Bus, Gheorghe - Experienta umana. Imagine artistica. Creativitate vizual-plastica

krit' ikonu l-he:ou (F;icerca 1', 26-2 l,ogosul dunlnezeiesc S-a intrupat
pentru a regasi 9i a restaura tn om 'a).
al cirui arhetip este EI insuqi.
r.'/riul

C,;ea ce inscai-nnX ca ii:oana cea rnai dr:sav,lrgita a lui Dumnezeu este omul

rn6ntuit 5i ir'rh:rnnezi:it in F{r1stos prin Duhui Sfhnt. ,,Voi sunteli ternplu al

lui l-lrrmnez,:u ;i Duhul ,5{?nl- }octrir:Et,r intrir voi", ai"rrnl Sfiintul Apostoi

Irlrvei iI Corintcni 3, tb). filaruii.n.l listfc:l un'Lrl dintre prtncipiile fundamentale

al* imtrotr;ologier crr-:giirre gi elei;ciriziiiici tolodar5 irna dint;e perspectivele

lurrjore alc artei iitul'gice.

C ANON, L,I RBI b{'-'fi .t E}1" b [ -F]'F" S P{} i\i SA F3{ [' i'['r{.R' HI Pentr"u r:onqiiinfa clegtinA icoana reprezini.a expresia ideald a ceea ce
',m aqru e ft:{'}ANfii{
vrca sii senrnii'rce sinlagtrta !({}1.t,},:iu pr(zenyei; yttin rnijlocirea morfologiilor
F,". ttnf,, ;lriilit, tln {r:,;tl-l ,$iqhU
Facelltate a de Teoto gie {}rtrrri0xx, {J niver sit.'s ttur Fgaheg*F3o I r':li transfigur;rte ea vizr-lalizeazd e;tpedenla dogmaticd, sacratnentald, mistici gi

.rrtrstit:il a ilidericii, in sirnsui ci, a;iticipeaza,;i prefigurr:azd impdrdlia lui

'[eo].cgin pre;;en{ei ?lr e'ipresie ic'rnngrafieli llurnnez.:q, c invoc;L ryi * reverleaz,i ca prezeniii reala;i ca rniracol perrnanent

in viafa luniii. Llatoritd.:-1,;estui firpt, viziuneu gi iucrarea iconografilor apa4ine
r-rrizonlului creriiniei, pe carc SfintuI Apostol Pavel o definegte drept

I)e6i clnctliiln" $i ,;u{tiri li:r.rlli,li repie:,:inti *ira dintri: ccio t't:;;lt fiiLic'rL rllf ."increrlinfarr:a celor niici[jdult^e, dovedirea lucrurilor celor nevizute"

expresii aie viel!;i Bi::.:r,cii' i;.r.i1ll.ttrl.lrid'i'l i\{.: <:i.;p1 i9-l{-;1rlll r.iogrrlatic obligetrrt i,r (l--.r,rei 1i, i)" L.:oan;l reprizint[;i sernlifica o cu totttl alt[ realitate

pen1ru tilii meniilLil si'ii, lsr.c n.:, utt: tr)1Llr"i d'{ itl'-ilti discrefie. Ce snie:re'r''it: 9i c1ccil ':rbloul-operi c7e: arlil. firiril acceptati irr cadrul cuitului nu doar dintr-

tie mo<iestie ofi d0 {iA1c tlli itt iliilttrttlr'l'll sit lir';''rrii {i luculsiuue in istr'rria r: irecer,itate esletlcl, t:i t:a.ftr'et,:;trii a slavei Si luminii cereSti., capabild sd
artei lituigicc cl:e;filril' 'l'rrca{'tlt iil ':'rrl:"tl cit lirilt r'Ir-r1;'ri11;r l'l curlilstr'li clltrci mijloce ascd prezenla r,:al5 a protr-riiprului pe care 'rl reprezinta. Ea deschide,
de ilafe inf.lOrir,;. g',1 {.6,11!:t,'ril"i fqli}il.l{ilhi1L" plrliirtl ctli'l;llr tlrrilrrri'li1ii r1'-ir 9i
r:a si sp unenl aga, realilatca lrens(reniientd in fala ochiior credinf ei r;i evlaviei

epoci 4e stagnare Ei dr:cadcn{5. cu reaiiz.iri lnedioci.:, ctr Ptlliuiir i :iiitl iil-)ateri noastre, ,,iar noi privind cl in ogiinria, cu tlfa descoperitS. slava l)omnului,
gruue de la inv6l6tura de credinlfi tri 'Je ia ,;anontll liturgi,.:. cle ex':*se [e ns prefaceru in acelagi chip clin sltr.vi in slavd. ca de la Duhul Domnului",
Allitrrrr cum aiirmS Sfhntul Apostol Favi:l (i{ Corinteni 3, 18).
ii abuzurile p; carc ic-aii inl'cgi:tr3[ rru ur: putinc']ri arra si cuil'rl it'";lnci. aii

aparut gi fbnometre de reactie in sens invers, adic6 accenh de spirilti:rli:rare R.ealizarea. gi interpretarea icoanei trehuie infelese ce acte eclesiale, de
exCesivd Sau de iconClclaS;il nrai mult sa'l rnai pulin vloient, COtO ll-;iir ti-iilliL'i
,riiirturisire a. talnri rnintuirii gi de asumlre a consecinlelor pe care intruparea

nici ele {Er5. unniri in istoria rrrentalitagilor cregtirre. iui ldristcs le arc peutru destinr"ll ?ntregii creatii. A recunoaqite gi a in{elege

Atr.inci c6lrd se referi la ir.;oan5, tsiserica e,firmI cd aceastil ?9i are cu aclcvi.rat icoana ?nsi:anini a-!i asuma consecin{ele intrupdrii printr-pn
temeiul dogmatic ?n chiar actul intruplrii l-ogosr:lui dumiie-'zeie sc iu i'toria
rr-rotl rlr: ;r fi ir lurne sau, alttr'el spus, printr-un tropos existenlial carelfi
lumii, ?ntrucfft F{ristos, ,,,Durnnezetl fiind in chi1.ri.. i, S-a de$ertat pe Ilinc"'
chip de rob luand, fdcinciu-se iiselileilea oantctttloi :i 1a infa{i}ale allftndu- rnorlt'le:ru.i, ,lriritea, inin-la;;i mortolcigia chipului. AlSturi de Evanghelie, icoana

Se ca un orn" (F-ilipeni 2. {r-;i. lle asernenea. itt t:r 'tr:r liirilil }lisericii *;<istetlla aotrr;rlrzt;r,:r piiird la *:ea de a doua venire a lui Hristos afirma{ia apostolicS:
icoaneiestecondilioflatf,dcfaptulcaomtli irtsrr.r rir'{rstiu{-!ui'.lsi rlVocatie
icotricli,fiinr:l creat,,ciupichiJrul"5i dLlpir,,ir:i(rrr:rrilr'fralili lluntntzetr"^ ,.('t';rrrr:r,,rrl r linrliz:ulcuochiinogtri,r:eamprivitgimdinilenoastreau
pipiit ,1, ,r'r, { ri;rrll il r,,ieiii [...] va vestim qi voud, ca gi voi sd aveti

\)6 91

impdrtdgire cu noi" (I Ioan 1, l-3). De aceea, impreund cu SfAntul Teodor asemdnare pafiicipzi Ia acesi nurne ;i diu acest motiv icoana este venerabil6 qi

Studitul (+826) putem afirma cd refuzul icoanei inseamnd de fapt contestarea sf,dnlii"a. De fapt. insugi numeie lui Duinnezeu este icoana Sa verbald gi tocrnai
misterului intrupdrii Logosului dumnezeiesc Ai a consecin{elor acestui
eveninrent crucial in istoria lumii. de aceea nu poate fi rostii ,,in degert", f)urnnezeu liind prezcnt in chip tainic in
ilurrelc Sau 9i in cel care il rosteSte. De airminteri, Sflntul loan l)amaschun (+
IcoanI-chip-prototip
74').t spunea ei numrlc pcls.r:lnei rcpreT-cnlate es(c invocal rsupi':.t icoanei ca
in celebrul sdu tratat Despre SfAntul Drzlz, Sf0ntul Vasile cel Mare a
infr-un i'el de epiclezd. Binein{eles cd sigla caligrafiata a nurnelui nu valideazd
propus congtiinfei dogrnatice a Bisericii binecunoscuta fonnuli pe care gi-
au insuqit-o gi P5rin{ii de la Sinodul VII ecumenic (Niceea, 787): ,,cinstea rnagic o imaginc inadecvati, ariicd o ileplezentare ailistlca neslard. defonnati
datd chiirului trece asupra prototipuiui"r. Degi contextul literal gi istoric al
acestei fonmrldri l-a constituit controversa trinitard gi pnevmatologic5 in sau la lsi in raport cu morfologia transfiguratd a prototipulni. Nurnele iqi adauga.
care se afla angajat Pdrintele capadocian, ea a fost valorificati in corrflictul dac[ prrtem spune astiei, prcplia sa energie sfinlitoare la morftrlogia thipLrlui
iconoclast printr-o extindere teologicd secundard, profund indrcltdlitd gi feprezentat, nu penhu a izbil'r folnra respectivl de inrperfecliune sau pentru a
necesari. indefiniliadogrnatici a Sinodului (horos-ul)seprecizeaz\: ,,[...]
l se substitui in rugdciune, ci pentru a-i da o idel:titate personalS bine definita,
ori de cdte ori ii vedem in{E1iga}i ?n imagini [pe Mdntuitorul, pe Maica
pentrq a o pune infr-o relaJie de ,,asemanare'' cu prototipul slu.
Dorrnului, pe ingeri qi pe sfin{i], suntem inciina{i, prin contemplali:, sd ne ln ceea ce privegte raportili dintre i/up gt ytnttotilt, a$a cum se stabileqte

aducem aminte de prototipuri [...]"C[ci cinstea arbtatd imaginii urc6 la acesta ia niveir-rl spiritual, sacrarnentai q;i litr.rgic al icoanei, o iuumitl pr:cizare

prototipul acesteia, iar cel ce vcnereazi icoana venereazd de fapt p(:rsoana se impune: ,,Prototipul nu eiite in icoanil dupa fiin{a, cdci altiel s-ar nr.rrni 9i
infiligata de cdtre ea"2. Aceastd ,,trecerc" sau,,urcare" de la chipul repn:zentat
in icoani la prototipul acestuia anuleazi odcc distan(a dintre cele doud n:alitd1i, icoana prototip Ei, invers, pr"ototipul icoani - lucru c.ue nu se admite, pentru cd

in sensul ci - aqa cum spune Sfdrrtul lbodor Studitul - ,,in FIri;tos se existl o def,rnilie prcprie a fiecdrei nahrri - ci dupb aserndnarea ipostaticd",

poate vedea subzistdnd icoana Lui qi in icoana [,ui pe llristos vazut ca spune Sfdntul Teodor Studituls. $i iaragi: ,,Icoana se raporteazi la arhetip gi
icoana este, se vede gi este incirinati cu referire la arhetip. Nu se identi{rcd
prototip [al ei]"3.
Pdrinfii Sinodului VII ecumenic au afirmat, fdrd nici un echivoc, faptul substan{a, ci se unegte asemdnarea, diri care pricinii existS gi o unicd inchinue

c5 Biserica, degi ,,reprezintd pictural formaQnorphd) umanl a lui [Iristos, pentru amiindoud gi nu una imparlitd din pricina diversitalii naturilor"6. Agadar,
ea nu ii desparte trupul de Dumnezeirea cu Care S-a unit. [...] Atunci cdnd
facem icoana Domnului, mirturisim trupul Sdu indumnezeit gi nu cste vorba despte a prezar{a rclalionald gi nu despre o alnestecare sau confuzie
recunoa$tem in icoanl nimic altceva decAt o imagine care seamdnS cu
prototipul. Iatd de ce icoana igi primeqte numele; numai prin aceastl cie, olanuri" De f'apt, chiar in acest mod de prezcn{ii constd dirnensiunea

I Trad. rom. C. Cornilescu, incot. P.S.B., 12, Ed. Institutului Biblic, Bucure6ti, 1988, miraculoasi a icoanei. Aga cum spune SfAntul 'feodor intr-un alt context,
p60
irorecti-nd o anumjti tendin{i1 pietistd ce considera cd icoaneie sunt purtitoare
2 La Leonid Uspensky, Teologia icoanei in Biserica Ortodoxd, trad. rom. 1'. Baconsky,
Ed. Anastasia, Bucureqti, 1994, p. 90. de H:r in chiau' materialitir{.ea lor, ,,in icoand nu este prezenti firea ffupului
rfprezentat, ci numai rela{ia i,iclresrs). Cu at{t mai pufin nu este dumnezeirea
3Antireticul ill; trad.rom. l. Icdjr.invol"rLsa.r'llristoslrrototipal iutatrciSale,Ed. cea car"e nu poate fi reprezentati in vreun fel in icoana [. . .]" Firegte, icoana nu
irre nici o iegdturd de naturi cu dumnezeirea (acest lapt nu este valabil nici
Deisis, Alba Iulia, I994, p. 160.
rnScar pentru tnrpul lui I'Iristos cel indumnezeitl), ci mlrnai o participare
{)x
reiagionala, cdci toate aceste lucruri [icoana, crucea etc.l participa la Dum4ezeu
prin har ii cinstire'7.
i

'1 I-a l. (ll'l)onsl(y! Tbologia icoanei in Biserica Ortodoxd, trad. cit., p. I12.

',1tt/itt /r, trl Ill. trad. cit., p" 153.
'' Jltitl.. tr;ttl , tt p i 63.
i I-rr ('lrri:;lrr1rll ' ,'11 'lr'lriinborn, Icoana lui ftrislos. trad. rorn. V Riduci, Ed. Anastasia,
Iirretttr':;lr Ir)')t, t, irlr

99

Trlsiturile definitorii ale lui Fkistos trebuie recunoscute limpede intr-o esenliale ale inlelegerii invdldturii dogmatice a Ilisericii despre icoandr0.
icoan6, dupd evidenia unei f,ormuliri grafice pistrate in rnemoria ancestrald eonfcrm exigentelor teologiei chipulwi., o icoand autenticd este

a cre$tinitdtii, aga cu,{n pot fi recunoscufe intr-un liagrnent de frescd intotdeauna mai mult decdt o simpid ilustrare a unui text ce apar{ine fonduiui

strdveche , de pe care tirnpul a qters nurnele prototipului. Este important sir liturgic Ai imnografic consacrar de cbtre'Xradilie, fie ci este vortla despre
gtirn c5 numele lnscris pe aun:l icoanei nu este un simhol magic, menit a
d.ispensa chipul reprezenfat de a.serni.narea obligatcli:ie cu modelul siu. De ,,via[a" unui sfAnt (sinaxarul), clespre formuiele doxologice ale rdnduielilor

aceea, dacd o icoan5 gi-a pierc.lut ,,fe!a", ea ntt rnai poate fi pbstratd in de cult sau despre pericopele biblice. in acest sens, o reprezentare

ordinea liturgicd a flisericii, ceea ce inseamn5 c[ trebuie si fie restaurati' in iconograficd ce nu trimite la prototip, fiindu-gi suficientd.siegi, chiar dac6
veacurile tresute, astfei de icoane erau foXosite la intre{inerea focului din din punct de vedere artistic intrunegte calitdlile capodoperei, din perspectiva
cadrul ritualului so,lemn a{ prepardrii decoctului pentru Sflntul 9i Marele teologiei chipului nu este decAt un simplu idol qi deci. nu poate fi introdusi
in viala liturgicd a tsisericii sau in orizontul evlaviei cregtine personale. Iat6
Mir. Ecoul acestel. traditii poette fi recunoscut probabil qi in algumentareit
de ce ccrngtiinla Bisericii deosebeqte cu strictete o icoand de un tablou cl
apologegilor icoanei irnpotriva ideologiei iconoclaste. Astfel, Leontie tlin
Neapolis, ?ntr-c apologie pe care a scris-o irnpgh'iva iudcilor in prirna jru-nitate subiect religios, chiar dacd acel tablou ar aparfine unui artist celebru, aga
a secolului ai t/Il-iea, sp*ne despre cregtini cI aceqtia nu cinstesc icoanele cum deosebeqte textul Sfintei Evanghelii de orice operb literarb, cum ar fr
deplldd ldiotul lui Dostoievski sau Viafo.lui Isus de Giovanni Fapini. parinlii
gi reprezent[ril* sfinlilor ca po niqte zeitdli. f)aci ar fi a$a, zice Let'uttie,
Sinodului VII ecumenic au precizat cu finete ci icoana se deosebegte de
atunbi ei h-nr mai arde lemnul icoanei ,,atunci r:3.nd expresia (chttraki|r) a
disipSrut cleja rle pe respectivul lemn"8. Teoclor Sruditul l:l rdndul shu, atunci pcrlretul profan prin conlinutul ei dogmatic. Un corr{inut care creeazd gi iqi
cdnd afirmd cX sfinfenia icoanei se constituie ia nivelul relaliei tainice dinfie impune propriile forme de expresie, ce disting limpede icoarra de orice aitd
chip qi arketip Ei cd nri cslie girrantati rJe natura materiei, line s[ precizeze irnagine.
cd atunci cand icoana s-a degradaL atit cle rrmlt ittcitt chipul zugrdvit pe ea
(charafuAfi s-a $ters, aceasta este arsil liirir tcanla sacrilegiului, ca un lemn Principiile canonului iconografic qi responsatrilitatea artistului
ce nu mai are utiiitatee. in conformitate cu principiile arlei liturgice, modelele reprezentate in
icoane sunt persoane istorice concrete, cu biografiile spirituale gi
Numai atunci cAnd realizarea iconograficir {rinritc la profodp, fiind in caracteristicile lor personale, a;a cum au tbst pastrate acestea in menroria
conforrnitate cu exigen{ele dogmatice, sacramentalc, itscctice 9i artistice vie a Bisericii, qi nu persoane fZri legdturi cu prototipurile iconice,
ale Tradi{iei eclesiale gi receptatd ca atare de cdtre congtiirlfa l]isericii' aceasta
devine obiect al cultului gi mijlocitoare a Harului dumnezeiesc. Sensul deplin contemporane pictorului sau cu yieli ctive. A,cesta este motivul pentru

al icoanei se fundamenteazi a'gadar in relalia pe care aceasta o are cu care in tradi{ia iconograficd a R.Ssdritului cre;tin chipul iconic nu reprezintd

prototipul ei. Raportarea icoanei la prototip prei;upune asemltrarea d.intre o alcituire imaginari, ci expresia existenfei qii experienfei istorice a

acestea doua realitS!i atre vietrii in Ilristos iar prezenla harismaticd a prototipuiui. contemplarea icoanei avdnd menirea de a conduce pe credinciosi
Ia vedere.a duhovniceascd a protoripului reprezentat, Biserica a consiclerat
prototipului in icoana sa este un adevir major al teologiei Bisericii referitoare
la icoan6, fiind fonnulat cu acurate{e in textele patristice din epoca iconoclastl intotdeauna cd n-ar fi corect ca modelul iconografic sd fie o alti persoand
qi validat de cdtre SinodulVII ecurnenic. inlelcgerea corectd a rela{iei tainice decdt aceea care va da icoanei identitatea spirituali 9i tle nume, adicd
care se stabilegte intre prototip gi icoand constituie una dintre conditiile
prototipr"rl insugi. Iatd de ce icoana adevdratd igi propune pe de o parte sd
R Cf . ibid.. trad. cit. p. 144.
" Cf . ibid.. trad. cit. p. 177. l') A sc vt'tlt'rr pcrspectiva filosoficd a problemei la.lean-Luc Marion, crucea vizibilului.

I00 'lhltltttt. t,'l, r'r 'irrtt', ir:oantl - o privire.t'bnomenologicd, trad. rom. M. Nearnlu, Ed.
lrI)cisis, Srlrrrr, t1)./. J.14 (cap. Frotcttipul Si irnaginea).

l0l

certifice istoricitatea persoanelor pe care le reprczint6, iar pe de aitd parte sE bisericile barocului. Fonnalismul bigot gi pietisrnul dulceag, adevdrate erezii
exprime prezenla F{arului dunrnezeiesc r"lnit in mod tainic ;;i indisolubil cu ale unui cregtinism secuiarizat, sufoci gi altereazi prin sdrdcia lor spirituald
aceste persoane^ viafa liturgicd gi sacramental5 a Bisericii, iar in ceea ce privegte icoana, o
rdolatrizeazl sau o inlocuiesc cu falsuri aie sacrului de cel mai prost gust,
Frin faptul cd nu face nici o deosebirc intre fiin1a lui Dumnezeu gi
ce intrd in conflict deschis cu invd{itura Bisericii. Pietismul iconograf,rc
energiile Sale necreate, teologia occidentalii. prcvoacd o set"ie de probleme
in ceea ce privegte perspectiva consecinlelor hristologice qi antropologic'.' este o adevdratd maladie ce denotd cd viala spiritual[ a inregistrat o deplasare
nefireascd sau o aiunecare periculoasd in raport cu exigen{ele pe care le
ale intruparii, iat-aceste problerne se rlsfidng 9i asupra artci religioase. Iati impune lex credendi qi lex orandi. Aceastd maladie poate sd apard gi ca
de ce tabloul religios pe care ii promoveazi gi il vrrlideazd aceastX teologie. rezultat al unei viziuni estetizante la nivelul invd{dturii de credin!5. Adevdratul

chiar dacb este realizat de creatori fairnogr, uu aIe capacitatea de a exprima credincios are un mod de a fi in lume c6t se poate de firesc Ai discret,
consecinfele tntrupdrii asupra definiliei ontologice a naturii umalte gi asupra
morfologiiior in care aceastd natur[ se intrupeazd. Tabloul religios poate decent gi neafectat, iar atunci cAnd raportul natural cu sacrul devine excesiv
reprez.enta doar ,,chipul" omului biologic sau cartrai, un om epidermic ale de sentimental, cdnd este contaminat de fals, de anecdotic gi de zorzoane
cdrui elemente anatomice, stdri pasiortale ori detaiii anecdotice pot fi pictate inutile, atunci viafa religioasd se transformi in pietism.

pAnd la epuizare. in ceea ce privegte actul insugi al realizdrii icoanei de cdtre artistul

Autenticitatea unei reprezentiri iconografice se ?nterneiazd pe iconograf - un adevlrat miracoi, mereu reinnoit gi intotdcauna
corespondenfa tainicd, Illereu mai profundd gi rrrai deplini, dintre icoana
rdscolitor - trebuie amintite aici exigenfele de naturi ascetici gi morali ce
zugrdvitdin conformitate cu exigen{ele canonice ale artei liturgice qi icoana ii revin acestuia, exigenle care se impun de altminteri 9i celui chemat si
lsuntric5 a fiinlei umane transfigurate prin harul Duhului Sfhnt gi prin propriul
sdu eroism spiritual. ,,Chipul qi aserndtrarea lui Dumnezeu, inserate de cdtre propovlduiasci adevdrurile de credin{d ale Bisericii, catehetului, teologului
Dumnezeu in om la crealia accstuia, sunt, ca sd spunem aga, condilia gdnditd 9i pdrintelui duhovnicesc, teologi cu to{ii qi iconografi totodatd. Biserica
are congtiinfa cd actul intrupdrii icoanei din inima purificati gi innoiti a
de cdtre Creator carc ii inlcsrrc;tc sii Sc rcve lczc in chipul omenesc printr-un unui cregtin talentat este sbvdrqit sub asistenla qi prin inspirafia Duhului
mijloc sensibil, accc'sibil contcrnpla!ic1. 4cc::;t cltip ;;i aceastd asembnare a
lui Dumnezeu, care i-au flost date orlului irr clliar rnonrcntul crealiei sale. Sfdnt, care ii constituie acestui act dinamismul gi ii asiguri adevdrul. Se

sunt deja un fel de icoand arhetipal5, o imagirre clutir dc cirtrc lJunlnezeu, un poate spune cd Duhul SfAnt ,,reproduce" de fapt in icoand, prin penelul
pictorului, imaginea vegnicd a chipului dumnezeiesc inseratd in structurile
izvor nesecat de sfin1enie. Chipui qi asembnarea lui l)umlri:zeu, oare n-au ontologice ale fiinfei umane, a$a cum o face prin cuvAntul celui ce
fost distruse nici chiar in ciderea omului, trebuie sd se innoiascf, neincetat, propovdduieq;te Evanghelia sau prin scrisul teologului.
sd reinvie, sd se purifice prin lucrarea Harului 9i prin strfdania asceticd a
omului, adici sd fic, intr-un anumit fel, zugrdvite necontenit irt strdfirndurile Sinodul celor o sutd de capete (capitole), intrunit la Moscova in anul
1 55 I , afinna cd icoana nu poate fi realizatd ca lucrare eclesiald decdt numai
spirituir.ri", scrie cuviosul iconograf Grigorie Krugir. de,,mdini curate", ceea ce inseamnd cd iconografului i se cere si fie,,smerit,
Prin sobrietatea sa hieraticd, prin rigoarea gi lepddarea ascetjcd de bl6nd, evlavios, sI nu grdiascd in degert, sd nu rAdd [ca un incongtient], sd
nu fie arfdgos, invidios, beliv, ho!, ucigag, sd pdzeascd plin de toatd grija
ceea ce Evanghelistutr nurnegte ,,pofta trupului 9i pofta ochilor 9i trufia curafia trupeasci gi sufleteascd. $i pictorii trebuie sa vind adeseori la pi{infii
viefii" (I Ioan 2,16), icoana {ine sd se apcrc <ic orice privire eraltatd, car:: duhovniceqti sd se sfituiascf, intru toate cu ei gi sd se spovedeasci g,r sd
o transfbrm[ intr-un obiect sentimental, cttrotirtllant, asemenea Madonelot trdiasci plini de smerenie dupi indrumarea gi invdtitura pdrinteascd, in
,,drdgu{e" d la trloticelli qi Rafael sau ingcrl;ilor-amoraqi care au invadat post, in rrrgliciune :;i in infrdnare" (cap. 43)" AvAnd in vedere pregdtirea
practiclr rr rt orrografilor qi sdrguinla pe care acegtia sunt datori sd o aibd fatd
tt Crrnels d'm peintre d'icones. L'Age d'l-lonrrrrr' I rii\"rnr1e. 1983, p. 3-5.
103
l0)

l

de lucrarea pe care gi-o a.sumii, sinodul preciza cii a1irn*i c,lnd un ucenrc ,$tatutr.rl prr'priu al iirtei liturgice di'te un{rl de naiurri sacremental5,
oarecare va incepe ,,s[ nu mai vietuiasci rJupF- rdnduieiilc ;i por;nciil' ac';slui
testament qi va triii in neculiii-ie, be ire gi necinste, acela sii {'te ?ndepdrtat de ceeii ce lnsearnni ci ac€asi5 a|i;i lrresupuric o aiitudine moialii, inteiectuaia
9r cu it,;ra1d colil]iatlh' [i cri r:,xig,;nqel'; ]:l'al;giillie i, iar i**nugrafitlui i se cere
tot cie la lucrarea icoanelor qi s;i i se prlt'ill,.cclit$cii si nu sc rnai atingd cl* o;xpcrieniii spilituaii';iiilenlri:ii:ir pictundS. Oricit ijc inzestlat ar fi in ceea
acest lucru prea{narr, leruandu-se qi llind a.niinte la cela ce Spur:ie Scripttlra: cc pl'irieglq taler:tui artirtic, icunogrrii.ti jtu p(.)ate',:5il6ne u.n ncinstrdit in
ta.iiiele lui Duinnezeu, iifl ailaifi"il.lr)t cdilria ir:.r credend! $ lex orandi ii sunt
<Blestemat s5. fie toi er:r ce savfrrqegte lucrurile trlcmnului cu nebligare dc ild.iib.rerrte sa',; strairrc. Tot a9a- in cer:a cer irriveqte exigenlele morale aie

searla!)) [Ieremia..18. 1C]. insa, lirrllii si nelliutc;rii, car:: pihS in aceiasta lieiii iit fllislo.r. t:l riu poate fi un spiril grosoLan sau robul ,.nesimtirii

vreme au zugr;ivit icoane fbra s;i ti ipva{irt tgci-tsla gi ;u cle la sine putere 9i cuhcr',,nice+ti". cit si.. fiiiosiln o expresie iarrilii:r-5 scrierilcr filocalice. Dacd

indrdznire, nelucr6nd dupX rnodele. s[ fie pedcpsi{i as;r)ru. ca sd inve[e de |a pr.in con,tiniitrii gi vilr":a1ia sa arta" icoanei este arta Riserieii, se in{elege cd cel
rneqteri buni, Ei, cirora L)utrnr:zeu le va rJtl ilceastl inlelep{ire, aceia sl
picteze, iar cdruia ]Jutnlezfju itg-i va d[rLli aceasta. acela s5 se elepddeze cu car* doifl$te sd-rei insugeascA accasi.i ai16 tle buie sii-gi conlonneze talentul

des6vArqire de la ace;rstd lucral"e", ca st1 nu fic hulit nilmeie 1r:i Duntnezeu si irihea.ga- vi;llil ci.r tealitiiiilc sacre pe care i\l propune s[ le vizualizeze.
ilumai o astf"el tie experienqfi ii noate tjeschide unui ariist vedenta ininii
din pricina unei picturri ,"proas1e gi netlefunice:", crici ace$tia ",nu $tiu. ce fac
ciesptc carc vorbegte l,.,liilltuitoru[ (a sc veclea Matei 5,8) gi il poate t]croii itl
gi fin inconqtien{a lorl n'.1 vdd intt'u aceasta pdcat".r:
Transmildnd vederii intericare i"ealitatea, pe care g poartd in litera ;i in liberxalcer spirituaia i)e iarr o ccre ade\/;ir;1tit icri.'.lri"

spiritul lor textele sacre , icoana frebrr.ie consirlelati ltlcrare n Bisericii 9i nu Rersiismlrl icoanai qi irnaginafia artisticd
doar un produs al fanteziei individuaie. Cu toate ca icoerta nu poate exista
Ari-a Iiiscrricii ir-r.:r un cai{rct{lr llt.ilrgic, fiind cltematl si I'iztralizeze ceea
fErd lucrarea,,naturralfi" a iconograXului, acest fapt nu-l dispenseazd c6tuqi
ci: literatura mlrii;ii ;r i{isiu'i-Lului ci egtin. rn;telege prin sintagma ,.inefabilele
de pulin de responsabilitatca ?mpreuni-1ucr5"rii cu Fi;1rutr dumne:4eiesc, ce
trebuie subin{eles in orice rcalizarc s;p;ritr.ral;'r. lconograftli estc,,cmul donn{ei" :;trilLlciri ale'. Frirrl..use{ii dulirnezeier;ti". [n l-iturghie, cuvAntul evanghelic a.l
de a vedea fafa lui l)umnczctt (cl. /rpot:llipsa 22, l-'7), ceea ce lnseamna
cd el pgartd in rnemoria inimii irccit ,,scttz:ttir" lt :,acru!lti derspre r:are vorbesc lr.ri i-fi:ist.,:ls ti *hirrul Sir,r icirnic se i:rtAine sc pcntm a revela impreuni dinamica
::celei;lgi ,,'ieqi dumrrezeicilti in lucrarea utrica a iulririi. Analc'rgia dintre cuvAnt
Sfin{ii P5rin{i gi este inzestrat cu harul arli:itir:11: u rcprczenta iconografic
aceastd,,senza{ie". o irnagine iconogral'it:i sirvir si{r"i tiorrr' , cri n:ana otnului" q;i inlagine , a$a crlrn a fost sr;rbilitir cle cdfre apologelii icoanei iu conthlntarea
nu are capacitatea de a.fi.topos-ul rniracu.lcs al urlrli tcoliltlri toctnai pentru cr.: id,-'niogia ictinoclast5, estc er,ic1ent6. Falrnlii Sinodului VI{ ecumetiiu au
cE nu se integreazS tlresc in mediul vie{ii sacrarrenlaie ri liisr,rtir:ii" rnediu in
"pus ia i'ei : .,1...1 reprezentareii este inseparahiii de irloria evanghelicl 9i
care prototipul poatc fi recunoscut qi in carc poate fi reilit:l.rtl () corilunicare nrvei:s; istoria evarrglrciici esle insepeu nliiiS de reprezentare" $i una qi cealalt[

spirituald cu el. De fapt, Biserica e ste instan,ta spiritualil carc froilte 1ecrJnoa$te suni ltuuc dr venerafie, pentru ci. s* explici reoiproc gi, f[rd
in ,,propozilia picturalfl" a iconogralirtui expresia fidela qi cllrrir a proprlului indoiaia, sta"uri'nlrl-iclitdunriiceeuna p'jntru ce;rlultd". Iie luiind o ir:,nltilii trinecrrnoscutd
s[u adevdr de credinl[ gi a propriei sale cxpelieriie mistice.
a lifinir.elui Va:;ile cel N4;rrt-'. sinod;illi ar.r pretizrti cii ,,r:si:a ct: c:1-11,i1p1'61

r2 La N{onahia Iirliania (Maria Nicolaevna Socolovit'1" Ti"uria icanarului' trad. rom. E. ,-lilur.ricu priir ar.rz, picturii er;prilnri r'l;:ltipr iacui i:rin reprezentare", in
:;efisr.il cI .,prin ar:esle doL;ii ct-i fcle cclrn'.lnicarel ce se intt'egesc reciproc *-
$avga, Edit. Sophia. Bucuregti, 2-001, p. 56-57. I)cs1r.': ,\in\dttl cel1t o sutd de capei,
(stoglav) gi irnportanla Iui pentnr arta liturgici a sc \, {/,;ri i-. ouspreilsky, '}'hiologie de Irtlic:, ,rr'in ir"Cirrr? ii ?'ir. :t:rugint.r'.,i.r'tfa - priniiln ctrn(tl$tCrea aceiuia5i
I'icdnerJansl'Egtisearlhorloxe,LesI}ljtionsclrt (r''r.i':irrl;, 19ii2. 1:.1.59-2t)T (capitol
it[:l-it". t '

i:rirri :,rr,;Iir& csie rsoeptaiii de r:atre Biseric'it, din punct de vedere

care n-a fust inclus in cdi{ia rornancasci a al]c:1( ! rr it l'llrdaltientaie ocntru teologia llr I il t;i,-,,4tu itoanci i't'i llt.sct i: tt t,lvtoilrri,lracl. i:ii. p"9,1-94.
J
ortodt'ra a scc. XX).

t04 t\r-)

dogmatic, liturgic Ai artistic, aceasta prirne$te un r1e stiir special atdt in raport a\e tr:,olagiei prt:zenlei SiiintLrl 'I'et-riior Sluditul iitle rl5 preci;zeze cii ei sunt
cu artistul care a zugrdvit-o" cdt Ei in raport cu credincicsul care o contenipl[ clalr.iri sa pictcze icoarr:'1e ,,nu drr;15 irrlrr;ltrll prn:isle fde siaba calitate], ci
gi se roagi in fafa ei. in unna acestui ptoces cxtrem c1c impoi'tan[ pentru ciupi ccle care siini ir"ritlcasc;i lentercr.irilil pitr; \e0hilr-(L:i,'" lor"t5. Iar in
viala cregtind, artistul devine martoru! T'radiqiei ce se exprimi prin ,,opera"
sa,la iar icoana pe care a realizat-o se impune ca teofAni€ sau fopo"r ol tme i clecizii[,':-t*-qf i.]inertl rlc Silrleiiilui tlt la l!'[r.ist;or,'e ( i1 5 5 i sr: 'riirlrrh cf, iltctorii
prezenle sacre,inaintea c[reia credinciosul sc] inchinf printr-un act rle eviavie
cie icoanc Suflt diltc,ri ,,ctr mililtti{,i"z1tato t1';tr:ti1ll til-: in;ire fs.traduinla a.rtisiiCa]
gi rugdciune, Numai ac6:st pt'oces a[ rcr:ept[rii icoanei in viafa Bisericii,
si scrie is:i;:ugrl\'easr:irl chiirul Ililillnuloi rostru iisus Ilristos;li al
inleles atat in cesa ce inseamnd cclnfinutul cle idei. cAt r;i in cefia ce privegte
formularea ,,lingvisticfi" a imaginii, p<late arigura proteciia artei silcre hr Preacuratei Nisciitoars de Duilt.iezeu gi a.l Stinfil;lt, ilup5 el:ipul 5i dupii
fa{a agresivit5}ii flalsului gi a prosrului gusr" asomi.nalca gi dupii- fiinla pi dr:irti cr:ie n.iai blirie ritoilt-'le alc icotlarilnr din

