skaldice 1, epopei in spiriLul Ci.ntecului Nibelnn- care, la rindul 1or, s-au rdsfrint atlt de puternic
naosauqptreareinatrleogruleuriapneeiscaesj arroSm. apnetnictrguearmiannte.leCgue-
gllor. Renaqterea romanticd a anbichitd!,ii, doctrina nacaeteuaraa.o.upneuriepi esisaaleg.iscta.reV_oemstdee, oisnebmi toodtuqesi epnalitarul,
dionisiacd a lui Nietzsche, teoriile lui Bachofen si categorii diferite de peisaje, in aceasti operd:
Burckhardt precedindu-i pe Otto, Rode qi Wiil;-
mowitz-Molendorf , vor orienta spiritele intr-o
direc!,ie pe oare, la vremea sa, Car,stens o indicase.
Il[mas fKdordchmsaeesdturucediunpa{ tmeloiearrutel aluliuGi oJtatlcieobb peisajul naratir,, compus? inventat sau reinventat
Asmus, peexpbraizmaautniomr eddatiaetobcioencftoivremreiamlep;repseieisia-jruelsvimdz.tuitet,
Schick, un clasic conform voin!ei si
si care lucrase .o Du..i,l spiritului de pictor in fa,ta lui; peisajul compozit, v[zui qi
lui Goethe, totodatd imaginat, reprodus qi compus; in sfirgit,
la Paris.
Dar nimeni nu putea inlocui o personalitate atit
peisajul dramatic, pornind de la pastorala istoricd
Wtddaeintiiecv1hipg7teeu93rro,Cpapasirensdbdcecanianrse, a1Kic.i7eo9esc6ath,uidaliilafdsraeeadnnmoeepnizretauarlesumleie;uscnltuiic'spaiirsicmicdhauirsiaeie-,r sau legendarS. in care anecdota are uneori aceeaqi
impor[an!,5 ca si peisajul insuqi. Dintre toat6,
ne intereseazi mai mult, evident, peisajul, acel
sfaturile sale. Tabloul slu intitulat Cobori,rea in,
peisaj romantic inventat de Koch.
mormi,nt, o compozitie stranie, stingace si prost intr-un peisaj dram atic,
echilibrat[ con.tine totuqi buc6!,i minunate, vred- Fingal lwptind cu f antoma
Lodei (Berlin) ca si in Vrd,iitoarele Lu,i Macbeth
(Wupperthal-Elberfeld), violen!,a tragicd a ac{i-
nice aproape de Capela Sixtind; mai originald, unilor omeneqti stirneqte elementele naturii;
imCsnpotaebiirnoiptsriui,rtrtaaeetfreainnaiecldirmt,.icozmriiromauniii,aainmrt[ipaiarellispluuisoieinCqWatonedrtnc[vehidgtlieeuorcsa.i,rtedfaaeimsseuonradsdian,
O bucatd de vreme Wallis pdru in stare sd-l furtuna se acordS. astfel cu pasiunile tumultuoase
dezldn!,uite de aceste aclriuni. Marea frdmintindu-si
talazurile, fulgerul strdpungind mun!,ii sporesc
cu patetismul lor violenl,ele unui peisaj convul-
inlocuiascd., ln ochii lui sionat. Peisajul compozit, in schimb, intruneste
Koch, pe Carstens, tinS.rul cam stingaci episoadele unei idile sau chiar ale
maestru dispdrut atit mai italieneasc{, avind
de timpuriu gi al cirui multor idile in manierd
discipol fusesc qi el. < Peisaiele ossianice > ale lui
Wallis, compoziliile sale < medievale >, destul drept fundal un munte din Oberlandul bernez.
nidneet-iteauxlltdraastvaaAtgooaentdeMe,saIc-rraiieuare,indcbiiuesrdpeadstadrut atpdetainKblnooecufhelur,iiccisardereu,
S[ reamintim, cu acest prilei, ci sosit in Italia,
in 1795, Joseph Anton Koch trdieqte aici pinfl
la moartea sa din 1839, exceptind o qedere de
si din care n-a rdrnas decit un studiu in acuareld. trei ani la Viena si in Tirol, din iunie t8t2 pin[
AProtterivMitadrieascirnierici asarele,Wneaplliusteimngrredpmredzdeinstea
acest in octombrje 1815; toate peisajele din lJlvei,ia
toate sau din Tirol pictate in Italia au fost f[cul,e din
imagina.tie sau dupd schile vechi, cum este cel
<r accesoriile u romantice imaginabile, clarul de lund, executat la Roma ln
1817 si semnat semnificativ
adolescenlii in tunici medievale, dubla flegd go- J. Koclt tyrolese.
ticd a unei catedrale, niqte schimnici intr-o pddure...
Acestea sint lec!,iile si influenlele care au contri- pDoazcidtep' eiiesaipeulotremsaleredprraomqaaticce[ s'si icnhtiacrocnetalomr icnoamte-
buit la formarea esteticii qi a tehnicii lui Koch, uneori de literatur5, reprosurile acestea sint
I in maniera vechilor barzi scandinavi (skalzi), ale ciror indreptd.tite si in cazul anumitor pastorale eroice
qi al peisajelor compuse, inventate sau reinven-
poezii orale au fost adunate apoi in aga-numitele saga r99 tate dupd ce fuseserd observate. S-a remarcat
(N. trad.)
in ce mS.surd elementele compoziliei sint dispuse aceastS. privin!,d, trehuie s[ notdm cit de preocupat
intr-o ordine ce aminteqt€ succesiunea strofelor
diritr-un poem, ca gi cum tabloul s-ar citi bucatd este pictorul de valoarea sonori a peisajului,
cu bucatd, episoadele anecdotei fiind adunate qi de muzica exterioari pe care o aduce aici
laolall,d arbitrar; se poate spune, de asemenea, vinrined lpdarec5.cosnI tielumstprelazreeamguhziec!a,airniltoerriolnadredpHtrretaz.ittid.
cd porliunile de peisaj juxtapuse in tablou se Apa ce murmurd qi cintd lipseqte rareori din
tablourile lui l(och; de aici qi predilec!,ia sa pentru
ddeeosegbreuspc uinltrpeeresleonlnajrealoprorct acrueem< joo{a,icaderxpsritmrofaat.i micile cascade de la Tivoli, pe
care le-a pictat
in mai multe rinduri.
Aceasta e foarte evident in Peisaiul rotnan pur
Iantezist, de la Bsse:n, in Intoarcerea l,ui lacob Participarea muzicii imaginate si a muzicii naturale,
(Leipzig), in Peisajul cu. Don Quijote (distrus in
rmrzica elementelor, oonstituie unul dintre aspeG-
incendiul din 1931).
tele cele mai reale qi eficient romantice ale acestei
arte, iar cind peisajul lqi desldsoar[ larg toatri
Dimpotrivd, peisajele de munte, scutite de orice plenitudinea gi splendoarea sa, ca in Schmad,ri-
infiitralie literar'[, pur obiective qi dictate de urr
hachfall, de la Leipzig, unde un singur cilStor,
sentimenl al naturii foarte puternic qi foarte lalezelor
nurr, impun admira{iei noastre o manierS. aproape izolat iri imensitatea pddurilor Ei a
stlncoase, indicd propor!,iile, admirdm amploarea
rLaivd de-a privi lucrurile qi-o sinceritatc pasionali stilului qi claritatea robustd a geniului. Astfel,
Koch a ardtat drumul celor dou5. mari curente
care le iubegte aqa curn sint ele, nemaiavind care au insufletit peisajul romantic german:
nevoie de nici un fel de afabula!,ie pentru a fi
eemmoottiioonnaannttee.c$ui,ciinttre-laedmeer,n[tru, l sint cu alib
rnai curentul patetic qi curentul idilic, in care natura
uman apare ait'i este iubit[ pentru blinde!,ea emoliilor trezite in
rnai discret, iar muritele iqi manifestd singurd-
tatea majestuoasti. Delileul Grimsel (pe vremuri noi qi pentru acea exaltare voioas[ ce urmeazi
acestora; ln primul curent, printre descenden{ii
la Leipzig), CascaiLa Schnzadribuch {Leipzig), Valeu lui l(och se numdrd Ferdinand rron Olivier,
Laruterbrunraen (I)essau), Wetterhorrz (colec!,ia O. pKraecr]umRoqttmi ealnvne,lieFneiridCinaalnadm-Ge,eAorggasWsead, mDiiidllaevr.,
Reinhardt, Winterthur), exemplifioS. cel mai bine
aceast[ sobrietate despuiati de orice apel la
pitoresc. Deqi operele lui Caspar Wolf nu se bucurii de
rKdorc.ihqinadsqimi ttirtaqnisaforerxnpirldimsatt,inecnileerg;iiilegtheelu[,raicriei, acerlefbiritnaetedareapctesloiranaul-ei lui Joseph-Anlon
Koch,
acordXnt acestui pictor'
ca poei, nu ca geolog, dar poetul triieqte in acela;i elve,tian care, in multe privinte, apare ca adevdratul
precursor al <r muntelui romantic >, locul meritat
ribm. cu plmintul qi frumuse[,ea sdlbatecl a in studiul nostru despre peisajul romantic. intr-
inillimilor insingurate, aduce m[rturia unei conru-
niuni grandioase cu elementele. Singur cu munteiel adevir, Wolf s-a ndscut la Muri, in 1735, deci
cu treizeci qi trei de ani lnaintea tirolezului,
artistui simte in el acea emolie < romanticS. > gi chiar dacd muzeele ce posedi pinze de-ale
eliberatl de orice datorie fatd de Poussin sau de
ibalienii tlin secolul al XVItr'-lea qi al XVIll-lea, sale sint destul de rare, aceste pinze iI fac totusi
vCnr-ueadmtnoipacutdeteeacu[sn[qriie-an]eupmereeLfrusezicdudmte-rofnirauidllmiaa-ir1anileiieddi'peeepvi,icdaa1,rtedi.
jtelelecasretromfiaciea.minintereapurepzaesntboarareleales'etrionicceiloqii peisal
de la
Wetterhorn, se mai simte incd o anumitd stingdcie
VEidKioLcahusteetrebmruenarrsednla; sceagaoltaprreim, vulapplaunnael compunlnd pentru un editor din Berna, lVagner,
int-insei vederi ce se vor mai ales documentare, qi c5. si-a
191 incheiat via!a ca pict,or-decorator foarte cdutat
aici un
cintdret alpin din corri si auditoriul s[u, dar, in
in regiuniie renanel Caspar Woll este, mai mult
decit Koch, un inspiral.' el cautd gi tdlmdceqte
cu o triire lduntricir plin[ de emolie aspectele
rnisterioase gi dramatice ale marilor in5llimi.
Niciodal,i oascatlele inghetale urm5rindu-si nrur-
mului tainio sub coaja r.ertle-albisl,rie a ghela-
riior n-au {ost interpret,ate cu alil,a for.ti si solern-
nitate ra in larnii, la Geltenbach, de la Fundalia
Reinhardt din Winterl,hrrr. De ascmenea, rareor.i
s-a irrtirnplal, ca tehnica picturali si se adapteze
atit de genial int,uitiei lirice rJespr,e lumea elemerr-
tar[, in peisaiele sale do. mici dimensiuni undc
Lrag'cdia naturii se adinceqte chiar. dincolo de
vizibil, spre un univcrs real si totodabl vizionar,
in care nu-l cgaleazi nici unul dintre contempor.anii
siii, Itoch a{llndu-se incd sub influen[a italieni-
Ior'si a tr pastoralei eroice D pe vremea cinh maestrul
din I'Iuri picta incomparabilui sin Ghelar inlerior
de kr Grinrlel,wald, (Irundalia O. Reinhardt, Win-
lerthur).
Din vrernurile indepirtate, cind geniul baror-,
al pictorilor-Ilncieri din lllr'etia secolului al
XVII-lea, Urs Graf, Niklas X'lanuel Deutsch
1'olosea munlii irnpresionarrti din tara acestola
ca <r fundal rr si ca decor pentnr < documenta-
relc r Ior rdzboinice si pentm alegoriile piigine
sau cresLinc, pictura clve[,ianI rlu prea lolosisc
ciudli,enia solemnii qi infricoqitoare a acestor
p.eisaje, cale probabil cd intimidau. prea tare
si erau prea exager,atc pentru a deveni {rumrrseli.
Acuarelistji din secolul ai XVIII-lea, J. J. Bieder- : .,.
mann? cei doi Gabriel Lory, Johann Ludwig -..i:."i.!r1. ll 11-t::,i.i.{;i..' I -.,'lltr.'.- I -& '
Aberli, J. J. Hiirlirnan nu depi;eau ildeobpte
limitele anecdotei si ale idilei, intr-un spirit de IiITANCISCO {:}0YA:
sensibilitaLe r,ealisti si Lotocltrtd poet,icd, d La (',tlosu,l sub Lunti noui,
Rousseatt, Ioarte caracteristic[ acelei epoci. IIiblioteca Nationali, [,tadrid (l'olo Il{as, l}arcelona)
Lucrurile in prima
sc schimbl oclali cu aparitia, unei noi
jumitate
a secolului al XIX-lea, a
generatii autentic romantici, dorrlinatir mai ales
de numele lui },Iarirniiien de Nleuron, al lui
Franqois Dida-v, al lui Jacques-Laurent Agasse
qi al celui mai rlare dinbre ei, Alexandre Calame.
N'Ieuron e iricd un <r pictor de gcn )) oare prezint[, 192
'I'II6()DORE GfRICAULT :
t'.l''ulrrrsaWda.eltcearisfdArdrtcdG.ladlrleelriyla, Rona ( Barberi
Baltintrrr,' )
(:AIi,L C}. CARUS:
t'irrtitiruL din Oybin, Lcipzig
I.]IJGDNtr DELACROIX:
l'indloarea de lei,
\luzeul din lJordeaux (Arhivele fotografioe, Paris)
(II'ORGE STUBtsS:
Lcu speriind, un cal alb, Walkers Art Gallery, Liverpool
,
d";' @k&
a
1
,'*"l 8*, r' *.*at- '&
{',\"'*
'i
EUT}IINE }ELACROIX: ,I II F'USSI,I:
,lchild pentru * Apolo ucigind surpele lri!on t
.\lrrsee Royal dei Itcaui-.\r.is, Rrrrx,,ll,,s ll rr.rr ztnit, Kunstmuseum,
li;rsr'l (F oto l{ans Hinz, Base l)
]T(.I I N()RR VON CAI]OLSFIILI)
ll rtrtt IJLanc odzat tlin ChamorLit,
t t:,llllcichische Galerie, Viena
.I . A. KOCII: ALEXANDRE CALAME:
Wettethorn U r irotstock,
Stiftung Oskar Reinlrart, Winterthur Gottfried Keller-stiftung, Zi.irich
}..ERDINAND OLIVIER:
,\fintu Fumilie inlr-un peisuj gernan,
Muserrrn Folkrvang, Essen
;,\\{ l.r lil, l'Al,M l'llt :
Lunu seccri;wLui,
'i'ate (iallory, .] ,orrdra
ADALIJ |lllT S'l'll,'f lll{:
.jltisriri.t d,e lu.nd, {iulrrrio dcs -\ I -\ .l ulrr'lrrirr,-ie rl.s,
Vienu {}roi.r.r lirwirr X1o.__1,'tr,, \r it,rr a )
\\ I LLL\t{ Tii tt N tN}1.:
:, ltll,t:l ctizind tle pe LtrL ra.l in d.er,
I r lr, (iallcry, Londr.it
\\ l r,t,tA[,I tf LiR\iiii :
r ,tr rtbirt. t:u scltt+li,
\lrisi'rrin of l ino Alls, llosltiit
WII,LIAM 'I'TJRNIIIt: .I AMIIS WAITD:
's'll'nuabntecolGafuarLltlcuuritytItI,iaLdnoeibnzadd.r.lapatr.da(vt,ersin.d zllpii
r I)'oartdoulGe a'llclearyr,, 1'orkshtre,
Londra
.l l!,\ N,1,'ltl\ (,tot S 11 I Ll,ii'l' : fa!,d de inaintaqii sfli, arralrtajrrl de a fi alcs rnar.i]e
()hr lnillimi si indrizneala de a Ii mers si-si inrplinte
dc luttt"t peste o turntri tle oi,
[,ttvrrr, l':rris (Alhivt:lc fot.oglalir;r:, I'aris)
J 0ll \ CltOMtrt: $e\.alolul pe crcste si ghet,ari. in plin[ vifornit[,
irrregisbrind astlel dupl naturir) am putea spune,
('tt rlrrtt de,r rde:te, dezldrituirile infricoliitoare ale naturii. Alril,uri
'l'a1,, t lallt'r'.!, l,orr,llr
do el, amabilul Agasse, indrigit de eng.lezii care
r.izil,eazii lJli'etia
in acelasi timp a pentrrr la1 ura precisll ;i rafinatd
clientela
arlei suic, emotiorLpazti
bluriita'ln'uicrniteir'..rlaNi aicleisl,)i''d:iareyiar)rrurr-siepLiriLreaal!uh ( excesele D
prea mult
peste ve(leri[e rlocurnent,a]'c viguroasc si c-\ar.te
('a filinroas a ( )ust:ulit tl,e I u Pi sset,a.cltr' (["IuzeuI
tlin (ierreva) si XIont-|:il,a,n,c t,iizu.t. d,e. La Su,llunclte
(acelirqi mrrzeu), nu plea deosebit de l'edereu
tl,in, Salipes a ( 1,urcului I Jean-lJtienne Liotartl,
e-\cesi\r cle jnteresal, de enigrna chipului omenesc
pentru a acortla, in ecncral, o aterr(ie deosebitl
rrat,urii.
l)impot,rivir, oclatd cu (ialarne, limttele pe care
irrrir si le rriai impuneau lonrantiuii rrrinori elve-
lierri, din inLelepciune, din l,imiclitate, din dra-
g'oste de mirsurd sau, poate, din neputin!a de
ainsirpifirruant tdaintrtar-guincusl,esnitnirtnednetpitsriateg;icCaallamnaetusr-iai
care, pinI ia Biicl<lin, Ilodler si Segantini, r.a
lrltmine st,riiri (iclor lnai rnulti tlirrLr.e r.rrrnpatriotii
,.:."16.. - -
] sii. El stabileqte astfcl o <i prrnte I inLrc peisajc'lir
bintuitc ale lui Craf qi ale lui Deutsch si srrpra-
rtatrtralizarca reahrlui pe care o obserr.tirn in Ae,a-
Lan;o lui Ilodler (NluzeuI din Soleurc) pre(]lim
si irr tabloul siru intitulat, llI u,n,t,elr.t J u,rtglratt
'i,n cea{d, de la Geneva.
Sc pare cii lui Calame ii placea, 1i lui llen6,
ca
eroul iui Chateaubrianr[, sii asjste' dezlintuirea
la
< {urlunilor dorite I s'pi aanirce[saim'utitn. einianinaLteu.ari
lrri
Biirrkiin, r,ehemen!,a iri
cale omul, I'izitator neinsemnat,, se simbe ca un
hiurtrrtu,usn. ilCeain;i lui Maximilien de X{euron, ii pl[ceau
munti, a\-alansele, viscolele, numui
cii niciodatd nu le pune in lcgdtur[ cu o anecdotti
l'amiliarir. Universul lui se situeaz[, s-ar crede,
diricolo dc locurile pin[ la care urc{ temeri-
i9l latea alpinistilor. IJmanitatea e abscntii de pe
{l- 375
piscurile austere invdluite in nori, de pe cimpiile veqte un Alpengliihn 1 lnfldcdrat, piclele ce se
strivite de arqild (Vara pe cimpie, 1850, Muzeul ingrdmddesc in vale gi par a sluji drept soclu
din Geneva), de pe masivii scinteind de albeala stincilor strS.lucitoare, pacea mutd qi reculeasd
ghe!,arilor, in ptcleie groase din care se inal{,d a satului in contrast cu majestatea sdlbatecd
o stinc[ golaqd. si inumand a ghetarilor vdlurili compun in aceas-
Furtunile ce reprezintS. pentru el <r momentele > td pinzd a rnarelui pictor de istorie o orchestratie
cele rnai caracteristice ale muntelui au izgonit liricd ce te duce cu gindul la Friedrich prin acea
misterioas[ divinizare a riaturii si acel sentiment
din peisaj seminlia insignifiantd a oamenilor. sacru in care stdruie o urm6 de groaz[ religioas5.
Singurdtatea nesfirqit[ a acestor indllimi pe Dupd Koch, cel care continud aceastd interogare
care Koch qi WoIf le presim,tiseri si pe care lealistd qi totodatI poeticl a naturii inceputd
Friedrich Ie va infdliqa la rindul sdu in toatd
triste,tea lor sdlbatec5, inspird cele mai frumoase de pictorul tirolez, este Ferdinand r.on Olivier,
dar, spre deosebire de Koch, el n-a fost niciodat[
pinze ale lui Calame, Urirotstocft, de la Ziirich
(Fundalia Gottfried Keller ) si mai ales Furtuna influenlat de Roma si a refuzat s5. se conver-
pe Handeck, de la Muzeul din Geneva, opera cea teascS. la catolicism. Putem spune cd a creat o
mai emo{,ionantd a acestui pictor, cea mai repre- protestantS. a peisajului,
zentativi pentru caracterul si taleniul sdu. conceplie intr-alt spi-
Caspar David Friedrich,
rit decit bineinteles,
care suferea de singurdtatea omului in fala lui
Dumnezeu. La Olivler, problema nu se afld in
Sentimentul tragic at d"stirr.tlri omenesc, trezit
in naturd si in omul care ajunge s5. comunice cu primul plan, ca la maestrul de la Greifswald,
ea, conferi peisajelor alt5.'culoare, alt5 sonori- dar rdmine destul de net perceptibil5. Printre
intilnirile paradoxale, atit de numeroase in acea
tate gi alt5. valoare. Caracterele dramatice ca epoc5, {aptul cd tin[rul diplomat austriac i-a
ale lui Caspar David Friedrich, Carl Gustav Ca- admirat qi i-a inleles pentru prima oard la Paris
rus, Karl Blechen, Ernst Ferdinand Oehme, merg pe vechii maeqtri germani e destul de ciudat, dar,
cu trei ani mai devreme, ln 1804, fratii Boisser6e
mai departe decit mersese Koch in in{,elegerea qi Schlegel avuseserS. aceeaqi revela[,ie, Schlegel
inlelegind atunci pentru prima oar[ frumuselea
peisajului patetic, care devine astfel imaginea pro- si semnificatia goticului la catedrala Notre-Dame
din Paris.
priului lor suflet. Totuqi existenla unor momerite Colecliile fran{,uzesti, in care pictori flamanzi gi
idilice nu-i incd exclusS. chiar qi la pictorii stdpi- franconi stdteau aldturi sub aceeasi etichetd de
niti de acest sentiment tragic al vielii, aqa dup5. < maestri germanir, au hotdrit voca!,ia tindrului
cum la idilici se intimpld s5. auzi uneori ecoul unei ataqat care a abandonat diploma!,ia in favoarea
picturii ; cei doi frali ai s[i, Heinrich, virstnicul,
nelinisti sau al unei suferinte. ;i Friedrich, cu c',inci ani mai tindr decit Ferdi-
intilnim, de asemenea, la aitiqti care nu sint nand, urmau gi ei aceeagi cale. Un evcniment
(rare a precizat orientarea lor esteticd i-a adus
propriu-zis peisagiqti, o seam5. de peisaje de cea
I in germand: Lumind roqiatici, asemenea unei aureole
mai romanticd frumusete: e cazul tabloului
incandescente, pe care se profileazd cele mai inalte virfuri
Mont Blanc qd.zut dinChamonin, pictat de Schnorr alpine, pe vreme frumoasd, la rdsdrit qi apus de soare
t95 (N. trad.)
von Carolsfeld in 1B4B (Osterreichische Galerie,
Viena), de-o extraordinard desdvirqire nu numai
in opera lui Schnorr ci qi in ansamblul romantis-
mului german. Acordul dintre luna palidi iesind
din dosul crestelor si al tancurilor pe care zdbo- 194
9r-37 4
impreunS. la Worlitz, unde Principele de Dessau, diazd o dulcea!,[ pagnicd, proprie peisajulu.i din
Salzburg, ce dd atiia farmec Vit'ii strdj.uite de
doiind s5. dS.ruiasci un tablou pentru altarul
catedralei din acest oraq, le-a incredin!,at execu- Monchbdrg (Dresda), tablou de-o compozitie su-
lia sa fralilor Olivier. Foarte indrdgostit de gotic,
pind-ntr-atit incit a inmul!,it < fabricile medieva- pieln[Lqimi ccantliufelulai.t[,Pdreiveoligtlienga[rGqjerd1dpinl9iai pC9aprtuacivirduil.oar
liste l1 din parcul s[u, principele a precizat c[ restituie cu aceeasi letiqitd linirytca lipsitd de fur-
vrea o picturd < in stilul vechilor maeqtri rr' fd1[ tuni, desfS.tarea netulburatS., fericirea simultand
ra.osnimOliuivriielor rleEie-axpsruimfle[tuculuiaptitea care F'erdinand
sd cear[ totuqi o pasLiq[ a retablurilor din secolele ging[qie qi pro-
al XV-lea qi al XVI-lea. Acest retablu arhaizant
qi in acelaqi timp modern a fost terminat de llein- lunzime.
lll nu s-a eliberat incd pe deplin de acel medie-
rich gi de l'erdinand in t8t0; Friedrich era prea valism comandat pentru Botezw| lai Ilristos tl'e la
tin5.r pentru a participa qi el la lucrare. iI^regdsim gi in Sllrelal Hwbert de
WlaoDrleitszs, apueqciarien intiTnirea Contelui de Habsbu'rg.
Aceste lucrdri colective pentru Principele de Dessau (i3erlin) cu acei ingeri
cn preotul gi cu niqte personaje cocola,ti stingaci
care a mai comandat lratilor Olivier o Cind qi copaci inlepe-
un portret al lui Napoleon fac anevoioasd discri- in a c[ror
rninarea caracterelor si a talentelor colabolato- exageratS' de pictor.
rilor, dar si munca de atelier se num[r5. printre neald^gotici pare intenfionat
tradi!,iile din Evul N{ediu si Renaqtere. De alt- mai pulin inzestrat
rninteri, ei s-au despdr!,it destul de repede, Ferdinind vbn O[vier era
Friedrich, cel mai tin[r dintre frali, plecind in pentru pictura religioasI d.ecit pentru peisajul
1822 la Roma, unde intri in rindul pictorilor pur und^e farmecul ipiritului qi al talentului s[u
le desfdqoard mai li-ber qi cu mai multS' since-
nazareeni. Ileinrich luase parte la rrizboiul de eli- ritate.
Pictor al naturii, Ferdinand von Olivier nu ajungea
berare si, firi s[ renunte la pictur5, accept[ func- icl)"uasa;i"lrpuae"rciIi.neeplutDeteiain"pmg-riaeprlraeobIutu5qiqioitvii,etKde-,os"icrdnlrahlrc,eioAdKlmueaoggrpcueolahszdti-leRaiLavoueem-clceaaumasmpe,p.eniartqfesioolieabnerai-ntpljeeeee.itqlipedareev--
post de preceptor; numai I"erdi-
n{iai nodficriSa.lme iqnieuinn continuare peisagistul entuziasb
care admirase tablourile lui Krich qi chiar il
cunoscusc pe artist in timpul celor trei ani pe-
trecuti de acesta ln Austria, ani ce intrerupseser[
'qpnae.,iizspeac"ji.u-"dlenneaulnailso-inc,Lulp-neeirgis'iLonenbarij-ieuglenurcpaaenrietsilam.j pacreiepzaoerpnutlarleeab.zloudri
viata lui romand.
