Bus, Gheorghe - Experienta umana. Imagine artistica. Creativitate vizual-plastica

punctul cel mai iegit lateral. De la jaret, in loc ca aplombui sd se apropie de decdt in unna tracliunii ddrlogilor l5saii lejer. Capul incapigonat susfinut de
linia median5,, razele osoase diverg. Probabil existd o motivalie a unui sol un gdt puternic, dar scurt. Dacd in cadn-rl unei conformafii corecte, capul
accidentat, a cdutSrii unor puncte de stabilitate. se inscrie de trei ori in lungimea cr:rpului incepdnd de la nivelul protuberanlei
occipitale labaza cozii, in cazutr de fa!b, iungimea capului este cuprinsi de
ln concluzie, <Jomind migcarea corect exprimatd alcdtuind un 4 ori, eroarea trebriind cdutatd in sc;urtarea capului, a gAtului qi lungirea
excesivb a tmnchiului.
tot, om, cal, dragon, implinind crezul de ostilitate, al dornina{iei binelui
asupra rduiui. Anatomia cu tot excesul unor rotunjrmi, servegte atitudinea Membreie anterinare sunt puternice, spata pufin inclinatd
ca rezultat al ideii exprimaie rnai sus. caracteristica cailor pulcrnici, exrrrinr6nd lor[d, anatomia membrelor,

Statuia gi-ar afla destinagia in mijlocul unei pie{e gi nu pierdutd intr-o genunchiului, fluierului, buletului, chigila puttnd sewi unor lecfii de anatomie,
funddturd a strdzii Kog5lniceanu. iar copitele diverg ugor in afard. Conturul copitei se inscrie perfect in profilul
unui fund de ou.
2. Statuia ecvestri a lui Matei Corvin - MATIIIA.S REX
Tenul posterior - respectd impdrlirea segrnentard privind lungimea,
Statuia ecvestrd a lui Matei Corvin constituie opera sculptorului Janos aplombul este corect r'6zut din spate, punctul cel mai iegit fiind grasetul,
Fadrusz, dezvelitd in 1902 in actuala Piafa Unirii. Impresionant[ ca mirime, jaretele se apropie ugor meclian, dar fluierele se indepdrteazia, calul apdrAnd
este montatd in mijlocul umri grup statuar constituit din nobili de frunte ce tampat. Probabil artistul s-a g6n<lit la stabilitatea statuii ldrgind ?n mod voit
alcdtuiesc un tot in care Matei Corvin domini de la indl{imea calului intr-o bazade sprijin. in vedere lateraid, intreg trenul posterior rdmas inapoia liniei
de aplomb sugereazi sta{iunea altei specii (cdine) fird si fim invinuifi prea
atitudine solemnd sernnificdnd forfI, hotbrdre, chemAndu-gi supuqii la o mult cu severitate in aceast[ apreciere.
dreaptd judecatS. For{a, relinutd intr-o atitudine de {agaz pasager, sabia
linutd transversal in fala geii sernnificAnd potenfialul de dezlSnfuire. Torul, intre statuile ecvestre ale lumii, statuia lui Matei Corvin ocupi locul
imbrdcat in armuri oferind o rigiditate verticalb cdl5refului gi un moment dc 5, deci o not5 internalionald de incontestabil5 valoare. Probabil impresioneazd
in mod deosebit volumui, ansamblul arhitectural, impresia artistici fiind
repaus calului. intr-adevdr deosebit5.

Este repaus gi totugi am putea si-l numim ,,cineticb in repaus" Noi am inregistrat aproape mecanic calitili qi deficienfe, referindu-
intrucdt trenul posterior rSmas in urma liniei de aplomb - amintesc c5 in ne doar la cele ale calului, firegte, dar aceastd statuie, indiferent de cine a
fost ea ridicati gi in ce scop, constitrrie patrimoniul nostru artistic Ai emblema
repaus perpendiculara de la nivelul arliculaliei coxo-fernurale cade pe mijlocul
fefei plantare a copitei - sugereazd anteropulsia la care participd doar trenul de marcd a oragului nostru.
posterior, cel anterior, respectAnd un aplomb normal pare o disociere cinetic5.
Ne putem imagina un zid de sprijin pentru partea frontali, un zid de sprijin 3. Statuia lui N{ihai Viteazu
pentru finalitatea unei drornomanii, ca gi cum ar dori sI pdtruncid dincolo de
prezent. Totul imbrdcat in armurd - cal, cdtrSref - decl a fost nevoie de un Nu am aflat tlcloc lcferiri artistice despre statuia lui Butunoiu ridicatd
cal rnasiv ca sd supofte o astfel de greutate, degi din punct de vedere istoric in Piala Mihai Vitcazrr in 1975. Poate pentru toji clujenii a fost emolia unei
vestimentafia metalicd era dep59it6. premiere sd privcast::i asamblarea unei statui ecvestre. Clujul dispundnd
desigur de 2 statur ccvcstre, pentru cel de al 3-lea a insemnat un handicap,
Capul este masiv 9i scurt, se inscrie intr-un trunchi de pirarnidS, lumea se a$tepta lir c:,-'r,;r deosebit, dar sd prezentdm mai bine comentariul.
cLr ochii bine plasa{i la o indlfime conyenabild rrrarginind la nivelul unghiului
inlcrn limita osului frontal. Fruntea ugor berbecatd, pafie acoperitd de o Existd o tcrrtlinlir a artigtilor de a-gi prezenta cdl5relii ridicafi in
apiiliiloalc metalicS, tuberozitatea fefei marcand puternic finalitatea crestei sciri{i pe verticaLr. irrrlrrinrind calului o atitudine de infrAnare al unui poten}ial
zitritrrurrlicc. Gura intredeschisi lejer, mai rrrult o rrlcinare nervoasd azdbalei
297
2t)6

de forle. Un fapt in avantajui statuii este migcarea, un fei de rnigcare pe loc, ACCESIJL PER SOANALOR C U nEF TCTENTE VIZUALE jl
o frdmdntare, caracteristic unui cal retinut in fo(d. Totul depinde de cum o LA OPEF{.E[,H, I}E AITTA DIN MUZEE
face. Impresia generali este bun5,,prinde", este un volum apreciabil, are o
migcare. Luat ins[ pe indelete, apar unele gregeli ce nu pot scdpa specialistului. Fnof. univ" rlr. Vasile Preda
Catedra de Psihopeclagogie speciali, F'acultatea de Psihologie gi
Capul este scurt, se cuprinde de 4 ori in lurrgimea corpului, cdnd
de reguld ar fi suficient de 3 ori. Se inscrie perfect intr-un triunghi cubaza $tiinfe ale Edmc:afiei, Universitatea Babeg-Bolyai
orientati superior cdnd de fapt ar necesita fonna unui trunchi de con. Buzele
cad intr-un unghi ascutit linia lruntii continuAndu-se u$or curbat pdnl la Cercetdrile psihologice 9i practicile muzeale din numeroase !iri,

marginea buzei. referitoare la aocesul persoanelor cu <ieficienle vizuale la opcrele de

finuta capului este puternic incapigonatd, gitul pbr0nd scurt gi artd - picturi 9i sculpturi *, in genelal la produsele artistice din muzee,
frdnt. Apar piiuri transversale in treimea superioard cervical6 nejustificate
s-au declangat gi s-au arnplificat datoriti unor provocdri bazate pe
anatomic care supird chiar gi pe un neavizat. {-inia cervicald se continul in rdspunsurile posibile ia doud ?nh'ebdri: a) luAnd in considerare faptul cd
treimea sa inferioard cu capul pieptului printr-o linie continud, pieptul apdrdnd nevizdtorii int6mpind, adeseori, dificultdti in recunoagterea desenelor in
din prof,rl qters.
relief a unor obiecte uzuale, a hdrlilor gi a altor imagini in relief (,,imagini
Trenul anterior este rigid, de ,,butuc", anterbratul cu liniile ce tactile"), pot ei, totugi,sd aitrd acces la arta vizual-plasticd? b) eforturile
fbcute de nevdzdtori pentru sesizarea informaliilor pennit accesul la pldcerea
profileazd mugchi gi tendoane ce nu duc niciunde, artistul gi-a creat propriile
sale anatomii, genunchiul format dintr-rm singur rdnd de oase carpiene, estetici, la ernolii esteticc qi la perceperea ,rfruntosttlui" creat spre a fi
scurt, anonrial, parcd ar fi o inchipuire voitd a graficianului Marcel Chirnoaga.
Stdngul anterior impins mult inaintea liniei de aplornb sugereazi o relinere perceput vizual2
in aceastd migcare de ansamblu de frdmdntare.
in cele ce ururcazii vom sintetiza datele unor cercetdri precum gi
Trenul posterior - anatomia.jaretulrii apare discutabilS in prezentare cdteva experiortc sau practici specifice tegate de accesul la muzee a
laterald, de asemenea aparind fonna{iuni anatornice, proeminente osoase
persoanelor cu dcl'it,icnie de vedere.
inexistente. Vizut din spate - depdrtarea tarselor care in loc sd conveargd
l. AIItumc dc wrtie gi gltidwri muzeale in relief care redau picturi
nedian se depdrteaz[, campeazd, intreaga atitudine cste dizgrafioasd. Spaliul "franspuncle ir in relief (in ,,imagini tactiie") a unor picturi celebre,
creat intre cele doui membre nu este cu nimic justificat, nici nevoia de a pentru a fi accesibilc ncr,'irzStorilor, ii entuziasmeazdpe unii editori, ca $i pe
oferi stabilitate statuii sau de a sugera o migcare. unele persoanc rrt:r,rizirlortre, iar pe allii ii deconcerteaz[.

Este nevoie qi aici de o concluzie. Am veni cu un indemn - privili 299
statuia gi gdndi{i-va la idealul de care a fost mAnat cel pe care il reprezint5,

sd vind aici, in inima Transilvaniei. Aqa este, dar credem ci merita mai

mult.

298

Dupd cum se gtie, Ia. persoaneie oare au o deficien{ri de vedere S-a constatat cI in elabolarea alhumelor, a ghidurilor ctre artS ?n relief

experienfa vizuali cu obiectele qi mai ales cu proclusele artelor plastice este gi in utiiizarea lor nu se {ine seama, intotdeauna, de eterogenitatea puhlicului i
inexistentb sau fi:afie limitath Fe parcursul vielii, aceste persoane iqi dezvoitd cu deficien{e vizuale, iar pe tle altd parte, in strAnsd legitura cu acea$ta, nu

diverse tehnici compensatorii bazate pe optimizarea rnodalita{ilor de percepfie se fine seama de diversitatea op{iunilor teoretice gi tehnice la care se poate ir
non-vizualli, presum cea tactil-kinestezicd gi ar:ditivh. simful tactil permite
nevdzdtoriior sd perceapr direct gi cu finete obiectele in structura lor gi cu face apel pentru optirr-lizarea acesi.or edilii care redau in relief operele
picturale, prin irnagini tactile. Penti:u completarea inforrnatiilor obfnute
diversele lor particularitali (ruarime, fbrmd, texturS, temperaturl)" De prin explorarea tactil-kinestezicd a irnaginilor ?n relietr' ale picturilor, se
aserrenea, se gtie cd imagiilile niintale nu se limiteaza tloat la cele vizuale.
*- Imageria rnintalI include gi experien{a inragistica tactil6, tactii-kinestezic6, recurge, de exemplu, la expiica{ii scrise in braille sau cu caractere mdrite gi
auditivd etc. Repri:zentdrile rrintale ale obiectelor se fonneaza pornind de / sau la explicalii inregistr,te pe benzi audia (Hatweil, Martinez-Sarocchi,

la experienfele perceptive gi ele la actiunile cu obiectele respective. Deci, 2000; Gualandi 6i Secchi. 2000; Weisen. t999).
pot exista discordante in1.re reprezentbrile persoaneior vdz.dtoare gi cele ale in ceea privegte publicul fbrrnat din persoane cu deficienfe de vedere,
nevdzdtorilor, acestea fiind date rje rnodurile de percepere foarte diferite.
rrai intdi trebuie sd se facd distinclia intre slab-vizitari I arnbliopi, care au
Perceperea vizuall sau tactil-ki,esfezicd a unui obiect dintr-un camp
resturi de vedere de diferite graCe. qi nevrizdtori. A;roi, nevdzdtorii pot fi cu
perceptiv este o etapi indispensabild in crearea imaginii mintale. o altr
deficienfb congenitalS sau cu deficienfa dobAndita de tirnpuliu (intre 0 gi 6
etap5, la fel de imporlani5, este transfonnarea gi codificarea informafiei ani) sau iardiv (la vArsta gcolara rnicd t]au marr:, in tinerete. la vArsta adultd).
senzorio-motorii oblinutd prin perceperea obiectului. Teoria dublului codaj
"- verbatr si irnagistic -- dezvoltatd de paivio (1971) sugereazd cd imageria Trebuie luate in seamb gi alte aspecte, precum nivelul de instnictie 9colar5,
nivelul cultural, experien{ele estetice.
ameliclreazd mernorar€a elementeior concrete percepute la un moment dat.
Dupd Kosslyn (1975), imagistica mintald joac6 un rol integrator in percepfie, La persoanele cu cecitate congenitald sau instaurati de timpuriu
rnetodele gi sisternele de reprezentare se structureazS gi se organizeazd
ea fiind utlhzatd, de subiec{i in rnai multe scopuri; a) pentru a compieta
inputurile perceptive 1r-agmcntale; b) pcrrtru a gcnera fomele pe parcursul intr-o rnanierd originali, astfel inc6.t iiecarc incercare de cdutare ;i gdsire
recunoaqterii obiectelor; c) pcntru arrorsarca sistemLrlui perceptiv atunci
cand se speri cd se va vsdea sau se va pipii un anu'it obiect; cl) pentru a unor noi inforrna{ii necesitl o anurnitd ,,traducere". pentru a construi un
memorarea rezultatelor unor migciri specificc. Accstc caracteristici ii
conferd imagisticii rnintale un loc preponderent de leglturd intre percepfie cod utilizabil in schimburiie cle infrrr:na{ii cu v[ziiorii. intdlnirea cu artele
qi memorie, presum gi intre percep{ie gi controlul motor.
plastice tindc s5 se facd prin descoperirea, in mediul tactil, a unor calithli
unele aspecte atre irnaginilor mintale sunt comune persoaneior vdzdtoare
qi celor nevizitoare. iar alteie nu, f'iind specifice (de exemphr, culoarea are legate de o pldcere senzorraiS sau chiar esiieticF,. in cazul rrevizbtoriloq

un caracter specific vizual). Atunci cind persOanele nevhzitoare saLr astfel de plSceri senzoria[-estetice au lost rezervatc mai aies h"rmii sunetelor
slab-vdzitoare nu pot intra in contact direct cu anumite obiecte sau cu
sau mirosurilor.
anumite caracteristici ale obiectelc'r. conlinutui ilc qi modurile de organizare
La persoanele cu cecitate dobAnditd, mai ales la vdrsta adultd,
ale reprezentrrilor pot fi dif'erite de cele ale virziirorilor. Tocmai de aceea flrezentarea tactilii a operelor de artS poate corespuntle unei simple
este important sa se dezvoite iniliativele socior:r,rlturale care favorizeazd redescoperiri a unor reccplSri sau experienfe anterioare produse prin

accesul persoaneloinevdzS"toare, prin modalitliti trrctile, la,,obiectevizuale", modalitSli vizualc.

cunr sunt $i Lrperele de artd plasticd. in prezcnt, s lr constatat cd op{iuniie teoretice gi tehnicile ce decurg
din ele, pe baz;r crirora se fundamenteazd elaborarea diferitelor producfii
300
editoriale in irrrlrlrni tactile ale opereior dc artd. gi diferitele propuneri

muzeograficc p(rrtrrr accesul la culturd a nevazitoriior, par a fi incompatibile.

Aceste optiuni si propuneri pot ti grupate in doui catgcrii: a) o categorie

care privilegiazir t ;rrrlirrca unei eficacitdfi tar:tile informative intr-un demers

educativ; b) o categorie de tehnici carc respccta intenlra iirtistului plastic de a sd se respecte inten{ia artistului de ex.priruare a manierei sale de a vedea, de a

froduce emo{ii estetice gi cie a inrplflagi cr-r rece;rtorutr i:rno{iile estetice. percepe gi de a trai afectiv ceea ce picteaz5, precum q;i intenfia de a impdr,ti cu

. Exist6, ins5, multe rezerne privinci posibilitatca ncviizitorilor cle a accede publicul receptor erlc[ia esteticl. Aceastl op(iune pune pe prrm plan dreptul
li emolii estetice prin receptarea tactil-kincstezictl a ullcrr picturi transpuse in
accesuh"ii univcrsal la art5, perltnl tofi oamenii. Dintre albumele de arti realizate
relief, in imagini tactile dar, totcdatd, sc afirm5 posibiiitatea. irlbogilirii pentru nevdzitori, pe baza unei asernen€a opliuni se pot aminti'. Van Gogh

cunogtinlelor din domeniul istoriei artr:i" a ciiractcl'rsiicilor difeiitelor curente (Ganandds, 1986), Coctectu envi.sage (Garrandes, i992) sau Carcsser Picasso
artistice ertc. prin pal'curgerca alburneJor c:ar,; irrclud nu uurnai irnagini tactile
(Garriurclds, 1990). ln albumul \/tm Gogh, diferite suprafefe ,,tactile", cliferite
ale picturilcr sau ale sculplurilor, ci yr ci:rr rcnt.rrii Ce spccialitate scrise in braiile texturi. reprezintl o codificare a culorilor gi a materialelor utilizate de artist,
neinsistdndu-rse atdt de mr"rlt asupra a ceea ce este reprezentat prin picturd.
sau imprimate pe benz-i iiudio.
Vanbelle (1989) , Hatr-,ell 1i Sarocchi (200t), p. 259) r;ubliniaz[ faptul cd, Alegerea hdrliei gofiate gi reproducerea exacti a traseelor in cazui lui Picasso

in opinia unor esteticieni, once rretocld susc.cptiilild de a face nevdzdtorii sd satr al lui Cocteau fac clin aceste alburnc speciaie adevdrate ,.carli-obiecte de
inleleagl culorile sau conlinritul unr:i picturi prezinid, crL siguran{d, un cert
artit", ce sunt propuse atit persoanelor nevdzdtoare, cdt gi persoanelor
interes, dar aceastd tendinlii se inscrie in c6rnpr"rl cultural al irnbogdlirii
cunoqtinfelor qi nu in cel al e;rpelientelor csicticc. Pentru suslinerca acestor vlzhtoare, care doresc sd redescopere aceste tablouri pe cale tactil-kinestezici.

afirmafii, se atnintegte publicaEia ,.Li?ge 92. |v{onet tur lttsut des doigts", care Acesle albume sunt insolite de texte metaforice - in braille penhu Pic:a.sso, sau
demonstreazd tendin{a autoriior de a oferi inforrnalii asupla conlinub:Jui obiectiv pe bandl nrag;rcticd audio - citite de Jean Marais, pentru Cocteau.

satfunclional a ceea ce a fosi pictat dc Monet, 9i nu asupra opcrei picturale ca in cadml preocurpdrilor pentnl accesul la cuiturd a persoanelor cu dcficien{e

atare. Dupi cum se procedeazd. in general, cu albunele dc artd destinate vizuale meritd sd amintim impresionantarealizare a organizaliei nonprotit,,,4z

neviz,itorilor, in care pict'-rrile sunt tnrnspuse in imagini tactile, pentru iiecare Educatiott for the Blind" clin S.IJ.A.. care a editat, in 1999, rnonumentala
picturd lectorul nevdzdtor dispr,rne rle tloi:ir pagini. Pe r;agirra ciin stinga cste o Iricrare Art Hi-story tlnou.gh Touch und Sr;turl: A Multisensory Guide for the

transcriere schematicd in rclicf l pictrrrii. 1:rin cotiilir.:are cu texturi care se Blind and Vsuully lntpaircd, care prezinti 600 iluslratii tactile. The Building

raporleazdlamerliulrepre:cfiul(.slriuliilx:iiltrtrryrri riitrilorpentruaytamdrii; -Blocks qf An- The Art of Atrcien Eg,vpt Si Europeutt Mdernism:1900 1940

cadrilaj pentru r?gela/rc; textrrlli nt:!ecJa, lttt'iotr.sit t"icrTLtu litntit'td, aer, cer, sunt primr:le trci volurne clintr-o serie ampl,l, fiind rezultatul unei fiuctuoase
reJlectdri), Pe altd paginl cste iln text in br;rille car-e con(ine figa sintetica a
coiaborlri intre Muzeul de Arrd N4odema din Ncu, York, Universitatea Drew
picfurii gi o expunere succinta a ceea ce €str: rejlr"oZtrtat pc pagina din stAnga. din New.Icrsey gi Deparlarnentul de istoria Artei de la Universitatea de Stat din
Cartea este inso{itd de o casetl audio, ncvizitonil arrzirici nrirniirui gi denumirea
Florida. in aceastl impresionanti lucrare - dupa curn sc exprirnd Paula Terry,
fiecdrei imagini tactile ce reda o pictr.r'ii, ilrecuin ;i un corircntariu asupra
specialist in istoda aftei - sunt incorporate rezultatele ceior mai recente cercetari
biografiei lui Monet. Dar ci-edern cd este birie: sd ne anrtntim de afirmalia lui
Degas (citat de Va16ry 1938, p. 129) care spunea c:6 .descnttl nu este.fonnu, ci din domeniul gtiinfcior cducatiei, psihologiei gi istoriei artei. Volumul European

este maniera rle a vedea .formri' " Dac:'a sunteln ci': acortl cu aceastd atinna{ie, Modemism: 1900 1940 redd. printre aitele, opcre realizate de: Umberto

atunci cu certitudine insearnni cd factura imprc:ioriisiir a iui \4onet, despre Boccioni. Constlrrlirr llrancuqi, Le Corbusiel Salvador Dali, Andr6 Derain,
care se poate spune cd reda maniera lui specifiL:;i rlu a vedea, exprimAndu-gi
anumite trairi, idei gi inten{ii estetice, scapa pi'cr.r l,ir iior llustrate in relief, prin Marcel Duchrrrrrp. Arrlonio Gaudi. HectorGuimard, Wassily Kandinski, Wilhem

irnagini tactile, precllm gi comentariilol'irirogistr';rtr' ilc (;,.lsete tllrdio. [,ehmbruck, .lircrlrrt's Lipt--hitz, Flenri lVlatisse, Piet Mondrian, Pablo Picasso.
Existd, in schimb, gi o alta opiiune dc lcri;r,, 1'r iir inragini tactile a unor Sunt redate lirtorlrrlii color sau alb-negru insolite de ilustrafii tactile ale
opcrelor de arti. (i(' ('()nrcntarii scrise cu litere mdrite sau in braille, precum
pic:lrrri, rnentionat5 de Hatrt'ell ;i Sarocchi (Jl)00. i .l l!)i" Asttbl, se incearcd 5i de comentlttit rrrrtlirt.

102 Spre excrrrlrlrlr('irr.c, reddm trei ilustralii tactlle(,diagrame tactile"),

realizate dupir: ,Vrr,/,' l)<,.scending a Staircase No.2 (fig. 1), de Marcel

Ducharnp, Improvisation 28 (fig" 2), de Wassil5, Kandinslty qi Les
Dermoiselles d'Avignon (lig. 3), de Fablo picasso.

Fig" 2. Iliagrarni tactilX dwp6 Improvisatiun 28 de Wassily

Kanelinski (reproducere cu acordul Optical TouchrM, Publishers, Nevr
York).

Fig. 1. Diagrami tactitri dupil It{ude tr)t::;t,:end.ing u Stai.rcase No. Fig. 3. Diagrami tacl i lir dupil I*s Demois elles d'Avignon de Fabio Ficasso
2 (reproducere cu acordur opticar rouctrrN', lhrrrishers, New york). (reproducere cu atrx'rlul Optical ?buchrM, Publishers, New York).

304

in privin{a unor albunre ric artd cq ir:rgii-ri t;rcriie, son,:lajexe efecturate caie sf iti';:rinfi rrru,,-iti':ii lii,.rir;;1:,1,.: i.iiir';r..i';!-':, I'j', i{}8 i srr- <ies,.:hicl prilnele
i:xno:rifii lrrolile la nluztl-:i :.;r:;:t::. rllr' ill,"li,.:t-i;ir.r.-!la{l.ir,e . in ;rerioacla
de Hatwell gi sarocchi, in r6.nclul u:rorrcviri:iitori trlurpr-u.ii, cvidcntiazhcateva I982- l9iJb ..,-Au {:li{:r,},i it,pr:",.;t:i t;r^;i,ir.: ir:r'1tilr.!f.-r-,.r iit PaitS, C;l Ciitrf:

inconvenieute; a) aceste iiburyie Ce;ri.li t.tu sunt c,.rnsuhairy i:u eijcienti de o d.e;;artameili;1 :ci.ri1:[lrtii.l:: riiir il,i';",.'l.i,t i .ir,'"'i",'11: f]aia.ll;l -fci:-v,r, cit r,r;lere de

persoan6 nevdzdtoare der.At in pr.r:z.euta ?j cL. irjntor';j unui vrizdtoi, care ii arilr r.lin i:rvrri lledir.r" s€o'olt,l \i'i1.j )i ,,:i.,rrLril,;, )ni'\. lrl I !l'ti8 ml lor: mai multe
ghideazd explorarea tacril-kincste.z,j.,:d e lrLrer'.':,i de nrtil l:erlati in iglief: tr,'i:niniente Cullr;,;rir:. I'i;llrt;,;1.,.:;i,;;lltrl,r li:iir.;.'t'i,litlocviui tnl.err.l'lionai

b) utilizarea hAfiiei go{r"e1e t er,iuce eikucii:;ir:a irrtiifr (uurifi noirazitorr spun ,.liLuzee rlesr:hisa 1cliiiti ia..iiti'-r: "r-irtliii/::t:", a;iltr:.r':[::lil. i:.: i'iil'l'r, r,ir: Consiliul

cE pe aceaslS hirtie nu pot crti braitie-iitr1; c) abscr-.ttr iornerrteriiior lo{aiionaia! l\Ar-tzt:elr;r; fixi}i.li,tli1i.rr;rr1rt;t rilrlcr;-;:,liili.,il''st,r"/,:trrf'',oitlalrizatnde

descriptir,'e din unele alhunie ii iaslj 1i*rtr;lci:r9! irc ir.;ct.;rir r:eavizalr, il. trtai lnul L; n-rLi?',.:r.) i)ri,.lr::tti",; dli:li;,ri,,ir..it cra;u.:r].ir',rrir1; pofi:iru piilnirca
non-stiiizarea traseelor c{,''r(]uce ia
picturilor redate prin irngini taciiie. o irtclr:gr;rry an*vojor.sa "i Iirnitata a pe-.r:,ltiirteict'cu i.Jefir":ieiii':'rii.ili,iirr ri'r l!.)r.rir:,{r. ii,i,.,:p:r;r,-i f ilr 198'-n, s-i.r mirit in
tnod plcglesi",, acce.;ii-),lrtrl;il d;r:j'r, jqrirliic:" ii,; r,t:,ii{:ir.: rn:"pttiilc ttrLrzer-llui
2. ,,Wzite tactile" gi nte{ierc ;.t:wtrrn 'ittstr:jtrrt:. tekmtcilur tle e*:pl.ot"ure
Lrri'r."r..t"
tactil-kinesteiicd a opereksr de wrfri qi ir;t*itr!ni{ar twctile ste unor sualpturi
saa piciwri l-)upil i!)9{jr;-i1 {.tr)r11.-., !:':.i jL,r ..1:; irr!.'(Jilt,:jl.r,.:;;ti:i;tiiti'$ii:f,ranceze
'it
gi ds cIh'u peftoi*tJlLlJ diit illii,:riji: lle*clJiui.:r;[:,.,r;i;*,rulr-ri lir r,l.t.lttrra a petsoane lor
2.1. Accesihiltates def,itiewfitor {ie y,s::ycrt Ls- mul*e i'n Frwn{w
Direcyia muzeelor din l7ranta a reaiizi:1 c r;irrx*-,r:I referitoare la istoricui cu delir:ien[e. ti alcir,lii: 'r'r:ii:rttli.ri l;., ,t.ir,i.r;e];; liir;i ,:r,ti:lu:iivttrrte" din
iniiiativelor ;;i politicilor educalionale pl"i.,'lnrJ ;irc,jsril lii, cultr;r:I ti 1r;isoanelor 199,:" L scosil c.,'i,lcrrl,:i ilriilii r:ri l.ti,'rl iiir;',!,,.a;,. oi,llil,,: viziiaiLlri r-;ucieficientc

cu diferite deficien{e, prin vizitc .a lliil;/,:ii:1. lnii participari,e !a aieliere, la vtzitaie, 5)eilti-$ {-it d rli..ri,,ti lnr"i.l..i.:-1., ,-iirr'r,:r,.ri ii;'9{.,.. s^ ,lernr:;il:;trezl: accesui
tot nlai iarg 1a. i.nit?ee i1 !.i:jr"t,:ri.'rli;.-i.,, r.r.i rl,.riir.:iLlr,rii;-' ,.1i; vr-:i.lele, astfei incAt I I ?
conferinle elc. mirzrte att itvut vi;:it;,itn;;'i liiii,iirr:i,r', ,",i :ri.rir-'.,i. l,: '1. .-, .rliui lil00 r',um[rutr
ultoraS;fel {jt-mlizer.jdj;:.i,i.iilti.;.4r1ji:r,ii j3;i: ; ,j;;ii1.61 til.ietin r:tit;ltiitde 124
Astfel, intre 1946 gi 1979 $-iirruo!rciiriizli i:litcr,;l iiiii,laiir,e ,jispersate.
De exemplu, ia Muzeul l-.uvru, la c.olr-.:rii,r; r;lti1-r1,111;, iiLr avuf loc prirnele ;rLr tJispo:r-i1ive specraie l:i{:rr;Ir'ir f,,:L:rjilrli;, -,;.,'i,.;i }r i',r.r.ii.i'i.iic de;rciloanr,:le cu
vizite tactiie, pefltru grlrprrri mlci elc l,er;s{!irjr.l .j;:i,; rlcl'ici,r::ili.: r,izunie icirea
10 perscane intr-un grup). Treptai, acr:sti: vizire arr rrrplirrs i;i rltc r:o[-r:'fii ,def icienl r: vizual;r.
de art6. in19l7 s-a creat o expozitie rk:nun,iii ,,nifrinile t:tti,i: i.lii{!,', tjestinati
ilicepinll gilil i9,l,i{ i-i.r,l r'jtl,.i!'i;;i:,rt ii"l:i;.; ir t, .,,i:.ri. li.^r.r:u fI(r rr)ilitiul
persoanelor nev6zdtoare. ir-l cadrul atelieir.li,:li psntrur ;opiii ,Ji-: la cr:ntrul
din servicii.le erulttirair: r.tit, rrrur:tii;ir:i. irl'^: .il,'i-,i,i;-l-i:: i.rr., ;li:iritii:: ]lja{ionala a
Fompidou. Aceastd expozilie a devenii itirrcr.;rrii in Franta gi 1n alte ldri
Fatrim,;rniulr.ri, iar ic l'.,'9.t :r-,1 1-1iii'ta,:i tlliii.:l.i :ii;.r,laiui ,,!',.'fuz::ele p;r:rttru
europene. in1979 s-a creat un s:p.:{iu speciEr pcrir-:u,letr'l*:ientii dE v;:cere la to1i"" referitor Ia a,:crst,1 ri ii,iii:r]': a 1-rtr jr-r.;i,.:1ci ar-r Cls:rbiiitali" destinat
pi:ot"esioni;tili-rl drn rii ,.i:i;. in ig'): i.r r:r:'i.-.; i11: qi rlie actiuni destinatc
Citd rles Scien,ces e! de I'Indut /rie cllr.r Pni-is.
itccgsului la 1itt,...,,,.';i rtr. it:.;;.ritiiOi ,.1i),r,,:,j;,:'-:. :;-;,;i_itliir'tl c iist[ in braille cu
Dupi 1980 trlolitica educaliona-lii privin'li lllrllr t;:,ti:ii acesului ja ci-rlturd
2r; Cle nfUzett (;ti,'l:iirjti:t!i. jl,;i"!,..f.i:1llc (:i..i dt'i';i;;'")ltte Vizi)il{e; A ilp[fut CArtea
a persoaueior cu disabillt[1i a rJev,;nii tot'rll rli:ir.:iltri qi mai *ficieirtd. cu iriragini irn'i;,'l :r rrrrd, riFjs ].;, ri r,ic'rrrii ale trr,ri Ficalsso, editati.le

Nfentiondrn, in contiunare, cele mai irriporlriiiLc: ilr:iii;iii din cajnrl acestiri Muzeul Picass, r itr p rt , '., :-':i1116 cri I{ir.,ll,it.ii-}r,:l;: ittf t..:'lt',.1(.'i i\2fiora1e gi cu Fundalia
-Fran!ei; tototll lir. I :. . , ,i I i r | !i.r;i idl;{li:lr:r iii a i'utir..u,r.:.r:krr ;r lit;'rlliit asillurarea gatuitiilii
politici educalionale. in 1980 s-i] rreat iron;.lrri ri; ili,;rl,sutie cirltr.iralI,
pentruinfia|clr li|',1r.,',1 irli'rrio;ir!!r1(-it:rlrjii,elrij,tiitr,p{}lr0silarijaufiui oel1ifical-
c"dre a a reunit la Centrul Fompldou rlin I'lrri; rlr,,,:, rlri:g6; 1gfi166[s privincl
practicile cr.llturale ale nevbzitoriior pi pclj,i) iri, it,.r_rr ilqf,isi"nfe de atiz. cic invaliditale. :,; .' ,r',,rrii.,rrilol ilcir:'1-{;it. !,rn::oiir.l 9i un tarif redi;s pcnhu
vizil.erle-r:Culcilrrt, I ' , I i1i; iilli..r.lr' il'.lliiliili', irr i99,$ ili;ai:e o noui edilie in
irrc.prrrrrl din anul i980 a ?ncepuI tianscrie r,.;, r,, ' l,ir] il unor bro,sur.i in brailie cu lisl;t t,,'l,', , r tit'.,::itll,lc r.ir:1::.:|niiri-rt r1,; vtl'Ni-'re.

