Bus, Gheorghe - Experienta umana. Imagine artistica. Creativitate vizual-plastica

'b{1, gri;:,rui Z'',o ciin 'l'orino (subsixlat curentului arte ;tovera) declara chiar, ca valoal-e dternd mri au vreun confinut gi vreo justificare in epoca I
contemporan6 - epoca tehnicii, care a dus la inldturarea acelei poiesis i
ci,.erile; lnutil sa se rnai prezici sfirqitul artei, icu::, s.n setrecut acunt
tradi{ional pusi in.jo'" ele artele frumoase. Totugi, filosoful gennan a l6sat
cinllze,.:i de ani". trarin contextul migcarii revolufionare ciin rnai '68, criticu! deschisx intrebare* dacd in zilele noastre arta mai este inci vie sau, in
,lli,lr)cr.,,:. i\,'f ichei Rngcln pieconiza ceea ce o va inLocut; evenimentul publtc termenii sai, ctracd rnsi r:ste ,,o modalitate esenfiald gi necesard in care survine
adevdrul hotlritorr pontru existenla noastrd ce fine de Istorie"3.
sau nlenr ibslaiia pciitici vdzute ca o fonne suTterioar* 'itre creatie. Un graiitti
scris in rr;t'le zile pe pere{ii bitrinei sorbonne - ,,,Arta a rnurit. s[ rre eliberdm Un alt mare ginditor care a meditat asupra destinului artei in lumea
in vra{ii 'i;: zi c'"r zi; poezia este in strad5" - ilustreazi speran{a {iluzorie) in
modernd a fost Friedrich Nietzsche. Odati cu Omenesc, prea omenesc (lB7B)
r:l lt,sriil e .-i i rltel creatoare a umanitF;ii tocmai pr in dispr-rrifia aitei tradili,rnalet" gi cu scrierile care i-au urmat, Nietzsche inaugura critica destructivd a
hlai milir. rlirsitui ir;toriei artei a fost marcat, priirtr"un a.ct simbolic, inff valorilor supreme anunfind, aldturi de moartea lui Dumnezeu, Si crepusculul
iurra drn sirlile {.-entrului Pompidou clin Paris, de cdtre picrorul Her-v"6 Fischer: artei: ,,Asemeni bdtr?nului care igi recheamd tineretea gi igi celebreazii
Ac*sla lr urctrs rle-a lungul unui qnur alb ce treversa sala qi, la jurnitatea sdrbdtorile arnintirii, in curind umanitatea nu va gisi in arti decit amintirea

cilurmllu l. a tdiat 1nurul, inso{indu-gi gestul de urmdtoare;r clectraratie: ,,sirnplu induioqdtoare a bucuriilor tinere{ii sale. Poate ci niciodatii arta nu a fost

al'tist. ri,rrte,t gi declaq in aceastl zi din anul 7979, cd, istaria ar-tei s-a inleleasd cu atita profunzime gi suflet ca in zilele noastre, cind se pare cd
trt{lrs[{it Mcirrentul in care am tdiat acest gnur ssle ultimul eveniment al
magia rnnrtii o in',zegminteazd cu aura ei". In in Aurcra, el profepa: ,"Arta
istrrriei r-r tei"." intr[ru in era e.venimenliald a artei post-isrorice, mete-erta"2"
Enfuziartrrul stimit de presr.rpusul sfirgit al artei a inflamat gi spiriteie urro-r- artigtilor trebuie sr dispard intr-o zi, absorbiti cu totul in nevoia de sdrbdtoarc
artigti rr.rmdni. Astfei, in revista ,,22",un tindr artist idin tabira democratd) a oarnenilor: artisflri retras cleoparte gi expunindu-qi operele va fi dispdrut". O
regi'cta !jps;r de riincronizare a aftei romAnegti cu acest fenomen occidental, atitudine sirnilard a impIrtigit gi pdrintele comunismului,,gtiingific", Karl Mam,
estiinil;ij cd este necesarr qi la noi o congtientizare gi c punere in practicb a care a prevestit sfir$itul artei ca formi a iluziei (ideologiei), o dati cu victoria
sii;qiiuini artei. proletariatului. tn ,,Introducerea" la contribulii la critica economiei politice
( I 859), el avansa ideea td, ?ntr-o societate ajunsi la un stadiu de dezvoltare ce
",lvtroai'tea ar1ei" pare, deci, a fi cr tentd oxtrem ile actuald in contextul exclude orice raport generator de mituri, arla ca activitate autonomi va lua
sfirgituiul de secol gi de mileniu. Nu trcbuie, insa" s;i ne ldsdrn ingelali de sfin;it. Trebuie fns[ spus cE- atit Nietzsche cit gi lMarx reiterau de fapt (chiar
r:arasterll atit de acut, in aparenfd, al accstci terrie(ri). Lle fapt,,,rnoartea dacr din motive diferite) irrofefia lui Hegel privitoare la sfirgitul marii arte in
;rrfei" ,rtr e clfnq;i de pri{in o temd nclu5. ci un /oFo.r trans-istaric, insolinel lumea modern5.

inirleagl irtcrie a artei" Lungul qir de filosafi, critici sau artigti care au anun{at Crernica rnortii artei ne duce, astfel, la o temd formulatl de Hegel

:;t'rr'gifr.ll a.riel pcatfi fi urmdrit retrospectiv pind tra ineepuf ul culturii europene. inci in Fenomenotrogia spiritulut (1807). Dupd cum constata filosoful

tt; ccll ..:' r:i't;)eitlff, votit prezenta citeva c^*qrDlc dit) ct.rrnica acestei mi)rli gerrnan, ,,ircrederea in le gile eterne ale zeilor a amufit asemeni oracolelor
care le fhceau cunoscutc. statuile sint acum doar cadavre pirdsite de sufletul
altunl.ar.liJ. lor viu, imnurilc sllLt doar cuvinte din care credinfa s-a retras, mesele zeilor
au rdmas fhri hrana lor spirituald..."a. Topos-ul artei ca,,fapt al trecutului"
Ile plan fllosofic, un prim pas fficui ?n urrnii pe firul retor:icii
rVezi Martin llcirlclsgcr, tlostia{E. ia "roriginea operei de artn" [1936] gi "intrebare
stirgittrrr.ri rre rXucc: la Martin Heidegger, ale c;i.rui tde,i au hranit o buni par:tc privitoare la tclrnicrr" llt)54], hr originea operei de artd,Ed,.Htmanitas, Bucuregti,
l$p-5, pp.107- l0(), l,la I 4,'r154-155.
";i,: di ..rrsuIrl.' csclratol0gice actuale. VL:s1,1(\r'i J "il, ?itului merafizicir :r:
aGeorg wilhclr' lri.rl.ch |1egel, Fenomenologia spiritului tl80z]. Editura IRl,
Tntreb;,:iar:i disculiile despre opeiele riernurih'lie rlc arte! sau rlespre arrii
Bucuregti, 1995. Jrp .l)i).
I 'v!;zi I riirold d.osentrerg, la di-ddfttition de I'art ,llt) 'li |" .);lr:que1 ine Charnbon. Nirnes,
j'r92. 197
iJi, 55;it09 2l 0;215-216.
I

' r.".f'.i'l:'nl ik:lting, I,'tr{istoire de I'art est-el!e .yittic ' f l!rrll, "lacqueline Chanibon,
irirrrcr J 98{), pp.ll-12.

l')tr

avea sd fie reiuat cie Hegel, ca temi inaugural 6,in prelegeile de esteticd predate semnificativi ?n aceastd privinfd ne-a l5sat primul roman latin, Satyricon-ul
intre 1816-i830 la Heidelberg gi Berlin. Acesrea au fumizat nu doar cel mai lui Petronius. Conform acestlia, in urma unei vizite la pinacoteci, tindrul
Encolpius i-a cerut mai-in{eleptr.rlui Eumolpus sd-l lirnureascr asupra pricinii
monumental sistem estetic din ultimele doud secole, ci gi cea mai elaboratatezd decdderii vremurilor sale, cind au pierit cele mai de seami afte, intre care gi
pictura, dispdrutd liird a ldsa cea mai micd urmd.s Iar rdspunsul-tiradd asupra
a sfirqitr,rlui artei, pe marginea cireia divergi autori continud sd gloseze 9i astizi. decaden{ei culturii eomportb nllmeroase analogii cu alte pasaje cunoscute
continuindu-ne investigalia,,arheologicd", putem constata clretorica din aurtorii primului secol, fiind vorba de o temi frecvent uzitatl in gcolile

sfirgitului artei nu a fost inauguratd de filosofii germani. congtiinla caracterului de retorici din acel timp.

efemer al artelor frumoase, condamnate la degradare, era omniprezenti in secolul *
XVItr- Spre exemplu, in anul 1662, in plind emergenld a clasicismului francez,
criticul Roland Fr6art de chambray denunfa pe un ton violent qi polemic Acest scurt detur isto.ric confirmi caracterul recurent al retoricii
eschatologice, astfei incit intreaga istorie a artei nu pare a fi altceva decit
decadenta unei arte care cunoscuse altddatd o glorie incomparabile gi un permanent joc rnoarte/supraviefuire. Putem acum sd ne intrebdm: ce
insearnn5, astdzi, ,,moartea artei"? Este vorba de disparilia arteilpicturii
incontestabil5: ,,Este o problemd destul de curioasd - scria el -, u"""u de a gti de traditionale, cum a crezut avangarda istoricd gi a reiterat neo-avangarda
ce pictura a decdz-,tt de la suprema perfecliune pe care o avea mai inainte, qi postbelicd? Sau este vorba, dimpotrivd, despre o altd moarte - recent anuntatd
cum s-a ajuns cd astdzi se pare cd nu ne-a mai dmas din ea decit umbra, sau,
am putea spune, fantasma?'5. Un secol mai deweme, la inceputul lucrdrii gi ea -, cea a avangardei?

consacrate marilor artigti italieni ai Renagterii, heSile celor ntai de seamdpictori, Trebuie spus cX tema morlii artei nu a ar.rrt acelagi in{eles de-a
sculptoi $i arhitecsi (1550/1568), Giorgio vasari accenhra ideea decdderii artelor lungul istoriei. Retorica eschatologicd a arut mize gi semnificalii diferite, in
in perioada Evului Mediu, afirmind cd, ,,in nefericita Italie, din pricina nesftqituiui flinclie de natura qi finalitilile atribuite artei, precum gi de viziunea subiacentd
potop de nenorociri care o coplegiseri gi inecaserii (...) se stinsese cu desdvirgire asupra timpului. Fentru a in{elege semnificaliile qi rnizele veritabile ale
dif'eritelor proclama{ii ale sfirgitului artei este necesar apelul la modelele
chiar qi stirpea artigtilot''. chiar in timpul sdu, observa vasari, nurnele a foarte estetice qi ia practicile artistice de care acestea sint legate.
mulli artigti, impreund cu operele lor minunate, eralJ ,,gata,sd fie acoperite de
uitare gi sd piard incetul cu incetul, int-un chip care (...) nu poate insemna Modelul estetic clasic a dat o nuan{d specificd topos-ului morlii
artei. intr-o esteticd a perfecliunii precum cea clasice, bazatApe creOinla
altceva decit o moarte apropiati"6. Iar vasari gi-a conceput biografic intr-un ideai transcendent gi legatd de un model temporal ciclic, in care
tocmai ca o salvare a lor de la ,,a doua moarte';, gratie reme"m*"orriid1riiui. l progresul gi declinul se succed, starea de decddere a artei apare drept
consecinta indepirtdrii sau infidelit5lii ei fald de idealul cu care trebuie sd se
sentimentul sfi:qitului artei nu i-a tulbural insd, doar pe filosofii gerrnani
confrunte qi pe care trebuie s5' il actualizeze. Tematizarea deciderii sau a
saupe criticii gi istoricii modemi.lnaltienciclopedie, de aceastddatiaAntichit{ii
,,morfii" artei e justificatd tocmai de distanfa fa{a de ideal, care trebuie insd
- Istoria nahtrald -Pliniu cel B6tin deplingea survenirea unei ,,eclipse a artei',,
reluind apoi condamnarea picturii degenerate din epoca sa, etichetatd ca ars recuperatS, iar irrta ,,reinviatd"" Astfel, in estetica clasici, retorica
moiens.T De altfel, tema decadenlei era frecventi in acel prim secol al erei
eschatologici nLr a lbsf decit o propedeuticd a resurecliei artei.
noastre, paradoxal inceput al unui sfirgit de ciclu istoric gi cultural. o mdrturie Este caztrl l{cnagterii italiene, care a avr}t ca motiv central ,,reinvierea

sRoland Fr6art de chambray, Idie de la perfection de la peinture d1montrde par les picturii odatd apusti'. ciorgio Vasari a reluat tema modemizrrii artelor exaltatd
de umanigtii gi alt i;;tii din Quattrocento, calificind-o ca a rinascita. Dupd ce
principes de I'art... [1662],cf. Jacqueline Lichtenstein, La cauleur dloquente. Rhitorique
e.t peinture a I'dge classique, Flammarion, paris, 19g9, p. 153. sPetronius, Sat),r'i,,,tr. LXXXVIII, Ed. Hyperion, 1991, pp. 150-151.

6 Giorgio Yasari, wesile celor mai de seamd pictori, sculptari si arhitecsi [1550/156g], t99
Ed.Meridiane, Bucuregti, 1962, vol.l, pp.29-30; I 69.

7 vezi Gaius Plinius secundus, Naturalis Historia, xxxlv 52 9i XXXV, 2-1,4, edilia

Pline I'Ancien,Histoirenaturelle, Les Belles Lettres, paris, i9i3 9i r9gi, pp.35-4r.

198

accentuase, in Welile celor mai r.le seamd pictori, sculptori qi arhilecli, ii 'r.li :

ideea deciiderii artelor in perioada medievald, Vasari afirma cd ,,Giotto a ,l
reinviat arta picturii, indreptind-o de pe drumul gregit pe care apucase gi
aduc?nd-o, cu ajutorul Dornnului, spre forma care si se poate cherna bun5"" i'!(t ., ri^ii.,a1ir1' li Ll dirtir
Dar, din perspectiva timpului scurs pina atunci, el vedea in pictura lui Giottc
nurnai prirna etapd - copilSria - dintr-o evolu{ie similard cu cea a virstelor .,,f ' 1 : I s.;;.r ii i :,1 1,r' i,".1^i,r J I.l i' ).
omului: a doua etapi - adolescen{a - i-a avut ca protagonigti pe Brunelleschi,
Donatello gi Masaccio, pe cind a treia - virsta maturitdlii - inauguratd rJe tr.,::fl.t li. :, irll;lrlentrri $t
Leonardo ;i Rafael, a ajuns la apogeu odatd cu Michelangelo, artistul care a ; r1.l :'1.;r ::l{:tlj1;.-i"l 5j
atiris perfbc{iunean. in acest fel, ca gi prin utilizarea termenului de mantere
't1: i111,11,;,'!1' ;r. ;1rr liil
modenta, Vasari intreprindea o tentativd de legitimare a noului ideal de frumusele _ ,",:1 ,ri j1; ,,-tt.r il iti,,e ;al.l
al picturii florentine, vdzut c,a" depaqire a invechitului stil medieval gi, totodat5, ' "1,: .',jir:,:].,r r,1;11ii:;€,
ca redescoperire a adevdratullui mod de a picta practicat in Antichitate. r . :.',r'r ;. illrlt,tli: llle
, ..: ',. ,.:.r lrlrtiil l;l.slnll
De asemenea, este cazul ciasicismului francez, unde retoric,. ..'' t, ti,i 1; ;jr,,rir;ii'i16i
eschatologicd a dobindit o nuan{i suplimentard, fiind legatd de lupta pentrll
autoritate gi supremafie artisticd" in contextul Certei dintre Antici qi Mc,denri, i :i l i, r'itt '; t iii;i.1t-,tlilrlit
teza decadenfei artei - asociatd cu corolarul sdu, teza progresului - a fbst 1 I ,r jj..l:r: t,: it., lfr'titCttt
instnrnrentata in scopul afirmarii superioritdlii artei franceze fa!5 de cea
itaiian6 9i asiguririi domina{iei sale. Tentativa lui R.oland Fr6art de Charn-
bray de a defini principiile artei elasice inlucrarea ldeea perfecliunii picturii
(1662) a fost, totodatd, un violent atac impotriva tezelor lui Vasari, vizind
asigurarea preeminenlei artistii:e a Franlei fa{d de lta\ia. Teza decadenfei
picturii anterioare clasicismului liancez a fost utilizati de Fr6art de Cham-
bray pentm a face din Poussin rcnovatorul ultim al picturii antice, cel care
a restabiiit perfectiunea artei. Proslamat cel mai irnplinit dintre tofi pictcirii
modernii, Poussin a devenit modetrul exemplar gi perfect al doctrinei

academiste franceze.
$i pentru Hegel - a cirui esteticd a fost placa turnanti itrtre clasicisrn

gi modernism - decdderea rnarii arte surine, intr-o primd instanfd, in urma
indepdrtarii ei treptate de ideal gi a incompatibilit5tii cu starea prozaicd a
lumii moderne (care se plaseazl intrun raport exterior f'a]i de artd, re flecfia
inlocuind trairea). Noutatea fa{a de clasicism provine din abandonarea ideii
unei repel.ilii ciclice in cazul istoriei artei ?n genere gi incadrarea acesteia

eG.Vhsari, I4elilecelormaideseanrdpictori,st:rrilttor"iSiarhitecli,vol.l,pp.2l4-215;
223-224.

-lrt0

funcfionali ca delectare, cunoagtere saucatharsis, precum gi a conceptelor altceva decit rezultatui ilnui efort sinucigag de a o iichida ca producdtoare
de mimesis, reprezentare, frumos, cirora le-au fost opuse alte finalitdli gi de obiecte-valori qi de a o elibera din ,,mrejele" ccnsuinafrrisuiuluirt.

valori: critica, negafia, activismul politic, subversiunea, abstrac{ia, etc. Schilind afenomenologie a rnorlii a.rlei, se poate spune c5, in esenfd,
avangarda istorici a incercat dep5girea limitelor in inieii'iorui cirora au fost
Rezultatul a fost emergenfa unei estetici revolutionare a inovaliei gi a rupturii. gindite in mod tradilional arta gi opera de artI. FrovocSrile au vizat suhiecteie
definitorie pentru avangarda secolului XXto. Chiar gi astdzi, o tenace linie de
gindire avangardistd continud sd identifice aria de acfiune a artistutrui atit cu afiei, tehnica picturald, spaliul nictural. ol:iec;tu! reprezentat gi, in fine,
opera insdqi, rupturiie filnd din ce in ce mai radicaie: cie la abandonarea
travaliul formal cit gi cu critica social6, arta fiind plasatd intr-o relafie
marilor teme qi a perspectivei ca rnijloc de crganizare a spa{iului pictural,
antagonistd cu propria tradilie gi cu societatea. pind la refuzul reprezentiirii gi al chiai operei de affifl ca ata.re. De asernenea,
Priviti in acest context estetic Ai ideologic, ,,moartea artei" - anunlatd
au fost problematizate crealia artistici, loai prezenliirii artei qiJhncliile ei,
de artigtii ingigi - are o alti rezonan{d 9i irnplicd mize sensibil diferite fa15 de de unde cultui sponran;tatii, refuzul rnuzeu ui 1r accentuarea dimensiunii

ternatizdrile anterioare. in cazul avangardei, retorica eschatologicd critic-revolulionare a artei, aI,:dreiteren de acgil-lne avea si, fie i.dentificat cu
viala insiqi.
indeplinegte o funcfie critico-polemicS, implicind contestarea formei gi
funcfiilor tradilionale ale artei. Moartea artei presupune, astfel, disolutia Dupd cel de-al rloilea razboi mondiai, nrogteirirea prirnei avangarde
formei ei tradilionale, fie prin disparilia granifei care o separd de non-art6, a fost preluatd de neo-avangardb, gener?nd ,,tradi1ia subversiunii". Ntimitoml
realitate sau viatd, fie prin renunfarea la producerea de opere-obiect. La comun al diverselor curentele neo-avangaraiste este dat tot de tendinla spre
acestea se adaugd pierderea legitimitdlii func{ionale tradilionale a artei, debordarea limitelor gi constringerilcr tradilionale ale artei.
inlocuiti de sarcina practici de transformare a realitdlii sociale. Este, spre
exemplu, cazul avangardei ruse, unde tema sfirgitului artei - asociatd cu Prima concretizare a acestei ter,clinge o collstiiu;e rrartsgresiwnea
retorica revolufiei - semnificd sfiryitul picturii ca formS a reprezentilrii,urmati genurilor canonice, precum pictura sau sculphrra, in profitul unor genuri
de dizolvarea ei, ca forfi creatoare, in elanul comun de construire a noii
societi{i (comuniste). mixte sau inter-mediale. Forunele, materialeie, rnijloacele qi tehnicile propuse

O dati cu neo-avangarda postbelicd, contestarea a primit o nuanli de artigtii contemporani s-ar.r inmulqit corisiderabil, fiind i'rnprumutate din
noud, fiind vizate piala gi sistemul capitalist: retorica sfirgitului impiicd refi.rzul zona tehnologiei industrial-infbrmalionale - tinografie, cinetism" fcrtografie,
comercializirii gi al instrumentalizdrli artei, adicd al punerii ei in serviciul video - sau din realitatea cea rnai imediati gi benal[" precum acurnuldri de
sistemului constituit de putere. Thanatofilia neo-avangardei 1ine, deci, de o degeuri sau de produse de serie, strucruri efernere ari envirowrnenf,s' uria;e.
strategie practicd de sustragere a artei din procesele corelative ale istorizdrii
(integrnrii in sistemul cultural capitalist) 9i comercializirii (participdrii la instala,tii, etc. Diferenfa fald de avangarda istoricir e,ste dat6;le saliul Letrnologic,
ciclul producfie-consum), artigtii din sectorul ,,inaintat" al cimpului artistic,
precum arta conceptuall, ane povera, happening, performance, land art, De altfel, dupd cum remarca qi Harold Rosenb,erB, simbolul anilor '60 il
body art etc., ciutind in rnod explicit sd evite sistemul de schimb gi s6-qi facd
munca irecuperabili de cdfie pia1a. in cele din urmi, moartea afiei nu este constituie tcicrnai uniunea intre aild gi tehnolo;gie, care apare ca. ipostaza
actuald a,,sfirgitului artei": sutr forrna tehnoiogiei, istr:ria pare a condamna
roAcest nou sens atribuit artei gi raporturilor ei cu propria tradilie gi cu iumea se explici pictura, calificata acum ca invechitd, depEqitS. Aceastfi atitudine tr
neo-avangardei fa{a cle prcturd nu reflecth doar sirnpla indiferenli, ci dorinla
gi prin faptul ci proiectul artistic avangardist a fost modelat de utopiile politice: ostilS de a o aboli, de a o lichida, de aceasta datd prin dizolvarea ?n imediatitatea

man<ismul i-a oferit fundamentul ideologic, chiar daci nu intotdeuna in mod direct ci, " Vezi G.C.Argan, Arlu tnotlentd, Ed.Meridiane. Eucureqti, i982, voi.2, p,p.238-239.
precum in cazul neo-avangardei postebelice, prin intermediul esteticii (adomiene) a
negativitilii. RBtorica sfirgitului qi'a l)icut sirnlitii prezenla ;i in iezbalerile estetic,: 9i lilc,sofico ale

202 ultimelor decenii, toposul rr:lr1ii ar:tei apdlind in noi iposlaze, precum "rnoartea aXrtontlui"
(cainstanldcreatoarctlt strnnilicajre)proilarnat5dell.olandBarltres9i&fichelF-oucault,
care traduce tot un rrlolrrsn-: tic inspiratie avangardisid.

reprezentati de datele mass-media, de inovaliile tehnologice, gi transformarea {ircut-o pictorul Yres Klein care, in 28 aprilie 195li, a pfopus la galeria Iris
sa intr-un mijloc de comunicare (degradat)'2.
tlert din Paris o ,,Expozilie dc vid" ce const:r in aerul din gaieria purificatd
Noile curente postbelice nu au renunfat nici la rolul critic atribuit
pi'iri golirea, curSlirea gi pictarea sa iu aib (el atingind gi performanla de a
artei de cdtre avangarda istoricd. in acest fel, s-au inscris in logica
vincle dclud,,tablouri imateri;.le" cu acea or:azie).
avangardismului, spirala radicalizdrii lansati la inceputul secolului re-atingind
O alt[ lirnitd pusd sub semnul infrebdrii ;i trlnsgresatd de curentele
punctul extrem: disparilia operei de artd, precum in performance, unde r()o-avangardiste este cea fixat) de locurile trerdilional atribuite experienlei
actul execuliei dobindegte valoare in sine, in arta conceptuald, unde ideea aitistice - galeria, muzeul, teatrul, snla tJe concerf. A{,estea sint refuzate,
are valoare in sine, sauin arte povera (arta s[raci), unde sint refuzate (din crrrisiderindu-se ci ar izola ,,opera" de lealitatea vrelii. in schimb sint cdutate
motive ideologice) orice tehnici producdtoare de obiecte-,,marfr". O altd 9i plopuse noi locuri ale ac{iunri artisti.cr:, privilegiirte fiind spafiile
concretizare a tendinfei generale mai sus-amintite o constituie, astfel, neconu'enliouale precurn strada, cl6dirile ildustriale ciez{bctate sau mediul
rcnunlarca laformele tradilionale ale creasiei, interesul artigtilor deplasindu-
nrlrrral. ca in lnppentn.g,. perJonttalrr ,' gi ietkl art.
se dinspre opera de wtl ca,,produs finit" sau obiect permanent inspre
Dincolo de aceste aspecte de corrtirruitate fafd de avangarda istoricd,
procedee gi actul producerii (procesul tranzitoriu). iri activitatea a,:tistici a rrltimelor doud deeenii au iniervenit gi schimbdri

Continuitatea dintre avangardismul postbelic qi cel istoric nu rezidd prol'unde, car€ au fost descrise c a glisarc cie fut uvangarr)d la post-avangarddt3.
doar in atacurile impotriva,,iluziei permanenfei", cdreia i-au opus exaltarea
naturii efemere a creafiilor artistice, ci gi in aspira{ia de a amesteca arta cu in rnod (aparent) paradoxal, institu,tionalizarea avangardei a dus - prin

realitiilile viefii cotidiene. O alti tendin{d comuni majoritnlii curentelor neo- ritualizarea revoltei gi banalizarea esteticii inovafiei gi a gocului -, la declinul
avangardiste este cea de estompare sau chiar saprimare a distincliei dintre avangardismului. Epuizarea for.tei sale creatoare s-a petrecut in paralei cu
arld $i viald. Frontierele artei au fost pulverizate, astfel incit aceasta a
ajuns sii inglobeze non-arta gi anti-arta, adicd sd fie amalgamatd cu artefacte epuizarea ideologiei revolufir-rnare gi a ideologiei progresului, ,,revolta" sau
culturale sau de consum (comics, imagini publicitare, drapele, sticle de
Coca-Cola etc.), ori identifrcati cu ,,opere" dirijate impotriva transcendenfei ,,noutatea" pierzindu-gi forla de fascinalie exercitat6 pinl acum. Starca de
estetice (ready-made, earth-works, ac{iuni, instala{ii etc.) O dati cu aceasta
se inffi in sfera aleatoriului pur, in domeniul unei voite imposibilitdli de a lapt a cimpului artistic este det'init[ acun da piural!.sm, ec:lectisvt, sincronie
deosebi fenomenul estetic de celelalte fenornene, fie cd aparlin experienlei
personale a artistului, fie lumii inconjuritoare. in acest sens, sint zugestive stilisticd Si auto-referenfialitate: inspiralia este cdutaiS mai degrabd in istcria
propunerile neo-dadaiste, precum faimoasele combine-paintings aleluiRobert artei, toate formeie qi codurile anterioare, ;oate tendinlele artistice ale
Rauschenberg (a cdrui picturd-lucru intitulatd ,,Patul" este un pat adevdrat,
stropit cu culori ce subliniazi tocmai evidenla lucrului ptezentat ca ,,tablou") tieculului fiind reluate (adeseori in manierd parodicd) inir-o succesiune de

sau muzica lui John Cage, predispusd sd absoarbd gi si integreze toate rnoder din ce in ce rnai accelerath.

posibilitnfile sonore, inclusiv zgomotele din jur (piesa intitulatd,,4'33" pentru Apare, astl-el, o prirna discontinuitale faln de avangarda istoricd:

orice instrument" consti in intrarea gi agezarea unui pianist la pian, frri a tlisr'luliavalorii not,rlur. Acfiunea pictonllui Herv6 Fischer evocatd la inceput

cinta, muzici fiind pur gi simphr zgomotele din camera in care piesa este tprocl:marea sfir;irului istoriei lLlci gi inc,:puniI arrei post-istorice) cste un
,,interpretat6"). in acest fel, arta a fost redusd la ticere sau la vid, cum a ,;xenrplu de situare in ctich"ele postlnodernitiilii, dorninatd de sentimentul

f 2 H.Rosenberg, La dd-diJinition de I'art,pp.235-237 . ,,sfirgitului istoriei", iftrr aI unei isiorii infeieas6 ca progres cdtre nou. Std
mArtrrrie pentru accil$lil auto-cojrlentariul ct:va mai tonic ai gesfului sau
204 simboiic, apdrut dtri lni rnaiiirziu (1981) iltr-o carte intitulatdL'histoire de
I'art est terminle.l)upl rrictorul francez, ,"conceptui de noutate este, de la
bun inceput, corrlorrrr nropriei saln: lilgir:i, inrpiinit, epuizat. Astdzi,
abandonarea valor ii rr,ririui nu poate fl evitatd, dacd vrem sd linem arta in

rr \'ezi Klaus Honne l. . /, , t17s171p6rartd- laschct,' Verlag, Koln, I992.

205

via1i. Nimic nu ne permite sd afirmdm cd arta a rnurit... ceea ce se incheie Aceasia inseamnd. e6, o dtlia cri spulbt:rerea definitivd a utopiilor
este istoria ei, inleleasd ca noutate"t4. revoiulionare, ilverquna.rea sr-ibversivh a ner.r-;rvangardei gi voin{a s;a de a

A doua discontinuitate radicald fal5 de (neo)avangardd constd in iegi din artd sint complet iipsite de serrs. Fe de o pafie, ua efect al delegitirnErii
abandonarea practicii refuzului permanent" survenitd o datd cu epuizarea irier:iogiei pi filosofiei sale fcrndatoa;e. Fe cie altd Darte, repeii{ia firrd st'irgit
a unor gesturi negatcare a devenit neinteresanth d.in nunct de ve,iere piasilic,
ideologiei revolulionare. intr-o subtild expunere asupra icleii de modernisrn, reiterarea obsesivd a aceloragi sclilqii iirprumutate eiin arsenalul istoric
i;'ansfbr.mind neo-avangarcla conternproranfl intr-o ariergardX paseistd" lipsita
Octavio Paz constata epuizarea negati\ritefii in epoca contemporand: ,,Ast[zi, do: principala sa justificare - innoirea continu5. Solu{ia ar ti, plate,regindirea
arta modernd a inceput sd-gi piard puterea de negafie. De-a lungul anilor nu sensului artei qi a rapornrlui ei cn lurnea: reilurrfarea la negaiie gi la utopia
a incetat sd repete acelagi refuz; rebeliunea s-a transfonnat in procedurr, ,,revoiu{iei permanente" cle inspira.tie politic;1, iecigtrgarea respecnr.lui pentr{r
critica a devenit retoricd., iar transgresiunea cerernonie. Negafia nu mai e propriile mijloace de expresie gi peniru meserla r1e artist,, reconciiierea cu
publicui mai inainte ignorat sau chiar agtesat" Ac*sta inai are incd nevoie
creatoare. Nu vreu sd spun cd acesta ar fi sfirqitill artei: ceea ce noi trdim cle ,,oglinda" artei sau. clup[ cum s]luilea iitrosof'utr germait f{ans-fieorg
de fapt este sfirgitul ideii de artd modernd"rs. La rindul sdu, Harold
Cadamer, de o promisiune de ordine, ac,icii d,e procesul nesfirgit de
Rosenberg remarca disparilia - spre sfirqitul anilor '60 - a alienirii artistului ti:ansf,'lrmare in ceva durabil a ceefi. ce esfe infolrn, incoerent 9i efemer.

gi a ostilitdlii sale fald de cultura majoritard, precum si disparilia Mai trebuie ad6ugat cd starea actuaiii (de crizdj a artei a primit Ei o
altb interpretare, care depiaseazi car.ua crizr:i intr-un teritoriu dif'erit: ilupi
antagonismului opiniei publice faln de artd, altfel spus, sfirgitur avangardei unii autori, nu ar fi vortra atil de o crizd a artei cit de o crizh a discursului
ca alienatl gi ostil5r6. sau de tregitirnare. Spre exemplu, fieirieggel a stabiiit o nelalie de detenninare
dire;cti intre metafizici, teoria esteticd gi cr"i:za ariei: eiup6 fllosofirl gemfan,
in urma aceshri fenomen vine gi ceea ce a fost numit,,noul con- tocmai estetica - inteleasd ca o modalitate r:le l*flectie asupra f,rurnosului qi
formism avangardist" sau ,,clasicizarea avangardei", care pun foarle bine
in lumind relafia neo-avangardei cu avangarda istorici: gestul anti-artb al a artei <trerivati din metafizic5 - este responlahilX de ,,rroartea" sau, cel
dadaismului a fost transformat de cdtre noile generalii ale anilor '?0-'90
intr-o punere in pagind stilisticd, ceea ce semnificd o estetizare a insugi pr"r{in, de deplina neinfelegere a artei. Criza actuai6 gi-ar avea sursa in inlpas'.rl
gestului dorit anti-estetic ai, in acest fel, egecul programatei morfi a artei"
De altfel, ,,renagterea" picturii din anii '80 are un caracter simptomatic, esteticii moderne, care a reciils frumosul si arta la eeea ce afecteazd

ilustrind o schimbare importantd de orientare in practica artistice gi o nou6 sensibilitatea, ocultindu-le in acest f'el edcvl"rata natnr6.
Ideea cd sub presupusa txizd a artei se ascunde, in fapt gi inainte
configurare a cimpului artistic, in care inovafia a incetat si mai fie
de toate, o crizd a eiiscursuiui de tregltimare apare gi ia un autor neinscris ln
consideratd regula de aur, tendinla dominantd fiind mai degrabd revival-ul, filiatia heideggerian5, Jean-ft4arie Scha,;Jf"er. Filosc,ful francez constata

intoarcerea la traditiile pierdute: in literaturd la povestire gi personaje existen{a unei crize a tradiliei speculative in interprelarea artei sau, mai
adevdrate, in picturi la reprezentarea figurativi adeseori proscrisi pind in
jurul anilor '60, in sculpfuri la preocuparea pentru rnateriale 9i tehnorogie, ex&Dt, a principalului riiit de iegitimare promovat de aceasia: definirea artei
iar in muzicd la melodia abandonatd de formele cele rnai extreme ale drept cunoagtcrc cxtrtic;i sau revelatie a a.clev5ruXui absolut. Consecin{ele
serialismului anilor '50.17 Cu alte cuvinte, ceea ce a fost proclamat, de negative alc sat:ralizririi artei de ciitre teoreficienii speculativi au f,ost reducerea
aceastii dati, drept ,,moartea avangardei". frurnosului ia tlirirurrsiirner cognitiva Idatorata irientif"lcirii ir,r.i cu adevSrul)

laCf.H.Belting, L'histoire de l'art est-eilertnie?, p.12. D.8eil, Les conIttt,Ii, ti,,,r.,; cuiturelle,s du cap.:tt.:t['.tna pp.153-154; K. I{onnef" ,1-'irrr
15 octavio Paz, children af the Mire,in Modern poetqifrom Romanticism to the Avanh
Garde, Cambridge, Harvard University Press, I 974, p. 149. contentporain, pl). l() l'/ 1J'r"
16H.Rosenberg, La d6-dd/inition de l'art, pp.222-229.
fTL.Ferry, Ilomo Aestheticus. Inventarea gustului in epoca tlemocraticd, p.44; ll

206

ji;vqi CCrnt'i.izia dilrtl;,-ie:-,,r'i1;rr',.';li l.iill'.:'.:'.1\'. iii;r.rl-,. i: rr-.r i.Jil(:.4, l",irilrn.iSnittl
eXaCOrbAl i?Z].\jt1i ,-, ittt., rr.tlil.,..i ; r I :'i;|: i.:*, 1t I ;:.:;i actrj Il Ci " Vli,i lnU Jt, tiadtiia
l1

specnlaiivJ.;lr fi ttti:ir:;,i :i,:;:lti ,' ii rit;,'r-:ii14 rriiillitcir: liiiir nioirie:ntui iil care a

lcst tleljnit' 1-run r':"ltltitrut'; j ;;:rr-, dc ;-drr,'ilr, '.1n111,'*t''u'ut alrr':i t; irtiutal' sa rrrai flc

r;cl ai in{ililiii cr.i,":,pl:i-'li:, iil,.rii sdl;i;1, i-r.r] rjii {lisilr:ri,;lltii;llcc-1llosrlfic care

ie sitiica.ze. itr c;r.li:..1 ,lti.:; t,i.rr:itt1,,,...1'; rr.ii.tr,.::.1,e r-;illir.i. isroricisinul

specululivi;i-r-:iar,*l,,rltii.,'.t'.r,1:iL;. j.ri[-iu]ill:li:liil.iiioi,eni'i-utlnddturail

