SR-EN-1992112004

STANDARD ROMÂN ICS 91.010.30;91.080.40

SR EN 1992-1-1

Decembrie 2004
Indice de clasificare G 31

APROBARE Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton
CORESPONDEN Partea 1-1: Reguli generale i reguli pentru
cl diri

Eurocode 2: Design of concrete structures –
Part 1-1: General rules and rules for buildings
Eurocode 2: Calcul des structures en béton –
Partie 1-1: Régles générales et régles pour les bâtiments

Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004
Standardul european EN 1992-1-1:2004 i are statutul unui
standard român
Înlocuie te SR ENV 1992-1-1:2004 i SR ENV 1992-3:2004 si
STAS 10102-75; STAS 10107/0-0; STAS 10107/1-90; STAS
10107/2-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/3-92; STAS
10107/4-92

Acest standard este identic cu standardul european
EN 1992-1-1:2004
This standard is identical with the European Standard
EN 1992-1-1:2004
La présente norme est identique à la Norme européenne
EN 1992-1-1:2004

ASOCIA IA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO)
Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucure ti

Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Direc ia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direc ia Publica ii - Serv. Vânz ri/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88

Serviciul Redac ie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integral sau par ial a prezentului standard în orice publica ii i prin orice
procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis dac nu exist acordul scris al
ASRO

Ref.: SR EN 1992-1-1: 2004 Edi ia 1

Preambul na ional

Acest standard reprezint versiunea român a textului în limba francez a standardului european
EN 1992-1-1:2004.
Standardul european EN 1992-1-1:2004 a fost adoptat la 15 decembrie 2004 prin fil de confirmare
care este înlocuit de prezenta traducere.
Acest standard înlocuie te STAS 10102-75; STAS 10107/0-0; STAS 10107/1-90; STAS 10107/2-92; STAS
10107/3-92; STAS 10107/3-92; STAS 10107/4-92 din martie 2010.
Acest standard înlocuie te SR ENV 1992-1-1:2004 i SR ENV 1992-3:2004 care au adoptat prin
metoda notei de confirmare (anun ) ENV 1992-1-1:1991 i ENV 1992-3:1998.
Eurocodul 2 se aplic la proiectarea cl dirilor i lucr rilor de construc ii inginere ti de beton simplu, de
beton armat sau beton precomprimat. Este conform principiilor i cerin elor de securitate i aptitudinea
în exploatare ale lucr rilor i datele proiect rii i verificarea indicat în EN 1990: Bazele proiect rii
structurilor.
Coresponden a dintre standardele europene la care se face referire i standardele române este
prezentat în anexa na ional NA.

STANDARD EUROPEAN EN 1992-1-1
STANDARD EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Decembrie 2004
EUROPEAN STANDARD
Înlocuie te ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-3:1994,
ICS 91.010.30; 91.080.40 ENV 1992-1-4:1994, ENV 1992-1-5:1994,
ENV 1992-1-6:1994, ENV 1992-3:1998

Versiunea român

Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton –
Partea 1-1 : Reguli generale i reguli pentru cl diri

Eurocode 2: Calcul des Eurocode 2: Bemessung und Eurocode 2: Design of
structures en béton – konstruktion von Stahlbeton und concrete structures –
Partie 1-1 : Règles générales Part 1-1: General rules and
et règles pour les bâtiments Spannbetontragwerken –
Teil 1-1: Allgemeine rules for buildings

Bemessungsregeln und Regeln für
den Hochbau

Acest standard reprezint versiunea român a standardului european EN 1992-1-1:2004.
Standardul a fost tradus de ASRO, are acela i statut ca i versiunile oficiale i a fost publicat cu
permisiunea CEN.

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 16 aprilie 2004.

Membrii CEN sunt obliga i s respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaz condi iile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard na ional, f r nici o modificare.

Listele actualizate i referin ele bibliografice referitoare la aceste standarde na ionale pot fi ob inute pe
baz de cerere adresat c tre Centrul de Management sau orice membru CEN.

Acest standard european exist în trei versiuni oficiale (englez , francez , german ). O versiune în
oricare alt limb , realizat prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
na ional i notificat Centrului de Management, are acela i statut ca i versiunile oficiale.

Membrii CEN sunt organismele na ionale de standardizare din urm toarele ri: Austria, Belgia, Cipru,
Danemarca, Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh ,
Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia i Ungaria.

CEN

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung

European Committee for Standardization

Centru de Management: rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles

© 2004 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice form i în orice mod
sunt rezervate în lumea întreag membrilor na ionali CEN

Ref.: EN 1992-1-1:2004 RO

SR EN 1992-1-1:2004

Cuprins Pagina

1 Generalit i ………………………………………………………………………………….... 13
1.1 Domeniu de aplicare…………………………………………………………………………. 13
1.1.1 Domeniu de aplicare a eurocodului 2 …………………………………………………...... 13
1.1.2 Domeniu de aplicare a p r ii 1-1 a eurocodului 2 ……………………………………...... 13
1.2 Referin e normative……..……………………………………………………………………. 14
1.2.1 Standarde de referin general …………………………………………………………… 14
1.2.2 Alte standarde de referin ........................................................................................... 14
1.3 Ipoteze ......................................................................................................................... 14
1.4 Distinc ia între principii i reguli de aplicare .................................................................. 14
1.5 Defini ii .......................................................................................................................... 14
1.5.1 Generalit i ................................................................................................................... 14
1.5.2 Al i termeni i defini ii utilizate în acest standard ......................................................... 14
1.5.2.1 Structuri prefabricate .................................................................................................... 15
1.5.2.2 Elemente structurale de beton simplu sau slab armat ................................................. 15
1.5.2.3 Arm turi pretensionate neaderente sau Arm turi pretensionate exterioare.... 15
1.5.2.4 Precomprimare ............................................................................................................. 15
1.6 Simboluri ....................................................................................................................... 15
2 Bazele proiect rii.......................................................................................................... 18
2.1 Cerin e .......................................................................................................................... 18
2.1.1 Cerin e de baz ............................................................................................................ 18
2.1.2 Managementul fiabilit ii ............................................................................................... 18
2.1.3 Durata de via proiectat , durabilitate i managementul calit ii ................................ 18
2.2 Principiile proiect rii dup metoda st rilor limit ........................................................... 18
2.3 Variabile de baz .......................................................................................................... 18
2.3.1 Ac iuni i influen e ale mediului ..................................................................................... 18
2.3.1.1 Generalit i ................................................................................................................... 18
2.3.1.2 Efecte termice ............................................................................................................... 19
2.3.1.3 Tas ri/mi c ri diferen iale ............................................................................................ 19
2.3.1.4 Precomprimare ............................................................................................................. 19
2.3.2 Propriet i ale materialelor i produselor ...................................................................... 19
2.3.2.1 Generalit i ................................................................................................................... 19
2.3.2.2 Contrac ie i fluaj/curgere lent .................................................................................... 20
2.3.3 Deforma iile betonului ................................................................................................... 20
2.3.4 Date geometrice ........................................................................................................... 20
2.3.4.1 Generalit i ................................................................................................................... 20
2.3.4.2 Cerin e complementare pentru pilo i fora i................................................................... 20
2.4 Verificare prin metoda coeficien ilor par iali .................................................................. 21
2.4.1 Generalit i ................................................................................................................... 21
2.4.2 Valori de calcul ............................................................................................................. 21
2.4.2.1 Coeficientul par ial pentru efectele contrac iei ....................................................... 21
2.4.2.2 Coeficien i par iali pentru precomprimare .............................................................. 21
2.4.2.3 Coeficient par ial pentru înc rc rile care produc oboseal .................................... 21
2.4.2.4 Coeficien i par iali pentru materiale ....................................................................... 21
2.4.2.5 Coeficien i par iali pentru materiale pentru funda ii ............................................... 22
2.4.3 Combina ii de ac iuni .................................................................................................... 22
2.4.4 Verificarea echilibrului static – EQU ............................................................................. 22
2.5 Dimensionare asistat prin experimentare ................................................................... 23
2.6 Cerin e suplimentare pentru funda ii ............................................................................ 23
2.7 Cerin e pentru conectori ............................................................................................... 23
3. Materiale ....................................................................................................................... 24
3.1 Beton ............................................................................................................................ 24
3.1.1 Generalit i ................................................................................................................... 24
3.1.2 Rezisten a ..................................................................................................................... 24
3.1.3 Deforma ia elastic ....................................................................................................... 27
3.1.4 Fluajul i contrac ia ....................................................................................................... 27
3.1.5 Rela ie efort-deforma ie pentru analiza structural neliniar ........................................ 30
3.1.6 Rezisten a de calcul la compresiune i la întindere ...................................................... 31
3.1.7 Rela ii efort-deforma ie pentru calculul sec iunilor ........................................................ 31
3.1.8 Rezisten a la întindere din încovoiere ........................................................................... 33
3.1.9 Beton confinat ............................................................................................................... 33
3.2 O el beton…………………….......................................................................................... 34

2

3.2.1 SR EN 1992-1-1:2004 34
3.2.2 35
3.2.3 Generalit i ................................................................................................................... 35
3.2.4 Propriet i ...................................................................................................................... 35
3.2.5 Rezisten ..................................................................................................................... 36
3.2.6 Caracteristici de ductilitate ............................................................................................ 36
3.2.7 Sudare .......................................................................................................................... 36
3.3 Oboseal ...................................................................................................................... 37
3.3.1 Ipoteze de calcul .......................................................................................................... 37
3.3.2 O el pentru beton precomprimat................................................................................... 38
3.3.3 Generalit i ................................................................................................................... 39
3.3.4 Propriet i ...................................................................................................................... 40
3.3.5 Rezisten a ..................................................................................................................... 40
3.3.6 Caracteristici de ductilitate ............................................................................................ 41
3.3.7 Oboseal ...................................................................................................................... 41
3.4 Ipoteze de calcul ........................................................................................................... 41
3.4.1 Arm turi pretensionate dispuse în canale.................................................................. 41
3.4.1.1 Dispozitive de precomprimare ...................................................................................... 41
3.4.1.2 Ancoraje i piese de cuplare.......................................................................................... 42
3.4.1.2.1 Generalit i ................................................................................................................... 42
3.4.1.2.2 Propriet i mecanice ..................................................................................................... 42
3.4.2 Arm turi pretensionate ancorate ........................................................................... 42
3.4.2.1 Piese de ancoraj i zone de ancoraj ............................................................................. 42
3.4.2.2 Arm turi pretensionate exterioare (neaderente) ................................................... 42
4 Generalit i ................................................................................................................... 43
4.1 Ancoraje ........................................................................................................................ 43
4.2 Durabilitate i acoperirea cu beton a arm turilor .......................................................... 43
4.3 Generalit i ................................................................................................................... 45
4.4 Condi ii de mediu .......................................................................................................... 45
4.4.1 Cerin e de durabilitate ................................................................................................... 45
4.4.1.1 Metode de verificare ..................................................................................................... 45
4.4.1.2 Acoperirea cu beton ..................................................................................................... 45
4.4.1.3 Generalit i ................................................................................................................... 48
5 Acoperirea minim , cmin ................................................................................................ 49
5.1 Luarea în considerare a abaterilor de execu ie ............................................................ 49
5.1.1 Analiza structural ....................................................................................................... 49
5.1.2 Generalit i ................................................................................................................... 49
5.1.3 Cerin e generale ........................................................................................................... 50
5.1.4 Cerin e specifice pentru funda ii ................................................................................... 50
5.2 Cazuri de înc rcare i combina ii de înc rc ri .............................................................. 50
5.3 Efecte de ordinul doi...................................................................................................... 52
5.3.1 Imperfec iuni geometrice .............................................................................................. 52
5.3.2 Modelarea structurii ...................................................................................................... 52
5.3.2.1 Modele structurale pentru analiza global .................................................................... 53
5.3.2.2 Date geometrice ........................................................................................................... 54
5.4 L imea activ a pl cilor comprimate (pentru st rile limit ) ........................................ 56
5.5 Deschiderea de calcul a grinzilor i pl cilor din cl diri .................................................. 56
5.6 Analiza elastic liniar .................................................................................................. 57
5.6.1 Analiza elastic liniar cu redistribuire limitat a momentelor .................................... 57
5.6.2 Analiza plastic ............................................................................................................ 57
5.6.3 Generalit i ................................................................................................................... 57
5.6.4 Analiza plastic a grinzilor, cadrelor i pl cilor ............................................................. 57
5.7 Capacitate de rotire ...................................................................................................... 59
5.8 Analiza cu modele biele-tiran i ...................................................................................... 59
5.8.1 Analiza neliniar ........................................................................................................... 59
5.8.2 Analiza efectelor de ordinul doi în prezen a unei sarcini axiale .................................... 60
5.8.3 Defini ii .......................................................................................................................... 61
5.8.3.1 Generalit i ................................................................................................................... 61
5.8.3.2 Criterii simplificate pentru efectele de ordinul doi.......................................................... 63
5.8.3.3 Criteriu de zvelte e pentru elementele izolate ............................................................... 63
5.8.4 Zvelte ea i lungimea efectiv a elementelor izolate .................................................... 64
5.8.5 Efecte globale de ordinul doi la cl diri .......................................................................... 64
5.8.6 Fluaj/curgere lent ....................................................................................................... 64
Metode de analiz ........................................................................................................
Metoda general ...........................................................................................................

3

5.8.7 SR EN 1992-1-1:2004 65
5.8.7.1 65
5.8.7.2 Metoda bazat pe o rigiditate nominal ........................................................................ 65
5.8.7.3 Generalit i ................................................................................................................... 66
5.8.8 Rigiditate nominal ....................................................................................................... 67
5.8.8.1 Coeficient de amplificare a momentelor ....................................................................... 67
5.8.8.2 Metoda bazat pe o curbur nominal ......................................................................... 67
5.8.8.3 Generalit i ................................................................................................................... 68
5.8.9 Momente încovoietoare ................................................................................................ 68
5.9 Curbura ......................................................................................................................... 70
5.10 Încovoiere oblic ........................................................................................................... 70
5.10.1 Instabilitatea lateral a grinzilor zvelte .......................................................................... 70
5.10.2 Elemente i structuri precomprimate ............................................................................ 71
5.10.2.1 Generalit i ................................................................................................................... 71
5.10.2.2 For a de pretensionare în timpul pretension rii .......................................................... 71
5.10.2.3 For a de pretensionare maxim .................................................................................. 72
5.10.3 Limitarea eforturilor unitare în beton ............................................................................. 72
5.10.4 M sur ri ........................................................................................................................ 72
5.10.5 For a de pretensionare ............................................................................................... 73
5.10.5.1 Pierderi instantanee în cazul precomprim rii prin preîntindere .................................... 73
5.10.5.2 Pierderi instantanee în cazul precomprim rii prin postîntindere ................................... 73
5.10.5.3 Pierderi datorate deforma iei instantanee a betonului .................................................. 74
5.10.6 Pierderi datorate frec rii ............................................................................................... 74
Pierderi în ancoraje .......................................................................................................
Pierderi dependente de timp pentru arm turi pre i post întinse...................................

5.10.7 Considerarea a precomprim rii în analiz structural ................................................... 75
5.10.8 Efectele precomprim rii la starea limit ultim ............................................................. 75
5.10.9 Efectele precomprim rii la starea limit de serviciu i la starea limit de oboseal ..... 75
5.11 Calculul pentru anumite elemente structurale particulare ............................................. 75

6 St ri limit ultime (SLU) ................................................................................................ 76
6.1 Încovoiere cu i f r for axial ................................................................................... 76
6.2 For t ietoare .............................................................................................................. 77
6.2.1 Procedur general de verificare ................................................................................. 77
6.2.2 Elemente ce nu necesit necesar arm turi de calcul la for t ietoare ...................... 78
6.2.3 Elemente la care sunt necesare arm turi pentru for t ietoare ................................ 80
6.2.4 Forfecarea dintre inima i t lpa sec iunilor T ................................................................ 82
6.2.5 Forfecarea în lungul rosturilor de turnare……............................................................... 84
6.3 Torsiune ....................................................................................................................... 86
6.3.1 Generalit i ................................................................................................................... 86
6.3.2 Metod de calcul .......................................................................................................... 86
6.3.3 Torsiune împiedecat .................................................................................................. 87
6.4 Str pungere ................................................................................................................. 87
6.4.1 Generalit i .................................................................................................................. 87
6.4.2 Repartizarea înc rc rilor i perimetrul de control de referin ..................................... 89
6.4.3 Calculul rezisten ei la str pungere .............................................................................. 92
6.4.4 Rezisten a la str pungere a dalelor i t lpilor stâlpilor f r arm turi de for t ietoare. 95
6.4.5 Rezisten a la str pungere a pl cilor sau t lpilor stâlpilor cu arm turi de for 96
6.5 t ietoare……………………………………………………………………………………… 97
6.5.1 Dimensionarea cu ajutorul modelelor biele-tiran i ......................................................... 97
6.5.2 Generalit i ................................................................................................................... 97
6.5.3 Biele ............................................................................................................................. 98
6.5.4 Tiran i ............................................................................................................................ 99
6.6 Noduri ........................................................................................................................... 101
6.7 Ancoraje i suprapuneri................................................................................................. 102
6.8 Presiuni locale .............................................................................................................. 102
6.8.1 Oboseal ...................................................................................................................... 102
6.8.2 Condi ii de verificare ..................................................................................................... 103
6.8.3 For e i eforturi unitare pentru verificarea la oboseal ................................................. 103
6.8.4 Combina ii de ac iuni .................................................................................................... 104
6.8.5 Procedur de verificare pentru arm turi de beton armat i arm turi pretensionate 105
6.8.6 ............................................................................................................. 106
Verificare cu ajutorul efortului unitar echivalent fa de indicele de degradare .........
Alte verific ri .................................................................................................................

