Biografii, Memorii, Eseurii pictura
romanticS,
Marcel Brion
pictura
rorr:.anticd,
Traducere ;i prefald de
14ODEST MORARIU
Marcel Brion EDITURA MERIDIANE
PEINTURE ROMANTIQUE BUCURE$T|, 1972
@ eturn Michel, 1967
DESPRE
SPIRITUL ROMANTIC
Pe coperti: 'lermen de referinIi esenlia] pentnr a defirri spirituali-
tatea sccolului al XIX-lea, conccptul de ronrantisrn
Caspar David Friedrich : este unul dintre cele mai Irccvent invocate in judeca-
Stincile de colcor de pe insulo Riigen,
rea operei de arl5 in general qi, ca atare, semnificatia lui
Fundatia Reinhart, Winterthur
deplinl nu poate fi lnleleash doar istorisit. X anifestiri]e
ideatice ale romantismulu,l depdqesc aceasti delimitare,
aia cum aspectele sale depdqesc qi contrariazi definiliile.
Opus clasicismului, romantismul a acumulat accept,ii mul-
tiple, adeseori controversate, dar, in ultimd analizd, mai
mult sau mai pulin identice in esenla lor. E preferabil,
deci si nu vorbim atit despre un curent romantic, cit
despre o stare de spirit, istoriceqte loarte difuzl, pe
care s-o integrim int,r-o atitudine mai generali, gi
fundamental5. Inilial, termenul romantic era un sino-
nim pentru pitoresc, straniu, extravagant, absurd, con-
trazicind astfel de la bun inceput orice idee de ordine
qi de organizare. Cu timprrl, semnificatia lui se speciati-
zeazd, iar cei carc ii asigur[ circulalia sint in primul
rind oamenii de litere. Hurd, Joseph gi Thomas Warton,
in Anglia secolului al XVIII-lea, il folosesc pentru a
apiira opereie lui Spcnser, Tasso si Ariosto impotriva
atacurilor criticii neociasice, apreciind opica r rornanticl I
a acestora, independenti fa!:i de canoanele clasice. Adese-
ori, chiar la aul,orii cita{i, el apare ca sinonim pentru
gotic qi ca atare 1l va folosi in general qi llerder in Ger-
rnania.l Fralii Schlegel, 1a rindul lttr, slalornicesc qi
' V. Rene Wellek: Cortcepte.le crilicrii, l,rad. rle Rodica Tinis, Ild.
Urivers,1C71.
teroretizeazl antinomia ciasic-romantic pe care, in Franta, lireqte, vor varia. Alirtur,i do acesl,e rlouA cxtremc,
o va prelua doamna de Slabl. Istoria bogatd gi nuanlati G. C[]inescu situeazi barocul ca stare apropiati cle ronran_
a conccptulrri, multipolarit,atea lui srigereaz.i unor exc- Iisrn, dar ]narcatii de lln ( delil telrnic r, t.lin t:arc ar
geti teza existenlei unei pluralibi!i de ronantisme r,
ceea ce nu-i modificti insi accep{ia esen[iald. Cum opo- decrrrge grulLr.iktteu s:r. Afirnra[,ia esl,e r.iscarrl,ri, ctici perr_
zitul stabornic al diverselor formr: dc rornantisrn e cla-
sicismul, ni se pare lircsc sri chutlm in aceasti plura- lrelucazti o srlrnlificalio prjorativti de mrrlf irrfir,rnatii.
litate o unitate de fond, considerind cir orice romanl,isni l)acir, aqa curn afirrnit G.LltilinescLr, arListul baroc esle
rr [ipul artislului de atelier ), carc face ( ar[ir penl.ru arti )),
igi giseqle originea inl,r-o atitudine comuni, divers modu- cate <t renu,n(d la. ,,obserco.1i,o, tnoral,d,, n r:la.sicului gi
,,i,tleile" .si ,,problentele', ronr.un,ticrl,Lu,i it, r,t:dr.tlirrcl { otul
lati de apartenenla la un anumit tip de spiritualitate )), atlllrci acr:aslii riistrrrtlitar.
la o tr cLrr,iozitate plasticir
etnici, de realiti!ile istorice alt-. epocii, do clirnatul social
al cupr,inde arl.iqli dintre Lroi ntai repr.ezenlativi ai ltruropei :
specific, de psihologia individualii a arIistului, crrm si
inlrospoctivuI Rembrandt, liricul Verrneer, nreditativul
de datele particularrl ale existcntei sale. Frans llals, dramaticul Ruysdael qi al!ii clirr pleiacla
striluciti care se afirm:i in Jririlc cle .Ios, apoi Veldzqucz,
Angajat existen{ial irr infruntarea dintre clasic gi roman- Zurbar6n, Ribera, in .epania, s.a.rn.d.
\Iai recent, un punct de vedcre asemlllirtor oxpunc
tic, Gocthe a caractelizal. astfel terrncnii acestui binonr: Marcel Zahar., privincl exclusiv artclc plaslicel. (lasicisrrr
Klassisch ist das Gesunde, RorncLn,tisch ist d,as I{ra.nke
(Clasic estc ceca cc-i sinitos, romantic es l,e c;,:a ce-i ;i romanl,ism r.eprezint:i penlru el dou:i principii irnanenl.e
;i permanente ce irrso[esc dcst.inul ornrrlui, cel dintii
bolnav). in eseul Cla.sicism., roma,ntisnr, baroc, 2 George prelungindu-se maladiv, in faza sa cle decidere, in ( feno-
C[linescu a dezvoltat sclipitor definilia lui Gocthe. < Cla- cmaelrcrguol rdicel,execredseceansliel m,reanleabadriosccurrllu,ai.bril\ifii,rmeaafniais,cian1,ci.Ll
dc
sicism-romantlsin, spune e7, sint tlr.;uti tipuri ideale, ineris- in
rnod fircsc o sealni dtr intrebiiri derutanto cincl privim
tente practic in stare genuind, reperabile numoi la ana.Iiza irt succesiunea diferitelor tendin!c in perspcctiva lor strict
cronologicl. Barocul, ca o 0atogorie distinclti in istoria artei
ret.ortd.. In.dividul cLasic esle utopia. unui ort perfect sdndtos orlropene, urmeazi clasicisnr ului lenitscen tist, prin inter-
tru.pegte si sufletegte norttul (sluJintl, drept, norm.ii altora), mcdiul marlierismului. Care esle atrrr.rci tulpina ( rolnarr-
l.icir r din care isi dcsprindc excrescentr:le ].rohravr:? Ifanie_
deci canonic. Inrlipidul rontantic este utopiu unui. ont conr- 'dlrisranmiti[urils, taocarcircelai sladicerisinracrilrru.trluil,isrdrieuerzrnaa:cppcrrrcortzlitsiatr,tri[sidipecr,seIlJtncrrtrvcgoiirrn.resaIi'dae<nrodralesgtkrydae,-
rlr'opt o for.mii de
plet anormal (tnyelege emeplionul), dezechi,librut gi bolnav, raporL cu baroctrl prerbarocisnr ? Si crrrn so situeazi in
tcrrninatia sa.rnorrderrii
adicir, cu sensibilitatea qi intelec.tu.L et:u.t'erbate la ntatint, proprirr-zis
rezuntind, toate aspectele spirituaLe de lu, brutd, lu gcniu.
5i rr decitzrrti )), sonzrralul gi ft,ivolrrl rococo ? tJrmlrind
Expresiile trebuiesc ludte tntr-un sens ctl totul liLerar, eoi- :rcest fir, in nod logic, narrierisrrrrrl ar. Ii < rornant,ismul >
l-rarocului, iar b:rrocul ( rornan Iisrnrr] ir rococoulrri. Irnpli_
Itnd,u-se confuzia, cu patologia tnecJicald t. cit, fllcirrd calo intoarsil,
r.ococuul ar i.i rr barocr.rI i> baro_
AceastI separarc dihotomici icsc clin circurrrscr.ierca crtlui, in tirnp cc barocul ar clct-eni rr barocul ,> rnanieris_
istorici a rornantisrnului qi afirmti douir atitudini lunda-
ment,ale qi permancnte, doui tiprrri estetice mai cxplicil, tnului, fa{I (.lc care clasicisrnLrl ar,tiobildi rolrrl de ( r,oln:rn_
sau rnai conluz delinritair:, contlitionindu-se dialecl.ic,
tism r. in continuare, tr,ebLric sii admitern ci, dc vreme
interferindu-;i adescori planurile. Dacii iipologic clasicul
Ei romanticul rirr pot fi reperali in stare ptrri, ci doar
sub lormi de comprornisuri qi rnixturi, cum spuno CIli-
nescu, ti in acest sells {ioethc insu;i t' un cxcmplu eloc-
rrent, acelea$i comprornisuri ;i rnixtuli vor rt:zulta gi lii
analiza fenomenelor de cullurri si arti. Doar dozajele,
1 Arl,hur O. Lovejoy (cf. It. \\:cllek, op. cit). co numai romantismul na;l,c cxcrescen!c maladive, cla-
G. Celinescu: lmpresii asLLpra. Iitc.rotttrii
t sprniole. lr.undalj:t
rcgali pentru literaturii ii arti, Bucureiti, j946. 7 ' Marcel 1,altar: t.'Art {le tTo]re temps, li,tl.Itmil I}aul, l)aris. 1969.
sicismrrl este o categoric lipsiti de evolu{ie, cind nu mai ci viziunii irrterioare a artistului (ne intreb[rn cum pot
fi eticheta{i iu acest caz Rembrandt, unde totul estc
lrebrrie argumentaI faptul cd barocul, inclrrsiv manie- expresia urtei viziuni interioare Ei, la cealaltd extreml,
impresionigtii, unde totul se supune aparentei opticc?);
rismul, pornesc din formele clasicismului. $i astfel, cu pentm reprezent,area in profunzime fali de cca bidi-
rnensionald; pentru lormele deschise, apte s[ exprime
verdicte prea intransigente, cu autonomizalea excesiv de nelimitatul, fa!i de cele inchise; pentnr multiplicitatea
care supriml autonomia unitar[ a pdrlilor in favoarea
cazuistici a unor categorii foarl,o inmdite, riscinr s[ ne
pierdem intr-un labirint inextricabil. tuuui motiv rnajor, creator de uni[ate; peutlu claritatea
relativ5, care nu epuizeazi forrna, fatl de claritatea
Oricum, barocul, el insugi unul dint,re cele mai cont,ro- i;i pot gdsi exempli-
versate concepte din istoria culturii si a artei, precede, absolutd, -o toate aceste pr,eferinle
cu toal,e particulariz[rile sale, romantismul, iar opozitul rnijloacelor romanlis-
siiu o tol, clasicismul. Dupn Wdlfflin, l.'ocillon 9i al[ii, ficlri, la arralizir morfrilogicii a
harocul leprezintir o categorie perrnanenti qi recurentd,
rnului. llvident cir acest puncl, de vedero nu poal,o fi
fieclrei pcrioade clasice urmindu-i o perioadl barocd
ce ilustreazi o fazii de declin, corespunzit,oare aqadar absolutizat, ciici cxistd, precum spuneanl, artigti rornan-
unei stdri de crizl. iu consecinli, in l,ermenii opozifiei Iici care aspiri la forrnele clasicc, le Ei foloscsc, dnl irr
lrri Goetho el s-ar suprapune romantismului. Dar, spre
deosebire de ronrantism, care rlLr are o constitulie sti- aselllcllea cazuri romarr tisrnul lor tinc de vizirrrre si de
listicii unitarii, barocul se afirrnd ca stil constituit, in
ciuda particularizirilor sale, Fi Wcilfflin este cel care ii scmrrifica!ii.
stabile;te morfologia in raport cu stilul clasic. Urmdnind irt eseul intitulat Lo IJa.rrut:o (t$35) filozoful qi osteti-
emolia si miqcarea cu orice pret (Burkhardt), el respunde cianul spaniol Eugenio d'Ols, corrsiderir barocul un stil
tunor stiri afective, efervescente, e impulsiv si dezordo- permanenl, o corrstanL[ a spiril.ualil,rilii rrrnane, lrn
nat in tirnp ce stilul clasic, emanalie a intelectului, eon, crrm il defineqtc el ou un [errnen irnprumrrl,at
esle norrnativ, carlonic, aspiri-r la echilibru qi la ar- din filozofia alexandrirri, proicctirrd pc toI parcursul
monie. istoriei cult,urii varietiIile rrnei calegorii irnrrabilo. irrtr'-o
Lipsili de o expresie sl,ilisticd unitar[, romanticii, de ]a schemi irrtprurnul,ati de la Linn6, trl inventaliazi dorrrl-
Blake la 'l'urner, de la Goya la prerafaeli{i, de la Caspar
David Friedrich la Delacroix uzeazi de cele mai diferite zeci qi dorri de specii de l-raroc, prirrtre care ;i barrochus
roma,n.ticu.s, in secolul al XIX-tea. in argrrnrcnt,irrea sa,
ntodalitf,ti formale irnprumutind, eclectic, de la primitivii d'Ols porneqtc de la constatarea caracl,erulrri prccar al
ttnitir!ii congtiin!ei omrrlui gi a tendin{,ci sale tle dr:za-
italieni, de la clasicii Rcnasterii, de la arti;tii baroci,
gregale. l)acti spilil,ul clasic ilrrstleazi o stare l,onicii a
tle la neoclasici gi de la realiqti, aspirind uneori ei inEiEi rrmanitStii, urt rnoment de echilibru fal,alrnentc fugar,
la clasicisrn, ca Delacroix de exemplu, anticipind chiar,
cel liaroc, crizi cfervcscenlil cind oon$tiint,a iqi piorde
irr frenezia cdutirilor, rruceririle de rnai tirzirr ale impre-
rrrrital.ea, se abandoneazir multipolariti{.ii sale, ingiiduirrd
sionismului. Cert insi ci forrnelc preferate qi dorninante
ale romantismului sint de provenicn!d baroci, pentm revirsarca izvtrarelor 4 bogale ;i tuLburi ale subconEtieriluLui r.
libertllile po care acesta le inglduie, qi dacd vom analiza << Dc indatd ce inteligenlo isi stnbiLestc legile, slrunc el, viala.
spiritul lor in statornicii opozilie cu spiritul formelor cla-
isi reciEtigd pri+,ilegiul. Astfel incit disciplina iEi pierdc
sice, vom constala o largl posibilitate de transfer in
ur.racleruL sacru, iu,r sponto.neitatea dobindegte un ntod de
romantism a principiilor barocului a9a cum le-a enun[at
divinizare. Orit:e clasicisrn. fiind prin eserLld. intelectu.a.lisl
lVtilfflin, transfer cu atit mai justificat crr cit existi csle, prin definitrie, rtornrativ si euLotitar. $i reciproc,
mul!i artiqti revendicali deopritrivi, in interpretarea
pentrtr, cii orice buroc este vitalist, el oa fi ca dtare libertin
divergilor comentatori, gi de baroc qi de romarrtism. Pre- ;i, ca trad,u,ce un aband,on, o eenerdlie in fa.!a, forpei. De
ferin!a: pentru pictural fa!i de linear, picturalitatea a.ceea clasicisnrul u. fost denuntit ,sl umanism, denuntirea
neaservindu-se in cazul romanticilor aparen!ei optice
9 depenind, uprou.pe un sirLontin. S'ensuL costnic a.l buror:ului,
dimpotrivd, s-a dezooltat pe de-a-ntregul t,n c,ocalia sa eternd. nostru este mai pulin original decit ne place si credem
pentru peisa.j ,si folclor. |t>
gi implineqte doar anticipaliile celui precedent. Afirmarea
in afirmarea dialecticd a spiritului uman, relaliile dintre plenard a burgheziei pe plan isl,oric qi social, cuceririle
gindirii materialiste, qi ca o consecin!i, progresul ver-
cei doi termeni ai dihotomiei lui d'Ors se suslin qi se tiginos al ptiinlelor pozitive qi al tehnicii, dacd n-ar fi
condi!ioneazI reciproc. Urrul este efervescen!a, celAlalt si amintim decit descoperirea radioactivitdlii prin expe-
este echilibnrl si sinteza, unul este mdsura, celdlalt este rienlele lui Becquerel asupra uraninlui qi ale solilor Curie
excesrrl prolific gi innoitor a cirui revirsare va irnpune asupra radiului, iar la cealalti extrem[ afirmarea fi]o-
rr,'cesi[atea rnisurii, ciici, vorbind in termenii alegoriei
nietzschecnc, Apolc-r nu poato trii f irii DiouJ'sos. S-al zofiei idealiste in Germania qi cu,aceasta eliberarea ener-
osilica in incrernerrilea lui apolinic[. Iar firi Apolo, giilor spirituaie ale eului, Iot,ul afilml tocmai acea multi-
polaritate baroci desprt-. care vorbegte d'Ors, ingiduindu-ne
freneticul Dionysos s-ar priLruqi in haos. si subscriem la [eza lrri, care ni 5e pare cca rnai convirr-
Ilmst Robert Curtius a lrfol)us o tezi iderrticir aproape iu gdtoare. Ne ingdduim, ca atare, si socotim romantismul
binomul clasicism-manierism, in care rnanierismnl include ca o specie a eonului baroc, ndscuti intr-un secol de
( toate tendinlelc litera.re ce se opurt. clasicismu.Iu.i fie cri sirLt efervescenld baroci, secol cind mulLiplicit,atea l,endin{elor
unteriou,re, collteLn,pora,ne sau posterioare oricdru,i fel d,e cLu.- care iqi disputi afirmarea face cu neput,in!h, inc[, impli-
nirea clasicistti in unit,ate, dar aduce in dezbaterr: posi-
sicisnt. t> e Preluind conccplu[ ]rri Curtius, Gustav ll,err6
I{ockc, elevul siu, explicir iugenios intertlependen!a bilitSli pe care timpul le va experinen{,a, le mai expeli-
menteazi. Aceastl integrare esbe cu alit mai justificatd
celor doi torrneni conferirrd un sorls csl,etic lcgii hri Olrrn
lrotrivit ctireia < i,ntensitateu uttui turent este ega.ld ou cu cit, in ultimii analizd, orice an face, toate forrnele
cttul forlei elecLromotoure gi ul rezistenlei rnagnetice,t. l)e
de manifestare ale spiritului uman, oricit de ramificate
aici concluzia: t clasicisttul are nepoie d,e ,,fortrct electro- gi de nuanlate, se red.uc in esent,a lor ia un sistem de
dihotomii in care relaliile ceior doi l,ermoni rispund
motoarc" a m.anierismului dacd, nu pred sd incremenea,scii,,
in Limp ce ma.nierismul are nccoie de ,,rezistenla," clasi-
cismului d,acd. nu prea sd se dizoloe. Clasi,cismul fdrd runei inevitabile condilioniri diaieclice. Prelerinla pentru
dihotomia clasic-baroc, l,eorel,izal.ri de d'Ors, poate fi
manierisrn deg,enereazd i,n pseudo-clusicisrn, rnanierism.ul subiectivi in ceea ce priveqte al doilea termen. Si spunern
fdrd clasicism se transforntii in mania rnaniereir.s cI este vorba de o preferin!5 iexicali care nu-i modifici
in acest context, romantismul sccolului al XIX-lea se in fond substan{a. Considerind termenul clasic ca urr
inscrie ca un lenomen de reac!,ie, regenerator de energie l,ermen fix qi irrdiscutabil, opozitul siu, fie ci il denumim
spirituald in rnomentul cind neoclasicismul s-ar fi scle-
rozat in imobilism, fenomcn n{iscut, in condiliile unui baroc, romantisrn sau manierism, rimilrr: acelagi ca
scmnificalic, iar curentul rornantic propriu-zis o specie
in istoria sa.
anunrit moment din istoria crlturii, din acel fond baroc *
pcrrnanent despre care vorbcqto d'Ors;i care este in
fontl principiul dinamic al o-ristonlci spiritrrale,
Ilxplozia romantici ce se produce in secolul al XIX-lea
Pc rrcdrcpt uuinit tslupidrr, sccolul al XIX-lca esto rru este rezultatul unor acurnulSri care pot fi inregistrate
cu mult inainte, starea de spirit, romantici dovedindu-gi
secol de mari convulsii, de crizir I'cgerrerat,oarc din care
astfel permanenla chiar atunci cind gindirea dominanti
sc deschid t,oal,c pei'spectivele unei etape distincte irr esle ralionalisti qi clasicizant5, iar semne]e ei sint des-
cifrabile in cele mai soiide sisteme rationaliste, la Descar-
istoria civilizatiei urnane, el,api care, qi asLizi, iEi con-
tes, bundoari, cind recunoaql,e cI subtiliLatea natrrrii o
l,inuI dezvoltarea pc aceleaSi coordonate, ci.ci r".o,ut inlrr.ce l,F cea a raliurlii.
Descoperirea naturii qi apari{ia unui alt, lip de raporturi
1 nugeilio d'Ors: ?rei orein. Muzeul Pra.do, Borocul., tr:rd. do Irina 11 ale omului cu natura, descoperirea eului cu bogatele
Runcan, Ed. \Icridiare, flucure;ti, 1971.
3'? Cf. G. R. Ilocke: Labgrinthe cLe I'art fantaslirlue, Gonthier, 19ti?.
C. Ilocke, op. cil.
R. 10
sale resurse de viali interioari qi promovarea imaginaliei romantismului italian polarizeazd adeziunile carbona-
la func{ia de instrument al cunoagterii, ca substitut al rilor care luptd pentru o Italie nou[ gi independentd.
raliunii, sint premisele pe care se dezvolti gradat qi in Spania, romantismul considerat in delimitdri didac-
divers nuanlat atitudinea romanticA. Dac[ ideea de tice se suprapune de asemenea miqcdrii revolu{ionare
ralionalism qi de clasicism asociazi spontan valorile impotriva despotismului monarhic, dar numai exemplul
spiritualitilii franceze, romantismnl iCi anexeazI ca lui Goya este suficient pentru a demonstra caracterui
teritoriu de eleclie Germania. in jocul supremaliilor organic al spiritului romantic in psihologia unui popor
cultrrale ale Europei, Germania romanticl a secolului de structnrd eminamente barocd. Romantismul ldrilor
al XIX-lea ii urmeazI Franlei ralionaliste din secolul nordice, ca qi cel rusesc, e fortificat de inspiralia ger-
al X\rII-lea Ei al XVIII-lea. <Azi muzele germane pre- manicd, ideile Filozofilor naturii implantindu-se acolo
cumpdnesc, O Germanie ! Frumoasele noastre zile s-au, gratie unor afinitili elective, ca sd vorbim in termenii
incheiat, ale tale incep t>, exclama, in 1768, frivolul poet
Dorat, iar in 1835, Philardte de Chasles constat[: tDe binecunoscutei teorii romantice.
dou,d secole incooce elementul germanic este ln progres i
elem.entul rontan pierde pretutind,eni. . . Dacd lrecutul DacA un spirit romantic, sau baroc, cu semnificalia atri-
a.parline Greciei, Italiei, Spaniei, se pare cd. rtiitorul e buiti de d'Ors, insolegte intotdeuna subteran spiritul
clasic, c[ci instaurarea ordinei presupunc obligatorirt
rezereat raselor septentrionale L,>.
existen{a a ceva ce trebuie ordonat, ralionamentul are
Aceast[ suprema[ie nu trebuie si ducl la concluzir ci qi un sens invers, intr-o relalie de inevitabili reciprocitate:
originile romantismului s-ar afla numai in Germania gi
ci celelalte romantisme eruopene ar fi preluat starea ideile clasiciste de echilibru ;i de organizare apar la rin-
de spirit romantic prin contaminare. Este adevirat ci dul lor in plin baroc pentru a-i frina risipirea in multi-
la un rnoment dat ideile romantismului german exercitd polaritate qi a preveni haosul. Pictura de < idei se dega-
o puternici radiat,ie in intreaga Europd; nu-i mai pulin jeazl astfel treptat din delirul manierist, ;i to'>t treptat,,
adev[rat insd c{ influenta lor nrt ar fi fost posibili firi in procesul evolutiv al acestei picturi, se naqtc estetica
o situalie rornanl,ic[ deja existentd in lorme proprii ra{ionalisti a clasicismului. Descartes, marele doctrinar
gi arrtonome, pe care le vor nuanla firi si le modifice al ralionalisrnului, dar un suflet pasional qi baroc in
r'adical, fiecare romantism afirmindu-qi propria sa ori- fond, iqi invinge barochisrnul nativ considerind ch irnagi-
ginalitate. Anglia, Germania si Franta reprezint[ in
acesl, context !irile in care romantismul se manifesta nalia trebuie controlatl de raliune qi de voinld, qi incepe
cel mai viguros qi mai specific, in cazul primelor doul
crr el insuqi: <...sd incerc mai curtnd. sd rnd inving, pe
putindu-se vorbi de-o vocalie romantici consubstanliald.
m.ine insumi declt soarla gi sd modific mai degra.bd dorintreLe
:'l in Italia, e drept, s-a negat chiar existenla romantismului,
ntele decit ordinea lumii... t> (Discurs despre metodri).
La rindrrl siirr, edificiul inil!at de spiritul clasic va fi
minat de infiltra!iile romantice (baroce) care i;i sapri
lent dnrmul in subteranele sale.
,1 negafie, fireqte, excesivf,. Filozofia istoriei aqa cum o
1 concepe Giambattista Vico in secolul al XVIIl-lea, con-
ceplia estetic[ ce decurge din viziunea sa qi in care se nineogcelanseircaisl,teseimcopluoltr"ifvaXVrof cf oI-ct.onulsuti,i
4 sub semnul reacliei
1, reaclic cu caracter
1II condarnni < ideea ,r clasicilor qi se afirml primatul ima- intelectual qi moral. in Germania, curentul neoclasic
4 ginaliei fa!,d de raliune prefigureazS. o gindire de esen!5. cste dominat de Winckelrnannn (1717 1768). Idealul
,I
romanticir ce va avea influen[c asupra lui Hamann qi
'A a lui Herder. Tot semn romantic este 9i anglomania de profesat de cl este acela de a deveni contemporanul anti-
la sfirqit,ul aceluiaqi secol, tradusl prin interesul perr- cilor. Frumuselea greacl reprezintd un tip irnuabil gi
x l.ru Shakespeare qi Ossian. in secolul urmitor, spiritul
exemplar. Fntmosul nu cunoaqte varietatea; este unul
t,
I qi trebuie considerat in indeterminare, astfel spus tr fntr-o
1 Dupf, Il,eII€ Huyghe: Sens et destin de l'ol1, frlammarion, 1967 13 form.d aa.re sii. nu fie d,e loc o stare a sufletului sau un impuls
al pasiunii ce-o.r antesteca, tn frumos trdsdturi strriin.e gi spiritualH de tip baroc, la meraviglia ocupind' duph cum
se ltie, un loc important in sensibilitatea baroc5. Deqi
i-ar sfdrtma uni,talea r>. I tributar gindirii neoclasice, Bodmer susline cd imitalia
Cu Lessing, gindirea plasticd se pdstreaz[ in .limitele naturii implicl, peste raliune, forla creatoare a artistului,
unui clasicism qi mai dogmatic. Fa!5. de Winckelmann, implicit facultatea sa de a imagina, irnaginalia dobindind
care jutleca opera de arte in raport cu un ideal rnoral, prestigiul de categorie distinctd allturi de ra!iune.
Lessing restringe posibiliti!iie artelor plasl,ice condam- Spirit profund religios,, in mornentul apariliei Messiad,ci
rrindu-le la tratarea exclusiv[ a vizibiiului. Singura lor lui Klopstock, el socoate, ci Homer a fost depigit' 'I'ooriile
menire Ei posibilitate este reprezentarea fmrnuse{ii {izice, Iui Bodmer, care face parte dilr $coala elveliani, sint
lrleluate de Johann Breitiger in Poetica sa, ap[rut:i irr
qi, ca atale, li se refuzl accesul Ia spiritualitate. 17L0, la Ziirich. Ideile cuprinse coutt'azitl clasicisrnul
dogmat,ic al contemporanului Gottsched ,si sint diluzate
Cum iluminismrrl din care decur€ie gindirea neoclasicilor in irrtreaga Germanie de Baunrgarten (L71'4 -1762\.
este anernic in Germania datd fiind revolutia industriald Irnportan[a aoestuia din urmii cste din ce in ce mai al't'c-
l,irzie qi lipsa unei burghezii reyolutianare, indiciile unei
ciatd de exegetii s[i moderni. Urmind drumul lui Leibniz,
sl.5ri de spirit romantice apar destul de subliniat impo- []aurngartert dcosebegtc perccp!iilo obscure, inlui!ii par-
lriva curentrrlui oficial gi ciasicizant, r'eactivlnd vocatia
lial incoriqtientc, can[orate in zorta sim!urilor, dc peI'-
unui popor penlnr care gindirea clasicii este o gindire t:cpliile distinct,e care intrd sub controlul raliunii' Do
imitalir'[ gi nu stmcturali.
in evidenl contrast cr.r Winckelmann se contlrreazi aici, o cunoaqtere confuz5, aceea a artei., lsi tlna distilctti,
astfel silueta originalti a lui Wilhelm Heinse (1749-1803), aceea a qtiinlei. Astfel, din inritatoare umilti, arta estc
corrsacratd. ca o modalitaLc a curloaqterii.
antorul rrnui romatt bizar intitulal Ard'inghello gi insulele l,al,ura popularri a $colii dc la Gottingen, ilustral,ir mai
fericite,z considerat de Schiller ca o << produclie sl,ranie I
ce va rimine un exemplu remarcabil al elanului apoape ales tle Gottfried August l3iirger, poetul celebrci balade
poetic de care. este capabil apel.itul senzual 3. Implicat LerLore, olerd gi ea rin argument rotnantic prin intercsul
in polernica ce are. loc lmpotriva criticii neoclasice, Heinst-' dcosebiL pentru lit,eratura populari. Un documenl, romall-
considerii cii arl,a este omotteascir qi nu greceascl 9i pre-
lic cste insdgi relatarea ceremoniei din t2 scptemlrio
tindc libertatea imaginaliei, a geniului si a naturii a.