306

In 1995 s-a desflquiat t:eraelrNt:u-tr.t:ri,rrrtt, 'lhulcil:;;:/Bltcelor:a cu temh: iIde auz, deficien{i rhotcrr etc). Astfel, 1992, L)epartamentu! pentru puhlic al

,,aecitateagietperiertla eslr{r.i lr!.rci'i.rit.-,r tjr*:r Li!l.}i:u1lrzee, instit4}ii pentru Direcliei Muzeelor din F'ranfa a lansat o ansheti privind accesibilitatea

cieficienlii dc yedelc gi unrversitalr. 'i,:t iir 1gg5 r-a dc:l;irjs ia mrjzeui l-uvru persoanelor cu disabiiitdEi la institiiiiile mttzeale, chestionarul fiind destinat unui
sira"tiui tactil iii cadml deparr:uiieni.r.rinl rlc :rcutilri-rr.i. i;:r [a nltzeele din zona numdr de l-5oo de muzee. Pariiciparea ia aceastd anchetd a fost de hei ori mai
mare decdt la ancheta prececlentd din 1989, ceea ce demonstreazi sporirea
Nord-Fas-uer-caiais s-a r:t,:at o'i:'rcrt lle iill-ix,rc cir-Lj.i ..-,[li,:utlzat vizite tactiie in
eoit'ctl i li" (!n $,.lrii;,1t,il. interesului personalului din muzee fa{d a accesui la culturd a persoanelor cu

Ancireteie intrcprinsa: p,; pian ;]ititiri:alr pri,",inrl accesLrl la muzee a disabilitdfi, problernatica aret de complexi tri de importati pentm sporiurea
persoanelor cu de ficienle de vecierc au iriillriilil r_rrn rill.narr:ir: lrroble;iie eseufiale; calit6!ii viefii acestora.
a) no{iunerr tlc ot:e.Eilliliys/r er'{ic-;t nii,lr li.irg r!ir 3i}rji:ir.t.}.h jir r.r,t: i.i.ispta?iIiyr: leh6ictz
'spe$$ce t{if:ritelttr def ciente, cit;t si"l fiiliiiiez:e fli)i..csiil 1a tluzee gi ilesffigur.arca Eqantionul muzeelor a fbst ales dupa doui criterii: a) numirul mediu de

vizitelor; partin;ip,aie;i Ja atelici:e, la i:llf ,::irr,t* cic.; 1.,) ur(.r:tibilitrttec irnplica qi vizitatori valizi gi cu disabilitali dintr-un an (sub I 0.000 de vizitatori, intre 10.000
9i 25.000 9i peste 5"000 de vizitatori); [r) orientarea qi speciticul colectiilor
a dinvnsiwnt: sirn/'Nt!it,i trundalrier.tai;i. c:r,? sr i",:iir;i ie rJJi.ilioai;terea e;iisteuiei muzeatre: arte frurnoase, isti-rrie, arheologie, etnografie, istorie naturald, gtiin{i
perscanelcr cu clisabilitali gi n dr:eptrrriiilr leutqlaru*,rti,rk: al er;esti:ra, aiirmAndu- gi tehnicii.
se importanfa q;i n"aloarea parliripXrii ioi: sociilir:; r:] ir,-'l,;ea rler:ss itdtii cttyfbrtalwi
in rnuzee, care se imprnne a fi rnerrru ir:"*i,uldtifit; ri.l iri*ea rrporTului culftwol al in tabelul I sintetiziim cdteva r ezuitatc ale unei investigafii privind facilitnlile
acce.sibilitd;ir se rcfuni la fnptul cri persr.ilaiul ,;1in lu.;.r,,t,: locujloa$te dreptul gi ajutoarele speclfice acor<late persoanelor cu deficien{e vizuale in cadrul vizitelor
persoauelor cu disabilitali rJe lr arca a"cr:t,.ii lir rlairrinr.rniul cuitural comun, dar
qi a faptului cdpentm aceasill rie imprine uir ,Jt:rieiil Jrsllioper,lagogic gi nreloflic, la muzee, datele fiind preluate dintr-o anchctS realizatd. in 1995 de Direclia

de nuanfd specificd, ai r.izirelot att:li* *i'ilr 0lll{g'inii:lor etc; rie ;lsemerlea, se Muzeelor din Fran{a"
irnpune o reinnoirc a temelcir accsior ?r;;viiriii ,rlrr,:iik:.
-Ua-r--l n^f"i *
Vluzeele frehuic si o{brc r1,:llL.ii,:riil,:l ,.i,",ru,i,-.jr,r, ca;i eltor jlersoane cu
cerinte sper:iaie clatorarr; lrnon tir,;lrirjliiuli, :r'i; rir;;l i'rr",c ,:ondifii rtcr primir"e gi Alelrere ifecilrcer v izir(: ii

de eftch;are a actir".it51ilor {vlziit, ;ltcilcl';,. r.:olllcrirrii:). l.r,Jtril i'u a tacilita intilirnca Reparti1iu trt tt:'.rtlttr in funclie de serviciile qi instrumentele de mediere oferite
cu operele rle artd, percepereti Ei iniclc:.rer*1, mcsajt:iril aclsirlrs, rrferinriu-sr:
rnomeute rtre plhcere gi cie schilntrul i rle ,rpirri, ri* ;lpri_,cien ,":rr, aite l]Ersoane (cu persoanclor trt lr.ficiente vizuale (nev[zAtori ;i slab-vdzdtori)
defrciente sau vaiirie)" L)eci, freliui* s;r sr.l ci'rc;:t: un eq;nfort ririi:, crgonornic gr
psihic (irrtelectual qi a{ilctiv), rlirilingintiu-se trci nrr.}rn*nte-chcic: invitarea la (Direclia Muzeelor din Franya, 1995)
muzeu, soslrea la rnl'"zeu gi vizitn plopriu":isd. I0')

Fersonah"rl din muzce este cr-)r:$1ien1 qje sliri::li,-rlirille care l.rebuie aduse
pentru sporirea gradului de acces la r:iriturl a riciicl.;r-ifilor de l,etjcre. astlbl

incit sr se iinbuniitdteascirtoate ;ispci:icle o{!i{)r11',*,ilir legate de infi:area in

muzee^ de iumirrarea adccvatd a splrliiior, uf ili.r.r,,,r i:riiicatoarelor in braille,
optimizarea funclionalitdlii straliilc,r cle re;litrs rr iruirrinil.fltir"ea acusticii din
sdlile destinate vizitelor tactile, exporillilor, a r,..i r,^r , t, , r 11 crinf'erintelor"

Difcrite anchete ixu scos in i:virl;nti riok"lrr', r,. 1,r..;':iranelor cu deficienfe
tlc i't'rlcrc, ca gi cele ale altorperssiinr.; r:Ll dirri'r,,i rii ii: alie geluri (deficienti

.l (r li

2"t.1. V?zite {a.cti/ltt filefl.rlr'*r de t::oi'!eiai "it '''4.lri:3:s" s'r"die* fost: Jean-tsaptiste RorJit (tatIi sculpto rulut), Eustache rk St. Pierre (studiu),
"qi
GAnditorul.
Fentru a ilustra rltilitat*a:tir:li*tt:ittl ;lfil"'i1 r'r' in-'ililr;r t;hricilor r'ie
c) A treia qedinla din cadrui ,,viziteiei iactile" a avut ca scop
explorare tactil-itinesf*zici ir i.ii;oi scr,ilprlriri i;i ,i'ri;lizat'ea tk: u;jfre srrilieclii
descoperi.rea dt: ciiire elevi u r::upresiiar j'e;elor, prin studierea cetorva
dcfrcienli vizuali a ttnru"pr,.l'Jusr., ci;.: nrt:1,:1.d rltisii{ li i';:i;-' i'r',-rclel::j" rediirn
bustrrri. precf-rm: Jean-Baptiste Rodin. fuIignon, Capul .sfintului loan

esenta unor experierife re;llil':ar'; ia Jrlilr,eitl {s"rli1,ri, llr r;:rijrui r.lnriti proicct E otezdt orul, S triga t u l.

perlag;ogic eoinufl <-:u i"]'i.J.,\.. Cill F aril.. J:ri"ll:tl :l':,r{j jsi.li l;; ittlliltlf, * d) A patra gec{inta a constat in explorarea tactil-kinestezicl a corpului
gi slab-vaz[t6ri. Ar:1i'*tr, lila'n*clisr (iq!)8, p.
nevlzEtori i2!] ai"atii c"-[iervluiplordr in intregiric 1;i a operelor lragrnenate, urmirindu-se descopeirea de cdtre

anul 1990, .Muzeul Rodin a oig:lni:r:ut ".virlt';r fti-"iile" ilflillir.l elei'i tri aduifi elevi a propor;iilor Si echilibrultti corpurilor umane sculplate Si afaptului
nev6zdtori, in ztlcie de iuni, r::iind ri,irrfliil ci lr, ili,^,iiis I,r,-iui.tr.t g.,ilbli':r"rl Iaig. in
cd, in /apt, corpul este un r;lt veclor ol t:xtrtrimdrii sentimentelor. Pentru
acest cadru s-a derulat tri prrlicLl.lll ,,'i:lil;l;-t'l:i:iili.,ilri:'. oilir;r viilii c:.;lttri rle aceasta s-au explolnt taclil: 'loaleta lui Venus, Martirul, Gdnditortil, Jean

,,:vizite taciile" i;i ateliere di: rrtr:dtii.i, li:ii,i,lil 'rl',';it il.rficir:inil '"'tzuali in d'Airc (studiu)gi alte scr.rlpturi. Porniud cle la explorarea tactil-kirtestezicd

dorneliul pr,incrpiilor firnelilln*ntal{r, Lirj 1i,.Lllir1tul'ii iroirllrri reibrito;;re la a unor asefflenea scutrpturi, aceastd gedin!5 s-a axat pe studierea operelor

echitribru, propor{ii gi complziqler). Acn:srtr cir:i:llri 'r'-" dcfii]:,i-i;;r-'pirrcursul a cu scopul de a se anali::a diferite pozilii aie corpurilor gi ale diverselor pir[i
cinci gedinle pentrt{ fiecare cla.si , a.nali:l:;ir'd,r-:;e .r-iroiJrr:l qv trpresiiit-r Ib1c}oq
ale corpurilor. Astfel s-a ur"m;irit:

pozilia gi rnigcarea corpului gi t;'i:nrpozii1l j:'r'r.lir',liitroi ri.:Lillrt'rte. J i:er. 'lintre - recunoa$terea tai:tili a a.xelol de reper pe intregui corp;
- analiza pozilici corpului , evocendu-se poziliile corpurilor din
aCeste gedin{e au fOSt urntate,jq: itcti.,itirli dt rlliii:i:;j lntr-un rrli:,triel din
sculpturile ciasice, corirparativ cu cele din perioada Renagterii (de exemplu
cadrui muzeului. Anirnatorii piash:i*nr dii:; n;uzltl iir.:t'r*.rl cle""ilcr i1ljl1l:1r3iii
,,Sclavul" de Michel Angetro, care este accesibil in spaliul tactil din Muzeul
referitcare la istoricul gi tehnicii i;culrrrr.tr"ilti. iirflc)Itil ;;i I l dir,,;rsele il:;pe cte
istoriei artei, ale curcnlelli llrtlrilir-'e . il'ibrrnlllii ;1*nr-'rll-i.: despr* n;ti etc. I-uvru)"

Reddln. in conliltrraus, r"s;r1,il tl'.'t-tti:.r." ptr'ri,:ctr-til:i ir r,tdiril cul{}r , - no{iurrca dc cchilrbru in raport ou pozilia corpului, elevii urrn0nd sI

cinci gedin{e" ?nfelr:ag[ curl sc re;:tlitr::tzir ei'hiliblul r:orpuluiprin purrctr-tl sau punctele de

a) Frirna Ee,'lirlli ll i)(11",:i{iit. i,i t'rrrr "''1'" 1titii'ii,;' t'Ittl}{' i.t.le i:;!'t-tt'i sprijin,
sculplwrii, pornin<i rie ia rlulaj,,:!* ;;ii.::z*trt'c i,1 l.!r) .l ,a. 1lr;tf'ei, 1iu5l[
prezentatrea eiei,ilor gi anim;ri,rriir.lr piastie ieni. t."a tlcqrLtt i:l t;rq:zlniarsa - descoperirea repartizirrri volurnclot q;i nofir"rnea de contrablansare,

iStOriCd a OperelOr gtll lNilhreu.fircdn,.i t:!t:\, r"",i t:.v:ploy rtrr,:tt tt:;cti!- la r;::;ie:zir:d. pentru pistrarea echi librulu i ;

a wnei sculpturi" - gdsirea centrului de gravitalie 9i irnportanla piciorului de sprijin;
- protrlemele de echilibru, importan{a arm[turii,
Atr) dOUa qcciin{e a invut Lia s.rtiiectrV {:i:i.ir}!.!it,Jycit t4t:riet"oii; rie i:i:re - rolul soclului ca punct de sprijin;

elevi a rnuzeului qi tt t:;tt,:rei lwi flsdir;,llti '.;" '--" in explcra;el t.actiXd - descoperirea gi sim{irea tensiunilor, a torsiunilor corpului, pentru a
sculpturilor din trronz, se lsctAndur-i;c 6 - 3 r;l,'r. r'':. l"i-il pr*zentat, mai irlt$r,
hotelul Biron, pe baza unlir dis{ui:.e tactil yi ;r r 1 ,:tiini }ocaiizarii in sfati;r. infelege curn cxprimd R.odin un sentimcnt, o ac{iune in curs de desfrgurare,

Apoi s-a insistat asupra faptuir"ri cii."vizi1r.'i. t i, ilii:" trehiric sa <;orcspundrl elevii intcrprciind migcarea, semnifica{ia unei pozilii, a unei atitudini.

Pe prrrcLrls;ul realiziirii de clrc elevi a unor sculpturi din lut, prin

unei logici a parcursutrtti muzeaX, car(i ':r'r ,,'ri.;:rlla{il }lerrtri; a pt:rrnite activitdlilc ;i e xr-:rcitiile din atelierul de modeiaj se urmlresc, de asemenea,
descoperirea qi infelegelea *perai. .4u tirsl I , :r111;l ;rii.:r;r;dccle specif'lce
gi o parlc dirrlrt' ,rbir:ctivele menlionate mai sus.
explordrii tactil-kinestezice bustrilui s,:ttl!,,, r r:o,rpului in intregim,e;
e) in r:irtlrrrl cclei de a cincea gedinle, in maximum 30 de minute,

qi apoi a grupului seulptat. i-rrinii"e i'rllt'1, ,r ;: iactil-- kinestezic au trebuie sd ss lelr l r zt':r;rc de cltre t-iecare glev recunoaqterea tactil-kinestezic

310 3l I

J

al unei opere pe care a ales*o. studiind cu animatomi principiiie sculpturii operei in contextul istoric, subliniindu-se importanla ei pentru istoria
respective. Acest obiectiv se urmhregte gi in ca,dml atelierului de modelaj. artei. De asemenea, nevdzdtorilor li se oferd gi un audio-ghid cu claviatura
in braille, dAndu-le , asfel, posibilitatea audierii comentariilor asupra operelor
insugirea unor procedee de recunoagtere tactlla s-a dovedit posibild
gi foarle utilS pentru elevii nevizdtori" Accasti recurioagtere a formelor explorate tactil.
geometrice, a volumelor prin sim{ui tactil-kinesfezic permite o rnai bun6 Serviciul cultural din Muzeu Luvru organizeazd, in plus, vizite gi ateliere
memorare a senzaliilor triite pe parcursul expiorarii sculpturiioq ceea ce
se concretizeazd apoi in desfEqurarea cil sLrcces a activit5filor de rnodelaj pedagogice spebializate pentru persoanele care doresc sd dobdndeasci o
in lut. mai bunS cunoaqtere a operelor gi a tehniciior de realizare a acestora.

2.1.2" Spa{iul tactil Ei ate{.i.urete destiryate defi,cientitut. vizusli Is 2.3. Servicii educative in mwzeele din Belgia

Maz,eul Lwvru incepdnd din anul197A, Muzeul regal de Artd Si Istorie dinBruxelles

Prin crearea ,,spttitelui tactil'n, prin vizite gi prin ateliere le a lansat in cadrul serviciilor educative aga-numitul ,Muzeu pentu

destinate deficienfilor vizuali in cadrul iv{uzeului I-.uvru se rrrmdregte nevdzdtori". Spa{iul Muzeului pentru nevdzdtori, in care sunt expozilii
ldrgirea accesului ia culturS a acestor persoane. cloieciirle permanente temporare, este accesibil tuturor vizitatorilor. Primirea in muzeu a
gi expozi{iile temporare sunt accesiirile slab-vazdtorilor . intrarea fiind vizitatorilor nevdzdtori gi slab-vdzdtori a suscitat un real interes, at6t din
liberd pentru acegtia qi pentru inso{itor. Vi;:itele sunt organizate pentru partea personalului educativ, cdt gi a celui qtiinlific (Vonbeveron, 2000).
grupuri mici, in zilele de marfi, ciind rrruzeui este inehis pentru marele
public. Pentru o mai bund organizare a activitdfilor, mai ales a vizitelor tactile,

Spaqiul tactil este organizat in rlepartamentutr sculpturilor din s-a constatat cI este mai indicat sd se repartrzeze vizrtatorii in raport cu
gradul gi cu specificul deficienfei vizuale, colaborindu-se cu insolitorii
aria Denon , prin oferirea spre cxplorare lac;ii1-ltiuestczic.:6 a. unui numdr acestora. Este important si se cunoascl tipul vederii slabe (vedere tubulari,
datoratb glaucomului, vedere ,,ce!oasi", datoratd cataractei etc.), iar in
de doudzeci de mulajc alc urrora clrntre cele rlai celebre op€re cazulnevdzdtorilor - dacd este vorba de cecitate congenitald sau dobinditS.
Toate aceste informafii permit sd se adapteze comentariile gi modalitSlile
scuipturale francezc qi italicrre din catir.ul rlruzeului L,uvru, c.pere
de explorare a operelor de artd gi altor obiecte din muzeu, pentru ca fiecare
realizate in secolele XI- XIX Mcn{i"rn;r in c:itt:va tiintre acestea:
,,Sfkntul Mihail doborAnd. dragonul " (llourgogne, secolul XII, vizitator si le descopere in ritrnul sdu propriu. Aceasti flexibilitate gi
originalui in piatr5); ,,Fecioara Si pruncul " (lle-de-Frauce, secolul
XIV, originalul in marmord); ,,Charles V, regele ftrurrtci"' ( Ile-cie- contactul direct care se stabilegte cu ghidul, recunoaqterea vocii acestuia,

France, secolul XIV, originalul in piatra); ,,Scktv rebel" de Michel- de la o expozilie la alta, erau preferate comentariilor preinregistrate pe
Adenvgoerldon(dItwanliaie, pRuorern"a,dseeAconltuolinXeV-Ii-.oourisigiEnaarl1u.,le?(nFnraianr{ma,orsde)co; l"u,.llaXguiXa,r
originalul in bronz). bandi magneticd.
Serviciile educative gi culturale francofone gi neerlandeze din cadrul
Persoanelor nevdzdtoare li se pun la rjlspozilie, spre a fi explorate
muzeului arganizcazd in fiecare an expozilii teinporare, cu durata de citeva
tactil, eqantioane din materialul din care iiunt realizate sculpturile luni, organizeazdvizitc tactile, ateliere gi conferinfe. Independent de expoziliile

originale, precum qi dosare cu doudzr:cn de fiqe de prezentare a temporare au fosl arnenajate doud spalii speciale in cadrul colec{iilor
sculpturilor, scrise in brailie sau cu cruuctere m[rite. Fiecare figd permanente cu obicctc din India gi din Orientul Apropiat.
conline o descriere a operei, pundnd rrcricrlt pe aspecte cele mai
Dintre expoziliilc organizate la Muzeul pentru nevdzdtori, incepdnd
semnificative ale acesteia, urrnatd de scur{c n()t0 refel-itoare 1a piasarea din 1970, amintint: ,,Alta pentru nevdzdtori" (1970); ,,Anirnalele in art["
(1973);,,Imaginealuilludha"(1979));,,Catedrala"(198i);,,Trilogiafemeii"
3t) (1982); ,,Imagini alc tlivinit5lilor hinduse" (1985); ,,Animal sacru, animal

313

sinrbol"(i98f-r); ,"lnsLila Fa;:tclui - o rtnisn)ii', ( lqllg); ,,Itji.rrar,lLrell*. CotrriIul Etapele intermediare propuse pentru dcscoperirea unei opere impun apelarea
cin arla gi ?n tradiliiL: propuiar"e"l i r)9ff): ,,Ar{il :rir:Iic-i*]r' ( i il9 r); ,.hrr:t:ri;rre.
iaponie ?n miniat*ri" (iggs, rgg6); .,Grir:-i'{}rr,*ir rl' ticlgia" {rirlr7)r la un materiai didactic specific (rrachete, muleje, irnagini tactile), precum
,,Drurrul cr:isialulr,ri: 'vasc
,,1)in Oricrit ,r;:rc Occidcur, al si:uipiur.i ;.iili n;rir,u,i;, Lirlr), tlAO,. iil.llti): 9i la o documentare anexati tcmaticii vizitei, documentare ce rezidd in
rii,-irp4l rniipsii.'{i i)09). cataloage gi etichete in braille sau cu caractere mdrite, casete audio etc.
tr:xcrri.sii 1t..,.
Prin vizitarea expozitiilor, persoanele cu deficien{e de vedere iau
Pentri.i vizii.elc la exptrzitiiie ii,ijii)1-ri.ai.(j. irr ii,.tc,ills Cc ,_;ri lLn, set.viciul cunogtin{d despre doui rnetocle lundamentale de creare a unei opere
educativ il'encof,.ln orr,.;rnizcar-ri 1rli,,r i,11,rf i-,, 5l iic i i:.ire, ciiiie cc inseamni sculpturale in trei dirnerrsiuni: a) rcalizarea operei dintr-un bloc de piatr[,
cd la mLrzeu vin circa 2oo t1c i,iz,rt;itori ci.r cle'-icrlrrlc vizii;ilr:, c,;hrp;: ghrzilor
marmor[ sau lemn in rnlrirne nattiral[; b) elaborarea prin diferite tehnici a
rezervandu-gi pentru acest tip de r,'izire 1.5 ,lc zile 4rctivitrtr.a ,;c orgairi;rcazd unei forme dintr-un material maleabil, cum ar fi lutul sau diferite metale.

;i se dc:sligoard inclusiv peltnr o ::iri;:liri .ir,:1.si)rilid, rjli c,;:l ,rrii ud,rr"o- Dupd ce constat:i cd este achizilionatd cunoa$terea materialelor, cei

pentru grupe mici, l'orrtatc ciin 1la1; ir rar,. iill,-; l)cr:,r){!lrc I),-.pir-ir l;icilitartrii care organizeazd expozitiile se orienteazd spre teme specifice istoriei artei,
cinx{pelleicguet'iiiloobroielectreitlcr',,lrcpgchr;ctci,il:ut'tfi)i,1trl'.l1.rlel r.sr,-e'arnlrerlrcrnccrrl,cr.ltc_f-li,i.e,,r,:.i'il:..il.,,i.zfu..airl,c.ti1aii"a
in derularea cronologicd gi in diversitatea sa geograficS. Astfel, de exemplu,
relief realizete dupl prr:r:*deui l\,iinoll.a. inrr-,gisi;:ri s()i]f\ii etc. ilbicclcle in acest mcrd a fost organizata expozif ia ,,Fe{ele care vorhesc ". Studierea
de mici ciin:ensiuni sau ccle foartc i:,..lorrrase, ,ifliire in r..itrine, ,ir:nt puse pe fefei'apare, in acelagi timp, r;a o sintezd a obiectivelor din unele expozilii
o:rasi spre a fi explorate precedente, deoarece toate rnaterialele erau asem.lndtoare, $i ca o noud
pdnl la cinci persoane. tactil-kiu,:stezic i1c gri,purirnrci. fbrmrrte r1i1tr.ci modalitate exploratorie pentnl aboldarea antropologicd, sociologicd gi
Oirerele Lre clintensirjli ,ni,ri s.rurt ptczentate in psihologicd a tbrmelor Accasta abordare coir-rplexd este posibil[ deoarece
diferitcie siilr ale uruzcurrri. lvinrl oriclit,tl scr.i:,r: ?rr br-aiilc. pcntru
slab-viiz6triri ltunt ptrst: la clislioz i1 ic lt rpe . pt r.,l,l,.rysle ciril) :l_iiLt nus gi ccrrrtinud fafa umand este prezentatii in divcrsilatca sa geograficd, precum gi in
sdsepundviz.caz.it'.<tpcrclcclrrclr..lruic,rr. lrr.!:ricpr.:riirrrcxp[i,.rliri::materialul
evolufia sa istorica, rnuzeul dispunand dc ,saizcci de opere dc pe cinci
didactic Complernentar: rni.jir.lirr:clc tlr,r r;1,,a!j,,,. lt!\.. r;:il.r.r i.rrrl_,lieiilrea rpal;iilor
muzeale. continente. Cu aceastd ocazie, vizitatorii au avut prilejul s[ compare
concepfiile plastice ale narilor civiliza[Ii ale lurnii: din llgipt pdnd in Extremul
din Iixplo:'arca dl"ctlI ta..'{il.kir,,.src,.j,...r ,. .;,,.i}t r r,iri. :,r.:.i,.,, 1r,;.,11 11j95g
Egipt, i-nobilieml ciin secolul al xv"rr:a si al,{vl.lu.u r:r r.;rrrcjlr e r]r:(]pelle Orient, trec6nd plin etapa greco-ronrilni care a a pus acccntul pe.,gramatica
portretului realist si umaris;t", in 'rirrrp ce de ia America prcccllumbiand
etc. conserrvarea patl-inroniului ner:esi15 r,;i11,,1-g1": Sr:ri.,il;ii,l 1:r lrrnitatd a pdnd la Africa gi Oceania .,porlretul se dezarticuleazd pentru a sc imtrogd{i
operelor, cxplorarea tacti-kinestrrzicir gi rniiuipr.rierr0 rrc,rskrr:r jjr,r,l i,.:zelval.d cu simboluri sau cu ritualuri" (Ruyssinck. 1989). Prin maniera dc realizare
doar persoanelor cu deficicn{e vizuaic, in siieciai : reviizaicriior. -loir ic nicsele
policrolire, cele din piotrc pororsr', din ir,rlur tragil su,ri ::rr,.irisc ile l;r a felelor umane se exprirni o atitudine falii de zeillLli, fa!5 de moarte, fa!6
ilexpiorarea tactil-kineslczicS, penlru fi se jl[il1:;i r()n:ioi'vii l-ruq,,r r:i,lr<Jiliurri.
tactil-ukinnecsrtietezirciueisntrepo,,rltiazinbtiliataltesealrtcatcSl.riliiir"cr,rirl.jci.crrlit,orrriila. r{rrnriplirr.liirl"ra;;s1oileocr2t tiel de societate.
reprezintd dimensiunile operei. rv,i:titator.r ,l rtli ;izi.ifr:r frtblilc sii poatd
descoperi opera atii global, clit gi in cletaiiu :irirlr{r inir-o poziirc c,ruibr-tatrili. Tot o abortlar-c con'rlllexir, istoric6, antropologicd, sociologicS,
Se exclud, deci, operelc fbarte rnari s;ru I, ri, rrici tlaci nu ise ofcri
vizitatorului posibilitatea unci ilcscopcl iri psihologica ;i cslclit:ri s-a rcalizat Ei cu prilejul expoziliei ,,Trilogia
IrtiiIirnii reale a cbiectului, fbcarrtj ap;el ll scr 1,,, . l-ki6erst;.zicc lti6gresiye a
,::i!lol.atorii intcmr.-rJiare . Femeii"(1982). Irxpozitirr lr avut ca scop reliefarea diverselor reprezentlri
.,.;)i plasticealefemcii 1i rrrr;rlizacvolu(iei acestora.atAtpeplanestetic,cdtgi pe
plan istoric, in lcg;rlrrr:r iu diferitelc statusuri gi roluri sociale pe care le-a
3t4 avut femeia, din prt'rslrrrrc pand in zilele noastre. Expozilia a cdutat sd
ilustreze trei filrrt'lrr nrriore r:are decurg mai ales din particularitilile

biologico-morlilkrl:.r, ..' ;rlc Irrracii: fenreia rnamd. femeia curtezand qi femeia

ca individ. Din rrt'r,rrrir viemLlrilor, femeia sirnboliza fecunditatea, ca

315

marturie fiirrd accuntu;rrea goidurilor gi a s6nilor - ca simboluri ale Acestei sensiblie ie.:nlir;i:rq::l lrl-fitfr'!iir.rli iliri*i:ielor de citt'e ghld. s-a constatat ca
,,,izitele :r.[beir,,a.;e ,:u sla'u-vbllitr-T1i !-]rt fi, iiCesea, tlerutante perrtru ghiei'
lecLrnditati. Operele realizate in Grecia, in care este redatd femeia, in mare
Pgltiunaelccciirtclrtllriup.-uiru<:actrLu*rlrr!et:.ss'vgcrtealilzlu;rriirriii:ciiii;ii;dlcit,e.r*rrrar'i1,pitci6aoricrru1'ii-:i;r-;s.us1f5a;i,'ri(i:5gl,rotiell1r.e-,iir;-aicFveclLi"cbcrrariailrii';icit;iu{;':ioi;ruh't,-ec;ia;eeriifrEucY':ztloieieii:silnelstup*hIlceai;euta'apcppifoeieinrlredafcizite;seenppnuu$patinrslll.inaillafeupbeltax-ctvnpui deilacerzlleserlateasorerpilniaaei
parte pun accentui ]:)e cofltrastul dintre aceastd fiinfi care este privitl ca
*ale viztrnli.
fiind ,"se;'lul slair" gi barbat, care este redat ca reprezentant al unei societifi
iir care acelra are statusuri 9i roiuri sociale dorninante. Darcrea{iileplastice 2",i,. Experienle itaiie:r'e g'"*'lpi;lrJ uc{iswl iu ptereiee w persoandot
ciir: Grecia expriml gi lutigul rlrum parcurs cle ferneie pentru dobdndirea ltr:w tie:ficim'\oz viztr rt
r;nor clreptul'i. Ilustrat in art6, acest drum este redat prin accesul tot mai italit:le ilest!nate a;cesuiui ia ninzte n
e\'idcnt al corn',llui fenreii la ccnceptul de frumuse{e plasticd, rezervat mult Dintin exiloriflil?eI{-:
tim'lr b5rbat.rrtrui. f srpul frminirl sirnbolizeazd tot mai frecvent 9i mai relevant p*,fi,nociFiarl,ins,.ar"olrlo,.rai:,rrnr*n,*ce;*ril6*er"nlr{ruiei{liz,:'e.u,ean,l-lir'iliilali'l-.rr.,a;,fir'tc}iac{ficii'.rr'F:ruttrdg:t.r,it-t.l,''c5lr'ri"t,Li,"riiuririildurruaiii'tirrrl,e;;:AiAlaair,sim;rif:-t\vdil1r'rini'l:auii'rJtte'tlnrrt1iiln,::i.'s.lItTvratriaiutctrczut:tizeilhteeu'*ul\cil'rltlirt"anii1ict.cpt{''iaigel diOidz;netin;r:rlulp"ulis'cc''ne"tl;uionrpur'iIir'doIoanzirnueilnzttcicecotuerd;il
delic:rie ,er, .:uple {ea, trcgSiia stiirilor a{'ective, in timp ce redarea plastici a
,,Vene1ia Pr:n'f ru toti""
cor:pulili masculin expriml notiurtea de forfi, tensiune muscularE,
ai14lti'r,lli',..it'l'!.t:r'cs5.'riip'..cttll"LllJlisl!tttltlu!|,iefi.!r;lwevtlzitori
nervoz:itrf.r,:.
a,r,ii]Fic1nl.d:t"uen*fcitri€et,,^,sr,titltpeanrotirtvru:vLpizzf ia!i.r'e-:ddlipa;(rciiiffii'i;:iti"t-ti';,1l,'l-p1i'..'li:air-lr;.illic.u,;-iliciS$ltae:lzrrj'i]iCsap[$0alc;rfi$lsl''ai;atuin:r"tt:ivlogarrzp'siai-catoturiitiraotllia;iltntiltti"leerepat ri9inil
Vizjtele giiidate sr-int conceptite astfel incdt un animator sd ia in griji
tclrrir:i sprciillfi, i,rr'll.re-, ef,':r5t,.l-.1 Prlir i-'ilt;orelieti-rri l.iiriirnansiollaii-'" Redarta
un grup mii:, cle aproxinutiy ciiici persoane, astfel inc6t cu prilejul fiecirei
pt.rnbasorelirl-u.ri,rpictLliil; ;urr,r'lirl1.e;1.-virzitoril<;l"tiliptinLrx-iJlorar*iit'dctilii
vizite persoaneie cr.r deficienle de vedere sI oblin5 un maximum de "'''fi"o'*nrilrreeivodrz'utt"dlrdcsedxspeltxpaiarre"tirdlirviiiazitudn' eaastfde*l:
sh reailzoze o bul-iu;r::l.lt;rli"r
berreficiu din descoperirea opetrelor de art6. an-safiltrlil. i'*rti,l llc'.iltrir r.rli.iii
0trririul conducr: nevdzhtorii de la un obiect la altul, ddnd explicaliile hrc6t sli ii pcril;r1i, irt:,r,r lrl:,r-rrl;i; :{"i lll.tfleega sensr-ll" seinrlifica{ia elententelor

necnsarc. P*rrtnr a conduce expiorarea tactil-kinestezicd,'ghidul va utiliza component(j lilcIrttil|r r'\,;1 i:i,,c.c.iliilinr:lsibilltateasesiz5riivalorilestetice

iroliuni sp;r'iialt: ca .,la stanga, la dreapta, inainte, inapoi, sus, jos" Se va adifeijtr:trorpuj1r ,.oilii,{,,r' r;ri!ii;pictirriireproduscpr'.nbasorelief,punindu-se
ir.rntrri,rliirlqipcimagirraiitpclsr:atlelclrnevlzit{)are'
clinsist;r i.islrure r-recesitzi;ii Ittiti intii si se exploreze global obiectul de accentpecatrrircir,il !
h}fuItt;t,.tl lll: | ll ,.,';:.,i ' tiitlA.nrona al,tltreil:oleclii: unacareconline
arta gi '-riloi nc clctalii. prctpurrintltr-sc o cxplorare continu6 a obipcfului, dintoatetirnpurile;oalt6
Vizitelc lactile cci tlin p'll'tca ttcvr"tz,itlorilor o ooncelltrare a atenfiei. Ungle reprodr.tceri 'irrr:|.i1,,,;r', ,.i..ri ll'rir1 cc!ebrelculpturi contemporani, iar a treia
pertoelle iuvocii iinritclc capacitirlilor proprii de cxplorare tactil-kinesteaigi,
ma;rifcstirnC rr strrrc de oboscals.Pentru evitarea accsteia se recornand{ sa coleelie cuprirrtl,. t 1,, ,, r::irL;ii,: itlc un,.lt artigti
qu sc explcreze Tlrea ntuh.e oi:iecte in cadrul unei singure vizite tactile Ei, de r:on{iirerncldelr: rr! rr , ri i..'Iiiri'hilfeOturale,ugoracccsitriiepebazasimplui
tactii-kinestc;,11. l\1,, i ,):rli prr;va;lttt cu un sisten: de orientare sonord,
asefflotlca. si 1iu existe o molrgtcinie a suprafelelor gi a materialelOf. PgntrU
pentrlrapertltit..r'..iiilllli;icfbctuezer,izitearrtononie,ingrupsau
a se face ap.e1 1a memoria senzorialS, dacd tema vizitei tactile p€rmite, Fe
va relua expior;rrea i.rnui obiect expus in vizita anterioard. f I/

O dificultate a reaiizdrii clr succes a vizitelor tactile constl in lentoarea
expiordrii, precum gi ?n absenfa cunogtinlelor de istoria artei pentru ce4
nlai rnai,* parte a ."'izitatoriior, deci in absen{a rclerin{elor necesare inlelegerii
mesaj uh"ri co gnitiv gi emr,"r!i onal-estetic al ttpcrcl or'

Expcrienla dr:bfrndita a ardtat ca spa{irrl salilor in care se amPla$Fazi
expozigiile are o illare importan{d pelltrtr btrna desflqurare 4 vizitelor.

Fersoanelij cu deficie n!c rie ve|ere aprecirrzrr rrrotltll de expunerg a obieCtelOr
ilr czrrlr'uL respectiv*icr spalii muzeAlc. I)e :tst'tttcnea, aceste pefsoane SUnt

i I tr

tl

*r;;svRinuizedpisietveprifdoliecu'siaaainlleb.d.iirinviiidrnrLnerudazilree:,',.rinrputeri-nautunruianncciesiruccnactrle3s.0iin0f0agcdrdLernpviz*siiutuantioir,r-.ijnrc"rgeefincieernatil,drea'vpredidcsreeuregr.li cunoagtere coerenti qi uniiicata a iuniii. lri absen{a vederii, transferurile
intennodale sunt limitate ;!. atlesea, mai pulin cficiente (Hatwell, 1996,
ltnpieci'alinsna'aro-cutdfaretoeratazrieicl'euecnn-plcskioaxuaeeeirugpt'pxif'ees))grilprai,roasuiMllvuftirirrniceinaaetnfartzetsaizcdfiipvregeicnuiiaeilxriuuzedsarpcrptldiatriilvcaotd,anri,iognrrretdEpaeitirecziuetcilgearreepiaaosiv{hetatdirr.iidaloricipntzertsc',auet'sa.atrcsineirliuleittti-tataiiokirrniict,linutre'aueuiTignuvsigrcidsbiip*tazir,oci,t,orcrie.rztle,irrien*piioc<taliicerdJ.iucrc:ga*isiiitrepi,piafoc'acrast-rctnuau:,ixrt,tstiisii"lcpcreetr1an,air'l.,b0n"nlruaeIlrcliicsirilcrracrcie.tem'rara.acrrrrireJtrom.lcueaui?aesrcriaiirei,pc.agaiisocrnfjzeeiiiucn'iidcftinpttaibiioaauvcct'rtndarnrreis.ivcinacancleNta{trtoriielree9oredenxevgrapfcds(;gesnirdrpze,to,rergaoiirtldscmttzoeiuoe6iazatcinnril9erreierereeiier Portalier, 1999). Persoanele crr cecitatc congenitali sau dob6nditd timpuriu
qmdrPvaeieiduepzseznriltetaevtuazrdeb:retlru-1-iianvs)ptgta5a*Piczronird.eiddore'agtiIoevpi)rd-reiceimaiiztlfroucsiuatdror!ezs.iaitee-ncn,truvae.zc,ruic.eonlrtccnemi.iuecetti)uaa,ar.ru<,cap..lsrnuteivc-seatcratri.ttcrobtora'ricaiis(ii:l:sitirti/i-elr!glr,irii1,,uerercrai'cn;'-iulr,iuicriz'fi[trpiia.rurt(:crr:s.ireeiici.nvnc(s-il;eutdc\rseipd;t'uoe;cicirrie;icarapi;asr;rcr-o;iciuadi;cre;raucdt'rir;iceeeas;lft'iiindccn"e.aicale,vI'iVat,re;rcAz^e.pdvgenoircttuzie'unuarnlitaf.itiaieioliteulefern.n,
fac apel la aite cdi pentru a ajunge Ia aceeaqi organizare spaliald ca persoanele
3' Percepereu si repreientqrea ntirftarft a scurlttt**,r tte cdtre
vdzdtoare. Ccnstruirea reiafiilor spa!iale ale unui obiect, in absenfa vederii,
persoanele cu deficiente t,izusle
c'1rpnlgiorii.rlcercrlnrrrotvrnrrr'ntriablu'rfestzrr.la'llculuidlr\i'lyterrtitr.a''oeprmcrrcrtdeat-)eruae-erccrirreleldeedee'ulaleiparmruaeiitntr'rateicievtiuar'ecasfeoreorsipgemmaeprre;impt<nofoaiuatnpivdrearnreiafaira{tfioatol'iaeeretica'rosr,,togrdteairehrceriiJfasrmm9cipiriipniieetareacipleiniisp.imeirflooneecernbpmnuzcfddiiitlnlceceSiieetocicpeesraitcjcacoprl;,perstrarrettc;eticlcaiarrvraet.trsr*.raari.tcruira:npimcrncranirarrl,o*c"ieiiiovrveudiiareansiaruzsctitlemaiuaocituinaaanpinimgtac.ooleiiroerMmpaotgrnaeluiiopajctnpauaedeadtrdcraraue,i;actnirczi.etplqi*e-oitipntrkna,ar-ttittoi.inteenveipvrcrafaiad.osgl..imciterrmuvre{mociuairzzuiuactjsaiuonactntfareStoaig,u.iraiit presupune Dunerea in lricru r unor rnecrnisrne distincte, bazate pe tratarea

3lr.t infonna{iilor culese pe calc tactil-kinestezica din rnediul apropiat ;;i pe cale

auditivd - din mediul indeplrtai. Pr:nfru coordonarea infomrafiilor culese

tactil-kinestezic, persoalele nevdzitoare trcbuie sa facd apel ia invilarea
verbald pentru a surprinrJe qi a inqclege rela;iile spaliale r;i chiar pentnr
identifi carea unor obiecte (Martinez- Sarocchi, I 998). Pcrsoana nevdzltoare

este obligatd sI desfbgoare o activitate mintalS laborioasl pentru a reconstrui,
pe calc tactil-kinestezica, pu{in catr: pulin, imaginea perceptivd. in pofida

caracterului siu secven{ial, explorarca tactil-kincstezica ii poate permite

ncvizdtorului sa oblind rep;:ezeritdri mintale relativ adecvatc. gra{ie punerii
in lucru a unor tehnici 6i stiategii ripecifice dc inl'5|are, Dar, pcrsoanele
nevdz[toare au nerzoic <ie i'ci'erirrtt. r,erbale pentru a se oricnta in explorarea

tactil-kinestezicl li p.entru a-gi firr ula rcplczcntlri despre obiectul perceput

prin aceastd modaiitate.

Accesibilitatsa rrateriall, tr st:ttlptwrilor, in generai a operelor
triclirnensionale. ne-ar putca {ace sd credem cii prezcntarea lor pentru a fi

perceJrutc de nev[::itori iru ar ne cesiia nici o arlaptare specialti. Dar practicile
rnuzeale Ce acest gen au er,idcnLiat i{onii categorii mari de probleine: unele
puse de sculptori, de muzeogl'rlti, dc rcspcnsabilii cu conservarea opcrelor,
iar alte probleme pusc de nevir;ratorii inpigi. Hatrvell gi Sarocchi (2000) au
realizat o sintezd a acLrslor' problcme. Pe cele mai importante le prezentdm
in cele ce urnrcazi-r.

