de altare sfdrimate, de aghiazmatare prdbuqite, VI. INVIEREA GOTICULUI
sprijinindu-se de rdmflqilele unui mormint episco-
pal, std un pastor evanghelic, cu Biblia ln mina
stingd, cu mina dreaptd pe inimd, cu ochii indl,ta{,i
spre cer gi contemplind meditativ norii gingaqi. I
Acegti nori, care ocup[ atita ]oc ln opera lui
cFhriienderzici hd-in tot atita ca qi la peisagiqtii
aproape dinastiei
pluteqte Song i-n,finsiitmsbio,ludrei
timpul
ale sufletului care spre
asemenea, ale vremelniciei tuturor lucrurilor cre-
ate ce se topesc ln nefiinld, dezleagd pdmintul
nostru de materialitatea sa, de opacitatea sa,
de povara sa. Pe ei cdldreqte imagina{,ia
artistului ln c[utarea unui tdrim in care nu va
mai fi nici spaim5, nici suferinld, qi unde singu-
rdtatea va fi umplutd I^ncturenSepsifriirtsuilt[Pplmrisinostuinlutdi f nnoirea religioasd, tn, rontantism. Goticul, arhitec'
de revdrsarea Spiritului. turd religioasii prin ercelenld.. Arhitecturd qi reli'
qi Spiritul Spa!,iului infinit s-a instituit tragica
dezbatere mdrturisitd de intreaga picturd a lui gic. Reoolupia dd.rtmd. bisericile medievale: roman"
mFraieidLri8c4h0. ,Accinedasstiufdleeztublataerrteisstu-aluiinachfeuiagtitladin7 iismul Ie reconstruie;t,e. Mila Si repolta lafi de
invelisul sdu trupesc, la primele lic[riri ale zorilor, secularizarea bisericilor ;i-a mi'ndstirilor. Primii
odatd cu invierea luminii.
colecyionari de artd. medievald. Schinkel picteazd'.
gotic'ul ;i construieSte doricul. In'fluen'la decorului
de teatru. Ruinisrnul peisagist. Ruina goticd << vor-
be;te sulletului v.
Impulsul care a condus inteligenla qi sensibili-
Latea romanticilor la o intoarcere
sllre Evul
N{ediu si la invierea gotirului, fcnomene caracte-
risticc acostei epoci. r.ste in a"eJa$i limp rrn im-
puls al mspiilrdiLquilutiotqoi daal ti[nidmeiipsieitastfeirg1e;qtoe
act de printr-un
sd vedem
cum anume. Recrudescen!a sentimentului reli-
gios dupd domnia ateismului revolulionar repre-
zenta o reaclie a sensibilitilii impotriya unor
abuzuri pe care Chateaubriand le formulase in
Geniul creStinisntulal. Puline cdrli din acea epocd
au arrut o influenld attt de mare asupra evoluliei
gindirii si-a gustului.
Cum inlocuirea Zeilei Ra{iunii prin Dumnezeul
creqtinilor in bisericile desacralizatc din Franla
si preschimbate in teatre ridicole si indecente
.t/7 1 ln original: pitii gi plite (N. trad.)
apiired ca o conse(:intd uecesarii a difuz[rii Enci- lembert ii scria autcirnltri ]ntr Iiclrtt-Dttnte cle Ptt'ris:
tlopcdiei si-a sccpticismului din secolul al XVIiI- rr fa!{ de durnneavoastlii noi i1\-enl uII rnotiv de
indignare in plus, ctici acolo trnde dumtreavoastrii
lea, recrudescenta leligioas[ a dezaprobab excc- ;Eaiidasmp[riornaaefpircugcgit1ivmins-iasl'rPei epdrooit'raruurn',ccn.e{oltreriomrsrS[c.rrn'gecedneemlsts,eiiniinaagdcIeodarusiritnli,r
scle materiale ale revolufiei. In Gcrrnania, untle
n-a avut loc nici o ler.oiufie si unde praclicrarea
obisrtuiLd n reiigiei rru fuscse rnodificati, rer,oh,a
culcat5 care reproduce planul tuturol' bisc-
irnpotrir.a. ra.{ionalisnulrri si a iluminismului (Auf- ,'ruc-le vechi crucea pe care Nlintuitorul'
a murj I tuturor
klArung) a I'osl mai nrult seut,imentalii decit licilor spre cer al
inacrcisntoer lapnieutl ruenoanirrinizEriiirniotIbial sufletului elibelab
inbelerttialii. Se vorbea cu emn{ie despre genrr-
loasa pietate popularir din cpoca barocir. int'ri
atit tk: aproape si, rnai unrll inci, despre r,ucer'- spre Crcatorul s5.u l. liarmecul pitoresc, dislrac-
l,iv ,,si emolionant, al vechilor ortrqe rnedievale
nicia ntedievalii irnpodobilri cu toale presl,igiilc ltird egal in contparalic
trecutului. Gindul cii unitatea cregl,in[ f usese 1r[stra aslfcl un agrement care inccpea sii se dez-
divizal[ de Refornrl si f[rimilati intrc mai rnultc cu rar-aF{iile urbariismului
Biserici prodtrc,ea cl"riar intristare; rnulli altjstr liintuie, si in Limp cc Viollet,-le-Duc reproqa adrni-
si poeli au consitlerat atunci cii intoarrrerea la
t Ltolit'isrn este mi.llocul de-a reconstibui aceastii rristraiiei lal,rLui rrri < ingrtitnirdelte oanlenii prcr'tlm
rrrritate picrtlrrtii. il lclul acest,a s-a nriscut, urr irriimalele dint,r-o gridinir zoologicl-t rr. Nitlnlalerrn-
val puternic de conr.erliri care a rlrotlifical profund lrcrL Cenun!a <r ncslilsita piir'lisealil cc iirtrcninIii
sii devini triisirLuri tlisl,incLir,'ir a t'iviiizaiiei I'ii-
fizionomia iiteraturii qi-a arl-ei germanc in ulti- irtiali rcpi'irna[,ir
mii ani ai sct:clului al XVIII-lea qi in primelc, rtolcarRe euv.o'l\ucteieasqtitideiibcearpl,aoLraclisintndriril
decacle alc celui de al XIX-lea. napolcorrii'.ri ap[-
rea (rl atib rnai ispititoare in t'el al.ea creritinti a
in Frtin!,a, Rcr.olulia se ardLasc anticrestini, lilului hlediu. aftl clrm i,i-o repreilent,a imagina-
dar inf ipt uind si ducincl pin[ la ultimclc lor' tia arii;1ilcl qi n poet.ilor'.
consei in Ie ideile f ilozofilor ea le si repudia il
macaeilarqniutilmtipvi;olpeonp{oi adreelseesntiinmteinrntcpiilltcste'it,crulernguinl-t Itottttu un llontalcrnltert, rrir Cltt.tLeartht'iatlcl , titt
tlire. irrtoarcerea la credin{ri nu rlrarcrheazii doar' [,:rrrierirtais. reliqia qi cstelictr n]0rg rninli irr
sentimenlalisrnul popuiar, elibcrab de ireligiozi- rnin[ ; r'e$Laurarca girtclirii cl'e;tiirc Ei-a lormelor
gui-jce inspirri 1,oate arrl,iunile u nuia tlintre c'ei
tatca revt,luIionarii qi cie religia de stat insLauratii rnai generoEi apost,oli ai acrtstei rniEciiri, tinlrul
qdiemImaipperloiufu;ndscpiarilteetidminpl,ureluicelslei mai stririucitc inspetrtor al lloiiirrnentelor isl,clrirrc t'are tlupI c'e
deciari publicr int'hinasc scur'ta sa viaIir olrotirii edil'iciilor sat:r'e
;i cu pasiune ataqamentlrl pentm crestinisrn. vc.snic arnertiulate de vandali. ciici industria,
DrrpI Chateaubliand ii Geniul siit-t, disr,ipolu] ('omerIul qi adntinistra{ia sc arirtau itl accasti
acestuia, 1\'Iontalenrbert,, vede in artir mctlievalii
un eiement co nu poate fi disociat de gindirea 1u'ir.intir lot atit de lefast.c ca qi fur:ia iacobinri
sa qi un factor' r:apital al apologeticei creqtine. si auloritarismul imperial, plirneqte lasa domi-
Pozilia spirituald a iui Nlontalembert se cleosebea
de aceca a Llnor arl,isti ca Victor Hugo, care nu rricanii, la llorna, din rniinile ltti l,ac'orclaire, in
l,\1+0, li rl)oare in anul urmltor, in virsti de troi-
ciiuta in got,ic decit o voluptat'e est,eticd, cici zeci si qaptc de arri. Ar li rrcclrepL sti nu-l pornenittr
dup[ cl, formclc dc artd con{in ;i cxprimd adc-
v5rurilc supreme ale religici. Inl r-o Scrisoure prirLle apirlitorii cci rnai infocati ai innoirii artis-
/9 ticc si rciigioase tr livului i\lcdirt, pe accl l,ouis
rlespre +'anddLisnttil din Frarnla, din 18i33, N'Ionta- 278
Piel I pentru. crare gol,icul si crestinismul erau privelistea ruinelor 1or. r Tocmai faptul cI li
de nedespdrtit. ( se umezeau ochii rr i-a inarmat pe fanaticii goti-
edlrevrLagclrinmqdiiniredexauanrletdlnigoiinouaasardc.ienaeLaras,oilmmcirdrensstuticirnidlios. mrp, eugr"fliuenicdtimiurcendeci_ae
cului cu atita curaj si tenacitate in lupta lor
dreaptd pentm conservarea, restaurarea qi exal-
dblnsrftJaIduairtertri.os.gsrnalun;uelg[otagrlzedr1umrptoaiepni.lrrdssel,eietaimeta,elnednocicua,eirtsurnd,rdelc{otudiceaedrofruroerlcnupaanllvronuamiiaatooemdclucnseoltoruerrsdiia.dlagnuc{cest,tsamhisietoicotr,ti,lireaenc.iernliiur,pidai-vseibeirsescfq.iupilcel,arirotoatiszeerncearaeuiln,ienuecmjrptfaaerlroruaieraauuornslssduoms;aalmerbe;e,tues.d;iicanips;elnie;opteiru;ioarsesi;rza"iatitnpscirirratrautlibeiilsirilleblndueometea,rodaaa"laeqrliinraotaL,irtpirpdaeieisasnimpb"meivccd.rtnaie_eia_ude_-- tarea vestigiilor Evului Mediu, pe care romanticii
aveau s[ le iubeasc[ cu pasiune.
in aceastd pietate ce se cultivd fa.t[ de opera de
artd dispre{uitd de iconoclaqti, evlaviei
autentic
creqtine,sti i se adaugd qi un sentiment
laic, dar
care tinde sd devind o religie in Franta revoluti-
onarl qi napoleoniand, na!,ionalismul, cultul patriei.
Rdzboindu-se cu Europa si vrind s6-qi afirme
pe toate planurile personalitatea qi prestigiul de
na!,iune, Franla se intoarce spre Evul Nlediu in
care vede epoca sa de supremd puritate qi noblele.
A aduna vestigiile unei moqteniri sacre prin fap-
Enumeralea bisericilor distrusc de sectarisrnul l,ul cd indicd insesi obirsiile rasei, devine, oricit
rle paradoxal s-ar pdrea, un imperativ chiar qi
gelodig al llevolu{iei ar. umple un volum intreg. pcntru revolu!,ionari. Aceleaqi edificii, care sint
l\olre-lJame de Paris abatia Saint_Denis sin"l, distruse ca martori ai superstiliei qi fanatismului
;i
tfaaiminr ednnaisnvplcaalteertiIsadpteedrneatrlr.cuintdraa-pninise[Tjeeocrpimuuiabttloriceeicn,enredauavgachdecrenunetet.rlaoLlrda,. rnedieval, vor fi conservate ca tezaure rra{,ionale.
X{itul na{,iunii, capabil s5. inlocuiascS. creqtind-
tatea qi sd substituie particularul generalului,
Saint-Germain-des-pres e instalat,d o f?bri.d ,t" _
salpetru. impune conservarea obiecte condamnate
aceloraqi
la distrugere de sectarismul antireligios.
snCa-uariitfooaacsettesuteanicaeansr.ittmeea[f,:igccurourencasiaztcadltalomaimmcpednoipt'rrciivnaatrSSgtoeantidcdvuhelaru_l,i Astfel, ini!,iativele generoase si bine inten!,ionate
rRaenntiasnm, ,Tpasiniheo,zcdarmeanlaudvivedd,eoaupiinerdeearedeacistimobtsucluu_i care se striduiesc s5. scape de furia vandalilor
d<marsrmcariaiELnuedtcerIesnndhduaetneererrdisaliclp.tolomilui,arrorrldi:etuidn.r,idcnn[a<alcictmtnAtguati.ioirdstgemEnnaiia.ou,d-vln,amceeiulnpaineslsleuennrfiNmr.mtra.gveu,ilieIlmnegaele,idat.doiprfpcitruru,ueuabim,.gnnmr-ineoCdtetcorztu'hpu;niairnieos.acdIuoerneruAelc,uus-Icri\sLiil'oiru_,uepiotsbinuriep,reinneuetoieralazleeoeagtei,c_tomtVo,ehunrotuie.ciuniiagtraqisuupi"rltt_ia_e_e_,. tot ce mai poate fi salvat, se feresc cu strdqni-
cie sd pledeze in favoarea religiei qi invoc[ drept
singur temei spiritul na,tional. Sub aceastd eti-
chet5, Alexandre Lenoir pune le Dep6t des Petits
Augustins al c[rui custode este qi care iqi va a{irma
qi mai mult semnificalia atunci cind va primi
denumirea dc Muzeul Monumentelor Franceze.
intr-adev[r, nalionalismul vroia s[ fie adunate
toate valorile artistice care
rrdymi cdosnesseerrvdaiten devastate mai
monumentele ; de alt-
rriinteri, adeseori se intimpla ca obiectele de artd
ce scdpascrd de distrugere s[ alimenteze un trafic
b5.nos prin mijlocirea anticarilor care le comer-
p1aL.oiounisatApleexnatrnudraertapigeol t(ilcgd0Stle- n18u4*11),,ja.-r;h;i;tie;ct francez
se leagd cializau qi mai ales a colec{,ionarilor de peste
restartrarea caledralei din Auxerre (N. trad.) Canalul Minecii care se ardtau foarte interesali
,81 de rdmdqilele provenite din palate qi biserici.
Pamlletul carc il denun!ir pe < vicleanul pitt, aeuzat, la rindul s[u, de vttndalizare, citci se pre-
mirgava Ecaterina qi toqi capilaliqtii din Iiuropa,
inversunindu-se neobosit sI ne lipseascd de pie- tindea c5. smulsese clin monumente ce puteau
li crulate o seamii de sculpturi cu care vroia s[-si
sele noastre cele mai prelioase ri, e'de-o grosoldnie poimosbrtnoiligbbditamerabpsaocrldriievMiaug.zoaetriticloerty,i,ciQen.unnauutrmeemeraieegreurenccuelisecclQassuaiitcnliscrmov.-
insult[t,oare dar realitatca pe care o di"in vileag
e exactd. Bnglezii insiqi nu tiinuiau aceastd vasti
achizitie de capodopcre niedivale p-feacciai,reaslea
nau socolindu-se indreptdli!,i s-o adu- lrlarr) cerea risipirca prelioaselor colec{ii ale lui
cunl l,enoir, in care nrr vcdca decit < ulr soi de uimitir
explici un articol ,Jin Qiaterly lleview, citat tle paul
L6on qi.unde se afirmd urmltoarele: < S-ar pdrea c{ al artelor, unde operelc sc ingr[m{desc claic
pesl,e griimadir oa nigle rrrateliale inr-rlile, oa niql,e
dlraencteimziipsuercilrerll'lcremcuurta,ela; 1ot co le poate rcaminti scmne ale unei scrieri pierdute ou trS.slturi ce
ilustrarea sbrdvechilor nu mai prezintl nici un fel de interes pentru
monumente pesetnetrauqacd[arpoosersdosrpiiunadceersetocranroebinlee
spilit. . . -Nluzeul csbe sfirqibul artei. Documeu-
priveqte, si tele istoriei devin niqte certificate cle deces;
edificii sint insensibili la frumuselea lor si incapa- lecliile primile acolo de arligti sint leclii moarterr.
aceasta o -,\rlicologii, la rindul lor, se r[sculau lmpotriva
bili s[ le pretuiascd, noi facem din acestei rornanticizS.ri a goticului gi se indignau
prioritate a englezilor'>. Autorul Vietrii monwmen-
< In virtutea acestui prin-
te.lor france,l9 b,ardit.aanugic[:i cdrau cu ei r[m[qiqelb de gdsind cir Ntruzeul lui Lenoir seam5.n5. inc[ prea
mult cu o grddin[ romanlio5. si nu urnteazS. cu
cipi_u luriElii gi de la Saint-Wandrille, iar'lorclul
mai nrultd Iideiitatc o corrcep!,ie muzeograficS.
la Jumieges st,iin[,ific[ si riguroas[. A]exandre de Laborde
Stuarb poruncea s5. se taie pietrele unui castel lrreuonizeazI un gotic moclern) adaptat locuinlei
nroderne, prezentirrd
din Grand-Andelys l. Ceva mai tirziu, apar colcc- ca avtrntaj < degajamentc
lionarii americarri care rivalizeazd
< Intr-adevdr, pentru operele de acrutdcedi ineng"Elevzui.l mai comode, feresLre multiplicatc, forme perpen-
N{ediu,,America reprezinld o pia!,d unde preturile
sint_ nelinritate u, si mindstirile, ialadele-de'case diculare ce taie orizontub, qi declarir r[zboi goti-
gr[dinilor < in care lc invald
qi de palate incep s[ ia drumul Statelor Unite cnlui trebuie s5. visezi, si mteiciin]eduliaorbsreiczii.
o dat{ c_u st-atuile, tapiseriile gi obiectele pretioase. oind Doudzeoi
Alexandre Lenoir nu transforrnase le Dep6t des tlc pogoane pot conline un curs complct de morald.
Irier:e stincl spune ceva cluios, fiece copac poart[
Petits-Augrrstins_intr--un antrepozit intunecos qi
ursuz ci fdcuse din el o grddinl romanticd. Ves- o der.iz5. sentimentalS.l.
rIan!iocinuadlaizaefogrottuicriulol rinluidAeiterximanednrteulLpaoircozrideei de-a
tigiile de arhitecturl qi sculptur{ salvate qi adu- sale,
nate prin grija sa erau menite sii trezeasid dra- sensibilitatea romantic[ se lnduioqeaz[ in conti-
gostea. qi admira!,ia pentru trecut qi sd-i inrjemne
pe artiqti sd vind nuare in preajma laimoaselor vestigii medievale.
sd copieze opere gotice. Cei Mai mull chiar, excesul acestui curent de reac!,ie
doreau s[ viseze care determinir un entuziasm general pentru o art5.
doar plimbindu-ie printre sta-
tuile qi rnormintele umbrite de tise qi sdloii plin- dacpadriscporeleluoittilileinpaainrtteicuvrlaerrneeu. Andlletu, rfi[rd[e
gdtoare, gustau in Nluzeul lui Lenoi'r din stimu- atlt mu-
leni,ul subtil al melancoliei. Imitindu-i pe gr{di- I altd
zee
pr"eocupat'e decit ae eea de-a da ascultare unei
narii peisagiqti care presdrau prin pariurile lo, dezordini frumoase Ei pitoreqti, despre care se
rcudineiq. ifaplslaen, tLaengoriirdi.nsea-dienosjeubreua--lduenoeri p-arninticfhaiptdtutil
crede c[ reprezintii iidel Evul Mediu, sint ingr5-
m[dile tot soiul de obiecte de arld.: aceasta incepe
autentice. Din nefericire, piosul conserr.at,or estL /83 cu coleclia Somerard de la Cluny qi se terminS. la
urma urmelor cu magazinui de vechituri. Pasiu- pasiune rlu indmmatir, seam[n[ cu populari-
t,atea acelui pseudo-Ossian al lui N{acpherson,
nea bibelourilor se greleazd pe dragostea gravli un fenomen european, ce se tntinde curind chiar
fald de opera de artd, spiritul romarrlios, foarte
la modd in Franta, banalizarea si bastardizarea si in Slatele Unite.
gustului imping adcseori pasiunea pentru medie- Dizgralia in care c5.zuse, in Franla secolelor
XseVmInIiii$cai !X,iaVIdIeI,grtoabdacnet[acmeinsteeadE[dveual
val pint\ la forme vulgarizatc sau caricaturizate, N'Iediu qi
qi asistdm astfel la naqterea stilrului trtrbacluresc, cuvintu-
lrri goLic. produseserd o rupturd adinc5., o ade-
un fel de manierism al goticului, de rnulte ori in r.[ratd prdpastie peste carc sensibilitatea deja
contradictie cu principiile esentiale ale acestuia. romanticti a secolului al XVIIl-lea, prin Rous-
Ajunsd l.a mod5., catedrala se afld pretutindeni
seau, la arunca o punte firavl. Dar existau alte
si isi impune arhibectura pind gi in bibelouri; unde arta Evului Nlediu nu fusese niciodatl
nim{nui nu i se pare absurd{ o penduld sau o a!{triit ignoratdl cele care
cdlimar{ in formd de catedrald. Totul e asociat de grav deflimal[ sau
sc[paser5. de clasicizarea qi de uniformizarea in
catedralei, spetezele scaunelor sint clopotnite, stil Ludovic al XIV-lea gi unde spiritul golic nu
scdunelele de rugS.ciune falade de aba!,ii. In{ele-
gem astfel de ce nemul{,umirea unora imput[ lusesc ucis tle-o admira{ie arbitrarl, qi adeseoli
goticului insusi erorile qi prostiile partizanilor
in contra timp, a antichitdlii. in Anglia, gobicul
se pdstra viu intrucit cra socotit drept stilul re-
sdi. Pe mdsura ce moda se rdspindeqte pretutin- ligios prin excelen!,I, atit pentru protcstarrli cit
deni, chiar si in vestimentatie, oamenii de bun
si pentru catolici, slilul sucralttltr,i t:are Ljonsar,ira
sim,t se revoltd, nfuieminelneupmuelreit5cllaisi icsisi maulluai uqtei anItircai-- lusiaclar eclificiiie profane c[rora le ela aplicat.
lnsugi. Vioilet-le-Duc li pune irr lira iiresc ca in ucea Anglie a1,il dc indr[gostilir
t{,diuliniiig, oliteicuinlui rte spiritul parlarnenlar, Paltrtul Parlamentului
gard[ pe aceqti rdtdci,ti impotriva <r speciei de sri I'ie construit, in piirr secol al XIX-lea, in stil
gotic de dou[ parale care se confec!,ioneaz5. ]a
golic. Nu numai pentnr cir rornarttisrrml n-a iz-
Bois-de-Boulogne sau la Auteuil... O actritd lrrrtit niciodatd, din nefcricire, si. creeze un stil
vrea un alcoi cu ogirre, un bancher iryi cl5deqie arliil,ectural mullumindu-se, in aceast,t"t privinlii,
s[-I copieze qi sri-l iniiLe pe cel vechi.
un castel cu creneluri qi metereze>. in Gcrmania, pietatea. si mila inchinale tlc ro-
mantici monumenlelor din El'ul X{editr si-au
Acel personaj ursuz care a fost Del6cluze se
plingea de spectacolul < atitor eforturi pentru
a reinsufle[,i via,ta intelectuald si mora]5 a unei
lumi ce nu mai are nici o raliune de-a existat. gdsit hrana in contlilia -rristI a Cabedralci din
Kiiln, a cirei c.onsbruclie neterminatii era ttn sitn-
<r Turistul> lui Stendhal refuzS. gotioul ca fiind
< propriu nebuniei aristocratice care domind An- hol al uitiirii qi al dispre!,ului in care cS.zuserii
crlificiile vechi, chiar cele mai lrumoase, cele
glia qi amintirii miracol.elor absurde si degra- rnai falnice, cele mai reprezentative penl,ru tot
dante in numele fiin,tei supreme pe care pretind
cd o cinstescl. Condamnarea lui cade ca un oracol r1e semnifica geniul medieval. La aceasta s-a ad[u-
obscur: << limbajul incl n-a fost consbituit. Arhitec-
gat indignarea stirniti de secularizarea procla-
rnat[ de Napoleon, erlinsS. in toate statele aflate
tura goticd aqteapt[ un Lavoisier al s5.u l. Suspectd
din clipa cind devine o modd, impinsd, cum pre- sub autoritalea Fran!,ei.
Ca urrnare, in 1803, toate institu!,iile religioase,
tinde Michelet, pind Ia rr boala ciudatd a timpului minS,stiri, episcopii, ctitorii, au fost pridate de
nostru, boala goticuluir, aceast{ dragoste pioas[
lot ce posedau, Sta[ul francez s-a instituit paznic
pentru Evul N{ediu, pe care toati lumea se clzneqte t5 si administrator al bunurilor 1or. Aceast[ spoliere
s5.-l reinvie cu un zel adeseori nepotrivit qi o 284
cra o prellrngir0 tr ateismului revolulirlnar, a care sclipeau de deptrrte nipte aureole de sfinli.
anticlericaiismului din secolul al XVIII-Iea qi-a Tabloul, reprezentincl Drumul Cah'arului cu
lozincii sale: <s[ zdrobim infamu]ii. Lipsit[ in sfintele femei inldcrimate pi sfinta Veronica, nu
urnra a(,estei persecutii de avcrile sale pXmiiibc;{'i.
biserica a deicniL o putere pur spiritual[ qi nu- pirea lipsit de unele merite. il remar',lasem de
la bun inceput qi am intrcbat cine estc ploprie-
meroqi arti;ti ryi poeli protestan!i pe care ( papi-
t nrul. Locuia in vecirt[tatc, nu sLia cc sit facti
smulu opulent qi autoritar din secolelc precedentc rru tabloul acela uria$ qi a fost foarte nlul[umit
i-ar fi dezgustal probabil, se oonvertcsc. Urnilit[,
sdr.{citd. Biserica Catolici, victim[ a Revolu{iei sri scape de cl in schimhul prelului cerut. LIrma
s[ c]ribzuim unde anume s[ aqezarn aceastd operl;
si-a Imperiului, lrezea o afec!,iune in care compa- (hjior ts5[.rint us5a. tsratrgeecmurlamtcnvie,iachEitiugralurnnoealestprdroapslitne,{
plaf in am
sdieungeraeu,siciandsigi ncaorretvaingceinrteSa.,recaruedpirnolabasbiilptioettaleaati.t dc
'l'ocmai
Cum s[ nu te li revolt,al qi intristab la spectacolul cianstraaimrdrincti,nedas,cpirripnrlirn-tor-ocopinocaidrteflndlaosnneicaaE.-
'.rsni oarlmnainnedlsolrirdileormlSa.nsuastccrpisreacimlI pjeofduoi-- teptatd, s-a ii'it la poalti birnica. Examinincl
bisericilor o clipd tabloul i-a spus noului propriel,ar cale
Lorilor, al
i.rite tru miniaturi, al statuilor, al retablurilor, cra ni{,el rusinat: < Ai cumpS.rat un tablou emo-
ranletzeasti.tbOubriielocllcslceutrininpem, aalteoridaoleat'eplroerli.oaarusnecgadbscealalt (ionant gi bine ai fS.cutr>.
lesne curnpS.rdtori, dar cele care nu a.veau all, Perrtru bunica lui Sulpiz de Boisser6e) care era
o femeie din secolul al XVIII-lea, urr retablu me-
pre! decit valoarea lor trrtisticS. erau condam-
nreattaebllaurcileelesmi sati,avtuujlglearea folosin!,e; ce sd faci cu rlieval nu putea fi decit emotionant, dar faptul
cri, atit dc pulin preg[titd {iind sd-l inleleag5,
clror frumuse!,e des5.- ir fosb totusi miscat5., este o not[ bun[ pentru
virqilir ri-o intelegca nimeni, daci. nu lemn cle
foc. . . Convoaielc de clrute in care fuseserii serisibilital,ea ei ; cit despre tineri, c probabil
ingrim[dite, s])rc a fi cluse Ja depozilul cle lcmnc,
ci o cll[toric in Franla, de unde tocmai se intor-
cr:au si unde au avut aceastl intilnire hotlri-
opere de art5. sac,rc atit prin func{ia ior liturgit,I loare penlru r.ia[,a lor de artiqti qi de iubitori dr:
;irioptidriinarIin. rIml luessenleeadeloirn,cchliepvueinLiseermd.outian artd, ii pregJ.tise
cib specta- penlru o cunoaqtere a artei me-
rlievale, pe care poate cd. albcum nu ar
tol stirnitir li dobin-
dc aceastri priveliqte dezolantI printrc tinerii
forma''i de primii poeli romantici ! in cazul rinora rlit-o. In sfilql t, mila a fost desigr.rr unul dintre
dintre ei, la Clemens Ilrentano mai ales, se rra.lte laclorii deLcrminanti care i-a impins si cumpere
o vocalie de salvator ce se \ra preschimba in rrist,e lcmne vechi, lipsite de oricc valoarc comer-
cial[ qi a c5.ror rraloare artisticir nu era nici ea
curind in accea de coleclionar, sentimenbul reli- rnai bine in{,eleas[.
gios imbinindu.se cu mila.