1ii2, carc a consfilit constituirea acestei rycoli, aqa crtrn
'f cmperarnent senztral, pentnt. care arta ( serveqte plil- se tlesprirtde dintr-o scrisoare a lui Johann Hcinrich
cerii simturilor ,r, el se declarii totodatl ttn partizan al
culorii in,pictr.rri gi.vede in ea rtu scop, ceea ce constituie \ross, unul dinlre fondatorii ei: Seara era nespu's de fru-
o abatere de la ortodoxia neoclasicilor. Eretici esto Si ntousd gi luno. era plind'. Ne-arn ldsat cu totul i'n voia itttpre-
atitudinea sa rousscauistn fa![ de naturl, pe care n-o
si.ilor trezite de frumoasu no'turd. Ne-anz rd,corit cu laple
misoari cu ( compasul inteligenlei D cum ar sprrne Belori. in r:oliba, u,nui ldran apoi arn porttit-o peste cim.puri' In
intr-tttt' desil de stejrtri ;i ttuttttt i'
Un loc important in pregitirea spiritului romantic il relc ilin urnti ne-um tul'un.a'L
ocupii, flra indoial.i, Bodrner' (1698-1783), unul dintre tlet'it ne-atn gindit sti roslim un' jurinnint tl,e prietertic sub
primii care atrage aten!,ia sttpra poeziei Ilvulrri Mediu, tr.cegti copaci sacri. PtiliiriiLe furd, incurtuttute cu' fru'nze
:i. depuse'Ia rd.dd,cina' unui stejar. ,'Ipoi cu togii luirtd'u-rtc
publicind, printre altele, partea a doua a Ctnteculu.i
Nibelungilor. Tot el este autorul tttui Trotat despre Mira- tLt: nfi,nit am dansa'l in jurul urtui copa.c, arn luat lunu 9i
culos.s Or, asemenea preocllpare triideazil o apartenen[I str:Iele d,repl' martori ai unirii notstre gi ne-atn ju'rat pri'
' \tersuclt eittet" Allegorie, besontlers fiir die Kuttst, li6tt cl.enie ve;nicd,. L
Ardi.nghell.o un(l die glii.chseeligen Ittseln (1787)
'r l'erioadi confuzI dirt prrnct de vederc teorelic, atnes-
In Abe.r no.i.te und selLtimentulische' Dichtung Iocind tendin!e diverse qi contradiotorii, reziduuri neo-
4 Lioncllo \renl,uri: IIis/,oire' de le critiqlle d'drr, Flamlllarion 1li61)
s Kritisr:he AbhuntlLuttl aon dem \Ytntderbaren i.n der Poe'sie und
dessen )'erbindwng m\I tlern Warhsclrcinlichen, Ziirich, 1740 14
l5 \ Llriefe r:on Jolvtnn Heirrich Voss, Halberstadt, 1S?9-18i|3
clasice qi elanuri romantice, gi care gi-ar putea g[si ilus- (iindirea lui Wackenroder nu consti{'uie o doctrind;
este revlrsarea lirici a unui indrigostit de
artl care
trarea alegoricl in uniunea lui Faust cu flumoasa Helena, vede in arti o adev[rat[ religie bazatl pe iubire' Con-
aqa cum o imaginase Goethe, miEcarea Sturnt und Drang, l,ernplarea operei de art[ este o rug5'ciune, iar muzeul
un templu. Artistul, dupd Wackenroder, aclioneazS'
declanqatd in cel de al optulea deceniu al secolului al < prin iispira,lie d'ic'inti,r, iar arta, <' floare a sensibilitdlii
XVIII-lea, trebuie consideratd ca un moment premer- omenegti,,r este o crealie intuitivS. 9i spontani ce refuzS'
reguliie qi artificiile raliunii, cl,c\ <t eristd in sufletul nrts-
gdtor romantismului german propriu-zis. Eterogeneita-
tea ideilor sale e explicabild in Germania unde ( aceleagi
forre care au sfir;it la neoclasicism au creat gi romantismul. t.ri o oglinttd magicd, ce aratd' lucrurile cu mai multd putere
Neoclasicimul a fost o solu[ie prooizorie;i
unilaterald tle reprezentare. ,r Crealia qi cont'emplarea artei sint expre-
pe cdre romuntismul a corectat-o unipersalizi,nd-o sia iubirii pe care canoanele o atrofiazi qi o ucid: < Cel
r,>. insuqi
revolulionarismul declarat al acestci rnigcAri este o atit,u- r:a,re crede intr-un sistem a 9i izgonit iubirea din adtncul
dine romanticd. Artigtii noii gcoli refuz,[ modelele gi irnita!'ia, inimii sale ; intoleranla spiritului este mai insuportabilri
se proclaml genii originale { !) gi afirm[ un sim! acut Llectt intoleranla sentimentului; superstilia e preferabild
al personalit[!ii lor. Shakespeare qi Rousseau excrcitl
o influen[[ precumpdnitoare asupra acestei miqciri gi tlogmatismului t>.
pot fi socotili printre mentolii ei spirituali. Diltre girt- in secolul al XIX-lea, romantismul german va dobindi
ditorii novatori, pregnarrt se desprinde silueta lui Johartrr o fundamentarc filozoficd. Gindirea lui Kant subminase
Georg Hamann. Personaj bizar, supranumil qi <Magul deja obiectivitatea afirmind ci nu percepem decit apa-
Nordului r, Harnann este un ferrnent deosebit de activ r.rn1., nr, gi realitatea in sine.
si gindirea lui risipiti in sorieri rdzlele exelciti o ptrter'- Continuindu-l pe Kant'
rrici radialie spirituald. Influen!at de Vico, I-Iamann
proclamd ci totul in artir este sponteneitatea qi irnagi- I,'ichte joaci un rol de prim ordin in evolulia spiritului
nalia. Dl e unul dintre primii oare all teoretizat semni- romantic. Punctul de plecare al gindirii sale il constituie
raportul dintre eu qi non-eu, adicl universul inconjur[-
lor, care este treptat absorbit de eu prin voinla sa' Esenla
ficalia no$iunii de geniu, indicind totdat,d subconqtientul
ca sursd subterani ce alimenteazd for[a sa creatoare. eului este conqtiin!a cle sine in virtutea cireia devine
subiect absolut care se dezvoltS' infringind rezisten!a
cxterioar[ a non-eului. implinirca dezvoltlrii sale inseamnl
lnfluenla pe care a avut-o asupra lui Herder este evident5. aservirea total[ a materiei de cltre spirit, cu alte cuvintc
aturrci cind accst,a afirmf, cta < strdfundul eristenlei ,toastre t:uprinderea eului ;i a non-eului intr-o identitate unici'
o ,lr:ul, spunc Fichte, inlroneazd ordinea 1i armortiu in'
este indipidual rr, artistul exprimind fondul obscur al
srrf letului ome rresc. ttr,asa. inert,i gi infonnd. 'r in felul acesta, <sub influen'la
gi deoitt unul
in aceeaqi epoc{, Wilhelm Heinrich Wackenroder (1773- lui trupuriLe lumii se pliazri 9i acela;i trup
rtrganizat; gralie tui sorii i;i trnplinesc arntonioasa reeo-
1798) va aduce o substan!iald contribu!ie la formarea la care aspirl Fichte este divinitatea;
stirii de spirib rornanticc. O moarte mtrlt prea t,impurie lrr.rie,r. Eul ideal cosencinli o stare de
ii prrne destinul sub acelaqi semn al condi!iei tragice {iul uman este in devenire in divi-
proprie eroului romantic. Efuziunile unui cdlugdr indrd- rril,ate, este, virtual, divinitatea.
gostit de orlri, apdrute fdrl rrumele autorului in 179J ,
l)ar gtndirea filozoficl ce distileazl esen!a cea rnai purii
! sub ingrijirea lui Tieck qi, la doi ani dup5. moartea sa, ,r spilitului t'omantic este acea a Filozofilor naturii din
1 tr'a,n,teziile d,espre artd, pentru prietenii artei 2 stau la baza riniurile cdrora, dominauti, se detaqeazi figura celui
I formirii unei intregi gcoli de picturi.
1 rSucaliiestlitnrgllu(c17it75d*is1c8ip5o4l\.aIlrnluaigiFnaicthivt,e,orFarcieudlarricihn Wilhelm
I expune-
I Lionello Yenturi, op. cit. lea ideilor sale, Schelling iqi proclami mai degrabd gindirea
) 2 IIerzensergiessungett eines hunstLieben.d.en Klosterbruders, Berltn, rlcctt s-o inscrie intr-un sistem, ca precedesorii sdi' Filo-
I 1797 .ci L'hanlasien iiber KutLst, ftLr F'reunde der Iiunst, I:Iamburg, 't7 z.oful devine in intruchipatea sa un poet qi un vizionar'
I I 799
j
c:ici Schclling identificl filc.rzoful crr poel,ul, pretinzindu-i rurrrl si altul qi care este obsolu,tul, echivalenlul sub:;tan!ei
imaginatie ;i inspiralie. Dar gindirea l'ilozofilor naturii irrl'irri[c a lui Spinoza, cuprinzind in acecaqi identit,ate
are an Icccdentr: in Gcrmania, cart] f usese nnul dintre
lorrte contlariile. ,{stfol, Schelling r.eria la rrrodul siiu teoria
cckr rnai irnportanl.e cr-'nLrc alt-. alchirnici qi ale gindirii
lriilrnriarrii a idcn.tititt.i.i (dir: Einheitsteln'e). < Iri. sr,,e, s1"rrr*
oorrlt,isto. F lirrtrc principiilc de bazli alo aceslei gindiri
tl in (lrn'strl siirr do isfor.ic :r filozolici, opozitelc siril itlen-
sl nrrmitlii acela al arralogioi dintro Irriurocosrnos (om) lit:r:, si nrt nuntcti in sine, ci, +tiu,1a eternii cotlslii tocnt.ai.
qi rnaclocosmos (univcrs), si-l vom regtisi circulind frec- irt rr protluce etern opozilir:r, si a. o conci.lia etern. Cun.r.ta;le-
vent irl secollrl al XIX-lon in gindirea Filozofilor naturii. t,'rt ttrtitrilii irz opozilie dinir,sreeunl.tcnrtni ittua,tneoeesotetrrecui:putubsI olliuo,cIi.i.ir'ut 1i
(ioncep!iile rnisl,ir:e ale aniichitir{ii, teoriile gnostice qi ( )rnrrl poart.i irr sine
pitagorciciene li:inviate qi prrse irr circrrlatie sl,arr la haza lrrlrtt din AttatcrLrtr'ntio-aqt<r\:eL.clel'stilvpoorseuntl. i.rt.c:his in.tr-o st:ricre nuu-
r alclrirniei praclico ri care cIrrl.a Piatra fiL-rzofalri capaliili ttosr:u.tri. ri. insearnni a privi in line
sir preschirnbe rnglcria vulgar,ir in aur. in afara alchirniei irrsrrli lucruriltt sair:. [iunoa;t,erea astfel dobinditi dri
practice exista irrsf, gi o ( alchimie rnist,icii,r. Aceasta
ciruta Lurnina spirituali (in!t:lepciunea) picrdutti de Iilozofrrlui pu!in[a de ct t:rLn.strui lurnea conform (lialec-
oamr:rrii nolegiui!i. Ilurninarea ntisticii, extazul oste licii dir.ino cale a cr,eat-o si clo a se itlentifica ipso I'u.cto
calea de cunoaqlcro a roalukli r.lirrcolo ckr apxt..r,1"1,. rrrr divinitatca. ['c planrrl ostc.l,ic, ir.rtistul, si cl urr filozof,
sale irnctli:rI perr:optibilc. isi g:ises[c o mrrrire irr a fixa aceastl ro-cr,eatio itr folrnr-:l.r
i,'oarl,e cercet,at do l'ilozofii rratrrrii si dl romnntici in rLrle!, rleci rru imitind llalura, t:i reconstruind-o.
general, Jacob B0hmo (157\-i626), adepl, :rl lui para- ( iindirr:a l,'ilozof ilor naturii rru colstituirt urr Lol sisltr-
colsus, acola;i care concepuse o ( tnetlicini I a rrnivyr- rrral,ic ci estc, aEa curn o dir{irre;te -r\lbcrI 13tigrrirr, r, rrir
salului,;i al sectci de ilurninati a rozicrucicrrilor preia
t ttrent d,c gi,ndire original;i fer:und care ct fost opera cornu,nd,
principiuI existerrtci unui elemcnt prinrorclial din care si Irogrnen.tarti a. nt.a.i ntuhor spirite de altf'elfoarte tle.osebitett.2
l.olul purccde qi elunlti idcca idonlit.i!ii lrrct'rrrilor lumii,
idecc de bazir a Irilozolilor naturii .. << Cind, c,orbese. tlespre in rindul acestola rn:ri pot fi citaii Got:thr:, Jolranrr
( lltrl l)assavan [, ,Iolrann ,J accb \r,"agnr:r, l)ictrillr Gcorg
ctnt., d,esprc urL anirial, tlespre r, platttii sctu despre o fdpturci Kir'ser, care a sludial, ilflnent,a fenomenr:lor, traturji qi-a
out'ecdre, too,le a.cesl.eo. stnt acelasi lucrn un.ir:. Tot ce este
nr:trilor ritmrrri ale vicfii {,orcstrr: asul)ra tlupulrri orrro-
t:ot'pora.l esle LULz. si uteeasi csinlti: plantc, copor:i,si atti.male; nt,sc, Josef T,)nncrrrosser, aulortrl unoi rr Isl,orii a rnrLgi.i r,
dar fiecare se rl,eosebcsk: prin falthtl cit, la irtcepuL rterbul Lorurz Okenfuss (Llkcn), rnr fanatic al nl:riogiilor.dirrlre
"nr li univor'>, si ;rllii.
fiut a inzpri.nm.t acolo o cu.li!.a.te,l. 1 irrc,-rr.curtra dc tnai tirziu irr rozurnat, Iilozofia lrEltllrii irrLnrrrcstc o scarni rltr
il llnor ittisti, llllngo in prirtrrrl ritrri, rlrr a crea n operh
cl0 artii Iol,alir ((]csnntl,krrrrstrvtl.k) trtrdrrcc analogirr lrlincipii de bazii comlllo l.ul,uror. []uivt:rsrrl cslc r.iizrrt
aspiratia la It.rl,alit.al.o pe lrlanrrl rnai lirnitat al estoticii
, rt utt orgilrrisrn insulic[il - aninrit]rrl lrr)i\r()rs qi toalt:
Irrr,nrrile salc in flpilr'orrlra lor irrdividuaLri se subordonoaziL
si exprimii [otodatii vclcit,irtca derniru.gicii a artishi]ui
romarrtic. itr rcvistll,ltlrt,rtn.rrttr, i,rtisiii t.onrarrtici for,- rrrrci rcalil.iiti slrprerno pc canr o si ilusIl'eazir sirnbolic
si irt carc nizuiesc sir srt ruirrl,t-'grczc. -\ceastiL reulil(Lt.e
muleazir insislrrrt aslrilatia lor irr accst, sous: ( t1r trebui
sio.propiale lort,te arl.ele criu,Iit.te ntijlocLcele tle contunicu.re str ltrcntti, sao tol t,t.tti.r'crsuI, 0slo oorlc{rplrtr"r t-rlt trn ctet'rt
de kt unu lu, nlta.. ,sculpLurile.se tnsufle.tcsc ponte in tattlo-
.ilt'trit cosnric qi idolrtilicatir. (ilr tlivinilalcrtr. intrrraga
rtri, t.ublou.rile delitt poctn.e, pocnrcle rnrni.t:ti... t> r','rLlil.alc aparcrll,ii dribindeqte, ca sinibol al rrrtivorsului,
rril earactor sacral caro il indrcpIirt,esl,c ptr urt piot,or ca
I n f ilozofia lui, crt reinvic vcchiul panl,eism, Schclling
tl''ircchates,:iinairoplrciansccipi iculul aslritraptrcraiorcuirr-
norr eu, slabiliti de ' I I. l,elellYre 8t N. ll utcrttrirtt: .llorceutt.t ri ruists rlp -I1c0el, l)iuis,
carc iqi arr obirsia si
I !ri1i
I Dupi luarcel Zahar, op. cil.. 18
' (ll. Albcrt R('rguirt, Su/ref uI rorrrurt[ic: ,si Ois[], lrr(t. de Dufflil,rll
'l Il)r'rrcag, cd. Univers, 1970
Friedrich si-l vadii pe Dumnezeu in trestii. Un curent lirl,c:r roprezentatS. in tablou va ilustla realitatea rneta-
universal de simpatie leagi intre ele toate fiin!ele qi lizicir ;i esenlial[.
este in acelaqi timp determinantul aspiraliei lor la uni-
l'r'irr acest mod de a concope raporturile omului cn lumea,
tate intr-r-rn proces de neintreruptl devenire care va
slrililul romartic german ne oferi un paradox plin de
sfirEi prirr a le reda conditia divind intr-o virstS. dc aur. corrsecinle. Exaltind pe de o parte individul pini la indum-
rrozcire, il aboleqte pe de alti parte prin ndzuinla lui la
<, Inlr-o zi, vorn depeni ceea ce esle Lattil nostru irLsugi, sptnc lolalitate, orice invidualizare constituind o rupere din
lolrrI uuiversal qi deci un reu. Prin Nietzsche, tezist
Novalis, si ilustreazi aceast[ dcvenire in imaginea unui irrltlpretat, acest totalitarisrn rnetafizio so \ra prelungi
rrronsttuos in secolul nostru in totalitarismul politic,
supraom atotput,ernic qi sieqi suficient; <t Fiecare va det,eni cirrrI irrdividul, pierzind iluzia transcederrlei, igi va ciruta
propri,ul siiu medic ;i oa puteu dobindi, sentim,entul exact rrrrilatea irr imanen!i clivinizirrd lstoria. . .
Slrrl.inrerttul rupturii individului din Tot, Iraft,e urlul din
a,l trupului stiu,, otnu,l oa deoeni intr-adeod,r independent rrrirlilc rnotive romarllice, acela a[ unei revolul,e epoci
rlc uru'po caro omul a pierdut-o $i la car'{) visoazl pur-
de naturd, poate r:hiar capabil sd-Ei refucd. rnembrele pier-
lirrl irr el o corr;biin{ir a damna!iulii co i;i pune })0c0toa
tlule, sd se sintr.cidd prin simplul acl al c'oinlei sale;i sii 1rr tlestirrul atit,or artigti qi eloi rornanl.ici. Setea dtt
d,obindeascd pe aceastd. cale ad,eed.rate reoelalii despre trup, nrilnl,, fascill'r!ia morlii, acol ( dol de rnoarte )) caro ( indul-
rcslc i) si ( suflohrl ncmingiieL,r al lui I!rninescrr, sc insoriu
suflet, lume, cialii, moarte gi impdrdgia spiritelor. Nu pa in ircost contexb ca o cortscinll logic:i. <<,,1 gindi la, ntoorle
,' tttt.u din ret,eriile nele preferate )t, spluloa Ceolg Chrisl.ophe
depind,e probabil dsedr:siteds,eepeulrserided,eparocpiarlidulnsmitiierti,erui p-, el oa
ori cle l,ilht,enberg. $i, consecin!a corrsecint,ei, Iot aici iqi ale
fi atwtci capabil rrlrirqia motivul strdinu,lu.i qi al instritin.ririi, al < omu.Lui
ctte ori oa socoli necesar s-o fu.cii, L t>. ,:ri,i.tur si subzistintl prin el insu6i, strriin ;i ve;ni,' sppo ro I
Animalului-univers ii corespunde un suflet universal rlr rcstul lumi,i,> despre care vorbrqt,e Ludu''ig 'l'icck in lo-
pe caro sufletul omenesc il rezuma de altminteri in vir-
tutea analogiei dintre lrlacrocosmos gi microcosmos. rrr rrrttrl tr F ranz S ternba.ld, W anderungen t>.
intoarcerea in sine, care esl,e o stare extat,ic[, o evadan) I rr ultirn argument in formarea spirit,uhri rornaut,ic ger-
rrrirn trcbuie cirut,at in influen!a gindirii Olient,ului, pen-
tlin individualitat,ea aparentl, cste in acelagi tirnp calea
Ilrr cart-: filozofii germani ai sccolului al XIX-lea arr rnarri-
de redescoperire a sufletului universal, cu ajuLorlrl acelui Icslat, un mare interes. Gindirea oricntalii cousacrir o
< ochi liuntric D l,eoretizat de filozolii neoplatonicieni, Si viz.irrnc a lrrmii fundamentirl contomplativi qi in br:gra-
ei adepli ai organicitAlii naturii. <Orice coborire in sine lionisti. Perrtru in feleptul buctdhist, realitalea oste .)
spune lol orire privirc spre interior, e
tolotlatd gi ){ovalis, - tniiltare * prioire spre ad,eoiirata ;rlrarent,ii inqolitoare pe caro aspirii s-() sl.rriprrngi prirr
a.scensiune, rlozinilividrralizare qi :integrarr:a sa in s.rlzsaro, oceanul
r0srriu rniqcirtor al vie{ii ulriversale, tot aqa oum rornan-
realitate din afarti. r2 Pe planul crealiei artistice, prin-
lirrrl g.r,tran aspir[ la intoarcerea sa in cil'cuitu] cosmic.
cipiul iEi griseqte expresia in conceptiile celor nrai semni-
i,r secolul romantisrlluhri, aceaslir inf uzie t1e gindirc
l ficativi picl,ori romantici. < Singurul izpor al arrei, afirmd
olicntali, recurentI de altfcl iu gindirea stnrctrrral ratio-
I Caspar David Fricdrich, este ittima noastrii, graiul unui
rrrrlistir qi pragmaticii a Occidentului, giseqtc o recel)-
4 suflet curat si nepinc,eat... un impuls d,ind.untru ct creeazii I i v i late -si o capacitate de asimilale sporite.
A (opera do artd-n.n.) desori fririi stireu orristulzl ir. $i mai irr raport cu romantisnrul i.rn"n, romantismul flancez
u lrnrr:lz:i o tlirecf ie proprie. irr l-ran!a, girrrlirea ra!io-
|: departe: < Pictorul ntt. trebuie sd, picteze numai ce cede tn
i: fala Lui ci si ceea, ce verJe in el insusi r. Alegerea acestei
cf,i se intireqte si prinl,r,un complcx de inferioritate
fali de deslvirgirea artei grccesti care, o mirburiseql,e
Runge, a atins punctul culminanl in arta formelor si
nu mai poate fi deplgitii. Ca atare, arta trebuie si dobin-
deascl alti finalitate decit frunosul < exterior r, s[ exprime
t,ocmai acea stare extaticir amintiti, gratie cireia reali-
I Llupi Marcel Zahar, op. cit.
! Dupi. Albert Biguin, op. cit.
nalistd iqi scrie cele mai str{lucite pagini; ea este adinc l,atura social[ qi militanti, inexistentI in ronantismul
inrdd{cinat[ in insuqi tipul de spiritualitate al culturii g{rrman, produs al unor intelectuali lipsili de sentimentul
franceze. in ntare, principiile romantimului francez se
vor conjuga cu ale altor romantisme, integrindu-l in rrcuI al unei apartcnen!e de clas5. qi promovind o artii
configura{ia unitard a romantismului european. Desco-
perirea Evului Mediu, a naturii, rolul preponderent al rlctaqatl de rcalit,6!ile de ordin sociali va dobindi in roman-
imaginatiei, folosirea lirnbajului simbolic, gustul pentru lisrnul francez accente scmnifica[ive. Revolulia gi ideile
exotism ;i pentru pil,orosc, interesul pentru creatia sirlo igi pistraseri achralitatea intr-o tarii in care ant,a-
populari, - toatr: acestea le vom regisi qi la romarrticii gonismele de clasiL evoluatr in forme mai organizale qi
francezi, dar irr altr: doziri. Dxcesele clasicisrnului incepeau rnai violente decit aiurea. Pe de alt.f, parte, preocup[r'ile
si osifice principiile sale intr-un acadernism exoelent rlc ordin etic sint o constantd a spiritului {rancoz, si era
ca lefugiu ai mcdiocritrilii, dar cu totul in afara artei;
abuzrrl ral,ionalist risca si iralionalizoze raliunea int,r-un rr:rlural ca intr-o tari de moraliql,i sufhrl innoitor al romatt-
lisrnulrri si so indreple spre dezbat,erea unor problerne
sisterrr de dogrnc, egalizind orice vocatic intr-un sumbnt sociale qi psihologice. Pe planul crea!,iei propt'iu-z.is",
qi scrvil conlormism. Apolo scicrotic avca nevoie de slrilitul romantic va exprima necesitatea ircprosibilri
frottczia vitalistir a lui I)ionysos pcntrrr ca arta sii reca-
pele via!.ir si strilucirl, circi raliunea arc nr:r'oie intol- :r lrtistlrlui de a-qi asuma toate libertitlile posibile. <r ,,1rta,
de arrna clc tliscorrtinuitatc. sr,ploclamir in revista de orientare romanticti (;lolre
(1824), trebuie sd fie liberd, gi la modul ceX m.a.i nelimitatr>.
irr aceast,i ordine de idei, irnpresionisrnul, din caro se
vrr rraqte intrega arti modern[, trebuie privit ca o u]tim[
lorrsecin!i a libert[!ilor pe care arl,istu] romantic ditt
:r,'rolul al XIX-lea consideri ci are dreptul sri gi le asurne.
Lrrra dint,re celc mai sorlrrifi"atiut: particularitdli alc Si cstc volba de un romantisrn in exclusivit,ate senznalist
romantismului frarrccz fall dc cel gertnan constl in dezin-
tcrcsul evident fali dc problematica metafizici. Exist:i si vital, in comparatie cu romantismul rococo linde .sel?-
:trrtLita.tea., artificirrl, elegan!a dc aparat, monc'lenitatea
o laturi religioasir qi rnistici, mai sensibili in literatura si I'r'ivolitatea lasI totrrqi sir se infiltreze uneori noliniq-
lilt rrnei epoci crepusculare, ca in r:azul lrri Wat,t,eau
alistocratic[ a Restauratiei, marcind o miqcare dc reaclie
irr lfr:an.ta, al lrri Tiepolo in Italia. . .
impotriva Revoluliei, dar nici unul dintre marii pic-
tori ai secolului al XIX-iea care alr fdcut picturl reli- irr secolul al XVII-lea, :u'ta francezl sti srrb sennul
giosi nu au fiicut-o in febra unei chintritoare nelinisti irrl lansigen!ei rationaliste a lui I)escarles qi estetica
melafizice, riminind mai presus de orice pictori. Ade- r,stc r.lorninati do moralism si de irrtelectualism. Exempli-
virral.a lor religie era arta. rr Poat,e cd in ma.terie de arte Iir:rrea acestei arLe o oferi pictrrra lrri Poussin, riguros
frumoase nu si.ntenr capabili sd fim nici crestini, niei su lrordonaiiL ratiunii. SubiecLul l,robuie si fie eroic,
pd.gini t, scria, in 1810, doamna de Staiil, propagat,oarca
tscrrtial, cptrrat de acccsorii. Idealul pictomlui e <t sit. depi.nri
ideilol rornantismului german in Fran{a, constatind tontenr. Academia exercihi oficial o adcvirati dictaIurl
;rrolroviduind t fruntosul id,eal r. Dnpir Felibien
astfel o inaderenti funciari la atitudinile excesive. Desi- lt;1)5), natrlra lrebuie corcctati in raport cu (l6tg -
gur cii cxceplii exislii, qi am r:ita in accst sens Tratatul statuile
despre arta ue;tinii al lui Rio (1798 -18i4) il care se rrrrlichittilii. Plasticul prirneazd fa!i de pictural qi, ir.r
cd <, e in picturd,
afirnri ilIisticismul ceea ce-i ettazul in r{roastii rcla{ie, formele frumoasc 1a!5. de culorile fru-
rrroase. Cu parcimonie, F6libien acortli t,obugi ulr mic
psilrctlogie r. in linii gcnerale insi, elanului mistic al lol irnagina!iei, ultima instan!ir do apel r[minind insi
romarrtismului german ii rispundc in romantismul fran-
cez o tendin{I analiticd gi psihologizarrti, preocupatI ,'rr,urplele clasice.
de o cunoqtere mai adinci a sufletului omenesc, fdri lioger de Piles (1635 -1709) continuii irr rnare cloctrina
intenlia de a-l anihila in rnarele circuit al victii cos- lrri lr'tllibien. Cu toate acestea, unele concesii se fac sirn!ile.
mice. 22 ll.olrrl ,rr geniului D aparc mai srrblirriat, licenfelc acestuia
putind deveni la rindul lor reguli. Dar mai bogati in u llt,gul,ile au. fdctLt, din. a.rtd. o rulirtii; ;i nu Etitr dacri, ele
tt-nt fost mai mult dciundLoare dec.t,t tttile. Sd ne inlelegem.;
consecinte este importan!a acordatS. culorii, decurgind
din admiralia sa pentru marii pictori flamanzi qi olandezi elr u,u folosit omului de rtn.d .1i au, dd.unat omului de geniu,>.
(Rubens, Rembrandt, Bruegcl). Culoarea, dup5. Roger ( (' u.gctiiri ritzlele ).r
de Piles, implineqte tleslvirqirea desenului. in sfirqit, l.rrl,nra visItoare qi nostalgicri a r'ooocou]Lti, aga culrl
,i rcprezinl.i Watteau (1684 --f 721 ), acel sentiment tie
atitudinea 1a!5. de antici este mai temperatd 9i cere ttn
anumit discernS.mint. Virl.roloasi iangoare degajatii de un spalilt incert, rnor-
Ititlezzu llersorlajelor tridind sub dezinvoll,rrla atiLudini-
Secolul al X\rlII-lea va prelrta spiritual ralionalist al lol o conqtiint,ri a precanrlui qi a fugitivtrlui, modul iiber
secolului precedertt, introductnd insl atitudini mai nttan- rlr' tlatare a peisajului qi iniporlan[,a pe care acesta a
late ;i mai libere. Gindirea iluministI ntl acorrli incre- rlolrintlit-o in tablou, tol.rrl acuzir o sensibililat,e si o ittta-
dere senzafiilor qi irnagina{iei care se refugiazi in rococo. sinaIio de tip romantic. L]orrcludenti este ;i rccomatr-
in critica de arti igi face loc insii un anutnit eclectisrr, rlrrrtii pe carc Watteau i-o face lrri Lattcret indcmnindtr-l
srr rru-qi piardl vremea cu vechii rnaegtrii gi s[-qi com-
uneori de-a dreptul subversiv, oare deschide dlumrt-
rile rornantismului viitor intr-o evolr-rlie ribditoare qi lrrrrrir tahlourile urmind < irn.ngin.alia ;i alegerea, .sa. ii. IJn
len ti. s.rrtiment romant,ic se citeqte qi in pictura de mai tirzirr
Abatele Dubos (1670 _1142) \n Reflectii r:ritice cu pricire r <r lrriniqtilor r, a lui llubert Robert, do cxemplu.
la poezie gi Ia pictu,rd,r susline primatul afectului. < Primul iri pleocupirile salc intelectuale, secolul al XVIII-lea
sr:op aI picturii, spune el, este sii ne emolioneze r. Aplicarea st irrdreaptri spre studiul arl,ei rnedievale qi in aceasti
canoanelor nu asigurl rougita operei: <tO operd. poate fi rilrlirre dc idei Istoria. a.r|ei rnedievale de Seror.rx d'Agin-
.proa.stti fdrii sii con{ind gre1eli tmpotrioa reg,ulilor, dupii lriru'1, o un iniliciu simptomatic, chiar dacri autortrl are
cu,m o lucrare plind de gregeti tmpotrie,a regulilor poate fi
o lucrare e:rcelentci rl. $i mai tleparte: < Or, atunci cind o liorma{ie lvinckelmanrliani. 'lol a(tllm apare si prirna
lu,crarea etnolioneazii, sentimentul es[e un dascitl mult rnai Inrrlucele din Shakc'spearo (1776-1782), a hti Le'['otrr-
bun decit loaLe dizertaliile contpuse de critici,>.
n('lrr, l)recnln qi o tratlucerc clin f)ssian. in fine, grrsl,ul
in calital,e dc critic de arti, Diderot profeseazi idei .rrrlismului - in lt712 apar Scrlsorile persune ale lui
innrdit,e. Itl est,e apologs'1,u1 pasionaliLi!ii. Ra!iunea, -N'lorrl,esqrrieu doschide pcrspectiva alt,or civilizalii. Ilsttr
desigur, piistreazii in contintrare dreptul de control - ,,poca in care picl.orul dc origine olve[ianti .l carr ]ltienne
l,iol,arrl (1702 --titl9) airrnge pin:i in Trrrcia, ttttde sc
ra{irrnea qi rru cattoanele. Oa < indreaptd uneori judecuta
irrrbracl turcegt,e qi de unde reintors, i5i povosl,cqte pito-
rapidti a sens-bilitriti.i, r (Eseuri despre picturri/ dar n-o lrr;tilrr poripe{ii.
inibrrqe. De;i parl,izan al anl,icilor in faimoasa ccartl
(l'l nrai de searnii vestitor qi animator al spiril.ului rutnall-
dint.re antici qi moderni, degi inflrrenlat do Wirtckelmann lir, rirmine insir Jean Jacques Rortsseatl. Serrtimentnl
irr rrltirrrele sa]l.., ,SaLoane, Diderol, dovedegLe nn grrsI pu[in si irnagina!ia, gusl.ul reveliei ci.siigri tru erl un apoloplel,
liu'e va marca spirit,trl romantic gi in alt,e !iiri ale lJuropi:i.
ort,odo.t, dacf, n-ar fi decil marea sa adrniralie pentrtl l,ll criticI artif iciali tal,ca rrtot'avtrrilor sociale qi prcdicl
irrl,oarcelea la ttattrrii, motiv prin excelcnt,i romantic.
