Rheims, Maurice - Viata de artist

Viata de artist viaI5,

0,99lei de artist

ilillInItillltililil ililt ilt
21720900140207

Editura Meridiane

{i&-ta { {u. ,/v^*

Maurice Rheims

viaId,

de artist

Traducere de
ELIS BUSNEAG
Prefati de
GRIGORE ARBORE

Mauricc Rheims EDITURA MERIDIANE
BUCURESTI, 1973
LA VIE D'A;RTISTE
O Editions Bernard Grasset

Paris,197G

Toatc drePturile
asu!rrr ace.rei cdi(ii
sint rczetvate Editurii N{eridiane

PREFATA

1
\

Ori(c !(r'eir.rrc. cir iic cit judicio.rsir. in rcrirorill isror.ici
arle;. r'tLL sc po:1ie opri, desifur. la .rnaliz_a obicctulLri c-lc
alti cil atal'e ij lrr r.elcvarea r:tp()rlur;lor salc cu scr.ii dc
()hiecre dc i.eliii 1ip sau de 1ip,.rri cliierite. Faz.r judccirii
calirililor intrin:c'ci :rle,rpcr.ei de arri li;r crjmp.rrirji clli_
tSliior sale cu rli1c opc:.e de facturi sinailar:i, pe bazlr unor
,:ritcrii foliralc saLr cLr_rriologice, esre cle.ja o l',rz,I depr'r;iri

metodoL,gic. -\srizi. mai mLllt decit or.icind, nu doirr pcntnr
;riinlcle exacle. c; ;i penrnr clisciplinelc umanisrc, cerccli_
rile conrbinrrrc scr.vcsc ca pLrnct dc sprijin penrm incercirilc
tlc r.,rloliiicrrc nrrri rcmeinici e dorr-rcr.riilor r.cspcciive. dt:
cxplorarc in mirlripiele Ior ;irticLrlalii. Int:-o ?lsemcnc.l ccr_
cctale combirrarorie i-i clau corrt.rir.srrl rchni,ci clc ccr cctlre f i
ilisciplinc uneori iiludi1c. alreori aparenr firi pr.e:r muhii
]eqitrrri cLr is1oii.1 artci. O,1\cnrinea ccrcltar{.ntc ca rez_ultal
nu rlulnilj () cunoa:;tcre proftrncli:r problelnelor aflate in
clisculic. Di.ciplincic angr(lire i:i gises,: c1c inSile noi posi-
bilitili dc valoiillicar.r, i'i prrn in cvidenli rot mai preglrinr
rcs,urrelc. oiclind
irtolirt arl,:i ;r:l i.rcnrisclc Lrnei r crce r.l i indep:ndente. Daci

irrlirc ignur.r rn escr.cit.rree atLibriliilor sale
cuceliril: efhcolo{-:iei, linqvisrjcii. iilozofiei, r.narcm:r.iitilor, so-
ciolosiei. rle tljl,critclor ranrLui ale istoriei, dacl ca nu sc
poiltc ci:lnio|.1 inrr-o s1'eri dc prcc,ctrpiri clt o razi de aciitrnc

riqrcl .lelimiilri.;rceasra sc datore,rzi 5i J'aptului cI oper.r tlc
:1rti, ilr celir;t,ea ei de prodLrs al spiritului creator, nu poaie
Pe copctri: ii concepuii decit in fLinclic de millripie dctermin5ri, gralic
CC)UjitltT - cirora na5terea ci a iosl r.]ecesari ii posibili. Daci aceste
Atcli,ill 7'rrt"ralai (detaliu)
iJ5+-r S55 deternriniri sint privirc in cvo]rrria. lor temporali fircasc5

\'lLrre:i I rirru. Peris

cste nzloo-orrmndeaildfoaertuictnioc-ni tcaacnteddiso,ucfricparlbiinileereleciaucg;i1iirsedteo-srpiarienacrrlfe:uenis.ciSl-ietei de na- munc;l f,1e pictorului sint dilerire . ConstaLarca dcosebirir.r
nu se l'lce insi firi
tura consti- Lrn anlrne scop. l{aurice Rhcims le
tuie ajunge consideli doar premise de la care se poatc porni in infip_

\ uneori la situagii paradoxalc de inci.lcare a hot:r-reior pro- tLLire;.i ri.nei pcrspective mai largi asupra facrorilor de naturi
sLr.biectivi angrenirli irr proccsrri dc;r conl'cri o vljo;Lre clc_
priei discipline. Nu rare sint cazLrrile cind istoricr-Ll de arti Lerminati artei in cugcrrLl celor cc o
in conlacr cu ca. De aceasti aprecicre
II lucreaz-i exclusiv cu uneltele arheologulu,i, 5i invers. Iule;iie incurrrje.;rzi sau intr.i
lui \';rs:iri n-umpecronqtiruauair:odrai pur;nnLcrrc. mlupcllrLiricleunpolrccrniircr-Ritoasirnet a vrrlorii si a rolr-rlui
citate de artc.i. ca vehicul al Llnor :lnrlle idc,i politicc, roligioe:e. mo_

istoririlor de arti modcrnc cind. dc fept. multe din clc sinr rale etc. este lcgat ncmijlocit gradul de considcralic acordet

lsiutebrsaumr aablilern-crnoprridin,isftoicririn. ;$'r i5cixfeinm:rpliltcalctespcrapcotict i'iln-muiglic.nLTrlouti t.cpl;e.rr('rr)nrl''aioalaitnirolrclrcfauanlruvpc.iitn.tipactsoil.,elaai.Ntncd{N:uurdf-lLiranrrd-incrraccc-sLqeiaIilctsTrhltcedcunniedmeliaicunsrlefesac;ilreslat:etsleiinitmd.itqcIeia)lrtcpilozrcccoieziabrdvzllcioiinim;udrresnelle:clri,lmc,srt.,cacculorcJesnulceerrix.irunnii.sr.rrl__t-i

astfel st:ru lucrurile tri cu sociologia arrci clre dintr-o zoni

de contact, creat: gralie unci neccsitili dc explrrere multi-

laterali. a ajuns sI se constituie intr'-o r.cLrilabiL'r disciplini. I)err']ancnr a
,.tdel-irul de
Nimeni nu rnai ignoli astizi in studiul m:rniiestirilor arris- discerne scmnil'icativLrl de arlinunrLrl picant.
tice faptul ci inlelcgerea justi:r opercri poare fi realizati supoziqic. Boeilia mrlcrialului infqrltrrrir..,.c

doar prin plirsarea ci intr-un cadrLr c,:,n'ertLral. oierit de rea- . 1JrrrJ... -. r idcl de.rinrrl Jilc, ir. , I,i.rr. ,rr ,.rJr trl ,..1"i.,i
cpiici. al unor pictori cl: talcnl sensibil apropiar, J_a oblig.rr
litig.ilc sociale ale epocii, de ambianla concreti in care i5i

dcsfiyoari activitatcl artistul, de factorii de natnri polirici, l)e aLrloIul cir'1ii si rcnunre la acloprarcrr unci srrrLcrrrri
In locul prefelati ordonaLc;r
etici. morali care acgioneazi asupra procesulr.ri dc creirlie. ,:ionologic.-. ei a fost mltirr.r_

In acest sens, a d,ctermina Iocul artistuhLi in societatc in- ILriLri pe problcrrc. iaprelc crL implica;ii clirccLc in r.i.r1e

seamni a prcciza nu nLrnai pozigia rinui individ in c,rdrLri rr catlrului liind astlcl mai ulor de urmirit.

ansambl-rlui ci, implicir. a ;rducc limuriri asup):r rnoduhii Problerua csenliali a c5rlii rinrinc __ nici nLr sc pLne.r
s'r-'..'iir:Li-rilrtrlelub-nin.ilei'ildns-c-icu;an.ioblzqcn,ir..eilfdoicnaolucinpc1anirptico.l;dsolidiinbcnciinlcirdcrci.roccarvsprnpcrpcdcrie-tirugoncnirdliuLaleecbnrinlicllsdicnioioi,ricrrnrriionreirqmd:gtliileralcirijlrtrloetoiiviaxrvccpl.euirmcclNasispLtceuipmrLdiitrrciee,tircnccooecilrmoiuinItr{:l.hruncIciCid.iblm,iurctsirsmnr_cc._,
in car-e efortLrl de concepjic $i elaborale glse5te ccotL in rin-

dul contempor;rni1or. Condilir social!. a artisr:ulLri corespunde.

in mare misuri, pozilioi operei sale in conrcxtLrl viejii m:r-

teriale 5i spirituale x socieLilii. Radiograficrea acesrei .on-
diiii nc permite si ingelegem mli bine modul cun xnrinrirr

exigenle, anu,rnite moravuri 9i conceplii. ale nnor clase gi iniJcpentlcnqe rn.rtcriali a arlisrLllu.i rr rimns mrLlti r-rem:
grupuri sociele, gi-an lisat amprenta asupr.r opcrei de ;rrtl.

dcterminind sar: influcnlind cursul rLnei evolutii. drcuiucrprdeiectzaiidbile,.rdra,,etr.ri.cGnioruaonanaoaarrraris.brr\oi.licpra;rrc;iceinlirdmreomlseearnn;tieiceir,diiuJ. upSpi.rilaliLnrssiirtrirL,erpsoasiniauipunr.t:^,j_r,

O atare intreprindcrc aplicati strict la domcniLrl picturii

I-a terltat pc Maurice Rheims. Schil;r istorici pe care o pro- dcu.nrr'LimnIlsitdrruainmrererednetmecaidrceilIccpsoiprcuirrpioLcrcruclaaalclnctaimcnhodirtcalqhviiuitirrlioilior,lr:1copnnuesbicdliccrarc.a. sNoarcLteoi,rleicr

pr:ne el cititortLlui asr.lpra viclii picto,rr-L1ui nr,L se vrca gi n.ici
nu poate si fie, desigur, exhausrivi. I{arrrice Rheims are

exerciliul lr-rcririlor de sinrezi 5i este pc deplin con;tienr ncd1ti_utlo.-il.irit..:run.rd.uaCiTrnrqd.e.i.ipnrialrruiai!rsitraac,trrueoignrrddeaerrae;ilncrpeiudtpsnLtueirorrrnriceleroaiisnpcltedaarcrlicivazRiatcdooseremliaelrobfielrrag.eactDrp.iemaiicncertoocpnrrricaeiurrsuilefuenarlrouc.isniiaplspaaisernliounrcirair1ioe.t_uira-i
de faptuJ c: nu esrc posibil a se incerca gcneraliziri pe

marginea condiliei pictorului in d,iferite epoci ;i socictlli.
Societatea este gi ea un organism aflat intr-o permanenti

mi5care ;i transformare. Modul de integrare in societcte a

pictorului este, ca atare, qi el diferit, nu numai de la epoci meri ale peristilelor,
vastc comenzi! r.ru
la epoci qi de la societare la societate. Uneori chiar intr-un aristocragici romirne, alc pere;ilor inciperilor, cxecurilr.ca unor

interval de timp relativ redus. chiar in cadrul aceleiagi so- vil schimba insi crL nimic atirucline a
ciet51i, chiar in cadrul aceleiaii 15ri, condiliile de viali 9i casrl prin excelcnli rizboiinici, leti de

alra picturii. ai cirei practicieni rltt po! [i in nici r.rn..]rz inrreglncr-:a prcstigiului. (-ci car.e au a\rLLl clc pierdrrl ru
recnrtali din rirrdu,r'ile patlicicnilor. Ne aflim doar la citc.-a
i'osl. er-idenr. altisrii.
sccc,lc dist:ur1i dc incepriturile inflotitoarci epoci arrisiicc
a elcnisurLtlLti crre a iicut ca numc'le lui -\pellcs si devini:i Scn.rnalind roate .rce ste probiemc N{aurice RIre inr, nu
ma j i elcl>:tr dcciL al rlultor tlari generirli :ri lui -\1cr:'rndlti! 'ruitii si rnarchcze etape le imporlantc parcrlrse pc drumul

1)espre ,r indcpcndcnli a picronrlui lali dc comarrdiiirr .aiirmirrii arrei picrulii c:1 em;rnatic il acrivililii crc;lr():lre;r.
nLr ic p();ilc v,rl.bi cind ne lcfelim la anrichitate, cull.l 11tl trnc; grtipiri soci:rlrncnrc consrit-rriri, uniu-r dc illL.rc\c co-
se poatc vorbi nici cind r.re lefcrim la cpocile trltclioare.
I)aci rchrrica 5i ur.reoli Imbajul picttrrii sint deterurinate in nrrLrc. .\l.rterialul ccl mai clocr-ent ii csre olcrir clc isrorie
marc misnri 1i de cutLrr.ni, ccl 1;r,r1in pini Ia sfir;itul scco- .artelor din Franla. Relevareil rolulLri Acadcmici re g,.rlc. al
lului XIX, nici lolul benel'ic:iaL'tLiLii nu cslc de neglijat.
Voinla lLri ir.rrprir.r.ri uncori rr.nrn-rilc caracte re lucririi pic- r\cade n-riei Saint-Ltrc ;i al Saloanclor in evolLrli;r pictui.,ii in
rare. ial alteori f,rcilircaz,I o poz-i1ie specialir r artistului in 1:: an1;r. oferi prilej aurorulLri pentlu l.ecolnpuncr.cil rLutri r.r-
interiorLrl societitii. l\{iltuice Rhcims sr,rblini;rzi, de cite ori blcru r-iv;rnt al unei epoci plini clc fast ii strilLrcirc, r Lrnci
Ittmi crepuscu.larc :rle clrci forme ,rrrisricc ar.nenintltc dc
;uc prilejul. irrptul ci favoarea prinlilor 1i celebrtare.r.r'-r rulini trcbLlixu rcvitaliT-;1rc, improsp.irarc. Isrorirr r.icqii pie-
srat la indcr.r.rina rr foartc prilini arri$l,i. CultLrl inclividLrali- tolr,rlui in ultimele doui veacuri ii aprr.re lLri N{arLricc Rlrt'ims
,:a o istorie a incercirii de cliberarc din scher.nclc conlpo-
ririii crearo;rrc prol.lro\-ai tlc rena;terc a favoriz-ar ivirea unor zilionele si concepliile inghctate fomrulare dc lrr.r acrdc_
veritabilc miruri artistice. Daci Titian ili datoreaz-i enornra Llicri. Lupta pentnr dcscopcrire:r unor noi dir.ncnsiuni :rlc
IcputaJie printre contemporani ;i fapr:ului ci s-a bucurat de
o i.rvorrc spcciaii pe lingi Carol Qtrintul, nrt e :lai pirlin artci. pel)tru valorificarca pe plan arristic a unor noi cirn-
adeviirar insi c,'r stirna acord;rtl ltLi nu se reflectS, 1a scara .cpIii a atras dupi sine sfirimare,r imaginii rradilionale des-
pr( artist ca poscsor al rrnui mc)tct[q;r cirui pLrnerc in
socicrigii. asupr.r 1i1gmej. pr';rciicl neccsiti intervcnqia clirccti, geueroziriilca pcrso.r-

Riritacl tr.iielte Ia curtca papali precLrm Lur rege. X{odi- nclol particula.re sall a statului. De la rnijlocuJ vcacului XIX,
qiiani nroalc la inccpLrtul v*rcrtitti r.lostlu ca un ccr'5ctor. E :dili cu Courbet 5i inrpresioni;tii, pictorii inccrcazi a rnei
grcLr de imaginat un Lc Bntn firi comer.rzile lLri l.Ltd,tlic l'i privili ca nistc simpli slujbati ai arrei lor. l)ublicul do-irre
al \I\'-lea sar.r un Vel:izrluez f iri Lrn Filip al I\--lea. DlpI lot mei confrient dc faptul ci aL-ta veritalrili. inovarrrlrc,
(Lrm c grcu de irr-r.rgin;rt ci cci 15.OOO dc picLori ;i sculprori ,:r,1re \ia gisi culind in rindurile lui aud.ionla ctrveniti. estc
inregisrlali la I)aris in 1759 s-al fi bucLtrat de rtn triltrlmirtt r e m;Lnalie a geniului artistLlhli, ci sc impline)1e conforn-r
nedifcrcnliar.lin p.rner (,Lirr,ii sarr a aristr.,lc;':r1ici si bLirqhe- :onccplie i lui dcsprc mcnirca ;i modrrl ci dc r.errlizar.c. Sc
uiti intcresetc dc ruti. ['ir:i a picrde din r,cdctc i;rciLrrii '-;chimbI, in ace stc condilii, in mod fundarncnrll crisrr:n1:r
r,bicctivi c;rre concuri in a acorda pondcrc;r cuteniti in
socierate profesiei pictomlui, MaLrlicc Rheims iti intcmeirzi pictorului? Rispr-u-rsLrl poatc fi arir poziriv cit;i ncg.rtiv_
Societate.r, prin rcprczentan!;i sii, nr-r incereazl a formtrl,r
c\pur'rcrcir. pe dictonul cilnoscut: fortuta lalilis. 1)rrniv,rinla exigenlc fagri dc creator. I)c dc alti parrc insi. 1i .rsLLpr-,r
principil,rr 1i l nragnalilor a fosr schinrbi.,toa.r'e 1i. a5a cunr ..rccstui lept insisti I{lLrlice Rhcirns. con5riinr,.r rrnicitilii
rciesc si din carrcr dc iali, nLl rrrc au iost ciizulr;le cind
creale .-r de opeIc dc v;rlorrre ntr a f,rst recompcnsrLi'r c(lr e s- acLulLri cre;1ror ilrlrrsc descopcrircl posibilitilii speculllici
iin:-,r.r.:iarc in jurul opelei. Daci pinzclc impresionistilor
pLrnziro;'. Cine il citeirc pe lJcnvenuro Ceilini nLr poilte \.i ;i-.rLL gisir Lrn admirrttor 5i suslinitor fervcnt irr pcrso.rn.r
r,lr 1-;.: l-rap3i dc nemrllur.nirea s;,1 f:r1i dc l'elirl in carc elart
rtnLri nequstor inLeligcnr gi cu fler cLLm a fost DLrrand-i{Lrel.
r(nlrncf.r.1c dc poter.rt:l1ii lrenrii capodoperelc rrrrdc invcstise ciaci a1li negristori. pulini, c drcpt, arL incur;rjrrt rroLLl.rr.c.r
qcn:ri 5i en:rqie. Tn corespondenla lui Diiler 5i r lui filian ':irnmlinaci lpiLnrlien:ravdieirro'5arraet
cii fcrtile penlru:1rta pictorilor. nrL
-prrsol'cioirnirtdilnei\i.c'aseacroi rLurni ;plsicetnorrincitco;arrcei.Srllicgacteenxatlriei n;ridacLrbiinocar-te ci exploatarea cr-rriozirilii publictilrii
bin:.i:.plice practici r-erarorii chiar creatorilor cu repLl- 5i .r altor- tare psihologicc ale cumpirirorilor a forgrr prc
r.ni;e. \u ar;rrcrrri rn.rgnil'icen1;r a iost disimLrlati pcn:rir turilc operelor si urce dincolo de bar:iercle irlaeinabilc.
Asr.rzi. in qi.rile occidenrale, cclebritarca unui arrisr depindc
d: coi;r lui lr Lrursl"r. Inrcrcse conjugate pot si faci ;i si

desi-aci peste noaprc un desrin. Irrseamni. oare gf, asistim i u:.lf or picLorilor in vi;r1i [tine cot:t1i acrualll.lcnl,c 1-(,r rczi\l;r

astfcl la o destruclie rr criteriilor sau la abandonarea lor seiecliei necruti!oare a r-impului? I{auricc Rhcims nLr incear.c.-l
in lavolrrci1 avantajelor comerc jale ? Rispunsul subtcrtiral
run rispuns clar'. Examinarca isror-ici r iluctualici aprecic-
al Iui Maurice Rheims estc ci nu. Avcn dc ahfel ioate lil,-r'astrpra opcrelor inrreprins:1 in paginile cirqii, nc lasi
si ii binuir-n pLrncrul dc vederc. Neindoielnic. in condigiiit
'r nrorive le si il credcm. Aurorul n()stnl csrc rinul din irec- societSlii l;1 care se refeli Maurice lthein-rs, in crisrcnl,r pic-
vcntatorii avizagi ai acclui mediu in care dest:nul arrisrului torr-riui au interve nir uncle modif iclri. ]ll lr.c r.tn sratur so-
I *c implinelte conlorm corci :rribLri:r t;rblouril<'r li dcci
cial aparte, conform indeletnicirii sale de crearor de ,,bunuri.
c;lrcnIeie sislemLrlni ii sint bin:cun():icLltc.,,Pini la aparili.r
( Li \-rkrilre de ruricat, bunuri cc risci mai pulin si se
caonrieiri-.:rinobtsreibrvuiraNr'elau<r,ifcecrtRclhocr im5is -- plclurile opcrelor dc J.'lre ciczc clecit celc dcstinatc schimbtrlui sau ci.rnsumrLlLLi.
cererilor inrlmpliroare ii I).rr nLrmit'ul celor ce intri in itceitsr:. caLcgoric csLc 1L,rr1.r-
nre :ric limitar. Plt.risul conrcrnpor.ru rr r. sc ;Lic. muh mai
l,rcaliz-atc. I:le nLr constituic aproapc niciodatl un preccd:nt- nrulti pictori inrcgisrrali decit avea in anrrl 1e c,rre ne-am
rcl.:r'ir mai sus. \lajoritetea lor nu ajung niciodati si aib;'r
In sccolcle trecritc. de la un an la,rhul, ades chiar l,r in- ..rt: Ia bursi. $i, torugi. r-rnii dintre ei i:rc artI, chiar;rrti
tcr.'al dc cireva siptimini, opere dc aceea.5i calitatc. dr: lLLlcnricir. $anselc cclebrirSlii sint, in ziua dc astizi. mai
nr,:,i c:r r.riciodari, imprcvizibile. Nu esenlil picturii cst,:
acec;ryi irrporlanli, a1e aceluiaqi artist. sint negociate la prc- .',i:r \'i rirporturile ci cLr societatel au srrl'erir nr,rdificl'rri.
'f r:cind in lcvisti ploble mele cLl clrre s-a conf r.unt.rt erir-
luri diicrite." Cora irnpunc prLblicu,lui pe artist, 1aostigcuari- rr ientr pictonrir.ri de-rr lungtLl veacurilor, \{auriic itlrcims lc
in caz-ril in care cste suficien', dc ridicari --
':.iztezi. I{elcv:,rlea Lrl sc ptrtea facc nur.nai prin prczcnl;rrci1
rclarir.i indcpendenli materiali in c,rdrnl cireia, tcoreric. rni ir e s.lnrioine ('c pIte.til serr.i drcpt cremplr. ]lasa ano-
niurrr:r celoL'ce nu iLrr ltost inr.cgistrali de izvtrrrc sarr nrr
pers{)nalilalea lui se poatc dezvolta ncstinjeniti. Praciic, .i-e,.r semnar operele, unclc nrL lipsiLc de :r.rr.ibLrr..lc calitilii,
.i .rvrLi i c:r r,r:r r ol insemnat in istor.ia .rr':rLrr. 'ficcrc.r
ins5. existenl;r cotei congine germenii unci ingridiri de fac- izr-oarelor'litcr;rre il obligi pe.rtLrt,r si apelcze numrri lrr
.Liri sigur'.'. inlirurincl sLrpoziliilc.'I'abhrul isroric al viclii
rLrri sLrl;iectiv.i; pictorul trebuic si se menlini, in gtrlr:rl, 1rrcL,.r'LLlLri este reconsriruit asti'el cu miuLrqicrzit;rrc. linindu-sc
( ()nL de toatc aspecrclc ap:lrcnr contradictor.ii. I'i4a tt ti:-
intre limitele nrruierci crre l-a impus, ci,reia comercianlii dc ittiti estc o lucrare aflari l.r gr.:lnita inrrc istor.ia;i so.:ir,-
i,,qia artci. lnainre de loarc e\tc ins.l o lrLcr;tre cu (.errc
arti i-au ficut propagandi siirlind prin a proprure p.'n'rnr e.rlititi lire'rare dcsplc un pcrsonaj genial 1i mcdiocni. ce-
ca la burs;r valorilo: anisricc echiva,lente binelri incredibil iebrLr ti isnor';rt. bogat;i sirac, care triie5tc in p'rl.r.,c sau
c,reio;rbc. la ctrrlile principelui sau inrr-o marginc picrduri
de mari. Consecvenla cu sine a arliltilor de rcnume. fjxarr,r t1-' iurne. ,r;rcrnind urercu pe pinzcle salc imagini mcr.,rL vii
s.rLl pieritoare. Dialecrica esistengci acestui pdrsonrj esre in-
granilelor propriului univers :rrtistic, anihileazi ir-r Lrnclc :i'i di;rlecrica vielii.
caz-uri cenzura artifici:rli. Cota introduce arta in sfcr:r

bnnuriLrr nrateri,rle cvaluabile transiormind-o. cel mai a.des-

inrr-un obiccr dc lux cLr caracler de unicat. Nu estc dt

n.rirare faptul ci numeroasc achizilii se realizeazi cu sunrc

i;lbuloasc, i:rr plafonul prclurilor crestc treptar. \eindoiel-

nic. in nunleroase cazuri. urcare.r verriginoasi a pr clului

rrnei opere este rez-r:ltatul descoperirii sau redescopcririi cali-

r.l1ilor sale artisticc. Br,rrsa aclioneaz-i, in ace;t caz. in cc,n-

lormitatc ctr o ierarhic valoricl aproximariv cxactS. Tran-

zaclii ilicitc cu opcrc dc arri st;u insi li la baza unor

mistificiri in stil m;rre, f icute cxclusiv in scopuri de ci5r.ig.
'Ioari lumea ltic ci la ora actuali in lun.re se gisesc de
vreo trci ori m:ri multe pinze de Corot decit a picrar e l

insuii! E greu de crezut cI posesorii i5i vor declara false GRIGORE ARBORE
propriile tabl,ouri, chial daci la un momenr dat se por con-

vinge ci ata este. Dar numai o partc din ope rele de arri alung

a constituit obiectul r-uror ir.rvestilii sigure 5i a{easta nIt sc

inrinrpli totdeanna in rimpul viejii artisrulri. Oarc ope;ele 10

LLII RENE HUYGHE

Capitolul 1
PREAMBUL

silctlet(donP'et"7siJ.t,-5bllc'i:ett,tacigzudn'.detaancpt!etr.rtclalntir-i,irytevl",eittltd.nri1lczlcv/aodaaOtlcerrjtt:udcdctcd,n'.eir,iLe,rtaDislcinevltnttnjiowanrvcemrttbelr'udpwdciezlmedlnaiidtc,cszend,iaSdwu.adti,-ei.nciie.pSlwr,-o'.poiiaTod,n-pili.pooieoaoIpawncrasodrar"otetran_laldsetrrSpcte,,lia:idu"uidti'"artt'"eii,aii5nel'*-ostlrc;eeii_re,rar.onroari^r,pirr,oIear,n'i',tontit*'Lrsia'ivt'otriado_tdmr,,ndateriolacdnw',ncy)'lle_ciwred,ca.airdrr"raArios.oiae_rrnl_je-t,irii! .lrta ne apare inseparabila de spcta umand.

rftt!eo:,uCrs:,itptts,iett:otc!e,ir.a!wliltpaiteneteaprcereisnaatstrtedvacteiprncwtdts,eeaa*laipadeloLlam*lnairu*lolwurcriorldber,aiil_ne L.ristenla ei ddinuie din clipa' in care omul s_d
crIonic-nArdbnat..ssatsrsepctietdcn^ibz.u.hnaaattd.nzumt.ittNtddrbd,e,ic,,c5mc,inaoiauidltcdtri.!iiitaleornet,ddd,eniaz,enxituplipgeo-clunliiaeacs-tbraaMeendL,tt'nLo'oion.w,oso-BasitAa*et,io"efnnno,id"c-is,intiia'ltiiiccncm,*ii;wiaioaSprz'ioiiihsoa*rt'igt'iia(taariraninaurdanrt,aedpdtno,totiisowttm.eaddbass.eeieii.
Ilt-cayuucruaclerdtet t.nroCl.tuvlt.l,izparyiima onrodLsianlA,pe care imaginile

(RENE HttycrrE, Dialogue auec le f.isi,bte)

r:rturi trebuie si ,,;tii" si citeg,ti, in vrenre ce foarte
mulli peroreazi despre picturi, convingi ci
intr-un domeniu ca acesta nu existi taine de

nepitruns.

Totuqi, raporturile dintre pictorul gi ornul de

azi slnt departe de a fi sirnple. in timp ce contac-
tcle dintre membrii cliferitelor grupuri sociale sint
guvernate de norme convenlionale, discretc dar

prccise, ir-rgiduindu-le :rcestor oameni si se inqeleagi
sau, tn ori ce caz, si nu se simti ,,stingherili" dacX

li se lntlmplS si se afle intre patru ochi, aceiagi,
confruntali cu un artist iircearci un sentiment de
jeni, de parc; s-ar afla in fala unei fiinle ln afara
claselor, nelinigtitoare. l;aptul v:r pirca cu atit mar
lfJ-)1[a5cf1i i.nrr1rispteusl racrbuorlrepaaznitaulnonp^nuilionjvitirdceuvogpusleear
qi ros pini la urzcal;i, daci umbli ireras de iinci surprinzitor cu cit pictorul sau sculptorul, de
o naturalel5 adesca dezinvolti lasi irnpresia ca
sc simt la fel de binc in tovirigia unui reprezen-
tirnt al inaltei burghezii cit ;i ;r unui membru al
zile, daci, rroare dc foame, neputindu-gi vinde clasci muncitoare.
micar un tablou, sau daci in pofida veniturilor
sub,stanliale continui si. triiasci in aceeagi magher- Lumea artei pare a se complace in aceast;
'alorntbuigl usiteatpce. tCrelacsei rninoritari! Clasa
ni1:i siricicioasl ln care sr; din tineretre, dec5, stare de intan .
scxagenar, igi aicge prietene dintre minorele cu ca gi cum, de comun
gibili!
acord, societate gi artigti s*ar fi hodrit s.i triiasci
codile: toate acestea nLl vor mira poare pe c1e o parte gi de alta a unei pripi.stii. Lucrul
r.rin-reni. Dar daci, dimporrivi, i se nizare si 'se
aratc in lurne proaspit ras, si se finbrace sobru, acesta s-ar putea damra gi faptului ci, dupi secolc
,i circulc cu o rnagini de serie, si fie un bun tati de contacte mai mult sau mai pulin fericite cu
,,clientela" Ior, acegti vechi furnizori au inleles cir
clc lirrnilie, s5-gi cisitoreascS. fiica 1a Saint-Fer- cste mai bine pentru ei si, stea deoparte.
clir.rrrr-rcl-des-T'erncs, se vi considera ci ur-r astfcl
de r.r-rod de vial;i nll esre decit o manieri cu totul ln sfirqit, ln ochii ,,clarvizitorilor" persoana
ncobip^nuiti de a se singulariza. Un artist care crrre picteazi posedi nu numai o ugurinli deose-
nu
clucc o viali clc arrist! suspecr! va trebui si ne sebiti de a-qi exprima viziunile dar gi puterea de
informim dacir are talent!
a le concretiza, de a le comunica. Fenomenul
\ iale de artist. . . Nu e nevoie si n.rai adaugi acesta este resimlit cu atlt mai acut cu clt fiecare
om tgi reamintegte rnai mult sau mai pugin obscur
nimic pentru a riisiri brusc o serie de cligee: libei-
tirtc dc uroravuri, indepcnclenli dc spirit, bucuri"r ca el insugi, inainte dc a fi lnvilat si, scrie, a gisit
dDcinrrcotrr-iritec-tul trisituri pe care toli le invidiazi. in desen posibilitatea de a se exprima.
Origina,lit,ate.r meseriei de pictor const; in egali
cu artigtii, cci mai burri sau cci rrrai
proingtdi,r,igficimcirrmc :srpi emrui slri se aleagi cu un rnisuri in faptul ci opera sa poate fi apreciari
pictorii pentrtr ci -peroifistc. dc toate societiqile, de la cele mai inapoiate, pini
eexi psrinimt iincugedneezrianlv..omltatri rui l;oi rseanccseibsiliibtailited; epieitntmruuzcii-i
la cele care se filesc a fi atins stadiul cel mai
er.oluat qi ci fiecare, oricit de neajutorati ar fi,
scrirtorii: ca si vorbegti despre muzici giseyte posibilitatea de a-i furniza pictorului mij-
crenrl saLl fii rnuzician, ca si discuii clespre lire, loacele materiale indispcnsabile exerciliului artei
trcbuie sii {5

sale. Ia-i unui timplar lemnul sau instrumentele lucrr.r la fel de van ca gi tentativ'a de a contura
necesare pentru a-l ciopli, plaseazi un misit acestuia pe ;paincttioerruilapicatluturli.i
tntr-o societate sociaiisti: primul din motive mare- insesizabilul. Urmele
riale, celilalt din pricina regimului economic de la un
social sub care triiegte, vor rrebui si renunle li diferi fundamental
Nlajoritatea nu ajung pictori decit dupi ani de
la atnrdtigetlui n,,glnaisticfui li"g,relna ucenicie, in timp ce algii,
vlrsti numai
profesia lor. Lipsit de vopseie, de plnze, de pensule, de ;aisprezecc
ani, deseneazi la fel de bine ca Ingres.
condamnat si triiasci intr-un mediu ostil prac-
tvviiacitolrcaioirnemtleiensupearroicisei,ictvseic,chgtiilrmeazvietnaddeuns-eegininelseu-lebigeescrtieiilme- eindpitmieczetoemrouIa-l
rie, scrijelindr"r-lc pe peretii celulei cu ajutorul unui L-rcgalitatca so,artei sau a condilillor sociale care,

obiect asculit, sau desenlnd pc nisip, scena pe care in cadrul aceieiaqi epoci, se deosebesc de la o
q:rr5. la alta, uneori chiar de la un orag la altul,
o va transpune pe pinzi cind imprejuririlc i-o rrc-au impiedicat si dim lucrlrii de fati o struc-
turi logici sau cronologici.
I-cgendcle, faptele diverse, contractele adcsea
vor permlte.
ni.ri vii gi mai rcvclatoare dccit cronicile, ne vc',r
Viaja acestor oameni, evolugia carierei lor, des- ,r juta si ofcrim, ca pictorul care-gi alege tugele
tinul aventuros al p.lnzelor: iati subiecte in srare
sa pasioneze pe cei mai blazagi. Nici scriitorii clin registre asemin:itoare, o irnagine generali su-
gertrti de surnccleni:r de trislturi concordante.

care se pierd in anonin'ratul mulqimii, afari numai \"om vcdea cit dc mult a depins situalia picto-
daci nu ni-i lnchipuim mondeni sau instalali con- rilor in societate de statutul organizalici lor. ii vom
fortabil 1a masa de scris; nici poelii, oirll€rli surprinde in contact ctr suvcranii pontifi, cu impi-
ciudali care, in mod paradoxai, iru adesea ocu- r.riii, cu oarncnii de pe stradS, pradi aviditilii
p_alii total diferite ndeic.iceaar.hpiteeccliai,rea.lntied-aart.i .,,rrnatorilor" sau a negustorilor. ii vom vedea
sa ne-o imaginim; place trmilili, in rind cu proletariatul cel mai oropsit.
con- s.ru ridicali pe trcapta celor mai inalte dernnitili.
structorii pi deooramrii, dar care ln zilerle noastrc I)ar si.raci sau bogagi, fericigi sau nefericili, igno-
sint asimilali oamenilor de afaceri, nu iz-buresc
si captiveze intr-atit societatca. Doar sculptorii rali sau ilu;tri, acefti oameni dcdicali artei n-au
se mai bucuri de un presrigiu eparte pentru ci incetet o clip.:r si-qi iubeasci cu pasiune rneserie.

izbutesc si imortalizeze tr;s;turile modelelor Ior, -\titr-rdinea adesea ostili, pe care societatea o
pentru ci pot fi in egali misuri gi pictori de tre frrli de arti:;ti, ne va ajula, poa,te, si inlelcgem
renu.me ca Michelangelo, Puget, Carpeau, Rodin, mai lrine de ctti dirzenie ;i perscverenli au trebuit
Maillol sau Giacometti. Cunosclnd tainele focului, si dea dovadi cei care intrau la ucenicie.

ale fontei, ale srldurii, ei cuceresc admiralia mr,in- inci din epoca romani, puline familii vedcau

citorilor care-i consideri ca fiind de-ai lor pe aceqti cu ochi buni alegcrea carierei literare sau artistice
oameni tn stare si asocieze originalitatea crealiei cle citre progeniturile lor. Pentru unii era o ocu-
cu lndeminarca tehnicl a lucritorului de inalti
patle de dispreluit, pentru allii o meserie mize-
rabili.
calificare. in plus, lupta pe care o au de dus
impotriva celor mai dure materiale: marmora, gra- Lucian (se trigea dintr-o familie de sculptori)
impref uririle care
nveituall,i,barotrnibzuuil,ti-celloi ralablgsioalvritipdtei. lnvinuirea de lene- povestegte p'1la-asuticdecdteurmpiincailtivsa,r
exercitarea artelor
renurlle la
ar-ri de ucenicie: ,,Pirisisem nu de mult bincile

A lncerc,a si recapitu,lezi intr-,r.rn *od. .o.r.n, ;pcroieliit,enc5iicipaejunntsreuseam.hfloa.t$ir.ui clnd tata ;i-a convocat

etapele care marcheali, meseria de pictor pare ur-l ce si f aci din rnir-re.
t9 Dupi pirerea gencrali, studiul literelor cerea prca

multi mur-rci :;i tinrp, cheltuieli mari gi ilvcre; or, de ani. Un secol inaiutea erei noastre, X'Ittrnmius,
R- o,oieoicnre.,npirtarzlialei C- ordinotr,inddi s'i imllogile:rscir
resurscle noastre erau minime; era nevoie, chi;rr" sus ordin ce acestc'1
dirr
ca clestul de curind cineva si ne vini in ajutor. csi,irpfittaieninsciir1cea.treiltpi eitrcotnraibrei.i,grleiicl'omlialaldmienrd-r'ifniclicnidruru-ii
Daci, dimpotrivX mi ficeam muncitor ap fi putut pe tonul cel mai aspru ,,ci daci vreun talllou sau
de indati si-rni clgtig existenla 9i n-ag r-nai fi vreo stature
se vrr piercle vor fi obligeli szi Irci
mincat, la vlrsta mea, piineir familiei: iir plus n-r-a|
.iltcie aserninitolre pe clieltuiali proprie".l
ii gribit sl-i fac plicerea tatilui aduclncl in casi Pini ia mijlocul secolului al XI\-iea. daci se iir-
banii pe care i-a9 fi ciqtigrrt". timpli ca un tablou si aibi succes' u-rtorul siu.