N'I[rturia tin[rului Sulpiz Boisscree, care aveil Surpriza gi entuziasmul trezit cle rr desct-rperirea,>
vechii picturi religioase printre tinerii colectio-
doulzeci de ani cind s-a produs aceasbi. aventurit nari ca Brentano qi fralii Sulpiz si Melchior de
caracterizeazi sentimentele ce au inspirat < in-
toarcerea la goticu a rrnei intregi genera!,ii. < Asta IJoisser6e se explicd prin dizgratia in care clzuse
aLcrre-ar sstpi laerntddoianresaccqolui l al XVIIl-lea. [iustul pen-
s-a intimplat, povesteqte el, in primele luni dupd dramatismul barocului ii
intoarcerea noastr[, pe cind ne plimbam 0u
Schlegel prin Piala NouX, piala principali a surghiunea in unbr5" pe vechii maeqtri germani.
In colecliile princiare eratr umbrili de italienii
oragului, qi am zdrit o targ5. incdrcatti cu tot soiul Renaqterii, de peisajele qi naburile moarLe ale
de obiectc, printrc altele qi un tablor-r vechi pe
olandezilor. tle Watteau qi cle Ecoala st rare fer-
mecasere PrLrsia lui l.'rederic al II-lca. Revelat,ia l'tt l, lll.il:l'l:
artei Evului l,Icdiu s-a produs, in mod providdn- rll ;,r', r s lt:1. u,L l) i e r t't: f i' n.d
!ial, chiar in rnomentul cind un r.ai de reiigio- t lr;^rl.{.iilr.t (lo111p1i,g1l {li'oll (iit,lLrrlon
zitatc prcdispunca .spiritele si inimile la o mai
hun[ intelegere a formc]or de arl,i lalri de care; ,l s'l'-\\'lj U( )l ltltl.; I :
hedonismul roco0o nu ar{ttrsc decit indiferentrI I lt)u nt.nl. tlitt I'ran.kfurl,
\\ ;rllr';rl',Richartz l{rrsrurn, Kriirr
!iaLr sarcasm.
artl medievalir ela rcptezent,at,a
'c\lceeaausnlai doar in biserici qi minirstiri, mai tot-
rdrninind
aproape ignorall de societatea protestantl. Pu-
blicitatea cle care s-au bucurat subii loale acestc
retabluri ce nu pdrlsiser[ altarele gotice pentr,u
care lusescr5. pictate, a lelcvat prolesl,antilor',
preclrm qi unui loarte mare numtir de catolioi carc
nu aveau ac0cs dincolo do in,cinl,d,, e.xisLcnta
unor capodopere necunoscutc ue nu icqeau din
umbra capclclor decil pentru a fi aruncate in
dugheana priluitI a negustoru]ui de vcchituri
ssulibrslcitr,estrteribuul inee"gsuisibaomruliunil,dimc lemnrirnci..
sau poelilol
culLul clruia ii
in de specl,acolul
t,sini-aeaaurt,i;tmiloinr,jeindpirleicleinnut ibdei
apar-
decii-
derii qi al slrlciei la cale erau contlamriate in
urma secularizirii nobiieie nlonumente r.echi.
Intorcindu-se in F-rancoriia. impreund cu pric-
l,enul slu IlLrrgsdorf, in 1803, si vizind bisericile
pe oare le adrnirasc cu \\tackenrorler in cursul
unei c[i[torii antcrioare, din 1793, Tieck exclarn[
cu intristare lrr Sornmcrrcisc: rr Ce nrull, s-a sohim-
bal lumea irt zece ani !r F-ralii l3oisscr6e, care \'.izu-
ser[ dernolindu-se sub ocliii lor nouii irisorici si
constaLl paragina ce cuprindc trepLal sanclua-
lele gi niinistirile de urrde prcoLii;i cllugtirii
fuseserS. izgoniti, suferi din priciira acest,ui vanda-
lism ca si cum ar fi fost sfiliat propriul lor' l,rup.
Astfel. loviturjle date de rcvolutic si dc r\apoler,rr
rrneeligniieci uryi.ineidnifiicgiielonrerroealisgeiooasemaarue a{ifnL in oa-
dorin{ir de-a
impicdica aceste distrugeri barbarc qi de-a rel)ara
stricdciunile pe care le pricinuiserir. l)e aici pro-
vine si convingerea ci gindirea creql,inri si arta
religioasri a Evului X'Xediu erau indisolubil aso-
liate ; ChaLeautrriarid o sl)une linrpedc: <r Ilra cu 288
ft,f"11t.us L0/tuU.\: . l- \llsr)\.
l,rr yrrr, l,ar.is (l,olo C;r,ruOo,,,
:,',',i,i,i ni,",',',,i," o r',:i:,:,,( r r, r,
|:
ANTOIN E CIIINTIT1T{JIL :
,l pa.liul,
l,uvru, I'}alis (Arhivole lo[.oglalicc, ['aris)
CIIARI,ES DII L,\ lJIiIt(ili:
..llus de soa.re,
LirvrLr, I'aris (l'oto Josse-Lalantrl)
THIIODORE ROIJSSEAIJ;
I'eisa,j cu apus de soare,
Lrrvlu, Paris (!'oto Josse-l,alanlrc)
O. D. FRIITDRICIT:
('ruriIi.r si ltredruld in mun{i,
I(ulsirnrisourn, Diissoklorf (!'u to \\'ll l lr K l''i rr. [ ]iissoldor"f )
ffi(r"
O"D, I'IIIIJDRICII: G. D. I,'ItIIIDIiICII:
Doi bdrbaPi prioind' rtisiritul de lurLd,
.!R;iitis;d;.;riit-cde"il;urnideipenen4r'rairne',
Staatliche I{unstsamntlungen, Drosdir
J. O. DAIIT,: Ii. F, SCIIINI(I'I,:
Eruplia Vr:zuviului, (.tru;. nred,ie.etal pe nalul unui
StAdclschos KunstirrstiLut, Frankfrrlt fluviu,
\aLional-Galerie, Berlin
I,UDWIG RICIITER:
Plinfiare cu barea pe Elba
i n dre ptul stint'ii,\chreckcnslei n,
Staat[iche Kunstsanmlungen, Dresda
ANSEL\T FIII]URI]ACFI :
Episod dirt tt( )rlttndu Ffulrriiculsr ol,l,a4u2tr.,lr1K";sttt'los'rulr,
IJaden-ltadtrr {l"ul,'
t
I
\r( )ll I'l'Z V0N SCfiWIND:
ia,,, t t [, t rt I]ayorisrt]u,r S taa tsge rn ti I r!'salttlt)l u tt gtl tl,
\lrrr( hcn (!'oLo Joachint lJlauel, tr'l irrrchtlrl)
neput,int,[ ca acier'.irurile dezr-olt,ate in Cen,iul.
Creqt.i,ni,sm.u,Iu.i sir nu Ii conl,ribuil, la schimbareil
idciior. Tot cle ir(iciistil lucrare s0 ieagii si gustul
actual penl,ru ctiiiiciile llvrrlui Xtk-.diu. . . Si dao{
s-ir abuzaL rlc plirelca mea, claci lumca rnoare
de plicLiseahi tol, auzind cilm se pti|ivrrigeqte
rlespre gotic1 nu eu sint de vini. u
iilementul rnodcur rrorii,inut r.lc rtiniantisni se
Jrpo)o.rtti,llii)'diorr-reuJal,iedcluuisllaid(piegrauos'ttL,,ircirirtJudrl,icctlri,suatot,uebrnfialt1i-r.,rr-r:tr,lnrdrr e-b[ai Ldci'uaerrs;catrgt,ili.cif:iilcia-i.
{i0ai par'to rlirL ai'antEarrli. ,,\i'ti;Lii rtri mai < irrairr-
[,iilirr rlin a(easdir epocri igi alirrnau voinla de-a
si'ar..i[It,)'o(1rc^rripEait1m$t,uci ingLirriirrslreactoielei pirn0(ierdrnLlrlrAtr.) fi0ind urr
{r
Neo0lasicii
{1atr'0 ur'rna1r traililia cel.ci tle-ti douti j rrrniit[!,i
a scrolulr.li al X I X-lea erair socoliLi riirite inapo-
ia[,i de ciit,re tinerii din gnlprrl Jeune-lrrance
pur'l,intl rrostuntul lavoritilor iui llerrri al
i i I-lea: aceql,ia rlirr urrni inti'uchipau arta
viilorului si rinilririle celc mai inairrtate alc pre-
zo'nbrrlui.
Pictura romanbicir ce se clezvolLa in mare parte
in aceast[ atnroslerd atit iri Frartla cit si in Ger-
rrraniu mai ales, liistreazi profuncla ci amprcnt[.
Prcfcrin{,a pentru subicotcle rnedievale se mer-
l,ine cirial si la picLorii cri tehnica cea rnai modernii;
lit, desl-rre rtazar'eeni, itlealul lor cra, precum anl
rilrls, illtoal'cerea e-x,-rlrrsivti la girrdirea si la rna-
riiela de-a picta din scr,olele al XIV-lea gi al
XV-ica; prin aceasta, ei iqi inchipuie c[ se rlor-e-
riesc niste inrioitori. irrtrt' trt;cutrrl aplopiat si tre-
cutul indep[rtat, primul este repud,iat, cu cea
nriri rnaro trsprime in timp ce al doilea ollerii
rnai mult farmec. Aurbilia acestor revolu{,ionari
rti artei t:s1,e reinvierea llr.ului Ltediu: rr rroi,
$fiurrca Schiegei, sintem cei care trtiirn intr-ade-
'o irr iri adevdratul Ev Nlediu, caro a fost, fals
i riberpretal, in epocile prece(lente)).
llar cind un entuziasrn proasp[t se irrrdddcirrr-.trzir
'qpiri [ui si in operele
HANS VON MAITIIIIS: in trecutului, el k: deformeazi
Diuna la Daie, Baycrischc Staalsgrrlnuldesanrrrrlungen, iir scopul tle a le adapta aspira!,iilor sale: isi creeazir
Mtitrchert (Foto Joachim lllauel, l\'liinchcn)
GIOVANNI SIIG,\NTI\ I : rrrr Er. l,Iediu pentru uzul romantic t:are nu IJrLra
Iuhire,t lo i:vonrele vietii,
Civica Galleria d'Arte hlorlclrra, 1'lilarro (1,'oto St:iila1 l:l- 3,14
seam5.nX cu cel al istoricilor qi al arheologilor, si nu creau, in cel mai bun caz, declt niqte pastiqe
dobindind destul de repede o fizionomie de mit. iscusite, biserica Madeleine sau Sainte-Clotilde
din Paris, de exemplu, sau iqi permiteau indrdz-
Mitul medieval, aldturi de mitul napoleonian,
de cel oriental, sau scandinav, si mai mult decit nelile timide ale < stilului trubadurescii, in fan-
tezii decorative ce nu afectau structurile in sine,
ele, este unul dinbre resorturile majore ale sensibi- Karl Friedrich Schinkel, care avea s[ reconstru-
litdlii romantice. Probabil cd acest mit s-a ela- iasci in stil doric Berlinul de la inceputul seco-
tboorrialot rcusidienplicnednabculnudriclerepdoine!,[tilionr ate]ierele pic-
lului al XIX-lea, a oscilat mult[ rrreme intre obe-
incurajali de dienta fald de formele Greciei qi spiritul cate-
filozofi care dS.deau intuiliilor qi elanurilor artisti- dralei. impdrlit intre aceste tloud tendinte tot
lor fermitatea qi soliditatea unei doctrine.
Nu exager[m spunind cd romanticii s-au recu- atit de puternice si care il tiranizau cu aceeaqi
noscut in oamenii Er.'ului Mediu; faptul c5. au violentd, el n-a gdsit un compromis decit intr-o
adoptat aceastd epocd, inseamn5. c5. ea fusese
ceea .. visa s[ fib propria lor epocd. intr-un diviziune a personalit[{,ii sale. Ca arhitect, a cons-
s-au proiectat in acest trecut, uitind
cuvint, truit edificii clasice, dar a stiut sI dea acestui
cd trecutul nu reinvie niciodat[ qi cd nu poate
clasicism vigoarea concentrai[, indesatd si rnus-
fi insufle!,it decit in mS.sura in care este moder- culoasd a arhaicului. Ca decorator de teatru si
nizat. Modernizarea goticului devine aqadar spe-
gi ambi{,ia artiqtilor c[utat in imi- pictor, s-a abandonat fdr[ nici o constringere
ranla cel mai bun mijloc care au ei inqiqi. Dar (piaasgiuinciiesilaalle!,ipreonmtrauntEicvi,uSl ci\h{eindikue. l presimt,ise cI
goticul real nu fusese si nu putea fi niciodatii
taJ,ie de-a fi care atit de frumos ca ccl visat. Construcbia de cate-
cum un mit nu-i viu decit in mS.sura in drale romantice sau gotice n-ar fi decii niqte copii
integreazS. in formele vechi o voin!,[ actual[, me- ale vechilor catedrale, cici era obsedat de un
dievalismul romaniicilor pdstreazS. o prospelime,
o tinere{,e, un accent de noutate pe care nu Ie sim[, al gigantismului care fdcea irealizabile visele
sale. Ca atare, a avut intelepciunea sd nu creeze
au niciodatd reconstituirile arheologice rigu-
roase: coelicientul de interpret&re ce intr[ in joc un conflict intre imaginca inchipuirii sale gi
ori de cite ori o esteticS. modern[ se lntoarce ]a lreeai ldiziantuKl t-ilnsasutaremaldizratubrijleul p-e:netrxupeariednolavecdaiteIadrace-
forme vechi, conferS. adeseori crea!,iilor neo-go-
tice intensitatea qi capacitatea de-a uimi proprie tragicd nedesdvirsire duce o ambitie nesdbuil,5..
ineditului. S-ar putea ca aceast[ manier5. de-a Accastd certitudine c5. nu r-a putea cl[di nicio-
privi Evul Mediu rdspinditti de romantici sd fi
f dcut intr-adevdr din formele medievale ceYa datir catedrala care tr[ia in imaginal;ia sa i-a
interzis orice transpunere practic[: cine aspirl
nebiinuit pind atunci. Romantismul a insuflat la imensitate riu se poate mul,tumi cu lucruri
propria lui tinerete Evului N{ediu, qi chiar in devo- rnirunte. I s-a intimplat, pentru a satisfac,e un
tiunea sa fald de vechi pentru cd este vechi, el iqi ma- client regal, sd propun[ pentm aceeagi biserici
doud planuri diferite, adica sI ofere alegerea intre
nifestd uirnirea plind de bucurie cu care priveste
eruptia ineditului. Romantismul contempld in- un templu grecesc si o catedrall din secolul al
mirrunat un Ev Nlediu pe care iI creazS. el insuqi, XII-lea, dar cu dbrinla ascunsd ca alegerea s5.
scos din imaginalia sa, si reclS.deqte qi decoreaz5. se opreascd la templu; cum s-a si intimplat.
Intr-o zi, a reusit chiar sd adune in castelul Er-
pornind de la elementele furnizate de cunoaq-
terea trecutului autentic. rnannsdorf, la Wdrlitz, pentru principele de Dessau,
ninoit,inmpercgeeaaruhitdeectilia, inpcsaepuadboi-lci lsadsiicnvleantenzeeo-fgoortmice, 290
o seamd de construclii decorative gotice si de
,'dificii neo-grecesLi. dar era o experienla primej-
1;lr-374
dioasd, mai prudentd in teatru, unde pinza pic- mqduiapudindienislfeepirraaitd'efiaieosstqiuiluirnirtirro-gomodatienczeico,erdfdisnraedup- sirteodnreauasisctecedn,tcishcteieal.er
tatd e mai potrivitS. pentru astfel de paradoxuri.
Teatrul era pentru Schinkel locul magic in care
Schinkel a regindit Grecia, dar niciodatd n-a
fost acolo; pentru el, Parbenonul nu se separa
dificultti{ile si imposibiliti!,ile, ce para-iizau in el
niciodatd pe deplin de ce!,urile Spreei. Cum drama ppeiedarichliteinctucal liemaafgainnatetizvi,ein. uS-maasippuusncedauenraiccieol
romanticS. Idsa pe searna tragediei clasice subiec-
tele grecesti sau romane, iar pe ale sale gi Ie
alegea din istoria, legerida sau literatura Evului mai genial decor,ator de teatru din citi a avut
Germania vreodat[. intr-adevdr, in gindirea lui,
Mediu, el a retrdit Evul Mediu idealizindu-i ge- scena reprezirfiYa creuzetul perfect in care trebuie
neros proporIiile qi forme]e. Pe cit suferd de lngrd-
dirile impuse imagina{,iei sale de condiliile prac- s[ se realizeze acea operd de arti total[ (Gesantl.-
tice atunci cind construieqte castele reale, acela care visau romanbicii si pe care
ltunstwert) la
av.izrueaalelizqaii-aouWdiativgen,erirparicneafuazsiuoncieaalieeicelme eidneteilosri
al principelui de Muskau, de exemplu, unde totuqi
cheltuieqte atita fanbezie, pe atit se abandoneazd
de forme ln care poezia, muzica, aitele plastice,
acelor dimensiuni coJosale pe care le ingdduie pantomima, eclerajele, lpi juca,r rolul intr-o desd-
visele atunci cind schit,eazi decorurile pentru
Undine de La Motte Fouque sau Kcitchen pon vrrslta armonle.
Schinkel,_care se ndscuse in L78L, si-a inceput
Ileilbronn de Kleist. Cind compune douiizeci gi ucenicia de pictor la Gilly, autorul unor decoruri
qapte de serii de decoruri ipneen]taruboFralareua,tuulntu'eirnsztitl interesante, qi atmosfera romanticd a peisajelor
cat, el iqi incearcI puterile 1tSeacahlgtirnradkleeilnln-a-aacdaeejluatnegsri msnpiinciiaroittdasr5otd.mpsaidc.ntdetiezcoes;epbieneiassracejdealeidtxauaipecd,i
compozit in
care, eliberirrdu-se de orice model
jstoric exact, urmcazl doar propria sa imaginai,ie.
L)ramele Sturrn und Drang ii oferi variatiuni bo-
gate Apecetesmt aedleorcautobruarglugrir,ecciaJtoerd, rgalrealqiei r.isul de realitate, teatrul de viala de toate zilele.
minds- Totusi, in 1803, pleacd in Italia-unde rdmine doi
tiri. sau trei ani ; acolo admird mai ales monumentele
ciruia
Berlimrl va fi denumiL Atena cle pe Spree, trdieq-
te in plin secol al din Evul Ntediu, stilul bizantin al pie,tei San Marco
conbemporanul lui treisprezecelea Ei se vrea chiar din Venelia si ceea ce numea el-<, aita sarazind >
lDi"omSuiicdiliian, dar cel mai mult l-a
Ossian qi al Nibelungilor. Fe- in impresionat
eria romanelor Mesei Rotunde este pentru Schin- Milano, care rdmine
kel o rcalitate qi inbr-o admirabil[ ochii lui un
acuareld de rnodel prin excelenll gi un exemplu desdvirgit.
la Walfraf-Richartz Museum din In acest ev mediu italiencsc, el recunoqtea mai
Koln, r'edc
castelul Graalului lnil!indu-qi cuLez[tor deasu-
pra norilor turnurile amef,itoare, ales un < caracter superior si -pecetea unei con-
cate peste pripastie, Lerasele qpiodduonrijioenuarriulen.- cep!,ii filozofice despre artd r.
Vroia s[ fie arhitect, dar imprejuririle politice
Se pare c5. aceastd. acuareld a inspirat, in cea lru erau de ilnocPpruriesilanicaeniulonre1i 8m0a6r,iqmi iqSccXhirnikdeel
de-a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, constructie
ldgureui plLauuldNdoeevuisaccrhharivtleaIcnI.-stliteecianardereeaveBirmaivilpaeireipat.rroitd, iignioacassetealulel
cunoEtea prea bine condiliile de < construclie u
rle amiuoremaepnetunltraucecala,sdpennutr;utieacdintdol{t,ual
Cind studiem machetele de decoruri ale lui lipseqte,
in
un edi-
ll-'irra;inu.ii,codmarpaqrai bmil qDiommuullut ilipdsinegNte'Iilamneoq;telirpusle,sqci
vSicthaitnekepl,inca{reinco1n8st1it5u,iecealperopaepentsriungKurcaitclhuei na,cdtie- tidatd cu el, echipa de calfe, tradiliile afiiza-
exemplu, observdm in ele dorinta sa de-a reuni,
nale, minunatele secrete ale meqte;ugului ce se supranatural, unul din acele elemente divini_
transrniteau cu evlavie in Bauhiittc I si constituiau zate pe^care Rle.ignlo. liifnicacsuersqui lleavceensetroarsesdppdtgiminiins-i
regulile de aur ale constructorilor. Imposibilitatea mul: Tatdl
m,siaimi spto,dspiibnieliqtabteeaclamseoleradl[,ecs5u.csi
materialS. deci, dar renarle? arhitecbul ;i poetul hotiririi sii compund
un vporliunmdadeloprmovaegrl.ihiilaurs,l,irnatel.irnpprorirel c,.taullaatoinriceei,p'iunt
gustul clasic inc[
ale sociebiirii, pr:inoipii curn si pc accl principe si
al spiritului care, de la Curtea din WeimarT guyer- .sensul cii Btorveanrtaisniloorimsepirioav"izSactpnokveei,stai spceultcinadre,
neazd estetica Germaniei, Goebhe. le istorisea
Pictor gi deopotriv[ ar]ritect, Schinkel renunta
a$adar? provizoriu, s5. construiascI pind cind desnrra imaginile sugeral.e de poet. i"'il,frf acesra,
imprejur[rile vor fi mai prielnice ; se mul!,umeqte cXtgl{ie*utvsgaeglu.mp, .s)e-,amcnoadnlsusrLt.ruutuiatnddumci ialrlawboviiluacop'(maBnpeoorrzaliimlnie{,
Ora; me_
sdda[eresixnpecececuptlaeecsod5le.ecaornaruutemriiandei eitnxeptarotezrui!,ti8-i ot6psaetqarumiz5teB.c3di2esi.pd.a.on-ou-i
Schinkel
narativd
icna.cteadrera_l{d!Sg[soimticiInsseeqii.ncaadlledn,'leslecdpi-doavtedstiirnii.
rame pe care le executi urmind principiul vedute' Uriaqa
lumind
lor cu perspecl,ive singulare aduse din Italia. pe fondul unui cer de furiund printre norii cdruia
Aceste panorame ii creeaz[ o anumit[ faimd, cdildsnre.ietcdluoaprcoersieas,[artedp!ss,eidtqtidrrnuralebl-_lznn.sdqb.pcttoeurdueiriontcn.iiucpdbca.oeeceedtrudtue.ei!ac,nEugupiaimerlm.is.nibreacaIissinicvp-aeueigcalrositorce,iimieicd..ipaopinNau.lttacareu_lnidg-oe,irdaraapiecdccpesodeadopuarmatrqse_e_ei
cele de la expozi,tia din 1810, mai ales, care prin
latura lor fantasLic[ atrag poelii avizi de orice
aluzie la supranatural. Acolo s-a nS.scut prietenia
dintre tin[rul arhitect qi autorii culegerilor /(zc-
AWrun,nimde.rhSocrhnizn,keClleiimiennsosleBqrteenptaenofraqliiiABcrheinm-
ben lumind argintatd care iiumineaza fatjda catedralei
von >,'alda-.un.orag imens. intins pc amindoua malurile
tano intr-o cdl[torie in Renania in t8tt. clopotnite, de campanile si
Tema Rinului, care avea s[ inspire cu atita forld unul ltuvtu pltn de
pe romantici, isi face apari!,ia in liberaturS. gi in de turnuri.
oTosaol,etru[mlaaurlltupmiutaSeicamhifnuikldteodl aecrcuiutanactedilte,acemosretesdteleucmtedeaeatrnuina.tteudrraid_r
picturl. Asociat momentelor de glorie ale Sfin-
lului Imperiu si ale destinului Gcrmaniei, Rinul
nu mai este un simplu factor geografic sau chiar
polii,ic, ci un fel de personaj natural qi totodat[ eIprrutsueuernpiroeedmcr.5;vi,.r.larmzd.iiasctIdercriinouamEsadvnurael psMureerpzdrei.uinntsgauot[tiin,c:.leeCxpopdnrdceeuspriae-
1 in gcrmani: asocialie a zidarilor (N. trad.) rLl!'lih)_neaicl.ihllpaupicamdOeracs,teptsoaretmrRuninluatntdJugoereid,l;ale-iarauGa riildenueilfilsnuCwteiacansdlicpalEataruloDaiancarclvt,eediraltmaFatruilelsut_.ii
s Ilste vorba de o culegcre de romanle gi balade populare,
in trei voiurrre. Irlimul, dedicat lui Goethe; apare in 1806
sub fittul Des Knaben Wunderlnrn. Al doilea qi al treilea,
',t'rlapurlgoeal,oscrv..S^io_Rleumnni!sgatee,prucalanrpiceudlle-aarnciicnoipapalirceainltoersr,gd"iailpocirceterelu'zelmeu,ei,nin_a
apirute ir 1808, crau intitulale Wunderhorn qi Alte
c(uYeccohrincuilnfteercnezegceartm, easntee).qTi itti,llulul lpbriamlaudlueii
dbutsche Lieder era Achirn von Arnim.
vo1um, Copilul
cinareadveesrtcishridnectrcturrlleg-aerreeas.tcAi uctuolreuglecrii, autorii iqi precizeazl
astfel punctul dc vedere plogramal,ic: r< Rcdirm aceste orpi1rnr8raec1rsao.r3r.nnco,accnCleaarepgntaa!il,Shsi,eLue..irmnamileeapaie,szmicildladeoiiiDlioicesi.n[ii,r.teiAnlmpeenrsaaconiz{ieaiepmnud(ptBaleiurenelrrileldeiancr,-pa)'ul_rmnsoaoiaaspitacniecuudLspiemstiin__ai,
roman!-e qi balade aqa cum ie-am prirnit din gura poporllui,
cum le-am luat din cdrli gi mariuscrise, cum le-am clasat
qi intrcgit ir. Precum se vede ttu-i vorba de o reproducere
exacti ci de un fel de adaptare (N. trad.)
sajul roman cu pelerin (Berlin) unde il regdsim pe la catolicism qi.la gotic a atitor artiqti gi poe!,i?
Explicarea modului in care *-a proi.,s aceastd
decoratorul de teatru. Acesta e qi mai uqor de
recunoscut in bizarul
(Berlin) const^ruit ca Peisai cu salcie pli'ngdtoare Iatrinainuusbl;foitermsl ianacreiemrbnnreeh-oca-ardto,drguicrcuaelvip-tcarueteacaadrceel-apasaiurctmuel.upSilucothfiicBnikeaerl,-l
o veduta gi. in perspectivd
panoramic[. In spatele copacului, se desfS.qoard
pine-n depflrtiiri de nedeslusit o priveliqte foarte
vast[ cu munli, oraqe, pdduri, lacuri, dar elemen- dar, in realitate, a ado tat acest stil pentru cd nu
p.utea construi edificii gotice, cu pdrere de rdu,
tul cel mai stianiu este acea adunare de cavaleri svaiqniimteislbrorierrcit"corogaomtoinrltrposidcotuturz-ualliuttrl.iieILcicdaaederD;ceiaold-simpledsisnulatitlmrerdtrrdebieitsrsnl.aeiaermrsp'neieiBllesi,iepm..aeerersiriiecnan.ltneelN'iajpneurlurrt-ercsriiesirnelnee_i
in armurS, cu coroane qi cdqti, grupali in jurul
sdlciei pe-o terasd semicircularfl a cflrei comple-
,xitate inainteaz[ spre privitor printr-un ciudat
e[ccL de perspectivS.
sMpairiitsuelmmniefidciaetvivadlizsainmt aail pentru
reprezentativ5. addmaIvneallataastdr,ditseiailvsfnebiigtrmerrlqooiaecLbiuriiioetrle.upl_d,icr.ieioaa,u,-ilaleoeSgl,ac.ocds[lheetodlii,rlnvucoeuakrujulndeedlndrluaordeliuded;rrdie,aei,gslosoutciunt,rdihololuniasdhavrterciri[i.n-delisaipzisrtsbrratdeiritpt.zesc.oeleuaasnncsrutlsiea,rp,drsrtcioelennaaireltttnee-ucraaa--a.
este o
lui Schinkel
biografie pe care a intitulat-o bizar: incercare
de inprimare a pld.cwtei melancolii, plind' de nos-
inima ctnd auzim rd,zbd''
talgie, care ne cuprinde
ttnld, d,in bisericd, muzica seruiciului dipin. in acesL
titlu, muzica este sugerat[: Schinkel Yrea s-o
auzim, si pentru a ne conduce de la experien.ta
vizual[ la- experienla auditivd, rinduieqte^ niq!9 rllala. este pcrsonaj ul prinr.lpul.
aeBisi,sf.ien(rtiin,ciatv,i.zniniibfsidle5ti-;pinrnedzouinu-itrldi)-tsaieliuciminciininacsotpdnrfeud,aaehsluistrlodna,irnfeaililaa. diinna
copaci uriaqi ascunzind pe jum[tate o fa!,ad[
de- bisericS. gotic5, ale cdrei coloane sub,tiri sint
aaqceozradtiendcua-nseiq'cteutucbinutericdeeleorogr5g. iFi ocqenevtuinl crdeinngspilorer
catedral[ ne umple inima de o melancolie pe ;rrim plan,-r:iJiva luntragi q'<i ci{iva hamali incarcl
rIe zor o bar,r.i lingd un feiinar al mortilorrl.