4

6.8.7 SR EN 1992-1-1:2004

Verificarea betonului supus la un efort de compresiune sau la un efort de forfecare ... 106

7 St ri limit de serviciu (SLS) ......................................................................................... 109
7.1 Generalit i ................................................................................................................... 109
7.2 Limitarea eforturilor unitare .......................................................................................... 109
7.3 Controlul fisur rii .......................................................................................................... 109
7.3.1 Considera ii generale ................................................................................................... 109
7.3.2 Aria minim de arm turi .............................................................................................. 110
7.3.3 Controlul fisur rii f r calcul direct ............................................................................... 113
7.3.4 Calculul deschiderii fisurilor .......................................................................................... 115
7.4 Limitarea s ge ilor ........................................................................................................ 117
7.4.1 Considera ii generale .................................................................................................... 117
7.4.2 Cazuri în care nu este necesar calculul........................................................................ 117
7.4.3 Verificarea s ge ilor prin calcul ..................................................................................... 119

8 Prevederi constructive privind arm turile pentru beton armat i precomprimat ............ 121
8.1 Generalit i ................................................................................................................... 121
8.2 Distan a între arm turile de beton armat ...................................................................... 121
8.3 Diametrele admise pentru dornurile de îndoire a barelor ............................................. 122
8.4 Ancorarea arm turilor longitudinale .............................................................................. 122
8.4.1 Generalit i ................................................................................................................... 122
8.4.2 Efort unitar ultim de aderen ....................................................................................... 123
8.4.3 Lungime de ancorare de referin ................................................................................ 124
8.4.4 Lungime de ancorare de calcul ..................................................................................... 124
8.5 Ancorarea arm turilor de for t ietoare i a altor arm turi transversale...................... 126
8.6 Ancorare cu ajutorul barelor sudate ............................................................................ 127
8.7 Înn diri prin suprapunere i piese de cuplare .............................................................. 128
8.7.1 Generalit i ................................................................................................................... 128
8.7.2 Înn diri prin suprapunere .............................................................................................. 128
8.7.3 Lungime de suprapunere .............................................................................................. 129
8.7.4 Arm turi transversale într-o zon de înn dire prin suprapunere .................................. 130
8.7.4.1 Arm turi transversale în cazul barelor întinse .............................................................. 130
8.7.4.2 Arm turi transversale în cazul barelor comprimate în permanen ............................... 130
8.7.5 Suprapunerea plaselor sudate constituite din sârme de înalt aderen ..................... 130
8.7.5.1 Suprapunerea arm turilor principale ............................................................................ 130
8.7.5.2 Suprapunerea arm turilor de reparti ie ........................................................................ 131
8.8 Reguli suplimentare pentru barele de diametru mare .................................................. 132
8.9 Pachete de bare ........................................................................................................... 133
8.9.1 Generalit i ................................................................................................................... 133
8.9.2 Ancorarea pachetelor de bare ...................................................................................... 133
8.9.3 Suprapunere a pachetelor de bare ............................................................................... 133
8.10 Arm turi pretensionate .................................................................................... 134
8.10.1 Dispunerea arm turilor pentru precomprimare i a canalelor ...................................... 134
8.10.1.1 Generalit i ................................................................................................................... 134
8.10.1.2 Arm turi preintinse ..................................................................................................... 134
8.10.1.3 Canale pentru armaturi 134
8.10.2 postintinse.................................................................................... 135
8.10.2.1 Ancorarea arm turilor preintinse………………………………….. ................................. 135
8.10.2.2 Generalit i ................................................................................................................... 135
8.10.2.3 Transferul for ei de precomprimare .............................................................................. 135
8.10.3 Ancorarea efortului de întindere la starea limit ultim ................................................. 138
8.10.4 Zone de ancorare ale elementelor precomprimate prin postîntindere .......................... 138
8.10.5 Ancoraje i piese de cuplare pentru arm turi postintinse …………… .......................... 138
9. Deviatori ........................................................................................................................ 140
9.1 Prevederi constructive privind elementele i reguli specifice ........................................ 140
9.2 Generalit i ................................................................................................................... 140
9.2.1 Grinzi ............................................................................................................................ 140
9.2.1.1 Arm turi longitudinale ................................................................................................... 140
9.2.1.2 Sec iuni minime i maxime de arm tur ...................................................................... 140
9.2.1.3 Alte prevederi constructive ........................................................................................... 141
9.2.1.4 Întreruperea arm turilor longitudinale întinse ............................................................... 142
9.2.1.5 Ancorarea arm turilor inferioare la reazemele marginale ............................................ 143
Ancorarea arm turilor inferioare la reazemele intermediare ........................................

5

SR EN 1992-1-1:2004

9.2.2 Arm turi pentru for t ietoare ..................................................................................... 143
9.2.3 Arm turi de torsiune ................................................................................................. 145
9.2.4 Arm turi de suprafa .................................................................................................. 145
9.2.5 Reazeme indirecte .................................................................................................. 145
9.3 Pl ci .............................................................................................................................. 146
9.3.1 Arm turi de încovoiere ................................................................................................. 146
9.3.1.1 Generalit i .................................................................................................................. 146
9.3.1.2 Arm turi în plac în vecin tatea reazemelor ................................................................ 146
9.3.1.3 Arm turi de col ........................................................................................................... 147
9.3.1.4 Arm turi la marginile libere ........................................................................................... 147
9.3.2 Arm turi pentru for t ietoare ...................................................................................... 147
9.4 Plan ee - dal ............................................................................................................... 147
9.4.1 Dala în dreptul stâlpilor interiori .................................................................................... 147
9.4.2 Dala în dreptul stâlpilor de margine sau de col ............................................................ 148
9.4.3 Arm turi de str pungere ......................................................................................... 148
9.5 Stâlpi ............................................................................................................................. 150
9.5.1 Generalit i ................................................................................................................... 150
9.5.2 Arm turi longitudinale ................................................................................................... 150
9.5.3 Arm turi transversale .................................................................................................... 150
9.6 Pere i ............................................................................................................................ 151
9.6.1 Generalit i ................................................................................................................... 151
9.6.2 Arm turi verticale ......................................................................................................... 151
9.6.3 Arm turi orizontale ....................................................................................................... 151
9.6.4 Arm turi transversale ................................................................................................... 151
9.7 Grinzi-pere i .................................................................................................................. 152
9.8 Funda ii ......................................................................................................................... 152
9.8.1 Funda ii pe capul pilo ilor .............................................................................................. 152
9.8.2 Funda ii sub stâlpi i pere i de beton armat .................................................................. 152
9.8.2.1 Generalit i ................................................................................................................... 152
9.8.2.2 Ancorarea barelor ........................................................................................................ 153
9.8.3 Grinzi de echilibrare ..................................................................................................... 154
9.8.4 Funda ii de stâlpi pe roc ............................................................................................. 154
9.8.5 Pilo i fora i ..................................................................................................................... 155
9.9 Regiuni de discontinuitate a geometriei sau de ac iuni................................................ 155
9.10 Centuri .......................................................................................................................... 156
9.10.1 Generalit i ................................................................................................................... 156
9.10.2 Repartizarea centurilor ................................................................................................. 156
9.10.2.1 Generalit i ................................................................................................................... 156
9.10.2.2 Centuri perimetrale ....................................................................................................... 156
9.10.2.3 Centuri interioare .......................................................................................................... 157
9.10.2.4 Centuri orizontale ale stâlpilor i/sau pere ilor .............................................................. 157
9.10.2.5 Centuri verticale ............................................................................................................ 158
9.10.3 Continuitatea i ancorarea centurilor ............................................................................ 158
10. Reguli suplimentare pentru elementele i structurile prefabricate de beton ................ 159
10.1 Generalit i ................................................................................................................... 159
10.1.1 Terminologie specific prezentei sec iuni ..................................................................... 159
10.2 Bazele de calc i cerin e fundamentale ........................................................................ 159
10.3 Materiale ....................................................................................................................... 160
10.3.1 Betonul .......................................................................................................................... 160
10.3.1.1 Rezisten a ..................................................................................................................... 160
10.3.1.2 Fluajul i contrac ia ....................................................................................................... 160
10.3.2 Arm turi pretensionate .................................................................................... 160
10.3.2.2 Propriet i mecanice ale o elurilor pentru precomprimare ............................................ 160
10.5 Analiza structural ........................................................................................................ 161
10.5.1 Generalit i ................................................................................................................... 161
10.5.2 Pierderi de tensiune ...................................................................................................... 161
10.9 Prevederi constructive privind elementele i reguli specifice ....................................... 161
10.9.1 Momente de încastrare în pl ci .................................................................................... 161
10.9.2 Îmbin ri pere i-plan ee ................................................................................................. 162
10.9.3 Sisteme de plan ee ...................................................................................................... 162
10.9.4 Îmbin ri i rezemare ale elementelor prefabricate ........................................................ 164
10.9.4.1 Materiale ....................................................................................................................... 164
10.9.4.2 Reguli generale de dimensionare i prevederile constructive privind îmbin rile .......... 164

6

SR EN 1992-1-1:2004

10.9.4.3 Îmbin ri care transmit eforturi de compresiune ............................................................ 164
10.9.4.4 Îmbin ri care transmit eforturi de forfecare.................................................................... 165
10.9.4.5 Îmbin ri care transmit eforturi de încovoiere sau de întindere ...................................... 165
10.9.4.6 Îmbin ri consol ............................................................................................................ 165
10.9.4.7 Ancorarea arm turilor în dreptul reazemelor ................................................................ 166
10.9.5 Aparate de reazem ....................................................................................................... 166
10.9.5.1 Generalit i ................................................................................................................... 166
10.9.5.2 Aparate de reazem pentru elemente continue (neizolante)........................................... 167
10.9.5.3 Aparate de reazem pentru elemente izolate ................................................................ 168
10.9.6 Funda ii pahar ............................................................................................................... 169
10.9.6.1 Generalit i ................................................................................................................... 169
10.9.6.2 Pahare cu pere i amprenta i ......................................................................................... 169
10.9.6.3 Pahare cu pere i netezi ................................................................................................. 169
10.9.7 Centuri .......................................................................................................................... 170
11 Structuri de beton cu agregate u oare ........................................................................ 171
11.1 Generalit i ................................................................................................................... 171
11.1.1 Domeniu de aplicare ..................................................................................................... 171
11.1.2 Simboluri specifice ........................................................................................................ 171
11.2 Bazele de calcul........................................................................................................... 171
11.3 Materiale ....................................................................................................................... 171
11.3.1 Betonul .......................................................................................................................... 171
11.3.2 Deforma ia elastic ....................................................................................................... 172
11.3.3 Fluaj/curgere lent i contrac ie…............................................................................... 174
11.3.4 Rela ii efort unitar-deforma ie pentru analiza structural neliniar ............................... 174
11.3.5 Rezisten a de calcul la compresiune – Rezisten a de calcul la întindere ..................... 174
11.3.6 Rela ii efort unitar-deforma ie pentru calculul sec iunilor .............................................. 174
11.3.7 Betonul confinat ............................................................................................................ 175
11.4 Durabilitate i acoperirea cu beton a arm turilor .......................................................... 175
11.4.1 Condi ii de mediu .......................................................................................................... 175
11.4.2 Acoperirea i propriet ile betonului ............................................................................. 175
11.5 Analiza structural ........................................................................................................ 175
11.5.1 Capacitatea de rotire .................................................................................................... 175
11.6 St ri limit ultime (SLU) ................................................................................................ 175
11.6.1 Elemente pentru care nu este necesar arm tur de for t ietoare ........................... 175
11.6.2 Elemente care necesit arm turi transversale ............................................................ 176
11.6.3 Torsiune ........................................................................................................................ 176
11.6.3.1 Metod de calcul ........................................................................................................... 176
11.6.4 Str pungere .................................................................................................................. 176
11.6.4.1 Rezisten a la str pungere a pl cilor sau t lpilor de stâlpi f r arm turi de for 176
11.6.4.2 t ietoare ......................................................................................................... 176
11.6.5 Rezisten a la str pungere a pl cilor sau t lpilor de stâlpi cu arm turi de for 177
11.6.6 t ietoare ....................................................................................................................... 177
11.7 Înc rc ri locale………................................................................................................... 177
11.8 Oboseala ...................................................................................................................... 177
11.8.1 St ri limit de serviciu (SLS) ........................................................................................ 177
11.8.2 Prevederi pentru arm turi – Generalit i ....................................................................... 177
11.9 Diametre admise ale dornurilor de îndoire…………………… ....................................... 177
11.10 Efort unitar ultim de aderen ...................................................................................... 177
11.12 Prevederi constructive i reguli specifice ...................................................................... 177
12 Reguli suplimentare pentru elementele i structurile prefabricate de beton ................ 178
12.1 Structuri de beton simplu sau slab armat ..................................................................... 178
12.3 Structuri de beton simplu sau slab armat ..................................................................... 178
12.3.1 Generalit i ................................................................................................................... 178
12.5 Materiale ....................................................................................................................... 178
12.6 Beton: ipoteze de calcul suplimentare ......................................................................... 178
12.6.1 Analiza structural : st ri limit ultime .......................................................................... 179
12.6.2 St ri limit ultime (SLU) ............................................................................................... 179
12.6.3 Rezisten a de calcul la for e axiale i la momente ....................................................... 179
12.6.4 Rupere local ............................................................................................................... 180
12.6.5 For a t ietoare .............................................................................................................. 180
12.6.5.1 Torsiunea ..................................................................................................................... 180
St ri limit ultime provocate de o deforma ie structural (flambaj) ...............................
Zvelte ea stâlpilor i pere ilor ........................................................................................

7

SR EN 1992-1-1:2004

12.6.5.2 Metod de calcul simplificat pentru pere i i stâlpi ...................................................... 181
12.7 St ri limit de serviciu (SLS) ......................................................................................... 182
12.9 Prevederi constructive privind elementele i reguli specifice ........................................ 182
12.9.1 Elemente structurale ..................................................................................................... 182
12.9.2 Rosturi de construc ie ................................................................................................... 182
12.9.3 Funda ii izolate i funda ii continue de suprafa .......................................................... 182

Anexe Modificarea coeficien ilor par iali referitori la materiale ................................. 184
A (Informativ ) Deforma ii datorate fluajului/curgerii lente i contrac iei 186
B (Informativ ) ..................................................... 189
C (Normativ ) Propriet ile arm turilor compatibile cu utilizarea acestui eurocod ............... 191
D (Informativ ) Metod de calcul detaliat a pierderilor de tensiune din relaxare.................. 193
E (Informativ ) Clase de rezisten indicative pentru durabilitate ......................................... 194
F (Informativ ) Expresii pentru calculul arm turilor întinse în condi ii de stare plan de 196
G (Informativ ) tensiuni .......................................................................................................... 198
H (Informativ ) Interac iunea sol-structur ............................................................................. 201
I (Informativ ) Efecte globale de ordinul doiasupra structurilor ............................................ 204
J (Informativ ) Analiza plan eelor - dal i a pere ilor structurali …….……………...............
Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare .................................

8

SR EN 1992-1-1:2004

Preambul

Acest standard european EN 1992, Eurocod 2 : Proiectarea structurilor de beton : Reguli generale i
reguli pentru cl diri, a fost elaborat de comitetul tehnic CEN/TC250 “Eurocoduri Structurale” al c rui
secretariat este de inut de BSI. Comitetul CEN/TC250 este responsabil de elaborarea tuturor
Eurocodurilor Structurale.

Acestui standard european trebuie s primeasc statutul de standard na ional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, pân cel târziu în iunie 2005, iar standardele na ionale în contradic ie cu

acesta trebuie anulate pân cel târziu pân în martie 2010.

Acest standard european înlocuie te ENV 1992-1-1, ENV 1992-1-3, ENV 1992-1-4, ENV 1992-1-5,
ENV 1992-1-6 i ENV 1992-3.

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele na ionale de standardizare din
urm toarele ri sunt obligate s aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca,
Elve ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh , Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia i Ungaria.

Istoricul programului de eurocoduri

În 1975, Comisia Comunit ilor Europene decidea demararea, în baza articolului 95 al Tratatului, a
unui program de ac iune în domeniul construc iilor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor
tehnice în schimburile comerciale i armonizarea specifica iilor tehnice.

În cadrul acestui program de ac iune, comisia a luat ini iativa stabilirii unui ansamblu de reguli tehnice
armonizate pentru proiectarea construc iilor; în prezent aceste reguli sunt utilizate în statele membre
ca o alternativ , într-o prim etap , la reglement rile na ionale în vigoare pe care urmeaz s le
înlocuiasc ulterior.

Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director alc tuit din
reprezentan ii statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la apari ia
primei genera ii de coduri europene în anii ’80.

În 1989, comisia i statele membre ale Uniunii Europene i ale Asocia iei Europene a Liberului Schimb
– AELS - au decis, pe baza unui acord1) între Comisie i CEN, s transfere la CEN, printr-o serie de
manindicate, preg tirea i publicarea eurocodurilor, cu domeniu de aplicare de a le atribui în viitor
statutul de standard european (EN). În acest mod, se stabile te, de facto, o leg tur între eurocoduri
i totalitatea directivelor Consiliului i/sau deciziile Comisiei privind standardele europene (de exemplu
Directiva Consiliului 89/106/CEE privind produsele pentru construc ii – DPC - i Directivele Consiliului
93/37/CEE, 92/50/CEE i 89/440/CEE privind lucr rile i serviciile publice, ca i directivele echivalente
ale AELS, destinate revigor rii pie ei interne).

Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urm toare, alc tuite fiecare, în general,
din mai multe p r i:

EN 1990 Eurocod: Bazele proiect rii structurilor
EN 1991 Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor
EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton
EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o el
EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o el i betonN1)
EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn
EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zid rie
EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic
EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur
EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu

1) Acord între Comisia Comunit ii Europene i Comitetul European de Standardizare (CEN) privind activitatea de
elaborare a eurocodurilor pentru proiectarea construc iilor i lucr rilor inginere ti (BC/CEN/03/89)
N1) NOT NA IONAL - A se citi beton armat cu arm tur rigid .

9

SR EN 1992-1-1:2004

Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autorit ilor de reglementare din fiecare stat membru
i stipuleaz dreptul acestora de a stabili, la nivel na ional, valori ale unor parametri de calcul, care s
fie incluse în reglement rile privind siguran a construc iilor, în cazul în care aceste valori continu s
fie diferite de la o ar la alta.

