Rheims, Maurice - Viata de artist

Srfintul Luca, care devine relr-rgiul pictori,lor de gc.--, tulCuoi ncvaerenjiaeri.nibigsieondeaaztoi rseai zEirulnpfeiiznera'irneasl,nInusltistuXu-
considerati pe atunci minori, ,,fititori
gi de naturi moarte" de peisale ,,un nucleu de oameni savang:i".^De la crearea sa,
cum li porecieau unii ctreli-
ca1i. in realitate, cei ajung rnai
mai buni pictori Institutul aduni o parre din membrii Academiei
devreme orirmi minailetglrazliiudelareAcchaedaimghiaildri..g"Tilriiulni iiucel i
rnai slabi gi, printre ei, pe Divid. Dupi exemplul vechilor
academiei depinde-de proteclia aiordari firi in- arademii regale, Institutui lgi are Jeid,iul, dLmrp
trerupere de diferitele guvernirnlnre care se sr.rc-
dlnec.ciplqeivrai ani, la f;uvru. Cursurile sint jinute tn
ced, fie ele, monarhiste, rerrolulionare sau repu- trensformate in areliere improvizate.
bSaalmveagnlidedepi,rcototrif,eslcuul lpfrteocrvi,engtreaavzod"ri,"c..asret t"l*.r-
bl icane.
locuieic
Plni la sflrgitul secolului al XVIII-iea Acade- in interiorul Luvruiui sau ln constr,u,cflile anexe.
mia era foarte slraci; totul era misurat, de Xa
cirluni plni la lumlniri, iar secrerarul perperuu. c.i.tAretitnDdianvei-da f-aagdiopdteatAXcaIdaemlniece-pgui tcualrereavofolusliteciodne-

Cochin, care a lndeplinit aceast; funclie mulii ani siderati clliva ani mai tlrziu ca un fel de tr5-
ln gir, s-a descurcat destul de greu cu adminisrra- dare fali de aceasti veche institulie nu era ln

rea casei. realitate dectt iegirea la. suprafagi a unui val de

in 1776 Turgot suprimi toare iurandele si sperangi care mocnea de multX vreme. Ln 1770,
pqabritoaddteuulepcilDmcuinbiccoiazsrecctiorendsietsaaatn;uicpdiaetArgucrai-jdpi eigcmitociarhie,a,knlue-iaecliir,reousr-i
aceast; misurl ridicl Academia pe culmea glcriei
sale. Dupi ce a fost oprimatS, ea devine opre-
soare, iar administralia sreigoalXsutrse1binu5i.eAmcaadei mceia-
grabi si-i reziste declt lucr5ri si. poarte amprenia imoitalitilii (. . .) si
care au ficut'o
fLoiubncqiit.ni.ev.ilnDachaidvreetrrceihuaimiusfnuaollreearitiere'l:isertlreee,dg,e\icdasedcseufimnrrjia;ardeSuaaradinteil.-- cI cei trei pictori frincezi atir
de mare cinste nagiunii noastre sub domnia lui
Considerati ca o asocialie.de artigti privilegiani, Lr.rdovic el Xl\/-lea nu datorau nir-nic acestei in-
stitulii". Nu numai Academia este conresratl dar
Academia regali este amenlnlara sa sucombe" sulr ;i o anume stare de spirit care a blntuit indeo-
sebi la Roma.
blorvii:tulrnile1r7e9v1o,luBqiaornrBarree,giinatlre-upnroiperciihloizritsoiriium, ediel--
nunli Academia regalS pe care o nume$re ..un IJogarth, recunoscut nu numai ca pictor gi ca-
ricaturist remarcabil, dar gi ca unul dintre spiri-
soi de nobilime gi clasi privilegiati", ceeil ce
constituie o criml de neiertat in acea epocX. in tele cele mai anti-conformiste ale secolului al
1793, David. membru al Academici, devine unul XVIII-lea, se ridic5 lmpotriva acelora care ,,for-
dint:g partizanii cei mai tr-rverqunali ai disparitiei mtndu-qi primele noliuni numai dupi imitalii gi
ei. El sugereazd ca aceast; institulie regal; si fie entLlziasmilrdu-se atlt de defectele Clt qi de fru-
lnlocuit5 cu ,,Comuna arrelor". Pulin iimp dupi musclile acestora, ajung ptnl la urmX si dispre-
aceea, Societatea populari a artelor, care nu l:a Tuiasci totul sau, in orice caz, sd. neglijeze ope-
inttrzia si reia leg5iurile cu vechea Academie ia rele naturii (. . .) I" aceastI eroare cad- in gg1er-al
locul Comunei artelor. Academicienii care au toti aceia care se duc sI-qi termine studiile la
pierdut monopolul expoziliilor gi al cornenzilor
de stat, nu se clau bltuli; ei se inversuneazi s5-si Roma".

p5streze apartamentele de la Luvru' si, in mod $aizeci de ani mai tlrziu, G6ricault ataci gi el
Academia ,,care-i omoar; pe cei care posedi o
deosebit, atelierele proprii, f apt care le permite, sctnteie din focul sacru; ti inibuge nelislndu-i
de bine de riu, si oon'tinue predar,ea lecliilor. r-raturii rdgazul de a le dezr.'olta aptitudinile; ci
voind si produci fructe preco,ce se priveazi

de acelea pe care o maturitare lenti le-ar fi ficur putur izbtndi dectt evirtnd desenul dupi un mo-
savuroase".
cihierlbviiuto, ctrnnariimppencreruJocrlvi eanu€r,foCsorydpieslciapuolT'ioi sstuppiucgtoi rgii
Cei mai mari arriqti ai secolului al XIX-lea, .-"iar-ii parvenili ei Academiei (...). in stirgit.
cu- clteva exceprii doar, n-au izbutit si fie pri-
migi la Academie sau la Instirut. Delacroix insu5i.
alungat de membrii Academiei, nu este admis la mebuie s-o spunem, nudurile gi-au impus prostul

Institut decfr la sfirgitul vielii. Intr-o scer;r"r l,or gust, maniera lor rutinieri, attt publicului
cit gi artiqtilor. Odati a$ezat intr-un foioliu aca-
um,oristici 1i8n5ti9t,ua;luatt,o,r,uDl riul ,pmuunle spre Darnasc" :i demic, fiecare crede cL se bucuri de privilegiul
datati din pe Delacroix nu nunai de a nu mai face dovada unei tnalte
sa
btdriiallnelo,gahsgetezrrei:gc,i,uirneIpnsrscethziriemuntbutaul,lnptcueltliosIrnovsnatiiftioiuapttuerilnueti,rre-cumniatrcbc.ilie-- m;liesnii, dar ;i de acel,l de a combate bunul

mult riu ne-ai ficut! La ctli bieli tineri nu lc-ai sust". Ve$nici problemi a bunului gust al cirui

tulburat minlile! Crezlnd ci au caliritile dunri- secret fiecare crede ci tl degine gi in leglturi cu
tale, dar necopiind decit defecrele dumitale, lin- care consideri ci sc Dot stabili teorii velnice!
Inrr-r-rn dialog imagir-rar pe care tl reproducea
gugitori ai leneviei, o lnrreagi generalie a in- acenagi iurnai cL1 ctteva luni mai tnaintel, Lrn
clnepudtesrldi emretzgoirleicaescsitudduipui,qciuomriclietaqiceocaali.p"ul, h"rinci
artist consacrat spune: ,,Din moment ce sint aca-
Dupi, aceasti tiradi, Institutul invocl ma::ii
dernician am talent. Execut un tablou, o statuie,
r-rn edificiu; dacl lucrurile acestea slnt bine ficute,
;i irimeni n-are dreptul si judece daci, din ln-
vechilor academicieni; la chemarea sa apar Dar-ici. tncipi-
tirnplare, sint prosr ficute. . ." Nlaegtrii,
Gros, Girodet qi Gu6rin, care li pun lui Delacrois tintndu-se si impuni la concurs subiectele nobile
aceasti intrebare patetici:
apar{infnd marelui gen, nu vor cu nici un chip
Eugine, Eugine,
s;i admid ci a picta astfel lnseamni a face dis-
Ce-ai t'dcut clin picturi? c';rsuri tntr-o limbi moart;, bogati poate tn
Pictorul lgi recunoa$te gregelile gi se oferi si curvinte, dar viduviti de orice putere creatoarc
recopieze, ca preq al convertirii sale, de doua su,te 5i poeticX. Confruntatl cu operele expuse la Sa
de ori aceeagi gravuri. ['on sau tn ateliere, cririca preferi sI arunce vina
neti ne arat; AceastX lamentabil5 sce- pe elevi dectt sX puni tn disculie sacrosanctele
pind tn principii care le sint inculcate. In 1859, Paul
ce grad apiritorii rra- $["ntz, in Gazette des Beaux-Arts2 se declari
dijiei se simgeau investili de o ,,misiune". -\ in-
cilca legea era mai mult dectt o gregealS; era un
picat, o ofensi adusi disciplinei qi frr-rmosului. dez-olat: ,,Cine ar crede? Coriolan la regele Vos-
miAtecapdeemIniagreses,oipirergerperolageGaziriotdoeturqEi irdomacani riisl maudl-
gi descoperi ln desenul Martiriwl St'intwlui S3',"- cilor acesta era subiectul concursului din
n-a inspirat pe nici un elev.
iR[olmirsaas-e totugi pe Plutarh si vorbeasci Academiir

tn naivul

pltnibcoijruiaerrnuf,l,iaafnonosumtl,uapilli1ni 8li2nl7ato,luecrrlmtaebvi,iales"ro.ervNrii,stIiitgeecagnrecucau;lruio-inadrraancii-i grai al lui Amyot. Doui sau trei tablouri din zece

deschis coloanele tinerilor pictori dornici si rupa '.ru pirut acceptabile, celelalte . . . nu erau con-
t'orme nici cu gravitatea subiectului nici cu prin-
cipiitre lnvijimtntului academic. Coriolan, Tullus
cu convenlia. Tonul polemic al acesror publicatii, si ofiqerii Vossci apirear.r sub a'specte voit carna-
ca gi acela al diverselor asocialii de artiSti, re-
dfaletiinlciat2i a9almlaipublogiraubrseatati1m8c3uiq0ccacirriietii.mnien: m,J.Pionoudurrnsimasilnad, ,seDstlazaivrtiinsd-tae5usi t'atre$ti. Tabloul care i-a adus primul mare pre-

I-Jcurnai dcs Altistes et amareursi iantrrrrie, 183C.
des Bcaux
: Gazctte Ans, 1859, t. I\'.

miu D-lui Benjamin Ulmann este unul dintre cele nali cu invilimintul consacri cite o ori in-
struirii tinerilor elcvi, pentru a-i inilia in cele mai
rnai slabe care au fost supuse ln ultimii z-ece ani
judeciqii Academiei. Daci compoziji,r nu e re:r, bune metode de desen.
desenul abundi in trivialitili, qi capctele sint in
mod mediocru antice. Plutarh nu spune ci Co- Protejati de papi, Academia touani, ca gi
rnarile corporagii, se bucuri, de unele priviiegii,
riolan a fost un personaj vulgar ;i chiar daci .rr
un elev ai Scolii de bellc-arte n-ar tre- cum ar fi acela de a acorda gratierea condaltt-
li spus-o creadi; cici daci ideaiul nu m.ri are ne{ilor ir-r ziua sfh-rtului Luca. I}cnvenuto Cellir-ri
bui si-l clatoreazi corporatiei miceiarilor anularel Senti,r-
adepli in strada Bonaparte, atunci uncle si-i c:lu- ite de execut'are. l-icisese un tinirr crrrc iucerc.rse
trirn? . . ." Un t:rblou reu$it cstc deci traducerci.l. sa-ireziste...
fiziognomici a unui subiect literar. Dl. Uhnann Dectt si-qi impuni dictiltura [rr1i de toli pic-
a neglijat nu numai legile frumosului; este invi- torii, Academia nu-i pistreazi clecit pe cei r.nai
br"rni, elinrinind in n.rod progresiv .rrti)tii rlru-
nuit ;i pentru faptul ci n-a gtiut si recreeze cli- seLl pc cei care-i consideri ca at;irc.
n-ratul istoric. Ceea ce i se cerea pictorului de cNliIoacerEi,tr-ii acesteia se pretind singurii in clrept si
atunci, seamini intr-un fel cu ceea ce firmele de
propegc;i s.-r cuitive bunul gLrst: iatC de ce
cinema pretind ln zilele noastre de Ia regizorul nu se gindesc si-l primeasci pe Caravaggio care,
insircinat cu reconstituirea unei scene istorice.
la rlnd=ul slu, nu le-ar fi acceptat tutela. Acade-
Franla n-a fost singura lari care a clelinur mia din Roma lgi concentreazd" toatc eforturile
ruronopolul Academiei. Lorcnzo de X4edici, in asupra tnviqimintului, mergind plni a aiuta b,i-
acadenria sa, fondati tn'1.490, Lntrelinea tineri
arligti, a ciror instruire a lncredinlat-o sculpto- 'S,.crot.al.er"frcalnecveiizsl tdriiinni.R[o,ma avaEii-rq-ricvheaia;ralecgoerdaudreisccau
rului Bertoldo. N{ai tirziu, In 1563, tot un Medici
p;rtroneazi Academia de desen a lui Vasari. La clrept ,,prin1" un rector francez.
Ilologrr:r. 1a ircirdenri:r Desiderosi, lrondati de
pictorii Carracci, se pred.i un invilSmtnt teoretic 1 ln 1658, Nicolas Poussin este alcs cu un.rrti-
nitate de voturi. D:rr celebrul pictor aflindu-se
;i practic.totodati. L,a Ronra C.-ompania Sflntr"rl f.r-rca in imposibilitatea de a-qi fixa rezidenta la Ror.na,
cste inlocuit cu Ref ael Vanni care a ocllllat
vrea sa-gi .rsumc sarcin.r civilizatoare 5i indrumi- postul ln acel an.1
toare demnir de ilustrrr cctete. Tn sccolul al XV-lea, Acader-nia romani reu$e$te sX depl;easci, ca 9i
e,r se transf ornri.i in I lnive rsitatea rrrtelor, pc1-rtru a
deveni, ln 1577, o Acadernie a belle-artelor. in omoloaga ei francezd, ravagiile rirzboaielor qi ale
fcbruarie 1594, dupi tcrminarea slujbei, $eclinta
11c :rprobare c statlltelor are loc lntr-un vechi revoluliilor.
f opron de fin. Prinlul Academiei, cu sccptrul
funcgiei sale ln mln5, patroneazi la o rnisuli in secolul al XIX-lea, sub conducerea lui Ca-
nova! invillrlintul este cor.nplct reorg,rniz.l t ;
Academia deschide gcoli publice, ajutate l:inanciar
iniltatir pe o estradS, inconjurat de consilierii
aiezali pe jos, stringi roat; tn jurul sXu.
1 Florent lc C()rrte semnalcazi in 'i699 ci: Acril''nrir
Cu .rcazia f iecirei slrbltori obligatorii, 5i cel r,.I.I,'lrit,,rtrlrLeoa.dnriactnecririenrpm'ieddgneecic-urn:rpirp't.runrreriililcncrlicct-lcsaeSantlloiinlscntcu,'rc\oclumaipal.i,crtledl.ec'5.cmatoecfiaiaeur.a.ilr.lasiscnEtiaircltuiuucndcpiddtaeirrirttrrttdne,eecpcldiltmp':oo\iecllrrluratirlatdcsrls-!:ii-rinrqt,a.reirpnic.rrcccecrahsi[ilettiDniclt.ili'ri-io'llllc'ntuiitrtr'rlrirn'rrIL-l'lractfc,
pulin ln zilele de duminici, fiecare trebuie si I1)st acordat nicioclati decit.rlriitiior dc origin: Tour.rni"'
rrsiste 1a sluiba religioasi. La fiecare cir-rcisprezecc (Irlorent le comtc. Cabinet dcs singul,-Lrit6s d'erchitec'.:rr e'
z-ile, unul dintrc membri, desemnat prin tragere
la sor1i, susline o tezi despre un subiect la liberi pcinture, scu)ptur-i ct .qlavtrc. Paris. 1599).
alegere. Oricine poate si-i rispundi. Dupi aceste
cor-rvorbiri, cei doisprezece acadernicieni insirci- 204

cie \apoleon, papa rleputind si-gi asume o iltit Capitolul 9

cie grea sarcina. XVIl-lea, ;coli gi rrca- ACTIVITATITE PARALELE
pulin particulare inflo-
ircepind cu secolul a1
mult sau mai
derii mai
resc in toat5 L.uropa. Abrahanr Bosse, dupi es-
cl,..cieree de 1a,-\cademie, ili fondeazi proprie
qcoal5, pe care Le Bruir, cu sprijinul lui Colbert,
izr"rl;.te s-o inchidir in anul urrlitor.

ir jurr-rl anilor 1286, irf:rri de.,rezervele" Aca-
cl:nr:i reglle. sint reccnzate vreo treiz,ect de aca-
cienrii in provincie. Dar, lncetul cu lncetul, pres-
sriisiiuelcci ledicnaraecessetebauccaudrein,i,i1p-eroQviunaciiaCleoonrtgi"antiisnrdnee
r-nai mult sau mli pulin folclorice.
i:r 1648, in Anglia, Balthazar Gerbier fondeazi
o rcaclemie, cirei.i ii urmeaz;, h 17 lO, ce a a lui
Knelier, pictor al regelui. In Suedia, Gustav dc
Tessin creeazi in 1735 o Academie de picturi qi
scuIpturi; organizati dupi modelul instituliei
irarceze, ea oferea tinerilor care dideau dovezi

siqure de talent cilitori:r;i pederea in Frarrla.
trn t752, Ferdinand al Vl-lea, rege al Spaniei,

intiirteazi in c;rpitala sa, sub rrumele cle San
Ferilando, o ,\caden-rie de belle-arte crrre are
-Dpd{e;r,u.r:..:i-.a:,l.rn.erorlrn,bn'trirobevrrcLieirtli;urp^cieccrsu,ttoculieire.agr\,ecsersiidci seu)inmlrpueitictuedirnaorntne$oilsb-iriatlaalerXlhis'iItiaenBiceetasmu,turioalxidi-.
sai: 1a sirbitoare,'r Sfintului Silvestru, zi ln cere
;1i ofra.mPilriiamrre.rglaplSicotnoorrapuriAtlcca,rdeomialecaufaprdee-
r;"r::le

zrlr:1
1: l: : lir-re. un echipai intietinut ;i o locr-rin95
r-n;snifici.

I In secoiul al Xl-lea, cilugirul Odoranrus rrac-
tici picrura, literatura, alhit.cti.rra, sculp'tura,
artizanatul, mecanica, ceea ce nu-l impiedica sa
compuni gi muzici. in secolul al \IV-le,r, ;:ri-
li
niaturistul Bourdichon este botanisr, modelisr
ry pentru- croitorie, lmbilsimitor, enromolog. _\"-:s-

tor spirite universale li se adreseazi clasile cc,n-
ducitoare penrru rezolvarea probiemelor celor
irrri diverse gi uneori celor mai frivoie.

sAnaAronRen

La sflrqitul Lvului Mediu artistul, chiar c,rci
rimine izolat Cinomcuplliisceeleaslocpireitvrrilleii,giioaalilcoir,r.renlroiil
JI irnp de secole, oamenii Bisericii gi pictorii
considerabil.
si-;ru irsumat clcstul dc des funclii il1tcxe, primii ajut5 si ridice intre ei gi oanrenii de rlnd oten-
renta, dar sr.rperbe baricrr'r a lLrrului. ,,in secol ul
datoriti culturii lor vaste qi a dezinteresului fali al XVI-lea, in Franla gi in Italia, orice este b,un
cle bunr-rrile materiale, ceilalli gralie apritudinii pentru a te deosebi de vulg, tot ceea ce prate
lor de a satisface capriciile clienlilor gi c1e a le traduce tn fapt romantismul, excentricitatea, ciu-
da forrni. Relaliile pe care cei mai favorizali 1e diijenia, precaritatea vielii este repede adoptat.

intrelin cu ,,cei rnari" li firdeamnir pe aceitia din i.,ste epoca modei obiecrelor c;rre au ilpilrlinrit lror-
urmi si-gi insircinez-e prorejrrlii cu misiuni pe rului, a vanitiqilor, a ecorlelor. Tallernanr res
care, din motivc particulare, ezitau si le ir-rcre- R6aux ne povestefte ci ,,I{arguerite de \-alois

dinteze firnriliarilor ior. purta un mare nralacov cu lluz-unrrre idnecieurre im-
prejur, conlinind fiecare
in,rceste epoci cind nu cxistiru tnci,,specia- cite o cr.rtie sra
li5ti", o:'Lrrrcnii clevotali. clor"ili cu inteligenqi, sen-
sibilitate qi gust stnt deosebit de favorizali. Plnir inchisl ir-rima unuir dintre ar-rr:ri.r1ii ei decciati,
cici avea griji ca pe misuri ce iceftia murea'.,, si
in secolul al XIX-lea diplomalia, arta rlrzboiului, le irnbllsXmeze inimile"l.
illrtei,i.gr,-,irial1etai circl-eorrn5udcluou1ic:i.epIr;ricie,iulgacaeii!riiasrreeras.itmaricdinlmueieinusicnstursalIldideinei znpvuirliuvisice-
secretele lumii gi ale puterii vlistarclor princiar.' Lumea lgi comandi mormlntLrl, pozeazil pen-
tru statui. . . Se clidesc palate, se poarti rochii
brodate. Cine l-ar putea reincarna astXzi pe
Paullin, orfevru stabilit la Paris tir 15i2,
care. I "r optsprezece ani uneori, slnt chemali si Jcaacrqeueas si confeclioneze 1 I 653
ccnduci linuturi imense. primit ordinul
ofti sau si adn-rinistreze nasturi de aur pentru orlramentarea unei singure
invigirnintul tehnic, aqa cum se practici in-
secolul al XIX-lea, nu este cunoscur. rochii de catifea regal5?
motive gi de asemenea pentru ci in
cepincl cu NepIslrii celor mari ii corespunde o aviCi
Din aceste curiozitate din partea maselor. ln Polonia ,,du-
secolul al XVI lce era mai ugor declt ln zilele cele Cazimir, primind in gaj biluteriile coroanei
noastre si fii un om universal, unii indivizi s-au
consacrat activitilii celor mai diverse qi surprin- a dispus si i se construiasci nigte care cle o

zdtoare, lndeplinindu-le adesea cu foarte mare Plon, 1959.

suL-ces. 208t

fs.o"i.-r.lni"nrfit.ims-'pp"etinieiei"ali;n'r",tdtLfru.tllnl rf"lc.al clc estradc-vitrinir' pe .,scerlete pe hirtic propar;1ri gi capitel"rri cu steme
toati populalia veniti pentru torqcle pe care le purrau demnitarii oraqului.
.\stfcl Jchan de Molissoii lncascazi 6 livre dir-r'Io,urs
Fanteziei lnflicirate a unor pcrsonaje ca Ga-
l'D....,1rsn-lr*g",p.],rr-,fp.rl iul"ilent,;r:siti..lrirlS'.Trtecisolrercizii.adaneDcciciiooorrdrmcei.nprazrrdoneord'dlsonaui'tr-c)sz'l't-tarcltiacirloeilsurilmiltntlu5'retrctrdei'*lraceolpioscrsaaelicplnnetogee'dulild'orlr.ter-i' ircntru patru turnu,lele pictate cu emlrlema re*
".,..lr.rf'"'.iii;."tt.c-inci pe ale d,-rcesei' lotul cintirea J50 gelui gi a ora;ului, ca gi pentru pictarea a doi-

c- i-.'il-'i.logf?refnsr.e. intimpli in toatc urerile cetili .'rle 'pr./.'cc l'Lrrleli rl-'pirrzri. p)ini cu firr. cincpa sau
t*,.'u'rr,.'].*,o}.'i..i"l";Iial;c;,le1i.c;tatel<ielcrseclhoisreoprefcirvlrrririocr''r pietrarilor lin.-r cu c.rre se lovea mullimea penrru a o-obliga
lumi'r'i si sJr se dca ia o prrte ".1

..llalul sirlbrrticilor" olerir cle Carol al VI-1ea
r,icrii o iclec desprc irrrrgin.rqie organizetorilor.
Ilc;lclc ;i curtcz-eirii cleghiz-a1i in indigeni cu pcnc
1 ipir e de pielc, s-au distrat etit de mult aiun-
cinclu-;i tor1e, lncit gasc dintrc nobili, cu corpul
acopcrit clc srr.roala, i1u pierit rrrfi in chinuri

,-rn"ri p"ttt'111dr' rtt.ti lrine' consriiltic'rtr;clt'l trtltt- ctrn'rpiitc.
i'ipr,r*;.r,"t'lr.';.-j.r-i-".'tr;.i.";t'-.rr;otr"i,;l-rua'.-iian..'prbrtnir"niocrs".",lirgl'tiiiran.i,5ngiieieruncrdn5uSgrllarp-imijoelte;rertzraLi-trireillroloncderrrsctdeteierpt-lricenearibilto''t1rtra-
Filip cel Irrumos cllr 1,r cestclul sitL dir-r l{esdin
I-oo"ri;.L'..;-utr*r.ul:ilrote"is:,.t.e.lilcre.ued.aiiat;iticmlccinavciiirnsectcleie.seeansr tie;cu6i0nc0t'irete. vdidainola.u.,,ciezoseptceiii
o reccplic lastr-ro,lsi;i l,-rarte l-rirz]ic. iutr-un ca-
ciru magnific, difcritc rutornate in lcnur sculptat
;i pictat biciuicsc viz.itatorii. Ascunse in alei,
nistc rnl;irri iugcniorrsc improaqci vizitltorii
cu fiinri; la intr,rre, opr concluctc udi doami'rele

in1.,c ciecicsLiirt. .r1 X\'-lea Fouquet firce planurilc

secolul
unui tcatru provizoriu perltnl reprezentarea de
I;t* lo; t'filrfiitn1.llleirc!l,ur,nii,.crluip'-atirneec:tterirlet :pecpiiJcduelomaisilee se- iarrc. I)ouii secole mai tirziu, ,,primul pictor"
Le I'rrun dcsene azir plani-rri pcntrLl intriri, rrrcuri
cer.r. lle

ii""t.,,..ifr"tttiipi.,.''r,ii...1i..tin,.t"'.rie.1, .duccivluilrcii,eredlcigvioinasseuldlieirc-rte1erd5e' cic triunrf srlu parterc cu apri.
I)e la ,,Balul siibaticilor", organiz.at in 1185,
c'i'.;.:l."";l'i1;;ii..si.;;;..ilir.ir,r.i.:i'u^'t*i;r;ri;;i.",c,';;t':t!'g;;iili.tircl;'"ii.f'r1piltr""r'..nli'n"tl...a.ci.a-e.af.rcrjtliurlrreni,nrf.tracr,s-ioetrirlittu5bigriitlci.eair.tleetiein,li(otp:r'csiisr1"leopeei.s.crn'irilvczlbcbedDeriiar'roqliax'lt.rlred.elrritriecetCe.lioreiazaunrlssacirt'otatatrefcnicmisumniegapctaclrolecopciteaaetnl.pirgsc,'crsrieur'-tlettaiull;zortisrerneiarnlcncitsccieeertpoivuioplLzotuirrllirini-r-ir-'i 1.r .,(lircul" montar, in L937, de F.tienne de lleau-
nlor.Lt cu concursr-r1 1ui Piclsso ;i Brlquc ;i pini
1.1 ..happcning"-ur,i, liccrrrc sarbito,rrc clatore.rzi
artiStilor organizarea pompci, a originalitilii qi "r

i.rstu I ui.

