rnullumit cu anumite norme. O
normh ca atare nu cld semnificalie vielii, crr atdt rnai muit nu poate da o
vrei sd devii ocrotitorul rit;cr nou.lr{ invccirit,":. ( )rrrtrl [rlr.rtignt cste in prirnul direcfie, ci numai un criteriu exterior. Realitatea obiectivl pentru omul

rdrtd cel care a gtiul" sii Cesrr-rpcre i;cnsul vicfii lui. Vor-hir;d de sens, ne -prudent nu este norma'morala qi ordinea lui naturaltr - g,i.deci subiectiv4!

referim la doul seninificalii aie cuvdntului, gi anumc: scrnrrr lica{ia qi direc{ia. spre scopul trui ultim. Nonnele morale sunt percepute de citre omul de azi
Avind in vedere scopul viclii lui, omul prudent este irr strrrc :;a-gi indrepte qi de catre artist ca o limitS. f)ar nu putem si comparlm omul de azi cu un
via{a efectiv spre acest scap, alegdnd mrjXoacele potrivitc, ccruirrd slat dac6 artist. pentru cd analogia se oprelite aici. Pentru artist, inspira{ia este ca o
este necesar gi actioninrl. in ac,:astd privinla, scopul ilu cs(c ccva tealizat, revelafie interioard care il f'ace mai asemlnltor cu f)umnezeu. Omul religios
ci preexistd intr-'un sens gi ontui tinde spre el. Se olrserva clc.ja ,r deosebire nu trebuie s[ se scandalizeze d.e acest fapt din momenful in care recunoa$te
ci omul este ficut dupi chipul Creatorului. in acelagi timp artistul ryESoarc
fundamentali de artii: intr-adevlr arla nu presuplrne uir scop, i:i il tealizeazd,.
De aceea scopul este un rezutrtat carc rlnline dupa r.:e arlistul l-a realizat. limitele acestei asemdnlri, fiind supus materiei. Nu poate fi vorba de d
Scopul rnoral este in aciiunea insigi, rru este rin rezultat confbnn unui
crealie ex nihilo,,,din nimic". Brdncugi.spunea: ,,Nu poyi sdfaci tot ceea ce
proiect. Omul prudent este cel care gtie sd-gi ordoneze via{a. 'I'relruie fEcutd vrei, faci numai ce te lusd materialele" Nu poliface din marmurd ceeq ce ai
aici o rnici deosebire intre organizare ;i ordinc. ( )rgantzarea privegte aspectul /dcut c[in lemn; Si nici din lemn ce.ai face din piatrd"3.
formal: hecare ltrcru i6i are locul. lar ordinea :;c t t'1eri ia orientarea profundd
Poate c5 prudenla gi arta au aceeaqi c[utare profundd, aceea de a
I Aristotel, Etica l\Iii:omalrii:a. tri, t\r, I 105 a.
2Arislrrl, l iiri,'tt Nit'omahica,YI, l, 1138 b.
74
\ Yt'tt ..1 1,,r t..ttt, lt . ntu\inxele Si tertele lui Brdncugi,

depiigi o;ro:ritia irtic iulnea culriectivii gl ccii sr.lbiecf ivir. Dar ?u tin4: ce prudenta vedere un ,,dincolo de moarte". Tbtuqi acest.,,dincolo" l1u poate insemna o

subrcctir'cazii olt'line:i oi.rtec[n'5, iirin obi;cliizizcazt] ll,nic;r sr-rbirrctivd.. in accst fugd fafi de lumea noasfrd. Pruden{a este confruutati cr-r absurditatea daci
selrs raportul cu f inalitatea ests invers. iJac5, cunt slluilea cleja tilosoful nu ajunge la o viala dupd rloarte. i.lnii viid solulia in reincamare. allii in
inviere. sigur este ci trebuie sa alegi intre acsstc doud posibilit.iti. Aceastd
atttic,Ari:itol.ci: ,.,1r:i*e arti $r r:rriccr investtgillle" ca 1i,.n'ir:e actiufle gi oiice
decizie. par s[ liilrli spre u.it ilnurnc bine", ]cgiitrrra care e:<isti intre arrl gi sete de absolut se traduce in elortul artistului de a far:e o operd care transcede
pru{leni; nu sEr redL}ce [;r sillirh-rl iapt cri act"'iaryi oto po{ite fi ari.lst;;i pru-
dent, ci 6r la luptui cI in acestc dor"ul domctii exisfti ,-ir! scop. "l''errrienul de lirnitele sale. $i totugi opera nu poate fi scopui ultim al omului tocrnai pentru
sco;r este 1oiuryi clestul de r,rag gi poatc plirn! ciiferite senrnificatii. ,,in sfera
lucrurilrtr su:;ceSLti.bile Ct: ,schiwhare iillrd {ttii oltir,:r:te *lr pw;duc:tiei cot 4i c[ este ceva f].cut de onrul insugi. Acti-",itatea artistici reveld o sete de
ohiecte itle at'tiunii, {}ar prr,tductiu 6i ttctiwneit stit'r! iuc:tti"i tli./eriie ("."); fn absolut, fEri sd poata da nn rdspuns absohlt. in acerst sens arta reveld o
constcittlc. dispt,zttitt ruitr:tiali ori,:ntciiii sytrr,: attiiutr: tsre tiiferitd de
dis|tozilitr ralitytalii orienlottlt :;pre lnrttlur:iir:, i)iit rtc'r:sl mr.ttit, nici wa din dimensiune profundii a omuiui. Foate ci air-.i aui putea clescopcri o l*gdturl

ele nu esle'intiu.s in cculalld,'i:'hu nict, acliwnr:a irl di/c y;rr:tlttciie, rtici intre artd qi filosofie : fiiosofia cauti adevirul asupra omurlui gi nu poate sd

ytrodw:{ia nu esle tctiune"'a. nu se intereseze de diurensir"urea artci. in urdsilrir in care Illosofia se reduce

Anr nqil.ata rJe.la ar:erst tleosebire, su,biiniinr-l r:ii onlul piurlcrri igi gisegtr: la o istorie a ideiiol, pierde contactrrl cu ornul real, cel care prin artd incearc[
scopul in ac{itrne, ial art,stul produce o opcril (,c}riionn; uner irJer. Finalitatea
artisticd ests una.l?rcut5, iar cea a prr.lderrtci e:t{. ur1:r prirnilli.'focrnai aici sd clescopere un absoh-lt, qi cel care tinde sirre iln scop - omul prudent.
apare lensiurea. Sr inielege atun'i.ri clr ir{)1irr!rrrir i.ir: grglp;111"1 cstr: ciiieritd
pentru pruden{b $i ;.entru artlh. f)nlrrl pr rril'r11 El'c\jr,rlic cinrj r'slltzii sii actioneze Arta trezegte in om ccva protund 9i in acest sens opcra de art[ depinde de
in frrncfie cie sc,opttl ini butt sarr, ;rtriri rirclir:a]. cllnd rclrizii s;r tinciii s])te acest
scop. Iar"al.tistul ilir r-lrc$c:rtc r:litirl Jucrt: lir rnod cr;ngtiefit ceva considerat o situatie concretd. Aici putem nientiona nritul lui Proureteu (platon,

ca frind gre;;il. trlcrriiri pcrrlru lir rll elrts ij-tiisi-ira" Protagora,s,320c-323a1. Epimeteu;i Prorneleu au primit sarcina de a iurpdrpi

Problr:rna ll'a{atri aici l'r.:ics;e i::ai ciar dacii cdutirm sensul iibertd{ii; de daruri dupi cunl se cuvirre f-iecSruia. Cdn6i vine orlul la rdnd, Epimef.eu a
unde provinc Iibcrlate:a orrrului moral gi cie undc vine cea a artistuiui? in ce
fost imprudent astfel incat nu rnai rimane nimio. .,r\tunci Prome{.eu. negtiind
mdsurd arta il poul,c a-jirta ps *:rm sb depdgr:ascd iirniteie proprii. De fapt,
ce mijioc de saivare sii giseascri pentru ot-n, se gdncli sa fure <Jibdcia
via{a are o dimcnsiunc: tragica Oare moartea esti: sfargitul vie{ii? O sr-rcietate megtegugircasch a lrri Helaistos gi a Aterrr:i diirrpreuni cu f"ocul... :;i in
acest chip il ?nzestr[ pe unr", Acest rnit sutriiniaz6 rolul activ al ornului fala
care refuzl sI la in considerare moaflea nu es;t€ ilare de fapt o socrctate de rnif locul vital. Frin*rtii onlul real.izcazdo opera. Ideen - rodul inspirafiei
- deterniini realiz-area. Artistul doregtc sI spuni, pdn lnalerie, ceva care
moart6" dar dacd acceptim acest f"apt, via{a a;:irre atunci ca cel a absurd,
exprinrd o dimensiune spirituali. Ar dori ca accastd rnaterie sE devinr vegnicr,
frri rost. in aceastd privinta arta poate ajuta in indsiira in carc opera de artd incoruptibil[.