A)Problcmc ritlittttr tle sculptori, de muzeograJi Si de responsabilii

cu conservareu sc tt I1tl t t ri I tt t'"

Unii sculptor i srrrrl rr'1ir:t:n1i in a ldsa operele lor sa-gi piardl din ceea
ce lumina aducc irr l)lu, i)':r.cepcrii crealiilor 1or. in acest sens, men{iondm,
de exemplu, linrilrrr,,r r'. rrlr,'ulli a recept[rii rnesajului gi a emoliei estetice
prin perceperea l irt'l r l l r r rt'.rl czici a unei sculpturi ca,/,bor - spaliu Si lumind"
(fig.4), realizatii (l( { 1,r.;tlurtirr Lucaci. Aceasti sculpturd este conceputd

'lpentru un ,,art-sp('( t.rr , 1li'1v 11'^ce ,,capteazd r;i redi intr-un mod capricios

3le

lilln irll. iiiiil-'::l'il;'i'i: 1'

i1,;n i[r; ]ir,"ii-:ll'i il:r : , - i. -,l.i.;,i,. -
rlrlrr{ii i:rit;:l:.'. i',r'; r i ri[ i!1 ! t]ui

it.rlirtt Iilil r,.riit:,, .;lll

tl '.1.,tt:.

rJi.:;tr.ritci i:,r1 .;t i'r I 't,:,": .
i't 1
11 i" ''
:.r.'tii ,,y' L].:ift:: ilu
.:
't:'i,, ll.ir,i

't\

,r. ,11

,,,1 t|:i!,,. .\lhd.e nla.

32t

Itespo'sabili cu patrimorriui gi conser'arca op.rci*)r rie artA consitreri sculpturilor. tn unele muzee li se impune nevlzdtorilor si poarte rndnuqi
cd pentru o mare parte din sculpturi, datoriti r;iiractr:risticilor rnaterjalr-liui
din care sunt realizate, existA pericolul altcran; prin e;<1_.lorereta ta.:tild, cletoritd fine pentm protejarea sculpturilor explorate tactil" cc,ea ce limiteazd muit
e fectelor transpiraliei. Rcricenfere respecl.iv;r aLi conr-iu:; Ia grisirca unrlr soru{ii, perceperea texturii, a specificuiui acesteia. Dar q;i explorarea directb a
astl'el inc6t gi nevdzhtorii sa aiba ar:ces la opcrcic sculi;t,-,ialc. I__rintre acsstea reproducerilor din gips sau ragini ridica probleme pentru perceperea gi
j(laeziooannranalitenc)t'ipmcriunpmegcahcridlefuirmimairnirzuebzer,alaeirlelee.tn,pAoesgntrrtla:m1fi,cn'erea, ris,;-:i1ar..ii;lt:o;iririnoi psurir-nrr.sri:sicitcinfmiselerrz.accrcuii in{elegerea unor elemente semnificative ale sculpturilor. Astfel, ne putem
rcgionale
spcciale, intreba cum se poate desprinde semnifica{ia unor falduri, ale unor unduiri
cat.actere
mdrite pentru slab-vdzrtori. Dar; tol-odiitr. au first a'rc*a.!ate 9i aga-nurnite fine realizate in piatra sau in tnannori. prin care sculptorul doregte sd
evoce fluturarea unei picse vesiimentarc dc rndtase, ?n timp ce pentru un
',spafii tactile", rcspectiv s[li specie"le pe rrtrrl nlviiziti,r.i 9i sl;ib-vazitori. in
nurneroase muzoe de artd, preculr: Muzeul r\,retropriiiurn, Muzeul r,uvru" nevdzltor, care explorcazd sculptura, caracteristicile texturii respective pot

Muzeul [tc,din, h4uzeul Regal tlin Bruxel]es. jduzr:ul {jrudatj clin Barcektna, sd fie sim{ite ca fiind n.rai ,,agresive" dec6t crestele unor mun{i dintr-o
Muzeul de Egiptologie din Torino, Muzeiii Anteros ilin r3or'gna, Muzeui carte de geografie realizatl in reliefl in cadrul unei investigalii (Hatwell gi
ncAouemibmveeizrroetdsdtcotlieinnri,lEAodnxreecotleaenrxa,ce,uMm,n,uBopzarleuigtui,tsrehMrNeuIMaazefusis,cnueuaul miidpd"etrucnUrinisrgciiir,pootreuitaosdtirotri:rtg,rr:.iN.eirJirreuirlcziu,tnc,nuepl.rleftbu:rlrreiniiinunitrohdo.,nreidaamutc-Rculiecz-.essgeeua.ii Sarocchi,2000) prin care s-a propus explorarca tactila a. unor statui

explorarea tactil-kinestezicd a acestora, ir ongirrul, tlar in alte uluzec sunt galo-romane, s-a constatat dificultatea persoanelor su cecitate congenitali

rcixgpinloirastpeectiaacletil(dce6peixie(mmpurlua.jern) ualalejcop<eluricrl"ri_u,rrrcc.,lirig:i;ncai.lrelp,turreiacli-z,:iaetebreti,inlagl4ipuszesuaul sau dobdnditd timpuriu de a accepta cir acecagi texturd. chiar dacd fotmele
sculpturale sunt specilrco. ar putca rcprczcntil fltta, pdm! gi imbricimintea.
Luvru sau dupd,,Frizele di' parthe.on". r. Biiiish L4us.unl). infonnagiile
culese de nevdzrtori prin exploianra tacril-knrcstriiici:l a ar:estor protluse Aprehensiunea tactilir a f onttrlor ri<licrj. tlo ascrlr€nca, multe probleme,
sculpturale sunt completate de cekr obti"tc, p,.rir1r'rr fiecrlre c,pere, prin deoarece sim{ultactil-kincstr-zic .stLr n)al rrrrtirr udaptat acestei proprietafi a
intennedir"rl comentariilor din ghitlu;"iie scrisu in br.iilr, $irt_r cu caractere
rndrite, precum 6i prin cornc'tariiie aur.iio, rcueptate pri' crigtr i* alte cazuri, sculpturilor decdt vederea. Ditrcultdtilc pcrccptici pot provcrti gi din tehnica
artistului. Sculpturile in care diferite detalii, cc iru ssrvcsc intcie gerii forrnei,
precum al ,,Frizelor din Parthenon", explorarea ieprodLicci-rlor" ac*stora se sunt suprimate laciliteaza explorarea tactil-kinestczicir gi infelegerea
poate realiza alternativ_cu explorarea imaginiror tactile ale flec;rr-e i frize, in
ascca<rrliccscesveaintrlebadraafuiiellceell.reeImmi etcnrogtepinlieiileacuftiaizncertailloxerim.gidc'oamioeanrteariirirlcfonfancaiifiitoena;zillai ,'eccr-er pcirainreeantmaraiil semnifica{iilor sculpflrrii. Dar, in numeroase cazuri, persoanclc nevlzdtoare
abandoneazl cxplorarea unei scuipturi in momentul iri carc, ?ncerc6nd s[
Il) Probleme referitoare ra percepc,cu .^:i rqtrtzent*r(e *tintctrd u descifreze detaliile, con,stientizcazd ci nu pot realiza sinteza ncccsard pentru
.tt' tt Iltturilor de cdtre nevdzdtori.
in,telegerea semnificaliei sculpturii. De cxemplu, unii nevizitori care
li irrr t. I tactil-kinestezic are iimite in pci , ;t'pt:i i:i.r ; i intereuerea spa{iului
r'lrrrrt'rt'i,r)rrl gi a caractcristicilor spari.I.: r)( nsv.:4iitori, o priina viziteaza Muzcul Rodin :rbantloneazi exploralea- sculpturilor Iui Camile
lr ntr'*
Claudel in morncnlrri in carc irrcearcd sd descopere dilcrite detalii.
ltttrlrl, rrr;r ,r rirliuh perceperee le.ttttrii yr 'i rr1,:,i,gci.t:i br:tilrlifrciririlor
congtientizlinrl irnposrbilrlltcu rcceptdrii acestora prin pipait, ca gi cum
],t .' degetele nriinilor s-rrt pit'r'rlc in aceste detalii.

Imporlarrle tlrlrt'ullati sunt legate de coclarea necesard pentru
interpretareu irrlirrrrr;rlrt'i cvidentiatS prin lbnnclc sculpturii. Astfel de
dificulteti pol li rrtt rrrr:rlL'prin intermediul unor infonnalii iniliale despre

sculpturi, in arrsrrrrrl,lrr. .;i dcspre anumite clctalii ale acesteia. Informa{iile
iniliale contribrrir l:r (l('scoperirea semnificatici diferitclor elemente ale
sculpturii, prcciunr p.:lrrrir personajului redat, expresia felei, semnificalia

gesturilor in rirp,tr L rr pozitia mdiniior etc.

Persoanclt' n( \ :r./rl()iire au, de asernenea. dificultali in recunoagterea

5 L)

busturilor din operele galo-rornane, care depdqesc ditnensiunea real6 de semnificativ inrre u:elc trei Ioturi de subiecfi;
apmximativ 1,5 ori, ceea ce presupune depunerea unor etbrfuri rnari in
oxplorarea sculpturilor gi in formarea unor imagini mintale unitare. contenbl)pso.arnenv"i"d'e1'llrfsisa1tosi<-illitc-icrpe':rrrslodasneemlenivfi[czaittoivadrieritr9ei lsoltaubr-ivindpzndtvoianr|eaorpeedraeulomr ai

O cercetare interesantd privind particularit6{ile reprezentdrilor rnintale multecaracterisiicigeneralealesculpturi]ortjec6tpersoanelenevdzdtoare.
ale unor sculpturi percepute de nevlzdtori gi slab vdzltori in comparalie cu
vdztrtorii a fost realizatd de Michaux ( 1999), cu prilejul unei exltozilii tuctile lrrvestigatiarealizatadeG.Mictlar"rxapusinevidenpcliferenleimportante
in cazul persoanelor vdzdtoare 9i a
a operelor de arti, intituiatd ,L'urt d toucltef', organizatd la Muzeul din inir"."prereirtirilc inintalc alc sculpturilor nevizatori). Acest lucru este firesc
vizuaie (slab-viiiatori;i
Louvain-la-Neuve (Belgia). Aceastd expozilie a fost conceputd in mod celor cu deficienle permite obginerea instantanee a
special p€ntru ca persoanele nevdzitoare si poatd percepe toate sculpturile daca ne gAndirn la faptul ci vederea
prin explorare tactild, gi cuprindea doua scc{iuni: prima, intitulatl ,,Aftdsens,
&laVdnus de L.espugue at Penseur de Rodin", evocind caracteristicile unor iPruertsoora.nnuelleiilon,erprir.izhvtionadre.uaulonuct"to"i,c'pc''tlcofr,eufnezriemne{iavIeir.bcalilmi peennstriuuna"'se:loTri:e"ntt*a in
statui, reproduse in r59in5, aparlinAnd dilbritelor curente; a doua secfiune,
explorareatactiligipcrrtrua-gifaciiitareprezentareamintalaasculpturilor.In
denumiti ,,13 sculpteut's d'au^iow d'hui" , ce prezenta I 3 opere contemporane
ale unor artigti belgieni, realizate clin materiale moderne (cauciuc, aluminiu, pofidacaractenrluiScc-'/eniisl,explorareatactil.kir"resteziclpermite,tohr$i,
ieea.ax.xorrpe"uttlrooeacir,in,taioDutpe,*"e.*uspp'peoreia.tntnl|pll.eiaanzprvsacrddiun{-uragsnirsrcf,rco.llrtnghivsn4citeatriaazajoclrtirii:izitginadci'ti,reuimtaia,iincoiitn;ntillfm-e0kclriiaannmritej'arpasullretileeilu-roczenruilcoanpertlirvdieqviaifsiindiccndciiepccnvoliaatnpedteee,rruedpalllofeeeubcsndfufeconmurdalpriattIetdtsuetrlospiielurroirinanret
cupru). Subiec{ii investigafi - nevdz[tori, slabvlzdtori gi vazitori au fost tpvivJniedizfrzouadnar-t*tnldcoiarg.rl-lriDini"pefr5r:rsvriiinigilcicztrvr1lrii.Tlli,loc'i5:tira.iiicrii-tnat,)lfi,bec'1:rcalril't'rttalirsrafutttiitleitlltrctllillinrlnicptrtorlrnc'i;ztt-trri'zeirte:irliaesllooto.tlratrA:tnltcctactercrlse't.ltilltlelcvrlttilscr's"zturciircrnzttpool:ioaqirtltnc-inrreltgclelaitlrrlcdsirzeaeralreriitr:sncuacubnhou;diigmiiedftdbialceeunissrediccnerd{miaeeei
llt. 1tt tstr:tltlt t.rr tlr.Ii.'icrrlll r''iztrltlir.
cvaluafi in raport cu: a) cali.talea descrierii verbule a fiecdrei sculpturi opera carc cstc crllltil;,i:r llrr'lil tli,'i
in COnClrrzi,.,, crt'rlt.t' ( it t1:t :.:t ltt' itr lrtr''rtt t.at. nrcldalit6lile
percepute; b\ cunoasterea r:aracteristicilor fiecdrei opere.
In ceea ce pivegte calitatea descrierilor, rezultatele" luate global, nu au cvciauzrnueoaalue$r,mterSreecraeluscscApnctltcllrli(rl'irsttt..r.rrrzlrr1;i.l..tr(.i:'ll;illll(r);1lr(tl.Il(r'r(lrt.ir.!'rlrltlrIlrl(l'l,trir:;l1tr,5/tilttll(ltLt)zlr'olt.t1.Lsi.ctl'rlurcnll,lozclarzstft,tetlaorrreiracinlopcraerectaiucucdeleapfriricitvaiee$n$lloteer
unor picturi 5i st:trllllrrrt ''t . Itt.tt ttt lr.rlr..-'rllcricnlelor estetice, facilitandu-se
evidenliat diferenfe semnificative intre loturile de subiecli, in ceea ce privegte asocierea aspecttrlrri ( o1'rlll'\ t 'r t t'l ltllilitlc'
num5rul elementelor descrise vebal, pentru cele doud secfiuni ale expoziliei.
B-,lBlJocBl!',t
in pofida marii diversitSli de opere expuse, nu s-au observat diferen{e
in ceea ce privegte frecvenla diferitelor elemente <iescriptive redate de cele .'Ofrtpr ttihcealBx'IbxliruxtcAdhta| tSItlri)!.'sis\tl,r(,r,iritr'iri:'l/i1Ir'ti1ri'h'Ltitlp;i4st!httireTerrcstul''cNEheuawrnodpYeSoaornkun'Mr1Jo9:t9Ale9r'Mniuslmtis:e1n9s0o0ry- Guide
trci loturi. Varia{iile sunt mai mult indivi<Iualc. in general, cele trei loturi de 1940'
subiecli descriu mai detaliat operele secfiunii contemporane.
'Edman, P., l t)'r it ti'!i!c g'roplric"s' Arnerican Foundation for the Blind'
S-au evidenliat, totugi, urmdtoarele particularitali in privin[a calitdfii
descrierilor: a) pentru operele veclxi,persoanele vizXtoare descriu, in primul 325
r$nd, proprietifile fizice generale ale unei sculpturi;de asemenea, persoanele
slab-vdzitoare tind sd descrie aceste proprietd{i mai rnult decAt persoanele
nevizfitoare: b) in ceea ce privegte sculpturile nrodente, s-a constatat cI
vdzatorii descriu, in primul rdud, proprietAtile fizice generale, cu o mai mare
frecvenli decit persoanele slab vdzdtoare 9i cele nevdzdtoare.

in privinla cunoasterii ca racteristicilor .fiet:irei opere. s-au evidenfiat

umrtrtoarele aspecte:

rr) pentru operele ,"echi, scorurile oblinute privind caracteristicile

plt'rrcrllc. ccle de detaliu qi cele vizdnd exprcsiilc comportamentale nu difera

124

New York" Bologna,2000.
Erikssr.in, Y., 1997, What Some Feopk: See whal Other Feel, ,,Art. Paivio, A.,I97l,Imagery and verbal processes, Holt, Rinehart & Win-

Eulietin of Nationalnlusenm Sfocklolnr", vol 5. ston, London.

FranEois, A., 1998, Mrtdeluge rtu Musde Rodin, im Autonomie et Portalier, S., 1999, Les spdcfficitds du ddveloppement du ieune ddficient

initiatives dutu les apprentlsscgcs clrczles jeunrts clefi.cients visuells, GPEAA, visuel. A1:plications d l'6tude des concepts d'espace et de temps, in La

Faris, p. 129-136 place de I'espace et du temps dans le ddveloppement psycho-cognitif du
Garrancibs, d:.,1986. Y*n Gagh, Editions Gairandds, Nice.
Garrzrntlis, C., 1ggt i, rC u tv s s e. P i c Qs s a, Editions Garrandds, Nice' jeune deficient visuel, Actes du Coioque FISAF et CNEFEI, Suresnes.
Garrartclds, {:., igg2, Coctectn envisa&d, Editions Garrandds, Nice'
Gualancli, P", Se';chi, I"., 2rJ00, kcniche di rappresentazione plastica Rayner, A., 1998, Access in Mind - toward the inclusive museum,The
Intellectual Access Trust, NMS Museum of Scotland, Edinburgh.
tlella realta visivct e nrc{uJtlagin di.rlattica per un'e ducaziotte all'immagine
Rus, A., 2A00, Muzeul Nalional de artd din Clui. Galeria NctSionald,
rivohs a non t,edenti e iportedeiiti., in fuluseo tattile di pittura antica e cap. Sculpturi, p. 102-103.

mati.erila ,"Anlercs" rieil'lttsfintto rlei Cieclei ,,Frattcisco Cavazza", Casma Ruyssinck, M., 1989, I'e Musde pour Atteugles aux Musdes royaux'

s.r.l. t.ipolito, Eol{-)gna. d'Art et d'Histoire 197a-D89: vingt annies d'activitds, in ,,1'e Bulletin

H:rtwelX, Y." 19q6, 7"t"at'tsiers internrod$ilx et intigration internrodale, des Mus,les royaw d'Art et d'Histoire", t. 60, Bruxelles, p. 45-61.
xxx Second Sight of the Parthenon Frize,Marketing Executive, Brit-
in M" Richelle, J. Requin, M" Robert (sous la direction), Trsitd de
ish Museum Press, London, 1998.
F sycholo gie Expiriment*lc, Mardaga, Lidge"
Valdry, P., 1938, Digas, danse, dessin, Gallimard, Paris.
Hatwell, Y., Marfinez-Saroccl"ti, fr., 2000, kt lecture tactile des cartes Vanbelle, F., 1989, Initiation des aveugles aw arts plastiqwes par le

et dessins, et I'crccds d.es aveugles (tux oeullres d'art,inY. Hatwell, A' Streri, toucher dans le cadre de la recherche esthdtique,in ,,Actes des XIII-es
E. Gentaz (sous tra dir-ection), k.tucher p\ur connaff re, Psychologie cogni-
tive cJe la. perception ts.{{ile monurite, F'\J'F., Paris, p" 261-282' Journ6es de l'Association, de langue franguise des psychologues spdcialisis
pour hand.icapds de la vue", p. 32-38.
Kosslyli, S.lvf", t9?5, Inforn'tatiott representation in, visual images'
,,Llognitive Fsycholog;r"','1, p. 341-370. \lonbeveron, G., 2000, Spicificil( du tttttt'lrtr tlc.s pcrso,urcs aveugles

xxx L'access,iibil.iti tles mu^sdes en France, \4inistere de Culture, et malvoyantes in Images lut'tilc:s. Accts t'i lrt cttllrtrc-l;ttnnation, Rapport

Direction des musdes <le France, 1996. d'dtude, Froject Socratcs-Ctttrtt:ttitts t'rtrlttlitrlttiott li'attce - CNEFEI.

Laptoiu, N., 1974, Muzeul de artd din Clui, Editura Meridiane, Weisen, M., 1999, /r'r'r'.t.r llrr l;n'tr<'lt x'tt.y: necting the museum's many
publics or hunting, lhr snttrk,in ,,llttt ritiit'c.'I-he magazine of,the Museum
Bucuregti. and Galleries Disuhilitv As:ittt'itttioti', 2, p. l6-18

xxx h{aking Vsuul Art Accessible To People Who Are Blind And ' I
Visuo,!11, hnpaircri, Art Etlucation for the Blind, New York, 1996' ri

j\4artinez-Sarocchi, F., 1998, Qwet.:; cocles pour Etelle infurmation?, 327
( 'olloque Arts Plastique et Cdcitd, 6-7 juin, l,ouvain-I-a-Neuve.

I'lichar-lx, G., 19E9, Regtr€sentations nrcntsles d' objets sculpturaux
r!(.s 1,t 1'.gv771'tr.s' a\)ea aL! safts vision: tpt'ertvt'; d'd,*aluation,inA la conquArc
tIt' l't \|tttt'('. GPE,AA, Yzeure-1,'{oulins, p. 50-59'

rr.r l4tt.trrr tattile tli pictura atilit:rt t' rrrrtdewtQ ,,Anteros" dell'lstituto
rlt'i,t , t,', lri .,l:rrtncesco Cattazza" ,Associltzionc Scuola di scultura aplicata,

12b

DE LA PAPIRUS LA CARTEA ELECTROI\TICA procedeelor de multiplicare, in special prin tumarea plumbului in matri{e ce i
Lect. univ. drd. Cornelia Melenti
purtau conturul florii literei gi puteau fi culese manual una l6ngd alta, in l
Facultatea de Calculatoare, {Jniversitatea Tehnici Cluj I
Anul 1884 a adus cu sine linotipul (o maqind de scris care culege
TRAI\SFORNIARTLE ISTORM,T: DE LA IM"{GINE I,A TEXT mecanic un rind fonnat din litere nedetagabiie) ;i implicit cresterea producliei
in decursul istoriei oamenii au inventat diferite semne-simboluri cu de ziare. in 1893 apare mcnotipul care spre deosebire cle linotip are o unitate
ajutorul cdrora comunicau fapte, int6mpldri, etc. Frimele scrieri hieroglife de tumare cu litere detagabile gi in plus o band[ perforat6 care comandi
egiptene, scrierile cuneiforme descoperite pe teritoriul actualului stat Ku-
unitatea de turnare.
wait, vechile scrieri chinezegti, mayaqe sau din Insula Pagtelui erau realizate
pe pietre, ziduri, monumente, papirus, pdnz6. Ele erau unicate gi de cele rnai Tot in sec. XIX apare tiparul addnc, pebaza fotogralurii, iar in 1905,
multe ori utilizau in simbolistica lor reprezentdri imagistice antropomorfe tiparul offset care foloseste filme pozitive pentru preg.itirea formelor de
(flori, pdsdri, animale). imprimare. Aparprimele imprimatoare gi apoi primele imprimante care mai
pistreazd incS tehnologiile din tipografii (litereie sunt dispuse pe ciocdnele,
Evolufia civiliza{iilor respective a dus la dezvoltarea scrierilor gi aparilia
primelor alfabete, imaginile (desene, picturi) fiind utilizate ca ilustralii pentru rozete care selectate vor imprima hdrtia prin irnpact mecanic). Rezultatul -
texte sau ca opere de sine stdtdtoare. cregterea deosebita a productivitdlii $i calitdfii in realizarea materialelor cu
ilushalii (cdrti, ziare,materiale promofionale) datoritd faptului ci filmele confin
Epoca reoascentist5, cu aparilia tiparului inventat de Guttenberg a dus atAt text cdt gi imagini. De aici, la fotoculegere qi apoi la tehnoredactarea
atdt la dezvoltarea producliei de cafie cdt qi a reproducerilor de imagini computerizatd nu a fost dec6t un pas. Dezvoltarea tehnologiilor de multiplicare
grafice. Artele graftce, in special litogravura (gravura pe piatri ca suport de computerizatd (cu cerneala, laser, etc,) fac posibilS corectura gi, in consecinfd,
calitate qi productivitate foarte mari.
rnultiplicare) gi xilogravura (gravura in lemn) au cunoscut o dezvoltare
tlcoscbitd in sec. XIII-XN. Tehnicile litografice au rdmas aceleagi pdnd in TRANSF.ORMAzuLE EPOCII MODERNA: DE LA TEXT LA
IMAGINE
zilclc noastre. Presa folositd de Albrecht Diirer - cel mai mare desenator qi
g,rirlit:irrn al tuturor timpurilor - la sfhrqitul sec. XIV este gi astdzi in funcliune Primele prelucrdri computerizate ale imaginii au ibst realizate de cdtre
Noll in laboratoarelc Bell ;i datcazir dc la incepuhrl anilor'50. Folosind limbajul
in lirslrrl siu atelier din Germania. S-a perfectionat modul de oblinere a Algol, Noll a,,invilat" un calculator sI creeze o oper[ in stilul lui Mondrian,
lrirrtit'i, rr t:crnelurilor; calitatea bund a imaginilor reproduse fiind oblinutd furnizdndu-i inl-orrlalii crr privirc Ia natura elernentelor folosite de Mondrian
tkriu pt'nlrrr tiraje relativ mici pentru timllrrrile actuale (10, max.20 de (pdtrate qi dreptunghiuli tlc diverse dimensiuni), precum gi regulile stilului
cxcrrrplirrc). Sl:rrgitul sec. XIV gi inceputrrl sec. XV aduc perfeclionarea Mondrian (densitutcr lor in diverse zone ale tabloului, incadrarea lor intr-o

328 figurd globali curn :rr li de exernplu un cerc). Rezultatul, a fost un remake
care a fost prcfcrat or iginalului de majoritatea subicc{ilor ctirora lc-au fost

prezentate cele clurri lucrdri"

Alte cercetiri tlin perioada de inceput a prelucrdrii computerizate a
imaginii vizau rcl I izlirea supersemnelor - simboluri care asarnblate dupi un
anumit algoritnr gcncrau un tablou pop-art. Cercetiri in acest sens s-au
efectuat in Germrrriu (K. O. Gotz), in Spania (Barbadillo, Ccntrul de Calcul

al Universitdtii Matlrid), in universitdli din SUA, Japonia, Anglia. in jurul

329

acestor universitl-li s-all dezl"'oltnf uhcrtt'r ccrtur: cis crrcctalc irr domenir-ll rnoii d,t, cor.tiuric*lc {vi:zi ftituril i i ii liicui riccesalii ire,Jc o piirte structurarea
5i ci;1.;lirit,rircl ,ifinit:r,t,;r.rr ';j l:liri-,l'ilrnli rir;: *a.irXltiit, i-lC{.)eSare q;i redare a
CAD gr sunt recunoscute azi cti iiinci il,: priu i'lng il'l c'iomeniu cele din d'1ce-s1-{rt irrlirlria{ii .,,ciii" i:r-ri:r,i: i'r ' iirq1 tnorrrirai" llr;'1,c ,1., ;rltir 1.g11,_', .iahilirea

Anglia (E,xeter, t,onclra), Spenia (L.,rrccion:r. i""{;icritl), SiJr\ iRocheste r" Bul-- r,,rt:r c,r;idili i Ce'lrrh1:::.ri': r'.' .''i,:-trr i

falo, New York)" {.'cs11i1lilr:dcill}ilir:;lreriifr:tii,,'icllirtrli;r1ara,?nInrrcrictit.icgislaliahr

llezvolta.rea platt'onnr:lor grafict: l-lrilcr-i".1 sr a aplicaliilnr gratice pentru donreniir lr iit:r:liriri:r . Reli.;,r:, i;i:,,jn 1tilit1ill!ii 1i riiiir ales u veridicitatii

ele a Ceterrcina[ * cxple.zie a 1'ehilicili,r r:,t{iinrcdi.a;;i i.:a ui"tn?.re, urilizarea
elemcntelor grafice {inragini,,:les{,:tr,,'l pl r;r'iiri largii itt cartc,a c!iisied a devr.:tttt
un fapt obiqmrit. E[e se pc,t gcn*rr, ii i.lii liira ;:llul"i;r i;tLir irca ciigita]1" :iingura

probiema care r[ntAne fiinri cusi.irl rel;rliv ila-Iei 1)i-'ritru tii:r;itiiea Ce irn,lgini

fuli color. Acest lucru a Cus ia r:Intarca di:l n{ii Inijlo;ice Ei rnetode de

inregistrare gi redarc pentru a l:afle apillinrL a:;lli:i c;irtta e]ectronicS.

frii-,t,.1,";1'1|-,li.-'.l' F'r.. !r"- t-il';l-',lr-,-.d'*j*-i?+'li'r*T:"ljFi-r:,{"tt;r,i"l"jt *', " ffi'{
=i,,, .A

'{+;ffi:tH,r$rj:;, :* I,l:u r,; FiE". -1a {s{.tlliiu , l ril r'i! ii' i}i}p-tl'f realiza tI cu ajntorul

'''H5+ i :",,1'T,:,.;': i "' calculatorrr {l',i,

F ig..!,.Lucrare rlni gin *l[ f ig" ?," f,{cprerc{ucene Iiig.3b,c (r.lrtlrJrl;ri, llr-'ria(ia ali:ul'renfe dc [lnzir din{r-o l:-rcrare
Mondnian internet lm pol-l-arf l'ealiz:rl:r r'rv,'..iuf{r}:il[ c:*.]cnlatortuiui.
ciigiiaIS dup& ]Mondriaxe
perioada 1991-1999 isursa
rrt*:r-l:lr;t n'n perioada 1991-
EDSF/RIT)
t xi,qlq {sirr:s:d Fl},}S'FiR{'[')

CARTE.{ ELECTRONICA" f i*..I *t II t .I I S'T}R,{R.E $} PU BL{CARE informaliilor i'r. lrr, l jriir. ir: slrirorl dipitai sstc djili:ild,: rcrrlizrtinsdporninrl
Primele procluc!ii de carte eicr'1r'rrrii::i {c-ilook) au fost chiar
tlor:rnnentatiiie tehnice aie unor produ:;c rlt; "rrr i', in spccial din domeniul I1-. delaprezumlilrtl, rrt",i't,,'.;ltie.rtttlot,l,rrpuii-'Iu:til!.ril ,lolrreicei cepublicd
At t.slrru nu erau propriu-zis publicatiici tit,'t, iitsoli:au prociusele respective.
I )t'zr oll;r r':r lnterne-tuh,ri gi cregterea lrltt:r'.r 'rllui popuia{.iei tat6 de acest sub aceastl frrrrrrrr .rlrril iic bun;i crcriinJl. Ilxista controi ,ioar asupra a ceea

I ]0 ce se publicli 1,.'r,rri...irir patrcn:riiii uti,:i etiitr-irr ccre ptrll-. licorda ISBN si

unci ciir{i glgl'ulrri, r,r.
,/t,\tqtttt'ltrl
' t..ij.i-\Lt'LJri' Lr.-rlltrri fi rlarXt respcr:tirr l.rrblioteca virtuala

331

4Li i'.{lil Ji.,., l * '
:,1L1 i:li-Ji,] !,itu l'

;]fr rla:o ]tlf-:
I i).ilfri.i iltlir .,i - -

i I 1.,'ri'r;. sr+,l -::i_ :i;

Fi*.+.*t.'r'r: irl

ttl ,l,tr' ,t ;

r, r I r t,. !i..iril.tt i,,ir.,li tl .r' li

'l

l

lThrr";b"-t."r!-.-i-[I..,J,'1t';---ll-rl;'.4rr-*-l; ::lr;tr:;'--Il ffi$ $rd Brcuocrurrc
The Electronic Document Systems Foundations - Printing in the
i-lllartqust-,{_*lJ-lr;"-:l -'^l:'- l- * "is,$ ffis Age of l4teb & Beyond, Research tri.eport.
-d{F'
S1g. 5. Evotqtia pud*n:{iri sark *4 33-5
l
in ptioada nffi - fr]ft l ("s$u:rE* tt'a, ffi$
mHFlRrn
, t.
""n.f
.ir"

Pentru urm[torii ifi[l clc' nni ii(r l]fii\/rJdc ca in Jrrirnii 40-50 de ani volumui

total de tip[rituri incil sii rtai cii:asid, ti]n:it,rnt dai" incet urrndnd ca in a

doua jum[tate a secoln;]ui 2l *artea tipirritd :id scildfi treptat' -8votrulia

tip[riturilor este prezenlatii in gra.ficti!'rlril5.tcr:

:@
'igl

50

t

r.u*.;;'"il;*,^ ofi*"-*, *ilrr**-,"u u.'o-r,,,"0- #u* "'rr*o *,,,,-

[,1]Sr!,'1R i'['J.

Se gbservil cd, in plim:r f;rzi tvislii o tei-:dinfi de cre gten: n tii:Sriturilor
datoratS in principal cresterii volumului i.otal clq: publicalii ins.i in a doua

parte a perioadei acestea -'or scf,tlea. Vor ii edi{li mai re"cirAnse, cu

caracteristici tehnice si griifice d*t,:;cbite, rnertiic rifl "catisfa.c.{ lcgitura intintd
tlintrc irimlul tac{il gi mentairil ulttan. Sunt ci-.1.;insi cii Omutr tra 3ve'a gviJ2l

e l sa nrcnlinb cartea tiparitd nu iloar ca obie,:i cle coleclie ci in primui rincl

(il sursa dc inti:nna{ie.
('rrlr?l t.ipSritii nu va dispi.neal

l,l4

ASPEICTN ALA CR^NJAT}\4T'AT{T ART'TST{CE [N mitologiiie individuale. Ele au fost urmate de afta computeriald, ca un nou rl
PLAST{CA NX'CIAVA }{{;Afi{ MH S media, cu resurse innoitoare incd nebanuite gi impredictibiie.

Lect. univ. drd" b{avadi }st'i,an Carc ar fi cele mai semnificative innoiri aduse limbajutrui plastic de

Catedra de llisciplinc 'fl'eoretice" L'ini'yr:rsit*tca de Ar{I 9i D*sign neoavangardd ?

Plastica neoavangardei acoperl iil acceplriunoA ri]ea, perioada care in primul rdnd extinderea abstractizdrii, p6nd in varianteie sale
reduclioniste extreme, p6n[ ia refuzul oricdrui mesaj. Aceasta a fost
incepe de la finele celui de-al doilea rlr:boi rronclial gi iine pduti-n prezent.Ea
a continuat, in parte, imroirile gi ex1:erimenlcl* avelug;rrui,;:i istorice, pe de acompaniatd de o pseudo-gtiin{ificd analizd plastici a modelelor plastice
alti parte a adus rnodalitigi noi cle expresie , sper:ifice nurnai ei" Neoavangarda abstracte.Tendinfele expansioniste, detectabile deja in dadaism, au luat
plasticd e una din cele trei mari paradigrlr culturale alc secolului XX", alaturi amploare gi radicalitate, prin instatralii, environment, sculptura publicd,
de pattern-tl culturii-de-masd gi de cel ner:-claslo (trailifionalist).
performance, happening, land-ar1, body-art. Arta rninimalS gi cea conceptuald
Neoavangarda a fost o reaclie la cultula, ,Cv rr:nsu*:, la tendingele de au fost o tentativd de a analiza plastic modele plastice generale, abstracte,
revigorare a viziunilor piastice tradilionalo, () riaillie crilicir qi un refuz autoreferenliale. Pefonnance-ul gi happeningurile au fost nu numai modalitdli
categoric al inregirnentiirii artei plastice logicii pielii, i6!goL-!giikrr gi capitalului. de incorporare gi a altor rarnuri artistice in evenimentul cultural-artistic, dar
Neoavangarda a fost r: reacJie atAt ?n plan stiiistic, c6i' q;l in plan tematic la qi o tentativd de a extinde ?rr social sfera artistului gi a crea{iei. A. fost nu in
tot ceea ce acoperea aria artelor plasXice ir:u:eginlenrate, sub o fbrrnH sau ultimul rdnd un refuz al produsului arlistic obiectivat in operd, care in calitate
a\a, E sta b I i s h n t e t t I -tt\ui.
de otriect poate fi inclus in circuitul galeriiior qi a pie{ii operelor-de-artd,
Cele mai semnificative gcoli, ourentd gr r_rrierit.irri aie i;lasticii de adicd in logica profitului. A fost, cstetic, o tentativd de a anihiia prcrdusul

ncoavangardb au fclst in ordine ternporalir: explesicinislnul abstract anrerican artistic ca obiect.

t:rr ccle doud orientdri ale sale (linia calda gi cea rece), pandantul siu Aceastd ancorare in social" cu atitudini sarcastico-ironice, cu o
()rrr()pcan, informelul, apoi toate aceie innoiri ierrratir:e gi atitudinaie preemincnld a grotescului, a mutantului, a oribilului gi morbidului, a fost o
irrlrrst, tlc eroerimentele qi realiziirile cunoscilt,: generic sub nutne le de continuare a atitudinii expresioniste, in deplind consonantd cu apelul lui
rtt l:r poP(pqp-art-ul), urrnate de orienl5rile posl,paiittcrly abstraction, op-
lrl,;rrt:r t.nccptuaiS gi r-irinimalS, video-arta dirr ilrrcerriile d-T ale secoiului Adorno, ca arta sX fie in prirnul rdnd o reac{ie critrcl fa!5 de
societate.Ancorarea in social a vizat nu o estetizare a ambianlei - asta
lr('( ul l)i, t rrirri 8 a mul'cat apar iiia uncr vr.,ir,r,, :'titrrdini pllsticc noi
neoavangarda a llsat-o la latitudinea desi.gn-tthti, a arhitecturii, a creatiei
Irlrrrrlt':,1;rlt'rr lrilnsavangarda italian;i, irr;colilr lr(jlinano c;trc ag reiteral
vestimentare, a celorlalte afte aplicate - ci o atragere a publicului in sfera
lr'irtlilrrr('\llr('\r(,rrisrnrrlui(I:{eflige[,{;riereigi Ncu, \\iilrlc)si infineinpser-ld6-
creafiei estetice, o folosire a spatiului public extramuzeal ca teritoriu al
3l(r experimentdrii. Inslaluliilc, pt:r.forman.ce-ril au fost tentative de a transgresa
aura artistici ciitrc spa(iu, llc cl construit, fie el social, public

Op-artul, ailir vi<lco aLr lost modalitdli experimentale cu rnijloace tehnice
noi, cdutdri noi, :rrlrrsc tlc unelte noi.

Arta conrputclirrl:i c un nou media. Efectele sale abia de pot fi determi-
nate de acum . lmpirr:trrl ci e extraordinar, posibilitalile aproape infinite. Arta
computeriali e qi o pr'r.rvocare adresat[ esteticii ca teorie, care va trebui sd

regdndeascd catclloriilc ci tradilionale, si gdseasci sintagme gi concepte

noi.

