Brion, Marcel - Pictura romantica

"wmH,',&q-- LflF , *

II0I)(II'S WILI,I,\M:
Vu.Lran irt 1)ut:ific,
llrighlorr :\r'l L'lallcry, lilighion
(l'olo Illarrk l)obirrson, []righllrr)

\tc( )t,AS cHAIil,lt'l' :
[lette.qerce din 1lrrsi.o.,

Nlrrsr:i rios Ilrrals-Arts, l,yorr
i[.'rilo Ilrrllrz)

<-

DOMINIQI.]E INGRES:

l/isul lui Ossian,

Muzeul Ingres, *Iortlatrhrtn (Ifoto Giraudon)
DEN IS AL]GT]S'fI] R,A}'}'ET :
Trecereu in, revistti noclurnd.,
Litogralie, Biblioteca Na!ionalii, Paris (F'oto (liraudon)

I]0ISSARD DI] I]OISDDNIINR:
liaistrd din r( lrog(rco rlin Rttsia,

'tt\Iirs,;r tli,s Jl,'a rr r -Alts, Ito ucn (Arhi vclt: fotogl'af ice, I'aris)

Y

&w

lstt!'

JEAN ANTOINE GROS:
Napoleon pe cirnpul de bdtdlie de Ia llylou,
Luvru, Paris (l'oto Giraudon)

(i I lt( )l r t,j'i'-'l'lt I ( )s( ) \ : (;IAMI]A'I1'IS'I'A I'IR,\Nt!SI :
Ossiu.n pri.nLin.d,u-i pe gtneruLiL ltti .\'o.Jtttlcon
i.n pulr.tuL lui (.)tlr.n, l'iu / ppiu.. ,1 nt.icltiti di. llorna,
Luvru, ['aris (;\rhivokr I'otogrulirrr, l'alis) I.libiioteca Na!iorrali, I'aris (lrrilo li. \.)

'${i l ,t(iltN x{Ait'r'rN:

ltanfrerl pe lLurt.l.ele ,l rtrtgfut.tt.,

i i1.y \{ust,rrtn ilnd Al'1. (iallcr'.,v, l'iirrrrirrghaur

It

6r

\ d{.

.'" II. FUSSLI:

C o ; rn ar ul, Goe th o- M ttsir tt m, l'ran kf r'lt'|,
A. J. CARSTI.]NS:
l'astereu Iutninii.
Slaatliclre Krrnstsamtnlurrgen \Vcirtrar,
Schlossrnuscurn (F'oto L. Ilold, \VcimaI')
VICTOR IIUGO:
,,lmintire de pe Rin,
Oasa Victor-Ilttgo, ['alis (Iroto I]ulloz)

v

t

wkffi,

irr sclipiioarele s;piecatagcroelualbilluellneiisci esneL]adlaeLiivipallinri

popularii, uncle

de grat,ic, pctrcccri si plirceri.
\,-om nttisula rnai Jrine tlaEisnrril schirrrbrililttl
lru oJrscure diir limpul clizei in calc hoala r'oinciclt:

cu o searnit tle dezamiigili. de arrtiriir:itrrti t'ls(rltnse)

comparind cele dou[ pr:lerinaje lii San Isitlro.
cel din 1787, numai r-uiu1ie girrliLs:i si nrondelri-
1.ate eleg:intti. si ccl de lu tQ,iruziirur)i.aindceltrloSuotrndao-.

pir:tat cu treizcci tic arii rnai
nit,aLea hidoasti si srnirrtitii corlpusii din cci'sr:-
Loli, asasini si nebuni, 1i-a dczlirrlrirt saha t,rri

pe loculile unclc don-inisorii spilciii!i si genLiloririi
pct,rcccau itr 161'{1ir.sia ['enreilor frrtrttoLlsc. Siit'bir-
toarea reiigioasi a displrut $alr si-a pield tt [,
orit'e sennilica!ie: ca ser\r0ste tloar' (rrr l)l'irLo\ t,
ile ospi!uri la iarbl r.ct'dr: in plirtta t'orrrpr'zii it'.
de corLegii ulliiLoare dc rlrolr$tli in {'i1l'e !r()il
rnai cicsluscqti o infri!isare omcneast ii in ccu. de
a doua. S-ar spune cd Go\-a nu poi-rt,c vcdea cr
t,ale de lnijloc intre o i oncrepi,io ilo viati orbiLir

tle ncpiisare si dc optimisin si riir rrihitrisnr ratiicnl
ce procJamA inlu'nuL chiiLr pr at:cu.\!(:L ILuit?.
.li grerr de plecizal ri&tt.Lla trr'izt'i ci.r',r lr zgLrdiiiL
si tr lrarrsltini'rat toLal alttr 1ui (io'i-a si. irt irdiri-
crrrile sale [,ainice, insirgi r,i*!a sir: ('ol]sirrtiirrr
tloal t'ir ila a preschirribal, ttn hcrIoltisl, t'r)ctir:Li
int,r-uu rorrtaritic lcgat plirttr-o irilirna lariiiii-
aritate r:[e iri:piu'itiir urnlrrt]or'. iil prir-trstc ut'unt
alt,l'cl r,iaLa extclioart-"r si viatu iritcriotu'ri; [,r'ot'cr
rle t:euLul,t.it purl.c tt rnt"tslii -:i, iu rlrisrrl acr)sl,0i
iniiqti aglea bile (,ale, crerdeu L'i, asrlrnrlc dorn'
('cva onrorlesc qi-atita tot,, zireqt,tr rrrourcrresjrul.

carnet'oIucnrncslto,crnucioiicslkiitdln.otdeuiraiiabAsoqcltiLrcecu'l\alo.rrnDeuIsdlircrLisirpoirilorl,ti€ts.icriirr(t:clocorun:r]r'lillrlcLf:ll-rai-tririLri
lruniir dc ani: llurele !ap, din 17.37;i Sul;tttul,
din 1811t. lrrezidat, rlc asernclrca t.'lc SaLt,rr.
Prirrrrrl s'Iqctrimclla-rrurclz.e0ssct,ier
fr:rncilc ciL se poat,e de hir.los:
ofcri copii spinzurati julul l'apului trirtija ii
de 1r'igt-'Lli siir.l atlriqi iir

cAt{, t}. {tAttils: 97 I irr slianiolir: yit lcrinaje la Sair lsidlo (N" trad.)

fuI o n u,n x: rLt itt yte. rm r i.a lut O,x:tht. l-
Kunsthalli:, llamburg (['ol o ltllirilrr,nl,t,l, Ilunrl;rrlgl

brale chiar de mamele lor convertite de cultul teozd a Rdului, aqa cum sint, in aceeagi epocd,
P r o ces iu.ne a llagelator ilor qi T rib unalul I nchiziliei,
pdcatului. Cu coarnele sale uriaqe impodobite amincloui la Aclademia Sah Fernando gi amindouS,
cu o cunund de frunzig, Japul este mai degrabd
de asemenea, din 1794.
grotesc decit lespingdtor; el infd{,iqeazd diavolul
Caracterul lui Goya si filozofia sa cu privire
din poveqlile populare, qi tocmai accentul acesta
< populam al povestirii atenueazS. groz5.via ei, la existen!,i s-au Jchimbat atit de radical lncit
gindul te duce la iruplia unei lumi noi, revdr-
ostentativS. qi bine f[cutfl pentru a cutremura sindu-se asupra lumii vechi si anulind-o aproape.
doar un auditoriu naiv. DimpotrivS., ct Sabatnl
din lBtg plt,rundem iu domeniul grozdviilor Bucuria de a picta continufl, totuqi, s5. domine
nu se mlnatiupnoetcapto[,vefsdtriE. Ncluanreulen5J.,acpunau-tiitdmecaiti qi, intr-o anumitfl m[surd, s[ exorcizeze aceastd
ce siluet[ ipoteozd a Rdului, intrucit, chiar in anul mor!,ii

o sale, probabil, mai e in stare sd picteze acea
cumplit cu cit nu se desluqeqte bine, iar in preajma
lui se imbulzegte gloata femeilor care nu-i aduc Ld.ptd.ieasd, d,in Bordeaur in care reinvie, nepds[-
prinos decit slulenia lor demoniacS. qi plin[ de tof gi vesel, un Goya din perioad,a rozd', izbdviL
bddetunsees. f1irqSibuebleiesctteeplee de beznd pe care le strd-
i[utate. Acest sobor de vrdjitoare scdpate dintr-un sale preferate
intre ei, intr-o sint oameui
balamuc, fugite de pe rug pe jumdtate atse,
gi simlindu-se la largul lor in antecarnera infer- care se ucid prizoniere in inclegtare turbatd,
nului, respinge anecdota: spaima ce nu poate
prizonieri qi lanluri qi singire,
eretici supugi la cazn5., tilhari legali fedeles,
fi descris5-este cea pmroagi roebsisaedluaintG[ o;ivamaspi rceumbepzlnited, nevinova,ti asasina,ti, vrdjiboare duse la qtreang.

dintre spaime. In Hedonistul lacom si lasciv s-a metamorfozat
vom deslugi aqadar doud. etape, prima liind aceea
in care se exprimd. suprarealizarea realului, iar intr-un fel de cdldu'inconqtient care cautd des-
fdtarea tristd a crimelor hidoase qi a pedepselor
cluema edae-naodcotuuran,uolusi,cuafunddeamreonniaecinudluuip, leacaat[ntiin-
umanului mai mult lncl decit a inumanului. singeroase. in filozofia lui Goya, omul apare
Trecind de cealalt5. parLe a miqtii, tln Goya ca un criminal, predestinat rdului, dinainte
hdrdzit osindei qi str[duindu-se s-o merite. Bur-
devenit amar si aproape dezn[d[jduit surprinde
lescul, caricaturalul, necuviinla, tot ce-i nefireso
qi impotriva firescului se adun5. intr-un amestec
adevdrata fizionomie tragic[ a vielii pe care o bufon qi cumplit in acelagi timp ln seria de gravuri
ocolise pin5. atunci sau, dacd o intilnea, refuza
s-o recunoascd. Surisul m.{qtilor agreabile de Caprichos, executatii intre 1793 gi 1797, adicd
ieri lasd loc unui rinjet bestial, ca qi cum acesta
in prima etap[ a drumului spre noapte. S-ar
ar fi adevdrat'ui chip al omului sau o mascd. crede c5. aragonezul a fost inspirat de lnseqi
vrdjitoarele din Macbetft dictind romantismului
nou5. impusd de Prinlul N{inciunii, acel <i condu'
cltor al- jocului I din carnavalul nebuniei. sloganul pe care francezii il vor repeta pe intre-
de-o simpli sl5biciune a $i cute: uritul e frumosul. Adoratorul nudurilor
nu-i vorba numai sidefii se consacrd materiei mohorite, intunecate
lui

Go-ylae pentru episoadele tragice pe care odinioard qi murdare; pd.mtnturile izgonesc lacurile de pe
privea; el pune paleta sa. La cotitura secolului, dupd inflorirea
nu acurn o satisfaclie sadicd
ln descrierea acestor voluptuos pdgind a Floridei 2, utmeazS. voca{,ia
episoade, ln sublinierea
hidoqeniei lor, in exaltarea atrocitdlilor descrise.
1 Tabloul amintit a fost pictat ln 1827, deci un an lnainte
lnntormi.ntarea s&rdeleil o simpld scen5. de carnaval de moartea pictorului (N. trad.)

ln fond, obignuitd si inocent[, si care n-ar Ii 2 E vorba de frescele executale pe cupola bisericulei
fost inainte vreme decit o veselS. bufonerie, se 99 San Antonio de la Florida (N. trad.)
preschimb6 intr-un episod de sabat, intr-o apo-

5*-503

negrului, sau) mai exact) a acelui amestec de IPnlturatareMa eCd.ruuzceiia, \dileorNlaapoCleoonnstlaantEinyolpaoalesr;auspdree
tonuri brune, gri qi r-erzi atinse cu un roqu de
singe mnrdar, a acelor imp[st[ri cil terra de deosebire de germani, pentru care materia n-a
Sevilla si cv terra de Sienna ars[. In timp ce fost niciodaLS, altceva decit instrumentul foarte
supus si foarte subordonat spirituiui, care n-ar
cupola de la San Antonio fusese pictatd cu lovi- putea admite primatul execu!,iei asupra emo,tiei,
turi de burete muiat in pasta cea mai uqoar[
qi mai strdvezie cu putin{d, peretii casei sale, qi chiar asupra expresiei. In Junta Filipinelor,
acest tablou extraordinar, contrazicind in apa-
Casa Surdului, qi-i va mdtura cu o pensuld inc5r- ren!,d toate legile genului, Goya impleteste cu
catd cu noroi.
o artd miraculoasS. problema spa,tiald si problema
intre aceste dou5. perioade, a realului supra-
realizat si a invenliei vizionare, se situeaz5. un psihologic[,qi f ace din el ceva comparabil cu
eveniment poiitic care a gribit cursa pictorului Sindicii Postd.vari sau cu Elorii Spitalwlui din
spre intuneric dezvdluindu-i noi aspecte mon-
Haarlem2, o minunatd reprezentare a enigmei
struoase ale rdutS!ii qi prostiei omeneqti. Rds- lumii, o investigare aproape anxioas5. cu pri-
punsul Spaniei la invazia armatelor lui Napoleon vire Ia locul individului in univers. Ju.nta dateazd
a dus la supralicitarea unor atrocitdli din care din t8t4-t8t5: contemporand, agadar, cu Dos
seria Dezastrelor Rdzboiului olerd citeva episoade de M ayo gi Tres de M ayo ; asemenea
acestor
exceplrional alese pentru a ilustra dezldn!'uirea tablouri antinapoleoniene, ea este o anchetd cu
privire la destinul omului, dar mai ales o ( vani-
uluitoare de sdlbiticie gi de sadism ce se exprimd tate r, o parafrazS. uluitoare a singurdtdlii indi.
aici ln limbajul tragic al acvafortei care con-
stituie, pentru Goya, insusi vocabularul marii vidului si un presentiment al straniului adevdr
epopei a Riului. Cele dou[ pagini din istorie proclamat de Sartre potrivit cS.ruia < inlernul

care sint Dos de Mayo ;i Tres de Mayo consLi' inseamnd ceilal.ti >.
Goya nu i-a urmat pe partizani in munli. S-a
tuie in actualitatea evenimentelor madrilene mullumit
echivalentul Libertdyii pe baricade a lui Delacroix sI devind istoriograful rdzboiului gi
sau al Strdzii Transnonairu de l)aumier in con- al rezistenlei. Flurai;ntian si ideile ei,
tcxtul revolutiilor parizicne. Dar ceea ce cin- pe Napoleon Simpatiza Fran,ta lgi nu
va
si armata
petrece ultimii ani de viald qi tot acolo va muri.
tdreste poate mai greu este miraculoasa < bucat[
Dar oricit de puternic ar apare nationalismul
de picturd r qi nu polemica patrioticd preschimbiird pictorului atunci cind reprezintd dramaticele zile
idninacmesatie1p8i0c8t,uNriaqpoi lienonplqaingfrealnecedzinii
in eroi populari mul.timile care ii masacreazI
pe mameluci, si in cdl[i demoniaci pe infante- madrilene
riqtii lui Napoleon cind executd pe alil5torii la figureazd

r5.scoal5. Sentimentul qi emol;ia se echilibrea- Dezastre ca niqte instrumente diabolice ale fata-
z[ ins[ atit de exacL aici cu bucuria de a litdlii. Omul fiind r5.u in mod radical, cum s-ar
picta incit tragisrnul situaliei qi individuali- oricare ar fi ea, s5.
zarea pateticd a fiecdrei drame in parte sinb putea ca o armatd, facd excep-
aceastd reguld. Felul ln
lie de la care cduta
depdqite de virtuozitatea superbd a pictorului. trds[tura anima]icd. de pe chipul omenesc, exage-
AceastS. polivalen.td a caracterului lui Goya care rarea bestialitdlii in fizionomia dugmanului urit,
v[desc acea pasiune populard ce-l rdscoleqte
sutrordoneazd intotdeauna subiectul expresiei picr-
turale, cu atita for![ incit subiectul insuqi il
pasioneaz5, i;i g[seqte echivalentul in < bucata I L Pluta Meduzei de dGedrAicnatouilnt,eN-JaepaonleoGnropseqcitmInptrualredae
tratati de romanticii francezi, intotdeauna mai bdtdlie de la Eylau
Cruciapilor tn Constantinopol de Delacroix (N. trad.)
rnult pictori decil povestitori, lie cd-i vorba de 100 101 2 Ambele tablouri de Frans Hals (N. trad.)

qi-l tlrdgte cu ea, acea duqmS.nie instinctiv[ a aragonezd, de un lel de a da cu tifla mortii,
oamenilor simpli care nu se intreabd. de ce ur5"sc' rdului qi diavolului, ca si cum atit ar fi destul
pentru a spulbera qi a distruge fantomele.
Pozilia politicd a lui Gvoiay!a5n, ua-li decit un aspecb ( E bine cd acest popor -peainl tkuonbeorlizcil.oNr i-mennui
de
al filozofiei sale cirei pesimism se aratd decit noaptea qi
izvordqte din sentiment, nefiind conceput qi
enuntat dialectic. n-a putut stabili unde se inchide qi se ascunde
textul pentru
Dar fe vremea cind a inceput explorarea beznelor el peste zi >, scrisese Goya in
prin-imagistica Capricho 80. Reluind una cite una temele pic-
popular[ din Murele !ap (L787) turiior pe care le-a executat de-a dreptul pe
ne'sxeepncesaribireeilnd-l,aassru[tfrueelrcuinuirlaaqti-toradcineita[,aacmmeaodsrrtaddlciciiunenigmetedswqaiifttiitafinzddei'
zidul casei sale de la !ard, Quinta del Sordo, din

imprejurimile N{adridului, vom obline inventarul
duermsaurrzeeanied, eilgriandd[rreiia, patdc,ofm[rp[lexgureluqi' tematic al spaimelor sale qi identitatea pe care
ceqte, ca le-o acordS. in fiecare personaj. Legendele popu-
pricinuit lare, temele obsesionale cunoscute de psihana-
chiar spre izvorul umbrei. Cu acel absolut pe
care l-a pus intotdeauna in orice lucru, in urd, liz5, < capriciile ri inspirate de fantezie (dar ce
aoume traduce fantezia si la ce mistere se referS.
in voluptate, ln fantezia umoristicd, in cunoaq-
terea f[rd iluzii, el contempld acum monqtrii ea involuntar ?) iqi dezvoltd variatiunile pe moti-
tl poart[ vul scdru-lzfiimoiib,saedl apt rmosatiiefri,ecavlendtemqiemn,taeii.dUirneeclte:
c5.tre care < somnul raliunii r. Inilial,
intenlionase s[ intitu]eze Suefi.os suita de gra- par

vuri ie vor deveni Caprichos, qi iatd comenta--riul simbolurile sexuale, de exemplu, personificate de

s5.u pentru Capricho 43: < fantezia lipsit[ de Iudita (decapitarea, echivalent al castrdrii), cani-
raliune zdmislefte mongtri; imbinate, ele nasc roqii
balismul care ii inspirase tablourile cu piei
adevdrali artiqti qi fdptuiesc minuni r. Ciudatd devorind pe martirii canadieni, paralizia proprie
coqmarului ce impotmoleqte picioarele celor doi
profesiune de credin!6 din partea unui pictor
care a incetat sd imbine fantezia cu realitatea bdrbalri bdtindu-se cu ciomegele, qi acea temd
oniricd atit de frecventd qi atit de limpede care
qi, in mod conqtient, deliberat, a deschis poarta
monqtrilor qtiind prea bine c5, el insugi va fi e zborul, \n Parcele si in traversarea aeriand,
tirit de gloata lor, neputincios sd le mai controleze
reprezentatd de altminteri qi in alt[ parte, a
celor doi bdrba.ti dornici sd ajung[- in citade]d
activita{ea rduf[cd.toare. Comentariul planqei 80 si asupra cdrora trag nigte soldali. In Ora;ul de
pe sttncd. de la Metropolitan Museum, aterizeaz5.
din Caprichos, in care vorbegte despre kobolzi,
mai n'ddasrtreeal zinSs.uuqni na-cacfeonstt de fanfaronadS. muca- cit se poate de firesc, ca qi cum ar fi locuitorii
lit5, in obi;nui!,i ai cet5lii inaccesibile, niste poladores
stare nici sd-i std-
pineascS., nici sd-i domesticeascS.. Pradd pro
priilor sdi demoni care au pus si5pinire pe el echipa,ti cu aripi sau aparate asemdndtoare celor
manevrate de aeronaulii din Prouerbio infSliqind
f[r[ putin!5. de scdpare: numai dac5. nu se va
gindi vreodatd sd se < defuleze I qi sd exorcizeze < oameni zburdtori l.
Motivul oniric al zborului, atit de
musafirii nepoftili exteriorizind spaima pe care lizat de qciiuindaTt aaanari-i
i-o pricinuiesc. Aqa s-ar explica fenomenul para- psihologia abisal5., reapare

doxal ce-l determind pe artist sd-qi acopere perelii zburd.tori din Toromaqu.ia, d,ar in timp ce oamenii
au nevoie de aripi, naturale sau artificiale, taurii
casei cu preepcreazreenltedripleoacteelenmdsacioccui mopilmiteagqiinamliaei se deplaseazd prin v5.zduh, se rotesc, planeazd.
hidoase qi sar prin propriile lor mijloace, ca qi cum facul-
obsedatd de lumea de dincolo, dac[ nu-i vorba
cumva de una dintre acele provocdri in manierS. 't 03 tatea de a zbura le-ar fi tot atit de fireascd si

de spontanii ca qi pls[rilor. B[rbatul captir' intereseazd in aceeaqi mirsurd pi poate chrar mar
mult decit tindra care citeqlc.
din Parcele, care se plimb5 cu ele deasupra trnui Deqi aceste doud tahlouri n-au nici o leg[tur[
r.esel peisaj cimpenesc, este transpunerea acelui
r<inpedluelrei,>ju1 cpieriecaarefeGmoeyialorl-caairnefi[lligdaaut in repetate intie ele, in ciuda paralelismului compozitiei,
in tdrbaca, ne-am putea imagina,- gi datlrile tre. autorizeazi
s-o facem, cil pictoml a inceput tragicele Bdtrt'ne
marionebS. f[r[ ap[rare, paiald caraghioasd, pusl l,a ogtindd imediat dupd ce terrninase Maial
cu cruzime, aldturi de un mdgar mort, in planqa la plimbare. Adeseori pin[ aturici, in gravuri,
124 din ProQerbios.
Libertatea de niqcare prin vdzduh, captivitatea oGofiycausteractausgerotseomldaniapogpi ucluarraispari.mbaeabeniecinocdhueptlee-;
datorat5, relei r.oinl'e painpddmlaingteunluuin-chi,pecr[sluogna5jrei
intemni!,ate in pdmint cat[ a spiritttlu.i popular ce coresliunde atit
pe care miini Idipesdeeqste-proorpicreiuluurims5d.irdiepierifte.cItncoBmdtircin' cinIatiomglipndcde,
nevazute qi subpamintcne ii l"rag
tbaele.aVnotemriepu-nestcotnauicmi rderpdrepzerinntatrreeaolbusi eDsuiimleneczaepui-
iri planqa 55 din Caprichos, intitulati Hasta
la muerte Pini la moarte u -cupmovpelisttie. qCteraio-
personificat in cologi, acela al Panicii, ColosuL m- ai< mult
iub tund norrri dintr'-o acvatintd, ,si Saturn devo' anecdotd hazlie decit
rzienuduc-Sumi cpolipt,,iiiimdipnaQsiubiinl,taabdseenl tS, oinrdofa: alacecl dDruumianes-e donii care rinjesc, subreta care se ineacS. de
prosterneazd l-iut p[r5sit din Grddina mitsli- lis vdzind-o pe blttina cochetS. cunr i;i potri-
veqle o boneth elegant5. Ire (,laia zbirliti de pdr'
inconqtientl odgeliinmdaagf intoetaulde{zinguestdSe.tovareec_h.iplee care
nilor. ca suferintele bolii gi cotnplexul de i-o intoarce isto-

B posibil rioare bpospteuladree.dDanims p-motaricval b,ninr: BdtfiniL la oglindd
surditate sX fi ndscut in spilitul lui Goya sen-
timentul de abandon, de singurltate deplind tonul oglinda i-o ofer5.
ilninsJd'smi a\{norailrdteaqisbuibjuitnefrdiil,ip'aiarerainulnouciusl cchreeildeot npiulor-r
ce-l face s6-gi caute addpost printre tovardqii
cpeariamdoaxi,hpideoiqairdeincavriascetleeruslaslep.aEnixoilsultui iasici imuani
din acvaforte-apare Timpul, gata sd-gi rdpun[
victima cu o ioviturir de m[Lur5. ponosilii, ce
ales al aragonezului il explic[ suficient' Alttncat inlocuieqte mult prea nobiia coasd. Bitrina
in partea iirtunecat5. a vietii' artistul alege ime-
diai extremele I el exagereazd' nefericirea cu cochet[ n-ar mai rbprezenta astfel decit o lepi-
ddturi, o zdreanlti, hidoas5 qi resping[toare' pe
coaarmeel-nailopredaegpiesaitbdilei sqbiinpurli,etseenroeqtriasgei din mijlocul care mitura o va arunca la gunoi.
caut5. socie- Cu slutenia ei inuman[ qi aproape infernalii,
tatea monglrilor qi a f antomelor. Cu toate
acestea, prii'ite din.afard, via!,a lui nu s-a schim- Bdtrina' la ogtindii conduce alaiul acelor femei
bat prea mult; a r[mas acelaqi om sociabil qi mortstruoase cu carc misoginisnlul
lui Go-va se
va desf5.ta inf[tiqindu-le din cc in ce rnai hidoase.
iqi p^criumteeg"tneimbuiccunrous-l-prpieretevneisi,tedaarpuinn[ misoginism la parter qi la primul
p" \crardt j"iatolaCreal,esemi Siquurcnluti.luaic. uLme auii chicoLelilc srnin-
atunci se
iccentueazd. qi ia propor{,ii exagerate. Maias
la plimbare, de la Lille, sint cu mult mai pulin tite, le vezi mestecindu-qi fierburile spurcate. q1
senzuale decit Maias in balcon, anterioare cu rinjind spre blrbatul care delireazS. in viciul
lui" solitar. Printre ele se afli Iudita cea crud{
;ase-qapte ani, qi sint pictate cu mult mai pu!,ind indllind culitul cu gestul cilhului care-qi 1'a
fundul tabloului il r'ictima !i-o tu jugdni'. qi Parcele
drago*te; spSlStoresel-e din descdpdlina' ctl srilb[ticie sd lege
zbur5loare, cdznindu-se
1 in spaniold: manechin (N. trad.) 105

neinduplecat pinza de piianjen irr care se intem- ei, o tirdqte printr-un peisaj de pustietate sdl-
niteazI bdrbatul, $i, mai infricoq[toare inc[,
balic5, in timp ce tovar[$ele nefericibei, repre-
pentru c5. e mai pulin evidentd, mai enigmaticS, zentate intr-un grup nedeslugit, intr-o inr'51-
acea ManolaL ctt stincd' singura fdpturi care
nu-i monstruoasS. in aceast[ adunS.tur[ de vrd- miqeal5 obscur5., Iug care-rtcotro.
jitoare gi de demoni. Cu sinii revirsali peste
Goya a dat calului din acest Proverbio o exp-resie
de lurie gi de ferocitatc diabolice care il preschimbd
corsaj, cu mantila cdzutd pe fa!d, sprijinitd in sfdeptaudr5a.usguirpriaisntaetuiralulSn..gii\sdtefellu, accrelraisitnl accvaare-
coate dc-o stinc5, priveqte drept inainte, gravd. intr-o
ginditoare, ca o Parc5., ea insdsi misterioasi, Iorbe
putem studia acel fenomen esenlial romantitl
nepdsdtoare, trufaqd, cu neputin.td de atins cu de supranaturalizare a calului. Intr-adev5.r, spi-
mina sau chiar cu dorinta. Dar aceastd niilucire ritul iomantic a descoperit in cal arierplanurile
care pare iscat[ din altd iealitate si intruchipeazi
o condarnnare definitivi, mesageri a unei alte rnitice in care antichitatea inr'[luise acest animal'
lumi, amintire a unui timp trecut qi-a unui
remarcate de altfel, in mod exceplional, si de

viitor imposibil, este' si tragir.I in acelaqi timp. aqni upme icliaarertiiqetipbreasroimcili-m l{aulpertsch bun5.oar[ d-a
In rnijlocul accsbei sarabande de caricraturi femi- Leonardo
chiar qi la
Vinci. Fentru romantici, rnitul calului arc o
nine, pline de ur5 si de dczn[dejde, Ldptdreasa sernnifica[ie nai complexd, acesbui animal recu-
din Bordeaux semnificd un duios qi nostalgic
rdmas bun feminitifii, rostit de bdtrinul Gol'a noscindu-i-se o personalitate misterioas5 qi pate-
chiar in pragul mor{,ii. Dar cii este de deosebit[
in gralia ei tulbur[toare aceastd fat[ drdgdlaq[ ticl ce atrage simpalia spiritelor nelinirytite,
cu sinii pudic ascunsi de curtezanele dezmd{,ate anxioase, seniibilizate la toate aspectele lumii
naturale, personalitate capabil[ s[ r[spundfl la
clanurile propriilor aspiralrii. Se rnerge chiar qi
care se deghizau in ingeri pentru a se furlan- rednxiavpiriindmeli;pnadsirteic-,s-repeginlSa5.s.tuelgraatesiiuul piraesnulaptguraeraunliiilzu]aalnrpedsa, ihacopaprolouamlupepi,
disi pe cupola Floridei gi de rnaja dezbrdcatri, care c[lduzerste in infern spiritelc defurrc]ilor.
gata sd se abancloneze, trezind dorin{,a 1i ca
insdsi fremdtind de dorin![. . . Aslfel, calul se aflii strins asociab inslqi ideii
Femeia-victimi din Caprichos si din Desastros,
captivd plrdsitd, siluitd, martirizat[ de soldali,
de ibovnicii ei, de tilhari, a fost rnult5. vreme clc rnoarLc. Faptul divers povestil, de Goya in
planrsa 133 diu Proverbios, la care sc prea poate
ltentru Goya un obiect de mild qi de poftd in
aceastd victimd se preschimb[ in ia insugi arl,isl,ul s[ {i asistab, inceteaz5. sd mai
acelaqi timp: Iie un cveniment pentru o. deveni un simbol,
cdldu djn clipa cind b[rbatul n-o mai poate si din acesb rnoment exoresia dernoniacI atri-
stdpini, materialiceqte sau moraliceste. Cind,
clinbr-un motiv negtiut, dar care a produs o rds- buitd calului 1l transforinS. intr-un rnesaget' al
turnare tragic[ in viata lui de b[rbat qi de artist, lui Hades. in lelul acesta Goya se intilne;te cu
alt rnarc vizionar romanlic, Firssli, carc a acor-
Gova simte c[ femeia ii scapd, r.oluptatea cedeazir
locul miniei si ranchiunei, qi o uriiqLe cu aceeasi clat Ei el un loc aparte calului psihopomp, calului-
patimd cu care o iubise, iar opera ce exprimii l,Ioarte, asociindu-l adeseori
cu moarf,ea femeii.
Odatd cu romantisii, calul, care era purtS.torul
cel mai bine acest sent,iment este, fdr5. indoiald,
acea plansd tlin Proverblos infdliqind o lemeie tradilional al I'Iorlii in reprezentflrile Apocalip-
sului gi ale Triumfului J\torlii, pare sd nu mai
pe care un cal, ce qi-a infipt dinlii in rochia aib[ nevoie de macabrul sdu cavaler pentru a