proclarni puterea spiritului uman asupra matcr it:i Omul cautl ceva absolut" Am subliniat raportul invers carc existl intre subiectivitale gi
Asistdrn in lumea noaslra la o renaptere a clirrr. rrl';lLrnii rciigioase: chiar qi
fbmlele de fanatism religios traduc o aspiralie piirllrridi a ornului. l\imeni gi obiectivitatc in cazul artei gi in cazul prudentci..{ceasti tensiune, claci este
acceptatd, va putea deveni I'ecund5. cu alte cuvintc ornul nu estc constrdns
nimic n-a putut sd elirnine aceastA sete din srrlk'lrrl niur.:lui. IJe fapt intrebdrile
fundamentale ale omulr-ri nu gisesc Lln ri:;purr:; ,,;rtiifilcitor decAt avdnd in sd aleagd intre arti_ 9i pmden![, Mai niult, estc de clorit ca orice om sd fie gi
prudent gi artist. intr-adcvdr. dacd prudcn{a se refori in prirnul r6nd la
a Aristotel. l:,titt Niaomahir:a..Yl,IV, 11a0 a.
desc<lperirea finaiitilii proprii a omului, atunci va hrani inspirafia artisticd
16
firi-r sd o lirnitcze. A refuza aceasti prisibilitate ar insemna sd refuziirr orice
lilrrrui de arta religioasa. intr-aclev[r, dimensiunea religioasd nu se reduce la
cirlcr';r nonl]e exterioare ci exprimi natura profund6 a omului. Sunt destule
cxcrrrlrl. t':rrc rnanifestd inlluenfa lcricita pc care sensul religios a avut-o
asul)rir rl,'.,r oltir-ii artelor. Artistul crcgtin n-a experirlentat crerJin(a cr llirr<l

o piedic5 pentru dezvoltarea ar1ei, ci ca u izvtlt: nou al insplrir!ieri. l-.ln cadru 'l'ensiuiiea gr cornplemcntaritatca intre aft5 gi pruden15 conttibuie
nu este neapdrat o limita. Un cadrg este fleschis sirrL- slis, spre vcrticalitate. la o d*zvoltarc cieplind a ourului. At'ta poilte ajufn in educalie ?n mdsura in
Depdgirea opoziliei false intrc obiectivitate 9i sulliectir.'itate se facc prin carc livorizeaza un coiitalt calitativ cri realitatea, iar invers pruclenla
verticalitate. Cadrui reiigios, ciar gi caCrul nlorai. dai-:d esto bine ?n!eles, nu
limiteazd posibilitaliie artistice, ci le favorizeaza. S-ar ptrtea vorbi aici de o lr*r:it-rria, in loc de a limita dcz'roiiat.ea artistioS, poate sd hrdneasca inspira{ia.
tentalie artistici, care manifestd o tentafie mai raclisali a olxlliui, cea de a
"Ie nsiuncu va ctret eni cornplern*nlaritate gi otrlozilia talsii intre obiectivitate i;i
c6uta o independeniS absoluti, fficlnd o confuzie intrc autonornie qi
independenla. Oare tentalia n-ar fii caa de la inceput de a fi ,,ca l)urnnezeu, sulriec{ivitale va fi elepiigit[, cdncl aita iir prutlenfa, in respectul deplin al
['c:ii'ai-rterisli r J l or irrcprr ii, sc .' r:'r ijesclti de spre elimcn s i unea veft ical
cunoscAnd binele qi rav\" (Facen- 3.5). 'i'enta{ia pmde n{ei este tie a-l inchide
pe om intr-un sistem de norme gi de vaiori, fard sa seslzez€ ordiirea profundi
spre un scOp care-l elibereazd pe om de iiiriitele lui. Morala nu este neapdrat

moralizantd sau piictisitoare ! Dar morala devine tln lariseism cintl este

COnCeputd ca o art[, itr care contea::d uumai fOrmii exteriosi'f,, frnmosul
moral, cu alte cuvinte cdntl exerrplaritatea a devenit singuntl principiu 5i a

exclus cdutarca finalit51ii. Este evidcnt ca in acest sens iirta nu ajr-rtir pn;denfa'
Dimpotrivd! Aportul artei este aitundeva; piern-rite uli ral,'orl. nori, ctt tottll
calitativ, cu lumea, cu realitatea. llxprimii oeva absOlut qi gratllit. Dar trebuie

subliniat faptul cii acest raport est'e indirect.

Un alt punct care ar putca ti dezi,oltat ester djrnensiuirea mriral[ 9i

artisticd a educa{ici. Ilducatia ilrc cn scop ca cei edur;al sd fie irt stare s5
descopere singur scnsul viclii lrri q;i sri itlclgli rlri.;loal:ele ptltrivite" Dar se
poate co6sidera cduca!il dropt o 111.1iq. l)1'r:r;rtpttit,.'tr ltilr.tlttitl idee care cere o
realizare,respectdncl pe deplin,.ttratc:tilt'' ltttrtlt:l'irt irrtlr: lirilimele), adicd
copilul, natura lui proprie gi scopul lui propritr. I)ilc|urrtrr irltre educalie 9i
dresaj este cd dresajul nu are in vedere scopul celui dresaL, ci 1lc cel al celui

d..r"ur6. Educalia este o artd pentru ch exernplaritatcir ititcn''ine. Se
"qutie..cd degeaba prettnzi ceva de la o altd persoani dacd nu dai cxcrnplu. Dar
in cazul educa{iei, exemplaritatea este cu totul subordonatd finalitalii"

At6t arta cdt qi prudenla sunt la nivelul inte ligen{ei practicc ;i irnplicS
un contract calitativ cu realitatea. Acest contact impticd un raport cu
finalitatea, fie una produs5, fie una primitn. Atit rrta cdt 9i pruden{a
favorizeazd o interioritate adevdratd, deschisii spre lumea exterioar[. in
aceastd privinla, ar putea fi o cooperare pentrtl :t cvita ca omul sd se inchidd
intr-o lume virtuali. Probabil ci pericolul lclrll tlc aceastl virtualitate nu
este pe deplin studiat. Ar fi o intrebare funtllrtrrcrrl:tla F* care o numesc aici

frrd s5 o tralez.

78

secillt l:1ei'iliil czoiel'jlfi, dcirtpl;rca ai.lilti.uia necuilosand un alt algt'rritrn

cicc,it acela hurit it lrtiaginar' ,,Supcrfuri ;llc visului, ale fantasmi:lor, ale

specLila{iilor ntctillzi;*" rliiitenaii: iitciare" sonde spre viitorul nesigur sau
nriicar ale dor-iillci rle a prcrzie:c- i:rrtrleicle sunt o srtbslanla poetic[" (dupa

Geclr"gt::i Il-i:ahj"

$i cutii ;ir- corirp,leta {}'i''id Clr'rimr.{itiicearru. ..pucz:ia cst"- aventura

suprcruri a arl.i:lot".

intet'tr;rctatillt iiutilciciiil, ca relt'lr-'cirt'c :t *scrlfei lticruriloi, a ritlnuiui 9i

ord.inii cormicc, cr:tisliluis r:na ilin ccie trtr,i voclti itt"cocruparr ale filosofilor,