Prrginile care urmeazi. ne vor cleinoustra rir-,,.i .cIlri;ciicierlpliiaotepc-siessila-unuib-rfialoa;iaccnrt-ioriinndcuisnmlcr,daauiciptautnTl vtu-lrl.rte;cciokehvxenciiinmtnni'rpe-nlnaLirernr.euvpLiuidscdctocgr:r'r--izru'iilcc-ri
pe rind, cit de mult depincle viala artistului r.,,r'i,t.ottt.nient in faptul ci Gerorrlc i;i reprociucc
de cea a amatorului. Nu doar per-rtru ci acesta rlr clou5 ori tabloul:- Cleopatra innind in' r'iriil
ciin urn-ri, ii asiguri mijloacele de trai, dar gi
pentru ci amindoi sint clominali dc .rccer5i
dragoste. Din antichitate $ pini 1a aperrili;r ir.npre-
sionisrnului atit unii cit L6iacfeoinlatllidsce r,or in slujba
.,lrumosului". Platon, l"\t:rirceeiooaazrteeitlcaoersoitn,rciccepasnetnientrractlilrucpilieiCcnetolziiarurinlacidlinortnercttiict.osSpi uiiabmizepicitcrul-cl
Saint-Ycnne, r.rgeasci gustul regelui llrantci ;i :rl utlui tllr re
Lessing, Diderot gi atilia allii se rcferi aclesca la .unittor. Si cu atit mai fcricili clacir tnutlcrr cste
acest frurros:,,Graal-ul" clasicilor. Llnii incearci
si-l. defineasc.l drept fructul unei cxcelentc indem-
ndri, apte si reprezinte clt mai fidcl ceea ce narura
producc mai seducitor, ln timp ce allii descoperi e\ecutat; dc liutoarele salc. . .
in el prezenla surprinzitoare :r harului divin. ii)terpn\-etarrlu,etrceaableuLliulnsi igDraau-.p;\t-c^ipndteciri,nrosellilvascncnutiirtcure;r,enrtjeeullcgtruidnl dilnaidicuealiirlcee
Xlummius, dupi ce sc decide si puni ir.r vir:rzarc
obiectele provenind din prlciarea Corintr-rlui,
rimlne surprins r'52-ind c:i regele ,\r;rlus ofcrii la ,iti fost constrin5i, si refuze idee.r tle a mai fi
licitalie un prel de 6CO OCC sesterqi pcntrlr rirbloul irLrr.riz-ori, inlelegitrcl si picteze afil ctirll
vor;i
lui Bacus pictat de r\risteides. Bravui ger.reral,
impur.rirrclu-;i gustui clientelei.
I)in clipa in carc produsele dc arti tr.rcctcazii
alarmat duenimomporctaunljauc.lseucmaetii,pnoeapteutidlr:c1luu-tni inrrr- s,i rnai lie obiectc de folosinli pentru a cleveni
grna ca obiccte dc valoarc, rtporturile dintrc crcetor ;i
prc!
fabulos pcntru oblinerea unei sinrple tiirlii cle limn
acoperite cu vopsea, crezind cii tabloul ere virtuli suferi o schimbire radical5. Umilului me;
rnagice, consideri. ci c n.rai pruclenr s5-1 diruiasci :1n'rirtor cl.rtii, pictr'rrului de
dc alti la curtc, lau
teiugar
rcat;lui cu mc,d"rlia dc'irur e Salorlului t'i Lrrnle,'rzii
preolilor templului din [.,fes.1
Lucrarea dc f ati ne vi1 dezvilui cle ascrneuc,r ,, vedeta ".
gradul in locarredeaspreevoolpuearragduestaurl tai ndrea,raorliulongru5li Publicul se umplc uimire aflind ci valo;rrce
cle
cor.rceplia pinzelor cutirui lrrureat al ltienalei cle 1;r \/enelia
anilor, antrenind ncnumir:rre ntoclif iciri ,tle sta- s-a ir-rzccit in citcvr luni. Sipt.rnl?nalelc asiguri,
turului social al artiqtilor. prirr glesul prorlosticttorultri de art.r de serviciu'
Notiunea cle operi originali carc nc ill.lre ii ir'r'mai pulin de douizeci dc ani operele acestui
astizi fundamentali, nu are inci. vlrstrr de o iuti pictor vor fi dispr.rt.rtc pentrll sumc de zeci de

20 ' I l\r,1( r)l

miiioane. Nu e ncvoie adlaveecrmea,pasi-immllupneldtnu-t-rgui mirosul a.-r*U,"\hr"li;.d5oia-irn.aht.iit.l, r,,efiraebiuniteersloprc'rustcoai racaf ulor
terebentinei urci repede
tendenlii la glorie gi la ca pre- icr-rt
bruic o
inimi de pictor, si convoace presa intr-una din .rtitea...'

sutele de galerii care se relin ror aga de ugor ca gi ,...,,i'\i;it,'t'.i'.;.,,.;,,\;.''t;,'rr..;,.;r.til;;Ut.'tl."iiul.tiic,tlo;ir"o.".;niaa-.n;,o"ium";s;rt;i"tltOta^eaa";*cdni't.idfailie;tic.noiiot.cmt-tftaa*s,atlrar;"ceseqe"ciracciiietsapesuJtlaupcunliprlBuron'rciiutaaa'i'trcruuulcuePiidntlind]eifedsoctoccleextsasdiauiplitiei'dr.arptae,edtdltir,-odtluleoioaas-rcvl.rcuunor'icl.'gtrreuimo;reinnnrirnvstoeustlocomia-elllbuttr.ecoatiesclllxrtotrepladpaaedsroet.trvertecaairiaartaiunerricotottnetcrecccrriuat-'ili''
o cameri mobilati, inchiriati cu ora de cuplurile
ocazionale pentru a-qi adiposti dragostea pasa-
I geri. $i.in ti'rnp ceeqt.iaiunvloitcaracseisateru,,nhcaipcpuensicnrgu"m-ubriii
I cu ocazia cirora

crr-rde peste rrupurile goaie ale citorva tinere per-

soane (pentru unii esie o farsi, pentru allii un
rittial), micilor burghezi care vor arri Chate -
let-ul le oferi cintireiul favorir in rolui eroului:

Goya. ,,;\l,,r;'i'.\'rl,"1u,.'l'"",)t.'(.;c')^.:.razi.;";;r;l.e;tt;'r.t,--c;r;t;ii;.,;ttn;*ci"."iir!.zia9,"te.7.tr.icAt-Iirgi'.i,.Jrt,tdconti'ntue..a.d'.icasPuttaucnasrteri'a,i,i-filiatoi;'iconi&tgoartiur,tn,a,l"-tacretaienerlteedi'ctcmaiaatinucnuitdatnlctatloiiitz'ptriscivriotizrc1iz.lcemtutail.neglurdaeedlcTines.id-etaiir'cscra;oei--ril

Arta a devenit marele spectacol. Opt sute de iri;;ir;r,tert.ttii.;ritc; r"pid"r.ier1rzcini.o"tP1eril"oo1pr.e.urTxneeciexctpa^ppeeroeleli"oiirmsltlpm9iicrtei).r;lm'rrneeizteiec"rvcdraclrsce-'
XXI-lea vor
nisnuraciicinedtsee-pdeerasaouasntrceelb-i usitecsiifnriagsitdienuatirliavriizlcoioornaaldarieuoan,repfieilnmtbraezdgaei C-.*rtit"ifc-^iiad.in secolul al spune- p.oate
unei invitalii, a marei retrospective consacrar; ..i ar fost in st"rre
recenr operei lui Picasso, acest ..uria5" al picturii. c"atdrerii fi si asimilcz-c
.f..:r".ot"t. se
Ascunzlndu-qi neinlelegerea gi stupoarea, numerogi oferi daci un rnurnc iergon
,r'.., t-". fi interpus in mod neplicut ir-rtrc operi ;i
vizitatori, iepirid din sali, simulau o ingiduinli

amuzat;, nuantat; de o oarecare admiralie penrru

operele de debut. Ziceau, uitlnd ci cincizeci de ani
mai devreme, un public aseminitor s-ar fi revoltat
la vederea saltimbancilor in roz gi a bitrinilor in
albastru inchis: ,,Ah, cel pulin daci ar fi continuat
si picteze afa curn ficea ln epoca albastri!" Stri-
vili de puterea qi misterul operei, inc'ap,abirli si-i .l nt:ltor.
Trebr,ric de ascmctlca si constatinr ci oamenii seco-
pitrundl tainele, majoritatea amatoriior, constringi 1,,1;i ii rl.a,-ltet,,adretesrtuclodneterm-rpeopriasnitco?riJlnatic. iuddeadeivfeorr--
si-qi exprime o anume admiraiie, incearci si dimi- ;i;^ f;tt;
,f.Utudi.,"n.1r.c"tui;tti.ailiipfr;-l.n"li""or.t,ittii"nrosgir;"r.tniritbpi--iitbnirel"E;'ig"iltncare.cd"s,;ldu.icarbrcr-un-eu.suilb-.ettat.oc"arirq;en;sitfuiiapie.i.lea"lriiltnicniecoihce,lxeairfxzraipsvepiticliaaioziorm,bzornuist-ilreniaiculzviirblsniieuloslediodir'idunc,csserlcaaniiatl-usudao^;cilrctanpeltdilarelude,esPsiaevpleo]Nirtzor'cov^lIsaatobo:ut:tlenor:rir''--r--l
dnjunezeuarrrntis;tualc. csei-plt;cosbioaaredulaciniovmelualgi1iosru. cicnescuelulei

financiar-

,,Cea mai mici pinzi de-a sa valoreazi, douizeci
de milioane, explica un domn la ieqirea din Grand

Palais.

in-virDsotiu,izfoecairtdee milioane! se extaziazi o doamni
elegantS.
Douizeci de milioane

noi? de ChJ elain-N{idY.
pr-oteNcuto, rv.echi! ii rispunse domnul cu un ton Ceea ce continu;l si-i vriieasci, este talentul cu
22 t t ."*- l.tn;l- pictori pot ,.p.oduce' gralie "pensulei

cu fire de_pir", detaliile din carc estc conrpusa fala rtr"ritlica, urr fei clc ltursc rtrlclc sirlt c()tlrt; rl1!1d\1rll'
i1,-'.r,.,Ji ;rrip,,'lr),riail,ti.slisotc,tuririu.lrccltcrrlllii\lz'il.irr\r'.c1 1.r liciratic, itltrtt<lus
(]nterteasca. ltrrli. .r t'l'lirlrrt irttc-

Banii gi- spccula Llpar trici mereu in filigran. .li.rt t"t rcrttlrr..rlril sllc\'cs.
Arta este farniliari luxului.
La Rorn:r, in secolul intii, Luciirn se indigne;rzi. Iotuyi, in sirttrl ttttei rscttt.trerr clez-ttrt]irri cristi
1 r-tltli'tt()ri cltrc t:lc. lttcrclrzri. ttlrsetr-lt. tc-
incl de pe atunci de spocula ficuti cu ra,lrl-ourile, pictttri li se sLrpuni dictrtultri rlroclci. i rr ci''rcl'r i'r-
1 iiiarsc;raicisplureizCecoeul_asnegcoelse: mai tirziu d-na
iru o de Sdvignd i'uz-i,rcl sir
,.'I'alrlourile rIullirii galcriilor. I bicnrrlclor, 'r erIot-i1-iilor. trrri-
valoarc"sr- r cts:tle, rr fcstir':rlLrrilor c,rrc olcri ltlie l'tior PIcLOrl
guri, c cea mai buni. achizilic pc c.irc o tr.:oate facc
cineva. Lc puteli vinde oricind la dublir. Nu vi tr,t rrtilcrr prilcluri tl.- .t .'e i.1.. .ttttt seuti, r:rLrl1i
ttri.nrireisscpicnranr-irztie. r..ioc;liizistrinig'r.rrCrrrtL:'ir1i ci,rricllcteppiirrcilil(ciu' c'r r'ri-
ingrijorali irgadar de :rchiziiiile noi pc carc le f;rce1i
cp()cA
la Grignan, iar cind o si aveli cleitule pcnrru ca-
nrere, impodobili-r'i cu ele curlilc ;i avintcurlile." ,'.,tunriti r()lttilltlic'.I, J 'rL( cirl.r sir lii pictc'l'. ttirlp-
-f otuqi acest climat dc profit ;i de r.enalitate l,'f r.ltl ntrrzi, i.rt,. iltr.'.ilt,,l.l .i .l\( ul)l.l '.1 11 '11 1tt"11;
r\ruictcioc(ll:crtr,i,tcnci.',tlt:tlcibttczri,rrit,i1-cllic cle tle t orliepr.rt .rcutrl c1t'r'ti
brS-uoarclgohhaeerazezi_i d.aePdepisnieaiaslaiarmmfcainnteor rlecii.s\rrIedeec,eth;irtu.orluopileiuRrencicgdirerencaeanrttpiiiroc):,ri lir:"rrli,r :It--;lcicrll;cri s'tr-r cle
nostica desprc art;. ar fi pirut in generil un h-rcru t. r iqe n!cle lltrSeliltrr llrolcctori cie 'litriclrrtlr' tirl'rrtll
.,, i,,r ,,r', ,r-.ri . liltct'; clepir:<le r1e rregirslt)rtll
ciudat gi necuviincios. Cincl Cardinalui l(azarin ,,'i;L ii rcvitrc p.riiti 1,. trrrl:ii rrrerirtrl tlr rr I l'i ''ii'rt-

acurnuleazi. n-robi1c, obiecte s,ru cirli o f ace din r cntilt", cle a-1 fi ..iiit tlt".
I)Lr1-rii cxcn'rplul lr-ri I).r \-irlci 1i i)ci,rcr,'ir t"rl-
propria-i pliccre. Nimeni nu s-ar gindi srr lc rtri- \i.rntir re lurlre irr cliscLrlic rr Itrcrurilor cstc: 1)clltru
br.rie altL valoare decit estet'ici. Ctncl abatele de ..tr1ti trrrrrct-ti trrtrr clirl i irttrtilc illciisp.rls.rl.'i1c ercr-
Saint-Nom lgi insugegte desenele lui Fragonard, n-o
.. iiiului nrcscrr'c; cic ;tittor. I iec:rrc I-tinzi ii cl,l .lu
facc din spirit mercarrtil, ci nunrai petrtr.t ci cste lr,rr.rlrri sir-t csclcrtzl,;ttt.cit:tr1erx.r:t.,it[:-lrtlrtitittt.lr.-rrr. r'rclirlistiti cie e
p:rsionat de oper:r pictorului. illcc-
ie]rrl trltttl l]i(1"r llil
Picturil va rir.r.rine mukl vrerne o marfi utili rc,rzii nicitrclrrtrr clc:r clcirtrta. I)irl pricirlr rlccitstil'
5ini degieencetarablilia, rcisato9ictraapliisseariiulepqricrlanoqbi,ilccloem. Aann'rcalriosraiiu,
l'o:irtc rrclcscrl, ilrliftii i;i llis'irc,izi irirri l,r sl'irlitui
tictji o cle rrcl'.tlescelll- I).1ril l)it.isso
cumpiri operc dc arti peirtru ci ii lncinti ;i rit 1i-rrr l)rospctillte tteirtcetr'tt ttllttliet.t c1e
pcntrll ci le sint trcbuincioirsc. in ,i ftietr
ziua in care s-au ii sc]titttlrrtt
.rstriz-i:rr fi ir.,st ct,rtsicier,tt rtlt etct'lcttt ilrl;s1. trrl
siturat dc ele, le arurrci in pod siru lc schirnbi pe t'rttul .-Ll Iui Stcirllcrl. tl.tr Dittttr.t :ir- Ir 'lr li cVi'lLtrrt
altele mai plScute. ir trltirnii cirtciz-cci cie .rtti itllL'ttn nroti rrtit t'le

Aceasti ir.npcrccl-rcrc 11 artei cu bl.rnul :rre cele irlplesionirnt. I)ri virtcl cle le ciisrrrrltir. oirserr.trrt 'i
mai bunc p^i cclc rnai pro.rstc consccir,.1e. I)rcsti-
giul din ce in ce rnai mrrrc irl picturii rr-roclcrnc f:r- ,.t,,i l,in" cit clc ,rru1t i- r'r clcirirls rcu5itrr clc g':rlir-rl
vorizeazi, in cele rnai nrici orip-c chiar, crearca cle l)r()priil Si clc cir cltr.tj. .rr.ttl:rli iritttrrilt'r'clj:r ti"r'te
lirrlpurilc. i1 .IYLlt llc\ (riu Pclllrtl 'r lLtPt'L llltprrLrl\'11
muzee y^i c1e ,.galerii cle arti". Socictatc:r cie con- ,r,uliunririi tir .irt.'. irt1,1s! clLllr.r fillccJ-\. ,-Jl,-,t.'1 ii
surn cstc din ce in ce mai avicli cle picturii. Sumele i i rstei.
rnari , cclnsacrate organizirii dc expozilii s.ur Ce
bicnale l_asinirndtrianreb.el,g,uIngrrroadmubcuersrcaate" prrin taxele per-
cepLlte rro
i.rblourilor
derne pe piala n'rondiali a ..valorilor" lavoriz.eazi

deschiderea sau dczvoltarea magazinclor de r.inzarc 24

Capitolul 2

PrcToRuL 5l SOCIETATEA

.,'f'rebuie sE tnE resetnnez, este Ltn lucrw prea eai-

tlctft ci o grintadd de pictori innebunesc; aiaSa
,;(.dst6. te faca, Si prin 6sta spun ertrem de pu[in,

lodrte abslract."
\.\N GOGH, Sctisoote cdlte Th.to, 2J lcbruaric l8B9)

cIquir:ror'c\atcaosseradip.csiaginrie.prneecigrcspriereegotuucgeio:nzrnreiisl.ii.dapterrtiarimvadtei:iislnicaiumoeiucseaordbcnuilrocio.aglleriear;fLticctiih. n,L"i.ici riseiriliri_-r
])ar arrisrrii, mai cxigent cleclt prcotui, csrc

nrcreu in ciutarea unui nou mesia. Uneori sc il:rtfnr-

1:,li ca preocupiriie sale anisticc si o ir1 inainrcil

convingerilor religioase sau. nrai exact, arra sir fie
rrc,ul siu l)umnezeu.
i'imp de secole, ln af;lra crcclincio;ilor, ninrcr-ri
nu se interescilzl de otriectc, nimeni nu
cic mirturii incearci
:l le pistreze in calirrtc:r lor ale unr-ri
laient sau stil; vechimer. lor chiar nu prezintil nici
cr.'l.nipi5n"tcdreesn, u-r-rr;eilccecircmaatoir;ulcliues;.e"nr 4nairni canpioni1ircsloc lDurlciog-i
c cincl.existi pictori,.unii trJriesc ca nip^re mrrri
seniori, allii ln sirlcrc.
plcrdq puterea. Atunci, credinciosutr, puqin cljstrat,
scst'raiararll-etloLrr:la"crorraa1eal.r:.itttrpea:,i1ilic:c:ir,rtcn.orlctcrtasurievtliu,eLrm,irr.cilaoiUnrirrnn_odrcuecdogucerrslipate_icbnsoidti(iterlctrtclaeel"Llairi.adzJie,uineumJa,a".-aripo.ie".dmaiouc.aull";ri;-etlu;"icnrnle.e;_.;icr.io-iit incercincl s;i judece cilitSlile
i;i ridici ochii
tice ale opcrci,.ca. gi cum curiozitatea lui ar cr"espt^cte-
pc misuri ce-gi pierde c'lin credinlX.

1accrn,.r-roi i.ndcelsisppreeneslacb. ilArgtiisctrle_r,lr.t.rgcrrbl"ur.ic'ri pti. J".i ir,. momentul in carc llulcrca rrreoqimii trece in
sri sc iracir
minir_-prinlilor sar a persoanetror-de vaz5, situalia
arti;tilor se schimbi. C:r si supr;rvicluiasci tncearci
s:,i satisfaci asoiraqiilc noii clicntele, si i indepli-
r1(ofurelcblrrL.,irnc,rt(-(ri)c,)\cgnil;s.lItri.ti.ilocll1lc:hLlrciuuiri.trc;\crii.llrttuerrcnJidaqcurea"ori-ltr1ocelcrullr..irenerolcoe-_oJltJz,i"u".lr"i.ri,"sed-.a*p.crrirc",cc-rit,ic;er'ii;.tzd'..i;c;",;"1|;rip;.;i:'tcr;.p'tictric.".l.vr,rrrcia;;"rs:raq:uc;s"tco:i.rs_fuir n,reaalisaci^f;ci 1foarci,cl1ecluci,lossic-niteprdolr-c,.pratucreilca.ltel)lec noi; imigi-
poate,o ameliorare aici o.ruiti
ciere de prestigiu.
materiatrir, d;rr mai sigur o lticr

La cci vechi, in orice c;rz- l;r Greci si la ltomani.,
rr:IpItctlll-.):r.Jru-:lr:)ul-t11iu.l...orj.,lll(.Li]rrccrl,:,ilcr1.lr.dcrrlIr_',xpclj,.r.elielciLirr,,:r'l"ec,i,rif.latrrprnut1crrrclc.r)rnper"is.ocre;r.Lrclriripnllrtrreellrcali.elitc,rllurolorl,rs.iatdm.ircrbaaocredIscaula-cclcprLcpiillblrcraciinirrv"nnnirunlileuasrlaritrctrcrcir-iigrc.iur]i)i're,lii,cji.nul,sdniri.u,i"iiijo,;c.ir,ri'p'i'iu,,rrpdzlc.rtijo.scble"ic.*iit,utctr.rfu'rpc;nac'rlt;,iriua.lpii;r;lre,t"rra"rrrertrls.eiLu;'iii,;.ir;.lcla:,d.-rN;i"idtic;.o,.cc.rt..:ii.ur.r-a,.ir;r'-it,;".i;crri;r."ai,"sr;x..i,,ti."arl,te*rt"*iisc;iltrr.ceto;(i;r.l1"c.ralccerrrr.tnu\r-lr;,cii.rcervbllrso.;.ntiiL,;c.n;rir.i,Lrlutr,rr.ui_.i__su__.^il.; r-.rta pictarului cstc de orrc.irri mirica.

_Ifib.Pultianciule,pr[ciitcinaduencuii dragoste:r pc carrc frumoasir
Sicy.-,na, i-o
o]ai din p"duerstea-
iubirului siu" :t srar la originca nrr;terii artci
n ulur. I'inarul, obligi-rt si piriseasci ori-rgul, vcni
:'jiltelirni,atrriacr!utr5iahcirrinm.il'ci . lo.rra n()rprce
iml'rllitarilc
ln rer,Srs.rtul zoriloi,' scu
iundati in tristelea ei, tin:ira fati
,.privind 1a
lumina ur-rei lSmpi ctr ulei trislturilc iubitului ador-

i.nit" obscrva ci flacira arunca urrlrra chipului
pc pcretetre de piatrS" Fcrmec;-rti de acest fcnomcn

p_e c"rre_Xl crezu inspirat_ de iubire, Dibutade, dori
sa relini micar trisiturilc eceluia
zB 29 n-o si-j mai revadi nrciociati. pe carc sc teinea
ci
Lui a$adar, ur-r

ciirbLrnc;i, ctr r, urin;r q,hic1.rt;i c{c i:cricirc, clcscni i-cluc.rlia .lrtistic; cstc riispinclita irr rniriorit.rtc:t

ilc i)crctc prof ilr-rl onrul ui ir-rbit. ..lta!ilor grccclti; copiii, dc nrici, invali ,.gral'ic.r",
l'ariil Dibutadci grrsi jnvcnIi:r etit cic ncobilnuit:i -r.rciirrzi proportiile corpulr.ri olncltcsc, ier l)laton
incit irotiri su sc [oloscrrsci dc crr. l)entru asrrr, ,,r.t c.r cclucrrtria ntorel;i. sJr sc lacir prill.rrta.;\-
lipi .rrgili pe c()nrLlrrrrilr clcscnulr.ri ;i o nroclclii in.r . ,lcscentul astfel format putca :rprec;r c.rpodope-
inte clc rr o arclc in cr-rptorul siu l,rol.riri cu olricc- r'.1,' crpusc in tcnrplc srrLr pc clrrrrrrr.rrilc pttlllicc. irr
telc pe carc lc fl'rcerr clc obicci. l)liniu nc asigr-rrri r-,rrcfi1l, irt afar,r citorva silltcttlrlrc rczerv:rtc itti-
c;i r,i,rritii'liorril,cpitcrctocriitio;riilDscrt.ilpr\troerliiielrucclrcaulair.mr :rocrdliibceorr,lsst.urub
rrccr.tsli irrinti. inccrcrrrc clc plrrsticir s-.1 p.rsrrrlr
lr C-orint i-riiui in rrnrrl 6Cli rrl Romcil.
..,' urai rldcse:r intr-o cclulri plitriarhrli coltclus; de
.\ce1a;i rut()r a1:irr)rii ci Polr.gnot clin Il-r.rsos a
i osi prirnLrl crlre nLr nunrei cli l pictat fcr-nci im- '-r nr.lcstru asistrt cle liii sirj sau, ir-r lipsir, cic ele-
lrrrrc;rtc in rochii strrilucitorrrc;i gititc la c,rp cr-r ' i' prcl-crr'r1i. Ncttttlttirr.rte ( r)llctlrsuri, tll) l'cl <lc
:rr1.i;rclc clc.rrtrr lrt c,rrc se .r;llicrrtr rcgulilc corlr-
p.rnslici clc ciil'crite cr,rlori, ciar a.srir-rt si rcclca;i '' iriilor s1'ro11ivs, clidc,ru posibilitatc tincrilor ar-
Lln irspcct rtrai r-itr tris,itLrrilr.rr lclci ilirri irrunci
, r i s.r se 1'rrcri curloscLllil cclr-ri nliri l)un prilci clc a
inrpictritc, rcprczcnrirdu-pi rnoclclcle,,cu sur;r clcs- cisie.la:iciricitcicirrr.LrLi asp'cl'cctbirato, rpliicbtcorrttarltccirelcr-1rei rr iudcca
eiris:r, llsinii sii sc irrtrcvrrcli dintii." . i'r nlrri urit

ln secolul rl I\--]ca ;i rrl \--ic;r, arriptilor li se .'
' r:,lou cr,r ohligat si pliterrsc:i o artrencl;. Pini la
ol'er.i un virst cinrp clc.rcliunc clc-rr lungul intrc :',,-r-,tr.iij:ctvcclilinncnrcicrulirlrrIutcpoornocrrpcrralroursistacrcrtlpeilv.r.r.,vtlt,ltorcrsrci1cis-crptcrictctrccrlctriizict1corc,,rrxi,slit]laccitctvslo,cctcurlticrprlprirlcritlczclc-rcltrictrlll-e-i
'ii'.r lsLll)rrt ntcritclor clcvi1,.rr s,ii: clin cliprl in
qulrii tirnr,rl nririi Ionienc. Nc vine grcu sir ne rr: l)rrrrhrrsios rr cxclrrtnrrl irt frrt.r trllci pcrclele
,: clc ccl tttrri ilutr clcv al
inrrginrinr :rstriz.i rrsrtcetrrl nrircl si insolit totoclrLt;'r. r:ro,.titnt il1ctel-.l,'iortcc'rlr/z.crricpctirtttz.r.rrti ,i s.1 p()t r.l-1i iucicc t.r-
,,,r e
Irc cilrc trcbLiic srl I li ru'ut unclc c'lin cciiiiciilc
,1i1" rLr i-,r rrrai riirttrrs clccit si ccclczc l<,cr-tl strc-
rrnlice. i-cn.rplcle, cjirclirilc 1'ruirlicc, decor:rtc din rr

lrLrncicnti dc picri'ri, clcr,'irr vcritabiie sili dc cxpo-

zitic cicschisc 1r pcrurarrcrrt.i publicului. Pc pcreqi
\tr.r luce sc sccrlc re i1i;z,rrc in i'rcsci s.ru ir-r crtt.tustic,r.
l);rrcloscl iic sint inrpoclolritc cu nrtrzr.Licuri clin pic-

trc l)rctio.rsc. Nitelc rrclilpostcs.' ,srcnLrrlvpctrc:lrci .crliinn.rstrrrrrr;ci '..,i,ntulsuci cs,i,rulu1.l al l\ lc;,r irrtislLli irlspirrrt cic t'cii
iilclc; pc crrre :1stiizi, cl.rci lc ;, ()liurp cslc vclrrr.lt e .l tttt se ttri zcLr. 1{cpLr-

ini1i.tl,i, Ic-,rrri iuclcc'a cirrrl.rtc 1i r-nonstruo:rsc. ':-r. ,!ciiiicii pzLl.u:crrcsoicrc,irlrczicilctiign,,rl-.irgeersputccttr,itltlcrilltilrrrdreoirt.vrrl5iazriictn.,rirtp.lrrcc,rital'.rrptniillfrrtrcitLiorrlria-i

Ilitrr.r]Lrri]c 6lc-rprc r.rre .rr1.rzi nrr nr.ri ;tinr uiuric,
j)ui)r. 1.rtc clc ciLrrlrrtc sunc1c nrrizicrtlc, tcl.lug:l;i r-nai

ruLrlt.r lrrscinrrlic ;i sirstrllrrit:rtc opcrci dc art;. l\Ia- :t, 'Cii.
rricrl clc cx1)uncrc chirrr, r-ru c Iipsira cle nn anumc
i;r sccoltrl lLri .\lcxlnclrtt, crrpoclopcrclc rllrrrilor
hez. Sc spunc c)i Zcr-rxis, trnul clinrrc cei nrai rnrrri :.;it.i,ri nrl tttili sitrt cortsiclcratc ci1 ..rnollilc clc trz
,'inun clcstirtatc infrtrrruselirii crrsclor llogiita;ultri
pict,rri .ri (]rccici, voind si cxrrltc inrirginirti;r s1.'cc
trrtt,riior, r ilscuns un duo cle tronrpcli in sp.rtelc ',rrticulrrr"2, ci n-rrri clcgrrrltr'i crr ct particich clirr cel
Lrnci pir.rzc rcprcz-clrtincl o sccnii rizlroinici.
r:r...i prcqios tc7-rLlr al statultli. in sccolul ll II I lca
\unrcrorrso tcxte altticc clezviltrie prrsiurrcrt pc
e;rrc qrccii o it\reall incai clc irc iltultci pelttru cilpo- ' , r iritc clc (.rist<rs, sc vorbc$tc clcspre ,-rl'crc.t 1ui

ciopcrclc picturii ;i rrle sculptirrii.

