Russu, George - Nefrologie Practica

598 NEEROLOGIE PRACTIC]I NEFROPATIILE VASCI'IARE

cireuJ,atia arterionald renald dete,rminatd de pr,ocezuil. de nefro,angio- AN ATOMIE PATOLOGICA. Aspe,ctul mor'fol'ogic al tro'rnibozei
venelor renale variaz6. dacd pro'cesiul apare primitiv 9i izol'at in venele
solerozd.

renale sau in uraa din ramuritre lor, daci procesul de iromboza este
secundar extensiei unui trombus din vena cav6 inferioard sau din
BIBLIOGRAFI E SELECTIVA una din colateralele importante ale venei renale (ovarianS, spermatica,

'1. MGGueu6dddd. oosnnci1..,/.,.1:L9uV7cris,ek2oM6M16,d.2,ic3soc2lehl',ir4r1in.9e7ll4iFe, .s1,c,wu4oc1jc.4n,5eD;r r3dc.g. hrHicoAillnDenn..b;MerH6yidpN.err.tn,etnA.,sdi1au9mn7es2o,D1o.2r;t3eA,rim4o3led7r..; uavtrcrooeulmutteemb.raod,lezdca,'ciaeusnleuenopecrtailrc,oro,enrniccraoeelndnEg,aiellefosotmi"som-bnaaearfpaurE)no.iidlsaluaetsersdaaeecloecusliteud,bnereiesnc,cer,cilnehdtibeeuinll,aassateephrmaaeJremeenoem(ra2a,)ig'rfioCictri'nmdI-dnee

2.
J.

Edit. Med. Buc. 1966; 5. Logan A., Velosquez M., Cohn.l..j Circulotion, 1973,27, venele renale pot fi observali numero;i trombi. Histopatologic, apare
; : ; :1306 6. Moxwell M. H. Presse M6d., 1969, 77, 943 7. Schmid H. E. ahzttcuuiislssuatpteuctoeealreLco,ortrtungirnloaivctcrieoln,envaebvdsenoiirldctzoaeesrdqnaei(puit5idaai)nc.zrfiilaCnieaadirnlecerdpdtu;re,-hopmircnetiuesmnisntriaocuitlrelhacarririgsipenitscoisillariitonabrruotlie,dmdmpEiibnloraiootdedtozreaeeeerlssiiaeeoeut-,beacdmsznaetdedr-pfulriiorblciaalr,{irm,rioreieziufandcorrua,ia-lIremeSttxerisroacgaemmiicr(ecipbaenqarinoualea-l--
Physiol., 1972, Amer. J.
J. poth.,
; : :1958' 34, 685
22, 1132; B. Sommers 5., Relmon A., Shmithwic/< R. Am. London,
9. Pickering G. High pressure. churchiil Edit.
brood
; ;'1968 1O. Tcherdakoff P. Vie Medicole. 1974, 34, 1, 4111.

C. TROMBOZA VEhIEIOR RENALE lumen,rilui tukrular, atrofii epiteliale f1dn,riasceemstneecdirecuremgsetnaenrfaer,ep' ocotnf-i

,udlonegiz,i.lveaEotecl.tlra.l"iunabil.dcord,usatarfaerualc,rtabii.uacilntuad'tetedsrraaaeutlloaainr,tiistcvaidoifmforaespp.clvteuetalnutsidaccuaatirrneocmporbmeozpzilanettdvdenosoa,sauimsdsppteoomaptoaeatotfe-i g";ti" capilarelor'glomenlire etc.
observa{i trombi in venele renale' Fig. 74'
sacupugotaiEerciaTieEnIa}itpLrniap}orGeuet-IndEpdui-nspcdBduoltatiain.lavlaTeufrnmeoarmacrtbteeiosnazmazaldedinscocaubeuspptecerhetiirndaiicrlevave,lceenlin,eelaescac,*oarivp"cdiiiin.i sq'iri,iapsiaenntdooee,lxouot-gsinn,iecad,esbe,-i,
Tabloul clinic al trornbozei venel0,r renatre
transmisi'e ereditard, mai aies prin mame diabetice (3). Dupi peri-
oada de nou-ndscut, boala apare in caz d.e exsicoza prin diaree, tra- etrsotren'bvIMoatrPiicaTtOgiinMdAefuTnloOccfLia,OelizGd.aeIEteinastaaci,easrteuai,aalcautndivsaeuluclrovneicnSelaorprroecneasleu,luai
rtoarmruu[.nrLiloaforarfmbriunalctaispcbuatdl6ee,ssscraruiuurt*adptoorumadmaftooiflroimcgaiealii:leofsortremvaeasneaorcamusdtedndinEtotirtfaaorperamcnauencacrcohenimLecaad-.a
ggdrueueimarasi'aelibamt,sicseppumntaotldealaoradarneereeunlsenaeqlucediir,eaeaslrislnreteaaepuiatiiscsaiusemsramu,pm,rbitneosba,tiaaeil'opnmtcrfoee.tirsifcdniiameicrpaohct,aobio,t,smneemtrrrei,vasalaetcsitctrepoelar:isinrausrcusrtiaopum,arfgeilieeucirdfeoiseenhi.nleestlmin,o:arrmecta,unfdoraairerlliied--
maaapiutaetreen.tiLncausataddlrutiellelip, irntorfoc'emecsbleiooaztrasoemvgebr,naoe-veleom,r bdreoenlsicaeeloerilaepsotdesistm-tplanairldtruam(rtr,irnosmtailbunoitcfdloe.nbciEtoea- unui infarct renal, cu duiene violentd in regiunea lombard (datorita
pelvine, tromboflebitele m,embre,lor inferioare) sau in crursul peri- distensiei capsului renatre), turnefierea negiunii lombare-qi apdrare

arteritei nodo,ase (9). Intervenliile chirurgicale pe abdornen sau tra- mfriiic(Ivbi;eitirur,e*lonncUebenrnzi-saresaleiedc"i.inon''itui,,aH1uuttcvldalrriiceaamsia".tarrsvett[enroTee,zcecinidaanohhiagnnzbigedilufu"udlfeiemoirocnrirdiure,avsilaome.saleoctastuddceruecenairilmitie.iennpredrc,i"eedioo).cbnma,e,ns.ttiv"ilsaapgioahrbotcroumarete,ileare"lutriodbntrlalspeiaiouoancorrlhzidofreaneeiaipeng,csmiipeeicisnctpvadesceadad,trrtotmoi,icnairlapmlezasoosrdrerrt,ppdoeastr'aaaatfatleoc,eitbr1ulraeturi6oedalzin",n,'selalduncdciiTnrchausiisrhaeintivmaameseuu,nttrapacuulnsoguntblaftoau1'ernuiusrmlimiagos[ird'vuuutr&oaieeednnlitrrnno,iaad€egaalelzceooeJlspleedgceu.alsrriamcuanstliaoonnaiencarautiniin''ncitavrntoapoufeefeeszezmrsrllauociciutuene,-r----l
tamentul cu di'uretice la cardiaci, p,ot favoriza de asemenea aparilia
unei trom,boze venoase renale. insuficienld renald acutd.

In forrna cronicS, cu debut lent Ei trombozar'e progresivS, se
produce in prima fazd, o dezvoltare accentuatd a circulaliei colate-

rrale Ei recanalizarea trombilor, care impiedecd infanctizarea. lntr-o

NEFROLOGIE PRACfiC]L

fazd ulterioarS, se dezvoltd un sindnom nefrotic. Sindrornutr nefi.otic NET'ROPATIILE VASCULARE
din aceastd afecli'une debuteazd prin dureri lombare sub formd de
colici, se asociazd cu tromboze de tipul cel<r cerebrale sau puhno- TRATAMEI{T]L constS din administrarea de anticoagulante
nare. Are o evol'ulie progresivd, fdrd perioade de remisie gi tardiv, vii(tlrhieoz"efartrpr"eaae"cdritisimno"aamiun)iii"aacs-tti-rtreuaosr"fntiiseeia"iioidsnpleidguc*ir"u"celnLaatdi.tncd,uaetre.idqn.CirDionan'aaria"zicctliaicadzonteaSttei.ttrreSaolnilpmtiriaabcma-onrazzeurSdni eea(us1lnts6'0eiil0nani-dnt3'eurd0oriac0mealsa-ttmndecegdeuf/ref2oiicc4ntiiifectoan,srretucsd)be-''
se complicd cu hipertensiune arteriiald (7). Sindromul nefrotic se
asociaza cu proteinurie masivd, determinatd de staza d,in capilarele BI BLIOGRAFI E SELECTIVA
peritubulare gi de tulburarea reabsorbliei proteinelo,r din filtratul n1n1MgHbmisu.ioeood,eocrBysrrtnilietsoenldo!.iVrP.,nDed,,..M.CPWp6,r;ooe-.lailNP.rdel,eMgai6,eaoceBcdfPkutrrCur-iosoiS8ceGllrethoci.r..lsmih;gleoE,'mi.a,neAd1nid.B9id1mt6E9.tuDC.'6ldlMlGJ0...;i,t':,e..SMH8d1;MAou,.1emcSeg'9d1'hdee1S9.Meimr60qc.1s5euo'9;Jdi/liH5rd..e.456MI4,HB!p.1.'ue6.J,K7Gcd'pPuB',,.Po'o8r,liyorP165li1lh9isdaon496,iirlrn5;q3edAi4soty1n't,,L0!nR111,"3''g9,'7'R55P:,DHg0Fe61ea',audK2tr73npbd'l8c65iihw1no'i'Fi9inn2c162Mi'1k02:'D4eG9De' N'd3t",;i'm6Wl8iCJ'7p:'8iiaanh4't'ry3rolMBilMolugi;nlr(o'riirMgcetCgi9'heenioM'e'rolsMCnAekMPci)d"llL"''il.n:'e'"B1GiBqrBM9eAuou5rGrouuelo5lli"''"'''''
glomerrular de cdtre epiteliul tubular. Unii autori (11) (12) cred cd 1957, 13, 43: 12'Vernier R., Worthen H', Good R' : J' Pddiot' 1961' 58' 620'
in geneza sindromului nefrotic din trombom venelo{'ren'a}e iau parte
gi unii factori glomerulari. Sindromul nefrotic din aceastd afecliune D. INFARCTUL RENAL
se deosebegte de cel din glomerulonefroza lipoidica prin faptul ce are
o evolulie defavorabild. (Ocluzis ocutd q crterei ren0le)

DIAGIfOS?/C. Diagnosticul pozrlirr al ,a,fecliunii poate fi sugerat 1rLn.ieruaunmataasclaeluuidtsbaienadlaiavneeulrnecnnulteeemuigl-olierarrereertaneena,ndtr1ieaet,aledtilenaepasfacriniaarmdclniabutarr-tr:esouee.mnmlaopni-lejcloscnli,canatiiipuu'cuiddtotserlaoduoumelctdblder-eeorrmzztfiaraaionlmaavaecbtsiunoe,dezt-iedlvoaaofabdacreseurnttsterrdcuarrecliEee-ii'
de prezenla in antecedente a bclii trcmboz;ante, de durerile lombare
intovaraqite concomitent de mali,rea vcluryrului rinichilor, de exis- un alt loc special din marele grup al nefropatiilor vasculare'

tenta feblei, a leucocitozei qi a proteinur"iei de datd recentd. Un vfniile*r.r"eiiu,"afizc"i"stdi.v-i.it,Ee$eerinq"n"nT(etiot2ItS"cz'}t)iodrn-,aoPeniJqmdpam*Aioeserp:osTiic'taeaeiartOtlmeraraiei.tlGnllebcdeiDtoenEi,pljcfniioIasnseuIesterIeEsctspfnriictana.ubeoutunzIriiieninimacndlafteearmaeleqditrnoieincttcederatertouaarvl.eoi'tlelcndrlmcnairtialnerrefdbadl-rn6uoueirtdapz,c,anoddtlieen.umeptclfid.,sE'ooeraatolmmetrolirccipggeibetsouuinnnouclratrlia,iioiml{falDetee:"oci.cioimsum,rln1cpietui6afeo:niantar,nar;red?itlciau'aiectndnesd,eqsetelriemvinbisnr'pBtaasitusiocpnlemfmluootrdtdonuar6ife---:li'i
argument in plus p:ntru acest diagnostic il oferd constituirea unui
sindrom nefrotic. Deoarece, angiografia care ar p'e,rmit.e evidentie-
rea oLrstrucliei rrenoase nu este posibild in aceste cir,sumstanle, decit
la uramdbiorgeri,arfeianaplee,9uoLlm, paeidcadree
rareori, se recurge se poa","e observa o
mdrire tranzitorie a diminualre ulte-
o
rioard a ei" Ur.ografi,a poate decela existenla unei insuficienle excre-

torii de partea afectatd, iar fle,bografia, tr,om'boza venEi cave inf,e-

riorare sau a venelor renale.
Diagnostiroul d,iferenliai tre'buie de fdcut cu necroza corticalS
acute (mai ales la sugari), cu tumoarea Wilms sau cu hidronefroza.
In bolile d,e mai sus, sta,nea generald este mai pufin alteratd decit in
,trornboza venelor renale. La adulli, tr:e'buie fdcut ditagnostircul dife-
ren{ial cu litiaza renale, tuberculoza renald, tumorile renale, trom-
boza mezenterica qi abdomenul acut. ln caz de sindrom nefrotic, el
trebuie de difenenliiat, prin diferite exairnene complernentare, de alte

sin'd,rcame nef rotice.

EVOLUTIE SI PROGI/OSTIC. Evoiulia in forrnele acute de trom-

boza venelor renale se face ineluctabil spre ins,uficienta rnenald acut6

Ei exitus. In cazurile de trornbozd unilaterald, nefrectornia precoce
poate influenla favorabil evolulia boiii. Unii autori (4) (B) au obti-
n-urt prin perfuzii cu heparind, vindecdri chia'r Ei in formele acute de

trombozd a venelor renale l,a copii. Formele insotite de sindrom ne-
frotic aiu prognostic defavorabil. Dupd cum se vede, prognostioul este,

in general, infaust cu mici exceplii ce depind de unilateralita;tea

trombozei, de interwenlia terapeuticd precoce qi de modul de reactie

aI organisrnului.

G0c NEFROLOGIE PRACTICA NEFROPATIILE \/ASCULARE 60S

gi ateromatoza aortei etc. Embolusul este format din cheaguri de In unele cazuri, pot apare fenomene de colaps vascul,ar peniferic. (3).
singe, fragrnente de vegetalii endocardice sau de pilieri, de placi cal- In oele mai rnulte cazrri apa're o hematurie rnacroscopicd gi oligurie
care aterom,atoase etc. Tronzboza unui ram al arterei renale este mai mar,catd. Sint caz'uri in ,crar.e, cel .pulin in prima iazd ,a bo]ii, h'erna-
rar observata. Pentru aparilia ei este necesard existenla in prealabil, turia este absentd. Qbiectiv, se constatd o sensibilitate la palpalea
a unei endarterite obliterante in teritoliul circulaliei renale, curn ar
tromb,araterita obliterantd, sclerodermia, periarterita nodoasd, regiunii lomlrane cu bombarea respectivd, un rinichi voluminos gi
fi
lupusul eritematos, endarterita granulomatoasi etc. In endoeardita existenla afecliunii declanqante a infarctului. Probele biologice pun
osler, tromboza se produce din cauza procesului de endo.telitd a
riole'lor r,enale. insuficienla car,di,acd avansatd, tromboza arte- in evidenld existenla unei letlcociloze cu neutrofilie, o creqtere a
In este VSH-ului qi a transaminazei glutami.coxalacetice din plasma, cres-
rezultatul unei staze circulatorii la nivelul rinichiutr'ui. Infarctele terea ureei sanguine etc. In urind, se remarcd prezenla unei pro-
r-enale post-traum(fiice au doua etiologii variate : a) i.nfarctele secun- teinurii moder'ate. Urografia, care poate fi efectuata nurnai daca
dare unei contuzii renale (au o fr,ecvenla relativ scdzutd
leziondrii pediculului.renal, trornbozei m,asive sai-r unei Ei se datoresc probele de clearance sint no,rrrnale, poate pune in evi'den!6 un rini'chi
mrut, in contnast cu funclionar.ea norrmald a rinichiului opus. In unele
necroze prin
hemoragii diseminate), qi b) infarctele rerwle secund.sre unei iiter- cazuri este necesard qi o piel,ografie. In cazu:l crlnd imaginirle rea]i-
uenfii chirurgicale (mai ales dupd nefrectomie, pielotomie ldrgitd,
seclionarea arterei potrare inferio,are pentru hidronefroza etc.) (4t (5). zate de pieiografie sint normale se exclude existenla unor ocluzii
a caitror u,rinare, sugerindu-s'e doar o o,cluzie a arterei renale. Aspec-
ANATOMIE PATOLOGICA. Secliunea longitudinald printr-un
tele radiografi,ce difera dupi intinderea infa,rctului ; in infarctel,e
mici, urografia poate fi norma16.

rinichi cu in anct, evitdenlirazd, a zonl, al,b-gd'1buie (infarrct alb sau DIAGNOSTIC. Diagnosticul de infarct pare a fi probabil cind
anemic), cu contur bine delimitat qi inconju,ratd de o regiune roqie-
ticd, congestivS, care imbrracd aspectul un"ei piramide cu" baza cdtre simptom,atologia de mai sus este prezenti 9i cind ea apare in cursul
Mai tirzi,n, aceastd zond este unei afecli'uni cardio-vasculare trombo-emboiizante (endocardita
periforia rinichiului gi virful spre hil. lent!, infarct de miocard, fibriialie atrialS), a traumatism,elor renale
inloouitd de o cicatrice sclero,asd, atroficd gi deprimatd, aderentd la sau a uno,r intervenlii pe vasele ren'aile. Exarnenul radlo'1ogic Ei in-
capsuld (2). In infarctele totale se produce o sclerozd
chiului. In un le caztri, difuzd a r"ini- deosebi aortografia sint fo'arte irnportante pentru diagnostic. Dar,
poate fi o6servat ombolusul sau trombosul adcifeesrt,een"olia"taidliei ,daelteapcairrciluiemnsutanslientminadneifpelisntiatete, diiagnosticiLll tre-
care a dete,rrninat apa,rilia infarctului. Histopatologia pune in evi- cind
den{a o zond de nec,rozd asepticd caracterizata prin diiparifia con- buie si'mptomatologic

tunului gl'ornerulilor, necroza tubilor renali Ei obstr'ucfia lurnenului similar infanotului renal. Diagnostioul dife'renlial trebui'e de fd,c'ut cu
zona externd, congestivS, a infanctului se observd o intensd ocluz|a intestinalS, colecistita, apendicita, pe,ritonita sau tromboza
lor. In ntrfri,nicreaedpfzpr,reieripneacrticleezotracirlccut,aacmr.sooeDngivgiiacar,&eognag;ogrniasteetafiolpoerUtdoa. ilzaI'asdnbdiefpegttaruneeplenuai'elnica)rla.raiadllf,ln'a(otzarcaepuaabazrrucoecuigeimtn5'adf,adfii,idacealrualentgdsEnouoiprt'cnrdsnuticaqcculuo-ar1llsicn5upaullezdpnpielieree-arfl'rzaosetde-e-
tvraicseodfiiblartoaaliseS,Eiceaxretrapvoaaztedrpi rseaznengrutainec.aMlciafiie+rij:rnzeiure, gsuelaptreo.dpucoet
ssrnenea oLrservate gi mici abcese metastatice. o cica-
dea-
fi

SIMPTOMATOLOGIE Tabloul clinic este gters gi poate rdmine pentru un infarct renal.
latent in infarctele mici. Cind infarctele sint mai cimarpaocrttearnistteic,ep. optrif-i
unele simrptom,e mai mult sar.r mai pulin F}RME CLINICE. Se descriu urmdtoarele 3 forme clinice : a)
observate iJirErlnoanaosaltmioreiumgr"rrfeiuariaccearliu,inelcnodpanlaoneallsreds,aiclrcoqldrsirtai.reeesis6cnma,suaauaanoaulndeiirne,tiataefaorcErEadtiuaoiirtcelrmdo.)ttu,ciPriirjollbl,eropu)reveaczJzentiiooieiran.rsglimtieS,bibtnaoieoiiiltdeabagmtlice,trsaaaarautn'vaeuniiinfrltie,aalcieaaoltsdtearleta:dcrsepaatexsuprtctldreve(iaiirnaspmrtsectolirbcholr-oureenuarl;raatncnerlrdaeicsiunsrEiernnaiemidedlpneupirauotcisrolslmitancimubhueniadell.e-iea--
mul semn important este d'urerea bruscd, ie-iradiazd deia rinichi
spre abd,omen Ei care poate silm,ula o colicd nefreticd, o co,lecistitd, o
apendicitd, o eolitd etc. Loja renald de partea afec'tatd este dure-
roasd, iar: penetele ab'dominal contnactat. Durerea este extrem de
violentd Ei se insoleEte de frison qi febrd, ca,re atinge 3g-40"C Ei
zile. Bolnavii mai prezintd cefalee, gre-
care d'ureazd in medie 3-5
lttri' vdrsdturi, transpiralii reci, meteorism abdominal, constipalie etc.