Pe ambele maluri al"e fluviului
care pictorul vrea s5. ne facd s-o simllim; cit des- r,olinei pe care se inaltd biserica"u, s"e.rriigp"r-diumddd;e;isJte;
pre decorul de cimitir, in care se lnal![ copacul rirlr',nlcoaes€adtstcideet r:tn..aaelolb,oalrdoirnatuedrupdtiraecelnpabtaurpruiteiteoasrqcdaidssaertps.udlrduoiqoaeipm.te.ieofion.ufargdirrhtrrelairlpiiiaecotlcurdanresli
si biserica, el se afl[ acolo doar pentru a accentua
dispozilia de spirit melancolic[ in care vrea sd
ne cufunde artistul.
Cum a devenit arhitect prin excelen!,5. acest
pasionat al Evului sMemeddinuatgBi earllinguolticcuuelud!if9icai1il9e' ir{'{rpeflguflle.- !uguiale,,rrrr mi,. Lem.lrlu rolrrrrrl,
r,iilrillrr'rrrcumpr,rrarfsl_',niitltLreeancitthnaa:frrciitieoa,celosr.aCo,{aaadariTnetn?eeetedsrmMr-rim.aospaolulabspuisnaoaliu{nltrjilvimnrir,anSiintdapoiubdeui aiynelflzuaveadtilisodrlLaaadeiprindnfnerrtcoo[,oaTsn'aupmiliovsermiinoiant.alaqoiu,sidt'cstie.auaclocrrburroscllolvaid[neuIn"igilrr.,.ett,i
incepind din 1816, a
neo-dorice care l-au f[cut celebru qi datoritd
cdrora este admirat in primul rind ? Cum de s-a
metamorfozat acest decorator de teatru, care
clddea nigte lurni iluzorii pe cele doud dimensi-
uni fragile ale pinzelor de fond qi ale porbantilor,
intr-un personaj oficial bucurindu-se de-o mare
lfIrnl,.in.ip:aalr:nlc(FNa.sltcuraopdbe.ir).rtoria,raAqeuzna[ld'e.ilnd, cprg.erailjarnjaincicmairlpiresteorpuqni paavinudn
autoritate, director al monumentelor, consilier
suprem al construcliilor ?. . . Sd fi fost vorba de-o
convertire la clasicism, comparabilI convertirii
dominatoare, tiranicd, poruncind oraqului si oa- lui Schinkel; el nu are nneimo-idcocriocmuluuni ,sdfiure, q'intez,esc_u
armonia structurald. a
menilor, semnificind atotfrumuse,tea qi atotputer- dHSacqhtc.iniCkniee-la.lnrcufuiapcrrof-ignpfsortsiraut ilmtu, aiinrmelouerziacicerdhiimtineptcerterijcuoarararerdea,,
cdci
nicia, tolerind in pdr!,ile mai ascunse si mai fost
pu!,in izbitoare ale compoziliei, cu o bun[voin!5 sub
ce aduce mai degrabd a nepdsare, pe aceqti supra- semnul muzicii. Efuziunea spirituald si"izbucnirea
emoliei continute in Clarul- de lund he la Berlin
vieluitori timizi si minusculi ai antichit[.tii, pe le.drrc^cu gindul [a cel mai frrrmos lied,
care neoclasicismul secolului al XVIII-lea ii tnaluL Ei nu poli
iubise atit de mult incit, a inldturat orice alt[ privi Catedrala pe unui lluvin iara s'a_ii
amintesti numaider"it. Simfonia in'mi bemol major,
art5. numdrul trei, numitd Renand, de
rnann care face qi el s[ cinte cu o Robert Schuj
Schinkel ni se recomandd qi ca un maestru al asprlheintdeocatruelu. ei,lecmadtendterlaelad,rafiguivaiutlli, monumentald
lui lnsuci cit
peisaiului cu rwine care devine una dintre temele si
orga.
caracteristice ale picturii romantice, si in care P,eisaiele cu ruine se deosebesc'simiitor
se imbin[ marea teml a peisajului ca atare qi ile cele
aceea a ruinelor gotice. Arhitec.tii peisagiqti ai fdraingmseecnotelull.eadl eXVaIrIhl-ilteraaveu,ndceapciotelolaunreillee
rococoului descoperiserd la timpul lor c[ goticul antice.
prdbul
ofer5. ruinele cele mai emolionante printre < fabri- qite, statuile sfS.rimate constituiau un accesoriu
pitoresc d_aunr ecoorimpprainrainbvilodcearecaelesp'mlena_i
ciler> unei grddini. Fine{,ea scheleticd a coloanelor, t.reemcou!,itou_lnuain,t
tlorilor
a ferestrelor, a rozelelor sale, poate ilustra un
multe ori cu un accesoriu de teatru pe care il
memento ruori comparabil celui sugerat de scheletul sill,s.ht,itpr !l1t,agllie-ln.rdeapulaseexzei cduutpaAt bunul 1au plar.. Rui-
1ate. asemenea spectacole,
omenesc. Impresia de pdrlsire, de paragin5, de cu o mare virtuozi_
l)e jumatate rmagrnare ce pe jumdtate reale,
inddrdtnicie neimblinzitS. pentru a supravielui, aduceau in familia_
rLtatea prezentului marile forme ale antichitdtii.
pentru a diinui ca ruind dac5. nu ca edificiu viu, lrrontispici ul editiei din I 871 a Ruinelor lui Voln6y,
in care un ci.nidnldrutdojcnrpccdurpltcianartredinuintlrt-iionrrdrdeinerde;easrutn,beacurunpp^puraitnlemsadiefari
qi meditaliile melancolice pe care le propune .ontempld
acest spectacol privitorului, fac din peisajul
cu ruine gotice unul dintre motivele cele mai lrnur. oraQ
bogate si mai frumoase din toat[ pictura roman-
ticd, atit la Victor Hugo cit qi la acuareligtii ,rlr'(',ricoqriiuralltaisln\car-gdeudciletpeo.oq&rrsattmetfeacsacnmtdieatolpediomnudttioedteaaLrrslandizaipieJcddfeereoeilnsicqacalietqovieer,mimluid"pzeun"uadostpippidaierorsiiaivstni"aicl"iaai"eietmrvulsare"dient"masslsuufeimgb!zluerniuecriiezlcruenzicaie-.ij
englezi, la Blechen, la Carus, la Oehme si chiar nlril\lonrlrVrurr-cocdirnIumr-nllde-lqrelrsgiej.nnlimatotaerriu,gndlorofemiiicdtaalemienrlpniecoeierltrnleis<laeuetrliudi.nssliiecAgnlmoeiszrstuletieoelpfeafpiiilcdiecdaiiennntc,zucgfedyeurlle!oaop,nzrilleq.te'aaarasn.sutcrle,e,.smslpd"dieeenia-icnqtirostuioalacgu,jcimuluqmuestlloiiagutcrisaerilui.tll
la Caspar David Friedrich.
De la Schinkel, Schinkelmuseum din Berlin po-
sedd un foarte frumos Clar de lund. in care sc
vdd citeva arcuri gotice, printre brazi in virful
unui promontoriu ce inainteazd in lac. O barcd
de pescuit lunecS. lin pe apii gi luna destul de
coboritI pe orizont ipi risipesi,e linigtea seninii
peste o lume impicatS. cu rioaptea. Pictorul a
sugerat aici o impresie muzicalS. comparabild
celei continute in litografia descris[ mai sus, mai
pulin evidentS, desigur, mai puirin explicitd,
mai pulin voit[, dar ]esne de recunoscut de cine
qtie s[ &sculte un tab]ou si gtie, de asemenea, cind
si cum trebuie auzitd, si privitd. o picburd romanticd.
Acest apel la muzicS. este inseparabil de goticul
crescind pentru < fabricile u din parcuri se trage pErgiqnotriivt.fdmuriugldltl.aruliEuanni.tviItiMuipmcrlearoerdarmilcailuMuanMlnceucotadiiictlirdiuaielqi,on,aisrciltin{Di.eitdnsucaindfccaeiuinng"edtniua"nenrdsauaiBpipjeubuuialar.rE-irdtidor,er,euirodr<uhplrealfiouaantibs.rtitirtrcoii-$tcdsSi;qliet"iicu_r;l_ae:lu
mai ales din faptul cd ele sint, mai tnainte de ad1aec:e1ucsrnt.eetaagtb,rro_dloTduegi:nmlgiaoccp!co,eiimccsporauursisireeimimpe"did;tn;oie"[rtve;otasailc.er;e,-qssi cipmJ,ei"cblaetouihnrpiaruirlincrpnilnleanluatirrtiiue_n
toate, o surprizS., o lntilnire stranie qi neprevdzutd. lzXcieotIaalXitczeJeEe,,alaamr,tioofiitncsivicaeEaldrxo[prmcioeezaniirtl.ai.mjalleeicf.iiUA, ccnianeivusgettarrtr[tidaop,iir"a,idnuero.souemqnciaiyoen,l.rute,icsal datia__,l
tpoGobrareeoosltigdes_crleaau,trdcil.ahedbtgaeiriprinstegti.uhnl rleusi,letncr,idimrjoogo'ocrartuimcrleaitl,n'eI_tiampagaa"lgaqoltiuednleidler,cMiihBlaoinlhraeokzamieueeqtodili_e,.
Mai icnovnivtiIngladtoarpdreeccieltreoamseudriptar.itzieeloasr ufperraicmiteor!a,ilie, momrinobaimn.tireuraognnmigdait{,iasc,iudnei,rtupiadsrpimlizenieu.ltleoslueamcicnteeocilioluuanpilpged*aruircneea)nnr(_I,tV'{eete9lteis-tm{,fce-lptiin'nepdrarsiiearinpteiier;lxrllioitsoHrvtraopaiuurad.lr-;igcinarucdi;sr6e;ii
ele lt"'urlsieuTos_idvsofuileif.leinLsgtai luantesipnirivLi.laait.sadederblamapnotaicleele.'dpeoarulurr__
existentei, chiar atunci cind se raporteazE la
subiecte evocate de < puntea filozofilor rr sau de Gravurile care infdligeazd Cimitirul cles Pctits
< grota sihastrului u. Chioqcurile de muzicii din Augustins de Alexandre Lenoir qi primul l,{uzeu
grddinile de tip fran!,uzesc fac lor {alselor capele
pe jumdtate ndruite, fragmentelor de colonade pialn.ellntMrtT-osuqnu.nurampdrret.iqinnsczttoeii,1tkorsrda_e.f_uerab. gnipec;crreldezddereeinpne[lst.m,tilrro{eiotiaaetzi[vpreuimdninatereguijinonsesruapfgiieraoaclteielcilseee_
ce se oglindesc intr-un heleqteu, sau unui turn
<< Templul iubirii I in stil serrsibile, muzeul, foarte departe cle orice didacti-
ddr[p5nat,. stie antic trage
fala sihdstriei cine sfint apr{ urujsumlntd,ed_ essinerilvugvolandraisoiuapqiarrtiesocsrvdedelscsicinit,lielgmb..iuiilpien.luinalgiLh:eiittoneaocrtiruersaor.lceaopLgainbidislec[lasle_i
inddrit in c[rui
schimnic, si lumea sar.ureazd o tristete fugari, pvrpllriueudi'lisseisntgaprtja_eulsslluilia,ngirnetrrsrfl-do.ltaoirtvdirnese,aiimnvnm{dtariacgridciurdpiiafnure!aeitdeinniicfciecdluiizreiiidcecaiectll',cooLelmmoussaraoennriquiiipJt'resueiloettsitlniliicannieptr".repm'iSeoliaie__ni
dictat[ de priveligtea unei stele funerare indlj,ate
sub o salcie plingdtoare, a unui sarcofag deschis r( )1 Ia[e, inaltele ferestre, larg deschise cu coloane sub_
intr-un hipogeu fictiv, dar emotia inspiratd de
astfel de spectacol na,gte o melancolie pldcut[ qi
scurtd, nicidecum un sentiment profund.
Arhitectul peisagist care compune parcul roman-
tic es[e mai intii de toate un pictor care isi com-
pune grddina asemenea unui tablou, grupind in
aqa fel elementele pitorepti incit ansamblul for-
rnelor qi ai culorilor s5, produci efectul cel mai
surprinzdtor. Aceast[ c[utare a < efectului >, in
ansarnblu si in detaliu, merge atit de departe
incit William KKeennstinvgatosnd,diiacorpascciou!,siacnaulil in grd-
dina de la Blakie
recomandd ca in grota aqezat[ sub cascada din
parcul din Ermenonville sd fie puse citeva armuri,
pentru a produce o impresie si mai romanticd.
< Gustul depravat al liniilor drepte D, pe care
rnarchizul d'Harcourt, unul dintre primii qi cei
mai iluqtri teoreticieni ai grddinii romantice, il
reproqa arhiteclilor de grddini de tip franluzesc,
rdspundea unei nevoi de claritate in idei, de
mdsurd qi de logici in sentimente. Dimpotrivd,
in grddina englezeascd, al c[rei adev5rat creator
va fi, in mod paradoxal, francezul Charles Ren6
Dufresny, irationalul, neprev5zutul, insolitul, bur-
lescul domnesc in exclusivitate; in acest fenomen
nou putem remarca o resurgentd a ceea ce se
produsese in perioada < romantic[ I de ]a sfir-
L f,iri. Eleganla nervoasd si de-o nelinigte aproape deauna respectatd, nu paralizeazd elanul sen-
patologic[ a motivelor ornamentale ale goticului timentului qi las[ sd rdzbeasc[ melancolia muzi-
I
tirziu se preteaze mai bine in acest scop decit cald pe care o intilnim intotdeauna la Turner,
ir
s sobrietatea robustd a romanicului. Elanul nevero-
simil al goticului duce gindul la ceva ilogic, chiar la inceputurile sale.
riroemalaiznatibcidl .gEi al bssfiurqredq, tceaprerinmiaguflei qatetitimdaegisntarilnias Aceast[ melodie, foarte evidentd la gravorii fran-
T cezi- si cS.reia tehnica nou[ a litografiei, inven-
tat6 de Lennefelder, i-a dat un accent nou, o
Tl legat de ea incit adversarii romanticilor ii numesc
pe aceqtia < gotici u, iar stampele satirice urmdrind nenoguleiizit,osneadlietaztveolt-S. qi la acuareliqtii romantici
ridiculizarea lor, ale lui Mayoux de exemplu, nu orchestratie mai puter-
intr-o
uit[ sd aqeze alS.turi de poetul cufundat intr-o nic5., mai complexd qi mai variatd la o seamd de
romantici germani ca Caspar David Friedrich,
sumbrd reverie turnurile ornamentate ale unei Blechen, Carus, Oehme. Pictorul simfonizeazd qi
orchestreazS., ca qi cum ar fi volba de un grup de
biserici. Latura < uman5. I (r'ie, organic[) qi vege- instrumente, ruina, copacul, noaptea, luna, perso-
tal[ a goticului iI face capabil, mai mult decit najul aqezat chiar in centrul acestei armonii unde
oricare altl formd plastic[, sd traduc[ emo!,iile ascultd muzica ce eman[ din tot ce-l inconjoar5.
inimii si si se asocieze lor. < Peisajul cu ruine D €{erman e mai sonor decit
in tinip ce Johannot si Deveria scoteau din oricare altul, penlru c5. a fost construit conform
acest repertoriu al < ruinelor ri elemente decora-
tive pentru budoarul sau boschetul tinerelor fe-
mei licrdmoase, pictorii romanLici englezi, Cozens, unei idei muzicale qi cu ajutorul unor sugesLii
acustice care int[resc emo!ia provocatd optic.
Cotman, Girtin, Turner, strdbdteau cimpia in Apiucztiomrupl eaisianjuzcl sintramtS.csuuravioncceareeleiml Eeinvteedleemna, tcu5r.ciii
lung qi in lat, cu cutia de acuarele in bandulierd,
in cdutarea acelor emotionante aba!,ii cdzute in
paragind, pierdute in pdduri sau parcuri. Ei nu qi asem[narea coloanelor gotice cu {,evile de orgd
aveau pentru gotic acea predileclie morbidl gi creeazd iluzia acelor sonorib[!i ample qi profunde
care, pe vremea cind erau oii, insufle,teau biseri-
deformanti a lui Horace Walpole sau a lui Beck- cile gi abaliile, iar o consecin{,d a romantismului
ford, care transformau o ruin[ autenticS. in vizi-
unea halucinantd a unui minc[tor de opiu, vizi- care a asistat la invierea marilor organirsti din
secolul al XVII-lea, care i-a pus din nou la loc
une ce poate justifica noliunea de gotic delirant.
Sincer interesa{,i de arhitectura Evului Mediu, ei de cinste pe Bach, Pachelbel, Buxtchude, Scheydt
a fost qi aceea c5. pictorii qi poe.tii au inceput
vroiau sd studieze problemele de construc,tie ale sd considere muzica cel pulin tot atit de irnpor-
acesteia qi sd explice geniul meqterilor, fdrd sd
tant[ ca poezia si pictura.
neglijeze totuqi frumuset,ea pitoreascS. a unor rres- Toatd picLura romantic[ germand este atit de
tigii pe jumdtate inecate in vegeta{,ie. Un dublu
elan, al inteligenlei care analizeazi structurile impregnatd de muzicd incit aceasba se revarsd
din tablou, aclionind asupra sim!,urilor, a inbe-
arhitecturale qi al inimii care se emo!,ioneaz5, in
ligenlei qi a sensibilitSlii omului care o contempli
fala unui spectacol pe cit de impresionant pe in acelaqi fel ca qi cintecul instrumentelor sau
atit de impundtor, ii cdlduzeqte pe aceqti tineri al vocii omeneqti.
artiqti care pdtrund in plin romantism dupd ce Dominanta funebr[ este subliniatd prin predilec-
urmaserS. < calea goticd >. Parcursul acesta e deo- lia lui Carl Gustav Carus de a inf5!,iqa cimitirul
sebit de evident la Turner, care a inceput cu din Oybin, mormintele sale aproape ingropate sub
aouarele dupd faimoasele abatii din Tintern qi
zdpadd, asemdndtoare gorganelor antice, tumuli-
I'Ialmesbury ; grija exactitd{,ii documentare, intot- lor < mormintelor hune ri, dragi qi lui Friedrich,
I,I gqyia ii pldceau mult pi menhirii megalitici pitoreascd pe jumdtate militarri pe jumdtate de
ucenic pictor, a vindtorilor din armata lui Liitzorv,
PI biciuili de valurile Balticei, mlturati de vintoa- meditind in fa,ta mormintului gotic al lui Hutten 1,
in sele dezldnluite ale nordului. Brazii stufoqi, feres-
sr trele gotice ale vechii abalii devastate (Leipzig) in absida unei hiserici a crirei boltl e inloruiLi
dtr crengile inrrlirrate ale unui copac uria; t e
A] amintesc desenul in cret."r de la l,Iuzeul Folk*arig
Ilt din llssen unde, prin spdrtura unui zid in ruine, adtiposteqte capela l'unerarii.
\.cdeln indltindu-se in dep[rtare, mincatd de vege-
IJr F oarte atertt la reprezentaroa cit rrrtri fidell qi
rnai precisi din puncl, de vedere documentar a
tatie, fantomaticd sub clarul de lun5, caLedrala
goticd inconjuratii de case cu fronl,oane triunghiu- ropacilor qi-a detaliilor de arhitecturd din desenele
Iare. Ceea ue s-a sllus despre l,-aloarea sonori a sale, Friedrjoh lusese lrapat de asemtinaroa dinlre
structurile copac,ului morl, si cele ale ruirrei
<peisajuhri cu r.uine il in romantisrnul germar), se
girseste intdrit irr opera lui Carus prin mot,ivul bgoiil,,icde.aNr lagti,nerdiaire- a r'egctalele si pietrele -luinseeslechidrnin-
ornagiului in rncmoria lui Goet,he,-Ire oare l-a
tratat fur repeLate rinduri, la scurt timp de la ce imprejmuieqte
Eldena se acord[ cu nervozitatca supld qi des-
cdrnat[ a ferestrelor inalte cu vitraliile sfirimate.
tuoarl,ea poetuhri. Una dintre aceste versiuni, aflata
ia l(unsthalle din tlamburg, inf6!,iqeazri Lur sarco- Decorator tle teatru asemenea lui Schinkel gi,
I'ag got,ic, indlIat in plin muute, stlirjuit de niqt,e pini in mornenbul cind il cuprinde pasiunea
Italiei, un marc iubii,or de gol,ic, Carl Blechen
piscuri abruptt-, la pbalelc ciror:a cteitele braziior se strdduieqte atunci cirrd picteaz[ la rindul slu
rlegaji nori grei. I)e tapacul sarcofagului statr ruine de biserici, in pdduri, sd nu cad5. intr-un
inqenrrrr,'hcati rlni ingeri irrr.ljrrirrdrr-se in l'ala unt'i
Irurpr', simbol al gr,rriului poetir.. medievalism cu portanli si decoruri de teatru.
Ne-a r[mas de la el, la ltilnigsberg, un tab]ou
(lonsLruit ca o simfonic, tablotrl ne ilvitir sii din 1833, rrult posterior asadar qec{erii sale in
auzirn in noi irrsine r.ocile nluneroase ale urrei Italia, pictat aprnoibnaebbilulnaiaPinarisc,ar;ei precctlind cu
orchcrstre materializate aioi de murrtii inalt,i de numai patru avea s5. sfir,-
cascade, dc copacii zbuciumal,i cle virit, de vocea
ingerilor, toate acestea conceri,ind impreund cu ;easc5. artistul, tablou ce constituie unul dinbre
: harpa, instrumcntul solist, din crare se lace auzit{ cele mai frumoase peisaje cu ruine ale roman-
1 voc,ea lui Goethe. in pictura pc acecasi tcml tismului. Mai mult hcir tlecit strania si Lulbu-
dc la Gocthe-museurn din lrrankfurb, ih locul rltoarea ilItnd.stire de la Berlin qi Ruinu cu
bulnild (coleclie parbicular[, Wiesbaden) despre
harpei figrrreazii o liri antici, iar ingerii sint
inlocui,ti cu niqlc lebede. Aici nu rnai aparc nici i'are am vorbit in alt capibol, aceast[ nav[ de
rnunl ele nir:i pldrrrea, biseric[ fdrti acoperiq oglindindu-se in apa L,e
ci o tm,carredeag-fiutarbtu[ nsiirmibnolnizoilrdii scaldI poalele zidurilor, aceastS. adincd tlistcte
viata ouroueasoi si ,r ruineipierdute in fundul unei pdduri si pe care
rrn
e(cliirmionilrloiilrcusuleitdpiiinnerOdtaeybbulinon,ucariublerict rrlrulbccidule.rsrieindfrlliicqhatcuderCuianrculse,
lptilladrteo,rusle- imppeulenreinuinl - a intilnil,-o t,a din inl.irn-
imaginai,ia privitorului ou
abaliei din lllclcna unde rraeslrul din Greifswald inbensitatea fantasticului. intr-o parte a tabloului,
a rcprczentab de atitea ori procesiunile sale de
ciluglri mergind la ingrop[cirinea unui frate de-al piidurea intunecat[, de nepitruns, in rrealalt,ii
lor.in cinritirul inzdpezit, intr-un sfirqit de dupd-
g' oUrmlraicnh, von Hutten (1488-15211), om de litere qi teolog
celebru pentru atacurile sale virulente inipolriva
amiazd apdsdtoare gi trist{ de iarnir.-Irriedrich a ,'lerului qi a cllugdrilor curn qi pentru tcntaLiva sa dc a
infSligat de ase menea (Weimar) un soldat al liiscula burghezia qi poporul impotriva principilor gi a
lpiscopilor (N. trad.)
armatei de elibcrare, imbricat in acea uriiformi 304
I,U uinnnucsmrecphauei sleectsutdleeasmebemislaeennrieccaodluicinndXuclitiinsdtinruifg-rsioceio; sfpaiLrniovtoaemlrieqat.etiasci Dresda il ilustreazd cel mai bine. lndltimea
Pti meditaLia in care se cufund[ cdldtorirl in iat'a
int unui spectaool atit de insolit siirqeqte prin a ie colosald a acestei biserici ale c5.rei vitralii lungi
slir qi subliri sint ilumirrate din interior, fleqele qi
ttroarnuslfolramafaisncinhaatliuacinpae!,icea. rVeaoreezxisetarciotdareascudplrda- l'rontoanele triunghiulare ce inleapd cerul cenu-
AN siu, greu de zipad5 in suspensie, intrezdrit prin
Hp portal ul ingust, copacii despuia,ti cc imprejmuiesc
Ila
baza stilpilor zvclti ai mindstirii, totul e pdtruns
acestui om obosit, neliniqtit, descurajat, atraClia de-o stranie si viguroasS. muzicalitate.
apei sumbre si totuqi scinteietoare ce inundd Acesta e unul dintre cele mai caracteristice qi
capela, magia primejdioas5. a acestor ruine, in rnai frumoase tablouri ale unui pictor atras de
picioare ca un cadavru de piatrd ingropat ver- bonomia familiard a lui Richter cit si de solem-
tical in cripta lui de verdea,td groas[ gi de noapte. . .
nitatea sumbrd qi dramaticd a pJisajelor lui
Catedrala iarna de Ernst Ferdinand Oehme aduce
m[rturia unui romantism mai potolit decit al F riedrich. Ernst Ferdinand Oehme prelungeqte
lui Blechen sau al lui Carus gi, in mod exceptional
'{ lpinui.niadFcerqiaeisditnSri.clphtai.cliOtau,erhip,metieosatdjuuaclteintaodrpderiecintuisnipitneirdraieotnrciaccauqrei eaill,l gipniintrd1a8gd5i5cin-cnodslmocuadtreelalejuGrcnruedritfeasnwtetaaladsl eqpcieoinilsufalluogiriis-tmluuvxlauuirmilaiurnircti
obseda, iar arhitectura gobicS. pentru care incerca in acea <r seri caldd > a academismului care
o pasiune intens[ se a fost Academia de la Dresda, larg deschisd
suprima pe toate aspectele
naturii contemplate. Ludwig Richter, Care il tuturor talentelor tinere.
intilnise la Roma, inL825, cdci Oehme a trdit acolo
I o bucatd de vreme cu o < burs5. ri acordatd de prin-
vgcidoptzeiculedt,mplinocgtittniemdn,iptoinrctear-laoSvaezxaionpsilueoibi,opaooscvahe,isogterq'dctadetiencdi[lreall-dsai
&
cascadele de Ia Tivoli.
.q Iplq.ae'iiehcD_dinmrriceceishaddaeaoladbcn.iditnirn-uLui8tc2epu2ler-uivmnfuuatsavl eebssualeoc,upcreeei$npaslra-tpeuizrneaecxntpitdiodnizodreiutfic[auztneddeceei-
m
raliile unui cdlug[r, intr-o min[stire goticd, pe o
diminea!,a celoasd de iarn5. Era poa[e o amin-
n
lire a ruinelor abaIiei din Eldena, pictale de
I Fried_rich^in repetate rinduri, dar atmosfera pro-
prie lui Oehme e cu totul alta. Ea este pibrunsd,
intr-adevdr, de-o melancolie dulce si de-o majes-
tate tristd pe care cei ci!,iva ani petreculi" in
Italia nu le-au putut modifica deloc. Faptril cd
Oehme reprezenta un peisaj german avind sub
-louci.hiinutenrimoaortdivasppaercliinfice italian dbvedeqte cE lumea
in continuare'acelui gotic
nordic pe care Catedrala iarna de Ia Muzeuf din
I,UI VII. NOSTALGIA i-enxobvtiiansmtc. uhliuair-s, i maimulismcle? ultima expresie a
dupd care toatd lumea se d[dca
Plin
Idealizarea Evului Mediu in tot ce il reprezintl,
ind arhitecturi, forme de lia{d, moravuri, costume,
pdtrunde atit de temeinio in rornantismul germrirr
Slitt qi francez mai cu seamd, incit ajunge s[ tran$-
ANI
L) pi,
Ilad
forme chiar rnodele si decolul cotidian: e \rorba
in acelasi timp tle-o admiralie rnonclenri gi de
tur lanatism estetic care sfirqesc prin a exercita
la rindul lor o adevtiratii l,iranie. Pentlu a ne
ruen!.ine in lirnitele zorrei de cercetare impuse
de titlul acestei cdrt,i colrsacrate numai picturii,
vorn ldsa tleopartc tot cc sel referri la nlscor:irile
lYostnlgia Vtrstelor iLc rlu'r. Moritz pon. Scltwind incintitoarc alc slilului truhadurcsr: si la abcral,i-
melancoliu vienezit. Richter, interpretul lamiliar
s'ail, bonorniei nterJievale. I Lustratorii romantici atnes' ile in carc sfirscste el otlal5 ou mania < catcdralei u
cc invadcazii artele dccorative. Am studiat aiurcir
;itecd, aspira{iiLe regretele. Stilu'l tru'barLnresc. Nos'
talgi,a Evului Medi,w invadeuzii moda oestinrentzrir. cauzele qi modalit[t,ile intoarcerii la Evul L4edirr
si ale acelei idealizdri a [r'ecutului cale ii dut,c
fJi corLic intJuio;at: Spitzweg. Hans Thoma ;i pe romantici spre cultul unei cpoci <rind existarr
clivin izar e a r eahrlu,i. lY os talgi a nn1;sJliriL[ii: Ans elm
;i aclionau o seam[ tle virtuli esen(,iale, virl,u(i
Feuerbaclr. inuierea Vi'rstei de Au'r: Pliliplt Ott.o
aboiibe sau cel pulin umbrilc de t'lasicisnrul tri-
Rrmge.
rrrnf{tor, dupd cum se considera pe \rremea aceca.