' I)li'riir , -' Ii.i,, i,r ,, 30 r I'lirriLr crl llitrin. ,)l'. tit . crlLr.r \ \\
ir,,'r r1.r1ci ,lii Br,rrr,r . lrt'

Zcuxis, cunr vorbim :1s1izj clcspre ,'r 1r.ri ])icats.... ,.:riiic, care, rrunrit de Cczar prin tcstanlcnlul s;ii-r
Grecia intreirgi, atent; l;r clorinlclc pictortrlui f;r August, a fost cleclar.rr in.iltr
vorit, ii : rloftcnitor al lui
a realizr'L scairtpisofrcrclocl:tro.ral 'i.rer-rcmirpusriccliiiiicfc. m'\sintilierei,, pentnr ,'.^jrrtt:,rJr,ccrri:rcpincrrirliianilrprccuianatbrrcicplreiifriiaupfiteliunnillcutrlasurrntedrueeit.sbfeaCunmiur, niaslriuiicsscoilepenaciltiiunsbclrsizrarccvl-rcoicrprfarcrLcla.r;*-ii
Zctxis -
i a rr-rgat pe Crotoniaii sii-i trinriti ccie rnai tinerc
fecicrrre ,rle cerSlii; clintre ilccstea cl i-r ales ;ese '
gi reproclucind ceerr cc fiecere rrve:r mai perfect r'r
l

rc;rlizat-o pc Irler-ra, care r[ lost, se z-icc, nrult ., lrLririi pcnsulcil.
:r'.rLi,(l)r.lRtroter.r'rr;er.carurttaipliiidi;ni
tinrp cxpusi in hala cle fS.inii clin ,\tcn.r.r lne,clicii sint in l1r.rrc"l

-\pollodor, colltelrporrln cL1 ce :1 de ;r \(-\ Olinr- ' rinclurilc sclaviit,r grcci
oricntali. ,\cest Iucru cxplici disprclul
piecla, ..achiz-ilionase iltitca bog.ilii incit ia L)lr.ir -, .L cu crrr.
pia pirrta mar-rtii pc care nunrelc siu straluccrr in li' trrrt.rli, iu pofid:r iuptelor pasionate c.rre se
tere dc anr". Accst entuziasr-r'r nll cril cioar :rpan.rjr-il i t'. sub Inr-
intrc arnarori ia sfirqitul Itcpublicii yi
r.1

p;rrticuiirrilor ci sc cxtir-rdcrr rsupra cctirtilor intreli. ,.,'r i r-r .

]riccarc sc rninclrea cu capodopcra pe (:rlrc o poscclr. C-ctilcnii ronraui carc, in ciuda obicctiiior rrclr-r.-,
..r.rctici pictura sau sculptr-rra, sint corrsidereqi cr
,\tit cli: nlarc cril rcpr-rtalia 1r-ri I)olvgnot incit con ..-: Iirtct,
siliul orir;elor,l dccrctat, iir scnrrr cic supren.r:i.ri-
i.rri, ca artistul si fic gizcluit pe cI-reltuiala cctitil,rr i: citcrz.i crrzul lui liairir.rs Pictor c..rrc, cic;i ,:
pc carc acesta dorea si le vizitezc. Lui Nicirrs -\tc- li 1,lc.r clintr-o farnilie aristocratl a cxcrsar p:
,.,r,r urescri.r cic picror, obqinlnd chiar, darorit" i"i-
nienii i-au ltricut funeralii grirldioase, i:rr rna{i:tr.r i-, rului a lisa
1ii ora;ului Ardce:r i-au conferit lui FIelotas drep- r,. s.iu, dreptr-rl clc dcsccncicnlilor
tul dc cet:itenie. i"r c1c [)ictor.2 1.l,,

Situali:r artiltilor in antichit:rte estc a;-.rc'lrrr tot ,ir.,:l.itJ1lnc31tnL9rr'orl ri1rirca-rcliis'glttouiirrpeailpriutois$c,itiip.nic(ultionprdodnc1re)rnlaiennsiguc ninric clcspre
arit dc ambigui cLrnr va fi in l;ranta sau in lt:rlia cvoc,r pcr\r i
rr,rre, civaier
;.risprezecc rsidruicfaatptienspsrelzi.veicesrsuercodlcimr.pr-rorrittriirvziiLtrrr:rre.art- r r:1n al \icnctiei, nrr o Iacc arir pantru ca,.:L 1ri-
tistr-rl estc .,' cclitij Vcron:r nt:ri rnultc taitlouri crrre sc mai

ca sclav sau v:rlct. Cind Agatharios, ir.rslrcin:rt clc .i. inc.r rrcol,r'', ci n"rai curincl llclrtrLl cri pici.r
,\lcibiaclc si i dccoreze c;1sa, indriiz-ne;te si-i sptrrra - llirra stinr:;r3..
(.r. :r.rIrJ-irr.5r...tt rli corncrrzi, utr \.r .
in timpul cerut, estc l)rrtc.r r,r , ;(r.s;tuiilleanliipirlorvricnlicciucliizGcaazlliapeNrr\rnirroisnteunssLisrr,lrcc..r,rJirrri;r--i
efectueze lucLarcr'r arestat
cl:
qarclieni 5i pus in lurluri tiu.rp dc p.rtru 1r.uri.
. -.licir ultinrii uti picr:,irii clc trrltlouri : ocLrl).11j .
Lcgiic gr obicciuriie vechii Rorne pl.tr aclesc.l r'r-l ,-ir,-nrni clc un onr integru. r\ picta pilrc o ()cu
Lir:,rrrrr.l,r'rr.lcLiirerlillrrnlrcteoriclaculecclnorlririliLciidroriiiprncsb:aoi:ta'lrloiiut;,ataircI,calietnafareptzscliiuslldcecpclrcrifeabruini.znso-Iro;a)orccsraiintcsrcrctcriarula.icsi.rnix.\ile,r.n-rirrrrrcljlclcciirrtrlziriiuLcLrs(ii)l
contraz-icc pc Yasari cincl afirr-ni ci lrr Roma .:ci
cJ.rc sc consrcrau picturii obtineau titlul dc cetir-
tc:rn 5i cle inalt clemnitrrr; sclrivii chiar clici izlru-
teau s.'i sc remilrce prin picturi dol>inde,,ru libcr r,\ :.i.,.r.rrcitn1: irsfr1i-r-:snrcuct,noiainirrsiridStiecnpriercipnrritcrsctuoacroartteeol;eteliobcceiurap,,lacp,liiccatuyc.rlrcaucruinrtrruir.
tilte;1 li rrneori chirrr clrcptr,rl t|c innttrtrtiLtts. ilr
rcelit;-rtc, ci;tigul dc pe urmrr irrilctic.rrii artelor,
c\tc rin lucnr nr,rlti vrenrc interzis romanr.ilui cic
r i1a nolrili r in legiturir cr-r i.rptul acesta Plilir-r
rciale:.2-ir povcsterr Lrr.rui copii clc o foertc iltrstrri

1 I)liniit ccl 'r lrili ccl Ilitrir. o7,. r'11., crrnca X\\
.-, tl.'c,,r'.rt. in anui 45C. tolplrrl zcilei c,)n\rr\-.1'.,r.1ri
'' :rir ccl Ilirrin. o2. cit. crrrrca \\\'

iL rnrpul primd.verii, toamnei sau verii, vestibuiele gi
l,rristilurile unde anticii aveau obiceiul si faci
iaadsnnsleunpatArreiulinssrn,otideasrouncicsanuihclginiimeiceaormirnrncltirotiaeardcacasetolucidgrluuletul-ippllxciolrt.uiorian.rsrud.rot"olaium.mt'i,Au,aaiipanl"neeii,i,mll,odlStearae"srbclamlulirotaoriui,tri,iuinr.Fe,iJsilrgre.i,udcteuliqtua;ligmis'*rvsee"naacai_uui
zugriveli cu anumite culori qi intr-o manieri a-
1,.rrte, dupi destinagia fiecirei incXperi", Vitruviu
nc spune cd ,,... primele lucruri pe care cei vechi
le -au reprezentat slnt tot felul de trompe-l'oeil-uri
inritir-rd impestrilarea marmorei. Au desenar apoi
,lir-erse compartimentlri cuprinztr-rd cercuri sau tri-
se'le prelioasel. rrnqhiuri galbene gi rogii. Mai tirziu au incercar
\.i reprezinte clidirile cu colonadele lor. Locurile
ri.l-oCr.u toate acestea, in toati Itali;r, casele amato*
de art; slnt pline pini
la refuz de pictrri rrrri spagioase au fost decorate in perspectivi, cum
r cchi de trei sau parru s,riole. Petrorrius d.scii. una siirt decorurile teatrelor pentru tragedii, comedii
clrn aceste locurnle pe care a avut ocazia s_o vizi, tau pastoraie. Lungile galerii erau decorate cu
I
teze la Neapole. Cchii lui au vizut pictu,ri de
I Zeuxis care au rezistat vitimirii timpului gi nu lrcisafe". Apoi, artiqtii, imprurnutind motivele sce-
indriznea si atingi firi un fior religioi ebo;eie lui i'rn.1toirmlpeguel nrdizabreo,arieeplorerzeTnrtoaiueiesvaeuniamlecn5tellieropreiitlroerculutei

Protogene care, spunca cl, rivalizau"in veridicitare
cu insi;;i natura. Admiralia iui era arit de mare t i lirse.
l
!.cnlneractoienicsluazleie, ,,,-parsae-gpillnfigpeiearudtuotrujul d-e, captaic"r;onr;ui
i'ncit s-a inchinat in fa1'a picruriLor in grisaille ale
lui Apelles2.

inceplnd cu secolul al il-lea Roma clevine ulr picteazi decit mongtri extrevaganli gi tor felul de
pdrcod.,ibgriiocsompoaln.idee"
arraclie. Amatorii romani cuprinqi intortocheri de tulpine de plante canelare cu frun-
feri..opereior (mania penrru ror ce e vechij prc_ zi.;r,rrile despicate; sfepnice fragile suslin castelele in

in lipsa lor, moderne capodoperel. tr..utului rnu, nriniaturi din care, ca din nigte ridlcini, pornesc
copii dupi tabiourile executate de
n-rarii artigti eleni; sculptorii multiplici rreirumirate rimurele pe care troneazi diverse per,
sona je. In alte Iocuri aceste rimurele se tcrmini
cerile dupi _Venus pi Apollo, rreczirind Iarep^nroedr.oui_e cu flori; din corolele lor ies ia iveal5 jumitiji de
si contrafaci semnitunile lui Fidias ;i prax irele.
Citind textele rimase din cpoca antici ne purem l'isuri, unele cu fele omenegti, altele cu capete de
cfaccaescoa,idaepeo.rdceesaprerofmelaunlacucmarea, .rnimale; ,,tot felul de lucruri, zice Vitruviu, care
crrol.r"t pictura gre_
,,in goana realizarii rrLr erista, cilrc l)u pot cxist.i, care n-au existat
Irumosului. a trecur de la infor,-r-'i-l is,-,-, la un iel
ccadocrit.hlu.iastleuulcpnftroutailsrietVianriletajsrdiumnavtc"e.ituaaOteespriineenirtenceleoupao^pscaetarteitcl.uamEirealAienupsgiireuelseluito-,naaisnmelisascaeru-t, niciodat5".1
tor, care a avut cu siguranji ocazia si admire ca_
podoperele acestei pi&uri grecegti despre care ni Cirimida, marmora, lemnul sau gipsul servcau
s-a.vorbit atita, despre carJ s-a scris aiit de mult
5r drn care nu ne-au rimas decit extrem de puline in rnod obiqnuit ca suport. Autorul relateazl ci
e$antioane, probabil cele rnai mediocre. Dupi ce pasiunea Romanilor pentru picturi era atir de
ne descrie ,,aparramentele ln care se locuia in ano_ pr"rternici lncit edilii Murena gi Varron, in rrecere
prin Lacedemona, fermecali de frumuselea ulrei
I SaliiLstius, Conjurasia Itti Catilitn picturi in fresci de pe un perete de cXrimidS, pu-
scri. si, o taie cu feristri,ul qi apoi o depozitari
intr-o ladi pentru a fi transporrat; la Ro,ma.

Foarte curlnd, panourile din lemn de molid,
chiparos sau meri$or sint preferate oricirei alte

cselrte. Pe aceste plange ceruite, artisrul igi traseazi,

2 Perronius. Satiricott. cap. I-XXXIII, Paris, Fa;rc- 1 \iitrr:viu. Despre arhitecturi, cartca. \'II
kor:cke. 1B33-1835. t4

colrtururilc cu .rjtrtorul vlrirurilor clc cirbtrnc, rt-,:rt:. - i rrc .1 corlt:trtci;1t-o. -\crele cclui cle .r1 doilcrr C,rrl-
, iliti clirr Nicceir (787) irnporrivrr iconocla;tilor sinr
rie clre p(\r-ltc ii ilpo; ufor irlclcpirtrtir.
rclclrttorrre pertlrtl ciisprclul pe circ clcrul il rll;r-
J)liniu nrcnl;onexz; o schil'.i c1c picttrrai rc:iliz..r;i
pe pinz-ii crr urnr:rrc .r r.utci con-rcr-tzi ficutc cie ..r:- rrii'csl;i [11:i clc irrtitri: ,,Liltertr-rtcrr picroruir-ri crcg*

pilrrrtul Ncron care clorea si-;i r';rdir re pttrc,.r.i rin trelrr.ric si fic linrit.rt:i". Prcolii inspirrr!i cic
efigia prin n.rijlocirc.r unei inr.rqi rri trri;rsc i;, lti \iintLrl Spirit (rclici ir.r prinrtrl riucl tlrcnrl;rii C..'n-
, iliLrltri. clrrr clc itscrttcrrcrl, ncindoios, cpiscopii ;i cle-
cle I2C cle picioare.l rul in gcneral),:tleg, juclccir, hotirriisc ilsLlprit 1ot
t ic.l ce trcbLric si fic reprczerltrlt, in tir.rlp cc .1r-
CLERUL ristLrltri ii revinc cloirr s.lrcitlir rcrrliz-irii inr.lgirli-
Ioi... Icoitt'lr, in rcllitlrtc, cstc rttr lttcr,-t s;tcrtti Ltlc
Dc le pictorul r.'r.rjitor l:r pictc'ru1 scl.rr'. :. 1., iLrlile ;i culorilc citrc ser\iesc cxccLll,ici sirlt irt prea
nrai,-iciari lrr artizan, ilrtistul i1^i picrclc pLrt in I r r;
pu1i11 prcstigiul soci,.rl. 'I'recir.rcl clin sl trjbrt clir r::i'r, i.rlril sltin1itc.,\rta clorrr este trcitlrrr picrorLrirri' in

titii in scrviciul c,rlectir-iti1ii, el slrvcrrrnului t inrp-r cc corrl.trtclit o ircc SiilrrLrl l),rrirltc- ..( -Lrrll
clin .rLttor clc :nir.,. ,:
ad1cvlrinocgiutan;tsrliumi p:hirlnrsrltuojrito- r. .lrlr pLlrca si1 r ilcLlT.ulll pc pictori clc grc;cli-l -\ rtis-
in jurul sriu sc.r)1er,,s tr.rl nLr inventcrrz.ii r.rimic; cl cstc cliriiat c1ulli tr.r-
ticerca. Gralie te\tc1or lui (,iccro, I-r-rci'.rn s.rLr lr-
rliliiie tlntice (...) tttinrr lLri nll f,rcc rrltccr'"r
,.lccit si execlrtei estc ttlt lr-rcru;tiirt cl-r irrlcrrtie
lostrate, Plaroi'r, Pliniu, Plut,rrh, Scneca, ,rilin'r r,'rii rlparlinc I)irinlilor crlre
;i compoziliir raltlouril()r rceiil c'.1re ie
mulre clcspre ol;iceiurile pictorilor greci s.rri roll:rrri ie siiriiesc; !rropriLl-zis ci sint

clccit vonr afl:r vreodati despre cei clin cr,'rrl rrci.i:r. l.t(:

inccpincl clin sccolul rr1 III-lerr pini in sccolLri .ri -\cc.rstrr eril so.1r1i1 i-ricttrriltlr clr;i a ttrttlr()r lllef-
XIII-lca nu se ltic aproilpe nin.ric clcsprc o,rn.-:rii
de artii. I)in ccea ce s-a scris in lcgrituri cu i1.L'\1 tclugrrrilor. C,orrclilirr cclor crrrc l,.tcrau pcntrLl Pr;nIi

dor.r.rcniu, clir-r anecclote chiar, n-:r suprrrvicttrit nin-.ic clcpinclc,r clc gtrstLrl, cirrr pi cic ci.rlrricitrl ,'Lccstirrr tlirr
irnrir. Lrr lnortrteil lui C,rrrtl ccl l'lrtre cilrc i1 grtlplt
airrri c1o:rr c'ie citcv:r triltiltc privincl tchnir.r:'ic- irr ir,rrul prrlirttth-ri siu icoli 1i rrtclicrc..rrtiltri ;i
turii slu a arhitcctrlrii. Se cr,rnosc rrrrnrele citr,ri'.r o clipi otrorlti, rtt l'tlst clirr rlotr rle r 'titi
arhitccti; citiva rninirrturisti ,rtr renlit si si (ur.1r- scriitrrrii,
nc7.e () crlrte cle rLrg:icir-rni. Diir rrr.rrrlele curtji,rr rrlc ilticl ltc.ror'nLlrtlrurilitrrailitlie-
princiare, clin statutele corporaliilol. 61j11 psgi.trile srr lcirt clrunttrrilc pcriculoasc
citor. Clci r.r.r.ri btrni \,or g;si ,'rz-il

bilciurilor ;i l1e tirgurilor, risarc clin cincl iir i:,rc1 nrinistircgti, rcfugii rrclcsc;r prcc,rrc, ciici lroc.rtia
rcestor rr;cz-riri \ir't tclttrl rdcsc,r hoi'rrclcle brrrll.rrl.
cite un nuure. [{irrcori picrori 1i scuiptrrri lLr . lr (.ci nrrri privilcgiali, lclipostili itr rlccste Itr;tri rtrirrrts-

noscut o siturrlic nirri r-rmilL pi nr.ri obscurir. ] ) ;,r tiri irlandcz-c, pirstritorrc clc cLllturir, vor i()rnl.l
opcrcle lor nrcriti atenlic; nici unril clirrtre corllr:lr,
;rorani 1lu s-i'L prcocripilt clc felr.rl irt carc ;i .iu ntri gcncr;r1ii crrrc, ocleti ct-t illtoarccrcrl vrcrtlrtril'rr
cleprir-rs nregtegugul pi de felul in citre l-au pr;rc- vor plecr iari;i 1e clrunl, participirrci la
ticat. ()probiul aruncat asupr;r lor. incepirrci ciilr 1-,";rri.., ullor veritll)iic
secolul al Il-ler, diinuie pini in cvul rlccliu tirr,,t. .'..,-,.",. trnivcrsitili irr illi:irrtcle
Cel m.ri .rclesca, claci opcra cle erti po.rrlir.u)
nullc, ,rcelrr cste al posesorului seu el t"ncc:,t.;; rrinistirilor clin i:uropir Occiclcntalii.
rll \
i.a sfirSitul secttltriui (irll, [-lcrr' rrlrrrtclc \Lr]ite r,
c1e l,r r.ninirstircrr Seint
cstc IlrtlT.ici.lir 'i pic-
tor, r1lr1 cultt ciiugiirul ()clor,rrrrlus rr Itrst irr acelrri
37 tiurp prclrrt si ir.rgirler. -\stlcl cle rrlcz'rri rri-
r,ir. cir., crrter \\\ 35,

1
1

I pcFnluiiusnnltedoirleaeg.sgictdii,etcoluarmuFl oaqnuitecfonaseptlalecbecilleiiusdtaieuplaroaacSmtaicienent_itoGaaa"trleli,r"ddiiesic,il_a; trrte in sensul invers al textului, adici ci-l capul
in jos, incit crcdinciogii si-l poari vedea
astfel
pc fa15. . . intr-un cuvint, un nobil strimo;; al

ldcccttaaule5egcsrrR.lecdjrulltaeaceagaagurieausraailrclfiniclhlunemea.irtrt,lu)repuooelcnclruc)luactrieu.irpn.aipdrAefiueemeunollgaadorscrunereaubsusrgitcacmlriaienuleuvi,lcpniogreptcsiiurlnueiifrlrnndeeaiit.ecnvesafmAslrieauzptc.iruiin.citrnn;uadeia.snrri,.eil;if.ei;pir.idporm,*riLrsrni,Jaiain.bt,caiili;ll,n_ti"r;lriri.vtca;elru;eircrvge"oiliaiilii_ee,ji , irrematogralului de azi.

Ilustralia contribuie la risplndirea culturii.
l)upi Grabar, prodigioasa dezvoltare a lecturii,
incepind cu secolul al XII-lea, se datoreazi, re-
nrarcabilei politici culturale dusi de pitura reli-
qioasi. ,,Aproape fiecare biblioteci publici pose-
cli, astizi ln colecjiile sale mai mulie lucriri din
cpoca romani decit din toate celelalte secole pre-
sa ,,slirgeasca" manuscrisele, sau sI apliie fonduril: ldaesupnrelofecl"u. l$ini ecl aardeafuugnic:li,o,Cnuanuogbtiinblleiole,
de aur gi de culoare pe filele d. p..g'",rr.rrt. ccdente
noastre
teciie ministiregti ln primele secole ale cvului
,,Explicitul", for,mula obignuiti care lncheia in n'rediu sint destul de sup,erficiale; se parc insi. ci
general un manuscris, confirmi adesea clt
citi munci depuni executanrul timp gi lectura a rimas, in principiu, un privilegiu rezer-
urrneebiuaiastf-esli i'at cilugirilor deosebit de inteligenli gi cu apli-
lndeplinirea de-lucriri.,,prietene p.irr* calie spre stud,iu"f. incepind cu se'col,url XI, C,luny

un iititor,
cu scrib de la mtnistirea Sainr-Aignal,. . .
{lmii paltoernit degetele, nu le pune pe scriitura mea! ;i ministirile dependente introduseseri obiceiul de
a obliga pe fiecare cilugir si lmprumute cel pu-
Nu gtii ce inseamnl a scrie. F,st. o^.orrroadi distru_ 1in o lucrare pe an de la biblioteca minlstirii. La
gvXirteoaar,e.i,g.ilqsitrcivoecgotqeesatzoi mspicinual re$ai ,coi1aisitnecleeg"o.rg'ea rX li;-
restituire in cazul ln care n-ar fi citit-o, trebuia
si-gi mirturiseasci vina, considerati un mare'
Ba-sincqteeveiuclh.ivmaeledniut, pentru manuscrise nu-gi picat.
d.geucisttuinl pasiunea .out.-por"ni_
lor nogtri penrru picrura MESTESUGARUL
rali contribu.ie la gloria modernS. Arta miniatu-
comunitililor religioase;
cele mar reugitc specimene fac parte din ,,Telaur.'.
incepind cu secolul ai XIiI-lea, cind lucrurile par
Impodobirea cu inluminuri aiuri la invesclirea
textului, ficindu-l mai accesibil maselor. Grabar mai aqezate gi cind arti;tii incep si evadeze din
cgOlcueuitdlelviacaXizantdIit,,ticwrcdiuairebzliacuunaltmcroreaurirelnsoaleiourrerrsiwiiaTetdronvver,eeaerEpsldxaeiugtadultcteliau,ostins.fiuiecmElxeebxiancduutllartt.aairmtcdteiepmjoluinirl*rreubsaleioanqc:,ueaon---.i centrele religioase, cilugirii au dificultili cu re,
pe care-l ginea cu amlndoui mlinile sprifinit de crutarea. O fracliune din mlna de lucru gi in
jpoise,ptp,epednatlreglec1bi.smeqrlitci.imi esai, care srltea in picioare, mod particular artigtii specializali, preferi si-qi
poati vedea .r,ra dupi instaleze ateliere pe conr propriu ln speranla ri
alta ilustraqiile ce alternau cu versetele textului. in valizirii cu organizaliile mlnistireEti. Dar piri-
acest scop, o mare parte din rulouri au fost pic- sind ministirea clericul iqi asumi qi riscuri. Adi-

postul, hrana, securitatea nu*i mai sint asigurate.
L,i descoperi inconvenientelc concurenlei gi-gi d:u
seama de exig_en1ele. cresclnde ale unei clientele
care, pe mdsuri ce-gi achizilioneazi bunuri rrate-
riale iqi ia ;;i misurile de prevedere. Depringi
38i1 Cirar drn A. Leroy, la t le )dmilii,e et attecdorique r!e, J
39 1 A. Grabar, La Peinture byzantine, Skira, 1953
artistes Jrntt;aj,, NrR.F., ptg. 17.

cLr nruncil inclelungati in atelicrele rnini.stireqti, firi un control sever. Pentru a evita fr:ruclele ,
;iccltl nor vcnlll pastreaza ult altunte gust pentru ,:rrii dintre slu jbaqii h.ri Carol ccl Nll.rre avcalr
lucrul in conlun. Miniaturigtii instala;i in privlli-
oare, de tipul celor reprezenrarc tn tablouriie lui misiunea inspcctlrii bisericilor ir-r scopul verificirii
(,rrrpaccr'o, lucreazi sub ochii a tot felul clc gur:i- claci ten.rele erau tratate confornr cano.lnclor ti
c.rscir. Gruprrli citc rrci silLr petru. asculti clc
orclinclc unui;ef dc atclier aiutat desrul de clcs pentru a analizr amestecul de gips gi c.rlitrrte;r
rle ri'li.r ;i clc ctrpii acestujl.
-\ctivitaterr artistici nu rimine total circuru- i..preturilor.
scris;r in interiorirl nrirr:istirilor sau ai oraleior.
\.rrr.r. dacir rizboiul sau cinm'.r nu ltrrc r,rv,rgii l,r La mijlocr-rl secoluhri al XiIT-lcr Iruropil Oc-
qar:i, pictorii, o specie cle ligani nornaz-i ai arrci,
strribrt provinciile pc jos, seu cilare pe nragar. ciclentali iese din toropeali. Sccolclor cle n.rizerie
Gr.rir:rr se mnalcazi fresce din secolul al XI-lca datorate invaziilor, foametei, s.ru ep;dcmiilor le
cxccutatc lir S:rn Elia, aflati lrr o clistantil clc
cincizeci cle kilometri dc Ronia, dc o farnilic clc urmeiz; perioade dc calm li dc opulen1i. O.rmenii
ireschi;ti, Jean, I',ticnne ;i Nicolr-rs. inrr-,, in bogari ili corrsacrir o prrtc <1in tinrpul 1iber, fupt
scriplic grupul igi didca clrcpt orrrs cle Lr,.r;tin;i nemaiintilnit clc tre i !:lLi patru sute dc ani. de-
coririi caseior ln care locuicsc. ,\ i:rccrilc sc clez-
Ronra. r,oiti, atir clc bine in r-rnelc regiuni ir-rcit cirrselc
a\.ute, Ei in special negustorii, <.lcia rrlertrrli cic:
ihic-nrtar,iniri;nprisniriltocrcrlnuct'rol,bcirlctinninolictlrtcoausis;e,taicac:lacbrucisliteiogpttiucnciininisatdfcuiiiricniddluiancicrnrilti,i.lgltitsmuzcrc-learpiuc:urill-dtaepvarrjtouiiro,l-iirrlcrsicnintri"cuincrnrri,rllraiacloerticirIrc,.iruhei-nrvirprttrl'rrzec-r-,r.rrricir;uliticii dei'alorizarea morretari, vor si 5i tr:rnsfornre dc-
c.1ri cilrc c:il;itorc;rr-r dc la Coast.r cle;\ur in viz-ele in bunuri nobiliare; scntinlclrtul prcc.tritilii
I)rirvcnt;1 ;i pina in (.orsice cu scopit.l clc 11 trelrs viclii nu e striin dc dorinla cle r trii in mocl fas'
fc'rntrr vechilc c,rpclc clin lcmn in biserici cle gr.r-
rroirti.".\l;rrrroscclicstxapntlriici iupnrceozrei nctle.l ..1ccstor ,,biscrici sr,r tuos.

nrai nrult de o sutii CI"]UL PRICEPUT LA TOATE
cir kilornctri. in percgrin:irilc s11lc, pictorr.rl iti
Iue cu cl rrjutoirrclc, ba chiar 5loi cfaumluiil.iein. Lia-rccnsctc- Citir-rcl invcntaricrile ficute in cpocil, nc iir;rqi .
r-ttic, rccrutl.t aiutoarc 1l falrr r:irr cit cic mare errr luxul pc carc-l etal,t mrtrea
c,rnclilii, invirlirur:r cr:1 totoclat; tcorctic:1 yi prac-
h'-rrghczie.
ticri, ier clcvii, ir.rrrinte de a exccuta proiccteic
itnrerri.rr;rcrcsicgtrcutrilliui i-ic-ontrocabgprr-r:rror['rbircuact.scRicsolceluicnloiplniei.crzatoenrduiinltrr-lrrpi rclotLLlrlllefsomcrnclrlice-. Ornanrcr.rt:rtirr biscricilor fiincl in gcncral prost
nrit.r cioirr ll cxccutarc,r frcscelor; cl dccora strt- retribuitir, pictorii, niz.uind si-;i ata5cze r-r clicn-
tuilc, sul>linia cu o tr;isi.turri dc ctrloirrc rnrrrginilc teli nrai bogati, acccpti s.i clccorezc siililc c,rstele-
bo1ti1or, zugr;vce (nrajoritrr.te;r l>iscricilor cr:ru 1or, faladelc crrsclor, prectllx ;i si pictcz-c ntobile,
pictrte) suprafcgele plarrc. Din lipsi cle o.rganiz;r. si clcscncze modclc cle qei, clc armuri, cic scuturr
{ic corporr-rtivi grupurile dc me;te5r-rgirri lucratr 40 ;i de ecusorrr.re. l\''Iinrr de lr-rcru se ctut5. 1)rintii
i5i vincl bucuro;i clreptr"rl clc rr purtrr ltlaz-oarte.
inrr o zi, un burghez p:rrvenit i sc adreseaz.i lui
( liotto sir-i orn:rnrcnteze .bl,rz-<tnttl .\ccstrr, ir-r lo,'
.i desenczc o armuri schitreazi crtricatura cliclr-

tuiui sIu. i-tarvcnitul, cr-t iriazonul sub braq r.rle,rr-

gi la Giotto: ,,Cum ai avut neobr;izarea si pic-
tezi o astfel cle spurciciur-re pe blaz-ot-ru1 mer'r?"
Iar artistul rirspunde: .,DupLi cc-tni vei achita
intreaga sumi. n-o s5-1i rnai virrir ag,r u;or si spui
41 ca opcr:r mca e o spurci,ciutte. Cearta s-a tcr-

milat in iala triirun;rluh.ri unde, lucru cir-rdrri, tlu-se cu crcusmtupriir, ilr>iirudrel:lcuclleorgi.oIlotogsirndiccriu;tbiglrcautilo;zi_i,o
Giotto obqinc ciltig dc cauz-i".1 consacri

Cu priiejul scrbirilor. macstrul r-rrcat pc niltc nlir;rrc in virsti de treizeci $i iiaprc de ani.
schele alcituitc din pari qi frtnghii montatc cle
ucenic impodobe;tc arcurilc dc triumf cu scc-
llc inchir.ratc glorici suvcrluului. Iar cu prile-
iXulcl diinctirpi.eririeinsi A4ctz, rcgir.ra mlmi Caterina dc MESTESUGARUL DE ELITA
fi rirnas uin'riti dc,,numcroasclc
pavilioar-ic qi turclc, de minunatele artificii qi con-
L{r-rlr rirnp, favorr.rrilc, cadourilc srr-r,,r:isfiturile..
struclii dintre carc ur.rclc in f ormir de piramidc, crnteaz; n-rai mult
decit considcrati.l socjalir pen_
colo.ure aticc impodobitc cLr splcr-rdidc povcstiorre. tru acela carc nu
este inci clccit un lr_rcrirtoi in
1i cr,r personajc atit de bine irnitate dupi netur:i ;lomcniui artelor.
datoriti dcplinci 5i liuclabilci dexteritili a artifti-
lor, incit p:lrcru cir triiesc sau ci vor si vorbcasc.i in Flandra lncepind cr,r secolul ;rl ,\IT-lc.r, rrrn-
diferitelor corporalii estc marcrt in primul
privitorilor".2 gu1 clc locul pe care-1 ocr_rpr-r membrii
,rc.sior,r l"
Cu timpul, cci r.nrri buni ;cfi de atclicrc clcvcnincl lirc.l

not rrbilii cct;tii, tincl si-1i fixez-e domiciliLrl. s:rbiiri ;;i cortegii gi apoi de calitatea br-rciqilor dc
i\ume1e lor sc f,rcc cunoscut, :rcordindu li sc sr{rfai cilrc le sint anual atribuitc. i\,Iagisrralii,
drcptul intririi in rindLrriie burghezici. orie vrii, construcrorii de coribii, negr-rsrorii clc
1i;ra onorali cu t-, stof;i brodati cu fire dc atrr;i
De la cvul n-rediu pini ia Rcnagtere, picrorr"rl arqint defileazi iir frr.urte. I)r_rpi ci r,rrurcrrz_i :rrtip
ajLrngc un fc1 dc rcgizor insircinat cu fastr-tl evc' tij. arncstccali cu rluncitorii dc rlncl. Un dctalir,r
nin'rentclor excepliolrale. Jean Perrial organizerrzi
arit de binc scrbirile lr.onczc il'rcit fi-r anul 1'{9C totugi ii deosebcy^te: primii, care prir-ncsc o rreinrc
cil br-rcltii clc stofi pcntru h,rine ie ccrcr.rr,.rr)ic, r1n
primeSte accleagi insircinirj gi per-rtru NIor-rlins in clrcptrrl s-o arborcz-e pe umirr,rl drcpt, in tiurp ce
vcclcrcr primirii lLri Carol al VIII-1ca. Cu rccsr r:sIr'l: z-idari, tin-rplari, gipsari inzcitrali cr.r o bu-
prilcj artistul cl;tigi dou;i sr-rte dc livre qi o robi
de postav iar suveranul sc declarir pe dcplin sa- c;ltrr clc o rrai rnicii importanl:i, rrebuic s-o
po;trte pc rrrrlirul
tisfiicut. Clu toate accstca trcbr,ric sir ir|reptc irtcri calitilii lesiturii ;i sting. r\ccstc p^orcciz.iri .rsLrpr:r
pini si oirtini titlLr,1 dc pictor .rl a felului cle a purtrr silrr sr-r,
;aptc ani sa 11 dcse rve;tc. Ca r.uai toli curlii. f icicnrc pelltru rr indica faptul ci poziqia socielrr
Cor-rduita artittii
timpului, se considcra sr-rbcstirnat p^i prosr rctri
:r pictorilor sc situcezir intrc lluncitori si nrcrnbrii
buit; atitudine:r sl clezinvolti qi desclc ccrcri cic n.rrlrilor corporalii.
baui irit:i notabilitilile. Concurct.rlrr cste ;rspr.1.
trIii dc tcrchca bcrchca. cu ctltia clc culori in soi- Italia estc prin.ra lari irr crrrc pictorii izbutcsc
nArc, vagrrbondcaz-i din oraf iLr ora$.'fadclct, cci nrrri rrgor si urcc pc scrrr;r sociali,si sir se lpro-
Zucchcrcl, carc locuii-r la lton'ra, in prima junri- pic dc pcreirncucriirlere,cuinlriv1a1t7e15, pi iacrtiosrtoucl rIeltcicllcin. iCcosntc-
tatc a se colului al X\il-lca, cstc ollligat s'i sc trectul
angajcze fccior dc atelier. Zi gi noaprtc, aprindc
iocr-rrile, lc ilrtrctinc, frimint:i culori1e. l{rinin- insircinat si restaurezc sala tr{arclui Consiliu clin
Yenelia este deosebit de sernnificativ:,,Creclin-
ciosLrl no;tru cet:rlcan Gentilc Bcllini din Vc-
snci1iian,trpeiclitnoi rpedetortnrcimrit,pus l:rvioeqfciirliut i,siinrcbstuanu:rieszterrr;ui
, (; . \':rs;rIi. Lc! PrItllrcs 1r)-r11177.q, 'OiOtlo" , I Icrtllrrltl t966.