604 NEFROLOGIE PRACTICA NEFROPATIITE VASCULARE 60S

tEccnclmocnaeaoiaicevtrismlzeapdtueaiuziinzpa1elraduigdilcalelolde.cptg,aduatae_errrrer,caaetorzcersfmiegivteseraogiou'auaatropleairtifadbariirsillaaesoocrveieaeenrripsane'srtappud,le.uuudrrrnefteoindneeie,afsecetsura.piiiiciu'nnaeoaendbcnld'ees.iiielirliecutviceeraip)inEei/d-dgrn-niueerniolnaainnanorncclamllaeuaieoilsesasimce(,t'ile1,sdopraaEd)t,til.ecnaceieuimcsittdmaceetiieidmruh,mr.eamlicpc-inlnaamecteatouirilslusnctmeairpe!vuadriau(uedna(ctlraasooitiunbnct'tbo(eoi,aolasaruaxgpei[rbsntcriseseuascriuclt,re-pairclactaulfeltiialrie,ecniar,npmlriediiiai,nclnteidlsludu,eaaealtubtipaumeaiiimzlelesiio:cliperta.a_de_-. stanle, nici tratamentul m,edical (antic.oagulante, antibiotice, antal-
tmnApcNoebiiacurfL^iudnamscerilaf.inaedzplfisoiraesetlaaaaprdruttceSatoaenirnrsnepgitaoirnfriuargaiompnrnagaatsurrdfoaeitucaiumsnni,rmaciraeltaehdurtin.iimelzarloa_oartdtrm,ooel p.pnbsaioaaacslaudrdetpei,apnerpLpsesroreozcemcitincernpeititznallieigiue,torriiai,,nraseleim,monahcaatpelaluetmsrozeaia*aeaurtci,eutoourcniai)reoiodJeggiomeliierariim,acgrri"aieoiu"dsspouce1ao,isfm"r;d--.-- gicej gi nici cel chirurgical (nefrectomie) nu qi-au dovedit- eficien{a.
lcseaesrcceuTndimrdeeapbhrerueimimeunaadetteuia'irbaniilmtoeauibrnuluuteriitrndcd{elieiinnacticehse.ai(m.drnueuurngpmei,dacitae2stie-pd2eae0vr,otoilzcsuiueelelraaizedrdietda"laeblito.feoaAnrlndstzt)fs,eeaf1eeu,tbisf,oroedrrtoiinc,geasicroleee-, Nefiectomia se impune cin,cl obstruclia
imrtneu-garsriroeeilseimesnac,azrrddcer.eogssisupcinoomepnapitcatdloonmm.giaFbsatooe,rrlmmaogneEeialiedfcleasanerEaccoccuut)e.nrird,i,arsitrniecidcuhnri.uumipatntruearuqiiimrdeautnrieiamrolesr,e(hdneua*rlaes_rei este incompletd la nivelul

-isnuvoualadire,di,aEevfb.aVaiRlval)ooiLnrrgUiailicebTdhiletIideiEp,nrindis$nd.imuIecn,iPniitiienRiavngar?cteedGznriieoNlaerlaeo,ple,dstruidrnilroec,dae.erdaixEldetsevdenlooeslnmuioatlibirmamlaurpiaien.livfzEIaonairl.uchfumteoumrrielmnuaeceiiauqlrerie.si,naacian;udrgueie;mivfsniotid;e-- Eunaudi erivninicehi.,.;eicseesasr-peeprdelnatrou recuperare funclionald aproape-comptre,t5.
apmrhddp"eo?eerlanbnisqpntrooiar'ebddcyl.iise!ailig9'i.ei.utn,3aerrTzeisamtteavrieuvoeeoaifdlitbonlilaecueugsrtile'ieiuipceeaafnoeaiqclldmrerpdiuiies'raiecpe,trruesnlniieinfcufiangepefabalrraiiel-laniiloircndovegagildbcoanriaudicotdsscilas,iiucuavrtripdpeceicedrernl:,capoosaEhrigeninelnirivfcaeteaoeorsrccerc,€c.ttadobaraepcualzur,acrzedcipociiead'vasrgieeri6pmnen,zvoovrtmoa'liesaennvs,ltrr,aaeciiosctiurvfruioba,ilcarlrvlaitrelariuimsssucipocraeriehdt,nrdtuledraiaeramufricarltececeizcixtd.reaidirebIte,eupniaEnlnsidcnait,isufdldeeaditenae_u,e lezolvarea
uaelritteeprrriTeoerzalaoirntrdotdrmaeeinfnunacntl5e.c.,Ilnineturiamctreaearrnoznaauelsenrei,lEteuci licrdceheusiam.ortescvtilaiaunn@ez{efiie,cbaocb,caIinerlaae.rtIrepunroluatial.aisnet"arurnrnpeteronuucenraai"cfe,chuviiriueoosrtuui,l,moltiear-" complicaliilor din faza acutd
(rupturi ale rinichirului cu necroz6, infeclii) sau otaardtiruof-i.'e(perentnrualci ou'rneci--

taria hipertensiunii arteriale deterrninata de
laterrala 1a bolnavii cu rinichi controlateral functional normal). Tna-
tamentul sirnptom,atic cons,td din repaos }a pat, administrare de anti-
biotice qi aniico,agulante qi tmtamentul colapsului. Metodele de
epurape'extxa-rellald s-au dovedit, in asemenaa caztlr:i, inoperante.

BI BLIOGRAFI E SELECTIVA

1. Costicd l. /.: Boli renole biloterole' Edit. Medicold, Buc' 1972; 2' Dimitriu C' C',
Beroniode V.; Nefrologie. Edit. Medicold Buc., 1963 ;
:3. Poufosse E' F' J' Urol''

1957,77,697; 4. Reubi F..' N6phrologie Clinique. Mosson C-ie, 1961 ; 5.Sorre H':
:;Nierenkronkheiten, G. Thieme, 1958 6, Schdjck O, Nephrologie fur den proktischen
Arzt. VEB-Verlog, 1968; T.ThurbeckW. M',Costelman B.: New Emgl. J. Med'''1957,

257,442.

E. NECROZA CORTICALA RENALA

Necroza coa:ti,cala renald sau b'oala lui Juhel-Renoy (1886) este
o afectiune rar intiinitd qi mai rar diagnosticatd, care se grefeaze
de obicei pe o cronicd. Boal'a atecteazd mai
pielonefritd diab,eticii. Nu sint excluqi nici frecvent
fernreile adulte gi mai ales bdrbatii
sau copii. Afecliunea este mai mult o entitate anatomica decit cli-
nicd (1j (13). Ea conste din existe,nla unui proces nec"rotic al tuturor
struciuriior corticale renale qi clinic prin oligo-anulie
gi hiper.azotemie. Ceea ce elste se m,anife,std este tendinla Ia flecroze
caracterilstdrc
existen{a unei medulare indemne. De multe ori
cortiiala m,asivd gi diferenliat aceastS boald de rinichiul de Eoc, prin
este foarte greu de mare intensitate a leziuni-
corticald prezintd o mai
farptul cd necroza necroza corticald r,enalA Ei rinichinl de spc n-ar fi

loi renrale. lntre
diferenlf decit de intensitate Ei in ultimd instanld, r\ecroza corticald
l1-ar rep ezenta decit o formd anatomicd severd de rinichi de goc. (17).
ETIO-PATOGENIE. De obicei, necroza cortic'ald renald apar'e
cel mai frecvent la femeile multipare, trecute de 30 ani, 1a sfirEitul
celui de a1 doilea trimestru (12). Ea constituie una dintxe cele rnai

NEFROLOGIE PR'ACTTCA N NFROPATIILE VASCUI,ARE

fpscfriereeoencazcvtsarleoaycnmhitaaieppzpsdoaoiafraii,iznufiazah6ered0bmd0.oe/ooGlirdidra,eagicdv'ieeiilsdcoeaiaitnrzraeeuttcaerrecioaecpeanulaasutcapdeloctpneaoettnaecrisri,roeftciia,,utdiupmndrietesi(eltbnaoc)niJ.t,ldcDaeo,menmapad$slotiialafrleebclE'i,udoimaebcf,elhiscgci-aluaaiurmtonmnrgeiaaea_tir lirra. ln rest, corticala este sediul unei necroze iratinse cu un lizereu
ltemoragic. Histopatologic, se remarce la marginea zonelor infarcti-
zprlratejeolodr i,dIaetanreeccroonzs[ iodedraebgielanearacraepciloamreplolertdgloamtuertu'ularroerEeitrleamneinvteeliourl
parenchimatoase. Se remarcd hernoragii qi focare de infiltr,alie inter-
stifia1d. Sheean gi coLaboratorii (17) separd 3 forme anatomice bazin-
tlPinuas,(.alafebcaliurbnaelicgei copii, precum Ei in alte afecliruni curn ar fi scarla- (lu-se pe gradul de interesare in procesul morbid a elementelor struc-
gi forma masi'ud.
a permis lui Juhei-Renoy si depisteze cazul prin- TI.nuncaalez-uarlielenevifnrodneuclautie:pJootrmfia focald, torma rnitzord calcificdri paren-
cinetposx),icinaffeiilcefiimleedseicvaemreen(tsoe,apstiec,oi-npciooemmpii)a,tip6aihntcilrileeatitinealensafcuuztieon(1u4tqi observate numer:oase
(15),
burd,rile hidr.o-electrolitice gi uneori, traum,atjimele (10) (12). chimatoase (6). Fig. 75.
i"t-

ifejsgtnudoetxtcarrprlr.amaineralaPr'eaes-imurapnevsttaieonoaesmnagrsmitlpeoiaiacunup.lsreiltroacie,enabiasnntrbioeteodeedanc,xera,riiarplooeaac(lzl4i,ecacae)soarsit(pre1crdumserospot)nrceu.attdaicotscslanma,eefniilanceicesararesmsrreepeetsduennaedraoadu,adrdlceetuaeopinssrnr,rdpteciorunqreuplotueerrdriultsinuanuptcjceeneeeadbeclrd'utemiifenmiriiamaseaitciinn-lpohdiitsemueor,atinnrr.pavaoirreIiopsriniencractcuoirarocdtacdnrnoesru,uttneilscmaildnu-afaidsbalileaider-ii SIMPTOMATOLOGIE Borala debuteazd acut prin dureri lom-
lrare, oligurie gi adesea hematurie. Chiar Ei in absenla unei etiologii
infeclioas,e, se observd prezenla unei fetrre. Tensiunea arterialS este
la inceprut norm,ald ; ulterior, ea poate creqte. In cazurile grave, oli-
guria se accent1,eaz6, transformindu-se intr-o adevdratd an'urie care
irnprimd boiii aspe,ctul clinic de insufici,en{d renali acutd cu evolulie
pr'ogresiva spre uremie gi In acest mornent, afecliunea se'a-
lcxtee-ii.nrezit)ileu,ororiynrpt-uaercebcelurusolntateigcrieverae.s(_Dsemi,seantaeiulmtfrernu.leal,prtedrueebazpiunosltzpadiatresdelmeescuteidltuemei ffdeaibcei ttrseeienl,ernimssigeLinicriitulranolapmaahbrreiio;pizaaoeleloegriisoeacaxhniieost---- inaia pertecl cu rini,chitil moarte. cu 'o nefropatie toxicd. ln cazurile
de qoc,

rloderate, diureza se poate re'}ua dupd citeva zile.

DIAGNOSTIC. Diagnosticul se bazeaze pe prezenla sindromului
de insufiLci'enfd renali acut[ in condiliile etio-patogenice amintite
trrioncizaealierEeri,encanoj"amelepE,ii:eansruiujucnaceuaazaupnreiin.roshelidEmrioainni'efaifldrtomrzaidtleia(caia)n.'itnlenrsaftpoi1ari,rarniif6aia, necrozei co,r- rmai sus. Cind este posibil (in cazurile moderate), punclia biopsie
arteriolosc.e- ipeocaetesa, cr6oneffiermctuaadreiaagunnoestiictourln. oPgenanftiirurendaialeg,nocasrtiecuploraetetropsupneectiinv este
obstetricald a
fnleaezpcitrueonzcielaoirrceod_retimicaatpelreriomsrecilnelarroolezld,ii.DapinrenuimrtirniiutiechEciia,Brcaeacrrrtoeenreaiatdesespted(5cpi)frisceuelebz:lii,naoi)naaazrsdeoacciietveraevsaa- evi-
den{a prezenfa unor calceficdri difuze in corticala ambilor rinichi-

culard a rini,chiutui), b) asocierea borii cu o necrold concomitentd a PROGNOSTICUL este foarte rezewat El majoritatea bolnavilo'r
chtuoipbrnouuJlainzreeiin,dcLaesmtiaablceeelleadeacmafeleocln,feisuletnregi,aeszctd)anpetoexsiisdbtuielpintdalatleigauantduu,reiamacesacevaenoi ibisnfmif,ene,priaontaoercgereonz(ciece m,or. din cavza acestei afecliuni. Vindecarea poate surveni cind inter-
vin preco,ce mijloacele m'oderne de epurafi'e extra-renai"d ac'tive (6)

(10).

nu apare la ciinii masculi sau dupd administrarea prealabild de gan- TRATAMENTTIL constd din aplicarea mijloacelor de epuralie
ligoplegice). Acest fapt dem'onsireazd r:olul strbstinlelor hormonale extra-r,enaLd (rinichi antificfeli, d'ia'lizd pe,ritoneralS) qi cind este cazufi
vasopresoare elib,errate de placenta ischemiati in declanEarea
bolii. a medicaliei antiinfecfioase.
Pe plan patogenetic, nectroza co,rticald renald se d'eosebesie de
rini-
chiul de Eoc Ei de insufici,enfa renald acuti numai prin intensitatea
fenomenelor morbide gi nu prin natura mecanisrnelor implicate
(1 1) (1 7).
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
ANATOMIE PATOLOGICA. Macrosoopic, rinichii apa,r de md- 1. Atlen A. C. : The kidney' Grune ond Strotton, 1951 ; 2. Aye R. C. I Diobetes,
rime noirrnald, cu s.uprafafa netedd, galbend-rozie. pe secliune, me- 1954, 3, 124 ; 3. Bogoert R', Douwe O. ; Acto Clin. Belg. 1953, 8, 363 t 4' De Ne'
duiara apare normald, ca gi o zond sublire de corticald Ei subcaps,u- vasquez S.: J. Poth. Boct, 1938, 46,47 i 5. Dimitriu C' C., Beroniade V. I Nefrologie'

s0B NEFROLOGIE PRACTICA NEFIiOPATTILE VASCULARE 609

Edit, Medicold Buc. 1963 i 6. Gotmsen H,, Iversen P., Roaschow F. .' Am. J, Med,, npnimuluaalpsuromei.raataat)dincFetdebrneitponumrnlouelpi.nocTerarl.icroedenbiaauacuil,eeldosd,c-eeteclaisct aunreubiudzliauenclipuearlrtienecatcad,ipjuiaanteuldei,aang-ssaltod,amsmscecbddriuuddl,eeararre.ii. 1o dimr-
1955, 19, N9 ; 7. Gr6goire R., Couveloire R. ; J. lnt. Chin, 1936, 1, I ; 8. Hordway
R,, McKay D. ; Arch. Surg, Chicogo, 1959, 78, 565 ; 9. Hedinger C., Longemonn H. : ftuxului
Schweiz. Med. Wschr., 1955, 85, 541 ; 10. Lauler D., Schreiner G, r Am. J. Med., este mai
1958,24,519; 'l'1. Ober W., Reid E., Ramney L., Merrill /.; Am. J. Med. 1956,21, debitului
731 ; 12. Pizon P..' Presse M6d. 1962,70, 1556 ; 13. Reubi F. : N6phrologie clinique. rceazrdisiatecn. lAeicoersvtafsacplrtlaprree,sinutpraunneenianlete, rivnenulrima aunveaisoccreoEntsetrriicilmiepi oar,rttaenreteloar
Mosson C-ie,1972; 14. Richet G., Montero H., Duqot H, ; Presse m6d, 1960, 59, dafelesfuetfxoreeui-nrlinetcedd-'roi-.sgrrtstiircdi:abrl-fueppiarrreeroenfituncendtrdgainlrogteeimnrmeaeslerdeudaiuaaziariferlmu. sxaesucimrdaudloeiedspriefflialacusdxrfnulpuaiutxiclciunolgrutEiioici baesaslatlsn-eigr2ipnu"einrfcfuircrneeia;ctn,'leliae-l;
2332 ; 15. Richet G., Montero H, Duuot H, : Presse m6d., 1960, 58, 2275; 16. Rono sEdr-ieusuatcneerieiurzvnaiespntfeoeidnanfs.oleeamlogeraencnuceacerseanclteuaulpaacarraeerreaaectspatternrerdmissivitaui.bjnoeciriraienthdEsidutegrforiicemsiaetaanritleiecmzieiusetalaiedrndceliaearplcoideilriaccrvaoear.lersogacreusplgaiirlvroeee--.
L., Olosz E.; Rev. Medicqld, Tg. Mureg, 1955, 3, 93; 17.Sheehon H., Moore H.: FftmeuPr,nee_crufa:ilPoapn'Hrreea-sl(diPsue6onci*fiaiPerdecer)eef.ilsl,aAttnetpaivarleremegga'alaotidsmtpf-eeuplrlurcienldasniidnudinmrceinaianriceudhaedituefditllefecuracmaridtirnifaelicu,cpxaeurxailicns,petdlsartesoilrnancdla"rii€tacisce-:
renal ceea ce duce la o cregtere a fracfiei de filtrare. (1) (14) (1b) (16)
Renol corticol necrosis ond the kidney of conceoled occidentol hemoorrhoge. Tho- (22). Mecanismul acestor tulburdri circui.atorii
nu este urir"ia"t. weit<ti
rnos Co., 1953; 18. Tessler A., Hotchkiss R, r J. Urol, 1961,85, 471, si colabora.t'ofi (23) (24) cred crar fi vorba
d,e un paraielism intre
F. RINICHIUT CARDIAC trarecedeusatcceeears,etuean2diievbaauirtiut,aoiubriiileccoa(nr1tde0ias).tcdbE)cidFceeanaroaernxfeilsuntxae'ucoleuciaousrealrnaogf'ciuerinasenremiunneaillfu.iclcatuutibvtoiuatiuntei-
rrceuandraiaalrcd-tpeerricsstr'etiircnnaruilnm(iceahtiaimujuollu'dtiuebcraautrladdriiampcirnonuxauimtdap, ol)da. etDefiacftiituficilnadduezcaedtxfcdilrteerlcaieiltiadpJgrilnsootmrd-eiou-
Perturledrile hemodinamice pe care le exercitd insuficienla car- vrlpieeirnaoddbdrsueooc2recbfaaliincnettoiestrapxi:tocelr1ui"tssddpievoairtcsairtaedteglatdelearneiaanvpeivfdrlueagllcuiftiulNebtiauudL1leruaufil.tiulutAiibacpurerelsoptx(rdFiomiFxnia)n,ulr,cr-Emaairl.deesRfftaeeecnaeibonsmso6feruLpnntracisare-:
diacd asupra rinichiului, ongan foarte sensibil la orice diminuare a accentuatd de sodiu gi apd se d,ato,reazd atit oantitdlii disponiibile ia
debitului circul-ator, sint foarte importante. Aceste consecintre renale nivelul tuLru,lui proximal, cit si carr-teegr,taeriai fperreensitudn. i2i odn.ceotsiccde.d.de.i-neacparpei--
ale insuficienlei cardiace de orice forme definesc o entitate nosolo- la'rele peritubulare derivate din
gica aparte cunoscutd sub denumirea de rinichi cardiac. Trebuie de Ia siunii ltidrostatice in capilarele peritubu,lare ca o consecintd a cres-
inceput excluse din acest capitol, atit manifestdrile renale acute terii rezi,stenlelor arteriolare afen-ente gi eferente. Aceasta livortzeaia
ale gocului cardiogenic, ca gi acele nefropatii secundare emboliiior de nai-useemluelneeatacjureluEitetruebaurleaarbdstostrabtl.iepi epnrotxruimMaleer.rcii)l
renale sau secundare endocarditeior bacteriene. Este necesard de Ia Fenomene ce au loc
asemenea eliminarea eventualului rdsunet renal al unor tm,Ibr:rari (14) (1b) gi a1!i au-
hid'ro-electrolitice gi acido-bazice induse cei mai adesea la bolnavii tori (16), retentia de sodi,u gi de apd s-ar d'ato,ra in cea mai mare parte
cu insuficienld cardiacd, de tratamentu,l cu diuretice active $i de diminuarii filtrafiei glomerulare, admilind cd o cantitate constantd de
lungd durata. Na este absorbitd, indiferent de can'tita,tea filtratd. pent,ru Merrili,
nivelul critic al filtraliei glomerulare ar fi de ciroa 70 ml/mn, Ei orice
ANATOMIE PATOLOGICA. Macroscopic, rini'chiul apare mSrit valoare inferioard acestui prag s-ar traduce printr-o reien{ie-de Na
de l.olum, cu consistenld fermd gi cu o culoare rogie-in,chisd. Pe sec-
liuni se observd venele interlobulare diiatate, care apar ca nigte stli-
urI:i roqii, fo,arte evidente gi glomerulii sub formd de puncte ridieate,
de aspectui ,,piqcdturilor de pureciu (20). Examenul histologic nu evi-

