SR-EN-1992112004

SR EN 1992-1-1:2004

- la SLU, sistemul structural posed o capacitate de deforma ie plastic suficient , astfel încât
diferen ele între tas ri s nu afecteze dimensionarea.

Nivelul 1 : Presiunea de contact poate fi determinat inând seama de rigiditatea relativ a funda iei i
solului; deforma iile care rezult pot fi evaluate pentru a verifica c ele sunt în limite acceptabile.
Sunt îndeplinite în prealabil condi iile urm toare:

- exist o experien suficient , care dovede te c aptitudinea în serviciu a structurii nu este
susceptibil de a fi afectat de deforma ia solului;

- la SLU, sistemul structural are o comportare ductil adecvat .
Nivelul 2 : La acest nivel de analiz se ia în considerare influen a deforma iilor solului asupra structurii.
Structura este analizat sub deforma ia impus de funda ie pentru a determina redistribu iile de sarcini
care sunt aplicate funda iilor. Dac redistribu iile care rezult sunt semnificative (adic > 10 %), se
adopt nivelul de analiz 3.
Nivelul 3 : Este vorba de o metod interactiv complet , care ia în considerare structura, funda iile
sale i solul.

G.2 Funda ii pe pilo i

(1) Dac funda ia pe pilo i este rigid , se poate face ipoteza unei varia ii liniare a tas rilor pilo ilor,
depinzând de rotirea funda iei. Dac aceast rota ie este nul sau poate fi neglijat , se poate admite o
tasare identic a tuturor pilo ilor. Pe baza ecua iilor de echilibru se pot calcula sarcinile pe pilo i,
precum i valoarea tas rii grupului de pilo i.
(2) Totu i, în cazul unui radier pe pilo i, se produce o interac iune nu numai între diferi i pilo i, dar i
între radier i pilo i i nu exist nici o metod simpl pentru a o trata.
(3) R spunsul unui grup de pilo i la sarcini orizontale face în general s intervin nu numai rigidit ile
laterale ale pilo ilor i cea a terenului înconjur tor, dar i rigiditatea lor axial (de exemplu o sarcin
lateral asupra unui grup de pilo i creeaz o întindere i o compresiune asupra pilo ilor din margine).

199

SR EN 1992-1-1:2004
Anexa H

(informativ )

Efecte globale de ordinul doiasupra structurilor

H.1 Criterii pentru neglijarea efectelor globale de ordinul II

H.1.1 Generalit i
(1) Acest articol H.1 indic criterii aplicabile structurilor care nu satisfac condi iile din 5.8.3.3 (1).
Acestea sunt bazate pe 5.8.2 (6) i iau în considerare deforma iile globale de încovoiere i for
t ietoare, a a cum sunt reprezentate în figura H.1.

Figura H.1 - Defini ia deforma iilor globale de încovoiere i for t ietoare (1/r i respectiv γ ) i
rigidit ilor corespunz toare (EI i respectiv S)

H.1.2 Sistem de contravântuire f r deforma ii semnificative de for t ietoare

(1) Pentru un sistem de contravântuire f r deforma ii semnificative de for t ietoare (de exemplu
pere i plini), efectele globale de ordinul doipot fi ignorate, dac :

FV,Ed ≤ 0,1⋅ FV,BB (H.1)

în care: este sarcina vertical total (pe elementele care particip la contravântuire i pe
FV,Ed celelalte)
FV,BB este sarcina global nominal de flambaj pentru încovoierea global , a se vedea (2)

(2) Sarcina global nominal de flambaj pentru încovoierea global poate fi luat egal cu :

FV,BB = ξ⋅ΣEI / L2 (H.2)

în care: este un coeficient care depinde de num rul de etaje, de varia ia rigidit ii, de
ξ rigiditatea încastr rii de la baz i de distribu ia înc rc rilor; a se vedea (4)
este suma rigidit ilor la încovoiere a elementelor sistemului de contravântuire în
ΣEI direc ia considerat , incluzând efectele eventuale ale fisur rii ; a se vedea (3)
este în l imea total a cl dirii deasupra nivelului de încastrare.
L