:P(._IS .97 .\'tjttur ilr (.harl.cs l.\ ,: .llatz, 1569. 42iI,, ,si in prospelirnea lor picruril.- si de'coraliilc clin
ir. .\ltl.

I

snla llirrelui Consiliu, c.1rc sint in miriorit..rtc tr;li i_cel care lnLlnceftc Dclrlru s;rtisfacerca ne-
clegri:rclatc: ttitui liiri reirri,.rilic, ilrtistlll ccriir-
.lu-nc dorr.r si ne csl;u1.rf)\rro, rrciuiir-,urclcsLcr,sr ';,riior de zi cu zi aie nrasei_
ir-rgrijirr, clup.'i
r-roi ci se cuvir-rc, clc irrtrciincrei.i . i'-' pJ.ru s,,..i.i1, l).r \ irrcj, Jlichel.r,rAcll. yi ll.r.
prolrr.r tlc r..r]e.r rrt5Jl.r dc irrnirrr.r;ii
lurr-lit:r si'rli estc r-lra clin pri.rcipirlclc orirrllncntcr -lil ]or.

.rie cet:liri r.ro.rstrc, am colrsicie{;.it ci trciruie s;i lic iicX,...\,.::r,Ur.,;i.a'tiI'lIauidci-nlloistericrrtagiril(nn,,lo.carrsrla.ru.rrs,tr'cilar\srr.iu.unrirrurtPt.irtlinererpronsrcldrri,irrgLrro.rdirer,lc,i,urtr,,,il.citrsri;creirifnzill.i.r,c.,iiti.ccr,i,p,id,,..,ire.itrirvr.s,c,lririinll.ori.ct1-..rroli-i,,ia,''rr.s,crr.por.roeircinllliu.l.irrcn-"rlAanrcrlr"i___,i
reprrata ;i restaurati. I)e acceri s-a horirrit. pliir
ciisiroz-i1i;l 1tr;irclui llc,nsrliu, cr lrLlmitlll {icLrtile',
s,i iie c{c1r:qat ci1 execlltor al repal'Jtiilor }rc c;rrc
lc rrecesitrl L.ictiiriic gi ciccor:rtiilc clin nurnit:r s.r,1a: :.,i..'-,rr-t1l.IurA)_s,r'crr.r1rerrhiag.cLi8r)zrrCo_cCc,szp;ccrrlociprLtrfrroleocclrsriiurtlcncparlis.arlcilrijitcrlriiicn,relrrr(eil.rt.crlIrojcopp.rrrtuicsillacut.lfc_irli.c'!rcarpltrcctclil,scl,tprrrccu:,i
s a l'rotirit cle asenrenea cr nLlur;tul Gentiic si r;:ncLs:r,:;:i-tcr,Lli)'ie;s..LL;otldrl,:uo1iidrlnncptouLiicltinciioiintpnsLsg\icclclcrrl-erlnhrrciniaeosiesnxcrclnci"ica.lrccrmno.lfuritlicuCtilrajdSll.auorteLc;siicrc,.l.rlpicr'rr,tellLipucnl\LplcL\tiru-rt,rii.r,nullanc.c,.pistaut;urcir,s,l.,r,.ct,rnl,r.ilt1.,{r"1raioii'",.rr1,1cifrXcl.ur;i.crin1I,-.mcr,triri,s,Cr.;ft:,irloc,"ccngs_,._,i,
fac;i rr.cc:'rsti o;lciirlie Lindc:ri ciircl va crcde ci, e
llecesar,;i cn i se vor cotlancla, prir-r t-.cq'.rsr,rrii

cle sirr-rri, li pc socotcale Stirtuir-ii, culorilc yr ti.ate
ce1c1a1tc sribsi:rirtc rlecesrire. I).1r, cuLn oricc llrcrir-

tor me riti rr sirnbrie , s-a st;lbilit clrcpt rasplaii
pentru rrllnca sa, ca primul loc clc egent cic .\n-

trepozit care se va elibera sI i [ie cor-iie rit dirr
orclinr-r1 llarelui Cor"rsiliu, pe torlta clur:rta r ierii

s;rle". l)ac:i, aga cum spune tcxtul. Gentilc ir-ar

fi fost decit ur.r sin-rplu muncitor, ar fi trciruit in
nrod normal si fie plitit cu ziua, dar el este un
inuncitor cu Anume ,rne rite ciruiir, clrcpi re-
corlpensi pentru munca qi timpul cons..Lcriitc i1t- ARTISTUL

trctincrii urrr,ria din,,principalelc ornamelrte itle \;rftf-li,:.tt.t)i.ri,.iprurtrrqci:lc1uipricttiis-renu.rc.i.iil:lrrcorninrlrcl;ut:i.r:,erriiv,icnirrL,lcrrtoleiiernirlrrfccptir1n;cs,t.zrro1ire.zpL,fr-,,i.iin,1.idiltt.iijc1llc.t,r,ir:rrtiri.r.ll.lcur5\,ic.i,1rt,lt,1ri,.ctrri\.ii..tl,r,it),.iarrrs,rp.i(_r-t..til,..r;,rr,,rrl,.ic-'t,ii1irii\rcopelcrlrrurr..j.irtLtilrDtr.,cucriai_r;c.

i-.r;rlr-r1ui" s-a considerat cI cste rnai porrivit si .:(t;'rri,.rrui.t:qlrr-S.ri(er.lrLrcut.n_l.l:1rtpt.i\.nr'cj\.),rl.'itetl\cp.ttr(lorlzlLcerirctp\ol.,.rrn.sdl),ct.i.ra,.,tt.vUlr,i,rtotla.dr.rrrlbririceL.u,a.,.itts.,c\t1c.nt.ri11uIlcplli"eIlrrn...pr.i-cl,ir:.i..l..l1tt.tgasic\..prl."i1tIu,.r,r.n1i]jcfrccrlsrr.cr.lr__tcrii
pi csccaracs1ig-or-rarcrainlatrceolirnlccertcaatclIlll r,iitorul. ,\c1nrira1i.r
crc;te pe zl cc trccc- c,'c-;r.Lri:1trr.eill.r1.'t1r|f:ntreJurUcr,leli((p1,,a,ut's\rn'c.elu,t|iial.npltoclillrnt(t)rirloL)irpcl'l-icaruiinl,t-r.nrracllrnrr.i,t.tr.ar.cr;-i-ie.cl\;irri;.r;a,p.;tllSo;tiu:.tI..L;1Cis;,lrtiit,;rralircrtllt.'ciL;.,
1le1lini estc pictorul pe carc \Llrelc Consiliu i1
trirrcte la Cc,nst:intinopol cir.rci marclc l'urc rttc 45 (j;-LerD.caeii.cr\:ricniccsieicloparrrlcainlatiici.lloroptitfriirr)ifr.a.uelpisir)rcrer1rcclr\ecccinti,p,clrr.a_rrrl1cclice1coalsncigrljr.irrt_ii
lcr.oic c1e r-iir bun portretist. Si tot:rcel:r5i consi-

i1.r il 6or-rferi la in:tpoicre priviicgiui dc a purtl
robrr p:rtricicnilor, semn dc ioarte inrlti plziiic
ii, or.r; il filcc cirvaier cle Sa;t l'1lrco, titlu crrri
ii permite si se amestecc cu r-robilirnc;r venctirll-l;,

cerc inchis undc se pitruncierr cu grell.

Odati cu sfirp^ittil secolului al ,\\i lc:r, in It,riiir.
-.ituali:r artiqtilor se arnelioreazi neincetat. ir-rsugi
f;rptul c5 sairlriul ziL.ric s,ur lunar estc lnlocuit cr-r
r'r pensie, contribuic la scparare.r artistului cie n-re1
Ielligar, 1a st,rbilirea r-rnei c]coscbiri intre ccl c;rre

\e stricL-riette si fnfr-r-rnruscleze condiliile tle

l e5xitrcaiorvda;narri:rn,i,nSee poate spune c; el esre primul fi costat trei mii de ducaqi de aur, l-a fermecat
care a cci mai mulr pe. \-asari? Scrisorile lui Diirer, in
rnulrd vreme singurui
cerut, prin exemplul conduirei sale, ibolirea unui care este incontir-ruu vorba de bani, au un-rplut
statut pe care il considera degradanr". Refuzind de uimire istoricii secolului rrccur. Cum a fosi .,l
statutul de megtequgar pe care voiau si, i-l im- putint; ca un artisr atir de mare si aibi preo-
puni, Leonardo sc plaseazi in o,af ar'a claselor,; cupiri atit_ de meschine? incercind sviini aseplucstsiofiqcice
nici cu totul pictor, nici cu totul savant, nici cu
totul scriitor, nici cu rotutr om din popor gi nici cu o astfel de atitudine, se arunci

acestuia carc 1lc este prezentati ca un pcrson.rj
totul senior. L,l este iir orice caz, primul artist cupicl. in fond, Diirer gi nevasta sa f ormau un
care s-a situat cu buni. pLiinqa in afara tiparelor. . . cuolu de mici-burghezi, dornici totodatS, ca roti
L,ste invertit, ambidextru (mai degrabl sfingaci). . . cei din epo_ca lor, si aadputnesefmlonriinfici e;itivs,isucrricseoriplee
Frumuselea sa, eleganla sa. . . stirnefte peste tot scara sociali. lJar,
un val de uirnire care lasi si se vadi uneori f

artistu:lui mirturisesc nu numai necazurile prici-
ciezaprobarea, dar care atra€!e totodati acleziuni nuite. de problemeie materiale. Ele revelcai;, g;
relimitate. " 1 E ste lucrui acesta este nou, vanitatea riniri gi dorinla
care afirmi ci de asefirenea printre primii vic pe care o are artistul de a fi centrul consi-
c,i ea il inaili pictura
pc cel este tor.ncpl rcaocstaicn;tecnulailneu5lri deratriei conremporanilor sii. Firi lndoialS ci si-
care tua.iia pictorilor italieni pe carc i,a frecventar

cicasupra simplilor cxet uranri. mult timp i se pare a fi- mai buni dcctt a sa.

l'licheiangelo irnpirtiqegte aceea;i conceplie- Este congtient de inferioritatea sociali a confra,
Contrar majoritilii artigtilor rimpului sXu, el nu 1i1or gem-rani sau f lamanzi, considerali artizar-ri"
in momentul in care,
suport; si fie criticat. ,,Vulguiui lipsit de jude- Venelia 1a 13 octombrie 1506, inainte
cat5, spune el, ii plac intofcleauna lucrurile pe de a pirisi relativ
care ar trebui si le deteste gi ie condamni pe respectati gi unde arti;tii de talent erar,r
ceie care ar merita iaude". Dispreiuindu-i pe iei bine pl5ti1i, el ii scric lui
Pirkheimer: ,,Ah! ce frig o si-mi fic gindilrdu-mrl
care-l ir-rjuri, sculptorul triieq;te ca Lln arisiocrar, la soare! Aici, slnt traret ca un seni6r. acolo ca
crui,innli.c.tploasririi.nlaotzr-dit"os.vaNleez,ui_lece"edaedceset-milmiimSra,prracelsdicoeric-rroiecrazIoi biinniecptiirrincmsptuue:ll
in intimitatea prinlilor qi a papilor, afirmind in ,,in duminica dinainre a zrlei Sfintei l\,Iargareta,
acelagi timp ci ,,noblelea mogteniti prir-r nagtere regele Danemarcei va oferi un rnare bar-rctet in
este un simplu efect al hazarduiui, pe cind cea
ci;;tigati prin practicarea artelor frumoase este o
recompens; legitimX a virtulii".

Dar si nu ne inqelim: clificuhilile materiale cinstea impiratuiui, a doamnei Margareta, ;i a
impuse de viala de fiecare zi intr o epoci agitati reginei Spaniei. M-ar-r invitat gi pe mine si iau
de tot felul de rizboaie civile sau religioase, ri-
min mereu preocuparea rnaiori. masa la palatl". Cu sigurantri ci Diirer, in ciuda
reu;itei sale, esre mereu impirqit intrc aspiraliile
Pozilia sociali nu poate fi menlinuti decir in dc -mic-burghez" (nu e priiej sJ. rru sc plinq.r ci
mistira ln care este consolidati cu posedarea de lucrarile ii aduc mai rnuiti cinste dccir proiir) yi
satisfaclia pe care i-o procuri
bunuri matcriale. Oare nu imensa averc aduurati ascensiur.rei sociali.
in rimpul cald.toriei irr Tarile jos, cor-psoar:aliilc
mtculeluurRiiatsfiluaaectlrocinlirzsetrtcuimiitgpdiueglBaspracteurnrdateneitesaanfliei c-aerxeisfattresentbulueliep-aslXa-a-l dc r-instea ,,La
organizeazd. recepiii magnifice
in
sosirea la Gand, decanul pictoriior a venir si mi

1R. Lebel. L|onard de l/inci ou la Fin de l'bumi.litt. Fresse 'd. lJurer. Jonrtnl de roy,zge ). Venise et dans les Pa1,5-
iu iivre. 1952.
45 47 Bas, C\LIII, Paris, Y r-,',-.lc.rn Rcnurr.ird. 1 8oo.

vrz,itczc inst'r1it dc principalii pictori carc r.r.rr-au tcbo:clspceDehp,an1losmltiutlenzrcllDrvioaubetinniee.errtrmiritrGe.zveet,aettggtiuu;ue,"iitsnriancltiarntrut:ininrecoaraeui,lnvqiocaid.snr9,lncioiopeidli,nqniat.ivloiuNap.realovvrtcteiiITnsildlezue.rariaiul,pichfozlrerli.ur,speeurcs-s"eiaa-tilli^eptiuart.u"taiiria;inuurcitaiosloolior;elRa,znruaada'lscmnrreXb,p'Xurrtprnr.tgaeaueerLeaer.pau.Iiecuaca.uplsli,hinnunr.obrt"hdr-ntrf,.niir.eiucnlfeanrilti."u"pi"itct.aldrrvcpI.i"o.p_tnj:tir."reo,rit.oi;rer,..g.ir'dq"irr.,,iAinc,""sena.1i.mttpid,..m,il.a,t"l.;._i.f1Tio"l;,Vlar,,.uli,C.';.s-g;-.ii#i.mei..,;";;fif;"u.t"c"ai;tr""n;r.";.eanr"iaje;,;c;"""ea.afn";ii;ig"uj-.*dii.i;tJ;,ii_;,t.li.;;:'iJi-a,.'r;i,.iOg,r,IT";iTa,'o'.,."r]";riJ.iirfrJani;iirr"*e";riiii.;,UI"biU""riirr,ra';rrJillroil"ggr,;",frng;",rdr"b_.r",a."i;v,;;srmf;ia;,|j."a'l";ur.iI,onroa_els..,cju.cada"p""rietrpgiulol,fleb,bc.2a"aru,iilr.t,ic,,com"iip.bnJ,u",",e.ii.orirz1eaiiuatrr..ao.iipo.Xu__n.un;"nditli.".niiri;li.ie_n-,ii
rrrirtat cclc n.rai trr,r.i unofuri, m-au primit sple,r-
ciid, mi-au oferit cIu)uanrr.nin:ribcilii.t.r.tezsiueravicS'irf_irnl tluolruiii'(ls:u- sVcctcrirnnctrolfejoPo:oe1oautI_oluc'q"ntrrl,mr-rqlTe,ooei^e,eiuor.tntnncet^lpi^1roadrii:n.ir,iemu.t.ir"z::r.unvtsd.ir(-*ii.l^lrelnex3.auepal.:.l',loirnn.-tdg,r"letstll'oe1raeo",:ilpI,blLp7'lsdrnbrr,:odurcrrletacllaedioienainrlaliarvluaeucfroedtusesersuol;r,retlecriTruurnsss.uid.izadrrteasdlen,lieu.ieneunrrlla.teeeba,loltccueotzu_nba,urdriilia.-iregu?rt.upc,I"i_drlccirrri.ceef2cub"to.retc"eA-.i"oraJrroctprm."eiBi,?sriroe1ras,br;igari^s;1;"iejr;le;giipR-.ic;ru9P.;,iuixir;ia-;l;.u-lrti.*;"ls,e;dc.rrebt.j.I.cit;tm.e'"eerll.al.;O.gj.ii"rnb";;ir;vTrdrillr.sIrgde1"aii,-iJcsirlr"eniiii..or.'"aViiebtui.J'r.irieia;n*r.e-i6t,.X;-.f"li."r_,nC.oru,p,.pcr,ci.r;Te,rln9.f;""iegiiuiir,,tcrii,rsmcomcpoo_l,.;r--lii,io.1arnoa;[,.er;pr")ieloo"lrr.<us".,hsitrcT.idirrl.aeli-iri.-l,ti_iee.i,l;
cinat cu mine...
r.l'ald, pictorii n-r-:Lu invitat ilr ccrcul lor impreuliir "fi;'.'friblioreci
icaur..ssoetriavic5iiusl ecrovmitopeleret rdmecaar.gCinitn. l'I':or afotestscoxlicileclcplitci,-
torilor au fosr de f.r1a, iar cir-rd,rm fost c.,ncil-ls
si-mi. ocup 1ocul, intrcrrs:r rrdunirre ,a;infi'lf.olicsiot r,rrin-

s a al^iniat pc doui ;iruri de parci
rnare senior. S-ai-r aflat le aceit banchet pcrsorrre
foarte slls pLrsc crrrc mi lu iircut plcciciuni si ,rii
clc. complimentc zicincl ci sint disprisc si iecj
,)rice ca sir.rni Iic pc plrrc".1 Cincl a pir;rsir Niir,r-
ufV_necrnrgreugpl.iraicp, trroeorpbiuevtbeanitlie.aiqrr.sicr-lLn5eCi rn5ar)a,dnpcifcemnsrutr:ulit . ,i,, ,,,, timp ie
cunoscLlti. diici

neincrcclcre i;r1i
de acest concurent cirrc primeltc comcnz_i p^i frcc-
ventcaz-i lumcl bunii, cci nrli mari il tir.r in r.n.,.ie
cinste. La 7 fcbruarie i 5Oo. ])iircr rrtrtc.rz_i cu rrrir:
nLcila-r:.irc_!:-reu,n,gielea1ltilains, :iri-.aiirdlvucecnrteoirzt.lirlcf.rei,vpilcc:irrs-rvopaoinisaipsus5si.emplcl:iitacr,vrtislsrccL.l,uiri,,u,ii.i
,,ninrirui nr-r-_i placc si,rruncc banii pc fcrci,i
tr.l.i", Dui;ir,e'.rr_rLdcu.crcr,c-.gi rprlr.l:i,e.ev. iIn.z.r_iIrtjii
vrl1.t r.rbloririlor r:rl:,
eugust eI ..r._:
,.lrtectrrl cu irrcctrrl il,l ir.ln:jornr irirr urr ,r,lcr.,r:i
gclltilor.n clin \-cnc1irr".

OMUL DE CURTE

Pictorii italieni, in corrtrrcr cr-r ir-ralt:r socictale. si,rt
;i rrai scrsibili lrr clinchctui
frii'oiititilor. nrclodios 1i ele;i.rr
al ..

l)up:i ce irdunir o averc imensi, Titi:rn emirili_
oneazi favonrrile credit:rrc. La inccput conrc lll-
pcrial, devine conrc palarin, apoi ior-rsilicr aulic
gi cavaler ai orclinr-rlui cie aur. I sc irrgiciuie ru

1 /ril.. r.-\,\x\jrI.

2 A. I)iircr: .\'trisotre ,,,itrt Pit kheinrcr, Jar.r.,i I 1cl_.: .r.r- 1 C. Ridolfi, Vita di Tiziarto, 1648. ,
ric 1506. G.
48 492 \uasari, Les vies d ar!/)tes, (l tlten).

l 1ciiincictcevianccieepern'radiinnleumlnerocgair.eirsrinatngiiizcdeuuitrimcelaezvii,i ;,ilfii ;il."'il,'llinolrgoieineq.eerll.,ir,eulrs'Lcirox5l:i0irna1.Igdt"arcrerorlrcsr;ar.r.ztelriliircebdv2rrfar..erolsue.,vpiofl.cl,r,arerrl:tcn1?rrlrnrx,r1uotfulr,rg:r:aDaar.r,unrfarlsrrtea.n.tid.auiuf,o.rce.'crurreR.:,,r'a.lideTidi,grrlJerorc,rirllevidric;tpnipon_ii'fmeer\rrar".ddco;draiunle"dunerr;"i-rrteteraigieseolrrc..;'c-ceripsrn\Po:coaciraua,l;acsdnrsm,denrrpd:tiii)Vg'.adD-brnd,;.vne.ulaglloeri1ibrytI,risi"o.c,1o;gniiardoeereiIausslidlouuelSiua.-lialu#r*eu,uedinccec?ror,ic",.lzril:lplr.fdnrd:sc'eu.e,s,.;ir-rrde.iu"rio'iesiin,.tdl".ersr,rrinzeiiadidllIl.,;rec,,e'nralaric,iporrjc)rcroeeo^i""o.nerd.i,o"ourrr.ii;irrbnp,cnIrzrce-'.clibr"ercol"i"riidan'l,t;u)irnrt"l"ctu'iuQ:rr.iuri0iio..b,tllc.I1es.la?pdur:curir.]u.r-cjpr,i,,lxce,_;1r1LSda-el,3l,r:.t:l.ne.1ji,.,ell.z.vp11i,,c.l;'ir'rllppu-1u,""l'n.gtt'c-,F"r.l..illi.r'ra..".T,irerer,ra:,.:u..li.s.uir.i."1,o,1.a"t)i15ncr.le.,n,1.l.tn,,,Jbri*i,1,Jli.ppt.ii,c,.cio,a.ifia,..n,.;.tiop,,J*.,g.,ia,s,rjJ;ir1;a,rn;.c.#c;1.e,u.rf;inr,;.rr,r-rp,Jh.o.rii'r'.r".ne.abhchiuf,ilg;;;ni;..iu,j.,l^'n"ifLir;..,"i";i;reau.,Ilr;iau.;iol.-rj,',';if.l;_;ir;:i;":pr'trlan,iI;:;ici"',l;i;"p.;tll-1ier,""1,fT,,I"'r,c.;;i-':;;i;..c":"_aii,.c,r,,;;r',.J,S;l,ir;:.,,#f;T,.a-i.-",ao:d.:i,,.1rf"ria'i";.,ic;i1r,'.;;;;.i-;",;;pr;ro;mr,irx;e;i1Ii;";.l,r;;,;',ud)'T,li",rjSi;,'";.;p',r*:-i:,r,r1frti1,..n,Je.;r:;n,:.,i-f,r"'.,-sirrl";,bli.,I.ri:l,io.ir.r;ro)i..,,:'v"i."X:r.ir,a";...i,rt,r,'.u':_.:a.rrre,c;,,eur",.u;r,,,;',ri.";l;"_,..cP,'errr'oruii.l"h,J:ni,ii;ir.,":,ierartnrlrhugJ;.icd,r5.,"r..'u,:c;r:1'cm.li,a;rsv.1;l.,"lc:1i,r;r:ecsi,.;auil,.i1rr",rc.-.r"c.r:,"lol;lce.c,.,,cpcr.rsr.lc;niielll;cu.i.1tor,1r.,riaj;u.err.lo:aiorJn.irl_.u,"arviret,lfr;.le.;ur.,r_s__n,i.islrnimini"asins.au,,ireei___;i_aeli._ti_ilr_:-,r
Rubens achizilioneazi 8 case urbanc, tercnuri gi
iernre. La l? noiernbrie 1635" cu cinci ani inain-
te:r morlii, curnpiri. crrsteiul Stein cr-r suma de

9i.CCO florini.

La prcstigiul c1e pictcir sc adaugir ;i acela
de mare om poiitic. Ijaptul cii suveranii sa,-r cl-r-
ceic de Iluckingharn accepti si negocicze cu .,;rtrr-
lras;rdorr-rl Rul;cns", cu alte cuvinte cu Lln om cl.c

rind, demonstrctrzi ctt de rnare era repLlralia rnaes-
trului. Stirn;r pe carc r' o irati sir I)ucllev C.rrlc-
ton din ziua ln care gi a schir.r.rbat marrlorclc pc
tablourile rnaestrului, constituie o excelent; reco-
mandalie pe lingi rristocrali;r englezi. Filip
ai I\'-lea, dupi cltev:r ezitJri il ir-isirrcir.re ,rza p.'
Rubens cu o importanti ruisiune ln
nu inainte a-l fi gratificat insi cu ti't\lnuglliacl,e
de
si,n,i.suceclsreoecrtarnerat"at 9lcimudeadjieairs-rintifaliini dtscrarltie,nccaavtbollaloicnaei ,rccllenddercuornnzs.,CiliuCunli
ducali. ln apogeul gloriei gi al averii, marele pic-
tor r-ru-gi face iluzii gi cu tot atita luciclitate cu
citi amiriciune ii niirturisegte credinciosului siu
prieten Peiresc: ,,Aflindu-mi angajat intr-un ast-

fel de labirint. . . ajuns la culmea favorurilor Se -
renisinrei Infante qi ai celor mai mlrri minigtri .ri

regeluii dlnd astfcl dcplini satisfaclie altora m-arn

hotirlt si-rri calc pe inimi. ;i si rup lanlurile

ar-rrite ale ambiliei pcntru a-nri reci;riga liberta-

tci1". in acceaqi scrisoarc, datati 18 decembrie

16,14, Rubens tgi explici astfel motivele care l-au
cil-ruzit in rrlcgerea cslei de a dou'.r solii: ,,...'l'e-
mindu-mX si nu mi lovesc cle orgoliu, ircest viciu

inercnt nobilimii rirsptndit nrei ales printre femei,

mi-a plicut si-mi aleg o tovariqi, carc si 1ru ro-

;.rsci vXzinciu-md muncind." :\titudinca rezervat;l
a lui ilubens demonstre,rzi perfect cit cle purernice

crau prejLrciecXlile societilii aristocrarice.

Pozilia 1ui \reldzquez lrr curtea spanioli ,ilus-
treazi gi mai pregnallt aceste arntliguitigi. I)esprr
el F,lie ljaure e putut spLlltc:,,L;L curte. tr:ii:t 50

l i.n:\i-oJal.riri.cl.irl,a,rjr;.cStr ud.g*;rien,rnc1,r;:;-rr-c1fir_ie:._rTtr.il,jo..l,.l)..,drDuc.,lp,"iiiai.c.;e.",r,c.,,,o_i....llrrire,rr,lrj)n;i.icn;ilei
Vcldztluez- este vrednic c1e titlu.l de cavaler putlnd
si-;i arlrorez.e pc capl ilustra crucc roqie. *.'{# ;r;;;ill; ii ;;.cIscrl;c1cturrr.iaJrrrrr.euu1eial)(ajrpgte.raiinrsra(g'os.a.r'eci;5rsrcilrlir)eii,rclrs)up,pldleeiirj,'gicotrcr:.rurrr,rulcarcr).rcrrcrc:unitonlr<,phirrclrjrcr.1c.cr,uur1rvrrc1;trcit..irlaercuc.u6,lrrp,ri.la..e\,.;.ii,i,r.niarlii.ri".uir,rou,"ir,r.l1r,,r-gf.c":rL.o1c;t."a1.r",;"t',rr"pli,,jp;l;n:r'1,^ir"r;r"1,r"-',f;"1;i;r,...il,p.....:ci,-x.:p;,1i,i1.lj,.,ilnn1.,r,".'rt,i.i.',."il,r;^.irtt..,.r;,",r:;rll,.r.ji,itj,nt'rplo*;.oils..cc"iI,uirlrrimc-aacri,r.iil.orkic.r.eljl_.re,e

incurajat de un astfel de exemplu Drrvid Tcni- lH.tip;.r.;.art].a;1r:l,o.dm.p.^r,e(oiXbi:scyaii:tc,li,r'rl,rri,'dnnpe'':"Lu.J1.phrpnr-aetca;i:inr"nllu;cc''c"ircl:.;,.i.dp,'J1lle'lif,.ir,Xullr;cei-.1'a'nr;l"rr.qrjie'pllci;c'ri;t'ac"irc..;,r,a',ioiI."tf"r,ilrii;ir'].gji';;,':";i,i;;1a,'.r;,1ij.,,;",,";,L";,.,-ar..;..."a,,:.l,,"iu.cc;1",,rptc,,sc'ura,;e;.'..rrq,,rup,r;..cr;r..rrl,\ic_.e,ii
ers prezinti pi cl o petitie Consiliului particular,
prin carc ccre s;i f ie innobilat. Firir nici o jeni
irnevriolitcaltefaapcteelpetiavitveijnedgetiaaulecustrdime-oagmilolnrusnItiul- in
arti-
coie cle rrercerie pi ccaprazirie. DupI doi ani de

cercetXri curtea Spanici rispunde favorabil cererii

cu r.r1fll,:., ca pe viitor, olandcztrl sa gi cxcr-
citc meseria 1n ri"rod gratuit. Vau,itos, dar grijuliLr
pentrLr propriilc-i interese, Ter.iers preleri sX rc-

nLlnte. . .

Iricincl o para1e15 ir.rtrc siturrtia lui \teldzqucz 5i
cea a ir-ri Van Dyctrr, nisculi qi unul gi altul tn

acela;i en. ciiscernem ;i mai binc cit de rnult cii-
ferir condiliile sociale, de la o lari la alta. in Spa-
nia, curtea gi oraqul continu; si triiasci tn ritr-r-rul
secolelor lrecute. in Italia. manifestirile de de-

zinvolturi, daci nu cle insoicnli, constituie pen-
trr,r ur.rii picrori r-rn fe1 de a-;i exprirn,a lncrederea
tn propriul taler-rt. Le Guicle, lmbricat somptuos,
cere de la elevii sii pe care-i supravegheazi c,r in
tinrpul lucrr-ilui si se pistreze linigtca cea r-r-rai de-
s:ivir5it5. Prelerl sX refuze comanda unui uarc ,r^o.:l:r:ct:.fr:s.utrperereelveo,lupt-iiecitocroilnorri.igsirc.ni t1- c.;le. i,"s"e..bir cle grai_
demnitar decit sI fie constrlns si se clcscopere ir.r
fata r.nodelrtlui, fie cl chiar prin1. Ctnd papil i::^:#._:::lj:fi1,f1:iitXsien,r?ecpei,rdepzglenniir;:Irlu":d,ir,.r:,"ie}iirn.et.uiilei-;rJ.;..,",pf;rr;f"r,pi;r;ai.;l,i"-i\in\,Iar-oj,e'i;u;ail
P,ir-r1 al V-le:r ii spune cii po:rtc rimil-re cu captrl
ncopr61i1 ilr prtz-en1;r sa, Lc Guidc ii rispunclc ci ar p;i,"1 ;,...i,ii, ;"'i' Liij#.ii "fl"+;l
fi fricut-o chiar daci n-ar fi avut pernrisiunetr. lri
'e\ntigchi eieta.. o clezorclir-re plicr.rti inlocuic;te acicsc.r #;i;i'. ;l;:.1|t,Id:n.;.rr1,tvry.,tIs,l_cxa.rsul,nlar1ar$crSnu.ueninlzciciae,lacul.zr"appri\.rrcii-crlininvn,ntsaai,innrlledqediu"eit,rn,u-rii.;nnlnl;i:src.t:iips:D.IlrLti_ir.-b.3a,i.p;lo-irJ.iirie.l"c,i,..i*zillc1;rr"n.i'"t,.;":,,-1rr,;,,l'"".,t,li.r:.;-i;,^Il;.i_,,:r;;:);l;r(''.',fr,(Jtl)c.ttlmr,lc,lp,....ltI,ra:Li_;;r
1n aceastii larl ir"r care fantez-;a teirl-
perat; de elegangi estc lntr-rrdevir lucrul cci rn;ri
apreciat, talen tui triunrfi asupril ,. r'ilei dc r,rsi ',
pi.iccrilc ;1sLrpr11 practicirii religiei.