CAieAUeJltrili$5r{ir1-i i.lir!l|i.iL-r,i;r'}2fe;liC.ii.,ilr,'i'l-:,.1.,i tt.iiii;IlCC.:;i,,ililllltlitatfibuiC AR.TA $I FENONTENUL COMUNICARII

ur'izci at;lL-i;ric o caLl.ii rjo tiiilt.,i; :jisri.iillt\',r, ,:l;ira;;'.ici ialrr;l.drapia toi ia
ni;ei rJiLst:';iilv. s,ri';i!:, i)iiri-1irri; rie ii::-rs'l;i,l iiii,jio:'cr.,-tr:;lii. iL esenld, i;i

fgoi'lijtilatca ti;oiililui dc a t;lr,<ii ;i11;'. lrtsi-,rc u,1 {l'.r:Lttl5 Jrla.litio desul'c {'apLele Prof. univ. dr. Liviu Vicariu

artistii;c gi rer:uperi;r:ca c;lrlroltsi,-il|li i;,<;ilurllsl,,r a dxprcl'itrtl]Ui estcti$ois. catedra de Disci!1ifrdw e Arti gi Design

Rdspiinsul lui i.r:iraei.i,;i lii. iif olli;i;llii i::"izcl il':orie i 1 ariei stlgere.;?:d Analiza raporturilor dintre arti gi mijioacele de comunicare,

ci abordarea opclfior diil u;iglil rjsitiic li jlsirilitul ln 1'tri':, sr-roaterea aitei consecinlele practice pe care perfecjionarea acestor mijloace le aduce in
sfera artei a devenit una din direc{iile spre care s-au indreptat, in ultimele
rle suLr tule,lzr tiiOr;cl'i.,::i spr:cril'r1i-rr: ;:" a:rliri. ."vrnt1:e-.1i",:a'' s.t Pcrnincl de decenii, preocupdrile sociologilor, esteticienilor, teoreticienilor r;i criticilor
aici sc 1loric prrnc t'nt-rcbatr.:it liti;il- iir ttll';ll);li^r;tl,tlc, il.l ,;i tnai iirc lrcvoie de de artd, gi nu numai acestora. Dupd cum se $tie, disputa in jurul acestei
teme a dus la aparifia a cel pufin dou[ mari ,,tabere": susfindtorii rnijloacelor
';rea j*stiircare fiiorirfl;5"i ,'"tir cielie;t:. iisij. r;a :ir,r lr,rils r''orbi despre de comunicare in rnasd, decigi sd le utilizeze gi sI le adapteze exigenlelor

irelevanfa, lnuliiitatea. cii i€ cai;iqtu'i'l ligr;i"; i'"; ,:; itlilrci abr:iJirri filosofic* a ,,noii civilizafii", qi criticii care apreciau aparilia 9i proliferarea acestor mijloace
ar{er. Desigur, astdzi cs:ri ci,'i.ltir'[5 e1r*l-z:r;a cltscursttiui enrfiitic sau drept prirnejdie nu nurnai pentru arta insdgi ci, in general, pentru culturl,
educafie, sensibilitate gi spirit. Eco descrie foarte bine aceastd situalie in
specuiati"; oare a icientii'iiiilt.l[.ta cti reilei;riia ll<i;viin;,iul absoltlt" pri:cum gi caftea sa Apocalitticii e integrati (Bompiani, Milano, 1964).

a drsc,rrsului di: tip ar';rneri r-iisii itvolrriir)r.).ri", c:ii',.) a ii:liiisa.t iegriirnatea ar-tei Evident, aceastd polarizare igi are rdddcina, prefigurarea $i
Cirr domerriul estclil irt t:r:l .'-r,- iiti-rroJili,.:. t'r''i.'ittrl -i ) {,1{);.rf il1 1.el-,nenii rupturii,
anteceden{a in mai vechile dispute asupra operei de artd unicat, in modificirile
negatiei Sau Subvct'siirriil fi,r, r$r-rir,i r-lrliir :ri.L.rr lil-os{-oir,{ iasi tereli liber
- propuse sau impuse - odatd cu aparitia constructivismului, structuralismului
pentru o aborilarc fiiosu!l:;,t ',i:ir;ral.i i:[:' il1 ,; r 1 lirr:t.i iiz i;l;, I ii. lrotlcilL- ltiectrtrgice gi cinetismului optic, odatd cu aparifia tehnicilor multiplicirii gi odatd cu ele
qi de:;cliisii ia prol.olc.rrele ie al.^,.;i,;;lLii.:i, p;i:0.iil;i gi lil ])ll:(/lrll)af tii', jljsiij'i'.late
a opoziliei dintre unicat gi multiplu. E suficient s,i ne amintjm irr acest sens
alc artiStil:i,' corti :rl rliur'3r:; ceea ce scriau Gabo 9i Pevsner in jurul anilor 1920:,,Ana nu trebuie sd
rdmAnd un sanctuar pentru inutili, o consolare pentru dispera{i gi o justificare
rElvlarieS.,hreifcr,i.,art.del'igttncCtrrrc..i"'eslltt':lit;tt,::r:rlr;phiiitstt;thie a.el'artdu
pentru lenegi. Arta ar trcbui sd ne insoleascd oriunde pulseazd gi aclioneazd
.YViIId.mesiecleinos jour:,. Gailrmard. ilaris, 1i/91. li l{4-l'i5;155-!57 -;75-316. viala: la bancul clc lucru, la masd, in repaus, in joc, in zilele de lucru gi in
*Dan Raliu, con1.uliv.di. la l)r:partatr,::rrili Ce Fjlc,sr,1r. ;i i.llivcrsi:I1ii ,,ulbe ;-Rolyai"
vacanle, acasd $i pe strad6, astfel incAt flacira vielii sd nu se stingd in
din Clui-Napcca. plcdii ilsicl:ca lii Ti:orii (:.rtllr.i!i l,r i;i.n(i ilslrirra artei. Este autorul
".d\ilorfufoarteartrttzr'/Ocr't:t'.;.,.::tt.t)''ct('t('!t , umanitate".
de $tiinii, cluj-1'Janoca, 2Oilil, ii fii..tpi{la !t!()dcni:. :i .!.ioio[:ice,Ed]i'.lraCasaCirgii
t.}., !i:li),-l{:r/!t';tft. 0 htroducere Cdteva tlt'r'clii mai tAr;riu, Vasarely avea sd se exprime gi mai

in Leor;i/et:t>rttewpor{;rc.es;ti.)tcaI'fa;,I:r.diturit i.l'', r,r .,1 l'i;rpor;ir" 2uUl. 20()

2{rX

categoric: ,,in {h1a capodoperelor trecutului - scopuri in sine - noi aducen:r schimbat in asemenea mbsurd inc6t tennenii hgiqi ai problemelor- ai oricdrei

prototipuri, puncte de plecare. Fhri a nega principiul unicit6lii, optdm pentru probleme - s-au modifieat rariicatr".
acela al multiplicit5{ii, mai generos, mai utnan. ,\cest prototip * punctul de
Fdri indoiatri, reprodacerile asigurii gi irrdeplinesc una din functiile
plecare - constituie opera nu una, ci o sut6, conceputd aga din chiar rnomentul
materializdrii ei. Valoarea sa nu va rnai consta in raritatea obiectului, ci in esenliale ale artei - cea de comunicare. ]"iumrai c5 leceptarea oprerei de artd
raritatea calit5tii pe care o semnificd". Exemplul lui Vasarely este urmat de
artiqti al cdror nume vor deveili tot rnai celebre: Soto, I-e Parc, lbkis, Alain nu se reduce gi nu opereazd numai ia nlveluil r:ornLinic5rii. Opera de afid nu

Jacquet, Gerarrd Singer gi al1ii. e supusd unei simple descifr[ri penirll simph:1l motiv cb ea nici nu poate fi
' La celilalt pol se mai menline gi astdzi opinia exprimatd de Etienne un mesaj cifrat. Cpera presupune celui care o rt:ce,ofioneazi punerea in

Gilson dupd care nnultiplicarea ar distruge arta insSgi deoarece ,,ceea. ce disculie a recepliei ins5gi. Distincte de emilJieor gi receptor, dar intermeciiare
constituie esenfa insSgi a adeviratei opere de artd este unicitatea!".
intre obiect qi subiect, operele de artd instinrie un tip original de relalii in
Am aminti in treacdt, cd astdzi statutul ,,multiplelor" este in mare
parte clarificat, majoritatea teoreticienilor (R.aymonde lvfoulin, Giulio Carlo care mesajul, deloc un dat, care se ernite, gi cu at0t mai pufin unui care doar
Argan, Abraham Moles) fiind de pdrere c[ spre deosebire de reproclucere,
multiplul presupune utllizareatehniciior industriale ca mijloc de crea{ie gi nu transmite sau doar se rerceptioneazL, ct un f,enomen cars se constituie pe

ca mijloace de reproducere. Dup[ pbrerea loq in acest caz tehnicianul ar fi misurd ce curenful comunicdrii intrd gi este in actiune. Nu mai e v,trba de
de partea procesului de creafie deoarece ,,maqina gi rnaterialele noi sunt
cifrare gi descifrare, arta transfoirndnd actul de comunicare intr-o aclevdratd
acum instrumente ale creafiei artistice, de prospecfiuni gi elabordri creatoare"
genez6. Cel care recepteazS, oricdt de savant ar fl, dacd ignord satl contestii
(Raymonde N{oulin). Mai mult, autorii citali sunt de p5rere cd in viitor
aceastd condilie poate li sigur cd nu primeqrte decdt o parte din mesaj 9i
dezvoltarea tehnicii gi a qtiinfei sd determine o qi mai rnare integrare a tehnicilor
in cdmpul artei, un ritm gi mai accelerat de schimbare a vizinnilor artistice aceasta trunchiat6 de calitatea sa prr:prie, specificd, pe scurt, cd opereazi
d6nd nagtere la realitdli qi relafii generatoare de forme qi practici artistice cu in afara artei. Ir4esajul artistic scapd irorm*ior care condilioneazd e;nisia,

toful noi. hansmisia qi receplia curent6. El inoveaz6 de tra un capilt la aihil al colnunicdrii,
Controversele eontinud insd in privinfa nrultiplic6rii prin tehnica
reinventd de fiecare datii c6ncl aceasta opereazd. actuX comunicdrii nu mai
reproducerii cu marile ei posibilitdli, mai ales azi cdnd mass-media transformd
este in acest caz univoc, se opune instituirirl gi chiar cr completeazS. Mesajul
obiecte, fapte, idei, evenirnente in informafie, adicd reproduceri difuzate
masiv. Nimeni nu neagd utilitatea reproducerilor, opozilia fald de acest artistic nu este niciodatd pe deplin constifirit, nici la emisie, nici in cursul
fenomen al vie{ii noastre cotidiene fiind legatd in cazul operelor plastice, de transmisiei, nici la recepfie, nu este niciodatd dat. Aceste caracterirltici ale
substituirea lor cu,,imita{ii rnecanice mai mult sau tnai pufin perfecte, dar mesajului artistic pun in cailzi circuitul insusi ai comunicdrii.lin cazul
care de orice calitate ar fi nu sunt opere de artd", de modifisdriie pe care reproducerilor, imitatiilor sau copiilor, citcuitul obiect-receptoq specific

acestea le produc in raport cu circuitul tradilional unicat (original) - recep- operei de artd unicat, se realizeazE. incompiet, reprodueerea schimbdnd
,,insdgi natura operei de art6", ciupS cum afirmS a0eiagi Etienne Gilson.
-tor Reproducerea se afirm5 cu deplin temei schimbd at6t concepfia, cdt
Desigur, importanla acesior irregistrd.ri, renrod-uceri sati transrniteri ca surse
gi comportamentul nostru integral. ,,Imaginea, scrie Ren6 Bergeq a devenit pa{iale de plScere estetis"l gi gene.ratoare de noi iegdturi sociale, ca mi.iioace
modul gi locul de comunicare privilegiat al lbtografiei, al cinematografuiui
de educalie artisticd, clocurnente, instrurrrente de cercetare qtiinlificb este
gi televiziunir. f,)e cAteva decenii, condiliile cxpcrien{ei noastre estetice s-au
foarte mare. Numai cd tocmai aceastli egtlizare intre o ,,codiflcard" - cea
2l(l originalii - a artistului 9i cealaltd * a rnaginii -- introCuce ln'ire opera de arta

qi receptor un artificiu, o r-upturi emotionalh. Opera de arti este o realital.e

in sine, este o lurrrc proprie gi unic5, rrepetabil fixatd intr-un limbaj.
Transpunerea ei, clrirrr intr-un lirnbaj izoinorl.'celui originai" ii rncdifici
esenla, limba-iul rrrtr;i iiind concouritent reprezentare rlar qi stimul qi

modificare a conrl)or.[i:unentului receptoruiui, func{ie pe care nu gi-o poate

il

asuma decit pu-!.iai nu;i cra u-rai reugili re;;r*ducel'e sau rnultiplicare. vot'tra s,a o irmitr;zr la lr;.::cr-ll. irl': til ;.:',t,ri,tn.r.:r:.ti'f.: {);. til:.huLe -lii i'i* .tnlttC*Latii

Aile; arguniente adsr;c in spri;ii:ui ac;si':i pozil.ii sunt iegate de calitatea dintr"c data gi c{}t}i,,11(:l iil }firrl!.r ut.t {:!)iititi'.iie li;,tieli.,;i'l,'ieLrtLirC, ::r{r,Ji;l.J* q";

gi hteresui sornerr:lai e.i repru,"lur:erii 9l l'nultrpli,;:ririi, de uzura gi banalizarea crrltilrale a!,: epori; iralitii.rrr. (i1uil it i:;cit, r.j.iu i:rrr:.r gi iuovatic;::ltii.urc;r s3 de a
,,nletatrilrf,i piastice"' Ei chiar oe;"pilripa unei stir"i d'": indifbrerrt6 sau neuturlitate
fu15 de altfl rniinifest[rile artislir;e urigina.le: wl',.J,zeet concerte, spectacole fi, 9i carr, ?tt t-rlr:r; r'lecr:rifll' l;'r:urr.rc qir i'fivi:t-li*.,tr: tl.,;rpl;t.i gi tr:ir,:,:ti.ii lti:::i;l jrilr.,
I
"<i
sdrl, ?n c;ld:utr ciri'r't:i rltiul;ea :lri,li rr;i:di,l ,iu pcair, il c:,,,it;:i. i'rilr rnirs:t
g.a.m.c{.
n;edia cdpitfrm il a';elirEi irrnp, l;.:;tgiirnllli fii ri]-t'ririrsrr:u.i c;lrr i,niriirii iiri]iil"le
l-)r:sigLrr, age:ilfi argrirn;;rrte tiebuiesc Juate in seamd, tretruiesc
nu tti;ntai dr: rneillj ;i cnrtdrtriin :clf !r'-cr.iliirr'r,ie, ri Er r,1n. r-ronr;lriiii: ielili;.,,: l',t.;
anaiizate gi evaiuaie cu tr.rat[ aicnlia. in :,cetraqir tiirrn, ilebuie totuqi sb tinem elaborir.i, irie r.:uii:'iucriil, i.i'ansrnisIo; ni uifu,zil"ri nlr:.eir:]l-r:: r,i cii r.cesta
searra de maroa Crosrbire ciir.tre ';.ivilizatia sei:clului nostr$ qi civilizalia
este in frtucl un sil,ti:'trr" a.i5irri r-il :rl,ilt,: ni,rlc.
sercfilelor an1-erioare. hiu fl.rlose;'ie h nrmilr sb ii*plfrnge m o tradifie care se
stinge gi trebui* si pregritim rJonipo{iamenrele ;ll cdroi" wrodel nu se mai

glsegte ?n trecnt. fu{ass rietli.a e:ite acer;a ce are gi vii avea controiui de care
depinde" din ce in ce nlai n:lutrt, imaginea. lumii in curs ctre a se face" $i orice

schirnbare sociald este li]totiti cle c, sctrrinlbare a rolului gi semnificaliei

arl.ei. in perirade [e discontinui. cuin este 9i cril a civilizaiiei cofltsmporane,
riici creafia, nici senfinrentetre, nici emotiiic. ruici tt:rrninologia, nici valorile
socio-cultulraie nu merg minri tn mind.. c!.eea.la1ele, ruptnrile gi ciocnirile.
une,:ri violente, srint fiecvente. tr]e aecea nu este ctre mirare c5 persoane de

egal6 bund-credin[5 au deseori pdrr::n cliferite iri prezenga acelonagi opere de

aftI" ln mdsura in care ccrnsimlirn sd nu inshidem ochii, sau, cega ce insearnnd

acelagi lucru, si nu ne muliunrinr cru o rJr:irnilie tr:aclilionald;i restrictivi a
ariei sau cu nigte metoclc de cunoaqlclc consilcrate,, e sigur ci arta, fie ea
unrcat sau reprc,ducei'e, se iniilrgcazl, ilr insligr .1ivc:rsitatea sa, ca un agent
conctaut in actiune, arnplificAildri-gi 9i i1ir,,;n;ilicinclil-gi rnereu nu nurnai
fonlieie tje rnanifestare ci gi funcliiie sale esentrak:" llirrc-o[o de lbnctia sa

cathafticd, se pare ci arta indeplinegte in raport cur iudividul gi o funcfie

regulatcrre, dupd cuin o indepline;te 9i la nrveiui societilii, qi cE aceasti
funcfie tretruie sd fie e;rtinsa la funclia conlunicantd sau de comunicare,
care le faciliteazd gi intr-rin fel ie chiar instituic pe toate celelalte. Nu se pot
ignora anunritc aspecte c$ totul noi ale aftei cc,ir.ternporane sr-rb pretext cd
,,purism" gi ",seeuritate" a valorilol' gi ccnenp{iiior consacrate de secolele
anterioare, dupd cr.rm nu se pot ignrlra ccrrditiile noi ale informaliei gi
comunicdrii (inciusiv artistice) piin mass rni;iliir..

Arta trebuie sii fie luatd in cr:nsicl.:r'aie n:lai pulin la nivel'"ll puterii
saie ,.terapeutice" sau cathartice care estt: sccrri.rlari gi mai rnult la nivelul

prirn al fiincliei saie -- cea dc corrunicare I.l acest nivei nu rrai poate fi

2t).

MUZICA iN srsrnmur- ARTELoR. respectiv in ,Arta ,ri oriele " ciupi crurr este inlitujat cunoscutul eseu poiernic
tN cAurannA NIoustrKE-uLUr ANTIc pIERDUT
al lui Th. W" ,Aelomo2.
Frof. univ. dr. $tefan Angi
Catedra de muzicologie, Academia de Muzici,,Gheorghe Dima' 2. Sirnilitr.rdinea peste irlrlenii intre elimentele acestei paralele rezidhin

1. Existd o paralelS peste milenii in condilionarea deopotrivd negativi rezolvarea nega.rivi a relaliilor sjs;teriric:e atfrt ia Flatcln, cit qi la ACorno.
a relafiei dintre frumos gi Frumosul in antichitate, respectiv dintre arte gi Fiecare ipostazi a sisteml.tlui concluzioneezi prin dezintegrare, prin
Arta in curentele contemporane. Caracterul negativ al relaliei atunci gi acolo,
aici giiaaum pune sub sernnul intrebdrii prezente gi funclia relalionali, destructura:e. Sisternul piatoniciarr, pe tot parcumui inv*stigaliilor sale
generatoare de sistem al artei Muzelor. Bundoard, Mousik6-ul antic reprezenta ilnafrepticc, in mcd rleli,b*rat rtr dcslurge;te prezenla integrantii a Frumosului
manifestarea artistici a frumosului in pledoaria sa dupd armonie, echilibru in lumea obieetelor gi fiin{el,"rr jjtrnoase" T'ranscendenfa cerboari doar prin
gi seniri5tatea sufleteascd. Arta Muzelor dispare insd, dizolvdndu-se incd inuze, ?n chipr"rl hamiui divin al idealiiiui.
din perioada stilizdrilor strdvechi: ea se descompune in procesul ramificdrilor
sistemice, intre gi dintre arte, transformdndu-se in relalii, in armonii, in Iar dup5 conceplia i:stelisianlih:i avangeldei artistice, lrtele dcsprirrsc
intercondiliondri pozitive sau negative. Mousik6-ul se va men{ine in acest
stadiu dezintegrant p6nd in prezentul istoriei esteticii muzicale. Poate cea *din iniliala Art5 unie d rnanifestd idealul esletic- potrivit dialecticii aclorniele ,
mai giitoare confluen!5 a elementelor Mousik6-ului de alti dati o intAlnim i,n in nrod negativ. ,,Ace st i'ica.l nu ir: cste inerent gi ir:trinsec - aratd Adomo
paralela dinfi"e Fmmosul gi frumuselea descrisd de cdtre Platonin Hippias maiorr
gr poate fi sensihiUzat doar ca negniie. l]iecare ramur5 artisticd s'e indepdrtcaza
I Platon, Opere II, Bucureqti, 1976,p.71-104. Iatd doud fragmente paradigmatice, unul
rle realul empiric gi tinde spre a-gi constitui o sfer6 calitativ opus[ acestui
de la inceput, celdlalt de la sfhrgitul dialogului Hippias maior:
SOCRATE ,"Agadar 9i cei inlelepli sunt in{elepfi prin inlelepciune, iar toate cAte sunt real; ast{i::l ele secularizeazd. istoric sfera magioo-sacrd"). Eseul citat se incheie
bune, prin bundtate?"
HIPPIAS Cum altfel? astf'el: ,,dezintegrarea artelor conduce la pieirea apat'enti a Artei. Aceasth
SOCRATE ,,$i ele existi cu adevirat, nu sunt sirnple vorbe?" aparenlS devine din ce ln cc nrai incompatibiid cu 5n'incipiul domindrii ra{ionale
HIPPIAS Sigur cd existd. rsupra materiei, pi:incipiu de care arta a fost strAns legata pe tot parcursui
SOCR.ATE ,.A5adar toate cite sunt frumoase, sunt frunroase prin insugi ftmosul, nu-i aga?' evolu{iei sale. Paradoxul poate fi lbrrnulat astfel: aceastl sinralie nu admite

214 nici un fei ile ar"d, qi to*rgi are llaxirri nevoie de toate artele. Bunioar[ o
reaiitate firl imagini a devenit antipartida unei stdri fbrii irnagini in care ar

HIPPIAS Prin insr-rqi ti'urnosul, intocnrai

SOCI1ATE .,lar frumosurl este gi el rLn iucru real, nu?"
FIIPPIAS Este. Dar ce-i cu asta?

SOCIRAiE ,,Spune-nri, strdinuli: - va a'.I:iugil e I - atunci ce anume estc frumosul dsta?"
HIPPIA'S Dupa cdte infeieg, Socrate , ccl c;rre intreabd i1i cere sii alli ce oste fiLrnos, nul)
SOCRATE ,,Nu asta crecl ci cr:ie, ['{ippias, ci ce este fiumosul".
l{lPPlAS $i care cstc mi rog dcosebir*a'l
SOCRII|E ,,!i sc parc cir nr.r e rtici una?"
I{IPPIAS Nici unn.
SOCRATE,,OricrLn, cslc ,-:llr ci tu gtii mai bine. Totuti, dragul mcu, fii pufin mai atent:

cl nu te intreabil cc cste iiunroli, ci ce este tirilrrosul". (p.79-80).
( ..)

SOCR ATE .,...inccp sri : 1 r rr cr irrscanrni vorba <su,rt tare grels cele fr';moase>>". (p.1 05).
r'fheodorW.Adorrr,r, !)ir'l,un,ctundtlieKiinste,itOhneLeitbitd,Par.,,aAesthcticr.
Frankfu;'t am Miiirr. l')-/'i. l-,.168-i9?-.
'Adorno, Op. c:it.,l). I l"i(, I f,7

putea sb dispard a{la prccun} s-ar fi puhrt infEptui in ea utopia infinsecd oricdrei acuni linrpede bogdfia sernanticd a termcni;lui Ilow5tlrj r:'adus de mlne arta
arte. Artur qxte incapabild la o asemenea arfopieirc. iati pcnlm ce se fr[mdnti impreuna rt[uzelor: el cuprinde in sfera sa atAt ceei] ce nol iriirnitil pctezie, cdt 9i ceca
ce noi numim mruica, putAndu-i-se addugs Si danslii. Iland acum a fost
qi la un 1'.:r arts:le in Artff'A. vorba despre partea literard a artei Muzelor; de acuilll iriaiirte se va vorbi

Plsloiiria noasfii prentru reg:i.sirea binelhcdtoare a N{ou"sike-ului arrtic reprezind despre partea sa propriu-zis <muzicald>"r.
o echivalen$ in suqprinderea fr.urc1iei sistemice a muzicii pe care ea o rnanifesth h:
Fard sa intrdrn in particularitSlile de strir;iii spr:ei;r.iitate ale sensului
cadn:l rela$ilor sale cu celelalte arte. muzical. reJinem deci prezenfa sistem.ica a a.Hstui {ei.'Inctt nu n(lmai in
3. in comentariiie despre Rep ublicuhri Platon A. Comea arati printre altele; nuantarea aspectelol' de eclucalie arlisticii (fizrci 5i rn;tafizicb), dar 9i in
prefigurarea apariliei muzical-centristl a arrelarr ciinanrlce -- dans, nruzici 9i
,,Uniitraduc6tnri(de ex. Chamhry)auredat p'ecesculMou'siUprindecalcul niuzicl,
degi cul'Antul grec are, ctrm se poate vedea mai depzute. o semni{icafie mult mai poezie.
cuprinzdtoare dec6t cel moclem care provine din el. ftobin il traduce pnn culturc, Oblinem astfel explicafie la prima cofttritrutie a inuzicii, 9i anume la
ceea ce e pu$n vag gi risca s[ se suptpund peste in{elesul cuvAntuluipntleic. Am
optatpentru sinta$nacam greouearta Muz.e/or, ce are mdcaravantajul etirnologic aceea de a crea raporturi dintre cornponentele cdrnpr,rlui cstetic. Algontrnul
epistemic al componentelor de real, de emotional 9i de ideal din cfrmp se
(acerxtrainseanuri" literal,nmrsikE). darqi conolafiamaigcneral[avocabuieigecegtis. contrapuncteazd intim prin ternarui artelor dinulntce claris, muzicd, ptlezie.

Platon inrsistdnd mai de palte asupra caractemlui elic (Iithoscharacter) al artei 4. in dialogul 1or Platon remarc5 ssnsul Vector"iatr :ri terrnenului. Nc
aratd clar func1ia primordialf, a polului Ce ideai it: crearea momeiitului de
Muzelor, apropie sensui termenului spre diferen{ierearnuzicii din truncliiul comun inspira{ie. Se scoate in eviclen}d rolui median ai hdturalor in zimislirea 9i
al artei strdveche6. Acelagi comentator ne alenlioneaz5: ,,Se poate vedea sensibilizarea estetico-artistic6 a ideatrului3. Reaciia in lan! se ba:zeazd pc

a ldem, p.192 legate de con{inut gi de nrituri. ,{m ardtat, dar, ;i ce lre []uie sp{.ls 9i cum trebuie spus".
5 Platon, Opere V, Bucuregti. i986, p.45.). Iati contexiul in care apare termenul a,"rrt
muz e lor in Repub li c a lui P latonl. i- ,,$i mie mi se pare" - sPuse el.
- ,,Ei haide, ca gi cAnd am spune povegti hr tihni, si-i educirn cu inchipuirea pe acegti
birbali, aqa ca intr-o poveste!" - ,,insi n-ar mai trebui vorbit gi despre moclul de cirlfa 9i desprc rnelodie?"
-,,8 cazul!" -.,Limpede".
- ,,Nu crezi cd oricine ar putea afla ceea ce trebuie sii spunem riespre aceste chestiuni 9i
- ,,Ce educalie si le ddm'i E greu de gdsii vreuna mai bunA decdt cea liisiti de n)ultd despre felul lor de a fi, dacd ar fi sd ne ardtim consecvenli cu ccle de dinainte?"

vreme: girnnastica, cumva, pentru truprui gi arta Muzelor pentflr suflet" (p.145)' Dar Glaucon rAse:
Al doilea pasaj evidenfiat suni astfel: - ,,Se pare cd eu, Socrate, - zise e1 - nu sunt <oriuine>. i\i-r,l-rili ciaLi saarna in clipa de fa15'
ce anume ar trebui spus mai departe. Doar bdrlui".
- ,,f)ar, Glaucon, - am zis eu - oare cei ce au ordnduit invdlitura prin arta muzelor gi prin
gimnasticS, nu de aceea se crede ci le^au or6nduit, pentru ca ilna si aibd grijh dc trup, 5i - ,,Este cu totul indestulitor * am spus eu - ca mai intdi sh spui c5 o cdntare se cornpurle
din trei ph4i: vorbire, arn:onic 9i ritm" (Idem,s l17--1i3)'
cealaltl cle suflet?"
-,,Ei bine, gi?" 7 Platon, Opere V, ed. cit., P.456.
- ,,Se pare cd pentru folosui su{letului rnai mult gi rnai rntilt au fost ordnduite anrbele!" 8 Citem un fragment <lin rcplica lui Socrates: ,,Chiai vid, Ion, 5i rni aflu pe cale s5-1i
- ,,Cum aqa?" -- intrebii el. dezvdlui ce mi se parc cii lioate s6 insemne [darul vorbrrii - n.n.]" Darul acesta al t5u de
a vorbi frumos clesltrc llrrnier este, cum spr.lncam mai inailrle,,ru un meqtequg, ci o
- ,,Nu1i dai seama * am zis eu - ce se intdrnpli cu insiigi mintea celor care, in cursul
putere<livindcarotol)rlllrjinmigcare,oputefeaaa|]:i-a.api:freipecaretriuripideo
vielii, se indeletnicesc cu gimnastica, dar nu se ating de arta Muzelor? Sau cu a celor care numeq;te Magnesiir, iur i:r:i mal mulJi piatri de ]:leracie cir. intr-adev6r, piatra iiceasta nu
procedeazd pe dos?" numai ch atrage irtclcit tii: fier, ci le transmite qi lor pl.rterea de a sdvArqi acelagi lucru,
adici de a atrage la rirri,.lnl loi :rlte inele, incct uneori a.junge sri sc .fi;:i'meze un 9ir foade
- ,,Despre ce anume - zise - vorbegti?" lung de inele de f ii'r J,r rr,r;c unul de altul qi a cirrc)r f,utcfe dcpinde, pentru toaie, de

-,,Despre brutalitate 5i duritate, pe de o parte, qi ,.lcspre rrtoliciune 9i bldndele pe de altS
parte" (p.l8,S).

6 - ,,Ei, prietene - am zis eu - s-ar pdrea ci am stliihittrl toate problemele artei l"'luzelor

216

mediere" ro1 pc care il joaci l",fuze1e transmi{ii.nd haml divin in inima poetului. 5, \'izuaiizarea imaginii muzic:rre e sfc i;nrniprrzcntij in istgri:: riri.;rrcii.
Tablnurile muzicale ale lui Each" pcisajsle cuprir$e in partitur"ile lr.ri [.i':rr. r.;.lr
Diu aceastii ntisiune a N'fuzel,l'rezuiti cea de a doua tunc{ie sistemicd N{ahlersunt exemple grditoare in acest ,0,r, i,, uici er.t;: r,r{i,ii.:r11,i iii.r ,.,rrrLirili
a afiei mr.rzelor, impiicit a rnuzicii. N4ousike-ul est€ arta carcrnediazd,int.re
la aceastiplasticiz-arc a inragiirii muzicaie. Ajringe sil iuriir;iirri rr{x:rnu1 srir.iii.rnic
celelaltfi arlc. Mediazi rnai intf;i ?ntre arfele dinamicc - dansul qi poezia - .llocea mdrii de

dar nr:l i;imilar cie nrrilocitor i} are qi in corespondenfele sale cu toate celelalte in mod vizual.
ceorge Enescu ar cdmi p,'r,gr,rul ?nsir.s i ru;li:strsl r-r ugr;cr:pr-rt
arte. Acest rcrl rnediatcr"ester cunoscr.rt sub denumirea ce muzicalitate. Aqadar ,,De data aceasta {ni-a1i rj,ii:rrrt
muzica poate transffiite, poate impr"urnuta calitatea sa creatoare de raporturi * arati Fjnr:i;cu ei; iir:rulili
scenariul, rnai bine zis l-arn trlit. Da, am ,,'iir:ut toi. ,,ri:: v.r_,i rji.rrcli r'',:,. ,,\
inch-lsiv artclor vizmle gi cr-'L-rr sirlletice. Nu sunt doar sirnple butade reflecliile constituit pentru noi un rnornent cu adeviirat euristic cinel in untra Saloru,i:r,;:r
lunor gfurditorj oa Schelling, Fr. Schlegel sau Gocthel) despre muzicalitatea scrise de Diderot despre Jtlseph \trnet intr-nnul din tablcurile acr-.rrl,rr{! rrn
pichrrii sau arhjtecturii, precuil gi invers, accflntuarea picturalitaiii sau a rerenxiuenmzt6ipclnlieiitlioanrprasoriasmpteearinirpujeulnteatiarctcesolconertn,inacurraiue.ld..vedimzauracpljeiznasttr.i{uicercoolelru}rlenrnp'eiir}cmzliit{aoi,tr:o.artDogcin)-iel;er,re'1:ld,i;iiifn;,iica{.lill
arhitecturalitd{ii rnuzicii. Practica noastri artistica nfbrd exemple grditoare convingdtor.

in acest sens. Sh ne g6ndinr la tianspunerea de citre Iannis Xenakis a 6. Termenul Mousikd, semnif!catin sa rclatirw,:]ii qi ,lural.iilc Itri i;truc"
proiecteior sale arhitecturale in partituri muzicale (r,ezi de ex" proiectul tural"istorice prin care a trecut de-a lungul mileniir.r, orbr;1. rrn llrilej rrrrr:r:r,nt
Poltilionutui Philip,s in alteregoul sdu rnuzica, Metastaze). putem aminti ?n examinarea locuiui gi rr:llrlui rnuzir:ii rjin sisternul artrlnr. precunr l-rrzrrltl
compozilia Araarlele de A. Stroe care reprezintli nr,r numai avanpremiera din documentele estetice ale antichitSlii cuvAutul rnrsu3il;{ 3 dcn{:)ti,i r) ri,pi 1e

absoluti a spatializarii muzi,;ale moderne, dar qi aplicarea consecventh a de trds5turi definitorii, valatrile conr:eperi! r'nlatiilrrr riintrc rejoirl :ri lc*l al
mijloar:elor de arhitecturd in elaborarea parliturii respective.
cdrnpului de fo4a esteticd.
puterea pietrei cu pricina. 'lot nsifel Muza, ili umple ea ?nsagi pe allii cu har divirr, iar
insemNnua-timpauirtenrunltgsipumnaeipcuotinnc<elcpct,f,t'tirc:ni nncorr{iii*n;ertr.$.rflilrui .rtr:g*ri t:. Ar*;:;ik.i tt
prin mijlocirea acestora harui divin prtrunce gi in al;ii, aicdir.rindu-se astf'e I un gir.in care r*:.lirurii:ii:.i. ( rr:denl
fiecare depinde de un altul". Platon, Ion, in: Platon. Opere II, ed. cit, p.139-140. citermenul epistem€ al lui Michel F'r:ricrlulr,';rr:r,rmi <:rl mai 6irrc rr:i;r.le
e Red[rn unui din celebrele aiblisrre ale iui Goethe despre muzicalitatea arhitecturii: semnificalie a tr4o,sik6. intr-adevrq A,fowsi{ri, irr l-i;rjr.i /r,qrrs gi rirrr,.; n
,,{Jn nc.bii filosof vorbea de aria constructiilor ca dc o muzicx inrpietrita, int6mpin6nd reprezentat cel mai important insrrumcnt di: nilall,ld ,;pristcrull(,r:rc.i a
problemelor estetice formulate cu intentii sistcrrr;rc"
unele dezaprobiri. Noi credenr ci n-am putca reproclucc nrai bine acest gan<l frumos, t;'l . Mousikd degi nu desernneazir ncniijJocif i,;1.:;ir :tcrjitr4it rliu urniir
dec6t nurnind arliitectura o artr a surnetelor amutite. S:i nc gindim la orfeu, care atunci apdrdnd mai tdrziu, dupl difbren{icrea sincrctil:itu1r,i sf I ;,]rre,ii1i. r[irlgr11 ,,.-,1f
odnd i s-a ardtat un imens loc pustiu pcntrr-r a clidi pe ei, s-a agczat cuminte in parlea cea ll'trousikd anticipcazdtolu;;i mulrcdirr trir;rtir.il,- r,{-it1:-.r,j,i:,1 r,lr:;..; rivi:ir,iirr_
mai F,otriviti gi, prin sunetele insuflefitoare ale lirei sale a lidicat in jurul siu o piali in diaiogul artelor. Arnintim recapiiulat:v citcv;r qijli ircr;sts irniiliniiri:
spalioasir. induiogate de suneteie sale puternice gi poruncitoare, c6nd elulci gi pgaie)d4clnrileetraerqeiraainmdteurcrraiglep,lo;arr.ttu)isl'tniicrdccidnpiterecrerlcacoimellrtpnd<cpllrt.air!.ci'f*ncat:rl:ahlc)rcJp;ilnitn:tdrr,eirriiurcilicriri.rrraprr,rl;iprirsrrrt:irilrc-.rpi,rrir:ln{rlp,lriir:it'rriu: *iiririiritutrcir::
aderneniloare, blocurile de piatrd se smulserr din stancile uriage, luand. in vreme ce
dansau insuflelite, forme artisticc-me$tcaugite, pentru a se orandui apoi in straturi Ir0rtBvleicrnhaeildFGoauvcoatuy.ll.'lrl'tti't\trt)it''oiltes lt;i (-ieargc ]i'ne;;t:u.lJurr',.rir,. I!,,ri,l. i., 'r ii l. ltttntoirtc.s^
ritmice gi ziduri de toatii frumusetea, qi tut astfel se aliturari ulila cu uli1i, str"adi dupd r:t lcs r.:lrct,s.:;" l-Jnc rru:h{,krtyi+,r/,:t.ri:ir:ttr:r,t
stradd. Nici zidu.ile de apirare nu lipsiri. sunetel* se pierd, clar armonia rimdne. oamenii Paris. I 966.
unei astfel Ce cetili se preurnbld gi actioncazd intle rnclodii vegnice; spiritul nu cedeazd,
|')
activitaiea nu adoarme, ochiul preia funclia, datolia 9i obliga{ia urechii, iar cetdienii se

simt. Chiar in ziiele de rAnd. intrr-o starLr de ideal.l sz'irbitcare: {iri a ret-lecta, fErd a se

intreba asupra originci, ei sunt pdrtagi ai celei mai inalte bucurii moraie gi religioase. sd

strrbatem ba;:ilica Sfantul Petm in lung qi in lat;i voni trii acelaqi sentiment pe care am
cutezat si-l cxprimS.m aici". .lohaln $/olfgang (i.r:thc:, Ma.tciwe Si refieclif. Bucureqti,

1972, p.205-i:06.