33'l

['ROCES*{REA [i\{AG$N[[ * ],-ltu i\{LTSETEA complementare; software gi hardrvare sunt dou5. {t(e ale aceleiagi rnonede.
Dar de prea multe ori oamenii se minuneazd numai de ,,corpul" maginii ,
iiMATEn4A-frf,t,.\ A uivll{ {t\:i,,r,}q.6 rstENT nE ucR{.i magia cipurilor. a scannerelor color. a imaginilor 3l) animate, uitind, sau
negtiind niciodatd,, {aptul cd ,,suf-letr"rl" acesteia este rnatematic. Frezentarea
tng. C,rd. Gan:i {-ir,i de fala doregte sd contrabalanseze intr"un fel aceastd percepiie unilaterald,
Universiratea ide r\.rti.1 gi Besign evidenfiind clteva aspecte rnatematice ale unei unelte de lucru deja comuni
in mediul artistic, procesarca comptiterizaiE a ilnaginii.
l. Grafica computerizatl
Cu greu se poate da un rdspund la intrebarea .,Ce este grafica
De la inceputuri i:hiar, oanierrii, ia fi:i ca oricc aite irin{e vii, au fost
computerizata?". Computerul a devenit un rnijk>c de crea{ie pentru forme
conf"runtafi cu tot felul cle problcriie, licrninrl cle ll r;ea mai presantd dintre
diferite de art5, culr ar fi muzica, filmul, grafica. ln toate aceste cazuri
toate: supravietuiica. ln decursul tin"wuli:i acrsteil. au devenit tot mai variate
qi mai sofisticate, evoludnd de la probienicie .irrrprc. alc yiclii de zi cu zi, la computerul este iblosit ca o unealtl iir procesul de crea[ie - in loc de pensuld,
problcrnele colnplexe, cu bitaic iurigll, cai r :rrrillir)fii .sulrravieluiiea noastrd se tbloseqte mciuse-ul, tableta grafica. scannerul. Pentru a atinge anumite
ca specie chiar. scopuri computerul este mu!t mai potrivit decit uneltele afiistice tradilionale.

calitatea vle fii in societ[1ile dezvoli*1c *str:rJii-ect 1e1;at"1 c1e ingenio zitalea Un exemplu in acest sens il constituie filtrele qi transformdrile geometrice
gi resursele pe de care dau rjovada ciitr:k: iapahire sI rez,;J'Lr rcestc probleme:
oameni de gtiirrf6, nranageri $i, dc ,:s nLl" alt i;,ii. f l:isirea ac!:stor solLrlii irnplica, ale unei imagini.
in zilr:le noastre, t,ot lnai mult ulil:z:arua il-rlir.:rlatiuii 1i a compLrlerclor. Acest
Ittcru nu e valabil doar in dorneniiil qlfiiriiclr_rr,:xitctr;, ci ;;i in do;:rr:nii variatc, Herbet S'. Franke, unul din invcntatorii termenului ,,computer art" a
atins acest subiecf in intrebarea sa .,Estc iruaginca creati prin utilizarea
( urr ar fi adrninistratia, mediciira, econoinir i'iiintcle sociaie sau culhrra.
computeruhri cu adevirat arta'l ". Ain putca la fcl clc bine intreba dacd
\/rt'nr nu vrem, trSim intr-o crr a iltbmratiei, r.rr<: tindc s6 rlevind. tot mai
r;rPrrl. o cr-i a supraincdrcarii cu inforrnatic. l*.1rrlriplcle problcme ce izvorisc sunetele ob{inute prin folosirea unei viori reprezinti rnuzicd'l in ambele cazuri
'lrrr rr, r'r,iir de a in"4,nui cantitafi iinensc dc cl,r1,: ir'.r vorputea fi i:ezolvate lird se utilizeazd unelte pentru a produce art[.
, r I r' I ( )r r r I r i rlrtr'ilaticii gi calculatoarclor.
Situalia de mai sus se aserndnl cu situa{ia existent;i in fbtografie:
i'l'trtt, ttr rraf.cnratici $i caiculali)ill'r.r i)(.,i'irr i:a celc doui notiurti sunt
coexistenla fotografiei ciasice cu cea ciigital6. Faptul ca iotografiile digitale
i i!: pot fi cu ugurintd et-ectuate, arhivate, marcate, procesate sau transf"erate cu
ugurinld prin banalelc linii tclcfbnice nu trebuie sd insemne nimic pentru
utilizator, din punct rle vc<lcre ai creativit5lii artistice. Situa{ia incepe sI
devind intcrcsrrrrti irrsl in nromentul in care este posibild sclrimbare calitdlii
tehnice;i a liryorrl rrlrri irnaginii. Foarte pulini din ,,;rmatorii" de computere
care au ,,rcaliz:rt" t'rr :rl:lta trgurinfi efecrul de rclief al unei imagini scanate
gtiu cAtde dificrl cstc ':r creezi acelagi efect in tehnica fotografiei traditionale.
Ar trebui oblinrrtc ;rl:rl Jrozitivr-rl cAt gi negativul imaginii, care ar trebui ugor
decalate gi apor ('\l)u:\r' pc hArtie pozitiva. DupI developarea acesteia se
poate, eventuirl. olr:,t'rrrr cfbctul dorit. Aceeagi situafie 9i in cazul dificilei
solarizdri, ol'rlirrrrl;r ,,tlinioard printr-un iaborios proces de control al

339

supraexpunerii gi care acum se poate obline printr-un banal clic de mouse. prin: ,,o im.agine este o suirralal,i brciimensi,:nald foirnatd ciin frixeii" ajungenr
la un prirn punct carc clifereriliazi rnodlll de interpretare ingineresc de cel
Mai mult chiaq toate aceste electe pot li aplicate unei totografii in orice artistic; pentru arlist pixeiul esre "til inic irntrdlel eolorat, dar pentru inginer
pixelul repl'eziul-a urr *siantiiin, cu {r.:i. c* rezuiid apoi din acest rnod de
moment.
interpretare, adic5 aplicarea metodeior ii ieluricilor spei:iiice teoriei hansffiiterii
Diferenfeie de procesare sunt izbifoare: in l.ehnologia digitald orice
informafiei.
modificare a imaginii poate ii v/azxtd irnediat pe scrau. Dach utilizatoruiui
Fixelii sunt e$antiosne ale u;rei funclii contin{,le, obiinuta de la celulele
nu-i plac modificdrile flcute, poate si renun{e la ele printr-un sirnplu clic pe
buton. Costurile materiale sunt nr:ie. ctriar gi in cazul cetror mai cornplicate fotoreceptoare ale oc,hi,,rlui sau ie ia r;ir,i:uiteie CDD aie carrerei digitale.
transfornidri. Schirnbari de culoare, de strlir"rcire sau contrast nu ,,costd"
decdt o cantitate infim6 de electricitate" Mai muit chiar, sunt posibile Afigarea unei imagini inseamuS r{j-(iioai'ca funcliei continue din egantioanele
transfonndri inrposibil de realizat in tehnica fotcgrairei clasice. disponibrle. Iniaginen estr: reconstl"uil.S prin afigarea urlr:r pixcli cu arii fi-
nite. Fiecerc nnagine are o ar;umilI rezclutie ii intensatdlii (i;e utiirzeazd n bi{i
Pe piald s-au impus in acest moment citeva prograrne pentru pentru codific.aretr crriori.loririrrclr:iiEqilor), n ;rnrrmii6 rezolu!ie spaliaia
(imaginea are cloar nxn pb;eli lungime-Li1irue) gi c anuniitS rezoiutir-' 1e rirpora)i
procesarea cornputerizatd a imaginii, cllm al h cele produse de firma Adobe (x I{z viteza .C.; reimptosi:Xtare ir ..e'rlrului monito'lul',ri). iliccare tlru aceste
(Photoshop, Illustrator; After Effects) sau de f,irma Aitlus (Gallery Effects, tipuri de lezonufii devine c sursi dc errart:: r:r.rarc de cuantieare r iut,*nsrtiitii,
Photostyler, PhotoFusion)" Din rafiuni mai mult economice decAt tehnice, eroare spafiald. de tip ,,aliasing", iospeoiiv eroar* tsrnilora.lS de tip ,,aliasing".
nici unul din aceste programe nu-gi ol'eri funcliile spre a fi utilizate de alte
programe. Artefactele vizual,: clatoratr: culntiz[rii (nrcrrroriiie talnpnn ale carlrelor
au un num6r'limitar rlc bili-pirel, ciispozilivr:le fiz.ce au domerrii dinamice
Din punclde vedere ingineresc, grafica computerizatd este mult mai limitate) sunt reduse cr"l rjutorul teiini:i1rr de auttitipir: qi ^"li{irzre-inipriirytiere.
bine definit5, hind compusd din 4 rnari sutrdomenii: imagistica (achizi{ia gi in timp r:e artefactsie ilei+ral.e iiirasiliguii,i s{r tc(1i,,: {:i,! ir.;r1[{!rLi] tqiarrticnirii
reprezentarea irnaginilor bidime'nsionaie), nrodelarea (reprezentare obiectelor gi neconstructiei.
tridimensionale), randarea (construirea inraginilor bidimensionale ale
modelelor tridimensionale) gi anima{ia (sirnularea unol rnodificSri in timp). Autotipia clasicd uirUzcazF, ixrriclr de ,Jifsriru rlimrnsiuni pentru a
reprezenta intensilzifile. a,ia puncfr"rlui fiind propolfionali crr intensitatea
2. Procesarea cornputerizatd a imaginii imaginii. Pc linltir iiulolipra clasicii a apIrut in ultirnul timp gi 'metoda
,,patternelor" (ql:rbkiarr,:lor ) C,r puncte" care utilizeazii grupuri de pixeli peritru
Parte componenti a graficii cornputerizate, procesflrea inraginii este areprezcntairrltrnsitililc Accastdmefodiiperniiteoblinerea.rineibunerezolulii
un termen incetd{enit, degi cu inlelesuri dif"erite, funclie de modul de a intensit[tii" ob{rrrrrtri rnsi pe seanra rezoluliei spaliale.

rrlxl'dare, ingineresc sau artistic. Indiferent de sensul de abordare, procesarea Difuzia-tlislr,'rr;rrr (riitirering) este rin proc*s care distribuie erorile la
corrrputcrizati a irnaginii reprezinti un dorneniu de crealie cu vaste per- niveiui pixelilor, c r ploirtAnd integrarea spafialI preze ntd la nivelul ochiului
spct l i ve.
urlra,n. Cu ajulorr;l ;ircstcia $c Iroate ailga o gamd mai largd de intensitif
lrrrrirrlc de a incepe sulnara noasirir trccere ?n revistd a ceea ce este p.erceptibile. I)tr:rlr ll rrtilizatd drspersia aleatoare (erorile sunt tratate ca qi
zgeiriote), dis;pt'r:,il ordonnl,ii ise utilizeazal rnatrici care rnemr-ireaz6
l)l()('(',;r(';r r'oruputerizat[ a ima-ginii, se cuvine si incercim sd oferim un aranjamente rl.: pr,u,irri (le i'rlruiiitdti) sau dlspersia plin dilr"lzia erorilor (se

r'rril)un',1,;rrr;rlr'r irrtrebdri,,ceesteoimagiuc'/". l-)acdincercimsdrdspundem 341

l.l 0 /

distribuie eroiiie r-le *rrantizare ia rivelrri pr'{.-:1i1tr inylcitragil gsU in1:r3rs,i1i;;,it.i p|ilr re*6litrl,ttrraLe i,-'r.antitrnai t i:r;il puncl, liltra:'r: ii' lrlttngtri
siru filirai'* (ia*l::ilnl;'1. {,ipt':,;l';rn'l': r:tapal'r" rtil!;rir ticr,liulf ia il.y'} rie.rrirr:l
.) I j loc;i,tii 1Lr.r') itir inlrt;tiits:ri.i srir'::t, si':Ll vi';cvcis:t, i11 q'11/ir1 iir caie' t:c{:stii rjstr:
;, 't I invr:r'rabili. lrl.trn,r,l,; di.'tltitlrii:,.: si.irr'. scal;rlcrr r-'rl'.tl at,'ttttlit factoi-, l'*i;rit;i
gu.v llradil sai:,rticiri{: r:lt:i 1r.lnulir: clc ir ;;i '"'' Mii-},-',rca t|lecrli iiert'alla
in grafir:ri,u, or,u ;,,,, fl"J,t'u1; : :;:i: :#:" ijl:3,11 " i,' pr*r i s i,i dnu r a sle'* ililngitle Srtrs:i. ir;"il1itl:)ilifit inr,t:l':;i iii:re;tz:i asupfi! ir-rxrginii dcs{inali*" lilitl
tc-c'$ant.iil:ti,r{l (-51,-, fixf orili:1..;i^ it '.:t l;"lilll"e li iinaClnii sttrsl illtr-ltn punc:. aitbttrlr
1a arielactc ctli:n itr fi iiliasing-ul r,pirliai i,l:rlo-r'iti 'e;riili'iiei sg:il{.t:rl* iirilitate) (.u,v) care. de obicri" tiil iiic LtOt,fijcntitc iltlr"i:gi. Re-eqiili:iionarLla pl;tl p'irrct
ir. i:r r:ttrilidr:iplclt i'ali;;urja:,iriur ilrri apll;riilr punr:t. Fiit;'area iri ttiLrriSihi
Ei aliasing-ui tetnlnral {licil.l iiru ecranuiur, r:{i'Lririi .: ",t; r',iN,cccll}. Antialinsing"i.li ilisr:;rinnii tbiilrer"tr tt;ltli trt,-ctitts rli: cr-rir''irlutitl cr.! r,lll iiltrtt triilnghiulai,
nu *ste intnttieaunr p'rsibii ilr litotc$at't:L llragit:ti. r,:glittiouarea [a * lir*vcnfit
ntai mare nerezolvdntl intol{l.eiiLrilil ar:esli: irir:hli:iltf Stralcgia r.lcnel'lld estn irrtcrllr,ridrrrl ltiliiririf pitliu i',.ir,;il, i:,:i ttrr i epro;:riati, [rlltrai cil Ii;;u.isiarir inscllnina
aceea de a pre--filiia imaginca transiirrr'aiii r;r.ilttr-r.rri llltrrr cio cnnvciuli*
c, cgnvsiutii: rit rtn llilrn C;rrt: t:. i"ll iit r;*lt:i.tlirrrl:t Silrr.lrJi pllnlJiratr: ll "ounliiilii
trece bancll de fietrventi.joasi 11,:,nrrr- ;l 1,ri'ti::: rrirl sr.;lrfirl ,"ie'r:lniitl linlitatir.
pixe lului"
ilclilrg'ict.i.lrl.!zaf.j..linp,rrrcl:.i,;..;ir;.-tt:rri:,..1 c ltrrLrtsilrr;!iirlap,lri
Iinul r{itr cr:ie irl;li ot(}\'il|:ilii}:u'i: l.,ittn,:r-:tive ;llc gr;rfir:ii cor'nptrte riz-ate il
inrpiicd 1i operatii r* 1ri,reli irn,r"iiiicili ;; zsrrrlt :1I1,r;t*r, irliiiirinnld" con-
c,i-rnstit$ic curnlninaic;t tilngini[*r. r-itfr-i trr$ilte Ilru ir-,tina compttnc:rti l\lii'st{}fa
irast qi saturare a culorilrrrl, filtrrri (hlrrr'ri,rirr,t,r,, d,:ii:,;fir,r ,ic mutbii), rvarp-
ing (scalare, rota{ie, waqr) 1i r:crribinan (rnr:rr1l," cilirrf}{l:ialr), &4qrriificaree (nrtltotla eijr;ll:liit i:ihaslr':, it i";trr:;iitii"ii altli siu elgebrl dc cr-'iitir'rzitic
strdlucirii se f.rns sinlpiu, prin mroditiciri cie scar5. la ni'relLri irir,*iiiar, pe P(irt*r,[.!u1'!') s;lir f'r,.rma trtftsjlilnriliior nrorfoi,.lgicc, (sc spcc;liicii
cdil,J rnudificdrile cie r:oi:i.i'ast ilnplicri c;ricirlrrl huriin'lrgei nicCii p*ntru ruli iloresptlitdeu{cle rjitrtrtl irnaqir',i. irptii sr: l,illica rva.rl,iripi gi topirea ltlr) Mcloila
pixelii qi apoi obiinerea unei dcvi:-:gii ule :;c;llil ili{li '.1e rricdia ci,ilculai.l la rrvelui ecraluiiri nlilasii"n i-t-;)ca.-/il ;:tif irn*gi;rea {i.rllclatLrlui cit 9i a priul-plairuiiri'
fiec5ruipixel.
ari:lleli:11i;1111 iirnri;rl aJbrsit'tt.lisnuu ca apoi lr;i itts,'-l"cze pi:tclii 'diii;rrilt d?
Cperalia cie filtr;rte se ubfirte pnn prrtdus,: I i li-j i-'()nvufurlr.c ,:ri Ir iristricc
spccificfi fiecdmi fiitru hr paitr:. Ire ntiu ut;|ineri,rri llnrri ett'ect dq difuzie, se alt,esll-ur 1! prj'nr-r'"11f ir"ii irr i;,'l:tgiricrl ri,; fi-rndel. $ r-nctr,.d,h conibinati esttr

clicule;rzii pr:odLrsul de conr,olutie cu # rnat'r"ir * filtru ille cirei r:lernente .gletotl:r cllrl:,ir:lrli rlf':,r, tii-rt, r'.iiil ):(' ,-ot'ilfi*;i ilriilrtltal,la i;{l itt,u},..'iir..j i1e ia

nriur.llrifc sunt egale cu 1, liecare pix.el deircrrrii:lj. tr:r:di:r ponderati a grixelilor nil'*lul flur'.ri',ri ;rii.,-ri {i; '{i' 1,"'i}trliilr'.:lrti siut flit',i :tcoi-ret'tl";'; u"'i *i:aeilaii
Satt actlpt:lilr' llltrlit " i)' 11 i r";llttl' ' 'ill l;'"iiiJ ,:l\ it.r1t:.';'," p;rr"r;li) yl
\/r'( rrr I'r)nti^u tieteclia cie nrucliii se J'oloserir* lrrr:r.lusul do convoli-rlie cu o c(int;-ojei!;:li irtt.'i;',,i;rli';t itl'r;";\. r)l \ ' l,,r ,l,rt !ittttl:rl si,lrir irl'itn'illan,riurrt:i
Cdnd Se corill)tltl t lt'rtt,'ttl, l, 'i :r ,l. ,rllltl :i r, tlt't'1,r.t.1(' 1, '1tIirrztiit]' ilate
nr:rlrir r'('.r''c llerruite deriectarea dri'eienleirir riil,ri:1;i.,<ei.ii vecini.
Ir:r;l,i' ,.1'111ring" in:;c:amna iuutarea 1l;.,i:,i litrr elc la o imagine suls5 pefrniie COllilritr;rl,t i i rl,r!, ,1r','l t, r lL ',r'irtt l:lttrs1,.!'ettl( )l,rfrir.'1.:le tipi)OC.

t;llrt'orlr(,lr( ri,lsfinalie.,4cestir.r':i-l_tf(];ltrjilr.lrl'111i19 lrrinrcairare(iiireCti LJl,;tanrOrlirzirrr':r illl:rt 11r'lr'r. 1',riir!l \]r':l ttlilj sUl:tt:'ttlUlOaSa J]i]ft8 A

\4; procesirii imurlirrrr.,u)r,r).r lr:rr, ,irr intlc'-loulr. irnagini. (]onibiniiwiirPing-ul
cu rjizolvalcit ilr.rrr, r ,rt,r /lr trrilrit llltaqi!lllor cu opefaft.)rui,,Over"). Partea

dc, l,,ariringcst(.:\'(.,,r,,,rr lrl,,.rl.i,prinrra;rltltiindu-Setr5s[turiledinr;eledoui

iltagirri. Se ppt ltrii.' ' 1, ' '' lri ,jc liirii ciu'c rld speciflicc rvarping-ul itrna sau
;l,i::r t,tai 11111t1 1', 1 , l,' '

Ficci'r: rlirr rr: ',1'': riiliic ar-nintite mai si"ls se bazeai:i pe un aparat
Iriittriiriiii0 fbltrlt' r'r'trr''" 1i' in:r'-'*lngi iitngr' compict rrii'izibil lielitru
r.llilizafr',rulpr()t:.r;r'ri, ,',i 1,r;rl*lLici"afi ila{ia:a a ir:r,rginii

143

o=[rv] d=k,i]
t={r4ry} 2=[*+t td

:=[nqty+{ a=[6r+lry+{

\ ,,:{i.,. Valorile rezultate ale punctuiui [-x ,y'/ trebuie interpolate la nivelul punctelor
::: :.::ll 1,2,3,4 ale noului rastru (fig.2).

3.2. Nota{iile matematice ale filtrelor rasfru

ji.|lf,,,' :'.ii:r i',. (;:,,'' :,:ll ..:i Majoritatea transfi;;'mdrilor rastru pot fi descrise prin ecuafii
riji;i.Iijiiii ril rlr l,'riii i.r l rt,ir:1.
iij{,ii,; tt,l-r:lr- a.ij ,/.:,.'it :; , ,,.i i'; matematice. fJonven{iile utitrizate la descrierea acestor transforrn5ri sunt
'j I il51.,: :rli!r! rli :.t:l i;i
1( ;ilrri.r{l unn[toareie:
ri it:..,1
'€.{{t.o.,} .'.: i. X f - dimensiunile rastrului
is 1. .'' .... r- .. i. '., A - unghiul maxim al coordonatelor polare (in acest caz360')
R - raza maximd in coordonate polare
il'i,:tililt ifi:J.:1.i,.,i i,, :il
Z-. intensitatea maxim[ a punctului

To - aperutarul modulo

Ix,y] - coordonatele carteziene al punctului rastmlui
{ral - coordonatele polare ale punctului rastrului, r raza (distanfa de

la centru) gi a unghiului
.
Old[x,y]* valoarea culorii irnaginii originale in punctul 1x,y/
valoarea celci mai foleisite culori rastrul original de la
q(x,y,N) * in

punctul [x-N.v-N]pirui ln punctul 1x+N,y+Nl

,'}N ,. .Transhlrnrlrr(:a va l'i de forma:

Ncw[x,Y] = f (Old[dx'dY])

i1!,-l f:: !' . undey=0.l',r '0..X.

--^ in cazul trrrrrslirr.nrirriloq coordonatele carteziene pot fi convertite in

tI ..-.-"- -- coordonate polalc 1i viceversa;

a = atan(y/x),
r=sqrt(x2+y2),

145

xval-r+cos{a), 4. Implementarea unor filtre pentru procesarea imaginilor
yval -- -r ,, :irt(u)-

3.3 Filtre definite cu ajutorur rnatricilor de eonvorutie Pdnd acum toate transformdrile de imagini amintite se refer[ la imagini
care igi pistreaz5 dimensiunile originale. De aceea pentru irnplementare se
utilizeazd aceleagi variabile pentru dimensiunea rastrului:

in acest caz filtrele sunt defi'ite cu ajur.orul u'or mdgti de convolutie, 2^6 trto I - L|[---rrr -r -rl
sub forma rmei matrici 3x3 sau 5x5. vorn exemprifica prin nratricea care [ti[Filter urr** = o,to ,,ru I Filter
produce o irnagine identici cu imaginerr originaiii: uoo, *s -r
2^6 t,Ul
-r -llI

*=l[*o (i {il Fig.3

Mask: i0 I ul () Xsize - lafimea rastrului

0 oj Ysize - indllimea rastrului

clalcularea valorii noul*i punct New[x,y] se face cu rrrndtoarea fonnurd: Algoritmul de bazi pentru transformlrile de acest gen este urmdtorul:

New[x,yl = Oldlx -1,y - i] * M[i,lj + Old[x,y _l] *M[2,1] + for y varying from 0 to Ysize
Oldfx * 1, y - l] * M[3,i] + Old[x -F [,1, -.. l'l* N{[3,1] + for x varying from 0 to Xsize
Old[x - 1,y] I M[1,2] +"Oldf x, yl " h4[2,2] .l execute trlnsformation

Old[x + 1,y]*N{[3,2] + Otdl x - t,y -r- tl *M[1.3[+ Pot obline astfel nenumdratc clbctc carc modifici aparenfa imaginilor
digitale: efectul de picturd in ulci, cl-cctul de difuziune, variate distorsiondri
Old[x, y + 1] * Ml2,3J+ Old[x + 1, y + t] * M[3,3] + ale imaginii, efectul de ,,ochi tle pc;te", de topire. de descoinpunere in

dreptunghiuri, de evidcnlicrc l rrruchiilor, de solarizare, de imagine in relief,

de virtej, de polarizarc q.l.nt.tl.

Anumitor rn6gti le poate fi asignat un coeficient koef, prin care 5. Concluzii i

rczultate vor fi divizate, iar alte mbgti au asignatr o valoare, gias, 'acalorerilsee Din punct dc vc<lcrc al graficii, aceste efecte sunt pot fi considerate ca
unelte creative putenticc, capabile sI producd modificiri dorite ale imaginilor 9i
rrrf augd la valoarea rezultald, ecualia generalf, devenind: fotografiilor. A apdrut asllbl rur domeniu de crealie cu posibilitdfi incredibile. Pe
l6ngatansformlrilcgililrruriledependentedetehnologie,imaginileindividualepotfi
New[x"Yl = Newfx,y]/koe{'+ Bias t"pttua" qi redesenatc, proces care necesiti o abordare individuaH. ln nici un caz
aceste ,deformiri" gi liltrari nu pot fi privite ca niqte tehnici ,,automate". Aceasti
irr 1i11. 3 sunt rlate mdqtiie de convolutic pcrtru doua din cele mai
tuliliz:rtt. lrltrt' blurr qi deteclie de muchii.

346 347

puafe iz',/od numai din imomnta, ilirnpotdvii, acssle tehnici noi necesild mult tlmp SPECIF-ICUL MOLFOLOG rC $r SEMANTTC
;i efort, rrai ;rles rJacl se dore;te cb{inelca unui iea"itrtlrl. p:sie rnedie. AL IN{AGINII MIJZICALE

Este dc a$teptat,ih ','iitor. arjociererr Lnlorpritl+am* 'Jc proccs;rp a irlagipilor Muzicolog clrd. ()leg Garaz
cu cam.jrc ctigitaie de iuat vederi sau cu ap;iral.e firto digit:;ie tot mai per{1rnante,
csea ce, fir termeni hgineregti, s-an traducq: ijilrtr-o lcr'oic crescuta cie algoritmi Profesor asociat, Catedra de Muzicologic, Ar:adcnria de Muzici
rapizi de prelucrare a datelor" blar-r. rluirii spus*ie inal-eiriaticiatrului fiilbem Srrang, "Ghcorghc l)inr:t"
,palculatrmrle inu{incnmpetifie?n cei;aci:pnr.'r:1tr vitczade caicul, iar1na1eir1aticienii
in legbhlS cu gd.sirea unor algorifiai iirci;ir+lr:pri. o iclee cru e injumiir,afepte numdrul inainte de a recurgc la firrrrrrrlirrclr rrrre i tlclirri!ii a imaginii muzicale,
de pagi ai unui algor"itm erste tot atit dr: 'irunh ca gi urr cilcr.rit integrat care dubleazd ,suntem nevoili, prin insuli rrrotlrrl irr t'rrlc ni :;c prczintd aceasti sintagmi,
r,'itera unui calculatol'. sd remarcdm statutul absoltrl cl('!()l'.('n :r irccstci alaturlri. Cuvdntul imagine
ne trimite lazona reprczcrrturilt\t t(()ni((, pe cAnci muzicald semnific[, la
Prin rnijloace matematice, puteri: ooiine fransfcrm:il! interesante qi utile ale rdndulei,exclusivisnrul slarii de tttrrliltilitutc.Avemdeafucecuunoximoron,
unr:r imagini reaie, transfilmr6ri care pot riep6-si r:io.'elul arnatcrrisrmitrui gi ctisffac{iei, pe care suntem s5-l utilizrirrr irr lrp:;ri :rltor posibilitati de a desemna aceastl
consecinfd a coliziunii irrllt' sorronllr(era articulati a compoziliei muzicale gi
Ne putcrn a${epta ca ia un inorxflol cal fermelutr ,,cornp.rter;ut" sh dispard;
dar sr ne reamintirn cd nu tehnologia cst* pLurctul cheie al artei, ci omul, onrul conqtiinfd.
echipat sau nu cu nriiioace tehnir:c sau rrneife. ( I ) Aceasti elclolrcrrrt:rtt' st' rclcvd in toatd inoperanta primului termen

E.uuoaa'w-e- atunci c6nd ne dlm s(riun;r ( ir ( ('eil ce numim imaginea muzicqld este, de
Bradiey, 1", Xview 3.10, reJcrence rnanwa! pqqes, IJniversity of perrn_ fapt, o imhgine intti:iltiltt. tltt:i tt.st.'t,utsii posibilitSlii de receptare ocular6, in
acest sens ficdnd.jonr'{rurrc r:lriar cu int,izibilitatea propriului s5u generator
sylvania; Gfu\SP Lab, 1994. care este materia ,\'t)n()t.(t itrri:ibild. Chiar r.rrmdtorul termen al expresiei igi

ftirike lstein, A., Computat (]rr.tSthia, ir'n{ c,.-,r t f n ivc r.sitt, Fress, 2003. exercitd inrdurirca rcstr rctn'ii, cenzurdnd sernnificatia proprie a calihcativului
de imagine, in corrtcrlrrl t ornpozitiei lnuzicale aceasta din urmd adopt6nd o
Fredc. S.. Pe{omr trtrteratrive {Siqit,r! trfia,gc ljirutli,rttr,tilo,.ts. refer- funclie metaforicrr tlt' :r sla drept indicativ pentru un alt fenomen decdt
ence manual pages, Soltway Pty [,1.*1, Australia, 1999.
acela pe care il clcs,':.,nclza la modul propriu.
Hall" R."A., Greenbeig, D"I1, A ksthedJbr Realistic Invtge Synthesis,
Computer Graphics & Anirnatriorr, Novembcr Ig:"n-j" (2) iri ace lrri;i trrrrp, inraginea muzicald este o imagine abstractd, deci
Si abstrasd senstrrrltrr consrete gi instrumentaie ale limbajului conceptual,
Fiolzrnann, {}.!., B eyot rct Fh Ltt,.tg raplty Ttte f}i gitat Darfuoont,.,{f&I, dar gi modalilirlil,,r tle reprezentare prin intermediul altor tipologii de
Itcll l..abcratories, N4urray Hili, New Jersey. l!)9[].
349
348

configrrrare srrlarrticii. Fiinil sLrf,icir:ntt lirgi. iitirt.tliitr:r; rnu:ir.:critt estc cle{lnith (4) in acelaqi tirr-rp, imagiuea muzicald esf.c un exponent ai cut,ttiinyei
lldreflt abiitruc&) i.lo:r in rr.tportiir*il t:i graCgie Sl:I.zLt'{i-' ubslracliZare trle untane, fiind asamblatd qi articul;rtd la nivclul nrcniaL al organizirii psihice.
';-1-e Intereseazd aici mai mult nu atit cui, de fapt, aparJine irnaginea muzicalS
altAr prOceiil.tri rl,: re;xclzciltil[{r il leaiila;ii ciil,1 ar lt itieratur:', l}i}ezia SaL{ sau de cdtre care dintre cele doud parli -_ sonor"itatea obiectivd sau psihismul
ci.,nlid;rare i(liea e:onfbnn
*i1A71r6*t.iguinerQnipirt(i_staytripu-nzlii:{; i:lntticrn:airaalaB.ali-o);clcr;u].irl-i;ll;iiinii;litir, 'rii -r;recilicul conslituirii uman - ar putea f i revendicatS. Irnportant este cd imaginea muzicalE este,

coutrapunciic* a ac,;:steia oglinde$te nu diceva rleci;'t specifisul diuam.ic al practic, ,,secretatd" in congtiinla urnanS" ace:asta fiind gi locu{io sursei
procesel0r psihice, lincroniiiu-iul 9i nrltiiii;di:1.:.1 lrc.lst.rte, ilu gisini ilin1ic generatoare de imctgine. Este evident aici cd sonoritatea obiectivi a Llnei
;bsttacf intr-o lnuzica ba.ciriaua, lufrnrl in c{.l,lls;llererc $i iafitul cii 9i dirl
cornpozilii muzicale capitd un .llofrdl semontir: propriu-zis doar in prezenta
prlnc{ul rle votlcre al sugestiirilita-lii esrr:ii',,iz.atttt-, rn,lrtrice-dansante sau unei congtiin{e care recepteazti. inmagt-tzinettzr.} (materialul mnzir:a!) Si
opereazii la sintetizarea imogirtii nulzit,:tle^ Astfel. in acest context ?nsugi
aprotundat contemplative ace*si"ii muzi*i 'Jifit"z.eard sensuri 9r analOgii fapfr;J raportului, al conexiuriii qi aI rr:latiei cie detenninrtte (intre compozitia

{trimiteri astrr;iaiivi) cAf se pcate tle cor;;rcte. muzicali gi congtiinfa receptoare) reprezinla ckrn.puL gene.rstrir de, sementisrn.

Fcfiriiicl cic aici, puten-l afirrrra ci iini,:ginea muzicaid reprezintii, ?n ln acest sens, ilxaginea muzicall igi relevd stranietatea prin insugi
fhptul cd nu reprezintS decit o struchrri configurati in conqtiinfd gi care
siirc., ;:r-licularea ungi sensJlt--"rjv, un iapl ,:uniu1;11, in haza unor date clbiective, prin insdgi morfologia sa rcprczinli, cie fapl, r.in clat al acesteia" Trebuie
insfr care sintetiz;rt firnd geileiteazi r: cou[ i:alitett: ;i le a*iculeaz5 in regirr
menlionat aioi pi r:aracterul c.rr:lrrsil al nrportului .soilorilate ohiectivd -
de in,tl.tipuire, C"ed., .cyiunr,:. d,lLr atit nlai pcl'tirlenta este accastil lepr';zetttare
cortstiinld recepbarein scnsr"rl in cLv"c. gctr(nrr(tt inrrtginii trtu?.icale nu poate
cu clt densit atea into,54ifi.ii wtuzicale configuratn iir roi"lgtlirr{5: indicS direct fi nici chiar imaginatd in contextul rrne i laptrrtrir"i a sonorititii otriective la alt
crrytacitotea Qi ptt"lerea frtn"tezi{:i, rJe le .fitliune panit la Jimttrsmi rbnlAnatld
f"enomen decdt conStiinla wnand. [:xclusivismr"rl accstci stari dc lucruri relevd
de fficllt di-rar Lrn pa:. univocitaiea orietftitrii comTtoziliei mtzicule inspre p.srlric ttl receptor.
Aceastd rJin unni idee justificd atfft utiliiatm, cai 9i apiicabilitatea imaginit
ins6, cum am indicat m.ai sLls, suhstanfa muzicala a accslei irnagini
muzicale ?ntr-un contcxt slrict detcrulinrt de lirnitale campuiui fenomenului f'unc{ioneaza intr-un rnod, am spune, mai subtil in sensul in care ciriar claci
milziaal. Astfel, rever:;ibilitatea sernuyttie:i:l lrnrlliirii mrlzicale inapoi, inspre imaginea nruzicald reprezirrt[, de tapt. o stmcturi generatir irr constiinia
C{,}ntextltl realitfi1ii ob,iec,tive a iucr,'iril lnuilir:aie. csi0 oarflOuili ccnzurata umand, aceastir structuri cste, trcbuie sir recunoaqtern, activati doar de
citre contextul slrict dclcrrnirrat al colriprlzilieimvzicale . Astlcl, de'terminativul
r:hiar de specific:rl contextulitl tlarc il silnl-rllt-o de imagine sc rcll'rir, rlc lrrpt, la o structuri de rcprczcntarc a sensurilor

{-}) insA dincoto de aceas'ia sirrtag;ma;1tit r1e [jair{,1o}.,]14,'lir;carece este strictparticularc rk:trI:r jirlc tic spcciticul arliculirii orgarrizate gi controiate de ,
*vident c5 sislcmele de crxluri iconic yi lntizical
nrr comiinicii, rcl pulin ntl intl' cdtre congtiinta gcnt'r.rrt rvri a compozitorului.

un nrqd cxpli*it, ne intereseazir nahrra relaiiei caf{: se sta'oilr:$te 'intre itnaginea Deja la acrsl nivcl, starea paradoxali, contradictorie qi explicit
conflicfuald la nivcl lt'rrrinologic, relevS, dc f;rpt, o dialecticl intrinsecd, qi
nrtt:icsli $*fanomen gi eomp,.rziliamuzi,;ali.:" A"stiel, irnagfurea muzicaii rcprczintS de aceasti datl irrlirrr p:rracloral5 a fenomcuuiui muzical gi a cdrnpului de
fenomene auxilitrc I)(' cru'c le genereazi: itt interiorul cdmpului muzical,
tin i:xpcnelrt:r.l ccnrpoziliei rnuzicalr: sau, al""t'en spus" Lln ,tcrwtificanr al at;esteia definit de priorilirtt';r stirii de continuitate" starea de intrepdtrundere a
contrariilor reprczirrt:r o stirre norunal5, intraductibilS altfel deciit prin artificii
litr lltr;-:[' trmaginea mr-uica16 este serrln 9i simlxri al ciin-!1"-]ozitiui rnllzicale' alrrirele terminologice carc rnirr rlc;erabd incurca lucrlrile in loc sd ie clarifice.
'
p,J:neratoqi stricf detenninate ele ciitre aceiiljl3. $i :.ttiiifatea praS'.ma[ir:ii a (5) Fiind in r':;t'rtu o entitate dialei:tica - un prndus al minfii ins[
iriirtl
351
,,, ,,,,,,,:i101 pe care le tleline imaginea rnuzicali. i;1trt i:xernplu, a ullili preludiu

1,,.rrlr,r lriun sau a unei sirefonii este Stii0i (dac:,'i tlil tri absolut) determlnatd de
(., lnl(.).illrnu:zicaialcompoztliiticare :rgenerll'o AiiJbli;pus.sensurileimaginii

l'rr:,r,:rl{ rlt ryrei lricril'iuusuntraportnbilelarirr:rilclntextdecitdoarlaal unei

rt'l;rlrr ,1, rlr'it ililitl1i'O ZtbSOliltii pe Cer€ cgripr,'zrtilr illiizicala o exerciti asutr)ra

l)t()ljt l! l 1tr,i:lili lllrli:ii;alg.