Biserica nu a ing6duit zugrlvirea iconreel,rr ,,clupfr imagina]ic" sau dup6 ,;echimr;; iar clin ganciitia dc la sinc $i dr:irir a!:l :l;1li.r presiipuileri [inchipuiri]

modele urnane vii tocmai pentru cd o asttbl cle iconografie ar fi iusemnat o i;a nri pici,ezc ce le alt: I)ttlnnezeit'ii"i'.
Nun.riii rc:iprtcl,area r;ttnylicl.rt;i .r tnetrtot'ir:i i.ii:;eriuii plor-rie dcschiclc in
ruptur6 congtientd intre irnaginea zugr6vitd qi prototipul iconic, iar raportul
dintre numele inscris pe icoand gi amprenta moriblogica a persoarrci rcoana, pr"ir.l coli.icllrplerc gi r"ug;criulr. posibrlitati:it inf ,ilnirit sacral)tentale

reprezentate ar fi fost iluzoriu" De altrrinteri, se qtie ci in teoiogia qi arta uu prot{-}iiplll pe care aceasitit il rr:frre:tiull1. l;i icitieiui tiorl:i1ui prin;ipiu

-icoanei lluzia amdgirea sau inselarea despre cars se vorbegte cu amta rria.ju'.'al rerilisuri-iiul iconr;4ta!-ir:. ir;oana ]i.[i,iiriti.ilLri r:req;tin;;i-a plstrat

ingrijorare in literatura filocalic[ - este la fel de nociv[ ca qi ?n viafa rT ristica" ilealtefrrtc atiit rrrrirt'ol,r.rgri1e '-ir 9i r.olllirlului driginltic, rillnlnrin,-l ii1.6t de
in ascezl gi in rugdciuner5. Pentru a se evita ficliunea sau mptura intre sturtrild o1r-u 111-rgu! rrc:ti:ur"iiot'. ]iu cste li,lrha iir: trarrsririterea nrecaniczi a

imaginafia artisticd gi prototipul zugrdvit, icr:nografii ar"r tbiosit ca modele ,-!nul sel de cii:it'c inr:riiriugice cor]se rvaio c,u {.1*rllici* in trrernoria Tradiliei
icoanele vechi, c[rora Biserica le-a conferit statutul de documente autentice
;i lici rlr:' a considora r:5 s;ittgura r";aiilntgit isi-illicii a Ltiloi fi/lion(tn:ii 9i a unci
ra La fel stau lucrurile qi in cazul imnografici litur'11icc. I)in nrcment ce Eiserica gi-a
insugit un imn, problenta alrtorului rirrinr' srcun(lilri. in r,r'rna irccsrrri proccs de atlopyic, vir:ti esie sullcicnta peniru realiziii'*it icolrrei. L.i:cil ce csnteazi. irt aceastd
imnul respei:tiv a intrat intr-o noui unitate spiritualii, prirnind o noul aparteneu{ii: de r.:11-re1is11[ este ritili aies ,,conrpc'tenfa" tie li retrliza. rt comunlune spirituald
aici inainte , adevdratul lui autor rdmAne Biscrica- F apt pcr)tr r.r carir, introaga irnnografie
liturgicd este consideratd opera Bisericii. prolunCa clt persoan*ie rr:prr.rl:eniate in iloanr:, i.rdici de a con.{eri prin
r5 lntr-un text caracteristic tradilici ascetice rdsirritene, Sfintui Grigor ic 5 inaitul ( i 255-
1346) s{Ituia astfel pe cei care doreau sd se inilieze in tainele rnisticii isihastu-': ,,[...] dar:il rrrijlocirea ltrnbajulLti ariisfic r,rn r.:ontittut ri:al icJr:aiultri ntistic pe r:al'e Lliserica
te linigtegti bine, agteptAnd sI fii cu Dumnezeu, sd nu primegti niciodati orice ai vedea
cu sirnfirile, sau cu mintea, sau in afari, sau inXuntru, fle chiar 9i chipui lui Flristos, sau iI numegtt: c{t*iu u trtrt(:r't ;;lirt( i.|or.
vreun inger, zice-se, sau al vreunui sfdnt, sau s[-{i ndlucegti, sau sd intipdregti vreo
lumind in mintea ta. Cdci gi mintea insdpi are, de la sine , prin fire, puterca de a pliismui ip ittt" Biscricii, ctl):tciteteii rllit:-tili til I itivontii, c(lllsiderat; in
n6luciri gi ugorpoate pldsmui inchipuiiite celor dorite in cei ce nu iau aminte cu
de-aminuntul la aceasta, aducAndu-gi vitimare ei ingi;ii. Dar':;i amintirea unor lucluri l?.itnagter* ca virfrrtr: erl:n!iiil;i, slu ingeriit-r:zittli*i.; i.::i pcribrrnanfii indivir.trual6,
bune sau rele obignuiegte sd se intipireascd in simlrlca nrintii gi si r-r facii si llurcas,^ i.
niluci.Unulcaacestaaajunslobalniluciriior(fantczist),nuisihast". Desprcfelulcun't ir!a {:riin a lbst cr:ltivalii i.t Lotitcxliii blir:cr ei rnnrrarsformei, nu sunt
trehuiesd"tddlarugdciuneceice,seliniste:;t:,tracl rr,rrr [).[]tiiniloae.in.l.-iloc'alie.vol.
7,Edit. Institutului Biblic, Bucureqti, 1977, p. l9rr ,.ali.d;:tr: dr"cpt c.iii iir-Il.c11[]ce ;li sigr.u't alc i:t"lal.:rli. .,Fiaccl'ca" icoant:i cste un
,r,,;1. ije smerenie, vir';ute esilillirla iu ordin::;r filirriiiii a l-lvangheliei. Ceea ce
106
illsc*rrrttS;a oriitc airaicr* r|: ia a,lrr'irt-lii ,':i r*-p':l'i,:rl{a dlglnatici, m'isticd,
ltscntici gi sai:l arntllaii a lf isi':iicii Dt)iltrr fi e:l'.p]:f r;i11 rtiotistnuiui, a ulllii tals

l.lrosclan s;tu a er,::tir:i lrlrr gi sltllpii;. [r;l 0:ir ]lOrit in r-rlur, o Iatii mai ,.dragu{i",

tlrr i'oili tnai ser-lttL:iior, un zintbet gir!-e;. i..r c;ir-r1i:ti.rrii eitigntittica d la

I iirrcorrrir. ii ltersDeciirrii nli.ii ,,ril1itraJlsta.' el-;1.. tci-r'te ;.tce:tl.oa sunt eieincnte

'lrr I rrr,rlril.','.]'-i::r-,i,,t:,. Llil'i ,l,tr',,,,,".,',J'-'il.t,'ri,;:jioi:t.rt:.it.2il
l,r l\1. r, I '. ,r rri:t 11, lr t( ,iair,^'7, i;..i , i1.1; Ij{r-5'i

t07

l
I

I

pictiste sau tmcuri. car'e tulburd ordinea spintuala propusii inirrrii cregtine zoni interzisa. Dimpotrivr, ea reprezintd o facultate escntiald a fiin{ei umane,

prin rni.jlocirea icoirnei. Cliriirintuiuri adiiugat in icoaua ii crrrespunde aparfinand complexului de valori prin care se exprimd chiput lui Dumnezeu

,,infloritura' a{i:crutd diu pri,.--cir*"ria-romanfil oAre uu ntai respecti canonul in our. ,,lmagina{ia este una dintre cele cinci puteri ale sufletului. Ea este un
muzicii litr.rigicc. Orice ,,,r:rnamcnt" in plus este lln scllln clar de aiunecare fel de chip, cdci amdndoua fchipul qi irnaginalia] sunt reprezentiri. De aceea,
cdtre confortabii. citrc cdidu{ :9i edulcorat. Iar consecinfeie rregative in chipul care se aseamdni cu imaginafia nu poate fi inutil. Daca imaginalia ar

planul n,ieqii spirituale gi al rnr:ntalitiiliior, pe care le detcrrnini o rnodelaie de fi inutild, atunci ea ar fi o parte inutild din firea umani! $i ar fi inutile gi

tip i'enasce r:tisl sat.r c ,,infi'urnrrs*tare" pietisri a icozrirei, nu int6rzie sa apar5. celelalte puteri aie sufletului: simlunle, opinia, infelegerea, ra{iunea. Astfel,
Tipui iconograflc instituit prin ca.nonul Bisericii, d,; o bogSlie spiritual5
o privire rationald gi clard a firii urnane, oricdt dc aproximativd ar fi ea, ne
gi de o nelumeasici t'rumusefe, flstfi apt s5 sus{in[ chiar gi cea mai profundl
arat6' cd' nu trebuie nesocotite chipul gi ima*qina{ia". spune atat de lirnpede
comuniunc a fiinler unlane cu valorile sacrului. Orice ,,infloritura" venita
din zona fantezistd a imaginafiei, incvitabila de altminteri in proiectele pe SfAntul Teodor Studimlts.

care Ei le propune urr creator angajet in,,arta pentru arth", constifuie - din Dacd llristos a venit in lume ca sd restaureze omul intreg, sd-l modeleze
dupa chipul SIu. inseamnd cI gi imaginalia artistului, aldturi de pri'ire, de
perspeciiva conqtiinlei Bisericii .- un artificiu redunilant gi un mod de sensibilitate, de talent gi de puterca creatoare, este inclusd in aceastd re-
modelare plenard. Doar atunci cand este arinsd de boa.la suficienfei de sine,
,,agresiune" asupra rnorfok giei chipului iconic. Dacd vrrc-a!ia artei liturgice cdnd are tendin{a totalitard de a se substitui celorlalte puteri ale sufletului
este aceea de a face experienla forntei lduntrit:e a fiinfei transligurate, (credinta, vederea duhovniceascS, discernarnAntul), cAnci se cantoneazd in
eliberate o.le sfhqierile patir.rrilor, de ambiguitatea banalitalii cotidiene gi de perimetml fantasmagoric al fic{iunilor, inventdnd gi improviz6nd cu orice
pret, imaginaria devine perversd qi, deci, nocivd pentru realismui gi sfinlenia
amprenta rno4ii. limbajul iconografic s:e vzr,,intrupa" doar in orizontr"rl acesfui
icoanei. Episcopul lgnatie Breanceaninov spuue ci acest tip de imagina{ie,
program vocafional. in rcest sens, putem spune ci morfblogiile deformate
ale lui Picasso de pilda, deccplioneazd privirea prin lbrma lor lErii nici o capabild sd inventeze abcrant, demonic, ,,csre cu precddere dezvoltatd la
oarnenii pasionali; acfiondnd in ei potrivit unor reguli proprii, ea transforml
legdturd cr-r realul 5i in acclagi timp plcSlesc spiritul prin reprezentarea unor tot ceea r:e este sacru in pasiunc". De aceea, privind tablourile cu tematicl
,,portrete" care uLr sugcreaz'i ccca cc rcprczinfd dc fapt gi nu reprezintd religioasl exccutate de citre pictorii pasionali, care ,,s-au straduit si imagineze
gi sr reprezinte sfintenia gi pelfec{iunea sub toate aspectele", se poate sesiza
ceea ce sugereazd c[ ar reprezcnta. Natrrra acestor morfologii este una cd de fapt stradaniile lor s-au ccncretizat in reprezentarea dimensiunii carnale
trucati, contraficutS, ,,inventatd". Sc poatc spunc ci ele reflectd nu atdt qi pdtirnaqe a flintei umane. ,,Imaginea prin care pictorul genial dorea sI
reprezinte iubirea divind qi castitatea necunoscutd lui insuqi emand o voluptate
problematica sufleteascl a celui care lc-a inventat. c:iit rnai algs drana teribild
rafinatd [...1. operele uuor asemenea pictori ii entuziasureazdpe privitorii
a unei umanit[1i citzute pradl maladier dcsacraliziu'ii, clescornpuncrii, care sunt gi ei pasionali; dar aceste clpere de geniu - rnarcate de blasfemie gi

dezagreg6riiunitalii gi frumuseiii spirituale. Putem scsiza in accstc morfologii de murddria pdcatului - inspird tristele rgi rcpulsie oamenilor impregnafi de

trucate ale lui Picasso, cars au cunoscut o stranie faimd niondiald. ecoul duhul Evangheliei"t'). Erperienla teribild a lui Dosroievski in fala tabloului
mor{ii spirituale a ,,supraornuiui" clamitrd ,,rnoartea lui Dumnezeu", aga Cristos ntor! lo adevaratr intrupare a instraindrii de sacru) pictat de crtre
curn s-a consumat ai:eastd moarte spirituala in perimetml irleologiilor FIans IlolbeiLr in l52l-1-522 9i pdsrrat lamuzeul din Bascl, este rcvelatoare

perverse ale modernitS{ir gi in terifiantele experieu{e ale distrugcrii industriale I8 [.a ('lr r,'rr \i..honbon.t, Icoanu lui Hristo-s, trad. cit. p. ]81.
le (- 1. I. l J ,l', rr,,lr. [i,okryla ic'oanei in Biset icii Ortrtdittd. trad. cit. p. 191
a ,,icoanelor" vii ale lui l)umnezeru realizate in lag[rele naziste, in gulagurile
comuniste gi in toate fbrmctre cle totalitarisrn car€: a.u mutilat t-a!a gi mernoria 109
umanitdlii in secolul XX.

Degi arc ulI cu totulalt ingeles decdt..ctrr,.'rrtrrlrealist" iniriatin istoria

picturii europcne odatii cu Renagterea, rtrrlistrtul icorutei nu exclude din

principiu imaginaf ra artistica, tocntai pL'ntrtr lr irrraqinafia in sine nu este o

t0l{

I

in acest sens.,,Privtiit[ tablr,ul 1L'r'(14- 1i:rri +r pr,ir-'t r:;;1: jg;1;1rrr ';'-5i 1;l'rr.:i pacea inimii qi slndtatea min{ii, acegtia trliau firesc inprezenta icoanelor
autentice gi intr-o permanent[ comuniune cu prototipurile acestora2l.
crcdinla dcc6t si se inliirca-sc[ in ea!", \rz1 spuni lii Lrfl 1n{llncirt r'iai. 1.-r'itllrll ,,intipiregte-1i pe tirisl.os in inui-rd, acolo uncle F,l locuiegte deja; dacS citegti
despre El inir<l carte sau il privegti intr-o icoan.l, EI are si lumineze cugetarea
Miigkin, eroul roniailLl Iui trdi otul2a' ta, ca s5-L cunogti indoit prin cele doui cdi de percepere, prin intermediul
Me,cliev;llit" de aitrninteri, {itc:aari deti.:elri;:'-r inir,; iueP,inllit! creilti.}nl'e simfurilor. Astfei, tu vei vedea cu ochii ceea 0o ai inv5lat prin cuv6nt. Cel

Sau,.imaginafia.aclevfrratI" {,it:uginct!o ',,cirt} ql filn;ez:iadlsilirlat:i, lirl.liei' ce aude qi vede in acest fel, in fiinla sa totul va fi urnplut cu lauda lui
Dumnezeu". spurre Sfdntul Teodor Studitul,12 clferind o ,,retetd"
pus6 pc seama splritelill n]lle fite' im*giwitlltt 1)rrt"r? u1"il tlil))lii'j*Lillli tl]
duhovniceascd oricdrui iconograf gi oricarui cregtin care se inchind in fafa
irrr"rtior* spiritualr clc a intur 5i rce;etr'r1';1 inraginii* rea'lit'i'1ilor cle di;l'i:r;1o cie unei icoane.

graniXalulliiLnatellale,aclici-"cilet'eu'tlttliitt:tiit,casr-iit'iltit*'cl{tr-t"littiitrii' Succesiunea rnorfblogiilor iconice
Sintagma succe,siune oposlolicd, atit de farniliarii Tradiliei eclesiale,
c6reia tcxtele lilocalice ii aco;dii c impcl'l;:nfir sgreciitl;-i itt aitLll cr*jiti{ei' nu trebuie aplicatd reduc{ionist, doar la transmiterea harului preo{iei
sacramentale, aga cum s-a predat multd vreme in teologia de gcoald.
Cdnd imaginafia nu are caplcitatsa q-1* a :re of'eri ilrragrni tilc realitri{iior Dirnpotrivd, aceast[ rio{iune exprimd intrcaga dinamicd a vielii in Hristo,s,
spirituale. insearnn[ ci este aiteiatil, i:alnav5, *eri]{lit{Jare. ffe iapt. $e poilte
spune cd nici nu existii iconnl autetrticft aculc i.tlde facriitaten irnagirraiicri nu fapt pentru care Ortodoxia a avut intotdeauna congtiin(a unei succesiuni a
aie darul de a cteslugi ",irnagi*i aie transc*nrlen{ei" cri aroio unde llil std s'-tb Evangheliei, a Eutriaristiei, a formelor spafiului liturgir, dar gi a morfologiilor
proteclia <iiscerndmdntului 11ul-lovnices,:" CapacitEt';a natura{A a 0l'rir"rlui de a transfigurate prin lucrarea l.{arului dumnezeiesc. lbcmai aceasti congtiinfd
vede{t'realit&iile lumii nevdzute 9l aetri.rSrr:9ti estq un atrltrul al e:rea{iei sille vie face ca intre un chip al Mdntuitorului dintr-o icoand zugrdvitd, in secolul
al Vl-lea de pildI, Ei nn altul pistrat intr-o frescd ce aparfine artei romanice
dupd chip; a$east6 capacitate a fort grav 9.i sistematic inhibar[ prin catalane ori epocii lui Petnl [tare;;, sd nu existe nici o difercnli dc limbaj
seorila.irur*a artci ql prln idolatriznrea fan\ez.iei. in tradi{ia ascetich a iconografrc sau de con{inut clogmatic"

Rdsiritulul cregtir:, fantezia este atribuitir mai nles persoaneittr atitrse c1e Atr.rnci cfind suntpuse fa{i in fa!a, chipurile iconice din cele mai diferite
maladia nebLluiei, a lipsei de 1ucidita1.e, ndirir niirifift,ir csre procluc fe'ritasme
qi se hrSnesc cu ,,nebuniilc tttinr.:inoasil" rlrsJ,rc c"i[e'lLlihfilt? foezli] rcgelLli zone ale lumii cregtine - incep6nd cu ceie pSstrate in catacombele romane

David (Psahnul 39, 6) sau pe sarcofageie paieo-cregtine, incizate pe arnpolele de pelerinaj din secolul

O viatb spirituali-r tr,utcntit:ri. clir r l:tre n u pr il I ipr;i [- itLrlglhia gi corlt€u]plarea VI sau zugrai,ite pe strlvecfiile icoane ale l.ezaurului sinait, irnpodobind

frecventd a sfintelor ico;lne, atc dartll dc:r pttlrlit:a ir-"iaginaiii.i qi ti': a n prelioasele rnanuscrise siriene, arrnenegti, cilicicrne, bizantine sau catalane
proteja pentfl-i a nu cdclea pradX iiafionalului q;i 11i;111allicrilui, a$il clirn sij din secoiele VI-XI ori monuurente celebre ale arhitecturii religioase europene

intimpld nu rjoar in intageiia violenfei, a. ptlrr,ogralici 9i l 1(lclnl trfii collln'e ille, nu-gi sunt de loc strdine. nu se resping ;i nu se contrazic, cum se int6mpli

dar gi in cea a unor artigti faimggi ai avangardelor str-l iri ,.rrttci piire"- 0u11i in c:irzrrl portretisticii artei secularizate. De la iconografia coptd la fi'escele

ar fi Dali de pilda. Exista cr stare dc sdr.:htate qi de normaliirtc ir inlagitriilrcl. 'l A s.' r t r lr';r in acesi sens L. Ouspen sky,|'heologic de I'icine cians I'Eglise orthodoxe,
pe care icoana o reclalr[ din partea irdistt-li;.ii, rJar o 5i frlieii:i,Lzf, ptunci p. :170 ' /'

cdnd acesta ?gi asumb icoana ca .fereastrd cdtt'e Absolll. 'lltriprurile '1.:r ( lr ,,'rr 1,, lmnirl.n, lcoana lui l-lr.i,slos, t1ad. cit., p.i8l.
transfigura.te ale persoaneior inveqinAntatc in aura sfinleniei, i:e care le
zugrdveau iconograhi veacurilor in care a striitrlrlit ana liturgic:i, li; erar'r atit ttt

de familiare pentru ca, pe l6ngi fuptu{ cd avr:,rt' I'rinpezi;:ne a vett:rit spirituale,

20 A se vedea Victnrierotlirn Sloichild, Ejbctu] Drtt ( )it: ;' tt' ilcpt:ru tcnlrti o heynrsrcutica
imaginarului euntpeatt, (i. ViqrLi si C" Mircan" Edit,
a tracl. rom. I{ i)e rll{rrrr 'i il'

l{umanitas" l}ucurc"tti" 1995 p, 328-348

ll0

epocii romanice, lirnbajul simbolic, temele si firnc{iile sacramentale ale arte i transilvinene de pildd, au inregistrat rezultate rernarcabile in acest sens,
liturgice aparlineau aceluiagi orizont al ecumenicitii{ii cregtitre. Aga cum degi viala monahald a avut de suferit enonn din pricina programului de
scrie profesorui Nikolai Ozolin, in primul rrileniu d.e istorie creqtini, unitatea secularizare iniliat la nivelul politicii imperiale habsburgice2i.

teologicd dintre Rdsdrit 9i Apus s-a exprimat gi ?n universul iconoerafiei. iar in arta liturgicd occidentalaprincipiile succesiunii morfologiilor iconice
momentul instrdinirii celor dcu5 perspectirie artisiice compiementare a au fost abandonate odatd cu fetigizarea imaginafiei, cu idolatrizarea
naturalismului gi cu adoptarea perspectivei iluzioniste. pe acest fond al unui
marcat de fapt sfdqierea unit5lii spirituale ilitrtre cpie doud orizonturi iconoclasm deghizat, s-au succedat zgomotos curentele artistice ale
modernitefii secularizate, clamdnd sloganul ,,arti pentru artd" gi contribuind
geografice gi cultlrrale ale Europei. Esta sernnific;rtiv f"aptul cd in arta cregtind in ultimd instanl5 la ceea ce s-a numit,,moartea stilului',. Din nefericire,
secularizarea culturii europene a determinat schimbrri majore gi Ia nivelul
anterioard schismei de la 1054, din Persia p6n[ in Spania, gi rlin R.r"rsia pfrnd
in Etiopia, ,,dou[ reprezentdri ale lui Hristos" una din Kiev qi cealalt5 din artei sacre a ortodoxiei rdsdritene. Dacd formularele liturgic e si corpus-ul
Ciuny, sunt rnai apropiate intre ele decit sunt cele reaiizate cu circa 700 de
ani mai tArziu in Rusia sau in Franla, fafd de tiecare din primele doud"23. poezieiimnografice au fost respectate de-a lungul veacurilor cu o supugenie
Diferenlele iconografice nu erau de conlinr-rt ori de mesaj, ci lineau de demnd de adrnira{ie, nu acelagi lucru s-a intdmplat cu icoana, cu arhitectura
accentele stilistice locale, pe care culfura europeand le-a cunoscut 9i le-a
cultivat in mod natural, lird sI aibd sentirnentul cd ar reprezenta moduri de eclesiald gi cu muzica liturgici, acestea rim6n6nd frrd nici o protecfie in
expresie ale unor afirmalii teologice ori op{iuni spiriiuale contrare. Desigur, faia tentaliei con$tiintei secularizate de a se ,,elibera,' de rigorile Tradigiei,
este vorba despre acea continuitate iconograficd nafuraiS, posibild doar iu gata oricand sd ,,inventeze" fbri nici un discerndmdnt gi sd idolatrizeze noi
contextul unei adevdrate continuitdti genetice a chipurilor: iconice prin care cligee artistice. Acest fenomen al cdderii icoanei,din asemdnare" exprimd o
s-a exprimat de fapt insigi unitatea Europei cregtinc. crizi rnajord a limbajului iconografic dar gi a congtiinlei creqtine in ceea ce

Pdnd prin secolul al XVIII-lea, iar in unele zone pAnd pe la sfdr,itul privegte voca{ia ultimd a omului gi inlelegerea dimensiunii iconice a creatiei
secolului urmdtor, smerilii gi in{elcpfii zugravi ai lLlsdritului cregtirr au avut Iui Dumnezeu. Este vorba despre ,,pseudo-mortoza" (G. Florovsky) care a
congtiinla acestei continuitifi stru sLrcccsiuni a chipuritror sfinte, ceea ce condus la inregistrarea unor ,,producfii" iconografice, arhitecturale gi
explici in bund parte prospe{imca gi frumusc{ea ntercu ,"modern5" a crealiei muzicale rnodeste ?n spagiul ortodox al ultimelor patru secole, producfii
lor. Elaborarea enniniilor; care s.-au bucurat de o tnarc poputraritate printre care adeseori intrd in conflict deschis cu principiile de bazd ale Tradiliei
zugravii ce nu mai aveau puterea de crea{ie, indrazneala artistica ;i pregdtirea infeleasd ca ,,spirit critic al Bisericii", pentru a prelua o expresie cunoscuttr
teologici a celor forma{i in gcoiile celebre ale Evului MediLr bizantin ori ale a lui V. Lossky.

renagterii artistice din epoca Paleologiior de pilda, a fost un ptooes determinat Fenomenul secularizdrii a frcut ca icoana sd fie scoasd din incintele
duhovniceqti gi artistice ale prestigioaseror gcoli monahale, devenind un
de congtiin{a acestei succesiuni in orizontul hine definit al morfologiilor
iconice qi al limbajului artei cregtine. Chiar dacd afta acestor epigoni nu mai produs oarecare, ce poate fi realizat intr-un atelier autonom din punct de
are strilucirea artisticd gi bogSlia teologici a veacttrilor anterioare, cAnd
vedere eclesial, adici eliberat de rigorile teologice, liturgice, mistice gi
calitilii de iconograf ii era conferitd o aurd sacerdotalS, ea nu este lipsitd
ascetice ale Bisericii, tohrl bazdndu-se pe bruma de talent ori pe indemAnarea
totuqi de anumite calitdli, atdt in ceea ce privcate limbajul artistic, cAt gi in
ceea ce priveqte modul de abordare a temclor teologice. $colile locale r{ A se vcdca Marius Porumb, Dicyionar de picrurd veche romilneascd din Transilvania,
Edit. Acl<lcrrrici RomAne, Bucureqti, 199g.
23 Chipul lui llumnezeu, chipul omului^ Stttdii de icort,,ht,git:,Si arlitet'itrrrt hisericeascd,
trad. rom. G. Ciubuc. Ed. Anastasia, Bucuregti, l()()li, rr i3. I l3

il2

imitativir a zugravilor. lntluen!a picLurii cccidentale rer,ascentiste , cu pre iudri comunitSlile parohiaie in care erau angajati pentru a impodobi locagurile de
rugdciune.
;i prelucrari cate tin maj rnult de dt-.rueniul kitscir-ului rier:;it ai arlei.;r
Jr'11i11ur31 icoana atat in c"'cir e f pri\ rstc cxplcr;iil* ..ir r.1|ul il' rr drrlrur liiriitt" Nu doar postul $i rugdciunea ,,provoaci" icoana, ci gi mediul eclesial
despre care vorberite Slintul Apostol Favei (;i-. Ii t-orinteni 1:i,42 44). sinitos, congtiin{a teoiogicd limpede gi rnai ales harul Duhului Sfdnt care
face posibil ca un anumit chip wnan. inzestrat cu talent artistic, sa poatd
cit si in cccr ce plive;1c iin:balul ei sjrnholic, ,iirgr.irui ctrc noalc drlr'i111s
vizual tainele feologiei. Cazul ,"5co1ii" lui 'Tattalescu ia uoi r;irninii t()ru$r recunoaste qi sd poatd reprezenta prin mijloacele artei un anumit chrp iconic,
banal in ccmparafie cu a;iiL-numita,.rdilicirr: hahiionicri" in carc a r;izul.
adicd o morfologie imbunitd{ita, inscrisr in dinamica asemdndrii cl
arta icoanci Ei construirii 1-riserricilor in Rr-rsia srcc'1'rlor -liVIl-lilX, iriiica in
Dumnezeu. in acest proces spiritual gi artistic atat de tainic ai de complex,
epoca inrilirii servilc pr ridiculc adcsucri - lr cli;ce lor p;ct',iii 5r aririrce ru,ii ce nu se poate implini in afara sau impotriva Tradifiei, postul $i rugdpiunea
au desigur un rol impofiant. insd, cele doud forme de expresie ale ascezei
occidentale. incieosebi a celor italiene:s^ Din nefclicir:e" rlatorita unui anurnit nu-l fac apt prin ele insele, in baza unui reducgionism magic, pe un netalentat
imperialisrn al politicii culturaie far:iste gi mai irles inrpresici exclcitale J"; oarecare sau pe un strdin de tainele lui Dumnezeu sd realizeze icoane
copiile produse prin ieirnica de multipiicare urecanicti,?t ,.iccarre:lc" nrseSti autentice. Aga cum talentul, la rdndul s[u, nu poate produce icoana prin el
din perioada la care ne referim, au fost r5.spAndite in ceniita{i enonne in tot insuqi, in afara viefii spirituale. oricAt de abundent ar fi, talentul artistic se
cere exersat, cultivat qi omologat in orizontul Tradiliei asumatd ca ,,via{d a
spa{iul ortoctox, asemenea oriciror produsi: cornerci;ilc. C'rinscciniele Duhului SfAnt in Biserica", via!5 prin care se comunicd fiecdrui membru al
acestui fbnomen la nivelui general al spiritualitalii 9i mentaiiti'itilor ortocloxe Trupului lui Hristos ,,puterea de a in{elege, de a primi. de a cunoagte Adevdrul
in Lumina care-i este proprie, gi nu numai in lumina naturald a ratiunii
sunt foarte greu de evaluat. umane", cum scrie V. Lossky27.
Exisf[ o anumitd calegorie de ,,tradilioiraligtii" ale clror gusturi. sunr
Crea{ia iconograficd adevdratd este posibil[ doar intr-un mediu spirituzrl
satisfdcute de imaginile cduluorntc qi coruice ale kitsch-rilui religios. Deqi sdnrtos, in care cultura teologicd, sensibilitatea liturgica gi inzestrarea rulisticd
reprezintd elemente ale starii de normalitate. Dacd in epocile sale de glorie,
nu au capacitatea de a () recLrn()'r{te , accqtiu vorlresc $i ei desi:,re tlec,ldereit icoana era legatd intim de experien{a misticd qi sacrarnentald a Bisericii, f,rind
realizatd mai ales ?n centrele monahale prestigioase, astizi, cancl aceastd
icoanei, ins6 o pun pcr searna luptulrri ci. sprc dcosebire de iconarii din experien!5 plenard nu mai esfe asumatd ca mod de a fi in lume, iar monahismul
nu mai are capacitatea duhovniceascS qi artistica de a realiza gi de a recunoagte
vechime, care,,pictau in post si rtrglrcitrnc", ce i tlc tltrpi ci nu mai respecti
icoana, tehnica iconografiei poate fi insuqitr intr-o anumitd rndsurd gi prin
rigorile ascetice iile lucrirrii. Dcsigur.,,trr<lilionali;tir" lt carc ue;:el'erirn nr.r mijlocirea unei pregatiri de tip academic. Desigur, o astfel de pregdtire
vorbesc nimic despre harul inefabii al talentului. r.rrr,:. tlrl',i nrl exisfd, nLl
pl€supune obligatoriu insu;irea concomitentb a unei culturi teologice, a unei
poate li,,provocat" ori iniocuit prin re{ete ascetice, ccci, (.'c i,cr:Lrii icrtnari mentalitili liturgice gi a unei fonnalii artistice cAt mai complete.2s

gtiau foarte bine. De fapt, lcegtia nu posteau ;ri nr.r se nlgau nir:i mai irrurlt gi 11 T,udilic.\i trcdilii, trad. rom. A. Manolache. in vol. Dupd chipul si asemdnarea lui
Duntttt,.:t rt. lr<1. I lumanitas, Bucurcqti, 1998, p. 150.
nici mai pulin decAt obgtile lnonahele cirora le aparlincau. sar-r decit 18 A sc vt'tl,':r I'r Pnrt. dr. Nicolae Necula, Tradilie si innoire in slujirea liturgicd,vol.2,
Ed. l:prsr oJrr,'r l)rrrulr-ii dc jos, Galafi, 2000. p. I l6-133.
25 A se vedea I-. Ouspensky. Thfulogie de I'ic6ne dort.r l'il,glise orthodoxc, p 29!i-43{i
l15
(doua dintre ccle patru capikrlo care lipsesc din ecli{ia icmrineascd citata).