I ln spariolir: FatI din popor in Madrid (N. tracl.) juca singur rolul funebru atribuit pe vremuri
intovdriqirii
lor, iar cei care ii recunosc nipte

virtu,ti magice si o tainicd intelegere cu lumea ului 1, chiar qi o seam5. de religii p[glne qi-ar
de dincolo sint artigtii de dincolo, sint artiqtii putea gdsi locul. E limpede cd miturile, golite
cel mai bine adaptali la supranatural, mai sen-
de orice substan![ spirituald ;i desacralizat,e de
sibili, in mod constient sau nu, la elocvenl,a meclxaoesdmicidpsilmaui,,eiacntuicm,foposrdt inrieninlsustciunrfcdletritivilteedldeueicr[Cotrrmeeuazpnetorice2i,;li in
miturilor prelungite in basme, in legendele popu-
lare, in fabule, si care simt tr[ind in ei marile de
povestiri initiatice de odinioard. qi

Tema femeii rdpite de Moartea cu infdliqare de artiqti. Romanticii nivelau astfel terenul pe care

cal, pe care Goya o trateazd sub forma unui aveau sd se angajeze peste citeva decade Rohde,

eveniment material, atrigind ins{ in acelagi Nietzsche, Rudolf Otto, iar astizi Walter F. Otto *qi
timp aten,tia noastrd asupra laturii < demoniace l Kerenyi. Renasterea dir,itrd a calului fusese prd-
gdtitd de tradiliile Evului Mediu si ale Renaqterii,
a calului si avertizindu-ne astfel asupra
scene, semni- care socoteau acest animal drept o fdpturd mira-
ficaliei supranaturale a acestei culoasS.: suita de gravuri ale lui Baldung Grien
a fost
deseori folositd de Fiissli care, la rindul sdu, a infdliqind < cai sdlbatici I atesl,d
invdluit evenimentul intr-o atmosferd funebrd a aceluia al < importanta aces-
ce-i subliniazd caracterul supranatural. Tema tui mit ca qi omului sdlbatic r
ce-a inspirat atilia gravori germani.
calului intovdrdqit cu moartea e strdind artei Dimpotrivd, Franta uitase cu desdvirsire toL ce
isnpvaineiroiilef,iianndimtaaulurlulle. gDaitmdpeotirdive[e,ainmorormliianqtiis-a insemnase pentru gali zeita-iap[ Epona. insdgi
mul nordic, tr[gindu-gi ohirqia din civilizalii psihologia caluiui fusese dispreluitd: redus la
condi!ia dependentd, subordonatI gi domesticd
ce au ignorat cultul taurului, rdspindit indeobgte
de animal de c515rie, individualitatea lui nu
pe lSrmurile Mediteranei, calul e reintegrat naturii [rezise interesul artiqtilor. Greu am intllni un
autentic porlret de cal in toatd pictura francez[
sale eroice, divine, supranaturale, pe care i-o
recunoscuserd cel!ii si germanii. La confluenta de dinaint,e de 1800. Surghiunit in grajd, fie
secolelor al XVIIl-lea si al XIX-lea, cind se si regesc, el nu-i decit un < dobitoc > c5ruia filo-
articuleazd romantismul, reevaluarea personali- zofli ii ruefcuoznSd. iulanciasnu[fl3e,t,iacervdaamcdaiiampualtrtdeeclait
tdlii gi caracterului calului se elaboreazd spontan,
rfdevrdenvirreeolaidemeitpurel caonnctiecp.uNt[o, tfidurnde.aindteenlsiaacrdael < masina
serbdrile monarhiei, sub forma de monument
ecyestru, el nu-i, intotdeauna, decit un bidiviu
legatd de fdptura calului, urcind pin[ in timpu- supus qi falnic. Claude Lorrain a fost, primul,
probabil, in acea epocd de renaqtere a misterio-
rile vedice qi rdspinditd in epoca invaziilor
indo-europene, lusese de prea multd. vreme sului gi a miraculosului, care, flrl sd se infri-
uitat[ si aruncatd de creqtinism in bezna coqeze de fulgerele raliunii, a evocat in bazo-
super-
stitiilor qi a riturilor pdgine interzise, pentru
ca sd se fi putut produce intr-adevd.r o divini-
zare a acestui animal. Iteligiile moarte nu pot 1 lluminismul german (N. trad.)
2 filolog german, autor al
Friedrich Creuzer (1771-1858),

renaste pe cale artificiald si numai persisten!,a nnni studiu despre l?eligliIe dntichitiilii, interpretare lndr{z-
3neCa!o,5nsaidmeriitnodlocgaiilsoirngaunrtaicesu(rNs.i
unor traditii, socotite nevinoyate qi tolerate ca trad.) sen;a1ia, care
a cunoaqterii
atare, a mentinut viu cultul taurului in sudul transformindu-se explicd totul, lCduonndtriilclaacse(1m7e1n5ea-Ln7oBu0ll
Europei.
imagineazd o statuie < organizatfl
Am putea spune, totugi, c[ in aceastd atmosferd qi insuflelill de un spirit lipsit de orice fel de idei r. Acor-
dind acestui om-statuie putin{a de-a folosi sim{ul mirosului,
de vast5 innoire religioas{ ce inalloAreusfktledrdwuipgd- apoi al gustului etc. el demonstreazi cum prin combinatia
109 senzaliilor se creeazi cunoqtinlele noastre (N. trad.)
tirania rece a Enciclopediei qi 108

relieful siu de la H6tel de Soubise 1 caii mito- conferi un rol eroic si sirS.lucitor ce nu s-ar fi
potrivit deloc unui cal de Perche sau de Pome-
logici inhdmali la carul lui Apolo; dar nici aceq- rania. Prin asem[narea sa cu eroul iipic romantic,
tia n-au nimic divin prin ei insiqi qi toatd gloria
lor nu este decib o oglindire a divinit[1ii Soarelui. Don Juan, I:Iamlet, l'aust, calul arab, nervos,
neliniqtib, nobil qi patetic, ocupd un roi de frunte
Irictorii francezi erau, din fericire, niqte dandy pe scend qi inlelegem faptul cd qi-a plstrat acest
si, in aceast5. calitate, niqte < cdlireJ,i >. Gericault
iqi impdrlea timpul intrc atelier si Circul Olimpic loc cu atita mdrelie.
Demonismul calului, abstrac!,ie f[cind de orice
unde lua-leclii de la un laimos maestru de echi- fel de referinlti la mit, iqi desf5qoar[ toatd mdre-
tia sa, de la armS.sarul pe care cdldrea Bonaparte
talie, Franrroni, qi cdldrea in tovirdEia lui' Dela-
croix, Chasseriau, de Dreux erau obiqnuili cu caii
si-i iubeau. Astfel, intre ei qi caii lor a luat nap- la Saint-Bernard, de David, la caii berberi ai
lui G6ricault, la calul-lnger al lui Delacroix, care
iere acea prietenie, acea cunoaqtere reciprocl qi calc[ in copite pe Fleliodor la Saint-Sulpice,
acea in{,elegere in cmiuadi abicnlreordae-citFoiriocrinicee. il
c5.lli- cparine iillaumtepnleeaburodaesapljdivceinrel
re! o qtie, qi inc{ la eleganlii arrglo-arabi,
calul rdmine un animal enigmatic. Pentru .fr.a-n- pe Monsieur Auguste si
de apocalips a Vameqului Rousseau zburind in
cezi, nu era vorba de-o e<rdoiivci.niItatse-au;redciunnoesncigu-t r'[zduhul insingerat peste lequrile despuiate. !]l
matic, calul eialibperaerat,zeSl.apefapAtnegeelricoaic1e,: cu
a devenit impreunS. Roger o
un caracter puternic, cutezS.tor si trufag: calul in Constan-
nu mai era gtndit ca o colectit'itate, s-a descoperit pdtrunde
tinopol odal5. cu principii cruciati, iar armdsarul
ci fiecare animal este un individ foarte diferen- negru al lui Sardanapal piere de acelaqi jungher
p!iearts,oqni,alcitaataetaarec,epluici tpoerucl asr-ea slrdduit s[ exprime
de sacrificiu care str[punge qi pe cele mai fru-
il infdliga. $i cum moase concubine ale acestuia.
artiqtii irnplicau buculos c.,aii intr-o seamfl de Delacroix il inca-
lieardn-ivenluul f[r[ cu un tigru qi inalld
ac.tiuni dramatjce in care firea lor aprigl, neli- sduucceelsd-e- titani lupta dintre doi
niqtite qi pltimag[ f[cea minuni, ei au devenit unui
niite actori deosebit crai arabi intr-un grajd marocan.
de preluili. La t'ircumstan- La G6ricauli el apare ca un semizeu: caii s[i

ulcnieuinarantiemriaalleigpnrioerlnaitc,eu- iatatets, lesidremdeasicaodpdeurgirdima berberi aleargii liberi, fdri crdldre!,, fir5. qa, l5rl
dirlogi, de-a lungr.rl Corsoului roman. Se mai
trecerea de care se bucurau circurile ecvesLre intimpld uneori ca animalul sacru s5. fie cuprins
qi cursele de cai idnespfdriimc[in, ted.arsinturemmaui rtur[lzsn[eutui]ndfiavilna poate sd-l
care au pS.bruns in nroravuri fulgerului,
in ultima treime a secolului al X\illl-iea, cum
qcceai rrdmuzsibenolueanlieeilereerigamapilneerfsiuutsalueriesiens5rec,adfrauesccil.aavlanrloetlruiiaml aapparcoreiaitpaient
pe care G6ricault l-a zugrivit cu urt fel de intu-
itie, ca si cum, iubind atit de mult caii ar fi
ajuns s[ li se identifice, seamdnd cu acel
mecanic de i.igurant qi de balerin, calul devine schau-
un erou al b5feliilor, vedeta turfurilor gi-a hipo- dernz goethean despre care poetul lui Faust
spunea cd rcprczinta partea cea mai bun5. a
dromirilor. Sd nu uitdm, de asemenea, orien- omului. lntotdeauna cdldrelul a privit cu nedu-
ttdarillniisthdmeurdgl,ehg*eDrliajelejdlauscruriolletaixnmluaaluropi.craCivnaeelluiqslutieimaaarmarebiailiodsreescpfleiutatceraeai rnerire spaimele absurde ale calului s5.u gi a
constatat cum acesta, ca Lrn erou autentic,

I yeche gi faimoasi rc;edin!i istorici din l)aris, trdirlrostind 1 Eroi din cpopeea eroicd Orlando furioso de Aliosto
asldzi -A,rhivele -\aIionale (\. trad.) 111 ilNl.ntlgaedl.m) ani:fiur (\. llad.)
110

infruntd toaLe primejdiile reale dar se infrico- laimosul tablou cu babuinul ;i macaoul albinos

qiinineneetanimmzt5t.iei.jdlCmloeacuaeuzmmalSmd,.creesiulenim,aininiuclngaleurroies.pzace.ehs.uci,nmno-ubii,lanopleueinrcbsiicriupmuoeclrirati.iaectdtdheepiaadercenaeionrlhaecinsxrtutinsire-ud-l {igurind qi astdzi in donalia Hunter de la Royal
mCoullleegi,eeosfteSeuxrpgeriomnast.5.Mceulanocosliima,psaptieeciifnictdimmiaqi-i
emolionant5, iar caracterele personale ale celor
dou5. animale sint redate cu un fel de intuilie
cu caiul se adaugS. si acca vast5. parte de necu- magicd: un contrast violent opune pasivitatea
noscut qi de incognoscibil ce ne leagd poate qi
tristd gi resemnat[ a rnacacului alb, mic de
mai mult de el. stat qi aproape diform, blana albd sugerind o
in timpul qederii sale la Londra, Gericault admi- bdtrine{e foarte inaintatd, pe de oinpaprotset,u$rai,
rase qf copiase chiar LeuI i'ngrozind un cal alb de alta, babuinul aproape uman Pe
de
de G-eorge Stubbs, subiect atit de preluit de
orator, cu un bra! ridicat, sau de explorator,
artistul englez incit l-a executat in trei versiuni, sprijinindu-se cu cel5.lalt bra! intr-un toiag.
lp-aengirrauvaWt,eadgmwoodoedlatinchEiatrrusriiao 1plaincfiildi.qeipnodrled-lraan- fradilia ne incredinleaz[ cd in timpul unei cdld-
torii in Maroc, Stubbs ar fi fost martorul scenei
maticul eveniment. Acest George Stubbs, ana- pe care a infdliqat-o in intilnirea calului alb cu
tomist foarte preluit de lumea savantd pentru ieul, dar laturi'anecdoticS. a evenimentului are
cdrlile sale despre Anatomia calalui si autor al aici mai pulind importan,td in raport cu carac-
unui tratat bizar in care comparS. structura cor- terul mitologic al acestui episod. El expune con-
pului uman cu aceea a ligrului qi a.zbur[toarelor, flictul nS.scind dintre calul alb, fdpturS. solar5.,
era un personaj original si una dintre cele mai luminoasd, o intruchipare a zilei, si jivina noplii,
criudate figuri ale romantismului englez. A lucrat liara rogcovan[ iscatS. din umbra stincilor care
nentru celebrul naturalist John Hunter executind clocesc o apd moartS. qi n5p[ditd de beznd. Aici,
ca gi in calul speriat de fulger. al lui G6ricault' ani-
porLretele animalelor exotice din grddina zoo-
iogicd a. acestui chirurg, printre altele un iac maiul e infricoqat pentru c[ se afld fa![ in fa,t5. cu
sl un Irnocer. tsuuipnrea,naetluerasltuel. NLoeaupltereazucmuSa. ltaoiautlee.ispdaeimfaenletonmoec,-
St.rbbt nu era doar un anatomist conqtincios
in reprezentarea exactd, fizicd' materialS., a de monqtri qi de dernoni, gi judecind dupd atitu-
p-se5. care le picta. $edinlele de poz[ dinea calului, ne putem intreba dacd nu s-a spe-
animalelor riat cumva mai mult de noaptea groasS. ce intu-
analizeze personalitatea interioarS.
il stimulau m5.sur5. ce le observa
ma aaiceastetonrt,fdiiptauprlirecaarue,mpaei necd apa din care poate c5. tocmai vroia s[ se adape,
complexe qi pS.trunse
decit de sdlbdticiunea ce-l pindeqte.
tadremetobeivllieiaaJ.p,s[s-loidhuoinnloftdrgtiiciqcdeezpede.ecCaearelnmaimtraruaislbeesueendxeed.cianustetrameteepnoedrae- Stubbs rdstoarnd caracterul supranatural al calu-
lului din mitologiile nordice, neglijeazl inrudirea
ce-ar putea exista intre calul sdu alb qi Calul
Stubbs pentru Ilunter, care de altminteri se 'psaclhide.leilt Morlii pictat Benjamin West Ei tragicul
multumea doar cu exactitatea material[, este de pe de t'n' vdzduh, de Turner, qi
cdzi,id
cal
toate celelalte amintiri din Apocalipsd. Albeala
calului sdu este simbolul inocen.tei' al noblelei,
1 Iosiah Wedgwood (L730 -iIn79E5t\r,ucreiara. mInisvt eenntgalteozr,unldusncueti al luminii. Caii inhdmati la carul lui Hades in

la Staffordshire qi mort
faianle crem deveniti celebrl. A inventat, de asemenea,
faianla numit[ ir pasta Reginei rr qi a primit titlul de < o]ar f-iictoiutodg-iian greceascd sint'negri, dar caii de sacri-
arel pCroordouanceeirir.reEmxeacrcuatabiilmepdreuupni.l cu asociatui s5.u Bentley alb este India anticd trebuiau sd fie albi; tot
112 113
ollric anticl (N. trad.) qi doliul regal al cavalerului-rege, al

cavalerului zeu. La fel qi armdsarul lui Stubbs, in primul rind desenatorul manierisb inclinat si"
care se avintd spre Moarte, spre moartea sa)
exagereze aspectele ridicole gi farmecele per-
cdci, fie c[ va pieri inghilit de apa cea neagrd, verse ale Angliei din acea epoc[, deopotrivd de
fie sfirtecat de leul diabolic, demonul-leu devo-
rator din Scripturd, el poartd de.pe acum propriul grosoland qi de rafinatd atit in moravuri cit qi
in gusturi si atit de exact zugrdvitd in jurnalul
s5.u doliu. Aceasti semnificalie de ceremonie Iui Boswelll. Dezm5lul locurilor deocheate care
funebr[ anunlat5, dacd nu reprezentat[ in tab]oul la Hogarth rimine plat pi de un naturalism des-
lui Stubbs, intensificd atmoslera tragicl a com- tul de vulgar, dobindeqt,e in desenele lui Fiissli
un aspect solemn, aproape sacerdotal qi infri-
poziliei. Cdzut p-aalbrca[sdtriun cer (din atelajul lui Apolo)
care'este irrcd qi presS.rat cu ci!,iva nori coqS.tor; curtezanelor sale monstruos deqirate qi
albi, calul lui Stubbs intnrchipeazS. intr-adev5.r
irnpodobite extravagant sint preotesele unui
fdptura nobild qi mindrd prin excelen!5, inv[luitd cult enigmabic gi crud. El ne face
in aura sacralului, confruntindu-se pe neaqteptate 2sd ne gindim
la Parmigianino qi la Bellange
prin acea
de jos, cu. pu,terea beznei. De aceea umflare a liniei de un voluptuos irealism, ln
cu for,tele care plS.cerea e impinsd pind la suferinld. Fiissli
dind inapoi,- dar in aceasta desluqim
il vedem imparte cu Rowlandson din Dansul macabru
mai mult repulsie gi scirbd decit team5. propriu-
!z5isrdil:es-pmaiismtefriionapsred'gquil < lumii celeilalte>, amenin- englezesc acea inclinare senzuald qi sadicd, pe care
nenumS,rate ale neounos- o duce la o suprarealitate mogtenitd de la baroc
in momentul de apogeu al forlei sale.
cutului. Ilustratorul lui Shakespeare este qi el un manie-
Nici un echivoc nu ddinuie in calul alb pe care
Fiissli il asociazS. in repetate rinduri coqmarului: rist prin gustul sdu pentru un medievalism tru-
o remarcS. lingvisticI baduresc, curios condimentat cu o nuan!5. destul
altminteri, favorizeazS. asimilarea, de rococo in transcrierile dupd Viswl unei nopyi
eronatS. de de oard. in special, unde fantezia, inventia poetic5.,
a coqmarului cu iepele
nnaoiphtlmii,oa, sqimi eilnagrelezseusgceurlantSig,hdtmeacreu.vDinatutol r.igtdermpoaen-
tilor sdi familiari, Milton, Dante, Shakespeare, ironia cunoqtin!,ele sale despre lumea elfilor sfra-
i1o-.r, pe care l-a ilustrat atit de de,s qi a Ci'n'-
tecului Nibelwngilor, cunoscut prin prietenul sdu kespearizeazri in altd manierd decit Shakespeare
insupi, cu o gralie care-i aparline doar lui. Cu

Bodmerl, care-l redescoperise, FiiLssli a recucerit toate acestea, am risca s5. ne facem o pS.rere foarte

greqitd privind caracterul si gindirea lui Fiissli
intelcsul intim al vechilor mituri. Ele n-au de- dacd l-am judeca numai dupd episoadele din
.r.'trit ttiriodatd pentru el un subiect de studii Romeo Ei Julieta qi din /ferestele pesele din Wind-
erudite, dar qi le-a incorporat, organic, a f5.cut sor.' adevdratul Fiissli depdqegte aceste divertis-
mente cu care isi amuza clientela si satisfdcea,
pdquiinlteerrnl.e-ic-ien"sisfdipqtrtietsi"uubnsctdaa,nn'lulanmf-aictciumudlataSn'ileiiinriscsamlilne dgvrirziaiioffinocaa,rreptee, de asemenea, acea inclinare a sa pentru manie-

rismul rococo. Dac6 n-ar fi fost decit pictorul
care atmosfera de sfirsit de secol a Londrei l-a lui Bottom qi al Titaniei, nu s-ar explica faptul
;;;;"i;;i, Fiissli a rdmas acelaqi german recep- cd in faimoasa scrisoare c5tre Flerder din 1,774,
Lavat'ter a putut s5-l prezinte ca pe < un om ale
tiv in mod liresc la straniu si la misterios.
Trei personalit[li lduifieJriotehacnonexHisetdinrpicahgnFiciiisnsl.is,pqi-i
ritut 1 James Iloswell (1740-1.755), memorialist gi publicist,
qi in opera
englez (N. trad.)
t Johann-August Bodmer (f 698-1783) mitic pi poet elve' 1't4 1't 5 b'zdHtdylpiip(oNly. tteradB.)ellange (1800 -1866), pictor francez de
lian (N. trad.)

cdrui spirite 1 sint uraganul, iar flsc5rile focului dra unde si-a petrecut cea rnai mare parte dirr
servitorii sdi. El zboard pe aripile vintului. Risul viat5, ducind o existentd cind mondend cind
sdu e rlnjetul batjocoritor al infernului, iubirea retrasS, rumegind in sinea lui amintir,ile romane
sa e fulgerul uciga;. \rulturul lui Jupiter ! Belial
cinarep,rddpinastrt-ieo simplS loviturd de picior, despre Michelangeio, recitindu-l neobosib pe N{il-
aruncS.
o lume intreagd r. ton care ii deschidea, ca si lui John Martin, con-
temporanul sdu, uriase perspective spirituale qi
Acest manierism, intilnit qi la Blake, nu are decit
materiale.
Exagerarea manierist[ a realit5lii
un elemenb de stil si nu afecta nicidecum r.iata sa portretele de femei si in ilustratiile ppiteonretrqutip-oe.itnii
profundd. Asemenea lui Carstens si lui tr'laxmann,
Fiissli fusese f oarte atras de Michelangelo qi se
sodmi faicvdorpi!,ai r-te nu reprezintd. cu toate acestea decit
pare cd ambi-tia lui era s[ tdlmdceasc[ fantezia geniului sdu. Cel mai original qi
qi dramatismul lui Shakespeare folosind vocabu- a
cel mai singular Fiissli este cel care, trecind din-
larul plastic al pictorului Capelei Sixtine. < Ex- colo de feeria teatral5 din Visttl unei nop{ide
vard., atinge adevdratul mister feeric, tirimurile
cesiv in toate> cum spuneau prietenii sdi, el a intunecate qi de nepdtruns ale lumii diabolice
qtiut si adune in una qi aceeaqi iubire zeitSlile prin care il duce de mini Lady Macbeth, printre
greceqti strdlucind de lumind si intunecatele divi-
nit[,ti ale Eddei, care troneazd invdluite in nori qi
strigoii femeilor ucise si ai asasinilor stdpini,ti de
picl5. Spirit nelinistit, Fiissli iqi caut[ certitudini- Furii. Pe aceste drumuri de dincolo, a intilnit-o
pe Micula zi,nd naivd si tulburitoare de la NIu-
le in Dante qi in. Nlilton, ii place s5" se mdsoare
cu uriaqii poeziei, si s5" cornpare cu forla lor zeul din Basel, care iesc nelinovat dintr-un
puterile de care se sim!,ea insufletit, c[ci purta in dulap, intr-un apartament de mare burghez ziiri-
el un torent de via-td clocotitoare, arrea un tem- chez sau inbr-un conac de gentilomi englezi. in
perament vulcanic ,'" ," ,."rrnoaqte in yehementa
incontestabild cu care descrie personajele purtate felul acesta isi reprezint5, qi ne reprezintd, poe-
zia, feeria, ascunsd la indemina noastr5., printre
de virtejurile vinturilor) asa cum apar ele in ta- obiectele familiare, gata si se arate la cea mai
blourile inspirate de poemul Oberon de Wieland gi micI dorin![ a noastri. Ridicindu-se pin[ ]a
in extraordinarul Titania inelul
plaid, de la Muzeul din gd.se;te poate lermecat suprafata realului, fantasticul se revcleazS. omni-
pe Zidrrich, cea mai prezent, ca in Ellul mesager ;i doamna La clavecin.,
demonicS. qi mai inspiratd dintre operele sale.
< M-uq spinzura dac5. n-ag spera intr-o via,td si, pentru a ne viziba, zlnele se imbracd dupd ul-
tima modl londonezd, dornice s[ nu r5mlnS. mai
viitoare, scria el, cdci n-am trdit qi incd nu tr[- prejos decit doamnele elegante din lumea bund
iesc pentru nimic. Sint sigur cd. voi retrdi mai sau de la curte.
tirziu, cdci gindesc cd puterile rni-au fost date
de Divinitate, cd timpul nu mi-a ingdduit sd in epopeile rrordice, care au inceput s5. reinvie
le folosesc qi nici mdcar s[ le dezvolt. Sint in din penumbra bibliotecilor uitate citre sfirgitul
secolului al XVIII-lea, Fiissli s-a intilnit cu
stare s5. fac de zece ori mai mult decit am fdcutu. cavalerul-fantom5, 0u calul-zeu, cunoscut incL
tTdeeiamtepsahdndeicidnaou1p8dic2z5teuc-riisi ialact'iRnincoui ydtaecluaArnsciua-rdiepdmienydedslatientmicLodoairs--i din basmele gi din legendele populare, in care
supravieluiau milurile de odinioard, qi cu cel
mai falnic si mai cumplib dintre aceste anima-
le, calul lui Wotan, ale c[rui opt copite cutre-
murd bolta cerului: Slepnir. in urma legenCarului
1 in original: Ies esprits, probabil in sensul vechi al cuvin- Slepnir, rSsuni si galopul Walkyriilor, cdrora
tuiui, adicd nigte corpuri subtile, emanalii consideraie 117 mitologia germani lc atribuie funcliile incredin-
ca principiu al vielii qi al senLimentului (N. trad.)
116

late de greci geniilor feminine, sau acelor fdpturi Fiissli, supranaturalizarea calului este atit de
hibride desdvir;it[ incit el apare aproape complet dema-
numite harpii, care purtau in lumea de

diucolo sufletele mor!,ilor. terializa[: nu mai e vorba de un cal in carne qi
Arunca!,i de-a lungul qeilor Walkyriilor, r[zboi-
nicii cdzuli in lupt[ sint duqi intr-un infern asemd- oase, ci de un cal fantomd, mai infricoqdtor decit
ndtor celui locuiL de eroii homerici, qi calul ii toli caii albi de apocalipsd din Triumfurile Morlii,
qaifblahtialradPecailtazazcoelaS,cslachfaenleitdgiintoPtoaldearmt[om. uCmaileu,l
ucdnlSaudzeinqttereinctor-nasctoalnot.elAe ciensstpicraalliefui nluebi rFuiidsesvliineqi psihopomp, cu care se c5.l[toreqte spre in{ern,
reapare, in diverse perioade ale vietii sale, in este alb prin tradi!,ie la Fiissli, qi aceastd culoare
diferitele versiuni ale Co;marulwi din care exist[
accentueazS. contrastul cu brunul negru de lavi
doud picturi, una din L771, cealaltd datind de qi de noroi al piticului care striveqte femeia ador-
la sfirqitul vie{ii artistului, probabil 1820, qi patru
mitd. Spiritualizat in cel mai inall grad, calul
gravuri din 1782, L784, L802, L825. De obicei, lui Fiissli nu mai aparline lumii pdmintegti: el
calul se iveste indepdrtind cu capul sdu infrico-
gdtor perdelele patului, in clipa cind femeia ador- revine aici doar pentru a-qi indeplini menirea
funebrd de a aduna sufletele morlilor qi de a le
mitd va muri sufocatl din pricina coqmarului care duce printre nenumdratele umbre care r[t5.cesc
pe cimpurile de asfodele. Niciodatd obsesia morlii
ii striveqte picptul suh infd!,igarea unei maimule

diabolice. violente care i-a inspirat lui Fiissli atitea tablouri

Titlul acvatintei din 1.802, Abdriicken undNachtrnar qi i-a trezit iubirea perversd pentru lady X{acbeth
deosebeqte cele doud unelte care rror produce si n-a fost exprimatfl
mortea adormitei. Alb esLe piticul, duhul pdmin- p-aetnittarupvurtdejrietosaireinlefriclaonqdaerei
cu ca in acest cap d.e
tului de-o materialitate grea qi grosoland, care cal ivit piintre perdelele de la patul ferneii asasi-
nate. Ai crede id-l vezi pe Hades insuqi, inviluit
striveqte femeia sub povara lui. In clipa cind in cumplita qi solemna lui majestate, insolit de
risuflarea sumbrd qi inghe{,atfl a infernului. Un
crima s-a sdvirqit, iapa noplii, Nachtmar, cdreia

se pare c[ Iriissli ii confer[ aceast[ semnifica!,ie,
se iveqte pentru a pune stlpinire pe suflet. Calul
chip cu ochi invlpaiati, sau gi mai infricoqdtor,
nu figureazS. in interiorul cogmarului; cind in- atunci cind pare orb, qi personificincl cel mai