Watteau. Rolul gcniului, refuzul regulilol si al iniitaliilor \1ai pulin cunoscuti, dar tru rnai pu{in importanti,
,'slr: glindile'a lui Maintt de Biran (17ti6 1824), I tttr spi-
r:st,e declarat,: <t Ii ce, ierLare lui 'lristotel; dal a, deduce li t uriaq,r, crtm il defincqte Rcnd lluygho, care a mode-
reguli nunta,i rlin lu,crurile cele nt,a,i desdvirgite, cn ;i crtm lal forma specific ft'ancezri a spirilului romantic, aoeea
mijloacele de a plticea n-ar fi infinite, e un punct de e,edere
gregit. tYu eriski a.proape nici rt reguld. pe care orlistu.l I l)i(lero1: Scrieli deslre orli. llil(1. (le G1)llll Nilltnl. ed. ]leridian{',
sd. n-o poa.tri cdlca, cu succes. E adeedrat cd turma d'e sr:lae't, I 11{i7
tle;i il adnirri., tl num.este tn ocelagi timp nelegiuil r. Sau: '.r- i(l:'l
' ni,slexiotts criLi.ques sur la potlsie et Ia peinlure, 17 19
care il deosebeqte de cel german. I El imprimi roman- accast{ calitate d.e t regind a ad,ertd.rului r ea nu poate
tismuhri o direclie psihologicii in sensul cunoaqterii sufle- ti detaqatd de inteligenld,: < Un mare pictor este obliga-
tului ornenesc in substan!a sa individual[, in dinamismul
hriu un bun pictor, pentru cd imaginatria uni()ersald tnchide
permanentei sale deveniri, pentru a descoperi natura
morald a omului interior. Aceastl observare a < feno- i.nteligen!.a (tn sens d,e ingelegere) a tuturor nrijloacelor
rnenelor inlerioare r, aceasti intoarcere tn sinea lui a
omului nu urmhregte lntegrarea sa in fluxul universal si dorinla de a le d,obind,it>.
ci << sentimentul i,m,ed'ia.t aI forlei,r - sale - <' cctre nu-i
altul d,ecit o.cela a,l tnsd4i enistettlei, inseparahi.l de acel I)oot qi pictor, Victor IIugo nu imbogi{egtc gindirea
aL actieirdlii n.oastre,>. intre cttnoaqterea senzoriaid, meca- csl,olic5, dar ne ollerl in schirnb, teoret,ic qi practic, ima"
nicd, qi cea exclusiv intelectuali, dogmaticl, Maine de girrca romanticului care vede i[ rornarrtism supremil
Biran g[seqte un drum propriu, care s5. ntr instrdineze
ornul de el insuqi qi dc personalitatea sa. lilrcrlat,e dc expresic. << Nu, etistii, nici reguli, nici modele t>,
lrlrrclarni el in prefala la Cromwcll, qi toal.ri crea{ia sa,
rrr loate irrconsecvenlele sale, rimine o expresie a acest,ei
lilrt,rt[!i, prrsl cu precidere in slujba unor scopuri sociale.
Abia dupri 1830, ideile romantismului german incep si r\rrglia replezintii cea O. G" eirrm'.ia"nirenia, rperrttleirmec{vieorabirodrenaunn-
capete o circula{,ie mai mare in liranta. Doatnna de lisrnrrlrri. Ca gi in cazul
Stadl este primul lor propagandisb cu De L'Allernagne
lornarrtism strucl,rrral, clar mtrlt mai t,cmperat de tut
(1810). Spiritul romantic lrancez incepe sir se ri radica-
sirnI instinctiv al mirsurii, rnai pu!in radical pe lal,ura
fizeze r. ingrozit de anin-rismul ascuns in materie (rr ?e
slr ruet,afizic:i, lradus rnai mult, printr-un naturisrn nat,iv,
teme-n ziduL orb de-u,n ochi ce te pindegte t>), < Tenebrosul
- ('ddueul ^ cu turnul rrrr gust organic pen[ru pitoresc, o mare for[ir imagina-
neconsolaLul printr de Acrtita,niu
nd.ruit tt, care a fost Nerval, bun cunoscitor al literaturii livir ;i serrtimcntali qi o vocatie liricir oxlrcrn tle bogatri
irr rcsrrrse. I,l de observat ci unul dintre marii idoli ai
germane, poate fi considerat un interpret al spiritului
romantic german. Dar prezen{a poetului, care hiiluit lotnantismului estc Shakespoare, el insrrgi urr rnare rolnan-
de spaimele sale s-a spinzurat de un lelinar, e botuqi lir', qi cI, in secolul al XIX-lea, in tirnp oe in Europa oon-
insulari. in pict,urri, Deiacroix nu dopigeg[e un indi- I i rrtrr talir tlczLrnl,trrile pe rnarginea opozitiei clasic-r'olnalr-
vidualisrn fdrf, consecin{e rnetafizice. Geniul, pentn-r el, lic capl,au energia multor spiril,e, marii poe{i ai opocii,
irrsearnnti o<< rnanierii cu tolul personalii de a pedea lucru' lrlin t,rr: caro Coleridge lsi tsyron, nici nu se socoteall rornall-
lir:i si considerau cir aceastf, dezbatere nu priverste citu;i
rrr.le cuprinse in < dicgiona,ruL naturii ir. Arl,ist,ul fiind
cxpresla propriului slu temperament, menirea ]ui este rlc pulin Anglia.
aceea ( d,e a scoate din imaginalia sa mijloacele, de a,
reda polrivit temperementului sdut>. O aspiralie pcrma- lrilrizofia materialist,-crnpilistir in succosillnea Bacott,
nent,[ spre clasicism il opreqte de la excese: <prinri- Ilotrbes qi Locke afirrnasc o lilic oal'ecunl l,radi{ionalri
rr spiriIrralitrifii engleze, o annn]o lrropensirrne pozit,i-
palu gi cea ntai inzportanta parle a picturii e sit ,stim ce
vistii carc va irrflucn!a gindirea esl,c{,icii a osciStilor cmpi-
u produs nalurct mai fruntos 9i mai convenabi.L pcntru,
rili din socolrrl al X\'-II-lea, gindirc; ce nu acceptir ahso-
clceastd artii ca sd a.legem din ea urmind guslul 9i maniera IrrIisrnrrl ratiunii. Sco{ianrrl Alexandre (irrrard, dc cxcrnplrr,
de a sim.li a anticilor ii. Pictura sa religioasd e concludent,[ rrlgurnenteazi rolul dc baz[ al imagina{.iei in arti. Gcniul,
rrl'ilrn;i el, este produsul superior al irnagirra{iei. in cri-
penl,ru a dovedi o autentici. inaptitudine mctafizicl.
Gindirca esteticd a lui Baudelaire confirmii acest ptrnct lica de art,i, perceptia se slvirqeqte pe planul afectului
de vedere; <artistul adeetirat trebuie sd' fie tntr-adeodr i;u' raliunea intervine doar pentru a clasifica gi discuta
fidel propriei sale naturi,r. Rolul irnaginaliei, << rcgina ii{rntinientele criticuhri. Gustui pitorescului plslroazd
adepdrului i>, e subliniat cu insisten!i, dar tocmai prirl
o rnare pondere. Dach Burke, in 1756, deosebise aldturi
(l() ( frumosul agreabil rr tr strblirnul r, asociat unor sen-
lirnonLe de spaimi, de infinit, de durero. Price, citre
' Cf. ltend Huyglie, op. cit. slilqil,ul secolului, a adi.rugat ca o categorie a frumosului
l*-,'rls
( pitorescul,r, ale clrui caracteristici sint asprimea, nerc- Iizirl', in mod obiqnuit neperceputii. Folosind metafora
si sirnbolul intr-o mitologie care sincretizeazd elernente
gularitatea, o varialie conlinu[ a lormelor qi a culorilor,
a luminilor qi a sunetelor. 1 lrilrlicc, rnilloniene qi rerniniscen!e ale [radi{iilor celtice,
in acelaqi secol al reoclasicismului, Anthony Shafte- lll;rl<o interpreteazir lumea conforrn rrnei gnoseologii irr
burg (1671 -1713), a cdrui gindire l-a influenlat mult
sliililrrl Filozofilor n:rturii qi refuzti cu intransigen[a lui
pe Winckehnattn, proleseazl idei destul dc st,ranii pentru
v r r I r crn on Lii cosmologia materialist tnccarricis Lir.
o oplic.i de tenrJin!e clasicizante. inslqi principiile de
lllgisirn la el utopia rornanticii a epocii do aur, in care
bazi ale acestui ginditor eclectic sint expuse la nn mod rr:rlrrla declzuIir gi omul, ca parte integranti, iqi vor
mai dcgrabl sentimental decit ralional, 9i printre acestc r',,rlobindi prestigiul initial. Nu e locul sI insistiirn asupra
principii se cut'irte subliniat' un pantcisrn guvern:rl, de
rrrrlilor poeli englezi romantici, \Yordsu,'orl.h, Coleridge,
divinilate, care il echilibreazl qi il armonizeazi. Slrclley, a cirror girrdire este una dinl-re cele mai prcg-
Un semu romanlic este Ei gustul lui I.Iogarilt pentru rr;rrrte expresii ale spiril,ului rornantic onglez qi prezinti
arhitectura goticl qi barocttl rocooo. in ciuda cotrvitt-
gerilor salc clasicizante, ,Ioshua Revnolds (1 72:l 1792) rrrrrlle puncte (-romune cu conceptiile Filozofilor naturii.
refuzi la rindul sirr aul,oritatca idcii in picturii, consi- ( lrr .lohn Iluskin (1819 -1900), romantisrnul ipi gisegte
rrn [,eoretician exa]tat care edilici o aclevirati constructio
der[ n:rtttra ca strrsti a frumosnlui gi iqi afirmri credirr!a
lli licir. Lionollo \,'entur,i vede in cl trn cont,inuator al
in irnaginatie;i irr sentirnoll. lrri Wackenroder, chiar daci nrr 1-a citit vreodat,ii, dar
Iuteresul cottstaut, penlru IIvrrl X{ediu;i stilul gotic, irlc cirui origini spirituale sint pur cuglezeqti. Concepr
care nu cunosc acetagi urnbri ca ptr contittenl, estc qi liilo sale se bazoazi pc rcfuzul raliunii gi al regulilo-
cl un semrt romantic foarle marcal in secolul al XVlll-lea, irr numclc rinei cornunicriri cu nat[r'a, dar nn i^n sensul
cind determinl un adevitrat curertt,: the Golhic Reeipal. rrristic gcrmanic, qi al cirei principiu este irrbirea. Artis-
lrrl trcbuie sii fie o<, fdp|urd. care simte 5i vetle, un instru.-
<< liu erequ sri i,rtstittr'i nit:i o compura,lie intre frumu'- rrtettt a.tit d,e gingag si de sensibil irLcit rtici o urnbrd,, nici o
rrtr.u.nlri, linie sau etpresie oricit de ntottentunri si efemerd
selea ra.lionald cr. arh'iter.:turii r:Iasice;i licenla inspiratii
ile cea d,enumitd gctticd, scric Ilorace Walpolc, autorul ,r Lucrurilor cizibile cure tl inconjourri 1i ttit:i, preu.na din
celebrei <poc'estiri goticet> Castelul din OtratLlo. <I'otupi
t'tttoliile pe care ar:esleu sirLt cnpabile sd le lransntitd spi-
stnt incredin{ar, continlrir e\, cd, au'torii acesteia d'in' urntd
ritrt.Lu.i. r:u ca.re o fost inzestrut, sti nu rdm.i.nd. rtetnregistrate,
au aaut o mai mare curloafterc a, artei lor', un gust tttui .sarr sri se retragd dirL cronicile prernii. N u ca.de irt, sa,rcinu,
bu,n, ma.i. mult geniu,, o nt'u'i tnore tn4elegere u ceeo ce ne
Itti sii gi,ntleuscit ori sd .jud,er:e, si nici sri di,scute suu s[r.
pluce sd imaginri.nt.I Shakespcare o socotit in ceea ccr
.s/te t 1
are el rnai butt rtn poc:t golic qi devinr: un simbol al liber-
irr sfirsil, de la cadlul peisagist al tablourilor lui Gains-
LA{ii creatoare. < L'n ined.ltLLor, scrie acelaqi Walpolc, lrorrrough, in sccolul al XVIII-it:a, pinir la Constable qi
'l'rrlner, scntirnerr tul nalurist, al,it do englozosc ;i atiL
poale rcspccto unitii.lile; d,ar pen.tru a. scrie Macbeth' Ire- rlrr rornant,ic iu acr,'l:rgi tirnp, irrso!eqte ct'eatiile cclor
rrrai nol,abili artis{.i, irrtii ca scmne alo rotnarrtisrnului,
bui.e ceva mui. rnuLt' gen iu,. t> 2 rrlroi ca fenomen romantic tnanifcs[.
in pragul sccolului aI XIX-lr:a, rornattt,isrntrl tttr mai .\r:osl,ea ar fi inl,r-un rp"ti, extr,em de restr,ins fa!ir de
este prevestirc ci fcnotuen declarat odati crr \\riliarn rrrnteria imensir pc carc o l)roplrno subiectul citeva din
t3lahc (1757 1ti27). Opera poetului-pictor, exprimal:i ), ' ,l(trn Ruskin: Insemntirt despre artii, trart. de (rrisl,ina. llicusan
si Sorir Alerandrescu, e{I. lleriiliane, 1968
printr-un desen dc factur5. clasicistti, afirmi o viziunc
pur romantic.l ce acordi imaginalici rolul cle forlir crea-
loare prin care spirilul pitntnde eserr[a realildlii, inter-
pretind nalura panteist, ca sirnboi al unei hrmi mela-
1 (lf. Lionell0 Venturi, o1r. ci[.
' Llf. I-ioncllo Yenluri, op. cit.
reperele care fixeazii spirit'ul romantic cruropean' O con- CUVINT INNINTE
cluzie rte-ar sili si relu[rn lttcruri deja spuse la inceputul I trtttru.I ar f i d,ooedit o nttbilie prezttnt!iou.:;ti tlu.r:d ur {i
acestei incerc[ri care nu vrca sd fie decit o introducere
la studiul lui l\Iarcel Brion desprc picLura romantici, ,tlu(. pretenliu sd infiLligeze trL acest singrtr coLu,n o prtnorcnii
st,udiu a cirui lraducere in lirnba rorninil adaugir in t t)ntp[,etd, a picturii rornantice. Insupi catificq|irtul ntrn.a.ntic
bibliografia consacra[.ir fenornenului rolnantic o remar- ,, srtsccptibil de interpretii.ri diferite. In. ce rnontertt itr ntli-
cabil5 contribulie. tt'rt' romarLtismul, ctnd, se sfirgegte?... chiur si eecastri
ittlnrhare poate primi rd.spunsuri diperse. In afitrd. d,e
MODITST NTORARIU tn t'ttstu., tlu, et(r i,n inten!ia uutorului cle-a sl,abili aici un
r',rrrrlog intenteia.t pe nigte Iinite eracte si, pe cutegorii adntise
rlr' lttutti lumea. Romantisnu,l nu esle o perioadii a, istoriei
(rr rrrtei, a poeziei, a nuzicii sau o. fikLzofiei) ci o anumitit
::t,rrt'sufletedscir,, tnunifestatii, in opere de u.rtii ai cdror
t t t'u.tori pot f i situuli ntult tna.inte tle i.nceputul secolului al
\ L\'-lca, con!.inutniJ sd se nnnif'este tl,in lLlin pinii in
rrllirrta. treirne a ocestuicL. A dori sii clelerntitti L'u rigu4re
, rtlrr.sipistd cine estt; romant,ic gi cine nu es[,e rd.ntlne u,n
,,ttl'ict:t de discttlie permanent deschis. CiLitr:ru.l s-ar put.eo.
tttirrt t:ti rttt stnt pontetLili oici o scamd, de a.rtist.i cottsi.deruii
irtrlt'obsle rottutttici, gi r:d, i.n. schirit, un Lot, ttneuri chiar
!n)l)or[utlt, il ocu.pd niyte arti;t.i ca.re', ltotri.r'i.t. prirerii gene-
r rrlt n.Lt. apa,r!in, rorna.nti.strtului. Irnpit.riireu ur:estei crirli
lt t(tne si. sr.t.biecte bine tlefinitc L-a silit c:iteod,uki pe ouLot'
.,,r stt.t.dieze ui:eluqi nrtist irL tu.r.i tt.tilte cttpitole si din u,nghiuri
,lrf ,,ri.t.e. Cu, cit opera. ct,rtistului, respectio e nt.o.i ortriutri,
, rr ttli.l ntrti d.iterse sint qi, aspeci.ele tolerttuLui sitt.t., si cu.
atil mai d,ispersate oor fi obserta{iile care il pric'esc Arsa'' INTRODUCERE
r|,ar, a.stfel de lntoarceri nu eor fi su'rprinzdtoare, cdci ele
nu si.nt repetdri ci, ilintpotrivd', nigte d'ecupaje, to| o'tit de o i,ncercere de delinire a cuvintului Romantism.
nunterodse pe ctl d'e necesure, pen'tru ca toal'e fe{ele operei l)rcrom.antistn saLL protorontantism in secolul ol
sd, fie succesirt pttse tn Lurntnd ;i contpo'rote cu operele
altor urtigti ui crernii. .\' V III-lea. Marile tente romantice. Cd,l(ttoria. Mitu-
t ilr romantice i Vi.rsta de Aur, Orientul, Evul Mediu.
MARCEL BRION
( )t'i,cntelismu,l lrancez si englez. Semnilicalia ;i
t'rpresia lui. CiuilatuL Monsieu,r Au.guste. Milul
'\ fi.rr,tlr.lui I mperiu. i.n Germunia. I mperiul tim-
ltrtri,lor modernet l{apol,eon suprqumanizat ;i divi-
tri:,a,t. Invierea anticllitdtrii nordice: Ossian, I{ibe-
I rrn.gi,i, Minescinger-ii. Eroii romantici: Manlred,
tli)sotnnuJlup,arne,sFimau.(,isttd, HeaWmlaettt,eDauo.nCQlauuii,osttreo.foRboiamalnu-i
tIt'rirraalnuel sroi.mTaienptico.loT;eimadepscrihztodnerieearuslupiredesulapraCnaar--
, crt-le lu,i Piranesi la Demetrius al Lu,i Sch.iller.
( lrr rn in esenta sa rornantismul este rnetalizica
i inipului imperfect, urmerirea inminunati sau
rrclinislitd a unui ideal cc se ascunde si fuge in
,, rlepdrtdrile r spaliului, ale timpului, ale inefa-
lrilrrlui si ale irealizabilului, aspiralia nesdlioasd
,'ritre un infinit si un absolut la care omul tinde
irr t,iuda convingerii sale incongtiente c5. nu-i va
li dat s[ le atingd \.reodat5. si se va istovi zadarnic
vrind sd ajung[ la ele, intrucit toate acestea se
rrrarrifestii prin impulsuri nedefinite, prin elanuri
;rlrr spiritului, ale imaginaliei qi ale inimii, fdri
, ontururi, aproapc ftiri form.{, era firesc ca modul
s5.u de expresie s[ fi fost, mai degrabfl decit lrrrne pline, conture precise si impenetrabilitatea
piol,rei sau a metalului ; visul nu stribatc aceste
artele plastice, muzica si, intr-o mdsurS. mai mic5., rnabcriale dure. Doar pictura era destul de mld-
deoarece cuvintele definesc mai mult decit sunetele, rlioas5, deslul clc dot,il{ pentru a primi arnprenta
poezia. Conslruindrr-gi palatele in negurile himc- srrlletului romantic, desi inaptd sii exprime acca
ricului, ale inacccsibitutui qi ale fabulosului, Ro-
mantismul nu era in stare s5. inspire o arhitectur[ rlcsf{surare in timp care dti muzicii si poeziei
,-.ai cocrliegiinaarhlii:tencetiunrvievneticnhdi nimic, el aadoptat rrrlevdrata lor semnilicatie. Romantismril pre-
nouii ce rispundea per- r.upurie inainte qi dupI orice act reprezentat
stilul o r,ontinuitate infiniti in timp, dar este int,apa-
fer:b iclea-lurilor saie: Goticul. El insuqi n-ar fi
izbutit si creeze nimic care s5. reprezinte atib lril s:i descrie desfiqurarea ei I se mullurrreste si
tle exacl imaginea dorinlelor si-a aspirabiilor sale' rc(in[ gi sn inf5!,igeze un singur rnoment, o .sec-
ttntii d.in aceasl{ desfS.qurare a duratei.
A adorat uqaclat Goticul gi l-a copiat, eragerindu-i 'l'ema cdldtoriei, atit de freer.entl qi atit de impor-
aspectele ce i se pireau rnai < extrav]gante l. Une-
ori 1-o lral-at ca stil exotic, cu ileformS.rile ce-1 lirrrt[ in poezia romanticd, ILrgi de socictate, de
ipleutePaourcflaecntlq'i*i mai pit'ol'esc' precum arlea lndie sirre, de destin, sau dimpotrivi, expiorare a lumii
rrxt,erioare gi a lumii int,erioare in vederea unei
Nash'tle la r?uyaL Pavilion, din si rnai desavirgite impliniri, se refuzI piciurii
13rightori, Pcrsia tlin Irttn'istrtn'uL constnrit de
Ilidiitz pentru Ilarrium in Connecticut, China {'iu'o lru poatc sd detaqeze din succesiunea eve-
rrimentelor decib un mornent dat, in limp cie
din Pala.zz.ina, ci'ncse de GiLrseppe Ptrtricola, lingd Nlanlred ;i Childe llarold precum si Wilhelm
I)alerrno. L\lcister, inFrfalunezntS, tlenrnmbuatladnEt. iPAicntutoran Rciscr se
ArhiLectura neogotici sc deosebe,sLe de modelul lxprimI inlocuieqte
ss5iutrparnisnitrru'-roti'rneinrvoreziatal ts,eugreiesili,ririilqeLvitids'e-lnoer rsilaldleit.oCaalse-
rrl,unci greutatea duratei, l,otalitatea portiunilor
t,imp, prin
telele cle la Pierrelonds qi Neuschr'vanstein nu rlrr Delacroix, intensiLatea clipei ; gestul dramaticr
sint decit idealizirjle .,si exagerS.rile unor proto- culmea r:elei mai elevate medita!,ii
lrr
irrrobile la Friedrich, sint suspendal,e intre tim-
l,ipuri rWeaylaet,,Ldpaer nIiloruntRheilcll<Alobrbde1-y,,;i.tloSntrsatwnbriet rdrve si limpul viitor, intr-un prezent firI
lrrrl t,recut fdr[ sfirsit, tinind de-o notiune a
James irrlel'rut si tim-
t{ill, rod al iolabornrii dintrc ertravasan!,a lui
Walpole si visurile de rnincS.lnr de hagiq al^e lui ;rrrlrii care insearnni rriult mai mult rrn timp
rrri{,ic decit un timp real.
liobinson, rcaiizatr clrsesiilc lrri Thomas de Quin- Illiinindu-sc din niituri, romanlismul a transfoi'-
t'oy qi acel Xarratiu 2 al lui (lolelidge, inainte ca
aceqt,i poeti si lc {i imaginat,. rrrut in mit qi lirnpul, iar pentm a-i cla maj mr;ltl
lonsistentd, a reinviat stldvechile mituri. Nu cele
rllrrisrcrriltiolnr,agininsaihliiirnol.attrhetolru, isracrtilpntuirranpioi nodpeurnaebail,voin-
rrlc antichitEfii greceqti sau romane pe care clasi-
, ismul le tocise si le epuizase fdcindu-le de ncsu-
1 \\'-illiarn Iicckforel (17r)0 l3ex'rt'rr;)a, vrrarrgbanngliar taiag c,r'iginal.caro portat printr-o banalizare excesiv5, ci insesi mitu-
Font!l]11, in
s,i-a constrtrit o reqedin!ii lile popoarelor str[vechi din care se tr[geau
romanticii, acei romantici care intorc spaLele
ionrilalul Weltshire. Tot el esLe auLorul povestirii Vathek, l\,lcditeranei, vinovat[ de toate aLiuzuri]e aca-
ssatfl-i'rrcs'"eiircseiit1ieeearlouiittituetrrsbitebdiucstt(imcclaimalivofoaalsuraal)b.NDmoieurgrroaclnoriimhmaainrr iicnnarecla-rrssimtiuooi,afcserall
rlcmismului, si privesc spre landele Sc,oliei qi ale
lrlandei, spre pddurile germane, spre fiordurile
l2ocXuuirtiitnird,att,luni tDrmbbeilse,'rttourutui raotr,acqumineimntaioinnaltlllicndrpi o(eNm. tural dlui) si fiellurile Norvegiei, atit de imediat si strins
irrludite cu sufletele lor.
Coleridqe Ku,bla Khctrt. (N. trad.) 34
iPdsuierolniAerdocuEmlriien,adnaintalicrlturnaeiuclPu-nlotoussnistius-pefiniranozisiSteau-cul!iuineai lrpienlauiardiaedmInpisgiirturtualelttse,V',rideCirsesinttaredu-i' ,'ini destul de indeplrtate, dar abia in secolul
rrl XVIII-lea s-a niscut, odat[ cu gustul turclie-
riilor si al chineziriilor, predilcctia pentru c,iu-
rliteniile exolicc, c:iutate doar pentru conlinutul
nb<jsii sa tot alerge dupa inacccsil'il si poabe dupA lor straniu, bjzareriile turcului si ale cliinezului in
{'(ioil ce se credca a fi decorul lor liresc, ca sA ajungri
ionefexrisictierent',laasinpdierimcin[taiesau,nelidne5.aslcotacenqgteiboil, c[tre irr cele din urni.{ la un personaj si nrai uirnitor
irrt'ri: rnaimu!a. lVIaimu.lisruele nu sint, decit
virstS'
de aur mai apropiatd, o perioadd istorica pe care t'.ltirteziirii impinse la absurd.
o impodobegte cu toate met'ttele prodlgroase 0e r
se Dare ca lipsesc propriulrri sau prezenl. se pro- lrrcepind cu < turcheriilc r clin Burghentl. genti-
llrortluns,eol riiesindteulbtalleevt,i,ndearoextiesLmI IcacaietasrepedciLnaRcoelr,iad;e-
ie,'ieazd in ev-mcdiul^ fanteziei, al nalucirilor, al
reveriilor visurilor sale. Al1ii, mai teaiiqti decit
trecut iremertiabil lcre. Ronianticii spirolaiecctaeraez[visinea!z5lrailteurirlci .]nr(-l
aoesti reconstructo.i ai ;;;i' irrlearci sd plece
nierdut. nu se multumesc s[ fug[ din timpul in cirtd
rrrr ptit ajunge un fel de ideal uman. Debarcind
iare ii sileqte sa traiascS. destinul lor; ei evadeaz[ irr r\Iaroc, Delacroix recurioaEte in africanii nr.rbil
in departari inzestrate, in plus, cu privilegiul rllirpali niste < greoi gi romani u mai truterrti, i,
s5' pleci, atunci, dac[ nu in rnai vii qi mai {rumosi decit r-.ei din pic,tura cla-
atemporalitdtii i;i-upn.dtel pulin'
in nu existdr stu,.cel
ldrile pe iare i-o atribuie Occidentul ' ' ' sir,ilor. Nu mai este vorba tlc ideah.il <liunului
valo"auretua siilbalic ))) care ii emotiona pe filozo{ii umanit,a-
n-are
in Orient. Meciievalismul qi orientalismul repre-
zintn astfel dou[ aspecte cipitale ale idealismului risti din secolul al XVIII-lea; pictorii francozi
,lc la inceputul secolului al XIX-lea r'are plear,ii
rrcooealamcreeaeveniLstsioetcclaziacnStii.tbfursodnerecnptapiaonuatstitiaceniiddaesediceepri'ereviaridactolea.rrnledot eitcl m[avlOoiitturridrecie,onntdpule'ueloImialra-r- lrilrlrlaarutetini uimmaagi intirirjneesacsdLuepptiralo,eA, laccaedlicqoimc apgroinvaoci'iai t;
,lr'inLilnirea cu nccurroscutul, cu iristilitul, pLrsi-
lrilibatea unei noi conceplii despre frumos.
i'eal pentru ei cu' qi. ponl rrr rnctli.'valiEli, farrLas- l'ilLorii rlo t,urchelii qi de chinezirii din secolul
liic,,niltocgr-up'nroll'odbtni-ut"iul'relrgtalteerelseent,ira,icmnionnitfa[itprr,aatrefotleor(gtr'AaLii,{ifuuitcuinaarntPgiuitlu-orrmitrliecnqu.id.tcaeleupdfaaolecznqedjeolaei;ni-,
sI'rtr'crrclieedzeenlmroiude!lienleeapurenfeoarapticraint stI,inrnuetuarlglioi rs[-driei
lrrrstin[; se nlult,urneau sri obserrre comporta-
nelor. lllr neobisnuil,i a africanilor ,si a asiaticilor aduqi
Orientalismul romantic este un lenomeu aproape
lrr Paris de hazardul relaliilor diplomatice. N{oda
,lrlcnelelor, uncle servitorii, lic cr-i erau sau nll
in exclusivitate francez ; nostalgia germand a lrrlr:i, purtau vesminte orientale lavorizir ;i t'tr
tj dstueel'ppiroliratstaearuillooccr,alafiazsaprlipraedonlaaicriuquninploceoaltneitm,inipenanltap;faatbarairla' accseeusf-ltneeu-t
rrrtrust[ familiaritate rru striririirtatea, lir5. sii tre-
zlascrl totuqi ispila marilor spatii care ij va
I rrrlemeni mai cu seamii pe oamenii din zorii scco-
l lumi. tlimirea, curiozitatea, preferinla pentru un
l pitoresr, mai colorat, mai ademenilor, precum sl lrrlui al XIX-lea. in schjmb, pictorii orienl,aligti
lcea ner-oie d.e dezriddcinare atit de fireascI s(' \ror gribi si mcalg[ sii st,udieze dupa natriri
spiritului omenesc temdtor s[ nu ]incezeascti in
ot-u"ti.rsialnnue,iu'nrrloe'puleeliatsonadri,lei iqsaituogiuilursetouzrliiledinnettsaoclliodspemeautuilruniliaoarp'raeIsniru[ndpedi'a'-- 36
.'xIccrrufliei lodesetruirr:ndirec in cale cavalcrii iniprir!i!i in grupt'
liguli arnestecale uncori cu dansrrli
rrlcgolice qi reprezcntalii scetrice (N. Lrad.)
peisajele, obiceiurile, tipurile omeneqti. U-nii englezi orientalrst al imaginarului care, exceptlnd fru-
rnoasa Inlrtngere a cintbrilor (1833, Luvru), cel
nrerg chiar mai deparle decit francezii inclina!,i rnai frumos tablou al siu, a pictat aproape numai
subiecte orientale, deqi nu petrecuie d-ecit vreo
s5. considere N{etliterana ca o mare nostrwn pe r,iteva sdptdmini la Smyrna, mullumindu-se s5-qi
oare nu ai de ce s-o depiqcqti ; William Daniell,
fiul unui hangiu din l(ingston-on-Thames,-petrece
nou[ ani in india, qi se intoarce incdrcat de acua- irnpopo!,oneze modelele culese pe strdzile Parisului
rele pe care le pubhce intr-un volum sub titlul irr tot soiul de bulendre turcesti.