Gm ,\sa c;um am vdzut in capitolul precedent, un fjst,e vorba aqadar de-o rcabiliture a a.celui gotio
# fenomen de itiealizarc comparabil oelui care' ou
clasicismul, a intervcnit in favoarea antichitd!,ii, rler,eni| sinonim penl,ru tot ce era urit, iufornr,
sl,ingaci, monstruos qi ritlicol.
lnvierea arhitccturii gotice qi a literal,urii rneclie-
anal'e o datd cu afilmarea romantismului in bene- r-ale, marele val de convertiri la catolicism, pentnr
fii'iul Evului X{ediu, atit de defdimat pe vremea
I cind nu se bucura de preluire decit ceea ce era cir aceasta fuscse religia unanimri a ltruropei <lina-
grecesc qi roman. Probabil c[ valul de orientalism irrt,e de ruptrtra lleformci, glorilicarea < omuhri
ic se conturase itr arta Ei liLeratura secolului al
XVIII-lea a instaurat o anumitI predileclie pentru (rn'icrediepvrael zrcr nctlurul ipaaireselipastritib, upireoitcocatat,reeaviritnuttirlcccudto,
un exot'ism care, t,ocmai bine, contrazicea etica qi
ciasicismului si care, gralrie gustului pentru ir unei inragini idcale a individului qi-a socict,[tii,
estetica Mediu r'xplicti de ce accentnl acest,a nostalgio este al,it,
st,raniu si strdin, dragostea pentru llvul
fdzIiniierndtviodaer.nrp-zitzeinteoctrrioi-bataipdstumeittveiddnare,ftiicgmiEouptdgi,caipaut,tlufatslo,veotPareaizfrltsaaiittat,dsotCeitlhusailuntragipotrstiiandcue-, rlc evident in picrtura romanticii, mai puternit,
lir germani, in rindurile ciiroru supravie{,rrirca
livului Nlediu de-a lungul perioadei Ilenaqte-
lii. a Barocului;i a clasicismului superficial
r,u rroscut de Germania, las[ o amprenbd mai
cpleepacrteitdepugtuesatuul dominant in secolul al XVIII-lea lrlofundi.
fi turcismcle 9i t,hinezismele \rr trebuie sri confundtim totuqi pictura istorici qi
piclura nostalgicd. Prima urm{reqte cu mai multl
siru mai pulrin[ exactitat,c in reproducerea docu-
I,UD' mentului, un aderrd.r obiectiv, apa cum apare in Raporturile dintre Mrirchen si lumea oniricd, sem-
I'liml ciclul Carol cel Mare de Alfred Rethel, la Aachen, nifica,tia lor iniliatic5. ce face din ele o cale secretd
in drr si mai tirziu la Karl von Piloty. Dimpotrivd, in
Sl aat de acces la marile mistere il desemnau pe von
Schwind ca mijlocitor intre un trecut al cdrui
ANSI cea de-a doua, dominS. un irealism intemeiat pe farmec r5.mine foarte viu gi foarte proaspdt qi
E pist de o parte pe idealizarea realului, iar pe de altd acea societate romanticS, larg deschis[ acestui
parte pe exaltarea fabulosului; aceste doul ten-
Ilade dinle coexistd in operele lui Ludwig Richter larmec. Simlul narativ al lui von Schwind, incin-
si ale lui N{oritz von Schwind care sint niqte tdtor gi de o naturalele desdvirsit5, exceleazd in
povestirea unei legende frumoase ca aceea a
povestitori plini de imaginalie qi de fantezie qi Fetei din mirt. Aceastd lume a nevinov[tiei, a
totodati niste idilizatori ai pruetaelmitd'atiqi eczoatitdeimeneele. simplititii, a virtutilor familiare qi-a aptitudinii
in pictura iltoricd sau epic5. de a comunica direct cu supranaturalul trezeste
scoase din Ossian sau din Nibelu,ngenlierl, prea
ryi mai mult nostalgia atunci cind o compari cu iro-
dep[rtate in timp, prea deosebite ca moravuri riia uscat[ a Aufkkirung-ului, cu pozitivismul sdu
pentru a Lrezi ataqamentul sentimental pe care
raac,etiaosntadlinsot sgtiarlagliieonilaltirzaannst.pToarbtilopuulrimgipsreimgnpalut cu
il provoacd ilustra!,iile pentru Mrirchen. Episoa- pe
dele din viala lui Carol cel N{are de Rethel, fie
ci sint mit, fie cd sint adev5r, p[streaz5" o distan{,d privitor, iar dac5. oamenii de astdzi rdmin inde-
obgte insensibili la incantaliile acestui vriijitor,
ce respinge orice familiaritate, in timp ce oamenii contemporanii lui Schwind, in schimb, pdtrundeau
de rind din sccolele al XIV-lea qi al XV-lea, indrii- cit se poate de firesc in lumea lui qi giseau acolo
gi!,i de Richter, se intilnesc cu oamenii din secolul o atmosferd conform[ cu aspiraliile qi dorintele
al XIX-lea si, in ciuda deosebirii de costume, gi
lor. Cititorii lui Tieck, ai lui Brcntano, ai lui
decoruri, sint aproape asemS.ndtori cu cei moderni, Arnim recunosteau in aceastS. artI universul fabu-
los in care 1l iniLiaserd poelii.
ai lui Hans Thoma. Pictura nostalgicd igi afld Tot aqa cum ( stilul trubaduresc r> nu ilustreazi
MI motir.ele atit in realitatea idealizati pinfl Ia a frumusetea sobr[ qi proporliile riguroase ale goti-
wtd deveni irealizat[, cit qi ln irealismul pur al legende- cului, asemdnarea medievalismului irealist al Nos-
lor populare, aI cintecelor, al por.eqtilor dirr b5.trini, talgicilor cu ceea ce era in realitate Evul Mediu
care ii ofer[ numeroase teme.
I Moritz von Schwind va scoate aceste teme din e discutabild. Depdrtarea in timp este aici un
tezaurul nesecat al Mdrchen-urilor care au inceput iactor de deghizare qi de infrumusetare comparabil
sd fie apreciate in Germania celei de-a doua depdrtirii in spaliu care fdcuse cu putin![ si ia
jum[t5,ti a secolului al XVIII-lea, Franla luin- nagtere si s5. se riispindeascd mitul r bunului sdl-
du-i-o inainte cu rrreo sut[ de ani prin Perrault, batic >. Istoricii qtiau bine cd Evul Mediu n-a
de la care va lua naqtere liLeratura foarte bogatd
l'ost acea lume idilici visat[ de poe!,i si de pictori,
aOrLdii ztnelor. Din tezaurul constituit de Mrirchen dar trebuia ca reyeriile inspirate de o virstd de
se inspird, innoindu-I, povestitori ca I-Iauff, Grimm, aur sd-si poati gisi un temei pe care sd se ageze.
Tieck, poe!,i ca Brentano qi Arnim rclnviind strd- rr Omul gotic I a fost asadar impodohit cu tot
vechiul cinbec popular cu faimosul Knaben Wwn- atitea r,irtu,ti cite se atr,ibuiau si < copiilor na-
derhorn,. Izvor nesecat de inrninunare qi de lncin-
tare, Mdrchen-ul deschide porlile unei lumi ce turii r in ciuda a ceea ce puteau povesti faptele.
poate fi, in mod paradoral, si supranatural[ qi ,,\cest Er. Mediu visat qi popularizat de art[ gi de
familiard, aceea a poveqtilor cu zine in care geniul literatur[ in Germania, era tot atit de deosebit
de ceea ce fusese eI din punct de vcdere istoric
lui Moritz von Schwind era mai chemat ca ori- pe cit erau de deosebite de goticul autentic deco-
care altul sd asocieze straniul si cotidianul. . .
',i
"1:
I,UD\A rurile < gen catedraid I sau ( gen fanfari u 1, din care m-am apucat iar de Ritter Kurt al rneu D . . .
I'linrbt I,'ran!a. Dar era destul un singur grdunte de adevdr
pentru ca reveria nostalgicd sd-qi construiascd, Or, tabloul cavalerului Kurt (Karlsruhe) e tot ce
in dreq se poaLe inchipui mai pulin rornan si michelan_
Sliratli imbinind vericlicul pi fabulosul, un inbreg edi- gelesc. SrrbiecLul e sr.os fljp1,r-o
ANSI' J_ralada de GoeLhc si
ficiu de iluzii in care sensibilitatea romanticd infi{iseazI ingrJm{dea]a de frontoane
E p isorl case cu
inflorea. triunghiulare si lemnlric aparent[ a unui oras
Iladen medieval in car.e misund o popula.tie
Ludv'ig Richter qi Moritz von Schwind au fost pitoreasc[
f, nigte artisti autentic populari prin faptul cd au
exprimat sentimentele qi aspiraliile unei colecti- l'oarte insufletiti de nunta car.ileruiui.'
M Idealul s[u estetic nu avea nimic comun cu
viL;iti cleosebit de numeroase gi alcdtuite din ele- acela al nazareeniJor qi al romanistilor in general:
qwSS mente eta irea- legat de real, de famiiiar, de cotidian
loarte diverse. lii au pldcut in aceeasi m[-
M surd atit artistilor rafina!i cit qi
ilu pentru c[ ar fi un rr filistinilor r, qi, deli bEcuulnionctarntuouclaihtn,,iqpneauaeaexsagpcirratavasictdaetafea,c<douq'adurrratddgtaortseetlei-ir
't' I'epr,ezentat ideal comun gioas[.
lclgitrb- paepnetncrarfeapotuinl,teclerigegatiamuavi obirnbei vienezd
.i3 fiecdruia pe
si mai uqor. 1Epc"ul1eec.1me,sr1,eeinanqicmtiu{_alddedet-uoanmtau.itsrnuoaardryn,utinroaatilmaccpipuatilrtdduairdtciellioennreriualadumleio-usarzi sapielnictdeaa"insrattterilae.i
Ei n-au trehuit sd facd nici un fel de concesii
Erstuiui public, cici gustul acesta era intr-o foarte
mare m_dsurd.propriul lor gust; spontaneibaLea si
lpluronsspei,ntimaedaeziniuvneenal,ieuinleoirsgodcsieeatdilmi ceediraetcuunnogrtdesa-
sale..era.iubirea, p€ care o socotea mai important6
decit cdut[rile tehnice sau disculiiie erudite pe
icolo acel amestec de romantism'cavaleres. *i a" marginea problemelor e.stetice. < Vezi tu, Richtdr,
lornantism idilic care, credea ea, intruchipeaz6
insusi spiritul Evului Mediu; qi poale cd, la urma ii.spunea el intr-o zi prictenului sdu in tirnp ce se
i,mppca,liiiinctemr,td+rebllu,zaaqci-irfuntrlp.i..purimodeul pi.lad6mirroligeeaabTcluitntsluadiolleabubapcu.uu.turec.sulnuutlar"irieii.laeStrmjtn)saa,itirzsrnag-ppbuterueenolncerpgctqbr,idtoiea'ipe,nldecctcisaibBetealniauvp(etBabuozriaaniriatcoiosi,-,ii
ulnrmaecloera,sat[saprsiviines!,t5e., Moritz von Schwind esl,e
rnai complet decit Richter, c[ci are un registru
nrai intins si-o claviaturd de mijioace de expresie
rnai r.ariatd. Austliac fiind, era oricurn cdlare qi pe
lumea germanicd si pc rca latin[. inc{lzit ]n
adincul siu de un soare aproape meritiional, nu el de drt"rgut,. Pentnr cel care r,:rea'sd-si
alta si s[ cruroasca pe ce se intemeiazi'ta"ienuaiirfr"ur"-
avea ner,'oie de Italia pentru a inflori; fusesc la rr.r rrselii si miste.relor snianltrtdreiis,tuslim>.tpEtiLl acllceafin;lia
Roma in 1835, dar primise putin acolo pentru cI simlimint pur si bun ull
aceriduseeiioprulqrini-.aLimumaegainisloenr tismaelentielloprresoacleupinateariotiatrede, de
asemcnea, ori de cite ori se ivea prilejul gi cu
mult incib impresiile primite din exterior erau rnlell.npelin)dsdpeutanqeaarevpornopSriuchl lsvIiundr,omluamnetisamr.o<mpaennttircuI
rnoderate. Intr-o zi, dupi fusese la Vatican,
lucr6rile ce este lumea in care i{i strlpungi duqmanii, te
pentru a vedea NlichelangeloT s-a iuunci in.foc pentru prietenii-tdili snr.u1,i picioa-
lui
intors acas[ spunind: <rAm vizut Sixtiia, dup[
rcle lemeji adorate. Aresta NelarroiamvaonntisWmerbl e-re.s,i
I De
si tot aqa l-au inteles Karl
iip de Lliohendorff D.
la < rcliure i la fanfare r, nrrme dat rrnui anume ,\prop.iere de
lcgituri de din secolul al XVI-lea, remarcahili dou5 nume ale unor poeli qi
carle rrruzicieni care fir[ s[ ignore-tleparte
prin decora{iunca somptuoasd si complicatii cu ramuri de asta'!
irrfrunzite (N. trad.)
- sentimentul tragic al vietii, a., .iripit in toatd
t i-!14
I,UDW opera lor un aer de gralie qi de dezinvolturd Lnl reprezentatnlui. invierea lumii basmelor ar
Plinrba ce pare sd excludd orice fel de dramd' Deqi debutul fi implicat o anumiti necirrste de care von Schwind
in drep s[u a fost foarte anevoios qi a trebuit mult s[-qi nu ar fi fost capabil dacd n-ar fi crezut in aceast[
SlaaLlit impuni talentul, Moritz von Schwind nu las[ lurne: putem fi siguri c5, pentru el, povestile
ANSI't impresia cd s-al fi rdzboit din greu cu via!,a. cu zine conlineau un adeydr
Ai^spune mai degrabd cd tr[ieqte in lumea fer- profund ; in.telegea
E pi sod basmelor unde mesele se semnificatia lor simbolicd qi
[]aden - bucatele cele mai gustoase initiaticd pe care
a aqtern sar.anlii qi exegelii incd nu se preocupau s-o
t -laecsaintee gi unde de pund in lurnin5, dar in a ciiror taine profunde
cu la
fwMfi q nevoie apare intotdeauna o zind, un geniu, un
vrijitor sau un kobokl care s5. te scoati de la el pdtrundea instinctir. si intuitiv. Natura pe care
o iubea nu era lipsiti de prezente r.ii I in ea
ananghie ir:r clipele de primejdie. Fiecare tablou rdsurrau galopul inorogilor, ctntecul
nixelor,
e deinoddmintul unei poveqti ce se terminS. cu ciocdnitul piticilor fauri. Pidurea fermecatd a
binc; de aceea, el abordeazd toate intimpldrile metamorfozelor qi-a intilnirilor magice era tot
ex.stenlei cu optimismul unei increderi copil[- atit de realir ca oraqul medieval qi ca societatea
rerti. Atmosfera de Mrirchen in care tr5.ia von l-co[rld-pctro5ielrSiteetondroie,a-saadululcueni ng-icuiilaoGr ve"aarmgieaanfna{ieciloitrrca,udaiLgihosnittuaadlraeanltoiin-r
S $hwind, ca qi cum el insupi ar fi fost un personaj
u. po".Jtl.ii' fantastic. ..i ."tt se ideniifica pe
dlepiin, invdluie in luminile ei esLompate qi in spate si-o floare in gur5. Obiectiv vorliind, acest
umbrele ei misterioase toate basmele pe care Je ev mediu estc probabil tob atit de pu!,in aiLevdrat,
povestepte, iar aceste basme sint gi ele r[mdqi!,ele ca si lumea basmelor; Schw-ind ii atr:ibuie toatc
celor mai lechi mituri ale antichit[lii, Cei ;apte virtu!,ile care ar fi fdcut din el o epocd binecu-
Fata din Mirt- PicLo- vintatd; aceste doud univer.suri sint probabil
Corbi, Fru,moasa Melusine, de basmele lui incit cleopotrivd de himerice gi unul qi cel{lalt, dar
ml este atib de captivat
reprezentarea lor plasticd inseamnd pentru el el, nu discutd autenticitatea lor; le vede asa cunr
iniotdeauna recitarla unei povestiri' $i faptul le r.iseazd, si asta ii este deajuns.
ci are un temperament de povestitor explicd Iat{ de ce tablourile sale poarti pecetea unui
iclentificarea lui atit de perlectl cu poemul pe irealjsm care sugereaz[ < momentele-il unui spe,_,-
t;are iJ tr ilustreaz{ u. Ea merge atit de departe lacol de operd, imobilizate de penelul artistului,
incit unele dintre marile sale decora,tii monumerrtale atlt de fascinante si de convingitoare incit nu
{,e mai intereseazi nici identit"atea cintdretilor
cle la Karlsruhe, de la Hohenschwangau, de la rrici soliditatea burgurilor de carton pictat,. Suflul
rle adevir ce insufle!,este opera nu es be vointa
Palatul Rezidenlial dirr Miinchen, de la.Wartbulg' rlc-a se convinge cu orice pre! a visltorului care
nu sint decit niste ilustralii la dimensiunile
peretelui. rrsuiesitnaorceclpahildiineinegmarazinldieusnadaatnirtuibsatiunalausliiitcadatrie.neatrreacvnoestlriidigiluiearensaailzeql,i
oTparors%ripuinnrueutupplelansstitriumciutne.az.irtcaiaitliiqvta,it-era:aeppaicovtauatredaeflisitdepolirir'iivp-itrAe[ ccciedaaesuretni
tlefect com.tn multor pictori romantici germani lrede in basmele pe care le povesteqte. Acest
ssiriniodnferiasrnrencauelluuzlii,sqcehioeipnmunasefri{reaqabictulilauonsteuualutui, nr-oa, truarmap-ioslisicmadruiimlloupirr-ein- c[,ern. adolescent, fericit cd trdieqte, nepdsd,tor,
oirrczddirliummiinnattrdaenscpaanrdeonatrdeadicnocpoillloredasecdtabpleoucrailree
care accentul cade pe picturalitatea indrdgitd lrri A{oritz von Schwind, este un vrdjit inainte
ca atare, gi ln mod eaxsctlfuesl isvi,ncguumr in;i ',l,'hoitaradqea-acufimurne.spvrindgjietoar.ispitele italienismului
.pe .tu;d',
reprezentan:tal existind detrimen-
lir-:r?5
I,UDWI afirmind c[ < nu-i nimic meschin in a te ataqa addeiabanalutnmlauilinutlieunritirqa-oicedadefuuazbciultiunaemlizaiqacfreeaereraicdufaleunitiacsslie-taaicliuczlaourtiei.-
I'lintbar de caracterele germane D, von Schwind transporta
i n dreptt rr.dIArlneeirsettfffielameeeml,prsiicvalcieilaeeenr:p-jve.eqizetielnoclueeointzpsuiodialbcsllre{iivoreaadrliai!tdn,zliiiosvi1ioi8fnirn5est2siSuLrsiicn.tihdndwiteniotiniopdsotdtpardiivtssi-iti
S taatliol in actualitate acea iradiatie de feerie cu care
'impodobeqte trecutul. ii este deajuns s[ inf[liqeze
ANSI1]L o fat[
Episotl t intr-o idinimdrin5e.,af.itidcadeluvi a-r5a, ppleecnintrduu-csae pe fereastr5,
Iladr:n- l'
un val imens
t de fericire sd" inunde privitorul; n-a reprezentat
aici decit lucrurile cele mai banale, dar ele sint
f#rffSifi; atit de insor:ite din interior incit par a face parte treazd chiar si in tonul sdu p- eo-pmulaari un accent
dintr-o comoar[ feericd. aristocratic, plebeu qi
Ludrvig Richter
mai lipsit de feer.ie. L,a amincloi p[durea e insu-
Aceast[ realitate cotidianS. tlansfiguratd 9i mai l'rf,nlsleeitilrni-atadcjdtu.ievdrevuedlarpstrcdietheziimenpnniLdGiceueilnironoeruvaecizvedailbiunciileedpl;uionilvetdeii,esstsiiam,il'esdltisrmodteivleelvacaohrebcfeaaitl
mult suprarealizatI decit idealizatl, iqi desfd-
qoard toate minuni!,iile intr-o compozitic curioasd
intitulat[ Simlonia (N{iiLnchen), seminind in mai
mulLe privinle cu fronbispiciul unei edilii roman-
tice franceze. Tabloul adund toate elementcle pidure germand plinti de vrdji ,si de farmece,
personalit[!ii arListului in primul rind prin iaptul
bgsieennetmciluodnmrogisilnoceurtqddteidnelaVDiieirsneoarcsifeei tdraietceiAat[ltcddaoevrfaedlrien. arSiilncothrewD-indi-dea
c5. se constituie, aEa cum strgereazi titlul, dirr
pat,r'u miqc5.ri, un allegro, un andante, un adagio'
un scherzo, cum si prin aceea c5. istoriseste povc- 1848; RiclrLer preferd micii burghezi qi ldranii.
stea a doi tineri indrdgosti,ti care s-au v[zu{, ales cele pe lemn,-exist[
pentru prima oar5. la un concert, in timpul primei oInlagrtauvrudriJberuseaglce,limana[i destul de- semnificativd:
om din pop_or? cdci este fiul unui umil
miqcirif qi care, in timpul ultimei, pleacl in Dresda, mai degrabd un gravor
cdl[torie de nuntd inso{,ili de fanfara veseIS a in aram5. din simplu
artizan,_ Richter se intoarce spre popor qi qtie
cornului surugiului. sti-i vorbeasc5.
Pin[ la virsta de aproape doudzeci de ani, r'ocalia
Am putea deslu;i in aceastS. construotie o urm[
de aihaism comparabilI cu o suoL]esiune de scene
diverse in acelaqi tablou, caracteristic[ pictorilor sa artisticd nu se manifestase in afara atelieiu-
din Evul Mediu qi din prima Rcna,stere sau
pre- sau proto-Renaqtere. Episoadele sinL lui epdl riinnteFsrca,nctian,dcparidnecsipeenlaetoNr adreiskpienisl-aaje.luLaat
atttel < incadrate u aici, dar continuitatea e
aceeagi, de la concertul inilial din partea de jos cLr
a tabloului pini la plecarea rralestii, care este
deznodEmintul povestirii. Iri tirnp ce celclalbe intoarcere, gi dupd ce prinsese gustul cildtoriilor
prtmeste o <r bursd ,r de la un librar-editor, Chris-
lvLta,oorcipiRahio!en,.'imaAIadtra,neluoiainlldudts,eimtcraaapjturoendr)ge, reiet-rciaenuino1aof8ens2rcj.i3itnA.dmPupiij-ollioebtaclaecalmeet lnaae,tsudcaoeldn-asa-ri
tablouri ale lui Moritz r.on Schwind sint momente
detaqate dintr-o actiune istoricd sau legendar'[,
aventrrra indrigosti{ilor e luminati aici cu toate r-ert,urr nlr se punea, clci era catolic, si nici aceea
rr unui interes deosebit pentru arta italieneascd.
farmecele unei poveqti Jrumoase, a unui basm l,a Roma, ca qi la Dresda, Ludwig Richter r[rnine
in costume moderne. intr-adev5.r, spiritul lui loarte gerrnan. Inainte de-a p{rdsi oraqul natal,
Schwjnd rdmine acelagi fie cd evoc[ un Md:rchen
preferase.peisajele lui Oehme gi ale lui Caspar
nS.scut in noaptea timpttrilor, fie un eveniment David Friedrich faimoqilor vechi rnaestri germ-ani
tot atit de banal in sine ca qi aceast[ idild in din Galeria in care, spunea Carus, ie simli ca
Viena lui Schubert. Geniul pictorului realizeazd
I,UDWII intr-o bisericd. in drum spre Italia ii cit€qte important ca qi descoperirea lui Ossian, si se
Plintbure entuziasmeazI pentru acea strdveche literaturd
in dreptu. pe Tieck qi pe Wackenroder, care il inrdddci- popuiarl cuprinsI in broqurile negustoriJor ambu-
Slua ilir:lr neaz[ gi mai adinc in Yechea art[ germanS.'
ANSI.]I,N si principalele sale descoperiri in Ora,sul Etern lan!,i, in farse si in golii, in snoar.ele versificate
si in legendele care ieseau iarlsi la lumin[. Cind
Epi.sod dt siliignUi rPioiecsitaili,ocriftrira'tliuloi r Grimrtr si Cintecul Nibe- editorui Georg Wigand ii incredinleazii ilusLrarea
IJadcn- llr Diiier din care Veit pKooscehdaiio; gravurilor lui
mapd intreag[. Cdrpilor Poprulare (Yolksbiicher) de la Marbach
f, qi-a poveqtilor iui Grimm, Richter iqi d[ seama
Diirer il va impresiona atit de puternic inclt cum se impune in el o alt{ voca{,ie decit cea
wf''fwil@!i; aproape c[ il sivniranoprcaicoteina rcl.auezit,,ti,ra'apjuenacgeoilnr, dd_acsapitrooi]at,eicsputaalrntlea-
tle pictor: aereea de a reinvia odatd cu vechile
pioteslantism; por.eqti tehnica rnedievall a gravurii in lemn,
at"it de potrir.itl cu rr.aivitatca gi sinceritatea
iismului loat[
la sluibele biseric,ii reformate. DacI germani-
zarea unui artist qi literaturizarea unui catolic unei arte inl,r-adcviir popuJ.are.
Peisagiile romane ale lui Richter erau superfi-
in al,mosfera Romei constituie un paradox, atunci ciale qi cam lipsite de accent. Visa ca lolii gelmanii
Richter impinge acest paradox ultima Italia, clar nu-i putea apartine, nici m5.car vre-
pin[ la
sa limit[; qi nu-i vorba aici de nici un fel de
<r atitudine r-din partea sa; in tot ce face qi, scrie, rrrelnic. El esl,e omul pidurii germanice, aI hi!i-
fireascI surilor stufoase si pline de mistere asemenea
el este de-o sinceritate qi profund5, celor ale lui Wolf Huber sau ale lui Albrecht
aqa cum reiese si din aceastd. emo!,ionant5- con-
fesiune: < Patria pdminteascl pi patria cereascS. ,\ltdorfer, aI fdpturilor ciudate care pot fi sur-
prinse acolo. Elementele narative pe care le
trebuie consideratl ca cei doi poli ai sinit[1ii introduce in aceste peisaje nu seamXnS. cu cele
unei arte; arta iqi implintl r{dicinile in cea
dintii, se inalli pentru a ajunge la cea de-a doua. din <r pastoralele eroice )i pe gustul lui Salvator
Fiosa, al lui Niagnasco qi ai barocului italienesc;
Ea va continua se tie vie qi s[ exercite o acliune personajul nu str[bate, mai mult sau mai pulin
inviordtoare cit5. vreme va fi insuflclitd de aceas-
td idee gi ii va crea forma adeovat[ >. arbitrar, peisajul, ci este emanatia fireascI a
acestuia, suflelul, prezent,a indispensabil[, nota
Schwind qi Riohter sint aqadar f oarte tpro- in iurul cdreia se constrllieqte simfonia picLurald.
pia{,i unul de altul p- reinmaocleieasitiqsi-inaceerxitaptreesaibesi'olputrdin,
Poate fi un schimnic, adus la mod[ de romantioi,
prin sirrrplibatea o nimf[ de pddure mingiind un cerb, sau acea
naturalelea lipsit[ de orice afectare qi de orice
poz[. S-61 spus in deridere cI Richter este pictorul GenovevS. de Brabant pe oare Richter o aqeza
in fata peqterii sale, cu copilul qi cu ciuta imblin-
nesecatuiL'aI Iamiliei germane: se poale'. dar zi1,i la picioare, in timp ce adierea leagdnd lin
eI a dat bucuriilor familiale o imagine emo!,io-
nant[ si care nu cade niciodatI in sen[irnen- copacii si stirneqte cintecul p[durii (Ilamburg).
irot, fi de asemenea pasagerii bdrcii care plutegbe
talisrn. Vroia, qi a qi reuqit, si inalle banalitatea 1ie Elba din PLimbuie ci barca in d,reptul, sti'neii
cotidianl la suprema poezie: ceea
realizase in H-ermann ;i Doroth'ea, ce Goethe SclLreclrcnstelru. Harpistul orb care pare ieqit din
qi ltichter
doreqte s[ trdim accienedaqpi 5s.utrrpurniz4[.*pil.i"nimdoedevsrtaej]de Wilhelm Meister, indrdgostilii prea preocupa!,i de
ei ingiqi penbru a lua in seamd burgurile ce se
sale <, interioare )i perindd pe maiurile flur.iului, studentul cil5tor
pe care o resimte Faust irr odaia N'largaretei.