Statutul i domeniul de aplicarea eurocodurilor

Statele membre ale UE i ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referin care pot fi
utilizate drept:

mijloc de a proba conformitatea construc iilor i a lucr rilor inginere ti cu cerin ele esen iale din
Directiva Consiliului 89/106/CEE, în particular cu Cerin a Esen ial nr.1 – Stabilitatea i rezisten a
mecanic – i Cerin a Esen ial nr. 2 – Securitatea în caz de incendiu;
ca baz de specifica ii pentru contractarea lucr rilor de construc ii i a serviciilor tehnice asociate;
cadru de specifica ii tehnice armonizate pentru produsele de construc ii (EN i ATE)
În m sura în care se refer la lucr rile de construc ii în sine, eurocodurile au o rela ie direct cu
documentele interpretative 1) la care se face referire în articolul 12 al DPC, chiar dac au o natur
diferit de cea a standardelor armonizate de produse2). În consecin , aspectele tehnice care rezult
din lucr rile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute în vedere, în mod adecvat, de c tre comitetele
tehnice CEN i/sau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreaz standardele de produse, în vederea
ob inerii unei compatibilit i totale a specifica iilor tehnice pentru produse cu eurocodurile.
Standardele eurocoduri con in reguli comune de proiectare structural pentru calculul complet al
structurilor i produselor componente de natur tradi ional sau inovatoare. Deoarece eurocodurile nu
abordeaz , în mod special, cazuri de construc ii cu forme neregulate sau condi ii deosebite de
proiectare, proiectantul trebuie s apeleze la consultan a unor exper i pentru considera ii suplimentare
privind aceste cazuri.

Standarde na ionale care implementeaz eurocoduri

Standardele na ionale care implementeaz eurocoduri trebuie s con in textul integral al eurocodului
(inclusiv anexele) a a cum a fost publicat de CEN; textul eurocodului poate fi precedat de o pagin
na ional de titluri i un preambul na ional i poate fi urmat de o anex na ional .
Anexa na ional poate s con in numai informa ii i indicate privind parametrii din eurocod defini i
drept Parametri Determina i la nivel na ional; informa iile i indicatele care fac obiectul op iunii
autorit ilor na ionale sunt utilizate pentru proiectarea construc iilor i a lucr rilor inginere ti din ara
respectiv i se refer la:

valori ale coeficien ilor par iali i/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative na ionale;
valori care se pot utiliza în cazul în care eurocodul nu furnizeaz valoarea parametrului i indic
numai simbolul acestuia;
date specifice rii respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru
înc rcarea dat de z pad indic ;
procedura care trebuie utilizat atunci când eurocodul prezint proceduri alternative.

2) Conform articolului 3.3 al DPC, cerin ele esen iale (CE) trebuie s fie prezentate într-o form concret în
documentele interpretative (DI) pentru a asigura leg tura necesar între cerin ele esen iale i prevederile
standardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) i ghidurilor europene armonizate pentru
agremente tehnice.
3) Conform articolului 12 al DPC (Directiva Consiliului 89/106/CEE) documentele interpretative trebuie:
a) s prezinte într-o form concret cerin ele esen iale prin armonizarea terminologiei i bazei tehnice i prin
indicarea, dup caz, a claselor sau nivelurilor pentru fiecare cerin ;
b) s indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerin elor cu specifica iile tehnice, ca de exemplu
metode de calcul i de încercare, reguli de proiectare etc.;
c) s serveasc drept documente de referin pentru elaborarea standardelor armonizate i recomand rilor
pentru aprob ri tehnice la nivel european agremente tehnice armonizate.
Eurocodurile, de facto, au un rol similar in domeniul Cerin ei Esen iale nr.1 si al unei p r i a Cerin ei Esen iale
nr.2.

10

SR EN 1992-1-1:2004

Poate s con in de asemenea
decizii de aplicare a anexelor informative ,
referiri la informa ii complementare non contradictorii, pentru a ajuta utilizatorul la aplicarea
eurocodului.

Leg turi între Eurocoduri i specifica iile tehnice armonizate de produse (EN i ATE

Este necesar s existe o coeren în ceea ce prive te specifica iile tehnice armonizate pentru
produsele de construc ii i regulile tehnice pentru lucr rile de construc ii 1). Pe lâng aceasta, orice
informa ie referitoare la eurocoduri, care înso e te marcajul CE pentru produsele de construc ii,

trebuie s men ioneze clar parametrii determina i la nivel na ional care au fost lua i în considerare.

Informa ii suplimentare specifice EN 1992-1-1

EN 1992-1-1 descrie principalele reguli i cerin ele pentru siguran a, aptitudinea în exploatare i
durabilitatea structurilor de beton, precum i prevederi specifice pentru cl diri. Se bazeaz pe
conceptul de stare limit , utilizat împreun cu o metod cu coeficien i par iali.
Pentru proiectarea construc iilor noi, EN 1992-1-1 este destinat pentru a fi aplicat direct, împreun cu
alte p r i din EN 1992 precum i cu Eurocodurile EN 1990, EN 1991, EN 1997 i EN 1998.
EN 1992-1-1 serve te de asemenea drept document de referin pentru alte comitete tehnice CEN
care se ocup de alte aspecte structurale.
EN 1992-1-1 este destinat pentru a fi utilizat de c tre :

- comitetele care redacteaz alte standarde de calcul de structuri precum i standardle de
produs, de încercare i de execu ie asociate ;

- clien i (pentru formularea cerin elor lor specifice în materie de niveluri de fiabilitate i
durabilitate, de exemplu) ;

- de proiectan i i constructori ;
- de autorit ile implicate.
Sunt recomand valori numerice ale coeficien ilor par iali precum i ale altor parametri de fiabilitate ca
valori de baz pentru a furniza un nivel de fiabilitate acceptabil. Acestea au fost stabilite presupunând
un nivel corespunz tor al execu iei i al gestiunii calit ii. Când EN 1992-1-1 este folosit ca document
de referin pentru alte comitete tehnice ale CEN, trebuie utilizate acelea i valori.

Anexa na ional pentru EN 1992-1-1

Acest standard prezint valori cu note, care indic cazurile în care se pot face op iuni la nivel na ional.
Astfel, standardul na ional care implementeaz EN 1992-1-1 poate avea o anex na ional care s
con in Parametrii Determina i la nivel Na ional care trebuie utiliza i pentru proiectarea construc iilor i
a lucr rilor inginere ti ce se execut în ara respectiv .

Alegerile na ionale sunt admise în EN 1992-1-1 la paragrafele urm toare :

2.3.3 (3) 5.10.9 (1)P 9.5.3 (3)
2.4.2.1 (1) 6.2.2 (1) 9.6.2 (1)
2.4.2.2 (1) 6.2.2 (6) 9.6.3 (1)
2.4.2.2 (2) 6.2.3 (2) 9.7 (1)
2.4.2.2 (3) 6.2.3 (3) 9.8.1 (3)
2.4.2.3 (1) 6.2.4 (4) 9.8.2.1 (1)
2.4.2.4 (1) 6.2.4 (6) 9.8.3 (1)
2.4.2.4 (2) 6.4.3 (6) 9.8.3 (2)
2.4.2.5 (2) 6.4.4 (1) 9.8.4 (1)
3.1.2 (2)P 6.4.5 (3) 9.8.5 (3)

41) A se vedea Art.3.3 i Art.12 din DPC, cât i clauzele 4.2, 4.3.1, 4.3.2 si 5.2 ale D I 1.

11

3.1.2 (4) SR EN 1992-1-1:2004 9.10.2.2 (2)
3.1.6 (1)P 9.10.2.3 (3)
3.1.6 (2)P 6.4.5 (4) 9.10.2.3 (4)
3.2.2 (3)P 6.5.2 (2) 9.10.2.4 (2)
3.2.7 (2) 6.5.4 (4) 11.3.5 (1)P
3.3.4 (5) 6.5.4 (6) 11.3.5 (2)P
3.3.6 (7) 6.8.4 (1) 11.3.7 (1)
4.4.1.2 (3) 6.8.4 (5) 11.6.1 (1)
4.4.1.2 (5) 6.8.6 (1) 11.6.1 (2)
4.4.1.2 (6) 6.8.6 (2) 11.6.2 (1)
4.4.1.2 (7) 6.8.7 (1) 11.6.4.1 (1)
4.4.1.2 (8) 7.2 (2) 12.3.1 (1)
4.4.1.2 (13) 7.2 (3) 12.6.3 (2)
4.4.1.3 (1)P 7.2 (5) A.2.1 (1)
4.4.1.3 (3) 7.3.1 (5) A.2.1 (2)
4.4.1.3 (4) 7.3.2 (4) A.2.2 (1)
5.1.3 (1)P 7.3.4 (3) A.2.2 (2)
5.2 (5) 7.4.2 (2) A.2.3 (1)
5.5 (4) 8.2 (2) C.1 (1)
5.6.3 (4) 8.3 (2) C.1 (3)
5.8.3.1 (1) 8.6 (2) E.1 (2)
5.8.3.3 (1) 8.8 (1) J.1 (3)
5.8.3.3 (2) 9.2.1.1 (1) J.2.2 (2)
5.8.5 (1) 9.2.1.1 (3) J.3 (2)
5.8.6 (3) 9.2.1.2 (1) J.3 (3
5.10.1 (6) 9.2.1.4 (1)
5.10.2.1 (1)P 9.2.2 (4)
5.10.2.1 (2) 9.2.2 (5)
5.10.2.2 (4) 9.2.2 (6)
5.10.2.2 (5) 9.2.2 (7)
5.10.3 (2) 9.2.2 (8)
5.10.8 (2) 9.3.1.1(3)
5.10.8 (3 9.5.2 (1)
9.5.2 (2)
9.5.2 (3)

12

SR EN 1992-1-1:2004

Sec iunea 1 Generalit i

1.1 Domeniu de aplicare

1.1.1 Domeniu de aplicare a Eurocodului 2

(1)P Eurocodul 2 se aplic la proiectarea cl dirilor i lucr rilor de construc ii inginere ti de beton
simplu, beton armat sau beton precomprimat. Standardul este conform principiilor i cerin elor de
siguran i de aptitudine în exploatare ale construc iilor i cu bazele de proiectare i de verificare
indicate în EN 1990 Bazele proiect rii structurilor.

(2)P Eurocodul 2 nu trateaz decât ceea ce ine de cerin ele de rezisten mecanic , aptitudine în
serviciu, durabilitate i rezisten la foc ale structurilor de beton. Celelalte cerin e, de exemplu, cele
referitoare la izolarea termic i acustic , nu sunt abordate.

(3)P Eurocodul 2 este destinat s fie utilizat împreun cu standardele urm toare :

EN 1990 : Bazele proiect rii structurilor
EN 1991 : Ac iuni asupra structurilor
hEN : Produse pentru construc ii în corelare cu structurile de beton
ENV 13670 : Execu ia construc iilor de beton
EN 1997 : Proiectarea geotehnic
EN 1998 : Proiectarea structurilor la rezisten a la cutremur; în cazul construirii structurilor
de beton în regiuni seismice

(4)P Eurocodul 2 cuprinde p r ile urm toare :
Partea 1-1 : Reguli generale i reguli pentru cl diri
Partea 1-2 : Reguli generale - Calculul comport rii la foc
Partea 2 : Poduri de beton – Proiectare i prevederi constructive
Partea 3 : Silozuri i rezervoare

1.1.2 Domeniu de aplicare a p r ii 1-1 a Eurocodului 2

(1)P Partea 1-1 a Eurocodului 2 enun principiile de baz ale proiect rii structurilor de beton simplu,
armat sau precomprimat, constituit din agregate de mas volumic normal sau din agregate u oare,
precum i reguli specifice pentru cl diri.

(2)P Partea 1-1 trateaz subiectele urm toare :
Sec iunea 1: Generalit i
Sec iunea 2: Bazele proiect rii
Sec iunea 3: Materiale
Sec iunea 4: Durabilitatea i acoperirea arm turilor
Sec iunea 5: Analiza structural
Sec iunea 6: St ri limite ultime (SLU)
Sec iunea 7: St ri limite de serviciu (SLS)
Sec iunea 8: Prevederi constructive privind arm turile de beton armat i de precomprimare

Generalit i
Sec iunea 9: Prevederi constructive privind elementele i reguli specifice
Sec iunea 10: Reguli suplimentare pentru elementele i structurile prefabricate de beton
Sec iunea 11: Structuri de beton cu agregate u oare
Sec iunea 12: Structuri de beton simplu sau slab armat

(3)P Sec iunile 1 i 2 indic articolele care le completeaz pe cele din EN 1990 "Bazele proiect rii
structurilor".

(4)P Partea 1-1 nu acoper :
- utilizarea arm turilor lise ;
- rezisten a la foc ;
- aspectele particulare ale unor tipuri de cl diri (cum sun imobilele înalte) ;
- aspectele particulare ale unor tipuri de lucr ri de construc ii inginere ti (cum sunt viaductele,

podurile, barajele, incintele sub presiune, platformele marine sau rezervoarele);

13

SR EN 1992-1-1:2004

- componentele de beton cu caverne sau de beton celular i cele realizate cu agregate grele sau
incluzând elemente de construc ie metalic (a se vedea Eurocodul 4 pentru structurile compozite de
o el-beton).

1.2 Referin e normative

(1)P Acest standard european cuprinde prin referin e datate sau nedatate prevederi ale altor publica ii.
Aceste referin e normative sunt citate la locurile corespunz toare din text i publica iile sunt
enumerate în continuare. Pentru referin ele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale
oric reia din aceste publica ii nu se aplic acestui standard european decât dac ele au fost
încorporate în el prin amendamente sau revizuire. Pentru referin ele nedatate, se aplic ultima edi ie a
publica iei la care se face referire (inclusiv amendamentele).

1.2.1 Standarde generale de referin

EN 1990 Bases de calcul des structures
EN 1991-1-5: Actions sur les structures: Actions thermiques
EN 1991-1-16: Actions sur les structures: Actions en cours d'exécution

1.2.2 Alte standarde de referin

EN 1997: Calcul géotechnique
EN 197-1: Ciment. Composition, spécifications et critéres de conformité des ciments courants
EN 206-1 Béton: Spécification, performance, production et conformité
EN 12390: Essai pour béton durci
EN 10080: Aciers pour l'armature du béton armé
EN 10138: Armatures de précontrainte
EN ISO 17760: Procédés autorosés pour le soudaje des armatures de béton armé
ENV 13670: Exécution des ouvrages en béton
EN 13791. valuation de la résistance à la compresion dans les structures ou les éléments
Structuraux
EN ISO 15630: Aciers pour l'armature et l aprécontrainte de béton. Méthodes d'essai

1.3 Ipoteze

(1)P În afar de ipotezele generale din EN 1990, se aplic ipotezele urm toare:

- Structurile sunt concepute i calculate de un personal care au calificarea i experien a cerute.
- În uzine, ateliere i pe antier sunt prev zute o supraveghere i un control al calit ii adecvate.
- Execu ia se realizeaz de un personal care posed competen ele i experien a cerute.
- Materialele i produsele de construc ie sunt utilizate în maniera specificat în acest eurocod sau
conform specifica iilor proprii materialelor i produselor utilizate.
- Structura face obiectul unei între ineri adecvate.
- Utilizarea structurii este conform prevederilor din proiect.
- Cerin ele de execu ie i de punere în oper indicate în ENV 13670 sunt satisf cute.

1.4 Distinc ie între principii i reguli de aplicare

(1)P Se aplic regulile definite în EN 1990.

1.5 Defini ii

1.5.1 Generalit i

(1)P Se aplic termenii i defini iile din EN 1990.

1.5.2 Termeni i defini ii suplimentare utilizate în acest standard

1.5.2.1 Structuri prefabricate. Structurile prefabricate sunt caracterizate prin utilizarea de elemente
structurale produse în alt parte decât în pozi ia lor final în lucrare. În lucrare, aceste elemente sunt
asamblate astfel încât s asigure integritatea structural cerut .

14

SR EN 1992-1-1:2004

1.5.2.2 Elemente structurale de beton simplu sau slab armat. Elementele structurale de beton
care nu con in arm turi (beton simplu) sau con in mai pu ine arm turi decât minimul definit în
sec iunea 9.

1.5.2.3 Arm turi pretensionate neaderente i Arm turi pretensionate exterioare. Arm turi
pretensionate neaderente pentru elemente postîntinse, la care canalele nu sunt injectate in mod
permanentl; i Arm turi pretensionate exterioare sec iunii de beton (pot fi înglobate în beton dup
pretensionare, sau s aib o membran de protec ie).

1.5.2.4 Precomprimare Procesul de precomprimare const în aplicarea for elor asupra structurii de
beton prin întinderea unor arm turi în raport cu elementul de beton. Termenul “precomprimare” este
utilizat în general pentru a desemna ansamblul efectelor permanente ale procesului de
precomprimare, care comport eforturi interne în sec iuni i deforma ii ale structurii. Celelalte
modalit i de precomprimare nu sunt considerate în acest standard.

1.6 Simboluri

Pentru în elegerea acestui standard se aplic simbolurile urm toare.

NOT - Nota iile utilizate se bazeaz pe standardul ISO 3898:1987.