:6 Multipiicarea mecanicd si nrctlrcrea de tip ct,r'rcrcral i1r-rc 1a si.andirrr-li;r,ar.ra;i Ia
depersonitli;rai*ii. aclttlui artistic. Pentru teologirr icou,riri ilcrasta inseamnii sr:prirnarea
prezenlei qi inlrareain registrul unei realititi zrltrlir:irrlc. iirpt ponlru care unclc asoci;11ir
ortodoxe cie la iuceputul secoluiui XX (curn J firsl ( rrrirr"/ir i .!t ytntte jarc tt icononufi..
ruse:cf . L. Or.rspensky, Thtolagie de I'ir:6ttc tlrtrt; I l ':rt,;t,orlhrttlo.tr:, p.43.<-436) au
r n i I itat p,:nr rir intrrrzicurea accstor pr'lctici.

lt.l

Nevoia de icoani qi riscurile ,,democrutiz5rll" artei liturgice Cdutdrile iconografllor, ca 9i cele ale imnografilor de altminteri, au
De vreme ce irnaginea exprim5 cu fidelitate nu doar conlinutul flurat secole cle-a r6ndu1 gi au vizat schernele iconogratice, ct'garrizarea
adevdnrrilor de credinld, ci gi deformirile acestofa, trfiddnd orice abatere spaliului., constituirea fc'ndului de vocabule iconografice etc. Irebuie
de la Tradifie, inseamnd cd toate devialiile producfiei iconografice reflectd prectzat ca limbajul iconografic se ccmpletea:;..5 cu liurirajul pocziei
defecfiuni majore la nivelul receptdrii gi asumirii acestof adevdruri in cadrul imnografice. irnplinind impreund aceleagi func{ii reveiatoare 9i sfinlitoare"
viefii cregtine, Se gtie cd renunlarea la imaginea sacrd in perioada iconoclasti ,,Accesarea" acestui limbai nu este posibild fXrI o inzestr:are duhovniceasci
s-a soldat cu o completi decadenfi a vielii liturgice gi, implicit, a vielii minimal6, dar nici fbrd o culturi teotrogicd gi artisticd adecvatl. Capacitatea
spirituale, La fel s-au petrecut lucrurile gi ln Rusia secolelor XVII-XIX, de a recunttagte intr-o vocabul[ iconogra{ica, intr-o morfologie, ori intr-qr
cdnd iconografia gi arhitectura liturgicd au intrat in epoca unei adevirate anurniti vecindtate a elementelor ireraginii rc-,spective, sensul lur prrof4nd,
,,riticiri babilonice", imitfind steril cligee artistice occidentale. Dogma dcopotrivl teologic ai duhovnicesc, adici lirnpezimea vdzuhri 9i puterea de
a pStrunde in universul tainic al icoanei" este un dar ai Duhului Sfint, cu
venerdrii icoanei nu se referd la orice fel de reprezentare $i nu implic5 doar nimic rnai prejos decfit talentul artistic al celui chemat sd realizeze icoana'
prototipul reprezentat. Depdpirea cligeelor vizuale prin care se exprimi nu
Dup[ epoca iconoclasrnului comunist, nevoia fireascd dt: sacru s-a
doar adogmatismul pietist, ci gi ignoran{a teologici gi artisticd, nu este descdrcat intr-o adevbratd freuezie, ce depdge;te adeseori principiile vir:/ii
ln Hristos. Aceastd frenezie necontrolatd se manifestd 9i in ceea ce priveqte
posibild f5;rd,aaveaacces la ,,cheia" teologici gi artistici a icoanei, o,,cheie" abordarea icoanei ca temi teoreticd sau ca produs al unei indemanbri
ce se lasd descoperitd doar intr-un mediu teologic, sacramental gi cultural artistice. Func{ioneazd o adevdratd industrie de reproducere mecanicd a
s6ndtos. CAnd este detagati de mediul in care s-a ndscut qi a trdit ca semn ,,iconifelor sfinfite", iar bisericile continud sd fie invadate de produse care
al prezenlei qi lucrdrii dumnezeiegti, icoana igi pierde dimensiunea tainicd gi urd{esc qi desacralizeaz6. La Ieud (Maramureq) bun[oari, pe iconostasul
frumuselea explozivd, risc6nd sd devini un idol sau un kitsch ingrozitoq
eum se poate vedea adeseori. La fel se intimpld gi atunci c6nd este produsd monumentalei ,,catedrale de lemn" construite pe la 1717, unul dintre

ca simplu obiect de comer{, intr-o economie de piali in care sacrul gi monumentele importante ale arhitecturii europene tradilionale, a fost
valorile spirituale nu mai conteazd decdt dacl pot fi convertite contabil ori
amplasatd in urmS cu caliva ani reproducerea enormS a unui kitsch
oferl solufii de confort gi de pldcere hedonistd.
ingrozitor comis de cdtre Adolf Chyla. Tot aqa, intr-o biserici nou-construitd
Perspectiva, ritmul interior, vecindt5lile gi coresponden{ele elementelor
care compun o imagine iconograficd, denotd existenta unui lirnbaj specific, din tsistrila nisdudeand, enoriaqilor le este dat sd ,,conternple" o ,,icoana"
oribiiii in care,,pictorul" a reprodus, prost bineinleies, fizionornia actorului
ce nu poate fi abandonat ori deformat f[ri a avea consecinfe dezastruoase Robert Powell dintr-un film fairnos prin care Zeffirelli ne livreazd de fapt
un exempiu deslvdrgit de ,,manipulare sentimentala" prin subiimarea
pentru teologia icoanei gi pentru spiritualitatea creqtind. I.imbajul simbolic stereotipiilor imagisticii pietiste. Aga cum ;,icoanele" lui Irineu Frotcenco
al artei icoanei nu este un teritoriu ,,netocmit gi gol", a$a cum poate pirea de la sihdstria sunt reproduse cu obstina{ie nu doar in producfia oficiald de
unui neiniliat, adici un perimetru neutru qi dezorganizat, ce ar permite ,,ccilportaj bisericesc" (alituri de copia nefericitd a cinei lui Leonardo), di

orice fel de insdiliri nefericite, fade, edulcorate, asemenea celor care chiai gi in frescele costisitoare ale bisericilor ce se construiesc sau te

alcdtuiesc din nefericire marea parte a producfiei iconografice actuale in repicteazdp6na qi in satele romdnegti din linutul Cernduliului.
tot spa{iul ortodox. Dimpotriv6, acest limbaj iqi are normele sale interioare, Traducerea in limba romAni a cdtorva cdrli esenfiale pentru teologia
bine precizate, elaborate de-a lungul multor secole de artd crettind, pentru
a exprirna un con{inut precis gi unic.2e gi arta icoanei, datorate lui L,. Llspensky, A. Grabar, E. l'rubefkoi, V Lazarev'
W. Nysscrr, P Evdokimov, P. Florenski, M. Quenot, G. Bunge, Ch. von
:e Lui A. Grabar ii revine meritul de a fi primul care n schilat o abordare,,lingvisticd" a Sclriirrlrrrrrr srrri N. Ozolin, ca gi .,democtatizatea" excesivd pe care a

artei cregtine. | 1'7

l16

cunoscut-o actul producerii icoanei in ultiurul deceniu, au contribuit la semenii in calitafea lor de t:hipuri vii ale lui Dunnezeu. Se poate spune cI
Duhul SlAnt este de fapt lconctgrnfitl desitt'irSit al Bisericii, in sensul cd
acreditarea ideii c[ a teorctiza despre icoand ori a picta icoane sr"rnt activitdti numai El poate face sd rirsari cu adevirat din adAncul fiinlei noastre Chipul

banale, la indemdna oricui. Regrel.abii este laptul ci aoest amatorism se lui Ilristos. imprimat ilt definitia noastri ontologicri in chiar niomentul crea{iei.
Iatd de ce" ir:oanele autenticc aie lumii, cele zugrivite ;;i cele vii deopotriva.
resimte uneori chiar gi la nivelul crrcetdrii teologice cri al produclie i secliiior
de teologie-patrimoniu descirise dupA cdderea r"egimului corrunist in cadrui oglindesc taina lui Hristos - Icoana clesavdrgita a Tatalui. irnpartaqitd

cdtorva dintre Facultalile de Teologie (in parteneriat cu Academiile de Arta). tramenilor in lunina qi prin lucrarea Duhului S1Ant, in acel astdzi spiritual gi
intr-un fel, este de inteles ca <lupi cdter.,a secole de crizd iconograficS, ce a sacrarneutal al Bisericii, care se prelungegtc pAn[ la sfbr;itul veacurilor:
Aceasti dimensiune sau condilie pnevamatologicd a contemplafiei, esentialh
culminat cu iconoclasmul furibund al ideologiei comuniste, reiuarea cursului pentru teologia icoanei, o gdsim formulatd ?ntr-o scrisoare pc care papa
Pascal I i-a adresat-o impdratului Leon V Armeanul in anul 817, cu prilejul
firesc al marii tradilii artistice cclesiale se face cii clestule poticniri gi reiuarii contlictului iconoclast: ,,Daca nimeni nu poate sd zicd: Doinn este
dezorientiri. Importanti este ?nsi speranla cf, noile generatii de teologi,
cercetdtori gi iconografi, vor izbuti sd clepiqeascd antatorismul facil care Iisus, decAtin Duhul SfAnt [I Corinteni 12,-3], este cu ardr mai primejdios

alimenteazd astdzi grosr.rl cornerJului cu ,,icoane", satisft.cAnd priviriie iipsite sE-L scrii [?n contextul scrisorii insemnind sd-L pit.teTil; nimeni nu-L poate
de discerndmAnt duhovnicesc sau af-ectate de nialadia pietismului. Oricurn,
fenomenul redescoperirii icoanel in toate cele patru puncte cardinale ale zugrdvi pe Iisus ca Domn decit in Duhul lifAnt. Caci vei alla ca pina gi
lumii, concomitent cu redescoperirea teologiei parristice gi a vechilor i-iturghii Befaleel era plin de Duhul, doar pentru cd reprodusese simbolurile cc-regti
orientale, indrepti{egte o astfel 61e ,rperan![. figurate in munte [cf. Iegirea 31, l-31":'.

Din momentul receptdrii ei in congtiinla Bisericii, icoana lrnplinegte cr Fascina{ia pe care cr provoaci astdzi icoana in cele mai diverse medii
culturale este o dovadd elocventl a frumuse{ii gi adevirului ei. Aceastd
funclie sacramentald adevdratd gi pennanentd pentru intregui T.rup rnistic f'ascinalie, ce nu are nimic din frisonul modelor, inseamnd mai mult decit
expresia unei nostalgii superficiale. E,ste dorul profitnd al inimii dupb
al lui Hristos. Fapt pentru care ca dcvirre ,,ogiiuda" ce reflect[ slava lmp5rdJiei ,,frumuse{ea cea dintru inceput", o frumusefe curati qi autenticS. singura
care, a$a cum $pune;r Dostoievski, poate salva lumea. Sensul profund al
lui Dumnezeu (cl. II Coriirtcni I, l3). irr acrla;i tirnp, ea poartd in mod real icoanei este acela de a ne dezvilui aceasti liumuseJe cereascd, de a ne
inalla inima qi mintea cStre chipLrl sfint;;i iiumos al lui Flristos, de a ne initia
gi transmite energia cldtitoarc dc viutli rr acestci irrrpitrdtii, fiind,,plini de in tainele lui Dumnezeu gi de a ne transmite puterea sfinlitoare a Duhului
lucrare dumnezeiasci 5i dc lriir'", cLrln scr.ic ljlin{ul ioan Damaschin30. Sfdnt. Mesajul icoanei nu poate fi inteles qi receptat ca atare dec.lt in harul

Precum cuvintele rugd.ciunii gi ciurtaree liturgicii nc slin{csc prin rnijlocirea gi adevarul mediului sdu natural, oare este viata sacramentall ;i liturgicd a

auzului, tot astfel ne sfin{egte icoana prin mijlocrlea viu:uirri, tcest ,,impirat Biscricii. Doar in acest mediu icoana igi revcleazd lurninile gi frumuselpa
interioard, ca gi sensul protund al existenfei sale.
al simfuriior", cum il nun-lesc Sfinlii Parin{i, in ar:oni cu afirmalia
rl Lrr ll,,ri'; I{rrhrinskoy, hnpirtd.;irett Duhttlu.i si/dnt.trrld, rom. N4. qi A. Alexandrcscr,r,
MAntuitorului: ,,Lumindtorutr tmpului este ochiul; de va ir ochiul [5u curat,
lirlil lrr',trrutrrlni Biblic, [Sucure;ti, 1999. p. 3lt3.
tot trupul tiu va fi luminat [...]" (Matei 6,22)"
Icoana nu poate fi contemplatS gi inleleasa r,lecAt in luntina Duhului

SfAnt, pentru cd numai prin.lucrarea Paracletului faptura umani ii poate

primi pe Hristos in templui inimii, recunosciinclu-i-, ?n calitatea Sa cle ,,chip
al lui Dumnezeu Celui nevlzut, mai intli ndscui tlccit toatd t-dptura" (Coloseni

l, l5), aga cuni, tot numai pril aceasti lucri'it-"orrtr"ll i;i poate recunoa$te

tf i30 Primu.l tratat a.pologetic intpotriva iconoclastihv I (, ,',-tn. D. Fecioru in Sfinnrl
;loan Darnasch in, Cultul sJintelor ic:ocutr . Br.rcurcllr . 1 't i p. I 7.

Itfi

, ICOAruA'I'l{.r\fr}{ {'{{-";!lxAl,,4, 4 iSPA"i lLiH,[it clic{ionarelol'de semne 9i simboluri, tdra de ciire este greu, clacd nu imposibil,

cuLT' uI{A L R $ tW ANF] S{j - } H,\' {,},,t}-*ir \$I } M,A il{N A'{' { ti a te descurca in lumea sacmiui; in lirnbajul icoanei sau in ,,'Ieologia icoanei".
pentru a fblosi titlul celcbrei lucrdri a lui Leonid tjspensky.
{lerc. qt. pr" $irul,nIl,il Mnrrllr:anu
{Jirector al &,tuze,uil"ti Flfmogr*tic fi.i'['l"Bllsi]r,aniei Exista insd o dirncnsiune care contur€aza spatiile culturale, spalii care
au iegdturi cu tradilia privind distinclia "ss1u,/profan, cu funcfia apotropaicd,
Semnifica!ia cultrual6 nu rxiri'drtre st.,i.nrill,.ritlii,.,:Jrgic,asi. rtitLi ai0$tinn. cu vqloarea imaginii aSeza"td in cas[, cu purificarea tiinlei, cu determinarea
incercdm in cele sE urn'leazii sir r;: resi;angcrn ia o scarnii rje rcl.nuii'ir:,rfii q;i unoli schimbiri privitoare ia vreme qi vremuri, cu prevestirea gi incd un
num5r scmnificativ de crez'uri sau credin{e legate de puterea icoanei de a
acliuni magice din perspcciiv& eixoflrl i, lolcirii;iiii, tr:Jclol'ului irLetlicni, face rninuni.

a acfiunii magice exerciiale cie orrl 1':,;i"lil'r.r stahriir i:a -oiLi.l l;gl;ilea tulbrir,lrilor Lucrdrile clasice - ne ret'erirn la'ludor Pamfiie. Artur Gorovei, Elena

naturale. Niculila Vcrronca^ Gh. Ceauqeanu... - de la sfArgitul veacului trecut sau
Chiarnofiuneaclc nrai sirs. :r{.:ri.rir rii: rosi|iirti1o,c. i)Jal* ii lliilltdiscutal.i
inceputul veacului nostm. privind obiceiuri. credin{c, superstitii etc. au rdmas
avAnd ?n vedere cunfirrutr,ri r.'rliir-clrlrritti rir, { //r l' .. i ,,i rt;iie ultaiea, Iucrdri de referin[ii pentlu inf'ormaliile necesare, acum la sfArgit de veac,
pentru explicarea logicii tradiyionale.
daci nu imposibilitatea rle a iniltc gllr,rtr.r lirIir ;riirrr;r. i,,rLiiiionai, illodol
Exist5 o dimensiune in care se contureazd spaliile culturale, spafii
cultural, modcl religios, obicei. cir.lirui r:i,-;., r.i',rilr;iir, j I , r 1 . ,rriq l:i: arlll:,riogie, care au legdturd cri tradilia privind dihotomia sacru/prof,an. l)e altf'el, vorn
etnografie, religiitre liirnti, ,,s[iinia iilLir,i:llrl 1i rr rirlirr,liriil()r. ,iril;i]i){liogia 'vedea cd nu numai contextul spafial, dar gi cel al timpului are inclrcdturi
lparte in ceea ce priveqte actiunea irnaginii aslrpra insului sau mediului.
cultural'6, medic'a15, reiigioasi ;i inc;i un niil;ui; iiiii..L':,:;ii.r"rirrrt rlr: riisi:irtiin*, I)entru unii pare de necrezut faptul ca, acum la sf6rgitul mileniului, existl
oameni care stau la r6nd cu ceasurile pentru a atinge cu buzele sau cel
gtiinle 9i c6rnpuri alc iulcrdiscipil;rar;la9ii""
putin pentnr a ti ?n preajma unei icoane. despre care se spune cI face
Nu trcbuic s.r fli i {ct'iog.;tltr ,:t(!ti, ai irrlri '., :,ii 'c itc.)tir, , i'r Jllrqf i
rninnni, cd se fac sute dc kilornetri pentru a participa la o slujbl religioasi
cind vezi portretui unui sfAnt cu clieia. in minir, (.1 r.jir: vorita ilo liiiiutiti irrtr-un loc care este marcat de prezen{a unei icoane.
Fetru, acel discipol ai lui Iisus cliruia is-lii.r ?ncr:;diLrtirl il&ci1e ln:t,iii ,tt!r:i
I-ucrdrile clasice la care ne-afil referit, clar gi rnirturiile care sunt cu
"
rrriile in aririvele de fhiclor sau etnografice, lucrdri privind obiceiuri, credinfe,
Nu trebuie s[ fii profesor ttre V*chir-ri Testamerrt p,:rt.rir a gti, aiunci c.:inil i:rcZilri, ac{iuni magice. superstilii etc.. vor rdmdne surse de ref,erin(d nu
rrrrmai pentru atestarea materialului de teren in spaliul cultural romdnesc,
vezi o icoan6, reprczentAnr-l un Oni carc pieacii sirii.r r,:rl'til"i cu o cdrutl X.resii ci ;i penlru valoarea materialului oferit analizelor psihologice, antropologice,

de cai inaripati, cX este \.orhil de Sl6utLil llir, rrr.r'1 {iir: hraiiit de csrbi in .;rrciologice etc", pentru explicarea logicii de tip tradiyional in care
puStiu. dcel praroc {-'3tg a UirTrl r):rqr'irir r., r, ,i. pri't irirtcr'rl I.tri
suprapAmanteascii. Sernnele Eii :;ilrrtrttiiriilc ctu: ,r;;,i;iii:d ou-ru1ui dr rAncj t ontactui, analogia, gdndul transmis, vorba rostitd dupd reeuli care realizau
identitatea sfiintillui, a proroculili, e- apri.,rolr,,,.i tx;r,t urtir:r.t/e tle
t';irrclva intruparea, mai erau cunoscute, folosite qi in care oamenii credeau.
t.l1) l{rinduiala trarJitionald privind locul icoanei in spaliul casei, sfinfirea

,lt: e-itr-e preot, sacralitatea loi:ulrri (din perr;pectiva impofianlei spa{iului).
I)utcfea bcneficd, orientarea din perspectiva celor patru puncte cardinale
';rrnt <krirl t'rilcva colnpclnente care intri in structurile gi func{iile modelului
, rrllttt.ltl. ltt :tr't'st inteles este de o deosebiti irnportant[ a vedea iocul

ICOAN.EI in spa{iul casei qi in clifi;:rte perioade aie airrrlui- arotirrrpuiui, - cunune uiresei care se aleazra iAngzi icoan5. Agezarea unui obiect sau a
zilei, sdrbdtorilor Ei, firegte, a evcninrcrrtelor sau a -iaptelol potnenite dc rici.
unor obiecte in prea.jma unci icoanc cu pufere de a iradia o anume putere
in volnmul trcacum -r{ereri,ttrd sltrt: ots.s;oli.tt. Miche I {Tuerot acortii m;r.i
pu{in de o paginn it:oanei tn viala cotidiufi" Vohimul es{r: cles;tlirat lor-:iliuj din cdnpul sacralrt[iii, este, ftri indoiaii, o reminiscen{a a g0ndirii arhaice,
icoanei in dirnensiunea s.rcr"illui. preoum gi ac'liunii psihok:gice a icoari-ri
asupra omului sau a calectivit5lii. Ellte dificil de a sr:para sllera sacmili tie magice, pieluata in timp gi in context religios de cregtinism.
aceea a profanului, in lnulte ac{iriri sau rituaiuri inscrise ilr rirrilLri riluri{ar
Semnificafrile la care ne referim fac leg[turi importante pentru logica
de trecere.Iatd de ce redbrn, in cele ce urr.reazii. pasaj,.rl dir: vuiui-lrr"rl
psihologiei persoanei, ?ntre superstilii arhaice qi moduri de viafd din
menlionat: ,,Daci psiholugia niodern6 insistii c;l ;i C.{i. "Iung asr-ipra
contemporaneitate, pentm o anuinitd categorie de oameni din mediul
profundei nevci de reprczent[ri pentnr o viafa rciigioasa annorioasd gi
rodnic6, psihologia religioasd ageazil icoana printre ulvuile esenliaie aie traditionai, din -satui care a pistrat serioase conexiuni cu modelele gdndirii gi

crcdincioEilor ortodocai. i,ielii arhaice, dar. dc ce nu am rccunoa$te prezenla gi in rncdiul urban a

incd de la botez, credinciosui prinregte ico:lna sfAntului aI cSri.ri nr:me: crezurilor privitoare la puter-i nliraculoase ale imaginii, ale icoanei, ale unui
il poarti. La cdsdtoric. piirinfii binecuvfinteazii pe tinerii so{i cu iccane, iar [a
chip de sihnt, sare estc' sirutat, ciiruia oamenii i se inchinS, care std pe altar
inmormAntare, in fmntea cortegiulr"li limerar este purtali icoan* prirrit[ la
sau pe peretele de rdsarit al. casei diuaitte.
botez sau la cununie gi cea a Sfintei Fecioare. Ac,nlo unde ateismul nu $i-a Dificultatea cercetitoruh.li de a marca hotare consti chiar in marea

indeplinit iucrarea, icoana se oferf privirilor de indatd ce paqegte pragutr diferen{iere de crezuri gi modele comportamentale; in mare parte aceste
vreunei case. Aqezatd tlestul de sus, ea cdl5uzepte privirea sprre Cel Prea ttrcdele sunt in perioade de tranzilie sau, in termeni etnologici, in perioade
inalt, care in acest fel este salutat inainte chiar sir fie salutat s{dpAnul casei,
Icoanele sunt prezenfe intr-un fei sau aitul in toate mariJe momente ale tlc ,,prag"; iiru putea adf,uga aici starea de dezorientare oferitd de stadiile
vietii. Existai chiar icoane porlative pcntru cilitorie. Vizitanea unei biserici specifrce timpului gi chiar spaliului din perioadele de tranzilie. Chiar dacd
este insolitd intotdeauna dc aduccrr:a Iumtnirilor carc slrnt aprinse !n ciusteo.
rrstlzi nu mai gasegti gesturi de felul celui menlionat, de exemplu aruncarea
sfinfilnr ale c;iror ir-:oane le sf,rutilm, ca gi curri arri ilnbrS6iga pe vreun membru icoanei in f6.nt6na pentnr oprirea ploilor sau pentru stoparea secetelor, ni se

al familiei". llare semnificativ faptul ci mai sunt infonnatori in teren care au auzit, care

Nu este {hri infeies qi nu este lipsit dc vakrarc cliltura{i faptul ca rnai Etin elespre acest fbnomen de la stribunici" Dar ceea ce este important
anumite obiecte sunt a$ezate in pleajma sau in jurul icoilriei. ir,ste vorba, rlin purrctul nostru de vedere este indoialu privind adevdrul sau neadevdrul
;rsuFlra tenreiniciei infunnaliei" FIrI indoiala ci existd mulli care neagd, cnm
fbr[ indoiall, de puterea cle a proteja spafiul ?nconjurator 9r pc apartiir.ltorii
spafiului de posihile-ac{iuni maiefice. Cunurra de gr6u de la seL:eril nu se r'ri in aceastb inf-clrrnalie ar sta vreun adevir, existd oameni ironici,

aSeazdoriunde in casd, iar ia Boboteaz6,cdnclpreotul sfinlegtc casa, aceasta l',rit-iocoritori, a$a l-ru,rrr existi materialigti clialectici sau atei, in paralel cu un

este sfin{it[ odat[ cu icoana casei. Griui din spicele care au tbst sfinlite Ei rrtrrnir de vr?ijitori, vindecdtori etc. Clredern cir nuan{ele intre aceste limite
au stat in prea.jrna icoanci unneazl a fi amestecate in sdmf,n{a care va ft ,.rrnt mult prea multe pi se cuvine a vedea diferen{ierile ci ceea ce este inire
,,aruncati" pe ogorul care ,,aqteaptd". Aceslc lrcabe s{in1ite, ?n prerjrna
icoanei, au puterea, prin tehnica contagirrrrii, sA transmitb gi semintelor, .rlh :ri nqgn1. intrc cla pi nu.
care au stat in harnbar sau in sac, puterL:a 1rr':luatd prin sI'rnlire gr prin
asimilarea de la icoana in jurul cdreia ari stlt cie la secerig. in afarii de A m conscmrlr t accrstii opinie locrnai pentru a marca gi se
spicele din ultimul an, despre care am vorllil rir;ii sus, rnai nrcntioninr gi
t,rnrplexitatea protrlemei gi in cazul registrului enorln de crezuri, rnit
L).' rrrirlrrrisite, modele cl.e via{I vdzute cu ochiul liber in fiecare zi in cadrul

' ,tttt t:ptwl.wi Si areulitdtii oferitd de ICOANA: ca idee, ca realitate culturald
' rt;titti

Ivan Hvseev, in diclionarul siu, reaminteqte infbrmaliile din ci4ile
,i{"vcllil(' ,.tltr rcferinti", de unde rccitim,,reguli" care au in vedere funclia

.rpollolt;rit;r

t23

Suntem cleparte de a epuiza insemndrile privind credin{ele ,,Emana[ia" dilerltelor obi;:cte, pla.nte, chipuri, este diferit6, tot a$a
aparlinAnd spaliului cullural romAncsc asupra ICOANEI, prezentd in curn <lif,er5 gi fbrla interioani, de la om la om. Ohiectele care se pun ?n jurul
gdtuh.ri, la miini. la piepl sai"r in alie k:curi ale trupr.rlui pentm a proteja saru a
toate casele romdnilor ortodocgi gi greco-catolici'. ajuta fiin{a nou niscuth, in tloarea virstei sau la" despdrlirea de via!5, au
tr)e asemenea, ni se par impoftante, in contextul lucririi noastre privind sernnihcafii q;i .,rosiLrri", avAnriu-se in vedere materia din care este fEcut
obiecturi ca gi forma acestuia. Cind confimrtul gi foma se intilnesc fericit,
semniftca1iile. icoanele purtatc la git. rnici snr rnali. precum gi imaginr actiunea este sporiti. Un bitrAn din Jieti-Popi? ne spunea: ,.nu-i totrrna ci ai
la gAt o cruce dintr un lemn de nr"r qtiu un'de sau ai atAnrat[ [a gAt o cruce
iconografice nedezlipite de portmoneu, pogeti sau buzunarul hainei. Este
asemellea? semnificativ gestul sar-i gesturiie multor oameni care, in perioada din lemnutr care a IEcut parie din crucea lui Iisus ... ", sau: ,,piimAntu i
de mult apush, cAnd nu avean curajul sii poarte nici cnrce gi nici icoand la pdmAnt, lemuu-i 1elrn, llanta-i aramI, auru-i aur gi cred ci toatc-gi au
gAt, sa-9i agez-e in locuri nevdzute imaginea, iconi{a sau icoana care-i solicita
un clort constaut de congticntizarc. r"ostu' gi inlelesu' lor". De la acelagi batrin inlelept aflStn: ,,crucea pt: care
a fust rdstignit Cristos o vezi la mulf i oameni la git, aga l'ezi pi icoane; evreii
O observafie care nrl soliciti nici pe deparle vreun efort este realitatea igl pun semnu' lui l)a.lid qi numai Dumnezeu gfic cate f'onne iqi pun oaurenii
vdzutd zilnic, mai cu seamd in zilele de Duminrcd, in zilele de sdrbltoate; pe trup ca s5-i pizeascd on s6-gi aducd a.rninte de ceva.
festivitali sau in acele sarbitori la nrdndstiri consacrate, cdnd cregtinii stau
la r6nd pentru a sdruta gi a se ?nchina in fafa icoanei. Prirnul obiect salirat in casa prinsd rle flaciri este icoana. E,ste, de

Existd o orcline sau, in termeni tradilionali, a randuiald in toate: la asemenea, semnificativ t'aptui cd icoanei i se atribuie puterea de a opri sau a

a$ezarea oarnenilor la rnas6, la intrarea in casd, la d.alul mfiinii, la condusul localiza dezas'rrul proe.lus de foc. Artur Gorovei noteazd ci,,pentru a fi f-erit
mortului spre groapS, la locurile din bisericd etc. in casa veche cu o singurd de tbcul care inistuie casa vecinului, este binc a punc in l"a1a casei sale o
incdpere se qtia qi se respecta ordinea: cr:l1ui cu vatra, acela cu patul gi
colgul cu masa pentru oasire{i. Bra bine qtiut de orice ins, faptul c[ locul de icoand sfhntd, o husci dc sare sau douS p&ini"3. O aita credinga cu interesante
dupd ugd era collul clestinat n-rirturii gi lira;;ului. in casa ldrdneasc[ cu doud scmnificalii in aria culturii estc accea potrivit clreia icoanelr cleteriorate de
sau mai multe camelc cxista acca ..casii dinainte" care era folositd la
evenimente inrportantc alc lirririliei, cra priruit prcotul c6nd sfrn{ea casa qi timp ac{iunea nccnl{dtoareior carii si nu fie distruse prin aruncare in foc.
Ilc:comandarea traclijionalS ne spune cd intr-o zi de s[rbbtoirre sd arunci
alli oaspeli de vaz5.
icoana intr-un rAu. O iuterprrofare asupra cf,rora nvrriti c meditalie profunda
I Credem cI o intimplare ca aceea a icoanei pldngdtoare de la Blaj, in anul I 764, este cu cste aceea; ne trirn'itt: Ia o logicl pragrnatici, icoana dusi de r6.u va ajunge
pc Apa S6mbei.ei..., uroolo Lrnde s5trd;;luiesc ,,btajinii".." strdmogii rnitici.
totul aparte gi rneritd atcnlia cercetAtorului interesat de sernniFrcalia inraginii, a icoanei ;i
Evitarea foctrlui gi pref"erarea ripei esfe" rle asemenea, o temi vrednici
a puterii acesteia in viala oarnenilor. Evcnimentul menlionat a avut o inlluenti greu sau de ceroetare, avdnd in veciers func[iile cclor doui realitati antailoniste de
imposibil de misurat in spa{iui romdnesc i;i in cei european. Vcstea ajung.ind la Viena,
Maria Tereza a dat dispozilie pentru clectutrrea unei anchete care a rimas consemnatd distnrgele ;i de via{5; gi de ce nu ain vedea cd apa este elemeiltul care stinge
in arhive. De curdnd, a apdrut in lirnba romind textul bilingv (latin - romdn) cu numirul
gi numele celor care au rdspuns la intreblrile chestionarului. cu ceea ce au vizut, acei Iocul. Ceea c0 csts serniiificativ este fapttil ci qi in r:ontextul amenin{drii
care au vizut, gi ceea ce cred sau ceea ce alirnrl despre minunea de la Blaj. Analize
privind lemnul icoanei, vechime, stare de conservare, posibile evolulii ale materialului lbcului, icoana este oi;iectul sacm capabil sI protejeze insul, farnilia sau
au fost analizate. desigur [a nivclul tehnicii vrernii, ;i rtr"r lost raportate la Viena. Prelali,
oameni ai legii gi cei care:iu vdzut cu ochii lor tttinttttea, au scris gi au rispuns la colectivitatea.
chestionarul Vienei sub stare de.jurimAnt. Chestionlrclc sc incheie cu fraza consacratil
Din num5rul relevant de semne q;i prervestiri dorirn sd prezentdm un
,,al N4ajesti{ii \,bastre Imperiale qi Regio-Apogtolicc rrrnil 5i supus serv",vezi, Icoana scrnn prevestitor dc nclorocire sau chiar cle inoarte. Esle vorlra de cdderea

1t/tin,tlritoare de ks Blaj,l764, edilic ingrijitd de Ioirn ( lrirrrlli;;, Cluj-Napoca, 1997. ' lrrl'. lorrrr I Iirlrrrtrn! n. i89i din Jicli-Popi, jud. llurrer.loara.
'Artur (irrr,,rrrr'r'tt!iqli,lisup<:t'stiliialepr;paruiuirontiri,Ed.Socec, 13uclrreSti,i9l5
I t,l

unei icoane de pe perete, de deteriorarea acesteia intr-o maniera vizibild, in imprelurdri. Poporui floslru nu lTierlle cu irnpietatea aga ile iieparte, gi totugi
se leagd de ceie sf.inre sub o alia. icrmi'. in biserica ortotlcxi, nefiind statui,
sensul cd nu este vorba de deteriorarea in tirnp prin carii sau putregai. cdderea chipuri cioplite, ca la romauo-clifoiici, aits sinrboluri sfinte, alte obiecte
religioase, precltlll srtlit icoanele, crucile qi toaca tlc lemn cie la biseric[ au
icoanei de pe perete este sernnul prevesti.tor ai unui deces. Chiar faptul ci o
rnuite de indurat pe vrcmea cie seceth.
icoand trosnegte sau prezinti anumite rnigcdri este semnul unui posibil dezastru Astfet. se furti, iil zorii zilei, o iccani de ia biserica' irr special a Maicii
in sau pentru casa respectiv5.
l)omuiui, gi se arunci intr-un pu{. Acelaqi procedeu il vedem intrebuinlat
Modul de oprire al ploilor sau al secetei prin aruncarea icoanei in fhntAn[
in multe localitati din Fran{a, unde icoana trnui sflf;nt e aruncati in apd, ca
ne sugereazl o posibild conexiune intre apele de sub pim6nt, acetrea de pe
mijtroc <le a obgine ploaia.
pdrndnt gi acelea din norii cerului. Circuitul cunoscur al apei (ir,zor, r6u, fluviu
Se furd o cruce de l;r uu tnorntdnt, noaplea, adesea cie catre femei
mare, oceall ..., evaporare, condensare, ploaie, grindini, z6pad6) are adesea
ciespletite, gi se aruncd in rir.r, in iaz sau intr-un lac gi se lash acolo pinl
,deregl5ri". Ploile, tomadele, secetele, grindinile, inundaliile vin dupd alte ,,legi",
alte reguli gi rdnduieli" Azi se recunoaqte cd omui a avut o contribulie esenliaid plou5. Acelaqi mijloc de invocars a plou il practicf, lccuitorii Cin Barenton,
in Franfa, care arunci gi ei o cruce in apa in acelaqi sc:op
in deregldrile (si folosim un eufernism) naturii.
in muntii Apuseni, oarnenii se duc noaptea la ciruitir 9i furii crucea de
Faptul c[ existd credinta, cel pulin consemnatS, potrivit cdreia se. poate
la monn6ntui unui be{iv ;i c anrncd in irrpii,.
ac$ona cu ajutorul unei imagini, acliune a dresath arlincalal, ne sugere azd, prezerta Mijlocul cel rnai eficace, pare-se, pentru oblirterea ptroii e insd

unor practici cunoscute de acei pulini la nurndr, in vrenrrui in care omul era urmdtoi-ul: se furi noaptea toaca de lernn qi sc arur,c{ in fanlAni. O lasa in
cutremurat ci dxisti o ,,cheie a fdntOnii aclAncului".
apd 40 zile pArr:1 nu mai e nevoie de ploaie. Acest obicei e rispandit in toatd
Aruncarea unei imagini sau a unui obiect din sfera sacrului intr-o fbntdnd,
\ara".
obiect adesea furat din biserici, cu credinla cd po{i stdvili apa sau opri seceta, F)ste rrorba de senuriflca\iafAnt1nii, cle semnifica{ia adiincurilor sau a

fEri indoial{, ci este un act magic a cdrui semnificafie o intuim, dar suntem trcldncului. Dorilla omului spusi ctr credinfl in frmp ce arunci icoana in
{dntanS este inCeplinlti printr-un llriracal greu de cxplicat pentru gdndirea
destul de departe de infelegerea acelei,,logici magice" care in ultimele veacuri a rnodernd. ArJeviirr-1l este ci nr]iiui rnai s{tnt aL:{ji Crstrrugi sa ,,mediteze"' la
irnpodanJa unei {intani in vechime , in locul ile IEra api, in locuri in c-are de
suferit mutaf ii considerab ile in struc nrri I e componen te. o f"AntAnd depindi,-au vieliie turnlelor gr, in plirlul rarrci, ai r-rarnenilor- Sunt
prea rnulte intAlnirile, drn intarnplare care au avut ioc la fantAni. de'i'enite
Termenul addnc sau adAnc,inte poate fi realitate, rnetaford, teimen de apoi culroscute in istoris. FAntAira era loc de pupas, icic dc intAlnire in satul
tradi{i<;nal, aliituri cie aitc iocuri bine cunosciile ir leorilr sornunicirii spaliului
comparalie, simbol sau alti componenti dinl.r-o vorbilc aluzivS sau indirectd
tradiliona!.
'PDeunrntrnuezuenui"i,re,,pardeiznicnutll cel mare", ,,acldncimile rninlii", ,,aclArcirnile lui
simple figuri de stil in timp cc pcntru allii ele sunt llu este lipsiti tle senirritii:alie intimgriarca citriosct-tt5 gi relatatii itt

realitdli. Suntem departede a vedea reprezentarea idcii tjc ttd,ittt.ul locuinlei Legenda Mirnastirii Arges. I-ocui ulncle caiJe Mantrle se lransfonrtd intr-cr
fAntind cunoscr.itd 1tfln[ in zile noastre cir nutnele lr6nrfrna lui Manole.
morlilorin mintea unui om care nu crede in viata de apoi, ca gi rcprezentarea
Faptul cd icoana arHJtcetd ill tantirrd p{:rate dstenrrrtla oprirea potopului
aceleiaqi imagini din mintea unui om care este convins cd via{a nu se termind saLl poilte atlu*c plo:lia birre{?{citcalc in ;rcrioade tle s;;et[, ne ispiteSte la
citcvit r',rntrrtarii priviird fAntdna inlnlcit,.corutnicar"ea" ir:clirnei cu addnctil.
la mormdnt. Este dificil a vedea reprezentarea mentala sau alcctivd a unui
actant care aruncd o icoand intr-o fdntdnd, convins fiind ca actiunea are cuirpll ,trt lotlt'lecat"cortloni-ltornitr:aseucp;irelalrei dirrceruriarelocin
puterea de a opri inunda{ia sau sbceta sau pentru unul care incearcd.
t2'1
Practica arhaicd privind oprirea apelor sau stavilirea secetei ni se pare de

o mare profunzime, judecAnd din perspectiva gOnciirir ;uhaice. Red6m iritegral
textul lui I.A. Candreaa: ,,Sd vedem acunl ce st: pctrece la noi in asemenea

a LA. Candrea, Folklorul medical ramdn compardr,I,oiiri:rn.1999, p. 157
126

fdnt6nd. Pamfile scrie despre procedeul cpririi plcii in ir:cr;rrea sa ,"1o/dzduhu1" sdndtate sau si consideri pdcat orice atingere a unui cl-rip sau a unei imagini
realizatd fie dupa izvod, fie dupl inspiralia artistica sau spirituald. Este o
mentionand ci este vorba- de unele pirrii ale lirn gi se subliniazi gi detalirrl distanl5 apreciabili intre credinla i1 puterea icoanei, intre puterea de a face
semnificativ, de atrtfel, ci icoana trebuis s4 fie furat5 cre pe un altar. rninuni qi consiclerarea oricirei imagini dtept. r:hip tioplit 9i sfdrdmarea
acesteia, aicloma vilelului de sur din pustiu.
in ceeu ce privegte tetrnica magticf, de cprire a plt-.ilor abundente
Toate aceste evenimente gi chipuri imaginare sunt reprezentate in
aducdtoare de inu.nda{ii sau stivilireii seceiei cari: usch pamSntui gi aduce irnagini, in icoane prezentein toate marile catedrale, biserici de lemn sau de
piatrd. De la rnari catedrale qi pdna la Biserica dintr-un Lcmn, de la irnagini
nenorocire, tehnrcd indeplirritd prin a!'L1r1c!rea icr.ianr:i iutr-o fdntdnd, credem ale marilor renascentigti gi pini la anonirnii din zonele Carpaliloq ICOANA
este prezentl gi convinge cd are putere.
cd avem de a fucc cu o tehnicir rle'ripul magiei nee.rc. Actul nu-qi poate ir.vea
originea intr-o gflndire cregtini'1. ln primuI rAnd icoana a;-irncatd ilr fbntind MeritS, fird indoiala, interes gi cercel.area sau inlelegerea pentm care
este din biserica. inforrnatiile nc spun ofr gesttll este indcplinit, de qrbicei, de un sfant este patron al sSracilor, altul are cheile Raiului, o altl sthutd are

{igani. Nu vom ghsi nici o explica{ie pentru motivarea furtului icoanei putere asupra ciumei sau de ce marinarii gi-au ales un anume patron.
Fecioarei din biselich care si explice vreo ratiune cregtini.
Leglturile dintre texte 1e consideral.e sfinte, dintre insemndrile
Pe de altd parte, ideea adfrncului, ideea izvolului cldtbtor de apd din
pdm6nt, asa cum menfiona.m, igi are gi reversul. Ne ref'erim la cunoscuta evangheliilor sau a infi:rrrnaiiilor ob{inute prin tradiEie qi legile nescrise ale
informafie potrivit cireia cr:! yilu. esle aruncai", prin pedeapsd, in adAncuri. culturii tradifionale (ne referim de aceasti dat[ nLrmai la imagine) sunt
De asemenea, cunosouta expresie ,,cheia {ffntAnii addncului", in context determinante pentru a inlelege semnifica{iile culturale ale iccranei tradi}ionale,
apocaliptic, este rele\rant5. Iatd de ce credem cd o icoaud a Maicii Domnului, registrul enoffn al acestor semnificalii care au in vedere protec{ia qi apirarea,
furatd gi aruncatd intr-un adAnc, iirtr-o fint6nd nu-gi poatc avea substrat au, de asemenea, in vedere, prosperitatea 9i ajutorul in cele mai variate
cregtin. indrdznim sI spunem cd este vorba de o ,,colaborare" cu cel aruncat forrne, atit de dorite gi de soiicitate de muritorul de rAnd.
in addnc, cetr care mai are ,,gtiinta" de a .,opera" in actiuni meteclrologice in
calitate ,,cooperant" la facerea lurnii" BIBLIOGIL4FIE

Men{iondrn ci intrcbarca pentrlr o posibilS explica{ie am adresat-o 1. Candrea, L.A., {olklorul medicul, rttmLn comparat, Ed' Casa

unor oameni in virstd crat-c ,.ii-au manifcslal o ncpl5cere pentru desfbqurarea $coalelor, Rucuregti, 19'i4; Ed. l)olirom, Bucureqti,l999"
intregului act descris in inlbnna{ia noustril.
2. Chevalier, Jean, Gheerbrant Alain, Dic{ionar de ,simboluri,
Ceea ce este inipoftant, creclem noi. estc ncvoia inraginii, credinta ci
Bucureqti, 1994.
ICOAIIA este aceea care poate duce mesajul"
Pentru spaliul cuituratr rorninesc imaginea, chipwl, it;oa.na au o foafte 3" Evseev, Ivan, Diclionar de magie. demonologie Si mitologie

mare valoare cregtini, magic6, rituald, artisticl qi am n-rai putea enn"rntera romdneascd, Ed. Arnatcord, -litnigoara. I 998.
unele dirnensiuni semnificative irr care imaginea ocupd Lln rol important
4. ldem, Dic{ionar de simbolut"i ;i arketipuri culntrule, Ed"
pentru modul de g6ndire, pentru determinarea unor acliuni socio-culturale
gi pentru pSstrarea rnodeiului fradi(ional carc dd specificitate spa{iului la Amarcord, TimiEoara, 1994.
care ne-anr lelerit.
5. Icoana pldngiitoare de lo Blrii - 1164, (Studiu introductiv de loan
Este o deosebire fundamentalS intre inrasinea din,,vedenie", imagine
pe care o vezi in vis gi aceea concretizat5 in lratcrie. Fste o mare qlensebire Clhindriq, versiunea romatteasc6 de Lurninifa Pop Dobrian 9i loan
sd vezi in vis chipul ulu"ii sfdnt sau chipul Fcciolrci, sd ai revelalia,,cerurilor
cleschise" sau sri ai hr fap ta o ICOAhIA. Uslt o inensi difieren{d s5 cr:ezi cd Chindriry), Ciuj-Napoca, 1997 .
r: imagine poate avra putere de vindecarc, tl,' irrrhundt6{ire a r.rnei stdri de
(r. (llicrmaLn, Traian, Meleorologie ltopulurd. Obser'.titri, credinle,
I :) l,l
olti, t'irrt'i , i3la.i, 1928.