Costurrrclc. clccorLrrile baletclor si ele teatrelor
sint rnai mult ca oricincl apanajul pictorilor.
IIlrrirnrqi,','rfcin, gDuccrlavin;i, l'ic.tsso.,\nd16 l'Iasson, Lionor
'f;u;t;-itie,Lt^rr-.'li,Jpt.t'an,l',.l,acrR' esvtiornlrtr"rlileen' lpp'rcrl'lttdreLllecvreeslteil;cI
rrrulli rliii .ru contribuit, de cinci-
zcci de rrni incoacc, la modernizlrcit spectacolulr-ri.
i'.';' ,\rti;tii ru lost intotcleauna intim lega1i dc sir-
sa.r
biitoarc.
a-'rti stici. solemni a rcgilor sau a prinlilor. era
i l),eror clt (,ir.rrcl,,'., Les attistes cle Bruges clcptris le
i"tt"t." de comellz-i lrr"'ttltajoasc; i1rtl$t11 plct'1u lrl,,r'en -\s: jusqu'.i la Itivolution.

un ]trc1,('\t

\LrLtrice l{heims, oP' cit

POMPA FUNEBRA FR IVOLITATEA

Organizarea pompei funebre princiare rimine Pictorii dicteazi moda. Rochiile slnt confecjio-
rnulti vreme una din prerogativele artigtilor cie natc de luerjrrrrre;i lrrodezc dupa dosene facute
de miniaruristui Bourdichon pe care il regisim
la curte. Moartea, acest ultim act, trebuie si tie in
jucat ln mod ctt mai presdgios posibil. In 1-[]. accst rol de modeiist. Perr6al va fi lnsiriinat
cu
pmoeemMiisgaiuirtnieaeliSdloitpurlaocrmer laaostriucmpi riaaniaAsleungigceelriiapi tjiprboeilfneetrlsouIragpoilaascffiiotulra-i
Frangois d'Orl6ans, pictor al lui Carol al \,'I-lea.

primegte 500 de livre penrru a face un rnanechin Curtea Franlei. Pictorii colaLoreazi, permanent

cit mai aseminiror cu legul acesruia din urnri,
care tocmai murise. Lucrarea consti ln a coase
un fel de pipuql de clrpi de talia suveranutrui. cu negustorii de frivolirSli. Schaal desena, se pare,
nro.delele penrru Marie-Antoinette. in ilSg, t"_
in a o lmbrica tn linuti de ceremonie, apoi cle meile eleganre jnlepasislrdtuuisrripipupitceetLanlgtcriuudeRsuIomsdaebieecrov..nsijninderf1a99b62i9l5e,,
a aplica pe capul de plnzi masca rnortului. Pen- garnrturile de
tru a realiza aceasti masc;, pictorul,
ore urmitoare decesului, lndati ce ln cele ;ase Du{v de-sena
Caider deseneazi fularc penrru Maeght. Tor ce
carnea s-a tmi*l:in.i9le" decoralie, tnrr-un Tel sau altuil trece
lntirit, va acoperi faja mortului cu un strar cie acestor oameni pricepuli prin
la toate.
cear5. Pe masci, va aplica pir din barbl :i
smocuri de pir provenit de la augustele rirra- Aceste lu,criri frivole, la care se dedau ur-rii pic-

tcri, dau naf rere 1a unele iritalii. Astfel, poussin

qile pimlnte$ti. Nu mai rlmlne decit si se iar- sbecsilrittieea:tme,a.oCtapivseuin_locpadreeeniatrPcueo$czrazi rosee,_4nnia-oapiimrailiuetimg1i6ps4it2n,o.ic-liesAmi milnue-*
deze rnasca. Asemenca virtuozitate inciti fenrertre crez Dcntru mine, nrcr si servesc vreun patron
plb!e1iucluufie.il,tueddgleoerpf,clreXiaeartgcepiunesr,mai fuciinLiendrreudnsriealmonrree,lferiaepudecelunmsvterpenuireetloledrrrinidclaoaemrt efdrpnoe.tnantrttiersoua-t
elegar-rte sX-qi lncredingeze obrajii per-rsulei arristu-
carqi gi .rIte nerozii."
1ui curgii. In secolul al XVlea Cennini cli sfaturi

de frumusege machiorilor epocii. ,,Culoriie se prgrl

tempera cu albug de ou sau, mai bine, cu un
strat uleios sau cu un lac lichid. Dar, daci
ap,oi ai nevoie si speli f aqe, ca sI inlSturi

aceste culori, ia un gilbenuq de ou gi freacX obra- Fictorul Pierre Bolloches,,,picteaz-i din nou"
1394 Ei I i99 colivia de pepagali a
zul cu el; la tnceput lncetul cu incerul, apoi mai intre anii
Regirrei. lerg,rrele riorrrnulrri Loys de' llrancc,
tare. Vei face un rr.rare serviciu femeilor tinere- doul scaune, unul l.rentru salon, altul pentrLl re-
ln special toscanelor, indiclndu-le cum si fotro-
trrgere, altele doui inrpodobite c., ,,.nidrr.n .r.r_
seasci culorile dupir care se lnnebunesc, qi apele Bourdichon este lnsircinat cu ale
meil". $i tot
pe care rrebuie si le lntrebuinleze pentru gerea.gi draparea gesiturilor necesare pentru ln-
lnfrumuselare.. . Daci vrei sl-1i pXstrezi multi
trevederea de la Camp du Drap d'or.
vreme faja cu propria-i culoare, nu te spila decfr
inl)eactorriabruegaiilreidvloanre. loUr nniiictmateeminbtrrii de asemenea
cu l'rpi de fintlni. . . clci fii sigur ci ori'ce aiti apl SfintLrl Luca,
face ln pulin timp obrazul flasc, dinjii negri iar ca Antoine \rincent, ai Academiei
al Curqii gi ambasadelor, se furnizorul titrat
femeile, pe m5sriri ce in-rbitrinesc, r/-or avea chipul al specializ eazd. ln

extrem de ridat." 2t3 decorarea acesror trisuri. Cind, ln^1665, Ludovic
si.-l onorezc pe Marele Mogol,
al XI\'-lea vrea

ii orcloni lui I-e Brun si decoreze un ridtan ,;nlia de cinci iivre clin -Ilours, in schimbr-rl e\ecu-
cle mare gali; daci ne glndim la bogigia qi 1r',r- :.rrii cie citle nur-r.ritr-rl Le Nairr:r unui tablou l;i fcl
musetea vehiculelor pistrate la Versailles, tra L"c.lrritr-emrl1urnxiipinniralued-rlaccielsefqiaiu-ciiriudnmaetuibtrioienunarn.asm"cilratigrc.ei raap.renasrraccfelelie,icaa.tpip-pcsertaicmcroaein.rrcirnie'paui crlotoeirnspat,gra,r.i,-ur,clul,i;_iir,ii
Oompilgne sau la Kremlin, ne imaginim pr:tul . Le sfirgitul contrlctului, clicntul isi rez_cr\-;i
cJirrieppeturliic1ceuanovesrcifiricoari"b.urr-r\acee.g\etciu,,leiexapclurclir"r,,ilrraic,e,c;;uti
unui asemenea cadou. .,rJr1r€ni cur-roscitori in ntatcrie" slnl de aser.nenex

PICTORUL EXPERT j, i ctori.

-\bsenlrr literaturii lrtisticc, .r nrr)1r\rgraii;lor. a
l.une lor reproduceri, a ap.rrate lor
ca si ;tiiniiiice i-eeBlaoncshuemruil Chigi, dupi ce i-a lnminar iui lia
(astizi e de ajuns un bec de cuarj de 5OC d; ducaqi penrru execLrrrreil
deteclezi
cc.r mai rlrca urnra de repictare), lipsa aparittri-
S4;li3.bc3re-lpedltuoi crs.aitliam.bIalnoi uplloSdcetessat5isn,c:aritpobeilsesuzeemricliaiisduiepclrlilvmaiceln)iialteacrc;d,rcndzue,
;Ipiuicistiojmurdpi illcunia1grahiediaisraeprleouznaicli:atioant refiegt luuplilerodareirlore2rxlctocrloreiccai rsitta5u.5i]rrp.rer
O pripastie pare si separe amatorul din se-
colul al XVIII-lea de cel din secoiul \X. \s- .rgr:.rbile ale untri cor-rtencios il insircineaz-i pc
tizi, clnd cineva vrea s; cumpere o operi ie )Iichcl"rngelo sI arbitrcze dilcrendul.,,Trebuie
11rti, se asiguri ruai inrii daci este,,aurenrici". sa plirili, declarX sculptorul Ia vederea t:rbioului;
ldici daci este de epoci, sau daci a fost e\ecu- ... sirrgurii figuri valoreezi 4OO de duca1i".

tvainti_lidi,eno-opesris-oi avniin;ilnuid.meeea. Liniqrit in acea.sti pri- -\rtistul, daroriti cunogtingelor pe carc le arc
si anriizeze piqrrentii t:.nrc.reirnica ii procedce, 5i.a ,-rihiului sitr est:
vopselei sau si verifice calitateir suportirlui, nicr pentru meseria de expert. r\ma-
deosebrr de apt
r,rrii sint conlrienli clc :rccsr lucru, abaiele de Bos.
sir nu-i rccunoasci 1r.ri Il.rlrltr.rs c. )ntpercn!i1 c1e e-i lit.r.nrctreeliprueripi.cctior.,ipi ucb.rlriecuclleisicr:riuscur-nrlrtiacbulomu rdriencritupltci
echiziliona unl clin pinze pe rrotiv c:i moclclul
pirrc J avca lrralul clrept nrai gros decit sringr.rl.
1)(retii care enalizc:rz-"r utr poern".
Pe vrcn.ruri, lucrurile sc petreceilu cu totLrl .11t-
fcl. Noliunea de autcnticitate practic ltrult timp, pictorul este singurul in n-risurii sii
schimb clienlii pureau pretinde nu exisra: erercite f uncqia de expert, fapt care ii irit:i pe
in .. amrtori". Abatele Laugierl unul din purr;torii
respecrarea
,.r:anorrnelor" gi c:r mirrfa intrati in compozilia
t:-rbloului si fie dc perfe cti crrlitate, supoitul ie ior de cuvinr se pilnge,,de artigtii care atribuie
lcrun sau pinza dirl n.rateri:rlclc ccle nr.ri br.ure. r:pro;ul de ignoranli tuturor acelora care nu sint
Cind, in I6-12, primii magistrali ai
I).rrit il insarr'inc.rzi pc.\nroirrc lc \aiir oraSuir_ii ia curenr cu pracrica Ei jargonul arrei. .. pi cle
i:rptul clr afirmi cL nu poli fi judecitor ;i cnn.,5-
\'u re.l- caror in nlirerie de picturi,
lizarea efigiei lor, rotul este specificat ln anrinun- decit, daci e;;ti in-
lime: prelul, dimensiunile, subiectul, rarla
si aLrri- tr-adevi.r pictor".
rea ei, termenul de livrare: ,.in zir_r:r
nunrira. Fini ln secolul al XIX-lea aceasr; problernir. a
ciornr-rii starosri ai negustorilor ;i magisir.r!ilor ciir
Paris au incheiat ur-r tirg cu Antoine 1e aprecierii va fi mercu mobilul discordici dintre
N!r1a$ilu,l rr;lestru pictor clin
c.rrrierul Saint-Germa::. 1lntxJclrl!'crc 1a ,,\Ianiire dc bicn juqcr clcs oLrvraqcs de
unde acesta locuiepte, strada Princesse, !renrru r-'::,:LL:-e", J)aris. Jl.r.rbrrt. 1711.
214 215

pictori gi amatori, ace;tia dirr urmi pretinzind amtndoi vrem si fim_sinceri cu no.i.ingine, tre-
a fi ,.profesionigti" ai gustului. Car-lus, intr-o mirturisim ca nol care crtlm luirarea
conferingi ginuti ia 7 septembrie 17,lti in fala buie si
,\cademiei regale, definegte profilul verirabiluiui dumneavoastri, gi chiar dumneavoastr; care sln-
afflator. ,,1'-clectic, el nu ve ostraciza nici un rr- teli autorul ei, nu purem deosebi o copie medio-
tist gi nici o ScoalX. Artist, r'a desene clupi mo- cri de un sublim original, fiind expuqi si acope-
rim perelii camerei noasrre de lucru cu rot felul
clele antice. Observator, vi1 cunoaftc legilc na- de picturi_ proaste plStind o sur; de pistoli pen-
tru un tablou de zece mii de franci gi zece- mii
turii. L)czintcrcs.rt, r-.r acorcla rrrtiltilor coirsi- de franci penrrLr un tablou de o suti de pis-
deragia, tinrpul gi b:rnii srii. in felul acest:,, r-.r. li toli (. . .). N" ar fi oare, n..ai sigr-rr ;i mri foio,
clemn sir clce sl-iltur; ;i s.i jrLlle ce ".

sitor si, desenezi qi si pictezi din cea rnai fragedX
copil5rie? Cici vi mirturisesc ci acela car", dupd
OMUL DE GUST ce a plecat din fala modelului, a lucrat cu pa-

N.,furumraniousuni"asqeinrmenaeraealem.l,tgoer nvirur"itdi csinrdeedr'tisoecbreite.srcte.-.i leta unul sau dmoai ianpriiclnepautet litenrelme alutei riVeicdnec9iti
I)ovadi urmitorul dialog dilitre Panrpl-iilc ri Lagrene, este

dumneavoastri gi decir mine. in tirnp ce noi ne
vom bllbli in fala unui tablou, el 11 va fi vd"zut,
I)amon: ,,Ochii unui om de spirit, de;i novicc ir-r privit qi judecat cu o mai mare rapiditate qi
certitudine. Cind sint expuse diferitele tablouri
picturi, trebuie si fie miqcagi de frr-lnrusclea urlui
tablou, iar daci nu sint mullumili, inscarnni c.r
netura e prost imitatl . . . vori>esc de ocl-rii unui care Si-au disputat prerniul, roli ace$ri biieli vin,
trec ln grabi prin fala gevaletelor qi spun firi
om de spirit, pentru ci ceilalli nu slnt impresio- govi,ire: pe ce1 rrri bun'; i;i niciodati
rali dc nirr-.ic; ca prinlLrl;rcel:r carc, fiinc'l l:r vi- nu s-au "Iati-l Ce e de ficut arunci cu traratul
nitoare, lgi intreabi scLrticrii d;rci treaba :rstir" este
ingelat.
dumneavoastrl privitor la cum trebuie si inle-
trn lucru plicut". legem pictura? S5-l cumperi, s5-l citegti, si me-

l)iderot ii pretindc amatorului si cler dovadi ditezi asupra lui, si te conformezi preceptelor
cle se nsibilitatc, pricepere , prcculn qi f rrptul lui, 9i si crezi c5, dupX ce 1i,ai tnsugit tot ce
cste nou -- c]c nrodcstic. ...\nr r',izut tot irtltcr-r. este prescris acolo, gtii foarte puline lucruri, gi
ci daci vrei si cumperi un tablou, nu stric; s;
ba chiar nrai rrulte tablouri clccit ciunrnervo.rstr.r. apelezi qi la un artist de prim5. clasi gi la un

spunc el 1,r aclresa :rbatelui \I;rugicr (. . .) c:rpul
meu a inmegazinat nr:ri multe t:rblouri clccit ;i-;ir
anticar cinstit, daci-l gXsegti, 9i lneqxepleartimlnenmtaotd-ul
puter procura toti potentalii clin lunre. Sint onr gi toate astea cu riscul de a
cle literc ca gi dumncavoastrL. C,r1iti1i1c pc cJ,rc fi
clumneavoastri le ccreli de la ur-r brr,r critic:,. cel mai crud . . . (. . .). Aga ci, domnule abate,
atlta vreme clt nu vom fi mlnuit pensula, nu
nrare dragoste de art5,.tn uspnirsitu"flfei"t ri.pritrur.rzi vom fi declt nigte oameni care fac presupuneri"
tor, un ralionament solid,
sibilitatc qi o plin dc sen-
cir lc posed ln sint miirdrt'
echitate riguroasri -;i mai mult sau mai pulin luminate, mai mult sau
rnisur5, ca clumnea\,'or1s- mai pujin fericite; qi credeli-mi, e bine si vor-
acceaqi
tri care vi dali drept r"rn cunoscitor, de r,reme
ce v5. propuneli si-i lnvXlali pe allii cllnr sir bim ln $oapt; clnd intrim ln ateliere, ca nu
devinL cunoscitori tn materie de arti: cici ce cumva si stirnim risul celui care frXminti cu-
poate f i mai ridicol decit si dai lec1ii clespre
ceea ce nu $tii. hi bine, cu toate acestex, clac:i 216 lorile."

fI '**1
Acegti oameni care tqi disputi atit de aprig V-ag ruga, domnule. si mi, imputernicili sj Ic
privilegiul de a gusta arta slnt totuqi de acord. cumpir, lnainte ca vreun alt amator si
cind e vorba de a-i refuza omului de pe stradi mai mult". ofere
c-,i,ascpeecstat cboliudlireangracatureit"s, eddreupcetulladeSaalosnepaemnetrsu-
teca ln arti. Inci ln 1677, d'Angiviller, superin- otrzllIlcir.riluuntiani:aqcbli:caa.LlrnnucrAituamrTitvg)uner;egeualdmprnsaitaesvt,tuotacpnunidnrlFlalarteloereeplrpaauurcerceablvnPeuano(letrnaasa-lnnrlz.,rlduqaairaiim,nunstrd.rruerfcoaiifoun.mltebu"rur.ipls.im.9i'prrrritidtlirrt"ai'ea"llihe.ay,ilig"-ici-ia-a-aiiJrosIl;gro..;mrecdgorutar"uc;.El"n;-c;ml;;B'"iior;r;.i;;'n,;arp;'qo'r;#';es,oi;it;r,a;,r;ri,{;ii'diiicvl"r".ii,r.e;ooete.irria,ap,n..l,m;rubVs.;dudrr.rauo"te.iiu.,i,'nriin,"pa;.a'e*ir.lt;cueriiiu;ihr;;rs._ls__ica___teii
tendentul construcliilor regale, lntr-o scrisoare
citre le Noir, i;i arati disprejul fagi de public
mai nepriceput in aprecierea valorii
,,gi decit a celor operelor
artl literare, care plni
de la urmi
confundi totul, incapabil sX facl distinclia lntre
talentul superior gi cel mediocru". Diderot este
gi el foarte rezervat tn privinqa vulgului, despre
care, ln 1763, cu ocazia deschiderii Salonului,
scrie ci ,,privefte totul dar nu se pricepe la
l;i.n,imic". in L769, el reia prob'le,ma: ,,A,ceste exe,m-

ple, la care putem adiuga destuile altele, dovedesc
ci nu toati lumea este in stare s; aprecieze pic-
tura; ci cel pulin mul1imea, care constituie ceea Mrreyao1jue1cset.ir-leiDia.Stealdxe,rArnnegum_nivieiialelnr^gfoiIdnitu.drie,uar.;il-orn.C.o-nssfr"rud,ciigrl)'iii;lluo;,r
ce in mod obignuit numim publicul, nu gtie s-o m:..ui,trt :.irLe:dudes_i,ancucstsagt.ins.f.ac.1e Urr" .;u;t;"^" n.g"iU,

judece". gente". nici micar nevoilJ ur_

Elogiile unui pictor de valoare echivalau alti- dcpJidgoag\,iiico.uu.csltSeicmscltr:aoahuf,tcriusrrern{e.eutgllpaaaulli.Rn,tr_implufeea1cparllga1lrlr-rVaovadieutunitlenleanscatcoxr,tlvttehaitce!carcasriaaualtsaoezfqe,rluci!ir_riciiidaictcepait,R"noci1raoaeaetu$Erlr.gp'rt,aplpne[iemeit.ec.Gr,prx"irts.uvorea.te.npaerroecicil-nlnooemliu_t"lr.atraaliani.,oi,.,rVrta.1cnprfp"eira;irc-rlit.obocliaiisUapai.o.rli'urlrn,-riiess*"nita.af;rfdi*.".ssrf.ds-umii"f".iDarilefoi;usrc"i*_a,ell

dati cu ceea ce reprezintL astXzi judecata unui fmnzc,aeee:carrntaan(r(.paui,oe,aunnrcrsi-rruarerlauirmaldirt.ltireiniceVt"sbeg.pmulru:cuiianzipceiqu.auCarlcsdotiizmecru"-smr)prpb,irrireenuecsriitiipooii;csManiirsirqaaaebtjn'iciclstoeleueirta-cl"rpu,ii6etioJnp.cnfr.irfuu.ucutrl.ncrzrceer.I"pMirr1naeicu.-__,ji
critic mare. Diirer, pe buni dreptate mlndru, Cfnaee,.bpzeuuaxntnce"nla.aem,colaemt:pver,o,,Sd.meinrietceaeriunnvcuibi mstappbualonnui,aaaIsutlail_uCi-di zpV.ri.acnnntcu,Grcioagcrlhee
lt9 mfi a$ltnietrcoiiituaagtdil,tmddiaseci iavoraltsuarneivtarcetaemedcee.atv.tead,e,pfrieiuca-,tsiuru"rpli"ria'pu;.n;r;ei;.i
scrie: ,,Giovanni Bellini mi-a adus cele mai mari
elogii ln fala multor gentilomi".

CONSILIUL

Fie'care curte a Europei tgi are pictorul siu, pro-

fet, expert gi consilier artistic. Cel care li suge-
reazi lui Frederic al II-lea si cumpcre tablor-rri

de Vatteau gi de Lancret este Antoine Pesne. Iar

Cochin tl informeazi astfel pe Dl. de Marigny,
superintendentul bele artelor: ,,Un negustor din
Paris a cumpXrat la vlnzarea lucrurilor riposatu-
lui duce de- Tallard o suiti de de,sene, de Daniel
de Voltere, ln numir de 18. Slnt studii originaie
ale Coborlrii de pe cruce. Daci binevoili si dali
dispozilie si le cump5r pentru Rege, asta ln-
seamni suma de 600 000 livre, pret moderat
deoarece nu le vinde declt cu 34 livre fiecare.

stiplnul absolut al acestui univers, mai putem (E vorba de un vechi obicei german care consr;
oare vorbi despre acest lucru ln clipa in care in a fierbe ou5.1e pi a le inoondeia.)
tendinlele mereu noi, rnultiple gi adesea conrra-
dictorii, restring cirnpul de observalie atit al pic- Activitatea pictorilor negul;rori sau misi ji ar
putea forma obiecrul unui volum fntreg.
torului cit gi al amatorului?
Artigtii se interpun ln atelierele megterilor.
Pissarro, care l-a sf ituir .lrir de iudi,cios pe l{ini, un familiar al lui Michelangelo, dupi, ce
rnarele artist li incredinjeazi un tablou, se aso-
Vol1a.rd, cind era vor-ir.r c,c pr(rurr r,'JpresionisiS, craz\" ct France'sco Tedaldi, negigitor italian sta-
bilit la Lyon, pentru a vinde tabloul lui Fran-
n9 l-ar fi impiedicar oare si cumpere-lucriri de cisc L
Ca si-gi poat; cre$te cei unsprezece copii,
ale fauvilor sau ale cubigtilor? Nimeni nu-i poate Vermeer este constrins si f,aci misiqie ln oontul
confrali'lor sii, fapt care i se pare mai pulin umi-
lua ln nume de riu lui Dunoyer de SegonzaC fap- ii'tor declt si fie ca Jan Steen, si
tul ci dispreluieq^tc rirstraclionismul, sau li; vini circiumar. obligat, de-
Chagall c5, se deciar.i decorcerrat in fala lucririlor
monocrome ale lui Yves Klein. Unii t;i vlnd serviciile suveranilor. Claude Vi-

MISITUL gnon cump5ri, lntre anij 1625-1627, o mulqime

Pictorii exceleazi eciesea niai bine in negolul cu de obiecte de arti penrru Ludovic al XIII-lea,
pictr.rra sau cu obiectele dc arti decit ln exerci-
tarea propriei lor meserii: tinlrul Diirer lgi des- Maria de Medicis qi Richelieu. Flerul s5u era, se
coperi la Venelia vocalia de misit ln pietre pre-
'gioase" A doua dunrinici. din postul pa;teiui anu- pare, remarcabil. In aceeagi epoc;, Gaspard de
lui 1506 el li scrie prietenului siu Prikenheimer:
Crayer este lnsircinar de arhiducii Albert gi Isa-
,,M-ant dus cu un ce.marad, pe care l-arn p'litit sgiuvaecrhnizaitgoiorinegzeenetraabliloaui rJi igriiloobriedceteJodsecaatrot-i
bela,
pentru doui zile, la toli orfevrii gerrnani gi bel-
gieni care slnt la Venelia. Iti trimit aliturat un lice,

inel cu safir; dupi multe ruglminli l-am cumpi- pentru regele Spaniei.

rat cu 18 ducali gi 4 marzeli de la un birbar Apartenenla la Corporalia Sflntu'l Luica cor-rfer5,
care-l avea in deget gi care a vrut sX-mi faci o privilegii inestimabile; dupi un proces verbal de
plScere, clci i-am l5sat a lnlelege c5-l voi purta punere de sechestru, ln urma mo4ii lui Andr6
eu tnsumi. Dupi ce l-am cumpira.r, u1l. giuv_aer- Trenelin, vochi profcsor al Academiei SflntLrl I.uca
giu german a vrut s5-mi dea un beneficiu de 3 ne putem da seama de marea importanlS a obiec-
ducali; sper s5-1i placi. Toati lumea zice ci
valoreazi pe pulin 50 de florini ln Germania. telor aflate tn stocul acestui profesor, mai mult
Eu sper si-rni pot procura ln alti parte un mic negustor decit pictor. Procesul verbal de con-
diamant. In ceea ce privegte smaragdele, slnr atir statare, datat din 24 iunie L742, lnregistreazi

de scumpe cum nu s-a mai vd.zut". indeosebi tablouri. Grefierul, dupL ce le-a clasat
a numarrt 7ZO. ,\iest ,,sroc'', care
Bietul Diirer! A mers pini-ntr-acolo lnclt s-a ainsr_izgirimniezsei. continea, dupi declara-
ocupat ptni gi cu decorarea ouilor de Pagte. Iati pare imens,
ce scrie nevestei sale: ,,Nu e de lo,c upor,si-tri giile a doi experli, pictori maegtri ai Academiei
clgtigi existenla aici, clci nimXnuia nu-i convine Sfintul Luca, pinzc picrate dc Rigault, copii dupX
sl-gi arunce banii pe fereastri. Te rog sl-i spui
mamei sI fie atentd" la vlnzarea oullor de Papte". Lancret, Vatteau gi Veronese.

Aceste preocupiri, care mergeau de 1a aceea
de antreprenor de pompe funebre pinX la aceea
de modelist, gi de Ia aceea de misit de obiecte de
arti plni la aceea de falsificator o-bligcaatosriei fii
221
faisificator, nu e, oare, o conditrie si

cfrhiiiapricfr,orpr?tr.-rl ili explici marea diversitate prin tat mult ci pentru tratarea unor afaceri atlt de
ci necesitau indemlnarea gi apti- importante s-a recurs la un pictor, lucru ce con-

tudinile pe care le poate avea un artist de a me$- stituie un motiv de mare discreditare, afa cum se
tepugiri ln domeniile cele rnai diverse.
lngelege de la sine, pentru aceastX nionarhie, de-
oarccc faprtrl c:r. un. b:irbat atit dc p.uti1 in-
semnat este minisrul pc care arnbasadorii vin
POLITICIANUL. si-l caute pentru ,-r f ace propuneri de o atit de
MIL|TARUL. POLTT|STUL.
mare insemnitatc inselmni in n.rod neccsirr o dimi-
nuare a considera.liei" 1. Aceasta cste rcaclia. ti-
In schimb, exercitarea de citre pictori a s:rrci- prca a unui prrncipe spaniol: dincolo cic Pirinei,
nilor indeplinite ln mod obignuit de funclionari
sau de oameni de stat, este de naturi si ne sur- nu exista obiceiul lncredinlirii unor responsabili-
prindi. Astfel, pictorul elvelian Nicol;rs Nlanuel t51i atlt de mari unui om de nimic, carc triieqte
Deutch cictinc ln mod succesir.', incepind din anul de pe urma muncii sale. Dar, incctul cu lucetul,
1528, funclia de jucleci,tor al oraqului Erlach, de Filip al lV-lea se lasi convins gi, la rindul siu,
membru ln guvernul Republicii din Berna, lnainte
de a deveni gonfalonierul oragului. ln 1621 il trimite pe Rr-rbens cu o misiune ln Anglia, gra-
Rubens igi pirisegte atelierul pentru a negocia tificlndu-l cu titlul de ,,Secretar rrl NIa jcstirlii
impreuni cu prinjul de Or:,ir-ria un arn.ristijiu cu Sale Catolice in consiiiul siu secrct''. Rubcns iqi
Olanda. Clnd vine la Paris, nu o fece atit in lndeplinegte :rtlt cle bine funclia, lncit Carol I
al Angliei, dr-rpi, ce il face ca'u'aler, li oferi cchi
valer-rtul a 5OO Iivre ln bijutcrii.
calitatea sa de artist-pictor, ctt tn aceea de agent
lnslrcinat cu o misiune diplomaticS; e vorba de in ultimii z-ece ani ai vielii sale, rnarele pictor
a impiedica Anglia qi Frar4a si incheie o alianli a mai avut de nenumlrate ori prilejul si sc a[ir-
ln detrimentul Spaniei. La Paris, Rubens il me in domcniul cliplomaliei. 1.1 e ste acela c,rrc
lrrtilneste pe Peiresc ai Poussin, vizitetz.\ n'onu- o primegte pe \{aria de l{edicis,
mentele capitalei gi lncepe doui portrete ale Duce- Flandra; 9i rot 1ui i s-eu incredinlat refugiati it.
lui de Buckingham ciruia francezii ii spuneau
misiunilc cele
mai delicate pentrlr evitarea unui conflict carc pi-
Bouquinquant. In timpul gedinielor de pozare,
pictorul gi modelul siu vorbesc politici, astfel rea in.rincnt.

tncit, in 1626, Rubens se lntoarce la Paris cu in.rcelagi tinrp \-clizquez- cste constrins si-qi
scopul de a intilni doi agenli ai Ducelui. Consi-
derajia de care se bucurl Rubens pe lingi amba- asume postul de majordom al Curgii. Funclie
sadorii Angliei li lnlesneqte accesul la ducele de care-l obligl si-l urmeze pe rege ln deplasirile
Buckingham care accept5 firi proteste sI nego- sale, sX se ocupe de locuinla acestuia ca gi de
cieze cu un om de rlnd. Sir Dudley Carleton, din a suitei sale. Responsabil al fotoliu'lui rcgal, il
deplascazi, tot timpul pcntru a-l plasa in 1o-
clipa tn care tqi schimbi statuile sale de marmorl cul cel mai convenabil. insircinat si clistri-
cu tablourile maestrului, rXmlne ln relalii foarte l>uie cheile ganrbclanilor, po;1rt; 1:r curea un
passe*partout care ti permite sX se introduci in
bune cu el; prietenia qi stima acestuia constituie o
cxceler-rti. recomandagie pe lingir nobilii englezi. tnciperile palatului. Pentru toate aceste servicii
Dar reputalia pictorului diplomat nu pare si-l fi autorul Meninelor primegte 3.000 de ducali pe

impresionat 9i pe Filip al IV-lea, dovadi scri- an.
rimp
soarea sa adresati Isabelci in 1628 pulin 1 Citat dt .J trlaucl!re. RLrbcns diplomate et grand seignettr,
dupi sosirea lui Rubens Ia Madrid: ,,Am regre- 2!
223 Paris. Editions Coibert,1943.