Feidinand von Olivier nu avea in acelagi grad
sentimentul panic al naturii ce r5.v5gea peisajele
de munte ale tirolezului: el preferS. cimpia qi se s[ fie <,purr, cdci ele sint atit de imp.regnate de
inseqi for,tele naturii lncit nu se disociazd de ea'
mullumeqte cu munlii dir-L preajma Salzbur- tDinnnoanrpHmd.eidfsluuet,ar;le.tdeO'ut()lDmscauwirmlilnepsmitaDcedoiotp)lia,acncsduicmldul lgpidcaiartin,ru(sppt-eilnm[mdvardied-dmevdiuldpireoidrqbtildnea'
gului, care devenise oraqul drag inimii sale. Prin
aceastd concep!,ie despre o natur[ pldcut5, bine-
voitoare cu omul, pe nt(tsttra omului, el este mult
mai aproape de austrieci.decit de germanii din
nord. Astfel, cele mai burie picturi ale sale ira- aceeaqi rnaterie ,csai prcdtrflruenasmi ddetl acelaqi^spiri.L' U. rr
sullet panLeisL prtn lrunzl$urlle
inaltc qi in apele intunecate stabileqte intre
1coinnsttreurcmliienoilnotgi-iaunarttealbolrofuru. mNooalisuen, e<afacburipqruinedIeininseaamcens[t aceste elemente-o comunicare intim5, acel suflu
care va str[bate tainic apusurile insingerate
caz qi fantezistele construclii clddite in stil medievalizat 191 ale lui Rousseau, noplile apdsS.toare ce cad
in amintitul parc. (N. trad.) 196
greu peste fermele singuratice ale lui Daubigny gi Iubind peisajul in sine si considerind fiecare per-
ale lui Millet; ,tdrdnimea viguroasS. qi veridicd sonaj introdus arbitrar intr-o priveliqte din na-
rdmine domeniul acestor francezi care nu cunosc 1,urd ca pe un intrus, Carl Rottmann a devenit, la
pidurile bintuite ale Germaniei, nici eleganla
lenevoasd qi aristocratici a colinelor romane. rindul seu, adeptul <peisajului purir, despuiat
Fiecare pictor romantic aduce in pictura de de orice idealizare, de orice literatur[. In ciuda
peisaj personalitatea lui specilicd. Waldmiiller, unei perioade destul de lungi petrecute in Italia,
portretul unui peisaj cu
de exemplu, f ace nu se ldsase molipsit de italienism, dar mai avea
aceeaqi fidelitate cu care descoperi intr-un model de indeplinit, dupd descoperirea peisajului pur,
tlescoperirea Mediteranei. Preferind Sicilia qi
un intreg peisaj interior pe care il face sd urce Italia meridionald Romei si Toscanei, Rottmann
la suprafala unei fizionomii. E prea vienez prin
sensibilitate qi spirit pentru a trezi in naturd inaugureazd acel romantism mediteranean de care
sau in modelele sale tragicul subteran; se multu- chiar artistii germani stabilili o lrreme la Neapole
meste cu emotiile agreabile pe care le trdia in
preajma aristocratiei din Hofburg qi-a marii bur- nu erau prea atrasi, c5.ci tineau prea mult la
ighseezinlifdvbieisnaeuzezislni iccuspi rliavetloiqttipleaspullinine'rd,iemfpaurml pelcimce- pitorescul morayurilor populare gi al scenelor
bgiTndisosrcittlroiaepr,leslaqaulcerodmplierieihndlueitPnulrulaHisteeiuriJd,ogesislbepieprcrihgne,lAWCmniaetaonrilenbrRwuKoantlotdmc.paehinsnase-.
In primii ani ai secolului al XIX-lea, vechea de gen, qi nu de ajuns la naturS. in sine.
cetate universitard era un centru poetic si filo- Pe vremea cind Koch glorificd marile indllimi
zalic extraordinar de insufletit. Eichendorff a
lisat o descriere foarte vie a mddiilor literare unde qi s[lbaticele lor splendori, Rottmann se imbatS. cu
sclnteia geniul lui Brentano qi al lui Arnim si
unde infldcdratele convorbiri nocturne se prelun- privelistea valurilor de cwloarea vinului de care
geau sub castanii uriasi, gi se intindeau, in dis- vorbeqte Homer, a promontoriilor albe si lucioase
cu,tii erudite sau hazlii, pe cheiurile Neckarului.
Tr[ind printre poeti, tindrul Rottmanrr, rnare (ia un schelet al pdmintului. In Sicilia, intilnise
indrdgostit de poveqti gi legende, ar fi putut rd- antichitatea greceascS, templele ei dorice, tea-
acmhcieneaens,. tcEdaxpemrmiuvlip,ntlitudal,llluidi,ai dcXoieaqrlli-euarnr pfiiulutisemtariatfatoitrnmdeaefeasMsttrduirln-, trele, peisajele cu chiparoqi gi m[slini. Visul
cu atit mai mult cu cit, vizitator entuziast al s[u l-a impins aqadar pind in Grecia chiar, unde
colecliei fralilor Boisser6e, el obtinuse de la si-a petrecut doi ani, t83rr qi 1835. Dup[ aceasta,
aceqtia permisiunea de-a copia unele dintre ta-
blourile lor vechi. Din fericire, admiratia lui Rott- destinul pictorului este fixat; de la intoarcerea
mann pentru Koch l-a crutat de o c[dere in sa in Germania qi pind la moarte, adicl timp de
arhaism qi ilustratie; drumetind adeseori prin cincisprezece ani, Rottmann nu va mai face
mun.tii Tirolului si ai Bavariei de Sus, el se im- altceva decit s[ caute in memorie si in carnetele
bibd cu sufletul muntilor gi al ghelarilor a cdror
frumusele stranie qi sdlbatecd o revelase Koch. 198 sale de crochiuri amintirile ruinelor de la Micene
si de pe cimpia Maratonului.
Odat[ cu el, in pictura germand igi face aparilia
exotismul si, chiar dac5. nu putem vorbi de un
otirciecnataalislmluiaDtiet cdaempprso, naul nlulaitM;iaaritlhitadt esasuistaelmlau-i
Fromentin, el reprezintl totuqi revela,tia unei
lumi deosebite in care lumina, formele, culorile,
sufletul peisajului provoaci alte impresii, alte
emolii. Cucerit de lirismul intens gi tainic al
peisajului grecesc, Rottmann pdrdseqte malurile
1\eckarului si acele castelli romane pe care ii
plS.cea sI le infdligeze pe vremuri; el a inleles poe-
zia m[rea!,d qi concentratd in ea ins[gi a antichi-
199 tdlii pururi prezente. Caii lui scdpa{,i din friu,
lnnebunili de furtuna ce doboarS. pinii de pe.cim- pcff"5hriereda"njnre,n^lRao.clonvltutecmnielaipdncrisinnvucirfpisleelpiatmruellzb[eualucnecptreruasirnctieliloptraoe. ttIornemc!'ceeuul,elsluigerleaamcfaMlaarieisnitna--
pia Maraionului sint niqte fdpturi.aproape mitice, nitruns in mormintul Alrizilor'
oJrirSriirfaliienir"fniitte.trruute'fm",oiiraasptrnrcieirtecreiai.iittlo-piossAroriminuei"gtateriocuuorslmtuaatcrlln,iaalnurrn,ol'qittmsiiiulcetiarie,nisritenpei.mlpnrioieedrpaarinNaal llttaa[ri'ccdad-hueugcsalsi.oouteAuemnodriarmasidlliebeesenevrtsdctrtsiet-'-'t
pina-nlr-alit urca mitu1, aici, din slrdfurrdurile
iubpirnintcne qi impregneazI via{,a de toatc zilele.
pRiolottrmesacnurlruiridtteasfuopsrtacfaolriu, plctad-loraa[,ceina cS.utare a
care s-au
,'omplacuL ati!ia orientaliqti. In munlii Pelopo-
nezului gi pe valurile Ntdrii Egee, la ceasul tnte'
menit care- iqi aqterne lincezeala peste mdrdcini-
sulile inmiresmale, sou in aslinliluI prirr caro
ieii iqi arati chipurile lor de n5luci el ia contact
cu semin!,ia s.rptaomeneascd a Celor Puternici Brisitta a rriutat toabd viat,a; primele sale opere
in fala qi totodat[ Ji,i a,lntes"enla qi inioi,["auna
dar cu se inclina J"iE";; el a gusiL
pcerorofurandie[sp-eevcltauvoies, _I'Ir6dzldver5r.l1init., iiili.tiulttotuu,"m-lajtfoa"pdtes' iextpiaredsuieedmearinod{iirae.cstimrlelciti[t
Existd atlnlteli puternice inLre pictorul Micenei iri fala unui peisaj. A ilsat pu{,ine tablorrri pentm
si poetul lui Fliperion, dar pentru Rottmann, Gre-
cia nu reprezintd pe impilatul eroic luptind pen- ic;ri[""*a;";d"itsi.nt"rguisriihictauslptieipcdtdositnrr,etrzneeimetoleetn, icq' eid, suoepu[ma^f.lmaeroianaartaperlacolaielpure'i
tru libertate. Grecia sa nu are nioi un fel de Misso-
longhi, ca al lui Byron, qi nici un fel de Chios,
.n it loi Delacroix i pdmiirt al eroilor si al zeilor, i[;il;otrti"a t*iiuirtr.a,r[aaeiculiipSsatil,ftecro'mcparleetag{ioosritagci erimairnefi
deasupra este con- trebuit s[-i revin[ pictorului; abia asbizi igi .dau
ea las5. s5 treacS. pe ei tot ce seama unii istorici'de artd de importanla 9i de
damnat prin destinul oamenilor 1a provizorat
si vremelnicie.
insn;i paleta pictorului de la Heidelberg se tran- sernnificalia operei sale. intii
sformi-in mS"iura in care acesta inainteaz5. tot mai reprezen-
mai departe spre sud qi spre orient' Ei mai d[ in tinereie, Stifter a urmilit
tAicd(anrerutrciiesbdciatar"adrcunegeln"eoecms.miettetaailiaacrneslup{ccimeeorjunrp,itarpite"lruuup-rlopaep-i.auastbinimtluiaitetnoinicel'cfidauAuoolbtulbajtiiiena'e,eac9-ettst'aaiiipvrslr,zdiet.-nio'ue^icnI,ltnb{rliml^dSn-ieoaecmgnijrurdtaanaerfrarusie"it,-l
incd ascultare unui rnedievalism emolionant al,unci
cind, la debuturile sale de pictor' iqi descrie ora-
gul natal, romanesc ;i romantic ; rnai tirziu, vizi-
unea sa despre Roma q'di emcuanrteeleseAalbparonpoiesesaimp5rinni
Corot, l,irstei cle patruz-eci de ani, a devent cu adevdrat
ou aceea a'lui
tehnicd; dar cind ars de ariditatea sublim[ a
peisaiului elin nu mai are ochi pentru amS.nun- ronranlic, cdtre 1845 si, incepind dirl acest-moment,
va merge tot mai departe in evn''are.a drarnaticl
lele obiectelor qi pentru anccdot[, el se intilneqte
cu duhurile elementare cu care Iltilderlin, acel iip1rra,oerjv'irgqriirhtvnie,ei'qstleiais,rmLi,iclaaouiraIpmllueiusdvniuailloroliianr,suaegt,cui raizpilruocriruensdsdi5repJit.burnainrteiLi'lp'oreeA,r t.crdouuelinrsrsltuei'nnccqieiii
<r grec antic din Germaniar, contemporal. ;i dis-
mcipaonlnaal prreecsuorcsraltaicilfolur,idciotamtuenaicaacutoatrael.le-iS, ipeRnobtrtu- 'apdreau qi itt to-utrele lui Eichendorff, el insuqi
comoditatea cdldtoriej, desigur, dar poate qi mai l'oarte indrdgostit de ;\ustria'
mult inc[ pentru a restitui ace]ui v5zduh sub-
til toatd tiansparen!,a sa intensd, puritatea sa Httinele unei" rti'nd'stiri sub cLar de lund, p\c|ale
la virsta cle douS.zeci si cinci de ani (colec{'ie par-
esential5, si acea economie de desen care nu re- 201 t,iculari, Viena), sinb de urr romantism foarte con-
tine decit ceea ce mdrturiseqte fdr[ echivoc si 200
dtrtq\9hlrae:e-rutn.vard..ti.rsinurotagleanauetatu,lodcn-pesudr.i,cerspgotceaooi-antvramaedcntsuduiettn.ielqo[-tlarcacupuuubtuerao,sndiaL"iulnrdurrriieesgtmsticor"coalaid-;rti'li.CerdtArieir"mdzb-iejiti"iuaet"ri,oar"dumaitrirnlrzua'1d1{n, 8gesn34cae8l5uau_, ,,\tunci cind studiem tabloul Senindtate (1854,
Galerie des XIX-e Jahrhunderts, Wien) si Rdsdritwl
pplctn:sa-1ruictl!rc1aar:trl,et:rrartFe,lred,lbrc"acrA4:uuzdr,tnr1uc.dle,ae]hrlL-,trLi.i,tdlrdiapaanaI,eumecbezVnt.nlLfa)ot.,iLtieemgurfvinunircsrniieagauaaald),arttlelntirelnaarg,ci-pilcl(auolaaatarirnsrnrlSLBeefticaierlclcnteiasnfdesiirzLcheoet.bdaueldtiuio.rnec,rcrnaisimg.nsuam'gir;i1iiap,an,linLooSscaiielSLcrl"tlilauau0eirc's,tcliorliteaphdcO.ro.opicripaelturneh.p'r[ictcm"reor!err_,hrceeiil_leeeod:,, d,e lurud din 1855 (acelaqi muzeu), nu qtim unde
pr,Tstt1mIIg"lrn.rL,nr^erlnitrrcreurnjot9esadel,orad,r,tlc,o.teuS3!e]irlip,ucreTtn1uilr.telturttrr1rscsucoc.fc1utd,ttadalateun,fIe^slVe.lliat.rr,enldsocea,illocrleepidrzsn<nlcocqreeer.ca.aclamtjt'ieum)lcrmrs'..rfeeaaru.tnourduoAn.naatielenJ,nc.rnr.rllto[eu.uio3tc'c!aeirsl5misicrercart0uatreuaunidulsl"nea(rmurrleG'efntairtp*tairaiprrrii-iirinnAriesl'mim-.clntarbmpliior.c.uiiotuiiren;sirirrsdi;i>ltacain;reledct,irruttplieisircrlgRat.olstns-aioiiub",d"crX,rn",i,lctensni.ofIirpaJeioaXerelusr,l"lrllee_iirce"zdiiziiervmlorlleoecrrrovlnieaJcnit,irzLis,aei.ms.nim,atiirhco.bneu,zearrriidsiuai_sn____e;iil inceteaz[ rolul observaliei, undc incepe acela al
tqdTastabI1iclainureeuc"laaio,r1dj_ustbmTebd1aioisLnnrnlea1elpuiolrccias..uroliutcalaelu.ctdlzrJrfciaPenrsiiic,t.rlinrerresiemne.e",lro.epiriinlcni,rdcsimrmtlaaiodaa,aJq.irdnoslila'diriue"asmtur.iaiaidlnuccmelrereurre.oovsdrfiailnopaiitrinsesr,natoll.ert.tilieaierenitpmtcd{nnpslerfurosieutriivcpicnessnlesnndrsppmlblut,garioioiaudqaamiuan.ructilisanrilrd,ruolartoa"ec-c.eiosmt;ru,hpnriuereilu.ttrs.airnaullrn,.iace.rlt.tili.ar,tuolrh,.tip'rooi-.uasir'eoitnus,rl-l[-rre.ous-i,tl,ra"prbara.'pasps,setrc"iine",egiticonr"n,".lirtoirvtiinunptnerpIraa,uidirtrirnrctnonir.ie_irien,_n_.riorl irnaginatiei, si in ce fel sc fecundeaz[ e]e reci-
Stifter a pictat mai multe r.ersiuni ale
l)roc.
templu grecesc indl!,at pe-o colin[ in fala
acelui
rrnui cer verde de jad semnificind, in spiritul
siur, seninF.tatea. Clompozilia este extrem de
sirnplificati; solul abia indicat, ciliva noriqori
galbeni rdzlelili pe intinsul cemlui pustiu, coloa-
nele pe care abia le deslusesl,i, lasl emolia s[
circule in voie, fdrd s-o constringl qi nici mdcar
s-o indrumeze. Peisajul pictat este, in acest caz,
revdrsarea directd a stdrii sufletesti resimtite
tle pictor si reprezentate in tablou cam in
manierd zicem: aceeaqi
in care muzicianul, sd
Robert
Schuntaur, ar fi ficut-o intr-o sonabS. sau intr-un
lied.
Nu ne miri ci la un om atit de tipic austriac ca
Stifter, orice formd de cxpresie, literard sau pic-
l,rrrald, sfirgeqte la o < stare muzical[rr, gi cd tot
rrn lied este si Rd,sd.rttul d,e lunii,la fel de fluid qi
rlc strirveziu ca o acuareli, golit dc obiectele ce
()presc si fixeazd atentia. Am putea lua ca tem5.
rle mcditalie spirituald largile intinderi de pajiqti
si de apI ce nu sc desluqesc bine gi in mijlocul
t'[rora se inallir un singur copac, in timp ce o
rrriasi. lunl galbenri apare qi se inallir dincolo
rle orizont. Aici, mai bine decit in oricare dintre
t,ablourile sale, percepem natura particulard a
lomarrtismului lui Adalbert Stifter, foarte apro-
piat de romantisrnul scriitorilor si al muzicieni-
lor', compatriolii sIi Grillparzer qi Schubert,
sau Schumann.
l)impotrivd, inrudirea diritre opera lui pictatd gi
('ea scrisd este mai indepdrtat5. Aceste doui
rnijloace de expresie, romanul si tabloul, ii crau
rleopotrivd de rrecesare intrucit rlspundeau rrnor
rlomenii distincte ale sensibilit[!ii qi inr.eubiei
sale creatoare. Simlul amdnuntelor, pe care le-a
p[strat in toate cdrlile sale, disparc foarte curind
tlin tablouri, si este posibil ca Stifter sd fi suferit
de incetineala cu care trebuia sd scrie, ln timp tul dramatic al naturii dobindegte o nuanld de
ce, din citeva trds[turi de penel, qi cu citer.a culoii
solemnitate misterioas5, de no ctur n d. p-pauntiecmd,,' insu-
foarte simple si delicate, sugera naqterea unei fle!,itd de prezenle invizibile, sd vorbi
lurni noi. Vom remarca, totusi, ci pe m5suri firi
totuqi de un fantastic in acceptia piopriu-zisd a
ce imagina!,ia lui se dezvoltd mai liber, ataqa- cuvintului. Palmer nutrea o veneiatie umil[
mentul pentru obiectul credaaldsupcoeraesdteingpi leiml.b$dtirmile, infocati pentru peisajele din Kent, in care si
c5ci el insuqi a spus-o, pldcea-s[ tr[iascd si unde
perioadd londonezd destul ii
sdeerestcrilsipeitsoeared,u-pdlaor
sale pietre care ii pldceau pentru forrnele si cu-
lorile lo.r -luciil'dinatsed,ssi asuinnteuzmaaei npeerngtireui ci infd!,ig-al,ut
Jluei.vJeadkeoa_bpB{nr-r_hmmies,ticpaencaatruerliei dcscoperiti in c[rlile
in ochii telurice. citea cu multti rivnI.
studia indelung, apoi la picta, iar"uneori se intim- Entuziasmul vizionar al cizmamlui silezian care
pccetluise atit de puternic evolutia ronanbismului
pla s[ si compund peisaje minuscule, asemenea
rrriniaturalelor grddini japoneze, aruncind aceste
german se asocia, la Palmer, cu un sentimenL
pietre intr-un hirddu in care slujnica lui vdrsa foarte direct al realitdtii cotidiene si, dacfl tinem
apd; impreund cu slujnica, mipcau apoi hird{ul,
pin[ ce pietrele se asezau in ordinea dorib{ de el. seama cd dintre poelii contemporani ii admira
icnelel l_egmeami _mdeulcte_paecWultoivrdast rivnoratrh-eqlaEi ipteinrCpooieraidpgroe-,
Aceastd metodi e mai apropiati de aceea a lui
Gainsborough care cu niqte pietre, ulr purnn
de muschi, citeva fire de iarbi ii bucdli de-lemn piere imediabu de lucruri gi un imanenliim oniri,.
construia in ateiierul sdu un pbisaj mare, decit
c,e transfigura in ochii lui colinele si pajiptile
tlin Shoreham unde, asemenea lui Blake; gt i"""
de aceea a lui Poussin, care incepea instalind in spatele copacilor si al h6{iqurilor, prezenla
macheta, arhitecturile si personajele subiectului
hpaeluccairneatvorroiiiaprseic-ol npizicatteezed.eEl,aeo,tninacrddoedtaehVniinccilie, in gerilor.
alituri de acesti
Sd addugdrn p-moeatii numele lui
1\,lilton, care este, probahil, si
qi de pictorii chinezi, care aveau drept functie mult chiar
decit Shakespeare, poetul englez prin excelentti
sl,imularea inventiei vizionare. E posibil ca Stifter si cel din care pictorii englezi s:au inspirat cei mai
sri li contempiat pietrele sale din ap5. cu aceeagi pli-
cere cu care s-ar ii aqezat in fala unui heleqteu sau rcniullibri;s, rancuelamstialt,odniuapndatsooacitaezdapmaraeinsletlrein, spednetcmit
a unui piriu. Aten!,ia ce se concentra, pind la fas-
cinatie, asupra unui singur obiect, ii conferea aces- oricare altul vizibilul si viziunea. Aceastd concep-
tuia caracterul unui mesaj magic, al unei revela{,ii. cea carc se ma-
Astfel, in aceeasi epoci, il vedem in clipele de rdgaz lie a naLurii seam[nd mult cu
nifestd in picturile lui si in carnetele
Palrner
sale ce prezint:1 un interes
pe care i Ie llsau pietrele lui familiare, privind notate aiolo zi cu zi aceste urias. Cdci veclern
indelung si atent cerul; picteazd studii de nori apropieri cl.e
natura
srupranatural,d, car.e era propriui sIu univels,
in care iqi exerseazS. sim,tul pentru real, mai singurul unde puteatr[i armonios. Val,ea r.,izianii,
mult decit fanbezia, atingind aceeapi spontanei-
tate grandioas[ pe care o intilnim la Turner, ce serveste drept ti blu unuia dintre cele mai
vestite lar.iuri ale sale, e termenul folosit de palmer
aceeagi intimitate cu cel mai imaterial dintre pentru a indica acea supraimpresiune a visului
elementele pe care le admirdm la Constable.
pe reali|ate atit de caracteristic[ artei sale. Me-
ditase indelung la <r dificultatea de-a reconcilia
pnaetuartaitcudearstaev>e; rp[,einctiitmdideafnatmdilqiairdinfiriiceoragiptoraimrea
in tablourile lui Samu.i nur-.., care fusese pu- ii pirea cea de-a doua. Betia cu care se nipustea
ternic influentat de Blake qi de Fiissli, senLimeu- zo4
in dragostea lui de peisaje nu se putea exprima se p5rea o misiune supraomeneascd qi mai presus
direct in talourile sale, atit de mult se temea sd
nu fie nevrednic de-a transmite mesajul primit. de posibilit5.tile sale dacd n-ar fi fost cdlduzit
Contopirea experienlei sensibile cu < viziunea >
imnrrnea de asemenea o deformare sau o metamor- qi povdluit de un inger. Despre ingeri arrea o
foA a lucrurilor firesti la care nu putea consimt,i. idee asemS.ndtoare cu aceea a lui Blake gi a lui
Btihme, gi ingerul acesta nevdzut, uriaq, la fel
pFeornmtrauliaaludui cSeamlaueal cPeasltmpearneteraisfmoarmteisptoict,rivfditrfdl de necuprins ca gi peisajul al clrui suflet si res-
i-i inlesni totuqi accesul la el; totul conlucra
pentru a inll!,a obstacole spirituale intre aceas- piralie este, ii ingdduia s[ ajungi la viziune.
ii presimlire' a armoniei cosmice qi implinirea Realitatea cotidianI se supranaturaliza astfel
sa d-es5viqitd in artd. Crescut in credin,ta baptistS, qi-l ajuta s5. intrevadd, ca qi Blake, Ierusalimul
intr-o familie cultivatS. (tatdl sdu era librar), Ceresc intr-un simplu sat, si sd simti emanatia
dar de-o religiozitate rigidd si ingustd, Samuel divinului in aspectele cele mai familiare ale cim-
Palmer a rdmas orfan de mam5. la virsta de trei-
sprezece ani qi aceastd pierdere a sddit in el ob- pului. Aceasti transfigurare a realului expe-
slsia morlii:' sporitI
si prin faptul c[ primul rimentat se oprea in clipa cind, intors acas5., se
s5.u profesor de desen l-a pus multd vre-me si co-
pieze doar reproduceri dupd frescele de la Campo strdduia sd recreeze emolia simtitd in lungile
Santo din Pisa. La virsta de noudsprezece ani,
prietenul sdu Linnel il dusese la William Blake' sale preumblSri de zi qi de'noaptel <r Considerind
pe cate il gisiser[ in pat desenindu-gi ilutra!,iile Dulwich drept poarta spre lumea viziunii, trc-
CDoamnetdeie,cfauptacineeuarmqiaricvdn.rdu.iacPualmcaerer buie sd nc strdduim s5. aducem din spatele coli-
pentru Divina nelor ceva din strdlucirea mistic[ asemdndtoare
l-a citit pe rccioioemallsienudie.lcu.ea.i lr-edeeilnsus[dmeinnilneeceoadalezroad,trsPeveabisnruazeidale-itsiaunls.oquaairscftdirngead. ddSuiiaoa]rac,"e.rtsudte--
cihea Paradiswl pierdut de unde transcria pagini
Panteismul lui Palmer se reg[seste si in fide]itatea
intregi. El insuqi era inzestrat cu un sim!, po- inspiratd cu care restituie palpitalia cimpurilor,
etic foarte asculit qi foarbe original ce se recu-
noaqte in insemndrile sale. < Ai spune uneori c[ via!,a intensd a codrilor, unduirile carnale ale
in virful picioarelor
luna cind rdsare se ridicd colinelor, respiratia pdmlntului asem5nS.tor unui
coline verzi ca s[ vadd dac5. ziua
pe creasta unei pind sd plece. . . > uriag trup voluptuos. El a incercat sd-qi trans-
Acelaqi tip de
hai are mult pun[ emo,tia qi convingerea potrivib cdreia via!,a
poezie scaldS toate tablourile sale, qi m.ai cu seamd,
c,impurilor este adevirata virstd de aur in desenele
nocturnele care nu sint nici triste nici neliniqti-
sale pentru Eglogele lui Vergiliu, qi-i semnificativ
toare, ci pline de-o senin[tate reculeasd qi de laptul cd egloga preferatS. este cea de-a Zecea
un respect religios.
Pu.tini sint pictorii care au qtiut s5. exprime atit unde apare figura lui Pan.
de iericit ca-Palmer qi cu aceeaqi discrelie elemen- Arta lui Samuel Palrner, ca si via{,a sa, e lipsitd
tul sacru ce sdldgluieqte in cimpia englezeascS' 9i de spaime si de furtuni; in picturile lui, unde mis-
acea incremenire- supranaturald ce cade atunci
cind celurile amurgului se inalld de pe pajigti sau terul amurgului, majestatea noplii qi suspensia
cind uriaqa lund rosiaticd pmeunca!,irleoriig.ipaldlcaecaopse-o- ceasulwi incremenit las[ sd se presimt[ prezenta
inf[liqeze apare dinddrdtul sau vecindtatea divinitd!,ilor telurice, timpul e
riquriior s[teqti. Exprimarea acestor lucruri i
totdeauna frumos. Clipa fugard se opreqte qi se
eternizeazd ca pi cum razele soarelui in asfinlit
sau ale lunii ar'conferi lucrurilor pe care Ie atiirg
insdqi nemurirea zeilor. Aceastd metamorfozd
care suspendd gesturile personajelor, zbuciumul
')07 crengilor, zborul pdsdrilor, impietregte tot ce e viu
invesmintind carnea vremelnicd intr-o substanti neazfl cu tot elanul tinerelii in cdutarea Esenlei
nepieritoare ce-o ocroteqte impotriva degradirii Divine care, glndea el, sdldqluieqte in fiecare fdp-
q^r a putrezirii.
In scopul de a exprima in ins5.si materia tablo- tur[ qi in fiece obiect. Acest pictor care a murit
aproape nonagenar, in 1833, a pdstrat de-a lungul
urilor sale aceast[ incoruptibilitate a cdrnii qi-a intrcgii sale vieti acecaqi prospe{,ime a sensibili-
spiritului, Samuel Palmer irnaginase un amesteo
tle picturd in ulei, acuareld si tempera, acoperind Lilii qi-a spiritului ca qi in adole,scen!,[.
In 1851, la moartea lui Turner, Calverb implinise
totul cu citeva straturi de verniu ce dau picturi- cincizeci si doi de ani: avusese timpul si cunoas-
lor sale consistenta si grosimea lacului, respec-
tind in acelagi timp relieful granulos ce se pds- cii marile opere vizionare ale acestui pictor care,
pornind de la imitarea lui Lorrain qi de la descrie-
treazd in pastd si conferind tehnicii sale un fel rea aproape lotografic[ a goLicului englezesc in
de farmec tactil extrem de ciudat. Lttna seceri-
(Tate Gallery, Londra, 1833), intoarcerea reproducerile sale de abalii si de castele pir[-
,dsealalai liturghia de seard. (Tate Gallery, tB30), ginitc, sfirqise la acea fantastic[ dizolvare a for-
mei in lumini care consum[ orice substanj,S, in
Peisaj cu coline (Tate Gallery) infdligeaz[ exact radia'lia purd a imaterialului. Cum anume s-a
acesb misticism vizionar izr.orit dintr-un natu-
ralism liric ce n-are nimic simbolist, si reveleazl, sdvirqit aceastd impresionanti evolu!,ie pubem
observa in trecerea de la natura ideald, sau idea-
dimpotrivd, o intimitate prieteneascd si constan16 lizatd in spiribul lui Poussin, al lui Claudel qi al
cu chipul si sufletul lucrurilor.