BARBATUL ELEGAI{T 53 .cstorcrodnrnniacrnrrcraaiemilcrparnaunlrieniiicseipaaleliiuribrltrietieceiznzriaacisdnr"arelaierenarlnae,r.rr:ta.raita;e;tisr,;5irl,_nu,go'aii,.iub".rreirllire.;]r,;;,,m,;;*,;v'uea;;oz..;c"l;c'i"--.ia.rjiri.qi.""r,rip'ir,il?eii,i.lra:iiu,n.rrtcri;"nitaniosrospnrL,,,i.;rn,nnr;i_reX._i.i

Van Dyck iqi incepe portretele dinrineala, foartc

devreme. Pentru a nu-gi lntrerupe lucrul, el iqi

retinc n:odeleie lp. rnasi oriclt dc lnal1i dcrnnit.'rri

sau inalte c'ioamne ar fi (dealtfel acegtia vin bucu-

I r)ciaIsiilarnu'r;lrritr:rli)ci1\ir.sl:cliliitttrils,a;ia.i,-a",sGnvr;v"rcei,iiz,uct:udlbsa;e{-Eieu;,;trp;iti"'.,.r';prjt;'pii.:n-sa"groatt-'iiil.t'rt",1ut,rl?"T'di:"i."ii";'no-i9';iie;"*itt-i;io"lo,^eet"iIs'tno"'jpiaict;tr'""ut;1trctiiitllcci"ep'ahtnd"enrits"eaee"t'lerma;itl*a;t'ci1l,ol1ceutot"nf'rpramtarlueitdt:rislielr'ltesscc'dc"i*a'rler;ret numai ci beneficiazi de toare scutirile posibile dar
pr de faptul ci tablouriie ii sint piitite cu banii
prcvenili din impozitele la care slnt supuqi locu-
it,'rii oraqului I-un6ville. r\cegtia, ln 1645, ii adre-
seazi ducelui o pllngere prin care atrag atentia asu-
pra r-redreptigilor ale ciror victime slnt. Bogajii,
zic ei, se bucuri de cele mai n.rari dispense, in timp
c:
siracilor le revin poverile cele mai grele. ,,Prin-
ir;
ci se nunriri c,ilugarii ;i cilugirilele c:rrc au
.pir.inI'n;1"i";.Flrr;a;n';[[ai,"iat"rtl$intllt']drhev'.i:r,^-"i pluguri lntregi, ddocaLmane'Il'eouFro,uprsicgtoi rC, haavrginedy precum
dr^e a^-saer1l1repnnpeaa con$tlenll
Cousi"'2 va parirsi dcs si Dl. (lcorges laolaltl
aoroape o treime din vitele care se vId ln ginutul
I'r"a"' '.p.q; i:'':,;;Xt,;| '1" ot''jl;,J,'! ::::- nurnit Luniville. L.i ari gi seamini mai mr-rlt dectt
t.)t restul locuitorilor din ginut, fapt care face ca
il;;;tt'ic,fiz."'.,,ut''.-t,'5'riitS.niilJr,c,it1ri,,p,,l.'ci;c.-fi,lia.r'"rrii;-iierl.tl".ciids".i+,c..ac(f.-'uoJivi["fr"ilr,nr)r.frlvorre*rsiEplc"'n"iiietie.cdt,trosirnsleLntrTtrs";lovsi"e'ft'i""ieu;ftds1ai;tzepidimPii;li;e;l^i'rea'"lxs.irb'"ps';Ilti:Alesi{r.ir':raectltitio.rlXupfprp"lerc'tar'r]ircirotiitiic"srnui,vuz'td'r9ieznrisu'"epcsor'prc-il.ictneur.erti-tiendr:r*daa.ttr't.aa:tr9t",tfuad'ite''1.c"isa"p1ctxc^-oo1"iar'l"s1i'nrs-ilrcc!tat:c'1errq5::r'l-a:c'-- oragul si pari tntr-o oarecare stare de subsistenli,
lllltli'fdr,Iislrac)'fec..i'.:.r'iTl':ctc;r"tioJunih.i:"uecc;'ri.;r;tlctit,r:;r"ur"ir;ciiriuL;"atl,mu;;"1lci.p'c.'L,lripnl:rtc'lcctitnne]ptti"p"til*uunl;i'1iii.rltltitrit"i;lgrri''tr1;tcu"t'tr"urt'iitetlti"ioriiugg;t'sttt-iit^r,':";"dtir'et"etcI"J;tdi-irrtccttr1spttevcrt6ettzrct2-ttt{"0lrluttt'trrt,lriczGectr'',hrie;tibii'orllycuXicrr:gncgqieIilht]2s-mec"''ltz}lotrdltrid;ecqest gi in consecinll a determinat creiterea contribulii-
lrrr orclinarc clr gi extraordinare... Ntrmitul La
I our care se face odios poporului prin nr-rmirul
-de ciini pc care-i hrineqte, atlt ogari cit gi
nrare
soanioli, de parc-ar fi seniorul jinutului, nilni ie-
purii ln grlne pe car.e a.ceqtia le stricX qi le calci in

cpuicrnioa;ireclc- este scutit de cazatea rizboinicilor pre-
cclelaltc cor-rtribu1iil. . ." Nlrrselc nu
toatc

nrai acceptS. cu aceeagi uquringl o astfel de afiqare

a luxului curn se intlmpla ln secolul precedent, cind

\-.rsari spunee c:i pentru un pictor a trii c:r un

senior cra mei mult decit norrnal.

rt1tr';.'t;'c..";re;5,.lrtGr;.tl;ir]tr;ciar.l.l;ir.rarntlra,lic\i'ctnrci,trti,ccr"irt"r-",i'.cirt:,.'.'rr-Dtl'ipetcf,iBllti"ilrrm"rrSrnrceattaeA/ertiintlrr'".;trir."Itesi;rn"7"*'Xr.ricS"cou'9dl',t*'paleioiiLc'itl;leu)ro.iiea,igtstr.t;nrgrr'iioretu'trict''ne'drlt'i^rtI'iilcpeu)cisrq-rt'p9iicifac-)iLtiri'il'roitnsnrsrrtsd.nti!'lore,rrcn'aerrugelcxl5sseltti'crautitinrcurrx-prtToac:attcc'tcir:rtclcbet'iiop"r_iznlnjtici:ti-olr P]CTORUL REGE, LE BRUN

Ociatir cu l.e Brun, asccr.rsiur-rea socialir a picro-
r,"rlui ia un aspect gi mai surprinzitor. Lc Brun,
pictor al curgii regelui Franlei, este o ernanalie a

dreptului divin. Clnd Ludovic al XIV-lea procla-
nri ci ,.lucririle lui Le Brun slnt superioare opere-
lor faimogilor pictori din ultirnele
I .,pcntru postcritatc islnepcoreleu",ni- clnd
ll innollilcaz.i cu in-
1 Ereags familie parte birbiteascii cit 9i femeiasci,
iriscuti sau urmincl a lti niscr.rli qi procrcali in
I
I

1 Dczallicr d'Argcnviilc' '411196 rle la aie d'es 7'lus f ameux I Citat clc F. C. I'alizet. (ieor,<es de La four, L)aris,
Paris, 761' . LaLrrcns. 19{8.
fie;nires, Corr'in 1 li6l) 5,1 i ls
(1'lqC
!-J-'tt"n

cisitorie legali",. gi clnd.ll incinge, jn semn c-'le cc':1:narlitoiasnc]rt"ii:la'c-e_a,ne'l)]p..rueler,s.rns]:nitbar.:1-rIrslLrltev:.puBacel'ilt,uioinriLe.ll^agalrele9,ucdiUeuvl,casrrax]tilmlroacetp'ucegrjsta_rsuc1a.lsuc.ieecrtsbruur,eurariuidc.rsi.s-nndtttii...nrrliuesAra,ae)ae.tc,ridlirapler"rniaauogy-eto.abntiacaoarct.icpleleeitbspotorrtctopesersceeliuieuau,trbrtrrlznseecrdcloil.evcc.u.csuaitcirdp.gil.a.ngsei.,io.e',rpau.f--ApupeIa,i-..rlmir,anrimTdg-:ae^i;Ae.imit.tl;-;cau-ciariqi"tn;npza.iduip.iuit._*o."iiouisp_;utio;dle'ir;a-i,;nlrt',itc,1"i;dp"lap.es-;;hi;r,mf;nn";Xxrer,;""i;,,;tii;;irJii_pX-r;n'i;,dJcn"si.$"r"leti-""ea.1adibiici"-.t;ivirl"Lip,r.rr;oaetDi;.p.d.anrio.rcmr,m1q.a.gs5mr"dernu1ripr.ii",cn_aogo,,,p"cid.ibnalren._c,elaern,intnsedazanuxit.;r,ednee1cn-t",zrlnrac;i.tdafiri;ru;uue_ad."leicm_,_,ac_llu"_uli.
omagiu cu proprra sa sabie, el creeazi ,,pictorui"
regelui aga cum construieqte palatul Versailles.
Pentru a ni-l putea reprezenta pe I-e Brun in
culmea gloriei gi a importanlei saie tin-rp cle
douizeci de ani d- i
guverneazi artele, tonul la
g1tei8nt5nt0aolsiarsaugic-,luacPdoiucmanspisaooriamalvzceiurleeIlonrergsrneposeacsdttairneb.iliuiDr-auri
Curte

slntem

anilor
ln timp ce ace$tia doi, ridicali in slavi de un grup
de admiratori adesea anonimi, nu datoreazi nintic

regimurilor sub care au triit, Le Brun, pictor qi
decorator talentat, dar lipsit de geniu, ,,inventat''
de Ludovic al XIV-lea, rimlne o crealie a puterii.
Dupi cruda sa dizgralie, opera recipitlndu-qi ade-
v5rata misuri, cade lntr-o anume discreditare ctrin

care n-a mai iegit niciodati.

Aceste clteva exemple, tmprumutate din istoria OMUL LIBER

.,curiozitililor" secolului al XVII-1ea, subliniazi ,;;;;pnscicCet{untrCbeeaGj_roreip.rscncah.aaCrri,lhnrtreeaSu1dtscfaeiiaielra.,nams,,lt_t..l.rmu'ur,ifirriitadco-eRro'ued{,r.e-ora,;aiifrydoliujl,nrtaeiran.nsiioueasner,ndp;d;trIllirr,laaene;tueceea,,euVdXpi,duglrarcpleAbnLiiefenizucn\ciilqiiu.,mn/ielitscsmncIeeicaeic€caplItdonzahl.leu-recru-1pelesmtrpetitle1rur_xXccfremerie'snerarcimvirleilnanlalsceileneno,oszolruttipdtmed,.mrticirvmci,nii-a"fIrncourrmcie"rittee,ipnn.p"uitiex-l.1.a-nbbeodrpeitgen?u_.riTtolaodrcgo"oidluaimst.ugiin;rougant;i;u;t.iu.giium-eliiut;tJeil;culotul.inS"Jr;ala;r;,alea.a;frr;"a*;}i'.;mn.ieSau;;i.r,rl"'idop"rczs;'iu;ierf.oeig;"-tiioirr;nrZot-;c,pJufi;Ipm-arsif;l"a-ai.:l-io;itnj.ocorte;iarj.ride.*.,rrri;';riunotiiLesrribeNiddftmdEmrit;;u"_";enrenirulta",a*.ririii*rri,lroic"n;plicap"e;"vnir.pritr*i;lsr;uri.X;.a"ejc)rted_o"_,dld_i,_,ii.e,ee.
cit de profundi este evoluiia sentimentelor n.ia-
nifestate de societatea aristocratici fali cle pictori
gi sculptori. in 1638, Testelin ln prefaqa sa !a
Sentiments des plws habiles peintres deciari: , Pir.-r
li.tot gi de..sculptor era. p.i-rsi
apteunaccei ecaagliittarteeaap{te;
cu a zugravilor, marmorierilor
sau qlefuitorilor de marmori, inscrigi sub faimc-
dsecrm.rlepqtuterar , -dinsofceieritcaitree,mse-;crasneicpiadraet.cairr-e
sul nurne
intrucit atit pictorii clt gi sculptorii pot
p-tirc-atudre:rviqr,i

fi considerali ca doui pXrli distincte:;tiinli 1i
art;, ulla nobili qi speculativX iar cealalri pr:rcti-
cd. e bine ci au fosr distingi in d'oui corpuri"'
Intrarea in ioc a societijii burgheze pe piata
artelor, care a avut loc cam in aceast; epoc5, col-
tribuie ctr atlt mai mult la favorizarea evolutiei
artei cu cit burghezia lntroduce o noutate: sile-
ctrlalia. Din speculalie se nagte gustul pentru opera

originali, fapl care contribuie mult la modifica-
rea structurilor sociale din lumea artei.

intr-o scrisoare deosebit de semnificativi adre- w sc o€Vrr bogat. Iata ce relateazd. in iileijoglltru;rinoc_u
sati D-lui Fluet, la 13 aprilie 1670, Le Brun i'5i acest lucru Brice ln a sa Descriere "
iustifici intlrzierea cu privire la Botezul Sfin-

rului loan. .,1\4i-a fos destul de neplicut frrptul c"i

ris:,.apartarncntul lui aJatictqdueesbAinnctoinittepo,'r\trrleatuelie' 11u cste intr-at'it inti,mitatea color rnai mari _ dupi
pe care;_",.ruii
pictorul care izbuteqte r:ir se parc intrc pictor qi prinlii

miniaturale, incit nici un artist nu-l poate cotl- n-au exisrar niciodati reale legituii de prietenie _
cura ln prezent ln acest gen atit de dificil, este c'ir rnai degrabi consacrarea 1fi.i"l; a talentului
situat in strada Cond6, vis-)r-vis de zidurile gri- p.r carc nurnai regele i-o poate acord:r.
dinii. Cabinetul siu e ste tixit de tabiouri escc-
lente semnate de Titrian, Andrea del Sarto, Ar-rni- ,,\bolirea sistemului corporativ rnarcheazd sfir-
nsq,,uriruuuririnruanaicppireuscoliiacnbieialtirgdbieitarcraatirss,tteifcacevoonssrtirtziuriucnitrduernaf:iriegi tmedrienaaiamurtnuisui,ti
bale Carracci, [tubens gi alli pictori renr-rmi1i".

$i in Spania condilia :rrtiltilor evolucazi favo- :c"iriii.ocur.rqiini,dJe.ipecnddi^nenaqciamde:rmi micieunlti,sfaieu din ,-,l"r" p;J_
raai pulin'in-
rabil. Goya, dintr-un executant obscur estc colt-
sciudefraatmdielimanresgi afilei,.pirneze1n'7ta7t9,remgealruci.hlenatihz-iroire:dralutar
importanti a viejii sale: ,,Lc-am sirutat mlna; sntcjutprlrin.,nrergidcareanicaluciilnsilSrtricicsiclooo,e,clbrilii:eei,s.liaeSsdrrtaeiiocnaiunn1eptu-e,iLcr"pm,uroocpirr"rit.l.ar.oescrit.tineic,caoinrrre-anrattpeuagrrriao"ri"rmlu"nrelo'ifnlaioerrecrizair;e,ei ia^ga_"i
niciodati pini acum n-al'r simlit o fericire ase-
minitoare, scrie el. . . priniii ace$tia sint nir'1g ml.rceircrcror,elTrraunsecrcaeostecl;trp,eo.i,inlnsiucniddlotucincmirgsurareip.dtlsin,e.cfXerieriarVrpatprilitotIuosIar-lpttrlroeRcaecdaeltaiiane,glalttipiipidciutcgeocntironipairiauric9cerleittroid^psirdectlierini-ngSiridiccaleujmaicnnrnte_rrainI,i_intisujutltoeocri,___,
lngeri". Un an mai tirziu, este ales itt unanimi- trzani decoratori. Fdlibien, convertit la ideile ^lur-i
tate membru al Academiei San Feruando. in 178r. :in:r.iLesr.a(B'tjccr.ufenlso,rrcsi cssirrliupee:cr,io,oCcr hecjlelicjlu"aisrecaeuer:ex.e.nCcueul tp'ci iaclarrce"ppzeiclrftceelcaelcziiejt
ata$at 1a Manuf actura tapiseriei regale, ii scric
ml;;ui l.innZeuav-pmranteaeirs:f,a,a4cm4i-aaanmctiacuaatmer.iern.rSj.a;dt_:ocrrinveeiauvlmirefaoi al.arctseev;p-al,lf5tdecpeuttaaiia.,

gi d.rci nlr este ur.r pcrsorlaj foarte sus pus, sau tri
mis de vreun priet:n, ng Iucrez.pentru. limeni '-

i;i perrnite acum si-gi aleagi clienlii, el care cu
putini ani in urmi, acccpta plin dc zel cor-rdiliile
iele mai urnilitoare impuse de consiliul de la \ ir- animale vii este mai de p- mreoluaritredegciitfiarclela*iqca."rer..n;u.
gen del Pilar. Introduce un oarecare lux intr-cl
existcnli pini atunci austeri. Dupi cc Ei-a curn- reprezinrX dectr lucruri
pirat o cibrioleti, apoi o trisuri cu doi cai, i:i
iace rost de o casi pe care o amenaieazd dupd' .\e.rdcrrria, care cuprinde in primul ,i,,d ,p.t;*i[ti
gustul ciientelei pe cire o primep-te. Nu se mai f,l,-;r-caccpetsir-ingd!Jirv,.izviafircimulini cmranierceuurirnedzeprveantlt-rufaigchiiqdee
irullumegte c.t ,,o masX, cinti scaune, o sobi, ,r cieclt pentrr-r :rrti".
butie, o chitarl, o frigari qi o lampi"; in invtn-
tarul noii sale locuinle nurn5rim actim vreo cinci-
zeci de scaune, t:rburete acoperite cu dam,rsc cle Moda din ce in ce mai rispinditl a portretelor
culoare aurie; o bogati biblioteci qi o coleclie cie
contribuie 1a rnodificar."..ondiqi.i_sociaie,r picto_
tablouri qi biiuterii.
in 1795, dupd. moartea lui Francisco Ba,ver-r" lc\rlL,r-,,r'1bolurs;i.clt,inbiGrusrriiitdic.b.crorgprsrierctnari.pirtlrritiusrb-ieuuisrrnergtmhraecintzeaai,lricreetrrirs,esttjacplbcioielzeepcgatltiizecrir,rd.rr,riumsicl.pliasiflduiiece.
Goyir cste num'ii directorul Academiei de picturi, rp-n,oc.rir.eitrvreinztiaasgrjauulliul"iti.orir-ilmirlilndpolnircinrcdpeldediendianmouobrrmglinii..e'1J"'"lrnoar;.nste-p,s;oprL;..irit_"i

pairu ani mai tirziu primeqte titlul atit de in- 59 :\rence ocupi in stradr cea mai elJga,rti n Londrei
al Casei regale. Iat5-l rea-
"liizdlinadt de Prim-pictor
visul tinereiei sale: sX cunoasci ln egaii
misr.rri gloria ;i bogilia. Ceca ce niz-uic;te el ln*i
5t

un apartament somptuos pe care qi-l amenaieazi lccealgisiteeinai crpeiirgeoamlleauq"lgnioaabtiiilidjmueset,milileaair.emS;aiinll,ig,trauerrsaitr9isniog1luealie:orcfaielerasrfitiii
magnlfic. In mai bo-
gati qi cele anticamera sa modelele cele co r.t-iaregalul si acorde acest clrept ;;i artiEtilor,
agteapti
mai elegante din regat i;i
ilndul. Regele Angliei, dupi ce ti comandi por-
tretele suveranilor coalizali tmpotriva lui Napo- ,,1n general oameni cinstiii, mai susceptibili la glo-
leon, accepti, la sugestia tmpiratului Rusiei, sd-l foloase. . . descuraiaii ctnd se vId con-
rie dictt la
fur"rciali cu gloata". Dupa doui zile de reflectare,
cor.rfere titlu'l cle cavaler. Cochin lncuiajat de acadeiricieni, reia disculia: nu

existi motive, socotegte el, si li se refuze aceast;
distinclie rezervat; nobilimii, gi aminteqte in mod
ONORURILE abil ci, in urrni cu un secol, dupi joncliunea

Vom ar5ta tn treacit in ce misuri acegti oameni, Aceden-riei regale cu Corporagia Saint-Luc, r\ca-
demicienii au fost caiificati ,,oameui nobili" in
ai cXror descenldenli se deslari b,ucuros ,,anarhigti", timp ce maegtrii nu erau gratificali declt cu titlul
sau ,,contestatari" slnt doritori de onoruri.
ln timp ce Carol Quintul sau Filip al lV-l.ea, de ."oameni onorabili". Chestiunea se p:1re, e rimas
41cl.
voind si-l lnnobileze pe Tigian qi Veliizquez, ac-
$
cepti d denatureze adev5rul lutndu-9i favorilii pe
PARIA
s.ri.'-ntie. Ludovic al Xl\-lea, dispretLrind .rstfel c.e
?icaiuni, lgi plXtegte pictorii neezitind din pricina I
asta si-i tnnobileze. Ambilia supremi a pictoriior 'iI
Academiei este de Sflnlului .r 1n secolul ai XViII-lea accesul la Acadernie devine
a primi cordonul
Mihail. Portul spadei, privilegiul militarilor gi al { mai uqor, formalitilile tinzlnd sI se simplifice.
Interzicerea care planrr asupra tuturor celor care
oamenilor de vi1i, ridici controverse pasionante"
lnceplnd cu anul 1720, el.evii ,,proteja1i" ies in nu posedau certificat de botez sau care nu puteau
aduce ,,dovezile unei cucernicii puse la tncercare",
ora$ cu sabia la gold firi autorizllie specialX. i a tinde si se mlidieze. Ordinul lui Colbert, cu data
intervenlia locotenentului de -pinotleilriezicCeorecahinp,u.r,tP;rrii-i
de 1O octombrie 1681, care cerea ca ,,domnii Theve-
mul picior al regelui", cere
sabiei^ de cltre ttnlrul Landrer, excluzinclu-l chiar lin sccretar rl Academiei de picturl :;i sculpttrri;
I{ichelin, profesor adiunct; Espegnandelle qi Fer-
temporar din Academie. toli de religie pretinsi
Civa mai tlrziu un anume Francia' relutnd pro- dreinfoarnmda, tal isaidefime idceiesntiitu-iti
din functiile lor, urrnind
blema, ti cere domnuiui de Marigny, superinten- ca -,\cademia si aleagi al1ii tn locul acestora,
dentul construcliilor regale, ca dreptui de a purta condiqia sI fie catolici," nu cu
sabia si fie acordat qi-mcmbrilor sau agregalilor mai poate fi pus
in

Academiei regale cle picturi qi sculpturi; lntr- aplicare. Numirul uesclnd al artiqtilor de reiigie
adevXr, trebuind si stea un timp la Bordeaux el
se telne si n,u lntl'mpirre vreo jignire luterani gi o anume libertate de moravuri tl cle-
c'o,innseaccinetsXt tern:rinX pe primul pictor si fie mai lngicluitor
orag de negustori bogali, lngimfagi gi ln falX de aceste interziceri, pln5 atunci extrem de
foarte dispugi s5-l confunde cu muncitorii care le
riguroase. in mai 1755, \/endiEres ii scrie lui LJ-
pici6, ln legiturX cgui fpiriictoprirutlinRiroesliinn:le,,gSiptuunr5e-rcnui
stvolintnut tlsi'.udbaeoflriicbrmaontiia.cliL"i., Cochin, consultat ln aceastl pri-
aici e vorba de o chestiune cu firX menajamente,
el, ce crezi ci trebuie si fac. lntr-un cuvint, d:rci
sigur ci nici un magistrat din este demn si fie primit la Academia de picturi qi
Paris nu poate atribui acest drcpt nirn:inui, f ie
el chiar membru al unei academii regale' lntrucit 60 cle sculpturi de ia Paris. In cazul cI ar ii.. .

) rinrir.re o dificultate care rrebuie rezolr.atdr aceasra ;.rrtiqtilor pe care ii primesc xcasi, iircredilindu-le'
pr.orinc dc la profesi.r dc credingri i,,lpusu la pri. decorrre,r celor mai intinie cabinete. X{erg pini
mire,.profesie pe care cl n-o pnate f"ce, d.n*ie.e
este luteran. Cu ani ln urmt Landberg a iost acolo inclt ii admit ln cercul lor restrins. Contele,
cle Ircuz-uidres se c;s;tore)-te crl fiica lui NIignard.
zs.ciuu,rli.redpeicia6ciei arsist;pfuonrndrea:lit,a,.t.e."i.nCpirnivciinqzailc'c-lrcnoasiebtiirr_ii l)asiunea pentru arte se gencralizcaz-d irrtr-un ase,

dc religie,^.vi- va fi ugor. domnile, si inclcpi.rtati nrenca grad irrcir chiar ;i gentilomii slirt gata (c:r
astizi ln domeniul sportului, unde ,,arnatori" devin
accasri dificultatc".
..profcsionigti") si renunle l:r privilegiilo cuvcnitc
Pcntru evrei, nu existi probleme cici ei nu pentru a artei 1-ric.
rangului, spune cir sc consrlcra cxclusiv
sint aclmigi in nici n .o.p,-."fi". icqincl itr
turii. Se I-uclovic al ,\[II-ler,
d"e1po.i1ldr1i;iCuoueenlce nurnc rrXdc.rz-a o originc clrr.ri..ri, c.r rr-rod inopinat din canera sa, I a sr-rrprins pe 1in;1-
care a lucrar la consrructia catcdr;_ rul gentilon nurnit Bcaubrun preocllpxt cu dcscnul,
Sleui a.dbiin.r l4ilano, sau in loc si stca de gardii. I)epartc cle a-l ccrtrr,
Sebald Behanr, oiiginan clin regcle sc a;azi lingi el, cerc si isc acluci cuti,r
sirlr Isrirel cloi" gr"rvori
c'lin \I,irinz_1,-
citali de Van Mander. ir-r afara cltorva ora$e gcr_
mane sau flamande, arti$tii nll puteau sa_fr exer_ dinececpr.erlosrii--i era foarte ciotat pceunrstr.uPpr,o.tsfittcinl -cl pi'
cite profesia decit cu .nndigin ."l".ri;r;i. Cci care cle
corijeze scl'rita in
accst ;ncident, Beaubrui-r il ro,rgii sl-l clesircir-rcze
inccarci si pracrice o meserie artisticii o fac pe riscul din funcgia de fecior cle c:rsi. tr'Iai tirztiu, ;rs()cirt
rsuf.rrirriricllpraa-errPnsinaoorcri'sfoloirirerrilarnuclaois)cRlroniarerfa.dreeleJlvnrBnepiilr;crroih..criyteusj(ro,ivs,fe.etr,vr,b-rr,ear.utulurdnld,edecrsaaoigr"cpirliargeir,ixcrnerirri.c_n', cu vdrr-rl siu Ciharlcs, cl a contribtrit le inteire-
iere:r, in 168l, a ltegale clc pict Lrr[.
'\caclcniiei
pi sculptr-rra.

d'ctrclice,nc\gamriiei_sll_ii.iprciAnecllueel arcsnletaaiCsno.Irnald'rii,i,pioedsrurs-coennl.ae,rj'edeeap,lrc\iycccinnua,rlicpi -cp.n,rritn"rlu_. AR.TTSTUL 5t OAMENil DE LTTERE

cdielruccaotrrpeorrc.rLti-rsrtneuvrpe.rurcasirnseeslieroiepirrdse'l,rmpirnricaiticu.rrisr.t.?, ilr n.rocl parircioxal, ir.r tirr.rp ce socictatca. a"rrrtisiytoti,-
Permisul de lnhumare, dat slmbiti I1, aprilie criltici ili deschide larg portile penmu
poegii ;i filozofii continui si-i privcasci dc la'
rn1ru7or6.pn7liiltaiu.luoliirreRileazfcagienolcmiBdoaitmc.hsi,ncvcarvntaad,afl-ipsrlaencuhizupemo.rmzairrp.li,n.i i,rt,ir;rln;q;p;ru1i l clistanli.

pLdrr.i'rer.tlValtoielcleuattptneale"rl.linuCtnnadddeavavltdrireurlrev.IedcieaCfuianmnsceig"laiinuloi, rsintecdlscuu.rbr..ullri)bgroiai_. Cochin constata e u oarecarc irrniriciulc: ,,1)c:
reguli generali, oamenii de litere consideri ci le'
nfailctcornounnocairteor.iamrtiigritilrobritcirin, cilairi dcaocrtisisceleirnltlimt plpi-re:
ca unul dinrre noi si. nu cunoasci uncle lLrcruri,,
rclorrn:rti,rtr acccnpi soart;.
a ciror gtiinl5 ii face atit cle increzuli, ei trag corr-
ciuz-ia r-recugetat; c; n-.urr avea gcniLr"1.
incepind cu Regenlar, claca vechiul osrraci-sn.t
soci:rl rnanifestat dir-rtotdeeuna impotriva pictorilor in secolul al XVIII-letr, tn ciuda prestigir-rlui cle'
estr inci frr vigoare. apliclrce Iui care se bucuri citiva rrcademicieni la curtc ;i in
nrulti suple1.c. Lipsigi. de ocupalie, se face cu rnai ora; gi in ciuda iuirii de atitudine a citorvil enci-
nol. oamenrr clcgangi sc cornplac avizi de senzalii clopedigti cu privire 1a ;rrte, nimeni nu sc ingriie ;te

in frccvcnrarea

Verr I[.rncicr', It licre dc peinrur,,,liernr:rrrrr, p_ 74 62 ' C. \. Cochin ,llltn,.'irts iititlit"s su L,: ctrtzlttt de

53 Catlus, Peris. 188C.

;;;ldcodpneapce.rncernsrr,te"oiiii;cl,antoeirdpvrraaiicrruteiipe'dlriaocefrrrintioisnsmrrotidiirdaliag..ircrap.uccrIretn.Dig.vputi.ni;itInie"3;ni'pd""Grii;c";;1'ei"Si"ftof."r;ai;";;;mi,.,;;"'"e'srUgn.iain,i -zctdldoc"ri'rrrlanript"creralsur;ecl;i distanlele fali de aceqti indivizi iipsili de nranicre.
i!dlImsicCd:vCe3csaiacviIr!llf:rInar'rca"i..runpi;1eii1crrrr.ic,ti.r:tuju,rdrrrln1'roeo.,o:uri\.a.rr\oi,.s,rrui,c:lslvr.earrsfc.;'t,ri-ridppccd-ipsenjoai.ji'tr-L1.:reiiir,ruadicc,t1srpcnJ._e.irtiea.csaerrls'rdicci.lde,,;Jnln^viDsovr,bpe,tziodipgin.rrur,er.titnersiiscr,'oearlrnrseleirpvcic1coiu--tliuciusm;trauun;rtsii,atiM1ienarregia,.errnurgarpiir;rerefll'ratdctleseeur1lrneliad>raicsnin;m_d.i.nelcrmt"uclmr,ouicgloruteold"1r'vaiiicrrr;.iuiideaannorhri.iei."]uttrcrinrltrioo,l.burcirdoL.ns'r;run,rifr,apI.r"-\ecipiinrlrei,recup:,llinrt.ll;1i....eXiinarttipliccllrug;t;;;e.,;os.r,dreii.,.rcei,L_lunr;ev".aur,alqd:l;i,r,r"r,rnremurri,i1r.laugtireic.r.ri.?is,f,jsre.'.;.e,"o.u""in;..sa.cig"inari.;n;i";ani.,nr_iip;raut.d-.;rii;c.ir^a,or=li';r,,r;t,.';i;li,elur;ia:feaialilea1'Jidi"gi;,;";;;pn;ir,rjts"rarii';g;;;tir.'ls;1li,l".r:aelsf';;i:':n.',:ri.-rrii,ic;gn;',.,ll;i]....'""il:rgiie';u;'r,rt:r;r'r'n";p'.;'_1i;,l",o;'iiiil.;',hJ"riiai.;;i":nu;-io,"idi'r.i;1i.i;,".;ra"'r,rt1i..;:,;ir0)uiie;iTiA.i'.,*egci:;i'l';soo,.),",i,r;iil,r-.,i,;e.e.R,.o_,;.;cit,n,r..*,rrqr".i,i.ra,.n1.,pra;t;risr1rari;,,ddn.ui.c.l:r.ce"r;.ri,r,,t.,,a;eI."ic,r.uci;.r..,,i.ifr.1lfnI.lrppr.sco:eciei\AirAic,.'fclz/:^ic;,,rrrn.ri,urrc*iu,ic_.ln.u.tsriuro5,inraai,,l,da"i.lrr.o_.rrr.r_..or_i.sotdrreicni,riuyerj_,r_e:,c-l ..Oamenii de litere au in cap un sistem de egalitatc
erlre ii face uneori sa uitc de buna-cuviinti". ii
scrie M-me de Pompaclour lui N{armontel pe c.1re
tocmai il numise, prin intermediul frrtelui ei, in
iunclia de secretar al Construcliilor pentrll e-l
c1c necaz-urjle avute u(pnieesgirecc;rmrcensrcorire-rcl.ails)e.
consola lnult se soldase cu

nu de
. Spcr ]Ierr.nontcl, cri. iatl cle lratele mcu. il-Irr
n-ai si le uiti niciodat:i".