129

1. Gorovei, Artur. Credinli 5i superstilii ale poporului rom.dn, Ed. tliat the phenonienon which is the reverse to fhe drought, we are talking
ilbout tomential raiir, can be as wetrl slopped by the same means - throwing
Socec, Bucuregti, 19i5. an iccrn irrto the well, is a methoci bclonging ta tIrc magical logic.It is about
an image that throiarn into a "deep", into a u,ell which is a source o!, water
8. ldem,Desckntecele romAnibr, Eci. Acaderniei, Bucureqti, 1931" and which "can action" according to the thought expressed by the one
9. Marian. Sirnion Irlorea; Legendele Maicii Domnu.lui, Ed"
ri'ho performs the ilagirll action.
Academiei, [iucureqti, 1 904.
10. Pamfile, Tudor, I{itologie rcntdneascd,vol. i-Ii, AcaiJemia Rom6nd, An act where the magicrl zrnd rcligious dimensions interweave, is
Eci. Socec, Bucuregti, 1915-1916. al"so the fact that- the ears from the harvest wreath ru'e put around the icon,
11. trdem, f,4itolagirt remdn.eLt.scd, vot. XItr, Ecl. Cultura lrlationall"
Bucuregti, 1924. vrhich is blessed by the priest at trpiphany, and then the seeds are mingled
with the seeds tor the future crop.
12. Forumb, Marius, Diclionr.u" de pictura veche romdneascti din
Transilvania - secolwl XIII-XV{I\L, Ed. Academiei RomAne, Bucureqti, The old custom, order, or "discipline" regarding the faces of saints,
has hacl a specific evolution for the art of our century.
I 998.
131
13. Quenot, Michel, Icoana, Fereasffrt spre ahsolut, Ed.

Enciclopedicd, Bucuregti, i993,
14. It[dulescu-Codin, C., fngenil ronzAnului, Bucurergti, 1913.

15. Uspensky, Leonid, Teologia icoanei in Bisericu Ortocloxd, F,d.

Anastasia, Bucuregti, 1994.

The Traditional Icon of the Romanian Cultural Area
Fatferns and Imagination
- Ahstract -

Cultural signification does not exclude dirncrrsionr; of religiosity and

there ale lots nf "comrnunications" between some nurgical acl.ions and

known miracies inscribed in different histories of religions.
The attachment of people ancl the trelief in the capacity of a face, of

an icon, of a sign to protect, to heal, and to make miracles, represents a
sort of comrnon area between some religions and some systems of archaic
belief become subjects of ethnography and folklore.

'Ihe fact that tliere are beliefs and convictions rcgarding the capacity
of some icons to make rniracles, is proved by the number of participants to
the pilgrimages, the waiting in a string, and thc availability to spend the
savings in order to participate in such actions.

'Ihe ract that there is the belief - provecl by rhe literature of the kind -
that the drought can be stopped by throwing an ir.ron into a well, or the fact

I l0

,41_l'i'{_rF*'i'{}j\rsl5i{ tiF.\{_rftq *l';t}"ii1'{ {,\'' {-}in:.,q'{'{q A}t't'{3j't{t_,t ii:j!:.l]l itirr:i'1lit 3;;!i:.iri irilitr:,l r:"i,":lalt r, iiL;i:rjrr ;r'ir,,i1.,.'ttiil ol!tit"tr'!lil.it iirir:r irrirerli
!ri'it{ tlr', iii;-1lr,i!ii li,iirti,lri -1".'1'I:,i,: .,'--' . r;i:, lli."-,',i ,.: -..t,:,,.., ,;,,tilij; Jr:ir" i; ,'i,;,,1,,,1 ., t.,
,,;:lricmii /"ie rir:)r"t{rri_tJliit.ir; ii, i;:i;r'lol.iqi Iit r,'rtir::ir, ir-irrr!i,]1,!f;,.: i:l;iit': i:r itiifllila
{latcc}rt cXe Dl:;,r:il.riinli 'Ii"i,ii.;';y;1, {.';lrri.:iI:lrir,.r.r ql;: ,Aq'ie Vizua}*,{-}rndi.:il :ritr;tl-ii ii,)'-ii::, r..ii,,;:,lt ",:iiilti:n.;:.,1,i:.rt;i.i:iil,:;;ii,,: t;{i,1",,1.t:i": llrr i._.lui" {il.ereit
l,]lcrltr:;i.":r;"r p*rii::i.r:rt ,.,1.!ti;ltiir liilt ii'ii;ilClti.:oi,:rrr.ir: lliii.;ll.triiur{. e\irl /;t;r
(-.il i; ilZli.:rtf,tlii,: rir,:i.:'iitilit;,;" L1f it{. ilr,.iriil:r i)r-''li:fi;:.r ,.i lirLilirpie iii nruzee aFriseue, incleoseiii parisirne. Flste 9i cazul pictodlor Callli llogtlan.

inleiclndilt+riliri. ariil r';i.rrrjtri il i:rrr.:rf ii.r"itlii.::::il l;1.:i si:lllil,jlii:-rl,i r.'r.t::,.1i;:rr,l:i;jii '1urel {"Jiupc, An;rstase [)ci]lran tri a sculpionriui l{ornul [,aclca, artigti gi dasr:rli
i.ntr-Uii i11111ie sltn-1ir.:;;i', 1,, i;,,,lr: , il .tlr.l a::,;ti'r:1i,, ,rricc ijriitli.;1.eiit.li
'.:rr c co!itrihu{ic rna.1',riii la ilodernizi:l"ca vietii afiistic* din spafiul anrintit.
l)Uftta iSil'Ii;;ri i.r:lil liliz;:tir tri :r';:'i:l,il;iiil1).i ,titlt'i irriii'i' rli^'j'.,iriilll{.rti-lit 1;i i:tirltr-ii. {-a;ulBogdan (lliiiT-iq78) a stucliat la Academi:r.,Jr-rlien" {l9l{,}..ig?0).la

lotoilaia iJ a{i}t-lliiiiiii,: r")ri .' .i!liill,.riir: ,:jii.\il(''' itl{:l ilift-ai./t;.,iiti. A"itt lu.l,:. ricct. ,,li.c*i* \all-^rralc Sr"ri.ioncLrle cie tleails ,,\ rfi" EJin Peris i i gZ(j- I ll2-l), fiincl 'in
o posihrin 5i ril:.:',ilt ii i:t:rr:lriirill: it.r,.: -:cjii'iiitir;;i rr,'iil'iiiloi {rrl:t:riiciili..ji .rcel inl.en'al qi tlursiei 11 $colii ror;tiii']r cu sr:slil,l ia Fonl.anay aux Roscs
urielttat'::l l;tlt.r l'i'lrlrltt;ir ' :l",iil, , itil::r'ri"-l irir' ii1i1r. l.ti i ti:1 i:iiittit!)ti.llltl,"lti.al
Srj ilunC pti)i:lr)'ljii ,-it;r'i,.:lLi' rl, , ,,'i, ,1,., l;ltl .i..: ii,:,r:;r':t"i ir,r c:i;;' r;C'i p,rt1l. \i92) 192-1i. frruc ',ic trei anl ;r rrecvsntar a.trii*ml neo-ili'ipr€$!(:nistr.rlui
liierslll;1,;: cli iriii:i1.r'iir'i,i:,r:l;t jtr, il r,i,'',''ti,:lt i.,,li','l-ii in i.lfj:i!-tr.i. t'1t,.)t;r
fini.it l,auleril. cci car* are lnsril.Lii tJe a-l fi inuiirai,-sd gindcilscd plastic",
ijr.jllitii;.:ir'.):i'it;i,,'i\."i1,:.; irri:i/ir'i:iir. ,';i|,l rrf.,tiiit,."i.','t:iljlli ,-]r']SUl';l-l;leiij ra:'rlin 1923 va i'i in;r:rturilr";l leirlrl;tr_rlui lrescl"lisr i'i.anccz paul ilearrduin,

iiidii'il1edr,'trtlli,itttiirlr:lr'.'i.ii,','-ri')ri',,i;i.jjr,i',,.1i,t.',,1,qi,rii:,',iitjilllitliii'"-i1'r;.ir,i initiintJ*-se in pr.rblenie ild arti rii{-ri}um0niaia. ,,\i:rei Ciupe (t,it00.1988),
lrlt"ilr.1.jiioi a i,",,:;i srgl'r,,ti 'i,:.jr-, -I'ilrjqrr' !'latr'.i r.:ili',,.. :il,,rr,' rl,, ,t 1i,.,.,,-l:ir;tclc unot:
".ilirljuJe1:i.ti it',1.i'1ifr"',;ii',lir'.i-iiitirt.:rl';.rj'1,.)t:;r:.rrrl,i,:t,t.i.ir;r't'::i.j:tr.;c'u,i:li-l;rl. dupa frccveniarea iilltp de rrei ani a ;rtclicrelor Acadeniie i ,,_fr-liian" (lglg-
1922), a efectilat ii u,Jilivrlui'c a dipi.,rrirei printr-o rnstrrrctie de un an iu
ittitr-'tilic i:i r,tljOa r;i,p;il :tL;r r'-,; l'r,.,i','ii.it !i i: r ;,,ij[:r.[i:t, .:tt:"] ll I'i'ltjii::lll:ir;."i.rti i:arir--rl $t,:.rlii dc arte {iuin,rasr itin lali {i922" l!}2_r), desitvarilinriu-rii aprli
1:r'eg;:iiirrzl inci iili an cu y';i'of'csol"Lr! [.iilrte11c, Coromajdi, la ,,{nslitr.lto
ls ili r': i ir
:i1 i i i :il ) | fi i { l i 1 .t'I I ir l; l,--.,' i,i I i i'' i . Supeyiore di Belli A:'ti" din Rcrna. Anasliisr Derrnian i l Sqg t97?) sc .lumdrd
i;i ,::1 pi:intr* cursaniii Ai;.aderriiei ,"-luiian"'incii cilri 19.! 4. pentru tr d,rer:ni apoi
ilil ll|ltt,,lil 1i'sl;,)iiriiilri i"l i'r't,rti.i i ,:.:',,iiii]] il.triiilt::::,.t I i' ;)i.)iirlc!,r1 r'lnul diul.rs str,ltienlii prrf'ri*{i ai nraelitruiiri Ma*rice Lienis care conduc*a

ilrccpitir,lir":tlrle,t,^ltl;r'l li!)ril! !|;:ifr.rl|li)(].i,',,;"'...;rir rltrlri-$tltiir:'T,.i,ili,'alr-r;ricr .,Jrteliers, ders l\rres li:i.;rdel", impiicfrnrJu i :li:rol usni piil i1i25 in re,rlizarca
inciit':liltrde iirsl'i',;.rirlr1,1 1:i1!1;irij niiltl, ii!. t 1 ,r;,1'1-lfir.rliit l!,iiii. i:,:,clindli-ilr,-
'Lrnor iLlcrS.ri $.s ilcr.rrrl!re;nlclilirra ;r1,;r--agclor rie [,uit dirr |ral:,|a. in sfirgit
lercalitiiirlrrritliillalr;Jil:,i;i:'rl.riiltil:ii'.t, , tt.,.it,i.ritjir.:itl-r:.,rlitu,ii1lrti:1a Lli lorurului Ladea ;. i 9ii 1- 1 t;7ll) rr;.-;i;le in e nritaiir li.rnq:e;l;l in sJec:embrie I 924
pi udr,I !i:l va.r';l alruiui l!25 '.a cr;..il.i:r ri:;idurl in radrui Ac;rci*nri'.ri,,Julian",
ittr:eaici si ir;ir:le;i1r;,1 cit nra,i pro{i"ir-rii rriiideiair:l r:trdiulalr, sunful :irhitei;iural

al fi;rnier ia;\. llorrrrieiic, iarprpasuriledinatciier''.ri iui ilra;rcu$i i-auconvins

de nr:cesitar,.:t liilripliflr-'irni iirrri:iaiuliu pilntru ;r "rlr-rii€e l;r i:senti: ,,i_u llr6ncuql
sl"ai.r iri stral:;5 lep,iilr;r;i. :iilttLn-riina irecutd;rm ir;crp.l. la e I in ateiier/.".1. Cg

i,it iucep sa inlel;p ;in;-r ii.ri Briincrr;i rliiii muh" cu at;it u ii-ih*sc mai rnult"2.
Lland iru rir'\,ritii iu pr;i 5i au inc*pni sii riu rnarurfeste ca altiEti cu

;;irr;:iUi CXCtI'.:f i.'it.:,1':-.ii,1iii:r:itl.,t t-i,. inl-.tir:rirr r , ,r, f;.rl;i,ii'iiil:ii irniiir,iit'i tni.llia:i i

I I ui,..r' 1,'1L111;. l,r',,g1;1 r F,r;;il lliriir. llti,t'tt, ,it ,:t e tltr:tul !,tde']. iyr..,i'ixi.:rr.il hi l]crrian Ct.oirdar, ftoirlal

LatJcu !i,'irit:, tt t:t, 'r ,vr,",:.'i iriirtr:arn. 1Q79. p.i.1i,i ;19.

t6!i s-au aflaf ln filiir urrei li'r:lli Cilciec: i:c- lhcl+ri :;it it.tllrLtttic i/1Zllrl111 ll specificitate unui ciirnat gi colcctivitati, rntl',r-rni'rndu-sc ca.,'iguro5i or:ntintrafori
gi iilfilrirliliiilirl, spiritul tr:r't'[rfiv
rLrrltpo'ciltcj stii,sticr,::'J -qoliiit;Ltr.., insil'uctiet crilcrii c;]l-e pu-!r.ril'"i iilculltia urt de spiritualitate roln1ncasci. L)eslire collpozilia nir:tr.rrali dc inspirafie
ia soluti;1,; r,jirnrir;rlc itiorl*ii';it:.itii illieiii,ltt-l rusticd, Lasat, exprisd clc Calr-rl Bog<Ian i;i Salonul 0ficial drn capitalS, in
nivr.:l ,r,ritiur.rt al rni;,j;rlitiii:ls1 ;i,;;irltiigtitlrrt iirt'r-iralit. .'i"-l tirrcli::a ascullantl 1928, poeful Adlian \,Ianiu. raf rnat cc,n.rc:ri;ator r.je ar1d. ci'rnsirir:ra cd rcflecld
ilr.rili.iJc V01fllrr sirrdrciniiirrii ilr.i llio'dli arl.js;ictj cili"f s'11!l blti-:itr';rt dc ,,un zbucium intre primitivisnr urrtr-ntir yi Lrrr suilu riodern"r" Mzitindu-l pe
Aurel Ciupe in atelier, la'lArgu Murcq. poetul F.mil Isac, inspector al artelor
rrCJlnxncrj,i'i,.:ir.:ili.iillliril:{ltiu{Cjiinilsiilrt;<ui;ritii'ii1cii1r,':rl.l,irl:it,nii:trrlillUf{iirjti'f,'lr"1r'rr.ilri;ii,irilbla:lill,lrtv:ri{ini;1rsr!crx'.nr']i-'i1l;t.rii;iiiili!ll'i:li.itr)'ils{ite':iLjir'liit}-rt'itltcCoirittii'rii''iilirillcitisliC;tule:tiiraurrlh\1'/ib.i;1rilt'lilritrl''1'I' in Ardeal, rirn6ne incAntal tjc- ccio r'azi;te: sobricfltea garnclor, sim{ul
iiifirpeanti, dc Satr"i l!'[arar irn;]r": a<.1iVii tiit.lttlltnilsr-ll 1i protii'ti:ul Aul"ei i)c1:p
vigrtrcas'' lir;rtif ic a cxni-rqitlitr]1iior proporliilor, ritmului ;i cchriibrirlui. recornanilandrr-l cilduros cititorilor
ii879- l9li0) li de [irai;tri. lniirtlil ti': ([Bg0-lg7g) $i ineir:r:sebi a lr.rr Iiaillr
ziarului bucurcatean de rnale tiraj .,Univeriiril". ca,.o irciui srreran15 a picturii
i-{nlls l.jdrr {tgi]3-1g55). Frirz [iinurr romdnegti din Arcleal. [Jn taicnt fin. er:loirenizat. dar totugi caracter"istic
l\4at,iis-'I'eurscli i1884. l1rir0" uLiiil,: cLl !'e lillialle inlcnrsliiir:a14. adcl;t ril romAnesc"a- in ce-l privc;;tc pe Anastase lJcniian, accsta i;i cii5tigase prcluire
rixllrc'qiolli$te)' ttrecrcnpiilllc iJil :itgra Lrolltic'i la nivel na{ional prin iiustra{iile inserete in pagirLilc rsvisiei ,,GAndirea", inci
collstri'lctivi:)nrului5i din 1922, atingdnd rapid un stil irrconflndrbii ce a.socia grafia, inocen{a,
or-ig,irirlc inrcgistr;lr"hr10;11lxisl{'inr"riidi illtr.rifcrilt'e tie ei:oLlrt acadrrtirstt' prlst aternporalitatea gi misterul cu olarilatcir r,;i concizia. Frclntalitatea figuriior
irnprestontstc Ei decorativisnr ir:, elcsce:rcli:fili se cesiQltistl. Mc{coiir:, triud;rl cu spa{ializari creatc nunai dc vLrluriieiiid rrnor'}onne Lrline, precizate prin
i;irliqrlb.leiln-nl4e-q,ulicfljtnp,reincnerslrpucaaqrfi:rie,nriismc_l3riliofrelbrsciru$criie:rltiiadltlc:sitcuciunriualuriticsiuLuisicp!-liurraciliravrnsiziii[ov3aulaalg'rra.Nsg-aai soydcotIavsvetvicaAlinnt contururi amplcr. llucnlc 1i';ontiiruaiir.c. tlc.;lirlrrratc plul sr.riicesiuni rituricc',
'rel*irea aminteau de verva ornanrcnticii gi r dernsulur pripular, transf'ernncl expresiei
{icga. A.senten,:a lui $tefan lJinrilr'c';uLt (1886"19'33) 9i mai apoi a lui
o autenticd vibra{ie autohtona" , siinilAnd .,e k:munte de lolclor" cu cele ,.din
NicoiaeTrnitzai1S86 1i4rJ)lala;i,*l*iCamiiItessrr(1il80'19ir2).F'rancisc
icoanele gi fiescurilc bizantinc". Dcmiarr - scria exegetul gcrman Oskar
girato (lB'7r-rg!:i ,ti Corlei ln'fccireir (ltiB8'1964) la lSLrcttrelti, arti;;ti 9i Walter Cisek, in 1927 - ajurigr- la sinfczil sernnificativi nu nunrai peutru
prc;fesot.i in aceiali iirr1.'' i,lt,gdatr- (ltttilt.: - [)ct tilili ;; i,ailr:a iiistatrrcazd la ,,pomirile diniunice ale artci lui, r:i si pcutiu infitigiriie culturii noastre noi"i.
trrxitril e iicacitnte'
i'ilf u; a Coua paric a rle,:cnnrlrri trcli ttlt lrtrll;-'rlli'tlul.tcirL Pe acelagi fllotr al disciplirici tirnir;ile caie ti:termind foimale care
'Je
lrit:clit-ti,'ti ltl r)iil'c revllrsat ctt determina o proporfic cehitabiiil 1ntrr": impulsi;l nriional qi suflul afectivitdlii,
atlrt in platrrrl ircnl;ei crealii. cat 9i ;isr-lpra Itr".ir-r'ar-ru rel''isteior puternic ancorat in slruct,.rriie ilrrue sirrile aic i:ii'ii;zaiici autohtone" sc aflrnrd
g*n"rori tol* enr,:r.g.i Bucurclti' irr
iie. t;i irntp r:e !a ;i sculptorul Rornul lrdca, carc se conicrii i;u iii'.nchcir::,, ..ivloqii, sirdrnopii,
mi-au lSsat o arhitectura. rr doind, o credtrti. Iati t,:rrinula rnea esteticii din
l,{rlroanniifie,rs-ttal,i,c.urtnaenouril"c,h,ia,irnzteg-gorrnar,it"r',s9, ile"Ln.Clri:nuf'el"eitaivainngtearrcvlisatellriiitiiln'r:l;tio-rn1i9n3ia(i s-au c-are vreau si porresc. Ar fi sar':icia c:ea nrai l-rrq,rnors;i s5 irnprumut inimd
{cele de la altii cind ain acasa la r.nine atii.: i:,ogirijc"''. irrcii ia lucralile ciin anii

inai viabtle gi adecvatc solu{ii sincroue slrprar{:alismttlui lc-a 1)r'rrnovat Vic- 1926- 1928, cioplite in lernrr ;ri rrirtra, alteic rr;ocle iiite in lirt: Crocillx, Sttdrnbri
tor Br;uiner, 19l}3 - i 965' atir:gild irotiirietatea inorrdiai6 prin statcrliciie la l-ernne. Autoportrr.:i, Siu'ri*rn Ba;rrutiu" soir.iiiiI<: lormale rcconranda o
fr^r",.rf-f"fie solulii fiinci rr:plici tarrlive in spirit cubist 9i constructivist),
in capitala Ar-dealulur s-a cxr,rsat cu tiiscernirnriint tri rig0are" rcaiiz-indu-t 'Adrian Maniu. Sairilr,' O-fit'itti - .l 92ii.in.,iiatirpe", l:iLicuic5rr, 12 aprrlie 1928.
fericitri sirrrbiozi intre s*llestiilc lra.di{ie i gi si*tclism'tr lno<Jr:r'. 'llrrril Isirc, lJrt tll,'ttr trinitr' .Ntu'e! Cirytr,,in..l-lniicrsul", Ilrrcr-rr,:gli,2t septcnlbrie
o in te25.
i, atelicrcl: $c'1ii C. artt., fl'ur'ilust,. i'"in cxponatele integrale " ( )skar Waltcr ('i.;t L. / )r rrior. in ,.Liilrlirca", Ilrcurtr$li. o('1{)mbric 1921 , p.2,16-).68.
Sugestivc expozilii p(:fsonalc s)ilti (:o.lfctiV\]. |)l'l!j i.cprodtrcerilc clrn presli 9i
rcviSic Ci* cullttr[, s-n plr.:Ci..itl [)*ntru asintil'rr't:ir ' l:l'rtilor tlt6stCttite c?l'e datl " Pctnt Sf'ctcrr. lt, r,,t 1,,,' 't.:r'irlpft:'ryl Rtlt:tii Lit,!<t:.,ti..Dar.:il . flttti;;rtarl.,2J nrarrie

I \ 'l I ()-+J.

115

puternica rela{ie cu faptele cle spirit mogtenite. sculptorul fbiose;te cu nei!' ca iimbaj gi semnificalie.

iovitura directi" conferind cursivitate 9i iogici expresrvl interventiilor daltei l,a o aniime distiur{i iu tiiirp. prin airii '"50-'60, i-enoluenul se
asupra nrateriah,riui" suprimind irotarit dctaliile anoste . Fonna final; ne aparc repetd, altele fiincl conjucturik: gi ailli protilgoni';tii. ,iei r-rrai ruprezentatir,i
echllibrata, purificatb, decupdilciu-se simplu E;i ferur in spa{iii, prob.l.rrd o
vocalie cle inonumentaiist. Dupa cc-i v6zusc; lucl'[rile integrale intr-o absolven[i ai instituii:lor de art6 dili Sncur*9ti lt tluj se statornicesc in
expozilie alaturi c1e c. tsogdair qi A. ciupe, hr 1930" eruditrrl critic i;i istor ic
literar lon Breazu nota in pag,inile revistci .^Socie{atea iJr: niliine": '.[-ack:a sc principalele ccntre de culiura din spaliui iltlracurpatic, verificdndu-qi
manif'estd in expresii violente , sr"rgi;stive , clerne ntare. h)i rubcqitc linia ar'llncit
qi energeticd: dispre{r-rie$te aruEnllntul car* cid reliel . Ilomul l ,adea srrget'cnzzi disponibilitSlile in acelagi clublu statiit: de ariiqfi ;i cie profbsori: Traian
mai rnult decAt exprimd. l'dn[r'u1 sculptor se incadreazd in rriildul genera!iei
tinere de arti$tii romdni, poeli, arii$ti plastici, cotnpoziftll'i, cal'e au pornit la Hriqcd (n.1929) qi Alexandrir $ainelic (n.1929) la Baia h'{arc, Lauren!itr
Buda ( 193 1-1992), Alexandru Clristea (n. I 928), Vicrica Cristea (n.1928),
cucerirea elernentelor funclamentaie ale etnicului nostrtt"T' Alexandru Crigan (1932-i989), "/asiit": Cri,"a;r (1926-1999), F6szt f-,iszlo

VehiculSrrdinspaliultransilrlatrastfe]desolrrliifbnnale,Cntui (n.1930), Liviu Fiorean (n.1928), };laria I'renle$ i.|932""i983), Paul

Bogclan, Aurel ciupe, A.nastase f)omian qi Romul Ladea i:u iost considerati Sima(1932-1991),"lbtlt Ldszki (n.1933), l,4i.rc:a Vi'erriir (1932-1991) la
Clui, Eftimie ModAlca (1935-199i) ia Ilraqor', {oan Cott (n.1934) 9i Lia
de cronicarii vremii drept .,Exponenlii unei migcdri noi"8 sau ,,incep6torii Cott(n.1938) la Arad, Corioian Hora (192U"19E1), Marta Jakobovits
artei plastice moderne in Ardeal"e. ftodnica icr manifi:stare ca. dascdli 9i
artigti avea sd determine energica afir',nare tr u,ne i noi genera{ii de artigti. (n.1944), Miklos Jakobovits (n.19,)5) ia Orariea, []alai:s ]rr-rre (n.1931) li
alc6tuit6 in buni parte clin cursanlii $colii de arte frumoase din cluj:
Ferre Abruclan ( 1907- I 979), Nicolae tsran[ ( 190-5- 1985), C]ornel cenart Ghecrghe Oiaru ( 1929- 198,{) la 'l'iirg'.r M urc 9" [-.idr,'' L'iolac (n. I 9-13 ), Xenia
1 9?7), Eraclide-Vreme (n.193r,1). Victor Girga (n.1930). Jecza lreter (n.1939),
09a7 -wg2). virgil Fuiicea ( I 907- I 979, Fiilop A ntal Andor ( I 908-
Eugen Casca 1 989),'l'eodor l{arEia ( 1 9 14- 1 987), Constantin l)inu- Kremper Fackner Fiilde gard (rr. 193-l ), Sitnion l-itt:aciu ( 192E- 1999). I-uka
(i gog-
ttea 1t910-1993), Jncze.l6nos l)es (1909"'1999), Tasso Marchini Adalbert (n.193-1), Rornul NIufii-i (n.t9l2). V;rsile Pintea (n.l93i), Leon
( 1907- 1936), A1. Molry ( 1902-2001), Lctiiia Mrtntcan (1902.1979), Coriolan Vreme (n. i930) ia I'inriq;oar;r" {-lr"r iolta intcrdici.in instaunttd d* oficialii

Munteanu(1905'lgg2),Szerv6tiuszJcno(1903]983),IorrVlasiu regimului totalitar de a se consulla bitrlitrgraiic prrivinrl arta occidental5,
( 1908- I997) g.a. $i lucrdrile acr:stcir ,.tineri revoltlfionari" f i;re ,,se deosebesc
cu sprijinul conspirativ al profesoiilor gi iritrliote,:arilcr, studentii dornici
ie artiqtii *le ieri prin concep{ia ior despre lume, priti lrmbajul lbimeltlr 9i de informare gi cunoa;tere au Dt.ttl,t't conriulta su,:si.: ciintre ceie mai di-
verse, pentru ca ?n triblioteci piitrunrleail totr-rsi tlulte 1;i v'aioroase reviste
trdiriIor inter'ioare"r0" preZcllle in expgzrtli Dct'SOnl].. tCilr'Cltv'' sull sintezc
nafionale, aveau -s5 obiqnuiascd puhlicui cu o opticd mai evr:luata |i exigenta de artd, c[r!i, albume, rnonoglafil. in pianul c;tp;rienlelor novatoare se
a receptdrii. Nu sincronismul i-a preocupat in primutr rind, oi autenticitatea
exprimarii, profunzimea rezonanlei spirituale, rczistenta in tirlip a op{iunilor, precipitau ultirnele consecir,r,e iric atrsfrlcftci, illsinu;inciu-se apoi tot mai
viguros tendinfele op-art-ului" pop'-af t'ulrt', rninitriai art-irlui (art povera),
7 Ion Breazu, Expoziliu tsogclan-cittpe-Latlea, in,,socieiatea de maine". cluj, 15 rnartte
ale artei conceptuale, obieciurrlc, happetriirg. Pi:tliru {icc:are dintre artiStii
I 930. enumerati (numiml r'lcior antrenali itrir'-,t re rlii conipetrlie valoricd fiind
s xxx, ,,tr)arul vremii", Cluj, martie 1 930.
rlifiresc mult mai marc) pr',-rble invaclrlii n,-:c.:t:itilili ttiilionBl. cu argumentele
e Ion Vlasiu. Demia.tr, Bogdhrt, ciupc, Ladea,in ,,societatea de miine", 13ucur e trti, nrai
saie poiitice, socialc. cuituraie . i;i Jrurlea iti ailt i-'l.t-i tiri. rtstttttirca urmdnd
I 936. Expozilii tle t;rtd plasticiT, in ,.Patr"ia", ('ltrj' li {'ebruaric 1932
sd capete o prorrrrrriiill fiicturi sir.nhtiiit:ii ;i rne taftllicl lar sub aspectul
1(tl) I..
limbajului lorlrrLrl;rIil,. r11r';Sr::1rJrJ priilritalcl .;,riut:ilc srnlellziltijarc aluzive.
I I (r
convertind lirrrtrr'lt i| ,":pr;ti\ r' f ! c\ \rcilrr)rire 5c1l111t). N-au renutrlat insl

la voin{a dc stil 1i orir',inali1lle t;ire va p.trtir:uiar-izl geslu! ;i infiptuirile,
conferindu-lc:i;rr'r;r lrr ritrlaii. Ittt cuantLliri rle clcr:nitafe s a afiliat celor
care .lu rdnrilr.; ,rrtr, r'ri ii {.cnsc{;vt:nli iti viatrili'iatr:a titlui cl-cz. Aceia ci

131

universaiitatea irlcorporeaz| eeea ce este mai autentic, specific, din fiorul DE ER"EI{NART PS ttr { {]L O{;f d] E A I,T{ CKA,A:IIV{TATII

etnic, carc ac{ioireaz[ - cunl refilarca gi l,ucian Blaga - ,,cu putere de ARTfSTICP]

clestin"rr. Fr{rf" c{r'. lVlarir.rara Pctcu
Catedra de Discipline T'eorelice, [-inil'erri{atea de ArtS gi Design
Ei au fbst se pare intre ultirnii mohicani ai unor tendinlc cdl'ora
actualul ritm vertiginos de globatrizare a iurnii nu le ma.i conferi gal'anlia ln existen(a umairi sre impune al5liiri clc criclalte palier:e alc fiin{Irii o
instiiuirii in entitali spir:itr"rai* specifice unui anume spatiu gi civilizatii. Prin
estomparea granitelor prolilereazd fenanrenul egatititii de gansd gi de aici o sete de artd, de frumos, cle c+nfort psihrc ;i ele, angajare in rneditalii care
pienari aflrrnare a individului prin voinla sa inl.cgratoare. Sc va anu!a, totuqi,
in totalitate, timbrul autr:htoir? Vr:m trSi gi vorn veciea! in ce ne privcgtc genereazX o stare de bucurie, de p15cere, r) siaie ctreosebit5, aproape de
credern cA un anume suflu al identitSlii nafionale igi va pastra amprenta fericire. Aceste trdiri aie clirnensiirnii artistice s-au iiilatat gi s-au intelectualizat
pentru od a$a cum sintetiza gi Mircea Eliade: ,,...orice na$tere reprezintd o in decursui timpuriior.
geografie sacr6".
Produsul artistic autentic creat darnuicqte in timp esen{ializAnd o
" I rrci:rt l\lagit. EfnograJie Si artd,in Scrieri .l(.\'l)tt (u lr;, Bucurcgti, 1970, p.9l sernnifica{ie existen{iald. Ofrera iie afid, 1.,rin enroiiiie Ei trdirile deosebite

tlx cele evocd ca. elerilentc inccrpol'l-lte $i stigerralr: de prorlusul ar"{.istic, creeazd
o punte intre creator gi ornul cilre cor-1rr:1rintri operr Ce artii, acesta clin r:rmd

incdrcAnclu-sede neXini.gte |i mesajclr {ic sr,:1,.111Jslri gr pro{unzin-le transrnise

de opera de arti'. tt.i.'..

in acest tt.*SCii"speciitl empatir: ai-:iioriciir:6 airumite pirghii ale

interioritatii fiiniei lrrnane . ale psihlcLili:i lrilt:1r... aie Sinelili crilturatr.