-l-5()

,,geCiq:'ti1-i" iil; cilLr:: J-i,trj;lt;i:: i'it:l.i i,-t ;iilit;t,:i',i r.,l i;.';ir;t:-i{.r,,t, :it;.tzir.:.ill.. rtilt,.lii.eA primului sunet, urmdt{.}area secverlfi rJc-la va {i una sintetic5, provocat6 de
rnuziijalS. rl'Jrle:r:ini;t- riiui i:'it.rii iJi lr;;,;1: rri; rirl.)r!; oti i,.tli:.';;lr:ii!i' ljftel j{i?i, $ efecful raportului intre prima suil;;:l rii ii:lrediat urmdtorui. in acest caz flu
vorn n-rai vorbi despre imagirrerr u{}or dou6 sunete. ci, rnai degrabd despre
!tj'!tii.\;::il.\, [tineinfi.iit; .!: ulr ,r.it.li il.Li..ri:]1) r,;''tit i-iti:.rtirli.,iiit.:i ului Sljp(.]ft un ef'ect cumulativ degalilt de reia{ionarea specificA a acestot'a, efectul hind
definit drept inlervul mu,z.itai . Succesiunea unor trei sunete ar putea da
s! ritt ttt t't ti. 1l inf r-lri'l ilOf tlflXt ,".;, p1'',i li' r',r-i r-) \jrjrtj;!:1.rl-;!.iit.: \iirji ji flij i_ ,iril Cr.r.:rsgitzii na$tei'ea imaginii ftlotfuiilui mLt?.i(ti.i. iar raportarea lc;: pe vcd"icald - imaginii

aici a.ntbli lil{,1!efli :r! ,;:tlrr:lir.',l :;.;i.,;,::':jr;;ai,i,-'r. !;i'i. 1.,1 ,,.ii,i.. ri;rllertt j-itunul unui trisort,rapofiul intre douii 6rlartud nictodico omogene situate itt raporturi
cini'"',.,ibirn ilts{rrf i-;t)i!: ,,!... '1 .,, ), :, ,i ;i. ri,,:;ilii,r,tirii Fr-r;etsualitiiiii intervalice strict determiilate ve genera inwginea muzicald a raportului de
tip contrapwtclic. Dincolo de capar-,itatee de a identifica un asetnenea tip de
muz;ca"itt, \rilfDltn. ja rrrl,Jrii l;,irr..;'J1tllr. 9i rjr,;,r1;1 qr I iijiE:sitl dl, iler"rui:e" sintaxd muzical5. putem vorbi clcspril iJcea reaclie sponlanl de identil-rcare
a-rlicltl:rlr::, iiesi?!gr";rirr:;i ;t.r.;ir;lr,i;rrt [,: ,li;,-,i .l..i.l.l' {.];.1,a,;ir,:rrri illriil r:Ete l|zibil
a scriiturii de tip corrtrapunctic prin existrjnta uner irnagjnirnentille a acesteia"
gi l*irlt, {ieoari:rr:: pr;: iaiur"il c:t{tt:uiij,'t.!.. ill;;JF;jrr!)ii;ir;r: io..i,.1ii i.iri,t lic i:xi.rinsec*l Caracterul fundarnental al imagiiril niizicaie esfe, deci, untrl sit/c/ic.

€tft.Z€i rjAie eil.* i;(.ri.nll():ar, ji' '.1r; i - ; , , , ,..'.,i.r,t, rr'g,tul i.in dC il;1:fiOflli (6) Caracterul eminarnente siilt(I;t al inraginii muzicale se validdazd
citrrpullti ilt fiittql ;tiiiiliitir); iilt-.1.iit:,r ji ...1;ir: :..i:rt.i:,it{:. 1"'ltt-l';l;ir asiiLi. itrcuplc: lt ?nsi nu doar la nivelul consiCerrnteic,r de m;ri sus. Afirmdnl acest lucru
deoarece este evident cii atr.rnci r;dnil asculttlm o compozilie muzicali,
lrnirgiitc riirLAiilic:r, ilt rq;tli,tr-,ii i:.a!i-tt:t:i;i'ii,i) j rr'r 1,::i , j;,: .,rl:,r.i;jl,r,' e.xtensihill,t,
rcceptdm, de fapL, cel pulin cinci straturi de semniltcaiie - (a) strattrl fonic,
tottlit'ttttt ctvscirldil, rlr--tite r,;;: i:rt!rt .:.,/ti.iirri r:ir llr:r.l;1.:r; i'i:li6tttc.t r.,i':nstalli j
actstic al sonoritatil, o prinl[ scmrilictigie a caruia ar servi in caiitate de
,; senmal al prezenlei qi/sau a/ existentei compozi{i*i muzicale; (b) stratui
structural, identit'icate fiind shrrc:ti-riile. dar gi modul de asambiare a acestora;
l;'treqliilcat dc ul[i: ,: rurrgii!rliii ilt cl,r'siir i.l,r::'.ilrsl-Li ;,itti {-{riti,F}L}zili{]i rt-ii-tzififtld (c) stratul pro c e s ual, al d i nanr i s Ln ul Lrr iiesfr ;urlri i structuri ior gi expansiunii
autogenerative a lucririi ttittzicitle audiaic: id) stratul semontic ai sensurilor
itneuii,t cairitli c arraieigir: itr i*lir:r:rll r.lf rr1 jia.:nrri rir rci.rrr:.zelitare ale secretate in conqtiin{a in trnrl, t.lili-rci"5r:Li uilor analogii pr::rtinente gi, in opinia

congtirn[ei auciitorutrui, corespun;tiilorir.c riugctrtii.liiifiitii stlucturiior rt-:ceplate gi (e) prucesLli

$r ?n acest caz, in$il, existii lnulnirrl firir,gi.!r:i gicii:ilmiiiiii i:)e carg lfl-aln trdirii tnsoyitoarc - rtgiltrrri r:ttlginriir''tiiet;tiv cal"e iie ac1i.,'eaz5 la prirnele
nufi'li gtructuri rle oplirnizafe ii j:?u'ij(:iri.;;L',r' ii:, ;r:iil,rliiit'e. iloilir.irrci iinagin".a sunete ale sonoritaltii 1i lirrrclioneazir incii mult dLrpii mornentui stingerii

rtuzicaiit'eprezintd c entrtair rila.lllri.i;i;. ir, scirsul iri'.:aie ila fr!t(: a imagitte sonoritatii.

sinteticti. cr.lea [{i denctd. i-t1,10.rlcti'];iia ilt:ri i,,i i;i1:a,,r.:,'r;1 tle r-it'wuiuktre qt. Astfel sc lclcvi r;i. in rrcclagi titnp, sc valideazd o alid valenld a datutrui
sintetic al irnirgirrii rrrrrzit:ule. lmaginca rnuzical[ reprczintL o consecin![ a
ulterioq .titttelizsn: ;i tluej tTqtii-itr.lclili i ,.i,.: ;/.,rrr,r; i j, , i.,;,t t-l:.,:"i ilrtrr,' iritr-r: intitginc procesuiqi<lc lirzrrur,' irllc ( I ) imagineu.sonoritilii , (2) inutginea procesului,
ntuzit'old Slal:llid, cfrt si la {irpirri r::i rrrl-ii,,'i r .'tit rri'lt-ri:! r.t:tr,t. .lt iflitjfioinia. o deci a articulirrii rrceslciit" gi (3) inrugitre{t .st'rtsuLui, dar qi (4) imag,inea,

intugine,sfQtir:t1,oti:rjucqt,":l:,r .::'",:tlit:'i1ti l,r-rl":,1, :ii;! ir i{,j iiiidfijrl{r l,li6pnalir nrediatd inuzicirl, t , t,litdyii. (den.sitale, dit,crsitate,'subtililate) fondului

r:o;istittilive ale r-uii:i iriclari tiuzrlr,tg ,.t".r,-,;-,-lia. ciilr uir'lrlt r,1 ;'ilrtitrti.. staticA, experimenlial rt I t r t t, I'i t, t t' tiltt i.
in d;rtul ei ilt imat;int: ,qirsbn!;.i.{it",,'ii ir inn'eeil luul'ilri irrii:zir;ri* ri-iii. plrtco. Acest ultinr prrr;inrrtru rcprezitrlli, dc I'apt, miza majord a con$tiinlei in

printr-o afliiiogie inti.lls m;di;Ui. :'i stj iit-|i"j.!lijr,ic c;jr,l,i {rf coitiid{.-rtrn;r fi o posibilitatea dc a t'onstrui ar.alogii semantice gi, in final, imagistice, a acelui

imagin,: propriu-zis5. ,,ceva" pe care il 1'1:t e pleaz.tl drcpt crn.ttlttl sonor $i il relbrnuleazd in termenii
congtiin{ei dtepl rlt'ttittttt seniuitlir:,,istutgisti.c sau oricum altfel dorili s5-i
ln a*.;eli. (:az ilutcrn l.oi"t-..,i ;ir,::;pir rtrIaiii!.i*ix tli.i:..]]ca1;i i:l llrspre o
353
strilctr.llS de niupr,::n{it s}lectfn{:ii, tfl'lcti lltiiirrirjr.r,li;l ;i ;.iltiri p{eju{.jiu tir Cl,lpin"

it Llllili tnoment mlrziof.i ele Ri"hiri;i-nln0"' iirl!1 .. ,r,..1 suitc lfistil.::lterrta.le

l,rrchie rie.

illnardac;i Pascal .lJentr:in rncn{ioneai,:ti rr ,:rr.i,:i:,lll.r..'::l:r;litirale;llmr(a{'i.l}irUiei-tl$dr isnefnilts},i,
lr1r,'l':';i lt.imagtrtrsirnpic.i:naljl{tir'.}tir'll.'',,

url,rl,rrrir'r rlilicultaliitsunnontabilielea.[r"as;i i., . ,) ,\it.i.anistrlinii lledemarcatie

itl ( (, :r ., r,, lr.cgt* c exl-tnpl:riclit{l tr_ !1(r,-l,r itr1 , I ,,,;ns. i..lhiar ?rtcepdnd cu
l)l illr, lr' {li,'r,i .i1iltft0 al0 ulrei i*r":t'iiii t]tUZu itjr I'i,\ir tccii U.itiCtO-iniAll!-ir.j a

spuneti 1gl nu inrplicit prtlir', g:sliiicui iu: ,.rr.:l.ittt: pr:sitrLlrii{i de: a realiza noi le identificdm dreptJunc:tii campr:zi{ionale. ip crnganizarea, controiul gi

iiidentificriri de o asctnenci.r l)ioir-llltirrill Jr,,r.l i.rlJiitucirL:)' Are ior: cle fapt. o orientarea <Jiseursului muzicai inspic o pssE:pta,rt: cli niai diversificata gi, dc

ex./racfit:,Cii-, tnrpirisrnul son<.ri'itir(ii obir,ciivrt a unui sist.:ln atrrstr:act de rctalii, ce nu, implicatd. Sau. altfel spus, rnuzica este destinaii, pi"in exclusivisnlul
acestei orient5ri, piitnrnderii gi sitr.rarii intr-un inte rior al congtiinlei, anumc
fle car"e co1l]iiillla o configriri:i.r zi drep;., ;1j11;spiic gcrcializetl a'sensttlui acolo irrcepdnd, practic, proccsul de genezd 1i articulare a imaginii rn'uzicale.
Vclrbim, de fapt, despre o aita fbrrnS. niediatd prin congtiinti, a cornpozi{iei
sonoritati i. muzicale.

intrebantlu-nc de multe i-rri ;.irrr:i iriiie lr.;*r;it: douii codr.iri, sottor Sr (8). Fiind consecinfa unui srrccr-'s de interiorizare gi generatd {iinC in
psiltic, pot exlstr n;'.':le/e p'aiEsi:tirilt:t.r.', iatit iCentitlcil;ri a.cc3 pllnte cu o interiorul congtiinfei, imaginea muzicurl6 reprezintd o constant,l tnnemoiticd,

ofert6. atat e1r,r ge:nct"r,ra-sa de posibiiit;iii t-ale e;,;le el.'iar dbstra.clitutt:ct, slarea anume acest fapt asigr:rdnd posibilitatr:a procesului de ar:nrnuiare gi sintetr:rarc
indeterminatii a configui'aftei semaniiie , :1ia c'.lill :iceasta estc prezentatl in . a informa{iilor receptate" hnplicarea mecanismelor rnnemonice oglindegte
gi necesitatea stocitrii, dar gi posibilitatea. r-rirei mai cliversilicate pi profunde
rytuzica gi car* t-rfcrii e orrgtiitt[ci un i:irtt-r placlii: ne:limitat in realizarea unor prelucrdri a imaginilor reoeiltate. Astfel, cu s,ii :;unt mai incipitoare spa{iile
de depozitare aie rnemoriei, cu at6t mai sruitd iniorrnagie \ i,r putea fi stocat6,
anal:gii rtre re -conotni e a sci'ot it;tii. irar:irrd insi o par:rlei5 ;u tipologiile 9i acest fapt insernnAnd insa gi cu o atdt rnai intensir prclucrarc: a acrrmuidrilor
sistenie le de re1:re:':cnrarr: ale gen,tr'ilci. rrluzicale, af ungem la concluzia ci de irnagini in vedelea unei extracfii cdt rirai putcrnir.e lr ,..s,:riti;rlulur..

Coar genurile cri o cit mai pLlteinil,l ,'el:i'r,lrer a rpecilicului propriu-zis (9). Aceastl posibilitate rle stccarc a inral:irrilor rr;rrzicrrlc rccept:lte mai

muzical vol oi'eri cou;tiinlri, ilerci ir,iagi'rtir,:i ;i aft:ctivitSlii un fond cu atdt are n rnotivalie chiar in posibiiitatt:l tic ir rrtilizl rrrrrrgirrc:a mrrzicald deja

mai bogat de posibilltati de imagirralo 9i f r ilire ;r fbctivii ri cunlinuturilor tnuzicale asimilata in vederea extragcri; urrrri sprrr st'rrr;u)lrr) (inrilsinertiv-af'ectiv) prin

reccptate. irr acest sens, i)utcnl r,i':rtna p;rl'ormallla sr.tgestivd avansati-t a . re-audierea aceleia;i cornpozitii rnlrzicrrit' ( orrsl,rtlim, intr-ur mcd deductiv
unei fugi in Mi btrnol rtajor din vol. I ai Clavr:cirLului Bine Temperat de J. S.
colateral, caracierul irtt'rtttrplt't rrl irrrrrrirrrri rrrrrzrcale, deoarece la flecare
Bach - mr.rzicd purd, nan-programatica in ooinparatie cu iucrarea reaudiereaar:eleia;i cr)rlrl)r'zrlr :nr/r{ ur 't',r) r,:iuiiilatii.aceleinfinitc;:iirrale
transform[ri, accl r'.'r',r nt;u, r tt '. 1',lr nl :rr r-::l,.1rlil auJiliei;iiiterio;lre.
programaticd (hipo"-Ttrogrrtniiii-:d. i-atri ';pune) a lur A. Honegger' ,,Paciflc
231" in care aceasla rjivr utmil pr,::zirrii..'arianta Muzicalii a n-riqcirii unei intr-un all s..:rl;. ,tt t':;l 1;t1rl l lr rigurii ilttligiuii muzicalc ,tttdt

locomotir,e. receptabilitatca tlc t irlrr'r irl nr;ir rrrrrlii .'utiitcri {pe orizor"tale sincranicititii
temporale),.cit;i rr.'r'r'lrirrlrrlrtrrt,'rr r!: catre noi gi noi colectivitili de auditori
?n acest sens, fanrlul e:rS:et"imt:itlLr;:i t!l ttrrdit'/')!'rliui reprezinti acel
rezervor practic iuepuizabil de ';rtit*ii ,ti!tt'iritti('i i't:l:iicatr in configurarea la nivelul cdt mai rnrrllor ('( )ulr'\ 1(' istorice (pe verticala diacrond a reprezentdrii
unui sens atunci cAnd este auclia.tii .', i;ijllif]{rziiiL- lllliziiiila. Chiar rnai inult, istorice).
ace$t fap1, srifictent in sir"lc, el;te rrdical ia puterea fengmcnglui de
Imaginea nrrrzit;rl;r :'lttlttl[:i reprczinti, la rdndul ei constituenta unei
transm.isibilitate a experienfei inraginatir,-af-scti ye sau arralitic-sintetice, hiper-imagini. sin!rti,',' 'rr t'rrsta din urml cornpletabiki la ficcare noud auditic
a aceleiagi compozilr rrrrr.,re:,rle. Astfel fier:are imogine globald.rezrrJtatdin
dobAndite in timpr.ri auclitiei. Sni-rt lransnlise todurile citnotatitte prin unna unei sirtgurc ;r r rr l r l r r vii ri-'prezenta o entitate paradoxali, fiind in acelaqi
carc re:ceptclrul u rndrr:a/, ititr-r-tn nrtd spccific (printr-o dubl:i griiS ._ timp integrd gi ittcr tttti,l, rtr , deci contpletahiic in umra unei noi audilii. care-i
:rorrori-r;uitrrraiii (r'ezi Cl. I-ev1r-$tlilusL;, .1,/ii'';/t;gic:e. Crurl 5i S-\dtit, asigurd atdt reintcllttttr'ttt cit gi o contirrud expctnsiune semanticd, altfel

I rrllorlucerea) - inlornrafia rer:epiatir. spus * asigurd gonr:liu..:r' ,-rnui continuu \r'x de semnificalii.

(7) I{evenrnd la problenra /ttr:cttiei Si cAtrtittlui ile srticLtlnre;r irnaginii (10) Aici ajun,1,.t'rrr. t:cl pulin pentru moment, la nevoia unci sintetizdri,
nrrrzir'irlo. ffceasta reprezinti, exclusiv, ql corisci:iittit 9i un exponent al
l)r ( r( ( ', u lr ri tlc inte riorizcuz, apafiirrAnd in tot': lit,lie u*ui Jrcbitttt interior, cel 35-{

:rl r rrtr'.lrrrrl,'i. [-]sts evident cI p,rr:ci:sul rle tttr,llti'.'rnuzicald este un proces

1ilil \ , r( ,,|( ltllrl inn"-utt singur serns - rttttz-ie ii ,^'r,.' |lielltittA inspre receptor

rir ',lrnl.r ,,,rrr|,,ziiir.:i conline un cciusidl:tul:tl i'irtlt;it'de procedee, Ile care

\',,1

a unei def iliilii i-re lare g reali:_irrn iir,.tr_rrlin,;:,..;.,":ii!r,:i;1.;:ri r.is*uirle la care ne imugine steticd. Caracterul f'undlmental al imaginii rnuzica.ie este caracterul

cxpuilfm ntltnr:j r;Llncj Froi".,ltiiinj ij,t i-! 1.._,i1i.iirt1il t,,,lijr.tit1;:ijr.llr.ii. ei sintetic.

irutem itltntiltc;r rit(f,t ttnnii,t:r' 1t11t1--1.n {;{lit!....1it 1.,g::i.t,ul) g slrttclt*ij 4. Imaginea muzicali replczintd mai intili de toate un affibut al a rticaldii
nenltt!i /nttr'tii^st..:,u'5iv6t,q7s.:';-1. (i ? ttr t:,i,i,'t.,i v.iiltr-li::tt,tiogicdl unei idei, q unui sen.s, bineinieles ia modrrl mediat, prin intenrrediul unui
reprez€ll:Oli:Jtt,tld t:ite r1ri- (s!rir.i ri.;-t'r,ti: rt!i,.! . (/6ir.i.ji r,, tittlrt.ct!, t,itltiC, flar suport stuclural gi intr-un context expresitt cu o configuratie specificd.
5i <!nt{ti;r t! Ji i'.-.!( ,,11,1,i t:.. J 1.,,.1i,:,r.ri.i ,:. .,,,..:fiir,,l ,;1 r_.q,ri1;r.1,i1i itcC,itiia CU
un.ibucnrcrt 5. Imaginea muzicali este un exponeut al conqtiinlei umane, frind
rtrtitrtl.t .tr.n: 'i'n ir:r,eirir"neitf. elt:.'t tru:,irr:l ili .:rl.t:rie! ilr dtl ,:.r)ie.:r,I el sonctritatii asamblatd 9i articulatd la nivelul mental al organizdrii psihice.
r!)ict[ - ln awtpren td
acest ca," lcla1ln estc clrr r-.:i:i ! tr t?itr,t-, -!i,ttrxrtr:rt -- 6. Imaginea muzicali rcprezinta asifel, exclusiv, o consecinld qi un
, exponent al procesuini de interiorizsre,apartinand in totalitate unui habitol
interior, cel al congtrinlci.
.sp1j;.,iii'd /1 t,:t.t i lti [. t ).
7. Imaginea muzicali reprezintii o consecinld a proccsului de fuziune
{--lrracfer"t {* irnnginf i rni!zi{ta:e intre intaginea sonoritityii , intlgi.nea Tl roc(stiit.ti, deci a articulirii, qi imagirrca
sensului, dar Sr imaginea, rnediatd, rnuzical, a cdlitalii./bndului cx1terinten{ial
1. lrnagirlea iTi\..izi0ala ggl;1 4;1 i717ti;y1.r.te :tt.,.';.ili!.!,:t,dt.:ci 6,lr:us.lr:] llosi[iliUitii al auditorului.
de recept,rrc ncul;rri" in al:cst sens iit:;i:r,.i ;rri;li.;uirt, i.;i;iar crr i,n,,ir.ibilitntea
prOpriUlr,ri l;frr: generat0r i-?l.rt (.,1t\l jltt.it-!.ir j :;O):Ct-t: int,irii,ti/i. 8. Imaginea muzicald reprezint5 o entitirle rluiriii, ca Iiind consecinla
2. Ilnaginr:;r rnuzlcale estij, I itrtrt.:,it.tt th."lrctttii ,, dcci gi abstrasd unei duble determiniri: a sonoritdyii gi, pc rlc rrllrl prrrlc, tt st:nsibilitdyii.

mseoilr$lauiriitii{iJlirlocrodfclcnreetpercgzri:nintnlr,etrlprrrcineIitnarltr::r'i:a*tl:,i:l:l,iilli"nabltiul.1r itliirp.rriioi:,g:tiiitcreleptru:oan.l,figdlararre$i 9. Imaginea muzicald rcprczirrtu (\ t ()tt.tl(t)tl(i ntnentonicit, ea fiind
s€rnaritice. Fiincl r;ui'icientli sie;i, iwagi.tt.t:r; rriu.::ir:rtl:i esie {lef,init6 drept supus6" insd, unei pre siutti € fi l n t Jt i s' 1' ('x l t ('t r t ( i(' Ir r tct n ice.
ubstract|i doar irr iaporiarea ei lr giaiiei,.. icilrir,:- ce;it,;!rttctizare ale altor
proceduri de rqnrer-sntare a realiiirir. 10. Imaginea muzicalir cslt' o trttttgitrt' irtcompletd, acest fapt
iittagincl lll,rr;tlrj ,Je irici. pulein afirma cb
tttuzieilla r'-'nrcz.irtti. in ,ii., :ri.r, i..,.-,, r;.r,: srl's.tlrlir. rrrr iapf asigr.lr6ndu-i atdt receptabilitalcl rlc t ;rlr c t':rt rrlri rnulli auditori (pe orizontala
sincronicita4ii temporale), cil q;i rt:t e plrrir lrtrrtca dc cltre noi gi noi colectivitdgi
cumuiaf pe ba;l;l uni-rr date obii:,;tri,,,e, inlil r:'.:,i.,,. ..t;rilr,:tiz..ri iiinrX genereaza o de auditori la nivclul cAt rnirr rrrrrilor li'rir:,i(r istoiiLre (pe vcrticala diacrond a
nct.tit calitate gi ..;e articr-,ieazi in tr:gir; t1.e:'i,.,..iilittirr., il.et:i ii,,liture. Cu:rtdt
rnai rertinenti estc aceasti rsnrr:z,rntilre cL; ei1 iien:;if irtea i,,trrr,tiiriii rr:,.tz.icrile ternporalitS[ii).

configurath ?n con;tiirrti indicd ,.jireci. (.tlpe{"i!(tte{t $i yiute,co.trlttc:,iei. dela ILlmagineanlttzit::rlrt j'IrtItrrirrrcpr::zint5, larAnduleioconstituentla
uneihiper-irnagini sirtlr'tit't'. ir(,.ir;tu clin urrnd completabild la fiecare noud
./ic/iunt: p?,na l;t f*ntu^i'nla rnrninSnd rJc- {il:rli divii. Ilri pas" audilie a aceleia;i cornpozrlir rnuzicale. Astf'el fiecare imagine glohald
rezultatd in urma unr:i .vrr,qrn' rrtrdi[ii va reprezenta o entitate paradoxal5,
Aceasi: dul ilrmli idre jLrsfificii ali,[ iriliri:.itr:.i, ril sr i1tr,iloo1",iliraiin iruaginii fiind in acelagi tinrp rrrl,'r;r rt Si i;rcotnpleld, deci completabild in unna unei
ttrtizicAle irltr-un contL-xf strici tlettn:rinat iii: lrrr.rrr, le ciirnprrlrii ferromenr-thti noi audilii, car€-i lrsrl'rrr:t ;rli\t reitfiegrorea, c|t gi un spor de semnificalii.
rrtrrzicill. ,Astfel. reversibtlitatea "v<tn:anrici: a ir..ri.:,,,ii rni:zi<:alcinlipoi, insnre
rt';rlrlrrlr:a obiectir,S esfc oareclllt.r cenzuralii chir1,,1r. sytccificul contextului 12. Imaginclr rrrrrzrcrril-r reprezintd un exponent al compoziliei muzicale
{ itt( ;t llcllefAt-O. sau, altfel spus, un sr'truti.licottt al acesteia diu urmI. Imaginea muzicald
este semn 9i sirrrbol ;rl ,'()nri)ozitiei muzicalc, ambele fiind generate gi strict
i 'nllir,iiuea rnuzir:ald repr:ezint.i o crrlrrrilr: ,.rir,irr;riica, in sensul in care
r(tt't;,trlrt(tr"ttt1tt.rrrlrttr,,,rr;'1,',;ttirr1r9rrirltitvtcL1rrgi:o.ircfitat"el'i;rtiifcigdtcl,rl>izcbceatelrdea. determinatc rlc r':rlrt rrcilst& din urma. Astfel gi utilitatea pragmaticd a
cc dcrtori lirr.ii:irelrtA irr6I la procesul cle sensuiilor 1,.' rlrrr' lt tlctine imaginea nruzicald a unei compozilii muzicale
ir !-iflci r)rrtrr,rr,l;rrr de inrtgini pctrticulctre
unld este c concrete estc stri('t (tlrrcrr nu r;i absolut) determinati de contextul muzical al
rltt tri lrt iirJrt, i , r ili,,::asta flin cornpozi{iei sarc ir r'('ncrat-o. Altf'el spus, sensurile irnaginii muzicale a unei

I \(, 357

lucriiri sunt inaplicabiie intr-un alt conte.qt ciecdt doilr in contextul unei CAI DE ACCES SPRE VIZSJN,TTATEA
CONTEMPORANA
relafii rle detemrinare absoluiS p{j (rarc conpoziqia urueir:ald o exercitd asupra
prupriei imagini rnuzicale" FOR.MA rN SPATTT TRANZTI'IVE

Bruoaatun Lect. univ. dr. Ramona Novicov
Catedra de Discipline Teoretice, Facultatea de Arte Vizuale,
IJentoiu, P., ImaSline,ri sr',r,s. Ed. [4*zica16 :r t.Jnirrnii Compozitoriior,
Buc:urc5ti, I97l . Universitatea C)radea

Kugnariov, F{. S., Dr.rpr"e prLlifonit,, Ed. h4uzika, Ivioscova, 1971. ,,Cum sd explici pictura unui iepure mort ?"' se intreba Joseph Beuys
Le'ry-,!trauss, CI", A,{itol,agice" Crud si gdtit, Eri. Babel, 1995. in 1965t. Cum sd explici unui receptor aicnt doar-la limbajul plastic tradilional:
figurativ/ narativ/ iluzionist/ , aventura lorrnei ce devine rzo dul Si a spatiului
Losev, A. F., lvf uzica - obiect al logicii, iin vol" Din opere tintpurii), ce devine vid? cum sd susfii un discur, rlcsprc irnagini invariabile gi nelimitate?

Ed. Pravda, Mosco'ra, i 990. Trecerea de la imaginca figurativir lrr cca scriaiE (aga curn este rnodulul
N1azel, L., Problemele analizei nutTicale, Ed. Sovetski kompozitor, sautiparul) inseamnd, de fapt, trcccrc:r rlt: l:r linrha.julrefle.xiv, autoreferenlial,
laceltranzitir,, trans/subicctiv, cc irrc o;rt'oPcrirr: nrtrlt rnai tnare in cdmpul
Moscova, i9'l8. plasticitdtii. Este nevoio, irr irccsl st'op, tlc ('r'('iucrr wtor .spulii-ccluzd, spalri
Nazaikinski, E., Despre psihologia receptdrii mwzicale, Ed. Muzika,
interval, pentru ca pasa.jul tlc lir rrrr rrivc:l irl vizrrrrlitirtii la irltul si poati fi
Moscova, 1972. ficut. Aceste tipuri dc spirIii. prrrr cxc:clcnlii lllnzitrvc, sc lormeazd folosind
Nazaikinski, 8., Lo gica compazi Sie i muzicqle,Ed.. Mluzika, Moscova, anumite artificii 5[ lr-r spurrcnr joc:uli tlc nrlilc 5i srrlrstituire prin care se

1982" poate descompune, rcconrpune, rcscrlnr)ilie:l 5i ,irr lirral, transmuta imaginea
dintr-un registru plastic in altul, de excrnplrr: tlc la parte la intreg, de la masd
Petrescu, Em. I., Configuralii, 5d" Dacia. Cluj-Napoca, 198i. la energie, dc la scrrzorial la conceptual, tlc la mimesis la poesis, etc. Prin
Piston, W., Orchestt"ulia, Ed. Sovetskii kornpozitor, Moscova, 1990. aceste opcra{iuni, irrrrru,rnca devine o ligrrr ii. un trop, o realitate poeticd ale
Tiulin, I., Despre facture muziceld ,Si fi.gttra{ia neetodicd, (volumul
Factura), Ed. Muzika, Moscova, 1976" cdrei coordon:rtc cscnliale( forma, or<lirte, sens) sunt susceptibile de
Wonnegut, K., Earbd Alba,strd,ltrtr Carlca RomAncascd., f]ucureqti,
I Joseph Beuys, Crrr .st' t'.r1tlicd un icptre ntort tablourile. Pe(brmance, Diisseldorf,
1991 . noiembrie 1965.

359

,.iIl][.r7.ril ]'', I "v'.,it:t1;;, dc ,.ije vllij", iiirii,;r.le ), t^te ti,ii:i.trii.ri;l1e unei lngici s,paliale spa{ii de treccre special create, acele spalii-ecluzl ce perrnit proctlsarea
unei irnagini. Trecerea de la un nivel al vizualitalii la altul , metanaia, devine
yl lr-:;r'rpotlic nrr,riirl.r tujbrrir.tlt:rt.,il',ril'flr-,itai*"' ,.,cil',;li:i!".,,leaiistii". Ilin posibild abia acum, cirrd forma a clevenit transparentd, permeabiiS in
luir)rst.i trrll'spe;llvb, $nti iiirl r)lcbl.Jntij j:r ;rl:r;li.:; it.':poriantc ,ile reclamd interioq cAnd gi-a pierdut opacitatea prin golirea de propria ei individualitate.
n(''L'cr.i{al1.ra ii".rry'iiir'ii irrragrnli iiir,ti' t.r.rl ii,roai nl;i,rlisr 1r: altui ncate fl numitd
devenind astfel o fomii-rnesager: angelos"
.,.c1i,lr r:iLrJ,rtillilitiri':i" {'}li1Lr, ir11.iri: l'eq,i,,1ril rliri inirri,, ".niis",":lul ilrruparii).
i)ir,l Lr. rrrrfo{.i"r sar irrtri{ieti pr-atc 1i riep:,1:;ri;'i t{-;rli:!til cri::ii'l [{irr,punsul pc care este, in acest caz, condilia privitOiului, a receptorului? Acesta
este constrdns s[ parcurgd un traseu vizual oarecum in pa.ralel cu imaginea.
(:itrc s,riiif uil.i t*nta1i Si ii ii;rrui.tl5i.ri;ti 1l Atl',,$1iii: pt,i:'l riC',faCel'Ca.,;0rnpOnenteiCrr
N{odului sau tiparul, fiincl forrne inchise, anti-ref'lexive, il priveazd de
,:lill:raic. Asti'ei, r.laci ?ntr;-:r":.ll'elr ,'st'' i.,1irrl1'r';r'ri'[;l giualll.atl de eristenta intimitatea unei comunicbri firegti, il instrEineazd 9i ii cer un efort de

irr rspatiu gi t-rli.p'1, ahir-rcr iniirginc'?r c..rririlriijitiiii :;t": insctirr ili litq;C tie(lcsar apropiere- efortul de a trece pragul de la sensibil la conceptual. Probabil ca
de aici incoio incepe s5 fuuclioneze acea intercliclie neliniqtitoare ce transpare
irrir'nt ccutilnluni sp.rtial p* ci'rrr irc'Dr.rir s,l-1 r-'rt;".t: :itti ficial, prin ,.tnlcuri"
din obscuritatea ;i ermetismui marilor oy'ete'. ,,Noli me tangere!". Nu acurn
ilur.ionisie, tiar:i iocul iri i;are se prolectrazri usie i:idinlensicnai,;i intr-un gi nu aici, gi nu acest trup vizibii tretruie ciutat, ci^altceva-ul de tlincoic de
el. Catre acest altceva pe car€ forrna plasticd il camufleazl metonimic vom
dr)rliinullr:l fflnif)oi'al, rrlici lln pl*rr.ri il{.:,ilr;i. al ilari',1l,.it lj, al ctinr:ronir:i. in
Lionsrcifiil" ciar:I i,rein sA riczirci.ivil:l 'iirullcAtl.lra rcfli::ri.;5, puternic incerca sd ne indreptdm atenlia in cele ce urmeazia,pornincl de [a un ansambiu

iu<liviciuaiizati, il fl;rrloi iigiiriitil'e, $i, in;pl;r:rl, eJ,illle,:siun;a tragrc[ a ambiental contemporan: Ctimpul. got/ hirl /icld al lui Anish Kapoor2. Fuss

?lrtrup'*rii, atunci r: necesal6 airt;iirl-';i rpai*li.i.lui plastir: tridlmensional gi in rela'gie cu imagini consacratc alc isttirici artci sclcctate cu o inteniic

t|iicronic. ?n acest irir,rd" irliaginr);r tr,rirs fi aduli ia urr trbliliatlrriu punct apume, sculpturile sale ne-au olorit tl t;ltlc tlc ilcrccli slllc accl prag al vizuaiitdlii

zr:ro" pur:ct neutru, lipsit r:1'; pa.'iltos lii partr-pris, pLruct d* rasc:"uce r;are considerat dificil de trecui de rcccplor.ttl t'rt trtt gritd nlediu de inilicre in
limbajul plastic. in problemele csonlirrk' lt:gatc clc spafiaiitate, percepfirea
pornlite rerXirec{i'rrearea gi reccr;tpr;ncre:l ir,l:idi;tti r:'lsf"r'rriu rirq,-l noi ierarhii.
raportului dintre formS gi spitliu c{l I'rrp()r'l irrlrr' plin tri gol, perceperea fbrrnei
Dar in ce rnocl se poate i'acc ai;eastii lrltaliirrali a lmaginii? Care sunt
ca tipar, ca matrice, sau , tra linritli, ril ;ltrlr lirrniii (ftorlfrnilr;). presupune o
artificiile prin oare se pot rupe legifunlc ta'.itclngicel .,je accsre ia cu realitatea ,*rribilitut" ptasticl atent cultivirti. I I lot r rr tlc r nasivc clc gTcsie roz , cdntpttriie
lorgoale,plaseazdcondiliacorPor;rlrl;rlii lacoincrden{aadouifor}eopuse:
fcnonlenalfl? Cr.rrn poa{.e fl rJestrhmach iiliil,:i!riii'ra ir1 spdiiald gi tcmporald? unainterioarl (vidul) gi uila r:x(t'r r0rrr.ii llunea f"enclmenald a intruparilor).