Intre tB20 si 1830, in preajma lui Palmel si a italienilor, pind la natura reald, observat5., stu-
lui Blake poate fi ohservatl fizionomia singu- diabii qi notatS. ca atare qi, in sfirgit, pini la o
noud idealizare sau supranaturalizare a naturii
lard a acelui Edward Calvcrt, al cdrui cult pan- sensibile intr-o puternicS. transmutare liricI ce
teist a mers pind acolo incit i-a in5l!,at zeului Pan
un altar in ograda din spalele casei sale de la aduce tabloul la sLarea incandescentS., ca printr-o
opera!,ie de alchirnie, cind acesta devine muzicS.
Londra, lucru destul de paradoxal de altminteri. pur[,'poezie pur5, fdr[ a inceta s[ fie totuqi' in
Calvert, care citre sfirqitul r.ielii sale avea sd
alunece in simbolism, era, in momentul cind inod esenlial, o splendidd realizare pictarald.
Ilareori se vede un contrast atit de izbitor intre
l-a cunoscut pe Fiissli qi pe Palrner, un natu-
ralist evlavios hdrluit de niqte pasiuni de-o via,ta qi opera unui artist ca in cazul acesbui roman-
tiranie tot atit de exclusivistS. ca si cele pe care Ie tic'engle/ care, vdzut din afar5., ducea o existenld
lipsitI de accidente, qi chiar de incidente, qi
avea, rind pe rincl sau chiar simultan, pentru care a reprezentat in modul cel mai impresionant
Lorrain, arhitecbura gotic5, creqtinismul primitiv,
senzualitatea armonioasd a grecilor. Nimeni oa gi mai emo!,ionant toate motivele romantice, no-
bulnee!,ieacosrSol.ebmii ngdloraiomasoer!,,iiilu-strDui,leTveomrbearadr ecomnodaursteLaa
el n-ar fi dorit atit de mult sd impat.e romantis-
mul cu clasicismul, clenismul cu evul mediu
cregtin. Cele mai bune lrrcrdri ale sale-mai cu ttltimul sdu loc de ancorare (1839, Tate Gallery,
ruinelor, irr seria
seamd ianucarumianrtieneleddsefi5-gagraafsvi uurilmi j-lpulqdintarititeloaLzrrdesizddeinci :ippderireeioteaandniai,; Ldoendderas)en-e, poezia melancolicd. a
inteliqtnd faimoasele aba{,ii cnglezeqti
cind, execulatd pentru profesorul s[u de arhitectur[
lucra Thomas Melton (Tintern, Nlalmesbury), ;i marile
mai tirziu, a incercat zadarnic sI reconstituie teme repetate neobosit: lupta omuiui cu ele-
acea atmosferd de lucru fericiti qi rodnicd in
care, incd neimpovdrat de teoriile qi sistemele
ce vor ingreuna mai tirziu opera lui, se abando-
209 I Lorrain (N. lr:rd.)
mentele si furia lor dezldnluit[ impotriva operei la Cleveland Museum of Art, vdzutd dintr-alt
omului, romarrtismul necuprinselor spa!,ii des- loc, unde nu face nici o concesie pitorescului
si care este, ca s[ spunem aqa, incendiul in stare
chise si, in sfirsit, clre sfirgitul vielii, r'ictoria puri, un triumf deplin al focului, umplincl cu
luminii asupra materiei, dizolvarea formei in atmo-
sfer5, care-i in acelaqi timp nimicire a substanlei vilvdtdile si furnul sdu cerul necuprins, qi oglindind
qi implinire a spiritului devorind si transfigurind
in acelasi timp, in ap5., rugul invdpdiat.
Distrugerea Sodomei, contemporani cu Naut'ra-
lumina. giul (1805, Tate Gallery), ce se inscrie in seria
Acestui mic burghez pasnic si tipicar i-au pl[cut < catastrofeloru din care d5.duse, in 1800, A
toati viala spectacolele in care natura isi manifest[
puterea splendid[ si cmdd. Marea nu-l interesa eincea Plagii a Egiptului, iar dupl doi ani cea
decit atunci cind se dezl5nluia impotriva cor5-
biilor cu care se juca. Avea tueizeci de ani cind a de-a Zecea Plagd, este de aceeaqi inspiradie, splen-
compus Naulragiul (Tate Gallery), atit de veri- didi qi maleficd. Uneori, de asemenea, Turner
dicd incit ne este ing[duit sd ddm crezare isi folosea < impresiiler in tablouri foarte deose-
anecdotei potrivit cdreia insuqi pictorul ar fi bite de spectacolul care, la origine, trezise emolia,
fost in primejdie sd-gi piardd viata inir-o aven-
icpeicafdcceeadodverduemsbeininsceensmibdilsituartdeaacpeiactsot[ruelmuiol'iqei
turd asemdndtoare. Faptul c[ Ruskin a putut jesea din nou la iveald, la timpul potrivit, sub
o form5. neasteptatd. Nu avem nici un temei sd
sd-i reproseze, la inceput, < c[ n-a inteles marea ca punem la indoial[ anecdota potrivit crareia Fur-
element lichid>, se explic[ prin aceea cd aspectul tunu de zd.padd, ce inso.tegte trecerea lui Hanibal
compact al valurilcr, greutatea si densitatea lor
de metal in fuziune scot si mai mult in evidentd peste Alpi, pictatd in 1812, fusese inspiratd de-o
forta adversarului impotriva cS.ruia trebuie i6 lurtund asemdndtoare, contemplatS. nu intr-un
Peisaj muntos, ci pe !,drmul mdrii, la b-arnley.
lupte echipajele bdrcilor in primeidie de-a se
scufunda. O experient[ analogd, trditd in 1802, in luregistratd pe acea memorie a serusibilitii{ii aLiL
la rindul ei, imaginea tot atit
Elve.tia ingdduie, de infricosS.toare a Avalan;ei cle vie gi de activd la Turner, aceast5 < impresiet se
de adevdratd qi va adapta cu atit mai bine subiectului tratat
diru Grisons (1810, Tate Galiery). cu cit se pare cd in momentul cind contempla
Nu-i destul s[ spunem ci Turner cduta momentele Iurtuna se si gindea la felul cum o va folosi mai
t,irziu, cdci pe pagina-de carnet_ p_e.care schi!,ase
tragice cind elementele iqi dezldnluie frumusetea scena scrisese numele generalului cartaginez.
lor majestuoasd si cumplitd. Dupi ce a glorificat,
in 1805, furiile mdrii, iar in t8t0, pe cele ale mun- Oricit de accesibil < impresiilorr, si degi putem
telui, de indatd ce a aflat c[ Palatu] Parlarnentului a sri-l considerdm un precursor al impresionismului,
luat impresionist
sei, foc, a alergat sinimgop,alunacmurairoesp, ecmi ailnuarirlemTaatmciu- 'I'urner nu-i un < I propriu-zis, cdci
memoria lui trebuie s5. prelucreze indelung da-
nu ca un
carnetele sale gi cu cutia de acuarele pentru Lele experientei, depozitate ca rezervd in amin-
a inregistra fantasticul spectacol; a execuiat nu lire qi conservatc acolo pentru o compozi{ie vii-
mai pu!,in de noud schi!,e ce i-au servit apoi la toare. Nenumdratele acuarele executate fie dupi
compunerea diferitelor versiuni ale faimosului naturd, fie din imaginatie, constituie astfel un
incendiu, dintre care doui slnt de-o prodigioasii reperboriu de emolii pe care le regdsea proaspete
in memorie, reinsuflelindu-le cu ajutorul studiilor
splendoare, cea de la Museum of Art din Phila-
delphia, unde, cedind gustului pentru anecdotd, ce trebuiau, la timpul potrivit, s5. trezeascd qi
n-a uitat uriaqa mullime adunatS. pe pod gi pe s[ stimuleze amintirea.
Scena dramaticd e prea puternic si violent tra-
cheiurile fluviului, si aceea, mai dramaticd, de 210
gicd penLru a fi doar reprodusd dupi naturd si zie, la propriile sale qFiualllaecliueisBoylrollno,pecu1a, .jusatourulal
experien!,d directd. Temperamentul s5.u poetic qi
textele lii Thompson
geniul sdu r.izionar reluau intr-un nou contexb cdrora sperd si transmitS. privitorului starea de
spirit ce-I. inspira pe el insuqi atunci.cind picta,
evenimentul care, ieri sau odinioar[, ii zguduisc rr-are nimic oomun cu notilele explicative cu care
serrsibilitatea. V aporu.l prins de o lu,rtnnd. de
Delacroix, in mod clasic fidel unei I'echi tradilii
zripadd, din 1842 ('fabe Gallery), este, poate, o re urcd pinl la Lebrun, isi insolea tab]ourile in
t'ataloagele Saloanelor. N{ai pu,tin sensibil decit
dat[ in plus, rezultatul elaborat prin invenlia
creatoare a lYaut'ragiwlui, din 1805, qi a Fttrtunii
cnglez.ul la. impresia ce sc degajI dintr-un tablou
de zd.pacld ttt Alpi, din 1812, dar aici amharca-
p{idilemitnqiparirmmeajdtaiecaarutadgiisnpeirzu[ Lr,ritdducpitdd cum a dis- si rnai curios s[ cunoasc[ in cele rnai mitti am5.-
rrunte anecdoLice ceea ce reprezinttT Labloul, fran-
pe potecile
muntoase. Corabia ce se lupt[ cu stihiile, zdpada, lezul vrea o naraliune descriptivd, o povestire.
vijelia si marea dezlanluit,d, adaugS. frumusetii Spre deosebire de rornanticii francezi r:are vor ca
cumplile a spectacolului nori grei de fum negru
t,tJtul si fie explicit si limpede in spiritul publicu-
care se rdsucesc in albeata zlpezii, in timp ce lui, l'urner nu povestegte: e I inttelege s5. trezeascl
o emotie poetic[ de aceeaqi natur[ cu cea pro-
cerul se contopeqte cu marea qi compune o scend
de-o dezolare comparabili prin grozflvia si dez- r.ocat[ de- poem. Aceastd asocialie a textului cu
n[dejdea ei cu naufragiul Speranlei prinsd de slo- irkvr,nuuaanpgaitidircndvterue.arrrg,akascapahrlroihl'ragiotrreeamomaitnuancrtttioirccn[silloipcrlemegutv[ezaria.mcjauaan-ccia-.-enul-unaiRrGeuroennslgaimeamtiictbi-i'
rle mare la acei postromantici care sint prera-
iuri a lui Caspar David Friedrich.
Cititor statornic al lui Shakespeare) al lui [,lilton,
al lui Byron, Turner imprumuba uneori de la
poelii sdi {avorili tema anumitor tablouri; i se
intimpla, de asemenea) sd ( explice > unele com-
pozilii prin propriile sale poeme, indeobqte stin- l'aelilii eng-ldeezi. ca 'furner sii li dorit s{
Jtr posibil asemenea
gace, emfatice qi obscure, pe care le tipilrea in
catalogul expoziliei. Byron este cel care i-a sc ,sprijine pe refcrintele clasice, dorin!d evidentd
in alegerea unor subiecte antice in perioada < pas-
inspirat, in 1837, una dintre cele mai frumoase
picturi, Hero de la Tate tolalelor epice >, aceeaqi in cale e stimulat de
Pu!,ine lucriri ;i Leandru voin{a de a-l egala pe Lorrain. Aceast5.. r'oinld
intreaga sa operd sint Gallery. cle-a' urma fdgapul unui maestnt e emolionantti
din abunci cind tu insu{i e;ti un maestru. Atmosfera
atit de
complete ca aceasta; gisim adunate aici arhitecturi
Romei gi a Neapolei, care l-au captir.at inainte
fantastice prevestindu-le pe cele in care se va tle a fi cIzut prad5. farmccului Venclriei, orien-
complace Gustave Moreau, o <r marinS. tragicd rl lenzti romantismul iui spre tradilia italieneasc5. a
studiatd vizibil dupd naturd, o ( nocturnS, > de-o
frumuse[,e sumbrd si un grup de duhuri ale apei pictorilor baroci qi a < pastoralelor eroice r, adicti
sau de suflete chinuite pescuindu-l pe amantul a peisajelor patetice insufle!ite de citeva perso-
naje ficind aluzie la o ac{iune vag[ care, de
inecat in timp ce trecea l-Ielespontul qi vddind trltrninteri, nu-i ader.[ratul subicct al tahloului.
o anumitS. inrudire cu Nixele pictorilor scandinavi Cind Turner, in.telegind romantismul lui Lorrain
gi geniile elementare mult indrdgite de Moritz
von Schwind. rnai bine decit l-a inleles vreodatS. cineva, pic-
Romantismul propriu lui f eazi, in 1815, Didona constrtr.ind Cartagina
Turner apare aici atit (National Gallery, Londra), in 1832 Childe Harold
in diversitatea temelor
pe care iqi compune
variatiunile, cit si in intensitatea dramaticd ce
pecetluieste aceastd compozitie. Referinta la poe- )13 I in englezii: Arndgirile speranlei (N. trad.)
idnui.eItsatleia, (National lGuai,llesdry,coLnosntrduriaas),cdeltesme esltiridle- rle acest clasicism artificial qi de comandd gi se
de partea va avinta in explorarea luminii pure, care-i insS.gi
unui clasicism al romantismului. EI cautd armonia csenta si suprema irnplinire a romantismului s5.u.
caldd a..volumelor, orchestralia ampl[ qi
sdu de-a intensi llenunlind la loI ce e consistent, greoi, opac,
a culorii qi, contrar obiceiului urmdri
mai. presus de orice 'furner in{,elege deqertdciunea anecdotelor, inu-
canizeazd o esteticd re-psrbezaetinctualruei,a miscdriir pre- t,ilitatea subieCtului si chiar inoportunitatea formei
a a""u nesiirsite obiective ce reline qi paralizeazS. giruirea luminii
pac.e fericitd pe care Italia
rozitate artistilor strdini si o cddirrueiiefsatseci"nralige"rrvra- care, din etap[ in etapd, devine singurul s[u
a obiectiv. Roma I-a acaparat atit de mult, in
$ti s-o exprime qi Corot. ia Roma si la Neapole, Limpul primei sale gederi in Italia, din tBt9,
tTtsaiiuimlri.naateenrqtiaictr.iehmciieolaqontuecdmaeinersenfadttecmtoaleolra.esbAfeossrreeaenmazfzioerderniaaedsladce.dlou'qapici-oeoGstrtloeiimvei itphmveeedz,g"rireeee--l incil la Venelia zdbovegte pulin qi se instaleaz[
pentru trei luni in Oraqul Etern unde, imboldit
de-o violent[ activitate creatoare, va executa in
acest timp mai bine de o rlie cinci sute de acua-
a ideilor qi a sentimentelor. rcle qi desene.
Italia aclioneazd asupra lui ca un ferment extra-
ordinar de activ; ea ii reveleazd o intreag[ partc l,'ie cd a epuizat tot ce-i putea da Roma in aceastd
a eului s5.u, a cdrei existenti nici nu o" bdnuia
acest mic burghez clin Loirdra, morocdnos si prim5. cS.ldtorie, fie c5, in timpul cdidtoriilor
irrm[toare, schimbdrile esteticii sale picturale
picturalul biruind adpedf.inoirtaivgupltlarisLdiecupl i-atridI , fac -sd
necioplit.. S-a intlmplat, daeduacsdemoepnoeap,u"laurifpantei- prefere oraqul de el
italienegti s5-i va
sajele lui indriigi mai mult Venetia qi ii va consacra cea
oconnaslidi edraebiiltda.lieinnirsimnd,ucrialereaimnaltionerirleotreean-glloezri rnai mare parte din timpul petrecut in ltalia in
pasi- 1835 qi irr 1840; probabil, degi aceastd qedere
fdcu- cste ipoteticd, qi in 1832. Totugi, Turner nu se
serf < marele tur > qi erau fericili sil reg[seascd
Ia un artist i<ar moLdoerrrna>inagceilelaaq-oi lcahntditeetziiiidcmuircaatree in lumini in apd. $tim de la Ruskin
Poussin, rlizolv-d incd si fost un observator atent
la insuqi c[
qi de la el a
erau rnindri s5-qi lmbog5!,eascd galeriile personale. al muntelui; cel care scrisese Modern' Painters nu
Tot aqa cum la inceputul carieiei sale acuarelele
a< rdhriategcotustreailedaeleruaidnoeleIscqeintauclueileTiumrneerlarndcsopuliinddeualcui r,onteneqte sI laude exactibatea geologicl a pic-
Lurilor sale cu peisaje de munte. Ruskirr spunea
ci Turner brateaz[ stinci]e < cu aceeaqi simplitate
care oferea oamenilor de la sfirsitul secolului al rie luminS. qi de umbrd cu care trateazd figura
XVIII-lea spectacolul strdvechilor abalii, reduse
la scheletul itructurii lor gotice si aproape inecate omeneascS. ( un mare portreList r. El afirma, de
intr-o vegetatie parazitd, la aceaste mare < coti- asernerlea, c5. < in fala desenelor sale un geolog
turd ir a dezvoltdrii sale artistice si-a succesului ar putea tine o conferin,tI despre teoria eroziunii u.
Cunoaqteiea qtiinlific[ a structurii pdmintului, pe
ce coincide cu perioacla Lorrsin a' creatiei sale,
care artiqtii germani o datorau rela!,iilor lor cu
Turner regdsegte favoarea coleclionarilor. N-o va l,'ilozofii Natulii, faptului cd atilia poeli avuse-
putea pdstra, totuqi, scr[ o formatie de geologi qi cd un Carl Gustav
decit cu condilia de-a rdmine (larus era in acelaqi timp urr mare pictor qi un
intre limitele unui rraturalist eminent, Turner o dobindise in mod
romantism cuminlit, supus
tradiliei clasice prin subiectele sale cit'qi, inir-o
mare mdsur5, prin trabarea pictural[. t:mpiric, instinctiv, ghicind formarea stincilor
Fpiaevrdoearceiancclo, lfedcctiinodnaurinlorsanltuinvaainliien,esemvualtl:epoddvaa
atunci cind le desena, sim.tind drama misterioasS.
a istoriei globului nostru, a convulsiunilor Alpilor
sdi, a iniltdrli qi-a ciderii lor. Schitele execut,ate irr infinit, in care soiul gi copacii igi abandoneazi
Jscalioocln\olactenrstdbl eer..iivGnalacceiteale,telavtiraCalhigaimctaio:innsiixcim,ds'liianciuedmleem-mociingmtcepdlroerq-.i rlcnsitatea si greutabea pentru a adopLa transpa-
isrlpjaTqriuiatpliltuegnoirdsisruun[rtrnlrulliaaeaindsfktanrieteuceulnndnc,iGubaucucaloiiluv,ipmelni.lrtednehaa1^irnie-t8iuztour3eaftirun{10cbcii8siaiitse4ntlsidru0seseaem,ceadae-iniaiqilnncmanririge^rripVlcairo"ieuajjeigenirmcacniia"eg,epzcleuaiidtdulnniraarm"lgsiioslLnluteJrdiitni.lzTlripoecn-"seeurasteiosilvnrp8(crra:neiialrgsi.garetai,ccunae;umasd.lrLclucieaoiauune-i)i lcnta si imponderabilitatea norilor. Acesta e genul
rle tablouri pe care Constable, mai fidel adev5.-
nrlui obiectiv al lucrurilor, le numea < viziuni
t,olorate l, adXugind: < totusi ne-ar place s{ trlim
si si murim cu asemenea tablouri l. Canalul
Oltichester (1829, Tate G-allery), Parcul Petworth
(1829, Tate Gallery) qi, mai mult inc5, <rinte-
lioarele > de la Petworth anuntd marea vilvdtaie
rr Venetiei, din 1835 si 1840, p"
patru sau c"iunrc.i o \.a picta
rlin memorie dupi
ani de la
ei definitivd, cu toatI incandescenta
plccnaoursta.iebaei.drl,i,lncdvoueatmiar.spi esaemesxieoesnpnmeuaapn,aelacTtriabuqlaidnsneuIuurr-nniiuctieneltuitsintt-ielcaiistsp{edvasatitmruapimntt.tr'pitmlBiet llcrivr[isrisre[raii sale de foc inecat in aburii apei gi in
subtilitatea norilor.
cd,, incepincl din tE3U, Chevreul, de partea sa, r Ultirnul r) Turner, cel care a intors spatele gus-
claborase fairnoasa lui leorie a ,.ulorj [br si
in care impresioniqiii lului vremii sale, Fi-a descurajat amator.ii gi
numitul cerc cromatic,
prietenii indeplinind, intr-o grea singurS.tate, misi-
rrnea infricoqdtoare de explorator al unei lumi
vedea evanghelia lor. asa- ir oare nimeni nu era in stare sd-l ulnreze qi
vor
Aqadar, inceplnd din 1830, romantismul lui Turner s[-l insoleascd. S-a aruncat intr-o avenNuril esen-
lial romanLicii prin spiritul ei, qi pe care contern-
isi schimbI total structura, semnificalia si obiectul. lroranii s[i o socoteau nes[buit5:
alfutpril..d_rpianraldc.. tXiincVaasIceIeI-arlusetidani,psrmqivpuignliir-parooelamtictamnintfiesslmpdueirlipiumrelucsnuetrcesolouluri;-, spre folosul cxclusiv abolirea tira-
rrici rrrat,eriei
al spiritului,
ral'inarea pin5-ntr-abit a viziunii incit ea s[ per-
leapI vibratiile cele mai subLile ale luminii, si
tomflnlismul do lip Lorrain il preo,.rrpasc o hucaLi (,ornpunerea pe paletd a elementelor acestei halu-
,[e vreme, dar r.u
d_es-opufliglozcoifiea incepere diti momentul cind r,inatii cromatice spre care va nizui conslant
lrutem irlta sa in cursul ultimei perioadc de via"!ii.
neazi descoperit Luminq se impreg_ Subiectril se sterge din ce in ce mai rlult in fa!a.
a liinlei qi-a devenirii pe-cart,
lurnea de impelmanentil imuabil[
a Venetiei avea iirLpresie.i, oare) se cuyrne s-o reamrnbim, se
s-o intireasiI si s-o'explice. rloosebeqte totai de cea a imprcsionistilor, cIci
Acel Een de claustrofobie care il irnholclegte la
jrtlnuoanostimdrtc'ieuladirald.lu5uaisitnmoT_ar,puirilprianneneneitnrots,rd,fpuierp,i'lsldeuirtrtnperlage"qi-c!iiiupn-itotg1d"paha,eianls"sucsturer.-iihato{pi'speqc'r"ieu,mmdrsatile-eelauscdrlcloihmepsiunndtdi{reciidniaa, loprezinbi o viziune interioari a cdrei confirmare
lrictorul o cautd in naturir, atunci cind o gdsegte,
din Londra. Adeseori, lua o barcd si pleca in larg, rnai mult o creatie a imagina{iei decit o experi-
,,rrli sr'nsibila. lmprcsio vizionar,u, impr,csic-olri-
pentru a-qi picta rnarinele; cind-locuieste i; licd; aceste cuvinte, departe de a se contrazice,
sirscsc aici un acord cu totul aparl,e. Ca gi in
I,ublourile abstracte, subiectul ar putea si nu
lcrhnarosdntcel.rl.rualsPlpericntwldioliolretphai,rzllaaar.ip.dliopeetrpesrpneeu,rle.lrlsiirn[.ueIlaeLolcaredlgusille'oEpgdire*err_-tJ 21G lic decit un numdr de opus dacd pictorul n-ar
Icga de el, adeseori, tlezirea unei emotii drama-
l it'c provocate fie dc un cr.enimen l exterior,
Ituneraliile lni Sir Davicl Wil.ki,e, al c[rui catlavru
10-375
a fost scufundat in larg, fie de-o viziune fabuloasd: dintre negri neputincioqi qi mongtri care se inver-
Seara Potopului.
quneazd impotriva lor e exaltatd de o ascensiune
nCtwaonmldGpdoaezllizelidiry,cp,aadLLdoun(c1ed.8ar4afd2)r,,uTVl aadt.peeosrGeaaalrldple,rri(nylB)s,/+dG0e,roNotaaftwilour--i
crescindS. a galbenurilor qi a rosurilor, impinsl
F.ingal la Stalfa (1831, colectie particularfl), sint, pind la cea mai inaltd intensitate a cromatismului
lor. Versurile lui Thompson care descriu aceastd
dimpotrivd, rezultatul unor studii asupra struc- scend par reci, artificiale qi aproape academice
in comparalie cu vilvdtaia romanticd a unei strd-
ptuicrili_elonrorpiloer,mauncteet,urailovr,alaurvilaopr,oreilxoercduetaatep,da,ma luciri f5rd precedent.
putea spune, fdrd vreo intenlie preconceputd, Aceastd fantezie creatoare, chiar atunci cind e
alncceeepairq,ridmcauni,eprSer.iocaudacaLreoruraninc,oqmi pfoozloitsoirtefoalbpsoeiqtien nu-i niciodatd
sunetele pentru a-$i exprima ideile muzicale. dusd pind la starea vizionard,
Aceste zeci de mii de studii ale sale pe care le absolut gratuit5. Nu cunoastem tablouri de
de eliberate de materie,
cunoastem (qi un num5.r qi mai maie incd a Turner, oricit ar fi ele
care s[ nu fi avut la origine o experient[ obiec-
dispdrut, desigur, din neglijenla artistului), con- tivd ca punct de plecare. Imagina!,ia prelucra
stituie vocabularul vizual, vizibil, ale c[rui ele- apoi acest dat qi-l transforma cum voia. Stirn,
mente le folosea deopotrivd cu cele furnizate de Hebride in
chiar de la artist, cd navigind in
memorie pentru a reconstitui marile sale com- luna septembrie 1831, el a poposit in insula
pozi!,ii lirice, simfoniile organizate in iurul unei Staffa pentru a vizita faimoasa grotd a lui Fingal
de care era legatS. amintirea lui Ossian si care
u stimulat reveria multor romantici, insd Turner
cordbii cu sclavi, a unei nave incendia[e in plind
furtunS. s-a preocupat prea pulin de infd-tiqarea faimoaselor
mCoaria. btuiarnceurisecnlaepiqeisrtenauinarepdrienztreentpaitcivtuerilpeencterlue coloane de bazalt ce au contribuit Ia marea
t:elebritate a acestei insule. A fost mai impre-
geniul. siu din perioada 1840. Ruskin o cumpd- sionat de deschizdtura ingust[ si intunecoasd,
inaltd cit nava unei catedrale, de valurile ce se
rase qi o d5ruise fiului sdu care a r.indut-o apoi rostogoleau si se sfXrlmau de stinca neagrd qi
in Statele Unite; aparline ast[zi Muzeului din
Boston. Pictorul ea de atmosfera de tragicd dezolare pe care o adduga
avut ideea dramaticd de-a acestui loc sinistru, in ziua aceea, o furtunS. gata
a
infd_tiqa o corabie ce transporta sclavi negri prins[ sd se dezldnluie.
Se pare, intr-adev[r, c5. marile < momente I din
de un taifun chiar in momentul cind,- incdrcd- via.ta gi din arta lui Turner sint intotdeauna cele
tura de tr lemn de abanos I fiind decimatd de o cind a avut norocul si se afle zvirlit in mijlocul
molimS, comandantul navei ordond. ar.urroarea
'd$feui-,ranfavearplmstead-eipnsescspotierpaebsroeitrddrieanctbre-onulntn,apdvioilnoertmr-guidane cadavrelor. elementelor dezldnluite; trdind ca Ren6 ln aqtep-
Thompson tarea < furtunilor dorite >, exaltarea marilor furii
eveniment ale naturii era necesard pentru a-i stimula pasi-
er<eisaatlotiprticectorre.racSubutiabiniienc1t7su8iln3pe,ridcnaictripmtaaalbraleolauclzonbmuupcoaiuzrine,tiianetiidmnisuci
bstircuoiugii.t_dcdeeutracif[ulnaulsudperzalfdan!,leuipt,egnitrupeastiiinqmfdocna- rrpuilinaleeraullduseidauGodteritn[hi.eF-aOrbrisecniitlnedhoerteealesteinantrtudanerc-aofitersetmpudeariaceatxbteeilmSo--.
iansteulpigraenl,ut[i,- tot imaginalia poruncegte si triumfd
trupurile sclavilor. Nicicind imaginalia lui Turner chiar cind pretinde sd demonstreze
r',esipsredzeiluntsdtrriezaelesPisotetompuullugi,oeetxhpeuanninind,
nq-iainfofsotloastiirtedaec<uflaonrtilaosrt.icS[ dIlbin[tiicnivaenactieasftoeirmluep]oter cele doud
respectiv,
)19 jocul culorilor calde qi al culorilor reci ca mijloc
I 0*-3 ?4
de expresie al sentimentelor omeneqLi. Noaptea virqitd concluzie. Oare lui Turner i-ar fi pldcut
l,ablourile lui Monet si ale lui Sisley ? Desigur
di.naintea Pot.opului si-Dimineola de d.upd pitop, cir da, numai c{ le-ar fi reprosat probabil faptul
ptctate amindoud in l843 si aIIate la Tal-e Gallery, r:ii sint incd prea aproape de materie si c[ refuz[,
alifriactna.qciiLddeedroegpmedaetissme udle-ppaertcaaerel teoria stiin-
de pudic, acel impuls al visului si al fanteziei cdruia
.o-porid ."
il r:l i se supusese fdri condi!,ii.
dc.indall.r'c. abandonind acesL punr.t de'pornire.
ccdoazd dr.lirului imaginaliei sale vizionare ori-
cind gata sd se infliicdieze-la cel mai mic imbold.
