Rheims, Maurice - Viata de artist

moase. Le admiri pentru ci este ,,de bon ton" dis- scopuri mirgave. Fundaliile sau ,,rrusrurile.. sinr
cuti despre ele pentru ci aga e moda; dar nu cum- adesea o forml de a se susrrage de la rigorile fis-
piri: un tabiou nu este scontabil"'
cale.

as$imi Tile6pafiifecrutrtaogtecceolnecliunzcioan: j,o,AarrtSeitenfraucmeosat sseecsoel STATUL PROTECTOR

mercantil, avem produse, dar nu capodopere. Arta Adesea lipsit de clienli, de protectori sau de negus-
tori, arristul contemporat-r rimte nevoia si intre"sub
va deveni o fabricalie, pictura un procedeu, ta-

blourile nigte mobiie; iar noi. . . noi, domnilor, pen- protcclia srarului prolcclor, cu condilia cr acesr.i
tru ci, nu vom putea lti capitalipi,
vom fi simpli eorrceplii

muncitori". Crn urma si nu-i alicneze liberrarel de
sau de execulie.
Cr-rrind tnsi, romanticii, urmali de impresioniqti,
Cu ocazia Conferinlei Inrernalionale a artigrilor
nu mai inleleg si fie tratali ca nigte furnizori; care s-a d.esfigurar Ie Venelia, in seprembrie iSS2.,
Jstrlianieqrdc.iuleoedarsrr.5nVa, clrrnltelisogcinntriieedcreeicnamonlaaasniraAriinrsrLurig9ltc2us0ir,di,rciprleoeiccnutStorrgaJrdcri.ilaalalatenir,siul,iondtdrin!ic1;iia;9;t5re]i3,-
arogindu-qi dreptul de a picta dupi gustul propriu,
implnindu-gi-l clientelei 1or, ei deschid calea unei

.rol er.. Un grup de pictori cer ca statul si nu se
mai ocupe de irt5. Th6odore Rousseau, relutnd
fraza lui Paul-Louis Courier, proclami: ,,Ceea ce

statul lncurajeazl lfncezegte, ceea ce ocrote$te moa- Iicieze de garanjiile qi de*favorurile pe care srrrul
rVeii"la. -JuMie6sdiLciifsortgreubeu,ieprvotfnedt ugtii c;
anarhist, sus{ine in- le acorda oamenilor muncii. Dar patrunderea pic_
circuirui administrariv pr.rupu,r. penrru
qi cere ,,si fie torului ln
chis Institutul, si nu mai existe medalii sau alte
recompense, arti$tii si triiasci tn anarhie, care este functionarii lnsircinali cu lnscrierea silicitantului
oundereficneigniesimprtentcifsici uatininsiELi9m54es, egruiepi td. e*ipi icdtoer.p.Lr_a
viaga,^care lnseamni ca fiecare sX se descurce cu
p-,,tfurrrtuevmirliio,tuss"riiolenfiucaicamal;daeifmifriiiecegaphneiidrhim,ilapatutebs;.laicsuui-ilmnsu-e
propriile-i scrne au afirmat ci..sint arti;ti pictori. pe ci se
pi"dicat de baza aceasti pretengie a lor?' Tocmai ln aceasra
t'onst5, problema. E suficient oare si triiegti ,rr-ol
mai existe
va obiqnui si aprecieze singur, fiind desigur atras
clre pictorii cale-l atrag printr-o manierX moder- tr..t.cieir:t?llugduaieiltsnleda;usepcmupqcsiiiu.rcsarm-mooUprl.ezSiarxg.irAetlolrf.ictiroiillrinctucomat5-or0teid0mpjdipucouttoella?,arr-izirni"prilenc"sa.aolza,rundplpeuatpcceio-nsa"zrs_e;_,
ni. .'G gi nu printr-una-greaci sau renascentisti".
Si nu mai existe Saloane oficiele sau de medalii,
dupi cum nu existi nici penuu scriitori' Aqa cum
oiiqtia din urmi lucreazi singuri, ciutlnd si-9i
plaseze lucririle ln vitrinele cumpiritorilor, tot a,leSl?uri, pi.:ltind in memorie dureroasele exemple
astiei si lucreze gi pictorii, expuntnd ln vitrinele Millet, C6zanne, guyguil sau ModigliJni,
care n-au izburit niciodari si-triiasci dc pe urma
negustorilor de tablouri. Acesta si fie Salonui". muncii 1or, trebuie oare si nu recunoaqtem i,alitatea

Fe misuri ce protectorii ,,clasici" dispar, aPar cle artist declt aceluia care lqi consacri .u pasiun.
a19ii, reclamlnd cinstea de a prelua flacira. Prin- intreaga. acrivirare crearoare gi fiece clipl elaboririi
operei de art5, cu riscul de.a nu rrii'de pe urme
cipilor de odinioari li se subsrituie ,,funda1iile".

Clnducitorii acestora slnt animatri de scopuri ade- .;eri.ii.;nnSpudaeun,is.unci-ruanromta,r.iedapleccucetlileout,ai,radnilnciuba"mcrer.icanp,cueiccaottsroniti;sre.ioigdcpteueerpdadalpceieeic?ciiatru.cpraaernect,raulu.o..

sea foarte diferite. in timp ce unii dau dovadi de
dragoste pentru ard $i de un total dezinteres, al-
1ii. in spatele unor aParen!e prestigioase, ascund

rneserie de completare, adici pe dileranli? D^ar Capitolul 15
atunci, dupi ce iriteriu il purern deosebi pe profe-
PICTORUL FATA-N FAIA
sionist de amator?
-\par astfel doui tipuri de cariere care corespund CU ACHIZITORUL
la dbui categorii dc pictori: independenlii care se (Negoful pini la s{irgitul

dedici tt.tp gi suflet irtci cireia i;i inchini inrrea- vechiului regim)
ge r-ia1a, iespingind orice concesie,-.qi..pictorii cu
lliet-tteli ."t., d.*b.t.tivoie sau chiar firi de voie, se ,,,4.rta trd.ieSte din tablott.ri proaste i din capodo-
put't in serviciul clienlilor lor,-acceptlnd si redevini
i.*" .. au fost pe vremuri: furnizori. pere, de aceea niciodatd, nw ,ua mwri; artisttil se
Intervenlia statului ln arti poate fi ln acelirqi l:v:tneSLe ctt. piitte Si carne, de aceea r,rcare cJe
lo,rnte citeodati."
timo salvatoare si periculoasi. Cei care se tem
*d.e,osro-rc.i-e.t'iii(lreevsoolucigailais,teoapmeenmii- omturvnc:i.i,arlSzTbPoqinteilredae RcDOI,PHII 'IOI,IIFEI{, I)(,ur nlots sur qrr. 1(/tr.s tobltour
.iib.r^t.t le sclerozeazi geniul creator' nu trebuic
s.'r- uire J;, ,inlp de zece-secole, clerul a impus qi
.l ,obi..t., fapi car. nu i-a tmpiedicat pe B.otti-
..lli. p. Ei C..." sau pe luerct si dea cr'irs liber
qeniului 1or.

pridiciunilor, organizeazS, In mod oficial furtul

obiectelor rare. Procedeul nu tnttrzie si se ris-
plndeasci, iar Pompei tl experimenteazd. in detri-

mentul lui.

O astfel de admiralie pentru arte devine suspect;

in ochii vechilor Romani care vXd tn ea semnele
prevestitoare ale decadenlei. Noii tmbogSlili aduc
cu rnari cheltuieli tablouri gi sculpturi din Grecia

qi Egipt. Ei stnt atlt de bogali lnctt ajung si achi-
zigioneze fragmente de bronz cizelate cu trei secole

in urm5, ,,gi fntr-attt de uzate lncit nici figurile

nr.r se mai disting".t

in secolul I, arhitectul Vitruviu, pentru a satis-

face gusturile unei clientele care se mtndregte cu
capodoperele picturale ceie mai prestigioase pre-
fI n toate timpurile pictorii au preferat si recurga vede, pe lingl silile de mese gi saloanele de con-
Ia intermediari declt si-gi operele. versatie, lnciperi rezervate rablourilor; ,,ele vor
vindal singuri
imbelgugata societate ro,mani din secolu l avea, c;r trebui si fie arnple gi spalioase". Neron, departe
gi burghezia actualX, gustul opereior de art;. Pli-
niu se pllnge de faptul ci ,,virtejul afaceriior ;i de a asculta sfaturile marelui arhitect, aduni co-
al obligaliilor te lndepd,rteazd, mere{r de la liber- mori fabuloase. El merge ptni acolo, spune Pliniu,
tatera de a admira in voie fastul cetijii qi spler-r- incit zivorXgte operele lui Amurlius Fabu,llus, picto-
doarea sculpturilor qi picturilor. Pentru a savurir rul sXu favorit.

in linigte aceste capodopere, t1i trebuie timp liber, trle la rlspinriile oraqului n9ui peisntei-ndepciletleolepicnlai--
dirilor publice, toati Roma
singuritate Ei o iinigte desivlrgiti". Voga de c:rre coteci: lui Cicero li este suficient si stribati mica
se bucuri obiectele dvelnatrtdi,u-pi in secolui lui Cicero
clisranli care desparte templul Fidelitilii de mo-
Romanii se dau ln antichitSlile grecc;ri
numentLli lui Catalus sau porticul lui Medellus,
favorizeazX negolul curiozitigiior. Originalita- pentru a admira capodoperele lui Aristide, Timen-
-tea
lui Damasip, negustor de antichitlli qi puiin the sau Parrh'asios.
filozof, exciti ver-'.- lui Horaliu. (lunoscut cle
cbiqnuiqii rispintiilor care-i spurieau ,,favoritul lui O astfel de desf5qurare a fastului zgtndlre$te
Mercur", el avea l; ll.oma o ,,dugheani de vechi- licomia statului; Agrippa sugereazd lui August
turi", urnbllnd dupi l-'ibelouri rare, lacor.r de tot
si confiEte toate comorile de la proprietari gi si le

ceea ce ,,arta statuar; sculptase rnai grosolan sr,u nagionalizeze.

turnase rnai dur" gi netemlndu-se la vinzirile Amatorii care nu au posibilitlli si coleclioneze
publice si supraliciteze. priceput curlr era, la un artt de ieftin urmlresc cu pasiune vlnzirile pu-
prel considerabil statueta cea mai grosolan lucra- b,[ice. Inceplnd cu Antichitarea, scoaterea la mezat
ti, ln aparenlI. Printre toate felurile cle antichitSli
gXseai la el ,,ligheanul de bronz in care holomanuJ este metoda cea mai eficace folositi de obiect pen-
tru a circula. Mirodeniile, hetairele sau obiectele
de Sisyph lqi spilase picioarele"l sau poate qi
de arti stnt din timpuri strivechi vlndute la lici-

,,talerul uzat de mtinile lui Evandru". La Roma, ta4i e.

capturile de rizboi slnt la originea multor coleclii. : Plirr iLr icl Bi' rirr. ,,1. cz,

Verrbs, care trece drept mare me$ter ln tehnica

Istoricii latini pretind cI pentru a-qi pliti dato- La Paris, pe timpul lui Carol al V-lea, neguli-
riiie, oragul Sicyona a vlndut la licitalie plnzele torii de curioziiili se stabilesc ln jurul bisericii
1ui Pausias, inventatorul, se zice, al racursi-ului- Notre-Dame iar pictorii la poarta Saint-Denis,
La Roma, locul tntllnirilor tuturor rnisililor 5i mai cunoscuti sub numele de poarta pictorilor.
amatorilor lumii mediteraneene, meseria de vin-
zitor 7a licitatie este considerat; attt de bXnoasi, Priviliile giuvaergiilo,r, tlmplarilo'r, miniaturigti-
incit N{artial, revoltat de spectacolul oferit de lor, alcituite dintr-o dugheani ln lormi de terasi,
se lntind clt pot de muit pe stradi, lmpiedicind
acest or:1g, ur-rde cultura e disprequiti gi cu totul circulagia pietonilor ln zilele de sirbitoare. Ate-
supusi banului, scrie: ,,Spune-mi Lupus, cirui ma- sliaeuresleprselnmt t.eaxzpauzsiepdeentroubiaceipcrou.f.iftaa1ac.istpmreariismiuriltt
posibil de lumina zilei. Lucrul, pentru a evita
esfru li incredinlezi eduCagia fiului tiu? Nu-l lisa orice lngeliciune, se execut; sub ochii clientului.
te rog si se atingi de cirqile lui Cicero sau ale lui
Virgiliu. Mai bine invali-l meseria de harpist sau Negustorii cei mai bogagi sttrnesc admiralia fru-
de flautist, sau mai curfnd, daci are cap, fi dir"r el moaselor vizitatoare. Castelnau a regisit in ,,Car-
tea celor trei virtuti" a Cristinei de ,Pisan ,,multe
un vinzXtor la licitalie." aminunte asupra vielii de interior a acestor per-

in evul mediu, comorile bisericilor, ale princi-
pilor qi ale burghezilor bogali alcituiesc adevirate
soane." Vizitind-o pc nevasta unui negustor care
coleclii. inceplnd cu secolul al VII-lea, Englezii era lehuzi, autoarea nu-gi ascunde uimirea fali

lgi manifesti interesul pentru obiectele exotice qi cle fastul cu care este mobilati camera unde tlnlra

mai cu seaml pentru manuscrise. Biscop, abatele np.rreatinolai soeplrnima'eugrted; epeCreiptiriu'stinnt acoperili cu taprserii
mijlocul clrora stri-
din Jarrow, merge pini in Grecia pentru achizi-
iucesc inilialele Ei devizele doamnei, brodate ln
lionarea de texte clasice. cartuge. Cuvertura de pe pat, nou inventat5, este
dintr-o stofi de mitase gi argint, cearceafurile din
Evreii 9i Lombarzii, care cumpiri. de la cruciati
produsul jafului lor, intrelin, din Flandra qi pfnS-n plnzi fini de Reims au costat peste 300 de livre;

Itirlia, copoi tnsircinali cu depistarea a tot ce

este frumos. covor.ul de pe ios, pare de aur".

Url negulitor parizian de origine italiani, Gia- Doamna, aqezati pe pat, este tn.rbricati lntr-o

como Rapondi, este unul dintre furnizorii obignuili rochie eleganti de mitase stacojie, sprijinindu-gi
ai ducelui dc Burgundia. l.a.J martie i404, el
plite;te 20 cle franci lui Jaques capul gi bralele ,pe nigte perne frurnoase cLr nas-
-unei,,Bpiibctlioi rl"n, pentru colaborarea Coene sau Cone turi mari din perle orientale". Cristina ne spune
francezi gi-n latini. ilustrarea ci aceasti ,,cocheti" nu este nevasta unui mare
sa la cornerciant cum ar fi cei din Venegia sau Genova,
ci doar solia unui simpiu negustor cu de-ami-
Ducele de Berry caut; attt obiectul cit gi pe cel
care*l creeazi. intr-o scrisoare din Florenla, din nuntul, vinzlnd la nevoie gi pentru ciliva gologani

ianuarie 1408, Pierre Salmon, unul dintre informa- in privilia sa.

torii sii, li recomandi un artist din Siena, demn La Paris, negustori'i de curiozitili ambulanli
de toati atenjia;. .. ,,$tiu ci doriji si vedeli qi si ipi instaleazi tarabele llngi hala de grlne in mijlo-

aveti lucruri bune qi pl5cute precum pi lucritori cul mormintelor cimitirului Inocengilor.

de calitate qi desivirqili ln arti qi qtiin1i." Daci inFzirilielenicciildoujreonaise- afarl doar de mirosul exalat
ducele doreqte si-l cheme ln Franja, iEi va ruga pcijutetar-ea de cadavrele prosplt lngro-
vistiernicul si faci cele necesare pe ltngi un geno- plimbi
vez numit Jean-Sac. Ducele ti rispunde lui Salmon amatorii se printre morminte, ln
unui panou picrat,
dindu-i aprobarea sa. a unei cirli de rugi-

ciuni ornati cu miniaturi s:ru a unei pie se de Dup:l tc{minarei: riizi>ciului de o sut*. cle ani,
pttsonceavrnteeiteliir.lznoiDelrenlec_r.ctu.aulP_ldiirleiecv.aismleemngcuiirairriieljtirai.tmaveooqri"disi.ig:fri uirtcrrsli.tjiauoclsarcdd,ir.uimbl.iopn'vroerid;efoopgbreirjirree,d*ati-;i
orfevririe adusi de vreun cruciat.
sinr acopcriri c'r ]arrri,rirrri satr cu Iresce-
In evul mediu prestigiul obiectului barbar cores-
punde nevoii de- lux gi de exotism.. ,,Comorile"
rsrerecenradsottiarilelordiBnersmecaonleeleaascl uXnIdI-lyeiaaEsitiazii
veptrtirti e

XIII-lea,

cFaoergnm{ineetqilei9oinccarutuec.inidasilncilor.lieipslsiiietlu5lrmui dpatornaddboebsefbisnrcloedcnauiatel1ecusuiit:a\uluiraril_r;5.ii ct".r1,.\l'd.ifna.zrirs-nirrruicil..e'rsipi,nrirnbfclrircittca, crrc. se 1in in piele sa,-r pe
cu bijuterii din Orient care treclnd prin tirgr-irile
casei cleiunctului au un 3s[_

in Evul foIediu chiar, corpo_
crairlrrrclen.llit,esgeusprloinregstci,lcn:elbliunzigurlitcee{dree o
din Amalfi, Veneqia, Lyon qi Champagne riring asemenea con_
pini tn Flandra Ei Anglia. se face. Conruni_
ccall\.sor.fittanreetr:erea.cirnupgctuliel.cellrurtzouei-irlsricslroau.i-rcc-fIXhaucniaacccrrrllei.rgvri.il.rite,n-"prezoad.i-rrrensririi[pi-p-egriu*ciillio,dipl:iler;ci.sei,u"strined,az.eli"ern*otvamirnebopnltone.t5roarrjnpiir,.iao. nsi"ueien_Il
lnceptnd din secolul al XII-lea, eceste tirguri
cunosc un mare succes; clienlii stribat zeci cle chcstm, sau decizie a uriui ofijer de jr_rstitrie,..
leghe ca sI asiste la ele; dughenele lmpestrilate 5i
adesea luxoase se aseamini mult cu cele pe care
le mai putem vedea gi astlzi ln pielele din Cairo
sau din Marrakech. Unele din aceste manifesriri ln secolul al XVI-je;, p.rrizienii se pasioneazX
comerciale sint atlt de importante lnclt alcituiesc rl)ilennattrourr.,a.clrels)irterirItietigdeii ciud.rrc dini re vinzat"ri gi
un fel de expozilii universale. Practicienii gtiinie-
lor noi se aduni aci: medici, garlatani, birbieri, nortireiul fnsircjnat cu eva_
cIduuearrgteeaarndliuei rcroriirurmrri.iiliorBersroscccoacaur-su":ir.nlialreemrseoesszivateti;ndRzieir"g'illOnear,di*pitr,ionb-c,;jr_Ji*cppriXi,
negustori de ierburi ;i oroscoape, smulgitori de ce au rrecilr cu mari chehuieli prin Venelia sau
SG.((ll)rafcaeft:nuarto-fumfpvdhar..ee,arliic]atBreartl-teaeuitrgcrrI.ooirt:lnlcouiJtrmp.cta\feu,r/uiemivl"vzra;aaisiitrniczjeriaalcepjuebrndito,eourarrtprplfc5nee,nle",oc,a"srrepicrdebeosirrnpe*oaran:ri:raujcesflcrluaX._ili
dinli merg cot la cot cu negustorii de stofe, orie-
vrii, diltuitorii, scriitorii.