La fel ca Leonardo da Vinci care a desenar gali, se consacri unor meserii minore. Altldad
se ficeau decoratori de tabachere sau pictori de
magini de rd.zboi, Perr6al, versar in a desena obsceritSli. Astizi, daci cineva manifesti
inclir-rare arristici este atras nu nurmai de
lucriri de fortifi,calii, primegte de la Francisc I, ln
1523, funcjia de conducitor al lucririlor de for-
rificaqii din regiunea Lyon. Aceasti, funclie con- picturi, dar qi de mii de alte meserii anexe inr;l

sti tn ,,a repara, a fortifica gi a pune stiplnire chetist, desenator de afige, de benzi desen:lte, <1e-
pe oragele gi piegele din regiunile noastre, Lyon, ctoorreato.rrtizCaenfiila;riei)m. a'\ngcinhiei tneele ficute iir
Forez, Ileaujolais gi Dombes gi si Ie aduci in buni dezviluie lumea .lces-

ln celr- din
stare de ap5rare ca sX reziste la blestematele de urma ca cer care au optat si lucreze in clolii',:,riul
tentative qi uneltiri pe care dugmanii nogtri ar industriei imaginii, nu aveau, tn adincul I,,r. o
putea sI le lncerce, fortificalii care trebuie si fie veritabili vocalie dc pictor. L'nii pii:tc.r.zii rli,:rr
ficute de un bun, virtuos gi cinsrit personaj, cu- ca amatori. . . ln zilele de duminici.
noscitor gi experimentat gi ln care si avem toat; ln schirnb, pictorii adevirali, cu toate availta-
siguranla pi increderea; iar noi avind sigurand fi jele materiale oferite de practicarea acestor me-
deplinl lncredere tn bunul sim1, priceperea, leali- serii, suporti greu ideea alienirii unei parccie din
tatea, valoarea, diligenga gi marea experienlS, a talentul qi din timpul lor, consicler?nd c;i rrLt ;ru
dumneavoastr5, v-am numit comisar general gi prea mult nici din unul nici din celiialt pentru
lel al lucririlor sus-numitelor fortificalii". a le risipi ilr afara artei lor.
Citeva secole mai tlrziu, tl vom regisi pe
Edouard Detaille ocupat cu lntocmirea planului
fortificaiiilor care lnconjoari Parisul iar pe Du- 'i

noyer de Segonzac tnsircinat, ln timpul primului
ri"zboi mondial, cu camuflarea, asemenea unui
megte$ugar, a obiectivelor expuse in mod deosebit
tirului artileriei germane.

O ccrcetare mai atent5 a arhivelor, precum gi

lectura faptelor diverse pres5rare prin gazete,
ne-ar permite evidenlierea gi a altor situalii deo-
de artigti intrali
sebite. Nu cu,noag,tem oare cazuri anume Louis le

in slujba poliliei? in t663 un
Brun, vrtnd sI se rizbune pe virul sXu, pictorul
Le Brun, toarni ln supa acestuia ctteva lingurile
de otravi, apoi fuge; dar un desenator pe care

acesra 11 cunoscuse ti reconstituie portretul din
memorie. Dupi acest desen, locotenentul de polilie
a tras mai multe exemplare litografiate care, ex-
pediate la posturile tuturor frontierelor, au u$u-
rat identificarea vinovatului gi arestarea lui.

In epoca noastri, ctnd opinia unui ,,mare" ne-
gustor are mai mare greutate declt garangia unui
,,maestru'<, trebuie si ai tn tine ,,focul sacru" pen-
tru a te dedica ani lntregi studiului. Nu toli au
forga moralX necesari; unii, situi de o lupti ine-

PORTRETU[-

obiEnuit lngelegea la rindul siu si se imortalizeze
prin inrermediul unor imagini aplicate pe giulgiu.
in antichitate, autorii acestor portrete gravate,
sculptate sau pictate, lucrau ca megte$ugari sau
in cel mai fericit caz ca ajutorii unui antreprenor
de pompe funebre. Dupi ciderea Romei gi decli-
nul Boiczcaidnelunltuailii9ippirelnaiulasiRfiizbpoieiurdludteguostsuul tpiodre-
ani,
tretului. Din zece secole, ln mod practic, nu ne-a
rimas nici un portret; surprinzitoare caren!; din
poaasretei asomcieemtXbliriaiorirstoopcrualetincteeig.i lbi,urpghgezaet.unDcoiaorrdgaoclii-,
nu e vorba aici de o manifestare de umilinli ln
fala puterii divine, un refuz de a uzurpa un
teecahzim\, edainmseocnoeldulealolrIIcl-uleeafifgniaeirr-tea-perriemi enoleasdrrae- privilegiu tezervat numai lui Dumnezeu ;i Sfin-
motive asemXnitoare,
lilor sii! Oare nu din
g- efiisdlnet mlrturia faptului ci foarte de timpuriu tnceplnd cu secolul al XV-lea ,,donatorul" este
adesea reprezefitar cu talia redusl ln raport cu
stat au recunoscut importanla portretului. 1ui Cristos si al Fecioarei?

La funerariile unui roman de vilX veche, era tru,pul au fost cei dintii care au cerut Ssui vfeiera,,npioi rE-i
obiceiul ca trupul acestuia sX fie urmat de efi- prinlii
r.retizali" singuri. \4oda portretu,lui, care se ris-
giile strirr,opilor tsnii;mfiireimcaerendairnurrraelSa"c,edsteeao,b,picice-i pindegte tn tbatl Europa la sflrqitul secolului al
tate ir-r ceari gi XV-lea, este consecinla climatului de bogilie qi

plstrate tn vestibul, aveau o inscriplie furni- de lux ln care triiegte noua societate. lnaintea

zir-.d unele detalii deosebit de onorifice asupra vielii oricirui proiect de cisitorie princiari, pictorul

strimoguluit. curlii este insircinat sI tnfSligeze fizicul fiicei

La Roma gi mai tirziu la Constantinopol, dupl stiptnului sXu. Efigia viitoarei solii, abia uscatS'
rnoartea s'uveranului, statudle oficiale care-'l repre- este expediati tn cuferele ambasadorului. Dar in
urma cltorva interpretiri neplXcute, prinlii vor
zentav erau decapitate pentru a fi completate, prefera si-qi trimiti rprop,rii lor portretiEti, clte-
ln zilele ce urmau, cu capul noului imperator. ovdoar tpl rp'lmt.l5olalmcaaqplSn,etrlml Eauiroepxe''ai,c_tasigaurtirdassidtuerillocri
Grabar semnaleazi ci ln epoca bizantinl emi- ,,celei promise". Foarte curlnd, a devenit un obi-

sarii basileului ofereau curtilor striine imaginea cei ca, ln raporturile dintre ei, suveranii s5-qi
ofere sau sI-9i schimbe portretele. DacX prinlul
suveranului ln slujba ciruia lucrau. Acceptarea vrea si-gi arate stima fa15 de un supus, il grati-
ficl cu chipul sXu. DacI modelul este satisficut
acestor portrete oficiale lnsemna recunoa$terea
condiliilor sau a puterii supreme a cut;rui tmpS-

rat. . . tef.uzarca lor lnsemna ruperea relaliilor cu

lmpiratul qi cu imperiul.

Surprinzltoarele chipuri realiste descoperite ln de felul in care este reprezentat, ll lnsircineazX
morimintele di'n Fayurn ne reveleazi o noui srare pe autor si reproduci tabloul tn mai multe exem-
de spirit. De vreme. ce faraonul avea puterea s; plar. pentru a orna sXlile de gardi ale castelelor
supraviejuiasci gratie reprezentirilor sale, omul din provincie. Uriaga cantitate de portrete care

mai tmpodobesc tnci gi astizi peretii locuinlelor
129 occidentale se explici prin faptul c5, aga cum se
1 Pliniu cel Bitrin, op. cit. XXV.

gratien,u.luniumSpaainpieei nlatruNecaepreomle,onlnia proclamirii suve- lui Van Dyck. in ceea ce privegte miinile, linea
iiua de 6 ianuarie pe amtndoui sexele caie ti
ihIn7u0louIri,a. Sfiine-caacreeaapstrrr;ievebilpuieoitc-si vi oaegrrbaaourpoesrezrerpeaetrufeiigu.iipaa,.mtruogn.mna.ri--i simbrie persoane de

serveau de model".

crraeuhlteziaasggee.inin"pt.inrg-zaia,riarlasienmscpeltinnetaianreeu,rnipioaarrrcrucigrogtnietpaiauirbisasenatdaeiulgeti,',Jdmec-aau- Fnglezii de orice condilie gisesc oriclnd tineri
lungul qi"de-a laru], recruii'rdu-qi clientela prin-
tre notari, medici de gari, fermieri avu1i, ecle- ldiverbeu.taOnipi igea, talnsivllelsftai cdlep-aobriiarectuinlcpisepnrerrzueccelteavnai
zlastlcl.
executa portrete,,gar'antat asemindtoarE(( pentru,
Richelet consrat; ci ,,portretistul clgtigi destul
de bine . . . lntruclt nu eiisti burgFrezX'c0-t de pu- o jumitate de guinee, iar Thomas Lawrence, la
lnceputul carierei sale, cerea un pret atlt de mic,
qin cochet5 qi ci,r de pujin lndesturlati care si-nu cl1iva gilingi pentru un porrrer, lncit oamenii din
vrea si-9i aibi porrretul".l popor, momili, alcituiri prima clienteli, con-
tribuind prin numirul qi entuziasmul lor la asi-
guratea publicitigii artistului.
In Marea Britanie, lnceplnd cu dinastia Tudor,
arta porrre-.ului este foarte la modi gi foarte po- in Vicarwl d,in Wabet'ield., Goldsmirh descrie
pdogefelartiarS.bp.looAurstrrtiefeatluul-,ad-tefatvateetnliiemitrueplnecull,t,dfeiicnraitloodceriulboriolren"
ton s5-1i emolia de care se simte cuprinsi o modesti fa-
milie de pastor, la g{ndul cI un artisr vrea sX o
renumi;i picreze. StXplna casei, ne,mai:lncip4ndu-$i tn piele,.
preferaie i'rea si includi totul pe plnzd., de la elementele
de tntllnire. fJn memorialist dir-r epoc5 ne poves- mobiliare, plni la oile din iarc.

teqte felul cum i|i organiza viata pictor.ri V"l, Portretigtii moderni, care, pe buni dreptate ii,

'pDcoryarctrnkeict-,iofdiveaetdpieemrnaatrlioumnaduo-llnt sedczehiloiolar:,o,fr,ieVi a-ppnee'Dnzity'rculakafn-ieluctaeIrure-- invinuiesc pe Niepce sau Daguerre de pierderea po-
mina_ gi, clnd ceasul ll avertiza .i- a, t...ut o.",
ppftsererrueicmrgiioadXei-ractiuianzlo.djcduge-aieiflcoitcdci.eaaepaslretaiiorsvdp_oeearaenlanevejietualr,ncesglinrimtiep;-eiipmincotllriunduerfcilailuxaaclraueesai,'pcmzecaolair;seuspoafreerprnulioe.-li pularitSlii, nu pot uita ci altele slnt motivele
penfru care au fo,st mai totdeauna, af ari,

poate, de Marea Britanie, considerali de contem-

porani gi ln special de citre confragii 1or, drept
nigte rude slrace.

Clnd artistul executi un sdbie,ct izvortt din
propria-i fantezie, se poate considera un om liber,
Lucra astfel Ia mai multe portrere in aceeagi zi
cu o vitezi exrraordinari. Dupi ce schila un por- dar daci accept5 sL lucreze un subiect impus,
tret,_afeza perso,ana ln -pdoezihlilartipeecceanrueqioe
dinainte $j studia,se csceeeaxpcuenlenlageonearnaul rnlienecrditeicid.oVmaenfiiulapcourztarettuc,iluis"e
pe o bucari
conrura, supune capriciilor clientului, ci se face insrrumen-

tul puterii.
Faptul ci muili pictori independenji se lmbo-
lntr-un sfert de ori, cu creioane albe gi ,r.gr., g51eau specializtndu-se in aceaitl direclie, indis-
sc"mtalapualrji9nbaelal.ec.rdg.alseii.eas,l.nem.nl.iibeiamrleli-e_ascurieti-nmrlaiomitpnariircseogteaeaiszreipe,ureeidnsuucipapnper5rceigiLcauoehlspl;raaaui"rla1irh,un.asagiia.infmlDealnii5neldiirtei-piaoane
punea academicienii sau megterii aparlintnd cor-
l Dictionnairc. 1728. 230 poraliei Silntul Luca. F6libien, tn prefala conferin-

lelor sale din 1667, stabilise o ierarhie a genuri-
ploicr,tuprlaasitsntdorii1ci,nriaimr ulnl rlanldtrael.ileegaorpiai,cltnuraaladnoimileaa-

lier5, peisajul gi la urmi de ror narura moartS"
gi portretul.

Clliva, ;i adesea Cintre cei mai mari, in loc portreti$ti.,,Realigtii" se opnn'rotdeauna clasicilor,
sa-gi apere disciplina se justifi'ci i'fnotcr-quun6 mod des-
ieproglndu-le ci travestesc prinqesele ,sau burghe-
tul cle ialnic. I-a 7 martic 1750, se confe- zele ln Fl,ora sau ln Pomona, 'ci fa'c plicute tri-
slturile cele mai ingrate, urii pictori sint acuzali
seazl cu r-rmilinli in fala Academiei: ci profiti de. o situalie privile,giati pentru a ex-
,,Niscut firi avere qi firi ajutor din par- torca sume importante de la modele; Le nor-
tea pirin1ilor... am ales genul portretului, ne-
avind st"ridii sr,rficiente pentru a spera si mi pot mant de Tournehem, surperintendentul Construc-
m1iialoi,rp, slictiriedAeccaird4eOmOieOi:d,e,Dleivarceumpe0nntrauinpreorntruetevloei
distinge'ir', pi.t.r." istoricil. Ur'r .iev al 1ui Jean-
Baptiste Pierre, Lorens lrasch, deplinge faptul ci
e corstrlns de siricie sI a'b'andoneze omarele gen" mari, 2.500 livre pentru cele rptni la genunchi gi

pelltrrl a sc consacra acestei picturi mai binoase. 15OO de l,i,vre per-rtru cele 'edzoiatdr.bsuistc".earX
i)onri'indu qi prsiunca p.nttu suiricctul .croic , 3.000
in 1.763, La Tour nu de

FIal'dsp va incepe ceea ce el numegtc ..cariera sa livre pentru un portret al regelui" Coypel, insir-
de portretisl", fiiclnd portretul r-rnui gentlen-an"2, cbl1uiu5ncn0raXe0tr-did,eealfs'icivurimrveeti.arab-,n,lPo,eucmrulfeinn'ceuut,xnpdvaeeatcrllltoaiorzrSceaa.a"zczieupi rmcredayeaumsiluinmiitsaauercleetrsiLzdteae-i
gi aciaugi n:ai departe:,,Nu rlisprcluiesc genul Tour, prefer si nu lncasez nimic declt si primesc
portretistic. Nu 1 iubesc. Sint ficut pentru alt- o pomanX". Fapt care nu-l impiedici, clteva
ceva". Aceasti lipsi de credit legati de arta por- zile mai lirziu, si accepte 2 000 de livre ln loc
tretului se va menline plni la rnijlocul secolului
al XIX-lca. ingres tnsugi, in ciuda inaltclor cali -
tili ale portretelor sale, care se numiri printre
operele lui capitale, roiegte pini ln ultimii ani ai de 3 000 rcit scontase.
vielii la arnintirea acestei etape pe care a con- Prelurile sil-rt stabilite dupi criterii cu totul fan-
teziste. La cel mai mic semn de succes, portre-
siCerat-o int-otCe,auna uir:':ilitoare. intr-o zi a tigtii miresc, firi rupine, rarifele.
dat af ari din atclier o doamni. foarte distinsi
care a avut proasta inspiralie si-l lntrebe da,ci Intre anii 1744 1i 1746, Hubert Drouais exe-
cuti ,un numir de portrete pen_tru. Prinlul Moqte-
era lntr-adev5r,,domnul Ingres portretistul'". nitor pentru 'care primeqte 200 de livre de bu-

Clauzcle ciisprepitoare menlionate in unele con- cata.
tracte explicX, asemenea reaclii. Pini in se'colul
al XVIII-1ea, era in general stabilit ci pictorul Prejurile urci repcde, deoarece tn 1757 Ftan-
trebuie si-gi dca toati silinga s5-gi satisfa"ci clientui, gois Fl-rbert p.osxiS, fiul precedentului, in virsti
ln caz contrar trebuia si execute pe ccnt propriu de 30 dc ani, ia 3 OOO 'de livre pentru ,,portretele
lntregi ale Monseniorului Duce cle Berry gi Mon-
retuEurile care se dovecleau necesare. seniorului Conte de Provence", sumi la care se

Daci portretul este dispre4uit de amatorii ,,ma- adau,gi alte 3 600 de livre pentru ,trei copii iden-
relui gen", gloatei care viziteazi Salonul ii place
si-i pdreivegaitseciii.lei-paerasdo,amnierliosradu,efavcaez'dhadzjndteremcuatrrea tice. in 1764, anistul icere 4 0OO ,de livre penlru
Portretwl contelui d'Artois ;i al doamnei sale ja-
sau cindw-se cu un 1ap. Tn 1768 el cere 15 000 de
unele delin o pirticici a puterii. iar altcle ru- livre D-nei Du Barry. Frumoasa clienti se su-
brica cronicii. Der discordia dormnegte gi prirrtre piri; vrea si rlmlni I'a devizurl obiqnuit. Drouais,
ljnencaeta, r-ci iajnud,fsoict,siaftitcleas:it,ns,Vr'cu-eapp,eEuritrfutaegvramorisintXa'a1trielnngeegliinusitre-ea--
1 B. R. Haydon, On Academies of Arr, II, 6C, I ondon" nu e

N. I{ooper, 1963. si se
ma ci tabloul

2 B. R. I{aydon, op. cit. II, 75. z?2 gime cu o anume vesrimentalie, aicceptat de Doam-

tcvpunisenulafns-atcitCcirmeemloalen,pdndtteeeLrdaro-s,utmfriiaiabnii1nilpnus5arD,icrpofoafiaiaaecprl,umeurt.ino,ecfeatqafaizoirCleerctloseuilnc-,ratahieduinsmetoeeob,bmrluala.iig;lrt,g.iap,;ipntrle_iir,m;nae,mi.a.vl.nu1rlsuo"ac.rc*husrciail"ai-i talencul de a face zgomot ln jurul ei Emi piieiluascrerlea
de a se
,face cXutati de persoanele cele
gi cele mai de ale rimpului"l qi asta ln po-
vazd" li reprogau ln primul rind
fida criticilor
care
cX ,,feminiza" modelele lntr-atlta tniit rotuniea
toate piepturile chiar gi pe cele a1e birbagilor.
{{pttsrera.eeie,br,iu.lrtDlyxilrnca.,;rc1locd7iurut6eian9iiNnpes, IirCcalealorrhiiocaopVru-isrAi,eiielnnnullsreualoe,sailpepnni.eilernSvtuaderur,de'umienshraeeseoxmi,aedtian,ercuilutgnglptt,OteaeedriOe"eJcaOsoiOeis,s-nxiletdooupterrhrbiiiiilmptiDavpounrioret_---i Dar daci portretele ei sint conside,rare ca prea
lnrfr,urnLr,segate, cele ale lui Liotard stnt cumplit
de fidele. Porrretistul elvelian face furori la Lon-
,dra, apoi la Paris. Talentul siu, ciudilenia sa,
avliinmeerenatetarzeiccurtoinaicifleo:s,t,Sspterciltuaccoitluolr,degtioi -pecrei
din
in-
sea,mni o zi bur-ii; dar femeile erau arft de vop-
in privinla porrrerului, fie,care site" incit ochii abia li se mai zdreau. Cantitl-
are clte ceva cle tea cle ruj pe care o folosesc este
spus. Lafont de Saint-Yenne ii acuzd" pe porrre_ rn-ap neciji daci portretele nnele ;no-caarnfti;"m. ,a,"iAnha!-

tdigetlei lcoJr;indfurupmi uesl epleoartzrei fpuinl da. rlarreexbcueisscihfipieuroile..maror-i turale decft fegele astea!> zicea faim,o,sul pictor ge-
lmirdoneoa,rz,ageT-irrsevttmraranra4p;'ri(ali.untilnrEuegtemlbugrusinrttiuie,nl,grusguiXiemi..r,,eapdippbirrnr5old.nigeptoar,iercbpivoielaiilr"Locs.eeoigsanrinuecealit:d_,p.,r.e."gdtiinXifdi-gbeli"'surt"caaii,, n'ovez lrnbricat dupi moda runceascS, a cirui bar-
tr5. rni-atingea lornera. El se afli la Paris de citva
tirnp pi e foarte la mo'di, cu toat; sinceritatea
p,enelului s5u gi eKtravaganta p'relurilor saie
cnrm zice italianul. Frungile brdzdate, ochii l-n-
ti.nCdoentceXle cercinagi qi obrazurile dubioase ll ocolesc a$a cum
de Cay,lu,s1, din ce ln ce mai snob, pre- pungaqii ,se feresc de privirea omului cinstit, dar
frurnusegea, tinerejea, gra ia naivl gi oamenii re-
,,numai tabl,ourile oarnenilor cu rnerite
'cp,,sd,ieceitaospssreeeeebcropioetaenfterise"aor,i-lrgenEiztreuiuelrrc0boucnup.idtiepeesioaa5j.ruzf.tnn,riae,tscitrbeaedilege.dixoraerea'ppmrrnnrrp"ue^.llnui,apsiltpo.i;iertf."iil.lLeodapl;er;xetdpofuueuspir;erii
zonabili stnt de partea lui"2.
Pictorii igi iau din ce ln ce mai multi libertate
fagi de clienji, chiar daci ace$tia slnt regi sau
personalitigi de vazl. D-na de Po,mpadour ln-
locul avantajului de a rpic,ta chipul ,oa,menil,or'bo_ tirrpini rezistenla lui Van Loo cind 4i sugereazi
si-i lnifrurnuseteze trisiturile cam vegteiite de vlr-
:ga!i . . ." sti: ,,Nu pot, Doamni, s5-mi falsific- taLrlourile,
ele sea,mini toate cu originalele . . . lrr',br5ca1i-vi
lfuonainirtreicspifuitrrdeaaltuaair,P;caeRsroitsosuraludlbiisaqeniC,asairuVrnielir,raspa' oidllroetrsve-iutnuileul i.lrniTmoitanrteeei cum dori4i, lua1i-vi o mini, un aer pe care-l
tpuelr.s,o,FneamlireiijeiledidnerrevacezlleomraoiaigeXdusciitloeafrae ciinp'mou.rlit.e_ vreP$ui g$iinefui fl voi
llpdXnoraVirvtfIiirnIiuIonl-nelfte,eepmaCaaeegssuiieetnne,fduelriiuddm,mmeuaaooipaduelesriia"n,erlrRtevJigontasniarnotilt;ab,eane,s:aaqiectnianeuiuesi aeafsuvsaesuicerpsose,eijonusrnirlruriupceeiiltoueza_es-l imita". Loo ci pierde o clientl
pasl
lui Van
atlt de renumiti. Londra ll prirneg,te lca pe un su-
veran: ,,In prima s5ptim,lni dupi sosirea lui la
I-ondra, la poarta lui Jean Baptiste Van Loo aq-

lIn legituri cu Salonul iln 1753 234 s6_j2o1uF.r4..i.rCSlP6eamnrseisineqer,nlLee'1sJ,7.oc2ri0-nrrqentaal1ndn76e2eIsR, lopitrst.deanlalba1^adir.,eCsP,aar3rr0iiesr.nao1,i8ep5m5e.bnrdiean1t7s4o8n,

Ee:r$m, [755.

teptau trisurile ca in fala teatrelor. Curlnd por- P'S^liitD-e*pk;t-e."?itn"BtuinlFe,.osiuiigsfaaatcz.id.rapeef9uip-zlbaii.ccqa! irPriuoillirdipsiinpcutcanodllalel nevoie
tretele comandate se num[ri, au sutele. Era ne- demn:
voie si risplitegti cu un bacqig gras pe 'cel care
jtriacnatelazailrerelingpidres,trgcuialcrEelneaddiitneflie-al'oorrb,flii,ncauam'ts"inoiadtteacucinicsaitceirvifeai inain-
Si gtii ci ln portrer o mie.de bogali cu obrazul.gras
agtep- No' 1"., doa,t.,a mea, nici
.|;,#rr1tfifl-r1t. il
luni".
Caricatura era o alti rnanieri a po'rtretiftilor de
a-gi exprima in,depen,denla. Practicati de Da Vinci,

Callot sau Flogarth, caricatura linea, tntr-un fel, *A.";S'.u;*;bf"r;I-;r;ni;p-ienrriun.r,in.si"foobcrmuiertJgahtpeeoazmiemp,oinlaistuaerr9ic,izpcisoro'tsivteteel.nnatitarciiieclnui

de magie, pentru ci tgi atingea victim'a neputin-
cioasi in punc,rul siu cel mai vulnerabil. Goya
plcteazd, nepedepsit, suveranii Spaniei prezen-
cele mai prestigioase decorelii'. Funclioll:1rr:' Irc-
tlndu-i a;a curm sint: hidoqi dEei criitdsiciorliii.rni.irnigirorrzuilil,i gutitor,ii,
ir, .n-"ot*. Legiuni de onoare la buro-
atrcezgatipa-xcselll..re:cunosc gi nu pot i;l;.;;;;;;*;;;;;-t c. buia lor marc acopcriti de
\Je,milos 6u D21r'e,.irrrl. r.lezi,rvolr h faia unui r""r"ti
oictorului: rubinie. ,,Portretul este hra'a
culoare
cu portretul se ci5tigi barti; portretul e
rnare senior, artistul lgi afirmi cu fiecare zi mai i,iata lui lntreagi, a femilici sclc; cste singtrra re-

mult dreptul la libertate gi la respect. .lg;s"uotC."elrgiici;lnttt"i-d"vtt"i"sxia;ieiNs.trudeFrcettlntscialscea.uthi-luibiitc9aleiue"itretiat"Salbiseaeiedltoxrreleenndmclueieunlng,,pje'iiilseibaiauisssrtalee'agelenahu"lr1ez.lpee'ziup,iictreclouurldeinaufaBlcamiainlltiztlrcraio5au'c--'-

in ti'rnpul revo,luliei, portr'etul este singurul ca-
re mai cunoalte favoarea publicului. Literatura
gi teatrul epocii se referi adesea la acest lucru.