Olientalismul lui Gabriel Decamps exerrrpiificii
Oriental, Sceruera, o datl cu studiile pe care le srrrprinzdtor ceea ce poate infdplui iniagirratia
lficluednlnoicaqcdupitigese.aetearlpeesZlae,cstirfrNcIocs-iulseipait!es,itqt'cluaei-analnete,uulvpilvln'diarnCieAnlzooreloauPqkbdaaiisceapRcitsrisiaicctninu,hii_nlac1lird\end{Ce6lhr.aW-iiIeln-enmiamdlsrSo^ou;alu,inzWo.i,edn-luiualdilllnniuuastdipemoiqd:n-i irtunci cind artistul ii dI friu liber. Delacroix
il va judeca aspru, ajungind chiar s[ declare c.{
rriliodaLd nu i-a placut vrleun tablou cle Decamps,
iar caracterul ciudat, moroclnos, acrit al accs-
l,rria, firea lui nelinistitd, ohsedatd de sentirnen-
I,rrl unei rsntiornr{ciaturapgjrceea--rnuah,fdossitrnupcaitsie.dDcecaallul,-l
Brighton.
dDee'oSbuiceezi,gai rdtieqtCiionlouanseeleaYleunituHrcearzcdgfmg a; i departe sllilus-tianlui nimerri nu-l iube,ste, suferba din pricina
e,i merg rrsta, si-si e xagera cu bunir stiirr{,ri rnizanlropia
in Grecia,'in Turcia, iu Egipt, ca William Georges
CdaeffAi l;gieeriiam' aai mulli francezi pcntru a-i indepdrta pe indilerenti gi chiar pc
l\'{iiller sau Ippoiibo c[rei ctrcerire r,ci oare ar fi putut f--ai vcereazupte. ntru cl o
pliclcriie
sint atrasi, iireqte, irr care ortcum n-ar
o adusese la cirdinea zilei. Un mit in care se aso-
nciniar.pzr.iu,6gnilaiodcrir.ateosbrlidn-tiislimnileoucrlrepvdiicisntoecrniiootiqamisloeern, ttourelabfmouaiinertteisredpuvlitaegsr-e[ inchis in atelier, niisrrocea amest,ecuri c,iudat,e
rlc culori, cu ajutorul clrora inccrca si infiliqeze
( )r'ientul iclipitbr, miraculos, tle-o ciudiienie gran-
i"sniu.dliur>"srct,anrvi.aa,,ll["c,raidtdeee1-loaiir,dpsoc"boliipirriidt,o,iapcroeoplouonanrioie,rlcasdctareenuzegittdiee(piaban[etaita-- rlioas5, al lisurilor sale. L{ai preocrupat ca ninieui
rrlLul de < mestequg l, Decamps incearc[ matcr.ii]c
qranuloase cu reliefuri care capt,eazi hine lumina:
lot timpul vietii sale, se str'Sduieste sli reg[seascri
lrViie,er'reasavaiinlSlcenlst)aacsleaaehua-quiinkvsia,elomdanerelriFldeJooclruuamci eeIsnVatabererdyn'.ecaitn(glMill-uaCzwteceul-a-l irr memorie si si fixeze pe pirrz[ peisajele contem-
clrrlar t(elainlnescrauryt,a lui cdlitorie prin 'I'urcia, impreun.l-r
rar-rgul de istoriograf al cuceririi Algeriei.
in 1828, ;i ale cirrir, aminliri fier-
Odairl cu rest,abilirea plcii, intre africani qi euro- lrirrti avea s[ le picteze Lteizct.i tle ani de-a linrlul.
in !',1a8ra46c.uccaeirditudl, dseininCnoonadst5a.nrteinlae,tiili priete-
peni, (lccu tre il larmecit int,r'-adevir, sinl in prirnul
in inviti lirrr.l costurnele, I'astuoase ori sordidc) pc carc
iesti: soarele cliental le impodobeqte cu acccaqi splen-
ltocaeiea'netviinilocapilreadr[biCrnenhianpi8sreo5s,vb2opr,icarqiiurn'idtqCruej-dsdleadelrtlepeaelitilatutab'rprmloatdaub' rid.ia,deceDelosalatuediL'Suvcmivdzrpiiutteeh-,
rloatc aproape, forfot,a hazlie a patrulelor,de
iuriceri, tipetele copiilor ieqind de la qcoald. Ca
1ti,t:l,or de gen il intrece pe llomentin, care se
College N{useum oi Art, deopotriv[ de dramatice cxLaziazi in fa,ta electelor de luminir, a apusu-
ca in-,spira-lime aqi i de-o executie la {el d9 strilucitd rilor insingeraLe de soare in deqert, a caravanelor
ca picturi exotice amlea,ilusiurDperilna-- ,'o se decupeazd in umbre chinezesl,i pe dunclc
qi cele bune rlc nisip sau a pilcurilor rare de palmieri. Fro-
.roir. Car.tl lui Decamps este mult
ztitor, cdci odat5. cu el ne aflSm in prezenla unui rnentin n-ar fi putut egala niciodatir atrnosfera
38
dramaticd din S*pliciul ci.rligelor (1839, Wallace isi ujuta prietenii, o fiin!5 rezervatd, distantd,
Collection, Londra), nici savantele sale mixturi
de culori si paste, dar a simlit in schimb, mai crrigmaticS, r.orbind pulin despre sine qi descum-
prirrindu-l chiar qi pe M6rim6e prin riceala cu
bine decit oricare dintre contemporanii sdi, valoa- lirrc ii tra[a pe cei din jurul s5u. Prietenii nici
rrrr lidnuiau in el un mare pictor; il ..ocoteau
rea qi semnificalia spaliului african. rrrr giuvacrgiu cu mulb gust, un sculpl,or onorabil
Mult superior prin aceasta lui Marilhat, numit
Egip!,ianul, atit de fascinat de Cairo qi de Nil crr ciilca pe urmele lui Barye, dar artisl,ul ade-
incit via!,a nu i se pdrea vrednic[ de-a fi tr[itd i iilut,, omul autentic era pentru ei un nccunoscut.
aqpalittusoenreddesevcaualn-fia-m,DiilaiIaurmi dDuearcuitiztaladtse,vmimrsdatraie!in,diidleerdtergepoiizcseeti,ct ilduseii lrr schimb, cl ii cunostea pe to!i, pe Huet, pc
Dehodencq, care in amintirile sale din Spania llonington, pe David d'Angers, pe Horace Vernet,
rlirl nu s-a imprietenit cu nici unul. Poate cii se
lcrnea ca lumea sd nu considere imoral I'aptul
maurd si din Maroc urmdrea visul unui Orient, ,,ir, deli tatdl sdu diduse faliment, el se bucura
exact, r.eridic, aproape naturalist, Fromentin rlo-o ar.ere frumusicS. Prietenii bcneficiau din
plin de aceastd a\rere) ca si de colec!ia sa de
fusesc captivat mai ales de degert ; popasurile la olriccte turceqti, stofe indiene si persanc, pis-
El Kantara i-au revelat o naturS. aproape {antas-
Licii in ciuddtenia ei, dar, fdrd indoiali, era prea
cultivat, prea stdpin pe impresiile sale, prea loaic qi iatagane, si, mai ales, de seile minuriate
si de harnasamentele bogate uu care isi impodobca
ralional, prea erudit) prea preocupal, sd scrie, , rrii de calArie.
fie impresiile sale din Algeria, fie considera!,iunile 'l'r'irind in preajma unor maeqtri ca G6ricault qi
lirrirul f)elacroix, cititor pasionat al lui Byron
despre Mae;tri de odinioard. pentru a se abandona
acelei identificdri profunde a individului cu natura si byronian in adincul sufletului, Monsieur Auguste
ir rlmas mai cu seamd un instinctir., un impulsirr,
care ar fi putut face din el un Caspar Dar.id
Friedrich al degertului african. SurprinzS.torul
rrrr r.olupt,uos iubind pictura aqa cum iubeqti fe-
personaj denumit astizi N{onsieur Auguste, una rrreile si cdutind in voluptate acea exaltare a
dintre figurile cele mai bizare ale romantismului
francez, care nu duce, totuqi, lipsi de < originali >, lrrturor simturilor, acea indltar:e de sirie pe carc
() (ielea si artei. Desi obtinuse locul inLii la Marele
era socotit de prietenii sdi Gcricault, Th6ophile l'r'cmiu al Rso-amsejimIa.titvdirestaloctlejigdnoiut,izrencaii'stiirzuirum,
Gaulier, Delacroix drept un b[iat de treabd, mare nu
amator de cai, ducind eleganla pind la dandysm, ,lc ani,
bogat, fantasc, de la care puteai imprumuta cri apropiatii sdi il considerau un < amator u, iar,
,'rrnoscXtorii un < minor ri. in tlorneniul arlei, era
superbe cosbume orientale, de care gemeau dulapu- prrs in rindui micilor rornanLici asemenea uriui
rile sale, si cele mai neagteptate arme, giuvaerc
si bibelouri aduse din cildtoriile flcute prin Tur- Napol Pirineanul sau unui Petrus Borel Lican-
l ropul in literatur'5, cu toate cI nu se ascundca,
cia, Grecia, Egipt, Siria, Dalmal;ia. Jules-Robert ra ace$ti&r irr dosul exceselor si al ext,r,avagan-
Auguste avea si o lespectabili colec!,ie de tablouri lolor: climpotr,irrd, prefera sI adople acea alil,u-
rline dc dandy, lece, ironir,, pent,ru a ascunde
diri sccolul al XVIII-lea, il admira pe Watteau ;rstfel mai bine focul care il mistuia qi uare
tEici-lilaopr ircaarceupinrifvoecaaure
impotriva atacurilor roman- irrde cu fl[cdri atib de lnalte in cele mai bune
cu neincredere aceastd art5.
subtil5, melancolic[ si misterioas5.
tirblouri ale sale, Femeie giitindu-se, aflat la mu-
Probabil c5, Nlonsieur Augusbe il iubea tocmai zcul din Orl6ans, de eremplu. in cele mai repre-
pentm misterul s[u, el insusi fiind, in ciuda ama-
zcntative pinze ale sale, senzualitatea neliniq-
iriiitdtii, a polite{ii qi a generozitdtii cu care tit[ si zbuciumul sufletcsc lasd poate s{ se intre-
4A
zdreasc[ taina pe care o ascundea cu atita grijd, logic cu aceea care, in cercul nazareenilor, reiri-
iar acordurile indr[znelre ale carnaliilor sidefii qi srrl'[cteste cultul lui Dante, al lui Ariosto si al
lrri 'l'asso.
ale sumbrelor efluvii din O Venus neagrd' trddeazi \lrrlilc decoralii mnrale ale lui Moritz von
r.rtrja nepdtrunsfl pe care o rcprezenta pentru el
Oricntul. Mai voluptrlos deci| Delacroix din Fe' ,S'ltrlrcr'nr'i,ndd iEni a emulilor sli de la lleEedin!,a din N'Iiin-
casteleic
meiu" cu. papagal (N'hizeui din Lyon), mai bun legilor Ilavariei qi de la
ounosc[tor al erobismului oriental decit vizitatorul crrl,irLca lVartburg unde avusese loc faimosul <tur-
Femeilor din Alger (Luvru, 1834), Monsieur Augus-
rril al cintiirelilor > in care se infruntascrS.'llann-
lriirrscr cu Wolfram von Eschenbach, trateazi
Le rneritl s[-qi p[streze genul de anonimat care rlr'1 y.6lpu isLoria qi legendeie vechii Germanii.
i-a fixat sub acest nume; cu condilia s5.-i recu-
noagbcm acesbui {r rninor D, poate mai degrabd (lir,lul iui Carol cei N'Iare de Alfred Rethel de la
l'r'irndria din Aachen, datind din 1847, exprimJ.
in p;ermene decib ajunse la deplina lor impli- irr rnod plastic devo!,iunea romantismului ger-
nire, toate calitd!,ile care se cer unui mare pictor, nrirn falti de marii impXrali de odinioarS., a
in ciuda conflictr-rlui intre.tinut de coexisten{a unei r';-ri'or viatl si moarte erau inc5. inv[]uibe intr-un
impetuozitdti orientale cu o neputin{,d de-a trdi
moqtenitd de la Watteau. ,rrrrrnrit mister, Friedrich Barbarossa, Irriedrich
rrl ll-lea de Hohenstaufen, Carol cel Mare. ilIitul
Mitul oriental s-a n[scut, ]a romantici, dintr-o ittrltcriaL devine o temd bogat[ qi rodnici saLis-
nevoie de er.adare in spaliu ce se manifest[ atit lrrlintl deopotrivd gustul depdrtdrilor, aI unui
in literaturS., in muzicS. si in t,eatru cit gi in picturd.
r','irI colorat cu fabulos, al unui cavalerisrn erojc
Dimpotrivd, mitul medieval r[spunde acelei nevoi :r cirrui amintire consola oamenii de mediocri-
in timp care se exprim[ lrrica omeneasc[ a tirnpuriior prezente. intd dc
cle dezritddcinare Mediu, in acea capacitate in ;,,' rr[unci, in gindirea si in arba Germaniei apale
nostalgia Evului ,r,'ca aspiralie cXl,re supraom care isi va trfla
de
ataqare aproape misbicd de amintirea Sfintului ,'x presia des[r'irqitd la Nietzsche qi care, pin{
lrr cl, imbracS. aspecle destul de variaLc.
Imperiu Roman Germanic, gi mai mult inci in irr liranta, dorin!,a tipic romantic[ de a proiecta
acea reinviere a zeilor gi a eroilor antichil[-tii
nordice pe care o stimuleazS. ln Germania pri-
rnele traduceri ale veohilor epopei germanice qi
ale poeziei N'linnesdrigerilor, ignorate aproape cu rr,'csl, ideal eroic intr-o figur[ de dimensiuni stl-
in jurul lui Napoieon.
deslvirqire pind la sfirqitul secolului al XVIII-lea. lrluonrenesti s-a cristalizat Yremea cind trlia'
{storia descoperirii Ci,nteculwi Nibelwn'gilor, a tra- I'r'rson&j iegendar incii de pe
liriirlul general djn r[zboaie]e din Egipt qi Italia
riucerilor sale in germana rrodern[ ryi a indife- int,r'uchipeazi rnult mai bine decit impiraLul as-
chiar a ostilit[i,ii -* cu care au
rfeonstteiin-timapdiensaetoeri acesbe publicalii dovedeite c5, iritl,ia la mdrelie, rcspectul perrtru des bilrele. excep-
1, le in
pind la romanbism, spiriteie cele mai cultivate pe care poezia r.a imortaliza siluel,ele
liorrale
gigarilice ale lui Lara, N[anfred, Goetz von Ber-
rlmincau oarbe la frurnusetea acestor texte uitate. liriiingen, Don Carlos. Iconografia lui
Iifectele pe care lc provoacS. asupra picturii roman- line de propagandd
tice aceastS. renaqtere a strS.vechilor epopci sint Nirpol-eon ^imtinpidirrualt adeseori
si de politica de prestigiu; dimpotriv6, aceea a
vizibile in marile cicluri decorative ale castelelor lrri Bonaparte exaltii un sentiment popular au-
l tnlic. Foporul este cel care se infl[cdreazX pen-
si ale palatelor, unele dintre ele n[zuind la o
reconsLituire arheologicd, altele mullumindu-se s5.
irrl,erpreteze, cu mai mult[ sau mai pu!,ind fan- I ru < isprS.vile I lui Bonaparte, il transfigureazti
micul ofiler qi-l idealizeaz[ pe < Corsicanul
tezie, arhitecturile, costumele, armele vremurilor (1',ur' lins > aj ungind s5.-l rcprezinte ca pe
de alLidatrl. Aceast[ miscare nri-i lipsitii de ana- p5.r'u1
42
Lrn taunaturg in Ciuntatii de la Jalfa de Gros, rlc Boisdenier se numdra printre membrii clu-
in invulncra6ilul de la Podul Arcole, in invin- lrrrlrri de consumatori de opiu qi hagiq care se
g[torul sl,ihiilor clin cavaleristul 0are stribate irrl,r'uneau la palatul Pimodan dirr insula Saint-
curmlturile Alpilor pc un armdsar cabral' l,ouis, frecventat de Baudelaire, Th6ophile Gau-
I)ivi,nizarea imperiuld, comparabilI cultului pen-
lirrr', G6rard de Nerval, Delacroix.
tlu suveran cc corisLituia la romani o adevdratS. ( ) rrlti Retragere din Rusia, aceea a lui Charlet
rcligie, i-lurnineazl cu o sl,rS.lucire aproape supra- (llill11, N{us6e des Beaux-Arts din Lyon) a cunos-
naturalI toate tablouri]e irt care apare figura .rrl o popularitate uriaq[ la Salonul din anul
eroului. Pe cimpul de b[t,ilie de la Evlau, cl rrrrrritor, in 1836. Charlet, istoriograf al cpopeii
idrnep'rairntei{icileqoi-ppotrriizvotinbieiinridi eat,remaainteviindguq[tmoraunleuig.ifpaol-i irrrlrcriale, nu qi-a restrlns admiralia qi devoli-
un()a numai la figura lui Napoleon; el a fost
runcile crrrnte, adevirate fulgere jupiteriene, care
,lrropotrivd poetul pedestrimii, al soldatului de rind,
arunci. regimentele in focul bdtiiiei. Faptul c[
rrl vcteranului care mirqiluia de la un cap[t la
acest proces de ideaiizare qi de divinizare nu s-a ,'clirlalt al Europei. Litografiile sale, ce emoti-
intrerupt dtipir cc gloria cuceritorului s-a stins do- rrrrirrr pdturile de jos ale popula{iei, intrelineau
irr oarnenii simpli c[rora nu ]e venea s[ crcadir
r.edeltc cit tlc indepe ndent de succes era acest
culi, dc \rrenlc (,e inviris, lovit de zei, pironit in irr rnoartea impdratului o adevS.rali idolatrie pcn-
insula sa precum Promet,cu in Caucaz, Napoleon l rrr rnarele om si pentru bot ceea ce se lega de
e si mai < divin > decit inainte. rrrrrnele lui, lucruri qi oaneni. Boissard de Bois-
Totuqi, din punct de vedere piastic, pictorii se
intereseaz5. mai mulL de tinirul Bonaparte, eroul rlcrrier este epio si lirio; Charlet, in sc,himb, lra-
rlrrcc latura familiar[, comicd, si ciritrr pc aceca
juvenil, cu ochi inr-dp5ia!,i, de-o sliibiciune asce- ,ll rru drarnabism uneori hazliu a aventulii tLup,,-
lr,orricne ; c-,u el, cintecul eroic alunec5 in ancc-
l,lcd, peni,ru cI mai purta aureola Revoluliei rlr,lri. si in linLt'c- propriu-zis.
din care se n5.scuse. El simboliza astfel atit un lrn ins si mort, impdratul a pdstrat ln irnagi-
destin personal cit si acela al unui intreg popor. rrrrlitr populari gi in litografiile ce gl5suiau popo-
Irc cit de supranatural de epic este lV apoleon rrrlrri, iritr-o Iinibi pe care accsta putea s-o in!,e-
la Saint-Rernard cla David (1801, N{almaison), l,'irgd si s-o indrdgeasc[, o aur[ supranaturalS.
pe atit tle solernn, uscat qi dec-lamatoriu in ace- l,rr rindul stiu, a beneficiat si el de acea super-
:ililie a imortalit5lii care invdluise legenda ero-
lasi timp, est,e aoela din Incoronare (18()7 , Luvru) zrlcosrl,is, tBrdavrebcahroi,ssracgqelieFArireLchlruicr,hinaltrIald-ilc!aiilecieenHglco--
lipsit de-o majestate autenticti gi nep[strind ni- lrrrrrstaulen ln lcgendele germaric. Cuitul posLlrm
mic djn magia ritualului religios, aproape mis- irrtliinat simultan persoanci irnpriratului si ero-
isrn ului colectiv al Nlarii Armate atestd persis-
Licr, care pune irnpft'al,ul in rindul semizeilor.
Borrapart,e indrdgit de pictori este un Hercule, lcrrLa mitului si cucereste {5rile striline; un pictor
un Ahile, un 'Iezeu; invinsul dc la Waterloo
poalLS. o alt[ aureolti, a doliului, a latalitd!ii, .lrirorlocnfeuzs,esPeioetlrerN.ulilhlauloi wCshkai,rlefutnicntiotinmapr uiml pqeedriearli,i
a eqecului promeleic, lulgerat pentru c[ zeii s-au sale la Paris in 1832 qi 1833, transplanteazS. in
indepdrtat de el. Se pare cliial c:i cele mai fru- li'ilile slave mitul gi reprezenlarea sa, clar idea-
moase tablouri inspirate cle Napoleon sint cele lizarea conduc[tortrlui qi a oanienilor lui produce
alc irrfringerri, Retragerea din Rusia de Boissard rlou[ lucr[ri stranii, caracteristice spiritului epo-
de Boisdcriier, de exeinplu (1835, X4uzeul din
llouen), curnplit prin realismul sdu vizional si ,'ii'. Ossian ytrimind pe gcneralii l,u.i Nu,polectn, de
pictat, dupI toal,e aparen!,ele, sub inlluen!a dro-
gurilor pe care le consuma acest, artisl. Boissard
Girodet de lloucy Trioson (t80l, Luvru) qi Defi- li,r,lil,,(lrrrrrirrl'lllr:rrrtrirrirrrrrrlolrlirrti,rlrrrrrrrlirr,p.rr',rr;ii-inilrlsltrorreliipttlri,.iintott.riaidur.i.ritpsr[iirl,ilgrrnagI,-o'u,Fllrroieenlrnr-ehiis.rrssistr,snerl,ieIi,eeesre)iscrrctnuern;aerrn.lonieeirtrsrdciarpaiie.rsionle,.rle,_ti.Iraer:iai-nandnz\damllJcaeacjaecororaarrear,rrrsdi,rlsl.rirrohipieonrpE.sticmiiiervenrriirrr.lesilvraiia\aenmronIoisrtlinanlaslsi-ei.litetu{rotor;iS,acctemt*l.eapcinirfpe{llplets:,uertii'nsi,esNr.lr.naiieiilretile(tritrouireoriliinerirolptol,'s.rr,,.rli,uilirrr,ealirirlli,rnrc'icna.s,eesolrlri.cfo;_urAi.lalaIerrrliila.to,clraieloprsineiusiuatnasiaet,rsli.frisnrrileliointdrstiiIiiiencl__e.n__e.,
la.rea nocturnd de Raffet (1834, castelul din Com-
pidgne).
Pasiunea lui Napoleon pentru Ossian
-lubi iXb{laioc--
tcca sa de campanic con!,inea volumul
plrersorr qt Sulerinlcle tind.rulu.i lVertlrcr de Goe-
ltihngcuq-easciiir.insdI elerpltrnoarlu1,-,'5e pictorii
rar'o r"oiau s5-l
episoade din poerneie sale
fariorite. in vederea urrui popas pe cale irnpl-
prael,nuti.ruurmtaavsaini-ul flacc,admlaerQeiucircinaiil,
Ingres a Lrompus
fusese
dest,inalt-r
uri l,'ls al ltti Ossian, cu totul exceplional in opela ,'rrvalr:r.ii haiduci din burgurile renarie ,ievin. pr,i,r
irrrrr'isi r.5zvril,irea lor,_ niqte sllpr,,:roarnoni asijiler.i
rso&n,raf in,t,iisnmrtrnlroridfrpaanracdeozx(aNl,'luuzrieaulcllinngtrreesc,u-hNnIoilne- r(..,)rr'roi,iljoorteb, arrlioncic,,aI)reonrorJnuaannl,,jsFm'auul srtia,
tattban, t80tj). (iirodet,, la lindrrl siirr, u plirnil,
rlirr partea arhibecl,trliri liorr t,aino cornarrda unui
tavitn de la 1\Ialinaison, iri ll3{-)l. llarnlel,,'lJon
Vlirrd 1sriein-1l .ra'rcr ltu'iauliitzcelrzrel pc croul legcntlrrr al ci-
far,e,li, ase_
rrrr,.rrea.niqt,e eroi, aldturi de idolii iibstrat.ii pelso-
r'lultri ossiarrir', r.l l-a rcprezenlat print,r'e I)orso- rril'ii.itti.. transforrnali in idei actir.e: llepirblir:a
najclc poemului lrri X{acphclson, prirnintl intr-rrn 1,r' [ruricade de l)elat,r.oi,x, bu n[ioar.ti, -*i licvolta
Olimp noldic, pit,los ca \\ialhalla, unrltrelc ,1l,r,,,1(riror.ylaari.impotrivinrIu-se irsuPr,ir.ii irr /,is r]e illttuo
geleralilcir Ilevolut ici.
r,nrl'r''lrr;rrlr'irorI.rrlrrrix'liiin.sJaareetrrlaegcraroiliscrocer!itirau,ei'nuic;rriealilco)vusaraernorsnraeLlrinisinetiserr'iIin,llriliiiiotrrerrsh;rlociltirpltraodenrotllg,atieint,c.ltro,;rai,rpsiri.niir.trrrtr:rit.ilrrrrilIulellltirltr,rci,rrrllrrrjo,_rsi--ii
(lompusri trrr stingdcie rlal slrtilrirtrrt.i'i dc rrrr soi
tle entuziasrn lartdid, i\Lrcirst:"1 piriurii rrrr ar{l
organizarea sevori, rnrrzicalir si plirrri rle r,isar:e
clin tablorrl lui Irrgres, in scliirnb regiisim aici
rnai birrc idcalizurea naivii a llevolutrriei. I)impoLli-
r',i. 'irt l)elilurea nocl.ttrnd. do llal'Iet, cscaclroanele 'r.II,,lIl,rl.'l,ir.,ruqrrrrcirsli'iuirisilur1riiirirti,'r,irnitp,rvi:eaarruorcn,s,olrarit.ritlalie,aGniprdnneodeiloarsanarinfFb.ialr,Jgabrilralnrsuccrrrrrsilnisiltaiaop,:(t,,rp.n-rrair,,satanoirf.riroaaitreisi1sr!.\li',{ri.olcirnerrienruisfra,rfli,'ctnae,ir,oirt.ine.riolrottii"r:i,u.ir,atltifn,e,ill),rigi,osl'rrg,.runainrir:rrrlilJiutr;(t:l,_,Jitlar.,,rrritrrrrrto,.'airorfjir,oo-rirnnrl,,rtr,rac,,rsn_,"i_.r-lt
urr trirnp tle nrant)l.r'ir,
lanlornir sc iinilrin.ri'a;nzrliincl,aatIi)eil
r'avalcristii ceali ca si caii lor'
spirrtec,irrd lrr frrlgelul siil.iiilor t,cncbrcle $pect,ral0.
.\r,cttstii as|iralic 1a clclriisilc, care csLe rrnul clirt-
1re lei rnai at'lit,i l'lr, t,,r'i lomrrrrti,'i, stimtrlcazii
;rttlr't'ttir' , ttllrtl lt'r'il,'l'; r.t'oi islot'i''i salt (,t'oi inta-
girrirri, ci irrtrut'[riptrazir, r'€r si in niit,urilc arrtit e.
amplifir,areir plodigioasil tr eului t,are rivne$tc ' ,r.r llrr
ru infliiliu'are sii ajurrgii deopr.rtrivri (1u zeii. \rir'- z,,l'rrl d[,.iatirnNoii.iortsrl_ie1rrcg.Bur,lador.ul seriillan si pe f ilo_
tirnc ale exagcrlirii, alc hybrisului lor, ei pis- l'i qr'r'u sir cleter.mili ileroseltirile iinoa,r,,.tcntl,liieltriasroe
lrotrzil iri t'ataclismul t.ale ii strir-eqte aLitudinea ,lirrt,r'e baroc si tomarrl,isrrr; r,ol rl
victimci sublirnc, a tit,anului slrrilrrlgeral,. Inia-
gisl,ica polirriarii vede Jtucrrros in Napoleon pc
insula Sfinta lllerra un PromeLeu ilciit,uqab in | (llrristian Dictrich
(la trcaz. GraLbp (lg0l _1g36), purL tlrarnulir:
t,'r'nrarrr apartinind l{)manlicu (.,1. tr.arl.i
rnigcjlii
izrrorit din cel dinLii ca un fel de pr,elungire lo- senzualitdlii rafinate, Tiepolo, gravorul suitelor
gicir, do cxt'reslentd lireascS, si de-a lungul lirhr:rzi. si Capri.cci, a dezvolt aL aeant ia lett,re
irrtrcgului Ser,ol al hlrniriilor s-all mentinut o rnarile teme rornantice. Caracteml sdu zbuciumat
scarnir de mist,irri rnai mult sau rnai putin oculte
si fantasc nu se deosebea de al lui Watteau des-
(je tlur-'cuu srrJrLeran dc la unul la altul. Dac[ rl)rrc'elincaisrteitGqeirssachinim[ nbdet-oar spus cd cra < indd.rdtnic,
locor,oul lroaLc ii privit pe drept truvint mai >, nestatornic, sumbru,
limid qi caustic, iar Caylus rezuma spunind:
degrabii o < starc ,> a barocrrlui decit un fenomcn r, Singurul s[u dusman era el insusi >. Asocierea
lrri Pulcinella cu N'{oartea, intrunirea in jurul
estetic si social intlepenclent, al,unci in el isi au
radircinile si rurentele majore ale romanlismulrri.