(.urn poirte ll *vitat ilulionis,nrtl r-;';'r1;1'',1-"'r'crrr -lrrir: tr:'i rnit:lctice'.) irr opiuia Din impactul dintre trupul pt-lcrrrit'. r:ompact, al blocurilor de gresie 9i neantul
lor interior imperceptibil scrrror irrl, sc poate intrevedea o ,,lec{ie de anatomie
noastr.{, sunt trei plosecluri escn}i;ile ri{r srirriire ;t spa{il1*r tranzitivc: metafizicd" in care forrnu oprrirr rli grea e adus[ in pragul golului total, al
vidului. Privindu-i bloctrrilc lrltrtc ne putem asemui ucenicilor doctorului
ll-a!lrnefttarea, coilturarea gi coinprin'liirea 1,.)l:colttrnlri.tali:a sp;r{iai6 gi Tulp, atraqi hipnotic clc lrrrrtir cc deschide brusc spre intunericul de dincolo

lcnrporai6 el;t$ pr'ovoc;1ta priu rnteir.rri;riilri lti:ttr silccssit.ilri de lip stc;p-cadru, ,Je pragul infelegerii |rrlionaic, cici Rembrandt a mizat 9i el pe atractia

un [i:l uie,.metope"" de loctiri inchisr] oblinuti: prriiitr*i: telillicd asemanltoare voyeuristd pe caie tairrrliriabis o exercitd asupra fiin[ei dar gi pe momentgl

,';r lrnnci;riu de funcfioirnrl cu aoeea a tioisrstutt:-wiui" Prrn fiagrnentare gi 2Anisirlz-apoor, Voidl"i,,l,t i()89; grcsie gipigrnent; aufbstexpuselaBienaladela
Vene{i2,, in 1990. Rcplezcillrind Marea Britanie, artistul a primit in acei an Marele
'rrcllidcre, accentrrl se rtreplaseazi $r sr: ucnricnscaza spre col.ttui; spre grani{a Pr.r..iu pentru Sculptrrr:r :rl llicnalei. Anish Kapoor s-a ndscut in i954 la Bombay;

,lrrrlrc 1.om6 gi spaiiu, perirtrn a c{,berra cam{rul iuterior ai fbrrnei de din 1973 triiegte la [-otrilrrr.

r r r{ i u ( ir1rr ra semnificanth iniiiala (rof lr;"rivd' tatrl tloglcn). iriiirntrrii c:onfurulu i 361

,",r,''',,,1,r'r,rirrl'';ltlrxsibl"illait,u,hrialorrdspead{giae-"lle),.Fi:oii"rc"rm"ilaaqnitatrdlueirr,:,rr'*irlttieluaizdd5indtiilintollr,rctiisi emreigpcedtr5ii. de

i'rrrr lr,rlrilr.rlrfilre, ?nohicicrc in contut Ei r;i,n,-ii-msarc a mai inultor sensuri

, ,' ! r !rr( r r, 'r r ri rrci:icie$i granile , ruodulul dt';r' jr r,: ,.: ait{t:l tie {ot mI: autr:nomd gi

r',1,! r; :i'1i,.tl filrma r.:are, SixTil-isii nlr:: i.,:1-itina:ul de cornprimare a

,,,rr!r.rrrrrrrr' .ri:, liliiitaproprielclorpclllit,,ri, 1;oilterez:is:iagiopcra?nacele

miraculos in cale rristerul rdsare irrusc il ,rru,.linritatea accsteia. La Anish tartgerel" - nninci,nu atdta timp cat tbrlra e,.,rii:'', aciici e rel'ie;iivI, oglirrdind
Kapoor, i'an[a sau iic]riul sunt u-n fe! cie tip;:r'e ce anuleazi diacrr:1ia; nriqcarea acel sentirrent tragic atr ilmuiu.i r:i,z.utin li:'np iii iimifat'in sl;a(i'-i. Cici, se

sc lbce pe veitieala tirnpului, pe cezrlra rui. cste implozivr sau eiillozivd. pare, neaniul pr:ate ii percepui cal;a{Fi iiifi.i;ogdtoar,; doitf din perspecti'ra

tl:rr nu naratir,'a" Fonneie salc sculpturale riefliisi;c iocuri a-spaliale, locuri intrupErii, a fol-nrci pul:atiie ce face diri propr-rui tFlp un piag irrtre aici 1i

tie s.'lr;n:h rntrc lorte rit)r'rflirrc: sunt spairi iranzjtive pen{rrr ci eie. golite dincc,lo.
flind dr: substrrrti proprie. rru cln'enit ibmr: cl.e gianila ce mediazd intre
icrarhiile vizualitdlii, alr devenit lonrrer . tnesagcr. trnvoc la acest punr.:t pre i\.,'larr:..:i D,-tt:hl,r-.r1.'carc, itr. fcstamctrtul sriu
piastica rci'zt:,"r2'a gi el pe acesi clitilz, r-,r:ii utrp€rativ, ,.iVr/r nte lartgeie!".
Dar scuipturile lui r\nish l{apo'r'pu' il disculie gi in alt mocl ,,criza Fentru cd ,Rcs'e Se.favv fiinlca.,ti-r r.iiltcru;1c,.; c1r: cc'rtiirir, rlrt pr;artl cu vizor.

corporalitalii", a fcrrmei organice, recurgdncl 1a teirnica non-finito.Blocurile Dincoiode earrisedezvhlui.ii.ln{)(,ril tto,t;.litt:lo, rliirii",-il;;rie a fbi'r'iiei -secven!5,

tle gresie de culoare ooru ro$c;it sunt abia riegro;sate din masa rnuntelui; ele ernblern[ a" nciniprlritrtt., A4iiao:; '; i]i-: rlc])r):iLritti, citrlj criicls-]uiial- la

pastreaza cu o anufile voluptate urila r-rudi a iirreltclor;i a spdrturii tranzitivitate pcrp-ctuii. Tiparul ti-uorrlui ilit': ",'-1i'rri;rtr.i" 0 !'.)Lil irtiperscnal de

accidenlale. Privirea estc atrasi iii:zistibii citr-e juneta micii breqe de pe proiectare al fantasmelcr orir-.ui. r iipar ul Lrnei irnpr::.ibi1;: hiulogalrrii.

suprafata nudd a pietrei. Aceasta apale irs0incni unei rlespicdturi ibcute in Ceea ce urregte, ir clpinia noastr;l. lucrdrile rnai l,uts pi:ezelfiilte, e:i(s

cortina abisului: un negativ perfect. ca ,;i tcirnici de iucr-u, sculptonrl indian calitatea lor ",prncurriatic[" cc lt piasra:i-i la grnnila e rrailcscentii dintre -'aqa

recurge la o materie plastica extrem de s;inrplr gi de curati, bogata, insd, in cum le num€$te Simone W$I - Gravitdlie ii {.}rai!es
virtu{i anti-materia.le gi conotatii metafizicc: cerluga intunecatd a negrului de ^

funr3. Scobitura, rotundd sau oblongd, e captusitd cu aceastd pulhJre de r"rn Aceeagi pro-i:;ler-naticd a grach"rlur :relc al viilu;tlitil.tii ar-n intdir.rit-o in
lucrbrile din anii '60 ale a.rtistuitri clujean'u'ictor tli;rtd'. Arti-.tui <iebuteazd in
negrrr total ce absoarbe totul gi nu rel'lecti nimic. Scr.rlptorul a obfinut, deci.
1957 cu seria cic iucrdri intitulath ()biccte aibe r:ti relleve in r:are erstr:
o realitate vizuali prin excelenlzi anti-reflexivd: inraginea nr_r vclrbegte despre
si'c, nici despre altceva exterior siegi; este un ..no mau's land" ideal, cdci investigatl imaginea ce se na$te dirr rai;orturile plastice celer niai sr:nsibile :
nu rcprezinti nimic gi este de nereprezeniat. Ircate fi perceputa, eventual, materie/iulr-linit, nrasii/energie, i:i/triili,r!?nsionhlitete,;'ealitate/virtualitate.
ca ;;i suflu, deci ca un fel de brepa intre douir carrip'ri energetice. in Focalizarea pc studiul cvoiuliei supr;rt'eici in spa{iu q;i al intcrscctdrilor

t:onlrast cu acest spatiu in negativ a cdrui ad6ncirre riu poatc {i deternrinatd, Iretcro*spafialr:ii sii:u*a:a petdniirrrl p,l[,,ri i'i;,ratuni:i)?tr sincroirie cutendinlele
s.ripind, in acest fel, percepliei senzoriale, piatra luminoasd parc a avea o
corporalitate,,pneumaticd", animatir cioar tle schimbul dintre spa{iul interior expcrirnentale eurrc-rpr,:rie cle lll:; ilr;',"iul ;rnilor'{.0, in:;1:*ciai cu arta

',;r cc:l cxterior, dintre plin gi vid. Plasticitatea acestei intrupari de la granita cc,nceprualS. pup-atta, rnigcar,-.r .',i:;iports/Surfircei,". Int,estigatiiie sale
plastice rnarcate dc spiritul erpci.ir t,.'r;itl iil iurilr,r '6[i r'i piasca:,rl in irorimitatea
'rzilrilrrlui o apropiem de Pieta Raocenadsatinpitiia. iAaflactJdezp.uriilnutieretrsucpuulpritucreilesucnet altor aitiSti din elita neo-avunltrrrit:i iorn6ne;1i7. Serta Obiectelor albe ctt
rrrt lrt'ic crealia iui Michelangelo,
r lVlatei Cilinesct. tr/iala Si oltinirlL ltri i',riciturias Licliter, Ed.iloiirom. Ia;;i, i993.
rrr,;r 'ii. dar sunt pe buza neantului. Elc sunf linrrie impreund doar de forla aMarcel Duchamp, Etanldotnts l't'lrchute tl'eau,2xiegasd'eclait"age, 1946-66.
,'vrr,r'r,l''r,r,rt,rlr.rlr,rrlrrrr'lrrv:'r'ii(r,"'.:rriuebl,Iairoltraignfoia(,ci(,nddatirrscvue,ep,gardntrriocidi"ae)el."E,tS;i;nsiiaaucjluaetirlniinzatcrciapeczseu6ttiea,n,i,pffiocarirrnrrrttnieiganererapsntvletairtusnatuticicmord,nitaip,nlrcdepo,crnaifsvlgoeurdn1leitiafocibnneiiastnaal,u,l
rr',!r' ,,rl)Lrl de neant, dragostea gi nr,arlr:a sunt incd inlanfuite. asanrblaj multimedia, Phillrlelnlril Muscutn af A':t. La mariie mise a nu ptr ses
|Ir""l' llr'rrrrr,r' \it'i eatinsin<xrentul deplenirrrtliireal expresivitafii plastice,
celihataircs, mAnte, (.Le Criurtl \tr r.c). 19 15-23, instalafie , Philadelphia Museum ofArt.
;rl rrrr;,.r, lrrlru ir,.rlrl ri'iaXitfl. mrlmentUl Ciiiil s.: i.ritg 11i12i1 aCel .,NOli nte 5 Sinrone Weii, La Pesartlt tt r ,'t iti {i race, Plon, Cahiers. i 942.
6 Victor"l'ibcriu Ciato, rr;rr, rrr !:r .]4 octc,rnbr-ie 1933: absol'icnt al Institutului de Arte
l(,.' Flastice,,ion Andreescrr' . t irri, pronrolia i964; rlin ig64 cstc prolescr la seclia picturii

a aceluiagi institut.

7 Geta Brdtescu , Cdtn' rr ll,. | ') 7 I : Ion Bttzar, I'olrlje in alb, l9'15; l"'lorin I\{axa. 'Structuri,
1969-1974; $tefan l(:rn, ,nt'r. Dinc,:tlo. i970t Mircea Spllalu, (iarclur!, 197l,Tipare,

t914.

363

ilt'.'flttil'lii;nl rirturlu'riru:rr.rrii(lrj tr::rlralir:ilt: r-rb:rr:dai.lti: ali:,qfjir$ittriui eircenirrlui lapte; sje buori.i[ cie aul.rncrnie" Aitrui" c-r.lioare nril er'cclenld pozitiv'5, euprirrde Ei
".1,!ri inlilretr-'. aucl liri'ft(-t zero t.!.1 stinge orice te.l$iunr':, 0l lcil i..oiliratdrciit. ]"trricle i);te puteflllf i,racliar;t' activat
"Zorr;i il iil-rrb;i.iuini plr,rtilr.
ele cl iumjniscent5 rilije, ilrstcreso:t:rf.il, sFi*'Jiilci cuiorlior i{urilice. Aceastb
lrit rri'.ii rlo,il-qli l;l tir!:lt iir-,t:i Lri.l,;-l'.:i q:i': Il;ri ',,iiilil-i{rs:"'- ?trli miitrrrisr.t
\-/it.ior'( 'i;rtr irrir-o rlis*il;jr: iii atelle t rliel : iiil'j. ilrli;lelinr-iiit:t usi:c a {iolninat supfataia vo;rris intens i;clor,:.tii" 1.11cia.la liiii'J pe revers, e;;ercepiibii6 doar

rr) cr.'r'cr'lriri,"it pla.tr.ice ne{i-avall*ii{'i,llliit u;r: ii.;4:li piltii.}a(i[ rl f,-r:ll Iegatd de prin ricc,Seil, pr;hi reflccta'rea cls?r' il11a 6lergetic p'r: ecran''li aib ai celeilalte
iele picturale. Vistor Ciato irr.lue astfel, in'il t 6crialiiat'e llr(lpri0' trlLoblcma
nru{llrilr:;rririi }n}astic tL obtecttrlr:.i.. jil.rrf ii--rl rcliltr:il a! vizir"lnil',lr formaliste in r-'poc. t. I ucr:il rle lL;i Victcr Crato, prilltr-
:r' irr:;isi:rr-r i-rt,,tJtccilsitur;1ia" liirii,alr;iui il,: t:;: t-'i;lsil . Ct!:,i,:r:tui rirll rSsilrtnsul rur;n"ejtoiscuiueiletrmticetunrtiiilrincrci-rnsredfe"ire:bcdtahrrtra:,
obiiii ttn putcrn,:c elect ei,., spalialitate
oliiirii r,rc s',xisfiic*atcileiintcle netiilii:tlc., :rir1"1l,:(, iinti/'naf:ltrye Ei *rnii/iiuziorrrstc
imaterialS, pur optifiE" El creeazii lrstl'ei o sinti:5na plasticl pilrpr;e: obiuttti
'-tr (r.rvi.'r-5all epflL:;1. in,;eris ilr lce sf ei-"t'it-*x1. '.r,;1.*l'iliatl a ilvi.rt cle la inceput
rin lirr)!lri{ni *c inoir:stiEriil cor:rcnt 11l r.::1:,ll'itrclivirJrieiizai", sirrtetizat in douii $i aura lu.i. Nliza asi:stuijoc, la fci ca irl lucra|ilc iui Ar:iish Kapoor, estc
transgrerarea opal:itiiiii brute a obiectului ined pri n exercilii de lransparenld
t iciru.i '!,,: lucrdri reirlalcahili: {inai itbiet'tr: o:i{is;.:Lt re.flr:xe (ltJ67-197 l) qi
care sd conducd la o prerceptie pur I izualti, ,,rrnagr na.ii"e, a reaiitSlii plasiice'
liur,rrllrrrriiri.t;tirittii sisienulttiTbrre(19'/j-1!ll.,l Lucrildl{lpr(,tlllelnititizeazd h4esajui e tbrurr.ii;11. sintetic: ilit mtileriai colltcal..i. (j; eneigia *i ; nu ccrpul

lrrircllltiiie iln,": al* liniha;uiril piastic: i:irfe cr:irr ialrodui ':iiitire obiect.Llalitatea aantla'z/a" ci aura i.ui.
tr,rr.1ii,"'r15:;i spa!!nl iruateria.i p.; ci.il'e c::1 i'i riectrzi, acci:sibil dorir privirii" Acesie exercitii r)-e ti r-$t.tytatet$d pist *esi t'ide si)fe vl;lurlizcrea tln0ra

iritciigitrii r/rrrrr prin t'oealiz.,:re r,;ntcmtrri;itivi ? {rd sr) inli!mplii ill lpa!iul dintre tiintre caii'r51il*,,pner;:rri ati cs" ll'; r rnagi n i i 1r I ;r'i I i t' t

obict:r $i irro;ectia sa'l ce spafii se nesq la graniqe l:6nlpurilor lor energetlce

corrrpiernentarr; 'l in re f,el ",rr-r*talroiislrilii" tiecilr',.rin so activ€ilzii sau se

cont:unineazli',] in ce fei spaliile reale/prt'ricctivr:/,;irtr,r:rle sunt reversiltitre, gi

( u c\l consecinle ? in fiecare ,'trintre p,ieseJel seriilor :iale rfispunsril este

t.'trrrlinut ?n obiectril ce devine rc.!:lr..xlti 6rtft:; ljaid. li-i-rag,inea pozitivS, cea

lrirrriirr.rasi" uil c tangibill, rlar c: resia" Cui-n funr:fiot\r:J'zn, ileci, aceste

.,( )lricr-'Ie iunlini;asc"? pnnwel{}nr.ftri;" ltrta.ginea plz;tin'i ap;te indirect, prin

r,,'ol;cu" prin rir^bstifuirc. f-.liberatii i* priurl riind rir': fl;tli.ia liarat;v.1 sau

rlirzit'rirsimirueticl,eadeviirciunr:licinaLit,ndi;Sd,cvirre Lti).;.{-islrumcntnetltlu,

ilrri)r't\()nir-l cnLluneinrezananfLr-ior-r;ilrrmi c;iiealtl'el itrrara:ine ?nchisein

, lr'. rrr.rii)irnit{jstete. Irlana" startii:a, rigidi, tra{oriitii de un rles*rr,Dur geotnet-

r r, ,1,' lrptri cr[!riogrr.melaq suprat-afa/eerian ge ,,r5.sfidnge" printl-un putctnic

, l,'r r ,lr' .,llr'-r'iza.re. Clasicir. srr;x'afala plastii[ este ri*zaclivatl prin lamelare,

,l,, rri!,1i ,r coloraro in alb pe fu{ii qi irl verde itlliltnr pe re\/ers Astfel,

.,,1, .r1 rl r r,it'irilnli ?rt ambivalen{a ei sirpttrhLrpralriii devine obiect, dar un
,,lir,, r rl, , .rliil
,, ;,,l,..t, rlc zero: el este -semnificiltiv nu in l"uiluieit. ci in misura ?n care
riuii chiar",1e propria lui
prnpria lui individualitiite,

r' .rlrr.rrr :,, rilrir .t rjeverri ecran neutri-1, nlil'h:rll;;'liiiirirc spa{ii fundi:mental

,irl, rrt, i rlr, ,rr r.':1 in;lai:il orizorlti'ertir.:;ri{iillirsrt; lucraliielui VictorCiato,

I ll I ii!,, I ii ,l .lt !rllltele exeruf)1af\1.

\ ,,',r,,1, rl,rrrir li.ic'al;c;frmpuluitlirrirr:lri r.irt:liuriistinctegiculoarea

365

definititz sd spuni o,,allalolllie a iiiavoluir"ri"'j
infalaacestrrrtititiexcentriclltlpc}is6nutrtdgandesccustupoarela

ririmenniesls,occndnullonaurrbeimnleeinelseitrtuleeoednuaaessctiiatneaail:aets'rettreaiii'ldntenoeiteniac:inlarr0eefctiliiiiiloliiovnilnripieina,tfr'-niltueutctai,snlc|etaiiei..ilrllc:a,uerii,ivtp'"trSitrDttrrauor.e'ndrPvnuceoileis'rtlcsr:bscelCioiesccvlc$)aRaaotil-sonlditalmtpoegmtcsrt'oittpurvpa.rtloelroeorct-s.dabrtntai,ceapbaivucialelobesiIlalnti'cfcser?satili"sr[gredca'1eStua,1dtlepuvimiuiiroesdealueelvqacnsieaptnuaqrrdelett1i

sdascultitotugi,ii-rma:'eacrcirestr.Aalulnii.r,ioarladouapresupuneanurnite

: "."i ol\{IA DtrA\1{}t-tit,t-i[" {} },ttiV'IF{.E {N cAntp'-ul- vclcitali. i.a acesl gcn <le preocupliri sd fic .1-_, mt. nor'

aRi"il-I Este posibil considerat
Frol. llrrniinlc .'tiain,'nlsterat
rlcadernic R.ti1'ule rlrs ijeaux-.,\l"ts, Er:lgia perifenc, jr:stificat r"roar.cir rcrlit,il,s,nui titlului. Surdclc clispute pe tema unei
diavr:icqti rru au reuglt sii ne
actuailtali ori a unui arracronisiri2 r problenci
corivtngl incc lr;lstiri'quiectul trrai poafe avea incil fatcte necunoscute'

oanbusmenitS,ilrprufa*jpotat.r,l-c. illiclpaijrtdlraintacitrcr-asr',:'s,pr,icetcricailitg'rrtiiiiolrrpinrrelficalvr:oiln.,irainlrtgcedaczda dvionrsbtiadretcstpre
el. se irDprine ftrt rriei tics rt pit:;1t'it tlistllli{lt ltrralisttrltii 'r"ta\slctifr'ztciiicleutrolusic6Jronecli
."1'rlrrrus prac 0ipuusque prctor est
nniversui itnlgistic rl.rlirrlrll lri lrrr l,4rrlllrtrrt'liltt.trlv 'r'i
pi.ratltarsica v jrr'us" iPrinra gi r:ea dintrii virtuie a Peter witkit. cinil l;rrrl ,tf ,ltt.t'' r)ll t('rr',r('sl(' srt lrtcrt tlirr Arlrtlld Sr'"arzenegger
uunpcdennetanApvenneasisttnliciclditnruciis.eelrtctlcverouriizuetagidtbiLlntirirbrlaiUpll,c(1rcseg'1rita1lrtr.iit:rlm!;sa: iiaCiisniipaltJlt:urctirissrlgtrtct[lticu5rric;iieirc:1^ti'l!1lrr'l,0trtr\l;'):l.rl0i:I:irirt,l(lr'|)(.)o1r'l(,ttlltrt,l('r'trl.l(tl'el)'ti-itr)cr;tirrLlrcttt:'tr.ll-lt"Jiiln]:ii;r)tiiiiclllllt:inicisil-uiil'ecra'lDleul;ariicatnuitvotonlnt]Coulouiesliltcptagauatitpclldieledeevacrcpddtpaulteirtt
piclonrlui estc fhr:1.ezi;r).

(.,tr:rirJai,rt iJnrrro * S! gillus sigt llorum

\r: Citie ri,u irt.qerilor rehcii e, hii Ilrr,r'gei rillari la l.4r,ls6c royale cles

beaux arts din Ili'uxelles rr.istii rin ttri;ii.irr-r c;rr niciita atelrlix itrcioit5 a

privitrlrrrlui. ?r, cn!1ul din sliir;ga1os al piirx,-:i un inoirstrtr iozrilitr, jumitate teren.

on, jumalate brorscii. trage riintrrri, in timp cc ili dsr.,orsaza incongtient Visirvrsdeace.;tregrL:s()''lttlltlrltttil.--a<Jiavolultti,'nupoatefi
rdec6,t un

fost acele
Iici.'ru1 Srrnicrn tcrrtati si r'-'rlcrn irr acest chirrlrit ,:::rrnatir.r crtrrr'cria unci memento ?nljgrzitttr, Un rcrrrcnrl,e \'ltttiva[iile alegerii de fafd au
rrhcratii gratrritc: o in;agine 1.ragr-comicli cc rlu ne poate provoca dacAt o cataloglri Lririle ale r.iiavolulrrr irl :rb:itl'acta L:ategol'ie a imaginarului'

.ccpticii grirnasd" Ciderctr in desu*tLlliirrc a unui .rtalc :slrbiect, anticipatl dc Veto.u|dinefa5'l4a1n.suilrlet.itiiguillrl6rdeinleeCai.tnlltstl...ttr,1itrtr'ct.i'doolereigltdeeuc$laoraareanfui avneq{dnrici.' Dat

,r, r':ri ri'if-liishu;{ir.ll in panza lui I}rucgci punt'iiuriiirilc de la!5 suh scnrnul

,:r,l;rliricici. incd. ulr tcxt clcspie rliavol? La ci irr.:r l;i iugro;;din cohofiele flinclacestverdictirrrplacabii.ornuli;i;rreitlpersoanadiavoluluiunadversar
ciecare,cel mai aticsc;1,dslcdolninirt. ,.\,ei pepfunant,Sata'atragesforile"
,lr. rl,, ,lr'rri r:u inca o iriecloarie fie cr ;i cdfiur:ircl,;cri riesllie dugrnali;l omenirii

rr'l( lrnJl ir,cCiatjzat iu cta dr:-a;aptea trlli ,ri'i pris mai nou la indemdna

,,'1r1111r1 lrrirr rroua industrie a BD-urilur''/,,\lli'ltirlc: tcxir-rlui de fa(a nu sunt 1 Dcnis 'rt: llour,:itlotrl I'.;1t(d diLl\'olttltii' ' ii' \.naslasia i 9!l'i, p.6'
Robert Mtlclicrrti,'r1 r L:ilc in tiii'ivol "s11 1'1'1'rl al Limpuliri sdr.f '.'.'ezi O
.rt.rt ,l, rr,,r,r ,'i rrin.l;iresc: str"ict suqrlinclcrc;r iirirrlrniiiliabolcqli qi concepfiilor I istorie a diav<tului,

pcrtrn, rri, I'rr, rr,tj c,risterr!a sa crlrpr-rra1i- \1,'il, lr] itlLts cdfu- rle t'ace sa eC. Cartier,2002. p.-- X-
(,'r' rrrea
l,:rlrrrr'r'rrr I'r,,1 ' ,iirr.ri stlrdiu pscurlo-ar)il1\)rrri' rir.) suprafald. in 367

i

l(tltrccr'lccuotairincllttutPrcnts'rllrIir;:tariialbr.rcialllicrliul..nzilltacluatirrlr.irn1cre-.i'oLog:i:i;aircni;c:,e:io";cs1rci1nis:iiciij:arritlr,tua'c,or(iniitl:doiaaalrc,,iif'tJiayg"rnrvt'siririiacclii,ii,;{lrtrvt--rbrriii1nniuco:-ilv,:sprr:t,ciseiyeia.tlrrirslrrietctaor_,iiilt'crllcr.r:si:laslirr|rs.it-iprL.ltrri-lrro::slo,lr4nairrirolsi.|ire1rr:tadriat1.benr,'iriidn,ruir.rcrlldrcri1;iilcrinzi:r,ciidrintii:jorit!tla;jta:aoirrryitlea.oenIrdir_jouac:niaen'alsesittiireanfupreacsreer,rntsnir1crbcote1ririfr1uiaeeise.6aspl7edI_tene5e.l de detaliate. poate r1u tot atat de credibiie. nc dau acei nefericili anchctrrli,
in mare parte fr:rmei, care au ;rvut surnbra r'avoarc rle a-l atinge. De la
coirl'rrz-iilr-- 5i r,egnice le noastre rir"ibii. I)irrrciutr va 1i ir:totcicar.rnzr.,celilalt,,, Sf. Iustina, al cirei diavol era ur li'urnos tdndr q-i pin.l la o oarecare Alice

riictrrrntrbrtrar:irra-tirrllsri;clrlccrcasc:tlaclnrdttzeuta.iil"b.ivrraii"clLce.tapitcCl(oici_tpns;olieitieiberpiscilrnelt'fedag.clleciweicrcorric.aollcrfc'oggaiuilnnacnntniurcto,:og-.lsa,crilr.nuiph:eititr.inlcIicisrctrr,ri):.:lrilar;ctc_caacu,.llv,Jiu:eerur'lr;l!rcrr;.,.occ,-rrn;iso<cnut.ulieeirAi.ruci.snliifLrrai:rviohi olrrc:jrlraciri.dl,clrircnptsi_roacrpliureirllzeoricetpaautrirzizseueaialri.iizi,zc,poaecunedsneati Drigce, iubitl a unui dernoil slut. Car uimitor de potent6, citim tr:t atdtea
oidtrrc'irp;baari.itgmacu[c'oddiatna*ldtitide.eavelduanipcdieectioai'par?ioes'fz,aisisfdcpiciuolureairzjnilanirsotadutr.iflaii'Alranirtncuisicrt.inescpte.oc.,rnioiIsnaiari,rn-tti.aeirrrnrr;ala,do,:rr;nrac.a;,ldi1esi.atf;mei.T.ro:aaIcecisrertr*iicrrilncasuudpui siliucmudi'scipafiapuibnerrcd.,rolsiuciins"suctreeppanorpfafsoia.iineabiatdinel
dovezi ale unci rnelamorlbze dcsaviirgite . Sincron cu culpabilizarea femeii,
rrerttcaanticeaprauclta5inp, edftieecbrdaivenada,acdcuaoza'greetireoinnt{iscapi,isjianreuufruinljaLcrroisJnteisti,etsieei ncxiiura:ar"rrccr,aa, rpoi:ra.,qrft:,iioicicrip,naciclriaearaviiolemieavgirtaimjsiuluorntrtestgaotuit
erosul diabolic estc debcrdanti. Pasiriniie furioase alc amomlui cairral
r.'rIrtrrrs'"'rrl'or*Lr,rrrrr't't.'".n,'rcv,pl'1rtliorlo1I'ebrii1Irt(c:la1rxi'r'riisb1,cnclr.arcs'cndr(.rur.l'r.dilp'cdaisbr"('oolpbcls:plta,S.iidao!rlretjeiulb]eltznlu'rub-ic.itc"ltacrruuEai,afldoSacpixceisad,ecidcsavscarriteittaeno;ct6-ilradrrataeeramsalvrfaiicpecn5suzccirfa:udrbiccteumiraltpfpi,tinacrnarr.loteciiurrpru'ieiriiasonlri,scst'irio.cocttsetrarr"cfarrdc'tr,ierte.,rtasJrtirar,ietlriic5,irersifriiecl1ccdic:oui.rifroirii.ai.rc.errrupi-viirc'iluircgersrrci,rrtiiv,pe1-rrj:rii,.n1url0i:r._,.tlstrernerre,sieIicslrr7le.scup-aieer)sriirrl,..ctafni\'a'iieitMci-glitruleid,mciur,ra,c:ei.e,;rnjgriraaabiaiisurner.ecpor.-arnliiai.,entie,,l,utroci.veeiscort,iocaa6rrtactriit*llolefreeit.i'aaaneaesgbdsrinaeLd-atsguet"irair, lSsau interogiitorii in perple xiiate" Asupna acesror picanterii anchetatorii

J, l, \I,.'r1rl,,",,,i{rr.,,,r,t1,it,r1,lrl,r,rr/rlrrrrr,lt;r'rrr.i1rgrr1irb;nrlXrltr'tgtr.lu"4(liic.$tnto!i7toel.brtdluie.t)l,,at,lu1iti4l,rc1t.1ri1lt.1i1:1til\u,.,;l!ctll,.rtr-r.rl,\t;,rj.ii.rt.,,,.,,.t1iut,,.,,i9i;it.i.tLlpl.cl.u2rri9od.lilaan.tlein, Eyu! lvtecliu insistai. Pentru grefierii inchiziliei r.ru irxistd pudoare prea mare atunci cdnd
'\, ' l 1979,p.93.
noteazd" incditele mSrturii. Animal dc poite carnaic" ciiavolui este animal
/t11u,!,1
potent. Diattolus ere('tus. Dorin{a de a poscda in ritmurile sabaticc a[e
\1rr I
acupldrii aduce iri sceni clemoni incubi, sucnbi ner"verEi, excesiv de carnali.

Fornogratia diavoleascd va cregte lrepfat ?n re;rerloriu. Ceea ce cra o
misogini 9i r"rolentd lterversitate la l:)aldung Grien qi h4anuel Teuscii va
ajunge o satanicii cstetizare a nudului la Felicien trlops in acelagi tirnp in
care in Parisul secolulr.ri al XIX-lea ,.Llrotomairiile" atenlau. in cir.rda
cenzr-rrii, la pudoarea burgheziei fiauceze. Puternic anirnafi (lc :,c;rrralitdte,
de monii iuiburl lini;tea ctisnici. Inllrrnind oricc clutrii privind iluzoriul

sdu corp, rnhrturiilc n"fcricitelor |}izeazi oricc pudisrrr. I)isprc{ul este cn
atdt mai mare. Reacliiic nu intdrzie sd aparu. ('lcr.rrl i5i lircc o datorie

sacrd din.a se opune lcrnr ,si 'irevocabil in lir{lr rrt:cslci fl'bre generale.
i\stfel incepc Hoiocaustul ltena;terir: vrirrilorrlc:r r,t: r rajiloar*. Ne aflim
in fatidicul an 1485, cancl papa Irrot'crrlru rri v lil-lcrr" .Jcclarindu-se
.,ingrijorat'' de invazia rlernoiricrrltri irr lrrrrre. (! !otca;ra br;la "luirlrrris
desiderantes prin care ii autorizir pe rh,rrrrrrit;rrrii lle irlrlh I(,ranrcr 9i Johann

Sprenger sd editeze terifirrrtir lrrcr:rrc l'lrillctts A,[aleJicarurn (Ciocanul
Vrajitoareloil. Aceastd t: rr'1t'. plrrr;r tlc especte penale gi procedurale

privind demonologia, rclrr t z rrrt;r prrnctul de plecare spre isteria
generald. lulalleus, Morril,'r ' )lrt ril a1 lJisericii catolice, zace pe masa
ficcirui judecator; c-s{c rrllrrrr;rlr:rnul irefutabl al autoritSlilorbisericii gi
in acelagi timp o crrl( lrr:,lrr in care diavclul s-a fbcut confortabil8.
Zeloqii sdi aulori rir;rlr.,t'rr.ri iu sadism cu Gilles de Rais, B. Gui,
Torquerlada ori .lt.rrrr lii,rliir. Nef'asteie ore de vdnitoare aveau si cfere

6Cl. lr.rarr r'r'.nr ('rrli:rrrrr I tt)\ \r nrogieirt R.etrtStere.l484,ed. Nernira 1994,p.212.
TVezi l.l'.(lrrliirnt.i)1t ' rr',r rrrspccialAlexadrial. I'iltisofiaoculti.
8 Vezi Ja!:crb Spr;rnlL r \ II,:inliclr Kratrcr. Mulleus A{ulleJicarum in traducerea lui
ir4ontague Sunlrrrcr,, N \,l r7l.

369

indicii ilu mci putin lautasiicc cu privi:e lru niinri.li la cncmastrua Pentru a evita r.lisconforturile vt::uaXe ale unei anchete, Llc-ia pusc sulr
diavrrleasi:ii (clon:enirr r'n *are ceva mai r6rziu va sxceia.traccl'.les collin de
Plani:y)''.'i 5i la cutruireie, r'ititoii;gi;r" illciorLil gi rnultiplclo alrc aspccte sernnul icongruenfei, o uuantare a titlului se inipune in stirgii. ,"Anatotnic"

sociologico prrvtnll ili-fzenia derlronulul irr 1ul:re. Pljnl:.ll lecuperarea celoi nu vrea sd vorbeascd s'tricto seil-vl despre confirrrnafia unui corp. Nu vonr
a11a1r 1a rliscrclra rjravtriuiui nLl este rrulat rrci r;rr eiirrt. Llurnpiita scenii se gdsi niciodatd in diao,'ol pacieiltul decedat. ,, Regnurn diabol! " se va susiragcr
gi cclei mai superficiale disecfii, prei'';rAnd intotdeauna porcii din Gerasa.
fcnlrin?i ccl rnai ariesca printl"-uil act de erpirare a rieilitiuului pe gurd (vezi Ceea ce llpse;te medicinei fantastice este tocruai un astf'el de tratat" gets de

cxprcl'iernLa extrema a iocuitoriior dirr Ar*:izo, salvali iir: iltel^velrlia exorcistd dissectione partium atat {ie ptrpuilr in secolui XVI. Este regretabil faptill
aI'arS":1c.iri'iircaxleiceisuc)fi.ePcaorsee(svllerzal ilecgcerprirlrjaiui5'fJ.a-rle?un,i.llii),i;rt.lc;tiui larierz;ruitur1r*iitrrc-rlluu*i,sedepmeonntruul cd mcdicul .Tean Wier, carer calcula estimativ cohortele diavr:legti in De

rcE:st trussines-lrafi 1a o che-{tlrll.e rir; *ficrr'ti. d)rnnr.prezerllla sa c prestigiis daernonwlt, nr-l s-a hazardat sb alcil.uiascd un comp€r:diu pe a.ceastd
inconttstabii6. f'!enfru un ochi;rbli, a citi;,.riirlic rincuriie iulei victi de sl?nt
temi" ?n replicti la celetira lucrare a lui Andrea Vesalius: sd scrie o anatornie
clevine exercitiu de d*conspirare a actiunrior cr:rupitcrre ale necuratuluir0. imposibilS. Anomalie plin excelen!6, disprtlpor,tionat in propria sa constinr'tie
ftzicit" dc,nlcnul sfideazd orice norm6 osteologicd; este r:le o reaiitate
IJa gio grafi a devi ne dr:mcrlo gra fis. F r i itioril ;l1l ia cstc e-.vid en1.a(eterna l uptl
clintre Fline gi R.au). l)o deparle cr:i inai cclcirir-1. cazul sf. z\rrton vorbeste de epidermicd dezgusthtoare. El di, in accepliunea Sf" Arigustin, lovitura tle
la sine. inainte elc a fi victima ln*ii:ni:cliliol liauberiiene. Anton este Lrn
vcAnic hirtuit.O prad5. A te opri ia Schongauer ?n detrimentul lui Rosch gra{ie creafiei cl.in ccie gapre zile" parodiazd firescul, lttcrarea divind(op,a.s
sau Grtinewald nu tradeaza p6.nii la urml r]er.;iil siabrciunea noastrd pentru rlei). Anatornin corpuii-ri contraibcut este c anatomie pewersS, vegnic pasibili

o organizare de mare finele a compoziiiei epurrte r.ie irccesorii inutile. Iata de imbun5tifiri" Anatoraia diavoiului nrl e in fcrnd decAt erata tuturor
csenta diavoh"rluil Fr*u putem sd uu furr de acorcl cu h4ax Dvorak atunci
cdnd afirma cd o datii cu Schonsau*r igi I;+cr aparilia ".o nouri conceplie anatr:miilor posibile. fn spatele mzigt:ilor zace hidogenia absoiutd. trmaginile
despre ctrernonic"rr" Hort'ar vacui der:.latatd" ,,lspiiirr:a" sa se constituie intr-r: fidele hagiografiilor, a$a cum au fost ele dictate de sinoade, iucearcd in
compacth compozilie: o implozie derr-l*nica. Avr:nr in fata cchilor o ,,falsd detalii sX ne prezinte chipul s[r"r malefic. Departe de aspecte ttmanizate,
rna"ndorla" care, la arrtipodutr cele slir i Lli uriiriel iconcgra 1lc, lru rnai protejeazd, tentativa de irorfi'et pare sd capteze tot ceea ce este inai grctesc, bestial/animalic,
scdrbos, difornr, intr-ut"r cur.'Ant. anor:.nal in aceasti lume. Monstrul sttzeran,
ci iqi rlevorcazi intericirul. O planta ralnivlrd. C)riqint r*loregte u dctaliere in
sensul descris de aceastd .,antialrlrtlpontor"f'je" itu iloate sd. liu se opreascd ,,replitd la bunul gust"'rr, hihriclul rosc, cal(:, opint:ltzri Iicrrf clc Solier,
l;r arjmirabiielc studri alc Iui Ealtrusaitist2. FerlinentelE s;ile analize privind repruz:in15. ."oeea cg nli gtiin"i'r, lbsconslrl irror'Pont1 liritttclrtr cclol tuai
rnorfblcgia infemului gotic deconspiri cornpiexit;l{i ,,genetice" <iificil de stispecte. trmaginea llnui Sllrrn :lttltttltottior l', lt;:t cttttt ltl.rarc ilcntru ptittla
rrrrnilrit ele pe premisele unei anatornii ciasice. vegetai-carnal, infernul dati irr arta coptS(secoltrl \/1. ll;totttl l'lirpl)" r'rr crr;trga ilr urAfenie urmdnd
1,;rl1l[::1]llni:, din descendentd asiatici" face apokigia polirnorfisrnului. o degradare continrrir'. i1r, ,',, ,,' rl, rit' p,r1'l;1-l sunt diverse. Apocalipsul lui
Eeatus, ori al Sfirrtrrlrri St'r,'t yrl;rrrl;r irtlernului din,,Les trds riches heures
{ )rJ';rri./lt ierarhic, nobiiiar. infbmui lLri Coiiin d* Planc,,, li,.,l"i confonl rnaximei nonren du duc dc [.]olrv" or r ll r'r,' ;r r ir' l;r ( 'itltlposanto poal'ti in chip de frontispiciu