Avea, s-ar zice, nevoie de acea ( loviturl de (i6ricault era prea lmor.*"t de spectacolele
Lrici ,r initiald, dar, odati pusd in miscare, expe- tlagice ale vielii si de neliniqtea lui provocatd
rtireinnld,au-sieninsibailcae.dlaegpiatsiemapreoalilcaiutedaapthertj"ae'ephrtiadt'ep.as- rle problemele der.enirii individului perrtru a
Hazardul a vrut ra ,,na dintre tovardsele sale ac,orda peisajului altd functie decit aceea de
de cildtorie care se afla in acelasi compartiment r.lecor. Peisajul ca atare, valabil in sine, nu insemna
pcntru el mai mult decit pentru David, pentru
in ziua cind, de Ia fereastra r.agonului, el a obser- (lros sau pentru Delacroix, care nu-l concepeau
vat spectacolul ce avea sd dea uasbere celui mai
celebiu tablou al sdu, si mai batjocorit de con- rrici ei separat de acliunile omeneqti. Vom remarca
l,otuqi, cI uriaga <r marind > infdliqind Pluta Meda-
temporani, Ploaie, aburi, r,itezit (1843, Tate .:el este, chiar independentd de eveniment, un
depund mdrturie cd ceca ce vdzuse peisaj tragic; rareori Courbet qi chiar Turner au
Gallery) si
ea ins[pi era iniocmai cu ceea ce reprezentase cxplimat cu atita f or"![ tragedia unui ocean
pictorul. DacI pu Lem vorbi de-o (juprins de furtund. Existd si alte tablouri de
lui Turner care si dea impresia com poziqie a G6ricault, mai putin celebre, in care prezenta
cd a fosl re-
gtnditd ;i chiar re-simtitd,, atunci intr-adevdr e omului este aproape_ inexistentl gi care traduc
cazul acesteia, dar viziunea lui Turner a devenit rrumai si numai violen!,a panici a elementelor.
clrn ce in ce mai mult, in ultimii sii Epaoa (Luvru) qi Scend din timpul Potopulwi
unui vizionar. ani, viziunea (Luvru) constituie in ansamblul operei celui care
rr fost pictorul Ilarberilor 1 niqte exceptii curioase
eBxaptjoozciutireiledeculacaRreoayaflosAtciandteimmpyinaapta[ rlaitiafieccealroer vildind insd totusi cd Gericault era atras de o
mai frumoase qi mai'indr[zne,te iablouri'ale sale, rraturd dramaticd ce rdspundea, probabil, unei
insingurarea din ce in ce mai mare in care il clominante patetice a caracterului sdu; ea il
inchidea, sporitd de insuccese, mizantropia lui, l'[cea si iubeascS. peisajele ce aveau afinit[.ti
aisneanertixtmepircensstarualleccIe.canhumiapaoriaRrtenuasiiskininnitfeisclepdsusndiceamc:oa<nintepumerspsloonnrtaearmldri profunde cu peisajul interior pe care il
'I'ocmai datoritd acestor afinitd,ti, purta in el.
dintre toli
rrrti;tii cunoscu,ti la Londra in LB2L, el l-a admi-
cop'li pentru operele sale, el este mult deasupra
pn.o6arjsetardd-e..a.cDee-aslidsrogceieaLaztie de zi groapa ce-l des- I litlul tabloului este Cou,rse de Barberi sau Course de
tltepaur libres. El reprezintd un divertisment foart,e gustat
care ii aplaudase roman- timpul carnavalului, caii ce urrneazd si
tismul ruinelor qi poezia clasici a'unei Italii mos- la Roma: tn
participe la cursd sint masali, fird cdliireli gi harnaqa-
tenite de la Lorrain. Turner nu a creat o pcoal[; rtrcnte, in spatele unei corzi irrtinse. A!i!a!i de strigitele
oricum am judeca, nu putea sd aibd elevi, dar tttultimii, imboldi{i de grijdari, ei se ndpustesc lntr-o
la vreo doudzeci de ani de la moartea lui, Franta goan5. dczldnluitd in momentul in care e ridicatd coarda.
ayea s5. reia idealul sdu de lumind pur[ si s[-l Gericault voia s5. redea frumuselea
Irr acest tablou
miqcirii, forma plastici a cailor qi bdrbalilor incordali in
ducd, odatd cu impresionismul, la cea rnai'desd- 220 cfort (N. trad.)
rat mai_mult pe James Ward, qi mai ales peisajul timp ce ceilal"li se strdduiserd sd reprezinte pei-
extraordinar
de la Gorclule Scar (1811-, Tite sajul ca atare, Ward l-a transpus pe un ton mai
Gallery, Londra) pe care contemporanii sdi il
soco{eau pe bund dreplate capodopera ar.eslui rlramatic. Sub penelul s[u, Gordale Scar a incetat
sii rnai fie doar o bucati de naturd de-o exacti-
upttclLrn.rer garlwS)Lupriiedrdeuftaiinnrtors-uuln$narapuefrbaogaiunrignrumL8inLdL.
t,abe documentar5, ci, dimpotrivd, echivalentul
unui vis sau al unei halucinatii, un loc de spaim[
Acest Ward era un om ciudat, celebru ca pictor
se incredinlase misiunea ofi- qi de groazd destul de asemdnS.Lor bolgiilor inler-
animalier, cdruia i
ciald de-a reprezenta toate speciile de bovine nale ndscocite de Gustave Dor6 pentru ilustarea
Dioinei Com.edii.
existente.in4lgtiu, misiune pe bare a indeplinit-o llfectele violente de umbre gi lumini pe stlncile
cu constiinciozitate si preciZie. in cursui vietii
perpendiculare, contrasbul dintre turmele pa$-
sale,. eJ s-a apropiat mai mult de William Blake, si falia rlu, gvuubierdLuclec-aasr cpaudteeloar fi o deschidere
ln viziunile cd"ruia credea, decit de amabilul rrice
superficialul sdu cumnat Georges Morland. si spre Averno indepdrtabe al
cdror vacarm pare s[ se audd pe aceste faleze
lf!adecleupacorrvuuegssdtiecqciut[eninciudniniamcteeiptliienearduiun-nal inptateebldoBeulaafkaesre,eWasshaezrfdai rlespuiate gi abrupte, impresia de singurdtate
deznddijduit[ pe care o dd o lume duqmdnoasS.
tmplorat ingdduin,ta gi ocrotirea puterilor supra-
si in care omul nu poate locui, asazd Gordale
.Scar alS.turi de peisajele imaginare ale lui Turner
naturale de care se sim,tea inconjurat. Animalele
pe care le reprezenta cu mai multd pldcere, in qi de obsesiile lui John N{artin. E totugi foarte
afara ce_lor comandate, erau animalele sdbatice caracteristic pentru bizareriile sale faptul c5., in
incleqtate intr-o luptd necruldtoare. ii pldceau
aceastS. re-construclie fantasticd qi in aceastd
irmplificare fabuloasd a unei emolii autentice in
lpasiarlr.ilcnudatierrreMlacacdreWreloelgaraomte,rlaeJpio-eaoinctf(aedLrr8cee2usc4tad,nlcdCtiertoeelaenvcuaNLriaaipd-poroDirnlterudeokutnee-sloaceeflbeaNdbcoterderla--, l'a!,a motivului, Ward, izbutind sd facd percep-
Libil invizibilul sub vizibil, mai rimine credincios
thumberland), remarcabil qi prin frumuse,tea sum- cxactitd,tii documentare care ii adusese atita suc-
r,es in portretele de cai gi de boi. Fiecare anirnal,
brd a peisajului in care Ward vrusese sd liecare copac, fiecare plantd este individualizatd
zinte, intentionat, si, mai mult incd, sd sim"ebporuli-- precis qi deslu;it qi Ruskin, care acorda o impor-
zeze. cdd.erea infrico,sdtoare gi grandioasd a impd-
ratuiui. t,an!,d deosebitd reproducerii desdvirqite a dife-
ritelor structuri de roci, l-ar fi putut felicita pen-
t,ru qtiinla de geolog scrupulos cu care a descris
Existd aici un paradox romantic destul de stra-
dli"ar qWi.paarrdc5p. roacptriocyaocinaremaorudnocabtids.nuimit^poassiebmiluenlueia, aceste faleze.
in acelagi om a unui
p_rovocdri. Gordale Scar e un peisaj vestit din Coexistenla gi-a unui vizionar realist sirguincios
si nrigdlos aproape tirit de
tielirul s5.u, mai ales atunci cind picteaz[ epi-
Yorkshire care ispitise pind atunci mulli pictori, sI'aoramdeecddienosrdezbbitopaeierlseonnaaplito5leliionluieineJ,acmoensfeWrdarudn,
dar nici unul, dupii. pdrerea cunoscdLoriior, nu ('are ar fi fost socotit doar un ( romantic minor I
rzbutrse sd traducd. frumuselea maiestuoasd. si
funebrd a acestei trecitori ce'se impiintd printr'e si-o simpld verigd in ian!,ul lung al animalierilor
falezele perpendiculare. Provocat de un prieten
qi protector al sdu, Sir George Beaumont, sa face
' l,acul cu emanalii sulfuroase de lingi Neapole, despre
acevaadompatiabt usnoludteiacitroremusaisnetridclinpariinntaegxiicse[lei,nWlda: ridn zzz credea c[ estc intrarea in infern. Pe maluri]e sale
care se
se afla grota Sibylei din Cumes (N. trad.)
elganegnolierprzticzeadacVcidisc. itnoq-raaiarsefliudaievWuaenttiliinn-gctocariratie,evrpaaicsmtaao-tdmeainnmte1ugdrt6iet cd ia ln stdpinire peisajul si se strdduiepte s[-1
reproducS. fdrd a intra el insuqi in scen5, fdrd
a pune in joc pasiunile qi emoliile sale, dar cu
cpqei.e_lenabsmrtudaziSib,pusintiaelrurerlxaenimoapulclesddi(ne]o<Crrpdheaeilslesaejjeac,creur-rni,nduveennsutealtaedlilnrd, cit se strdduieqte mai mult sd lie absent de pe
pinzd in timp ce picteazd, cu atit este mai posedat
panic al naturii. Astfel, diviniteli
a,ga cum_ plladc<eanuatuerlealrigotmii arntiinccilaopi asii:icliusm[ intilnim de sentimentul care el
insuqi s-ar fi ferit s[ le
qi. astdzi obiecti_ elementare pe
conjure pun stdpinire pe o bucatd inf5liqind niqte
rivneizaeblz,uecq.is[.uctiflieitcimienna-ticpaabreesnestnreuti,vasotranrcr.eliatinsmtruoafldei utaecapesrcopii-pincededqieii faleze stincoase ori codrii lnalli din lrranche-
determina sa aleaga un auumiL peisaj si, incon_ Comt6. panicS, atit de er.identd in Peisaiul
Prezenla
cu zd,padd. de la Luvru, nu constituie o concesie
strent. chrar, s5-l transforme, uneori, in pe care apostolul realismului pictural ar fi fdcut-o
oglinda iomantismului, ci rezultatul unei emo.tii autcntic
ppgericoqlptoerrieisi'ealnroesrib.oeilmitnaeota!eigia,a.crodmci apnitn,idc-dntcrh-aiatiri se pielun_ romantice, o scufundare confuzd a artistului
si la unii intr-un univers de mister qi de tainii. Ea ii este
de obicei str[ind si poate c[ nici n-o recunoaste
in clipa cind o transpune pe pinzd. Courhet ntt
rssclonleeamnmicsaneainbtuetmi.ilgcit<d,aresrtdeeuaaaarzdcl[irq[qotoiimcit,iiunnagsen.iivt.,i."cacdaf,da,;rerrndd-efio.-soidvfa-driguro,tivti"qedfsdt"eideracs"laceisr-eemeoatsiacameihpie'lpa,ictrlaeeoins:,- igi propunea, ca X{illet, << s5. inalle trivialul la
nivelul sublimului D aqa cum voia pictorul
Culegd,torulwi de spice, probabil pentru cd tri-
vialul era pentru el echivalentul sublimului
potrivit inversdrii dragi tinerilor Jeune-France
pcdeuosutzeddoptaatdub,riltom(uLtiruidvdereuo)Ciao(luLrcubevelrutu.i )q-cia.lrilnlectieiMlsiriiilCldeelat:ar plded,eiostialienjaud.l din tB30: uritul e frumos. Ca qi Courbet, Millet
czdilvMainrnhe.imotzrsainennaeiurbtr,elsrqa.oriftale.be.gfuird,criaalaleurduontmdill.keuisnrbclpii;auinilsmiceoeriaetxotnusrplatd-erigsrsdnilaicrimunuunrceAirlgar"atvCates.taidr.jteloeeoabiuadeihiiliszrnau"irbdldutlteudrJcpleti.lu;eiceb;ea9'quvraaamici;z<a,iecr;iarcbcs;iees;tlutipe'lspiumdirntu,aelrnvs.uzsso-iempiDronzrnut_o,.irt"nbrcepa"caetbo*miprLalteaurirnenti,seeea_.geal nu practica detiberat realismul liric pe care ei
il introduseserX de fapt in Fran!'a qi chiar in
Germania, cdci tendinlele naturaliste reprezen-
tate de Leibl qi de Triibner s-au desenat pret'is
si viguros in urma expoziliei lui Courbet, din
in aceeaqi epoc5, un elev al lui Ludrvig
1867; dar aceasti
Karl Haider, introducea in
Richter,
ascensiune a realismului fermentul romantismului
de nelecuit de care era atins. Realist liric era
si Hans Thoma, acel fiu de morar cdruia natura
veridicd ii murmura tainele ei cele mai frumoase
igvlCInirxosoocitaulapu_rreuthbee1iserldidat,sejqdlensaleaifeioteoaurdin,roiaatnmeernhisocqdtiarseiianrtteurillceeliiuplieiaidtrleeerazpeoleueuvlonep'gdnl'ltaeiedcedtdiopocumarlg.sitneiivDnp'elseiaimtcadastpplcuecoiendrtsearioriaevecsdialacute,._ei ;i mai intime, qi Ferdinand Georg Waldmiiler,
un vienez hrdnit cu muzici pentru care orice
aspect al peisajului este o simfonie.
S[ ne intoarcem insd ]a Millet si la acea naturd
c[ptugiti cu zdpadd, cu tS.cere qi cu noapte in
caie pdtrunde acest artizan rdbd[tor qi liniqtit,
tnsa$r sirguln(a cu care.cautd, dirneoprticuermimaprurej"utraaprei,"i
224 care se strdduiegte din rndiscpiuste[:'insud-qreid,deaeat'ntsoecammaai
s[ nu idealizeze rea]ul are
adevd,rul, astfel incit
aproape cd amindeaivnidvrauilzle_isb,dile.qsTicocoihpteiearristecsneizlaeelx'imiipera,imi"ipra"t;u!diil"e culoqi nori I baudelaireieni indrlgili qi de Valc'n-
ciennes, un noyator, un precursot, care <, trtiia
el se revarsd in nori l gi care s-ar fi rnullumit, asemenea anu-
mitor pictori chinezi, s[ exploreze tirimul pururi
;i olfactive
pp.ree-c.ipsaej,iqulim. re'ozenavelargpiisnlojausriu, lvrienstpuirlaalileeir'gdionrdn'otir.iius
)lifsnlo.rertpt!art,u-edzutlru.mbn[..l.ins!slailrtrnerutcrr.ineo.oa(psAuseerciarienarirlsatlalieuntauvitGdedVlenuineolitejrrr,g.g,"_,iipicoiiuneelru.p^norpronmoisvcpaitiiuuteodlnranretre.g,odl eiari,inaf.accarephdtirtisuoa_errl miscitor al spa!,iului abunci cind abandoneazS.
teoria picturii istorice precum qi acel amestec de
realism qi de academism care paralizeazS. adese-
ori inspiratia. Valencriennes a indllat foalte sus
poezia- peisajului, qi intr-o direclie cu totul
deosebith de cea aleasS. de Fragonard qi de Hubert
onmacratoaainpcrpgoeloileaieelzsotdlriraii.rvnesiqi.caltl.ueatLlaurtnirinagenenlsuedmirrseinutte.apLriceseumusbteseliimmanlupeellc.inteaAastseatutarfire,isli,ca;dsciacrbdi"ljie_a;l Robert de care, cronologitt, e totugi atit de aproape
de vreme ce s-a n[scut in 1750. Intr-un y'pas
rl,e soare de Valenciennes putem ghici de pe
acum tot ce va unna in viitor, de la Fluet qi
N{ichel pini ia Monet; calea a fosb ardtat6, nu
TlG-urearonnrgctaers,indNelAicorhrgecllieael,eraibnr.idtrae.iipueadractoelmrcep{iena-lrata,lbsciegldebliuci ec,l,uerrri,aa,a, lruicni rnai e nevoie decit sX se deschidd mai larg tlrurnul
italqd[nua.ruilr,ni{stjdiX_eTaudsquVrcecmmrirIlnnigI{ieiIet.tn-aizrgltAteeieams,aetmdpldasiuiinddnniranveitilcrvtsE,epcipeahpiucaiiu{raltlaitoirmt,muri.Iainreliuorleceidamadnealaarucnuplblaotailicaosttiiimu'nBtnturrdauu'erlrsliibabinesluiaezdeisoauaxleuni,;s.censtroesaei[lLinupvnu{leuu,isjaa_aiei,
Ltaseddmasseicneerdhis,stdufcreii5noo.gpbdeas,srctituneertro-<dr,oeipcszrepii,nrcaeuhsecul spatrpriaercri,ass"tea.e?gss"itpsuu'itannnreeoiec,murninaouonrsittficacdutretrd,. luminii.
tLgsFpdot:Id3Ipuoulacen"rsmaluiuran.q.ssL.rtrt.nin(uuan_l,paaalgoreu.ris.utxieioroesrposnderfprettidt-ietrtmaai.aniianctstltaeshicueidurt,ne,dnrrllfgp.gteurlmuursiepErbrnebreluesudlurrler-ilineti.evmuipulnlrelsepaemc[d.i-uioiepiledenrranpcaeistptrrcai,nfjuiu,ivcnhinpsncisv'oittisiluiliadt,z,i,ofqelus[uqertdnetlniitr.,tmicd.rtpai.ucdnreiunlceac;nFmactlartarlreactiujsulenrnupmeaItliarsianrsael__de,.,li Acest lucru ii va facc George tr{ichel, in maniera sa,
g(;a.iri\D'plsda_iec, Dtaomppruroioll.oqacrulptrmed. eilCelqeetHlen,rraclsdade,rslcestecmtrndi,mulupecsoneepsaau.stlaaca$dqiae,iarrcz,rutdarm_dcreelncimi.pfareldrtelrciredrieaue - 226 cu modestie, cu tenacitate, uitind dc toate rnodelele
I'ie venite din ltalia, fie din Olanda, oprindu-se
in fala marilor peisaje aride si dezolal,e in care
recunoagte gravitatea si l,ristetea pe care le poartS.
in el irisuq.iin. Un realist, dac5-i adevdrat c5" realul
ci;uiub-psartsainpnd{e,eactuelxaloacrctleqfeeiandseoi mamceeinsaaualr,rdttdrsntauisfnlepictiduriltcelluelcngrvuairltuilodieer
chiar gi locurile despuiate de pitoresc qi dc farmec'
Fi desiul ca in fa{a lui si se iniindd un spaliu
fiir[ obstacole qi firi hariere, bitut, din plin de
luniinS. qi de vint. Prin aceasia, X'fichel este mai
sirnplu pi mai natural decit Paul Huet, despre
ale cdrui peisaje Th6ophile GauLier spunea c[
sint shakespeariene, si care intr-adev5.r, in Castelwl
Pierrefonds, aflat la Muzeul din Compidgne'
!e-a
tlat echivalentul lui Iladleigh Castle de
Con-
stable, abit e de impregnat de cea mai liric[
poezie a ruinelor, dacd n-ar fi s[ amintim, bun[-
irar'5, decit donjonul cu corbi.
(lontactul lui Paul Huet cu natura nu era scutib
de <rliteraturil; se spune c5. mergea la Flonfleur
unde a pictat de altfel citeva marine celebre,
( asa cum se merge la dramele lui Shakespeare ).
))7 Sentimentul tragic cu care privea viala cerea
ca starea elementelor s[ aibd acelaqi patetism oi1,s,proiuc-atiaerreeaacdleietsatateevainisosabuiqceeicriteivigndalaaapceueletamerereenavteecloruirecqatirraeegl ericxa-[
ca qi propria lui stare sufleteascd pentru a putea
cc-i aparline doar lui qi pe care- o gxpri-mq energic in
sd comunice cu ele. Ca gi lui Turner, ii pldcea sd ,,,,.rr'1, fantaJlice, de
se inspire din poe,ti, qi Hugo a fost pentru el la sfirqitul vielii,
ceea ce fusese Thomson pentru englez, dar con-
iiltoorro"pittsoOuttrlo de exemplu, unul dintre tablou-
ceplia lui despre natura tragicl nu era cituqi lile cele mai stranii qi mai atrdgltoare, pin[-ntr-
de pulin asrtaifliec,iadldinsatou aatfdectiantidm;as,imalceealecufutrotuantei
simtulile irt,it de incdrcat este acolo misterul pdmintului
marine mult indrdgite de Turner, iar Brizanlii ( rr o spaimd panic5.
la Capul Grandpille (Luvru) eonstituie un excelent \l,ri nrriin ostentativ romantice eJ,eciL Vtltoarea,
exemplu. Dar el pdstrase si ceva din ,1,, o'sensibilitate mai potoli[d' de un lirism mai
tehnica *irlr'aLkirensspei amriaeni en,ropfeuisnadj.e-lseinct,uapleaLrucruirdi eqimpadridnuerlei,
picturii dioramelor, in care lucrase o bucatd
de vreme qi care l-a marcat mai profund decit
slaldate intr-o poezie luminoasd, iLnumvi-nruun(a1t8d52^9)'i
putea s5-qi dea seama. rluioasd:
Linistea diminegii, de la
Diorama este un fenomen romantic tot atit de iLnsaecmuln, ades5l.aprMeuluznegUimaoin Puy (1840)'
ciudat ca qi cutiile optice si iluzionismul spalial sar t[gad[ nedre-apt[
din secolul al XVII-lea qi al XVIII-lea. Inventatd.
Al
in tB22 de Daguerre, diorama !,ine deopotrivl, u criticii qi a istoriei dac[ nu i-am acorda locul
sr,critiosreu"luoirrqiti.fearldmtuerciddtoerHuluuei tCqhiadreleMs iAchuegluisntdeu. iode-
ca qi inventatorul ei, de decora,tia de teatru qi de
fotografie; ea se bazeazl pe o construc!,ie opticd i,r Berge, care a murit la virsta de treizeci qi
ce vrea sd dea iluzia realitilii sugerind un spaliu
diferit de cel elaborat in mod real. Huet avea ,'inci dE ani, nebun, se spune: un minor, desigur,
rlacd il comparlm cu maeqtri--ca -IaRoL-uusvseruauesotrer
douS,zeci de ani cind a lucrat impreunS. cu Daguerre
'l'urner, dar-Apusul de soare aflab
la aceastd constructie singularS. de peisaje ilu-
zorii, gi a studiat in acelaqi moment decoralia vrednic de cele mai frumoase crealii ale $colii de
de teatru sub indrumarea lui Ciceri, celebru lu Barbizon. Pasiunea lui pentru natur[ nu urm5rea
pentru decorurile sale de operd naturaliste, rrt,it marea sintezd a unui peisaj cit multitudinea
fastuoase si lirice totodatd, si mare me;ter in rrrn[nuntelor, fiecare triind o via!,6 independentd'
irrr,hizind un suflet discrei qi mascat qi sl[vind in
folosirea luminii. (l')trl'ueal !sieiui.,Finoacroterutlaureri,a.lqucar5l'l.uriclerulruiliord,estlrad.luBceirregae
AceastS. atmosfer5. de teatru qi de iluzionism de sc diiting printr-o analiz[ rdbdhtoare si pasionatd'
bilci l-ar fi putut strica pe Huet dacd n-ar fi
iubit cu pasiune natura. < Natura eroicd, mama
rdigioas7 in sensul cel mai puternic al cuvintllui,
sdlbatecd a elementelor dezldnluite, invdluind ir t"ot ce este viu. Momentul cel mai poetic al
marile tristeli ale omului qi amestecindu-le in
vijeliile sale, nu prea are alt interpret in afara rrirturii este acela cind ea se inf[,tigeaz5. sub aspec-
lui Paul Huet > a scris Focillon, iar un critic ro- lrrl ei cel mai firesc. < Pentru a crea' spunea el,
de la mic la mare, de la grdunte
mantic, Chesneau, spunea la rindul s5.u: < Nu lrcbuie s5. dmeerlgi i
intilnesc pe nimeni astdzi in gcoala noastrS. de naoairplttedrliaozia..rm' oPneien' ttmrebauhierdsnil
lir copac,
rlr t6n, pentru
peisaj care sd qtie sd vadd norii de furtund, apele llt'i sd rdiard din pdmint mii de vegetale Di mirit
rfaelvedzreslaetes,empdeldeu, rnilaetudreazoelaroteic,dl,dirnmtru-urinle
pustii, rrtle de existenle. Cind veli ajunge sd vd pierdeli
cuvint, rrrintile de atita dragoste devia!,d' ve!i vedea ce feri-
cu atita intensitate, cu atita cuprindere, cu atita
,'ile lste sd privegti litte qi sufletul infuzoriilor ' . . >
sinceritate a emotiei l. Huet avea cu toate acestea
Mort prea devreme pentru a da. mdsura talentului < Arta noastr5, spunea Theodore Rousseau, nu
poate atinge pateticul decit prin sinceritate. ir
sIu, acest <r mic > romantic francez are aceeasi
conceplie despre univers ca qi un taoist chinez Aceasta putea fi qi profesiunea de credin!,5 a
sau un efillozvoofiaindsidand. eDae la Berge nu picta dio-
rame.; iluzia naturii sugerind unui adept fervent al naturalismului, dar picto-
vrrl Castanilor (Luvru) este cu totul altceva decit
totalitatea obiectului atit in masa lui miscdtoare
cit qi in materia texturii sale qi, procedind astfel, rrn partizan al realismului brut. E mai pulin
ajunge la un procedeu bizar de iluzionism prin preocupat decit Daubigny qi Dupre sd-si coru-
pund Lahlotrile dispunind elementele dupd bunul
care obiectul este in acelaqi timp depdrtal qi
apropiat de privitor, surprins in ansamblul sdu si-"ru plac; obiectivul ii ajunge, motivul poate fi
ircceptat aqa cum se prezintS, fdrI modificdri;
Nsi uindsievidcuunaoliszcatdienccitelveremoaiziencfiempeiipzaerticcaurlearsitiii{-i.fi r,iata profundi a copacilor, a plantelor qi-a apelor
scdpat de la naufragiul in care au pierit odatd c in stare sd-l fac[ s[ perceapd esenla misterioasd
ir naturii, oricit de banal ar fi obiectul. Cel mai
cu ra,tiunea pictorului si putinele tabtouri pictate rnic joc de lumind pe apa unui heleqteu, pe iarba
De la Berge nu a putut sd se realizeze pe
{e 9]. rlintr-un luminiq sau printre ldstari apare in
inqigndidciusi dsd[osbitnimdeacsecSi.nsreenmunmaeleexcaacrtepaesntdtrzui
deplin ochii lui Rousseau incdrcat cu atita fast, incit
ne-ar pictorului nu-i rdmine decit sd se strlduiascd
sir-l reprezinte cu toat[ umi]in!,a. Pu,tin ii pdsa
contemporanii sdi.
jumdtate de drum
La intre luminismul exaltat al cri nici critica nici amatorii nu prea puteau s5"-l
Michel gi al lui rrrrneze intr-o astfel de explorare a eviden!,elor
lui Huet qi substantialismul
plsiolat al lui Charles Auguste de la Berge,
Th6odore Rousseau reprezintd, aldturi 1i-a miracolului. < l{d aqtept la orice, sint preg5tit
de Turner, pentru orice, nimic nu md va surprinde D, spunea
imbinarea viguroasd a sensibilitdtii poetice cu cl. Avea doudzeci qi trei de ani cind tabloul
dragostea de real, un fel de divinizare a naturii siru intitulal Cobortrea oacilor, astdzi la
in esenta ei panicd si in diversitatea infinitd a st,irnise mult haz la Salonul din 1835. Haga,
Acest
manifestdrilor sale. Al5turi de el, il gdsim pe ll,raribrlo,uc<ur imncsipfuienrebainAterydeSmchaereffleer,suaflufoasltmsuunprtea--
surprinzS.torul Charles Leroux, care impinge
rrumit < Coborirea vacilor in infern l, qi batjocura
exasperarea culorilor la expresionismul aproape ir rdmas legatd ani de-a rindul de numele lui
agresiv din Peisajul cu apus de soare de la Luvru,
ale c5.rui benzi orizontale de culori violente exage- Itousseau. Aleeu de castani (Luvru), pictat[ cu
l,r'ei ani mai tirziu, nu era in mdsurd sd spulbere
reazd sinceritatea de ton qi voin!,a de semni-
ficalie dramaticd a Maestrului de la Barbizon. rlivorlul dintre romantismul lui Rousseau qi un
Intr-adevdr, Barbizonul a fost in egald mdsurd
un centru romantic gi realist. Dup[ llrruobltleici incapabil sd inleleagl mdrelia sumbrd a
ce servise ca
refugiu nimfelor lui Primaticcio qi ale pictorilor intunecate qi apdsdtoare, a perspectivei
s(.rivite, in care copacul, monstruos qi totodatd
lui Francisc I-u1, pddurea de la Fontainebleau pre- rl,liar,inR,oaupssaereausunpura-inavtourrablaizadt.e-o dematerializare
zenta destule locuri sdlbatice pentru a-i fermeca
pe artigtii atragi de pitorescul patetic al stincilor rlraiu'fmuirnniiears;edmimdnpdototraivred,celulemi pineacadruecoecIoansitnactadnm-
gi al bdtrinilor copaci; locuri vestite, ca faimosul
Jean de Paris, ilustrat mai ales de-o pinzd foarte rlcscentd materia insisi. in apusurile sale de
pasionatS. qi foarte savuroasS. de Diaz qi de-o schitfl sriare simtim cum arde focul lduntric al pdmintu-
dramaticd de Barve, stimulau aceastd comunicaie
cu o naturd in care invizibilul rdzbate prin vizibil. lrri si cum pddurea se invdpdiazi odatd cu cerul.