-)tr

p"i*it*"rairreneaeotsnlobcaparaileieliciidc8zlcdotr.atiuevruE.eAlpadv,srcliieiietdmnsdgaetltodesinriittm.dilp,rtie"eu"'""dr.*ltutt"oe,";iiitnJ;i"rs;iial"l"if;ugi*;t"enguu.ebid'.j"lriufaenipv.ziiedadoarelenvasacaaioalnrirotnefeauls'ua;lntidtia'loc"u)enll.iiieienvo9.niinidisuc-piecmoenlnonpcnolsidaoecilisr"errleittenopeaaon"tmnufaleimaiagcrxleueoeoaardrlracaiimctfilsitiedvcdiusr6aaezitgrnreiietaciemeasiilxt,odirpcoruidn'ricpeettratmuseictrevaaiariirrsrtetieuneail
A";l;;*nvaoonrsbafrliiuz9a6i9nd.aeal.imptiic.cdVtr' a'rraavl-ecalnutnricsamraescsattueerparnrohusiztibeiccilatual.rtcaueln-ncrtireicscip.niendcatpicvuenltaecqatuitsrlaedln-ecseppnluettrceiasmrme
in Il",'-1r {{'i. /1. {". { } i{ l' ii, it x Pq. l [t,'.{ i\ A $ n,, m f]l c[,I N U [, il\{AGtrN
in
l,er,.t. uirir,,. drd. tiaie Sjtelan
- iecignngo"vtanmeel"resprcuTtoogigoarnptancdaismlniieleisdaonidimnlueaadeipltua",sarrtm"re'ti;uiid*c;en;iipr;utua;aun;irriheJmnaisezaitnalnfteirnlislxtiii'endscetiirendeimmtigmecaaaflpt6ireropeicxmtordtlidodarvesearduiitz,tererraSaasnc'mvttoeaReumaleiruniipgn'taalis-rrtiittoreiiemstraataeiclrinhMteati'ezotelaeuanstail'kooc6fr(e-iousrnilenuedivaovzari t,litrctll';e dr: Discliiri;ll;r li.:rlx'\riicr. 'F;lE:uitatea dc .{rte Vizuale, C)radea

irlirri,tni iiir'';7j,,,', ,) i. i,i!.r iriiliJ;,jtltislr.-!r!l 5i poslmodcrnismtrl,;i e nomal
sii [ic aq,a. iiruLtt:irr i':ii.r nrrrit jiii](i iil.11',J;r"t)c, sul.riectul e mult prea lierbirtte

itcinllil .r pui.,,:ti i'r rirliiri ()i.t ;,(..iii 11.:ir,rr iir.,rlalc l0cc CLt cafe lte-au obignuit de
inai lrine r.ic un .;ccol chinr':ri ,liiirrir,lr: unt:ill.J. Vremea definiliilor nu a venit

tnr:il {nLl ci ru.r li :ri: tu rl.rl"iniliilr. Sii irir.:erciin deci sd tratlm aceste

ctirlr;eptc cll i',j':iilr,rclitl it.i'.,,.t1.ii1 i.l)tilf atttiiiti vii;;i s[ ni le asumf,m a$a cum

nc asuilrrilL lr:i'rii iii cart: il i'r:.:1-.ir5t.n. fcl'(lirr ci ele apariin chiar acestui

iv. ,rrdenqr is rln $i r-.1 o:;f rnoc-ar:nnism

NI<rdclnirtniul rrti dqr:r' inchcic ino.riernitatea, ci accentueaz6. toate

contlaili,;tiilc ilrertti;ra. i:', pi-iriilri rirrrl. el aclfinccgte inciivitlualismul european,
'iriipineinrlu-
I piin.i 1u lir ji.;:,r .r:iir',rrc ale ar"rtolsflexivitalii, particularizdrii gi

i

tlii:nitii.aicndiirielorrr':r' i,ttrraloinci.rlturigi socit:tate(dezvoltareasocietSlii

dc rrasli" a !{uvclir.lr r ir:(lliflrris;tr:, a rcltnologiilor atornice gi electronice,

dccoperirca incoll i.r, u I li q.a.rrr.c.). rje aicl tenra aliendrii, pesirrismu! fhrd

prececlcnl ;;i rrc'r rrii. i,'.,rii;; lliie i inoclcrne, in care individuaiitatea la lirnitele

sale extrcrrrc r':tt' r',.'r',.:lrriri doar ca t; rnanifestare a principiilor irnpersonale

care Se lflll I:r rrrrirl,{, irri ci. Lxpiozia accstor contradicfii, accentuate de

cltre modsrr ri;rr, ,,,)r :riroi,!ic Lrr-nanitatea in afara modernitagii ca atare,

irnpingAnd-o irr:;1'r, , ,,, l,Lntitii in mr;d comun postmcidemd. Cel mai bine

dil seatlla purrlili ;1r lrroLreri cii:osetril dc uomplex arta moderniStd.
itlcntiflcltlr ric t, r 'r, lriii rliniri: i;iccialiqiti cu inovirfiilc revolufionare ale

tt r

220

avangardei" Figurile eroice ale acesteia sunt Apollinaire, 'f.S. Eiiot sau Ezra incdCinvrernealtti]l;,,i.r.i;lil,rcnl';;.,ri;!ili-: .)i:il:l;i,,. r .-,,,.x!rti.,ri{.ri-rii-itr-lo,,rr:dit

pound - in poeiie, schoenberg sau Stravinsky - in muzica, Mattisse sau Picasso a nu mai f i posibilir. ,r\iiil 1,11 .l;'r,r:"ii I'r i,tr-:r:i-;,.;1. :) :)1..r:r;r1t..r. ,1."::, i: lllriet;1.{ii,
- in pictur6. Asupra inovafiilor ceu.e apar in creatiile acestor artigti 9i ale generafiei' pentrucainceledinli"it:i..'iliir"i.ltt;.lt:t:,.r:l \:,:.'.1.:.':'\.:::r'i,-:1;;t;.5l.r g*rji:spartfl

din care fac parle trebuie s5 ne aplecdm pentru a putea ?nfeiege schimbirile

care se produc la inceputul seooiuiui XX, schimbdri care ll fhceau pe Einstein

(care apar{ine gi el, ndscut fiind irr 1 8?9, ,,generagiei infEptuitorilor" despre care

voruelie nouert wohl), sti exclame,,Simt ca-mi fuge p6m6ntul de sub picioare!".
fciiind',mcoednetmraitsmpeulchneusstieonsaimretea
Ceea ce este evident dintrru inceput este faptul Fentiu a iiprst-ria {) oi,ri:ri-r ri;, lr'i;: i-r,.i
acasS
in modernitate"2, intregul sdu discurs

modalitililor arlistice sau a practicilor sociale ale secolului al XIX-lea. Inovatorii
moderniqti reacfioneazd la ceea ce ei percep ca fiind o crizd culturald' ct'1zdla
trebuie sii fier subiri: {. r v;,i. i,ii Lr,' i, "ii
care rdspund dezvoltind conven{ii estetice independente sau chiar contrare iliiieliberarea de oricE r:iliiii,l:r1ie
llorrnelor publice. Noul limbaj estetic, care se va generaliza in primele decenii !

unor metode caracteristice unei disci- 'rtioricare ar fi aceas1.a, 4r Ir^ri.l
disciplinS, nu pentru a o submina, ci
ale secoluiui XX, igi propune ",utilizarea Cdzanne -care dislorsii;utt.l'r,:i r1*i;rliili: ,' j ,ii;iir:, irrii;tii.,:,. :,:ii iil.r.:rt"iriiit;i i;liagilli
pline in scopul de a
iritica chiar aceastd

pentru u o un"oru mai solid in aria sa de competen!6"3. AceastiL pennaneutE gi 1as5 irnplet;ia c;l iri,;ttl;:;ut rbi,ot:i.irl ..1,i:, trti:, !i..ir.li:r Iir]riri,,..".:li.,,r.l ^" iilr 1a
cap[tul luiTlgasimpc:Malei,'i1,;t]cri., ii:rriller cr..ir.:liL;...r';3ifiti.i',rji ijiill;rjoaria
rTermenului de ,,generalie" ii este preferat de unii critici cel de ,,rnigcare" sau de ,,perioada"'
Unii vorbesc despre un,,stil" sau despre o ,,esteticd" modernisti. (vezi in acest sens sa pefitru ,,creittia. al;sl,Jil',ii" i), . rrf:.rr',:i ;r1r; gj;1i,::;1,;'' .
Christopher B$\er, Early Morlernism: Literature, Music, arld Painting, 1900-1916'
Oxford, 1994). Cert este insi faptul ci toli ace;ti artigti s-au ndscut injurul anului 1 880' Dacd l"n rno.riic:L,i,rii iiTt;rii.fiel,;;i i'ti !rriiroi'ii.t,t:,i i]it.isli rli i:.0"i,il.,i1:r;lplinate
De altfel unul dintre cei care iau ap5rarea ideii cie gencra{ic, Robert wohl, distinge intre
trei generalii de modemigti: 1 . Genaraf ia Precursorilor (nisculi intre 1840 Si I 855), ddeinreizsotlraircefaiile?rrsceapira:raiiiiiiin.yl-rX.i.;t::ir.Ci)i:iov.ftnijrir..ii.-ri".-.ii,i;r,,ii-inti<.:-,;ril,lri;i:,ji.l,ridj {;::r.iti)ii 'i:{,1 iese treptat
din rare 1-ac parte Fr. Nietzsche, A. Strindberg, st. Mallarnr6, p. c1zanne g.a.m.d; 2. .ili.il.r l, j t iaricil{:Opurft cu

Genera{ia Fondatorilor (ndscufi intre 1 856 li 1 870), din care fac parte s. Freud' Edm' voluptate crescAnrtr;i dinir:ii:;ii;;IIii- r'i,:, r iii;r" ,r:Cll .r"!)i.ir. r-i.:..;;r.i;;;.a,,:itl.idianftl,
-. .: ,..;i.." ,,,,(.(.. .il.iligc,
,,ptaza iurnii" {Merlear.r - Po!: r.r. r: i.. i,.} r ",.:ir
int6lnegte" (M" dc C*ricrrri). i;t p')'r;., illi!'i jittrli i.11.;1,:i1- !rtii. ;:$ii') r; ;iil;el"ieli!6
Hinumspseturli,tFolr.iBtoerr*g(nsoisnc.uMli.Winetrbeer1,8C7l1.Dgeib1u8s8y5,)H, 'dMinatcisasree,fWacKpaanrdteinnsukmy;e3'cGuemnearraffii:aB.
Russell, M. Proust, J' Joyce, Fr. Kalka, E' Pouncl' A Schoenberg' A' Berg' l' Stravinsky' distincta, tOate ellire:ir-:ilicic l-lila,'..: jrl',,:,.,l:,f,.:,;ii)1,iiiii.r... iit ;,t,iij. rrra; aJcs iif
Gropius etc,, a clror activitate creativi
P. Picasso' F.T. Marinetti, K. ]v{alevitch, W. Mondial. (r'ezi Robert Wohl, IIeart of sensul ,cultui'ii de rriasll. (JilliJ d;viiiir riii iiliili r.! r';r,il. ii',r,1.' rrsi,lr,r'tler),in
incepe in anii de dirraintea Primului Razboi sensul exploriirii iiurti,:ziilr;r' rr.r1i'-irale itl lti.il;i::;t.,',,.;i,i :.ibt{'lilii:: jn iiiciatn.lra,
Darkness: Molernism and lts Historians, The Journal of Modern History' No' 74'
ffiuzicd, picturil silri arhitcci ur, i.i.

p.606). La o plivirc supelticiaiil a;-l; plii'r:; rr:.ilii):., rijl.iror.icrr;1.L;..r.ire fafrtul

i,,Moiemisrnul nu se simte acasd in notlerniate. ForJa sa creativd este alcltuite din ce nu a fost r:ir1iabili, sil sr: riCt';e la'i'll;'liiinie;,, rii,ilrrrt;,iilr:, ,.:al: e eiilteral arta

elemente extrase fie dintr-un trecut idealizat, fie dinlr-un viitor utopizat, si in nici un
caz din prezentul modernitAlii, cafe este considcral banal sau din contri, periculos
pentru viald', (Bernard Smith, Modernism's Hi,\br.v. A Sludy in Twentieth-Century
Conn', 1 998, p' l 2)' Francis lll'as;crnl, ir;ll.joti. ilaipa-;rr;r1 i.'.,.tw lt:ii i)1tr:l iiirl,,,:r:rii,,,i';,.::;s. i982, p.68,
Thought and trdeas, New Haven, Prtinting, aputl. .l lricrry
3Clement Greenberg, Moclernist de Duve, in numele artei: apud Stevcn ('oi)ri1)i , i.,tillytra tr;a;itloii;,;t;:i. {} i.niroti:t.tt.::tt,, irt ttot.itt t{iii€tjilortttc,
Editura Mctirlrrrrrl i1 lr,-rii"'t ii. 19!{i i: i ir) ,,
p(,ntrlt o arheologie a modernitdlii. Editura Idea l)csilln & F|int,2001, p.93.

222 ff,

gi c[, negtiind ce sd lacb cu aceast[ libefiate, s-a grEbit sd renun{e la ea, peste accenfele patetice ale analizi:i lui Bar.idri.{;rd6, relinenr dificuitalile pe care
pentru a se punc in siujba coti<lianului. intraclevdt dacd ar fi sd g6sirn un le intAr-npind arta contemporand atr.rnci cf;nd igi asumi deschlderea despre
impuis care sd defineasoi arte postrriodctn5, acesta ar fi tocmai deschiderea care vorbeam. Extrcma couibzie a tbnnelor gi stilurilor din arta contempomnd
se datoreazi in mare parte disolufiei oricdrei granile dintre forma arlisticd gi
inspre ,,fbptul rn5runi" al cotidianului. Degi alta a fost ititotdeauna c activitate timpul socio-istoric in care aceasta existi. Devenind o arr,5 sociali, opera
sociald 9i politic5, lotugi este evident flaptul ca doar odatl cu afia ultirnelor de arti tincle sd reelevinh r.rn rjocurnent istoric, !ichiddnd vechiul conflict, de
decerrii se produce o scnimbare care cc,licepe in terrneni noi raportul dintre sorginte moilernist[, tiiritra,,arti" si ,,via15". intre.,art5" gi ,,via!d" gi intre
crealia artistica gi cXorneniLll social, politlc Ai cognitiv. Mai rnult chiar, culme a
,,via{5" gi ,.artd" exisid o pernianent5 circulalie. I)acd avangarda s-a
comprornisuir-li, aceasta ada se vrea ar fi ?ntr-un acord perfect cu societatea de confiuntat cu o inclustrie ci:ltursla rflatd intr-o fazS incipientS,
postmodernismui se vede pus in situalia de a inti"unta o cuituri media mult
consum, cu aspectele definitorii ale acesteia. Arta contentporand, ne asigwd cei mai dezvoltata din punct de veclere tehn,llogic Ai economic, o .,logicd cultural[
mai irnportarfi reprczentanli ni acesteia"-- de la Joseph Beuys gi migcarea Fluxus a capitalismului" (Fr. Jamri.son) care infiltreazi toate aspectele existen{ei
pdnd la Rauschenberg sau .feff Koons -- este o art6 profund sociald gi politicd. umane. Daci pentru nrodernigtr, eruoial[ era salvarea purit[1ii artei in fafa
Iati un aspect cel pu{in problernatic pentru o disciplind care a ajuns si-qi gdseascl urbaniz-d1ii, masi{icirri[, modernizirii telmologice, intr-un cuvAnt in fala
legitirnitatea ?n insugi obiectul sIu (arta), diferit de toate celelalte domenii ale culturii de rnasd, artistui postmodern, traind intr-o lume in care industria
culturald este omniprezent6,r*t are de ales, pi incep6nd cu anii '60 depune
cunoa$terii qi interpretari i. eforturi de a iegi din ghettoul ,,aflei pure" pentru a pdtrunde in interiorr.rl
industriei culturale. l'ocmai asta se intAmpl[ cu migclri artistice cum ar fi
Aceastir deschiderc a afiei confemporane, cu toate riscurile ei, a fost in arta Pop, Op, Fluxus, Concept sau Minimalism, care fac scena artei anilor
anii '60 inevitabild, constituind poate unica qansl pentru a iegi din funddtura '60 la fetr de vie gi de interesantd pe cdt de profitabili din punct de vedere
excesirei conceptualizari gi fonnaliziri in care intra*se ariamodemistS. l)eschiderea comercial. incercAncl sd iasd din impasul in care au impins-o avangardele,
inspre cotidian poate irrsd constitui penhu artd o altd capcan6, gi asta cu atit
mai mutrt in condiliile lurnii contemporane, in care cotidianul este determinat de arta igi propune sd meargi dincolo de este tic, inspre ,,viala real6", angajAndu-se.
profunde impulsuri estetice. Estetizarea cotidianului conlribuie din plin la astfel intr-o luptd mai .,rTrurdarA", dar poate mai importantd decAt cea pur
desfiinlarea granileior dintre arta ,,inalt5" gi arta ,,ioasd", dintre fenomenele esteticd.
excepfionale ale cult',rrii r;i practicile otrignuitc ale cotidianului. Acest fenomen
este analizat pAnd in consecintelc sale ultimc de Jean Baudrillard. El urmdregte igi pierde astfel arta mult r6vnita autonomie? Poate cd cla, cel pufin in
modulin carg in cultura contemporanA, imaginea se substiijie iealiHlii, devenind sensul avut in vedere de rnodemigti. $i tr:tugi, chiar anexatd de istorie cum
o ndul realitate (,,hiper-realitate"), o lume virtuald care, crede t-rlosoful liancez, este, opera de arti igi pastreazd autonomia, pentnl cir indeplinegte o funcfie
pierde contactul cu lumea reald. Iar estetica, responsabili pentru guvernarea specificd. in lurnea conternporand arta s-a impus ca o institulie, ea fiind
imaginii, ajunge si domine celclalte sectoare ale existen{ei (socialul, politicul, capabili sd producd dacii nu norme, atunci in mod cert, un imaginar social"
cognitivul, economicul, sexrmlul). ltolul fuildamental al irnaginii, cel de areflecta $i asta pentru ci arta este ornniprezent[. Ea oferd posibilitdii infinite pentru
realitatea, degenereazd in mascarea gi pervertirea realitilii, astfel inc6t suntem rena$terea gi extintlcrctr potriticii culturale in sectoarele cele mai diverse (de
asaltali de irnagini in care nrr mai este nimic de I'iiz:rrt penhu cd,,ele nu lasd nici la modd la amcna jalca iocuinfei sau la construirea unui stil de via{a, de la
un fel de urme, nici rin fel umbre gi nu au nici ur fel de consecin1e"5. TrecAnd designul tastalrrrii unui cornputer p0nb la regizarea unui spectacol de

rJean Baudriliard, StrategiileJatale,PoTilam, Iaqi, 199(r. p. 69. T,,Spectacolul - rcrrrrrerltiLryDebord-luatintotalitateasa,esterezultatulqi,inacelagi
timp, proiectul nrorlrrlrri rls: produclie existent. El nu r:ste un suplirnent al lurrii reale, un
6 Radicalismut poziliei lui Baudrillard, care vorbc;tc despre o rupturd totalS intre
225
modernism gi postmodernisrn, este temperat de pozilia altor gAnditori, cum ar fi Lyotard,
conf,orrn cimia condigia postmoderni nu neagii in totalitlte valorile moderniste, cAt mai
dc grabn le reinstituie, oferindu-le mai multd flexibilitirlc.

22,4

deschidere a unui,campionat de fotbal sau a unei campanii electoraleT). retrospectiva post-mofiem organizatd la Muzeul de And Modernd din New

Arta conternporan5. devine astfel, in sfdrgit ... contemporand! Ea York, Danto il numegte pe \Varhol cel mai mare geniu hlosofic pe care il
putea da istoria artei. $i asta deoarece Warhol ,,reveleazd ca fiind doar
preferS, conform atit de inspiratei exprimdri a lui Herman Parret, fbricirea
ra{iunii estetice, voyeurismul raliunii teoretice, amintindu-ne faptul cd pentru accidentale cele rnai multe dintre hicrurile pe care predecesorii sdi le
tradilia anticd (gi nu numai) aisthesis-vl presppune in chip ideal sinestezia considerau ca fiind esenliatre pentru arti"ro. Artistui american ar fi dernonstrat
simfurilor (a tuturor simfurilor, fErd a privilegia unul dintre ele cum este cd arta nu poate fi definitd estetic. Nici r: examinare senzoriald a unui obiect
nu ne va putea spune dacl acest obiect este un obiect de artd. intr-o lucrare
cazul vdzului - ca acces direct la obiect -, privilegiat de intreaga tradilie uiterioard, intitulath ,,After the End of Art", Danto reia acestd pozilie,
argumentdnd ideea confonn cdreia aparilia artsfactelor qi a ,,cutiilor Brilio"
filosofici occidental5). Fericirea raliunii estetice, f'ericire care nu este altceva in lumea artei ,,inseamni c[ atAta vreflle c6t este luatd in considerare doar
decdt,,recunoagterea gi acceptarea unui a-fi-impreuni-cu-ceilal{i, aparenta, orice poate fi oper[ de art5 gi mai inseamnd cd dacd vrei sd afli ce
este arta, trebuie sd te intorci de ltr experienla simlurilor la gdndire"rr.
Mitmenschsein"s. Vizualitatea trebule deci alurrgatd din arti, pentru cd este prea pu{in relevanti
pentru esenla acesteia, la fel cum s-a dovedit pi cu frumosulrz. Migcarea
Imaginea artistici intre modernism gi postmodernism artistici care s-a constituit incepAncl cu sfdrgitul anilor'50 nu fbce decdt sE
implineascd programul ducharnpian de excludere a esteticului din cadrul
Imaginea artisticd a suferjt mutalii proftinde in ultimii 50 de ani. Aceste
mutalii s-ar datora, crede Arthur Danto, faptului cX vizualitatea (aparenla artisticului. ,,Estetica - sus{ine teoreticianul american -, pare sd fie extrem
esteticd) a devenit tot mai pufin relevantdin afta contemporalld. Predicatele
de incapabild in judecarea artei de dupd anii '60"t,. Asta deoarece ,,existi o
estetice nu ar mai fi capabile sd distingd suficient de clar intre o operd de trdsdturd a artei contemporane care o distinge de probabil intreaga artd
artd gi alte tipuri de obiecte. in cartea sa T'he T'ransfiguration of creatd dupd 1400, 9i anume faptr.rl cd ambiliile ei ,primordiale nu sunt de
ordin estetic. Modul prirnordial de relalionare nu este ia privitori ca privitori,
Commonplace, el argumenteaz6,ideeaconform cdreia dacd din doud obiecte
ci la alte aspecte ale persoanelor cdrora arta li se adreseazS"ra. Una peste
identice din punct cle vedere fenomenologic unul poate fi o operd de artd iar
celdlalt doar un obiect oarecare, atunci statutnl fiinfdrii operei de arti nu alta, istoria arlei de la Giotto ia Duchamp gi Warhol ,,demonstreazd cd estetica
depinde de proprietilile estetice ale acesteia. Asta deoarece ,,in lumea artei, nu este o proprietate esen{ialii sar-r definitorie a artei"ls.
atdt timp cdt sunt luate in considerare doar aspectele care privesc aparenla,
orice poate fi un obiect de artd'9. Vizualitatea, dcci, nu ne mai poate spune Esteticul nu mai dd seama, este deci de pdrere Danto, pentru esenta
ce este arta, ea nemaifiind relevanti pentru esenfa artei. Ambifiitre artei artei. Estetica a murit! Mai rnult chiaq delectarea esteticd ar fi, dupd Warhol

contemporane nu mai sunt de ordin estetic. Danto igi dezvohd argumentalia sau chiar dupd Duchamp, un pericol care trebuie evitat. insdqi nofiunea de
plecdnd de la lucrarea,,Brillo boxes" a lui Andy Warhol. Aceastd lucrare la esteticd trivializeazd, arta prin f'aptui cd o vede ca fiind f;icutd doar pentru
care criticul american revine in repetate rAnduri a fost expusi pentru prima pldcere qi nu pentru semnificafie gi adevdr. Cine atunci dd seama pentru

dati la Stable Gallery din New York in anul 1964. Dupd 25 de ani, la ta ldem, p. 62.
llArtlrur C. Danto, ,4ltcr the End o/'Art. Contentporary Art and the Pale of flistory,
ornament ad[ugat ei. E1 este miezul irealisrnului societdlii reale. Sub toate formele sale
specifice, informatie sau propagandd, publicitate sau consum direct de divertisment, Princeton, 1997, p l.t.
spectacolul constittie modelul actual al vie{ii dominante la nivel social." (Guy Debord,
Societatea spectacolului. Comentant la societatea spectacolului, Casa Cdrlii de $tiinfe, t2 ldem, p. 16.
1998, p. 39). t3Ibidem, p.85.
8Herman Patet, Sublimul cotidianului, Editura Mcridiane, Bucuregti, 1996,p. 123. lalbidem, p. 183
eArthur C. Danto, The Transfiguration of Contmonpluce, Cambridge, Massachusets, Islbidem, p. IL?.
1981, p.99.

226

esenfa anei? Sernnificalia pe care acestea o contin, sau mai exact laptul cd eie consumator-uiui c ,,secrul1*it; r;ntoiogiczr", iab,ric6 un ,,c{roon" ontoiogic
pretind o interpretare. Un otriect al lumii, spune in eserrli Danto, este un obiect de
irnpotriva tragediiitx lrroderriita;ii I::i rcugr;;tr acest incru priri repetille gi imita{ie,
larlidacaindepliner;tepatucondigri: Estedespleceva(,desprelule");2"Proieeteazi
fabricAnd astf'ei o zsrti":, familialuliii 5i r-:,-;irirrrtuh"ri. ,,,;rria di: cornpetentd" a
un punct d€ vedere; 3. Pretinde o intelpreLrre; 4. Exista intr-un context de intelprelare. kitscliuiui este in:;ii toorn;rl r:tzlailiatea. tipereuia, in cr:le ilin r.nind el;teticul.
Elementul hotirdtor este aici cel al interpretirii. Opcla de a:-ta este un obiect care
Mesajul llitschului sLr cijnsrrr.lri:r ili toLlriit;:lt*;rici: r:i estr:: vizualitatc irur6, fird
pretinde o intelpretare. Este adevirat. Dar imaginea, aparenfa. exterioritatea.
dimensiunea eseticl a acelui obiect sd nu aibi chiar nici o relevanfd? Teoria lui Danto nici l;n rest. h-l nu asc:inds liuric, ri:ntru cii iru are nimic cle ascrrns. Nu
se sprijinape arta ultimilor 40 de ani, arli care pare sd-i dea dreptate. Existi o certd
fugri de estetic in cazul unei bure pdrfi a acestei afte, poate chiar a ceiei mai spune nimic, petttni ,;e nr-l :ir r-r *ilrir ic spus. Slu:ltegiilc vizLi,rie al< kitschului

reprezentative pa4i. Sa remarcdtr insd, pcnhu inceput. si aceastb irelevarl{d a sunt ins[ atAt rle pe rsr-ra:li','e lrxtill r,]-ll1ll n]odcrn, inrlt r.rriistul se yerde obligat

esteticului nu se regdsegte nici pe departe ca o reguld universal valabili penhu sd accepte ia urr rnonr*lrl drl ci, eiate vietnr-'cit se va ciittona in aceast.d
inheaga arti contemporanS.
zoni, el va fi inevitalril irrvirlr";ii nLr-l i:arrr6n rJes6t dou5 alternrLtive: sd
Cum se explica aceasti renuntare la vizualitate, acest dispre! pentru estetic
propriu in special curentelor din cadrul ueo-avangardei din cea de a doua jrlmdrate abandonozc vizualul, rclrirg:inrlu-sr: ilspre tot ce apijrfine unui nivel 'Je
de secol XX? O explicalie a acestei stiri de fupt o putern gasi dacd iudm in considerare profunzinre iil rnesajuiu: s;ir.r scuuriJ'icaliei q;i sd lnizeze pe interpretarea
un element crucial penfu discunul artistic al inhegului seool XX: con{iuntalea cu
receptorului, s;ttr .cI irrcei-c$ ll,r'r di;iit,g i.r'onic (rr ir-itschul, dialog puriat inevitabil
kitschul.
Artisnrl, incepfind cu anii '60, devine tot mai congtient de faptul cd a pierdut in domentui riizualului, urir-i.r t.:illativl bineinlr:lcs riscant,i dt'. cleturnare a

confiuntarea cu kitschul. Primul carc ajr.urge la congtientizarea acestei inftdnged kitschului. Frirria altematlvd a i'rst preierat;i de o ileo-irvanganJd {li md gAndesc
este, dinmotive lesne de infeles, attistul american" in urmarevoluliei industriale, un
volum imens de bunuri, multe cu func(ii tlonrestice,si decotative. impAnzesc pie{ele in special la artigtii crnce;riualigfi ;i rniniiuaiigti) rndcirratd in permanen{i pe
urbane, oferind o gansi esteticl chiar gi consunratorului pauper. Peirtru mai multe
generafii de analigti ai societalii modeme, kitschul cra clcfinit ca rur stil copiat c'lupd lde o parl.e de suspiciu.ner la1::i de iliirr*nsiune estetich care ar putee fi banuitd
stilurile artistice,jnalte", un stil imitativ, folosindu-se de Ibnntrle standardiz.ate, gi
deci radical inferior faia de creativitatea gi rnor.'afia proprii culh uri ,,inalte". Ar:ea.sti de kitsch gi, pe de al.tii partr iii- levc-)ia ele transrnite iumii un mesaj cAt rnai
categorie distincti de artefacte care resping creativilatea gi inova{ia, gi care cultivd
continuitatea gi rutina gi celebreazd sentimentiri gi banalitatea, a fost finuti la distanfd profund despre lunis. ,i tlcrrr:i a.ltelrratir,li esle proprie curentl-llui indeobgte
de teoreticienii culturii de masi (tie la Horkheimcr: gi Adomo, pAnI la Ortega y
Gasset sau Greenberg). Aceastifolosire in sens 'tare' a tennenului de kitsch incepc numit postrnodc-r:rist, carii a oliir{!scu'i ru.l illorncnt ile vArf in ariii '80 *'90.
sd dispara din vocabularul comentatonlor scrio;i ai culturii" incepdnd cu anii '70.
Poate mai muit ciecit cdce al{crrra ariistr.rl postirrodern redescoper,6 cu voluptate
Estepusiin disculie insaqi distincliaradicald dintr c o culfurd/arra,,inalta" Si o culhli/
imaginea. Cultura postrnciicrnii, r,ulturd rnsdia prin excelentd, trliegte in primul
arti, joa^s6", distincf;e simptomaticd penbu cttltccptia estetica a modemitdlii.
rAn<l prin inraginiie pf; care le irroducc" Iluagiriea postrnodemX este insd
Dar ce este kitschul? Kitschul cs(r: rr ,,arti eficienti"r6. El oferd unidirnensionai6.,Anali:q6ndrela[la rjil,ire televiziune pi postruc,de mitate, I)ou-

r6 Matei Cdlinescu, Cinci fele ale modernitalii !:rlrrrir;i Univers, Bucure;ti, 1995, p. glas Kellner arat5 ch ,"... ?n v*l'ian1.a ptist-rnodern6 inraginea pune aclesea ?n

20tt umliri naraliunea q...) " airrlre o noud prezeritare gi o.noui atitudine:

228 semnificantr"il a fos1. eiibcrai. 1i irnaginea capitrl prioritate asupra narafiunii, iar

;imaginile captivatitc qi oi.r r:s:;teticd extre.ln ile artifrciali se detageazd de pe

diegezateleviziunii ;;ir!r:,ln r:cnti:ul de {ascina.tie, cleplacerc qi seduc[ie, centrul

unei expeliernlc cstoticc intenric:, dar lragnientare gi efemere"l7.

PostmodemislnLrl rrr rLfrrijzLrntt agaclar, inoariea hermcneuticii. ,,in locul unei

hermeneutic:i strrlr. irrr.6 i;l anii '61'i, -{usan Sontag ,avem nevoie de o

erotic[ a artci"r".

rTDouglas Kclln,.'r . i trlii,tr: r:r:'rilia. {nstilulul FrLrropean, 200i, p. 20fi.

rBSusan So{ag, lrtir',,t,',:,t i:itc.rpre!irri, Editilrr [..lnir,ers" Erlcuregii, 2000, p. 25

Lucrurile sunt deci mult rnai complexe dec6t crede f)anto, care are

totugi nreritul de a fi remarcat gi explicat o tr[sAturd importanti a artei

contemporane. El are evident dreptate-' atunci c,lnd afirmi cd obiectele de

artd nu pot fi distinse lald de alte obiecte comune doar in urma unei inspecgii
,tizuale, dupd cum, la f-el de evident, se ingeal5 atunci cdnd pledeazi pentru

totala emancipare fald de vizualitate. intreaga, noastrl cunoagtere asupra

operei de arti poate fi confirmatd doar prin vedere, o vedere care trebuie

insi sd fie insa una interpretativd.

ilx[}RESIF. $I LIMBA"'

ill'of. univ. F'lorin IVIaxa
Catedra de tr'icturX-Srulpturii, Llniversitatea de Artd q;i Design

,,Faptul estetic se epuiztazd complel in elaborarea expresiv6 a

irnpresiilor. flSncl arn dob6nclit cr.iv6ntul interior, cdnd am conceput clard qi
vie o figurh'sau o statuie, cAnd an; gdsit un motiv muzical, erpresia s-a
ndscut qi e completS: r:a. nu are nevoie de altceva", spunea Croce acum o
sutl de ani in a sa Estetici (191r t22i.

intr-adevir ruu prcpensiunea comunicationald il determina pe artist

sd producd: ,,Opera de artd, pentru artistul preocupat sd o infEptuiascln
reprezintd un scop in sine" afirm5 cu indrept5lire Ren6 Passeron ( 1982: l6)
Mai mult, conform lui Sebeok QAA2:1 72) nici chiar,,limba nu s-a dezvoltat
pentru a siLrji exigenle cilniunioafionaie", ci .,ca un sistem de rnodelare
extrem de soflsticat, in sensul de {-lmweltletue a lui von Uexkiill... adicd

limba - ca - instrument - de -- modelare, nu vorbirea - ca - instrurnent - de

- comunicare". (2002: l -/ 2)
Vocafia artistului cstc in primul rAnd expresivd gi nu comunicativd,

deoarece mijlocul dc cxpresi: nu e nccesarmente un limbaj iar ,,modelul
comunicalional curc lrirleazil intreaga arti in baza unei analogii extinse cu
limbajul" (Townse rrrl. 2000:i333) nu se sustine cu necesitate. Limbajul
presupune un sislcrir codif-icat de semne, emilStorul qi receptorul trebuind,
obligatoriu, indili^r t:nt rle paradigma aleasd pentru sistemul comunica{ional
sd cunoasch. prirr in:rirsire. codul. Codurile culturale de care vorbeE;te Eco
sunt de regulir gr.si.rr' ;i nu penlit delirnitari de finefe; ele nu sunt insrrqitc
ci deduse din conlt'ri'ii r:Lrltural.