Le rt:rlunoastenr uqor in cloul rnari alegorii, lunebre irltarelor de sacrificiu a rnagilcir orientali cu bdrbi
Iungi, in mantii de bJan[, a femeilor infloritoare
irr r'iuda:rparenlei ior galante si heioniste: inL-
Iturcareo pentrrt Cit,eru si, rrrai Pulin evident dar si a adolescenlilor echivoci sprijinindu-se der copaci
si mai surprinzltol dupti cc ai rlescoperit cifrul,
rrscali si contcmplind meditativ iungii serpi tene-
lf irrno lui, Gersaint.. lrrosi care sint me sagerii rlposa!ilor printre ce i
r\'Ianlc rrrolivc ale lui \\iatteau sint personajul vii, a fost <r fantezia rr acestrri vcne{ian cale, mai
iritors cu spaLele la privit,or ---
perrlnr caracteristir- si lrine ca oricine, a tradus si a glorifical, viaia ini-
rornantisrrrul german din
si a lui opera lui Carus rrritabill a Cleopatrei pe tirimul ;\drialicei, la
ld,'rin'ictrdericmh i-n,eraal msibuigmuiatant,enaossttaaltguiailoprroIa-
Irorrt,iera sl'irqitul secolului aI XVI II-iea.
iunrlti 1rc care o
produce muzica, ambivalent,a t ln alt veneliarr, in t;are romantit,ii au indrdgit,
figurii lui il'lczzetin 1, af'latl Ia jum[tatca drumului ilsa (ium vom vedea mai tleparte, mai ales pe
<linlrc tcatnr si inferrt, la intrarea cdruia apare lllritaclul unor lemnilrl do r,osnrar, Piranesi, u
txalt,at obsesia tragica a ruinelor. inainte de a se
rrneor'i i1y chip de strani si, mai mult incii, a(rea
picLliiicare a timpului, acea oprire a vietii intr-o liisa furat de be!,ia gigantismului qi de a-si confrunta
c'oniul si spaima cu ni;te v..rlume ciclopice, Pira-
susl)ensic liirii sfirsi t. [)acI extremistii rornant,is-
rresi n{scocegte nigte ornamente a cdror stntctur[
mulrri, <rare detestur-r irr ccgl aalirfomstisaudroltra;ti,cliansisccishmimubl ini!iald rdspundc sensibilitdl,ii rococo. La inceput,
si ror,ocoul, il ignorau, rrl lucreaz[ incd in spiribul marilor stu,ccatori vene-
de cloi rlintre coi mai reprezerrtativi romantici
i'r'arrcezi, G6rard tle Nerval si Auguste. Obsesia I ieni, genovezi, bavarezi sau austrieci dar, in cazul
a morlii, ca qi acel prc- siiu ca si in acela al lui Tiepolo, apar qi prolife-
nrct,amollozei mincrale ;i
dirrcolo e cupri nsd in leazd o seam[ dc teme rornatrtice rdspunzind
senlimenI cir lumea de
rrea rle tiici, rir rlin ptLrc irr infern se trece ftiri zbuciumului ce agi1,a epoca, acelei aspiraLii confuze
tranzil,ic si l'irr[ sri-[i dai seanral ar fi trebuit
sd-l tlestrrnneze pe Watteau nu llumai ca un pre- sl)re lrn acortl in care frumusetea nu mai poate
l'i un remediu al suferintei de-a tr[i, si adaugi
rrnul dintre acele aliaje misterioase care dar.r
curs()r aI rornanLismului, tlar si ca acela dintre secolului al XVIII-lea lizionomia lui spccificd.
maeqtrii sai in care sentirnentul tragic al vielii .locul de curbe Ei de contra-curbe din desenele
s-a tlczvoltat cu o nelirri;titir gi melancolicii splen-
rlecorative, arabescurile, ghirlandele, panaEele 1 nu
doale.
sint prea diferite, in aparen!5, de ceea ce vedem
Senriiriirrd leit crr Wat,teau prin acea lulburS.- la Audran 2, dar spre tleosebire de fant,ezia gra-
toalc asociclc a t,riumfului inortii ru apciteoza
I Actor rlin r-t'cht'a t'otnot.lic italiertoascir (l{i;/r -1729) I Ornament in formi de pene, cale in arhitectur[ inlo-
(N . l,ratl. 2cuGiedgrteardunAeuordirafmnn(z1iq6u4r0il-e17c0a3p),iteglurarivloorr (N. tlad.)
1 francez (N. trad.)
3- 4 1ii
t,ptuiooialao,sdlfasinnitein(z'tiaoaptdlrueiriacPui.niraaarnpeees(ri.f,eec\c'aitl.eqnciehaliicrlrieibserlaiaL,tai a aces- mdiiiieiirn!,'einJoala2lpc5rcs.r,rtresftee,iulsdapeCusrteirctameamrraaeSt,.ut-irinnt"in'ujiuithprro-rubdelrufeadscecienusintt1o' aracrfaaciienuilntm'elibitmtor'eurbbltaoitrrae','I
lui Tie-
chinuit,
funebru, prevestind acel < mare teatru al morLii rl
,siu",lt'lie,t"e"lo"rt"chluiiutuiteluiupnednetrrunoar'[p'iiitaiuqntedaeppties5l5' rslcmapuel
care Ya Ii Camera SepoluaLe.
Metamorfoza prin impieLrire, pe care o intll-
nisem la Watteau, isi strecoard amenin!,area in ,Nril':tr,iuloo'ninlito'stuna"il"Ie")u-qe.isarsiodamderiartnirour,tuIicfrirdn'ierblpnoreiirnnoobtrsilauirqsrtetiltillres.iit'nrf'eaS,npculoanmrgeeiauanlfc5lv'celuur-ti
capriciile decorative ale lui Piranesi qi chiar in
reprezentirile sale de ruine. $i marmura insu-
fletitd mimeazii atit de inselator gesturile patetice
ale vietii, iar viata, dimpotrivir, in bimp ce se ;.o;i"icdsvc,t";,r'ilrruiiiie-'-ai*oclu;oilu-"mo,;o,ltIanicln"lrJoa"tsiu,u'"to,xitqtluiio'tcliani1u-'itu"issrg"ri-i"act,-anro;u.fnltri,,tuentolratieele*t"tt"un"cn'eipiotptiei"azogr'ala;aiclliimi,ortiflrzsta,fue'r,uiXstill'ltnnrooiorat'rViirulieutri,ai'Ihsitqid;Iucirlqirrepl'--prLilaiuaitrneeipqovlinicalhnot1iicectn,ugiruairiue"rcetdci'rlzeurtrerbbr.tllararert;uiiLro'ilnzra-c-eunsai.ivs'rrrlsinrSituineelidlionbe''rr.,qerdtoli'liurie\olbr'meolorinuuiinaLbq'nemolsosnnaeSbacrriuoen!slutreitir€niraliltni'r''iI'
lasd prinsd qi imobilizat[ de melancolia insidi-
oasd, se intoarce pind-rrtr-atit in obscuritatea
mineral[ incit nu mai stim dac5. personajele goalc
sau imbrdcate in zdrente, sau elegante ca nisLe
reconstituiri arheologice din pictura academicd,
ghemuite printre coloanele sf[rimate, athitrayele
prdbupite qi palmierii l,isnind din altarele schilo-
dite sint f[pturi aevea sau efigii sculptate. Ast-
fel, acea planq:i, infitisind plimbarea unui per-
sonaj minuscul prinl,re dalele gigantice si mor.-
mintele dinespeect[VtiradiAndpppiaie, rfdiguutImininufirrina.s{u,lsiimdpeeri-- ;ril;;-;;;taitti,, at.,tci cinil deseneazS irnagi-
zorie de iiifl *tot"ti" c din ScLrcrzi, atit de greu de l5hndcit
,a.,..ru,;r\ii;;it"tu,rrfn'rt;'uieItn;ii;eeni,fcli.,,mc'itL?..ifcue.itost'iioil,nn;lefqednrciii,noleo,inrnaiil,ointii,p,iaat',trlu',ieir,h'ulrdrri.*na.incaoeptiiVrlrq;rciiiniaie;r,itr'iirrtetcIlsl,a'ocpioni,(sirimnrronml'lueetioa.iipainiinEqindmaltteetaiitrrcsiIna-cicaupailrailainererlei.buemnhicn'rif'*rslueeiai1ce.m'rn'31p'uaoaui1onmtudl1nilodeoui[esmg'rntl''raize'(oeluiisnrclnlcteeJieiit''''ir
riu al morlii, cste una dintle plansele cele mai
romantice ale autorului srritelor de gravuri intitu-
late ,zl nl igtrila si ('at'reri.
N{agnasoo, in calitate de om al sccolului al
XVII [-lea, simlind cum se clatin[ solul nestatornic,
minat de eindirea revolu!,ionard izvoritd de-a
dreptul din llnciclopedic, reprezentase in faimoasa
compozitie de la Palazzo Bianco nu o scend pro-
priu-zis nocturni ci o lume pe care noaptea
irrcepe s-o invadeze, impietrind personajele in iritt" Fa..,,,, pulliric[ povara uncltelor cle cazni
ritii, rnt,i ,l.,a'r qi poaie, rnesagcrii r:iop!ii' Chiar
jgoe.s,tual litnuclempuint,guiinnudl punind o carbe pe masa de ri p"l,ii"urfa, ,,sb,,iat aici episoidelor dc un bur-
itF;.=;ti-.,.;iti;tiiolt"-.t,it,-ti'tii,e,iotln,;g"r"i'iaitelolubrrneiiaaaliise,icaap,iclruu,ognipprtioimehtior"is.roaapilergic.mrmoostoeaLrsvutcia,rntaaaulirelunaifoulspr5tlleuiui-'i'
un r:t5,teluq, altul inciircind
o puqc[ de r-inltoare, si insdsi mina artistului
inclemenind pe cartonul cle desen pe carc pic-
torul creioneazi figurile gratioase aflate ln fata
ochilor sdi. Dar in tirnp ce durata omeneascd,
irnobilizindu-se, opreste miscarea, suspendS. via,ta, i""i"-e integrati. lumii morlii'-care, strlbfltind
stinge suflarea, destinul lucmrilor isi urmeazi 1 Este vorlra cle ,'\lossandro Magna.sco (1667 -[i45)' fiul
munca lui subteran[ de distrugere. L)alele tera-
selor crapii, zidurile se cosco\-esc, piatr.a se fdri- 50 51 pictorului Stefano Nlagnasco (N. trad')
3*-418
zarva pestri,td gi veselS. a Carnavalului, iqi filfiie bclieogfrizaifounl osmduiaBcialinmcoinnai lpiloovreEstie-a;tgnecL5r,uninikllro, cciisc5i'
alene, spectral, lungile mineci livide.
Stilul luminos al lui Tiepolo gravorul, discrelia aleis[ modele frumoase, aduna din umbra prid-
cu care folosegte ndgrurile, pudoarea cu care r,nuiilot de ltiselicd Ioti s('lrilozii ;i r.alicii, f'i'zuicqei
ingroaqd in cerneall misteru] la care face aluzie {lrm aceastl preclilet'lie
qi scrupulul cu care, dimpotriv5, expune acest pentrll. urit'iunilc
minitsetleigr iibnil,paiinilmlupmieidni[ca- t fdrri a-l face astfcl mai lariori rrE"vrioacn"dg"eeliinaetzcoxalti-iianot'nshiltnialcir,rrliinprisladriirnpesliaapincencqnaetarlocurbtdisdicn.isl'DioeCranuarrpiemlr'i[tl!"oirelire,rt.aititpnaicdtatic.orere-ii
suficientl
o meditatie
cu privire la romanLismul ar.t,istului care a creat
suita Jc/zcrzi di Plruntasia. L)impotrivd, Piranesi n-are ce cdula, cdci mot'ivele t'ler:ot'attvel . llrspr-
a fost preluit ile romantici ca un maestru gi un late tle gralia qi fantezia l'ococo' 'se-imbina cu
model. Atmoslera teatrald ce domnesbe adeseori urrele rnoiive macabre si cu ecour\ de rrLemenlo
in gravurile sale il recornand[ amato'rilor de ro- mori.
rnane rlegre englezcsti qi de melodrame fran!,u- p'inritnimtreitaruteinecue
zeqti. El i-u sugerat lui \A'illiarn Betkford arhitec- Omul care trdieqte rtrai .expus c'a
asocia!'iile
c,,'icare altul la' o de
turilc cxtravaganl,e de la lionthill qi splentlorilc itlci funebre, ;i patima cu celre se lansase acest
sribterane din Valhek. De la el a imprumutaL tindr venelian reprezentarea
in explorarea qi
Walpole heznele irr care Osetrninntaol(r,5. silueta nefi- vestiEiilor romane se insolea in mod necesar cu
reasr,d a (lostclul.ui Contemplind rcflec"tiile melancolice privind qubrezelia ope-
tlin
Claatrchearil-u\ecinluai{,iilQc udincceuvrisrri l(itlooleririddgcco;pi-iarru. relor'omenegti. Ruinele, aceleaqi- monumente
stimu- sirivechi atatate qi distruse de asaltul secolelor,
Pentru pentru Pannini
rnul{i poefi, el a lost o ciilxllr.i prin fascinantele pretext Robert,
tenebre; 'fh6ophile Gaul,iel r'l asotriazi cu Shake- ,s,aout"u"n" fuseserd d6cit, un pentru llubert
accesoriu pitoresc
speare si cloreqte r,a in decorul Iui I lamlet s[ ,tirrt luat, tn serios-de Piranesi, putem spune chiar:
lie reluato ar,r'trfortele sale, rdtiicind <r printre in tragic. Fiind arhitect qi nu arheolog, cunoagte
pddurile dc coloane, de-a lungul sdlilor scildate rro,,,,l,mai.rlurearernpekedti.apuesRetsceriddviemiviruniq[ec!q"d,ei.lc'peadule"es6uge5"urrua,dnrde;ecaipi'edreigelenp-loctrrroprueisripo.tieaitvaulpod9ucsi.nsnaiectbeeidriiulidftiedaceiilm.cui.tbtaoetem!taiesopzta.e'[-
in urnbre qi lumini rnisterioase, pit'rdut in forfotu
neistovit,i de personaj€) (,are par nurnai r,i triiesc,
qi care populeazA acesl,e uluitoare (ionstructii )).
\1isul aulcnticr se amplificS, in eazul sd.u, cu
un fel cle idealizare teatralii desLul de qustat{ arrclaenasebliezat'er['minfeadliistaehtizeddCisoplirsceuvlidq,i cuprinsd -luirtt
de I'raricezi, si era lludat pentru studiile dc sce- Termele
rtogral'ie r,u acel Ferdinarido Bibiena care ripunea ilierlugzireLaaccoatemllaqp.io$znii.li.ditlaencodc*,u'"d,oepprouebzoidcceuenpi.eaitie.dp.eladrctcretc.tsnrdtpt-etqtrcisiolpenoapsJaueut-
t'ti < pictorul de perspective trebuie si I'ie irr
aceeasi rniisur[ un desenator se\rer qi un ont care
r.'iseazd tn hezn(tt>. lar acest Piranesi care cuprin- ,t'd dcsfliarile lor cu acea vioiciune italieneasc[
ttirlrendaaitgetionaaerrtseria,flousdciancarvrraielsetpecousrntorinuptcltrduivoriirleialudzcueoblreli5i s,eimrreata,itledma;;iii ce contrasta atit de mult tru intrremenirea tragicd
buc[!i de zicl qi-a bolt'ilor ciclopice,
rnult ca oricinc, un astfel de om < visind in bezndl. a- uriaqelor atunci cind se afld in prezenla une-r
defuncte in care ar a\rea dreptul s[
in schimb,
imensit[li
Era pus alXturi de G6ricault, care se interesa sizirglloqnlueipatsecior mdeonairreattisnteechef amntaotmSeqiimzpgeormiaolteo,ase[i
1 Ronrarr rrcgm de l{orace \Valpole (lilJ -17911 (N. trad.} 52 s3 qi'.-"t"-pld siratiul pur inchis iirLre rigurosul
sdu prolil de piatr[ si << neanbul s[u l[untricil. in motive ornamentale tot atit de ferrnecdtoare
Vom reline, de asemenea) ca o exemplificare a qi de gralioase oa qi buchetele qi pandantivele
acestui cult al mortii, faptul cd una dintre pri-
de stuc ale bisericilor baroce din Bavaria si ,'\us-
mele plansc clin Oltere Varie intiittiseazi Carn.era tria. al bisericii Santa Xlaria
Rococoul lunebru llorna e identic plirr na-
Sepolcrale unde parc si fi urniat planul din Urn. della
Burialsr de Thomas Burion. ;\i crede chiar c5. Consolazione din
proza ampli si melodioasi, baroci pc alocuri tura sa cu capriciile decorative ale grarrorului,
si frica de moarte pare exorcizatl aici prin ins[si
qi caden{atd cu mare suplc{,e de autorul lui Religio
Med,ici, susline ritmurile acestei compozi,tii bizarc temeritatea cu care simboiurile ei sc impleLesc
cu cele mai incintdtoare imagini ale vietii.
in care gravorul adunl cclc mai variate moduri Prezenla micilor persoriaje printre ruine, par,ti-
de inhrrmare, de la adipostul umil hirlzit cra- ciparea lor la ceea ce am putea numi viata lujne-
niului sub doud l,igle splijinite in formi de aco- Ior nu ascultd numai de dorin{,a de a insufleti
peris pini la sarcofagul de o superbd ostentaJ,ie aceste vaste arhitecturi care, fdr[ ele, puteau
ce exaltS" mai mult vanitatea defuncLilor decib sd fie inspdimintitoare, dar qi de faptul ci, in
putelea, gloria sau bogS{,ia ior. secolul al XVIII-lea, vestigiile antichit[tii nu
Prin acca insusire ce imhini lirismul inspiralici erau conservate intocmai ca operele de artd din-
tr-un muzeu, ci amestecate cu viata popularS.
si rirrna nrigdloasir a unui < specialist in rnorrrrinte,r, Oamenii locuiau acolo, se iubeau, se biteau, iar
Carnera SepolcrcLle este una dintre cele mai lornan- contactul cu aceast5. activjtate pitimag[ crula
piatra de moartea materialS. si moral5 care se
ticc opere ale lui Piranesi. Vizitatorii ininuscuii abate asupra aqezdrilor pirdsiLe. Cu toate ar:es-
se preumbld prin accst coluinbar titanic, intero- tea, Piranesi nu cauti intotdeauna s[-gi con-
struiascd personajele la scara monumentelor. Des-
gheazS. firideie, ii descifreazI epitafurile. in
explorarea acestor hipogee ei aduc un amestec considerind exactitatea arheologicd, el modificd
de curiozitate qtiin{,ifici si debasar,e monden[: proporliile in raport cu propria sa emotie. Penbru
stim bine cir intr-o zi va trebtri sd murim, la cc
bun s5. intuneciim prezenLul in aqtcpt,area vii- c[ exalt[ si exageleazd belia enorrnitdlii in fa!,a
torului ? Chiar si in aceastii intimitate a lui Pira- ruinelor, colosale prin ele insele, dar impinse
pin[ la dimensiunile fantastice ale vidului prin
nesi si a personajelor sale cu < irrsemnele rnorlii> inseqi facult5{,ile visitorului, el micgoreazd omul
remarcim resemnarea de bonton, aristocratica pentru a face si mai sensibil contrastul dintre
dimensiunile monumentelor qi silueta infimd a
nepflsare cu care omul secolului al XVIII-lea individului. Din acest contrast extrage o temfl
accepl,[ spaimele si iricertitudinile lumii de din- de medita-tie filozoficd despre nimicnicia ornului
colo. Scoicile ornamentale gi rrolut,ele capriciilor
decoraLive nu sinl pigubite de faptul ci artistul in compara!,ie cu natura dar qi cu propriile
a strecurat printre incintiitoarele lor arabescur,i sale opere.
tigva qi osenrinLele dit vunitasz si, chiar. pe rrremea
Furat de sentimentul romantic al ruinelor, Pi-
cind Piranesi nirscocea aceste eleganle lugubre, ranesi nu p5.streaz5. in reprezentarea lor scrupulul
cilugdrii isi decorau osuarele cu ghirlande de propor{,iilor pe care de la Renastere incoace le
lemure si de vertebre irnbinate cu o fanl,ezic par.a-
doxald ce transf orma acest,c rirndsite omenesti
l Lucrarea de bazl a medicului si scr,iitomlui englez respectau boli cei ce studiau Antichitatea. Pen-
tru cd simte un edificiu ca pe-o f[ptur5 vie, il
'l'homas Browne (1605-1682), in care este cuprins Tfte amplific[ pin[ la dimensiunile pe care i le atri-
Analomy of MeLancholy cle qir Tiromas llrrrton (N. trad.)
2 Moralit:ili in irnagini enuntiud o lec{ie relatir.{ la vre- buie in aceastd spaim[ oniricS. sau vizionard.
melnicia si qutrlezenia conditiei umane (N. 1,rad.)
54 Chiar daci aceste vestigii de temple si de terme
nu ar fi decit niqte superbe cadavre, ele tot ar Tema carcerei este tratat[ aici, pentru prima oard,
apdcmciraatriee-oimntuiml oidamt[a'n.irfeesspldecmtuicoqaos-i intr-un spirit scenografic qi de un pitoresc ex-
impune acea
terior, dar ideea evolueaz[ in spiritul neliniqtit
si infricosaLd al artistului devenind in cele din urmd acea
rin,lu-se qi *oi mult, aga ('um ingenu.nchem pen-
tru a qt,i-,pirulittteiureatlifcelrreeinatii de propor!'ii dintre noi suitd extraordinard a Temnilelor, a cdrei majes-
cuvine prosternarea tate lugubrd se deschide in toate direc!,iile lurnii
in;ine se
noastr[. a subterane. Atraclia lahirintului, pe care o consta-
mai cercetarea tdm qi aiurea, bun5oard in piscina de la Castel
Dac5. vom duce departe ceea
ce putea fi refleclia filozofic[ a lui Piranesi, vom Gandolfo, se complicd aici cu o gindire filozoficd
medita.lii i.-daesuprceoncdouns- omul cpauptetirvnicsdie,gsiraqliiedcedsrteiniaulPuiirasn[ues-i qi cu
descoperi cd romanticele acestuia -o a fost
dilia ^ omului spaimd
qi destinul
gindirea la urm[toarea concluzie despre micimea foarte indrdgit de < neliniqtitiirr cu un tempera-
iienlsdtueivmnidirleiuioqlunteii:eqrfdui-lpi tasubcreri[vsetiengjftiermrmsd,Iil!ii.rnimtrq-iiureanc!'e.iuasnleilv.iuesri'str9icvrayirrqei'l
p'tGiinLliandnlea,d'A'Lodliblrfeiaonn,eoLrc,euo-plublrreeiurnz-mdeoneiatulraoStr.[uqi-iii-anaq-Pplailiranapncnid;seapcsei.i2nrii2-iloaddr veins[uzlaAbulnetCtrirqaad-nsrtetu[e,-il' ment identic cum ar fi de pildd Quincey. Tot
aici se reflectd un intreg aspect al personalitdlii
sale profunde gi tiinuite pe care il atesta deja
dragostea pentru ruine, si anume tendinla spre
gigantismul monumentelor .si rnicqorarea la pro-
por,tii infime a oamenjlor. Triste!,ea intens[ caro
se degajeazi din suita Carcerl, groziivia acelor
cind in bienzn5a"cepsetelugcrrSo.tteorqiii q-ai p- ceocnecreqpeutot raiitucanrcei celule uriarye striibdtute de pasarele ce dau in
gol, de scdri ieqind din subterane insondabile
locuiesc
acea dubl[ ipteitrs^paeeciztibviitomaeretaifnizics[u,.itaoriCzoanrctaerlfil' pentru a se pierde in inil{imi nedesluqite, ingr[-
si vertical[. rn[direa de unelte de caznd, ro[i, lanluri, cabes-
qi avind pentru el o semnifica!,ie esen!'ial filo-
tane, qcihdiaeredmafcadzdli,noegmlinsdeeasmcadidreeoetxvaigae!,raarleiua nvtizriioc-[
zoficd.
aOimnmaugunilnteaIsrdcteutluiegng"uerpiienridazopCneiaeprr:clauinaigtadpr2dinedtricn-eoOPcpioreamrnepeosVzia.i!riiiqeei narl
a artistului. Acest mod de-a exterioriza o stare
de spaimd proiectind-o in varia!,iunile fantas-
tice pe tema captivitdtii anun!5 o stare <r rnorbiddr>
si iititulat6." Carceie iscura, inspiratd probabil ce i-a adus gravorului o larg[ popularitate printre
ie decorurile de teatru ale lui Visentini, Bibbiena
sau Valeriani, asociate fanteziilor < fiabescheu 1 romanticii francezi inclinati sI prefere cdutdrii
ale lui Carlo' Gozzi pe scena commediei dell' inlinitului si a absolutului, r'are ii stirnuleazii pe
arte. Se crede chiar cd un proiect de punere in glermani, aspecrtele monstruoase ale formulei
tsrcrern[Taeml dneistaenlautoi rAulmuiafdraisnci-eazrDfainfieulrnMizaarottidpeeena- < nritnl este frumosub. Latnru t,eatruld a lui
Piranesi i-a sporit succesul pe lingi poeli ca
Virrtor llugo si Theophile Gautier care tiorl-
initiald a atestei prime Carcere. Latura teatralS' a oepeau ei ingiqi romantismul la modul teatral.
compoziliei e subliniat[ chiar de indicatiile lui qDiirnaplogtreivrdm,acneileoar,cienfalusiegnu,rt5a., in cazul englezilor
ele f ac aluzie la
Piranesi, care inso!,esc titlul: TemnileLor asupra
nigte unelte de caznd destinate torturdrii crimina-
Conlesianilor unui nzincdtor de opiu qi a decoruri-
lilor.
lor de teatru ale lui Schinkel qi ale lui Blechen
pentru dlamele Sturm und Drang, care sint
niqte drame metafizice, este analogia dintre
propria lor spaimd si spaima spirituald a auto-
1 De basm, {eerice (N. trad.)
rului italian. Vom nota in special un raport strins, mai sus, ele se intrerup brusc in fala unei pr[pds-
tii. Orice i s-ar fi intimplat bietului Piranesi,
dar probabil intimpl[tor, intre obsesia inchisorii vd inchipui!,i cel pulin c{ a ajuns la capdtul
aqa .um o infitiseazd Pirarresi si aceea pe care
o' intilnim cunoscut,ii a lui trudei sale, cdci nu mai poate face un pas fird
intr-o piesd pu!,in si cadi; dar ridicati ochii, si iatd o a doua scard.
Schiller, Demetrius. ce se inalld in aer, iar pe aceastd scard din nou
Piranesi pe buza altei prdpdstii. Uita!,i-v[ qi
Ar trebui analizati natura stlanie a personajelor mai sus, si-o scard qi mai aerianil se inal![ in
locrrintl in Carceri pentru a defini lumea de pri-
zonieri printre cale s-a proiectat insuqi. artistul,
clci tlescrierea acesLor monstruoase celule sub- lata voastrS, qi din nou bietul Piranesi urmin-
du-qi urcuqul, si asa mai departe, pin{ ce eterna
terane nu poate fi decit rezultatul unei experienle scard qi Piranesi impreund cu ea dispar in nouri,
onirice. Solemnitatea infricoqdtoare adica la marginea gravurii.,r
a acest'ei
lumi de suferinl;i qi de umilire nu ne-ar convinge
in aoeeaqi mdsuri daci n-ar fi fost o realitate Dar aceste gravuri pot sd prindd viald qi in afara
viselor de opiu. Piranesi a combinat coridoarele,
in primril rind ohiar pentru Piranesi. I"antezia vastele sdli gi scirile de tot lelul ale Carceri-lor
si capriciul intervin pu1,in in acesbe reprezentS.ri
irnclc- se simte bine cd fieoare amdnunt a fost asemenea unui itinerar comparabil celui inchis
de pictorii chinezi din dinastia Song in peisajele
viizut si trdit. Iat[ de ce farniliarii plangelor lor muntoase. Totuqi, la chinezi, acest itinerar
din Caiceri se itlentificd uqor cu personajele din
grar,uri qi cu Piranesi r'[t[cind printre este mai metafizic decit la Piranesi: perspec-
aoesl,e gifiie porttili s[-l urm.ezg in urcuqul pe l,ivele succesive ale munlilor si vdilor constituie
obstacole pe care trebuie sd le trecem pentru a
ele. Ei
scirile iilr[ sfirqit' ce n:raleria]izeazS- aspiral;ia
omului prizonier'de a fugi, dar pe sas. Se mai ne atinge tinta, dar aceastfl tint[ este contempla-
rea propriei noastre lumi interioare in armonie
icduerlrtipfilcimisebriSn.ddue-saeltfpeile;ridcuut acel personaj minus- cu elementele universului vizibil si invizibil.
in picturd, apar niqte rnici personaje urcind
printre constnrcbiile
ciclopice de pe \/ia Appia. din Vcdttte.. si care
repre.zint[ acum pe bleiternatul hdr[zit acestei potecile, trecind torentele p0 punti, poposind
< tbrturi a sc[ri]oi,r ce poabe fi qi < Lortura p-rin pentru a contempla o cascad[ sau penlru a me-
dita intr-o sihistrie ruslice, personaje care ne
speranlXl despre care se r''orbeqte intr-o celebr[ reprezintd de fapt pe noi insine, ne arati drumul
pbvestire a rornantismului francezl.
ila qi cum s-al fi osindit singur sd. locrriasci irt si ne-o iau inainte pentru ca sd nu ne ritdcirn.
Din clipa cind am intrat in tablou, ne asociem cu
aceastd lrtrne niscociti de el, numaj pentru iap- ele pentru a cdldtori impreunh, ne confunddm
cu ele.
tul ci o reprr:zenta, Piranesi rdmine inchis in pdraodcu[ cneuqibcdugdQmuidnceeysesaimr,iu,
labirintul s,ih1,era,. din care l;iqnesc nesfirqitele ,'\celaqi fenomen se
sLoluri tle st,iiri aericne. Thomas de Quincev fiecare
dintre noi,
nu s-a ingelat cind, prin halucina[,ia-opiului, in- de indatd ce ne l[sim absorhiti, literalmente,
soleqte cri privirea fuga artisttrlui rflticind prirl de fascina!,ia acestor arhitecturi insolitc. E greu
s[ rdmii in afara acestor imagini care soliciLI
proprla sa gravura iri care s-a inchis fdrir s[-qi atit de puternic participarea noastr5, a acestor
minunS!,ii cdrora imaginalia noastrd nu trebuie
tlea seama. < De-a lungul zidurilor zdri,ti o scard, sd le adauge nimic: ea nu poate decit sra adere
si pe aceastd scar5., cdfirindu-se nu f 5.rd greu- atit de puternic la lucrul reprezentat incit sfir-
iat.e, insugi Piranesi. llrm[rili Lreptele, ceva
I La torture par L'cspirun.ce de \''illiers dc l"Islc Adam, irt gegte prin a pS.trunde in el qi a se pierde ca intr-un
volumul Coritcs cruelks (N trad.)