Pictorii ofer5 publicului ultimele lor produclii" U.carcrina de Mddici care. i;r; dieennI,."iriUd."isp'"u*rlX-
Asemenea fermierilor din Cantal care-qi trimit ne-
vestele si vlndX untui, ouile qi giinile la piala drrcclui clc Luynes gi carctinriului
tirgului lnvecinat, tot afa, pictorul Jean le Hol- rnrnte, rut;rr;c de corp gi lenjerie de rnasi.
landais i9i trimite nevasta si-i vlndi ,,produsele''
pictate la tlrgurile din Brabant sau din Flandral. dN.ceIsuaitrbPciuraoracisreercoiir1sciruirlraienghiuapieleusosre,oiraa5nrnecvaao.sioigaetrsdeiicniilaeprloedlnduel iFrvil,efrnnle-t
Citeva secole mai tlrziu, tinirul Murillo i9i \-A
expune la fel plnzele la tlrgurile din Sevilla 9i zare slnt scrlrre. De aceea de fiecare datX ,r.l ,Xrrt
prezentare declt rreizeci sau parruzeci de obiecte.l
Cadix.

Plni-n ajunul Revoluliei, aceste manifestlri vor

avea o attt de mare importanl; lnclt cu ocazia
celor doui tlrguri anuale de la Troyes gi de Ia
Provins, negustorii striini cumpiri sau inchiriazi
cu anul case gi chiar biserici pentru celebrarea Cu rcari acrivitatea schimburilor, pe arunci nu

cuitului lor. cristau ariticari J;.i curu ii concepe,;, astizi. ci
oll;fr')cerricr[oier.ricirrrciina:rprlli,itooarfreev,rci ogni steidlaelria. tCl cuarraa!cucleseirr.riuol
t
C. Van Mandcr, Le liare de peinturc, ,,.Jcan le Hollan-
(ltr\
408 I Din ,,.1,,r ,:.ie 6tr,;nge des ohjets"

und ilctivit;iii principale. lv'I;.rre1e rregol riste exer- liu pc pl.rc, nimc',i trti rn-ar fi pritut corlI''.118;c
,.,.i..,ri o.rslfel ric ltrtrare pentru un pre! lirit
clt.r': cie iu;i;i .lmirtor;i c.r.re trrtc.rzi riit'e'.'i r'.r
rrrti5tri chiar claci rcvtnrl obiecteie iichiz-i{ionrte
<1 r rr ain1e " .
alL,,,r amatori. le)ilr,roersrucli;'irtlrceiczuccii;lrsiicstfej.cn,lri:ir,'i.i,nru-
1,a 24.1u!,ilst,
Cc'resp,rnderrg,r 1ui I)iircr pi., ;urrrri'rl s"Lu r,iiLr rr-aclevir, ipunc
o prrte, o-leri o inagiue ,-les;rr: . dc l. i,:ii;,cerc itt c;tre pier.i; drlr':laci
care ni s-a p;strat voili rliuns. dali dou.{ sute clc florini,
cum arita viaqa zilr'ici a unrii artist. l)iircr c.".' al putcx
pune cu umilinli. gi i'rarrclieie pririiicl.nci: clit.-r.t si-mi
r,il,ur|i-ccrre'r.-izlrr-ilujil'nrrl-lrai, ss\triii.crr1ql ci,t1,ci1tr,rc'rrl-fal'olroerui;l,i..i.!(tliicicl-ii---,irla'lLrrnc'v,iriaiidcr\cir;ucr'rAns-j'rt'rIf
rre'orrie si ie faca falii: ,. in Iri,'rrldra, iii I.r;.''tJ tt.itr' l.utcal ciii;F..1 ir")ilc,!r i11-- pictiiiri{ . . .
zlctiiie, iir to.rte vinzirilt ti .rtrte cii:s"iruir p':c' Lir '1 noieinl.'rie ci ii rispr.urtle lui I,rcob iieiler
sorralc, in toate raporturile mele cu Lriri.),rrle r-1.
care se inrpacienteaz-i:
buna sau proast; condilie, iLnl ldsi 1cr..ri, irr spc-
cial cle cirre D-na Nlargirret.rl, c.lra 1rr r:ri-; i1'rt nrinat. tori arti;tii il
nirnic perrrru cl.rrurilc i,ictiic qii l"rerltri: lLrcr,iril': .'Cind tairloul va ii rcr-
cxecutJte". nu'"r'r fi
vor acll.rlr'ra Si
prelrrit 1a ntai pu{irr dc irei stite rle fiorini" }-aq
in anul 15O7, Iacob tIeller, rresristor de ;rc,st.r snc,rrcalrercaimnc,ac.ei'',fpirrt,-a,r,m,nc;l.c1,at ispee,t1ctlu.r,lilci crii.e.p)t.rcc'c\iiroi.rrietiislct';irnrarilnrft'irqcAlt''n;''lj'l:u''tic-tlczi-'
vuri la Frankfurt, ii conrandi lui Diirer urr triptic

destinat impodobirii capelei Sf. Tom-r clin hiseric;r

dominicani a or.rgului. Schinrirtll c1c sil'is,.ri c...r'' . oie, trur.irai penlru el' de cttlo;rrc trltramariir dc:
lurmeazi tirlp de u1l an (dtrrata execrrtiei 1i:rcrullri) cl,rr-razeci cle ducali. {irii sI pun la socotcalri cr:lc-
reliefeazi cit clc complic;rte cr.tu raporturjic ciin' l,rltc cheltuicii ...'
tre pictor gi client, ccl nril; :r.l,Jsca trilrlrrv,:;i pe t'liciltul
L:.r 21 rnartic I 5lo). 1',-r$icitotrrrrcl.l'iLl r.i1t'r'sagi i
clemne de pilns. 5lati1it'hc1rroduel
siti si aibi r;iirclirrc:
L;r 2E august 1,5?7, Diircr scriez. . . ,,Aveli ].r Pllti it.icoilcc lucrcz. iirii, Prctet
rirbcl'rre, t.rbloul duntneavoastri tl voi irrccpc irl- .i'rs., ciar crecl ci. nu vtri 1-''rttca'tcrtr-rilril u1l asifel
dara ce termin lucrarea in curs ( ") $i ctt rotie clc t:iblou inainte dc R-r.rs,rlii . . ."

c'i n-am lnceput lncX lucrul la el, l-arn 1r-rrr tic ii atrage clirt nt-ru iltcrli;.r lci,o,,rioni..asStficilaCtric I pcrii
Ia tinplar clindu-i ;rcestlria banii pe c"rr: rli i-a1i ccl pulin patru srttc tle
facc ile cc:

renlis, N-a vrut cu nici un chip sii niti l.rsc Ciir .,(.iri.rr i.'rca,l1 prirrti 11c 1e iir'." cccl ce-i1rll c'rlrtr
pret defi crecl c.l riu nrcrit;l atit. Apci l errr rl.rt rimpul p.rr*.I-,'t cu cxecut3-rea l'"ri costi' nrai
rriill'

unui aprctor care l-a albit, l-e voi-rslt. r:rrnirtcl P,ttfti Jn,-.clucl" deci carc nri-e ircncficiul (' '. ) Si
si-l auieasci siptinrin;r viitoare (. " ") \'reru si clac5'n-o sl tr)icinptlilraicr:lincefi-rc(l'i1c1i
fac un lucru pe cilre pLlI;ni <tati:citi ar i'i irl vcii r''cc1e:r, itrresc
s.r-l pirstrez- am lost st j r''rli()r

srare si-l f ac.i.- l)rr ace;sta rrii va cr)s l.r. lrttite rtc,ou,c.grri.ni.ulrrttSl,rtss-ctnoaeat-lssccccc1ricieusr;<izlrctto:rizrlcrrirar:tee,ir,zcic:;,iiurcl;aivccrilcilirilrlt.rirrpfcnicorrolitrcrursIprieClrltilslcntuieeeultal'tciner'ue"'l1tn;o5ital0rczt9;aie.psriinecnu-:-
ttop!i bur-rc. D;r.i l.-L Ni.iriiilerg irr z-itr,'. Stintului
Ang,rstin $A7 .. ,\lSrecht I)i-irer''.
lu1cr;ull9persltrericicinc1is5pCre3z,cl')cieiruz".Iileit.{oEnlliit3ersn,ri iinnices;pc'r-ir-
soarea cu aceste cuvrnte: ,,D"rci n-rr ii fost si v'i 411 nt.nfriir,,ntiai-niai;t"i'{,,,.ci''nr,udJui'1.afrtct...rtciirS'uaariiblitoiclpte,aeirsvciavuo1"ilni.i;ttosr(c;\)rllp.ercna',firrCl';.orr1eiurc'itiatanirrsivi'rct'trzl'lccr-itetarcpllic'lt.tirnrf(.s'ers\uirtseltr"lili;rlr'i-'lj.lelepincc(lier,eslt

,'rLrr',r r.t, sJr.r r:ol t]riiniLrl.
h:,;,'tiL/rt?i r, .1. Pt')!'i,)r- 4lo

dcmniaurieniarf^mzenpdao.lc"utnc.e.rirrSAiuarcairerbpislfaoi.oeiruparfltirlilnercsts;euuted,rtetdinsnad5, 2ers-ilfsfitlrceoi;rruirrirenilniig-eeniaeist1;a5ii.n,C.rDp-,nq9eLaianiirnserferearuIci"in,a"rusfioinslr'u5g_tlli ca va raLi cu o suti cJe 1lorini mai pulin decit
tvqaclnps\i:ue.}-iirt):rrlirioctrtdvvceli:einandl,xr.ccpeelcIai.eiimnindiudddIclilia.tee.Luri_rz.lagreplfcirimlrglnrnoarcatidabreuutsirlJnlnoislrniatr-iti-;d[srhec(mle-.gpalafc.:rimnin--re"inerjm)fazt.nliircrljilcrne-tmlurcaeipninlu.ilcicao"rllsneotrtluiesjic,r.tnrlsn;a.eic"u.aqtu'uiLpDi'ipai.n,oillranrccrorriarsctorgriirtiormiernt,"i'ptf"st?do.q;di.eu"ir-ot,ura;fitsd'nii"i"ier,.;ra;.ricsr;.el;;e.{Iij ag fi scos cu tabloul . .. $; vX spun c-au vru1r
sd mi-l ia aproape cu forla (. . .). A fost execurat
c,: ceie i"llai Lriu:e cuiori p.c carc le-ani pr"rtur ob-
1iue. E pictat cu ultranlarin de calitate, prirncle
gi ultimele str:'rituri ;i finisajul, fn tritul cinci sau
$ase stratlrri ( .r) $tiu. ci dacX-l lineii curat ifi
va pistra rirnp de cinci sute cle ani toat; prospe-
limea (. . .). l{imeni nu m,i va n--ai convinge si
e-Ix-heucrizltcurnn-rtai bruloguatcealre?ncseurgei irtlta nrunci. George
si-i f;,Lc o imagir-rc a
Fecioarei lntr-un peisaj, cle aceieapi c.liniensiuni ca
de asemcncr ci mer:tj
acest rablou qi tot atit cle marc griii. F.l voia
pe care le cer, l_,a chiar si-mi ciea patru sutc de florini. Am refuzat cate-
recrrnoa.)[e cele' r.lnrri sttte goric cl"ci ag fi ftrst reclus la sapi c1e lemn (...).
rnuit. $i dacl vc-i vcli
c*e fiorrnr mai Dar .trei, tal'ilc.ul va

l;scrrn\rte,isuaa:oc:;:cbtr1.u-.iaa'enspnld1e_aoui.lzeu-cgr:epvtef:cirla;nni.uo.gsmrurctglrl.iqonilrrronAi:uiojrvrcgl.iiitneni.e.dress.rlurpi,-dieg"npliuanitieasv-,fcc;..iipuicsdnsorepenudipeppitvraai;i_priitrrnaicuelomesscir_elueris,lacrvce;lmicer.ritcXseapi,'ai[rl'srfiridlaiiin'rn,uncee;sklci5racfnc,uo,mirint_vcrci-io-li!l la dvs., peste un ai-r sAu doi sau
luat Ce pc perete
i.rehui sI fie
pentru a vedea dacX-i bine irscat" Ti voi cla atunc:i
lnci o da.ti cu un lac special pe care ni:neni atrrul
fi:r afara mea nu-l poate face: el va mai clure.
tncX o sutl cle ani (...). $i la despirchetrrre"
astfel persoi:r.l c1e fa15, ca sI nu
sulere rrreo stri-
sX fili
cXciune (. . .). Nevnsti-me;r vX roagi si-i ctraii c,
rnicX rlsplar; pentru serviciul fLcur; asta r.irllne
(T_l-)r.;iL:irrarrc,2rc6aapraeuregrevliuisz5rtirrXte5iinr:lgli{,isae[li,mrymbiraaslia5tiunolcbflrqiuiinn.carij rer.minar.
Ia latitudinea c1vs. Eu nrr rnai ara r-.'.ici o pretenlie
nrli n:u!r etc." etc."...

urr ul tim in sflrqit, scrisoarea din 12 ccton-rhrie 1509 ne
i::',i ers: ,.Respccre!e n:ele mo.i inrii. ctri:X ,-',.nrnul,:
Incob Heller! Conlorm ulrinrci d,,,s scii,nri, yj Iiniqtegte. Totul e bine clnd se sftr;egte cu bine.
tab!cul ,,DragX domntrle Iacob Heller, aud cu plXcere ci
trimit bine ambalat qi previzr-rt clr roate

cetre neces;rre. Lo-asrunup;rdeedaftlolrdini ii.{"Sr,issitrnrnihiooffr.cJa"riei slnteli rnulluunit de tabloul melr, pentm care n-am
nruncit degeaba. NI5 sii-nt fericit cX nu v-a.1i sup5-
mi- dat inci
pe cuvlnt cI rat in prir.iirl;r pli1ii si hine a1i ficut. Cici aq
faa- rvi si m,ri am n-lai ous inci din l,uzunlrul rncu. fi putut obline cu o sut; de florini mai niult decit
v,.rhirn de tiinpul pierdirr. l,Lrrc:nr si mi-a1i dat (. . .). NevastS-mea vI mullumeqte n-rult.
capXt. trei li Niirnber,:. r\cegri Darul cu care a1i onorat-o tl va purta in aminti-
o sut;, de sure de flc,rini, aici p' friinsnebipnlercciagci ian_vaif rea dvs, Tinirul rneu frate rrX rnu,llun-lette de ase.
rnenea pentru cei doi florini trimigi drept rIs-
f i trirris florini [:rre mi*ar fi
l.il:l^ul p/irir r.-! a vi
cmsIearCivrmircCXuilvcr-iadg.ep_rcifelitteofin,gisaiuddtui.vicLlseelcf"lr.o:itrri pi-l1ei,r")1nrr.r.ui.,)rz.;cbpceraelfruloiecrgrienredi
plat5 (. . .). l,{; intrebali curn trebuie si-l lnca-
draii; vi trimit aliturat un proiec de felul cum
!TdS_frr.rsic.aanca-eacc1eJi,srfriiltur;cicrmcueupnlr[rua-fn;itsrrX!Fr,si vucapcolsrrrro.ir*,.,d"oopurer.irt;tzi]-e"r1c-i.,,ii:.cr.p.hl*itr.ur. i 412 l-ag incadra daci ar fi al meu. Dar puteli face
dupi cum vi place. Acestea fiind zise, vX urez
viali lungl qi fericit5. Dati ln 1509, vineri tnainte

413 cle Saint-Gai1. Albrecht Dtirer".

}tatr:Lrielile dintre pictori ,.i clienli siirr oi:ignuite in parrimoniul familial, conteazS, ca valori imo-

ln timpurile acelea gi, cunr lu existi recurs jude- iriii r r:.

cirtresc, ercifrii Xntrebuinieaz.i lor felul de pire- c.l.ivPerrr:,tctrL:r]raaniaemvietnatep,igRuubbierenas moqtenitorilor prin
tlicuri pentrlr a lncasa ce li se cuvine. Val L{ander
polreste$te ci ,,Jaques de Foinclre flclnd intr-o :,-i precizeazi. in testa-
chipul iui Fierre Andries, un cipit,rn englez c,rre mentril sau cum si se procedele cu bunurile s;rie.
Trei ciinrre prietenii sXi, pictorii Frai.rz Sn,vders,
er;l rin rnare lXudXros, nu putu ob{ine plata lu- lean \\'ilders,
crarii saie. n-a capftul rlbdXrilor lndrizni si vop, in calitare de Jircclues h{oermand slnr desemnali
ln ternpera ctteva brrre ln fale expertri. I)upi, cumpXrarea unui lor
seasci. lnclt clpitanul p5rea ci -p1e,:rrst-.n;riuhri. de clr,uizeci pi noua de tablouri de citre regele
este pugciric; Spaniei,, pentru suma de 27 QAA florini, tabiouiiie
astfel

p"rrtretul fu expus apoi nrivirilor mulqinlii. Auzincl r:in..;ise. mobilele pi antichitXlile au ficur obiectul
de cele perrecure, ofigerul veni s.i-i ceari socotell".i uI Ine:irrrr'ltniezi1r6i 4p2u. blice c;1re a avut loc lnceplnd din
pictorului pentru o asemenea
ti risirunse ci personaiut nu obrizuicie. Jeques

va fi eljber.,rr eiin
lnchiscare cleclt ln momentul cind va acirita crrstu!
integral al portretului. Cirpitanul sflrqi ririn e _q; TAXELE
executa, certnd si disparl barelc, ,'per.r1ic cart
flcuti foarre u$or cu ajutorui Linili br"rrete". l'u Coruleriul cu tablcr.iri'le morlerne ia un avint attt de
rnare incir economiqtii presimt ln aceste schirnburi
Piisiunea pentru colecjior:area obiectelor prll:r internagionale cauza sustragerii de capitaluri, 5i
st,ipinire nu numai pe mernbrii aristocraiiei eurt,- preconizeazi posibiiitatea perceperii raxelor. ln
Rudclf de Habsimrtr colecqioneazi inci 1598, Laffin'ias, adversar al liberului schimb, sfi-
pene *
tuiegte sI se interzici intrarea a numeroase rnir-
in s*cci ui XVI obiecte mexicrrrre gi r.rhl.'rrii -1n'sayri.1're" turi 9i sugereazi impozarea tablourilor moderne la
care azi le-arn r-rrrrni intrarea lor tn Franja; el acceptX, aga cum fac ;i
l*a-reccialer felul acelora pe gi pe m;rrii ncg;usr.rri.
rninistrii de finanle actuali, iniportul liber de ta-
gi pe bancheri blouri pi sculpturi vechi de cincizeci de ani, adici,
dattne] de la moartea lui Francisc I.
Londra, Faris, l3asel, Niirnberg, ;\ugsbur;1.
Iloma, Florenla, Venelia tgi disputl de r-nr_r'lr supre- \"Xmile urm;resc cll mult interes traficul opere-