MA#IA $T MNST.IC*- NUI\'[AI{[,I[,U{ "3 CA SUIRS, Nfl aritiloli;gilor" ;i liilllr-,:,ofiit-,r din ;rli.i'caga it,iorirr a cLriturii gi civilizafiei
,,treallta oca rnai inaltl
f NS['I lLA'f, IH. Ptr-, A S'f ' I CA {l!:nenelli, Pilrrglrr "l "ri iloeiii.rs cltisi,ic;ratt utrtrlcrele ca
(Cupa Jean Chevalier)'
[-,ect" univ" drd.Cnisfian ChcEar{ a cunoa;tr:rii ;i t::rcrtfa iiiltir.lnii:i itr',e rioare li ccisinice"
Catedra de Design, l,iniversi$atea de Ar"fci gi $esign
?u vcrch":a {.lniti" i.ao..-X'scu veclea ir' irltcrpietarc;t nltmerelor cheia spre
14t;tto:
,,()rnui. cifu5 aleasil. oap augu$1 al numimlui'" 'rTii;'c'rt.;oanicial,rnYaic-.i'lcircrtg-rs[i],orirv-i,;i:i.sti{l.r'gelci:r-i:ii;ltt;;;lt''i-lroul;fncrlrl';i'r1rif\;{.arlueastritni iailtl:rNiuuimuislraelloerg,ilepecenrucla11tie-
Zir:n-2,1i.;r,i;:he, i;rl islslri'.:i.il i'r,irgl,i r:rti:lit,lcr:i c;[ aceastti gtiin![ exista inci
Viclr-lr f{ugo - Lrganritt :;ecr;lrlur Satirul
din vi'r:mea'imparatului 'rlar-r. deqii aliii u arti'ibuie lui Huangdi, cel ce
inei din vreururi dcrrtult irirusc, rrrrrncrr:lc car"e inlr-o acccp!ie sinlocrlize;rzir 'T't'adi1il,, llrimordiaia. Siintrrl Martin iirata in scrierile sale c[
,,nurnerelc isuiri ir)voli$1li 'rizibil ai liin{ck.rr:. [1le reglcrneuteazb nu numai
superficialS nu-qi au utilitatca clcc;rt irr crlcrrlc niri{rrii}rtice - au oferit
a.nnoiria ii::ir:ii tri lc1:ile vltale, spalialc ar temporaie" rlar ql raporturile c'r
pretext, argurneni qi fi.lndament prcltlcrr!ial pcrrtrrr r'lellrirarilc de naturl
Prirrcipiul. i-.rr:o:lrrce iru fitiic,,iol'ita ile sinl-rlr: expresii aritmetice, ci de
simbolicii. Considerate adesebri nr: atil c{l scrlr}('. crli ca e lcmente
principLi otcl rri; r:ornr-lric i:r.l Ail*r'r.l'ul, !iun{ idei. ca.litaii, nu carltit1!'" (ldem).
semnificante ce trirnit la nenuln[raic conotalii alc scrrrrrilrcrrtrrlr-ri, nurnerele
constituie urt ,,tezaur ascuns" ce pistrcazi zestrea de crrrrorrptr:rc a cmcnirii, Nrrinerelc sutrt atrhgiuii rrri:lf;r,-rlui gic,:ii{itr o fbri[ doar banuit6" intuit5,
dar in acelaqi timp oferd spiritului deschiderea gi calea sprc r.:rrrroaqtci:e.
rlar r.ir: nirncni ,;u adev.inti liiir-rlii $i cjac;It cuvintul este,,traducerea" 9i
Purtdtoare de siinboluri. uneori evidente, alteori ,,cifiatc". rrtit [a nivelul exirlica{ia sernnuli;i, nuuirui corlst.ilttrc t'iiridcina sccretii a acestuia.
omului, cAt gi al cosmosulni, ilumereie ascund infinitul in spatclc llnituiui
aparenfei lor. Ele pun in rela{ie intreaga structurd a lumii, logoslrl siru, prin Numi:re lr;, souni: I/, rlut, sunt unil,trfca c,;lt-e ri:z:ultA din sinteza multiplului;
,,cuvfrntul exprirnat nurneric'", alirturi de,,cuvAntrrl rostit" gi ,,cuvintul scris",
ca forme fundamentale de reprezentare (dupir L lrl,seev). elc devin riinlr-,,r intnitit oftrfc:trct dc'eletnentr; olxogene. Modul in care

in tirnp ce arealul gtiinlelor exacte igi delirir,sc exrstenla prin r'ltilizarea fblosire;r accstoi:a ileviirc rlrr i'apt r'ic: ii',leligcntii;ii nu rareori. operi de artd,
numerelor ca entitdti strict cantitative $i a rapor lu r ilor cliutre ele" simbolistica poatc cle {ini acl.'.itr rrtistic rril..,izlor al rumcrelor". Pentru cd, in acest caz,
atribuie acestora virnrli calitative, prin magia 1i lirrta dc instituire ;i ordnduirc
nunrai imagina,tir r.ii star':a dc litrr:rtutc a artisiului stabilcgte nigte coduri,
a fenomenelor legate de realitatea materialii \i r ('ir sllirituali. Nurnerele au
ricrnne, siriibolut'i 9i rrln(ii in dstficrsi:l sf,L! creator" pt- care raliunea tinde
constituitintotdeauna un liniba-j apalte, rlt't,l, rrirri multe ori cudificrrt 5i lrl,'r.;,.rt;i:i sll lc conteste, l-.a r:hiar sii li: ttrge, nepuf0nd sd lc explice. $tiinta
r)r r )r\' j ,'!(]i s* leagii de a lts sislcme 5i ailc'.,intri -qirnbolise: fbrrnele gi volumele
RO
!('{)n), 1:r,," r'u1rrile", astrele. nofcle il,;zica1c, liti:reie alfabetului, semnele

z(rrlr;r, .'!, r,rrri lrle cartiinale etc.

lvarr Evseev arata in a sa Enciclo.'tetjie tt .senutelttr qi siniltolurilor intr-una din iegende lc tnbului Chibcha ciin Columbia qi anume,,Legenda
r:uliurttle..,,sirnbolistica nutncreJt.,l' re cotlstituie intr-un tnodei c;xiliicativ ai cascadei -l'eqr,rcndama", se llovestcare dcsprc venirea unui om bdtrdn, cu
lumii, plecfrnd ile la un pricipiu &i tjnitatii tririmordiale 5i Demiurgice din carc scolruri clar iniliatoare gi carc ar,'ea trei niiirie: Bochica, Nemqueteba 9i Zuje.

,Jeriva. pnn nrultiplicare, toate iormelc existenre, Cind na;;te|c diadelor polale Batranul aceia i-a invii{at pc iocuitolii podigului }3ogota sd tnunceasci

sa,., compi",.,leiltare 1,.riri yang, rna:;c.rlin-fer'ini', flast-nelast etc.), triadelor pamAntr.ri, si tr[iasci in cotriunitate, si-gi 1ac[ veqntinte gi si-qi dureze

<linatr}ice', qi aga mai dcparte. Pomir-rcl de la aleasfii prettlisa., rrc propunen:) cotribe. El estc intruchipzirea strlnrogrliui p;-ilnorcliai. Sofia sa vea, ia rdndul

i, ceie rp:erinurpnrriscrz;rl a" ,.,,oi6 iirsursiutre in istoria c'.rlturii 9i oivilizaiiei urlan€, ei, trci nume: Chia, Jribecayaguay,'a ;i l.lLt'latca.
rnagiei 5i sirnbolisticii nu'nlrului trei'
vizute el este Cosmogonia scariciinavit (.Edda I'?che) aminteqfe de cele trei surori

in or;i. c'ltr-rra, rt*mlrul trei este ttn numir fu'dauretrt*1; ,,Norne", venite dc pe trarinlul uriaEilor, care stdpdnesc destingl cosmic:
atributul unei ordini intelectuale 9i spiritilaie, raportate la om, la cosmos 9i la Urcllrr. irecu{ul: Vcrhantii, pt'ezc:rrtui ;i Skuld, viitonrl. lbt aici se mai vorbegte
[l))ul-mtrinneezzeeuu'ULnaulcinre.rgretini ipscirmsobaonleiz:e-a{azrliiip, eFrifuelciliiusnlienatuutnDituahti.i duirrne::eie$ti. pe dc cei tr,,:i A:ia, divinit[!i bincfhciLtrtato. i'lon.ir, cei c-e di viai5; Odhinn, cel
in re;gia budist6,
ce di cSltiurd gi l-oki. r:el ce di cuioli iiilloritoarc. Frea, zeila scandinavd a

iSBleucscrliScplvhtularr,Ei,DiroehLaarssmteu"ap,preSerannntdrglshehair,ne"dg"ui"gs'ei "gs"iitneauicnlr,p,:tT'riinritapaiol,uisitGirrnniuuirlvuuail eearsu't'estrafaruiiip,u',lsul.rpi(tTr.iirniirk:tanTlaaa')o'::' vrajitoridi, ciliitcrea inti-c'.trisurd tiasi clc trei pisic negre, gelnene.

trec,rt. prezent 9i viir-or, ier "'Arsrelc onrului sunt iu ttumf,r de trei; copilAria' in rnitologia grcaci itttiinirn pe ccle trcizeilc irnplacabile ale destinului,
maturitatea.bStranelea.Lurneasi:a11[,cleasemenea.subSernr.ttllt|iadei:
asupra clrr-lra n*avcau puiele nict ciriar zc:ii; acestea crau surorilc Moire,
fiice alel*i ZeLrs gi 'i lrernis: Clutho, l.ialteira, I-achechis, zilele vielii 9i Atropos,

lnoartea" Eran s,-tpranumile ,,torcitoarele", dioarece una torcea, alta dcpdna,

L}hrr,BlruvasgiSrt'ar,adicicertrl.pinrAnttrlgistrbpirr"rintul.Manifestarea iar cca de-a treia curma firui vic'tii muritorrlor. in rnitoiogia romand ale purtau

divind este tripia: flrahrna. ctcatorul; Mslrnu, pastr[tonil; Shiva' distrugdtorul' numele de Parce, fiir-rd similare cu ursitoarelc din mitologia romtineascd.
simboluri ale aspectclr)f: !,,ellcril{(]f. c0tl:;criritlt)r 5i transibrmator- vishnu a
Tot aici se voi'begtc de Eumciridc (sar,r i''urii, la ronrani), genii rizbunitoare

umbrlat trei pa9i, irrtirrincl crr ti lcgilc trttivt:tsttltti care pcclepsfiau lEridelegile muriLorilor. Acestea s-au nlscnt diu picaturile

in Ath|.trua Veda,nttitdin ccic l.ritlr.tr Vt:tlc cc irrtlttt'lii|cazii cosmogoniile de sange care s-ilu scurs in pirnint din riniic lui LJranus. Eumenidele erau
vechii Intlii. se spt-lne; ,,carrd rcgclc [illictllclc;ttr tle lil zlrrl lrlr'L'a ccle l.rei in nun:ir de trei: Aleclo, N'legaera ;;i 1-isiplrolte. {"Jlterior, acestora li s-au
lumi ale universului. zeul \Zishnu, preschimbat irr pitic, ii r"cl't i:ttccritorului
atribuit qi ped.cpsele la ciu'e Lrau sLrlluli o.rlnc-nii irt Infern (dupa Anca Balaci).