5B
lsaubiLirainCtafrdcredriienq-iarer .fOi basteistiaderopmuatnetrincfilc[stdiranci5t.[ de Rembrandt in sinagogi fastuoase si stranii, in
nu peisajele sulfuroase ale lui El Greco, pe cimpiile
l-ar fi obsedat in primul rind chiar pe artist: pustii qi nelini;titoare ale lui Herkules
il vedem, intr-adevdr, la mul,ti ani de la publicarea in Cinzitirul eereiesc al lui Ruysdael, Seghers,
adevdrat
unei prime culegeri, reluind plangele qi lucrindu-le decor pentru un roman negru englezesc sau pen-
din nou, accentuind acea magie a umbrei care bru un Mrirchen german, dar el sdldgluia cu mult
dup[ o experien,t[ de via![ mai bogat[ si proba- inainte incd in peisajele $colii Dundrene, in pd-
hil-mai duieroasS. dobindeqte qi mai mult tragism. idnucrailnetaalmieenilinit'datocaareptaiylea lui Wolf Huber, a c,dior
De la prima la cea de a doua conceplie a Carceri' Morit z von Schwind, pe Dor6 gi pe
lor beznele se ingroaqd, clarobscurul se impovd- Gustave
in ametitoare
spaliile
reaz5. cu qi mai mu1t5. noapte, spaima nflscoce;te ale Bdtdliei de la Arbella de Altdorfer, in lumini-
nsiomi lpi rddepadssutpiiraqitamapridppraimsteiajdi,o,sai csei ,riidaircifnadptcualpcu5l. gurile milenare unde se intilneau si stiteau de
incerci ameleala prlbuqirii perpendiculare in-
tr-un maelstrom r.rednic de Edgar Poe sporeqte mvoaribddesdcehmimunlti,ciei xliustiasMeradth< niaosctuGrnrieinlee)w) amlda.nu$-i
acea atmosfer[ de triste!,e, de neliniqte qi spaimd
ce se degaj[ din aceste planqe, de care John Martin scriselor carolingiene, qi peripe{,iile lui Ulise, acel
qi-a amintit probabii atunci cind grava pe,;terile cil[tor romantic, un Childe Harold al Rdzboiu-
infernului din ilustraliile sale la Paradisnl pter- lui Troian, naufragiile qi luptele sale impotriva
dat. La Fragonard gi la Hubert Robert, gdsim
monstrilor povestite in frescele romane de pe
Esquilin.
de asemenea- citeva unghere de parc unde, la Nostalgie aprterescimutluirleu,i,pcraepvteasretirveiggurioparsedfigaurparree-
zentului,
ciderea amurgului, fantome nevdzute se inal!5 a viitorului, spiritul romantic le
si se plimb[, itirnind lungi viltori de frig gi de toate qi le amestecd pe
armonizeazd.
ipaimh f5.rd ca prin aceasta fizionomia lucrurilor
sh se modifice cituqi de pu!,in.
Romantismul era deja prezent; era prezent, de
asemenea, in unele chipuri obsedate ale lui Lo-
renzo Lotto, mistuite de nelinigti, de deznfldejde
gi de frici in prezen!,a neantului,. ca bd,iatul cu
miainoc-.pereeeiranjlefildglimidnieuantlbiaaciverAilgieicala!c,sdioaeinmsvnpooiarrcebtduiIrnirinnsdueVlilaenenl)eIson!a,miilamen,id!_e,egrpralaornrpidnrmieosazddser.ieni'in,,t
a somnului Inimii qi a Dorin!,ei Pdtimaqe ador-
mite intr-o pddure vrdjit[. Era prezent, de ase-
menea, in marele cult al tenebrelor oficiat de
b11e4Rs5co7mdseianarel ag"cleeliegrooRrriecaneiumtdoit'rAaant rjoidouun.ipmMi iRenoiacmtouanrnsilueelmc/naioarzeteiirnl., imscpriosd.-oin-
istoriile
de arf5. sub numeie operei sale: Mattre tlu Ceur d''Amour
csilnuttciroinlesiddereatee-fceacpfoedodpeereIluemgienniu(lpuie. isEalejesenorecmturanrec,i
epris,
prin
iisdrituri de soare) (N. trad.)
r. MAG|A NOPTil unde se intilnesc, existd o regiune intermediar5,
Tema lioptrii dezuoltatd de predecesorii ;i de pre- aceea a clarobscurului pentru care, la Yremea
atlsorii romantismului. << Aspectele nocturne ale 1or, chiar unii artiqti ai Renaqterii incearcd. o
naturii>> la Filozolii naturii germani. << Imnttl atraclie tulbure. Clarobscurul, care nu este nici
cd,tre noaptet> la Noe,alis ;i Ia poe{ii germani. John zi nici noapte, nici un amalgam de zi cu noapte,
Martin, Victor Hugo. ci un momlnt aparte, tainic si ispititor, ii fasci-
,'\rta qi poezia romantic[ au inchinat Noplii un neaz5. pe pictori qi-i insp5imintS., ca qi cum ar
trage inddrdt fruntariile unei lumi necunoscute,
culb tot atit de infl5c[rat ca si cel pe care a c,5rei explorare se vddegte plind de primej-
oamenii din <r secolul luminilor > il consacraser[
zilei. Totuqi, secolul al XVIIl-lea a venerat <lu- dii.
Ceea ce zS.reqte si cautd pictorul, dup[ ce a inlre-
mina> mai pulin decit ne inchipuim noi de obicei;
qi el are chipu.l sdu de umbrd, si chiar epocile <t cla- zdrit-o in clarobscur, este o form5. de expresie
siccu au inoercat fatd de noapte mlcar o curiozi- dramaticd deosebit de emolionantd, care izbeqte
simlurile, imaginalia qi sensibilitatea qi conduc,e
tate. Aceastd curiozitate se transformS. gi se pind la extraordinar, pin5. la supranatural. Minia-
dezvolt[ ca pasiune in momentul in care sint turistul din Inimd, prinsd.i,n rnrejeLe iubirii avusese
reluate in dezbatere certitudinile intemeiate pe conqtiinta acestui farmec al Nop.tii qi-l tdlmdcisc
< zi,>. in repetate rinduri, pictura a dorit s5. repre- cu un fel de <r fiorl foarte evident in marineLe
zirrte qi s5. exprime noaptea, cu ajutorul unor nocturne din Domni!,ele Nlirii gi in somnul adinc
episoade din mitologie sau din scrierile sacre; al cavalerilor, adormili sub cerul nemdrginit
si instelat. Dar cind ne depdrtim de Renaqterea
oi'i de cite ori s-a aventurat ln domeniul beznelor, propriu-zisd deviind sple mbaarnoice,ricsamte,,sliabaurnocm, oq-i
ea le-a descoperit cu un amestec de uimire, de
team5. qi de pldcere. Acest amestec e foarte uqor spre acea manier[ de-a fi
de recunoscul chiar in anumite miniaturi medie- menL dat al evolul,iei sale, pune stdpinire chiar
r.ale, unde atmosfera tragic[ a Patimilor adaugd qi pe Rena,stere, vedem cum Noaptea se apropie,
nop!,ii materiale o impresie de groz[vie sacrd. igi desfiqoard vSlurile negre, ofer[ spre mai ampld
Din. acest moment, antinomia radicald dintre qi mai prolundd cercetare errigmele clarobscuru-
intuneric si lumina zilei deseneazi o linie de de- lui qi dezldntuie marea bXt5lie secular5, cu bjm-
inle nestatornice, dintre < luminos rl qi < tenebros >.
narca-tie precisX; dar, in zona ce le desparte qi Vedem astfel oum pictorul socotit drept un cla-
sic pur, qi cel mai < senin >, Rafael, pune in ELibe'
rarea Sfintului Petrw din temniyd, de la Vatican,
trei electe luministe al cdror senbiment blagic
poate fi socotit romantic. Cele trei < actc > ale
acestci scene se succed atit in spaliu cit qi in
timp qi se deosebesc prin trecerea de Ia un l,umul-
buos clar de lunl r[vdqit de nori in care se agiti
torlele paznicilor trezili pe neaqteptate de alu-
necarea unei fdpturi supranaturale, la episodul
temnilei in care violenta unei ilumina.tii ceregLi
orbeqte pe captiv qi pe temnicerii sdi, qi, in
sfirqit, la concluzia evad[rii, supranaturalul acli-
63 matizindu-se treptat cu cotidianul, iradia!,ia fan-
tasticd a ingerului armonizindu-se cu luminile tele de dragoste pe oare le schimb{ solii intre ei
pdmintului. cu voce scdzutd. Nu-i bintuiL[ de spectre; mortii
In frecventa sa agllorRifiecnaaregtaeriNi, oDprliiissr,ouDnosasil,t
( lcpsoiaetreu,ocaldalriardiestodtmoi,isaspi-coaemlnleoeiqnrsteopeqmetienncavasimraienb,ttuoi.ilaniGlmotoere,tsdntieuiiiarlidueleantfaopaerc-erLsaionazndzavjudiesn-,r
mare nocturnist
se_ intilnegte qi el cu Michelangelo din Mormin- fel de sfiald cucernic5, de retinere religioasd, ca
tele Medicilor. $i mai des decit in Italia, in tdrile si cum migclrile fdcute noaptea ar atrage dup5.
germanice exjstaserd marile coniura[ii ale tene- ele, chiar fdrd gtirea celor care le s[virsesc, tot
brelor llustrate de Griinewald, de Aibrecht Alt- soiul de farmece qi vrdji. Noaptea brund a lui
dorfer, de Niklas Manuel Deubsch, iar Hyeroni-
mus Bosch, in acele fdri de Jos vesnic ispitite Rembrandt se intilneqte cu noaptea verde a lti
de farmecele umbrei, impusese lurnina sum6r[ a
ninifuelrnsutrluain, ifualmuii,liaJradm;eisuErmnsaoqru. lqini ssd5sui, in dome- El Greco si cu noaptea impurpuratfl de ]umindri
a lui Georges de la Tour; oamenii o strdbat fdrl
Fran!,a a spaimd, liniqtit, paqnic, ca qi cum ar fi vorba de
numdrat o seamd. de inchindtori ai noplii: Antoine o lume familiard, iar cind se intilnesc cu ingerii
Caron, istoriograful simbolicelor serbiri nocturne se saluti intre ei prietenegte. Noaptea interioarl
de la Fontainebleau, precum qi acel c,irldat fran-
rez naluralizat napolitan sub' masca lui Monsir pe care Rembrandt o purta in el devine mai
Desiderio, car.e a populat cu fantome oraqele de pretentioasd qi atotstdpinitoare cind acestaT
dTeteZlund5e. noapte, inghelate sub gerul clarului
Odati intrali in baroc, pd;irn spre noaptea imbdtrinind, restringe puterile amS.gitoare ale
verde a lui El Greco, p" r"i, notlif.',r"p,rr".rllure
de mindstir.i bintuite ale lui Nlagnasco, sirdbatem minun5{,iilor zilei. Ea a fost pentru el ceea ce
atemporala semi-zi a lui Georges de la Tour, pini
la vestitul cult al ambrei. oficiat d.e tenebrosii- iLa- fusese orbirea pentru Simion din Templu: o dis-
lieni Beccafumi, Barocci, Gentileschi, Luca Cam- ponibilitate pentru revela.tie si iluminare, o putin!5
biaso, cum qi de acel Caravaggio care va nagte
_l.oul-- qip._Brol"esntdeceroitJavotides.,a$intiitdGadecernmfveaocnumian,dcsdoi bdcoheriiacdraerianlvaadgMilgmaiqtahtiil'aiians de intelegere sporit[ a invizihilului. Nu-i chiar
Griinewald, prin Elsheimer, pind la Ilemblandt, totuna cu aceea a lui Lamartine din C(td,erea
vom adjuengcela, rduinricleolodedelufoncduiciilnecla"pErintssheepimeecrimis-i
unui inger: <,, . . . si noaptea suspina plind de
puli, fosnetul viselor. . . r, cdci visele lui Rembrandt
pdElfauieigzeasiairfcd|dcdd{eqseo.dtaivaneeirsndllcdeouoicnimpfuaaRalzcmjoieetrnfimsaaliatnanabastcrre[arfeeiagnagl'esudimirts.dpnaarrIliiinieeclot,ltidrerl-puanaiuonndtNatveersoiivrzcdeaddi,abpr;,tifaeldeqnaroftdiicmaimnepetdtetecaslidae.i- nu fac nici un lel de zgomot, ci mai degrabd o
este divind) ceea ce n-o impiedic[ nicidecum sI
se amestece cu umanitatea noastrd. in ea risund sord a noplii lui Novalis < ...sfint5, inefabild,
int'antatiile marilor preo!,i din temple qi din sina- misterioasd. . . r. Ai crede c[ preolii qi rabinii
gogr, medrta,tnle murmurate ale filozofilor, cuvin- 64
olandezului oficiazd o vegnicd adorare a Nop,tii,
un Cult al Tenebrelor in care gesticula{;ia rituald
a ofician!,ilor agitd si rlscolepte uriaqe valuri de
umbrd. Cind romanticii francezi, incapabili sd
pdtrund[ religiozitatea profundd a acestui Cult,
se vor indrdgosti, carn alandala, de Gotic, de
Rembrandt, de Noapte qi de cimitire, ei nu-l vor
concepe decit sub aspectul inversat al Liturghiei
negre d,e Louis Boulanger. Reculegerea lui Rem-
brandt va indepdrta imaginatiile lor turbulente,
qi din polivalenla nocturnS. nu vor retine decit
complicitatea ei cu vampirii si spinzuratii, nu
vor vedea in ea decit hduri si adincimi infer-
65 nale. . .
! !Oh les sou,ffles craignez Les souflle.s d,e la riisun5 ecourjle fantasticelor Yeghi ale lui pseudo-
Bonaventural.
nuit !
llomariticele Nachtli,eder, acele cintece ale noptii,
Oi pous emportent-ils? Ceur qa'un rbve cond,uit gr:iinlt,cIacethiinacshCinlaatuedinuos,pc{,aiir,er[sstuanu[cadlearelap\eAr'ioeclaoucJo
;i_.pe rorrrurrlism. pinu la llilke lare pro,.lama
Deviennent r|ve eur^mAmes et sans Abe cou- pin{ la turdultuoasa
<, Eu cretl in Noptile. . .ir,
pables l{octurnd. edleinNsieutzssicahneu, nIatinNdauc-shettieincl-uTl alunziliZeatlr-au_l
Tornbent dans L'essaim noir des laces impalpa- thnstra,
bles lL sdrr. r'u.n <, padure qi-o noaple de copa,.i irrlunc-
r.'oqr r. qi exallind ,.lipa rind r, st,inalId rjocea luluror
spunea Hugo cdruia ii pldcea s5. asculte limbajul irr.ntzuzrdvlunoridarcrg'caeiatrleorderseeI,itgaaiqrfunruiettnooqdtureuiriellp.-,rlDuisnriiucT.stoaundutfrrlgeliielninunotIvcchatlutlnusrienLsuiiaidnltse1cbdeealdzcnteouel_an,
bsalud_ltuliuni.icdGlea,ytnae,ol-isnrcii.si,etnezoasrzriredrreoo,cfoiunrrmioizndittiasmtimepibnaoal lroiecmai ualluuimmi spiinrudili_-,
obscur al <r gurii de intuneric > qi sd-i interpreteze acea lumind ce nu se afl[ decit dincolo de junglele
oracolele. Cit de metafizic[ apare Noaptea lui n op lii.
Rembrandt, cu farmecele ei limpezi, al[turi de
Plimbarea nocturnS nu este un divertisment:
aceastd noapte hugolian[, atib de deseori melodra-
in ea se s{r'irseste miscarea esentiall spre centrrri
maticd si scuturatd convulsiv de aldmurile lui
sirrelui si-al lurnii, n""i Jr,,n,- rp.""i.i..ior r.are
Berlioz. . . paralizeazd lumina. Cucerirea nbplii prilejuieste
totodati o seamd de hu,.urii ales'e' gi's,rbiile,' gi
Cum si ne mai mirdm de importan!,a pe care o tcN.ar-acolurenemaleenecaOurlzeefnfeletaaamntzgbeaSaerr,zu.iadlineatgeeuefnoNin,irnot-evd_aiiatnrl'deictsuet.fnlee;ienic-u<rainirlpmeudovlepiesaSlruaz.rebJdticpitrUi[,i.>mleneesiivanuNeztberlolsiapmtuonllie,,ti
dobindeqte nocturna in pictura romanticd ger-
mani cind poezia si muzica acestei epoci, ca bidBmrr.anaautglrddi'n-.eoalAareisur.eturo.,yirl,us!"ncldlrreuiesi iemsisrnit.cehtiilio-lJoeascaslqilmpcuuept"rso,loeiLn:rrooeuuagiiirstreraNp' rvtoanuzlfAnrrii;g6tiJiiL;su;i*pttsu..6i.rr1p1epic;c1;h1l;ui1l1ir_pi
qi < filozofia Naturii >, ii acordd un loc atit de gtsumln(i1euldci8Pancbon0niodun7etneiiltL-mutlh1rrsnoig.ra8neullA4mclicY1illasret(-)ercNngrcirhe(.iBiiNil.pittlldrerot.oae.erdtnt1rnSe.anl8)a-tzd0u:inrf.e2im)oipa.sraiteetCtsmar\ue\in'bapecauutlsmzrsieuecaciltinfrloeretdapjiggrcepioijlrolierie-rv1lamtioSueiarp'l1ipoacf9iitu.)red,fuzaeu.t[cAlneiiil.llosftnzeidlogpolesf0ntdeutr__e,lr
2AN, itSentctznrsiticttrohrertuo(lrNiou.mtttruaartdrt.Pi)rt:egrdcrernpaarrrri J(oTsaeupgheEniicchhtesn)dqoirffF, raieudtroicruhl
mare. intr-adevdr, este momentul cind un Schu-
bert scruteaz[ aspecteLe noctwrne ale ;tiin{elor
naturii, cind Troxler, Vitalis, Kieser, Oesdr, S'che-
lling nu mai descoperS. in Noapte o fortd nega-
tteivred,aoctiavbis,eonledn-ergaiebsuerinataq[l;ucmindinSiichumacninocopmu--
pune lttrachtstiicke, cSrora le rdspund clarurile
de lund ale lui Jean-Paul, grddinile bintuite de
noapte ale lui Brentano si ale lui Eichendorff,
beznele demoniace qi inghelate ale lui Arnim.
Nop!,ii ii inchind Nliirike cele mai frumoase ver-
suri ale sale atunci cind o descrie < visind rezemat[
de peretele muntilor, qi contemplind echilibrul
calm al podiqurilor de aur in cumpdna timpului r,
;i cind ascultd < depdrtlrile nocturne asupra
cdrora domneqte Dumnezeu, cintecul plin de
armonie al izvoarelor destinului,r. in topdielile
sarcastice ale lui Gaspard de La Nuitz ai irostru,
1 Oh I adierile ! Temeli-vd de adierile eni oinpgliigi i/vUisnqdiefirvld l
duc ele? Cei minali de un vis / Devin
sf, fie vinovati I Cad in roiul negru al fe.telor impalpabile 66],,
(N. trad.)
2 .Este vorba de o cirlulie foarte rari qi mult preluitir
de un cerc restrins de iniliati. Ea a servit drt-'pt model lui
ce este viald. Inlinita ei bogl!,ie o asociazi pe vpterirltstaeve-le,iosngirteelseJu,dgmpedstbouertrerndi.uvlVcituaocrmphuivirtmiaennctaeetiulsonriar,olfltouaqaiirctBuaeinbosbaoiavebsanieqnamtndauinmniatirncea_el
aceea a imanenlei care contine misterioasele co- dciLnatotarreolet.raaebsfeil.toqiuisnrfIta.ripesi.gsetuti,olprNcridrdi.nbesuivusqebeiniaeqtscictreB.dalaelpabipetirlrnooenflfere,ulresauutIefeimaeleurirrleralcurce.meonsie_i-
mori ale inconqtientului. Locuit[ de somnambu- codruaimgaopcsdetretldafqrreaoqnmtceeacznutnicvaietundreea!l,.iirzauanitnuel',n$apipe, omcliataaricnd,eenN"g,mIioenuzsluiu,l
lii lui Floffmann cu alaiurile lor de spectre, ea
cdl[uzegte pagii lor stranii de-a lungul pr5p[s- Desiderio.
tiilor care pe ornul treaz l-ar inghil,i in adincul
neantului. ?entru cel ce doarme, ea deschide
peisaiul nesec[tuit al visurilor. Nu exist[ noapte
iomanticd fdr5, vis, qi acest vis care inigiaz[ indi-
vidul in fiinla qi iri clevenirea lui ne intimpind la
incruciglrile ciilor tenebroase. Acolo, in v[g5.una
cea mai adinci a Noplii, c[ldtorul rdticit al pJiochtunrMa arortminacnolincsdtiteuniegleozdex.(u,eip."tieiqsiinmguanlaifredstidn
lui lrriedrich se apleac[ spre priveliqtile bintuite,
acolo se intorc in Mum[ copiii-ingeri ai lui Philipp
Otto Runge, c[ci, alsa cum spunea pictorul din tiPlfni'Aosatrmridmlnmaurneecltzrurp,seesmrsvtisieehaaipigslleatinsrs.dtai,Eudtnuuxueiirnseaiiig,d..et,ueei lt-peoosetluinarrqili"niSr,or-aa-iplr.ede,rIbii'*"ravarin""ij..tJcaTulesto,tSroiLocatm.amcrarneulnasaet-ril,
Wginoi l-gaalsct,u<n< onaogatpetreiiainedsetestraudcitnibciulel fdrd de mar-
a lui Dumne-
ieu>. in sfirsib dacd am vrea s5. spunem care slnt
cele mai < romantice I dintre toate cdrlile roman-
tice, am alege desigar HeiruricJt' von Ofterdi'ngen cXgqaa.t{cVreete'dIsIttmoIavItieainecpaeeabrmng!r,uiiiatn-aireintn.<casieactfcipdrda,uqcdtd.iueteuurlnlnusilcaiesrcs-poelsulicufrcioihrrlelqiuirailotuzau(aiJ,load(Xs.luueiXpX.cd_VionllILneuIrIalac_uut,liuegiaraanil
de Nor.alis, care nu este decit o lung[ noapte
populatd de un vis ce se naqte pe sine si se rein-
noieqte necontenit, si Imnurile cdtre Noaptel,
in care cintd obsesia dulce a mor.tii in iubire, a
acelei Liebestod alit de strins implicatd in sufle- pqdpArtrsmrpdlpud.tsai:u-eecctdnpliauirptsosntsaiijsrctpanntttctrach.r,rcridrbdde'euiltueadbvrueazenad.eedunezoNerat-.nTcdeilousmamzuoeau.uctrcda.iiriluisar,iactpnnunotmdJenaLfFneloiq5,ioerrriurahnrgljim.ctsiip;nirgquimeipsceaaaddtlclluriiufasrtcpaat-iussppleeneutr"oiamalinalert'ipruNiriCvneLni,rmgsin".Ienurb,uaopilsaliiaonirrrubnqi'ttiilauilnli{lirprienarflea,i.aui,raraJell,aEe!usn,.,ail-prglit";u*cinioi,elrircza*tmomrirhidna;cs*im"ue;aiadaia"afl;mavrim,c,nl;ersinocilldssri,ielJcr&sr,iemasb,sao;imamit.tl;.ir,,ir\n.l.ni,atcn,au;cui.iettfligahrcis'crllslclrrrtnoiiod_1.iieiuca.-aierrrii
tui german incit devine o tem[ ve;nic repetatd,
de la Jean-Paul la Wagner, in bocetul nocturn
in care cint[ in cor atibea voci deosebite, c[rora
le rdspund ca un ecou Noplile engleze ale lui Young,
elogiul intunericului rostit de metaphysical poets
din secolul al XVII-lea, infricoqdtoarele peri-
petii ale eroinelor din romanele negre prin sub-
ieranele orientale din Vathek ;i sdlile neogotice
al,e Casl,elwlui din Otrant.o, invecinat cu Fonthill,
si apariliile'lui Satan in noplile nemdrginite ale
infeinului miltonian cu minund.lii pictate de stra-
niul qi magnificul John Nlartin.
Se gtie cd Martin concepuse proiectul indrdzne!
II(neepaecreeraqoi fepRoocy{ailrrAccaarteleFmiitsl,stliin, enaunarcitoilno lg0l
de-a ddrima vechea Londr[ ;i de-a c]ddi in loc
un oraq uriaq qi mdre,t; straniile edificii ingrd- strd-
mddite in tablourile sale istorice confirm[ cd
1 Al ciror autor este tot Novalis (N. trad.) 69 I in englezi: conservator (N. l_rad.)
tI
lourcigiteinlearqidcianp' tNivoarnlhteulme bsearlelalnedc.!.ii,iquinctiisntdigraaretxisist,- citorva.i4!:rtl. in.schinib, in secolul al X\/III-lea,
rzlndc'aoireiuruemrnlihllios-dipuzlLt,ilutuialp.b]i_,laliSirnisrl-.euo-itsarho.aiolmsrnpa.rtarorLpndcirricoednoeadup.p'uiidsetpsi-,vatsJrezuidaarosfgr,cenidrr.:iearsmep:spezaauilen'unocdgol'ptlirr,osb.aip"qtmcinarcdsrLir,ao.ctprditou,iooolmellmirlteoip"ot_re-"_
rsLBJeoeolmsanhi"kstaneaerclNdaianlifabrLirri{tl,oiis"iqnrpria,edic,uuraisnopsurcmrilaeanpdml,ietnuianitncrleedaaaro,ce'ieebnliiidae-iaqmrglienaraaiidrrvoeeoumripgtaeoi nArncItnaeogllenialtoiin.naeq:d,-i
t5!,enilor sei, prima expozilie. <de ansanrhlu i> a masindrii ciudate care deformau realul pi sugerau
od'peearenleocr dsoatlie.siindeaicrneeitaaqliiae-ppcalscSio,nTautdrnearlusei elibera lpisremzennlaairi-r,eainlufdlutiiq. inIldrao vporroblaunfzieimdeefiucntirii.ui,ziofi_e
Claude
I:orrain, peniru a inbreprinde exploralea naturll tnlsdiuorcciema.rclatiianiesrraie:nieatlacceflueruuesmsulatelenensauaoensprrdeeui eciBtaeopdaulaeaiirurrnpn.sitsp;aaufescitrrcepmiqnteiigvcdiceutsrudseatteleueuiarl"guuitneripGanvtplaiielataolalleip-c-tleuBuaenilrbaieinenbrd.biiemreDadnnozleaatd_e_r,
vtztonare. modesbS. cducatie irnurAa]nig-lqiai ,leB*colinilei-
italian, statorniiil,
Pe ling[ o
unui a?tist
fazio Musso, John N'fartin aducea cu sine imbol-
ttXlalicoaaulnvudVsrie'mlrnptIniqiiIueoic.tiriu-qrnr,Alirtlaeiueettecitlanziarteiei:ogsiealcleeceri"asrnunlirttdsdlieiutteuucdesiblsoeunruleiatmtdoirel,aaeaoebsdcmrndraeeurieanuiraucouaa,iilctlnltlueebrsa,daznpirzciigdtreiPirean.ci,ir!t-urpede,euiop,caeldleussei9actaaic',hurcruoitraasrseipiirloepicecqaceadssiorrrtiderolrntnucceetieoslirusatcfsilaaticnopilnfurusstaieae----ll
fanriliar d,edemCaaggJiei,osmtraoi la secl inlele lui do spiri_
pnreulpt lsaanuuml ialuizpiountiisnmounlou_i
Lrs.m. ;i
rabile, se. prelungesc
in nlsc o cirile m.agicianului d e rrrusic-hall Rob er Lson,
oare a rrnpresronat atit de puternic imaginalia
iclnaonnattaletdsml.ippro.arrsateinif1luo,rnaesbiniiridurquaimlcaalutrie'pC,ooaavtqeaa.cchuianrr.
am spus
;i g.riirl
nfsigroiupurreaszrieeadrleeitaantleietacuctenaabpsaqt-Li.:-uilstdicisetr[ainnasssupifilorenr.tpleeearoeomprsorollclii.neattar-dtoee rriSrnniotiuscrletieeatrsauuettleceaioneltuqfitclnig,nale,ilazc,Xr_hqVfi_aaI4bIriInr-imlcaeataa,nei tagiiinieduipteoltr-iXddlutetXzlcei-iittjehomainzicsa"tgtiriuucersisrt_esai
oatriurfoors"siti,d.v, irnssettrladindi,qui"tiiat[uu,.qiitfibealcaazmraeatil.gniSloefrceoqluluil]alaulqi,Xars\lra5It'IaIsn-alieltoisar- rfdaaenuetamdseotictimiurlu-rliLoolmesnuatcrecie,ellseo.erirnnicceelginsreaa,ureomaaascnpaurbemreie,tdzsoetinebrtiuisrcnmii_,-
facI acea interogare arrxioasi privind ltrrnea de jncttluauao5li.tn.usetriscii'.,etiinrttlsquueniiiina,iaJsttusiocrncauhtoullen,,[dn,ilape,cImnolauirred!tsseiedinulci-ap,uiorrnd]rapauuanrnrrriaeiedilltohceupri'rzi;aiciin;,'liupicp^li,carartoetlam'ug-lsmrnraeieciaisioqdcuiiiuesnql idets,"rscreirmlieaiplrordm"ratiur___6,l
duinneciomlo.agRidnsaprlui naiuerifleeepiiuetetcaautriantlfel,pemceurgriensdtltrpsicnlei lqlsitifaJsettermaanadi1uecinlae-gisnriaaabnfIieirnrmaatauinrg'aculaissrtteeu,i,'pdr,eespnct;or"upioe,mrdaiialpscoausciliboaisn_
la scdiniele rle spiri Lisnr itrl r-urr de*or imprc-
siclnant prin atnroifera lui funehr5., qi la < inLru-
nirile r> *1"-t n ale societililor secrete condam-
mrIltuaaztrieeonlcaisinmsttuXelcleonrpeptipiic,rticunararjeuorfliua-smnodiseneztSeI'inainufrsticeioacqoSl]u'otolcuairedae'l
XVIi-lea prin dispozilivele ingenioase ale unui
Hoogstraaien sau ale unui Fabricius' nu depdqea
limiiele experienlei qi uluitoarele jocuri de oglinzi
ale laboraioarelor olancleze rimineau privilegiul 1 V. Marcol Br.ion, ,lrta fantasticri, ed. Meridiane, lg70
(N. trad.)
statornicit la Londra din 7771, Philipp Jakob N-a mai rlmas nimic din iscusitele nlscociri
Lutherbourg, asocia in tablourile sale unele dis- prin care John Martin sporea efectul patetic
pozitive optice de o savantd complexitate, pentru al tablourilor sale si <rhiar in aceste tablouri
deslusim acum, aldturi dc-o imaginatie autentic
a smulgc strigdtele de admiralie, de uimire sau
de sapceasimt ai lsaaleciapnrivcithoirailroirn. Gcalirpriacksoprsrisreiisesamleinlaa vizionar5, un simbure de iluzionism teatral.
pe Prin aceasta, pictorul din Sadak cdwttnd cLpele
Londi'a si a vrut sd facfl dirrtr-insul un deco- nitdrii semdna cu acei magicieni seriosi care,
rator de teatnr. Lutherburg l-a frecventat, de in anumite imprejurdri, devin ;arlatani, din
asernenea) pe William Beckford qi pe anricii dorinta de a nu-i dezamdgi pe cei ce aqteaptd
sdi, atras fiind de toate formele de ezoterism din partea lor minuni palpabile. N{artin era
un mare pictor, capabil sd inalle reprezentarea
qi de miraculos. Splendorile fantasmagorice din realului pind la cel mai captivant faritastic, ;i
sI se plimbe prin spaliile stranii ale supranatu-
l'utltek ii clatoreazd nult, cici el devenise pictor ralului ca printr-un parc englezesc. Imagina!ia
oficial la Fonthill Abbey, acel nXstrusnic castel punea stdpinire pe lumea viselor qi, atunci cind
neogotic pentru care Beckford a risipit, odatd
cll toatd ayerea s&, atita bizarerie arhitectu- se ivea prilejul, nu se dddea in ldturi s[-qi sti-
muleze facultdlrile r:reatoare recurgind la litera-
rai5.
turd.