Iervine in visul Icmii adormite. el este presiml.ire tragic destin.
Urmind calea regalS. a imaginaliei creatoare des-
gsuipvreasntaetqutreal,maoqatrelaepatdapprinodpiacetaA. lIbnsip;Si.ism5.irn'ibrqdetrosrte,
opera, pentru a se intoarce apoi in impdr5lia chisa de G6ricault in Pluta llleduzei gi de Dela-
croix in Moartealui Sardanapal, romantismul fran-
umbrelor cu sufletul eliberat. AceastS. plecare este cez se angajeaz[ gi mai departe decit ei in explo-

repreze ntatd intr-un desen de la Muzeul din rarea regiinilor obscure ale con;tiin!,ei 9i ale mis-
Ziirich in crare vedem calul sdrind pe fereastrd, aceastI epoci.' qtiq-
fugind afar5, tn timp ce doud femei goale qi cul- terelor supranaturalului. in
tii suporth amprenta puternicd a literaturii do-
cate au murit ori au leqinat. minath mai ctt- seamd de figurile monumentale
Apropierea de un fenomen supranatural pe
care te ldsa sI-l intrezdreqti calul eroic al lui ale lui llugo gi Byron, dar cea mai mare. seduclie
asupra lor-o exercitd poezia gerrnanS, prin atmo-
G6ricault, al lui Delacroix, al lui Stubbs qi al sfeia ei fantasticd qi macabrd, iar cavalcada lugu-
lui Ward, iqi dobindegte intreaga evident,[ in
tablourile lui Fiissli. Inc[ ]a Stubbs, calul alb hrd a Len,orer lui Biirger devine o tem5. mult indrd-
gitd de gravori.
speriat de un leu inglduia s5. intrezdreqti toate Intr-adev[r, gravorii incep si dobindeascS. o
implicaliile mitologice asociate animalului. La
118 11g importan![ mult mai mare, inventarea, de c5tre

Senefelder, a litografiei ing[duind o execulie in care sentimentul tragic al vie[ii se invecina
indeaproape cu tortura cotidiand a ridicoiului
mai rapidd, o difuiare mai largd,, qi o- apropier.e si a mizeriei. Pesimism flrd spafiu si fdrd iesire,
cle nicturii pe uale celelalte tehnici ale gravurii
n-o pot egaia. Iriintl mai a.lcs niste colori;tir. t'e nu ingdduie nimic in afari cle lumina rinei car-
('ere! sclavie de o matcrialitatc aplsdtoare, ce
romanticii' g'nlseegsrucriinlorbloitgo[g!iraa,ficine sup-<ler lea qi in irnpirrgc unul spre alt,ul douir curentc dc heznd,
catifelarea un mijloc lel care urcd din lumea intcrioari a artisl,ului si
de rrlerge in intimpinarea acelor beznc exterioare

expresie aproape tot atiL de eficient ca.qi policro-
mia. ;\rtiiti ia Delauoix graIoL- interpretul
gE'ithoaeniitltohleertan-n,egiirce&sshLiakaoelusspiiaebaBaroitauunlrailanoglr'elucr,\amIGtuauttessstt,atrsvucil al lui sugerind toatc dramele inexplir,ahiie tie a c[ror
litur- obsesic acest plovensal incol{it clc plesimtirea
invizibilului se teme dorindu-si-o in acclasi timp.
L)ore, [)acI Grandville scapti de spaima prin insdqi

tiirraincsuml igiSe.n-mialaarcllupiieptruebi lidcecguraavjuatto, rvuolrli.troegurqailisetii maniera excesivti cu care o ertcrioriza, Dau-
bucuriile qi emoliile artei romantice. Aldturi de mier se cufuncl5 in ea t'a un inecat intr-un larr
de srnoalir, asemcr)ea lacurilor po (,are Dante
ei, o seami de al[,i artiqli minori oa CelesLin, Nan- lc vizuse slujind c,a loc de crazni a osindi[ilor in
teuil, Achille Dcr'6ria, Jean-BaptisLe Arnout,
Joseph Bouchardy, Aime de Lemud, Alfred 9i Infern, qi poate cir tocrrrai aceasta face'dil el
rrnul dintre cei mai autentici si rnai emot,ionanti
'I'onv Johannt,L, J.Schmid, Jules Nfarchand, vor dinl rc rornarrlit'ii f rarrrczi.
nopulariza mai ales un romantism teatral 9i de
i'oinun" negre, plin de patirni inverpunate qi de S-ar putea spune cii locul ocupat dc Louis Boulari-
ger irr romantismul lrancez se aflti la jumlt,at,ea
striEoi bintuind mindstirile luminate de lunir. drumului dinl,re picturS. si li[cralurd. Prinrul lrri
Darinrier qi Grandville, uu atit dc vddit qi sistc-
rnatic lomattiti ca acegti ilustratori care alter- succes, XIazeppa, dc la Ntuzeul din Roucrr, a fost
neazi tlramcle intunccaic qi graliilc rr stilului tru-
expus la Saloriul din 1827 si i-a adus tindrului

baduresc>, exploreazI tiirimuri mai misterioase artisL de douizcci si unu de ani clogiile ent,rrziastc
ale lui Victor Ilugo, clogii care aveau sd-i decidir
si se incorporbazd in ansamblul < miscdriir prin caricra: intr-ader.dr, Boulanqer a intrat in orbita
iegltuli rnai subtile qi mai largi totodatd. La
I)iurnier, satiricul polil,ic si interpretul niizerici poetului si a lost indrurnat sprc o picturi ou su-
hiecie fantastice potrivitl caractelului si dispo-
oGmraenncelvgitlilec,ocn[bnraiicaarBeaazudclevlaizirieoniiamlirul.dDasimc p< olattruivrai, zitiilor sale spirituale. Pe dc altti partc, prictenia
lui cu scenografu.l Ciceri l-a incuriljat in polnirilc
nebuneasc[r>, esle pe bunI dreptate t'evendicat lui spre cxagerare si sLilizare cxcesive. pe carc
fsaunptarastriecagl.ilsumi Euiluloi caucltduea!l,iiniutrcpvri.nine-
de istoriografii ari.a scenci le favor'iza. ln adceeulisatrri iiPsricveinnotgi,raefil
nieritir si lic agezat alirturi
tre precuisorii
gratie arelei virtuozitdl,i cu carc impingea pinl
ta ultima liurita rrebunia qi ubsurdul. scandinar-i Waldemar (iuliich, Ahlgrcnson, Cra-
rner, Lund si Ilnrun, si de englczii care lucrau
iaDlciemml 'appenositfriemivsi[tslmrpomtgi"eanncel,lriasormsobussliclauucrituivDri,l,aepuemsaicleearrtecuol.bpnisucttrdoirucirelt pentru Keanr: (luthhert, Grieve, Jones gi l,loyds.
Obsesia diabolicuhri qi a rnacabrului, atit de
gustatl de rornanticii francezi, a f5.cut din el ,
amestcci a.trrrl ,,r-, noroiltl, luminile cele mai sub-
tiie cu beznele cele mai groase. El nu aveal ca cum spun0a Chesneau, r, erpresia t'ea rnai deplini

ceilal!i rornanLici, acea deschidere spre infinit 121 IdrIaidnrrenluorndluiItSehaanke(s1p7c8a7re-1(8-3\.3l).r,ad:u.)rtor crrglcz, inter.pret rrl
care cxalt[ irnaginal,ia lor creatoarc ; drama lui e
cir se invirtea in c,erc iutl'-rt lurnc strict inchisti
120

6-

si mai exacLd a aspiratiilor estetice qi a ideilor vorulu.i, dar el stia sd scoatd din bezne halucinante
tcimd -pBuolusladnugo.eSr aeinsttee-B<t emuavei ,mlaulrtinpdouelt stfmvliaatlizlrdbSbdnsulliulunlaarIcla.iii.ttls-nueaciss,up.uitndrrfDavioecteaa-ioeannprntute.eitiiliruamf-ida,ror-ls.er{rpleo.spprcz[nooreumoaemllt[itierlnioetudr.sr.iiiimVninUeegaantursgeavrcoilau"derilin,ioccntpeeaulaalprelmeruedimezesnas-a-aad--i
iit.r"rc din

s5u, afirma
decit pictoru qi nu se gti-e dacl ilustrul critic soco-
i* uJluti" d laucl[ sau un reproq. I)elacroix, in
schimb, vedea mai exact atunci cind 1l descria
ca fiind un <r creier plin de versurir. Exprimarea
violent[ a pasiuniloi gi a sapdauims eolofra.imindtr-cuanrefaenra- satiactreanchsipaur niml pploassitbioiluhl aalutucinnactiiilceindRsdetrai,ipuuluci[
tastic exclusiv exterior i-a marinar de Coleiidge si, in timp ce fantomele lui
dintre cele mai bune. Se bucura de admira,tie
Dentru Vi,nd.toarea drdceascd', Sabatwl qi Fantontele Boulanger se elibereazd anevbie din anecdotd,
laaclees;ia"g.nau,t-oirudleedraisspurepeluriiol rdpacic5t.oerulsudi,--l deqi nici Gustave Dor6 se miqcd atit in supranatural
judecdm ii in descrierea familiar[ a vechjlor burguli cii

go-
.ti-a ,isltusereu Babitonutrti sau Focui ceresc) fice cu aceeasi uqurin!d. Asemenea lui iiresdin,
caie ii apar'fineau lui Victor Hugo qi. se afl[ 9i prD:rooinnr6sctaraurr.eieaasiesnepnlitemimlbeiannstfuu[lrq[iintteedxaipimmridrunsraiibleiinluilntuovi,aiztdi[baillriunlriusei--
azi in casa iui, dar, mai presus de orice, el esl'e
un ilustrator qtiind s5. scoat[ din litografie efecte
rdee.luInmcionn[tqeisdtaebuilminbfrel rdioerolusuirpDrianuzdmtoiearre' vigoa- nipeeuagt,riunc,alid.ueEnllufaammdiunicliieasriinadl eccoebnleolzrranrsent,eaoliesctsaraaplnaeiciditlaeotceaulrdbiec-sairi

in carc
l)elacroix vedea < un amestec de N{ichelangelo
sina-oiiad"lrua.eaildGCle*uo-o#iovlea,Pri>niedl.iargtnrlteraate,ducaluqii,lnmihasiilnpisliiuDrmaliauliCnisietieeuG,rnvLu-ea-soantu1ate1tivus1se,inBDaldlosloe1ulru16lialti,uincBscgaatvrerlaizezrationocseer,- lbcavugonicenamivsoeimldceenu-ateGliamolyepaeszadileinn, iiiClsatrepidrriucicl&[coasar-]erqrioiianPpreocvelealerbamiocase.-i
.'\ceastd sldbiciune pentru macabru, pe care am
rpqouimtdeaaenslta-ico.ilcmorreadlrrecamhncizemuzbil qd:teeoniStrdeagddeeislinamu<,
oferi. ir general doar ccea ce est,e uat pu,ttn pre- Monk ri Lewisl
tios in rdmantism ale cdrui comori nu mul!'i pic- este specificir
iori francezi au gtiut s[ le descopere 1i s[ le er-
de asemenea,
lfcaaunetnaIg'shletgzici,uQcleasesaillcfeuenonleu.bOnruetrlasanuturop,iiinnddveeald{poaertancrtroeumWcatnei eiolpideoaletsd,i
ploateze. melodramele) cum qi la italienii care au in urma
de la cupele de
i,{dscut in 1833, irr rnomentul de apogeu ai roman- ior o lung[ traditie, Boscoreale,
tismului francez, morb in 1883, adicd in momenl'ul
impodobite cu schelete, trecinil prin <r triumfurile
cind se afirma si se impunea impresionismul, morlii> din Er.ul Mediu qi prin obiceiul, si azi
ipieracmticuamt.linfiaalni ufimeiterebdiusesriiclia,-dset-aareaing"droe^pascmheolerliiei,,
strasburEhezul .Dore este mai aproape de roman- dar inve;mintali in rasa Ordinului lor, in cripte
incintdtoare
tisnrul g:"r-utt prin gindirea qi formele sale de cu decora!ii rococo executate din

e.irlroxruipirnr.rr.etr,rsreiiTge".uvtfIac-naElmnianeibcccoh,anippizeueiiirdce<iaanmresePadoi,liveeetvrl;aatloinlleics>upliduueqniinteeP-pePininrorpdvaeeus-cqlthtiir,iiulieqnli oseminte.
Dame de Parisr. in cazul lui Do16,
haztii qi din'I/otre general ignorat favoarea gra-
irl
pictorul este in

1 E vorba de Contes d'rolatiques dc lJalzac qi de ctrnoscutul ,'.llal.cmrraisli.cI\elantgl,l,erzv, Gr.cgory (U75 -cIdBr(li8p)l,inreordneansccieenr eqfiaanutaLos-r
romarr al lrri \-ictol Hrrgo (\ ' trad.) arrtor al irnor
line, do groaz{ gi orolism (\. trad.)
123

0* - i) {ril

John Hamilton Mortimer, mort in virstd de trei- Bonomini dobindegte o fairnS. uriaqd datoritd
acelui stil <'grotesc romarrtic,r pe care il inventase
zeci qi opt de ani, in 1779, cste- contem-polanul si, de asemenea, datoritd capriciului vremelnic
carcerelor gi al supliciilor din Vathek, deBeck- de-a inlocui personajele din compozilii cu sche-
uffeidmsoanxen[rniattdmso6tga.eclreooesxFirnngttiiinrceiciisacdaluesmveurllae-idu1"gsqezs,iia-iidcap'tnBiiauunltelhn,apdkl'Sicsa-s,r-erpiaireeoelinnvalxcli-atotitpasaatrnfutlcoeiaieqocr,.intl,mtrueRrediliiaeaaonmusgslcl,tdaarooSod,esrtt,eaiienqnnnulEiden9i.tlcbdigpodceursm[oaensiniotplisuitpponioidizromftreireintilriitcrtaitiiaocrvllueaeu,-I lete. Vizind sr.ritele sale de muncitori si de sol-
amatorii englezi, intr-o vreme cind claseie de da!,i-schelete, te gindesti la apari,tia unui Pulci-
sus ale societdlii salutau originalitatea ca cea nella-cadavru si-a unui Pulcinella-fantomd din
musNcn,a[eoiimrirtiafgmilefiinennree,araatsulJ-,aaitirrepicdioso.psmtrFeeprrzlaideonccacueriets,,aDoncailncvdbrie.err]n,laa)cenamarineoqataercprtoeeamaarlpinlluuue-ii gravurile lui Tiepolo. in efectele de lumin[
nerea unor grozdvii apocalipticc, cuminl,indu-se ale lui Giovanni Carnovali, zis Il Piccio, unele
destul de repede insi, in timp ce suedezul Peter
Gabriel Wickenberg qi-a p-etrecut scurta lui efecte fantastice de lumind tulburd idilismul ro-
t-iinnlar 1en8r4uo{uir-,i[AIpiaeilci,irtaisnltedacildureubitirrpeileiezriepnteei flqieiirlpeicaipttreouveadslee-
viald mantic al peisajelor qi al scenelor sale de gen
sugerind vecindtatea, nu prea depdrtatd, a sufe-
ani,
rintei, a dezndddjii qi-a mor,tii, ceea ce l-ar apro-
unui pia mai mult de Lemud gi de Schmid.
tise poelul Esaias Tegner. Prin stilul s5.-u funebru, Totusi, Franla de,tine intiietatea qi majoritatea
Wickenberg, care a studiat o vreme la Paris,-dup[
ce iqi incheiase uoenicia la Stockholm, se intilneqte in aceastd. formd de expresie a romantismului,
cu ceea ce am putea numi <, trubadulcscul maca- gi le pdstreazI mult timp, cici le regdsim, in
cea de-a doua jumdtate a secolului, la o seamd
bru> al lui Schmidt, al lui Jazeb, a c5.rui Lenore de gravori, poate mai putin romantici cit conti-
eigisetter.,cppirnoodbt.adbtienllseccrraeiepleogilforepotezerlav<igicleeanrueploLastiut,ugmiuiebal.ilt-alupirceRaaoreumlavuonl-rt
balurile>. Totuqi, \\/ickenberg este rnai pulin nuatori ai romantismului, ertraordinarul Bresdin,
< literanr Bdocncoitmminai,e-qC{aririnsoavai lep,arsiziinetnid. eparLe
Italienii, de care visa sdlbatici buni qi p[duri exotice intr-o
maghernild nenorocit5" din Paris sau in cine
piclele rordice qi de acea atmosferir de noapte
qi de ceat,[ piielnicd dezldn-luirii fantornelor' stie ce cocioabd de cantonier, inconjurat de ani-
ilentru er, icheieLul este actorul unei <moralitd!'irr,
malele lamiliare, desenind visele gi fantomele
oratorul unei tt vanit5liu in cuvinte qi gesturi'
Acel memento mori al vechilor romani se trans- caselor sale bintuite, inghesuind in peisaje minus-
formi in pictura lui Bonomini intr-un soi de tlans cule qi halucinante bdtdliile antichitilii si migra-

macabru ^< la motL5.u, arnintirrd dansul mucabru liile popoarelor nomade; Odilon liedon, care
englezesc al lui Rox'landson. Decorator cu o ima- vedea in petele de lgrasie si in volutele de fum
giiat'ie 1i un mersterrug deopotrivd de uluitoare,
124 ce se indl,tau deasupra acoperiqurilor figurile enig-
matice ale invizibililor, Grandville, caricaturistul

sufletelor moctrte) atent la metamorfozele imper-
ceptibile ce asalteazS. omenescul qi-l dezagregi;
si Daumier care, mai bine decit orice alt pictor,

a inleles mdrelia tragicd si maiestatea dezndddj-

duitd a acelui Don Quijote rdtdcind prin pusti-

etd.tile Manchei in urmdrirea unor visuri veridice,

si a cdrui vocalie e s5. transforme intr-o bun5.

zi romanele cavaleresti, socotite drept povegti gi

legende, in ceva aievea.
La romanticii minori, ies adeseori Ia iveald cu
mai multd vigoare si claritate tocmai aspectele

cele mai dubioase ale miqcdrii, talmeq-balmequl
125 < medievalist r, gesticulatia excesiv[ gi patetismul

forlat, dar tocmai prin aceste defecte ei reprezintS. mult din Petrus Borel Licantropul, din Napol
Pirineanul qi din Champfleury decit din Vigny,
incd qi rnai bine exagerarea qi confuzia, agresivi-
tatea calculatd qi paradoxalul sistematic al gene- Nfusset sau chiar Hugo, ceea ce ii impinge,
ra!,iei de la 1830. Romantismul a luat in Fran!,a
uneori, s5. exprime sensibilitatea romanticd mai
o infdliqare rebeld qi belicoas[ pentru c[ Fran.ta
feirreascla, raaqatdraard, i,ctaietioctlacseeicaecqei-paoaatceaidreitma issimsuclauni.daE- degrabd printr-o caricaturi, la care ajung fdrd
liza adversarul s5. fie lmpins Ia extrem chiar cu
voie, decit printr-o reprezentare veridicd.
pelul unei anumite nesinceritdli provocatoare Dupd ce violen-ta lor gildgioasd se va stinge, iar
qi-a unei exagerdri a amdnuntelor superficiale gi rneritele autentice gi profunde ale acestei arte vor
accesorii in detrimentul vielii interioare.
De cele mai multe ori, aceastS. viat5. interioarS., supravielui unor aparenle provocatoare, vom vedea
inchisd in sine pind. la reculegere, pe care o con- cum pictura francez[ urmeazS. un curent marcat
statdm la romarrticii germani, lipseqte la imita- de la-tura cea mai valoroasd a acestui spirit neli-
torii lor francezi, care nu re{,in decit elementele
exterioare qi le duc la forme excesive. Tot apa niqtit care ndzuiegte cltre depdrtare qi c5.tre
cum, in arta decorativd, stilul nou decade repede
absolut. Aceastd art5. va deveni din ce in ce mai
in bibelou qi in afectarea genului trubaduresc, pictural5 qi nu va zdbovi in dependinlele litera-
pictorii qi gravorii francezi lipsi,ti de-o intensl
via,td interioarS. trec ugor la ilustrativism gi la td<uloitrbeiriian;rdSpi.tu->ote,miinncFaerclacpne!u,pal,itnidaesppueuinnoersaecticdvoddl qapicejluemcaadrteaestteea

formalismul nonconformismului. l'ermecdtoarele orice pictnrd cu subiect, aceasta pentru cd pictorul

luine trubadureqti ale lui Arnout, fanteziiie maca- insuqi este un poeb, qi-i inspirat in mod poetic.
bre qi blasfematorii ale lui Boulanger, manierismul Romantismul esenlial subiacent operei lui Gus-
tave Moreau, de exemplu, gi a lui Odilon Redon,
stil 1830 al divergilor Johannot, Nanteuil gi este de mai bund calitate, in general, decit acela
Dev6ria, barochismul medieval al lui Gustave al gravorilor din 1830, supuqi mai mult modei
Dor6, rdmin in ciuda tuturor defectelor si sld- decit unei exigenle imperioase a sensibilitn,tii qi
biciunilor, nigte documente foarte utile qi foarte condugi, in ciuda violenlelor lor de insurgenti,
de o estetic[ formalistd.
frumoase explicind spiritul epocii, in vointa sa
de pitoresc cu orice pret, de gigantism al detaliu- Odat[ deplqit[ miqcarea naturalistS. care la Cour-
lui, de sentimentalism gata oricind sd. ldcrimeze
gi s[ ribufneascS.. bet qi la Nlillet are o coloraturd evident romanticd,
se pare cd simbolismul gi qcolile ce pornesc din
Nici urmd de minciunS. in aceastS. necontenitS. el continuS. romantismul de la inceputul secolului,
supralicitare a dramatismului si a extravagan!,ei,
dar modificindu-I. Mijloacele de expresie s-au
cdci imaginaLia care ndscocegte aceste spectacole schimbat, paleta picturalS. s-a imbog[lit, s-a mld-
diat, s-a diversificat, pictura s-a eliberat din
bizare prelucreazS. propria sa realitate qi fabuleazd dependenla in care o inchisese o bucatd de vreme
literatura, dar spiritul este mai profund, mai
propriile sale legende imbolditd de-o fantezie fdrir
autentic decit in prima jumdtate a secolului.
friu. Astfel, chiar qi la t romanticii rninori l,
existS. adeseori lucruri excelente qi importante, qi Nu ne putem inchipui o profesiune de credin!5.
nu trebuie sI ne mdrginim doar Ia curiozitatea mai romanticd decit aceea enunlatd de Gustave
cam condescendentS. ce se acordd cu uqurinld
< ilustratorilor >. Cd au fost corup{,i de literaturd, qi Moreau, potrivit mdrturiei lui Georges Rouault:
nu intotdeauna cea mai bund, nu poate sd < Nu cred nici in ceea ce ating nici in ceea ce
de intimpld sd se inspire mai 126 vdd. Nu cred declt in ceea ce nu vdd qi numai
nege nimeni; li se ln ceea ce simt. Creierul meu, ra!,iunea mea, mi

se par efemere gi de o realitate indoielnic[. Doar

sentimentul meu l5untric mi se pare etern qi asptuirnictui lcipnrdoftarant.eVaozlintelam<efrbaiblilliocre,>isdiep. [astrreealuza[
incontestabil cerl, ri. Eroii tablourilor lui c'stetica dinainte de Rafael, aqa cum reiese chiar
Gustave din numele corrfreriei lor, nu implic[ o adevS'rab5'

lVloreau sint inci niqte eroi romantici pri:n hybris' intoarcere la arhaismul sentimentului si al formei
pe care il practicau Nazareenii, c5,ci nimic n-ar
rrl lor care ii impinge sd se revolte impotriva
zeilor qi s[ incercl alenturile cele mai gloriase
ale umanitdlii: FIercule, dAerlg-qoTnha6uolipi,hi-lPeroGmaeutteieur. ii mai departe de arta lui Giotto decit aceea a
lui BurnelJones, a lui Rossetti qi a lui Ford
Elogiile de care se bucur5.. N'Iadox Brorn'n, care lucrase o hucat[ de vreme
la J""K. I{uysmans, sint temeliile podului pe c''are
Nloreau l-a" aruncat intre romarrtismul plopriu- la Roma alituri de Cornelius qi de Ol'erbeck'
bizDmioselbil-saimncrda,oiidnxima. piOa,ug-indniniclaoatn!c,deiRaelaegsvdieoitdnilmoenrgpeui'ccagprro,reinneqoellvaooagcimioncmi{n-aptealquqrtiiine. dds--ueimd--ael- uaRntoiomt rdafneotrisimmmepurl.etopgrin;eariatlitfadaeelelilg{iibeloreerranautsuurlbl[pieiircnetec-liotlar,a.jc]erneigasrie!niat
se aserveas.X iu-btot danteqti, ca Dante Gabriel
TpreiumPhfauettalnui- un erou romantic. . NR'oIaslsoeryttiq, iNcloicriluiilurie-gMeelusieAi rRthouturnddce,SciraTBhoumrnaes-
inc5. .a-cocnu- soJeotnareapsrao;rpdicaieci5nd.ent-piabamlroaidunirlseiu,lel sgp:eiaercrdicurdtead-taeocrciTtdhyia.icrnlroctsidltoalsrgiineeti
Apolo de Delacroix, pentru
chide'cd r, o admirabild ratiune cdl5uzeqte papii

imaEinatiei sale isi trag existen!,a lor atit
tFlea'vtiiodleen'g"elArmdainn'>i,.vciaartae
paminteasci' prerafaeliIii into-xicali de liLeraturd 9i incapabili sd invenLcze
englezi par sd intoalcd spatele naturii si sd. se in a.tfoa^rau'a"mtl.iin,tirilor lor livresti. Fie cd este vorba
inctiiae intr-o lume de vise medievale sau mito- ,i" fie de postromantici, mijloaceie
logice, lipsit[ de orice contact_ cu wia!,a teluricd lor tehnice sint atit de s5.race, capacitatea lor
qi"umana. AceastS. negare paradoxalS. din dorin.ta de-a reinnoi estetica epocii atit de firavd,-incit
de-a evada din materialismul qi din pragmatismul aiunEem la constatarea cd dup5. marea inflorire
erei industriale, gi seamdnS. intrucitva cu aceea iarml'epp'eaaiisadga"diqiinttitlco"laru,r.depticngt-iuacrralep'eaungiseleeazcSui.efiquninclddeaernceiintnecaqcutaedceionmntrdi's-imulian'
in timp ce postromantismul gcrman va reapare.in
a lui Moritz von Schwind cdutindu-;i refugiu
printre personaiele din basme, cu deosebirea
c[ refugiul pictorului
isoetuasici u-ndeesecnhliaial[r !i-n inima p5durii si nu german expreslonrsnr, rar rrrrpresionismul si contrariul s[u,

intr-un
amdgitor castel al Graalului, in care qi-a gisit foi,ismul, il mai p'coiuldracvzoenludilcuai pe Delacroix' pre-
addp-ost Edward Burne-Jones gi in care se retrag ql a entuziasmului
rafaelitismul, in
bucuro s conf ratii acelei P r er aphaelit e B r other ho o d, Iui Ruskin, denun.t[ un fenomen de. epuizare, gi
intemeiatd in 1859 ca o sfidare la modul de-a tr5i chiar rafinamentul'sdu de senzalie qi de expresie
qi de-a simli al societdlii engleze din acea vreme' se ofileqte intr-o esteticd simbolistii, incapabild de
Postromantismul englez sfirgeqte astfel intr-un un viitor rodnic.
idealism pur, in revoltd impotriva nat_uralismului Si Burne-Jones pi Rossetti sint mai mult poeli
domnitor, nerefuzind categoric realitatea, dar decit pictori. De'pe Yremea cind studia pentru
metamorfozind-o in figuri de vis pentru a o face a devteni pastor' Burne-Jones a pdstrat
o sen-

suportabil5. Nu-i vorba de o rnigcare religioas[ zualitate siioas6,' pudic[, incdrcatS. de remuqcS'ri
ca aceea a Lukasbund-ului. Chiar dacd Burne- puritane. in evadarea sa din spa!,iul 9i din epoca
Jones a fost unul dintre cei mai fecunzi creatori hnEliei r ictoriene, el isi ia drepl l'ovardsi de
de vitralii'de bisericd din sentimentul 129 dru."m doar citiva lineri 1i cileva fcmei plSpinde
religios autentic lipseqte secolul s5.u,
lui care, si 128
din opera