denliaza decit o diia,tare vasaulard. IJneori, se poate obs.erva in spa-
liile capsttlare gi tubulare albumlnd gi moderatd tr-rmefaclie tulbure
a tubilor proximali, dato,ritd procesului de reabs,orblie a proteinelor
din ultrafiltrat. In general, nlr se poate vorbi de leziuni org,anigs.
Absenla leziunilor parenchimatoase de la nivelul rinichiului este in
contrast cu situalia din ficatut cardiac. in concluzie, aspectul pledeazd

pentru o tulburare renalS funcliona15. Fig. 76.
FIZIOPATOLOGIE. Este necesard studierea diferitelor secvenle

fiziopatologice, care se desfdgoare succesiv la diferite etaje ale nefr:o-

39 - NefroloBie practlcA

610 NEFNOLOGIE PRACIIICA NEtr'ROPATIILE VASCIILARE 6lL

,,glomerular-tubular imbalance". Aceastd ipoteza se loveEte de nume- Diminuarea clearanoe-u,lui apei libere se dato,reEte cantitafii sca-
roase obi'ecfiuni. Astfel, in glomemlonefrita acut6 pe cale de vinde- zu,te d€ sodinr ,oare ,parvine la niveil.utl qiamu,rrii ,arscendente a ansci lui
Ecaers:ec,ddeimninicuiaorileretseenntiseibihleidarole-sfailltirnadl.ieIingulonmeeleruilnasruefnicuiesneleinctaorvddiarcde- Henle. Din cele de rnai sus reiese cd creqterea reabsorbliei de Na la
severe se intilnesc valori normale ale filtraliei glomerulare, iar tra- nivelul tubul:ui distal, nu r'eprezintd la bolnavu,l cu ins.rficienfd car-
valiul. muscular produce la cardiac o retenlie ae Na chiar in absenla
modificarilor filt,rafiei glomerulare (2) (11). Barger gi colabo,ratorii dfaiapct dredieescedtqtiridninfeninoer-fniceanc,iatactceeasorreiulaEtividcaanmtlietadtiicvanmeegnltijenloibrilal.nAtio-aesl-t
reten{ie sodicd doste,ronice, oind slnt ;rescrise izdlat, la bolnavii cu edeme cardiace.
arata c5 leziunile valvulare la ciine antreneazi o Fenomenele de mai sus nu pot fi observate atunci cind s.e adminis-
inainte ca filtratia glomerulard sa fi sc6zut. $i in fine, o altd obiec- treaza timp indelungat diuretice cu acfiune esenlialmente p'rrcxi-
pfffoii'uloatnrtra,etsetuifeSrirvioneugpntlaroi omialnnece,cnisiuutelrcasidruieprioe(ttdraeauz)ctea(e5mrce)oae(nBnsf)ttiualt(lr2uda2iiln)if.eafDiraapienstoutecl cecslleduegf'didtcieeuierrenemztcaaaoinpqscei uonnsmtar,tuirtriee.uanzrtueaelztxdaa-
plicra aceasta natriureza (3) (13). Pentru acest motiv, se admi,te rnald, carre reusesc sd produca o adevdr.atd stare de hiperaldostero-
mai mult, cd hiperreabsorbtia de din ce nism se,c;r.rndar gi hipokaliemie. Se poate conchide ca la bolnavul cu
in ce Na ar fi determinatd de un
insuficienta cardiacd, reten-tia hidrosodatd este un fenomen pl.e-
hiperaldosterronism secundar. Acest fenomen a fost pus in evidenla coice car€, in afard de insuficienla vrentricuiLard rdreapta pur5, pre-
in diferiie edeme (6) (12). Davis (6) (7) aratd cd supr,aienalectomia, cede hi,perpresiunea venoasd. Aceasta exista in insuficienla ventri-
ciinele cu ia
insuficienfa cardiacd, suprimd retenlia hid.ro-sodicd cu,lard stingd izolata, care, in m,od clasic, rru produce edeme periferice.
edemml. Iia om, o creEtere a aldosteronului qi
cu insufi'cienld oardi'acd (2b). r-,a Retenlia hidro-salind este condi{ionatd de diminuarea debitului
indivizii urinar a fost obseqrva,ta la sanguin renal gi creEterea rezistentelor arteriolare, adicd printr-o
acegti
bolnavi, rapo,rtu,l insuficienla renala funclionald ,,d'amont(, c,are se poate completa in
Na+/K+ este scdzut nu numai in urind, ci gi in alte secr,elii (sudoare, cLrrsul creEterii presiunii venoase renale precoce sa,u tardive (dupd
salivd). La cardi,aci, hiperal s'ar dato,ra diminudrii vole-
miei arteriale eficace qi nu osterronisrnul globale (g). s-au descris de topografia ventricu,lului insuficient) cu o insuficienli functionala
hipovolemiei
asemenea existenla unor volo-receptori carotidieni sensibili la scd- ,,d'avalt' (9).
derea gduebbiiniufiiuuei nsilsatoliis,ccheefimcaiecei .r,Menaailere, ,acesnits, tse-ma ualdumi risenEini rdo-alunlgdioe-ctelann--
SIMPTOMATOLOGIE Tabloul clinic se rezumd Xa 2 grupe de
$lnt,
sind, despre care se crede c-ar reprezenta elementurl predorninant in semne : a) oligurie rnai mult sau mai pulin importantd, cu urini
regia. ea secrefiei d'e aldosteron. (g). AIte cercetari (t:) anatd c6 atit inchise, qi b) edem periJeric asociat eventual cu edemul sero,aselor
aldostenuria cit aldosteronemia la cardiaci ar fi normale. La aceEti
in'divizi, nurnai ,cl.earanoe-ul hepartic al acestui horrnon ar fi scdzut, in qi a visceretror. Edemul se observd de obicei intr-un stadiu tardiv al
urma diminuarii fluxului sanguin de la nivelul ficatului. evoluliei rinichiului cardiac gi corespunde insuficienlii cardiace con-
menSul-adeobsscdeTrvsaartescadeinscrcisurdseulRien,slrunfaicniegni lseci hcwaradritazce(1ds)islpaairned,i!veidnuo-l
normal supus la repetate administrAri de aldosteron. La omul sdni- gestive. In realitate, retenlia hidro-salind este un feno.men extrem
tos, ctreg,terea r,eabsorbtiei tubulare distale de sodiu (in urma adminis-
trdrii de aldosteron) este urmati d.e o mdrire a filtraliei glomeru,lare. de precoce. Din punct de aedere biologi.c se obsenva proteinurie mo-
In urma acestui sfeondoium, ecanr,elapontivfei,lr're.rm} htui'Ibiburrluatiedgisrtaalile"jm;negcanciasnm;tuitldulii
derata de 1-2 g/24 ore in BBo/e din cazuri (17), cilindnrrie inoon-
s,porite de apa gi stantS, natriurie diminuatS, contrastind cu o kaliurie normalS
(Na+7K+{1, o concentralie ureicd urinard norrnald sau moderat
de scdpa,re, care antreneaza o cregtere a elimindii winare de sodiu mdritd, o densitate urinard crescutd (puterrea de concentrare pds-
gi apd. Acest mecanism nu poate interveni la bolnavul cu insufi,ci- tnatd), azotemia normald sau moderat cr,escutd (nu depaEegte !-2 goloo
enla eardiacd, deoarece intreaga
bita tubului proximal. cantit,ate de Na Ei apd este reabsor- cind oliguri'a este frrancd), un cleanance glomerular norrnral sau mode-
la nivelul rat scdz'ut (nr,rmai rareori sub B0 mi/mn), o scddere francd a fluxului

pl,asimatic renal (sub 400 ml/mn) gi clearance-ul apei libere dimi-
nuat in raport cu alterarea capacitalii de dilulie a urinei.

D/AGNOS?IC. Diagnosticul pozirtiv de rinichi cardiac se bazeazd
pe existen{a lrnei cardiopatii Ei alte simptome de decompensare car-
diaca, pe efectele favorabile ale tratamentului cardiotonic gi diferite

probe de laborator. Examenul clearance-urilor relevd, in caz de ri-

612 NEFROT-OGIE PRACTICA xrrn6parrrr-e, vAS cuLARE lirS

nichi cardiac, o reducere marcatd a c pas , cu fr,aclia de filtrare cres- patului,circulator (conlindtor) gi rzolumul lichidului intravasculiu.
cutd. Afecfiunea este o insuficienld renala funclionala. Acest fapt (con!inut). Dupd cum se Etie, insuficienfa circulatorie perifer.ici
este confilmat din punct de vedere biologic prin asoci,erea unei hipo- acutd are drept semn impor:tant hipotensiunea, cu evolulie catr.e
natriurii cu o concentrare clescutd a ureei urinare, fenomen carac- c'olaps (6). in prezent, exista o inlelegere unanimd de a impar'li insu-
teristic rinichiuiui cardiac. ficienla circulatorie perifericd acuita in
d,oua forme clinice deosebite
EVOLUTIA este cu totul regresivd, dacd nu existd in antecedente intre ele prin gradul lor de gravitate : calapsul cardio-xascular $i
trreo nefropatie organicd anterioard.
Focut (2) (3) (4).
TRATAMENTUL rinichiului caldiac este inseparabil de acela a1 patogCeonl,eaptiscupl xrianstcr-uolarinTssuefriicJeierinclasecciaroraucltaetroizreieazapedriinfepr'uicnici ttrdaenvzeitdoeriree
insuficienlei candiace. Ameliorarea func{iilor renale este se,cundard a\.ind onigine vagala. Acest sindrorrn antre'neazd innnagazinarea in teri-
celor aa,rdiace. Corectare,a decompensdrii cardiace se ins,olegte de o toriul splahnic a unei rezerve secundar utilizabiie gi o ischemie cere-
cregtere, insd nu de o normalizare, a debitului sanguin renal qi a brald prin desamorsajul pompei car.diace. Rezistenlele arteriolare
filtrraliei glomeruiare. sint cresouie, dinamica rnia,rocirculaliei nu este afectatd, fluxul capi-
lar l,.^u este perturbat. Ca o consecinld a celor de m,a,i sus, nu existd
orioXie care sd p'o'duca leziuni morfologice ale org,anelor vitale. ln
eventualitatea cd noxa care,a determinat aparilia colapsului vascular
BI BLIOG RAFI E SELECTIVA periferic continud sd acfioneze, existi posikrilitatea evolutivd cdtre

1. Aas K., Blegen E,.' Scond. J. Clin. Invest., 1949, '1, 22; 2. Borger A., C,, Ru- gocul propriu-zis. Acesta din urmd, spre deosebire de colapsul vascu-
lar, este tot o insuficienld cj.rculatorie acute, implicind o perturbare
;dolph A., Yofes E. ; Am. J. Physiol,, 1955, 183, 595 3. Briggs A., Fowell D., Hamil- grav5 i d,urabild a dinamicrei m.icro'ci'rculati€i, car,e dete,rmi,nd un defi-
ton W.; J. Clin, lnvest. 1948, 27,21O; 4. Brod 1., Fejlor Z.: Quort. J. Med., 1950, cit ac'ut a} irigatiei nutritive (oxig'en, substraturi) a tesr.rturilo,r', ano-
; :19, 187 5. Brod t. Feiferovo M. Aclo Med. Scon, 1954, 148, 273; 6. Davis C., xie gi un defect de drenaj, can'e impiedicd eliminarea compl,etd a meta-
Kilpatrick l.: Cli. Sci., 1951, 10, 53; 7. Davis 1., Pechet M, Boll t4l.: J. Clin. ln- bolitilon ,tisulari acizi, ce se acumuleaza in spa{iul extracapilar (spa-
:vest., 1957, 36, 689 8. Echna L., Forber S,, Eerger A.; J. Clin. lnvest., 195i, 30,
1250; 9. toillord J.: Lille M6d. 1971, 3, 467. 1O. ludson W, Hollonder W,. Hot- liul exta:ac'elulrar gi intraoelular) (2).
cher l.; J. Clin. lnvest. 1955, 34, 1546; 11. Kottus A., Sincloir S. 8.,, Genest !.: In urma fenomenelor de mai sus, apare o suferintd profundd a
;Bull. J. Hopkins Hosp., 1949, 84, 344 12. Luetscher t., Cuftis R. Fed. Proc. 1955,
I :14, 746 '13, Mach R., Fobre /. Ropp. 28-e Congr. fronc. m6d. Bruxelles, 1951 ; o,rganismului, caracterizata prin alterdri funclionale qi stru,cturale,
: ;14. Merrill /. J. Clin. lnvest. 1946, 25, 272 15. Merill t., Coryill W, : J. Clin. I,nvest. oare p,un in joc prognosticui vita,l. R,evenind la colapsul cardio-vascu-
; :1948, 27, 389 10. Mokololl R., Ross G,, Leiter L. J. Clin. lnvest., 1948, 27, 1 ;
I,ar, remarcdm cd m,anifestarea clinica cea mai importanta,este cdderea
'17. Roce G., Scheilley C. ; Circulotion, 1956, 13, 329; ,l8. Re/mon A., Schwortz W. : tensiunii arteriale la valori inferi,oare cif'rei de B0 mrnHg pentru
maxim6, daca bolnavul este normotensiv. Oligo-anuria ce apaxe in
cursu,l col,apsului nu reprezinta decit o consecinla funclionald a aces-
Am. J. Med,, 1958,24,764; 19. Reubi F.; N6phrologie clinique. Mosson C-ie, 1961 ;
20. Roussy G., Leroux R,, Oberling C. : Pr6cis d'onotomie pothologique, 1933; 2L tuiia. In m,ajoritatea cazuriLor, aolapsul oardio-vasc,ular este rapid
reversibil, incit nu lasd decit rareori leziondri morfologice visoerale.
; ;Schrjck O. N6phrologie fiir den proktischcn Arzt. VEB, 1968 22. Seymour W.,
Pritchord l4l.; J. Clin. lnvest., 1942, 21,229; 23.Werkii L., Ek l,: Circulotion, 1954, Spre deosebi,re de colaps, Eo.ul este un sindrom general, crare cuprinde
i ;9, 687 24 Werk6 L,, Ek J.: Am. heort J., 1955, 49, gZ3 25. Wolll H. Koczorek K. : oi:ligatoriu o suferintd celula,rA.

Loncet, 1957,11, 63. FIZIOPATOLOGIE. Scdderea debitului oardiac secundard defici-

G. RINICHIUT DIN COTAPSUL CARDIO.VASCUTAR tu'lui volemic atrsolut sau relativ reprezintd f,actorul primar al unei
Colapsul este o sta,re de insuficien!5 circulatorie perifen-icd de- reactii neuro-suprarenaliene ca,racterizatd prin creqtet'ea val,orii cate-
'teraninratd de un dezechdlibr.u brutal intre capacitatea funcliona,ld a oolamineior ciroulante gi a tonusului simpatic, ce se tnaduce printr-o

vasoconstriclie inte rsd. Singurele sectoare care soape reactiei vaso-
constrictive! sint circulatiile districtuale coronare qi cerebrale. La nive-

lui rinich,iului, prim'a etapd ,a regl5rii volemice este reflexul diuretic.

6t7 NEFROLOGIE PRACTICA NEFROPATIILE VASCULARE 015

stimu,larea voloreceptorilor auriculari duce la secrelia hormonului guine insuficiente, c) diurezd scdzutd cu concentr.a{ie ureicd urinard
srecnaazludtdfuEnicN{ioandailmd,ininuacta.rEe setseteopJoosrimtridld.
ia2mn0tpimdoiirrn.tr:aqun'teettai.c.A. IAndcoeauscraet ,sretdetas-ppcduirncinsutem.rresrvntaiannlefeecs,itnebdararvoparirdeiacEleiaipstvcoourilriut,smedunrulsuriiibniddlieilvnainmpereemdsiaie-i intermediard" de insuJicienld
o euolu[ie cd"tre insuficienl<7
renald organicd, d) diurezd scdzutd cu concentralie urei S urinala
unea arterialS au rolul de a mdri tonusul 'n'asomotor renal. Din a-ceasta diminuata, N'a crescut qi raportul Na/K>l ; in acest caz
de o inszLJicienfd. renald, este vorba
organicd prin necrozd tubulard.
!rieezi,ulgldlo. noa'edrimulainrueangei a debitului sanguin renal, o dirninuare a fiitra-
o eliberare de renind cie cdtre a:parat{rl juxta- r

tpmireeuddsuuplcoaenr.iotdcrdedimgetiensruoeadariu'es.eaDcrdeeicluieir,ei izdneeitaiamldppooasustleelcogonilaadpusficulte,nluuaillticeeariirogdri-io'lmcaierocruurel,aiaarLetosorqrisboe- ETIOLAGIA COLAPSULUI. Din punat de vedere etiologic,
oolapsul poate fi cardiogenic sau hipoDolemi,c.
a) Colapsul cle origine cardiogenicd este norrnovolemic si se
<'araCeriz,saza printr-o reducere importanta a debi'tul,r.ri cardiac, o
creEtere a reabsorbfi,ei de so,diu. scddere a tensiunii arteriale gi o creqtere a presiunii venoase centrale.
consecin{ele clinLce ale colapsulzi la nivelul rinichiurui sint im-
portiante. Insuflcienla renald funclionalii pnovocata de hipotensiune El poate fi intilnit in : 1o tulburdrile de ejec{ie a1e stenoz,elor aortice
se traduce clinic piunrirdnianotaalirgcioee-apsntreeusrsiiuecn.dezAauctedsaa, snitngasuedinsdtuelrtdeeevriisoncerur,i.eataandpouorimaattaedl.cErcieodEnitue-- .sau mitrrale Ei in emboliile pulmonare, 20 in inJarctul de miocard
(factorul cardiac intervine prrin intinderea necrozei), care din'ninud
reza reincepe de forta de ejec{ie Ei prin eventua'lele tu,lburari de ritm, 3" in tulburd-
centralira ureicd rile de umplere
rapid. Pno'teinele sint prezente ins6 in (pericandita cu tamponadd, ,aner,rismele disecante qi
sedirnenrtul urinar normal. Natriureza c,antitate micd in ur.ind, iar unele tulburdri de ritm cu cadenla rapida, cunn ar fi tahicardia ven-
este redusa. ureea in singe tricu1,ar6, tahiaritrniile gi flutter,ul auricu'lar), 4o in sincopele reJlere
prezintd valori moderat crescute ; ea revine rapid la cifre normaG.
Eramenul histologic pune in evidenla aspecte norma,Ie a gl,omerulilor uaso-uagale (coi,apsul din inhibiliile cardiace de cxrigine dureroasd),
Ei lu-bilor. Interstiliul prezintd un edem moderat qi citevalnfiltrate cu care apar prin tracliuni pe mezouri, fracturi eitc.
b) Colapsurile hipouolemice pot apore prin doud" mecanisme :
celule rotunde. Toate aceste modificdri morfo-funclionale pot reveni s;ianldgrugiinreeaspeaptuolauiteaapsncuoldaur.ce