Asemenea lui Schwind, salutase qi el apari,tia iu bocceaua in spinare, imb[tindu-se cu pri-
i'eliqtea miraculoasi a luinelor, poetul f urat
crrlegerii Des Knaben Wwnderh'orn de Arn1ry 5i de reveria sa, copilul care se joac[ muind o
Breitano ca de
pe un eveniment poetic la fel
crenguld ln apH sint tot atitea elemente dintr-o sau dintr-o uverturd de Weber. Sint deopotrivi
povestire, si fiecare pasager ar oferi subiectul
unei strole de balad5. poe{,i, muzicieni qi pictori, c[ci pun ]a unison
talentul povestitorului, geniul pictorului si sen-
Pentru c[ aici este atit slibiciunea lui Richter sibilitatea pentru muzicd, iar aceasta face sd
cit si a lui Schrvind, slibiciunea unei ar:te inbe-
rneiate in primul rind pe povestirea ist,orisitl rdsune armoniile sale din adincul pidurilor gi
al apelor.
in tablou. Astlzi sintern atit de departe de < pic- Artiqtii romantici care sint in primul rind qi
tura programatic[ ri, si atit de lnclina!,i sd consi-
derim intr-un tablou doar < lucrul pictat rl, incit aproape exclusiv ilustratori, contele Frartz von
Pocci, un caricaturist laf oacurtreteparedlirnuitBdaevazriiaareq,i
tot ce este anecdot6 ni se pare aproape de nein-
{d,einlesN. Pfriercnhtreun,rodminanptoicei,mfeoJnedpuol pcoumlauren maestm de ceremonii
din legende, mare iubitor de basnre si romane cavalere;ti,
hamburghezul Otto Speckter, celebru pentru
era un bun
al_tuturor, al analfabe!,ilor care lc receptau pe
cale orald, ca qi a rafinatilor. Pentru noi, cdroia itlluersatrt,atciailedessaelenalabolriodveesvbigirnilcetec,uegaarrliuml alulei qi consi-
inMneavcrintoienngt(erVexuiteusnldasr)eiupsuannueanrCat atcivvuat-laclaedirsauapuluiciiruatKaturuelnSeoTptisnvootundl Richler,
Ludwig von Maydell, prieten cu Riohter, pictot
de retabluri religioase urai pu{in uuuoscute decit
Falkenstein (Leipzig), de iMnosriintze.voI nsS-achrwepinrodq-at desenele sale, Eugdne Napoleon Neureuther, carc
esen!,ial. rqmine tabloul a asistat la revolutia din 1830 la Paris si a rron-
dus manufactura de por!,elanuri de la Nymphen-
cu ironie lui Richter cd nu toate calitdtile sile burg, au folosit cu acelearsi rezultate lcrjciLe
picturale sint pe potriva bunelor sale seniimente.
In realitate, atunci cind ii studiem pe romantici, gravura pe lemn, tre-qi pdstra titlurile de nobler!,e
qi mai cu seamd pe cei germani, trebuie si modi- clin Evul Mediu, ,,si litografia ajuns5. la modi
datorit[ lui Senefelder qi foalLe larg riispinditii,
ficdrrr felul nostru de-a vedea pictura. intr- imediat dup5. inventarea ei, in lumea romanticl
ader.5r, pentru ei, pictura nu-i declt un mijloc,
nu un scop in sine; maniera de-a pentm care aceast[ tehnici nou[ a devenit urt
importan!,d decit ceea ce spune are-mai mijloc de expresie inedit, utilizat cu a,reeaqi
pulini strilucire atit in Fran!,a cit si in Germarria.
se spune. De
aceea nu s-au ingrijit prea deseori de ieinnoirea
artei de a picta, socotind cd. ceea ce fusese desbul IJn loc, printre ilustratorii de poveqti, i se cuvirre
si unui poet, acel Clemens Brentano, desprc a
de bun pentru Diirer, Altdorfer, Cranach sau cilrui pasiune pentru desen, impirtirEitti Ei de
Griinewald, rdmine destul de bun si
acest lel de-a vedea, in opozi{,ie cu pentru ei; sclra lui, Bettina, am vorbit in carl,ea mea despre
dorinta Germania ronLanticd.. Dolind s[-qi ilustrezc singru
de
lnGoooructdtahcteer,I-ceeuderoererpi,cro;eiqpaerxcepdl,licssellnilntusdatecifseictlauasl iddteiimnmppouddneecrtn,cuie,l
r,drtiie si mai ales cea carc poart,i tjLlul Romanlelc
Rozariulai, el devenise elevul lui sS[ cfhicinrkceprlo1-i
pentru gusbul 1ui. discipolul lui Runge. Cind nu dorea
duse propriile sale desene, indruma personal
Prin predilectia lor pcntru anecdotd, Schwind munca ilustratorului, qi a vcgheat cu deosebitil
si Richter rdmin riiste <, peisagiqti ,r, dar de indat[
grij[ ca fratele s[u Franz impreund cu Fellner,
ce e vurbu sa [ar,i inIelese muzit.alilatea unui care se apucaserS. sd graveze o suit[ de planqe
peisaj, frumuselea supli qi profundi a culorii,
ei dovedesc o inspiratie generoasi qi sincerd, pentru Dureroasele Patimi ale cdlugdrilei vizi-
care, la amindoi, aLinge o bogitie orchestrald onare Catherine Emmerich, s5. reproducS. intoc-
mai viziunea acesteia. Brentano a mai compus
comparabild celei dirrtr-o simfonie de Schumann 320 si o serie de crochiuri pitoreqti si ironice pentru
Gazeta Schimnicilor (Einsiecllerzeitung) una din- apoi petrecuse optsprezece ani la Roma aldiuri
tre cele mai importante si caracterisl,ice reviste de nazareeni. A participat la dccorarea saionului
Brentano din casa consilierului Von GuaiLa, qi
romantice. a desenat o serie de hors-texbe pentru Via[a
Amintirea nostalgici a Evului Mediu, comunii .Fecioarei Mariu scrisi de sora IJrnmerich. Un
tuturor acestor pictori, oare i-a ldcut sd iridrd- loc insemnat printre subiectele prelerate il ocupI
geasci ati[ laturi]e eroice ale cavalerismului cit strrdentul cdl[tor, iar basmele care il incintd.
si simplitatea umilI a r.ief,ii oamenilor de rind mai mult sint cele ttnde ingenuitatea sentimen-
de la orarse si sate, dridea farmcc pind qi unor telor gi-a ideiior Elului N'Iediu se manifestd tn
aspecte vulgare si chiar riciicole; rezrrlta de aici gi"atia picanta prietenoasti cu care povesteqte
poelic specific germani-
ur anumil tip de rcali,*m
lor. qi nu prea frecvent la rominticii rtin alte a1irtliirsut,,mi, oruesanlisdm,inupl dprloureetaicaadol rnviile.d!,,i.i
tdrt, care nu puteau resimli aceeasi induiosare Albd, ca Zdpoda,
in cazul aitor
cotidiene clorninI amirrtilea rnelanco]icI a virtuti-
pent_ru vechile oraqe r,Ssucite in ele insele, intesate lor eroice de altldal,ii. Ceea ce se reline de pre-
de clopotriite de biserici qi de tr-rr.nuri de priir[rii, ferintI din arieasti via{ir medievalti pentru a
pentru ci acest viguros pitor.esc < gotic l, ce li indrigit atit in prezent cit qi in trectrt, sint
srrpravietrria. in al,itea oriqtle gcrmane,. clispiruse virtu{ile dornestit;e, simplitatea moravurilor gi
in general din orasele franceze din cauza f.infr.u- a purtirilor, inocenla inimii si-a sim!'urilor, cre-
nusel,{rilor > urbanistice, a sLriciiciunilor. pro- tlinta de nezdruncinat intr-un trestinism peste
vocate de rizboaie si de revoiu[ii, si pentru c[
r:omantisnml francez excludca din ion-cep!,ia sa care n-au suflat, inci vijeliile I'Leforrnei. O reacti-
rlne de schisi impotriva spiritului secolului al
orice_ simpatie pcnlru via!a {amiliarii si rii,.tulile XVI I I lea acce ntueazl atasamentul manifest
pcntru aceastii modes[ie br.rrghez[, rnul{umitI
hurgheze in favoarea eroisrnuiui, a tragicuiui,
u paroxislicului si a a.t'rcsivrrlrri.
Alfred ReLhel, istoriograf al ceremoniilor carolin- de soarta ei. Tot ce se asociazir ideii de rococo,
o licenl,S moral5 tlusi pin[ la libcr:linaj si perver-
giene, pictorde istoiie dramatici, stipiniL de si t,ate, scepticismul gi ateismul, groapa care se
obsesia morlii care ii va dicta la lurnina revo-
lutionar[ a anu]ui tl8118 un Dans Ilacabrtt ce r,asc5. din cc in ce rnai adinc intre poporul muncitor
politizeaz{ temelc obisnuil,e ale r.echilor xilo- si suferind qi cei prir,iiegial;i, impinge inimile
grafii colporlal,e sim!,itoare spre a0ea concep,tie a lrecul,ul ui ce
de r-inzitorii ambuianti, a muri L carcesabtait emmaia.ifmdempolratsa[t. si. mai ispititoare
nel-,un la vilsta dr. patmzeci chiar apare
qi trei de'ani, Bonornia vienezl
dil pricina accst ui dezechilibnr care il f ace sJ. rtu cit
basculeze ini,re un exces dc dramaLism si de a glsit in Erasmus }lngert pe cel mai bun repre-
bizarerie; stilul Iliedermeier era in rnrille cazuri zentanl al acestei alte fe{e a rornanbismului,
accoartnrisetrtasps;oanu$duuepnreuapnoeenale,bcgncescrarunrraionlsantluveemcliooennmsileiodnre'traasircir,izi io;irinaaiurudnl banalitatea iluminatl de iubite qi de sensibilitabea
poetic5, din care se va prelungi pin[ in pragul
iecolului al XX-lea un curent romantic prin
tb-uudrginheezlaeasrtted,oarguasicnuem,spi raorclva.mldaiuccheiai rdiorr sentiment qi realist prin expresie, curent cre va
inapbi- s[rdbate realismu] post-courbetian qi r.a 1i repre-
grupul zentat de Hans 'fhoma, mort la virsta dc optzeci
Jeune France. si patrtr de ani, in L924. Tot un poet al realitdlii
Vienezul Edu'ard von Steinle a fost unul dintre Albert Welli,
acei piclori romantici care all realizat acesb este Ei elvetianul a mun!,ilor si care reinvie
echilibru spontan, qi fantastici pacea idilicI
firi renunldri. Fusese legenda
prietenul lui Schubert qi al lui Kupelwieser, 322 a pdqunilor alpestre.
Cind ne gindim la str[dule]e intortocheate ale la rlndul lor din clasicism si din helenism, cele
vechiului oraq gotic, printre inaltele frontoane arhaice fiind incd n"..,t o*r.,t. I
subrede si zidurile tremurdtoare in dosul cdrora
ghicim intunericul grddinilor nocturne, cind clarul O dat{ cu declinul romantismului se contureazi
o reac{,ie ce se opune irealismului din Mdrchen
de lund asicaalcdeIsdtourghaegneezlder,i,finrmeegleindpiimlocnuuimtoarii-i conformi cu natura. Peisagiqtii
burlesti si cere o artI
au arltat drumul care duce la realismul obieciir.
decit la caraghiosul qi induioq[torulCarl Spitzweg. -ex-ipnrimmadrseuarqai in care po!,i sd nu fii
edidAreelci emtosuStotanpumitsazeJiwenimotaeenpglpe-rPiuaneamritueucel,etlaaclieontnnumrsorciiamlideuieadbrsnaauatbnilsseeilmtl,iluiundigiluecuic-eiiiior.enoiEfenadvxi1eories[vdjetceandaaiirntcelea[-, chiar in contemplarea subiectiv in
unui peisaj.
Afirmind superiorital,ea experientei cotidibne ii
a.realit[!,ii asupqa viselor gi i niiscocirilul imagina-
t,ici,.naturalistii au instaur.at o rroui este_-Licii,
pauliand, un. mod afabil qi emo!,ionant de- a-qi estetica banalului cotidian care poate fi exalLai
bate joc de sine insupi, de-a nu prea lua in serios
tot ce se povestegte, probabil pentru a evita sd prin iubir,ea ce i-o poart[ pictorul si prin geniul
casdarudaulimcnafacitgtiitzuineirnztare-pobrrruedmcffeouaraiintcvdsinraielaerldePIqsooinaaerlteeuccluaseirliuesirnip-redaisccetu(iiNbrn[i{dbiinplicnloohitameeinacic)l,
cu care il transform{ intr-o frumoasi. opei,d de
art[. Aceast[ divinizare a banalului reprezentatd
de Hans Thoma corespunde, in cazul lui Spitzweg,
cu o eroizare a grotescului, or, dincoace gi din-
colo, naturalismu--l isi afirmd drepturile.
Aaql llucigmPorocmciandetissdmvulrlqleuqiteScahcweiandifdeaal lliuziarlleic,hatccera,
despre via{,i. lua, totuqi, si alte poetizare a realului pe care anl constatat-o,
posLromantismul lui Feuerbach si al lui Bijcklin
Nostalgia romantic[ poate intoarceri himerice
forme decit aceea a unei
spre un ev mediu eroic si idilic; dacd urmS,rirea
cxasperat5. a unui mit qi tentatir.a iluzorie de exprimd folosind limbajul naturalismului aspi-
a trezi mitologiile adormite qi de a reinvia zeii raJ,ia. lor de-a relnvia si de-a reacbualiza rnituriie;
tehnica trit,onilor lui Brjcklirr si-a eroinelor tragice
morli caracterizeazI spiritul romantic, tot in ale lui Feuerbach este identic[ lehnicii lui Triibncr
rornantism trebuie s5. includem, sau cel pu,tin,
sau a lui Leibl ; chiar daci ideologiile lor sint
din respect penbru o cronologie arbitrai[ de antagonice, maniera de-a picta nu se deose-
dalatmteinptreerci,isced, cini ropmosatn-rtiosmmaunl tinsmu ,soe inchide !vB.Cdttzi_cuuks.elipnnreiccauiomdr.auetlpit,r.ei$nztinitmitmu cpce[ cnLetaeBuib,ritilcpiliilienr,e"plbarroesr'nian,dLluu-ili
seamd in slu, il plingea pe }ietul Leibl pentru cd picteazd
cu atita rivnd niste irtirlnci pe care le r.edea
de
piclori ca Anselm l-euerbach, Arnold Bdcklin,
Hans van Mar6es, care au incercat un alt tip
de nostalgie: nostalgia Antichitdtii.
Aceast{ antichitate la care aspiri ei si cdtre
rtlntc.
(iare se iritorc nu-i antichitatea esteticienilor
sau a arheologilor. Irjecare om are Grecia r.isu- lieuerbach-.;i Bircklin ar fi fost probabil realiqti
rilor sale; cea a pictorilor n-are nimic dacI n-ar fi fost imboldi,ti de propria lor nostalg'ie
comun cu si dac[ imagina{,ia lor nu ar fi urmdrit nisle r,ise
antichitatea livrescd a savantilor, ei in.telegind ce zburau deparie de realitaLea cotidiand.'Recon-
mai bine Grecia poelilor idnecfoitnGd,reicniaelpuoicWa ilnu-i
se qtia stituirea cam teatrald a unui ev mediu iluzoriu
ckelmann. $i ce ;i com.andat, cu. care se mullumiserd ciliva
Winckelmann, despre o antichitate ce nu ajunsese
la noi decit prin intermediul unor copii romane romantici, nu mai era posibili dupd ce ayusese
clupir originalele grecesti, originale care datau loc experienta naturalistd; irealul trebuia tratat
rle acum inainte cu aceleaqi rnijloace pe care le
folosea realismul, cu condi!,ia ca atmosfera mit, si simlim in opera lui nostalgia unei Grecii
rer.eriei s5. rS.mini intacti, iar spiritul mitului in care oamenii ghiceau cit se poal,e de firesc
s5. nu sufere de pe urma acestei coabitiri cu niqte in for{ele naturii prezenta zetlor. El suferea
realibdti r.ulgare. Ambilia lui Feuerbach qi c[ trdieste intr-o epoc[ ce nu mai crede in zei
lui Bc;iklin alost aceea de-a umple realul pini l_aa si nu mai vede sacralul incorporat in substanta
saturatie cu iluzoriu si de a imbrS.ca visele in material5, a lucrurilor.
ins[gi iormele naturalismului, dar, din clipa cin-d
acesi punct de. plecare a fost depdqit, drumurile Captar:ea unei frumuseti eliberate tle-o localizare
lor se despart. in timp ce pictorul Irusulet Morfilor
in spa'!iu gi tirnp, transportarea i'enomenului
prezent intr-un fel de absolut atemporal si eterni-
se arunci. in urmilrirea unor viziuni cle neatins, zarea lui in manifestarea nemuritoare a simbolu-
portretistul Nannei, qi al Med'eel insr.rflelest,e in hri gi-a mitului sint
adincul sdu o Grecie de altidat[ pe care prin dupti romanticii lelurile la care niizuia Bocklin,
pasiune gi arti izbutegte s-o actualizeze. autentici,
mai cu seam5. in
tablourile ce consiituie r.ariatiuni pe aceeagi
CinA au vdzut celebra compozi!,ie Tritoni ;i temd. Reluarca ln repetate rinduri a lrnor subiecLe
!{ereide (Basel), contemporanii lui Bocklin s-au preferatc ca Insu.lq Mor[iLor, Cdltitoria de rutntd.
indignat pentru ceea ce au numit ei grosold.nia pe tirnrtt rndrii
realismului care se etala acolo ip,nr.iInt&flai&p, tCulascii5.pdarcde,ssittde, sc explicd
sryii vllgaritatea subiecte aveau penLiu el
au declarat ci tabloul < miroase a peqte r>. o sernnifica[,ie pe care se striiduia s-o eiur:ideze
iln naturalist ar fi socctit foarte migulitor acest
omagiu adus valorilor olfactive ale picturii sale, rnodificind organizarea elemenl,elor din l,ablou
sau schimbind atmoslera acestuia. EI pare sti
dar pictorul din BaseI c5.uta cu totul all,ceva. urmlreascd astlel ceva impalpabil qi (jarc ii
Adevirata iui ambitie era aceea de-a crea o scapd., o clesirvirsire ce se ascunCe si sr:arn{nil
oper5. de artd care t,i fiu it acelaqi timp imagine astfel cu un rnuzician 0are inccarci sir prindd
qi muzic[, restituire exactd. a unui lapt obiectir' qi sd reproduc[ niste sunetc auzite tle departe
qi suprarealizare literar[. intr-ader'5r,'el concilia sall rn vis.
o paiiune pentru poezie qi continutril < intelec- intelegem cit ar fi de absurd si r.edem in piclo-
tuil r al unui tablou cu o devoliunc absolutti rul. Orasulu,i ased,iat de la Diisseldorf, al Ciumei
in fa{,a elementclor naturii: i sc intimpla,- se de la Basel un realism pur, in ciuda important,ei
spune, s5. rflmin.{ in picioare in apd ore de-a pe care o acordd valorjlor tactilc si curn arr
rindr-rl, ascultind cum vrtiesc in jurul s[u valurile tipleusste- olfactive. Prin aceasta, Bocllin
rnirrii. Iubea, de asemenea, muntii Elve[,iei na- pe drcpt cuvint oompatriotul si sc dove-
tale, tulburtitori qi adeseori tragici, Ei gtq{la mosteni-
limpede a colinelor tosirane. Asculta armoniile lopuI picloriJor [ancicri Jin -Elr,'lia. irrslrirul.i
naturji si Ic incorpora in tablou asemenea unui si ei de un naturalism viEuros dar lars ctcsrhis
muziciari, devenind un mijlocitor intre muzica visclor, fanteziei, neiiniltilor calc sugcr.eCzii mcta-
morfozelor lor fantasLice. NaLrir:a dobindind slarea
lduntricS. a tabloului si aceea pe care brebuia s-o
rle rnit si supranaturalizlndu-se datoritl intensi-
asculte privitorul in timp ce contempla formele t,i{,ii culorii qi-a materiei, saturindu-se cu o vita-
pictate. lit,ate debordant[, chemind pe l)urnnezeu care o
Aslizi, Bijcklin este acuzat de << literaturizare rr
$i i se reproqeazI dragostea exagerat[ pentru r.a locui, devenind panicd si transformindu-sc
vrcmuri, era acuzat pentru in Pan eI lnsusi, fortcle elementalc, la rindul
< subiect r, cind, pe -lor, devin forme. Astfel, ln lablourile sale, aceste
el aspird si reconcilieze fort,e nu sint niciodatd nisle enl,it[li literare sau
realismul s[u ; cle fapt,, natura pini in stalea de niste convenLii de stil. Prometeul siu c un autentic
sd duc[ 326
visul cu realul,
gigant culcat pe muntele pe care il acoperS. cu qd.iinbgaesnmeerap!,ieanptrreuceadesnctd,dpasedes-pvriujilngeaaruitapleeaJeegpenodceii
tot trupul, vuietul mdrii se preschimbd, f5.r[ .a
ne femeia lor. Aceastd Grecie seamS.n[ cu cea a lui I-Ie1nse,
uim1, intr-un trup de femeie, c[ci llyperion, de Ft6l-
apar{,ine aceleiasi esen!,e ca gi r.alul, iar printre cn Cycladele din romanul
derlin, c[ci nu pretinde si past,isezc Grecia
ramurile inalte ale pidurilor sacre trece duhul trntici si nici sri compunii u r.cc-onstitrrire arheo-
Nemuritorilor despre carc) ca gi Ildlderlin, Bticklin
stie c[ se afl5. aco]o. Iogicd, ci s-o regdseaci in via!,a ei imccliaLd,
cimpeneascd idilicS, popularii, neschimbatd,-
Bijcklin nu divinizeaz;i idealizind ci, dimpotrivS, exceptind e din epoca
p[gind. costumele, dacd cazul ! -
ducind materia obiectului la realitatea lui cea
mai carnald. El determinS. zeul sd pogoare in
carne, in loo sd spiritualizeze carnea pentru a-i Evadarea propriu-zis romanticS, medier.ald in
cazul atitor neogotici francezi, germani, eng.lezi,
iniesni ascensiunea spre empireu: aceasta era) r[mine. esen!,ial helenic[ ln cazul acestor trei, si
gindea €1, religiozitatea grecilor, ;i aceasta a cei mai de seamd postromantici germani, I{ans
fost si maniera sa de-a fi p;rec, intr-un secol ln von Nlar6es al5turindu-se lui Biicktin si lui Feuer-
care'r:ealismul desconsidera spiritul ryi divinul.
Faptul cd acesb divin se intmchipeazfl uneori in b.ach, care, din punct de vedere esietic, moral
qi ori de cite ori este posibil si din punct de vedere
opera lui Bticklin sub un strat gros cdaerecalurnmein-a
frumoas[ ar material, au fugil spre Nleriiberana. Ei nu erau
oiicit de fi ea... prin aLrasi in Greuia qi in Italia nici de dragostea Ior
spiritual[ riscd si nu mai r[zbatd, constituie o pentru arta italieneascd, nici de sentimentul
primejdic de care rr-a scdpat intotdeauna' religios carc ii insufletea pe nazareeni, ci mai
Tot aga cum Bocklin se inrddS.cinase mai adino clegrabi. de-o nevoie fizic[, o atractie carnald,
in Italia, datoriti c[sitoriei sale cu o tinird o necesitate organic5, temperamentaid. Sufletul
roman[, Angela Pascucci, Anselm Feuerbach va lor urmeaz[ totusi trupul, daci nu I-a precedat
cumrra, ei izbutind s5.- cunoascd dirr an-tichitate
intra in comunicare cu antichitatea prin mij- ceva ignorat de arheologi qi de eruditi, acel
lcicirea frumoasei Nanna Risi, pe care a pictat-o mod panteist de a intla in comunicare cu natura
atib de des incit nu rnai putem desp[rli splendoarea
ei brund si visdtoare de Medeea si de toate eroinele
dincolo tocmai de orice gen de literaturi si aproa-
greceqti si romane pe care le-a imaginat. Feuerbach acelasi fel animalic cu care Biicklin isi
qi Btrcklin nu sint niste romaritici intirziati care pe in
infloresc in celelalte {'[ri, in Anglia sau in lrran!,a' ining'iia fdpturjle marine acoperite de alge viscoase,
dar ei nu impS.rtigesc acel
dispre!, fali de trup, imbibate de sareT cu mddulareie sprintene qi
mirosuri violente.
acea neincredere f aln de carne, acea voiri lri Feuerbach e tot atit de senzual, dar mai putin
tle dematerializare a unei arte ce b[nuieqte cit organic, qi regdseqte^ mai repede vechile drumirri
de inl5n!,uiti de realitatea materiald este volup-
ale tragediei antice. Irr cazul lui Hans von NIar6es,
tatea trupurilor. cunoscut de Biicklin la Floren!,a, e vorba de un
Ca gi pictorul Tritonilor qi aI Nereidelor, Feuerbach alt mod de evadare, al cdrei {,el e mai putiu
resimte foarte puter:nic atrac{,ia c[rnii qi, ase- precis, mai.anevoie de localizat inlimp qi in spaliu.
menea lui, proiecteaz[ aceastd atrac!,ie departe
de Germania wilhelmianS, prea prozaicd gi degra- Pddurea.iui e incd pddurea legendeloi qi a poveiti-
datd de cultul exclusiv al prosperitdlii industri-
ale. El se refugiaz[ in aoeeaqi Grecie in care Ior, ca si aceea a lui Friedrich, dar ea se deper-
sonalizeazS, tinde sd devin[ un decor conluz,
un soi de fond sonor. in felul acesta este mult mai
Bticklin s-a intilnit cu lJlisse qi Calypso, o Grecie miticd decit pddurca lui Altdorfer sau a lui
fdcutd din vis si realitate, tol aga cum romanticii
328
Calus: nu mai recunoqLi in ca nici brazii germanrcr ci1i. A ajunge la aceasti lpuimtruenaciecojpailrflriaecio, loa
nici chiparoqii toscani sau mdslinii gre.ceqti; redeveni copil penlru a
ea devine acea lume nedeterminat[ a psiholo- der.ine a;adar idealul poelilor romanl,ici car€r
giei trbisale in care $e addpostesc spairncle cu totii, exaltd, irlcalizeazI si divinizeazi chiar
ielc mai intimc, dar fflri 0u o emolionanti unanirnitai,e copiltiria. Curn
sd pun[ totuqi in
calea lui Nlarces vreo arnenintare sau vreo pri- pe mdsuri ce ore$c, copiii uit,[ treptat minun[li-
ile lumii din care vin qi pielcl, in cele din urm[,
mejdie. orice arnintire despre ea, noi trebuie si recreem
in noi inqine aceast[ stare miraculoasl peritru a
Cisviiaarsvruitatadnleciprseiiit,giencteasCrpepfaaearrratcapriun.li[brits,eolascrltiofirirlbnn;ieaqfsettermiabcecuai.ive!g,agiotlaieinl-reic,_molacdebedriariieincfviatarurileli regdsi contactul cu universul fermecal, din care
pddurilor, sai.r florentineie unui Decanteron cte- venim si unde urmeaz[ s[ ne intoarcetn. De aceea,
intreaga literaburS. rornanticti este iluminati de
puscular, sau duhurile elementare ale singulari-
magia copiliriei care se confund[ cu virst,a de aur.
ieqii, ili continu5. aici reveria milenar-l,. lingd
izvoareie ferrnecate, in tov[rdqia unor jivine ce Cel pulin aga a int,erpretat-o Philipp Ot,to Runge,
acel pictor atit de rnarc, alil, de ernoliurtalb qi
Aspacieu'snuiasbnadupijeievoileiasninetielnctuelhn,iilemiilqiGeeeteniorgtoovhmpaaeamna!n,nnaeictirniislSipomevreguraiccljnial'ii!tnrniine. i,\ui'II_lat{silamliom!ga[triiaimsnc,Suq.pfniaadrilenne atib de reprezeritativ pentn-r romantismul cel
plecase si-qi supravicluiasci si sI moarri. mai interior cu putinLS. Inoce-n[,a ]ui radioasS.
sc exprim[ in simboluri sar.ante qi intr-un limbaj
pictural errnetic, a c5.rui cheie lrebuie s-o deLinem
pentrtr a in!,elege elementele. < Illemenbele, spunea
Runge, sint qi in noi, si botul poale qi trebuie sii
tigneasci din fiinla noastri cea mai adincS. i>.