Educa!ia cstelicd ti. sui)surr'rtr,l rr,-'r:n'.-ril .-.ltl.'aiit.rrti.tic;t nu vitr
s5 limiteze sau si afectczc liberrtnie:e,le alci:r'i'r:. r]e acierale la lilunosul

autentic. Dirilpotrivi priu intermediui c,i, s1.r preEaifr-r$te tr:renul int0lnirii cLl
valoarea. Adcvl"u'iita arti evolueazi pi'in ,:lita {:rreato.Lre ci}re sparge canoanele
gi forfeazir grrslr r I irrr-:et5{errit.

l)colrlr'r r ir, i.iltirnele decenii l:r,;airvitaii.:a a t1;venitr. una din

problenrclc rlt' h:rzlr lrlt-- psiholog.i*j" 1'ri:rrJ p:icblerrraiica prcocripiirilol' unor

psihologi nr;u (';lr)1r t'ri.n sitot Ouilliilri, 'i arilit-. il;ran;e. ne-arn trrlopri*< s[

I19

abordim creativitatea ?n ipostazd psihologica gi in specia pe linia dezvoltarii de superdotali ce beneficiazd C"e programe gcolare speciale.
Motivalia care energizeazd gi susfine activitatea creatoare este de
acesteia.
facturi intrinsecd. Printre motivele care favorize azd. crea[iasunt prezente gi
Degi abordarea adecvatl a creativitilii se face atit sub aspectul nevoia de autoexpresie. curiozitatel.

personalitdlii, ca proces gi produs, iar tratarea lor separati cdpdt6nd caracter Factorii motiva{ionali gi atitudinali constituie f,actori dinamizatori
de arlificiaiitate, ne vom opri totuqi asupra dimensiunii personalitdtii creatoare iar insugirile temperamentale reprezintd componente esenfiale ale stilului
din necesitatea metodologici de aprofundare a unor gradualit5li ale acesteia. creativ.

Sub raport psihologic creativitatea nu est€ o capacitate psihici creativitatea nu este o trrsdtura imuabild a personalitdlii, ci eavaiazd.
autonomi, ci este rezultantaorganizdrii optime a unor factori de personalitate de-a lungul timpului fiind facilitati de anumite circumstanle qi inhibate de
diferili. Nu este o dimensiune in plus a personalitSlii ci efectul conlucririi
unor procese psihice variate in condilii favorabile. altele.

Dintre factorii de personalitate cei rnai importanfi care igi pun Exercitarea influenlelor clirnatului creativ trebuie privitd nu ca o acliune
amprenta asupra creativitdlii Sunt inteiigenta, aptitudinile speciale, motivalia, liniard exercitatd din exterior ci conform principiului psihologic mai general

trdsaturile ternperamentale. qi anume, condiliile exteme ac\ioneazdmediate de factorii interni. o influenfi
beneficd din exterior iqi gasegte rdsunet diferit, reverbereazd modelator
Crealia este rezultatnl convergenlei factorilor cognitivi cu cei
emotionali, motivalionali la care se asociazd in mod deosebit gdndirea (degi diferenfiat in functie de particularitefie individuale, in func{ie de personalitatea

prezen\a acestei dimensiuni psihologice a suscitat vii dispute). Prezenla fieci.ruia. un mediu piin de frustrdri poate sd dinamizeze creafia unei
gindirii implicat6 in actul creator, nu a celei luate ca factor general, ci
conform modelului lui P. Guilford, a gindirii divergente se carccterizeazd, personalitdli extravertite dupi cum foarte probabil poate inhiba creativitatea
unui introvertit.
prin flexibilitate, fluenti qi originalitate.
comportamentul creativ al tdnarului se structureaz[ eficient dac6
Dar inteligenla nu e omogend ci existl mai multe tipuri de inteligen{d pe de o parte individualitatea gi unicitatea sa se pot manifesta in voie gi dacd
ce corcleazd cu creativitatea: inteligenla spalial5 (capacitatea de-a percepe pe de altd parte din exterior nu acfioneazd factorii care blocheazd creativitatea
gi de a opera aranjamente spatiale); inteligen{a simbolici (capacitatea de-a
opera cu simboluri); inteligen{a semanticd (capacitatea de-a opera cu curn sunt de exemplu eliminarea prematuri a fanteziei qi includerea
concepte, semnificalii ata$ate simbolurilor); inteligenla sociald (aptitudinea
de-a inlelege ac{iunile celorlalli gi de-a le proiecta pe ale noastre). ,,operafiilor de frdnare".

Mai precis trebuie vizatd corelajia dintre activitatea specificd gi Acfiunea formativd" de dezvoltare a creativitalii trebuie s6-gi propund
inteligen{a specifica gi nu dintre creativitatea specifici qi inteligen{a in ca deziderat maj or inl dturarea blocaj el or creativitdlii.
general (factorul ei).
Printre acestea putem enumera blocajele culturale care prin ridicarea
Corelalia dintre aptitudinile speciale 9i creativitate este diferitd in conforrnismului Ia rang de normd sanclioneazr cu suspiciune gi chiar cu
funclie de forma creativitdlii vizate. dezaprobare (avand ca efect in unele situafii descurajarea) comportamentele

Manifestarea Ia v6rste timpurii a unor aptitudini speciale remarcabile divergente pe linia creatd sidind neincredere in fantezia lor gi preluirea
exageratd a ra{iunii gi cadrelor logice. cultul exclusivist al obiectivitdlii
* indiciu al supradotdrii - nu constituie un predictu cert nici pentru precocitate
stefilizeazl. curiozitatea i n telectuald.
ca gi creatie de exceplie in raport cu v6rsta, nici pentru creafia de maturitale.
Supradotarea este o creativitate potenliald carc nu se valideazl intotdeauna. o altd categorie majorr de blocaje sunt cele ce rezultr pe linia
Dar prezenla ei nu trebuie ignoratd ci se colrslitLrie ?ntr-o reald cleativitate metodologici ;i anunrc a procedeelor de g6ndire. se observi cazuri de
potenfialii, care ar trebui si beneficieze aidornir irborcllrii accidentaie in grupe
fixitate funclionalir (dc-rr utiliza obiectele cu formele gi culorile lor) exclusiv
140 potrivit func{iei lor ol'ii;rruite gi de-a nu le veni in minte o altd utilizare. Tot

in aceastd categoric tlc lrlocaj gisim gi critica prematurd eviden{iatd de

t4i

.t

tfsb,iin. indaill ce a.ir.lie {r sugestir ne tpuciilrr sii dis"Llt[rn criiic va]oarca i'l:rrli;, tlri, r,,..1,, ll -,il.

ei. Acest acf bloch*azii trcnirt-'a altor iiili irr congtilnfS. Cinrl iniaginati;r trece :';lit. :.i '. rr'' ., . ,. l,r
printr-un mi:nrcnt de efcrvescen{i, sii llisanr ideik: ,;j curgi. cloa.r s6 ie .

nol.aur. .ilup,i ce izvorul de inspirafic a sccar, sr trelrs la. c'xaminarua {ierfirej se sugereazi s,i inccrt:c l:i si siiilt:r !]lr1,r :.r lr' rrlLi;1"ir.:- r n, i. ;:siil,rl'll1-e, sair a
varian ii;. (-]s bc,i'r I ll in ti tuiat acesl. pro/.irri€u bra; n st{)t mitlg.
obiectului irnpllcal. I::ste vot'ba C,: i,:-i;li1-1 1ir:rrrr"i q,urli,riil 1rt:ii cu trlrrt:ctui. l)i
N{ai ilistl gi bioceje smcri','e de,.rarerl flrctorji afectivi au o influentrl exemplrl: rlaca in prclblc,iii r.:sit r,rry:1relr1 ;. .., ; r j r'.; ;;:i, li' irrc slririe clul,,ri i se
foarl* irrJ:ortanr-i. il* e:rcm1:lu tiricntiirr.e i:.{clusiv6 itsripra, suc['ujr"ilui poiltc
sugereazi sz1 sr,r sii-nta c;1 1r1;.t;Llil d; :tt,-... r'i:tri .,..ib i.ri Lr:r;rrr{r" clind in
provooa bior:::1 din lierna de-a nu grcti. Descuraiarea i'apidi rnai pr:ale
intenicr:i der-rarecc illllca rle crca{ir: clrsrjito erlrrturi declsi:bite;,i tle lungd expansiune. Sar-r iille;:lerirpit;: nr..l:1! iirr iac 1,rr,,,'[ 'rr'i" I irriirriJ r.lc rrue'i :.,

dulatii. l'reau sa ies aiari"

Asprralia spr* dezr,'iiltarea spiritutrli creatir,, a dus la conceperea Analogia sirnb,rlicA es1-r: o ,:.;iiii{:,!ri!:,. -: l ill:,lcicl . {-rij.lstii rrqise la
un monretit clat intr-un risir,ul: poelir"i:ri rriiil.tr.iu.rij ...". r;ilr;rdor;ai. Ea c.;oca
rinor melr:cle cie coinharr:l r a i:loca elor prin utilizarea unor ,,sistelne dcse [ise"
cere sd p!otilol/flze criglnalitatr:tr. o imagine care degi, leirnoiugic, cslu nLiii.i,' ,l,it.i. sltr:;lbi:,; din pr"irrr:t cie

l're.rrm giinclit s5 supunern atenfiei ca qi tchnici psiliologic* ale 'aeiiere estetic. De exet":rg;,lu .,asperlr.ar, ,,it:ci;i ' !rjritsltcrli j r{)fii.
dezvoltfirii s1;irltului creariv lnetoria. braist,rrnungului, a sirrecticii gi a
exercifirrlui de transpozilie. ileSi accste tehnici sunf {oilrte cuuLrrjfil{.e Jr$tl;.r^i.r
speciali;tiio;'in domeniu, *:1e se cer a fi ;_rrez*ntate cl*taliar spre cunoaqtere
studeqtilor de la insl.itutele de an;i pcntru a-yi insugi aceste telmici in achrl Ana.logia Iantgzr,it:-, irrrl,;i:lr',;r,i i:,r. :it-'i. rri neil,rrrl, ti:isttugDi,,*,

ciezvoitfirii " energiz6rii creal ivi tatii. lndrdzrre{e, afiit de t}ci.:olil. ciiii<lr,lli: lnr...rt. rlii; nu r!\.)1. lr irl irrsr: ,r;ir-o cefiin1rc.

f i:hnica" l'rrainstorrningului clcnunrit[ gi ,,furtu.n5 in clreier,', sau asalt Generarcadc lrli:i :;olulillupr-: iriJ,iJ,.rr.r !,rii.jr..riri.. iinplir':i irrut,iioaiclc
de idei se care.cterizeaz;i plintr-c urtcns.:r lcrivitale imagiirativd, avind drept
etap*: proitlema i:stc dati",ri sffaLrii,ll riri:c;,:ir-r.,1rr-,::iri.ri ;r 1,,rnili*r, [.]r'o:t]lgna
esen{d separarea intenliona.li'1 a aclLrlLri inragrrrltici de laza gandirii critice, este inleleasl, intervin tipuriii: rlc;lr;lili;:tij, tli;'lili,l"r:i i;rr1; irrnsii-]rmat in
obiective, rationale" Regulile brains:torming c(.)nslilir irr intcu:icerea aprecierilgr
critice, in incunibarea imaginetiei r.otal libcrr: crr irbi e.xiravagante chiar, straniu ;i solu1ii1c glsiie suni cvnlliatr ;ri,irill.llriii..rr !.r{ilr i.rii{.ri ,:ols:i{tirntle
acceptate pe loc" intmcit e mai upor sd cuminte;tr o idcc decat sE o gisegti.
se cere caq!ltate dceiarece, conform rcgulii, subiectul trebuie sli spurnr prinra celmai biuettnrrrcritenistabiiitcin1.ir',:;iil:i-ril iri:rrr;,:il,.11 ,:ijyili;l311;rl,inteziti

idee care-i vine in mintr: sliiar dach i sc pa.re absurdd snu irr;rosihirr, gi este ap3rc cu ltn,tiliccli'" 1,,:,.1,'r
uu fapt $tiut ca iSspurrsurile prime care 'rin imi:r-ilat in nlinte sunt ceir: u;,:uille,
prin urmare rnai banale gi neoriginaie. Odlta ce le-am etrluiza1, cla.cd L] alti nteto<ii specili,;?r urrli: ii;'rLrfr,lriii ;,la i]''r,:voXt.ttc ir crr;iiivititii
perseverdm, intrim in atmosfera rarefiati a idr"'ilor ireobignuiti:. care au rjin
care imbraci Iirlnra eiierbirii unci clr:irrcitiiti Fi:Ll:r;;'rii'.,,; ieii'lciltninarca
ce in ce m;ri muitc Eanse de a ii originale.
o altii regr"lli cr-rnsti in incurajarea .sr.rcra{iilor neobignuite de idei, formelor' ;i culol.iror.i pib-L:'":i-n ;i er,*r'clliilr: ijr tiar-r$i,i):.iiir- r"r,.tilil'{.)ca dinlt-un
limbaj iii-l istir-: irr :ili rl.
combinirile gi amcliordrite solu{iilor propusc dt: rciiiiili. Gisirca unei soiutji
l)c rst'trr.'ile li i|l ilitcffjf i)iitj-,-:t r,!'tr.'1r'r,- rli; l;ct;t::ii;t llc!tfltrliil-fate din
ingenioase insearrrnr in ultrnri instantd agcziirc;r rriror ciemcnte ?nir-o asocicre tcstul I{or.:-r, llrr lr ., rlilizrliltiii r-.toic,,:il ,ir ii,rr,:rii:i r:it ,.'lrt;i,ril,l :;t,r;i,;!iili;i si
inedit[.
Ir\
in brrinsionninF urr ,ispuns al urrrinr ij('iirc x-r.]gela altuia o asocicre

Il1

In cazul libeilitii psihicc se acolc.iiL libertaierr d;ltlina de ,:rlirimare I
prin simboluri. [-ibertatea exprirnirrii silrbo]icc nu esle iiuiitati de convenlii. O
ii
arnbian{Spemrisivf, l''ace posibrli libertrrica, iar libcriilea ii-rsr:arr,nd totodata gi
I
rdspundere.
j
Dar o intrebarc care dectirgc cleductiv c:; o tcndinta cie-a ne incadra
in crea{ie gi de a nu aluncca in ha,-rs estc problerna libcrtafii cului gi a rela}iei I

dintre limitele lichjdlrii ccnzurii iirterrrr' $i ri linritclor daiiinrdrii cadrelor

formative exteme.
De aici gi intrebarca carc sc irnpune : pAnii ruidc acfiunea eului este

beneflcd, unde incepe blocajui social sau c,Sclerca in haosul ,,iibertatii lira

margini"?

$i toatc aceste fi'Srnint5ri. irrtrcbiiri apar pe londuri certe care

concluzioneazi c--d stirnularea lantezici in cducatia artisticd trebuie pri.,,ita ca
obiectiv major alituri de tcmeinicia cr"rnoqtirrgelor, cle ralionamentul nguros gi
spiritul critic.

Buulgutn-,sELE{JJr:l

Boden, M., 1995, The dirttu;itte' Min"ii: h'lt,thl; tuul Mct:l:ranisnts, Basic
Books, New-York.

Faustier, M. qi B., i992, Prttticlue de l* creativir{, llSF', Paris.
Golu, M., 1993, Di nu nr i c o 1tt, i-:: o, t a l i t iil ii. Ed. fienezer, Bucuregti.

IJerrmann, N., 199 1,'fJrc Crtutive lJririti. irr.,'tr-he Journal of Creative
Behavior", nr.25, nr.4, pag.275-295.

Jaoui, A., 1990, Lu crcat^)ile. M,rrte d'ottpt!tti. Applit'titiou.s pratitlwcs.
ESF Paris, ed. a II-a.

Marcus, S., 2000, Clictt'tsntd Si persitntilit"ttt:, ,Sitt'ictute, ;tiinld Si

tehnicd, Bucureqti.

Mihiilescu, D., 1993, L)intt'ttsiLini uit: t'reaiir,i, F,d. $tiintihci qi

Enciclopedici. Bucrrrepti.

iVIoles, A., 198{1, P::ilnlogia kir:;cli-u!ui. Fil. l\4":ritiiane, Bur:uregti.
Pascoeli, 1.. l()16. Arta Si civili:alie. lrd N4cridiane, Bucureqti.
Roco, M., l()95, Drttitinunla t:itrtiruiii Si t't't:tttit,ituteu.. in ,,Rev. cle

psihologie". r'ol.-l I . rrr.2, pag. I l5- i 26.
Sarano. .l.. l()()0 /tr,.l/.r el dt,t.'euir .soi-tititn,,,l-c Centunon, Paris.

Webcr, lll. l()7.' Lrt ltsvcholrtg!t tia I'urt.IjL;ii'I)lLiis.

,,EGOSPACE' SAU MINI TEATRLI PERSONAL iN ARTA face sd se succeadd pe dreptunghiul scenei o intreagd serie de locuri strdine
CONTENIFORANA
unele de altele. Foucault spune cd epoca actuald ar fi, poate mai curAnd,
Asist. univ. drd. lVlihaela Gorcea
Catedra de Grafici, Fotografie artistic[, pedagogia artei, epoca spaliului. ,,Suntem in epoca simultanului, ajuxtapunerii, a aproapelui
gi a departelui, a aldturatului, a dispersatului". Totuqi, in multitudinea de
Univensitafea de Arti gi Design heterotropii exist[ gi un spafiu interior al percepliilor noastre primare, al

Pentru a retrasa grosier istoria spafiului, am putea spune cd in Evul reveriilor, al pasiunilor; este un spa{iu u$or, eterat, transparent, sau,
Mediu el era un ansamblu ierarhizat de locuri: sacre gi profane, locuri dimpotrivd, un spafiu obscur, pietros, un spafiu care poate ft arzdtor ca apa
urbane gi locuri rurale, existau locuri celeste opuse iocurilor terestre. Aceastd
opozilie, intersectarea de locuri constituia in perioacia medievali un spaliu vie, un spaliu care poate fin inghetat, fixat - un ,,egospace". Aceastd specie
de localizare. spaliu, care s-a dizolvat odatd cu teoria lui Galileo Galilei, in
secoiul XVII-lea, cdnd intinderea ia locul localizdrii. de spaliu apare odatd cu na$terea filosofiei moderne a subiectului. ,,Din
momentul in care subiectul uman s-a impus ca centru de referinld in jurul
in epoca modern6, amplasarca se substituie intinderii. problema cdruia se organizeazd gindirea gi acliunea asupra fiinfarii, reflecfia asupra
locului sau a arnplasirii, se pune pentru omul rnodern in terrneni de artei gi a f'rumosului a inceput sd se raporteze din ce in ce mai mult la
gustul, sensibilitatea gi starea afectivd a subiectului".
demografie iar spafiul nu se oferd sub forn:a unor relatii de amplasare. ,,Ne
afldm intr-un moment in care lumea se percelle pe sine rnai putin ca o rnare La sffirgitul secolului XX omul contemporan se trezegte, asemenea
viafd care s-ar dezvolta in timp, cdt ca o relea ce leagd puncte qi igi urzegte personajului kafkian Gregor Samsa, dupd o noapte agitatd de vise nelinigtite,
labirintul".
metamorfozat. Pd4ile corpului par sd de fi despdrlit, propo4iile lor s-au
in orice cultur[ existd locuri reale" locuri efective, locuri clesenate
transfigurat, iar trupul a devenit manipulabil la nesfhrqit gi, astfel, fals. Unitatea
in chiar procesul de instituire a societdtii gi care sunt un fel de
trupului uman s-a destrimat, corpul a devenit fragmentar, coruptibil qi
contraamplasarnent, ,,niqte specii de locuri aflate in afara oricirui loc, chiar artificial. Nu se mai gtie ce eu, ce personalitate se expriml printr-un corp.
dacd sunt locaiizate". Michel Foucault nurncgte aceste spatii ,,heterotropii,,. Ceea ce inseamnd, spune Horia Roman Patapievici, cd trdim,,intr-o lume a
viefii care -a smuls pe om, existen{ial vorbind, din responsabilitatea privitoare
ins5, cand vorbegte de heterotropie, Foucault se referf, la spaliile exterioare, la sufletul sdu". Sufletul poate apirea in forme, corpuri qi chipuri multiple,
nu la cele lduntrice bdnfuite de fantasrnclc noastre. in viziunea iui Foucault pe care eul le poate schimba liber iar personalitatea s-a fdcut cioburi. Corpul
heterotropia are puterea de a juxtapunc inlr-un singur loc mai multe spalii, nu mai e in stare sd-qi determine contururile, nu poate sd se auto-creeze ca
mai multe amplasamente care, in ele insck: strnt incompatibile. Astfel, teatrul oglindd a congtiinlei. Unitatea lumii interioare gi a celei exterioare se destramd,
organizarea logic5 gi interdependenlele dispar din lume. in aceasti stare de
146 crizd, tensiunea fiinlei lSuntrice exerciti presiuni inimaginabiie, interiorul ?gi
cere propriile drepturi. ,,Chiar dac[ vom merge pdnd la a qaptea galaxie,
vom merge acolo cu cigti gi mecanizafi. $i ne vom reg[si aga cum suntem:
nigte copii care nu gtiu de ce trdiesc gi de ce mor. Nu ne rdmAne decdt un
singur teren de explorat, ultima aventurd: noi inqine". Provocare acceptatb
de artigti contemporani precum Tony Oursler, care igi expune instilafiile de
la inceputul anilor 90. El populeazd spa{iul expozilional cu figurine, care
evocd personalitati, copii, alter-ego-uri. asemenea jucdriilor pentru copii,
sau la fel ca papugilc fblosite in magia wodo. Pe nigte forme de capete albe,
schematice, sunl proicctate cu un video proiector irnaginile felelor. Corpurile

lI l
))

figurinelor, asemdn[toare cu ceie ale p[pugilor din clirpe, se subordoneazii Marie-Ange Guilleminot igr pune in scend proprrul trup. pentru a

capetelor supradimensionate. Adesee., trgurina nu e decAt un cap t[iat in reda eveninrentele emolionale care iau naglere din inteilnirea clintre corp gi
doui, sculundat irr apei ;i agezat pe un statit. cap ce se schimonose$te, se
vaietd sau se picrde intr-un nronolog nesfcrEit. Aritorui se aflr in spareie limbaj.

camerei de luat vederi, c regrzor, scenarist, actor uneori, intr-un mini l.eatru Dramele intirnit[fii gi stereotipiile vielii de {arnilie dcvirr il arta zilelor
personal.
noastre, prin intermediul ecranullui, rnetafore ale societdlii noastre rnarcate
in lucrarea ..Preschimbatul" dtn 1996. cioua capete ovoide stau de violen{a gi de lipsa de conrunicare. Intin-litatea brutal dezvaluita prin
inregistrarea unor scene ce {in de viafa privatd. in video-art limbajui intirnrt[!ii
unul ldnga altr.rl pc un rali. cele douzi personaje se at'ld intr-o stare cle agitalie
e de cele mai multe ori expresia izolirii gi afienirrii: cantcra de luat v,Jderi,
Ei igi aruncii necontenit replici cu privire la situalia iie aldturare, care li se
pare incomoda: ,,mi-e sil[ de tine", ,,nu sllntem una ;i aceea;ii persoand,', ecranul. dau iluzia comunicdrii dar de fapt impun distanfa. CorpLrl situat

,,egti atdt de aproape cd md doare". Alteori cele doud cgo-uri incearci sd se intre spa{ial fizic qi spa{ial electronic nu rndi poatc' fi consideral. ca o entitate
fixa ci mai degrabd ca un proces.
apropie unul de celzilalt: ,.vreau si te ajut dar nu pot", ,,crur te cheami",
,.hai mai aproape", ,,ce diferente exist5 intre mine gi tine?". inh.o alti lucrare Tehnica irnpinsi la exces, globalizarea, acoperd o vacuil.ate perfecta
intitulat5 ,,Fiock", clin acelagi an, oursler incearcr si creeze o personalitatc ;i nu fac decit sd rigidizeze un exterior care-l inchide pe omul contemporan
inultiplicata: o actriti redd acelagi text prin voci diferite, iar chipul ei este intr-o carapace striind fiinlei sale lduntrice. Ast{'cl, artirytii conten"rporani
dezvolti un discurs piastic rezultat djntr-o cntica a unui errerioi- aflat in
proiectat pe manechine de lemn de diverse dimensiuni. Mimica actrilei redd
fluxul de sentimente schimbitoare. exces, un cxterior al supraevaludrii unor irecesitdli qi dorin{c exterioare ornului
postmodern. Pierre Manent in ,,originea politicii moderne" afirnra c5,,lumea
in .,Ram" (lovitura), pe o rochie infloratd. se proiecteazd corpul
gol al unei femei, corp ce irrcearcr parc.i sr scape din interiorul tesiturii. modernb dezrlddcineazd omul pentrLr ca il lipsepte de rnisura spafiului in
Exterior gi interior se desparl, proporliile se desfigureazd, ,,ego-ul" nu e in care se afli cei pe care ii poatc cunoa$te gi iubi".

stare sd sparga suprafh{a coloratd. Din ce perspectivi mai poate fi privita astdzi relafia cu celilalt,

Un alt exemplu semnificativ pelltru accastl orieritare (versus inte- intr-o erd totalizatoare, media-globald, erd in care straniui nu mai c ,,the
rior) a practicii artistice contcrnporane il oleri actiunile N{arinei Abramovic,
o artista centrali pe ea insiigi, atenti la toanele sale, pentnr a le putca pune alien" ci strdinul e fala ascunsii a identitalii noastre? Solufia lui Pierre Manent

in scen[. Practica ei lavorita constd in a testa intr-un spaliu. lirnitele 9i ar fi ,,regdsirca farniliaritd{ii, a pro>lirnitalil cu lucrurile cele mri apropiate. itr
acest sens, singurdtatea care ia act dc imposihilitatea vietii sociale acum
dorinfele trupului, ascrrnse Ei controlate prin cornportamcnte sociale, printr-o
corupti reprezintd, deopotriv.l, o readucerc la viafa sociall adcvirati, cici
confiuntare (con;lientiz:rre) a acestora. inccpAnd din l993 rnonteazd pe ea reobignuiegte omul cu adevlrata sa rnisurd". Va putea insd locuitoiul
marilor capitale, pe care Manent le nurreqtc ..prapastii aie speciei uinane" si
sceni o autobiografie, un work in progress. pe jumitate piesl de tcatru, pe
jumdtate perforurancc-. ,,Joc o parte a vielii rnele cu Ulai", spune artista intr-un se reglseasc5?
artrcol din revista Arts/Scencs, ,,apoi intorc sirnbolic pagina, gi de acum
Itad cum arati spafiul camerei contenlporane in viziunea artistului
inainte voi ardta parli din mine pe carc le ascundearn". Dupa l98l
Cristian Burgeois: un tclcvizor. un ccas deqteptittiq conectatc printr-un fir
abandoneazd discursul agresir,, iarperformansurilc saie tind spre un simbolism la o priza. Nirnic allccvu care si evocc un anurne trecut, ulr ccas degleptiitnq

teatral. conectate printr-rrrr lil lu o pliz[. Nirnic altceva care si evoce un anurne

Sophie Calle, un alt nume prezcnt l)c sccna manif'estdrilor de ard trecut, totul sc sitrrcrrz;i irrtr-un ,,prezent al reccptdrii", cuir il nume$te criticul
contemporand, se joaca cu limita dintrc prrblic gi privat atunci cdnd igi Dominique (ionzrrl,'s liocrster. Nici un obicct de rrrobilicr nu prinregtr'gi nu
expune prr:pria iutimitate gi a celor dtn.jtrr.
difuzeazd inf orrrrltii. e rr :ji rrum locuinla poatc sii se abstragi lirrmei gi scnsului
l.lli
pAna la imateritrl ( ) iot rrinti a cirui conlicLrt, fie ci entoiittnal sau utilitar, I

149

devenil virtual, stocabil, direct accesibil pril interrnediul re{eielor electrice DOTAREA SIJ PERTOARA iru UONI NNIU T,,d RTET,OR
PL,{ST'ICE: TMPLICATII PSIHOPEDAGOGIC]E
in orice paite a lumir. Conlrrtitorul gi ':on[inutul nu mai au legdtr.rri flztcc cu Conf. univ" d.. Iou" Berar
natura. Urbanistul ;i eseistul Faul Virilio a anticipat acest f'enotnen incd din
1984: ,,zilei solare irstronolnice se adaugd acum o talsa zi e lectronicd a cdrrri Catcdrn de Psihologie, Universitatea,,T'ibiscus", Tirnigoara
calendar se afld astdzi ia irrtersecfia fluxurilor electrice, sonore Pi rnagr.etice
care detennini o noud geografie vibranta, dezrf,diicinatir. fluctuani[". TerrnertLrl tlrttttrr s;-ru dotaiic serrnificli ansanrhlul cie irrsuqiri lizicc 5i
psihice care contliliotreazd succesul/irerforn.ranfa in unul sarr mai multc
,,in ciuda tuturor tehnicilor caro il invade az-:a,i'n c:iuda inttegii relelc
de cunoaqteLe care pelmit deterinitrarea gi f'ormalizarea sa, spaliul domcnii de activitatc. Sensul este, eviclent, {barle apropiat de col al unui alt
coutemporan nu este poate in ititregitne desacralizat"- poate ca via{a noastii
ascultd inci dc un anumit l.lumir de opozilii de care ntt ne putem atinge' concept frec.,,ent utilizat in sf'era gtiinfelor soclo-unlAnc ;i untuue. cei de

cuirora le admitern ca date: aceea. de pild[, intre interior - extertor, intre aptitudine. Difcren{lr rezulti clin accentul pus pe unul sau altul din lbctorii

spafiul farnilial qi spa{iul socia[, intre spa[iul pubiic 9r spaliul privat". explicativi implicali in emergenia lor. Dotalea/tlotarea sr"rperioali/
Numefoasele expozilii de altb contemporanl lle-au obignuit cu tematici
supradotarea se asooiazi precumpiinitor c:u zestr!:a nativii. cu ceea ce
precum: globalizare, multiculturalistn, interior-exteriot, identitate-altcritate.
Rlspunsurile artiqtiior, deseori ironice sau critice fac referin{ii la lipsa de mo$tcnelte individul de la ascenden{i (pilin{i, bunici etc.) in tirnp ce
identitate a omului actual. GAndirea lui Foucault spune cd pentru a devetti
aptitudillea estc infclcasi mai ;rlcs ca rczultat al acf runii fiictorilor ambientali
actuali ,,trebuie sd reconsiderdm, sd regdsim lrxteriorul, strdinui, a- asupra poten{ialuiui ere'ditar. Oricurn, rcalitiiilc semnitlcate fiind qirasi ideni.ice
nu existi riscul unor confirzii sau indoicli atunci cind cei doi tcrnrcni :tunt
semnificatul - altfel vom fi propriile noastre victime". A se identifica, A se utilizali in relalie sinonimicd.
confrunta cu existenla celuiialt, a se supune la noi contexte ar putea fi o
in literatula dc specialitate mai fiecvent intllnite sunt clelimitlrile clc
posibil[ iegire din iluzia omocentrismului. Tine ca tine, cste privirea fixati
constant asupra sinelui: lorma cea rnai banala de orbire. Sunt centrul lumii genul: dotare generala - dotare speciali sau dotare generala - talenl.

gi in cazul acesta, lun-rea (adicii ce lirlalt.) devine in cel mai bun caz o periferie. Terinenul de dutare/supradotare generali,r se asociaza de obicei cu cel
de inteiigenld gi se raporte,az6la rezultatele deosetrite oblinute in mai rnultc
BtsttoGl_tlt:,tE dorneniide activitatc, in tirnp ce supradotarea specialS clenuinitir;i talent, sc
judeca prin prisrulr pcrfbrrnantelor obf inutc intr-uir drtnreniir spectiic, cun't
Fcrucault, Michel, Les rttols et les choses, Galiimard, Paris, 1966.
ar fi cel nrtrzii'rrl. tchnic. pedagogic, literar, aftistic, spoltiv ctc.,'\;a au
Foucault, Michel. T-lrcatrtun philosolrhictun, Castr (lli4ii de $tiintd, gAnditpsilrolor,,i ilrrslrica: l-. M. l'erman, (1931), I". i. Jhurslone, (l93ij),

Clu j-Napoca, 2C01 J. P. Guillortl 1 1'ti,i) f ..r. carc au pus accl'rll.rrl oc gradul de clczvoltue a

Honnef, Klaus, L'art contcnrprtrain, ?tschen Veriag, Koln. 1992. lil
Mannent, Pierre, Origirtile politicii ntodentr:, Nemira, Bucuregti, 2000.
Patapievici, Horia-Roman, OnruI receri, Humanitas, Bucuregti, 2002.
Rafiu, Dan, Moartea artei,Casa Ca4ii de $tiinta, Cluj-Napoca' 2000.
Ra{iu, Dan. D i s p utct nnde rni sru - po s l t r t t t t l c rn i snz, [)acia. Cluj- Napoca'

2000.

unor uullrlrorleiir"elf;cirrri ar inieligenici, pe interrolalionare;r ior $i nrai putin o practicd excesivi (1993, p.72).
pe specificiratc.
Mulli specialigti, noteazd M. Jigdu, considerd cd supradotitt este copilul
o aborda'e alternati'I a relatiei supraclotare __ interigenlr apare la FL care: invali mai repede gi cu mai multa ugurinti voiumu! de cunogtin{e
Gardner (1983), care rjez'orti a;a nurnita teorie rnoduraid a i'ieligentei,
propus grupului de aceeagi vArstzi, prezintd o etate mintald superioard celei
conforrn crreia exist:i nu u'a ci rnai multe tipur,i sau for'ie ale ar:estei cronologice, ob{ine rezultate deosebite in planul creativitatii sau utilitelii
aptitudini (lingvistici. logico-rnaternaticd, rrruzicaii, spa{iald, chi*estezica
sau psihomotorie' intrapersonalS gi intcrpersonalS). fiecare Lrtiliz,ind sisternul sociale a activitSlii sale, lace dovada unei deosebite capacitifi de memorare-
ior de sirnboluri ca.nitifi invd{are I.a. (i994, p.33).
fundarnentiile pe*tru lrocesarea infbrmarici. ln
consecintd, supradotarea. inclusiv creativitatea. iuscalnni nivei inalt Avdnd in vedere datele de mai sus gi totodatd, rezultatele unor investigagii
cie
func(iona'e a str ucturilor psirrice personale, apreciam ca oportuni definilia conf,orm cdreiau supradotarea
corcsJrunzito;rre acelui dorneniu. reprezintl o substructuri a personalitdfii, formati din componente
o definilie ceva mai rargd cognitive, afectiv-rnotivationale qi volitiv-acfionale, elaborati in
propune J. s. nenzulli, care considerd
supradotarea ca o manifestare a potenfialului ulnau. ce poate fi sporiti ?n ontogenezi prin asimiliri gi acomodiri succesive ale individului la
anumite circumstante qi contlilii. Ace;rsta poate fi abordatd ca o r.ezultanth a nrodelele, solicitirile gi condifiile ofen"ite de societate gi care, pe
interactiunii mai multor factori, grupa{i de fapt in trei categorii: misura constituirii, faciliteazl ob{inerea de performanfc superioare
a) aptitudini sau abiritdli cognitive generare s'perioare rnediei in unul sau mai rnulte domenii de activitate. Avantajele sau punctele
(intelibge) ,a{dn,gacjaapreaciintatseardceindan(amrioz.tdivqai rsein, teinzcdr,eadpertietlridninsiinsep,eccuiariieozeittac.t)e;
epistemica etc.) 9i tari ale unei asemr:nea definilii ar fi nrmdtoarele:
c) creativital.e (de fapt, un inalt nivel al creativit[lii), (c1. Jig5u,
lee4). . include in structura sa inteligenla, inteleasl ca o