Litere latine mari

A Ac iune accidental
A Aria sec iunii transversale
Ac Aria sec iunii transversale de beton
Ap Aria sec iunii arm turii sau arm turilor pretensionate
As Aria sec iunii arm turilor pentru beton armat
As,min Aria sec iunii minime de arm tur
Asw Aria arm turilor transversale
D Diametrul dornului de îndoire
DEd Indice de degradare datorit oboselii
E Efect al ac iunilor

Ec, Ec(28) Modul de elasticitate tangent în origine (la un efort c = 0) pentru un beton de mas
volumic normal la 28 de zile
Ec,eff Modul de elasticitate efectiv al betonului
Ecd Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului
Ecm Modul de elasticitate secant al betonului

Ec(t) Modul de elasticitate tangent în origine (σc = 0) la timpul t pentru un beton de mas volumic

normal
Ep Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pretensionate
Es Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al arm turilor pentru beton armat
EI Rigiditate la încovoiere
ECH Echilibru static
F Ac iune
Fd Valoarea de calcul a unei ac iuni
Fk Valoarea caracteristic a unei ac iuni
Gk Valoarea caracteristic a unei ac iuni permanente
I Moment de iner ie al sec iunii de beton
L Lungime
M Moment încovoietor
MEd Valoarea de calcul a momentului încovoietor aplicat
N For a axial
NEd Valoarea de calcul a for ei axiale (întindere sau compresiune) aplicate
P For a de precomprimare
P0 For a ini ial la extremitatea activ a arm turii pretensionate imediat dup tensionare
Qk Valoarea caracteristic a unei ac iuni variabile
Qfat Valoarea caracteristic a înc rc rii de oboseal
R Rezisten
S Eforturi i momente interne (solicit ri)
S Moment static
SLS Stare limit de serviciu (SLS)

15

SR EN 1992-1-1:2004

T Moment de torsiune
TEd Valoarea de calcul a momentului de torsiune aplicat
SLU Stare limit ultim (SLU)
V For t ietoare
VEd Valoarea de calcul a for ei t ietoare aplicate
Litere latine mici

a Distan
a Dat geometric
∆a Toleran pentru datele geometrice
b L ime total a unei sec iuni transversale sau l imea real a t lpii unei grinzi în form de T
sau L
bw L imea inimii grinzilor în form de T, I sau L
d Diametru ; Adâncime
d În l ime util a unei sec iuni transversale
dg Dimensiunea nominal a agregatului
e Excentricitate
fc Rezisten a la compresiune a betonului
fcd Valoarea de calcul a rezisten ei la compresiune a betonului
fck Valoarea caracteristic a rezisten ei la compresiune a betonului, m surat pe cilindri la 28 de
zile
fcm Valoarea medie a rezisten ei la compresiune a betonului, m surat pe cilindri
fctk Rezisten a caracteristic la întindere direct a betonului
fctm Valoarea medie a rezisten ei la întindere direct a betonului
fp Rezisten a la întindere a arm turilor pretensionate
fpk Rezisten a caracteristic la întindere a arm turilor pretensionate
fp0,1 Limita de elasticitate conven ional la 0,1% a arm turilor pretensionate
fp0,1k Valoarea caracteristic a limitei de elasticitate conven ionale la 0,1% a arm turilor
pretensionate
f0,2k Valoarea caracteristic a limitei de elasticitate conven ionale la 0,2% a arm turilor pentru
beton armat
ft Rezisten a la întindere a arm turilor pentru beton armat
ftk Rezisten a caracteristic la întindere a arm turilor pentru beton armat
fy Limita de elasticitate a arm turilor pentru beton armat
fyd Limita de elasticitate de calcul a arm turilor pentru beton armat
fyk Limita de elasticitate caracteristic a arm turilor pentru beton armat
fywd Limita de elasticitate de calcul a arm turilor transversale
h În l ime
h În l ime total a sec iunii transversale
i Raz de gira ie
k Coeficient ; Factor
l (sau I sau L) Lungime ; Deschidere
m Mas
r Raz
1/r Curbura într-o sec iune dat
t Grosime
t Moment de timp considerat
t0 Vârsta betonului în momentul aplic rii înc rc rii
u Perimetrul sec iunii transversale de beton a c rei arie este Ac
u,v,w Componente ale deplas rii unui punct
x În l imea axei neutre
x,y,z Coordonate
z Bra ul de pârghie al eforturilor interne

Litere grece ti mici

α Unghi ; Raport
β Unghi ; Raport ; Coeficient
γ Coeficient par ial
γA Coeficient par ial pentru ac iunile accidentale A
γC Coeficient par ial pentru beton

16

SR EN 1992-1-1:2004
γF Coeficient par ial pentru ac iunile F
γC,fat Coeficient par ial pentru oboseala betonului
γF,fat Coeficient par ial pentru ac iunile de oboseal
γG Coeficient par ial pentru ac iunile permanente G
γM Coeficient par ial pentru proprietatea unui material, care ine seama de incertitudinile asupra

propriet ii îns i, asupra imperfec iunilor geometrice i asupra modelului de calcul utilizat
γP Coeficient par ial pentru ac iunile asociate precomprim rii P
γQ Coeficient par ial pentru ac iunile variabile Q
γS Coeficient par ial pentru arm turile pentru beton armat sau precomprimat
γS,fat Coeficient par ial pentru arm turile pentru beton armat sau precomprimat sub înc rcarea de

oboseal
γf Coeficient par ial pentru ac iuni, care nu ine seama de incertitudini de model
γg Coeficient par ial pentru ac iunile permanente, care nu ine seama de incertitudini de model
γm Coeficient par ial pentru propriet ile unui material, numai incertitudinile asupra propriet ii

materialului fiind luate în considerare
δ Increment/coeficient de redistribuire
ζ Coeficient de reducere/coeficient de distribuire
εc Deforma ie specific la compresiune a betonului
εc1 Deforma ie specific la compresiune a betonului corespunz toare efortului unitar maxim fc
εcu Deforma ie specific ultim a betonului la compresiune
εu Deforma ie specific a arm turilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar

maxim
εuk Valoarea caracteristic a deforma iei specifice a arm turilor pentru beton armat sau

pretensionate sub efort unitar maxim
θ Unghi
λ Coeficient de zvelte e
µ Coeficient de frecare între arm turile pretensionate i canalele lor
ν Coeficientul lui Poisson
ν Coeficient de reducere a rezisten ei betonului fisurat la for t ietoare
ξ Raport între capacitatea de aderen a arm turilor pretensionate i capacitatea de aderen a

arm turilor de beton armat
ρ Mas volumic a betonului uscat în etuv , în kg/m3
ρ1000 Valoare a pierderii prin relaxare (în %), la 1000 de ore dup tensionare, la o temperatur

medie de 20°C
ρl Procentul de armare longitudinal
ρw Procentul de armare transversal
σc Efort unitar de compresiune în beton
σcp Efort unitar de compresiune în beton datorit unei forte axiale sau precomprim rii
σcu Efort unitar de compresiune în beton corespunzând deforma iei ultime la compresiune εcu
τ Efort unitar tangen ial
φ Diametrul unei bare de arm tur sau a unei canalede cablu de precomprimare
φn Diametru echivalent al unui pachet de bare
ϕ(t,t0) Coeficient de fluaj, definind fluajul între timpii t i t0, în raport cu deforma ia elastic la 28 de zile
ϕ (∞,t0) Valoare final a coeficientului de fluaj
ψ Coeficien i care definesc valorile reprezentative ale ac iunilor variabile

ψ0 pentru valorile de grupare
ψ1 pentru valorile frecvente
ψ2 pentru valorile cvasipermanente

17

SR EN 1992-1-1:2004
Sec iunea 2 Bazele proiect rii
2.1 Cerin e

2.1.1 Cerin e de baz
(1)P Proiectarea structurilor de beton trebuie efectuat conform regulilor generale indicate în EN 1990.
(2)P Pentru structurile de beton trebuie de asemenea aplicate prevederile suplimentare indicate în
aceast sec iune.
(3) Cerin ele de baz din EN 1990 sec iunea 2 se consider realizate dac sunt îndeplinite condi iile
urm toare:

- se efectueaz un calcul la st ri limit , cu metoda coeficien ilor par iali, a a cum se indic în
EN 1990,

- ac iunile sunt conforme cu EN 1991 i
- combina iile de ac iuni sunt conforme cu EN 1990 i
- rezisten a, durabilitatea i aptitudinea de serviciu sunt conform cu acest standard.
NOT - Cerin ele referitoare la rezisten a la foc (a se vedea EN 1990 sec iunea 5 i EN 1992-1-2) pot impune
pentru diferitele elemente dimensiuni superioare celor cerute de condi ia de rezisten structural la
temperaturi normale.
2.1.2 Managementul fiabilit ii
(1) Regulile referitoare la managementul fiabilit ii sunt indicate în EN 1990 sec iunea 2.
(2) Se consider c un calcul efectuat utilizând coeficien ii par iali indica i în acest eurocod
(a se vedea 2.4) i coeficien ii par iali indica i în anexele EN 1990 conduce la o structur având clasa
de fiabilitate RC2.
NOT - Pentru mai multe informa ii a se vedea anexele B i C din EN 1990.
2.1.3 Durata de utilizare proiectat , durabilitatea i managementul calit ii
(1) Regulile referitoare la durata de utilizare a unui proiect, la durabilitate i la gestiunea calit ii sunt
indicate în EN 1990 sec iunea 2.

2.2 Principiile calculului la st ri limit

(1) Regulile referitoare la calculul la st ri limit sunt indicate în EN 1990 sec iunea 3.

2.3 Variabile de baz

2.3.1 Ac iuni i influen e ale mediului
2.3.1.1 Generalit i
(1) Ac iunile ce se utilizeaz în calcul pot fi ob inute din p r ile corespunz toare ale EN 1991.

NOTA 1 - P r ile din EN 1991 utilizate în calculul structurilor sunt în principal :
EN 1991-1.1 Greut i specifice, greut i proprii, înc rc ri utile pentru cl diri
EN 1991-1. 2 Ac iuni asupra structurilor expuse la foc
EN 1991-1.3 Înc rc ri date de z pad
EN 1991-1.4 Ac iuni ale vântului
EN 1991-1.5 Ac iuni termice
EN 1991-1.6 Ac iuni pe durata execu iei
EN 1991-1.7 Ac iuni accidentale datorit ocurilor i exploziilor
EN 1991-2 Ac iuni din trafic la poduri
EN 1991-3 Ac iuni datorate podurilor rulante i ma inilor
EN 1991-4 Ac iuni asupra silozurilor i rezervoarelor
NOTA 2 - Ac iunile specifice acestui standard sunt indicate în sec iunile corespunz toare.

18

SR EN 1992-1-1:2004

NOTA 3 - Ac iunile datorit presiunii p mântului i presiunii hidrostatice pot fi deduse din EN 1997.
NOTA 4 - Atunci când se ine seama de tas ri inegale, se pot utiliza valori corespunz toare ale tas rilor
estimate.
NOTA 5 - Dac este cazul, în specifica iile pentru un proiect oarecare pot fi definite i alte ac iuni.
2.3.1.2 Efecte termice
(1) Pentru verific ri la st ri limit de serviciu se recomand s se in seama de efectele termice.
(2) La st ri limit ultime efectele termice se iau în considerare doar dac acestea sunt semnificative–
de exemplu, pentru oboseal , în verific ri ale stabilit ii, atunci când efectele de ordinul doi sunt
importante etc. În celelalte cazuri, nu se iau în considerare, cu condi ia ca ductilitatea i capacitatea
de rotire a elementelor s fie suficiente.
(3) Atunci când efectele termice luate în calcul, sunt considerate ca ac iuni variabile i li se aplic un
coeficient par ial i un coeficient .
NOT - Coeficientul ψ este definit în anexa din EN 1990 corespunz toare i în EN 1991-1-5.
2.3.1.3 Tas ri/mi c ri diferen iate
(1) Se recomand s se considere tas rile/mi c rile diferen iate ale structurii datorate tas rii solului ca
o ac iune permanent , Gset, introdus ca atare în combina iile de ac iuni. În general, Gset este
reprezentat de un ansamblu de valori corespunzând diferen elor (în raport cu un nivel de referin )
de tasare/mi care între funda ii sau p r i de funda ii, dset,i (cu i se noteaz num rul funda iei sau p r ii
de funda ie).
NOT - Atunci când, în calcul, se ine seama de tas rile diferen iate, se pot utiliza valori estimate ale tas rilor
prev zute.
(2) În general, se recomand s se in seama de tas rile diferen iate în verific rile la st ri limit de
serviciu.
(3) Pentru st rile limit ultime, tas rile sunt luate în calcul doar atunci când sunt semnificative – de
exemplu pentru oboseal , în verific rile de stabilitate, atunci când efectele de ordinul doi sunt
semnificative etc. În celelalte cazuri, tas rile pot fi neglijate pentru st rile limit ultime, sub rezerva,
totu i, ca ductilitatea i capacitatea de rotire a elementelor s fie suficiente.
(4) Atunci când tas rile diferen iate sunt luate în considerare, se aplic un coeficient par ial efectelor
corespunz toare.
NOT - Valoarea coeficientului par ial pentru efectele tas rilor diferen iale este definit în anexa lui EN 1990
referitoare la acestea.
2.3.1.4 Precomprimare
(1)P Precomprimarea considerat în acest eurocod este aplicat prin Arm turi pretensionate din o el
de înalt rezisten (sârme, toroane sau bare).
(2) Arm turile pretensionate pot fi interioare betonului. Pot fi pretensionate i aderente sau postîntinse
i aderente sau neaderente.
(3) De asemenea, arm turile pretensionate pot fi exterioare structurii, cu puncte de contact la deviatori
i la ancoraje.
(4) Prevederile privind precomprimarea sunt indicate în 5.10.
2.3.2 Propriet ile materialelor i a produselor
2.3.2.1 Generalit i
(1) Regulile referitoare la propriet ile materialelor i produselor sunt indicate în EN 1990, sec iunea 4.

19

SR EN 1992-1-1:2004

(2) Prevederile referitoare la beton, o el pentru beton armat i o el pentru beton precomprimat sunt
indicate în sec iunea 3 sau în standardul de produs respectiv.

2.3.2.2 Contrac ie i fluaj

(1) Contrac ia i fluajul sunt propriet i ale betonului dependente de timp. Se recomand , în general,
s sa in seama de efectele lor pentru verific ri la st ri limit de serviciu.

(2) Pentru st ri limit ultime nu se consider efectele contrac iei i fluajului/curgerii lente decât dac
acestea sunt semnificative – în verific ri la st ri limit ultime de stabilitate, de exemplu, atunci când
efectele de ordinul doi sunt semnificative. În celelalte cazuri aceste efecte nu sunt luate în calcul,
pentru st rile limit ultime, cu condi ia ca ductilitatea i capacitate de rota ie a elementelor s fie
suficiente.

(3) Atunci când se ine seama în calcul de fluaj, se recomand s se evalueze efectele, la
dimensionare, în combina ia cvasipermanent de înc rc ri, independent de situa ia din proiect
considerat – permanent , tranzitorie sau accidental .

NOT - În majoritatea cazurilor efectele fluajului/curgerii lente pot fi evaluate sub înc rc ri permanente i sub
valori medii ale precomprim rii.

2.3.3 Deforma iile betonului

(1)P Consecin ele deforma iilor datorate temperaturii, contrac iei i fluajului/curgerii lente trebuie luate
în considerare, în calcul.

(2) Respectarea regulilor de aplicare ale acestui standard admite, în mod normal, s se in seama de
aceste efecte. Se recomand , de asemenea :

- s se minimizeze deforma iile i fisurarea datorate contrac iei i fluajului/curgerii lente în betonul
recent turnat, printr-o compozi ie adecvat a amestecului pentru beton;
- s se minimizeze împiedicarea deforma iilor prin prevederea de aparate de reazem sau de rosturi
judicios alc tuite;
- dac deforma iile sunt împiedicate, s se in seama în calcul de influen a acestora.

(3) La cl diri, efectele temperaturilor i ale contrac iei pot fi neglijate în calculul de ansamblu, cu
condi ia s se prevad rosturi la distan maxim djoint, pentru a compensa deforma iile rezultate.

NOT - Valoarea djoint este indicat în anexa na ional . Valoarea recomandat este djoint = 30 m. Pentru
structurile prefabricate valoarea poate fi mai mare decât pentru structurile de beton monolit, deoarece o parte
din contrac ie i fluaj/curgere lent se produc înainte de punerea în oper a elementelor.

2.3.4 Date geometrice

2.3.4.1 Generalit i

(1) Regulile referitoare la datele geometrice sunt indicate în EN 1990 sec iunea 4.

2.3.4.2 Cerin e suplimentare pentru pilo ii fora i

(1)P În calcul, trebuie s se in seama de incertitudinile legate de sec iunea pilo ilor precum i de
procedurile de betonare.

(2) În cazul pilo ilor fora i cu c ma recuperabil se recomand , în absen a altor prevederi, s se
adopte, în calculele de dimensionare, urm toarele valori ale diametrului:
- dac dnom < 400 mm d = dnom - 20 mm
- dac 400 ≤ dnom ≤ 1 000 mm d = 0,95 dnom
- dac dnom > 1 000 mm d = dnom - 50 mm

dnom este diametrul nominal al pilotului.

20

SR EN 1992-1-1:2004
2.4 Verificare prin metoda coeficien ilor par iali

2.4.1 Generalit i
(1) Regulile referitoare la metoda coeficien ilor par iali sunt indicate în EN 1990 sec iunea 6.
2.4.2 Valori de calcul
2.4.2.1 Coeficientul par ial referitor la efectele contrac iei
(1) Atunci când în calculul la st ri limit ultime se cere luarea în calcul a efectelor contrac iei se
utilizeaz coeficientul par ial γSH.

NOT - Valoarea coeficientului γSH care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa na ional .
Valoarea recomandat este γSH = 1,0.
2.4.2.2 Coeficien i par iali referitori la precomprimare
(1) Precomprimarea este destinat , în majoritatea situa iilor, s aib efecte favorabile; de aceea,
pentru verific ri la starea limit ultim se utilizeaz coeficientul γP,fav. Valoarea de calcul a
precomprim rii se poate stabili pe baza valorii medii a for ei de precomprimare (a se vedea EN 1990
sec iunea 4).
NOT - Valoarea coeficientului γP,fav care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa na ional .
Valoarea recomandat este Pi fav = 1,0. Aceast valoare poate fi utilizat i în verific rile la oboseal .
(2) Pentru verific ri la starea limit de stabilitate, în prezen a precomprim rii exterioare, dac o
cre tere a valorii precomprim rii poate fi defavorabil se utilizeaz coeficientul par ial γP,unfav.
NOT - Valoarea coeficientului γP,unfav care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa
na ional . Valoarea recomandat este γP,unfav = 1,3.
(3) De asemenea, se va utiliza coeficientul γP,unfav pentru verific ri ale efectelor locale.
NOT - Valoarea coeficientului γP,unfav care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa
na ional . Valoarea recomandat este γP,unfav = 1,2. Efectele locale datorit ancor rii arm turilor pretensionate
preîntinse sunt luate în considerare în 8.10.2.
2.4.2.3 Coeficient par ial referitor la înc rc rile care produc oboseal
(1) Coeficientul par ial referitor la înc rc rile care produc oboseal este γF,fat .
NOT - Valoarea coeficientului γF,fat care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa na ional .
Valoarea recomandat este γF,fat = 1,0.
2.4.2.4 Coeficien i par iali referitori la materiale
(1) Se utilizeaz coeficien ii par iali referitori la materiale, γC i γS, defini i pentru st rile limit ultime.
NOT - Valorile coeficien ilor γC i γS care se utilizeaz într-o anumit ar pot fi furnizate în anexa na ional .
Valorile recomandate pentru situa ii de proiectare permanente sau variabile, pe de-o parte i accidentale, pe
de alt parte sunt indicate în tabelul 2.1N. Ele nu sunt valabile pentru dimensionarea la foc, pentru care se
recomand valorile din EN 1992-1-2.
Pentru verific ri la oboseal se recomand folosirea, pentru valorile lui γC,fat i γS,fat , a coeficien ilor
par iali corespunz tori situa iei de înc rcare permanent indica i în tabelul 2.1N.