Itousseau nu sfirqegte niciodatd in dira si in explozia
de meteor ca Turner; in tablourile sale, elementele ca gi Turner, dar in altd manierd, fird vointd
rdmin incdrcate cu o grea apartenentd teluricE., r lo metamorfoze surprinzdtoare, f drd meta-
dar el o simte in toatd plenitudinea ei-romanticd.
< inlelegeam vocile copacilor, formele lor variate rl'liczicC[o;ui rbinettr-duencfiteldceeCreaasmpianrte.Dqtaevrindalirrdjeedgrricahb.l
ismi cihiraervceiluadsaetredledilnotrr-tioopdicaetdsiuimb ibnfalujuenl ,tpaddluumrilionri.i
Era o intreagd lume de muti ale Ciror-semne le .'\stfel, in aceastS. perioadi de trecere de la r,ornan-
ghiceam, ale cdror p-uansifuenli le
Nici o metaford, nici descopeream. > lisrnul propriu-zis la realisrn gi pinl in ajunul
confesiune atit de
aceastd nobil, simplu < literaturd l in irriloririi acelei alte forme de romantism, impre-
de caracteristicd -peanrttirsut
sufletul sionismul, a existat in Franta o intreag[ gcoald
qi drept al unui rlc poe{i ai realitdyti care se mullumesc cu o
obiectivitate puri si care nu-si aduc neliniqtile
irr relatiile lor cu lucrurile. Printre aceqtia, Antoine
aliri.scmdrufiaecixl.igenld severd isi refuza jocurile unui ( )liintreuil, pictorul cimpiiJor intinse qi pustii
lrin[ la orizont, a c5.rui capodoperii se intitrileazd
Cind picteaz[ un cer de furtunS. ( Apropierea Ioarte simpla SyLa{iu (Luvm), ori Charles de la
furtrunii tn pddurea de la Fontainebleau,-t860, llcrge cu al s[u AptLs d,e soare la Virieu-le-GrancJ
Luvru), sau ceala de diminea![ pe o bdltoacd (1837, Luvru) cu acea admirabild opozitie dintre
din rnijlocul unui luminis, intre fenomenul natural
si el insuqi nu mai exist[ nici o distan!,d; identifi- rrrasele intunecate si zgrunturoase ale copacilor
si cerul pur, neted, sidefiu ca un lac de culoarea
carea celui care contempl[ cu ceea cs contempld ,'irisei, cu ramurile sale negre individualizate qi
irlentificate precis care se pr,oiecteazd in umbre
este totali, qi dacd e adev5rat cil niciodat[ nu
pcui tetomateexpernimeragidileecluit mceiei aacuesstrindtbedmt,uitnpsiecatomrunli
pentru a ajunge la tablou qi de a depunl acolo ,,lrinezeFti pe limpezirnea dcreis-otalicno[ n; cCeipreti;eii (Luvru)
esteticd
rlc Charles Leroux,
acea imagine orbitoare a unui moment-din istoria Ioarte diferitd de ceea ce se ficea atunci in peisa-
nniversului care este Apasul de soare la Arbonne, gistica francezd, intr-un spirit foarte japonez
aflat Ia New York, sau cel de la Luvru,
v.edem pdminbul qi si intr-o materie fin5, lipsit[ de relief, opusd
cerul contopindu-se unde srrstului pentru < pastd rl qi impdstare ce fdcea
rlvagii la Barbizon, constituic un domeniu putin
intr-o
singurS. vipaie purpurie si stacojie, de flacdrd lrrnoscut dar extrem de interesant al trans-
Fr oe s^lnge.
Masa opacd si moale a cimpurilor arate, bdl!,ile l'ormdrii sentirnentului romantic intr-o epocd in
de. culoarea plumbului qi-a cernelii sau a gudronu-
crrte, in Germania, Bijcklin si Hans von Mar6es
lui, pddurile zidite ca niste muri de copaci, de sc orientau, la riridul lor, spre o conceptie a
nepiiruns, neliniqtitoare, ,i acea senzatie, aproape lrcisajului magic, destul de deosebitd de concepliile
insuportabili uneori, cd lumea se stringe pinl
Ia a te sufoca, explicd cele spuse de Baudelaire irraintasilor lor, si tot atit de deosebitd de aceea
rr lui Friedrich pe cit, se deosebeqte Rousseau
,1,'belar"roix.
despre Rousseau, cd este < un naturalist atras
mereu de ideal r. El voia sd pdtrwndd ctt mai r\ceast5 < fugd u in naturii, caracteristici sensibi-
mult-cu put in{d i,n realitatea lacrwrilor, dar qtia li([tii din prima jumdtate a secolului a] XIX-lea
si-a artei din acel timp, are o semnifica!,ie dife-
totodat[ cd supra-realul se atinge numai supra- lil,ti de cea pe care arta o dobindise odatd cu
saturind realul. Lumea asa cum este ii era de
ajuns. <r Aqteptati asfin!,iiul soarelui qi nu va irrtoarcerea la simplitate a oamenilor din secolul
mai exista nici mare nici mic pe rndsura obi;nuitd rrl XVIII-lea, sau chiar in raport cu faptul cd
irrrI in seco]ul al XVII-lea, un Everdingen pirdsea
a simlurilor l. El estc ca atare tot atit de romantic orasele comerciale din ldrile de Jos penl,ru a
c5.uta in Norvegia cascadele si pidurile pe care sc duce la Valtelino, loc mai sdlbatic gi mai
le va. picta cu atita drag. Zorii-erei industriale, irrsingurat si, in cele din urmd, in
p.oziLivismul qi mimab]eorgiadlislimriiuql ci adroemslndipainebsarn.uslupii-, irrl,ii la Savognan, apoi la Mallogia. Engadine,
ritele, elogiul implinise
I rcizeci si sase de ani cind se instaleazd pe acest
mosatteenritaailiisatda-padsudtoaalurengaaut,nceai civilizatii orgolios prodiq inalt unde avea sd moar5. dupd qase ani,
irr 1894.
sd spr.n*- ag&,
Mnpcauiddumarteeinlre,toecqS'ai*upaGdrr.autiuisliug.triiu,iqidnatirrnustiiqo"Pr"taiteigjc"edhrlieesitezrligaBno,miBifnioaitiordinbasiszueoflaenqlre,iimtdrseai-no-i
i\,loqtenitor moral al lui Caspar David Frieclrich
rure, si el, se depS.rta de Dresda pentru a con-
lornpla plajele baltice de la Greifswald, falezele
rlbe ale insulei Riigen qi munlii Siebengebirge
tlrziu cei de la Pouldu qi Pont-Aven, iqi vor hr[ni inecati in neguri, Segantini nu se mullumegte
arta cu acel contact intim cu o naturd. inc[ ne- lu contemplarea purd si chiar cu o anumitd comu-
atinsfl, in care vor trdi, dupd inclina,tie gi tempe- rriune patetici, asemenea lui Rousseau, Turner,
tament, fericirea unei pdci idilice sau presim{iiea
dintre elemente. lluet qi Michel. Pdtruns de un sentiment mistic
lIunptefelolur l acesta, repetind rrl naturii, elaborind in arta sa o metalizicd a
gestul lui Th6odore t(t'tirurneteNluiei,tzSsecghaenatisnci ualtraes,epemeacsealjeualsSi uppirsacoumrui lpuei
Rousseau csairecusempiaerrdefiinvoprdbdaureda"edcealpadFtuolntluaimneii-, s;ri.6a'5lluViexg.'lnnivcedit[mReinintetolearcpeeric, aorerenviellea!'d,ied analogd
natur:a,
lGleioavuancnai Segantini va urca tot mai- sus pe pd-
qunile-. alpinJ din Engadine, pind la ineiliriite
cristaline ;i sdlbatice unde Nietzsche se pomenise r,u condilia ca' ea sd fie'autenticd qi nu bastar-
rlizatd de lucrdrile omenesti, explic[ semnificatia
l{<Mqla!aargciau"ssefalm,!a5iriscdouenZ,pailcariaotarhirnuesdtdurealassqdui pucr,uavSanuip-vprea[lorudmluseiinmeSstdocruciilk->; ;rlofundd si ascunsd a oricdrei forme de viald.
in trecerea anotimpurilor peste pdqunile alpine
si peste ghelari, Segantini recunoaqte insesi eta-
ngthvhidoigg$lgmumc[oruuaialnleglaes,didcdiseaneirnleavPaifBdliodarcreruubdfrunieuzogoarsiinalcNe,uisevnneaaocgprpeviei[elcetgC;amiieonnaumeeirob,ainbeiraoaitclsecrpiiereflsHulicubamuvinlmeiis-i pcle existenlei indivizilor. Orice lucru qi oricare
liinld, in univers, se supun aceluiagi proces de
rreqtere qi de decddere, de la naqtere la moarte.
( lu citva timp inainte de a muri, il igi fixeazd
planul unui mare < triptic al naturii ri, fiecare
qS^eergpauinntdin.lienileuvsotraesaezdde.- a lungul cimpiilor nesfirsite. rlintre cei trei voleli reprezentind acelaqi peisaj
rrrtcivealrapes.iciaarrenai.l
probabil cel- mai bine, in avea sturebiopcehri io-adtoea(mvanraa, pri-
s_curta sa viald si in opera sa brutal intrerupt5 Aceste con-
ledaxepMmloiorlaaanrretoe,ifnunseelvusoemiadeedasete-ualel mipmeepnninttargureualmu-ilapdiuedrz.erd-pdEadrxctiieniuaol
l'rrndindu-se cu primivara) simbolizau princi-
palele < momente I ale vielii omului. Toamna,
siru Natura, erau zilele ce se scurteazd gi soarele
ipGleadrle5dsrade,nnaauscqeeullianqdiintAimrAcprocuolp,pedriecmapereei malul lacului di ,'trborind, zi de zi tot mai devreme, in spatele
Albrecht Diirer lrestelor, Vara reprezenta explozia gi belqugul
sale cdldtorii in rrlanului vital, via{a in sine, intruchipat[ de
Italia. La virsta de qapte ani, fuge din casa in
care fusese adoptat ca orfan gi, atras irezistibil vcgetatia ce atinge, prin rdddcinile sale, sinul
rrdinc si inlelepciunea Pdmintului. Cu rafalele
ndeicmieunnetec,essears[taabritleeqi'tes,aldeu, p-5la. o perioadd de uce- sirle de zdpadd gi de vint, cu furtunile ce strivesc
niqte ciobani din ,'ribanele scunde, indesate de vijelie, Iarna osin-
Brianza, pe care avca s[-i pdrdieascd pentru a
rleste la moarte orice fel de vegeta!,ie. Fiinla
qi Devenirea materializate in anotimpurile pre- Segantini moare de pldmini, la patruzeci qr-unu
in aerul cel mai pur din lume; suedezu.l
rjedente nu mai lasd loc decit declinului, distrugerii. ,lo"ani,
L)rumul soarelui pe cer? de-a lungul intregului Nlarcus Larson, care, in^ odaia lui sdr5.c[cioasl
&tr, repeti ritmurile vielii individului, prizo- rnlicnisLaoienldereax, avlata' cLoenatinleuafiesdllupriciltoezreq-di i{niomrdeumriloorrie',
nier el insusi al acestui proces inexorabil din i',tr-un spirit de exigentd absglq!d, de tolul sort
pricirra cXruia Segantini, sortit unei morli timpurii
si stiind aoeasta, suferea cumplit. Cel rnai emo- ni,nric coinparabil ac6luii al lui Brand, eroul lui
lhsen, va muri nebun la treizeci qi cinci de ani,
t,ionant dintre tablourile sale este Izvoarele Vieyii, srrrghiunit din peisajele care constituiau ra!'iunea
in care a reprezentat, pe unul din acele pocliquri
inalte imprejmuite de ghelari qi atit de indrdgite
cle el, o pereche de tineri indrdgosti!,i alergind, sa de-a trdi. de-o rrelini;te qi de o
min5. in mind, spre o fintind a cdrei apd ca lf ite nomadS.? chinuit[ recuno-aqtem in arta sa)
gheala freamdtd sub bltaia tle aripi a unui
irrstabilitate pe care le
l,arson a viziiat Finlanda, Rusia, Frant'a, Anglia,
inger. Setea nemS.rginitl de via![, de bucurie, g,izNnibu.ourrc''rc,rr.rdiepuuugmrit"iaiatnare,etlaeurvenliagoadisceuccunuafldicudce-pieerduailoesirlnt.niuiinensiaggfnidlirtqseccii['tatldrcupetdnaozdctr5ieein,icad-sp'euerdNefilaijencotrisuds,clstihunssini5can'adur-
de implinirea desdvirgit[ care il ilsuflelegte pe
acest muntean cu barba neagr5., cu privirea
crunti, cu inima de profet si de copil, este perfect
exprimatd aici. Segantini imaginase, pentru a irr stincd, nu i-a putub aduce vreo alinare' Pei-
sa,iele pictate de el sint nigte autoportrete) ele-
reda o atmosferi delicatd qi in acelasi timp ,t,irlelntfeiolrl colupiuilnoirndinuf-usnedviniodleu-nsieinintrcfaelilicle, sinuozitd'--
solidd, cristalind, a indl!,imilor muntoase, o
rnaterie zgrunburoasd, ale cd.rei asperitdli opresc de piatrd
lumina si evocd tactil contactul cu piatra, cu ,l''lrinin"t.reinluccermdrailiei,nafoltea,rtdeinracreein' acleemluaii strimte'
ooaja copacilor, cu rdddcinile, cu toate prezenlele N{arcus
elementare pe care singuratecul de la Mallogia l,irrsonl una dintre cele mai revelatoare esLe Fiord
tnrregi'an sub clar
le simlea atit de aproape de inima lui, abit de d,e lund, pictat la Londra in
prietenoase cu sensibilitatea qi cu gindirea lui.
Regdsim in scrisorile sale belia care i-o provoacS. ls61,"un fel cdaerereizpui mhar[tnaela-tuattuitrosrpaeliemmaenctictloqri
lumina indllimilor, o lumind incomparabild, rds-
rrtrl,urale cru
pindind naturii inconju- lrucuria (Stockholm' n{uzeul Na!.ional)' Natura
r[toare, aceeasi armonie asupra lcal5. este integral recreatd. aici de imagina,tia care
gi in opera sfl,
in sufletul artistului
exaltind toate culorile qi fdcindu-le si cinte cel ,rrIlrirloncr,'rartn'lcputidsniecoisqiirnlitciaetleaerninlelocsuruintiuia5nl.jtuoeuimqzaiib,iddniInearildacleeomzsrleauplmetuiicmeaudnabmiratauilpresgst,ieicnc,erta:mnaoentipiccireueaanlsntuprciepoqazrrtsbacc-
mai frumos cintec al lor. insusi simbolismul
culorilor din aceast[ simfonie cromaticd pe care
a constmit-o Segantini rdspunde miqcdrilor pri-
virii ce coboar[ de la a]bastrul cerului la albul
crestelor inzdpezite, la verdele plantelor, la griul
, irdei.
stincilor. Este o trdire organicd in care singur
trupul face aceastd experierrld directd a univer- i\ceast[ neputin!5 a lor de a poseda cu adevdral
sului ce trece imediat in tablou si inchide acolo
insdgi palpita!ia pdmintului. 't/ s,lrllc,r)r,i0oe,lsrpbs"acuaeoanln'epindiadceevuf-lmaziaislLne:ounardneptrraursedar'ogeesnumrcc;liE-tuuoCrurltntaannorslracatoFctaJutmrLorerttus'sd[inqeeptlptcrriarhaiekgssraeoiucHnelp'p,,disuleee'lt'zveacpiorancicarcoiearctnuotdootnre,rcmadacaueet-l
Se pare cd natura e uneori paradoxal de crudd
cu artiqtii care se refugiazd la slnul ei pentru
a-i cere fmmusetea, adevdrul si bucuria. Giovanni
unor mitologii neliniqtitoare, si acela care a fost V. CASPAR DAVID FRIEDRICH
poale cel mai pictor dinlre 1oti, de-si aulor
trotrr', August Strindberg. RomanLismul se dra_ TNVENTATORUL PEISAJULUI TRAGIC
pre_
lungegte astfel in aceasti" I)avid. d,'Angers se mirri ;i admirci. O cd.utare
Scandinavie irr care se ltusionatd, a realwlui ;i o cwlundare i.n adi,ncurile
inrdddcinase odinioard cu Dahl, cu Abilgaard,
cu r,i.selor. Marinele sitnbolice de la Greif s*,ald. Groaza
tWepuxaopltherreltabrsdociomiccnaeiqsliimaAquhiullnguneriee,inontdrrsiasuodcpnuulelcoicniarnietldevdoisnilniutmotlritbaedoeulcirasorumuninsuJtali6utunciatoiqnmrrtifeetainl"el_Le si, sucralul tn pd.durea originard. MeditaPii asupra
Iuaennntioatamgloeenanicgeeixa.tarleermmuonnduieai.cepuuuritoiensmcaf'acpopantbusillidcseddra-sSidtrrrieneadplibzteeurzgne
s-a servit_ de picturd in anumjte epoci din via!,i rtrorlii. << Scoate la iveald cele vd,zute in bezne. >
sa, de.sLul de deplrtale inLre ele qi separate de l)eisaiu,l mistic. < Dumnezeu tn trestii. > Viala
tuiniclt a elementelor. Spiritul Pdmtntulni;l ,Spi-
Dldllui,ernupgt.pseare"lr,an-lnupeLsumelr.,tremevpaaae;leilinmrtrnirtnpeuurmtiaiaematnentprun[uaildaa.cdu,npdecaacreotirLulrianraccieiuenqaaiicpcdesiaesunrt_fteueeairatiicneuoLriz,nadeiLf,,ariunddm,gn"ecetaaaaai titrrl Spo;iului inlinit.
furtunile unei inimi infometate l i\st5. sear5. ne-am dus sd-l vedem pe pictorul
univers de uragane si hauri, de absolut cu un lfriedrich. Chiar el ne-a deschis uqa. Mnalt qi
dea niei ce zvelt. Ochii sint adinc infundati in orbite sub
nu putea sa_i s princenele stuf oase. Ne-a poftit in atelier : o
il ajuta odihnS. nici alinare, nici bucurje. pictura
sd atingd printr-un salt al inconstientului rntisut5, o sob5 de tuci, un qevalet pe care nu se
Ei cu un gest de Crealie aproape automat, infra_
lumea si ultra-Iumea in care srflet,,l rrl'lI nimic, qi-atita tot. Perelii zugrdvi,ti intr-o
se l6sa purtat de furtunile venite sdu chinuit crrloare verzuie sint complet goi; ochiul cautd.
zatlarnic o pinzd sau yreun desen pe ei. Dup[
de clincolo.
rrrulte rugdmin{,i Fliedrich s-a dus s[ caute citeva
lrrcrdri de-ale sale, printre altele un tablou inf[-
I isind un copac. ll complet desfrunzit; pe o
r,re&ng[ std o cucuvaie, iar lumina tremur[toare
rr lunii ilumineazd fondul. Pdmintul nu apare
rlc loc. Totul e de un efect ce indeamnS. la reverie.
\m examinat impreunS. mai multe desene. Nicio-
,latd nu apar figuri. Interesul lor rezultS. din ale-
serea locului, din jocul luminii, din efect. !-rie-
rlrich e inzestrat cu o tuqi simpld, creionul lui
irre cel.a din lacorrismul marilor oratori. >
In aceste rinduri, David d'Angers, care a qtiut rile, c5. pddurile, marinele, munlii, ruinele gotice
s5. modeleze un portret superb al lui Goetlle, ne infdliqate acolo apar.tin probabil naturii obiective,
ofer5. un portret at tui Caspar David Friedrich in dar mai ales spaliului interior al artistului fiind,
care, chiai dac5. nu pitrunde tot misterul persona- mai mult decit un simplu reflex, insdqi forma lui
jului si al operei, ii schileazi cel pulin conturele. sensibild.
Nici un fel de figuri, noteaz5 sculptorul, sau cel
inlelegem mirarea sculptorului francez in momen- pulin atit de mici incit abia s5. le percepi, si totuqi
tul.cind a intrat intr-un atelier absolut go1, cu ghiceqti cd, oricit de minuscule ar fi, ele posedd
ferestrele aproape lntotdeauna inchise pe jum[tate
qi neldsind-sd tieacl decit o lumin[ de crepuscul. o importanld considerabild, o semnifica{,ie ce
Inf[liqarea omului era qi ea in mS.surd si-l sur- nu trebuie scdpatd, cdci altminteri, odat5. cu ea
tit'Arinnrgii..ri,naacveea ntoitaamnnu[maealnauluGiret8i3fs1wr aclidndcDaasvii-dl se va risipi ins[qi esenla peisajului. Ceea ce il
intiln"easc[, Caspar David Friedrich avea qaizeci mai frapeazd pe David d'Angers este qi lipsa
cle ani. Fala dispdrea intre fa,'torilii lungi de prim-planurilor iscusit compuse pentru a sr:oate
bitrin lup de maie, iar printre trdsdturil-e aspru in valoare perspectiva dep[rtdrilor: aci p[trunzi
in mod imediat,-abrupt, diiect in acestc depdrtlri.
modelate, br[zdate adinc de suferinlele sale ldun- Eqti pe marginea pidpastiei; intre spaliul infi-
trice, sclipeau niqie ochi blinzi gi totodatd. neliniq- nit si omul care incearcd s[ se aventuteze in acest
spaliu, nici un palier. Totul extrem de melan-
titi. crunti si binevoitori. Poate cd in focul tul- colic derutant, dd senzalia de ame!,ealfl pe care
bmmueernlaeenaccaourlnioeul.iuqpmi ediiesnaaijnafmlScae.crqidntri,aosrce-ahcria,frii.nepiuiatlrtue[vtrdnregacenu,atneuoleaaqsdteee- o ai buza unui abis, abisul purtat de fie-
pe sinea lui. rt E de u- n
care, in efect ce indeamnS. la
reverieu comenteazd francezul. Nu' de fapt ne
prevestirea acelei spaime ce aYea sd-l aducd in afldm chiar in inima visului, sau mai bine-zis,
iurind in pragul demen!,ei.
netiniqtit qi neliniqtitor, in atelierul nu mai p-Murtien'mhend,ecoasreebisivnits' unilqdtee realitate' Tot aqa
Acest om
s5.u gol, era parc5. anume f[cut sd-l descumpS-- cum in poveqti fantastice'
neasc,[ pe aftistul parizian, oricum mirat de < realul devine r.is, visul dcuesvuinrenraeliaolnitaatleill cum
aspectul'orS.qelului d6 marinari ;i de pescari de spunea Novalis. I)oar un face
pe sculptor s5-qi inchipuie c5. regdseqte la acest
pe tdrimutile acelei milri nordice unde ziua se pictor pomeranian talentul unui mare orator.
iriza printre nori qi neguri, in timp
corlbij cu pinze se leglnau in port, i.acer uriagele in picturile lui Caspar David Friedrich domneqte
Aigciefardsmt[ ianttmauoslfearSn.easpfirroqaitpetinirgeuailSre.ai valurile insd o intensi tdcere, dar o tlcere incircat5' de
misterioasd. mesaje, profetice, oraculare. Totuqi, oricit de depdr-
tat ai ii, din punct de vedere estetic, de aceas-
se potrivea
de minune pictorului care, tdcut, dar dornic sd-l td oper5. $i, oniene;tc vorbind, dc accast'ii
mullumeascd pe cel ce fS.cuse portretul lui Goethe,
scotea dintr-un dulap citeva pinze gi le lntindea, ssrleu.tirpniaraatn,naiaeipqtuopirair,aleSagz.daeuzancfle!-g[peaeirlntvmezalaeeznl,ievuDdluda,i.vs-ci1[adlbrea!d9,'LAnficn[grdg5u,e.lrasuzpirdnsouiamlcpuuteie-,
timid qi orgolios irr acelaqi timp, vizitatorului.
pin[ atunci nu mai v[zuse ceva asemd-
Nimeni tot ce este extraordinar si aproape supranatu-
Picturile lui Friedrich erau fdcute din
ndtor.
cea!5., clar de lund, copaci morli, birci plutind
pe un ocean f5.rd margini. Spa!,iul dobindea aici lal piiinoeirasica"ejsesaltecmriionqmi,ceranertve, etnolinatdtucefrdaersf[treeinpacremotaf[utre[ndsiunrriepmlriignaisodesi
b valoare nou5., care nu era numai plastici, pic-
turald, ci mai mult decit atit, metafizicd. Spaliul in
de
.t 41 cea mai tainicl, dezvdluie ceva de dinco]o de sim-
era o valoare in sine, qi sim!,eai, examinind tablou-
lurile qi de raliunea noastre, ceva nesfirgit de dezndddjduite de-a tr[i, atit de des[virgit roman-
tulburdtor la care nu putem ajunge decit cufun- tice. Problema tragismului in peisaj nu se punea
dindu-ne la rindul nostru in abis: impdr5lia Mu- nici la francezii din secolul al XVIII-lea, nici la
englezi, qi mai pulin incd la italieni: incd nu fu-
melor despre care, pe vremuri, Goethe ii vorbise sese descoperit Magnasco qi deznldejdea apdsd-
lui David d'Angers, ln timp ce artistui ii modela
toare a copacilor sdi halucinali, incovoiali de
basorelieful. r'lntul nebuniei mistice, iar ln pictura romanticS.