Fabre d'Eglantine, in ,,L'inrigue 6pistolaire" o iIn-J-;;t;;s"i. .,"r., phsatc dcdesubtul pinz-elor'
piesi destul de 'mediocrS, scrisi ln 1792, satiri- t"tirl Jitiitlcliile pe'cire le-a primit autorul'

zeazd. oamenii de art5. F,ougbre, pictor de scene
istorice, dator vtndut, ameningat de sechestru se
DI- Vervelle il irrtrea'bi pe pictorul (]'rassou:
ceart; cu nevast;-sa. A,ceasta, mai la curent cu ,vre--;r."viclDDlal'tcar,','mil'd;n;oe"ran;vn;ou;a;lest'itr"ri,its"dP,oumndnueilieG,eroaospsstoiteunt'ee fa'ce1i poza?
n,evoile zilnice, fl sfituie,gte sI-qi schimbe genul:
nevasta lui
de portret astiuoncsi isnIeciumrgbSog; i.lagisml-.t-e^
fBpaunciii-toer si-n'cea,pi d)^e Crezi ci a; fi comandat portretele noa tre
romanll lal'
un-ui artist nedecorat?3.
,it.rb*uMf-Ou'*pba"-_r-irO*"Uiiiffii[itpa'l"roao'c"rru;tiiri"t-e-tXttdigeitXcttiiVl'andior'.iprn-nt.thrc-nte;"ugqa.,;ein1dlf^gneecmrnemaear'i.oilp!d.dcroeesiullieuaprperioieruzpctmeillunznisedtaii.vtsltegani'
HrYa'ir! picteazd"; ptcteazS,-i pe b' urgIhezi qi cIh'iar pe

dracul'
Doar si clqtigi bani; De ce arltea probleme?

Este oare ,rtt lrcru pericul,os si pictezi portrete?
Ii faci pe binbaji frumo;i ,p,i pe femei drigu4e,
Cind trebuie si triiegri . . . profili de toate
caapprriccririrlce h."*1Jal, Les Ca*series du Lolvre, paris, t8l3
2 65s5)fcu0rtodcce,p,rpoportruru-leisntlecsiria4nrrt
r'l ut. "r: t:t l. 2t5 La Ssallo.*nuul d.in 19814 sint nuummairatee
it ."t.. expuse, un
1 . *:;ln_.6,,1::.:t
3 H- dc fral7.v,. f'.ierre Grassou-

Portretistul a ocurpat totdeauna o situalie am- Inventia lui Daguerre rlrneaza mlcll portre-
bigui ln lumea artelor. in 1.763, Dideror spunea: tigti, claiele miilocii gi oamenii de. rind conside--
,,lntre douX portrote, unul al lui Henrich al rind ca qste mat prarctic $1 rnal pulln costlrsltor sa
IV-lea, prost pictat, dar asem5nitor, qi altul al s-e adreseze ,,folografului de arri".
de luat ved'eri p.ermite
unei seclturi de delapidator sau al unui prosr scri- l.ifu.1io" area"apatatului
.r*ur"r." uinn,eclter,cvdia'sceic-u'onidpeearazteooriu'dl'eafroet.o'gtaralefini,'t din-
itor pictat cu inspiralie, pe care l-iti alege? tie care
Cind privim bustul lui Marc-Aureliu sau al lui sau.
Troyon, a lui Seneca sau Cicero, ce ne reline
privirea? Meritul daltei artistului, sau senri- $ans;, sint tntru totul asemanatoare.-$r poate mat
mentul de admiralie pentru cel sculptat? De ..".tatoare asupra dispoziliilor suflete;ti
l"iir'
unrde tra,g concluzia, ilmpreuni ,cu d-voastri, ci, ';;;;';;t"iI-l-ir"f"S';di,-"o;A;d.tto.ulo"glltutii"oi.ni diAeuncngiitf'llii'ueldmini,sntevtariecebilslmoiiituaourriinemi qucetiiennfseocat9uoqitsiulraan"b!io'r.sfr!eoi^oct:osoi:--'
";;l;. important ocupi aceasti i.nnoUuiS^ A,,dsisacuipCline5ci"l
trebuie ca un portret si fie a,semi,nitor penrru
i. t".i*"i* rnoder.,i' Avedon
mine 'gi foarte pu,1in pentru posteritate."l d;;; {n Marea Bri,tanie celde la doui la- patru
;ii-J; Jtt"t; pentru im'ortalizarea. pe hlrtie chi-
E poate cam simplist si afirmim ci invenjia *;si*;;"i;u.;c*;Dm;iit:--oJi.;P-a".UUr"ti,;tt,rr;.r;i;ni"tf;taj;ii;"oriiareilii"an,oiti,lb.'bGnurs.ar*igibiluaht.rdtnieie,t,eze"lsiileuDe"Daooiso.rceaneDjemruinrimrgnsanupeiaieatiadar'vbitdilne''iruoaenrst'inedlrmu.,aaisnailzt-araBacaoarocslerodsnvacifrunisieerlti----i'
'g'itiu"l unei artc perimate.
fotognafiei a bulver,sat lurm'ea picturii, dar este de manieri de a recopia su-
i."iit"te,'o anume
netigiduit ci aparigia primelor dagherodpii a -"G;o"ibli.or;;i's-ir;io;-h.iGoi;"i;talt;oJ;f,P.a.ciacilece"essMulsoFol,ror,aanrs.nec-"aarsoeru,edH,islnaedt'-dlrsaeiud-pIliuaaidirtDeuGsctaoiitvcVi,u,na,gil,nsa.r-iictmdguieuarlersalaaan"mRqaVceisuradc'nmnae-
o"n',ru a dezvilui ardoarea gindirii, esenla . ne--
coincis cu declinul picturii clasice gi ,cu o anurniti t;l;i"t:' P.ntt.t cei asemenea"lor "a
conceplie despre arta portrerurlui. intr-adevir foto- vi rimine o arti vie ... portretiza"
graful dejine mijloacele mecanice de a reproduce
la ,cerere ,,adevirul", sau curm ziceau unii ,,fru-

mo'sul"! In 1853 Delacroix lgi exprimi marea ad-

miralie fa95 de acea$; des'coperire: ,,Dupi, masi

(ei) au privit fotografiile pe care le am datoritX
lui Durieu. I-ann f5cut si repete 'experienga pe
care o ficusem qi eu, firl si mI gindesc, cu douX
ezxilaemmineazieinfoationgtera: faiildeicc5a, r'edureppirocdeuci-eaamu nlii;stearnsui-,
duri, dintre care unelc aveau un trup slibinog,
cu oasele iegite ,ln afari gi cu un efect dezagreabil,
le-am pus sub ochi gravu'rile lui Marc-Antoniu.
.t\m avut cu tolii Lln sentirment de repulsie .pi
aproape de dezgust fali de incorectirudinea, ma-
niera, pulina naturalcle, cu foar; calitatea srilu-
lui, sirrgura care se mai poate admira, dar pe

care n-o s-o mai admirir.m din acest rnoment. Intr-
adevir, daci omul de geniu se va servi de daghe-
rotip aEa cum trebuie, o si aiungi pc culmi nelntll-
nite lnci".2

1D. Diderot, Salon de 1763, L. M. Van Loo.
2E. Delacroix, Journal, 1822 i 1853, Plon, 1932, t. II.

Capitolul 11

I

PICTORII 5l GRAVURA

fI mpsaszpavriiiicauninntpotaclteeabtfecijlau.eoaicnxrSsleepiessudptisilneugepecfeuni,accninttearleiaauare,e-cuvseis.tlidalanend"mezpapcniperdrreeeionrcl,rceufpcacicu,rsr-te,ernbaea-ollilbcesccuefciiuiiuxeutana,lnsesrldeetip_.ie,sarpsierluuuselfnuplierbg,va,mivifnlvuiodecmribsienatataaa_d_ti
chiar el"-1

inci de la lncepurul secolului al XVII_lea, inre-
resul manifesrar ,de public pentru gravur; incu_
rajeazX libra'rii ;i chiar pe ,ciliva i,matrori si se
vinzarea de stamrpe. La Londra
spe,cializeze ln

p ini Ia invenlia imprimeriei, oamenii simpli, oiancrteiglari_nnstetp; lpfinrconufcees,cizeel ieecxsaetcrr.sebavitn;ire-ardrvdeismzeuao,tdbi,iele.h.s.uiaguh.e.tnaob,g-lo,iuiudr,ei.
I daci vor si-$i decoreze locuinlele, trebuie si
se mullrlmeasci cu imagini xilo,gra'fiate gi histo- vechi.
riate de mlni pe care nergursnorii aimibulanli le
ofe'ri tn ipie,le gi tir,guri. Iati ce explici succesul Risfoind mapele cu portretele gravate in se_
uriaq cucerit imediat dupi inventarea gravurilor colele trecute de cei mai mari pictori, des,ooperim
in lemn sau in meral. Pictorii nu tntirzie si tragi cdeelsetual ldeepdreinsliclohri,pumrial.gi"s.t.rrarloilo. r,n:siscirriiitaorliitlourii
oarmenilor politici. in cursul cilitoriei sale de
foloase din posibilitilile artistice gi financiare ofe- ris, ,in 1.625, Yan sau
rite de aceste noi procedee. Diirer, in iurr-ralul siu, Dyck executi, portretul
la pa_
face mereu aluzie la aceast; formi de activitate.
negus_
\/inzarea gravurilor reprezinti pentru Rubcr.rs o rorului siu, Frangois Langlois, z-is Ci:rrures, gra_
vat sub tidul Bdrbatul cw piculina.
cifri atit de mare lnclt in 16.15 este acuzet ci
smulge prin acest procedeu surme enorme Irrat-r1ei,
Unii arrigti ,igi pirisesc palera penrru a se con_
fapt carc-l inCeamni si faci refleclia ci, daci sacra arcesrui negol rentabil. O scrisoare a abate_
Irranja ii estc inchisi, sc va mullumi cu restul ['.u-
lui Nicaise ne dezvSluie ci ,,Pou's,sin avea senti_
ropci perrtru a-gi vinde gravurile. mente parerne pentru cei doi fr,a1i ai soliei salc,
mrnunata sa solle pe care o rergreti cu o tandrele
Pini in secolul al XVII-lea, gravori,i, de'cit si atit. de. simpli gi de profundi; astfel, dir.r (iuaspre,
lase altora beneficiul vtnzirii ,starmpelor ,lor, vlnd neobosirul vinitor a ficut un dermn rival al-lui
Claude; iar dir-i Jean a ficut lntli un picror, apoi
dleusdtorimeicbiilniuoa'psiei,scdleaicei;itjeu,ddeincimprcdsauppei ri,rsnopnoarltia. nIntr- un gravor, priceput traducitor a,l ,operelor sa1e,
bunuri,lor pe care Nlichiel van Mierevelt le 1:rsi dtd_ea.vttieiln.ciirp-leerllncirnaresrvueeqrrldeenmepgumubsatlioicprimudle,inrr.ptgre-tp.ftr.ia,.toeleini,nccosin.rfiio--
dentul, secretarul gi elevul lui poussin, decit pe
du,pi moartea ,sa (trei case 1a Delft, gapte proprie-

tili la 1ari, acliuni la Compania Indiilor, crean:le
;i aproape 6 OOO de florini in bani lichizi, I'r care

se adaugi mobilierul, tablouri, bijuterii gi nurne-
roase obiecte de argint gi aur). Rombrandt e cig-

tigat rnai mult cr-r gravurile 'decir cu lucririle 242 |,4ttecJotes Ll.'s I)earrx,4rtr.

negtr,storu,l ,de opere de arti, rgribit si-Pi deschidi arta caricaturii inclt aceasta, cu toate implicaliile
sociale gi politice, devine arma cea mai eficace gi
privi,lie proprie".l cea mai periculoasi in slujba revoltei.

In ,secolul al XVIII-lea gustu,l pentru stampe in cursul secolului al XIX-lea, progresul realizat
es,te ati't js p,uterni'c, inclt colecqionarii din pro- in domeniul miiloacelor mecanice de reproducere

vinicie qi striinitate, suibscriu prin core,spondenqi, contribuie la califi,carea negoqului de stamrpe. N{a-
la aceste tiraje. Chiar prinlii care ln general tgi ce in ce mai mult si consi-
qin cu strXrgnicie tezaure'le dncuiale, nu ezitX si rdeelerepgurbalivcurtianrdcea'doin lu,crare artistici la
care se

ia contact cu gravorii profesionigti pentru a stabili adau,gi noliunea de raritat,e, ltlcru creat special
pentru a o valorifica. Apirlnd drepturile artistului
fructu,oase combin'a1ii. in apri'lie I77L, le towrnal
des beawx-arts et de sciences lqi informeaz:a citt' isupr" operei sale, p'rotej{nd pu,blicul printr-un
torii: ,,domnul Gardon, grav,or din Bruxelles, ob- reai 'contiol al tir,ajelor, stampa tinde si devini
glinralnverdzed4enlamodducseulceceds'AivrertnablbelorguripleerlmuiisiVuanteteaasui
un obiect original gi prelios.

care orneazi rspler-ldidul siu ,acacteblinaetca'dreelurecprure, zpirnoti-

pune o surbscriplie pentru
Semna{ea contractulwi de cdsdtorie qi care face

pa,rte din subiectul din care rnai avem douX stampe
la Paris, una care se numefte
ir".,"t" gi alta care are itlul Mireasa, Logodnica
amindoui
Tatului
care se 'aflau in
d*pi tatlourile ori'ginale Julienne' Cea a cabine-
."t'a. lucru al domnului
'mirime 9i va fi domnu-
lui Gardon va avea aceeaEi
gata in

i,ulie 1772. Subscriplia este de o coroani pentru un
iurmitate p'litibiii ia
.**-pl*t sau 6 livre franceze,
subscripiie gi jumitate la primirea lucririi""
Surc,ce'sul stanr,pel,or se explici Lprin legitura pe
care acestea o intre in cu adualitatea' Omuiui de
pe stradi i plac scenele de rizboi, fele'le prin'ge-

selor, execuiiile capitale-

La instigarea lui Hogarth, statrnpa devine vehi-

culu'l revendicirilor. Cenzorul sau locotenentul de

polilie se va declara adesea dezarmat. Cum si
pui mtna ,pe aces,te nutmeroase foi in care pam-
Fl"t.ril t. asc,.r.tde sub o abili sugestie 9i operi
de arti? Goya qi Dau,mier lrnping adt de doparte

r Montaiglon et Chenneviffes, M6moires de I'art franqais'
Abeceda,io, Palis, Editions Mariet'te, 185 1- 1 850" 244

ICapitolu 1 2

O PERA CRIGINALA.

REPRODUCEREA

cedee manif estarea unui omagiu adus talentului

lor.

Plni la sfirpitul secolului al XVII-lea, majori-
tatea arti;tilor nu vedeau nici r.rn inconvcnient in
faptul ci elevii sau corrlratrii colaborau 1a lu-
criri,le 1or. Verrocchio, a cirui admiralie pentru
Da \tinci er,a mare, ii cere, ca o favo,rre, si- pic-
tcze Lln inger ir"r tabloui sl.u IJotezul ltti Cristos.
rnnr.ruqlloi vtiritei,ftmi tcroen! fetixeenmli pdlue
14ai posibilitS1ile aces-
tora de n-rodestie,
sL se
adreseze unor confraji pricepuli tn exccutarca

anumitor detalii.

Raf acl, impovirat dc comenzi, schileazi ade-
sea cu creionul liniile mari ale operci, lisind ce-
,",\-/d-'iitne.r-aiuzlieile, sdcruiapiPc.eNea. ce lor mai ,buni elevi ai sii grija de a-l realiza in
de dcnumim revoluqia ulei sau insi,ufreSslicn5t;a-Ceicnislitaruamuenfoteslte, muzicale ale
Bergeret, tabloului se pare, exe-
arriltii ;i
cei care se numeaLl astfel, impreuni cu aga-zigii
amatori, formari o adunare tumultuoasi. in cursul cutate dc Giovanni da Udine. La fei se v.r indrnpla
care prezentau o veritaL,ili
h;eadoisn,leilnor toiul disculiilor i,magine de ;i cu ma joritatee n-,ari1,or maeg,tri. Diirer estc cel
$i iati ci s-a ficut ...
lumini carc scl-rileazi opera, iar aiutoarele salc o rermini.
necesitatea pentru prima
'dat5, 'csa-apadbisilceusta5.t despre L{ichiei van Mierevelt, spre sf{rgitu viclii sale,
de a instaura regleze se r.r.rul1u'mefte si cxecute pirqile ani,mate alc su-
legi
biectului, fata ii miinile, lisiind pc sexlni ncpo!i-
drepturile artistului asupra operei sale precum qi lor sarcina trasirii fcrr.rdurilor $i a vcgmintelor.

drepturile curmrp;r;torului ;i chiar ale celui de al Incepind cu Ar-rtichitatea, colarborarca artistic;

doilea posesor".o

Artigtii au trebuit si agrepte ,milenii gi doui ia ade sea f orma unci asocialii cu scopuri comer-
revolulii pen'tru a cu,ceri dreptul de a trata in cia1e. lstoricul I)iodor clin Sicilia p(')vcstcltc ci

mod liber surbiectu,l ales, ,de a-l executa gi a-l re- scuilptcrii se ali:ru adcsc,a cite doi pcntru n'rodel:-Lrea
produae du,pi bunul plac, 'ca gi pe acela de a-gi
unui chip; dr-rpi ce tiiau picsa in doui pirli cgale
;i tr,'Lsau reperele, executali ficcare citc o jumitirte
revenrdirca paternitatea operei. Ceea ce apare astizi de fuigntrrmi;eBreruenguhmeal rgid.senypdlnezrse.reAadlizreiaaezni, impreu-
ca foarte firesc era surprin,z-itor, aproape de ne-
na van de
conceput, cu un secol r;i ju,mitate in urmi. Vclde co:.: pleteazX cu figuri de animale unele

Neexistind legi care si, pedep'seasci pe falsifi- peisa je de Ruysdael, de Hobbema sau de
Coninck. Asemenea obi,ceiuri par insolite. O
catori, artistul er,a nevoit si se apere singur. Mi- tineri pictori
chelangelo, de ,teami. si, nu i se fure ideile, refuza fresci executati de contemporani d-oi
si-i;i arate lucri'rile fnainte de a le fi terminar Cu fncercati. in
experienla a f ost Cu,ba acum
totul. Rafael, Da Vi,nci, Bassano, Pourssin sau Nat-
tarnivi a- pare ast;zi un lucru revolulionar gi irnpo-
tier rimln firi apirare in faqa conduitei confra- tradiliei.
lilor sii nevoiaEi care, firi, ruEine, le recopiau
lu'cririle aproape chiar sub ochii lor. Mai muit Neavlnd putinla si-gi aperc ln m'o,d legal drep-
inci pireau resemn ali vizindu-gi operele repe- tul de autor, majoritatea ar,tiqtilor, decit sX-pi ma-
rate gi nultiplicate de parci vedeau ln aceste pro- 248 NseolsiutrnSe,dauiedsec ,',saitreplrieorfi"teesdtee
249 nifeste nemullumirea,

o astfel de situalie.

atit de importanti lncit maestrul, la vederea unei tat€a tiraiului. Van Mander,- departe.de a se in-
prnze reahzat:i de vreunul dintre elevii sii pe idcis,sr;"ruiarig"ou,ntos-el,.aisl?'g"cic'ns1uinuo$irGeua,&"-onf''voidpilnt€iaezuv2artit1iuerttreiiasmufscniafe'ooipnrmamrrtfra,iip,imtedeecstefieiotbcmrnsuirlini:lt,sed,ap',-iaUinucsn'cintiitsisrdnft-u-aiaecielc,rid.neieoeacexs'hvvdaliiiaaualrt'ao'tiriatedGGreriinxnaoofe.llittccpzpzueniiaztuvuoeirasss,--
care o consid,cri, demni de a fi opera sa, gi-o insu-

;e'$te.

Surccesul de care se bucuri Nattier il indeamni
sdoi mridiciiclieulascieustfusin,sctleiomnelaazrianugnual d'deeviirnadtulsatbrioer.atLoar

de fabrica're de tablouri false de Nattier. Pictori
buni ca X4lle Nivelon sau Vincent recopiazi la
A"-lb"trefci h"ti'uDnijtreuri proiuci o asufel de lu'crare ';i 'ci
nesfirgit po'tretele lui Ludovic al XV-lea- sau ale i-nsu;i n-ar fi putut realiza alta
fiicelor sale, pe care su,veranul le o,feri la sume
avanlaioase: 100 de lire pentru ,ambasad,orii striini, mai buni. in sflr,git, cind, dupi multe controverse,
pentru ,,verii" sii, sau pentru vreun curtezan. vd"at lumina zilei in starea
pt"nq" a ei integrali
iql.ir", 't.t*...,ut,. pe stlb ochii savanliior, ei au avut
Cel rnai adesea artigtii care ,an,gajeazi ajrtoare ipun.' Unii dintre ei s-au
su'pirat. f oc
de ace,st gen le asc'unid fali de clienteli. Cind
Jan Sam'u'el din Breda ,,'artist al regelui pentru 5; tL-"" purt;t mare pici autorilor mistificaliei"'
Din lipsi de asistenli legall artiqtii care suferi
prive'ligti fru,noase, tablouri gi ,perspective, igi an- destul tle mult de pe urma faptului cI slnt jeluiqi
gajeazd, un lu'critor, ,pe domnu,l Gros, cu salariul
firi s,i rribi nici o putere de lpirare se adreseazi
anual de 300 de livre pe an, casi, masi, spilat principilor. Houasse, noul direcior.al Academiei din
n-i- iflt7eoCn"n2a",\rhiosncttirrri-ciorelu'sdicerMisaaonanrseuarmdt:aa,ti,aSintfiignditduinul iP2si1riinsnteoeiceoampibleuzria-eet
acesta din urmi promite si nu spuni la
meni, ln caz contrar urm,fn,d si ,o
di de 600 livre 'de'spigubire."l 'pliteasci amen-

Lumea tntreagi a vuit de scandalul care a avut ialrlourile din Vatican qi ni'ci vreun altul din cele
.^i. i; aparlin . . . Urrnindu-i exemplu'l' Pri'n'cipii
lcc i:r urmi. cu doi ari cia,d un pictor, neputin- fi p".,i.u'l".ii ."t. po,s'edi tablouri rcftzd' 9i ei"'
du-gi vinde pro,priile-i produciii, n-a ,gisit altceva
n.rai bun de ficut derci't si re,copieze in rn,od scrupu- i,-t re"litate nu atit riscul de a-gi vedea lu'cririle
vi.timate ii in'de,mnau la aceasti atitudine (ei in-
los paininzeterdveenPitici.aasrsoju, d.Ceclyitgo"rilil qi..Matisse. Poli- vocau acest motiv c,a ,s;.-Ei justif ice ref uzul) cit
1ia aplicind pederpsa gin'dul ci plnze pl5tite adesea atit. de scump se
maximi, l-au conda,mnat pe f
aL,si.f icator la trei iJc.,f,irte.".llttoui.rieiLtl"ia.u,cnedeabourstneis,btiltndtdare-caimr,dupeveltinrp,trrsuini cianllbitvrueazli'iddepuecrcampiir,aori-!i
ani lnchinoare. in secolul a'l XVi-lce nirmeni nu
VXs-aVanrIIf-Milea'agni,dlnecdor,int pssiidicetdoreiracgaiin'runjneumCluoecrciraaurtliisnatacdteuisnrtabsl eug,ncioaleumleluva-.l
poli gisi lucririle 1a plagietorul din col1?

zart faptul ci Go,ltzius, un excelent gravor, exe- in aceasti privinli, fiecare se foloseqte 'de avan-
cuti o plangi reprezenlind Circwmciziunea pe r.riele ce crre'le are. Pentru a sustrlge din ghea-
care o monogrameazi, cv cifrul lui Diirer ;i pe i.i. .ot-tt..facitorilor reproduccrile dupi lucririle
carc o revinde ca ;;i cum ar fi vorba de un ori-
ginal ne,cunoscut. Sril,u,l maestrului din Niirnberg sale, Rubens face un tirg cu regele Frarrlei: in schlm-
era, se pare, arit rde perfect, dncit ,cei mai mari
tsui le' l"e"cotutedzSetidie,p,purnievrileeagicilioter"ulnicuti oerxuelmspelaarndgtanjelatczi-
care planqi la biblioteoa regali.
coleclionari din Italia se intrec si curnpere totali- peste rnini si
Lui Rtb..ts nu i-a ,r.nit o"re
ceari protectia.lu'i. Lu,dovic al XITJ-lea, el care, cu
r Citat din N.A.A.F. 2s0' 251 ciliva ani mai lnainte' acceptase sa rec'opleze pen-

tru patronul siu Vicenzo de Gor-rzaga orlglna- marchizul de N,Iarigny, fratele ,doamnei de pom-

lele cele rmai celerbre ale Italiei? padour ;i suoerintendentul Constru,cliilor?1.

Dar cccieit.ilnaa'cdceos,rt,edpaaritsveliuleriegIfi-eielre;Bi" rnauucnmorlaadial8raemodpaeei r1ree6ige5e6gr--a q.r.LnaecLinosntderaa,nHegougsatrotrhil,osr cdanedgalrizaavtudrei neruginarca
dovadi
care incre-
se pare psdarinlaelalanucerlnsuticui ridilteuocreirlxu,eo,mrapslaaarrvecu,inrfaiirnirieli-pasrtioi-vdl auincfgeoirrimci ueorzpaeejuraelslousr-i
vate. Ord,onanla rega'I5 opregte gi interzice ,,tu-
turor celorlalli gravori, scu,lptori. atir surpugii nog-
tri cit gi striini, care lucreazi in regatul nostru, edfPto:lraaxesbrtptloatpnrumeeluzedmcnce,ati'cptrliuenro-acpo1rini9zeac3btua5urft,soetiu,sr,alLtarcetqrpegsrloeroilapicrasgHi.ri-rolalJgigfaabecrutdphn.r"iaivjd-uirorcpiaqtariaie;,taudlaneil
pre,cum gi tuturor celorl.alte persoane ,de orice ca-
litate luqci r'caorcn,dnitiieciasrifivisnidci ooppieezreelesanuusrr;ritgurlnuvieZLee
vreo
Brun, prin orice fel de deghizare, sub pedeapsa
confiscirii acestora qi a unei arr:enzr de o mie
cinci sute de livre, care vor ti repartizate jum5- Pini in se,colul al XVI-lea picrorii imprumuti,
tate sira,cilor 5i 'cealalti jumitate numitului Le de la c.onfralii lor, uneori plni ia detaliu, frag-
Brun" 1-
mente din lucririle acestora.