A9a cI, daci ce ea ce expriml artistul coincide ci; orizontul de agteptare ,,Pictura moderni a rcnuntat !l figuriltiv, ceea ce marcheazi aceeagi rupturi
al unui (public) r€ceptor, intr-un n)omerlt istoric dat. ?ntr-uu loc anurne, ca qi atonalitatea in muzic5". aratd Adorno (1985:15) 9i in continuare:
este posibili comunicarea, eventual ,,in!eiegerca". dat hind faptul ca ,,dou5
culturi diferite vor p€rcepc dilerit aceleagi imagini, deoarece au asimilat ,,Trans{bnnarea eiementelor expre:;ive ale muzicii in naterial, oare, con-
convenlii de reprezentare dilerite" dupd r:urn aratii Mc Quail ( 1999: I 52). forrn lui Schcinberg. a avul loc con:itant pe parcursui intregii istorii a muzicii,
e astdzi atat de radical[, incat pur".c in ciiscufie posibilitatca expresiei insagi.
,,in cazul conrunicirii arlistice sau conversaqiei inlbrmale, ambiguitatea Rigoarea propriei logici pierniicii iucI in plus fenomenul muzical, <iin
este ridicati iar experienta negociahiii pcntru receptor; in astfei de situalii element setrtniliulnt,-:i clevini: ccr,'a carc pnr si simplu e prezent, impenetrabil
existh un grad relativ ridicat de toleriru{i fald dc varialia gi subiectivitatea
percepfiei gi se considerd ca receptorui igi stmctureazd propriul univers sieqii" (1985:29).
social irr chiar actul receptdrii" (Mc Quail, 1999:43).
Este dc fapt,,rupi.ula culluralai fatit de naturd" de care vorbegte
lnlelegerea insd presupune posibilitatea cJe a colegii. de a lega ceva cte
Habermas (1983:134).
altceva, acest altceva fiind obligatoriu un ilat aperceptiv.
in artele mimetice datul real, aperceptiv, este redat in operd, acest joc Mai este rrorba insd $i dc o aiti rupturi pe care Roland Barthes o

substitutiv conducind, aparent, ia un anurre rncrcl de infclegere, la un anume tematizeazd magistral incir in Gradtil Tero ui scriiturii. in epoca cresica gi
romanticS, aratd Barthes: ,,t-orrna nu se plltea scinda pentru cd nict con$tiinla
tip de infelegere.
nu era sfbgiat[: mai apoi, dim.potrivd, din mornentul in care scriitorul nu a mai
in artele voit non-reprezenta{ionale, datul perceptiv, receptarea concretd fost un martor al universului gi a devenit o conqtiinfr nefericitr (pe la 1850)
primul gest a fost sd optezc peiltru arrgajarea formei saie -, fie asumdndu-pi
a operei de artd poate fi legati in absen[a rnimcsisului doar de un referent fie resping0nd scriitura trecutului. Astfel scriitura clasicd s-a purverizat, in
cultural, ?n acest fel producdnciu-se automat o scirimtrarc de plan in ordinea
referenlialitifii. Din planul naturl-culturd se trece in planul culturi-culturd. intreaga literaturd, de ln F'lauhert piinl in zilele noastre, a devenit o

Datul nou e infeles doar dacl existd o zrpercep{ie cuiturald. Apeldnd doar la problematica a limbajului"( I 98)r:5 I ). gi mai departe: ,,scriitorul observd o
mijloacele de expresie specifice, desigur diferen{iate de la artd la art5, arlistul disparitate tragicr intre ceea ce f'acc si ceea ce vede; sub ochii lui, rumea
civild alcdtuiegte acum o veritabilr Naturi. iar aceast[ Natura vorbegte,
mirturiseqte, irnplicit, sa clezvlluic. doar opcra rdmdne primordial produce limbaje vii ce il exclud pe scriitor; dirnpotrivd, in mdinile sale Istoria
agezd un instrument decorativ gi compromi{dtor, o scriiturd mogtenitd de la
autoref'eren{iald. autosuflcienti. o istorje anterioard gi diferitS, de care nu e rdspunzator gi care e, totugi.

Situafia difbri desigur: ;i in reccplie. funclie dLr caracterul sintagrnatic singura pe care o poate f-olosi. Atr,rnci se nagte un tragism al scriiturii, deoarece
sau paradigmatic al tipului de rnijloc de expresie.
scriitorul conqtient va trebui de acum inainte si lupte irnpotriva semnelor
Succesiunea specificd sonicului, fata de ostensiunea vizibiiului,
provoaci alt tip de ernofie, unde un rol mare ii trre a;teptarea; in picturS vezi ancestrale gi atotputenrice care, din adancui unui trecut striiin, ii impun
totui dintr-o dat5, gtii la ce sd te aqtepli. in muzicd aqtcpli derularea,
literatura ca un ritual, gi rru ca o rcconr:lliere" (1987:66). in fine: ,,Orice
des{bgurarea, care poate aduce surprize, poate crea o tensiune suplimentari;
tensiunea <Je asemenea e de tipuri drfcrite . in pricrurii ter ad0nce$ti in ceea ce scriitor ce se na$tc. dcschicle in el procesul literaturii" (1987:67).
gtii. in muzic[ agtep{i tensionat, ansamblul oterindu-se abia ia sfArgit. Poate La fel gi.clc:r. cic .,ltfi;l, qi Adornc' : ,,Drsonantele care inspaintdntd pe

de aceea ana plasticd simte, in vremea din urnrd, nevoia si introducd auditorul de azi, ii v.r'bcsc clespre propria condilie; numai pentru aceasta ii
dirnensiunea ternporald, prin video - instalatic, nu a1.At pentru spectacol. cdt
sunt insuportabile . lrr vcr:i, continutul prea farniliarului este atat de departe
pentru a adduga incd un tip de ernolie.
De altfel ,,unul dintre paradoxurile conditici de artist este ci nu gtie cu de ceea ce azi lp:rsrr rsriprrr destinului oamenilor, incdt nu mai este cleloc

adevdrat ce a ficut decAt,Cupd tenninar"ea luclrrrii" spune Passeron (1982:7). comunicare intrt' t'rl.'r'rienla lor proprie gi cea despre care rndrturisegte

23? muzica tradi!ionirlrr"t I ()35: I 9).

Opera st. rit r r'riLric singurii, e accelttatd sau respinsi - aceqtia sunt

2.r 1

termenii in care trebuie abordatii chestiunea - nu in termeni de linrbaj sau Setrreok avertizeazb ,,ciiv,1ntu,l Jitlbir/iruil:aj t:. ,.;'.tliza1, une,;ri in l'orbirea
obignuitd intr-urr rnod irradecvat pintru a dcse;irnt un a-rrumit iustrunrent
".". comunicare. Dar dincolo de gventualul accept sau ref-uz, odatd implinitd
obiectual opera devine o prezenfd, de un dat rrou in context, un nou text, comunicativ norr-verbal. Irapiul trroete crea sr:nlilzie irr contsxtul ilrezeflt
unde, oricum, no{i*nea de ".lilntr5" trebuie tblositi nuilai intr-o ac,--ep!ic
discurs sau subcontext, qi pe care-l influengeazi, il schirnbi, il sparge,
tehnicd ;i cu leferire 1a oan:eni Ljrilizliriie mrtafbrice preclul ,,limbajul
eventual il transcencle. Arta otiiectualizatl transrnite inevitabll, chiar dacd
corprilui", ,,limbajul flsnlor''. .".limba elhinelcr" sari altele ascmin5toare trebuie
ml comunicd propriu-zis. in acceplia paradigmei unui lan{ comunicalional. eviratc' ('20$2:29).
,,Mesajul" e fluu; ambiguu, echivoc, cventuirI plurivoc. indiferent daci el
ajunge sau nu la receptor, opera existd. Flxtensia la sintagme pre{-iilru ,.lirnbajui arlelor"" ,,iirutitaiul rnuzical".
,,limbaj plasfic", se imprutre, crcdcm, dc le siirr:. Circ; dard,,subiectul iritrl
Obiectualizarea, cu colxponenta arlizanald cea mai exigentd, este de la naqLere intr-irn trnil'ers dc iimbal deia constituit, liniba.;ui seri,ind in
absolut necesard (efemerideie performance-ulili de diferite orientiri, chiar primul rAnd 1a fiinlare, inainte.rie a ser.,ri }a coniunicare" (Brurnnet 2000:60),

filmate, nefiind propriu zis obiectualizlri- ci inregistriri - ahiar dacd sunt totuqi ,,f imbile care coitstari dintr'-uu set de trdsdturi care provoacd adecvarea

obiectivdri valabile. legate de o anume atitudine iegitimd, critica mai ales). * pot fi gAndite ccl rnei bine cn u,r;rriiri ale r"rnui prooes cle construclic pril
Opera de artd nu trebuie sd agtepte n-romenl"ul ,,recepfie" pentru a se implini
estetic. seleclie in perspectiva func{iei .:ogniri';e de inodelars gi nici,Ceculn. dupd
cul"n a insistat filosoful Popper gi iini;vistul Chonlsky, lu perspectiva funcfiei
Acest soi de indiferen{ii a operei fa{a de rnomentul recepJie are de coriunicare prin schimb .lle n'lesajc" Ar:easta din urml a lost intrelinutl
ceva suveran. Acest ceva este dat de implicarca lirninari a artistului, a in moci curent prili rncsaje non-velbalc (extra verbalc) dup[ cum continui
creatomlui, care triiegte iurpiinirea operei ca,joc pr1ip". Ea nu devine ,joc sa fie gi;rzi in contexhrl rnajoritalii interac{iunilor umane" (Sebeok,2002:186).
secund" decdt pentru receptor, de aici gi par{iala indiferenf[ la acest palier.
Desigur obiectul estetic, ca si se irnplineascd ca atare, trebuie sd fie dublu l)aci .,funciia cognitivi ari; <, r'e lc:van{;i pentru conrunicare, dupE cum
intenlionai: sd existe mai intdi inten(ia artistuiui de a produce un obiect de aratl Katz, ea nu iinplicn {ins.{) r; -qcie de cunoilqtere niriversaiS, ci se
aceastd clas6; apoi inten{ia (disponibilitatea) receptorului cle a-l accepta ca raparteazd, pur gi simplu la levoia i)e rrare o resirniirn r:u tolii de a irr{elege

atare. Evident, obiectualizarer artisticir. rcspcctiv obiect estetic, sunt sintagme evenirnentele care ne af'ecteazii in mod dircct viafa gi de a avea un ca<lru de
referin{d coerent gi stabil pen{ru a ne organi;ra expcri*nla" (N{c Quail,
cu accep(ie diferitd. 1999:158). C exprrien,t[, tiesigur, strict crientata, atet la nivelui individului

Dorneniul referen{ial, atdt al muzicii oit pi c,:l al picturii, nu e in c6t gi in plan global, func{ie, in :iecolul XX, cie mitul progre:;ulul (la1a de

prinlul rflnd un obiect, ci mai degrabd un evsnimcnt sau sentinrent. Obiectual5 secolul al XIX-lea, care s-;r atlat i:onflornr lui Durand, sub somflui mitului
este doar forma fizicd imaginal5 sau exteriorizati, cunr spune Sebeok
Poporului). Ile altfel ia ace;rsla a contribuit gi ,,!enta eroziune a rolului
(2002:19) care face trimitere, eventual in cadrul unei semioze, la respectivul imaginarului iln filoriolil ;;i in epist.emologia occidentald care a asiigurat enorma
domeniu referenlial gi totuqi sevtzeazd o transcendere. Aceastii in ccndiliile
in care de parteir recepliei se rnanif"est[ pregnant: ,,func{ia ego-defensivi, ascensiune a progri:sLrlur tci;nic" (Durand, 1999:133).

(anume). o receptare extrern cle selecfiv6 a rnesaje lor venite din partea Deci daca irr lrr:crrl avcam l'efiectare, reproducere, rnirlesis, limbaj,
celorlal1i... reinterpretindu-le sau reprezsntAncJu-le pe cele care ar putea
comunicare. astr-rzi rrorrrcfbrenlialitatea sau autoreferen{iaiitatea. abstractiu,
arneninfa eul sau pur gi simplu neluAndu-lc in scarn[, rispunzdnd diferen{iat
acelora utile in menlinerea unei imagini de siuc- cocrente Ei acceptabile" (Mc inovalia, crea!iir. cxpltrsill :iirnl caracteristicile ar"tei noastre irrstaurative. Sigur,
Quaii, 1999: 158), ia care trebuie sd mai adirLrgrinr inasa de coercilir cuiturale. ,,lupta se desfi;;orur iritotdeauna sub sontrolul normelor constitutive ale
cimpulut qi nutrrli t'u rrni rclc itgl't:atc in in{criorul cimpului" cum aratd Bourdieu
,,Materia artelor ptrastice qi a inr,rzicii nu l)('ate h denumiti lirnbq pentru
cd nu depinde de o semanticl s;ru de o $irtir \;r'' s;rune l)ufrenne.De altf'el (200i:12,5).,,(,lorrr;tt;.rt'icrea cerr;:ilrii camputrrii" (2001:125) igi face ins[

214 datoria. Specialr;trr in ';riq'iq)lopi3 com1'nichrii srrbliniazi laptul cd:,,rfspnnsul

235

uni-ri grup fa15 <1r a'nalcrea tle la nortreie sale <;o.mportamentale esfe, in reprezinti o modaijtai* irnptrrranl;' Ce abol dars fbrnraia it ati.ci; iinele i*pun

pnmul rdnd: c-lirrru1ra, p.:ntru a collringe nlino.ritatea dezidentl sd se alinieze; cie arte au un lirnbaj expilcit. ii;iir": q;11r,'i;11.. sitnL.q;luri orclonaie in sjsteme

in ai riqrilea rAurJ - dezaprot,urea: in al treilea r.4nd, discreditare;l diziden!i1c,r ordonate, ca in rrri:zicii, rlal ciu;lr gi ar;oL-i ulr.Jc lru existi un astfel rie lirnbaj,
persevelenti; i:l r.l0l'r,it, ?il el peii.ltiea rAnd, erlclriderr:a ,,sau irrtpunerea
retragerii din gmp (ilerrls;ctt q;i Sieir:'i:r')" (\fc 'Qiraii, l9'-19:107). o rnodalitafe ln carE pul.,;m ilii,,ita si anali;,:;rm hlli,,ra i;i ooritinutul uperdi
este si cerce tiifir rrlca'i;r.riari-r1 ;li s : i riirultiri i e" (2t)00 : i 53 ).
,,Frocesul ds sutr.r'lrI;ii-tne c;tltr:,rirtri pc caie il sujetri in prezent
$i totuqii nu; i:!u.rr:!;lrtiii;r; pt::'icci o irulrg-1iui. prirr s1j16"rr"
societatea iroastrf," iKrisieva, 198f!:,t(lCi er intiubjtahil. $i totuqi e cle otrservat
ca toerrrrai arilgtii de avang;ird5., rnarii. ir-:un*claqti, au proclur-r qi cperele de extratring.,zistiic, pi;.i vi:nt;:-i*. i,iectttliiic clesigrri secveltifiliziind ia toitte
lnare inciircltu;:d urt'ian5, pc problcm,: itt slcid sigur ldevirate, capitale, ce fin rnodr"trilcr dnfr-ri de i:u:rtlil';, ilc,s..t.rperiiicllt-i cliacrr-riiia., ilesigrir iccinir vor trebui
de insdgi ex-rstenfa unranitii{ii: Picass,t ' Guet tiica., Schonberg * Swpravieluitorul insoti{i de sernni: con.,,inirrllaie., ciin rlile ltr;ri:irje, convenliolrilie, artilii:iale,
rlin Varsovia sunI doar dc,t;i c:leirlplr: concltrdentr:: Ele n-au venit din partea
delicaiilor Dufy sau Psrur!*irc. Cici intorldeauna pentiu on'l ,,dimensiunea de irentrn a asigrrra lizlbilitr.it*a atrltli"rfi a dernsr.uuliur. ll iln tip clr: analizfl pe
ch.ernare gi speranfri." prirneai:d laiS de tiemistificare. (Dr:rand, 1999:103)
De aici profundu.l oaract,ir r:rrntradir:{-orlir da.r pasiotlant tl1 constrtlctului care o iace a.rl,istul de a;i {r-ileori) i:r llroiectal'i;, hxAnii o istorie care poate
fi datar linpreun[ cu fi'n-in;a p;i;;ldip.matii.:d care este configui'a{ia plasti-:I.
imaginar conternpor;itt elci: ,,pe cit s,-' c'omplic;i clialecticile ;nai mult, iar
I{jeh;Lselv declari eii: ,,url l.e.rit. rlcl'is are pentru lingvist exact aceca;i
schemele simbolice se i:onfrazic Ai se compenseazi intr-o socielate dati, vaioare ca 9i unul vorhri. ileilil-N.t r,ii alegerca substanfei nu arr: iuiportantd"
pe atdrl asea societate este'in curs de transf,orffiare inlegrald, de lichefiere
histoliticd gi aceasta este, credern, taaoT societalii noastre ,.civilizate". in (Dcrrida, 198C:!)t)). Si nollLn'l tctu;ri. in con{exf, cr5 ilacl vr:rbirea e colt-
care se ciocnesc sirnbotrisrne religicase. atatice,familiale, sentitlentalc, rniluri
ale progresuir.ri. rnituri niilionalisie , utoprii internaiionaliste, mitrrri socialiste tact, scrierea c !egdt'"u"ii. Atdt in piar;licd c,i.t gi in rnr;zici alcgeiea subshnlei
sau individualisto... in tilrrp ce sccii:ti{ite irrirnitir.'e ,,reci" par sd posede un suport e decisiv5. in t*are arteie pariiei:lare lorrna concretil, carar:teristicd,
grad rnai rnare rle integlarc"(Dllrilni-|. Ir,)99:99). a expresiei nu poate f; irratri ft":sl.ai.ii prrn sub:;tan1e diverse: datul grafic e una
(implicit expresia), cel pictural e cu totui altceva; timbrul unui instrument
Adortio'.ibscn'lt {ru;triitclcr ,,i,)rlatii ilc. ifi {rropria-i sferd. care e
nu e interschimb*bil: da.Jil c ,rb.:i .,cru;:esi;r" respectivi nu poate fi
cea a libcrci prodr,rc(ir ar.tistice, spiritui tJornirtl roiul pfina in ultirnul element materializatd de coil sau iagol.. inibricrirea cxpresie - de e.xprinrat e tota16.
hetercnom, pinii la uli.inlul element maletlai, inlepe a r-c iritoarcc asupra-gi
E, vorba de f'orrne, vizuaie sau auditi",'e, ori configui"atii, cu identitdti
ca ?ncarcerat, rieta$at ej,e tot ce se opuile iul, aeel tot a clnri p[trtlndere era ireductibile. Transplzili;r c posibili doar daca ie evaluim ca f"orme-selnri gi
oricuilr arc caracter reelucfiouisL,
singura r:are s5.-i dea sens."(1985.30)
Aceastl ini.ca;-ceie nsrtpia-gi este aliler:irrea spi"e problenteie e:<presiei in cee,;, ce privcgtr litelalura, Roiand Barthes atata sh:,,ScriitLra
ncuti[ este un fapl tarciv, or:] rru v,? ,{i inveutatd elseit nrult dupS rcalism, de
$i ftnitrajuiui. auiori prr:culn C;trruls. il nu::.1iit sub ef^ectul uuci esfetlci a refirgiulul, cdt
prin cdutarca urier s;r.riluri in sfiirgii inccente" ( i987:61).
Julie Kristeva €rralfr. iirsb ei: ,,odrcclijjrei,. scrnir-,ticil rrlmO,ne o cercetare
care nu gbsegte nimic ia capitill csrcsfii,rii.. iliindu"Ei ca ssop o cunoagtere, ,,Cricc giirrclir"n rifilitili e te-prezefltarc, adiu5, irece prin articula(ii
ea sfd.rgegte priu a gasl ca rerult;lt atr drttrnrtlr,ri o tt",orie care, fiind ea ins69i sirnbolicc" sprrrrc tr)ur'iurd (1999r:151), care vorbe;ie in cr;ntinuarc de
un sistem semnificatlt, trimi'ie cercelarea:;,)lir!rltir:d la punctul siu de plecate: imperialismrrI rc-1rlr: rcutlrii. cieci al imaginii (1999: I53).
La moiielui semiotic ?nsugi. pent.nt a-l ct itir.'l; ';all a-l r5strima"(.! 980:303)'
Prttblcrrrrr { rczi}li/;ltl raciir:al in piclLrra contemporanS. inainte de ab-
Toivnss!"ld la rAndu-i apreciazi cii \tr lroatc collsidera c.i iirrba 9i
stract chiar, pr rir i'lr',ii:loxlil de a lnlocLri reprezentiirca unui hlcru prin chiar
sr str:rnele t1e :;imbcl uri a sorliale ei inll ueulcri z'r r-,rriceptial, analogla cu linrbajrti
lucrul in sittc, rtrr p('ltlru a obiine o obiectiyare 1eali, ci pentlr a indepdrla
] Itr defirutivpictulrrtl,,,rliiI*iCi.:iniitarsauaturij peoarel-aavut,maimultsaumai
pulirip6niaturrcr rrlrirrliitcl-osiaccentechiarliicr-i,rlliafurtrl"(tsrion, lL)77:344)

.,{

Apoi, crelaia cu ;r"';;,l.i"r'gia iii'rsir;ii:hrlui, pii,-; rer''unl;r:ea la obiect, fie prezentat, dar in baza unor vecton extrinset-i. Stii, st*:hr.,i, ,s'lrttcturd se intituieazd un
fie rcplezcr-r,faf. tlu alt* i:n",'inte s-a rcrtl.lniat la irliag-.iiri; la accle imagini care exceient volurr ai ir-ii Lorcuz Drttlrlarin ( 1967, trad. rom. I 9881. 'tr'itlul insu;i
nu firncqioneaz5 ca rerrric'rc,nic"': ncr;nu sl;nniul iatrrt r:d els nu sernnificil indicb avataruriie aborrjiiriior ,;a 9i tipr"rl ailestoia. L.fn supracod cultural

suficir;nt... $L,nt" de i.:irt, flcsemnificafirre. istoria altei abundd de a.stJ'el de detenninii iusSgi mcdaliiat.ea rj* dccociar.e pe care o prilctierl istoricii ;i
imagini, o i:.rlrcirgii pie'ic;;i r,,rr: iii-raguri inclife.renl.t:, nesellnificative. Deci teoreticienii arlei discuta{i: ii.iegl, Woli{iin, Panof'sky, Seidmayr. tlnitltile
isnucfjii{cbireennliiapfaccilli:n"i,nri;aldrnq'i;ri.ir:i-liaagsircicia-rls;;ii,lliciriltiiler:i:iepl;n;nrrtilt""l;i;ai:taiviam, :isgimineilaaristaItcdaevleinfiiinudn
semn. H, v'Jrt:a aeuui. rnri dcr.rab;i dr o senrin"ur;i dc simptomatizare dec6t de pefiinente (Flco) sunt cornp'ietiin:ente diferite gi niarcheaz6, lncura.jator, un
progros, o anurne propensir"rrte sprt piitnrndqrr'a esenfei.
una de infonnare- (care c.irilulll nu a.r fi i'"rrri:iudentX) ca gi una de comunicare
(care nu ir.r fi e1i',-.ienti1, clatoritii inijlcc,rlur spcciiSc de expresie), daci ni se Eseni[ si;rtcLiriltn ra<Jical dc Cadamer; ,,]'luinei instl'Sinarea pin[ la
pern:rite sir inferprtiirn nrc doiriil sisteilatr;:ar'*a ir-r,l Sebeok {2Cfi2:8$.
limita incomplehensib!luiui esi': lrrgili.i prin car'* sil poate knplirri fbr{a
Ernisfcra srilngi, sprinra Dlirlnd ,,cea rilar plivilegiati cie culfura gi parlicularizanfi a art€i, iiiitr-o epocii a$ri cllnr e cea a noastrii.. l"Ju ne ntai
pedagogiilc noar{re occidc;ntille, ar tl seejiill {cetebra circunrvolu{iune frontald putenr a;tepta in epoca noasf rir 1a r:nih;te a une i coincidenle ideale intre nigte
st6ng6, {}e care i}ioca o iierJlci"nsre rJc.ja ir; sec" Xtr,X-ica) gindirii 'rcrbaiizate, conlinuturi familiare ;ile unei irrle dcsr:riptive sau porrticc Ai forrna lor
coufigurath, pl:eclun in vreilurilr legate de tradi{ie. AstXzi se cr:re sd dai
al con;rtiinfei relle.rive, ,1L as;;cctl.ri'lrr sinip-ctic a{ scrierii, in tirnp ee dreapta, fonnd arte i in cadrul existcn!ei fc:riLril rir: fiagnlentaie iri care lumea se rniqcE
neincetat. Daca {rirmele vir:{ii se schinrbA intr-un asefiler}ea littn, cum se
zis-i,,creieri.ri n:ut", ar fj sc: iul g;lrrdui"rlor gi lln'lb;rjeiio.r noli-iogice (muzical, intdmpid in prezent, atunci 1;i rilspunsurile artistice date acestuia vor trebui
icouic"".) al l"eprrez:i:irtirilcr .inc6rcai;c ,rtre afectivitate, al schernci corporale sI iasd in evidenlb cu r:lor{ri cu iotnl uiniitoare." (1999:166)"

( i 999;152). $i apoi ,,simr'.turile l'erbale pnniale ,cl'drlt, intr-un ful ti,oare scobite CAnd exista o eseliienea inlclcger* rjin paitea marelui hetmeneut md
intreb de ce nu indrfrzni;n rn;ii mult.."
care ;rqteaptrI s;i l re r:mpiuto cr{ simbn}uriXc distribuite de
R.rrsnm[t mruo$xartcE
societate"'(1999:S3iprin ai'i.i$ti s:iLr priil {brrnatci:ii de opillie, acei .,paznici ai Adorno, 'Iheodor W". (1985[1949]),Philosolthie tl.e lu nouvelle mwsique,
barierei" de cal',; vritr*;l -'..+, iriioliilr r'orlunirt-ir"ii. Dacii.,a"rta clasicd nu se
Paris, Gallimaril.
putea percr:pe oil ri:r iirlrbr j, r-rrr onl linrl,rii. lllii:;-r tr;inspirentS, circulatie lird
reziduuri" lni,i.lnr':r: ir-k-'lirI. ini.tc Lui ril.litit unii',.:rr,lil 1i ul se:rnn eiecora.n.iv fir5 Barthes, Roiand, (1987[1]531J. ilon;antil scriitutii (ttntologie) (Le degrE
z.iro tle l'1criturc) Eu'::r-rr*;;ti. Editur:a Univers.
densitate qi fii15. r.csliorsat]i].il.atel grali{a;iccstui lirnbai r:ra- sociatrS iar nu
naturaiH."(ilaifhe :i, I987:51,r, arta de azi s* ilpicacii ariupr.i iiinbajului chian Borrrdieu, Fierre, (2000 [ {)t;7]).il*:ditalii pascalieire, Bucuregti. Editura

,,Sci:iifnrl o;a coridcr,r-qa de acurn indnte intreaga iricntitate !iterard a N,teridiane .
unei opere"' r:crrr:hidr: Earthes (l 985:65)
Brion, \4arcel, (1911 I l{,}{r{rl),Horro pictor (1.'oeil, l'dsprit i:t la main du
Llictura abritrilcti estc runciarn-lente an;conicdl toate confr-rziile legate p e iri rc ). li r rc rn'egti, Editr-lra Meridiane.

de chestiuni rle reprezr:ntarc sira{lald, rie grade de icolicitate, sunt e liminate; Brunner, Rcrlarrrl. ( )(XlU I lSq8l), Fsih,unali::ti si societate postmodernd,
'l'inriSo;rll I rtliinra Amatcord.
dar erriCell. er ner.'oie gi aicr ie c r:cnvenl.ie ci;lturala, cel pulin peiltru a sc
cddea de acord cd o*ca !:s 1i se prezint[ c irictr,lr] "I:rebriis si subliniern Croce, I]encckr{lti. i l(}',il l1{i(J2l), Este:tica prit,itd ca $tiinld a expresiei Si
icleea ci in. fapt convrnlii nu iriseamnl socl. (.1:rven{ia aproximeazii, codul I ingt; ti.t ! t t t t ; L r r t, t "aki,T3ucurcqti, Edi tr.rra Univers "

stiputreaz[" Derrida, Jaccprts, r l'riiO l l957l), Pentnt o teorie a tcxtului (untoLogic)

Codulile cultuq'rle instituite oatrecurnvil l;.tlural, de pletora de vciunre (PartL'tt i,, tilt " t!in ,,Dt l(7 F,rlmrnatoktgie" ) Buculcgti, Editura

de istoria arici. de la ceie iconografice la t:,'1,.l ir:otologice explic5 grosier Univcls.
sau in analize <i* fi.neie, concti{ia piclutii pr"', r lir,'r:;r paliere alr: devenirii istonce
*-,.""*,-- d

Eco, Umberto, (1992 I;,19761), La Production des ,signes, paris, Le Livre A []ItHrl'{ ${ A ;$TAfi}ANI
de Poche.
Sorin $orrir
Durand, Gilbert, (1999 11961.1994l). Atenrurile irnaginii. lmagina[ia F'acultaferr ale $tiimuc 5or:ic-urnane, Llnivensitatea Oradea
simbolicd. Imaginarul, Bucuregti, Editura Nemira.
Pentru cei rnai mr-riti tiilttrr confemp{lrani rXmAne practic iniposibil[
Gadamer, Hans-Georg. (l 999 I1983,19891), Elogirl teoriei. Moqtenirea orice evadaie reald cle sub specir"ui ;{ ce€a ce noi numim ,,roiul de galaxii
Argus". Cirutarea. arhetipaluiui, a or!ginaruiui fbr6 chip a incetat. Poate cd
Europei, Iaqi, Polirom. oamenii au obosit sau iroatrl" pur pi siplplu sunt s[tui cle esoterisme
confec{ionate. Opacitate;r criprticE a iroeziei nu rnai e,tciti de-acum dec6t pe
Haberrnas, Jiirgen, (1983[1968- lgj6D, Cwnoaqtere Si comunicare inadapta{i. i.ionflgurativul gi-a pierclLri dclicatetea kantian[ gi asupra lui s-a

(antologie). Bucureqti, Editura politicd. pogor6t greutatea tuturor promisi!.]niioi rre onorate. E, de presupus cd aceastd
Kristeva. Julia, (1980 [1968]),Pentru o teorie a textttrr.ti (antologie) dezaindgire *oler:tivh (la nivel de specie in prinrul r6nd) are o rnotivaEie
decentd. f)ereiic{iunea valorilor ciasice e o consecinl[ int6rziatd a disoluliei
( Semeiotike ), Bucuregti, Editura Univers. capacitdgitror de legitimale spiritual;i in lumea omului.
Mc Quail, Denis, (1999), C o munic ere tt, lagi, Institutul European.
Passeron, Rend, (1982 ll974l),Opera picturald Si funcliite aparenfei, hl tot mai diflcil ra i-ii coilsecvent intr-un tentoriu unde au fost

Bucureqti, Editura Meridiane. alocate ,,unitri1! de adcvhr" c-Jiler{tc pentru tiei:are dolnsniu. \"iata insdgi cere

sebeok, "fhomas A." (2002 [20a[).semnele: o introt]ucere tn semioticd, atunci omului un anulne iip dc eiedublare. Fiinta riare cerceteaz,A vrea

B ucuregti. H urnan i tas. dernonstra[ii ql argumeirtc pereinptorii" Fiurga care crede are convin_eeri qi,
uneori, revelalii" lar llirrf:r care inleiegr: tr,Iiegte un rdzboi permanent cu
Townsend, Dabney, (2000t1997 l), l ntroducere in es tetic d, Bucuregti, absoluhrl. Acesl gfirli ile lnultipiioare raticnalist[ (cu,,vacantele" de rigoare)
Editura All. a lbcut din omul conl{,'ntJ-i'Jrair o viertate obositd. Nici rrrdcar ,,un"itd1ile de

240 adevdr" nu urai ar-r firrii si nLr mal pot.justifica eruismuj tragic al privirii (cel
n[scut sub derrnniirrtcrr uriLli cornbat redutabii). in tdcerea vinovatd a
conqtiintelor se {csr: rrrnristi!ir:1 r'inr:vat dintre gtiinfi qi r;r'edinfS (Academie
pi Bisericd). L,a cersirl irr care nu qtim dacd acest armistiliu este tola! (prin
prisma temeiurilor ) rill'! r:u ioiiicI *l este culpabil rndcar in ceea ce priveqte

24 I

maniera iniEptuirii lui. S-au pus la britaie toatc resursele iluziei umanitariste sunt putemif e ilacd si.rnl fi:pte" $i oricr: ruvdnt este u1l {bpt care :;-a intArnptrat

gi totugi acea.sti conver54entl de conjuncturd a perspectivelor rimine un Ori unneaza s[ se intample^ Ptrti,'rca unui cuvirnt searndnd *u fascinalia
artificiu primitiv. Nici micar silueta adev[rului nu pare si fie acum prea
aproape de ochii oamenilor. Aceastd infiimitate conceptuald a autoritdfii rnorlii: to{i in1*leg u5 sr: va ?rili}nrpla ccva, nirueni nu qiio *urJe, cu*l 9i. mai
ales, c8ne1 lu{isterul $i pr"itrr?;i :ie poi:enleilzd r*r:iproc' E singura stracturii
macind rdbdarea oamenilor. $i orice nerdbdare istr:ricd se termind de regula care (ca intr-o hiqlce:ncz# sr,:cret;i,} sflcleazi istoria in orizontril gdnelirii.
pe egafod. O singurd necunoscuti subzisti: cine urmeazd sI fie sacrificat?
Ce coroand a spiritului se t,a rostogoli ,;u ins0ngerati gralie pentru a potoli Nap6ieon spLrilflri ciinttrr,a g:i ,.a colitancla inseamn5 a vortri prin interrnediul
o*liilno." Cuviirtetre sLtr'.1 car:;! 1r*uiiirriui {a"fa1ltelor) 9i a viitcrr"llui nostru (a
delirul cinic al mul{inrilor? viselcr omenirir). llie cht:am;i !irjf(:1nl destirl (epocal r:r'i pretins epocal) qi
actualizeazh.a.ceste airsenle inr;:*iltive al,.: vicr;li: frccr-li.ul, a\ia culn il ptitcm
Nu cred cd riscdm prea mult spunAnd cI noua civilizalie video propunc proprrii16r rijmugciri, 1i liiLor"ul i1$a crrnlt il pttl.em llTlpune proprlei
oenzr,rl iirtelecturrltt. S-a tOt sptls iirlipre Iuciditate curn c6 ea ar fi ascetisrnul
prelungegte deliberat agonia cuvflntului. Postmodernismul igi rezervd ca pe pOstn-lOdcrn:ta1li 1)ar vrcntI L irr,..eiiion it ait,l:i. cu sigtlrarrti. ticlnult, Trdim

un deliciu dreptul de a pulveriza metodic semnifica{ii gi de a submina discret intr-o lume de iaptr gi cuirtnte unde m6;ti1* tr"ecr.rtuiui sfaciesc pe lei l-runi,
aristocratismele ralionalitdtii carteziene. Aceastr purd constatare ar trebui iar inepliile celcrr cir:gurieraqr iiifirptuic$c ma$ficrf . Pre;:entul cst{j pefillanent
Oupriils de un,,,rfurr.?t{r" iind{1 imaginen lui"llii se strecoaril dibaci printr*
sd declangeze la nivel intelectual o iniliativa cu caraoter cornpensativ. Dacd mituri de duzitt5, .,tllniiri" i.nieiecttial* 9i in{iaeliurri academice. l'{umai itt
postmodernismul ,,tortureaz5" ingenios limbajul, se impune azi precizarea lumea,,rea15" a oarnelilor aclcl'ilr'-rL mahalalei se m5soarl itppefiinent cu
unei atitudini: il resuscitlm sub o rnotivafie (revanqard[) clar conturatd sau
revelalia. Magrnile i;idtesc scrrffp un discernSnllnt absolut pe care oamenii
ii scurtdm agonia in numele unui progres de care ne recunoa$tem in mod
il privesc adesea ou geiozle gi ii poftesc (in incongtienla lor) cu nesaf. Ele
solidar <vinovafi>. Nu existb semne cE oamenii s-ar grabi sd trangeze
cirestiunea, chiar dacd, in linii rnari, taberele par sd se fi constituit. pentru ml au trecut gi nie i viitorui nu gi- I uautd in zirea unclr miracuioase posibilit6!i'
moment e u$or de admis cd imaginile din jurul nostru bdrfesc. Afige Fentru orn iumea cste un graf'ern; pentru inteiigen{a artificiald o tbrmuld.