$i iat[-I, ]a rindul s5.u, pe Caspar David Frie- germanS. nu exista nimic comparabil in acest
sens. Dac[ am vrea s[ regdsim originile estetice
drich vorbind, iar cind acest tdcut las[ sd-i scape
citeva cuvinte, alunci e vorba de niqte confidenle ale lui Friedrich, ar trebui s5. urc5.m pind la Rem-
solemne. < Sirrgurul izvor adevd.rat al artei este
inima noastr5., limbajul unui suflet pur qi can- brandt, pind la Herkules Seghers, pind la Altdor-
fer, pinfl ]a Griinewald; ei aparlineau aceleiaqi
did. Un tablou care njoungliqlenreieq.teOrdicine inimd nu familii de poeli gi de vizionari ca qi pictorul de la
decit o oper[ au-
poate fi van[ Greifswald in Pomerania. Acesta n-ate nimic
tentic[ este conceputS. intr-un ceas sacru, n5.s-
cutd intr-un ceas binecuvintat: un imbold l5un- oomun cu peisagiqtii agreabili din secolul al XVIII-
lea qi inceputul celui de al XIX-lea, ca Tischbein
tric o creeaz5, adeseori fdr[ qtirea artistului. I care, atunci cind nu picta priveliqti italieneqti,
$piutiaetrdcac,dtomaet5sa. jcuul paldinudsedreeapicstaurcdadaocbeinsLdeeapetoisaatjde
Ie visa. El nu are, ca Joseph Anton Koch, nici
un fel de curiozitate pentru priveliqtile alpestre,
ciudate, ce exercitau asupra ta o fascinatie de care nici verva descriptivd care construieqte un tablou
aner.oie te lepezi, te obligau s5. te interoghezi pe
intocmai ca un poem? si care moduleaz[ efectele
tine insuli, s5. cauti forma, culoarea, lumina lirice. si le variazS. asemenea strof elor dintr-o
propriului tdu peisaj interior. Orice funcliune a
artei era repus5. in disculie, si pictura romanticd, eglogd.'Intr-o vreme cind marii artiqti ai secolului
lntirziatii f a!,[ de rnuzicS. qi de poezie, atinsese al XVI-lea, qi insuqi Diirer, fuseser[ uita!,i, Frie-
drich a stiut sd reg5.seasc5. drumul spre sufletul
in sfirqit expresia ei plenar[. IatI manifestin- qi arta lor, spre concep!,ia lor magic[ despre na-
du-se in fala noastr[, pe planul pictural, ceYa care
tot atit de profund ca simfoniile lui tura panicl, despre singurS.tatea omeneascS. in
ne tulbura poemele lui Novalis si ale lui l{ijl- p5durile populate de divinitdlti s5lbatice pe cqr.e
Schumann, le ghiceqtl pinaina ascunse in dosul brazilor inalli.
C$aisiapatdr,DinavsifdirqFitr,iccd[rilcuhin,dDu-agvi idrdmd'Aasngbeurns
derlin. Cel mai mult se apropie de Altdorfer, prin acel
de la sim! al Urwal-ului, al pddurii originare, unde
rosteqte acele cuviitte, izvorite din adincuri, pe
care Carus ni le-a transmis, cu pioqenie, c5.ci il toate fortele vielii tisnesc, se impletesc Ei luptd,
definesc atit de bine pe maestrul s6.u venerat: codrul milenar in care brazii neatinqi de
secure
i;i inal![ la nesfirqit bcllile in tdcerea solemnS.
< Iatd un om care a descoperit tragedia peisa- a acestui deqert prin care miqund o puzderie de
juluir.
prezenle nevdzute. La Friedrich, ca qi la Altdorfer,
Oare tragedia peisajului trebuia descoperit[ in ildbiciunea omului se mdsoarS. cu puterea furi-
oasd a naturii neimblinzite; adunind cu toate
aceastS. ultimd decadd a secolului al XVIIl-lea
cind incepe sd picteze Caspar David Friedrich ?
Aceleaqi cuvinte le-ar fi putut aplica David d'An- simturile sale asculibe profunziunea de imagini,
gcrs qi anumitor opere de Watteau, dar nimeni de mirosuri, de sunete, omul iqi integreazd vitali-
nu mai stia sd vadd, qi mai pulin inci, si inleleagd
melancolia intensS. a pictorului de la Valencien- tatea multiformd a elementelor, se intoarce in
cSihfraukelsspeeacrreetgiadel scluifcrerauzrSilo. rl>n
nes, si arierplanurile tragice ale acelei bucurii )43 clemente, cum spune
formele naturale <
llr-
care nu ii este lncredinlat decit cclui care intii s-a uit si spere atita cinsteri. intr-adev5.r, Cornelius
era qeful admirat al unei tinere qcoli in plinX ascen-
ddruit pe sine, total, fdrd rezerve. siune, in timp ce Friedrich, dup[ citeva succese
Maeqtrii germani din secolul al XVI-lea cunoqteau
bine aceastS. naturS. magicd, dar mai tirziu dru- trecdtoare, incepea sd coboare in indiferen{,[ qi
uitare. Aceasla se intimpla in ziua de 18 aprilie
mul spre ea fusese pierdut. Cu excep!,ia foarte 1820. Poate chiar mai mult decit David d'Angers,
Elsheimer, artigtii n-au mai
tmea'rcedluii. regdsit aces- Peter Cornelius nu era prea sensibil la estetica
Sensul de originar qi de esential s-a peisajistului. Din punctul s[u de yedere, compo-
topit intr-un fel de cosmopolitism amabil, qi
arta germand a secolului al XVIII-lea a acceptat zilia qi figura aveau intiietate absolut5; peisajul
sd devind reflexul lui. Noua sensibilitate ce se nu putea fi decit accesoriul tabloului, decorul
ac!,iunilor omeneqti sau supraomeneqti. Impor.
impune, inclinatd spre idild, a indrdgit peisajele tant era, mai presus de orice, ca tabloul sd fie
in care evoluau Hermann qi Dorothea,
calme religios. S-a discutat despre dificultatea de-a
Luiza lui Vossr si personajele lui Gessner2 iar f ace perceptibil sacralul sub f orme materiale,
mai tirziu, pictorii se integreazd in qcoala ita-
lieneascd si preferd blindele vdi ombriene cu de-a Comunica prezen,ta divinului printr-o figur[
ilditeaatleizaetdr,acsuumprfidmcaurseeadpiveinisualjuRluaifaqeli. O posibi-
copaci sub!iratici.
inlocuirea
Cu patrusprezece ani inainte de vizita lui David pluriimcuitivfoiin,dcuurimdefaacuer,gciuamstSfd.czei aKulinpkeowvsretrmdmur,i
d'Angers, pe vremea cind mai locuia la Dresda,
Friedrich se pomenise in atelierul sdu cu un necu-
noscut adus de Karl Foerster, care n-a destdinut iar atunci cind totuqi este p5strat, se impune s5.
numele strdinului. Acesta a vrut s5.r'ad5. citeva ta- capete un fel de neutralitate armonioasd, de insig-
blouri, iar Friedrich, binevoitor, i-a ardtat mai mul- nifian![ agreabilS., c[ci o stare sufleteasc[ reli-
gioasf poale qi trebuie sd se manifeste numai si
te picturi. In convorbirea ce s-a infiripat atunci,
mai insuflelit[ ca de obicei, pictorul de ]a Greifs- numai in figuri.
Friedrich se duse atunci s5. caute un alt tablou
wald a aflat cd necunoscutul nu-i altul decit care infdliqa dou[ ]ebede inotind printre trestii.
Peter Cornelius, maestrul nazareenilor, care po-
ll apezd sub ochii lui Cornelius, care nu era in
posise vreo citeva ziie in oraqul saxon denumit stare s[ vad5. acolo a]tceva dveoccietaolu<biuscuartddrd
de el <Ascalon, capitala filistinilorrr. Dup5. acest de
om pe care Niebuhr il numea, cam pe nedrept, un pitoresc pldcut Di, cu qi
un Goethe al picturii, filistinii erau toli cei care domoald, de om care vorbeqte pu.tin, si cunoaqte
nu voiau s5. recunoasc[ faptul cd tot adevS,ml greutatea si valoarea cuvintelor sale, spuse: < Dum-
nezeu e pretutindeni, chiar si intr-un fir de nisip.
,ei toatd frumuselea fiind exprimate o dat[ qi Aici, eu l-am infdliqat in trestii>.
pentru totdeauna de Ceea ce qtim despre estetica qi caracterul lui
italienii Renaqterii, artigti-
lor nu le mai rS.mine decit sd-i imite pentru a
Cornelius ne ingdduie sd credem cd n-a inleles
1e regdsi. ce vroia s[ spund Friedrich. Nu mai mu]t decit
prietenii lui Blake cind acesta le
Pe atlnci, Peter Cornelius era in culmea gloriei vedea intregul univers intr-un spunea: < Putem
sale, iar cind solitarul a aflat identitatea vizita-
torului, s-a pierdut in asigurdri de bucurie gi de fir de nisip qi
inchide timpul infinit intr-o singurS. ordr. Nu
rnodestie, afirmind c5. < niciodatd n-ar fi indrdz- e conceplia ii.din..stpptir.adpiveinn,azdaersepernei..suCporamnean--
aceasta infinit care
21:unSJoa.rlolHdm,.iolVenopGsrseins(tl1rn7ee5r1a(l1-t1e73l8e02-(61N)7.p8tro8ae)dtp.)iedisilaicgisgteerlmvealinan(N, a. utrtaodru.)l
tural qi
tind scena, Nemitz adaug5: < Pentru Cornelius,
t45 peisajul nu era decit un fel de muqchi sau de
excrescenle pe trunchiul uriaq al artei I pentru religiozitate. Copilul a inv5lat c5. Dumnezeu se
afl6 pretutindeni qi cd dorin.ta de-a reprezenta
Friedrich, era revela!,ia spiritului universalu. Dar infinitul sub o formd oarecare este o zdddrnicie.
ll regdsea pe Dumnezeu in hula Balticei, in vdlmd-
cum oblinuse pictorul de la Greifswald aceastS.
revela,tie a spiritului universal ?
gagul norilor, printre ierburile dunelor. Aceste
peisaje misterioase si schimbdtoare, pdtrunse de-o
Geniul lui Caspar David, ca gi acela al lui Brahms,
s-a format sub un cer uriaq, strdbdtut de nori des- stranie armonie, ce te smulgeau de tine insuli
pletili, printre landele de nisip si trestii, pe !dr- si, in acelaqi timp, te umpleau de-o melancolie
cdrei cenuqiu se
mul unei mdri zbuciumate al sfisietoare, au dcvenit si universul sdu lduntric, i-au
format pasiunile, i-au inspirat subiectul gi expresia
impodobeqte cu magnifice irizlri ce rdspund
iriz[rilor cerului. De altfel, aceste doul genii, artei sale. Rudimentele meqtegugului de pictor le-a
iafnecrleu'5lla!asqdti utd,imendlpascuaunrthaliatneuRcmto,esptoQiccuktio.srAto,crgeprs,atuyQnouroimqstioctroipupdoeagrtaradlfne,
modelate ;i unul qi altul de-o natur[ copleqitoare
exaltant5, in care jocurile piclei com-
qi totodatfl
pun magii subtile gi schimbdtoare, prezintd o
stranie asemflnare. Friedrich se trage dintr-o fami- profesind pe deasupra strategia qi arta artileriei;
llusese elevul lui Anton Graff, in preajma cS.ruia
lie modestd din Greifswald. Tatdl s5.u, fabricant invdtase tainele portretului. Metoda cea mai bund.
de lumindri, locuia in r.echiul presbiteriu cuibdrit
la umbra deas5. a bisericii Sfintul Nicolae. Cinci pe care o practrica qi-o_ recomanda elevilor sdi
era aceea a copierii modelelor antice. Astfel Cas-
fra,ti qi-o sord zburdau in aceast[ casd. Unul din- par David Friedrich a invdlat sd reproducd ghip-
tre ei l-a scdpat pe Caspar David, pe rrremea
cind avea treisprezece ani, de-o moarte de care suri mitologice qi livide, in tov[r[qia unui alt
el insugi a pierit, numai pentru a-qi salva fratele.
biiat de virsta sa, Friedrich von Klinkowstrdm,
cu care avea sd rdmind prieten toatd via!,a, degi
Patinau impreunS. cind gheala s-a rupt sub ei.
Christopher, care avea doar doisprezece ani, l-a concep,tiile lor estetice s-au separat foarte distinct.
tras din apd, dar a fost inghilit de bulboana verde Quistorp isi ducea elevii sd lucreze qi dupi natur[,
de unde n-a mai fost scos decit un cadavru. ceea ce trebuia sd-i familiaizeze pe aceqti tineri
cu observarea precisd. El punea exactitatea dese-
Aceastd moarte, de care Caspar David s-ar fi nului mai presus de orice, binevoind sd-l felicite
putut crede r[spunzdtor, l-a lovit crincen. Cu ciliva
ani in urmd, murise mama lui, ldsind locul unei pe Friedrich care, intr-o zi, l-a infdligat in timp
r:e isi fuma pipa pe un dolmen din imprejurimile
strdine care, dac5. e sd judecdm dup[ portretul
lViitzkow-ului. Dar mai departe nu-l putea cdl5uzi;
executat in L795, cind pictorul avea dou[zeci mai departe decit ajunsese el insuqi.
qi cinci de-ani, ni se pare ursuzd qi lipsitd de orice
Cum Pomerania e destul de aproape de Danemarca
farmece. In opera lui Friedrich, portretele sint
rare si pdstreaid un soi de naivitate, de sting[cie si cum cei mai buni maestri ai vremii locuiau in
capitala danezS, Friedrich, urmind exemplul
aproape copildreascd, pdstrindu-se in spiritul lui multor tineri germani, foarte dornici s5. se desd.-
Chodowiecki,foarte gustat in secolul al XVIII-lea.
Vdzind cu ochi buni vocalia artistic[ a copiilor, virgeascd in arta de-a picta, pleacd la Copenhaga,
r-rnde rdmine patru ani: din L794 pln6. in 1798.
bdtrinul Friedrich l-a indrumat pe fiul sdu Chris- Acolo, lucreazd sub lndrumarea lui Jens Juel,
tian spre gravurS. p;ui sscs5u. l-piatulredcilnii lemn, iar
Caspai lavid l-a pe aatulunicAi binilgpaaartdri.aSltuilui lC<aarnsttiecnrrsm. Paei rdsopmecnteivaa pe
de desen. qi
In
fiecare seard, tatdl citea Biblia I educalia era
foarte strict pietistd qi impregnatd de-o intensi compozitia se invdlau metodic. Dar la Copenhaga
246 ,.1/ exista gi o importantd colonie romantic[ grupatd
in jurul lui Klopstock gi al lui Henrik Steffens, de cele mai multe ori intr-un mic han, de unde
astfel incit Friedrich nu se simte dezrS.ddcinat. pescarii
Acolo a vizut o seam5. de coleclii de peisaje olan- il priveau cu rnild, socotindu-l un om
deze din secolul al XVIl-lea, in care recunoagte ilornic sd-qi afle mormintul in valuri atunci cind
ceea ce el insuqi cduta, iar in 1798, cind pleacd
la Dresda, tot olandezii il atrag, in celebra galerie, il vedeau ivindu-se printre stincile crestelor, sau
ale cdrei piese de cdpetcnie, Madona Sirtina a cciii{nddrintdaul-aszeuprielefailezzbeeleauabsrutipntcei.leinimtopiruolqcfuinrdtuun_liei,
lui Rafael qi Noapt,ea lui Correggio par s[ nu-l fi t'u spumd, rdminea acolo,
siroind in ploaie, scdl-
emolionat prea mult. dlaatsddteuracrensicteioledavtadluorcilhoiri, ca un om care' nu-si
Se intorcea adeseori la Greifswald, f[cea popasuri cu bucuria unui astfel
lungi in insula Riigen, ale c5.rei faleze sclipitoare rle spectacol. Cind furtuna igi dezldn[uia pe
de creti le-a inrortalizat, ca sd-qi consacre cea mai mare
tunetelc si fulgcrele, aierga' sa se co,.oaie pe un
mare parte a timpului unor indelungi plimbdri le('rl, ca un om care a fdcut un legdmint de-prie_
lenie cu stihiile, sau se ducea in piiure unde irds-
solitare. Uneori se oprea) desena un copac, niql,e rretul ,sfdrima stejarii, si murmura acolo cu jumd_
dune cu trestii qi marea, un tufig; putea r[mine lIlatnuttenr--ggoela,szc.i,:e.lrlramce_Ial-iimigmelraner,eliesq-,iamcienatfiiolinlru[itds'ct,ruucecpomhniiltniepumpnpdoOliretaton!>
vreme indelungatd in contemplarea unui trunchi al sd.u. Pe atunci, iubea prea mult singurdtatca
ptLielonnruittrlulCa.aeDessleuurirm-ildoplrr,iiezn.itleceanisimaculau.iei blL;iurzsd-iuaw,iagcpinTr.idoepcskii-,talduaercepaiircrre_-
golaq, a unei tufe de buruieni; totul ii vorbea, rpl1ilrliiepnircuebevtraaouattouri.aabtdaiuscsemela[iaancuasldresentoom{aice.rlinlrteOeeodzmsptetatoientrplnaieirit,b_loeidi(RoeGlicounuetlrnsutlageuiiemesipt'atIeokciteeuoicczncneeiscaktcdnw,p'seuieaiinnrkerudm)rm,auaoczuepeciciaes,intarreaea.-l
totul avea un suflet, in acord cu propriul s5.u aprobasc cu entuziasm gi hotlrise ca'cicluI Cca-
surile zilei,la care Runge-se gindea intr[ pe vren]ea
suflet. Cind desena si picta, o fd.cea mai ales pentru irrtilnirii sale cu Friedrich liDrescla, sd'lie insobit
<.le poeme scrise de autorul romanului Franz
a pdtrunde si a cxprima acest acord. Fusese foarte Sternbalds lVanderungent gi de compozitii muzi-
cale., qi unele si altele concepute in motl special
impresionat qi de peisajele elveliene ale lui Jens ,p\eTn:t1ru1:a:psieraatrimeonIiazatoctuaipitiacrteur,ilper.oprie spiritului
Juel; pentru el, care nu vedea niciodat[ in rnunte i\5lrcrstr\ulr-_cai,it.causioPrrtocceaeaArklWruirtsseelcb1e-g(nIea-srrrsce\ieonei.kdncdxdieutnh.perrnauiGtrill-WednonDer.dd)nirlesli.umhirorr,rfei,eraociltnrinmrLre,-mdirutaa,acMdantacTtezerv-rieu.ieeisSgriEto-tedle.ur<Troutbni'enaupuoucbc"dlglsiae<lcalnopotrlpili.rciicsriicolamet.rsdioxeepialprhcblr,rteteguotaariuuidsiraesnierteandus-l.l,u,cudAic"nnuiuufdmiirnenIpcotrrag6mGipieefilioeitncaaepevetlnot..hoasuiraene-.ill
decit virfurile modeste ale aqa-numitei Elvelii
Saxone, uriaqii de zdpad[ qi de ghea![ ce se
indllau in picld, mult peste blana stufoasd a
pddurilor, rd.spindeau o magie fascinantS.
Citea, de asemenea, romane.le lui Jean-Paul admi-
rate in cenaclurile literare de la Dresda, poemele
lui Novalis, scrierile Filozofilor Naturii, ale lui
Schelling, ale lui Steffens. Cu un volum de ver'-
suri intr-un buzunar, un carnet de crochiuri in
celdlalt, biiatul acesta inalt qi slab, cu o infdli-
gare neliniqtitd, se cdldra pe falezele albe, pentru
a contempla, din virful lor, marea miscdtoare ce
se indlla pind-n cer gi asculta clocotul sdlbatic
al valurilor izbindu-se de ldrmurile insulei Rtigen.
Era locul s5.u preferat de refugiu. < Cel mai bucu-
ros zdbovea, intr-o singurdtate desdvirgibd, in
preajma munlilor cretogi qi-a pddurilor de ste-
iar din aceastS. insulS.>, scrie filozoful von Schu-
bert. In timpul verii dar mai ales in tirziul fur-
tunos al toamnei si la inceput de primdvarS., cind
gheala se sparge, pe mare qi pe ldrmuri, locuia
rinomseannstuicl',cnsepercisgadjsuel $pteicEtaitinesotepeinraacluelia,Fsri iteimdrpich;,i tece qi timide; el minuia anevoie cuvintele, qi
noezie si simfonie. Dar nu mai este vorba de emoliile se exprimau cit se poate de firesc in
'poerie descriptivd, ca la Koch qi la fra,tii Olivier,
,'i d"-o reviriare liri,'i, tisnind dintr-un suflet neii- forme picturale, dar lieder-ele sale trS.deazd efor-
nigtit, dintr-o eilnemimeudtecloeplpel,asistdti.cedeq.i.ppaisciturrnreil.e Pe
tul de-a evoca st5.ri ale conqtiin!,ei pentru care
ds alti parte, se poate cd pictura ii oferea mijloace insuficiente.
ordoneazd precum sonoritdlile diferitelor instru- ln sfirgit, pictura il purta mai mult spre acele st[ri
mente dinti-o orchestrd. Nimic mai asemS.ndtor dramatice ale inconqtientului, in care un neimblin-
unei simfonii de Beethoven, cle Schumann sau zitr zbucium lduntric se formula inslinctiv in
de Brahms ca aceste peisaje profunde qi drama- modulatii tragice.
tice unde hula norilor si cea a mdrtt par exprl- iEi implrlea timpul intre Dresda qi Griefswald;
mate cu accente patetice de arcuq, in timp ce o notd
de culoare vie aqaz[ ca un strig5t intr-un cor' apoi, qederile sale in Pomerania au devenit din
Geniul poetic se ce in ce mai lungi gi mai frecvente, ajungind in
lui Friedrich se manifestd qi
al cele din urm5. sd nu mai pdrdseascd peisajul natal
intr-o seam'a de lieder, nu de acreeaqi frumusele
excepllional5 ca tablourile, dar ninicie-lleipaspitaeredeo a cdrui frumusele mister'ioas5. il lermeca. Acolo
leg[sea din plin toate emotiile care ii hrdneau
valoafe, si interesante pentru cd
anumit[ pace idilic[ pe care zadarnic-am ciruLa-o in acelaqi timp qi iubirca qi spaima. Falezele albe
in picLuri lui, satt n-am descoperi-o deciL rareori, cle la Riigen, plajele necuprinse de la Greifswald,
mai alcs in prima parte naatvuirealiii.l Intr-ader'ilr' in portul gi ordqelul ale cdror catarge si frontoane
timput acest-ei perioade cufund[ intr-o inalte de paiantd dobindeau, odatd cu inserarea,
beaiitudine incint[toare. Cind se staborniceqte
la Loschrvil,z, in vata lui 1803' tr[ieqte un adevl- un aer straniu ;i fascinant, vestigiile strdvechii
rat extaz al inimii qi al sim!,urilor, ce se inalld rtGinoeinarmtra[alininiiinfurdnmzdluaeqtliectehiin,pmrfinaorlmipildeindtuscrtleiin, cdeooraolsmieloe,rncidioeidnvroiediqia--
s<ecprdu-rNmeaimicnDeuuunmlumi .in.nA-eAaizctreiuup-ntuoicntiteturai--laurfemnir-aescltteeriatirgzudddtetlfuedfeeriirc.iDricerueictmaucnnquoeiEmzpteiansuc!6ien-sati
i-o cer si acuma (qi totuqi fac5.-se voia lui si nu a t,Iror legdnare aducea mesajele profetice ale vin-
mea), s[-nii dS.ruiascI fericirea de-a trdi toatI
viali la aincealisntfi,qfteer,icdireepadretseadveirq.oitrda,9ceu. tului, ruinele golice de la Eldena, r.iziune fabuloasl
!ard, >^ $i ir ogivelor pribuqite printre ccnvulsiile copacilor
pentru a spori fru-
despuiali de iarnd, totul compunea un spectacol
musei,ea poeziei, el iqi traduce emo!ia extaticd
intr-un Liid: < T5.cere, ascultali, tdcere ! $i greierul rle care rru se plictisea nicicind. Chiar dacd a dorit
a amutit in iarba inaltS. Totul se odihneqte' vreodatS. sd p.lece in ltalia, nu si-a lealizat nicio-
totul tace. F'loarea isi inclind blind capul. $i eu dat5. aceast[ dorin[5: Italia nu-i putea oferi nimic
insumi rn{ culc qi adorm, gi ocrotirea Domnului' care s5. hrdneascd propriul s5.u geniu, si nu simbea
binecuvintarea Domnului se-vor intinde asuprd-mi.
Ferice de acela a cdrui inimd evlavioasS. nu cunoaq- nici un fel de curiozitate pentru arliqtii Renaqtelii
in fala clrora se prosternau nazareenii.
te zbuciumul cugetului si nevoile, qi care, izb5- lfaptul cd oper.a sa degajeazir acea impresie extra-
vit de necazuri,- adoarme intr-o dulce liniqter. crdinarl de realism magic pe care il deseoperirn
Iroemele lui Friedrich sint s+"ingace, neindemina-
250 ircolo se explicd prin aceea cd inventia vizionaru-
hri este admirabil servitS. de un meqtesug fdrd
lrisur Ei de-o cunoastere a obieclului dobindit[
prin nenumirate studii dupI naturii. Viala supra-
naturald a miirii, a pimintului, a negurci, a copa-
lilor se desfdqoar[ in t,ablouriie sale cu o pienitu-
rline tulburdtoarc, cdci dragostca lui pentru lu-
t luri l-a indrumat pini in inima energiei uniler-
sale. El n-a ajuns la aceastd comunicare cu na- s[ recompenseze operele care se apropiau cel
tura decit printr-o intimitate de fiecare clipd, mai mult de idealul clasic.
rdbddtoare qi in acelaqi timp pasionatd, care il Deqi acest ideal ii era cu totul strdin, Friedrich
se incumetS. s5. concureze in 1806, dar incapabil
f5cea sd se identifice cu elementele qi cu lucrurile, s5. se supund exigenl;elor temei mitologice pro-
s5. le cunoasc5, in sensul de comuniune, in esenJ,a
puse in anul acela, se multumegte si trimitd doud
lor ascunsd, c5.ci pentru a obline cheia acestei peisaje in sepia. Juriul, constituit din Weimurer
Kunstfreurudel, nu i-a luat in nume de rdu faptul
cunoasteri merEea si in lduntrul sinelui s5.u.