21

SR EN 1992-1-1:2004

Tabelul 2.1N - Coeficien i par iali referitori la materiale, pentru st ri limit ultime

Situa ia de proiectare γC (beton) γS (o el pentru γS (o el pentru beton
beton armat) precomprimat)

Permanent 1,5 1,15 1,15
Tranzitorii 1,20 1,00 1,00
Accidentale

(2) În privin a coeficien ilor par iali referitori la materiale pentru verific ri la st ri limit de serviciu, se
recomand s se ia valorile din articolele specifice din acest eurocod.

NOT - Valorile coeficien ilor γC i γS care se utilizeaz într-o anumit ar pot fi furnizate în anexa na ional .
Valorile recomandate pentru situa ii neacoperite de articolele specifice ale acestui eurocod sunt γC = γS = 1,0.
(3) Se pot utiliza valori mai mici ale coeficien ilor γC i γS sub rezerva de a fi justifica i prin prevederi
care s reduc incertitudinile asupra rezisten ei calculate.

NOT - Informa iile sunt indicate în anexa informativ A.

2.4.2.5 Coeficien i par iali referitori la materiale pentru funda ii

(1) Se recomand determinarea valorilor de calcul ale propriet ilor de rezisten a solului în
conformitate cu EN 1997.

(2) Pentru determinarea rezisten ei de calcul a pilo ilor fora i, cu c ma a recuperabil , se recomand
s se multiplice coeficientul par ial γC pentru beton, indicat în 2.4.2.4 (1), cu un factor kf .

NOT - Valoarea coeficientului kf care se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa na ional .
Valoarea recomandat este kf = 1,1.
2.4.3 Combina ii de ac iuni

(1) Formatele generale al combina iilor de ac iuni pentru st ri limit ultime i de serviciu sunt indicate
în EN 1990, sec iunea 6.

NOTA 1 - Expresii detaliate ale combina iilor de ac iuni sunt indicate în anexele normative din
EN 1990 (anexa A1 pentru cl diri, anexa A2 pentru poduri etc.), împreun cu valori recomandate
pentru coeficien ii par iali i valori reprezentative ale ac iunilor indicate în note.

NOTA 2 - O combina ie de ac iuni pentru verificarea la oboseal este indicat în 6.8.3.

(2) Pentru fiecare ac iune permanent (de exemplu, greutatea proprie), se recomand s se aplice
întregii structuri, fie valoarea de calcul inferioar , fie valoarea de calcul superioar (re inând valoarea
care conduce la efectul cel mai defavorabil).

NOT - Se admit excep ii de la aceast regul (de exemplu, la verificarea echilibrului static, a se
vedea EN 1990 sec iunea 6). În acest caz, se poate utiliza un ansamblu de coeficien i par iali diferit
(Ansamblul A). Un exemplu, aplicabil la cl diri, este prezentat în anexa A1 din EN 1990.

2.4.4 Verificarea echilibrului static –EQU

(1) Formatul de siguran pentru verificarea echilibrului static se aplic , de asemenea, la situa iile de
proiectare pentru echilibru, cum ‚sunt verificarea dispozitivelor anti-ridicare sau ridicarea aparatelor de
reazem în cazul grinzilor continue.

NOT - Informa ii suplimentare sunt indicate în anexa A din EN 1990.

22

SR EN 1992-1-1:2004
2.5 Dimensionarea asistat de experimentare

(1) Dimensionarea structurilor sau elementelor structurale poate fi bazat pe experiment.
NOT - Informa ii suplimentare sunt indicate în sec iunea 5 i în anexa D din EN 1990.

2.6 Cerin e suplimentare pentru funda ii

(1)P Atunci când interac iunea sol-structur are o influen semnificativ asupra solicit rilor din
structur , propriet ile solului i efectele interac iunii trebuie luate în calcul conform EN 1997-1.
(2) Atunci când este probabil apari ia tas rilor diferen iate semnificative, se recomand verificarea
influen ei acestora asupra solicit rilor din structur .

NOTA 1 - Pentru modelarea interac iunii sol-structur se poate utiliza anexa G.
NOTA 2 - Metodele simple, ignorând efectul deform rii solului, sunt aplicabile, în mod normal, pentru calculul
majorit ii structurilor.
(3) Se recomand dimensionarea funda iilor de beton în conformitate cu EN 1997-1.
(4) Dup caz, se recomand s se in seama, la dimensionare, de efectele unor fenomene ca
tasarea solului, umflarea, înghe ul, dezghe ul, eroziunea etc.

2.7 Cerin e pentru conectori

(1) Se recomand s se ia în considerare în acela i timp efectele locale cât i efectul de ansamblu al
conectorilor.

NOT - Cerin ele referitoare la dimensionarea conectorilor sunt indicate în specifica ia tehnic "Metod de
dimensionare a conectorilor utiliza i în beton" (în curs de elaborare). Aceast specifica ie tehnic face obiectul
dimension rii urm toarelor tipuri de conectori :
conectori pu i la pozi ie în momentul turn rii betonului, cum sunt:
- gujoane cu cap,
- ine cu canal,

i conectori pu i la pozi ie în betonul înt rit cum sunt:
- ancore cu expansiune,
- ancore cu cap t format la vârf
- uruburi pentru beton,
- ancore aderente,
- ancore aderente i de expansiune,
- ancore aderente cu cap t format la vârf.
Se recomand utilizarea conectorilor ale c ror performan e sunt conforme cerin elor unui standard CEN sau
demonstrate de un Agrement Tehnic European.
Specifica ia tehnic "Metod de dimensionare a conectorilor utiliza i în beton" include transmiterea local a
înc rc rilor în structur .
În dimensionarea structurii, se recomand s se in seama de înc rc rile i de cerin ele de calcul
suplimentare indicate în anexa A din aceast specifica ie tehnic .

23

SR EN 1992-1-1:2004

Sec iunea 3 Materiale

3.1 Beton

3.1.1 Generalit i

(1)P Articolele care urmeaz formuleaz principiile i regulile aplicabile betonului de rezisten
normal i betonului de înalt rezisten .

(2) Regulile referitoare la betonul cu agregate u oare sunt indicate în sec iunea 11.
3.1.2 Rezisten

(1)P Rezisten a la compresiune a betonului este exprimat prin clasele de rezisten legate de
rezisten a caracteristic (fractil 5%) m surat pe cilindru fck sau pe cub fck,cube, conform cu EN 206-1.
(2)P Clasele de rezisten din acest eurocod se bazeaz pe rezisten a caracteristic m surat pe
cilindru, fck , determinat la 28 zile, compatibil cu o valoare maxim Cmax.

NOT - Valoarea Cmax ce se utilizeaz într-o anumit ar poate fi indicat în anexa na ional . Valoarea
recomandat este C90/105.
(3) Rezisten ele caracteristice fck i caracteristicile mecanice corespunz toare necesare pentru calcul
sunt indicate în tabelul 3.1.

(4) În anumite cazuri (de exemplu la beton precomprimat), poate fi necesar s se stabileasc
rezisten a la compresiune înainte sau dup 28 zile, pe baza unor epruvete conservate în condi ii
diferite fa de cele prescrise în EN 12390.

Dac rezisten a la compresiune a betonului este determinat la o vârst t > 28 zile, se recomand s
se reduc valorile coeficien ilor cc i ct defini i în 3.1.6 (1)P i 3.1.6 (2)P cu un factor kt.

NOT - Valoarea kt ce se utilizeaz într-o anumit ar poate fi indicate în anexa na ional . Valoarea
recomandat este kt = 0,85.
(5) Dac este necesar s se specifice rezisten a la compresiune a betonului, fck(t), la momentul t,
pentru un anumit num r de faze (decofrare, transferul precomprim rii, de exemplu), se poate lua :

fck(t) = fcm(t) - 8 (MPa) pentru 3 < t < 28 zile
fck(t) = fck pentru t ≥ 28 zile.

Trebuie s se foloseasc valori mai exacte, bazate pe încerc ri, mai ales pentru t ≤ 3 zile.

(6) Rezisten a la compresiune a betonului la vârsta t depinde de tipul de ciment, de temperatur i de
condi iile de tratare dup turnare. Pentru o temperatur medie de 20°C i o tratare conform cu
EN 12390, rezisten a la compresiune a betonului la diferite vârste t, fcm(t), poate fi estimat cu ajutorul
expresiilor (3.1) i (3.2).

fcm(t) = cc(t) fcm (3.1)

cu : s 1− 28 1/ 2 (3.2)
cc(t)= exp t

în care: este rezisten a medie la compresiune a betonului la vârsta t zile i
fcm(t) este rezisten a medie la compresiune a betonului la 28 zile, conform tabelului 3.1
fcm este un coeficient care depinde de vârsta t a betonului
cc(t) este vârsta betonului, în zile
t este un coeficient care depinde de tipul de ciment :
s = 0,20 pentru cimenturi de clas de rezisten CEM 42,5 R, CEM 52,5 N

CEM 52,5 R (Clasa R)

24

SR EN 1992-1-1:2004

= 0,25 pentru cimenturi de clas de rezisten CEM 32,5 R, CEM 42,5 N
(Clasa N)

= 0,38 pentru cimenturi de clas de rezisten CEM 32,5 N (Clasa S)

NOT - exp{ } are aceea i semnifica ie ca e( ) .

Atunci când betonul nu satisface specifica iile pentru rezisten a la compresiune la 28 de zile, este
admis utilizarea expresiilor (3.1) i (3.2).

Se recomand s nu se foloseasc acest paragraf pentru a justifica ulterior o rezisten neconform
cu cea de referin , printr-o cre tere ulterioar a valorii sale.

În cazul în care elementului i se aplic un tratament termic, se aplic 10.3.1.1 (3).

(7)P Rezisten a la întindere este legat de efortul maxim atins sub înc rcarea la întindere centric
uniaxial . Pentru rezisten a la întindere din încovoiere, a se vedea 3.1.8 (1).

(8) Atunci când rezisten a la întindere este determinat ca rezisten la întindere prin despicare fct,sp,
se ia, ca rezisten la întindere direct fct, o valoare aproximativ egal cu :

fct = 0,9fct,sp (3.3)

(9) Evolu ia rezisten ei la întindere în timp depinde mult de condi iile de tratare i de uscare ca i de
dimensiunile elementelor structurale considerate. În prim aproxima ie, se poate admite c rezisten a
la întindere fctm(t) este :

fctm(t) = ( cc(t)) ⋅ fctm (3.4)

unde bcc(t) este indicat de expresia (3.2) i
= 1 pentru t < 28
= 2/3 pentru t ≥28. Valorile fctm sunt indicate în tabelul 3.1.

NOT - În cazul în care evolu ia rezisten ei la întindere în timp are importan , se recomand s se procedeze
la încerc ri, inând seama de condi iile de exploatare i de dimensiunile elementului.

25

Clase de rezisten pentru beton Expresii analitice/
Comentarii
fck 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80 90
(MPa) 95 105 fcm = fck + 8 (MPa)
fck,cube 15 20 25 30 37 45 50 55 60 67 75 85 88 98
(MPa) 4,8 5,0 fctm = 0,30xfck(2/3) ≤ C50/60
3,4 3,5 fctm=2,12·ln1+(fcm/10))> C50/60
fcm 20 24 28 33 38 43 48 53 58 63 68 78 6,3 6,6
(MPa) 43 44 fctk,0,05 = 0,7×fctm
2,8 2,8 cuantil 5%
fctm 1,6 1,9 2,2 2,6 2,9 3,2 3,5 3,8 4,1 4,2 4,4 4,6
(MPa) 2,5 fctk,0,95 = 1,3×fctm
SR EN 1992-1-1:2004 2,6 η 1 cuantil 95%

Tabelul 3.1 - Caracteristici de rezisten i de deforma ie ale betonului 1,4 Ecm = 22[(fcm)/10]0,3
2,2 (fcm în MPa)
26 2,6 η 1
fctk,0,05 1,1 1,3 1,5 1,8 2,0 2,2 2,5 2,7 2,9 3,0 3,1 3,2 a se vedea figura 3.2
(MPa) εc1 (‰) = 0,7 fcm0,31 < 2.8

fctk,0,95 2,0 2,5 2,9 3,3 3,8 4,2 4,6 4,9 5,3 5,5 5,7 6,0 a se vedea figura 3.2
(MPa) pentru fck ≥ 50 MPa
εcu1(‰)=2,8+27[(98-fcm)/100]4
Ecm 27 29 30 31 33 34 35 36 37 38 39 41 a se vedea figura 3.3
(GPa ) pentru fck ≥ 50 MPa
εc1 (‰) 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,25 2,3 2,4 2,45 2,5 2,6 2,7 εc2(‰)=2,0+0,085x(fck-50)0,53
a se vedea figura 3.3
εcu1 (‰) 3,5 pentru fck ≥ 50 MPa
εcu2(‰)=2,6+35[(90-fck)/100]4
εc2 (‰) 2,0 2,2 2,3 2,4 n=1p,e4n+t2ru3,f4ck[(9≥05-0fcMk)/P1a00]4
a se vedea figura 3.4
εcu2 (‰) 3,5 3,1 η 2,9 η 2,7 η pentru fck ≥ 50 MPa
εc3(‰)=1,75+0,55[(fck-50)/40]
n 2,0 1 1 1 a se vedea figura 3.4
εc3 (‰) 1,75 pentru fck ≥ 50 MPa
1,75 1,6 1,45 εcu3(‰)=2,6+35[(90-fck)/1004

1,8 1,9 2,0

εcu3 (‰) 3,5 3,1 η 2,9 η 2,7 η

111

SR EN 1992-1-1:2004

3.1.3 Deforma ia elastic

(1) Deforma iile elastice ale betonului depind în mare m sur de compozi ia acestuia (în special de
agregate). Se recomand s se considere valorile indicate în acest standard ca valori indicative,
valabile pentru aplica iile generale. Dac structura este considerat sensibil la eventuale abateri fa
de aceste valori generale, se recomand determinarea lor de manier explicit .

(2) Modulul de elasticitate al betonului depinde de modulul de elasticitate al constituen ilor s i. În
tabelul 3.1 se indic valori aproximative ale modulului secant Ecm, pentru c între 0 i 0,4fcm, pentru
betoane con inând agregate cuar oase. Pentru agregate calcaroase i agregate din gresie se reduc
valorile cu 10 % i 30 % respectiv, în timp ce pentru agregate bazaltice se m resc valorile cu 20 %.

NOT - Anexa na ional a fiec rei ri poate cuprinde informa ii complementare dar nu contradictorii.

(3) Evolu ia modulului de elasticitate în timp poate fi estimat prin :

Ecm(t) = (fcm(t) / fcm)0,3 Ecm (3.5)

expresie în care Ecm(t) i fcm(t) sunt valorile la vârsta t (zile) i Ecm i fcm valorile determinate la 28 zile.
Rela ia între fcm(t) i fcm este indicat de expresia (3.1).

(4) Coeficientul lui Poisson poate fi luat egal cu 0,2 pentru beton nefisurat i zero pentru beton fisurat.

(5) În lipsa unor informa ii mai exacte, coeficientul liniar de dilata ie termic poate fi luat egal cu
10 ⋅10-6 K-1.

3.1.4 Fluajul/curgerea lenta i contrac ia

(1)P Fluajul/curgerea lenta i contrac ia betonului depind de umiditatea mediului, de dimensiunile
elementului i de compozi ia betonului. Fluajul depinde, de asemenea, de vârsta betonului în
momentul primei înc rc ri precum i de durata i intensitatea înc rc rii.

(2) Coeficientul de fluaj/curgere lent j (t, t0) este func ie de Ec, modulul tangent, care poate fi luat
egal cu 1,05 Ecm În cazul în care nu se cere o mare exactitate, valoarea ob inut cu ajutorul figurii 3.1
poate fi considerat drept coeficient de fluaj, cu rezerva ca betonul s nu fie supus la un efort de
compresiune mai mare de 0,45 fck(t0) la vârsta t0 , în care t0 este vârsta betonului în momentul
înc rc rii

NOT - Pentru mai multe informa ii, inclusiv evolu ia fluajului/curgerii lente în timp se utilizeaz anexa B.

27

SR EN 1992-1-1:2004

a) Mediu înconjur tor - interior – RH = 50%
NOTE – punctul de intersec ie dintre liniile 4 si 5
poate fi i deasupra punctului 1
- pentru t0 > 100 se poate considera ca fiind
suficient de exact aproximarea t0 = 100
( i se poate utiliza linia tangent )

b) Mediu înconjur tor - exterior - RH = 80% (∞, t0) pentru beton
Figura 3.1 - Metoda de determinare a coeficientului de fluaj/curgere lent

în condi ii normale de mediu

28

SR EN 1992-1-1:2004

(3) Deforma ia de fluaj/curgere lent la momentul t=∞, cc(∞,t0) sub un efort de compresiune constant
σc aplicat la vârsta t0 a betonului este indicat de :

cc(∞,t0) = (∞,t0). ( c /Ec) (3.6)

(4) Atunci când efortul de compresiune în beton la vârsta t0 dep e te valoarea 0,45fck(t0), se
recomand s se in seama de neliniaritatea fluajului/curgerii lente . Un efort atât de ridicat poate
rezulta, de exemplu, din precomprimarea cu arm turi preîntinse pentru elementele prefabricate la
nivelul arm turii pretensionate . În aceste cazuri se recomand s se determine coeficientul teoretic al
fluajului/curgerii lente neliniar în modul urm tor :

k(∞, t0) = (∞, t0) exp (1,5 (kσ – 0,45)) (3.7)

în care : este coeficientul teoretic al fluajului/curgerii lente neliniar, care înlocuie te
k(∞, t0) coeficientul

kσ (∞, t0)
este raportul c/fcm(t0), în care c este efortul de compresiune i fcm(t0)
rezisten a medie la compresiune a betonului la data înc rc rii.