REVOLUTIA

I)upi revolugie, pictorii adesea iipsili, ctr rnajori-

tatea francezilor, de ide:rlr-rri polirice sint oblig.rli
sa ia atitudine, unii pcntru :r-gi salva capui, ,illii

clin orgoliu sau din arnbi1ie.

cie'r\npiearllainitnredizeucniegi ibpuragthruezdiieaavuntic, ,opnroimraitt la lca-

c1e rcgen

David face totugi cauzi comuni cu enciclopedigtii-

inci din primele zile ale Revoluliei, cl se decl;rri
r-rn adversar feroce al -\cademiei qi face totul pen-
tlu a o suprin'ra.

rni'n\taitsicodnevviinngieirciolenosigrlreafcuilt gi stilui siu il clctcr-

virtuliilor republicrrne
5i al acliunilor revoiLrlionr'rre. iuceplnd cu arrul
1790 el se ,,angajeazi" executind pentru Adunarea

constittranti. scena Jrrrizrttintwlui clin islacltotnJsetruingdee
p6ame, dar accelerarea evenimentclor
s.i-1i lase pinza netermini'rt5: ir-r rnai prllin de Lrn

an participanlii la .lceast:i nranifestare :ru i,,st

qet::l,e,ler1:c1I.i]a)!..tiairlrn"en9r.uitirltp"'litru.lpr.a"isecnsnauu;eurrira:cmasnecrstixlelr,acaiisda.na.ttudaoiumiui.,elc",,ap,gsi ctiitpo.Jur.,,eir..;nJirdi.cp.ieio"l.,til.rr.a,;1,r1ntiR"e'rr;;if."ie"nr;,uir;ia;dr;l;ol;e's;il;u.c:l..'ili_ia:i"emorr;,ii-;i"a-.s',";n,"11rri.cfrroiiiee.iiirrsrc.ria;rnl.r";re.adeu;rail.._io corisiderali rrridatori sau suspccli.

I-ouis l)avid se:rmini cu burgl-rez.ii no;tli i-'1,.-
gresigti. Nu se sirnte bine tn pielca iui. Sinccr prr-r
babii, este in aceiagi timp 5i entuziast qi sting.rci,
i;lr uneori chiar r,rednic cle uri.
Istoria va judeca aspru pe acela care, protejrrt
sii, o va umili prciuunianc;ii
cle curtc, apoi de egalii celorlalqi. Mai
se
va ridica lmpotrive
dugm;rnii il vor considera responsabil de moarte;r
I (l C.rlrillor. / I u!,crt Ro/,cn (t :olt t et)zf)s, paris. 1 g9.i. cX-nei Chalgrin, sora lui Carle Vernet; er fi uitat,
64 I se spunei lntr-adins, si clea orclinul cic punerc in

r55

ilncalnaailricuarraeeaecls,derasatracate.sustlrlce.aandae.ecniapsnaieculriate,peueluualrriaamidctsrriliu:ueicf*s,,iaodarviseetn"icz,rsiciidpr.pia-,ruaif.diccrpi-unsoilocu_e.a.radliirp,eeepDi,-p_eearci.e"ngnuD1oatvoacf.goi*unnvdaip-ii.irudaeCSlattoeaei,nctS,.Vv-zcrcueiraaczrnsl.eareqrcc'rtihtoiicvil,_.i_,rli {- nul bate, arnncind.-o pe acoperifuri, pe geanru,ri,
flu. r fKgo:ltesqpir.eprere.A{arat, se pretindea acum p.i.t.n.,l
{) ntinge u.nflatd de vint.1

J)Lrpi gustarea de dimineal; $i pin:i la ora prin-
z-Lrlui Robert care reu$ise si-gi procr-rrc o ctitic dc

culori executa gua$e, acuarele, decora farfurii pe
c.irr portirrlrl lnchisorii, in orelc liberc, ic I'indea

a nr,rtoril or.

lntr o dimineali, omul cu ;ereta ii strig:i pe
tsplnranInripC(unnr.o-oircoraarncoetnua;echacn,ij!tmad-rszepolutltdcrorleatr'i;rgl.i.etervr1.rnr.ioe,,siliamaztmRCtegmaoiiuucnnnromiptbrlupemuccubpsli5ddiedellreecacpi.emrlrrae-ecpetirrncsn-iaeztalooeopcdeuuadsiprrprirepi,le,alaslrii.itoxecrinrvdprbariarelda.r,ireciuuruncrlelei5e?neitrupldipqgocusr"ltseiigatoiCgdticci.iulrtirtnceearer.eirap,e'lurnp.iscrarlrainitc9rme-iccaicrisnlrgcl1iecliini.alesr.rii.uoipeanilhdauprimicafts?aca,uiilr'upAeelertI"dii-aeurnc.,ngls.eio,rn1l.gclitouviespr-,elbircir"dfdlrcrllusn6uao,rap"uatiltt,crlhrciuri.tD,pd-ugciJei.ilnlritluainct",rcnnc;ompniccr.lufunclsatrt"aajgiorilHt,ci;ou.9aripD"ri,l.puts;.z.oiilt,ctar;cih.oiirtttf,.srvt,h,,nceosf.-cii,eiacou1r.rd".csirel",_rrtiX_i,,e,r,,__ei I'{uber Robert. ii ver-rise rlnclul ; drr printr-o ciu-
Accmnlslgaoonoircilzn.:drrldcrgc.rpeleoetorau!imael..eiC,tarVlanTcnnhirllarrlri.{nrcctsXlaGeiuzae.rioprrrqtpu,eori9llnpnvlrcnntcrrzueiarzuo,cirr;o.eilrsirclenroiqo.dli-cserr,ripdiij5,cusuu,*.,cnli,rciilse:ueoc.h,frapoid,Sri.icr,annar"iirifzgi.ciien,irsul,c.ie'ltri.ea.a."diot;,fle.,t,o'.,cra.ru'ui.,cr"l.,ru.u,icr.i,nt,oie.ionrlnai."ra.,g"rrl,n-;ec,i,tr_r..ir_Ii
d.rri confuzie, destinatarul supliciului era un pri-
zonier purtind acelagi nume. Care din cei doi
rusese condamnat ln reaiitate? Pentru pictor por-
tr,i{c tnchisorii avea,.r si sc deschi'di. c'itevl zil'e rnai
t\rziu.

lnceptnd cu 1791, fiecare cet:i1can este oblig;tt
s;l posedc un ccrtific:,rt cle rezidenlri qi un bulctin

de cetilenie, drept dovezi ci n-a intenlionat si

elrlgreze,

in arhivele bibijotecii Doucct exist'i o aiestrtie
cl;rtati din 2't preri:rl ar-rul II, eliberati,,cct;tea-
rRrr,crlvuoi lJucjaien,-Hlnonvolrr6stlriradgeonqaarizde, cpi iqctiourniunadineteirnqii,dourpi-i

ginar din Grasse, depirrtamentul du \tar, locuind

li Paris, strada des Orties, galeriile Louvru", de
cirtre Comitetul revolugionar al secliei Tuileries.
.IT'l1trfiicditi)n,rt;cubl,.tirIadarim,uirnnintat'aaucmrems,teEei,il)mbcitdnrcneui,nraciSiuianSaci ldet,ortearrtbonttuteir;tLescii t'it:
l P.tr Lc, tle Fragonard, protejat de Davicl, deviue membru

irr comitetul ievoluqionar insircinat cu adnrinis-
trarea muzeelor. In 1793, face parte din Cotnnna
artelor, iirr in 1791 io'eci un rol ir.nportenr ir.r

cor.rstituirea gi organizarea muzeelor l,uvrului. Spre
sf irgitul secoluluf artistul este destituit din pricin:r

r-irstei, a gusturilor qi a opiniilor sale politice.
Firi salrrriu, plrisit de clienli, el se stinge, ln cea

rl.ri neagri n-rizeric.
Opliunile morale gi politice ale multor artilti
ic ii finele Vechiului Regim constituiau adesea
Ltntle s.ccule(t nc, trdgc Ia sorli, o grea lncercare. Mlnali de idei gelreroase' ci ade-

Sc s.critr bilelelc di dragosr'e; clar antanlii sint r."nJ brr.u.ogi 1a Revolugie, dar lc venea greu si
t rasi pe sf oar,i. trideze memoria celor care, altidati, i-au cople;it

CCi:ttcttli,nctL.irjiui.ciinntr,rigt iididceE'p,,,rolt;,tsi.te.;. cu binefaceri.

Co))tpLmem cintece, rrorlr, olirr; G5 irl 1 Andr6 Ch6nicr'. ()':uttcs Ttoltit|tcs' Palis. A. Lemelrc. 1899

;;;#'";'liH_iln.:pGi1rnc1-it-,_ltlu\llr"y\clc.9di.ule-o:'rs.,r"irp.m,crrn,);-ntl;'rulirai;ilnysriaiiafr;r.rrtiaic_.r.r,au;tdri..-a'ilh:lcrr,-b.,,iDnrlr\iI;irosrcns_rrirr-inir),Lorir'aroi,aunrcao,':arol:grzdmrvriigr1e,arept.ieri"usrsiac(crna7l:crrtgeidlrnruliealgaede9sriae.clg/iotinil.ra.ineJ"iri"ou.rrcr,ps.o':'loorrreu,cc,rnas,fn,j.iaepn;rue1.qc_au"ipl;,u.drrsai;'i.,puhc;ari,i'-rir,i.[iuin;r"r;'InBe""aop";di."-o;atu.i.dcs,,;'rrcoz:.,.".."iL;_*rrc,inr;mtpc"c':i:.'r;ti.i.r:.;n;ru_,,cf1"_.""z..;,rjr;i,,1i..c,.,.ir;r;r',.r,rpr;i;iiucr,rns"ioi..r-il';..dinn.",s""i*j"li'uiTrsrcai.unl;i,prir.i,diiclr.lbhl;eecFjuii,pi"o,zr;r;r_r,lai.[-it,ai.r,.na;vn;.;us,;icor,.;iIeri;io.uli'r.].;.*lil.sn,;_asc._,.i_i,lr pliocuperea citorva romanrclerr sau oamcui de tea-

zfo.ir.li\roctcenlaigrg.iriiclcFct.rianCnlc1reo2risn9ajG,r dD*rta;r.d,,i,J\...'a.t";r;;r;;e'.ciiuc;.tpi"rir"inir_;tm" om...clrri:_:t tr u.
icdlrj(joc'^ius.peccrlfljeltd.nr"uirjdSiilgeilnieit;caru^rte:rrii-niissc"ls.scalatr*nsl:,rirariii(riare.cilirrZr.i.:rirlum:denio1rri1a.s:veelcofde:uijtafeintoo,rcnalnrrGra'j.pcnrii.]-cbnots"uzlrliulic'vericrrumrrilinLhtrrrojreieirn^enniupmidiunraigaiptgscsaardrri.izuau_,inn(pi,clslroidrliulriaellld..iitireuaer.ilcGlraierre.ut\,c,suitjni..rioc.iiir.en5cr6ra.irpf"r_pcu,criic"jls"Liprr.c;tiu;u.r,ril.pe"ialen."ur-iir.u,ucipoac-,ilvrz1crtranursr;rolldaol1rui,t'rtri[nlcld1rii"ccilr"q.:,crr..ilp.i,.t;.iilil.'j".cilcnilr""pig,ugn^;.iid.;i,i,f";;Iiar.l"plr;;:;)pcf;.;tsi;r"itc.,Ji,.i;lio;r,"#;";pi.l"r;rc.rii;;;r;-a.lr'',"rc;";l"i.;";;ii,;r.'.;;tX;;cJpuj,'i;;ire.rir.l;ir.n;-;r.'i."p".-i.";.;Uilr";urd.l.;;ic.i';,i";#.,f'r.,'lei.i,i.r;nr'r.,..r:"o''r;i;ra,p,".ip;ei..r,,n:m;r,c,';a,,frto;fp.",esIa,.sfop;e"zls'rortpi,s";e"rricri:"rirpeirc",biesaaanfrlrLrri1.of?rracc.t;i;duner,n:Lc.cgt.ir.i,,lJ.j,t\l.1i,;eite",,.c_.ier:..r.cr,_,:].._e_,,,i.
Teatrul clasic ne ajuti si ne facer.t.r o iclee cles-
pre r-ia1a pringilor, a curtenilor, a oarnenilor cie

litere, a comedianlilor, a negustorilor satt a docto-

rilor; comediile din secolul al XVIII-ier vorbesc
despre rnecarrismul inrbogilirii, clespre b:inci, cles-
pre camiti, despre traiicul f uncliunilor. l)ar
cicspre lumca curiozitirilor, a artiStilor, a ami-

torilor, a r-regustorilor nu sc pomeneltc nimic, afarX

cioar de unele piese gi citeva pamflete.

Uneori gazeteie, ca de exenplu Le Llercu're, con-
sacri cttev,r rtnduri unui ,,S.rlon", drr infornralirr
se opreite la atlt. Despre pictor, despre lntimpllrile
vielii sale, despre succesele, despre necaz.urile san
despre sfirgitul siu, r.tu e niciodati vorb,r. O astfel
de lipsi de interes gi cle sensibilitatc se clatorcazi
in primul rind asprirnii vieiii cotidiene $i I pre-
carit5lii existenlei. La mijlocul secolului al XVIII-
lea foan:etea gi ciurna distrug iIr doar citevrt lur.ri
douizeci la suti din populalie. Inexistcr-r1rr lcgi-
turilor lntre diversele grupuri sociale contribuie 1,r
intrelinerea indiferenlei. I)e ce societatea aristo-
crlrici sau burghezi, cilre lrrs:,i pc scattta iui
fJumrrez-eu grija repartizirii bincfacerilor sale tr-i-

turora in mod eg,ll . . . ilr certlri. s-ar prcocttit:l
n-r.ri mult de soarta pictorilor. decit de a tinrpleri-
1or de iux. a gridinrrilor sau a doctorilor? in
rerlitatc, dirr scrupul de congtiinli, nimeni nu
vre e sii af lc prce multc cle sprc soarta nreseriilcr
pi despre conditiile de viati a celor carc le prc,c-
tici. Si adiLrgin qi faptul ct, pini in iurul ani-
lor 7775, o lucrare tratincl in niod obiectiv des-
pre condigirr rdnuenicmitoprreimasacrci .qCi lilrtiinclecaspsrcei n-er fi
prirnit drept
oamcnii

de rir"rd, despre r.r.ricii negustori srru t.i-,uncitori care
si cc tuo
fac atitca efortr-iri ca psrucporcaurp.'ciciducirisscola-rtil mizerl
tive i-ar tndernna se
si
a fralilor Lc Nain sau e lui i'r"rns I'{rls?
PAUPERISMUL
D:rci vrem si cunorlstetn condilia rniz-eraltilJr in
clre trii,ru r-renumirali pictori 1r-avem decit sI
dPiifneriitlealoirncceJpausetucl asr.ecoclcrirlmuiparinl XI\_Je.r,ruclier..., '
societareir rimi;e 68
consultim ordor-ran1ele, sirisorile, contracteie cla-
G9 satc Cc secol,: in rrrhivc, cie undc sc audc, surcl,

nesfirtitfr litanic .r oirntenijor siirrlani c.rrc li.ru c.'ii'e hoinircau pc srrirciulcLc ciin Scvilla in zilcic

ales profcsia cic prctor. c.: Feria. Cu doi '.rni ineinrea mortii, l;ranz Flals
cste forlat si solicite cle 1a administratic o alct-
i'I agp9,olc:Lnl/ta'Fudcsn:;\'1f]ut'nlir:.rqr.:e1fie]:ac.rriqovl.iiIcri.]Sr.lnlll0,nrr,:ler-ti.i-:euvlcije]i1pat.:u.u)gr$nIl^rtsieLLecrJrR"l"raarrpt;tsu.ertrsxlncrile.;rv,n-rsrlr."rgirpilcrtoi5,eearrtlirtrrii.ererrataerg'rclllxbrr_ciirr,(le-dc.i]etll'l1^JrrsBl.a-cespet,,d.ntcucrtc.',e.lrsiienterar,.eat.rp-7'c,rcihuar-n'nrr),io.sarurb'ccraj"rrllternor1Irt.l,e.s.rirafceopioglrnuarer,urlp,eurlni,,rcnii..,orrcnlp.nli,ur;'ni/r"p,:ll*a'iro,.'.ocrrn.eioe-tritdo,rsj.'l.u,rrirvsiicl,i.rrr{..,eir.idie.rar.1cnisnL,c'a.i,ii.^t,stId.,iscr2.lilti,c-)nrriaicr...uuu.rareal.l;2t,trpan".i,ro;v.tpirpiri..irilUr"pnir5r;.aile)"rinli,r.,rri,.tca.ur'csr.iirorl,"Ur.;,,rl";er,l'nrn.1a.r",el.c"trrir.scor1,.a.rr;ii"a,_.i,...iJeriic.i.n.i..Rs,m,,,r.i"l,io';.r"1,pr,r.L.,.ii,t1r,t,c,t.c-,"',r,,br.i.'cr1;r;;',l_rrn,,n";io,l1i;;.rzicuilr...i'ic.I"'"i:".c.".ni,_ici.r_,_.il./,-'",ur"cliti"1ih-;rdi'.r;nrf.,io,';.;ii.r,r.r;co."iil;c".i''".c1"l",pi,csi"et.-,iic,i,drl..i.."i.an,esia'os1";uscr..rrti.rr_,ttl,r3;,oltlrrc,b,,,."sril.liti,p0,,,;ir.;,;ir,uiti.s,i,icj,,ufr,',,rri.h*,r'ro,ricirI,a1-ar;i"Jrivf";r;:,,,ili;.caiirreir,_rr^irli..j,rtjr,.on,rohr..iJ;,,rtrri,r,.r,ie,lca-,r,1t,;iiLr_r;i_]rc;r_,.jir.];,i,l,,lr...,iei;.ii, c.-llie de turbi pentru incilzirca cairrerci. in I6Z5
Li.l.nocuazdTsroce'ricvrpliptpcerc'micaclIleluri.rrsiXcrclralci-.1cole4ioie,6al,,r5-s,drapeielisea'rflrn_eiir;lerrectu,.n.,,gc"s,rnuau.mniiac.ia,r:ir',ed;cpivl'ieiian;,,,1eJ;a0rx.p'1c;lriiei'vit;lpi.r;erlegiii,;ptisu_iinrr_;:ir
II oofpriirarf'n:enrilfcrel,eefrrr.in"s.sctirr,.r(recu^inl'rrLi1crarlrrnl.cri1lai1eierlt"..ibeo5r'r.rsaudlmircoenDrrllcig..r;urvc.iacao.i2rssrtr,in.5i,cisptrierrrgN,ic)aaacurJrscsrjrbliciucepenep.ilrcdr:rtnilo:eorl,.ailzcvioil-,eis;,lil,\r,lcr,c._ls:;im,ir"r-;iiiipnrI;s:s;rri-U;roliiia.ir.prct,n'td.i.ie,iicrUre,,trzec"alitS"o.i;rlcu.f,;;ii.p".ici'",ur",r'eldJ,;iaiM'i;p-;ni,ofurr".ar".iirr*trlif'"l.e;u._ip;bi":irsrlim.iui-..'c,t,jhtltrut,oiidru"mrrc;lnlll_r..tieurru,.pci.ciij.;rlNa.eeo,li.;,ire.s:hn1;i,rrrsu.,ir.cai1l,rr.;.,ei_i.ri;__,,.i ?o tn registrul de cheltuieli al oragului ,\ustcrcl:rr-u sc

I .:.:tr5 lnsenrnarca ci ,,l'a cererca rcpetati, ,r v,ldr.rvei
i-rr Franz Hals, ajunsi la virstri inaintati ;i cir
zut:r ln mizcrie, i s-a acordat in mocl proviz.orir-r,
crt:14 stuivers pe s.iirtimini clin banii clestinrrii

;.i r,rcilor. "

Din lipsri de angajanrcnt scris, arti;tii rimln,
i':nir lir l{cr.olulic, la dispozili,r cclor cirre ii fo-
isi''r-slmes"rc;cdoancviei naict_i,e.gtpiai.cdtoinru.lu. rdmeic.rltesfui ziintscinitepzlir-tecircsircteii
flic ce proces interrninel:lil cr-r sfirqit indoielnic,
preferi si accepte ce i se oferi. Superintenclcntul
r.gelui lirsi urreori sar treac;r rrni pinri si achite
datoriile coroanei qi, cum livra franccz'i, incepind

cir 1695, se depreciazi continuu, cel care urmeazi
s;i prin.rcirscir bani este intotcleaunr lezat.

in fel>ruarie 1692, superintendcntr-rl corr\tructii-
tor regale tl insircineazir pe dl. Teulilrc, clircctor

e.' ,\cademiei Fr:rn1ei 1a Romr, sir-i giscascir utr

pictor capabil s;i copieze incorrtnaraa lui Carol
t.,:1 llarc expusi 1a \iatican. Utt irttui.t.tc I)csforcst,
cnre lucrase pini atunci pertrru cardinal r-rl dc

Iiouillon, se alga jeazi sir e xecute pinz-a itrtr-uu

t,li'r'nen de doi.uri. La livrrrre, trebuie si i sc
1'irsc sLll]rrl cle opt stttc dc scr"rz-i. I)in corcspoll-
c:n1a purt.rti aflim ca llr 20 alc lr,rnii rnli, ,.dl.
D:sforest, incl-ris in \-ltican, iucrcazir crL multi
sirguin!i, clc dimineaqr pin:i scara''. l)ircctorul.
iirl.::rrsJ*fsitc'arctpsedtccdaccreeoirdl,ieceed1gc;prriuViinecrrnsiaa:ritlclc,rs,ipa, iliril:irt"ctpelilcbeelerinecoagrztioi )stprt-"cr-
F.-rntru spilatul felelor de masi gi al ce:rrceafuri-

l,lr, pett_tru aprovit,ionareit ctl luntin;iri li.cu vesele
rn;rrunta care alcr este de faiangi, pahare, sti-

cil ...', cl angaieirz-ir r-rr.r fecittr ,'care si-i cLlrelcr
c,1rllera, gi si-i adr-rci prinzul la \raticalr pentrtr
t1 La;i-a[ins1tc7ourtisiuupnl"eic. ,-p,Li.cOato"zrf.edi uedleipl-riaecrsds.e.crrmevanaelotliermerz'p..riuzlciu:cii i.cr,dudodro.unusnri-t"rr'll

Desforest continui sI lucreze cle climineaqa pi;ri si-i pliresc, am i'icut-o ca si vi in;tiinlez despre
Se:rra". T'ern-renii ar fi respectali claci Sanctirhlii ceea ce credearn ci trebuie si fa.c . . . crez-ind ci
J Sale nu i-ar veni din cind in cincl idceir s:i p-rar- daci nii strS<iuiesc si fiu punctual cu plata il

curgi Vaticanul. Cunr picterea in lala unui ur- slujesc pc Rege ir.rtr-o lara striini, qi indeosebi
n'raE al Sflntului Petru, esre consiclerat;i ca o lipsi in lara aceasta ln care francezii nu slnt iubiti".
de buni cuviingi, copistul csre constrins s5-gi l.rse La 17 n-rai, o scrisoarc expeCiati dc la Versailles
pensulele. El profiti de situalie, prinrind cle cloui
ori binecuvintarea lui Inocentiu al XI-lca. I.a spune: ,,Pute1i si-i pl"itiii pe moqtenitorii lui Des-
i 6 seprembrie ,,datoriti f,rptului ci a lucrat cu forest, daci signor Bastion a lucrat indcaiuns
pentru siguran{a regelui. Se cuvine si plitim bine,
prca multi, slrguinlS ;i asiduitate tn ultinrele doui dar rre'buic ce regele si aibi cu cc s;-fi apere
Iuni, Dcsforest a avut. miercuree trecuti, o tlrse clrepturile finpotriva lucritorilor". La 9 iunie, la
cu scuipare de slnge, atit dc puternici, incit i-;rr.r-l
crcz.Lrt in pericol cie ntoartc. Acum starea sa cste Tdeeunlti:br.c.1f{aacreeausnirngoruiindlei rncellrscia:tereiidnlg. lDseuspf eorr;entsetira-

destul cle br.rni pentru a putea spcra ir-r vinclecarea iucrat pentru schigarea lucrlrii a contribuit dcstul
ilr scurt tirnp ;i reluarea lucrului, dar cu nrai de mult la. boaia care i-a adus moartea . . . Pen-
multi rnt cleralic". La 7 ocrombrie, I.a tru aceasta, domnule, lc voi pliti mogtenitorilor
Teuliire drept'.rrile ce le revin . . . $i nu voi uita si vi
se nelinr',;teqte:,,copia clonrnului I)esforest a irr- urmez ordinele l*lnd toatc misurile de sigur;rn15
tirziat din pricina bolii sale carc dureazl gi acurr,
cirre este pericr,rloasir ;i c:rre ar pute.r si-i aduci
nccesare paenlutriuLiarpi"rfaeruelailrein,tedraetsaetloi r9reiugleielu, i.c"onO-
slirqitul, iucru dc care sint foarte an-rirlt, clec,.r- scrisoare
rece este cel rnai bun copist din Roma . . ." La
14 octombrie bietul Desforest moare, lXsind tinerei firmi ci vicluv:r afteirpt; in contiuuare, iar la
sale sojii gi copiilor ln fragedi virstS. doar cirn'a 26 iulic supcrirtenclsntul construcliilor ii scrie lui
i-a f'eulilrc: ,,Face1i bine ci vi luirli rnXsurile de
cjuart;riarfiu, sseol;iia. . . contractul. Constrinsi de...iirpre- . Atu trcbuie procedat einc'i plitc;'ti
prevedere " . r.rnui defur.rct". L.r: 5 irrnuarie 169'1,
cere un aconro, dar La Teulic\re r e- moqtenitorii
fuz-5 si pliteasci ceva sub preteKrul ci,opcrr ru
e ternrinati; mai mult, el o previne, ci oricur.r-r, poate din cauzi-r sc:idcrii cursului livrei (livra fran-
din surna datorati sc vor deFalca biinii pretin5i
cezii. este ol'litct.rl iiei''icrciltrii zaraf ilor), Dl. La
c1e pictorul care va ternrina iucrare:r. La lO rlar- T'eulilre nu poate piiti. La 'i mai ii scric lui
tie 1693, s a incheiat in sfirsit un tirg lnrre llrrs- \iillacerf ci tabloul cstc ir." curs dc finisare. Ilar
tion, urr pictor ver-re1ian, 9i viduvX. S-a stabilit ci pentrri c:tt banii incep si lipseasci, gi pentru ci

pXrlile i,;i vor lmpirli ir-r mod egal cei 8OC cle regele l;ranlei sc supi.ri ori clc cite ori se f;rc chel-
tuieli, La Tculilrc sugcre,rzi si se it,ttrzie cu plat.:t
scuzi rorrani. Lrr "5leauplilrrieliec, iDnlu. dc \.illacerf ii Vcnetrianului. Abia in cursui lunii mai, anul ur-
rearnintegte lui La e cazul si pla- iritor, tabloul fiincl in sfirlit gata, r'iduva ;i pic-

teascir sumele datorate rlogrenitorilor atita timp torul ili vor p-rimi onorariile.
cit ,.Venelianul nu a lucrar incleaiuns ca si nu
poati .aba,r]clona . . 5i .rste pelrrru c,r regele si Soarta nu estc ii-ttotdeauna la fel de crudi, iar,
aibi toate garanliile". Ln 27 aprilie, La feuliire,
c.-rre i;i proprisese si solcleze contul vircluvei, esre tra Paris, cea iL mi..jorit51ii membrilor Acadeniici

chcmat la ordinc. El se scuz:i faji de superinren- Saint-Luc cste foarte de invidiat.
dcntul regelui: ,.n-am irani si plitesc mogtenirorii
d-lui Desforest qi n-o si-i plitesc decit iir ordinele Fidelirate.'- ur:ei clienteie civile qi religioase in-
giduie farniliilor cie pictori artizani, care c)ter-
d-voastri. Cind irm scris, don.rnuie, ci vl treirr-ri 72 seaz;i rrescria ciin tirti in fiu, si ;,duue cigtiguri
73 considerabile. La moiirtea sa, Pariziatrui Simoil

/Guillainl fiui unui sculptor clsitotit cu Germaine calsr.a:ui:ri^d[tu.a1cluIpnaojri.IctrBneam:a:ai^f1re1rcrmfsut-e;{i.as.V,sniee^p,rgrJ.rmfrtsLa"l1initaidiiunau1brnllurrtllr..crc;iiilrfdrlrir9rallr;a"alci,seoiua,.teirypaf"utJrneciirasieneort.ilarancldrurjiditpcbib.sni_uca.ulm:u-vel*ir:eclrncil.rli,nabuIng;tehrgaraaa_essriuiirreacp.ua,aicliar\rfarvnrce!sua,lqij..girilimmcrebe;v:mena_ie.idh,^icmirtecmlireru.,.eireriauiauansro5tSxizsclzzAl,oiiiraqrrlrvicrm.tii"ocrui'n;uei.yrnrgvnrrr.lua.ueriiiiieae.iei;,l.e;nirsilte,s.regrip.,.pf)rj,oe'.rrsIodiic";;rto"eri,.r"zellao;ir*i",ntrirnata;ea;.;,iciinr*c.;r;.s.ir.;;-eurrme.iuir;;;ii,-l-.uiro-n,ll";;mJao-a;"eB..Dc"n,j$;c'''irj.;";;ia,i'"i;iuioc.r;re;mi,;rr;;-".uilll,I.-a''feariri'ri;;';:i""r".r;f;n-c.Jr..#o;.,mrIa'iial.;rr'.,"ido";-'a-.i;c.ude,l.t.;...;l;-n.,e."lolriga.ij""i"-;mruhp,;"poi..'-,;",rcn";li"rilir'rlj.o-n.rier,.u-ergn.,i',m"i.iipi,1r;rn,,bi"r,,i,n.d;,cu'e.orieqi.a,,'ciL1;arc.u;on.c"lannio,u.,,"l,liarrpi4cr*.et.tmI,iaz.I,e-snr.ri;ictr1m:ieirrcur;"_silepid;,onn,cin;zr,,m.a;jr.s.reir;i4.eu;.:g1a"jc;.raui.nl;lar._.rciaci..i,ltiii,
C"*.r, trXglndu-se de asemenea dintr-o familie de
,.I,io,.",iuCt,n.sirnaisgn.tiiee5oardir"isi.n."aicai iepclSrailasul ag"di-ainunrianlea$lpa"os,aretnrCciera.a's,sloevpnasuirtiirutlueliuainrtineodehiuin'.irioirrMvitaealctis9rtrntTuiasi--' cccnut,i{,aeirtur-amau1iinv.nioitlr.atnoe.odna,tntdrcaoeveotcloauanipmpurs-r.isein,anaclrareniurc.jousiis.i.oaris.anrR.u.taratdleeu:fn;isoeio,erscsilgrenor"^,lp^turcrp",lu,iI,'*_,ji[ri.ruLfa-id;i..l;liur-X;.a,,;.iri;r.X;.*i'_.f'u.a,lA.e,p.rraa.nNip.utlorlv.Diinn.siuen'et_atl,,,
,6mrluro.irrli,iae..litsttidnueiuctSruapninrtitinn-Gsderdaocrsga"eidsirr,rni"mirsaealrielnticmsinpeufnrnitcce-l-tc-tcai.sat'Xn".e'zeiMlreaelue mbfmtpoooeuntua\aut'dl-e,lapatrginfiddilozocmeGairuc.roaitiagtcTspheacciscovtilu'rnialsaobdrsruupceutrisrdri"ilee,eeio,pap.fprrl,;rnac"ee*-t.il.ee.tcr-,.liraruru.*ridi";e;pu"i.s*"oti-"uJ,;;:.pLtru",'I,"pi;nS;tii.;.Jli",n;i;r.nirti".'-ai'"ea*rr\laeii.car:a.\(p,rv.maiet.lui.anan)lii
Icind ,,mergea- pe stradi seniorul Guiilair, ascun- 75 ilcrIlnu.lu<,j.A:vrtlr,u.i-c-1nrpeed,rtslaast:trcer.ocuiTtumsa.acrpberbr,aias3inroozeurgriplii.rriaadecfzdeielrsoenanrtsa.iradciadiujrdreieeoum,agirsdrieeam;,"f-;ea;pr;;rse;;;t.;a.;"iz";pi;riimli;lnreiu;npil,rta;bfrcetine"ilueus.,__cl
dea cie obiiei sub hain5. un drug a cirui o treime

clin i$nsime ere alcituitX riiirtr-un lanq de f ier
pr..riz.ri cu virfuri asclllite, subgiri
iirstrument dc care acest 5ai d.fmoairratcb..ipi eormi-
i,rloase",
se servea, se pare, pentru a face si triumfe mo-
rala aco'l,o unde aceasta se afl'a in pericol; ast-
fel, cind (pungagii slgaiuspsucneelaeuraulini.u.-i)a-lttul iave: d',e5a-uc
apirlnd d_e'^d.cpirtc, r\cest amestec cie nai-
$tergem ca vlne pacostea". este ogiinda wielii co-
vita"te, cinisrn gi brutalitate
brorlate cu flori 9i al
tidiene. in dosul perdeleior
m5.;tilor se ascundea o societate tncX sSlbatici-
d,,Dou1r.,dreirtVnairninddilrelas,bfraaluteileOpmearrecihiozeci ncr1tcezPaonmippae-
cere o oonduce'a. uir <str;iit', a vrut si ridice mrascii.
de pe fala acestui individ care o copiegise de iin-

-poirn.anzl;i"le2.le urmiro;-ere Revoluliei, situali:L rnate-
riali a pictorilor, departe de a se ameiiora, pare
si se inr5utiieascS. Soartr majoritiqii celor care
au culloscut gloria gi. Lrinef^acerii.'. vcchiului re-
glm au supravieluit furtunii revclulionarc
este 91 care
aciesea demni de plins. in 1800, Greuze ii
scrie ministrului de interne care, pentru a-i veni
in aiutor, li cornandase o plnzS: ,,Tabloul pe
care-l fac pentru guvern pe jumitate termi-
este
nat. Situaqia ln caie mi mI forteazi si vi
rog si dali dispoziiii si aflu
p.irttu a-l putee finisa; mai priinesc un aconto

am Jvut cinstea si vi

i Simon GLtilla.in (1581 i658). 74
2 Rend-I-oti'is de \royer. marchiz d'Argenson, f,l6ntoir e s et
iorn:al ii:ld)t, P. JanneL 18-57 1858, t. \/IlI, ir ?33 (26 lc-

brLreric 175'1).

j " "l; -i,,;fi.cPcri,opI(uRa'lpua,eiua;lrl,gbf:,iremrren,prcuuisriaaarrsuGgpc;ita_icrlclase;sren;ecirsa.raaenii,.rurgc.sqri.ecsl'aprr:clamltdhoactrc"ror,cezocarrnIieluomairleriaapdr,;sarpcuidnrt;.crLorirrcj;aiec1pi^-slnie_ieeS.eab:aipn1;riezacd.rairiuri2igi,p-rpc-"ruiecrnrccririuo:id.ju"ticlurogrclrroo,iasoruaes_a.jcrnrnhnmur..parti.tjm,ri.;riezrirfsirerc.paardelrasczilpi_r,rcTi.,m1iccreti,:.:.tccili,rjipe',ar.,.f,.Jl:siitrr.c.lci.9r.lc.cr..trn'i.frrap.,ee.n;j.rpltrfrigl-"Gnnrauo,io.r;cci.,rrcc."c;;ralro.i-ln.eTirmo;ciuu...r.n,ai,;ir.,.iizi;.op;nl,srr1le:.'-".i.g;;necir"-iai'"d",,i;,:-:ri1.L.,rir,:;C;,ei,l.i;";1l""r.,is;",;;,ruI'-rull."ri*aiu,.;..i,';-r;ur.r"r\,;;",",gt;;ruii:,]*?".'c;',"c'T-iJh;';puL.ii;1-,..;ii;'i:c;crrJ.f'n.';,;.1;"zp"iibl]d".:rnc''uu'".ncrd,i'Hiliicii;u.leir,*rnnda:c.ci;,"icd"ip,riJrcr.l;lb.cr.uci,irlrria,r_:ea;,lni,irJTv!isi;ugulrrr;t.ea;;fac.artl.rnCpn;.;,cc.)lpicj:,;i,u,cac;cuihorc"1csi;snrrrb*nmin;_c::c;;riieiu_del,i;re_cjlcir

O dtrzinl de pictc.ri umpl'-r rlndurilc Comediei rdlan,cue.clr=)crartt:\irrcd,5cnau.rPersosrrirpip'fial.rcr-rdrireTcreoqisp..rrrh\droiclncccaer.ou.rrrror>Fpl-iteDroieiomijc.sluail.cie.grrcaA)ril,pc.rfeeeimua;.ss1n.tifd.od;o,fe;;pc|d;,iiil;;pclv.';,iaor"a;.oo.svidr.ria"rlno"rrrth.rarir,...ai;iirir,.t;u.s;,i"o.--'no;';,ri;ul;iliur.iiti;l,g,n,lcloannt;iccriiuul,cc,'ifpiuluarz;viir;rrrinr;cnic__ilr,rc;a,
,t.niAne. Pentru autorul Vendettei ca ti pcntrll cdrtpl\:eirr:ies.wil."gniricrl^f!gicurdcOhatIhi.r.nne,rumrlzrc-l5Clccepii0;o,:h,OluircsoilirOcrusici.Ocbcparoouiiermnntniacrdlblrtiinriln,mrnpc-riciainp.nurrqiz.rccim.;neoll;ett,;u;r..ltialipiir;n;ril.lciuu-n;u'i;r*.,"i."g,c-.zcjrf;"ialirileni.,lf-g';i,ci.f'aljdpeiinur;irc,a..a,oi,2.aur;a0ra.CurcsOriurao1rO.o__ci3ori
majoritatea oarnenilor tirnpului siu, problemele ^lJeCsnaroarr.scar gsgiioA, lbooidzerami istorici in trei acre Ce
"r a '" u; e " j' ;'1"": r';., i l' li. i i:, i ij, {.i il';,.i#l
artistice slnt de mare imporrangi deoarece condttc
77 1 I{. dc f\alz,ac, pierre Gr,tssotr.
in cele din urrni la problemele financirre seu so-
ciale. Pictorul DLrbourdieu s!1u conf rateie sii-r
Grassou nr1 stnt iricioclatJ in lupti cu problen:ele

csteticc.