200

SR EN 1992-1-1:2004

(3) În absen a unei evalu ri mai exacte a rigidit ii, se poate utiliza, pentru un element de
contravântuire fisurat, valoarea urm toare :

EI ≈ 0,4 Ecd Ic (H.3)

în care: = Ecm /γcE, valoarea de calcul a modulului betonului, a se vedea 5.8.6 (3)
Ecd momentul de iner ie al elementului de contravântuire
Ic

Dac elementul este nefisurat la starea limit ultim , valoarea 0,4 din expresia (H.3) poate fi înlocuit
cu 0,8.

(4) Dac elementele de contravântuire au o rigiditate constant pe toat în l imea i sarcina vertical
cre te cu aceea i cantitate la fiecare etaj, ξ poate fi luat egal cu :

ξ = 7,8 ns ⋅ 1+ 1 (H.4)
ns + 1,6 0,7 ⋅ k

în care: este num rul de etaje
ns este flexibilitatea relativ a încastr rii ; a se vedea (5).
k

(5) Flexibilitatea relativ a încastr rii la baz este definit prin :

k = (θ / M)⋅(EI / L) (H.5)

în care: este rota ia pentru momentul încovoietor M
θ este rigiditatea dup (3)
EI este în l imea total a elementului de contravântuire.
L

NOT - Pentru k = 0, adic o încastrare perfect , expresiile (H.1) la (H.4) pot fi combinate pentru a indica
expresia (5.18), în care coeficientul 0,31 se ob ine din 0,1⋅ 0,4 ⋅7,8 ≈ 0,31.

H.1.3 Sistem de contravântuire cu deforma ii semnificative de for t ietoare

(1) Efectele globale de ordinul doipot fi ignorate dac este îndeplinit condi ia urm toare :
FV ,BB
FV ,Ed ≤ 0,1⋅ FV ,B = 0,1⋅ 1 + FV ,BB / FV (H.6)

,BS

în care:
FV,B este sarcina global de flambaj inând cont de încovoierea i for a t ietoare globale
FV,BB este sarcina global de flambaj numai pentru încovoiere, a se vedea H.1.2 (2)
FV,BS este sarcina global de flambaj fa de for a t ietoare, FV,BS = ΣS
ΣS este rigiditatea total la for t ietoare (for pe unitatea de deforma ie unghiular ) a
elementelor de contravântuire (a se vedea figura H.1)

NOT - În mod normal, deforma ia global de for t ietoare a unui element de cntravântuire depinde în
principal de deforma iile locale de încovoiere (figura H.1). În consecin , în absen a unei analize mai exacte,
fisurarea poate fi luat în considerarea pentru S în acela i mod ca pentru EI; a se vedea H.1.2 (3).

H.2 Metode de calcul ale efectelor globale de ordinul doi

(1) Aceast clauz este bazat pe o analiz liniar de ordinul doidup 5.8.7. Efectele globale de
ordinul doipot fi luate în calcul efectuându-se o analiz a structurii pentru for e orizontale fictive
majorate FH,Ed :

FH ,Ed = 1− FH ,0Ed FV ,B (H.7)
FV ,Ed /

201

SR EN 1992-1-1:2004

în care: este for a orizontal de ordinul întâi datorat vântului, imperfec iunilor etc.
FH,0Ed este sarcina vertical total pe elementele de contravântuire i pe structur
FV,Ed este sarcina global nominal de flambaj, a se vedea (2).
FV,B

(2) Sarcina de flambaj FV,B poate fi determinat conform H.1.3 (sau H.1.2 dac deforma iile de for
t ietoare global sunt neglijabile). Totu i, în acest caz, sunt utilizate valorile rigidit ii nominale dup
5.8.7.2, inând seama de efectul fluajului/curgerii lente .