si sfioase a cdror fragilitate ne emotioneazd gi viguroase qi parfumuri grele, iar femeile s[ poarte
ca-re ne seduc printr-un soi de perversitate incon- pe"umerii loi masivi plete dese.gi roqcate.printre
qtientd qi dematerializatd ce se inchipuie castd, cqei rdoeranosaeptaes.luIlnaddemsi.rcalippireeaD-_oiircehr iploerntlrour
,i pe. care Aubrey Beardsley o ria m-etamorfoza iuvilete
sal,anrc cu un simplu bobirnac. ile afuatd
sirEu'inta cu care bbserva 5i retla cele mai mici
Prin voinla sa deliberatd de a trdi in trecut, u*"".,,lr.t. gi pentru ciudd!'enia n[suocirilor saie,
$d1e,lomr,a,itegsruatvd, iinn trecutul miturilor qi al iscate din vedenii qi din vise.
umbre, legen- La rindul ei, arta' acelui maestru al fanteziei
din rS.sfringeri,
din a- macabre care a fost belgianul Antoine Wiertz
parente, Burne-Jones se condamnd la folosirea
unei tehnici picturale care nu-i nici mdcar au- line si ea mai degrabd de suprarealism decit de
tentic arhaicd si pe care am numi-o mai exact
pierdut elanul vital, care era romairtism sau di posLromanlisrn. Impins de c'
academicd. El a ambitie nebuneasc[-, hdrtuit de gindurile saie
resortul major al rcmantismului, a renunlat la funebre care nu-l sllbeau ir clipd \\'iertz a oscilat
intre un naturalism migdlos qi un simbolism celos
putere in favoarea gra,tiei, pi a acceptat auto- ce se armonizeazE foarte ciudat in picturile sale.
riLatea-paradisurilor artificiale ale imagina!iei,
care inlocuieqte elanul creator al acesteia, sub- Vrusese ca acestea s[ fie expuse intr-un muzeu
stibuindu-i o palidd iluzie. Inzestrat cu un tem- personal pe care guvelnul iielgian l-a construit
perament Rmoasisveitgtiuarosfo, lcousitotooaritgeinsatilmitaulteentmelaei ia Bruxefles ccodnfos-ermmipnlaancuurilooi bsaarlaec,S9.idae ciirui
energici, ciud[1enie e bl]ci
Pentru a int[ri
impuse de dorin!,a lui de crealie, de la droguri instalit[ intr-un templu grecesc.
spiritiste. Acest descendent impresia de grozS.vie veriOice ce se degajeaz[ din
pind la practicile
de emigranti italieni;enili din ,Lbruzzi, era fiul pirizele sale,Viertz a folosit un dispozitir'.optic
unui conservator menit, asemenea unui stereoscop' s5.. dea itruzia
de muzeu,actor al unor librete de rcSea-lzaieurlfu'paluucietesqitiuasi-pcut'eonlemeiacd5ne.ticcaeeitnraetiicrazeidaieimtseeqnilsaoiubnisvi-eedaalti
operd in clipele muzeul si in
sale de rdgaz. Astfel, tie
t_eatrui puseserS. stdpinire si pe bdiat, propunin-
du-i o lume de aparenle qi de himere cafe ii ocro-
tea de contactul cu realul si asprele sale agresiuni. orgoliul de a-i egala in acelagi timp pe .Nlichelan-
Rossetti punea aceastd inclinaie de a trdi in ireal aRsuebmcennsesai,nctealespmecatiedleub99ioleasmeaat-leexrtoemnoaan--
pe seama gustului sdu pentru oglinzi si, mai gelo gi pe
ales, pentru ogiinzile convexe care*modificd lor- viu care se trezeqte.in
ie qi,- de care isi devorf, copiii,
tismului: lngropatul de
mele qi. imprumutd fiin!,elor si lucrurilor oglindite cavou, mama smrntitd
iotailniefdnliiqdairneaiJneteeraicdlu. iTDraadnutec[,toardoarlinvdecDhiivloinrdpoCeol-i tin5ra fat5. care dialogheazS. cu propriul ei scheleb
se bucurau, la vrernea lor, de un m.are succes
lrsmnidetdif;,tiiioeini,t,uthaaqjrudisnnnagiitecldaicouudIntcaatrtrlodiicandsicd[iqefivlvoiiznirseitnepotzpeineeecrl,aaarereslaano,susctriosd-ndbaseuthrnucoiialstor[ee-r stlrnit de curiozitate qi de-o admiralie amqste-
catd cu dezgust. Existd, totusi, in cele mai bune
lucrdri ale lui Wiertz, fln om din lwmea nzare,
dviezioenxaerm-palul , un sentiment cgaerneer'ops r.igni autenbic
nu risca vniicriiol ddaeldcistdBfuierndee-Jzoamneasg,itt.mMpadicri.nigduruosn anumite
lrds5turi dc gigantismului stil, il inrudeqte cu
qi mai caiactcr gi de

caracter vulcanic cu o picturd pe care b inlelegea Goya. Ei are forla sumbrS. a aragonezului, rnelan-
ca pe o <r artd. a sulletuluirl, Rossetti sustinea c[ despt'e
numai femeile gi florile colia lui difuz[,' concep!'ia lui pesimistii
mcaefrloitrdilesdsifiaeibii[cctautloer;i o lume definitiv sori,ith-r{utdlii, uritului, fricii'
dar si aceasta cu condilia 130
131 Desigur c[ Wiertz nu merita nici succesul de

care s-a bucurat pe vremuri, nici indiferenta nrceeuaapudrneeeaiiemfroiar,mi bienindedrinde,ztrenoliemmsa, snqdtii-sicmdddrcemaiareadcneeusat mlntfuaenileen.sictei
amuzatd cu care este privit acum. El este,
inainte de orice, un ( cazD izolat in romantismul
belgian ce se exprimd mai mul1, in
ricd ilustratd p-Gicatullraait,isto-
de Henri Leys, Louis Ni-
caise de l(eyser si Gustave Wappers.
Preferind datelor intotdeauna insuficiente si ne- Fulgerul, de Karl Bl.uch.n, se numdrd printre
acele lucrdri admirabile. qi dcrutante
satisfdcdtoare ale experien!ei obiective cavalca- misterul intim, arunc[ car6, desi
dele dezldntuitc ale imaginatiei, acesti romantici iqi pdstreazd
o lumind
puternicd asupra esteticii si a metafizicii unei
intirzia!,i, Rurne- Jones soriigRinoesasectdtrie, iarep-sreezianftlda intregi epoci. Este poate cel mai romantic dintre
toate tablourile romantice, atit prin subiect cit
sfirgitul unei miqcdri la
Blake si ztirichezul devenit englez: Fiissli. Vom
si prin modul de tratare al subieciului. Din nefe-
remarca, de asemenea, cd figurile fluide ale in incendiul de la
lui Burne-Jones, avind atit de putin[ carne sub rj.cirg,- a dispdrut Glaspalast
veqmintele lor fluturinde, seam[ni ca niste surori din Miinchen, in 1. 931, qi am fi ispititi sd credem
pfpcudioclgitznoeisrlrdiuinqlaiuafastctieathleiidntmacetueamnataeftneoutxacrtasruaelilos.rvtidrnieqntoria-draaaadttdieat. vsdaddcere,isntnatfedniitciiascioesmtuzicen-
cu ingerii lui Blake, lipsiti parcd de trupuri sub
rochiile lor empire: alcueistTruefrunzeraldme-aateirmieai gsienaintuilu-
neqte cu aspiralia
univers in care totul n-ar fi decit jocuri de lumini
vdzute prin ploaie, picle si nori. Din punct de in ac.elagi timp: intr-un peisaj apdsdtor de iarnd,
vedere sociologic qi psihologic, aceast[ tendintd,
stli.vit de_ noapte ;i de ger, li marginea unei
pdduri, fulgerul se abate asupra unei trd"suri. Omul
paralel[ cu simbolismul lui Watts si cu alegoriile care conducea zace pe p[mint, caii se zr.ircclesc
iale celoase, semnificd la[ura negativd a ron"antis-
mului, neincrederea sa lalI de o realitate inr,ada- 'niidfnnaea_sbb|r,fi,l1il'orr[mqa,uiippctl taedcinaeaotuctpseanlaaldeebzurgieiirtceididuaeslinftfildonriucczm,ul[tpllaie.metaezgaidtsdipcoeieqrriuciooldalgeodisafipniqddaomfaoivrnrdimteutlilai-,i
toare ce va duce probahil la subjugalea spiritu-

lui de cdtre materie.
in timp ce romantismul intruchipase tot ce era
mai indrdzne! si mai nou in gindirea qi in este- pictorului: a.fost gisit in atelierul sdu, dupd ce
de patiuzeci
tica primei jum[tdlri a secolului al XX-lea, ade- Blechar murise, nebun.. la virsla
vdrata miscare innoitoare ce i-a urmat se depdr-
teaz5. de epleEci asereoipI ucnoes,iddeinrd toate puterile, idea- dsc.eiddlbdoetozi nrdieee, dlmaenpliia,nisnod_1ep8od4ar0artm.diandaesianblteleuz,nnfetlrcilcuadsaccltibdinsptcoraiaunrdtidea
lului slu, perirnat. Romantis-
mului dinamic din epoca de glorie, i se va sub-
stitui un romantism static, pe care insdsi povara bucuriei pe Care o triise in Italia, unde petrecuse
doi ani,.1828 qi 1829. in italia a descoperit lu-
imobilitdlii sale ameninld sa-l r[stoarne inapoi, mclnincar ,vveiras.rtuan.lfdrerdprgezriejin,tipnlddcfeermeaeidcearae tiei. Cele
pind la un paarcneaerdacefdamoeitsliicmtidsmsgtueilrumiil.oqinnidelAenndgvrlairaa,aodcuolapertgated,
se scald[
formalistd, i1 pargul Terni_(una din aceste versiuni ii apar-
rdmdgi!,ele !inea Bettinei Brentano) dovedesc in ce mdiurd

mediocru, pe gusturile unei societdti care rra so- l-a imbdtat lumina, gra{ia familiard: ca toti ger-
coti romantisinul autentic, romantismul actir.
ca cerla cu totul strdin, suspect qi deplasat. Aici manii care adorau Peninsula, de la Goeihe" la
Feuerbach, Blechen s-a sim,tit acolo total
ca qi in alte ![ri, l'a trebui sd asteptdm afirmarea dupd intoarcerea meta-
rnorfozat, qi mulli ani
suprarealismului pentru a constatata intoarce- sa in
137 113 Germanra conbinu[ sd piol,eze din memorie si

cu aiutorul unor satluedNiiefadpcoultueludi ucp.5ar.enialtuferSrm',epcna-- Etapele diverse ce jaloneaz[ viata lui Blechen
veliqiile Romei qi
duceau in mod inerorabil la acest naufragiu al
ra!,iunii, nu atit dinLr-o deterrninare a erren'imen-
ser5.. il tterilcoraelxtneeliloinairqeteci lct einarp.iartruetelnacaIcienluipdrirmumeleldsuanle-
acestea, latalitatea destinului sd'u
Cu toate
conclamna, odat[ incheiati aceasli' epocd {eri-
cacld iar ilntablieazniel lesmsaullesedsce spaimf qi de tp[ictmurei.seBrlieech]-ean incepuse ca banchert, dar aceas-
cit5, sd. din care de apucat de
,rouptn o bucatd scirbit repede si s-a
pic'r,ur[, la inceput sub indrumarea pictbru]ui de
.e,sr*teiouu.ltiFmaupltutal bcl[o, uduppi5c.tatotaitnea.inapiealdeen\aeIese, Fulgertr'I peisaje Liitke, la Academia din Beilin, unde el
cufunda insuqi avea sd devini profesor incepind'din 1831,

in demenld qi in moarte, incarcd aceastS. q9.mp9- dar mai ales sub influenla lui Clausen Dahl, a
zitie de ,ioue o.i paradoxalS' cu o semnifica{'ie cdrui foarte romanticd Eruplie a Yeznpiulwi (IBA0,
de doud ori tragiua.'Delacroix ii mdrturisea lntr-o
zi lui Victor Hirgo c5. a vrut. s5'.pioteze nu lama dSitcritdalitchmeosti.vInusl tlittuulgt,eFruraluni,kfqui,rtm) as-iamr uplutteinacs[,5-siufbi
unei sdbii ci fulgerS.tura lameil aici, de asemenea'
un arlist se str[duiegte s5. reprezinte ceea ce p-are aceea a lui Caspar David Fiedrirh. In stilul si in
a fi, prin insdgi natura sa, d? nereprezentat: ful- Friedrioh fusese pictatd si faimiasa
spiritul lui
gerul, trdznetui. Pictorii care mai incercaserd pini Fecioard, 'i,n zd,pad,ti, intituiat{ si Dru,n.L tn, rnunte
iarna lrtt:rare executatd in IB24 si reunind toate
itunci, se mullurneau cu un zigzag de Joc int'r-o temele romantice: un peisaj ,r.o*.rlrr. cle cople-
spdrturd cle nori: acesta era ieinwl fulgerului'
Iilechen, ln schimb, a vrut s5. imp.resioneze 9i s5' sitor, noaptea, trecltorile pusLii si, allturi- de
uriapul copac uscat ce ocupa primul plan, o sLa-
ttmZf.ueuuelrilb.tugiioau"sell,roEroeu'gctli$prliueleeriizivaJegaimiutano'upditrniuiocittnelmhintrairtdn-[r*1udoe"i-taii;,nuiu',mdzciueaanl-etnsii,ti,cTatJfa.ucehttemeelol-prpca,l5si;rti'.uaienetp.eirlumaansseupdpvrag,oqsiimreitcbd.i5aanpr,nif.nprdai.inie-e-i tuie a Fecioarei strdjuind o capeln in-fala cdreia
se afld prosternat cdldtorul.

Ifrumuse!,ea FantasticA a acestei rompozitii a atras

atenl,ia lui Schinkel, car'e l-a ajutat pe tin[rul
rasmqB.dcaljeedzsacadeitohsLideticnSsneca.hgr-paeiiincaTipfth-dueenrra5adsatetdtturuvr.riinrndiTeic,taoroitecilaclaaecrceaeacrr.upedairtupeostbtcertieudoeaalrtrad-pafeteacloici-roeotlrioamaacudloiidnviKnczluicdiene-ncdipigiil'aisiiensn--i
cpEovicgetnaoitr[rn.,eunntuacl lerevpirraetzennattautraclaisrte' ,np-aorvIeisfloitsdt edeacIitI
iin fapt divers, devine aici, prin.atmoslera de
t,msirmraoulipgibnib"ee1ercnieil,!,ip^esaareispnnzaeeci[mdrnb5utiu.acrnrcieniie,eau-ialfcniuneeielvg'arimden\-lirupiei,r.iialeeuud,is1iicBni[sflseeisqetl'iihdan-esbeenianggctaSauin'rtaSdfais'gtistamruuto'perfcaSraait'i
prnerea in sceni a dramelor Sturm und Drang.
Niciodat[ nu se va spune clestul ce amprenid
p.uternicii aveau sd Jase asupra piciurii ronar]-
tice noile forme de literaturir dramaticd si progre-
sele sdeecnourmaldieridtefoaatrratelem; iunittr,-iadcclecovr["a,toprir,in1tlrrruto$aitre-
lsdssrBuliuarsirl,eue.fleelctm.oo,hrriAuteltaautnaslqune'nealancxBbtciicsgiuuocmtmSnmriddi.paeeenuitHraniicrltauytiuutllxadeel.nelmlaeIurunnliiiistnnarctHleueodfraidgliocdclilediJseteoaec-aarmriuliluiic,andzeosiadeqcnt,ue\-iunpgFimng[siuriool.lsgmctnlceuaedrrlil(uibspine'opdul ro-rrlipdelu[ee---t
[ori
sldiriiine,1ftdar1ilemaSiccaundsineaavren.d ln Germania, in Anglia
Poale cd numele acesbor decoratori apart,in mai
dcgrabd unei ist,orii a teatrului decit ritorici pic-
turii romanlice, dar ei nu pot lipsi din aceaita,
I'ie c5-i vorba de Louis Jean Dasprcz, de Peter
toare. 134

Cramer, de Henri Cuthbcrt, de F. Loyds, de Ahl- lragicd este aceeaqi. ;\ici nu rrai apare un pelerin
T4heoTmhaosmaBsruGurnie'veca, ingenuncheat, ci un student clldtor contemplind
grensson, de Valdemar Gullich, apele moarte ale unei biserici inundate din care

de Jens Petersen Lund, de
qi de Schinhel gi de Blechen. in limp ce picta
decoruri de teatru, Blechen f5.cea diorame care? se inalt5, ca niste fantome, fisii de zid si ferestre

la rindul lor, au orientat puternic pictura ronan- cu sculpturi gingaqe, ndp[dite de vegetal,ie para-
ticI spre ciudd!eniile iluzionismului spalial in
care tiirimfase pe vremuri un Lutherl-rourg si, zjt[. Numai aceast[ compozigie ar {i destul pen-
mai l',irziu, acei Wi[inm Telbin care aparLinea tru a dovedi cri pul.erile umblei au pus din nou
unei lungi dinastii de decoratori si lucra pentru stipinile pe un artist care le scipase r.remelnic
Kean. Tot Telbin a imaginat un spectacol alcd- ,si ai cirrui demoni sc. putea crcde cd fuseserd
stLuoi inltudmrnauin1maa>a\rieedpnoie<nltiiai i-mp- ardigneisnSciariqiinnitd-mGooutzchidcal[rSd-'l.,oF<rrieisuudlnese5t.ulua,l cxorcizali de soarele ltaliei.
Bettina Brentano, care cumpS.rase mai multe

pe care il trimiscse la fala locului s[ adune docu- tablouri de Blechen, printre altele qi una din ver-

siunile Parculu.i Terni qi Dupri-amiazd, la Capri
(astdzi la Kunsthistorisches N{useum din Viena)
i.ncuteurenseartitdue-
mentele necesare, a pierit inLr-o avalanqi gi, dc qi care < colec!,ionari < artiqti_de geniuil
durele, Telbin gi-a abandonal proiectul. Proba- zrasm
uneor'l cam nelalocul lui, s-a
picLor si a vrut s5-l ajute, aqa cum ii ajutase
bil cd tot pentru o dioramS, de acest gen pictase pe lldlderlin qi pe Beethoven asupra cdrora s-a
si Blechen-un studiu infflliqind Constrnirea Podtt'
lui Diauolului, in valea Reussci, in Elvetia (X{iin- strdduit sd atrag[ ateri!,ia lui Goethe. Socotind
c5. pictorul nu-i bine ingrijit poate cd
chen, Treuhanciverwalturig Yon K.ulturgut, se era adevS.rat-ea a vrut s5. s-e ceea ce
pare cutre lS30). instaleze la cip5-
tiiul siu, dar, din mindrie sau din gclozie, sotia
Pasionat si el de str[vechile legende germanlce pictorului a impiedicat-o. Boala qi-a urmat deci
si dc arhitecbura medier.al[, Blechen vizitase linu- cursul si pictorul Fulgeruhr.i a murit, la 23 iulie
iurile cele mai silbatice clin IIarz, de pe coastele
ISalLicei, din Eh.elia saxond, din lilvelia propriu- 1840.

zis[, din Alpi si din Apenini; iqi petrecuse nrai Despre Blechen, putem avea doud. imagini cu
multe sdpi[mini desenind in toate amS.nuntele totul deosebite dacd linern seama de tablourile
sale din ltalia ce r[spund efectiv acelei nevoi de
domul golic din Meissen, iar biserioile din Ntirn- bucurie qi de luminS. care exist[ in el gi care a
berg gi' din Regensburg l-au v5.zub cop,iind cu
aacceeesateqai ,sicrgdul5into{,r5iamiont,ilvtealeliaarahiteocpteurraalte.oCruupttouarSte. infiorit in sud; dar fa-ta intunecatd a geniului
siu, ce pare a li o constantS. a caracl,erului si a
operei domina probabil de vreme ce a pus din
total[ cu trecutul mcdievalizant: se ptrtea crede nou stdpinire pe el de indatS. ce s-a intors in
cd, asemenea lui Rotbmann, fralilor Olivier qi
atitor altora, Blechen apar!,inea cu trup si suflet Germania si in ciuda faptului c[ in atelierul s5.u
Sudului, pe care l-a pictat cu o prospetime, o din Berlin picta in continuare motive italieneqti.
Blechen era sortit spaimelor gi nop'lii incd din
simplitate, o naturale{,e vrednice de Valenciennes adolescen!,d: uneori, li ismepsoutrpivuenae,a;igiaptrircntcai
qi de Corot. triumfa Italia, alteori se
iotusi, reintors ln Gcrmania, in 1830, el cade
li

iar piadd nelinistei, viselor, obsesiilor sale. Blse- Fecioara i,n zltpadd., Biserica i,n, rwine, Fulgerttl, qi
ricd.-tn ruine, pe care a pictat-o in 1835, aflab[ la
Stadtmuseum din Konigsberg, se intilneste cu chiar acea bizard peqterd napolitand, la intrarea
Fecioara i,n, zd.padd,: atmosf era misterioasS. 9i c[reia apar in mod simbolic animalele beznei,
cucuveaua si sarpele, sfidind ;i amenin!,ind soa-
136
t 1t rele.

insuqi Redon, pe care Remy de Gourmonb il III. DELACROIX

lduda pentru <r logica imaginativdri din < ncgruriler SAU LUPTA IMAGINATIEI CU
sale cele mai halucinante gi din picburile con- RATIUNEA
sacrate exploziei luminoase a tuturor mitologiilor,
igi repeta mereu ci trebuie ( s5. punem logica vizi- Clasicttl romantismu.lui. Romantismnl depdEit.
bilului ln slujba invizibilului r. El practica asLfel Tema hr,ptei. Glorilicarea liarei sdlbatice. Lupta
un fel de halucinalie a imaginarului pornind de
ctr, i,ngerul. Enteriorizarea ;i interiorizarea lwptei.
la real, ce pare a se inscrie cu prisosin!,d in
tvnreeazrdseiuu!,liinainttrrore-msutaniintrfiioi(5rF.rdi-eedr<nicsish[i)p-,l><in(sBdtillapnk5eesg)tr,tci pzpiieettroicDteuulemnlei-- Eroii Luptd.tori. << Lwpta continwd,>. Eroii nelinis-
lui iar metoda obiqnuit[ de-a ajunge tipi. Omnl imaginaliei si. oruul ragiu.nii. E<,. nevoie
Stifter. . .l,a- invizibil, enuntat[ in iurnalul sdu
de la vizibil dAegmontisLtmcwurlasj hpaeknetsrupeaarlieatun,:tnAspttloi>l.oL;uiptP* iintotenrio.aTrdr.i.-
intim, aminteste de Filozofii Naturii.
< Dupd efortul de a copia migllos o piatrd., urr umlu.L spiritualului. Pictorul religios; ru(trefiile
fir de iarb[, o min5., un profil sau orice alt lucru
din natura vie sau anorganicd, simt cum m5. ;i lim,itele sale.
cuprinde o fierbere mentalS.; atunci trebuie s[ in ziua cind Delacroix i-a riispuns bibliotecaru-
creez, sd dau friu liber reprezentdrii imaginarului. lui Camerei Deputa!,ilor, domnul Laurent, care
Natura astfel dozatd qi infuzatd devine izvorul
crczuse cd il va mdguli si-i va face o pldcere numin-
meu, drojdia mea, fermentul meu. Avind aceasbS.
origine, cred c5. ndscocirile mele sint adev5.rate r. du-l <un Victor I-Iugo al picturiil: <r Domnule,
eu sint un clasic pun, pictorul a definit tot ce
Intr-adev5.r, cine ar tdgddui c5. percepute in aceas- putea ilustra cel rnai bine caracterul, dar nu si
geniul s5.u. Aceast[ replic[ exprimS. intr-adev5.r
td stare vizionarl ndscutS. din surescitarea, din toate confliclele existente in personalitatea unui
supraactivarea percep!,iei sensibile, Zarul, Pd,ian- artist care s-a abandonat de bundvoie gi cu un
idneeunsuesnlineslbueraiizndteitcvoS[rr,.brOautcneheiia,nliacsruenpllsoruianlrl,cereedl epmicmatuui cre,ilepSvrcioanittcrase,i fel de voluptate curajoasd elanurilor imagina!,iei
mai viguros ?
qi ale pasiunii si care, cu toate acestea, in'felegea

gi exercita asupra sentimentelor lsi artei sale
aceeagi autoritate a raliunii ce guverna ;i inteli-

gerr!,a sa. Ca om qi ca pictor, a urmS.rit in primul
rlnd sd impace si s[ armonizeze \n el impulsurile

antagonice ale sensibilit[1ii qi ale spiritului;

prin aceasta, intr-adev5.r, se vroia clasic qi a
139 si fost. Insd;i evolutia gindirii qi a operei sale

pictate vd.deqte, la rindul ei, o aspiratie constantd scialdte"gdoericpdoesibroilamasnatiscmon,fucnadasriec. ucrun i-ar fi fost
genli
spre un echilibru clasic pe care l-a atins in cea ni,ste
excesive a cdror lips[ de echilibru qi armonie
de-a doua perioadd a vie!,ii sale, in timpul clreia l-ar fi compromis. Aceastd tezen'd prevdzS.toare
pare sd fie, cu adevdrat, clasicuL romantismulwi.
Acest cititor pasionat al lui Byron, al lui Shakes- semnificS. probabil, atit pentru Delacroix cit- qi
peare, al lui Dante, al lui Ariosto si al tin[rului penlru Goelhe, faptul ciuda victoriilor
cd, ln
'aparente, sor{ii razboiului veqnic deschis dintre
mGdeoapei stahilheeosl--ogiGsgeoi evsteahevaapdridoneppei5ap.rotdacinadeScetpuoirnemlicueinnmdfaavDiomarareunagli imaginalie si ratiune rdmineau nesiguri qi cd in-
Ieleiciunea conl jnua sa fie amenintata de reveni-
moraliqtilor, urmind o tendin!,6 atit de caracte- rlile'ofensive ale <, ira.tionalului>. Vom considera
ca un fenomen foarte ciudab laptul c5. pict'orul
risticd spiritului francez, cdreia, asemenea atitor Masacrelor din Chios rerrine mereu in opera sa
la tema luptei, ca qi cum ar exterioriza astfel'
inteligen!,e strdlucite din aceastd tar5, i-a dat
ascultare.
S-ar putea scrie un voluma; ciudat pe tema printr-o aligere probabil inconqtientd, rS.zboiul
pe care il purtau in sinea.lui tendin.lele antago-
D.elacroir moralist, dar subiectul nu-si are locul nice de care era insufle{,it.
aici; el nu trebuie abordat in cazul de fald decit
Luptele dintre anirnale,- vinltorile de fiare sdl-
pentru a servi la demonstrarea faptului c[, in batice, scenele de rdzboi ilustreaz[ intr-un mod
aceastd luptd dintre imaginalie si ra,tiune, in singular aceastS. necontenit[ stare de impotrivire
care a fost angajat de-a lungul intregii sale vieti,
el a stdplnit fdrd eforturi gi desigur f[rd scrupule intimd de care era cuprins eI insuqi si pe care o
proiecteazS. in afari intr-o seam5. de episoade
gi regrete orice inclinare eventuald de a explbra, violent pasionale. Acest gentilom destul de
in primejdioasele lor adtncuri, domeniul notturn rece qi de distant, fdrl a fi trufaq, ar-borind firi
afectare, elegan!,a riguroasS. a unui daldy englez
al vielii qi al morlii, solicitdrile infinitului si
continentul uriag al misterului, mult indrdgite
de romanticii ge'rmani. Ralionaiist, Delacroii a cinelocrondtirnasgt r1upuutl'inJueuianeq-Fleraanmcepa1td, 1i 1jiliept[ctoearroeqaii
stat la o distan![ inleleaptd si prudentd. de fron- uu
si hdldciugi pletoasi, a reprezenl,at astfel, de-a
tiera pe cale riliunea tiu irigiauie s-o treci qi iungul intregii sale vieti, conflictul l:iuntlic ce-l
de care nu-!i recomand[ nici mdcar s[ te apropii.
Dacd- am ichi,ta oafsi epmaamraadilenaldpdrionianptmreeudDleteeplaopcreJivtouinilx,t'i$eu,ii zbuiiuma si- pe ca.e il reprima atiL cle bine
Goethe, cdci se inclb confiderilele Jttrnalu,lui qi ale Corespon-
pictorul pdrind a il trideazd rareori. 'lemperamentul agonic
Fausi decit oricare dintre romanticif francezi, d,entei Delacroix miLrturisea in opera lui aceastii

al iui
am remarca la amindoi aceeagi vointd de a depdqi tainici discordie cdreia se strdduia necontenit
sii-i impun[ echilibrul si pacea. Dar acest agoz
romantismul gi de a-l aduce la o' stare ctaiice este cu atit mai revelabor cu cit se exprimd
frecvent sub inf5liqarea luptei dintre animale
ce nu se va identifica, bineinteles, cu clasicismul

academic.
Tot aqa cum Goethe a vrut s[ depdrteze de el
qi chiar sd ignore ceea ce, printre geniile roman-
tismului german? putea treZi intr-insul vilvdtdile 1 Jeune-France, nume dat in 1830 unui grup de scriitori
isei maraLirsctiac!iaprcr,ienxaegxecreinndiricteitoartieilae q-lcoorlii romantice, s-au lircut
tinerelii, Delacroix a refuzat asocierea lui cu prin
vestimentar5.-qi-
acei romantici francezi, atit de invecinati cu el, ideile inrir[znele pe care ]e paefirnmlruaul.lr'rPnrainntirer. aInlterlien,d.ue-i
dupd cit se pare, Victor Hugo qi Hector-Berlioz. narticipS la l'aimoa'sa r, bithlie
Va folosi orice prilej pentru a se clesolidariza 140 i'it. toi se numirau printre aUii Thdophile Gautier, G6rard
141 cle Nerval, Petrus Rorel Lycantropul (N. trad.)

(plncaslucaossi:tHlabsiotauun{ceagaln[ltata,eil.irliltvomm.cc:lueDbasstsa.!eIaeet1atOileian[fes,a'.,lfatgi,]d<LlaIldeulnieas'cvteorrCulm.rribcefeio_seai.ndlfaucri,isiriirsrnoosdutrucpicfanttldrcrtAieqgselserxrui<)oaateoi.cpt.rta.lfobaorraasaaoe(lerdfaprrAdir_irvtlidnoni;iu.zieiinreid,tctfut.>cdsci,ruti.aomzr'emrmutSffdl.irnalnhldecae.eici>mecrintuofidcrr[iebooaesEonzantoaitiu.slnaoibdriepanppseisiitgmmepacruttdhieirniciacuacrl.u"aiesaartt,ntma{itlatu1speiaftliueidtteriaoaal;puilae,n;etl,dr-CamC'cr.;;uiii,ae,isn"t:isfaio.;lieai;,i"i"n";.ncd;,-ti"r"-iiac;1e,,enolJi;.sc"i"oaualt.ser;r.tu"itirre;q'uL.grliipierl.c"tu,o^r"eiJe'iiiirioe{r.aiiuiimvcirii,edcntir'lelrf.ci"hmriafp'u,hoidn.l"epai6r.feoi"ciaie""zclirfco"nro"anJ.xianiiln.arippenzntune[id',rofJlrihc1iiaeernneo.tnl;i;tlal,itli__uia:,ej)iiela_"i.; tle-a dreptul miraculoasd, astfel incit ceea ce
Ia Rubens r{mine incd. spectacular qi teatral,
lldalfPrutlorcD?lrtc_bdmoJdireio.ulo:ao]oplrr^uoold=oeeleellerr,rien.trlI.g-eucJs,eLeadr,as"_s,rstsaplivlJcaeutnrtiae.sfiua.,ti"trc..ulsrl(lbRemessbioecrip:,oerlsicu:lrcd,neJauaa)rnedm,pfrtno-€aspbLocsbn.:li^lomdlaaFdm&aieeeeirispar-vfcimpaediinronaupst.acirimxelurntlarlaseesnoeinonr.ntnnlc,btdamceorlltlvs.imeglaucsiufrrastgtesduniecieeliict$cntrevaauaenhaqbaaemmeaiddsfgesrAfne_tlDislieehcelori.i.ped$L.sircriciegicparrliraeaciCaeii.irmuolfelanm.leauud,imasLrfnLitmcarrnlidcoeafana,iuuiiior"atiamdaaigcrto.'p.anp,adierlr.eerrit.linau.n.e.erplelsoeniil.xieiL-sdir"rrl,l.,"re,,e.rlciLntdieoe.:sp'tr.tdiltcrrduimpeg*iLrmn,ao;sr;"piialc"cil,;;r,at;acoevzri-spi,p-;lS;rflum^ar,oie.laipa,;;aocalec"i,'c,';i,-"nr[luruf1iairat,ierpr"*cntll,rrptru"brim,f"dr.a"ea;lnce-;isi.i;ilas'r'rfcrtrui'i;,e"riiiela"a"i,pnininnlirti*n;.irr,tcrra.rtDiicieitl"*'cnrrsrroa.ileirn{nano,itectlsefzsiomrrjicrsij,launpinigd"iaoctnarrrl":tieuppsn;cmilsidimuc,*rcnis.Linai.oit<e-gslt"sn'tarceimiilpnirrctonto,nrllril.alil\iaiirrcai,.irneoIilerss,r,nsrax,,oeie_r.,r,_riiazir-.ar-cti-"rrr M2 la Delacroix dobindeqte semnificajia unei reali-

[[!i autentice gi actua]e. In aceastl privinld,
un pasaj din Jttrnal aduce o mS.rturic pe cit de

cliscret{, pe atit de precisir in semnifica{ia ei:
<r Tigrii,. pantcrelc, jaguarii, ilneiitn! .iDnee
oare mipcarea ce se naste l-aunvdeedcvrienae
lor? . . . Cit e cle necesar si nc scuturlm din
r,ind in cind, sii scoatcm capul afar5, sd clutdm
sd citirn in crea!,ia ce n-are nimic ('omun (,u
oraqele noastre si cn operclc oamedior. . . > Cu
alle cuvinte, cit e dc necesar s[ ldsdm s[ creascii
Ei si se
idneznvoolit.cCsuupltctlrbaatacaun.li,mtlaelitoatel,epoeaicciat,rdeino
purttim
18110, Tigrul atuci,ncl u,n cal sd,lbatec, din 1844,
Caii btittndtr.-se i,ntr-un graicl, tlii'r 1860, exprirnd
uadrimaidracbvdil.radceraamsla[ tliic;ncireenluibenrldzuaiesptaesiIuanileoxra'.c'cliu-
Latea anatomicri a unui l}arye ci, dimpotrivd,
supranaturalizeazl, realul ducindu-l la acel maxi-

rnurn de intensibate tragicir pe carc e capabil
s-o suporte prir.itorul.