la normal in citeva zile. spolierea acutd a masei sanguine prin
Din punct de uedere clintr se pot deosebi : a) colapsuri uasculare 1" Spolierea acutd.
a masei :

simple, care nu au altd expresie decit consecinlele hemodiniamice ale pierderi hemoragice euidente (prin pl6gi vasculare, singerdri in masd
.legare de tuiburdri ale hemostazei. hemoragii digestive, hem,oragii
hipotensiunii acute (palo,are, ochi incercanali, extremitdli reci, poli- obstetricale) ; pierderi hemoragice neeuiclente sav henTorqQii interne
prree, transpiralii profuze, puls mic qi filiform, tu,lburari de cunog_
tin!d). ln ,a,oeste ,oazuri, insuficientra nenald funciionald aoutd este re- (bhuelimzaortoerapxr,inruphetumraoliszpdlinseeic,ufnrada'crtdurci,esl arnrcaini dadeexsteraa-uutenreiniFint)co; mdepgaltoi--
versibild rodati cu restabilirea, in cel m,ai scurt timp, a circulaliei
h-siapnogtueinnsei,u, nbe) colapsuri uasatlare complere apar atunci cind pe ,lingd bjli,teli h"ansfuzionale, prin mecanism toxic sau infeclios ; deperdifii
arterialS se mai aso'ciazd si alte rnanifestdri clinice cum hidro-electrolitice gi plasmoragiile din arsuri sau zdrobiri ale mem-
affi febra qi icterul. In unele cazuri, insuficienla renald acutd poate
fi neversibild, insd cel mai adesea, ea evolueazd spre nefropatia orga- brelor.
nica a gocu,iui.
2" Ldrgirea patului ua.scular poate apare in urmdtoarele circum-
Diferenlierea insuficienfei renale funclionale din coraps de cea a stanfe : in colapsurile secwndare unei septicernii sau unei bacteri-
tubulon'efritei din Eoc, este posibilS'prin examinarea comparativa a emii d,e origine bilia,rd, digestivd sau ginecologicS. In aceste cazurl
uninelor, urmarindu-sg o selie de parametri (crantitate, concentralia colapsul este legat de o hipovolemie relativd p,rin vasopiegia sistemu-
ureicd urinard, ionurie) (1). Pot apare mai multe aspecte :a) reaparilia
unei diureze ,abu,ndente de 50-60 ml/ora, cu o concentralie ,urei,c6 lui capaci,tiv, datoritd eliberdrii de toxine bacteriene. End,otoxina
urinard arescutd. ln acest caz este vorba de o insujicien,td renald.
bacteriand modifica sensibilitatea perstelui vascular Ia substante
uindecatd., Jdrd. sechele, b) diurezd,scazuti sub 30 ml/ord cu concen- vasoastive qi elibereazd histamina gi serotonina. Rdspunzd,toare de

tralie ureicd ,urinard crescrutd, N,a scdzut, raportul Na/K{l. Este colaps pot fi gi infecliile cu germeni gram + ; in colapsurile din
vorba de o insuficienfd funclionald renald, datoritd, unei'irigdri san-
cursul intoricaliilor cubarbiturice, oxid de carbon, hipotensoare, garr-

giioplegice qi neuroleptice ; in colaTtsul clin Tnncreatita acutd. hemo-
ragicd. Aici colapsul este determinat de unii produEi nezultali din

6r6 NEFRoLoGIE PRACTICA N I.: I.'ROPATIILE VASCULARE 8t7

vkelcaiarznilneesacdicren.gugfadalisanelrrqiil,.ecati1eflog3lstoui1rarmnfeu,aaentha2auliin-zaimgoadnlrfooeiulpbrsaintlulcaeottszhiirnc,i.oemdir;na;muttcirinoncoailnoa,hrpcc,ousaourarnrm,mastir,opoeacrsmnrrurieintrh,afi.i.tirntapr,tsetroaoiuupiurefr,sironciikganiseaetainuirns,lfimadtcc.aieeiirnrale"ioa",t"rpeti,.iilaiirbjtrate"eiicr"ii.ctieinid"aiisize-tcain;"u;ktipre;iastirltuo;eli_r-r 5i irl perfuziei tisulare gralie restabilirii unei mase sanguine circu-
ctbtD(arheoerhiinpnlpinceetrasaraic,rlvzoraauddrppliuneaoveiraqeeadsacioieunomtgme,iorvruhmtmaloiaspriaroinoe)cix;uoidaanncepesoaait-ctruraioiic_fpu2ifuarnsep'icur)neao.tfdlsetaaoiccmpnzdtsdepdnurseuielturragiezin.aiainectitsvbetserraa.zv,iusescucenapa'fi;re(aauhi,-i''*pcczioa"oii"vruer"e-r-inpa]t";ririlo"attrd1rfreiu;aiz;c;iesr;ae"in1ao"- lirnte efica,ce gi intrebuinldrii judicioase a medicaliei rrass-as1ir..

lo 11 e stabilir ea unei tncrs e s ang uine cir cul. ant e

t' .f i.ca c e se face cu singe, plasmd sau cu solulii macrornole,culare. Se

rrclministreazd. 7-2 1 in primele 2 ore pe cale intravenoasd. Trebuie
:linuparcaevsetgshceoaptdmadtseunrtardeiaurperzeas,iucnoiridvuelnEoai stoelecreanntr{aalecacrudiao-juptuolmruolnuanrdu.i
t'irteter introdus printr-o vend periferica tra proximitatea orificiului
venei cave superioare in auniculul drept este foarte utila. Se gtie ca
Presiunea venoasd arati relalia existentd intre intoa,rcerea venoasd
;i posibilitali1e functionaie ale cordului drept. Aceastd presiune este
t-.gald cu 10 cm ap6. O scddere a ei presupune o insuficienld a retu-
vsceotd]naorpiaTsi s_RhdecA),orTnmcAoupdMnoionEraatNdEm.?tiemc.reeaTai(r.papiutnealstrmmiiceaadnnpitauei-llnagtnrid,nosseautxicftiatrcuerieemtaunilrteeoditlriio,redlotnaJgatneli.eseioiiu,frunrunbepc'iarfouir,rotlreoneraggiatheile;r;rdeis;iani
rului venos Ei autorizeaza administrarea de singe in timp ce creq-
l.erea ei presupune o saturare a debitului cardiac indicind in acelaEi
timp recurgerea la rnedicafiile vaso-active.
2" Meclicaliile uaso-actiue. Dupd corectarea hipovole-
bceilotoio2lnl$)oa,"gvgriauc"dl.u.Eioi:(igiosdrinia.umofriegpazrtaoatmmo. r(aaact,acicin..cctdi.tnageteiaaeti,,lnecicnotan'o,ccepanrrodtrtiaoelgiinareaumrlreea,e. hi se,remrinaautpori"cic,n-aiioturtuol,ag"traaOmm,ean)Et,i'
miei se poate recurge la o inedicalie vaso-activd. Utilizarea med.ica-

rnentelon vaso,a'c*bive pure este fo'a,rrte discutabili in fala unrei stdu'i de
oolaps confirmat. vasoconstrictoarele pure (stimulanteie receptorilor
aifa din sistemul adrenergic( n6osyn6phrine) se utilizeazl, numai in
opsaurrirndv_i2ia.a,n7l"ce)e"dzcTCiiuinrnonoaelItpcaauravmiparmpssesucusnulultu'uul'rlaltinrnedhudt9iiisopaqainti-uoorafgacdpuiroo.cciiroootvcfnagdinenaeecmirauimnaziia,dnicoliisd.acesrapuap,iprtdueridma,rritfefaueEev,rraualiuczgrnlsddee,c,saioattitlnamacpdapeheirsrfieleiauicorlrtauerrirtieinnmdb:tdicuiic.ifedsuenqfvaocecclriuuealt colapsuJ deterrninat de disparifia mai mult sau mai pulin totald a
ton'usului vaso-constrictor. Intrebuinfan-ea uasodilatatoarelor pure
(inhibitorii receptorilor alfa din sistemul adrenergic : r6gitine, ph6no-
xybenzamine) este exceplionald qi are indicalie formala atunci cind
umplerea vasculard. este completd, fapt ce necesitd un trava,liu car-
diac crescut. In schimb, sint mai mult indicate substanlele vaso-ac-
este hemostaza chirurgicali asociatd cu transfuzii pentru colapsul tive cu acliune oardioionicd gi vasculard cum ar fi alfastimulantele
h'emoragic. ln funcfie de tulburdrile hidro-electrolitice constatate se
vor administra seruri (noradrenalina m6taraminol). lntrebuinlarea lor este justificata cind
fiziologice gi glucozate. ln colapsul din septi- tensiunea arteriald nu se poate determina sau cind ea atinge valoarea
cemii se vor adminishra corticoizi in doze rnar-i (500-iooo ,rrg hidro-
tcveoozrritcizaodvnma)inf,iaissttorraacitaagte'lticpcourcinoarntvitcaibosiiooztciicogeni .svtalrnsicotco-coaolarnepistrauic,llftaoa-rnsiatpifmiularuci.ltaiccno,tEieai padsieeurlgginiecenssu-el criticd dedesubtul carei,a irigalia cerebrald este direct ameninfatd.
ScopuJ este de a menline o tensiune arteniald de 70 mmHg. Adminis-
trarea de betastirnulante (izoprot6r6nol) asociazd unei acliuni vaso-
dilatatorii un efect cardi,otonic. In acest sens creqterea frecvenlei
m6taraminol

b) Tratamentut simptomatic. Insuficienfa renald fr-rnclionalii din cardiace antnene;azd o ridicare a debituilui, strfici,entd pentru a corn-
pensa diminuarea rezistenlei periferice. Din contra, dacd frecvenla
pcuonroleapipresiuvn-ozuluisfei.isE,ptelreodm,gereceinst tivuuenl mcedpatrijfeoernnoaemflreosnupcaactielastaudbelulio,qutoehcrraei picteeliunptiirccu"ago[iociatoalltaeepavsitutdrlauri-ii Mdeevcianneisfmoaurltedemaacrteiu, ndeebai-thuildcroacrdoiraticzosncualduei prin
deficit de umplere.
este incomplet cunoscut.

ttaivmuel npturilnuci ipcaollaapsl utlruait.acmoencnotumluitienetstceuatmerealpioeruatriecaa se admite cd el ar determina o diminuare a rezistenfelor periferice,

etiologicd, obiec- o acfi;une cardiacd inotropd gi o activitate metaboljcd in transportul
de legdtu,ri bogate in energie a metabolismului anaerob.
debitului cardiac

61S NEFROLOGIE PRACTICA NEFRITA XANTHOGRANULOMATOASA 610

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: 7. FORMA DIFUZA se caracterizeazS, pintr-un paren<:him rcnal
omogenizat in totalitate gi o corticalS redusd Ia o simpli bandd peri-
1. Dumont-Quicompoix A., Cuvelier D. r Lille M6dicql, 1971, XVl, 3, 460; 2. Fa- fericd. Cavitdlile pielo-caliceale sint foarte dilatate qi c'onlin o magrnit
vorel-Garigues M, r Concours m6d., 1972, 3, 335 ; 3. Fovarel-Gorrigues M, : Con- giilbuie, puriformd sau gelatinoasd in care se gdsesc frecvent' concl'e-
cours M6d., 1972, 4, 532 ; 4. Gruber U. F., Rittmon U. U. : Triongle, bliuuni,iccaarlecairae.aRspeestcutul lpaaurerinuchinimjuulurui lesbtaeziinnleotcuuiuiti printr-un tesut gdi-
5. Messmer K,; Triongle, 1974, 13,85; 1974, 3, 91 ; gi al calicelor. Aici
6. Popo G,.. Vodemecum de urgenfe me-

dicole. Edit. Medicolo, Buc. 1976. poate fi remarcate prezenla unor cristali de acizi gra$i, care au o dis-
pozilie stelara caracteristicd. Se pot obserwa de asemene,a multiple

microabcese ,a cdro'r centru este uecrotic.

NERITA XANTHOGRANULOMATOASA 2. FORMA LOCALIZATA este deosebitd de precedenta. In
generail, stratul adipos peri-ren'al este pufin i'nteu'sat. Pe s'e'cliune
(Pielonef rito xonthog ro n {-r lomotooso) mai multor noduli g'dlbui, aproape in-
Pentru prima datd, in 1916, Schlagenhaufer (11) a descris o en- se observd prezenla unuia sau sulbcortic'ala. Nodullii sint
titate anatomo-clinicd noud canacterizatd prin noduli galbeni denEi, totdeauna superior, in situ'alie
destul de bine limitali, cu sediul in plin parenchim renal, 1a un Ia po,lul
bolnav cu pielonefritd cronica. Examenul microscopic arita prezenla perfect rotunzi, foarte net separali de parenchirnir.rl sdndtos. Uneoli,
unor gnanul,oame multiple, care prezentau in centrul lor ,colonii de ce le conferd un aspect poliircrtorn,
ei co,rnpodtd citeva herrroragii, ceea
stafilococ, asemdnatoare cu actinomicoza. Pentru acest motiv, autorul care eip,Licd c'onfuzia posibila cu hiperinef,romu' . In to,ate cazuritre,
de mai sus a numit afecliunea cu termenui de stafilomicozd, denumire ureterrul este fie nonmal, fie ditlatat, fie din contra, strirntonat 9i
m,oniliform 1a j,onctiunea pielocaticeald.
aaceptate gi de alti autori (9). De atunci Ei pind in prezent, pentru
Din ,punct de vedere histologic se observa 2 tipuri distincte de
definirea acestei afecliuni au fost intrebuinlate mai multe denumiri : leziuni : nnul corespunde aspectului ciosic Ai al.tul tuberculoid. Aceste
pi,elonefritd xantornatoasi, xantomatozd renald, granu,lom cu celule d,oud tipuri au puncte comune leziuneLe vasculare, ale lesutului adipos
spurnoase etc. Toli acegti termeni definersc un aspect anatornic parti- peri-renal qi a cdilor excretorii.
cul,ar, ,care corespunde unei inlocuiri to,tale sau parliale a parenchi- cZosic permite descrierea a patru zone: (6).
a1.)AzsopencatutcmeicnrotrsacoLpdic necrotic'
mului renal, lezionat anterior de o pielonefrita cronicd, de cdtre es+"e alcdtuitd dintr-un lesut
purulent, care conline resturi nucleare, p,olinucleare alterate qi celule
macrofage burate cu lipide sau de cdtre granuloame de res,orblie, care spumorase pe cale de dezintegrare. Deseori, se pot observa calcifieri
mcinaoi zm6u; blt )iazuomnaai puglrinancounlcoemntraiceto, daesodse,bitceadree cele din nefrocal-
conlin celule spumoase gi citeodata, celule gigante. Pina in 1974, se se invecineazd cu

puhlicaserd in literaturd circa 160 cazuri (5) (B) (10) (2), remafcindu-se precedenta, conline iimfocite, 3p0o-li4nu0clper.aEriep, optlafsimcoocniftuenEdiamteaicualecselucele-
luJe spumoase, care mdsoard
pentru materialul statistic gi rnorfo-clinic lucrririle lui Laurent gi
colabortatorii (7), precum qi cele ale lui Habib, Levy Ei Royer (6). vegeta'le. Acest granulom con{ine frecvent celule gigante, izolate, ce
mdsoard 100-150 F Ei care conlin 20-30 n'tlclei. Cittroplasm,a il"or este
Boala intereseazi mai ales fermeia intre 30-60 ani. Ea este uni-
l,ateralS Ei sediul preferat este rinichiui drept. La copil, afecliunea aerat{ gi spum,oasS. ln alte eventualitdti, ele se dispun in jur cu
este mai rard gi pind in prezent, au fost descrise doar 16 cazuri. Din
punct de veder,e simptomatologic gi m,orfologic, fonmele intilnite la numer'oqi cristali de acizi graEi qi oolesterol Eini ateurmmoerfodloiagiradclaseisctde
copii nu se deosebese de cele ale aduilului.
a unei celuie gigante de resorbtie; c) zona
ANATOMIE PATOLOGICA. Afecliunea este totdeauna unilate- situata la joncliunea cortico-medulard a papilei. Este o zoni fibro-in-
raid qi cu sediul aproape exclusiv 1a dreapta. In general, rinictriul este
mdrit de volum cintarind intre 500-600 g. S-au descris gi cazuri cu flamatorie. Ea este alcdtuitd uneori dintr-un lesut de sclerozd cola-
gend foarte dens, foarte safranofil, in care se situeazd limfocite 9i tubi
rinichi mic gi polilobat. lesutul perirenil este albicios, ingroqat qi r,enali atrofici, dispuEi regulat. Alteori, ea este reprezentatd de o au-
fibros. Decapsula'rea este dificiid. Pe secfiune se pot descrie 2 tipuri tenticd margine limfoidS, care s€ organizeazd frecvent in
b autentice
anatom-ice. centre germinative; d) z ona periJ eri,cd. se rezuma o ingustd

s20 NEFROLOGIE PRACTICA NEFRITA XANTI{OGRANULOMATOASA t;:! I

lamd co'r"ticald restantd, ca're este sediul unor leziuni de nefritd rrrai EsuTsIOs-inPtA:TiOnfGecEfNiaEuZrALn. aMrdecgainoisbmsturul ccfaiqrecdaelittoerrmuriinndarlee.zipueniIliengdae
rrcegti factori determinanfi, mai exista si numerouse circumstanle
interstifiaia subacutd qi cronicd. .l'auorizante, printre care, rol important joaca o perturbare a meta-
iiil iclrsePuilnrrdu:odef)onoasi:uniAnczitnera:ulncesaer:Srsulecoe:trmezebec'r2runlrsbexeiin]xuoput.ranaiaecr,ianro"csrnoecAamidae:ddtezstyrzcifrpestlee,lae€pianuatdtetpsuirrcniLutv,l.:dv[eereecaloacme!caie'amndmcuonrjdlg,eo.aettdascuruiaiayagl.oaaguactnpo:lsrliringprleeaIooo:arudt\xeastrze{lnrfausnauuaenilp-tigreatb'ieu.gpnredmeii.rritebe:nnueicod,m:ttrnc,iiri.etiqurrc,mrrceleiueil,eE-ubcc.,ea.e.cstnbniuduulernoeaetcsgdulerllloapoiroroadeiidrrapeciririseoascrireite,ro,a'zaaelainancdnf2aeorrl-infniuiiou.eapt.il,tproseej''ulafscarazpaeiLiaisettdiplitsraeipialsuteimtleaeeipeaieirtrtstcua,eiruagerjcaoaptesacrirzriuciueuniee.Aauttieddlinsen,lazusieS,tectd'ir-dplpaautucu-_moueeeacitsib,ghpdnonc*coct"eaioi,ieeidtfdsstn,nsa"rreupzirotaecuvfaeoflia"criatutanaeoldsi,iaocdlvoneraneplitgooleuersiliutisunlb-iiz9rr.ilicimpil-ausacaheieleIic"ueoal'i.loeiu"esi^rtist'pilcrernE;z,Louui"-ias;g;8n"ieduiuL;noieti";fizot"iliet-brgu;luoiuiiiic;:,i_usdtpca-il,riei,ron".iii"rativdne"r*rro,-poic"vlr,ta)i,"",tm"i..ciuocpderetrorrsLooetr.trlacaeapica"o"zdtpznuzioorriEddsa.oiiducli,neimpaasutsmpa.mssenmnigrzutsiLidi"daenedtarEraeanoa,,,ut--tiu- lrolisrnului lipidic. a) Infec{ia urtnard. are cel mai important rol. In
or-dinea frecvenlei sint incriminali gerrnenii : proleus, eserichia

coli gi, mai rar, aerobacter (7). b) Obstruc[ia cdilor urinare este deter-
minatd de litiaza renaia sau ureterald sau de aite cauze cum ar fi :
stricturile ureterale,,hipertrofia prostatici, compresiile extrinseci ale
r-Lreterul,t-li prin cancere extrarenale, prin ganglioni, diferite anornalii
vasculare. Obstrucfla duce la stazd urinard Ei infeclie secundard.
tci)liF:acdtioarbiietfualu, osraizracinnfai sint numeroqi; printre aceqtia trebuiesc amin-
gi mai ales anom'atiile metabolismului lipidic

(1 2).

