fecta ar[a, a.preferat cilStori:r ln kalia in locui o tortureazd qi asrizi, degi Dirrer i-a ldsat mofre-
unel capatLllrl care parea atit de avant'ajoasi.,.1 nire aproape 6 000 de florinil"-
-pinosrufpioirntabaiclee,lansiu-rpimi 'niaaurioradree
..\'iduvele" care Aceleagi invinuiri i se aduc 9i nevestei lui Frans
tFtouIrai-alasr,ei;riaaa,rslJuioipwiBcrenteragzlle-dr,eengsri.:Stra,e.v!bianungitesursnaiupseel;rfciniedrcueolgnaseindatecercasu-t
milclse gi atit de
r9eivainuffain, ietilericbadrearaeusaiciterptitaast cclulnariut;mr abbrnaeguanloier
isarucnalsinndtteifpteaaprinlnctrenidutmaoaemlraigieoisuoatsibrmauerlruceeb;c-cndueriic?ei,scuz.fEaesPo.plieeCtrfstdihcioeneaaaarirnernsdeierie,mn,c1r,fee-auanduetuliea9inpxir'suipucerceiu,erbmriaeufsuen-tcrl:itmrluig,'irtiniiliam$sttcduiepuue-
fericit ci, s-a niscut cu aceast; inclinalie cici
luase tn cisitorie o femeie care, pentru a-gi satis-
f.rce avarilia, ll obligi si lucreze de scara pini
dimineaga firi un minut de lntrerupere. Daci nu
putea sta llng5 ei, se instala ln camera de dea-
supra atelierului qi cind nu-l pauiczeioarnuilciinmigpcotnddeua-,
intr.o. stare disperati pe care a $tiur si gi-o ai
cundi cu.mult curaj, dar carc Se, nici ctntfnd lovea cu
i-a'lmpiedicar si-gi temindu-se ci a adormit sau ci s-a oprit o clipX
foloseasci satisficiror talentele, de aitfel nu prea
csIualtcroerarlitetivcevuin-doevafiicdpeeuavcititaabimlosauebroiilfideqerei dadi.ef.e."trriet-ea-sbg-i..arE,t,rtaei iipa-a-. clin lucru. lnhila tot ce cigtiga ;i nu-i lisa nici
micar un gologan, astfel lncit Berghem s-a aflat,
nu o dati, ln situaqia de a lmprumuta bani de
la elevii sii ca si-gi cumpere desenele sau stam-
adus o avere rrrodesti cale l-a ajut.rr sI se susqini pele care 1l tentau. N-a gisit alt rni jloc c1e a
tn mod onorabil pinl lngela vigilenga nevestei sale dectt furindu-i
ia siirqitul- viegii. Firi' a-
cr:st ajutor, pictura cu greu r-ar fi putur asigurr
cigiva pistoii din prepl tablourilor pe care le
existenla.2
vindea".
Criticate dc Diirer, preluite de Chardin, nevesrele
pot invoca circumstanje atenuartte. Faptul cI
plnX nu de mult lucr5torii p!5i qciIn1leg9eiafadmrciplitiulcrilloorr
nu erau asigurali cu nimic TAVERNA, CiRCIUMA, CUPOLA
de autor nu e:rista lncX, le-a lndemnat pe unelc Belia rimine singurul remediu al iipsei distrac-
dintr_e ele si se. gtndeascX la viitor: de aici la
aseminarea cu nipte negustori de sclavi nu e decit liilor gi al permanentei spaime de moarte, lntre-
lminizuetriiedi epsinheonlougmicier.atIeaetIpiddeemceii, gi mai ales al
un pas. Georg Hartm,ann impurti decesul pre-
matur al contemporanului siu l)iirer exigenlelor personajele care
figweazi ln scenele de taverni pictate ln Olanda
nevestei sale.. . sau Germania reprezinti ln general proletariatul
,,Nu-i tngdduia niciodat; lntreruperea lucrului, lirinesc sau urban, iar alcoolul gi tutunul (aplrut
in secolul al XVII-lea) slnt strlns legate de ideea
il lndepirta de toli prietenii gi prin viicireli rleionegvriaefiiiEliudiesBfrriouuluwi.eCr,tnvdreBausllai rtn, euncuiclmd'oinnstirsctzoe-
mereu repetate atlt z.iua clt gi noaptea il ginea crunta decidere moral5 a pictonrlui, li pune pe
cu asprime lnlinguit de iucru, penrru a stringe seami toate viciile stignratizate de oamenii tnle-
banii care si-i rimtni ei dupi moarte. Era mereu lepli ai timpului. ,,Brouv'er ere exrrem de dedat
infroziti ci va sflrgi tn slricie gi aceasti groazi
I Ph. de Chenneviires, op. ch, trainbaacjuullugi i9bi r5aucthuirualusi.eCnuemglnijau-ifnptlric-aetaitadeicnitcliitbecre-l
2 Ch. N. Cochin, Docurnents sur Chardin, 1780, publi6s
par I'Academie des sciences, belles-lcttres et arts de Rouen, 1 A. Diirer, op. cit.
1874'-1875.
mai adesea umbla cu o haini murdari care-l cic vin excelenr de Burgundia"l. Daci \/alentin
ficea si fie clisprcguit de cei care nu $riau ce ,,a rnurit atlt de rtnlr gi se poare spune ci din
mare maestru al artei era gi carc nu puteau vedea vini, proprie clci lntr-o seari clnd a chefuit, sim-
dincolo de aspecrul exterior. Lucra- rar tn alti lindu-se extraordinar de infierblnrar, a intrat in
parte decit ln clrciuml". bazinul unei flntlni ca sX, se ricoreasci, unde
,\ceasti ultimi frazi este cu totul revelatoerc. slngele i-a lnghelat atlt de tare lncit a murit
ln timp ce privcligialii slnt glzduiji ln galeriile irnediat du,pi aceea", daci Utritrlo, Modigliani,
de la Luvru. ln timp ce al1ii, ca Rubens, duc uu
trai princiar, lmpirlili lntre paiatul lor Sourine ;i at'f1ia a'l1ii au fosr dc asemenea victimif e
locuinga de la larX, biegii calici care urban ;i alcoolismului, nu este aceasta o dovadi ln plus
c'i rneseria de creator este deosebit de apti si
picteazir dezvoite angoasa? Angoasa de a nu purea face
faqi greutXlilor materiale, angoasi provocat; de
locuiesc tn majoritate 1a circiunri. ins,Lrcces ca qi de slabul risunet al unei reugite,
angoasi de a fi izolat de restul lumii.
DacE acesror oameni li se intimpli si ciptige
ceva bairi, din lipsa de bunuri de consurr.ia1ie n-au
De-a lungul timpurilor doar ciliva privelegiagi
cum s5-i cheltuiasc5. Chiar in marile orage, oca- au a\rut cinstea si fie oaspetii nrinlilor d'F,ste,
ziile de distraclie sint rare. In afara cltorva spec- ai lui Carol Quintul, ai lui Filip al lV-lea, ai
tacole, mai mult sau mai pulin mediocre gi 'l Doamnci Geoffrin, ai lmpiritesei Eugenia, ai lui
slujbelor religioase, blrbagilor nu le rlmln decit
placerile mincarii pi aie ,,desfrlului".
In 1406, Christine de Pisan, degi lgi manifesta
admiraqia pentru pictorii parizieni dorea ca ci Etienne de Beaumont seu ai lui Rotschild. Pentru
si-9i schimbe obiceiurilc: .Dintre acetti subliri ceilalqi, viala in societate sc re zuma la reuniuni
oameni de meserie in toate genurile, rnulli se
afli la Paris, rnai mult decit tn alti parte. I)ar de artigti de elevalie spirituali: ne putem im,agina
pentru a vorbi putin de moravurile lor, ag dori, seratele de la Arsenal, de la Charles Nodier sau
dare-ar dumnezeu, ca viara lor si fie nrai sobri,
cici pofta de bluturi gi de mlnciri gusroase reuniunile organizate de menajr.rl Hugo.
poate sl-i duci la multe rele qi nepli,ceri".1 Poate pentru cL li se pare ci acolo sint mai in
sigurangi declt oriunde ln alti parte, artiitilor le
Cronicarii subliniazi cft de frecvent esre acesr place si se lntllircasci tn anumitc cafenele, in enu-
viciu al bluturii la artiqti. O epigrarni apiruti in zilele noastre
ln timpul vieiii lui Patinir spune i5: rllanuiltCeturbeprocalu5st,eCrliaio-Durobmceaet ,qdliaeaFemxloeicrmeiip-sluii a$a ium in seco-
Soarele nu l-a vizut niciodati se lntrune.iu la
Intr-atlt n-a fost dirnineali ln care si nu fi biut Anc-ilcr-Keller ln strada Hauteville sau la braserie
$i niciodat5, oriclt de tlrziu ar fi fost,
Noaptea nu l-a vizut fd,rd, si trea. des l{artyrs situati la poalele colinei Montmartre.
Cici indrlgostit de un bahic amor Cateneaua Guerbois, situati pe strada Batignoiles,
Galantul ;rcesta bea noapte qi zi2. era frecventati li'rdeosebi dc pictorii irnpresionigti
Alexis Grimou nu lucra, se pare, decir cu con- pe care gazetarii iau denumit ,,elevii gcolii din
dilia ,,si aibi Ia lndemtni p"iru s"u cinci sticle Ilatignolles".
A- e2rtllA1ln4rel.cMdtboeeteisLssa,dtecl:srfeoBunercatbeuexP-n,ArabritnsCt,ine7git7u7ir6tyt,, the Time of Jeen de I -A,. F6libien, [:)ntretiens sur Ies aies ct sur Ies out'rttge\ .l.s
plus txcellents peintres, anciens rnotltntes, Amstcldam,
London, Phaldrin. t962. 103 E. Roger, 17A6. t. Ill. et
tomc IL
OMUL SINGUR ruri pi lvantaje materiale care, aservindu,i regc-
Dec;i in lumea pictorilor gi a sculptoriior gisin-i lui qr curlii, ii priveazi ln schimb de liberr:riea
procentul cel mai mare de indivizi incapabiii si pe care o aveau arrigtii din Italia gi Flandra tn-
ieziste greudlilor vielii, nu e oare cazul si ciutim cepind cu Rena$terea. Aceasti situagie a dr-ir nat-
motivele inadaptirii lor ln caracterul deosebit 'de lteareo,plnozziliilaeleunceairegeanueurarmjii actarree,vocolunjiteeistdiniidr
demia gi progenitura ei 1830
vulnerabil al creatorului? manifestat disprelul fali
Aca-
Victime ale netngelegerii, cu o sensibilitate preferari, Salo;rul, ti-a
de societatea timpului,
exacerbatii, ei sinr mai pulin apli decit ,,rntutcitorui incapabilS si lnleleagi noile tendinle. Contestind
aarptiosit,ullntrzeibleuleiensoiasdtorev,ed$ecoaasclai
de rind" si invingi rigorile unei situaqii materiale Academia, Salonul,
adesea critice. Poate ci o astfel de fragilitate se
explicX qi prin faptul ci proiectindu-se in intre- de arre frumoase,
gime ln opera lor, ei cred ci se oferi total lurnii tututrora, iniliaqi sau ilu, dovada geniului siu.
exterioare clnd, ln realitate, mesajul lor abia dircX S.-1J lutea..spune ci, societatea de azi cu cri-
izbutefte si fie descifrat de cltiva ini{iaji. ,\rtis- jtuicriiiu, "exdpaerrjriei,lugaireaamalntodriiissculiliefodrmineaczei
tul ne uiuiegte prin uquringa sa de a judeca for- Lrn ,,mare
mele, volumele, culorile, prin capacitatea pe care
o are de a ni le restitui dupi ce le-a analizat tn tn ce rnai
mod succesiv qi apoi descompus. Ne provoaci frecvent a verdictelor sale ne faqe si ne imagi-
nim soarta pe care o vor rezerva mtine alti cii-
dci, alli experli, alli amatori acestui gen de de-
un sentiment de nelinigte ctnd expresia sa picturali ctztr-
imbrac5 forma scuipitorilor de broagte ai lui Literatura contemporanS, presa, procedeele
audior.izuale pun ln lumini defecrele- societijii
Bosch, a ar-rinialelor fabuloase ale alegorigtiior ger- artistice. Aceasta, de altfel, prin indiferenla oare-
mani, a halucinaliilor lui Blake sau Goya, a crea-
turilor, fagi 5i profil, ale lui Picasso, a semnelor cum saifef catvaotrilzef.zaetdprdeejud,e,mciolirleavcuarrielesemomgateinmitea"-
geomelrice ale lui Klee, sau ale personaielor-fetus
tinde
ale lui Bacon. NesflrEiti e lista acestor mon;tri nifesti. gi astizi in toate straturile societilii.
.iiencitaetzienl'lfiadnteasomame epneii pcalnrezai lr.-capcallciivtaatedainsitrperoe-i
avlnd curajul, cu secole ln urmi, si dea contur I{roorturile dintre artiEti 9i lumea muncito-
fenomenelor onirice care, mult mai tlrziu, aveau reasci nu slnt foarte limpezi mai lntli pentru cI
lnceplnd cu Revolujia francezi arti$tii refuzi sI
mai fie asimilali, ca altidati, cu megtefugarii, qi
si fie dc-:.istificate de psihanalizi. apoi pentru ci salarialii privesc cu neincredcre
De nenumlrate ori am putut constara ci inci acegti privilegiali care au posibilitatea s5-5i
din Antichitate, viala politicl gi economicl, evo- aleagl meseria, se declarl proprii lor stiplni,
lulia gustului, a modei, inegalitSgile ralentelor,
iocurile capricioase ale norocului, fac iluzoriu picteazi ce vor gi clnd vor, par chiar si rXstoarne
nofiunea conformistl a folosirii timpului. Giaco-
gajul cltorva concluzii definitive privitoare la metti se trezea citre ora prinzului, muncea ptni
situagia artistului ln societate, situalie care evrrlu- noaptea tlrziu clnd, epuizat, lqi tntrerupea lucrul
iazi continulr, ameliorlndu-se, sau ilrriutilinclu-se,
firl si se stabileasci vreodati. pentru a se duce pe ios ptnl la D6me sau la
In Franja, crearea Academiei ajuti noile CupolS, locurile de lntllnire ale unei societSli
neralii si scape de sub tutela corporajiei qi g-se-i nocturne care nu accept; si se odihneasci declt
tn clipa clnd risare soarele, gi ale cirei discujii
se bucure de o ccoenlseildaeltrealqieirai paalreteE-nuuropneuim; aoni ola- l0.l t'S nu au nimic comun cu conversaliile oamenilor
9i tn
Paris dar care trliesc ziua. Ctnd milioane de telespectatori
afli ci acelagi Giacomerti, ln ciuda sumelor con- mpdfCfbbrnelleaarnnghznlncderaecruidlurtedge,lee-,paslsprreeil,narlem.ecautcrCafonar-lceaiuorfmteimxinrnceasaeuadbecitnndiuuiusvni.eltfcriprcrpusipi1auanelcage_nndtdrg.ooirr,rirrestno,unri.cameauuo-Bbripemtueumaamsiriierrccoltisrednpitsioilcdiaociraaiunatav.fir-as"aetlsrerfcep.so.eil'irga-ismETp?*niauai"[raueJug"phinnai.aiu.dp;r,mar;rridnjlosu;iuiet_"_i__,;i
ssdaied'u.evrlaliabi1cleoi,npdteeudlcusacrl_ue,cnnieugaucdseorosrtreiipaessarsiu-o$nai ammjaocrdoarirfieiicleceuslvttiiivirua-l
mizeria nu era dectt un_,,afar"
despre Picasso. aga cum s-a spus I
pe nedrept gi
Iarna, sau vara,
Giacometti, imbrlcat cu aceleaqi vestminte, cu
fala palidi, cu aerul unui prinl redus la mizerie,
nsb-uiaivpaeic,atpenzeeevdogeiiegsedXaebdnae,ismecnilcteezaev.latcMllvuearcerduierisciotcleisclIoitrasct.,ucladprirseerzreii-,l
rugau; la fel procedeazi si Picasso. tccbrauleurempaearolclodteriuprsdtiiduapilctriyaivtb"eiqilteeidgaeciurao,,jmgiq,euosainutisueenddemeiasdi.n.eu'iaaptovtieripir"lisai ucl;ov.,edig.r;airpnc;eia;lnori_eir
lde-esFcpi,gruonburil,effamnsetcrlie-naaftnilnrteat,nnacsciaei grletni ccohlatmiaserincia,tnnidbe-ipsicesuitrlomariubi lofa-gsif-ii
rupa ordinea stabiliti. pe o bucat5 de hlrtie #poctusmi-pgeiraecqhiirhe"n"uul'n, ubmanaiii
prlnzul dar tot odati
Dupi Revolulie, societatea considerl ci banii i,sorueabpslceihzdeiieen.criftpbgianree^f-icoi.tomaareregriieemmaai icbuinriendgpli"rdil"n_i
aduc fericirea, iar cei care au posibilitatea s5-i ln preajma anului 1860, burghezia, cu plasa_
ciqtige gi nu se folosesc de ei stni nisre mediocri.
In lucririle lui Balzac, descoperim o societate ob-
sedati de bani, iar clnd romancierul vrea si ne plg.er qbtagtleeaeiioscigduere,Incgurersensraeulede$i ;u terenurile sale
msfacechneial.ejs,tliv" .itca'utqimnggiijsmeaqctseuirclcdeieveagi,emtcuaal rimepi,oz,seterriivatnit.iuldtnaeuciicrrairnnuelnr-
Delacroix cere tsi
DnIacvdnvaeiueqdeltgraeaepasp,srsaioo.d,lued,padsduueiiaenssdgicugngG5tlt.uqe16Dvrtrariiegi.lecnscuplaaazrutufic.liielcrrtff-ioeaaiciPrgxluetiaaa.m,tbdGilauapeleozcilreuepopicnrriseo"iidlrbop-ddelreeetetaemsab,caaenolfoltniemeatumocormrphirc"iaiildliznnetieedtzltiruoracizaD_dnillu.daaeer_e_,,
najul unui pictor care nu mai poat. ,,vinde ln
maboadnd-aovnaenatzaijocshidairngip-priocrintraetucol,nocbuoresnirledie" qi
lupta tmpotriva unei gloate de artigti .a care pentru propria sa pl5cere ln clipele de singu_
mai
siraci declt el". 5i mai
Chiar daci meseria ll hrlneste pe cel care o ra tate.
practic;, societatea il privegte cr.t nefncredere. De ani de zile, cea mai ma-re bucurie a
las lngelat lui Picasso este de a-gi contempla plnzele cum-
,,Nu mi de icegri treizeci de mii de
franci clgtigagi prin stricarea ptnzelor" exclami, pirate tn cursul lungii sale existenle; printre
Dl. Guillaurne2; ,,banii care vin repede se duc Ia
acestea f.iguteazi", se spune, capodopere de Ingres,
fel de repede. N-am auzit,chiar iu aseari cum de Delacroix qi de Degas. Numerogi pictori simt
cineva ti spunea tlnlrului aceluia descreerat ci de
aceea este banul rotund ca si ruleze?' astfel nevoia, chiar daci stnt siraci, sX posede
mdcar o gravurl sau un desen executat de artisftl
ln schimb, strXnepojii Dlui Guillaume il in- admirat de ei.
vinuiesc pe Picasso de avariqie sub pretext ci i?e algii banii ti aiuti sl-9i lndeplineasci vise copi,
fosta sa solie l-a surprins ingrimidind bilete de lSreqti. In locul ultimului Rolls sau al celui mai
mare Mercedes, C6sar sau Mathieu preferi un
vehicol de aceeagi marci dar cu o vechirne de
1 H. de Balzax, La Vendetta.
z H. de Balzac, La maison da chat qwi pelote 106 707 patruzeci de ani; reaclie aseminitoare cu a pic-
rorrllui care in jurul anilor 178A se ducer i.r Capitolu I 3
Salon, lmprogctnd mulgimea cu noroiul rtriilor
ridvanultii siu, o rabli lmpodobid de el ie sur FEMEIA PICTOR
ptni jos cu scene mitologice. (Jornportare c:lre
trideazi totodati ostentatia faji de mXrimi qi
disprelr-rl pentru gloata cu carc ii e sil;1 'a
sc
alnestece.
Omul de ast;zi, lmpotmolit ln releau corisrrin-
gerilor familiale sociale sau profesionaie 3sre
gelos pe aceEti indivizi care izbutesc si se dezbare
de ele. Atitudinea lor refractari il face si sinri
gi mai acut propria-i robie. Proclamarea cics,'hisi
a dragostei de independenli, a respectului ia1:i
de sine gi fagX de propria arr;, nu lnseamnri in
mod irnplicit gi invinuirea de laEitatc a rurrrror
cclor care nll iru curajul s-o faci?
In capitoieie care urmeazd, vom lncerc;r si
analizlm, de,a lungul secolelor, rrotivelc .are
ni-.alcuserlime pqiin, ssipeveurifniciiXomamanetenciesdcintael)eea- lgoi recfearmsri;-l
liale, si asistim la formajia lor. 1i vom vedea
supugi patronilor 1or, sau gata s5, le vire pensula
tn gft. De-a lungul acestui periplu vorn intlini
siraci qi bogali, oameni tncununili de glorie. qi
algii care, dupX o
existengi, obscr"rri ;i in- rnizerie,
vor cunoa$te un
frumos renume postrllx. \'or"n
evoca destinul cltorva opere in calitatea Irrr c'lc
testament rnaterial gi spirirual al artistului. Atitea
fapte legendare sau isiorice ne vor ajuta. poare"
sri verificim daci dictonurile populaie ..'fiisrl-i
viala de artist" qi,,Calic ca un pictor" Au \-a-
loare doar prin iaconismul lor, sau prin ingelep-
clunel pe care o exprlma.
e-a lungul rirnpuril,or gi ln cele mai multe orln_ de muzici. Nurmai de-o jumi,tate cle secol, un
oarecare nu,mir de femei particip; 1a activitiqiie
p"arleacdstuaiciuriirini.istoeccleiealcoleur,amfleema. ieDmileaur.latieunfd-,oi.sn;cr;rcilodn.-s--,ic";lrei-rra*ilii.l"e""rinnaapnphurl_e-
]t:r,l.vr_a:rn.*,aceesltoeraprcinatrrees.p_raiumaiir.5ctaatiep?rea?ajig.lnUir-olr"il,p'ti"_ ;;iinlifice. S,e pare <ieci ci numai tn domeniul
artelor gi cu deosebire ln cel al picturii, unele
itvmivbs$allr\rr?lal-raeaeial-_oceur:unb-.ruptla.lblulrniui-ntctvditn:ao,r.tv.iusscrara'cSall-llaaasnrcdcte_l.tlotc,"hinreeatupeoriielnxetaeelqseupc.-dregcilncarr.ulrburbeaucooenreinnusdltinnrnliometeinaiddrtcl,szeuleceeiieclns,tiserir.riegetcnislivcdoenrah_lla.eegrro.idliaanitnlermneru-rtefmt.fe.safneebauier,fralg"r.iaacilzsdoiifanmiieda"iid.cdun..oreiipme.nddtri;aadg"eect"eiifertrte-aefar#n'dpasaicjb,uceiirluictmiiuulmnrnari;.i;nllid-..reat"il";e'lrJesictliitpei;3Jpe;"ddlur,"urlial,nearrii,.bnn-,Uequucn;slniii"a"aarcia-.suft.rrege1.ud,eucnttm,,o-"ieafe.nplirerredael"c._ieee_,e_uiiri
fe,mei au avut posibilitatea si, joa,ce un rol diferit
rmocneauleralAuentesrgiinveixa.e.imrsirprnerteuacnnllauieen-naafetneicamcufhetoiie,tptmmauio,tadpeel.niri,neddcleoaenel-tlieloaivbtgefrraierrareeocJgshdg,rlialisarun.tiirribmitca"tvil"urlorneieoz.oloirilgd-eroJciislopiesntaoitrusnernlioi.er;oaoSsnd*nriiornrcre_,.ti de acela de stiflni a casei.
Pliniu gi Cicero mentioneaz; un mare numar
cle pi,otoriqe; mem'orialiptii Antichititii citeazi nu-
mele lui Timarete, Iren, Calypso, Ar'irsrate gi in-
deosebi pe acel al Lolei din Cysique despre care
Var'ron zicea ,ci este una Cin cele mai bune por-
tretiste ale timpultri: ,,Necisitoriti, picta la Rorna
cu pensula qi pe fildeg cu diltiqa." Specializati
in efigia fem'inini, lucririle ei executate cu rapi-
ditate gi cu o mare indemtnare ornau pinacote-
cile romanilor eloganli.
Plni la sftrgitul evului ;nediu, cilugXrijele spe-
ciaLizate ,in ,rnuncile ,deli'cate, cum ar fi aplicarea
foigelor ,de aur, participi la executarea ,manuscri-
selor. In celulele familiale fem,eile care c,ontribuie
ades,ea la executarea muncilor Ei tn mod deose-
bit la ,,buc5tir,ia" culor,il'or, pr,ofiti de inilierea gi
de secretele pe care pictorii le transmiteau pro-
geniturilor lor.
IVla,rguerite, sora lui Hubert gi Jan van Eyck
,,devine celebri practiaind pictura cu mult talent gi,
urmln'd exemplul Mi'nervei, respingind pe Flymeneu
9i pe Lucina, rirntne ,celib'atari ptni la finele zile-
ior sale1."
Guiccialdin,i semnaleazl la Amiens existenga a
patru pictorite ,,care mai triiesc tncX": Levina,
fii&'r lui Sim,on d,in Bruges, care; dupX ce,a fost do-
tati de cXtre Flenric al VIII.lea, va f.i, alternativ,
pictorigi la curtea reginelor Maria Ei Elisabeth;
Cateiina Herrnsem ,car,e, tnrs.oliti de soqu,l siu, un
e:coeient muziaian, lgi va.sfrirqi zilele la ,curtea Spa-,
niei; Maria de Bestemers, originari din Malines,
;i Anna Sniv'ers din Gand, expert; tn picturi gi
minrauiul.2
1 C. Van Mander, Le Liare d.e peintare, ,,lean et ,Hubert
Van Eych", Hermann, 1965, 57.
p.
s^o^plbrtlslt]el*srgr"retces,, Les"lrnasas oJr T.ableaux des cleux plcilostrates, lll 2 Iouis Guicciardini, Descriptions des Pays-Bas, Amster-
dam, C. Nicolas 1.509,
I,aris, Vve MaLhieu, 1629. 110
Atelierul pirintesc era singurul loc tn care o frumoase vo,iau si demonstreze totodati ci geniul
tinirX fatX avea ocazta si lnvele desenul gi pic-
tura, ceea ce expiici faptul c5, ptni la desfiinla- nu are patrie qi cI ,oamenii de meserie erau inainte
rea corporaliilor, pictorilele erau in general fiice de orice sensibili la talent.
de artigti sau cisitorite cu unul dintre ei: Mariett.r m.ininangtegniermala.jolnristaitefaavoceriltoisrmcaurleaarjeunugnearuosi idientterre-
ia Ac.-demi. iicea.t parte dintr-un me'diu artistic.
Tinroretto se va ci,sitori cu un orfevru, Louisc
.\rrr-rc N4arie Stresor, primiti in t676, la abia
Moelion, Elisabeth-Sophie Chdron, Angelika Kauff-
douizeci gi gase de ani, era fiica unui portretist
lrrann erau fiice de pictor. Berthe Morisot, Suzan-
ne Vaiadon gisesc de asemenea il-r mediul fami- renumit.
lial o ambianqi prielnicX dezvoltlrii talentului I'or.
E posibil de asemenea ca broderia gi rapiseria, in schimb D-nr Yigie Lebrtrn, de;i ere protc-
in care ele au excelat lntotdeauna, si fi contribr"rit jata Mariei Antoineta,-a fost nevoiti si bati nruit
la oricntarea femeii s'pre practicarea desenului gi iinp la poarte Academiei. Plni la urmi n-a fost
a picturii. intr-adevir, studiul eteCitilii in mese- primiti decit din ordinul regelui, tn 1785. Aca-
riile de art; ne per'mitc si constatinr marea le- demia considera ca 'o tari faptul ci ea era solia
lui Lebrun, care pracrica rneseria pulin rec'oman-
dati de negustor de tablouri.
gituri d,intre picturi pi broderie (pini 1a cel dc
agol c.idauoilpeea pImrepluerri iucorpiiseisdeelrea.b.idlee). broderie se ne- Primirea 1a Acade'mie nu rez-olva toate proble-
n.rele f emeilor, deoarece, oricum, frecventarea
Numero;i artipti cursurilor era interzisi ,,persoaneior de sex". Nu-
celebri din vremea Ren,agterii, ln deosebi dc ori-
gine gerrnani, lgi tri,geau cea mai mare pr.rte de mai bravind regulanrenteie 5i tradiiiile' d-na Ad6-
laide Labille-Gniard dcschide un atelier tezervat
beneficiu din comenzile de broderie. femeiior. Ambilia ei era 'de a oferi cltorva fernei
ir-r afari de aceasta, nimic nu f:a'cilita cariera cieosebir cle docate, ocazia de a-9i dezvolta taleirtul
artistic; a fe,meii. A,ca'demia prime$te cltev'a, dar a veni in ajutorul tinerelor fete si-
un numerus clausus prescrie ,ci numirul lor va precun'r 9i de p'sreilecfoulul lsuii invele o meseric lrinoa:i,
rimlne limitat ,1a patru, ,cifri derizorie, iinlnd iace, dindu-le
al XVIII-lea adipostea
seama .de nu,mirul femeilor ,care pr'acticau pictura cici' Parisul
o i,rtr.agu- inc.iustrie artizanali consacrat; f abri-
ln ,secolul al XVIIlea qi al XVIII-1ea. cirii de iurii din scoici, din os, sau din abanos care
cr.r miniaturi.