A trece de la tema lupttii dinh'e anirnale la
tcma vinS.torii inseamn[ a inlocui pe unul dinLre
i.rdversari cu omul, lupta tlobindind in acest caz
alt caracter, c[ci ea semnificti in mod inimitabil
infringerea animalului de cltre orir, dalolit{ anne-

lor de carc se loloscgte I din punct de vedere

moral ins[, putcrn spunc cri vicloria rlmine a
animalului, intr-atit apare acesta rnai pul,ernic,
mai nobil, rnai fr:umos. Vi,nn"req tigrwlui, din
1851r (Luvru), EdiinmaBiomrduelatuinx c(pi,icVtia.,ntdd.toinareadce,elalgeii

de la lfuzcul
an), braduc triumful splendorii animale, eroismul

curajului sdu dezndddjduit,. Ilicul tablou Vi.nd-
toare de lei, de la Boston, pictab cu patru ani
mai tirziu, face din fiarti adev[ratul erou, lupt[-

lorul sublim cdruia clldrelii ii dau ocol inillind
ldnci gi iatagane si ferindu-se de-o incaierare in

Acacreeaasnt5im. ianlcudl iqei-raarrereedsotbelnidnif[alivEaantta[juinl aLsuupprtaalodre.
143 la Bordeaux, nnde tmpurile de oameni, de cai,

btilsspgneucuapi.u.altiidicltprttudeiAiimtitdolfssseeipraeut.irradR.i.esvccauleooieottnemnoridndc,raiievntiinsadnnnLtulttsirmresebbeumad,alspaeqziuconledlecuvsacacaitolnl,arruemaodilnur-gpfldeeuiuoc,rgxr"z.aifi[etailrltrupiatiieucnbttilaluiegseobdruLn.milesvl;e.ileigmpcmaqrtaireaE"ioinain,lasdrtiaarircen.ctatxigeeea"ctcnrureiela___sei,ili Ingeri, doar aici se dd o lupt[. Sfinlul Mihail
din pictura de pe tavan dd gata cu mult[ ugurintd
un demon neputincios si aproape ridicol. Heli-
odor e izgonit din templu de niqte cavaleri
cereqti fdr[ ca duqmanul doborit la pdmint si
schiteze cea mai micd impotrivire in fa!,a unui
Belerofon creqtin. Doar lntre Iacob qi Inger se

d[ intr-adevd.r o lupt[ tn toatd puterea cuvin-
tului, gi ea constituie, in 186{, testamentul artis-
len!,d nobil5 qi <r divinl ,r rostogblinduise pe pd_
mint sub ghearele leilor victorlosi. tului pe care il citim, fixat pe zid de imagina{ia
put,ernic5 slujitd cu supunere de geniul minunat
Anc-aeafsotdstcdomicptaotz{itideedeguostbuel sptiituoirietustc"utlruiui,mrfnaulilrt
al creatorului de forme qi al coloristului.
Problema culorii se numdrl printre problemele
indrr{git. dmeariommaarneticmifisiruarndc,eczci;ridnetasluinstiimmeaicsi,i
care l-au preocupat in mod deosebit pe Dela-
intr-o si croix in timp ce pirrta Capela Sfin!,ilor-Ingeri;
arzaloare a
IJaca vom IenrperamenLului agorric'al art istului. de multe ori a ar.ut congtiinta cd a <rincercat
de su-b^lima apropla laucielsatceopbisaot.dindgeervuin.ld, tcolaerlea
Lupta a niqte mari imposibilitdti cu pictura matd qi
anevoie de stdpinit r (Scrisoare din 23 februarie
lfvisBaazlpipuSln"elonciua_eic.eagrluiioinrsn-ignsinumaiiimcryi.n,ttntr.dt-eroain.dSsulubedrvodiiacnu,rreicr.eneittIltleapur)eaeaareiviprin.cnqeccsclidreaiecSaodliie-;,ucvas,epiinnorliviairrnnoocLienoiepbtsaoirmdrxmu'c--nfu,deS,iou-tuzfuteasLullriiaeiesncncieclpco.t,rut-st.riiiuevacqrti|lisilealrensaebioroxjtgiciiaamcfnceieesetrriueicacuitlusrocrudpiincirnce-npptdenrlpieleeacuatdseisLrnponnemesr,mtoauenareomlierottrt'sai"piueddinnmn.tarreireieid.itei.<anileide.ocicnlaerp.mnLeari-trrttteijC.ubgllutnie.nlceiiiiblurSsetlu'teuiai-ctlrmliudpacfuifslidvaeoddtoua6ceraoira._iedttnsa_,ariii 1B6t) si {olosirea unei tehnici neobisnuite l-a
silit s[ infrunte o seam5. de dificultlti pe care
inainte vreme nu incercase sd le rezolve. Aceastd

< luptd u poate fi interpretatd gi altfel, recunos-
cindu-se in ea eforturile supreme ale unei energii

brutale, materiale, de golem, impotriva unei ener-

gii spirituale ce domind numai datoritd puterii su-

pranaturale care o inspird. Inslqi moliciunea aces-

tui trup de inger, nu prea musculos si de un modelaj
aproape feminin mai ales in comparatie cu robus-

te!,ea atleticd a antagonismului slu, atest[ c[ in
el actioneaz[ numai o energie de esen!,d divini.
Dar insdqi violenta luptei creeaz[ intre adver-
sari o legdtur'd stranie, alc[tuiegte cu ei un cuplu
pe oare le contine ceea ce omul numesie o lucrare aproape tot atit de strins unit prin conflict pe
in_cheiatl si intreaga. I (Scrisoare din'15 ianuarie
t861). cit ar fi de unit prin dragoste.
Insuqi Delacroix interpreta acest episod din viala
Ceea ce a vrut sd exprime Delacroix in Capcla
deosebegte cle r.-niiir'u!iu lui Iacob aqa cum <'era privitS.'ea in Sfinteie
Siin'filor-ingeri se Scripturi, ca un simbol al incercS.rilor la care
Dumnezeu isi supune alesii uneori > qi, I[r[ si
V.iniito.rii de lei prin insdsi natura aclversarului pretindd a fi unul dintre aceqti < alesi >, gdsea
vrctorios,_ In,gerul, care inlocuieste aici fiara:
fgcdaoprnatrucsrttderlrousrul, p<$radauinvaicntournr>are.lldu.tzraOianridscp,enufriesniadtirivnfdiananaimetufaoralrtiuanrntirtl_ao_or
o asemenare intre euln;ioabcsetasct oIal cinofbriccoaqredtsoer, str[-
duieqte sd ddrime
pre-
cum si o analogie cu latura spiritual5 a eului
lor:, csenla operei este insdsi ideea de lupl{. Din 145 sdu, luminatd de inteligen,t[ si de ratiune.
Capelri a Sfinlilor_ 144
tot ce se vede in aceastd

7-418

A[,ecsetaasmt{enctomalpoazrittiisetuplouai,ter'efci appriitvuiltinddd, einci ca un lia de la Taillebourg, bdtdlia de la Nancy si,
ajunul pentru cd rdzboiul civil naste qi el eroii sdi, Liber-
mignoorlrraiinbsaelie,q.iaaceinelupndgsiiiraiincirditicciiluIpt<[, diernipreoiizrievcai tatea cdlituzind poporu,l (intitulat[ dc asemenea
Republica pe baricadeJ. Vom remarca bolugi cd
cdrndeareia.imaniuntltur,dicpehsoiaclri.atirrmuiunpmcoaLftra.irp:adrienoctpriteerpejriiviniinntserd-.os.i,.vaiDcs-tuopri$reai, in aceste scene de bdt[lie unde apar numeroase
personaje, tema luptei se exprimi intotdeauna
printr-un cuplu de antagoniqti, izolind astfel,
de l'iece clipd. Admilind c{ lupta lui Iacob cu in centrul evenimentului colcctiv in care sint im-
Ingerul simbolizeaz[ admirahif viata artistului
in general, rdzboindu-se clin toate cu o plicate armate intregi,^un duel, prefigurare a due-
rnaterie rebeld si ou un spirit ce ^pruetfeurzil[e s6 se lului clintre Iacob Ei Inger. Si aceasta nu numai

intrupeze, atun,ri ea rerunid, pentru Delacroix, pentru a aduna qi a concentra inl,r-un singur punct
intensitatea dramaticd a mul{imii uriase dc oa-
ca qi_penlru to!,i marii agonici ai picturii, Mlichel- meni ndpustindu-se unii asupra altora, ci, rnai
Rembrandt,
angelo, C6zanne, insuqi sensul exis- mult, pentru ca pictorul qi prir.itorul si seidcnti-
l_or personale.
len!ei lice cu luptitorul, urm.indu-si preferint,ele si sirn-
Oliiar qi culoarea, acea cu,loare matd, care cere
abitea e-.cperien!e ancvoioase, atitea complicalii patiile.

prcturale, este l,erenul altei lupte. Astfel, din In lldtdliu de Ltt l{uncy, din 1831, croul esi,e Carol
'I'emeraml izolat in col!,ul din stinga al tahloului,
toate punctele de vedere, toatd Capela Sfin{,i- ti,sijderi unei iiare incol!,ite de haitd, el rS.mine
lor'- irrgeri, cu Slintut Mihait, cu lieliortir, ," Iotuqi cenlrrzl moral si psihologic, al conrl','ziIiei
Iacob ;i Ingerul, constituie o confesiune. (re se organizeazl, porriind de la dinsul, lntocmai
Aqa o int,elegea si l,Iaurice Barrds definintl-o ca ca gi in Rdtdlie d,e la Taill,ebourg (1837, Galeria
< o pagind cle autobiografie suprem[, rezumatul Bdtiliilor, Versailles), unde slintul l,udovic cdlare
experientei unei vieti deosebite, testamentul in-
lsJcerliascdroeixb.a.irtrifni upluaturttisstppueriez, icdaulgiinGgeoreiltohre,>. cele- pe un cal alb e situat la inomcigarea dintre diago-
lbourpebtdldetotd_crluicrv.icnSoteni:tuintncuud{l,cgisiiaanmlutufopl sucbtoenuas,uiidesnerm,paa,uraavdianicatdatuurcana
rralele tabloului. Pentru Bdtitl,ia de la Poitiers

(1830, Luvru), pictorui a construit in jurul regelui
Ioan o spiral[ de un \riguros dinamism care il
plaseaz[ r,hiar in golul acestui virtej.
ornului de calitatea de luptdtor si,- mai urult, 'Iema byroniand a [,u,ptei Ghiaurtt,Iui cu, Pu;o,
bratatir in tinerei,e si reluat[ apoi tle nai rnultc
vedeau in lsuiput[lti.minsrrrlrgci ipLrcinl. cipirrl vie{ii, ratiunea ori pin[ in 1856, joac[ iri seria << biitdliiior> acc-
f i, la;i lol ra si lupt,elc dinl,re animale in raport crr
ei do u
Exterior,izarea si interiorizarea luptei, ca temI
mpdruianctei;iaplagalodenxiincaimarriiinisnaatrmreebalueplrrooepilieerrrioeniilnel"aiinsttaji"clleiufpirieeonixct,riucoecnue-li rr viuitorilerr. lrL i'e1rel,ale rinduri, tle asemenea,
pictorrrl a reluaL aceie subie tftc agonice la cat:e
linea mai mult, Rogcr cliberind-o pe Angclica,
lsocr;iusd9ilrilrun-psoelriivnesdbeuuludm, oiipuinnceoninjulrddutonatrruei, fie cd, Rdpirea Rebecii, extrasd dintr-un episotl din
.lvanhoe de Walter Scott pe care il cilea cu
indivi- pasiune. Imagina!,ia atit tle vie qi atit de variatd
rdElniIuraailiyifinilnrrei:tnasicipsauicnhqaiilrtaicacosmeniaptcrsoajtuizsrtiteterigilmeliedlpuisartouolnpuriirtpcaieteLeieiussn;adidlelscaepiaedgrreimszogovdnnosaileetleai.-
a lui Delacroix iqi inventeazd. subiectele, dar nu
Eovdie, atunci clnd subiectele drarnatice din cdr-
pe care le
in rnod normal locul: bltrilia de la poitiefs, bdt6- 146 !,ile autorii citerste il ispitesc, sd le imprumute
la sdi preferati din tinerete: Dante,
de

147 Shakespeare, Goethe, Wall,er Scott, Tasso, Arios-

7* -37 5

to, mai rar Victor Hugo cdci pentru acesta nu ca atilia artiqti din generalia sa, qi prohabil qi
avea multd simpatie. Dintre toli poe.tii romantici,
preferatul lui era probabil Byron pentru geniul din dandysm, Delacroix nu-i prea. citea pe s.c1i-
itorii germani, qi incd si mai putin pe spanioli.
s[u,. pentru distinclia sa de gentilom, pentru Totuqi, il cunoqtea destul de bine pe- Cervantes,
destinul sdu patetic. In Don Jwan gdseste tema
Biircii, din 1840 (Luvru), iar trei ani mai tirziu pentru a-l aqeza, de altminteri pe bund drep-
tate, printre f oelii cel mai greu de iRclueasctdrinai.t.id-_ee$iali
pe aceea a Logodnicei d,in Abydos (Luvru). Din pomeneqte aietuii de Nlolidre qi de
< Cu cit lucrarea
(ioethe, il va indrdgi mai ales pe Goetz pon Ber- despre care spune:
labioului esle mai desavirlita, t u aLil" lnai rnici
lichingen, eroul unei drame de tinerete pe care o
va ilustra cu o serie de litografii, intre 1836 qi vor fi $ansele artei invecinate ce se inspird. din
1843. Por.estea cavalerului < cu bratul de fier > il
interesa atit de mult incit, dupd ce'schi,tase pro- ea de a p- droeduacceeuqnti efect egai asupra imag.ina{,iei r.
iectul acestei ilustratii, incepind din LB24 va reveni neliniqtiq,i'
Aldturi eroi opuqi eroilor

asupra ei, cu treizeci de ani mai tirziu, in 1860. faciezcliteoivnitor-emiieGmhsaiinraiguubrludaltr,dSRl.iicoa-greere,l-l Havaacsaampnt,aiviGaaotdepdtzru,ignraerogomii aadlnitn-[
Am vorbit despre semnificatia profundd qi com-
tismul ei exterior qi interior, si anume autorul
plexd pe care o avea in gindirea lui Delacroix
no!iunea agonicS. a luptei. Artistul iubea insd acelei ample meditalii, deznddfljduitii qi in ac_ela5i
in aoeeagi misuri qi desfdqurarea de fortd vital5,
de energie, de depdsire de sine, de. eroism pe timp resemnatd, asupra mor!,ii: Sar-danapal.,$i
in acest caz tot Byron ii va fi servit drept model,
pe care o impunea victoria sau ins5rsi rezisten,La. si in atitudinea distant[ qi dispreluitoare a rege-
Dacd n-a vdzut probabil lupta intre fiare, a
vdzut irr grajdurile gi in hergheliile iui Asiriei, care asistS. fir[ un gest de revoltS.
in schimb, sau m[car de minie la prdbuqirea puterii sale,
marocane, unde a executat numeroase studii, la uciderea femeilor qi la distrugerea comorilor'
lupte intre cai compalabile celei pictate in 1860,
care se aflS la Lur.ru. Dar intr-o zi, in timpul recunoagtem detaqarea orgolioasd a gentilomului,
unei
plimbdri, i s-a intirnplat sd se opreascd din a <, omuiui superior I nelegat de cele pdminteqti'
drum pentru a urmdri peripe,tiile unei lupte, in
Identificindu-de cu Sardanapal, acoperind cu dis-
pre,tul sdu publicul qi pe criticii care batjocoresc
care se infruntau o muscd si un piianjen, cu o cupbdope"a, precum qi pe < Domnii foarte mdgari

aLen!,ie si o pasiune pe care le regdsim intr-o din juriu r, Care au f5.cut atita zarv5. cind acest
plgind. de Jurnal unde povesteste, pe data-de tablou le-a fost prezentat pentru Salonul din
l 7 mai 1 850, aceeasi ciudatd aventurd. 1828, Delacroix devine el insuqi, cu acest prilej'
eroul romantic, artistul ignorat gi < blestemat >
lri aoelasi Jurnal, la 6 iunie 1824, el scoate acel
strigdt rnagnific, r.rednic de un tin5r romantjc: g-ilnodailgan, autenitdee.-pinridnrdazcneeelailqei
< Ce crczi tu cd. a fosl viala oamenilor care s-au de care Academia qi
dugmdnie, iqi bat
ridicat mai presus de turm5 .' O luptl neconte- joc
salb, inverqunindu-se s[-i dea in vileag ( greqe-
nibi r>. Printre oamenii care ( s-au ridicat mai q'Mi o< ipitdecwarteuleniDve. r(sOeladreintr2e9buiaienusa5.rinee1m82ir85,mc,[
pgrietsi uisndgeetnuermradl ) va asezal fireqte, pe eroii indrd- lile >
scrie cpitreivlriatopiieirsaoparnoeapgedsinescunaacnesimt itta,abtleouil sublim
de rornantici qi in primul rind,
eroji nelinistii gi ai indoielii, marii anxiogi: Hamlet, vreo gdsesc
Faust, Don Juan. Acestei trinitdti va trebui sd-i qi cd

addugdm pe Don Quijote, al cdrui caracter tragic ridicol >.
a fost in!,eles mai bine de germani decit de fran-
Daumier poate. Anglofil, 148 Prin dubla sa naturS. de om al raliunii qi de om
cezi, cu excep!,ia lui
149 nael liimniaqgtiilni ac{,iiteiq, ieclealepi adrelineeroai taitctfiavim. Viliiesiudl eluei raori

fi sI fie deopotrivd_ Ghiaurul, Goetz, Rogers, qi, impresia mai puternicd aducind cu ele simpli-
de asemenea, Hamlet, Don Juan, l-austl ptiiid
cd pentru a alcdtui ceea ce numeste el <r oameni tatea. l
Jean-Paul le zicea < oa-
exceplionali l, cei cdrora Este o fraz5. pe care ar fi putut s-o scrie qi Pous-
meni superiori r>, si care ar putea fi foarte bine sin; in orice caz, el i-ar fi aprobat toti termenii,
chiar ;i alegerea cuvintelor <r organizare logicd >,
supraoamenii dinainte de roncep!,ia nietzscheeand
a acestui cuvint, imbinarea celor doud catitdti. < impresia mai puternicd I, tr aducirid simplitatea r.
Sd compardm aceastd delinilie cu cea pe care o
ra!,iune gi imagina{ie, este necesard.
Inlr-o scrisoare din 1820 cdtre prietenul sdu dmqdiaarnoiicemiraaensstteaismydoeurlabuai 'f-idreoampturanoncptiricciu:inl<dtsDfnluauc-rdlocmponraidnnatmirsonmmS,.a-dne-
scPrieieahr!or,ieet5t,aritrtitdnisdtpirceu5luiDineatlplaracerrenoicxradmzodv(rrtdmutriuits,neciqndtceienncleddleiaoatr'pdictede
tismul meu se inlelege nianifestarea liber[ a unor
impresii personale, aritipatia mea pentru tipurile
vulcani dcreie..$.aaiurcr,opnaucthveidiacet,1iii.n"s.clql[e:dorodeAapettde,alespglraeinaetrm-soinagjaoufrriria,- invariabil calchiate in qcoli si repulsia mea fa!,d

ma.t1e de re,tetele academice, trebuie sd recunosc cd sint
rcgula
un romantic, gi c5. am fost romantic lnc[ de la
asociere din care se nasc marii oameni ,i. droii virsta de cincisprezece ani l. Si, intr-adevdr, prin
pe c,are ii va p.icta nu rror ceea ce acordd imaginaliei gi pasiunii, fanteziei
mari oameni incompleli,. fi ca atare decit niste si expresiei dramatice, Delacroix este un roman-
pentru cd le lipseqte
una dintre cele doud viriuli necesare sau cel tic. Baudelaire spunea despre el c[ e ( un crater
putin pentru cd ele nu se vor echilibra exact in de vulcan, ascuns artistic printre buchete de
it9snoeit,ntuasiim.lsdaepiqpeinidriidmcteiinisntdd[durvu-eiriglasitdpl5tfi.decUotlobqniini adadevleaeBslratcidsl rmSactseeiitnnfeltdalhiinam'Dl,daarccneaeltriseaet nfleocrei sra.r5$. iaDrteislatuclruoi,ixsacrifi[ncdu:t<eTlroegbiuuileormiguinlat lcitudr!a,iji
pentru a indrdzni sd fii tu insu!,i r.
elanul febril al geniului: <nu neglija nimic din
A fi tu insuti nu inseamnd a te izola intr-un
individualism'imobil. Intuilia romanticd a alte-
ceea ce te poate face mare t. Stimulat de aceste rit5,tii Eu sint un altul rci -reai!,isileorresvaele-
aadpmroonpersiutdluriiesxdteurido,aarime osriz,dDe erelavcernodixicaiqreiafoirnmtiamsde Eului -El< nu
leazd poate acorda
qi lui.
o viald autenticS. decit devenind ceea ce picteazd,
despre <, mdretie )) acea idee inalLa la care tre- pdtrunzind cu trup qi suflet in identitatea acelei
buiau sa concureze o seamd de iaculLati. aparenl
glr.us9, rare insa., prin imbinarea lor, dad'eiu creaturi nd.scute din el. Exprimind dorinla de a
Lemelii qi toLodatd aripi. < identifica sufletul slu cu sufletul altuia r, fdcea
lui si talentului geniu-

Cuvintele clasicism si romarrtism pierd mult din aluzie la nevoia vasti qi pateticd de expansiune,
aincleesletusiupl i.clotorro, bpiesnnturiut cind sint aplicate in cazul
ci njci unul nu poate sd-l de multiplicare a eului, esenlial romanticS. qi
sfirqind, in concluzia ei extremd, la o fuziune totald
dJeufirnneaals,cSd.aqdiinsdd-dl liinmitt3ezei"."O;"'p;ai;giins[5ci,u-ricoaaust[edsina
ou natura, la nimicirea de sine in univers.
Imaginalia nu mai este atunci doar facultatea
povestiri, earolti u1li,rodme aanet,ecisudbesatitutei
preuizeze ce intelege el prin clasicism. <r AF numi de a nS.scoci der.enind
bucuros clasice toale lucrdrile ordonate, ..iu .uru metamorfoza
creaturii. Detagarea ingereascd, ob!,inutd printr-un
satisfac spiritul nu numai prin zugrdvirea exactd
lisunacturr-ugurrnialoncrd,uiovcaiisndqt ipsparurininpticouaanntitetadtaeac, esoelreng-tacimnaiezliant[rtteei locloregq"ifciaia,c 150 efort de voinld clasici, duce la o picturS. rece;
ea exclude virtutea participirii care dd for!,d qi

cdldurd reprezent[rii lormelor gi care, in tab]ourile
151 lui Delacroix, inchide pe pictor in centrul dramei.

Facultate de dedublare, de multiplicare, de sub- ild"EcJeeleieigsal-cetIseeno"taoosrtslatdteaiotlsiltr)ittufreeoodr"mcaneliCuareutlnmrelaa!,d'cqeaPseiliapopad[rriuilonaleoncavisrdepe,e-raeBnexcpoilpuadiaueoenriSebscsaoGtireuurneodnl.aseaeultuotn,phaa,.uedirpneeFae9*al,ci,<uarepussltrtsietis,fnrimrtnqaoaaaeclncrqu[ilet]meeqeai
stituire, imaginalia distruge barierele care, in
mod arbitrar, separd eul de non-eu. Delacroix
esle Sardanapal tronind in virful acelui < rug > al
<r degert[ciuni]or r cu privirea lui tristd si grea de
fiard muribundS., el este Carol Temerarul, al c5.rui
cal se scufundd in mla;tind si care aqteaptd lovi-
lansind asupra lumii eiterioare plasa. vastS' a
tura de lance a duqmanului. ncuiirioszailted,!'iia, causmenrestibr[igliitn[ldiiu, -asesiminpastiienieqai a pasiu-
Adevdrata imagina,tie romanticd nu e crea!,ie er
nihilo, ci re-creatie si re-insufletire a deja-exis- lui, pri-
vincl luorurile in oglinda care este el insuqi in
tentului. S-ar putea scrie un intreg < tratat des- Iata lor. cu acea priiire t.e lransforma gi re-creazS'
pre imaginatie > cu toate remarcile pe care le-a
Atunci cind iqi porunceqte: < in tine trebuie s[
f[cut Delacroix cu privire ]a acest subiect, in privegti qi nu in jurul t[u >, el nu precomzeaza
Jurnal qi in corespondent5, gi indiferent de peri-
oada de via.td cind se exprima asupra acestei introspeclia ci, dimpotrivd, o captare
"r.iceihaetjmcuemntl a t"aiitaiii exterioare cu condi{'ia ca
probleme, modul sdu de-a gindi rdmine constant. p"ni.r.i-umortuJulirmsl5.."otnetuorfpiearelpilrcairmbeiailt{e,diedqi ipiesriivmgirtieitaa[ fialn[cstintiav.r[eaicnbliruucnatXree,'