La fel se intlmplS qi ln secolul al XVIII-lea, Cercetitorii conremporani regi,,sesc ln scenele
lraeligmioeaEsteer,.iicaceni imqtaei.bduivceilirgdieg_ipcuazzre1e,, pirji furare d.e
clnd din lipsl de legi se respect; ,,datinile", do-
vad5, aceste rlnduri scrise de Diderot: ,,D1. Mar- grupare cu prl-
cepere, dau impresia unei opere noi qi originale.
chiz de Marigny a pl5tit lui Greuze o ,mie
'de Aceste repet;ri inutile nu incomodau ni,cidecum
scuzi pentru tabloul sdu Logod,n4 expus Ia o c,lien'terl5 hotXrit conservlatoare. IJn om evlavios
u,lti- gi. bogat, dupi ce remarca o operi, expusi fntr-o
mul Salon, care va aiunge intr-o zi de nepreluit. biserici, singurele muzee ln aceie timpuri, se inte-
Ne la gin,dul ci va fi -"ltipli-
cat bu,curirn cel pugin resa de numele pictorului gi li coman-da si refaci
fi fost un beneficiu penrru
prin gravuri; ar exact aceeagi sceni. Nr.lrnai ,obrazul donatoru'lui
pictor gi o ,mare ,bucurie pentru pubiic; ,dai po,se-
soru,l n-,a binevoit si ne-o acorde".2
era ,schim,bat.
Textul esre interesant prin faptul ci atestl exis-
ten,la unui comerl al reprodu,cerii. Amatorii care Adesea, tablourile religioase erau compuse dupi
n-aveau lntotdeauna posibilitatea cumpiririi unei modele asupra cirora maegtrii in,cercau si pistreze

pinze ex,puse la Sal,on se mullumea.t c,r o gr,avurX, 1 Ciudat acest domn Marigny! La 4 octombrie 175L, mar'
execurat; du,pi opera pi'ctat5,, deprindere car€ va chizul d'Argenson scrie cu privire la el: ,,D1. Lenoimand
dispirea odati cu mecanizarea mijloacelor de re- de Tournehem are api la plXmini 9i nu va tr5i mult. Dar
de Vendilres, nepotul siu 9i fratele marchizei, va ocupa
produ,cere. Dl.
acest post la inapoierea sa din Italia; tinir cu cea mai ciudati
Nota lui Ditderot ne dezviluie de asemenea fap- capacitate, din cite au exisrat vreodati in ceea ce privegte
inteligenla, fi cu o mare putere de munci atunci cind' e
tul ci. rporsesorul pinzei pretinde si aibi drept ie nevoie". Doi anri mai ,tirziu Dl. de Vend,iires, vii:torul
proprietate asupra reproduce,rii. O astfe,l de con- rnz,rchiz de Marigny, nu mai este in gragiile marchizului
d'Argenson care, Ja 28 august 175j, ioteaztr:,,D-na de
cep'1ie ,este nou5. Dar oare nu este vorba aici de Pompadour se reme de sribilitatea fratelui siu, Dl. De
un caz particular? Cine ,avea ,curajui si supere pe Vandilres, cu postul de director general al construcliilor

-Brr21rnDD, _iVdoecerursmoatei,lnlerNsop. tue1b9s6li3ca.ar tledSeaTlohnuidlleie1r7c63u. prilejul expoziqiei Le pc care-l ocupi acum. Acesta nu-;i face decit dugmani, nu-5i
atrage ;i nu meritS. nici o stimS; foarte prost, nrare
Marchizul d'Angerson, op. liber-
tin. . ." cit., t. VII, 4 9i t.
pg. 104. VIII

proprie,tate exclu,sivi. Printr-un tes,tament redactat cIaipseronceilmcDlrnigcsnut.aolru.rnaunccriuci.siloectIsiaratnusirr-tteiere|isiiir;ircneru.icr,xcinipoe'oleeoclniurrruzesaltv,iaudascoreeuellrrciaapXroiresmrV,tioiteqcprIblaIcieoJidedr_pdactelarette.oenqaarlfot.,parraibc.r.diar.rnier,ce"ce.'ap,irlnraisr.icttturcr;"ivnrr1er.cp,i.rna,uirngtnie.iosiruaiJ_*,.

mlao1gtleniuirneiee1le3v6u1l,uJi egainpCriehatetanrudl,uipisrciutorJelioanneCz,a'llavseit Regelc I)orrugalici foloseite roare mijloacele perr_

toate pengamentele pi,ctate, numite de el ,,,tipare". tlrnuc^rtao-irdaodneanrseanispeed. efraanlucgezair.ilmorer.g.pinadri'lppoianrate ulni.
Cu aceste val,oroase ,m,ordele, adersea cal,chieri sau tugheze".
proiecte, moptenitorul avea la rlndurl siu posibili- pcr_

tatea si-gi mullurneasci noua clienteli. sledmvgoplbus$ni:ruu,aiuiceq.aauenalcIrtlglritvdt-naiirluea,nn.apa1i,d.:iccitdud.snuncouarurirtcnIgc,r.uiv-iln-eii"ulaurcic.idaa,sas,rrlma,geulupDrieliaiad--eedhgirn1sietarileue,luee.aauujirsnulnmrdat,gadrrirariuc'neinbuoIrsitrr1siuprenaqrcuttbol7oeruacelasle-g"l4ratarefioeu,lhm.o,8i,idrns,edIa,rrcloirbc-uunzruegtrapracuirue"jecmpaeirar.llac.nlc:.crtzasPacirtIam,gu'uueriL.,l[onr.iiili.elsn.*ueiirvijsntrliridictuorrreeiiu-Jatcprapcariqjgror.rirrcrrumcerrntXao-ie.dpc,an,,vlft'-su.iic.rro,drre,,ozeerir.er,.reanTicv,du.i.ipa,l.rirlimmit,ineiirdunt.tfCioebiil,-elerrrii,inr""Liegr',,u,vd";gl,ioil,aj;"loepiudr.ipir'pol"orr"iraacgN.ip"-rinbTgimdr,lriI_t;tao_diiui;u_ia,;__i__l

La Muzeul din Viena existi un caralo,g ,pliant, li1ie.
un fel de albu,m in care pictorul, ,asemenea unui
c.omis-voiaior, preZerrti. o serie de figuri. Clientul rdrI_rrreeivmDvrgeacuosn:f.rrbi.ec,Seis^alinisnnmaetul,erzoid,paeesdvsioeneulrngirinatruutriconatortprflqeeleir-repnutatarprrupsrrruialrdeici'prlrearerllarra_eypoilaim.-rhoraruirnrturiup.i,ervfica,dicdod,t.acunprriaeco"
n-avea decit si-qi aleagi una din'tre multiplele cpcvc!ertiiienenra.dccd^.listcCpur_aripaacicrpai.aoiarsaes,circgeauar.r.-ulrprdS,nrumrtalrnlbcunitllau.ii:iooc.vndibnrl-meeiedgaa,aliuIrsta.apcps;ulciiriuinncimcnicetihipuntti.arranienorrbeacscu'rpmpeeiee.,iln;ispuasu_"uiorlgda,cccat,iurap.med.arlelj-r*;
figuri ale iui Isuis, ale Mariei sau ale apostolilor i,n.?rnt.,. sint extrem de nervos, trupul .i_:
pe care le regisea ap,oi ,in scenele reli,gioase alese cc ouDc ;ii;

de el. 255 De-abia din seoipoppcaaarrttreicoimdpeiinnIraeicle;ilnapsbiucostroai,rruenaljmie;eiii:.rsioBncaoel___
tc>tc,opera ca
in domeniul tehnic sec,retele meseriei s{nt mai avind dreptul

bine pistrate gi respe'ctate. Chinnia culorilor, mo-
dul de a le aplica, ,prepararea suporturilor, apli-

'carea lacurilor sint tot atitea ,secrete pistrate ca
niqte comori. Se spune ci Andrea del Cas,tagno
n-a poviit o clipi s5-l u,cidi ,cu o loviturl de
culit pe prieter-rul siu Domenico Veneziano, vo,ir-rd
si foloseasci singur gi nestingherit un pre'parat de
picturX ln ulei descoperit odini'oar5, de Rogier van

der Veyder-r. t\ceasti sinistri, intlnnp'lare line de do-
meniul legendei (docr-rrnentele arhivelor dovedesc

ci presu,pusul ucigaq murirse ,cu pat'ru ani inaintea
r-rciderii pretinsei saie victime), d'ar ea arati cit dc
importantc erau aceiste secrete in acea vre:r-'e. L,le
se cumpirar-r adese;r cu foarte mul1i bani. in 1753
Ludovic al XV-1ea a oferit lui Loriot, autorul
unui procedeu pentru f ixarea pastelu,lui, o pen-

sie de 1 O0O de livre, cu condilia ca tratatul s;

fie depu,s intr-un plic si'gilat pentru a nu fi comu-

nicat publicului decit duLpi moarte.a autorului. A
trebuir ca superintendentul si intervin5. personal pe

lingi contele d'Angiviller, pentru ca Lorior si
arccepte repetarer experier-i1ei in f atra mem'brilor
Academiei. Ca risplati pentru mlrinimia auto-
rului, Acadenia a consimgit si ti,pireasci pe pro-

pria-i cheltuialS memoriul care conlinea aminun-

tele experienlei.

zac ti Flaubert consemneazi acest fapt: roman- ICapitolu 1 3
ticii refuzi si-;i reproduci operele il-r mai mul-
te exem,plare. Pictorul Sommervieux, din la Mai' LITERATURA ARTISTICA
son du cltat qui pelotel, e con$tient de origi-
nalitatea operei sale. In L'Edwcation scntimentaLe, ,,Totul este posibil,
Fl aubcrt scrie: ,,Speculan1ii q;i m;rir seniori au toatd lwmea are dreptate.*
acoperit cu napoleoni dubli aceste douX plnze,
insi artistul refuzl si le vlndi qi si faci copii FONTENELI,E
dupi ele". Pictorul lnlelege atunci ci alegerea
subiectului, dimensiunile plnzei, execulia, li revin
numai lui. Tot din momentul acela folosirea sem-
nului distinctiv al personalitilii autorului lncepe
si se generalizeze.

O astfel de conceplie are cu attt mai mult suc-
ces cu clt ea corespunde intru totul noliunii ca-
pitaliste de operi de art;. Pentru ,,amatorul"
iecolului al XX-lea, o operi ln lntregime origi-
nalS dar care, in ioc de semnituri, are pe ea
pecetea atelierului aplicati dupi moartea artis-
fu{ui, sau, qi mai rIu, o semnituri ,,falsX" este
,,devalorizati.". La rlndul ei, jurisprudenqa con-
temporanl paedmoipteer_icasX. p-f-iicptoorautl.i care nu gi-a pus
semnltura
revendica dreptul
dcaereparosperimetnaitteur.iliimsaircohemazoidpifuicnectcuul mfinvarle. a. Apli-

Georges Michel este poate singurul pictor al
secolului al XiX-lea, care nu vrea sa-$i puie sem-
nitura motivlnd astfel hotirlrea sa: ,,$tii prea
bine ce gtndesc eu despre semnituri; n-o pun
niciodatX pe tablourile mele pentru cX pictura
trebuie si vorbeasci singuri . . . Trebuie si-i imi-
tim pe cei vechi, ei nu isclleau; iscllitura lor era
talentul lor".

Importanta acordati semniturii nu dovede,gte
oare ca un mare numir de amatori din secolul
XX nu mai stnt ln stare si recunoasci talentului
alt incliciu? Doar daci la pasiunea aceasta pentru

obiectele de arti nu se adaugi un soi de fetiqism

cam suspect!

1 H. de Balzac

256

spure el, cel care a exercitat vren c inCeiul-
rpgaarttieXv..irpiinir,a,c.ciitnicddaiisnrepaseenclsuoa,il,bulivliaaladpIVore-blceinieadr,iiiDaucuneraeisisodig"irp-uer rrSaean'mpj,iiocsa-
scriind despre viegile artigtilor, este
mai inreresat
si adune ,f.apte diverse" declt si
rstorle a arter. redacteze o

Multi vreme, dupi spusele lui Venruri, istoria
artei a fost redusi doar la cronici. ,,Faptele
dispersate tn
istorice, serie, n-au prezentat vreo

importanji declt pentru satisfacerel curiozitilii".
Un scriitor grec sau roman care se apuca sI
scric despre arti se mullumea si. raporteze cu
fidelirare ceea ce vedea; daci nu erj un criric
jncepind cu secolul al V-lea dezvoltarea curiozi- afa cum ni I imaginlm asti,zi nu era
Ititii ln bazinul mcditeranean trezegte atenlia lite- tmotauigia,leusn zelos. Iscusinga ll uimea. El
partea evidenlia
ralilor. ln care artistul pirea
si izbu-
teascl cel mai mult. in privinla defectelor, pe
Prin importanla, calitatea gi, adesea, prin ciu- acestea Ie trecea cu vederea, c5ci numai artistul
dilenia scrierilor care au ajuns plni ia noi, ne ln stare sI creeze ,,frumosul" era ln misuri sI le
putem da seama in ce misuri practicarea artelor descopere ln operele confralilor sii. De aceea
gi contemplarea lucrurilor frumoase erau fami- textele din Adentsicpheictaiarleigtei.x-pun de predileclie
liare celor mai mulgi filozofi, eseigti qi poeti. La ticile ficute cri-
Atena, relaliile dintre scriitor qi artist slnt ade-
sea strinse. Raportlndu-se la un rext al englezu- De mai bine de douX mii de ani, se repeti
plni la saturalie aceleagi tinzlnd
lui Spen,se1, Le,ssing spune ci ,,1a cei vechi aceste legende s5- de-
doul arte erau atlt de strtns legate inclt au mers
intotdeauna mlni-n mini gi ci poetul nu l-a monstreze cltd, bazd, puneau pictorii pe aprecierile
pierdut niciodatl din vedere pe pictor qi nici confralilor 1or. Apelrles, invirat de Piotogene si-gi
vice-versa". Gre,cii;i romanii au lmprletit attt spuni pirerea ln legXturi cu
de mult arta cu literatura lnclt nu qoviiau si care acesta din urmi de-abia itlabtelromuilnaJasely,ssetipt,ue
clteva clipe firi si scoati o vorbi ln fala lucri-
rii, fructul Lrnor ani grei de sudiu, apoi ln-
numeasci pictori autorii unor opere deosebit de glni:.,,Ce mare. operi gi ce mare arri;t! dar

descriptive. gingigia, acea gingigie care face ca o operi si

Pl'aron sau Aristotel su,bliniazi rolu,l social qi fie divini, mi se pare ci lipseqte". Cu greu ni
economic al artistului ln cetate gi au o inalti
sNt{iemdilu-qi asemenea acelor amatori care din Evul l-am inchipui astizi pe Chagall, alergtnd iu pin-
pini-n secolul al XIX-lea se inflicirau zele \a sublioari de la Vence la Antibes penrru
a-i cere pirerea lui dumnezeu,taril: P,icasso.
mpeinnatruaratirztaenleulaupi.licAartiest-otepl esno'tcrouteogbteiedcetsuelnieulgipt rdinin- Ae,loecllreitsi,c.ilcea,retnssei credee oel mai
rre cele patru do'ctrine f undan.rentale, deoarece, mare, aocepta gi
cu. condijia sI
vin5 din parrea
utconifoaprriuccltuuoniroufaslcciien,ttoeprria.ersAtaentedfciiindnodatacdemestaofelbossrtireluerlvguiiiluiig.leiS-ieficp-zuaictnee-
l Spense, 1699-1768, profesor dc istorie qi literaturi de cizmarul sXu ln legituri cu o gheatd pe care

pcetici 1a Ox1!rd.

tocmai o pictase il opri brusc ln momentul in care cutare sau cutare figuri de artist. Totugi, pentru
rpnreesteernialigauls-i disucituintedud-,esseprme apirospu'os rdlieilepigcaiomrbe-i. avu
Daci, din motivele mai sus ar;tare, specialigtii, a evita monotonia gi poate pentru a-gi arita ln-
printre care Enocrate gi mai ttrziu Viriuviu dau tinderea cunoftinlelor, cilitorul poveste$te in le-
gituri cu fiecare artist lucrurile pe care le gtie
din informagiile personale sau pe care le-a auzit
sfaturi tehnice pictorilor gi sculptorilor, perigeli-
lor gi so'trqri'),or le revine rolu,l oe a'devirali crea- de la al1ii. Mici anecdote moralizatoare, mult
tori ai unei literaturi didactice $i arrigitoare prea frumoase ca si fie adevirate, par introduse
la momentul potrivit pentru fundamentarea mai
totodati.
conving;itoare a tezelor e,mise.
a.iPearritgeeiliiq.i se. a,semi,nau cu ,acei com,is-voia jori
care ln zilele noasrre, Relatiriie cu privire la debuturile unui pic
ai aventurii tor, sa'u sfirgitul carierei acestuia, confirmi
inarmaji cu documente fotografice vin si ne faci mai intotdeauna inaltul grad de perfecgiune
elogiul Ind.iei misterioase sau al Prodigioswlui al noii gefe:alii i r raport cu precedenta.
Regat al Incasilor. Perigelii, cu toiagul in mini,
umblau din cetate in cetate, aduafnd de la ,,ca- Bitrinii miegtri, lncununali cu lauri, personifici
pitul pimlntului", rezistenla tn faia progresului: nu vor ,,si cedeze
ziceav ei, descrieri fantezisre, locul celor tineri" declt ln momentul ln care un
d,ar aminunlite, despre monumentele qi straniile artist deosebit de dotat va demonstra public in-
contestabila sa superioritate. Astfel, trisiturile de
obiceiuri ale lo,cuitorilor pe care le vizitaseri.

Pliniu cel Bitrln sau Pausanias au redactat caracter atribuite- de autor unui personai, cupi-
adevlrate ghiduri turistice, lucriri cu arfu mai ditatea sau dezinteresui, activitatea sau lenea,
prelioase cu ctt descriau opere de arti, locuri,
monumente dintre care unele aveau o vechime vlminionudie.tisPtidaoelsigaununootargditoionliruTlcasirsiuuo,isaileurrsoatlruealatzlptiaodreetescoia-rpiiericcsoiuonss--
de mai multe secole. Pausanias suslinea, ceea ce
este foar'te posibiil, ci la pinarcoteca Propileelor a
admirat tablouri executare ln anul 470 lnaintea lncit, pentiu a-l constringe si lucreze,- Alcibiade a
s5-l claustreze ln casa sa, dtinndpu.-ui rcpru-rrloi,ric-9ui
erei noastre. trebnii
hrani. Bogatul Zeuxis, imbricat
Pliniu cel Bitrln face, ln primul secol, un brodat tn aur pe haini, socotind operele
bilang dezordonat dar de neprejuit al cunoEtinle- numele nepreluit, prefeii
lor contemporanilor sii. Esre vorba de un fel de sale de Parttiot,'vanitos si le ofere decit si le
ghid pen!1u folosinla romanilor ln dep,lasare. 5i arogant' convins ci
Acegtia afli care este flora gi fauna diverselor vindi1.
pictura sa a atins culmea perfecliunii, se consi-
beri cle-r"r de porecla dc Abtodiete, regele pic-
torilor.
regiuni pe care el le-a vizitat, cum se pot .r'in- Descrierea unei opere de arti lua adesea Ia
deca mu,sciturile de tarpe sau sterilitratea, care
sint rlurile care curg ici gi colo, curiozirilile sau retori aspectul unui ritual literar. Clnd descriau

comorile artistice cele mai minunate. Aga cum a o fiinli umani, trebuirau si inceapi cu chipul
gi si termine cu picioarele. 1n comentariul siu,
scris o carte despre medicini, va consacra una un fel de studiu critic, autorul se striduia si
pictorilor gi sculprorilor. Procedlnd in ordine depisteze motivele pentru care pictorul alesese
cronologici el citeazd" artigtii cei mai de seami, cutare model gi li diduse cutare expresie.
operele lor, rezervlndu-i fieciruia cireva cuvinte, jalnr,leFgiloitsutrriacreu
rareori mai mult de o paginS. o picturi reprezentlnd Fwria lui
,4
Ambilia autorului nu era de a intocmi un intir; cititoiul si adm-ire felul
catalog cronologic, ci mai curlnd de-a retnvia
251 1 Pliniu cel Birrin, op. cit., cartea XXV.

ln care pictorul lqi trateazi subiectul, izbutind sI Pentru a f ace lecrura mai pasionanri, Filos-
Asujagexregziesr.ied.epsinczride"csuituclaalriiataitne care se
g"sisuefgiete- trate, simuleazi" c5" se adreseazi unui copil dotat
starea lui
tea'sc5. Filostrete ienrsouisltiiliasmuepnrlainef a'pcto,uifluuli cu o mare curiozitate. Daci vorbeqte d.spre o
spectatorul va resimli cit ci, mlaqtinl
chiar i^ndufepliu.lluacpetsit,a p. atunci se opre;re asupra vdegiceita'vlioeriboebgiife-
cap-; nuite a
ie acesror oglinzi de api,
despre un peisa j marin, atunci face digresiuni
mult li place lui Afix si triiasci intr-o atmo- asupra. pescuitului.,tonului, modul de supraveghere
sferi rizboinicS. Daci aceast; casci st; cam alu.imcaigrec,irciiocboalanr_cupreiloor, paza vigirlenr; ;
piezig este p,entru a li'sa si se vadi mai bine plnJaru-
trdsiturile personajului, fiecare din ele parind sa stlnci, semnaleazi ipropie-
trideze -ebunia. Focul sumbru rdVeeaitsracu,rcivee,isuotorfaoo.lpoAseceresiicp,cciacirnetacsireisvusoatreumdsiencauclucpvitaiFnrit]iel.toipsetebfanuterierusasuai
din' privirea
rXticitS, gura lntredeschisi care exali un suflu
glflitor, pieptul umflat de o respirajie mtnioas5,
vinele glru.lui relie.fate, pozi1.;ia. mlinilor, degetele ptrliinniisienaemxaisidteenflaapotruilcciriuicemi ivi[eocchidneureppurtoe,dauucesrue-
crlspate. rinuta oicioarelnr, dispczilia vegrr inte
lor, faldurile suslinute pe bralul stlng descoperincl mecanici decfu cu ajutorul ,,imaginilor"- sugerare
de cuvlnt.
corpul pe jumitate gol, toare acestei sint indicii
ale unei furii nelinigtitoare. ,,Astfel, conchide picPteurvir,eerxeiastaAuntriechlaitlSiilisi tcrilnassiec.e,Plincttroerupioiemzpierug-i
Filostrate, totu,l face din aceasti. operi o delec- muta o temi de la poet cu condilia de a o ieda
tare a ochilor gi ar fi un sacrilegiu si treci prin prin desen.
fala ei gi si taci"t.
. Timp de secole, calitatea unui poem va fi 'jdue-
Filostriate revine adesea asulpra materiei pic- tablouii inspirate
decat5. dupi numirul de.
turale li, asemenea majoridlii .ont.*po."nilo. text, 1ar an-.atorii apreciau 1a u1 pictor in
sii, consideri culoarea vulgari. Daci poare pro- special grija pe care acesta o avea pentru repro-
adcueclea,,befuercdtee"s,prneucaizrbeuetelgstepusniearecdieail-"rtv*io.lusifa.rc"u, ducerea cit mai aminunliti a episodului cintat

de poet.

asadosgcesulcihgibhdsIiimtIieteiuIils-bisltlleteaaetonitaeuerce,asodrzr-Fnoiap:icnaltuu,uo'r1linrenssisntursnpa,ruaeeiellbtebgxceie"rie,au.lrciisl.tntiieeanDprlteaeiap.vrrnurecaAriomirugu.rdtirieioed.casareupteunlsnenrlieoiutnnianaicuit:eet,Ntes,srIceeeatecanaloreprceblegcirruelrle.unstirra,ei,lr d.einssoufiggtii Lucian care, de atitea ori lgi b5tuse ioc
gi de gustul lor
exagerat pentru descrieri
(ca de pildi s,criitoru,l care a consacrat un
volum lntreg descrierii scutului impiratului) ln-
trebuinleazi, sute de cuvinte peniru descrierea
aminunliti a t.abPloeursluoinalujei leZ,euloxcisu,l,Cloenrtalanradaelcdopr-,

tindw-Si puii"

desfS;;urau la fiecare cinci ani. Cilitorul, uimir enumerarea culorilor, totul este redat cu fideli-
de tablourile care fn:podobeau locuinla tate.
gazdei
sale, intenlioneazd. ,,si descrie capodoperelJ pic- Amploarea acestor descrieri, stilul lor preten-
lios ;i obscur, u,n fel de lncerciri literare, demne
rate_pi fru'r,oasel,e marmure care lmpcdobea,u por- de openele apreciate cfteva seoole mai tirziu de
citre ,,pre1ioqii" palatului Rambouillet gi apoi de
ticul. Acesta, aflat la al patrulea' 9i al ciniilea
etaj, era expus zefirului gi avea ca orizont marea
Tireniani". citre ade:1ii,,n,o,r-llui rorrnan", nu rezultau oare
din faptul ci,, at4t ln Ror-a "ecolului al III-lea,
1Filosrrare,,r2. cir, gi in Occidentul secolului al XX-lea, totul
cit
252 263 trebuia si pari artr de desivlrgit, atit de ,,fini-

f7 sat" in domeniul creagiei artistice, incit artistului CONCILIILE
rru-i mai rin-rir'ea decit rolul si ceari, literaturii
gi in special pcez-iei si-i Cea un al doilea suflu? Numai clliva savanli au avut privilegiul curroal-
terii teoriilor emise de Plotin in secolul al III*iea
Pe llngi aceast; literaturi lnchinati ,,frumosu-
lui" gustul ro.n.rani,1or pentru obiectc de arte sau dc Vitcl, t n prieten de-al Sfintului I'oma.
Pini la Renagtere, limitele acordate imaginaliei
gi dezvoltare:1 ccii crlului 1or favorizeazi rparilia
sint rigr,rros fixate de Biserici qi Concilii.
texteior orientate citre ceea ce numim astizi:
,\ba1ii nu dideeu rigaz crealorilor de inlu-
curiozitate. rninuri si elaboreze teorii arristice. Un artist care
dorea si-gi exprimc pirerea trebuia s-o f aci cu
Lucian, ca. qi Callistrat, Cicero sau Quintilian, multi prudenii gi numai sub pretext ci ilrtire;te
erau amaron care se adresau altor amatori. Cu- punctul de vedere al unui practician, sau si re-
daicteze, ai'a curm a pro,ceder sculp,toru,l Gl-liberti,
vintele lor ne dezviluie gustul unei anumite citre 1450,,,un fel de tratat dc cronici univer-
sali a artelor... cuprinzind miri intii o istoric
clasc sociele dc la finele in'rpcriului roman. Lucian, antici, dupi Pliniu, gi, lntr-un al doilea volutn,
istoria actuali, de la Cimabue, plni la Ghiberti
reputat Ia Roma pentru gustul siu sigur, se
adresa unor amatori bogali, avizi de a achizi- lnsugi ". 1
liona opcre de arti gi de a le cunoaqte prove-
nienla. I-l gindegte ca un modern atunci cind de- in schimb, in toat5, Europa circuli un mare
num;r de manuale redactate ln general de citre
finepte Iegiturile dintre obiect qi cunoscitor:,,o specialipti: cilugirul Th6ophile cra pictor. Vil-
operi dc art; cere un spectator inteligent, care
pe llngi plScerea ochilor simte nevoia si inle- 'blairlidondaeuFtrsoin,nfaecc,oiuertdeurcaaalirahiatemcat.toAruiltoorr,iicni umsaci am-
jeag:i gi sa exp'ice ceea ce ve:ie''. ii lasii lui de-
Callistrat grija de a se adresa unor spirite mai grabi si-gi inilieze colegii ln cunoagterea unor
rafinate. Dupi acesta din urmX, amatorul, ,,dotat
cu un sentiment delicat, va tti, prin gustul gi tehnici noi.
judecata sa, sI descopere ln operele de arti, fru-
Acest dezinteres al literaturii pentru lucrlrile
musclile pe care le ascund". de arti are la bazi motive sociale. PlnX ln seco-
lul al XV-lea, condiiia de pictor era atlt de des-
Scriitorii cregtini au cultivat ;i ei, plni in epoca
considerati lncit o lucrare consacrat; acestei stiri,
Re'ragterii, acest stil descriptiv.
sau practic;rii acestei arte ar fi pirut necuviin-
Paul Taciturnu,l, c,are a rriit tn 5ecolul al Vl-le,a,
Arabius Scholasti,cus, Chori,cius, Mar,cus Eu- cloasa.
genicus, episcop din Efes, qi-au manifestar, ade-
sea cu emf azi, entuziasmul pentru picrurile gi
clecor'area. bisericilor [-i2x-1ins, rimlnlnd in
tradilia lcuinreg.iucluriea9tior rdi eaudilfcoisptopliroabi agbc.iolliiH_odmesecrripg-i
tive, ai GHIZII

Socrate. Declinul Imperiului roman gi marile in- In lipsa unor culegeri speciale, ,,curioqii" nu erau
vazii au avut urm;ri pe planul crealiei artistice.
In mai pulin de trei secole, nivelul culturii gre- lluipisMiqei ddieu,sucrislietodreiiingfiomrmaiaalilie.slnpe.lteortinciiucrsaurel Evu-
ce$ti gi latine se pribugeqte; artiqtii, riu trataqi
stri-

de con'cirlii se reinrorc la starea de lu,critori. Din biteau marile cerili italienc puteau s5- 5i procure
aqa-numitele Mirabilia, un fel de ghid, in care
cauza vremurilor vitrege, ministirile unde se giseau descrise operele de arti care impodobeau
adipos-tesc cei mai privilegiagi p- lSacramqeadi edemgreadbi-i
niqte fortirele declr adevirate 254 265 1 C. Vasari

tatte.

bisericile. Faptul ci operele din interiorul unor mlntirii culorilor gi al alegerii lor. ,,Exisri un
rogu numit stngele dragonului. Te poli servi de
palate erau inventariate ln aceste ghiduri pare si el citeodati pe hirtie, adici penrru miniaturi.
demonstreze cI multe din locuinlele aristocratice Lasl-l in pace gi nu te mai lncurca cu el, nu
erau accesibile cilitorilor privilegiaji. Dupi in- este dc naturi s5-1i faci cinste". Autorul argumen-
teazi..asupra proportiilor corpului uman, asupra
venlia imprirneriei, a'ceste cirgi au cunoscut un qi alegerii modelelor: ,,.Inainte de a merge mai de-
mai mare succes. Volumul De Mirabilibws novae parte, ia seama la misurile exacte ale birbatului
wrbis Romae, dedicat ln 1509 lui Iuliu al Il-lea, sau pe care 1i l-am indicar. Despre ale femei ff!
lucrarea lui A. Michiel care, clliva ani mai ttr- voi vorbi, deoarece femeia n-are nici
ziu, lntreprindea descrierea comorilor colecjiilor o misuri,
din P,adova gi Venelia, au fost tra,se intr-un mare

numSr de exemplarel. pbeartfuelctfSru".mCoesvtarembuaiiedseipafritee,bprruenci,zeiaazri":fe,m,Beiiar-,
albi".
Aceste ghiduri erau achizilionate de pelerini Mai departe Cennini dezviluie motivele pen-
care, tn numir extrem de mare, se duceau la Roma
tru care rablourile vechi de cinci secole au su-
micar o dati tn via1l. Memorialigtii spun ci ln
praviejuit intemperiilor, uscXciunii, umiditSlii, fu-
1575, ctnd populaqia oragului nu depigea cifra de
80 000 de persoane, se numlrau peste 1 200 000

de pelerini 9i curiogi. mului de la hoge,aguri. Un panou bun, spune e'1,

Perfeclionarea xilografiei gi a gravurii fine ,,trebuie si fie din tei sau salcie. . . E nevoie sX
fie geluit pln5 este lnliturat5 partea grasi. ..
lngiduie curlnd reproducerea rnecanici a opere- Pentru a lnlitura nodurile, umple golurile cu un
lor deosebit de preguite.
amestec ficut din clei din oase gi rumegug de
lemn. Acoperi. cu bucili de cositor locurile unde
slnt capete de cui pentru ca rugina sX nu poatl
LITERATURA ARTISTICA pXtrunde niciodati plni la ipsos".