Sunt relativ numerr:gi autorii care apreciazd suprarlotarea ca o componenti de baza, dar nu unicd, nu singulari, ci in rela(ie cu

conliguratie de aplitudini gcncralc 1i/sau spcciale carc l-aciliteaza obtincrca alte procese cognitive (memorie. lirrrbai etc.);
performanle notabire in clileritc dorncrrii cre .clivitatc. N. L. Gage gi
de Berliner ()992), cic exemplu. i.ch-rd in c'res,ria dotati gi taleritali, D. r sunt considerate ca inclispensabile in configr-rralia
pe
c. supradotirii uneie componente afectiv-inotivafionale cum ar fi:
trebuinlele de cunoagtere, a{'iliere gi perfonnan{d, emo{iile 9i
acei elevi care demonstreazd perlormante inalte in unul sau nrai multe domenii
cum ar fi: abilit5li intelectuale generrale. aptifudini acaclemicc spcc,ificr:, gandire sentim.endteelpeSs;;uepgeterioaaprea,rienntetaresceolnetgrai pdaics{iuicnileeresduibtaictcet-umluei d;.iau.: sau
creatoare sau productivd, capacitdti de conducere (,,ieader_ship,;), arte
vizualc, rcprczentare sccnici 5.;r. potenfialitate-actualitate prin valorificarea icieiior pragetiene cu privrre
in modelul elaborat de l'. Gagne, supraaotarea este asociati cu
adebzilviotilltialereasaruiadteuprarilni dsearuilenessisistetemmaaticticc[ leazavoulitlaittxe,lilc.arreumcoannestiitaurieta(lceonmtupl,unc)u la dezvoltarea intelectualS gi morali a copilului (prirr,.jocul" r:ontinuu
expertiza intr-un domeniu specific al activitatii omului. Emergen{a unui
talent particular rezultil din aplicarea uneia sau r'a i rnuit'r aptituiini pdnd la intre asirniliri gi acomodari);
stdpd'irea cunoqtinfelor gi deprinderilor in accl tlrmeniu, mecliata tiina ae
catalizatori intralrersonali lmotivarie, incrcrrcrr: . af-rrmd posibiiitatea rnanifestirii lbnomenului in unul sau
(fanilie, scoalS, cornuniiatc etc.). precunt 5i rk.o irr sine etc.) gi dc rnediu
irrratare sisternatici gr de concomitent mai multe domenii de activitate pi, iri fine,

l1) . fiicc tr irnitere la performanla ca la unul dintre principalele

criterii dc cvaluare a suprailotirii.
inrudit crr lclrncnul de supradotare este cel dc talent. in literatura de

specialitate, talcnltrl rste frecvent interpretat ca o formi superioari de

manifestare a aptitrrtlirrilor" ca o combinarc originala de dispozilii func{ionale

ereditate qi sislcnrt: olrr''rationale dolrdndite. IJnii autori, de exerrrplu, Gage qi

Berliner, corrsitle r;r t ir t'ci doi ferrneni se afld in relalic cie sinonilnie. Semnele

dotarii ;i talentului ar fi: abilittriea de angajare gi concenh-are asupra problemei, AvAuci in vsdeie clatcl,: e>:iste nte in literatura de specialitate. precum
construirea de relalii intre dale gi idei" diversitatea dc interese si infcrma!ii, gi cele rezultate riin investigalii prcprii (Berar, 1998 gr 2001), putem
curiozitate epistemicd, idei creative, vocabular bogat etc. (1992). descrie slructllr:r aptitudilrlor plaslice ca o configuralie de componente
senzcrio-pcrceptive, tnotricc, itttt:lectivc, arfQcti'''-inotiva{ionale qi creative,
orientirile actuale rnerg in direcfia asocierii tennenuiui de dotare cu
cel de performanli in activitati complexe, cu caracter interclisciplinar (de dLrpii eunr urnl(raza:
exemplu, invdtarea gcolar6. munca dc cercetare, conducere. evaluare etc.)
iar a celui cle talent. cu rezultatele inedite, originale. valorcase obtinLite intr- A. Componentel.e senzorio-pe rceptive.
un anunrit dorneniu (de exemplu, muzicd, spor1. literaturd, maternatici. arte
piastice etc.). . Cap.racitate rie clifcren{iere a culoriioi gi nuanfelor de culori

Asemdndtor trltor forme cle dotare speciald, aptitudinilo pentru artcle sau discriritinarea cromalicd, insugire dependentd atdt de
plastice ingemdneazd in structura lor o intreagd serie de procese, deprinderi
particularit5li anatomu-liziologice gi neurologice ale persoanei
gi priceperi cu caracter cognrtiv qi noncognitiv. Aceste componente, a ciror
pondere variazd de la o substructurd la alta, sunt putcrnic influengate in (sensibilitatca dift'ritA a celule ior receptoarc, adici a conurilor de
dinamica lor de tipul de activitate desfEguratd, clup6 cum este vorba cle un
pictoq sculptor, muzeograf, arhitect, profesor de desen sau iucrdtor intl. pe retini, relaiia dintrc excita.{ie 9i inhibilie la nivel de zond corticald),

un alt domeniu inrudit. cat gi de lactori socio-culturlli (uivel de instruire, experienld

O caracteristicd cornunf, diferitelor arte poate fi considerat tipul artis- personali, prr:ferirrn;e gi atituciirri colective. etc.). Ca dornenii cie
rlc, identifical de I. F. Pavlov pe baza anarizet reialiilor dintre cele doui
sisteme de semnalizare. Persoanele care dispun de aceastd aptitudine iniplicare mcnlioniini : pictira" clesigii ul in<iustr ial " afi a; r'estir:nentatiei.
,,imbrdliqeazl in intregime, in mnd corriplet realitatea vie, {ira nici o
fracfionare, lErd nici o disjunctie". opugi acestora sunt reprezentanlii tipului ,lrg()nolnia $c0iu13, ctc
gdnditor, care f'raclioncazl rcalitatea...;i abia tlup5 aceea adund din nou
componentele ei, cauti sI le rcdea viatir, firrir insd a reuqi in mod deplin " Aprccir:;"ca s! reprotlLtcerect corecti tr Tsrcporliei ohieclelor,
(Roqca, 7,orgo, 1972, p. 87).
insursire carc dcpinde dc integritatea ,5i funclionarea iionnali a
Aptitudinile speciale se cristalizeaza- alacum inentiorreazi gi N. piirvu
(1957)-- clin diversele procese gi insugiri care compun unitatea psihicului analizatoruh-ri vizual, dar gi de expcrt ictrqa acumrllat5 in timp. Este
uman. Prin incircdtura lor educalivl difbritd, arrumite aptitudlni generale
pot deveni compcnente ale unei dotari speciale: muzierianul va avea o bund cunosout faptul cd preEcoiarii slviir;e$c nitnteroase greqeli in privinla
memorie auclitivb gi motricS, plasticianul o bunl memorie vizual-spa{iala
gi motricd. tragedianul qi iiteratul una verbal-logicd etc. proporti;ior: diiltre elernentele unei ligur'i sau dintrc mdrimile

in dorneniul artistic poncierea aptitudinilor speciale in obtinerea de obiec't,elol.rll,d'etsueinltai)tOc n(CIg!!niia, tije('|,:',jrr1i9O52-, p. 1 5B; Cox, 1994, p.43-50).
performanfe notabile, mai ales in privinla productiei, a credrii de valc.ri, tlt':t'. de lrrrnini
pare a fi mult mai inscmnatd decAt a inteligcntei. Altfel spus, aptitudinile ltlirr. rapc,nUl

speciale gi inteligenfa nu contribuie in egall rnisurd qi nu se condilioneazd gi unlbre. .,:irnfui'" ritmului, ibrrnei ;i volumu"iui cbiecieior, etc.

reciproc in activitafile artistice, ceea cc rrrr cxclurie insr posibilitatea &. Contponentcle ntoirit:e nrai frecvent irnplicate in activitdlile cu

intcracfiunii lor. caracter plaslic: sunt:

l\l * Dexli'rittilee ruenltald, caracie,.'izaia prin precizia,

rapiditatea qi intciiir:,zitatc,ri miqcirilor manuais:, yi tiigitale, a$a cun

se maniti:stlr clc in: i.r':senarea conturului, tt'lSaiea iiniilcr. haqurare,

redarcl rclit:irrl'-ii gi a irrr.riccfiei, etc. in acfiuni de schilare

s ( t)()tLt();'.irt:a ochi - mund imphcat5

a trb i cr; l Lr l u i, t L'l,.: ii1-nilre, nrodclare, tdi ere, etc. Asr gurd interacliutlr-a

pennunLri{ r ii-ii-rr ob;ect'ril reai (proclusui irl ,i:urs de rcalizare) Ei
ir.nurtirrt';r ).:r rrlnlrl'i {nai mult sau rnai pulin originala, inedit[).

r55

ililcpcaueolrmrgssonesaictcnui'tveorDenreotacti:anrazrraeeecastarisrvsauiirpgtedcurlprriiideo,nanorrr6u-buliiprnuoedratro.teemt.aenpngtiiiuu"prr1trai"e.rr;itu"e"crror,ar rip*;ru;a;s;'tiii;nclfe;tfo,,i;,c.-a,,*"dore"eiinearir.ietrfos.cep,lrreiirunc,riaof,i"crrrreoec.e. de preiucrare gi transfonnare a unor ciate primare, cu implicarea de procedee
inpuearcne(epleorr,eUtaatn^sodApbee^ie-zc.c.vif^-io1ctul.itt.taa.u.tliii,tsn9ini itan! toaeniggoraibnrsaitealinttle,tuiailisesaai,l,e.cfoalot sgiticarr
imaginative specifice de genul aglutin[rii, schematiz[rii,'rocrificdrii

dimensiunilor spaliale sau crriar temporaie, elabordrii de situalii gi personaje
tipice etc.

atet pentru D. o altd componentd importantd in structura aptituclinilor pentru artele
detaliiror, a plastice o
reprezintd atracfia pentru activitafea destigurati sau modur

p;";";escpocs6rputoneerddptriutcausdrrAeeeailpleueCd",trauaiplpviecttesaf6t3cislrvs.t1'iiicmty_doc.eftn.7in:i.ct,padrelrdiaestesu,tatltrienceuhefpzenrud,iecaezecle',uiennclttco6a.crnruvie,daalSpodriroeoinavpst,areoa.qit,lriini,lin,"arrpg"erei""r,,e"p,,.s*erra,rn,nsr,artpi"egearrzaacieettfuciiscvlneeedrce,.ei de ,,angajare in sarcind". op{iunea pentru expresia de mai sus se explicd
prin urmdtoarele:

' in sfera'oliunii de atraclie intri in mai marc rndsurd decdt
in cele de preferinlr' interes, emofie. sentiment sau chiar irasiune,
!elemente care au devenit cu ader,rrat
" il;;;;edosolisoamoibbenpaia{ateeioersgncrpbzisuatneauesrteciemeliatrfreceniqvnrrGigediemaqfladiodloiotdc.benfdasoatddruee[rleiienimlrirecutetcaameeraplrerroieureeucbesntoaeiearsterreearracneitlpsrmeriiveauecac.urtpc_pauaielmntricisdcicarti,audncccifcr'iattrpaiutie.vniravzicstrilraetvlaeacetec,iftaiaeniteac,iratvzars,cieacp-taonc5.tamirr{p{r4e"iirap;rilpresliaecver.,iopcucrufaloi,ai"nni.ls-d;rsiintiairti,iorcltaeru=edt"teci.rrvpnt"ioe"rfrlau"biieun"gdpltit*ia'eodpcdtnrtoehe.ertasriuriauncetrea,r mobiluri intcme are conduitei;
atractia se dezvoltl pebaza trebuinfei de a cunoa;;te, rnai

ales arfornmuesiesianlcelusdupaeircioi adreec, actuirniodzirietactteamoetpivisetleemciocni;juncturaie de
genul: laudi, pedeapsd, recompensi
expresia imbind in sine atdt rnateriald etc.; cit gi
. valen{e motivalionale,

afective, ,,Noi pictorii privrm cu ochii, dar lucrdm cu sufletul,,
- spunea canciva tenaccle gi in acelagi timp, extrem de sensibilul
artist $tefan Luchian, (cf. Zisulescu, 1971, p. 100).

pgardcontdidvuiirtfced)tiailnviltidetraievtpeeflrabggsremitinocetredri.ge,.imtnmoaeaalntieitlaifortceenac.drvmaecn; ttgesAi;enrradnitnr"eaf.laaintien_inciadmiscauagptionorir,ituignraai l'iorlinipic.louer"ftrlaeinnxttiebeitrpiicteadnttergu,i E. Dintre insugirile de personalitate mai frecvent asociate cu dotarea
superioard in domeniul artelor
plastice sunt atitudinile qi creativitatea. cu
ca formatiune psihica relativ stabild, atitudinea interactioneazii

sistemui de aptitudini, in particular cu cele pentru ar-tele plastice atat srrb
aspect orientativ sau de direc{ionare, c6t qi evaluativ. Atitudinea de cleferenla,
irl;ffi;ii#iil'HiufpmaenotdaoesblImuine'lecur.atiepisnoagrutpi,rcfeidumnimouolp'mlieocentalrn.izave,rdesr,aeupagteleieeni,aeccr"taiou,lSni..oc*arn,p"a.te.";pr,is,eopa.narebeis,dtragar.centade,ir"esaaitmsmbeoapluoi aroitreisga{louncacarhraiizaaar de preluire qi protejare a fiumosului naturar, de exemplu, poate reprezenta
o premisd favorabild pentru cultivarea aptitudinilor-g.ufi.* impiicate in
, ogpsimpdeirenrintsrdaiaoluiftnsiruiaaialduelmiizncgapi'pilte.ctiariugdn.iiprcianierlmeovcfaubeanleueddletxeeoisrcadutaelelzudnauoitn,riariiaenrpiadzr,6ero.rpuegd.inur"sfairai*nuritiscr.,"zanrrru,r.u^r,e,errriesrrrrirrnirrazrlscairneticsuxprtcpaoiamrraiiztmueaanrieisenardueguizancauluboultsrsaiptirrtrappeaciucnrtlctdiszezuddarinenrneraoite_c,err activitdfi de genul pictura, scurpturr. cinematografie, design vestrmentar,
etc.

Aptitudinilc si-rcciale igi pun de regula amprenta asupra creativitdtii,
dar odata strucrLrrirtir ca insugirea a personalitafii, aceasta ievine un f.actor
stimulativ pcr)tnr o categorie sau alta de aptitudini. Altfel spus
c.nti'uu rocur. Discriminarea cromatica, simgul cauza gi
efectul i i schirrrlra riniei, al

formei gi volulrrrrl rr i. rneinoria'izuari, infelegerea persper:ti'ei, etc., sunt,
fErd indoiala, lircrrr i e x trem de importanti in creatia plurti"a (pictura. graticir,
l5(r

Sculpturd" arhitccliira. Cinclnatogtal-ic. ,:'tc.). dar pe tnasurt ce crcatiVitalca indivizii urnani este doar nivelul de dezvoitat'e a drtbritelol cslergorii de
dobin<legte caracterul de riimensluns a personaii[[!i1, ea rieviue suporr gi aptitucliiri. in cousecinld, corect este s5 vorbirn despre copii cu aptitudini
conclilie pentru arnplificarca rolului ,si eficien{ei lactoriloi rnai sus menlionel!' plastice superiol dezvotrtate gi, respectir'. slab dezvoltate.
in ilr;*.eni*l ,rtelor piasticr:' itrieligenia, a$a cu$l apare ea exprimat5
testele generale de irrvestigare, j,.li'icai un r01 p*titr Similar altor obiective cu caracter instructiv - educativ, in rtrganizarea
prin rezuitatele obltnute la jurul gi desfEqurarea acfiunilor ds identificarc a copiilor sr'rperior dota{i trebuie sI
semnificariv. se cofisiclsril ca limita superioati a c.l. t-'ste sitiliita in se {ind seama atAt de parlicularitl{iie de vArstd ale subiecgilor investigafi, cAt
gi de anurnite standarde gi criterii docirnologice.
vaiorii de I t5-119, flind ceva rnai ildrcath in cazul ilesenului sirnboiic 9i al
caricafurii. F aptiil ci ifiteligenla coreieazi intr-o trliisurd redush'cu aptirudiniie: fv1. J. Par.cons. de exempiu, pe baza r.inor investiga{ii de iungi duratii
plastice este susiinut qi de cazurilt: a;a numililor ,,ictioEi savenli"' cottfrietJ (aproximativ i 0 ani) feiiefeazd r; suit[ de 5 stadii itr ciezvoiterea aptitudinilor
Mind, de exemplu, engiezill care ileu$ea s[ dcseneze cu niult talent chipuri
pentru artelc pl astice :
un.,un. gi nrai ales pisici, s-a dovedit a fi inr:apabil s6 deprindli scrisul q;i
a) Stadiul f'avoritismului sau preferinlei, caracterizat prin
cititul (Roqca, i981, f, 65) plicere sau chiar atracfie petttru desen, culoare, picturS, etc.

Piohleura clotlrii superioare sau a hlentului in domeniul artelor piasticc b) Stadiul fiumusegii qi realisnruliti, cind copilul rnanilesti
interes pentru o temi sau alta, striduinla de a reprezetlta obiectul
nu se reduce, desigur, la irspecte de configr'rralie, cie aptituclini carc intr-un mod cAt mai aproape de realitate, satisfacfie in Iegdturi cr-r"
structureazh profilul personalit6lii ex.cepfionale. La f"el ca toate celelalte
aspectul estetic al lucrdrii.
insugiri psihice specific umane, aptitudinile pentru artele plasiice se fbrmcazi
c) Stadiul exprcsivitagii, c0nd plasticitatr:a gi sugestivitatea
qi se manif'estd ca structuri relativ distincte pe parcursul evolu{iei
ontogenetice, prin moclelarea unor dispozilii ereditare poiivalente de c6tre devin mai importante deci.l. tema aleasX sau exactitatea rcproducerii

factorii ambientali. Degi, rieocamdata, nu pot h cperate rlelirnitdri ferrne ohiectului.

intre aceste dou[ categorii de variabile, se estimeazS tr:tu$i cd, in cazul clat, d) Stadiui formei gt al stilurlui, remarca[ prin raportarea

componentageneticdindeplirregtelr.oluldetactordeterminant,influen{a produsului la standardele sociaie impuse dc tradilie. tnodd sau cnitica
mediului socio-cult'ral exercitAnclu-sc cu prccldere in precizarea direc{iei
gi, eventual, a ritmului de dezvoltare apl,il'uciinalir. Nu trebuie omisd din de specialitate, prin compararea lucrdriior propusc cu cele deja

f,io,sipoihirluc*ulluol-ugi"iicnsdtur'-iporaarddnioactdniriieai rcpi eeinnl tcarounnsdgaotlirmernbetlnxuiu9diieacaritnreeflXoirgucipnala{recstoiccrlciig,ri;na9esaearneiunxmesiefra'n;itt"i6enrteeasnslutitepalrteea, existentel.
unibiliil., speranfele, neimplinirile sau chiar eqccurile pdrirrliior'
e) Stadiui autonomiei. in care sutriectul conlticntizeazii rela{ia
Pasul urmator in gestionarea problentaticii dotdrii superioare i^l" reprezintS
dinue standardelc sociale ;i ce le personale , dobdnrieqte r:onvingerea
Cdeia-gcnoonssttiactualres,adueidreenliieiffiacraereaa.unIroorlocsliimmetnesrmiunetirualleclpeeidrseonntiaficliatarelii,ililnsceanzsunll autenticitalii qi valcrii pr<lpriilor iucriri.

discutat, de punere ?n evidenld a particulariti!i1or care di{'erenfiaza persoanele Modetrul iui Pl.rsons, deq;i a fcrst intdmpinat cu uneie obiec{ii legate
cu aptitudini reale pentru artele plastice, c{)nlparativ cu cele Ia cal"e asemenea de experiurerrtele care au stat la baza construirii iui, r'eprc::intil (r abordare
note /insugiri sunt,,absente" sau slab dezvoltatc. Ajungi aici, facem precizarea
ampla qi solidi a fcnorricnului dotarii in domeniul ailelor piastice (ct-.
c6 o identlficare exacta nu poate fi facutll i:tr riis;punsuri de genul da sau
nu, totul sau nimic. Adevitrul este cI oritt liiilfa umana nonnali posedd Ilargreaves" l984).
lteferinciu-se la particularitatile grafiei la copii, M.V. Ut,x ncrteazh c.r in
clispozilii peltru struffiurarea oticSrui iip tlt' ;rirtitudirri. ceea ce diferenfiaza
jurul r,'irster ile I urri dcsenele acestora prczintd o Lipecificital.c ilc netiglduit:

aproape to{i dcscncazir ,.morrnoloci" l,,todpoie figures""), adica figuri la care
anumite p[rf i rrlc corpului lipsesc iar altele sunt a$czate itr rlori bjzar. Ceva
mai tArziu, dcscrrul toncentreazi in{bnlaliilc i-aciuale iJcspre obiect. fhri a
[ine seama clc pLrnt irri Irnrghiul) din care cste privit. Sr.int aga numitele iablouri

l\li

ocntrate pe obiect (objecl .- centred picture). f--lopiii de vArstd rnai inare gi plastice pot fi grupatc in cAteva categorii.

adullii realizeazl desene care unndresc sbiectele rlintr-un anurnit punct de Astfel, in raport cu criteriul virsti, putem vorbi de strategii pentru

vedere (vieu'er: - centred pictrire). F,r,idelrt, toatc: aceste scirintbiri ar.r lcgirturi evidentierea potenlialuiui gi a precocitdlii. Termenul cle poten{ial se foiosegte
pentru a desemna ceea ce exist[ latent, fdrd a se manifesta momentan in
cu maturizarca cognitivl a copiiior t (]crx 1994. p. 44-49)" acfiune. Are o puternicdbazd geneticd, sporegte mereu odat[ cu asimilarea
Pentru cunoagtereali d r:nti ficarea lpf i tutli n i ltlr, Lespcctiv, a dotir:i i cuiturii gi razbate la suprafa{dprin acte gi produse remarcabile. precocitatea

superioare in ':lorncniul arlelor plastice , speciaiiltii recr.,.trant.'la riiltrite metode, este o stare manifestd a dezvoltdrii psihomotorii, intelective gi afective care
pra"ctica gcli;rrii, alteJr"; mai deosebite,
unele rbi;ni;ite, frecvent folosite in depdqegte niveiul conlun constatat la convdrstnici. ca exemple: mersul inainte
'de 12-14 luni, pronunlarea unor cuvinte, inainte de un an, manifestarea
mai greu de aplicat gi interpretat, da.r mai vaioroase sub aspec:i diagnosl.ic qi unor evidente abilitdli artistice (desen, muzicd, dans) gi intelectuale (citit,
socotit), la vdrsta pregcolard g.a.
prognostic,
in raport cu domeniul de interes, de manifestare, strategiile pot viza:
Din prinia categorie fire parte: enaliza qii e valuarea l,'icrarilor realizate muzica, desenul, modelajul, arta scenici etc.

de elevi pe bazi de teme dnte sau la libera lor alegere; analiza gi compararea iri funclie de scopul urmlrit, strategiile pot fi cle interes imecliat (de

notelor oblinute la diferite obiecte de stucliu: teste psiirologice pentm relietarea orientare sau selecfie) gi de interes rnai indepdrtat (de pregdtire, calificare
sau recalificare, rie dobAndire a competenfelor sau de aprofundare a
dif'entelcrr componellte structurale (percep!ie spafiald, discrirutinate c;ronta.ticii, acestora).

spirit de observare, reprez€ntare ptanil gi spa{iala, probe cle tip labrrint, in alegerea strategiei, dar mai ales in elaborarea setului de metocle gi
instrumente de lucm se vor avea in vedere exigenfele neurofiziologice 9i
urmdrire linii. punctare, atirtgere etc.). Aga de exeruplu, in analiza qi evatuarea psihice stabilite in psihoprofesiograma meseriei, activitdlii sau ocupaliei.

unui desen vor fi avute in vedere urmitoarele reguti: Men{ionam c6, uzual, psihoprofesiogramele indicd in su giri 1e psihice at3t pe
a) Cu cdt un desen, in intregimea lui, redi mai bine obiectul, grade de necesitate (absolut necesare, necesare, de dorit), cdt gi sub aspectul
contraindica!iilor (absolute gi relative)"
cu atat el va fi socotil mai valoros, chiar daci a ornis unele amhnunte.
b) Orice dovad;i de originalitate" de crea{ie personalh arl6ugatd Metodele qi instrumentelc de lucru utilizate pentru identificarea copiilor

desenutrui va fr notata in plus cu l-2 puncte, in funclie cle gradul de superior dotati nu diferd substanlial cle cele folosite in practica

annonizare cu situa{ia clatii, chiar daci deser:r"rl din punct de vedere psihodiagnosticd, in general, cu exceptia doar a accentului pus pe specificitate

tehnic nu esle pe clcplin rcrui;it. gi pe modul de imbinare, de interac{iune a dif'eritelor componente structurale.

o) IJn desen cslc cu atat rriai lcnsit, r:rr r:iit red6 rrtai corect ce inseamnd asta? f)acr in psihodiagnosticul obignuit accentul cade pe

ori entarea propor.ti ilor:, mi gcilre;r gi pe rspc'.:ti v a. raportarea aptitudinilor ia un criteriu cantitativ, adicd la performanld in cazul
psihodiagnozei cxr:cptionalitalii se urndregte cu aceiaqi interes gi calitatea
d) Dacd lrn tlesen nu redd qorect r.rrietttarta, nu pastrr:azd
sau specificit.ltca" prccum gi modul de ierarhizare a diferitelor componente.
propo(iile, tu.r indicd rnigciirea. gi nici perspectivir, nu dor.'edeqte De exemplu, irr cuzrrl unui copil dotat pentm picturd vor fi avute in vedere
nu nuinai rezullirlclc la testele de diferen{iere cromaticr, cle respectare d
originalitaLe gi nici caracteristici lehnice ;;i estetiec scsizrbile, atr.tnct propo(iilor, dc utilizrrre a jocurilor de lumini gi urnbre, de umplere a spatiului
sau a gradului rle notrtlte, de originalitate, ci gi date privitoare la ponderea
accsta este un produ"* nereuqit, fird rzaloare.
lor in ansamtrltrl t'.re i rcaiizate, corela{iile dintre cotele par.tiale, eventual
in r,azul testelor de apreciere artisticd, slllri*ctii sunt irrvilagi sE-qi

exprime prcferin{eie, alegind din dou[ sau mai tnutrte '.,ariante. dintre care

numai uria este original5, celelalte fiind versiuni rnai mult sau mai pufin

ilistorsionate.

Componentele creative pot fi puse ?n evrtl,-,trtii pi'in probe c.are ccr din i
pafiea subiectului sd rcalizeze schile sau LlcsL,'ttc. pli:cAncl dc la un minir' se
fl
elemente clate (de exemplu, tesl.ele de crealit I {otlr .qil11h).

Strategiilecie evaluareacopiilorsullru()r rltrlr.rli lndclmentulartelor

160

dinamica (modificarea in timp) a acestor date, precum gi semnificalialvaloarea colaborare cu sPecialiqti.

pe oare subiectul exarninat o atribuic fiecirei componente. n Monitorizarea evolu{iei pe o perioada de l5 ani'
o Lansarea de acfiuni de prr:movare a t'c"p' ?n ntass-media'
Cunoaqterea problematicii dotdrii superioare, a metodelor gi strategiilor ' sprrjinirea instituliilor de inva![mant superior dispuse sI
folosite pentru identificarea copiilor superior dotali, reprezintd doar primii
elaboreze qi sii aplice progranle proprii de instruire a t'c'p'
paqi, primele momente ale unui indetrungat gi adesea dificii proces de
e Stabilirea relaliilor cu institulii capabile sa sprijine instruirea
interven!ie sau asisten{d psihopedagogicd, proces larcalizarea cdruia trebuie
t.c"p.
sa participe deopotrivd atdt specialigtii (invdlitori, prof"esori, pedagogi.
consilieri etc.), cAt gi ceilal1i factori educativi, curn sunt, de exemplu, " Acordarea de recompense pentru t.c p. 9i pentru cadrele
familia, instituliile culftrraie, asocialiile pentru supradotafi sau mass-media.
didactice implicate in pregdtirea lor.
Primele ?ncercdri de asistare a copiilor superior dotali au apSrut in
S.U.A, in a doua jumdtate a secolului al XIX-lea qi avea la bazd ideea n Eliberarea unor Diplome de Ex^celenfa pentru elevii cu
prornovirii acceierate a acestora. I-a inceputul secoiuiui XX, tentative de
gcolarizare diferenliatd a supradotafilor apar in {bri ca Germania, Franfa, rezultate deosebite.

Belgiir, fosta U.R"S.S., Noua Zeelandd, Australia etc. in lara noastrd ' Coordclnarea tuturor concursurilor organizate de M'E'C'

preocupdrile au fost niai mult de ordin teoretic Ai ele igi gdsesc expresia in gi la care participd t"c.p. (cf. Tribuna inv6lamantului, anul LII, nr'
lucrarile de inaltd linutd qtiinlificd aie unor autori ca Fl. $tefbnescu-Goang6,
L. Rusu, A1 Rogca, T. Bogdan q.a. 592,28 mai - 3 iunie 2001)-

Astdzi, dupa c6t se pare, mai larg r[spdnditd printre specialiqti este in cOncluzie, din datele deja prezentate re{inem ca semnit-icative

ideea educdrii copiilor superior dota{i in cadreie obiqnuite ale gcolii, cu urmhtoaretre idei:
condilia elaborlrii gi aplic6rii unor programe speciale, care sd le ofere
'a)oDsoutabsretrauscutuprderaiopaet.rSsionndaolmitileiin, iuellaabroteralotSrpilnasotincteorgeepnreezzii'nptSrin
posibilitatea dezvoltarii in ritm propriu ;i in direcfii preferate. Dintre modelele
curriculare elaborate de divergi autori men{iondm cAteva: ,,StA$ii totemici ai asinrildri qi acomoddri specifice la condiliile ofbrite de societate
talentului multiplu". a lui C. Taylor, 1978; ,,Triada dc irnbogdfire", elaboratd (familie, gcoal5, meriiu socio-cultural etc.). Fe rndsura constituirii,
de J.R. Renzultri, 1977;,,Plutul Piramida", realizat de D. Cox, 1985; ,,Modelul aceasta faciliteazdobtinerea de perftrrmanle superioare in unul sau
elevului autonom", creat de G. Betts, 1985; ,,Modelul educa{ional integratirl', mai rnulte dermenii de activitate (picturi, sculp1.ur6, graficd, de-
realizat de S. Kaplan, i986 9.a. (apud Stinescu, 2002, p.69-95).
sign, cinenlatografie etc.).
Solu{iile propuse pentru instruirea diferenliata a copiilor superior dotali
b) Deqi putemic clepenclentb de zestrea n'ativ5, de anuruite
gi talentafi variazd de la o lard la alta sau chiar de la o localitate la alta. Dintre premise ereditare (particularil.S!i somatice, neuronale'
acestea menliondm: gcoli gi clase speciale, grupe de dotali in cadrul claselor
obignuite, activitdfi qcolare suplimentare, programe suplimentare etc. neurohorulonale, dispozilii pulsionale etc.), dotarea superioara in
clomeniul artelor plastice nu poate fi separatd de condiliile sociale,
in lara noastrd, incepAnd din vara anului 2001, funclioneazd Centrul nrai ales e<lucative, in care trSiegte, se formeazd 9i se dezvolta
de Excelen.ta pentru Elevii Capabili de Performanle, unitate direct subordonatd
persoana utitariS.
Ministerului Educaliei qi Cercet6rii gi care are ca obiective:
c) /lptituciinile, in general, cele pentru arteie plastice, ?n par-
" Identificarca tinerilor capabili de performanld (in
. lcontinuare: t.c.p.). ticular., sc stl1rctureazdpebazaexerciliului. De foarte mic, la r'6rsta

Elaborarea strategiilor ;i programelor de instruire in de 2-3 arri copilul deseneazl cu pldcere linii orizontale 9i verticale,
rotocoalr:" ,,rrrormoloci", ceva niai tArziu: flori' maqinute' case,
162 animalc ;;i clriirr figuri umane' in $coala primar6, orele de educagie
plasticli rcPrr:zinti momente de reiaxarc dupd cele de scris-citit 9i

matemltlit lr.

163

d) Perrtru stiuruiarea dotiirii gi l'ormarea aptiludinilor specifice Slu(iii $i t'tr,.:eliri tiirr dcineniui ;iiintciot' ,tot:it.t'r,tntarta, ('lnj-hii4rma. Ecl.

diverselor dome nii altistice se vor a\,'ea in vedere cornponentcle lor Argon;iut. p. 1i- i5

structurale. in cazul aptitudinilor gralice, cle exernplu, r,or fi vizats-: \itlor. fu1 . 1994, (-lii'1,:ircn'l; drt:,,t'i;t,l,s..in D..1. [-largrcaves (ed,).

capacitatea de dif'erenliere cromaticS, perlceperea corcctd a Chi!dren ,,Lird ilt,:: r,,rt,r. lvliifon idi:i iils, F"ltil*delp!ii:r. ()peir Llirrversity Press,

proporiiilor,,,simful" ritmului. fbmei 5i volurmului, dexterilatca

manual5, coordonarea ochi-min5, spirit de obsen,are, gAndirea in []re ttt, C., i-491, ArtLt s!:lillLttrlicd u ({.)tt(.:P{rttiiui de ,dotare

imagini, interes gi atrac{ie pentru actirritatea desllquriifi. perseverenid superioctri ". ii.i .,Rr:l i:;tl de pcda-ur,rilic".

etc. O atentie deoscbitir trebuie acordatii sensibilitalii osteticc si Gage, N. {-,.. lJ"r Iiner. D. ['., i 992, Etltrcatii:ttn! Ps\tr:holo3y, Bos-

creativitif ii eievilor. ion,'lirrolrt.o. DaiIas, i'Iotig1htc-n, Mi{fl in {,l<lnrpany.
fJagrr{,! , F., I 993, Ccrrslrucls urttl nut':lel,g Tterttining to cxcep-
e) Irentru cunoagterea/identificarea copiilur superior dotn{i in
ti()il(ri lurtilcrtt ul;ilirit'.;.ln H.A.FIelk:r'" fr.i^ l\46n1':;, A.i{. Fassorv (eds.),
domeniilc la cale ne refelim, se foiosesc diverse metode gi strategii !nl(rrt/ttittritt! hctrtilho:,k of reseurt:lt ontl il.et,tltrytnrent rtf" gi-liedncss and

ca: analiza qi evaluarea lucrlrilor realizate, tcste psihr:rlogice, teste tulen.t, Oxfbrd, iiJcw YoLk, Setl, -Iok;1,o. Pergirmr,it, p" {19'88.

de apreciere artisticd, probe de creativitate etc. Carlnti. il.. i98,3. F-t:rntc.s o!' .1,f inr!. Tlie -['itt"-;r"t; o.f Multiple

f) Procesul cunoagterii gi fonnirii aptitudinilor pcntru artele

plastice parcurge, in linii rnari, nrmiitoarele etape: receptarea/triirea I n I e I I i g e nc e s, N evrr'Yor]:, [,], aslc Eor:k s.

fenornenului, cunoaEterea multisenzor'iald, pdtrunderea in esenla f-iolomi:r. {-.., i9t4, St rt!pttrre: {h<:: :levelop*t(:ttf o{ re ptt sentaliottol
(on.((.pt,; irr a. thrgr.-rliw(n.\;oilol nicrliurt, in D..1. Ilargrea.ves (.ed.), Chil-
obiectului (prin gdndire 9i irnaginalie) qi verificarea/evaluarea
d:"ert;trtt! t:'e utt e, i.il i0l i18). llliltcin Kevrles. Philldelphia, Opcrn Uni-
l^ntrc-oomepxecteelennletldorludcroabr6enddeitefilporsinofpiaraacrtitceai, creafiei plastice. ,,Clreatorul
versit)'irlelrs"
Al. Surdu scrie:

trebuie sd cunoascd situalia existentd la care se refer5; natura, si zicem, pe Gtierin, F:., Slia,8", llr,:lievilL':, S.. lQt)9, Qtg"riiiive Processittg of

care o redd, descrie; evcninrcnterlc pe care le rezurli; concepliile pe care le Ilurv,irt.,q,4btliiit's. u rev. ,.Iirain and cogniLion". {-{). p ,1,5d-4'lB.
Guiif,.rrr,i" j.
susfine. Dar, frreqite, trcbuic sd-qi insugeascir Ei tehnica artei respective cu P., i-q67, 'f,irc n{1ltt!"r: of hurno,n in.telligent:e, New

regulile q;i canoancle ei carc sunt, uncori, la t'cl de stricte, ca cele matematice. Ycik, ivi.r; (11"1v,-lii ll.