Ea nu il impinge s[ caute imposibilul, irealul,
fantasticul, ci imbogd.teqte pentru el toate posi-
bilitnJ,ile posibilului. In fa,ta obiectivului, aclio- Delacroix, cel de la virsta de douS.zecr qr crncr
neaz5. ca un organ ce modificd tot cimpul sen-
za\iei precum si modalitatea de-a simti, cle ani, it c5.rui romantism ndvalnic explora
de-a aceste uriaqe rezerYe ale imagina!,iei, in care natu-
trii ceva. I se intimpld sd spund uneori cd < ea ra a inchii toate posibilit[]ile de varialiuni ce
nu constituie in noi decit un fel de oglindd in
care natura vine sd se infdliqeze asa cum este, pot fi construite pe o temi-dat5. de ea, inlelese
ciDndo<cniosliuplatiarteitteaual'n,caastrcueuramcliiepge[tailrzooSrm. f>aa,ntdnticudieloinrle' nleuormcareucnolan-lp{u'ti-lncdut3itnl[
pentru a ne oferi, printr-un soi de amintire puter- naturd, supunerea dlasicilol la superioritatea ab-
nicd, spectacolele lucrurilor de care nu se bucurd isntrr.aecsttfilgaariehaeiai,cneustpeiont amteurrgfecaatiitmdaeg-idneapliaartecarine
decit sufletul>> (Jnrnal, 25 ianuraie, tB57). Cu
Lreizeci de ani mai devreme (Jwrnal, 27 aprilie,
1"824), spusese cd < numai imaginalia te face sd
vezi acolo unde ceilalli nu vdd, si te face sd vezi
in diferite feluri r. tranfoim[, identificS, guverneazd magistral meta-
morfozele gi nagterile posibile.
A vedea anarttiusrtauluinisseeammnnifiictod loariciummag- iinntae,rpcrdec-i ai iui Delacroix sint confrunta.ti cru
Eroii actir.i exterior asupra cdruia triumf[ prirt
viziunea destinul lor

rtaiireq, ie-ilarbeoarlaizree.aIzmdapgoinsaibliailitpdr{eilluen.gienqtepoupnecrtaunl actuul-- r.oinla de putere. DimpotiivS, eroii shi neliniqti!'i nu
minant al celei mai romantice perioade din via!,a
pot concepe o victorie care se nu fie in acelaqi
iimp o infringere de vreme ce adversarul este
sa, tindrul Delacroix se intilneste cu romantiiii tot plopria ldr fiinld, iar o jumS.tate din eul
lor nu poate fi victoiioas[ decit cu prelul infrin-
germani in concep{,ia despre o'naturd naturatd.
sau re-naturatd prin art5. < Natura, scrie el in
gerii ceieilalte jumdt[!,i. Acceptarea acestei lupte
Jurnal (14 mai, LB24), a depozitat in marile 1s3 inli'rioitneblrielieoaazvr5eirst"ufoiqlniiesarieilteauiap",ceetnostttruuuiqric,o[umnoaanjutdisdinmetcredcacfreeecleuinnmcduda-'i
imagina,tii viitoare mai multe- nout5,ti de spus
despre crea_tiile sale decit insesi lucrurile pe care
le-a creat. Pe aceastS. idee singulard se constru- 152

qi. care aspird chiar la ea, clci principiul luptei inclinat spre teatralizare, qi uneori mai mult
interioare, impunind ambilor adv'ersari'exaltarea decit este firesc. Astfel, Delacroix e un romantic,
celor mai nobile virtuli, duce la o implinire ,si mai ales un romantic francez, prin aceastd
tragicd ce lnseamnd suprema implinire.
pasiune pentru scenele dramatice unde tragicul,
Reprezentindu-se in costumul lui Hamlet, violenl imobilizat, asemenea unui cal oprit brusc
pe
vremea cind avea doudzeci si unu sau douizeci in clipa celei mai inalte gi mai dure tensiuni, se
l:iddzfsup,aeiili.cinngzdetYrtvoej9.1oiociznil.8^rt?diai3i"ce,f9tkaileincat'lqpoaaanre.gitier,;mra1picae8leaoeflibitrrni,aen,9mtcu,etirin"i.naertdtemilaienud.pn-"dcilnuuudelrutdnioad.r-otdu.itu,auaeAi"sinis.nmccs*tluhrr1aie.li-ets8doan2Lirsctt8esauii'rrutvug,aiiLii"rntliedueoign]isrrdmtaoisrpepneielrmeaigitumqa'pirlatvifuldiaeiia,--i desfd$oard grandios qi fatal. Se intimplS. chiar,

cum e cazul in Dreptatea lui Traian (1840, Mu-
zeul din Rouen), ca din obiectul insuqi al dramei
sd se degajeze un fel de rdsturnare cosmic[ ce
zguduie intreg universul. Un mic cadaYru in
cotlul din stinga jos al tabloului si, numaidecit,
din lsoecudel saccheidlainl,iqenveasnctaniigfitceincdurceanitiesdpasteeticcae-

care
este cea mai tragicd pentru cd opune celei de_a hreze, mantiile qi stindardele s[ fluture, flamu-
mcppcdciooaiamauntrscriaiviuitam.,ior.buaipimnrllcufuautaiosn,tirprrne,iaaadbvattgierciaidrulaeltadu!,pLlrmiioeadrarami.nabgnienisuusujso,trnrunelHauofxblltraiersacimdltniedLels'eipdtiintadde,dcbrceItao.lodlolonerlrrruujileaoelli,cantra,elrrciiodlrvieteroi.r$dapt'erieteg.u,g#Sna.ucoduel,ne,-iii rile s[ se ]egene, trimbi!,ele de aramd si r[sune'
Caracterul dramatic qi teatral nu aparline exr-rlu-
siv tinerelii. Temperamentul tragic al lui Dela-
croix, controlat sever qi energic, reapare pin5.
qi in compoziliile din ultimii ani, deqi pictorul
iscl-hainiadsruefpilnedlretaaaunt udpleemvinroseprm!i,riauitrisii.la^eIllev,v5eoddeiltmurpoamts[tafenpltriocpveiocctcianatdirLe,
cer vast strdbdtut de nori de fcudrtruuniad,'guhnicmimunuten in Algeria de perceperea impozitelor (1863, colec-
inalt,. nedeslupit, poalele
la
torent. New York), dupl nigte amintiri,. acum
inchisd in aceasti singur[tate sobr[ qi severd, vlieachHiiUq,i tulburi din
reflec!,ia metafizicd despre < bietul yorick ,r dol c[litoria sa in Africa de
Nord. Frumuselea peisajului zbuciumat, r'ioiciu-
"fcqIpDbpialirrai.rnnoocqlir"fdadtneid.uetfiigsenJandmatudpmceuaeerdmpolnior,ancIaencairipuzdcneoooonizms,tloalideaipacnnt-.it-alaleredsrdnriaoiel(eiieb]en!u,ir.mitlsned,mccduniaalafrlulrt.piileezml-iaoulaesmermi.-aipraeucpneradl6oapciriuaderensirintincillbeluthcopa:iiitiLortanEcociresvdodusriiaaniiilcannotudaaicuernplmeinedrptscpuaa__i_elii
nea coloritului, subtil qi totodatI strllucitor,

pitorescul exotismului intiresc aceasiS. tem5. a

iuptei, dragd artistului, pe care o vom regisi
si- intr-una din ultimele sale lucrdri, Botzaris
ulu.inil, tab d,r a tur cilor (cdtre 1862, colec!,ia J acques
Dupont, Paris) a cdrui idee inilial5 dateaz5. pro-
p-teimvrpemceeaBcyinrodufilmohuereieanipsmenutlruluai cDeeealaq-i
babil de
croix, in
cauzd la Missolonghi, se mdrginea s[ deplingi,
fsdIienilnoq.ztceRoaofammiadepeoosvzsadiirliaJdilteueulilsevrdtoaiaian,s!eaXdm.i,nirsdlMimneacIaahIqesl ntehlmut,leDietreS,rlehadaacikrnoeasiOgxpbtehrnaeeircgleleod,,,l plctural, Musacrele din Chios (l,uvru), Grecia
irpirtncl pe ruinele patriei sale (1.827, Muzeul
din Bordeaur) qi bravurile lui Botzaris' cel oe
reinviase o clipI speranla in partizanii Greciei
dppeeregccaeurnmeeridl_.l.qlizmiaaIpcajnerlleroinrm.suatridnrLicnistsmupuull;itfercar.nanrciecpzaa,plafortaeerildt,ereusdlLuueils 154
independente.
in sflrqit, ne putem intreba dac5. moda orienta-
1ss lismului, care a ocupat un loc atit, de mare in

literatura, in muzica si in pictura romantismului a reluat aceastS. tem[ in repetate rinduri, intre
f.rancez,lu-i legatd de aceastd dragoste pentru
tfeieatrcu[.-. iSvdoprb_raecdi?em_Dpaeuzloacts,cdddpicDt5ecriai mfrpansc, edzei,' 1B3B gi 1857, pind la foarte frumoasa si interesanta
Fromentin, de Dehodencq, de X{onsieur Auguste,
pinzd de la Art Gallery din Toronto, ultima ca

dat[ qi cea mai remarcabild.
Cdldtorul a mai gdsit in Maroc qi un alt aspect
de Delacriox, n-au cunoscut adevdratul o"rient. al feminitd,tii la care un pasionat qi un seniual
Pentru unii dintre ei,
deexp- eNrioernd,t.a exotismului se ca el nu putea rS.mine indiferent, in haremurile
mdrginegte la Africa ale cdror por{,i se intredeschideau in mod excep-
pentru altii la
Turcia. Nici unul n-a stiut si vadd acolo aliceva
dec.iL un docor pito_res{.. o frumuseIe sclipiLoare, !,ional in fala trimisilor regelui Franlei, in casele
n.rsle moravuri neobisuuit,e, un lusLru amdgitor, evreiesti unde femeile participau la sdrbdtori cu
mai multd liber'late deciL musulmanele. in aceste
qi ceva ce.te incintd, qi nici sd se intereseie de interioare inchise si rdcoroase unde lumina trezea
via!,a interioard a acesior popoare a
cdror spiri- gingaqe scinteieri in aurul giuvaerelor, in strilu-
tualitate le era strdind.
tdinyin.tcdIeneecaeX-cmlaebr-olriceprii1vm8ep3g1rtee, uppnienddDcieunlacicuornoniitxee,le1t8imd3e2p,u[u{lop,rn.e.at,r,yei,t- cirile paietelor ce impodobeau vdlurile gi vesmin-
tele, in foqnetul sec al mdtdsurilor grele, pluteau
acele parfumuri triwmldtoare ce-i pl[ceau lui
Baudelaire, miresmele de piele chihlimbarie, aro-
miraculos deslvirsirea coloristului a clrui paletl
se transformd in' acea lumind violentd lucrind mele mirodeniilor. Culoarea trebuia s5. exprime
pe un cromatism acid. inminunarea pe care a
Lrezit-o Africa de Nord in artistul c. ,ro cdldto- toate acestea, pind qi mirosurile si senza!,iile
tactile ale cS.rnurilor, ale stofelor, ale metalelor,
crdrta-ieasa.lrei.eudppnerl-osiina.cvdou<opOcaecarrtoiuilernenunsactanuicllruldouaeitccaRoietudoisbnameetnpnArzasonarmagqliebliaiialpndecteqinecitlieruliounliirb'paefFrrcralieaa,n.lnriecnedaeurgzsiaitii a$a cum Baudelaire cintase ( corespon-
qi tot
dentele > dintre culori, sunete si parfumuri, Dela-
croix recrea in Femei din Alger (1833, Luvru)
acea atmosferd de voluptate incarceratd, de bund

stare ascunsd, de senzualitate satisfdcutd.
Ailstarezciusme larevoeclaotniaceepxtipeoazilpieeiiseanjuglleuzi ecadreinn1u82s4e
dafrleap,tit.u. linde-parospurbiesttaittueialeiglaitsimicig'iroerc,iloarcesiarogmraavnitialotre, dezvoltase incd total in el, cdl5toria in Nlaroc,
ptssaoeatbvreerlirueidntia,trDta-earemdlsaeotcavnrdtoiiocrixadcsdldaaesgaicoifernid.coiDasbntaiinillr[ocartaielaoattsiiririharcnibiudnilodeoui a-dcsceaeemra,esntidnii-i
din anii 1831-1832, l-a ajutat s[ descopere invd-
d!lc,adhinmiecailniorbteleoiJnreadrueeronaemfoliuarnminodtieiesemsstotieuttdliccesiedacmuuc.aul$oilorpiiru,iditaeastaciradafsicnaof-cinaiantdrdmeibmeudriicest
care c5ldtorul recunoaste uluit fizionomii vred-
nice de stilul antic, existau, de asemenea, cliver-
m1gtis8lami3tn3:e,tnirSityetf:lleiudq.teeruglcsrivncineh_sdet ts,(r1ecI8,nu3cs2utd,-itecMuatutui,nzifnlel'truuagrlnaildelko^ifpnui,lriMctnuopteneetlpogMearlralficieenerr)q,],-i pitoresc qi de exotism, a scos cel pulin din ele
tot ce era necesar implinirii sale, experientd care
l-a condus spre domeniul picturalului pur, nicio-
surprizele amuzante ale strdzii, ddnfuitorii ;i
datd abordat pind atunci cu atita hotdrire.
Scriind in legitur[ cn Femei din Alger c5. este
vorba de <r picturd qi nimic mai mult r, Gustave
saltimbancii (1848, Muzeul din Tours), muzicantii Planche presimtea tot ce il vesteqte si il precede
in acest tablou pe Renoir. Pictur[ purd, si care
evrei (1847, Muzeul de Arte decoraiive din pl- picturd, cine, printre
ris), procesiunile <r convulsionarilor I care il uimi- sd nu fie altceva decit
Tanger incit 157 clasici gi romantici, ar fi indrdznit s-o gindeascd,
serd atit de mult pe Delacroix la 156

gi mai ales s-o realizeze? In acelaqi timp, in por- decorare. Elanul dramatic care se poate dezl5nlui
tretul monumental al sultanului Marocului Mu-
ley-er-Rahman (1845, Muzeul din Toulouse), exe- cu violenld in dimensiunile unui tablou de qeva-
cutat dup[ crochiuri fflcute cu treisprezece ani let este relinut aici, conlinut de insusi spaliul
in urml in cursul unei primili
a ambasadorului fuancez, el a de cdtre suyeran ce trebuie umplut. Leclia lui Michelangelo si a
exprime Iui Tinttoreto, pe care n-o deline de la sursd
qtiut si
toat[ acea energie viguroasd, continutd si st5- de vreme ce n-a fost niciodat{ in ltalia, ii impune
pinitd de demnitatea imobilitdlii. sobrietatea gravd, calm5., potolitd, ce se potri-
In aceastd vastd compozi\ie, apoteoza culorii se
rezolvd intr-o gam[ de tonuri stinse, policromia veqte in marile ansambluri. Chiar in hemiciclul
sclipitoare a veqmintelor gi-a stindardelor fiind lui Atila, de la Biblioteca Palatului Bourbon,
domolit[, cum se gi intimpl[ in Africa, de insdsi care, cel pulin prin subiect, se preta la repre-
violen.ta soarelui. Tabloul reprezenta astfel cul-
mea si concluzia experientei cromatice urmdrite zentarea forlelor antagoniste ce se infrunt[ pa-
de Delacroix in timpul qederii sale in tetic, el impune rapiditd!,ii si intensitdtii impul-
aMtairtocdeI surilor un fel de imobilizare; calul fantastic al
Baudelaire socotea cd acest tablou < e regelui hun, tot atlt de supranatural ca qi < iepele
armonios, in ciuda strdlucirii tonurilor sale, incit noplii > de Ftissli, se opreqte brusc din goana
devine cenuqiu, cenugiu ca natura, cenusiu ca
atmosfera de vard cind soarele asterne pe fiece sa si provoaci in intreaga compozitie un mo-
obiect un fel de crepuscul de prai tremur[tor >. ment de stagnare qi de rupturd de un efect

Aceast[ constatare simultan[ a paroxismului tc- extraordinar. Aceastd scenrl, deosebit de drama-
nurilor violent juxtapuse si a fuziunii printr-o
licd in sine, se echilibreazd astfel, foarte armo-
nios, cu hemiciclul opus, al lui Orfeu, plin de
senindtate, de fericire calmd qi de frumusele

atenuare ce le armonizeaz{, in vibratiile lor cele lIonetiacsde.menea compozilii, gindirea clasicd a lui
Delacroix cumin!,eqte qi stdvileqte romantisrnul
mai delicate, ajunglnd sd le anulele qi sd le
topeasc[ aproape intr-o somptuoasS. gamd ce
pare alcS,tuitd din griuri uluitor de bogate qi de instinctelor. Aceast[ monumentalitate calmi qi
energicS. reprezentind una dintre legile de bazd
rafinate, avea s5.-i aduc[ artistului cele mai pre- ale decora!,iei murale de mari proporlii, de la
tioase servicii, mai tirziu, cind va intreprinde
marile compozilii murale unde coloritul seyer Rdtdlia dela podul Mulvius din Arezzo pin[ la r?ds-
subordonat formei, qi forma ins[si inchisI in
tignirea de la Scuola San Rocco din Vene!,ia,
trebuia al,insd cu alte miiloace decit cele folosite
marele echilibru impus de existenta qi naturit de Pierro della !-rancesca qi de Tintoretto, evi-
lindu-se, in acelasi timp, angajarea ei in impie-
suportului, zidul, il vor sili si adopte o noud
conceptie a volumelor, a exprimdrii spatiului, a trirea sterild urmdrit[ cu trufie de Ingres in
tratirii figurilor gi a manierei insdqi de-a picta,
c5.ci, atras, gi curind dup5. aceea dezamdgit, de Apefleoza lui Homer. Delacroix ignora inv5[,[-
mintele marilor cupole baroce din Italia qi din
vechiul procedeu tradilional al frescei indrigit
de italieni, el va studia o metodd de picturii Germania; el nu qtia c[ splrgind iluzoriu pla-
tIoencutul Erii combinind masele de nori cu niqte
mat5. avind aceeaqi gravitate qi aceea;i sobrietate irnagirrare, Pozzo, Maulpertscl4 arhi-
ca qi fresca. Zirn-

frie cd. este vorba cle Palatul Bourbon, fie de mermann, Asam, au eliberat forlele violent com-
primate qi curentele ascensionale care cautd o
Palatul Luxembourg, < romantismul u lui Dela- ieqire. Atunci cind a trebuit sd se confrunte 0u
croix dobindeste o semnificatie nou5. aturci clnd
atac[ marea picturi mural5, nu decorativit ci de 158 problema plafonului in Galeria lui Apolo din
159 Luvru, el n-a putut gdsi un sprijin in raliune,

cdci insiqi tema compoziliei se cufundS. in mitul Instinctir', Delacroix a regdsit miscarea acestei
prodigios al lui Apolo
Atmosfera palatului rsei gaal l$garipveeluci.in[tatea deco- construc!,ii in spirald ce inalt[ curentul ascen-
sional pind la < a sparge plafonul u, dar nu-i vorba
ratiunilor lui Lebrun, pe care il admira, il inti- de niqte arhitecturi imaginare, lupta desfdgu-
midau. Se afla chiar in centrul acestui l[caq al
clasicismului qi spiritul noii compozilii trebuia, rindu-se in spaliul liber gi semnificind infruntarea
Cerului cu Pdmintul, a Luminii cu Intunericul,
gindea el, s[ se armonizeze at ansamblu]. Ca transpunere pdgind a luptei Sfintului Mihail cu
atare, propusese la inceput un subiect aproape
static, Caii Soarelui deshdmali de nimlele mdrii, demonul de pe plafonul Capelei Scfainreliloilr-sInpgereiariu.
dar a inleles repede cd a inf5!,iga astfel carul
Dimensiunile Galeriei lui Apolo,
qi il nelinisteau, impuneau un dinamism mai
zeului solar nu inseamnS. decit incercarea de-a vast, mai invirtejit. Tirit de geniul miqcdrii,
evita dificultd.tile de redare a miqc[rii. Atunci,
optind pentru violenla dramaticd, a ales episo- Delacroix a repartizat potrivit fanteziei sale per-
sonajele grandioasei b[t[lii, izgonite la exteriorul
dul cel mai agonic cu putin!5, lupta dintre spiralei invirtejite al c5rui centru e marcat de
Zeu qi sarpele Piton, lupta dintre puteiile luminii
ttiImiimcnepp,o-st-pragiviiraimvtuifdcolsrt!osu,erdrilioaui r,arhaasec,uzteinpuaernsai itqiahiayassbeulurmpimsrn-airiifliucscouia,bnpltiuendzmmieian[icteehplnaaroeisn-.i esdagseeatraotzeeguteluii.nFjieucraurlepfroorpmriluleuios5p.uur5a.xmuisrcmairned;
curentul general care o poartd, insufle!,itd de
propria sa miscare ce se orchestreazd cu miqc5-
rile invecinate, lSsind insl centrul compozi!iei
excelen![ c]asic[ aqadar, numai c5, de astl dati, liber pentru suprema luptd dintre zeu si
asistat de Minerva) care, la $arpe.
in slujba acestei idei si pentru a-i da cit mai Apolo fiind
multd strdlucire cu putinld, sint puse Ia bdtaie rindul
ei, biruieqte un monstru compozit, capodoperi
toate mijloacele de expresie romanticd. a celui mai respingdlor hybris, care nu are ca
Aelaxq-paSl,iccaaulo!m,aien,oebDtiaeqbllaulociaruorsiixIcafeacirmdedpauatncuetnaactuip,cecinrnedtdreueaxvp- iueznilt,eaa-o
tbraeoielarcidXitueGVcleeaIIl-lreaelrepiear<ie,pzluiIecanitutAadrtapeezopbilnroaotgoecroranimlmeopatoAtiiz!cc[i-[ateideIn,eudmcmeinieeeariisncepdceiosnluluae-l sarpele Python, reptil[ uriaq[ a mdrilor, meritul

de-a intruchipa cu o ferocitate fantasticd qi
solemnI redutabilele elemente inferioare, qi-i
loarte bine interpretat de Paul de Saint-Victor
ca < ciorna formei, eboqa modelatd pe dibuite a
naturii oarhe, in glodurile groase ale haosului ri.
Delacroix nu scdpase totuqi de acea constantfl
Lebrun, maestrul decoraliei monumentale in ochii
a ternei agonicului, ce debutase in urmd cu
lui Delacroix, care nu-i ydzuse nici pe N{ichel- treizeci de ani prin lupta osindi{,ilor care se
angelo nici pe Tintoretto qi nici pe barocii ger-
mani. El insuqi a devenit,, cum spune Th6ophile sfiqie intre ei in jurul bdrcii lui Dante. Lumea
nu rra dobindi niciodatd pacea qi numeroase
Gautier, < un Lebrun flamboiant ii romantiCr. si personaiitdti contradictorii igi disputI in fiin!,a
omului dreptul de-a fi. In toatd cariera sa de
un romantic entuziast, am putea adduga, cdci pictor, plafonul Galeriei lui Apolo este exceplia
atit in compozitia de ansamblu cit gi in executia
detaliilor, nu ingrddegte de loc fuga geniului shu magnificd in care romantismul s-a desf5qurat
mqdei ira!r,!m,ideccsretietiiccdini,ffroiccraomqreae,aiznpSo.otgrrgii-viiaitscccuaanlordaraicflitzeceruauzloud.iinp-dleoepra,errnus-e-
fdrd mdsurd qi nestdvilit, ca mijloc, ideea r[mi-
nind biruitoare asupra forlelor ce se dezldnlui-
ser5. ca s-o apere ori s-o atace. Capela Sfin,tilor-
amuzd ori se indigneazd cu aerul de-a nu recu- ingeri, a c[rei execu{,ie dureazd, cu intreruperi
noaste limpede figurile comunicate in notitd.
't 60 161 mai lungi sau mai scurte, zece ani, \'a trata de

trei ori, qi in mod exclusiv, motivul luptei; tre- tdmini mai tirziu este admis si publicul. Criticii
cirid de la lumea mitologicd la lumea creqtind, l-au comparat numaidecit pe Heliodor din Cape-

Delacroix va reprezerrta de fiecare dat[ o biruin!,fl la Sfinlilor-Ingeri cu cel din Stanzele Vatica-
nului, preferindu-I, lireste, pe Raiael. De alt-
ldrd eforturi, raportul dintre forle fiind in ase- minteri, nu e sigur cI Delacroix rlu a fosl sbin-
menea mdsur'6 in avantajul adversarului supra-
jenit de acest <t precedent > ilustru si incomod,
natural, ingerul, incit insdqi imobilitatea sa este dar pictorul scap[ acestei confrunt[ri dind vialil
mai eficientd decit desfdqurarea de putere la unui univers in cdre e st[pin unic gi atotputer-
care a recurs zadarnic antagonistul s[u. nic, universul exalt5.rii creatoare nuanlat cu un
Tema triumfului ideii asupra for,tei brutale reia cca[reMRaaufarieclenBua-lrrcdusnol-sa-
accent de melancolie, pe
chiar lecJ,ia plafonului lui Apolo, dar in timp cuse niciodat5.. Se pare
inteles cel mai bine cind scria: < Delacroix tre-
ce zeul avea nevoie de toate sdgelile sale pentru
buie sd porneasc[ de la ceea ce ii este esenlial,
a rdpune monstrul elementar, ingerul abia ce-l de la minia sa qi de la sensul sdu tragic. NIinia
atinge cu virful suli,tei pe diavolul doborit. Vehe- curajosului care se ndpusteqte, pentru a se incd-
men,ta brutalfl, bestial5, che]tuit[ de Iacob, nu iera cu idealul s[u, devine o puternicS. exaltare
iansufeflteutlualucieisntam, pisrtoebr lre.ma artei religioase a lui
zdruncind rezisten!,a calmd a adversarului sau Delacroix, in ansamblul ei, este pus5. Asemenea
de-o noapte, care cu un singur^deget il r'a depela pictorilor antici, el nu era foarte preocupat sd

pe ciobanul vinjos ca un taur. In scena cu Helio- lucreze spre slava lui Dumnezeu; s-a bucurat
dor, raportul forlelor apare inversat; nelegiuitul primind comanda de la Saint-Sulpice numai cd
violator al comorilor Templului zace pe pdmint, prilejul s[ execute o mare picturd mu-
cdlcat in picioare, bdtut cu verigile de mesagerii ii dddea
cereqti care nu se mullumesc, aici, sd foloseascS. rald. < Clnd md aflu in fa[,a unor mari ziduri ce
puterea lor supranaturald si recurg la violenlele trebuie pictate, inima-mi bate mai repede D, scne
cele mai materiale, am putea spune; cele mai
el in Jurnal, pe data de 30 iunie L854. In
grosolane. Pictorul a dat justi,tiarilor lui Helio- cazul lui, sentimentul sacralului nu era legat
dor o expresie nu tocmai potriviti unor ingeri; de-o credinld sau de-o liturghie. Deqi via!,a inte-
rioard a oamenilor rS.mine t[inuit[, chiar atunci
minia qi neinduplecarea le aprinde felele, qi cava- cind, ca si Delacroix, se descriu gi se povestesc
intr-un jurnal intim, se pare c5. acesta a resimlit
lerul insuqi se aruncd in actiune cu toat5. vehe- fald de cregtinism qi fa!,{ de oricare altd formd
de religie un fcl de detaqare plin[ de corectitu-
menla pdgind a unuia dintre < supraoamenii > dine si de curtenie, dar insensibil[ la orice senti-
ment pios. Se supdrd cind clerul de Ia Saint-
mitologiei antice, Perseu ori Belerofon. Nimic, Sulpice il roagi s:i nu lucreze duminica in ca-
pel[, pentm c[ < muzica din timpul slujbe-
aici, nu mai este spiritual dacd nu cumya acea lor il exaltd > qi-i place s[ picteze ascultind-o.
Acest admirator al lui Voltaire, crescut in spi-
adiere a supranaturalului, care duce cu sine ritul secolului al XVIII-lea qi ra!,ionalist, nu-i
propriu-zis un ateu? dar problema divinului, sub
perdeaua intinsi intre coloane, si care nu mai aspectul ei cel mai esen!,ial gi mai profund, ii
este nici mdcar vintul spiritului de vrerne ce 163 rdmine str5ind. Pictura religioasI nu-l irrtereseazd
mesagerii sdi qi executorii rdzbundrii sale sint 162
de-o materialitate atit de prozaicS..

Lucr[ri]e de la Saint-Sulpice inainbau incet qi

foarte aneyoios. < Penbru a termina se cere o
inimd de o!,el ), scria Delacroix in acel ianuarie
1861, cind, bolnav, adeseori descurajat, nu mai
lucra decit cu mare greutate. In sfirqit, din 3t
iulie la 3 august 1861, o seam5 de invitali aleqi

cu grijd pot intra in capela in care pictorul

schimnicise atit amar de vreme, iar citeva s[p-

decit in mdsura in care ii oferd, asemenea pic- mult a teatru pentru a ne mai gindi la un mlra-
dc1ou8l-4,S3qa,iinDcthe-SilaaarccrrioneimxPenineuttd, 'npdieicstlaaetib5mispienurinceeancScaaaiunust-ntDicemiin,aisrine-
turii istorice, niqte teme agonice' Numai episoa-
dele tragice ale vielii lui Hristos i
se pq vrednice
de a fi reprezentate. Fecioara Seceri;urilor, lucrare
de tinerefe, de un rafaelism aproape copildresc, pictor al sacralului; el nu-i decit un mare pictor,
si acsiutad-ai tionttecliegepnu.tteeimscaeleresduepelariouanre'aartisctulctaurrei,i
i-a fosl comandatS" pe Yremea cind n-avea decit
doudzeci si unu de ani gi, de asemenea,.Fecioara in
sale vaste, a delicatetei gindirii qi-a spiritului
Sfintei liimt din Ajaccio, mai pu!,in idilic[, dar sdu subtil, a fost lipsit de dimensiunea spiritual[,
de un formalism tot atit de pulin emolionant. de neliniqtea, de aiel fior care, dupd Goethe, ii
Delacroix avea prea mult din acea teribilitd' at caracterizeazS, pe < oamenii religioqi ri.
Sintem ispiti!,i uneori sd ne intrebdm in ce m5.sur5'
care italienii il onorau pe Tintoretto pentru a
se mullumi cu subiecte atit de statice. Chiar ;i
Fecioarei (1.852, colec{,ia Maurice Gene- Dsiuenlaecrcoairreniui a fost solicitat de aceastS. dimen-
Educati'a lipsea qi pe care n-o refuza. E cu
pagind de intimitate plinl de farmec dnee-pbuotginaltdcacaalusn5.ususf[lentualtiitaduez.itc' ,loam.upnlexmEomi aentitt
voix),'o picturd'
nqiaotu' rfoaabrtelinTdrdumaoaspdropvieinsdc'iedie oglindind
Berry, atmosfera toaatreecaa"m"e ilaeli,vaie.leiimsaolleie, ic,hienmaserenasudliveitnim5.oIlontgeicnsai-l

caldd qi prietenoas[ din Ntaobhloaunt,inetrs-taed-emv5a.ir mult cuvintului, a compasiunii cu care a gindit qi a
o scen[ de gen, decit un reli-
gios. De aceea, Delacroix se simte mult mai in
Iargul s5,u atunci cind poate exterioriza intr-unul reprezentat suferin!,ele lui Hristos nu se adreseazd
doar Omului Durerii. Dac5. asemenea pelerinilor
tnduiuna"laimtgaottemeaeppntatdeteldeteicdcdritadmse[atcsicaeerereaeYleearPsteait.tiC{meeilleoprldiaolcuqedai vir- pe drumul Emausului, Delacroix slium,lt-itacreelcupnuo!,sin-

care cut in Isus pe Dumnezeu, el a
ver- mdrelia suprhomeneascd a Patimilor si, in anu-

siuni'ale- lur Hristos pe lacul Ghenisaret (cea de mite'momente, a realizat o transcriere plastic[
la Muzeul din Baltimbre, din 1854 este cea mai ce cutremurS. privitorul. Fdri
dezldn!,uitd, mai autentic indoiald c[ nici in
< romanticS. I in modul compoziliile sale cele mai emo!,ionate Ci qui
cum reprezintd. furtuna ce smulge pinzele corS'-
lacul intr-un ocean furios),11rlslos emolionante nu sim!,im prezen.ta Divinului, nici
biei gi preface chiar presim!,irea acestei prezenle, dar supranatu-
la Baltimore (1'847), c,u beznele ralul e foarte aproape si, pentru a nu se aban-
pe crwce, de
supranaturale ce potopesc pdmintul' qi cel de la
Vdnnes, mai rubensian ca spirit qi facturd (1835)' dona fiorului, Delacroix are nevoie de acea pudoare
si mai ales Drumul Calparului, de la Metz (1859)'
iot atit de emo,tionant ca un Rembrandt qi atrd- a sentimentului, de acea retinere in expresie care
gdtor deopotrivh prin frumuselea cdutdrilor cro-
il ap5rau impotriva exceselor romantismului de
care ii era sild.
Este evident cd in Sfi'ntu'l Scbus\ian aiutat de lanrcile
iratice urmS.rite in timpul ultimilor s5.i ani, exprimd
un sentiment sincer, real, dar exclusiv omenesc. sfinte, pictat c[tre sfirsitul vielii (1859)' sau in Co-