I\{ai tlrziu, academi,cienii, preocupali si-gi pls- eratr impodobitc in 1783, noui din-
trezc nrajoritatea, refuzl pur gi ,si'm'plu adrniterea tre elevele sale participi la sirbitoarea lui ,,}'{ai"
altor,r noi. Astfel, du,pi ,moartea Sofiei Chdron, in piala l)arnphine. Ptezenla acestor tinere fete,
fr.t,i-ruse1.a unora dintre ele, tndrizneala
ln 1 7 1 1, Acade,mia hotirlqte si tnchidi portile lJo-niso"..le n-aveau pe a;tunci dreptul c.lgeesatuiLeuqii
pictorilor cu fuste. La Paris Rosal.ba Carriera,
celebra pastelisti italianX, are mai multe comenzi
ir;lntlgorriiti.jeraatruasceuriaotitr.tm"tualliim*me udzeasirpeccutictoltri'aCceusmte ptii--
declt poate executa. Fiecare, de la Ludovic al
XV-lea l,a Regent, de l,a Law l:r prinlesele C'onci,
nere fete, bravlnd criticile, nu ezitau s5-9i arate
vrea si-gi aiLri p'ortretul ln pastel ficut de vene- ipi.n-i"-oii;au,b-itliiin"ct"".aerulietio^plesotruptrdreiivtaeeulaeu.reIcanu'cs' ltniaileelao.tbem'riziunalrli'bemacli'iocominnpuatlirmldnipdn
triani. Amanorii poz,eazi de la orele qase dimineaja.
rabloul cu model'ul.
,La 25 noiembrie 1720, poveste$te artista, Regen- Plni la Revolulie, tinereie fete de familie buni
rul a venit pe near;teptate la mine gi a rlrn'as m,ai
mult de o jumitate de ori privind clm pictez".
In februarie 1721, Rosaliba este primiti cu acla- ri,min, plni la cisitorie, lnchis-e-la.rntnistire sau
malii ln ilu,stra a,dunare. Chonrlnd-o si stea in ttt i"i.-"'Jripi a casrclului familial' Ast'fel, accesul
mijlocul 1or, academia gi superintendentul artelor
112
la cabarete, locul de lntllnire al artiqtilor, ere lieea pe care gi-o ficea Balzac despre un ase-
mlntuelrtzi ivsrefem,me epiilroeraducn,,fluacmru'ilidee'bnuenco5n"c;edpnut
sf lrgit, menea atelier dovedegte in ce misuri studierea
'ca un picturii era pentru urnele doamne un mod de a-gi
birbat gol si accepte ,sd, ,pozeze ln fala unei petrece timpul liber. Desenlnd, credeau pirinlii,
doamne. fetele lor nu mai avearu rigazul si se gtndeasci
gi la altceva. Atelierul tn care se pracdcau artele
Su,ccesul D-nei Vig6e-Lebrun qi Laibille-Guiald, de agrement era de asemenea, -- dupi Balzac,
un microcosmos al moravurilor
evenirnentele d n timpul Revolugiei, Directoratul, pariziene. ,,Douil
totul tncuraja femeia sX se emancipeze. Practica-
rea artelor de agrement le va furniza rnijloacele. grupuri principale, despirqite unul de celilalt
printr-o mici dista n j.i, indicau doui societiqi,
Sub imperiu, nu era origel de provincie in care doul mentalitit;, pir,i gi tn acest atelier unde
si nu existe un profesor de desen; tinerele fete in-
vadau atelierele Ia modi gi tndeosebi pe ai lui rangurilc pi averea ar fi trcbuit si fie uitate".
David. La Salon, numirul femeilor care expun Un grup cuprindea tinerele persoane aparlinind
cregte de la nouisprezece ln 1791, la qaptezeci ln
18101. in 1818, D-na de Mirbel, despre c,are se aristocraliei. Acestea erau guvernate de fiica unui
spune ci place foarte mult rege'lui, exercitX o mare aprod al cabinetului regal, o mici creaturri pe
influenli la Tuiler'ies, jucind un rol important clt de proast; p,,eeraattstiudjebalqmfluamCuruarttie, "9. iCmeilnildarlti
ln d'omeniul invit;i,mlntului. inslncinati cn imor- ci
talizarea 'tri,siturilor lui Lurdovic al XVIII-lea, tatil siu,
ea prirnegte ln ciu,da eticherei, autorizajia de a se grup se compunea din ,,fete de bancheri, de no-
tnvlrti, cu carnetul de croquiuri in mini, trnpre- tari Eei xdccenpejigeudsitsoprire-jultoaabtiea bogate, dar indurlnd
jurul mesei la care suveranul qi familia sa lgi luau
dejunurl. Dupi ce crste onorat; ,cu titlul de pict,o- flri sesizabil lnsi foarte
rilX miniaturistX a Casei Majestitii Sale, ea des- ustur'itor pe care li-l aritau celelalte tinere per-
chide in l8l1 un curs de descn gi pictqri. soane"'.1 ln atlierele rezervate femeilor nu erau
primite tn general ,,ca gcolirile dectt domnigoa-
rele t'amiliilor avute sau cu vaz;, pentru a evita
astfel reprogurile cu privire la compozigia atc-
lieraiui". Servin,,lgi interzisese primirea chiar a
O intreagi genera{ie de lemei exp'ozante, prin-
tre care D-nele Helrninia Mutuel, Flerbelin qi tinerelor doritoare si devini artiste qi cirora ar
Bernand, Lrn,arna marelui pictor, Iucrau in acest ate- fi rreLruit si le dea unele lnvigituri firi de care,
zlieitriuulnadqete-ptagiunrilfealraeleposrpluiin, edaruigcuil,eilne vi- cu rot talentul, e imposibil sI faci picturi. Ser-
ti,mp ce vin clevine agadar perltru pictura leminini o
eleve se es- specialitate, aga cum este F{erbault ln materie de
chivar-i printr-un fcl de iegire secreti pentru a se pdlarii, Lcrolr pentru r-r:ocli gi Chevct pentru co-
lntilni cu altfel de maegtri. Numeroase cursuri de
picturi se deschi'd, din iniliativi particulari, mai mcstibile".2
peste tot. Bal,zac r-re spune ci ,.o tiniri femeic Ilaci numirul pictorilelor ia, lncetul cu ince-
care lnvigase tn atelierul lui Servin putea si tui, proporqii considerabile (ca si constatim acest
aprecieze in ultimX instangi caiitatea tablourilor lucm e deajuns s5, frunzirim cataloagele expozi-
dintr-un muzeu, si, execute tn mod superior un giilor din ultimii o suti cir-rci zeci de ani) nu e
portr,et, si copiezc o plnzi gi si p,icteze un ta- mai pulin adevirat ci doar extrem de pugine
blou de gen. Acest tip de ar,tist era suficient pen- exceleazi ln materie, avlnd ln schimb un mare
tru a face fajl tuturor necesitiqilcr aristocratriei."2 aport in' afluxul operelor mediocre, lnceptnd cu
1 In 1835 doui sute rreizeci qi cinci de femei expun la { t7. de Balzac, op. cit.
LI. de Ba.7r,ac, op. cit.
Salon. fi4 I ttt
2 H. de Balzac, La Vendetta.
tabloul de gevalet qi sflrgind cu farfuria picrati, sf:lpnttybta-rcbai lt..e". picat ci Domnigoarele Morisor nu
ercp_orrr-neirriuc[.,rdlllrt,esiug:etcpn^cdrs.aerfrcbigdcpl.lnret,taaldnotaiersqalp.frerM.cemldugaionrdtvaiieunejlaaidc,Lee"magsduierreri;aelr,unicn-mi;n;sa,"nt;diil;feieo,sreitcgiieoiumnnna[pullncuus_,i
din care mai avem fnci destule nefericiti m5r-
lulur t.tblou Pont Mirabcaw. "ti."r.a'-".fmirabi_
turii.
Puteam oare si he ailepr;m la aHieva rdin
partea_ acestor tinere dfeetetrecbauierilesemoceunpaajuerien?e"gali
misurI de picturi gi
i.mCprues.riaorniis_tei,xcmepaljioi rsietapteaareacrtiis, tpeltonri in epoca
sint'mai
degrabi imitatoare dectr crearoare. Consr.rnce
Mlnacyiterungie-ao,rai sluimcriliaritleatltot rdesebicnoensfudnludll;luliaGfreeulzsec
gtlnruutrlalmuuip,pladlnagirinceuaurdeeunlmneulelrtetlaaabliltl-aouutverriue.drsaeuubDeoatpivceihdreatca.afmiroearef"si,-- I
dintre cele mai bune eleve ale sale. I
t
In tot cursul secolului al XIX-lea nurneroase
pjdfffeoreeeanamVlreiiteiiaepllilerooippferruact.edtcriiDnevnsesiieoiscn?ar,taie,rel-aunMzPdmcar1.oud9iuraienasptieieitruilicnimsleueusreebpLaileeetrfnrmiiivsdrsauaiieiltlreiuezclepreei-zlaiseceamtuudocaocaruiaiur,mmecdDoincnaaneXu_-ri
Ieta, lucrlnd la o acuareli cu^flori obia lnc.put;.
tpcfslaeanoultipccAtatmcrticceuodeeiqlnnelaiesmicisaam,atipmtcLusairoeatrerrdiideizisuaizeciipl,enxmeaiestocvpecfstillu..o5otirCneraricftvttieelonniclmdnndtdesitaemAnericgaedlhtbio,eia,ridozeccteticflaliniih_cort.reiri,umnr,rreDtiesipsrie,eituaiuieirmrndlue,ruiirnnaslnfuotesitr;ecriemo,"rpLdlu"i"lrsesarlapcea,naciirdqttrovilfiee-.r-li I
de bun". Acest ,,rasism" tl regisim si la Baudel.r"ire I
care,.pentru a lSuda 9i mai-muh ralentul Eugeniei
dG-zleeuaa_ruzicti,ohcmicueip,r,lp,i,,in,picceiactnutrrae,raccaarifeeupmcniceetbviuaalrrsabcdaiei,nti"c,Va,g'nriae-canorlennDcnyirgciicdekine.e,.oriianrllee"lcgoniiec--
I
dgcg cy glet"gdit"ul r.liacpureBteerxttheeleMcourmissoetc, audnilu"il Chry_
dintie
sale". In
cM,,eSaifnnmet atdileidepsicrsreeieraemlauiiDaFurrami$nnrteiinaa,viloagacs2otrl6iiicaiumup"ipurerssirvioin1regis6tegla,: I
,,6|
Cap itolu | 4
MEDIIJL. EREDITATFA
,,O operd de artZ este o pdrticicd a creasiei ad-
zuI"l- prin prizma nnui temperament. Restwl ntt
ini intereseazd. Eu sint artist Si ztd. ot'er cq,rrTed
5i :tngetre mew, inima Si crcieru.l mettu.
JL)LA. lrr Le Salut pri,lic. Pntd'hon ct Courbet",26 iulie i385 (Cirar
dir lj. trlirrerrnd. Zol;r Jcuroalistc).
pension. Instruirea copiiior este rr(lesea. incrcclin-
1:rt;. rlnor perceptori de optsprezccc ani, apti de
.1 procura mai curlnd fericirea ur.lmelor decit pe cea
.r progeniturilor acestora. Aclolescenjii sint clrrli
pe mina ,,bunilor pirinli, al ciror singur scop
cste de a face din elevii lor oameni supugi, surzi
la tot ce ar putea tulbura societatea existcnta.
Cind \ asari, apoi Caroi Van lvlander se aven-
tureazi sd rezume, de altfel ln doar citeva rln-
cluri, tot ceea ce gtiu despre copiiiria vreunui
pictor, o fac in general pentru a sr"rblinia esem-
plul unei ,,miraculoase" maturitili. Abia cu Rous-
osem:rue,n.iraep:roai cccueprot;meaxnistticeini lasi;iini.mspfoirr;tiatnclau l]rcud
psiho-
logiei infantile. Plni atunci copilul este un mic
uR iografiile sau. anuimroicbiodegsrparfeiilecovpeilcirjriai n$urjFocciariteia_ anin-ral, mai mult sau mai pulin incintitor, pe
ncsc ln general care trebuie si-l dresezi. Daci se colrstat; 1r el
ceior cmdsaeearcceioitlcvuielanulei fmbairliirsnXouaarVtarunIrietIirn-naleit.ecaaaC,r.eoc^Dpilneaidlsiraiipcaesiceinattosrperiliclinnr.e.tiroreei_a_ cxistenla unor haruri, se lncearcX ,r li se cauta
o.riginea in ,,mediu" sau tn
seazi, liuni crrre pe vrcmuri erau b,u,ecurertd'tistactoen"fu-nclanteo.-
vad5 i)aci isioricul nu izbutca s; clea cle urma acestor
finele
Jsl.crrsreoparneAzimnreareunl_acospcirlr,rpi imcriecaj.ziCurinst-oi;.ii :"rdouu_trnri,s_o fenomene in biografia artistului, in.,'oc:r pronia
gt'rirr{ciz,ralourcshiinptultrgarv;evst5itii ccreasca.
urr rrup dc copil; t'iii l.ur- Luc:rs cle Ley'Ca, ,,nlaestnr inci clin lcagin",
mici rnarchizi.;,orrre_ di dovadX de o aplicalie extraordiuari slrre lucru
in i.n,asdtXruumginedntneoleplpilreolfaesziuilnei"i:,,bauvicnadtecadire-rcrcrlrribi ucinoe:r,r
vnl,cRsvpar)qiulr-eicsciricsad'beci!glthierrrese."l.ai1istpicar,J1tm.a:uuretd;nc,tliie.ienicgnl,npt-airiolnnciepfcrir'fignavrercvaticeaminoaalnnodtglreiietcertii,sia"ulhn,r-tncten-pnedueaqcriaeactpieuvtpiriaril;niirucn1aanpitrnvcaltjuitjecgirioitndctrrtcre-cudiibri"uaaidredm_zrscseeuirepleeia"eener,szcm.;cNidtroonivtre-a,bib.plec;igrlrdi.irtogoinrinoiilrn'ilioiunmaircsuiarlisuiiaiiossedt.iiega'lcgJrei.-vpIrsin.aic-epCu.norlerreioer,a*iuszcalcn:pr.iniii,scir.c_rfaoic.xjii;teeu,i-;i-, creioanele, penilele, pensulele qi stiletul cie qr,r-
r,:rt.l Neavind dovada ci vreo rudi de-a lui Lr.r-
cils practicase pictura sau desenul, nr.ratrrrul iu-
r,oci mediu,l: ,,tinirul biiat iqi aicgc ca priete rri
iineri pictori, me'gteri de vitralii sau orfevri".
ln realitate lumea de altidati se cornfiunea din-
tr-o mullime de grupugoare sociale sau prolcsio-
nale nrai mult sau mai pulin clurabilc sau putenricc'.
care triiesc. Copilul apare ca un adult care nu
$l-a termrnat crelterea: un pitic, intr_un tei. De la universul Curlii, la cel al oamenilor clc
personaj hibrid robi, sau al artizanilor, fiecare constituia uir fcl
an4rb!.igrlul. Invigltura care i p'sreimdei getseteolraezcaiuracapliee de univers lnchis, de cetiquie; baricadali ln dosul
regulamentelor gi al tabu-urilor lor, eie igi asi-
tge,unrtaaufl.csrlucperalevrrenlauir.remaa. r; m;suri de securitrrte e\is-
,le)Jlo: ullu.iTFesstoapmaelnetseexppelincrarru rineretuJui", p^pee ..r"ou-
cei mici.. gi roma_
ncie edulcorare, pentru uzul tinerelor fete de la i20
t2l I C. \iarr llander, [.e lirt c de \eitttttre ,.1 :rces dc L.'r'.lc
la_raDn.easacca_,eecaareprnouleatapraiarlitnuelainndicuisutnrieaial gi pirur.r aspri a unui patron, tinirul copil deprincle de-
senul ,$i pictura.
din aceste Aga cum ln zilele noastre ,,fiii" sint interesagi
oXr\g-alenirzainlii,strainre-a,incepilrnniailadeinpcllnesp.utui secolului al si preia afacerile familiale, ln secolele trecure
f iii de pictori sau de orfevri aveau de asemenea
raPt lunni ilvaerasboalilrea;rrtceolorpr,orcaotimilopru,sexnisuranuunmaadiedvii,n- avantajul continulrii antreprizei pirintegti; ei
beneficiau de tehnici speciale gi de iecrete adesea
p.icro.ri, sculp_tori sau arhirecgi, dar gi din sticl;ri,
*deerLrrir9i tsi,aluicfiiteurqair,i;ztidoatid,oatimieeroniri..i.n.-qpii.retxrei,rcilt:aroLr- seculare, ,,bucitiria" culorilor variind de la un
.rtclier la altul.
rneseria cu orgoliu, considerind,o la fel de valo- in sffrgit a te nafte dintr-o familie de artiEti,
roasi, dac; nu chiar mai de prc! de cir cerl i1 insemna si profiji de relajiile sale, de clier-rtela
sa, elernente prelioase intr-o epoci tn care chel-
pvijcatlo.rrucluI i.rQdueebnutitnatMlearsfyos r\iii, va reaminti toati. ruielile de cilitorie gi de stagiu la Roma depin,
iar picL,-l'ul Lan- deiru de bunivoinqa superintendentului sau a unui
celot Blondel din Bruges, carc in' tinerelea
fusese zidar,. nu pierdea niciodati prilejul sa fermier general.
si Din momentul ln care practicarea acestor pro-
aminteasci dc vechea sa meserie, semnindu-si
tablourile prirltr-o misrrie. O astfel de aritudinc fesiuni nu mai este supus; bunivoinlei sau spiri-
ugureazi raporturile dinrre n cmbrii diferitelor
corporatii; Di.irer, Conrad, Vitz, llichel Van tului adesea qicanator al corporaliilor, qi ctnd
cMleri.elBurerluwii:erldtg,cicIoanrgsierIevsnriu;erLcauiutsitmaficihdedeecI.ietsccSuitulepevrtaorrr.ieCxseehmL"rrpillcdesc, fiecare poate si se stabileasci unde doregte, si
dea frlu liber capacitigilor personale, si exploa-
teze secretele concurenlilor, vechile corptrri con-
stituite plni atunci ca o reaclie ilnpotriva abu-
zinurgilhoer taocuersilteeilopur tseoric,ianlue-;qliumcraitioiurisi tcifuicbi uecxaisttaenalau
gravori. toati libertatea s; se stabileasci pe cont propriu
iar, din lipsi de ,,proteclionisnr", vechile familii
fsrfilnrOgdersfeecgvparruliinlinqairafmonagim,esatlrirouclivseeibtroeitrnaeibssitclSsfieciilisnqtaiinsfreiiieac.ezNlic,rrctse-i cle artizani dispar pentru a se proletariza. Lichi-
tier se,naqte din irnprcunarea unui tatir
gi ae.,.dcmician cu o mami miniaturisti. ilorrrcrisr clarc;r rcestor vechi societiqi incurajeazi,,artittii"
Taral ltri
Chardin, excelent ttmplar,. confeclioncazX jocui si" p5.riseasci lumea artizanarului.
d.e Iiliarde al regelui; tatil Iui Varreau, rnelrer lncepind cu Restauratia o adevirati barieri
pfi-uinldrlailaru, nfacffelaessatirruif.icIlioi uimcheensr,c pentru a-si plasa social;i separi artigtii cle lucr;itori. In timp ce
d"s.rruto, clc'bro, exercigiul picturii tinde si devini ln sfirgit pres-
dtreuried,.essoecnotdinedcuit-gpi efinurrluFmraengcieogisugmulapi idrionttaetscpe, ni-l tigios, situajia artizanului apare din zi in zi
nai umili; el devine acum Lln furniz-or sau ln
cel n-rai bun caz nn mic burqhez- care incearci
oa sit lnvete plctLlril. prin mijloace socotite vulgare si-gi clgtige o clien-
TrXind in acest mediu copiii au nenumXrate teli. Lucru ciudat, in vrcme ce fiii vechilor rraeg,
avantaje; contactul cu persoanele pricepute ln
minuireir creionului, in inventar"" forrn.1o., in tri qelari sau hangii, ca si inspire il-rcredere,
afirmi ci exerseazi aceastl meserie,,din tati tn
crearea modelelor a c;ror execugie o dirijeazi, iiu'
atninu-rlpf^odned..gireiir,-reserapliiregtrianvdin,d,fuu-r9ni.izpoer.iui ;maapje.siytlgqi:i
ii ajuti pe tineri s5-9i dczvolte calidtile ariistice liei
care, ln. ahe. condilii, ar fi rimas poate ignorate.
Asttretlnic;riusl iprtlrriiniatcssccilesuebstccocnledsuccheisr.eli.l5lrlei gsuisftoi.re.ao,src- i, 122 se.lc", se joaci, intr-un fel. de-a contilruntorii vechi-
123 lor rradiiii, pictorii, dimpotrivl, se vor fiii operelor
proprii. Dar, pirisind lurnea artizanatului pe pictori, cit rnai dcgrabi peirtrLr evidenlierea untrr
care o consideri nedemnir cie ei, au de luptirt ,.incidente" gi clefinireir unui climat particular.
cu singuritatea. in timp cc muncitorii se siml
din ce ln ce mai prote jali de puterer cresclncli Se investigheazi cauzcle care l-au giridat pe
a sirrdicatelor, xrtiftii care, altidati, au contri Gluguin, funclionar la bursi, spre lur.nea
buit la ruperea lanlurilor corporaliilor, sitnt rc- picturii. Aplic;rrea sistem,rrici rl unor astlel
de teorii Ia cazul siu permite construirea a tot
pulsie pentru sindicate. felul dc supozigii. Unele se vor referi Ia ,,rnorren-
tul social" (Gauguin s-a niscut tn irnul 18-{8, in
Istoriogr.rfii trecutului gi in mod speci:ri \iasari plinl revolulie). Altele se vor referi la f:rptul ci
s!1u Carel Van Mander, se striduiesc, folosin- pe de o parte, cl era fiul Florei Tristan, o femeie
du se de numeroase exemple, si demolstreze ci pitimagi care a militat tort: \.'ia1a pentru enran-
talentele artisticc se transmit pe calc crcditiua. ciparea femininS, g$eir,mpeenecl(ebuanlitciulpasriute,irincecrpcoastuel
Esre adevirat ci daci cercetim Memoriile pic-
torilor (rnajoritatea de altfel rimase tn manu' unr,ri criminal ln
scris plnl in.secolul al..XIX-Iea) ne-.dJ.rn seanr.I in zaclar si-;i asasineze nevasta).
ci irproape o jumitate dintre ci erau fii de artilri.
l)aci la acestea rnai adiugim f:rptul ca.rcest
1n fond, autorii acestor teorii par a confunr.l.r
l,unic, Andrd Chazal, era pictor gi gravor gi ci
geniul cu iscusinga care chiar daci e perfectl, nu
iratelc sIu Airtoine errl prt'tf esor de clescn la
este. ln ultimi instan15, declt un accesoriu
aproape material al inviliturii gi al nro;terririi ]Iuzeul de istorie liaturali, vom putea totodat5
pe c.1re pictorui o poate transmite copiilor, gi-
nereiui sau elerului, daci vreunul dintre ;tccitr'a si r erificlm prezenta gi influenla unei ereclitigi
rrrrti vreo aplicare pcntru desen. caracterologice qi si avanslm teoria ci fenomeirul
Grruguin iru se datoreaz; numai haz.ardului.
i;icepind cu epoca roma-ntic;, pictorul izol;rr Ignorirrca datelcr cu privire l.r fragcda copili-
de nrescri;r originarl tinde s5, nege existcilti crt- rie a lr-ri Gauguin nc impiedici s.r discerr,enr
clitatii. El se consideri o fiinji de exccplic . ar. cauZelc care l-au lmpins lnci de tlnir si se
clatore:rzi totul sensibilit:itrii proprii 1i g,cniului ideirtif ice mai degrabi c,.r fire,,r contcstrtar; a
personrl pi care, dispreluinclrr-qi urrnaqii, se vrel rr-iarnei sale sau cu rratur;l violenti rr bunicului
creLltor. \/listarul unui rnrre artist nu poirtc fi clccir si 5i aleagir., mai sirnplu, ca rnoclel pe rar.ll
clecit palicl,rl reflex al unui geniu care r pistr.rt
nuniai penrru c1 tot cc e mai bun in scva fa- siu, un om paSnic, de n"ieserie banchcr.
nrihali. Tatil lui Monet era b5can, dar mitug.r s3,
consternat; de inovaliile nepotului, eri,L pictorili
rlnr.ltoare. Delacroix, nepotul ebeiristului Oeben
;i fiul fratelui pi'ctorului Rieser.ier, a fost gi el con-
L.un'ica <Ic ;rzi nu mai crede ir creditrrtc. l)rci
uu iiu de pictor se dovedegtc a fi o nrari dilionat de un mediu de artiqti. Rouault era fiul
unui ebenist, iar mitugile sale pictau porlelanuri
personalitate uranifestlnd o nevoie imperio;rsi clc
-a[easnc exprirna, ar face birre sI se comportc c:1 5i evantaie.
Renol'r, adici s5 caute il-r cinematogr:rfie satr Faptui ci putern numira mii de pictori cu sscen-
ir-r literaturri vreun alt mi jloc dc expriurarc. clen ji, face posibilX confirmarea sau ir.rfirmarea
-\parigia psihanalizei permite discerr-reree cxis- teoriilor celor mai strilucitoare.
tcnlei factorilor,rscunli care tin de psihicLrl fie- Dinastiile artizanale de altidatl li se substi-
ciruirr rnei niult declt dc oricare altir cauzi. tuie grupuri familiale cleosebit de privilegiate. ln
t24
Dr-rpi ce studiazX copiliria pictorilor, cerceteazi care putem depista, ca tn cazul rubedeniilor lui
125 Delacroix sau ale lui Valiry, ebenigti ilugtri, oa-
via9a, nu attt ln speranga de a descoperi alli
meni de srar, pictori de talent, oameni de litere ICapico!u 5
pi mari colecgionari.
vocATiA. HARUL
E vorba deci de a desprinde un climat familial.
Dar odati cu Freud exiitenla factorilor ereditari Inainte d.e a pwne mina pe penswld trebwie sd. te
lncepe si. fie minimalizati_in profitul situaliilor fi cutremwrat de zeci d.e ori in laSa rcme; alese,
acovnuftlicdtueailne-frpuentcaarr.eCpiincdtoraurltigitiiiitrmimoodEerini isviiorib"_easuc asqAl,e--frfiigati'nittdperriennrde,cwrdetmpsaeoSdmdenwSplei, isnhdtlrpitiicesikosracitrbeniSloeaagpzto.e,aiailteodapirneeniptlaruut-,
despre copiliria lor, sau na$terea vocagiei, lucrurilc
asupra cirora insisti ln mod deosebit'stnt intllni_ crdri, la lw*ina slabd a ldmpii.
rile, influ_enqele_syferite, evenl'menrele
nu aceasta pregitire tainici, acest har marcante gi (DIIILROT, Salonul din 17fi1)
in gernrene,
care se rransmire din generagie in generagil pentrLi
a. rodi, poate, tn ei. Arristul preTeri sL se pre-
matvzrieoipnsbltr)gelubi-fi+ictirassimaauupnaIetrii.rlfceeicnanurvosrdmiatnne. esgdneindsadipsecopcanrirtteeadnig"-eargsepifruo.ertseidtta,ieiEepxtot.epparttei*erat..crteLafaa,rfnesvd_aca
ci.n$di. cum si nu inlelegern o astfel de atitudine
g.tim.ce obstacole-are de lnttmpinar adeser
un tinlr viitor pictor penrru
a-gi colivinge plrinlii
S^Yatl-l r.lse sa )t unICZe V(rCAllitj
Baiatul pe care tat;l il acuzi de .,mizgileali"
ere cu siguranlX vocatia, adici dorinla foartc vie
de,r se realiza tn desen sau ln picturi.: cum zic
psriranaligtii a ales acest procedeu ln locul oriciruia
eltui pentru ,,a-gi lnvesti impulsurile". Cind De-
l;rcrois accperi cu desene caietele sale de gcolar.
cincl inpirl pe unul dintre cle nume Ie lui Da
Vii-rci, Dijrcr, Tintoretro, Bl Gre:o, Rei.rlrrr,ndt 5i
Ingres, urmati de fiecare datl de acestc cuvirrte
aacreecapgiicmtoern"fi.usni eci,r-ardceisqtitland;ar udgei prctpriul nulne
.. n,- paispreztcc eni
cr.r
ureniicsti in mod imperios vocelia care siiri1,1uic,.tc
in cl . I)ar, cir-rd la torte rlccstcl se mei aC:rLrqi gi
ieprul ci desenele care impodobesc m,.'rrginile caic
tcl,:.r sint de o calitatc surprii-iz-,1toare, eiunc;
l-Z\r Iirecl Robaut, ;ilinclu-se intr-o zi in ateiierul ilLltcm confirm,a ci la :rceasti vo,calie se adaug:l
h.rrui.
lu; Corot, r,.rzu intrlnd pe ugi urt b;irbal in-
solit de fiul s'iu, care rosti urr-Il;tonrele: ilar cili oameni n-arn intilnit in istoria picturii
- 1)^p1nulc Corot, r'-rnt adus trn t?nir ciespre
Dl. X. . . tr"buie ,.putrczi" de h,rruri q^i inzestraji cu un spirir in-
crrre p^friicvtoernbuitl clurnneavoastri, si-;i lcnoroccasci
gi care arneninlS treirrinzitor, neizbutind si fie pini ia urnri
si vi decit lilte onorabili executanli, ,,funclionari ai
intreagtr f amilie. Lu aq f i vrut si-i ofer o situ- .iriei" l Reugita, harul sint contingenle care nu r-Li
a1ie, ce.,'a solid, care si-i asigure existenla. Lui
lnsi i-a intrat in cap si se faci pictc''rl Spuncli nri'
domrrule Corot, cridegi cir e un iucru rezoirahil, nin.ric comr-rn crl puterea de a crce exceptionalul:
cici am fost asigurat ci rni pot bizui pe dumnea- geni ul.
voastrii ? i)utinla de a se exprima prin picturi pare a fi
cl:lrr-ritli multora. Dovadl desenele exprcsive $i
pe- I-Im! hni! ficu maestrul, punindu-;i pipa
marginea qevaletului, asta e grav, dor.nnule, aclesca remarcabile executate de copii. Totuqi, in
foarte grav. Dar, ia spunegi-mi, tioirui gi-a ter loc sri profite de acestc dispoziqii qi si qi aleagir
minat studiile? proiesia de pictor, copilul care tgi manifestl foarte
din i-rene dorinlele sale de viitor alege de prefe-
- Aproape, rirspunse t:rtil. nimic bunl -:!curn rir-rtr1 clriere care i se par mai prestigioase ;i
- gi n-a mers. Miz- ur.ii de risunet: pompier, pilot de lnccrcare sirn
gas-e A$i!adpooim? nule Corot, rnai cosurouaur. In realitate, peltru ci are irnpresia
ani, l-am blgat in comerj
gilea hlrtiile tot timpul ascunz-indu-se dupi te|- cir Cesenul, impreunl c{r ,,execulia" lui, este rnodul
gl-reaua patronului, iar pe urmi. . . de enprirr-rare cel mai firesc, cel mai ugor; a afterne
Corot, abginlndu-se cu greu si nu izbucrrea,sci culori pe hirtie i se parc o meserie mult prea
in rls, lgi mugci buzele gi exclami: sinrpla deci prea pulin glorioasi. Congtient de tim-
puriu de existenla suferinlei, copilul nu crede ci
-AceBainsetl, dar aste e povcstea nrea! situalia de pictor, care const; tn a da contur fan-
anecdoti dc,ui
lngiduie si precizim tasmelor proprii cu ajutorul unei cutii de acuarele,
fenomene pe care tirrdem adesea si le confundim:
ar fi demni de o meserie adevirati. Vrea oare
vocalia pi harul. 128 t:9 si der-ini lingvist din pricini ci poate si relinir
cuvintele, si le invente-chiar gi si le impreuneze
pcntru a alcitui cu ele fraze? fiui siu un arhitect, deser:eaz!, pe ascuns gi pre-
Cu clt aceasti izbucnire va fi zint"i o schili atit de fin execurar; incit tatil siu
fi mai mai precoce ;i
mai instinctivi, cq arlt vor multe ganse ca ,-'l'cd:cieogravuri^
autoritatea familiali si izbuteascl si lnibuge aceste
cirspczigii din chiar clipa in care se nasc. I)aci Dar cazlrl iui Thomas Lat.rence nu e oare gi
copiiul are voinla sX l.up-prsteistlem, pvaotrtriveabuoisltnilitranlaiiioor- mai extraordinar, fiind surprins la virsta de noui
ritatea
cazurilor si ani piingind de gelozie ln fala unei ptnze de
anturajului siu. Va avei nevoii de mult spirii cle Ruber-rs ?