(3) În cazul în care sarcina global de flambaj FV,B nu este definit , se poate utiliza expresia urm toare
FH ,0Ed (H.8)
FH ,Ed = 1− FH ,1Ed / FH ,0Ed

în care:
FH,1Ed este o for orizontal fictiv , care indic acelea i momente încovoietoare ca i sarcina
vertical NV,Ed ac ionând pe structura deformat , deforma ia fiind cea provocat de
for a FH,0Ed (deforma ie de ordinul I), i calculat cu valoarea rigidit ii nominale
ob inut din 5.8.7.2

NOT - Expresia (H.8) se ob ine printr-un calcul pas cu pas, în care efectul incrementelor înc rc rilor verticale i
ale deforma iilor, exprimate ca for e orizontale echivalente, sunt ad ugate în pa i succesivi. Incrementele
formeaz o serie geometric dup câ iva pa i. Presupunând c aceasta se întâmpl dup primul calcul (ceea ce
revine la a presupune c β =1 în 5.8.7.3 (3)), suma poate fi de aceea i form ca în expresia (H.8). Aceast
ipotez cere ca valorile rigidit ii reprezentând ultima etap a deform rii s fie utilizate în to i pa ii de calcul (de
notat c este de asemenea ipoteza de baz pentru analiza bazat pe valorile rigidit ii nominale).

În celelalte cazuri, de exemplu dac se presupun sec iunile nefisurate pentru primul pas de calcul i dac rezult
c fisurarea se produce în pa ii ulteriori, sau dac distribu ia for elor orizontale echivalente se schimb
semnificativ în cursul primilor pa i, atunci va trebui s se procedeze la pa i suplimentari de calcul, pân când
ipoteza unei serii geometrice se va verifica. Exemplu cu doi pa i mai mult decât în expresia (H.8):

FH,Ed = FH,0Ed + FH,1Ed + FH,2Ed /(1- FH,3Ed / FH,2Ed)

202

SR EN 1992-1-1:2004
Anexa I

(informativ )

Analiza plan eelor dal i a pere ilor de contravântuire

I.1 Plan ee dal

I.1.1 Generalit i

(1) Pentru aceast anex , plan eele dal pot avea grosime uniform sau pot s aib capiteluri
(îngro ri în dreptul stâlpilor).

(2) Plan eele dal sunt analizate utilizând o metod verificat , cum ar fi cea a re elei de grinzi (în care
dala este modelat ca un ansamblu de componente discrete interconectate), metoda elementelor
finite, metoda liniilor de rupere sau metoda cadrelor echivalente. Sunt utilizate propriet i geometrice
i mecanice adaptate.

I.1.2 Analiza cu cadre echivalente

(1) Structura este divizat în direc iile longitudinal i transversal în cadre constând din stâlpi i din
por iuni de dal cuprinse între axele panourilor adiacente (suprafa limitat de 4 stâlpi adiacen i).
Rigiditatea elementelor poate fi calculat pe baza sec iunii transversale brute. Pentru sarcinile
verticale, rigiditatea poate fi bazat pe l imea total a panourilor. Pentru sarcinile orizontale, se
utilizeaz 40% din aceast valoare pentru a ine seama de flexibilitatea mai mare a nodurilor stâlpi-
dale pentru structurile cu plan eu dal , în compara ie cu cea a nodurilor stâlpi-grinzi. Pentru analiza în
fiecare direc ie se utilizeaz sarcina total .

(2) Momentele încovoietoare ob inute prin analiz sunt distribuite pe toat l imea dalei. În analiza
elastic , momentele negative tind s se concentreze în vecin tatea axei stâlpilor.

(3) Se recomand s se considere c panourile sunt împ r ite în fâ ii de reazem i fâ ii centrale
(a se vedea figura I.1) i se repartizeaz momentele încovoietoare conform tabelul I.1.