N'{area iaim[ a lui Lutherborrrg nu se intemeia Cel mai mult l-au inspirat poveqtile orient,ale
atlt pe opera lui de pictor clt pe bizarul spec- ale lui James Ridley, traduse chipurile din per-
tacol opfic, denumit de el insuqi Eidophusikon,
in care jocurile de luntind, de perdele si de ecrane,
asociate cu nigte figuri mobile, animau o pano- sanii de Sir Charles N{orcll, ambasador la curtea
Marelui Mogoul,-rrristificare comparabill cu pse-
ram{ in miscare ce a entuziasmat toatd Anglia trdo-Ossian-ul lui l{acpherson p-ictuqrdi
si a asigurat mult[ \rreme succesul unor teatre pierdut de N'Iilton. Uriaqa Paradisul
nrici untle se prezentau acest,e ciuddlenii. Luther- infdligind
Pandemonium. de la Muzeul din I3irmingham,
bourg, oare a exercitat o mare influenld asupra este scoasd direct dtn Paradise Lost si posterioard
cu yreo doudzeci de ani gravurilor care ilustratr
lui 'l'urner, a determinat cu ajutorul acestui
Mdophusikon orientarea carierei lui John Martin,
ale cdnri aptitudini ingineresti ;i pasiunea de aceast5 carte si care sint poate capodopera artis-
a mesteri, curn am splrne noi astdzi, indreptau trrlui: la cittit dolente dfi Divino Cctmed,ie esLe
inflligal,[ aci in l,oatft mdrelia ei infrico;[t,oare;
talentul pictomlui spre urr mod de reprezentare pe celdlalt {,drm al unui fluviu rle fol
care-qi
spectacular. liste posibil r:a Martin sd fi abordat rostogolegte valurile invlpS.iate, se ridicir
si cl prolrlema operei. de a.rtd Lotqld ctare preocupa la indl-
timi de nepdtmns niste arhitecturi ciclopice a
aiurea pe Ivanov qi pe Runge. Dorinta de-a cdror frumusele cumplitI e pusi in evidenld
prrne in servioiul picturri toate resursele teatnrlui
l-a cleterrninat sd picteze niste uriage decoruri de valurile de picld qi de miile de flclii < hrdnite
cu naft gi asfalt D care, rind pe rind, il intunecd
rne<,anice cu subiect biblic sau istoric, teatrale, si-l ilumineazS.
prin insrisi cornpozi[ia tabloului si rnai teatrale
incti prin prezentarea sa. Jocuri de lunrind adap- Printre trele mai originale n5scociri ale lui John
Late 1a specificul scenei reprezentate sporeau N,Iartin, at,unci cirrd renun!,a la picturd pentru
a se ocupa de tot soiul de alte probleme, cunoaq-
groz[via acesteia; astfel, Nlartin a imaginat ul tem un dispozitiv de iluminatie scenici, mult
Ornsipnrai!tailnlatiraBnas.lpthaarseanr![p,iti,iLattuplbeusrtaicpl[rocafuren,dilupe-
mai avansat decit cel nlscocit de Lutherbourg,
spectatori. 72 qi un procedeu pentru purificarea apelor Londrei,
4- 4ls
menit s5. aducd marj servicii in timp de molimd. i;;i. [l;i';il,lni;q,'-ii:ii;L;iivis;du,tlrr;fni;s:l'rCit,s;trrp';i;ili"n'ei;l;u;;-"Ja;:rbl:"nn;r;i"rinii;r*iltiisdhtd'JoJt"ri;c;;"n;uiltr;,s"iu,pl""r,ln;*Jci,tet;lJcilA;r.iqot;;^'i{t;oiil.;*iir;;*ms'':,";iot;e,tro'tci";ri,i!;:"rocei';-pitit,t;iiit';;rtilj:,ti;t;t,;,u^ir"#itcl"et."li,-tfiepite.i,;cnuiia""","nea.p'tcilfeni.tdsizssr,e""l.li'uih*i',."lulr"en;)atoti*;iieaclrttis,ciiiiriuti,pr'r'etlIu"ijpr,clriis'iit,,ro;i-aetrrlopiaspott.irpniaioc"r-dn,t""a"umliro,*rdpvrtd'.ljlat",tuc;icititn,\tlel'iotlcilieipft"'ilaaasz'rl'ril1l,i,tler1*-a:,r'iaai,i'unuvtLginbnnr'.t;liidiettr,gn"trataooslin,ettuaLoi"tf"luiiali*atIit'tiluiiatrnn"ri."'l:-utn'i.'n'.tlts,atuir'tll"t"t-ui'''JattitllieauaoemJ"is.tnritj"etirit\tlur'letdipirSae*{ai';iu'ai"ntuiiLfstt''p.'lpl"rieiitpgaltcl'g"uulopnrlrliettcruufierntd'rlleiniutcanfuuatidbeJiiieaelndril'c.lili"mesftssrrasaclBcrarn'atuciioein'aea,i'eiin\alciosiljlrlnpizrtvlnnue{nleJu"tc.zfomactttlumeuatira"ala<lortixsiaiilrrmotoan''i'ln!.sesrtriti.'.i"lu1talra'estriotlomlisiqt'tiieutd'ltrrualrrrlcil'Icdarttic"at'ui'trrjiIneooili.eiciuelrtlnnpelmee'-ads.cicr'Yxislsbra'ctredrlto'irrdu''t(lerlue..ci''orl..!.c]*slaall'gia\pi'zeo.reaooelis.,.iuasqiurtr:Or'sauFiJu'i'iiitlr^,mitaiar$nritc^mLr'rllInctu.slon'otti^it-opotteai'it.ip'rstrlulidntln.po,a.'hsccratraaiocciraio'deooitllftnioopxaesbr'uucnanrae'rsfroctnp.ttterlt'lffi[irpri'csrpcloc(irititcic1elrilurt.i'crpulpinCa1tacaq'reLeicrrlttbrsr9oJrduurrndarroallprpn"aiuit1e'rurcl.iif.iu-tblae'tanotcltttsl'nrlg:'rolrtn1'tz'ttiou")mlrrnrltetsmz(ilrtl.lIlaoti.ertetirbcuel!**,etriclrotrslttnerlol''ca'ra--ai*'raa-nieitazu-rr-l"r-''l
Acest sistem de reflectoare de teatru, illocuind
policandrele gi l[mpile care, v[zuLe de specta- 7s {Fi;f;t,ii;"ir,z*rr"iir,ii."i;omi;tr;;"in;n;'r"ine;;ao'"1.l"o-rrr"'n"q.rLinii.erci't-:tal'io,o.',dsziatau-sntnius'.aqltr.ieo,lmlnLr,e,lsnetuii[,inps"itPriscoi"uudn"aiig"iJtc-rs5uu'ipdliu,leia"tujarr"iaaoelnn'ui'lpl,iaturnictr'ulailic(igit.rnpluch.tef^utlciniplmrisIIb'neatrspsrarrlirilemetl.niett'tti.lsb1v'clrmui.-l:c[nplrmrtIdLe'dcrturaeqt1iIl.ctdalr'Lse'e'icbc.l'saaihc[ior1nllaei-:eai
tori, pdgubeau iluzia qi efectul, reapare dcstul
de des in descrierile de infern in care se complacc
imaginatia lui vizionard. Uneori, Satan cuvin-
teazd poporului de demoni aduna!,i lntr-un soi
de sald uriaqd de oper[, impodobitir cu o l]uz-
derie de aplice ;i de policandre, alteori apare o
hrrninS. emanat[ tle apele fosforescente jucinrlu-si
rel'lerele pe bollile stincoase ale infernului. Risipa
dc iumini pe care o observdm in Pandemoniarn,
si care provine de la Milton, se cheltuieste, dc
asemenea, in candelabrele uriage indltato la
incrucis5.rile drunrurilor infernale, si yom observa
cii iluminalia lumii subpdmintene e incleobgte
artiliciald. In llades nu existti nici o lurninI
in sine; luminozitatea pe care o emanl pere!ii
stincoqi sau joac5. pe valuri seam5.n5. aicloma
r,u respiralia demonilor. Dimpotrivd, atunci cind
dcscrie paradisul, qi chiar paradisul ter.estnr,
Martin incepe si imagineze o lumin{ spiritrrali,
nematerializatd, care-i lumina in sine. Nici urr
arhanghel cu palog de loc rru apare s{-i pedep-
seascti pe Adam si Eva izgorrindu-i din grddinile
lllenului intr-un peisaj tragic de furlunl si dc
rroapte, aqa (ium vedem in gravura care ilus-
treazr'r cea de-a douisprezecea carte a ParadisttLtti,
pi,erdut, ci doar o simpl[ raz5. de lumini sLrI-
britind cr[p[tura ingustii a unci stinci, su]-r!ire
si tlioasd ca o laur[.
Satarrul rniltonian, aqa (iurrr il concrlpe John
t\lart,irr, uu mai are rrimicr de-a I'ace cu drdcririile
rnedier.ale sau cu rnonqtrii lui Bosch; e inzcstlal,
crr lrumuselea severl si gravd a r[zlloinicilor
antiii, aga cum ii inf5li;a Flaxmann in ilustra-
tiile pentru Ilomer, sau a personajelor lui Ossian
virzute de Fi.issli. $i nu ne mai mirdm cind il
vedern cum domneste asul)ra unui popor de
eroi greci reprezentind pe cei osinditi ce locuiesc
in aceste uriase arhi becturi clasice ale inferru-
lui care par oonstruite de Inigo .Iones ori de
Sir Cliristopher \Vrenn. AceastI supruvietuir.e 74
sufletele chinuite, strimtorile infernale prin care li"sii,inrut."',[li"lire"umftia"ftrin.,ii;l,"0i",et,;ngriai*;,uii,o,e""e"ie.""nc'u"cbEoafgTo.u"itirrnenle-eoaateln"Yiiaelra.eeaicr.eryflcaen.ixne,iearlspiliaoliesialrrp'rlutaqidodnmesimsgiii'rplca'ttmurenioeltaInil'iapeinnrer[lcgiuo'ttoa,lua,mbcpsr,resrilsebipidc'lnl{'iprlr.'lubA.[eriu.cmsrtrIsco(olvJcr}crtar.aouuolaeurtlrnehrliateelzi'elnrul[Aeq('ii-jJleiMirirIscfdal'plsaglaiile,iltrrt5iarrl'octtdcbto'irtt.iner'iesnrrmunfaual;e,g;Leemntrcu'1llrne[eaaio--'t
rdsund lugubre ecouri, lacurile subterane zbuciu- d;; ii date i,, vileag.-si mit'u1a zina u.rt-rlitoaro
mindu-gi valurile grele gi negre, alcdtuiesc uni- ualep-n.lato5sp. "ireio, mdlaaerulrcltretciramtu,ild.nlrSqdi-mzsdppadiiti.lmEdocs,N,f uostaegpeitnreecauEmpi riemrtrarbesib5x'caeste-I
vaesersmuel noehai?gnpuoitezailaluriu.iJnoehlonrMaanrtticine;, J;o;;;e""-;'iNio;-;";fo';i"snicfioi.ilr,ica"sctpie.cniud-tt5r,ae' "znvoiecnanip,uiaLnnpeoiaila'essNaal,ucddr-iuie.bIf'coiiourdbuloiasva.ii,rnteoipat'tiuemirglrrutriacicdetJr9-i
ii.place, de
in rfftia"f'rirti'm."j"rfeuift?iif.ieLtiialtcslnletuorciasNeopliitcl,eo'uhar,,''lmsa$inonigriricncldoicni'lntaeq;lsLoi tirrali'5iNibs'f{iusennldiodic'ui'al'roerilreefaIenutseulccnsdutet-i'
risipite
degert. Diabolismul facil al lui Mortimer n-a .P"i*i""-.;J-t;".""*"i"a"iuFi1nuiaiisal{d",t[il'iid,l<el"aa.ss.tuuSrapi.g"rtisao[>iNptE'odiairmrpnitmneic.tauiirln.uitloei cq;tairt-rnrlieasatrNcceool,epvcaea[lrcilise'i
avul, nici o influen![ asupra acestei concep[,ii iJ,iIoIit."ru;n"rl";a..""itt"-is-""itiiuttriif'"l-inti"t.lo's'poqaaraoitlt^lipieclr'iLpi..Lsea'cnirlnitnili'c-nr,egLa,if(p,l"grJeMi1slcpzaaiuoioLi.rcptaEsa'tnCrtiltitl.abnu"lep,naoaelzlaatutiq'liLrtrnttauect,rrd,nr'apuEa,dae.elii'uirnJ'ns'ulealaulcrlruvlioul,atoumlcl.rri.r'dnoocBtmaduiiaasneissnseueieeSin'arltpn'Ctp^ai'ppnlunLtctlri[olueqtirdneit[yr;e-y-i-li
1,rula;e despre sul'erin!ti si despre r[u, marcatd Ci;;;k;, S'atan, Pdcun! ;i x[oar'.tca-, rlc la Clicago'
de t.r lesernnare irr spiritul lui Alfred de Vigny
,'si de cl sl'idale rlispreluitoare in maniera lui Eiorrt eiiberinrl'-o pe tinuru luui. le-la. Basel' Femeia.
Byron. El a avut marele noroc de a-;i crrea un
limbaj pictural perfect adaptat la ceea oe avea ;sW;e;;;"jio;;;a;;irc";d;t'i;pesoEap{rrao:ilsnucii,ieknd,iiundl ecNo-loleapctl.iiazi'iK'P--iae'!rr,ls-IoSnoeaurjnveahlelaerrditettLs'
cle spus si jocurile opti<re cu care se amuza mergind
pe urmele lui Lutherbourg l-au ajutat sd dezvolte
o expresie rnetafizicI si plastic.i a spa!,iului care
leprczinbd poate cel mai mare met'it al
trrrul dintre motivelc pentru oare nu sdu Ei
lrebtrie
uitat. intr-un cuvint, John N{artin este un vizi-
onar atrtenlic, care s-ar fi putut lipsi de stimu-
lentul literaturii sau al cxperien{,elor iluzioniste
pentru a pdtrunde in lumea supranaturalului qi
pentru a aclimatiza aco-lo spiritul sdu nelinistit.
NIai mult poate decit oricrare german, John
11[artin este maestrul peisajului bintuit: el a
mers foarte departe, ca iluminat, dincolo de
ceea ce le est,e ingtiduit sd contemple qi s[ poves-
teascd celorlal!i oarneni, intorsi din c[lStoriile
lor pe meleaguri neingdduit,e. Uitarea in carc
a clzut in general, locul neglijabil acordat in
istoriile de artl nnuia dintre cele mai stranii
qi mai crceptionale genii engleze, care n-a lost
doar un excentric sau un om ciudat, ci un inspi-
lu[, autcntir,, un t'ir]it,or in invizibil. subliniazl
rrcdrepi,atea unui rlest,in. [,'apbul ci a f{cut de
toate a tldrrnat probabil rcnurnelui postum al
hri l'lartin; incursiunile sale in domeniul qtiin!e-
lor atingind ocultul si zonelc lirnitrofe ale ezo-
terismului, unde e greu s[ desparti sirrceritatca
de o anumitri imposturi, l-au prejudiciat in ochii
posteritd!,ii care ar trebui sI fie mai atentd qi
mai dreaptd fa{d de extraordinarele sale tablouri.
1 Strivechi oraq din lisioLul drr Jos, Iosll capiluld u
Fiissli este maestrul clarobscurului in care minund- dinastiei saite, centt'u
romand ifrliorlarrl religios itr elrota gt'cco-
tiile noplii viziteazi ,.i contamineaz[ ]umea 76 (N. trad.)
77
o clipd din bezna ce lIellingsheitleiniiastrecgleteinildusattr{incde aceeagi limbd ca el qi-i pastiqau stilul. Pictura
pdrdsesc avanscena. maquiatdoiemismaeetndduiliandtescveai nrmeeaapuireptlzieerenntclarludmH6i'sru.tigte, orpurohirrrissoperlrieitfmuixreaf.l
1'h,e Faerie Queene 1 si comediile lui Shakespeare,
dar r.ocat,ia sa pentru int,uneric riimine nestir-
Lritri, cici in inLimeric se sim[e mai bine clecib
in Anglia gi in Elvelia corilemporaniior sli; Desi lolosea cu deplini lihertat,e tehnicile ccle
mai pu,tin conventionale, iar indrizneala
societa.tea eroilor si a gigan!,ilor, pe care o pre- lui,
ferfl tuturor celorlalte, satisface inclinarea ]ui in intrebuintarea acestor naterii insolite,
era
pe potriva virtuozit5lii sale, Hugo nu era nici
inndscutfl pentru excese. De altminteri, acest autodidact si nici < pictor de duminic[ >. Dovedise
ziric:ltez naturalizat la Londra impdrtdqea incli-
de foar'te timpuriu talente clintre cele mai r.emar-
qiniai rpJeuoathelnuaiMscaoucrtoointi.s;e$iaimci5no.mdcepaazcutorlinostetdin:u-rWpcoairllasianiimipneBalccaaekrleae
cabile qi qtia foarte hine ci dacd n-ar fi dobindit
gloria cu ajutorul poeziei, ar fi dobindit-o cu
apjiucttoorrui lcaarrteeiiiplailsutiscter.auPricedterntiilae,luiniticmnintautrenearo.s'"i
al lui Asmus Carstens, cunoagterea Jui Michelangelo
a trezit pasiunea pentru patetisrnul grandios pe
care il regdseqte deopotrivfl Ia Dante si la Homer, Louis Boulanger, portretistul recunoscut al fami-
zeii sdi. Dar noaptea michelangeliand l[sa neatinse liei Hugo, legitura cu Delacroix, intre 1826 si
1830, i-au ingdduit sb trdiasca, etapu cu etapa,
formele, in timp ce Fiissli infd,tiqeazd bucuros cuceririle artei romantice. Era in egald m[suri
lor in noapte, ca de exemplu un manual si un vizual, iar iscusinl,a cu care
descompunerea lui lucra in lemn, ca si cercetS.rile sale in domeniul
Wolfram ingropat[ de vie
cadavrul so!,iei
impreund cu cadavrul iubitului ei. Fiissli se
complace in aicnesfteeearlieilgeovriai pmoarocaasberecaegajocaucdm" picturii ni-l arat[ experimentind neobosil, dar,
mai presus de orice, era imboldit de acel ochi
complace ;i se interior care metamorfozeazd vdzutul si-l
starea de viziune. face
in sd ajungd la
clarobscur, procedeu pe care nu-l folosegte aseme-
nea caravaggizantilor, pentru a accentua realul,
ci, dirnpotrivd, pentru a ajuta seminliilor intu- $tim cd atunci cind c[]dtorea avea intotdeauna
ifcniabrdeuozaiulrnauimrnpurinensdcioarenrnpaesttae, rrp-5feo,nlodtrsauirtaoarrecpperesontdaturcuaernimfisiatefguindteiulse-t
nericului s5. se reveleze celor vii. Asist[m astfel,
in cazul fso[us,tlaqiacmeaarreevaelian{siepiarantoopalriie;iaplruini
noapte crieri ]iterare. Cele mai documentare desene ale
care a
Victor
Hugo. sale nu rdmln totusi in limitele stricte ale obiec-
AceastS. inspiratoare generoasd actioneazd in tivitdlii. in clipa iind descoper5, in obiect sau
in el insuqi, ceea ce poate deveni aceastd reali-
desenele gi picturile poetului Legendei secolelor tate cu condilia sd-i scoatem la iveald existen,La
intr-o dubld operalie: transformarea realului qi
ascunsS, el incepe sd lucreze pe aoqbaieccutmqiilcuvreindde
ridicarea lui iri fantastic pe de o parte qi, pe nu-l mai vede asa curn este
de alta, captarea oniricd si vizionard a ceea ce ci
se enuntd, noaptea, prin <r gura de intuneric >. gi i-l inf5liqeazd imaginalia
agaz[ intre Piranesi sa. Lumurile aflate
Cultul slu pentru negm il intre realitate gi viziune sint transfigurate. Astfel,
gi Odilon Redon; e r.orba de un < mijloc u de
a intra in leglturd cu lumea supranaturald mai digul de la Saint-Pierre-le-Port, pe care il pri-
veqte de la fereastra sa, inLr-o zi de iarnd, se
eficieni decit masele miscdtoare ce yorbeau preschimbd intr-o alegorie a vielii omenesti,
asemenea unei bdrci prad[ valurilor uriaqe.
I Zina zinelor, poem Metafora indbuqd descrierea precum marea se
(1552 -1599) (N. lrad ) feeric de Edmund Spenser abate asupra matelot,ilor Fi-i ineacS, gi chiar
7B
plrnerea in pagind a desenului ing[duie ndvalei unei lumi enigmatice comparabil[ celei pe care
Leonardo da Vinci o cduta in petele de pe ziduri,
grele qi involburate a apelor magia ei de fenomen iar Piero di Cosimo in scuipatul bolnavilor; de
supranatural. Tot astf el, acea min[ firl tmp aici, r'isul in stare de veghe pornea pentru a-qi
ce i-a ap[rut in vis si pe care o reproduce, indllati construi perspectivele fantastice. Ne reamintim,
de asemenea, ce-au insemnat pentru copilul
spre o flgurd irnperceptibild care luge de e&, Paul Klee vinisoarele ciudate ale unei mese de
gi care ar putea li miria poelului, insuflelit[ de marmord. Avertisment si provocare, pata de
coqmarul unei viel,i miraculoase, este intr-adevdr cernealS oferea pretextul unor metam orloze bogate,
chiar atunci cirrd artistul care o observa rdminea
o mind de carne, de muschi si de nervi in mineca
ei descheiatd si suflecatd, gi atit de viguros indi- pasir. in fata fenomenului si, mai mult incd,
vidualizatd lncit, intr-o asemenea pagin5, Victor atunci cind luind in stdpinire acest dat inil,ial
<r lucra r pe el: surpriza fdcea loc activitdtii
FIugo il intilneste si il egaleazi pe Daumier. creatoare a fanteziei, si citeva pete de t.er.neald
'I'h6ophile Gautier il inLelegea bine cind scria puse deliberat ajungeau pentru a preschimba
cd <r talentul lui Victor llugo, lie c[ deseneazd intr-o oper[ de art5. ceea ce era intimpldtor
fie ci scrie, are drepb tr[s[tur[ spccifici faptul si in stare brutii. Un simplu punct schimba o
cd esbe in acelasi limp qi exact qi himeric >. Aceste masd inlormi de cerneald intr-un cap de orn,
doud adjective atit de bine asociate definesc de animal sau de demon, surprinziitor de viu,
situarea intre real si vis ce apare deopotrivd in care ne priveste din adincul misterului sdu intr-o
Turrurl din 1840, sau ,Lo Tourgu,e..
l;loubgoolaneisloter un iluminat, iar cind trece culegere de klexografii publicatl de Justinius
Victor
de la realitate la viziune simle nevoia si creeze Kerner la Stuttgart, in 1.857, cu citiva ani inaintc
numaidecit, fdr[ qov5ialS, mijlocul de expresie
ce va fixa mai bine imperceptibilul. Se foloseqte de moart,ea sa. Cecilatea crescindI conferea
atunci de tot ce are la lndemind, cerneal5, sepia <r petelor de cerneald u ale poetului german o
sau tus, creion gras sau ciirbune, dac[ nu chiar semni{icatie tragicS: ai f i spus r-A atirnci cind
un chistoc de trabuc muiat in cafea, cenu;5 clzub[ iimntprdctudreeageftoea,iaelimcboihnajutfr,dciuntcre-arndeealv5[rqfidoptfurericlea
pe fa!,a de mas[. lVlijlocul n-arc niri o importantd, fantastice care evadau din intuneric pentru a
cu condilia s[ capLeze imaginea care fuge qi nu rdspunde chemdrii sale.
se va mai intoarce niciodatd.
In desenele lui Victor Hugo, amprentele degete-
in sfirsit, nu r.om uita cI, oricit ar fi fost de lor soliciti inbimpl5torul si neprevdzutul aproape
solicitat de misterios qi de oniric, el nu neglija deopotrivd ca si pata de cerneald. Dup[ toate
posibilitatea de a le provooa prin tehnica halu- t'rparcnlele, Victor, Hugo nu qtia cd unii pictori
cinatorie a klexografiei, folosit[ de unii poeli chinezi, nemullumintlrr-se sd pir.beze cu degetul,
gi de pictori, penlru a-qi stimula imagina{ia pictau ;i cu limba: daod ar fi cunoscut ac,-eastd
creatoare. Klexcgraiia s-a bucurab de-o vogi l,chnic[, eJ, care era atit dc interesat de toate
egal{ cu aceea a siluetei in secolul al XVIII-lea, mijloacele dc expresie, ar li incercat desigur
iar romantismul a mogtenit-o. 'I'otuqi, nici r.oco- s-o foloseascd. Th6ophile Gautier a povestit cum
coul nici romantismul nu se gindeau s[ transforme
anumite desene s-au n[scut dintr-o pat5, aruncatd
< pata de cernealS I in instrumentul unui test. in mod deliberat sau nu) qi dezvoltatd apoi intr-un
Pentru cei care se dedau acestui excrcitiu, ea
nu era de altminteri decit un punct de plecare, desen original. < De cile ori, scrie el in prefata
albumului de desene publicat de Castel in 1862,
in general, plima maLerie oferibi de hazard pe 81 n-am urmirit cu un ochi inminunat preschim-
care, dup[ aceea, imaginalia lucra gi invenia.
In stare brutd, pata de cerneald olerea sugestia 80
barea unei picdturi de cerneald sau de cafea pe extraordinard qi cu o putere de convinsere irc-
zistibilS, oferind ilustratorilor, ca si tsalzac cu
ul plic, pe primul petec de hirtie oe-i c6dea ale sale Povestiri hazlii,, un izvor neistovit de
in mind, intr-un peisaj, intr-un castel, intr-o tirneuplruoeriziecaneutStce.arniztmicmaeaidmlielutvralvtluisslamuuiumMluieadigipue,unte'dinraalfridacelolernofomsrpamirnei--
marind de-o stranie originalitate ,>. in cele vreo Iismulrri.
cinci sute de desene rdmase de la Hugo consta- Burgurile renane, atit de adesea rlesenate de
tdm astfel aceast[ dubld colaborare a geniului Victor IIugo qi care l-au inspirat pentru cele
mai hune dintre operele sale, intruneau toate
fantastic cu cunoaqterea erperimentald in desenul
realist lmpins la viziune, si a darurilor hazardu- elementele emotionale dor.ite. Sumbru conturate
lui preschimbate intr-o irnagine congtientd, voitd. de clarul de lund, sau inil!,indu-se din bezni.
Aceasta dorin!,i de a folosi materii neprer.Szute, ca riiqte recifuri uriaqe salr ca niste coribii pri-
aceast5. aptitudine de a desena cu primul obiect mejduite in picl5, oglindindu-se in apele fluviu-
lui, luptind impotriva nop!,li mistuiioare, zidu-
aflab 1a indeminI in clipa inspiraliei confirmd rile sfdrimate si turnurile ndruite te fdceau sti
cele qtiutc de noi despre speran,ta pe care qi-o r.isezi la secolele defuncte cind viala p5.rca mai
punea intotdeauna poetul in intllnirile cu nepre- bogatS, mai puternic[, mai fireascd. BurguriJe
lui Hugo sint evocdriJe nostalgice ale unei fru-
r,irzutul. llelua apoi aceastd lormd izvoritd mai museti uriesesti, innobilatd de pecetea distm-
gerii qi a mortii. Orasttl cu podul ru,pt, BurgtLl,
rnult sau mai putin din < pata de cerneald I ic.rruuacsii,linBluitrgsei,nnufmurXturni dp,riTnutrrenaelxe;ombpollealieiLocer,leBmaragi
semnificative ale acestui lirism vizionar ce urm[-
si o luc,ra cu un rafinament de mijloace extrem regte printre ruinele castelelor umbrele gigantice
ale acelor < burgravi I mulL indrdgiti de l{ugo
de indrdzne!, folosind ceea ce numea el < rnixturi pentru violentele temerare qi trufia lor sfidirtaaie.
fJneori, se strdduieste si infdtiseze un oraq medi-
hizare l, iar desenul sau pictura odatd terminate eval cu exactitatea scrupuloasl a unui Viollel,-
le-Duc, ca qi cum ar in[lta un decor de teatm
erau relual,e cu gabdrul, cu scalpelul, rupea hir- sau ar compune un ansamblu < gotic u pentru
t,ia, o mototcllea, o giurea pentru a obfine efecte cine stie ce fanatic al secoluluj al X1V-lea, alieori
insolite. Aceastti nesocotire a metodelor tradi!,i-
rezumd in burgul luminat de claml de luni
oriale qi aceastd inventje ave,,snic.,5 unor noi melancolia unei mdrelii strdr.echi, umilitd si
redusd la niste ddrimdturi, aceeaqi care-l flcuse
rcsurse aratd cit dc apropiat era llugo de artiqtii qi pe Volney sI viseze la coloane]e Palmyrei
si la piramidele Egiptului, in sfirsit, citeodatS,
de azi, si t,it tle avansat in raport cu pictorii rrit,{ cu lotuI de sine, qi se lasa l'urut de intenlia
la care tjnea cel mai mult, un Louis Boulanger' sa vizionard, fie pentru a arunca niqte imagini
informale, scurte si brutale ca un fie
de exemplu, ale cdrui lndr[zneli riimineau timide in,tipvdist,, pen-
a1[1,uri de neasteptate]e deschideri ale poetului tru a desena lucrurile intrezdrite in acea
zond de frontier[ in care se infrunbd rea]itatea
pin[ la <r informa] >. 83 si iluzia.
CGaerm;ianNjaersviailn, paoceeetualELi epgeerinodaedi5seccinodleloarcoiulboissee 82
inbemeja o <rreligie a Rinului>, el insuqi gdsea
irL pitorescul drarnatic al colnicelor renane, pre-
srirate cu agreabile orase vetuste, incununabe de
t,aslele in paragini,,lecurul rel mai prielnic
invenliei sale poetice. Inlourccrea La EvuI MediLt.
estc una dintre cele rnai rodnice teme hugoliene:
catedrala gotic5, frontoanele triunghiuiare, cu
structuri de lemn, costumele ciudate si pasiunile
violente, pompa cavalerismului, gloata pestri![
a calicimii a!,l!au imagina!,ia lui creatoare. FIrd
pretenlii de exactitate istoric5, el a reinviat
Parisul catedralei Notre-Dante cu o strdlucire
De altminteri, in aceste ultime desene el dd trundI adevS.rata natur[ a secreLului. Epider-
mdsura deplind a originalit[lii qi a importantei micd gi episodicd, poezia Noplii nu depdqeqte
sale pentru t'd. aici, nimic nu zagdzuiesLo gi in romantismul francez pitorescul din Gaspard
nici nu-i indbuqd inspiralia vizionard. AmestecS, de la Nuit, qi l{op{iLe lui N{usset sint tot atit
fdrd teamd acuarela, laviul, desenul in penit5, de departe de Noaptea ezotericd, esen!,iald, ca
guaga, sepia, acrudtfiunndinagsintefeilnctiInsp[ rcimu aapl5is.nsiraeu si lYocturneJe lui Chopin. Distan!,a ce-l separl
eboqati uneori
za! de cafea nu ajunge pentru a mul!,umi vointa pe Pseudo-Bonaventura, frate cu Aloysius Ber-
lui de erpresie totolii. Auzindu-l cum povesteqte
c[ se mullumea s[ picteze cu ce-i pica sub min[, trand, de Imnu,rile lui Novalis, este aceeaqi
ca poet care socoteste pictura un capriuiu sau care existd intre omul ce se plimbi in miez de
usptnerofdeluivlce-rr-t[i,rsimsle-eansrtac-lree.d<eDascimt5a.pnmout[rpiavumin,ueiznadsddien, tlfrooeclodspoirrueeda! noapte, noctambulul inspirat, si magul inil;iat
simultand a diverselor tehnici picturale, faptul in marile mistere. Fiecare om cunoagte noaptea
cd recurgea la frotiuri, plisaje, rupturi, dovedeste pe care o poate inlelege si pe care o meritd.
cd Victor Hugo urmdrea cu toate mijloac',ele o Micile nocturne sentimentale qi hazlii ale lui
Spitzweg tin de operd gi de idil6: cele ale lui
Blechen, ale lui Carus, ale lui Friedrich, ale lui
Oehme pitrund foarte departe, pind la acel
adinc de pripastie atins de Novalis qi de Fliilder-
expresivitate maxim[ si nu l5sa foaia din mind lin, unul hdrdzit noplii prin predispozilie qi
pind ce nu reusea si ajungd la ea. Ogiva, impru- alegere, celdlalt transfigurat de lumina strilu-
mutatd din ruinele castelului Gros-Nez de la zineilorb,eazpnoeilleovniet bduenoirebiirder;ei pdet
Jersey, eboqatd in peni!,d, terminati in laviu citoare a demen,t,d,
aruncat pedeapsi
si reluat[ in guaq5, e tot atit de sirguintios si pentru a se fi inillat prea sus si prea aproape de
migdlos dezpoltatd ca si Valril, din 1857, intitulat
simbolic DestinuL meu qi tratat in aceeaqi manieri. Soare.