matria negoiului cu obiecte de artX. lor cie arti. Breughel lgi vede astfel poprite c1e
citre aclministralia olandez5 doui ptnze pe care
Negustorii 9i misilii oiandezi lncep sai lichidez.e incercase sX Ie expedieze clandestin in strXinitate.
Taxa de ieqire se ridica la o treime din valoarea
colecliile de arti srrtnse timp de douX sute de
declal;,ti; Breughel bombine dar se resemneaz; s;
ani de rnarile familii *ur"p.n.; colecfionarii srri-
bat cleja mlrile, iar in 15i0 }.icronrl I rrnpor ard. pli.teascX, cer/a carn tlrziu . . in'tre timp vameqii,
prii;rul, ideea organiz-irii tra tr.ondra a unei vinziri grlbiti sX recupereze taxa, procedeazi, firi si
complete a tablourilor qi obiectelor <'le artl prov(:- mai aqtepte, la vlnzarea picturilor la tirgutr de
nire din Flandra. vineri" In modul acesta un amaror avu norocul
si achizigioneze dou; frumoase tablouri de Breu-
Unii adunl colecjii enorliie, chit ci er.eau s[ le e""g1shrteaelr;rp.,cen;nrbtOraulad-ne.udmtaaabimlodpueu,rn5ie2ixtodadexeerfnlloaer.ienAxi.pceoInrlatc;icidhTeilanrertuucgihinnedel
revlndi vreunui amator englez ln nromenrui ridi - 4t5 este ubtrigat si faci o serie de dernersuri pentru
cirii prelurilor. Activitare"i acesrore care inceplnd
cn s'l.irnpele lui R.embrandr qi terminlnd cu btrlbii
de lalele, impune o organizatrie cornerciali struc-
rtui;riarftuSr,iloobri;ecetleeleatdinegaprrteifrfriirn; datttrr'rdt'r:teridcic;i.r5rci
restul 414
inctL,

a ob jine scutirea de impozite pentru clterra ta- aurarii, birbierii, croitorii, telalii, to{i oamenll care
vlnd irnagini, tablouri pictate sau l.noricsecospouil
blouri comandate de Sigismund, regele Foloniei" plctura, sau care comandi picturi de
de
In Spania a fost nevoie de intervenlia lui Ve-
liz-quez pe lirrg,r [-ilip al I\ -]ea pcirlru ca !'alc,;- a le vinde, care fac specul5 sau c;re le expun ;i
bala sA inceteze si mai fie perceputi pentru ope- care le curnplri pentru trafic; precum gi pe to-1i
rele pictate. intruclt aceast; tax; se punea pe cei care curnpiri obiecte de sculpturi pentru a le
rnirfuri, artigtii spanioli o considerau cu totul
revinrle, curyr stnt scutrptorii qi stucatorii.
degradanti..
corlERTUL CU LUCR.UR.I DE OCAZIE
in secolul al XVIIi-lea vimile din majoritatea
lirilor europene fac vz de dreptul de-a reline la Ilersoanele care f:rc con-rertr cu lucruri de ocazie
prelul indicat de expeditor orice marii care parc joacir un,rol in cetate_ lnci din Evul Mediu. L,i
a fi fost declarati la un prel c1e nimic. intr o reu$esc si se sustragi autoritSlii corporaliilor,
scrisoare adresati in 1779 Caterinei a II-a, Grimnr cleoarece sint considerali nipte bieqi pripidigi.
se plinge: .,a oprit ia varri mapele cu desene ale. }.lomazi, lgi exerciti meseria mai degrabi 1n aer
lui Cldrisseaur i s a spus: e imposibil ca un singur
om si fi ficut toate acestea, dvs. nu sinteli auro- liber sau ln dughene situate la intrarea ln ora;e.
rul ci negustorul acestor lucrXri: de aceea treb,uie {-a sfirqitul secoiului al XVIII-lea ei se instaleazi
si plitili taxa de industrie. Firali prelurile pen- in trnprejirrimile Luvrului. Plni la revolulia in-
csitunst tnriuilim,'aiici etn$tiac,,enae-geupsotocrii, de ocazie", dupi cuni
tru a ne putea fixa gi noi taxa, gi trebuie si, Stiii ocupi locul pe care-l
cI daci puneti un pre! prea mic vama v-ar putea vor lua rnai intli bazarurile iai mai apoi rnarile
cumpira totul la prelul stabilit." La Roma, auto-
ritXiile de stat sau religioase nu stau nici ele cu rnagazine.
mlinile in sln; printr-o buli datati din iulie 1611,
papa Urban al VIIi-lea decide ,,ca toti aceia care lre irtunci. ,,iucrr-rl nou", produsul unui artrzanat
vfi.rcl imagini, picturi de etatraj, internrcdiaz.i sau .ipecializat si proteiat, costX foarte scump gi nu e
accesil--il declt-boeiiaqilor. Nimic din ce mai poate
traficheazi obiecte de arti, r'or fi ccnstringi si fdieuttiniliizcahti.gteturies,es"ci.utltetcle5:trehacindeilne
pliteasci ln fiecare an, indiviclual, suma cle 1C de ocazie, lucrurile

scuzi pentru lntreginerea qi nevoile bisericii Slrta mlnl-n rntni,.plni

h4artina". [a uzura t"otal5. Dar ,,brocanta" este supravegheat5

Cjtirea contracteior sau a inventarelor ficute clupi Slnadienat-pLruoca,pesudbepcrietrteexdt ivceirsreeviulnraznitdoer.ulConr-paorreaqvioiieie
deccs ne oferi o idee incompleti asupra metodeior
cornerciale 1n uz pe vremea lui R.ubens sau a lui sL prezinte maif5 noui, interzice negustorilor de
Veldzquez. Tn general, arhivele nu clarilici claci lrroerntl vtnzarea picturilor,,proaspete*, adici

sen-;niltarii slnt arnatori sau negustori. in realitate, execiltate de un *"istr.t sau de cltre unii dintre
plni la fralii Goncourt, existi foarte pulini ne- rniilocitorii sii. Un pictor doritor s[ se descoto-

gustori.,anticari" sau proprietari de gaierii. La roseasci de une din'productiile sale trebuie s-o
13 iulie 16tr1 cind papa UrLran al VIII-lea desem-
t'ac5 el lnsuqi sau si apeleze la miilocirea organis-
nseeeozci,uppriinctur-onebguolil,u. lpoebtioe1c;te.alocer;ad.er'aarert,_i,lanRuomes,ate, muir.ri corporativ. ln schimb confreria nu poate
vorba de negustori speciaiizali, clt de comercianli rinde o operl de rntna a doua, 4 fortiori , o bu-
catX" execntati de un fflaestru vechi sau de un
de toa.te ielurile care vtnd lucruri de ocazie pen-
striin.
tru a-qi rotunii beneficiile. Textul lngiri ,,1ucri-
torii ln n:arrr-iuri, cjz-nrarii, r'inzitorij de mitinii, 4t5 ]inindu-se mai la o parte, diverqi indivizi fi-
417 cir';el parte in general din rnicui cier sau din nobi-

limea de robi se lndeletnicesc cu negolul Ia dorni- Dupi o cceircteatabrleoudriislecrseatil,e,Moardioataireprseudraptreizear:rsui

constate

ciliu. No,bili scapatali qi p-cr.cisoelliori,riui sdiuiip. ai5' mi duelrs"-, revindute cu un preg dublu unor mlsili care, la
chid de buna-vcje porlile rindul lor realizau un beneficiu substangial, oferin-
du-le Ia Roma, altor negulitori. Pictorul l;i lu5
lfcanaosneadarieonmstiaienmnliaimtsaceirnuehaaomptr.iespriigisccariitroedsire,oi-lqoaisrzcaei;rdigueaizite.aai dcoropermsirciaonlnrucidlniip.usiTiLloa'rsrpit,iarner,_i_.l c.tr-lainiusntoadpe9,eisr,pelrlneecmshaairriieeinadilmuuipnuoidrcnoaibretel,ra,cllosnvrsrittiabritin;tucaioturilanugeiu.lerl
clintre negustorii cei rnai de vazi. Atunci el se
tarnent liber sau a unui R.enoir den"rn de a,l'ln- prezenti. I'ntr-o clipitS, Mario obtrinu un conrracr
frurnusela. De la Renagrere lncoace ei formeazi o prln care se preclza ca va pnml cu o tretme ffral
aJmat; lntreagi la Venelia, Ia Florenla, frecven-
tlnd atelierele marilor artigti nruXt declt ceea ce primise plnX, atunci, cu promi-
in ciutaie-de rinere
ralente. F,oqt-e intreprinzitori, acegti internediari siunea de a fi angajat pe timp de un an.

recruteazi ieftin arrigtii cei rnai dibaci, ipi alci_ Foarte adesea, artiqti nevoiagi stnt exploatali de
tuiesc. capitaluri, curnpiri ,.recoha", cu
ciimensiunile lucririlor nng"j"r., anticipalie, citle confralii ,,aiungi". Carar,'aqgio n-a scipat din
fixind ghearele unuia dintre ace$tia, care-l obligase ani
p. .ur.' l" ln gir si execute naturi moarte, decir cizind in
vlnd apoi cu aminuntul la preluiiti, cele mai ridi_ plasa lui Prospero, un alt pictor negustor a cirui
cate. clienteiS nu aprecia declt,,lucrurile grote;ti".

g.rRm.isafroibnldnefiosreialemgaiudl edcsi.rruneaciidaoraecensetopruoreanmrendia. La aceeagi vrerne, ln Olanda, pictorii lncheie
pAudteevrXnrrcar.licmu aceigt trni uaianpeagrgoilnulnuii,cisulnnteci ucoarprlotrarnliai-i contracte cu colecjionari mai rnult sau mai pulin

Lseipslniggiridjeeassccriupduelea,dlqipiolsntcuhi ip^quiiehrcainea suliclienr 'sd negustori, care se aseamini cu unele contracte re-
ca si se poarte cu el ci qi cu un sclav. clactate astizi; ala este cazul lui Gerit Dou, care,gi
unui artisr cedeazi toati producgia- suedezului Pett-er Soiering
contra unei pensii anuale de i000 de florini.

lnlffonlluoomsEmrroeiilnainuaarisiis,i, dFlpoVnell_ouacqiasnnuudrhfedseirutema,lrrn,nao,Badintz,raauaosrlljeuieesgci"iuka.-pp,nsuegpisnae"frjnneireeruar"gzuuaci sriorcrtieourlnrieeudclauaodifrneiccBcli,;ril1eirrat9ihI2oncsClu-ce Lipsa oricirei legislalii privind dreptul moral

Pi.aotCvieinsforiesnamdululp.iera]\dplaeorniooupidiiaiorrFreidoignriitlrnecasaitverittdiasetteoisipei benirericrerc,.areoltdraii",- sau dreptul de autor li incitl pe pictori nu numai
ficatoare. Acest pictor de flori, care de nrulri si copieze fdtd" cea rnai mici jenl operele confra-
vdreemluecirgui rviird-ideeaocinaztrieea, g-ian p' croiudduaclifeapunruuliunieLg.uastnour lilor lor, dar mai mult, li semneazi tn fals. ln-
srtsvriieuiimzc.plebnriaonrcidatolru-cscosi5i5-zpirsint,tfiaimiepei,lilmnnlmEiuuilfilrlltur,aiticipi.cricinemMaipmear"aia.r.efrmii-trnuiei rfderuuiIsnisalniucuciseoi-iilclr,i,icngrpeeeriearisseusaerczelc,a.iaae.- cepfnd din 1635, Lorrain line un catalos al ope-
relor sale, din cauza nenum;ratelor imitaqii care
sint puse ln circulalie. Indiferenja-- manifestati de
citre cea mai mare parte a artigtilor faqi de no-
triunea de operl originali are de ce s; ne gocheze.
&{ulte contracte privind acest gen de industrie
dezr'5luie faptul ci pictori buni, adesea foarte ln-

destulali, lncurajeazi reproducerea, exploatlnd ln-

demtnarea confralilor nevoiaqi.

Tn 17A6, Iacob de Vitte angajeazi pe timp de
patru ani pe Ioseph Van Bredael, ca si-i recopieze
opereie lui Breughel de Velours, din nou la mod5.
Bred:rel va prirni qase florini de tablou ln primul

419 an, opt in al doilea gi zece in ultimii doi ani.

lDczallier d'Argenviile. op" cit.. t. lL ,,l\{ario di Fiori,'. 4lg

Mul1i artiqti olandezi emigreazi cu spEranfa ,de ir, zilele care au utrmar Regenjei, starea iillan,
din shearele acestor cimitari ai artei" {Jnii ciarii a Franlei favarizeati tr-rtreprincierile fuIanl
a scaoa rnici Rritanii. Englezii dceaguirnXutssiu-cgcieasisvigduereRopmri a"'i,leAgmiu-l
ei se stabilesc la Roma, formind o negoluiui cu arta,
dintie
societate corporativ; hotiriti si reziste pretenli;
is,tocnrddararnoqisoPcaiertiast:e'Acatriencseepnuutn-srei$tsecaniotirgma;iizceanl[a;
1or AnceagduesrntoieriiloSrairnotm-Launci.AiRsoXmseansiui sstriangtl domina-
sedugi qi
iici
*ulnzali de ,d,teagbeloaubrail.ein1goarCrrur;scticcela"sceai rme,iivltoncdiuite;i cA are drept scop perfeclionarea artelor, ca sX nr;
apro,rpe rapeascdr ce ne ma,i rim,ine ;din comer!, arti.colele
pc
chiar-omului de pe stradl sX achizilioneze, pentrtt
citeva livre, lu,cruriie frumoase pe care le credea".l de modi, p,ompo'anele (. . .) $ e de rnirare ce prc,-

grese a u ficut de p,e acurm ln pril'in1ir af ,ssto!:

rezervate -pcrliinecnipfeilloer.trebuie si-i vinzi ieftiir, iar fieacuri costisito'are, peniru care eran-r ciutaEi tn
Acestei li-rmea intreagi".t
calitatea nu conteazi. Nimic surprinzitor daci
trei sute de ani mai tlrziu mai gisim lnci atttea ln l\farea Britanie raporturilc dinrre arti$rr ii
tablouri de o facturX dubioasi. Dexteritatec. lui
Bassano qi a ucenicilor sii le lngiduiau si tri-rreze amatori iau tntorsitura cea mai simplS. Pictorul
cioui sau trei tablrouri pe zt. ,,Iacopo Eassano
lucra pentru negustori, furniztndu-le lntr-un rirnp se fere;te de intermedieri gi firi cea rnai rnic.-j
foarte scurt un mare numir de tablouri; el picta jen; trateazi de la egal la. egal cu persoanete cle
cu o repeziciune uimitoare gi de ia virsta de doui- ,.scrcie,tatc" nretinzind si fie plitit cu bani gheaqX
ca ctricare furnizor. ln secolul al XVIII-lea, por-

Iretistul renumit dispune de o mare sali de a$[ep-

zeci de-ani plni la optzeci gi doi n-a lisat penelul tare. locul unde se lntllnesc oamenii eleganti care
't-in sI flecXreasci ln fala portretelor tn crrrs de
din mtni"1. ln
crxeculie, alezate ln neorlnduial5 de-a lungui 5rere-
A,Iulli artigti, printre cei mai m:rri, sint nepisl- timp, uga atelierului lirpin".5
1i1or. Din timp
de un valet ia,si ioc de trecere maestrului cardr cil
tori fali de problemele materiale. Poussin, decit rrn aer preocupat, stribate sala, saluti gi ciispare.
scliczinsfursutnitotearaec,epstreefcehreistsiuinisepeesccahriveeizee.
consicier"i [,Jn secretar factctum sti la dispoziiia publicutrui,

I{ariette clezvX,luie identitatea frumoaselor necunoscute ale
si nu fixeze niciodati
aiir.-mi. ,.ci avea obiceiul sale; scria pe s;:atele clror detalii vestimentare urrneazi si fie pictale.,
prelul pentru tabiourile
iucririi voia s-o flcascze, trimigtnd comunici prelurile, prime;te comenzile.
lnapoi suma pe care
ln plus declt evalu.r:;* el. Hogarth nu eziti si publice pe cheltuiala r:r o
banii irrimili brogura unrie figure"azi, reproduse, lucririle care
Poussin n-a primit declt gaizeci de scuzi sirit de vindut. in '1,761, cu ocazia unei expozilii
Laimosul tablbu al Ciumei, care pe ireritru l.r Spring-Gardens, adkeazd, un catalog finpodo-
urmi s-a re- hit cu un frontispiciu gi cu o vinieti desenare de
vlndut cu o mie de scuzi"2. Obligat fagi de el. in josul unei pagini figureazi cuvlntul ,,obiit'"
Chanteloup, Poussin ti scrie lui Jean Le Main, la scris .,ohit"; era oare o greqali de ortografie sau
19 mai tOlg c5" nu poate si-i ceari 5OO de scuzi numai o aluzie la erclamalia O! bit (,,O! cc [ru-

clt valoreazX tabloul pe care i-i oferi.. - EI se
va muitumi cu 2OO de scuzi; totu;i, daci Chan-
teloup crede ci nu-i datoreazX clecit 100 de scuzi,
n-are declt si faci cum doregte. ca.t;") exclanratrie de care se serveau sc pare adesea

negustorii de tablouri din Anglia cin,cl 1e prez3ntau

1 1. Farington, Iarington Diary. Londr:n, Ftrutchinsm and clicnti ir:r ?

Co., 1923. 4tl 1 lMarquis d'Argenson, oP. cir.