Conflictele dintre pirinli qi copii provin ln
independenjX pentnr a lnfrunta sarcasmul fimiliei: uagnefanelciruualmdaiarntfisimrtmoltliivVelmaespcaionrnigo-empicpeeesrbsaiputersicnoticuviaal ieBd.ueDonaa,caarivo-ettai
ce idee nistrugnici, si pictezi acoperiEurile caselor
ln violet qi luna ln roqul
nospedme.s,rPcneeisnidrhdeeoiv,leoaclgaroutronll"asiriinendeagmreifnairidmnteqerdeineei slctoeninriebcinlauetqimoci oe9o.pirgi-eilalonorizncaarueriedcreai s5-1 cotonogeasci pe fiul sXu Michelangelo, in-
seainni ca acesta,,consideri pictura un lucru de
ni:nic ai nedemn de casa sa. . . ln plus, acest rat5,
vdzindu-gi familia lpn,miasueljzinedfuii-iseincucofiemcearrtesaanu,
l)aci la aceasra adduglm qi influenla, ln general vecit obligat si-gi se
la
vreo fabrici de poslavuri gi m5rase". O asrfcl dc
nggativ;, a educaliei clasice g' imlnadieotrseebbiuai" lnvi- cornportare ne dovedegte totala lipsi de stimi
l5mtntului desenului, iata de meseria de pictor.
nu va nimic
lcaueltdcveiacvaif-liipppesinnittiirudIaeaucr$moren5rs-geescoidncleoetf.iitnLdiatoivapruuobrmemretaalenteifa,estlctnaerele-a
rul este gata si uite cX ln epoca- preadolescenlei Dar tatXl lui Michelangelo ficea parte din bur-
ghezie; un nle$tellrgar ar fi iudecat altfel. La
sfirpirul secolului al XV-lea, conditiile economice
clipi o pirticici inrir"rtilesc atlt de mult traiul cotidian tnc{t
IluliluHte,npr_i oReoreu,spseenaurrusaou Piul din geniul in mod deosebit oarr:enii s"lnraeclei
Klee. c.rt,egorii sociale, gi
ai clror numlr e din ce tn ce mai nrarc, incearci
Cirlile de qcoali, perelii acestia au losr
cddioirnrntinopptddaeeairmuenzaiansetaivbpriXlrXecadirateilsi ta-uluseito^perrexucploricsrneea.r'vpcionirseerdnc.orrediputretl ori cie citc ori au prileiul si-si scoarX fiii dinrr,urr
crnie'ndiuurnsaoirrfiut gdiendsedcoeieasciarsici,iecio. pMiiei mizbouritieleaureldaetseeaozrii
cel mai direcr. si scape de aceasti tncarcerare sociali.
ti.mPpiurilndliei sienntrinisdt"alaiudiunnecaourizraefaiicloliir ,,care-;i petrec -\rtistul precoce care-gi vedea proiectele zldar-
brutale. nicite, dispirea subit, qi adesea penrru tordeauna,
i.asari de 1a domiciliul familial angaj{ndu-se ca ucenic
ne relateazi ci Michelangelo ,,a trebuit sI suporre la un pictor sau slujitor la un prelat.
,ltdgou.ie$ru,msnaaaltetrira"em.tabJumuolisteteenpsrohIrridVi,ueanarduiedinonVuvpiameadnratl,ei dfarieeu^pltoraoutgminluuuariirigebdiiaaeabrtirlcliuirhcca{iateie-r
Celula familiali era pe arunci rnult mai puqin
structurat; decit avea sI devinl dupl Revoluqie.
Suh vechiul regim era un lucru curent si vezi un
biiar fugind penrru rotdeaune de acasi. La cinci-
ca s5-qi lnduplece tatil: la vtrsta de abia cinci vsparter.zre.cpeir. ianntei,aQscuiednurcininddue-sleasTi olurcirrelzgei
cianinrtiureeilaz.air_iietxsec-caituerianvttaeprmozriisrnruepttrueal iptliuceiaLoreuadmoodveincseeadnliu;XluGIi\r,'e-ltueazape,,i p5rlsegte
ia Paris.
t3t salU'i{n[nauieneiodgtreiaii,,rmpp-ieleiennait.trrufuPociseuitrnraaerlfuluVennalgcecaar,sticecdk,oedp-itinalutrXnleel.arsptrioe.uvn,"elituse"tn,e"glynsie"lutrVijmidtaonpir;
ciudat din partea unui rati care voia sI faca din t30
ce se juca, o clititi fierbinte ln capul lui Ch:rrles intilnit, 9i ci seniortil de I ockhorst i-a piitit tot
d'Ypres, patronul la care fusese angaiat. Tatil
si.u, dupi ce i-a dat c sumi de bani, ,,1-a trimis atilia florini de aur clli ani avea antorul".l
istoriograful continui: ,,E un lucru dovedit
s5-gi caute norocul in ald parte cu ordinul de $i
atit de experiengS, clt gi de relatirile istoricilor
a-gi clqtiga singur mijloacele de trai. Bietul biiat ci oamenii pe care n;rtura pare si-i
l'ii ale poelilor, preferali, aceia pe carc ca ii prcdes-
a-junasveelaa poate doisptezece dsaeudpuamisipnrieczi egcieoaamnien-ii ales copiii ei
tineazi si depiqeasci prin realizS,ri intelectuale
Malines. F,ra o zi ti manuale pe cei mai de seami, tgi anunli de rim-
iegiseri la plimbare; Pierre st;tea deoparte odih-
puriu rolul pe care urmeazd. si-l joace rnai tlrziu.
nindu-se la marginea drumului gi, simlindu-se Cunoagtem proverbul: ,,Ziua buni sc cunoagte de
singur, fIrX prieteni, fIrI cuno$tinte, flri perspec-
tive, coplegit de durere lncepu si pllngl. Cuprinqi dimineaqi".
de mili, trecltorii il lntrebari ce necaz are, €e Copilul, lir depiina posesiune a talentului, il oieri
meserie etc. Pierre le rlspunse ci este pictor, gi in intlia lui prospelime patronului. Daci ln Flanclra,
in mod special, patronul lisa friu liber fantez-ici
cum la Malines erau mulli pictori acuareligti, unul ucenicului, nu o ficea atlt din rnotivc estetice, clt
dintre ei tl lui la el". rnai ales din reflexe comerciale. Era de ia sine
Inainte ca tnvilSmtntul si devini gratuit gi inleles ci lucririle executate de elevi deveneau
obligatoriu, studiile erau neabordabile afarX cloar
proprietatea stiplnilor care se gribeau foarte ade-
de cazul cttorva privilegiali. Era necesar si se sea si. le transforme ln bani.
dctermine cit mai curlnd calitSlile profesionale
ale copiilor, pentru a-i pune repede la treabX. Incepind cu sflrgitul secolului a1 XV-lea locui-
Maturizarea era precoce in aceea vreme gi se veri-
rorii Flandrei, rrult rnai pulin sensibili decir cei
clin statele latii-re la compartimentirile sociale, au
fica ln toate clasele sociale. Fetele de treisprezece o atitudine destul de realistl fali de meserirr de
ani se miritau cu prinji sau inrrau ln slujbe lor. irrtist. in aceste !;ri pictura este foarte aclesea
Biielii de qaisprezece ani erau colonei qi comandau sursa de existenli a celui care o practicl
regimentul familial. Pirinlii se stri,duiau si cles- Referindu-se la Hugo Van der Goes pictorul
copere clt mai repede gi, adesea, lnaintea p'-rher- Van Mander scrie tn 1604: ,,E un lucru obi$nuit,
t5lii lnclinaliile copilului. cel pulin frecvent, cI ln clipa ln care s-au convins
ci cei de meseria noastri au posibilitatea si cul.'.igi
Uneori lnjelepciunea populari are un efect onoruri 9i. bogilie,..pirinlii l9i-indreapti cu mai
fericit. E foarte posibil ca, in domeniul artisric, mare uEurinqi copiii spre studiul picturii".
de exemplu, omul simplu din Olanda secolului
al XVI-lea si fi fost mnouglttrim. aSiimpeprls-pdiceasccoepdcericrilit in secolul al XVI-Iea, ln Anglia, ir-r lirangrr. gi
tn Italia, meseria de pictor este considerat; ca o
mulli dintre educatorii situalie foarte de invidiat, capabili sI suscite vo-
a ceea ce un talent avea mai prelios ,.i mai cleo- catrii tardive: Rosalba Carriera, la sfatui unuia
sebit era foarte dezvoltat 1a oamenii epocii. Ei dintre prietenii sii, piriseqte desenul de dirntele,
nu aveau complexele noasrre; cel mai irnporranr meserie pe duci, pentru a se dedica picturii. N'Ioda
pLluuuerccnmrasusui ledacreuaqLitterndeyidipl,arstiiemlcaciouldl,e,verVelnngaidsrnaesvMpaierasnullunpd,rmearemviseolcngariurieei.ac.idc.uea.l.sl.pcicrnuei portretului care face ravagii tnceplnd cu mijlocul
avlnd abia doisp_reze.ce ani ,,a pictat pe pinzi secolului al XVI-lea lncurajeazX de asemenea voca-
ln te,mpera Legenda St'intului Hwbirt, htciu nbmai- tiile. Copiii minune sint expioaratri clr neru;inare.
Thomas Lat'rence, foarte ttnir, cl5tigl crisrenqa
t33 1 C. \r;rn llrrnirr, Le litrc tlc peintttre , ,,[.ucas de |-etJe".
nlRpacioracianrhccleaielrlodaarg, ipsrvoir.lroirrsccreatliirr,.eisMLtilaaillcb-a.airils,iroileguisniitelnatoptnarreeri,ezlienSsleritrrt,.i.frloairunmndJiieliiicreicq,^buiracigcisi-, rrodificirt; dintr-o anci-reti. reccnt; facuti asupra
pirirrtii sii, ncbur.ri de nrindric.-pre;ediniciui .lcr;-
Lrnui grup de pictori care expun,eau la Paris, a reiegit
cir rnai rnult cle 59070 dintre ei au inttmpinat rezis-
'tIeontulaqi.p.diraincilijluosrtiqfiicciriileabpiaarTaolsseamuinfiotosat rlen,cuseracjaonli-.
srrrti, ci, opozigia nu rnai provine din aceleagi medii,
den,iei Regale. Dregostea penrru picrur:i, lcg.rtiL cic nrr-rncitorii, 1i.ranii, funclionarii, artizanii (acegtia
pictorii, i.p".t. clin urrni, inceplnd cu secolui al XVIiI-lea au co-
unele acvlar-n'stacrjeir',,rfjar cvJoccaa-rlinilc-g-efniiclorar,i ^ si irrrrep;incli borit clteva trepte pe scara social5) au ncvoie de
cle ,l salariul tlnirului birbat, qi totul ii face si creadi
totui pentru a le asigura pregritirea cea rnai buni; c:i r-ru prin pictur5 il vor dobindi; in plus, pro-
astf el a l'ost cazul rar;l;i lui Raf ael sau al lul
Hippolyte Flandrin care, degi necunosculi qi siraci, letariatr-rl arnbilior-reazir din ce in cc mai r.uult sX
ntru-uns-aruef^ugzl.ndit s5-gi manifeste amiriciune;r prii-r- inaintezc pc scaril sociali, situalie la care de aseme-
ri.l.oRreiarrcbliiolegbiiiulirgshinerziceliifegriirein. special ale negulito- ncr'r r1u poate a junge inci prin cariera artisticl.
de reuglt,i 1c,r in ochii unci anumite clasc, pictorul rinrine tot
l,tindri
trr-r pictoraE, un anarhist. Sttnga nu-i apreciazX prea
nrr-r1t pe anarhigti. Dificultijile rnateriale se opun
care le-a pcriris si-qi clqtige stin-a si bunisrlrc,r
ei se striduicsc si-gi orienieze 'p"rpo.g1e"npir.trrpillenis'pirne cle asemenea vocajiilor. Practic este cu neputinli ca
r,rr.r fiu de muncitor, student sau ucenic, din iipsi
destine similarc. Multi vreme, dc timp, de locuinji, sau de bani si urmeze pic-
preajma celui de al doilea rirzboi mondial,-meseria t'-rra. in plus, obosit de munca pe c,rre o depune,
dc r-iq1s1 pirca pe cit dc nedcinrri pc alir (ic
L, nrai bine si fie secrctar la prinrlric. unde si mai giseasci forga pentru a se dedica unei
h.noetslirsi5urtSe. de soarta noi activitili? Nu lntr-un apartament cu dou5. ca-
consiliul cic familie responsabil
lui Eugen Delacroix. E mai biire si fie politei-r- mere qi bucitXrie ocupat dc cinci persoane i;i va
gisi el cahnul necesar cxercitirii unei atare n-rese-
nician, afirmi piringii lui Th6odore Rousseat,. rii, irr clrc rneditalia jor,rci uu rol atit cle inrportant.
,,Orrcun.i, iti vei termin,r r:'eclicir.ra" ordoni D1.
Bazillc fir.rlui slu. ..Tc vei duce la Scoala Navtrli" in secolul al XX-lca, clrsele miilocii, ,.cadrele"
. r.rm sint numite, il,rnifestir f,r15 de arti ;i de
i se ordona lui ivlarct. C6zannc a trebuit si-gi ter- creatori atit neir-rcredere clt gi curiozitate. ir-r re-
nrine clreptul. Pissarr,r a prr:i'cra t nrai curir.id si zervele 1or, care nu mai sint atit de naturi pe-
lugi c1e acasi clectt sI fic funclionar tn tnrreprin- cur-riari, deosebirn mai dcgrabi considere nte de
sdveoi rricr,rsr'cicpoltimc,s.e'e.rdcaoiapdlaruecprciir,i,rn,dt',eouivrrcsciczaii."s.tDPfca5l crciilneslierinrleeussicermGii.rrieetu.a"z.zteiii ordin artistic_ $i social; abonali la revistele de
pi oi lr,'i r\lechinsky lqi obligi fiii,,si se cluci. irrtar, vizitetz,:a mai bucurogi rctrosircctivelc cle-
la.\cldenrie ri si invele <leseriul". clt bienalele. AfirmI ci le place arta modernx
gi fac dovada acestui lucru prin admir:r1ia lor
lccle;crprnttruiiuccoaBnroetninn1uainardds_easclaeougneDsnidudefarye.a-uCreiiteni:,r
Noliunea de lnvXlimint a fost totdeauna legari acfearnar.rc.iltni.srveaarnenx-i
de icleea de picturi. Ca sI pictezi trebuie si ptii si
ca cle pildi Bu-
desenezi, acest lucru esre atlt dc adevirat lncit daci f let qi Rollsul sXu, PoicaoscsuopaqTi ieavnecrrecacosmaa-nch.mbieli-
un pictor abstract cste acllzar cL pictcazi astfel, lu, scrii,r de pictor ca
slu mai exact o nrescrie ncsiguri.
crul se datoreazi faptului ci nu e in stare si re-
ln schimb, rnarea burghezie, aristocralia chiar,
produci cu ficlelitate modelul ales.
in zilelc noasrre, cLr roati. cvolutia rnor.rvurilor, 85 capabil; si-i furnizeze tinirului artist bunistarea
sitr.rati.r nu s-a schir-nbat cleloc seu'mai curincl s-a 134
ma[erial; necesar; lnclini si favorizeze nagrereil liber si se aruncc in api; intre ulr norar prost gi
Lrii pictor de cluz.rna nu e nici o deose;;ire".
gi dezvoltarea talehtelor.
Din clipa ln care Bonnaf6 a scris acest articol,
Prejudecilile s-au schimbat. Conrrar mentaliti- conlinutul a milioane de luburi de culori a fost
.rruncat pe apa uitirii, uniflindu-i in rnod peri-
tii de altidati, a vinde plnze nu mai tnseamni.
o injosire. Lucrul acesta apare, dimpotrivi, un e rrlos vaiurile. I)ecirnul Salonuiui, drspreltrl cLr
mod original de a clgtiga bani, o formi de dan-
c.1re este priviti Academia, lnvilSmlntul olicial
dism. sau premiile Romei, lmpreuni cLl, pe de alti par-
r\parilia fiilor burgheziei in rnegtegugul arrelor te, o libertate de exprimare mereu incurajatS, ris-
se simte in mod deosebit lnceplnd cu al doilea toarni concepliile tradigionale.
Lnperiu. Cataloagele Salonului devin anexele al- Consecinlele modificirii doctrinelor de lnvi15-
nrint sint. greu de apreciat. Asrfel nu gtin'r inci,
manahului monden Bottin. Edouard Bonnal:i scric clacX libertatea de exprimare artisticir acordati
in 1875: ,,Zllnic, cite un rinerel, speranla lrori1- .rstilzi copiiilor: nu risc,i sir i:riiruqc clispoz-i-yii1e c;rre,
riatr-rlui gi a noutSgii, dX buzna cu capul iir jos, in in loc si se dezvolte in voie, ar trel-.ui si fie
picruri. r\h! de l-a$ purea luir pe unul de urechi: ghidate. LXslnd copii si se joace cu culorile sau
Vrei sI dcvii piL'tor, cir.rgul mcu? l)ertect; sigur cu huma, tncurajfndu-i cl-riar si mlzgileasci clupi
ca ii-ai gi ales genul. Eqti realist, naturalisr, idca- yrropriul plac vegmintele sau perelii sSlilor de
senzationaiist, irnpresionist, sau impresiona- siudiu riscirn si risturninr, ln mod periculos gi
lliitsrt, firi voia noastrl, conceptia pe care o avem inci
nu gtiu exact ce. . . Asta e ur-r lucru br-rn. clespre meseria dc pictor. Ceea ce acum o juini-
Acurn. ce ai de gind sI faci? N-ai si rc nprrci
de picture religioisi, e clar; dar o si tate de secol era socotit o rnunci dificii:i, dcvine
oare, calul, oaii, clinele, 'pmicitlictzai-, lrentrlr unii un joc irl artei. Nu vind, oare, nrarile
floarea, marina, magazine panoplii de pictor, care cll al'utorul urror
rul sau vialr de familie? Trebuie si te hotiriqti; grile permit copiilor si faci picturi ,,inforrn,rl5"?
fiecare cu specialitatea lui qi triirsci diviziunea {
muncii! Ce corrvir-rgeri politice ai? Problerra e deii- 1)aci nimeni nu contest; f aptul ci educalia
cari cici ziarele qi criticii din partidul opus te vor I artistici clasici trebuie si fie structural refor-
face nraf, oricare 1i-ar fi talentul, ln tir.np ce con- nr:rti, este oare atit de inutili initrierea clevilor
fratii te vor ridica ln sllvi chiirr de-ai fi ultimul 135 r37 in legile perspectivei, chiar dacX ele nu nrai stnt
dintre furnizori. Eqri gata si te dai trup qi suflet .rplicate, sau in cele ale reprezent;rii considerati
pe rrina unui a,n,treprenor la m,odi ,care si-ti
inchirieze pensula cu atlta pe an qi sI ;i esuirc pe vremuri obiectivi?
sarcina de a te lansa? $tii sI tragi foloasc de pe
nrr.na unui tablou de succes, s5-l vinzi e n gros Daci e adevXrat ci in ceea ce prive$tc arta,
qi en-detail, si faci dupi el copii pentru arneri- geniul trece lnaintea invigiturii gi a priceperii qi
ci, de aproape o sut; de ani, a disprelui qcoala
cani, reduceri pentru englezi, studii separare pen-
tru parizieni qi acuarele penrru negolui obiSnuit? cste un lucru de bon-ton, nu este mai pulin ade-
Vei fi tu in sflrgit un industriag ca mulgi algii
care igi urmireqte zilnic mercurialul tabloirrilor r-irat ci rnarii pictori de la Gustave Atloreau la
expuse la sala Drouot, care iqi are reclamcle, cornis- I)erain, de la Picasso la Matisse, de la Marquet
voiajorii, prequl curenr gi conrabilul s5u? la Balthus, nu numai cI s-au hrinit cu discipli-
Iati. ce i-ag spune tineretului acestuia gi gtiu birre nele clasice, dar, mai mult, au apelat adesea la
ce mi-ar rispunde dac-ar avea suflet. Daci nu, e
cle. Vom vedea de ctti perseverent; au trebuit
si dea dovadi majoritatea ,,ucenicilor"; clt de
enevoioasl se dovedegte a fi fost escaladarea ci-
rrdelelor ln spatele clrora se ascundea izbtnda. Ser-
slvaaiitrsiIutrsiildcurmieosn,artiriiiiae-uagzcprueeeinclsecirucaucicpercuicieiaddceneaitetalpsealitllniitidntev.aaigtcteioi,dmneaslnaupiloangigice"dearceirlsuide,coadi'prtelelt.iirnnd.reoeinrifreuiisnnicuii.ortuc._i Capitolu I 6
er.ou plecat si-gi cucereasci frumouru, ,.ru ,.nr., _
care-l ademenesc pe cel ingelepf. FORMATIA
jiile Dragosrea
inniscuti
mirii. iar pentru arr; ii di foria ,reccsari" rfir_
va fi fructul perseveren-
rriumful final
qei. \desee, nimic, nici mediul ln care rijiegrc, nici
dsmeaeisrteiutrrltaeuvrcoaarrd_eiocrb_isstera.capordoleeplvouern,rreivbpsc-icoatgoeiarxeq'rscieirtoemr,uangnui,iflieansstciiiusgi.i
se in:pune.. Din.clipa ln care'a ficut alegerea e1
pictor, lnaaiaincteumcl-raradrodpetriaofireinliqviieta. pi esivfriec-.
Ased,corepdtei pictura ,,Am at'lat, d.upd denisia clomnwlwi Earard,, cLe la
ltmnictuarr-ioplgicnitopuiruraiis-efaarntlaialimer;,illia-.rl,
chicr daci .r'cesra prac ,nai mwlte persoane bine int'ormate, ti at'lu incit
mediul, pcnrru,.r'iirlr.r
carei qef' era maesrrul. zi rle zi, cd Acad.entia a t'ost mai totdeauna o
;Cceosailrd\walttic, eirtrtucriitlopresnitrwa intrigilor, a
Asrizi, artistul igi juri credingi nestrimutati tineiii ele-oi ldcomiei si a
fmaitriatedereanruian_t;prir,osparic.,r.i^fiicqipi ,g.icoarerisitmurpnlaicrlenaefneuc--
sicanarea'di-
reeioralwi' consilt;ia o distracSie destul'de obiSnuitd;
in,t r-aclevdr viasd cle atelier tn care nimic ntr se
tivi 9i economicX profundS. :rufd, nici nrdcar lwcrurile st'inte". . .
Dar patimile tinirului arrisr nu s-ati inchciat cu
aceasta. Atelierele ln care debuteazl slnr o qcoali I Llin scrisotrea lui La't'eulii!e c;,tre Villocelf, Rcmq,9 fiei jrj'Jl
aspri iar acela care vrea si aiungi pictor mai
are de trecut tnc; destule probe de iniliere, lnainte
de a fi considerat ca arare de roari. lumea,
I
itreqriiusl ucprreainraiitudrealeobsiaeucreinisliaauticime.aAgiuntioaruvlinlodrtpr_sre-
nucuri tn slnul tribului de o consideratie deosebiti.
\,I;ri rnult decit un artizan, el este un'fel dc d;;
i L.r r.
S-:rr putea deci ca din morive aserniniroare" atir
r l gipt cit gi in Grecia sau la Roma, lcfii d.j ur.
i:rc si-gi rc^crureze cel mai adesea lucritorji prinrre
rclavi sau fogtii prizonieri de r:azboi, oameni ci-
rora li se putea mai ugor intcrzice ascensiunea ia
I
rengul de patron.
Pir-ri ln secoiul al XI-lea agezirile ininisrirei;ri
'rrtitliirtitsSinligleuraerlteiscricaeregci oinntceelenctrrueaalzei,, gi pe rpe tueazi
"i"li.sgemripA1larr,oo)h.rrua;ic:oLlct.aaui-verrder;aze"epe:laiaalrtlinrrrnr^llietssraeli5.tsnd-rara1tevll.ixedltslradrreeela.ztuetugonXimaacicp:iresnjonuertnipleraeiS[ga.atptai-drSiapnrsdv-iceaanrlreuuliralaJgicDec5cfnecsuri[ade.dt^Irlirlaueaenn.cetaapcmrcatiulmm.j.oellournicef.ieledavin;dcinaenscpe*r.g)orne1rr_..r5vnc,1iproar.e1riirip..icbduld,cce;ifiian.,ce.iatjrt.."orudao"."o.rJpeo"rir.rrfr",li;uoii...iii.-cal;.ulmiilr.l,rire*rrrn.,cjoatr"."rircal"tr;r,,.iroa.'l;"tirr;ncv-citerr^snnrooh.ua;frar-l.i;iepcidr.'pairxx..igii'crrupldcerreeitifeoulereoiephinn_bnrrd.riniurrriiiearatiiu;rrrnic.innnrarl:crruei.__.iie",t_-i_ii:.
gi in niod de,-.
1uactv:ruIcum3io_ie..llar.onup-Dtrr,rollec,,la|rcratg.pta_xciranFqleievmtllce.ioolurreieentgcilsrtrreieigiuari.,iliilormioirsiaopmaisd.ege"ouorirencrbs.llecogiarlapo.eiunrdrpiei,a"-icac-"s.ordra.uan;iu.lvorral;imidanqsteii#c;eare',au'"oq;,lii;nsis'isiiricr,"oraiudr.rdio,cleape",iart;nJ*a.po;eactci;rrcDrrlooaieaefir___"ee .'l:it invitiminrul. Clericii, irr gcrrcrrl lii de tu-
.roumlipi l_entXob. iMie,tnsilsnttirpilerimpriiimceasrce primesc o instrucgie
de asemenea gi biieli
cic origine foarte modesti,, care, iniliali ln rehni-
iiXe artisrice, participi tn mod anonim la execu,
t.lreri rniniatr-rrilor sau a frescelor. De la o mlnls-
i,ire la alta, lnvijimintul diferl profund. Ficcare
miirisrire lqi legifereazi proprii
.rrc propriul szlu sril. regulam&rte 9i-9i
I tr)ar corporaliile devin repede adversarele co-
I :nLriritililor religioase; nu vor si le recunoasci
r.iiiruespcrtiusle;dtea.ba.loeuxerci r,rretali.giionasaete, lifereresicee)lopreocbaiercetele('rpnoat-
iucr;r gi ele, qi cer si li se rerragl ciluglrilor drep-
,iLrl cle a forma practicicni. Rolul principal al brer-
i'ei.or nu era oare acela de-a asigura cei mai bun.:i"
educagie viitorilor arri$ri?