Acesb limbaj mistic care este pictula are dtept
Dar rnai eristS. si alti fo"^a de nostalgie, mai
interisS. qi mai complexS. decit cea care visa scop descoperirea f ormelor', a semne^lor prin
reinvierea Evului N'f ediu sau a Antichitl,tii. care se r''or cornunica Elementelc. < Incd. din
tinerele, am aspirat intobdeauna si. g[scsc t'uvin-
str[b5tui de asp.i- tele sau sentnele, sau indiferent ce, prin care ag
rinaitiraeg"praosmioannattisdnrduel -gierremgainsie, dincolo de spa{iu putea face perceptibil celorlalli ccea ce se rniqcl
pgiolat itme -pn,icoioludaartdc -pdieerdcuittiti,noi.mluangleinaca.triac n-a exisbat in mine din afarl inlurrtru si dinlun l,ru in
oamenilor: afari in cele mai lrumoase ceasuri ale mele, c,u o
iaimoasa pirstd, cJe airr cintat,5. de poe{,i qi doritd
de atitia poeli qi povestitori aspirind sd ajung[ intensitate calmd, qi care reprezintii simtirea
la <r Ca,sa tainlui >, Dlinistanul sugerat de basmele mea cea mai intim[. I^nl,obtleauna am ginclib in
orientale, de care romanticii sint foarte indr5.- rnine insurni astfel: de r.reme ce nimeli nu se
inLereseazl in mod deosebit de sent,imentelc tale,
gostili, sau At'Iantisul, care llu mai este insula
iriseamni ci celdlaib trebuie sd posedc qi eI seriti-
iulundat[ a lui tslatort, ci un continent fermecat mente in sinincaaqlauif.e$li
si inc[ viu, un tirim feeric al c[rui drum este celuilalt, dacd unul ar putea s-o spurrS.
incit sii le simtir iclent,ic, ar
li ca qi cum ne-arn strirrge mina, ca si cum ne-am
rnereu cduiat de Nostalgie. fie AtJanlis, fie privi ln ochi. Acest gind rni se p[rea mult mai
Iiie cI se nume;te Djinistan,
Casa Tat,5lui, aceastS. tint[ miraculoasd spre important decit boate stiinlele atit de greu dobin-
anjuungseinatminasrtefealliblaatceoldveincgiteruenaucl [q;itiaincelelale;i
*soerr.iigrain"q"ateriplsoitircrnaimirienuie,lro5l.obieocssuciittai'mcdoeulol,ctnioepppoiireiihlpideen.sic!tiealqelui mdfeeer-aia- dite, qi
qi arta
330 [rrcnr u.
Ambilia lui Runge a fosb aceea de-a abinge cu acizarea uneltei nevinovate cu care artiqtii ce
mijloace pur picturale o expresie compaiabild confectioneazd siluete taie figuri gralioase din
celei folosite de muzicd, si r.isul vietii ,sale era hirtie neagri.
realizarea operei de artir total5, in care conLem- Micul Runge moqtenise acest talent de la mama
plarea picturii ar fi legat,ti de audi!,ia rrnor simfonii, lui, care eia deosebit de indeminatic5, qi nu-i
a unor corrlrr, a unor poeme, nu pentnr ci pictura
n-ar put,ea sd-qi ajungi siesi, ci penl,m cd electul exclus ca printre nenumi.ratele siluete execuate
ei trebuie si der.in[ astfel mai intens de rrreme ce
era int,[rit de un poern sau de o muzicd exprirnind de Runge,- majoritatea aflindu-se la l(unsthalle
aceeaqi emotie. Era o ambi{,ie himerici, dar se diri Hambr-rrg, la Liibech, la Stettin qi la I{alle,
intemeia pe o idee comunS. intregului romantism,
aceea a uniunii strinse dinLre diferitole artc. sf, exisl,e qi citer.a figurine nflscute din degetcle
<r Doar rnijloacele de expresie se schimb[l, spu- sprintene ale doamnei Runge. Toatd liata, pic-
nea Schumann.
Originar, ca qi Friedrich, din acea Germanie de p-ti-el,rnut'frl[ucsien-ladasoatcasueepmraaet no-eaalntdd-eafcqourrpsrarpdjued,neeuc:nreaelmaettieldzaiantr,ttri.esctieicclieii
ninotirmd itaatce5areciunasutuprrai n,sai tculriamlualt,
lnlesnesc reveria, pline de mister qi de frumuse[,e. Cei care l-au v[-
si ale cirei plcle iut adincit in aceastS. activitatc, s-au minunab
de gralia ntagicii cu care se formau figurile sale.
(ioe-the, ctiruia ii trimisese mai multe siluete de
qi nori qterg orice hotar v5dit intre real si ireal, flori, se mira de abita indeminare gi spunea c[
Plrilipp Otto Runge s-a ndscut la 23 iulie 1777,
in ordselul Wolgast, din Pomerania. Pdrintii sii foarfecele lui sinb o prelungire a degetelor. Ar
li o mrrc greseala sri neglijbm decupajelc alunci
erau rregustori instdri!,i, evlaviosi, pdtrunqi'de cel cind studiem opera lui Runge, c5.ci ele erau ce-l
mai riguros sim,t, al daLor,iei. Era al nou[lea din tlrept un moil diferit
unsprezece copii. Vioi, sensibil, plin de f an- de expresie aI picturii,
daf tot trtit de necesar. Aceasti frumuse!,e fer-
tezie, marea lui plicere era si se aqeze al[turi de rnecab[ capl,iveazd..in siluetele pe care,le f5.cea,
mama lui qi sd decupeze siluete.
Arta siluetei e una din trdsdturile cele mai curi- spun contemporanii, in clipele sale de destindere
r,rcioasi, fird a se opri din-vorb5, cu o repeziciu-
oase si mai putin studiate ce caracterizeaz[ sfir,- ne extlaordinar5. qi bu o siguranld fdrd greq, rele-
rs.oinndaluitSn!iais-pescab,lesienmuoclieolnmanatien. eUinslteimmnealet,
pitul secolului al XVIIl-lea. Ea a reuqit sl al_per-
devin{ o mod5., un fel de joc de societaLe-chiar, siluete
in care se afirmau strllucit iscusin!,a degetelor,
finetea observaLiei, bog[tia fanteziei, dar acest ale lui R,rrrg", reprezentind numai flori, restituie
< jocii trebuie considerat ca ult fenomen estetic irrsrigi respira!,ia ptantei qi adaog[ unei exactit5!,i
-deocuvpiaat.!5 intelioard, nu-
semnificativ pentru o epocd in care umbra lncepe bolanice oxtraoldinare
si joace un rol capital in neliniqtea acelui mo- rurai gra{ie profilului
Apecensttmdacraspi iarcine.sLt itialluenii,Rnuungeerasuddereacjru,rnnosa, stcoSLr.rqini,
ment de trecere, cind rococoul se ingind cu roman-
tismul. Omul care qi-a pierdut, Gu si-a I'inclut
umbra, e una dintre l,enrele cele mai caracteris- fiul lor o voca!,ie de artist. Era un lucru hotdrit ca,
la rnornentul polrivit, asemenea fralilor sdi, ti-
tice ale nelinistii romantice. umbra fiind sau ndrul Philipp Obto s[ intre intr-o casd de comer!,
dublul lui,- sau pnncipiul insrrqi ai vieirii. Poveg-
tile cu umbre la Hoffmann, Chamisso ori Andei- sau lntr-o bincd, cspatuspinrebzeircoeulaurtni,uiaarfmosattotrr,imiaisr
sen sint inc{rcate intotdeauna cu un simbol
profund, si foarfecele cu care diavolul reteazI cind a implinit
umbra lui Peter Schlemihl nu sinl, dectl, demoni- 332 la fratele siiu Daniel, la Hamburg, pentru a
se inilia, irnpreun5 cu acesta, in tainelc afa-
ccrilor.
Daniel este un oni cultivat si apucase sd sLabi- dccupajul siluetelor nu rnai satisface aoum imbol-
leasci. relalii cu o seamI de pictori si scriitcri dul ndr.alnic al aspiral;iilor lui.
c_iirora, lireste, le prezint[ pe fratele s[u imediat Cum Daniel garanteazS. autenticitatea fratelui
dupd instaurarea acestuia in vechiul oras han- sdu gi se angajeazd si se ingrijeascd de el, lucru
seatir'. in sfirsit, f lamburgul arc tradilii gi dolec!,ii pe care il va face ani indelungali cu o gcnetozi-
rle' tLrtir calc ii tlczvtiluje lui Philipp Fiur,ge un late tlcut[ si neobositS., chiar in perioadele cind
inl,reg trnivers riecunoscut in oraqril-natal.-prirr- propriile sale afaceri ii dau multe griji, autori-
!.n pl'ielenii Iui ltani,,l so numrrra doi lirreri, Zalia mult agteptat[ vine in cele din urmd, qi
Philipp Otto urmeazd cu sirguinli lec{iile uriui
Perthes si Ilcssc, care, pent,ru momerrt, se multu- elev al lui N'lengs, Ilardor'I', care il inva![ si
mesc sit deschidti o librdrie, dar vor der-crri crr-
editori renumili. De mult[ \rrcmc, lumea deseneze cu dibticie portreLe in cretii, clar nu-i in
rind
din toatti Germania'de nord cjteste cu pusiune
stare s5. ofere o hranl mai substan{iall dorin!,ei
agel periodic ciuclat jumdtate rllistii iiterarir sale tle-a inr.[!a. Cum la Ilamburg riu exist[ nici
pi jrrnrltate almanah popular, aqa-numitul l,vands- o qcoalS. de beile-arte, Daniel intervine incI o
beclrcr Bote, retlaciat de poetul 1![atthias C]au- dati pentru ca tinlrul s[u frate si obi,ini ingd-
duin!,a de-a pleca la Copenhaga, urtde Acatlemia
dius.
-Acest om, rrna dintre ccle mai ciudatc tiguri din la care fusese elev qi Friedrjch atriigea toate t,a-
lentele tinere din Germania tle nord, I)anemarca
llpiunrilmdWaaapnpcdrrosiobaacpdcekii,aronurannladfanebbisecc5!ir,,iatarcipieaeln(rtermuLerasosaagmiierreDonridpi sltciine- gi tlrile scandinave.
Aici Runge ii leg[segte pe artigbii cart') (-]u pulini
dc versuti umoristice, de cuget[ri evlaliioasei de ani in urme, fuseser[ maesbrii lui Fricdrich,
proverbe populare, ce obtinuse un foarte niar.e :\bilgaard qi Juel, si care, aqa cum spilne un lstortc
suc0es. Fll in[relinuse r.e]atii cu L,essirrg, Wieland,
nl rornantismului, < plsbraseri gi apiraserii in
Goethe, h,iatthison I(ant, Schiller, Jacobi, \'Vil- clasicism tradiliile barocului r.
helrn von llumboldt. Amestecul tle inaltd spiri-
Asemenea hri li'riedrich, din nou, el urmeazS,
tualitate qi d e bonomie loarte l,erestrd, d e pro- minulst ttalerccitsdle-ci !hiirlednperaosfecsiiosruilfolle' t0ualt,'eenxeumlplrletarl
za.ism si rlo -pro.icszpiunncdaera.c, alciLlia r'iulu si rnai
lui (llarrdius in Germania tle opr-ra
n'orrl, sint
rnarilor pictori olanciezi dirr secolul al X\/II-lea,
a,reiei comliinatii csein-gpurloaireecdtae obiceiuri burgheze al lui Rernbrandt nrai ales, ttare ii revttleazti pei-
,si geniu vizionir sajul spiritual. incri destul de eclcctic, I{uirge
i;tr.; i;min[- atit se'las[ iurat, dc precizia viguroasi a desenelor lui
de stranie fizionornia har.arezului Jean Paul.
Oare Pliilipp Otto are o vocat,ie dc poet sau de Flaxmann si pritrunde astfcl in lrrrnea ntit,ologiei
ncpriicctnrotu,r?idn.Noric.ceiiudeedqlabnrb:uuaqnpttiteiirt.iuondicniint,ei icdl0aeurosucenabriltcu,eiiripucaenstirssutig[ cupore,- <ppdigoipnaeg,aandepiercielacs[ic,iizuannibi chuesleuns!i,cineu,tesulpaunWirredirmi-saer
d-e C;odlhe qi de revista sa ProTtykien,. 11[r{uit
fratele siu Daniei. Dacii ar fi p-aurtianic![epstiainsl-[ intre aceste ispite antagorticc, fcrarte nordic
pace afaccrile cu arta, poate cu prin caracter si tempcrament, gr'ccizat, in mod
irtificial, llunge ooncureazS. la premiul Priele-
ci
r-ru pirti,seascd biroul si tejghearra, dar o cliemare
irezistibili se face auziti ginu poate rdmine surd nilor Artei de la Weimar cu o compozilic inspi-
la ea. Si rat5. de moartea lui Ahile.
pentru c[ ptirintii piivesc cu neincre- Dupii cei trei ani pelreculi 1a Copcnhaga, p€
vdeared_essi tddisinpur.ie!l,uci aDiiuani ieplriainmejbdiitoiialesisadlee artist, ii
care ii va socoti cei mai preliosi dirr r.iata lui. se
, qi-i \-a l.l5 intoarce in Pomerania qi il vizil,eazri pe Caspar
cere irigdduinta de-a lua leclii de prctuid, cdci 334
David lrrieclrich in or6qelul maritim Greifswald. lermecatd a Evului hlcdiu in pragul P.enaqterii ;
cdliil,orca pe i.njosb,uczuun1a5r.u, tcainpteinudminlr gi carnel,ul
Sintem in 1801. Friedrich nu a pictat incd clecit de crochiuri
niste sepia ce r.estesc, e ader.drat, marile sale ecourile co-
peisaje tragice, dar Runge se vindec{ numaidecit, clrilor si ale torentelor) ceea ce era? de asemenea,
r.Szindu-le, de clasicismul s[u artificial, si, urmind
sfatuh-ri pictorul, pleacd la Dresda. Acolo, ca qi la o noutate. il ciuda dragostei sale dc nattrt.it,
Copenhaga, nu gdseste niste adev[ra1i maeqtri. Va in ciucla exemplului dat de llousseau, secolul
al XVIII-lea rdmS.sese foarbe ci[adin. Odatir
cu romantismul incepe poezia lungilor uirlatorii
progresa singrrr, irr cursul unor experienfe lungi pe jos, prin p5duri qi peste cimpuri. a plecirrilor
cele mai folosiioare invati- fzloinreilodr,eainscoinstiaririeindisc-idnee-dsirtnieinceen[,stiA, tpurcinsocm;en!,ourroiles
qi chinuitoare, iar si pitoresc, a noplilor scildate de luni intr-o
rninLe le va obline la Galeria cle pictrirl si la Hif-
kirche, unde prietenul s[u Lud*ig Bergor, com-
duce stt asculte muzici religioasri. grddind de han, inmiresmat[ de mllini qi traprifoi.
p_ozitorul, il
l{asse qi Naumann aduseserl in capitala sa-
x.ond gustul marilor oratorii italienegti, si roman- lYanderetse devine o terni inepuizabii[ a poeziei,
al lui
ticii germani, fie ci aceasta se intimpla la bise- ;i geniul lui Nfdrike qi unor Eichendorff o vor lnnoi
ricd sau la concertele date de contele rnereu, cornpozitori cle
Finkel- cu ajutorul lied,er
ca Schumann, Schubert,, Brahrns sau Hrigo \\'oll;
stein se vor forma ln muzica lui Palestrina, in acestc < cintece cle c[l[tor u, sufletul germal
a lui Leo, a lui Durante, a lui Vivaldi, qi-a gdsil una dintre cele mai frumoase si mai
adicti a marilor maestri baroci care le vor sti- emolionante expresii, ilustrati, de altminteri,
mula puternic imagina!,ia gi fantezia. Dac[ jn
Galeria de pictur[ triumfi Renasterea, cu Rafael cu aceeagi pasiune, de pictori.
gi Correggio, la Hofkirche ascultdtorii sint cuceriti Cdldtoria pe jos, peste mun!,i gi vii, era o traditie
de fastuoasele cortegii de imagini patetice ale german5 incd din epoca Minnesdngerilor, care
barocului. Gcniul romantic german, cI este vorba umblau cintind din castel ir caslel, a calielor de
artizani care i,si irivd{au mcqtegugul din ateiicr
de pictori, Friedrich si llunge, de exemplu, de in atelier', a stuclentilor \.agabonzi? r'agauIii,
poel;i, Tieck gi I(leist mai ales, in sfirsit de rnuzi-
cieni ca Schumann, a urmat qcoala barocului me- care iryi creaserii chiar qi o poezic, amestecind o
latineasci stilciLil cu jargonui burlesc al uiriver-
ridional, prin intermediul melomanilol saxoni si
lianulfilcuoPenhnciellairptepploeOr ctabacoeresRtoourane.gxe$eiiriicaipttd[iccadis,iuiprpermnatrisiunaiarunilnuLtizrmeicugi,li sitarilor qi al haimanalelor; romantismrii a readus
la modi aceast5. tradiIic si a pus-o ln loc de cinsbe
rnai ales in art[. Comuniunea pasionantir cu na-
tura, descoperirea Evului ['lediu, gustul surpl'i-
roman al lui Tieck, Franz Sternbalds Wanderun. zineioard;mi airlaabvileunl truorimlora, ltoaalteluaiccTsiteecaks,epceonrtioapreeauli
genl a cdrui lectur[ va rlmlne o datd dintre cele rlzi il citim cu atita pld.cere, cu o conceplic de
mai importante din viata sa,
si punctul de pornire
al adevaraLei salc r.ariere.
Cdldtoriile lui Franz SternbalLl contineau tot ce viald liberd, independentl de constringerile so-
trebuie pentru a captiva o imaginatie atit de oiale qi prejudec5liie burgheze si cu o idee inci
nesigurd clar totusi pasionantI c'[csprc estetica
vie qi de ml5dioas{ ca cea a lui Runqe. Eroul e medieval[, uitat[ gi disprel,uith dc clasicii Aufk]ri-
tuonr.ipriocmtoar;nEticicihveonrdoalreffg,ei\{toor.ticpkeictsoi rmi uclaT.i alli scrii-
rung-ului.
personaje
principale ln cdrlile lor,^dar in 1800, accasta era Franz Siernbald il lecuieqte pe llunge dc pasiu-
nea lui trecXtoare pcntru helenism; temperarnent
o noutate seducS.toare. In plus, Franz Sternbald
triia pe vremea lui Albrecht Diirer, in acea lume 336 337 cxcesiv, tinirul pictor a declarat rrizboi clasicis-
15*
rnului goethean suslinut de Propyltien. $i pentru cind intre cei doi s.a ndscub o prietenie infldcdratii,
romanul
cd, in lui Tieck, creqtinismul medieval pornitd din simpatia fireascS. a poetului pentru fru-
iqi desfdgura toatd pompa emo,tionanti qi spiri-
rTtauisaeelciL.ka(,tNeparuoinpmduuaniiiongsdidnutto-eiamsrei,giRrneutceniumg,ceiiieazrvdeaeimstocpLri-receeueant d[louo-i mosul tinir cu prir.irea luminoasd. < Un pios,
un june celest...D va scrie Arndt vorbindu-i
acrret5p. t.icnrdegntiun[.inDseaarminnSg.,lncdairepaelnutimRnunagiaer,eoenair,tdo despre Runge prietenei sale Charlotte von Kat-
her. < Junele celest > tocmai se indrlgostise de o
picturd ce reia temele religibase ale Er.ului NIe- Iatd de cincisprezece ani, Pauline Bossange, care
diu, ale Rena;terii sau ale Barocului. Asemenea
peste ciliva ani va deveni sotia sa. El trdieqte
pictur[ religioasd ocupd un loc unic in opera acea stare afectivl in care entuziasmul priet,eniei
se contopeqte bucuros cu entuziasmul iubirii. Tieck,
lui Runge, care are o conceptie mult mai larg[
despre crestinism; o artd crestin[ inseamnd pen- Ia rindul sdu, revarsS. asupra pictorului afec{,iunea
tru el o art5. in care omul r.a reg[si plenitudinea
pe care i-o inchinase odinioard lui Novalis, qi
care rdm[sese fdrd obiect dup[ moartea acestuia.
armoniei sale cu Divinitatea, piintr-b uniune si I:-a pus pe noul lui prieten sd citeasci Elanurile
rnai strinsd. cu natura. Acest punct de veclere e
foarte apropiat de acela al lui Novalis si al F ilo- u,nai cd.lugd,r tnclrdgostil de artl de Wackenroder
qi Fanteziile despre artd pa care le publicase dupti
zofilor Naturii.
moartea acestuia. Intimitatetr intelectuald qi
cromunitatea de ginduri dintre Tieck qi Wacken-
Trebuie sd vedem in acest naturisrn o inr-iere a roder erau atit de adinci inclt adeseori e greu de
stabilit ce ii apar[,ine unuia sau celuilalt in aceste
panteismului ? Poate, si tocmai asta il neliniqtea Fantezii nS,scute din pasionatele lor convorbiri.
pe Goethe, care se temea de confuzie in idei si Golul sufletesc de care suferea autorul lui Stern-
in sentimente. In orice oaz, n-ayea nimic comun bald dup[ dispari,tia celor doi prieteni ai sdi,
cu pdginismul elen asa cum fusese el adrnis de Wackenroder murind si el in 1798, la virsta de
clasicii de la Weimar, ci se lega mai mult
de acela 28 de ani, avea sd-l apropie de Runge, cS.ruia i-a
al presocraticilor Heraclit, Empedocle, Anaxa-
gora, foarte aprorimativ cunoscu!i pe yremea
aceea, dar cdrora un poet st[pinit de presim.tiri inspirat notiunea de peisaj absolut, notiune ex-
ca Holderlin le ghicea vigoarea mocnit[ ln Grecia primat[ in altd manier5. de Friedrich, qi care, la
viselor sale, ce nu-i in realitate nici Grecia lui pictorul ilIomentelor zilei (Tageszeiten.), spre deo-
Winckelmann, care nu cunoscuse de fapt, decit
niqte copii romane dupi originalele grecesti, si iebire de ceea ce se petrece in cazul maestrului
nimic din epoca arhaicS, nici Grecia filoelenilor de la Greifswald, nu izbuteqte s5. se lipseascd de
personaje.
aLlaesCaoprteanhpaogartrgei tlualuDi;redsedsae,nReulengine
in rindurile cdrora avea sd lupte Byron, ci Grecia i.nv5lase mai
cret5., intr-o
originilor obscure, tot atit de deosebitd de cea tehnic[ foarte pre-tuit[ de rnaestrul s[u Graff,
a lui Polignot qi-a lui Praxitele pe cit de depdr- sint de-o rernarcabil[ vigoare si uluitor de vii.
tatd er:a Germania lui Klopstock de cea a lui Wol-
Economia de mijloace adaog5 vivacitd!,ii halu-
fram von Eschenbach qi-a lui Walthcr r.on der
cinante a privirilor (vezi portretul fratelui sdu
Vogelweide. Karl Hermann, la Nluzeul dirr Stettinl) o qtiin!,[
a modelajului qi o indeminare de a colora chiar
Panteismul lui Runge era solicitat mai mult dc
ideile estetice ale lui Tieck, aDa curn erau expuse in monocromie care prevesteqte marile portrete
in Franz Sternbald si, mai ales, aqa curn le-a dez- din anii urmS.tori, Noi trei. . ., de exemplu, 1nf5-
voltat poetul in cursul unor indelungate convor-
Jl9 1 r\ctualul Sczeczin din R. P. Polonl (N. trad.)
biri cu prilejul intilnirii lor la f)resda, in 180{,
lisindu-l impreun[ cu sotria qi cu fratele sf,u Daniel; din care am b5.ul, pentru a nu ne risipi in Tobul
portreb distrus in 1931. Rurrge r.a picta bucuros anl,erior si viitor, pentru a arrea o personalitatc
portrete, dar imaginea r,eald, obiec[ivd, indir.idu- delimitatd in mod acceptabil. Ne afldm intr-un
fel dc labirint; nu regdsim firul care ne-aringddui
al[ constringe imagina!,ia sa qi ii limiteazd fante-
sd iegim din el qi fdrd indoial[ nici nu trebuie s{-]
zia. In peisajul absolut, aqa cum il va practica
el mai tirziu, figurinele nu sint decit niqte elemen- regdsim >.
aceeaqi
te ale tabloului, au importan{,d ca qi Triumful iubirii (Kunsthalle, I'lamburg) fusese
copacii, florile, si aceeasi naturii ca qi vegetalele, pictat pentm a fi pus deasupra usii din salonul
pictorul refuzirrd sii stabileascd o ierarhle intre
lucruri si fiinle omenersti. Pcntm el tot ce a lost fralelui s5.u Iacob si reprezintS. un cortegiu voios
creat arc aceeaqi valoare si prezintl acelapi interes. rie copii goi, in spiritul acelor pwtii din Renaqtere
Regdsim un eoou al gindirii lui Runge qi in fai- si ai amorinilor din antichitatea romanl, dar pic-
moasa scrisoarc cirtre fratele s5.u Daniel, in care
isql,iileuxippueneisaejsutel lc,icoarnppeorzsiotineaildis,todriocrei.n'laNdue-sae ta.ti cu mai multd grijd pentru autenticitatea
sub-
mai atitudinilor, a miqc[rilor qi a modelajului trupu-
pune problema de-a picta moartea iti Ahile.
<r Vreau s[ rcpreziut r.iala mea intr-o suitd de rilor: tratind aceastS. compozilie ce modeleazS.
picturi ; \rreau sir captez duhurile care pluteso
in r-[zduh ]a ceasul cincl soarele se culc[ sau cind figurile in spa,tiu, Runge mai urmeazd inc5. tradi-
Iumina lunii aurerste norii. .
. ; nici un gind vulgar lOiattogriSziagiiuslmuiu.nIdn(Kpourntrsetthealelled,eHcaompbii u-rg)f,iufletsid!au
nu trebnie s[ pltrund[ in
sufletele noastre; iel prietenilor s[i Perthes (coleclie particulard, Jena)
care a qtiut inchide in sinea lui, cu tainicd iubire, qi mai ales in celebrii copii Hiilsenbecken (Kunst-
dJIi'reruaamztuiundsaeinleidauermsailduBlnuesnl[truaetaentalrei,ntaelcrsuetrlenaudlsgeeit'ecaut>ivn. ig-nAetceeilnaetsotl5ut-.i halle, Hamburg), el exprim[ cu o naivitate fer-
Nor.alis: < Acolo unde sint copii, acolo csle r.irsta
mvvioerscmtSe.tisopfarruaegn, eead:pecr.ooNpaipludereessxtciisn?tgd-acceoemminpoolrizeailaieglisiimnpuuclraiteraeit-esa5.
de aur D) pe care Tieck i le redase, si carc inchid
intr-o exprimare atit de concis5. si dc tulburti- nu se strecoare, detaliu anecdotic sau figurd sirn-
toarc una dintre ideile majorc ale riomantisnului. bolic5, un copilaq pe genunchii mamei sale care,
iinncbeipriini,dRcuunpgricmra'-asapoupneer5.ciornppioi rptarnettdut,inTdrieun,nit,fttcLi ln acest caz, nu mai este o persoanS. individuali-
reprezenLind totodal,[ in pictura lui nigte mesageri zatd ci un simbol al Naturii zdmislind qi hrdnind
ai invizibilului. rleIinntoiii acelei r.onstiinte mis- la sinul ei mullimea infinitd a fipturilor. Pentru
lelioase a lumii de dincolo si de dincoace dc lu-
a reprezenta aceastS. for{[ infinitS. a feminit[lii,
mea noastrd vizibil5, .n." se nicsoreazii pe a maternitd!,ii, o alege de preferin!5. pe Pauline
mdsurii ce ei cresc, si se stinge in adulli, cu excilp- Bossange, cu care s-a logodit tn 1802, in ziua de
aceqtia, ascultind porunca lui
tia cazuriior cind Cr5.c^iun, in anul urmdtor avind loc c5.s[toria
IJunge redevin copii. Aceea;i icdienedessmteice:x-p<riImdeailte[ lor. Ii recunoa$tem fa{a cu obrajii plini, trupul cam
greoi qi contrastind cu expresia copilS.reascl a
;i de Karl Philipp Moritz,
fir gingaq ce ne fixeazd irr chipului, in Psih6 din Leclia de muzicil a privi'
copildriei sint ca un ghetoarei (arsd in t93t); terminase aceastd pic-
lanlul fiinlelor, astfel incit s5. fim pe cit cu pu- lur5. in colaborare cu N{aria Alberti, care ayea
tinld niqte fiinte izolate, existind piin ele insele. mai multd. experien!,[ in folosirea culorilor, in-
340 fluenla lui Graff qi a lui Carstens indrumindu-l
Copildria noastri ar fi atunci acea apii a Letei
in cursul anilor de qcoald mai degrabS. spre mono-
t1romle.