2 P. J. Mariette, Ab|cedario, Anecdotes des Bea;t'.r'Art:. 4?0

Constabie oferi persoanelor cilre de obicei nla-
nifesti inreres pentiu pictr-rra sa un prospect inti-
tPuelisaatje,le,Tdeerif0u,l3D5 -mlu,isClnotnpsrtoapbulesepelantr5u2Aoefirsaaniec"i,. intre noi beneficiul . . . Clncl un amator avea un
cele de 0,30 m, pinX la 0,60 m, ia 1C50 dc t:rlrlori Lrun flceam tot posibilul si-i dezgusrim de
franci; pinzele de l',25 rnXL m, vatrorind 3120 ir. cl, penrru a ni-i putea astfel apropia; simulam
Contrar obiceiului tnrldicinat de o iumitate vinziri publice, la carc ofeream tablouri proaste
de secol de a avea o mare consider"rqie pentru
pe care le suprasolicitam lntre noi, cu sul'ne cxor-
Lrirante. Amatorii se lisau atlt de orbeqte prinqi tn
piasa lnclt doreau cu tot dinadinsul si tre aib5,
negustori (Durand-Rue1, Kahnweiler sau Maeght dlndu-ne pe deasupra gi un beneficiu, numai si le
achiziqioneze ei. h{ai mult, le sustrigeam tablou-
stni asociaji ln mintee amatorilor cu reuqita lui
Renoir, Picasso sau Chagall), negustorii cljn seco- rile bune (. . .). Daci un amator fiii cerea pirerea
lele trecute slnt considerali tn general fiinie clelnne I ir;rinte C.-g cumpirir vrern taL,iou. aparlinind
de disprel. A profita de pe urma muncii pictorilor, rl uirui negugitor care nu era d_ in societatea mea.
p..toi". .onsider"te p^tirn.ci*i"udsreecpot luol el XVItI-lci spunealn ci nu face nici doiiS parale daci pro-
practici dez- ;' prietlirul nu-mi figiduia cel pulin un sfert din
irilte bieli nenorocili,
t

gtrutit"*i.. Farington Diary asinileazi cimitarilor l prclul evaluirii; apoi dupi ce cideam cie acord,
4

pe ce1 care se ocupa c$ viuzarea de talrlouri- Pic- il furam pe bietul amator clt pr"rteam mai mult.
iorii lnscrigi la ACademia Saint-Luc se oblig5, in- Cind aveam rm tablou de care nu rni puteam
cepind din secolul al XVII-lea, sI nu prrctice descotorosi, ll ascundearn un tirrp. i1 murdiream.;
comerlui, iar statutele Academiei regale interzic il duceam la vreo biati persoar-ri pe care o cu-
membiilor sIi sl-9i deschidi privilie de tablouri notteam, apoi ii sp'rrneam clte unrii amator ci
sau si exercite orice fel de iomerl de artir. De existi uir tablou bun dar slinos la o persoair.l
fancreimeap,inaXlegaetrlteeaadg-rneeuitlYli i:96aeve-la,edburubtltr!l, care habar n-are cit valoreazl; qi ci, din lipsl
Acadernie de bani, slnt silit sI pierd aceast; ocazie; nepu

dcfect de-.r

fi ,,femeie" gi solia unui negustor. tinclu-l curnpira eu am venit si-l anunl pe eil
Astfel, pinl ln ajunul Revoluqiei, in ciuda in- spunir.rdu-i c-a; fi mr.rlt mai inclntat si carii tn
teresului ditt ce tn ce mai mare al pu-blicului, mlna lui declt in a altuia, 11 evaluam la o sum:i
ranzacliile rimln limitate la nivelul cirnitirriei" re"lxetrrqa,aorsdi-inl acru5rn9pieraec;ebstaonimi iicupmrirs-enceaadceo, rnpprelicaelceremduclu,
Preotri de curte qi tineri sclivisiqi, cu o acuarel5 cXruia eu li lisam o suml infimi drept recomper-rs.i
de (larmontelle sau cu un desen de Saint-Aubin
sub bra1, fac dimineaga tbziu turul budu:rrelor tn pentru binele pe ca.re rri l-a ficut . . ."
care ,micile marchize gi domnigoareLe inrreginute
se lasi pe mfna cameristelor. Acest pamflet aratd tn ce grad gustul pentru
picturi se lntinde plni ln slnul ciaselor miilocii,
Un pamflet apirut ln 1.776, intitulat ,,Confe- coustituind in acelagi timp gi o punere in gardi
siunea publicX a unui brocantotr" dezvXluie multe tmpotriva unor practici detcstabile. E vorba aici
lucrr-lri asupra moravurilor. Omul care se spove-
Ferre-La-Mule, di la ivealX de un fapt nou, cici publicul nu este ocrotit. Dac;
'dfierlgter,u,qt.irneoacrletceavrae din ispriviie satre: falsificarea de bani te duce Ia qtreang, fahricarea
,,Eu stnt
vlnzitor de tabiouri gi mi asociaseryl cu :rl1i trei. de tabiouri false care uneori valoreazX rna.i mrilt
decit greutatea lor in anr, nu atrag,e dupi sirre
Ne duceam pe la vinzirile publice uncle se aflau orncuonlidlanmnaacreea. sSticpriritiovriniit59.i criticii de arti r5-
cle obicei alte doui sociedli ca a noastri; ne in- nici
ghesr-riarn acolo mai rrult de formS; tablourile ne rnin Diclerot pronosti-
cheaz6. prelul tablourilor; ll recomandi pe Cl-rar-
erau adjudecate aproape pe degeaba gi impirlearn 4rl din; hlarr,'eazd, voga de care se hucurl Pierre; dar

,123 se pare ci nu se hazardeazi niciodati si discute

cJespre nego; si-i critice metodele, ca gi cur:n lu- h",loAtrcrai.cisletomriigcteii specializali in scenele de gen gi ta-
crui acesta ar fi nedemn de un scriitol sau ca gi intlmpini greutili in vindere:r' pln-
.e Lim pentru r"lu gtiu care motiv, n-ar <lori s5-gi
qiardi prietenia unor negut;tori. ?entru care mo- zclor tror. La tr5 februarie 1770, Cochin, impre-
sionat de a.ceast; situalie, ii propune lui I,tar,ig"y
Tr ve, oatre, s-a cenz$rat el i;rsuqi ln -rr;.lr:uscrisuX lnfiinqarea unei lorerii. 2OOC cle t;1.r., ,rlnclute"ci
SalonwL ciin 1761 efectutnd ln legituri cw ,,Zi* j284Cliivr0redefielivcarcre. ,-Aarrfci oJncsrairjuuni sressfpcerc.,tranbpielari
ohirii Si Flav'a" de Vien o supriffiare de u{riipre- surci. cJe
cjncj
z.ece rinc|-lri deosebit de veninoase 1a aciresa rre- bi-
icte peilrru a deveni membru in Comiietul de con-
gustorilor de tablouri? 5d l5sirn lurnea si judc'ce ducere. Zece pictori alegi dinrre mernbrii
,dupi urrn.itorul text regasit al manuscris;.rlui orr* D'iret r.,or exccuta inainte Acade-
ginal: ,,Fl,rra este o figuri mut; care nu-mi spune dc cel pulin qase de l august un tablorr
picioare p. pntr.t* 9i jumitate a.
nirnic. Aceast'i bucatX nu-mi dezv;iiuie declt trn cirrri tcili v.r Ii stai'iliti ill idunarca gcnerrl.i.
Ca prcg dc lucru fiecare va primi sunra Je -l.oCO
singur lucru, anurne ci hojomanii nogtri iiequstori
de brocanti. cu siguranji cX at nzlndut amiculrri cdfiaerpelliavvsraea.ic.1,iauirriraosi,f.3itrr5a;sisres, idplaurips6olirn1eiix,,pln2irCtarOr-cOoad,,uernoneagitnicraexrpero.rzovrioloiri-
nostru Baronr.il o hucati tiiati dir:tr-Lln tavan, sotl-
nlndu-i cX e un tablou. Nu existi comert in care
sI tnttlnegt'i mai mul'ti rea-cre<linti ca ln ecela de cul'-ri". t--iptig;itorul i;i r'-, alege o pinz.r dintre ceic
tablouri; te fac si te dai ln vtnt dupir un tabiou
prosi pe care-l plSte;ti cu ai-lr; te dezgusti cle o zece exp,.ise. Cele noui nunere urmLtoare vor de-
scnrnil prin acela;i procedeu pinzele ril-nase. Ca
piesi excelentX. Tabloul unui maestru, sau ai '.rnei primi de consolare, o stampi, scoasi dupi. pirz.a
qcoli l1i este prezentat ca anarlinlnd alt'"li maescru c:rre se va preta mai bine la reproducere, va fi

sau eltei gcoli; o copie drept un original. .Licuiesc, inmlnar;Yr tutilror acelora care arr subscris-

picteazi din nou, lungesc, scurteaz;. I{u e z.i tn fiU.-1etrc +U.CCO cJe irvre vor rcpartiz_are asrfel :
cere cunoscltcrii cci mai buni si nu fie trasi ne

sfoari". Autoriior 16 OCC de ljvre

In preajma Revolutriei, o serie de factori eco. F.levuliri protejat care r.a col:ia
n,rmici qi soriali, inflatria cresclnd5, d.ezvolrare ; rahloul desrinat gravurii
Jrnrrsi,riui, cLrnstruirea de ,,irnobile pentru lnchi- 6CC
riat", ar fi trebuit s6" favorizeze n€gotul cu cpere Aritorului tabloului, penrru griia
cu care a retutar tabloul . 2 4CC
ele art5 qi mai atres pe cel de tablouri; c{r roare Gravorul va rnai primi o primi,
de tr 400 livre dacl reu;;egri si
?lcestea pictura nu tnceteazi si pie.rdi din preq; exccute gravura ln acel an i 60C
.cursul vinzirilor publice o dovedegte" O artt-el de
rs:ietugrorlluieiuisecl'tjaqtiofraepiaLzrlrl"rai ctiti Hirtie qi cheltuieli de imprimare. 1 600
lipsei de crganizr"ire a Clreltuieli 9i regie
obiectutr de art5 nu esre 2 4AA
iuci anreciat ca c val.oare de ptasa,rnent. Criza
':ie driof,e$te de asernenea suprimirii corporatisrnr-r- Amilnr.rntetre operatriei sinr revelarcare. Mai lntli"
Iui" i:xisti o sumedenie cie negustoregi, prrccum gi
nrr:.lqi cornpanioni care, fie din lips5 cl.e iaient, fic reiese cI dintre pictori (erau dela citeva sure Ia

clin lips5 de noroc, slnt condamnaqi sI f;rc1 rnunci Paris) ntrmai membrii Academiei sfnt chernali sI
ele negri tn contul unor maeirri. Ei devin i:urni-
zorii micii burghezii Lrrre sc inrboglgegte vizlnd beneficieze de ea. Exarnenul proiecruil.ri dezviluic
cu '-r,eirii.
424 .r2s de asemenea c; maestrul, pentru citeva retugiri,

iuirnegte de patru ori salariul copistului ales de al't-
fel dintre ..elevii pr'oteia1i", care, cu alte cu',,inte,
este, adesea, fiul sau elevul unui coleg academician.

r,.)ir r"ir i r-ri riilicrrt al gravorultri ;i irnpoiti'i.nt;i c;'1ril CapitcluI 17
l1',:tr,:{rec,:uiil f ic rrtribuitri trucrirrii acestuia nl;lrch'iaz:l
CCTA.
pe crre amatorii il poarti de pe :'cLttrl
;t;iirrpelor ctl tirai lirnitel. vtNeAREA LA L.IC|TAT|F
'lr,- anii care preced Revolulia, -rrtiptii indepcn'
atunci cle citre Ac;rdenlie PIATA MCDERNA
dengr, respinqi iiti Sl'rint-Luc gi aclese'r redn;i .;ii

<-le eii rre cc,ttir.lria la

1on,r:i1- pretincl r-Iu numai s[ triiiasci iie pe ttrnla
si eibi 9i autoriz-a1i* cie .r-|i
ltr]rl:il,.-Ditieieliu"curtieri,leG. ;1f
ln 1780, un oarccare i\dvenier, cropulle c"r cci
rnai illni cinci sute de :rrtigti parieieni indepeil-
cienli sX-gi uneascl eforturile Dentru a-;i esptlnc
Iucririle iltentiei publice pe tot parcursui ,-rnuLui'
aarrtxisvteual^. aOstpfeelrer:lrJg.rtzn-uciisdiistrpaotenzibeillerramroftli
An;atcrii ",f iri,ciut! iatil inttrele criteriu. al ailei! ,.lctun tut se
clireet cu
elisprriaie itl curslrl tit'ci vi'ziri :',u51iLc r-trt \-'rr !1rtii.5i:ine:

cjc,l'I:.-,ra indrtir.iLul.i ilciriclerer crp"z-irici. t)i" *---- L;':i.r':'re e wt actc.",iitttL,ir[isL, t-)i:
Ci.t!ci.re
f;'.\ :': :r'i l ler. aleri",i <.lc ...tni;ri i pr.'r-".1t1i 5s trpli;r-' ; rsintl.t: mt.tit,
lti" miri cd i.nt]. ttt! s-Li c'r"crrt crrrd il{eiierelor r:,u.n:
,,Cie iorn face cu puhoiul de lucrlri cu" care vonl
fi inunclali? Scopul Acadenriei ,r-a fost niciodatie 'i t'eci isandantwL cotci Bar.rei".
1'. \'iLlON. Les dotrihJrs {irrisliiul{s, J6iaj
acela qfcii-lre.ls-c;crnufuolpmrtmoa-rjric"o.arlanetctstlievdicezliiinslt.;iarilgceencirr;ilailnl'titcr:rrnrtcereitclxri.ce1e1p1:toiciro-,
tonr.

Lrllu.l
s5 :*: eletlir:e,.artel.or i::1re,tpclciiT-i i;r,ijtrtor:'-rl de-

]..r.,teria. . . ltr:pt'rzilia oertlianetttJ',. . . \iinz';rrc; l-l
lieit;rlie. . . In aiunrll lte'loluliei rrcitr'rri1e llletrqtsitr

,ilra5t.,.

qiilor cursului monetar pi a crizelor financi:tre, ne
o ieri o inugine cic'spre noliuneir cle ,,cot5" "

I\4intea nc.rstrl a. fost de totdeauue uimiri dc
prequrile considerabilc ale obiectelor cie art.i pi
ulaci omul de pe stracia irdmite ca Giocontla satr
\/enws rtin Mili sI fie evaluare la sute cle milio"rnc,
opera unui ariist inci, in
1v'ieaaliccseiptaa t.inrngaiii greu ca astronornice. Or, existi o
prelr-rri pictura
in to.rte
iii,c:gr:eir._1fuenrdnarrmi setnutra..llrp_i ,,a curiozitlqi.i" : mo-
dcclt cea vcclrc. tiur-
pr'rrile o;'crc1.: moderle oblin sufragiile arnatori-
lr)f, pcirlru cir ele ne seduc priu noutatca 1or, prin
jrreri;riilnrii.niaq'{ia'ra-rdctuleai l.cigrois,netpri;cbrdnu.tiierputas;itrcmoaanctocorlric,lileiplolplrcreiv:rteire-ralriiii,daeli;sr;ac-cczapirre;e-i
f- ora. cuvint chcic ln vocabiilarul !-noclerll itr'l ,,r; oderni* cosibilitigi speculrrrive. irnhitrininc'l,
-,n-lodernul" vede cum ii scaci atu-urile gi orciurile
;fL;';"-.'";r;iti,""i;J-i.;"pi;'i"-;a-.;.i-u.p;t'iJ''rcciirmeatrlllticc,tblruleetcl,ta1.ntcfeua.lfiricc1eoaiiuxbrceliee)c(ciuicct'toainnptnldrsrrluuetlils1turtiu:irnl,oilardoilaleeslpelacacdsorrtitsau'rrtcrbgllpii.plnaeleatltr5rlerac'i s;: resinit. in 1772, cr.r ocazia vinzirii colccqici
l;";,L"m; n;r.tizaurneaarmticaotlerdiaclululuxi,qsieimirpr'opz,niteul)s.,ic.liinncel*rc ('rozei, trei t.rfrlouri clE I-e Bnln, morl irr Iir9O,
,.int r.-ljt:decate in medie Ia 100 fro,nci, pe cirrd cu
cincizeci cle ani nrai cievreme opcrele sale, con-
sirler';r:: ir.rc[ .,nrocierne", rr"lo.*i io.-rrte scunri).
,{s,}iu.'r:tra;crl-accit.ei pvs;ae-rrcv.srenidisesidtccearp-i cc!Islc-Beadsurnei6inzvliete,gnrit'r,urartioiirrmtulcbuleiut-rLalrnbi iiarr,'iri,o;-
i;Rlli;n;;o;iyecefrfduersmnetdeo'a.aatl.positrlaoerqc"eltia:erpt.aeluopdieeemdsaaete;lit!tniic5pPi af9aarribttedericcflicianrn-rorittc.rcdiurccici rcaiai'irotleel1"asro- iurninos,,bottin" al pictorilorl a reler',.rr nunrele
t.;ca;n.-h-^.;r.i;tiO;ptia;1;l.l;or;p.;-i-ieui"G,ttr.n""ia"g.r"cl*io"'.,lctt.-a.b..ttiira.irelei,"alRiccra.t.at.ocroptttadeiLralrc.arerl",ip;ir",rrotf.uracsraazt.leateIererrtnuesittcteu)aiu'neblslict'szeatl;tauaiictduibamhleieceiilaeilrttiuma'iirnrrsnern'cterir-ulla5eeeoliutipddsiecraciiirnulc5trdei'asaefcNdccivaneuiomifsanprrte-ic-iil ;1 cca o sutl douizeci dc mii de pictori, ,si daci

:ceastl 1',rcrare cu siguranll nu menlioneazi rrici
.r sut:; parte din rrr-rruinmi itriuml pdedoeami: emrriicc:c1irnj cJirsluItie-
rii:t :,ljr
peneL ln
,.i:;rri, ingelegem ctt de greu este s; pogi intre in
.ricst i;rimos ,,ciub ei cclor o suti".

Acest fenornen ;rl cotei este rciativ cicstul de re-
c;nt; el lgi fece aparigia pe nrisr,rrir cr neqolul ln

i';nira in cAre eril pracricat sub Vechiul Reqim
rlricle.r' clispirrd.
..L- a+ta dc asprirnea qi- de. inteligenla vinz.:ato-
."iU .i i; Pini 1a ivire: cotei, pre;urile operelor cle arti
..r..t.-al' C" piiu,l..-, achizitorulr'ri' Aceasti in- r1'iinl,ofcu;.1tirziabteut.aEr:leol:neurtccloorn;sititcueiereariplorroainpteimnpicliiotocalarteir
':rrr r,.reccclclrr. In crir'sul secoleior trccute, tle 1a rrn
forli intre vtnzltor 9i 1ry11or este, 1i
;-;'-;;D-;."'"i;.;,tio' Ranoibs.ertv,insmccolrditnaeuibr-lieoiuLsruitdadobevilRiicreilnaiiolmirX'oVUne-tlderieal-i''
chinezeqti. Din aceste tranzaclii reies i Se'oasrian Boltin (t/ri.{--185-3), statisrician fr,rncez: ,t
qi AUC|."9 r-'i.rclat '4ltnanal::l coirers:iui, dcnumir Borizrl. N. R

1", H;b;.;

.ro.*in,-tur;
ifi..* , conclr'rzii'' care cle;i rimin supilse fluctua-

an la altul, adesea chiar de la o saptimini la alta, r:lc iui Poussin sint pistratc cu stri;nicie cle ciliva
Jucriri de aceeaqi calitate, de aceeagi importanqi,
gi de acelagi artist sillt negociate la sume deo:ebite. ccrI\''rtcruiornLllemlmdal:umtaosr.rai.-tin.\riLnterNarepi uiirgce2gasiiibtse.erlroilnu,etLigfcdrciueraeciscrltaeavpiproeiriannc5rzttagoaoaii,bnrrmueilanolbdauinaaruricDeoialmu-csllgeuatitiiiiesdsaal)oocrioeerauuicms;ni;siil,erriunna.nir,iriic,c.,ccltljlcraiu.il.erri
ceirninlciritemvoancdaiazuiirip, carvmeriet aluaidu'l'ni1aitaiind, eRuabretirs.its pistoli cu exceplia unuia crre-i qi mai scump',.
;i o

sau

Pou:sin s5-i;i fixeze siirguri prclurilc.

[)eja, in Antichit:lte, opcreic marilor maeptri g5-

sesc cunrpiritori la preluri socotilc ca prodigioase . .IJrturr sute de pistoli, cu exccplie unuirr c.rrc.i

ln vren-rurile acclea. I,{nason, tiranul din Irlatia, )ut rLnrnrnc,ajozjr;erssccpul.ioennlnpdt"eu,nluItaiacsfoliinrnuicdipu. -rnseoect.Lilzniirn.iaftcarerserunap.qrritaisvi.orru.proAlristeut,*i2ria._ir,
achizitionei o operi apariininri lr,ri r\ristid,: clin
ltlue.igi iiiniierur,unoseisa.iiln5a, sisrtafaezulinlddneu-sv,reicnhplSizeirqiulieil.timEp,uel blaelripiepr.cr.lAcuirrziacoob,,nlcisnouuralttc.a.
Teba pentru o sumi corespunzind la 900 003 {r.rnci as,,ppCelorcutiaat].ei-zpaiintct-ozriiaisor-era"lre-dfoincauarml-arceinsareraericucu,enl.repo^rmt.fresrliL;i;piul trdiLnte,-rriszin_rua.rcrlu{ei.ii

actuali. Attala, regele Pergamului, a scos dir-r pun-
gii, se spune, 600 000 de sesterli, mai mult de un

milion de franci, pentru Alexandru. Si Ju.piter. Ze-
rrxis, orgolios la culme, sau cu desivirgire dezin-
rcrcsat, igi aprccia operele Ia un prcl atit clr: mare
lncit plni la urmi si le doneze regilor 5i
cctitilor, dispcr:,t f prefera nu gisepte un amator Scl-rir'',bul dc scrisori intre lior_iquet ;i frarele sil.u
rre ?ngiciuie
iind ci si verifici.nr c5. irr lipsa Lrnei noliu:ni

clestul cle lrogat sau destul de priceput.