Pe rnisurl ce mlnisdrile cedeazi asupre aces-
rLri puncr, corporafia t;i revendica-nrorrop.,
rtll ^lnuvltaimfamintUIul.
in ciuda acestei pretenlii la privilegiu, fiingeazi
nxL'nllm;rate mici gcoli private, conduse ln general
r_e_irg'tlgo.arsre". irrterdicrii sinr trneori dicrate cle nrnli.,,e de ptcton cu oarecare renume, care predau i::
,l p,,lPcr-ai1rer timpurile cele um.,a,i.plntdrteupiiir"tadt"e,*-mfiuinheu.erfri;gli.i ichimbu'l unor sume consid,erabile profitind tot-
sau sculptat. o,dati de rnln'a de lucru g-mrainruiaittul raistuellevilor
t' [or. in 1485, la Tours, Tean
cu ppeuteIlrnignaracguicneoasfareurerealigtieohasneic, ifainpttercv"irnee
ca frrr.nrr*i l4o Bourdichon ajutat de cei rnai buni discipoli ei
Ei privi_ sii. executenji ai fonduriior qi chenarelor! con,
duce o adevi,rati industrie consacrat; confeclio- ri.: ;;pte ani consecutivi. . ." el priniegte asigur.,.rc.r
nlrii cirjilor de ruglciuni sau a porrretelor. Dar, , ,. ,:ri1 sri.u ,,r,-a fi hranit, adipostit gi incilzit in
inceplnd cu sflrqitul secolului al XV-lea, cind I rrr, ",i cinsrit"; in schimb, tatXl se angajeazi si-;i
corporaliile guverneazi meseriile, acesrca pretind ca
dreptul de a preda tnvllSmlntul si fie rezervat I
doar rnernbrilor lor. Ucenicii slnt astfel cor.rstrlngi ,.i'r:relini fiul cu incalliminte qi haine qi si-i ofere
si,1i'i 11s111'1ului Joly, la fiecare sirbitoare a Pa5
sI pliteascl taxa de ir-iscriere in confrerie, care tei .i. un costunt de scrj".
urci ln general la 5 parale (carn 2.000 dc iranci
noi); doar fiii patronilor slnt scuriti de taxa. Pe i':,tronul, nemullumit si primeasc,I o si;mri
clc alti parte debutan;ii mai trebuie si pl5teasci ac.:r;;L in-rportantS, pretinde pensionarului siu o
sr,rl,inere totaii. Sub pretexr c5-l lnvaii n-,escrii,
qi taxa necesari tntrelinerii qi educaliei lor; aceasra r:' :-iiLrl este, firi putingir de scipare, clar nu nr_r-
vatiazd. dupi prestigiul maestrului sau caliralea
mesei. La lucrXtorii de covoare maure perii'acla rit;: pe rnlna patronului, dar gi a sotriei acesrui.,L.
de uacneni ipceientdruurceeaizciazreecpeoarnsii-prei natcruhitterecneoleial1iO$Oi l'. ;rebuie sX miture casa, si
opt faci curselc, si
-:,L; . la [rr.rcitLrie, ingri jindu-se totodati li de
parale necesare pensiunii. in Franla, ia siirgirul .{iJrirr. D.rci fflunca sa nLl estc considerati c.-r
s;:rsficitoare, stiptnul are dreptrrl s5-l bati; to-
secolului al X\zII-lea, taxa urci plni la 3OO livre, tu;i. cloar el se bucuri
piitibile jumitare la semnarea contractului 5i res- ln illite rezor.rabile. in de aceastii prerogativi ;i
tul doi ani mai tirziu. 1iS2, un parron bican,
acuzat ci gi-a bitut ucenicul, csre condamnat itu
Patroni 9i elevi se leagi prin conrracte. Daci ir'.,i. ii s;i-i cearJr scuze victin:ci, cLir si Ic qi rei)eie
lntre secolul al XII-lea qi secolul al X\/I1I-lea qi t'n faja unui notar, undc vor fi inregistr.rte.
forma acestora se schimbl, fondul, stabilit clr.rpi
l-t.ii.,. nli e reconranCabil si te opui capriciilor
texte folosite gi de vechea Romi, rimine ac:ia;i: stioinului, esre bine si te folosegti de orice penrrLr
e vorba de un angaiament formal qi reciproe ion- ;r r:zista, ln afrra revoltei. Vasari povegtegte cii
tractat ln fala a doi patroni de meserie. Prin ;.cesr '|l,-L:,ir::-r.efiunricioosdcii Cristofano, elev al lui
era trezir in fiecarc zi Andrea
contract verbal sau scris, patronr-rl qi ucenicui ln
cu rnult
vlrsti cle aproximariv doisprezece ani. iqi ir.r,pun inrrntea zorilor de citre patronul siu neribditor
in mod mutual un anume nurnir cle indatoriri pe ;,i-;: puni ucenicii la treabi,,,caut; o c:.rie prin
care nu pot, nici unul nici altul, s5. le incalce pe iir: ;.i-l inrpieclice pc Andrea si fie atit dc mati-
tot timpul duratei uceniciei, care poate fi fixari n,r'. Gisind tntr-o chigimie vreo treizeci de ciri-
de la trei la doisprezece ani. Cu ecordul perronu- lrupi pi libirci, el fixi pe spinarea fieclruia clin-
Iui, aceasti durati poate fi redusa in schimbui b,a- Iri rce;tia o lumlniricl prinsi cu ace nrici
nilor. Patronul are lntordeauna dreptul de a-gi qi i;i',iiri. Clnd sosi or;r la care Arrdrcr avea o[ri-
ceda elcrrul unui colcg pini la incheierea sraqillrri. celui si se trezeasci, Buonamico aprinse lun.rt-
Fiecare contract stipuleazi c; patronul are ot'li- nir:lelc 5i introcluse ir-rsectele, unrr cire una, rrin
galie si gizduiasci tn mod confortabil eie.'ul.
Clnd, ln secolul al XVI-lea, ,,Pierre Grii:,cily, crioiturile ugii, ln camera stiplnului. La vede-
r:,r. nricilor lunrinitc:, Anclrea, cuprins de splinri,
maistru tlmplar, lnchiriazi qi di in arendi jri.:tru ciz,., ir-r genunchi, lngtnl o rugiciune, ceru bine-
9l li ai sii, lui .fean
Gribolll', Fiui Joly, rne;ter ripogr;rf, pc -.\lbra- cuvintarea Domnului gi se hotiri sl-gi piriseasci
hr.r-n ile'r..,ni.- inr*iiat casi-t: ,,Inntil, patroane, li spuseri elevii;
siu, r,ici prezenr si
voie, ca si-l serveasci pe numitul Joly in arta
cornpoz-i1iei gi a imprimeriei pe rerr.trenul qi ri;,tpul acei:tr nu este declt un semn de rizbunarc al
142
derir-.nilor, furiogi c.i sint tlezigi cu lroaptca in
cap; s.; rimlnem cu rogii in pat pini se face zivd,, riuncFevnriilmcrusllntiota-bdrseeearvgciaucsleio.rpviloeinrrdieeslleateditena-cpsrrneerdaairnanlgaid.tiLscueoirplniininldoer,-
qi o si vedeli ci n-or si mai-vini!"l
in Evul Mediu orele de lucru depind de ri-
siritul_l! apusul soarelui. Regulamentele inrerzic, gre$te pe misuri ce esre frimintar. [conomia se
impune cu necesitate: fiecare trisituri de pensuli
lduemailntfledl,edceltcceeleamaaizrin\eui.l,tJIaorrni,al,ucarrutilzalaniai lttlii costd, scump, suprafaga infimi a unui mjnuscris
pdlneecevspatulrudicelranullioilarAacoapredalerermuEiae$sieirtderigemaiizlneeecauijra;m',li tivanordmppervimetidneerlapc la $apre srraruri
primeqte plni de vopsea.
Pentru exeeutarea fondurilor de aur, se topesc
ducali gi lechini, dar scumperea
cursuri la aceasti ori matinili, iar pe peniionarii prelului vopselei asuirurleudi,u"cpfodiin"
inciti piitorii
materia primi. Cennini se plfnge ci dintr-o
gcolii de la Roma scullndu-se ,rrr* i* orele cinci. nedi se scor suti pitr,_rzeci ;i mo-
in L137, pictorul acum o cinci
ClnenlnnicnhoisoCaerenaniSntii,nclnhcehsi.sigoi de foije de aur tn timp ce ln irecut nu se ficeau
vreme plntru datorii declt o suti.
petrece. clipele libere redactind un trarat de pic- Fiecare ingredient esre cintirit, cici cuiorile
asupra anilor' cle frimlntate cLr ulei fiert nu se conservi bine.
turi. Autorul ne inforn-reazi
sdei bsuet..;a,n,ginacjeizedelalappiivrimXlaiatinuenruegi'pe,a^terloevnu"l
trebuie Tcraepblutieacdeesctei cparelnpafrieacjiai:refiedcimarineeraogni seIsiteei de la
rrarat
care il
invata, trmp de un an arta de a gti si deseneze
pe tablete, d,e a tria culorile, de a iierbe cleiurile, ssueppraarvaetg-hgeiapzdro. dcuusadruttpXmtarei batueinntli.elPeavtiir,ocnuul igi
gccescd{gralauleere.pbplqzvotaiiee.uttrooil-lldia.oflnveerrrlasEem:afp,lrecirtlennee.fisnusvttifnacaic.eg_ib.Altlavrur1cCuotlo9sip,eicnisianuEsesmfnaamlaaesicanllecreersaii,iat[ai'iudndublei,cra,,,uaurtsecaenpnhladodneipzaaagiiier$rieil"ent"deddgcqererieiirittseiiianfpddleuep'rrizrueavat,eineugl"oea:roastsuirnn.ieriroitiXcir.utqrecerdu.,i-i,.,-si.
cit
dozaiele sparleo,d, lunctoiicilmoraipcroaporiitroisitaumri.prdeenrclrepioenr-,
conferi
sonali.
s_auA. rLlaa de a prepara culorile iqi are martirajul
cFilourenngtaln, iirn preajma_anilor 1540,
zvonul circuli
pictor gisit mort, cu trupul
stripuns de lovituri de p.u,mnal, este victima u-nui
dalfoletuurtivanleilciiuliec,oaip9ladtrizee,pccaienizqdduteirtiu.ealrBmunilttiirrnatinmcuaelrreipnn,breiinczgeuolcmiiuenvasilnzeiitarncreoiclaoairvelueuz:arii concurent ciruia i-ar fi sustras prin giretlic o
releti al cirui secret ll avea doir el.'Frimtn-
tarea culorilor comporri qi alte riscuri. Pini in
secolul al XVIII-lea doctorii au diagnosticat boala
numiti. ,,colici de pictori" c-are ari;ge in general
Dumnezeu, Sfintei Fecioare $i a tururor sfinlilor. ucenrcii cpafruemmba, nceuvmteaazdr,fpi igamlbeunllidi epearl>gainztd.
PinX ln jurul anilc,r 1820, culorile livrate fn
buclgi f-ieercaiurufiriamtclnlierar rsei pe paleti dupi oxid de de
sspaeuc.ipfi-craef io,rform stiluiui
dozaie ln
general lnsi, ln afari de cazul clnd o-afacere
deosebit de scandaloasi aiunge ptni la urechile
IucrXrii ln curs. Pralurile uscatc sint arnalgamate locotenentului de poliqie, nimini nu se preocupi
aglutinant, de regulX uleios. Fabiicare,-r de soarta tineriloi invigicei. Practic, nu existi
cu un
anumrto-r. paste,cere uneori o zi tntreagi, iar pen_ un regulament public care si se preocupe sau si
livre de lac protejeze minorii. La clteva sipiimfni, dupi ce
tru a sfirlma doui de rofli ,r,-,'l-,u,n.,
muncitor are nevoie de zece ore. Georges de la Tour a acceptir si-gi anfaiaze
f-l_or1eGnt.in"\,'aHyearrmi.aLnnts. peintres toscaits, ,,Bufalrnaco, peinrre nepotul, Frangois, tn schimbul unei sume exor-
bitante, izbucneqre o epidemie de ciumi. Pictorul,
1955.
speri"rt, fugc cie acesi irnpreund. cu ltan'rilia, ordo- l)ar nu e de aiuns ca trcenicui si il ciouir
,rriligr.ame de cadmiu penlru a desena o musc;;
ntndu-i rudei si rimlnl pe loc pentrLr :.r avea 'lt,,),I,(icr)taiilecrothb;riu.i'iribCeisuapqdu'amenredaaseiaertmleoeeted-gneehca:iretlrdsnieiiatii,sl;ie.ii.isapurl.epo.'futei.un.sriia1orinren"grdauilcenlai;meugerh.nnuitblcedreX-a-
griji de locuing5. Boala nu-l crul; pe tlnirul ,lcstinele comunititii sint de cele rlai multe ori
ucenic, care moare c{teva zile mai tftzit claustrat striluceasca in posturi
ln casi. .rrti;ti ratali, avizi si
.,,l,riinistrative, ignorind sau disprcluind proble-
Istoria oamenilor muncii abundi ln afrccri ,rrcle estetice gi per-rtru care nuttrrii cunoa$terea
unele mai sinistre declt altele. Dupi spuseie bio- li.rqrtermebausinifleirliimmaai ibeirniaelemloortiavreeleimunpu,rirraantilti' c.l1en1ine--
grafilor sii, r\driaen llrouurcr a fost ln mod ,1.i.,t-rg invilimlnt consacrat tehnicii pr'rre, unde
rulilros exploiltat de prtronul siu firrrns FIals. .rrtr nll pare sa ocupe decit uu loc foarte redus.
Accsta, cu compl icit;rtea soliei, i1 sechcstreazl I,ricrictinmi -pirncpeumnacrielel corporalii care formeaztr teh-
pe bietul -,\driacn, tinindu-l mai rnult ne-
milrcat qi obligindu-l sir produci un rr;nrir con- pulin cunoattcret ,primelor
siderabil de plnze, pe care stiplnul se grirbegtc rotiuni" (iipografii prctii:d chiar dc 1a debr'rtrnli
sir 1c vindi ln numole siu; ucenicr.rl se arrqajar iin certificat de 1a recrorul Universit5lii atestind
intr-adevlr ci-r condigirr sir nu tntreprindi nici o , ri sinr ,,cunoscitori ai limbii latine"), patronii
r)irr a nu cere de la elevii lor nimic altceva dectt
activitate comercialS. AceastL anecdot;, pe cilrc ,nanifestarea unor aptitudini pentru meseria res-
unii biografi ai lLri Hals o contesti, der.r.ronstreaz-i oritete a elevilor
pe cle o p.1r1!- c.i ii..'eriicni plri-tegte pentru rr fi scr-rtit t.ccti\';. Ptn:i 1a l{evolutrie. n.ra ifntri irrtr-utr ate
.rbiir dacl ltiu circasci cind
de corvezi, i:rr pe de alta cI trebuie s'i incre- si
licr. O astfei cle indiferenti cu privire 1a pro-
clir',tczc to:rt-ir producli;r patronr,rlui siu, c,-rre ciis- blemele spirituale, este lnci o dovaciir cit nu t.rtt-
pune de ea dupi bunul piac. r.nai societatea de etunci li consideri pe pictori
.inrpli lucritori nr,uuali, dar ci inli;i artiStii
Pictorul .]an Schoorcl. ucenic la Corneiius \i'ii-
leursz, lucrcazl atit de bine lnctt li aduce patroirll- se consideri ca atare.
lui m:ri mult cle 1OC de florini pe arr. N{ai slalr
dotat decit elevul, patronul nu ez-itl s,r senrnez.e ,L. erc.Crernl;1iciutlomip;eittSrfi,i*-pcittintreasliifiigidsneitiraeitireitnoljderirzr-e-r:rrrrtrrl.csriiritnufoeraliotneste,e:crslctcaii
p\VcnIisI-ulleaad, u-plni pofta inimii! Astfel irr secolitl al
cu nurnelc siu opcrele discipolului. sc urai in-
unele ateliere din Paris,
Nenumirate fapte aseminltoare dau l.r ive,rlir terzice lnci elevilor si picteze in ulei irl peri,r,rda
f aptul ci invigimf ntul estc cel miri ,rdcsca o lrinriior eni dc trcenicie. Carle \',r Loo ..1.ri,',irrt'"
lupti tntre elevul doritor si aiungi lr calitrrtea la fratele siu, Jean-Baptiste, a trebr-rit si
irin:i le vlrsta de optsprezece cleseneze
de ineqter patron gi p.rtronul llreocupnt sJr-gi p.:rs- ani' Abia
trczc sccrcrclc. dupi ce
Discipolul trebuie agldar si copicze gi si reco- s-a pitruns de ,,principii", de ..pir1ile csentiale
pieze la nesflr;it, izbutind astfel pe de o parte rle artei" ir:rtelc'sr--,ir lla :'.utoriz;rt si foloscasci,
si-;i constringi patronul si-i recunoasc.: talentul
iar pe de alti parte sii-pi pe rfecqioneze inderni- l'alet 'i ' urn.ritoarea notili apiruli in -4.nc:cdotes
narca. \'-asari :rfirnri c;i Giotto s-a amuzat tntr-o Citind
zi pictincl o musci pe nasul unei figuri lnceput:r rlcs lJearn-"1rls, vont veciea, in ce nlisr-rri in-
de patronul siu Ciurabue. Acesta, reafezlndu-sc 1'17 r'iilirrintul era nu numai artizanal clar cel mai
la lucru, incearci de mai multe ori si alunge cu
nrina acest..trr-rnrpe-l'ocil". ,\ga se pare crl s-a
it-t.tp.115 Giotto .rten!ici p:it;-()nttlu; siu.
adesea lisat in voia sorfii sau mai degrabi a Ilcr'.r.ir-l.riesrliarrsIpsrscenraoiso.ptpcteUii?lvnrnpeenaeleeamaopctuuroooinndalocsetiee.aiurisndnbot"icmitmire"e"ttpid,ilniiii;.u"ooo.pr"boif.ii'"gl""".n".-ui*J,ir6r.tea]';i.i:l;c""af,suaitcuraioinrir.iervccieiaaassrrrjeeeii
neso4ii: ,,ln_ preajma anului 1630 un burghez de
la- Paris cu locuinga aproape de Saint-Eusiache a
oferit una din camerele locuinlei sale unui grup
de gapte sau opr tineri prieteni de-ai sii, iare
se ocupau cu desenul gi care voiau si se perfec-
lioneze copiind dupi naturi. Ei gi-au ales ca
smdaiordseedluaupdnul nuoenmlntismlpapibvnlqiiqi sad-eaubnpilu,irinauutdmicniit,trVeeaemndiaedifec.ohoao*reuocxde;
DE LA ATELIER LA ACADEMIE
Vg1aandiaeflcnhiouqxi, tncilzirea nu-i costa nimic. DupL 1;i'Cfc)e.uf.i1.lcoifnoue1r.drtre-m;.o;DtLraec.cerroardrnBeesdocarauuucrcnnrenioa.aesqcxaacic-lcideceesci"anrisdmedorXeap-er.lonuivbAtotrooceiuvraibraiirdaa",errrliom.tcsr-l.e"1iimar.r,"in..p.f-Rr.."."-e'i.'grle'tge["limafb"leaiiincrbeee1rgaei'gtszia_,ii1
ales ca model un begi" zc;.iuleDrpvrruielaoptcri4naldzoclerne.mdalcu.lce5nol.cr.ilnruiurp.triceuizmmeprvoaituroi,pl,suror"uanrrutcirnomrirpaooi.rba.buliuinlei
ei gi-au
oarecare,. cizmar de profesie, gi care era foarte
L,ine conformat".
Plni la inceputul secolului al XX-lea ucenicii
lucreze
stnt de cele mai multe ori constrinEi si
dupi.modele in gips. A pune modelele sd, pozeze
dezbricate era cosiisitor gi ad.se" ln opozilie cu
prescripliile morale.
Diderot se revolti impotriva lnvigimlntului in
atelier pe care-l voia lnlocuit cu studiul dupi
realitate. ,,Nu vedem niciodati nudul; religia'gi Daci sAvicoarfdieesmi ailandvmneiulgeipipnreitcrdt_uirr.,aa,,,.;"air;c.et;ig.;,t#iaipc"lrinrd;*eu1rj"me.,il
climatul se opun ... Nu $tim
f_rumoase. ce lnseamni" pro- trebuie
po4iile Nu studiind trupul unei pr-osti-
tuate, sau al unui soldat de gardi care ne stnt intr'cir
adugi de patru ori pe an, depiindem noi aceasti sen. Acest regulament a durat timp de cloui sute
vegmintele altereazi" for- cle ani.
cunoaftere. . . 5i apoi
mele. Coapsele rnodelelor sfnt tliate de jartiere, mtspdngcl,IoerpiaoaamlrilArepzneiteiplnuuz;egirtaeeclcrgeiacriuaeissprgeqlsXorroitiaeilrinrcnaadiiurlfipspdeir.ie-mcetor,pu.icpniseliaodttsucdfisz5inmilrXrcpae.io.qt:rrizmpenriufcit,iozuuu,ieddlctcidrnlucneeusai-esdrunletlvrtaiuapninipalmdiaeeinercoitsiietlp,Atrieoomloieimecab9rld,;eraaiiu.pladeojilg,aeetlarddgeimm,.:saeeivleiadpCioe..iiruleaaidari,losrro,-rtenirre.ceao1edXlnuu"tl..er,uisi"e._la1,lpliscaieup.fdciniponm.o;srlrtziuu;euiIoai_ai____i,ri,
corpurile femeilor strangulate de corsere,'picioa-
rele defor,mate de inclljXrile strtmte qi tario.l
Edictul din 1.776 care proclami abolirea cor-
poratiilor nu schimbi cu nimic soarta debutanli-
lor. Situalia minorilor angajagi ln lntreprinderi
pi tn mod special ln fabrici rXmlne, plni pe la
tnceputul secolului al XX-lea, adesea atroce. Cu
toate_ acestea nu putem condamna firi
vechj concepgii despre ucenicie: jianpedl eactersare-
diliile ele
lui nu gqiodcheemazoiddaecalcteusnroerlee^psopcirii.reScalavavniasaurcee;nmicau--
xima ,,pe cine iubegti pedepiegti" este unul din fiecare. lntr-o profundi li1iqt9, desena dupi .i
In pavzd" ?inerii
cu o vi.e gi puternici aplicajie.
igi aritau desenele celor- ln vlrsti . . . L" i.r..prrt
nu se'emiteau dec,it pireri particulare; urmau
t49 ,rpoi oblervagii mai generale care, i.r mod imper-
Diderot, Salon de 1751, X.
ceptibil, se rransformau tn disertaqii savairte asu- spune IGauvilllerst tdaedSeaincti-nGc.iesoprrgeezsec,e,l-ngapisrporpezrieilcee erori
ani..
pra principiilor desenului" . ..1 pini.
cste invitat ia Roma de doi cilugiii care, ,,sub
Nliercurea gi simbita dimineaqa erau consacrare pret€xt. ci-i faciiiteazi mijloacelc prin care si-qi
perspectivei. Cursurile loc slmbita
aveau se angaia si dupi- ptreurfeac-giiopnreezgeir.itacloennvtuel,rri-rseea' ioiosesc de prilej pen-
amiaza. Plni ln 1683 elevul
verse
Academiei 5 parale pe siptimini @faid, de cazul
clnd era fiu de academiciin). ln epoca ln care Academia decide crearea la
Rtoormi apearfuenceqiioEncaorlei acasretusdiiilpoerr,mpeitristpineecrtiilvoar
Foarte repede, Academia cauti si-gi lnsugeascl pic-
monopolul tnvijimlntului. Pentru a-i aduce la unei
,,cil5torii" stimuleazX candidaturile.'
sapi de. lemn pe profesorii Academiei Saint-Luc, arOti;rtai5i ucle.ipmapaiilorerneusmteiqif,reccavreenvrainr nu numai de
succesori ai corporatiilor, academicienii ii pri_
veazi nu numai de elevi, dar chiar Ei de dreptul cele nrai indepirtate (Rubens n-a aici din lirile
de a-gi deschide sraturele inregistrate de plrisit
gcoli. In Roma
decit Ia ordinul ducelui de Mantua, patronul siu)
Parlamenr tn 1655 se precizeazi cX ,,Majestatea dar de asemenea de toji cei care, in lu,lea de
sa dispune ca de acum lnainte si nu mai'pozeze atunc;, erau cotagi a fi oamenii cei mai de seami
pj9i i.no"mmaotedreiel, si nu se mai dea lec1ii ir p.t- in donrcniul gindirii qi al politicii.
blic 9i
de picturl sau ,scu,lprur5,.ci numai Varicanul, gralie activitSlii lumii ecleziastice,
fn rrurnita Academie Regali".
este un centru in care ajung informaliile cele rnai
Dqept compensalie, elevii sint scutili de ser, diverse. La 25 martie 1694, la TeuliEre, Direc-
viciul militar. drcernutiu_l Arecagdeelumi:ie.i.,-flriebsucierjesilulini eVmillasceaemrfi.,suDpoemrinntuelen,-
ROMA... cX Rorna este un teatru expus vederii fnrregulrli
unir-ers, unde nu poli face nimic care si uu'de-
vina public ln mai pulin de doulzeci
inceplnd cu secolul al XVI-lea, cilitoria la ci nu existX alt loc pe ;i patnr
\op-" pare_ o complerare indispensabili educajiei. de ore, pentru
lume cu
un atit de mare numir de spioni".
Oricine ambijioneaii si-pi fac5-un nu,me in dome-
niul artelor sau prerinde ci le iubegte viseazX si Academia, ale cirei mijloace financiarc sint
cilitoreasci cetatea tn care trecutul se im- reduse, nu oferi, cilitoria decit unui mic riumir dc
tn
pletegte cu prezentul. Amatorii oferi aceastl ci- elevi. Fiecare academician suslinc candidatura fa-
protejaqilor 1or, nu fd,rd" a-i fi obligat
litorie vorilinor s5i. In sXptlmlnile care preced alegerea,
acesta se striduiegte . si intervin:i pe lingi. super-
nmtaicuglaetsipieefsaruevsmiaaaonasgjiesa,mejenasbeziziu,ecl_eciploeirnnedtrzriraneucrtvpueenro-pbdaruiinnncuelimcifiaiecirriepttoirtmoirniplpeor,irir.idicaaecrlc_i intendentul constructiilor sau pe lingi ,.Primul
pictor". Presiunilc au loc ln toatc domeniilc.
Vendiires li scrie lui L6pici6 in octombric 1752:
,,un particular, numit Prud'homme, protejat dc
Uneori oferta era motivati. de interese oarecun
ducele de Gesvres, mI roagi pentru fiul siu
ciudate: astfel, Claude Vignon, a cirei familie care,.spune el, are cele, mai mari aptitudini pen-
era de religie reformati gi ."r. fusese crescut, tru picturi gi care asisti ln mod regulat la cursu-
'i;l!-E.!s,q-:u(A'e!,.n,id:1.e6:y6M4y,ooPnt".ruai.isg2.ioepn^..pJM"eiaiimtnin"o,eiirre,;s1,gp53o.ur,;s;ei;r;a;irr Ji rile Academiei si-i permiti si vadi cu ugurinji
I'bistoire de modelul . . ." dar Ldpici6, preocupat cu menli-
depuis t648 {51 nerea ordinei, rispunde: ,,lmi place si fiu lnda-
toritor fa15 de oamer.rii care au rivn; 5i .rpl:- .XI. t;, Stiind,w-se d.in experienld cii maioritatea
tudini pentru arte, dar imi place 5i r-nai ;rtult ctlo.r care merg-la.Roma nu se intorc mai savanSi
ca regulamentele qi statutele si fie ln rnod scrLrpur- ,lccit au plecatl t'apt care proztine din d.ezmd;ul
la care se dedaw sau d.in faptul cd tn loc sd siw-
los respectate".
Fondarea gcolii din Roma dateazl din i:rtl ,gdLtLreiodcrnut.zricewu.-tlell..td,pitiueie,cpinpidstirceruerrdzxrtwieinspmtndrre.pouacle-ltzrisltedi,tcigblwMwwcdandr.ej.eeein,s's7dnktn,aivsmtpineres1iacni5rteeSrcwasatidrnueintInpetticutiurtl'zS'o'ilSricc*ip'eevezaniieina--
16661. Scopul acestei insritugii este cle a g:izdr.ri ia
Roma, pentru cijiva ani, pe tinerii pictori, scliip ,rrod. categoric- tu,turor acelora care ,uor avea
tori qi arhitecli cotali printre cei mrri [rr-nri. in
vederea co,n pletirii formatiei prin cont,rctul dircct
cu operele vechilor maegtri. Elevilor li se oi:erir
pensiune gi o alocalie pentru cllStorie. inainte de
plecare laureagii ,,Premiului Romei" erau ln gene- oTtoarea sE fie intrepinwpi de nwmita Acad,emie
sd,- lucreze pentrw orice p,syssand strdind, in at'ara
ral gizduiji la Academia elevilor. Apoi, tiup.:r dMuapjedstdtopaiiteSatlaeb, -lod,uorriinled,zC,aalopriocatoserii
cum le lngiduiau miiloacele, plecau cu po5t:,iio- sd execwte copii
nul, cilare, sau cl.riar pe jos. Dacir mesagcrii no5-
at'late la Ro,)a.
teli ficeau traseul irr cincisprez.ecc si1r.r clou,i- PROTECTIONTSMUL
zncc.e:cluiairdp-e-esztipeleu,tteopate,rdifpulclruainl cdcelleulvanileodoror-iuui lnaaceopqcatoiatrl rhpo1ririu.nrneiir.\c-eeInu
Respectarea acesror trreegiecluoi,ndaiuqiidmata'jdoeres:rurelilig"ibai,-
discipiina, serviciul
schimb, ei se angajau sX lucreze irr mod exclusi.,' taie de cap diferipilor directori. Cici este vorba
lntr-adevir de bunul plac al regelui; daci, suve-
pentru rege. In acest mod inlelegea sur-er.tnril traort-ruclecoanresimmteaisbi uonfecieultaulergailoarr1tisiiticini vcillaSstuicria,
si profite de pc rtrrnri chr,Ltuielilor ficute. asig,,r a
griinzdduu-iqrei aseerrvaicuiiltensuonteiticecliirceoabrltiigstaicliei .dCeStolittorfcialui'.i
sscahtiimsfbac.. iinpgaeslieugneea, gralie ln
aga cum reiesc din extrasele statutului: pentru acesr,ui organiism, si-gi
lucrurile fiumoase. Di-
rectorul gi elevii servesc adesea ca achizitori gi
ill . Clilclirea in care t"r-eabwfiieinssdtatl'i.eationAcoarda,etltitric,t:.t nego,ciatori. lJnul sau doui vapoare p-tlnecairccialutenar,
cu destinalia Toulon
t'iitzd. dedicatii virtwlii, sau Maiseille, de
oenerapie d.e toli cei care oor locui itt e,.. fri
consecinSi, dacii se intintpld cd cinead si i,; i;t picturi gi sculpturi.