PATOGENEZA.,PTezenla ceiulelor spumoase in lesutul inter-
in nefrita xanto-
stilial al rini'chiului poate fi observatd nu numai
granulomra.toasd,,ci gi in unele sindroame nefrotice, in glomerulone-
{ritele p'oliferatir..e in aproplerea focarelor infiamatorii sau in veci-
ndtatea imediata a turnorilor sau a infarctului. ln aceste cazuri, celu-
lele nu sint numeroase, sint izolate sau agezate in grupuri mici. Majo-
rnsecIxfvgceitLrefztorrinuasaei?li*tnnanlieoctabe^rfztn"ceanuteinlcame?irctaocpl_-leotm,od4h:uaasmrnaDut(gxuc,ectis,als]b!irdaEt]uiioau.".runLeinoLinl-'dnlofnsemaddeuaomtidieczeiounnpcelipitiaaari.aigefalagnueicoed-gdccrirdhprc'rfimirainieneiiza_sfeaplueldegnueulcnonparuvnnnuirautsdidamzestdlesil,tozl.lciictderiodnpailuicancai.o(cne.mJlinzarlsas,ietniiuad.edcrppdpluarudlqcazeeodiugi,rtnieadiaduceo.noemfecuooEretdxia]eenTeeciunbo,'porncisefprreusreeairruiararccOueiznetosintllpirencrepiaabselrrei[ipaEliiih:iAinut,e,iapaqrofxntIi.isaiiSrseru6lipeac,gipedsdtpanrlnifoceiaunarpgetiiditpcdemiipsl'oioaptcnieevhaentrorogrn:intinteietotltauur"Joitotfaaise-sglmetdain,lrtuzeo)e..ot.cru.rc,czers"lbel1Ig,oraaapcrueliies.otip',nrEurcfttr,utgfemaMfu)iteze,icttl.lrdueedtretnrcuao"ararieCi"rmuttaiertaepriiocc.iopiegzlrteturotlaiaog?mniri,oineinnnusep$paeaot;rualccnlbrnuni-ua";sodetroaGiu;oi*lsr"tietne;cneiicomlim;dce;ieastMf;ucourieuutade;a;i"erircoia;,rzia1cueecri;*;esnieiie'he-tdeit";elcaxsieme;r;rr*inibltucedtr"f"reclouieerreiaritnspeude,c,"isrspsit,"nosolerp,rphueac"dsiitgm,rpanuvmiarfu:uepnei.amttlaarmcosirauiaceerGcesaeteoaeortokfpelpiralpssurau"n;nzeriliesar*srareutc"tcdabcee-eear,dt__u-et)"-- rreitsaoterbalieaugtoi rciuloracseiansttddeocaaczoierdtrcedbuceieludleeleresapumminoatistecdsinpat rce'necluhleimduel
r,enal contine can+"itdfi importante de lipide. TotuEi, nefrita xanto-
granulom,atoasd este o afectiune cu totul diferitd atit ca aspect mor-
f'ologic cit gi ca extenesie. Asemdna,r.sa cu alte granuloame
tive, care resorb*
pot afecta testicu;l.nll qi epirdidimul sa,u pr:ostata
(1) (4),
perrmi,te a se,crerde cd neacfii,le tisuilane ale,acestor diferite par,enchirne
sint identjce gi lin de un mecanism de resorbfie legat de necroza
celularS. In acest mod s-ar expiioa prezenla celulelo'r spumoase, a
cristalilor de acizi graEi, in jurul cdlora se pot dispune eventual celu-
lele glgante gi poate Ei calcificdrile ulterioare. Obstruclia cdilor uri-

nare se intovirdgeEte de o dilatare care duce Ia stazd gi suprainfecfie,
ce faciliteaza aparifia abceselor raspunzdtoare de necroza celulard.
Dupd Habib gi colabor:atorii (6), fencym,enel'e necrobiotioe ar pute,a

fi determinate qi de leziunile vasculare, observate in cursul bolii (3).
Reiese cd nefrita xanatogranulomatoiasi reprezintd o reaclie tisu-
lard elementara la acumularea de lipide in lesutul interstilial al rini-
chiului, secundard unei alterdri Ei apoi a unei degenerescenle celu-
Iare. Mecanisme identice d'etermin5 aparilia unor leziuni asemana-
sint adipocite adulte Ei normale, car€ nu se pot confunda cu celulele toare : pseudotr-rmor.iie xantomatoase
in alte pd,rli ale organis.mului
sau inflamatorii ale puimonilor, pneumonia lipidic/r, xantogranuloe-
spumoase"
rnele retro-peritoneale etc.

NE!'ROLOGIE PRACTICA LITIAZA REI\IALA $'l:l

SIMPTOMATOLOGIE. Tabloul elinic se manifestd prin dureri LITIAZELE DE ORGANISM apar in afara oricdrei anomalii rrro-
logice. ReEuta unei litiaze renale dupd binefrecto,mie 9i transplatrta-
abdominale, sldbire, temperatura, piurie qi existenla unei mase tumo- rei unui rinichi nelitiazic, demonstreazd realitatea acestor iitiaze. In
aceste circumstanle litiaza este secundard unei anomaiii metabolit'e
rale abdominale (de obicei in flancu drept) foarte dureroasd. Un oare intereseazfi, cei mai adesea, acidul uric, fosforul, calciul, xan-
tina, cistina Ei acidul oxalic.
semn de orientare diagnosticd este constatarea in urind a unor resturi
ETIOLOGIE.Litiaza renaiA de organ se constituie d'easupla unui
aibici'oase, care ,seamand cu ,,bucd!i de cilli( (morceaux d'6toupe).
EVOLUTIE,S/ PROGfVOSTIC. Fdrd intervenlie chirurgicald, obstacol situat pe cd,ile Luinare joase : sindromul joncfiunii pielo-
ureterale, refluxul vezico-ureteral, afectiunile vezicale sau prosta-
er"olutia bolii erste prog,resivd spre insuficienfd renali cronicS, i'ar
prognosticul este sumbru. Cind rinichiul controlateral este normal tice, complicaliiie evolutive ale unei polikistoze sau ale unei tlrber-
culoze rena e. Litiaza renald de organism nu este secundard unei ano-
rnorfo-functional, prognosticul este favorabil. Tratament : boala bene- malii a aparatului Lrrinar (congenitald sau ciEtigaia)' ci se datoreEte
ficiazd numai de tratament chirurgicai (nefr"ectomie) dacd nu existd unei modifi,cdri fizi,co'chirnice a sing'elui Ei a r.rrinrei care' fa\"or zeaze
contraindicalii absolute. formarea calculilor. Din aceastd aauzd se qi numesc litiaze de orga-
nism. Ele sint de mai multe feluri : litiaze calcice, urice' fosfatice,
BIBLIOGRAFIE:
1, Batzenschloger A., Pr6vot R.; J. Urol. M6d. Chir., 1959,65,566; 2. Brueziere !., oxalice, cistinice El xantice. pe natura chimicd a oalculului (mai
Aceastd clasificare sebazeaze
; :Bugue P.: J. d'urol, n6phr, 1974, 1-2 3. CIoy A., Dupont A. Lille 1969, 5, 577 ; ales calcic sau de acid uric). Aceasta trebuie cercetatd la fiecare bolnav
4. Friihling L., Lutz C. A.: J. Urol. M6d-Chir. 1959,65, 903 ; 5, Gfiosh H, ; Am. J. cdcuaulr'Eleiir'e,edlailmismeinisnaaaluuli,nasaccoual,lcincueisltriorperunnlaedlf.rinePteiscne€td,ruibmoaelcnneatsuvtliimu'hroi'nlteiavb,ru.iienInstiimapcpaeussblt ecszreieznesaloasrel-
;Clin. Poth. 1955, 25, 1043 6. Hobib R., Leyy M., Royer P. .. Arch. fronc. Ped. 1968, poate recurge Si la proba cristaluriei provocate (J. Cottet) necesare
studi'ului cristalogTafic al urinei.
25,489; 7. Lourent M.,Wotchi l. M., Nezelol Ch.: J. Urol., 1967,73,557; B. Pilor-
.a) Litiazete prin hipercalciurie. Tnebuie de la flrrceput de subliniat
ge G., Simard Cl., Freissinord-Mosdeleix: Arch. Anot. Poth., 1966, 14, 34 i g. cd o,rice hipercal.ciurie se poate complica cu o litiazd renale sau cu o
;Putschqr :I,1/, Anotomie und Histologie. Vol. 6, Berlin, 1934 1O, Rios-Dolenz l. L,, nefrocalcinozd. Dat fiind faptul cA hipercalciuriile pot avea nume-
Peocock R, C.: Concer, 1966, 19, 289; '11. Schlogenhaulfer F.: Fronkf. Z, Poth. roase oauze de producere, este necesalS totdeauna celcetarea Siste-
maticA a originii lor :
1916 19, 139; 12. Woddelle W. R., Snillen R. C., Whytehead L. L..' J. Toroc. Surg.
I. Hiperparatiroidia este o ca\tze destul de frecventd.
1954,28, 134. Prezenfa ei poate fi sugeratd de existenla unor leziuni osoase' un uI-
cer gastric sau o pancreatitS, insd diagnosticul de prociz,ie se face pe
LITIAZA RENAIA Lraza testelor bio{ogice. Ce,rtitudinea o realizeazd bilan{ui fosfo-calcic.
Sub termenul de litiazd. rennld se intelege prezenla de concreliuni Esdiiensctiittucp,aaezifituiercsi ticneidnddicnaaermlxrciisectemdia(oheiphseitperecnracolcarelrcnmeamieldie,prdodiaveogbcnaaotzseat,ic(uucrulmnhaeitppdoudftoiensdfmordfeismupriueas)-
rtueaburlea-radbsdoerbiloiesi ftourbeuslateremaaifomsfiocdrudluei).90L0a/0.hAipceersttireoiddoieudniprreoabbespoorbtlifai
in cavitdlile pielo-caliceale. Aceasta se deosebe$te de Li,tiaza urinard cuplate Ei efectuate dupa un regim sdrac in calciu, de trei zile.
care este o entitate nosologicd rnai generald, ce ingiobeazd litiazele
2. I m,obiLizar e a pr elungit d (fracturi de gambd, para-
renale, ur,eterale Ei vezicale. plegie etc.) poate antrena, dupd o perioadd de 2-3 luni, o litiazd

Dupd R. Couvelaire, se deosebesc doud tipuri de litiaze renale : calcicd.

Litiazele de organ qi litiazel,e de organism

LITIAZELE DE ORGAN sint conor,elirunirle con,sti'tuite deasupra

unui obstacol, oricane ar fi nive,lul acestuia : stenoza un;ui ureter,

compresia prostaticd, maladia de col vezical etc. Litiazele de organ

secundar€ unor afecliuni propri,u-zise ,renale, cum ar fi de exenrplu

tuberculoza, sint in prezent exceplionale.

G24 NEFROLOGIE PRACTICA ],ITIAZA RENALA ll36

lnn-ltia_a1tei'ctaL,tettzana)e.3teaiu.A..ngYs,pDei'uanifroprhsiaolaiiapraatteue.eniplipateaoialaincltrlazaritteletiininari'eeozac,eiardd9cliecpaj.e,i1o'caeaessetsierruenafepiunrenedcaseJucoelarcicsueclearlmoalacseliuucnprleiicue"ae,"rq1e'oiaisqr;e;iaini;sg;su'i;dimr;rEaudEirr.oioielep*ucouahsuiieiptzbaue6il,nr_i---a lecesiv. Diagnosticul se pune pe baza prezen{ei cristalilor dc cis-
1p.eindbianzaurrienadclqiei ialuciroBmraantodgtraEfiie(si aauc)izailolruiamSuinllaivlianu.riEnarrroi,lupliraecaucncrsto;ir

iitiaze este lentd insd ineluctabila.

4. O hiperca].ciurie poate fi in f) Litiazele rantice sint cu totul exceplionale Ei se intovdrdqesc
s.nontaSe sa-u te,rapeu'tice, de m,atidia lui
indusd de cdtre osteoporoze general, de hiperxantinurie.
de a,cid,oza hipercloremica tubulard etc. Besnier-Bo."t -d"iru.rro*rrrr,
FIZIOPATOLOGIE. Se qtie ci pentru dezvoltarea unei litiaze
renale este necesara existenla unor factori favorizan{i : anomalie
5. H iperco't ticis-muI spontan sau,terapeutic se euzrenlocogincddilpiiefniztircuo-l,itcihaizmaicdeepororgpaicneE, ipoenatnruomlitaialiezebiieoldoegicodrg,acnaisrem.sd cre-
intovara$egte adesea de o hipercalciurie, poui" 1""*i" o iitiazd
calcica. ""t. Pr"ezenfa in exces in urini a unor substanle apte a se cristaliza
6nc'rIeMisocaulitdet,rdeceribnucdaiericslui,uc.sae mgaisnetsitcecaquizeazcaar-ezissdeleexph]iic,epeeirimcianaLrecaiuurrii,_i
ese nu este suficientd pentru aparilia unei litiaze renale. Muit mai impor-
tanta este concentralia substanlelor dizolvate. Astfel, in geneza unei
narl Iitiaze, un factor important este oiiguria. Aceasta poate fi secundard
unei absorbfii insuficiente de lichide sau a unei d,eperdifii apoase
ce6asrp'tboaeorne.blignc)suadetLvcomti*st,iuc)aanuizsdaeaagrulieuedtsuduundrpipuucarpie,dedsipiianirPnradettrade-foiiocimptrisoraiamnmzuiaciieitcii.rulheoelnmparsiloaoeuireiEsfr"eiarcip"uti;neiiid);1.a'irtie3"ti"a"uur!nai"reli"JiL"g"iuu"i.tauehtt(aip1aozsadiatcienui importante sau chiar unei nef'ropatii. Prin acelagi mecanism aclio-
neazd Ei staza urinarS, precurn Ei malformaliile
ilpmnoHtiuna--afunaLrlzreidtiu,iasrd-pziecnoeoalnltielttrgiaaruenazsdrteiitcelimeenaaisncgieifadfer.l.cecbaLtcearivntateie-acnb.tzetrIedurnilznede,euasurzarcindiuaceelprcorsusiEeneliug-d.pc6earEsecreiuzistcesc"tnie",nlc1ratirz"isrreuuataandiztioli"diortirrepciatairnuialncsrc"ptui.rdal-iorewmnelilccli,ii-,; stacolele ce se opun scurgerii urinei. Varia{iile cpaHilo-ruluuriinuarrienaEri ob-
sint
vttfsaoueaatlneburttueecdsr-ee)dhbcrLoecuiigrmntaiiasdaatmtazatreiueenlilrtieaiuair,beolniodsmrerapiinieselihmncccittepaueivuleusioz.riiaxonaaxtalcaidsgildeupeunreailesiurei.it(,dnmsoleoixeinarcEmeiaiaicra,aacl"c:af"talesu,cfruieiiaczbteeieu.a3luEoz06u,re,m^"cipr'gJro*iln",Ztt"iic+ft"i"pniprruepirni1irme,rfezuritegenivnicem-e-i foarte importante pentru cd unele substanle nu precipitd decit la un
anumit pH. Astfel, litiaza uricd sau cistinicd neiesita un pH urinar
acid, litiaza oxalicd un pH mai mare de 6, iar lityaza fosfaticd nu
apar€ decit dacd pH-ul este franc alcalin.
Dupd cum se gtie, pH-'u,I urinar depinde de regirn : regimui aar-
nat se intovdrdEeqte de eliminarea de fosfati moraobazici qi dibazici,
deci urine acide. Regim,ul vegetarian se intovdrd.geEte de eliminarea
de fosfati tribazici, deci de urine alcaline. Unele medicamente pot
modifica pH-uI urinar. O alcalinizare importantd a urinelor se ob-
servS in infectiile urinare, mai ales cu stafilococ sau proteus, care
de.scoirnpune ureea elirninind arnoniacul. Izohidruria, adicA fixitatea

uninarS. a pH-ului (norrnal :4,5-B) poate favoriza anumite li,tiaze.
AstfeJ., izohidrmria acidd (fluctuafii exter.ne 4,5-2,5) favo,rizeazd apa-
v.iIni.atatnittle.ndi)ld-ieLsitdi-niiaftezperirlteoetef oiunssffe-aEctiilciseitausfriinliontcaionrceugl le.innAeccraearsleteliglilaeitzriamezeecnaialicuicceeca.l ,mEralaectiesfrirnertecvcfaeidcnii_t-
rifia litiazei urice in timp ce izohidruria alcalind favarizeazA liliaza
fosfo-calcicd. Izohidruria neutrd sau uEor acidd se intovdrdEegte de
calculi de oxalat de calciu.
S-,.: demonstr:at cd pentru forma,rea calculilor renali, pe lingd

factorii de mai sus, mai este necesard qi existenla unui nucleu de
formare a calculului (centrvrr de cristalizare). Acesta poate fi consti-
a9D.Ie"an-rlrg:ge-ni){naIin,iIt"neio3i,zc0eal!ilrzeyeinlc/ee?issi4ttegi.no.iiinorcetreen)r,isetiiscnnaaettri.e.tpo,entddse_ltieaunpug"dnoda"amnnso*eemctau*abnlodieEalisrreeimereuuednrsiettceaiirshodtiipntcueeubricucqilasoirtpaiicnacettueilearrii tuit din microbi sau leu,oocite aglutinate (resturi inflamatorii) sau din
celule epiteliale descuamate Ei alterate. Hipovitaminoza A care pre-
dispune la keratinizarea epiteliului urinar joacd un rol in aparilia
li,tiazei, ca 6i flezimnile preexisterrte ale piilor ex,crstoare ale rinirchinr-

I

i

6S6 NEFROLOGIE PRACTTCII I-ITIAZA RENALA

lui. $i, in sfirqit, un rol favorizant il poate avea Ei diminuarea colo- tindu--se6npsr6invtir-dousreimrpelaA este mult mai atipic d, manifes-
izilor protectori de la nivelul cdilor urinare. Astfel, mucina, aciduL uni sau biiaterald, cu silu
iombalgie surdd,

nucleinic gi aciduJ condloitin-sulfuric se opun, in mod normal, 1a fara paroxisrne, intovaraqita sau nu de se.mne ulinare.
formarea de calculi. Absen!,a acestora Iar,orizeazd aparilia litiazei. b) Semnele urinare ale litiazei renale stnt inconstante.In ceea ce
priveEte hematuria, aceasta este tota d (hematurie renala) 9i survine
SIMPTONIATOLOGIE. Existenla unei litiaze renale poate fi suge- cel mai frecvent in cursul unei ci'ize de colica ne{reticd sau de simpla
rata de eliminarea unui c.alcul sa,u printr-o simptornatologie clinica
mobilizare brusc6. Ea poate fi micro sau macroscropicd. Cind este izo-
specificS. ln mulle c:azuli, Iitiaza renald poate ff asimptomaticd, tra- latd, ea poate necesita o cistoscopie, cale are avantajul de a preciza
originea ei renali gi oare rinichi este interesat. Frezenla unei prote-
ducindu-se doar- prin dureri lombare moderate qi intermitente. in alte
cazuri, diagnosticr-rl a{ec[iunii necesita efectuarea unor examerle co n- inurii, nu est,e exceptionala. Ea poate fi determinatd de o pielonefrita

plementare. Litiaza nisipo,asa se car.acterizeaza prin dureri lombare, cronica incipientd sau, ntai ales, de o infeclie urinard.
c) ErLsten{q unei camplicafii, ca: piurie, pielonetritd ocutd, anu-
urini tulburi gi intens colorate, care lasd un sediment asemdndtor rie mecanicii, hidroneJrozd" si nefritd intersti[iald a'onicd, sugereazd
prafului d'e carimida.
ln major-itatea cazurilor, litiaza renala se manifestd prin de multe ori, existen{a unei iitiaze renale.
d-urear)i lombqre cu aspect polim,orf . Degi nu au caractere specifice, d) Eristenfa unei infec{ii fauorizeazd. litiaza Ei aceasta, la rindul
ei, co,nstituie o poartd deschis5 pentru infeclie.
aceste dureri reprezinta semne prelioase de orientare pentru existen{a e) La bdrbat se pot obset'u-u dif erite tulburdri in cursul evoluliei
duunreeir-.oli'tsiaupznaereoriexnisatclieco. dLSeiectepiromt inpnreaetJzedrneettapi,ucsnre-erbr,efaocrbmarteautar: elaprseuzbinttednusinunseindar.codmi-
unei litiaze renale : hemospermie, polutii no,ctu;:ne sau dureri testi-
lor excretorii renale printr-un spasm pielic sau ureteral declanqat de culare. Emisia urinara de nisip roqu este caracteristica litiazei urice,

in timp ce nisipul alb indicd mai curind o litiaza fosfaticd.
f) E:ramenul, obiectiu poate aduce elemente valoroase pentru
rnigrarea unui oal,cul. De robi,cei, ldu,rerea este unilaterald, apare brusc, diagnosticarea litiazei renale. Astfel, palparea, in afara crizelor, pune
in eviden{5 nurneroase puncte dureroase: in regiunea lombard, mai
fiind favorizatd de trepidalii (mers prelungit, cdldtorii),- o curd de
diurezd Ei anumite regimuri a1im,entar.e. Durerea este adesea into-
lerabild gi pleaca din t'egiunea renala pentru a iradia spre organele ales in unghiul costo-vertebral, la palparea punctului ureteral mijlo-
ciu situat in treirnea externd a liniei biiliace, sar,r a prtnctuiui ureteral
genitale gi fala anielo-internd a coapsei. ln timpul crizei, b,olnavui
este anxior,s gi agitat, luind o pozi{ie anbalgicd. Sediul dur"erii depinde inferior (1,a tuqer.li vaginal sau rectai).