A4or.aligtii consiclcrau chiar de pe atunci accste ,lc. coli, existi totuyi un ,,,.:lirn."rt speculetiv". ir.n_
preluri excesive, comparlndu-le cu cele pe care
bielii meltcgugari lc cereau pentru obiectele uzu- ;)rietari; citorv.r pinzc dc I)oussiu, a.ienrc:riii cl.. r.c,rl i-
z.rrea unui beneficiu frumos, accept; si lc cedez-e
ale. La Atena sau ll Olinipia nu se vorbea des- preabngatu,tui. superi.ntendeirr. El' irrsupi c garr,
pre.,cota" tabiourilor lr-ri Zeuxis sati a statuilor
lui 1)rirxitclc. cl:rr se ssoucvoetreaaniaoffcire',arrtrt lucru nrinat cle pasiune, si ofere url pre! superior cielor
dalos f aptui ci unii scan- pc care chiar pictortrl le cere irr atelieiLrl s;iu. \,r
sume colo- lb;rrc"r. picttrriior iuj Por-rssin crr pc rrrurrci supusi

sale pentru a lc obqine. jocultii ofertei qi al cererii. C)per.r1ia cste liniiratir

Incidentele care se ivesc lntre pictori ;i misili pi n-u sc va rispindi imecji;rt fn ccle parru colltrri
ale lurnii, cunr se inrtmpli asrlazi, cind ci nii Gcrtv
sau tntre rnisili gi amatori dovedesc c5, dc ani gi s"ru \lorron Simon achizigioneazi citeva grriLrnle
arri, arnatorii gi rnisilii speculcazX Inul.rca ariiltilor"
pLadrcceiejesurxfnilrengoeiiptgl,eaotrtrueaPil-noanzrrakulcuc,{eiIislaePterolnuuoaisrrgsFiasnona,uiuqzpu;e1retnarqtrp-niuapllelcarv-itrrurrirln-riCncfvllauriel,elnienrletrlai;tr".r
1n vremerr R.cna;iterii fi-rtilnim anratort' carc. pasro-
nati de lucririle clte unui artist, nLr sc muilun:esc
cit.triiesc, adeviralii amatori nu revind, prrcric,
cu cloui. sau trei pinze, ci vor si inrnagazir-rez.e
roat; produclia accstuia. in timpul vietii lui Pous- nrcrcciata.
sin, ciliva misili rorlani, intuincl e,cniul ec,:stui
pictor francez, ii cumpdri apro;1pe tc.r:rte lticri.rile, A,ceasti imposibilitate de a,,fixe" p'LrIen1ul ur.rei
ficincl trpoi culroscut Europ.ei lntregi clt. de diticili
opere <le art; e surprins dintotdeauna. rnemo-
cste procurarca uneia din lucrXrile celebruiui pic-
tor francez-.
rir,lis: scrie ln 1724:,,(le:r rlei nrrre prrre diL.r
Abatele lrouquet (fratele superintendentulu;) in- lrrcruri_se negociazi gi au un pret fix, dar picrura
nri". O cifri socotiti prea lnare penrru pr1{lnlr
sarcinat cle frarele siu si procure citeva pinze vopsea intins;i pe-o ptnzl are drrrul de-a irira
clc-ale nraestrului, scotoce$te zadarnic priviliilc

romane; nr.r gisegte nici cea mai mici schi15: ope-

oarneirii cuinseca(lci dovadi urmltoarea aii,:rlcJr.1|i sciderea prelurilor, lucru pe care-l tirmartur itl
povestii:l de Van Mander: irr 158i, pictrrr*l Gol-
tzius. clupi ce lravi portrctelc a doi-seirir,ri rolo- specii'rl prin rcelc misuri".
,\semenea conceplie nu ptltea fi avuti in veclere
nez-i ln tiecere prin Fiaarlem, ,rfiindu-se cu ;iaelt;a drneucnit c.lltnorepsoacui,lecelnl
la hanul unde trisesera, r'cni vorba clc pre!. r\colrr mcaurelt,cureuatmoreultleetur:gr acro. u'sfoidtetrrgait,
se mai afla gi un negul;ror din;\nrsterdanr nrai urr

in

rnult- lrogat dectr iste1, lnsircinat si numere golo- secolul al X\/IIl-lea cind regele qi amirtorii aveau
ganii; viizlnd ci suma dcp5gea agteptirile, el spuse, o mare stimi pe:ttru ecedenticieni, Coclrin, prirnul
prinrrc aitele, cii era pren rnult qi c:i
felul acesta Goltzius ar cigtiea mrri rnuir p-cilictcitlt tn pictor irl regelui, chemat sX aplenezc ni;re conflicte
un iscate intre portrcti:1ti 5i superintendent, proptlne
negu!?itor. La auzul acestor cu\iinre Goltz-ius ris- superintencler-rtuiui Marignv rcloptercrl ui-rui l;:rren'l

punse: .,Negogul dvs. n-are nimic conrun cu arta bazat pe climensiun,ile l,"rcririlor:

noastrrl, deoarece avlnd capitalul dvs. eu E:ot s.I Pinze de 15 soli,
chiar dac,i
mi fac negustor, tn timp ce duurtreata 2 picioirrc\1 picior, S loli-500 de iivre.
ai fi mai hogat dectt asiizi, rr-ai putea si te faci Pinze de 20 soli, 2 picioare, 2 loiiX 1 picior,
artist''. Aici de asemenea rru c vorba de cotX, ci
de ur.r- prc[ fixat tn clipa conrelrz.ii; el va depincle 1O ioli:600 de livrc.
lntotdeatrna cle pozilia artistului fir soci;ljte gi
cle regirrul poliric sub cirrc triiegte. Pinzc de 11,5 soli, 2 piciorre, c loliX 2 piciorrre,

filuctuatiile aparent confuze atre prelurilor ope- 1C toli:750 livrc.
rclor de art; si tn special ale picturii, i-au i,rrpins ..ji aqa rnai departe pini la:
pc legislarori si srabileasc5 in unele epoci orjturi Pinze de 6 livre, 6 picioarey4 piciorre=-3 6CC
fi-xe. in secolul IV, lmpXratul Dioc;l61irrn dJ pr:h;li-
cititii, penrru combatereir sacrtuicmoplei.ripi tcra'ri*uliDri,it 'dcCliovcrch.in adar.rgS: ,,Portretele au fost lntotdcauna
o p.rca scurrp plitite.in comparalie cu pictura isto-
ordonanri privind o mie de
_ rici, care cere totuSi un trrlent mai marc. Prin acest
tarif, ceca ce cra plitit cu 2 500 de livre va fi rcclr,rs
clcrian lucririle cle artl inrrir qi ele sub cci.rrrolul
legii. I'Iodelirtorul de ornarrenre va prrrni 53 la 1 800 livre, qi ceea ce era plitit cu 6 COO cle
dinari. mozaicarul 60 dc dirrari, modcl irc,rrrl cie iivre va rcveni Ia 3 000 livre. Copiile vor fi plititc
statucte fi1 teracor; gi pictorii decoratori vor ,::)1're.t c:r dc obicei, jumitatc din suma plltiti originrrle-
ccrc de lrr 75 pini la 150 dinari. Cel care jl'fr,l.-,- lor; totugi daci ele vor [i retu$ate de minl r.n,rcs-
sca, a$il cum se lntlmpli frecvenr lrr Ir vul Meclirr,
f;i asunra sarcina lrrinirii iucrlrorilor. trului s-ar putea adiugil ur1 surplus de suurri".

Prelurile, precizeazTa ordonairta, r-au voie sj, Iie Reacliile celor in cauzl slnt ltit dc putcrnicc
depiqitc, dar rlmlne oric.fnd posibil; n*qrrcier,_r ir.rcit, o luni mai tirz,iv, Cochin apeleazi la aju-
torul superintendentului:,.-frimiteli-mi, aprobat,
asciesintorrpmuai tperreiatlue rliafiuxiei -purenleini fperroiovri.n,c,Aiircfai ir:.i-g;ri:-zaivr tarifr-rl pe care vi l-arn propus; rni-ar fi de un real
putea_ coborl tarifele linlnd seanla de ahr-rLrrdenti: folos deoarece sint sigur ci voi primi tot fclul
dar daci scumperea ar face ravagii 1., de invinuiri din parteir d-lui Nattier ;i a cclorlahi
acest barem naxim:rl "rci.l"ciornl,olieci, pictori dc portrcte gi am nevoie si-mi f.rc o
ar pune itavill prvizi din ordincle clvs.".
negustoriior. Prelurile fixc vor rrebui sd aibi
pr:tere.. tle le ge in tot hnperiul nostru prnrru a \,Iarigny, judecilrd ci acest barem este irrci prea
tmpiedi,ca spcculapia, permiiincl ln acel a;i tin-rp at, ridicat, ii atrage atenlii1 lui Cochin ci 'l'ocquei,

unul dintre cei mai de searni porrreti$r;, prirr.rc;te
cle l:r clientela sa particulari sume m:'ri mici. I-ir

433 aceasta Cochin rispunde, nu firl umor, ci .,a

!'rcra pentru curte atrage dupi sine gri.jpi imrearei adeo- nenumi,rare vicisitudini". Dupi care ei arat; in
sebite, o mare pierdere de timp", qi ci lui posibili evaluarea in bani,
este ci, ,,onoarea de-a lucra pentru un rege trebuie ce fel ,,esre amintind
de prelurile .care srau oferit la vinzirile nublice
si aibi unele avantaje in plirs.' poenstcrua.riluincirjlioricleiem, faixeegarrziloi rp"....D1uutpil"i
ldueioCseobchitinclecarreevaeslat;rzoianree.lrianreespcoacn,-l a,ceea, ftlosind
Propunerea nu slnt decit nigre aproximalii. menlionind ci

daloasi este

aceea noliunea de .,gcoali" de .,tendinle" sau dc ppfti"aiae:enpnIr4epgti:iuru"lili"plla"ct.Rcor5.oieriipdnuneaLeuryugceprudeiiirorsdipmviteioini,o;crzaaiileorrallrarerelicfallcXocupardIieVirLcu,n-,renoitoeirbnBraiugieriulcsudentaei"sucrp,dnclra,e"eeusrejeasrsrurlmpnnl,eniraclniofnusic,lirmcaauldiormveiidvan_,
,,originalitate" nu eristS; ambiiia fiecirui pictor
este s; reproduci modetrul cit mai fidel posibii. urca"
Dacir unii protesteazi, frnpotriva tarifului, e doar
pentru rnotivul c5-1 consideri prea mic; nimeni
nu se gindepte lnsi si se rerrolte irnpotriva ideii
unui preq fix aplicat la talente diferite.
in realitate, chiar lnaintea aparitiei fenornenului
,,cot;" pictorii se af lau adesea Ia slrtmtoare yi, nr,riozIdinuenrrneeead, leiintaptcer.o,rzfdetratl cdinlcLpiuardliivoivnsieclaianvlsiiaXtolIiVr.u.OXluneicapieiaicertuelruioii
lucru paradoxall, clr cit iegeau din conciilia lne$re-
qugireasci, cu attt problemele rnateriale li puneau
in grea lncurclturi. Din lipsi de negustori ei slnr I-e Brun s-au devalorizat inci din tirnpul vielii
sale gi nu s-au mai reabilitar niciodati . La dizgr'a-
la cheremul clienlilor, majoritarea oameni sus-pu;i tia sa,.care \:a da o lovituri. renumel,ui siu. sein,ai
cu care nu e ,preo sSnitos si ai iitigii" Contrar
situaliei din zilele noastre, cind artistul este adese.l aciaugi gi capriciile modei. Rineg-senfitruql ivt,a gisi aceasti
considerat drept o victimi a societliii, pictoruF
piclgqi prea fastuoasi; iudovic al
XrilIoVr-lespaecsuelapgrioi nnuunlassue.rapsereiancdei.vrPeme ea.tuCnecaisnuilrrm,ean-i
de altidati, tratat de obicei drept un coate-goalc,
un desfrlnat, un stricat, sau un puturos, se temea
si se adreseze une; instante iudccirore;ri. nu aud,e cele spuse.. de rege in afari de ciqiva
Pentru a evita dificultitilc, contractele prev3-
rr,rrteni qi de l-ectorii d-nei de Sevign6, .r." ii.rt
recrutali mai degrabi din inaita iocietate" Dar
deau dentrmirea unei a treia pcrsoalle, arbitrr-r tocmai de aceea ace$r; oameni de , vilir nobiii
iscusit al pirtrilor in car.rzd, prin talentul ;i inrpar-
lialitatea sa. zocaislro.t!i.r.l,iaeuc.hi {ipaarr1,e-ifnedurei ssbl5na-rqnisi pporeimcauetliaitdunudliii.ansCecoidniastipvarererle'ubaiutordga-hreece,i-t

NOTTUNEA DE COTA. iafgitaii1ttaos.cemDleaimsccIitaeindalemzlieingclossntritaaptcortoruiflictleaoredr ecspuj-eiaucfrerumacsatri;fbicmaena;ilrolfari
SPIRITUL SPECULATIV

Noqiunea de' coti, .aga cum o conceo asrizi finan- pndeeiccracosrrtaiiriiildvacorurrdnoepfeSdrrisidp:inrdteraleucqiriin.seDereapacaislailocdnpoilaamzcliecpiuleinun,rorcbuhieiuacnrt
ciarii, apare fntr-un curios raporr de expertizl, a!-
dacS-l trateaz-i. ca pe Lln valer. Frodusutr acestuia
cituit de Joseph Vernei la i mai 1785. Era vorbe insi nu este considerat o nrarfd.

de a aprecia calitartea artisrici qi pregul ,c[e vinzare
a doui tablouri, unul de Guido Reni, celilait de

Rubens. flg-oiirciianu-fciitsnei ipaplnnsecudzbiacairupcilroeeFrcrr,iroeecnzcadeeraetc,osucteulcielgaenirutved"alailoocpiamirrieaenapncriibldaoacrriinaduezesliureari.oritniban-,i
c_aln,,aprrreipa^ltaiib1i-llupirptnormaopdreicniatel,idgeendrr,
Verner aiirmi 1644 abateie de Marolles prezice urcarea preluri-
merirutr
operei
din punct de, vedere al frum'u.se1ii ei artistice, nu
,;i din al valorii ,conlerciale, valoare supus; unor

';lo;bo;tetalr'i;:u"c;;i;,,,r,;5riri;1oir.uSe. ui.s;cia-niaeditrlaLagn,tcr,ed'u''d;sarlisatcitdcioesirnsntidit'amuitilieiccFr,piipeacic,rrlnr-rz;rtli-r'crcu-m1cpprxaualiastsdcti.auau',ctltlcee.s'alicppdtasruate.nbzstli'o1rndc--clI contribui la sciderea prelurilor condamnind la
gomai cea mai mare parte a rnicilor maegtri

inrimilri.

*"iiu*.ut.i pe" toii, dar operele lui Lucas, 4119n' ViTIZARILE PUBLICE
Dr.n,,.i;rjc.t';S;;;tr1i iip.Mucracira'crfeicAcl-crarrioecinucerni,tpicdaitr-asrqin',itacpcu"eilpfccaJcttarcul,e micilol

|el r clrlcr In Franla, specuiagia cu operele de arti, esre con-
facc secinga falimentului lui Larv-. I,4ajoritatea celor

;.-;..1 ori p'"e"pa.ttttl,.tfraiptncuarenca-rafri iproape. dc necre- care au subscris oferindu-gi cap t'a,lurile banchcru-
Dupir lui. soolian, fac parte din crlasa de inij,loc gi
;;t;';-d fi convins',
cei care au fost odat'i atir.rli
;;;;t"*;";";;;'6f..1tie"dqeeb1n. .".l;i 1ru s-ar mai putea, lipsi. c1e chiar din lumea comerlului mirunt, toli oameni
;;, tt *;t; .ste d. care, pe rnisuri ce casele de bairi ale Statului se
atrigitoare pri' admirabilr gd,oelesmc,orsneeairlnabougnSoler sbce, ni;ei fiicaiui dacs-igbausrimri.,
Anirigili
ei varietate".
iqi d;i-
in plini Froncli, licitaqiiie ,,piriie", punctate dc f ac biierile pungii. Cind crah,ul lui I.aw es,!e
lovituri de flinti. total, dejinirorii au de ce si fie nelinigtigi,
cacl nu numai acliunile socictSlii s-au trans-
Jr".tL.nn* .1tJ6t.6i2tsi,icltronietrr:e,g"'Lca,Prra;drricinsiautllupbiueibi clNicolfasilzipirmtinnc'iieCditaicsrccclrien]i:sdrplirt9-crrz1; f ormat ln petice de hlrtie dar incepind din
anul l68O m"ncda franceza i); picrde- din pu-
lf"a'tl-al'tpoonprtoieruiuami 1iimspaietrdci.ccadt rtctlpatsM"ter"zr-te"rlprlrpirenrlltlruui terea de cumplrare. A mai r5mas pimlntul gi mai
trr mult inci, piatra . . . Nu este de ajuns si cumperi