(5) Valorile din figura 3.1 sunt valabile pentru temperaturi ambiante cuprinse între -40°C i +40°C i o
umiditate relativ cuprins între RH = 40% i RH = 100%. Simbolurile utilizate sunt urm toarele:

(∞,t0) valoarea final a coeficientului de fluaj
t0 vârsta betonului în momentul înc rc rii, în zile
h0 raza medie = 2Ac /u, unde Ac este aria sec iunii transversale i u perimetrul p r ii
expuse usc rii
S notarea cimenturilor de clasa S, definite în 3.1.2 (6)
N notarea cimenturilor de clasa N, definite în 3.1.2 (6)
R notarea cimenturilor de clasa R, definite în 3.1.2 (6)

(6) Deforma ia total de contrac ie se compune din deforma ia datorat contrac iei de uscare i din
deforma ia datorat contrac iei endogene. Deforma ia datorat contrac iei de uscare evolueaz lent,
c ci este în func ie de migrarea apei prin betonul înt rit. Deforma ia datorat contrac iei endogene se
dezvolt în cursul înt ririi betonului: ea se produce, în consecin , în cea mai mare parte, în cursul
primelor zile de dup turnare. Contrac ia endogen este func ie liniar de rezisten a betonului.
Se recomand s fie luat în considerare de manier explicit atunci când se toarn beton proasp t în
contact cu beton înt rit. În consecin , deforma ia total de contrac ie cs este egal cu :

cs = cd + ca
(3.8)

în care: este deforma ia total de contrac ie
este deforma ia datorat contrac iei de uscare
cs este deforma ia datorat contrac iei endogene
cd
ca

Valoarea final a contrac iei de uscare, cd,∞ , este egal cu kh⋅ cd,0. Valorile lui cd,0 sunt precizate în
tabelul 3.2 (valori medii probabile, cu un coeficient de varia ie de ordinul a 30 %).

NOT - Formula lui cd,0 este indicat în anexa B.

29

SR EN 1992-1-1:2004

Tabelul 3.2 - Valori nominale ale contrac iei de uscare neîmpiedicate εcd,0 (în 0/00) pentru beton
cu cimenturi CEM de clas N

fck/fck,cube Umiditate Relativ (în %)
(MPa)
20/25 20 40 60 80 90 100
40/50 0,62 0,58 0,49 0,30 0,17 0,00
60/75 0,48 0,46 0,38 0,24 0,13 0,00
80/95 0,38 0,36 0,30 0,19 0,10 0,00
90/105 0,30 0,28 0,24 0,15 0,08 0,00
0,27 0,25 0,21 0,13 0,07 0,00

Evolu ia contrac iei de uscare în timp este indicat de: (3.9)
cd(t) = ds(t, ts) ⋅ kh ⋅ cd,0
în care:
kh este un coeficient dependent de raza medie h0, conform tabelului 3.3

Tabelul 3.3 - Valori kh în expresia (3.9)

h0 kh
100 1.0
200 0.85
300 0.75
≥ 500 0.70

βds (t , ts ) = (t − ts (t − ts ) h03 (3.10)
) − 0,04

în care:
t este vârsta betonului la momentul considerat, în zile;
ts este vârsta betonului (zile) la începutul contrac iei de uscare (sau umflare). În mod
normal, aceasta corespunde sfâr itului tratamentului;
h0 este raza medie (mm) a sec iunii transversale
= 2Ac/u

cu : aria sec iunii de beton;
Ac perimetrul p r ii sec iunii expus la uscare.
U

Deforma ia datorat contrac iei endogene este indicat de:

ca (t) = as(t) ca(∞) (3.11) (3.12)
în care:

ca(∞) = 2,5 (fck – 10) 10-6

i

as(t) =1 – exp (– 0,2t 0,5) (3.13)

t este timpul exprimat în zile.

3.1.5 Rela ia efort-deforma ie pentru analiza structural neliniar

(1) Rela ia între c i c pentru înc rc ri uniaxiale de scurt durat , ilustrat în figura 3.2 (efort de
compresiune i scurtare exprimate în valori absolute), este indicat de expresia (3.14) :

σc = 1 kη −η 2 (3.14)
fcm
+ (k − 2)η

30

SR EN 1992-1-1:2004

în care: în tabelul 3.1;
= c / c1;
c1 este deforma ia la efort maxim, a a cum este indicat

k = 1,05 Ecm × | c1| / fcm (fcm conform tabelul 3.1).

Expresia (3.14) este valabil pentru 0 < | c| < | cu1| în care cu1 este valoarea nominal a deforma iei
ultime.

(2) Se pot aplica i alte rela ii simplificate efort-deforma ie, sub rezerva ca ele s reprezinte corect
comportarea betonului considerat.

Figura 3.2 - Reprezentarea schematic a rela iei efort-deforma ie pentru analiza
structural (utilizarea valorii 0,4fcm pentru definirea lui Ecm este o
aproxima ie)

3.1.6 Rezisten ele de calcul la compresiune i întindere

(1)P Rezisten a de calcul la compresiune este definit ca

fcd = cc fck / γC (3.15)

în care: este coeficientul par ial referitor la beton, a se vedea 2.4.2.4 i
γC este un coeficient ce ine seama de efectele de lung durat asupra rezisten ei la
compresiune i de efectele defavorabile ce rezult din modul de aplicare al înc rc rii.
cc

NOT - Valoarea lui cc ce se utilizeaz într-o anumit ar , i care variaz între 0,8 i 1,0, poate fi furnizat în
anexa na ional . Valoarea recomandat este cc = 1.

(2)P Rezisten a de calcul la întindere fctd este definit ca

fctd = ct fctk,0,05 / γC (3.16)

în care : este coeficientul par ial pentru beton, a se vedea 2.4.2.4;
γC este un coeficient ce ine seama de efectele de lung durat asupra rezisten ei la
întindere i de efectele nefavorabile ce rezult din modul de aplicare al înc rc rii.
ct

NOT - Valoarea lui ct ce se utilizeaz într-o anumit ar poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea
recomandat este ct = 1,0.
3.1.7 Rela ia efort-deforma ie pentru calculul sec iunilor

(1) Calculul sec iunilor poate fi efectuat utilizând rela ia efort-deforma ie urm toare,
a se vedea figura 3.3 (cu deforma iile de compresiune reprezentate pozitive) :

31

SR EN 1992-1-1:2004

Figura 3.3 - Diagrama parabol -dreptunghi pentru beton comprimat

1− εc n
ε cd
σ c = fcd 1 − pentru 0 ≤ εc ≤ εcd (3.17)
pentru εcd ≤ ε c ≤ εcu2 (3.18)
σ c = fcd

în care:

n este exponentul, conform tabelului 3.1;
c2 este deforma ia atins la efortul maxim, conform tabelului 3.1;
cu2 este deforma ia ultim , conform tabelului 3.1.

(2) Sunt admise i alte rela ii efort-deforma ie simplificate, cu condi ia ca ele s fie echivalente, sau
mai acoperitoare, decat cea definit în (1) – de exemplu diagrama biliniar figura 3.4, (efortul de
compresiune i scurtarea reprezentate în valoare absolut ), cu valorile εc3 i εcu3 conform tabelului 3.1.

Figura 3.4 - Diagrama biliniar
32

SR EN 1992-1-1:2004

Figura 3.5 - Diagrama dreptunghiular

(3) Se poate admite o diagram dreptunghiular de compresiuni în beton (a a cum este reprezentat
în figura 3.5). Coeficien ii λ, definind în l imea util a zonei comprimate i η, definind rezisten a
efectiv , au valorile :

λ = 0,8 pentru fck ≤ 50 MPa (3.19)
λ = 0,8 - (fck -50)/400 pentru 50 < fck ≤ 90 MPa (3.20)
i

= 1,0 pentru fck ≤ 50 MPa (3.21)
= 1,0 - (fck -50)/200 pentru 50 < fck ≤ 90 MPa (3.22)

NOT - Dac l imea zonei comprimate se mic oreaz în direc ia fibrei extreme celei mai comprimate, se
reduce produsul η fcd cu 10%.

3.1.8 Rezisten a la întindere din încovoiere

(1) Rezisten a medie la întindere din încovoiere a elementelor de beton armat depinde de rezisten a
lor medie la întindere axial direct i de în l imea sec iunii lor transversale. Se poate aplica formula
urm toarea:

fctm,fl = max {(1,6 - h/1000)fctm; fctm } (3.23)

în care : este în l imea total a elementului, în mm;
h este rezisten a medie la întindere direct , indicat în tabelul 3.1.
fctm

Rela ia indicat de expresia (3.23) se aplic i valorilor caracteristice ale rezisten ei la întindere.

3.1.9 Beton confinat

(1) Confinarea betonului conduce la o modificare a rela iei efort-deforma ie: rezisten a i deforma ia
ultim au valori superioare. Celelalte caracteristici de baz ale materialului pot fi considerate în calcul
ca neschimbate.

A – neconfinat

Figura 3.6 : Rela ia efort-deforma ie în cazul betonului confinat
33

SR EN 1992-1-1:2004

(2) În absen a unor date mai exacte, se poate folosi rela ia efort-deforma ie din figura 3.6 (deforma iile
de compresiune apar ca pozitive), cu o rezisten caracteristic i deforma ii crescute, conform cu :

fck,c = fck (1,000 + 5,0 σ2/fck) pentru σ2 ≤ 0,05fck (3.24)

fck,c = fck (1,125 + 2,50 σ2/fck) pentru σ2 > 0,05fck (3.25)
εc2,c = εc2 (fck,c/fck)2 (3.26)

εcu2,c = εcu2 + 0,2 σ2/fck (3.27)

în careσ2 (= σ3) este efortul efectiv de compresiune lateral la SLU datorat confin rii, c2 i εcu2
sunt indicate în tabelul 3.1. Confinarea poate fi ob inut prin intermediul unor etrieri corect închi i
sau prin arm turi transversale, care ating starea plastic datorit umfl rii laterale a betonului.

3.2 Arm turi pentru beton armat

3.2.1 Generalit i

(1)P Paragrafele urm toare indic principiile i regulile aplicabile arm turilor pentru beton armat sub
form de bare, de sârme îndreptate, plase i carcase sudate. Nu se aplic barelor prev zute cu o
acoperire special a suprafe ei.

(2)P Cerin ele relative la propriet ile o elurilor pentru beton armat vizeaz materialul situat în betonul
înt rit. Dac anumite opera iuni efectuate pe antier pot afecta propriet ile o elurilor, acestea trebuie
verificate ca urmare a acestor opera ii.

(3)P Atunci când sunt utilizate arm turi neconforme cu EN 10080, trebuie verificat c propriet ile lor
sunt conforme cu 3.2.2 pân la 3.2.6 i cu anexa C.

(4)P Propriet ile cerute arm turilor pentru beton armat trebuie verificate prin aplicarea procedurilor de
încercare cerute în EN 10080.

NOT - EN 10080 face referin la o limit de elasticitate Re care este legat de valori caracteristice, minime
i maxime, pe baza nivelului de calitate pe termen lung a produc iei. În contrast, limita caracteristic de

elasticitate fyk se bazeaz numai pe arm turile utilizate în structura considerat . Nu exista o rela ie direct
între fyk i valoarea Re. Totu i, metodele de evaluare i de verificare ale limitei de elasticitate indicate în
EN 10080 constituie un mijloc suficient de evaluare a fyk.
(5) Regulile de aplicare relative la carcasele sudate (a se vedea EN 10080 pentru defini ie) se aplic
doar la cele constituite din arm turi de înalt aderen . Carcasele sudate realizate cu alte tipuri de
arm turi pot fi definite într-un Agrement Tehnic European corespunz tor.

3.2.2 Propriet i

(1)P Comportarea arm turilor pentru beton armat este definit de propriet ile urm toare:
- limita de elasticitate (fyk sau f0,2k)
- limita superioar real de elasticitate (fy,max)
- rezisten a la întindere (ft)
- ductilitatea ( uk i ft/fyk)
- aptitudinea de a fi îndoite
- caracteristicile de aderen (fR: a se vedea anexa C)
- dimensiunile sec iunii i toleran ele
- rezisten a la oboseal
- sudabilitatea
- rezisten a la forfecare i rezisten a sudurilor în cazul plaselor sudate i a carcaselor sudate.

(2)P Acest eurocod se aplic pentru arm turi de înalt aderen , sudate, inclusiv plasele sudate.
Procedeele de sudare admise sunt indicate în tabelul 3.4.

NOTA 1 - Propriet ile arm turilor pentru beton armat cerute pentru utilizarea conform acestui Eurocod sunt
indicate în anexa C.

34

SR EN 1992-1-1:2004

NOTA 2 - Propriet ile i regulile referitoare la sârme amprentate utilizate în produse prefabricate pot fi
indicate în standardul de produs corespunz tor.
(3)P Regulile de aplicare la dimensionarea i la prevederile constructive prezentate în acest eurocod
sunt valabile pentru un domeniu a limitei de elasticitate specificate, cum este fyk = 400 MPa pân la
600 MPa.
NOT - Valoarea maxim fyk din acest domeniu ce se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat de anexa
na ional .
(4)P Caracteristicile de suprafa ale arm turilor de înalt aderen trebuie s fie astfel încât s
asigure o aderen corect cu betonul.
(5) Se admite ob inerea unei aderen e corecte dac se respect specifica iile referitoare la suprafa a
proiectat a nervurilor, fR.
NOT - Valorile minime ale suprafe ei proiectate a nervurilor fR sunt indicate în anexa C.
(6)P Arm turile trebuie s aib o capacitate de îndoire astfel încât s permit folosirea diametrelor
minime ale dornurilor indicate în tabelul 8.1 i s permit reîndoirea.
NOT - Pentru cerin ele de îndoire i reîndoire, a se vedea anexa C.
3.2.3 Rezisten a
(1)P Limita de elasticitate fyk (sau limita de elasticitate conven ional la 0,2%, f0,2k) i rezisten a la
întindere ftk sunt definite ca valoarea caracteristic a înc rc rii la limita de elasticitate respectiv
valoarea caracteristic a înc rc rii maxime, la întindere axial , împ r ite la aria nominal a sec iunii.
3.2.4 Caracteristici de ductilitate
(1)P O elul pentru beton armat trebuie s prezinte o ductilitate adecvat , definit prin raportul dintre

rezisten a la întindere i limita de elasticitate (ft/fy)k i prin alungirea sub înc rcarea maxim εuk.
(2) Figura 3.7 prezint curbele efort-deforma ie pentru o eluri laminate la cald i pentru o eluri profilate
la rece.

NOT - Valorile (ft/fy)k i εuk pentru clasele A, B i C sunt indicate în anexa C.

a) O el laminat la cald b) O el profilat la rece

Figura 3.7 : Diagramele efort-deforma ie ale o elurilor pentru beton armat (efortul de
întindere i deforma ia apar în valori absolute)

35

SR EN 1992-1-1:2004

3.2.5 Sudare

(1)P Procedeele de sudare a arm turilor pentru beton armat trebuie s fie cele indicate în tabelul 3.4
iar sudabilitatea trebuie s respecte EN 10080.

(2)P În toate cazurile, sudarea arm turilor pentru beton armat trebuie realizat conform standardului
EN ISO 17760.

(3)P Rezisten a sudurilor situate pe lungimea de ancoraj trebuie s fie suficient pentru a transmite
eforturile de calcul.

(4) Rezisten a îmbin rilor sudate dintre bare poate fi considerat ca adecvat dac fiecare sudur
este capabil s transmit un efort de forfecare superior sau egal cu 25% din for a echivalent
produsului dintre aria nominal a sec iunii i limita caracteristic de elasticitate specificat . Dac
sec iunea celor doua bare este diferit se recomand s se utilizeze aria sec iunii barei cu diametru
mai mare.

Tabelul 3.4 - Procedee de sudare admise i exemple de aplicare

Caz de înc rcare Procedeul de sudare Bare întinse1 Bare comprimate1
Preponderent static Sudur cu flac r Asamblare cap la cap
(a se vedea Sudur manual cu arc sau cu Asamblare cap la cap cu 20mm
6.8.1.(2)) electrod de umplere asamblare prin suprapunere, asamblare în
cruce3, asamblare cu alte elemente de metal
Sudur automat 2 Asamblare prin suprapunere, asamblare în
cruce3, asamblare cu alte elemente de metal
Asamblare cap la
cap cu 20mm
Sudur prin fric iune Asamblare cap la cap, asamblare cu alte
Sudur prin puncte elemente de metal
Sudur cu flac r Asamblare prin suprapunere4, asamblare în
cruce2,4
Asamblare cap la cap

Nu preponderent Sudur manual cu arc Asamblare cap la
static (a se vedea Sudur automat 2 cap cu 14mm la
6.8.1.(2)) Asamblare cap
cap cu 14mm
Sudur prin puncte Asamblare prin suprapunere4, asamblare în
cruce2,4
NOTE-
1. Numai barele cu aproximativ acela i diametru se pot îmbina prin sudur
2. Raport admis al diametrelor 0,57
3. În cazul îmbin rilor portante 16mm
4. În cazul îmbin rilor portante 28mm

3.2.6 Oboseala
(1)P Atunci când este necesar verificarea la oboseal , aceasta trebuie efectuat conform
EN 10080.

NOT - Informa iile sunt indicate în anexa C.
3.2.7 Ipoteze de calcul
(1) Se recomand efectuarea calculelor, pe baza ariei nominale a sec iunii arm turilor i deducerea
valorilor de calcul din valorile caracteristice indicate în 3.2.2.
(2) Pentru calculele curente se poate adopta una dintre cele doua ipoteze (a se vedea Figura 3.8)

a) ramura superioar înclinat , cu o limit de deforma ie egal cu εud i un efort unitar maxim k fyk
/λs pentru εuk, cu k = (ft /fy)k,
b) ramura superioar orizontal , f r necesitatea de a verifica limita de deforma ie.

36

SR EN 1992-1-1:2004

NOTA 1 - Valoarea lui εud ce se va utiliza într-o anumit ar poate fi indicat în anexa na ional . Valoarea
recomandat este εud = 0,9εuk.
NOTA 2 - Valoarea (ft/fy)k este indicat în anexa C.

k = (ft /fy)k
A Diagrama

simplificat
B Diagrama de

calcul

Figura 3.8 : Diagrama efort-deforma ie simplificat i diagrama de calcul
pentru o eluri pentru beton armat (întinse sau comprimate)

(3) Valoarea medie a masei volumetrice se poate considera 7850 kg/m3.
(4) Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Es se poate lua 200 GPa.