, t ',Dtr'! rirolivatia unui index dc flr.rnre,'exhaustiv in crrt. i:ohorta rniirgavl;$i gdse$te imagincl girtlt'irri :lrr\ ('r ;rrt.
I'clrrr Vr'rr, r;rlrrlrrl st:r'iit despre apariliitre demonului calugdrilor sub
lr"rrr rrrlr,l, lallaal laMamon.,r,ezi.lacquesCollinili:f ii;nt.:y, Iliclionurdinbolic,vol.I,
rrGustavc I{cni' llr', Lr I rtntt'tr (r labirinl, Meridiane, i973, p. 158. Nu este gecgralia
ll lirnrr, tr. i!)929i dcaseincrreaGLisiar,lJarrili',,rt i.iiv'ii7lsnsn'of,4rrgelsincluding
tlt, t,,lt ,' r,., /r l.Ort{ra, 1957. imaginariunatlirrIr, r,rrrrrr'(r{tcnsii laoistoriea monstrului?t)topografieainsolituliri,
' 'r, r 1r,,1 r ,l, Uirraginc, Legen;l*tit ut.ti..tLl 1t'tt t,t.. ' rn finis terae. l oc ;r l . ir r l r r l r i l .r populat de sciapozi, chinocelali, acefali panoti i, giganli,
' \1, l' rl ', rrr'r.r desprt ar'!d,l\4glirlitrrrc, lrli; r 11 .i ,/5. pigrncl'; r :'cstul r".. i ir r r rrL l r.,i l-{rrnorius d'Augustoduniensis?
laReni: de Solicr',.1r ttt )t ilil:tgittarul. h{eridiarte 1978,p.12.9"
!r r I rr, r Il,iir,'.,,ili.;. ,44ti6mOrfOZclt: yr.tlit t;r,tt !trrr..rri.r.::ati. iQ7u. t51'-zi Jacques l-cvr,,n. I c Ciable dans I'art. Paris 1935.

i i tt 371

ilrlirli5lrr'cli,rrlrilrll. li,: prea lloelir {ia. i;, .;cr:iili.iai.:a atinitli, diavolul sd firesc ce rezultd ciin aproape fiecare ofrcrS a acestui straniu pictor de
lucruri irnposibile. Perrtru o mai truni ?ntelegere a iconografiei sale,
se sirrrl.r irl nr,'iliirl,,;iu liali.rril.cviiilil,arc*ir,;lrittieaun;ritLrtr;tie"Nuvom Gombrichre invit.d mai degrirbi la o mult rnai atentd lecturare a Bibiiei
decAt a iucrilrilor esoterice care rispiudesc printre rdnduri aiuzii la diferite
llu((';r l\r'ii lr(;('r.rj irr ltiu;;iit,;:agadec;rtllrtl:r;ltlai.1-'elgi r;untlagt*posibiiil6ti
(11'rl{ liinrl,r i,.,,outl iiebi.i.ll-lilf" t"l1i*!l;,:letalt ur'1;;i.r'1iirr: ii ct; t,.l itri'rtdeauna, simbr:ir:ri oculte. Lumea lui ilosch, lurrre pe dos, lume anapoda este

l lril'rr i,r rii i-r'x.'tilir.lrii, rliil.rulr'i,-ii rilr-l te'.l$cirti.: iil..;tr, pe iiel-:ii1i nici mdcar popr;iatd de hom,;nculi de origine ?nr1oielnic5, scdpa{i to{i parcl de pe o

r',rrriulllrl,ir lluirrliii. r'r.:tl;:i :1i ltr: iuifrr i!i':il:zitlli::1. ip-i.it) u(t eaie intcr0galolii imer,."lii crtrabie a riebunilor. Se renun{d deciarat la cerebral. Multiplicarea

lluurin ! rrtr ,;l;lil'i g;e rf tri.t:nt* icgalt ri* pi*':it;ar+:it lr.tt 5i'Lan, cii r;opitR despicatd. grylului, obsecianta sa ?nrirullire devine. prin exces, anulare. El scapd
pin[ qi celui mai iitcnt inventar. r.r'a trebui sd ne educdm intelectul, sfEtuiegte
( r,rnl,iriii.iri r'irTie te, inilri,''irrriu-1i, r:inil 1te r'iiirC, r'eflcxele frecirei viet6{i in N{ichei de Certcau, a ignorn Iizibilul i}cestor lucriri, textul lor, narativul,
trr:rrlr". rlrrr','r)'iui, gi'"'il,li., este gLrvciiii:.i,.rl-u1 fanla,rlio;ll uilri i'auue liintastice.
Ilrirli p,rirniiri,:i. t{ stramb;lturii. i-. r'i'injcriuhll, a minlilii rcs:pirig1toare, fa{a istr,rria. A trece cu vedcrca detaliul proclam6nd benevoli ,,autonomia acestei
picturi fzr!5 dc toate prozele lurnii"20 rlmdne exerciliui vizual cei mai nimerit.
ulr,r',',rlirlrri csic hii:r-lurici. F:a csii: un r'5spi:t.; lir f,:a.le anHoliseh: qi teroriie
Pentru cii in definitiv prir,'if.rnri care ficc -jocul trui Bossh (acela de ,,a
crilt:r'1ir,,:. laia dia.volul r-:ii ii.r,/:;r.:r'irllurr a riritirlii. iliri:;r.?rilti:. Ti,iritai in acest
96ndi nirnic'.1tr") rinrdne prizonier-ri unui ,,Lebus-criptogramS"?r. Anatoniia
,,t'rrlu.i 'r'i.rir"nir" stA ilirtreaga srA ictratt,rc;riii.!r. iii f,in't irLlpositril de r*perat.
I )r;rvrrlr-rl mizeaze, fl& mirrif tni rlrL!F,-. ii r:t^ *:stc, p* ir)rxftiti,j;lfea gillu'iiof trui Bosch nu mai nsoesitS;rici,rr drsectie. Tot ce este induntru se afli deja
in aiarii. Alrrnci cdnd Antcnio de Beatis22, in 1517, avdztttin Gradina
rrrrr:rir,/;lnllliirl, r,ilniiririd ilqnfi;ria rutn1fr Siiir::n{ trrt,}ir(. c,,'rifaut'i. grifbni, desfitdrilor .,cose tanto piacevoli ei fantastiche", djavoiul a trecut in

Irirrrcrc Ai toat6 suita dc bcsliar i:are'i.i pro'v'r,lca iru)[lr.abtiesreiruicia.fieSrcnuaiprdtodriei dorneniui divertismentului. Pervcrsa delcctarc a ochiului nu se opregte
('llir''''ur.rxr", iriivSlesc ca o turmil a *or(-.iirii-il'.)r insd aici" Chiar dacl italia nu poalo oli:ri prirr l,ucu Signoreli o revangd

rorrnnir:uir-ri ca lli ai lui Gisiehcrtus (s*lnrataruli e.le la U*nqLres), trdind credibiia (eilopeca:ir.tlct'ln{cr tlc ll ()rvicto. r,itlil ltltrzivd la textele lui

rrrrtlcvo fntr-o antiuamerl a Jurie r:ii{i i dr,, A"roi, nii sui}t d*e 0t nigtc crispa{i Savonarola, punc iri sccrta vcrrirrrr rrr r\lrlit'risl rrpolonic robust, guvernator

t'u rrriina pe dalt6. Tcrapia de ;ioc a sculptuni rcrilanico ffte{liatizeaz\ al supliclr-rlui gencral) cir su r :i..t rrr rr l);r , r l)r irr irr li'r rt rrl tlantesc ;i admirabila
sa iiuslrare de la {-)an'rpusilnlo. :rr ()1, } un(l(' rrrr Sutan ltonlclag ingurgiteazl
rlrrrvolul priiltr-iiii reeiism brutal. []*v,:raiorii cie ie ijhauviEiny sau ruongtrii carne IeflAri. Oslcntrtiir riurlrrr t':;lt'rc{ritr,ilih. lfiableria transpirl din
abundeu![in socialrrl rrr:;lit. 1rr lru:urrrri catolioismului f'ervent dar nu cu
,lt' )u Vt:;r:r:lay transfomi,i. ,,$ibiiii i]{r$perut-Li"' irt-i.-ilil ri::r'jlan xrrrgt"u. atata aiiiduitate irr lrrl;r ,\:;trr rrr rrrirsura in care grafica lui Bellini nu
'l"nate atrihr.rtele des.tigurdr constitute o exccplit' lrr . r t l:r:! r'ctistru al bizarului vin sd concureze
ri:ilclis;rf"i;;r'.,:triiraa.tiiitpixir-laai dr ir;r [i;i tenr,al iv;i de portret. lnascaradele, bnivltl;r. lrt'rrt zi;r rli<.rnisiaci careinsotesc aparatele de mare
l)r:r,rolrl insugi spune: ,,Suut inginerie alc lui V:r:;;rr r :,,r litrrgliini. ele r[m6n6nd insd artificiaie capricii.
iili.l-;rial incfrt nu mh poli
Privirile inlrosyrt', t, lr t lrtric aruncate asupra coifurilor, armurilor,
r,'r'tlloix$lc. Mi s-ari dat toate ilniilgllr $i t'-ati ,llrineie T)o:ri'bi1e"r7. Ne
harnaqanrentclor,;r,,lo rrirdc zac silenlios dragoni, himere 9i felurili alli
,rll:rrrr llr:l itrcmeniul gryiuluirB, descerrdsut antlc ai tn$ngtrllor ccmpozili.
IeCi. ]lrnst (iorrl,r r, lr \i,t';1,1111 p11 lui .4pelles, ed. Meridiane, 1981.
,\li,;irir( t ,A.nnniorfic" Absurd. l-.ln innus ai Sodcrnei, cnlaj gcneLic lugubru. ro N4ichcl dc- ('t:tltrru. ,t ,tl'rrttt ntislicu., sec.XVI-XVII, ed. Polirom, Iasi 1996,
p.55.
l:, tr,.,:rr,r1 r.imi:tiia, sustr*grinclu-s{rlde.,/6ratei prci:r.rrfii, inducinrJlner<lare 2t ldent, p.51 .

t,r,r \r',r,ri-'c iiedr.r'bl[ri, ai]cst hil"t]ri.l 1ir;r ve girr irr Elnsr:h cei rnai fidel (),r. r'i1., p. 135
t','rlr,1r,1 Ii-n a.{lrnlat despre 8,.:,lr:h ca ar i; rln veritabil ,"gnliorum
373
1'r:,lialist irr diavol, eticheta po;ric F"x.ca ariesea. ctelatS ca un

r i,i l:]eniarri cii.ir: Guiil;runr in ri'. ri',i.1:ikir:wiqz, Istot iu esteticii,vol
' t't i\ p"272.
l, ,,.,rr lji,q/olres dr:^t;:"r::it-.;. I'rrrir," p l,'.11.

" r; r,lrrri',lcrr:ragryluiilr',,ei;i .i.i:jtiir,,,.,1111-r,{"},..r:ii. liErlrileMaie,The
, t , ti in Fr:tnt:e rsi tlu ! iti; icr'tttlr i rrrl;;r-1.'^ l'i.Y- 19;2.

rlrorl,iiri irntir:i liplli pc ;t-.rpiri lirptiit+ru1;;l Sun[,,:l'1.: edn.irriittxii Lrnei lieraltlici cerecctdrile lui lViar-io Praz:6 puten-l afirma ci in ce-l privegte pe prin{ul

i;ia nr al c ll ct ii l Lr l'rf ir ) .rlrlr .piil-,:ur i smu i irniic j a,t, v:iniitr r. acestei lumi mrlta{iile lconografice sunt palide. Resuscitarea lash impresia
licbr;r rrirrr.lir"'..'ali rit-',i.tte *rJnirrc'ir; ;roll'1. li'.tpt:riit.ti'',ul lncii va fi ofbr:it 'rrnsi rlianii estetiiicr. Nici a iui Milton, nici cea a lui Violiet le Duc pentru
garguii r1e pe |,lotre llenit ric Paris, nici onirismul lui Fuseli atdt de indatorat
ik ilrrrr,'rrr:l crr;li :,r-ru -.li'inrniai i-nlrrfir'"..4nlc,joiicuihihiir.: ai ucirjcrii prunciior iui Siiakcspeare, nici viziona;"ul Blake nu t/or put€a s[ reinvie pe deplin
!'oge d'or du rii{tbia.
riclirre iiir,)i1 rll(jgaric. [.u Priiric, oricc pl'i vli,,rreri{e r:oirlr;r;iit. !iuntstrt lna$.]crali
Goya nu iace ul pact cu diavolul" Somnul adAno al raliunii l-a
tic pri.ltrriii,ri,;:ir ilirl r,'m:irn ilvertir;incr-li tulrialiii. i:lirc;iiratniittui riiorfilor cste
detenninat sd-Ei ia demcnul irr spate (vezimlgarii de pe urnerii lui hidaigos).
ilr r pr:,,:;llir I, l lrinoni;ral'ea rlitri"|ii, alisoiutl. i,iuc ;i ra ic ilc: rj ra...'o jui gi tlnartea se Pe intuneric. Tacituniic. A locui cu detnonul sub aceiagi acopetis in Quinta
clei Sordo devine ia iioya exerciliul rurei respirafii maladive.
irt:orrrpani:tzi reciproc'in scn;rte fata[,r prir,'ind ili,;iir:nicia conr"lilici tlntane Si
Afinla{ia noasl-ie teribiiS privind crepusculul demonictrlui necesit[
inrir,':illui sliirgrt ai lullii. $oar-fa cai'rrirrr-rl'.ii iui iliirer, lialcat de ccle doui
mran{6ri:
hitk,lr'c cr's;-lturi, tste pecct.iuili. [iasc,ir':rrlt;. r;t:L,t dt:ritort uriiltiibrn'r avr:a sa-i Omul rolnantir: nu rnai poate inventa un diavoi propriu, ci se folosegte

i113r1;irc lui l'ii;oi:ns h,tarirei J-icrrl:,;c[r o i'eci.l.;[a de rostlilne baroce av6nt la cje antecedenie iconografice ntedievaie. ,\ privi parodia unei liturghii intr-o
sinagogd a lui Satan este peniru Durtal prile.j livresc de a-i lua urma iui
/t,.r1ir.'. (,ostul-ir sai-i piele :r riiar''rliilui, distirclia iill iriai este clara la Callot qi cu Giiies cie Rais. I-,a lel cr-uli tot li,rresc este in intregime '4. noua poartd a lui
Polanslry. 0 istoriografie a deitronicului. lrutile studium'. diavolul nu mai
rrlix r.nai i:ufrn ia Fr. i)csprr:- tRei:itei! i': i'; tiirer.giti Ces k,itbits,1562, Si zace de mult in paginile otrivite ale cir{ilor unei abalii. Ornul rornantic a
gisit prea mu1t5. pldccre in pasiunea cdrlurdreascd. l)ctn<;trul interior al
,\t,nges clrcioli;1ues, 11,65). '{i:riipLlrils lui {-laik:x. i:err: i:ice apc-,teoza uru; gen onuiui rornantic este unul bibliofi1.

,,anlj.,'oiia":1 cat Ei rcpert;rriilc inrigist,r.:c crrmice (ciilr lr: liirsite totugi de c' .\ sorie cu diavoiul in menlis.. "
r.iisimul;iti agrcsi.,,itatc) alc iui Dcsprez dsschiql tr pelioar;i;.i i.rarooi in care
. , /r-i caiii:,r'afia apelativele atunci cinil cttttrt;rli tlt'i:r cxpt-'rienla lui l,uther
infirl*litatea estetului lairi. eie subiectLil ritbc.,lic sr lii:e :;irniitir. Dintre ,,ultimele
1rarru lucr'ari" omul baioc pre{blii moafifia. 'ih;rnatos rigtigl in faqa lui Meiisto. ia Wlrthurg,...Suirteri'ugii rrenibilc tlin lrrl:r tltrt;rtt{ci lrnalistului. Care
Po:rlura de invidar cu at0t mai riui{ cu cil vanilarurile iui Valdes de Leal sunt dist;lnii/ Nu stl ?n vocatia iui, plirr r:ltt:ti :;l:tltrlrtl siru schismatic, si ne

;re uncl*va confonro aceluia;i ;resimisur, iar din obscuritaica ."necuratcior" re fuze orice postura manihcisl;i'/ Slt;tlt'r',tt;i srr tletlr.tblare, marele sdu tertip
1rr.:isaje ale iui ll.4agnasco agtreptam" r:a gi irrai tir.lzru l;i lliranesi,oric0nd aparilia es{e, <ittpa cum o spuncit llrtrtrlt'l;ttr,'. rlt' :t ttt' lltcc sd credem cd nu existd.
i.rnui deirrrln a1 te:rebrcriirr Ac{iuiriie pun;1i",'c in"rpol:'iva in,crrrer:tiilol diavolegti Orice pruden{5 este clc pris r:;. ttt l:tl:t un('r ir\clttcnea desfEqurdri de ,,for}e"
imagistice'suntem irtcv i{rrlI r i t o1 rlt piI i
iru rn;ri sunt necesare. Argoaseie gc ievolifi i.tltr.t, '"ri i'.'tr.rl aiti dir*clic. Frofefiile
,rl,utl,,ii'tiC"'rlevir'r a.Citislllrlltrl rlt*;llCJ,'i,,...rri"lrti. l:iug-ii;,:.itlln,.:ttiriieste O istorie iluslr:rlrr :r rlr:tr olttlttt. ,r lrrografiepar images a unui personaj
secirlar, a explica rli;rr,'lrrl pe intclcsrrl oricui; acest fapt ne permite in final
prcrlll'ill-i putrezire: spectacolui lqnt al nca:iLiziu'ii. Deccfiicarea provoaeb insi o intcrogaiic privirrtl ,nlt'rt{ill scttcrrrllr ir unei astfel de iconografii. De la
analcirrizrrrc lrr rlirl;rr'lr, rr. tle la lnotiilrr le apologie, de la antipatie la manie,
rrr cuntillila.rs aceeagi repulsie. aceica.gl f-rir:i. loanica r:ste etetnS. nu suirt tor1t'ircr':rlt'rr rrrlt lvulc ale tttr,-:i propagande irrten{ionate care atenteaz[
prin rccrii l;r ins:r:,r r,rlorrrou de inutgo a demclnului. Vulgarizareaprin exces,
',, 'r''LF:.nxtpirc.ril;evaareadu'.cleem1oanutrlaufic?gnotirri-coirlosr:rie;.tlarrts;r,einlirni;rcaerein ;e mai neint ezdtoare
ln cAntpul inraginilor 16\./rzi Mario I)rrz. rirlrr tte Demonolog;.',in Encyclopedia o/'World Arl, p. 330-333.

r r, r ,r'l;r:;ir'fl, hnersiuric:a ctriavolului iLi politie . d;rcI ar fi i;5 danr creza]:c soiniilol' 375

I r r r r , r'r'rri li lvtrnssadie, iru ?1i nrai gase gte airi.J i.isti ii;:1, *a" ,4 sistdtir la o migcare

r, ,,rr, , lrr:;1ri: di-strugerea f'alser icrigne:5.

t', 1r1,. rr;rrismul se irnpiini:gte in-s[ pr.r{iti ur.'li iarzirr, o eiatti cu llteratura

!i',!,,,,r,' r ,l' irispirafie nci.r-gotic5. ll.isr'ur;ri o pozt{ie adv*rsd fai6 de

,. t ' I .rsle I, La t:rise :Je lti llenar,';':tl;r'r', (,i,;ttr'L'lt l{)fi8.
'l i 'r I l'r,,r I t ,t.ttjiu.\ti(:j, ed. l"{cr;liilr,r:, l{),'i). ;r. i,{9.
',' r,,,' I I L,iil. i'jir;c'irz gcnt:rt;.lt,lu.,!i,tt", l',rir 1!9-1.

1t

I
I

L

privircl viciutl aruncail, cioar asupra ,,cczii" (care iese de sub toate PARADIGMA fuXIOLOGICA $T IDENTITAT'E
canrul'la.jclc: irr defiuitiv suntem gata sa demonizdm pe oricine), AKTISTICT

pc|sornlizirr.ca cclnflictului tline/rdu (vezi intriga atitor filme) transforrnd Co,nf. univ. Gheonghe Bug
Catedra de Discipline Teoretice, Universitatea de ArtS pi Design
rcorrogrrliir intr-o dezic:ere de sine, diavr:lul nu se mai expiicd, el nu mai
lrt'burc intclcs; conteazS terifianta sa icoand, aparilia, suspansul. Apatica qi IV{otto: ,,$i eu anr cirl5torit rnult,
dar n-am urnblat nitr.rc pe glob"
<lirr cc in cc rnai ambigua rrnagistici ocultd abandoneazddiavolul in vechile
(lonstanlin Briincuqi
(:irn()rurc. IJltima sa confesiune este dezicerea de sine. plictis declarat.
Arrr"iclltc. Arn pierdilt plenitudinea diavolului. Est* evrdent cd ceea ce Considerpr:trivite aceste cuvinte alc hri []rirrcrrli pcnlrrr l lr luate ca repel
lt:lrrczinta astdzi imago diaboli este simuiacrul simuiacrului. inainte de a
rrrtrr.i in iriteriorul credinfei, el a ilurit ca irnagine. Distrus par lui m1nte, deschizitor de sens al reflecfiilct mclc prir'inil tttcilitrtrt icmzi genericd a
lutorlcvorindu-se, diavolul bruegeliarl-contemporan nu mai este de mult sirnpozionului nostru.r Evident, insi15i lirrrrrrlrrrcrr lcrrrci irrvitii la a uu fi trataui

rrn homofag. abstract - metafizic ai atcnrpt'rirl srrtltc. ci din pr:,rspective particulare

(Sociologice, iStorice, psilrolorir't'. t:stciicc), dar, in fond, comy lementare. Mai

mult, formularea temci irrvitii ll o rrrivirc lucidi a structurii gi inserfiei faptelor

lllartistice in contextul ittr:r:prrlrrlLri tlc rlitleniu Ptl{i cerceta Ei dezbate condilia

artei gi artistului in cvrrl rrrulirr ori in renagtere, in Japonia sau in Europa, agadar

in variatele corrlcxlc rrlc krcrrrilor r;i timpuriior, dar ceea ce ni se cere noud e si
gdndim concrcl ('unr sc pun pi cuur pot fi solu{ionate problemele artei gi ale
artistului in contrxlrrl contclnporaneite{ii noastre. Problemele pot fi la urma
urmci acclcl;i, nrrrthrl tlc punere gi de solulionare in noul context sunt diferite

I Textul dc lir[ir :r lrrcrrt obicctul comunicdrii cu acclagi titlu, suslinuti la Simpozionul
Interna{ional ,,('orr,li1i:r artei gi a;:tistului la inceput dc rrrileniu", care s-a desfbgurat la
Universitatca dc Ar trr 1i Dcsign cu ocazia antverslrii a 75 de ani de i,rvildmdnt superior
artistic la Clu j-Nl1'r,t::r (25-28 mai 2001).

377

j

' j rr rrlii r:1,i.triit. numai prin reaulintirea cuvintcior care-l califlci si -i dczvdluie sensurile,

, i.:r,Li;,Jr.liu conotaliiie in difelite perirr€tre sernal)ticc: ..pristrare", ,.erodare", ,,inv6{are",

I - : " :, ,-. ,, l! :t Ir'jtr't'{l"ll0f ,,asufftare",,,afirmule",,,fmstrare",.,recor.i-\tiuirc",,,recunoa$tere",

,r1l . , r,i:.i,;,' . ,,( ri;b;ilir.:.ue ", ,,identiiicare". .,reserunificai'e", ",criza de identitate", ,,conflirt identitar".

.,',: ;'..' ..'ii){.uilt!"izai.g'', Dezbaterii,-, la nive[,: dilerite dc rclcvanla $i compeicnta. pe tema identitalii

. . ir,tr r.t\irirl:' ,n .rotditiile gi a ccrelatului ei dialectic -'aitentatea, clifcrenla au scos la il'calil, firegte, o

:,,; lirttti fi.lili,lalevA. multitudine dc: scrrsuri $r acccptii rncdite, dar gi srnrpiillciri, ncconcordanle

'.r, i';, l:l1i;6ii. i,irli:r:lCgi, gi pozilii de gAndirr cxtrernistc - fundalnentalismele identitare gi culturale
.' rr,r tl . i(. l{orty,
dE toate felur;le iideologicc, politice, religioase, etc.), allate la originea

,' ,. ;,i, :i, llt..i confiictelor .,olerrte care sfigic sr-icielatile 5i in prezent. Are, aladar,

. r::. ,, i.i,:.ri ,i. ,jt ir:iiccii. {ii importanli nu nurnai cum infelegem idcntitatea ir, cirlpul ei interactiv pe

1;.. l' .rr-.i,,trir.,-lrltir iil accgl. plan conceptual-teoretic, ci ;;i pe planul actional. atitudinal. in fala pericolelor

i.. :. "i.,-r,,r:iI :;r inl.elCa:id. l;i reale sau a sccnariilor imaginare icgate ile globalizare gi de consecin{ele
posibiie ale acesteia, disclrsul identitar a mar$at de reguld pe fata negativa
, : .. '::t..ir:cCiji,;.
a lucruriltrr - ()r)logL'r!izerca $i standar(iizar{.'a (:are 0l amenintc cxislenta gi
,: ,,,r4r-.
identita,tea cullur"ilor gi u .,'alrlrilor spccificc. orir:inrrlc rle accslora. l)ar, curn
,, ,:, j .iirrll infi..i,"-,,1.;;ii!1rp Ei
r1.i; | ,t'"i l:tiii li!!i il6:i1tfu rf,rnarca jueliciris Ni. i\4rrlitlr, in t,:ru'tcrt sir ::lrgcsliv intitrrlrrii 7,ccc mii tie

, ., .;,,,,i-,li .,:. r.:tZllt,i tlin culturi, o singuru t'tvili-tr!ir''- tlincol,r rlt: llisortttt'1.'si t'risplirilc cliscursului

se afl5, in noul contcxl al rllolrrriiz:rrr. i)(''sl)('('lrvt'lc t'xc'cptionale de

intercunoagterc 5i drakrg lil r:riltrrrilt;r'5i lrl itlt'rrlil;rlrlor lor ircductibile, de

:l ,'1- '. . i, ,:1r111;u" cooperare gi afirurarc ii acestora iutt'-trn clirrr;rl ,l, t:rrrrlltic Ai competi(ie in
i , ,r 1, . L:rlit:ittlli /,if cale tensiunea intrc.,a lrr ;rtt)sI r]L,i)iext de idei e
da" gi,.a prirli 'c li-'rlrl;r

.t ,;t i{rj-,ir: gi necesar sl reamintirn acle'r'drul polrivil (;rrrr.r ;ut;r. crea.lin lrtistici a
i :, .' r,.r rii jt lilitb.?icle
reprezentat qi ri:prezintri o rrrodillit'al,.'rrlirl()r:r (l('ir:iirrrare 5i cxprimare a
i: \ :.rri:lrtrr!ti ..rllfCi.lfs
identitrilii prjrsonale - il sinciui prolr.ln(l \r r',)nruriifilte 9i de transformare

a acesteia in destirr sclluifioativ, in vlrlorut t rrltrrrlJd carc se validcazd, la

, L" I'lt-itJ? diferite nivele dc lcgitir:rare, iri principirr. l:r .'-:rn-r internationalS. Alirmatia
,, i.tr, .!r'r,;trlil;1, iilfi{)lljenC;ie aceasta, avind rolul de tezi, estc iur)l)llr ;rrrlulr.rcntatA;;i conlirrnatd prin
analizele sociologlice" psilrologicc. rsl(,r r(L) 6i estetice care arati curn
l:lir ,1 ',ri.j i, ' , ,'llrl' 6lg ccabiteazd in fiinla artistului qi cunr se irrtrr'lriitrund identitatea datl de naturd
. , t.- : tr tt. i,tii iil: 0U

.i :,i !tt.i;i iirriitilarr.)a biopsihicl -gi cca ,joblndita socirrl r or:ii1'1i1.1-,, culturali, spirituald, cu
. i,,r . ii,, i1.i],"ii1ii-lnald. identitatea ciir.rtlitll ;li construiti, ('u( (:iitlr gi afirntatii iri cuprinsui operei

. .. r"r.'..,'rl.tr.5i sale. Desigur', ir)rrc ci)ntextul socill r:rttiric ai locului qi tirnpuiui, cu lumea

valorilor lui polili,:r:, urorale. religio;rre . artisiice. filosoficc etc. 5i interioritatea

:irri ra rlrtncric i \rezi M. l.4rrlit:r.,1, r',' nti dc t;ulluri, r,'.tttquriT civilizalic, Ed. lriernira, lSucuregti, 1998

379

,] n

: lr,,:i l invincibilfi f]entru un anurre f'el de a ti qi prin ocolirea altora."4
:: :i i.i,,, in corsecinEi logici, rjirer:tI, aceasla inseamnd ci un aftist, un scriitor
i., rlriii,:il"
j: '1 11 j r,1i;1;1r nu este, nu devine ",mare" pentru ca e ..specific", ci, invers, devine specific
1,,-rrl. pentni ce este rxiire prin talentril qi geniul sdu, prin lapturl cE in gi prin opera

,, i. sa sunt transfigurate arlistic ili expriruate exernplar noi gi noi componentc
ele complexului de particularit5{i ale,,sutletrrlui national" cr.r oare s-a idcntificat
1. r,r r r l organic. De aceea, oricet {le birie intentionata ar fli dorinfa gi voin}a de a fi
rl_r . r'
specific na{ional in arta, o astfel clc cietermina{ie a artei ca ,,artd na{ionald",
rrrirrlit
lrlr i., adicd reprezentativ6 ia ilivelui unei culturi nafionaie. nu se obtine prin

prograinare, prin arar4anlenie dcscriptive - etnografice gi discursuri de

legitirnare; a$erncnea lentativc, orii:iit dc zgomotos lansate, la rroi ca qi
oriun<ie, s-au clovedit, tie ficcare dati, deEart.e qi nocive, sortitc eqecului.

Dirnensiunea reprezeritati.,';iatii ideutitar - nationale in artd este dati de

gracJril de cri6linrlitate pi autenticitate la nivelul fcrrnei qi mesajului, de mdsura

in care ailistui, afirin6ndu-;ri.identitutea lui prcrfuncld gi opfiuniie lui spirituale.

s-a ridicat ?rrtru universalitatc. S5 reamintim, aqarlar, cir na{ionalul si

univcrsalul l.u sunt determinSri polare, ci mr:mente corclalivc lrlc artei" Aceste
rnomente se intrepdtrund gi se condilioneazi rcciprric. (.rnivcrr;alitatea e o
ditrrensiune interni a unor creatii artisticc rr;riiorr:rli:, tcnrclia ei rezidl in

putemica orii;;nalitate,,!oca.ld", in gradul dc;rJrrolirrrtl:rrc:r:idcviirului existen{ial

iiga ourn il t"iiiegte ficcare cornunit:rlc e trrrt o rrrrtirlrralS pffni acolo incdt,

prin transfiBtlrare artisticl, lsi poartt: ( u rirr\' rrn rncsi{ valabil pentru oamenii

altor spalil (.r:lturale.

Cu in<lreptd{ire scrirr ( i ( 'rrlrrrcst rr cli ,.urtiversalitatea fiind un punct

cosmicalurreiverticalcl)('l)iur);url riu r)ur)abstracfie,oricepoetuniversal
este eo ipso 'rn lloet nulrorrrrl Ilorrrtlcra grec, Dante florentin, Sltakespeare
cnglez; qxti;par(i <lirr.rl'cr;r lor r'e e: o()ncret etnic, sublimele lor ingustimi,

daca vrefi. gi tolul run,rr( rrt'rl:,;i tlra puls. tJniversalitatea este o inimi

individuald. prrt -'r rrrt :r 'r r ',, rl r( ) i .i, aic cirei batdi istorice se aud po orice punct
al globului l)r('( unr '.r rr r rrtor"5. Sensul acestei demonstra[ii cilinesciene
este sd c(ilrt:rrrrl;r t;r rrr t r,:'ttor de art[ nu devine universal incetdnd sd fie
naf ional, ci, tlttrtl'rrlr rvrr lliiliilnzand rnai adilc in firea gi spintualitatea etnico-
nalionali"r ir t:;lrt'r rtit rrlrl;rie, sublirnatir artistic o exprirnd. Vorbind despre

j' L. Blaga, il,iri st , r,t1,, t ,r. Mhnerva, Bucureqti, p.323- p. 755
G. Cdlines;u. ('rrttt, ti, :tptintistului, E,Fl-. Bucuregti, 1967,

38 r

lrililll("S(:tl i)rrr':jira cir ,,i'iind lbarte rclrnin, Eminescu g univer- inai buni de itdne insumi, de nosibiiit[1ile ii de liirriteie uielc. Pnvitri impreun5,
a.gaciar; cooperiml ,,Identil.ntca sineiui cste da1.a de ielnlia sa i:i: ceilalgi" - llota
, r)r rri ",r,,i ll;.rfrilrit dc iicmXnatoi esfe pusd ecualia natioqal - unl- Cb. S. Peifce -- adevli valabil rru doar'in ce priveqte ortr-11 ca individ' ci 9i
fiin{a dlfi:litelor culiuri. Ceea ce lnseanrnd cL a vorbi despre rrlcntitate
\ r,iiri,,rrnl)frt",,{rri;liit}icJezi:ral*ri,diniuntrul altorspafii culturale:,,Numai echiverleazd pina la rir:mi cu a "sdcA 1i. asem6nhrile, i[rudirile, dar 9i
deosebirils, cai:actitrul ireductilrll si ;nconlundabil" Cu urnorul iipic. un scriitor
(i( i r'riri)(! rrirlirrrilill - i;ci"jl A^ Girte - o iiteraturd cdqtigi ioc iit uqlanitqte qi englez spr.rne* ci identitatea e ,.f"elul ir: care i1i Jrorii paiaria". Reflectind asupra
s,.'r,r,,i,iclu.:. r..c,.r:ir: iri;i spaniol clecet Cervantes, tnai englez dec6.t intretrdril .,r,/om prrtea, oarc, trai itirpretin;--t ca eqali 9i riifer-i1i?" '- sociologul
tiancez A. 'fouraine consteta cI adevirata probtern5 caic sc pune astlzi pe
Slrirk( .)l')uiilo, i,rii iiali;;il dq:cilt Dantc, mai geffnarl riecdt Goethe, $ai francez acesi plan este at1icularca coerenti Ei :'i:lbila a raliun!i tellnico -'incltrstri;rle
cu idcntitdfiie culturale in a;e t'cl inciit solu.liir ei sd insenlne,"i posibilitatea
rk t';il \(ili rirr ;i L,'!onrc:iqriieu, nrai msesc d*cdt Toistoi gi Dostoievs;ki qi ce de afirmarc a ilroprie i libertiti 9i rcsponsabilitati. ,,. "..defiulnctr natura crizei

(l ii\) II:.ti t-.,1tiI lis;ii-ttrrriitl deoa{ ecei;Li;i?"" pe care ci triirn - conchide A" Ts-'',iraine -'volll avca gi ruijloateie prin care
jri.,,ti;.r,t!,i:ilr.r erjr{.1.i)r'a acfrstt-ri aspect t}u e tot ulla, oum Af Fdrga ia
sd ne reclddirn capacitatea ile a gcstrr-ri:l r:rrrrti.l.fiiie la care asisidm gi si delinirr
pirr,., n'rilcfr:, .:ri ,l Liiri"!"rryi r-ir-'scltis,r" 'i'o!i anii acegtia de tranzilie, qig dilp5 opliunile posibile in fa{a a cecil ci-r astri;zi -quntcm fenta.ti sd vedent cloar ca un

1,..r..:,r;i-riir: i:iiil,i. lltlri :;i)i"l,tii "';il :,e vaul prgzcntg a nqmeroase *9i ?nChisc iabi, irrt lbra nici o i,, 1ir c'.".
ir,l;i,.plcr:i adcrvi-il{.r ;: seliiirih:li'i1,,-,r produse in paladigrna AXiologicS
loJeintelegerea iri adAnr,:in.rc n clcplas'-iIilor clc accctll survi,nite in
rl*'lrri,rit;ri:i ile ciilri uoui i:ii,nr*xt postmodern. Ilacd, pe u.Filqle unor
pararligma axiologicd a contelnporlncit:i{Ji a generat, in spaliul rrosl"tt ptrl-rlic,
'l'lr- k uirri, l;. ivtorili:. aploxiniirn i,"lcea dEr paradigmI axiciogiqf, ca fiind
dar nir nurtai, c<;titurarea uncr pozriii de gdndirc nu clolti tilrilatcrale ci 5i
i;!i:iiii)rbh!t iixiotlrei(.rr. oredinlsiilr, valorilor, rniturilor $i siurbnlurilor ce agresive, exclusiviste, sirnptonie t<ictnai aie crizei idr:ntilllr';. S-a lners atit
de departe pe linia derutei axioiogice inclt anr putut luzi ;i crti atirpralii cum
t, 'Lr:ri t 'ie ,.1:oisajul inrr:ti-ll"'nrai inult $au mai pu{in congtientiz,rt ryi fonnulat cI a fi romflq e o rlEine sag cd in faqo valorilor dtttrgcru{ici curopr.:nc nu te
rnai po!i prezenta nici cu !--,t'ttinescri, ni.;i cu $ado.icltttlt. ltit:i t:tt l\'ki in irrt:cla;
iu('rrtj,- ce r:r;nterir ci:t,lrui rtrr illciigibilitate gi sens gdndurilor gi acfiunilclr
toate acestea dupir ce, intr-i.rn all corttext, ce' 'tl iric(ri(,grr:r iotalitariste
iilli'-rr .-:poei isroii',:a dat;i, ui:s*l"virui tocmai cI intrarea in pos;rro'lernitate comuniste, acelea;i voci gi niteie,,eigsclcltr l':tt-itrac'' proctramasera

ir",.r r,r;lni ii intmil:a ir: ;n:liii * i:r*la.rit5'tilor paradig4ei morienle europeiie" protocronismul nomAnesc. incgaizrbilitatea gi inconrpllrabilitatea valorilor create

ii,irii;r'dii.: rll"i coirriii-iLr{i1rr; r.iu ni:tlepd$it {cibiect;'5pbieet, l,rcal/glotral, pe plaiul mioritic. Vchcrnenla unor pozitii autohtr,rniste iinAncl de
i.,,,ri,ri rrl/i!i:r'iiciit. g{;iniilor;tiinii, cognitivlapli,rativ etc.)- ,"Sunteut ,,nafionalisrnul de grotil". ctitl l-a definit strgcstiv Octavian f'alcr ori, Ia

r,i/riri{(:rldiiii '-:,i;r'it: t:i. V;riflnrr - deoarece, Fs!l.-tr.............r1 noi nu.rrai au senu celSlalt capat, cosmopolitist - mimetiee, occiclcrltaliste, cele ale ctlropeismului

r,. '.,i,; ii,;,.rir[r {jiiriorr,^.rr:riri ,dit" pclu'ttil rcoderititate, erau intotdcat ]la teru.pora.le de nicdieri", trddeazri, ill egal6 mdsurl, gra"e carenfe de spirit' precum 9i

, .,,1'.Ii'.,1,:ti;u i!1r$)[i.:r-itl:i''" complexe greu vinrlcc;rhiic, fie de subestintare, fie cle supraesf irnare de sille.