cu umilin{a trei pagi de spafiu; acceptandu-i-se ceretca' erl sc ltanstbrmS Stip6nii Universuiui erau trei fra{t: Zeus, pcste Cer 5i Pimint; Poseidon,

subit in gigant cosmic li Alli acli paEi cuprinde serul Ei ptrrrrarrltrl' 1r:r:;[l al peste Ocean q;i Hacles peste Infcrn. I-a fel. in China se vorbe;;te despre cei
derizoriu, spre a-i lasa lui Bali regatul lrrltrnului'''
treiiea frcdndu-I. de rrrild, trei fra{i Hi ;;i cei tre i fia{i Ftro, stipAni pcste soare gi luna.
Triada supremd in religia akkadiana era compusd din: Anu' zctrl ccrului; Pririntele lui Horno Faber, Apolio, ltlesagcr ai zeilor gi protector al

Ellil, zeul aeruiui 9i pamintului populat 9i Ea, zeul inlelepciunii 5i al apelor uomertului, al negulStorilor;i lioliloq patron a1 cildtoriilor qi al pistorilor, al
muzicii, rnegtegugurilor gi invenliilor, era rcprezentat prin trei atribute
dulci.
canrcteristice, cu valoare evidentii rle simbol; caduceul, sandalele de aur
MiturilecosmogonicealeEgiptuluiAnticillrtrinprirnplaripezeulRa,
cel ce, dupd spusele sile, a creat oieie, a {Ecut zilclc ;i a staiomicit sirbdtorile inirr ilrtrle ;i lira rneqte qugita de Hennes. din carapacea unei broaqte lestoase.
Fiorele; clivinitl{i care vegheau asupra ordinii
aniversare; a creat ""*t ;i pimintul, apa 9i clccrrtttrl, iutnina qi intunericul' 'lirl irr rnilologia greacd intilnim
EI{rireepperredziimnitnSedai}vai,niRtaatelaasamupiarzednrq[i,iAnttururnchsicpilirrrtrl"ril{rtlrl.cnipaepirrsuosaulnuei :c.,lienuTSuurinnt'
dirr rr:rltrrrr si societate,preciur Ei asuprr.artotiurpurilor. Erautrei lanumdrgi
sec.XlI, i.e.n.)'
sc nunri:ur I rrnornia (Disciplina); Dike (l)reptartea) gi lrene (Pacea). Fiice

alc lrrr /, rr .,r l lrt'nrjs, strijuiar.r por{ilc Olimpului gi o slujeau pe Hera.

82

i.)itr g,;,:*trirtic tlt';c,irr';r:',1:': t'';.',,r'irl i1;rrpiilr.., l{eltt.r itr:iriirate {:'!1 i,l1lf r'}L in religia eregtin!, magii sunt in numdr de trei: Balthazar, Melchior
$i Ga$par, Ei iimbolizpazi cele trei funcfii ale Regelui Lumii, atestate in
iri'rs ri ti.-: j;i.i-r-lir lri iririlf:l* i'1t: itt-:r::i.3'i[]iti{lix;llii0.,i?ar''illa:'i:lil", clui)atrcof sc persoanA pruncului Hfiqtos: de Rege, de Preot qi de Profet (dupa R. Guenon).
lli i ]r:ilLl':i-litll 1i Oceiiirir.ie i
it{.:(ld jr Ci;, rrj,r.: lr C,t.l',ii, .ri li,,tliOfelir il1,.r: ili.jr. [:itl.l,.l il.],,: r'!li, Elementele Marii Opere alchimice sunt trei: sulful, mercuml $i sarea,
itr .. ., lUrl....,. : ,'i1;1rr,3 t; '1' t' iar moleCUla de apd, elenrentul vital al vieiii, este compusd din trei atomi: doi
1..:i.,. : .,..r' ; ..1:, r.. lrt, , r;,

I1,;t:rlr. ,,iivri'rilal.r:r (t l;ilil'l'L\'iai illlrt::l I't.l'b{'ilni,liirr;an " prLl'itlioa[? n de hidrogen qi unul de oxigpn.
Cei trei ierarhi stl;1t; Vasile pe I Mare. Grigore Teologul 9i ioan Guri de
'..1;iiri:r, ,.1;; r1"fr.;1;i.:-.q];r:i ,.:: -,a ltii:rrti t"!.ii:iirleSli:iiiq.ri le ri1iri,t:tr;:is"oitelnltliicll.lieit:t,r:lri!t:rCi
lfn):.:.l.(jiri.3;ii cri If ir. i,; -l' . !., i jr r,'lgh!-a i.rei 0ai Aur.

Otriiit0 i::ii1t i r,titl,::it;i ili1l-rirriti, rr.illi'iJ 11liillil:. fa[ti i,':"lif;l r-.iiii."frl"ii ]iill-litii Nog avea trei fii, din urmaqii cdrora, dupl potop, s-ar-r rispAndit

si I'ri,, iii ril.lrti lialrrci).'l rlpir I-1;cr.te: t-'t-;i ir:i)l'fl1rl'rii:iia rJi: Seicnc {i.urra t' oamenii ps intrggul p6ment. Nuntele lor sra: Shem, Harn ;i Ycfet.
in tra4ifia ortodoxS, in noaptea invierii Mintuitorul'i, credincioqii
in r.--r: ril .,iii.;,t".\1.n:,q.";ii"rli,iiil.car;'.il),:tc i):i11iili l,i dr, .[Li::l';cll-;rliie i:EeI1l,;nili;,']
inconjoard bispripg de trei ori, pentru a conduce sufletul iui Hristos iti lumea
ril".l i.1,iil{lr ) i, ;. l, t,llrn. ;i l;r'(:i: i ,,i tl .:i t :1r:lr"jq i'i: -'t'['i..,
.,.,:.\r., ;;'1r., I!t i-; ,'li, '1" cel.or drepfi. Apoi, preotul bate de trei ori in poarta bisericii. DupI

idcnliir,-lr:l-i i.:li i:t1; il"tr:i ":'l:-rli..trt: i-rlr;'":;:tl. rilc,il.r:l:ii ,ll1,,ht7r'-ll' /,'icie tli:l gr:r1il ceremonialul invierii, preotul roste$te de trei ori ,,Hristos a inviat!" 9i tot de

lij.-{r}ilrriltr{rri:itrlirri-rrr;'ii.l;i;1:;;;,1,prcgr1,,trr.,:l'i-:,tilE"'i11,l!i.,i"'riioc1iallilo-l::r,ln'e,galtlilt;1l,l;iiiri;\ri-;ro1irl'rt';V, t'tr\'tl:i'llii-i'1{riir,i{i;f:r.cilita, crau trei ori credincigflii ii rdspund: ,,Adevdrat a inviat!" Isus a stat pe cruce trei
orp, pc Golgota gfflU trei cnlci, a inviat pe trei morli, iar inscriplia de pe
i?.+ji:ler \i[,,1t:;,.'1 e,'tlx i.lfi l]e lt, lt"'tirsi]lrffriiitl i.[' iJlr:';ljsl,' in tl]ic':;" iilctitftl
c:ii :.r ilil-t.rt'rrE r i-.ii','ei,Jt ::-'].Jt:"lii 1rrri.:::ipt i; seri,iilii': (-ii-ilij in t:ii:rt*a z:elrlui. l:lr sruce era in trei limbi, f,rhiereii se inchini de trei ori, invocAnd tot de atatea