de localizarea calcu,lului (durere lombard cind calcuh-rl s,e gdsegte in DI AGNOSTICU L PCZITIV SI DIF EREI]T IAL
bazinet Ei durere abdominal5 sau genitala cind acestra se gdsegte in
ureter). Durerea se poaie insofi de o stare de goc, febrd, grefuri, var- a) Diagnosticul poziLiu de litiazi renalA este numaj rareori difi-
eccvielo.dceE-anitteeseeEarisguepunlreruijniianecpaanalprtcleeuinlle,ararngauuinncaolellreinnsctieocinlecitcel'iirnonicgepeafr,rteoicntriiciecueiilup,aibIaool:mercebfxtaoisirgteiEianiaulartaifpdoiniisoctleaodngeetietejca'-.
saturi gi stari pseudo*oclusir.e determiraate de ,un ileus reflex. Emi-
sia citorva picaturi de urrna este frecventd gi durer.oasd (tenesme
vezicele). Ea se poate intovirasi de hematurie micro sau rrracroscopicd.
poate verifica in numeroase cazuri
Se atit mai intensa cu cit calculul este regula veche cd ,,durerea este Ei pe prezenla hematu::iei, proteinuriei, preflrm gi pe aparilia unei
cu mai mic((. complicafii infeclioase sau mecanice. Rareori, la examenul fizic al
Dupd migrarea calculuiui in vezicd sau retrograd in bazinet,
d'urerlea dispare, bol,rravu,l adoarme epuizat, dupd ce in pr,eralabil a bolnavului se pot obline mai multe informatii (dureri la palparea
lojii lombare, prezenfa urrt;i rinichi mare hidronefrotic etc.).
emis urini ,abur.ldente, clare sau ugor hemoragice. liti-azdarregnualrdnseilnn.tt:ehLeematbliroi,alo(gveicrieficatdin,prisnp'prrijoinbaul diagnosticului
C,oli'ca nefretica poate imbrica deseori caracter atipic. Dure- de ,mers), exa-
rea poafe fi anterioard, iradiatiile aberante (mai aies posteri,oare). In de
rrrenul chimic al cristalilor din sedirnentuf urinar, r'eaclia acidd sau
aceste cazuri, diagnosticul este dificij. de pus Ei necesitd diferentierea alcalind a urinilor din 24 ore (in litiaza uricd reaclia urinei este acida,
de alte dureri abdominale (coticd hepatica, pancreatitd, infarct mezen- in timp ce in cea forsfatica ea este alcalind). Hipercalcemia cu hipo-

teric, infarct de miocard positerior, sindrom peritoneal, ocluzie intes- fosfor.emie irnplicd o origine paratiroidiand a litiazei sau cel pulin,

tinald). Coliaa nefreticd poate dura ore sau chiar zile.

628 NEFROLOGIE PRACTICA r-ITI.{ZA RENALA G:t!l

tulburiri osoase. o hiperuricemie sugereazd pr.ezenla gutei Ei a liti- 2. Complica[ii,Le infec{i,oase sint favorizate de distensia bazinc-
tului. Aceste infeclii nu se deosebesc de alte infecfii urinare. Ele pot
azei urice. imbrdca dif,erite aspecte : simpld piurie, cistitd (cu piurie, polakiu-
fdiielelit-aiabzdadormregenunalur5nl.ueiDnf_5etr-'seaelopleir, eppreaanrtadrruieodsilpaogencgoiaisrctii.cepseipnrateccseiuszfteiecaiceziinistdeeiaeig,ancdoaiosligtiiercalue-l rie, usturimi 1a micliune), pielouefrita acutd (lon'rbalgii, febrd), pio-
gi bazinetul se proiecteazd intr-un patrat a cdrui latura interni nefrozd (piurie, semne de infeclie gravd), perinefritd (piurie incon-
centrul primelor verteble iombare. crigeele din profil permit atinge stant6, semne iocale). Ace-sbe infeclii urinare, la bolnavii cu litiaza
nrinard sint deosebit de grave expunindu-i la recidive gi la consti-
dia[- tuirea unei pielonefrite cronice.
ngoliosnticcual lcdiiffieartesnaluialcailn<t'rrrel buiiniacr.aclcaulcl uulriiinuarringairsi tseeicporioiti,ecilt"ebaozliitp,eg"cuorr--
loana vertebrala. Urografia intravenoasd este indiipensabila pentru 3. Pielonefrita r:ronied se datoregte infecliilor urinare repetate
satderviiidrennotrifaolcoagliccueligi iraf'-drinoc-ltiroannaslepaarleenclidEiloi rms,auiparlaesg, i-pseunbtiraucepnretec.izcairneda gi hidronefrozei prelungite. Se caracterizeazd. prinlr-o diminuare pre-
c,oce a fune,cliilo,r de concentra,re Ei ascoiddiiufieErei p'alinurainbesie,nolaavcrideomzed
amudreietesaeaasd,eeiiopizbdiftbiuni!el-et,".fTaTred-hspnineigcrgiilceo0.lp,80riminga/1pg,iencrilfiugbzeuienaleeiiccshhiniiadtrudrceluinipdrdoaeazscotdotenmctraiaalistadt etpepedEr--i hipercloremicd, o pierdele ulinard d'e
de

indelungata a hipertensiunii art,eriale gi a hiperazotemiei.

Eegte 1 g/1' lnjectarea retrogradd a produsuiui opac sau mai bine, de 4. Insuficien[a renald se instaleazd tardiv intr-o iitiazi renald.
aer (uretero-pielografie retnogradd) este limitatd cind existenla unui Ea apare mai frecvent in litiazele cu calcuJi mari fosfatici qi bilate-
ogporbeuascliftitiauerclaoicndlatinorlacturvuaerpninleosorrpam.asAirStese.npReloi capstdauicinloetgcfiedreaelicefiuaialrceliicldoparuovprtitoidcpa,!rtieelcocereiizvpdol ieecna,oruoxum-ancdlaearlliuleci le,seaitslnieoetldop6igur1iiln!iuE:muicraqaosil-.-- rali. Poate regresa dupa ablalia aalculilor. Infecfia urinard favori-
uuErnxoisgetrleeanmfileaeniuntntrpaueviieocnraaclctaiuvs.ldcPsoeerabpliaofozaartmec,aapmlirtude],lcaiiitaoppgeaiccveaafvlioeitarairilielceaavfcuiatndlicc{ileliooarnleadleudsp'iade
aelor d,oi rinichi. Mai pot fi precizite de asqnen'ea unele cormplicalii zeaz6. aparilia insuficienlei renale.

In scopul depistdrii la timp a unor eventuale complicalii, la fie-
care litiazic se vor efectua ur"rndtoarele exalnene : urografie intra-
venoasd sau radiografi'e renald pe gol, exallren cito-bacteriologic al
urinei, proba Addis-Hamburger, dozarea,protelnelor urinare, cle'a-
rance-.ul- ur,eei gi al creatininei endogene gi examenul fundului

de ochi.

meoanice cum ar fi drlatdrile pielice si caliceale. Descoperirea unei DlAGrfO,S?rcUL DIFERENTIAL AL LITIAZEI REI{ALE. Ex-
anomalii a cdilor exclekrrii sau a parenchimului renal peimite pune- trem de rar, o litiaza renald poate fi confundatd mult timp cu alte
rea diagnosticr-ilui de litjazd de organ.
afectiuni nefrologice sau urologice. Gregeala cea mai fregventii con-
i.mpoCsPibMil PcaLIoCAiitTiaIIz.Idn absenla unui tratament etiologic, este aproape
renald sd nu se complice. comp'ricafiile sini : std in nediagnosticarea unei litiaze care evolueazd latent de rnultd
rnecani,ce, inJeclioase Ei renale parenchimatoase ;i funciional,e.
vreme. Trebuie de gindit la o litiazd ori de cite ori este vorba de un
7. Cornplicaliile mecanice : a) Anuri' se obs,erwd in cazuri de individ hiperpar:atiloidian gi gutos, de un bolnav care sufere de in-
iitiazd p,e un singur rinichi (celdlalt fiind iipsd sau suprimat funclio- feclii urinare repetate Ei inexplicabile Ei care se plinge de lombalgii.
nal), in iitiaza bilaterrali qi in litiaza unilat^erald cu oprire secretorie De obicei, diagnosticuJ diferenlial se face cu complicatiile litiazei :
anurie, hidronefrozd, perinefritS, pielonefritd cronicd gi insuficienli

renald.

reflexd de partea opusd. Pentru diagnosticul anuriei, in aceste cazuri, EVOLUTIE Evolutia diierd de la bolnav Ia bolnav. De obicei,
este necesar un cateterism ureterar. b) Hidronefroza este o altd com-
plicalie legatd de existenla unui oLrstacol, adesea ureteral. De obicei numai in mod excepliona.l, pot apare complicalii chiar de la inceput.
Se poate deosebi o perioadd de debut Ei una de compli,oafii : a) in
latent6, hidronefroza poate fi diagnosticatd radiorogicd p,rin prezenfa perioada de debut diagnosticul este impno'babil fdr6 rad,iografie (uro-
imaginelor tipice ,,en boules(. Influenla hidronefrozei asupra func-
liei renale ulterioare este defavorrabil5 gi rapidd, mai ales dacd se grafie). ln aceastd peri'oadd boala evolueazd cu dureri gi infecfii uri-
irare. b) Tserioada complicaliilor poate apare precoce sau foarte tar-
asociazd concomitent gi o infe'clie urinard. div. Complicaliile nu sint obligatoii, insd cind apar imprima bolii

NEFROLOGIE PRACTICA T,TTIAZA REN.ALA t;:t I

o gravitate deosebita. Complicaliile sint mai fre,cvente in Utiazele 2" Inlitiszct oralicd se va lace o restric{ie cu alirnenle,l;ogrrtt' irr
recidir.ante Ei mai rare atunci cind formarea calculilor nu se mai oxat4i sparanghel, sfecla etc') permilindrr-sc crr
tt.*ii;. (rubarbd, mdcl-iE,
rep.eta. Ablalia chirurgicala a calculilor sau influenlarea favorabild de htiiz6, reg:rmul dieietic sj tratanrcrrlrrl
a etiologiei lor d,uce la ameiiot''area afec{iunii, mai ales atunci cind in u"*u.ta fo.ma
nu este vorba de c,alcu'li coraiiformi. m,edicamentos nu feuqesc s5 oblind dizoL.,"alea ca.lculilor- Dietetit';r

alia PcRaiOcuGliIl!o"Or,SdTeICpUreLzdeenplainsdaer,criedneuambasreunll,adoimbesntnsuiucnl,ieelieqEi iindfeecsfiiteui-. tt;;itrui$;rJe;l.l;;',},;;riimu-1;]itie;"-"ei;rdie.s""ilictaii"a"alit",lantu"ucilu"ugeT(atpchucodoeridiaimi'u3*ptr,eahfe'au'yszfutcieiqptpio,iedl"rrrehiebinaic-apabiizptee,arrpnceszdraoectehlvicupiaaeiluiiczntaraiitdid.ialrreri'-ci),rq':-iiitgiiSJhncei'uc,piniedeiearyrccroalaipidx"rte:aeo1mlarbu^iadar':dliz.iea'5eca.lit9prdTieaiierrdazgi'audtlduacocccmiex'dloxirenneltcalta-i-'l-tt
Calci.rlii cu Ltn diametr"u mai mare de 1 cm au puli:rd qansa de eli-
de sodi'u. litiazele calcice se va face o restriclie a alirnentelor b'ogate
minare spontarnA. Orice ca,lcul car-e nu se elirnina conduce mai gi acidifierea ,-rrinelor ciorura de amoniu qi
devreme sau mai tirziu, la distruclia rinichiului. Trebuie de aseme- i' 3" In (5,4-6,6) prin

nea de tinut seama cir litiaza renalA este unra dintre cauzele cele mai calciu
-r,rnr-a, ipa4Hl0ersin,naaictirit-dinaafzro.eestafeour"-iiczr,is9inis;mlruuettiileoizsnatienreSina' d-cicleadta-poenaiclcilalalminiinzad.re(cau
frecvente de hidronetrozd. Un prognostic rezervat il are orice anu- i" i.""rti lonnd de'liiiaz5, tratamentul medicamentos

rie care durieaza mai rnult de citerra ore.

TRATAI4ENT urinelor 1a
prudenld)'
a) Tratamentzil proJilacl.ic constd din combate::,ea stazei gi infec-
liei urinare. Bolnavii care stau imobilizali la pat trebuiesc migcati este foarte

precoce. Trebuiesc administrate cantitSli abundente de lichide. Cind e'-i'ic"*aicJe'.ttttaza o-catcLcd este cea mai rebeli la tratam'entul me-
Josf a"iJitiur.t prin clor.urd de am,oniu nu este eficaee
apar cristali in sediment, se va proceda Ia corijar.ea pH-uJui ur-iitar
Ei a regimului alimentar. clica1. TratamentuLl slaba acliune o exercita Ei
b) Tratamentul curatiu. decit ca adjuvant prri-op"outoriu. AceeaEi
hrtirpoopf 3ior.rsiTfcaretau,traircmpeuelern*t(utldittghdiigc.Je"rle)1r'ipi,u. pSue,,"vtionrd,evbiatar-aolpgiiancee,ebleerrgeocnuragl)ir'-rkdhue-slleinela'
7. Cura de diurezd". Ea este totdeauna recomandaid, ori-
care ar fi etiologia litiazei renale, in afard de insuficienla renald
avansatS. Vor fi asigurate diureze mai rrr:a'i de 2lttri/24 ore, mai
ales in cele cistinice, in caie boln,ar.'inl trebuie obligat sd bea Ei in teazS4i'nTrcaatczlmcleeinn'ctt,Llalcvoamrepi lliacaa{cieilostr:nciavieelteariuznaurei acuarlceutel,ria,inotribseioatifceec-in
noplii. Un context favorabil pentru cura de di,urezd il cit-ao"zla.edi5iiaet.t;eiTnr(ieaincctatileiminr.veeefnrnetucfiltiocOnht"iierteupJrgeeintcittaru,lu'teap)tie,oen3ettfrirnaodczfiSciaaslauiiunmuliitaia9joazrdel9u:d-!,Ieirteoiazrzgi'eastnlee.nrtdIua
timpul ofera
Evian, \rittel etc.).
gi tratamentul cu ape minerale (Ol6negti, Sldni,c,
se poate obline
2. Dizoluorea c&LcuLiIor urinsri,
prin regim dietetic gi prin tratarnent m,edicamentos adecvat fiecarei
forme de litiaza renala.
1' In litiaza uricd. regimul trebuie sd fie sdrac in purine, evi-
tind,u-se oarnea (in special vinat) Ei unele specii de peEti (sardeie,
scrumbii). Alcalinizarea urinelor se va face administrind i:icarbonat BIBLIOGRAFIE:

de sodiu 5-6 g pe zi, carbonat de so'diu sau Tham in sirr:p, pentru 1969,76' 3973; 2' Corrado F' Zucchelli P' : Uro'
a reaLiza un pH urinar de 6,5. Este util oa in caz de gut6, sd se aso- ; Gqz. Med. Fronce, 1972' 17' 309 i 4' Prunier Ph' :
cieze allopu,rino,i pentru reducerea ,uricuriei. Infeclia urinard datoritA 1. Attoti J. R. 39, 32 ; E' ; Lille Med'
3' Mozeman
logio, 1972,
aplecnatlrinuizadrsiiefaimvoprieizdeicaazdacperaesctidpietavreenatufaolsitfaattoe-,aumroinneialceo-vmoargfniezpiaenrmd a-;
Goz. Med. Fronce, 1972'79' 1161'

nent desinfectate. S-a dovedit de o rem,arcabild eficienld solulia 1ui
Atsmon-Howard, car'e contine acid citric 40 g, citrat de sodiu 60 g,
citrat de potasiu 66 g, extract de portoca,le qi ldmiie 6 g qi sirop
600 g. Se administreazd cite 2-3 linguri pe zi.

DATE BIOLOGICE (i;l:t

Azotul total neqroteic , 20-30 mgl 100 nil.
Azotul rezidual (azotul tro:,rteael ix-0,4a6z6o)tttl ureic; . 5-15 mg,/100 ml.
4. Azotul ureic (valoarea
5. . 10-20 mg/100 rnl.
6. Azotul aminat . 3-6 mg/100 ml.

7. Amarnacul 4A-70 mcg/ 100 ml.

DATE BIOLOGICE NOR,MALE NECBSAIIE EXPLORANII o. Amilaza (Sornogyi) .80-150 unit5ti.
PARACLINICE A RINICIIIULUI 145-160 mEq/l.
9. Baze totale in ser 0,3-1,1 mgl100cc.
I. DATE ANATOMO-HISTO-FIZIOLOGICE 10. Bilirubina totald, in ser ' direetd..
11. Bilirubine in ser indirectd, . 0,1-0,4 mg/100
. 0,2-0,7 mg/100
1. Greutatea rinichiului . . bdrbali 313 g t2. Calciu in ser ' totaL . 4,5-5,5 mEq/l
Iloenmgeitiudinal 2s7 A ionizat . 2,L-2,6 mEq/l
2. Diametrele rinichiutui 11 cm 13. Carotenul in ser 50-300 mcg/t00
3. Lungimea ureterurui . transDersal 26-28 rr'F;q/\.
sagitar 5 cm 14. Rezenn alcalind 35-45 mmHg.
4. Lunsi,mea uretrei 3 crn 15. Teinunea bioridului de carbon (pc0z
!6. Puterea de cornbinure a Coz 2+--29 rr.E,q/\.
, uaruatt .t{J?, "g
L7. Ceruloptasrnina in ser . Zt-i+ me/100 ml. (280-750 uniteli)
20_3b cm apd lB. Clorul i.n ser .98-106 mEq/I.
s. Capacitatea t:ezica.ld. 19. CIoruI globular 50-52 mEq/1. (1,6-1,8 g/Iitr:u).
4g,b ml. 20. Clorura de sodiu in ser (in olor) 355-376 mg/100 ml.
6. Presiunea oezicald, 20,8 ml. 21. Cloruro de sodiu in No (in ser)
7. Volumul corticalei renale 585-620 mgl100 ml.
B. VoIumuI rned;ularei renale 2-3 total
9. Raport aolum corticatd.loolum medulard, 2190.0d0 22. Colesterolul din ser ' esterificat . 150-250 mg/tO0 mI