Tabelul I.1 - Reparti ie simplificat a momentelor încovoietoare în cazul unui plan eu dal

Momente negative Momente pozitive

Fâ ie de reazem 60 % … 80 % 50 % … 70 %
Fâ ie central 40 % … 20 % 50 % … 30 %
NOT - Totalul momentelor negative i pozitive la care trebuie s reziste fâ iile de reazem plus fâ iile
centrale trebuie s fie egal cu 100%

A - fâ ie de reazem
B - fâ ie central

Figura I.1 - Împ r irea panourilor de plan eu dal
203

SR EN 1992-1-1:2004

NOT - Când sunt utilizate capiteluri de l ime > (ly /3), l imea fâ iilor de reazem poate fi luat egal cu l imea
capitelului. L imea fâ iilor centrale trebuie ajustat în consecin .

(4) Acolo unde l imea fâ iei de reazem este diferit de 0,5lx ca în figura I.1 (de exemplu) i este egal
cu cea a capitelului, l imea fâ iilor centrale se ajusteaz în consecin .

(5) Exceptând cazul când sunt prezente grinzi marginale proiectate s reziste la torsiune, momentele
transmise la stâlpii de margine sau de col se limiteaz la momentul capabil al unei sec iuni
dreptunghiulare, egal cu 0,17 bed 2 fck (a se vedea figura 9.9 pentru defini ia lui be). Momentul pozitiv în
traveea marginal se calculeaz în consecin .

I.1.3 Dispunerea neregulat a stâlpilor

(1) În cazul când, din cauza dispunerii neregulate a stâlpilor, un plan eu dal nu poate fi analizat de
manier rezonabil utilizând metoda cadrelor echivalente, poate fi utilizat o re ea de grinzi sau alt
metod elastic . În acest caz, abordarea simplificat de mai jos va fi în mod normal suficient :

i) se analizeaz dala cu sarcina total γQQk + γGGk în toate traveele
ii) în acest caz se m resc momentele în travee i momentele pe stâlpi pentru a ine seama de

efectele înc rc rii induse de aranjamentul stâlpilor. Pentru aceasta, se pot înc rca una (sau
mai multe) travee critice cu γQQk + γGGk i restul plan eului dal cu γGGk. Dac este o varia ie
semnificativ a sarcinii permanente între travee, se ia γG egal cu 1 pentru traveele neînc rcate
iii) efectele acestei înc rc ri particulare pot fi atunci aplicate de manier similar la alte travee i
stâlpi critici.

(2) Se aplic restric iile privind transferul momentelor la stâlpii marginali indicate în 5.11.2.

I.2 Pere i de contravântuire

(1) Pere ii de contravântuire sunt pere i de beton armat sau simplu care contribuie la stabilitatea
lateral a structurii.

(2) Sarcina care revine fiec rui perete de contravântuire‚ se calculeaz printr-o analiz global a
structurii, inând seama de înc rc rile aplicate, excentricit ile înc rc rilor fa de centrul de torsiune
al structurii i interac iunea diferi ilor pere i ai structurii.

(3) Se iau în clacul efectele de asimetrie a înc rc rii vântului (a se vedea EN 1991-1-4).

(4) Se iau, de asemenea, în calcul efectele combinate ale for elor axiale i for ei t ietoare.

(5) Suplimentar fa de criteriile de aptitudine în serviciu indicate în acest standard, de asemenea se
consider efectul mi c rilor orizontale ale pere ilor de contravântuire asupra ocupan ilor
(a se vedea EN 1990).

(6) În cazul structurilor de cl diri care nu dep esc 25 etaje, la care dispunerea pere ilor este relativ
simetric i la care pere ii nu comport goluri care ar putea antrena deforma ii globale de for
t ietoare semnificative, sarcina lateral preluat de un perete de contravântuire poate fi ob inut dup
cum urmeaz :

Pn = P( EI )n ± ( Pe )y n ( EI )n (I.1)
(EI )
( EI )y 2
n

în care: este înc rcarea orizontal pe peretele n
Pn este rigiditatea peretelui n
(EI )n este înc rcarea aplicat
P este excentricitatea lui P în raport cu centrul de rigiditate (a se vedea figura I.2)
e este distan a peretelui n fa de centrul de rigiditate.
yn

(7) Atunci când elementele cu sau f r deforma ii semnificative de for t ietoare sunt asociate în
sistemul de contravântuire, analiza ia în calcul atât deforma iile de for t ietoare cât i cele de
încovoiere.