Creatorul este genial nr.rprin incdlcarca unol rcgLrli pc care nu Ie cunoagte, Ilargri:ave:s, i.-1. i.. {illtr-.n, fv-{. }., Rr,rt irtsott, S. !{}q4, Ds\tslo1.t-

ci mai degrabl prin impunerea unor reguli necunoscirte inc6", (Surdu, t,wtrfttll;s.frl;r.,r'r,,,r'11't:t:!t-i ttt"t,! erlucalirsn, in D.-1. Flargllai'rs {,eti.) Childrett
dnd tha c,1s, (i). :1 ?l ), Iltiii,rrr l(evnts. Phi!;rijelfhia. Ope"r Unive'rsity
1993, p. 12).

[)ress.

BrBLtps&4EIE llri,'Ei-crivi,s. l) 1.. I r)t)rl . [)l,rslltptnzntul ptt,clirtltt,q,, qttd the arls,

BArlogeanu, L.. 2l:)01, P,sihopedugogia artei. Educalia esteticd, in J-)" {" iJarlrlr';lvr:r I if rl ), {.'riii/rirctt ritid ih( {NI/!,t. (rr" ,1 -21). Milroi-r Keynes.
Iapi, Ed. Polirom.
Phiiaclelphi,r, i )|r',r'''tii'i:r;ii), I)ress.
Berar, I., 1998, Dotare generalit dotare specialu, in vol. Studii Si
.I:lcllr:r. ll zi lr'liinl;s F .1 ., Pas.iow. .i\. ll., fids. lt)93,lntern.o-
cercetdri din donteniul Stiinlelor socio-unttttrt', Ciluj-Napoca, Ed. Argonaut, r'
p. 34-38. ft.ottrr.i itntt,:!i)tlll, ,i r ',.;t'rircit awl ilevekt{t;ntnt t.t.i .qijir:iin.t:ss and talent,

Bcrar, I.. 2041 . Supradotare fit 'lrttttt'ttirrl st'telor pLaslice , in vol. t\xford. \. / . ii 'l'ok_r,'g, ['ct"garnon.

161 Iiran(ir . I i lti52, j''trtl;!t'tn.,,:l.t: rmalk,ei p.t;!tr'Ltiy',itc rt proccsului
'.'
rlc:;cnarii f ir li ' ;, 'r1,,! ;i N if \rojki-rv {,rcl.). i',cb!:,ntt: ilt'p:;iho!ogia
1 I l-171.
ntuyr:ii ,'.ti ,1r'/r'i : i'lrrr.:rr!'esti, p.

l()5

Jig[u, M.. 1994, Coptii sul;rarlotali, Bucuregti, Societatea $tiintificA DESPRE SITUATIILE VIZUAL-PLASTICE
gi Tehnicd.
Lect. univ. Vasile Cioca
Pdrvu, N., 1967, Studii de psihol,ogitt urtei, Ilucttreqti, E.I).P.
Roqca, Al., Zdrg6, 8., 1972, Aptitudinile, Ed. $tiinlifich, Bucureqti. Catedra de Discipline Teoretice, Universitatea de Arti 9i Design
Roqca, A1., 1981, Creativita.tee generald Ei specificd, Bucuregti,
Ed. Academiei RclrnAne. Despre importanla vdzului, a vizualit61li, a imaginii mentale, a
vizualului in general in arhitectura gi economia fiinfei umane gdsim
Perle{.h, C., Lehwald, G., tsrorvder, C. S., 7993, lndicatnrs oJ'High nuineroase referinle in tratate de psihologie, filosofie, teologie etc. Cea
mai mare parte a informaliilor despre lumea din afara noastrd le oblinem
Ability irL Young Ckildren,in Research and Development of Giftedness and prin vdz. Aproape 50% din suprafala neocortexului este implicatd in
procesarea informaliilor vizualer.
Tulent, Ed" trrergamon.
incd de la inceputurile ei, tradifia filosofici s-a orientat in mod
Stdnescu, M. L,.,2A02, Instru irea diferenliala a elevilor sultradotali, primar asupra ,,vdzului" ca modalitate de acces la fiinlare 9i la Fiinfd'
,,Noi - afirma Aristotel in Metafizica - prefer[m acest simt tuturor
Iagi, Ed. Polirom. celorlalte, nu numai c6nd avem in vedere un scop practic, ci chiar frrd
Surdu, Al., 1993, Pentamotfoza ctrtei, BucureEti, Ed. Academlei
o asemenea intenfie. $i pricina este ci acest sim! ne dd putinfa, mai
Romdne.
mult decdt oricare altul, sd cunoagtem mai bine un lucru, ddnd totodati
Schiopu. U., 1999. Psilwlogia crlri. Bucure;ti; Erl. Didactici Ei la iveal[ in el multe insugiri deosebitoare"2.

Pedagogicd, in Phaidon, ref'erindu-se la dob6ndirea inlelepciunii, Platon se

Terman, L. M., 1981, Descotrterirea $i slimulurea talentului intreabd: ,,oare simlul vdzului Ei al auzului aratd oamenilor in vreo mdsurd
realitatea adevdratd? Sau ele sunt a$a cum ni le tot cdntd poelii, cd nici
exceplianal, in vol. Copiii capahili de performcrnte superiocre, Bucuregti,
n-auzim exact, nici nu vedern?" Filosoful conchide, cu amdrdciune
Ed. Didacticd gi PedagogicS. parc6: ,,Iar dacd dintre simlurile trupului nici acestea nu sunt

Thurstone, L. L., 1938, Primary Mental Abilities,Iilinois, Chi- I Mircea Miclca, I'sihologie cognitivit, Casa de Editurd Gloria Srl, Cluj-Napoca,1994,
cago, The University of Chicago Press. p.61.
2 Aristotel, Mctkutlizziit, ttt,,ll::ddiittuurraa Acaaddeetmiei RPR, Bucuregti, 1965, p.49
Urban, K. K., Sekowski, A., i.99'3, Progrants and Practices .for

Identifying and Nurturing Giftedess cuul Talenl in Europe,in Reseerch and
Development o.f Gi.fterlness and "fulent, Ed. Pelgamon.

Van Eye, A., Dtr Shon, i{. P., 1998, T'he Highly Gifred: defini-
tions and methodolagical intplications, in High Ability 'Studies, r'o1. 9,

nr. 1.
w*inner, E., Martino, G., 1994, Giftedness in tlrc Visuul Arts and

Music, in D. J. Hargreaves ied.), Chiltlren ancl the rzrrs" Milton Keynes,

'Philadeiphia, Open University Press.

Wolf, D. P., 1994, Artistic learning as conversotion, in. D.J.

Hargreaves (ed"), Children and tlrc arls, Milton Keynes, Fhiladelphia, Open
University Press, (p. 23-38).

Zisulescu, $1., I971, Aptitudini si lalente, Bucureqti, Eclitura

Didactici gi Pedagogic6.

exacle gi limpezi, cu greu I'or fi celelalte; cir:i {oate sunt rn;ri mai cu seamd la debutul celui unndtor, cu patos gi cu consecinle artistice
iconoclaste (arta abstractl).
nepu tincioase decit acestea":t.
in elenrsm se considera c5 r'izul predornind asupra auzului gl cd la Gdsim in curgerea Evului Mediu apusean multe refleclii despre
viz, vizualitate, irnagine gi implicaliile acestora in existenla fizici, dar
evrei prirneazi acesta din urma (israel este popclrul cuv0ntului gi
mai ales spiritualS a omuiui.
ascr,r ltatr,rlui ){. Pentru Bonaventuravdzul este oel mai convingdtor dintre simluri

lmaginea f'ace parte dtn esen{a cregtinismuliri. c"u aceea;i valoare (noi gtim astdzi cd din pdcate pentru mulli oameni ,,a vedea" inseamnd
ca Ei r:uvdirtul. in BilLlie cirvAntul gi imaginea clialogheaza, se chearrrl ,,a exista", aspeot exptroatat cu dibdcie de rnaeqtrii manipuldrii prin
unul pe celalall. expriurd aspecte c,cnrplementare ale aceleiagi revelalii5. imagine). ,,,Printre iiin{ele create, sus{ine Bonaventura, unele sunt o
Aici. dupti Paul Evclcchillov, orrce cuvint c!'eator se adreseazd auzului urmd, altele o imagine a lui Dumnezeu"s. Strdbatdnd toate cele date gi
aflate in jurul sdu, aproape sau departe, intdrit de credinii gi rafiune,
qi vazului: ,,Ce era <le la inceput, ce am vdzut cu ochii no;tri, ce am ochiul omului descoperd pretutindeni cumpdna, numdrul gi misura. ,,Cel
privit gi rnAiniie noastre au pipdit despre Cuvintul vielii, aceea vd
pe care atdtea splendori create nu il lumineazd este un orb "e. Nu
povestim. Pentru ci viala s-a ardtat gi am v[znt-o". (I loan, i, 1-2).
intAmpl[tor in scrierile sale cu valen{e estetice, Bonaventura igi alege
Pentru Plotin, ,,tiumosul se gdsegte mai ales in vedere"6, qi asta
peutru cd putem privi ?n afara noastrd, clar gi inlduntrul nostru, exemplele din artele plastice.
descoperind lumea spiritr.rald care nu se afl5 numai in noi ci gi in afara La Toma d'Aquino gdsim, privitor la imagine, o distinclie curioasi

noastrii. Peste veacuri, vom regdsi aceastd ,.teologie" a interiorului qi (care ne trimite la realitatea virtuaii de astdzi), luat[ din Aristotcl. Ea se
exteriorului specifica vederii la Merleau-Ponty in formula ,,interiorul referd la faptul cd ar exista o dubl5 migcare a suftretului spre imagine:
exteriorului gi exteriorui interiorului"T. una merge spre imaginea ins[qi ca realitate, cealaltd merge spre imagine
privitd ca imaginea unui alt lucrur0.
Un moment interesant al problematicii irnaginii (aici a imaginii in
Superioritate persuasiva a vdzului asupra auzului se resimte gi in
relafie cu divinitatea) al posibilelor re lafii intre imagine gi prototip, este Renaqtere gi baroc.
controversa iconoclastl din secolul al VIII-lea. Pentru iconoclagti
imaginea nll putea fi decAt ,,un portret", insi ,,orice portret" ai divinului Sdrind peste timp, ajungem la sfArgitul secolului al XIX-lea, la un
este de neconceput. Ei reciirceau inraginea la irnagine reaiist5, copie, alt moment interesant, cu accente autonomiste duse pdna la extrem,
concretizat in ,,teoria purei vizualiteli". Conform acestei teorii, vdzul,
refuzfrndu-i astfel icoanci orice caractcr sinibolic. Apirrdtorii icoanei ii privirea trebuie sd izoleze din realitate 9i sd cuprindd intreg spaliul
acorclau imaginii pe lAngd calitatea de a reproduce vizibilul din vizibil gi congtiinlei, dacd, fie ca artist, fie ca privitor neavizat, vrem sd infelegem
pe aceea dc a face vizibil nevizitrilul, acordindu-i icoanci o valoare lucrurile acestei lumi ca fenomen vizual in sensul deplin al cuv0ntuluirr.
Aceastd exigcnti lr:iese din ideea cd vizualitatea este forma superioari
simboiicd. de percep{ie in gt:neral.

Relalia clintre imagine (artisticS, plasticii) 9i realitate (Naturd), dintre Acum, la f'inalul cuiturii moderne, in plin cAmp postmodern, se

imagine gi spiritual (divinitate) se va relua 1a siArgit de secoj XIX, qi 8 Alain Besangon. lnt,t,.ittr'it interzisii, Ed. Hurnanitas 1996,p. 170.

rPlaton, Dialogn'i, !,d. pentru Literaturd Universaiii, Buculeqti 1968, p. 331-312. eAtain Besangon, ()l) , rr., p. 1 70.
rPaul Evdochimov,,4rto icoanei - o teologie u.lntnusclii, Bd. N{eridirrns, Bucuregti roAlain Besangon, t)1' , tr . p. 177.

1993, p.35. 1999, rrKonrad Fidler, .\', t rt r t tlt':;t,tr(. arta, Ed. Meridiane, Bucuregti 1993, p. 170-178

5Parrl Evdochintov, ()o. cit., p.35. 169

6Plotin, Enneatle I6 (l), Ed Antaios 2000, p Il

TMauriceMcrieiru-Ponty, Oclriu/ Si spiritrl,('rsrr( rrrtiitir'$tiin1a,ClLr1-Napoca
p 21.

I ()ii

vorbe$te de puterea imaginii (indusa de mijloacele audio-vizuale. alituri in preajrna fiin{arii imediate, de tendinla de dispersare in noile posibiritali

de tipar) care a impus puterea cultttrald a- sensibilului gi concretuiui, a 9i de o agitalie permanentd.
sinteticului pi polifbniculuir2. Azi se vorbegte tot mai muli de ,,homo
Pornind de la aceste considerente care pun in evidenld anumite
videns". cici televiziunea, cu loate variantele sale, modificd natura
relafii intre vizual/vizualizare gi cunoa$tere, intre vizuallvizualizare qi
umani, schimba comportemente, modeleazd creiere, devine un instrtl- ontologic, intre vizual/vizualizate gi curiozitate ca premisd a declangdrii
ment aniropogenetic (Giovani Sartori).
creativitalii 9i creatiei, ne-am pus problema posibilitdlii sau imposibilitdlii
I{eidegger dl v izualizdri i o i nterpretare exi sten{ia l-onto logici: ea nagterii, apariliei 9i instaldrii piictiselii in activirdtile vizual-plasrice. De
ce a plictiselii? Pentru cd plictiseala este opusul curiozitdtii, este o
(vizuaiizarea manifestindu-se printr-o tendin{a ontologicd particulard a
rnaladie ontologicd ndscut6 din sdrdcie ontologici qi repetifie stereotipd;
Fiinlei-cotidiene de a vedea. $i aceasti tendinlX de a vedea, care nu se pentru cd intrarea in curiozitate este solirl in care, dacd se pune sdmAnfa
limiteazd cloar la a vedea, ci exprima tendin{a de a perrnite intf;lnirea mirdrii 9i ,,se arde" la ternperatura contemplatiei intr-un flux de inspirafie
lumii printr-un mod particular de receptare, o desemne azd cu te rrrienul (har), se nagte viziunea (acea,,vedere in interior") din care cresc operele
plastice. Pentru cd din pdcate, apatia, plictiseala inundd multe din zonele
de ,,curiozitate". Heidegger atrage aten{ia cI nu intAmplStor aceastil activit5lilor didactice, inclusiv activitdlile artistice-plastice, degi acestea
tendin!5 de intAlnire a lumii (int6lnire ontologicd) a fcrst explicatd in
din urma par intim legate de curiozitate.
filosofia greacd drept ,,pl[cerea de a vedea"r3. Curiozitatea e rnai degrabA
Dascdlul, profesorul de educa{ie plasticd, cel care concepe designul
o stare ontologicd, sau tendinfi ontologic[, decdt una orientatd spre demersului instructiv-educativ, incearcd, reu$e$te sau nu, dar oricum
cunoa$tere. Curiozitatea se poate ancora, ad0nci in cunoa;tere, in a
inlelege, a'analiza, a explica ceea ce vede, ce intilnegte. Dar ea poate trebuie mdcar sd-gi propund sd-i scoatd pe elevi din starea de plictiseald,
deveni liberd gi atunci ea estf, preocupat[ de faptul de a vedea doar
pentru a vedea. Ea cautd noul pentru a se desprinde apoi de el, ciutind stdrrindu-le curiozitatea gi rnen{inindu-le atenfia gi interesul in ,,stare de
din nou ceea ce este noura. Este domeniul invenliei, al combinatoricii func{ionare", preglitind solul, atmosfera pentru declangarea,,stdrii creativb"
iibere, ludice, fEcute de dragul combinirii, fircute in virtutea apariliei sau a mirdrii, adici a stdrii de cunoagtere.
nouini. Nu e ste intdmpldtor faptul ci in montente de maximi creativitate,
Ne putern intreba: care sunt cauzele plictiselii, unde se afld sursele
de ndstrugnicd, ineditd combinatoric[, creierul apeleazE cu precddere la ei, in trecut, ?n elevi/studenfi, in profesori, in programe, inaintea lor, ?n

imagini - imaginile pot fi combinate intr-o libertate totald, cdci afara lor, deasupra lor, la intersecfia lor, sau in prezent, in insdqi

combinatorica imagisticd nu ascultd de legi sintacticels. Grija pentru procesualitatea activitdfilor vizual-plastice?
aceastd vizualizare a curiozitilii nu are drept scop sesizarea qi aflarea
pentru a fiinfa intru ade'.,6r, ci ea vizeaza doar posibiiitd{ile de a se Cauzele plictiselii, sursele ei sunt desigur numeroase, ele
abandona lumii; nu cauti si afle de ce este aga, cum de estEa$a, ci pur
gi simplu vrea ,,sd vadd" din plicerea ontologic4rde a vedeh:.curn mai interactiondnd in geografii subtile gi greu de pdtruns" De aceea putem vorbi
poate fi qi altfel decAt aqa, 9i aitfel decit altfel. De irseea, spune Heidegger, mai degrabd de ,,situa{ii" care induc, genereazi plictiseala. pentru o posibili
curiozitatea este caracterizatd printr-o incapacitate specifica de a zibovi
analizd mai structuratii a surselor gi cauzelor plictiselii, ca de altfel gi a
r2 Aurcl Codoban, in Postntodernisrnul, deschideri.lilosoiice , Ed. Dacia, Cluj-Napoca, modalitdlilor de ie;irc din ea, vom utiliza modelul ,,hexadei situa1ionale",
preluat din logica situalionaidr6 gi adaptat activitifllor artistice-plastice.
1995.p.94.
Polii, coorckrrralcle sau variabilele acestui model sunt:fbrrnatorul/
Ir Martin lleidegger, Fiin1d Si timp, Ed. Jurnalul litcrar. 1994, p. 167
ra Maftin lleidegger, Op. c'it., p.168 i nsti tutor'l/erl rr r: ;r r.ru l/profesorul/maestrul/inif iatorul etc. (F);
r5 Mircea Miclea, Op. cil.,p.224-226
r6PetruIoan, Edut:u1it'.yi t ^| ,(a)r)ti5e.pin.llpe-2r4spectivauneilogici.,,silualionale", Ed. Didactici
1/0 gi Pedagogicd, Bucurcpl
r,

-r rlr 1-- C: prea familiar, clasic, vechi, prea omogen; lipsit de conflicte
intelectuale; prea simplu; inexpresiv, neinteresant, exagerat de stufos; in-
..,/ti1.\,. 'ir
duce safietate etc.
! \'.\l-1. .\iij tt,.,",'"x,i . |i .{' I'r. ,r..' i I { r1t,.; I i\l i i
: l: lipsa de interes pentru activitate; lipsa de antrenament; starea de
i\5 ilt{ r]: l I ",i.V\,,',rt'""',.,''t.-rO'"'ti'",,.-...-''' l.ili'li\.1 .\ l1 rll
",,,.i .,,it r oboseald; stdri conflictuale; frica de profesor; saf;etatea etc.
,i" l A: monotone, anoste, simpliste, repetitive, lipsite de surprizd;

I neproblematice; nu au caracter exploratoriu, ludic; nu stimuleazd

i.'. '\ ' |I ,.,'''','.-.,\r', creativitatea etc.
FO: formatorul nu are obiective clare, structurate ierarhic; F
beneficiarul activitd{ii formative/instruitul/ elevul/ studentuV discipoluV
ucenicul etc. (I);conlinunrlconceptual/ imagistic/ procedural al instruc{iei este adeptul unor obiective ruginite, invechite. depdqite de noile realitdf;
gi educafiei (C); obiectivele sau finalit6{ile educaliei/ forma{iei/ inifierii/
antrenirii etc. (O); acti\.itdlile qi criteriile de evaluare/ mXsurare/ .. etc.

verificare/ sanc{ionare a modului gi gradului in care s-au realizat FA: formatorul preia noncritic tehnici gi metode; F are un
obiectivele propuse (E); activit5file pedagogice propriu-zise, de repertoriu slrac de metode, procedee qi mijloace etc.

transmitere a conlinutului gi de evaluare a modului in care el este inteles/ FCA: punerea in scend (in lec{ielactivitate) a continutulur'de
sistematizat/ aplicat etc. (A). cdtre F nu se face in spiritul logicii redescoperirii cuno;;tinlelor etc.

Putem analiza variabilele sau coordonatele situa{iei pedagogice FIA: nu are loc un acord intre F gi I asupra activitdlilor didactice etc.
Activitdfile vizual-plastice, ducdnd in final la o lucrare plastici
ideale prin gradul de ,,vinovdlie" in inducerea plictiselii monadic,
cu un anume coeficient de noutate/originalitate, inventie, creativitate,
diadic, triadic, tetradic, pentadic. oblindnd 62 de chipuri ale situafiei
pot fi analizate in perspectiva inducerii de plictiseald sau de curiozitate
pedagogice. Exemplificlm cAteva din aceste situalii:
F: expunere monotond; nu prezintd lucruri noi, probleme noi; gi prin intermediul modelului hexadic generalizat al creativitdfii qi creafiei'7
adaptat specificului propriu (educa{ie plasticd):
nu prezintd problemele din unghiuri noi, inedite; lipsa de interes pentru
lrl
activitatea respectivd, rutind; nu na$te conflicte intelectuale; nu este creativ

etc.

rTPetru Ioan, Op t 47 -184

Acest nrodel hexadic permite o adirrcire a analizei cauzelor piictiselii gi care ii conf'era {ciri:'"imscric) sn attlrlre spafiu cle,ioc, se na;te la

printr-o coborlre spre specificul acestor aciivitali (conter-tui piastic, interseclia urrui.l.crrilor gase poli sau vanabiie: e levul/studentul/r'ealitatea
pnrdiisul pla.rtic, evaiuarea creatiei/lucr[rii cle r.'r"tlistiidentul c,ste vdzut intraprslhici {C)t realui sensibil (lts); linrbajui piastic (L); realui abstract
ca $i creator, rnediul psihosr:cial" formator). $i aici analiza poirto fi iRa); inlaginaru I (l i . cri:irIiar proclusr-r I at listic-pi astic (V).
monadic[ cliadicri, triadici. etc, DAm mai jos cAteva exemple:
Clind se spr.lnc,.pici,:{i {iei--are ce c{i.rrili" se pune accentul pe
M: Meclir"rl psihosocial (clirnatul psiiropedagogic din cadrul creator (C) in sensul ca se l,lsi t,rtLti pe searta acosiuia, d6ndu-i senza{ia

activitirlii) poate fr ostil, iniribant. stresant, tern. neincitant, clispai, paslr,. de suspendare in gol sa.ir dc libeitate totaii, indeterminare care
sau dimpotriva, liber. incitant, perrnisirr^ h.tdlc, ftrvoralril incercirilor cu presufJune a".l o,r;6dr:lcrtnllr*re. Cind se cxilune o naturd staticd sau un

risc etc. trl-ric,-'t/mtrdcj 5i :.c i:t,tP'1"'. ric',r':iiltL'..r. iri.liitr:;t. lni)Lleialcir rcesteir/accstuia.
Cp: Contextrii plastic poate fi siirac, r,'echi. nearticulat, nelegat de
creatorul (C) cstc pr'. iti lli;.rtre direcrA c:u lealul sonsibii (Rs). CAnd sc
situaliile experenfiale gi interesele speeilice. de vdrstd ale eleviior; estc
stereotip, conectcazd, sr:licita gi interconecteazi pufine procese 9i stdn exerssazi in sinc. irrr u{,uidu-se , dc-scoperindu-se anurtrite probieme Iegate
psihice etc. de linie sau culorrri'. r'r'.'rLioi:-il l-(l) e:;tc pus in reialie cxplicitd c:u iimbajul
piastic (L). Cind st' ;rrr:rlr;'caz.ir in faia eievilorl-qtuden[lor sau ctl ele\riilstudenlii
FClp: Formatorul nu con"stientizeaz.d existen{a gi irnportan{a o reproducerc cl,'.ul i, .-t'crtitrlul iC) e:;te pus in iegS.tura cu imaginarul
contextuiui plastic propriu-zis in instalarea plictiselii sau in inducerea
artisf.ic (i) $i crr li;r,l,rr rri ;,i;istir'l (l-). Cetl{:l s,:r sugereazi realizafea uilei
curiozit[{ii;.F define informalii gi mijXoace mater]lale plastice insuficiente, corrrpctziliiilul:r'rrr,,r i'r.rir..1-'.rirlplexitltle"'. crriitorul (C) este pus in

clasice, vechi, perirnate etc. r75
FV: Fbrrnatiintl nlr di irnportan{d evalulrii crealiei plastice a elevilor;

evaiuarea o face numai el, pornind de la norme absfracte pentru elev

etc.

FVCp: Ijormatorul finer cont in cvirluareit crealiei elevilor atAt de
sistemul sdu de evaluare, cdt gi cle ccintexlttl plastic sugerat in lec{ie

etc.

VCpC: ljvaluarea creatiei se face itr concordanlir atAt cu corttextul

plastic aI lec{rei, c6t gi cu personalitatea elevului"

Daci vreln sd cobclrdnt intr-o specificitate inili acuti a

denrersului/riomeniuiui plastic, ulunci ajungem la un mcldel hexadic care
ia in sear-ni doar sursele actului/l'aptului plastic pr"opriu-zis. Curiozitatea
e decianEatd sau nu, mai ales prin infbligarea ontologici a ceea ce se
cheamd ,,contextul plastic propriu-zis" perceput, irnaginat de eler'/student
sau sugerat/propus dc: prolesor. Necuno'rtgtcrea multiplelor infaligari
ontologice pc care le poate,avea/lua c()nlr)xttrl piestic propriu-zis duce,
de cele mai multe ori, la penurie de conlcxtc piastice, la repetarea lor

stereotipa (rnereu obiectc - naturi stitiit'c.:riiczi.tiis in fa{a elevilor) r;i
deci la inriucerea plictiselii ditt start. ('tittllxlul nlastic trtropriu-zis, sau
llc ricurt ,,situalia plastica". clre iniltrcc rrr r'1t""/stildent o allume stare

l/.1

relalie directa cu |eair-rl abstract (Ra). Dar atunci cfuicl se F}rollline 'f rlnspttner*:i. transforinarea ilt corespr:ndcnii plaslici ;r unor
eievilor/studenlilor s5-9i descrie l.nalizrze prnpria lucrare , cre atorul
(C) este pus in reialie directri cu produsul plastiu: prcrpriu (P)' rnirosuri. gusruri:
'I'ra-nsputre rea, *:iploal-area plastir"-:5 ir urrbr',:lor ipc r.iscat, apii.
Atunci cAnd sugerim, ploputleffi eleliilor/studcnlilor sii-;i
sondeze Ei si re ric:a propria stare spititualii/psihicii rnai Irtult sau rtrai etc.)
pulin rlif'uza rlin monlelttul respeclilr prin lntermeciiul petelor de
culoarr: gi al liniilor plastic:e. clreatorul {f,l) estc pus i1 relalie cu el Exploatarea plastica a ogiindirilor diferite lol obiecte (lnlosincl
insugi gi cu lirnbajul trllastic (i.). {-ind {erem olevilor/studcnlilor si
expioreze/cefocteze ptastiu structuriie naturii (vegetale milefale, diterite oglinzi), conslruind cii ieritr: enami.rrfoze etc.
etc.) nurnai cu ajutorul liriiei Ei al punctulul piastic, facem o.ionciitrrrc Modeiui h*xadic gerrcral..ru toate ccle gasc varlabiiel, este
intre limba.jui plastic (l-) realul sensiLril (Rs). Atunci c6nd 1e
propunem s[ realizeze {) co"*ini pozitic/lncrare iu carc sd se exprime rnodelul ,,ideal" eli sitilaliei plasticc. caie ne sugerenzi conrplexilatea
clin visele nocturne proprii, f"acem o jonc{iune intre creator (C) +i resr"rrselor faptului plastic';i rrenum[refele rutela,;tiurri rlse'.nlic Jintrc
imaginaru! propriu (l). Sau atuuci ciind se proprne alegerea a patru
acestea. Acest mcldel llexadic generalizat al situaliilor pla:rticr: ilc itr-rrlnltd
elemente Ei mijloace plastice cu care apoi sd se exploreze vizual- o analizS si ,.r apreciere nrai responsabilI a bogiiliei sau $iir]tcici oiltr;irrg !ce
plastic fie realitatea intrapsihicf proprie, fie realul sensibii elevul/
studentul este pus in situalia sd relafioneze singur o zouh a lirnbaiuiui a rJemersului ciiclactic, prerum ;i frecven{a statistici a riri5cdl'ii eir:r,ilor;'
piastic cu starea lui sufleteasch sau cn o parte djn lumea exterioara:
studen{iior cn preciidere ?n anun.rite areale sitLrafionale vizLlal-plusticc
Toate accste exemtrrle nu sunt altce va decirt tot atdtea situalii (preftrrntc. rcsPlnggr;. intu:t'ese e{c. t.
plastice. Avern 52 de situaiii plastice gencrate, eiin care fiecare are o
sumedenie cle variante posiLrlle. Cltlncre tizi'irn ciitevlr. variante posibile l'4odclui licxadic al situaliiior plastice nr pcr'.ri1e o lnali::ii
in cazul situaliei plastice in care se cttpli:azit lirrrbajul plastic (sau o
parte din ace sta - crtltlarea, liiiia, etc.) cu rcaIul sensibil: sttucturali a resurselor din care sc infir"ip.ri, se na$tr lucrarra piasticir;

Desenarea/pictarea/noc1eiarea rJupd obiecte cxptlsL: ?n fa{d: a0este r€srirse qin de ccea ce arn nurni cfimpul outologic ai opereior

Desenarea/pir:tarcaimodelarea unor obiecte pipiit.e dar plastice. Arrest r:dmp ontologic poate fi ';arir,t, inetiil, surprinzdtol snu
sirac. repctitlv ql ansrtrin- Suslinern ,Jd scoaterea e kviiori'sluclcrrtiir.lr
nevizibile:
clin plictisealf ;i mutarea lor in siarea de cui'iuzitaie, care. rublinrcnr,
Transpunerea plastic:5 a gesturilor (fiin1elor", mdinilor, este o star-e ontologicS, se reali-zeazd. niai ales prin -jocll! siiuaIiilor
corpului, etc.), folosind diferite tehnici gi materiale;
illastice. Folosirea lor variatii, combinatf in actul ciirlactiL, rrrrntine starea
llranspunerea amprentei diI'eri tcl or eieinenie/obiecte/texturi
prin diferite tehnici; de curiozitate 9i ateniia elevilor,'studenlilor: ii a-ir-rtr sir viiia ja in*tiLnrrc:r
Transpunerea, transforlnarcil il) ('ul'csponden{i plastici a unor iurnii prin ioate aspectele ei esen{iale prin iniel:rleq-liu1 vi;-Llailiui. A
zgom0le, sunete; viaualiza plastic. a face vizibiie tlrdulurile Frintr:i esiLr o rtrIiirc

l/6 deschiderc ontologic.i ce se poate reaiiza j'n acri ''ilitile vizual-

pla stic:e prin riistrii,.ut ia i n gen ioasI a siiua{ir} ui 1.ri aslicr:.

I)ar aceasti n e:.iir bo vi re intr'- o s in guri situ a{re 1r lai; ti ri, .meastd
tli-spers:irr in r:;it mai nlrrit.e situaIii i;iirsticr:. acrusii agril{it:
;;ermanentli a r:lcvul;;i/stuttrentului, aeeastri infrare ii Ii.ri irr

curiozitatee cilrc {rsitr .,pretuliudeni;;i nic;iicri"'3, iir afrira t'aptr"rir.ri

ca i.l scoate clin piiclisr:ala il eiuce uncleva? il ,luce'in l-irriic.rui sau

rirScar in solul crrr.r{[''rlrrlii 1i,..laca vine ap<-rr rur:nient-i.r.l sau ire;lilia

lnirarii. adica a zlllr,", 'i'i, .t i.'pririi 9i coricrruttit'ii asupl";t crea'rivililtil

Martin Lieideggci., '{ .),/ /' l) j '1'o

t- i

^4* I

,i., ;lr1r;i Ia tl;i':;.1. ,,;;t'; r, rl c

..,itf Ai.:e:-,liliA esie i .!]tai

.,FFt trnB AC,K--{-IL } ni ru{.pnA."

X,ector uiliv. qlrd" fl,lena Basso-Stiillescu

Catedra de Arte Textile gi Ccranrieii, Unir,6'ysl1uuea de ArtI qi Design

...F-eedback...aS opl.a Fcntru ",innt. cau.rai inshis"' (drrpa DtrX), o
accep{iune pe care o gdsesc polrir,ite" in r-:ttn1.exfu1 prohlernaiicii, acestui

neologism"

Conexiunea cu sistenri;i inod';i il r;adrui originaiei noash'e tranzi{ii in

tot $i toate. dar rnai ales in lncntaliliii, tlc.,lner nn ;,runct extrt:m dc nevralgic
gi o superbl provocaro in lc,:la|i liln1... [..libirirtul cu oglinzi al nrodei se
supra sau subdinensicnea;::i in rapor'l c:ir societ tea pentru cd, in afara
metaforei, rn o d e, ca clenrent iii str:r-rclirrij cr.,.i.idiullui, este un len6men
social. ln acelagi timil r:stc un iinlba-i viz;tuii, pl'oriusui r,,estirnentar fiind o
eutitate fizici, "Jar gi csihciosicli, carc a*tioneazd arLnn'rir: la nivelul individuiui
sau al grupului din care facc paric"

Este nevoil: dc comuriisltrfj frcntt ri a lirn:;a r: rnodI, altf'ei tresa;ul esteiic

vizual nu se poale rispindi ire rr scpriifliii cit inai tnalrc a iumii civilizate.
Comportarnentui tie cumpiiiai; ';ri corrrturn al i-uodiiselor vestimentare se

supune unei triple clctci-iniiirl'i: nii:diui :.:ocio-rluliur;;1, stilul d"e viaia. estetica
vestimentar;i. in pacli,.:iiii r1c ;rli'cciii;i, lnr.rii','al.il. ircviii, aiii.l"rclini, stiiuri de
viatf,, orice vai'ialr jii lrrrrrr)nrrii gslr: i:ot'nl.rlclat;r ije rciatiil individ/inediu,de
interacliunile clctcrririilric ric acemiii It:i;1ri,- co..;iot defini locul cuirra intr-o

ierarhie de valori srrrr l;r;:ii;rtit rraultirl"all spre rr,:casta - cu alte cuvirrtc,

vorbim desprc r-rn..lrli':li'i*'' i;i moilul gernernl.