500 p 68-760/o
0,ZB mm2 . 0,5-1,3 unitd.li
L0. Nurnd,rul total aI glomerulilor bdlbafi 23. Colinseteraza in ser f emei . 85-150 rncg/ 100
1,b6 6z 24. Cupru in ser bdrbali . 70-140 mcg/100
L7. s*D^yiua:p,msra:elyat:traautuugnnlouumi.icesra:lupoluirlnlaueir r_ul .'"*": ?b mmHg
65 mmHg 25. Creotina 0,2-0,8 mg/rOO
lr?r. 40_60 mmHg. 0,7-1,5 melrOO
74. Suprafafa totald, capilard, 27 mmHg. 26. Creatinina
14_1b mmHg. 27. Cnoqlobuline tn ser
15. Presiunea medie i,n artero renald, 26_28 mmH!. . 2. 00-4-000,56m-0e0/ 51070
16. Fresiunea medie olomerulard. LL_18 mmHg 28. Punctul crioscopic aL plasmei (DeJ.ha) . 200-520 unit.
17. Presiunea arteriolei eferente . b_10mmHg.
?icna""p?tiut"a:bqrei.ilorurerpinneiaJriretduriburare 29. tr'ibrinogenul in pLasrnd,
Z0 k;. 2,5-3,5 g/100 ml.
* 6 mz 30. Dehidrogenaza lacticd (SLDH)
. tt--5 ori
]2. l:::jy:"a . 3-4 ori 31. Gtobulinele
32. Glucoza d jeun (Forlirn-Wu) B0-120 mgl100 ml.
z;Xu.. .irH_r1ers^lluyn.!e"ao 30-35 mmHg
25-30 mmHg. 33. Glucoza,,ad,eud.ratd" 60-105 mg/100 ml.
,"!.. lr"tiy""a i.nt.erstifiatd 34, 77-hidroricorticoizi in plosrnd" 5-25 rncg/100 m1,
iL:.:u:n:,gyx"maea z.nt.racapsulard 300 mOsrr 4-7.
"z"ri.. totald. a nelronilor din ambii rinichi 35. Icterus indet: IsG . 1244+220 rngl100 mI.
Supralala tubulard, toiatd
24. lgA 300+90 mg/100 ml.
IgM 120+35 mgl100 ml.
25. Numdrul fiziologi<: d.e micliuni i.n 24 ore bdrbali, 36. Imunoglobuline

26-. lPreressiuiunneeaa eJicientd. de Jiltrare .'"*:O IsD 3*30 mgl100 ml.
onkoticd.
27. Iodul din ser (extras prin butanoltr IgE 3,5-6,5 rncgi100

28. Concentragia osmotird a plasmei Iodul Leqat de proteine (PBI) . 3,5-8,0 mog/ r0o

39. Ferzl (sidenernia) 75-175 mcg/ tOO

II. VALORI NO,RMAL*E*IAoLE SuU]BS*T:ANTELOR DIN SINGE, 40. Capacitatea de Legare a ferului in ser 250-410 mcg/100
Capacitatea de saturare a
41. 77 -ketosteroiTii in plasmd. Jerului ,,n ':, . 20-550.:o
42. . 19-125 mcg/100 nrl-
1. Acetona d'n ser 03-2,0 mg/100 mt. 43. Acidul Lactic in singe
bdrbali 33 urftdti 6-16 mg/rt)0 rnl.
2. Aldolaza din ser !emei 44. Lipaza sericd
. 19 unitdli 1,5 r-rnit. (ml. NitOII N/20)

45. Lipidele totale in ser 450-850 rrr11/ I00

NEFROLOGIE PR,ACTICA DATE BIOLOGICE

colesterol 150-2b0 mg/ 100 78. Cistind urrne 0-,8-12,,988 rng/ 100 rnl.
colesterol esterij 79. Giicocol mg/100 rrrl.
. 68-70a/a 80. Histidind.
46. Fracliunile lipidice . fosJotipide 6-12 mglrOO mt. .f,4-2,9 mg/100 nrl.
otrcisiz.itgicrea;ri.i.de 8!. Izoleucind 1,5-2,3 mgl100 ml.
47. Magneziu in ser . 19t0--i4:2L0Jmirg//1,i0:0i#ndt. 2}-5,4 rng/100 rrirl.
82. Leucind. 2,1-5,4 mg/1oo ml.
48. Osmolaritatea serului : 83. Lizind
285-295 mosm/litru 84. Meti.onind 0,3-1,1 mg/100 rnl.
capacitate 16-24 vol. o/o 85- Fenilalanind I,5-2,4 mgl100 ml.
canc. stnge arterd. 17,3-22,3 vol.o/s
49. Origenul 86. Serind 1,16 mgl100 rnl.
conc. singe uenos. 10-16 vol. o./o 87. Treonind 1,0-3,2 mgl100 rnl (87)
88. Tirozind 0,9-1,5 mgl1oo mI.
sdturatie arterLald g4-990/o din ,capacit. 89. Valind
atie
5501. .TepnHsiunaerateariratelriald de (pA2)s atur o eno as d 66-9507o dincapacit. 90. ,{irid glutanzic 2.2-4,9 mg/roo mr.
52. pH singe t:enos Zb-100 mmHg.
oxiEen 7,33-7,45 91. Glutamind. . 3,1-4,8 mg/100 mr.

53. Phenilalanina din ser 7,27-7,43 92. Azot afirinic total 7,t0'n-8-,u3'1m*g:l01000,..m*tl.
rnai mic ca 3 mg0,/0 93. Puterea tampon a
King-Ar snxstrong . 1,0-5,0 u d.if ent elor' sist eme tampin din sins e,
CO'HNa l8mEq/liLru
Bodansky . 0,5-2,0 u
54. Fosfataza acid(r din ser . 0,5-2,0 u Hemogl obinat/hemoglobind
" Gutrnan .0,1-1,1 u
B mEq/litru
Shinousara Pro,teinat/pro,teine 1,7 mEq/li'tru
. 0,8-0,63 u
Bessey-Lourg Alte sisteme 0'3 mEq/iitru'

King-Armstrong . 5,0-13,0 u 94. Sodiul in ser (Na) 103,16--01,435*m"eE/iqn/l.l.;sainu s3e1r30-3,13-40,m32g/m10c0g/.rmn1l''
SSeur clJ.tatolniiinaanosurgspaennicsiiedpilnacsheertard 0,8-1,2 mg/100 ml'
BodanskE 2,0-4,5 u 95. Tiroxina iodicd" (Tal in ser
". 3,0-10,0 unitSli 95. Transarninaza din ser
55. Fosfataza alcalind. din ser . Gutman 2,2-8,6A trnitSli 97. . 2,9-6,4 mcg/100 ml'
Shinou:ara transqminaza pbut:Lcd' 5-40 unit./ml'
56. Foslatul anorganic din ser Besseg-Lotorg 2,.4-{5,8,0-2m,3g0/mulni1tS00l.i 98. transanlinaz aoralaceticd. 3-35
u'nit./m1'
57. Potasiu . 10-20 mgl100 rnl'
78,0-22,0'mgl100 ml (3.5*5,0 mEq/litru 99. Ureea in singe (BUN) . 20-50 mg/100 rnl.
58. Proteinele totale din ser 6,0-8,5 g/100 ml. LA}. Ureea in ser . 2,5-7,0 mgl100 mi.
serine 3,5-5,5 g/100 (52-6gt/o) bd.rbati . 1,5-6,0 mg/to0 mt.
59. Proteinele (proteinograma) ' 101. Acidul uric . 20-80 rncg/100 m1.
globuline 2,5-3,5 g/ 100 (32a7oS f
. A,2-a,4 g/I00 (2-50/o) Vitamina A in ser .' .emei. 200-800 mcg/ 100 ml.
aUa l 102. Vitatnina B12 in ser 0.4-1,5 mg/100 nrl.
alla 2 0,5-0,9 g/100 (7-140/) Vitamina C in ser
60. GlobulLnele ' 0,6-1,1 g/100 (9-150/o) 103.
beta
!04.

ganxrna, 0,7-1,7 el 100 (tt-zro/o)
1,6-1,8.
61. Raportul albumine lglobuline . III. SUtsSTANTE PREZENTE IN UR,INA (VALOR,I NORMALE)
62. Rezeraa alcalind 55-70 vo,i. COzo/0.
1.0-2,0 mg/too m].
63. Acidul pirutsie in plasmd . 1,5-3.0 mg/100 mll ,1. Acetono, 6-16 mcg/24 one
ALd.osteronuI
64. N itrog en-polipeptidi c
AIf a-amino-nitrogen
65. Glutation 26,0-47,1 mgl100 ml. 4. Arnoniac (Conway) 64-199 .rrrgf 24 ore
0,2-0,3 mgl100 mI.
66. Guanidind 5. Aciditate titrabild. 30-50 rnEq/24 ore
6. Acirtitate liberd (Ac'idit.
67. Glicocianamind. 6-6,0 mg/100 m[. 7. A'milaza {Somoqlli) 50-70 mEq /24 orc

68. Glutamind. 0,1-0,2 mgl100 m1. tiitrabilS.amoniac) 10-30 mEq/24 ore
69. Tiramind
97+8,3 rng/100 ml. . 260-950 urnit./24 ore'
70. Glucozamind" hematii ('1(010000/0m/mn)n:: 0-130 000/24 h.
V|. Indican . 0,03-0,16 mg/100 mI. 0-650.000/.24
72. Hi,stamind. 18-29 mg/100 mI. (73) Leucocite h'
73. Colind.
74. Corpi adenazinici .4-6 gtamma/l00 ml. (72) B. Addis-Ilamburger (ies ul) celute epii. (1000/rnn): 100.000/24 h.
1,09 me/100 eilindri hial.
75. Alanina . ml. (1-3lmn) 1 A-2000/24 ore
3,2-6 mg/rOO rnl. . 250 mg/24 ore
76. Arginina 1,6-3,7 mg/fOO ml.
77. Acid asparaginic 0,6-1,4 mg/i00 rnl- 9. Calciu (dieta obiEnuitl) 150 mg/24 or-c

10. Calciu (dieta siraci (Bau,er-Au,b)

NEFROLOGIE PRACTICA DATE BIOLOGICE

11. Qatecholarnitze narepi.neJrina sub lOC mcgf 24 ore. FIu.rul plasmalic renal clearsrLce p-aminohipuric bdrba/i l-r{){) lt;t{t
sub 10 mcgT:+ ore
1t Gon,ad,otropina carianir,ii. epinefrina FLuruI sanquin rerlal (FSR.) temei 490-7(1,, nrl
i3. Cupru Fracfia de Jiltrare (FF) 1000-1100 rrrl/rrrrr
14. Creatina .0
tr5. Creatinina 0-30 mcg/2.1 ore Udrrcitt 17-lllo.rr

r0. Cistino si cisteina sub 100 mg/2.i ore c. Clearance-ul ureei !emei 17*,2"10, l
15-25 n:g/k g/ 24 ore .rnat:intum 60-100 ml/rtrrr.

17. A,cidul delt a-antinoleuil.inic i.:-i.o 0 6. Concentra{ia si di.lutic stan dard 40-65 rnl/rrrn
Est rogcnii rng/ 2+ OIE. (\roihard dtZufie
Glucoza (substanrc reduclo;.rc . 100:t
Hemctglobind 4-$0 nce/24 oite concentralie
Jemei . 4-:5 ore. 7. Capar:itatea rnarimd" de ercrelie (dittd,rost). bdrbali I 025
bdrboli sub 25A rncg/ 24 ofe.
.43-59 mg/nrr
ng/ 24 (TmD) 33-51 mg/mrr.
tem,ei
8. Ccpacitatea marimd. de ercrelie (PAH), (TmPAH) . 80-90 mg/mn
Acidul hemogtentizic .0 0 o Capocitatea marim,d" reabsorbliei (TmG) bdrbati 3C0-450 mg/nrn
Acidul hipwric 010-1.0 g/24 ore
Acidul . 10. Etcre{ia de f enolusulfonJtaleLnd. (inj. i-v I ml PSP) 2570 in 15 min.
Acidul JosJoric . 400/0 in 30 mirr.
. 3,00-4.0 g,/ 2+ orc. 550/0 durpd 2 or('.
sulluric . 2,00-3.0 g/ 24 ore
Magneziu
0,20--0,50 g/ 24 ore 7I. !2[ucmifdrerual lfeunvcofliuiomnaul,luBiencrhinear r()ultin-rite 2 cifre Censitatii urinare+ultimelc
26 S-hidroxindol-ocetic acid. (i HIAA) calitatio .0
cantitatiu 72. Curba diferenliald Walther 30

r;t zi-hi1 7 d r o i c o r t i c ct i bdrb(L[i .l0.-5...5.s4.0r.-525-3-1rA851b---u-01-211--0.12225S05qr655-ornrmmmanrnrmnnrngigtggggge.gg/fc//2//fs//222222e2o1244/44b44424o4ooooooloaaarrrrrrrheeeret,neceee....... 'J,3. Punctul delta ( fgi)lcorbiouslcaorplciclour rpinloasrnzoxic 15-25

Jemei 74. Rapartul clor -10- 0,5-21t,05,0'C2..
bdrbali 15. Presiunea osmotic(t eJicace a plasmei . 302 mOsm/I.
28 Steroizi ketogenici ' Us in mmgglltaitr1u00xmvl1sfing-eoial
Jem,ei adciis-@u in 100
sub 8 ani
90 77 -ketosteroizii adolessBnli 76. Raportul . 55-65 BToo
17. Eliminarea prouocatd. a ureei
Gctnadotropinele pituitur e bd.rbali
18. Jteobsorb ]ia tubulara de apd (Tll:'Oct= "'-;U *tOOl . 98-99,50/0
31. pH urinar Jem.ei

19. lntlicele de ercrelie ('Iex: Cllxlcr X 100). creatinina I00B/o

32. Acidul lenilpiruuic 4,6-B ureea 40-700/r:
.ci.furccccceoaraaaopnnllaiirpt.totlatieioptutataroitfutitdriuiilrouierininnaesit.bd01Z0l0i_0i_i-_2_04c532,,u102002mrmcnnroiccnggegggf/f7i/i2/c2022ie440.44n0tooom,orurireerelle00....
33. Porfobilinogen 20. Clearance-ul osmolar (Cosm=Uosrn X Tz). Va,riazd pentru diierite subst.

34. PorJirine 2'i.. Clearonce-ul apei libere Posm
22. Rezistenla renald" tota.Ld"
35. Proteine uboo-oo8j' fi l? t"It?:i:;
, pres. art. medie-pres. uenoasd
36. Plumbul 2 23. RezLstenla renald (Gomez)= flux sarrguin renal ml/sec. X 1332

37. Substan[e sotid.e total (trltimele 24. Pre.siunea intrarenald. 0.19 tens. art. medie+g
25. Presiuneo arteriald. nledie=6xes. diast.*K (pres. sistolic6-p'res. diast.,
Long-2,66) . 80-20 g/lifru. in cao:e K=0,44.
38. Gretltateo speciJicd. (den,sitatea la 15"C) a urinei 26. Raportul rezistenla renald totaldlrezistenla uasculard totai.d=5,4.
101b_1020 27, 1/olum-rninutul cardioc (Liljenstr.and-Zander) - pres. sistolicdXl00
39. Volumul urinar (diu.rez,a in 24 o{:e)
600._2b00 rnl, p,r'es. diastolicd
10. Ureea urinard" . 25_35 gf 24 or:e.
1,8-9,4 rr,gf 24 ore oo Debitul cardiac (vo um-minut) 5,5-6,5 litri
47. Acldul. uanil,ianaeic NnfH to DebLtul sistolic
80-90 cmc.
30. Presiunea uenoasd" Ia braf . 6-12 cm de ap{
IV. TESTE FLTNCTIONALE FRECVENT UTILIZATE IN 31. Pr esiunea intr a-auricular d" dr eaptd" si.stol-i2c(t -2+0-225
Presiunea intra-pentricutrard dreaptd mmHg.
I.IEF.ROLOG,IE mmllC

7. Filtrafia glomerulard clearance rinnualinnidto. l100-15id0emmI/mn. diastolicd 0-4 mmll!,
clearance aJ.t. P r e siun e intr a-pulm onar d . sistolicd 20-25 mml lg
diastrJlicd 7-9 rnrnl lri
clearance creatinind, idem medie .13-15 mmllg

838 NEFROLOGIE PRACTICA DATE BIOLOGICE 639

34. Presiunea capilard med,ie . bras-Iirnbd 7-15 mmHg B. Compozilia unor solulii' Darrow
10-18 sec. lactat
35. Viteza de circulafie braf-pulmon 3-B sec.
36. Inder cardiac
. 3,1-3,8 litri. Plasma Ser Ser Ringer Ringer
37. Rezistenla uasculard. perifericd, 7tres, art. medie-pres. uenoasd X 13J2 normali izotonic hipertonic Sol. lactat

38. Rezistenta toua;uscduleardC.opnegorif(eBrricedn.nhold-%paunz) lb_3bo./o (scade din Na+ 142 Na: 154 Na- 850 N :147 Na: 130
39. K:F 5
Proba cu K:4 Ca:: 1
Ca++ 5l
40. Suprafafa glomerulard. octiud 10 m1. soi. 1o16 inject. i-venos. - 111
Mg++ 2
41. (prroba Romeo) b*B l/ord. NH4- 0 lactai
42. cl- 103 cl- 154
43. Capocitatea de diurezd" tubulard, a ureei (proba Romeo). ZS-.aOi/o.
Indicele de d.iurezd tubulard. a apei Romoo) L*So/s _tLactat
Indicele Renal (prcba Rorrreo) (prrob,a
0,09_0,12. HCO3- 27 |

44. Proba Romeo: supraia!4 glomerr.rlard activd DbXCU FIPO4- 'I

Cs lactaL 27

capacitdtea de diurezd tubulard a ureei- UuXC.sX700
UsXC{l

ind,icele de diurezd. tubulard, a apei DhXlA0

indicele renal sG,4, : Valorile slnt exprimate in mEq/litru.
Cu

45. Raportul Vothard- uree sericd = 0,075-0,1. Uu

/ a"ou de 10
"*J46. Raportul McLean= uree sericA (mso/n)

uree urina,rd (mgo,,o)

47. Raportul J. Cottet= uree sericd clgolo I
debilurl ureic urrinar g/2+ ore -t

LIr

": /;48, Constanta Ambard. I Ie'llIz_se: 0,06r-0,080

49. Bacteuriuria sub 100 germenri/ml (Jawetz, Besson, Davis)
sub 10000 gerrneni pe ml (Iioeprich).

V. SOLU?II ELECTROLITICE

A. Conuersiunea mgl100 mL.'in mEqll.

Na* valoare exprirnatd in mg/100.10 :23 -mEq/litru
K* valoare exprimati in rng/100.10 :39 =mEq/litru
Ca*i valoare exprimaitd ln rng/100.10 :
Cl- valoa.rre exprflrnald in mg/100.10:35 40 -mEq/lii,tnir,r

HPOa vatroare exp,r.im,atd in mg/100.10 :31 mEq/litru
N.aCl valoare exprimatd in mg/100.10 :58,b mEq/litr.u
NaHCO3 va1. exprimatd in mg/100.10 : 84
-mEq/litru
= mEq/litru

s:1..'i* 'WdE
L.
!a.&'
, :# 1#&d#

,

'e.'W

f:ig. 12 a lnsuficien[a renold post-obortun. Trombozd septicd in onzele copilcrre. Prolife-
rcreo celulelor endo si extrocopilore. Necrozo tubilor contorti proximoli. (Col. Dr. Doc.

Giocondo Dobrescu, losi).