PinI la aparilia tracliunii mecanice, srarea
deridere st'intu! nwme al. Iui Dwmnez,eu saw si drumu-rilor, insecuritatea lor, proasta suspensie a
aorbeascd despre religie saw despre lwcrurile st'inte vehiculelor, scumpetea transporturilor, fndemna,
cind lucrul rcesrr cra posibil, sprc alegerea cili-
it't. batjocwrii sau cu d"isprep, saw st prctjereze
vorbe nelegiuite sau t'tcuv'iincioase, vra t'i alungat toriei pe mare sau- pe. canale navigabile pentru
Si decdzwt din grafia pe cdre llaje:;tatca ss s trrnsportarea operelor de arti.
Ca s; atenuezc prclul ridicat al inchirierii unui
binepoit sd i-o acord.e . , . vas, Colberr, prcocupat si crule tezaurul regal,
YII. Elcz.,ii se aor trezi , T;ara, la orele cinci ,si sfituiegte pe Evrard, directorul Academiei din
cwlca d.wpi Roma. si se lnleleagi cu pescarii din St. X{alo
se ,uor Ia orele zece; imediat scwlare
Si inainte de cwlcare se vor dwce la louil tlestinrit ca dlupl ce-pi vor fi cirat tn italia produsul
de Rectorul lor pentru a-Si face rugdcitnea. pescuitului lor (acegtia exporrau la RomJ moruni
1A fosr creati de Colbert, foarte probabil la inigiativa ' Cu mult in;rintc de fond,arca gcolii de la Roma, regele
lui Le Brun.
r.53 oferee burse de cilXtorie tinerilor pictori merituogi.
gi heringi) si nu se lntoarci cu r.'asele gc',a1e, ci zrIi(,neze saLl si inchirieze vapoarele unei aitc
incircate cu t:rblouri 5i sculpturi. Dar claca rrans- n.rliuni pentru a lncirca pe ele statui, picturi,
portul pe uscat era oncros gi adesea peric,rlos, rn.lrmore vechi. . ."
clrumul pe l.nare era 5i el supr-rs ncnumir:leior
r.icisitudini. TeuliAre ii scric 1ui \'-illacerf ir ;lar- .\vidiratea gi pasiunea celor mari pentru obiec-
tie t693: ,,Depi se aflS un vas le Civitar-ecchia-
care trebuie si plece curlnd, n-am gisit ci e tcl: de art; li determini ori si violeze legile ln
vigoare, chiar daci ele au fost promulgate de su-
bine si-i lncredingez tabioul executat de Sr. Sa-
veranul pontif sau de vreun elt ,,vir" hotirlt sir
rrp;re patrimoniul arristic nagional.
rabat, linlnd seama de ce s-a lntimplat cu pulin Caterina a II-a pedepsegte cu moarte.r pe ce.
timp lnainte care contravir-r legilor statului, dar e foarte ln-
pe aceastd mare". in mai.putin de g.iduiroare cu cei care, dorind si-i intre ln gra-
o luni marina englezS, scufundi patru vitpr.r;1re.
inceplnd cu sflrqitul secolului al XVI-lea. scoa-
terea din Roma a tablourilor marilor mae;tri cle- qie, incalcX interdicliile, procurlndu-i obiecte de o
vine uir lucru extrem de dificii. Legile r'nlerzic
vaioare cu totul exceplional; . La 6 aprtlie 1779
Grimr-n li semnaleazi Augustei Suverane existeri
transportul obiectelor de artl in 15rile straine, ga unei statui a lui Jupiter, ,,lntr-un stil grcc
iapt care a deterrninat ,,recurgerea 1a sui.jir.ir" Roma firi gtire:r
iraildi. din fericire scoas; din
1.r'icinriind desigur- pierder"l totaii a n..nitor
capodopere. Lumea s-a glndit si le mlzgSleasci niminuia gi transportati tn mod clandestin le
Osterrde pe un vapor. E.a este de vinzare ln
ucunodrivtearbsleoufirgi ulirpisiintefocrmu eto, tduilnddue-lvealaosatfreel"1as..p.e-cIt-uol- schinrbul sutnei de 1000 ludovici de aur. Super-
lrrtencientul ilei le-Artelor din slulb'r ll.cgctui Soarc
tugi nr,r toate s-au pierdut: ,,D1. Le Roi cll ia
FaudiguiAre, care a strlns o cantitate destui de nu pierde prilejul sil stctie pe directorul Acade-
rniei Fran;ei din Roma. Acesta trebuie sir cumpcre
mare din cele mai bune lucriri de pictLrri. a
cumpirat ultima oar5 un mare tablou ncgrr-r, afu- i:ir.L a jine seama de interdicaiile papale tot ce
se oferi mai frumos pe pia15. Cei mai de seami
fmigaut,ricaforearrteepprerzoesnttareudantef.elEdleacuorfceurbitenuo;ui aciltievvrea pictori participX la aceste vlnitori ,,regale" ln ca-
litrre de experti sau de misili.
gi zece soli pe aceast; vechituri . . . lntr-o zt s-a"
plprLinrcsavt Xsz-otncdLrfriegtue rdi ipnicitnattime pcluarme u$ltiXamriiri-ers.rt.rrise.'-r.r'.-
ci era posesoml unci c;r;-ro- Tt'rvATAvtiruTUL REGAL
I)omnul Le Roi a afirnrat
i;liopdel.rcLcdeRRoai f:areal f.la. .t C,rli-.rrt se i,rlcrnreazi pas cL1 pas clcspre vi.r1a clirr
ci pentru acest tablou care l-a cost:rt 9 iivre li Acacien-ria de la Roma: ,,Nu uitali, ii scrie cl
directorului, 1a 13 mai 1679, si-mi comunicali
10 soli, cum am mai spus, refuzase deja S3330 cit se poatc cle des, af a clun v-arl cerut-o, c'j
livre (bani francezi\."
dinF.svteasvtourlbfaolacilc,oi rdaetuirnadedimn ,aurl-trecccdortceeletrel\tr:riasjel esre 11ou 1e Acadcmie gi ln mod "special desprc
talentul Ei despre progresul pe care elevii de la
zilele noastre. Aviditatea reqelui l-r-rclolic el picturi, sculptur5 qi arhitecturi ln
il fac, fiecare,
arta lor", ,,Striduili-vi, scrie el ceva mai tlrziu
XIVJea qi a marilor amatori francezi clevin: .,Lrit aceluiagi director, Dl. Evrard, si faceli astfel incit
de acaparatoare incit papa se vede obliear. la
12 februarie 1586, si dea o nouir.,banclo" care elcvii sa-qi tlinnveel1i cmbIinelaleccutirileenEt i si faci progrese in
interzice ,,oricui sI vindi firi permisiunea S?o tn leglturi cu cei
sI cumpere, si transporte, si amiraleze, si .-,.-.!-ri- studiu si
care se dedau desfrtnlrilor pentru a-i avertiza pc
pirin;ii qi pe rudele 1or, qi pentru a-i exclude din
1 Anecclorrs des llearLx-,{n. 155 Academie, in cazul in care nu se tndreapti".
Reefbg_ip.ridor"uoiemn.eaclerlaCarrieAeo-nrsoreneer1setssi6rpctpcie8cherov0eiicsnte,:aordliCe,arev,eaArino.eazlvlabMieafe-sadd{1rtiajririoriergersesicerarastai.ot.jd;ti.ireaeil"mlacuoJsaeri"spsu.,Eiirnrt{.gi.v..rti.""roainga"ierii".dri-i.,e*l,,;ns-;il.,p.a";ei-pr;c;;*al;tI:oubi'.;oi-legii-iie;_i"",_ rlupi naturX, el vedea firi si fie nevoie modele
de femei care veneau tn mod frecvent la Acade-
mie gi dideau un riu exemplu".
Personalitatea directorului joaci un rol impor-
t:rnt, funcgia sa este onorific5. Primit la Vatican,
qi de nobilimea tn sutan5, ei se bucuri de un
plnrlonnaudc1eugmppianeaondSr.scdtaeleninnagtcoiruc,lerenpcteruai.acrrtreueefarandSicnp.a_iclracNiroaapqugraime.elaiiI,tcnomoadnlreotfiu.lri"aclutlfn-eeution.rdelcfi.pgrj.irlueoolam.nc,irata*.ittio"c.dltseircri.e,;, mare prestigiu.
Aqam^rlt"aeacDc,ttooealb.acnlrad-ige['eAnalerguegilxaenatnedssrMuniocensee,e,mussiemonermcpibirluleeirlltgteaisugtiumaeclleaeanqs:rotere,si,tLsrstua"ii.ddiRsioeeiovmesmnrdacaaeltlaeefpsizpecceaci:'raasutrr_rriue_. Palatul Mancini, sediul Academiei, este consi-
cos,t 1ucru, Fersatengeexciop,meLnurnricu,apt dicutupiri,,o,lnr"t.U,.;gfirir;liii.;.
Academia derat un fel de ambasadi a bunului gusr. Na-
crezur absolviti de aceste reguli; fiind toire, director din anul 1752, nu se deplaseazi
Koma, s-a declt ln caleaqca sa finpodobiti cu armele Fran-
lei lnsoliti de doi elvelien,i, prercedati de doi
pe cale si fie--alungaii din Roma, acegt'i fr"ncezi
s-au supus legii romane."1 oameni de ,servioiu qi minati de un lacheu purtlnd
cjic.rraeie.rirnenauP.aLlua7snra-6lagav7mlul,mtuelunnupntciuerrtlmluu5erivgailrdiepieeedmrielsneauurpgmnapegeaftotr,iM.iascrtoat"qeuriiet.doaire"naapulsa"unurriubienli.rdpepoNrrreruoa.retcteonoexn__st perucl qi haini brodat5. In sftrgit putem sI mai
adi,ugim ci unii dintre directori, ln secolul al
este distrusi.
XVIIl-lea, mai ales, au fost victimele unui demon
fatal reputaliei lor; mulli dintre ei, citre qaizeci
de ani, s-au lndrlgostit de tinere romane. (ceea ce
nu putea si nu se af'le la Paris) provocind mici
scandaluri care le-au compromis tn mod pericu-
los autoritatea. J. F. de Troy, proaspit viduv, se
consoleazi cu nevasta unui doctor. Chemat ln
Franla gi qinut ln dizgralie, el se tntoarce la Roma
unde moare clteva luni mai irziu.
Elevii trimigi la Roma vor si profite de gede-
rea acolo. Lisali ln voie, se simt scutili de con-
venienjele sociale, se zbirlesc la ideea spove-
daniei, protestil-id clnd Natoire li obligi si aducX
pctmTTelieenneleartFduerivci-algnioi.dbir:tlrnmeruncepluaeF)teeercrssermautdcinemluirargiegfreuariciu:ndtrnsoa,en,-.riCcdrnaaiofusio.uaiemsmvsionnaeipcrstrlioueouibr*.1rnr.io.ae6ldirr,9deoief7ma"vii,nia,u"cf;enaria.uleril,nulli,.tilglfcdd^riaeeplibitnmgadafttrrr.eeete*deatd;er;eeialeo5irci;a.a(as;Ldie.cr;ae_ei. mceurlttifdiceadtuolridt.eUlmnpiiirsteigpalnimiebdiepPrianqPtiia. zJzianudtia
lasi
Spa-
gr"ra deghizali ln .. s"Ylbatici", al1ii se prezinti. la
spovedanie lmbrrlcagi cu o togi rogie. Vien, noul
diroctor, plopune firi ,succes purtarea unei uni-
lorme.
df,touasCitt.ryi,naceslecdrpiojrrirmteemlcnneubnlrauiemci epDLs_7rue5luh,6_la-t,ciitmur;e,acurrtibomttriufrslc.Jras.d;e*efip?;gl;fin'ddgieess:ctui-pc,c.lliAionanmaz_.i Romanii se simt iignili de actele de vandali.sm
1 llarchizul d'Argenson, op cit., 1. 1i111. sivtrqite de unii dintre elevi. In 1703, tln5rul
Cornacal \i cauzeazd, directorului slu ,,mari ne-
cazuri nedovedind supugenie nici respect" pentru
sfaturile pe care i le di; ,,s-a compoitat fiii dis-
cre{ie tn locurile unde a lucrat, neginlnd seama
de avertismentele mele. Nu de mulr, a spilar gi
a ;ters ln mai multe locuri tabloul pictar tn fres-
157 cX de Dominiquino pe care tl copiall ln biserica
Saint-Louis, lucru pentru care am primit recla- ir,r,iLrucirgsrr-iei.cususeiazntbietaarinbpiaaig4riciniiimmdo..inrdieeciftilocnruci'llttiBlialaecneLfmit;alaeteristalielne-t
maiii neplicute. . ."1
Frecvenpa unor astfei de acte de vandalisnr il 1,r.;.'g lefanjcelriee.coLnao,1niimpaeni i1b6il9e6,laL- tmiTnecr;rrlriEe,relui-i
incligneaz-i pe supcrintcndetrt care, de 1a Prrris, d,at,o,Rr esfiervitiorin1foarmcoesztuctniuvleeclhveea-
ameninli si-i alunge ln mocl rulinos de la ,\cr,- nrilr;ri,
i..i. tir; Villacerf
demie gi s5-i condamne pe toat; viaga ca nedemni it".tt"i mi sirrt
de a exercita o art; la a cirei perfecgiune nti se
;,;;"; pe";camreaaimfi putut c1ainsea. di^leo'rpr uo.lllilarrnrll;o1v';1dta'1r
rpnouatnec_i,a,ju,pnegetodliecaict e.iparicnatrre-ovomrarf-i9 dragoste dc avut-o
qrij.t
nerespectuo$i ,,"'"" i; dc L.r.rare folos rr-rtri rirziu, spcrincl si
f a15, de instructorii lor, sau lipsili de menaie-
mente fa15 de originalele pe care li se ir-igS"cluie elrt.isua,cinriy,riiiu1lri.zrttil..edrotli"itlinu.bnzidttir"irteli"ntn,ctio"\lu,lllcioa-ilutritgAiotis'aclire,iladorurlcdcv,rirneenitlm1rerianlieiaannlointurtc.,alrl.hicni.ri1a1iic6rT,sper8rtrcler9)iairiibi"rlr-'ursr.uiiiLeu'c1;rc'riaorvestlre'lalaiiilcnrrrs-'ua-irrtturird;trrclla-rare1iurrrru'lgl;;col21r' vOclpIalieliezlrcileunaies-;---ii
si 1e copieze".
i\rLr existi ;1'r f1 r.'1pc Parisril s;i nu fic inir,r-
mirt dc cite o chestir"rnc cielicari; tn 12U6. Ch:rr-
dignr,, un elev, incearci s-o secluci pe fiicl pic,
torului Lagren6e, rectorul qcolii. Acesta din urml,
m,n.icirr-nctIaJe:r.ci,lclo,eocpaeuriercctleltecel.alivceVdlieacrnsslurtirllllee.slcrlsrleurtrr;ilnrtt,eicreelsa'rce'ia'rhtzatiiinrdraei
avcrtizat, 1l c1.'c,rmir p,,' rlnir. interzicindLr-i, c11 i',irri, la sirbitoarea tuturor sfinlilor, i-e1i pute'r o
ameninlarea ci o si fie re trinris in r.rrl, s.r. -.': cl,r nt,.tl.ri nou pe carc o sI I angaieli"'
firtdei-"iri*,crInn"c"cscsf.ctdt'ao""cetl.rta.n'ili-ar.i.ealgtaflcsetocrpfmai,irtllea:cilecrcaseia5teidrlirlieirisntriacslnc'tihlceaiciilmccardtlllSim'crrilld.iacsniieeirtnirmdp-iioruucertlLslcttadteclitreiciesol1sfirtirrptrrrec1icc,lcirmriotrarraroriireccdreea.ilc''
mai inttlneasci cu fiica sa. Charclign,v, nelininLi
serrnr.r dc ,rr.criisl'r.cnt. trir,-rite o sciisolrc I)rrr-n.
nigoarei Lagren6e, li di o lnttinire noctunri, sf5-
tuind-o si profite de somnul ulamei s:r.le pentrr-r
ir-t lua chcirL. Jlonrnisoarr. arati scrisoarea 1n;1-
mei sale, pictonrl este rctrinris acas;. I-agreu6e.
nrn..rl.ti previzut; icirttirsnt.cr1r.i7t,r7ei5znc,ceV"pideelincrca'.i-nrlclitnltuc'rirnttttclrnlict\rteila:-
temindu-se de un proces, li scrie ministrului, con- clrilc stlttrtc, I re.r si
tele cle t\ngiviller, despre incurcitura in crrc se
:rflri. .\ccrrsrri ij rispunclc: . Dupi cele cc '.'-.'i :,pi.rs .,scul:1rca la orelc
Dl. Chardigny, vicl ci vi e tearlii c1e vreo re- ;;;i; t;t., obligativitatea de lnapoiere 1a orele
clanalie in genul aceleia a D-lui NIouton irn-
potriva d-lui Natoire. Fili liniqtit tnsi.,'\ccrrst,-r
expulzare estc opera mea, conform ordinului pri ao,t;"..i it;imapou,iiivpeeriit"i.mDpoisdpereziaercr-er5e9nii dou.irzeci
;i trei ln olrlin permisiunea ii se scna1"
mit cle l.r Rege. Din scrisoarea care vi s,a in- n'rri tir-
1rrtilr rr reicse cii cle jicrul c:it,: sigr-rr: 1f J c,r J.-, e1i zi., elevii
cu atlt mai puline rnotive si vi tenreli de vreun lr orele
proces intentat lmpotriva dumneavoastri,, cr-r ci r ;U"t*.ps, iliium,.ita..t"e*ilptre.qtitme-pcdie iarni. dar, ir-r acelaqi
Scoala din Roma nu e nici rtticar un drept, ci o
pwri grafie a Regelui gi cu cit, chiar pcntriL ne. este interz-is si aibl
"ife;itix..1i"ssic.tirri.tieuUinnUlu".i9latcfeaPa.rri.Ieernr5ure.,soi:e,lsip,iP-'taeDrmipn"blt-rrr"iueeltu1aanc7ge7tusn6tlee, ardirnte'aAgilnuoolgra'imlovdbeiilssnleecterir--
mullLrmiri mult mai pulin grave, arn purercu si
rechem un elev de la ,'\caclernic".
i Sclisoarea lui I IoLL;rsse cirre Mans:rrr. din l/ iunic 1733. 158 ts9 vpa.'tieinagpiqairtper.oEfessteorvioi.rAbarndel.uaczeitlascpaurnei-ni.tpltrri-vseegtcei
s"ccpparer=.ei;tnt$udiirrl,rl,tl-ces,ullrilnnmliprmrorunebanzci,eciiilenuec-imclaacrlaiei]atr.oa,eqtdr-es"ia_psdac;eoii;nlooc;troro;;ir,;;dii;eucr;zfso;"sdil^ind;c,",e.e"stteu"n*nl"oeepcJlcc"u"eiius"fa-rntr;_,i jlilcconuiirtirrcccr(.-le.treLi.npga.oie),aolt,Die,ri.as-incntcsoouitnnrrliu,tacrGieiibgupeutvsoeiteeelrtaentmioacporr;reom,orrgief,clrncectqfsuuniuldpftpuer1ao-aoscrcz.etaiiDrciaciuarliempseiuoorinpndcaureiantlluuiviia-,
)ur/e^nrjror1diru.erverlerx,lesam-xaoalrpuea",-rucat reeseanrliaplusteiaprdeelvnetnlmi -pninocoiva"ilsetg__i Iccturi din Homer, \. irgiliu. Oviciiu gi din ceiiaili
.rutorr care au scris desprc Miiologie".t
slOncvdc^etoireu,ag-n-nago!easIirfiaoandura.rdusl:pe,riecrl*na.oraaeecrfdgr,eroecmrieaelrnrpanomicutdcireuRtieeulcinooaleiormbdzlspeaaaigeaicvn.zccieciiiouleqi,oi.rd,lc.uripasstaliiuli.ss-rgisetdipeuatenmosrlfatprcIuX"nu9ulnlVl.;ilalrtnIu"J.liIfv"a;rI-r;.i-i"g;il-reicJii"o.'moa""imm"rfmina.pUl"tnauuljp;iri,lc.i_ql;cup"i,iIt"a"ionsfrrdaarcliinise.rc,I-
Aceasti lncercare de a ridica nivelul cultural
,,ELEVil PROTEJATI,. pe piacul
.rl pictorilor nu e academicienilor.
ts:llsIrle."c:n^ul-:tu,rp,riall"-pn*r1tn:ittlm]o,u7oui..ra4cenv.fru7dauraei,e"aicl,Cyus1oaicia7nrn..di4vuatAe9climrrg.cuen,loFeamtuaCauHdtnlnoniegc.yctfs'l-.1poibtaHaae{uig.lrldavogsieuiea.i"r1epta.rd;pgiori.tera;"r-ros_-ti"latcip-o;ohr;rua,#li;neda;e-fseeg.tl-ecprrvvpaeioiniirrlgciroocatpeoirireetilrlqulcdpeuriiirlniuounlss_a_l_i.Ii Se tern de concurenla posibili a unei noi elite pe
i]efUmuldoaCrnintmiJisPTt,ouuaei.n"r,ierti-tedorger1.saa"gui.a.n.q.rcplr.daiare.,o",r,cdlnireLep,nturivet.nirld.fcnl'srlI-gsdoco'ariiltrutirluuu-lad-eIpiltdiBdijni.civndopiu.ltscioeeausle,urnr.dFpeLuqn__lA6edctl_l-,ugurpei(l"tn.irid-ceue.g-,iGp.i6sonu")tr:i.,vl,eaenoe,Vfl,xder*"c,rn"ri,ourl"ic.a.aani;"ata-siooil9,iusrrsa-d"^,cerpiei.uniz.,rrnAgro"IeXpn^sa9gesoutdpr;onillaluliri;oonl.lisncria_e,_iii care nu ei au pregi.tit-o. In plus, directorii au 'de
rcaiocle-aodnde..milnuieaiiignuurenvdederneadmerosaernseacaadrzeeXlseGea.t"irdri il;togLtio"ifr;r)"i--z.-tsi,ni etpxia,lcurrocirouri__- 150 unor mari dificultSli financiare. Riz-
tacut fali
boiul. de gapte ani siricegte poporul iar visrieria
se golegte. Doar abnegalia qi ginerozitatea direc-
torilor ajuti gcoala si se menlini. Dar Carie Van
Loo, care achiti cheltuielile din caseta sa per-
sonaii,- nDu^id-eporoattelifasceemnfaalleiazsdinlguui rGarcimesrtnei
rnisiuni. grele
tiista
situalie tn care se afli qcoala: ,,fi-am spus ci
biata noastri academie de picturi era gata sd-;i in-
chidi cursurile? Michel Van Loo nu este pl5tit,
Ip-raofsepseocrtiai cnoulu_l safncet sptelIitdilei,zomrdoidnei,luall nu e pl5iit . . .
;i. al acestel siricii,
unei inofjtoeszi.r"i.2-atit mari, nu mI pot
dica de lmpie-
sI nu
Clnd in L775 gt:ernul inceteazi si mai verse
fonduri, gcoala esre constrtnsi si-Ei lnchidi por-
gile. Unii elevi slnt plasagi la maeqtri, dar sirtcia
celor mai mulgi dinrre studengi gi costul ridicat
al pensiunilor qi al studiilor descura'pierainzitrieniliati-
vele cele mai generoase. ,,Domnule, elevii
mei, scrie Dulameau, se afl5 rnai mulii provinciali
ai ciror pirinqi au o avere foarte lirnitatS; aceqd
tineri nu pot si trliascl la Paris cu mai pulin de
treiz,eci soli pe zi, f5"r5. si socotim qase livre pe
lun5 pentru lnchirierea unei cim5rule mobilate-qi
micile retribulii pentru servitorul care le face
paturile gi le mi,turi odaia. Mesele, extrem de
frugale, slnt alcituite doar dintr-o supi urmati de
urr rasol;,masa de searX consti dintr-o buciticl
1 T_. Courajod, op. cit.
151 2 I-) Diderot, Salonul din 1769, XI.
de fripturi qi putin; salat5. Totul firi vin. Majestatea Sa lngiduie celor cinci corporagii de
Asrfel de bucatc siricicioase, ii costi inci doispre- nesustori gi aitor Corporalii-Comunitare gi par-
zece soli de masl firi si jinem seama de deiu- ticulare, attt din oragul Paris ctt gi din alte re-
nuri gi de gustiri. Aceasti cheituiali, oriclt de giuni ale rrgatului 'care
modesti ar pirea, nu poate fi evaluati sub gase qi-au manifestat dorinqa
sute de livre pe an." La aceasti cifrX se mai si contribuie 1a dotarea numitei instituqii, fun-
adaugi cincisprezece liwe pe luni pentru ,,studiul datii de veci sau ,pe viaq5."
dupi model". Faptui cX, printre premiile principale figureazi
a'slelrgeer,adnalacimsieiedsotvreiediegtnte
ARTELE SI MESERIILE profesia F,e care e,evul gi-o
demn de a
7o 1777, $coala eleviior protejali este iniocuiti o avea prin ta-
cu Mica pensiune a artelor care primegte doispre-
zece elevi, casX, masi gi instruire gratuiti. N{edia lentele saLe" ilustreazd. per,fect diferenla fundamen-
de vlrsti a debutanlilor se situeazd. lntre doispre- tali dintre Academia sau $coala de elevi protejaji
zece gi treisprezece ani. Modul de recrutare este Ef.iig$ucroeaalzai,gurantufietilddeede$sceno.aAlci edaestaadfiiAn urmd pre-
lamentabil; nu existX concurs. Recomandalia unui destinati formirii nu
personaj influent este suficienti. Sint admiqi tot tehnicieni. Arta tinde qi meserii
felul de adolescenli nenorocili care nu au declt
nu,mai de artigti dar Ei de
ln mod f,oarte vag aplicalie pentru desen; doar ce mai mult
pentru a le flata sau rispliti p5rinlii. Vien, care din ce ln si
o conduce lncepind din anul 1789, are o tristi
opinie despre elevii s5i: ,,. . . N-am avut tnci nici se separe de proletariat.
micar unul care sX fi luat un premiu, gi toate
ttwreiDteaec_sic;iapdmrepi.nsd,ea\snceensUatetsiilggituacrot5el.ia,cviino.t,'mioinbSlaigdvireniidaStmcinoaelilrioeprtuugltrians-ii
dirile de seami cu privire la acegti tineri demon- artiqti mediocri creediuagdi mlaiEmi iizneriaec.a.d.em$itiimsapurelna
sfieazi. ci era vorba fie de mici qtrengari, fie biire ci dintre
de copii care nu videau dectt lnclinalii medi- gcoli nu toqi stnt sortili s; devini oameni iluqtri;
ocre". Mica pensiune a artelor se lnchide qi ea dar mulgi pierd un timp prelios studiind o me-
serie striini. de cea pentru care slnt destinali."
tn iunie 1290.
REVOLT.JTTA LA $COALA DE LA ROMA
Intre timp, tn septembrie 1766, regele ordoni
$cnaia de la R'oma functioneazi de bine de riu.
crearea unei gcoli gratuite de desen. Le jowrnal Perioadeior glorioase le succed momente penibile.