Tot Pauline Bossange a pozat, inconjuratd de o
341 muilime de copii, pentru Mamula izpor (Hamburg,
Kunsthalle), probabil un studiu mai aprofundab rnele din 0a s-all niiscut. Aq li vrul sir rcprezinl,
in ulei penlru Ceasul arniezii din suita Tageszeiten,
cum qi pentru dcsenul in penilir Izvoru.l Si Poetul il-r acest tablou toate Ilorile cunoscuLe, toate
(I{amburg, Itunsthalle), care ne oferd idei foarte I'lorile pe care le cunosc, qi care inscamn[ ceva,
toate inseamnd ceva, cind le observi. . .I
interesante cu privire la mitologia pictorului qi pInluI.zCvoomruplt-;rizitP.ioact,iun,l,pmiraituml ietlsItcinfdde{izgvcoalztairt
la formele de exprcsie cu care iqi insufle!,eqtc mai arn-
miturile interioarc. Asocierea izvorului cu mater-
in r,irful
triunghiului un copil cillind din lirir. la una
nibatea rdspunde, in cazul s[u, nnui fel de cult ins- din haze un blrbat incununat ctr flunze de laur.
linctiv al puterii generatoare tle via![, reprczer- qi el t,u o Ur[ irr rlin[, iar la cealaltri o femeic
culcatir. in iarbii, inr:onjulatti dc copii 0are se
tatd ln acelagi timp prin matn[ qi prin aPd, joacii; unul dintre ci se scald[ in bazintrl izvoru-
mediu in care s-a dezvoltat, de la originea lumii.
orice existen!5. Tema a fost tratat5. de Leonardo
da Vinci ln Fecioara din, grota cu, sti,nci, avind lui, si semnifici inslsi nasterea vielii din sinul
aceeaqi semnificalie, si putem considera Mama apelor. Intre I'Iam5. si Poet, copiii zburdd sau
cintd din flaut inbr-un tufis mare de flori, care
Ia izuor, pictatd in 1805 (ars5 in t93t), una dintre se bolteste deasupra lor. b pidure intinsI gi
operele sale cele mai originale qi mai impresionante, stufoasd invdluie personajele, pddure ce evocd.
ca un fel de versiune rungeniand. a Fecioarei Irrwald-ul germanic in care legionarii lui Cezar
din grota cu. stf.nci. Femeia, o uriagd aproape, nu cutezau s[ inal!e securea, intr-atit era de
evocind gigantele din legendele populare ger- plind de puteri sacre r)are, desi nevdzute, ii inspdi-
manice, inclin{ copilul care intinde bra!,ele spre
reflexul rdsfrlnt de oglinda apei izvorului. Cind, mintau. Cintecul instrumentelor muzicale se
acordd aici cu fosnetul copacilor si cu susurul iz-
in 1807, iqi picteazd so!,ia purtindu-l in brale pe vorului, intocmai ca qi flautul lui Walt cu clarul
fiul sdu Otto Sigismund (Berlin, Nationalgalerie),
fondul tabloului e compus qi de astd datd de un de lund qi sabia argintat[ a apei tiqniloare din
Fl,egeliahreL de Jean Paul. NIuzica, afa cum este
heleqteu in care se oglindesc trunchiurile subliri lcdatd, nu-i auzibili cini trr.eizieblield,incsausEiirjclcumsi
lurile qi-ar schimba sim-
ale unei pdduri. din tablourile lui Runge este, s-ar
dovedi in s[arc s[ sc inlocuiascd reciproc. liste
Aceastd Mam[
evident, Natura, despre care Franz Bader spunea, rnuzica originarl a clealriei, care se reveleazl poe-
intr-o scrisoare c5.tre Jacobi: <cel care uite qi
lreensenaeg,So. mnautlu, riaa, ruiintd de asemenea, cu atit mai sului atent, inclinal, peste corzile iristrumentului
om, pe Dumnezeu...0, qi siru mut, pcntru a l[sa s5. se reverse asuprd-i
vocrile nenum.{rate ale frunziqurilor qi alc apelor,
care i-a inspirat lui Schelling o admirabild defi- si ceea ce surprinde el in aceasb[ muzicii a naturii
rrilie: < Natura trebuie sd fie spiritul vizibil,
spiritul trebuie sd lie natura invizibild u. Rsociat estc vocea armoniei universale, cintecul originar
Im\Iaammaei,siizivzovrourul lreepxrpeuznin,tdininfsodnqdi,{ldqonui5re. aasvpieecltiei;, al creatiei exprirnat cle primele fdpturi: Elementele.
unul umanizat, cehlalt elementar, al aceleiaqi (lurn sI ne mai indoim cle faptul cii elementele
au fost sacre pentlu gRiusn[geintc,elalecg[ camnrm,isbboiluotgisai
idei, idee pe care Runge gi 'l'ieck o discutaserd
plivim tablourile lui
pe carc o rer-elcazd ele ? Chiar in scrierile picto-
adeseori, qi pictorul a precizat intr-o scrisoare odtre
poet, dupii oe autorul lui Sternbald pdrlsise Dresda, 1 Personajul rnai sus citat, Walt sau Goltwalt cste eroul
semnificalia exact[ pe care i-o acorda. t Cunoag-
romanului biog;rafic al lui Jean Paul inlitrrlat tr'legeljahre,
teli ideea mea despre Izvor, am vorbit despre ea eine Biographie (tr uo1., Cuvintul Flegel
dcsemneazi uo ont rustic, 1804 b-1d8d0ir5a)n.;
adeseori cu dumneavoastr[, si toate gindurile Irlegeljahrc sint
un
anii prirnci tincrefi zvipiriate (N. trad.)
ruiui, publioal,e ill 1840, la lreizeci de ani dupti lclor izvor al rnuzicii oamenilor, adevdrurile
rnoarlea acestuia) de fratclc s5.u Daniel, depozit,ar eterne, Dumnezeu. . . ialir ce descoperi Philipp
pios al gindirii pictorului ala cum fusesc spriji
niLorul fidel al arlei 1i al vieIii sale. gasim nutne- Otto Rungc in contemplarea peisajului gi exprim[
roase pasaje in care aceastd concep,tic despre Na-
cu un lirism aclmirabil si emotionant in scrisoarea
binecunoscutit cltre fratelc slu Daniel, din 9
turd estc formulatS. explicit. Aqa cum spun€a martie 1802. ( Cind ceml, deasupra rnea colciiie
Novalis: <r orice peisaj c un trup ideal pentn.r de ncnumdrate stele, cind r'5lul sc sfarmd spu-
fiecare tip particular de spiriLr>. Runge vede tr in rncgind ln noaptea necuprinsi, cind eterul prinde
spatele fiec[rei frurtze un ingen, qi. cop.acii il o culoare trandafirie deasupra ptidurii, cind soa-
inminunau atib de muit incit inbr-o zi a 1i spus:
< Vegetalia e tot ce existd mai pur, chial ca un rele lumineazS. universul, cind valea fumcgJ., eu
conlinut al ideilor md alunc in iarb[ prinl,re picurii scinteietori dc
pure D. A mai spus de ase- rou5, {iecare lrunzd, fiecare fir de iarbir colcdie
menea: r Noi trebuie s5. vedem in fiecarc floare
un spirit viu lr de vi:r!,d, pimintul tr'Sieqte gi freamdt[ sub mine,
i,otul se acordS. intr-o singurir armonie, atunci
Cum- floarea, frunza, firul de iarb5 sint primele sufletul meu iqi sbrigi bucuria cu glas tare, ,si
zboar[ in juml meu prin spa!,iul
enmoxaaplseetrr,i5er.,ne!z-'emulatudlletcca[onspteimilruiboluoaliriselamcuuvlneocnaoirqept,aielursiliua._ihpsremi sliuiimmabenoai-- nesfirsit, nrr rnai
existi nimic; de sus nici de jos, nu mai eristS. timp,
nri rnai existd inceput, nu mai existd sfirsit, aucl
lsvisecmdneauagl tfealodsrmiimiirlsateoblucilol tnclefouinrpdiolSult.lauqbi ifilcon5a,rsedu_iinptaeacsTaoarcgeieesriel:caivteolnom.r si simt duhul viu al lui Dumnezelr care sustine
si poart[ lumea, in care totul trlieqte qi aolio-
AceastS. intimitate cu vegetalia rezultS. dintr-o neaz5; iatir tot ce putem presimli noi mai
rniret,, Dumnezeu !r>
Lppqeoiicrilctdaoerip-re'lqieaci i[nscctoei[-npssma[Snc.[oit.qaaiitrnep[arofzofluiuauniardteedcraiatnidndae,flsirnbduiutdldpdelilelotourgbud]ebuirnrncetgurdee-[
iipoiLozvi.teu-s,ftielusatreiileceqliqtinidtfirlno-ornilocscuirlisaoifnaa!rr,ieei,lecag5,.tarlievufimrtapitmderplte[rgesesdiaust.,r Aceastii frazd lungii, cu ritrnul eifiil, cu pulsal;ia
suferint,ele si il salut[. scandatri de erup!ia senza,tiiior, a emolriiior, este
caracterisiicl pen|m Runge; o regisim in i'ib-
rlririle qi in caclen!,ele pictur.ilor qi ale desenelor
strler. llorentul nir.alnic al scnzatiilor in conta(it
cu natura, tensiuuea neintrerupt[ a unei sensibi-
lit{li excep{,ionale de vii gi o nevoie de ordine,
interioard si extcrioar[, care este, mai mult decit
Numai' structurile c-rceplional de sensibile, cle se crede de obicei, cornunS. romanticiior, cel
pu!in romanticiior germani, rcconstituic acea
acotfptildseaupdueteprnoeicL,cpomolunsiicmarlieaaLliLordo0udinreatcutraq.i riisciplind organic[ flr{ de care nu se pur}e pro-
Nu frumuse!,ea stabilea bazelc acestei comuniuni, biema de-a instaura o ordine inteleci,ual[) care
cit un fel rie unitate panic[' psihologicd 9i, ln
nu s-ar intemeia dccit pe re.tiunea ci tle-a armoniza
acelaqi timp, moraid. In cultul slu pentru natur6' intr-un tot puternic creator experien!,a sim!,urilor,
Runge se intilneqte cu Schillcr' pentru ca.re ra- revdrsarea sentimentelor si datele mistcrului.
portul omului cu natura nu e estetic ci mora.l. Sub influenla lui Ticck. Runge a devenit qi el un
Ce iubim noi in naturS ? intreabd Schiller. Ilepre-
discipol al lui Jacob Bdhrne, alc clrui scrieri errne-
zentarea copil[riei pierdute care. pentru noi lice dobindesc, printre romantici, o difuzare pro-
irNnlmtaoiatnurecrearceloear-aiIgapinucarorudpr,iil[tpioiartincpceieipardYiuuemtda,lmmaourl izcsidccruaemiep-le. vmieeJn,i-, digioasd. Severibatea, din care pictorul suitei
I'ttgeszeiten. iqi lace o lese atunci cind afirmd cri
J45 <r rigoarea severir este necesari in opercle de arti
0c tignesc din imagina[itr qi misticismul fiintei tie acutri vrea ca aceste <, hierog.iifc I s[ traduc.{ in
noastre I nu linde si desfiinteze abandonurile acelaqi timp natura qi supr;anaturalul, lumca
tnsuflelitd si lumea spiritualului.
in inconstient, ci si oblin5 conqtiin,ta adevS.rurilor Cind Wackenroder vorbea clc cele r cloud lirnbaje
superioare, a regulilor ce cirmuiesc ordinea lumii. si natura >, el r.roia siL spund c{
mprinimunu_lattere, b_aurieta
Cum am vS.zut in srrisoarea din {l martie 1802, sir crreeze semnele crprimiiicl reali,
Runge se abandona cu o disponibilitate deplini'r la,tloJn{ctepcilsie1iitn8iu,0itv[2l.iie.lnz,i.tmiuebPlibe1tileaut1pjingahreleeiineriencro,cengelsiuipljiiilleoicdcchesipir[aaeclrcarsodcoomrieuinlplecimlua,rn,ui-anisriiiiilccomadurredeaarr."ujiluszlnoeitbtoraiimrlllecuia.,rl
a simlurilor si a inirnii senza{iilor vizuale, tac- cle iarbd \'or avea semnilicatia tle simboluri,
tile. olfacl,ive, cu care natura il dlruia din plin, acele Tageszeiten, adicii momenteie zilei, marea
dar acest fel de iluminare, sau poate scrierile lui oper[ a vietii sale, pe carc moartea o r.a ldsa
Biihme, il impingeau sii caute in acelaqi timp condi- neterminatd. Accst limbaj , car.e isi imprumutri
cuvintele din lumea luttrurilor scnsibilc, ri trcbui
i!niilseuffuleniict:lioNnaitruiiraar.mEolniporaesseima[leeanaoleolurdiinoergafonaisrmte sii er-oce, acelaEi Verbril,
deosebitd de cea pe care erau in stare s-o statorni- in timp, limbaj ul divin,
ceasc[ oamenii, un soi de cifru care, dat in vileag, ilga cum s-a manilestat in nat,ula in zilelc liacerii.
r\sernenea misc[rilor unei simfonii sau ale unui
ar revela principiiie misterioasc alc stiin!elor clrrat,or, il'Iomcntel,e Zilei yor rcprezcnl,a dezr.olta-
naturale oilru o5.utat, de partea 1or, de poeli lea armonioas[ a natnlii in timp, din zori pinii-n
noapte.. E posibil ca in pr.oic'ctrrl ini{ial Rungit
ca Novalis, de sar-anli si dc Einditori ca Filozofii amintit de ,lrtotirttprrile hi Haydn sau
Naturii. A considera arta ca un mijloc de cunoaq- s{-ii fi
cdaareCoi.lncpcrutotugs/'oes.saoudzeillLlat ,srtaeguionniuinaillelurinu\tzivicaalledi,.aplec
tere a acclui alfaliet tainic al naturii, c[utat o r,onl,elui Finkelstein. E mai probairit cii, 1'oarte
bucaL,l de vreme si cle tinlrul Goethc in alchimie. r,on+tient de. faptul cri in simfonia lomarilicti,
inscmna a acorda piclurii o functie cognitir-tr inainte de IJeethoven, ultimele sinrf'onii alc -,
care, din Er.ul ['[ediu. Iusese uitatii. Asemenca
poctuiui, asemcrlea nruzicianrrlui, pictorul cste lui
un iiuminat, rar tabioul, prin tot ce conline cn llavdn Ei ale lui l{ozarL sint deja ronantjris-,
lapt incongl,ient si congtienb, natural;i supra- 1,oate clementcle naturii gi paiiunile omenesti
natural, tk:liberat si involunlar, deline o reve- rlororn, cse5r.teliazvdruitntsrlei ceolrcn,pcuuniioiririsotzei!isiliemfsoinaiicvoirztluuarillee.
latie a lucrurilor ascunse. lnr.,l de la plirna sa idec legala dc srrita l'agrs=ritcn.
Nu estc vorha de o arti propriu-zis errneticl. al cl le concepe 0u acompaniament dt rnuziiii si cin,
c[rei cocl s-ar transmile de la ini{,iat la iniliat. ,'i 1'lc'ire:ec. kCpiqrloigpaulndce aceasth idee a operei de artl totalir,
cle o descoperire personal[, a fiecdrui artist, de sir scrie
propria sa legirtur[ 0u suf]etul lumii. Iriecare niste pbeme pe care Lrrd-
artist brebuie sir descopere, adici sI crecze, plo- rvig. Berger le va transciie
priul sdu limbaj art,is1,ic, alcdtr.rit din hieroglife. p' lei note si care l'or
Ii cintate in ti.nrpul t it vor pri vitc tiicturile.
cun) $pune llunge. Terrnenul de hieroglife mai l)ur cunL esle r orlra de-o arlu' <r,r.ligioas,L,r, in
lusesc lntrebuintat de 'Iieck si de Novalis peritru care picturile poemele si simfoniile' vor lace
pvaarteim, dpeunfacpcto, ndsintrturi-ru.enafuelnduei rituai sacru, se
a desemna f ormele estetice care devin, gra!,ie t't / adapl,at acestei ceremonii. cdificiu spt,cial
geniului creator qi vizionar al artistului, semnele 346
ideilor ce misc[ ( soarele qi celelalte stcle l, ca s5.
r.orbim ca Danle. Sirnbolistica estc limbajul sem-
nelor, dar de vreme ce aceste semne se raporteazi"r
la niste lucmri sacrc, cle sint pe drept cuvint
numite hieroglife; func[ia religioasti a artei,
tlesprc 0are rolnant,icii au avut o conqtiin(i atit
Opera de artd totald, Gesamtkunstrverk, Ia care tali spirituale, qi aici se ascunde stinca cea mar
larc de care se izbe;lc arta lui Rungc.
au visat romanticii, va fi realizat[ de Richard Cind arta religioasd a vt'ub sd spiritualizeze forma
Wagner in <liturghiiler sale de la Bayreuth; un
teat,ru in care va domni atmosfera pioasS. a unui lie pentru ca s5. exprime idei, ea a izJtutit aceasta
stiliiind-o, deformlnd-o, dematerializind-o pe cit,
templu, va asisttr la desf[ryurarea unor specta-
cole de oper[ cu muzicS. si text compuse de el, cu putin![; e ceea ce a flcu| arta greceascd a
in decoruri tot de el inspirate Ei executate con- idolilor din C-volade, arta creqtinti din epoca bizan-
tind, arta ptigin[ a popoarelor rnigratoarc, pentnt
form exigenlelor saie . Dimpotrivd, Momentele Zilei
a ne mflrgini la Europa. Dar aceasti stilizare.
vor rdmine in stadiul de ei-'r,rsi, si-i ingduit sd gindim acsceoennazdsuiL{aS,lid.adareemlnoaurmtne!er5ilaorilriiz, laaarerfati'riuiuom-niuaspleiozlse[rinibi isll.oelnrcslaiebsciclidei,ti.c(ieqlli
ci niciodati, chiar dacf, ar rnai Ii putut lucra multi
ani, Iiunge n-ar fi atins desirvirsirca liml:ajului hie-
roglilic la care ndzuia. Ce s-a inl,implat cu poemele in virtutea imperativelor riguroase ale spiritua-
lui Tieck cu partitura lui Berger'? Din toate acesl,e
litdlii care vrea ca trupui sri moar5. pentru ca
minunate proiecte n-au r5.mas decit primele ver- spiritul sd trdiasci.
IJimpotrivd, Rungc inuiu'ci Iormele natulii ctr
siunei ale IIon'tentelor Zilei, in care un strtdiu atent
ne permite sti regS.sim lec!,ia secrctii a simbolu- maxima lor fruniusefe, asemcnea grecilor din
riior, a hieroglifelor inchise acolo de Rurrge. Con-
trar muzicii, care nu foloseqtc irnagirii obieolive, perioada clasicd, asernenea artei rococo din seco-
lcualrnaal lX6.VsII[l-nleua,lidearuinn'loeblcsgte,accioi lait-n;eacsta5l.efarumemusoeli!e,ei
pictura nu se poabe lipsi de imagini, cdci raliunea spirituale, s-o favorizeze chiar, iucru ce nu putea
sa de-a fi c aceea de-a crea imagini, cmo!,iilc li inchipuit decit de o fiinld atit de pur angelic[
qi senzaliile pe care le transmite neputind trece
de la artist la prir,itor decit prin mijlocilea ima-
precum Philipp Olto; <rpiosul qi celestul juner
ginilor. icrreeddeeaacc[ hFiraurmiunsev!,ieratu;i teBaincrlnecsirianitdtleanfcrudmesupseir!l,iiti,,
ceea ce raiia lirl voie romantismul eticei-estetice
ldeile estctice cle ia inceputul sccolului al XIX-lea
unnueimaarticaadbmsitleraacutc-, nsoinfniguuriantciv[e-,
posibilitatea clasicizante a lui Schiller. Dupd el, contemplarea
adicir o attti
care sf, nu imprumule fornele sale djn reperlo-
icInrurnupomraiqumtseuereiliairinnaudtop-[ppuruiientearendniecoce!i{i,,ia;sidpmrdovauojceelsa]tatd5l.iD,i. ullPumionleDzpuemruin,-
riul figurilor deja existente in naturl. A,sadar,
liieroglifele brebuiau sri fie in mod necesar, ase- nezeu.dobindiLd in urma unui sludiu al formelor
menea hieroglifelor egiptene ;i pictogramelor
din prima sc-risoare chinezii, niste lucrur'i sau nigtc
Naturii.
personaje vii I sp.un sd. fie, penlm c.5. a.ceste lucruri intr-o zi l-a vdzut pe
sau personaje Cind Friedrich spunea c5 rr inlelegea cd sufletul
vii rcprezentau, prin jocul simbo-
Dumnezeu in trestii ri, el
lurilor, altccr.a decit ceea ce reproduceau. N'Iai rieirlig?inosr"pi elrucie'pReupirrgeez,etnielabudiievinsdd in tot ce existd.
lrine zis, hlomentele Zilei Lraducealll pe pla-rnrl
simplei reprezentS.ri naturaliste, zorile, amiaza, rlepdgim aceast5.
seara) noaptea, dar pe planul reprezentS.rii ale- psiomrlpiill[oermfoor!m'ieegloirsdviciosnpsletantddomarpearins.ai nmaalijzeastaptreoa-
gorice, ce se lopea in cel dinlii, ele enunlau idei
ieluritor Creatorilor. Bl trece asadar dincolo de
metafizice pe care insugi l{unge a avut grija
s[ le fixeze, pentru ca s[ nu existe nici o indoiald ii;;;l ;"t;i.;plirii qi al senzaliei, pentru a ajunge
in aceast[ privinld. Bineinteles, figurile naturale, la cunoaqterea qtiin,lificd a legilor analogre celor pe
care artigtii qi matematicienii Rena;terii le denu-
inf dligate in toati plenitudinea frumuselii lor 349 meau propoiliile divine, num[rul de aur, Ocul-
senzuale, trebuiau sri l'ie in{elese si ca nigte enti-
348
tiqtii, si Bohme in special, reluaser[ in acesL naje, si mai ales a rrnei mul{imi de copii; aceasta
domeniu inv[ldturile tui Pitagora qi ale neopla- nu este cu putin!6 decit dac[ am admite c5. aceste
tonicienilor, drlegeacscitsetiaaogin^d"iiLiii?m.iio' dEeurnuei.,,iTlMebcudiiuc personaje antropomorf:zeaz{, duhurile elemente-
si transmise lor, dau o formd vizibild invizihilului. Femeile,
s[udiaLd sLructura arhit"ectonici a plantclol pen- fetele tinere sint duhurile vintului, ale luminii,
bru a.surprinde acolo. schema original{ a credliei,
manilestarea inlelcpcirrnii divinc iare stabileste si materializarea Orelor pe care grecii, la l,impul lor,
ie reprezentau sub infdligarea unor fete tinere,
mentine echilibrui-Cosmosului. intr-o scriioaie iar copii sint duhurile florilor si ale plantelor.
laR-daurenisgnaettdili.nl .isttifndla[turuiDalurepisepdaiacctesosirtcaluilsindckanoruervssse-tarm,biummlipu, rmpieeeteacnsaicrte,i
:\ceastd antropomorfizare odatd admis[, peisajul
nu mai cuprinde fiinte omenesti ca atare, ci repre-
zentS.ri ale unor spirite, redate, firegte, prin tot ce
doar cu studiul celor mai remarcabile forme natu- au mai frumos si mai pur, asemenea ingerilor
rale, ci, pe cit cu.putinld, sd. analizeze forma plan-
telor 9i deslvirsirea structurii lor arhitectonice. cre$tini in aga-numitii putti, sau tineri fermecS.tori
Precum sc gtie, acca,sta era si una dintre preocu-
la inodut ideal. ln ac6astd'privinld, duhurile lui
pdrile majore-ale lui Goethe in cd.utarea plantei ori- Runge nu stnt mai carnale sau mai senzuale declt
gilgre, acea Urpflanze, planta care, odat{
in sine, crea!,iile iconografiei cregtine din Renaqtere, baroc
gdsitl ar da r:heia tutur,or cunostintelor botanice. sau rococo.
Existd un desen de Runge, datind din tE08 (llam- Privitor la planul general si la conceplia originard
a suitei Tageszeiten, Runge a precizat cum trebuie
hurg, d.Ke usnuss,thaadlliecd), ce reprezintd o alb[strili, vd- inlelese N'[omenteie Zilei in cea mai ina]t[ semni-
zutd
petalele ei etalate intr-o-rozetd fica!,ie a 1or. <r Diminea,ta este iluminarea nemS.rgi-
clgu5ei.ofVmiejelclatarrircerdl .edleSem-Haoerrnsrntpnuaenlceoflucord.rLici rru,dncmudinseeisne"gnpuudratienrr-naleilcobsuienmbdiruie-l
nit[ a Universului. Ziua este formarea nemSlgi-
ndiits5p. aariflidaptnuerimi clragreinuitmI paleeUxinsitveenrlgseuil.inSeoarriagiensetae
vidualiz,at, inzestrat cu o viat[ proprie fremdtd- Universului. Noaptea este adincimea nemdrginitl
toare, clocotind de energie. a cunoa$terii existen!,ei nemdrginite intru Dumne-
Studiul propor{,iilor i;ti zeu. Acestea sint cele patru dimensiuni ale spiri-
al ritmuriior e inecat aici
de fluxui lrezisiilit
vielii, pe care Runge n-a izbutit niciodat{ sd-l
strrvileascl si sd-l fixeze intr-o form[ abstract[, t 1,ului creat. Dar Durnnezeu ac{,ioneaz[ in fiecare
sduinficaiecnetstpeednimtruenasiusnilu>ji. Este oare acest text
tinotaetelecratu{iaonliazmitXen. tPreulelsamliuate"tmguat"iicrida"n"u^ipuLi rs.ti.ialebigrueioe- i drept calduzd printr:e
metrului, dar nici acestia n-au fostinutiiiinsensul enigmele acestor compozilii ? Numai initia,tii, adicd
irrtimii artistului, au avut revelalia acestei com-
cd.ei iiumineazd, cu luminile ra!,iunii, datele intui- plexiti!i. Goethe, care prirnise prima versiune din
at,im.t.bliil.iaaleu_lstiemnzialo,trieiF;_icloezeoa.fi este, in
ce. definitir,, si Tages:citen, gravurile din 18U3, se pierdea in
Naturii, 'fieck, dimpo-
ai ca qi a'hii ri labirintul raporturilor obscure ri.
Goethe in lucririle sale de naturalist.
Runge vroia ca suitaTageszeiten sd,constituie niste lrir'[, il lduda pe prietenul sdu pentru a fi rea]izat
acordul perfect dintre muzicd, matematici si desen.
peisaje, dar spiritualizale, niqte peisaje absohite
ciuda prezentei numbroaselor perso_ inc[ nu este vorba de cu]ori: prima versiune a
aproape, in Momenbelor este in alb qi negru, dar Runge r-r
qi glndise in culori, in culori simbolic, fireste, qi
I Arhilect francez din sccolul al XIII-lea, ale c{rui carnetc pentru c5. nu se simte destul de sigur pe tehnica
tdeerecaroachrhiuirtei cctounrsiititsuiiescousluprtsu5r.iiimEpvourlrtarinlilieptteiuntl(u\.ctrtnroiaas)- sa in tratarca culorilor, nici pe cunoqtin,t,ele sale
351 de simbolisticS, amin[ pentru mai tirziu versiunea
po|crolri{ l)0 (,iu,t o vu it}ocpe irviallii0rnijpiscid1i,rreat,lsr_.ro, crno{iei spiriLrralt', o lelclaLie cle ordirr sriplanalu-
moartea, strr.r'enit,ir in 1810, il ral, si din acest, rioLir' \'ol' inberogiL rrn rnistic :
terminc. ll6hrne. Deoserbirea dintle ccie dou[ direclii alc
Juclecalu Iui Cijr.r.t,s pirscucl)al.irleitri.lt,sttreeizll)sl.eirrre,,ar.pcrlsiniutrrrci artei esle vddit[ in acest, conLrasb. Lina indrepta
dovedrgbe interesul arljstul. spre cunoa$Lcletr si lolosjrea culorii ;i a
filozoli qi savanti. Neriulturnil, de lorrrratul rnic
ai gravurilor, Ilurrgc igi propunca sti clea versiuriii hrmiriii pen1,r'il elc insele, pentru sirnpla dosfiitarc
l)c care lahloul Li ebrrie s-o olcre arl,isLuiui, alioi
pictate dimensiuni ririagtJ; fibcare panou trebuia sii priliLorului. Ccalallri inrimnrir spre pitnrndcre.a
aibti cincizec:i dc metr.i palrali, tcmplul care t,ainclor spiriLualc, alc srrliortului mjstic al artei,
tle proportii^imerise. le vii rlesfirtarca rur-i ileciL o ct,alrii spre rcvelatie.
continc nrniind si Iie
Schi-
d!_aescrD__odenraultlnciilninl,eiirei isusrleiilr,lc,cptrcrrac,1arc.ecsslcniatlu, sinesspeirsaIt-iil Studiul telinic si czoLci'ic al culorii inbreprins de
llurrge paraleJ r,rr iec!.iile ulmate la liich, trebuic
studieze amiinurrtit, penLnr a I'acc din cl motlelirl sii-l tluci la cnnc.raqterea tolalii a natulii qi a
prop;:ici saie cat,eclrdle. suplirnat,uralului. El fuscse deoscbil dc imple-
$liind, pr.c(-unt arn virzrrt, cil, rle rresai,islicirtol siouat de urrnitoarea frazir dirr Ilt-.rcler: ( Nimic nu
estc^rncstcsrrgul ilc pictol invti!aL la Copcrnhaga si cste rlcspiir!,it, in naturii, totul sc scurgc dinbr-unul
intr-trituI prirr tranzilii
ilalnleugrprDirijceirvlaieigs-sch\dlttbiig'ltl,b,rai.oiiruliennali.rgvleri.rri-ialrr.csu.ei Jrrsulra;sirrpeaiiurta..Iijia-i,rr\tlLliobneemttr'r-!.oilt,it'rrrLitilri.nlccsicfratsattLtsuier:iirrLeis,itc,;Li (ic s0 numegte \iia![ ln imperccpLibile, iu1ito(]aeteea
qi pentm o lucrarc- de asemelea propurtii crr l'ormele si in Ioalc
unio[ r. crealie sc a['li
Tageszcil.en,, trcbuia sii se apnce iar tlc ini.tiiiturir. o fiuc[r'ii ularrtuul l1i i
fiin{,eie, accla)i spirit,
r\ceasl,d sirnfonicd, ce
rrisl,ri irrcli iu plirna versiunc gravatir a Nlomen-
tckrr Zilei, cca din 1803, ii frapase pe crrnoscELori.