204

SR EN 1992-1-1:2004
A - Centrul grupului de pere i de

contravântuire
Figura I.2 - Excentricitatea înc rc rii în raport cu centrul pere ilor de contravântuire

205

SR EN 1992-1-1:2004
Anexa J

(informativ )
Prevederi constructive pentru unele cazuri particulare
J.1 Arm turi de suprafa

(1) Se prevede o arm tur de suprafa pentru a împiedeca exfolierea betonului atunci când arm tura
principal este constituit :

- din bare cu diametrul mai mare de 32 mm sau
- din pachete de bare cu diametrul echivalent mai mare de 32 mm (a se vedea 8.8)
Pentru constituirea arm turii de suprafa sunt folosite plase sudate sau bare de diametru mic,
dispuse în exteriorul etrierilor, a a cum este reprezentate în figura J.1.

x este în l imea axei neutre la SLU
Figura J.1 - Exemplu de armare de suprafa
(2) Sec iunea arm turilor de suprafa As,surf nu este mai mic de As,surfmin în cele dou direc ii paralel
i perpendicular pe arm turile întinse ale grinzii.
NOT - Valoarea lui As,surfmin de utilizat într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea
recomandat este 0,01 Act,ext, unde Act,ext este aria de beton întins exterior etrierilor (a se vedea figura 9.7).
(3) Când acoperirea arm turilor este mai mare decât 70 mm, se utilizeaz , pentru cre terea
durabilit ii, o armare de suprafa similar , cu o sec iune de 0,005 Act,ext în fiecare direc ie.
(4) Acoperirea minim necesar pentru arm tura de suprafa este indicat în 4.4.1.2.
(5) Barele longitudinale ale arm turii de suprafa pot fi luate în calcul în arm tura de încovoiere
longitudinal i barele transversale în arm turile de for t ietoare, cu condi ia ca s satisfac
condi iile de punere în oper i de ancorare ale tipurilor de arm turi la care particip .

J.2 Col uri de cadru
J.2.1 Generalit i

(1) Efortul unitar ultim de calcul în beton σRd,max se calculeaz conform 6.5.2 (biele comprimate cu sau
f r arm tur transversal ).

206

SR EN 1992-1-1:2004

J.2.2 Col uri de cadru a c ror interior este comprimat
(1) Pentru dimensiuni ale stâlpilor i grinzilor aproximativ egale (2/3 < h2/h1 < 3/2)
(a se vedea figura J.2 (a)), nu este cerut nici o verificare a arm turii de leg tur sau a lungimii de
ancorare în nodul stâlp-grind , cu condi ia ca toate arm turile întinse din grind s fie îndoite în nod.
(2) Figura J.2 (b) prezint utilizarea unui model biel -tirant pentru cazul când h2/h1< 2/3 cu tanθ care
variaz într-un domeniu limitat.
NOT - Valorile limit ale lui tanθ de utilizat într-o ar dat pot fi furnizate în anexa na ional . Valoarea
recomandat pentru limita inferioar este 0,4 i cea a limitei superioare este 1.

(a) Stâlp i grind cu dimensiuni aproximativ egale

(b) Stâlp i grind cu dimensiuni foarte diferite
Figura J.2 - Col de cadru cu interiorul comprimat. Modelare i armare

(3) Lungimea de ancorare lbd se determin pentru efortul ∆Ftd = Ftd2 - Ftd1.
(4) Se prevede o arm tur pentru echilibrarea întinderilor transversale perpendiculare pe planul
nodului.
J.2.3 Col de cadru cu interiorul întins
(1) Pentru dimensiuni ale stâlpilor i grinzilor aproximativ egale, pot fi utilizate modelele biele-tiran i
reprezentate în figurile J.3 (a) i J.4 (a).
Se a eaz o armare de col în form de bucl sau cuprinzând bare în U care se înn desc prin
suprapunere, asociat cu etrieri înclina i a a cum se prezint în figurile J.3 (b) i (c) i în figurile J.4 (b) i (c).