Balzac, Charics Elanc, Thor6-Rilrger silri DaviC

d'Angcrs reluiird ideile lui F6iibien c.rre socLrte3
ci unrl din f uncliile e sen1ial.r :11c picturii era
..instruirea ignorantikrr" afirrri ci rrtistul are
datoria si ir-rstruiasc5 poporul, si nrcralizeze ,.mi,-t-

SeI€:

PICTORUL BURGHEZ

I)ubourdiei.r, person,rf aI Ccntediei utriatt'c, nu se 76
nrullun-regtc do,ar crr ilrrcticrrea mescriei, o degr'-r-
cleazi aservind-o unui sistem. Cititr: riLil vccle in
el. ale cr-lrn ne sugereaz;;;i Balzrc,.,tipui:.rtis-
tuiui ros cle arn'biqic".,,Prea edese:, 1r Paiis, in
clorinle cie a aiungc mai repecle decit re caic

firc,rsci la acr:est.i ccieirritrrtc cf,rc pcnirLt ei iiisc;rmn,'L

imbogilirea, artiitii imprumr-iti aripile circutnstan-
ici. Ei cred ci-;i inriresc importanga Cac;i devin

oanreaii unui iirteres, susqinitorii untri sisteni, spe-

rind si lnlocuiasci adniirriin ur-rui grtrp rcstrins

cu e rirarclui prrbiic""

Pierre Grasso{,1, illt person;r j al Iui Baiz-ac, nL1
cste r.rici ideolog, rrici un rat:rt, vt'ctirnl r lenevier
si-1Ll a viciilor pe rsonalc; este clin-r s-ar zice tu-i
cinstit iucrlt,;r cu pensula cirtiia nu-i lipsc;te

decit telentr,rl. Con;;tient, deaitFel, de L-rcrul Llccstar

nr-r-qi fa-cc iluzii cu prrivirc Irr posibilitiqile sele.
Irapt care nu-l impiediciL totugi si reuqeasc'i, cici
publicul (Balzac r.iu se sfiegte si scric lucrul aces-
ta) este incapabil si discearni frun-rosul de medi-
ocru. tr;in cunoscitor al gustului ;i al rcl:lexelor
sociaie ale timpului sil"r, Balzac an..'iiize;rz,i f ac-
torii care asiguri succe seie eroilor sii. ,,Ast5zi,
Pierre Grasso,-r, c.1re n!.1 pierde nici o expozilie,

i

Derfect reactia romantic; a societ;{ii burghcze in cuhnea extazului, exclami ,,Ol Doamne, igi
iaii de pictori. Scena se petrece in palatui marelui
,r-,-rullumesc!..."

duce de^la Miian. Curtea a$teapt; verdictul unui I!::lI, ;;.;ricpadmti1dtcognieiLtd,asoenrdar-rrnL"ttlcmr-Fliriiriuereeeeosreienscllgrru"tuu,u:uidu-anlitnuToiliilou..<rtnegs.nrer{iiilceA,aulceSciooufrucacarralacefc.atoiceiiridhdcedr_reasimrra;iriI:efcseae'siulnnllimiiisprtl.igngc,eivoleeflrvpiainniricdaca"enle.roseuiizret"rsiiesrus.,asrril,),'rr,r,p.atrtr.rsilep,,raediiLn1rrnupsenieuarclctcruiapnllmutcistur.dvSveiece.lrpenltuoicnmarinaeeLrp'chirut.ztardcecueeiiuninl,oiidlrtrfalgneJgcpulc;avlaeiai;.aioimlzitr.rrcriunuinie,e".rl;o-p;gre-ifi-;ur."onnlol"c;i;n"cr"t-to;.frarimr.r;""r-atni^irrraa;-c-cf;rs"a,nt"e"fJdel"isurnxllfipxfd;uiiro"etri'eigpecJ,;lr""nc;.iieLglm..i";v,srunt-olir:ediag.;rilit,;fn"rc,rri;e";ocirr;,nirjiiirrola.ia;io.".t_i.-,li.]jr,
iuriu iirsarcinat cil dcsernttarcl cclui rnai rnare
pictor al epocii. i\'Iiza este foerte mare: invingi-
torr:l, firi ii se lini searcr de rang sau de originc,
va putee cere miire fiicei rnareiui duce. Rimin
iir aieni ca-valerul d'Arpino pi Cara"'aggio. l)rama
vrea si ia locui p.".;iilo. cu zin.- dar, element
p-liucptotirtuclrufnluloi.iuDiea;tre aici persolajul cirpaciului
nou,
gr al chiar ace;ti mari amatori
de melodran:i, gata sI se emogioneze la ideea ci
pri;rtii aacept; J asrfel de mezalianli, s-ar m'inia
To"tr., daci fiica lor cr vrea si se rnirite cli r-l11

pictor. pmncaiu.mliolpei,iolfagarCccnigtirurnecOiinreopCed'piairrCtnirenrinenedidu:B:etrslr.csutfceldrlrlu-iceaineuzrontiiilncllIzuecmiiuim.,l.-.dripslotaeooeo?dTnrtXni'aciudctbnlcXeii$,aeaa_glfLroceitep..au"g"N.bi;i.uol*e;.on;nu[ive"r";r.^ia-nniZlee.;^cJ;cl;slsorp-eroia.ac,ciTuOer,rCrnsois;roo1uioiagc.;;onr:rciieei,,i

La finele primului act, problema se complici
(sintem ia Ambigu). Ca-valerul d'Arpino este ne-
iiniqtit, o iubegtJ pe prinlesi. Coniidentul siu se

striduiegte s5-l cahneze. Lste a,devXrat, zt'cc el,.

ci brar,'ul ,,Ca-ravaggio are o minte sirilucind
de genialitate gi cX totul la ei dcvedegte ci avem
Ce-a f,ace cu ut ver,itabil artist; clar dreptate'a

lnainte de orice: drimneavoastri sinteli nobil iar
Caravaggio este or1 de rlnd. Deci, chiar daci omr'rl

de rind meriti premiul, nobilul ll va lua, aLtfel,
la cc dracu l1i servegte faptril ci eqti de "ri1i

aleasi". crLor1lrrCaluhzuioai'rs..zr-ohagaidn2uier5sn, pisaarieu_rsg;diiuoaspntciupi1tniMgii6easgncc:oetr,rrb,chailijlielils.mescttaipie"odrlctuiai.zinucFlrtirz_oanbctaiicnrnrs_"j-
cpnd(Lj€i-cn1erpiJc'C.,!s!:auortenlsse.cseaarr.xgl.mindnreaeeuncll,rOoedpnepqiooicafe:elrlarcrli.ctc);ri.ttb-r..elrnri,sntupdir*elrpnz'cs.e,encaer.rum:a:n"c"ni,doi crlmrrXi,i;;ilr;inrit,i,rcczJl*icjorurr.,r.l
Dar vianic. o.r.onieuarizul i,peorCbiatraCveagpgaiosi.uAneceasptaendtrinlr
arti, li
urmi accepti decizia, ciar plin dc ser-ne1ie relrrzl
titlul de conte.

Ducele (care insisti):

Cu acest tith,r veli fi onoiat ;i respect-it. '. cqi

avea airnoarii pictate pe casi.

CIma;'ai .aaajugngigoe(dfaenpmtul;icmi inmdriu)p:ricep si le pi':tez
raai biire ca altul fir5 si le am 1a mine.
gci-neLi,\tie!irrinl.\er':tsen.relg"lr^efpefesui_arGilolsansei,nfgflMbniecaptzntrcaeec;rae!lecAtcrrierncrb.ttrculr:i:liel:t;.;Cs. ;1.r;i-_:ldaii,ne,;icp;t..u,."pn-z'l.id,";eerc.i;outoprrrr.'l:.i:r_._lil
La finele actului trei, 1a sfirgitul unui duel
care ii pune faji tn fa1;i pc Ca.ravaggio gi cava-
lerul dArpino a trebuit cu acest prilei sI
-inimo;;-rnrf-rrul rdneoarsinedi dlugcieslnevcinagree,
xcccpte innobilare:
act..'ersarul, cucerind

COSTUMUL. . . ASPECTUL EXTERIOR, rttcoruorgirec.rrll{eaocrporinrrsneteiucnrmhc-clu.siulniu-diai plgtrree1ecucpeiisitmcFo,irici;nl.loiita,rscc,uuinrtesrbcpcaioacrmbrimXaainnpincri.lari,qrl.;"irienrCs1eto,aonucr_i_ui
srjr(cApeernnarrlo1s^ruilensetrn.crts,ea_sVaj.teuDi9rrca,uatrlnera,raalriaxO,rit,l,cru"m.bulpiddeai^nrereuexaDii;rm.criB.acecjpIai,ovatisnug.intivtt-sdiirrdtpivir,nsdnsacartececcureJumfd"ediiB.pb.mipciisoesr,lribceCucrmutarirulorpoeaiie.rtogralcsrsceucleuclptic,cirpoc,i.ptp.ealicdiSroro-qucccurOeiiecmsr,cmrrrpa;inirresrrae,rsuectrlrciitriiincr.nripdilcoudnri.incuonroecvn'sp,lriuueCc,ratIoiea.easlbrrjb.qi,sr.a.iu.airciriiiornnril.renrc_,.irl
Din clipa ln care pictorii doresc s; se integreze
burgheziei, adopt5, afa cum au procedat gi con-

fralii 1or ln ajunui revoluliei, un aspect exterior
banal. Numeroqi artigti aspiri si triiasci 1a fel
ca toat; lumea. Nu mai sirnt nevoia si se deose-
beasci de omul de pe stradi, Iucru nemaiintilnit
de secole, ctnd pentiu a-Ii marca deosebirea faji
cle lucritorul de rlnd trebuia si fii bine imbricat
sau si arborezi, daci era posibil, ce va lar-r1uri

de aur.
La Florenqa la sfirqitul secolului al XV-lea, in
timp ce rnajoritatea artigtilor umbli tmbricali la
fel ca iu,critorii ,,mecanici" cu o tunici lungi
strlnsi la mijloc de o curea gi cu o mantie a.iun- -tol,1n)uurunirdrrricce.rnenmeuriceercseoos,lop:rda,pcligganaidreuledaesrgsl.htr.tcu.ri.bvslud._iue.cs.pbrRtagaerepbtoinsirlaatomerratc,iuc.rui.elieiresfiraioratbiqenrrenieraabr:rl,tcd;cu.ilrpcontcne.iepcarartgrmiociicarbrusiniiuraeirie.lguctarr.ie-n.gr,mIudn;emaccxndcaiplicrzfedei"insctsiizid_tna_i
glncl pini 1a jumitatea piciorului, cftiva privi-
legiagi arboreazd cu orice ocazie ,,haine de sirbi-
toare". Dello un pictor florentin de la inceputul
secolului al XV-lea, atatat la curtea regelui Spa-
niei, ajunge ptni ia urmi si fie considera,t nobil
gi nu mai picteazl decit ,,tmbricat tn vegminte cie
i" " ;;;;Ldcln-xr.ollrell-nttrg1iunu.,l,bas,1cagltlcode.ii.nee-plrtdaa.aaonrc_icieo,sBu-nltanrgrrsliipazcluualr;alacccmsilseaalcinonFqlioulfdaccieuuhsJtiberr"izmiearre.riel,rr,i;nXns.r-dtuIicXelprf_p';all.rrlalueccorarirgeG;,h;[r-oaccronrzsmccieeoa.iru.ncrj_oet
btrocatrt".

Ctnd, cu prilejul unei sirbitori, Cosimo de
Medici vrea sX-gi manifeste admiralia f a1i de
Donatello, li diruiegte o garderobi nouX compusi.
dintr*o mantie roz, Lrn capiqon gi o capi. Artistul

inrbraci hainele, dar doui zlle mai tlrziu,
le arunc5, spunlnd: ,,Stnt prea fine pentru mine". in
otagmmaan.ipeirc5todraegialo_rfiesmteanlaifemsr,or daigr_esivsitai refiac
Fiui unui diricitor de llni, Donatello nli se sim- asta
qe'a in largr-rl sIu in aceste zorzoane pregioase.
DupX ce s-au lmbricat timp de secole cu bulen- -cxt.?r{i.cen]c1d.Jp..sesle9rvasar.ol"ranalaubfzioeucillrroegaashsilieaurdizrieeicBaae?capst,iaraze.arercela.i,v.r,uet.,sl.;ci"trivorila.r".g."f,u,i,r,Fa,prr.urpinrs;nupfai"uarn".ccrfia,irc,rrl-ji
dre muncitore;ti,_ artigtii care frecventeazi socie-
tatea aristocratica acorcli o mare atefltie linutei
exterioare. ,,Poussin, ne inforrneazi Bellori, avea
vegmlntul nuRuo.imtianncicieioriidastaiuszi isir-iugbtliiinidezin" secolul al XIX_lea
o ccmportare decenti, siu nu eia
spler-rdid dar sobru Ei li ficea cinste. . ." Unii pictora;ilo.r pe care Daumier, D"rJp;;.;.iusi'a,,u1H;i";n';rii
comportlndu-se la fel se Alonr,ier reprezinri hirsuli,
tiavestesc in gentilomi, ca 1q nal,ne ^tnidi,orelnrce. birboji, frrUii._li
acegti burghezi innobilali qi mai grijulii in ceea
ce privegte eticireta decit primul duce ai Franlei.
imedia-t dupi revoilulie, influenlali de Roussear'r E,! CnsueebIztn:au,n.n$n1ei8s,ca2ecn0op,eurbnediimrgebcieiteoinllrioiitrpn,aeutin.m-lrIr.nbuptirioSecaabatluoet,n.,l,J-u,D.-a_oiall^e^no,Cr".asdrzerrandrnion,Msreg?apr._e..
sau de Ossiai-r, indrigostili de ,,antictlmanie",
pictorii se dedau la tot felul de excentricitStri. in
i8cC, Ma.t.ice Quay, care se pretinde discipolul

acesta din urm5 ii rispunde: ,,o oal5 cu rahat". pcperuopnuvdsoeerc:ce,I,1maincoeuastatrtoenbaeiculenni guariiijpaitriict"itg.otCirl,orriumdniencaael-utapl:i'jetnmaunbdpricrsai--
Aceluiagi, li spune lntr-o zi: ,,Nu vi lntinci mlna mcr-ul clrrciceoroiccazi ieinhapi-nicatodrenluucsrXi liIgnlsueiemsncacdioeuci,elfeiinng-rea:i
dornnule Manet; nu rn-am spilat de opt zil,e" .x

Aspectul cei pulin ciudat al lui Gauguin ii va
surprir-rde ptni gi pe locuitorii insulei Tahiti"
,,Inci de la debarcarea sa Gauguin atrisese pri- omul de meserie gi omul trindav. Acesr om binuit
virile indigenilor, provocind uirnirea gi glumele
mai ales ale femeilcr. De staturi lnaiti, drept, a nu lucra gi care, ln mod paradoxal, este mereu
bine iegat, arbortnd, ln ciuda curiozitiiii sale gata de lucru, nu poate desigur concepe si-gi piri_
ctLeja treze gi a grijii pentru viitoarele lucriri, uir orsaeealviseccnaal gucaonscpruuemmrsuoillnipa.jidtoaeatzr,ebcpraiucreil.osvailroupletaarspednerrtlrlaansrpei--
aer de mXrelie gi de profund dispreg. . " Ceea ce
relinea in deosebi atentia la Gauguin erau pletele Xl^TY-a-l_eafe, lpiccutomri,i pe tor parcursul secolului al
satre lungi gi cirunte, atlrnlndu-i in falduri peste fa15 de ccee
nmeri de sub o mare pil5rie de fetru maron cu afecteazl-nepisarea
cc societatea. nume;te. ,,bun-ele'maniere'.,' irr cpoca
boruri largi, gen cow-boy. . . fapt care a fi,cut ca nRdcntiroozeuelavi,saas-azltuerilgii,,ihidpr.eaeuigpprpspii.soleipnnmcarieinlmgddine-eousrrlpciiinrpfialanareilearpdotberedoinrlopaiiimr-ialiuuniuelimiitnaorivta.ceenulUciseiinpnrneloaeitril.dreaderrmg'iceual__r-
in aceeagi zi sX fie numit taata-oahini (bir-
bat-femeie). . . Informat pe loc, Gauguin la in-
ceput a rls, dar dupi clteva siptXmlni gi foriat
de cllduri 9i-a tXiat pletele dupi moda tuturora"2.
Lucru destul de ciudat, in vreme ce pictorii of i-
ciali 9i la modl se arat; in public la veqr,rirte
fracngtieezgisi tcei,zr-ne Meissonier poart; veste de culoare A CREA it t ouRent
avangarcli
h,{anet, Seurat dseaucaRvealneor ir-, artiqtii de sslneectrreounlecaloditre,tsebumbioelilgneiraaszffXliqi ibegitinoeaiif-rareocreinarilclieginrisirli"rplpcerioeai",mpa.acerruosrrruiiirrnod_er
pentru a-gi lini;ti cii-
entela, se lmbraci in hainele cele mai burgheze"

Aga.cum. ln urmi cu douXzeci_gi trei cie secole bold folosit de destin p,enrru. stimularea geniului.
unii pictori greci purtau togi virgate cti di-rngi
aurii gi in csueloarriaitiepilrnoaprueb, laicrtliqntil,o,ur nsiefocormluliu"i. XX
le place si Se creeazl mai bine ln durere. . .
Sa*
tisficlia vlditi pe care unii par a o avea apirind mcounLzsaiicdaesrfallru.gtliitruMnleaunildtiedmiesu'golrhuanibselerscaoulip,eedrmrafieccciiaistloie.aarIeda,mtIie,teaaspeucr_ai
irnbricali in ,,vechituri" minjite de vopsea de-
monstreazi dorinja. de a marca distanlele carc-i
separa pe oameilu inspirali de masa comuni. neau unii, rd"zbunarea soartei; acest muziciarr, iiul
Haina sau mai degrabi vechitura, nu ertoci oare
ideea de uniformi (ur-riforma sau airtiuniforma) unui oboogracthebsatnrichlaerd, igspi oczaigreie,fona-arrefosdtecotinnsrirrinsa

avut

cu intenlia de a -arca gustul pentru independenli sI.,iupte, dari fiind averea iamiliei, cu roate gre_
celui care o poart;? uritile pe care ar f i "Bo_
al Marcel Aym6, 1n La con- trebttir si lc intlmpine.
gi1ia, viala uqoarl risci si fie o grea i"ri p.,r_
rtention Belztbii, subliniazi acest dezinteres fali tru crearor, capabilS si-i
de problemele materiale atlt de apt si tulbure compromili pentru tot-
deauna opera gi repurafia, afari de caiul ln care
ordinea stabilitl: lntrebat ce l-a determinat si boaia, necazurilc f amiliare, o morarte pr,ernaturi,

1 tr{. F.lder, ,4. Giaerny, chez Claucle hlonet, Pari., 1914. n-ar interveni la tinrp pe,nrru a-i corrtiacara efec_
tele diunltoare.
2 ,ll|tncites tlu lieu,tenant d'inianterie de ntarine .l6not. 82

Artistul, rnai mult decit oricare altul, trebuie dezinteresul gi luciditatea arristului. O pcrsoani de
si merite totul gi singura qansX care i se totre- neam catre ficea mare caz de picruri aritindu-i
neazl nu poate proveni declt din miracole. Vor-
'un tablou de al siu lgi atrase accast; sentin!;
,,Signore non vi ntcrncd, altar cb'un poco di necessi-
bind dines-p1r7e4,9,ccoim, ,o,ddiintilpileunvciet ldiie" un autor anonim ra".l Ciliva ani mai tirziu, Du,bos, relu{nd fraza
scrie vedere morai eXe Carol al IX-lea: ,,L, bine ca atit caii cit 9i poelii
slirt diunitoare progresirii elevilor, omul instlrit lui fie bir-re hrir-ri1i insi nu i'ngri,.a1i", se strl-
ajunglnd rar la perfeclionarea artei sale. Dimpo-
tiivi, trebuie si lucrezi din greu qi si triieqti in si
mizerie. Dorinla de a scipa de mizerie ne face duiegte si demonstreze ln mocl gi mai subtil ci
plXceriie te lndepirteaz-i de ia iucru tot atit
cit gi sirScia.
curajogi qi indeminatici"1.
Pentru acc$ti moraligti aceasti epoci de incer- 1n realitate, plni ln epoca roinantic;, nimeni
nu pirea si se piingS, nici si se ridice inipotriva.
care reprezinti un fel de purgatoriu. l4uiti ar- nedreptililor vielii. Daci vreun evenimeni f eri-
tigti, departe de a protesta impotriva unei ase- cit apare la vrernea hotiritS. acesta nu e decit o
lrenca atitudini, par s-o accepte cll reseirnaie, iiovadl suplin:enrtar5, un aperitiv al f ericirii pe
afirmlnd ci banii slnt un bun necesar, poate, dar care cenrl o rezerrrl alegilor sii gi ln mod deo-
ln toate cazurile demn de dispreluit. Da Vinci li sebit ceior care se trudesc. Ceior nevoiagi le este
sfituiegte astfel pe un tlnir artist: ,,Daci urmX- deajuns lndirjirea dar pentru genii miracolul este
rcgti mai lntii si-1i stringi un capital b5nesc care
si-1i asigure bitrlnelele, str5daniile tale vor risca o necesitate. Anecdota cri prirrire la firma pic-
tati de Chardin r"elatati de gazetele epocii este
si-1i scuiteze ziIele, iar viapa ta va fi piinl cie semnificatir.'5 pentru iniportanla pe care rnajori-

vise qi de speranle degarte".
in secolul al XVi*iea. Vasari ridici qi cl
aceast; problemi a banilor gi se striciuiegte, el tatea, chiar ;i mern-rbrii Academiei, a ilcordsu .,sem-
nelor".

care a reugit cel mai bine dintre totri duclnd un Un chinirg, prieten cu tatll lui Chardir-r, li
trai fastuos tn societatea ce{c,r mari, si justifice comandi tinirului pictor, pe atunci necuitoscut,
nenorocul care se line scai de unii dintre con- o firmi pentru priviili,a pe care rroia s-o cl.es-
fratii sii. in biografia lui Perugino, autorul sub- chid5. in locul vegnicelor imagini, bisturii, tre-
liniazd. gradul in c.are.lipsa a ceea cc i-tuilrtirn curete, Chardin deseneaz-i o ciudati con.i-
asrazl ,.n'irnrmum vrtal" stimuleazi talentui. Ca ppaonzeili.eg:i
si-gi ameiioreze situalia Perugino a f ost nevoit u1r orn rinit de o lovituri cle sabie zace

Xn prlr'51ia practicianultri. Cornisarul, paznicul,
,,sX doanni luni ln qir, din lipsl de pat, intr-un curiogii care fac cerc in jurul chilurgului (acesta
cufir. El qi-a ficut din noapte zi, iar mai rirziu soncleezi rana), conferX, scenei un clin-rat pe cit
insugindu-gi aceast; deprindere n-a mai cu-iroscut Ce pitoresc, pe atit de clramatic. Cu o ori inain*
tea cieschiderii, Charclin iqi agijX firma. I'Ii:lti-
alti plXcere declt aceea de a-gi perfecqiona arta nrrea se aduni, toli privesc in sus; fiecare comeir-
gi de a picta firi lntrerupere. . . Daci ar fi ar-ut teazi compozilia. Chirurgul alertat de rumoarca
din ce trii, poate ci bogiiia i-ar fi barat drum'ul strizii iese din magazin, amer-rin1i cu supirarea,
spre glorie, tot astfel cum sXrlcia i l-a deschis, dar plni la urmi zlrnbegte, convins de eficaci-
iar nevoile l-au tmpins citre ea. . ."
ra.tea publicitari a firnei sale. Seara tot Parisul
O astfel de atitudine fatalisti qi moralizatoare .'rorbegte despre tablou; academicienii lnqigi se
regisim qi 1a istoriografii ir.ii Poussin care lauCi

1 Citat din I . Courajod: L'Ecole royele des 6Liaes protlgJs, 84 I Abarele Bordelct. lleinarqucs et i-tilexi,:its crititiue:, irtorales
tt l:istoriqurs, Peris. l5ql.
Paris, Drmroulin, 1874

abat din drum p-enrru a-l admira. A d.oua zi, roani de spini, in.,'izibili pentru rnajoritate, trece
toate lurne.r IaudX merirele dnirului Chardin.i
din incercare in lncercare liri speranli de izbi-
iiatL-rnisnia.ccIisuriict.tlniotopCderti,eiiiasmtmurtuoaprirnabirmcautduraueeenrasdiiuiel.epinaiioidsnabrcirouiuuprcnm-uegudliu,i,oisCcinipu^niem-iesaafa.tajteubArpiut"tsoieepitrifulea,aulslJtierip.a.mirg'neiiindn.vildeii;tfdborl;-e.;uar_nrr.uae.rni.i, vire. Iloar moartel eiiberatoare adi;ce in slirgit
Giorto. . . ireptate geniului apirut prea devreine pentru
nsl,uaicr}-oigl. isrvpaaiapuia-ocd.paeLestinepemrpnruieiulsdepc.apQlseceu-rremninnvarairrnigoei^ainnzNedl{aea,rtciscran-is,el.ieiit"qei.liiporpro,aforicans:sofcJrI;uur._,lc: tirnpul siu. Apoteoza nu cste cu putingi cr'ecit

moasl care dispregriia fierarri. Cup5, caivar: Van Gogh, Sroutine, Mordigliani devin

vnbh. aiuaFtAilzi)aXracllutrsretdiluiuausllslXnupcteiienan.ielunavtritajfmueu'rurtriavpmni eeizalna'djceuizrrenree-ge"-aaeaic.tip.er"cteersreob.tled"aumeipi,nrraearicslisXiramia,u_dlppeappserulaeallotranrlirrcalioautijurarrirgnr-rarceejclrcaXndiunneiria_--a. incarnirile perfecte eile acestui nou tip de artist,
n:riraculoase. intr-atita inctt nefericirea lor ne apare .r. fi in-

mppud_ear.sa.Mmrrehrjorroic,tcrreiiagrtecilflaacairi:cirnemmdeafppiaeueomuzunceloisunifaroiiifattasaoeitg.irlgiii-ceriiiphsldoeteeerrriseareslainavpslioeuuts,rbcaaecictriehurcd!'si:rearciulrerlsceuaiuaienrsuti'iro,rcse-zetprrouiictirianncaicrileissloaasluuaare sigi semnul genialitilii.
vmaeitneulniiaet.ur Claicpnerorreltu.riiavrrliertiSlsprie.enxTtonrrutualcsh_asilncvaaqrrceeaargrecaraintpisafrrrueflaulaiinmreor_-
De citeva decer-rii autorii s-au specializat in pu-
"1.r. blicarea de biografii sfigieroare. Imaginea uma-
nistici a pictorului cu pilirie rotundi gi cu la-
l^sbJ_ilaroUiucgmi.rela!rilte-llrndslfata-r-e.1bSl.ri1rons,duleedtzyieedaperiopinnetesrnfmoearilso.ucciu.itdnoeurivin3nuepmpicliiirtopmrciadrreeerldrlaea valieri a fost lnlocuitl cu aceea a pictoruh-ii
damnat. Vitrir-rele libririiior gem de astfel cle lu-
mucdvilsaaDpcrsrtreiiee-rsqaadturja'Lpidrtlralea,anagj\u,aci'naetgcuasearsaa.trraeliiea,cna.cugiruelmodfdrr.aiusueinpp'getiiser.tacaecoli.vemlanocuurfbinolnaescsitadii-e,rd.iesrie.ptr,arreor.,.iea,rcqrl"oeoip_s_i criri; astfel se desfiEoari legenda sfiEietoirre a lui
(VtraisntuGlo'Tghlah(uitrie),chleegaetnidiaatda)g,oanieir-iriluGiarS-roguuitninetrid(saaut
1 Ph. dc Chenner-icL.cs. Mttnoires sur les nternbres cle l.'tlca- 86
de peiittrtre et Je sur.lpiltre, Paris. J. 11. DumoLrlin. 1g54. consocinqele nefaste ale alcoolisrluiui), a- 1ui Mo-
cletnie
digliani blestematul (sau pericolele drogului). Cir-
1ile, cinematograful, teieviziunea, benzile Cese-
nate chiar ne vorbesc despre viala halucinanti,
desnidijduiti, despre destinul tragic ai ecestor
ocnagi ai pen'eluiui. NicioCati morlii n-au avut
parte de atltea ,,V ieii" . Aceasti literaturi de-
monstreazi perfect sentimentul de culpabilitate
incercat de societatea de astizi fali de condilia

pictoril,rr din secolele trecute.