Nu-i de mirare cd impingind la extrem libertatea
Cdutarea cJarobscurului, urmdrirea unui echi-
libru lntre bezn[ si lumini, a unei uniuni arn]o-
nioase intre zi si noapte este, incepind din secolul
de emo{,ie qi de expresie a romantismului, IIugo
al XVI-lea, o constant[ a picturii germane, qi
a ajuns aproape la ceea ce numirn astS.zi abstractie rdspunde necesitdtii metafizice de a cuprinde
gi de a asocia cele doui elernente, de a qterge
qi chiar la^formele ei cele mai indrAznele qi mai tot ce ar putea fi antinomic si inasimilabil in
absolute. In fala acestor pete de tug sau de ele, de a reconcilia douI forle considerate ln
acuareld in care s-ar p[rea c[ sufletul frem[tdtor,
spiritul neliniqtit urmeazd in impulsul lor necu- rnod arbitrar vrdjmaqe si care, de fapt, nu sint
gsaeutaptegnesusltau,lnsepognintadnimallamFiainutiriielirnisnadu decit cele dou[ fele ale unei singure realitdli.
condeiul
Intr-adevdr, Noaptea orbeqte cu lumind pe
la lVols. mistici, pentru c5. este calea spre Lumin[, gi,
Hugo-pictorul are geniul petei, mai mult decit poate, insdgi Lumina, un alt aspect al Luminii.
pe acela al formei, dar insdqi pata este o lormd Cind Nor.alis scrie c[ <r ochii infini!,i pe care
in cazul lui, spirituald, mdrturisirea cea mai Noaptea i-a deschis in noi par mai ceregti decit
din adinc a fiinlei. sclipitoarele stele r, el ne d[ conqtiin{,a acelui
Romantismul german pare s5. fi cunoscut altfel miracol pe care noaptea il sdr.irqeqte < deschi-
de Noapte decit aceea a italienilor, a englezilor zind r in noi ochii ce ne r.or ing[dui s5.-i con-
si a francezilor': acestea rdmineau in pragul rnis- templdm minundliile. Noaptea cste in acelaqi
terelor, pe care se strdduiau s[ le desluseasc5,
sd le ghiceasci intuitiv, $i pe care le teatralizau, 85 timp ceea ce trebuie vdzut qi ceea ce dd putin{,a
uneori, fdrd voia lor, cdci nu ajunseserd sd p[- 84
de a vedea; noaptea e orb numai acela c[ruia ina... rr Astfel ii apare ea lui Caspar David Frie-
Noaptea i-a refuzat darurile sale. Astfel, ini- drich, care se ducea in portul Greifswald sit
itJnieuraLenuamdiniendNla. o<<aC$pirteunzoeasaptetesiapnuspsd-osotiolclimiotdnpedsdileieav--a qi San I
rev[rsatul zorilor. I asculte convorbirile tairrice ale uriaqelor coribii
inil,ierii ,|
cu pinze, legdnindu-rsi domol catargele, sarl
uni cu { rdtdCea prin beznele landei ln clutarea utrei
li ogive gotice pe care lumina iunii o contura t ir-,-
Elu.ioNmovaarelisd$isi taacneldea, fdrd indoiald, intre Noaptea tent in alb ;i negru, sau se oprea printre stinci
a lui Eichendorff : cu tbate qi asculta dialogul emolionarrt al noplii cu marea)
acestea, si pentm unul oa $i pentru cel5lalt,
Noaptea contine pienitudinea r.ielii ascunse, dar porestind despre zbdarnicia vielii omcneqti si
iresfirEita nimicnicie a trecitorului pierdul, in
pentru unul aceast[ plenitudine scaldd din plin imensitatea nesfirsitd a stelelor.
lumea simturilor si a sentimentelor conducind in plimbdrile sale'nocturne, prelungite, adeseori,
la presimtirile lumii de dincolo, in timp ce poetul pin[ diminea!,a, acest c5]dtor neliniqbit rttr urmii-
Imnurilor se cut'rundd, fdrd doar qi poate in Noapte
csaupi"nedper.dp-Daestiaaseomraecnoeale,lolar in care iea un nou pitoresc, nici o nostalgici meiancolie'
zac revelaliile
pictorii minori, Fries, nici fdgdduiala unor intilniri surprinzS.toa.re' rri
r.on Schwind, Spitzweg, farmecul idilic al Noptii cunoagterea intuitivd a ccca ce Novalis inr'5tase
ssI)eea!rheelvbfaalricsneeds;iiisismicpmaopidseotreebreicoqlaatesrudplendieseaqjlteuiulnet5dc. upzeiouaafcr.ouCpmeinurid--
qurile qi pe cupolele Dresdei, cind Fiies descrie clin marile magii ale intunericului.
rneandrele Neckarului deznodindu-se in aceastI
lumind feericd, ei nu ating decit pragul misterelor; in ochii qi in gindirea lui Friedrich, minund!,iile
ei rru ajung la ader'5rata noplii sint atit de puternice incit se t'ovarsri
mult in grddina fermecatS. ini!,iere. Pdtrund cel qi asupra celor de peste zi, iar ceasul cel Inai
intilnesc pe prielnic apropierii misterelot' este acea obnu-
unde il
N{iiricke din Gesang zu zwein in der Nachtr sau bilare a luminii de c[tre intunelicul cc se asterne
pe llichendorff din Friiltlingsnacht: < Alte Wunder
rvieder scheinerr. .. ) 2 in clipa cind nori de Iurtuni nipS.desc cerul,
,'\cest f armec mai tine inci de pacea magicl cind t[cerea cenuqie a zrapezli asurzerste toate
a cintecului de leagin, das uralt alte Schlumrner- zgomotele qi cind crepusculul se rdspin"de,;te,
revdrsindu-se in acelaqi timp si asupra zilei qi
Li,edB, ce se inalt,6 djn adincul erelor cu freamdtul asupra nop,tii, cu limpezirnea lui ireald asernui-
toaie luminozitdlii pe care ar emana-o beznele
insegi.
Fie c[ au lucrat in preajma ]ui sau dtlar in atrc-
laqi spirit, marii < nocturniql,i I romarrtici vizi-
r,alm a[ copacilor uriaqi qi al izvoarelor tdinuite. telzd bucuros acest tinut tuibure qi cu rreputinlr:-'L
fr'larile < nocturne > ale picturii romantice ger-
marle rle tluc amlaliudieplladrltdeesrilimn,aiinsuscapriendolal[uacteirl de definit. Este ceasul prielnic evoctirii inallelor
poem-peisaj catedrale ale lui Ernst Ferdinand Oehme, ctl
fleqe ce se pierd in inlllimi de neatins, al codrilor
cintl intr-o grddin5, in timp ce peste ora;ul bintui!,i prin care galopeazi cavalerul urni[r'ii,
adorniit se desfdqoarfl < visdtoarea pdtima$5, cu de Rcgcle Ielelor de Carl Gustav Carus, qi :ii
tot alaiul ei de stele, si cu desdvirqita-i nepdsare
fa.!n de suferintele noastre) misterioasa, stri- ruinelor de mindsliri nipidite de bInilSarsieirnryeinedea
ape stS.tute ale lui Carl lllecher.
lucrdri, pictura romanticS. se intilneste cu poezia
cea maf elevat5, pe propriul ei domeniu, si ii
,in21 iinrr gclnanl: Cinl,ec in doi in noapte (N. trad.) trad.)
germanl: Din nou ni se arati vechi minuni (N. disputX suprernalia.
germani: Strlvechiul cintec de leagin (N. trad.)
Nu pentru cd ar fi volba de-o picturi progra-
mpraotgicrdam-atiicn[ sensul in care vorbim de-o muzicd o .problemd analogd qi speranla unei solulii
-li,ps-peegtnetrqui cd de cele mai multe
ori anecd.ota unlce.
elementele cle peisaj in Rezolvarea necunoscutelor naturii prin ciutdrile
intelectuale ale savantului qi prin intui!,iile ime-
srne contrn valoarea emotivd pe care o iradiazd diate ale artistului a fost imperativul major al
tabloul. Forla tainicd a acestei emotii vizionare
oe l-a cuprins pe pictor in momentui cind Carus acestei cariere duble. Carus devenise elevul lui
Caspar David Friedrich in care recunoptea insS.qi
incepe s5. povesteasci un rdsdrit de lund deasupra voinla ce-l insuflelea: imita-tia exactd si fideld
a celor mai mici detalii ale obiectelor, apoi inte-
trestiilor unui heleqteu sau sugereazd" rpui-u
cdldtorului rdtdcit intre stincile- uriape printre
care se inal,td qi se ingreuneazi picla, Ljunge logarea spirituald a Sufletului Lumii
pentru a umple toatd aceastd nocturnd cu o teroaie
sacrd ce prevestegte. r-hipul infricoq{tor al Noptii. -c$oininsaascctfroeinmlduiuln-isuvene,ediaenminetpximeerdcpii.aclituoolrmauurl tlaeumii -casWuatoeleNrl,t,asCtueuanerruaoles.r
tiPnoernaiiLcreauecaceqdai simitlloisznuoerfldiini .isqiaitenq,aiv'tpbuonrae-llsiisic,thi-iu"ibnlies.riist"i"reiriecusinqmoi iaio,sait.eu- cercetdri de tehnici picturald tot atit de seri-
in lucrarea sa despre Aspectele nocturne ale stiin- oase qi de profunde pe cit puteau fi lucriirile
de laborator ale naturalistului.
lmeilsoter rr.eu,atiuarralfeilosezomfnuilficnaadtiuaririeCligairouass,dveastaitc'epsrtionr Compozitia tabloului, afirmd el, nu trebuie s[
se inldntuie de realitatea materialS. a fenomenu-
lucrdrile sale despre natura stincilor, fiziolbgia lui ci s[ opereze o fuziune rodnic[ intre starea
plantelor si a animalelor, energia tainicd a cjea poetic[ ce imboldeqte artistul, ajuns pind ]a
ce era numit fluidul vital, starea vizionard sau oniric5., si elementele mate-
tmabulloquir.ielelecstarilceitacteeeaa, nmeavgo.inaetsisf,rneuxlp, rsimideerisil-
simte putea fi enunlat in riale care prin alegerea si imbinarea lor vor
exprima emotia supranatural5. < Alegind imagi-
cdrlile savante. ce nu
nile ce corespund sentimentelor sale, sufletul
Naluralistul si procedeazS. aidoma poetului in stare de veghe
artistul care se impicau atit de care, de asemenea) evoc[ si caut[ s[ dea cea
bine in dubla mai mare clarilate unor imagini adapLate senti-
Carus personalitate a lui'Carl G.rstav
urmdreau impreund
lumii cercetarea sufletului mentelor ce se agit[ in aqdiinacrutilstsiucfSle,tualuil.uui
care trebuia sd fie Dubla formatie,
principiul insusi al stiin!,ificd
viclii, marea inimd zvicnindd si
crbierul luminos Carus i-a ardtat necesitatea unui aeord strins
al universului conceput ca un singur intre viziunea obiectir'5. a lucrurilor, credincioasd
si uriag
organism insufleli|,. Autorul celor Noud,' scrisori
despre pictura de peisai , expunlnd modul in realitS!,ii materiale anterioare oricir:ei transfi-
care trebuie atins invizibilul prin vizibil si fdcut gur5.ri, si sentimentul subiectiv care interogheaz[
percepbibjl acel sullet al lumji in toate iormele
fala lor ascuns5., infinitul con,tinut in finit,
isi exprimd de asemenea gindirea filo- invizibilul manifestat prin vizibil. fJniunea Natu-
sensibile, cir!,ile inspirate de aceea,si preocupare
rii cu Ideea va da pictorului si savantului imagi-
z.oficf, in
d" nea a ceea ce poate fi constmc!,ia armonioas[
tutd_n lliTlees,epoadrear niciodatd Natura qi Ideea (Natur a unui univcrs alc[tuit in p[r!,i egale de materie
Das Werd,ende und qi de spirit.
.sein Gesetz).
dtCwienlule1i 8D(Z4o1urdr,A,spplolrseBtzeerriceieolaesreciirbidseeorcrriiLdacseus-Epdrroedutev[zbiaeelncai) Care este locul omului in acest univers ? Filo-
pitmi,n- zoful e strivit de nimicnicia sa, artistul, de ase-
datind menea, constat[ cit de pulin cintS,reqte omul
de ani
c,elor Noud, scrisori despre peisai care fuseserd
scrise in 1821, dar publicate-abia in lB3t, expun Bs in respiratia uriaq[ a pdmintului, dar se considerd
Lotuqi ca o parte necesar[ a unirrersului, fapt metamorfoza plantelor, conceptul spiralei, via!,a
pentru c,are peisajele Iui Carus sint atlt de rareori
pentru cd, depi nou venit ideald a plantei. Acest desen reprezintd perso-
pustii. Intli qi-ntii nalitatea psihicd a omului sub lorma unei planl,e
pe pirgrinb,. omul reprezinti o ctapd capitali a
crca-tiei. Silib sI inf[1iryeze un peisaf t;u trei tulpini, a cirei ridircinit esLe itldea de
static, Carus Duntnezeu, iar cele +"rei llori ter,ninale sinb ideea
nizuiegbe totuqi si-i tletermine dc lrumusebe, ideea de adevdr si ideea de iubire.
pe privitorii
tablourilor sale s[ simtd latuta in d,ipenire a
naturii. Crealia nu-i niciodatd implinitd; in ea llxaminind gindirea stiinlific5 qi filozofic[ a unui
artist care nu s-a disociat nicioriatd de savanL, nu
ps-iamu insutuccluedi act hoipsuelasmddudde ecoanzviu, lsdiiacracrearaacutedrualt
nvagooosiacnuictcaalnl tvasirbtsinltoeculiorisrieigielnouloitgesirceIenpmuorari.riuCJpeaoaraustescapf'iiisctrtoeorcriuau-l inseamnd njcidecum cd. ne-am depdrta de peisajele
lui Carl Guslav Carus: sernnificatia tablourllor
sale apare rnai limpede si rnai deplin cind cunoag-
lem ideea care a cilduzit modul in care percepe
avirpsrteelluocrralut msiiic, os5n.t.inauradtesdlnprecleucmredzseuordmtiamtepruiel
natura, pasiunea care il aruncS. intr-o comuniuire
cosmicS, panicd mai degrabl decit intr-ader.d,r
inchipuitd pe nedrept inertd. Geologul informa
artistul, iar acesta, la rindul s5.u, povestea sayan- panteistd, cdci pe Dumnezeu il concepea distinct
de natur5. Friedrich < il vdzuse pe Dumnezeu in
trestii >, dai'trestiile nu fdcuserd decit s5.-i vddeas-
tului cele invi,tate din saga globului nostru ln
Curomnacluuzniaeigiennteerroalgd[rai vaizcioenstaerieaancluhcertueriulorrm.. [rite c5. prezenta lui Dumnezeu. Carus, la rindul lui,
separd exact principiul spiritual qi principiul ma-
paralel de pictorul peisagist si de filozoful naturii qtiind ele sinb strins
terial, insd foarte bine c[
ducea astfel la concep!,ia unui univers in care unite.
<r intreg decorul peisajului, sorie el, doblndeqte
acelasi suflet se oglindeqte identic in totalitatea un inteles mai inalt abia dupd ce ai recunoscut
sani suanmabluslui ia_lgtai inindtrivuenristeitatiena infinit[ a pdr!,ilor,
Omut nu acelasi ritrir vital. sau mdcar ai ghicit in natura vastd de -pespsiruipturaa-l
era nicidecum exclus din acest ritm, la{,a planetei prezen,ta unui principiu
c[ci lui ii revenea menirea sd exprime aceast[
de via1,d; numai pornind de aici putem inlelege
q;iisminerltiaamceoarfolezgeSle.tuNrlastpuirriiitueaxldtercieoalereagc[umvigacrdiaritlie-
unitate qi aceasti armonie in opera sa de artist, unile sentimentelor pe care le purtdm ln noi. >
de sar,'ant_ si chiar numai de fiin,td ce trdieste
armonios. Departe de a se aqeza in centrul acesiui
Nocturnele lui Carus traduc aceeaqi unic[ intentie
univers, el se intoarce de la contemplarea Naturii jdneteansfiatacteeasiemm!,oitlideiivcineu-ll in naturS. doar prin
la contemplarea lui Dumnezeu, termenii extremi pictor.- Si
cunoasterii sale privind lumea. Lumea in inspird pe
ai studiem, de exemplu, doui picturi infdligind
devenire (das Werd,endel a purces de la Dumnezeu, acelagi subiect, un colt de lac sub clar de lund.
autorul crea.!,iei, qi merge cd.tre Dumnezeu: qi
artistul gi filozoful naturii sint incredintati de Primul se afl[ la Folkwang Nluseum din Essen;
acest luciu. Carus sintetiza aceastd idee inirlunul
celdlalt a displrut in incendiul din 1931. Cel
din dpsenele sale pentru volumul Natur nniL de la Essen se mullumeste s5. infltigeze o parte
din apa adormitd cu nuferi gi trestii; exactitatea
cilldeeperce,uoilpucrusinptradinuedarectiamtpdaietro.clmui laudtltietsgpdi rpeee[cJGurproifoelaathnseez,.ecld,aepcipaitrroeel detaliului condenseazd emotia intr-un soi de
presimtire neliniqtitd a intiiderilor de apd pe
care le ghicegti dincolo de ecranul trestiilor; in
L it german[: plantele prirnordiale (N. trad.) cel[lalt, dimpotrivS, trestiile stufoase se depS.rteazd
91 indeajuns pentru a ne ingidui sd vedem dez-
voltarea planurilor succesive, a lacului insuqi il. tMAGtNATtA CREATOARE
pind la p[durile ce zdg{.zutesc orizontul qi pind
la majestatea viguroasd a cerului innorat prin
care abia r[zbegte luna ce rdsare.
Carus a dat acestui mister al Noplii trei expresii
diferite dar deopotriv[ de dramatice: Regele
Ielelor, distrus si el in 1931, care se afla la Kunst-
halle din Hamburg, Ciild,torul i,ntr-un peisai
sttncos dintr-o colectie particular[ din Dresda,
dqiin$eKvaalrelstwrul hsetr.,b clar de lurud., de la
Faimoasa baladi a Kunsthalle
lui Goethe
nu e atit de emotionantfl ca transcrierea ei pic-
tural5: toate ndlucirile qi spaimele Noptii sint
< Regina facrultdyilor t (Delauoir). Adeviir transfi-
inchise in piclele care, incercind vagi forme
fantastice, urmdresc, cumplite, cdldre!,ul. Groaza
conlinut5. d.e Cdld,torwl printre sttnci e mai sub- gurat ;i <.altd asormeanluitliit'rriai.tiGurouyiai in
LeIe ;i visele fatrd> erperiin-
til[ qi mai tainicl; ea nu datoreazd nimic anec- si cismarul,
sale:
dotei. Omul se plimbd, noapbea, pe un podiq de nneabtwurnaieliiz.aIrnelearncwallw_elu.iai;cii, pe timea ,itto. S"rr;-
origine vulcanicd presdrat de stinci cu forme
d,iaholizarea. Giricau,lt,
l<cSiam.LatuahaDibgltubai.nscruaauml;i.einioieepb;r<i.ut.ineTddpp,r.ieaectlgliieroiuc(alnB-rugoealrupairalnvlieioll>artlieiluroedari,te)iruWo,Flnaoiiti,astnanGsntldriic,.,ar.ianTSmfdrrlaaeipttniiipumlclrnegizliiueris.,ii,
stranii ce mai poartd incd semnele cataclismelor
care le-au ridicat gi modelat. Strdind si, ca atare,
lipsit[ de orice comunicare posibil[ cu omul,
infricosdtoare, Natura opune cildtorului un peisaj
inuman in care acesta se ayentureazd cu o qor.d-
$D!i.atbnolsiscmenuolgtranfieA. nCgolidariislie-gie,nndl.taariliaai: tui Dird.
ial[ neliniqtit{ qi care ameninld sd-l inghit[ la
Mortimer
fiece pas. ;i Carnovall. Pata magicd la Bresd.in si Red,on.
Incanta!,ia ndscind[ din
t$oeluval ldeetuo,sl esbuitbd. clar de Gustave Moreau. uiziinar. preraf aelipii retnvie
lund esLe de o calitate cu Influ- Breteniasi tlasa Rotundd. Anton'Wiirtz si ima-
enla lui Friedrich pare mai desluqitl aici qi mai
puternic[. Obiectul dobindeqte o via!d stranie ginalia macabrii. A picta fulgerul: Karl Blechen.
in singurdtatea incilperii pustii inil!,indu-qi silueta TdP-heo6a. otfeudnoccrd.eticoRenolaucrseasreaealauimadteaufgninciniita'cclieienlidrrroaami basipnnuteicsem: <oedNsutuel
copiem ceea ce vedem dar simtim gi'tdlmdcim
intunecat5. in fa!,a feresirei prin care se revarsS.
lumina lunii. Simli ln fal,a acestui tablou mis-
terul lucrurilor, izolate de oameni si reg5sind
astfel plenitudinea vie!ii lor tainice.
o iume reald ale cdrei fatalitd!,i ne'inldnluiei>.
Aceastd <r lume reald > nu-i utit aceea d.rpr"
care este informatd conqtiinta noastrd datorit[
diverselor percep,tii pe care le avem in contact
cu ea, cit <r realitatea glorificatd u oblinutd de
imagina-tie.- dupd ce a pus stdplnire pe toate
93 manifestdrile materiale pe care le-a depdsit qi
le-a metamorfozat. Delacroix avea drept,ate cind De vreme ce a simli, in momentul acela, inseamnd
spunea, in acelagi seris, c5. imagina!,ia este < regina deja a imagina, captarea a ceea ce este se imbo-
facultStilor u, qi nu-i surprinz[tor fapbul ci roman- gdlea prin inventarea incognoscibilului. Miraco-
lele erau cind ale visului cind ale stdrii
ticii au dus la acea eleva[,ie supremii posibili- de veghe,
un anumit delir era apreciat ca un stimuleni
tatea pe care o clescopereau de a re-crea o lume al puterii imaginaljei, fie c[ era vorba de o depi-
noud iupunincl unei te.inice alchimii a spiritului sire a simlurilor oblinut[ cu ajutorul drogurilbr,
rnaterialele obiqnuitc furnizate de expcrien(,a sim-
lurilor. Iie de < entrrziasmul I spirituai, qi el capibil se
Secolul al XVIII-lca privea cu neincredere ima- transfigureze realitatea inconjurltoare. Lui Ilela-
ocrrcolioxnaatfdirmdiendinctedle<rcat,rtadeesrate,tiounlee,l.lecdocridionnartodntua-n-
ginatia care risc5. s[ orientcze gregit demersurile lismul .sdBuauDdeellaacirreo,ixmridnmciitnoerutlodtues' iopuinu
ia'giunii, deqi ra{iunea insdgi rdtdcise in uncle mare
clasic. .
demcrsuri suspecte ce frizau supranaturalul qi si de
haqiq, ii sugereazd cd visul, fie diurn fie nociurn,
ocultul, dar arta rdmlnea cu tolul strlinX de este cel mai stimulator punct de pornire, si cd
< un bun tablou fidel qi pe mdsura visului'care
aceste aventuri ale inteligen!,ci. Romantismului ii
revcnea menirea de a dlrima o seam[ de bariere l-a nS.scut trebuie s[ fie- produs ca si cum ar
fi vorha tle o lume l.
iniltrate arbitrar in numcle unei in!elepcir-rni Aici ne intiinim cu ( somnul ra{riunii r> in tirnpul
cdruia luau nastere coqmarele tulburi ale celui
iluzorii si de a l5rgi cimpul de acliune al spiritului g-ravab suitele Properbios si DisTtarates,
ciare a
cleator pind la acel domeniu in care, aqa cullr eGxopylaoraaftiormr iandl un-seecuansotsfecluctealocr eclomntaini einnitierirznnoe.li
spunea Novalis, < a fi romantic inseamnii a da turne unde lcr i'iece pas lntilnesti fiantome, demoni
cotidianului un sens elevat, cunoscutuhii demni- qi monqtri. D.ar nu cra nevoie sJ. mergem atit
tabea necunosculului, finitului strs.Iucirea irifi-
de departe; imagina{ia colosala a scufptorului
nibului r. ligAuniugigamLunusutttisenhmeliPrfrci6dgaaeuruerllaatiiroWcvminoesurnmplduirsicia,assieaip,rrldiurle.uii-pliealigLrjseieuitndlsdecdrveheorliisuntdrtajaeal,slutduuiaeli
qi rn_a,sir.ul siu Bismarck, el ii cerea lui Napoteirn
Nu-i vorba, aqadar, pentlu cei oarc se vol'romatr- ealligIiIaI-llueiaVuenrciilnisgcetdoirnix.AGuvuesrtgunl eexicnescealorre
s,i t,aio
tici, sI nege reali]batea experimeritalS. ci s-o
readucd la adevS.ratele ei dimensiuni, s-o pre- viitiegte
lungeascS. in toat'e direcliile posibilului. clanurile si aheiatiile imaginatiei care se abate
11e. la cuile iegirrit,, si i*i ..i.ari" r', ,ni, nr* pru-
Astfel se atinge, peste < realitabea glorificat[ > ped_enrupaiopiernlrd.imleep.isiIiurletra.iccceiets-smni aiimni gpmriinudglete-gftlriooatncterineasaratiddinre.pcoaeinrrti!e[[
speri.vinitsilcnreispcepdorseibpitluclusviinirtnpcousinbelliunlc. retlere
despre care era vorba adineaori, un < adevdr l_1 cgr.g
transfigurat >. Transfigurare a obiectului printr-o
reevaluale, tn primul rind, a valorilor', in care, Clasicii
dup[ spusa lui Bauc]elaire, natura va fi consi-
clerat,ir 0a un < depozib de imagini gi de semnc aceast[ hairnana dezl5n!,uit[ care ocoleste dru-
muriie Jrdtute si hoindreqte pind in codrii nemiir-
c[r'ola imaginalia le va acorda un loc gi o vaioare 95 giniti ai incongnoscibilului, unde pune stdpinire
relativir r. Irl rnr-rd absuld qi arliitrar, romait-
t,isrnul Irancez al anilor tEll0 rezurnasc aceastii
risturnare de valori pretinzind ci < ulilul e
Irumosul r), intetr.etsiune puerild a unor termeli
de limbaj. Judecind aceasti sirnplilicare abuziv[,
rnai mulb o trS.dare decit o definire a roman-
tismului autentic, Baudelaire e mai aproape de
adevdr clnd recunoaqte pe clrept cuvint c5. < roman-
t,ismul nu constS. nici in alegerea subiectelor,
rrici in adevirul exact, ci in modui de a simli,'. 94
pe acca ( magie sugestirri ) care, dup[ Baude-
laire, in.bruneqte intr-un rodnic vdlmdryag < obiec-
Lul si subicctul, lumea exterioarI artistului qi
pe artistul insuqi r. Teoreticienii romantismului
au propus o seami de retete pentru ati!,area
irnaginatiei, de la < farmecele blute intr-un
negr:u elixir r la tehnicile haluoinogene familiare
atit vizionarului Piero di Cosimo cit qi calcu-
latului Gainsbourough, lui Leonardo da Vinci
si, deopotrir.I, pictorilor chinezi, dar cea mai
siguri dintre aceste operatirrni si cea mai bogatl
in sugestii liind totuqi ceea ce numea Delacroix
(munca involuntarl a sufletului care indepS.rteazI
;i suprima ,r. intr-adevdr, cici oricit de
lluncA involuntarl,
sl,imulati si de dirijat[ ar putea fi, imaginalia
urmeazii intotdeauna propriile sale drumuri, ea
esbe, pentru fiecare artist, fenomenul pur necunos-
cut capabil de nenumirate aventuri gi dintre
cele mai neprer'5zute. Fie ci naufragiazfl in
h[urile beznelor, fie c[ se inal!,d pe culmile lim-
pezi alc ilumin[rii, imagina.tia este intotdeaurta
acel bidiviu fantastic care duce omul in clutarea
propriei qi unicei sale realit[!i.
Prirnul Goya -travnrsefaourms5a.tsppeunzuceglracvaurel
precede
criza c,are a
graliilor
rsoccuotict,odientnre-ulinniqetexaploprroattoo-rroaml abnetzicniei locre-sep5d.reesa-
lrrqeqte 1a Watteau gi la Tiepolo dilo Scherzi.
Probabil pentru c[ Spania se odihnea pe temeliile
solidc ale unei monarhii incontest,abile qi ale
unci biserici de nezdrunciriat in puterea ei,
razele ideilor noi nu strdluciserd aici cu aceea,si
sc,iipire orbiboare ca in l-ranla sau in Germania.
Ecourile <r Secolului Luminilor D aiungeau asur-
zite qi liltrate de o severi cenzurS. politicd qi
religioasd. Oricit de liberal in adincul inimii,
(iova nu se va manifesta niciodatS, ca un anar-
trisi. in aceastd primd perioacl[ a existentei sale,
el se adapteazd foarte ugor vielii de oraq qi de
curte, supcrficiald, conr'en.tionald, qi por.esteqte
bucuros aspecteie ei anecdotice, r.oioase si senine.
Introvertitul nu apare incd in tapiseriile I'esele, 96
.t {t t.us tt{ )ltl.lt't",\{. {i i's'j'i.t :
ol'albliisyi{Iliro,:ntott:iuJonsrsolg-lr,da,lrrr:r')
h'ettttia.
l,uvru,
TIMODORII CHASSITRIT\I : \ I,i,XANDRE.GAI]RINL DECAMPS :
Irtfringerea, Cirnbrilor, Luvm, I'aris (Folo Giraudon)
Dou.d ctipetenii arabe
stitli ttd u-se inlr-o lu ptA r'i pirttd,
l.uvnr, l';tt'is (lrt,1o Oirirrtrlolr)
'4"t&w . t-et -
{r
r,?
&&-';*ff'It
t.
"&. 6t ft&
lri -
i-\
.o.:
.{.&'
#:' i!