< Inchide ochiul"tdu ttrrprr., scria el, pentru a-!i
privi imaginea intii cu ochiul tdu spiritual. Apoi cd nu a tinut seam5. de programul impus si, im-
potriva olicdrei aqteptdri, i-a decernat un premiu
scoate la iveald cele rrdzute in hezn[, pentru doi. Probabil cd aceste lucrS.ri treziserS. un in-
ca aceast[ imagine s5. aclioneze asupra celui care teres deosebit la propuncrea lui Goethe, care,
o priveqte din afard spre inlaunlru.u
in acelaqi an, arrea sd scrie de altminteri citeva
In cazul lui Friedrich, procesul crcaIiei artistice pagini elogioase despre ele in Jcinische Algemeine
constd intr-o captare a realului, atit de puternic[,
atit de exact5, incit se proiecteazd in ceea ce nu- Literaturzeitung. . . Cu toate acestea, interesul
meqte el ochiul spiritual; acolo, aceasti imagine lui Goethe nu era exclusiv artistic; in cele douii
elaboratS. de simluri gi de imaginatie se trans- sepia expuse, il retinuse rnai ales tratarea norilor,
formd intr-un fel de emanalie liricd, eminamente in care Friedrich de!,inea de pe atunci o rard mdies-
subiectivd ce rra ac!,iona asupra privitorului
in mS.sura in care ya fi transpusS. intr-o lealitate trie, qi ei vor rdmine intotdeauna pentru el
unul dintre cele mai importante elemenLe de
peisaj. De altfel, Goethe i-a qi scris invitindu-l sd
poeticd vizionard. Friedrich folosegte repertoriul
formelor naturale tot asa cum muzicianul folose;te colaboreze cu el la niqte studii despre formarea
sunetele pentru a compunc cu si natura norilor qi s5-i comunice rezultatul ob-
ele simfonia sa servatijlor sale meteorologice.
interioard. Astfel, natura devine, deformdrile
f[r[ A-l inchipui ins[ pe acest pictor inclinat s[ ob-
pe care i le impun pictorii fantastici, de la Bosch
la suprarealiqti, insdqi forma, vizibil[ si totodatir serve stiin!,ific fenomenele fizice insemna a nu-l
simbolici, a Supranaturalului. Natur[ si Suprana- cunoaste cum trebuie; el se mul!,umea s[ le simti
tural fac una. in fibra cea mai intimd a fiinlei sale, s5.le primeascS.
sub forma emotiilor gi si le exprime cu acel lirism
Ideile estetice ale lui Friedrich si opereie care pictural vddit inc[ in cele dou5. lucriri in sepia.
le exprimau nu prea erau inlelese de contemporanii Ca atare, Friedrich eludeaz[ inr.itatia poetului
s5.i. Cercurile cultivate rS.mineau incd sub domi-
nalia clasicismului plastic preconizab de Goethc care il cherna sldruitor la Weimar pentru a ela-
qi ap[rat de revista Propykien, al c5.rei titlu ii bora impreund un plarr de munci. S-au intilnit
indicd suficient tendinlele. Ca reactie impotrir-a abia dupd patru ani, la Dresda, apoi in anul urmdtor
la Weimar, dar despre colaborarea dintre artist
barocului si-a rococoului, clasicismul german ce- pomenit nimic. In ciuda simpa-
,si poet nu s-a mai care autorul lui Wilhelnt Meis-
rea intoarcerea la antichitate atit prin alegerea tiei inteligente pe
subiectelor cit qi prin tratarea lor. Evul Nlediu ler o ardtase unui artist foarte deosebit, in fond,
era dispretuit qi chiar uitat, clasicii combdteau
estetica secolului al XVIII-lea, a cdrei frivolitate, de cel preconizat de el insuqi, intre cei doi nu se
PsurpeemrfiiucliadliteacteernEai ct haianruaiml odrealiPtartieetoencoiinAdarmteniaud.e prea putea statornici o prietenie. Solitar, mizan-
trop qi melancolic, Friedrich se simlea intimidat
la Weimar, dup5. un conculs pe un argu-
ment furnizat in genere de Goethe, trebuia 252 .'53 I Prielenii weirnart'zi ai arlci (N. trad.)
de poet; se temea totodati de felui in care punea tele Unite), qi care a stirnit un viu interes, e soco-
Goethe stdpinire pe toli cei ce se apropiau de lit o alegorie politicd.
el qi de autoritatea fireascd pe care o \redem acolo un soldat francez rltdcind singur'
sau pretindea s-o exc,r'cite asupra lor. I- nexesrfciriqtai?t, iisntotvimit ;pi descurajat, intr-o pddure de brazi uriasi,
caracterul lui F riedrich, inclinat spre nelinigte buturug[- il
ce un corb cocolat pe-o
si acel zbucium lomantic de care Goethe se credea plivcqte cum se afundd in bcznd. Aceasti p[dY-
pe deplin r,indecat si de care voia s[ se i'e, sr-rri a p[durilor lui :\ltdorfer, corespunde
mai departe pe viitor, slini dintcreit i intlu totul spiritului lui Friedrich; ea ilustleazd
nu-l prea indemna
contrastul dintre nimicnicia si singur5tatea omu-
in sistemul planetar atras de acest soare puternic si
silit sd se roteascd in jurul slu. Hdrdzit nebuniei, lriunuif,i-nni-tcaedreaeilemstp-enovarottaurnbr!ai[i.d-Ceoquirbmnuals,jeopsldatasatSet ,afrreaqanifcpueunzteebrsera[au,
trqteaptir ca omul s[ se prdbuqeascd de oboseald
asemenea lui Schurnann qi lui I'liilderlin pictorul
de la Greilswald apari,inea demonilor sdi, stipini
pe geniul sdu, stdpini, agijderi, pe soarta sa. Nu
putea inlelege echilibrul de care Goethe ldcea
atita caz; nu-l putca afla, daci exisLa intr-adev5r, pentru a-i der.ora ochii; zipada. li va.qterge urmele;
tlar copacii \ior cre$te mai-dcparte si-si vor impleti
deciL abandonindu-se in mod absolut naturii qi
imaginatiei. nicidecum intr-o construct,ie intelec- rrriasele cor0ane. timp de url falti
tual{ elaboratd de r.ointd. in ochii_sii
t)lin'cie admiratie ;i in acela,si eroul
tle Napoleon. care intruchipa
Dimpotriv[, intilnirea cu'Heinrich von Kleisl avea tragic prin excclenld, Kleist sosise la Dresda in
s[ incline spiril,ul artistului spre o inlelegere rnai t,oamna lui 1ti07, dupI citeva luni dc capLivitate
a str5.vechii Gerrnanii pe care Kleist o la llort de Joux, in Jura, uncle fusese inchis ca
deplind spion. Se imprictenisc nrirnaidecit clr Adam
cintase in Hermant'rsscltlaclztr qi care dobindea
un intercs innoii,, o anumitd popularitate chiar, Xitiller, carc se irtt,eresa de lucrirriie lui Friedrich' qi
datoritd lucr[rilor unor erudili cre exhurnau din lu un ofi{er, Ruhle von i-ilieristerrl' crare) in ceasu-
umbra bibliotecilor epopeile medier.ale, prccurrr rile sale dc r5.gaz, lua leclii cle pictur5. de la acesta.
qi-a unei recrudcscenle a sentimentului nalional I{leist il convinge pe Adam Nltrller s5. inlemeieze
ce se niscuse in germani ca urmare a rizboaielor rr revistd de literaturl ;pieanrLLitruinntoiLuualaetisrbPethicodeb. uIsi,l
napoleoniene: Acest sentiment nalional ce se t'u scopul de-a lupta
putea const,itui greu intr-o tari ldrimitati intr-o sc inleiesa mai ales cle peisaj, adilrc incredinlat
puzderie de st,ate independcnte, s-a lormat gra!,ie de ideea c5. tob ce line rlc via!,a pimintului e
rniscdrii de rezisten![ in care s-au inro]at nunicrori sacru. l.litdm ast[zi c[ autorul Prirt'cipelui de Ham-
poeli, ca Arndt si lidrner, de excmplu, si carc burg a fost gi un critio de artir, foartc ( avall-
a cigtigat de partea ei chiar si o seami de altigti. soarite,rn;ti[rfioi apritcetuarsici uroltmata, natirc:edruai influen![ asupla
fost aproap,e. tot
Se povesteqte ci Friedrich s-a irnbolndvit de at,it dc considerabild ca qi aceea a lui Tieck'
durere dup[ infringerea prusacilor de citre fran-
hllliifurmHaeisnirrgiuihincyioosncoSnfcehriun!b,eelert,fimlozeodfiucl,uiteGolootgt,-
cezi, la Jena, iar tabloul intitulat Dragonul, in
zdpadci, pictat in 1814, (colect.ie particular5, SLa-
adept al mesemrismului, a c5.rui lucrare de bazti
I Bdtiilio lui Arminius, piesi politici prin care Kleist 7s4 r: c6nsacrati studiului << aspectelor nocturne ale
sliintelor naturalei>. Schubert se intcresa, ca qi
urmirea str arate gcrmanilor lolosind oxe rnplul istoric al lui i<t"i*t, de pictura de peisaj ; el ciut'a in ea chipul
Arminius (Hcrmann) qi-al luptei sale impotriva romanilor tainic al pimintului, ieveiat,ia vielii sale profunde
comportarea pe care trebuie s-o adopte fald de \apoleon
(N. trad.) "' ascunsri fn bezne de nep[truns pentru savant 9i
[
ale cdrei legi tainice numai artistul le descoperd licipa la via!a artigtilor saxoni. Lucrdrile sale
prin intuilia lui divind, prin clarvederea lui s.rpra-
natural5. Pentru el, ca si pcntru Leonardo da in sepia, de-o monocromie atit de viguros coloratti,
erau foarte cdutate. Runge cumpdrase doud,
Vinci, pdmintul semlna cu un organism viu, Goethe le arita bucuros pe ale sale celor care il vizi-
construit intocmai ca qi organismul omenesc.
A intra in comunicare cu el insemna a gdsi ana- 1au, iar contesa rron Thun, cS.reia la rindul ei,
ii pldccau mult acesle lucrdri ln sepia, si mai cu
logiile sdueflestturul cltuumrdii.,sSi achausboecritailsuafdlemtuirlainpdeivFidriue-- seamd aceea infiliqind un crucifix pe munte,
lui cu ii comandase un tablou pentru altarul bisericii
drich pentru cd tablourile sale ldsau sd se lntrezd- din Tetschen.
reascd..aceastd viat,[.misterioasd a pdmintului qi
pulsa!iile ei fierbin!i. -{ceast5. comandd, fdcut[ in 1808, reprezintS. o
Friedrich gi Kleisb locuiau in cartierul pirna. dati capital[ in arta romanticd, qi semnifica.tia
ei este uriaqd, cdci dezvdluie pdtrunderea unui
Se intilneau adeseori, qi Schubert, care se imprie- sentiment nou, nu numai printre artiqti, ci chiar
tenise cu. ei, ne-a l[sat o descriere pitoreasbd a
pasleeeirsliiae.jir,nudcluaerliuepnigiicatptocar,su.ildouinsiacuupntiednertlup-steltertsreepi.cree<a^iuipr iimcatfprairrredaundcdlee si printre amatori. Pe vremea aceea, Germania
nu ducea lipsi de pictori capabili sd execute o
lucrare religioas[ in sensul obiqnuit al cuvintului,
un scaun de lemn qi de-o masd inciircatd cu unel- adicd o compozitie imprumutatd fie din episoadele
Vechiului sau Noului Testament, fie din Vielile
tele pictcrului, scrie el, nu vedeai acolo nici o
alt,d mobil[. Cind venea acolo un vizibator si Sfin{ilor. Friedrich nu pictase niciodatd asemenea
'r'roia in odaia lui compozilii. Cu exceplia citorva portrete, era ln
sd se aseze, Friedrich se ducea mod esenlial qi exclusiv un pictor tdoet
si adur,ea un scaun vechi de Jemn, iar dacd veneau peisaje.
doi,..se o bancd aflatd pe palier, in Contrar obiceiului si regulamentului, peisaje
odaia lui, afara tle scarinul capul prezentase gi juriului de la Weimar. Aqadar,
sctirii. C_pducni eina vechi pcntru. biserica din Tetschen, donatoarea dorea
d.e care am pomenit, nu giseai decit o masd veche un peisaj; un peisaj religios fireqte.
Sq1c-huunbpeartt pe care era aruncatd o pdtur[ de lind.>
nc comunir-.[ qi un porlret al artistului Irriedrich nici nu-qi punea aceastS. problemd.
tJrice art{ essftienlreenligiaioassed,eoxrpicreimadspetocttalantiattudriei
{ilisziuoqgin, ocmariec,cfounarpteoratrpertoppsiaihtotlloeg-cicarsaicctieerauslemmeordieea-
c sacru;
bine intr-un nor, intr-un copac, intr-o cimpie,
lului: < Nu era de loc frumos, in intelesul obisnuit in chipul unui profet, al unui arhanghel, al unui
al cuvintului, ci palid qi slab, dar fiece miichi
al sdu, chiar cind r.{minea nemigcat, reprezeirta niartif, al unui Pdrinte al Bisericii, chiar qi in
o trdsdturd puternicd de caracter, care, impri- al lcuaizHulrisst5o.us.dAeceoasetSd.uccoan!,vieinpgreorteesetraantidn,-
mcleuagtteld,lie,iniiftrru-cinonmsluiuilnspiecraincsiecteooanticonxupgitra,reatesviaeitavstetedhrcmiimesalealncntcsdou.llliicc,r-l acela in
tlritd
ostild reprezentdrii plasl,ice a personajelor qi-a
episoadelbr sacre si, mai mult incd, de cucernicia
in fala naturii. bCinoentecsdauvnonpeTishauj np,odaetepfairteuan
imblinzitl oarecum de priviiea plind de increderc sa
copildreascd a ochilor s[i albaqtii; o ironie upoar[ ci, inlelegea foarte
Lablou pios qi poate impodobi o bisericd, intoc-
plutea pe buzele luir.
d_eprpeacrutimzavnei,dgemi n, icniudeduacdema ilriapiosr[i rnai ca un poliptic de Diirer, de Cranach,
Friedrioh, cle sau de Griinewald.
Cultul lui Friedrich pentru era departe
prieteni, in de un pdginism care ar fi naturS.
ignorat cregtinismul
timpul qederilor sale la Dresda cind, pdriisind sin- sau i s-ar fi opus. Friedrich era profund creqtin,
gur{tatea mult par- 256
indrdgitd rle la Creiiswalcl,
aslfel c[ tab]oul de la Tetschen imbind, in str5- turl de vis, atestd nasterea unei noi sensibilitdti
lucirea unei majest[{i excep,tionale, simbolul in oamenii acestui prim deceniu al secolului dl
ccrueqstinpelesncdporainreaexdcuemlenn!e,5z,eicauscaXlteacnuvaitnuteri,i,crpuicsecau,l al XIX-lea,.capacitatea de a fi emofionali de for-
unui munte, incununat de brazi. Aceasta era mele Evului Mediu si inclinarea de'a recunoagte
tema lucrdrii in sepia, datind din {806 (Berlin, intre ele si for!ele originare, ale torentului, ale
Nationalgalerie), unde lumina asfin,titului de
lcsiouaaierepqetleinqntmreuaasadalteagrsruuelbadnidinsetTenentosorcrihi.ceRne,eaFlupriainesdd5r.cicophmeipsinoazljoui--l stincii, ale'pdduiii, o anilogie ." i"ged"i; asocierea
Ior.
printr-o iradia.tie de raze solare, deschise intr-un N{ai. tirziu, vom vedea cum catedrala gotici
uriaq evantai luminos pe care se detaqeaz[ inalta inspirati probabil de Domul din Meissen, care
a emo!,ionat atlt de profund pe ar.tiqtii romantici
cruce infiptd in stincd (Dresda, Gemiildega- din Dr,esda, revine in faimoasa compozigie Bolta
lerie). tddsaeedruaueeiftrlddauendapealde.F,daraiietnucdndriimcrceihai lguaprirnmieSi5ltpee.ansnci-dleaoalreup,simea-iradFusiinti<erdcliouaimsir.ealgAnfutc|isec|eae-sse-ri
din cite putem vedea, dar in ea nu trebuie sd
Aceastd temd ce lntruneqte muntele, pddurea
cdut5.m latura dramaticd existentd de obicei in
qi crucea, adicd divinitdtile telurice qi pe Mintui- peisaje. Dimpotrivd, e vorba de una din acele
pict-uri-pline de tdcere, de reculegere, de pace
torul creqtin, este atit de reprezentativd pentru profundd, interioar5, unde, ca qi in tablourile lui
Ve,rmeer, timpul curge incet, cu consistenla nisi-
gindirea gi sentimentele artistului incit, dupd se-
pia din tB06 qi altarul de la Tetschen, o va mai pului dinlr-o clepsidrd, si se agterne lin peste
fiin{,e pi lumuri. Printr-o spdrturd deschisd in
trata o datd intr-un fel destul de deosebit in aleea de carpeni, un bdrbat qi o femeie privesc
Crucea din Riesengebirge (Slaatliche \rerwaltung alnprdoeappdertiarerealbdisienricpaacceeaseseivriei,stceuctauronuevriolecareei
der Schldsser und Gerten, Berlin). Aici, Frie- inalte, cu clopotnilele ei.
drich inf[,tiqeaz5. un peisaj de o nesfirgitd intindere, Friedrich fausecsaeteimdprarelesiiognoatticdee, frumuse-tea arhi-
care se pierde in zdrile muntoase. Efectul ascensi- tecturald
dar in' urcugul
onal al altarului de la Tetschen lipsegte, dar e zidurilor, al contraforlilor qi al turnurilor, el des-
inlocuit printr-un efect impresionant, acela al coperea mai ales amploarea qi solemnitatea muzi-
cald. Dac[ esteticienii germani au putut spune
Crucii care strdjuieqte coboripul prelungit la infi-
nit al lanlurilor de munli, simbolizind totalitatea cd arhitectura gotic[ este o mwzicid tmpiitritd,
lumii creqtine.
O dat[ in plus, folosind tema asocialiei crucii, a pent11 Friedrich, dimp.otrivd, ea. este jzvorul unei
muntelui qi-a pd.durii, Friedrich picteazd, in
rnuzici sonore) pururi insuflelitd. In repetate
t8tl, una dintre cele mai ciudate compozi,tii ale rinduri, el a subliniat in ce mdsurd il emoliona
sale; in spatele brazilor qi-a crucii, implintatd aceastd arhitecturS. intocmai ca o simfonie, sugerin-
de astd datd in malul stincos al unui izvor, o
du-i figuri de muzicieni: o fatd tindrd cintind
catedrald goticd foarte inaltd gi de un aspect aproa- lsaamhmarlupn[,gindindeCsehneuml naitfzla, tinlacSarteeidbliicsheericKaupnasrte-
materializarea muzicii insdqi, muzica devenind
pe fantomatic tqi inal![ coronamentele ce se formd si substanle vizibile. lntr-alt desen, inti-
)\9 LulaL Visul unui ctntdref (Hamburg, Kunstha-
pierd in nori. Este una dintre cele mai stranii gi
mai emolionante opere din cite se pot vedea qi
reprezintd, de asemenea, o datd importantd in
istoria picturii romantice. Introducerea unei arhi-
tecturi gotice intr-un peisaj pur fantastic, qi
inc[ qi mai fantastic prin irealitatea acestui edi-
ficiu care plutegte foarte sus in spaliu, ca o arhitec-
lle), vedem un tainldlrtuarid,oermviidt epnrti,nturennmiqtuezi-ctuanfi-t riala, in sfirgib, lucru foarbe inberesant pentru
guri, cu lduta cd Friedrich nu lucrase
vaEabond. Din tufiquri se inal![ chipuri de vis, ndouip-fl dacd e adevdrat -fi, fost de aqteptat, intru-
naturd, cum ar
cit locul descris e pur imaginar, ci folosindu-se
in[eri venerind o bisericd goticd imprcjmuiL[ do de o machetl confeclionatd din pietre, ramuri si
raie qi conLopindu-se crr norii.
C[ emolia mistic[ poate in repre- muschi. < Ce-ar fi spus Ruysdael si Everdingen
fi exprimatf despre asemenea brazi ! r adaugi el qi sloboade
zentarea unei bucdli de naturd interpretatd cu
mai multd sau mai pulind libertate de geniul in sfirqit aceast[ sdgeatd: < Ce uzurpare insolentS.
artistului, constatasem incd sd. vezi cum pictura de peisaj se strecoarS. in
la Rembrandt, la biserici qi se ca!5r[ pe altare ! >
Seghers si, intr-o m5.sur5. mai micd, la- Salomon
van Ruysdael. Arla secolului al XVIII-lea crease Friedrich rS.spunde printr-o lung[ scrisoare. Revis-
peisajul-divertisment, qi chiar peisajul-melanco-
lie at lui Watteau nu-i propriu-zis religios. Tra- tele avansate, de pildd Phoebas, condusS. de
dilia peisajului mistic, pierdutd dupd Rembrandt,
reapaie la Friedrich, qi asta i-a Di frapat pe co_n- Kleist ii iau ap[rarea, ca qi Ruhle von Lilien-
temporani. Marie-Heldne van Kiigelgen ne rela- stern, qi in acelaqi Jurnal al lu,mii elegante ce
publicase diatriba lui Ramdohr, Gerhard rron
Ktigelgen scrie un articol inteligent si plin de
resimlitd de vizitatorii care intrau inlelegere, in care se feliciti c5. asistd la naqterea
teaza emo!,ia altarului de la Tetschen inbr-o epocd < de-o spiri-
era expus altarul de la Tetschen.
in sala unde
<cr uEiciancreeracaruf,iiipsitcrruienesa solului ei, aceeaqi emolie tualiiate atit de sdracS. r, qi gdseqte ln el acea magie,
intr-un templu. Cei mai acel mister, de care sint lipsili macqtrii iubili de
gdlagioqi vorbeau in qoaptd, gi grav, ca intr-o
marele public tradilionalist, Hackert, Xllengs, sau
Tischbein. In sfirqit, Adam N{irller, ridicind dez-
6iser:ici. ,i Von Nemitz rezum[ efectul produs de-o baterea pe un plan general, acici peisajul reli-
artd atit de nou5., cind spune cd <r o datd cu altarul
de la Tetschen, FriedriCh a creat prima m5.rturie gios in sine, iustifici intr-un articol din Phoebrus
a unei conceplii romantic-religioase. Un peisaj refuzul de-a rdmine aservit unei clasificdri a
lua locul aici.unui tablou pios. O bucat[ de << genurilor r, voinla de-a dep5gi peisajul-descriere
natur5 devenea suport qi expresie pentru senti- qi peisajul-divertisment pentru a atinge peisajul-
expresie a sacralului.
mentul divinului. Era o tentativd indrdznea,t,S
qi este singurul exemplu cunoscut de peisaj creat Zarva f[cut[ in jurul lui F'riedrich nu l-a tul-
pentru a deveni tablou de biseric[ >. burat pe artist care, la doi ani dup[ ce ardtase
In jurul acestei opere intr-adev[r revolu{ionard, altarul de la Tetschen, trimite la expozi.tia de la
care a trezit reaclii foarte deosebite printre ro- Berliner Akademie, centrul < reac!,iunii > artis-
mantici qi printre tradilionaliqti, s-a dat o bd- tice, doud tablouri-scandai ce sint expuse in
tdlie aprig[. Primii s-au entuziasmat pentru execu- loamna lui 1808 qi care aveau s5. stirneasc5. gi
plasticd a smiaAi bmaulialtedtpnolEemichicein, wCadL.dlug(adnruflndpoeu{dd.lramnPl amladtruili
tia gi Trumuselea tabloului: precum qi Ilezidenlial din Berlin). Aceste doud picturi au
p"nirn emolia'ce ie degajd
din el. in schimli,
ilasicii, printre care Basilius von Ramdohr, auto-
Lrezit tot atitea furii cite admira!,ii, dar s-a aflat
rul unei-severe critici in Jurnalul lumii elegan'te
(Zeitung liir die Elegante Welt) se ridicau tocmai rrn amator neaqteptat care le-a cumpdrat pe amin-
douS: < principele mopteniLor al Prusiei, cigtigat
impotriva acestui misticism. Ramdohr denunld de estetica romantic5, le-a pl[tit cu 460 de taleri
pe deasupra, si-a pus in joc toatd influenla
elementele noi, care nu puteau fi pentru el decit lingei Academie pentru ca aceasta s[-l invite
un subiect de scandal, infiera ignorarea legilor
optice, abandonarea oricS.rei perspective. El sem- $i,
]61 pc
pe Friedrich printre membrii ei; ceea ce ea qi sau picle indllindu-se din v[i, absenla omului
f[cu, in sild, fapt care a stirnit slrigdte violente dd impresia unui pdmint golit de locuitori, a unei
de indignare in rindurile filistinilor, aceiaqi filis-
tsibniiindimlerp-ioi tIrivluai cdrora porneau rdzboi David- planete moarte asemenea lunii, rotindu-se intr-un
Schumann si despre care chiar
vid stflpinit de-o tS.cere infinitd. Avem aqadar
nevoie de acest mic personaj care ne reprezintd.
Schumann spunea cd. sint < niqte male pline de pe noi ingine, pentru a ne convinge cd mai apar-
suficienld qi de vanitate r.
Mai mult inc[ decit altarul de la Tetschen, a tinem acestei lumi, cd inc[ nu ne-am topit pe
cdrui laturd religioasd putea tine, la urma urme- deolin in fluxul cosmic.
lor, de imaginea crucifixului, aceste doud peisaje in'dragostea lui Friedrich pentru lucrurile insu-
flelite, regisim r.ointa de-a pdstra legdtura dintre
sint niste peisaje mistice; vreau s[ spun nigte umani[ate qi lumea vegetald si minerald. El nu
peisaje ce conlin formularea pictural[ a unei irrgdduia tdierea copacilor si a cumpdrat o alee
stdri de conqtiin.tl metafizicd. Ciilngd,rul pe {dr- de deqi nu era dbeogmatu-nicnipuamlitaaitepaendtriun
mul md.rii, expune o tem5. pe care Friedrich va ca ssddlcnii u- fie doborite
cinommpoudnedemosaeibmiLuplteenvtrauriac5.t.iuenxip, ltimemddnelalinciracbresx!,ilnlrei
Greifswald. < inlelegea graiul copacilor si incerca
cea mai profundd: singur[tatea qi rndrginirea pent.ru ei un
datd n-a dat sviomie{dsmdini t aproape matern. Nicio-
se aduc5.
un brad tin[r
omului in prezenla elementului infinit,, si durerea in atelier, de sdrbdtorile Cr[ciunului, cum era
ce se naqte din ele. Aici nu existd, ca s5. spunem rlatiua, si cu toate cd cinstea cu osebire aceste
asa, un prim plan; dincolo de o fiqie ingustd de siirbltori. Inglduia cel mult s5. i se impodobeascd
teren pe care sbi c[lug[rul, se intinde marea,
iar pe cerul nesfirsit, ce ocupd mai bine de patru perelii cu citeva cetini verzi. r
Magia piclurilor lui Friedrich datoreazS. mult
cincimi din tablou, se rdsfird niste nori dezndd[j- ant5m.socsufte, rceai rdeel-paeuldsrcm[ldurailteinBaalctiecaei,atpmeoscfaerred
duiii. Omul este minunat; de altminteri, el nu s-a
ce
indeamnS. la o intimitaie cu misterul, cu pre-
se afld acolo decit pentru a ne reaminli prezenta
umanitdlii in inima in acelagi
iimp, nimicnicia lui. elementelor $i, simtirea supranaturalului. Regdsim aceast[ atmo-
de mic ar fi,
Dar oricit sferd in romanele lui Theodor Storm, ln simfoniile
omul se afl[ acolo; el contempld, irnpdrtdqegte
pulsaliile sufletului lumii; qi acest om) ca qi lui Brahms; ea pdtrunde intreaga conceplie despre
cdldtorul obosit care se reazemd de-o stincd pen- lume a oamenilor care, prin ea) au invdlat si
tru a contempla curcubeul arcuit deasupra mun- se indoiascd de realitatea evidenlelor gi s[ comu-
nice cu invizibilul. PenLru aceqtia, nu existd
lpilioerrd(uFtoilnkstrw-oanrgeevnerMieupseroufmu,ndEdssepnr)i,necstaereelri[nzsbuasbi filozofie dialecticd; gindirea lor nu se separd de
pind la el, profetioe, vocile naturii. Scopul acestui simtirea lor. Ei cunosc cu sim!,urile, cu dragostea
mic personaj e s[ dea, fizic, scara peisajului, dar, lor religioas[ pentru elemente, precum cu acea
qi mai mult incd, sd sugereze privitorului scara intuilie, care ii leagd strins de legile pdmintului,
a cdror fatalitate o indurd cu o resemnare evla-
spirituald. Cind lipseqte, cind nu apar decit sto-
luri uriaqe de nori deasupra piscurilor intunecate, vioasd.
I Muzicieni grupati in jurul lui Robert Schumann. Locul Inseqi elementele iqi schimbd intle ele virtulile
magice. Existd in peisajul baltic, ca qi in pic-
lor de intilnire era bodega rr zum Kaffeebaum r din Leipzig. turile lui Friedrich care sint reflexul lor attt de
Atitudinea teoreticd a grupuhri era lndreptati tmpotriva veridic, momente cind nu mai poli deslusi exact
muzicii de salon {N.trad.) imuabilul qi miqcdtorul, cind norii devin mase
solide, cind stinca se topeqte in spaliu, cind nu
mai qtii in ce loc anume cerul si marea se despart. vorbeqte despre aceastd expozitie, trecc sub
l,dcere lucrdrile trimise de Friedrich, iar pictorul
Tocmai asta il si frapase pe Goethe in aceste Liidke iqi pune in garcl[ elevii impotriva arti-
operc; el descoperea acolo o ax[ in jurul cireia ficiilor d[unitoare ale < rnisticului din Dresda ri.
tabloul putea s5. basculeze firi s[-qi piard[ semni- 'l'radilionalistii se temeau atit tle tare de ingerin!a
ficatia, < lucrurile de jos fiind asemenea celor de acestui misLicism in picturti incit Liidke, profe-
sus ), aHqearmcuems Tsriesmspeugnisetuiln1 Tabla de Smaragd sor la Academia din Berlin, l-a eliminat, ciliva
a lui qi s-a si intimplat,
de fapt, cel pulin o dat5, ca un vizitator,
privind in atelierul artistului o marind si rdsu- runi mai tirziu, pe unul dintre discipolii sdi, Wiese,
cind-o din nebdgare de seam5., s[ ia cerul drept
sub prelextul c[ < este inc]inal rnai mrtlt spre
niistiiismul clominant decit spre adevlrul obiec-
mare ql rnYers.
Liv qi lipsit de artificii a1 lucrurilor fire;ti u.