.;
Prcl;edinte, iar 1a 23 ,si 21 111-l.im opus v1llzarl1 sau si-1i clidegti locuinle frumoase, mai tre6uie
si le 9i lmpodobegri qi si le mobilezi. Febra finan-
bibliotecii cardir-ralulr'ri".
Atcc"olrleii-.iffsinefloti'urrrtil.aletO-..tdnl.-.a1ee"in..p'adl*ial.ca.,,aesi:rflcritis-lr,oiriictsmrlrnri-pl'orttitrlrecec-irlu.garr{Ardilsacrisenitiieis.;rdEttceficricars-rrreoprupo.ltartpo'cnd9aladcl't3cezrScaziltdiod$edlr1:irrtnirtentacdpor,rslr1ooecldcocdrrtio'1irincildllucccuul ciari gi ridicarea unei pirli
cid cu a clasei rani-jlvolcnizi icrioloinr-
dezvoltarea foarte sensibili

puLblaiceslfnlrgFirtaunllaReEgi eAnnigelii,a.vinzirile, cu roare j

c

sint de o calitate inegalS, se succed cu mai rnultS,
regularitate. Parizienii s,au f amiliarizat cu siste-
o-io.i.t"r" de negulitori evoiuati, jud-ecind.operclc smdrenugglu.arr;i:\rcanevtregiir.teiaSoisqatimecmuenunolisebc ilpnnrucegiituoglurbbiar-endu.-lu;ii-a- u
drnrii si-r. toecial'tablourile sfolacmiaal nEdi efin9ai nolcaira-rrd'ciznc consrruit
Ji^-l"uit-d.',r.d.r. estetic, au nevoie

i;o1en6"at(.i"rl"i"',"",iil.l,i.LsviaoiuzDuldrrieecpilc"fettielpi(tsiodcierctio)ea,r,uisnldaV1;.ezird'ntmLeetstNecdrhloiemcnacbo1ren1aynrsnauurggcriullsaesi-ttl h.vah.ratorii in general nigte ,.ptrligi" -piieincafrie-
hlercier in tablourile sale asupra Parisului
ligeazi ,,cu $ort negru, cu vocea piqigiiati, asistali
de secretari zdrenqiro;i, imbuibali de rachiu, gi al
hl""i"jvrutr-etfa;,ir"ic.itu*,v.rrot,uo.rtal-,atroervretcdoa;erpncoEaasusir-beec.i.lrioptaaistdpetoealiltciisis't.ie-oqAciftuaiigcta$ouaprsevier'reeps-mpuceterece;-1cdtir.lee1l ciror clotr'ro1el ficea si zblrnlie geamurile", sir.rt acu-
zali de celc mai urite delapidiri. Tncompetenla do-
mini corporalia; obiecte de o valoare imensi sinr:
vindute dupi ce au fost expuse citeva minute. Rir-
oul"Uio"ti, totul .'a lnerge bine, dar clnd afacerile mul vinzirilor tn loc si se accelereze, se lncetinegte-
tr-r criz5, plnzelc af late 476 43? In 177C, este nevoie de rrei zile pentru dispersarea
i,or iot." pe piali vor

celor patruzcci dc obiccte proveuite din succesiunc't ,rciagi avantaj. Prc1ul de vinzare al citorva ta-
'ri,ru.ri
ducclui de Guiche. alc accsruia din r.rrmi a clepiiSit pregul
c"rt de arrisr de patru ori (. . .). lntr-un cu-
-l oatc acestea il dcterntinai pe funcliorlarul cva- ri'.ri-iiinurt-c,rpaaulc,sec;soitncusnvtitdl,nrc-zrliici.crtiirtiapulumiiblefliucsleinsuar rucrdorneusgneinicmeinaigc"an,rrt,ui-g,utpiiloo,arrlr".e.-
fcl c1c crainic incon.rpctent, sf,-;i eliturc
l.,otn., un s.ru Gcrslin crrc rcdactcaz'il c:t-
cxDcrti ce Nlaricttc 'zzi"3cinnnetcaetscpc,irarscrinlnectl-iuocr1elt.ae7z6oi0.,d, acoatrigfaailmo.naipgzeoalrdee_oabmvitaeini zcfrluur,irlnocoristepparurein--
CriiicLrl clc arti loaci. gi cl un rol' \tr
i"i*g.f..
.ri. i?ritr-.rplitoarc aparilia' in citiva 'rni' irr .iurul
i";l"rL"f"Utrft/aia. . criticului ir Selon 9i a expertului la
vtnziri; unul se va ocupil de.educalia i:r,rntispiciu desenar de Baudoin sau Cochin. Hu-
l"itiali"tctr,;rt"r;rcahliuzi:tritiloorr'. iar celilalt va garalrta buna ca-
qr-ricr l-ir grtvar ,pc ccl al colecliei Tallard. ir-r une-

le prefcle, vinz-Storul promite si nu amigeasci

CATALOGUL cmu:nrrgpeC.praintoirulla,,apr-iin-figniicdiuuinoaprtrifimiciiu,desazuecteeitluipdop-i
vici accluil c;1rc va aducc dovada c:i a dena-
Din nefericire, ul1 filare nunlir de cataloage conlin
turat curslrl bursei, suslinind in mod artificial pre-
atit clc fantczistc, lnclt par a fi iLrrile, sau ci, gi-a relinut pentru sine unul din ar-
d"1ic.tiifrrtc"l.d;c insu;i vinzitorul; aceste crori nu atrag tjcolele pu,se in vinzare".

clupi clc nici o sancliune, nu angajeazl nici o rXs- O noti n.ranuscrisl rcdactati in 1777 spune rnul-
Anratorilor care li imputi .lui I\'{a'riette, t: desprc comcrgul curiozitigilor gi despre vlnzd.-
puird.... cutloscitor, de-a fi
invcntariat, cu ocazil a'ile publice:1 ,,Persoana care a intocmit acesr ca-
celebrul i.rlog pare atir de nepriceputi in dcscrieri, incir a
reclr"tIrii cntr.rl'rgultti vinzlrii colecliei Coypel, c^a
ariorcacrlrtoincirnc,clelltrlicRri.srlp:rucnl dnci5ftaerdaesneicrricomjcariranrcuiltrrdveincdit rDlczentat drept mir-runate lucruri,le de proasti, ca-
iitrrte ,si drept original ceea ce esre o copie (...).
in vedere prietenia care-l lega dintotdeauna pentr-u \lrustorii, oarrcni inculgi, igi l>aze;rzi comergui q;i

defunct, ,i, o,r.,. cur.ajul si-i pitezc renumele de cr-rnogtinqelc pc inrrigile cataloagelor, plitind pros-
r'rltc tot ccca cc nu-i deoit o copie, ur-r lucru dete-
colecqionar. riorat, rcfdcut, fals, reparirt ca gi un tirbiou ad-
nrirabil p-i bine conservat; totul le cste indiferent,
l)cntru ca aceste cataloage si fic niai iutercsatlte aumai catrrlogul si vorbeascS; el cste garanlia lor.
Le jou.rnal clcs sciences et dcs arts din mai 1777, \cgustorii au 1or intcresul si suslini rcputaf ia
sr-rgcrcazir cir .,dr-rp'"t tcrttrittarca vinzirilor si se inr- iir.rir-rta;ilor Ior carc au plasat arnatorilor tablouri
prime itr continu;rc un trbel comparativ in care si irroastc ia preguri c.\agerare. L.i se lntruncsc pclt-
i. ..at. pregul cu carc artistul a vindut lucrerea tru a ac,redita acelcagi tablouri, urnfllndu-le pre-
le originc qi prc1ul cu care aceasta :r fost adiuclc-
cati in mo.n-lelttul vlnzirii. S-ar vcdea adesea iltutlci rr"rrile ilr vinzirilc publice; cataloage,le alcituite
ci daci artiptii mediocri pi-au vindut lucririle de i,: cltre cornplicii r-rcgustorilor uu sint licute
z-ecc ori mai scump dccit rnarii artifti, lucririlc ti.cit pentrLl a indu'ce in eroare cunpiritorul;
accstora din urmi ating in vlnziri publice prelr-rri ro:rte poveftile debirate ln ele nu pun nici corn-
cxorbirantc, in tinrp ce ale celor dintii sint cottltc
la prelul ccl mai nclnscmnat".

Ziaristul, deja specullnt, conchidc:,,Lucririle 4t9 i Ch. I',1arrc. Le Trtsor de la curiositrj, Per.is ll..,noLL;rrd,
d-lui \rerr-ret, Robert, Fragonard s-au bucurat de 438
1S57-1lJ.58.

pozilie, nici dcsen, nici c,-rloare pe mbl,ouri ;i nr-l le a,.-rntinuat cu o a doua vinzare care a inceput in
c'lrsul lunii nrai a aceluiagi an. La aceasta s-au in-
pot face mai bune c{nd sint proaste.l .asat 9 OCC livre. intre timp, arnarorii qi artiptii
pe de o perte, se ingrijorau de dispersarea colec-
Din 1751 pinX n 1770, numirul cataloagelor tr:i. iar pe dc alti, parte preten[iiie rrolrenirori-
parizier-re nu lntrece cifra de,_treispre_zece pini la [.rr creqteau pe zi ce trece ( . ). i" sfir;it,
qncrsprezece pe an. De la 1771 la L775 numarul iscusinfi qtiu .. Basan,
se ridici pini la treizeci; din 1.776 la 1785, crxre cu irr-ilti agile ;i si alimen-
atinge cifra de patruzeci gi doi. ln ajunul Revo- si
iuliei sint inregistrate pest'e o sut;. ,,'Iotul pare
ca o partidi de pir-rg.pong ln care burS'hezia ;i reze cu,rioziratea scoase un ,catalog. Directorul ge-
nobilimea igi intorc unii a'ltora atit de ,rep'ede ca- n,:ral ai Construcliilor, care pe vremea aceea era
p,odo,perele, lnclt nr-i se ,mai gtie precis cui ii apar- cii. d'Angiviller (. . .) recurge la serviciilc lui
Lernpereur care lncearci ln ziua de 12 noie,mbrie
tin ." I -75 un domers solemn pe llngi
mogtenirori, n.rer-
Desfacerea curiozitililor de muzeu ,clin colecqia ginctr pini la a oferi 300 000 de livre penrru roar;

lui l\{ariette! starea de spirit a mo;tenitorilor gi c,rieclia, sumi care irnpreuni cu produsul primelor
rnetcrdele lnmebuinlate ne lngiduie si constat;m
ci in a'cest ,d,omcniu ni,mic nu s-a scrl-ri'mba,t ,de rri'rui vinzirt rcaliza un toral de i6O OOC de livre.
cloui sute de ani: ,,Dupi moartea lui X{ariette, Frintr-o regretabill incongrienjS, moqtenitorii vi-
coleclionari lnflicirali au ficut cu siguraniS oferre rair si obiini de douS ori mai mulr .;i rcsping
a.cst pret, enor'm pe atunci, oferit cu gcnerozi-
parliale moqtenitorilor care i-au determinat si exa- ta.te de citre Lud,ovic al XVI-Iea. Vinzarea cu
gereze nu valoarea reali care era de ne,preluit, cit cie-aminur-rtu1 fu deci irevocabil hotirltS, iar
Franga pierdu astfel cea mai f,ru,moasi coleclie de
prejul de vlnzare al obiectel,or pe rcare le pcse-
dau. Pentru a ade'meni putlicul gi a-i zgindlri r,l,:scne gi stampe pe care a cunoscut-o, ln timp
gustul o priml vlnzare a fost ficuti ,de Basan la ce succesorii lui Matiette- nu ob;inuri prin vindC-
re":r detaiiati a acestei superbe coleclii pre1ul care
1 februarie 1775. E-a nu cu,prindea de,cit dublere, ii s-ar fi oferit, daci ar fi cedat-o ln bloc" 1.
avindu-se mare griji si se spuni lntr-o n'oti: ,,Se
in Anglia, vlnzirile incep la ora douisprezece;
r,a vedea ci toate obiectele lnscrise in 'catalogul ;.ucLionncr-u1 se striduiegte si pistreze un rirm
de fali slnt dutrletc Ai nu fac nicidecum parte :qe1 pentru ca amatorul sI poati calcula ora clnd
obiectul rivnit va ajunge la licitaqie.
din co'leclia d-lui Mariette; a'ctualmente se lucreaz;
James Christio, fondatorul actualei firme en-
la catalogul tablourilor, deseneio,r (...) i a altor gieze, prieten cu Gainsborough gi Reynolds, este

curiozitili care alcituiesc aceast; prelioasi colec- prinrul care-gi di ,seama de irmporranla publici-
1ie". La aceast; pri,rni vinzare s-au incasat 60 0C0 rldlii. in Lloyd's Eaering Posr din 11 qi l,l-decem,
de livre. Pentru a menline a'matorii in alerti, s-a itrte'1767 se poate citi ci la 17 curenr d-l Ctrristie
va vinde in salonu,l siu din Pall Mall ,,o colecgie
1 O ordonanti enrisi la dat:r de 4 .:nar 1787 dc ci'irie .de tablouri italiene, franceze gi flamancle de o
Parlamer-rtrL1 din Paris conf,irmi aceste practici:,,Sus-nuit-'i:irl
proc,,r:or al lege lui a fost infonnat ci multi vinz-.itori de nr.rre vaioare apartinlnd unei tnalte personalititri,
bpurobcliaccn,tin;eid,auclilni dnue-sgeus,rrocroi lofXdrei ccirrecdtitt tr,r;rte lntr-o perfecti stare de rcons€fvzr€".
frecvenlg22-! r,inz-:iiilie

scopul dc a vitima;
ci se;rsociazi intre ei pcntrtl a-fi adjudeca 1a rLn prcq deli-
zoriri rnobilele; ci in acest scop ocupi locurilc dir.r 1'a1a rnese- Vlnzirile publice slnt adevirare atraclii. Londo-
ior pc c;rre sint expr.rse obiecrele; c.i indepirreazi pc br.:r- uez,ii igi fac o distraqie din aceste vlnziri ca ;i
qhczi injurindu-i, iar apoi i;i impart intre ei beneficiLil re- prrizienii din expoTilia dc pieluri
zuhat dc pe urma complicirSlii ior". IJ. \{on'in, T.'F.iat de dp ll.a Luvru"

Paris en 1789. Paris, -Jonaust, 1'8fr8i9s.or de la cu'riositi. 441

2 Th. Baudearr, Prefali la

Cind sosegte ziua gi ora vinzirii, sala ,se umpie de aceslor scopuri. Prin aplicarea ullor metode corr,cr.
un num;r ui,mircr de persoane. Birbali gi femei
se aqazi claie peste grimadi in binci,le din faga ciale noi, el iqi aiir,mi talentele de om de afaceri.
Congtient dcehe-plrrueisatliigpiurol ,piurirec,rurleupi rimod,purcimerailr.,
unei mici tribune izolate, tnilpti cu aproape pa- gra-
tru picioare, gi care este a$ezar; la una din exire- veazio pe .""lot

mitilile silii. Crainicul sau cel deseinnar cu e1/a- rr-rai frumoase plnze ale sale. Nimini nu se va gindi
luarea tablourilor, urc; cu multi, gravitate la tri- s,'ir,crodnuter.steinimnipSotertainnl-afoEliioausteunpteicribtalteegaaroe.pereloi re-
buni, saluti adunarea gi se pregite$re o ciip5, ca
qi cum ar fi orator, si.$i indeplineasci rrisiunra Lu,crarea, apiruti in 1793 (se pare ci a,faceriie
cu toat; gralia qi cu toar; elocinla de ,care esre 1ru rneigeau chiar aga de prost sub Teroare), es,te
in stare. igi ia apoi catalogul prezentind fiecare t:.ircr ia,deeavirlaarucdadtamioegrpiteublelicniteagru. sinto,rtru-loui,fofrumrni,i'zaertaisz-j
articol; iar atunci cind vrea sI anuntre cI obieciul
de vinzare este adjudecat, bate ln ,pupitru cu r-r1r a\1rtitottii.ll a .preturilor Si public.., o listd .r ldrilor
pe care-l line tot timpul cer mar apreclatl. cu

rnic cioc:inel de filcleq 'publicul sint fascinali de I-ucrarea are lacune. Ea nr-r rnenlioneazi nici pe

in mini". Amatorii gi
acest spectac,ol. Un astfel de succes in,citi, pictorii
si apeleze la aceasti ,formi de tranzaclie. in tZ+S, Hieronymus Bosch, nici pe Patenier, nici pe Hed'a,
nici pe Mabuse, nici pe- Rogier Van der- Veyde'n
I{ogarth vin'de, in mai pulin de o or5, d.ouizeci
dintre cele mai bune taiblouri ale sale, care gis,esc csc-:i,1nc'cclpl.inazeresreic,i.picLehde"errb!p'reiauronn,miseelsunrettaeiri,pndc,et6eosaar1lsns1iidiuidenietgiBnut,idacruuue-dlrleedl,a,itndiorer,eg,teiplinilteg'udrianelcusieu-l
cu'mp;r;tor Ia prequl mediu de 3O ,guinee, reiultat
apreciat 'de pictor ca foarte mullumitor.
lileln-drperevsiinoznaarte'd, eGpauinbslibcourlocua,greh.sedlungphiecseu-iea in s'1- ctrintrc cei mai dibaci pictori in genr"rl s5u, dar pe
eprof,pe imposibi,l si-l evaluezi, dati
pictar ciie esre
iiind raritatea producliilo,r sale. Profeliile sale asu-
portretul iui Christie, ll aga15 in sala de iicitarie, pra cotei lui Rreughel slnr de a,semenea pertinenre:
lpenind asnfei ci amamrii atra'gi de aseminare ii
vor cere si le faci ,p,ortreteie. ,,hai place sI cred ci lipsa de interes faqi de iu,
cririle lui Breu,ghel nu va fi de lungi ,durad,
c;i nu vom intlrzia fi
mult ca si ne dlm seama
pi

NASTEREA,,ANTICARIATULUI.. si, rccunoa,lrem a,dev;ratul ;;i neo,bignuirul talent al

acestui iscusit artist".1

La Paris, incepind din 177A, ciliva nergustori ex* i"n.irqntiea.ltigivcni,1-afe_ lulul i.dIee-barulnnr,reciuinlteu,rtaapsoar,tsupiiircituul de
perri se instaleazi la Palais Royal, ln ini'rna i- cei
nrerlului de ,lux. Pictori renumili, rmembri ai Aca- r-nari, apoi cu Statul, pentru dezvoliarea afacerilor
ncaeugru;l;-to- rif,agpi irnnsopuec-ial si intre in graliile sa[e, vor face din el un model penrru unii ca
dem,iei Duveen sau Vildenstein. in ,plini teroarc, el esre
ac'eslor ale lui Leibrun. inuoldeauna gata si ,,faci un servi,ciu". Roland
179J: ,.Slnt aLproape doui luni
. Ce- om surprinzitor acesr Lebrun; pindind niij- scrie in ianuarie
ctre clnd negustorul de tablouri Lebrun, solul unei
Ioacele suscepribile de a da gi mai maie avint afa- Iene,i celebre prir-r talentele sale, voni la minc,

cerilor sale, el caur; favoarea oa,menilor impor-
tan1i. Face eforturi consideratile penrru a pitiun-
<i'e in ,socistatea aleasS. CS,sitoria-,sa cu D-na Yi- nrai intli singur, pe urmi cu ilusrrr.rl si prea sedu-
gie, una dinrre cele mai bune porrrerisre din vre- cdtorul David, ca si-mi dovedeasci: I - cX oic-

mea aceea, aprecia'ti, in special de n{aria-A.ntoa- 443 et .'z.l1.n.:t8;d...,LiebPraurnis, , Galirie des peitttres llamands,l:ollltdai.,
neta gi de anturajul siu, ii inlesnegre arin,ger€a cbez I'attreur', 1793-1796.