publicitare, deopotrivd cu documentare istorice gi benzi desenate ne-au arestat Dacd r5ceala oodului-maginS nu poate oricunl hrini ginclul vier, potla
fierbinte de putere a omul'"ri rised azi si limiceasca civilizalii. Sutr perdeaua
privirile obosite. Pentru nimeni nu este, rleocamdatd, suficient de clar, care viselor bc,lnave igi tace ruina "u istcrie pierduta printre tletalii terne 9i
[int5. trebuie anihilata. ochii 9i conqtiintclc zac intr-o agteptaie tensionatd. conspiralii revangarde. L,umes gt iwaginea ej se submilieazn reciproc ai iqi
lvlistere teatrale sufocii transparcnla irlcil<ir. Aceastd obscuritate suspectd
porne$te de Ia intArnplarea ci atAt irnaginea cdl gi cuvintul se pretind, fiecare vAneazh continuu inconrrcvenleie. Firescill diviil al i:aturii acuz-d nefirescul
in parte, o perspectivd fenornenologici priviiegiatS.
istef ;i t*:todatd vicior.; al ",ficFtuiii'" u1tr.ane. Si:biirne plcdleli istorice subzistd
CuvAntul iqi trdiegte digital metamorfozele comandate de pe palierul de milenii sub indulgrnta in::xplicabi16 a lui Durnnezeu. oalneni de cele mai
rafionalitefii instrumentale.lnvazia conceptelor figurative este faciiitatd de
f'elurite crcrciintc torturea;,gd o lume ce refilzi sA se supuni chipului ndscut in
imersiunea specrfica a tehnologiilor. $i maqinile se insinueazd tot mai vreunul tlin visr:lc ltrr otldvitoarc. l-un-rea, la riindul ei, tortureazd fErh
insistent in intimitatea individului. iar oamenii se simt cu fiecare zi carc
trece tot mai pulin arnenin{a{i de maqini. Ninieni nu scapd, cu toate astea, discerndmanl nc e r:i irisoienli gi pe cei crirninli. Metodic ,si glacial, camerele
de ,,frica civila". Fundamentul angoasei nu este rezultatul unui efort
constatativ (vulnerabilitatea omului scapi ,,scanirii" cotidianului, ca act pur de luat vederi sttpt tryrrc,lttlllzi atcnt grlce revoltfi a privirii. Se institLlie ,,al"nenzi"
descriptiv), ci provine dintr-o judecati sirrlcticd a priori. Pe care nu se
glsesc prea mulli care sd o realizeze. Caractcrul magic al limbajului rezida pentru oricc lrrrtl:ttrr,:i dr: a schimba perspectiva"

in forla cuvdntului de a contribui decisiv la olrsurrizarea instaurativd a realitltii Nici crrv;rrrlrrl 1i nir:i imaginea nu se valideaz6 printr-o simpld lecturh
urnane. Dar puterea unui cuvdnt nu estc lertrrlli de <l prezen{d. Cuvintele
analiticb a lurrrii l,ic iilr.teuleazfi prin travaliui lor un utrivcrs subiacent rle
14) valori. A desc:rr,, .r .i ilr:sjgna insealnnd sirnnltan a propune ierarhii. De la

?4\

Kant incoace, noi gtim c5 un concept nu este doar un semn indicativ al i-a fEcut rilanlfes'f, apei3..r-ir.i. L:riristi:iti 1a at.r\;.triittrus (intcleci sau spirit) care
lumii, ci o sintezi psiho-culturald sau (potrivit forinul5rii lui Cassirer) o rlrnAne pretpriu /n,gr;.llillri patltll. T.otu;;i ep;:icl.r" dr r:aiir a iire:e1:ut r.inluI sX se

,,fizionomie" a obiectului" Caracterul instaurativ al logoslltli tinde sd teama (qi de care irr cir-rru s:i s* desprltii] are *cle l"nai pu.re tr[satr.rri *'eminine
(Nrrpentru cdF{isforia gr 1{,vsJrr';,;i tlletrrrrili c.1 iJ rni}lrJpro:,;iniila're{irneticd,
deformeze natura stdrilor de congtienld. Pentru om (mai precis pentru omr.rl
ci datoritd pri;rcipaiclr.rr l,,rr ;:rraiteli:itir:i uc,rr-rurril). {Ji:re,nlrea gi-a petrecut
care g6ndegte spre a putea comunica ) totul trebuie integrat unui sens.
aceastS parte a itllrricr s?li:r rui'l()si:uir: intr-un errizc-lui s?:ecif ic fetuinin
Nimic nu este doarprezentat de citre om, ci aga cum observa G. Durand -totul dorninat ?r"l nri.:re pa.rle rlu, ,tii'{,}:iui.'' ario;riniiv. ,t9t ci;nr obscn'a .}ilng, ia
f'*;mei ",rr-c,slrl" eolltitr-ri,: u i:;i1;icsii'l eiicltilate-i lor naturi., in tr.im;l ce
urmeazd sd fte re -prc zentat.
,,logoswl" Iol re q.lezrntll iii.r a.r'rili:q-iri. irn !ncii.[en[ iegr*f;ririlr. Istoria on:lului
Caracterul constrfrngdtor al logicii identitalii supune existenla in
este, pAnS 1a Lln punct, r stlucir-rrii c:ir. ri:rr't{jtsi'istici tipic fi,rniir,tn*. Cum se
genere unei perspective analitice agresiv - invazive. Existd de aceea o
explica atunci pretcrtiili: si r1e iartcnaiitatt: ultiiriativi gi de .cens?
migcare cornpensativa de rejet spirituatr fa{d de cuvint, tot mai frecvent
perceput ca un expedient conceptual. Sigur ci aceste suspiciuni reprezintd Cantoliarca onir-iliri ili rt*rna ,"epoci.;; livei" ar putra prirui c explicatie
doar premisele discrete ale unei revolte incipiente contra iconoclasmului facili confcrrrn *5rr:ia c,rir:cl'n ir;llrrill ,-r,lneniiri i;trjruis inci irrtr-o prelungrti
tehno-qtiinfific. Dar omniprezenla informa{iei vizuale 9i a imaginii-sens copillrie. ct-r cautii r1.r:nci in air::lt crirrorrt lrii.nlantdrilc spiritr.rnle pi tentafia

confirmd ireversibilitatea unui proces ale cirui consecinfe nu pot fi hermeneuticilor r:*stauratio',i,:, r"rafe e avut r.lif'eriti: expresii p6nd in zilele

deocamdald nici macar estirnate corecl. noastre? Poate c5, destinr,rl oin',: lu.i stJi tctugi sulr sernnul audr"oginiei ancestrale.
Fdrd a insista inutil asupra unui clivaj prilnitiv intre irnagine gi
Miza funclan:*nieJd a efi:rt*r-ilcl inclivirl'Lurle, gi dc *ir:i. a istoriei on-renirii.
cuvdnt, este totugi momentul si aritdm ci ne afl5m deja la momentul
poate ci esfe ivren: sh fie),,rer.iL,;irca" rle sine ornr.rlui. A acelui om pdrisit
reconfigur[rii unor noi pozilii gi granile. Revolu{ia video nu este o ,,inven!ie" de nelinigti existential* cXutatc gr hrilcielr teatraie. .,I,'emeia - spune Jurrg- e
mediaticd gi publicitari nleniti sd creasci vdnzdrile unui anumit segment de
producdtori,le bunuri de consum. Kafka spuneacraaface cinema insearnnd compensat6 de nn eiement ma.si;u1in Ei dl ar:eeta i-rrcongtientul ei are, ca sd
implicit o prlne ochiului o uniformi. Succesul video-rndrfurilor se leagi zicem aga, .lnsemne niasculine"2. Epocn ljvei s-a sclrrs sub semnul unui
indubitabil de abilitatea cu care industria clivcrtismentului mondial intrefine
eros asociativ oare r*mane niiza ei e,.:en{ial[. Ntls;talgia pozitivismului gi a
apetenlele noilor genera{ii pentru video-distrac!ie. Dar acest succes nu ar fi ralionalit6{ii e doar cf,e,;:tul oornFerlsativ, expresia al:elui *ni.mus care

fost posibil in absenla unei disponibilitSli structural umane pe terenul cireia corespunrle logosuiui ;ratern, rncreu ciorit pi niciodatl *uc:eril Este limpede
cd istclria ornenirii s-a eorrfipuuif ln interisrui unei firnctii rlc rerlaiie ca un
o asemenea industrie a ajuns sd se rnaturizeze. Este ochiui urnan predispus produs al erosului aslciatil'" iin esre prodi:sl;i';nr-li drnunt al rigiditdfii
la ceea ce s-ar" putea numi ,,inrolare"? Care sunt atunci motivafiile profunde limbaieior encratice {linrl::,r,ii: air purer"ii). imperativele sipuran{ei de staf sunt
ale acestui clivaj gi ce perspective se intrevdd pentru noua lume a imaginii efigii tacite care nirrrr:h,-rAz,a rru""ntrlitiiqile. Epnca E"rei s-a consumat in tlrizontul
care se nagte sub ochii noqtri? istoric al unui rrrolr:,rl fiirnraJ, li;.ilria aparent romanticd a modemitdtii a
l"ost mereu ,,spclrs.l'i,lriii" in ceea cr: privegte valorile gi repereie sale, de
Din clipa in care omul s-a intdlnit cu conEtiinla propriei istorii. a
devenit preocupat de icleea de sens" Firra congtiinla devenirii nu se nagte canoanele excclrlionrilir.;ir:uir-li occiclentel" La cst de viena acest eras e rnai
nevoia de sens. T'recutui impregnat cu spirit (sau cu animws -cum ar spune putin dezvoltat 1i iri ,)ircr carz demonetizat prin couvertirea la niveI rie cliqeu
Jung) devine ocazional istorie. ln orizontul acestui fel de congtiin!5 avea loc
inofensiv.
petrecerea prin lume a omului pini ?n zilclc noastre. Lumea cuvlntului este
Lng,'.,sr-rl r'r tt' rii i:r,or nesecJt de platirudini. Ca recipient arhetipal
dominati, atat cet putem noi gti, de logosul cognitiv care ac{ioneazd disociativ.
Din imperativele /agrusului cerl mai culpabil nc apare azi analitica destructivd. ' Jung, Cail Gustlr'. r "r, ,i .'; ufl r: lt l u i,'rol. 1 . Ed.,a.nima, 13uuurcgti, 1()9 4, p. 1 64
Existi un putemic apetit compensativ pcnlrrr iclarhii pe care istoria ornenirii 2 Jung" Cerl (iusl:rr '/
I iiti.
244
'245

el pcratf, cferi gatisiacl'.e animtisuiui sare cerc in4;eraiiv 9i exaltat obiecte suspieiuni f"afd dc tmlig"ine, i{o:.rt i;cnirtt cr" s-a.ii obigluii ,lil i:leadd t:[ e ntat
pasitriie de a fi erar:ate redu,:tiv. tluvi.ntul r;ste 'c ,,act.lzi" intelectualfr pe care
.-" oarnenii ,,en'estatr" in epi:ca Lr,vei o profetea;:I la. adresa ectriivocit5qii unei simplu sd couvingt p,;r r:ltr;,e lii iliindiailr';i ?ntpun fi:l l:au aliul, decdt sd-l
rletermirri si srrr:ti il;ir.r-rtr tei san llttli..Eroare ct.tridanlnabila ?nca din
. ituagtni lsilil oii. $i lstoria *ccstei e1:loci n'.t este altceva decit povestea
vrenrui-ile lui Flaton.
incercbiiXor noasirr de a firl;i (in primul rAnd ca inriivlzi) Ce entropia crganicd
a unui Untvers irlliL. asexuat tri pr:nlbitr. rlnde fiincieX ne-am ndscut, va trebui in ulod cert ::l.r',';intrll llrt l;;cli r:,-'plie itc (ia vt:<lele). F.i pttate legitinra
cindva sL gi n'rurini. Ci;n-lenii vorilesc, profere,ii;rd semne. terorizali de ideea
qrrice discirrs ;titn{if-ler" l,}rli'ttr.t poili{r l,llli1i1.}la ideriit.tpecuiatlv) dreptui in
cd nemurire,r poate fi iatai.S prjn exces de insrceiltd" Numai agresivitatea
este istor'icd. I-yatarr13 reru1ii{ca ir, acest sens fap-'tr,l} cI umanismul de azi nutngle r;ar,;ia e plilLliii ii, 1r1;1;ri::'1,.:;i;. lei:itilr:;:.c. In"l,::erlia inlagiuii eslc,
pentrll Ln{.}fleni. trlult rrtilt ilSoi- r.i,, apilat Ctl 1O;iie aCesi-ee inOcenia
€ste nu a'rdt un pragmatisrr cAi. mai r:u scanri ttn colttrastuaiism, un (neagajarea id*l'jogic-l.,rriiricii.;;l rr.ai:.illii ,atirattc-, o iiuie ooslisltoelJ a urui
utiiitarism, unde eficien{a s;e juctrccit in fiinc{i*; tl* nevsiie individului, nevoi
dictata insd la nivet'.ll ansambtrulili sisteruuiui" Aven:r nevoie de cuvinte ?n tirnp ili care .ldarn ;i-a p:cpLrs aiii.ilr,il'itr s;i-ili phr;lsea-sca de i.iiritiv paitener a.
mlsi:ra in care aveilr nevoie de eficierrla exaotitaiii icea care nu e totdeauna
egala adevSrului). Exaclitatc cat'e n,i F]oiite flce ctre tetnut mai mult decdt CAt do ispititoarc niai prltc ii ili'a i,ltr';-, {ilitf,, i;l crrc '\ilanL poare inchirla
orice adev[r.
pe s5turate scnza{ii iarr gi ctiulill'rtc profeste,'na1e'1 Vli a,jungc ArJarn destul cle
I'recerea omenirii intr-* n'rufr epocJ (cu lrostalgia evidentd a
toleranfei patriarl'rale) nu rei:rezin[h, aq,a cr:m spuneal11, o int,Ornplare. Ea inlelept pertru a-gi drlr;ii1 i'anit[[ilc ;;t ti'9i coitccdta iitsfillctrle ur;ilignc?
este c,or,tandati, ie vocea nal.urii. Oanienil au ajuns azi sd se poatd rnigca Pirisit dc uitrm.r-rl rirall-"l e[i: insl!1;iii51 tJ":stina[i1. se va hotirri Aciar"t sh sctrimbe
ilarecurn ,,pe pr'<lpriiie plcloare". F'iinfa noastrd fizicit se confruntd azi ctt definitiv eidevirLri p0 nlolt{:til cnlp[ a lrtin"ruse]ii'? Surttt ntrrnai cAteva dintre

pericolul fizic ctroar ocazional. Epoaatr're i {aici asociat6 cu munca chtonian[) ?ntrebiirile al r:iii'cr idsg;lilts rlil inriilh a;ii iYal'lll fenneno"

poate fi deci lisatd in umd firi a risca prea m,;it. biu- este mai pu{in grav, in Itnngittca :,c(t:.Jr::&t:A ulr ie;il ,,i'oa1at", piitru;iziind acoio unde
acest sens, faptui ci mun{i au p5gil orl-rr:g'rc inairtte credit6nd restaura$ia
diaiectica se trlor:lrsaza" Dar il lilrsa ui1f;i terapentici lconoclaste bine
imago-univcrsului ?n tlb, fara a Il irrdt:l1uns ctlngiienfi de pericoiele ,,epocii
lui Aelanl". Fiinclcri uuimu" iil r:;.liitalc dc protlus cotrtpen.';atir,', oferi ornrrlui funciamelitatii, enc)r1fla prutiui!te Jer imaginl poate siibntila prcstigiul h"rrnii
un pl',rs de lit-rertati: numai cu pre'iul unr"ii plus ,Ic ileterotopie gi echivoc
omuiui. $i dat[ pr:ntiu rni]rntnt uilul 1tr se sjtule subrninat 9i adprite
incontrolabil"
manipularea iconir:il ia niveiui industrici divr;riismentului. c:r pe o pl[cere
in ciucla aparerfelcr de anarhie r.:onceptuaiil, postmodernul iqi
nevinovatd, aceasta uu ilsearilnl in nici caz ci per icolul nu exista. Uhestiunca
hrbne;te f,antasn"leie dintr-o nostai6yie irnplicit[ pentru fiuinusefea arhetipaid. cr-rnoagterii este stlr,r.ct-ural o pr''rblerli:i de guvet'rrare. fi-a cigtigat la nivcl
(Asl.e in ciuda tutriror contestarilor, fiirrelc5 posrnodemismui nu este, aqa
cun: credea. Ciemr,'ut firenberg, ,.cloar nunlele gub care prostui gust ia cu intelectual er altS pr:rspectiv6. l]i:l'spectivi,.sptltisorirntit"'9i totmai de aceea
expusd unor redutabil* surpir;luni S-a incercaL cu disperare o s*lu{ie penirll
asalt integritatea artei".) Epcca lui Adam nl este doar un riazboi inrpotriva
ieqirea diri lanful fa'tidir; rril!'n lfjngil bogi{ia rle pul.ere. ef-ic:ien1i 9i adevdr.
pldsmuitorilor de reguli aie perspectivei. Nu doar limbajeie de lemn sunt
Dacijocurile esotericc ai': iinrl-r;lierloi itiinlei sutt,jocuri e,qclusiviste ale celor
culpabile ci gi sldbiotuilea c,lngenital5 a tir:,rlii {cir-n.ielc'r. in interiorul acestui bogalr, i6aginca rcbcll ltte oc;rziit iiispcratd.;-i oolLlI C$ $a.illtl a cloua de a
combat, rejetul cuvAntului este numai trtt ci"eci colateral. Oamenii au
avea drcptatc. Pctrll'tr LtLtiii"rti" pcrforrnativitatcfi este totul" Pentru itnaginc,
r Lyotard, I -F.. .lt! oralitls pas ttnade ril e"t, Fld. ( i ;r i, l t,' i 9!),2.
capacil-atoa (l(' in!l')(l1.,ii.rt'n;irti-ie pritrreazi. Anlbetrc itSI se dedau jocului

gAndirii cu l)ulcr.r f t crtLtl cxpt'esia coticlianir a puterii e fo4a (de reprezerltare,

de impuncrc l crirror,iiIr.ll funclamcnt.al) arnbele concretlzeazd nevoia lloastre
insa{iabild rlf rt t tnrrrtiiicie cj,.': ;:;;Lie ccilal1i. Exisla o coeren!6 a pluralelor

imaginarulr,ri l)(',,ri lrrr o rl'rele lcclal.na lngica ter{ului exclus care sufocd
cuvAntul" .\ \'t:tl, r lrrr, r, il ilirr q; rtttgru crte unul clintre prrrastele obicciuri
imclqtenite ciin c1r,,r ,, ; ,. ltnagiltea poaic fi un Clrilsiitloi arnflbolic admisibil.

De regul[ imaginea spune o poveste. care, spre deosebire de ,,rnarile mituri"4 Irrter"esarll ci,: ierr;rcat esle lrii-:i feptul cI virleo-ciipul
promr;!i,.:ual rlir r*uzir:[ iinde li-rt rrori frecvenr s[ ,,povesteascd o
(libertatea omului, ernanciparea fiin{elor umane) care gi-au pierdut
credibilitatea, nn mai are pretenlia unui universalism placid. Povestea 9i imagine"5 mar ci-lr;lnd rl**:ii sa ,"sprrnr.i o jlt?esle". Chiar dacri -a$a cum
mitui societdlii ppsfindustriale nu au probieme de coerenfd deoarece ele
schimbd fulger[tor planul narativ 1i se salveazd (uneori, e drept, in manierd orede Frerteric Janiescr-- pirrdui:1iiir, ijV ,ri yil,;'o repre;-intd contesllri ale
derizorie) de la egec. Ce mai este azi rdzboiul ? Avioanele americane nu
distrug clddiri qi oameni, ci numai iinte" in rest, vorbim doar de pierderi hegemoniei cixrte:lnporalr: a linlhal',riui. sc p*-rritr obselva. o anlune r:ostalgie
colaterale. De aceea se poate spune cI rlzboiul postmodern culmineazd cu
intdlnirea dintre pri',zirea cinicd a vuittlrului american cu misterul din ochii reverenfioasfr. pr:ill-ru cuvii:iiui-ruasli; Inr;;gincla igi Jlrcpune ar]esea sd

meduzan{i ai cobrei musulmane. Auzim tot rnai pufin, dar vedem mai mult. producS electelc narafli'0, dga .:r;r-1) lr; iiilinpli !n clipurile, aga lrumit
Emst Jtlnger spLlnea c5 originea vdzului ca sim! activ qi arm6 a
,,fomantice"6" T'errra {Jrrsjlei:ii}:ii, :r ,ri;lsirii" a erciisrnulut su.nt" tilat'i. pove$ti.
adevdrului se regdseqte in metafizica lui Platon. Pilo{ii arnericani nu fac lmaginea este in ca;:ui ace shli iitr rlc ','irleo."i:lip" un elernerit cle te,r"tiraiizarc,
intr-o misiune reald ceva foarte pulin diferit de iocui cu care se petrece pe un alfailel. specleil.:r*t cti'e .ru.:Lir11px"rrir {1eclslat;t'u elrpresie ootnun5 tlttutor
simulator. camere video plasate in virful rachetelor trimit imagini ale
efectelor ia nivelul lintei. Moartea 9i dezastrul ar.r fctmd de ciupercd sau oi.rmenitor.
evantai. Dar moadea nu e mai pulin adeviratd pentru ci noi, oamenii civilizali,
suntem azi muit urai departe de urletelc din antecauterele mor{ii 9i oameni Spun, pe acesle temr:iur, c;i onr":,,r ciivaj intre lL)gLlJ qi eikdn se va

insdngerali. Un bombardament care atinge integral toate lintele este, intr-un petrrce ca ufi prcce$ }*irt ;i riilicil, rniricat lreleu d* o irrerfie specificii.

unu*. sens, o oper[ de art6 totald (Gesamtkunstwerk). Acesta este, in cele Orriul renun!5 trcirial" ia o pcrtir-;iti!'il i,,i carc. cu destulS grcutate gi-e clefinit-o

din urmd, modelul politic consacrat al Na{ional-Socialismului. Dac[ opera pe parcursui un,:r lungi rilq,'tanlciilrii{: ,t'-*rtir:t)" Nu lloate fi vorba deci de o
de artd totala este cinematografi.ll, atunci Sybeberg avea dreptate atunci
cdnd credea cS,,Hitler este cel mai mare regizor dc fihn al tuturor timpurilor." ,,revolutie video" ?n seirsui in care irir;rginea rlrn$ne oricum asr'rciatd mental
cu iurtLginnrui (gi nu atAt cr-i r'i.'i,lgri:rlli;/)" "l'r5i;n deoc;lrrldati sub spectrui
$i nu mai trebuie atunci sd facem nici un l-el dc ef-ort de irrraginalie pentru ci unor obignuin{e miienar*: pii:tulalLrl iii;riine Lln {'el de ,,irclezie" despre realitate
gi nu o reatritate del tal iir 9i r:lt-rlisten;;r r:cli:i c*nceptuale .
ceea ce oferS realul c chiar tnai halucinant decat putem srrporta' Presupun
c6 lumea postmoclerna este, in mori paradoxal, violentd 9i cinic6, tocmai Pentru rrioffilrnt nr; erisfa ;:is;,"1i ical :rl rrnei clispute ireconciliabiie
din lipsi de imaginafie. Refuzdrl sd ne intaginSm unde duc acliunile noastre
intre imagine 9i cuvf,nt. F fi.siuriea declarat6 ;, postrn,:ciemului pentru parodie
pentru cd, in fala congtiinlei cornode, putem plasa oricand alternative
uittrul". Nu mai auzim. Suntem conectali colectiv la un soi de background rezervd deocamdat5, pr:ritir"l llictr:ral. condilia cle ,.desen anirlat" (mental)
protector care vorbegte in surdinS despre dreptul celui civilizat asupra despre un set de realita!.i semlriticaiive. Aidt tirnp cAt irnaginea nu emite
celui barbar" Nu am iuvdlat nimic de ia greci. Ei sunt azi doar trecut
remarcabil. in parte, gi deoarece au socotit insolent mbrturisind totodatd preten{ii eNagcrat€ de son.iliificativitats, eanu arnetrin$, in nici un fei, hegeinonia
in fala istoriei cd ,,tot ceea ce nu e grec, cra barbar". Am v6zut iatd,
c6 intre purificarea esteticS gi cea etnicir nu e decdt un pas. Pe care cuvdntului iu orizontr-li coni.r,i:luc:'trn al uomilnisirii" tsog5{ia de sensuli a
istoria il face degrabd, atunci cand,,sponsorii" perspectivei o cer' imaginii rXmAne ?n :sarea rpocii i*llnict urr soi dc handicap (aristricratic, fbrh

a Vezi Lyotard. ?ndoiald, dar un hanciica;il, llrr::l;r r:c;$itr"rdinii rirndrre, in mod rnajoritar,

248 specialitatia I I'y rt, 4l' s

Amenin{uiclr ri-rrrri,;r; uricuut. itiluntrul cuv6ntLriui zace de o bund

bucatS de vreruc [)rr)pnl1tr auiorjcrrrrnt. lrevocabi]5 sentin{il: condamnarc la

continua fr.lngr:r i,: iirtrt: iril:j;lls reclutabil q;i o semnilica{ie fragila. Coalilia

/ogr,,suiui cu ta[iorr;rlrrrrlrrr iliscr.;rsiva cstc, terneiul ilutosubnrinirii continue.

Poeticui trdncazu lrtrrrrrlrriil ;lcfst pi:occs, cJar nu poate impiedica efectiv

5 Cf.Drck I'{ebidigc
6 V.I(aplan.

249

clesflqurarea lui. {luvAnirrI picrdr: tcrett tlcmai prin ceea ce pretinde ca ir clrtIilt,-' ,ll j,|., '1..i:lt:'i':' ,i . i 1.,';.- .i i,' ;.'l,t I.ril,.'; ;)r'r;il ,:.r1,' :u :;Lria Jlc
confer6 autoriiatea: iilaginea cste il1l lirrct r,'iclean al intenliiior de structurare
cele mai exigente. [)ar viclenia aceastii cstc ea insir;i. fErS nici un dubiu, un dl'r-rtuul dinspr.; iri i:;iiii rir,til,:riul€ sr.trilt:alii. l.itcre sv,:1le ilrecLriu vicicnele
reziduu alrafiunii. ,,Crucirtll iccnollld" cste o inillativi justificabild ragional
a unor incfinalii incongtietrte lle ornului ciitre originar. Oamenii s-au siturat cr.lrl.ezalig lrcou*ril r.rclrii r.:ir:rr crrlitrri tlij {-rL-:izlr-. Dar nici nricai dtc;rtateii
sd descrie viala qii au ,.condarnrvrli' a priori cuvintul in clipa in care au
zeilor nu o llirii r;f:irr;ii. I iliilcl-, rln1"-nu i.ialcSic 1.u.iliil'-un trr-levilr nrariuli.;it
decis ca e totilgi tirn;rul si se ilucurc dc ea. Ptttem spera doar sA nu
de cr,rce rirori. ,Acicr.;lr lits;xiilicr;r i ri,r)iirrlii- ;ic irrieit'p1i rntmnsiy,cn!i 9i inar mrtli
impotmolim posrnodernitatea la ;iivciul utlui construct clibaci (inevitabil,
ideologic. ca orice csnstmct) ttteitil sl-t ofirre noilor sclavi (irnago-dependenfi) pind in ciiiti. Aili:i;ii r rr\) c, itirilric i,.: ,.ij ifc" ;'lli.iilusirl pr;rlrlnuitlivilatii.
o compensalie pcntru propriul dcficit dc inragina{ie . Imago-r'izualul este, in
perspectivd hermeneuticS, tolcrant priu excclen{d. Sau are un soi de autarhie Cerinfir elr pciiiri'i;iiriii:i.ri.r: corr,.ll.:'; l;:::r'iti:Lrl ili ulia rli:rtr,.; r-orrlrcic acute
manifestd doar iritr-un orizcrnt privat, local (la nivclul f'icfuui individ). Imaginea
protejeazd orgolii (adrcsiindu-se eu-lui individual) 9i simultan provoacl ale teiorii. E,.raciiulir:.i ( r ci'iL! iii'ci lsii-' ir'odir-.rri iiul-iif'c.l'i al ,,iiilldlrii i.arr"s.
afinitd{i elective (hind dcschisi tr,rturor)" Iar ittttltn:;igcliil (iarlr'liiirlrr;rtrllr.,r :rr'.jiisti irrti istlrlc Liur:rai il rtiiii latirlor

Lumea contemporand lposmoderna lsan contratnodemdT, nici nu satule. $i nor" cutopcirii ':lrtiir,ulitr "ii ilin i;ttuicl'arrii civilizatrorialqi islolic
mai conteazd\ cste cr-rprinsd c1e un elan stinlabil dar aclolesoentin: vretn sd pentru ca uri sdntcnr illeir in n.lijsr.rrii
expatriem intransigen!a noncontradic!ici care guverneazd logos-ul, plstrAnd l;i dcsci{'riirn cr.rui-l iu[clcsul pi cleci,

insd caracterul cornod al adevirului transant pe care aceasta il produce. adevdn.l cclclirci fra:r,e;r iui l'iuiricgger; ,,$riinta lru g;i.nc1e5tc."

Cuv|ntuI intemeiazd, recurgand la bivalen!d, cc-'a mai acutl formd a terorii: i Vczi Ciani Vrllrrrr,,
teroarea sensului. Cel mai dur cxcrcitiu al terorii este, in opinia mea. privarea
celuilalt de putinfa dc a avca rircplatc. alrrnci cand tu ai, intdmplator sau nu, 25 r
dreptateata. Este oarc itttttrltl si irrrptlilttlcvitrul (ccl care, in mod inevitabil,
j
e aelevdntl fuia)'/ Nu trtiu. I)ar clc la lhlangii Ittltcctlotlcand la sprintenele F
15 civilizalia occidentali nu facc dcciit variatc [:ctii tle logicd cu paginii.

Acest seminar insdngerat este doar o altd fonnd de rctorici a irnaginii centratd
pe tehnicile cregtineqti ale ,,irnbriclrii cclor goi", 9i ale ,,alinlrii sufbrinlei".
Evenirnentele din 11 septernbrie 2001 ( c[dcrea (iemenilor ) sunt insd dovada
peremptorie a egecului oricirci exactit[ti direclionate. America iqi revizr-riegte
la cererc, nu doar tehnologiilc ar strategiile militare, ci chiar principiile de

bazi ale politicii sale c:itcme Poate ci luptin,J .,pragtnatic" cu terorisnrul

America va face rost pentru propriii cettitcni dc o cotd lunard gratuitd de
petrol arab. Dar nici o pace veritabild nu pttrtlc ti ,,mo;rtd" cu baioneta.

sunt azi civilizalii din a cSror urhr cl ic rnai strdbate pdna la noi doar
o umbrd mai gubrecl5 <trecit ziua de rniirtc lr rrrrtrl gladiator rdnit. Ele au avut

? Cf. Peter Berger.

2s0

EVOLUTIE $I RECEPTARE ARI'ISTICA DIN exemplele pot continua pinb la, de ce nu, unii cugetdtori singulari care
PERSPECTIVA PSIHOLOGIEI COGNITIVE incearci sd se elibereze'eie determinismul unei orientdri sau a alteia.