Nici in Hristos tn grddina Md'slinilor, de la bise- biorireatn mormtrut, de la Boston (1848)' sentimentul

rica Saint-Paul-Saint-Louis (1826)' unde Isus tragic domin5., dar presimtim aici apropierea a ceva
ce depdqeqte sim!,itor simpla umanitate: o deschi-
rivalizeaz[ me]odramatic cu niqte ingeri despre dere spre supraomenesc, infruntind suferin{a si prin
care criticii epocii, rduvoitori si ironici, pretindeau
cI seamdnS, cu niqte drdgule domniqoare engle- mijloCirea ins[qi a esxupferrimintaeti.a$tiitpdoeatseincc[edraqtoi raitStit.
zoaice, nici in Pelerinii spre Emaus, de la Brooklyn acestui sentiment,
165 de viguros, Delacroix apare intr-adevdr cre;tin.
(1853), unde eclerajul qi atitudinile aduc prea 164

IV. DRAMATURGIA PEISAJULUI de dincolo. Marile parcuri rococo, adeseort comu-
nicind direct cu p[durea de care nu le despir!,ea
nici un fel de barier5, aparlineau in mod simultan
atit naturii sdlhatice a pidurilor qi a cimpurilor
cit qi naturii cumin!,ite, stdpinite, a gr5.dinilor.
grddina s-a transior*ut itt'".,"tirl
insd'qi devenind din grddin[ secoiu-
XVIII-lea,
lui al in stil
tfrisamntuuzlepscicgturrdadlins[-aineslatibl oernagtleiznesca,ciealarqriotmimapn.-
Nletamorfozele sint deopotrir'5. cauza) semnul qi
rezultatul unei modific[ri profunde a sensibilitdlii
europene) modificare ce se recunoaqte si in pic-
lt,eurndd,inca![rascpterreizi<nddeus-csheisinIa, instperedenetoreagteulaptr,instrp-roe
asimetric, spre tot ce, intr-un cuvint, reprezinti,
O noud viziu,ne a na,tu,rii. MetamorfozeLe grddini,i. libertatea vielii organice, impulsurile instinctului'

Noilc modalitdli de-a simtri ;i de-a rcprezenta pei- capriciile fanteziei qi chiar delirurile ira!,ionalului.
sajul: << un Peisai sincer intem,eiat pe-o clragoste Cuvintul < romantic > a definit la inceput grd-
meditatipd pentr& naturd t> ( Rusltin). TriumluL
dinile gi peisajele comparabile celor descrise in
acuarelei. Peisaju,l eng,Iez de laWi.lson. la Constable. romane. in ietul acesta se insinueazS. o anumitd

O picturd a norilor. Delacroir pci,sagist. Constable: cooumppoiieczitiaet,es.iccualrieteraatcu5r.autainttri-no miqcare hrdnitd
puiul de ciutd. ;i ciocirlia. Joseph Anton Koch, apoi a
< pdrintele peisaiulu.i romantict>. Evolu{ia peisaiu- naluri,
transpus in tablouri, un tip de emo.tie qi o formd
lui german: de la lVrichter la Rot{mann. Un roman- de eluziune liricd analoge, intr-adev5.r, celor intil-

cier peisagist: Adalbert Stifter. Erplorarea mttn- nite prin c[r!i. Felul in care arta gr[dinii, deo-
telni: Meuron, Agasse, Calame. Peisaiul idilic
saaljeflreahlialolwrcOinalitveiearl.eRluomi Sanami;tiae;il romantici. Pei- potrivd cu celelate arte qi inaintea 1or, a devenit
Palmer. Turner: iomanticS., se explic5, printr-o evolulie lungi qi
complex5. Pictura urmeazd o direc!,ie asemdnS.-
de la academism la inlormal. Janzes Wurd. Rea-
lismul liric: Courbet, Millet, Michel. Natura toare in timpul acestei perioade de tranzi!'ie
intre rococo, in interiorul cdruia se naqte si inflo-
shakespearearuii la Pau.l Huet, Thiodore Rousseau, regte o sensibilitabe romanticS., si romantismul
de l,a Rerge, Charles le Rour. Incantalia marilor
indl{imi : S egantini. S uprarealitatea realulu.i, : M or- propriu-zis. Din momentul in care gr[dina arhitec-
cu.s Larson, Hill Strindberg. iuratd in stil fran.tuzesc qi gr[dina artistio infru-
muselat[ in stil englezesc au incetat sd r[spundd
acestei forme de sensibilital,e, mai nervoasd, mai
rafinatd, mai expusS. unei nelinisti ce merge plnd
ilr atrnosfera de irealism sau de realism idealizat, la spaimd, concesiile f[cute naturii s5.l]ratice au
indrigit[ in acea perioadi de sfirqit a secolului fost din ce in ce .mai consitlerabile. Istoria este-
al XVIIl-lea care poate fi consideratS. ca un ticii qi a behnicii inregistreazd aceste mutalii deci-
preromantism sau un protoromantism, se intim- sive prin care fa{,a schimbitoare a unei societ[[,i
pla ca frontiera dintre lumea veridicd si lumea
visat[ s5. se deplaseze pe nesimtite in direc!,ia caut[ in oglinda parcului echivalentul propriu-
unei forme de fantastic ce impregna imaginile lui sdu caracter.
si inlesnea trecerea din lumea aceasta spre cea 167 Transformarea printr-o nriscare impcrceptibil5 a
166

parcului in p[dure merge qi mai departe, cdci, oseparicdidceflviianrelastrsSu.pvreazfaiu,tapelunctmrurialorp, u.,stietaotficecoenra-
pentru a fi revelatd qi oferitd sensibilitdlii roman-
tice, natura sSlbaticd trebuie sd conlin[ o naturS. template tainicele sale adincimi.
qi fantezia -peigmi dscshuimr[bcde
visatd, tot atit de greu de deosebit de natura iRnetraeluelleqipfraonptraiesttdic,tuille-si
reald ca si parcul romantic de pddurea autenticd. farmecele;

Muzica a fost unul dintre cei mai activi agenti dragostea de naturS. devine, la pictori, mai liberd,
ai acestor mutalii si metamorfoze. Bring lorth
your music into the air,L cerea un mai directd, mai naivfl intr-un cuvint, fiind in
personaj de acelaqi timp mai poeticd, cealalt[ naturd, invi-
zibild, con!,inutd in vizibil precum simburele in
Shakespeare: concertul in aer liber, acordul ldute- inima fructului, se 1as5. contemplatS. ca o apa-
lor, al fluierelor, al cornurilor, clarul de lund,
izvoarele gi fintinile, fream[tul rilie surprinzS.toare. Imagina{ia si ceea ce am
apele lignitoare, favorizau nasterea gi inflorirea putea denumi doataenluempiterirl cseepnlzieoiriaqliitaltee liricit puln
copacilor uriaqi,
acestei sensibilitdJ,i atit de ascutite, atit de impre- stdplnire pe amplifici,
modificd orientarea si eficacitatea simturilor.
sionabil[, atit de uqor dus[ la extaz prin aceast[ inionr."r.u la natur[,' care este in mod osten-
colaborare dintre naturS. si artd.
sonore ale tativ unul dintre primele alticole ale manifes-
in parcul romantic, arhltecturilol bului romantic, inso!,eqte, implicit, o plecare spre
muzicii li s-a substituit aranjamentul riguros al
straturilor de broderii vegetale, al planurilor geo- supranatur5? spre o alti realitate, pe care o
atingi cind rnergi dincolo de natur5., dar intot-
metrice gi al cimiqirilor tunqi. Parcd auzi aceastd deauna cu mijloacele naturii. Naturalism ohiec-
muzicd, Haydn, Mozart, Lulli, Rameau qi ita-
lienii, in anumite colluri din parcurile lui Fra- tiv, naturalism subiectiv, idealizare, iluzionism,
irealism se confund[ in acea opera,tie unicfl a
gonard qi ale lui Hubert Robert, ca qi cum ins- simturilor, a sentimentului ;cieanuspmiriatui lutrei bcuariee
trumentele ar zidi o naturS. imaginard, care se
degajeaz[ din natura adev5.ratd, intocmai cum este conqtiin{,a unei naturi
invinsS. de om ci, dimpotrivd, ajutatl s[ se impli-
visul afabuleazd adeseori cu insesi elementele rea-
neascS. in mod desdvirsit, in timp ce ea ins[qi
litS!,ii trdite.
Rococoul a asistat la implinirea acestor schimbdri se implineqte.
care se succedau chiar in interiorul sdu qi care
Dragostea pentru natura reali qi inclinarea spre
trebuiau s[-1 impingd qi sd-l ajute s[ atingd
propria lui stare romantici, de unde alunecarea o anumiti realitate liricS. reprezentatl de Poussin
irr romantismul propriu-zis se rra face fdrd sfl-
si de Lorrain, a trezit in artiqtii englezi vocalia
de a descoperi o manier[ de a privi qi picta un

siere, fdrd efort, printr-o transformare a con- peisaj care, apropiindu-se de un adevdr experimen-
gtiinlei, a sim{,urilor pi a sensibilitdlii. Accesibild
tat direct si cu modestie, se lega in acelagi timp

unui tip de uimire mai subtil decit fusese spec- de acea stare de poezie si de acea stare de muzicd
taculara maraviglia barocd, sensibilitatea rococo
descoperd, chiar in punctul din care va deveni ce d[deau acestui peisaj o noufl dimensiune.

romanticS, o naturd ce acumuleazd irealitate Aceasta manier[ de a privi si de a picta nu s-a
l5rd a deveni astfel ireald in mod deliberat;
eliberat imediat de vechile obiceiuri ale ochiului
qi ale miinii, legate pe de altd parte de-o tradi{,ie
aceastS. virtualitate a naturii de-a mdrturisi gi
estetici ce igi menlinea autoritalea. Olandezii,
de-a ldsa si se intrezdreasc[ supranaturalitatea r.enelienii, francezii iqi pdstrau locul ln aceast5.
intimd ce sdldqluieqte in ea aproape totdeauna tradilie si Richard Wilson a inceput prin a picta

I in englezd: Rdspindegte muzica ta in vS.zduh (N. trad.) in spiritul lui Zucarelli, al lui Sah'ator Rosa,
169 citeodati chiar al lui Cuyp. Leclia italieneasc[

8-503

plrea obligatorie unor artigti ca Wilson, ca Ctqtaiuqp'ot[ed"jeuuarmeudantaudtieenldoaeu.Fsteoipcnotladiinneearbienleatealisucmas[Bliardirecbtiezrfomini-ndue9l

Reynolds, ca Turner din prima sa perioadi, care persaglsm slncer'' prctoiii de la Norwich- execut[
nu credeau sd se poat[ lipsi de ucenicia romand dupd"natur5 o seamd de studii atlt de mrpu!'ioase
incit tabloul incheiat in atelier nu schimbd' intru
sau napolitan5, si igi inchipuiau c[ in tablourile nimic impresia receptat[ in contact imediat cu
peisajul. Aceast[ volnle de a lucra pe motiv in
lui Claude Lonain iubesc bot Italia, de;i ele
sint totuqi mai aproape de atmosfera englezeascS.
decit de climatul Toscanei sau al Latiumului.
Cu toate acestea, Ruskin nu greqea cind ii atri-
buia lui Richard Wilson inventia < peisajului
sincer intemeiat pe-o iubire meditativd a natu- iqa t"et incit impresia ie-qi pJ,streze prospe{'imea
rii r. Cuvin\ele peisaj sincer ;i iubire meditatiud si spontaneitatea afl5. un mijloc de a picta priel-
nic acestei noi exigente. Acuarela) care nu pre-
pot naqte un echivoc; ceea ce ii aparline incon- tinde un bagaj imfovdrdtor, ing[duise de multd
testabil lui Wilson, odatd incheiate studiile sale
din Italia, este preferinta pentru priveliqtile vreme crochiurile in aer liber, reluate apot gt
Angliei qi obiqnuinla treptatd de a le picta fdrd completate in atelier, dar, odatd cu romanticii
r,ra intre el qi obiect s5. se interpunS. amintirea englezi indrdgosti{,i de fluiditate, de transparen!'d,
unei priveliqti strdine sau a vreunui tablou vdzut cle"imerliat, i".tu"'"la devine un
scop in sine' nu
lntr-o galerie. Astfel, Wilson este unul dintre mai este o adnotarc sau un indreptar. Poezia
naturii, limpezimca atmosferei, cerul ncc'uprins
primii pictori care reprezintd ceea ce riede qi cum
pdcoeepltacinac'ire,exuspmereimpzeeaartlieandcg-"luranasoju{rtiaoi,rcuglilinrnagcpduuqariiarleolpie.iilpcdouetrcifiltioprmrdianei
vede, cu o sirguinli ce nu d[ greg qi o dragoste oriiare alid tchnic[ picturald si-i firesc ca rornan--

chibzuit[ ce pune stdpinire pe lucruri aqa cum ticii s-o fi preferat < pastei D care' uneorl) rlscil
sint ele si le reproduc in realitatea lor umil[ sau sd irigroaqe, sI ingreuneze tabloul, pdgubind
impresia qi emo[,ia.
magnificS, organizind sau ( aranjind r doar ici- PspicrteardeaepnSo.rritl[orir,'dcearenecxaatilntds,imfuasgeisnea!,piarapcit-iocaptodardteI

.olo elemcnlele compozi tiei.

Preferinta lui Wilson nu se indrepta cu toate
acestea spre pastoralele de un naturalism fami-
liar. Inclinalia sa pentru patetic il purta in
regiunile inc[ silbatice qi d6 un pitoreJc violent
tarlaesJtderpiiuGtearnliliocre:, existd acolo o naburS. cu con- oictorii .hinezi ca tehnica a halucinjlici si metodii
he meditaIie l"aoistd ; penlru aelng"aleczei.le. ievaocinolnesld'ie-.
o popula!,ie cu moravuri gi
limbaj primitive, qi < muntele sacru D al gaelilor, tuie un aipect caracteristit,
fugd, exisLet te itt peisajul romantic.- Nonil nu-i
Cader Idris, a fost adeseori infdliqat de Wilson
ca un fel de sanctuar al divinitdlilor panice; de'obicei decit unul dintre elementele tabloului'
dar se intimpld s[ devin[ esen!,ial la un Cozens'
experienta directd qi sensibilitatea poetic[ con- la un Girtin, ca gi la Carus oii Blechen' qi din
tribuie astfel la bransformarea peisajelor acestui
ai:tist discret in cele mai exaltate inspira,tii ale hlaaocetaulernea',sgpi- afr[a!r,!i[,uiudnoeip:src.eh5lii.sqrttaei,tlaedniaunrdiilnorfaincimeitauagluisneia'nia,ziesapit,iirefa[ldireel
sale, in acele < visuri incint[toare > despre care
vorbea Constablc, el insuqi p5struns de aceastS.
poezie intensd si luminoasd a realitdtii, aflatd, libertate absoluti ce ofer5. trupului' cenestezro,
qi sufletului, spiritual, impresia eliberdrii de mate-
deopotrivd, la pictorii scolii denumibe de la Nor- rialitatea opacd si brut[.
qi, in primul rind, la La aceqti englezi indrdgostili de spa{iu, ca qi la
wich intr-adevdr, in <r bdtrinul D Crome,
care apare) olandezii din- secolul at XVIt-tea, obiqnui{,i cu
postura de qef de perspectivele nehotdmicite pe care nu le intre-

qcoalS. 170

8*-375

rupe nici un accident de teren, nici m5car o abil decit Turner, in dorinta sa de a fixa miq-
colind oricit de scund5., cerul devine, asemenea carea gi de a insufleli cu o mobilitate l[untricd
mdrii, elementul preferat, iubit cu o dragoste obiectele cele mai statice.
reculeasI si aproape misticd. Inspiralia ]iric[ ce
Constable reinbinereqte pictura pentru ci ii di
cuprinde poetul in timpul plimbdrilor sale pe jos drept obiectiv tot ce rdmine veqnic tlnir, lucru-
pe cimpurile englezeqti qi pe care o traduce in rile familiare vdzute in liecare zi qi de fiecare
datd surprinzdtoare, intr-o stare de inminunare
citeva versuri aruncate in carnetul sdu, va fi mereu noud. Ruskin spunea despre el c5 nu per-
cepe intr-un peisaj < decit ceea ce ar putea per-
retinuti, in acelasi fel, de laviul rapid qi str[veziu cepe, in felul lor, un pui de ciutd si-o ciocirlie L
al acuarelei. Girtin, Cotman, Cozens, Bonington lumina nu-i incolor5, c5. nu-i
datoreaz5 acestei inspiralii cele mai emolionante El descoperise ci
reusilc ale lor. si r.cl mai bun Turner este, de cu totul strS.vezie, c[ are un trup, si aceastd
descoperire il cufunda intr-o neistovitd incintare.
asemenea, acela in care exeoulia rapid[ relrine Avea un fel al sdu, senzual qi totodatd spiritual,
emotia resim.titi la motiv ln toat[ pr,ospetimea de a respira aerul.
si puterea ei. Tocrnai pentru c5. r'oia s[ inter- Plecase de la naturd qi ajunsese la Naturd sbr5-
preteze aceast[ emolie irr dou[ maniere deose- bitind fdrd primejdii, cdci s-a ferit de ele, ispitele
bite, una mai sincerd, rnai diret.t5., pe care o
academismului. Portretele sale se vindeau bine,
pistreazd pentru el, si tabloul, mai elaborat, rnai peisajele, la inceput, nu prea interesau, qi tatdl
sdu, morarul, socotea meseria de pictor plind de
desiivirsit, destinat curnpdrfltonrlui, Constable exe-
t',ut,d dupd acelagi motiv doud versiuni, versiunea triisicluarimsoi dfddr, [ucninGe asitniesbcoerovuigithors,aeuxucenptRinedynaorldtiss.-
De indati ce a dobindit o temeinicd formatie
liberi ca o primd tisnire qi compozi{,ia defi- clasicd, Constable a ocolit drumurile comode'qi
profita'bile, s-a temut de ispita facild qi p"",r"t*d
nitiv5, mai lucrat5., ce se indepdrteazd de impresia
ini!,iald si se apropie de tabloul de muzeu. a iluzionismului oferit de panoramele qi dioramele

Acest principiu al dublei rlersiuni? aplicat atit atit de pre,tuite in Londra anilor t8t0. Trebuia
s[ uite experien!,a dobinditd in capitald, cu excep-
de frecvent de Constable, este un fenomen tipic !p,eiacmariejlosaincceelorirtatteehanliecepudteeaefxoploressi ief[,rdbinse[in,mtelienst,[
romantic; cind studiem cele dou[ tablouri para- qi sd priveascd fiecare lucru ca qi curn
lele compuse dupd unul si acelasi subiect, con- nu-l mai v[zuse niciodat5. El nu cduta pitorescul
statdm cd, acest bdiat de morar din Suffolk, care
a expus la Royal Academy la virsta de dou[zeci si tot ce pdrea excesiv, iar mun!,ii, lacurile il
si sase de ani, era in acelaqi timp un < impresio-
ldsau nepdsdtor, dupd cum ne informeazd Leslie.
ndaeilssntproqeriipluoicnrtusdriodcutirnnintrazerug-18ra3av3uastoilrtpBa3iml6ui-nntouurlnucoiandgfoerarrianst!o,geri Era un poet qi un moralist. < Niciodatd in viala
umed, al ierbulilor imbibate de ap[, al rnlaqtini- nlea n-am vdzut un lucru urit, spunea el; dac[
lor negre, un portretist pe linia lui Reynolds gi forma unui obiect este ceea ce vrea ea, atunci
lumina, umbra si perspectiya o vor face intot-
un pictor oare a aspirat iritotdeauna s[ reprezinl,c
ireprezentabilul, roua, briza, atmosfera umed5, deauna frumoas5. r
impalpabilul. . . Aici trebuie c[utaLi originalitatea
lui Constable, ln sfiala cu care vrea s5. se elibe- 172 Orice tentativd de organizare sau de i,nlrumuse-
reze d.e tirania olandezilor, in primul rind a lui
lare in vederea unui efect il indigneazd ca ceva
Hobbema, cu care a avut o bucatd de vreme
necinstit, ca o necuyiintd, ca o impietate. Artis-
ambilia s5. r'ivalizeze, qi pe care apoi i-a trebuit
mult[ vreme pentru a-l uita, in stingdcia sa de-a 173 tul trebuie s5. fie un contemplator ingenuu,
imbina visul cu realitatea, cici a lost mai pu!,in

aproape pasiy, aqteptind starea de gralie, con- ifcslcbeniaoucinrrcnieu'acFsldeiitrdrt.sioaeiiurnSnrrnlatutioptanactece,dil:neeucadsanacFcuuesrdrleanlse,snubadiLlelauaidtnplmce-lugadatimr,oocnuPo.msipfdaeeptearrsrseoinotsLajbimu.i!atr,aillidnJein,otnecLlb"cECiaiciplnnoteuhdcn'lztlssiaiipfsitaireaarvaisbunoiclmeorlb"uan,be*sbn.iietcieosirl_._as-Iri

vins cd natura, asemenea lui Isis, nu-qi ridicd
rriciodatir pe deplin vdlul, nici chiar in strpremele
salc revelatii. St,area dc gralic trebuie solicitatd,
tloritd intr-un elan cle umilin{ir pioas[, cniuicii fru-
rnusetea se lasti violentat,S. < Niciodatd
s-a

ingdduit unui om trufaq s[ vad[ natura in deplina te_n[a unei adevdrate tradi!,ii,.dar expozit.ia clin

ei frumuse!,e. r Este o declara{,ie la care ar fi
putut s5, subscrie qi William Blake.
1824 rcd,stipuutllrdi eiancuinonre,_hporbciolrcitrerpasriiveasgtei;ticacrtli,qrrtoiifuIrn.daen,l
S-ar puLea alc[tui o culegere emo{ionantd cu
lui Constable; chiar dacd irr conferinlele unor
spusele
devenit didactic, el nu d[ lec,tii, ci mai r,ezi au recunoscut aqadar ilr Consiable 'ppea"roism,aina_"
sale a ticul pe care l-ar fi dolit
degrab[ niqte chei care s5. ajute pdtrunderea in in mariiera sa de a trata ndsrut la
peisajul, ci libeitate
lumea tainicd a lucrurilor. Nu vorbeqte pentru lsallpaviluianlinrrt.ocr,sorlhgu,ireusm$ibnltcmfclealcpdIe.zecia[c,g,istt.l.riiueiiddtgnasermde-uaiirefn"Foqasrll.ti{tgi,uuia.uatmsoedsnulLitrceendil!ocdoaarcedtcuorezu;i.upmbisrn.{rnpbiieu,ciemumeneaosfcuuiiadtunasprleirrelsceroiaaasonacassnecdsiuccpem_lspseaeemptrtsaeztaieiiilcncrii,buiindiol^ipeilta.tzemiolblaTuramospoutoLmrcanesdtiactleauerrailnniitisgontLscdecaeliiisiblnoii,mcpiIicldluiditlupandlmr__e-c.el
nipte eventuali discipoli, ci monologheazS. vrind

parcd s[-qi reaminteascS. adevdruri eterne, secre-
tele unei in!,elepciuni slr5.r'echi, avertismentele
primite de la naturd in timp ce se plimba, cu
toate simturile treze, clci in cazul s5.u, olfaclia
qi sensibilitatea tactild a palmelor, a buricelor
degetelor sint la fel de vigilente qi de asculite
ca si viziunea. Diversitatea inepuizabild a lucru-

rilor qi a momentelor il umple de inclntare si
de uimire: <De cind e lumea nu existd doud
zlle care sd semene, nici mdcar dou5. ceasuri, pirlnonuartaie"lraaataulencssaadtpruererednocturelnunrofadaetsddicqiidlraiecnciiinltaedtfurrguerimalisgompiaoosaanasiteabq,niindseeems'ndisoe"cilb"icao1iiinititaoaaatt"anel"rtidiaei,i
gi nu s-au v5,zut vreodat[ doud frunze aidoma
pe acelaqi copac D. A te cunoaqte, in limitele tale
<de, nieraecluarriliattialctIiec.paCernuettrcouointoeLisnaoucceaisuetLesaadt,eCpdoreinvseciaaosbleclecd['€rporeanisaparrlietisatr
exacte, dar qi a qti pind unde se pot intinde
propriile-!,i puteri inseamn5. dupd pdrerea sa, a
fi mare. In modestia lui insd, Constable era incre-
dintat c5. mare nu-i ceea ce e mare in sine. l\{are
engJez cu un ochi format de'pictura oiandezd
este in acest caz, acea maniera grande a italie- gi francez5. din secolul at XVIilea si
barocilor italieni, care de aceea
nilor, a lui Salvator Rosa, a lui Poussin, a lui a dramatizaL
Hobbema. Dar cind spunea < arta rnea mdrginitd bucuros.
f)impotrir.d, in primele peisaje ale lui Constable
se afld sub fiece gard de m[rdcini, in fiece potecS. r, constatdm un sentiment al adevdrului cu
el o definea, fdr5. sd pretind[ acest lucru, ca o lipsit de orice determinare sentimentald; totul,
adevdratd cdutare a infinitului, c5.ci in realitate
el nu
rsdl_reaecmnittaimtiinzeenatmezSloo.rtnlsacatuluer,taocatcurael sed-xoec'peauplttnmiolinnlaatleddriiraanpmauaztoiscnienu.lt
arta sa era tot atit de nelimitatd ca qi natura insdqi.
Stupoarea provocatd printre artiqtii francezi de
marea expozilie englezS. dirt L824, de la Luvru,
a c5.rei influenld a fosL atit de puternicd incit rlfeaur!lreiri..l1reLt_dmepemetaacfiaizripecercns-cuoasr.eimdl-pce_lipc.oldarcicncaic'ntiiatutdunera.amdiupnlntcqognnesrimrid{ae,__i
a indrumat romantismul francez pe o cale pe
care qoviia s5. se angajeze, demonstreazd cd marele 174
175 nilor.

El insuqi devine natur5., copac, pajigte, se meta- mfiscplvvnirmeiiieitmcreudasdpn.s.pmtelcataiiuubnlddrldcseeni rtutei.raecresraibnldppoigggladoi-lenicimatlucozrdetru,earSi,lzqicpe,deta.iieonarcalobpmidoncmied,nrtpaeieadsllcrordneepiaoa'rtqrr,iaenieast.lreamie,sntmcuf-saiainaorlepnquuneivvmuisigtliorrulectuepuirlia.inaltcivlCc!tiu,s8riiidaeaetdim,'0lplatiileiroi,el,upixitiaditsiqpn,iceetdideemnndrldndtoalaliiAa--tirri
morfozeazd fdrd eforturi in lucrurile pe cale le
iubeqte, qi se izoleaz[ tot mai mult de societatea
oinamaecneialorcopmeumnidusnuer[cuceluscerucruifluenqddi mai adinc
cu natura,

dobindirrd, pentru a le percepe si in!,elege, sim!,uri
noi, poate pe cele ale puiului de ciutd qi ale cio-
cirliei, cu lare il compara Ruskin. Stilul sdu
pictural amplu, intemeiat pe ceea_ ce a devenit Hpdee:iLp:malri-tnetglhdnavemi-nogpP_eear.hrikns(a'4f8as3ile0d,eGasapilnliecerrayin)t,sGucisoai,,ra'espfuierssieetes' iLeoa
el insuqi, pe ceea ce reprezint[ el, este format
qi deplin, in toatd perfec!,iunea sa, incd de pe
vremea cind picteazd, in 1806, Malpern Hall
(National Gallery, Londra), unde respiralia largi mdrturie a neliniqtii sale qi presimlirea prdpastiei
a cimpiei englezeqti se dilat[ in seniniitatea unui se apropie de el din cind in cind. N{isterioasl
peisaj in care arta grddinarului colaboreazA c,tr cre ma.leficd, aceastd gurd mare de intuneric

gi

iiatuia ins5qi in modul cel mai liber qi mai fericit. cdscatii sub steiari si adincitd de apele moarl,e
Totuqi, pare mai atras de intinderea nesfirqitd ale gropii, indic6 noua direclie spre'care se in-
dreaptd acum sensibilitatea' lui' Consbable si
a cerului gi a apei aqa cum i se ardtau coastele arta sa._Stdpinirea
Minecii, de acea luminozitate a atmosferei umflate piieincaterrezioceima p-sudneraessiemntti[maelnte-
de umezeald, pe scuarprerinDdei-oacaeplerojopcieuripdreinlutmoainted telor sale, si care
pasiuni decit cele simtite de natura insdsi, s-a
simlurile si ln care
qi de umbre ce-l invitd s5. scruteze, spiritual..qi a1inp8ca2or9veo(imNaatai.ti.inovndfaadl!i,taGinaaclclee[srytien,i
tehnic, ceea ce numeqte el < clarobscurul naturiir. spaime ce irumpe si
Viziunea lui are in acelagi timp virtulile analizei E adleigh C astle) din
Londra), unde ruina
cdaereafdirimsoac!,iiaazl[uci uCloorni]esta-bleDpeloatcrrioviixt fusese frapat ppeinnrrligiilnnlenzesteespahlesirncii[ctcuuaaldcrfuooecmaeirnatcsenuulifosluermtingeuqinblteauglerd"grt,marbaaenlpon.ruaolna,',pdseai ccud5ndnesue,
cdreia
( supe-
reiostreitactoema pvuesrddeliunitrp-oajimqtuiloltritu,tdinineededelanputualntcei
el
de
qi energia acelei sinteze de energii
vcerordmearti-c,e care infloresc in toate tonurile si in Mai neglijat de amatorii englezi decit oricare alt
tablou de Constable, Hadlbigh Castle ne emo-
toate sonoritd!,ile acestei orchestrdri de nuan!e tcioanreealzadsci aacuunmteasstadmseentnrdorumieinbtiacriaelreulenuciearLsitsib-
brunc, verzi gi albe.
El aspird la < percep!,ia purd a faptului natural >, vileau inainte l'reme invazia pateticului in arta
dar nu ar putea s-o realizeze asemenea impresio- iisnnagr.oz_Cbaigmoerpvujoal s_lui,nrictlieenrscuulsami pluldltsodistion, rmssatrirdeifnaucnphddiusrriniin,dvcdosldurb-iseiii
niqtilor, c[ci in sinea ]ui zace, in mod inconstient
desigur, un sentirnent religios al artei, o devo!'iune
panteistd fa.ti de elemente, fald de cer, in primul donjon_ul prdbuqit intr-o atmosferd aproape supra-
iind, care este, cum spune el < purt[torul cheii, tnaabtuloraulde,sctoepolespitrooavroecparinedalraunnceaiitn[iqatm-ea. tAorcie]osrt
diapazonul, organul principal al sentimentului r.
Peisajul englezesc ii apare ca o fdpturd vie, iqepilegalefa^rsizcc1ui,in.nspaeetsuecr.aii,rAecrenueimvvirieneaolvaiiiti.iasnuthipnpladaferae!o,ndt[oagalsinnpadaitdmurieniii
imens[ gi multiformd, inzestratd in acelaqi timp
cu stabilitatea esenliald a stincilor inrdddcinate
in adincul pimintului ,si cu mobilitatea neisto- 177 care nu mai poate vedea altceva decit" propria
176

tulburare a con;tiinlrei sale, in ciuda izbucnirilor si. in f ntrarca Cruciatilor, inclreierea definitir,d
secxinateltiletdooasreeodriesl,iinleicrenlteru;i rle geniu care ,il- niroru,r.leamzue(q,'si int.itd1rlteercii,r9.iurnolo,itri.rai.alleir'eirpisu(sl),lciarmrfilitio,iadliafeicioeor.lsrit,iihnneciscatri,tar,rti,ieeastt,turle_i
(,are actrarclele nrai i1dp'Ifolrrrieler'tris,rcltatcer.Jorrr.l'r,,ioomleeapllrrlirii'ucliiarelir1ts,l,Drau.'lzePeiilreiansi1scpia-r.tlojaecerisrr,rirteie.errrrrelrrarprrrarr,.telos,.xupiipmrirt.rlnieit,mssIia,r.irr,rrrliiuiricti1roerr,sinlisrcee.tr.aierrllzllroe.eilrnp'isine-ri