3.3 Arm turi pretensionate

3.3.1 Generalit i
(1)P Acest articol se aplic sârmelor, barelor i toroanelor utilizate ca arm turi pretensionate în
elementele de beton.
(2)P Arm turile pretensionate trebuie s aib un nivel acceptabil de sc zut de susceptibilitate la
coroziune sub tensiune.
(3) Nivelul de susceptibilitate la coroziune sub tensiune poate fi considerat acceptabil de sc zut dac
arm turile pretensionate satisfac criteriile specificate în EN 10138 sau indicate într-un Agrement
Tehnic European corespunz tor.
(4) Cerin ele relative la propriet ile arm turilor pentru beton precomprimat se refer la materialele
plasate in pozitia lor final în structur . Atunci când metodele de producere, încercare i de atestare a
conformit ii arm turilor sunt conforme cu EN 10138 sau figureaz într-un Agrement Tehnic
European, se poate admite c cerin ele acestui eurocod sunt satisf cute.
(5)P Pentru o eluri conforme acestui eurocod, rezisten a la întindere, limita de elasticitate
conven ional la 0,1% i alungirea la rupere sunt indicate în func ie de valorile caracteristice ; aceste
valori sunt notate fpk, fp0,1k i respectiv εuk.

NOT - EN 10138 face referire la valoarea caracteristic , la valoarea minim i la valoarea maxim , pe baza
nivelului de calitate de lung durat a produc iei. În contrast, fp0,1k i fpk, valorile caracteristice ale limitei de
elasticitate conven ional i rezisten a caracteristic la întindere, se bazeaz doar pe arm turile pretensionate
necesare în structura considerat . Nu exist leg tur direct între cele dou seturi de valori. Totu i, metodele
de evaluare i de verificare indicate în EN 10138 i valoarea caracteristic a înc rc rii corespunz toare la
0,1% din alungirea remanent , Fp0,1k, împ r it la sec iunea Sn, indicat în aceea i standard, constituie un
mijloc suficient de evaluare a valorii fp0,1k.
(6) Atunci când se folosesc arm turi neconforme cu EN 10138, propriet ile acestora pot figura într-un
Agrement Tehnic European corespunz tor.

37

SR EN 1992-1-1:2004

(7)P Fiecare produs trebuie s fie clar identificabil fa de sistemul de clasificare indicat la 3.3.2 (2)P.

(8)P Arm turile pretensionate trebuie clasificate din punctul de vedere al relax rii a a cum se indic la
3.3.2 (4)P sau cum se indic într-un Agrement Tehnic European corespunz tor.

(9)P Fiecare livrare trebuie înso it de un certificat care con ine toate informa iile necesare identific rii
caracteristicilor de la (i) pân la (iv) de la 3.3.2 (2)P i, la nevoie, informa ii complementare.

(10)P Sârmele i barele nu trebuie s fie îmbinate prin sudur . Sârmele constitutive ale toroanelor pot
con ine suduri decalate, cu condi ia ca acestea s fi fost realizate înaintea trefil rii la rece.

(11)P În cazul arm turilor pretensionate livrate în colaci, îndoirea maxim dup dezdoire a unei
lungimi de fir sau de toron trebuie s fie conform cu EN 10138 sau cu valoarea care figureaz într-un
Agrement Tehnic European corespunz tor.

3.3.2 Propriet i

(1)P Propriet ile arm turilor pretensionate sunt indicate în EN 10138 P r ile de la 2 pân la 4 sau
într-un Agrement Tehnic European.

(2)P Arm turile pretensionate (sârme, toroane i bare) trebuie clasificate în func ie de caracteristicile
urm toare:

(i) rezisten , definit prin valoarea limitei de elasticitate conven ional la 0,1% (fp0,1k), prin raportul
dintre rezisten a la întindere i limita de elasticitate conven ional (fpk /fp0,1k) i prin alungirea sub
înc rcarea maxim (εuk);
(ii) clas , care indic comportarea la relaxare;
(iii) sec iune;
(iv) caracteristicile de suprafa .

(3)P Masa real a arm turilor pretensionate nu trebuie s difere de masa nominal cu mai mult de
valorile limit specificate în EN 10138 sau indicate într-un Agrement Tehnic European.

(4)P Acest eurocod define te trei clase de relaxare :
- Clasa 1 : sârm sau toron – relaxare normal
- Clasa 2 : sârm sau toron – relaxare sc zut
- Clasa 3 : bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar.

NOT - Clasa 1 nu este acoperit de EN 10138.

(5) Calculul pierderilor de tensiune datorit relax rii trebuie s se efectueze pe baza valorii ρ1000,
pierderea prin relaxare (în %) la 1000 de ore dup tensionare, la o temperatur medie de 20 °C (a se
vedea EN 10138 pentru definirea încerc rii de relaxare izoterm ).

NOT - Valoarea ρ1000 este exprimat sub forma unui procent din efortul ini ial ; ea este ob inut pentru un
efort ini ial de 0,7fp, unde fp este rezisten a efectiv la întindere a arm turii pretensionate , m surat pe
epruvete. Pentru calculele de dimensionare, se utilizeaz rezisten a caracteristic la întindere (fpk). Aceasta a
fost luat în calcul în expresiile urm toare.

(6) ρ1000 poate fi luat egal cu 8% pentru clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 i 4% pentru clasa 3, sau se ia
din certificat.

(7) Pierderea prin relaxare poate fi ob inut plecând de la certificatele de încerc ri ale fabricantului,
sau definit ca raport în procente din varia ia efortului împ r it la efortul ini ial, aplicând una din
expresiile de mai jos. Expresiile (3.28) i (3.29) se aplic la sârme respectiv la toroane cu relaxare
normal sau cu relaxare sc zut , în timp ce Expresia (3.30) se aplic barelor laminate la cald supuse
la un tratament termic complementar.

Clasa 1 ∆σ pr = 5,39 ρ e6,7 µ t 0,75(1− µ ) (3.28)
σ pi 1000 1000
10−5

38

SR EN 1992-1-1:2004

Clasa 2 ∆σ pr = 0,66 ρ e9,1µ t 0,75(1= µ ) (3.29)
σ pi 1000 1000
10−5

Clasa 3 ∆σ pr = 1,98ρ1000e8,0µ t 0,75(1= µ ) (3.30)
σ pi 1000
10−5

în care: este valoarea absolut a pierderilor prin relaxare,
∆σpr în cazul precomprim rii prin postîntindere, σpi este valoarea absolut a efortului ini ial
∆σpi σpi = σpm0 (a se vedea 5.10.3 (2));
în cazul precomprim rii prin preîntindere, σpi este efortul de control mai pu in pierderile
t instantanee care se produc în cursul procesului de întindere, a se vedea 5.10.4 (1) (i);
µ este timpul dup întindere (în ore);
ρ1000 = σpi /fpk, cu fpk valoarea caracteristic a rezisten ei la întindere a o elului;
este valoarea pierderii prin relaxare (în %), 1000 de ore dup întindere la o
temperatur medie de 20°C.

NOT - Se recomand a se aplica anexa D în cazul în care pierderile prin relaxare sunt calculate pentru
intervale diferite de timp (faze diferite) i în cazul în care este necesar o exactitate mai mare.

(8) Valorile finale ale pierderii prin relaxare se ob in la un timp t egal cu 500 000 ore (aproximativ 57 ani).

(9) Pierderile prin relaxare sunt foarte sensibile la temperatura o elului. Dac se aplica un tratament
termic asupra betonului (de exemplu aburire, autoclavizare), se aplic prevederile de la 10.3.2.2. În
celelalte cazuri, atunci când temperatura este superioar valorii de 50°C, se recomand o verificare a
pierderilor prin relaxare.

3.3.3 Rezisten
(1)P Limita de elasticitate conven ional la 0,1% (fp0,1k ) i valoarea specificat a rezisten ei la
întindere (fpk ) sunt definite ca valoarea caracteristic a înc rc rii c reia îi corespunde o alungire
remanent de 0,1%, respectiv valoarea caracteristic a înc rc rii maxime la întindere axial , împ r ite
la aria nominal a sec iunii, a a cum se indic în figura 3.9.

Figura 3.9 : Diagrama efort-deforma ie a o elurilor de precomprimare tipice (efortul
de întindere i deforma ia apar în valori absolute)
39

SR EN 1992-1-1:2004

3.3.4 Caracteristici de ductilitate
(1)P Arm turile pretensionate trebuie s prezinte o ductilitate adecvat , a a cum se specific în EN
10138.
(2) Se consider ca arm turile au o ductilitate adecvata la întindere dac alungirea sub înc rcarea
maxim corespunde valorii specificate în EN 10138.
(3) Se consider ca arm turile au o ductilitate adecvata la îndoire dac arm turile pretensionate
satisfac cerin ele referitoare la aptitudinea de îndoire din EN ISO 15630.
(4) Pentru arm tura de precomprimare trebuie întocmite diagrame efort-deforma ie, bazate pe indicate
de produc ie, i puse la dispozi ie de c tre fabricant în anexa la certificatul ce înso e te livrarea (a se
vedea 3.3.1 (9)P).
(5) Se poate considera o ductilitate adecvat la întindere pentru arm turile pretensionate dac fpk /
fp0,1k ≥ k.

NOT - Valoarea lui k ce se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea
recomandat este k = 1,1.
3.3.5 Oboseal
(1)P Arm turile pretensionate trebuie s prezinte o rezisten la oboseal suficient .
(2)P Limitele între care variaz eforturile pentru oboseal , în cazul arm turilor pretensionate, trebuie
s fie conforme cu EN 10138 sau indicate într-un Agrement Tehnic European corespunz tor.
3.3.6 Ipoteze de calcul
(1)P Calculul structural este realizat pe baza ariei nominale a sec iunii arm turilor pretensionate i pe

valorile caracteristice fp0,1k, fpk i εuk.
(2) Valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luat 205 GPa pentru sârme i bare.
Valoarea real poate varia între 195 i 210 GPa, dup procedeul de fabrica ie. Se recomand ca în
certificatele care înso esc livrarea s figureze valoarea corect .
(3) Pentru toroane, valoarea de calcul a modulului de elasticitate Ep poate fi luat 195 GPa. Valoarea
real poate varia între 185 et 205 GPa, dup procedeul de fabrica ie. Se recomand ca în certificatele
care înso esc livrarea s figureze valoarea corect .
(4) Masa volumic medie a arm turilor pretensionate poate fi luat în calcul egal cu 7 850 kg/m3.
(5) Se poate admite c pentru arm turile pretensionate amplasate în structuri, valorile indicate mai sus
sunt valabile pentru temperaturi cuprinse între –40°C i +100°C.
(6) Valoarea de calcul a efortului în arm tur fpd, este fp0,1k/γS (a se vedea figura 3.10).
(7) Pentru dimensionarea sec iunilor, se poate face una dintre ipotezele urm toare (a se vedea figura 3.10)
:

- ramur înclinat , cu o deforma ie limit εud. Calculul poate, de asemenea, s fie bazat pe rela ia
efort-deforma ie real , dac aceasta este cunoscut , eforturile de dincolo de limita de elasticitate
fiind reduse ca în figura 3.10, sau
- ramura superioar orizontal , f r limit pentru deforma ie.
NOT - Valoarea εud care se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea

recomandat este ud = 0,9 uk. În lipsa unor valori mai precise, valorile recomandate sunt ud = 0,02 i
fp0,1k /fpk = 0,9.

40

SR EN 1992-1-1:2004

A Diagrama simplificat
B Diagrama de calcul

Figura 3.10 - Diagrama efort-deforma ie simplificat i diagrama de calcul
pentru arm turi pretensionate (efortul de întindere i deforma ia apar în valori
absolute)

(5) Se poate admite c pentru arm turile pretensionate plasate în structuri, valorile indicate mai sus
sunt valabile pentru temperaturi cuprinse între –40 °C i +100 °C.
(6) Valoarea de calcul a efortului în arm tur fpd, este fp0,1k/γS (a se vedea figura 3.10).
(7) Pentru dimensionarea sec iunilor, se poate face una dintre ipotezele urm toare (a se vedea figura 3.10) :

- ramur înclinat , cu o deforma ie limit εud. Calculul poate, de asemenea, s fie bazat pe rela ia
efort-deforma ie real , dac aceasta este cunoscut , eforturile de dincolo de limita de elasticitate
fiind reduse ca în figura 3.10, sau
- ramura superioar orizontal , f r limit pentru deforma ie.
NOT - Valoarea εud care se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea

recomandat este ud = 0,9 uk. În lipsa unor valori mai exacte, valorile recomandate sunt ud = 0,02 i
fp0,1k /fpk = 0,9.
3.3.7 Arm turi pretensionate amplasate în teci/canale
(1)P Arm turile pretensionate plasate într-o teac sau într-un canal (de exemplu arm turi aderente
plasate în canale sau arm turi neaderente plasate in teci) trebuie protejate într-un mod adecvat i
permanent împotriva coroziunii (a se vedea 4.3).
(2)P Arm turile pretensionate amplasate într-o teac sau într-un canal trebuie protejate în mod
corespunz tor contra efectelor focului (a se vedea EN 1992-1-2).

3.4 Dispozitive de precomprimare

3.4.1 Ancoraje i piese de cuplare
3.4.1.1 Generalit i
(1)P Paragraful 3.4.1 se aplic dispozitivelor de ancoraare (ancoraje) i dispozitivelor de asamblare
(piese de cuplare) utilizate în construc iile precomprimate prin postîntindere atunci când:

(i) ancorajele sunt utilizate pentru transmiterea eforturilor de la arm turi la beton în zona de
ancoraj;
(ii) piese de cuplare sunt utilizate pentru a asigura ansamblarea arm turilor individuale astfel încât
s se ob in arm turi continue.
(2)P Ancorajele i piesele de cuplare destinate sistemului de precomprimare considerat trebuie s fie
conforme Agrementului Tehnic European corespunz tor.

41

SR EN 1992-1-1:2004

(3)P Detaliile constructive ale zonelor de ancoraj trebuie s fie conforme cu 5.10, 8.10.3 i 8.10.4.
3.4.1.2 Propriet i mecanice
3.4.1.2.1 Arm turi pretensionate ancorate
(1)P Ansamblul arm tur -ancoraj i arm tur -cuplaj trebuie s prezinte caracteristicile de rezisten ,
alungire i de oboseal suficiente pentru a satisface cerin ele proiectului.
(2) Se poate admite c acestea sunt îndeplinite dac :

(i) Propriet ile geometrice i mecanice ale componentelor ancorajului sau ale piese de cuplare i
sunt conforme cu Agrementul Tehnic European în cauz i nu exist pericolul ruperii lor premature.
(ii) Ruperea arm turii nu este provocat de leg tura cu ancorajul sau cupla.
(iii) Alungirea la rupere a ansamblului este ≥ 2%.
(iv) Ansamblurile arm tur -ancoraj nu sunt situate în zone puternic solicitate.
(v) Caracteristicile de oboseal ale componentelor ancorajelor i pieselor de cuplare sunt conforme
cu Agrementul Tehnic European în cauz .
3.4.1.2.2 Piese de ancoraj i zone de ancoraj
(1)P Rezisten a pieselor de ancoraj i a zonelor de ancoraj trebuie s fie suficient pentru a permite
transferul for ei precomprimare la beton, iar apari ia de fisuri în zonele de ancoraj nu trebuie s
schimbe func ionarea ancorajelor.
3.4.2 Arm turi pretensionate exterioare (neaderente)
3.4.2.1 Generalit i
(1)P O arm tur exterioar (neaderent ) este o arm tur situat la exteriorul sec iunii de beton
asociat , i legat de structur doar prin ancoraje i deviatori.
(2)P Sistemul de precomprimare ce se utilizeaz pentru arm turi exterioare trebuie s fie conform cu
Agrementul Tehnic European în cauz .
(3) Se recomand respectarea regulilor indicate la 8.10 pentru dispozitive constructive.
3.4.2.2 Ancoraje
(1) În cazul arm turilor neaderente, se recomand s se indice, în Agrementul Tehnic European
privitor la acestea, raza de curbur minim a arm turii în zona de ancoraj.

42

SR EN 1992-1-1:2004
Sec iunea 4 Durabilitatea i stratul de acoperire al arm turilor
4.1 Generalit i

(1)P O structur durabil trebuie s satisfac cerin ele de aptitudine de exploatare, de rezisten i de
stabilitate pe întreaga durat de utilizare din proiect, f r vreo pierdere semnificativ de func ionalitate
nici lucr ri de între inere neprev zute excesive (pentru cerin ele generale a se vedea, de asemenea
EN 1990).
(2)P Protec ia cerut pentru structur trebuie s fie stabilit considerând utilizarea prev zut , durata
de utilizare din proiect (a se vedea EN 1990), programul de între inere avut în vedere precum i
ac iunile a teptate.
(3)P Trebuie luate în considerare posibila importan a ac iunilor directe i indirecte, condi iile de
mediu (4.2) i efectele ce rezult .

NOT - Exemplele includ deforma iile datorit fluajului/curgerii lente i contrac iei (a se vedea 2.3.2).
(4) Protec ia arm turilor împotriva coroziunii depinde de compactitatea, de calitatea i de grosimea
stratului de acoperire, pe de-o parte (a se vedea 4.4), i de fisurare pe de alt parte (a se vedea 7.3).
Compactitatea i calitatea acoperirii sunt ob inute prin controlul valorii maximale a raportului
ap /ciment i de con inutul minim de ciment (a se vedea EN 206-1); ele pot fi asociate unei clase
minime de rezisten a betonului.

NOT - Informa ii complementare sunt indicate în anexa E.
(5) Atunci când este posibil inspec ia i înlocuirea pieselor de fixare metalice, acestea pot fi utilizate
în locuri expuse, dac sunt acoperite cu un material protector. În caz contrar, se recomand s se
utilizeze prinderi din materiile rezistente la coroziune.
(6) În anumite situa ii particulare (structuri provizorii sau structuri cu caracter monumental supuse la
ac iuni extreme sau neobi nuite etc.), se recomand s se ia în considerare cerin e suplimentare, în
plus fa de cele indicate în aceast sec iune.