Lect" univ. drd. Dana Fabini Scopul acestr^li discurs nu este iusii rJe a face un inventar ai ilif'eren{elor
Catedra de Arte Textile gi Cerarnici, Universitatea de Artd 9i Design
de credinle gi idei referitoare la gcneza gi compoftantentul uman, ci de a
,,Unii oameni cred cd se trag din maimufe,iar allii sugera influenlele celor mai recente teorii de acest tip !n relatie cu artele
de la Dumnezeu; gi atunci probabil ci aga gi este." vizuaie gi experien{a estetict, mai ales in ce priveqte receptarea operei de

N. Steinhardt, Jurnalul fericirii artd.

Au existat in decursul timpului diverse teorii, mai mult sau mai pu{in Cum inlelegeni arta'/ Desigur la fel de diferit gi de multicolor curn
argumentate qtiinfific, care au inccrcat si explice fiin{a umand, modul de a in{elegem ins[qi viala gi pe noi ingine. L-a artist gj. ca profesor t1e afid, am
gindi gi a reacliona al omului, relaliile lui cu mcdiul. Aceste teorii au apdrut avut zilnic ocazia de a md confrurnta cu situalii adesea absurde, paracloxale,
gi s-au dezvoltat organic din gradul de cunoaqtere atins de societate 5i au sau in cel mai bun cazhtlare , ?n incercdrile unui dialog pe teme artistice. Nu
reflectat de cele mai multe ori tendin{ele specifice de cercetare existente la din cauza pdrerilor clivergente, ci a nivelelor intelectuale complet dif-erite de
un anumit nivel de civilizalie. Acest fapt nu este valabil insd numai in mod pe care se afirmau aceste pireri ?n interiorui aceleiagi grupdri, orientdri
general, pentru anumite tipuri de societ5li; el poate fi raportat gi la individ,
credinfele sau teoriile pe care o persoand le afirmd reflectd gradul de artistice sau la acelaqi grad de pregdtire profesionald. imbarcatd agadarpe o
cunoa$tere gi stadiul de emancipare culturald al persoanei respective. Aga adevdratd arch a lui i.loe, plutirid pe apele nemdrginite dar vizuale ale artelor,
se explicd de ce existd in cadrul aceleiaqi societSli persoane cu convingeri
total diferite despre originea omului sau comportamentul specific fiinlei am incercat sa lin dircclia apa iuciit sd glsesc ull sens sau o coerenfd in
umane; unii considerd omul o evolulie a maimulei qi sunt adeplii teoriilor ceea ce p[rea un amestec de graiuri 9i lirnbaje complet diferite de ia fiinle
darwiniste, unii consideri omul un regn aparte, de esenfd divind, 9i sunt
mai mult sau'mai pulin cuvintdtoare . Nu md refer aici la artigtii care singuri
adeplii dogmelor religioase, unii ce cred ci sc lrag din extrateregtri care au se exclucl de la fiinfele cuvdntitoare, considerdndu-se doar fiinfe ale vdzului,
colonizat p[mdntul gi sunt fanii ideilor sciencc-fiction, unii care extind fiinla ci la orice persoand care, de o manierd mai mult sau mai pu{in articulatl

umanl la neant gi sunt atragi de mitologiile oricntale, unii convinqi cd femeia verbal, exprirnd ceea ce gdnclegte in fa[a operei de artd.
s-a niscut din coasta bdrbatului, confonn tlotlclelor patriarhale g.a.m.d.,
Un mod de a inlelege cum g6ndesc oamenii este sd firn atenli la ideile
2s2 pe care ei le fcrlosesc. Sd facem agadar,,reverse engineering", ca sd folosesc

un termen de acum consacrat. in ,,forward engineering" cineva concepe
un mecanism sd faci ccva; in reverse engineering cineva igi explicl ce a

fost conceput sd facii un mecanism. R.everse engineering este de exemplu
ceea ce face lirrna Phrlips cdnd un nou produs de la firma Sony apare pe

piafd, gi vicevcrsa; cumpiri produsul, il duce in iaborator, ?l desface in

amdnunt gi inocurr:tr sa iinagineze pentru ce este conceputd fiecare parte
componentd gi curn srrnt combinate eiementele intre ele ca sd funclioneze
mecarismul. Accsl srstcir.r de a gdndi de tipul reverse engineering s-a dezvoitat
fabulos dupd rovolrrliir tehnicS clin anii '60 gi a conclus la teorii noi care
reflect5 nivelul clc t'rr,'iliza{ie atins in momentul de fata in domenii culturale

distincte. Pentru a pricepe mai bine cum iqi gdsesc aceste teorii aplicafia in exprimatd mai int6i de metematicianul Alain Turing, de informaticienii Alan
scena artisticd gi a fenomenului receptdrii operei de artd, se cuvine o scurt5
prezentare a lor, cu precddere a celor din psihologie, ca gtiintd care se Newell, Herbert Simon gi Marvin Minsky, de filosofii Flilary Futnam gi
preocupd de descifrarea psihicului uman. Jerry Fodor, se flLime$te in prezent tecria algoritmicS a inteligenfei, ,,the
computational theory of rnind", 9i este una din marile idei in istoria cirlturii.
' Numai recent in ultimii ani, provocarea lansatd de Darwin a fost in Existi milioane de specii pe p6mdnt, fiecare cu un set diferit de programe
cognitive; chiar dacd, la nivel celular, activitatea neuronal6 este un proces
mod profund luatb in serios prin antropologul John Tooby qi psihologul uniforrn, acelagi {esut neuronal elcmentar fiind supofful tuturor programelor

Leda Cosmides, care au lansat un nou curent de opinie, denumit psihologie cognitive, cunogtinfele'Jespre proprietdtile neuronilor, neurotransmildtorilor
evolutionistd. Aceastd inifiativl reune$te doud revolulii gtiintifice. Una este gi dezvoitarea cetruiarb nu pot sa spund pe care din aceste milioane de
revolufiacognitivddin anii 1960, care explicdmecanicagindirii 9i aemofilor
in termeni de informalie gi procesare de informafie. Alta este revolufia in programe il confine rnintea uman5. Ceea ce conteazd este aranjamentul

biologia evolutionisti din anii 1970, care explicd structura adaptativi neuronilor, felul ill care creierul prelncreazd informa{ia sau supiinegte lipsa
de inforrnafie. Aga curn reillarc[ acelagi Steven Pinker, comparatia cu
complexi a fiin{elor vii in termenii selecliei naturale gi a tendinfei de conservare computerul nu este adecvatd din mai muite motive: computerele sunt seriale
a speciei. $tiinfele cognitive ne ajuti sI inlelegem cum este posibili gdndirea gi fac un singur lueru odatd, creierele sunt paralele gi fac milioane de lucruri
gi ce fel de gdndire avem. Biologia evolutionistd ne ajutd sd intelegem de ce odat[; computerele sunt rapide, creierele sunt lente, computerele au un
avern tipul de gdndire pe care il avem. Mintea umand funcfioneazd ca un set numdr limitat de conexiuni, creierele au trilioane, computerele sunt asamblate
de module, dar aceste module nu sunt incapsulate sau circumscrise pe dupd o schem[, creierele trebuie sX se asambleze singure. Mai potrivitd ar fi
poate compara{ia cu cdr{ile: toate c[rfile sunt, fizic vorbind, doar combinatii
suprafafa cneierului; gdndirea umani este un sistem de procesare de diferite ale aceloragi aproximativ 75 de caractere, dar conlinutul lor de o
informatie, dar aceasta nu inseamnd cd funclioneazd ca un computer. diversitate uluitoare, constd in fiparul, aranjamentul sau articularea acestor
caractere gi se afirmd coerent numai cdnd cartea este citita. in mod similar,
Organizarea modulelor noastre mentale vine din programul nostru genetic
dar nu existd gene speciale pentru fiecare caracter, iar procesul de invilare conlinutul activitSlii creierului zace ip tipare de conexiuni gi tipare de activitate
este cel putin la fel de important cind obignuim sI gdndim. Mintea umand
este o adaptare conceputd prin selecfie naturali dar asta nu inseamni cd care pot declanga programe cognitive foarte diferite gi a cdror coeren!6
devine evidentd abia cdnd programul filnclioneazi. Biologii au inlocuit de
orice gindim, simlim gi facem, este adaptativ biologic. Poate ci ne tragem
mult conceptul unei protoplasme atotputernice cu conceptul unor mecanisme
din maimu16, dar nu avem aceeagi minte ca maimulele, chiar dacd unii din specializate funclionai; chiar dacd nu putem stabili exact limitele pentru
noi nu par foarte evoluali in cornparalie cu ele. Sau poate cd ne tragem de
la Dumnezeu, dar asta nu inseamnd cd avem aceeagi ,,minte" ca El, chiar componentele miniii urnane, este clar cd ea nu este un soi de plasmd
daci unora dintre noi le place asemdnarea. Cdnd spun minte, nu md refer la miraculoasd ci are o structur[ eterogend, compusi din multe pdrii diferit

'creier, ci la ceea ce creierul face, gi nici mdcar la orice face el, ca de specializate, pentru cf trebuie sd rezoive tipuri de protrleme diferit specializale.
Frumuselea consti in flexibilitatea gi disponibilitatea acestor procese de
exemplu metabolizarea grdsimilor sau trasul ciorapilor. Steven Pinker,
cunoscut psiholog, remarci pentru a sugera specificitatea acfiunii creierului, a-gi adapta nevoilc la situaiii reale.
ci anii 1990 au fost numili ,,decada creierului", dar cd nu va exista niciodati Nurnai zAncle gi ?ngerii sunt fiin1e care pot rczolva toate problemele
o ,,decadd a pancreasului"de exemplu. Specificitatea acfiunilor creierului
constl in procesarea informaliei in mod algoritmic. Aceasti perspectivE, printr-o privirc,. La noi muritorii, fiecare din modulele noastre mentale igi
rezolvd problcnrclc saie ,,de nerezolvat" prin salturi progresive, prin incercdri
254 indispensabilc rlc invitare gi prin tatoniri de credinli despre cum funclioneazd
lumea. Acestc sllttrri evolutive conduc la rdspunsuri mai inteligente, la

255

articul5ri superioare, la programe meutale complexe. Iata de ce, pe ldngi "1,.,
mogtenirea genetic[, invd]area este un proces cu rol esenfial in evolu{ie. l:lritl !

Ceea ce invdfam are sens sau valabilitate dacd se conexeazd intr-un I l ;ii
j'i:rit ii
fel la ceea ce este semnificativ pentru fiin{ele umane. Or, dintre toate
modalitilile culturii, arta vorbeqte intotdeauna despre lucruri care ne par il!:"i i llr
cunoscute, atinge zonele familiarului. invSlarea care, cum spuneam, implicl
modificlri in organizarea qi perceperea eului, are o noti distinctivd in artd li llli;ii llll

pentru cd modalitdlile de valorizare pe care arta le presupune, nu genereazd i.i1 ..1 ii.
nici un fei de obligativitate din partea receptorului. Chiar daci prezintd modele,
arta nu propune nimdnui sd le urrneze, ci doar sd reflecteze la ele. ili. j/l.lrr l('

in contemplalia operei de artd existd aspecte interesante tocmai prin r.tiir' :;lti
contradicfiile pe care le contine. Pe de o parte, subiectul invafd lucruri
valabile pentru propria via![ fErd s5 fie afectat printr-o experienld direct5; el 'i: !r,, ut , :i
poate contempla imensul, infricogdtorui, tragicul, fiind in acelaqi timp la
adipost de ele, poate contempla nagterea 17ri sd tretruiascd sd nasc6, t'r \i,lliilill il
nedumerirea frrd sd fie sub presiunea stupiditilii personale, angoasa fbri sd
triiascd propria incapacitate de a o depdqi. Pe de altd parte insd, incercdnd ' ,'|i':',,4i', .r.
sd descifreze ce anume comunici opera de art6, receptorul mizeazd pe i,ilrl;l:,1 i;r*lliLi( li
resursele lui cele mai intirne, pe credinlc qi cunogtin{e personale de la care
:l Il;l { LI
poate evolua, se poate maturiza in sensul individuatiei, pentru ci arta

faciliteazd aceastd ac{iune. Fiind angajat in descifrarc, receptorul face

exact o activitate de re.,rerse engineering. Privegte produsul arlistic, analizeazd,
pdrlile lui componente gi incearcd si-gi explice cum a fost conceput pentru
a comunica ceea ce este. Rdspunsurile pe care el le oferd sunt mai mult sau
mai pufin complexe in func{ie de cdt de performante sunt programele sale
de procesare; interesant este cd uneori aceste rispunsuri nu se suprapun
deloc intenfiei artistului. Reaclion6nd in fala operei de art5, oamenii scot la
ivealS experienla personall, obignuin{a exerciliului meditatiei, cunogtinfele
acumulate prin invdtare, apetenla pentnr dialog, curiozitatea gi adaptabilitatea,
propriul nivel de g6ndire, stadiul persoual dc evolu{ie. Preocupdndu-se
irnplicat de proble*rratizarea acestui stadiu, ci au toate gansele sd progreseze,
sd evolucze.

Studii de psihologia artei, influenfatc dc lrcrspectiva teoriilor cognitiv-

25(r

T

in"ri ill;-r{}rtiini-li Dcniir, figclie tlui tr,u-a;r.: l>r- i}rjiil.i sitilnirr il..st1cl t:i l-r nivr.ittl interioritd!il *rpurcrife; r;r.:i;rrialli (serrfl.rr',"nt,:le sau e0rrdili'iie suscitate cie
lil. rjc e:,,:etnplu cxl,rrc:tia Lrstc l.'rrf(-iirttl;n;r::;;r il-r rt)(]{jillii.trc, i,ejcialig lrmu;
snnl subcrdrinotr cti 9i i;rtr:ie:se ljc,-i :rr ti:ltlti:iii ilt e;,it)l-t'st, !!"i-ili'. imagine pot apariine rillrlai al ririr i,ili li, nuiir;ri privitnrul,-ii iiau pot sir ocincirJl),

Cei.': citrr:i r:t,l1tc ir-rgnit.i',,u riLilil ,;l,rpr: ii* Ciir;dIpt.iiiilizrirc iiit rltceptiiii irnaginea poate fl ci,!ilsid*rntA .;r,ttri dar l!6-rue;fr * puternicii cmpatie
ililiSliC':, nl(.rLlriii'lLr i'lg iliUc,,-,li;tl-r, 1"'.,;':t:.'c:tu. r{iI,Jzilii.I iit} iiFal $it.l L: }trllcttiri
emutii:nala ; un rtlvui ilecv*nt iuiii,lrrit l;r sr;'lli},:ili care igi sr-lbiimeazd trairile.
.t ct.:;i.:sr,nl:lof . ;l ricrt.I:r' ('t /jl'l:3 ft,t ,:.!...:r.!l!)L' r ,!*..1 .i. i, ,,crr.J,[t,1; ul urt
" etrJpa 3 pittii"ti. : r-orlsidsl5 leinnrli*;i{ia inraginii din puncl rle vsdere
lisf de idt:; reialilttatr; lilgiil lili-i iiit;u:t.ir/ di: iliirrlc* Llil.llirl. i:,1;qlcic si:nt rie,-ri
social mai d*gliiha ilrq;if iiiil;viciLi:rj ; o plasuirx[ ?nir-n tradilie, ir.lr-un
mi.jiozi;e illi;)iificc" ptttcrn-rut tJc i:r,ilrer, lllii ri actrLinr ali{ol-iilrlci:. ele lli'
lil.tc*:1ti iriit-c;,racia'f.ic fi.rc"r.qc,: ilr: lii:;itlpiii 5f.lfr,r (;otiijjlex,;sifi":l ?,:;c1rt nlonltnt r;ttitlral is[rric, o jur-itcii in i'-,irr'ltni. clr sri] 1i i'r:iaui stilistice ilehnica

uitinra int*!,r'criIa niirtrria;ui r:ol9niriv lli ct:ioi iti'{rcrCr-nte. rllrr elc: nlt sun: c reln(ronaui la siLri:ir.-:it, ttiloar',^. ilrrtr:ld..:palir.r l.*,"ituri), {'olcsr:lter cr.rtioa cle
striirs r:crrelato u!'rol vars'.i specilic,,:. dr:11 1-..ilr.riL i.r i.rir riilrlc1. g; in anunrite de
circunlsianfe cxisti. corf,Jporrcicrii.e c'ir liic:ri gcl. Lic rrf,rr.z.i'.ltd ni.ri (legrdbA .'urti. c:a urr gfti<l iLi peri:cirlic li cnnsirl;iir jrdr'clill estetir:i capahiid

o srlcc€siune evolutivr a abstractiilor (conceptelor) care sunt folosite pentru attriectirrila.t,e ; esle til.i riivel lr.tperi{rr i]r:ll.-r1 ilrrroeLic:rir ir*n!'ru cf, are perspcctiva

a in{eiege ce spur} oamenii in fala operei de artd. Carar:teristicile fiecdrei tradilici pt:rc:epu1;'l ca rrn irlre;l, grisi:1fe serinificafje in mijlo;lr:eie de lucru

etape sunt : gi contextul culturai isioric iir llllr'r] l-ri r*alizn.t rli)ora; este )in liivetr intfllnit

- etapa intAi : o pl5cere infuitivl reiationati la aproape toete operele ; o de obicei Ja i:cr curi: aLr strrdii Frclc:l!r.rnai,:: d* sp*cirrlrtate, drr riu uulnai la ei

puternicd atractie pentru culoare, un rispuns nedilerentiat in privinga gi nu ncap*riat la tr:1i ilinii:i; r,.i.

subiechrlui (nu conteazd ce reprezintd. este doar un stirnul pentnl o experienfd - ctapa fi {inr(:i{ : iuci*c;iti ig lq,fier.ti ilr r:ivc-1 inrtividual gi unr.rl sacial,

pldcutd) ; o con$tiin{e minimi sau nuld a unui punct de vedere diferit de cei consicl*rii cii valcrjle rit i;.:rrrn1.,1eli: r;r.l {.:F.r* tradrfla construieqte fulelesuri
personal ; nu existi distinr:tii referitor la relevanta imaginii, problematica ei
sau inodul de realizare, a-ti place o ir.nngile cste aceir$i iucru cur a o juileca artistice :se schiri:ba ocinti-r cu dtr:r',rtrilarea iltc,ri'":ii Ei trelruie si se potriveasc[

; e un nivel cognitiv care caracterizcazir nrai nrult copiii intre -l gi 7 ani, dar circuurstanlelor"contempornnu : r,c,le iill rir)rls clar ir: nevoia de clialog, hrtelege
il putem intiilni gi la inclivizi adulti calc ;;i-au piistrat ",pl'ospe[imea"'.
stilul nu ca o categorie p:'rsiiibilitii r:i ca ri llriipare creati pentru un artumit
- etaila a cloua : este organizat[ in jurr-rl rtlcii tlc rcprezcntare; scopul
scop ; valoarea irnaginii nu rrai e r"'orrsiderari ca urr aclevdi-tractilitinal ci
principal ai imaginii este sr reprezinte ceva din realihtea nralcrialr (imaginile
demonstreazd o afinnare personalii a unui irrdrvid rela{ionat la ceilalli, arta e
nonfigurative nu au in{eies), o imagine este bun5 daca subiectul este atractiv
apreciat[ ca un mnd cle a ridica ]ln*"c]:ziri rnai rnult decAt de a transrnite
gi reprezentarea este realistd (cle ex. un Renoir poate fi jLrdecat bun pentnr
cd pictura lui reprezintd un cAine 9i c0inii sunt driguli. sau un Monet e adevdruri ; e uir nivcl superiu-rr pcntru cd presupurie trans;cederea punctului
valoros pentru ch reprezintl o bisericd qi bisericiie sunt un lr.lcru bun) :
emotia e ceva exterioi. reprez€ntat printr-r-rn zimiret riau un gest ; apare de. vedere oultural, pune intrcbiu i ;r.supra. punctelor de vedere prestabilitc
insi congtiin{a ci poate exista qi un piinct de vcdere diferit de cel personal;
cultural gi cclnsirlerd incii*ridul ra;:ai:ril sa rlspundd la ele ; estc un nivel mai
e un nivel foarte rdspindit.
rar ?ntAlnit, presupune ilstrut{ier dat r;i autonornie Ce gfrnelire.
- etapa a treia ; o imagine e vaioroasii dacd e expresivl, scopul el este
f,a aceasfl iiritcmir.tiz;rre ticl coil.sirie16 nivelul unu q;i doi ca
sd exprime experien{a subiectivd ;r cuiva ; suhiectul reprezentat devine prec,onven{ilrfi;,rlc in rr)ci:piai'ea alfei, nivr:lul trei gi patru ca nivele

secundaE criteriul cel mai impoftant rdmAnc cirliratea. experien{ei subiectivc; conventi0nale, iilr':iitr:i c;* poglg6111y6;nfrilnill"

e un nivel cognitiv superior pentru ci psiholtlgic presupune cougriinfa Cu toair.: eri 1r;t,,iirtul artrstic 9i rcceptarea lui presgpun implicit o
explorare a s;irr,'lrrr .,r rr naturii rlrrlanc, sc acordi rnult mai pulina atenlie
2rt problernaticii cst,'r,.r-.,ir.:lii.t ccl*i gtliufific{: sau morale. in conversagie, ?n
zrare gi revistt-'. ,11' 1 rllirlr dr:spre;rr''rir sunt aclesiea co'rate ca flinrl rnai pu{in

259

seriilase, eu un roi margiriai in socirtate, iar e{-;st lueiu se reflecta gi sernnificafia gi utilitatea r.rbit:ctultri la nivelui institulillor sau al societd!ii
in ansambiti. Se face adeser ri:toricer esettlei eternc a artei. riitindu-se
in sistemui edrrcalionai.,A.rt.a nu este ins;i 'r serie de oblr:c[e,.dragute". cd de fapt doar kitsch-ul ri uil stil perirtarlent. Mai rapid sau mai lent,
ea esre capatlili Cc intcrpretiiri gr poate s:i cxirrirrc aspecte dc care s6cietatea ar:cepta noile rntldele, igi rnociifii:d concepte!e gi evolueazl :

crealorul ?nsr.rSi itii trste neaparal cilll$tif n'i aselxeni ctrichrei a.l+"e aciiuni percep!ia se clezvoltii intelectual ;i e rno{ional, iar progresele ci permit

uniale, dai irrti-un inod special [renliil ci nu este constransii de nevoi rnodiiicd;'i in receptarea l'enottletlriui artistic. Nu ar trebui sd mire sau
practice. Sernnificaliil di nu ests u l'rzirrre ilaniculilr6. nici o esenld
sd indigneze pe niinctii formeie f')e care arta le irnbracl azi; ele folosesc:
cternd inciepcrrdcnfi clc societate. esi.t- cii;rpc,trivd ceva pubiic, la care
llutern fr mai ruult sau mai ptilin tr-rerceptivi . tehnicile nou apdrute, iiirgcsc sccna ai'tisticd 9i o di.zersilicd conceptuai.

Un aspect ir.npoltanr Car cale addsea cste iasat deoparie- mai ales Cei care insi, clriar printre iirfi$ti. sr.rnt nigtc nostalgici ai breslelor de
meseriagi, au desigur libcrtatea propriei op{iuni, dar ntt pot opri cursul
de cei care nu au o educl;r1ic artistic:a f-brnlata cu metodS, tlne iie rela{ia evenimenteior la o perioadi isloric-cultural6 car:e sa 1e justifice op{iunea

intre opera de artd gi spiritul timpului. I..l u trcbLrie ca cineva sI aibd personalS.

muite cunogtin!e d(j irirrli!,1 artei peni"ru ci obscrva cu clitir fidelitate arta Context gi sr:herni cognitivl
reflectd spiriiul tirnpului. Din i:oinuna prirnitiva ;ri pAna ?n zir:a de az,i,
reprezetrtdrile artistice s-au succedat concomitcnt cit reprezentdriie Arta estg intotdear-rna r;dzut[ i;l coutr;rt. Pentru uneie persoane
sociale intr-o logiua organici , ,issollpeririie gtiintifice sau norale ale
societl{ii au fbst inso{rte de subiecte si tehnici noi in a:'td. Mutaliile contextul este loca{ia irrtei imuzilul sau galeria) q;i compatlia cLriva
din culturl au nevole insi de tinip pentlu a se instala in receptare, nu (soacra sau prietenul) cu carc vede opere de artd. Pentru psihologii

numai la niveiul rndivizrlor sai; al societnlii ci $i in instituliile de profil. cognitivigti, contertul incli"rdc doud trdsdturi esen!ialo care
interacfioneazd intre elc: compoziiia lizicn a campului vizual ;i istoria
De exemplu, invildmOntul romdrresc de ar15 e lanras inc[ in mare
subiectivd a privitorului. Fercep[ia vizuald clementard este fixatd prin
misurS tributar unor judeciitr de viiloare conforme primei jumdtEli a structuri fiziologice care sunt as€mdnatoare la tofi membrii speciei'
sec. XX, undeva intre inrplesionisnr. cxprcsionism qi constructivism. Legile fizice Ei fiziologice nu sunt insd cele care determini lectura
Nu intenPionez neapdl'at o r:ritir:i pl'in crcrrrplul pe care l-anr dat, mai final[ a uttei imagini" ele aclioneaza autonat, mai deglabi impresiile
noastre subiective despre lunrc se ptoiecteazd pe aceste legi 9i
eles cd RornAnia. ascmclri nrulltrr tlili dlrr lrrrropa dc est, a fbst ani de
influen{eazd modul in catc prlrccpem imagitlea. Contextul, in acest
zlle izolati: gi iipsitn ,C,: intbrnrirlic din r;it)1ivc politice ; ceea ce doresc sens, nu este nuuiai loca[ra rrtei;i persoana cu care privim, ci este
si sus{in este relaiia oglindb intre arta qi spiritLrl timpultri qi necesitatea
nivelul de cunogtinlL) pcrsoilale pc care lc posedam cdnd privim. Fiecare
unei raportdri colrgtiente, obiective 1alrl dc aceastd relatie, dincolo de din noi igi apropic: opcra de artii dintr-cr perspectivd semnificativ diferitb
judecdlile personale de gr,rst. Absenta unei astfel de ;'riportdri poate
din cauza isturicr pcrsonale rtnicc ;i a cxperienielor sale personale.
duce la situatii distorsionate, inruoluntal cr-,mice sau penibile. Sd
cohsider5m ceasui de nrAnd mr:taford pentru relatia art[-timp ; un Cunoqtinfelc, ir$ir ('unl am afirrnat deja, nu sunt aranjate la intdrnplare
sdlbatrc cilre nu gtie cc sernrri{'icd poale sd sc sperie cie el gi sa il distruga,
in timp ce un aitul, la l-el d--'r:ilharic dar mai rlcrlic dc r.;uceriri poate in creier ci ot'glrrizittt :;ist.-malic pe telnc sau scheme care reprezintd

s5 igi pun[ cAte 10 ceasuri pe fiecare rudnii cri rlof'e rr de razboi, ignorAnd structuri de inlclcgt'rrr l arte i la t'el de importante ca structurile perceptiei

de asemenea funcfia obieclului gi semnrl'it:llra lui. Retrograd sau vizuale. Jocul irrlcrrrctiv intre reprezentdrile cognitive interioare 9i cele
progresist devine cineva abia in contexrui unfi raportlri conEtiente.
Sd nu ne placA sd purtirn un ceas de nriirrli c () aleilcre subiectiva fizice exteririar,' rrle rcaiitatit cottstituie o problemd fascinaltd in
perltr{r fiecarc din nui, dar uu insellntrri lrr lrrruleazd existen{a, psihologia cognrli.' rr. artA, gtiinlir gi filozofie.

26A l(r I

-*PthsF diferite patlern-uri de recunoagtere stocate in enciclopedia de cunoqtin{e a
creierului (memoria cle lungi duratd) care oferl expiica{ii despre ce inseamnd
"f nn figurile in context. Sisternele mnezice a1e omului conlin formafii de structuri

Fig. I abstracte cognitive numite ,,scheine'' (Stephan Gardner) sau ,,schematta"

pa Pentru mulli oameni, cdnd privesc figura aldturat[ (fig. I ), triunghiurile (Robert Solso). Aceste scheme se dob6nciesc din interacliile noastre
anterioare cu mediul ca rezultat al anurnitor tipuri de infomlaiii care au fbst
orientate spre dreapta la prima vedere. Dacd ne uitim insi cu mai organizate in m,:duri specifice. CAnd privim o lucrare de artd, de asemenea

rnu ltd atenlie, ele se pot citi gi ca fiind orientate spre stdnga-sus sau spre activdm diferite sctreme care presupun anumite reprezentdri gi-iuxtapuneri.

lt i rga-jos. uimitoarea mobilitate cu care putem schimba direc(ia lor e La o lucrare de Monet, de exemplu, aproape instantaneu activdrn schema
,,impresionism", la o lucrare cie Andy Warhol, scherna ,,pop art" sau la un
datorati ipotezelor diferite despre direcfie, ipoteze care sunt atAt de puternice Rubens, schema ,,baroc". Desigur acest iucru se intdmplS in cazul in care
existi cunogtinfe organizate despre artd,, altfei aclioneazd scheme simple
inoit brusc, tot grupul de trii;nghiuri pare sd zboare intr-o anumintd direcfie. de recunoagtere doar a obiectelor sau a ocntextului lor (aqa cum am ardtat

in mod similar, cdnd procesdm alte iipuri de imagini mai complexe facem deja in sistematizarea anterioard a modurilor dc receptare din artd). in orice

acest lucru Jindnd cont de contextul lor gi de experienJele noastre de situa{ie insd, activarea schemattei, la rAndul ei, ne pemrite sd facem inferen{e

familiarizare cu obiectele, dobdndite in cursul viefii. sistemul senzorial uman despre arti qi sd construim o interpretare gi inlelegere mai largd a ei.
Anumite principii studiate in experimente psihologice ne pot ajuta sd
este in mod constant stimulat de o enormi cantitate de informalii din care
inlelegem mai bine procesarea infonnaliei artistice. Eviden{a modului in
unel: sunt importante, altele obignuite, iar altele lErd o semnificalie deosebitd. care suntem infiuen{ali de o schemd a percepliei gi a memoriei este prezentati
intr-un experiment de Brewer 9i Treyens (1981). Subieclii sunt condugi
Dacir am procesa toli stimulii in mod egal, nu ar fi numai o vast6 alocare de rintr-un birou de qcoald, lSsa{i sd a$tepte acolo 35 de secunde qi apoi dugi
iintr-o incdpere de testare unde sunt rugali sd scrie ce auvdzutmai devreme.
energie dar probabil cd ar dep6qi limitele sistemului nostru de procesare, "lpoteza este cd atunci c6nd au fbst condugi in birou, ei au activat mental I
instantaneu schcma ,.birou de gcoala". Dacd este corectA ipoteza, atunci ne I
atenfia vizuald, dupi cum se gtie, av6nd o capacitate limitata de prelucrare agteptdm ca subieclii sd aducd din memorie obiectele convenlionale
compatibile cu aceastd schernS. Mai mult, e posibil ca ei sd inventeze obiecte j
a stirr'ulilor. in incercarea insd'de a face coerentd iumea in care trdim, care sunt in grad inalt compatibile cu aceastd schem5 dar care nu au fost

infonnalia vizuald trebuie sd fie procesatd dc creier rapid gi cu acurate{e. prezente in biroul ?n care ei au agteptat. Ipoteza a fost confirmatd de

Minteu urnand e intr-adevdr remarcabild irr accste performante gi utilizeazi rezultatele ob{inute dc Bre wer gi Treyens. Aproape toli subieclii au adus in

267. memorie un birou, r,ln scaun gi perefi. Nurnai cAliva gi-au amintit ci exista

un ahgier sau un cnrniu. Dar cel mai interesant, aproape o treime din subiec{i

au scris cd erau ciirti care de fapt nu erau. Aparent, schema ,,birou de

pcoald" a fost dostul cie puternicd pentru a desemna obiecte compatibile, a

dirninua desemnarcr trnor obiecte incompatibile qi a fabrica obiecte inexistente

in realitate dar corrrpatibile cu ea. Mul1i dintre subieclii din experienta lui
Brewer gi Treycns rrrr vdzut lucruri asem5ndtoare, dar ei au vdzut gi lucruri

difbrite in funcfie de structura lor intelectuald. psrhoiogice atnnci clinli lr:i:ii irrr vi:iiJ lii*:r'tiii lircornpatibile cr,l ipotezele lor
Deja in 1890 Wiliiam Janres, unul din itrndatorii psihologiei arnericane,
dcspre cr.lrn (jii1o ialciitLli;il) 1i.liri,:r.r,. i-,;rir ruiisLi moclernl sau pop uc-au $ocilt
a evidentiat irnportan{a diferentelor individuale in perceptie gi memorie. cu imag!nilc ior aqresiore- aCr:sr::l sc;rtoL,rgice (de exen-rplu o fbtografie care
,,SI punem patru oameni sb facd turul Europei, a spus el. Unul se va arat[ ui] otri uljilltri.l i;r yrirrt litrri ,-,m). js' rirril; cc aceste h-Lcrdri sunt discrnantc
intoarce acasl cu impresii pitoregti despre costume gi culori. parcuri, nunlili pnutru':i s'.iut oslerltrlir,,i;jrrlisive" tl1ele necesii[ r: inten:retare nrai
priveliqti gi iucrdri de arhitectur5, picturi sau sculpturi. Pentru altul, toate
profunda carc lil rrrr.Ivr, sr:nsu] clisr-,iiilnft:i lor.
acestea vor fi inexistente; distan[ele gi prefurile, popuiatia, circulatia sau
,.flisonailta viiLr-iii.li ;i;l-r; olclinili:r i:i.t rJ slarc rje i.errsiurle psihi:rlogicd
date statistice le vor lua locul. Un al treilea va face o relatare bogatd a
teatrelor, restaurantelor gi a petrecerilor publice, in timp ce un al patrulea cauzalii ric conilrctrl illlrr:;rr:ir rlu sc;t$f,;illlta sd vada r:incvil;i ceea ce
probabil cd nu va refine decdt cateva nume de locuri prin care a trecut.
Pentru cd fiecare din cei patru oameni poantd o structuri rnentald unicl a vcdc i:lectiv. Crlnce;1rlul r.rsl.i.: i cliii,i{r.!rli lii uir fblromen cunoscurt irr psiholitgia
impoftanfei lucurilor, fiecare vede gi inregistreazi impresii diferite." sociald cirept r:lis*rani[ ctrgnrtivi {]il.rc are loc cAncl porcopellt ,r ciiscrcpan{5
intre atituiliniie iliirrsfre qi conrpoltal'rir.:irtul nostru." (Soiso 1t. i22)
Psihologii cognitivigti modemi au conceptualizat modul in care oamenii
Ochii noqitl'i v[d iLimeil artei cil o t.nie de agteptdri bazate pe
iqi organizeazl irnpresiile despre lume in interiorul (cu ajutorul) unei teorii persot'lnlitaiea notli.rii gi lii, stiuctura noastrd cognitivl (sistemul de
a schemattei. in experienta noastri vastd cu obiectele gi ideile lumii, ne cunoqtin{r:). Une'-'ii aceste li;ii;prtili sunt irnplinite, alteori nu. in cazul
formdm impresii generalizate sau idealizlm forme destul de asemindtor
cu teoria platonicd a formelor proiectate. intr-un experirnent realizat de neirnplinirilor, privitorul e nc',,,oit sa rezolve tensiunea care se instaieazh sau
sI a-bandcneze i,lap;itt:r'i gi srr ia alta in considel'are. ,,O parte importantd a
Anderson gi Pichert (1978) s-a demonstrat cI este posibil sd se creeze
chiar un tip de scherni de personalitate care influenleaz[ perceplia. in rlotivafieri ilrnalre ccnsifr in r<:ciilccrea disonan(ei prin faptul ci oamenii in
acest experiment, li s-a cerut subieclilor si-qi asume un anurnit rol: unii mod normal ?cceat'ci sll *vlfc ltilrea cie tensiune psitrologic[ care ests
solicita.ntii." (5o1-ru. ;iag 122) 'i'ehnic;a dc a produce fonlrc vizualc
erau rugafi si-qi asume rolul cd sunt ho{i, iar altii cd sunt cumpirdtori de
case. in fiecare cazs-aactivat imitativ o intrcagf, stnrcturd de peisonalitate. incompatibile cu rcaiit-aiea estc iarg irir'iicti()olil in arta modern[ 9i postrnodent6
Celor doui grupuri li s-a citit o scurti descriere despre casa unei famiiii; care unirSregte sE capicze atentia gi sii dc'zi'oite eforlul intclectual punAndu-
descrierea includea tot felul de detalii despre aranjamentul gi bunurile casei
(argintiria, qemineul, pardoseala, numdrul de incdperi, acoperigul, coleclia ne in situafia de a rr,:uorrciJia agtepthnle nLrastl"e cu ceea ce vedern, Unii din
de monezi, televizorul, biblioteca etc.). Apoi grupurile au fost testate se noi aleg s[ re:zolve conflictul prir'ir-o simpll reac{ie de tipul ,,nu cred ce am
v5zut"( ,.nu iyni piacc r;e a.rn v:,izr.lt"), in timp ce cer mai muili incearci s[
spund ce igi amintesc din descriere. Conform predicliei ,,hofii" qi-au amintit rezolr-o Elisonanta apeldnd l;r inijloace cognitive,

date referitoare la bunurile care pot fi furate, iar ,,cumpdrdtorii" date lJupa Soiso {p. ll-i} .""sunr trci rnodalitdli elernentare folosrte pentru a

relafionate la calitatea casei. in acestcaz, ,,contextul" personal a influenfat redr-rce disonlnla l,iztnld; { l) ni:ducerea importanlei unuia ciintre elementele
percepfia gi mernoria. disonante , (2) rciirtcrirleialca unuia stru a arnbelor clemente, (3) schimbarea

Vedem arta tot aga printr-un filtru creat de schema noastrd personalI unuia dintrc clr:rrrcrr'rcle clisonante".
Sil consirle ' Iin picti;r'a lui lten6 h4agritte (i898-1967) ,,A nu se repro-
exact ca gi ,,holii" care igi anrirrtcsc iucrurile de care sunt interesa{i. Fiecare
persoand qi-a format o personalilntc care e definitl prin atitudini despre duce" (1igt. 2) llcpr.,.:;:int;-i aii om vhzut din spate care priveqte intr-o oglindd
cum ar trebui sd fie lumea. Ce sc intirnpla insd dacd vedem lucruri care aflatd ln l)rtrr lrri ,irl rigiincla in{?i{igeaza tot spatele lui. C0nd privim aceastd
nu coincid cu agteptdrile noastre ciesprc cum ar trebui sd fie ele? pioturi estc lirrir,', ir: r'i irriagilca ref'lectatd. de oglind[ coutra.vine schemei

De generatii, artigtii au gtiut intuitrv rir ()alnenii fac cxperienfa unei derute i noastre nr4:r)1:r!.. ,,:r:'rii te erpcricnta acurnulatd din rnediu" Cum se

7-64 reac{ioneaza itt Lrl;r lrr.).::']itll ilisonlnie confbnn celortrei niodaiita{i descrise

de Solso?

.)(,"

clebar;Lseze clc,,sclierrl; ir-':iginii ;'iiiactiile" gi s5 considerc de iicrim incoio

cd cglinzilc rcilcctii sl)aldie i r"'i)c;r. --."r ie afli in fala loi.)
I\.,lultc'dir-, cpcle ic'-ir: rirlti liri iost cffrltc tcrll:l cu scc;pul dc a gcuera

in privitor o fcn-nii d^ 1,;pr;:1.r11r; cig;irrr.;i (:tit'c trg ilr."-vtio l;ri ije rezolvat[.

trrtenliil e)^l.e drj rr nl(lti\,/;1 .:1iixlir,:a irrivitlrrrlrir si gtilr*asci un mesaj nrai

profiruci iit ait;i. I)esi lrcc:irlc lcn:.ii: ani.;ti,.:c not si nit fie la i'oi <Je corrfortabile

ca privireir r,i;rr-li l:ilfuii .'r-;rlice i'cai::-,i-.r.aiiil'n-iist 1r,"rtati:, cic cer participarea

acti vir a nrivrtonrltri in colrrrif'-icii:r ,,irriliitdiit'.
A.in r,,olliit.1c'la pe qollrt illtlrrr':,t rlin ragirtiie t)ltl.rrioal"cr,Jespre rclafia

intrc irrif, 1i strliritul liir.rpiriit.ri; i-ir::.ipjr: iirii;irtat,:a (ri crl 0 arta llarticipd la

schimb:irile sirrver.:ite in cuiL'rrr'ri ;;r ilciiltic l';iitortarf,-i indiviziior sau societa{ii
'in ansambiu ia loiicr ioncc,ptirr ;il atiluiirli velrrcuiaic in contextui social al

tjif'erite[or"et;]pe flultrrrtlc. i\,iciilri ins;ir r irrsista a$up!'a acestui aspect iar'

pcntru a dr,r,eni nliii lirnileii* ("r c()ntllicxitrrle dc rrngh.iurr de ubordare pi

reaclii presupune, s[ trli;rrrr r;a i:.,r.i]r[]ltr fuit./ria Lisir (fig" i), r:elebrul tatrlou ai

lui l"eroriarclo cla Vinc.i i i-'1:r,?- r ir iti).