Prosperitate,r sa depinde din ce tn ce mai mult de
d.es beawx-arts et de sciences din aprilie 1768 autoritatea directorilor Ei de
semnaleazX ,,utilitatea acestei institutrii, de care 1793 funcgioneazi lnci,' dar srarea finanqelor. in
capitala gi regatul avea nevoie". la lnceputuf anului,
$coala gratuitX este deschisS: ,,tuturor tinerilor incidente de extremi gravirate atrag dup5, sine
care se dedici Artelor mecanice li diferitelor lnchiderea ei. Populalia din Roma ti suporti din
meserii. Ea va fi condusX gi administrati, sub ce in ce mai greu pe acegti tineri necredinciogi
cfearteel.ipsEevsecndime elantselulejbarerveoligluiojiaosni agriestcrriicstiatliinzeearezlde"
autoritatea domnului lo,cotenent general de Poli- rancl-riunele. Inceptnd din octombrie 1792 Gko-
dsei tsl efnttnr-troevsacrdisi,oacree adresatl Dlui
jie, de un birou alcituit din gase administratori Triozon, lasi
aleqi dintre notabilii oraqului Paris, pe care se va petrece
Maiestatea Sa ili pro\pune si-i numeasci. 162 trei luni mai
1 ln E. -J. Dcl6c1l::ze, op. cit.
nmarti'i-rirorazeaduiluet,p:dcude,i,ebsecojtlleisuecevlivbioiimitpAniidclnnaetisdeilfdeenegmtt.iei,meosiniraia,lfeigrsalmienu9pcuticelctoizuitecniih"m.(I.ip'ii".;rquil.ir),fpd';rmes,uirjn-argtgr;,i;;.di.nnc-Jt."lr;r;.e;e- Un ordin din 11 octombrie 1801 prescrie darea
rpd'avf:1nraaear7i.nrspt9rrreageae0t.rces,imnrspeepulzi'inlnrneo_lsadleiegceripercaiidpneedtapeoe:eslmarei,iace,ltlIeelieerdsiaevinsaisseinu"uoaf.IpfiueirSddnariienic.;;"tMiulnqriabre6tfiuafoelnalirunrcaoretceaaqrAiramteuegci_1lracgc..aod.iLlclfen.di)aeiic-.lenspneEteiaa.repilligveicnJn$aevearildli'eiitierra;iirnascrd_euu_aie;i af.rri, a artigtilor gi a scriitorilor. Ei nu trebuiau
adadccCtapcie"amelanveeJlbnaeruquereiaudqnroinmi"sdeliaenCeetp(AgulaosamrolcGalnipltsiaivzalarpidirdeeiismiloajnieid-fideAtbrdmi5iqearacei,iertfsaaegiuocabdpirr,dnertdeeeioaecmomlar"calvlruiutcuiiopred.dleellarunlu)eiiomefmriaieaaXqserleip9louiiiautae"riXlstp"c"ol.a.p-riiiUrn.inaer.d.dsdrr*-tr,ree"dao"e;Ndl.eiir.sfc..rni.luuU?opieerg[efrrarf.p."im,i;'imliz*;,*po"'rbn;lleit;il..u.eNj,aps.smAteciosiiirrtaareefpur.tip.irciocerc5oec,r^rur"n.iteueze.iit__o;-i.li dectt si traverseze Sena gi si se instaleze in ve-
chiul Colegiu al naliunilor, transformat cu clgiva
;:):U:;T,o:i:ln,cjrd_*cuu,,ial"lc.i]ld1rlr:,r,rr,"1nnfditetreuecreel-a"pas.mptutreeeatl"reolaso,rzgvc_iiianigrrmdeiuasel.mii-naucedroifl-iboenco,surta"impqupaiarlmr"tnnu,aialrim"iipr'em]u.nc1guuretlirpi {.id(.l;.re.r.e..j;o).'i ani mai tnainte de Convenlie tn fnchisoare. De-
ctzia_di, na$tere la o adevlrati riscoalS; artiqtii
EDUCATTA IMPER|ALA srigi ci este un sacrilegiu; invoci drepturile cu-
cerite; cea mai mare opozijie vine din partea
irr, tirrrp, c9 se nr.egarea s.i iuir.t. lrr \i,rrca (,.ilc:.,e acelora cirora li se propuneau un atelier li Sor-
bona. Nici un elev, sp,un ei, nu-i va urma ,,atlt
nsoearr.Lacoaut:etvear..rS.dlroartuncfr^i.ecIuutanaclltdeuansn,gr_eislaore1.rri srlmrpnuaednldeievi.p,i.czoiisitBi"tlcotniatariopaf*crnetetleaisn;erxlsccr;lrarri_e_ de departe". Lucrurile au trenat intr-atit, lnclt
a trebuit ca tn 1802, si se dea un nou ordin de
pr.c,t,oInrld,.ipvriezciiu5mgtgiai "elneuviielroaru. algii decit colonia de expulzare pentru a-i alunga din Luvru. Dezor-
de secole- care locuiau la Lur.ru
dinea a fost se pare inimaginabili: funpiratul voia
si nu se intrerup; cursurile, iar demenajarea si
se facl in patruzeci gi opt de ore. Irlevii traver-
seazl ln cortegiu Podul artelor. Traversarea po-
ddltoeuua$glustiiiidon-eopuc-altnninrotaeeucr1cuiiael sssvtteuiarde,aenmnneeillviodorneiocuaatsrrreiei,sc,-ecarigeoetrza-earbeteu,Esiedii uspfeipierlpicssuleei-,--
zon, llngi lampadare sau llngX portocali, se oferi
pentrru doi franci iarna gi un franc pe timp de
varS?
ince.ind cu 6 aprilie maegtrii profeseazi in
localuri neamenajate, tnconjuraqi de tot felul de
mulaje, de pinze din coleclia Academiei qi de
ainrshtirtuemcteunrtiesgtnttiininjisftiacle.a.te$lcnolicleliddireeapiscittuuraitiqdi ed-ea
lungul strdzii Mazarine. Dar lipsa de spafiu,
proasta distribulie a localurilor qi susceptibilitigile
ivite din coabitarea academicienilor cu studenqii
nu upureazi de loc sarcina directorilor. ln 1826,
Ludovic al XVIII-lea ordoni ca gcolile si fie
transferate la ministirea Micilor augusrini, unde
Lenoir organizase primul muzeu al Monumentelor
Franceze. In timpul Restauraqiei se reia tn dis-
cu{ie statutul profesorilor care, lnceptnd din 1806,
erau pl5d1i de citre star. Mai mult, ordonanja
regali din 4 august 1819, anultnd dispoziliile
date de Nap'oleon care rezerva statului dreptul
nurnirii profesorilor, le oferX acestora posibilitatea
r65 de a se numi tntre ei, asumindu-gi astfel respon-
sabiiitarea organtzdrii gi a judecirii concursr,rriior: lnstttutie ca aceasta, a cirei organizare guvernul
ceea ce lnseamni ci, a binevoir si mi-o lncredinqeze mie! Tor ce se
sancpionindu-gi propriul fn_ reiera ia elevi este ln ordine. Toli au areliere
vi15mlnt,. profesorii
vor fi tenrati ,X jud"". ..,
cinedl umlgaei nbtini ela.uArecaegaiis.tcl asruepviroitorapreiredaecciziieavuAreau\rqeiat
repercusiuni profurrde nu rrunrai asupra snartci frumoase, camere de locuit curate qi comode . . .
Am de pe acum o galerie de doui sute de pi-
pcolii de Belle-arte gi a Salonului dai $i asupra cio;lre lungime plinX de cele mai frumoase starui,
busturi gi basorel efuri anrice. O voi prelungi cu
evoluliei gustului. cele patru inciperi ale marelui aparr;menr care,
,beqiutedasit-i9ci eresditeuas.cl'h-aidoi permite, Acadenria se grii- de asemenea, nu vor fi lmpodobite declt cu sra-
tul. basoreiiefuri 5i mese de alabastru".
$coala din Roma. t,r i"uiie Itevendicirile nu izvorisc attt din morive ma-
1793, Convenlia asiguri p^ lrainuredaelcilroert
marilor p-remii qi aiordi distril-,uirea teriale clt din spiritul care domneEte la Roma in
aceastir epoc5. Tinerii au suficiente scuze si nu
ddein234ab0rufmraanrcai ntiuml -pIIdI,e o pen:iune
cinci ani. Legea
org,-,",ici se dedice lucrului cu roar; ardoarea doritX. Tri-
decide: .,,trtiitii mitindu i I:r aRolemfaa,ciulintaulocmiiraiobbuienc,iticvuenieoaSgcteorleii
friircezi,
desemnaji ln acest scop de Institut ii numiti cle era acela de
ci.tre Directoratul Executiv, vor fi trimipi 1a Rorna.
Acolo vor sta cinci ani ln palatul nalional, u,nde a tezaurelor cet;lii. Or, administralia ponrificali,
gi,zdui1i qi hrinili pe socoteaia Republicii,
vor.fi ln ioc si le lnlesneasci accesul la monumentele
saIe, sporeqte numirul dificultililor. Uneori tre-
ca qi ln trecut". buie si a$tepti siptXmini la rlnd ptnX si pri-
ln 1801 guvernul francez achizilioneazi \-illa fln1e,sti n g161i zayile necesare.
l\ ied icis.
Irvenimentele revolulionare, suprirnarea jLrriului
la Salon, deschiderea sa pentru to1i, la care se
azadr,.ruinqi,MtnacreepainadrmdaintS,18ti0n1dereasniramdoedifaicefi TNGRES $r $COALA
r:r1 starea spiril a la mobiii-
pc a celor srrucru- Ingres, directorul Vilei Mcdicis, scrie in i 8 l9:
Paris. ,,AceastX lari s-a schimbat mult. Rorna, ahirdati
d{9in eievilor de Ronra ca 5i adt de gencrolsi, atit de liberali in artii, nu mri
ev;xiizsitni.dTcoiatterepbou4ieilesislcnet rlinctohitsuel,5si itetesimroligui mpeinli,t
Cirrcl Suvec. rccrorLrl Scolii tlin Roma, nr,,.tr. cie trrr orice. Lucrul acesta a devenit atlt de sr-rpiri-
apoplexie, Cardinalul Fesch atribuie acest arac tor incit stnt obligat si fac reclamagii gi plin,
insolenlei unui elev. E,l scrie in lBOZ: ,,eier ii il geri nesflrgite citre ambasadorul nostru gi si nri
consideri_ pe, director ca pe .u.nDselu'jbaaicg i,csie1r,eirargrere-
fac foc de supirare, dar cu demnitate". La toate
buie si le distribuie hrana . acestea se mai adaugi gi un climat apisitor dc
puritanisrn. Papa L6on al XII-lea ordoni tnchi
nesupunerea, inexactitudinea ln respectarea. regu_ dere;r statuii Venus din Capitoliu lntr-un cabinet,
ll:amentului... Tincrii consideri. Acadeenia ca Lln
han in care si fii independcnt". a;.1 curn se procecl,r cr-r femeile uloare lncarcerate
T..tlli. elevii n-aveau motive
ne ghidim clupi urnriroarea si. se plingi, ciac6 la San l{ichele: iti trebuie un permis ca s-o poli
scrisooie ridacrati vede;r. Varicanul ordoni ca goliciunile statuilor
de Su-rie cu petrlr ani mai inrrinrc: .ll,lti., ul ln- si fie acoperite cu frunze de vigi . . . Viala la
tirzrerii mele se datoreazd. ln lntregirne.,murltiple. Ronta gi ln peninsulS este aproape insuportabili.
ior sarcini care nu-mi lasi o clipi,cle.ri*az. ;.ici La insecuritatea strizilor, - elevii slnt adcsea vic-
ziua nici noaprea; clt de greu e si ,c,oliduci o
timele bandililor care, odati cu seara, co-
boarl din colinele dimprejur se adaugi insa-
climei. L,pidemiile s-e 'icc:rstir reac1ie,. .rparenr puerilS, Ingres o trateaz;j.
lubriratea succed de la un nf .rrrnpes.imutnr c:rpriciu pasager ciruia educatorul cie
an la altul. in 1815 populalia este decinrata de nu i va acorci;r nici o atenqie. Rciuz-i
holeri. Strizile Rornei sint pline de cadavre. Un
tinir elev a murit ln patru zile; camarazii sii, iricce ci acest iucrr,i s-ar (latora unui fenc,nrcn
rr\u, c\prcsic ;r rurrii profuud sc;rtinr,-lt de rc-
cupringi de panici, roagi si fie l5sa1i si piece. r oIti inrpotriva societiiiii ;r a profesorilor, r:zuL-
dar g,rvernul francez rlmlne surd: Zivoriti-vi
ln Villa Medicis pini ce vremea rXcoroasi a r.,t ciin reccut.l inciclrencierrlii rr irti;riL.r.
toamnei opre$te epidemia". -\r pirca logic sI insistirn.rsupr.l rolului rc-
ln prima jumitate a secolului al XIX-lea in- t.r-r.r'la.\i,rnlriuisiiilif-ireolrcirn;rprrroat9iti.iittEiicslrueirr,oa.sp,roaiicinricall'alrleeccsqseiifblrliengfccoioterunpnoli:nnrsrdiietcilcedo,liolncuralu1rsei78iatu9irl.
vigimlntul la $coala de belle-arte nu suferi nici
op.icsctuhimri,bacrein. c.Di opiespnrterzuecsecuplrpotfue.rsi)orpi r(egdapatue pentru
ddeusptiudmieordeealulfivgiuur.ii'Iuremiapnerodfeusporli lecjiile schirr-rbat din temelii. Ar fi tentanr si clenionstrrim
zilnice antichi- rxisten;a a cloui leluri de invS{ii-nlnturi: unui
trqi lm- infiinlrit suh vechiul regin'i gi .lkul posterior. ln
tate gi
nart cursurile de anatomie, de perspectivi qi de
isrorie. Organizarea invilSmintului cste simqitor realitate, schimbirile ln acesr clomeniu nu s au
proclus exact ln momentul ln care s-rru insteurat
aidoma celei din secolul al XVII-le.r, dcsenul ri- ;;i:il6 i11t1it,riii politice. Cu mulr inlir.rte de al,o-
minlnd tot baza esenliali a studiilor.
lirea prir,'ilegiilor, tn Franta gi tn L-uropa, picrorii
I a Paris, unde conditiilc de viati sint nrai ili cuccriser'i deja o oarecare li[,.ertate, gratie
satisficitoare, manifestlrile de indisciplina oe la
.scoala de belle-artc slnt tot aiit de virulente ca la crc;irii Acacicnrici, iar iLivilirliritr-'rl se transfornri
clin tenrelii inceptncl c,.r a doua iumir:lte a
Roma. La 27 aprilie 1833, Ingres, consternat, rru P.cforml c.rre ctrnst.i rcco-
iului .rl \\,-J II lea.
poate declr s5-i comunice ministrului: ,,'I'ottrl este in .r
.,rl:luga 1:l fonirrrlr;.., i,.inJ atLrirci erclusir- prilciicii,
bun si fie acoperit cu inscriplii, cu caricaturir zil-
nic, geamurile sint supralncircate cu desene f i- cicluri de studii teorer;ce, esre prirniti cu enru-
z.iasm de toli pictorii. lcaclemia irrr iese nici err
cute in humi, iar curljirea lor pare si excite ne.ltinsi de valul revohilr'onrrr. Dr.rr modificirile
verva acestor domni de a face altele noi. De
gaisprezece ani, avem aceast; experienlS: cu clt tic;rici sinr pini 1l urrnX cle nuci importengi.
Siijr Direr:torrrt, sub Inipcriu, qi rpoi sub Rcst;ru-
vom line la cur5lenia peretilor cu atlt vor fi rrai rr-riie, decrctele ,si ordonanlele efirmi perenitatea
murdlriji; nici o suprafagi nu este crulati; dalele ircaclc'misn.rului 1i pLstreazi traditiile. Academi-
cu care stnt lmpodobite galeriile poarti ii ele cierrii i;i pierd titlul, apoi pi-l rectqtigi. Gene-
amprentele maniei lor de a desena sau de a scrie.
Nici un mijloc de represiune nu poate fi folosit rrrliile noi dc ele'r'i nrinresc ror acelagi gerr de
instrircqiune 5i tot ln acelasi local.
in mod eficace qi singura cale pentru oblinerea a Se pare deci c5 in Franla nrarile transfornriri
clt mai puline murdirii pe pereli este aceea a
Lr'.ei totale indiferenge fali de acest soi de in irrviitrinrintul picturii n1r darcazl" din epocil
rcr-oiutriei de la 1789. In schimb, e un lucru cert
delict care pare inerent naturii oricirui e]ev de cir itcvolulia aduce emanciparea pictorilor nu nu-
qcoal5, cu osebire ln primii ani de studiu1".
ntai din Franla. dar din toatX F-.uropa. incepind
cu I289. 1:a putea si-qi zici pictor oricine con-
1 FI. Laprauze, Ingres, sa ttie, son oeutrc, cl'apris ,lr.t do- t68 sicleri ci este; exercirarea profesir,rnii devine li-
(tln1ents inidits, P,atis. 7911.
I ror bcr.r. -\ceasti idee fundamental originai5 va avea
I
ll
consecinte de o importanl; capitali ln domeniul lilor sai. Este epoca in care ministerul cultelor
inviqimtntului. incepind cu anul 1295, asistim la clispune si acopere peretii edificiilor religioase de
le Saint*Gcrmain-des-Prbs 1a Notre-Dame-des-
nagterea ,,societililor libere" de artigti gi la des- (lhamps, de la Saint-Paul de Nlmes la Saint-
chiderea de qcoli gi ateliere independente, dintre \Iartin d'Ainay din Lyon, cu fresce ln care sen-
care unele vor juca un rol escntial tn istoria pic-
turii. Aceasti lenti evolulie ipare cu o tirnentul milei este marcat prin evanescenla fele-
sutX de ani mai tirziu dectt cea spirituali lor gi prir-r incertitudinea tonurilor.
permite verificarea indelungatei pi inconr;tientei
interpretiri gregite de care a avut de suferit qi isto- coNTESTATIA
ria lnvXlimlntului artelor 1r"r cursul secolului al in 1861, elevii lui Picot gi Couture, ridicindu-se
XIX-lea. Vechile certuri, datind lnci din secolul al
irnpotriva metodelor $colii de belle-arte, ii cer lui
XVIIl-lea, dintre cei care pretindeaLr ci arta este Courbet sX deschidi
un domeniu rezetvet unei elite, gi cei care afir- un atelier pentru ei. iir ris-
punsul sXu, semnificativ pentru o noui stare de
mau cX titlul de academician este o dovadl in-
contestabili a talentului, relncep qi mai vtrtos. spirit, marele pictor declari ci. fiecare artisr, rc-
putind fi clecit propriul siu sti.pin, nu va accept.l.
Pentru Gdricault a cirei opinie reflecti gin- .1cc$t; tineri decit cu condilia ca ei si se con-
direa romantici arta este un corolar al geniului;
a lncuraja un ,,cet;Iean" sub pretext ci este fir sidere colaboratorii sIi; astfel fiecare lgi va pistra
stare s; lini ln mlni un creion, a-l atregc intr cr libertatea de exprimare. O vreme, ln fiecare di-
carierl artistici in timp ce el s-ar fi putut realiz.r mineapi au fost vizuli, intrlnd tn atelierul din
mult mai onorabil ln alti profesie lnseamni a strada Notre-Dame-dcs-Champs, sub ochiul amu-
cliuna prestigiului artei. ,,Guvernul a deschis gcoli
publice de desen care slnt tntrelinute cu rnrri z.at al divergilor guri-casc5, un numir de vrco
patruzeci de elevi triglnd dupi ei cai sau t.ruri,
destinali si le serveasci de modele. Dupi un suc-
chcltuieli gi unde este admis tntreg tineretul. Con ces de curiozitate, atelierul, din lipsi de credite,
cr-rrsuri frecvente par a provoca o emulalie con-
tfiinuclie9ci,elaa prima vedere, aceast; pare a a trebuit s5-qi lnchidi porlile in aprilie 186i. in
institulie siguri .rcelaqi an, X{onct, care tocmai sosise la Paris,
rnai mare utilitate gi cea mai intri l:r Gleyre, unde ll intllneqte pe Rer-roir qi
lncurajare care poate fi dati artelor. Niciodatl
mlaa'i\tmenaareslanules1nairReonin-rasctuedti;eterenaii n-au tntllnit Sisley. Dar ei nu lntlrzie si-Ei contrarieze maes-
ir trul. La G6r6me, Odilon Redon nu mai este pre-
qtiinlelor sau lr Iuit: ,,Aici, r'a
artelor, aga cum o oferi numeroasele ;coli de de l-telle-arte1 . scrie el mai
toate genurile din Franta. Dar, de la tnfiinlareir tirz-iu, la $coaia zisi
. . am flcut eforturi srrl-
rnari
duindu-mI si redau formele; eforturi care s-au
acestora! constat cu mlhnire cI ele au proclus u|r c'lovedit vane, inutile, firi valoare ultcrioari pen-
efect total diferit decit cel a$teptat gi ci ln loc
si serveasci au devenit un inconvenient, deoa- tru mine . . . An-r fost torturat de profesor . . .
,\cesta ciuta ir-r mod vizibil s5-mi inculce propria
rece dind nagtere la mii de talente mediocre, s.r manierl de a vedea voind si faci din n-rine
nu se pot mlndri cI au format pcrsonalit5gi ifu\i'ncI-uadtidesocicjpeuonlita-, taitasfaousvetshsiee'mmveeIrn;d1-eXzlgncucostrletijidirneileamsrtaoimlecehenirataurul-
ilustre ln lumea pictorilor nogtri, acegtia fiinc{
lntr-un fel chiar fondarorii qcolirlor arnintite, ser.t
cel puqin primii care au rlsptndit principiile bu-
nului gust". t7l 1 O. I{cdon, Lettres de 1878 d 1916, Van Dest, 1911.
Perioada cuprinsi lnrre ilnii 1840 9i 18/0 mar,
cheazd, apogeul lui Hippolyte Flandrin pi al emu- t70
Iscadits]toalsli:Icrnirunrria_irctnlr'rc:mriTo,ut-oe_enri.tt;ti]nlerrurn1rer-mdlr-.r.din1a.Rzaa8nsmandlJeeutr-a.n6zszdoaituu.,pv,euil1iau.e,mlgrl"i.ol,tpl,j,zid.cvc,li,nplnca,iuauercaagepduzdr;o]t[irceeenomrrm-dMdonpaViccpa,maperce.uruhlbai.cmeio-nelriaNneana.lpaslodlvnirlrerDirareeuiriloed.etiindrunptali,in,esgare;lm.dg.orr1rancsiraiisiub9ieqtirlt")isndei.eirvzea.roinr,ega.r,laIovdlgrSntruueutrp"u,apriia-eu_r".llrecarr,aei,aaIrrrtp..our'rtrraetrrlioo,.euriisii.,bsreccnIglbir-.g.auul,a.s.:frt"rm,i.diiirLni_lo,;r.lrriii.r..rrre;irtlt*'i:iosii;mi;i.u;e-A;il,lip"il,ioai.-.,'c".C,c-,r,{.ci.rrlre"tiierr-;,;oJJnei*..lrirlq;5,ilfirrueidu..e";t*"tc..");',.;ti;Aiili"uiroi,*rea,;r;'p;tirterl;':i.li)u",...;irn',..:,irp,.si,ili.rti-coa,e..;e'.itr.ier"S;hcl,,;1.lrin,',pr;c,neiri,rs.ps;.-;taorsmi,r,;rl-nrlr"n,-.ei;Ii_treiorn._lxc_,:,-,v_.i__i,e, .prsricvmilecngeira.rlg.idterecaerjeuadegccao. lciiodnicnurRsoumrilae, stabilcgte de
sub controltrl
c.blradpcGddodvi,rIr:nl-;Irrle:eeeeorraSecItaistte^tTivlclac.:z.ulirnlc-Slnr9r_:oio"ezcla,amriIeo6larCatinliulne-etdr.a6llpeeli.lrisa1srdr3exi.;aog6ef..1ticelptodcti3rIdt,natyrsnrcrarelusi-itml-rxei.rdlrersrgratqnir.ieuu-es-egaiuicitrjblillbraeqenrirudeeieshlcedrlaejislanvli-acecei-slielLrIiIolls"rnre.aolac1irlr.reepncdrcx:-cririiLarna-csut-cruiruearred,reidrltpellierieomu"r'criem;tgiciesur-cooipcsio.uresie.ma.nrat1ifcim"cniuz,ri.cprdZhcicri:cecrut.e-oSii*_illiil.suecr.omar1e...sn^i_t.rrir*..."sl,.\c!.iitprt'-nn51u6saria1.inunrci.ntu.r.ui,:r..lircl.s...uIL",eJ.lt1;.u'-.llrllr"rcp;-"-ijur,f..,p.nlg,",du.tute,r,.-rii,;,c$1enrr,,S.I.r-"r;1e;rS,e;;c".1;.-;fcNf.-al;o-il;leo,;i.f,,i.;L;"'"t)i.rar"r,Ji..viu;,L""Iirt..i;Ji.pin;crc1'l,,ri;-_,o,iici5rr,"c..n,uJsarlt,:i;dii,t..eteeri;;d.r-,n,bI,n,ie;orlin.i.,itu.m.ipi""pe,n:lu.l.,rrltrlnr,"aarllr,J,i.rercrrrr:tu,,nf.a,.t__i.-.".l,,-..ilii statului. Membrii Institutului, consternali, redac-
picdlr-er1a1o\rc'ffenneitoedsipeoarncrerl.it'1i1cds-eqi-rivgipeaofuia1etdlia8ne6necsJuiri,mrncnfaaiireltrile-re,crr1i.iricp..irrgn1ruapii,r"gr,,e*.terirt,-l,.,.j.r,...,t-rircD...:r.rLi.rsi.rScr'ns.tirt;i;tuic,unirle;rhun.i1cil,,isi.,.r.,e1 17,
tcrlz; o lungi scrisoare de protest. La ce bun
icrlinlele festive, daci ele nu mai sint prilej de dis-
iribuirc a prcmiiior? Cui 1i va rerreni periculosul
privilegiu de a atribui donaliile testamentare f5-
cutc ilustrei case in farroarea tinerilor arti;ti?
Itaspunsul lui Vaillant, ministru al Casei impira-
rLrli"ri gi al belle-artelor, care lniituri aceste obiectrii,
cuprirrde critici deosehit de s(lvere: ,,Decretul
riin 1I r-roiernbrie desfiinleazl monopolul invSlimin*
tuiui y-i al distribuirii de recompense lisat prea
rnult pe mlinilc uirci tovirigii carc sc recruteaz-ir
-.ingur5., lipsitl de orice responsabilitate, consi-
clcrind cI nu trebuic sI dea socoteali niminui de
orientarea acordatir studirlor sau de dec5.derea
lor."1 in sfirqit, nu firi perfidie, Vaillant d.i lo-
vitura de gralie, prilitr-un argLlment fXri replicri:
,,Crede1i oarc cI prin ajutoare adunate in cl-rii:r
benevol de la particulari, deschide Acaderni:r
pd'\creeadsbcie,nla.lrecia-iraderetsemteiocsieuEnbivcieosnatllni5ot,nrsaeatcXulud;oief 1eSartitalitcp.erPreemi"r. iisi?iiiNcu1,c
in anul 1863, impiratul, autorizlnd deschide
rea unui ,,Salon al refuz-a1i1or", zdruncini 9i mai
rnrilt prestigir-rl Institutului care se vede privat
atit de ratiunea de a exista cit qi de o parte din
resursele salc. Pictura, scr-rlptura gi gravura se
predau acur.n la qcoal:r a cirei administralie este
incredinlati unr.ri director numit de ministru.
,,\par o seami de inorratrii; astfel nu mai cste
necesar si fii elev ca s; te prezinli la concursul
pentru Roma. Dar daci, trnnotriva tradiliilor
celor mai sacre, intrarea modelelor feminir-re ln
pcoali cste in sflrgit autorizatd, lntr-atft de mare
cstc forla obignuinlei inclt elevii de sex fcminin
vor trebui sI a$tepte anul 1895 pentru a fi
admiqi. DacJ reforma din 1861 a pcrmis, ln'tr-o
oarecare masura, modernizarea lcolii gi lSrgirea
cimpului de studii, ea n-a qtirbit prin asta qi gus-
173 1 Gazette des Beaux-Arts. 185-l
tul tr:rdigionalisr. Prestigiul formirgiei oiiciirle ri- l,,rmidabil mi-a inghelat inima. Timid, lnaintam pi
mine nrult tinrp nearins. Degas tr srat cloi ani
la I-amothe; &Ionet, Renoir gi Sisier., doi ani Ir l,iiguiam c; Dl. Cogniet fini spusese si viu. . . Dar
('lcr-re, iar 1)issarro i,rusc am fost lntrerupr prin <oh"-uri ironice
Lln an la Lehnr;rr.rn, triaptr-rl 1i exclamagii pugin lncurajatoare; strlngitorul de
cr:. I,Ianet a rimas gase ani alituri cie m.resirul
siu Couture, in ciucirr. ciir'e rtcnle lof citre ir dcs, t,rrizatii lmi ctiuineoavlotermbapceuDuln.:C"oAginciiets.lnTtienmerela, noi
pirpeau, demonstreaz; pulererl pc cilre o aveJ ,i,-,rsd ;i nu-l
vid
r .i nu-1i lipseg'te nici tupetrl nici aplombul; te pre-
inci academismul. zinli ca venind din partea lui . . . $i apoi, cine ne
Daci e adevirat c,i invilinrtrrrul precl.rt lr,r
$co"r1a de belle,arte devine ginta atitor critici rru dovedegte ci spui adevirul? Cine egti? Cum te
putcr]-r r-rita totuli c;i r,,1i rrri;rii inrirre;jqr1ipsl, it't ih:,rnrri. ?'
afirr;i cle C6zannc, atr frcci'ent.rt $col1.r;i :.rtelic- I-e,-am spus umilul meu nume, complet zipicit,
rele ei. .lrr il:iediar au izbrtcnir rlsete asurzitoare. iar nu-
ruele stfimogilor mei a fost denaturat peste m;sur;
ilevolulia francezi, eliberind irrviqimintul, .rtr-
;rini la obscenitate, a"gIrar!-.Dpoosmibnil,ilostrr,igcareudr-rrc-,1i-, qniimbeantei
torizind, fIrI priviiegir,r, cr oricc picror sii ,ril.i n1.r se poate frumi
eler i qi modele, favorizeaza evoluliJ repiclii ;i prr',, l..c cje noi. intrusul Ssta!" Apoi togi in cor au ince-
ltui:,.1i .t ctritcelrliilor,rirristicc, iiind irr rrcclagi rintp gi :.r.rt sI urle: .N-ar fi trebuit!. . ." Apoi s-a flcut
o mare experienli de orclin soci,rl. ,\utobiosr..'.fiile. rrrr-rsc t,iccre qi am fost rugat si. urc pe masa
romanele vorbesc despre sragiul in atelier ca dcs-
pfiri-uer--iLpinenet.r;re,rntiiilneenrtiicplpricirto,irlr icnccvriaci..rcusit'eriisi el.iivcitctirur,l "rlielsteinaatsl emonduemluelaui care se odihnea fumlnd o !iga-
rlilit:'ir peirrnr iiii bLrrghezilor.