207

SR EN 1992-1-1:2004

a) modele biele-tirant (b) i (c) dispunerea arm rii

Figura J.3 - Col de cadru cu interiorul întins solicitat moderat
(de exemplu AS/bh ≤ 2%)

(2) Când col ul de cadru este solicitat puternic, este prev zut o bar diagonal i arm turi de
leg tur pentru a preveni despicarea betonului, dup cum este reprezentat în figura J.4.

a) modele biele-tirant (b) i (c) dispunerea arm rii

Figura J.4 - Col de cadru cu interiorul întins solicitat puternic
(de exemplu AS/bh > 2%)

J.3 Console scurte

(1) Consolele scurte (ac < z0) pot fi proiectate utilizându-se un model biel -tirant ca cel descris în 6.5
(a se vedea figura J.5). Înclinarea bielei este limitat de 1,0 ≤ tanθ ≤ 2,5.

208

SR EN 1992-1-1:2004

Figura J.5 - Model biel -tirant pentru o consol scurt
(2) Dac ac < 0,5 hc , sunt prev zu i etrieri închi i orizontali sau înclina i, cu As,lnk ≥ k1As,main ,
suplimentar fa de arm turile principale de întindere (a se vedea figura J.6 (a)).
NOT - Valoarea lui k1 de utilizat într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea recomandat
este k1 = 0,25.
(3) Dac ac > 0,5 hc i FEd > VRd,c (a se vedea 6.2.2), sunt prev zu i etrieri închi i verticali, cu As,lnk ≥ k2
FEd/fyd în plus fa de arm turile principale de întindere (a se vedea figura J.6 (b)).
NOT - Valoarea lui k2 de utilizat într-o ar dat poate fi furnizat în anexa na ional . Valoarea recomandat
este k2 = 0, 5.
(4) Arm turile principale întinse sunt ancorate la ambele extremit i. Aceste arm turi sunt ancorate pe
elementul portant pe fa a opus , lungimea de ancoraj fiind m surat de la pozi ia arm turilor verticale
situate pe fa a cea mai apropiat . Acestea sunt ancorate de asemenea în consol , lungimea de
ancoraj fiind m surat începând de la marginea interioar a zonei înc rcate.
(5) Dac exist prevederi speciale de limitare a fisur rii, arm turile de leg tur înclinate în unghiul
intrând sunt eficiente.

209

SR EN 1992-1-1:2004

A - Dispozitive de ancoraj sau bucle B - Arm turi de leg tur

(a) armare pentru ac ≤ 0,5 hc (b) armare pentru ac > 0,5 hc

Figura J.6 - Alc tuirea constructiv pentru console scurte

210

SR EN 1992-1-1:2004
Anex na ional NA

(informativ )

Coresponden a standardelor europene i interna ionale cu standardele române

EN 1990:2002 IDT SR EN 1990:2004
Eurocod – Bazele proiect rii structurilor

EN 1991-1-5:2003 IDT SR EN 1991-1-5:2004
Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor
Partea 1-5: Ac iuni generale – Ac iuni termice

EN 1991-1-6:2005 IDT SR EN 1991-1-6:2005
EN 1997-1:2004 Eurocod 1: Ac iuni asupra structurilor
EN 197-1:2000 Partea 1-6: Ac iuni generale – Ac iuni pe durata execu iei
EN 206-1:2000
EN 10080:2005 IDT SR EN 1997-1:2004
EN 10138 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic - Partea 1: Reguli
EN 12390-1:2000 generale
EN 12390-2:2000
EN 12390-3:2001 IDT SR EN 197-1:2002
EN 12390-4:2000 Ciment - Partea 1: Compozi ie, specifica ii i criterii de
EN 12390-5:2000 conformitate ale cimenturilor uzuale
EN 12390-6:2000
EN 12390-7:2000 IDT SR EN 206-1:2002
Beton - Partea 1: Specifica ie, performan , produc ie i
conformitate