tp.ior.tircnieiiip,n-,nacrrrrirlihci,rriibnri-rcirr-crd-lieevcpoitiiceidtu;irr.i1o; -2cl-ccleigcnarril"ierjl-cncgtrir"-tvlscotaoi rritcirie,)ii Senrn irl r,'rcrnurilor. d-n.r Lrrl>illc-(iLriarcl in-
poati strirbilte roat; Republic.r in scopul trierii ;i cirirzncltc, in 1792, si pr.rni poprire pc venitLrrile

lrrinqului de Ilaufl'ren)()nr. r'rLr acl.ritasc prelr"rl unr.ri
l)ortrct comrrncl.rt cu )rrse iuri in
evaluirii cle utrul singr,rr a tutttror tttt-rtttttttentc]i,i' I'Iar.rsmul carc ii.rcc ravrrgii urr-n;i. sc in-
clc arti cirre trcbuie pXstrate pentrlt gloria lor;i
in Fr.rr.r1l
tinde. Suvcrrnii srrriini sint ingrijorati. Nu se r.nei
publici. :\m i'rr ginclesc si-qi imbogile,rsci g.rleriilc. Ooleclion;rrii
pentrLr instruirca fost (...) .i ref rrz-at ( . . . ) r-'-
motiveie nrele au englcz-i r-ru rnrri nrar.rifcstir acclaqi inreres,;i nrulte
accrt clelcg.rlic
ruti de citre negustorul [-ebrr.rn ar ptltc-a pr;:i obicctc, ;rchiz-ilion"rtc pc rriniic l.r Verslilies, z.rc
bine coirstitui in miinilc lui o ocaz-ie cie,r cia ncvinclLrte in dughcnelc clin Lonclr.r. in n'rai 1295,
:.ri5tc loviruri mari gi ci acele cilitorii pe caro s. Clrrisrie ;rcljudeci inilyarea .l'Iaicii Do,,,utlrti tle
oIerc;r s.i lc laci ar fi contribuit nt,ri mtrlt ]a iiti-
llurillo, pcntru -16 clc guince; ilccrlsr:r" pinz.ri cu
bogirqire;r n-ragazinului s5u qi rr pungii s;rle, clc,:jt l,riz-cci cle ari in Lrrnri cost:rsc clc douriz-cci clc ori
urult. in 1797, coiccqi.r lLri l'rubull, arl-
Ia ;r rluzcelor (... ) Prin-resc astiz.i citcva ri.;- rrr.'Li l.r 1c,g-r1i,r rrnrcric.rni clin -lohn este risipiri
cluri firi sen-rnituri dar insolitc clc lrtt irtrpri ,r; rt Prrris,
lrrt
tcribil clc irrneninlitor". irr ecceali sali; un Rrrfael, lltttlona ctt, Col's,iitil
ro:u, ,r lui JI:i-
Sfortirilc lui Lebrun nu pot schimbe ctr nir:ric zrrrin [)tovenind ciin ]llnrqr"lrair.upllapr.llaictiuslear-i{rC I
care OCC livre, lr
situelia creati de Revolulie. ;i pentrLr
este acljudecati pcntrr-r ti90 dc livrc; rrcest trrblorL
Lrr 1)aris, r'inzarea la licitalic a ttnei pirli i'li:r .rr vrrlor.r astizi pcste 5 miliorrne de clol.rri.
ccrlecliile regale, stabilire;r en.rigranlilor it'r srrii-
nitate, evcr-rimentele revolution.rrc cl.rtt t, lor-it Lrri Indrrti, ch-ipi Dire ctor:rt intercsul pe ntnr ol>iec-
putcrnici gi fatali comer!u1ui clc curioz,ititi.
tclc clc irt; relnvic; lurnizorii cic nruniqii
CRIZA
gi uniforn-re, speculanlii, rrcl-rizitorii clc llunuri n.r-
[.ipsa de zel e Francezilor pentru achiziti.'.:.r-
rea obiecrelor cle arti ln lceastti pcrioaclii c1enr, -.- tionrlc ii-rcep sir-;i nr:urifcstc prcz-enl.1 ia vinzi-
rilc publice.
strelz-i cir speculajia cn opercle dc arr.i nu !-)ie
incir intrrrtri in uz. t',nglczii sint accia cerc, in l-.c,- in I 801, celc I 58 dc rirblouri provenilc din
dTeollo:ryaRnev-oluplircin.inracovairc-rcz.rrrrrtcincgleprrncaturcl
lic'lr srrrcirsmeior m,ulqimii, pun rnine, in schinrl,,rl colecqia an-
Llnor sume de nimic, pe comorilc acunrLllirrc ie \ -.r- res*
saillcs. I)ini l:,r sfirgitul I)irectoratului cui i-.rr n;r \,crguri
arclc de achizitionarea obiectolor clc .rrtii ? I)r-.a
mtilti ,,n.rarfi"' qi prea pulini clienli. Vinzirtorij ,,:e pectirLriI cle 3]6 0OO clc franci; ccvrr nrrri tirz.ir-r. o
oiricctc cle ocaz-ie oferi pentru ciliva fralci..,,
poclopere prover.rite de la Versailles sru cliu r.-":* pinz.a cie Plul l)otter ;i un lerricrs, rcz.ultrrrc din
dinlele princiare. Se scor penrru a fi topite i:ir:le
vinzlrc,r ltobert atinu respcctiv 27 OOO clc frrnci
de ,rur clin tapiseriile de Beauvais pe care rtr.i ie
;i 16 500 clc fr.ruci, sunre considcrarc pe .rrir:rci
r.nai vrerr nin.reni. In curtea Luvruiui sc pot cr.rnr-
pira pinze ficure de cei mai iluqrri maclrri, :'-, forrrte ridicate.

mai pulirr de zece franci. in schimb, prcqurilc picturii n.rodenrc contiuu;

si, scacli. Comenzile sint rirrc. l'rcbuic si, nptcp-
trim primii rrni,ri In:rpcrir-r1r.ri pclrtrLl ca iurcrcsr-rl

si sc nasci clin nou. Dar clienrcll dc odinioarr'i

,r dispirut pcnt'rll totderun.l. incepincl cu rizl;oaicie

primuh-ri Inrperiu, societi'rtc11 burghez-i carc. m.ri
bine clc o jumitate clc secol, vizitirsc Sirlornele, se

l.rtrdi ci se pricepe si rpreciezc operelc clc arti
y^i ci lc cuuoattc pre1Lll. Aceastri,,dcrni-nroncie",
445 cr.n.n o nunrestc cl-i.re cle Str'tUl, compusi clin lur-

nizori ai N1arii Armate, de bancheri ;i cie negu- i".rri in treize'ci i;i cinci de ani". Autorul devine
lirori, pretinde ci dupi prel se recunoayte ,.fr'-r- profet ciri'd in 1808 scrie: ..A,ceasti urcare ce con-
tinui de arproape o sut; treizcci de eni, nu e cleloc
mosul''.
surprinzitoare. Ea nu se datoreazi nici hazardului,
Ctr e^-ceptia unor picrori oficiali (D;rvicl, c.i rici modei gi nici vreunui ca,priciu. Natura h.icru-
Prinr pictoi, prirnea n A)C de franci pe an plus rilor insigi ii servelte de f undamerrt, ficii.rd-o si
grarilic;rqii), situalia materialS a celor niuiqi ri- i'u;reze mereu in afara cazului cind marile rcrrolulii
*irre grea, daci nu tra,gic5,. Suveranii rnirinimo;i fie fizice, politice sau morale, iu vor reuli si nirni-
de altXdati sint inlocuiii de prinlii br-rrghczi' iin- ceascii compiet prosperitatea popoarelor distru-
piratul consteleazi cu trisitr,iri de pani pi cir
iefleciii ciudate nrernoriilc furnizori'lor sii. Nu se gind ordinea soci:rl5 sau fizici., carc diinuic;te de
mr.rllr-rrne;te doar si discute capitolul onor:riilor .d.eAccuolpoearriere, afirui nurei lcieofr,puicmpeagcte,oiinntre,-
I'ri Gros, dar 5i si-qi impuni ideile de mr-r1r: atltea secole .
ori discutabile. i1 conistringe pe Isa'bev s-o repre- ted cu
ziirte pe lmplriteasa &Iarie-Louisc cu o cunutri un pic
c'le trandaf iri pe cirp. atit spiritul u,man (...) incit e de ncconceput ca
rumi,rul celor care iub'esc tablourile si poati sci-
dea vreod,ati.; ;i doar lipsa de miiloace sufi-

cientc este motivul pentru care nuiniruL ematori-
1or nu se multiplici la infinit (. . .). irr rimp ce,
pe cie o parte. aceste cauze moraie sporesc. nunrarui
BURTINI
anratorilor, cauze iizice cie neinliturat fac si
creasci considerabil scu'mpirea tablourilor, climi-
Lucrarea lui L..-X. Burtii-r (citata deia p' l3t) ruiniu-le neincetat numirul gi urclndu-le in con-
este o operi pasioi'ranti prin faptul ci autorr-rl ri- secinli valoarea; rotodati. scade gi val,oarea a ceea
ce ser\re$te la achizilionarea lor, aclici a rrumerarll-
dici, pentrr-r a le dernistilica apoi printr-o surpriLr-
zitorrie agerime, clteva probleme 1a carc rrin-reni lui pe care-l degradcazi djn ce in ce mai mult"

plni la el nu se glndise. Acest on despre care 1lr-t -.porindu-i neincetat cantitatea.''
;tim claci a fost scriitor, emator s.r',r misit,. ii punc
in gardi pe ac'hizitorii de teblourj. irnpotriva per- Burtin rirnlne 'tim,p de pcste un secoi singurul
carc a previzut
consecinlele fenornenului intlalio-

soairelor iare smbilesc cotele ,^cici este cle uccre- nist asupra cursurilor v.rlorilor artisti'ce.

zut cit de mare e difercnta dc pre; intre tabl'ou- Reluind studiiie ficute cu zece ani ln r-rrmi de
liie unor n.rae;tril" L.l subliniazi cie ase'rncnea im- catre Lebrun, el arati, cu ajutorul cifreior rezul-
posibilitatea fixirii pretruli-ri utror capodopere clre,
.,",g.r"t. in sanctuare pr"lblice dc unde nu mai po; tate din vlnzirile publice, ce mare influer-rti are
{i scoase, spulberi sperenla amlatorului dt
moda asupra amatorilor.

aprilmeunl rcaairepoinseddriaznvergetoe,dseiti5"s.1Bi-eu: r,,tCiiri-lernsrtep'ir.ipnodattec,- in rnai pulin de zece ani, co,ta lui Breughel de
\:elours scade de la 6 000 \a 2.4a livre, pe cin'd
blouri iii sporeiti averea miirindu-1i p'licerile (. -..). operele lui A. Boonen, I-. Bramer, B. Breenbers"
C. Ll. Dietrich :e cumpiri aproxin.rativ cu 1 500
Ioati lumla cste c1c acorci ci prequriic tablouriior de ]jvre. Burrin fqi ,manifesti entuzia,smul lali
cresc de 1a un an la altul qi chiar de la o zi la cle Die trich, pictor olandez dest,ul de tardiv qi
alta ( . . . ) si ci ceee ce in anul 1684 valora zece rrai degrabi mediocru. El confir'mi, pirerea lui
florini,.ritizi valorcazi n.rai multc sute". Ca tr-dbrun care scria in 1796 ci operele lui Dietrich
leinxleisrn-pcluareel citeazi cazul unei ptnzc de D. Schel-
care cost; 4 000 de franci vor deveni nrult mai
de la i 1 florirri in 1765, aiunge in scumpe. (Lebrun trebuie s5, fi avut multe pinze
de-ale l,ui Dietrich in rezervele sale). l{ai perspi-
18OO la suma de 27 ludovici de aur. ,,Proprietarul
acestci ptnze cigtigi in felul acesta 25 de capira- 446

cac. (lecit l)iles, cei cioi ii semralcezal pe \-arr r-icr (ia,tl.'o.:;:c'crlr_a'up,1raumnc:ec,:ic:cel,c'c.iss'ch1u.cr.le:tin.mnr1ila-e,p,ro1tec;cgm,rbaualemu.sr-np.eitrrcu,rlrrci.pjctsirOel.inrin:eauryrcsfr.roetruiec:s.ii,retu.acui,sc.tilir,b.,cjs.u"iapinmbmcror'e9loesptloll.rreil.rieriv';.,c..aidnitd-.ecsra's"_..icr.1;n.1p{fceci"_;ior,.s.enriirnnilurie:r\ti:r.c_:imcrou1..r.tlirrcrtii
I'Iecr ciin l)eif i, r.urul clintrc cci r.nai mr ri artilti
ol.r.rclcz-i pc carc cle I)iies clc ascnrcirea il ncglii.isc. il .;;.Sr.t,rjpi1ir.r:-r;r'::lt-.r.liccrcra:lrlrr)rjp.;t.l.rar.rcnt)^rcr1rnetuot..ld-t.r.acutrlira(.oru"ci.rl?ttcrnl.col1on:cri.l-lld.*,lprti.plttalurp...rlopro.,sreirte'iune-rrtu'cpsrpcrua.aebzirpctr'lll.el.lru.isrcrirpt.:ca1aocrtn.illccoictumulcsaocarroreiaernlicrrplouJu"l,rpusllocorp.g{culrist.lrr.:clic.rrrirti.a\iLceLcrdc.uisrCcril.lpcraleteLJ,ori,uittrirc,c,rtt.or.duscre.itrrnlrisc"cutcr.crcsdtrhuc-Cdc,euc_idieirilr;uctai,eaiinrne.m,lniplicrpd',nliittrlrop:irireae;civitrenurscoprric].ercmi;ciltlidci.eins'ir'iir"i-d.irtltpi;;oer'touance-,rri.Jr'l!,-ai,luJfp,at;.,."se.c'dctlrpip-ir*cr.rrin'-cro-u.;ii.c.-on\"stff.rcu.',!rd,rcr".trinbur..m,u.ite.,eunnneu,.:l;su,;ecqlrplr,ueci1llr.l1ir,r,u.ctrl-.ir.lie.ir.j.rlrCtro.rcc.bulrr.uir.iu:.cer.l.iC.n"oioLu;r-c,t_ruu,a_Lir_rujic,,l_trrlri
,,.{cli,nrc ]losch n-arc iircr.i onoare.r sir lic rcrt,arcJl
clc inlrlrori". l.rrurii c"',rluririi sint rrcorclali lLri Icl:i,u'Li,terr)mr.u,l[lic\)c\i[cl'icot.rd.nltrnae,lazi-),rnl.oaitc.eifinrrrtcacsproa,e.uannlltIrcrcSoc)ecg15aint,.uoiCi-frlSrplsrq..ortiieoa;pmcsIrusrutlr:eeLin.]in.LrnlrncLr:cpirirri.oclLecrcsr.lreurcarg.bplrgc,rrierashioul5il;coatcnri.rn",tit,llrCtutcr,r.r,rLlur.sr,osIc,iicpal.tioufo"i..utlrlnci,-it",gvtiiCrreniii,rnnri,,cL;.a,siriri,rcr1ru,lreecrltt.1csc,cqcle.ocp,cirtiLii.lc,clir.,
irrl:l:LrirlcrnLutolcir.rrcrcilsenle!tt1tdcara.ic.ice.'trre.rd,prri.cnpcrdceiei.to,ruaslurccrlcilreur.ogni,pri.pihtril.cc,eel.ra.t.rrzlur.riornii-rC.rirf5ir.i.cevlicsr"inionr;ccrorrtoald"Jr"nserliiprrr.cIino1ee).eetcirrt.eneilfarit.tatrrl"liuun"t.P.,i."claciec.ir..iizi,.rzeas._oooicnepJici;n,e.tir,,rii_rrircalil)cel,ia<.idnr.lrrsic--_e;i
llr-Lircns cu cifr,r rccorcl clc 97 CCJ clc livrc.
r L;l 1l lr-rirrtie 1969 o nrici .rcualcli de De l.rcr.,rs pro_
DOXNII MAGNUS $r ARNOUX... 449;;::; riint;:-unrrl ,Jirt accsie .rlilrnrc iLr adjLLticc;rtl nrirrrLr
SI CI.IENTII LOR

Sul, rJsteLrr.rtic lipsc;tc nLr atit 1)anLrl cir br-rnrri

g.ust. (.licrrtcla sc innLrcbr.rncltc tlupa tabiourilc in-

tinristc ;i .rtcr-rt ,,rnigiilite". in 1ocul tapiscrici, f c,
t':1r iirrerc prcicri p ictLir.r pe porlclan, i"rr r.nl-
nrclc lor birt atciierclc in speranl;r impoclobirii.
i'ir;i ruulrii cl-rcltuiali, rr .rlbrulelor 1or cu ircuarclc.
[:ste r.rroda accstui f cl cle culegcri irumos lcgarc
pe L.1re ncgustorii ie fac sii circulc printrc pic,
torii c;rrc, pcntrrl'ritive fr.rr.rci, .rccepti sir omezc
cu ilustralii paginilc iurlculirtc. Accste crr!;

asticl garnisite cu dcscnc srru:rcu"rrelc sint foarLe
scump revindutc. Del:rcroix, strir-ntorat, inceercri
pi el lcest gcn, ciar f;ir:'r sLrcces clc altlel, a)a cLlnr
rcic:,c clin irccast:r scrisorrc pe crrJ i-o:rclrcseaz.r-r

prictcnul sir"r Soulicr, la lC nrilrtic 1821 : ,,Ar"l
prirlr;t descnclc tirle ( . . . ). Inrccliat nr am clus cu
cle la d-na Pcrcloux, pr'rltr11 r'r incerc.r si le pla-
sczc li nu voi.r,r.i.r sI-1i scriu inair.rtc clc rr avc.r
rispLrrtsul ci. \-lm si-1i spun acLlnt cLlre cste pi,

rcrc.1 rnea in privingrr du'scnclor talc, clar i"rta r,rs-
p,,rnsul dor-rnrnei crr.c nri lc-a re stitr-rit ieri: zicc

ci c;ti ncc,unoscLrt gi ci ;rccst 1r-rcru constituic un
obst.rcol la vir.rz-;rre. 'l rc'buic si Stii ci acelti ridi-
coli an.ratori ctrmpirir accste ltrcruri dupir nunre
i;ir nu dupi fclul in carc sint exccutatc. in.r1
cioilca rinci, .s-.1 consiclerat ci clc nu sint sulicient
cle f inisatc ;i nici rnotive 1c destul dc intcrcsautc.
]Iai cxist;i inci ur.r obstecol ingrozitor: cloui clin
r'rculrele sint lipitc pc ,crrton 5i nu,mai lucrul
acest"l ar Ii cle irjuns, chiar daci i-er rparline uttt-ti
pictor reputirt, sir pr.rrrcze.rsci iu privilic pentru 448

zecl cxisti o rcplic:i c;1r;rclcristic;i;rccstei stari cic riin!rrrca. neeliicaz-ir sir-;i plitcascl clatoriilc, ilfir
c'rnr viclc)tc acc.lsti scriso.lre.rclrcsati dc pictor
lr-rcruri: ,,Sti1i, adiirgir c,r z-in-rbincl, cL accst Sonr- i;, 6 i;rnu.rric 1819 lLri J.rnt.- clc Lvon: ,,I)ontrtule.
mcrvrcr.lx csLc Lur ()m fcrrlecitor? X4i-a ciriruit r'-anr incrcclinl:rt in lun.r nt.ri ertul trcctrl, pcntrti
rrei sau parru luni, r:rblotrl ncs Liltarlatca ciin
azi clirnincald. portrctul nlcu e xccutalt cu o lnini. lSlC. ,\nr rczistat clc rn:ri r.nr.rlte ori olcrtelor clvs.,

cic macstru. ,\ccste valorcr'rzi cc1 pulin ;asc nrii '-rr;ltcrincl si rcnunt le av,rnt.rjclc pc crre lc pre-

cic lr.rnci".