: e n umcl?tr.i. 4 i I it1 ;. rr.r, .! i-!; i,fi'.-" Il'r i-':'.r'; tr jpDc- ori numsle Domnului.
Cill6lii. f ritrttr i.tliril,,;i'ir,j {'i-ll(!i-tii'nt."ir.: i:il ni.$t'': i.iirli}li i)t.r i.ii1 sil{lul (}ctlt In Avelitg, cffia sfBnt[ a lranului, numdrul trei este pr€zent ca o

in iitui!.,.. r"lirill iit.r 1^,-:l icirltr: {gvizi: ,,Gdndul bun, vprba bun[ 9i fapta $un["- Acestea sunt denurnite
I ;;t;.'i,iti-, t,iltlllctti / nit!:,,:,. l'll'.rlliLil i,l lllf;iti't"::ii'
trFi mintuifi'. pp de altd parte, gdndul rdu, vorba rea 9i fapta rea sunt
i ':rr'io;ll 1:',.i:ri'rl-i {[)l;illi.lrir r'r-'i 'rrlri( tic t-]l;s'"1; RFUlui.Lucrurile care n5ruie credinfa omului sunt trei:
l-l .- clr 1o;,, f.5ufr,ii., it!ir{tl:rtrrl,.: lt'r llr:i;il:.1.;:,, ,.ii.'s, .ll {pc1ltl, drep', ",gBle

atributp ale Duhqlui
ninciuna, npruginflfps gi zeflemeaua. Tbt trei sunt 9i cele care il duc in lad:
i:iizliuiiarr';:S au tbuiit frilzl.it:tul (:Lt c;i.i,llt:,t:; I ;l i.tiri," lr': i\:lll;::Lt),'tls, zr:tli ura, glevetirel gi ippipfpirea inimii. La fel, lucrurile care il c5lauzesc spre

mi:rli,::inj,i li fiu ai lui Apolio. credipte, $unt lot trpi; F$Sinca, buna pudare gi frica de Ziuajudecdlii (dupd

Gre,;ii igi tr:ag rrtiffrlia din lil"mrlsii rcgelLii I{e lien :ri iurrilt'';i cei trr:i fi'att J. ChBvalipr)
'Iot in aceasf6 €qlte fle cdpitai sunt clescrise unele rituri de purificare
l)or"g*1...{':i-rltis 1ti Xtlthrrs. ifr; aici i9i trag nuffIt!e" lir rirltir.il ior. '':c'itr lfLl
,,1;inii.u'i" r!: i'relenilor: rioLicnli" eolienii qi ionienii. {-'elc trei stilrrrl irr:rrillt*cti,ira pp cgre trebuie sA !p $r-rnp?+ un om pdngdrit de atingerea de un cadavru; el
lrehuie mai inlAi Ei Sp Spple de trei ori, apoi sd sape trei giruri a cdte trei
greccascl al:tii(:il erau: dorlc" ioi:lic 9l corirrtic.
gropi, pe care ulfgriof h qrpple cu api. Cdnd murea un rege IbrI urmagi,
irar;idis,.l1 tei"erstfu era l*otlizat in mitu.riie ql't)irilor autict ilr .,Xnsulele
locuitrorii cetilii 4dde*U $nrrnul unui vultur. Omul pe capul caruia se a$eza
fe riciiiior'", un arhipe ia!: pierdtltr in n{rrdi-ri (lccar-'r.iiiri {).rcific, urlttrc pdmintul pasirs0, de trei ori, pyg gles rege. Vulturul acela se numea ,,Baz-e-dawlat",

binccuviirrtaf de 7-,cris tj.idea rod irnbcllllg;rt tie t:tt qri pc an. ndici,,vulturul prospefits{ii" (Idem).
In F4pr,,"l [4th situ Carleu {'r,pontlr,i" 1ir',;r)ul ef}os lllii{igrafic lil ,,Numdrul trpi, qa structurS unificatoare, dinarnicl qi productivd,

civiliza{iei }n{r.iya, it'ialrlim tti;lda sitb carc sc l,r, i r1!l;1 ij.uracan {r:ttl ,,Inirria inlrrrt:lripll in triada simbolici, traverseazd intreaga lume a irnaginarului gi
sc leg;rric$lc la toate nivelurile existenlei: (fizic, psihic, macrocosmic $i
Cr;rurilor'"1, rlivinitate st;iltr'cl.n5, re'rt al vitttlrri :i 1r fulgerelcr-: Clacuiha-

il uriican. Ch ipi -Ca;ui ha si Ra;la-Car;il1 hr.

tl 5

8a

microcosmic). Este semnul rotalitelii cosl.nice (iurnea de jos, pamantul, cerul) dc tlc' r.rri i;l rrva cu jliratic 1i lor cie trei oii estr: irtdep6rtai cu lovtluri de
gi al persoanei (inconqtientul, conqtientul qi supracongtientul),' (dupn I.
Evseev). 'i'ftil r'

Existd trei sfere princlpale ale lumii: l.umea naturii. Lumea umand gi ir i:ele ciin r.irinil. r,aluii se scuiura de irer ori gi se transli;n'riir din
Lumea divind. Virru1ile etice gi valorile ulnane fi"indamentale se reduc, de
iiloaba britralrili catrc era ii.i ditamai bidiviui nii;-clrival. Apoi il duce irr:zbor
reguld, la o triadd: credinga-speran{a-dragostea, sau: adevirul,frumosul-binele,
pe liul craiuliri de tiei oli, ptinii in inaltili crcrului,:lentru a-i detnonstra
sau:egalitate-fraternitate-iibertate. Triada e prezenti in orice act creator: ac,;stiln 1;nlclile riatuialc.,cr Licia zl ptirnegtc spre fara lui \,rerdq: inrpilrat,
Spiinui ii il1.rar,: ili tilunr dr- trci ori, dt:ghizat dr fierare dat[ altt'el. Mar rpoi.
creatorul, actul crealiei gi creatura. G. Dumezil arati cd structurile sociale
indoeuropene au avut la bazd un principiu triadic: clasa preotiloq clasa iiul craiulrri, dc! enil Iiarap-Alb, trcr:c piirr trei inccrc[ri: iiduccrca saiatclor
luptdtorilor qi clasa producitorilor (iden-r).
rlin gr'!rlina nrr,ului, capul gi irielca c*rbului soiomonit gi pc lata impiratului
Potrivit Cabalei, toate fiinteazd prin trei gi sunt una, pentru c6 in orice
act unic deslugim: 11 cs" ilr: frci ori ii a.jr-rtli Sidnta llurnirici in ac{iunilc sale temerare. lmpbratrrl

1. principiul activ, cauzd sau subiect al acfiurrii; i{og il sr.rpunr;, la rtiielr"rl lui, ia trei incorciiri: aleE;erca niacului din nisip.
2. ac{iunea acestui subiect, predicatul sdu;
3. obiectul actiunii, ef'ectul sau rezultatul ei. pazirea let*i inrp;ir",rtuh-ri i11 finel, identillcarea accsteia. Harap-,A1b trcce gi
Primii Safiro{i (numere, conform Cabalei) sutrt gr";pati ia rdndul lor in drl .rc*st.r tle i incrlrciri , d"a"1r lui:ruiile nu se cprcsc aici; pentru a-l iirma, fara

trei temare. Primul este de ordin intelechr,al qi corespunde gdndirii pure sau spiritului; ij crre 1i ea lrei iLrcruri: trei smiccle de lrrir dulce, un uicior cri apa vie pi
el include Tatil-principiu, verbul-gandire creatoarc gi pe Fecioara-Mamd care
ul;ul ali irpu rnrLa;'t5, dc unde se bat munfii in capexe.
concepe ;i in[elege. Cel de-al doilea temar este de orclin moral gi privegte
sentimentul gi exercitiul rroir.rtet, astf'el spus, suflctr"rl; cl reunegte harul lr.i Ptn,esle Dortltlt i irrtAlnlm tri:i iucerc5ri ale so{iei de inrpdrat de
milostiv, judecata dreapta ;i lrurnusctcrr scrrsibilii. Al treilea temar este de
*-si rr:cupcra so{ui irli.rsteluat, folosindr"r-se de tclt atitea cadorrri of-erite
ordin dinamic: el se refcrd la actirrnclr rculizatulrc, ;i prin aceasta, la trup; el vil.jitoair ci: lrirc.a cle ilul"cs toarce slngurh, virtelnita Ce aur ce deapilrd
inglobeazi principiul cirliluzit.r al prtigresului, huna rdnduiala 9i energiilc
realizatoare (dupir Oswald Wi rth). singrili 5i ckrgca cu pui de auL, ttratc plt-rvenite <ie ia trci bineilcatoare;
Si'iuia Micir:uri, Strfinia Vineri ;r Slirrta l]uminicii.
Basmele romlincgti, gi nu numai, abundi in sernnificalii ale numdrului
in basrnul l,r"ijitcrLii tiin ():, I)oroNhy lntalnegte in drumul er trei
trei, pe care il vom girsi in aceste contexte in cele mai variate qi rnai
pcrsouaje r;iriilats, care-j vor deveni tovarigi de nldcjde : Sperietturea cle
neagteptate ipostaze alc reprezentdrii, avdnd mereu, conform spuselor lui
Lazir $5ineanu, o valoare sacramentald. r:ior{, {.;nrul ric: iitric:fre;r ;l lcul cr.l tl"icos.
llici personajrlc ncgativc nu iiir: excepqie; znreii sunt dc oLricci in
Unul din basmelc in acre num5rul trei apare la tot pasul, clar de fiecare
dati plin de alte simboluri, este Harap-Alb. craiul avea trei feciori: el vrea nr"luriir <"1e trer, iar atunci cAntl se intorc acasi,l, ?gi trimit buzduganele inainte,
sa-i trimit5, pe rdnd, la fratele sdu, Verde imparat, pentru a-i unna la tron,
pri:t Ce 1i'er z-ii'.r, pentru a-9i anunia sosirea. iiuzciugancle bat de trei ori:
intrucdt acesta nu avea bdieli moqtenitori, ci ,,cloar" trei fete. Frirnii doi
feciori renuntd in scurt timp, in urma intdlnirii cLr f,alsul urs, tatdl lor. cel oci:li[ ili lloaiti, a doua uarii in uga casei gi a tlerit-r oard in coltul mcsei.
de-al heilea, e sfEtuit de o baba cd ceard tatirlui siu, spre reu;ita dorin{ei
sale, trei lucruri ce-i apartinuserd in tineletc. t:rrlLrl, armele gi hainele de Pc,ritru n 1iul.ea lua ahe infhfi;;ari, znicul trel-.uie sii se dea de trei ori peste
mire. Armele erau in nurnir de trei: arcul, palolrrl ;i Lruzduganul. Calul vine cryr. in iuptele sale cu lriit-i;run<,rs, i:rleuleste ingroirat succesiv ile trei ori:

86 pAirli ia grrlunciri, inai apoi pan[ [a brau gi ?n finai, pinl la git, c6nd i se taie

c;rplrl. La rindul siu, F'dt-i:runlos trece prin trei probe cu caracter inigiatrc,

iirr ;urrri de nruncd erste de trei zile. Atunci cfind este urmirit de zmeoaica

ccir l,;r t : :, r rli. Fit-F rurnos aruncl in spate trei luc:ruri, menite si zidirniceasci

ll'r(, , r tr, ti.'r'azbtrnurt'a uccstcra l)cntnt cupiii ei uciyi: sapunul. pcria 5i
cillr'ir , ,il( ,(' \ irr lranslofirra in tot at6tea obstacole in calea zmeoaicci: un
illunt', u n, r r,u ,rrll, l paclurc deasd ca noaptea gi un munte dc granit pini

37

la cer. $i aga mai departe... Aft E:{itTfl P'f EXT'{ L, $I [ft{OVATf F] TE F{N I}LOCICA
Numirul trei rnai apare, intr-o fonnd sau alta gi in literaturf; cele
Conf" clr. ing. iVlariana Clacoveanu
trei turme de miei, cu trei ciobdnei, din,,fufiorifa"; sageata de lemn, de fier 9i
Catedrn rJe ,Arte'I'cxtile qi CenarnicS, Universit;rtea de Grafici Ei
de foc din poezia ,,lv{istre{ul cu colli de argint" a lui $t. Aug. Doinag, in
poezia lui Minuiescu qi in genera! in cea de facturd simbolist5. Personajul f,)esign

Zarba,din cartea ornonimd a lui Nikos Kazantsakis, avea trei porecle: ,,Spa- . in dom*ni*l a.rtei tertrle, rniri rnult clectt in alte domenii. folosirea

ghetti", pentru cd era deqirat; ,,California", pentru c[ in tinerete cllStorise eleinentelor fannale qi niateriale care sllgeroezi o atnlosfer:[. cr idee, cdt gi
in America qi ,,Epidernie", pentru ci pe unde trecea el, rdm6nea in urm[-i exploatarea potentiaiuhii rferit de fiecare ti1: de textiie in pafte, pot determina
dezastrul. Bertold Brecht a scris Opera de trei parale, Ion Creangd, Soacra
cu trei ntrori gi Capra at trci iezi, iar lista poate continua. exprimarea rnah:rialitalii prin tcrtur[ qi culoanc.

Piramidele au fele triunghiulare, fornta geometricd cea mai stabilS , Privind in uruni la iniplicatiile pe care h:-au avut asupra textilelor
gi totodatd simbol al puterii divine. Eie mai celebre sunt in irrrtndr de trei:
piramidele lui Keops, Kefren gi Mykerinos. $i pentru cd ele sunt monumente trndi{ionale apari{ia {jbreh:r sintctice q;l a coloran{ilor de sintezS, acurn nrai
funerare, aqa dupd cum am inv5lat, voi mai arninti aici in context de cinritirul
bine ds o jumitatc de veae , constatillr ci acunr se intfrinpla ceva asemdnitor
vesel de la SdpAri{a, aflat pe locul trei in topul monumentelor rnonr.liale
in tiomeniul texiiieior {ehriice gi a ceior destinate produselor de
funerare (dup6 piramidele egiptene gi con'rplexul funerar din Valea Regilor).
irnbr[cdminte. S-alr schirnbat nu numai compozitia l'rbroasd, care este o
Ar mai fi foarte rnulte lucruri de spus, insi daci acest demers a
caracteristicd cu irnplicafii directe in satisl'acerea cerintelor de
constituit pentru Dvs. o provocare la a gdsi alte aspecte aie magicului 9i
simbolicului numdrului trtli, sau rnicar tle a le cIuta, scopul acestei prezentdri rnettcnabilitate salr estetice, ci gi tehnologia de finisare, pentru a Ie conferi
a fost atins, fie 9i pa4ial.
pr<iduselop ur] luleu delicat sau aspru, tonuri sidefate sau satinate,
$i voi pune punct, lansdndu-v[ o inlrcbare: oarc este un sernn
transparcn{b sau transli"rciclitatc:.
divin sau o intArnplare faptul cd bStrdna noastrA I'erri albastrd este ce de-a
treia planetl de la Soare? lndif'erent cum este clenLrmitl tendinta. bazatd pe realizarea unor
strulcturi aparent nustice . ,,barbarie", ,,dezlAnare", ,.hagur naiv" ,,,naturd
tJ8 tcirno" sau ,,tehno-arhaic", se constati mutalii profunde at6t in domeniul
l'irclol ciit gi al tricoturilor gi lcsziturilor. T'ertura poate fi exprimati intr-o
crotrr:rl rcii austeri sau exuberantd.

| ';rr rr irrrlriialS cd intotdeauna e ste uti15 cunoa$terea detaliilor decorative"
a[clrrrrtriilL t''rt'r'rrtis,aiiateIorlegatedevarietateacontexturilor,aamestecului
utilizrt rrr lrl:rr, ri'rleIlr,al finisajuluioarepuncinvaloarecalrtdtileintrinseci

89

ll

ale nrate rialului texti l, iar pritr ;uocleiare a hri ii conferij e,.,pi'es ivitatea scri)r.rtati. ,,\rr rc:p;ii-ut ier5lririic iu :lll'aturi alicrnantc, cu iiguri realizate pe
iuutatii apar ctriar 1i irr terurinclogia tinr-rriitr de tesiituri. Daca" pana
lr;r,za cr.rntrasililiii tir,: {.,ijl.o;ro;i tlc ccr;tcxtura. ia cale iegarea dirttre straturi
nu dernult ,.poplinr"ri" sernnifica o lesdturl Iucioasa de Lrunrbac mercenzat
cu fire de r-rrzeali' rnai subtiri dr:cit ut:1e de batanrra, uiilizata mai ales pentru s* fircc nnrr,,ri trc c{li.iiriul t-ipurii'lr, strr-lctun care sr: lbioseau cu predilec{ie

c5[r[gi l.iirbilctti sau pe:ntrr,! irnlrricaminte sulll:ri' neutru f'er-nei. astizi rsntrrl !cslitull dit"ten-sir.tiriil: tli:i': ci': n1s$4., cuvel'turl-l. Acuttt. nrostreie
denumireu estc ?mJrruntltata psntrlr a de fiiii titsdfuri rje stii.rale imbrlciintintei
sub{ili din fire cle nylon. Prodtisr:l este fbartc dens, trarrrpar.enl 9i poate fi tirrbiu :;!-lt insi:it'.i liiitr(.r1 de 1r;riiLuli Iip ll":si:in it*s:ifuri din iu1ti i:u leg5tur[,