Expresia chiar de ,,Via1i de artist" sugereazi

nu numai deprinderi dezordonante, un anume

gust pentru boem5, dar mai ales atitudinea adesea

ambigui a artiqtilor fali de problemele finan-

crare,

Degas reactioneaz; adesea fali de aceast; pro-

blemi intr-un mod violent gi contradictoriu. El

nu di nici o importanlS banului, detesti faptul
ci lucririle sale sint obiectul unor licitalii prea
nrari. Cind, dupi o vinzare cineva ti spune: ,,S-,r

dus, domnule Degas, timpul cind vindeaii o capo-

doperX cu 100 de franci", artistul li rispunde:
,,De ce capodop,eri? . . . D'ac-'ai gti ce rnult regret
tinipurile icelel! Eram poate de pe atunci calul

de curse pe care se rtiza, dar cel putin n-o- $ti-

87 am. . ." intr-o zi, se prl'inge: ,,$ti1i cit de neplicut

c/rmtpilenaeumraorbiceeiiidnrltaoubeseuiire.nsnrpi.rmoeurircr.,nlennusfidaaiceiairs,plb,cvniaauduiirnstuninRtcde_cou,elll;ue.en.gr.lpo_pi'ilqeej.icrn"r.:';tIpli,e,u,"n;"Sl-1oidi;J',;r.ari:,;;;j-;td-p;.-'u'u-6;teri*-io";s-r*c""li,i;^r"fi;m,;;"i.i"jpl,J.c.,io_rr.et;car.urs.et"roe.s;^f]iarv.i;c;,;i;ne;I;a:cril,in"ci, plicut si fiu foarte bogat ca gi de a fi sar,rc cu
gc:r:ttce-:raiaar"aitenl.lruiti"relnsl.g.a"rrre^s.ueiz.-xNc,1ciraliaTrpeebclls?olLipoer,JrrvalCfacjciunrriuusttsoai3icrts,ait..d_attsolupcsee,r.raglirl!.uc.-emSaitriejmtloenceacerrhaearsruuiirnlazailletuienrcr,bi,rnluponrbtrl?oecgan;leuma,eicmt;;ctco';aiica",;udriar;"nepd;z;jiae;z,nurrprieJrpcmnir;vie,e;;rlil.'sstnm*iaurteaei.rgbntr"liiriLn."iliugmr*rrili,rirt.eia.-ioitrrin;t*.in"i*a"pr,iui.uc___i,l_lie. totul. Demnitatea, respectul f.agl de sine, slnt
Iucruri care nu se pot concepe declt avind un
anLlme grad de bunXstare. Iati ce apreciz elr
gi ceea ce cred ci este absolut !1€rceSa"r, mai rnulr
decit micile comoditSli pe care gi le daui o mici
bogilie. Consecinla imediati a acestei necesitili
de a trii ln independent; este linigtea spiritualS,
faptul de a fi scipat de necazuri gi de demersurile
infame pe care le aduc dupi ele incurciturile fi-
nanciare. E nevoie de muitX prudenli pentru a
ajunge la aceasti stare necesari, iar ca s; te men-

qii ?n ea trebuie si ai mereu ln fala ochilor ne-
cesitatea acestui calm, a acestei absenle a griiilor
materiale, care-ti lngiduie si te consacri in in-
trcgime idealurilor lnalte gi care-Ii salveaza su-

creupeDrractmurearemue: a,.,.A. -a.tugr_t,ilfln.rrcrpuatdruezeneci- I f,letul qi sp,iritul de l,a dograd'are"1.

{l'il1etl.l.lil,tioTa,nrleii I Societatea contemporanl, care continui si se
zbatl Ln contradicliile ei este deosebit de preccu-
imaginar".2 p.ati de raporturile dintre l.npcicirtcoar tq5i bani. Ea
mereu cu congtiinla se
".ii i;;dcleripllgs',r^uatese:1credies:ccdl1R,:pttscaru1jruiautoa]erS,;lslteqmrt.rdcz.bd:r:.rz:c;ea,aeu.i:ierq.9cnfni.E:$rrne,ati",Leir,cdudic,i)elcDir,ieuaraiulsireztcbrtrn3nsaoniri"e.c,deeaien.,dioierrezrseertnefueccplxcldpn.ceccusdootcepdicaateell.rieinrt.ati-senl,cedui-pctngiiemuus.rp'i,nrtii,sani*rrcoeot.gi.trlib.e1etzr"ium.,,a;z."i,r,.,cniiio;',ies;o..tr;;.:.crIn.;:;r,.d.ia;rl"pime.,u,irr.n;;ei'i;,iiris;rrslracg;1.clcim;u1luog;.e,zf;unc.1rarriisp,.rg;.*irt-eceuem,i-lcI;rtre,in:olluai"r-u;i,-i"-jr, sirnte vizlnd ci
o
pinzi de Rembrand, de Vatteau sau de Gauguin
oferiti altidati ln schimbul costului unui deiun
prost, se vinde acum la echivalentul preluiui unui

imobil situat pe bulevardul Foche sau pe Park-A-

venue. Se tnduio;eazl de soarta pictorilor ,,dam-
na!i" sau nerecunoscugi; varsi o lacrimi pe ceie

trei sute de pagini iegate ln imitalie de piele qi
care povestesc despre destinul tragic al lui Gau-
guin, dar se b,ucurX la ideea ci protectorii defunc-
tului, abonali poate la Financial Times, vor afla ci
ccvluai.nrrreIaciaeTclrteeedDprceietzlisralariunucc,tireosndirinx_teuer, cadcseluaiisaatooirsnnarfeeredsseecttei.tpiaJLrst."eolI"iab_;";laetg;,iir--uilAtiu.nic,"ii;pdIa'-";iti..ia.rlf";ttae;.iTe".d.ec"o,a;;rnje.;;.c..__-,l
totalitatea operei rnarelui dispirut, mort firi si fi
primit mandatul de 3OO de franci a$teptat slpti-
mlni de-a-rindul in schimbul unei pinze de-a- sa
atinge in 1970 suma de cca 200 de miliarde de

franci vechi. D,aumier, l\4illet, Pi;ssarro, Sisley, Seu-

rat, Modigliani, incapabili si faci fati necesitili-
leorra9si aolretiftai msiiiiiilaosr,e binuiau oare ci
_ 9^4.18^. Citar de Th. N;rthanson. peirl-( ,i Leur tr;ur, Albin l{rchel, 1or vitale, ale urmagilor dcar
1 sui:erinla
lor
grija de a citi, ln fiecare siptimln5, buletinele so-
19_6.24R. . Lebci, L'Etntcrs de la Tteiri,re. Eclitions d,.r R.octr:i.
3 P. Ct,Lrrthio n- Inpres- racontj cietSlii dreptului de autor; negustorilor de tablouri
.unis. C.trite, Crill..; i9+7_19{8.
par /ui_m€me €: pdr ses I E. Delacloix, Jolrrtml, 4 octobre i854, Plon 1932.

'

f::t":" firi,J eaavcceateoluar.ai.lroaera,pcuio,i-bbnirlPerecatc-agtcertTrillroo]*rrdi,eis"cfi-,oubanioscegirilacafnriivsailcnriiuznl"ard,ir;reri."i,oer;qd;arii.rrlo;on"ra"ilr1socir;,irprp.ei"etr de D{iniato, pictor imdeagniueire, lecaprelnsi-alasfinuurcciilse",dseI
fie
dfbeTv:znouLruL:ucnqsvtnl-tarulgaoi-c,lt.,ruroli.lmb,pqilcmacpvpllc"neiiedoteu.rrdnpede,s-priigecariesanurSrfeatli,l,lel5jeoeaar.caecchdcfepsaiieiaueetclarueg-mnciperao.aiaenlmror.iieucprapb.?eres.euoirr_aSscneloopi6dixp.i,r.rvrcpore"iateg,ttroiu,lminioirgg'",rg'-diiafp-iiil.-cr'tuiipem.aincro.raorpee.upzu.oiliragnpaip'erei'oer.c.pc."ie.,;trruis;ou";dm_r__Jla. tlrlt pe o targi
asaaldtft,ssoctodourtlnefIaeiruiaelisurzila,Lsvncirpcmmriizeibia!ordrrrrslieredso.ln,zcieolddomeedanahldfzmnruertairieramiadc.crcnegucpiesliarigbslrui,la,aactretbrrscc-odrrue,se.ceurcuuesa-zruiuXeasniunnotrbpatoXmbiirtisiuulelrbfiociiueaanenflnvcireeinicurspurlz5mnetnldtvcctpulrrdzr,eialaoesllo,isiaaaieldgrdzrnnsrircdrmnigdiastvnceeseitou,e*ceggeu'ie,olomoesacritlo,bieisui'apitrai1n-1ai..iitrgq.u.vep,iiadrsirrL,ni..:,mirCtiCl.'i.ip-uoeFrJ,pqc"n.oried;jerruiioa.pll;nl'u;i;l-nr.o"ua,";t;lsi;c,rU*rIifnn..ruie"*l-*r"eel..,s;rri.",,r.iaa"i..iir..il;^isf"",rrsUz,paarrpra;.tii,rrt"gan."cri.iui;s"rgf.p;t.i,rf.ititrd;"oairr;r,t;prerUe*c.rd,o,iet"ieob,ibgep,i"ii'rguluur,rpfi.l;eiu;";l;iii;ir.,_ea_.ei-_. spinzurltoare ale justiliei qi acolo sI fie indeti
atlrnat de un stllp legindu-i-se la glt funia cu
SINUCIDEREA
care clefunctui se spfnzurase,"
p.girDf:ngraripetnlizsen_eetal3t1eestg^ci,lr,ceiTantluedtd.iaaseledc"tlaeciiolciltuiocitelrque_laima;tpuleiilmirisntiisiirnnmpuesutui,rriicl-renoi.i;dVuireseeeprcicseiunhpea, cinalru,nirzrtiideiieqeRecccotaieidsiigpdeasieoimbricania.lmzidnDsi-elimiiennnarluieouripcirelrincd.tiscriet,eDmiirrnniislcaacneelIi
Sic1aat-itn?et"-,tGrai*e:t4r.mrtSrauiinnBrchisoe1rr5Xic4rii8iqttdae:erd.,acd.,relter"ep.u.jiru-idiuuei.c"r.i'-it"-oO*rrutslte.tdn.rcnini_rr,; La Roma ln secolul al XVI-lea, se semnaleazX

rnai multe tentative de sinucidere din partea arti;-

Ntiiaotrt.ieLr,eacPsazraist ,dienso\d7o2m6i,e,psicetosprutnl zJuerainl-nBacpetilsutlea

inchisorii: ,.Numitul Nattier, pictor de goblenuri 9i
membri-r al Acaderniei, acuzat pi vinovat de sodo-
mie, a considerat pctrivit sI nu-gi a$tepte condam-
narea gi s-a omorlt la Basdlia ln noaptea de 22
spre 2.i mai, lisind scris scuipiisceiucluoinfaesahsoe t:ir.l.t
ci pentru a evita infamia $i

si

se spinzure, ceea ce a gi fXcut".l

in t7 37, Fraqois Lemoyne, epuizat de rnunca
dep.lsi pen'tru pictarea a ,doui pla,foane apar{inincl
castelului de la Versailles, ccplegit de durere tra
anunlul ruortii soliei sale, pradi ,,invidiei citorva
diirtre confrapii sii care nu pierdeau nici un prilel
sX-i amlrascl de clnd f usese nr-rmit Prirn pic-
tcr" Ei-a stripuns trupul cu ncuS. lovituri de sc-
bie. c"a,irne1i82le3, Prud-hon, ttauimatiz,al fl,
probrlerrrel,'
pe ridica o viaqi c,onjugali
i'1eg6l[, t.
sinucide tiindu-gi beregata cu un brici. L6onor
&{drim.ie ii scrie iui Simon-Jacques Rochard: ,,Ai
afiat din presi cX unul dintre cei mai pricepugi
pictori din Geneva, L6opold Robert, qi-a tiiat
beregita, nll se $tie de L." u.2vruPliucitotnrutlim-lupleusl
Hirau, numit ce. .
conservator
al
Comunei qi acuzat mai apoi ci ar fi participat la
ea, temindu-se ca Direcqia bele-artelor si nu-l duq-
rnineasc5, a preferat si se orioare.

De ia bietul Octave Tasaert, orb de 1C ani, la
hlodigliani, la Nicolas de Stlel, lista celor care.
incapabiii sX lnvingi greut;tile vielii, qi-au pus

capit zilelor, esie nesfirgitX.

1 ,4ppendice du. lcu.ntal Ce Ia Rlgence (1715-1721) Paris
H. Plon, 1855 de J. Buv;rt.

2 Scrisoare datati 9 apriiie i 836.

LCCUll.{TA ,l;iiLd,uiifr..ct-'c;tfc.iic-.tliintt-..ii^,cinptDi^.",dfot\zri-'vrieillitceed,ureld'e\lgrnaehtrra.i--'a,reltscpvor'asccpisi,rni'tf"rttieeuruo;czcnvrtiiai.ileoctric;artrirp-'o;riurlrsteiliionfs.lreodiLltcurirodllrrt\ui\,t.dlcdtors.ena,al'Ilr'iucrntr"tscc'pciridrrrit.ticincrtrn'c'i1c1rtrtJ;-t'l

,\mbienrul, acest termen creat dc sociologii de pn'1;;.ilr;c-."ti;i.";;iiou;;-;ir"";;;"i-rtc"'l;;;tu;l'i;;Or;l,alii-.;t;;t"ciJi;t-.";"."-o""'ijfa;irtt;i;idj;tt."Ct;1ort.f-t:,;.;'-.;.^i;u."o,.,gJ,i-..]'r'a"-rrti;.;.-;-f:;i.-i,r"t,t1,";ii'or;rir!tii1"i;l;i,ih'i;t;""it;il"rc,tls;t;ft"t'di.rttl;arc;*,al.;.il'."*tc;ci;s,,;ri-o.,.ceJ';uu".b'ci,irtrsio,rf,.urie.c"r:cplli;i'rVr(urse,--cri"i-e.it\os.oc".;iiph..sa'..t".rariaf,;'ie't-''.li,cirirlnrt.tier1,rpp,i".L,.,elira.rtiii'*.itti"l.',l'et,n-"drl"iuulig'rroofcieoci'ctMfaOiir;n-n,tltit-ie'cit"'t',1uuorsptulidrti\difooi'*rerr,cp-'t"ralduecluca'cicatv"tal'ftic'acb'tlcgrrrdiuilcrno\'Fn.ote,lburrroatiitrrr,t"nie'lirmtocVr,jrioitt'ctirN'aar.urituciltuella"a.ai.itat'9ir*l.nos{'i'lujuorgicui1n;e'tg"oal'.rinicnrrru)lonlrga.lcidoArd;'radMlcrrrlie-rralceursi1einacnecar-p"scg-ri6c-e'c.sao'sttcoieiergimr'cairss1eliisi-ia5ldtntaenItt"irl^irf,'udri-atoi:al.ire,t-ilit'.d^a.a)utciiccldrbctgi\it,'ciuocieci:'tc1rclc'ioe'olcrtfllptrlr'sripeiaf.ngcaNi's'fielcLrl'trlir'crruduuczearpl:u-rolial)o\uiiumtrrevcicctltolrraul\nzseio:'1ocrn'ci"ritlp1.oec1prlciiiesi'.ucctl1rllrc1'trd>rirt$'rlul'-cncr;:luuscrcItee'ri-'e'11''uielel'-l1rlt\t-1-ri

ast:izi. desc;rneazi factorii mirteriaii gi mor;'.li care iji. u;ttu,, pict'rr dc [1ori'

pot altera psihicul indir.idului, indemnindu-l si
cle pilCi roiul
;dCeoteprtme ionaanttitupcelincear,e.:r-sl oacliilrlcao"-nc=iS;itiiimle de locuire in

co:r-rpcrtamentui p;iturilor sjr.race.

Unele documente nc of eri, <-. imegine de sprc, l
ciim aritau iccuinlele s,i.r:lciior: cocioabe, viz:uri.ri,

;tproape inrotdeauna din 1ut. lnciperile rlinuscule
ciin ,,casele de in,chiri;rt", sint uu fcl dc rnu;Lrro;,ie dc

termite construite in inXltrime aga cum se vid in
tablourile lui Hubert Roberr sau :rle lui Jonkind"
9i din care ni s-au pistrat gi :rzi citeva c;{emplrirs

in preajma pielei Halelor. Case lipsite dc' eca r,rai

neinsemnat5. comoditate. Locatarii trebuiau si sc
aprovizioneze cu api de la fintinile publicc s;rr-r
de la pulurile individuale.

Se inlelege ci decit si locuiasci in acesre con-
di1ii, artigtii au preferat sI fie oaspetii amatorilor

bogaji sau ai congregaliilor religioase. Abaliii Saini-

Gcrmain-cles-Pr6s, de cxemplu, era unul din locuriie

il fi;;'"i^;i;;"'if"' illiipreferate de pictori: ea adipostea o foartc inrpor-

tanti grupare industriali qi comerciali supus'i
autoritilii absolute a judecitorului ministirii. Con-

d.ucindu-.9i oamenii dupi cremplui altor qef i de
corporalie, acesta avea puterea de a conferi azil
artigtilor, de a glzdui maegtrii, cle a urmiri pe
lr-rcri,tcrii independenli carc incercau si sc sus-
tragi regulamentelor gi irnpozitclor. S:.iint-Ger-
maiir-des-Prds cor-rstituia lntr-un fel o mici cetate
ir-rdependenti tn care se gisea strictul neccsar unui
trai plicut.
Calicii, adesea tn imposibilitatea de a-$; in- LA I-UVRU

,:hiria o cameri, triiau prin circiumi; sala comuni 93 Doi..tt;,"".c-;a1i.,;t,tlr.i'Ji.i",i.c-tr"ee,tta*.iiei.f"'tircmiL,ti,ltlrup"'i:a"fiiatzlnioi"Faapr*-rsirirnJcisivnqil.iti.lil5ec.efaa"iiglrics"ihs\iericiiittleediLslrcidi'n1rrqcin6irdsLietcrezcruc8eeevp'reiritrInpumjrdactarcuinmtliizntrr.i-oicedcfdzrcez-;i'laldieimsbcdleneei"nllaVitrrahr-olpoldi'e1itf'csc'ciar---ili
le servegte de atelier iar belivanii de model. Doar
Lrn climat de ader'5rati fr:lternitate f ace adc-

sea ca aceast; vial5 si pari mai pulin crudi. E
c1e a juns si ai o scrisoare de recomandare citre
r.rn artist pentru a gisi, la sute de leghe, ad.ipos-
tul, hrana yi invili.tu,ra chiar. Nimic de n.rirere,
deci, daci viaga cotidiani este presirati mai mult gz

ca cclor mai ir-rdeminatici lucriiiori" locuinlele si- irmdnlrcincr:rr,:,roiaii,lieeir:--ttncrcuirnclclnn.neud"d;ar1t.,r2ti.eizsioual:iieioCllni"lr-iicciFc.oTl;<iuurorc;,sc[oai5cllln;ceo-t"g1rnru'iejqe.'uaiaclrltgu,r"reearclt..auai.ac'zr'es,iittlieHatn.eop"dsr**gosJu'oieorot'"i"uttr"truiptuttl]"avr"to''e""'""tj"eiLl'i-'o'ttn";un"rErt"^-icn'**;'t"o*i'R;atii"tlPl';ntIi'l*""tJluEt"triu;*ii.tiom.ofitd,t;;irtfn-;nincXulccstitrs-s:rttit''i';;'rotrisr"HpnI4"-tnirec'cp'iit-;attut.'etri-ldseeotloi,cantou2epc'rg;'r'';iurripe:,te^td''tlpr-nif"rcllpccerleu'itsiieJettRerrt''uo-ing7zc'tenirrui:il'ioQ'ilon'vilFcdapcacoiud[curiicemlhlcaeeaaluirSciirsctdgcrmrlrrgvioiaaoLtiraldt'ir't-l'ct-*rr-'-ctir-i
ti,.rie clcaslrDrJ llrirrii ga,lerii. Ciircl, cu circ:r cinci-
I
zeci de ani mai tirzir-r, acaclen-ricier-rii se instaLleazi. {

li, l.uvru, pictorii ;i sculptorii se lupti nu nunrai
pentru pirstrrrca celor cirrci sili irari qi a altor
patru n:1i rnici pe care le ocupi dar tind si se
rispincleasci aproape peste tot. Oblinind cireptul
telnliorar de a se instala in inciperile libere, ri-
r.niir :rici pentru toati via1a.

incepind cu sfirgitui secolului al XIV-lea, Per-
larner.itul din Paris trebr.rie si faci fali ur,ui rflux
contilruu ddeefimniutinvciitnoricesttartiein. iFgrai nlicriascniI
staleaz-i care sc in-

intiinnini
cele rnai m:rri ciificultXqi in gisirea unei locuinie
pcntru Celiini. Un secol mai tirziu, Poussin inte, i:"m<'1ui-lnirlc.iriliaHoriiuii'b1ccct"r"s,ieln'.anc"rl,r"'*ln''ia'i-tuoip'lueinecc{iittrsilptouurrEeti'ao..'-r.id't:r1ivutli-tnt'u:ilst'tirrlta:t lip'rc'

;.rin1at cu exproprierea, ii scrie lui Chattelou: ..9i. o"ll[1
i se ingiduie oare unui om ca Samson si izgo-
neasci din casi un virtuos curloscut tn toatl Urffi,]i,":*yl' #i1iii.*:i:,.rci;dc.cilnlc1i.,ain;rSdD;nierer-"rede;ir"e,r.o".cu"ur;g;;irCri;5trie,rcc-iiiiicn";iirpilnttcleiJel.',a;e.-.ii1ro.uo;c.a,;nafr-;..nlcdtbmtzariR"so.e^t"c"mris"eiimi'iiteid;"'^v.,alc:rls:rte]gJeccguFri-ftti.un,rurirsnc-*arr.mJir"'pvria"-.al-'irta.if'eeui'ie.tg"at"lur'*n-itctitt'"trrolegl"u'rxlt"et'iootpitt"aosnnrg"'otrc"rru"ru"aai"rtd'ta.'a'iite"i''it't'rr#"l[tIt""-udi'rc"tecio"t;tf?rra"i"",t''.-"'iglriti-to".'"cirit1tn""li"ir"tt"niniiuti-nt;f'mt.ll"i;i--eionn'utit;'ts"'dsrnucic's"trluara;"ptpui1riiiiPtt'-t'uni;l'at''iem.ccaf';tlpbl"pii"ct;rriacid"ett'ic.torarp'enutd'ttcttt'r;'tdrloe5t,ucot"lra.ocdrol'l"viietaopin"tccrrvr1tercott1cex1c"laieiend1qsrIt5u1p'u-lU1rrrt-octraR'rrrttltrptl'9sa.lcn'aareini]rrtrrcqccri:trosaLse-tLlopTivrcurqtsii-stitsttdi:rotl'oilrruiilt1"iieotoe'grpi'tlrpreusurup'rour'rorr'ddial!ttllrnotsrprr.ltcltctxilrciaclrsrt9uecl"cre"e:rcvn,lcciilbccle'l'liisltauii-ii'alr'ta.:rtuni:r1ic'rprt-P;'tl:z1e';'1ni'il'rir1irlcit$-:-:';t

I'-urcpa?" 1

\-itet noteazi ci ,,pe cind triia l.uciovic ai \i\--
iea invazia Luvrului se menlinea ln anume limite.
Crrzarea era acordati doar cftorva ofileri ai Co-
roanei gi, printr-o favoare speciaii primeau ateliere
ur.rii clintre artittii enriner-r1i . . . Dar, sub Regcnti,
5i in cri douizeci ;i cinci sau treizcci de ani carc
urmara, n-a existat nici un pictorag in gratic care
si nu-gi aroge dreptul de a poseda un atelicr l"r
L.uvru. . ." Arti;tii se inst'aleazi in locuinqele gt-'ale

5i chiar ln l:ara,ca,mentele din curte ridicate..pe \/re-

muri pcntru mur-rcitori, undc triiesc laolalti cu nc-

lestcle, 6s'pii, animalele de cas:i ;i cite odati chiar cu
caiil grldinile de zarzavat le asiglri r'raiul. Fie-
care igi amenajeazi interiorul dupl plac; se di-

r-imi pereli, se impart isneci.fpaecrilsepcirtrtuarjiutionruzlid-<,cisne-
ciurilor d.in lemn alb,

instaleazi sobe. Unii, ca de exemplu Joseph Ver-

net care, in 1.763, cheltuiegte aproape trei mii de
iivre, consacr; sume importante pentru astfei de
-daucosppiriiesaepjaoratac-i
lucriri. Acest soi de babilonie
de-a Iungul coridoarelor care

1 Scrisoare dat;rti din 18 iunie 1645 (N. Potrssin. Zeitres r;. f. DeleclLrze' Louis Datitl, son 6cole et sotl tettlpt'
tt lTOpos su1' /'art, Hermann, 1,954). 95 Pr:i;. Bourdier' 18t'l'

qi Primul csoinsguisl,enaesrncui lugunmliot cdedeassttufell dc moravuri lesate de magnifice mobile de Bouie, vaze chine-
dornic cle prestigiirs
zetti, cirli, arme pretioase; dar perelii erau itera-
idlnrntlul,t9axlipa^,Yillerines_iarcionbeiaezciteploerFdoentaainreri rransponare pisaji, gemineurile firi pervaze iar in camera iir
cu lichidarea care se afla patul siu incomod, avea o mas;
I dabI ucSuepCrsa^tsle.;tairde.crpboeaurprniantuslcnaeoiatmiosgcpipicaenlonnssacairule;heldiipefeie.in5cTa0ior0ecapet,lirlrlrlemuanma"laeij a,t.iiarC\z-ajiiCru.ir,rredi.n_,ci rotundi stabili, acoperiti cu hlrtii scrise sau de-
I rancr. sene lntr-o vegnicir clezordine . Acasi, costumul
vechi qi ierpeiit pe care tl purta li d5dea o fnfiji-
Eare cu rotul silbatici, dar clnd ieqea ln lume tgi

fi-cea toaleta cu afectare 9i cocherXrie, parfumin-

!N srnnoA ... tlu-se chi.rr" 1.

,\rtiptii se risipcsc ln locurile cele mai in 1865, Alphonse de Neuville, al cirui carner
mur; It Collbge de Navarre sau la de comenzi era urnplut cu doi ani ir-rainte gi
Unii se ciiversc. care afirmi cX tarifele s.rle erau cele mai ridicate,
Coildre
des GrassinS, din strada. Amandiers; allii sinr g!z- duce o dublS existengi ln hotelul siu particular
duiqi la ciluglrii.augustini sau la cirmelili. C"i.l" clin strada Legendre. Aripa rezcrvati reqedinlei
cu accsr prilei ..mu)eul
dc I.r Sorborra borezari in atelirie. i; iniilnini personale ingrimidegte niobilele ceie mai rare, piei
.irtiyrilor" csic impirliti
de Cordoba, ,,trofeelc luate de la inamic". in
schimb, atelierul de lucru lnlesar cu diverse oigti
P.airecrrrpee, Prnd'hon, Tr6gel gi pe Bernardin de Sainr de artiierie giurite de cuie vechi, cuverturi, ccrrr-
ceafuri gi saltele pitate cu singe, fln lnverzit de
ale cirui .*rturi f r*;l;"r. amuzi pe roli
locuitorii... Dar
Iocuinlele cic aici sinr rrrccirc ,i duomuiadiztai tdeu-pl seamini, cu Lrn clepozit milita"r a
curind piciorii rraverseazi din r.ru Sena, iispindin_ dezastru.
cSlua-isnct-F_d{_oen-aol1u6n,gCurlosixtr-dizei-loPrerJ"iets:r-nClJiaamcqpuse,i-IRi.oic.hrrer.li.euu,, |deuville, care nu picteazi

stri{ziie clin Faubcurg-n,Iorrtm:r.rte, FaJbourl_Saini niciodatl ni,m,ic ,,g,ic", are o manieri cu rotul spe-

ciali de a-gi decora inciperea tn care lucreaz5.
aJliiIrhrbtoiist'rce.ltr';iici B_ilgouurliT.iocPnmep5nleitr.cuhUiapnrisi.nor"iinid.ceninft:;ra;la.i;nn;sllrt"e.rirlies."riiarr.io,lronfriiIsnrail,iri ,,Istoric fidel al dramelor rizboiului, nu se incon-
cdpcDaaiaatruoievaritspvdcprairndse-piirstcurdpi$aeeuttercneeocvnrlia.aiz.dr:eeiAtmacvraetelriulggcoihitnriiNiearanlaabapciiosiinrlbecnourcpincdriei,iiidtaielne,{icI:oolihatnseiecrrCefiiiri.a.rlzeuuJiisna;'mv;ib;ieiiclvleai
ioari decit cu grozivii pitoregti. . . Prima si1
grijI, clnd se instaleazi lntr-o casi noui, este si
tragi in perete clteva gloanle de revolver, in
scopul creirii de modele autentice pentru pinzele
Ia care va avea nevoie de un zid ciuruit de

gloan1e. "2

li. increclinlcazi lui Percier ;i Fonreine grija Mimetismul mergea atlt de departe la pictorii
m1Sayillviuteansrtirrei-znbemoirae-jolarittealnateczailtvnfiruziiztpaaarprtiiedciipccaaorsleuelr.i-i aTnhicf6iicoouddota-rotei
ririi locuinlei sale. cieco_ lui Horace Vernet, pe atunci ln vlrsti de gaizeci
de ani:,,FTorace Vernet lmbrlcat tntr-o haini
ttir.cu-i,\sopabruoi.eaocprticeclncinrainlais5corcieliatmeqa,i nemipfeoosbctiial,culce,i.g,di,vrian".p.eivcputaolsriniurnrcoccrnipiuacn,iq__i scurt;, gen corset, gi cu un pantalon de husari,
,,minunile din Arabia", pretinzincl ci deconii nr-r_i
n-rai intereseazi. Girodit,,igi construise o casl
foarte mare al cirei interini ,-" fost iricioclati 1E. J. Dei6cll.rze, oP. cit.
decorat gi nici chiar mobilat. inclperile erau in_ 2P. \'':ron, Zcs coulisses artistiqu.es,
E. Dcntu, 1876'

.ocgcforiumnnsadnrlrupaaassrleincdauecreis,npdtalergesldinraepusrurgiiisninieantv,ptat.rnt9t_ged.ioc.lieatemmcpruubburlleern;imac-icl,iahc,ipi;an";i"ar-iprjq;urdioo"enf"eIagnmslrsieotin,ilrrtiauir-idat;.di.r;r.eli nard a parcurs, ln mici etape, drumul din capirali
Yn9Iscclr_Lcp;rrIduuluneiaauhlro..,1.om..c-cnc,C.itFrfra:,slalver.tur.rb\9biaial1,rtrnirp"t.ny_9,ttcrraqliadqtedo1e.l:gtetniu9u.".:e-mi.rrsdsmcir_obu*raCim.tdir.r"^aifAiuehnae"lirsljtcnpz1au"joaniceeogceu"drgto,inbcr,aal,avoeere.caicnueta;srpiacuerm;unendnnafrrrsrle.uoverolim.ccleusocjaeazlincac.id'iaensslphrmqeaevnlttsouoendrraitduatliea..ired"sfttn.rtu_."rgtotaeue"dec""dia.rrzmd,paulrila.'useet;.er"n*e_ioaaea;v-_",cini;a.ig;rgra"""-Vzsiee'-ir^tiimi;cx1ic.ntrJu.udl;ipeu"cC"ii'n;.m's5;liumh.j;n"pee;]p?.R"llna"ill1aprxla"l;*lia;ii;,Iie.l;i?n;n'f"in',s.ifpgrit"".iiJf"rriVTriei-rer-ai,.ir;z1imfl;iioia"vo"",.'fcii.;.nrc'-"iupla'cr",;usunoulp.le.*isr_inr.u.mslo;imaoulunu_afb;annpruum;aduirn.rlioirr'ie"tsnc.;.ao;opLrlrfparc.iu.nfegiau.rteoe",_eii.e..__;li_i,l-
la Pont-Aven.

Atitea dificultiji materiale care ar pirea de

nesuportat omului din zilele noasrre au contribuit
cu siguranli la anihilarea sensibilitilii strimogilor

no$trr.

lr.nuMljuemrduia-larvedirdesteeviifaedlemXdeoui unci-azaernec5i,m9cuiarcerienacuai jlduaenganenaaig, tneuruneem,oitr-ii

determinau pe strimogii nogtri s5-gi Eteargi repede
lacrimile. Pe atunci nimeni nu se mira prea mult

de cele $apte sau opt cisltorii ficute de Gerritsz
Cduuvy,pse- pictor la Dordrecht. Cuil vi-
devenea
lnsura din nou.

Dificultilile materiale erau atlt de mari tnclt
pentru clreva ,piese de aur destinul unei vieli
umane era pus ln joc. Karel Duiardin, tn timpul
unei gederi la Lyon, neputlnd si-9i pliteasci io-
cuinqa, decit si fie lnchis preferi si ie insoare cu
gazda: o femeie bi,nlnX. O ia cu el in Olanda.

Aatasprpoaiir,etlngatire-lornccbuyi,rnlaldir",gzfhiu,egsteeitleulnlqdiIetpaaeliadmodormetiviucncuid-peireonpsur!iess-ei
mai lntoarce niciodati.

Omul secolului XX lgi imagineazi. greu gradul
:l::i n..;llnCdrt$1laoeL:u]a(rl"Te.Rrg^ls9rana,fvoiu.]nrn:ivlmczjilsqal"n-nipfeiel"rliea;earoar.iopCar_rsmrtrgnzaueeaie.iirfsapieitdlplcruoieiraert.rucVeavnpulnvetera"eielir9.nz.s.,iueueD.r-ivs".zqr""acoereirr;a".r,t"i".-au;t.baFC,tIsoku."rstaa"ilui.;naRn;i";-prr;t.ia";e;;-r-i'ao;;i{.p;ai^;"ti;-el;ip;;ac:;;.ii'lti;t-tlelorei.";ijeils;ir"',iaia.l.T,p'u"-apeuo:"is.trnan;"c'i,;mltu.ieJr"orm"uej;"clupn.;o.,ie:a.ii"lii dlipesnXlicdreisdeaislStragcejini e(9riallui carlu,l'iaecfeiistaa.n"ictii;am"i,cfa. rnninu
este un remediu contra melancoliei)
obligat birbatul este
si se lnchidi ln el lnsusi,
sau si ceari
ajutor tovarigei sale de viagi. Femeia este .r., .1"_
menr social important ln viala pictorilor.
cScaoeInncdd.aoigustiiiptl,ieeosrdadineaslaetl-iocdcclgueut.iitgiaaei-lgefsaireivai ofmdaruecereliialoeucraurfriorvie.i.api,l,iap.r"atrqti.r.-oiida"pnJoe;a*iit'";e.
asiise:raia:m,fanrciie:c"e4il0?nd'riueJltf:rzai"on1cdi.ie.". TzI;i-:lfite.l-l,ua"';itl4"li,.;rBiotJ':*'E:"4,io;:";;t;*;g;x";r_:, renumele pirintesc ai un coll ln atelier. U";i
ee g,MV",_nV.o1iag.ui.rznedglan)r"trdqs9diemdpsgortaoiirpnripnilldunedinitsaesipi.d-cfteaigitsu9iui-d{tnloidinacriiialnaeaaeileoelgsruiteienn.le"clpvihiuci3lgaruoi"rinre;p".t_ar*;et.ir.i.oii.tpDnni4u*ar;_l,-.l
...'fi?;tl'ilH f{1t;#:rf irl{r."' et son oeurre' Rcvue I

x

98 I