IDT SR EN 10080:2005
O eluri pentru armarea betonului. O eluri sudabile pentru
beton armat. Generalit i

--

IDT SR EN 12390-1:2002
Încercare pe beton întarit - Partea 1: Forma, dimensiuni i
alte condi ii pentru epruvete i tipare

IDT SR EN 12390-2:2002
Încercare pe beton întarit - Partea 2: Preg tirea i
conservarea epruvetelor pentru încerc ri de rezisten

IDT SR EN 12390-3:2002 Partea 3: Rezisten a la
Încercare pe beton înt rit -
compresiune a epruvetelor

IDT SR EN 12390-4:2002
Încercare pe beton întarit - Partea 4: Rezisten a la
compresiune - Caracteristicile ma inilor de încercare

IDT SR EN 12390-5:2002
Încercare pe beton înt rit -Partea 5: Rezisten a la întindere
prin încovoiere a epruvetelor

IDT SR EN 12390-6:2002
Încercare pe beton înt rit - Partea 6: Rezisten a la întindere
prin despicare a epruvetelor

IDT SR EN 12390-7:2002
Încercare pe beton înt rit - Partea 7: Densitatea betonului
înt rit

211

EN 12390-8:2000 SR EN 1992-1-1:2004

EN ISO 17760 IDT SR EN 12390-8:2002
ENV 13670-1:2000 Încercare pe beton înt rit - Partea 8: Adâncimea de
EN 13791 p trundere a apei sub presiune
EN ISO 15630-1:2002
--
EN ISO 15630-2:2002 IDT SR ENV 13670-1:2002

EN ISO 15630-3:2002 Execu ia structurilor de beton - Partea 1: Condi ii comune
--
IDT SR EN ISO 15630-1:2003

O el pentru armarea i precomprimarea betonului - Metode
de încercare - Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme
pentru armarea betonului
IDT SR EN ISO 15630-2:2003
O el pentru armarea i precomprimarea betonului - Metode
de încercare - Partea 2: Plase sudate
IDT SR EN ISO 15630-3:2003
O el pentru armarea i precomprimarea betonului - Metode
de încercare - Partea 3: Arm turi pretensionate

Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz standardele europene la care se face referin
(respectiv standardele române identice cu acestea).
Simbolul gradului de echivalen (IDT – identic), conform SR 10000-8.
Standardele europene citate ca referin i care nu au fost adoptate ca standarde române pot fi
consultate sau comanindicate la Asocia ia de Standardizare din România.

212

SR EN 1992-1-1:2004

(pagin alb )

213

Standardul european EN 1992-1-1:2004 a fost acceptat ca standard român de c tre comitetul tehnic
CT 343 - Bazele proiect rii i eurocoduri pentru structuri.
Membrii comitetului de lectur (CDL) care au verificat aceast traducere a standardului european
EN 1992-1-1:2004:

dl. Augustin POP ESCU POP ESCU CO Pre edinte al comitetului tehnic
INCERC – Bucure ti CT 343 - Bazele proiect rii i
dna. Ana-Maria SCHIAU eurocoduri pentru structuri
- Secretar al comitetului tehnic
dna. Marilena C LIN CT 343 - Bazele proiect rii i
eurocoduri pentru structuri
Expert ASRO

Versiunea român a acestui standard a fost elaborat de c tre dl Radu PASCU specialist EC2,
Uiversitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti

Un standard român nu con ine neap rat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.
Utilizatorii standardului sunt r spunz tori de aplicarea corect a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor române s se asigure c sunt în posesia ultimei edi ii i a
tuturor modific rilor.
Informa iile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor Române i în
Buletinul Standardiz rii.