In sfirgit, pentru a asigura inregrarea picturii tn Mare admirator al lui Giotto, autorul crede ci
lumea glndirii, umanigtii (un fel de iniermediari reprezentarea cea mai minuqioasi a 'naturii nu
reuge$te ln mod necesar s-o idealizeze. De aceea,
tntre artist gi societate), cum a fosr L. B. Alberti, pirerea sa despre pictori este radical diferiti de
se strid,uiesc sI oblin5 ad,miterea picturii ln cate- a cilugXrului 9i a rivalilor sii. Pen-
Th6ophile
gsodoirreaiapastftauifrrelmtelsldeoIrescliebtXeecoreoarlnixeese.idcrLceaairrlesieuf-ellriqgdlniatiusclilcui sirfpaeillcjoienozaleuozilufiililooparrleXslaVear-rulie$daatiii tru Cennini, compozilia subiectului gi bucitiria
poetilor ,mai este considerati lnci drept o tri- culorilor nu slnt preponderente, ci mai degrabi

dare a spiritulu,i. desenul gi interpretarea motivului.

Cartea de artd a lui Cennino Cennini, una Gralie personalitlqii lui Da Vinci, a prestigiu-
bddoiinratprrereeacpirzuiminueenliieaolspuuecprerralrpiaicdtteaosttper,ceeaetseauhpcnreaic-pifreiqvlieugelustetiefreiflcia,l-,- lui de care acesta se bucuri la curgile europene,

a afirmaliilor sale cu privire la faptul ci din-
tre toli creatorii pictorul este acela care dejine
puteri aseminitoare cu ale divinului Creator,
s-au putut ln sftrgit expune ln mod liber astfel de
teorii. $i tot gralie lui Leonardo, lucriri ca de
i.n t1I5l88C, opseel.eMrienrua.l,-g,igislieoasepdeelll'ianlmgia cetta di Roma, apdrl:'j pildX cea a lui Alberti, socotiti ca foarte lndrdz-
posrul lista cu rugiciuniie din
pa5relu.i...o descriere a minunSliilor Romei neat; pentru acea epoci, au putut vedea lumina
o listi a bisericilor precrrm 5i 266 257 tiparului.
orapului qi a reliicvelor lor.

Nemullumit de a lua aceast; pozilie, Da Vinci .tiriioa..ar"rteplroivrileeseteiatui ncidroarraalceorrdeavtindeeroDluumlnreezaeliu-
i;t;i dr'opere"uimitoare, adeYirate miracole ale
merge mai departe suslinlnd ci pictura primeaz5 ai.rrtie.ii:t"asIrtfaeliieexipulicpiracdl ia^puanruiliiatolureinCt imdeabcuaela:m,i'tN5-e1-i
asupra poeziei: ln timp ce numai clteva tri,situri .ui. u" ficut si disparX tot ceea ce purta numele
de penel ii sint suficiente artistului penrru a reda o J;t."-a"a; iif;;.;"i,z+si0p,er.tonliisocaumelaniiFclaorreenciual,tidvainu artele,
nobila
sceni de luptX, poetui are nevoie, penrru descrie-
fF;t.an;.r;-t;rtiiiireiulC"dimaesaltbitnurXeec,suGiluisolcuvoai,antVnl ialaCsailmuriambciurneeid, aepretcaciapraiecrtDtuaurimsi"--'a'
rea aceluiagi subiect, de lungi descrieri ln care i?is1ii;iuJiUirmusitn-.ltp"iue"utl.,n*lunA.iirn"ibj,"usp.tsIniturcfeisiu,rorigsililip-ti'a,selteuliiaga"ddXdcceedueetceuitaaorimsmda.t"5sa;i,n.cticaFituctnm.elemalecluoleertlirtgedpndrleeeauindtapordelntijelvua.coduipeeeeerlmcerxfMaelesanctera9i---li
fiecare amlnunt este, prin forla lucrurilor, o ;.*.;Jzi;;iefc;d;Hn."s"";""";;i";;a"ai.erul";';;;".;r'tiera"ir;O"iJc.;;tl;.il.ca.r.t,o;"r.ni';;,i;.;;uc.;cr.'tc.;*et-;iti;"r''.**-oer;'ii;"r-a;;qi1tirt.;.t;i;rfil"it.Jloo."tiil"jlfts-Alneit"#.ei;.rr,u,r-rti;t;i.i;clsrudtt".Jc;l;c.'uIletlpvitutt.o,atlp.lepaialh.leott,ipr-..r"tn-is"i8spiisrgos.c;tieoieab"doto"ian"td,iiiui'gcnei.cau;t".a"un.icamrmuhtlzi-irt.-rainpanc.s"d.e-tjtafao"i,voreunIi"einetl;.eqinenl"et*rax"cmi,tlucnri-iacvipusttupel"coaaimllalidgrttitirciirt.emiracdCncnriunlietrlprlnu"tiei"ittiiisalsgnoaiem'vaoinioterc-lurnrivnirrrasiseordaierqSediiaipiet,il'riocibeiaciemiecn,ti''auaunhcdidbcidguattlvesbmitriimuri.micuz'ttnnincataulaitluteaarlIreuaei^oentc,inlsnd,'girfnpl,tfraneidittlcc-atgtwc-'miauircniieledosal1isncVndeedvtacnrsre5Piodtielirauaalcf.rgreui9tuene.ignvhinsisngilqmirrmp'lzsuesiavpcaadui.aeiuicariarbnoenti.lee.grriucic.ea'z'trci:sram*edmrteqJlrqiocfcameealpibi'".taiTsiuuusdirslllarldarooeisneactrlo5i9'er-iae-a'ii--'--t"il

adnotare incompleti a realitilii. 1 C. Vasari, Les peintres toscanes' "Giottanni Cimabuc''
incurajali de afirmaliile lui Da Vinci, stimulati
Herman, 1965.
de prestigiul de care se bucura Dtirer gi lnci gi
mai mult Flolbein, pictorii se striduiesc si redo-

blndeasci drepturile gi privilegiile pe care ceti-
1ile antice le acordaseri odinioari. Laconismul si

adesea mulenia pictorilor ;i a amatorilor Renag-
terii privind atltea probleme referitoare 1a ceea

ce noi numim astizi critica de arti. i-a indemnat

pe istoricii ultimelor dou5, secole sI-i considere

drept nigte bieli culioscitori.

In cpoca lui F.rasmus, amatorii nu criticau la
fel ca astl.zi; ei se mullumeau s; dezviluie fru-
muselea operelor de arti Ei s-o laude in maniera
celor vechi. Modestia p5rerilor 1or nu trebuia
considcrati lipsi de sensibilitate. Albrecht Diirer

nu este prea darnic ln explicalii clnd conscmneazi,

ln Jurnalul siu c-a vd"zit Mielul mistic de Van

Eyck sau o capodoperX de Van der Veiden. Mot,
tenitor direct al primitivilor nofrri, Dtirer perce-
qea foarte bine originalitatea gi frumuselea crea-

liilor acestora. Dar aceqti oameni ai trecutului, in
afar5 de lnriurirea nelndoios profundi qi intimi
pe c:rre opera de arti o exercita asupra lor,
se minunau mai curind ln fata anumitof lndri,z-
neli tehnice, cum ar fi folosirea unor uleiuri
exotice, efectele trompe-l'oeil-ului sau anamor-

fozele.

VASARI

Pictorului Vasari, nlscut la Arezzo ln I5I2, li
revine r,-eritul de a fi conceput cea mai imnor-

tantl lucrare care s-a scris despre arti de la Pli-
niu seu Filostrate incroa,ce. Penlru Vasari, mi,,ies-

lume plini de pitoresc, substanga unei cirli ca- ;craJd-;eu-i".ltnf.Ct'eiio-tevoesia{tacJtp;aqtmiid..a;ct.a;aatiiuttui"iein"lrulamae'unlaic.sira-ie9r.srec.itpofi'ecieanlsulvisrectsedaemitedrndnanioneiliniz'moictesriigpel"mureu'as1cnovvermalo'esteneecln1i'ucrt.l.eAailtsbrolVmcis'r.a1erlpiinnnpcolur;:srJtia\"lloiNn$ar1tdnru-eae--
pabile, pe de o parte, de a trasa evolulia picturii ;;i*fmi"O*l;;iri";".;;iiuf;r.;inar".ol'ait'":iiUe-'n;tf,;tpi#u.^;r*e.tiim^-nipXiadce-"u-au;t;'if';rlr,".riiie.eti.jctb-.to'p;r"o"doe*rodtetrtnc",badtlrf,iicriidtpei.etc";,'ictli1le,iiactto.itli,n''cvir'"u'nioiufll'.l,aoniit.Jcit'pas*cr'zpstt'tnurtrieiilodeajrieilitoao"rclice'zrtdruiihii",n''ci,iiunr;canpciari",lrrccadvl9iarccnidto:i1eara'cuapditir"pe-tdie)aemec'eu.sdiaa,irtuulcrccltIatploea.net.tscamtclaoucsisadtua-sirltea'-''tii
qi,-pe de alta,. de a familiariza cititorul cu perso-
nalitatea omului-pictor. Daci valoarea isroiici a
Vie;ilor este contestabili, cartea abundi
-amifnaupntutel
este nou in redarea a numeroase
pline de picanterie:,,Buffal'maac,co .este ori,cind

gata si te faci si rlzi, gi are un sac plin de
qotii". La Vasari trisiturile de caracrer ilnt rar
caricaturizate. Lipsit de umor, nu eziti si acuze
cazul lui
grav, si calomnieze: a$a esre Sodoma
ale ci,rui moravuri nu erau mai deosebite declt
ale multora dintre contemporanii sii.
tu.lIncteireVsual sparrimi eosrtdeiapl raiml uVliespcilroiirtocor ncsar;relnoffaepi-i
o imagine despre pictorul contemporan cu el, om

tnzestrat uneori cu o personalitate atlt de mar-
cant; tnclt sub influenqa sa, prinqii abdici de buni
voie de la unele. prerogarive, d-oblndind ln schimb ani. a"-n.u-omreiaclioEntciei p'alieceaslouiprtaimupmuorir,ulnuei' care in-
un nou gi prestigios titlu: acela de amator.
O descum-
.i"i"
Vasari contribuie la nagterea unui mit: ,,omul 'oB-lrOnoeu.swrterelria,;s.mtiizedi.r'eAurgpernovsitlleim2bproicveastt'es5etch. octiir\tdlrniatre-no
artist'. indrigostit cu atlta pasiune de individ, el b;;u'^n-ittz"ibi;tt-;iii-i.n,tt*.p".rleuiu, nocroustdumi acplerogapniat'.t.iFellrmpeocfatti
consideri ci este cu- nepuri;!5 ca un bun pictor
sX aibi un sufler mediociu.
Lucrarea sa, care a cun,oscut un mare succes
l" ;;;;; fiului siu. Pictorul se duse' Acolo,- care
prin faptul ci. se adresa cititorilor nespecializali, ;m2iJ;r;ir*-;a;-tbii^irl;t.;dn;tJ;e"dt"i,.tc'ttBoa"utrritaoe"uut;lrsdvelpe;e-enrsftcirrtnueeio>cm'ferrfuoedamapcusiio,alaui-susniuedis-hllecnpaordlsuacutvirh-oiviinieehqvlca'emulirneiiqensolqteoeori'spl'otd'i,s,er:i'
a servit multl vreme de model.
O sut5 de ani mai tlrziu, Abraham Bosse, ln
al siu Traiti cle manibres de graver,,crede ci face

o plX,cere amatorilor, public,tnd ca memorial un

repertoriu de subiect,e". ..Nu-i drept, oare' ca acest costum 111nv1t!'l>> S?
bunitilile ospilului?" AdevX-
;; b;.;'ti .t d.
DE LA FELIBIEN ."t; i"" ,tu, istorio"ra reflecti acel dis.prei.sn'iftian
LA LAFONT DE SAINT-YENNE i;ii ;; convenienle pi preocuparea pict-orilor de-a
i"tttin;" printr-o comportare agresiva distanla
Lucririle lui F6libien, Dufresnoy, Roger de piles, .-n"rtr.,-fi.-t".ipi""titgi tdiicnpireianfioumrminetaezai burghez.ie'
Lafont de Saint-Yenne nu slnt destinate si ln- ;i
drume pracricienii, ci mai curlnd si instruiasci cte asemenea.
dp.ii.fitrui;i.rroolaltnridi"egzui sntuelcuui-nionscsuelic' oilnul ai XVIII-lea'
l,n,spsirpiteecleia_lsaenmsaibtioleri"l;ore,leclsieenalidi reloser.azA;,cepsitcetorrtailorarteq,i
general, din-

upenstfeelgr{i9mcaidril,i de popularizare, contineau, claie 1 C'itat din R. Genaillc in \ran Mander, Le liv-re de
nesflrgite reorii despre ,,frumos.., 271 '1'e2irtDurcez,,'Hlliect:md.r'Ann:g.-1':orr6il5lc. .P".;J''C.cii.

colo de fruntariile lirii lor, slnt invinuigi cd aceste materiale, expuntndu-i motivele demersului
disprequiesc ,,frum,osul" . . . ,,Imiti atit ,de ami- rispuns iX p..ttttt a duce la bun sftrgit
nunlit natura, lnclt ti copiaz6, chiar gi defectele".. meu. Mi-a are nevoie de multi munci, lucru care
cercetirile
aci;;;vi"eUlau;.ccr.aaifr.oes.taainttgpeul.ird*osbenc"co.j.pitmd-p-ri-ra"oignotimrsu-tpoicmuas-ieptr,seeetanrmitvbruiusnl-ideoarllt^nnatsrufe1vbpeslrdltitaencnrdle--
D'Argenville Xl ironizeazi pe Adriaen Van Ostade:
,l,nGemstiujlorilceu9l icfXarpotrealesetirceonmiplolarceg,i ale bejivanilor,
formeazl tema

celor mai profunde reflecaii ale sale. Compuneriie decum setea de ciqtig".t
micilor sale tablouri nu stnt mai nobile declt mi-
se zbate singur' Puline'le documente'
niat,uri,le lui Teniers, Brou"ver gi ale altor fia-
inaccesibile, tl constring si inven-
manzi. Totdeauna localuri lnecate ln fum, clrciumi ;l;.L ttN'l[emorialistul la Viasa lui Pierre Mignard'
;;;;. i; roagi pe toli aceia
urtri.t.i. adesea r73a, ti
gi bucitirii"l. ;;;i"1" sa
ifi""rriil",
in pofida racilelor sale, aceasti, literaturl, ade- ,c;*iuiiat-;;rr.ie-n;.i.i,.io,t"'diu"*ie-tu1t;tinndai"ocu.petaoet.rsr..ei.tl"foaaerllSfelddeileeuep'ilreemuIrI,geiogsinrmtilo''liiargndircbt.ae'sX.ft,icsiaaipssmuactacinuziblt.riridleuiteaacputtcerinitamaotsda.9c'er-i
sca pedanti gi anecdoticS, contribuie din fericire
la risplndirea ideilor artistice in slnul societ5lii
aristocratice gi ln pitura de mijloc. Daci lucr5-
rile lui F6libien, Lafont de Saint-Yenne, sau Ro-
ger de Piles, degi abundi ln idei (de Piles a fost
primul care a clasificat pictorii dup5 criteriile loage, este adresati curioqilor.
i';si;t.o;;i;-i.;rt.;ii".;t"t;r;,;tt;,;;ic;iitiri;iat;l.iic.t!te"ti."ir*,aEn.tstui't';erpb"ie'ausdMua' ernapfvuirr:ieirt'ncailiedlti1eoRcon9eira*gidmreprieartaprinneit aC-plfieuopprrrassonroaiatzeanoendr.iciia''
cele mai diverse: desen, subiect, co,lorit . . .)
rlmin mai cu seami, anecdotice autorii dediclnei
doar clteva pagini celor rnai rnari pictori,
acest lucru se datoreqte faptului cI o documentare
ampl5 gi solidi era un lucru destul de anevoios.
Clnd Vasari, qi mai ttrziu Carel van N{ander n-ar fi admis cu nici un pre! ca vreun scrlltor sa
au tnceput si scrie despre viala artigtilor pe care ;; l"d";;;t de talentul
lbr. A te indoi de acest
i;.;;-ttt;;;;,ti si te tndoieqti de,gustul Regelui!
n,u avuseseri prilejul si-i intllneasc5, au avut de in ..rtt. cei care se impiunau cu dragostea pentru
lntlmpinat o totali indiferengi. Van Mander, no.r.l. frumoase se pripldeatr
voind si afle date cu privire la opera lui Hol- dttpi pictura lui
dnrJ* l. ntr". La'n&oic' regele piouoc'r din
bein, s-a lovit de o mie de greut5li: ,,Pentru a .i"J t" clnd ctte o disculie privind irrterpretarea
mi d,ocumenta, scrisesem la Basel unde triia acurn pe clre pictorul voite s o de'r cutarcl sau cutarel
zece ani doctorul Amerbach luminat prie-
ten al artelor gi un anticar pasionat. Cu sigu- i**.-Ci la T.e Brun expunc' fdlaeetcz'1.blae.ipn.rlluili(ief.r.ullc6mL8orhoe' us)ilrtidmuisnr-
ranl; c; el mi-ar fi dat toate lXmuririle dorite, s"car;oi[p;aetrra;gM'";ori,sec"aipt"d,rinsde
cici dupi cite gtiu a ficut inventarul tuturor i*;;;;;";t;;i;,J;;;;-;;;i^;ii.;;;;l;;\.;..d"u'ooJaiiin;*".;itititrt";.iiittft"t.oeiirt"."l"te;tl""de.l.asimeCrdtCcoisannrpipisadsuirutlni-cnndudldie1llicfi;vei,ei,acrocri,crit.-ueguclaec'e..cniciielstaiies$llo.ttieaiimncupttirareecbimrdi.lluiouanpcultlteacaerri
lucririlor llsate de Holbe'in atit la Basel clt qi
in Anglia. Dat fiindci acest documeut cit qi
ceLe c,lteva opere al,e pi,ctorului s,e aflau la Basei
in mlinile unui moqtenitor al lui
m-am adresat lui tn termeni plini Admeecrubratocahzi-e,
rugindu-l si mi informeze cu privire la toate

273 r C. \,-rn r\{ander, Le li"Lre de tr)eintare, ,,Hans I'lolbein

1 D:zallier d'Argenville, op clr. 272

caracteristici gi ci el crede cI amlndoui sint lar l.ti;nr"l;"n^t;"tl;st";Ac-;uia"tt;"n;t,u,;ie*dtvx'ieanci ;euifloiensrnfmeitgi-;'.ape'ginrnudeeisercaticualXuliponlrergindmucesaicsptrdtueaell,seaai,lrnbetegissouftr'lrusumuntqfiuiicncsefiieeicunrqenit-i'

fel de reugitel.

Prudent pini gi in privinla operii sale, Le Brun,
se feregte si dea o replici tiioasi.

egti expu's erorilor' Totu$i,daci putem nu'mi
";;n-si.;t;"noe"o;;istt.dlp*;c^Jiir"iili,lc""titie"'"e"a.iipnrut"a.ssr-ottt-au.raoi.ulrtm,aie-uiliu"e.p-rtnla.rPi.mlae.oirqr"crsuttiaeoecrnalcioenthcipre'litulaolaurertntaecmddofeiedela,eeveai9imxrtooiaietaabstri!mitdcEnb-iCettneiinnu-uaepi-diluceaiinalsictnserpielttainurusm-tddqliintnauienl:ite
OMUL CUMSECADE

Pini la deschiderea Salonului, ln 1.667, plScerea,
obiectelor frumoase era rezetvati suveranilor, prin-
lcialoprabgilieasmXadtoesricloopr e-re
mosului", si verifice persoane care se consideri
prezenqa sau absenya ,,fru-

daci artistul doritor de a
trata o temX mitologicl a izbutit lntr-adevlr si a;.;;r*r;;;.oi."tj.tr-;;;tib;l"";i";i;"-a";fi;"";.id*te"ccro..a"n";rrs.fit*i.5a'dd'aN"e*ol.iir"aiaDci,drt,uieautmp,"cn,put'tei,a'rul,ioasi',,-n,.i"ccguftiaetnuarsfael;d"ttsaetoetnt'i"vctuBou"ia.ap'iiruanei,pnctu'-aaitielcrJt.uZ?niepunsa*cpdurrarifeoidnlvelueiellmedexngeaagautgrireeuspeoratel--'l
in
transpuni legenda ln imagini. A fi amator
bagAsuberreoicataoncNlasuateliwqal9aisltrl1aX,s,taCsVinuoiIanIlv-an,loeaqrGiabsi saesanzqineutcitf,teitevinosddce,meeamspLnvaA'heabr6d,tilstece"saal,IDmaladrsaoetwilIsz'eOdoi,nete.epsilXaTil,,rrtufeelani,i-
motiv. Abia la sftrEirul unei cSlitorii la Roma,,
cei mai buni sau cei mai guralivi puteau nurri magistraturi 5i din burghezia instarlta'.
oof,n.,"cfi1i"e-"ai."ir;*u7iJ.srnli5*:mal1";tn[4;.-el'e..r;lg"cie'0d'rrt*o;;uidni;..g,.l"";;p'lnanigeeP-ig.-dinrs'cn'r-;rir*.n'"Peiie;tegu.pid"pe,p"aerge'l";eaintptifriurcu.rni*"rl".rgvee,rrd"lu-i\src.usaori..finfuetliec.Ji,ltsc.ec.tiicpr.eicle"lrgt"rcaure9,lt6derit.ostte-.tit.ea..l.itipC,ci.nidtciu"ucc'Oj'agtac,j"";;o;nimatayi.et'z'temoetDlrcqod,uuelq5r;,oedieisaseioox"tiare-tnpc'v'i.d'uuoslc'rttirBeeu*'zt"oueofioiisrarceelqaiorltn9.qeatue,iurs^tpairbeip?irsu*ce.fuigldeixoaui-umpleesttpaqdnrli:.gdrGailpeinr-giaiiiedJ'rneenorrliasctYaf'i-eit^l-rennie.elea"iacMilnnntli,sinnosjuifalaicmunaceooltrittmarhldr'soifoaquBtoesitrlfoltir"rlamileosa.-efa''dcamp:r$IatnlreettS'enrgag;-ussienacqmri:etplllsndtotirjiolrealcesni:e'ior-ii-a-r;-t
speranla si fie primili intr-unul din aceste cena-
tacoclaucteeris.idoberilae;reanlefeincdiaoilnpi l-iplirloorveixnci'suctmiaeu-em,sruetltoient la Paris gi in
atit de pulin

zilele noastre

Jochey-Clubul.

Intr-o broquri extrasX din Mercure de France"
din martie 1,759, un anonim, Caylus
probabil,
susline ci numai o eliti de amatori
fui poate
ingXdui exerciliul meseriei de critic: ,.Daci toli
oamenii a. recxupneor.lae$nttealnneegaarlai t_amnlusunrui mfruaml ucsaelnilerl
naturll. .
toli vid cu aceeaqi intensitate de sentirnent ceea
ce este plicut tn ea, dar qi ci cei mai multi nu
observi declt aparenlele grosolane. Aceste diferite
feluri de-a simli marcheazX deosebirea dintre
oamenii cu gustul fin 9i deiicat 9i ceilalli."
Dupi pirerea autorului, numai cei sensibili pu-
teau firl nici o fanfaronadX si se considere egalii
artiqtilor creatori, qi adaugS: ,,Studiul, firi gustul Totusi. incepind cu a droeucaruiieuamziitactleienatesleacoplurilnui-
t"rrexovalimlre."n,ii iili"tii tEi

1 G. Guillct de Sainr-Georgcs, Charles Ie Btutt. 275 ace$tia'

274

Picrorii, carc.-gi puse,seri mari speranle in supri- care reprezen'ta minia lui Ahile. Se vedea.
marea enormelor privilegii ale Academiei Saint- pacuortloin.dzue-i1;iaeMgiidnae.rvUanpaiudtiinntdrepfee meuin nor gi
Luc, se lovesc de numeroase probleme. La doui-
zeci de ani dupi lnfiinlarea Academiei, secituirea. sustinea
sSubfiinetcutulul itaIopiasenriBeiorteepzrietozerunlt,a9riiiecraeascia-pi-uo-
tezaurului regal gi consecinlele acestui lucru asu- c5.

pra protectoratului oficial constrlng o datl mai lui
mult pe artitti s; plece ln ciurarea de noi clienli. dovecicasci, i-,a aritat capul ltleduzei; ceala,lti, ob,li-
gat; s; cedeze ln fala unui argument arfu de evi-
Academia gisegte solulia salvatoare. Deschizfn- dent, a recunosicut ci lntr-adevir acela era capul
Sfintul Ioar-i! Alddati, am auzir ur-r ,,raisonneur"
du-qi ln 1667 primul Saion destinat publicului care lua pe marele preot Simeon drept un pictor
larg, expozanlii vor si, dovedeasci ci iprecierea din pricini cI pieptarul acestuia bitut cu doui-
sprezece nestemate i se pirea a fi o paleti lncir-
picturii qi achizilionarea de tablouri nu mai este cati de culori. Aceste exemple, la Care am mai
putea apdoiautgeas_Xgjiu. dmeuceltelnamltealtee,rideodveedpeiscctucrIi;
un privilegiu rezervar Curlii qi prinlilor, ci Ei oricine nu

oamenilor de rlnd, burgheziei gi claselor mijlocii" ci
cel pulin gloata, care formeazd" ceea ce noi numim
Aceiagi proces care se petrecuse la Roma in pri- publicul, nu gtie si, aprecieze. . ." Marele public"
mul secol, sau la Florenla ln secolul al XV-lea, redus la slaba sursi de informagii difuzate de ga-
relnvie ln secolul al XVIII-1ea la Paris. zete neilustrate, ignori totul tn materie de artS;
invXlXmtntul tradilional limitindu-se la copiile cl-
Anuarele de curiozitili din epoc5 ilustreazX fap- torva busturi din ipsos, doar o infimi parte din
populagie qtie cine esre Poussin, cunoa$te motivul
tul ci ln jurul anilor 1728 numd"rul coleqionarilor
s-a triplat ln mai pufin de cincizeci de ani. Dar certei dintre Le Brun gi Mignard, are unele noliuni

din moment ce regele nu mai este unicul ,,stipln despre ,,frumos" sau despre ,,sublim". Succesul
popular se explici cu atlt mai ugor cu cir pe vre-
care s; iubeasci pictura", arri$tii vor fi obligali muri nu exista alt spectacol declt acela al strizii
si accepte ca talentul si le fie mereu pus ln dis-
culie gi de oricine. plini de tot felul de ciudilenii, cu dughenele sale
qi cu mizeria sa. Amatorii de teatru nu aveau
VULGUL la dispozilie mai mult de cinci sau gase sili, iar

pDoinr"m(ocmumentlicenu,,mpueb$tliecucl"u sau oamenii ,,drn po- melomanii erau nevoili si se mulqumeasci cu lirur-
disprej autorul unui
articol apirut cu ocazia Salonului din 1769) se
apuci si vorbeasci despre picturi, iati-i gi pe ei ghia sau vecerr-riile clntate ln parohii.

pugi ln discugie. ,,Ci1i oameni cu judecati au gi La Salon vizitatorii veneau cu familia, avind
un ochi format, bine exersat, nu dovedesc inci in vedere ci spectacolul e gratuit gi fiindcl acolo'
puteau si, se-nghionteasci cu persoanele cele mai
naivitate ln aceasti, privinli! Ca si te convingi
n-ai decit si urmiregti ln Salon citeva dintre elegante de la Curte. ln zilele ploioase, lmbulzeala
fiind de nedescris, portile trebuiau lnchise cu doui
aceste personaje pline de sine care au pretenlia ore mai devreme. Ins5, pentru aceast; gloati
ci-1i pot explica tablourile firi ajutorul cirgii.
Tabloul Venus deplingind dragostea lui Adonis, aceste scene mitologice, aceste victorii gi aceste
de exernplu, a fost considerat, dupi spusele unuia altele deghizate ln divinitiqi rustice rimin lnci

dintre cei patru critici ai nogtri, ,drept o apoteoza. lucruri ireale gi adesea de netnleles.