Aceastd posibilitate a elementelor de a se schimba Arta lui lrriedrich era nelinigtitoare, dcrutantS.
prin ins[si forma ei, qi primejdioas[ prin con-
intre ele este caracteristic[ sentimentului cosmic
ce-l insufletea pe pictor, acelui misticism al sdu
in fala naturii; substanta sau forma nu mai iinutul metafizic. Dacd omul s-ar apuca s5. medite-
ze la singuriita[ea sa, la nimicnicia sa) n-ar mai
are nici o insemndtate, ci sufletul care se mani- t'rista altii solulie decit dizolvarea in cosmos,
fest[ prin ea. Acest misticism trebuia, se intelege, <r intoarcerea in elemente u pe carc Prospero i-o
sd-i entuziasmeze pe poelii romantici, deqi sin- frig[duia lui Ariel, adicd libertatea suprenrS. a
sulletului eliberat de carne si avintul in infinit
gurul caro ar fi putut sd-l pltrundd total gi sd
regEseasci in el propriile sale aspira{,ii era Hdlder-
;di irpieTviriebminegaena,ceceealuI{labldlueirlidnelonceuibauinn, od[ila a liin{,ei care scapI din iruntariile finitului, iar
lin, cchilibrul societ[lii ar fi amenintat, ca qi slni-
supra- tatea spiritrialS. a indir.izilor. Romantismul pic-
lui
vegheat de timplarul Zimmermann. ln momentul ipioeactiece,arsci lumaaninierddisccaulFiei
expoziliei din 1810, revista lui Kleist a publicat t,rrral, romantismul muzi-
sub forma unui dialog intre Clemens Brentano toate certitudinile
gi ;\chim rron Arnim o discutie critic[ privind cal qi
noua picturd de peisaj in general qi opera lui pe care se intemeia pacea spirituald gi-a inimii. . .
ccl pulin tipul de pace carc respinge problemele
l1c,zenoihru'e. .aSntiunfui si le examineze qi s5, ie
Friedrich in particular. Ideile estetice ale celor ner.'oit in slirqit, cit romanticii
uitdm,
doi pocli inclinau mai rnult spre o artd naralivd, ronstituiau o minoritate infimir chiar qi in
anecdoticii, descriptiv[ gi de inspira{,ie populari. (lermania, qi crau aprig combdtuli de critica
oficiald, care se baza pe tradilie qi pe gustul
Recunoscind geniul ronantic al pictorului, ei statornicit pentru a condarnna estctica lor sub-
n-au v[zut totugi substanla esenlial5 a acestui
geniu, qi s-ar crede cd adversarii s5.i, clasicii, au
versi r'{.
fosb mai clarr'5.z5tori de vreme ce Schadorn', cind
(lel de al doilea tablou-scandal din expozitia de
la 1810 reprezenta ruinele abatiei din Eichenwald
1 Nume dat dc greci lui That, zeul lunar al egiptenilor,
considerat de aCeqlia drept autor al tuturor artelor qi intr-un peisaj inzipezit. Il una dintre temele
qtiinlelor. I se atribuia un mare numdr de cdrli secretc preferate ale lui Iiriedrich, si o va trata in repetate
relative la magie, asl,rologie qi alchirnie . iu care se amesteca i'induri, mai ales clnd, reintors la Greifswald, r'a
picta ruinele atit de pitoreqli ale abaliei din
iufiuenla platbnici qi cea a Biblici. In secolul al IV-lea illdena, la un ceas de drum de oraqul sdu natal.
al erei-noastre, acestc c5.r!i au octtpab un mare loc iu 264 I Tna dintre cele mai flumoase compozilii pe
aceastd tem5. este l&rna din 1808, care se af.la
certurile religioase. 'fnbla de smaragd este numele dat
unei lucriri atribuite lui [Iermes Trismegisbul qi continuind ,65 la Neue Pinakotliek din X{iinchen, dar a dis-
toate legile ocullismului ,si ale cabalei (N. trad.)
plrut in incendiul dezastruos din 1931. Ogive torilor, sc va inchide din ce in t:e mai mult in
inalte pdstrind citeodatl rdmiigile de ferestre. izolarea sa. uNnueidainpamlLieznaerrntr!eopcico,smciicpeeinl trmuincdd
copaci despuiali in5llindu-qi din zdpada groasd sentimentul
mddularele r[sucite, uneori un cortegiu funebm spre atmosfera prielni,'d a lini;tii sale, dezvoltdrii
depunind un nrort intr-un mormint proaspdt sale, acelui tip- sLraniu de fericire care se dez-
vihrie in tablouri.
sipat, iat5 elementelc obi;nuite din variatiunile r[rl)ribonaic'p1elc8iu1qrbiil,eciqrdeie'ppuvsisicaturleid' aCizlh[ iaicnrledspmirimdndudepridilleicrtldsnedotbouur.iralsapcsrea;
pe aceast[ temii care l-a chinuit intr-adevdr si care ,r nlimbai'e lunsu. tlimineaIa, itr zot'i, alta seara'
corespunde acelei obsesii neinduplecate a rnor{,ii ,'iri,l suurcln asfinIegLt'sau mai Lirziu, Ia criderca
l-a stdpinit int,otdeauna. nopfii. NXerge agalc, singur, ciulintl urechea la
*roiul t"it ii al"lucrurilor, oprindu-sc indelung
Nu se temea. de moarte; a si spus lntr'-o zi c[ pentru a privi un copac) o pinzi pe mare) sau
pentru a fi nernuritor ti trebuie sir simfi rnoartea i'laml de lun[. Acest clar de lun5, drag roman-
licilor, cle la Jetan-Paul incoace,
de mai mnlte ori >. Aceastti lrazir errigmaticd nu qi cintab dc
'l'iecli ca o < magie a noplrii iluminate cle lund >,
lace aluzie la nemurirea artistului, ci la aceea cxercitI asupla lui o faiciiia{ie ertraordinarl' a
a omului care trebuie s5. moar[ pentru multe ,'ir.i."oje n'e subjug[ qi pe noi cind privirn ceie-
lucruri inainle de-a dobindi vialii r.eqnic5, in lrrul slu iablou Doi-'btiibili privind laiza' Ilareori
l'armecul emanat de picturit-e lui Friedrich a fost'
sinul elementelor, in pacea Domnului . . .: Friedrich ltit de dcplin convingdtor ua in aceastl lucrare'
n-a dat mai multe precizdri cu privire la gindirea lrlp)loaatrirrfcipnaiecctoilnarutrrululrcuriiutvdeaeraalcueenms5t.uoi{cioaiusqtaritu.dne<ur mi^ncoacn,iqlfddi.eiinnslpcaolepcnid--
sa. Pentru el, moartea nu era un motiv de infri- lririe'luna cxercita asupra lui o atracIie stranie
colqare sau de spaimi; nu er& r,orba decit de-cr ric carc era conqtient. Spunea cir dacd oalnenlt
schirnbare de formd, de substanId, de elemenl. rrjung clupii moarte intr-altit lume, el va. ajung"
1i,,iti,lurinrliu. niliai, ..pter.tita pentru el e,manat'ia sufle-
Ilra prea incredin!,at cd ia parte la viala uni- p,,,r,,tco ltr'minoasl
versald cu toat[ fiin{a sa pentru a se l,eme de tlintre' Aici 1i
pierderea ei. Totuqi, disparilia priel,enilor sai. Univers. u liegesin aceast[ puntc qi in curcuheul
mai ales moartea lui llunge, la 2 decembrie (u'1'e",ninaerpiinaatrleiunincnJuriirr.acatci crmlcuinlatl'liernoetvarurbirrlarolIruirrriil,esoi lpt'u.ulctrtliurprrndi rirrrr-'rseuejttltiitinti:
1810, gi sinucriderea lui l(leist, la 20 noiembrie Lrrrrrl dinlle aspettele trer:erii de \a i,nchis la des-
1811, l-a lnclurerat mrili. N{ihnirea i-a fost atit'
de mare incit se pare c[ din momentul aceia chis.
melancolia lui Iireasci l-a invins, prevestind tril- Printre lLrcltirilc t,e rcprezinlir iumea i,nchisu'lu'i,
burlrile psihicc care aveau s5-l ripunS. mai i-ririrtttruczriirocqrtl laleze stincoase,
anrintim numeroascle
tirziu. i grole asocialt'
prirrtre ale ciror falii
La aceasta s-a addugat,;i tristetea dc-a nu 1i i,r gerteral str5.r-echilor morminte gerrnanice: de
inleles. Arla lui {rriedrich era prea tulburltoare ,,xeinnlrr Morm.intul lu'i Hermann (Kunsthalle,
si decolrcertantir pentru ca publicul s5. nu se Ilrern'en) sau Xlornintele eroilor altddatd (Kunstha-
deplrteze cle ea de indatd ce succesul datorat 6/ llc, I{amhurg). O schili in sepia, datind din
surprizei qi chiar scandalului a trecut. Pe misuri
cc opera lui dezvolta acea dezoiare rnajestuoasd,
acea spaim5 emanat5. de imaginile funebre, ama-
torii erau incapabiii si-l urmeze, atit in investi-
galia misticS. a dramei omeneqti cit qi in cdutdrile
tehnice privind mai ales lumina gi spalialitatea.
Friedrich e prea avansat fa!,d de epoca lui pentru
a fi popular, si in realitate nici nu va fi r.reodat[.
Stinjerieala r.enind odatS cr-r indepIrbarea arna- 266
1800, reproduce o poartS. stincoas[ din Utterr,valder irumoasl, din 1822, se afli la Kunstha]le din
sEHeablmiimt,bup-creg5d,.ce-i -co;5fi.ersepualb[niueucnitausl psieldctptuailccbtoeulzrade eqiniuonmoatrdatgrdeiseiaom.-
Grund (Folkrn'angmuseum, Essen) qi incepe si
scoat[ la iveal[ acea for![ co]osald si amenin-
llc5uutiogFarrreieeudadrircsuhtminfuaclcil!eorTaplourtziniceterlea!,ianccaeerdleeecptdinelcd[thiocisirifiiizniiqcoei ptseaariean
inegalabil qi rdspundea acelei preocupdri legate
de infringerea omului prin inchis; in plus, chiar
spirituale care opresc inaintarea omului in evo- prin numele de Speranla, cu care boteazd cora-
hrlia lui sple lumin5", spre spaliul deschis. bia, el simbolizeaz[ propria sa via!'5. Simbolismul
In anumite cazuri. pAdurea. L'r.rvald-ul germani,' lordbiei, in numeroasele sale rnatine, e ugor de
cu brazi;i stejari milenari, constituie o astfel descifrat. Cele Patrw ptrste a,le vielii sinL repre-
de piedici. Fie cd este vorba de stinci, lie de zentate intr-una din aceste marine de patru per-
vegeta{ii atit de stufoase lncit omul care se arren-
tureazS. acolo nu va ieqi viu, evocarea tnchisului sonaje de virste diferite pe o plajii, dar i;ni de
este intotdeauna simbolul inlbusirii individului, nave care, indep5.rtindu-se din ce ce
patru
minufilnt idt.eN!dlarrmea, plutesc cu toate pinzele sus
victima elementelor dusmdnoase.' ,sna,lre"desoncaietutdrt[i,i mai fiind intotdeallna pentru el
spre
care il oprimi. ln ciuda dragostei
se pare) de asemenea, cd Friedrioh simtc cum eiementul prin excelenld paletic, oglindd a zbuciu-
cleste in el spaima de-a sc izbi merell de lorte rnului omenesc qi-a dramei individului, corabia
dcvine astfel in chipul cel mfoaliofsireitscaisceiminnulsoemnsuu-l
pimrepsoimtrtiivreaaccdarotarcariissemucrlueidoeodsenlzicaramleatc, iprur,ei csuemmrr;ci
lui; cuvintul semn fiind
conferit de Jakob Btthme, pe care Friedrich il
prevestiboare sint haosurile stincoase. cunostea bine qi de la care a preluat ideile cu
Acest cat,aclism cosmic, acest sfirqib de lume
intr-una din a<rele glacialiuni cunoscute de pre- yrrivire la simbolismul culorii. Altundeva, in
istorie, si care ar nimici aproapc orice form[ de patru tablouri, el a descris cele patru, momente
ile zilei, analoge celor patru virste ale omului.
viatd, fusesc redat de Friedrich intr-o transpunerc Corabia captiv[ printre sloiurile care o cuprind
deosebit de clramaticri in tabloul intitulat J/lr- si-o sfArimS, din S/irqllul Speranlel, cste in fond
;ttul Speranpel. l,'aptul cd nava prinsti de sloiurile
care o sfdrim[ si o ineaci in mormanul de blocuri irn por[ret al lui Friedrich intr-una din crizele
tle descurajare de care era cuprins periodic, qi
uriase si lir,ide'poartl acest nume, nu inseamnii in care naiura, atit de prietenoasd de obicei, ii
cI anecdota in sine prir-eplc un eveniment real.
Istoricii leag[ aceasti obsesie a sloiuri]or care upiirea ca un duqman de neinvins impotriva
il urmdreste mereu de accidentul suferit dc r,druia lupta zadarnic.
Pe mdsurh ce imbdtrlneqte, devine tot mai pu.tin
Friedrich la virsta de treisprezecc ani, accident sociabil; rareori mai pleacS. din Greifswald qi nu
in care si-a pierdut tindrul sdu frate Christopher,
rnort pentm a-l salva. Se poate, de asemenea, icse din atelier decit pentru plimbdrile sale zilnice
tdeinniez;orci ignidseJaurak.oRwesskpi,incgaeraeoirlicaejudtoarisne,tdsddevpinrdied-
ca Sftr;itul S peranlei sti-i fi fost inspirat de-o
ingr[mddirc neobiqnuiti de sloiuri ce se adu-
naserd pe Elba, in iarna lui 1820; toat[ popu- immapiremuunldtectuabelol uoricidnldRtouriseiai,nl-aElvinevtiiata, tinsd18fa2c1d,
lalia Dresdei s-a grlbit s[ vadii acest spectacol
m[re! qi cumplit pe care Carus, el insuqi foarte i-a-rdspuns: < Vreli sd m[ aveli cu dumneavoastrd,
emotionat de eveniment, 1l descrie intr-o scrisoale dar eil meu cate vd place nu Ya fi cu dumnea-
voastr5. Eu trebuie sd rdmin singur, qi qtiu cd
din 11* ianuarie 1821. Itriedrich a pictat /farz- p-mendtraubaancdoonnteemz pclealoqri a sim{,i natura.
lragiul Sperarz{ei in doui r.ariarite rnai 268 sint singur
Trebuie s5. aflate in jurul
meu) sd mir unesc cu lrorii si stincile rrtele, pentru in t7BB, ii sl,udiase mai ales pe olandezii din seco-
lul al XVIl-lea, si transpunea lecliile lor intr-o
a fi ceea ce sint. r concep{,ie romanticl a peisajului, invecinatii cu
Aceastd dragoste pltimaqd de singurltate, aceastir
sir evite contactui aceea a lui Friedrich, pe care, de indatd ce l-a
retractibilitate care il ficea
cu ceilall,i oameni, clci se temea si intilneascir uccununuolKsdceiunrtst,rteli-na-ginsotqicmioitciitnumelaKipelissntilkriuoarsnii 'pssortirleiitttmaern,u.lauImi. dpienrevsueonn,tdiitt
ignoranla, dispre!,ul, rreinleiegerea, ironia, se adin-
cesc din an in an. Regretd cI are elevi, c5. acceptl,
in momcnLele sale glclc, ajulorul financiar al lui de Dahl gi de Carus, Friedrich fdcea lungi excursii
p;innncubsedeimvperideeterneee;tsetedteicciqt ci uspairrittiuqatili
Itiigelgen, pe insula Riigen; in timpul acestor plimbdri,
li inilia in r-ia{,a tainicd a p[mintului si-a copacilor.
care din In preajma lui, Carus va afla ce inseamnd linia,
tr[iesc in aceeaqi atmosfer[. Norocu] i-a scos in
cale, in L818, doi pictori care il admirau qi impdr- chci Friedrich ii spusese: <, In natur[ nu existd
t[qeau ideile sale privind peisajwl mistic, Carl linie; artei ii revine func,tia de a o reprezenta D.
Gustav Carus si Christian Clausen Dahl. l)ahi ii vorbea despre peisagigtii romantici englezi,
v5zuse la Paris,
Carus, care avea s5. devinS. nu numai un excelent ale cdror opere le mai ales despre
pictor dar qi unul dintre cei mai strdlucili filo- il studiase cu
Constable, cdci sirguinli. Tot
zof.i qi naturaliqti ai perioadei romantice, un emis judecata cca mai exactS.
spirit ttniversal din familia lui Goethc, avea dou5.- lJahl este cel care a
cu privire la maestrul s5.u
qi mai judicioas[
zeci gi nou[ de ani. Scria pe atunt-.i faimoasele atunci cind a spus: < Friedrich a reprezentat
sale Noud, scrisori despre pictura d,e peisaj ce calmul vielii naturii intr-un fel de misticism
aveau s[ devind una dintre evangheliile picturii tragic; ca imagini de vis ale unei lumi necunoscute,
ele au o poezie esentiald si profundii ,r.
romantice, r[minind totodat[ documentul cel mai lntr-adevdr, cu excep\ia Naulragiului Speran{ei
curios gi nai instructiv despre estetica intruchi-
patd de Friedrich. l-a cerut leclii celui pe oare Friedrich nTuurrenperre, ziianrtdm<afurirniielele'i naturii, furtunile
sale, spre deose-
il socotea drept maestrul genial al peisajului dragi lui
al peisajului liire de cele ale lui Courbet, nu sint dramatice
spiritual, inspirat,,' p,"ai irnsaeFfii Scrisorile decit prin sentimentul spaliului infinit, care poate
compuse intre t8t5 adeseori fi benefic dar qi creator de spaimd. In peisajele
;i 1820
riqte comentarii poetice sau tehnice ale tablourilor
profesorului slu. Carus s-a imprietenit cu el si lui nu apare nici un fel de violen!,d exterioar5.
au rdmas prieteni toatii 'i'ia!a, iar opera lui, in
evidentd: tragicul constd ln aspiraiia nemdrgi-
ansamblu, e un rcflex al operei lui Friedrich. rritd ce lmpinge omul spre depdrtdri pe care nu-i
I!ste sigur ci din convorbirile cu acesta s-au in stare sd le atingd gi cu atit mai mult sd le
ndscut citeva dintre cele mai frurnoase pagini din
cuprindd qi sd le p[trundd. Aceeaqi suferinl;d
prilinuitd de iniinitul care este refuzat omului
Neun Briele ilber Landschaftmalerei. De allminteri
qi pe care o auzim in poezia lui Htilderlin, in
detesta termenul Landschaltrnalerei, socotintlu-l rnuzica lui Schumann qi a lui Brahms, scaldd
trivial; cun se intimpld adeseori in istoria artei,
il folosea in lipsa altuia mai bun, cici propunerea intr-o nostalgie dramaticl picturile sale desch.ise,
ce nu se deschid, pare-se decit pentru a confrunta
sa de-a numi pictura de peisaj Erdlebenbildkttnst, ---
adicd arta de a reprezenta viata pdmintului omul cu un univers la care aspird dorinla lui
dureroasS., ;i care ii opune majestatea seninS, si
s-a bucurat de nici un succes gi n-a pul,ut exclude
termenul supdr[tor ce s-a pdstrat in uzul curent. indiferentd a zeilor.
Maniera sa de lucru in atelierul intotdeauna intu-
liorvegianul Christian Clausen Dahl venea de necat pe jumdtate, arat5. cum aceste peisaje se
la Academia din Copenhaga I ndscul la Bergen,
elaborau ln el insuqi, cind erau inventate, sau cele ale lui Friedrich, vor readuce curiozitatea
se transpuneau, cind reda pe pinzd, in
in fala unei bucdti de atelier, istoricilor de artd spre acest pictor atit de uitat
o emolie trditi naturd. pe lrremea cind trdia incit, aqa cum scria Kiigel-
<r El nu fdcea niciodatd schi,te, cartoane sau
eboge, gen, ( dac5. n-ar fi fost tatdl meu care ll ajuta
ln culori pentru lucrdrile sale, povesteqte Carus, in momentele grele, cel mai lnsemnat peisagist
cdci. afirma, si desigur nu se inqela inlru totul,
cd intotdeauna astfel de procedee ricesc pu.tin al timpului siu ar fi murit de foame >. Tragismul
cdrfaerenepstrteedenzzasieaan.putaeNinuipniicnnirznceaetiiopenpeg,raimedupeuanpr;datiatdcbvalioucreuuienigniearmicijnduint,tetaeraa,tbepntipiudo,ldi iiinn-ilt
picturilor sale a ajuns un subiect de ironie al
< realistilor rr din anii 1880 ; el nu figureaz[ in
istoriile de pictur[ care se scriu in momentul
acela qi, in ciuda locului acordat de Kugler sau
de Nluther artigtilor pomeranieni, numele s5.u nu
laviu sau cu o peniqd de 6ambus, si inIcnep-teoaanteumeatai-- este nici md.car citat. Pentru ca ostracizarea lui
pregdteascd suport,urile. s[ ia sfirqit, va trebui s{ aqtept[m Expozilia de
decit sd
pele execu!,iei, tablourile sale erau intotdeauna la Berlin, din 1906, unde romanticilor germani
desdvir;it organizate, sugerind personalitatea, qi
iidcrsnnutuicansphured5elee.ragdia-,n.adtaiae.nepctruasaerufpdatid,aarliqeabitenpl_ionolzipuanct-elehc.ianincuAriellldbufsgaiiesarlsaaiajudidfuluaaidnpciaeendictsuoerctneruepicioioairoinm.rcct,iehranrnigd"iiiScnniniiteioutacedadlrpiaipi-io5sltaee-[r li se acord5 o largd participare, qi mai ales scli-
pitoarea justificare a esteticei lui Friedrich expus5.
de norvegianul Andreas Aubert, principalul arti-
zan al < resurecliei u sale, intr-o lucrare publicatd
in 1915, lucrare la care e rlecesar sX revenim intot-
tleauna pentru amdnuntele biografice adunate cu
multi rdbdare qi rnigald. Abia comparind acest
adicd acel instrument vizionar ce transfigureazd peisaj tragic, al cdrui creator este, cu peisajele
irnecaelpuel,ad, ess5p.rep.icctaer_ezev-o. rrbAeqtepigcitaBlainksee,manbaiiapteunntrcui
el un fel de ritual djvin. Cind picta cerul, nimeni tragice ale lui Van Gogh si ale expresioniqtilor,
ale lui Kokoschka qi ale lui Munch, vom desco-
nu pulea intra in atelierul sdu. I peri cu ce amploare descrie Friedrich mizeria spiri-
$i dacd in cdrlile obscure
Brjhme descoperise-o $i lulsuranl.e ale Iui tua15. a omului in sinul unui univers ce se cufundS.
qi-.a insugit-o, un vis simbolisLicd a iulorilor pe care in neant de indatd ce Spiritul nu-l mai ilumi-
concentr'eze lu- rreazd. De vreme ce tot am rostit numele lui
il invdlase s[ Van Gogh, nu-i de prisos s5. spunem c5. anumite
mina in mijlocul tabloului. Lumina era pentru el ele-
aiamndeiccnindlLsa.udrlrguesilvupeeiisrliedLanuleliaeall.usaqani ,ddfidiA.re-Eupindrairpitarienirnesseaee,nmxlticianeelaelea.ntrAjsaEons,astdfrfe,eiegllsuu]cir,;pa,iifsrcieue-l compozilii ale pomeranianului amintesc prin con-
ceplia lor despre dsepalaliuK-unmstdhagllienddeisnc mai ales
tura devenea pentru Friedrich un adevd.rat sacer-
d.o!ir1,^.u1 cult in cinstea luminii, dar nu in expre- \a Ctmpul cu corbi Hamburg
si la Luceat'drul d,e searii de la Goethemuseum
;d\ninveFrsr,anakcfudrrtor-,conpstinruzce!,liee din perioada de la
este foarte asemS.nd-
toare. Aceste picturi ce se situeazd intre tB20
sia ei fizicd, aga cum o vor reda impresionistii, c'i ca n;iicitoBd3a0td- Friedrich nu-gi semna qi nu-qi data
emanalie supranaturald, ca probabil cd
fenom-en supraterestru lucrdrile, semnificind astfel
pnn care natura terestrd sint in daofaarraintitmerppurelutui lpvi icz[iuenliiniunteersitoeacrere.a.to.r"u-]
qib inlelesul deplin qi igi dobindeste in sfir- lor ci
sufletului universal. devine forma'vizibild
a
Printr-un fel de paradox, probabil, cdutdrile lumi- tr[deazd o adincire a melancoliei qi a anxiet[lii,
analoge celor de care rra suferi Van Gogh in ace-
niste ale impresionistilor,- oricit de depdrtate de 272
)/3 eaqi perioadd de viali ; mai rS.mine de scris
studiul atit de necesar. despre < maladiile spa!,ia- aparline niciodat[ pe deplin acestei iunri. Atras
litdlii D deosebit de revelatoare pentru star-ea.de de vocile indepdrtate, a c5.ror chemare o asculta,
spirit a artistului, relalia fiind esenlialii intre el igi gdseqte greu locul in lumea noastrl; chiar
spaliul exterior qi expresia lui, intre spaliul inte- atunci cind acest loc fizic se afia aici, imaginalia
rior qi pcrceplia lui. sa, nostalgia sa, dorinta sa de infinit au depiigit
frontiera imperceptibilfl dintre lunrea noastrii gi
In ciuda at,estei melancolii, sau, poate, pentru cca de dincolo. Sufletul sdu plutegte in rtniversul
c5 melancolia sa imbrflsa pe atunci o formi mai
blindd, Friedrich a pictat si citeva tablouri in viselc-rr qi al presim!,irilor sale, pertnr a ajtrnge,
care omul nu mai este o creatur[ infim{, pier- ('urn spurlea Nor-alis, in patria inimii, in Casa
dutd intr-un peisaj infinit. Am putea nurni tablo- 'l'at5lui. Pe pdmintul acesta, in mijlocul acestei
ttri cJe intimitate, unele compoziqii ca (Jmbraru,l, rraturi, olicit de mult ar iubi-o si oricit, de strins
ldaesNparetiocnaarlegaalemrievodribnitB, eFrelmine, iesaLuaLaferMeatnstdrsdt,i,redae legat de ea ar fi, omul nu-i decit un cdliitoi'.
'frecind pe acest p5.mint, Friedrich, solitarul lrr:ie-
clominicand. din Pirna: aceastd admirabili pinzl drich nu rdminea nepdsS.tor la sufcrin!,a indivi-
a dispdmt in inccndiul ingrozitor din 1931,- care tluald. a oamenilor. ltrxisti o scrisoare curioasd.
a distl.rs, aproape total, o incomparabild expo- trtitre so!,ia sa, in care o felicit[ de zirra ei onomas-
zi],ie de romantici germani, adunaid la Miinclien ticl qi-i ofer[ urmltorul clar: < Pcntru ca sti 1,e
in Glaspalast; sau, de asemerrea, Ceasul de searci, sirnti rrrai pu{,in singurl gi sd ai parte de-o }:uculie
nparlinind tle ziua numelui tdu, diruiegte un talcr lrnui
unei colectii particulare si care a ars lcrsetor care trece) sau vreul)ui om pe crare il
in aceeagi catastrof[.
,\tmos{era acestor tablouri e coraparabill cu cea o1t,ibi nuecvuoriiaeq si bucurS.-te de bucuria lui. Clci asta-i
a intimiqtilor olandezi, Jansen, Pieter de Hooch simlurile, dar
pe care n-o trdim cu
sau Vermeer. 1l 'r.orba, in mod excep!,ional, de
rare lumineazd ornul lduntric r.
niste <i interioare u, nu dc nigte pcisaje,' dar per- l)espre ultimii ani din r-ia!a picbolului, rlu Ll
scnajele aflate acolo sint intotdeauna intoarse cu rnare lLrcru de spus. Restul e t5.cere. S-ar putea
s[ fi continuat s5. picteze pind la sfirsiL, si plin-
spat,ele spre spectator, privesc afard, cdutind din tre ultimele sale tablouri neterminale e unul,
loarl,e ciudat, si caracteristic p0ntru sbarea lui
ochi depiltirile. Tot ce poate fi linistibor in rlc spirit,, a cirui descriere ne-a ldsat-o chiar el:
spectacolul unci lemci sru al unei fete tinere vreau sii spun descrierea a ccea ce tlebi-ria si:r
sprijinite in coate la {ereastr[ si conternplincl
prin lrunzisuri urcusul cornului de lund, sau al
ptoirnreiivuciluteoilricsuiupl epsei,leirni,nadssp-caullictu,ainzrdebocelroupll'ortitueelldberuidcreahtl,aasrlanpuindsieidsu--, l'ie acest bablou. < l!l rcprezintI interiorul urrei
lriserici in ruine. Si-i vorba, la drcpt vorbind, de
lrumosul Dom din N'Ieissen, inc5. in picioale gi
rilor, piere atunci cind ne reamintim cE un per- irine conservat, pe care il infri!iqez in ruine. Din
sonaj- de Friedrich nu std niciodatS., sau aproapc rnormanul de ddrim5luri ce se ingrimddesc in
niciodatd, cu fala spre noi. Fie cd se afld intr-un interior, umplindu-l aproape, se inaild clliva stilpi
interior, fie intr-un peisaj, noi nu vedem acest puternici cu colonete svelte gi elegante oare
p.ersonaj decit din spate. Ori e aqezat pe-o stincii mai sustin citeva ptirti din boltii. Vrcmea de
st priveste marea, ori se opreqte la mijlocul unui splendoare a templuiui si-a slujitorilor sdi a lre-
rut, si din acest ansamblu distrus s-a niiscut urr
pod pentru a urmdri curgerea fluviului, ori se timp riou, cu dorinta unui alb aclevir, a irnei
infundri in adincul pddurii, ori, asemenea ferneii alte lumini. Pini inal1i qi sr.elLi au crescut printre
lduirnn.inDaimzionreilao{ra.,. i.ndtiamrpoinri.u{n, dceusb-arra-lealfela.inetinl sneu. 274 )t5 dirimS.turi si peste grdmada de statrii schilodile,