impermeabilizat. liiilzi1i
ii'-;si i i. ? i-J 1 ;,.pi ti"r ii i {ii ). in sectcn:i f-rrelor tip niStase,
.,catrardina"', lucioal;i sau matii, din buinirac sau fibre chirnice de -l"es.'iruriie :11r.:l;19ir":.t 5i:ri1 prrJZcnis
ultirni generatie. e At qi .,co-vcrcotul" nu mai sunt ilenurnirile intilnite frec'rent
pentru icsrtr:riic de lanri destinzite Droc{uselor de ilnbrlcarninte groasd ca:.i:',rr-'rrrl'i frrnafe,-lin str'rlLi:; lr.r rt';-ri.li sinrpie, dc culr:ri diferite, care
(paltoarre, costurxe etc. ) ar,ind lcgitr.rri binecunoscrlte rle peste 50 de ani"
:ir ir:lri.te5;() in;:rrileic lrnrJi n.joIi\,r; clisr:rctc, a.crii're. zone in care, prin
,,Museiina", subtire 5.i strdr.'ezie, fesdtu.a tle burnbac sau de,rndtase
raturali este imitatii de structuri ilgoilre, franspare nte, din vdscoz5 sau din iSuilr'.:1lL1n?IOa c,:lOr :11 ilI;i 1, d rofilili rca L'sicl apar1.c. cu O rafinata tCntii
alte fire chimice e{trsnt de subtifi
;lq:talica. -llair-';13.i'ils drtr r-luilc fll'c tctuteltioo nc i{-itll/ing at'ullt prin aspectul
,"Derrimul". structurd cornpactd cu legd.ruri:t diagonalri. cii' fire de
bumbac sau in rnateriahrl blrigllor purlali de crescitorij tlc vrte, devine r,iriif'cl;rt, n1iiiil.-oe 9i ,,, cIc.1i:''c li'l;;'.i. nat;rr:r1ir. in piLls, tlc surrt mai ugor de
astrzi un produs realizat dintr-un amestec cu liblri 'lencc'I. Noul model
i:'r't i:ijtiirlrl r j ;cd1 r:ele r ltul,iir:.
,,cngineered". prriclus de llrrna [-r:r,i Strauss, are lii baza llre ije viscozil ce-i
li;i;i,rLiiils tir'. don; 'r,iut itsLitulili iii: fesiii"uriIe drible urep dc iin5,
conl'erd o rnoliciunc clcoscbitli yi ii 1-,cnlitc utrlizarea cu slrcces pentru
iir:isai,; s;::,rci.,1 r-ir;r!ildctril i.rrrei siructnri patcnt, crilpul cle rndtase realizat
artict,le de irllbrlcdrniutc suhlir i qr t'iiiirr l)c'rtl'u ar-iicnic s:portive. Nrrul lirJer
al sectiunii sport-wcar esle matcrialui .,lirrpq1',111". c:rr,.: i;,i schirnbd culoarea f rir vlu'iurl Lic iir:sir rlc: irr sllruclurn {cs;itrrrii, {esaturile quadruple rjin bumbac
irr functie de staree psihica a celui carc ir poirriii ,,\r-c irrr-,r.rr.porat in el urr
r:tr lllis,llie apartc. iesdhu ile nuitistriit i'i,vate priu ooase !:e r:recaiiiurd eto. se
sistemrM,,aaitre- rcioaolel"le- csausndtlamseaciodrpivueluris'icfiActartnerricra'arnciclcijr.rdita.ttic. r-latoriti
tehnologiei integrate inteligent in produsul te xtil. A litr,ri de i'ti gi:ll diii ce in ce rilei ites in magazrnr.
suporturile simple si mangiie toare, di* fiie pluqatc, cu efe!:tc
B r i'c"s i+ic i'rca rriate"ial *l oi d atcritA tehnoiog rci iuiegrate in produs
rnulticolore -- tip chenil/e- contexturile sunt imbogatite lrrin broderii, priJiir'.c piiigmatir:;i cihiiiiJrafe a jrbr-eior naturale cu ccle high-tech,
materiale aplicate sau prin finisaje deosebite: pr--liculizare . ratinare,
lnnrleie;;'zli siipra.iui.a textiii. suprafa{ii c;: este semnui plastic ciominant al
scdmoqare, ce dau inl]uen1c gi reflexe noi produsulLri textil. Rsvin in modd
lrrodtiseioi. iil prt,..cnt sr,: contenqi;.,1 tzeaza prodris* t*xtile rea.lizale pe baza
creatiile stratificafe, cu slructuri ,,sandwich" cu straturilc consolidate
de : ,rl'rel cun{u, r:r'islirrc ric ctrar! sau cLrranuca ei.c.
prin tennosudare, matlasare sau coasere, din niaieriale voluminoase din
l6na si tergal. sau si"rb{iri ciin matase sau nylon. Irlcctele sugereazi suprafe{e flr.lntn.i a tferi o cx;;resie plasticr.i dorith trebuie stabiiite, mai intAi,

brute, aspre, dungi neegale, relieilri fine siru rrrrrlate. Mostrele multistrat mrtcrialslr ;i apli rnijlc-;ir.:clr: .le realii:are " r;ragina care sd o fucii. Materialui
voluminoase sau cele in amestcc cu Lycrrr t,lt.nr posibilitali multiple de ir, sine nriat,i l5 nu 1ir: llrrrros, dar puncrea i'n valoarc a catritiilrlor sale ii va

creatie gi forme sculpturalc. confb'ri obi,:ertuiui lr anunrit;i e.xirre sivitate, cluira curn exaitarea proprictitilor

(,(l ii"ri ai' prrf.;;; rjuc,': la ",dcn1.atciiall7,arca" acr:stuia.

Nurnerogi ik:signe rr aprec:iazi cd imbrdcimintca unndtorilor l0 - 20

ile irni va Cevcni interactivji. ph"rrilunctional6, croiti conform personalitSlii

e{}ni,rmaicrului $i sirecificului bioclrimic rl acestuia, nu sc vor mai crea

hl, irrc ir virtutea promovdrii unei anurnite irnagini (dupd cum afirmd doamna
l{r,lrL'itr' 1#o1f autoarea c1r\ii Moda mileniului).

I r,rr'irc.i.ll rlr: r:i'ea{ie, vrzind modelarea materiilor primc, sebazeazd

pc t:rrlrt:rl, r 'LrfrilrlrilLl! textii" pct cromatica acestuia, gi nu in ultimtrl rdnd,
pe ilnlir, r i',, i'i rr r ric ficntnl a satisface cenntc de"ordin estetic ai funclional.

9t

Daca p$nd in anul l99U se prodrrceau in {arii {esriturt ou almurl '['extiieic rrteiigente suni in a.tcn{ia *"rariltir centre d* eercetare
din irrte"eaga irimc pctr1.r"u e i'ealiza, nri iiinri:ri iil.rrc, ci gi matcriale qi
complere sau care inglobaLr tire de et'ect de provenien!i romiineasci,
prr;*luscr care si incleirlineasrl ce'in1.e inimaginatlie pana acum.
clupa aceasta data s-a schimbat totul. S-a nleis pe lirria efortuiui minirn'
adici pe structuri cu iegituri simple (pilnzit, tliagcrra!) carc apoi se Biotehn"riogia, sturf iui nrilterialcior L.i triv,:l cclnlar, clcctlonir;a ;i rnulte
alte ilotnenii gtiilrtiflcc I,r-lrt!c;pa Frin iuv'c'nl.iilc lor ia le'rolutionarea
imprim6, iar in secrorui lilliii s,au pistrat dungile cu legdturi dife|ite.
domeniulLn textil (luisa gtiinlrl'lca ln rioltreniui cercctililor
.A.u ..tispdrut aproape cotriplei lr:g[turilc penl-ru stofcle destinate
'uiotehnillo;iluc: ilufrcpl"inse pc oriernicJc dc lrrfrt;rse va fi e6;tigata de cei
costumclor b[rbAt*;;ti. a.iurr"il, gazeurile. pichetul, i'agurele sau mille
car{i vL}r reugi sa elinrine vierrncle din procesrrl de fltliricarc a nriiiisii,
careaux-urile. Sunt preferate, in iocul tfec:telor cle structuri, cele de
i.ra putand fi oblilut[ clc l;aclcli ciirora 1i s-a trarrsferat ltlf)"]-ul dc
finisare ca: gifonarea silu creponarea, reaiizet* pe stlporturi din poliester piiilnjen, <le irorn.ronri cle cru:9tcre urnani. dc coiibacili" rrari cine poate
ltr din cc?1
sau poliamicih, efecte cretc)ass gi pulverizate - Lle suprafele nercgrtiate,
cicvorarea - pontri.r a sugera eroitrea tehnologicd" tlansparente lexXii,:li: iirtehgrnte, in culelid" i,ol'citi rnesajelc el*c{lrnicc cu voce

neunitbrme sau dei'Ecte rle fescre. i?rre. ?ii vol asigura ten-lpeli;ltura conlc'rtitbili ot"silnisntLilui, i;r vor schiinba
L.ipsa unei complexitiili :itiltctutalc esle suplinitd, alteori, de
culoarefl in funcli* rje stal'ea eniotisnal;i. ne voi adnrinistra nr*dicantentele
ef,ecle: chanii-. ay, fil-a-'fi1, citirle, tweed, fiietr: sau de *!ilizarea'firelor
prin picle, vcr culloa;;fe lirnbi striiins gi lre vor nliti far:turile intr-un super
cu: flamcuri, butoneriri gi a rnelanitlritror. Ilin fll's de naturi diferitd,
cum ar fi: t,ycra, elastan rii fibre naturaie obiincm un rtucstec ce inarliet. "i-catc;rcestea suni posihiie datoritS cipui'iior rnicltrscopics inglobatc
perrnite rcalizarer mrierialelo,'..secon..l ski.ir" - ntttlrrc' uiast;cc ii
in sfruciurile tcrrtile. I'Iainclc secoluiui ailestil \/or avea inregistrat ADli-ul
neqifonabile. Melanjurile din fire de fineti tai"siuni diferite dau un
iregutraritlli. Amestetul d"*ei gi toatd garna de Cate bancare ;ii poate c5 ia irrten,alq: trine calcuiatc iti r,,or
tu$eu texturat, cu .I-cnccl. l,)'ocel ;;i poiiesterr {ire de nylon, viscozl'' asigura infLzii de Prozacl
mdtasc naturali, fac posibile efecte de
irnbrlcdmintea viitonrlui sc va curiiia uingur6. iqi va modifica
irizare,lumingase ;i transparcltc. [-ina itr lttt,csLec cu 'buLribacul sau
mdtasea formcazi prt.rdusul .,cool wtttll'' (lana rece) destinatd instantaneu .;linrensiunile in f,urr,.'1ic r,lc in)rirncr fiecdruia, igi l,a modifioa

gabarclinelor fine. cromatic.r. iaL piiatnale le ne vor cSnta <luios penfi u a pr.rtea adonni. I\traterialele