Intr-o zi am fost martorii unei interpretiri gi mai Criticilor de arti 1e revine rolul demistificirii
absurde. DouI femei in virstS, doui femei din acestui spectacol care are loc in ,,templul Frumo-
popor, priveau lmpreuni un 'frumos gobelin 276 sului", ei trebuie si atragi atenlia asupra acestor

ppiectoscriuqrti,sscaulptrteorim, !t.l{lojucdlteocrel calitatea operelor Ior, artei, dar ci trebuie si re exprimi gi lntr-un

tatori. lntre plctorl $l spec- limbaj familiar.

Critica va trebui de asemenea sX-qi giseasci DIDEROT

raliunea de a fi, favorizind adesea in sili spe-

culagia operelor de arti. Pentru a lreispiunncdlued. edotnrin-l1uecirabraeraonCuolruriesGproimndmanigei
pen.tru a
In vreme ce tn secolele trecute papa qi prinlii
-pcicliteunrili firi spirit mercantil,, burghezii,
cumpXrau. litteraire, philosophique et critiqze, Dideiot lntre-
vor considera repede qi f-iri prinde tipirirea reflicliilor sale' inspirate de vizi-
acegii noi
scrupule inci de la sftrqitul secolului al XVI-lea'
cI aihiziqia unei opere de arti este o tntreprindere rarea Saloanelor: ,,Iati cu aproximatie ceea ce
mi-a1i cerur, scrie el in prealaBil corespondentului
speculativi.
Dar din momentul ln care cumplrau o oper5 siu. Doresc si puteli profita de pe^ urma lor.
ediesaimrtlXeaucunegvinodiauls_idsee-alimourreevaisncdieascuuprbaenaefcieceiia'
.Vulte.tablouri, dragul mEu, multe ta6louri proaste!
ce considerau un bun plasament. De aceea din Imi place si laud. Slnt fericir cind pot admira-
Nu voiam decit si fiu fericit qi si-admir''. ln

ansamblu, limbajul acesror texre scrise lntre anii
1759 Si 1.781, este viu gi familiar. Daci criticul este
articolele criticilor, acegti ,,amatori" se striduiesc constrfns, pterihnn.icfo, rejal lllutcmruprriluomr,usrXi dlnetrleabusipnelecziae-
un.jargon
si descopere genul de informalii pe care le spi-
cuiserl deja ln Le Jowrnal du comm"erce sau tn ligti,..recunosctndu-gi incompetenga. Diderot pis-
ctreiraozrd.pciornerraicatuplecleuazpiicmtoerreiiuq. iInscuiulplireorii7i, 6la7-,alIen
mercurialele specializate ln pregul materiilor prime

sau al produselor manufacturate.

La intrarea Salonului din 1736, negustorii am- ajunul deschiderii Salonului, el li scrie lui Falconet:
btulanli oferd" vizitatorilor mici broguri redactate -Cine va putea si vi, lnlocuiasci pe lingi mine)
de citre anonimi. \n L746, Lafont de Saint-Yenne, Cine oare tmi va indicacu d_egetul pXrlile"izbutite,
tn ale sale R|t'Iexions sur la peintwre d I'occasiott pi4ile slabe?" Nu gov-re sa marturiseasci fa-ptul
d,u Salon,,,protesteazX" impotriva atacurilor la care
sint supugi iriticii, respingind pirerea celor care at'ir- ca nu ;tie sa linl un creion ln mini; dar n-o face,
Coaaryelrucsug.iinptee.n.alicaeidaemaa-itoluriacpiruegianfiprmesateu picior pe
mau ,,ci este absolut necesar sI profesezi o art; pen-
tru a vorbi cu competenli despre ea gi a avea curajul cX apie-
cierea picturii este un privilegiu rezervar numai
si-i subliniezi defectele". El susline cX ,,in gura celor care au tnvilat
acestor oameni fermi gi imparliali care compun desenul? Aceasti problemX a
publicul qi care nu slnt dleegpargiei tdeen-ieauEtoi nrii.cniicpiropfrein- ,,criticului artisr" ll
ielalii de'rudenie, nici preocupl pe Diderot: ,,Nu
mi pricep la desen, gi aceasta esre larura prin care
artistul se apiri contra scriitorului"; qi, in mod
sionale, putem gisi limbajul societIlii". curios, conchide: ,,Tare mi tem cX nici ceilalgi

Lucrarea, un fel de ghid informativ' pricinuieqte nu se pricep mai bine declt mine la desen; noi
Artigtii, puiin nu putem vedea nicio,dati, un nud; religia gi cli-
vii reaclii. obignuiii si fie astfel
criticaqi, ln afara ceriurilor de iniliali privesc riu
matul se opun".
lucrurile.
Pentru Diderot, important lnainte de toate este
Lafont de Saint-Yenne, ca gi Diderot mai tir- i9idpI,eianbjtuaifjtiiecpijuoabcrltiacduepl isJcaitosvroaundlu:i.i,,APcurceeoascctueipmeaabt aedcerilerigetiaazloicsrumiluceiu.l
278
ziu, afirmi nu numai ci este absolut indispensabil
si'lXmuregti opinia publici asupra problemelor 279

sabia o nlluci ce zboari in aer qi care nu-i la in- !tsn1tren.ruta1br.vla.-ic$iluaptilricduer,raersir.e. o extravagangi atit de
demina sa"; gi scrie, referitor la ptnza lui ,,X":
.,Ce Medec teatrali! Nici o urmi, dc singe pe bra- .1
sale; nici o rivSgire; o ind.ati,
lele r-rici spaimS. Privegti. preuni cu Currea, acpioCi_h.alnlltere-ge ourna'gmueldrieo'pcreur;glims_e
uimit gi rimli rece". extaziazi Diderot Borcanu.lui cu tndsline al' lui
I-;ti
in fala
Avid de spectacole, Diderot ii reproqeazi lui Lhardin, despre c.are tocmai
Pierre cX \n Tiierea capnlui st'lntu,lui Ioan. Botezi- destina copilul picrtuii,.iatX scrisese:
,,Daci m,i_ag
torwl ntt a ar;tat singcle care ar fi trcbuit si tabloul pe care l_ai
,,curgi de-a lungul braiului cXlSului(. . .). imi piac cun'ipara . .... r-af
asta, spune, copia_
mult tablourile de acest gen, de 1a care intorci za-i mercu".2^Loplez:-!_ml

capul, cu condilia si-l intorci din cauza groaz-ei 5i Diderot nu se sinrre deloc iie\unaat nciisnrdulseirlcinotnerrrea--
zice cle l,r aiir_rl.
nu clin dezgust". ul s,rlon il
seaz;,.c; opera sa ln continu5 transformare. Despre
Cind analizeaz\. pe Ort'eu al lui Jean Rcstottt, Ch:rrdin, scrie in 176l: ,,F, multi vrcme cle cind
el vorbcqte ca ;i criticii n oq^tri de te atru sau cle casotcrncidscurhiiepdgeictetcousr mine-faalacnmlcoamliiciri:en,r,imCgeinil a-pmticacioei amvraea;'r.en. uimnasge1i.c7mi6a7ani,
cinerna cind apreciazi taientul unui dircctor cle
sceni dupi felul in care gi-a dirijat actorii. ,,I)luto
pi Proserpina sint meschini, n-au nici un pic cle al nostru se duce".

mire1ie". .\rtiqtilor cipltuiqi, Diderot li se adreseazi, {drd"

Despre rrodele, sc exprimi ca ;i cum ar fi rsqngi.ti-fieraugc';:e,.:lfii.rr.lolJstvcodaaesluimrcaorduselinleatccfeirisurbmaoo"gasasiie,v;dXdou,sn-tni,nruZglhe"rerproei"easrstrrce5ij;

vorba de figuranqi. ,,in mijloc, un bolnav stlnd pe

jos produce impresie; adevirat insi ci e viguros

qi gras, iar Doamna Sophie are dreptate cind spune nu. a$teptati. banii penrru un tablou ca si vi pli_
tiqi_chiria" gi judccara cade firi curlare: ,,pe pierre
ci daci-i bolnav probabil ci suferi de vreo biti- arri$tii nogrri buni...
turi. la picior". Nici decorul nu-i scapi atcr-r1iei. nu-l mai purem socoti printre
,.De ce oare Alpii sint informi, firi detaliu c1ar,
verzui 9i inviluili ln cea1i...'1 ,,Pajiftea aceasta pic,\tcuerasteini cclielipntaeleinbcuargrehetziepcoaartee intrelege mai bine
idnupluid.corviticciridilee ii calitatea
e prca verde gi iarba prca moale; aceilsti pcgteri apr.ii"
care . ., sint fimiliare, el ti
parc n-rai degrabl cuibul a doi amar-r1i fericili, dc- aur . vorbegte
Trebuie cumpiratc
cit azilul unei f cmei tndurerate q;i pociite"2. pinze de
Cl-rarclin:,,Ur.r olr deyrept ."r" .u,,nr-:te teoria
Diclcrot carc nu gov5ie sI ;i schimbe pirerea artei sale, carc picteazi intr-o manieri proprie . . .

explici cauz-cle accstor schimbiri de atitudinc. Cu teblourilc salc vor fi inrr-o zi cd.u,tate".',,Domnule

prilejul Salonului din 176I, enervat de ,,pastora- Vien, a1i ficur niqte tablouri lncintitoare . . . De
lele" lui Boucher, el scrie: ,,Acest om are totul cu
exceplia vcridicitSlii . . . Unde naiba s-au mai v5- ce nu sint posesorul micar al celui mai slab dintre
e1e. 1--a; privi adesea, iar dupi
zut pistori imbricali atit de elegant gi de luxos?" o si fic acopcrit cu aur". moartea d-voastri

in cele din urmi lnsi, vrijit de arta artistului, d.uDl iidnccroatregbi iesnecr.iiccliolepesedisqetiir,vidseurpi idceeadretinupnegnlrrmuoa-
conchide: ,,Ce tapaj de obiecte disparate! ii simti lngela ma5sle, lgi tntorc arma lmpotriva
toat; absurditatea; qi cu toate acestea nu te poli lnainte de aiversari-
dezlipi de tablou. Te atrage. Revii mereu la el. lor ior. Cu treizeci de ani Revolulie

referindu-se la ,,Cd,sdtoria Fecioarel" expus de ci-

1 .9.ilotul tlirt. 1753 ,,Vernet" 280 l lalonul din 1761 ,,Pasrorales er p,lrsagcs dc Boucher.
2 SaLotrul ditt 1761 ,,Carle \ran I-oo" | 5t!u,tul ,!itt 176.1 -Chardin"

281

tre Deshays la Salonul din 1763, Diderot are cura- pictor daci r-ratura n-ar fi decir draperie". Acclagi
i"f tt t.ti" ci crimele pe care nebunia lu-i Cristos iIl altaaccai.pe lP-arrocel: ,,,TIooaattai lIumea deoplincsge soarrta
i.Aliti.;oln;i.t-b"t1i't;".SeJ-*i.;--llat.i;",gl"hp;Z"i;;"atii;'idn"-i-;n;.e"iie*i?slEcl;eau.teitootll,"eurtfscroi.;uaiecii*ctpolD"tisilg.mica.ciia.duueii9tfuceenarlancraiuntroleuciuienirtescviatslamaraCitlpgfoiiuao-inaitlatlas;otruaasltrrid,ntcbfaiicutnpletouqdurilotnuaeiitnes"udm'sexotieillmadsng.rbt.igeosaicoepondrginntrrrraaaclclsictmtaht'ei"li'Nderl.uaule$"nnu'ri:i pescuitului miraculos; se spune ci d-voastii sinreli
autorul. Cu atlt mai riu, domnule, acesta nu face
nici un miracol la Salon".

Gazetiragii, nemullr-rr-r-.i1i si judece pictorii, se
sflgie lntre ei. Autorul anonim al pamfletului de
douizeci gi trei de pagini, intitulat-Rafle de sept

scrie: ,,Deja gapte critici, firi si le mai punem la
socoteal5 pe cele care mai ameninji inci, Salonull
Ce furie! cc lndlrjire care, din fericire, nr-r va fi
diunitoare sair-tiiqitnilsoprilrePpiael.ace5i.i bulevardele s-au
"ol,'-,"i-tn.-ito""n-pseoapmiritnoirinloicri^dceuRVogieeyrildee,IuPiileVsa'snairci'i adunat ca
mai mulli dintrc
autorii care gi-au scris articolele cu delicatelea gi
i"";i"J;;tf'*t*;;i^"i";iiui.i f'et;U.n, nici c.u.biogurile anonime'
cheltuiala" pictorului gustul specific acestor cloui locuri""
(acest sen dc iit"edr.att.u"ri,,.pdec autosatistactle'-apare
Scriitorii care la lnceput se mullumeau si des-
prind5 sensul scenelor mitologice sau
idiL;.l;e'ar;;.'c;;Gf;;lrt""aiTauzn.e-c*;tuu-t"ei5irilco"ialeiet"rlc"uie"zurit:er"0oGsip1iterr.inlDmneiosimd.nedcrneieoiurtp,,,1pez'9trriieilaei1pnldieoecerEnsectit"drr?unicn.aradletaraifeuuttzreofmarxteuratceu;u-t'l apoi si aprecieze calitatea interpretirii religioasc ;;i
artistice, nu
mal $ovare acum sa puni tn disculie cunogtinjele
tehnice ale artisrului.

unor copiqti' Neobignuili si f ie astfel maltrataji, pictorii
care expun la salon se pllng ci slnt ,,expugi fia-

relor" gi ,,sftgia1i". Diderot, enervat de mediocri-

tatea tonului gi de josnicia unor atacuri, Ii se ra-
liazi. Devine purtitorul lor de cuvlnt, lqi dozeazi
cRtTtcA itt LlerRrnre ccraitriecicleri-ti.c,,aCtmnedamari.pgriondveoscca-loa suferinla morali
unui mare numir pc
'succesul oblinut de Saloane ail1i verva gazetiraqi- de
artigti care nu meriti si fie atit de crud pedepsiqi
I;lm*;;-bitiie;t;o;,;aiuir"uei',veprornefisteianrjizutlbunrid,oeccuriariinicnicuii instalali la intra- pentru faptul ci qi-au dat atlta inutili stridanie
si ne clgtige admiralia, ag fi profund mihnit daci
titluri hazlii ei ar apirea."

cele trelzecr sau

r'-"Ni*;t;.;.ii de'pagini dezviluie secretele f-oasrtteir'ecen- Ctliva anonimi i se alituri lui Diderot: ,,Cei
intr'-ui singur an (1781) au. care strici hirtia cu astfel de critici ar trebui si-gi
;:;rinn"oic;;i;;"ilt;i;..e"ra;t;'oi;;iii;ni[-i;;a;.ti'ii-.-*;etd1d;.ri,inae;,r".ir;.r;upstrd,;;;arttiiq";ou.;ur,qswd.eiilrwTp"u-zeiCnceetta:fe.ai,rJ'"os;vfPdUs.Lisnaipoamtua.tlonwnur",dfpdl.b"rJeiq"rl'alilcetrliweru.;c'fi'tloe.aeeic5iri,r,wslut,.oiRatotmececcwtAoSdue^i-siquaalintlta'aiiwrelarncaotoreriip*nasr,liu-fpcue,otiut-.ldmld^eceam'reaiauLrrisastlprt'leujiaitorinarifrrwcuragiirlliPotmoeteiiuuarslercunnttutiteeSnlniidtuvscaatamiuei'nai,loeratLrulorinirtainaennea-''
dea seama ci un tablou bun este cu mult deasupra
slabei lor elocinje, gi ci e nuenvuoilecadreemsui lstetaplrecntetze9i
pentru a realiza
pricepere
m5car la o critici dreapti; cI pentru a observa
gregelile unor oameni respectabili trebuie sI fim
plini de lnlelegere qi delicateje".l
Artigtii care se credeau proteiali de Academie
sau de corporalie se pling, unii regelui, ceilalli su-

283 1 La Mtrctte 1ui parlc ntt \,rlon

perintendentului sau chiar poliliei. La t7 septem* pS.trurr5i <le vechiuI spirir.corporariv rclopia fata dc
brie 1748, Lenormand de Tournehem, superinten-
cPlnretttncdtairsucautcljtiitueedvatanctraillnlecdneu.rturmilusJiutlp"ri;erittrlooi"agrrr*eap.d^i.ie. ild-sejt.eriaggip"urdonu"erpr;i!.i
dentul beleartelor, scrie: ,,Stnt tare supXrat ci nigte ajutor, aIerrcazl locotenentul de polilie, dir, l"J.u
prostii de felul celor debitate ln cirgile imprirnate curios,. accsta^.lc raspunde .u ,.nu se poete opur),.,
firi autorizatie pot si-i amirasci lntr-atita pe acpi anrilaierei_pnai.cmifloetepluortedrien.imrnoptoivterivau';oa,cdes.toinr1oclaems.c.rrqii
pictorii nogtri. Cel mai bun rlspuns pe care ei ar
care ,,se bucuri de libertate". Un astfel de ri,spuns
trebui si-l dea ar fi s5. le nesocoteasci"" Acaclernia ne arat; destul de clar decideree puterii: in'anii
se adreseazi locotenentului de polijie. A fost ernisi care preced cucerirea Bastiliei, inailii funclionari
o ordonanli care ti obligi pe acegti scribi si-qi se spali pe mfini. Purerea Monarhiei ca si aceea
semneze lucririle. Degeaba! Pamfietele publicate a Academiei gi a contemporanilor este aracar;; or_
in cartierul Bastiliei vor apirea qi de aici ?nainte donanlele devin ineplicabil..
pzereacz6e.dacdte. tifpe_iri9renaaaSianvi udtelotictlula in care se preci-

Geneva" Lnndrao
Floren1a, Neuf-ChAtel sau la Haga.

in 1767 Boucher, Greuze gi La Tour, in semn Succesul acestei literaturi ilustreazi "gDraedsufiltacrreesa-
<ie protest, refuzi si mai expunl: ,,Nimic surprin-
zi,tor! Asra iirseamni ci n-au nimic de ardtat" clnd al interesului penrru curiozitate"
cu opere de arti nu mai este, ca ln secolele tre_
cute, rezervati doar unei elite sociale. Acesr gust
insinueazi calomniatorii. se rispindegre atir de mult priitre
p^."J.y picturi
Pentru a-i linigti pe pictori, Cochin, intr-* scri* Parizieni, lnclt li se lntimpli sI-9i manifeste enru-
soare dalatd, din 17 septembrie 1265, afirmfi cd
locotenentul de polilie, tnainte de a-gi da avizutr d1e;rd:pic"1a.ti lSna-ltoenrmulueinidginas1t7ro5n3o, mLaiccoi.mihnet,r-porip'vliancdheurtri
tgufaanibnelpotiaiucsdamodnmeetlnieCi.lgbalSarulJseecinivl.diapcinscil_i"l--tioaUotsri,-cdreaeaprlceBtul:orl,mu,,ccpiuh:rei,vt,roC,inaeidtqcdiec,cltoriaciaidpoussaccinslecti i
pentru ,,bunul clc imprimat" va cete pe uiitor i
sPiiecridteearescdi eprvorbeemlee. :Slcnpaunneulsceac'rheesutrrumpeeazc5[r1viic.t-i-"
mele cenzurii expediazi cititorilor irote scrise de
b.cpcariu.cmataroi"irgdpraoiusluunraelelgjn>ue,mluvriali,ntraezdtaeelerse-taainpesihrmeidocauo1a'1lmu.clleuurnioiilan6Jltr.i.XciBoaV."re.DIIefiInasclcceeapacmin,ip<ilis1i--,
mini. destinate si completezc textele mutilarc. La
1B octombrie 1779, domirul d'Angivillier se pllnge

lntr-o scrisoare adresati Domnului de Sauvigny: torii de plicere. Turiqtii dornici sd. viziteze Flandra
gi Brabanttil nu vor scina ocazia si nu admire
,Am fost hirluit anul acesta de o puzderie de capodoperele care lmpodobesc palatele qi bisericile.
broquri qi manuscrise cu privire la Salon". $i in-

cheie oarecum dezabuzat: ,,TotuEi n-arn crez-ut cX

trebuie si mi opun la tipirirea lor, din motive
ugor de ln1eles", iar la 2L octombrie 1783, dom-
nul Lenoir, locotenent de polilie, ti scrie dorrulului Lucrarea aceasta este strimogul "gah.rrid.rpurarilosrtirnioi adsrrure-
d'Angivillier:,,Sub pretextul libertilii, persoanele
de cilltorie. Autorul di indicalii
murilor; se rizvrSteste ir-notriva- faptului ci
care fac lucrul acesta (tipografii) nu slnt deloc ,,vale1ii trag p.erdelele care acoperi tablourile", ln
inspectaji. Ei abuzeazd" de tipografiile lor pi dacX tmaxoamefinxtaulrlcdinedetie".a'propii de ele, daci ,,nu plSteqti
nu se va face ordine acolo, pildele pe care le-am
284 28s BogXliile artistice ale fiecirei cet51i slnt descrise
ndvdielo"azapttsrtei-eoxnegomiacrpealiareEriin-li-naiuqvotfiior csdetatLiloiercmnaiazloiteer"ld.aeenxcicesi eod5pue*-
Aceste incidente, ln aparengi minore, stnt deo- qi criticate; la sflrgitul lucrlrii figureazl citeva in-
formalii amlnunlite asupra or"i"lor gi a modali-
sebit de semnificative. ln ajunul Revolugiei", artiptii tigilor de transport: ,,LJ orele Z dimineala in fie-

care zi pleaci de aci o barci, sau un vaporag citre [ui, nagterea picturii romantice, toate acestea li stnt
Dunkerque, care trece prin Vatten gi ajunge seara- indiferente. In romanele sale cititorii nu se intere-
. . . Un pogtalion pleacS, de doui ori pe siptimtnX seazi declt despre stridaniile depuse de ace$ti
la Paris, treclnd prin B6thune, Arras erc. Diligenla
pentru Lille ajunge acolo intr-o zi". hoemi de a se integra societilii burgheze qi despre

reacgiile acesteia in faja acestor personaje greu
de definit.
Tonul criticii a devenit blind. ,,Frumosul" ri-
MEDIOCRITATEA rntne lnci valabil, dar critica apreciazS" mai ales

in timpul Revoluliei gi al Directorarului, literatura genul nobil gi moravurile simple.

artistici, degenercazi tntr-o belie de cuvinte f,oarte DupI Tiipfferl bunul siml trebuie sI ghideze
critica: ,,Nu slnt rafinat ln materie gi nici un mare
la mod5. Zmlngi'litorii de hirtie fmprurmurS, nurnele cunoscltor de tablouri prin cunogtinje gi studiu,
quunionr",p,,eCrsaosnsaajenddrea"c,o,,mGeadsiepaqridvopdriecveilpuurit"ul-"A, rslaer.*B
dar imi place mult sI spun ceea ce gtndesc . . .
,,Mayeux la muzeu", exprimtndu-se prin interrne-
diul cupletelor sau agrementlnd cu gravuri dupi Vizittnd mai de mult oraqul Paris, am vizut cele
tablourile expuse la Salon unele texte lipsite de mai nobile tablouri flclnd parte din cele mai no-
hile genuri, HoraSii, Sabinele, Leonidas; toate aces-
tea mi-au p;rut tot attt de nobile ca gi eroii unei
rnteres.
mari opere; ei bine, ag fi dat bucuros toat; aceast;
Doringa lui Napoleon de a judeca pictura ln noblele tn schimbul unui griunte de adevlr tn
raport cu sprijinul pe care aceasta ll putea aduce plus" sau al unui grlunte de afecjiune in minus".
Tiipffer s€ rizvritegte tmpotriva mascaradelor
propagandei sale, vigilenla unei polilii deosebit de
represive, taie oricui pofta de a mai contesta ta-
lentul pictorilor oficiali. Mai mult, societatea antice, attt de dragi elevilor lui David qi ai lui
de modestie, -la Girodet-Trioson.,,Istorie, moravuri, antichitate,
putere", lipsiti cel pugin fagi
de trehuie sI le cunogti pe toate. $i, Doamne, este
arte, consideri cX este foarte capabili si aprecieze
calitatea unei opere qi si misoare talentul autoru- mult prea mult pentru cip5llna vulgului, gi adesea
chiar penrru a insugi pi,ctoru-lui. . . . Aceasti. tunici
lui. D-na Moreau, nevasta unui vechil lmt"og-i-1it" este oare greaci sa,u roman5, habar n-am gi nici
murmura ca are ,,un sim! al artelor atlt de prof,un<l
nu-rni pas;".
pi de delicat, lnclt Dl. Schiner (un tlnir pictor de
Tiipffer depllnge lnfumurarea unor amatori
douizeci qi cinci de ani pe care negustorii 1l um-
pleau de aur qi pe care Napoleon il ficuse cava- care se pretind specialigti ln frumu,sele, ,,acegti
oarneni care atribuie subtilitatea celor mai simple
ler al Legiunji d9 onoare ptae.bclotmulpuvlasifui de l-_rpti)
lucruri, voind cu orice prej si pari ci tnleleg
m-a rugat si vin, clnd terminato, sau. vid mai mult sau mai altfel decit ceilalli",

si-mi dau pdrere4" .1 csaireapvroercie,,zsei ne convingi cI numai ei se pricep

Pentru aceast; societate strlns legati de valorile calitiqile gi defectele unui tablou.
fn acest scop ei folosesc nu gtin ce idiom rafinat;
simpliste cum ar fi averea, sau Legiunea de onoare" refilexe, clarobscur, tuq5, arm'onie si alti termeni
medaliile de aur sinr dovezi indiscutabile ale ta-

lentului. tos attt de goi pe clt de risunitori".

pdreoCbdllenesmd-eeveoBsctaeXltzicaluecm; nqeucaoplpi,aicsrettiulunrriicii,i-oddeacgdliihopurlefcaolcacestripcdiasetrsntduue-l lnrre anii 1780 9i primele bitXlii romantice,

arta este ln fier,bere; ro,manilor ln togi le ur-

I H. de Balzac, Un dtbut rlans Ia oie, 1 Firerea lui Pierre G6troz despre tablourile expoziliei de

ii286 287 }a Gengna din anrLl de graqie 1826.

meazi, trubadurii in pantaloni strlngi pe corp. clin spusele pritrlului de Galles, dar chiar <iin
Critica rimine fideli modei antice, cu alte cu- informatiile presci, ci cste egali cu. celc pre-
vinte este plini de rlvni ln redarea monumenta- ,\ceista este adevirata 9i deplorabila
iului qi chilibuqari in redarea aminuntului. Pic- cedente.
decadeniei noastre artistice. Un f el de
torii oficiali, tari pe pozilie din cauza sprijinului cauzi ir b,rnal,i inlocuiepte o cenzuri vie iar
acordat de regim, nu suport; nici cea mai n'rici ingiduinla ori incapabili si semnaleze 9i si con-
observalie. Daci-i atragi atenlia ci nu-qi di in-
criticii siit
.iamne slibiciunea riarivi .r .Lilului nostru 9i edu-
totdeauna osteneala s; picteze cit mai vizibil c;r1ia instrficicnti a artiqtilor rroqtri ori indi[crenli
numerele regirnelitelor pe calpacul ofilerilor, Gros
tuni qi f ulgcri; iar in 1804 pictorul Dubost r-ru pentru ,r le rnai arita".
de critici in-
preget; s5-1 provoace la duel pe criticul Despage, c.rtIatiispr"ruerseatuls-apevocrabreea-sl caiunaurtincuomlelaei
autorul unui articol considerat defavorabil. despre opcre'

in zilele urmitoare evenimentelor din Iulie, ciar ,;i ddines-pcree autorii lor. Prin urzeala plnzei, se
cautii in ce mai rnult si se irrtrezareasca
mirire,r ctiarauftuclupiri.cctoetnidiaiendeirloercr?oirdiloertedrme inziiapree. pro[i1ul artistuiui. Aceste noi procedee' prefigu-
1r- ifororrer.mrin"ig'dtpcil,roners.ceEii d.incl)seeelxanabzraloriirineda.erne, auinudsntignLntiaptte'a.lepslncatrc'ieutr:lcl,c>,oNuniue-
ti;;ti si La
Salonul din 1832, ca din intimplare, portretele
nevestelor a trei redactori-qefi voneazd. pe pereti.
Opinia criticului de serviciu va line seama li izolin, neapirat omul de operele sale' 9i si
de seami lntinzfndu-se de i s.a-i declt de acestea. O intuire a ca-
acest lucru. Dirile pe apreciere sumari a deprin-
spaliul a zece numere, descriu, sali cu saii, doui uu iinem artistului, o
ractcrului
mii de tablouri gi de desene, fird si mai punem slni;apiplse.avrim.eldnloeii.r;racrldoreip;r9t,trrioterdl -roiinfaidrvi.pdoriirnu3baginrealatvsiialuceuunalgfnoalnsoculsoSmtbnlila--t
la socotealS sculpturile. in fiecare dimineal5, cu I rierilor
creionul in mini,, expozanlii socotesc de cite ori I
le este citat numele, misurlnd intensitatea adjec- ;,;;;;;i;it;t

ciunile,
tivelor, trtmbilfndu-le sau sup5rtndu-se daci aces- ;a,opa.tr,-lt,l.r.,tuaturcolreAz,.vciilut-irinn1elletrvriierrieiileinotinp-e'creclaorre care

tea li se par prea seci. siot

in ciuda succesului crescind, aspectul general ;piton..in,";r,t";bipi."l,ii-t.uttt.euluaiir,oima,-re,n.n.e"in,ritld"orrlenppstuueqla.i 'dirnnei a exagera,. firX'
al Saloanelor, excepttnd citeva capodopere de
a. iudeca ;i res-
Ingres, Delacroix, Corot, se prezinti jalnic. Thor6
disculie"'

Burger i'n articolurl siu rcferitor l,a Salonul din *"l,i'e''tt.r.ti"ttIi"co5.tit"'on"slrtoatuiloitaatti'sll,oat.tlplrri-tateno,pitpnscreco:orrrdiali,toat''ralingce5staccciioetliimlefcp;asrtt;oineiiddidaFcemdcdirpteonliiinnicdcctcecettus'oirrmf-unsco]OuvlaasrliCtterrqieogn.itriteeael'ptrfulueIcaigrnn'nseecdattieiuisg'siinEtfrlrpitruiatinrzgidEni9ea-ii
,i;i ;.;; ce'ridiiase iir slavi ieri' FoiletoniEtii se
1845, declard,: ,,Asti,zi pictura francezi este dez-
i..rr."u intotdeauna de un idol, creat de ei, pen-
organizatd, qi dezorientati, lisati la voia fanteziei tt*ricfuulalit.mar"toa,drceratrinries.pauu"t^paraloiillaelpuleergginhitteiomztdieceuia:cuie.nnrcaitaerpl(na' b'di)le'cdl,aCcsraii-t

individuale".