,ir trrdin;ii tic, l"'t';l uiiiij iiLi irtrtt:1,:tscitzl, acest fapt a insernrs.:gi insg4mnit O abordarc s,.rrrirui, rccrispatb de conjuncturi ;i de ispite infraraiionale,
ar fi de naturii sl-t rtc rt'rlcil echilitlrul gi increderea in noi ingine, romdnitatea,
r, .. ri,,;, $j rr'rrc;r. ili ;,ilrr iiiri,r ,i piuritil-{tnitlui cultur:ilot Sr a tablel*.1'lor
. I',,,ri;.ili. i.ir',.lilIr'i, i1:;,il,tiirii;! lrccluctibiiitatea lor la uri centtu ltnic de 8A. Touratnc, htnt 1tt111 ;1. rtute, trii rtnprcuno'/ in revista Sccolttl XXI. nr. l0-l2l |'999,
, :rr,l;.rr. ;, '.ii; r-l(-rti:::r:-rf,ii1-', it,l-rrt:.ttrutil, in fine, recunoaqtei'ea l,-lr r.lutualii,
1-3/2000, Europclc ttrr: l.trrr:pcr, p.450.
,1r.rt,,;qr! ;,, lrtr:ra;iiviltitr:a ]or; ilar ncest l-apt m:ri p*ate insemna, tn neg:itiv,
)l1-J
, 1' 1,',1 rr'rr lr,rr|:ilr,.:iri,j,-rrca. t:u trultrtr cr,lnsecinfcle ce rezultf,<le aici (ca, de

i:,'riii .(irliiil;rri:rrt:lii,;i"r-1,:Lor"..). ,,Aitul"" ,,cel5lalt",;,rli tioar mi se

,,., r,,rl.j:r, r.i lir,.:1i c*rifirrn",i, rni ujrrtd sb clobdndesq cr conqtiinli

.li lrillii;r:li":r-i, [3Licureqti, i 9 73
t' t u;:<,i ailrtdiylnnz a crtnpla.titti/fi, F,tl. Iri, Bucrrre;ti, 1997

,J

cu l.()t oc lirrc r.lc r.ri ri,; zts'tt'ea ei identitard qi de potenlele ei creatoare de artisLic, a poltticii cu.lturaie qi" poate, nu in ultimul rAnci, de capriciile

crrlltrri 1i artli, Iril,.i, lir uffiia urrnei, felul specific de a se concretiza al hazar{ului. Dnr" cum s-a spus, hazardul ntl-i favorizeazd decOt pe cei prr:gdti{i

crrropcilitii irr cooi,lolaiele g,eopafico - istorice ale acestei parli de continent' s6-l tntdrnpine"..
Ag ageza finalul reflecliilor mele privind irnplicaliile qi consecinlele de
irr rnorlr;l ccl tnai ptr gl esr:n{ializar, romdnitatea accasta este exprimatS- o
r:rdin'.rl pedagogiei artei ce rezultb de aici sub ttltela c[lSuzitoare a unei
llirir ;i r', silntlnr r':,; tc{if - tocma.i in vaiorile noashe artistice cele ntai irnagini cinematografice raiinute din fihnul Balanltt a regiztlrului Lucian
Fintilie. E vorba dc ifitaginca iinald, fea a. stejarului falnic ce um.ple cu
rcpr czrniutivc, atAi ::r imi',retrui cr^ca{iei originare pcpnlare cAt qi la nivelul crealiei
intreaga fiinli spafiul ecranului: stejarul infifigeazd 0 coroane d€schisl spre
lrclsonulrzate, cuite 'lb,cmai ace-'ste ",'alori artistice, cu desehidere intru uni-
vclsll sulrt cei inai ird.el si auteiLltic antbasador al nostru, oglinda cea mai vie orizonturi ccrsmice, cu o pulsalie puternicl qi si4ndtoa"sd pentru c[ trunchiul
ce-o sus{ine are adSne intlptc ratl[cinile in solul obdrqiei sale. Nu intarnpldtor
;r sr1'rcc:ificitilii gi ic.[;:n{it5{ii i:oastre profunde. A ie desconsidera (dupd titlul insugi ai fiirnrliui a$a cllrn a rulat in strlinState, este tocmai Steiarul gi
mr inttnrpl{tor tocrnai o congtiinfd artistic5 lucidi de talia lui I". Fintilie i5i
clllpotrle rieconstluctiviste), a face 'iin els prilej de zeflemea mediaticd, exprirnd intr-un intenriu convingerea c[ ,,nu volT] avea viitor Ceciit daci ne
:;pct:tacoi bdgcdiics 1rr.t constituifi in r:ici un feX acte qle resernnificare critici
vorn regdsi adevdratele tradi{ii."(,,RonrAnia iiberd"" 21 oct. 1992)'
l krr, de b[t[lie cirno,tic:5 cen;tb de logica insdgi a reconf,ttruhrii qi reconsacr6rii
Desigur to{i cei ce slujesr: inv5![rniintul ar"tistic, dassSli 9i studenli
lor. DlrnpotrivS, conrtituie a;te lipsite rtre respect de sine 9i de dernnitate, cu rleopotrivd, au, trfibgie sd aibb increderea t:ra, azi. nu arta € cea oare moare,
ci mor diferitele cliscursuri tle legitinrare a artei gi cI intcrtdeaunil surscle
t;onsr:cinte oatastrolii:rie li ia longue: clne-gi tiith sau igi persiftreazii mereu creativitS{ii arlistice snnt rnai bogate q;i rnai dc nccuprins dccit chingiie
teoriilor estetice c,ri do alt f'cl. l: dc tlalol'ill prof csirtnalli i;i rrroraid a noastr6,
originile" patrirnonir-ri si'u s:untural -- identitar, tradiliile, adapt6ndu-se mi- ca dasc[li, s[-i invi{im, in c<'rnsct:irrlii, pc viitorii r:rcatori cle art[, c6{eva

nretic dupd model'ul grddinixor altora acela igi asumi risc;ul de a decSdea din lucmri fundamentale:
- cii a nu-{i trhda talentul, propriir irlcrrlil.rtr'. irlq:a!ul, r:ricite cbstacole
r;tatutul sdu organic de popor gi na'qiune la conditia populaliei manipulabile
s-irr iyi, constituie prr:habil tegen intirnli a rh:stnrrilrrt crsiltt;uitli artist adevXrnt;
prin ,,panem c[ cirtenses".
Dar qi a proth.rce valori, inclusiv artistice, de cea mai inaltd clas[ 9i a iic- c[ e dernn de rnngterdre nllmai cel cc-o i.]urrti cultivd, adfugindu-i"

r:inrine doar cu crlrtii$dinea fiin{arii lor in izolare, fErft a le supune testului dr.lpii puteriie sale, propria-i contribulic.

tlc vaiidare, de rer:unoagtef{i $i oonsaorare a lor in planul congtiirilei critice - cd in procesul ar.rt"rdefinirii sulc, lrtistul trehuie sd-qi exploreze
inlcrna{ionale ?n$car:n5, pffnii tra iitrnld, tot h"lcru neispnbvit. Uiriversaiitat*a
,,teritoriile" de originare 9i sb le valorizczc in stil propriu (,,rnerindea de
lrulcn{iald a valoril eruistica * nfi bprune experienfa - se actualizeazX intr-un acasb care l-a direc{iortat pe BrAncu;;i, pe Enescu, Eliade, Enescu")
concornitent cu deschirlerile programat ioc cltre lnnoirile de artb universalS.
proccs ainplu si sistematis de universalizare a ecestora. A fi in sine 9i a h
- cd rostul intirn al crealiei artisticc auientice il constituie, in cele din
pcrrtr u alfill sunt coli-;ietive prtn meCierea comltnicerii, a dialogului. A.stbzi, urm6, nevoia de ddruire, iubirea gi rru nevrozele, nu banul (problema
rrr:ri lrlcs, dacd vrei sa gtie lurnea de tine, fblosegte lnternetul. Evident insi, compromisului necesar). ,,Din dragostr; pomim cdtre arti 9i din ispagire o
infzptuim pan5 la moarte. cu tmdS gi cu o subjugant[ preocupare" - reflec"ta
rrrr i ,;pui nimic ceh-rilalt dacd nu-i vdde;ti intr-un rnod pregnant speoificul
pbtrunrttor pictorul }lraduq Covaliu in acest sens.
pL'r,;()nllititii tale, aclevdrui pune rr.rnui tdu ele vedere.
' cd, inainte cie a {'t, prin arta sa, url p'Jternic ,"centru de ernanalie"'
irr c,incluzie, erperien{a noastr5 gi-a altora demonstreazd din plin c6:
arlistiil este un putcrnic ,,centru dd absorblie'? prin asimilarea valorilor
:rt Vllorile ai{istice reprezcntative constituie domeniui privilegiat al
38s
1 r .rr,r, rr ;;i llirrniit.ii irlcntlia{li profirntle, a dreptr.riui de a fi altfel, de a fi noi

.rri \r! 'r1-r1111,-1 ai:ir:iat ao€s1 lucr!] e nu cioar un drept, ci o datorie morald,

i,r,,l' !,,!r rl;r p;ri.rnt.ic[, daca'lre{i. ,,Eu nu sunt englez", afirma ritos,

rrl.r,r,l, .,li', ttrt,t i t"..:jf"g[l

lir lilr rrrrir ! i ., l','crii')oagterea gi ccrrsllcra.tea la scard intemalionalS
' ''r1,r1i1.tilc de concep{ie 5i de irractica rnanagementu}ui
t.tr, .l',t \.llIt!

\l r

(ullur:rl,'..rlr:ilr('('ri) spi)ti.i,;;i pi'in.ievotamcntr.ri fala cie rneqtcqugul CUVANT DE 1NCHEIERE
Conf. univ. Gheorghe Bu;, coordonatorul volumului
1tl 0lL ',rrrlt,tl
Centrul de Studii <<Interferenfe in artil>
(;r rn r;rl)illt\ll iriadicr-eal - iiieal--r€alizareplondereadecisi"rioare Catedra de Disciptine Teoretice, Universitatea de Art[ Ei Design

r rcrirrrlrr rrr itli.rrlrrl riLrli:rtrc $i uirail aies gl ca funciie de a,;esti,l se or(loneazA Amfbstintrebat,debun6crpdinld,ce-icuaceastiformulareatitlului
:,r (rl)urrl,. ',r rrrrlloacclc corespur'rzi.toare eie re;,itrizale ii acestllra. Icleaiul ar- volumului de fa!i, ce are in vedere 9i la urma urrnei, care e finalitatca accstuia'
lr,.tr( (;r lor lrr;iropulsil'il apraxisulli ilealelicr',can.lmiia.carecltorizorltul Consider c6, interogdnd-o adecvat, formularea aceasta "Expcricnt[' irnagine
,/| l( r, ( u pr rzorrrclalui itir:rleior 1;rime$le o lnemcrabilii fomtuiarc prin cuvintele artisticd, creativitate vizual-plastic5", con{ine o bogd[itl latcntit cc sc cere a
n .*pto*ta qi explicitati, cu,mijloace potrivite, atit in litcra cit $i in spirituJ
I:.prr:rt tic i)eglts. I.,a gaptezeci de ani, Degas ii sp{rltea lui l{.ouai1.: ,,'l'rcbuje ei, in inlelesurile qi subinlelesuiile ei, in rela{ionirrilt: irrlrirrsccr qii cxtrinseci
,'r:l rrr irrrrllri irltle nu despie oeea ce ftrci, dar clespre re€o cc vei putea fbce
ale termenilor ei.
,lrrrrlr"rr. lf;rui cle care nici nu rnelit5. si lucrezi"e. I-a q;aptezcci de ani...
'cri c:xceleufa csteticd a ulrei opere sti in rea.la. de6i greu definibila, 56spunem,rnaiint6i,irrchiptlcllrcirllrllil;rliitttttrirc,cirinc6dcla
constituirea sa, in mai 1998, din iniliirtivil ;ir strb c8.itlir (iatctlrci de Discipline
lL'lirrlrrr u crr ;rd.e;'.iunea artirtuiur ia i,aiori de ordin intemeietor religios $i nlorai, Teoretice, Centnrl de Studii ,,lrrtcrlcrcrrlt'itr irrtii" al LJnivcrsitS]ii de Artd 9i
r r lr r llr cc: i s, ci cxr:ek:ilta estetici e o func fie a carnc,ierului moral ai artistul ui n"rign Ciuj-Napoca qi-a pr.ptrs t'rr ttttrtl tlirr oSioctivele sale de prim ordin,
(Nervtrtan). pentir cercetareii rellcclic, lt:rit.r irrl irrutginii arlistice, in general, al imaginii

- cir e uevoie, in condiliile posfrloclernitn{il" de contpetilie, de int0lnire vizual artistice cu Prccittlt:rc opfiuni' Dar acum
1r r;onrunicare, de o veritabil6 strategie rnirnageriai[ privind gestionarea atentA cel mai evident gi
q;i con.rpe:tentl a talentului artistic. nuSeunctamzuulltiplc1,,;.;,i.ip,,roolircrxrtplcunrneoretivaelaeceusnteoiraa.se'fmoetunqeai,
rigi
Pornind de la premiza devenitd adevir curent, cd ast6zi i'aloriie artis(irre aici
rrrr irtf,t se constituie cOt igi validcazi idcutitatca nlereu rnai r'rult prin uledierea mai la indemiinir nroliv irl unci astfel.de direcfioniri a ciutdrilor estetice 9i
ins;tante inteina{iorrale de consacrare, coirsid{lr ca un intreg prograrn poate metodologicc alt: ct:tttl.ultri nostru de cercetare e insugi faptul nemijlocit,
li conccput gi pus in aplicare in cadrul cooper6rni dintre institutele europtlne trSit de noi tolionl rntniprezenlel imaginii in spafio-temporalitatea hinlarii
ih: irrviiiftrndnt artistic; interacliunea cu Europa, cu ltrmea conl.ernporand, umane contemporane. Atit ca produclie cdt qi ca circulalie 9i receptare a
r,;riirlarea r:aracterului na{iorrai al r,atroiilor artistice sir aibi loc nu nurtrai la acesteia in toate rncdiile socio-profesionale 9i habitalionale, at6t in spatiul
rrivr:lul operelor gzrta fticute ci tri in procesul insugi dc ciilbora.rc a accstora. public, cdt gi in spa{iul intimitnlii private, atdt diurn cdt qi nocturnl Tocrnai
li: :rupui.iudecdlii critice a comunitalii profr:sicnale internalionale. tot aga
, rrrrr iri clreptul sI participi la judecata criticd a demersunlor creative ale 387

:rltor';r Acoast5 idee ;i aceastd pr*ctici curentd este direclionatl tocmai de

rr.rlq' 111'gstr1* in cadrul paradigrnei axiologice a epocii oooslrr-'.

l r rl, i., /r, ,,, ii,irr,s, f)e.sen,Ed lvlelidianc, BucLrc;ti, 1 968, p.64

ll,r,

t

{Lt loE{;ct.fttri.!ttt,ti, - :ri{rl:!rir a,i.'j:r1 i"i liirxiii rics!?ltttl;.1if -' att rri '\'tJr ,nvoi.t

n*gic$it.0t);i:r;f'..1;ili. :;r.iiili-r ill']ti ',:i' ; r;: i'r,:liaii:1-riril iri ili iiin:i:fiii--a i,.,tiliieii a
acestuia, cong{r{;i';1e l)c ufi:t i].r," ,: ,. i ,j'lic i,litill ili rrtal'e sd ie ar|tir::tpe $i srt
lei,-Va1UCZe ,-'i."ii::r.;i.' ..,1-i ;iiq:,,;; il.-.1ii,:rir'.ri:-il1 :i;r.lfilti.i,.;it: illiieAfiii '' -t

fbsiini.reLli:r:li':l,lrirrju:i;111 ,1,1lr, .1 ';11ir,,-11:i,;-irlii.'1 r'iirl-'{-l ;"r.1 r,1:;iziSslirbitc;i:'ii

centenari.!liri irrl'r;r;laiji ;:j: :i::.. -flri,-rlts:r i'!.irr'!ritii" i'rillt'r a!i,j i-i:;,rtli :-it
gxprimai gi lt;-'.,;';; i.,'; ..l ':i'rrr'':j ',.ir;;lLi'l':'.,1 ii '-Ll:li:ii-i1i "r(rl"avcil ilf!
,,irnpaci ininiaglrrhi[ ;1tirl.)il r;rir-,it'l:;:l"ii riiitlliir] a ,.:;tivor'!luiilot' nltu-l'altl,

biol,iigice ;i ;r.;iti.irll;" 1i", rr.:.-,ir',.l.i'tiiruir. l, t..ri--ai- luicucl pentlul',2-i.:5, 1982).

rr'il iar B?6{r di;ttrg C::.i i;rt,,:i-,,,i,, ,.;1; 1'1 1.:tri;,i,i-l_-:r'itt {.tij ri{-Lrtilrt Dt:'iiliTr)alit? lelll:ir,e
..1r ale inleilgtrrl{fi iil!li'i1r. .'r,, . :':.:,-1.ralT,,ii'.t;l :lti.liei;',;)-a;r,)!'tlt: inll .rlti'e ti Crc

rl ili:rl i I i,' ;lti\ro alr jiint-r;l 'ii,;l;l rr'
i{e"rcilirrc ;r1 l, i r\.r'j,: ,i!-r'i,r f'ct'.i,::.i f itllai.;i/, ie;. ..ild,l-ui {irilcrut :,!i
.,]
cr-:rrligr-rliiri; ?ii€zr:i-i- ,l'-,, .'.il,rri-r ,ll ,,i1,i.I,, c rlei*.srl !-tl rirtunc'1i r.:rt. su[r .'i:.i,i:r

L-lgnfril.lui rd.e Stuflii iili.rrr^ii.rii.liiir.' .il ;;r lr"', 1ii)i {iiiil{:cllui'ji lc;li,.r;l:,'.rti illctll)ci0

diil ll.t98 lnai ,r'.-liiir:,r,.',:i:,ti,-.ri'!,; niir'r(iittlc inir:l"Cilir,!ir''1 '' Iir:r''ttr: tiil-!illtl
il4cs1eil rt,riilC lir f,lc,uit:i j..a;,tgilir j1. 'rr, iiriaiize]t1r;i tle .,i.;'i,. r-i l,ri, (finil [."t-{--;ii
,jr:teririinate rJit, r,;:;ia i;ilril::i:ir'lit; ii I',iagiliti :ti-i i,;i:L r'ir ;l (-i.)t-L i ,1i:l1r'ac;-Str.'il.

;11r r' ; t,j -t'11' :': l' i,.:'ittli ale ASticl. (ltrl,if ,-ir i,1':;r' 1-' i:'I "ll lf rl. i i \ri.'r .i r' . .'ii-ri:"i. 1, 1/.,ilne ii
.::.;t-,.- t,:, i..: ilt,f;rllr:1, i. mo,ileiarf, i)e{:iif{1)glc;i'" ; til-;ilai r-r ilta:,,iii rir''1,;tr r. I 1 'r, ,r,i-,:lu; a paste 50
,'l de '.:ornulticiiti. al,rttllie iri'ol:i::;l-,;,iii:,i 1.1,.,,t,1 ll r 'lr ,' t- riliir:llta csteiit:.i
' ,,.:4 -ll,rtit',Cit, 5i vai'llilc pel"s{.Jen(ti isriLtlir.il ;:riztitr.,', r, ,i. :"l,,jijl"Li ii $c rl.;lL"ri ci in
rl il .t, : 1.,r :,;j .j l:.i:].tilllii, I ' ' 1: l;;'ii. i.lilnltlra;glc
I'ctrtriatt:ot:i1iil ll ili-,J!'-,)ir,r.i:,.:a'
ii, fri.il:It) f i', it,!'-lI it:3.
sinroozloaiic ne|icr.riile iltic,''.11,,, i rl t ,, , ir il,il ;ri ci:i rlin rrai 2tlgi,
'rr irrt:i ti ,,;.;' l';.i1t1119 ql
r'1,i,..t:. ] " ., j,lr-. tlil,itlite alr avuri ca titnl:..Su:sr- arta c i-irltsil1: i) riilrii"'-

! I,iI,l,ii .1 i'r {'li rll ti fle rL'speciiv, t*xln,,Inlu1t i ri. ri.r'. vizllni piasl r..:i", fiecari:

ij ii,iird, dlntrc elc brri'-l: a.r'rt, ' 1,,r, i.,,rriif ritil'':, de pestc -5i) r"le
autori. care au P1(".,'r'1l1rr, .',;i !lr.: rlu punct a'vizlit (ie /eclerc,
',11.. 1i't,y;', : t ;ti,L!:i,
i t,111 i' '' i:i.ti'r;t,'sii, in domeniu. I'ri{ll rf i ir

t . \,t:,. 'ti .i t,'.. .'J1;, il, (lLll.i t ltl;ot 'r ' ' ,._,i lri' r' i'ir:rrr-rlLri tic fatlr .c,-d iri;scut dintr-
ir..! :-:.,rit,.r.'; I 1,1.1, '
''',1,:,' jr; !: i;.'ci,l r'r t icsfir;ura ii cle rncrnbrii
)' .:l i.li.;,ii8!, rl incclciiro tl,' l. , 'l: lr ' iti r.u;rii'r,1ate clrdie diclactice alc
rri-l , tlr.,,,'.-lg Ccttltrllr,i r'r \1t. ,

, i...1 !tjt.t;!L' lt(tL.tii Lltliv,.:rstl:'r,i ,', '.t r ', ii:'..i, iilr i ,: iii;,:itlinrlc teorefice, ciit qi ile ia
r',i, t: i i t; ,';:,r,'. l:d. 'r'ij.,1.11 )i r.jr
r,:r .. i ,.i {,,, I r... li ,. j; Celu'i)r&Cl:"- ,1, ,i,,-.nbr; il.r; :iitc: c"'irffe r:n;\'cl'sitat'"-.

intlcrftSi'rar( )j '; 11.,i;i 1i i ri:'!-^ | I r'' iiii"e d(1 ilcrcctarg, axafd pc tcrnaiica

nr;li sus araiil1'1. j ' ::tlii,,1 ;;1'1 r. r,i (i- ., ri gi.ln: ,1,: r- *'rr. clare pe trci

189

j

.tl

ilni, o[)t:nut 1.rui ('r.)rrcul's. itr i'it'cate an, din partea CNCSIS. E de la sine transformatoare de cdtre om a rnateriei, o innoire corespunzitoare in ordinea
inlclt':; c.l" l.irrr srstinsreei rlnan,;.;iard a acestuia, publicarea primului'.'olutrn
gdndirii figurative devine necesardo'2.
st:lt'ttlr iir,'tr,rririi,icari p; carc'1 punelr acum ia ?ndernana 9i srrb ochiul Sd mai adaug la acestea gi un al treilea gi ultim aspect ce necesitd a
t'' ilrt rrl t'r,ri'rrtilrri rnleri:gal. l-ar fi i'<;st cu pr:tin{i.
h pus gi discutat. Sigur ca in analiza structurdrii gi rnetamorfozelor artelor
r\viirrri in ";edele nrr titlr.rl ci conlinutui volunlului noslru de studii, vizualc plastice conten'lporane este nevoie de cercetarea nu riumai rnulti- gi
interdiciplinard, ci gi de viziunea transdisciplinard care pretinde, a$a cunl
( rri(i (',rr sc riill.rr.ur r"inele sut,iinie ri. in prirnul rdnd. uum reiese limpede din terneinic argurnenteazi savantul francez de origine romAn6, fizicianul Basarab
'lrr;il sriirru;,r: ciriii, nu se ,{ioah: si nu oirsetv[nt diversitatea perspectivelor Nicolescu, permarrentd deschidere gi interoga{ie a di'versitdlii punctelor de
l('()rruc{.)-n)glodoiogice qi ;,i punctelor cie vedere profesionale din care e
vedere, capacitate de integrare gi convergen!5 a acestora sub semnul sintezei
prr',ilri ;i an;)izaid problerriaticil. pusd in dezbaiere. Srrb acest aspect, nu e
gi exigenfei infelegerii complexitdlii intregului studiat. ,,Trandisciplinaritatea
rlrsri di., si.:rrriificafie faptril cF,. alituri de contribuliile unor reprezentanfi ai
- scrie IJ. Nicolescu - se referi, aga cum indicd prefixul ,,trans", la ceea ce
.,1,rr.rl,uei ieoreticuluri", se clrAnduiesc ulr nutrlf,r apreciabil de lucrSri purtdnd
se aflb, in aceiagi timp, gi irrtre discipline gi induntnrl diverselor discipline qi
:,( nrliitura ereatorilor de ar15. inq;iqi. rr'r"rzicieni, arhitecfi, plasticieni mai cu dincol,o de arice discipline. Finalitatea sa este in[elegerea lumii prezente"3.
.;r:iur)i, tlaiar reprezeiltaltli ai ,.domeriului facerii", semn cd, in noul con-
tcxt sucio ciiitural, pl5smuirea artisticX se insofeqte, ad.eseori, fie anticipativ, Admirabil definiti astfel, transdiscipiinaritatea, practicati cu exigen{6,

iic reii"ospr;*ti4 de cercetarea ;ii idrnulirea teoreticS, de intrepdtrunderea toleranli qi responsabilitate, poate da searna de rnulte dintre convengenlele
artisticului cu celelalte valori ale spaliului social-culturai (cu ;tiin!ificul gi
v rzualului cu conceptualul, a idea{iei discursive cu acfiunea instauratoare de tehnologicul, bundoar5, dar gi cu sfera religiosului sau a eticului); poaie da
lirnnd exp;:esiv6. Nu irt sensul remtn!5rii. de ciitre artistul plastician de pild6, seama, de asemenea, de transferurile de metodd gi dc punfile de legdturl

la produaerea de fomrd expresrvf rnaterializaid prin lirnbajul plastic spe- intre ,.cele doud culturi", cea gtiin!ifica qi cea umanistd, de

cille, de dragui teoretizdrii - ci,ea ce ar echivala ?n ultimi instan;d, cu o cornplementaritdfile pe care le integreaza atit cunoagterea cd gi acfiunea

ncl.r,are de sine a afiisrului ca artist, ci in sensul fetil, preconizat incii de creatoare de valori. in opticd transdisciplinari dcvine mai evident adevirul
exprimat de nnulli ce;rcetdtori, oameni dc spirit, literafi gi artigti, adevirpc'trivit
l,colrilirio: ,,Cove tit n,;n puci g,iungere colla pena" si clove giungerer coll'
c5ruia celc mai creative situalii apar din inl.ercursectarea lur:turilor ori ideilon
;:,cnc:11o"" care,.intr-o primd instan|[, par ircductitril antagonice, aparfin0nd unor
contexte diferite ori opuse. dar carc, plasate gi resemnificate intr-un nou
Apoi, in al doilea rAnd, in cupi:insul voiumuh:i, aldturi dc- perspec-
context, se dovedesc a fi cornplcrncntare, chiar originale. trati dtrui astfel
lrvc r;i pu.ncte de vedete ccnsacrate, tradrlionale sd zicem, in abordarea
de formuldri ce pun punctul pc i:
lr.oblerna.ticii pe care o suscitiL tema (perspectiv€ estetice, teologice, ,,Ideile noi *.scric Nierlrolas-Negroponte, director al MEDIALAB

lrltisoiir:c, istorice, psih,rlogice ori sociologice, etnologice gi semiotice), se de la M.I.T. Boston, cel mai ntare laboratcr multimedia din lume - nu prosperd
rleaplrat in interiorul scctoarelor intelectuale deja recunoscute. Se gisesc
rt'rurrc/r iurportante contritrufii venind din zona tehnicii ;i tehnologicului, cu mai degrabd in zonelc dc liontiere sau in cele rnai ciudate puricte de intilnire

I'\!rrl,,(t'!rir1l,iri;qgliil,'j-elqr:tpr.rein, dferrrlia de gindire i'.iguroasd gi aplicativd, proprii acestora. intre domenii"a.
dubir, atit de percepiie viztal6, pe care-l
noul tip

rrr, illt';r;;i teie'rizorul dominattt, cu zapptng-ul sdu specific, iconicul

1,'rlllllrt( rrrlli rrrsidios sau sui:flng-ul pe intemr,?l-, aht gi noile forme de

rrr rrrrl, t,,r, ,rlcinterdiscipiinadtiliipecarelegeterezzdexperienfacontextului

111f r,rrr ;rrr ..,.r1{1fl1x1 gi fragrnentat,altranzienlei postrnoderne. Se confirmd 2 P. Francastcl, Ileulituica figurativd,Ed. Meridiane, Bucuregti, 1972.
I B. Nicolesctr, ')ian.stlisciplinaritatea, Ed. Polirom, Iagi, 1999.
:r..tlr l. , ,, .r r. i' 1;raucastel, in urma analizelor sale istorico-socir:logice 9i a N. Negroponlc, Eru digitala, Ed. All, Bucuregti, 1999:
s('nu(,ti( , ,r .rlr., :'rrr:i desfi$urgte in anii 60-7'.1 al secolului trecut, formula
pcl( rt.rrt ( r;r,l .;r- ,rr6igce o veritabili jnnoire in ordinea puterilor

391

r90

J,,

,"Cdci se f-ac tot felul de descop'eriri atunci eAnd clino$tinteie urlilt prart!,;l.i;t ia,;1.r.,:'lit", iir;:x;,11rr1 ,, ijl ', i",,1:.i l,'- r:,'rj,t{,.i::i, r i",tli-ili'llllrs1 ,;Lttiiatorj
ili cl'c:l;ivitiriii. i'i,:r't't;,, r,., i-:r;-rir,'l-:ei i ';lzr.,.;;l-tl";iti;ce ;l r-ttt.;ilrl,lftilc"rr :noStri.
dorneniu sunt transferate in altul pentru a fi utilizate practic - noteazii.
ilci;ltli,;'i-;;'s-11...ir',ltit.,.i ili:r'!.'rt.-jrli-:iltll ,::i'i: .Jt"',,l"r:{llii i1ii,;'lttli.Llt-ili - i;ittrtia le:
C.G.Jung in ,,Arnintiri, vise, refleclii". Cdte ar fi r5'rnas ascunse dacS nu
s-ar fi folc,sit razele Rontgen in medicinb pe mctiv c[ erau o desboperir: a ;lAridir:e.5tcr'tr,rii; ,,i1, n3tdLili:riiI{,)n,ri:".ri.:r'* ,'1t,ir!;{iilili:': a.ic trrteiitl.,::1]te:9.a ),
fizicii?... Daci apiic, de exemplu, cunogtin{e istorir:e sau teologice iil dorneniirl p,;fiatlii, i'n ar,Cie;i ,iih1l. i1,1.,,.:t..iif ;]i":i;iu't. ,i.-u';i'!.ttij'\./..:.':'r:1:,.. re cifl'itval;,l. lapafif:[tii
psihoterapiei, ele apar, bineinleies, intr-p a.itd lumini 9i dgc la altq concluzii
d,t: a eajutt;,i;1. dr.". f, i-asr...,jc a :,rrl.ii.,,1l ;t i.:].{:t tcjnl{:r-r:iiil r.,rl pfi:,t tr.:'rl.i lrciufali; ,,i
decdt atunci c6nt rdmAn limitate la dorneniul lor de specialitate, unde servesc
relillr.lr-llliiri: {:!,.: ij].i!Lriij,ii,f-r,;,rig irriL:rrir.:i,:1:ir'i:i iril..:it!-ia a'.,ill.truitli" prlll icceptul
altor scopuri"s. !ll.j5 ile illi,ii:ii-,",,/3ifl! i;ii,,'l:ilrl".i;.1 ,l-: , :.i 1r'i!irrl;1 1,i- :i ri ,:lrtii,:i. erc1rai ei,
cel pulin do-rrd consecin,fe rezulta din aceste citate ea"re accentueaLeS Cit;ii,lglll".ri lli',r1lq,111iit:ir 1:; ,,,;;,;iir;-ii.i",,,!iI iiti";.iaj 1)1:ii'::iil..: li;i:iri.il" lif;liifein'd

exact acelagi adev6r relevat gi in cuprinsLti c0tonra comuniciri din volunrui ctiriiv;:rlr:,i1.,.tr::;r.,'tii.l."'1.,:li .:j:ti'r'.i::i ';ij:,i,1.,i:.t::'.,r, litr,! :s,laii:,;iiv"lpi,:llual,
nostru. in primul rAnd, viziunea gi practica cercetdrii inter- 9i transdisciplinard
sporesc cunoagterea complexitfilii yocatiei ;i cre'a{iei artistice, dar, poate cd dillc;;ie" ii] sl.ir-r'l1rrr':::l ti :.:t.ilril!L,::;:r'i:iilti",Ji'ji,.i;,'l,:, ti'crjl'll tlni',rclliit:ir, iilta
din fericire, cine qtie, nu ldmuresc imprevizibilul 9i misteml acesteia. ,,Orir:dt
iitni lf:pui iilr,,i" r--,:. ltr '.r.ll ni r.1;i1i1 ;11r';1,- i|. .q,15 ir'r iill .'rrjc,;fr-: a ii pr*C*S:fl
spor cle cunogtinle arn adduga i;r probiemele creativitalii - scrre in acr:st ar.;lrir:d.ucafli,',,.r[.,:iiti,at;i1 '.j-',,1;1:', i,,l-,'r.i :ti'l.i:ir[;li-ii;.::,i ;:r.ri]flirtoic Lle care
sens M. Malila, cu evidenta prudenfd metodologicd - votn fi ir.itotdeauua gt.ur-it:,ptli, ,11:';i ;i.r',' llirtt -r. , .j' r :'.; I c.i.] 'r': irill:i, ':rt, iil:,rltti 1*r:

departe de a-i fi epuizat mecanismele intirne 9i tot timpul va rdmdrle o arie prcl'Csirtrlal ,r: llir;1l.. r.-'i. '- i '" -'ir "r'. r.tt,i..t ':, ':ii,,pal,i" tnlenhlir.ti

nedefriqat5.'6. Pentru cd, ag adfuga, creativitatea, cu degsebire cea artisticii, trttfl.lc, i1':ltiil',:ll iiiii:irir-i'i:i r-; ;"iir;;il ilr 'ii:: r!,,1.:xri,:ai ilri.l irt'l-fi:i.iruri.;i-:L Si inti:-un
nu e, in ciucla irnensei literaturi de specialitate care spore$te rneleu, pdnl la
i]t;iiliii-'tit',, ,ir:lr;r;if " i ,:-:lrii 1 lli,.rr':r.:; {i,l rrii;njl. l:i;ilvif",ie.."
capdt, ralionalizabilS, sclpdnd celor mai rnulte incercari de analiz[
'r irc.ri A T.r:i-l{ir ;J ir.rirl
propriu-zis r;tiin{ificir, adici obie-r:tiv5, viguroasS, controlabili, verificabiia. {)rec!i'tLt.,::!,.:.,ti ir;!ti:.t.t:;:it':.,'1,,1,-1,1; ,.',1;;i. ..,..i l.'r.'irr rrr. i:it:,,liiii, b,. C,': [!onli. (iriuitrea
Cert este cd,,a cunoagtc";i .,it crca" ilrlcrfbreaz5, dar nu sle stlprapun' itttrrija, h.d. i-,.it,',r::" vt:r,:lr;.; i:jL;,:t.,;i::i:^:,lii I i. f, ir.
ramdndnd, mereu, inalterabil, loc ltcntrrr supcrbul 1i orgoiirlsr,rl ",blaznn" al
artistului de geniu: ,,Eu nu caut, glsesr:!" (Picasso). Ag spunc:. irt consecinfd, I9l

cA ceea ce transdisciplinaritatea depisteazd in, intre ;i dirrt:olti tlc diferitele
discipline care abordeazd crea\ra artisticd e tocmai p/tr'rlll po r-:are aceasta il

confine ca mister gi revela{ie, ca ,,serendipi.ty""..
Al doilea aspect care decurge din cqrntextul anterior dc idt:i, viz,eai'd

o chestiune de mare insemndtate, mai ales practici, interesfilld {.a atale
invbfdmdntul vocalional artistic. Dacir. aga curn suslin pr;rhoiogii rii
psihopedagogii, aptitudirrile nu sunt creative prin ele insele, ci clevin astfi:l
prin activare gi exersare gi in mdsura in carr: sunt dinarnizate prin motivafii
intrinseci ce tin de climafill interior prielnic,, dair 9i de natrrrd socio-culturalii,
atunci devirre limpede cb e de crucialS iinportan{i .lunoa$terea qi stdpdnirea

5 C. {i. Jung tlmintiri, vise, re.fleclii, ild. Flrrrnanilas..Brit:uretti, 1996'p"349'
6 M. Malila, [,lci fn tners,vol. 2" Ed. Alhatros, I]rrcrtr c5t i., 1 98 1. p"]61'

392

Cuprins

ilv r,oc nn INTRoDUCERE.

ARTTSTLJL $I STAREA-DE-VEGITE
Conf. univ. drd. Ioan Sbdrciu
Rector al Universitdfii de Artd qi Design din Cluj-Napoca.......................5

I

EXPERIENTA I]MANA 9I GENEZA IMAGINII
ARIISTICE

REPERELE SPIRITUALE $I .STAREA-DE-A-EACE
Conf. Univ. Gheorghe Bug
Catedra de Discipline Teoretice, Universitatea de Arti gi Design........,.....9

SIMBOLUL TEOLOGTC lNr SXpERTENT A UMANA EXPRTMATA
ARTISTIC
I.P.S. Florentin Crihdlnreanu
Episcop al Eparhiei Greco-Catolice Cluj-Gherla ..................................... 19

AISTHESIS, GNOSIS $TAPOCALTPSIS SAU DESPRE CHIP
PERSOANA$rCHrPURr
Pr. Dr. Ioan Chirild
Facultatea de Teologie Ortodoxd, Universitatea,,Babeg-Bolyai" .............25

AUTOPOIESIS OF A JOURNEY
Frederick D. Bunsen
Artist plastic, Visitig profesor la Universitatea de Artd gi Design ...........32

EXPERIENTA VIZUALA $I CTJNOA$TERE ARTISTICA
Lector univ. David Carol
Facultatea deArte Plastice, Universitatea de Vest, Timigoara .................37

395