Georgette. Si abia atunci au
inceput tntreb5rile cele mai indiscrete, la care
r.rspundeam cum prlteam mai bine ca s; termin iute,
\cesie -rteliere'.rprr, iidter,pcehrjdi ioli.e.rnr-trcnndiclovr icitioeru1tlc
strac15, edevirate ir-.curi lulnci ctteodati un aer degajat pentru a-mi da curai.
ipInri,ct1.or8irc4e1ss,rtDeleee.sx\bp'oautsreollal,etssgLlrrpacrvlceeiszcpr'iieeer;iaiciosttllefeelleizprilfcilnesgl ;clitrii:rl:icrrolircr.rianietcei. i)ir.rtr o datX, ctnd credeam cX anchetatorul era sa-
rrr.rrr'e Jl cirui firr irr virstii tic . i',cir1'r,..2-'..1 ni'i
intrii intr-un:.teiier:.,S5-l l,is all rle tiirir pe tisi ricut, m-am trezit ci mi se arunci. in cap un
se;1nla atitor srricali de pictori c.tre li vor dis- :icrilet de fiini, sau de gips, dupi care a urmat
truge toati drigiligeni,r li toari crlndoarc"r trrinr.r- iirediut un jet de api rece care m-a inundat qi
lici r,1e a.c:'lsi...?'' i)rczenqa ruor,lelr:lor fcrrrirrinc irr rri-:l stricat frumoasa mea redingot; pe care, ln
r-l.rivitatea mea, m; crezusem obligat s-o lmbrac
irr cinstea intririi in atelier. 1n sflrqit, gi gralie
rrtelier, vexagiunile la care noii veni\i sinl ,,,rrrLi)-i c1e cclor citeva monede de cinci franci pe care le-am
cir"trc clcvii mai vechi o fac si se cutremurLr de :rrrlncat pe ios, ca bun venit, supliciul rtri s-a ter-
eroez:l pe aceasti mami iubitorre. r\ilcdelc Bc,.,tus2 niin.rt. fiind primit
ln unaminitete, dnpi .udarea",
c1c-crie astfel primul sIu corrtact cu atelierui lui totu$i a evenimentului cu vin de Madera, struguri
Cogr-riet tn i 849. . . ,,In siprimina ce-11 urn)rit Lrscatri gi biscuili".
mi-arn fXcut deci intrar,:.r.1r., elcvii l'n11i rrrrr;, Scopul acestor manifestiri ,,silbatice" era dc a
e"rlnuihnilaomtrencouutu. lDpaors, tmulaaintduelugir,prbeindtreuctat ufnacreit
ten:i:;!or qi preocupat de li'rcerrlrile la c.1rr. rrr)il.r din
sri fiu supr,rs ca nou venit qi la care l1r; a$teptirrn
rotufi. /\m bitut le u)e cu qeiulrrlri Si vr Intra{i! de
ini{iere , nLl era acesta lrn mod de a-i insufla
rinrirului biiat tiria de suflet necesari pentru
1 Cf. Bulletin .lc l'.rnri de" ,ri'.. r. l. 1. .lcceptarea situaliei de solitar pe care risca si o
A. Il:snrr,;.
'\ l!'r ic:.rit rit\ .i .l-l,lstc, t75 aib;i ?
DouI secole dupi abolirea corporaliilor, obli- rr.rste idcc.t de ateliere autonome conclusc de par-
gaqiile lroului venit slnt tot aceleagi. Acesta trebuic
si soseasci lnaintea celorlalji (lucrul lncepe foane 'r\;r),,irrrii'r,s1t:re"ur,i,iu1trnrsrdeveeeacxrehtirigsmtaii,ovddoaerrl,g;ud;seis;cuihnidsleofacotaull 9i un rnodel
devreme), si pregd,teasci, atelierul, s5. curele soba, profesoral'
si umple cu api vasul de reracoti plasat dcasupra ,,academie"
ca si evite asfixia, si faci diverse iurse cind plo-
adudsuullcuiunreiliocr,olseci tearapnejremzeitegecvuamiepteirleardeaupviinguelduini l5i.i .il,i,:rui.1iiinn,rc".roeri,"sieb.i.enz.irl.rept\irtctm.Cioeg"gottgeleitdultaunliiurudbtpmiueneduntie,liniQnrfNdsriu'aeIfiapaar-rriuii-mccrdenvtitbeo,laisudir1dcie)Or,aiinnstirsoiratfmilebd1s-rve.tbrg"roictree,eAiesln,lil\giecIc'to.iribnieiannrdlautc-rscir-iiouii1r;vniapieccisCnavrciietro,inti;zccrftlhsilr.iee-iiii
Numai dupi. ce a efectuar accste corvezr. . . tinarul
este admis si participe la munca in comun. Nlode-
lcle pozeazi intre orele gase gi ullsprezecc ir-r tim-
".-'i,iritlooti.errrtrciu.zie,frlda.enrcp.ic,rei.sstciiudDneiesaopsuaiacn.aivcdoicerrlulpicnLilteaaateu,liinnetr'rs;cirhlliras-crirlbttusrerl
pul verii gi opt gi treisprezece ln timpul iernii. ,l:nLtpGalertvrien,trGe6rA6cmaedesmauiaCS()urmis:s1eI1.9]i11L1o.ru1ve5rico'trilsrtiii se
in cursul diminelii, maestrul lgi face prima epari- se
1ie, critici, carijeazd, dar vizitele sale slnt scurre;
cl trebuie si se duci 9i la Scoaia dc beile-arte ,5r,ip-"zi cr si lucreze' i;i aleg profcso.rul ciintrc
1.i',;f.tiXot-iti."precfeeirmalai.i Abia spre- ifciroqnirvuinl f.i secolului
unde are ore, apoi si-gi viziteze atelierele (uneori
clarviz-itori' de inu-
.rre mai multe: ln unele debutanlii invali si dese-
neze dupi mulaje; in altele, se iniliazi in pictur.i). rilitatea invilimintului oficial, debarasatri cle com-
I)oar crliva eievi favorili au acccr; in arelierul olexul ulriversitar. vor
personal al maestrului, unde sint .,medita1i" in vrea si sc defirleesci ce
scopul de a face din ei viitoarcle,,succese" ale
Salonului. ii inqiqi, in calitate de pictori' Ciliv^a tirrcri in-
Situalia prccari a tinerilor artiEti din ultimul t"i.,t,i.ro'P.Vrnoud,.r.,e"n'tQii"oil"guhanldeveicsespaiez.rCreu.sr.nrrtelfi,atrsicndier cspcaihciEdtoea.rf idtrleinl'cS:rrctiorlr1iclui:r-
sccol dcvine tema numeroaselor rcmalte; iati r.rn
r-'zurnat eiocvent lmprumutat din Goncourtl:
,,liurghczii cred ci viala noastri e pe roze, nu
ltiu cit ne spetim noi cu munca asta! Tu (, cuno$ti trlnd 1a o operi comuni.
tr-,r lnccpritul sec'olului, N4;rti-ssc, Rouiurlt' Mar-
bir-re: atelierul, de la orele Sasc de dimineagi plni trl rie se lnscriu l;r atelierul lui Gustavc \'Iorcau'
doar doui parirle
la prlnz; pentru dejun avem
pcirtru piine gi alte doui penrru cartof i prliiti,
dupi aceea Luvrul unde pictim roati ziu:r. . . In stnul gcolii chiar, citeva trisituri carilctc-
ris,-icc rinC s.i dispari. Perfecliei formale. .'frumo-
Iar, seara, din nou gcoali; modelul de la orele suiui" lncepe si i se prefere oriqinalitatex concep-
gasc la orele opt; ce-qi mai rimine atunci cl-rd te
intorci, acasS?. . . Nici micar timpul si ciirezi in iiei. Noliunea de inviiXmtnt e contestad din clipa
odaia ta! Ah, ce minunati, igieni, cu birtul . incl rcesra din urmi ntt line cotrt dc r-'orlc sulcsl ii'
ieftin qi murdar, cu ncplScerili cu mizgilelile t;ia1" d. atelier se modernizeazl, febricatia indus-
tvrei"ciXhii"patutrtounroi rdgiampreelsotrigdiuel culori ti priveazi pe
pcntru concursuri, cu durerile de burt5, de cap, de secretele
cr-r epuizirile de munci, de voinli li de rot. . . conferit
,reciiu'r,urilor. Cr-r iit pr-ocedeelc tchrrice sc an-Ie-
Asta-i, trebuie si ai o sinitate 9i ur-r sromac de Iioreaz5 cu atlt aspectul artizanal al meseriei de
rezista! ..." Di,n quasi abandon'ul pictor tinde sI dispari-' Suprimaree patronatului'
ficr ca s,'r poli
in care sint lisate studiile independenrc se la
i;ir.rr"t." lnvilimlntului, fiptul ci e de aiuns si
1Il. et .J. de ()urcorrr, M.tnetIe Silomon. l. llcn'.ili. Ilitr:,ite cle !'itrtpr:'s ';:t-" t'le' Allrin \{ich'i 1955
vrei si te faci pictor ca si gi devii, roate acestea Capitolul 7
aduc_ dupi sine o lume noui, ln care lndlnegti coRPoRATlA.
cot Ia cot geniul cu ratatul demn de mili. Nor- ACADEMIA SFINTUL LUCA
mele lnvilimtntului, care se mai schimbaseri
odati dupi di'n 1940" slnt din nou ris-
,,rizboiul
turnate ln favoarea a,,egvceonlimiloern, tdelionrtrdeincaMreain"u.
Ragiunea de a fi
t_oate gi-au lnchis porlile, este mereu repusi tn
discugie. Balthus, director la VrnilolandM,eedgiciis,i-ntlnitrurl-autn:
interviu publicat ln Le
,,Villa Medicis mai are vreun sens?" ne dezviluie
confuzia care domnegte 1n lumea artelor. La lntre-
barea: ,,A1i putea si ne precizali prin ce anume
noliunea de lnviqimtnt artistic este rediscutati?"
-,,Madriirieacrttoi$rutil Academiei din Roma rispunde:
care au lmpins pe cea mai-lnalti
treapti ciutirile lor individuale nu pot, prin cl-riar
rjatura acestor cXutiri, si comunice nimic
nimin,ui. Formarea de elevi n*ar avea pentru
ei nici un sens. Dar rrebuie de asemenea si tragem
qi concluzia ir-npirciti: Nu mai slnt maegri!. . ."
Pentru Balthus, Villa l\{edicis este ln primul rind
s Casi a intilnirilor"
rcrornpclrsrlrc;r lrtigrilor socotiii a poseda uu rj.ij
trrlent. Dar juriul, ..accst tribunirl irl bunr-r1ui gu',t"
e.irc iqi rczcrvi privilegiul cie rr.iudcca in nrocl
:uverAlr dugrl criterii acaden.rice, srlcombi ;i el,
.lcuz-at de a fi picitr-rit prin nepricepcrc, v.rnii;rtc
f'l neclnste.
1n zilele noastre, libera cxercitare a rircscric;
tlc pictor, carc la primir r'eclcre parc soluli:r cea
m'.ii onorabili, este deascrncni departe clc a fi scr-rritir
dc surprize: in lumea liberei concurclrle, geniul
iru asigur.a in
qi nimeni nu i.-i,a.ropdronepcucssJlur iscDceult,jrtactreo.irx,rnCaitzcarrnanlic"
siru Modigliani sX-i cunpere picturile prin cr n-
IrJ cte.
lI_--/\ upI epoci, regimuri politice sau lnclinaqii per- Sistemul cooperatist, devenir la sf irgitul seco-
sonale, artigtir .lccepti sau sint constrir.rSi iului al XVii-lea de nesuportat din pricina carac-
si aleagi intre trei sau patru sisteme, dar fiecare terului sd,u arbitrar, a contribuit totugi extrern de
dintre ele, dati fiind natura lnsiqi a nreserici muit de a lungul secolelor trecute, la rnengincrea
de artist (9i a originalitilii celui ce o exerseazi) artclor. Dupi mariie invazii barbare, inexistcrrq;
\,'a apare, cu timpul, gi foarte adesea nesatisfi- unor :lsemenea organizalii s-a fXcut grerr resirn-
iitii. Instabilitatea care domnea pe atunci in toati
catoare. L.uropa lncuraja mai aies industril annelor. Cclc
citcva obiccte care au a juns pinir lrr noi a j'-r.
in L,vul N{ediu, atlta timp cit nu existi nici dovada declinului gustului. Invenlia gi imaginalia.
sistem corporativ, nici antreprizl comercialS, er.ru ele tnsele atlt de altcrate incit in anul :33.
a-r--
tistul, riticit intr-o lurne ostili sau indiferenti (lciuouuirde-el'hLuernaoucocioir,roircleo,tgcni,eui1gcisiurinurdagpLirri.n,r zttiorl.e'rrbr,tuiditlirsrrrritaosrucsni.ailc-rit;rjieTsir-cr,zr,.,en-
aga cum probabil s-a ssiumprliatvaiedleusiaeasc-i, ,.:aplbil si-i re eiiz-e zc un noclel. Regcle ostrogo-
este con- tilor a treltuir si-i trinritri nu uuuriri orr.logiul,
strlns, daci vrea si ciar ;i lucritori care si-i invcle pc burgunzi mociul
si ciqtige
clc funclionare.
favorurile unui protector. Tainul pe care-l pri:ne;re
Odati cu decadenja Romei au pierit gi organi-
de Ia superiorul unei mtnistiri, de la prirrl, snu ,:..r1iilc clc 1r-rcritori seu artizanlle. I-ucrritorii ciau
de la vreun misit risci si aibl un gust destui clc iasali s,-r sc ciescurcc singuri sau, mai prccis, l:r
amar. dispozilia seniorilor care, ln limitele domeniului
lor, ,,recrutiru" person.riui care li sc prrrea cel nr:ri
Sistemul corporativ, singurul capabil si se in-
apt si execute o lr.rcr,rre p.irticulera. LLrcrltorull c;rli-
grijeasci de soarta celor care nu izbutesc si treaca
peste greutiiile izvorite din luptele profesionale, ficat care avea $ansa sI fie rerrarcat cle seninrul
-cperontaaettjllontpdirmue-sipivo-,trsiave$aadoccvouenmdceupgrrreeenvlpeidti,nccl rtletaaqtuoirramii suiisnatuefmiinuuileun-i siu sau de citre superiorul unei biserici era ricii-
saistmemorpaalteeirncahliispt,ual socduniozisndasl ului nmeaiscm.r eodridoicnriiiti;lii cat cle 1a po,tcovirie sau de la plug per.tru.r i
roasi de ambilii sordide.
t8t se oferi o muncl mai avantafoasi pe qantierclc d:
lntre aceste doui sisteme, burghezia ..luminati"
va alege ,,Salonul", singurul capabil ln ochir ei
si-i satisfaci dorinla de dreptate gi creat pcntru 180
,construclie; iar patronii care aveau ceva preten;ii tele lncheiate ln secolul al Xl-lea. Dar ld uneie,
*amrtresstiecroia, f.i,speensttrruadau-iiapuisstirasteoleactleionveiazela regiuni este posibil ca existenga. ior reali si urce
mai buni ptni tn epoia romanS. Sub domnia lui Tullus, al
ireilea refe al -pdairn. use; apari primele coie-
ciul 1or. in servi- gii de artizani. Romei, acegtia apartin une;
La sflrgitui secolului al Xl-lea un pictor numit Fiecare
clase. Existi ln total opt clase de artizani. Dr"rl-
Fulcon se angajeazi ln faga abatelui gi a cilugi- gherii qi fierarii fac parte,din prima, deoarece cei.
rilor si execute vitraliile gi toate picturile mlni,s-
tirii Saint-Aubin (Angers). Contractul prevede ca lccLaoornnesrai$d,teicuroaslripidueflioumsreeebasiest rcdiai egsiaiuourtisleiXrpifaedbnirvticrizuea. tc.aerltmnateed.soLiunaXt ,
Fulcon si fie tratat ca un frate qi si, se bucure sccdauoebllaenirlgeeiiigi,a-unustut-obrmirar1iiintodcchreaersvereiiirncvfuuiigcpiuiiriirn-apduuebaaalilcltS'uoetLr,ugurgairnnudiTpefleantlldlimilde-pree-lsapcparaoirsnti;t--ii
de libertate in incinta ministirii; el va primi
,un pogon de vie gi o locuinlX de care se va folosi
destul de asem;n;toare Cu oficiile noastre minis-
cit triiegte gi care, dup5, moartea sa, vor reveni terial'e, ln care intrau brutarii al ciror numir nu
ministirii, afari de cazul ln care acesra lasi in
u.rma sa un fiu capabil si aduci aceleagi servicii. putea fi mai mare jle douisute veizecl-qi care nu
in 1228, episcopul de Beauvais acordi, printr-un aveau v'ole sa se casator'eascX declt cu o fati niscuti
hrisov, giuvaergiului siu Yvon de Beauvais feuda dintr-o familie tnvestitf cu aceleagi privilegii, con-
structorii de valoare, mezelarii etc. Aceste struc-
de l4eiquiens cu titl'u ereditar gi, tn plus, doui
misuri de grlu care vor fi predate tn fiecare an turiri trebuic si fi servit ca modele ve'cl-rilor'
la sirbitoarea Saint R6mi. La rtndul siu, giuva-
'ergiul se angajeazi si pistreze tn buni start reza- corporalii franceze Ia care, o mie de ani mai tir-
urul episcopului, si repare cupele, suporturile, ine-
lele, brilirile qi si furnizeze la nevoie cure,le. El va ziu, regisim diiutrirrd acceaSi mental itatc.
trebui si ofere prelatului, ln ziua de Criciun, o
greutate de aur topit egalS cu cea a unui oboi de bcailep_aXisnticcioelpnoianrcdeectda5riineilei.necdveeulpel e-m.nmeddaeiiun.o,liptugimliecnptaueu,r.ituis,.isaisrsetiezg'sartrna-r-t-i
Beauvais. Per-rtru o parte din aceste operagii, giu- peze pe meserrl, sa se fixeze in anumite cartiere-'
Ca qi- astlzi in cantoanele elveliene, oragele acor-
v;rergiul este obligat si furnizeze argint; iar pen-
tru.cealaltl, episcopul ii va furniza metalele cl5 avantaie deosebite specialir;tilor de talcnt, ca-
prelloase.
Din clipa ln care executarea anumitor lucrlri
,devine eredirari, beneficiile acordate cu anumite pabili si dea avlnt industriilor locale.
conditii rimln, in cele din urmi, firi condilii, Artizanii lucreazi la domiciliu sau locuiesc la
in posesia descendenlilor. Daci mogtenitorii arti- clientii lor, care, in acest caz, se angaieazd si le
zanului r-ru slnt in stare si furnizeze aceste ser-
vicii, ei se aranjeazi pentru a profita ln conti- i:urnizeze materialul, hrana l-i dcrmitul. Episccpul
rruare de avantaiele aqond,ate tnaintagilor lor. A,l1ii, bisericii Notre-Dame dir-r Chartres se angaje'v-a,
pe baza vechimii privilegiilor acordate gi a cali-
tilii serviciilor aduse, izbutesc sX-qi converteasci, printr-un tratat, si pliteasc5 toate cheltuielile
feudele jirinepti ln feude nobile, fapt care le tn- pcntru hran5, lntrelinere ;i biuturi orfevrilor
giduie si-qi exercite o oarecare putere asupra
colegilor lor. In Franla, corporagiilel apar in ac- ca.re lucreaz5 la altarul Fecioarei.
in numeroase orage, imagierii sfnr scutitri dc
pazi qi de plata impozitelor obipnuite. Asimilali-
1 Cuvintul Corporaqic, de origine englezS, nu est: folosit deia burgheiiei, ei nu datoreazi decit birul. in'
,.!nainte de secolul al XVIII-lea; in lirnba francezl se zice schimb, sculptorii slnt obligaqi si ciopleasci sta-
itnai clrind: guilde, jurande san m,aitrise, tuiie dintr-un singur' bloc; doar crucifixurile pu--
t83 tcau fi executate din rrei, buciti, dar toatc. tre- -
,corpul Domnului gi cile doui brale ale sale - nreqterii de vitra'lii, care pc timp de vari se Cepla-
trebuiau si fie tiiate din acelaqi
material. rc.rzi uitde este nevoic.
Pictorii au obligagia si aplice foigele de aur lnaisiCimcd'oiuliLnnl.trroelanvrridu:claepmtlloiiecrcdtiecisueuuplnnreloormacfimatailrdcpfaeugvtoaoernraiicztieieemarozaeJdgsa.irnzerair.,,d,pieroesra.cn.mhrrrniesu-,-.
'pe un fond de argint. Daci risci si le aplice pc
cositor sau pe fier, stnt pasibili de sdlpul infa-
miei, gi slnt supugi unei amende impoviritoare,
dupi ce piesa a fost arsl. Ctt privegte lumea ima- tcstea sc rispindegre in inircaga L.uropi.
In ultimii ani ai secolului al \l\ lea, urr miir
eierilor, dacX ,,pictorii" au fost multi vreme men* nez pe nume Alcherio, lnsircinat cu recrutarcJ.
qinuji tntr-o condigie servili gi muncitoreascS, mi- de pictori. qi de sculptori penrru a
niaturiq;tii au izbutir curlnd si se bucure de r.iu lucririle de construclie a doinului parricipa la
tratamcur privilegiat. trei artiqti parizieni. lntr-o gedinli a
icom^nigjieiiri^mrdi_,
incl din secolul al XIII-lea, muJgi miniaruriqti, laneze, t11uta, la 3 aprilie L399,,,s-a hotirlt, sour.r
lncurajali de oamenii de litere, plrisesc minisri- actele oficiale, ca pictorul de nalionalitatc fla-
dToi"i qdli,ntrneumeleitvJiiacsoibi ussi Coene, locuind la Paris, qi
rile. pentru a se instala pe conr propriu in orapele fie acceprali qi primigi-ca
unde soco.tesc ci pot face coricuringl cilugiri- Eefi de lucriri, primind leafa de 24 de iranci sau
Ior. Totugi, rlrajoriratea pistreazS. din viage cleri* 24 de.florini (32 panle fictnd un florin) lunar."
cali gustui de a trii gi de a lucra ln comun. Mi- torA, lccih,e,Mriaoqssctrruiel -ldaecoblaus Paris, la 30 iuiie urmi-
niaturigtii aiutali adesea de nevestele gi
copiii lor, Coene, din Flandra, pic-
aieg $ef pe acela dintre ei care, tor avlnd obiceiul si locuiasci la Paris", pleiase.
talent c.tt gi- prin renume, izbutegre atti prin
seix-gisiteantlaia"gqii
'cele mai multe comenzi. Clgtigtndu-gi din Paris 1a 20 iulie lmpreuni cu un servitor-.
linitdigepi ennodei.nL!ao, rmleinriaetvuinrie;tiai ciguim- acsounmcieprejisapoonpsearbeii-. Amlndoi ajung la Nlilano la Z august, iar la 1,{
sep-tembrie administralia mini,stireasci plitea sala-
controlul executiei qi al formlrii de el,:vi. Cei mai riul pe doui luni atit lui Coene clt gi iervitorului
1-runi au ateliere 1a Paris. Agreati dc Universi-
t:lte, ca gi scribii, ei se srabilesc cic preferinlX in sau.
preirjn a colegiului lui Robert de Sorl,c,n, pc atunci Rolul pictorului nu se lirniteazi doar 1a exe'.
culia frescelor: el picteazl, statuile, marcheazi cu
nou, ln timp ce centrul iocuinlelor picforilor sc cuioare crestele bollilor sau di <r
afli il-r strada Saint-Denis, unde igi au funditura o trislturl de suprafelelor nedecorare. Pe vre,
19t lr- chiar capela 1or. O astfel de lnclepirtare simpli spoiali
clr.vedey^te cX miniarurigtii nu vor s; aibi nici un mea clnd nu exista corpor,alia, ceri lcuacrerirsielooraujr,paa.til
fel cle raport cr-r conpania Sflntul Luce.
cu verificarea bunei executii a
funclionarii Coroanei. inci de pe timpul Iui CaroI
Daci slnt constringi, ca la Bruges, si intrc cel N{are un,ii funclionari aveau sarvina si, inspec-
lntr-o corporalie, preferi si se asocleze cu cali-
grafii pentru a forma, spre nriilocul secolului al teze bisericile, sI verifice daci pictura era fiiuti
X-\ile-a, ghilda sflntului Iorn evanqhelisrr-ll gi r
sflntului Luca. pe suprafaga indicati 9i dacl materialele folosite
erau de buni calitate.
'Iottil.ne lngiduie sI pre.supunem_ c; pictorii
La origine, corporalia este un fel de club ai
cirui membri" reunili prin afinitili profesi,onale,,
lEi propun si-9i ajute colegii nevoiagi. Obligaliile
proprru-zigi urmeazd. o evolulie paraleli, cu roati religioase, care constau ln a-l onora pe Dumnezeu,
deo.sebirea condigiilor de lucru. Aqa cum arr splrs
mai lnainte, cei mai dezmogteniqi lgi ieagi ro"rt, prin intermediul unui sflnt patron, ocupi. la ince-
tg4
de echipe migr,atoare de zidari, sctrlp-tori srlu t85 put un lo,c foarte irnporranr ln staturul ghi{de-
l:ror'; inainte de a deveni asociapii profesionllc cle r'r.r,'rr(;ruarseoltceiasli.ar alejuraactaordulere.o,riudreicmi upneincisr-i.a. jirlre 1e
erru adevirate confrerii religioase.
.rriture funeralii deceirre. ;i sri
i;i Franle, prima acrrclerlie cle pictr"rri. conire-
ria Slintului l-uca,. pare si dateze ciin 1350, iar .1r..'r,h'pr.cuiIt.re)Lnaerr:clrs_eiutia,uncplidrie"edonleevvtroaudrredcrpipuperagdeuciecfcre,isiurrianecnaecirnlioost:aetecirnzuetsarlealiinliniltveis:rrrlne:bionallroonmuirb{eriadisinenraail;tcerbeirieaaiudunr_ie-ii
picrorii n-aveau voie si se ad,unc, scrie ln stetlire, {lerrr,rr;rndt gi.},rrans Flals, r"rndc norlbilii .o.p*
decit pentru a ,,inilta osa,nale lui I)r-rmnezeu gi a-i hzr..rrrltb1iceii,incturafbvaeejraser,ilepi solztnrcorrgdz_ee5ni itpril-eornmcrirriicrceuptoissc:trclurriiatrbllrrac,r.c5:rotlec1g. ie;cer,-r
ae,truce mulgumiri".
Corporalia urmirea, c1e asemenea, obiective s..r.
ciale; in timp ce lucrltorii nu se bucurau, plni
in secolul al XIX-lea, declt de o zi de conceditr
generai 15
'pe an (ln august), corporaliile au le-
;iterat un rnare numir de zile de iirbitoare, cunr
irr fi lunea Rusaliilor pe care nici un calendar
hisericesc nu te obliga s-o tii. ,isgli:irrn)ntruirrcrnsa'-i.erusndidLureuuslccsateileriolepvnsslueurlrdcmirvrcliaciuiasatrnilnoc."lidrrrcr._lXlui\reiir,umrcs-I.gsIl-u,uIrieiit-iieI,n,rllea.Luzep.Jcecciopno,rrrrencrtionrptfeutiofil;oeincenarrsiirtia1idsiruoogrrenpriu,ieclelle;.;o.ijutnocItciondihienipiirllncicotrreiie.eclmlraiinisilgonppnuitrerci,rcl,eecfiei,.ermrgs,raur.lcrppiebtliiii;mlmn-ncrs_l;ui-c-i.i
Sflntul Luca, despre care legenda spune c:i a f eIlta.
ficut portretul Feci-oarei, esrc iocotir ia cel mai
icnodnics.trittu-iesIpdlneivilnni patronul ghildei pictorilor
secolul al XVI-lei obiectui pi
a
'numeroase tablouri. La inceput, acesr sflnt protejea-
25. toa'te asociatrii]e de meserii ln care ciesenul joaci
un orecare rol: brodeurii. ruinia.turiStii, clteocllti
]cro,hrsrim.aer5h;cieoldfeaatadllreiivp:5ritrmnaet a;ctneiuploe1m6r-u1rnl1uf,Xllndccuinsir,eretncailSJceitroiitirieriaddi1n,e-r
R.crma. Iniqiai, cotiz-atia pentru iurandi consra ?n- i(rr;ri)_.,rel',reiilecile)lsre:..gi3.tLtne1r.ei"rciccursarr\i,alairiir.h.eneopq-VrrclliiieanltaJiissiiennlim;.Irsrrin\eurM.dvu.nry_oaaelpUtbl.tnnor.ccistdlnrctelcuetedn;laeirreio:ncgftascuelsci,pslrcaumuscnirnitlea-reu,cqi-trvrr,ic'iic.aanrimrniire,eaclceas,ie,ztndpIrme{i;&ec.aicrnrbcIn.imaiirsUdtliiiportcHre:rnnreic,vur;sUliifptllteeteou.uul;gluai;ieneerictueru'l,cc.,l,rir
tr-Lrn anumit numir de livre de cerri, destinati
iabricirii lumfnlrilor. Dar patror.rii tind dir.r ce in ,r.le acest fei".
ce mai mult si aflaccXi rediinsccopor-peostreatsiei. trn fel de c:r,
mcri sindicall, apere clt mai
bine interesele aderenlilor sXi. Ves,rri, vorbind des-
pre gruparea pictorilor din
rnul FCloirsresennlati,nos)crtiie:vir,z,1_nu p{.,rreeaTrict'lcit9ciell;J.npeiencautlluela,llpateaglaaarnrlotcio.nuruasnlir)Ltera(ai'inr.iruri.)uvntea;uzzeiuc^tliatrnrebcellolsrirutecsrio.enrbrcilciglvuiacrv.ts.,o,hirice,irorln.sipl-i
1350 acest:r (facopo de -ica{resibtaudlli.iieapIs-auarqgvinailldicleromen,sn,teeuccinieen"gipecennresirmu:ril,p.,lr,.d-,,re.,*..eoprutartu,tl1r,"u.r"i;.1aNnuicinooir_rr
pe partizanii v^A.onaitlnooiitnaue.rpilGaororruodbneeuamluudidrisnfu5Aruin,pvinei ras^p, fiici.gtuusripieneeclrleo*aq"rluiznce,l"c.rl;o,nria,ici."ir
vechii maniere grece$ri gi pe cei ei importanqS. De la un atelier Ii altrri, ,. i*p..,_
noului stil al r87 mr,rti clte un elev apreciar ca inegalabil ln arta
lrii Cimal;u.. .rJind o socibtate sub
patronajul sftnmlui Luca, arir penrru a lniil1,r
osanale 1r-ri Dr-u.nnez,eu qi a-i aduie nrullunriri, cir
:$pi^rpireunatrlue a se rmeuantei ruianleeo, rdi $upai-Eciuemcorcdeareaijlu;rotianrre-
sau
purile sau necesitllile". AceJte asociatii care ris,
pun{ nevoilor sdoceialec.aLrlintautledicrrreplrrininreelresco;biclicrr-
iocul instituliilor
ii ve este acela de a-i ajuta pe vechii maegtri pe
care vlrsta gi boala ti tmpiedici si lucreze. Aces- rae
execut;rii draperiilor sau a cilelugilor de apar- aczirztjlr.i-feobfdaauegltuuiv,rtmsesreena.ss.irietremrrifretoiaii-ebem.lsg.ieDqttsriaueutrpp.imrsiar'ietprrbooeuldrn-mieeielroienursatnrigrmiei,daspnoopvgcrielinoeidlob#enr.eglr"agatoiciredc,msri..ou^rlapItac."i_
tainent.