4.2 Condi ii de mediu

(1)P Condi iile de expunere sunt condi iile fizice i chimice la care este expus structura, în plus fa
de ac iunile mecanice.
(2) Condi iile de mediu sunt clasate conform tabelului 4.1, bazat pe EN 206-1.

NOT - Compozi ia betonului afecteaz atât protec ia arm turilor cât i rezisten a betonului la atacuri.
Anexa E d , cu caracter indicativ, clasele de rezisten pentru diferite clase de expunere. Aceasta poate
conduce la alegerea de clase de rezisten superioare celor cerute de calculul structural. În acest caz, se
recomand s se adopte pentru calculul arm rii minime i controlul deschiderii fisurilor rezisten a fctm , cu
valoarea cea mai ridicat (a se vedea 7.3.2 … 7.3.4).
(3) În plus fa de condi iile din tabelul 4.1, se recomand s se ia în considerare anumite forme
particulare de ac iuni agresive sau de ac iuni indirecte :
atacuri chimice datorate, de exemplu :
- utiliz rii cl dirii sau a construc iei (stocare de lichide etc.)
- acizi sau sulfa i în solu ie (EN 206-1, ISO 9690)
- cloruri con inute în beton (EN 206-1)
- reac ii alcalii-agregate (EN 206-1, standarde na ionale)
atacuri fizice datorate, de exemplu :
- varia iilor de temperatur
- abraziunii (a se vedea 4.4.1.2 (13))
- penetr rii apei (EN 206-1).

43

SR EN 1992-1-1:2004

Tabelul 4.1 - Clase de expunere în func ie de condi iile de mediu,conform EN 206-1

Notare Descriere mediu înconjur tor: Exemple informative care prezint alegerea
clas claselor de expunere
Beton la interiorul cl dirilor unde umiditatea
1 Nici un risc de coroziune, nici de atac aerului ambiant este foarte sc zut
Beton simplu i f r piese metalice
înglobate: orice expunere în afar de Beton la interiorul cl dirilor unde umiditatea
X0 înghe /dezghe , de abraziune i de atac aerului ambiant este sc zut
chimic. Beton armat sau cu piese metalice Beton imersat în permanen în ap
înglobate: foarte uscat Suprafe e de beton supuse la contact de lung
termen cu apa
2 Coroziune indus de carbonatare Un mare num r de funda ii
XC1 Uscat sau umed în permanen Beton la interiorul cl dirilor unde umiditatea
aerului ambiant este medie sau ridicat
XC2 Umed, rareori uscat Beton exterior ad postit de ploaie
Suprafe e de beton supuse la contact cu apa, dar
XC3 Umiditate moderat nu intr în clasa de expunere XC2
Suprafe e de beton expuse la cloruri transportate
XC4 Alternativ umed i uscat pe cale aerian
Piscine
3 Coroziune indus de cloruri Elemente de beton expuse la ape industriale
XD1 Umiditate moderat care con in cloruri
Elemente de pod expuse la stropire cu ap care
XD2 Umed, rareori uscat con in cloruri

XD3 Alternativ umed i uscat osele
Dale de parcaje pentru sta ionare vehicule
4 Coroziune indus de cloruri prezente în apa de mare Structuri pe sau în proximitatea unei coaste
XS1 Expus la aer vehiculând sare marin dar Elemente de structuri marine
f r contact direct cu apa de mare Elemente de structuri marine
XS2 Imersat în permanen
XS3 Zone de marnage, zone supuse la stropire Suprafe e verticale de beton expuse ploii i
sau la brum înghe ului
Suprafe e verticale de beton în lucr ri rutiere
5. Atac înghe /dezghe expuse
XF1 Saturarare moderat în ap , f r agent înghe ului i aerului vehiculând agen i de
antipolei dezghe are
XF2 Saturarare moderat în ap , cu agent Suprafe e orizontale de beton expuse la ploaie i
antipolei la înghe
Drumuri i tabliere de pod expuse la agen i de
XF3 Saturarare puternic în ap , f r agent dezghe .
antipolei Suprafe e de beton verticale direct expuse la
stropirea cu agen i de dezghe i la înghe .
XF4 Saturarare puternic în ap , cu agent Zone ale structurilor marine supuse la stropire i
antipolei sau ap de mare expuse la înghe
Soluri naturale i ap în sol
6. Atacuri chimice Soluri naturale i ap în sol
XA1 Mediu cu slab agresivitate chimic Soluri naturale i ap în sol
dup EN 206-1, tabelul 2
XA2 Mediu cu agresivitate chimic
moderat dup EN 206-1, tabelul 2
XA3 Mediu cu agresivitate chimic
ridicat dup EN 206-1, tabelul 2

44

SR EN 1992-1-1:2004

4.3 Cerin e de durabilitate

(1)P Pentru a atinge durata de utilizare din proiect cerut pentru structur , trebuie luate prevederi
corespunz toare, cu scopul de a proteja fiecare element structural de ac iunile mediului înconjur tor.

(2)P Cerin ele de durabilitate trebuie s fie luate în calcul la :
conceperea structurii;
alegerea materialelor;
prevederile constructive;
execu ie,
controlul calit ii;
inspec ii;
verific ri;
prevederi speciale (utilizarea de o el inoxidabil, acoperiri, protec ie catodic ).

4.4 Metode de verificare

4.4.1 Acoperirea cu beton

4.4.1.1 Generalit i

(1)P Acoperirea este distan a între suprafa a arm turii (incluzând agrafele i etrierii, precum i
arm turile suprafa , dac este cazul) cea mai apropiat de suprafa a betonului i aceasta din urm .

(2)P Acoperirea nominal trebuie specificat pe planuri. Se define te ca acoperirea minim cmin
(a se vedea 4.4.1.2) plus o suplimentare care ine seama de toleran ele de execu ie ∆cdev
(a se vedea 4.4.1.3) :

cnom = cmin + ∆cdev (4.1)
4.4.1.2 Acoperirea minim , cmin
(1)P Trebuie prev zut un strat de acoperire minim cmin pentru a garanta :

- bun transmitere a for elor de aderen (a se vedea, de asemenea, sec iunile 7 i 8)
- protec ia arm turilor împotriva coroziunii (durabilitate)
- rezisten la foc convenabil (a se vedea EN 1992-1-2).

(2)P Valoarea utilizat este cea mai mare dintre valorile cmin care satisfac în acela i timp cerin ele
referitoare la aderen i condi iile de mediu.

cmin = max {cmin,b; cmin,dur + ∆cdur,γ - ∆cdur,st - ∆cdur,add; 10 mm} (4.2)

în care:
cmin,b acoperirea minim fa de cerin ele de aderen , a se vedea 4.4.1.2 (3);
cmin,dur acoperirea minim fa de cerin ele de mediu, a se vedea 4.4.1.2 (5);
∆cdur,γ marj de siguran a se vedea 4.4.1.2(6);
∆cdur,st reducerea acoperirii minime în cazul o elului inoxidabil, a se vedea 4.4.1.2 (7);
∆cdur,add reducerea acoperirii minime în cazul unei protec ii suplimentare, a se vedea 4.4.1.2 (8).

(3) Pentru a se asigura, în acela i timp o transmitere f r riscuri a for elor de aderen i un beton
suficient de compact, se recomand ca acoperirea minim s nu fie mai mic decât valorile cmin,b
indicate în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2 - Acoperire minim c min,b cerut pentru aderen

Cerin e fa de aderen Acoperire minim cmin,b*
Dispunerea arm turilor
Arm tura individual Diametrul barei
Pachet de arm turi Diametru echivalent ( n)(a se vedea 8.9.1)
*: Dac dimensiunea nominal a celei mai mari granule de agregat este mai mare de 32 mm, se recomand s se m reasc
cmin,b cu 5 mm.

45

SR EN 1992-1-1:2004

NOT - în ceea ce prive te acoperirea arm turilor pretensionate pre-întinse i acoperirea canalelor de
precomprimare de sec iune circular sau plat , pentru arm turi aderente, valorile lui cmin,b care se vor utiliza
intr-o ar dat pot fi furnizate de anexa na ional . Valorile recomandate pentru canale de beton cu arm tura
post-întins sunt urm toarele :

canale de sec iune circular : diametrul
canale plate : cea mai mic dimensiune sau jum tate din dimensiunea cea mai mare, dac aceasta este
mai mare
Pentru canale de sec iune circular sau plate nu exist cerin mai mare de 80 mm.

Valorile recomandate pentru arm turile pretensionate pre-întinse sunt urm toarele :
1,5 x diametrul toronului sau sârmei netede
2,5 x diametrul sârmei amprentate.

(4) Pentru ancoraje, în cazul betonului precomprimat, se va prevede o acoperire minim a ancorajului
conform Agrementului Tehnic European corespunz tor.

(5) Acoperirea minim a arm turilor pentru beton armat i a arm turilor pretensionate într-un beton de
mas volumic normal , care ine seama de clasele de expunere i de clasele structurale, este cmin,dur.

NOT - Clasele structurale i valorile cmin,dur utilizate într-o ar dat pot fi furnizate în anexa na ional . Clasa
Structural recomandat (durata de utilizare din proiect egal cu 50 de ani) este clasa S4, pentru rezisten ele,
cu titlu de indica ie, ale betonului indicate în anexa E, tabelul 4.3N prezint modific rile clasei structurale
recomandate. Clasa Structural minim recomandat este clasa S1.
Valorile recomandate ale cmin,dur sunt indicate în tabelul 4.4N (arm turi pentru beton armat) i în tabelul 4.5N
(arm turi pretensionate).

Tabelul 4.3N - Clasificare structural recomandat

Clasa structural
Criteriu Clasa de expunere dup tabelul 4.1
X0 XC1 XC2 / XC3 XC4 XD1 XD2 / XS1 XD3/XS2/
XS3
Durata de utilizare din Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu Majorare cu
proiect de 100 ani dou clase dou clase dou clase dou clase dou clase dou clase dou clase

Clasa de rezisten 1) ≥ C30/37 ≥ C30/37 ≥ C35/45 ≥ C40/50 ≥ C40/50 ≥ C40/50 ≥ C45/55
mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare
2) cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas

Element asimilabil mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare
unei pl ci cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas
(pozi ia arm turilor mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare mic orare
neafectat de procesul cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas cu 1 clas
de construc ie)
Control special
al calit ii de
produc ie a betonului

Note referitoare la tabelul 4.3N

1. Clasa de rezisten i raportul a/c se consider c sunt legate. Pentru a ob ine o permeabilitate redus
se poate considera o compozi ie special (tip de ciment, raport a/c, p r i fine).

2. Limita poate fi redus cu o clas de rezisten dac aerul antrenat este peste 4%.

46

SR EN 1992-1-1:2004

Tabelul 4.4N - Valori ale acoperirii minime cmin,dur cerute de condi ia de durabilitate în
cazul arm turilor pentru beton armat conform cu EN 10080

Cerin de mediu pentru cmin,dur (mm)
Clasa Clasa de expunere conform tabelul 4.1
structural X0 XC1 XC2 / XC3 XC4 XD1/XS1 XD2 / XS2 XD3/XS3
30
S1 10 10 10 15 20 25 35
S2 10 10 15 20 25 30 40
S3 10 10 20 25 30 35 45
S4 10 15 25 30 35 40 50
S5 15 20 30 35 40 45 55
S6 20 25 35 40 45 50

Tabelul 4.5N - Valori ale acoperirii minime cmin,dur cerute de condi ia de durabilitate în cazul
arm turilor pentru beton precomprimat

Cerin de mediu pentru cmin,dur (mm) Clasa de expunere conform tabelul 4.1
Clasa
structural X0 XC1 XC2 / XC3 XC4 XD1/XS1 XD2 / XS2 XD3/XS3
S1 10 15 20 25 30 35 40
S2 10 15 25 30 35 40 45
S3 10 20 30 35 40 45 50
S4 10 25 35 40 45 50 55
S5 15 30 40 45 50 55 60
S6 20 35 45 50 55 60 65

(6) Se recomand s se majoreze acoperirea cu o marj de siguran ∆cdur,g .
NOT - Valoarea lui ∆cdur,g care se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat de anexa na ional . Valoarea
recomandat este ∆cdur,g = 0 mm.

(7) Acoperirea minim poate fi redus cu ∆cdur,st atunci când se utilizeaz o el inoxidabil sau atunci
când se iau alte prevederi speciale. În acest caz, se va ine seam de efectele asupra ansamblului
propriet ilor materialelor în cauz , inclusiv aderen a.

NOT - Valoarea lui ∆cdur,st care se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat de anexa na ional . Valoarea
recomandat , în absen a unor preciz ri suplimentare, este ∆cdur,st = 0 mm.

(8) În cazul unui beton ce beneficiaz de o protec ie suplimentar (acoperiri, de exemplu),
acoperirea minim poate fi redus cu ∆cdur,add.

NOT - Valoarea lui ∆cdur,add care se utilizeaz într-o ar dat poate fi furnizat de anexa na ional .
Valoarea recomandat , în absen a unor preciz ri suplimentare, este ∆cdur,add = 0 mm.

(9) În cazul unui beton turnat pe antier în contact cu alte elemente de beton (prefabricate sau turnate
pe antier), acoperirea minim în raport cu interfa a poate fi redus la valoarea corespunzând celei
cerute pentru aderen (a se vedea (3) de mai sus), sub rezerva c :

- betonul apar ine cel pu in clasei de rezisten C25/30;
- expunerea suprafe ei de beton la mediul exterior este de scurt durat (< 28 zile);
- interfa a este f cut rugoas .

(10) Se recomand ca acoperirea minim a arm turilor pretensionate neaderente s fie conform
Agrementului Tehnic European.

(11) În cazul fe elor exterioare neregulate (beton cu agregate aparente, de exemplu), se recomand
s se m reasc acoperirea minim cu cel pu in 5 mm.

(12) Se recomand s se acorde o aten ie special compozi iei betonului (a se vedea EN 206-1
sec iunea 6) atunci când se prevede c acesta va fi expus la înghe -dezghe sau la un atac chimic
(clasele XF i XA). În situa ii de acest tip, în mod normal va fi suficient o acoperire conform 4.4.

(13) În ceea ce prive te abraziunea betonului, se recomand s se acorde o aten ie special
agregatelor, conform cu EN 206-1. O op iune const în a ine seama de abraziunea betonului prin

47

SR EN 1992-1-1:2004

m rirea stratului de acoperire (grosime de sacrificiu). Se recomand , în acest caz, m rirea stratului
minim de acoperire cmin cu k1 pentru clasa de abraziune XM1, cu k2 pentru clasa XM2 i cu k3 pentru
clasa XM3.

NOT - Clasa de abraziune XM1 corespunde la o abraziune moderat , cum ar fi cea a elementelor din incinte
industriale supuse la circula ia vehiculelor echipate cu anvelope. Clasa de abraziune XM2 corespunde la o
abraziune important , cum ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor
echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc. Clasa de abraziune XM3 corespunde la o abraziune extrem ,
cum ar fi cea a elementelor din incinte industriale supuse la circula ia stivuitoarelor echipate cu bandaje de
elastomeri sau metalice sau ma ini cu enile.
Valorile k1, k2 i k3 de utilizat într-o ar dat pot fi furnizate în anexa na ional . Valorile recomandate sunt
respectiv 5 mm, 10 mm i 15 mm.

4.4.1.3 Luarea în calcul a abaterilor de execu ie

(1)P Pentru calculul acoperirii nominale cnom , acoperirea minim trebuie majorat , la nivelul din
proiect, pentru a ine seama de abaterile de execu ie (∆cdev). Astfel, acoperirea minim trebuie m rit
cu valoarea absolut a abaterii acceptate.

NOT - Valoarea lui ∆cdev ce se va utiliza într-o ar dat poate fi furnizat de anexa na ional . Valoarea
recomandat este ∆cdev = 10 mm.
(2) Pentru cl diri, abaterea acceptat este indicat în ENV 13670-1. Aceast valoare se poate lua, în
mod normal, i pentru alte tipuri de structuri. Se recomand s se in seama de aceast abatere la
alegerea acoperirii nominale de calcul. Se recomand ca la proiectare s se utilizeze acoperirea
nominal de calcul i ca aceasta s fie specificat pe planuri, dac nu se specific o alt valoare
(valoarea minim , de exemplu).

(3) În anumite cazuri abaterea acceptat i în consecin toleran a ∆cdev, pot fi reduse.

NOT - Reducerea lui ∆cdev ce se utilizeaz , în aceste cazuri, într-o ar dat poate fi furnizat de anexa
na ional . Valorile recomandate sunt urm toarele :
- atunci când fabrica ia este supus unui sistem de asigurare a calit ii în care supravegherea include
m surarea acoperirii, este posibil s se reduc marja de calcul pentru toleran ele de execu ie ∆cdev astfel
încât :
10 mm ≥ ∆cdev ≥ 5 mm (4.3N)

- atunci când se poate garanta utilizarea unui aparat de m sur foarte precis pentru supraveghere precum i
respingerea elementelor neconforme (elemente prefabricate, de exemplu), se poate reduce marja de calcul
pentu toleran e de execu ie ∆cdev astfel încât :
10 mm ≥ ∆cdev ≥ 0 mm (4.4N)

(4) În cazul unui beton turnat în contact cu suprafe e neregulate, se recomand în general, s se
m reasc acoperirea minim luând o marj mai mare pentru calcul. Se recomand s se aleag o
m rire în raport cu diferen a cauzat de iregularitate, acoperirea minim trebuind s fie cel pu in egal
cu k1 mm pentru un beton turnat în contact cu un sol care a fost preg tit (inclusiv prin beton de
egalizare) i k2 mm pentru un beton turnat în contact direct cu solul. De asemenea, se recomand s
se m reasc acoperirea arm turilor pentru orice suprafa prezentând iregularit i, cum sunt
suprafe e striate sau beton cu agregate aparente, cu scopul de a ine seam de iregularitatea
suprafe ei (a se vedea 4.4.1.2 (11) de mai sus).

NOT - Valorile lui k1 i k2 ce se utilizeaz într-o ar dat pot fi furnizate în anexa na ional . Valorile
recomandate sunt 40 mm i respectiv 75 mm.

48