OLd stias(,ii itrlr,-o trrar.,, r{)rlpuzili(r, si,it,,,at,,,r.i,aspl-

Sarum de la VicLoria ra:xnedmApllbo.eCrtulluHsaedlu,ernig,h1(8.l3u4stL-e, isl.s'rr,urt"tir.r1rirrI.'nnii,trs,rrr1trrrr{,iirt'lrt,ei'elra,rtr'.irIrli,)lrAIei,i'erlrsoin.rl{)trlir'ls'etr'lo.ereolc,zrirs_rirsu€nirirblu,i.:jriiriIi,.ii,atljiliratuolir.trlr,ser,'rg,t:itiri..rrn,.ii,jrt.rsolrrur,titr,attr,ltl,,r,el,,rit'r,ta1riultsr1,,rai|l.r,a.,ar,sit,dne.rl,i.rn,rrrj1ncriu,r,aror,rr,s.rtr,ricp.tnra,0jii,rrtrn,,ti,,tiii,
mai bune ciliiliivrnrurrrslrr'r1ai,l'Ir.rt,roic.,lpe(1toll)ttces'\itiri',ractorl,u,ll{rpru,s1nirm1nrraiinef.-icrariz'1.ll'-.Lnie\a(irr111nril,r.1rrnljl{8e1trraicur1ir5rnin'-slrf8rrl.trriseri,rrgrllrtx.oll'anCrrcurirrtrllylatil.relrtii,np.liartf*h.,rlt.il.iofr.1cor*tt,rrr:zlniri1ptj.e,ccci,o3i.o,ine,i$nO,e,ti-ae,ithsprr,rli.tlrltp,ii,iciii,f.spide"ticuiit,rlrlcur'ti.r,ojlr,cl,eie,r"lrllsrtenisoieilarutx,,orc*.fttircso.rpirosccttc,ctrs,e,!Al,nnctOrn'trssrttrlc.L,rrt,iit0rei,tr.)i,lr:ir
oleri cele rlsletuaa,'t{ln'.rl{rs.to;r'-plu.ln(rir,.lrrllip.iri.siiirerr.r}trt.'llrsi,tpr.t'rio,-ltrslt,u.niri,rra,psln1rf.ori,j,e.IriiIt'rt,erraiauprrrir,eesrrlrll,turrrirlr:rjtelrllrroilitas.u,r__[..j)itiajrseuic,1.Cliautri,anliceilltclrs,1.rroeeprrp.til|a._,1rrrrxirr,nuiai.Iirerr)pr,aI[i.rnruuevai,rs.il11a,r.i,ar,orItru,1l,etils.ipirasriiiirliar.epirlrnrcrrdro,;.isrrrrlslil.refucrulararrli.ituisl;;r,,iiiii
romantisrnul lui John (lorrsLable trlirrg,t o culrne rsnlIlur,iurl'fllL''u((o,cunillltrtr)ooltcurlrn.ualr,.{(l-'r.llrl,.Jiiirruiurlllai.roris.rldlriip.tj-,rpti.rueulSocsrOerortrlrulta.raoglsoz:irr;t.rrio,ioinilt.llritn.lp1rceO1iarpZ.;t'1,risll.iiircrio,ilr,pc,urll,ip'Jl1rtorillipitstsno*ta;irrj|joi,eji,uiloorc,siritit
lo trule n-o rnai poatc depirsi : esLe uua dinLrel rls1'lr.ir.eiir'sissvllreilit;l,r;oitrnrIrnsuaJtlauirliletuezti-e'vinsaicrncitdpaa,$c,raoilrrlalfijiernual arLirnLicnilcrcglintJarr1cto,efipnrt,sattlearImr,vrl(ap)mtlnatl,elrri,iacmcbiugl.,ii
t'etle rnai inaILe pe carc puLea rlroil romalrl,ismul
1/9 personajcle car.e se plimbri ori se oclihiresc ar:oio
'eel.llrlg'asird-)tzirliasuin-lieiftliuncmcuroeisrtulinti,uttiellatdezneiibrcrtiLiirLlaJteislesaciirrrtorriilxrLatuiopnciuirroilridaai.lciro,alol
peisajul IIosu.crelor din Clti.os rlupir ctt a \rdzlrt
1lr8ic2t4u:riclcsteluci itCsoeusptiorabll,cc exllusc la Salonrrl
tle elvirierrl ci"r arta rliir
lrri
I)elacloi-t si-u tclor rniri rrtulti tlirrtle r,otnirrrtir.ii
l'r'ant,czi a uvrrL levcIal,ia rrnei vizirrni a rrirtrrlii
c(l)ircloo(is'xali'srerlul'li,di'{rii'ia;risnrrrdl:a,rio-lr[-{pi)rre(l.el.vNtri)raorsltrr(o.lu,l,cscol,arlribr,ll)iooeutllilrilntrSaipl.ornLru)Iclrlrarlci-

b,itrliic do li,L llylau. r,[r,i irr at,cla$i siririt piol,uazii si
cl colinole lrlunc sii cerrrrsii, snrirtrrrlile pIt,trfr: ric
zripatlir ale linpici clet la Nanr,1r, rrnc[r] aveil sri

tuoat'ri Caroi 'fcrnerarul. Prrteltr spllrre t,ti at,rrrr,'i,
irr 1ti07, pe lirnllrrl cle briltllie rle lir Jlvlarr, iutagiuat

si telrrcztrntal, del Ant,ojrrc-Jcan (ircrs t,a irn vizjurrur' i

-- dcqi rrrr-l vtizust- niliorlut,ti ptrisa.j rrl I'r'ant,ez I
a ariital, o J'izionolrie rruuii si, in ar'cltisi tirnp, I
rrrt spirit,, o senililicat,ic irrra rrelrrrroscuLc.
I )trpii iuisl)l'0zer'0 arri, ir ut'rnirt, rr.t.ir t'ol.rorile'
strivitoitrc. tt ctr,1lnsr'ulului ptr o rnar'0 zlruciurnirLi
I
tle lrrrtirrri-r, p{r ('ar'0 (lrilit'utrit rr-ar ii prrl,rrl, s-o
t'ttttoirstri strrcliilrtl rlot'rrrnrtnlelt' nltifi'rrqirrlrri. si
rlrc LoL .la nror.l rri viziorrar ir iriragirritt-l si
cl)lc trnltiniI orlaLi-r crr .PLLttu, ]Icdrr:rl";i ('il sirse
irrri inairrt,e rlc trxpoziliir (lorrst,airlc, cc insearnrrii
un peisaj tlrnrnatit', asti,iorsldiit,r,l,in('u18l3)a1 s,iuIlrdiitledLEiai
spairrre:lc: ornrrlui. irr r:n
tle
Lo, 1\ancy, irt carc L)clatroix desldsura intelcrqelea
rrragistrtilri a rrnui pcisaj tragic ('c nlr tlat,oru liuiic
pcisajulrri gcrmrrrr) pe oaro uici nrr-l ouriogt,ea
de altfel. Cornparalia rlintre nrill'err pinzii dc la
,\'Iuzcul din Nancy ;i st'hi{rr apaltirrind N{rr:zcului
Calisberg din 0operrhaga r.[ovcdeqrt,e cI aiti, '';1 17g

nu-qi acluc pasiunile cu ele, intr-un cuvint, reprezentarea elementelor nu der.enea intr-adevdr
atita vreme cit intre ele ;i peisaj nrr existd. decit
pateticd decit in clipa cind pictorul o orchestra
un acord lormal de obiect si culori. Dimpotrivd, in raport cu marele everriment omenesc ce con-
cind sentimentul tragic insulle,teqte personajul, stituia cenl,rul si ratiunea ei de existentd.
ObservS.m t,otugi cI ldrgindu-se la dimensir.r ni
acesta se exprimS. in maniera cint[re!,ului sau grandioase, aceast6 emotie simlitii sau inraginatir
a intrumentului solist pe fondul sonor al unei
orchestre in care toate suneiele se armonizeazS. in acord cu natura se aLenueazir si, irrtr-o anumit,ri

intr-o unitate desdvirqitd. Peisajul rdspu.nde atunci rrdsurd, se potoleqte. Transpunelea aceluiasi
apelului lansat de eroul romantic naturii intregi, peisaj din studitr sau din lahloul de forrrrat mic
la monrrrnentalitatea Bdtdl.iei de lu. Nancry ori u
pentnr a o inlita sI ia parte la bucuriile, ia Int.r(rri,i Cruciatilor se implineqte iu sensul rrrrci
suferinlele sau 1a spaimele care ii zbuciumi
inima. Prin aceasta, Delacroir se deosebe,ste de r'lasicizlri a c'moliei, a unei dominlri a impulsului
germani ca Blechen, Oehme, l-riedrich, Carus,
ale cdror peisaje pustii sint tob atit de dramatice romantic. Astfel, Dclacroi-r aduce la un grurtcl.-
style r,eea ce la origine fusese doar o irnprcsier
<,a qi cind ar fi insuflelite de niste personaje dramatici, si aceasta e gi mai evidcnt, aturrci
aruncate intr-o actiune violent5: peisajul lui rrind treccm de la marile compozitii la piclurile
Delacroix nu vibreazd tragic decit atunci cind
rnurale.
L,a Bibliotet,a Palat,ului Bourbon qi la BiblioLcca
este implicat intr-o bragedie omeneascd. E tocmai Luxembourg, ca qi la Capela Sfinlilor'- ingeli,
de la Saint-Sulpice, peisajul dobindeqtc o sim-
{'eea ce conferi Cornului de Aur din Intrarea plitate de colorit si de caracter, tler.eniti necesilri'l

Crucialilor acea gravitate sinistrd, somptuoasI probabil din catrza t,ehnicii <r picturii mate > pe
si funebri ; e, de asemenea, ceea .re face s[ cinte ('are o iolosea aici Delacroix, dar si rnai mult
ca un codru de vis qi de legendd de Il ans von inc5. pentnr faptul c[ aceastri. r-astl expansiurLe
N{ar6es peisajul impiidurit din Morphise (1852, a impresici qli-a sentimentul ui rio irnplinegte
intr-un fel de seninltate int,ensti. Ilcrnarr,Im
Baltimore Walter Arts Gallery), in care parcri slqn6ri cli, urmind un aparenL parado-x, dcLa-
auzi rdsunind in acorduri de liiute si oboi rrersu- liul lonnelor si al t'ulorilor pe c,are o pinz[ de
rile lui Ariosto, si care amestecd cle-a valma t,n propor!ii rctluse il topeqte in onrogeneitatea expl'0-
puberea nnui t,abaclisrn rnarinele t,urneriene din siei dramatice, igi rcia aici intreaga valoare si
tiiversele versiuni ale lrri Hristos pe Laail Ghe- autorilale. Copacui rrrias in junrl r'iruia se oldo-

nizaret.

Pentru pregdtirea acestei ultime compozitii, co- neaz5. lupta lui Iacob cu Ingerul, r'egetatia bogati

mandate de trontele Grzymala, llrieten, r'a gi qi muzicalii de pe cupola de la Luxernbourg,
lan!,urile de uiunti albagtri r,e inchid orizontul
Delacroix, cu Chopin si crr George Sand, pictorul hemiciclului lui Orferl dc la Palatul Bourbon,
sint niqte lragmcnte de naturr'r de-o sint-.erit,at'e
a folosit obsenatiile qi studiile f[cute la Dicppe,
in timpul diferilelor sale treceri pe acolo intre qi de-o vivacitate aproape rraturaliste.
l1lr8is5lo( sqifiin18d55in-cerpeuatl[izparroebaabpilroiniec18tu5l3u. iSpeeprratrrue Reconstituind formele nat,urii la aoelea;i dinren-
totursi c[ el a l[saL deoparte qi a uitat studiile
Idcube dup5, naturd, cdci furtuna pe 0are a pictat-o
e tot atit de cjuarn;ialcuel aludiinDeMlaedcuro.ziax., siuni cirid e r.orba de copaci. . . -aicpi,einL(lra-roe
vizionard si in naturd, l)elacroix obline
De altminteri, le au
stim din construclie clasicI si un sentimcnt romantic,
c[ studiile sale de marin5 crau executate inde-
obqte din memorie, in atelier; le adduga atunci o vihratie, un freamit aJ luminii, o impregnare a
poezia lui personalS, sensibilit,atea lui lirici, dar' 180
181 formclor chiar cu ar,eastri hrrninS, in care sint

continute descoperirile impresionismului qi ambi- si 1802, o edilie de lux alui Fingal;i a Temoreir
inchinai:1 acestuia. Admira!,ia pictorului pentrtr
liile- divizionismului si esie cazul sil reaminl,im impdratul francezilor scliimbindu-sc in urit atunct
r.ir acesta e momentul .i"a .""..iirilelui Chevreul cincl Bonaparte s-a pretins st[pinul suprem al
cu p1i1'irg la lumin[ si culori erau in plinri des- intregii Europe, edi{ia pselinnuuirtni.itrrrlu1.si -etr-l realizat
niciodat[. Shakespeare printle
fiisurare.

ltDiiliiienreslusprtrtorerear.iirpJnniorrrisnu(etllcteprsl,he(,puAupl,neneicsrttioar,eejntarlcOulmciouvr.onenmtdeoaslurr-eriat,iccscta;pituee,isleacmdaldeaeercn'slirteao.d[ture,ii poetii sii prefelati.
itiecare dintre accsLe << inspira!ii I lii.tlt'attl avea
sir-i diotezc un stil diferit: [lo,:h csl,e de-a dreptrrl
baroc atunrri cind descrie l'rtljitoarcle oprindu-i
pe Macbet,h qi prevestinrlu-i sonrta t-lrarnaticd,
Immusele tlramaLici, tot, ol ne face si sintt,im iar cild abordeaZ[ epis,,,lttl t'atlavru]ui lui Guido
in prir.e-listile silbaticre ale 'f irolrrlui siu natal dSafinMtuolnlt'erafenltcriosop,eeilaltelor;ei-qltetlisspI utt,rlarl[eiazveoaluclesgli
sau ale Oberlandului berncz, pe care l-a iubit
atit de mult, aceie prezenle iuvizibile, acele subiect nedieval itr matiiera de a picba a lreschig-
energii misterioase care ii tineatr tor.drdsio lui lilor dc la Canrpo Sanbo din I'isa, {iind de alt,-
Giovanni.Segaritini pe pociiqirrile pustii ryi bXtute
r.[e vinturile Malojei qi-l insoleau nrinberi printre primii care i-a inleles Ei i-a adniiral,'
incr,'t-incet spre Iioch nu ale tritrisi voLialia tlc iluslratol propriu-
moarte. Tot Koch a readus la loc de cinste asa-
numita pastorald eroicd, a balocilor, c[reia zis: peirtlu eI lrn-poem sal] o.Lragtldie estc rnai
secoiul ttegrabir rrri irrtbold de-a crett, cle-a invont,a, det'it,
al XVIII-lea rficoco ii subsl,ituise idiia cimper- rrn'rnotlel pc care il copiezi lrarts1rrtnintl p.e pinzii
neascd si pitorescul ruinelor. Pe de alti
el a fost inspirat in niod consbant de paite, < momerrtr:le I cele tnai patcl,itle ale cir'(ii.
l'rriind mere(r pe <r clrlmile u poezir:i, irrtr-o ztiui
cirtile
pc care le_ citca, qi foarte dornic s[ mute pc pinzi tlc ururt,lie. dc pl*rtilrrdinc"i dl srrblinl, Kn''lr a dal
< subiecl,ul > tr,agic ce-l ernoiionase in poemele
sale preleratc. u!r s{,ns i'oi' iniimitalii salri .u tttrtnlcln, inlirnilrrtr'
inci din copllilir'. Preferirr!a iui srr
$tia pe clinalarl lJivina Comedie si-o recita crr ce daLeazd
< ricsp-usi infocnre rl, ne incredinteazii corrtcrn- indreaptfl sprc marile 1nlllirni, cu gheIarii si
porarrii sdi. Ariosto si 'I'asso ii erau de asemenca trcstelb lor, aoele rnari indi[,imi pentru care
l amiliari. Pe buni tlreptatt', c.l corrsitler a l)rtyt, ;c;o;n"tgem,;piolraqni iti'"spi"rirtni"u. resirnteau der,rit indi{erelttri
Quijotc drcpt, una dintre ccle mai mari ciirli
i"-r"!" naturii, este p.tilruis
cle uri respect ietigios 0c nu ex('ltlLirl insi irltiriri-
ale lumii, si-era atit de legat de Cavalcrul 'I'ristei Latca obignuin[,ei. Muritt-.le rlu-i tlslc si,riiin circi
Iriguri incit, intr-una din
in manjerd italieneasc5, il pastoralele sale croice il curroaqlc sub toate aspcoLelc, dc ointl s-a nirscul,,
infdl,iseazi, urmat de dar el iqi plstreazti tol,usi t,airta attrnci cinti c
scuticrul siu, stribatind destrrl de paradoxal
rrn colt de campagnrz romanh. Cjtitor al lui llorner, vorbtt tle zeii ce sil5qluiesc aici' Irasiurtea perll,nt
peisajul panic il inrutleryLe pe Koch.cu piclorii
[tK o ch. pre f era totusi N ib elun g enli ecl., I o arLe p ro asp $colii L)irniirenc $pre care rcvj ne inconqtierit,

reinviat de von der Hagen si pe care ii-cil,ea in | .t"ingal, an Artcient Eltic Poem in .'.9l'eilrrtBrooronl,tsu(tFt irLr'gpaicl, poern
r.pic siruv,','hi itt sase iirli, t J6tr1 ol'ic itr .pI e 'irli. J't'cttt
versiunea arhaic:i, iar Ossiaii inl'licdra visele iit f.ieltt dooAs (Tnmora, l'or'lrr 1702),
pllaioelecNchaapsfoii-lpaeeoncperflocopaaulretsetusitniurdroirl[urgsrotors.metizatendtirLc:iuleorrn.ouu$mltieginraodeaulsic-et,
gravuri, dup[ riiste desene executate inl,r.c I 797 182 183 ucDmhrL"b:isu*tlipoattlssIr'5r.roxist1'ue,,r[nrelareltrltlJi,sumOntstrs.ltsitai nlo\l,:t,ta,g.1tlr"'hzroc(ip'\s.loerzrllealindtaa) tlrlitbnrtrilncomuerrnuti

i

!

epcasrirtneettrii-cloadael fssipneaictrao.tlteedloedreWacloaXlrlaVHcItuIe-brl;eeiarnssaciiuuaddlaeXaAVplIboIIrr_etulcelhuati bourg, trdind de pe urma picturilor pe care le

vindea chiar qi pentru o bucat[ de piine, cind un
englez interesat de acuarelele lui il ia cu sine
Altdorfer, cl are aceeasi atitudine in fata naturii rRyio-l rdnuacesiin, ltalia. Astfel, in 1795, fldc[ul
neimblinzil,e, misterioase, divine. in p"pluei,caacreeasi-La[ abia sosib, fuge rlrrnaiclecit ajunge la
mod tle re-
conceplie rnonumentald a naturii, sI r'adir
inspirat-o muntele, ii propune un I-nIut,ri'-Cadaresvtieirnsa,\reexap0uuseoacooslio-qpi esti\rrnreurlnceztcl
p.rezcntare vigr srotrsupriluarsatictid,,inritirc-iudencucumvinai.rle, cudtoo-- operr:le
aceea.
ticri, puternic faritezia qi entuziasmul care nu aElepLau decib
prilcjul de a se aprinde si de a arde. Picturile
cLernii. lui Carstens erau scoase din poemele lui Ossian

aciDnuelngcociesuuclveunibnmeptuargilmiui bi,p,iutiuqvnl.iei.na<plpaemdpisrruiaennjctteeeiallaeutel.ci>, l-icsnuanlsveeereidnnsainurreltafeoriariigcoueinlleiaansrri -dinfireFsuteus! t-, din Ba,nchet,ul lui Platon, din lliada,

din Dipi,na Comedie, din Sofocle.
Tratate intr-un spirit monumental si dramatic,
ririchelangelesc, ele erau intr-adevir menibe sti
IJlvet,ia, l{och s-a dezbdrat de anecdol,ic si de izbeascl imagina!,iile romantice si crplicI uriaqa
tlescriptiv" Gustul pcnLru < peisajul .orrrp.r, o, influenlii exercitatI de pictorul danez, diri
spiielnratrrrusp<,uprraastabcraeslale.rgbcinreu.io nefericire, in timpul foarLe scurtei sale vieti,
]i[1. ircnapr.ield_iu€rrrcetolaL,uqsii asupra ansamblului artei germane si scandinar.'e.

alIuntleva decit in prir.elistile italieneqti observalc Si el a fost un < pdrinl,e u al romantismului qi
si reinr.entate de el. Muntele cste rnai prcsus de
asemenea jocuri. unul dintre maeqtrii sdi cei mai activi si mai
fecunzi. Intr-adevir, in jurul lui Asmus Carstens
Joseph iAnnt1,o7n68It;occhopsi-lafinin[sdc,usteinimTpirroieltclanisOebecru- regdsim curentele ce duc la l'iissli, la Blake, la
Flaxmann, la Runge, la Friedrich, la nazareeuii.
g'ifql", Acest pictor care aproape c5. n-a pictat -- toati

rsmlluiinchiciu.i,rpill_ee5samtosrcui,un-ltztaiblsouerr.dbaairssnemiLieamlseep-rinepfuricircrloudsrciltloeuaerloei rpdrneianr'iptrvrce. opera lui se rezumi la vreo citeva uriaqe cartoane
-varaiatmeaarlceaetscteuticaimi rpormenatnaticsea.
ssic.lsipuiudolprtuqriileinlucsutilcoeri in lemrr. Barocul piboresc, desenate aspectele
vesele al bisericilor sltesti Posedirm
cele mai

i-a stimulat sim{,ul frumosului. r Natura t'ilarmntteuziiuai o copie a lui Koch rlup6, Vtrsta de aur a lui Carstens,
in care fervoarea pentru Michelangelo combinS.
rreu natrll, spunea el, imi insuflet,ise elementele specifice individualitS!,ii maestrului
lr ad_ csnorr atn
inr,nrcal sa rcdau picturaI loL danez: r.oinla de a fi clasic, un ndvalnic tempe-
soi ul dc lucmri. rament baroc qi patetismul dus la suprema sa
r Trinris la ,\ugsl_,urg s[ rrce-
incnaicsteraaisacl-aicreslt$trucia<o,ua- nlpatilrMi5iesitlinitsdaurutlolptcottoidnrasStd[]t'auocrtatugq,*aullru.t,g-'peurnidndisen,
intensitate care este autentic romantic.
Personalitatea ciudat5 a lui Jacob Asmus Carstens
a fost formati ln egal[ m[sur[ de studiul sculptu-
luse se elev si suferise atit de mult Schiller. in ceca rilor grecepti, de influenla lui Fiissli transmisS. ln
ce-I. prir.egte pe_ Koch, <r entuziasmul meu pentru
arlii fu supus la rnare cazni u. Pcripe,tiile nepre- lecliile maestrului s[u Abilgaard, de lecturile din
Homer, Shakespeare, Klopstock, Ossian gi de
tr.edizucla,eziarmlej-vinacghaibsoonadrea,jrrflaupi tepraeuntpiureclaerreabeivleatlaetaezsi- exemplu lui Giulio Romano, geniul picLorului
de la Palazzo del T6 fiindu-i mai accesibil, mai
iar. apropiat decib acela al maestrului Sixtinei. Fiu
Pribege,stre mult timp prin Elr.elia si Alsacia,
lroliosind o bucatii de r-rerne ta Baiel .si la Stras- ft4 de morar, Carstens s-a n[scut Ia t0 mai 1754,
185 intr-un sat din Schleswig, unde mama lui picta,

cu ginglqie, flori. Primele opere de seamd pe care lor bani se duc repede: abia sosili la l\fantova,
le-a admiral au fost, la caiedraia din Schleswig, departe aqadar de Roma qi de Florenla, r5mln
tablourile lui Jiirg Or.ens, un discipol al lui
fird o lelcaie . Sint nevoil,,i s[ se intoarci in
I')anemarca; neputind ajunge Ia Michelangelo,
Rernbranclt. va fi reugit cel pu!,in s5-l vatl[ si s[-l .v€nereze
Jlimas orlan tle rrric coltil, Asrnus Carslens e
trimis de buborele slu ca ucenic la un negusloi. pe Giulio Romano qi Ptilazzo dcl Te, cu impetuosul
trufaq si aspr.u. Spre norocul s[u, ii intllneste lui dramatism baroc, ii va riimine cum spunea
pe Tischbein care, uimiL de talentele sale,' ii cI < stea c5l[uzitoare > dupd ce se va fi intors
propune sd-l ia ca selr.'itor in schimbul citorva ln nordul posomorit ,si celos.
leclii de picturii : prea mlndru pentru a slugirri, s[ aclima-
tin[rul ;\smus cu semetie. Va continrra Cu toate acesteal Carstcns incearc[ se
refuzri LLiizibeezeoki,nun!,d5erileunnoprodeibcep;ospeulainrsatalleca5z.rluiinfituii
sii invetc sirrgur, cu ajulorul cArlitor si ai gr.avu- Ia
va
rilor. Astfel, cu prilejul unei c[litorii de afaceri fi nazareanul Overbeck, il ia sub ocrotirea sa,
la Kiel, pe socoLeaia palronului siu, descoperl apoi la Berlin unde se imprieteneste cu fralii
int,impldLor tratatul de esteticX al lui Webb Genelli care il ajut[ si intre Ia Academie ca
despre f,'rtr,mosul tn picturd impodobit cu o $ume- profesor de picturl decorativS. In sfir'git, ln
denie de reproduccri italicneqti din Renastere. '1792, pleaci la Roma unde il cunoaste pe tinirul
sdu compatriot Throwaldsen. Lucreazd cu atita
AceastS. descoperire gribegie alegerea indrdzneald
pe care o va face: aceea de-a abanrlona comertul inversurrare incit dupl numai qase ani de la
intrarea sa in Cetatea Eternd, si unul de [a expo-
ii de a deveni elevul lui Abilgaard la gcoala de
belle-arte din Copenhaga, institutie vcstit[ unde zitia care a dezl[nluit entuziasmul lui Koch,
s-a format, alituri de suantlinavi, un foar.te mare acest prodigios oreator de forme titanice rnoare
numir de romantici germani. t\srnus Clarst,ens are istovit, ia 26 mai 1796, in virstd de patruzeci qi
doulzeci gi doi dc airi. Cinci ani mai tirziu, i se doi de ani in fala picLurii neterminat'e a Virstei
acordd medalia de argint: o refuzd, cdci voia d,e Au,r, ironic paradox simbolizind parc[ pr[-
mpleeadca5l.i,afedremahuor,tdinrictresd[ inintavet tc,e5,soirigmuerrnittaesseer,ia;,i buqirea acestui visitor al P5mintului Fdgdduin{,ei
chiar in fa{,a por,tii CanaanuLui.
pentru a nu fi deformat de rei,etele Acesta a fost maestrul ales de lirolezul Koch
pasionat dup[ sculptura greceasc[ pe $colii. E dintre artiqtii care locuiau la Roma. Elementul.
care n-o sculptural al artei lui Carstens, care fdcuse si
cunoagte insI decit din mulaje; contemplarea
lui Apolo din Belvedere ii inspirS. < un sentiment vreo citeva stabui qi, mai ales, o Atropos pentru
de venera!,ie sacr5. pln5. ia lacrimi ri. rlormintul lui lrriedrich al Il-'ea, geniul cu care
Memoria sa a pdstrat atib de bine arnintirea insufle!,ea spaliul in compozitiile sale, ca Michel-
acestor statui incit dobindise, studiindu-le, un angelo insuqi, semnificatia simbolio[ a tablourilor
sim! al formei extr,aordinar de viguros. A desena
inseamn5" a vedea forma, a reprezenta forrna pe care le explica, le traducea in cuvinte foarte
LdeustpnrieniNi,oadpeteaex;ei mcpolpui,ii sril qi despre
exterioard a lurnii interioare. !-[ri model, fdrd eNxaac;tteer, e-a
aflatc, ca gi
lfuasi cCinaerzseteunns,alralisWt ceaimJoasre-p,h
pregdtire, el improvizeaz{ irrtr-o zi, lntr-un cerc ansamblul operelor
d,e artigti din tr'loren!,a, o Luptii a Lapitiktr cw aveau s[ atragd qi s[
Centanrii r.rednicS. de un templu din Atena sau Anton Koch cale examinase, de asemenea, dese-
din Olimpia. Viseazi, firegte, sd cunoasc{ Itaiia
nele sale pentru Gdtterlehre de Karl Philipp
gi s[ vadd <r antichit5!,i I adev[rate qi, in t[783, X,foritz qi Mitologia lui Rammler, ii ascultase
pleacI aoolo impreuni cu fratele sau. PrrLinii 186 't87 poemele, cdci Carstens a scris mult, cintece