Fig.2z Ren6 Magritte: A nu se reproduce l"iyi. 'i: i i.i1;7if iIl) da Vinri: La tlioconda

I ,,Pictura nu este importantd." in acest tip de atitudine, disonanla 267

vizuald este redusd prin negarca irnportante i unuia din elemente. Este o

solufie simp16, pictura sd fie considerat.l o frivolitate gi si nu ne ocupdm de
ea. Altcineva, conform unei atitudini mai intelectuale, poate insd sI nege
legile imaginilor reflectate sau sd inventeze noi legi; sd creadi de exemplu
cd Magritte a ndscocit cu adevdrat o ogiindd minunatd care reflectd partea
din spate a obiectelor.

2 ,,Pictura inseamni mai mult decit ce apare in imagine." in acest
caz, receptorul privegte dincolo de reprezentarea frzicd, a picturii. Astfel de
interpretiri pot sd conducd la ipoteze despre infeiesul simbolic Ai specific

personal; de exemplu cd figura din picturd (sau toatd umanitatea) este atat

de negativd incdt irnaginea sa frontald nu poate ll nici mdcar reflectatS. Pot
sd fie dezvoltate g6nduri profunde despre natura nihilisti a omului.

3 ,,Picfura ar fi mai consecventd cu ir.r.rprr:sia rnea despre lume dacl ar
reflecta imaginea din fald a persoanei." irr lrccst caz, o persoani activd ar

putea sI repicteze tabloul cu imaginea liontrrll (Sau altui ar putea si se

266

.'\i'istrrj il pr,.i1;iL ilitr":-ll.1itlilu rr', ijrir, ile lrri,-[i.r. it,.liitijlia rie l* r{lrglriani" cll,iiri r,,r'ivli-ri;rinib,'r.i.rr r:rr1l,..li,'riiii! ir j l,iiua l-.isei nu c sigr"ircdii peroopem
(il,r'i-iSltit).'jii,:lii:a ii,:.ri;l..iiii n s1:irrnairr-riiui pr;93s13 r) dslii*itarle dc.lir ili iil acelali l':l cl lrii.'ilr'r'lil ,.1* ilinr;r iii.li.,::l,i iollirr;cI Duchainp sau Leonardo

,,I;*;i,:aii; q:u :.ri"itiiiit" aii;lrir: al;.i p*l fociir-rneu.9! parr; c,.lr..tt:nporirnih;l f rii a;tr,;l,pe irrsugt. {Jc s,;;coil" l",lrti.L.rr'r:,;i ir, si:i"rr:i;il zlll'l-rl:;irtl f-cnreiisult evocative. Es1.e

rlfi r'r-.''rn.-[ii de,;,.qrr r;l.iir, i tr-i;rrle siulT l::;iistluite diir str;lriii rl* gluuri a"tat cie rp:lreoji:b, acrbJili-uunntlia4lu-li;riir.i,i.irri,r:,ii",l,r,i,riirtl'r;'rL!tlei..ii..iil'senirl,i.i.r:;1;errsilciiiLc;li:Lllrvriare.imf,plroitsicil-irrii.auparertle"naarcclajnf
1llre ixl;it inllr.:rga'i\.cllii l,;irr rii sililNl,:g;tscii sl* i] lrririr,; blilirda c;lre vine
din intericrul ei. 'ii:irte ar:est* ciate se bazeazd prj legi liz:ice opticc [i stmt in rnod st;inga ntt si: nolti.,'rs1;, rlir ir::rica iJ;ll rlrcapla. [.jnii critici mai ps;ihoanaligti
ai,i:itilr:t:ti:iil.t:r,tt:;ii{,r.i::.t.:.t:.i"::,ri,!:..i;rri;hlrrit lr;u.tietatcdetipoedipiangi
sirnilar accesibile oric-lrei F"ersoi*r* care privegte piciura. Dar ceea ce lace
failtra uriltreiulul r:ir: cleiiva tiilt silbtilil.atea *xecu{iei. care intre timp nu trrai c.'r r., riq:1et irrrirt,i r;':riii;.i :ri,ir'. jli lrirli ,-.rl .r' jl inijcrcal iitt tip de auioportret

c*nstitur* ne;rp{rat t'r perlornani5 tehnicfi, ci inai degratrii din {ascina{ia ira i''eilre'i',,- |tiiiir,.r r:,1 rr-lultl lr{.irtrr:lr rlirr pictlrriie ilii sLrnl autoportretc. Lillian
;i,ihryt^r{li a '-:i:iirl;"rri rlti:l'lritl--tt lr.r;ral"r rluilit;i },ltnct. Lcc, (fig. a) fuF
psihologicd a z6mbetuiui persorraiuh:i. Dc ce dintre toate f€lele zembitoare care feriiiii i,rt':i::;t; jtr, i..,.toI!,tilir:;i rr,rr..;s:lexistt.iul.r.g,devf,rositneirieneagteptatd

ar: fbst pictate vreadat[ iocmai aceasta. emblematic, este ttrenumiti ca irtre c;r:1e rj,-,i.ti,r {'":f,: iii t!-!,:rilii}(j;t cor1s11q.1i1; tL:,Ja. {j6te altc ipoteze ppt fi

,,rnisterions,l"',' Ft"obabii Dentn"r cf pictura ca pr:rtret nu se pchivegte chiar iali:atc ?irSt'i : i:ii:r'it-r,i' 1t i;r;r:Sl r.i-jtni,'rrt enisl.natic 1

i:xact a.gteptiriior noastre sri creeaz.dqi acum clis,onanle psihc'logice la fel cnm a

f;cu{ la tirnpul cind a. f,rst rt--aiizati. inlelesul sau l,aloarea semanticI a lucririi
devine suiriectui unor ii"lterpretdri individualc difbrite. Acesre interpretdri mr

sunt numai expr*sie a percepriei rrizuaie yi sfiucturii cognitive inclividuale, c;i
intr-o anumitd rnlis,-nd gi a mentalitdfii sociale contemporanr: irrdivrduiui c;ire

tbce inteqpretlrile, mai ales ftl cazui in r:are aceste interpr-eliri, asa crlrn vom

veclea, .levin ele insele opere de afi6.

F'ig. 4: f-illian Sichwartz: tl'lttn# [,Er] O iplir'rrr , l: ir'!. jiluch:.iinyr: "{,. F{.t,1"f1"8"

,l ('li il f il;;r:a.rii rr: " I r,.. i.iir:iri ir;' l.'l:Lit:rl i lirc:hzrinp { 1887-1968) care o
{ il.( J 1l f} I 1'r . r ,,..i-r I jtir :1llr,:i. 1ti ..:iqri.:: ltrcrarea cste i:rtitulatd
. ' ;'i', ii:iirtc.r.ti. f.il:ii:irlal iitetri cr.i iiteri, ar veni

26c)

,,elle a chaud au cul" {,,ea aro uil r:ui flr*rinrc'') lpoteza iui Duchaqi'rr fEcut originaleie accesibile nrtei reci:ptbt"i masiv*. Andy \d'arliol { 1928- I 987),

acfioneazii desigur oi'ensiir gi oalccum 1l'ivol, ijirr: re!iire ritentia pnr,-itoruXrri cunoscut ai:t;st arfiflricer pop. ii ilrl.erpretat ;i el tablonl lui Leonardo:

in incercarea cie ;r cla o er{piicil1.;c rir$olr,rirlijl vr;:ual* sfiitniLe r;c tabioui rclproriucdnriu-l rJe l0 den-';:i, a" ci(ilr () nona iuctare;rrtisticfr. satiric intitulata
ini1ial. Ea creeazl la rindul r:i o noull disirn;rr;ii. ciriel rlsi:a mlri p*1iu subtild,
in consens insi cu etrr?li]clpitiea cirl i.urali spcciii'icii prlrue,i -iunr;it.iLti a sec. T'ltirht *.re bctler lh*n ,,trt,:{-i r','i:i,r:r.:i e n;tti bine tlec{it. tutwl, fig.6). Mona Lisa
X,{, care a slidat conccirtcle clasice (n-.ullc ciiii *'iq: plsliaic din Ri;uagterc) lui Warhol estc q;i ea- otln;cii,[ penh"Ll ci alecn sar:ralitirtea ini1ial5 a inraginii

dirr arte Ei din n'crrtaiitrrli. transfonntnd-* ?ntr-tr iranali1. reprorJue;:re a unela dintre ceie mai mari

Fig. 6: A. Warh*fl: 'l"hitty arc L,eltet"tNtrttr rtn* capoiirl..*re clin artd; rniagilel rte",'iir;r iefiind gi ',rulgar[. llin alt punct de
Ciit,.d L,e clnardo r pic{at acest }}crtrei n ibst desieiu Lrrl r..lrrginal rn
l,eclere ins5, privltr:e'ul e oblig,lr.t -.;ir ia in {:ousiderare oontextui sf'Argitultri de
contextui societlilii lui, dar nimeni nu a reiiiizat atunoi r-i replrca <1i: tipul secol XX care a friviir-lizat nunrr:r:r-rns* iucrid ilin art,[, literatirrdl sau mllzicd
c'elei lui Duchamp sau nu a ajr-rns sri o i:rpuna inlr-un corrte].l oficiai accesibil
intregii societhii . Chiar dar:ii pror:edeul ,,irriitatiei" exista pi atirnr-:i ca gi prinfr-o crl.eepgrroaddairt{d.le;rre,lri'gicinienlausiui.i.ta[,rre.icreilirccai:ehieii rnai ruultc ori este numai o
acum, ,,glur..;r&" a\/ezl alt raporl cu rigorile artei, li.ii;l1i cr:n,;idcri gi azi tabloui irnitalie Warhol are implica[ii tiociale,
lui L,eonarcic, ca fiind sacnr, iJn f'cl c{e icoana cilrc ir.r ar Ilt:bui dcrrigralS cr"r
poate fi pnvitir gi ,;:a lir.r avcrlxsiT!!-rnt lritipra il"inrri arliilciale pe care o crelm.
gralfiti-r:ri de tipul ceiui f6cut de Duchamn. Ilirl ii iin"rp';rile iloastre^ de
Dar astlcl de inirrprr:tari uci:csita o g0nciiri, baentii pe cunogtinte 6i nu pe
c6.nd pictrrrile originale ciln()sc priir inte r rrrccli r, I li rturii:r lir;r alsa r"r. ailor te hnici
rnassmediaolargdriispindire,poziiiasocjrlrr ;r 'rrrlrl:rii{.irtri lorarcmuitde sllrogate .

sui'crit. este rrruit alterar[, ]i:litr: aceslc tcirrrrr i ri.. cnirrimii.irtis vizuai;l au Una tiru isnrr,:lt: pp lr:!r* utriqurtie;sc s,i tre li.rcrez cu sfuden{ii ia cursul

)'/ | de stildiul culodi oor:iriu ii)c,rirr i': r,-'r*uruificiirea unei iuragini celebre din

istoria artei. StritJelrliI igi alrg o ilrcr"ar* ta.,'crit5 !a care rezaneazb afectiv

sau intelectual gi intc: i'l;r q;.:r1p1 1 ci irolrivit propriei lor sensibilit6li.
Intervenfiile lor de celc nriii mLr lie ori suni dovezi ale unei mentalitdfi

cont$mporane, fie prin teirnica pe cilre r: folosesc, fie prin interpretirile de

sens pe care le tac, fie prin anll-'.e le rleuersuri. knaginile construite de ei

poarta amprenta coritexfuirii ?l car'; ti6im suprapus[ peste stratul cultural

inilial. Acest tip de exi:rcifru 1'r fanliliarizea:i in acelagi timp cu un procedeu

specific ilostrrlorierfl, de ,,,lec*nstruii[e" a unei imagini (cchiva.lent intr-un

fel cu reverse enginer:ring h.r gtiirrti) gi de resemnificare a ei"

l-)econstmctivisriirl, rcncept asociat ci-l poststructuralisrnul gi cu

numele iui Dr:iriti.a (1975);r -''.uli:ra'enslet ransntdifzici ap{aiirtaeltaerlnirantbivaejuplueinctrautidluiacrnu.rAi,

cleconstrui arc scnrlri tir; :'

fenomene, stiiri. t)t:consi.nict,ir,'isinui ca tehnicl pustmodernb are ca scop

relevarea {h'aoptluirriLi li(:':rr-irrlLri.rrr;r[,e,il poate 1i interytrctatd in moduri diferite gi nimeni
nu poate sfimnificafia ei flinala. De asemenea metodele

propuse de Forr, rrrrlr ri:r?li) ruir numeie de ,,arheologie" gi ulterior

,,gcnealogie" tre brri, irlrirr$ ca rrietDde de fiiosofie criticd gi nu de cercetare

empiricd. Ele pr,,'srrl,rrr, rn'r,i:stigatea ideilor cuhurale gi filosofice dominante

intr-o anumila p, rru,rrlii istot'ic;i dernclnstrAnd ch acestea nu trebuie
considernte ca rrrl, r ,ri.r ri irbsolilte $ou trilnscendentale ci sunt in fapt

271

constructii sociale situate istoric. Parsons, M.J. (1987), Haw, We Unrterstand Art. A cognitive developmental
Metodele postmodeme au schimbat perceplia granilei dintre qtiin{ele account of aesthetic experience, Cambridge University press,

sociale qi cele umaniste impundnd viziunea interdisciplinaritdfii. in acest Cambridge

sens este evident t-aptui c[ astdzi psihologia artei, atAt in ce privegte Finker, St, (1997), tlow the A.,Iind Works.Penguin, London

producerea cat gi receptarea operei de art6, nu mai poate ignora achiziliile Pinker, St. ( 1 984), tr'isual cagnitiorr, Mass ; MIT Press, Cambridge
din antropologie, neurogtiinfe, gtiinlele comunicdrii sau alte domenii ale culhrrii Putnam, FI" (l994), The best of ali possible brains 7, New York Times Book
contemporane.
Reviei,i, Nov. 20
Intenlia principai[ a acestui discurs a fost de a sernnala pe marginea
subiectului ales tendintele recente de gandire gi circuitul actual de idei din Solso, R. (1994), Cognition antl the visual arts, Mass : MIT press, Cambridge
domenii de culturd diverse . Intenlia secundard este de a oferi cdteva criterii
operafionale de clasificare a receptbrii artistice care, in mdsura in care Willats, J. (1991), Art and representation : netv principles in the analysis of

presupun o clarificare conceptuaid, sunt utile in orice dialog pe teme artistice pictures, Princeton {Jniversity Press, Princeton
qi in primul rdnd in educalia de arti.
Winner, E. (1982), Invented Worlds ; The Psycholag,' of the Arts, Harvard,
BIBLIOGMFIE
University Press, Cambridge Mass.
Allman, W. (1994), The stone-age present : How evolution has shaped rnodern
l
life,Sinon& Schuster, New York
273
Anderson, J. R. (1993), Rules af the mind, Erlbaum, Hillsdale, New Jersey
Barkow, J.H., Cosmides, L. & Tooby, J. (1992), The adapted mind : Evolutionary

psychologt and the generation oJ'cultur.e, Oxford University press,
NewYork
Finke, R.A. (1989).Principles of mentalimagery,Mass : MIT press, Carnbridge
Fodor, J.A. (1994), The elm and the expert : Mentalese and its semantics, Mass:
MIT Press, Cambridge
Harris, M. (1989), Our kind : The evolution of human life and culture, Harper &
Collins, New York
Holloway, R. L. ( I 995), Tbward a synthetic theory of human brain evolution, ln
Changeux & Chavaillon
Keil, F.C. (1995), Concepts, kinds, and cognitive development, Mass : MIT
Press, Cambridge
Macnarnara, J. & Reyes, G.E. (Eds) (1994),The logicalfounclations ofcognition,
Oxford University Press, New York
M iclca, M. (1999), Ps ihologie cognitivd: ntodele teoretico-experimentale,Ed,. a
l-n. Polirom, lagi

272

Radinlii

ln fraro; i i
/ct.t. R.* ;

CONTRIBUTII INTERDISCIPLINARE I,A Vi rJ !l
PARAMETRIZAREA FENOMENELOR CROMATICE
F.U.v. - ULIRA vtOLET iNuEpatrar lvl.l.R. -. INtitt/\R0$ti \,IIDl U
Conf. univ. dr. Adrian - Mihail Marian U. U.V. - UI,TRAVIOLET ApROptr{f F i.tr" - I\t1-liAllogtj
iNorpARla"r
Facultatea de Design, Universitatea,,Tibiscus?'; Timigoara Nt.v,/. .,. ilICR0tiNDL
V.I,S. _ SPECTRUL \4ZIBIL
,,Atunci cdnd putem mlsura un N.I,R. - INFRARO$U APROPIAT r, pItESCitit fA1?-e DiN LIi4ItA
Iucru despre care vorbin gi-l exprimdm fl N CI- i:Z A
prin numere, cunoa$tem ceva despre F[g" 1
acest lucru, iar cdnd nu-l putem mdsura
gi nu-l putem exprima prin numere, Lumina este o radiatie electrornagni:ticd cu lungirnea rJe u'cit cuprinsd
intre 400 gi /60 nm, cu proprietati:* cie a :r-cpresiona retina ocriiurui,urnan;
cunogtinfele noastre sunt insuficiente gi
nesatisfEcitoare" este cuprinsd ?ntre domeniiie tJ V qi I R

Lord Kelvin Prezinti caracter corpuscular gi orrcluiatoriu. de li
monocronratica daci esrc alc:'ir.rrira di' ra,.liarii Jceeagi
Continudm cu acestprilej, preocupirile rnai vechi in domeniul studiului Poate fi
sistematic al culorilor. Ne propunem, s[ prezentdm aici legdturile care se
creeazd intre culori gi numere. Pentru aceasta este nevoie sd analizdm cAteva lungime de undd 9i compusd dacd este aicdt.rit[ din lLrnl;iriri eli: undi diferite.
lucruri preliminare: Investigafia noastrS afe Lra cbicct nuuiai partea ,ruratcrial5" a

- s[ incercdm sd definim lumina gi mecanismele de percepere amestecurilor cromatice gi anume aga numltele ,,arliestecui,i lrigrnentare".

culorilor. -:::r-*--*---u-L Et--*-PnwcpAr,Er;EfpuRr DE
q g_{l f llo_ry 4xr
- sd vedem ce mijloace putem folosi pentru mdsurarea semnalelor i ]
__tE EqF_
cromatice. i

- sd vedem cum putem reprezenta aceste semnale. I lDrrrvs I suBslkAcri/E i - **"***o" I
- sd credm un sistem cromatic pentru utilizarea culorilor in domeniul
.curooreo cunoscurd 50 'r...,, ,, .-;,-r'.; r;;u;,. 1"u;J !,".tse".;*o,brl-ir;er*;;-"g,ri;u0i .-l neufr!
practic. omeslocul
odlliv ,r I r rrljcesira o cotroonenlelir fui,ysi
'27 4 ilj din culoorec olbd Cotdde !f
cuiorl f und om.rri l0li,

cOnl rl0rr

- vnDt. -0I@!N
-ABISRU

F'iE. 2

?75

Tipul de culori asupra c/av.sra am efectuat mdsurdri au fost culorile Pentm a uqura inlelegerea procesului de parametrizare vom exernplificr
acest proces printr-un exemplu concret, acela al culorii: galben crom.
tempera de fabricalie indigen[, propuse de Con-rbinahrl Fondului Plastic Bucureqti,
in perioada 1974- 1999 Caracteristicile acestei culori sunt prezentate in tabelul unnetor.

Pentru a putea continua studiul nostru este foarle important sE analizdm
care sunt principalele caracteristice ale culorilor.

NR. COD DEF IN IPIE VALOARE oBs.

L'. cffe@ntd de Pe - purikrte de l= corocterizeozd CRI X CO M PO NE NTE 74,16
lum hoziloie CO M PO NENTE 7 4,08
excilole nuonb sp4t0l6 o t.t I 5,8
o'- dilerenlo de z COMPONENTE
nuonld Pc'plriloie unei culod 1.2
b'- dferenid Ce .-olslmeflcd
r.3 x. COORDONATE 0,43 83 904
nuonPd COORDONATE
C -dibrcnld de 2.1 . //-r\/ann/\NlATr 0,4628843
LZ.
cromoticitole n nnno?6E
e . difsenld de .1. t
Ld' Lung im e de u ndo
4.1, 576 nm

Fig. 3 Aa o Grod de roou (+ ) -5,117 246
Grod de verde C)
Aceste caracteristici ale culorilor se pot pune in valoare, cu aparate de c1
5.2 b Grcd de golben (+ ) 4 9,36 48 83
misurd care pot fi: spechofotomefie , colorirnetre sau sisteme integrate cu 5.3 Grcd de olbostru (-)
5.4
calculatod.Pentru studiul nosh'u am folosit un aparat dc tip Momocolor al L Lum inozitote 8 6,06 97 3
cirui principiu de func{ionare este ih"lshat in desenul urmdtor: 5.5

rA, Diferenpd de lum inozito -5,83028

f; Diferenpo de nuonpo -4,217246
A0 Diferenpo de nuonpo 48,7 6 48 4
AE Diferenpo de culoore 49.29286

Tabel I

Fig. 4 cu datele oblirrrrtc in urma mrsurdtorilor putem vieualiza dispunerea
culorilor in celc clorri sislcme cunoscute:
216
- al Comisici lntcrnafionale pentru ilurninat CIF (in fig nr.5).
- al sisternulrri :rnrerican I{UNTRLAB (desenele nr.6 gi 7).

277

aql i

t, I

""!I I'I

ar,l Dispunure.r e rrt,u,r"li *nfil*Litrom ?n spafiul C.I.E. LAB

I Itlllte ace:itr rr:prc:,ttniat.i nc irirrtii sii i1{cle*em rnai bi'e care sunt
raport'rile.eale ir1-: c.i.i'i. ior:u1 nr c.rc ac,isteri il reprezinfS in spa{iu.
-|l cun'scinci acesier iucrur"i r,.r;rir riur'a rncerca sii lbn.,dm un sistern cromatic
pri;priu perr*r ,fiasi;r :i..rr dc ri;r'itualitate -Romdnia_ gi si purtern ugura
i:l utillzalcrt uulrrliloi r:, |;.,r.r...,.lq;y111g.ji nracliCc..

'"*i

,r ,,1

'Ii'

.,. , J.
i
I

D,r;

F-ig. 5

lil;lL-)iagranra de corqt r.-alieitate cf" C.I.E" 1931
'l'','

:- :t-1"'j
ii,,-li-l,+
l,- gjBt.ltr,t; t j t ',, .!-i:,i,.Tilli-

-- '- i-"" ,
L'l._r r-_t i

l_. 1 r"l 1, ,,Ar.is". i , , ., r{olt.tutcrr!tsrie, [{achette, vol.3, Lc livre de paris,
',,; 'ti.,'i:'tnl Lt./. vol.l0. Andromecla Oxford Lirnited.
nig" a l9ij t.
Dispunerea culorii galben Jrc <liugr.irrna C.I.E. LAB
2. 1-lu, l..rt, ,, i ,

L,ondra. 199,i

3. Kiraly Sandor,Altctlnnos sziniart.'iankr:lyri Ki;icio, F:iudapcst, 1994. -iri lr t7 'lt,i!q i.l, i i t ) iL,
4. Smith R.ay, Le manuel de l'arti:trt:, tirrdas, Paris, 1995.
5. Zelanski Paul, Fisher Mary Fa', De:;i,1tt prittciplt:s ntd probiem, ",:i;
Harcount Brace College Publishers U:i,{, 1!196.
il TI.dl\,'{ {.}i\,il h, lV F. il r,, i,:.1' t.r :L i.'t
280 ".l,'{ i xr' li iri $L VO [, U

FJ I 5i d.. {- i rl;;,i:l { i L, 1, X- I} l-,'r il ii l r..'L- i i i^iT' UTl PORAN

li-,ttl" hriji\,, d,:,,'llildar-ir,ir,'ilu Crctrim

Catedra de trii';.:iytli;ls:'i'll;'q"irr:r" i.i:i;i'i:l'sifutea de.drtl gi Design

ljnui neiilitriti:tf1.:.i lr'iriirrrri]r]:l11ir ii :.rril1c n;irca la fel de indescifrabili

ca hieroglifele crjiDtcrrc ;-:, i:r ,-)1i'l,il '.rl:r'i;);rr";itic relativ comund. Un

:rstfel de rreinili;ri {ri:1'e ii;l r.ir.:i:li,t i1):'r,r i(-';irt:;r, clc r:nergie, entuziasm,

curiozitate, intercs 1;r;;11;ti:r rr:iii iir.: i1i, riil..-cu ili: artd contemporand sau

intr-o galelie de lrtil errt,) lri"rr\,(:rrt rr.,nt,"r-riiinl cii o vurtetate artisticd ce-l

poate lSsa ulor pcrulcx, Cl-r,r',1 :,i r: citi ..l,::splc .rr'fi rtcvine o intreprindere

dificild datorit[ irnr.ri urir:vi]lll ' ..rs.r;,1111" 'lics;i rli: nrulli critici de artd. $i
astlel, irr rnorl irr>rtjr.
rl ir-'.,'r. , i.:)r;r ''rr--1\)r'iina'|,;r.t:rcitii azi o fascinalie

crescAndd asupra un,-ri lr.r'L.lir rlil ,:i'ir ''r-r il?i !"iurneros, interesul pentru o
astfel de arti dr-irhtegtir ,rl r',r,, :r,. i'-rr,r-,'t '.'i. Artl contemporand este cu
adevdrat greu de ir,.ti:ii,i {' i ,r,;: , r, lii:'-Lr"t.rriii;tsc ;i :ipecialigtii) gi poate tocmai
de aceea ea alc ni-'itrl;l: lir: r,r-r v,rr.:i:ilui,rr specializaf care si fie totugi la

indemdna pubiit:rilui irr, . : ,.,:jr::'r:c ilcclirci si se inilieze intr-un astfel de

domeniu, pe carc'i irr';i "'. ';"c'.il"i r:ll 1-'c ,,1-i'tlctnl oprit". din anii '50 pdnd
Migcirilr:, ol'it",ir ' , r ,rr,;jri: lc srri l,:hrricile artistice

astizi sunt grtt:crn rl" i', i..riiril.rr.i. rii;c;i ar ii si raportbm numdrul lor la

intreaga istorie a lr r, i . i ,ii' i'il'. l-rr;cl,: Cintrc ele au avut sau au o viafi

I Cf. Robert Atkinri . .l ' I t lt'it!,, rt) t''oitti:tili)ot'ar.'; Ideus, lv{ovetnents and I
Buzzwords. Abbclill, I ii : tllir r, I'j;a, 1(.)t)0. 1.8. ril

28I ,l I

/

mai 1ung5, manifest6ndu-se r;i dupa anii 90, alteie exrstind rioar pentru cdliva ani. de a face fald cerinlelol erei electronice. I
f'ermenui cel mai vehiculat in ultimul timp pentru diversele rnanifestdri ale in acest context de mutalii atAt de diverse gi profunde, arta gi teoria artei
culturii contemporane este cel de ,,postmodernism". Acesta a apdrut tipdrit
probabil pentru prima data in End of Sociology (Sfhrgitul sociologiei) a lui rnodeme deveniserl tot rnai prescriptive gi orientate cdtre un unic fEgag - cel
Daniel Bell ( 1960). Zece ani mai tdrziu este folosit in arhitecturd de Charles
Jencks pentru a invoca stilul iudson, numit astfel dupd Judson Mdmorial abstract. Odatd cu mininralismul anilor 60, ce crea fonne reduse pAna la invizibil,
asistam la,punctul zero" al noii orientin postmodeme. Acum optimismul nestavilit
Church din Greenwich Village'zqi cunoscut gi ca stilul ,,vernacular"; insd
doar pe la sfArqitul aniior 70 a inceput sd {ie utilizat in rnod frecvent de gi ideatrismul rnodemismului fbc loc unei palete mai largi - degi poate ceva mai
cdtre criticii de art6. Definilia sa era atd{ de largd qi de vagd, incdt termenul
intunecate - de emofii gi sentimcnte a postmodernismului.
de,,postmodemisrn" era in(eles ca,,dupd modernisnt" gi ca ,,antimodernism".
N{ulli teoreticieni consideri trecerea de la t:nodernism la postmodemism Dezvoltdnd inovaliile artei pop, conceptuale gi f'eministe din anii 60-
70, postmodernigtii reinvie diverse genuri, subiecte gi efecte ce fuseserd
drept o turnuri epocal5, o schimbare esen{iala a congtiin{elo1 o tranzifie ce
dispreluite de modernigti. Arhitectul Rotrerl Venturi distingea in 1966 o
corespunde extraordinareior mutafii in ordinea economicd qi social6
preferin{d pentru elemente mai degrabd hibride decAt pure, mai degrabd cle
contemporand. Parametrii acestor mutafii vtzeazd intAi de toate controlul compromis decdt ,,curate" gi mai degrabl ambigue decAt articuiate, ,,per-
sistemelor informalionale qi al mass rnedia de citre corpora{iile multina}ionale, "r'erse" gi interesante in acelagi timp.

lucru care face ca granilele dintre na{iurri si fie tot rnai penneabile, de Ca qi reac{ie la modernism, postmodemismul manifestS o intoarcere
vreme ce informa{ia poate fi accesatd instantaner.r din orice coll al lumii, cvasigenerala la genuri tradilionale cum ar fi peisajul gi pictura istoricd, ce
fuseseri respinse de modernigti in favoarea abstractului. De asemenea, se
evident, cu tehnologia necesarS, ceea ce dd posibilitatea celor interesa{i de depifieazd de formaturi experimentale cum ar fi,,perfonnance" 9i instala{ia.

cele mai variate subiecte si se afle ,,in mieaui lucrurilor". Artigtii postmodernigti adopt5 ca tehnicd preluarea (sau apropierea)i,
in al doilea rdnd, capitalismul postmodern - sau postindustrial - a reugit
imprumutlnd imagini din media sau din istoria arlei gi prezent6ndu-le in noi
sd promoveze cu mult succes o viziutte a consulratorului, ori ceea ce se juxtapuneri sau aranjamente $i creAnd astfel, in mod paradoxal, o noud
numegte ,,societatea dc consutn". Aceasl.a s-a extins cu o uluitoare
repeziciune de la vest la est, nerrai{inAnd ccnt de fostele granile impuse avangardd (de unde qi dificuitatea definirii exacte a termenului de
dupd al Doilea Rdzboi Mondial.
,,postmodernism'').
in al treilea rdnd, incepAnd cu anii 60, asistiitn la o revoltd ecologicS,
semnalAnd pierderea increderii in prcgresul tehnologic al epocii modeme qi in ceea ce privegte teoria artei, distinc{iile anterioare intre criticd de
art[, sociologie, antropologie gijLrrnalism devin inexistente in operele unor
dualismul acestui progres - respectiv efectele sale nocive asupra mediului;
renumili teoreticieni pastmoderniqti ca Michel Foucault, Jean Baudrillard gi
aceasta este o caracteristici esenfiale a ilostmodernismului. Frederic Jameson.
in sfdrgit, a;a cum cuttura modernl fusese propulsatii de nevoia de a
Dar poate cea mai clard distinctie intre afia moderni gi cea postmodemd
se adapta erei industriale, tot aga poshnodei:nismul s-a alimentat din dorinta
este remarcatd de sociologia artei. Exploziapiefei de arti din anii 80 a subminat
2 Un cartier muncitoresc in centrul Manhattan-ului, care a ajuns centrul mi;cdrii imaginea romanticd a artistului sdrac ai alienat, retras din societate. Modelul
Van Gogh al artistului chinuit a fost inlocuit de idealul premodern al artistului
,,performance art" la mij locul anilor 80. Activitatca muzicalS 9i artisticd din cluburile 9i
galeriile infiin{ate cu rapiditate aici au schinrblt r;rdical locul, artigtii ingiEi devenind r Preluare - sau apropt icr c - tehnicd postmodernd, replicl a colajului modern, const6nd
propriii anfieprenori sau,,dealeri", <lupii niotlcltri warholian. Arta Gralltti gi neo- in preluarea unei imagini prc-cxistente dintr-un alt context (istoria artei, reclame, rnedia)
cxpresionismul sunt de asemenea asociate cu ircosl lo<:. | ,a sfdrgitul anilor B0 majoritatea gi combinarea ei cu altclc noi; replica postmodernd a ,,obiectului g5sit", prin care, in loc
accstor galerii s-au rnutat in Silho, unde chirtilc et,tu rrritr accesibiie. sd se incorporeze accl obicct intr-un colaj, artistul il re-deseneazi, re-picteazS, ori re-
fotografiazd, sfiddnd iritli'l ccrintele de originaiitate ale modernisrnului; Andy Warhol
282 este pirintele ei

.) l.{ I

ca om de lume, de tipul lui Rubens, bogatul artist Ei diplornat flamand ce a unui ,,capitalist" pur!!). ; I
cdldtorea prin toatd Europa secoluiui ai XVII-lea" Fenomenul postnrodern al in anul 198 l, anul realizdrii interviului la carc fZceam anterior ref"erire,
expoziliiior retrospective ale unor tineri aciamati de public ii preseazl pe I
colegii lor de breasld sd dobdndeascd succese rapide, acest lucru av6nd ca artistul intrase deja in perioada sa de ,,business art", ce-i succeda perioadei I
rezultat dese compromisuri intre preocuparea peiltru propria carierl gi
sale ,,art".
scopurile artistice - un aspect necunoscut generatillor preceCente de artigti Seria,,mituri" s-a ndscut din dorin{a lui Warhol de a realiza o intreagd

rnoderniqti. colec{ie,,l)isney", ce l-ar fi inclus pe Donald Ra{oiul gi pe rnulte alte personaje,

Un astfel de artist crnblematic pentn-l postrn,:dernismui in artd este dar care s-a oprit doar la Mickey Mouse, inciriz0nd un ciciu ce debuta in

Andy Warhol. 1960 cu Superman. O altd figurd era a vrdjitoarei din ,,Vrdjitorul din Oz", o

Niscut in i 928 la Piftsburgh, descendent al unei farnilii de ligani cehia, alia a lui Dracula, alta a Mumiei gi ar fi vrut s[ o inclucld gi pe Wbnder
mort in 1987 la New York, Warhol a devenit cunoscut ca artist pop in anii Woman. Practic, jum[tate din ,,Mituri" crau personaje tlin f-rlme, desene
60, dar a dob6ndit proporlii mult mai rnari in anii 80, ajungdntl astdzi sI
reprezinte un mit; un mit al succesului qi al vedetei, un star al artelor, care animate gi emisiuni TV.
rdmine totugi o figurd destul de evaziv6. Mistificdriie construite in jurul
imaginii sale publice ii impiedica pe unii sd vadd ceea ce este de fapt arta sa: Dar, dacd aceste ,,mituri moderne" inchid un cerc ce era inifiat prin
imagini puternice, care n-au incetat niciodat5 sd surprindd spiritul timpului anii 60, desigur cE intoarcerea la inceputurile mitului care este Andy Warhol
siu. gi urmirirea dezvoltdrii gi cregterii proporliilor acesf.ui rnit de-a lungul unei
jumdt[fi de veac poate prezenta un real interes, mai ales pentru conexiunile
intr-un interviu tArzius Warhol discuta despre ,,Miturile moderne", o
serie de zece serigrafii pe care tocmai le expunea. Aceste figutri mitice, eroi ce se pot cu u$urinle stabili intre acest destin artistic qi uman Ei destinul. ori
gi rdufbcltori, erau preluate din arta publicitarS, benzi desenate (comics), evolutia, artei in general iri toatd aceastd perioad[.
film, emisiuni V gi clasici revdzufi ai Americii gi nu numai.
*- Ca gi principiu debazd,Warhol insuqi respinge orice principii cstetice,
,,Ador America gi acestea (serigrafiile, n.n.) sunt cdteva comentarii in bazindu-gi munca pe qansX, int0mplare, iler qi publicitate. R.eceirt doaq
legiturd cu acest lucru. Imaginea mea este o enunfare a simbolurilor istoricii de arti s-au aplecat asupra lui, iucer"cAnd si distingl un context
produselor brute, impersonale gi ale obiectelor materiale fragile din care se
construiegte Ameicaazi- Este o proiecjie a orice poate fi cumpSrat gi vdndut, posibil al creafiei sale. Evolufia ova{ionatei cariere din anii 50 igi are rdddcinile
a simbolurilor practice, dar nepermanente, ce ne susfin"6 mdrturisea artistul in precedenta sa carieri din anii 40-50, aceea cle clesigner comercial. Astfel
in legdturl cu ceea ce arta sa avea ca incontestabilS sursd de inspirafie.
pot fi explicate tendinfele artei lui, cum ar fi: preluarea de fotografii din
La acea dat[, artistul recunoaqte de.ja c[ operele sale erau destinate
reviste ca bazd pentru imagini; colaborarea cu asistenfii care-i executau
vinzdrii gi cd dorea sdrealizeze profit, neuitdnd sd sublinieze accesibilitatea
prefurilor sale pentru oricine dorea sd aibd un Warhol (admirabilS ingenuitate ideile (lucru care a dus la speculalii privind autenticitatea unor lucrdri, rnergdnd
pdnd la afirma{ii cum cA altii ii lucrau de fapt operele, el doar insuqindu-9i-le);
a Cf. Isabel Fonseca, Bury Me Standing - The Gypsies and their Journey, ed. Vintage,
1995, p.83. favorizarea unor teme ca celebritatea gi dezastrul.
5Interviu luat in august 1981, in studio-ul Factory gi publicat in,, Arts magazine" in
oct.l981 de Barry Blinderman, cf. Art Talk.'lhe Early 803, ed. Jeanne Siegel, 1988, Temperamentul artistului inclini cltre valorifi carea elementului $ocant,
pp.15-23. oblinut prin plasarea a ceva nepotrivit intr-un spaliu oa.recare. El insuqi se
6 ldem, p.52 (t.n.). proclamd maestm al acestor $ocante aranjarnente gi mdrlurisegte cd aga a
flcut carierd (1975).
284
incii din anii 48-49, in jurul sdu se naqte o controversa cdnd ex_pune la

expozilia anuald din Pittsburgh a uniunii americane a artigtilor plastici (As-

sociated Artists) ,,f ipa mi-a dat fa!a. Dar pot sd-mi aleg singur nasul"" $ase
ani mai tdrziu, igi surprindea prietenii cu un fel de roto-instala{ie ce acoperea
peretii gi podeaua (ialcriei Loft cu foi pliante .1e hdrtie marmorati. Cariera