Ctr rnorlostir'. lililroh' 1,i,'loi r_rlrrpti rrrr lu,, jrr.irrLr.,, Sulpiz Boisser6e, carc ic-a vizut intr-o zi ia
elerrii pi'ofesorului F)ich, r,ar.t, siripinca, rlerr;i e sir-l Goethe, la \A,reirnar, le oompala cu o simfouic
creclem pe lleinse, <, uu r.oi,.rrit apr.ourre rubcnsiarr tle Becthoven, iur esleticianul llurnohr il incrilaja
pc llunge in ciruLarca operoi dc arLii tolalii oe
Rgliuiu-obnegmncsa,,nIcliaeermrcib-praalinvncutliis,,clssei cCf'rrrln.r1rueirlgt,graiior ,.r1st"ruipli'ie,irrl.easart.ilcrca,ilipi'g,earntreborr,ruui. Llebuic, sl)unca cl, s{ producir rrtal'i progrese in
irlliitcctulir. 'l'otrrsi alhitect,ula, era alil, de departe
r,hiar $i nrtlimenbcle_ tehnicei-minuir.cir penc'iului, tle-a putea crea forrnc rroi, incib, stabilind pla-
trat,nrcir. si arnestecul culoi'ilrrr. (i,lslj*1,, ln aelincui
sdu, oiici isi colora dcrja clesenclc in crciii, cl dorea rinliie <r tcnrplului D mcniL sd addpclsteascS. Nfomen-
tele Zilei, atit cle rnoderne din toal,e punctele cle
:i't s{!uirreast.d irr.ea st,.rlrirrilo desrii irliti a irrsLr.u_ voderc, liung'. rrrr-l concepeii tlecit ca o cate-
rnetrtului, aCea prat,lirir pc (:are rlrala goLic,ii. lntr-adcvlr', intoarccrea Ia gotic nrt
r) r.ct,trnoasLe Cir
bazri a artci. conslituic pcnLru ronranLici o reaclio, ci, dimpo-
briSnnoevalielsicntmleilierrJlrierl,rgillrouei irbr,lluJefiiujrlrlr;plrarntrcs,rri,lniaeiecrasutl.ltlitoif'ertir.llatirloflc;orr:laiosrrl.iauliecLlrhtpiuaepsrnalu-tcrtt,,r,e,.eu,;.rrl,rsisrsilntairtc_,li [,rivri o lni,,q(]aro inaint.c. N ioi arhilcctura irici
rtlooml i.asnit-issimpurlruliil.i,'IeIapiglricrezpiuLi,acIin'izduiamldp,recsj iyoonirs'stitiuv{ioirr sculptura nrr pubuserii inraqina clenrcnt,cle rrnui
mtdcuaonplr{ri.lietcrliaio,spiinftiiccaserce}aarlirencbhu,rloicreCilrohrceuvfirlioecuuri1li,5roiidasccpravololcrrsr,rLtid:airt.ilriileuloza-i 3s2 sLil alit dc nou ca trel al picturii.
l)ar datra gi'avate tllotnent,eLc ZiLei sirr.L sirnfoiricc
iu conslructia lcr, incii ie mai lip;e,1tc tohrsi
cevu penlru a fi pc depliLr simfouicr:, adicl ecea
r,e trebuie, irr alta picturald, s5. riispurrdii tini-
brurilor instrumcnlelor, aitici spus, culorile, si
J53 sc impune r,)a acestea s[ fie noi aiil in niatr'ria
uit qi in expresla lor. < Culoarea, spune Runge, llnucqhequiato[pdeeraalloliri, s[ rlminl anonimd pi s[ fie
reprezint[ arta suprem[ care este, qi trebuie sd in
cintl ci ingiqi vor adormi
rdmin[ pentru noi misticd. . . ,r Nu-si va gdsi ca moarte pentru a se odihni dupd marea lor trudti.
laatarrecroodm-ihantaicinparoinpteriud,etoa-tsiaftiitcrdeeatnuencevsiacra,btuo-t Cu aceeaqi abnegatie neprecupelitd. cu care lucra
atit de esen{,ial ca si r.ocabularul hieroglific al
formelor. A intrat ln coresponden{d cu Goethe, la sfera colorat[ si la Oiele Zilei, cu aceeasi ener-
care, dc partea sa, lucreaz[ Ia l]arbenlehre, Leo-
ria lui despre culori; schimbi intre ei remarci. rgIaliuetinri.gneef,ricsgacurceraoirtlrlsaactecr'drndgue_d-aeiuianisgneimdmueoniadeabdleu"ofcispree[briiatlo?inrttd;r;6u;cc;o,i-t
constrturau o rnunci de cchipii, colectivd, ilus-
tra!,iei de_ carte, volumul Miinelied,er de Tieck,
observalii, precepte, retete. Goethe e fericit sir de exemplu, sau de almanahuri, executiei de cor,-
vadd c{ suinilaartjiusttdincturespfraintudreilecdsuatlder;i in aceea;i
tlio,nriansreteru,aalSdd,ueptcorteeearimzebeaelocloluiurrsiiliurSecitlioinOglbcisoeisaridsgaee,n.,idgNcciesupemunroeram.piuapnueeansir[su6aipiaiaucrsdd-
direclie, ajutor ori-
cum limitat, cdci poetul se intereseazd. de cro-
matismul optic in calitate de fizician, manifestind
intotdeauna o anumitd repulsie fa![ de tot ce
priveqte simbolistioa, adicd obscurul. B[nuitor cu sCioninsecminulezJiceaoespsoiacniiisrmomuluainitniceposeinztia',neinnupmidcrtuatrea.,
ocultigtii qi alchimiqtii, lecuit de ambitia sa de-a
p[trunde irrcognoscibilul, el se menline inten- !popeile sco!,iene erau mai indrdgite chiar decit
(ionaL pe un plan pur Cintecul Nibelungilor, revelat de elvllianul Bodmer
Lucr[rile lui llunge in ltiinlific. unei Germanii care nu-si mai amintea de el si
domeniul sferei colorate, care ldsa pre{,ioasele manuscrise sd doarrn[ pri'n
acea Farbkugel, care adund esenlialul descoperi- cotloanele intunecoase ale bibliotecilor. Celito-
rilor sale, gi va apare abia in 1810, anul mbr!,ii
ppricetgodrtuirleui,innuvetrdeebrueiaaumsa[.r.ifiieoplaeriencaepI'uiet tdiiecsiatl-eo, rind.cu vaporul de la Riga ia Nantes, in t78g,
-lHo[,uerirsdpeel,i_rninentircd-aietintvudijeebcdliuinfuquinai ddafeut revtuirfanoarinnictl,aeercetauslreea
Momentele Zilei ppreicgtdattieto,adrearss[-auminptliem-polabtucnal dezldn-
aceste cercetdri poeme-
parte din ultimii ani pe care ii mai avea dc trdit.
falsului
Ossian. Englezul Wallis picta < peiiaie ossianice >
cSGui6mlorprreailostiarqiuliniBonrrceusnaratrarjaanno!s,i,[pfiecioonzntortiufni,uepelo.aebN!,oiurcaasreeSaitneStffrefeenbrsea,i
care..au avut_ repercusiuni pind gi in compozitia
gradinilor. Abilgaard, carc-la Copenhaga,^la un
inlerval de ciliva ani, fusese proi"rorj lui Frie-
dacd. numdrul anilor drich qi al lui Runge, reprezenta o scend. extrem
de care va mai avea parte de dramatic5, un Ossiai otbl cate amintea cle
il vor ingddui sd-qi termine studiile cromatice orbul Homer, pi avea sd ia locul acestuia.
qi s[ le foloseascS. in <opera total5>; deqi avea pRouenmgee_lonr ulufiusFeinsgeaal tsrai saledeTefrmuomreuis,eclei adeepciacr6aca-
o s5.n5.tate qubredd si era adeseori bolnav,'Runge terul simbolic al personajelor, ceea ce I-a sup[rat
nu bdnuia cd toat[ cariera lui de artist va li
curmatd atit de repede qi va muri la virsta de
ttardceeliziaiessctaianslei-;atrraerfriiedameocaodninfiiq-cta$iitni plcarhociabdra. bdeiasl ctreditmparrueclfuiarqsitotiivruuit-l, feod_airttoertu-al rPe eprethterasdiuicdcotomr,anLdeaospeollducSratorelbae.rg"H, ocl[brueriag
nu intelesese nimic din semnificatia ezotericX
unei arte noi, cI deschide cdile pe caie in urma descoperit[ de Runge, si se aratd atit de nemul-
lui.vor porni altii, si vor merge mai departe, .tumit incit refuz5. s5, continue traducerea. Ca
c5.cr era inzestrat cu modestia si generozitatea atare, din cele o sut[ treizeci qi cinci de desene
| -55 prevdzute s-au executat doar saptesprezece, dar
marilor constructori din Evul Mediu, care accep-
munca artisbului n-a {osL inutil[, c5.ci aslfel a din unirea materiei 0u spiritul, in rnodelajele
le,tei qi in atitudinile brupului, pictoml c,aul,ti de
pus la punct o seamd. de noi consideralii cu 1'apt sufletul. < Am pictat portretul scumpilor
privire Ia simbolismul culorilor gi Ia asocierea
ior cu principalele personaje ale epopeii, mai
ales Fingal si Oscar, consideratii pe care le gdsirn rrrei pdrinli spre iaamr inpteirnetrfuraplilloopr r;iiasumroerailoprldmceerlee
expuse in JI inltlosscn,' Schri[tcn. qi mie insumi,
pe fiui meu OLto Sigismund, ln virst{ de un an
Ir ciuda tuturor acesLor activitdi,i divcrse in gi jumdtaLe, qi pe fiul fratelui meu Jacob, Friedrich
care il antrenau fantezia qi nevoia de a-qi ciq-
tiga existenla, Runge stabilise vastul proiect, in r-irst5. de trei ani gi jumltate >.
dup[ ce va li terniinat Momentele Zilei, de-a Ansamblul tabloului e conceput ca o nalnrd moart[,
probabil pentm cI apropierea dintre cei doi h[trini
continua ideea ciclului biologic exprirnat5. acolo si cei doi tineri sugereazS. un ar.crtisment cu
in alte dou[ serii ce aveau sd lie Die Jahreszeiten, privire la qubrezenia vie{ii, la vrcmelnicia
tinerelii. Toate elementele acestei pieturi, rnari-
lacuinnmodtiiiom. gDprueararilerce,usqpmoinsDsa[ibemiliWtaatieeeltzxieesicteeuntime, patoudnaicete[invaicr1es8ste0te6lea: na din fundal, care este un peisaj din lVolgast.
fe{cle, florile cru care se joatrI cei doi copii
datoria-de a-l-ajuta pe fratele s[u Daniel, ale piantele ,si pietrele din primul plan, au aceea;i
c[rui afaceri erau primejduite. Aici nu incdpea piinmafplcooirriqltaeinp!r,,daajianqciteqie,taeqqiinvalar;buloena,zrepeleccisaranj$ualirifiedc[i,eelilreumcmbuarseicsvoce.
copilagul in cdrucior dil portreLul copiilor
lici o qovlial[, c5.ci Daniel fusese omul care
pind atunci, prin incurajdri morale qi sprijin mate-
iiai, ii ingiduise lui Philipp Otto s5. se consacre
-pDicintumriiofmdredngturiljacinzdilesi udbesaidziiilenicvSi .arscaeteleiddee miine.
Daniel fllsenbcck. S{aniera in care c tratai, lemnul
clruciorului si Lrariera cc despari,e grddina de
inceteazS. qi ajutorarea acestui biet frate, atit de cimpul inconjurirtor amirrtcste nabirralisniul pasio-
generos gi de inleleg5.tor, se impune d.e urgenld,
sd abandoneze provizoriu arta nat al lui [irtinervalcl ciricl piol,eazii un iiirddu
fictorul hottirdqte nu-i mai consacre decit t]mpqi sau un leagin, in l,'ecio&ra de. lo Stu.ppuclt, de
iau, cel exernplu, si in panoul (,)oncq'tu.l. ingr:rilor clin
pe care pnuut-inv,asf[i silit sd-l foloseascS. in afaceri' retablul clc la Isenheim.
Hotdrirea luatd, spune el, nu-i displace cdci
noua sa ocupalie il pune din nou in contacb cu ilealismul lui Runge, eractibatea r.iguroasd cu
care reproduce substanla spccificd a materiilor,
viala activ[. I' se dhruieqte doinfictoiaal'tlcainiamsaoc.i9ait, cu migali de tipicar Ei f[ri clolirrta
figureaz6., tu iluzionism, se expliul plin at,eea rri, in puerild
in anul urm5.tor, pictura
al fraielui s5.u. de.
Aceastd impirlire a timpului, acceptatri{. cu atita hri, totul pnrcede din iubire. El st,ie foarie bine
oir nu totul std pe acela;i plau, dir-r prrnctul
abnegalic si bucurie, ca qi eforturile. p_e_ care vedere al sernnificaliei spirituale, dar stie, de
le-a impus,'au accelerat progresele bolii. Momen- de
asemenca) cd tot ce cxistd, o piatrS, o bucatd
rcle Zi[ei, chiar pe plan estetic, nu erau singura cle lemn,.contine prirr creatie, noble!,ea, frumuse!,ea
portret si demnitatea fiin!,ei. Locul pe care Runge- il
lui preocupare. In 1806, a pictat un acordd fiinjei in opera sa este de asemenea o
foarfe frumos a1 pirinlilor sii (I{amburg, I(uns- il
thalle), in care se manifestd acel sim!, al monu-
mentahlui cu care iqi conslruia personajele oLriec- consecintd a cloncepliei sale mistice de viald, si
prin aceasta el se apropie fireste, de scumpul
tive, qi care adduga rcalismului sJ.u minulios sdu Btjhme, dar qi de rnistir:ul silezian din seco-
un caracter de grandoare spiritualS. prin aceea it lul al XVII-lea, Angelus Silesius, atLor al Cdld-
"'lcd, pornit in cS.utarea realitdlii totale, alc[tuiti
'/ tnrulwi Herttvimic si al Pslhel i,ntlarerate, r.um si
'|
de William Blake, ale c[rui Atr.gnries ol lnnoccnce el, < aceastd sceni in care supranaturalul vine in
ajutorul naturalului intr-un mod supranatural si
proclamd sfinlenia materiei. Acesb naturalism spi- relev[ astfel in mod imediat marinaiilor gi pesca-
ritualizat de tandrete si de pietate pentru tot
ce tr[ieste apare incI in operele sale mitologice, rilor c[ Fiul Domnului se afl{ in mijlocirl lor, a
ca Tageszeiten, sau in schila pentru o cortinir fost rareori pictat[ t.
Fuga i.n Egipt, din 1805, atluna laolalld temele
reprezentin d C ir,ldtor i,a lui ,Lrion ( Haurburg, Kuns- preferate ale artistuhii: copiiul, maternitatea, pei-
thalle), dar gdse;te un accent si mai emolionant
in portrete ca lYoi trei, de-o muzicalitate atit sajul. Acest peisaj scildat de-o lumin[ radioas[
doSaecseph,uuirnb[ eEaclitcdeepp,tiarsoiofuibnniqdc[ne-uleitItdeaougcdinudtvaeinbqtltoui ul]uarii'.FrFeruali.gngiza- rdmine, ln ciuda micilor < fabrici D puse acolo pen-
tm culoare. locali, piramide, colonade. . ., un-pei-
saj gerrnanic. Compozil,ia este echilibrati conform
tn Egipt (Flaniburg, Kunsthalle) qi Sfi,ntul Petru, unei piramide rdsturnate, ce dd intinderii pei-
csdeaa,-jlud-dldui.imPsipnruaenlaiuc!l[uslidnIsuucssetrlsdmcluaaciifrdledeasicnhciisy,iursfriusjool acinur[lfesluriimodrienjaiail
u,mblind, pe nx&re (Flamburg Kunsthalle). triunghiului r[sturnat. Linia melodici in carc
Sfi,ntul Petru, umbtri,nd pe rnare esle o oper5. de
circumstan![: tabloul fusese comandat de o con-
lrerie marindreasc[ de pe insula Riigen pentnr
rnicu,ta capelii octogonal[ din \ritte, pierdut[ in vibreaz[ muzicalitatea acestui tablou lunec[ din-
tr-un pom inflorit in virful cdmia niqte copii cint[
mijlocul landelol bdtutc dc vintoasele asprc din dil lird, qi se accentueazd coborind conform gestu-
larg. Aceastd capehi evoca prin forma ei aseme-
nea celei a Baptiseriilor qi a cristelni!,elor, potri- rilor l_aFeficgiouarareai,sainleuluPincrencmuelusti,ecu[rcpianqdnica-psoca-lied.tiin.
vil, r'echii tradilii cre,stine care leagl de cifra B nou
ideea de inr.iere, acea aparenld de supravietuire, L) bucurie purd, o voiosie copil{reascd strdlucesc
de r.ia![ \'eqni05, ce tlcbuic in mod fire sc s[ in aceastd picturi unde totul este lumin[, si-i
interesant de retinut faptul c[ intr-un sludiu'in
aducd alinare qi curtrj oameniJor care iqi primej- lar.iu pentru aieasti compozilic, cxecrrtat cu
duiesc zilnic viata pe mare. Nu se stic dao[ su-
biectul a losl hotdrit de marinari sau de artist, un ar inainbe, pe locul ocupat in labloul mare
(neterminat) de Pmncul inIsussp,ireitxuisl tpiricdtoorualur i,o
clar el rdspundc atib semnifica!,iei ezoterice a pro- imens[ pald lumin[.
de
por!,iilor capelei cit gi meseriei oamenilor care cele doud lumini trebuiau si se
veneau s[ sc roage acolo si s[ atirne, dup[ cit intilneascii qi sd-qi contopeasc[ intirnpine, sit se
razele; lumina,
se pare, pldcula funerarir inchinati amintirii lor, soarelui matinal intins[ pe colinele indcp[rtate
dupd moarte.
Caracterul dramatic al acestui episod din Evan- si pe coturile Nilului din vale, qi lumirra spiri-
ghelie, in care Hristos ii salveazS. pe apostoli in tuald emanati de Nllntuitor, deopotrivd de lumi-
timpul furtunii gi il indearnnd pe viitorul qef al nos ca pmnc si ca f)umnezeu : Sol iuvictus.
Bisericii si r.in[ la el, p5qind pe valuri, a fost Cle se intimpla, intre timp, cu Momentel,e. Zile.i?
admirabil redat de nn om pe care sederile la pRruicnigneui.an-aatimteaaidrieficr.uelntnit.tilasiasccemapsut{leodpeecrib[ care ii
ir
Riigen qi lungile plirnbdri pe dunele pomeraniene it atunci
il familiarizeazS. cu dezldn!,uirile stihiilor. Vroia ca
tabloul sf, se armonizeze .cu peisajul sdlbatec ;i rrind a considerat cd a ajuns Ia o ,stlpinire idne^pPlionri-r
trist in care urma s[ se afle, cu elementele atit de este evident[
a culorii. Aceasti. stdpinire
l,retul pdrinlilor, din 1807, qi, mai inainte, in
lt
deseori dezlin!,uite pe aceastS. insulI roasi de acela al copiilor Hulsenbeck, din t806; in aceastI
,rrlvaluri, muscatd de rafalele vintului. Era cu atit "e rperuivsiinte!dp,ecrfeelceted.o'fuo[attaebalocuesriteraelnigeioaausteorsizinetanziistseir
mai satisfdcut de reusita picturii sale ou cit, spunea
spunem cA Runge c Lur mal'c crolorist. Ceea ce ss-laatalircrgi ittosai tsI-acoanpccropft,uiandoaptets'cirinsti-taora,,rnrprlliifticralitn,
ii rnai lipsea, probabil, c certitudinea de nezdrr-rn-
cinat cu privire la simbolismul culorilor. Rogul
era culoarea Diminelii, galbenul, culoarea Nop- irunct _de yeclere estelic cit si din prrnct dc vedere
!ii, clnr cuiorile interrnediarc, anrestecurjle tle
alegoric.
culori, curn trebuie interplet,ate oarei)
TrcLlatu,l, rlespre trr,lori, cc \ia apare la PerLhes. Desenul dirr dr1ncEt'0rfl3itercc.krlci.nriSliunircsnel.ctrrsnoitairil(eIiiagllutger.rnialtt'fnricrpi;ir.isotlrnueumazusrcli
editorui din I{arnl,rulg si prietenul din tincre{e rlifercntiazri
Jlinttelieder
al pictorului, in 1810, si caro va trezi un rirare rrer-4. uscat, conven]ional , bidinrensional. Spatiul
interes in rinclurile savan!iiol purta tn'rnittorul
e al'ia sugei,iLl. [)inrpotrivti, crr <r mit,a dirnirieaiii >
tiLlu: < Sfera colorutii sau colrstruirea raporturilor'
,lin 1S03. spatirrl doirindeste o valrtle autonoin{
si a arnestet.'ulilol de t,ulori qi deplina iol alini- si, irr acclasi tirnp, for!,a rrnui simbol. in lar.irrl
din ll807, dir-iziunea spat.iulLri r,orrl'orn] leeilor nnmd-
late cu o tenLalivti corespunzitoare stabilirii ar- lului de aur, reparti\ia crrlorilor irr tlir.ersele case
moniei in meniret tle-a clispune acesLe culori >.
Ilunge nu negiijase ninic penlru a $e instrui. Pr"r.r- alc spatiului si chernarca infiniLului aratti cvidcnt
rrti irr arl.ist s-a oper,aL o t,ransformare
Lase o lungir corcsponden![, pe aceasti. [,emti, cu ratlical[ ;i
fSecnhseqlilicnrgrr;rohaisoLleamseaPr;eurrst esvi epraernt,ticcipuarfeizaicliuaiuuGlocSlhtcel,- li cl it rlcscoircrit iegilc mist,crioasc
clrir.ora va
trcbrri sir lc deu ascrrliarc ricurn ]Ior-nenkrle Zilci.
Persper.ti vir arloplatir dc Rungc rrirrd cqal'odeazti
0u pirerile lui, la eiaborarea Sfcrei colorat0. itrhiLo,'trrlt r-er.Liraiti pornincl de la copilasul gol
Abia in clipa cintl a socotiL inoheiat acest Lra- lrina la br.rchetul dc ropii t,at.c irLcor,orreazir I'irTul
Lat, cltre 1E08, airia atunti a riscat srL allolclezc r,riuulrii dc lurrrinti si care instalcazii pc linia
r.ersinnea oc.rl61'x11i a Nlomentelor Ziiei. Opi,ica qi
mistica se amestccau intr-un mod straniu in tra- orizontulrri figura uria;a a fenreii in;il(in?l torla,
lorma pirnintear;rii a rrrinrrlrri tlt, lunrinir. a tlevenit
talul c are conline f apte ca acestea : < Lurnirra
este soarelc, pe cari) nu-l putern privi ; dar cind o pelsperrt,ir-ir rnislierr. llrrporttrlile rlintre etajcle
r,e_sc succ0cl rler la copilas, ()are cstc spir,itul plniin-
ea pogoarir spre pi.mint si spre oameni, cerul tu1 iri, pinli Ja eopiri cerel,rli r.ur,e poartii iumiria
re\sIbLea$'fiarulilrll,;reszicl;olegiunenstoei o anlrrno
clcvine l'{i$u. lsrptriri'iit|uitaclel,loslirlrel,er'iigarrlrc,osprrorrpirosruliri.laotrc,i'rllrrosbNarluiirl,tucro,irlrc-
indeoliqte
veneralie; el
rnijiociLor intre ccr si pirniint; cintl urninJouir
dispar, atunci in noaple focul, oare-i galbcn vcg'trl,alc st,utl ia1,r: crr r.ivui tle ar,lisi,. .,\ccst, sturliu
minqiict,orui ce ni in ltrvirr pr,cziirl,ii rnarcrlc inlcrcs
s-a tlirnis: luna este ;i ea ;i-i tle tr rre iatrtl srrrrsi-
bila arhilcctura irrlerioar,ir a I)inrirroti u
gal- <, rnicii
ncbii r. pictate irr 1808.
llrau lucruri foartc vechi si loarLc noi in acelasi
l,irnp; foarte vcclii pentm cd Ei'tLl llediu cllnos- < llarea l)irriint atir D. care a fosl incepulir in 180g
rr,rilmariltirr-mrr'a, st'snler[',er'rimrrilnilillriin, al,iiicntroirrr.uel inuj"intl in annl
t rrse la tirnpul stiu un sirnbolism al cuiorilol', ca dclit vt,tsiurrta
;i al formelor geometrice, al planLelor, al anima-
lelor, al pieLrclor, si foarte nou cleoarece clasi- prerreclellii (1ol x 1'12 ialir cle 1Oti X 8j), (llanr,
llurg, lltrnsthatler). llunge era aLiL dc lr,ist cli n-a
cismul repudiase aceasti. idee veche de-a atribui liulut termina riceast,it picburti incit, pc pat.ril tlc
insuqiri qi virlu{i supranaturale 'sau cxlranabu- rrroartc.fiirrd, i-a poruncit, fi,atehri siirr sti tlet,upezc
lale unor lucruri rnatcriale. L)aoi vonr rjorlrpara pinza si s-o distiugii, ceca ce I)a;riel s-a ferii sii
versiunea gravatii a l)irninelii (tti03) cu crea, irr
Javiri, tlin {E07, numitii <r rnica tlirninea![ ,i, gi l'aci, din fcricirr-., cdtri estc uua tiintrc (rapodoperele
r:u <i rnica dirnineatd ir pictal,ii in 1808, \:ont con- 360, cele mai inciutirboarc si mai ultriLoar,e din pi,.trrru
,{ t ottratrtir,it gelmana : tt,cltuie sit irdirugtim, (.i'I1
i
inainte de a-qi da ultima suflare, la rug[minlile trup l.a ocdciihanliesini speevsotel llaeiiendtrcirare.cCoalesqi t.inpuilne[ sltne
lui Daniel, pictorul a renun[,at la acest act deznir-
ziua cind qmi ofraultmeoisn,flldreaqrbcee.tiT-rmeac[itmoraur-lee'froupmreui--
d[jduit. pururi nobil
iete a sapliu
Aqa neterrninat[, < nrarea Dimineald u se scald[ telte in i'a{a acestui mormiirt, lnva!5. sii disprefu-
intr-o lumind de apoteoz5. Tot spaliul pare sd
clevind o strd.lucile purd. lJ intr-ader'[r paradisul ieqti dot ce este tleqcrtS.ciune; plingi cu lacrimi
potolitr.; upoi urnteitza-ti citlea ,r.
reg[sit intr-un elan de bucurie qi o iraeliere de
frumusele. O muzicd supranat,uraid lnvdluie marea
figur[ a aurorei dansind ca un miraj pe orizont.
Tratarea detaliilor', anatomia copiilor, eracti-
i,atea botanicd a florilor, pree5.t,it[ cu un mare
numdr de studii, sfirseste printr'-o transfigurare a
realului. Lucrurile sinf acolo, in forma lor de toai;c
zilcle, dar au snferiL o schimbare a st[rii lor care,
respectindu-le intocmai structura, facc ca materia
s[ ard[ cu o luminir lluntricti ce inallJ. nabrira la
splendoarea orbitoare a supranaturalului. Studiind
acest tablou, unic in istoria picturii occidentale, nc
inchipuim ce ar fi fost celelalte trei Xlontente alc
ZLiuLmet,iiE, idcaicclu[ lRlrutnogtiernapru,friiloarv,usti al
acela Vi'rstelor
parte de fericirea
de-a desdr.trqi subiectul urias qi rndre! conceput
ituimi pNn'Iroizea.rNrr,aaEliuai
de imagina{ia sa. Nloarte prea
Novalis, a
lui lui Schubert, a
Kleist, a lui Lcnau si-a atitor alli romantici lovili
in plinii inflorire a tinerei lor maturit[!i, moartea
lui Philipp Otto Ilunge nc lipscgte de unul dinlrc
aspectele ccle rnai seducS.toare ale arLei de la
inceputui secolului al XIX-lea, deoarece, contrar
spelanlelor, sale, el n-a ar-ut rrici un urmaq, qi
tot atit dc repede uitat ca qi Friedrich, nu si-a
datorat invierea, la rindul siin, clecit erpozilici
de la Berlin, dirr 1806.
Cind N'lathias Claudius a aflal, de moartea tin5.-
rului arlist care il vizitase impreunS. cu prietenul
siu Perthes? pe yremea cind era inc[ adolescent,
rr mesagerul din Wandsbeck > a inchinat amintirii
sale dragi un poem care este cel mai frumos epitaf
ce poate fi pus pe rnormintul pictorului.
<r Acest suflet cuccrnic si pur, a inflorit intr-o
lume plinri dc spaimd ;i de sufcrinle, plind de
nedreptale, de singe qi dc moartc, qi l-a intilnit
T)e Dumnezetr intr-o lume mai burr{, Ei acest