Un conccplor rit'rr''rrjiii vr:gli rncllar ar:rcpti din stltrt efemerul
fenomcnului rrr<lrli. l;rlrtli .:i: prorjuslii sill :1r(. * liati {::");trent cle s*ur15, ""un

tirnp utii" in carc ll,'l,r;rr'rril r::iil-:,;i, r.iltli:i.''.irr',,rlrr-: iiilliisi econollliir. ggncrator

1-7 g

{,jl !, r-',',."' i , invS{5m6nt. Apadar, $coala de modd vestimentard, ca orice cadru formativ
ti11;.;i ,_iI,ii ,i i t. specializat, va genera personalitdti cu aptifudini specifice, compatibile cu
piala de munce a locului $i a momentului. De aceea, ea nu se poate intreline
ii.1,ill,l!,';lil, :r , ', '.1 r
ailli 1,:.rii: !,,.1r i,. singur5 ci are nevoie de cei trei vectori pe care ii aminteam: instituliile
(ti,.:l,,;'l i. i,1'.'r r r
statului interesate in intrelinerea $i promovarea unui sistem al modei,
illril'.l.llril"tl
i!::i ii ;li:1 ii. lr i,, organizatiile de breasld (patronat de ramurr, asocialii profesionale, camere
de comer!), studenfi pldtitori care considerd investi{ia in gcoala ca pe un
'iJi..'ili:11 r r ii: i rri capital generator de profit prin oblinerea unui atestat de gcolarizare. Astfel,
lli',,- ' ;l: r,', I o $coale de modd igi justifica existen{a numai in cazul in care absolvenfii sdi
vor avea un acces ugor la piafa de muncd, demonstrdnd in practica gradul
,,r,r i, de pregdtire, competenta conceptului de pregdtire. crearea cadrului necesar
prin care sd igi mediatizezeyserformanlele. Introducerea activitdfii studen{ilor
:,. : i,i llit ?n circuitul evenimentelor de modd reprezintd o sarcini complementard gcolii.
,-:.i.:,ti:l.l
O diplorni de absolvire poate fi doar un start spre afimrare, dar
.,.. : t., r ,, ,i.,
experienta practici gi recunoapterea in cadrul specialigtilor a eficienlei susfine
'i )t . ):.) {'.a\t::tt. ideea c5 sistemul modei genereazd, gi intreline gcoala, pe c6nd absolvenfii

" I \, llLt, devin profesionigti, specialigti, practicdnd intr-un rnodul al

r:; 1,r I li', '11;- sistemului;experienfa acumulatd va conduce in timp la realizarea unui profit
' tlr''li:ii:.lii:i prin care ei vor intretine la rdndul lor sistemul qi implicit gcoala. pe l6ng6

. i, -.. :...-l aceste pdrghii reglatoare - oarecum cu vedere la exterior, in gcolile

.,'] ,,1,1": il performante ale sistemului are loc o permanent[ evaluare, pe mai multe
'. r'::,;lfile nivelE de preg6tire: a cursantiloq a calitalii procesului de invildmdnt, a
profesorilor,a performantelor post-absolvire.
.tl,L,'irjrillrf"
Acest tip de evaluare acordl posibilitatea unei pozition[ri corecte a
il{,.
ganselor absolventilor pe pia{a de muncS,dar gi pozifionarea gcolii in ierarhia
iti.i ltiliti::1. ,ir. r. Ii r.. i l!l l.lilr.l i gcolilor de profil din lume-- criterii fiind numdrul de absolven{i, rata lor de
-.;{ru1., cll l: ii.tl r'r:ti cre$tere, nivelul costurilor,graciul de implicare a studenfilor pe toatd durata
, ,.. 'l l'l :'r I''llIt '-:ii studiilor, apoi procentul de integrare a lor ca absolventi pe piala dejoburilor...
I il i .." -.lril ;"
c;i.ist;i li,;','rlil: :i .l , -:.lil id Sunt extrem dc importante, aceste tipuri de evaluare, deoarece ele
r ;i rl il r-l rI'!:)rlii) reprezintfi instrunrcntc de lucru eficiente,facili€nd atingerea performantei.
Nirriit rri, i','rr' rilr,,r I i:, Echilibrul se pistrcazi irstfel constant, studenlii avdnd garanlia unor ganse
,,,,i,, profesionale,prolcsorii ;ii specialigtii invitali putdnd sd-gi susfin[ cursurile
c0ntjlllir:1,-r i ii,:, r':r I i, lr' i dupd metode pcrlir'r'ante, pe cAnd investitorii, grafie evaludrilor oblin

{,i1tit:iji lii:,,'lri ir i. ,,,. t,. : certitudinea deru la r i i unei afhceri profitabile. Absolvenlii unui astfel de sistem,
in care evaluarctr 5l utrloevaluarea devin instrumente de lucru fireqti au o
i lii;
gdndire flexibill, rrt tioneazd programatic, fixindu-gi corect obiectir,ele. De

l8l

exenrplu o dipiorni ob,ginuti la o gcoald cctatit la nivel ,,1" (primele zece tlirt poate sd stabileascd gi sd defineascd astfel identitatea ,,cctmbinalia dintre
haine Si lumea in care ele se poartd, squ sunt descrise semnificdnd modd"
lume) acorclh la orice interviu ditr start, o Eani[ de 7Ao/a, abia dupd ac'ee;r (Roland Barthes).
intr6nd in dtscu!ie c:ritr:riile tompcrtarnentale, psihologice Ei ntt iu ttltitt:irl
183
rdncl prof"esionale.

Poate ci am plusat, dar insistirrd pe rolrrl qcoiii in ftrrrnarer .ri

intretinerea uuui sistetn, reaiizlm c6t t1"' ilnportantd este aceasti pdrghrc.

Nu putem vorbi de uti sisienr al nrodei ignorfl;^rri aceasti verigd -' strilucitc;lr i
sau nu - ca(c esl.e gc*aia si caie la uttna urnlei I'uncfioneai:A tol iri
virtutea cererii -.si oi'ertei. Conf"erind calitille prinrr-un sistem forurlli,

bine articulat, se gc'ncrcaz'a ca\itate la nivei sticietai.

A face rnocl[ "restirnentari presupune a ir.rilia o activitate complcxil,
cu incdrc5turd de mare rdspundere in circrritul valorilor de civiliza!i,r'
prin produs. Nu poli in{elege rnoda ca gtiin![, piinh nu o ittlelegi r.:rr

fenomen -* ca ,,ntare efect" care transfb tna lurnea, se naqte cu econulr)il

gi tot cu ea i;i acceiereazS evolulia. Fird o pia1a, fdrd o econonlr.

puternici, nu poate exista decat o rnodx staticS, tradilionali. Inirarlr;

unei naliuni in comunitatea economicb intr,:nia!ionalS schimlrd echilibrrrl
social, imbogilind repeltoriui creativ rlortr"lial. Nu existd un iirrbaj tn*r
universal decAt acel ai vestimenta{iei, *tr vehiculind o gAndire activ'r,

imperceptihil5, ip cr:ntinul lrligcare. Ne dori;n o normalitate,un sisl.t:Ltl

viabil, flexibitr, cu lncceltist-itc adaptaic le nsv4lilc na{ionale. un sistenl rJtl
nianifestare desch's, care sii acordc ;ransn irbol'dirrii oricdruri dontcitirr
de rnanifcstare a.rnodei - r1e la,,cotltrtrc" la t:ortsultan!a in producfi;r lirr

serie.

in zilei,: u*astre, a nu fi interesat de modii tstr:r un semn al uncl

lipse de interes pentrt-l arta cofttemporani. Pentru ci moda este 11 arli.].
atat tifftF c6t este tlcuta etre un artist. [ia artii, mod?L se itrscrie iu ti nrlr,

expriml timpul, teflectit o epocd' trslcria ltergrJ cleodatl ctt istoria a/":i
istoria rngdei, ea riiucl ?ntr-adeviir via{a. fntre crea{ie qi comer! mrLtra

este dincolc rJc telidinle 0 vizilrue a lutrii, c cstetic[ a prezentului, ult

,,elixir al frurnusc{ii filtrat i"rrin aerul tinrp'iiui'' iAndr'6 Perrin), Ll$or ii!
avans, totrleauna in devenire *-utt sisteryl i'egiat fie crea{ie,colnert iil
meclia, rjefinit prin ilouh cuvitrte: ,,inclustria ''t ilului".

Inutil sd te mai intrebi la ce serveste Itxruln. Stiiul devenit indu:rll r'r

nu are nici o r:onot;i{ie peiorativa. Frin \/()rl}liittEr). tioi acioptdnt un sti {rlcr
via!5. rnarcflnd apartenertla noastrd. la nlcrirrri r'16irr^.'r1tura1. Ve;milntlll

<ARIPA FIT,CISOF ARI b $I d,Udt ftil{ fr F. A> r ALENTULUI ARTISTIC neintAlnirilor, a reielor sau false lor int0lniri, agadar posibilitatea ratirii ganselor l

Conf. univ" Chec,rghe Bug disciplinei de filozofie de ,,a fi la lintb" pe tdrdmul modeldrii spirituale a ll
talentului artistic in fomrare, tlrdm ciruia ea, filosofia, ii este destinat5,
Catedra de Discipline Teoretice, [in[r,crsitatea de Arti gi Design ri
prin chiar natura ei, ag zice. Totodati, ins5, intrebarea de care e vorba 1as5,
Este evident cd. ceea ce impiicd titir.ri inrerven{iei mele e compiicat optirnist, deschisl posibilitatea reugitei, a realizlrii unei bune intdlniri. Ce l

qi <lificil de idrnurit. MI iimitez aie:i ia *piux rrnarea continuflllui sintagmelor inseamnd, atunci, o bund intdlnire spirituald? Potrivit infelesului pe care ni-l ir
imbie Noica, o bund intdlnire, in acest plan al spiritului qi al relaliei de tip
conexate qi la clegajarea cdmpului pro'trlr:rnatic pe care-l suscitS, schi16nd, paideic, e cea prin care are loc, prin care se infEptuiegte o apropiere prin
totugi, cAteva aspecte indispensahile Jezjrateiii tenrei. indepdrtare, in fond tot o inchidere care se deschide. O bund intdlnire de

Aprer:iez cA nu e inopcrtunii aralarea, in prealabil, a motivafiei, eu acest fel e cea in care se transferd nu doar cunogtinle ci se comunic[, stdri de

puterricd inchrclihrrd subiectiva, ce n.ri rirterrriind si abordez tocmai acest spirit gi in{elesuri, in car€, dacd e vorba de gcoal5 gi de rela}ia dasc6l-inv[fdcel,
aspect, inrportant dcsigur, al raprortrlriior rlirrlre expcrienfa artistici gi nu se gtie precis cine dd qi cine primeqte mai mult qi in care nu rim6i fixat
experientacugetiri rdel'actutalllotoilr:.il llterLtsul meupentruaceastateml in ceva care te blocheazd; dimpotrivb, dup[ ce te-a edificat cu adevIrul ei,
nu e doar de natuni teoretici, ci c unul :,;i .ir'' , 'irlirr practie, de ordinul sporirii
invifdtura primitl te ajutd sd te pui pe tine in ordine, te indruml spre
eficien{ei pr:dagogice, mai precis. L)c,.: li',,101;l l} peste 25 de ani, de cdnd
sunt dasefrl de filo:rofre la Acacleniia de 4.l ie \''izirlrlc ,, [" Andreescu" arr fost, descoperirea adevdrului tbu gi spre adeverirea lui in faptb. intr-o asemenea

gi sunt pus. atdt sub raport prcfesional cit 1r rrrr.iral, in situatia de a reflecta bund intffinire spiritualS dobdndeqti, in cele din urmd, infelesul pe care-l di

asupra statutlrlui tle 9i roiului rliscrpliirei rje filq,zofie ?n procesul instructiv 9i qi indemnul rapsodului popular: ,,A$terne-te drumului/Ca gi iarba cAmpului!".
educativ din sadrtil as:aderniilor dc a.rte. ,.,!lr,nr1r ,tfbctelor Si consecinlelor pe Sau inlelesui ce rezultd din g6ndul eminescian: ,,Tu si gtii a ta mdsur'[/$i de
care le pot ctven, in p,-incipiu, ideile.fikt:tfi;;t: ,;i ,Tnuctica operarii cu acestee
osupra tttlentului Si. asupro persone!itil!i in lbr"tnure Si a-firmare a studenlilor drumul tdu ifi cat6".
mei" {) experie ntil didactica incielur,.,g;itii, bol,rai i in iumini ;i umbre, in reugite Particularizdnd, ag spune cb ,,o bunh intilnire" a plasticianului gi a
gi eqecriri, o cxperientd greu t1e teZuiil;'rf ir-r r.;;l'',e:va cuvinte, desigur... Ceea
ce vreau sd rciiefe;r aici gi acurn e faptul cri rr sirul intreb[riior pe care le-a muzicianului, in general a studentului - viitor artist plastic sau viitor muzician
generat, pentru mine, aceasia exirr:rieil{,rt !i!, ,1ilr'tiira 5i intrebarea pe care o
pun gi studen{ilor: ci: poate sI insenrne, i r i1."r;,;11'sii insemne pentru sfudentul - cu filosofia ar consta, intr-un prim ceas qi registru, in m.ctamorfozarea

piasticiarr o btini int.Qhrre cu tilosorir' lr, , ,11 $i spiritul ei, intrebarea ideilor filosofice prirnite, aSadar a conceptelor Si a abstracliunilor reci Si
aceasta, a$a clult e,, provocator fonrrii;rirr , ,riir: Cin start posibilitatea impersonale, a temelor Si prcblemelor teoretice tn materie winzci 6i ittsttument
de lticru pentru pwspriile nevoi,spirituale, pentru propriul ererciliu nteditotiv.
I R,1 Sigur cd, aga cum s-a spus de at6tea ori, ideile prin ele insele nu pot nimic,

dar ele sunt incdrcate de uriage consecinfe atit in plan obiectiv,

comportarnental gi ac{ional, cdt gi in planul subiectiv, a interioritfl1ii spirirului,
de indatd ce ne conving qi ne reveleazl teritorii neblnuite, de indatd ce ne
ispitesc Ai ne inaripcazi intuifia, inteligenla gi imaginafia" Toomai ca urmare

a acestei continue dcateptari la congtiinlb de sine gralie intilnirii benefice cu
gAndirea gi cu idciie altora, poate avea loc, apoi, intr-o a doua instan![,
transformarea idcikrr gi inielesurilor filosofice in stlri de spirit personale, in
nuclee aftctiv-enrolionale prielnice ,,lucrdrii" qi lucrului talentului artistic
propriu, potrivit inzcstrdrii fieciiruia.

Ceea ce ant ;rlirrrrat anticipd oarecum esenfialul a ceea ce e de spus la

185

aLc;rsla i*tli; iiftugt. gii)e:jL rltjiushig c.itL';f;, rdui iLitiitiiiir,r!-r{c bi ll11r'-gli-i}did. pe care le-a transfigurat estetic, cir atat spore$te gradul ei de autonomie qi,

i. fuiai intii, {.:urrr se uede, ar tr:etrui rcdiscuiat raportui clintrc flkrzofie in consecin!6, puterea ei de iradiere spirituald.
2. Aceastd constatare ne oblig6 la o aborriare ;i inlelegere adecva.td
filosof'are. dirtrc actir,'itetca dc cousti:ircfie intele:ctrirrl-teorr:tici. cleslhguratir
"ri a sintagmei ,,lucrarea talentului aftistic" 9i ia raporturile pe care acesta le
cle prli'eric,nirrtii diseursi;lui conceptuai,;..t: dc o parle" gi ir":{1ectio, ca intrelini, eventual, cu reperele i,ilosofice. in tot cazul, sintagrna aceasta
lasd limpede sX se vadi ci in intirnitatea prrlcesului de crea{ie artisticd sunt
clclteptare a spir;,tului ia ctin;rtrinla de sinr, r:r cxerciiiu liher el cugetf,r'ii, cr angajali gi interfbreaza o multitudine de factori qi instan{e psihice 9i spirituale

act pcrsi:uai ile irsiuriiar* gi de lriirc a ieieiicr a!tora iie c1.:r'ificlre a prcrpriilor pe care speciaiigtii domcniului ii origineazS ba in imanen{a abisalului

c)iperierlie, pr: de rlti i;ar"te. Fxistii. negreqit"o "'p:i ropenririire a ceicr ntai incongtient, ba ?n revela{ia transcendentului penhu care artistul e,,receptacul"

sensibiii 6l iucizi liiutre slui.len[i cirtre l'ilc:;oira int.eleasl 1;i practicatS ca gi,,instrument"; oricum, fapt e ci nu se qtie cu certitudine dacd, in fulguralia
filos,rf'arc" ca l{rr-li1 de vra!a spirituatir potriviia sd rd,spr,indci ititv'oii ltt'uu.
inspiraliei, di ideea peste artist sau d[ artistul pcste idee 9i nu se poate
nt,mn!i.le: informare:1i cle re1te't'e idcatlce r:i si cle inlr:le.suri si de,.'dldtr.*!t'i
spiritutiitt, a.x:irlnEice in ytrintul rdnil. Rr:cursrrl 1a fiiqrzofie 9i [e Illr:sofar*, determina gtiinlific modul in care colaboreaza, in geneza operei, ,,arniaza
ca slare se intr:rogafie. ca. cxprcsie a nevoii intinre Ei prolunde dc clarificare fierbinte" a intelectului cu,,noaptea ad6nci" a inconqtientului, ca sd reiau
formularea lui H. Read. Dar tot faBt e r9i aceia cd pentru arlist, angajarea
a icleilor gi expcrienlelur tliitr, de aprof-undare a prcbkrreelnr concr'gto -* leoretice total[ in procesul crea]iei, ai ,,facerii", este urrnarea unei nccesitE{i lduntrice,
liber asumatS, a unei opliuni intirne gi profunde s5vdrgit5 in bucurie qi dSruire,
9i praclice ale actuiui tle cr*a{ic qi e1e conruiricare artisticf, cnracteiizcazii, chiar dacd procesul de crealie inclgde multe renun{dri gi suferin{e, chiar o
rrai nrult sau rrai pu{iri e}arr 9i sisteiaatic, demersurile talentului artistic, sublimd abnegalie ,,ad honum operis". Se in{elege de ia sine cd ln procesul
chiar rJacd, cie ceie urai rnulte r:ri, indlciile extr erioare -. operalea cll
crea{iei artistice expcrieniele qi experimentele cele mai rtriverse, surseie cele
terminologia filcsoficd, retorica discursiv-argumentaiiv.l etc. - lipsesc.
mai neagteptate sunt activate, se intalnesc gi coabiteazS, fiind integrate qi
Afinna{ia accastit, f;iri a fi suslinutil gi nuanfatd, pare der'a dreptu} nscantS. unificate, puse in slujba unei viziuni artistice unitare gi intr-o ordonare cerutd
de insdqi raliunea intimd a operei pe cale de a se na;te' Fc;arte tranqant
Este gtiut, irisi, ci artisl.ul. de la sirnplrrl ,,talent" la geniu, tocrnai ca fiinfir exprimd acest fapt R. Barlhes cAnd afinni cd ,,scriitorul este un om care
absoarbe in chip radical ,,le pr:urquoi" al lurnii intr-uu ,,comment ecrire".
bogat irzestratii in inr;uqiri crs;r1ive, este tur puternic centru de absorblie
intemeiali pe c astfel de in{elegere a laboratoruiui intirn al crealiei
inainte de a fi un puternic ccntru ric etrranalie, cttm observA Tutlor Vianu. artisticelputem af,rrma c5. reperele filosofice qi contactul, chiar ?ndelung cu
Pare s[ existe c-r relatie invi;ribila ilar orilanici intre calitatea gi bogri{ia
acestea, nu constituie in rnod necesar sursd directS 9i detectabili de inspira{ie'
experir:nfclor gi experimenlekrr inr:ercate de orrrrrl-artist si r:alitati:a esteticd Visele gi viziunile intuitir'-giobale care prefiguneazd viitoarea operd pe cale
de a se pldmddi u sunt de erbargie silogistic-aristotelicb pi nu se nutresc
a operei rcalizate. Aceas{ir calitatc a operci, afinli eslcticienii, depinde nu
neapirat din claritatca gandirii conceptual-discursive, ci mai curdnd din
nwnai de natura gi calibrul inzestr.lrii artistice a ia!crrtulrri {,,rjomenir"rl auimal ambiguitatea frurrrrrsclii gi a I'ietii ins[gi. Este evident cd intre contemplalie
gi activitatea filosolicir. pe de o parle,9i contemplalia estetic[ 9i acfiunea
al spiritului" -- cum il def-rne;te i-fcgel) ori cie gradr"rl rie stipinirc a nrliestriei practici de intruclriprue in fomre expresive a energiei formante a talentului
artistic, pe de altrr l)rltc, se afla diferenle insemnate de naturd. de orienare
profbsionaie, ci;i de capacitatea de ii asimila heteronoinia sur':selor cu cafe a resurselor dc rrtiilo:rc:e 5i scopuri, de finaiitate. $i totugi, impactul

,,rezoileazir", a inf"onna!lil,or receplate gi a trairilor incercate. ;\4at'ea intrebare filosoficului cl-t iulrslir'ui e pe cfit <ie real, prezent 9i eficace - mirturie std

e, insi, in ce fel gi cuiu anlnre o cxperien![ bogata, di'i'ersa gi intensd, lftT

incli;siv ca ac:hizifie de idei qliintitice, f-rioso{lcc, etice, teologice etc. este

alchirnic rnetamorlozatii in proccsul de crea{ie artistich in ceva nou. ireductibil

ia ceea ce r-a prenters" Accst ceva nou u bctnlri oirera de attd, in r:rit,inalitaten

gi autosuficien{a e i, iiil mi,qterul care a prezirlal iustaurarea ei c1e sine poart.i

un nume care spune totul Jlir[ a Iiururi raiional ti..tirl:transfigurarg estetic5"

E ccrri ci. ci-i cAt structura artistic[ a absrr'[rri in sile rt'rli rrirrlfc vrilirri

frctercrnonrer, cr.r c;at;r irrcorpo|at r.]lrli lltultii .'i iiuii iiit\iil$a experienla umana,

r )i (r

insaqi istoria artelor gi a liteiaturii - pe atdt de subtil! Susfin, de aceea, in fa\atapoeziacu adevdrat mare c6nd reflec{iunea produce un concept general
care filfhie prin toati compuner€a frrd si-l poli prinde nicdien, intocmai ca
continuare, ci, degi ar fi cu totul naiv gi fals sd ne reprezentdm simplist o ficlie ce lumineazl la mari depdrtdri, ii vezi lumina dar pe ea n-o vezi. Nu
reiese de aici cd poezia este o urzealS de reflecliuni ci este reprezentarea
supozilia ci un artist e cu atdt mai ,,artist" cu cdt e mai ,,iilosof', deschiderea
talentului artistic cdtre lumea ideilor tjlosofice. asimilarea acestora, exerciliul unui fenornen, a mei stari sufletegti al cdror in[eles poetul care-l gtie il lasd
flrlosofErii pot avea un rdsunet deosebit in inFeaga cdutare qi desfbgurare a
lucrdrii sale. pot inrduri, chiar decisiv, continutul gi orientarea operei sale. sd se intrevadd". Este priviiegiul gi virtutea artei adevdrate, a laboratorului
Am putea. dupb plac, sd ilustrdm cu exemple concrete adev5rul acestei teze
intim al crealiei aftistice, peste care doar artistul este deplin suveran, si
dar mi se pare superflu in acest context de idei.
pldsmuiascd o sintezd concretS, expresivd gi simboiicd, care sd implice in
3. Mai importantd gi mai operantd e sesizarea aspectului bivalent al profunzimile ei cAt mai multe surse de repere valorice, ddndu-le o lumind
noud pe care sd ne-o propund in bldnda ori qocanta ei strilucire...
consecinlelor impactului filosoficului cu artisticul gi asupra acestui aspect
Efecte benefice, salutare, poate avea filosofarea 9i intr-un ait mo-
inten{ionez si md concentrez in incheiere. E vorba, desigur, de efectul ment al vielii gi activitdtii artistice gi anunre in rdgazul ce succede actului
creator, rdgaz?n cursul ciruia artistul devine judecltorul competent 9i exi-
benefic, ferlilizator sau. dimpotrivd, malefic ai sterilizator al acestui contact gent al prgpriei sale opere qi se manifestd ca vie conqtiinli criticl a profesiunii
gi impact, cu gradualitifile de vigoare pe care le presupune intervalul dintre sale. Filosofarea ca stare de interoga{ie, ca exerciliu al luciditilii, ba chiar

extremc. operarea cu conceptele filosoflice-vedtabile,,idei propulsive" in limitele cirora
noi gindim problemele existenfei qi experien{ei pentru a raporta infbptuirile
in aceastd ordine de idei, mi se pare c5 mirturisirea lui Goethe din
realizate la idealul artistic Ai la valorile umane fundamentale - toate aceste
,,Convorbirile" sale cu Eckermann definegte cu precizie qi in chip emblematic
tipul optim, adicd benefic, fecund, de raportare a artistului la ideile filosofice, acte gi demersuri intelectuale reprezinti ceva necesar gi nu simp16
avdnd in vedere specificul risunetului lor in fiinla acestuia: ,,CAnd citesc o contingenfd in configurarea destinului unui artlst. O astfel de cugetare critic4

- -pagind din Spinoza spune Goethe e ca gi cum ag intra ?ntr-o camerd lucid6, impregnati de certe valenfe filosofice, chiar dacb nu e desflgurati
public, ,,pentru al{ii", ci se desfrgoari in intimitatea atmosferei de atelier
luminoasS". O asemenea receptarea filosoficului de cdhe congtiin{a qi praxisul sau e agternuti pe pagina unor insemndri ori a unui jurnal ori pur gi simplu
derulati ca introspeclie meditativi deline, dupd cum ne ddm seama, un rol
artistic semnificd, finalmente, transformarea ideilc'r in sentimente, in triire esenfial atat in orientarea sau reorientarea generali a intregului proces cre-
ator, in definirea unei cariere artistice, cAt gi in solufionarea complicatelor
emofionalS pin[ acolo incdt acesta configureazd in sufletul gi mintea probleme estetice gi practice direct legate de megtegugul artistic (raportul
intre idee qi ma.terialele de lucru, intre scop gi mijloace, intre cerin{ele viefii
artistului, impreuni cu alte date biopsihice, ternperamentale gi impreund cu
gi exigenlele estetice ale operei etc.)
alte experienfe, climatul afectiv - spiritual, tonalitatea dectivd dominantd Prezeu{a in acest fel a filosoficului 9i a filosofiei in viafa artisticd

Si starea de spirit inspiratoare, caracteristice hecdrei individuaiit[!i artistice. vddegte, nu incapc indoiald, o asumare responsabiid, rnaturd a talentului
Nu se refurea oare tocmai la acest lucru A. Camus cdnd spunea cd filosofia,
in ciuda oricdror aparenle contrare, atunci cdnd rdspunde gi corespunde artistie qi asigurir o ljnalitate umanisti ,,lucr6rii" acestuia.
unor afinitdli,,,multiplici sentirnentele cu 10"? Nu afirma qi Blaga acelagi 4. Dar, afa cunr am anticipat deja, impactul ideilor filosofice asupra

fapt cAnd nota intr-un aforism cd,,filosofia e bemolul vielii: toate tonurile le ,,lucririi" talcntulrri lrtistic poate fi nu numai stimulativ gi fertilizator ci 9i,
addncegte cu o jumdtate de ton"? Analiza in profunzirne a acestui tip de adeseori, stcrilizrrtor'. l- un aspect deosebit de important al temei dezb{u*e

optima asimilare a hlosoficului in insdgi substan{a artisticului ne indreptSleqte gi ar merita si llc tralrrl pe indelete tocmai fiindci ii avertizeazi pe viitorii

si afirmdm cd intotdeauna in arta autenticd vom descoperi, ca fundal din I89

care s-a ivit, o metafizicd implicitd gi un ethos care-i sunt inerente gi pe care

hermeneutul le descoperd ca efect al totalitdfii semnificaliilor pe care opera

le conline incifiate in expresivitatea formei ei. Admirabil a surprins acest
adevir criticul italian Francesco de Sanctis scriind despre Petrarca: ,,Ai in

plasticieni ori rnuzicieni asupra unor ,,capcane pericuioase" qi asupra unor prezente in {enitmtrnul artistic contemporafi" rraloarea filosoflc[ nu e,,topitd"
,,fdntdni otrdvite", indemndndu-i la veghe gi la m5sur[. Iatd cdteva situafii:
gi transfiguratd estetic in ?ns5gi textura operei, nu iradiaz[ din irrtregul irnaginii
Cu toate ci indeletnicirea cu filosofia putea sd-i apard lui platon ca
expresive gi, tocrnai de aceea, contemplatorul o sirnte qi resirnte ca ccva
,,cel mai pretios bun ce le-a fost dat muritorilor de cdtre zei", practicarea in
exces a acesteia poate h, pentru nefilosof, un pericol, pericolul abuzului de neautentic ai, in cr;nsecintS, o repudiazd.
privire lucid[ introspectivi gi al riminerii in starea aporeticd, dubitativd gi, in sf6rgit, tot in rindul efectelor nu doar sterile clar chiar matrefice
ca unnare, in indeterrninare, in nefEptuire. Un astfel de pericol e sesizat cu
.aFleinflialorrsiooficiruahv-irtie.a".s:Tunpcraluatdrtriisleticiui ieuxipacqri,sniteunatagriilececeeanlctee anterior am numlt
perspicacitate qi denuntat fbrl menajamente tocrnai de cdtre E. Cioran. de insagi vur:alia gi

Filosofia, spune scepticul moralist in ,,Convorbiri", te invatd sd pui intrebbri inzestrarea s;a ureatoare, talentul arlistic poate sb vind in contact nu nulmai
pentru ca apoi s5 te lase in voia sorfii deoarece rdspunsurile ei sunt mai
cu ,,apa auratS gi primenitoare" a- Llnor izvaare ddtdtoare de viald, ci ;i cu
putin afirmative gi mai mult dubitative. in consecintd, trebuie sb cunogti
filosofie, invald Cioran, pentru ci nu poji risca sd treci, nepedepsit, pa apa, aparent curati daq in ibnd, infestata gi otravit6 a unor v6ltori ce poartd
idngd ea, dar numai ca s-o pofi depdgi. Argument: practicarea in exces a
spre locuri stltute, spre infun<liiturd. Exprirnarea aceasta alegoricl vizeazd,
luciditatii e destrlmdtoare pentru fiinfa individualf, intrucat o indepdrteazd
sd scoati in cvidenfiii posibilitatea, at6t de des prezenth in situalia de crizt a
de acliune, ii ucide treptat ,,pofta'de actiune". La drept vorbind, in cazul
modernitalii, ca arta, ?i:r unele rnanif'estdri ale ei, sd fie qi s[ se resilntd
unei inzestriri artistice veritabile, un astfel de pericol e mai curdnd o
posibilitate imaginard, instinctiv respinsd, deoarece, prin insdgi natura lui, alienatd qi in disoXrifie in contextul prezeri{ei in aerul epocii a ururi ciimat
talentul artistic are o vocalie gi o destina{ie actionald, demiurgicd. Totugi,
trebuie spus, ci filosofarea, chiar de bund calitate, dacd nu se insolegte cu n:etaiizic-spiritual, el ?nsr"lgi favorizat, chiar ctretenninat, de oi'ientdrilc, nihiiiste
crealia artisticd, dacd mu ,,rodegte" in oper6, singura ddtdtoare de mdsurd a
,,lucrdrii" talentului, rdmAne un exerciliu irelevant pentru destinul acestuia, gi secularizante actuale. Nu e iipsit de importantd, in aceasti ordine de iclei,
pentru eul artistic, definindu-I, eventual pozitiv, pe omul din artist- Pare sI
fie, agadaE un adevdr obiectiv incontestabil ideea formulata de Hegei in riaca iu contactul ior cu ,,ideile veacului", contact realizat gi prin intenriediul
celebra lui,,Fenomenologie a spiritului": ,,individul nu poate sd Etie ceea ce
disciplinei cl,e filozofie, studenlii-viitori artigti sunt sau nu sunt atent gi
este inainte ca el sd se fi realizat prin acliune" (s.n.). S-ar putea spune,
corirpeterut trrientati asupra vaiorilor perene ale spiritualit5lii umane, in spe{b
conclusiv in chestiunea dezbdtuti acum, ci dacl ,,lucr.area" talentului artis-
filosofice - i;tvoa.re ,,pururi reintineritoere" intr-ale adevdrului, binelui gi
tic riscd sd se exerseze in gol in absenfa ideii inspiratoare 9i cdlduzitoare, tot frumosuiui ! - sau" climpotriv6, accentul cade prediiect pe acele aurente,
astfbl, ideea rimAne steiila gi neputincioasd daci nu se intrupeazd in materia
tendirfe, telnc [:: nrodd qi cll mare putere de circulafie, de succes, in
devenit[ forml artisticS. Rezultd ci, necesarrnente, fiecare artist trebuie sd
mentalitat*u. secuiarizint[ postlilodern6. Nil pu{ine sulnt c*ngtiin{ele ir-rcide
gdseascd pentru sine soiufia optimd a raporfului dintre,,vita contemplativa"
gi responsabile oate avertizeazTa asupta ef"ectului sterilizant pe care ?l au
qi ,,vita activa", dintre refleclie gi acfiune!
asupffi €xpet lcrt{ei ar f;stice ooirternpnrane tocnlaj aceie orieiitiri icieatice.- filosofice
O neintAlniie, mai precis o intdlnire falsd gi sterill a ideilor filosofice
cu,,lucrarea" talentului artistic se intAmpl5 qi atuiici cdnd filosoficul nu e gi esfetici: - care exall.ii autcrnomismul totai al artei, carc cutrtivi ncutatea ca
altceva decdt un adaos discursiv, tezist, exterior clperei de artd, lipit de ea
valoarc in sine gi prorrrcvcazi fonnalismul rnijioacelor tehnice de expresie
circumstan{ial din mirnetism gi conformism interesat, fErd acoperire in insdgi
pr:in nipcre;r acestcra rlt oontinutLrl spiritual q;i de valorile existentialc umane
organicitatea viziunii artistice. in asemenea situa.tii, <Jin nefericire atet de
funclanierntale . aqicv;irLri gi bineie. ,,I-ucratrea" talentului artistic, pentru a
l9{)
iegr rrirr cr;z,.ir priil riil,.i irL'cFi uir nuruai arta conto{Trporauii, ci insagi conclilia

umand ar trebui si iir clliuzit5 de o altir paradigmd spirituald, filosofica,

decit cea- acluali t rr.". iiicreuienitd fiind in prioritatea absnluti se o acordd

indivicJalui ;;i intli',. r'irr;rlisrnrrlui egclcentric, nu reuqegte s[ giscascd gi s6

rcgiseascilpels()iurir. :;ri inrni accentul pe experien{arela{iona16, c<lmunitarE.

ii oinrilui. E,xacclh;rr r :r rrluiui pin[ la idoiatrie, transformarea lui in valoare
iir srne , a sf[r;ii 1rrr, ,rjrliitiiac artisticul, in unele zttne, ci.tre perr,'r;rtir.ea lui

in rolutr de agent al actir"rnii de continu5. sr-rbversiune esteticb a echilibrului {x
vie{ii urrane, prin ndjiocirea mass-meclia. Suir octrii nogtri, airag atenfia
INTAG{NM.A.ARTISTICA
unele spilrte riigilente, &r avea loc c masivh tridare, aclicd abandonare, - CAN DE ACCA,S.

abdicare, uitare, a rrarilor teme ale spiritualitdlii Ltmarle gi o inna.motrire a
sferei cr:ea{iei artistice in ternatica cerci-llui inp;ust gi de joasi altitudine a

eului n'Jstru ,,uman, prea uman". . . Sigur c5 r-ln astt-el ile diagrrostic sever se

bazeazdpts numeroase simptome pe care ie prezint[ aventura at6.t rle diversd

gi fascinantd, altminteri, prin inedit 9i originalitatr-, a crealiei artistice
contemporane" Dar de unde provine oar* acest ciudat sentiment cd in gi

prin asemenea rnanifi:stiri estetice sinele ontului parcd a devenit prizonierul

eului sdu/ Denuntarea criticd a acestui inrpas er.isten$ial gi rnoral, a actualei

derute axiologice, argumentarea irnportanlei reurientdrii crealiei artistice

?nspre rzalorificarea;ri recuperarea originarului gi a adevdratelor tradilii cui-
tural-spirituale, inclusiv a tdr6muiui experienlei sacrului gi religiosului,
relevarea conexiunilor dintre valorile et.ice gi cele estetice * iatd cateva dintre

accentele care pot gi trerbuie puse 9i ffrereu relruse sa motive de filosofare
pentru studen{ii noqtri. $i aceasta, desigur, cr_r i:rerliirta gi speran{a cd dintr-

o astfel de aproflmdare rneditativS poate si, se iveascd in flrin{a gi in orientarea

creafiei lor convingerea pe care o exprimd E. Siabato: ,,Nu se scrie pentru a
incAnta, ci pentru a zgudui, pentru a trezi""

A MURIT ARTA? INTEROG,A,TII CONTEMPORANE
.A.SUPRA STATUTTII,UI ARTEI

Conf. univ. dr. Dan Eugen Ra{iu*
Catedra de Filosofie sistematici, Facultatea de Istorie qi Filosofie,

Universitatea,,Babeg-Bolyai"

Aldturi de fiecvent evocata moarte a lui Dumnezeu sau a Subiectului,
aldturi de proclarnatul sfirgit al metafizicii, al istoriei sau al realului in profitul
simulacrului, o altd te(a)md preocupa gi nelinigtea, spre sfirgitul mileniului
trecut: moartea artei. Spre exemplu, in lucrarea.Sfirqitul modernitdttt (1985),
filosoful italian Gianni Vattimo diagnostica,,moartea" sau ,,amurgul artei" in
societatea industriali avansatd, vbzindu-le ca aspecte ale unei situalii mai
generale, descrisi ca epocd a sfirgitului metafizicii gi al istoriei. La rindul
sltr, criticul de ar15 al revistei'Time,Robert Hugues, constata cd triim inh-o
culturd postrnodernS gi cd, de acum inainte, este inevitabil sd vorbirn despre
sfirgitul artei moderne, relafia noastrd cu aceasta transformindu-se lent intr-
un simplu interes arlreologic.

Sint accstc:r simple lamenta{ii cu iz milenarist? Este ,,moartea artei"
un diagrostic volrrntar apocaliptic, o patologief n de siecle lipsitd de orice
fulfdament, slu o tcurni real5 determinatd de bulversirile din arta, filosofia
gi politica ultirrrrrlui sccol?

inerintc tlc rr rispunde, trebuie spus cd nu doar filosofii sau criticii,
ci gi artigtii in;i;i rru irnuntat moartea artei. Dupi ce, in anii '20, unul dintre
promotorii avarrgrrrtlci ruse, Kasimir Malevici, proclama c5 ,.pictura gi-a
trait timpul, piclorrrl insugi fiind o prejudecati a trecutului", sfirgitul artei
tradilionale a (l\rv('r)rt rrn slogan familiar al neo-avangardei postbelice. in anii

t95

I