12 b lnsuficienld renold post-abortum. Trombi septici irr colrilcrrr:lc rllorrrcrulorc. Nc-

crozd tubuloro difuzo. (Doc. Giocondo Dobrr--scLr).

f:gii;i: :' ' ,. '!6 k

.',:; 4o,,.,'& !E

:#::

Fig. 14 o Glomerulonefrito proliferotivd endocopilorfi post-strepto-
cocicd, Tumefiereo ghemului copilor cu proliferore predominont en-
doteliolo. ingrogoreo membronelor bozole gi infiltrcrre cu polimorfo-
nucleore neutrofile. (Colectiq Or. Doc. Giocondo Dobrescu, losi)'

Fig' 13 o Insuf icientd renald din cursul in{ecliilor peritoneole (rinichi septicemic. Se
observd tromboze septice in copilorele glomerulore, hipercelulorizore, infiltrore cu poli-
morronucleore n'ut'orire('cireez:,il'of.'Jll"3,;'..;5:'oo:?"x,ii:!;: contor{i proxirnori'

e s : d**ff"i d--" a
: r&":- .n:

'.,,,.twa *u

Fig, 14 b Glomerulonefritd acutd diluzd. Fig, 1 5 Glomerulonefritd extro-membrctnocr'
so dif uzo flpico. (Microqrofie electronico o
proli{erore endocopilord si o infiltro!ie de unei secliuni impregnotd cu orgerttomcthc-

Polinucleore, nomind dr,rpd oxidore periodicd (x 6000).
Se observo cd membrono bozold cstc strlr
Fig, 13 b lnsuficienld renold din cursul septicemiei. (Legendo idem). !ire, insd regulotd ;i m6rginitd irrlcir:rrlrrr
de un endoteliu intoct. Pe vcrsonltll <lpilc-
liol sint depuse importorrtc clcl;ozilc rttr;iro-
file in mod continuu Dcpozilt:lc sittI tlt:s
pdr!ite de ploie de strbstorrtii lotrrtr: crtcli
rofi[d, core se itttcrllttn sttlr r:iloplrrsrro
epiteliolo. Pedicclclc r:pilt'lirrlt: <rtt pit:rcluI
corocterul de clifcronticrt' (l)rr1;il l. [3crqcr,

H. de Montcro, N' I lirrqlois, 1966\'

Fig. 16 Glomerulonelritd extro_ rldll
mebronoctscs,
Se observo o ingro_ ilri
;o,rc qlobold
relor (CAP). o peretilor co[ilo {' *.
Membrono bozolu
este foorte distinctd si requlotd, Fie.36 a
ilmorooolr.iteoDlevesipzoipbzeilietve.elDerseofpnrobtuzrilitneelojeiedhneidoolsitnein_el
utoinrlegeirleolofiprleuenoxciuteer,onsetdijoosugeroteoinnstidolninesotiosp,cocrir_n bozole si proliferore celulord morcotd interesind too!e cornponentele celulore: endo
sub ciLopJosmc epiteliold (Ep) teliol, epiteliol, mezongicl. (Dr Doc, Giocondo Dobrescu).
PgH(urin.vinnliJtiqc)uu.lrcnolrDrqgriHoseuro-r6pf-sliiip,enr.eHHAoN.ipc.renDttduicpcLeorkr:ccle.irqotMro6n.tosou,jn9tnCeNL6e.e96icT.rpsousheo,rcmootNilr_,..-i

' t "{-e.' - .' ':' tFai,giv. d17eGxtlroom.ceorpuilloonroef.ri(tCooplororolitfiee_
.? t*. c, licturrhtimlc.isrhien)rooScmoeeselouolbMessioleesdrsveeodppnoiotzceitusleieovmldeeeirludpfneirbdordliinevleosc__j
" .:*d.
'4

rote. Dupd J. Bcrqer si N. Hin- Fig. 1B Glomertt!onetrito extrocapilord. ir-rgrogoreo di{uzcr c merrbrcrnr:lor lrcrzcrlc rllo
glois, Rev. Prot., l9l0, 3t7). merulore, cu depozite ocidofile extromembrorroose si prolifercrrc
22, 3 giolo si epiteliolo, Hiperplozio celr,rlclor copsulei lui Bournron clulrc-s.cilrorr(nilrrrirru:rt rrczon-
pcrrtiold
(Dr. Doc. Giocondo Dobrescu).

Fig. 19 Glomerulito extro-
membranoosd lupicd. De
pozite ocidofile extromem-
bronoose, zone de ne-
crozd dfiberincooridpiohesmi optroe--
zento
xilinofili (Gross). (Colectio
Dr. Doc, Giocondo Do-

brescu, losi).

Fi-g. 22 Glomerulonelrozo omiloidicd. Abr-rndenLe depozite omiloid. ce duc
lo dezorgonizoreo structurii glomerulore. (Dr. Doc. O-d.eD* obrescu)'

Fig. 20 Glomerulonelrito in

focore din Iupusul erite-
motos diseminol. (onsom-
blu). ingrosore difuzd o
membronelor bozole glo-
merulore (onse de sirmd)
focold cu
gi proliferore
prezentd de corpi hemo-
toxilinofili (corpii Gross).
(Col. Dr. Doc. Giocondo

Dobrescu, lopi).

Fig. 21 Glomerulonelrito in Fig. 23 Glomerulonelrozd qmiloidicd. Depozite de omiloid ce inlocttit',< 'lrrr,

lloocsore(ddeintoIluiupu).suPl reorliifteermoroe- turo normold o glomerulr"rlui glomerulului. (Dr. Doc. Giocondcr I)obrt"', rr).

focold celulord cu prezen-
{(ococropripi ilGorrohsusr)o.to(C"iloinl.ofDi,'r,
Doc. Giocondo Dobrescu,

losi).

::: r ': l.i.&!S'

'-:i;iiii: :: l

"" .l

mFiegmb2r4onGelloomr ebrouzlo(oCslecolleegrclootz:moqeDrduril.oobDreeo,tcic.cdGui(odfoceorpmnodozoitdeDifouFbzArdeSsBcpueo,i.l)ilot.isuiin)..-g.rro!_s"orler"doirffuzdroor. 26 Glomerulonelrito diluzc endo;i extrctcopilord de tip tl clin pur-

puro teumotoido, (H. Mqthieu si R, Hobib).

rFniegr's2ti5er-Gwloilsmoenrulolosncivleerrouzr oshdeimoubrcr,triicdco(pfoirromr. otcno.ld-uorro,rc6).";p.re-Gzein;tio;"d;Je corpi Kim- 27 Glamerulonelrila ettdo si extracopiloro de tip tlt ctirt
b"o6r.r.ul.
cursul purpurei reumctoicie. (H. Mothieu si R. Hobib).

ffTt:"i* '"#,d'lgd*:*,s;ff.#i-;*:; Fig. 30 Rinichiul in molo-
dio lui Woldenstrom. lnfil-
-{#{ry,s"*%..-f4fYiS*P.rs; trotie interstitiold in cursul
rnolodiei lui Woldenstrom.
*k . T-"T&,.,
(P. Verroust).

ztF[rroi-iuguf nin.e.i2gvi8nloofsmlMscmeuicrloruootlroae;rnigesgieio9opriseoopmtteriaoocfrti:tidreo,tvumodbcebuo.oottotosicrered,d.ne((efRnoe.mrmofti,occirt:ooiOcouf,nir6-cqHrtiboo.irploaVo,1t"ii.ntefSt.et'erir.osrmo,ti'btibiosoeldtRirc,vd.di;n;fiI;ineli__._
Fis. 31 Amilozd rcnold in
cursul gomopqtiei mono-
clonole IgG. (P. Verroust),

otFeil,rgmu..ni2nu9io. i-dMgl.odicmeroeoorunlgu:imoipfnloogHrtreio.egM.tooroortemhozibeopounte,eicripeo.'tisRlroueorbny_eo.erol)dn.p.iiolAoiersliipoe-gieclot_mco(eRrrou.cltoHerrioisdtti;ec,_ Fig. 32 Fixore de ser onti
gM pe voluminoose depo-
zite endomembronoase in
cursul molodiei lui Wql-

denstrom. (Verroust).

"qtl-.

d6c&&"

Fig. 33 Glomerulanef rito sLtboculd. Aldtr-rri de un glomerul cu leziuni de qlome- Fiigo.b3u5lorGololmgehreumlorn-relufri itcdopliolobru. i(aCraoleocv!icoirsDori.d.Dscccl.eGroizodcomndezocrOr.orgfirori.dr.c.,u, ospect
rulitd proliferotivd, se gcrsegte un glorrerr:l cu prezenlo unei sernilune gi sclerozd forit.

por!iold c ghemr-rlr-ri copilor. (Colectio Dr. Doc. Giocondcr Dobrescu).

l:ig.34 Glomerulonelrild cronico. Se obs:rvd scierohiolinozii pcrtiolri sou Fig. 36 Glomerulonelritd sttbocutd. Glomerul cu scrnilund constituit6 si ctrolirr
totolo glomerulord. Ir;iiltrct irrflomcrtor cronic interstitiol. Dilcrtore tubuloro cu ghemului copilor. in interstijir-r, infilirot inflomotor polimorf. (Dr. Doc. Gio,,,rrrlrr
ciiindri hiolini (ospect pseudotiroidion). (Colecticr Dr. Doc. Giocorrdo Dobrescu,
Dobrescu, losi).
losi),

dM,:. '' Sr.

, ''";.ffi

-se." {"
-@ei :t-$.":
" i{-

. -'-: -\: :*{L{ii-i{@.:" ,'
41"""
t!

ff""i\4"d* s-t .

Fig. 37 Glomerulonefroza.lipoidica. ingrogcrre difuzd o membronei bozole qlo-

merulore. Tubii opor incirrcoti cu lipide.

.:;d: ' ,{..q.l ,r r;s'&.--sr-r:y}-&*l:.s.,;,',:i*€;
!d& €b*
t,' *@ ":;*tl, &q
i *"W'ff
;",0 %"W.

.*d:. -, * :"'*q#**{,P3f"u-&Y-3-
:!'j:r. '$i;* ,' I ffi

:... **1;:#&":{'^** *-'" S *ffinq Eq-b
*ty,;#wq!&*' l
l.* j.,l o]*" **
** **"'t+. ru J: d'4wr@"-*iE;s& !q. d "

_w ltrsw .::

n.-l:rr!t:"jr-.,.s:r"r!

; ,S;:'"
-".'g.".l-*r'd'sf-W#^"e*:6."F+{'F:l#a&PS*F-&'-.\d.frfe,fwiq"#i.'bx*frSffrfo-:f#iyaa1"*"-r-""A*lI,*W"+-Sl*"E&r"*i.*#e:e--W.d*.sY#*:"r;-*s':"s-**-."*"F..@wtF&L--6-:
z:je ffi*"E :4.-:":WS

"i. ** *l& e rd,

ftf, ".:f*t"@**r* L" -#":, l:.'"r4*t:.lS;it.i:

:ffi1
:q' **d- {aw1g.,*s.d":"t"lf"Pf:@f}f"iv*.ftff&fjEF! 'e&*$"!:$r*"q*$]%*"rx'HT##*"*k.%*i'3"Y.l!o;aMrS**.s"-*
. :,;*g;
tr,f ,:, &l&s: '" #"g :::i:''.-qs;.!.i.f":-:.,11!p;x.1.''

6.

Fig. 38 Glomerulo,elritd extro-copitord Iocold. Se observd o proliferore focold
si epiteliole). (Col. Dr. Doc. Giocondo
o celulelor extrocopilore (mesongiole

Dobrescu, losi).

*i 1,#;Hi*

bnFetingco.r4ordlz,-oeRfi_nibpicroihnriiouelitdoe.ldnionsppi eeirnreifotilirrlotreortLictaoinpfnilrooodmroi oosstiodpr.roiAnlrifdejturuorrr,i de o orteriord cu necrozd fi- 1&i r
se gdseste un glomerul cu
eceiulord dif;;d,-cu sl;;chie Fig' 43 Nubulonelrozd. Necrozq tubilor contor{i proxirnoli. ClosiFicdri distrofice.
(Colectio Dr. Doc. Giocondo Dobrescu, losi).

copsulord portiold.

;4'i4''? -:. ... 'YFE rBb, {.il*. ..
s:'1$
"i"'{}

s i*1 ",_ 4$ii t:'-l'*,

-\*EF- !. ,, u. e- ;: " '* t'11 s
..iW:
. :#'S : ;*: s.$E&

' :.\di

rdyIe s5"1,,rf - -' ;

-';:: ::':ir"':.:.:., hl
::9 i .rji.i::.. .j., :;::;: Si&
'' , :3ik... ?

... i{tr^ :-1 W
. ..:,, :r'

F Fig. 44 Tubulonelrozd toxlcd. Necrozo tubilor contorfi proximoli, cu celule dcscrr
r{6. omote concomitentd
in lumen. lnteresorc glomerulord cu hipercelulorizcrrr:cr
sSS.tY .tf: ' ghemului copilcrr. (Dr. Doc. Giocorrdo Dobrescu).

sFoigre' o42mGelmombreornuelolonreblroitzotroodlemin,bpimi-hoaolliolfiecnrrioiairnerouluimcoeeslnureulerl.lcoGor preoilnomrd.eortuerliitodlefoscoi rpdreczuenintogrdoe-

Fpiugr.d45(AN. Felorouzrndieors,mJo.ticMd.
Wotchi, R. J. Reveilloud).

Fig. 46 Tubulonelrozd os-
moticd (A. Fournier, J. M,
Wotchi, R. J. Reveilloud).

Fig. 48 Nelrocalcinozd. (Colectio Dr. Fig.49 Pielone{ritd stit-tgd dupd calcul
Elenc Romonescu - lasi). ureterol sling (evocuot sponton), Con-
tur neregulot al vezicii in codranul su-

perior sting.

€{*!a t,: . Fig. 4V Rinichiul Ieucemic, Fig. 5C Calculozd coroli-
{$tr Proliferore interstitiold de lotmo biloterolo. (Colec-
celule blostice leucemice. tio Dr. El. Romonescu -

(Col. Dr. Doc. Gioconclo lcrs i).

Dobrescu).

57 Rinichi otrofic slittg. ((.ol, r lirr

Dr. EIencr RorroncscLr).

. ifJi"

fl,oigc.ol2icSebsl.aScdirnetiagpratifrie(o:cHeliopsoipclcotzziecopiesi-

cel din fiq.55)

Fig, 55 c Hipoplazie pielocctliceold l- *i .; ii*i -

Fig. 56 o Urogrofie. Rinichi ectopic dreoptd. (Coleciio Dr. C. Filimon, lcrsi).

pelvin sting. Fig. 56 b Scintigrctfie : rinichi ectopic

pelvin sting,

'#w@' Fig.58. Rinichi otrolic stinq,
Fig. 59 Riniclti ltolitlti:liL r/rrrr1 (rrrn'
@W
prentc cor-rccr\it: 1rc Ii jclr: r.Lrlir-L:ctlc).
6i0iAr{ i,t|tAIl]ru r5{[-lTta
26 oni

Fig.61 a Progrolie. Rinichi pclichistic Fig. 62 Mctlodio Ccrcc/ri /lrr r i (r rri, lrr
clrept; rinichi mut stit.tg. (Colectio dr. spongios). (Coleclio Dr. Cir:crorr, lili

Cicerone Filinrorr, losi). mon, losi).

::ifi::i::'' .if:.r::i::rtiiii!ii.$l!

j h':.j
l,.lj,-' -'..
:tt:

ri;
r:'ir.::ir ':\t::

'::': ..i;$,

Fig. 60 Ectopie incruciscttd cu colculozit .. r{a, $
Jt"i:9
bazi netold.
;.4?.j.e \
-D
u q* a}iJ

q;l-,-a-!-f-i|tri |

;

irrilrinilL.ftitltn I Fig.63 Nelrito intestitiolo ocutd. ln-
fiitrotie interstitiold morcotd si dilotore

moderotd o tubiloi. Glomerului este nor-
mcrl. (Chozon, Gorello, Esporzo).

ffim,1- i

MAN6I,J EMILIA t9 - lx- l(17? Fig. 61 b Scintigrofie. Ri- ' e * 13..** Fig. 64 Nelritd intestitictl6. lnfiltrotie
/l8 onr nichi polichislic drept; ri- interstitiold moderot6 ; qlomerulul este
nichi sting mut, (Acelosi , ;,:iih .
normol (Chozon, Gorello, Espcrrzo).
coz co gi cel din fig. 44).

F.ig. 65 Pielonelritd sfingd (dioqnostic Fig. 67 Pielonelrilir :littrlii 1tri1 trtttt,,t,t
dife.rentiol cu tumord : doud' ..iil.-iil vezicold stingo. (Dr. |. l{,,rrr,rr,,.,,,,')
gide si trose). (Dr.
El. Ro.on"scu)."

1. 66 bPiileatloenrcetllati.to(Dsrti.n-atld. si ptozd re- #.*, &,'.i rqa'fq. Fig. 68 Pielonelritd drectptd cu lols os-
nold pect de bocilozd prin cctlcul bozinetol
Romonescu).
drept,

Fig.69 Pielcnefritit baciloro stinqd cu "roi##1$}1,'*':"*,el

stenozd u reterqld sti ngd.

fuberculozd renolci (onsorrbiu). F!iicr-rl tuberculos cu cozeiticore cen-
troirj, celuie gigonle Longhous gi iinrfocite Io periferite.

ss

i3 .*

,*;.. '& j,"fEf e.". '4*

'" .d&.$ i*.' -s1.
'"*'sJ s '.si$ . s
;Y e s

.B

a. .s6

,t't 4Y;.'

?.

Fig. 70 Colculozd biloterold generotoo- Fig.72 Tuberculozd renald (detclirr). pcrrie dinir-un foricr,rr tubercuros cu o
re de pielonelritd, celulo gigont6 Longhons si cozeificore centrolir. (Col. Dr. Do.. Gioc ndo Oo_

bresc u ).

":Si!sf,y,,9*...ir..'A-'f.ir,;.". rti:*&tr ...; "*.".
f,

. tli

'uuil" trl*

n$q' t. ; *_!
.$
o*. 1. ':q

Fig' 73' /Vefroongiosclerozd ntalignit oGnlo*r.noeprr-irrloi rcuu. l(eczo;Lrr.nDi dr.eDnoecc.rGoziodcofinbdrio_
noidd o
orteriolei olerente si o r]nor

Dobrescr-r, losi).

#" s

Y:r "drr

:i:qt

%

jll nl ::jt
Si'
',,f
Fig' 74 Rinichiul hc!iipnetrrcoemDluboloco,zrciGroivorec"no.enordodor.rreDonotocb/r-ee..'snciniurg,brrioois.soi)rt.euobilmoer mrebnroonlie.ro(Cr bool.zoDrer.
glomerulore cu Fig.75 Necrozd corticctld. in crford de zone de necrozd se
observu' modificdri arl.eriolcre si glomerulore supropuse celor

ciin lnicrocrr.rgiopotio tromboiicd.

TABLA DE N{I\'f IiP"II

Introducere
Capitoltil 1. Noliuni de histologie s;i l'iziologie leniLii
Capitolul /1. Principalele sindroalne reniile 11

A. Sindlomul neflotic . 29

B. Hipeltensillnea arteriala de cauzii renrla . 29

C. Insuficienla renala acutii . 70

diil D. Insrrficienla lenala cronicd 108

Capi.tolul 111. Clasificalea bolilor renale 143
Capi.tolul IV" Nefropatiile glomerulare
Capi.tol.ul V. Nefropatiile tubular.e 200

20,

A. Nefropatii,le tubulare acute 367

B. Neflopatiile tubulare cuoriice . 367

I. Tubuloirefrozele prin tezauloze 424

..d "Pd w*e II. Tubulodisplaziile 424
IIII.. Anomaliile congeniitale renalee . ?. 7 439
CapitoltLl V1. Nefhr'oopatliile iinnt,leerrsstitiiaillieuie 'i*', . ,,rrqn,t,,yo .,,t'qi' rdu. Si+

.lE*'', .-J.idi2L

A. Neflitele intelstilia1e nesilp'.uate 530
B. Neflitele intrerstiliale supurate .. ,t.t

C. Nelritele interstiliale gt'anuloutatoase 585

Fig' 76 Rinichi cordictc. Dilotcrre vcscuii:rd si o copircrreror gromerurore, edem CapitoltLl V11. Nefropatiile vascirlare 590
in spo!iui ccpsulor. (Col. Dr. Do'c.
Giocondo Dobr-escu). A. Nefloi,rngiosclerozele plimafe benigne si ntaligr-re . ir9i)
Il. Rinichiui din stenoza arterei renale . 597

C. Tlomboza venelor renale . 598
D. Infarctul rerial (i0I

E. Necroza corticald renala . 60ir
F. Rinichiul cardiac
G. Rinichiul din colapsul crardio-r-ascular . ti0s
(il 2
Nefrita xanthogranulomatoasi
Liliaza renalS" 6ls

622

Date biologice nolmale necesal'e exploririi palaclinice a rini- (i:i2
chiului

PIan;e (; ll

ERATA

Atragem atenlia cd greqelile de mai jos s-eu strecurat
in lucrare din vina autorului.

pag. rindul in 1oc de: se va citi. i

59 ,15 cilindrica -€+i+ica-
78 24 *€xdo&rrea hemodinamicil
hipertensivii curabili
81 37 chirurgical au o reactivitate €€,{)3IEreUIryMrd) pune
BB 16 deosebita
92 35
109 24 pielogramei tardice :pi€ia€?ffi+i-+as+1ve-
109 37
111 1.0 scurtarea scrlltarea
1L2 1
944 1 ingropare lngroqare
865 25
400 25 tardice tardive
{64 31
467 2l bicloruratul blcloruruL
499 7
574 10 filtraiii edematoase infiltratil edematoase
591 L4
099 27 depozitrie odispozitrie

fig.43 examenlll exantemul ferei

fig. 61 a distructiv dlsruptiv
fie. 71
a lui Drips Drips shc,ck
grama
gram

s-a datorat s-ar datora

frictoze fructozuria benigne
polinefrite poiinevrite

Erl ramurilor sale mari ramurile sale mari
capsuiui
capsulei

nubulonefroze tubulonefroza
claEificeri distrofice calcificdri distrofice
prografie
urografie

filicul tuberculos folicul tuberculos