La terminarea stagiului, ucenicul devine tovarig
sau calfi ,,plititi", ultimi etapi inainte de olr-
linerea titlului de megter-patron.
Calfele alcituiesc o mlni de lucru calificati
cmcairrinee.ui pl.iaoacarttsiivciiitpaaiteoapcpetriirvneclloiapraploSrro,i.dgucinsoeanlsleet.S. .aa,tli.eenliper,reauctlruooipni.eugrlcuiai-a rsRserereufCfcrineeidnsnpetdalf.cdilageexazrateortrr;pls9p-tresuzlo5illcuecoo,cnbisr1rgrieipn$sgrte.eoepdplcnrirun.izugvi,isnos.frcii.o'regll,uerrimtl.rotcipndUei-.si.rr,rpirniaoirirsrtorrti,ir"ora_agnunirus._-.,Il
Acesta din urmi, cu condilia realiz5rii de profi-
turi, iru se ssiirimstlentoceonlofucndieanteatcudaocpei ruelneeplerocporpiii.i
trntnIPrrorerrpixoei)arloeiegzT9rlaltlerilae.rttlarrasei55itlutobe0ja1urrC.t-cgi8tu.peh.Ctdlapec0ssetlelaaretdo_lfrpgrreniraegleaii-rfllet-ir.isceralxcer.vanee.iesrcgd.(csli;ecua.e.erpllasnziteipamefrinirxnei:-ptarOr-ninruif.oltd.Oioe,refd-el3er,euOr^pssl.sri.siaiIi,hnnn"oelpr'cecirr;fuiieJ.rocueir.tJlnganoIirnnicl;naieiiilr;izzi1t..e.nn,r7rooirt1fscncuir-_e...rl
ale elevilor
Puget, lnainte de a se dedica sculpturii (qi dupi
ce gi-a ficut o parte din ucenicie la un construc-
tor de galere) se apuci de picturS. Deosebit cle
dotat, el lgi asimileazi perfect maniera de a pict:l
a patronului siu, italianul Berettini. intr-o zi,
dupi ce puse la uscat, spri jinind-o de zidul
casei, o ptnzi pe tcoatroedtoactimaaririogtciloopriass5e-g-i
care le obicei nru9lita r; f.rc.I fati atitor obstacolc e nevoie clc
permitea expuni gi tenacitate, or ambilia, ala cunl
rluncldriirtiiletn- Puget auzi lumea din stradS, gri- antbtqre
fala tabloului, liudind noua ptnzS-
Parronul apiru, i;i feliciti elevul, apoi pX9pnr-uecI_Xzmyce-lala.neirrcaealonn,nBticnilfsoeauerpjreaeilcussahrioe-pctrieiileaDrp-aiumlnrmmevoanlindtebitizu:leiprcugiohitrndeordzattrui.rr.rclcidloirhiaosnimruaiipr.seueinqtncliizeiobaruleuornlarneia_ul_il
firi pic de ezitare, didu ordin ca tabloul sI fie
transportat ln atelierul siu, unde tl 'r'indu pe cont
proprlu.
Conf,orm locului ;i trad,iliei, la expirarea stagiu- re.ie,.. loam.erea, epidemiile, miresc clificuitifile
cfvelrirenllnrurdrcsmoitridtrrsieiianersi:cmniufimaniearmodgi'pui onoscaittmuoirei,n.Jsippnoc.r.c.i,jeri"rp[n;tli;gr;ii1n,i1pco.e..l,_e
lui, calfa lgi pirise;te stipinul, pentru cfectuarea sub ciependenfa unlri pation .npnbil ,I i.
oiinea zilnicl, saidispe,,saidurles9ei zceilcciourrpao. rDaolie.,ii,-qc"iricpigilu.iarJ;-
unei cllitorii ln urma cireia trebuie si pre- locul,
zinte ,,capodopera" maegtrilor corporaliei. La trebuie
dificultatea execut;rii acestui tabiou excep!ional, csaeenacsgtiaau_iciriinilljoaerie.sgeAediuiudtloebaarreseselelmeei.cnaAeraceosl$oio,dnceruelaicnziiriemtv..aolnrl.ourpic*orilusr,i\l
ale cirui dimensiuni, subiect qi materie stnt ho-
tir te de cXtre patroni, sa adau,gi nenumirate
probleme financiare. Execulia, c,are de multe ori
necesiti. doi ani de lucru, cere uneori folosirea
de materiale gi culori rare.
s.itLuaa. lsie.filrgeictuolnsoemc.iocleululni caul rXaVjeIa-lzeiap, aprtercoanririairesai stib bra1, a$reapr; ca un parron si se ciecidi si_i
facl selecjii din ce ln ce mai severe, chiar ti- angaieze, deoarece le este categoric interzis,
ranice. ln cursul secolului urmitor, taxa de ln- sut.,
scriere in majoritatea corporaliilor se dubleazi. spspiucetaimdlrpietneiuacslpsucs_lrlnaiaienrr-.fallonnCmbclhieicgeiioais,cgorpsairioriid,eraiacppclcirarieeespclieoreeedcoraaipsrtlsieii,isil.cusscieir"eoj;zau.ev_r.eer-;pn-;Jpuru.e,orrererbarzrui;eeb, lrit'slerna,i,
Durata minimalS a stagiului de calfi este miritl
plni la trei ani, la expirarea cirui termen pentru ta8
ci gi-au ficut ucenicia, apoi si aqtepte bunivoinla
unul nou me$ter. te;;te de,,ctrpodoperi";i de rot ceremonialul c1e
receplie; ln plus suveranul l;ii rezervi dreptr:l de
Astfel, tn mediile corporative tinde si se cree- ;r-l elibera dcf initiv pe pictorul siu de la regulamen-
ze un proletariat care, tn ajunul Revoluliei, nu tinusl taqui roabtligdaeqiiFlerainmcpisucseI,deseiugreannedria. liAzeceaszti
mai are nimic de a$teptat de la vechiul sistem. obicei,
Acest iucru explici tentativa lui Turgot ;;i edictul foarte
de abolire al jurandelor, pronunlat de Ludovic repede; Flenric al IIl-lea, ca si. lupte lmpotriva
puterii corporaiiilor, acordi prin cdictui din l580
al XVI-lea it 17761: ,,In aproape toate oragele sorei sale, regina de Navara, privilegiul de a de-
regatului nostru, exerciliul diferitelor arte ii lne- semna, in fiecare cetate ale cirei porli le va trece,
serii este concentrat in mfira unui mic numi.r dc doi rnegteri de fiecare nreserie, care sa fie primili
n-regteri reunili ln comunitili, singurele care pot ,,firi capodoperi". Clnd Henr,i,c al I\,- lea sem-
si lucreze sau si vlndi obiectele din comerlul neazi in 1608 o ordonanji tn care declara c;i
particular al ciror privilegiu exclusiv 11 au; ast- ,,cei rnai buni lucritori gi cei mai satisficitori
fsealuanceeciaes.ditaintetr,esesucpoungsiiancoriqetrxi,ecracrieti,r.i.idainrtpe.iioicrergei megteri care vor dovedi miiestria atir ln picrur.i,
sculpturi clt gi ln orfevrlrie vor avea dre tul sir
meseriilor, nu pot face acest lucru declt daci au f ie adipostigi ln mod conlortabil la Luvru, si
elobindit calitatea de megter, pc care nu o pot
cipita declt dupi probe pe cit de tndelungate utilizeze galeria noastrS, sI lucrcze gi si vindi
d.upi bunui plac", di o mare lovituri puterii
pe atlt de vitlmitoare qi de inutile, qi dupi ce corporagiilor deoarece acegti privilegiali scapi, cie
:1u fost supugi la taxc si nenumirate impr.rneri
clatoriti cirora o parte din fondurile de care irr vizitele juralilor. intr-adev5r, ln interiorul palir-
fi avut nevoie si-qi fondeze comerlul sau atelie- tului regal, nimeni, tn afara regelui nu poate si
rul, sau chiar per-rtru existentri, este consumat; in jrrdece, si punX sechestru sau s; perceapi amenz-i.
puri pierdere. Spiritul general al iurandelor estc L ontaiglon biciuie;te astfel excesele corp.rralieil:
de a micgora mult numirul megterilor, ,,in timp ce juralii ficeau atlt de dificili oblinc-
clt mai ree crlititii de mefter-patron pentrrl ,larnenii
de a face accesul la titlul de meqter de o difi-
cultate aproape de neinvins pentru oricare altul rle merite, fiii alporroaqpieafiirmi ecghteerlitluoire,lipyairtfirzierinpi i1ci
in afar:r fiilor megterilor existenli. Acesta estc
asociali ai lor,
de talerrt, chiar fdri studii sar-r r-rcenicie, o do-
scopul pe care-l urm5resc nenumiratele cheltu- Lrindeau din cea mai frirgedi copilirie, loarte e-
ieli qi formalitlli de receplie, dificultitile impuse
de prezentarea caoodoperei, iudecati totdcauna ciesea inci din leagin".
arbitrar, si mai ales scumpetea si clurata inutili iru srnArruArnre
robia indelungatl
acaulcfei,nimcieiiii,ocaace5i care urmircsc de a stagiului cie
asemenea si-i
aiute pe patron; si se foloseascX timp c{e mai
mulli ani, gi ln mod gratuit, de munca aspiran- Daci organizalia interni a ghildei franceze se
pinretizln-icn$tietoqtui $1iaucnocrpaozraapliialertes. tirniinFer,afnielac,apreutelarerirr
filor". pictorilor este socotita una
Si totupi soarta
dintre cele mai favorabile. ln frrantra acor- regalS foarte centraliz-ati. admite . greu _existenqa
darea de citre rege de,,scrisori de me;ter'" scu- lncurajeazi
acestor supravieguiri feudale gi
Academia constituie un
1 Archives des corporalions des Art.s ct Mdders. Documcuts organizaqie capabili si arsivemaleizneeazeepxeemppllau n- o
riimprin-r6s par les soins ds Georges C. Kav'eigne. Part 1879' 1r;1-
19t I A. de Montaiglrn, op. crt.
tiorial cu cc:r i1 iurrurclclor lr:cale. in Iralia. sir tr_ .r doua leclerc la Venelia, nu este primit cu un
,er,tt'rrllrn-,;eerrjtzadruc-,zvbeidoepraiecniscctii.erlt]ncorrJscrzcpiaiJihrcoicnesiransuiitaninm_nlrtg)aeaief.arrcmsvcla.ooiadclnrrjnpeicrocctaraart,geortreielorsi.cictip.rRharvpciirmeupibnlecurnc-drioll;nictelueio:nl"rc,ir,rvo.rnecm-"_tnJ.rea,ointrue,:oz.alii,urn,iFrc$,__*,i
:t1i.r vrrri.iz:r dc l.r o\r.erqucialiaorralu;.nfr.iar.rsio'irqAitcuelci,l:cni.r,jrc.:
lului al \Ill-lea
S1'lntul Lucir. Id..rinFlcoorerpirloar,actiinilciirzuecni rcitiei ;uli rnai rir-
zir.r, pictor,ii ror ,Sirinlul
Luca se reureau la biserica Santa,\,Iiria,\iiola.
\l\-L-ll.eaR,ormn;err,ileincceopripr-ordractiiusesfsiruqbictiuivlizseeaczo:il;ulliui:ir;rrii
vreo.zccc rruniai pcntru sr.,;rJcilitti (raiei,r:j in jcttr)"2eccrrsinllateatrrrL-pauslrmii.ellieaxdceii1irrcuu5cvni0ietli5rustr)rli"teairlDirderficgeulroandrflliraenrcupiltetrp.eerpl)liniiciracrrtnuoueirr-rcpc:i.ooc:rsnrsli.iesr.lr!creitierac_aiu,arlnotdicervc.nivdn.iiia(r.n_,,r,
lrrrrril) $r lxpre pcnrru pittori (picrori).
l.;r rcccns;imintur;, ca exenplu cel djn b26-
ti[-l5-lr'2rec2Jv, rircr-rruzJisri,c'prfuadtceee;orhn.liivccceiroredvdaretei aorrrriani.slire,,ilnincarrreunceL1i
nre-*e_ ,rap"; dar acesr drept poate fi cump:irat cu ciliva
J.ccrr.1 lir'rrni. t)x cull) o dovecle>tc ;i cazul sau.
Lr. schinr[r, grisim 261 croirori, 1.i.i ]-rrrrar.r, gS j';rrciIin-r.-trrriuGt crarrraoovibaslienuvenedrpSee,adseceatipvasitdaarreecssueaeinszcriehcirshcocialar_rrresSiar,cngphaeitllcutr1lrt.uiri,
im.rceiirri, 65 r'ncdici gi chirurgi, 5C
or1er.ri, .ir, it..ilsioevasn;npi iBctaetzisctadPcauggniuclasrein,gsuurb, pretexr ci invi-
ipiccotoarfio"ri2.8L_-ulirhnr.oirr:it,glzrlerrur.m"lpli.tr.1in.;,aIc.a irn,,.t,.r; ;; voja si se slis,
cp.,,ca circ,.i
53.000 locrriror,, cifra de 65 de mcdiri' pcni,ru o
.r.stf..l clL. populr tie dovedegte propor!;a' rir-iicarri ir:r.gl de la r-rcericjc. in ccle din urmi, Paggi cste
cliberat datoritir intervenliiior fratelui si,, c"re,
.lc rru Pr;1cti,.irrn irr UIC de locuii,rri.l Llin fcricire, ctr;:l nnul din cetilenii influenti ai
<inIrt,,snirrnrpll-ilrqil,ileia' rtirces1L-.i1l.ir1m1iei1n. t:ri-nrlacn:rrcalei nsriianlSplfuintdueI ci.lut cila r.r.trlui.
in Olanda gi in Flandra. fie care orag l;i are
oricare altii parte. Acela care conrravii-re anu,-nir,rr ,c;'irLtecrr.iil'oirida.uss-hsueilr-rilid-ceSepfisnriittvuuiilaeLlgianiiccr;c,i op-dn',oernres-rcrilcuirir.iiariqlilribiororiig*il;st.ic, Dhcul"c_-,
Ip'riel .r.l'rc'i,p:i1r i(ilcreoligiir6m3e5lr.ds.ei udedilsaci-pt liIl.irtr5e : ir r,ic liq:.
ri Lrc.r1i. )lerl
brii au facultatea de a face c\pcrt;z_e, cu rcrndili.-r
s.r-.irc inr,.cstili cu rruroriz;-r1ir-l' preai;rhi1i rt coll- :radeazi, qi numerogi pictori se trezesc firi h_icrLr,
,-:1oiil1udl:ur ioaplcrXca\rziTii -oleascltcacxliac draconici. in cnn;ul se-
sulilor. ir.i pot primi si lucrcze' pentni or;c3 co_
n'i:iciitar cLl rczcr\/a de a nu aia"pt, o i,-i,:rare de tnscrierc cregte pirrri
altuia fIrI consir.lrJ.:-,rinrrrl ':'i'..sii-et,cc_c1e6lculIfeblolfuIlr2o,inreifinxioaiprcepitnnecriiriiLrrtLnlirrbl-lutrfrirFriplilr,hapsenarzlrt.airiio,snn;iiraiLi(orcrr'cft.iaiiixccalilnecbaieultriugoihrr.aerprz^.i)c,,
,.feriti r.nri tnrinte
acestei.l clin urm5.
\:l \r )cilpi dc ghilcl.r rorlr.ril.r
tn sluiba papei sau.r c tlc.rir.rrrs s.t intri
p-prliSntteilqotri. Regul:unenlul carpor:rliilor clifcri cie la ora; 1a
di1ii, este inrposibil si in e.ifel dt c,.,r- 'lrurcare;.z-Li apaAtrnuvearnsi, in secolul al XV-lea, trebuie sI
r.reun imnozii. sub ordinele r,rnui maestrll penrru
La Veneqia are ioc o crlnceni concurent; iirire ,craoreblcinoeni.tirnadteiipseinidoenslao.cioltacsrc ,,calfei meritorii", pe
pictorii locali gi artigtii striini. Diirer. clupJ ce .r
demn.i de a fi meg-
parasit Niirrrbergul (proirahil in 1535) orirrrri ter-patron, i se acordi o dispensii. f:stc cazul lui
sI..1e.cro'rl-Jnr\eldc.leumm.ioccifr,ipudr.'d\1, uiroeaX'c..e\,oi'nrIlqcrismiciiacjqgle1ir.1Icalducittiito_sn.sostceidax.irBcra,d,suce..d"R.iJ,no. mlpu"eci;r.ad;.lae1naqs5lL9iLe,i ()r"rinter-r lf ets1.s.
$z i.stAo1r:ilacucomrpaomrapliuiltourt coltstAta, multe capitolc c'lin
ele-
rimln obscure; multe
mente scap; cercet;torului, deoarece sub exterio- Capitolul
rr-rl structurat, socictalilc de altadat:i triiau acle-
sea intr-o ciudati anarhie. ln ce condigii qi cu
ce pre! arti;tii evrei sau reformagi au izbutit s,r
lucreze? Lucrltorii pictori, care lnci, in secolul a1
Xi\--lea lntovi,ri,geau echipele de constructori, de-
pindeau oare de corporalie? Care era adeviratril
statut al portretigtilor care, plnl la Revolugie, ri-
ticeau, din orag ln orag, bltlnd la porgile oanre
nilor? Nimeni ntr r.ir lti poatc niciodati.
.\r fi de asemenea nedrept si negim utilitatea
corporajiei in epocile in care lucritorii nu ave.ru
nici un statut proteguitor. N{ult timp o mare frac
giune a popuiagiei franceze o va regreta, iar in
zilelc carc au urmiit Restauraliei au circulat nenu-
mlrate jalbe preconiztnd restabilirea corpor;rqiilor
negustorefli gi a patronatului megte,sugiresc pc
motiv ci ,,aga cum numirul mare de negustori
produce o concrlrenli greu de suslinur muiti-
plicind bancri,rte'ie, lnmultirer arti.;tilor va ducc in
mod sigur la deciderea frumosului".
)Iai mult, corporalia este un lucru care cc',n-
vir-re temperamentului proteclionist al frar-rcezului.
Deja in secolul al XVIII-lea, unii artigti nemul
trumigi de concurenji cer lnchiderea frontierelor
pentru importul lucr5rilor de arri. Pictorul Pierre
ii scrie, la 28 noiembrie 1787,Iui Angiviller, su-
perintendentul regelui, penrrLl a-i senrnala ,,ci uLr
anume domn Heude L6pine, sculptor mediocrLr.
dar prieten. cu mulli academici",?i, pretinde inr
punerea unei taxc pentru sculpturile provenind din
trralia. Acadernia care r fi.cut totul pentru lnli-
turirrea tiraniei vechiului patronat, care a suspinrtt
atita dupi libertatea artei.. . va deveni tovariya
5i rivala noului patronat prin vex:'r1ii, sechestrc,
amenzi. Pini la urm; va pretinde instituirea clc
birouri la frontiere". Angiviller li rlspuncle la 29
noier.lrbrie ci este convins qi el de absurdit:rtea r-r-
cestui proiect.
c ind nu sint folosili in serviciul \Iajestililor 1or.
si lucreze acasi pentru megterii comunitiiii."
,\ceasti jalbX foarte indrizneall. viza si inter-
z-ici lnsugi regelui dreptul de a intreline picrori
l;r curte gi cerea punerea sechestrului la cloi din-
rre ei care lucrau penrru A4ajestatee sa in in-
cinta Luvrului. Palatul Chitelet declarind seche,s-
trul 'i"alabil, acesta a fost ad,mis in Parlan-rentul
clin Paris. Astfel de gafe nu puteau decit si
.trorrilnl gslal..li mai mult legiturile dintre rege gi pic-
fIl'r.iirnncbiosgca!Iir,cairvrisctiieurtieaireregcalele.naociormdei tboudceurpis€nbtrreu- Ttnlrul Le Brun care tn timpul gederii la
vetele de pictor al curgii. La lnceput, corporali.r Roma invidiase viap uqoari a pictorilor italieni,
csre nu se incurcau cu tutelele corporatiste, ii
Sfintul Luca, cle tcarni si nu-i displa,ci, s.uver.rnului, iace o viziti D-lui de Charmois, secretarul mare-
*,rlului de Schomberg, impreunl cu La Hire, cei
se preface cI nn se formalizeazd,, dar in fala in- doi fraji Beaubrun qi cei doi frali Testelin. Sfi-
fletiei de licen1c, conducitorii ghiiciei se neliniq-
tesc. Ei consideri ci titlul de pictor al regelui tuigi de Dl. de Charmois, ei redacteazi un text
aduce dupi sine profituri prea rr-rari. E adevi.r:rt destinat cancelarului prin care semnararii soliciti
ci avantaiele acordate prin iivretul rcgal, care te
absolvea de obligalia de a pliti unele taxe, de .1reptur1 de a pune sd pozeze un rnodel, de a acluna
1stieaig, iiunl cmitiiliptaicr,to9rii.i.nsiai iuamiebs-icded. udpisicoipblpininaerceoarpaocreas-- citiva elevi ln iurul acestui model, de a-Ei ne-
tui titlu. gocia cum vor lucr5ri]e, gi mai aies de a picra
curn inleleg ei, firi si fie obligali si dovedeasci
O lupti surdi va opune curlnd pLlterea regali cri au ficut cinci ani de ucenicie gi patru ani de
conducLtorilor corporaliei. Suveranii, listnd im- csietecgoiurpdoeracliaalSfifi-ntuldLreupcatu5rii care le sint refuzare
prcsia ci rimin deasupra contingenlelor, dozetzi
intr-un mod abil favoruri gi restriclii. in 1608, de P,alatul de .Jusdlie
Chltelet. Cancolarul 5s'guier ,,aprobi totul ;i 11
F{enric al lV-lea vorbegte cu disprej dcspre corpo- asiquri pe Dl. Le Brun cX la gedinra Consiliului
ratia Sfintul Luca ,,care ia libertatea... de a lucra". vr sprijini aceasti probleml din toare puterile. qi
Dar acest vcchi organism care are legea de par- ci ln orice ocazie Academia (cici a$r r. losr
creati) li va ,rcorda toati stirna . . ."
tea sa, izbutegte, doisprezece ani dupl moartea
Bearnezului, s5, oblini confirmarea privilegiilor Cererea adresati la 20 ianuarie 1648 Consiliu-
sale. Cum numeroqi pictori continul si se pla- 1ui Regcnlei.,a fost ascultati cn o vie qi foarte
iavorabili atentrie". Ea arita, ,,abuzul care se
scze sub proteclia regali, corp,oralia Sfintu,l Luca, strecurase printre cei care profesau pictura gi
scr.riptura, clatoritX ignoranjei ceior mai n-rulgi
protesttnd lmpotriva a ceea ce ea consideri a fi cxre a prevelat asupra criticilor celor mai capa-
un abuz, soliciti, in t646, Parlamentului din biii, pentru a redr.rce la arizanat arte atlt de no-
Paris ,,ca numirul pictorilor ziqi ai Casei Regelui bile prin ins5gi esenga lor . . ." Jalba relata de ase-
sau ai Reginci si fie redus la patru sau qase, cel
mult, f si li se ordone acestor pictori, ca atunci menea ,,indrizneala cu care aurarii, postivarii,
marmorierii ;i-au ar.ogar calitatea de pictori 5i de
t97 sculptori",;i incheia cerincl .,ca artele picturii gi
sculpturii si fie sustrase de sub dominaqie Jurar- \rersaiiles impreuni cu tot ceea ce acest fapt
dei gi reunite intr-o societate liberi, sub nurnele poate reprezenta ca venituri gi avantaje sociale.
Cc Academie". Foarte repede, Le Brun propune, apoi aplici
un adevirar program de lucru. La 9 ianuarie
In realitate acesr texr evide r-r1iaz:l mai rnult 1666, Colbert cere ca ln fiecare luni. in pre-
decit oricare altul, mobilurile fundamentale ale zenla adunirii, profesorul pleant sX explice tite
gi ale prieter-rilor sii: ei nu rlrai Lrnul din cele rnai frumoase tablouri ale Cabine-
lui Le IJrun tului Regal. La 7 mai 1667, Le lJrun ia cuvintul
voiar-r si fie considerali arriz-;rni. Cin,e nr-r ginde.l in fala membrilor Academiei strlnpi ln jurul ta-
ca ei, si r.imini in corp6ragie! \,-iiror.ii acJdemi irioului lui ILafael: Arhanghalul ,\li.hail ucigind,
cieni au mers pinS-ntra-colo inclt in schimbi-ri balaurwl. Dupi ce analizeazi, detaliile compozi-
unor avaut;r ic rr.u rcf uzar si-;i cleschiclj privilic, 1iei, el inviti pe academicieni si-gi spuni- pi-
s5-;i expunri Iucririle intr-un local r:oirercial, si rerea gi astfel, dupi tentativele ficute de Lorenzo
solicite clier-rtela, ,,pentru a nLr sc confr-nrda situa,
1ia onorabili de academician cu ilccca rnccanici de Medici cu un secol mai devreme, ia nagtere fi'r
qi negustoreasci a r-ne;terilor cornunititii." Occident primul simpozion de irtoria artei.
Dupd ce Academia de picturi ;i dc sculnturi, a Ghilda care nu accep,t; infringerea igi scl'iirnbi
f ost recunoscr-rti, printr Lrn clecret ernis lir dat"r ddSdeiifsaninputtumumtailroeLdaaue;mclduabel"e.vlaeDiiuceais-cianahadidpienermtievoiii.lsec;Ccgvhoiuasanplnnieueumvnciibadrre,e,eAsecgsaiirnd-eel rsvnaroiulaer-
c1e 26 irnu:rric 16'18 s-a pLrs ir vederc mel- sale M6moires sur les me*bres de I'Acadtmie d.e
terilor juraji ci ln caz ci vor tr-rlbura sau ii vor pcittture et de scul pture armnte;te cle aceasti. lr,rpt;i:
impiedica pe pictorii gi scuiptorii Acaclcrnici . . .
vor fi amendali cu 2 OOO de livrc".
Condiliile de admitere in Academie erau foarte ,,Adunirile i9nitlre-ocliicieasAicaddinemsietriaRdeagIa)cleuxs-eBojiunleeasu,
sviumrpilec.uIn-orascduete"a.juNnsumsiir,u,fliiadcaedfeammiciliiccni1loi rnfoiirn.cr l pe atur-rci
nelimitat, ilustra institujie era deschis.i rurtrror aproape cle strada Chevalier-du-Gnet, iar numi-
artiqtilor de talent, fir5 deosebire de scx, de rrrl studenjilor creptea cu fiecare zi. Dar pe vrc-
virsti, de specialitate ;i de nalionalitate. L) na nrca cind D1. Testclin era la eronclucere, comuni-
Girardon a fost admisi ir-r 1631. Antoine Co,vpel tatea me$terilor jurali, fiind mai geloasi ca ori-
estc ales la douizeci de ani. in urrna unei serii c-csifinirddiiirrfpeiieanlfCeeozrqeicuii;tlulielsepa.ro.og. rPeqsceonaatlrluiApcaat-idbi eldimca.iie,oig-mraataui imtvirauirnct
cle l-rrlrluieli judiciarc, o tenrativ; ficuti tn i65t strilucire, ei aleseri ca rector al pe celebrul
ifnosst cst'orprutiltci iccqeaciu.luui.ni pc academicicni cu jLrralii a \-ouet care ir ir-rstalat acolo, ;colii gratuit, un
ir 1551, statutele slnt reirrnoiie clc Colbcrt. Din in mod
rcc-\t monrent, subventionatX cle rcgc, institulia este modcl timp de opt z-ilc. Dl. Testelin nu s-a lXsat
rici el, gi pentru a menline interesul pentru qcoala
impirliti in trei clase: prima ii iliglobe azi pe .rcldemiei, pe care aceast; noui concuren!5 o fi-
picrori ;i pe sculptori, a cloua pe specialiytii rna- cuse si-9i piardi o parte din studengi, plitise din
relui ger-r, ai portretului qi ai naturii moarre, i,rr
a trcia pe :rmrltori gi pe crudili.
buzunarul propriu un nlodel, suporttnd singur res-
Membrii academiei bcrreficiazi de mari evrn-
taje. in caz de boali slnt vizrrati de doi dintre ir-r1 cheltuiclilor, pe toat; durata celor trei luni
confrali. Daci se lntlmpli sI aibi dificultSli fi- de iarnl, anotimp ln care aceste cheituieli slnt
nanciare, fiecarc este dator si-l ajute. Calitatea
dc acaden-rician deschide porlilc palatului de lir cxtrem de mari . . ."
198 Dupi moartea lui I-e Brun, rivalul qi succe-
le9 sorul siu X,Iignard se vrea protcctorul academiei
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Rheims, Maurice - Viata de artist
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search