Evoiulia societilii de consum a iurirus schirrrbari ;rrofunde ale vor e{nana trrirnluri in lunr:1ie tlc' slarca emr:{ion;rL1 a indiviclului, datorita
ut"l,:rr mici lll-.le suu unor r:apsuL: fbiirtc urirli, din llhra, carc $e ci'apor5
modaiitaliior de imbogii{ire a sottimenteior de losirtu|i. Crearea unor gratJat gi nu srrnt atecl.ate de spdlarca produsr-i1ui.
mostre, ,,renciuri", cu diferite tnodele prin rnetodclc vcciri, ciasice,
presupune un mare volum de timp, iar leserea lor manualii llu rcu$e$te Daci chinrrgia esteticir ini;:iicii ,,s[ suferi pentrr.r inulltls", textilele
sd realizeze struct'urile scontate. Diversificarea armurilor sc face in clin noua gen*ra{ie inlafurA suferiiuta, J:ermiqand in aoelagi tirnp corcctarea
ultimul deceniu cu programe, rulate sub Vr'indovis, ce oferd posibilit6!i
de simulare color a desenelor de legdtura 9i care redau gi aspectul clefoctetr{.rr fizice. Specialigtii americani testr:az.d in prczen{ vcpmiute clc rroapie

structurii proiectate in diverse variante (se pot r:rodifica pararnetrii de care imbunita{esc calitatea somnului, asigurAnci er rirai hunl resprralid a
pielii" amr:liorarea irigatiei sanguinc ai rcrularizarca electrici[i1ii statice a
structurS). Tehnica dc calcui a determinat 5i inlocuirea suprastructurii corpului uman. Nanotehnologia v:r perrnite ha.inelor si se curefe singulre
greoaie a razboaielor de lesut jacard, apdr rrtc llcurn 200 de ani. Sistemul (prin irnpilgerea murdiriei spre exiremit;"rti), sd se repare singurc (prin
jacard este considerat premerg[torul calcrrl;rtorului de azi, datoritd
aut()r'(:ir,cnerare), iar oamenii igi vor regenera rnai ugor pielea inLineriird-o
cartelelor perforate ce determind evolLrliir lirclr..,r de urzealS, pdrintele
fErti o;.,'rrriii r:ste tice.
sistr:mului binar de programare.
I(trt'rrirrd la situatia cie acum elin tata ncastril, este evidenti starea
precurir. tlrr,r ii.r. iliii iudlistria textila. Cercel5rile pentru realiza|ea de noi

fltrre cu cfiraai.,.rrisi:iei ili': c;,-uri'.rr"t supir; l;,-rfr,:, r.:u itrri lluri'Lrrnrlrrle 1.ei-lni*e, 11. Revisle de specialitate: ,,Dialog textil,', l99|_2A00;,,Textil Forum,,,
sunt rnull rJ.jrlriliu;:It: iiin r.i;:r, id*ruriIi rj.,o,-l.ttl{i:.". Fapi.irl c:i iritrcptinderile 1999-2000;,,Internati*rral Textil',, l99g-1999;,,Textil Month,,, 1995;
dc conrecLit i:.r.rrear:5 iri sl:t1r-'r'ii iolirr :'iu se nrli tplc,,'i;:iol';e,1.:a crl fcslturi .,Biirrla". 1999..2000.

chn !ur[,,-i,;ii:,nn.iiri nu r-irlar r.iecl,;i;tiil:ritriirirrr li r'ilat.ur:ilr. li 5i ai designlLlr.ri 95
texfil" Sr: itiire r,rliriliuiiil:", grin: r ,lc ;;11111';;',' ji.:Ir]i1'q1 s.r.ii rie ij.czr.oltal-e a:trJestor
tiomenii ie ili:l!r'il.ri.',-.. i:ittr: i:, r'r'r";i.ar]ii ilir-ri,. r-ri,.irJ l,cbuir:. cL"'nI;itii fhri. a

nr:glija pregiitiir:.'r si/st;irril:1 a tirrciili,i''Ji:riignr:ri llLrniinti rrco'irii pc stagii de

ptoditcIic gi p;:: c lltai pr,liiir;;:tii:ji al.rorr-1:r.r:;;r ir11rIig1'tafit;ii :i]-:ecitice

tJotuerriujrii li:;iil,:,r..;r"ii.:l ilii.ii;ir,...gi1!i'ca rJin:utii 'lr, ::tuilcrtic sd lc oicrs
perspq0i..i ve irril{{s1{)n?} ji. 1*i:lif;:.

Ilalc irii-.C t;L,it.rr1i:ii: rii-u.ri i';r li 'r:ij 1.r.+.l.lt: lrrll.r:.riaie pc care 1c au
studentrii ;lil:lL in lnitjlilt,.l :''l:, tl r.l, :;..: pr"ilir Irc{.:i}I p* curroi}gi-Jrira
nemi3t.-.!ra;, 1i;r1g1;..i.lr r, r' , ,:,-I1.,,. licrti,::",.1 s: l.'.1r11,.1lgi .r'lrliVltatca.

Sirniiird spiriful inLirr;,4il,il r i ii,arr.l r,'trillrii, ci se r'or h*,iil niai rnulf pe ef'ecte le

c-ieos{"ri.-,itfi, ICaliz;J1!r priil;.i,,ll;;ilsri 51 1;;-,l:.;s1ij. rnilirr;.a prilir,i firrrd relaii+
ntoil*sta, sfr-tl i,e iiilit *t i-jr'{r,i t*vatr.lirf,;:j.'!jliI'] tili sitSliin';asi:i rrli tnate|ial
iragat. pre{io.", ittc;xr$lu:ii iiari ii.!ir-,i,::;iii;i. lll-i.::.:lltaitiri n-r1;1r'qq'...g vor il }}e inri:,rula
et'crrlului depu,;, il itrul;v;rtr,:; r',t'l'llii! iieirini, ",tir,:J;li. riar 1i ,n iLLl"',r'1ie rie
eapacitatca ior ilr) {,1)',cr ,i,., ir,t'. rr. ' r,.,ilir il;r1:.

FJW,l0!':"i.l1-t-i-E-

1l. r\.l3unra.rti, i,:.itiipt:scLi i:'i;:..tr:tiu.r i,tt jttilt )r',rrt1i'1',,. la9i, i905.
2" l-.Cicrara - Sli"uttur6 la,srlturi!t.,r'. jelti , l99ti
J. S.Fiiip - '{brtilcle ,1ur ttr,uu 5:,encrutie cLit':'n,;.' lturri;t. []ucureq;ti.

I 998.

4. tr. Ione scu - f4lscel - f.'ib*: tr:.tti!e, Iir,rcureqti, l97fi.
5. N.Iicrblea - A4ul*rii itr"ime. Niqter"ial.' 1exfi!t, laqi, I99,;.
6" M. Flardingltarm- lllLt.strufcil J")ictictnurttol Fabrir-,s. l,,on,"lra. 1978.

7. A.h4archis pi c,ri. Styur:tura ,yi praiet tareu !t,";riltu iktr'. Fjucurelti,

1964.

i'8. C.Predir" i.G. l,upr-r le ru\.'{ ct ler is l t' t I i I !: t:{' o t'i v e Lt ! it) n u. le. p ent

imhriicdmiule, 1a;i, 200C.
9. Pintilie, G Lliubotani, C.i-,ogbirr - l't,, , . i u rt: u lel ino logica as i:; tnld

de calr:ulalor ir r,:onjbctii. I'19i. 1995.

]0. iv{.2;rmflr' - ?c";:ile it(;u)ttv:ttiir)ti,;lt i l,r. "t0[]Ii.

,i.l