285

sa ca artist de instalafii inccpe cu aranjiri de vitline, c8nd, de exemplu, i.crnisajui ce le''i ii ,,noij*r reaiil;tr";i cuprindea, ;re llingi versiuni din ,,Do-It-
pentru a sugera vizita r;nor manechine intr-un studio cle avangardi, \A.rarhol
includea cinci picturi recente care nu semdnau cu nirnic din ceea ce se trbur;exi'' qi ,"ilancr Llriagr"nru" 1i irrinreie "s;rlu serigratii. bazate pe lbtograiii
putea vedea la acea datl (1961), rnont6ndu.-le 1ird ramd, nealiniate, una din perio<lirc, alc uir-,r.veceir: Elisairerir Tnyicr, N,{ilrilyn h4onroe qi Elvis
peste alta chiar, una dintre ele avand ca pieclestal o mas5. lmagistica acestor l;r
picturi din vitrina magazinirlui Ilonwit Teller de pe ,56th st. din New york
prelua imagini diir clrlile de benzi desenate 9i Jin pubiicitate, prefigurand Prcsle';.'. ccli: patru iiic:i.i.rn ,,i"vlaiiiyn'", in ditbrite ci-llr:r'i clecorative, instalate
tema se a devenit tipica pentnr \Varhol: arta-despre-afia-comerciald, temd
inauguratd oficial de expozilia sa de ,,Conserve de supl Campbell', (,,Campbell impreuni in irqir.il galeriei, ronsiituiau un irrporrant prolog la inrinsele
soup cans"), din Los Angeles, din anr-rl urrndtor. Se pare cd subiectul a fost
ales din loialitate de consumator al supelor respective. Mai picteazi pi con- instalalii Elecoraii.,'r.: r-:u serii rle s;crigr;llii carc vor iteveni curAnd,rfilAl.ca
serve de piersici Del Monte ;i de cafea Mar-tinson, ca rdspuns, mai in glum6,
mai in serios, la o sculpturi mult mediatizatb a lui Jasper Johns, dedicati Warhoi""
berii la cutie Ballantine. Rauschenberg, al doilea pdrinte al arlei pop, l-a
inspirat prin tehnica sa de transfer cu solvent; de altfel lui ii qi dedicd warhol .R-cvis;ta,,'l'jrric" i! 1'rrrcirinii pionicl'al aflei pup in nrai lg6j, ocazic c.Lr
care \trrhrhc,1 l}ura r: rJcr,lrrii{ie sul-pr"rriziltoarr,: ,,Pit:turile sulrt preil difrciic"
o serigrafie intitulata ,,Haideli s5-i cdntdrn pe-acei bdrbafi vesti{i',. in 1962 x-ucru1ile pe u,aio vro:jru cu sr rqr arln si-rrrt rrir;canice. [..xa;inile au rlai puline

cei doi, Warhol gi Rauschenberg, {Xcdnd schilnb cle informafii, incep sd probieme " J\r,li-rr 1r1:i*ea s;i i'iLl o nia$ind; duirnneavoastrd nu?,'s.
foloseascd amandoi tehnica serigrafiei pentru a transfera inragini fotografice
pepinz6,. Ca qi Johns qi Rauschenberg, Warhol iqi giseq;te mentor in Marcel Intuirid pot,r*i.raiul dc nirili nl serigraliei, AnrJy Warhol'inchiriazi *n
Duchamp, primul suslinitor al ideii c1e preluare a bunurilor de consum ca fost sediu al urrci uniriiti rle porniiieri drcpt sediu gi iq;i arrgaleazd un asistent
artd ready-made, remodelind raportul dintre realitate gi imaginea artisticd qi
orient6ndu-l spre o perceplie critic-ironicir a rcalului. precum gi spre spre a prot.luce seilr inlrcgi d* Frcturi ?xecut&te hr acrilic itep6"r'tzra,primele
implicarea cotidianului in opera de art57. tiind uri grup Jc ,,Li';:" pe i-un,Jai arginlin. Tq_rt in aceastd peri.radti, considerl

Majoritatea picturilor lui warhol sunt pra-ctic reprezcntiri absorut fidele ci altcine:va ar tr*bui sa iic iri starer sd-i i'ac5 tr:ate picturiie (de unde gi

ale obiectelor banale in puri tradi{ie l)uchamp, altele sunt concepute ca speculaliile dr: care poniencairij. scr rnut[ apci intr-un siuclicl gi mai spafios,
glume artistice cu aluzie la Duchamp. Dar pe cdncl antecesorul slu avea
pe care-l nui-rre;tr: ,.The Faltorv" il;abrica), situat pe East 47th St. qi carc
oroare de a se repeta, warhol a creat compozi{ii-grild, caroiaje, care incercau era der:oraf ill fui{a r"ic argiut" .iiirnizaridu-i astl'ci d.oritul iirndal perrtru picturile

sd dea repetitiei valoare clecorativl - ca in ,,MAnui{i-cu-griia" Sticld- sele.

Multumim" sau in,,100 de conserve Campbell"" Seriile lur pol; fi comparate cu :recv()nte cle cadre din fiirne gi unele
chiar sunt iul;rgini din fihrie cunoscute" ourn ilr ii ,,The Kiss,. (Sarutul),
Ideea de repetilie este reluatd in e:iclul ,,Do-[i'.\-ourself - (Asamblali-le prezeltindLl-l pe []ela. L,Ligosi in productia ,,I)i.acr_rla" (lq3 l), secven{d in

singuri) - imagini parlial finisate, nunrerotate - qi in ,,Dance Diagram" lungimc clc 100 cic picioa.e (;rp.'r:. 33 nl). Dn,urc chiar creator de fihn,
(Schemd de dans) - din care una er"a expusd 9i ia expozifia ,"Noii realigti",
rnffndrindr-r-se cu incitant;l sii iriovaiie r1e a menfin* erparatul tie filmat pe loc,
1962.
cliniindnd a.";t.fel rnilcarr:a riin i.i.lril ce ar fi trebuit sli iie 6rrin defini{ie nigte
Prima expozi{ie personali cu vdnzare avca ioc la o slptdmdni dupd Itrtogralli in nrigcrrle (rlt;tiu:r pir;trues), ndicl filirr.

'('l l)t, littttut.de urtci, Ed. Mendianc. Ilucurc;;ti. ir)!)8. pp.81,82 in septerrrbiic I(J{r.l ai..: a dr.rua cxpozifie pcrsonard in Los Angeles, la

286 galeria llerrrs. Acclil:itu {ionsfa in i?" picse de,"Liz-', intr-o incdpere, iar in
alta, nn gl'up (lo st'r iitlrriij ,"1:lvis", aproape in mirirne naturali, pe care le

trirnisese cr:ratorrrlLri .irrb lorrnd de pinza cu singura. indicalie ca acestea sd
fie montate in rrrrrrrrrr r,r:riq), niergine la rlargine, in.jurul galeriei. De altfel,

warhoi pret'enr srr r;r ''' 1,. ri(r.rna plie1.enilor, asistenliloq selectarca lucririlor

| 'l'he \|'ark o.f .4 rttlt' ii'tti,,,'. iii i)r.::r'a,s.rro;t"r in Cotrlcniporcr).,(.)ulture, vol.3. Dia Art
ljoundation, Bay l'r, .,, . ,,if , i98i) {r ir.;.

287

-d

gi montarea lor. ,,Elvis" era de fapt o singurl imagine publicitard (un afig) a semln6nd nu numai cu un rnaterial textil cu imprilneuri repetate, dar gi cr.r
lui in rol de cowboy in filmul ,,Flaming Star", 1960. R.olul curatorului Blum
a fost decisiv pentru conceptul de instala{ie tip tapet, pe care-l va dezvolta un tapet, serie pe care o expline ia galeria l-eo Castelli. in New York. trdeea
in continuare artisrul.
de arla a tapetului i se pare chiar buni si decide sd o dezvolte, producdnd
Urmeazi seria de caroiaje ,,Jackie", cornpusd din irnagini din ziare,
pentru a sugera, dupd cum mlrturisegte creatorul ei, trecerea timpului din tapet adevd.rat 1-rrin i 955. lfotugi ,.Florile" eraul prea surnbre pentru a funcfiola
momentul cdnd Kennedy a fost impugcat (22 noiemhie 1963), pind cdnd cu adevirat ca tapet: iarba verde Ei petalele strblucitoare, artificial coiorate

Jackie l-a inmormintat. Evenimentul tragic pare a-l fi marcat pe Wbrhol, erau in discordan{i cr"r firndaiui negru pe care artistul le-a irnprimat.

care lucra deja la o serie de picturi pe teme ca moartea gi dezastrul, teme ce Referiirlele inten{ionate pri'',eau prolitica, rnocla pi miqcarca de revoltd sociald
din San Francisco, cunoscutd sub numele ctre ,,Fiower Power", deqi ,,Florile"
nu prea suscitau interesul dealerilor de artd. Totugi, in vara lui 1963, Ileana p[reau a avea gi semnificalie f unerard pentn: Warhol, dedicate fiind prietenului
Sonnabend decide sd dedice o expozilie acestei tematici, la Paris, sub titlul
sdu dansator, Fred Harko, ce se sinucisese nu cu mult timp in urrnd. Aceastd
,,Death in America" (Moartea in America-), ce unna sd cuprindd imagini ale
scaunului electric, accidentelor de magini, suiciduri gi cdteva ,,Jackie". expozilie mai prezenta gi o .,Jackie" intr-o incapere mai discretd gi poate fi
Vernisajul are loc in ianuarie 1964.
privitd ca marcAnd sltr:qitui prirnei faze de creatie a artistului.'
in continuare, Warhol reia gi dezvoltd ideea artei cornerciale, ca o Pentm expozilia din 19t'5 de la galeria trleana Sonnabend din Faris,
palmd dati premiselor artei convenlionale, in ceea ce privegte vdnzarea,
Warhol repeti instalalia cu ,,Flo.r'ile", creAnd duzini intregi de ,,Flori" in
provocdndu-i pe colecfionari cu cele patru sculpturi: 3 ,,Brillo Boxes" (Cutii miniaturd. Cu aceast6 ocazie igi anunlb in prir stil Duchamp renunfarea la
picturd (care mai tdrziu s-a dovedit a fi doar ternporard), pentru a se dedica
de Brillo = praf de curdfat gi lustruit obiecte metalice) gi I ,,Heinz BGx". filmului. Cum galeria in care expunea era cloar tra rnicd distanJd de Orangerie,
Astfel, colecfionarul avea de ales intre a pliti o sculpturd de Warhol, sau a
unde se aflau ,,Nuferii" perrnanen{i ai lui Claude Monet, Warhol scria la un
merge sd-gi procure din magazine obiectele reale. Aceasta era in concordanf* moment dat: ,,ln Franla lurnea nu era interesatd de noua artd, I-e pldceau din
cu ideea lui Warhol de a face ,,comonist art" (arti comund). Oricum, ,,Cutiile" nou mai aies irnpresioniqtii. Asta m-a cleterrninat sI le trimit ,,Florile"e. Se
prea poate ca Warhol sd nu fi gtiut cd Monet se ref'erise la propriile lucrdri
sale inaugurau o noui orientare: aceea a sculpturii de forma unei cutii de arnploare ca fiind ,,decorafiuni", intocmai ca el insugi, care, la acea dati
igi concepea gi filmele ca simple decoruri ce nu solicitau vreo atenlie speciald
(paralelipipedice), agezate direct pe podea. din partea privitorului.

in ianuarie 1964 Warhol se grlbea sd facd 300 de cutii pentru o noud $i dacb nu mai picta in rnod a{icial, a$a cum tocmai declarase. trimitea
expozilie la Stable Gallery (aprilie-mai). Asistenlii sii il ajutau congtiinciogi
sd oblini prin procesul serigrafic cutii de ,,Mott", ,,Del Monte", ,,Campbell", totugi pentru diverse expozi(ii versiuni noi ale subiectelor sale. in 1965
,,Brillo", ,,Kellog's Cornf'lakes", care unnau sd constituie pd4i dintr-un
ambient de cutii puse una peste alta, peste tot, pe podea, chiar pe per.rtz, mdrturisea cd se simtc stors de imaginalie gi se intreba: ,,Nu m[ puteam
gdndi la nimic. Singrrrul lr,rcru de care nu se ocupd nimeni sunt pastoralele.
unele ajungdnd pAnd in tavan, in agteptarea spectatorilor, care sI devin6 ei
ingigi parte intr-un happening. Aceastd expozilie era prima de acest fel in Mi-am zis: subict:lrrl nrcu preferat sunt vacile. Vaci! Dcsigur! vaci! vaci
New York gi sublinia interesul obsesiv al lui Warhol pentru repetifie, ca noi! vaci proaspctc! "ro.
shategie a artei instalafiei. Pe de altd parte, ea poate fi (9i a gi fost) interpretati
Dar penlr-u rlouir sl pasiunr, filmul, avea nevoie mai ales de bani gi mai
ca o parodiere a happeninguiui gi instalafiei, mult uzitate ?n galerii. pufin de faima pc r:irrc tlcja ci dobflndise. in acest sens publica un anun{ in
,,Village Voice". oli'rirrtlu-se sa-qi punl semndtura pe orice produs comercial
in 1964, pe lAngd preocuparea sa pentru film, face, cu ajutorul
e Ident,p.l8 (.t.n.).
asistcntilor sdi o serie de serigrafii in cinci versiuni coloristice, 28 la numdr, 1o lbidem, p. 101 (r.r.)

a;czatc la r6nd, acoperind o mare parte dintr-un perete despdrfitor gi

2 Itfi

289

gi, in ciuda proclamatei retrageri, si picteze la comandri. Hoily Solornon ii gi rncrll:i; ,,'-'rar,iilc ' nr i:i'j!,ui,,:a-z.i iii;agis1,ua purk, tlind totoclatd strAls legate

cere sd-i faca trei serigrafii, portrete. gi un tapct cu aceeagi imagine care sd cie ai'r;cirinlai-cft ilir,,.irri:ir:i rii rir: r:.picienria rJe 5iilA. Moartea erft tclna ce se
le serveascd primelor drept fundai. Preful fiecarui portret fusese destul de
rezonabil: 1000 de dolari bucata, dar, dr:oarece artistul cerea 6000 ce doiari afla in su':strat;ii ir,,-,::r;,:ia 'iir cipc,lie:,air: de ciupd l!160, iar purctele de
pentru tapet, ea va renunfa la acesta 5i va cumpira cele opt picturi pe care
intreprinzdtoml warhoi le gi licuse dupd un rnare numhr de fotografii de vedere orau ce Il alc prl'-ir,lclisul, i s'rria.l 3i sr:;<iral. De altf'el ,,Craniile" ar-l ferst
fotomat. pictirtr c!i.:p;i r.r i:,iirgfi i.){)11"\rril;r.er:iI rlaiorLt;i urici rlni prin inpugcarc. Ele

Poate din pricina nerealizatrllui tapet. poate datoritd tenclinlci cleja sunt lriii pr;'li;'r i:ri;rcs,,:rite,.Jt:l:rii alir ,rl;,':lo ille ;rrtistuiui. {-lnul din asistenfii
instalate cdtre decorativ, S/arhol creeaz5,,Cow Wallpaper" (tapet in{b1igdnd sili r fl.rtogr;liini ct;irLi:rl idui r!inli'r.l p:etji rlir-' Faris, !n a1'o-negru, iuminat
imaginea fideld a unui cap de vacd in cr,rlori artificiale: roz pe fond galben)
pentru expozi;ia sa in doua pdrti de la galeria Leo Castelli (aprilie-mai 1966). din*.r-ci i1,11'tir,. ltr):'itrii clltiril--rn:ir r.lllr ej.br;te dn:irlticc. du ulrnat desenele
Instalalia era in totalitate un lel de decor ?n care vizitatorii se puteau privi artir;ttrlui - ilriii,,ji.ilii 11li1'r.1 lntoc'''ltii, ra bazt:, t'i;nui portof,:liu de patru
unii pe allii evoluAnd intr-un soi de,,performance". culorile tbrosite gi faptul
serigralii irirbiirafr,r rle Aii,.iy hiarhcl [:rrtrcprizes in 1976" Apci alte ,,Clranii",
ci tiparul nu era perfect repetat dadeau impresia unui gir intreg de reludri
de difbrite diireirsri-r,:ri {de ia ap'i.,1ir;iair,r 40x50 crn la 180x200 cm Ei chiar
ale unui prim-plan dinh-unul din filmele saie lipsite de migcare. intr-o incdpere
aldturatl pluteau in voie 50 de ,,perne argintii" umflate cu heliu, ce serveau 33ikl75 ctn), {.'rllrrtli:r:lr{:'t; trtun;'i negl'll, ci 9i galben pe fond alb; intr-
drept antitezd la,,tapetul cu vaci", antitezd,construitd pe sculptural - pictural, una'clin varirnle, ali-lrtccar*.t dr i-l irn;rgriiea u;tui cap roz spre un craniu

utilitar - nefunclional, culoare stridentd - ncnculoare. ,.pernele" reflectau verdd capAta :iricrrilc m':tii.fi;:i,,:e ; ,Jur Ccnota{ia culorilor igi continua arbitrariul

orice imagine: uqile, vizitatorii. Astfel ace$tia igi puteau privi siluetele oglindite tipic paletei ariistuiui: r:illcrii-ea cranirrlui sub ecranul de rnitase putea fi
in migcare, ca intr-un film.
tbarle bine rr)z slir c,-ioaiet 1r:l'iiri'lic[i, cri alb[. accentudnd astfel decorativul
in 1972 artistul revine cu o noui expozilie de zece serigrafii in diverse
culori ale aceleiagi imagini a lui Mao, giisite pe coperta cr4ii publicate in gi statriiind r.in flel i{'r lngir":a rlis.juli:tivii"

lirnba englez6,,citate din Prc;cdintole Mao 1tctung". l-lmreazd doud expozilii Die Oric,ll.n, {crra1 r,ja,n(}rii; lrus,.r', prcfiguratd de seria tlezastrelor: ,,129
1:')(t2 lticturii <.lcrlicath prirL.u;iirii unui lloeing 707 pe
cu aceeagi imagine, la Londra - 1974 9i la paris. (Pl;rnc Cralhl "

in 1974 explln€ o rernarcabild instalatre ,,Umbrc', la Lone Star aeroportul tirlrr,'diii Pr.ris, unnrtii de sinrrcicl.,:rca lui Marilyn Monroe la doud

Foundation (New York), ca omagiu adus lui Rauschenberg. El prezintd luni, care-i inspini seria elcgiacd .,,\4arilyns" dtn 1962 Picteazd gi victime

literalmente o umbrd pe care o repetr pe 83 de pdnze instalatc margine l6ngd als accidentellr nitieri:, sinui:igiigi, oameni cunoscu{i sau nu, spunAnd: ,,Nu
rnargine, pe tot spatiul galeriei.
cimi-arp5rrili5u pentr"r.l ei, rloar cii oa"rnenii trec pe lAngdaceste lucruri gi
in ,,Reversals" (intoarceri) iqi reia propriile rnotive rimpurii, ca intr-o
retrospectivd cu context nou, in care tehnica prcluirii viza chiar propria nu ii interesclza r-'i;L cin"'vir ir nilrit:... Mie inca irni mai pash de oameni, dar
artd (1980).
ar fi lnuh rnai uilrli s5 lirr-,-r-ii il,:scl ,r prea greu cAnd igi pas5"tt.
Realizate ?ntr-un clirnat de sirnulatd indiferenta qi intr-o totali discre{ie,
,,Craniile" ar fi corrii;;r",:11 .:a iogici a tematicii mortii. Degi imagistica sa
,,Craniile", unul din proiecteie t|rzii ale l.i Warhol (1974-lgg0), oferd
clasicl timpulic; blril,;rio1,-, iirirl:rre verzi, procluse de larg consum, publicalii
demonstrafia virtuozitafii sale artistice, a capacitilii sale de a crea atdt picturi
cdt gi serigrafie. Ele igi au rlddcinu tenraticri irr t:onfextul general social al facile. ido;; l.ropul:'l: r: irricir::lrsli inai ales caopiul clasei mijlocii americane,
Anrcricii nevdzute a acelor ani; muzicd,disco, tlr',rruri. promiscuitate sexuald percepliu nL:i)LiJi)iul('r1,"' ; .-., 'rrr'curat ;;i arci (conscrve cu etichete rupte,
conservc tlcs,. ir jr;,'. , , i, i t l-iitc). La un moment rJai ii rndrturisea unui prieten
290
c[ ii e tcurrri :r'r 'rii ,r,,iiri" ca nu curnva sA moari ?n sotnn. Chiar a fost

foarte apr.rxrl)i',l, i,rlr,r'ru .:iiLlj i.i lost ?mpugcat in 1968. $i-a fotografiat gi
gi-a iasat lirlur" ",.r1 i r;;";:1! piin de cicatrici gi a inceput sd observe

caracteristicilr ;rli,,r;r .rr Lrirr-iele lilsate de imb[trAnire asupra prietenilor sdi;

tt lhidt:m, p. l(rl i r

291

impdrtdgea prin empatie teama de imbdtrAnire Ei de moarte a prietenului sdu RELATII I'LA,STIC [i /{N.ATOMICE OM-ANIMAL
Truman Capote. REFLECT'AT'TT f;N hJCV ESTREL N CLU.}ENA

Aceeagi temd se regdsegte gi in ,,Mormdnt gotic sculptat", in ,,Scaun Frof. univ. rlr. Dorel Moise
electric albastru", in,,Portret elvelian" (unde subiectul fine in mflnd o floare Asist" univ. drd" I-auriam Eonea
gi igi priveqte propriul trup aflat in decddere, pe panoul al doilea al unui
diptih). Catedra de Discipline Teoretic*, Universitatea de Art{ gi Design

in 1978, cAnd implinea 50 de ani, Warhol picta autoportrete cu cranii Frof univ. dr. \zirgil Slanfiu
aflate in apropierea capului sdu, pe urndr gi un autoportret ce-l infr1iga ca Universitatea de $tiin{e Agricclc, Facultatea de Medicini Veterinari

fiind strangulat de niqte m6ini inclegtate pe gdtul sdu. Pentru elaborarea unci veril.a.hile opere de art5. studiul amdnunlit al
in numdrul sdu din mai 1999, revista ,*A.rt News" il situeazd pe Warhol
unor surse din mediul ambiant se imirune a fi cercetat d.e citre artistul
intre cei mai influenli 25 de artiqti ai acestui secol. Tot aici, Thomas
creator. Resursele studiului sunt constifuite din cunogtinlele gtiinlifice pe
Sokolowski, director al Muzeului Andy Warhol din Pittsburgh, apreciazd cd care artistul plastic trebuie sd qi le insugeascI din vasta Lribliografie gtiin]ific5.
Frezenla artei figurative in creagia vizuald este o rea.litate de netdgiduit insd
lumea intreagd e plini de discipoli de-ai lui Andy: 20-30-40 9i ceva - in artd, supraviep-rie6te cea care are ln bazd realitSlile unui studiu care sd producd
film, relafii publice, muzicS, modd, pentru cd, aga cum Wqr.hol a preluat din temei propuse imagirre artistlca 1i crea.tivitate vizual-plastic6. Aprofundarea
contemporanii gi inaintaqii s5i, ori din diferite arte,l&. aga alli artigti au cunogtin{elor de anatolnie artistisd constituie un exemplu de ,.interferenfe
preluat din operele sale, folosind ceea ce se nume$te ,,tehnica preluirii"
(,,appropriation art"). Warhol devine astfel un fel de rnit ce se hrdnise la in artd", respectiv aportul rninirn pe cale gtiinla il aduce artei vizuale.

'rdndul siu din alte mituri ale epocii pe care o numim azi postmodemd. Considerim cI un shrdiu, fie el qi sumar din punct de vedere qtiinlific

Totul a inceput cu prima cutie de supd Carnpbell, in 1962; odatd ce in slujba artisticulr-ri al conjbnnaliei statuilor ecvestre din Cluj-Napoca

conserva fusese luatd de pe raft gi pusd pe pere{ii unei galerii, nu puteai sd constituie un cxcrnplu dc sfudiu ai interferenlelor in artd"
nu privegti cu totul altfel o reclami publicitara. Cu aceastl simpld imagine
1. Statuit Stlintutrui Gheorghe
incepe conceptul de artd ca marfE ce se vinde ;i se cumpdrd. Acum ia
Opera fralilor scrrly,tori Martin gi Gheorghe, hii pictorului Nicolae,
startul o freneticd activitate pe tdrdmul relafiilor publice.
,,Jumalele" publicate postutn ne dezvdh"rie insd sensibilitatea sfhgietoare crealia lor se dcl:r;er,,ri pregnarrt prin inovalia viziunii gi prin indrbzneala
interpretdrii nu nunr:u lii irive iul artei gotir:e clujenc Ai transilvinene, ci qi pe
a rilugtii urAte ce nu-gi gdsegte locul in lume, personaj cu care artistul se
identificase. Amestecul de proletar de rang ce inv6lase regulile mai bine 291
decAt cei superiori lui 9i de prodigios scriitor de reguli noi este ceea ce-i
conferd lui Warhol patina sa neobignuitd gi proaspdtd americanS, al cdrei
caracter puternic incl produce neincredere gi mirare lumii intregi.

in loc sd incorporeze acel obiect intr-un colaj, artistul il re-deseneazS, re-
picteazl, ori re-fotografrazd, sfiddnd astfel cerinlele de originalitate ale
modernismului; Andy Warhol este pdrintele ei.

292

lli:ii'fr cela e tr pi,r.si:tcil,rLil if i: r-i rl.r; i(iil ! lli ii i ri;,. 1 r':; L. cilntrasriind cu n rr.'lc'iriiirea irilierriici gi *lard a elementelor principale,

{-eir: n;Ll vr-:;:irt :lllri .ril;il:.ir'l,i.trt.: ti:l:iti"-' la ir'rtri*lujcniii serntral':a.:z;i soclrrl acopelit iie arbilgti pitici 9i eu anirnale aavatice. o gcrirarld, un $arpe,
ivindu-se din rrr:v*se ie :itanuiic-rr. tlrri<:ti o trittare analiticfi a volumelor, a
in 117{,t jtt t)rl:litl,t. i-r,iirit r.1j. ii:l;.:ill,i r;',i",1. r;1i ill;iir.ii ri;rgil-lt1, ale lui $tefan, ciror sIiltzlrc tin,,,: i,l)lr. I il,]! '(rr

Ft,lcr!,. ;i i- ;ii'l'r.;. Ealergii .i" listoric) ,1.;scil'reazI in atitudinea r:alului o cabrare.
I-i s-a atrib,,iii, de ,r::t-'.'t'- r. .',"t I r ' .'',:::,tiir ;i il.ii L.ii4isia$ cei 5lfrni,
ridi.cal5 in piiiie fcrr;i i::;ir:i;r;,,1;, r:rlr L.]li,',i'' ' !)ttl'elr: ia care au l'ost ?n17r'itlil.'' Presuptrner*il estc g,rg$ilii. i,,f iqi.:l:rllii *$1c {le lrtcra.liiate, O ,,fcreatrd", calul
cnuti sii evlfi: pr"iru..:1r[;ii tiirrir:irl ilr o ririlcar'* rJe laler* pulsiune oferinci in
acenre oilel{j cr-rniitiir,:i; ir:riilr;r.:r:,.:r.'r.i..rllgir.i :i1.j i{rr;ii.liiiitii lor. D;:strise cu c-
aceiaqi titttp iilt'rrfiu (.:iivi1lei"r.t;ui in ii rniule l,rr sulitn.
vie a,ctriil'a{ie cxe:1l;ri r-r:i-iii, .lfr-,r,r,l.iil'lr,j.r: ?ll,;irle;ii:ii iJ.i: c,iiii.trlrui lurc I:,vlia
cai:rnrr:n prr,":sr!pl,ur{ rirlir;nr;r r.rrr:rirtrrel0r anter"ioare din contact cu
Celebi,cule\/izititise !lri,:': "rr-','ll.i;.:tl'.ttititsiilai,irl;;i l:irrratr:1,.14.1.ui1ttufbst
solul, in cauttl cic fnfii ittttubrnlrri iiii rrrcntrint: rlrizrurtalil,atea, iar lilis spinlrii
distrocate de ertoulani $i tli{,.,lizili d.iu caLt flii}ri i{li'r.ti{e tr fcst lLjpit ?n l6f:0.
sc mcnfin* re{iti lini*.
Siltgura. iq-lcIao'e !nirleil,'hi.i:L yi li-rl;lnninrl cr.i r-:eitiludine cclor cloi
sculptcu,e$tfj sl;-ii:iJ;t1 tovrl.ltlr:t a 5ltdntuluti i,,ihr.:r...rgilc, rt:Lltzata jn bronz 1a i{.6sncil*a c;rprriui pr: stinga cLr irrtul tirind spata pare fireascd,

l3?3, la coffitrtlda l*l {.'ai,rl rl I !'-[i,;li. .r\$r'],.i-r;;l lnlr-rltia din crrr,lilt interioarc Pnzilia se da{oicq;te stiit trrciirm;l ciiilogului stfrng, c0t gi atenfiei calului la
pnirnej dia generiltA d r: plez*n{il rtp i; i l r,:i.
ale palatului rcgal r.lirr ltag3;.t,t3:: I,'itr;i.irr. liuP$! n;,r* a l"i dei"ror.',.!1. urlginal o
Capul a;;are r-rgor li:rigir cu rnasstsrii rcdugi irqa cum am incercat sd
fAnt6nri. Catrii,;l sa irt brc;it;. triiiitrj 11 v;: rrl"rl it fafa biserlcii Ielolmate tlin
prezentdrn o iuragine cje r:omparafie . int-ruciit lungirnea capului este cuprinsd
strada l'tlihai i Kogdinic;;irru "
de trei ori in lungirnea corpi-:lr-ri ric i;r nivelulcrestei occipitale labazacozii,
inqeieger';a ,tir(/, f ,ii ir .-ri j,.;.il1i. .' i v;-lllr:lrte ltrinti'-c Justete a
aceastx lungire a cairuhii r,ret:it;:.it i;r,presia de sctutare a corpului sugerind
pnipoqiilor gr o firje{imf; irt ri,illl'i,a ;;t;t[]r:{iirrri uitl:'l1ine, r:e uimegte pentru
serrzatia de,,scurl r;i inci*siit". [,a lcrasti] scnzafie contribuie gi l[girea regiunii
epoca in care a fblst eir*rttiiia. ,:ir.lrprr:lns liitr-o inlputi.l{:)asii rxi$care, calul cervicale, nonliri'; pcntr$ ui: almnsnr i;i r:rlc contribuie la irnpresia <1e fbr{d
imprurnut6nd prin flexar*n r:i spri: srAngit o notii cie rnare frumusefe.
executA trn iricepuri de c:,irtalt:., itrlt;ti'r,i'.i irr sp;-i;ir,r o sii".letl viguroasi gi
F'lexarea mernhrelor antcl"ioaro esle carn rigirfti, fapt ce atenueazb
supld. Din ptinot d.fi "!.edrftu ririlil'ri;. ili.iit,'.ilnr:Li :ra lettl:l+nuit r:ie evoiuata,
senzatia cle mobilitate. crizcr;talita';eir. anteblatlrlui ne aratd c6 nu este vorba
plini de expresivitate, ,jil$u ;i; !i;:-,.riji:,; ",i,;.,i 'iil.:i :'l!l.ltlllil.li lli \tti,;und ditrtrc statuile
tarziu l-',,.tr.,,1-';lr, l,l;t; i'iq.i-iLr,'., r'i,}mperiitifi cu aoelea cle o cabrare. h4r:mbreie ilnteiieirrre realtzeazl un contact cie sprijin puternic
ecvestl'fi a.lr: gotir-:rlitli {} cu soli;I, o strirciuin{5 itr r"caii:ral"ea ilriei aderenfe crescute incerc6nd si-gi
srnulg[ rnembrui string din stri'rnsr-lra cozii clragour-llui. punctul cle sprijin se
ale Qattrocrtltului ita.lian. i:ll'i,j ttl ;ll;riti de i,;t';i:r- itrd::;lli.i r:r Li.ti !litl,:l'Ji n1'"]deI realizeazi prin suliqa inf i;riii in gurn dragoiruiui, pozilia corpului caluiui
putt-ra s6-i tnspile ou itrrtt;p1-ir;i l;ri-lt:r;i, i-ji)1:lhla sLalulo r.:i."'*r:ii.a a h.:i h{arc
efectudnd Lrn bllans slilr liAng,a aviind asigurat acesl sprijin.
.Aureiiu, afle.i,i ia fitiilrr, ir pialir C;ipii.rtin;:, {rltei:* c;irc ti ';.t rnli"-it'ad,-: altl'el
Mi;care, clc i-s;i11r';'1q" se realizsa;r;i prin lniqcarea de lateraritate a
gi pe scr.iiptol ii italieni i;i {d-ar:i;t;r.:i ii. stAnguliri anlcri.r', t'trrbrr'ea i:c'lt:auei si a lirriei cervicaie qi linia av6ntat6 a
cdi5re{ului ciu. (ir':ir rirr.r,i. piiiis in zaJe, iq;i executb corect migcarea"
in sctrrimh, r:[ilirc{ui at;aqiilr) iraditii:i t';tltiee, iii f'ei r:a cirailourtl gi
Exanr ir ll rr, I ; i I ri r,!l jr{rste r;or. crupa apare exagerat de rotunjitd, pulin
soclgl alcItuil. r-lin sianci .,iill'taii:,. tltri,r.lirLi.tt'it r.r(,i,iti-ra(-:ii-:, r-iar rrcJeri;nti,
cam frdntd delsrr[r;r ;:ri'riiririi. [Jimi:nsiuni]e membrului se inscriu in cele
articr!iiirua lrupulu.i ;")i.to irgidi!, '::rJrli.r;rr',1-ii:rrl cit -rrr'bilital,,:a ,ir:iliril:i, tltlpiiia, trei segmen(e lt'orr'tr ," ir:. iiei'inesc piin ?nsumare lgngirnea membrului
i:u solzi gi aripi de hjiac, i;lL ririuergii:: Ih11 'r,-!), r.{!i-.rdr prinza"nd.;ii intr-o
p(]sterl0r.
spiralA vie piciurul :a.lului. IJ{,rserrinii o i':iipr[ i;i :rr.ii-1itti:rr:a a.tllci"ir]afi ':1cLtz.r,:r,
rnonstml r-tntriiluie ia eciriir':'rerr:? gxr-ir,rLlii.ri iii? ,t,,tl l.l atlurrrtn (.:ori4lle.\iti.te Vdzutr: tlrr, '.1 rrri:rnliiele iiiverg ugor respect6nd grasetul ca

rr ;rl;rtltlirir.ir;irllnta ec.'n'lplrliLi;;r tilrcr ax:l I'ri :r'1,i;rllli-l r::i,1:t': lilartl;:i.i tranqrnt

tlt..ilr,,orrlli:.1,jj:c1-Illt,;iullir.,rti:,Crli {.rfI frrr ,','r'i a.i ,Jr:trLlei; cmili,calui ;i

(1t.1,,ilil!!l r'ljil; j.;l;,:ir.llie., ti-Unt1t;:-1i..-il Sil'l.lc,.:,1;, I ',/;;i. {ilti0tr,{'illii.

29,t 295