Cu toate aceste observalii dezabuzate, Parisul
este incX privilegiat in raport cu Roma sau Lon-
dra; dovadi articolul din Examiner: ,,La Paris,
critica de arti este, sub toate raporturile, mult
mai avansati declt la noi. in prea multe din
ziarele noastre cronicile privind expoziqiile de la
Royal Academy, nu sint mai bune decit un pro-

ces verbal elogi'os . . ." ,, . . . Expozi4ia noastri se
prezinti slab, cu mult sub nivelul celor vizionate a.se consacra ullel
288 r zgc produce cu adevirat, sau-de
in ultimii cinci ani, iar publicul crede nu numai onor,rbile, se face critic de arti (' ' ')'
Inclcletniciri

i\rraz-i ie. p,,untc'anvre.lsi pcuarLrte.rterc;ersctrl)er jrrcicc.itt.ri in" s.en;i ar rclc\'!r invincibilitare;r fi cura jtil j-ran_

cornT)et€nIi e ne jurlec"l I ceziior.
sln-'e1i liberi sI sp'Lrneti lunrii tnrr-.;i c i
vi place saLl nu un tablou, dar a da slatilri sau Stzl.oanele clornnului L.cin-roncl About reliefeazi,
a 1ua, cu aite cuvinte, pe1re1u1 pictorLrlui ;i ';-1
rliril;r, a vorbi despre past;i, claroirscr-ir, st;i, (i1iiiu.'pturcrsrlorrafrortriidre.dreeiir:sr.s.alierl)ntfcrfse'ireiPl\bs).dierlptinqt.eallslizrrnee.dr.edps.c-eai.f"tcsl.i,uerpiIqrip)oioie:,tt.irasrsc?roCei.Bc.rueaoitcourriiugtlrac"utgereei.rl.r,c"rat,',,ru1..{\,{,uasi,,)rL-ii.c,le.sr_}'_rtii
iilre t'1. r.sre .trti(rul ,..ci inr,, corrrpler' clir, :i,r.r.,
colc.rit, desen, acest lucrtr .,'5 este interzis: dr" nrl
ave!i cuno;tinge cie specialitate gi f olosili ;rceFi lr;r. si1.
tern"ieni consacrati ca niite aclevirrltr,' m.ril'nr-iie ".
c\ril:i.-l\l'u'eatrrri.cni-elrfur);iiLrrhrsuo.ritieltrrrcila.iicsir,qr ias.cn..ir-srpl,ie.rrr,,-riirrrr,,u,.c,lccilaserilr)decijlr;a,rrc"r.,orl,ilxrr".L
Din nefericire, autorul acestor rindurj sc \.rc.i
gi el critic. Binevoitor in prir.inla lui Delacroix.

adnite cl. ,,va diinui prin muite din .rperele sale".

dar mai adaugS: J,nu este urr rnaestnr ci irn t.ilcrrr
dintre cele mai interesante'".

Unele cronici redactate Ce marii scriitori s.ru BAUDELA.IRE
polemigti talentagi ca Alfred de Mrisser. Aicx.rn-
dre Dumas sau F.dmond ,\borit, plictisite dc e ii T)ecl.rriud iir pririrLrl siiri S,ilori cliir lB55 ci ..1]1"
reflexul palid al unor opinii lipsite de g,usr. avincl l-)clacroi.t c5rc cll siqurairti pictorLtl ccl mai ori_
girr.rl al tirlprrrilcr r-'cchi qi
ln falX o picturl clororicS, gi istovite de a fi t.,roC,..,r.', gaur,icjaire
aiergat timp de dou5 secoie tn clut;rrel ace stui filoseqte un limb;ri sinrpiri si curajos: el estc unul
mit inexistent, ,,frurnosul", slnt adese;r crude. <liu acei oameni clespre carc Thibaudct zicca ci:
Chiar pi Ingres, in culmea gloriei salc, rru e ste r"Pglcno.riieigdlselieieracsvur5l,iiuirrttlrcobiqorsai1iil.ic:et,iciulgnolllalrpcs.ettrrrSfDarperaturiluecbcidlneiuoelraslnalBi,-i-ripv.Ieei)rit-ucrirrtlftniruc}uea,{rseirFinend6unoirlnuurribe.r.rivncerisorrnepicr,ucuoifRnniserroacpaegrui-uicrel:ocrirrolrieniordcod;rei--i

crutat. Suportind greu criticile. pretinde.r ci fi"rri.r ii
era dornoliti de compitimire, qi se lneca lnrr-r.rrr
disprel plin de c{ezgust, ceda ce ni-r-l in.rpic'dicri s;'r
deveireze presa a doua zi clupX r.err-risaj.

Tn urma unui articol veninos, privit,:r l.r t.r, pictorilor s:i ntr uile nici o clipi' sil se pitrr.Lndi
itloli Martiriwl Sfintulwi Sympborien se spuiie c:r clc spiritul poer;c, dar mai nrr-rlt, ti sfltuiegte si
L'rgres a lngficat un creion zbierlnc'l:,,Ieti cunr 1'ririseascl ghcrto-ul in care s-au inchis c.lc se-
il lJd eu". in cite-"'a secuncle el schili.t,r per,
sonaj rXsturnat l1l fotoliu cr-r picioarele cocot;1tc pc
intr-o mlni colc. socotirrch.r-se 1a rindtrl lor,.profe1i".
consoia cirninului; line;r o gigar5 cle Dezamlgit;i tlescurnjar dc aracuriie a circr
foi iar cu cealaiti fluti-rra niqte hlrrii. .,tlitati-vii, linti fusesc pini rirtiirci. }-)eiacroix 15i ;:ecapiti
strigi pictorul, iati moc{ul in care ilccfri clonrni i';icrccierea. ltiimine uluit r'5zincl ce irrf lLrcri!i

se incieletnicesc c1.1 studiiie estetice c.rre dar-r;rrit"r J\\r.tl\' .lYCil ult ..lil.rfC r'riiir"'.
I-a 1-l aprrl 185j, el scrie:..1ntr-adev;ir: cle
aplomb judecitrilor 1,rr!" iir josul scl-ri1ei Tnsre s necrez-iit;i, i;i.c.;r,:c mL prir,erste, rru inteleg

scrjseic: gazetarui!

-\lphonse Karr, arncstccind govinisnnrl cu esrc, tnrricntrreic.auSec_iei.vxci3nitcioi irlt.rourrtoilgtercc;rlreucl udreinfda'ldiespcicornuerriiltei
;i cI arr.rtorii, riLrp;i ce n-au ciisp.r.t,rft; mi
ticl. susgine ci daci rr fi obligat si-;i ciea pire, zgl r'0r inrbosii1i""
(ci.'r asllpra calitllii unili ttrblttu reL-rrc7-cilrl1)(-i (l
bit;i1je, l-er gisi cLr rorutr r're'dnic dc srinri dec.r ?90

Mai ttrziu, [a sflrgitul Salonului din 1859, atea. niciodatl i'lpresia ci, nu le inlelege. Oririi
Saloir dezastruos pentru Delacroix -- ii L-nmfrs-sa.cl1ieinlr-iisigalltriiardfe.ic]peaoaxu:it:.saoiltrvi,piltrelilnersnc:rerireincusistelerconauscntriatiamnisuurerctezuntsn.dtl5uepaeleiletfucu-aletr,cecarusaultaeulfuitN.ngiigdrrte"iiefrllureeisnrgicsilrilnitfi.frijtnaiieReetlee.pedc.nsteLeipiec.cr"crlauciraru,*e.r-l
l-ui scrie
Baudelairel: ,,Cum v-a$ putea mullumi mai

demn pentru aceast; nouX dovadi de prietenie?
Dv. venigi ln ajutorul meu atunci ctnd slnt mal-
tratat gi ponegrit de un numir destul de mare
de critici seriogi, sau considerali ca atare. Acegri
nu vor declt tablouri mari iar eu, pur De la Cinrabue la Giorto, de la Rubens la
domni r-r-am trimis declt ce qi Delacroix, pictura evoluase gi progresase flri re-
simplu, terminasem, firl uirii fnvinuiserX ,rlticiat;i ne
si i''io-iirurr1oicre, titao rsaduapcei El Greco ci ar
iau- stlnjenul pi si verific daci ptnzele corespund fi dcfc,rr:lat
pentru a cuceri posteritatea
lungimilor prescrise ii aceEti domni m-ar fi aju- bceoerpaulidulRraenm,bsraaurrddtaecrl:ra,l1,aiiilesuqsitgoinaures"ersl acui Bethsa-
lndoiesc ci" E,ii.t-
la iare mi
tat si ajung. Avtnd lnsi norocul si vX fiu pe
p{ac, uit de musmir,ile 1or". Lt,yul ll:ri Frans Flals era vulgar, nimeni n ar fi
Baudelaire lnfiereazS" attt creatorii cit qi dile-
tanlii: ,,Timpui unui Michelangelo, Rafael, tlr:outrutet-lupirej'{t;)irrgdeazc,i B,e,tnltusttbinetqeale-sgaeu" Inmorntintarea

Bdtrinii de lt
Aspicial din. Haartetn. Chiar gi simbolurile prac-
Lconardo da Vinci (. . .) a trecut cie rnult (. . .), ticare de c5.rre meromrte,rticaiui rltueln, areqptererizi:encotaausam, caiicp'dsci--
artigtilor a mod cira, capul de
nivelul intelectual al scdzut in
deosebit (...). Ar fi normal si le..pretindem sI
se rntereseze ceva mai mr.rlt de religie, poezie gi grabi nigte imagini decft errigme. La fe1 se in-
timplS 9i cu Iireratura artistici.
gtiin1i".
_Di_d\tearsoatrid^esscrciaried:efs,opgreodpnicict,ut rdi ,iiln') rerrnen; simpii;
I El se revolti contra ac.stor jalnici specialiqti:
sat flri nici o
,If,ilsgi iumpripiolcai lcamamduienmpcaiitcsoieur,ni,aeualgnpiiieifnrqturtuciitnmedoEdsieiarn-lcil-tioainteafe:nci,lm,iEonar-eloezis"e-. ifectare:,.\{amir este o jlranci cumsecade care
se apropie de gaizeci de ani" dar este slnitoasi"
mul vietii -od.ttt" ne'lnviluie qi ue zoreqte"2.
Baudelaire n-a fost singurul, dar iar cind an,riizeazl pe Sfinta. ,4na care o pnne
a fost cel pe Fecioarit si citeasc\, l)iclerot nu vorbeltc in
numele estcrisnruJui ci al irunului sirn1. ,.Sint
mai mare. Trei sute de ani dupi Leonardo da hcaietc-telesicnrsiepierai r-e nriinile lmprcunate ln ;o-
Vinci el readuce tn discuqie tot sistemul care gu- de Istoria vcche, sacrX
su-
verneazl. lumea artelor. din
saLi
profaiii . . . mi se pare ci gestul impreunirii mti-
nilor n!1 este nici al vcchilor idolatri, nici al
evreilor ii nici chiar al primilor creqtini''. Cind
PREMTSELE DIVORTULUI an:rlizeazi pictura lui Th6odore Rousseau, Bau-

in <,lecursul secolelor s-a inttmplat ca cei r.'echi cletraire scrie cu toati simplitatea ,,ci aceasta e:r-
si se opuni celor moderni, iar realigtii adeplilor primi o mare melancolie, cX artistului ii piac na-
dar era vorba de certuri de grup turilc alblstrii . . . cI are un colorit niarel firri
,s,afruumdeospurelulii"ol-i omul :;i fie striiucitor, cX totul e dominar de o dra-
ln care nu se-putea amesteca

de pe stradi. Acesta, la vederea plnzelor expuse egsotseteuandplnicctiogr ingatruarvai.lispt,envteruqn.incaatnutrrXen..a.t gi ca
in biserici sau tn salonul pltrat de la I-uvru, nu
citre
1deai". in faja pir-rzeior 1ui Greuzc sau ale lui
Th6odore Rousseau, vizitarorii Salonului din anii
1 17 iunie 1859
2 C. Baudelaire, Le Salort dc 18J5

1763 sau 1855 lngeleg intenliile acesror pioori p^i ,,refuza9i"), esre $i ea re[inur;. Luirile de pozilie
Goncourr sint qi mai surprinzitoarr;
glndul criticului. ale fraiilor
dupi ce. diduseri dovadi, mai ales f" tnc"pntui
Atlta vreme cit spectatorul agezat ln spateie lui caiainuacferliuriecemaeire,laeiidlecdlosXdicnrIh,X,iu,sdD-,rleemetllnaamic"irourao-litaxigtcipdteouesaudrtlSespin-pieiivrc.nai.ispecruitrrera,los.ttgieprogrina-ci.idstt.uitt.lt,-ir.MnrialiidodstoepuScpi+poaiS-ii
Corot putea si vadi cu un ochi liniqtit cum de celor doi fragi ln legituri cu pictura moderni^ se
sub vlrful penelului artistului risar cheiuriie Se, va agrava cu vlrsta. In locul lui Monet, Degas,
nei qi palatul Luvrului, aidoma priveliqtii rrdmi- Renoir, ei vor da prioritate lui Helien, De Nittis
rati de el, raporturile dintre pictor gi privitor s;ruRaf,ael ...
erau simple qi firi echivoc. Dar, din clipa iu O atare reactie din parrea unor spirite in-
cere un Claude Monet, a$ezat ln fala aceluiagi
subiect tl redi prin tuge socotite informe, specr'.'r- ,drigostite gi ele de ,.nrodirnism" cum eia Baude-
torul, obignuit sI aprecieze o operi ln raport cu
originalul, rimlne descur-npInit, riu mai inle- laire sau Th6ophile Gautier, ilusrreazX tn ce m5-
suri ochiul fascinat prea multi vreme de acelagi
lege. . . obiect. devine inapr Tamiliariz#ii cu ake repre-
zentdri ca gi cum imaginea iubiti s-ar fi imprimat
Aparilia prinrelor opere impresioniste sttrnefte pe retini pentrLl totdeauna.
imediat reaclii violente. Oamenilor acestora care
picteazi astfel le lipsegte o doagl sau slnt ,,ni$te Dni-rdcEei rdoorteimpsatpucoifrrt-aanliij9i aG-rotnncBoafuourndrdesla-luaircuer,utnclgaaeclgeasittaVadaness-aaerarie.,
I,Iarele poet, qi aceasta e fundamental, a fost in
mlzgilitori incapabili si deseireze un nud""

Presa oficialS 1l atac5 pe N'{anet. Curtea im-

periali spune cX Dejwnwl pe iarb7 e o oroare.

Cea mai mare parte dintre pictori, chiar qi vechii

romantici se afli ln lncurcituri ln fala accstui
burghez triditor al clasei sale gi distrugitor el

,,frumosului". cele din urmi prirnul care a sirbitorit cisi,toria

David cl'Angers, tntr-o scrisoare adresati ltti mistici dintre arr; $i poezie, lucru pe care lnci
Manet la 27 mai 1853, se rizvritegte il-npotriva
,,avalar4ei de artigti care prin excen^tricitilile 1or din Antichimre mulli visau s-o pecerluiasci. Clnd
scrie:,,A-cest nu gtiu ce arlt de tainic -pl*eacare
caut; s;. atragi atenlia unui public lmpotmolit in pentru gloria
demoralizanta mocirlS a industrialismului, care secolului nostru Delacroix tn-
deruteazi gi face din epocx noastri rirl in- truchipat mai bine declt oricine este invizibilul,
tinuflailleib-ailurle, d,vaitsufilr,inearlvteii, sufletul, pe care artis-
spiimtntitor Bas-Empire. ca{e :rpasi asupra tn- mi jloace decit conrurul
tiegii Chiar carc tl susli-
nuie Europe"" 9i Barrdcdaire e cuprir-rs de qi culoarea", Baudelaire descoperl o noui ma-
pe Manet prin sfaturile sale, nieri cle a judeca pictura care nu mai are ninric
neinciedere falI de acefti oameni care rnai curlnd
sau mai tbziu, credea el, vor sfirqi in naturalisnt. comun cu viziunea qi verbul de altidatS.
La 11, mai 1865, poeti-rl scrie lui Manet: .,Dv.
slnteli primul vinor':rt de d.ecrepitudir-rea rrrtei Sarcina care levenea tnceplnd din anul 1860
d-voastrI" l. unui mlnunchi de ziariqri ferm hotirtji si ln-
frunte atitudinea reactionar; a publicului gi a
Atitudinea lui Th6ophile Gautier (ln cele doui- criticii era anevoioasl gi originalS; ei vor tre-
sprezece foiletoane consacrate Salonului el nu va ltbnrueiisp-tiocrtioagriagaritcepeluaosbrtlai-c.seNs{pIaeistrebeicnineerepdreepncutitnruizetpelorrnqimeiloianri,comatnar-ii
face nici o aluzie la expozigra organizati de citre / mult declt criticilor, le revenea misiunea de

1 Citat extras din Julien Cain, Prefali la Curiositis es- zsrfo 2es a fi ,,corectorii" destul de expliciji qi realmente
tbttiques et autves 6crits sur I'art, Herm;,rnn. 1968.

capabili si f urnizeze amatorilor un f ci cle r,iuLrl;r :nu se poate spune mai muit decit despre B-Nr{eicthoen-'
veCere: ir ior q-i a unora c;:. l4anet, IIone[ siir,r Barrbs, Pt;ust.. Apollinaire,
let, Re'nan, Malraux c'au tust crltlcl de arti, ci
Renoir. it"*o iau
*"i'.utind nipte indrigostili, nigte,,iluminali"
A doua zi dupi ce L,r-niie Zola, in virsti iJE' care, ln unele momente au simlit neYola sa-ft
abia douazeci gi gase de ani, scrie in L'ErLtnement,
,,mirturisesc cinstit ci-l .,,precizeze pozilia".
sub pseudonimul Claude:
.roi admira pe dl. h,Ianet, gi declar ci nu-mi pasa Atenlia este captati mai mult de fornra relio-

cle puira o lur Cabanei", reda,clia este invaCrtii ,l"to..tilt"; decit be fond. Cuvintele stnt conside-
de scrisorile cititorilor protestind cL-rntra ideiior rui" ." fiind importante $i demne de respect mai
revolulioi-itrre rnar-rif estate c]e accsr ziarist ncc11- ;mtut;ou,i;ttura.Ia,ltl-aitsp""trticiinlanuim'sfilen-taraluttunolic^rdiopidnhelesuiodiFdisoelGeu;rbeyauisntstnitpdaaraeveEneDsieMevx-gupoalrrgiesmcaadhrauirti.aerrnertpue'tsaNvcuioenrvnpreeonlcnanr5.rr--i
;;;; d prindi curaj subliniind identitatea gustului
f-i0scLtt. lJopoerdrCe"ico.isloulitivo*"actri.uiccEd,rrr-nililtiusicsciilueeidnsedeaesearocEtsrdiseesebd-eeiansptccrrusoids-nfpicinillin,dcdefeoivlcetonrnseiinndcddienulurannlraplfeiiel-mclbeudralreti:
u', au'ln cutare sau cutare ariist. altii rezervindu-$i
Curl acest hicru sc nai intinrplase si ilr perioac'ia a."pt"i de.a trata probleme de estetism sau de
revoiuliei romantice, criticii de arti ai salo:i.i-r..-
lor Ce pictura n-au l'rcredere in aceSri aeiratori
care lqi iau sarcina apiririi tincrei
Atltat de reaua-voirtla al c;ciroelii imprc-
sionisre. obiect

este, criticul nu va lntfrzia sX clevinl un milir,lrr:
.,ancajat" cum am spune ast;zi. Chi*r dac.i nrei
tirziu Zola incearci o oarecare deceptie in i:..ri-
vinla impresioni;tilor,. care.,,sir.rt inccmpieli, iio-
gici, exa4-erali. nepurincio;i", ilu esrc mai;ou1in
:rCevirat ci autorul rornanulr.ri I'Ceur,re va iupra
plni ia sflrgitul vielii sale tn favoarea lui [.1
zanne. Pentru tlnira picturi care, aserrenea uil.J;. lstorla artel.
clclinllte este nlcreu acuzat;, criticul lsi esumr
rolul cle avocat gi de polemist. Zola ii apir;i c".,ti"r;iI.hl;iteL..iintii*iioU.rn.a.o.irgti?;bi-iid"dao"""uee;ii"uc*mr.ctebal.eXp*artptaltlf6irurat;eie.ur,cticbMFaie,uu6nlcti'nrrladuiqit6oluoeiolsbdnrrn,ui:reetanarruue,t-drnanoutesuoalsultinoeorlcisparrpcutsruaiiaicnutdrbboaznisguidn;erchtcebooiauocirnassruaslb-pulriiie9tanaitaeialnoDxdrpteeiutii.gffe'naiatcppocncsiteeur-l:
impotriva indi.ferenlei ir,,r ir" burete spumos td freaci regiunile coccy-
Cdzanne disprelr-ritoa.re 5i

.rrqigoase a conlemporanilor sii, a;: curn 1l ap.irri
gi pe N)reyfus inrpotriva scctarismului. Cu tii'nnul,

prestigiul unuia se I'a risfringe gi asuora cel'ril;lt" glene

Calornniatorii lui Zola admit ci el a fost sirgrr- Cu clt pictura devine mai ermeticX' cu atlt
rul apiritor ai lui C6zanne, iar F6neon va ri- o.iti." se ,r" stridui, gralie psihanalizei sau socio-
r.nine celebru arlta timp cit Seurat r-a l-i pretuit" Logiei, si pitrundi tti laboratorul intim al auto-
;tfu,'ri d"r.op.re pentru care mo-tive preferi.el
A scrie despre picturi devine rin lucru atlc rJe it;t;r".lt. informe, ^ petele multicolore sau tntin-
compiex tncit aceasti sarcini va reveni mai dc- derile monocrome ln locul iiniilor clasice, de ce
297 iou'.fifi.I.iato.nte*,tvcimaeoeladaeicrnnetipnmr-eaifeareriumqeoxitdpesreliuslifuilaei cicriarNpIaoabctitulieel rsmic-riilent.id-i
grabi poelil(rr, ,,acefri ultimi profe1i".

POFTil

incepirLrl cu Gocthe, Stendhal gi rornancierii ger-
nrani. literatura gi ln special poezia stnr strtns'jc*

gare de art;. Torufi. desprc acef ti mari scriirori 296

pictase frurnogii ochi albagtri 9i goi ai d-rei Vic- :'irticole ar putea fi foarte ugor lnlocuite unele cu
,rliele. inciiferent de ce artist este vorba iii ci
tolre, coinentariul lui Y asupra expoziliei lui X ar
.irutea, adesea flri nici un inconvenient, sI fie
Proliferarea, lnceplnd din 1905, a gcolrior;i schimi:,at, in urrna unei erori de paginalie, cu
grupirilor de toate tendii-r1ele, mirind obsracoiel.r ctrme;rtariul lui X asupra expoziliei lui Yl.
care intervin lntre ochiul spectatoruiui ;i oper.r
pictaii, favorrzeazi. dezvoltarea unei literaturi dc Notiunile de ..spajiu", de ,.structur5", de ,,sens

exegeza. rri ur.;iversului" slnt ingredienteie care intri tn
rnod obignuit tn compoziqia oricirui text tratincl
Prietenia care ti lega pe Guiiiaume Apciirnaire
r'lespre un pictor contemporan.
pi pe Paul L.luard de Picasso, pe Andr6 IJreten
de A,{arcel Duchamp tindea si exalte, si sublirneze Polernistul denunli de asemenea pictorii con-
ternpcrani care nu admit ,,cI talentul sau geniul
artistui, dar gi si adtnceasci qi mai mult prapas- s. not manifesta sub forme sau stiluri diferite de
ria dintre pictor gi simplul spectator. Dupi dis- ele- lor". pe creatorul care nu accept; cX gi alti
oicturi afari de a sa poate sX rnai placi
parilia Saionului, n-au existat niciod:rti atitea e\- unui singur nurne tn text, a unui singur
"r.pPitteeut ri"nt" dezacord cu aceast;
pozilii gi bienale, dar, fapt remarcabil, in timpr unici direclic este
de ajuns si discrediteze brusc, tn ochii pictorului,
ce mai mult de jumXtate din Paris vizita Salolrr-rl trrice studiu consacrat fie lui, fie artei tn gene-
din 1 B 30, astizi totalitatea manif estXrilor ci)nsa:

crate artei moderne nu intereseazi nici micll

cinci la suti din populalia pariziani"l

r,ri". itevel ca ii Paulhan consideri ci F6n6on,
criticul, gi Seurat. pictorul, stnt aproape unicele
INFLATTA exernple ctnd ,,acordul perfect dintre un pictor
gi un critic se realizeazl firl nici o intoleranql
Proliferarea ,,tendintrelor" 1l zipicegte pe anlaior" .trin partea celui dintii qi firi slugirnicie din
parlei celui de-al doilea"2, iar polemistul dezabu-
in fiecare diminealS o noui ,,speran1i" lnsotiti zat cc'nchide: ,,De la tnceputui acestui secol' a
t'sista't, poate , rn'aterial doar peniru cinci sau
de cortegiul sXu: negustor, critic, amator si-tecula- $is',cir.rsies"e.a.. .rRstie;"ots.lteuslcanau-raenuosfiiicgaui itcbaldreeocptjutosasttiietidccailiureen,z-ecaauarceefossste;t
cinci sau Ease articole posibile, lncircind textui
tor, tncearci si declan;eze o noui bitilir a liri cl,l tot felul de metafore ltroprutnr-rtatc de la psiho-
i.ogia formei, de la bud,isrn, cie la fizica nuclear5
F{ernani; dar sala goalX, sau ocupat; de cltriva
s:ru rnai qtir"r eu Ce uncie?
tovarigi rimlne firi ecou. Atelier nu mai esisti, ,,Critica de artX este deci tn acelaqi timp in-
,, qcoali" nici artt, ci numai ctteva grupiri ci:.re evitabili 9i imposibili. E.a se dispenseazi clte-
pictud: Bine
se lnnoadi qi se deznoadi mereu. Inflaqie ..isme- c,datri de ar fi ca 9i pictura si se
1or" face iluzorie orice tentativ; de clas'-lt-re'rt po,rl.i dispinsa din clnd in ctnd de ea."
sau de sintezl. Pentru a putea rlspunde cererilor
informative gi exigengelor arti$tilor, criticul este

constrins si ofere, dupi cum spune J. F. R:r cl,

.,o reflectare a teoriilor qi a vocabularului estetic

cele mai anonime din epoci. In fiecare sapti-
mlni te poli disrra citind articolele criticilor firi
sI fi vizitat expoziliile despre care se pre!uirr-iir.:
ci ne informeazS": vei vedea atunci ci toate aceste

1 Numai ornagiile rezervale,,valorilor certe" 298 Rerrcl, Conrre cettstfies, La critique d.'art peut-elLe
vor urma" ca Bonnard. Van Dongen, Ficasso sau cle ltt pebttarel, Paris, J-I. PauverL, 1956'
atrag ?nci muilime;t.
299 ReveJ, o7r. cir.