So.rrt.r pictorilor indepcndenli, ciirora lc cstc ziirtilLl clcciL sir rrrr rrLitc.t l)ciljulrsLlri cLl clcplase-
sili si ,rpclez-c lrr mijlocircr ncgustorilor, cstc prc- rea unci lucriri dcf ,r vechi ;i care inrplic;r o sc-
rie dc oper.lliuni destr-rl cle pcricLrlo.rsc, cunr ar fi
c.rr;i. urai alcs cl.rcrr nu frrc p"rrte clin rr.r;lnLrnchiul rr,ultc ori pilz.r
accea dc rr ir:rtc 1rti a sctt.rte clc nr:ri
cic artigti ocrotili clc inrl.ir;rt ;i rnai .rpoi clc Lu- imp.rchct.r, a o
dovic al X\.lIl-lc.r. Li ince:rrcir dc toatc: dc la din cLrie, clc-r inii;ur;r, r o
expozilii cn loteric, pini ll cooilcrativc clc pro- ir.rnsportil ctc.;\n'r cccl.rt in dorinla dc-,.r vi [i pc

ci u ctie. piac, fiincl prcsat qi de prictcnLrl clvs., I)1. Ch.

iir I 801, ,,\Lrgustc Iiotzcbtrc, in treccrL' prirr J3i;rnc; cr.i1i obligiu ca dupli c.incisprcz-cce zilc clc
1).rris, 1'rovcsrcltc ci pentrLl ,'t'u'cdcir Sabirtcle lui
l.r ir:rrrirrc o ninrice toi'tti, pLl- la prir.nircl t.rblor"rlr,ri, si-r"ni rrinriteqi suma cle o
i)evicl,,,sc plirtcgtc nrie de fr.rnci, oricarc ar ii fost rczuitatul intrc-
tinclu-sc cr.rn'rpirtr;i o bro;uri in c,rrc Devicl i;i
justil'icir proccclcul clupi cxernplul anticilor. sirtr' princlcrii clvs.".

nincl ir-r inchcicrc ci ar l'i fcricit drrci;tr ptrtc.t, Ralzac nc descrie r.niz.crirr pictorilt,r in urnrir
crizci econornicc clin 1819-182C: ,,I,e inccpr-rtr-rl
cr yi Apcl1cs, culcgc aprccierilc publicului ( ..) ;.irului 1819, negustorii cic t:rblouri o sfituiri. pe
urrr.ri slnrci, nr.r crcd cir-i cstc jt-rcli[crent f incvr.r si 1e c'lc.i ,rltcer'.r clccit copii, cici nu lc
La f.rpttrl
ci iu fclr-rl accslr i-t ci;tig,:,rt pini rrctrnt;rrizcci c1c
DLlte.ru vinclc cLr proltit clin pricirur concurcr-r1ci
rurii clc f r.rnci". , ... ) ca inccpu :i dc[.racr,itilp)otirtgreitem;lirvsilrraicrrisclliccc]ict
o droaie
cn$oarri-zneic. ii:dsetcnrrridiccvlicirelrt,rnirctis!i Sutrlrr lce.rstil p;trc iupt.rt cr-r
31 (... ) cxecuti circl';i tablouri clestLrl clc lrutie;
c,i hotz-cbr-rc i'tvci1 ci:rr ucgustorii clc-abil cl.rci le cunrpir.ru pc celc

repLltxlirt clc,t t'tt-t iLrbi nici P;rrisr'r1, nici pc lrarr-
cczi, scntirnellt 1i-I c;1rc sc rlili rrdIr.rg.-L 1i o o.rrc-
alc .rrti;tilor rcpute!i".
cerc inclir.ralic sprc [.rbr-rlr1ic.
Sint mrri pulin; colcclicin.rri c.rpairili, cr ir) sc-
I)icrorii, lirr,i api'rr,rrc, clcpind dc clpriciul clicn- colclc trccute, sri Iaci distinclia intrc t;rlcnt;i gc-
iriu, sint rnai pr-r1ir-rc lucriri clecor.:rtivc, rrai 1.1r-
qilor 1or. linc comcnzi ; d:-rr vinz-irrilc SrrlonLrlui srrLr alc uc

Trrqru"s [.rcc.r ultitnclc rctr-r;r-rri It o Vottts ''ltt'i' gustorilor videsc Llrc.irL',1 sirnqittrrrrc ;r cifrci rrfl-

d-t'n,r,r,r, (',)l)tilt'tclJL <lc Iicrlj.rrrrirr I)cici:crt. eirlcl r.'rilor.
uir vizitetor incir.rtat clc,.'perir se olcri si-i pli-
1)ictur:r, spunc Vcror),.,c11 toatc rrrtclc din vrc-
Pntcecrr.psrutcci,it.lcltFilta_",rc-,rl'ag, -cr\p-iu1dn.c,scIcl.Illro"lguitricctsr,,ti,it-lul,.irr-r-crvnqerucl-lcc. lsri1ett.arcbtrl.irvlbiitllo.ltrt',rl.ll(L'Lrli"r nrLrri cle plce, prrsior-tcrz-:i rrst,izi o populalic nrai
Nc;iaicfriieriml)eacitacecarrsoneirxa,,ioltru-gnriccci)rneierr.lrririirdl,loeirlocclrccoslusczn.cS''ul-ascu-lqibecnnpulricnitccslx'rri.iit.,
clrc sclcl prc1u1 c,',trvct.tit, lir,i si-i ccari itlc'tr- nLrureroasir (...). l-a vinzirrilc cic teblor.rri, iutil-
ir.;ti o mullimc cle anr:rtori ruinirrclu-sc c.1rc pelt,

;rr.r I)rud'l-ron, c;rrc pcntru ( ]iric.rult, c.rrc pcntru
{)ecarlps, Jngrcs, l)aul i)clrrrochc, iutr-u1r cuvint,
o3r)1ru toli lracltrii ;-i pe ntru to.'rte ;colile ".
oirscrvi comport.urentul bur-
'i'l-ron-ras Couture
45t ghczilor in pcrioada evenimcntclor rcvolu!ion.rrc
I.a.'llaisot.t Jr 'Lbat '1tri Pcl"1c 450

clin 1848, care, nenrullunrir.idu-se sI-;-i ascunCi in calitriea s.1 cie client irurghczui prerinclc
cii are iclei ;i line si le
aurul gi giuvaerurile, igi p'r-rn, iapt no,u, ob'iecrele d: arti gi niobilizator. ,si exprime. Se vrea critic
Ce arti in locuri sigure:,,Frico$ii crau convingi
ci in cazul unui jaf ar fi nrult mai ugor si li se Aseme ne a atitudini incicarurri pictorii s.1 aiirii
iafi de societatea bLrrgirezi o atitudilre ciisprcqui-
fure un tabloua; decir o alti valoare; de aceea jreoavroer:b,,eEttienusasulnstcccaiprea;bteii;i decit pentru ceea ce
ant vazut perso:11-l,e care-;i p;lrta,u galeria c,u ei, ri-Ju
gata ori'cir.r,cl sL treaci eranitra cu noua avere". avut nicioci.rti
gust nici in muzici, nici in picturi (...). h{"-
Couture. gindegte jusr cind spune ci numai Cato- liera ii secluce inainte de toate; in muzici aproa-
rlte unei anumite notriuni financiare a opcrer cle ;,.c la fel". A;a gincleyte I)c'lacroix ciespre conr-
art;, contemporanii siri inva15 si ,.apreciJze" mai ;,irriotii sii, irr lS5l.
bine arta: ,,cei care nu rredeau in ateste achizilii
cie tabiouri dec,it plasamente de fo,nd,uri au ince- Rcacliilc ertiStilor sint insi intotclcaune ambi-
valente cici soarta lor cstc in nriinilc ilccstor oa-
put si, prindi gust Lrenrru picturi; fric,o,gii gi-au rueni care viziteazi, Salonr-rl ;i care plnir la urrni le
clat ln vileag clragostea penrru lucrurile miruri- cLrmpir;i tablourilc.
ie ( . . .), r'inzarea, supralicitalia, patim,a care
izvorigte din clispute, vederea constant; a obiec, I- ciudat cum Birr-rdclairc. probabil din cruz",-
telor de arti au dat nagtere unor a,devirali pre- clisprelului pc carc I r.iutrcgtc ialir de ceir mli rnare

ir.iitori, gi, lucru ciudat. specuianli fricosi, oan-reni parte a criticilor, se stridr-rie;te sir impace emetorii

de lurne care nu cumpirau clecit din orgoliu au li prctonl. 1a Salonu.l din 18-!5 cl scrie:
devenit cu totii cunos,c5tori si e de ,rirarC cum la
In introducerca
., \Iai intii, fiindcri r.eni vorba de accasti neo-
i-inzirile publice gtiu si aprecieze 1a justa valoare brizatl clenun-rire, burghezul, clcclarim ci nu im-
dileritele talentei"I
in timp ce venirea la putere a burgheziei mar. pirtd,;im cleloc prejuciccigile ir.r;rrilor noqtri con-
frali;.rtistici c:Lrc, cle mai mul1i ani, se straduiesc
cheazi inceputul unei ere de-a dreptul uimitoare si, arunce anatema asupra accstci fiinlc iirofensive
c;rre ar fi i'ericitX si indriigcascri rdcvirat'.r picturi,
oc planul pr,ogresului, nu se int,lmpl5 la fel ,si iir circi lcc;ti dornr-ri ar c.ltaclicsi s-o iliritc s-o inqe-
rreacl mai l;rgi qi clacl artiltii i-ar arit:r-o n.rai cics". $i ada-
orivinla bunului gusr. \/;r rrebui si
r-lqii: ,,Burghezui estc ltolrte clemn dc respcct; 5i
l;ir-re de un secol pentru ca burghezia si-9i fnsu- r:r-.i trebuie si,fim.pc. p1acul acelora pe cheltuial.r
;easci acel 'inalt grad de ral:inament la care ajun-
-iese casta aristocratici. Fiaubert vorbe$te prin
gurrr lui Pel erin: ,.Iati ta,blour.ile lui IJassolier, c;1rora vrerl sa tr:-nm".
Un zrn nai tirz.iu, Ilaudelaire aclrcseazi publicu-
cie exemplu: frumoase, cochete, curiqele gi uqoare!
Se pot pune in buzunar, lua ,in cilitorie! Notarii lui.aceasti surprinzitoare dcclaralie:,,\roi, sinteli
siili;nlitoerliitipltuetrer-ea ccaarneurmcplrre.sziiinnttiei ldigrecpntlairtc-a".dcci voi
le cumpiri cu doulzeci de mii de franci buca,ta:
de rrei parale; c,lar firX idei, ni,mic Si totu;;i vizitatorii S:'r,1onr-r1Lri inc'i sc mai inne-
.xisti idei bunesc dupi tablourile cu subiectc ,,antice".
... l{ai rnuh valoreazi ex,ub,eran!.r clc-
de seami! Prostul sust care bir-rtuie cstc alimentat cLr grij5.
gust, degertul ctrecii troruarul, silbati- fJ.rr-rdclaire sub]iniazl acest lucru spunind cir bur-
cit bunul ghezia este mai pulin vinovati cleclt cei cirora lc
trerrine rolul de educatori, adicl scriitorii, criticii 1r
cul clecit frizenl" .2
narri cu seami r-regustori;, care vin mr"rlt rn'"ri mult
1la. Ccurure, ,llintoires ei €lrtretiens tl',ztelier, 1t67. 4s3 iir contact cu clientelir. Ace:1sta clin urmi preferI
P.rri.. L
rrre Vi.rrirnil,c.

2 G. Flaubcrt, c,r. cjr.

i-pu.rinina.tsc.lcoiuprla"telgipi eicrsaetrreee,aviinnuznnaluoriednaceig'l.uptsointtozurelaloinrcti.imrliunpiilsaaatcotteriv' i9tvaiitnea- Cu toati dibicia 5i girctenia, pini la r,rrmi,
Ce tabiouri sau in:prr"imuti artiqtilor bani cLr ca-
miti decit pe a cronicarilor de tra ziatele Fi' .Arnoux nu izbutegte mare lucru. Face parte lncX
s-au
gdlo C ortstitr'tp iortalt'r'l - ciin specia acelora care activau tir secolul trecut.

Flaubert r-re-a lisat descrierea Artei it'tdustria'le" Navel-lat rcnapmutoedaelinptereabcaesdt adcoimnnu -lc'ousmtavian,Falacuibrueirt p1i-:"-r
un ciudat baz:rr unde se vinde ,'art;": ,,o institu-
biicitate spune rnulte asupra felului h c;rre unii

negustori igi concepeau pe atunci meseria. Dovedi

prezentul plospect eclitirt in 1858 in ,.Le Figar,r":

1ie hibridS, avind un jurnal c1e picturi ;i un ma- TOST,\IN
eazin dc tablr.luri".1 Con;ticnt
dc nrarc;r irnpor- Negustor qi fabricanr de tablouri
icr"iii"iltoie;ra.z"Ni u"impique.lbeplics.iitu.i*lit,i.,,trlpo.rnoeip*aprzie"itt-materauillen,stDuvoilt.sr"iAniernnieosuplixab,tereile--
. unor inaite geamuri strlvezii care expun r-eCerii' Pictate iu ulei pe pinzi
trurr;os riirduite, statuete, dcsene 9i
gravuril (" ') Tablouri de Arti ;i de Mobilier la toate pretu-
pe pereii se ziresc inqiruite tablouri n-rari striiu-
rile qi toate dimensiunile
Specialitate pentru tablouri ovale fixate stih

sticli.

iind d. lac, iar ir-r fund doui bufete incircate cu cAu'oot,ilu- niDin-naiini tceorcnoismioennazirlie sir-rt obligagi si anr.rnle
pi orlielacnl,auur.i,abcerosnttzliuir:i-rgteiraioltrenciuariiodzeigt5raiib.Simabsiepteocatruel
mai mari de 10C0 ta-
..inui salon decit al unei prir'.ilii""
hlor"rri cir aceltrgi numir"

in acest salon, ,,plasat in inima Parisuluil' ' ')' in magazin existi intotdeauna 4000 tablouri

gata de expediat; vederi, marine, tablouri de gen,

se intilneau, intr-un cadru ir'tim, Antdnor l]raive, f1ori, carrete gratioase etc. Copii tn muzee, atelier

npeolrerresatiisetulnl creepguilsoer;sJi upleospuBlaurririzeeLzr ecarrize.boprariite-rleclecsiein- cle poleit ;i restaurare de rablouri. 'Iablouri a 2Cf,
Algeria, caricaturistul Sornbaz". - - Arnoux' "care toate cele PATRU, incadrate pentrLr ap3rIr-

n-iente mici. Coraision English spokcrr. [,xport.

inc-urajase debuturile unor maeftri contemporani", Avind clienteli mai mult lipsiti de gust dccit de

lFareclabeuusbtiee,r,tolnm-lealpiaiasrpeiromsgieraeseisbruiialuoid"ide-eeneacgpuuamsrtteotlrdeddesenpuremtaecbgulnote--r fsotnadtuurrii,paiccteo;triilnoer.guTsitroarni imaalioarr-rco5inptrriebtueienlisaisd'iedreu.-r
,Lrri. ."Una dintre isprivile sale obiqn'uite consta reze un,ii arti;ti m:rri ca Decamps gi mai ales
in a primi din fundul Germar-riei sau lta- Charles Jacques constrins si repete scenele sale in-
iiei o pinzi cumpirati la Faris cu o mie cinci d.rigite de amatorii de tablouri cu pIsIri clc curtr
snte de franci, pelltru care emitea apoi o facturi
la prr:1ul de pairu rnii gi pe care in cele din ur- $1 1epur1.
r.r"ti, riin co,oplezenli, accepta s-o revindi cu trei
rnii cinci sutt de franci. Sau, sub pretextul gravirii eutraaint3vot-imrbpacecaleecmiDdeaeiiabucurnnoeipxrpelqlqnizmveinacdxueima4a0-l0q,0pi dicceurrofrcraitntaiclgi cr-eI--
unuia din tab'iourile lor, cerea pictorilor, drept al- ror ilume sint astirzi de mult uitate ili ve-
climaE, si-i faci acelaqi rablou in mic. El vindea
miniatura, clar gravura nu mai apirea nicicind". deau tablourile srnulse pentru 40 000 franci. Vet-

1 G. Flaubcrt-, op. cir. ten, autorul unui portret al lui Bernard Palissi'"
achiziqionat la Salonui din 1861 cu 25 0C0 de

rss lr,rrlci, este xstizi un nscunJscur.

In timp ce pictorii SelonulLri se imbogilcsc c\e- tial rolabtsaende{ra1zci,;caicii putea clttiga ceva bani". ldeea

ln aceeaqi zi scrie lncl: ,,,\sti
critind sie,-t. istorice clcstirrate membrilor aristtr- scari la d-na Sand, AT.ugo mi-a-vorbit desp_rc un
proieot pe oare vrea s5-l puni la cale cu Dupr6
crlliei ruse instalate in somptuoaseic pllrrte ciin etc., pentru vinderea avantajoasi a picturilor noas-
Ilearn (existatr la Pau Saptezeci de f.rnrilii ale ci-
rre gi pentru a ne scuti de negustori".
ror venituri clepi5eau 5C dc milioane de tratrcl aur,
cifri superio,rri petroligtilor din fcxas), De- Ciqtigurile oblinute gralie n'risitiei de tablouri
celei a ingiduie unor negustori de rame si-gi deschidi ga-
lrrcroix'cle-irbia ti vinda pirrzc dc 20 piri
aprr." lerii ln apropierea Operei. Unii se specializeazi,
l6iOr,Cl0dep' uf rnacr-trecilp^ eI 0nCtrudcsurfrr.raenocsi:cailtcnedstiitnetrrac lOO 5i
lrfa este Schrott care-l ,,impinge" pc Bonington,
tc'ttrl''rl

notci cle plati pentru url prlnz dc doui pcrsoalle sau pictorul Arrorvschmith care importX ln Franla
Irr Viry. pinze de Fielding qi de Stonfield, exporrlnd in

Dclircroix cilre tltl cr,r nici .b.Porgira-rrzi5t iirnziicoiugias;-i l4area Britanie opere de Decamps.

trollour, scric la 9 iurtie l 82"{: Pictorui G6r6rne, ale cirui lucriri se vind cu
piine, 0,30 fr." 5 000 plni la 40 000 de franci l;i datoreazi o mare
parte din reugitX, activitilii socrului siu Goupitr.
'i't-rtu;i Delacroix cril clesti-rl cle cunoscut )1 La lnceput negustor de gravuri, acesta din urmi
preluit, dar clin lipsa unui protector era constrtns deschide, succesiv, citre 1850, un magazin tn piala
llsoeleispl;'cBi--:lccAac,rfrct-tilrecctzleocprrpoi,bi.ndri.lzlit.ct.slgC.i,al.efrac'6pci,reoli)lnterctlli'alicnlclatirnroccdr'-iitixcr-siic.iinopslccpItruacenllriir.cae:Cct"tho-i'\rruusr-lri Operei, o sucursali ln Anglia, apo,i devine cores-

pondentul lui Knoedler, fost gi el negustor de vop-

sele.

sl'ttlao,rula'cf oraloiatrozai"t;,i\ciacrrs-rtal. Vreli s5,-mi cumpirali ta- DacI pictorii Salonului sint bine apirali, nu se
intlmpli acelaqi lucru gi cu ,,refuzagii" ale ciror
era marelc ti'rblou carc fi- opere rimln nevtndute gi necunoscute. Pentru a
putea trii, Renoir picteazi trandafiri pe farfurii, Xn
cusc vilvii 1a Srrlon. I)ircctorul Belc-,\rtelor' girr- contul negustorilor de porlelanuri din strada F{au-
clind ci o pinzi atit cle irnportrnti vrrlora cel pu-
1in 2O OOO- de franci, ii rispunsc: ..Sint ciezolar,
teville.
ciar bugetul nostrLl cstc sprolpc eptrizrrt' de-lbia

clacX ,re-,-r., mai rimas '1 OOO di franci pentru rirul
ln cursl 4 000 dc franci? E tocmai sLllllil ce irltcil-
ialii,go',an,"a..lm.lLttlnsctari bevloci auc$pclcrc.nrt.-rtnurp-C;{irOurlOrt;nCp! cuslcptcuflrsiaepnlccelicl-.laDC".aaAvceid,ocLs.rrriaei NEGUSTORII DURAND-RUEL

Un singur lregustora$ se oferi din clnd in cind
zi afacere,r era incheiati.l si le cumpere clte o plnzi. E vorba de un oarecare
in 18-{2, cincl I)eli.rcroix cste la apogeul genitr-
Iui siu, nin-rcni nu sc gindegte si-i organizcz.e o dJeuapni-McaerieexDpuloraantads-eRuoel un om cam bizar gi care,
c-rpoz_i1ie. Irl lnsu:ii este acela care il ?1ce:1st; in;-
papet;rie ln str. Saint
Jlnacqsuter.s,Puenritsm-Cahgaamzinpsd, edemsactheirdiaeleinpe1n8t3r9u, pictori,
tratlva cu toate nscurile pe clrc le comporti' La
.1 aprilie 1877, :rrtistul noieazi in X{emoriile sale: in str.
Picii, un magazin de tablouri a cirui activirate
..Cl:iurier rli-a sugerat iclee:r s5-mi fac o cxpoz-itrie principali clonn,svtrielmn eaalnaccheeiraiao,a.cmaepondiiocpeeriempaeni tdrue
particlrlar; cu toite tablourile pe care le voi.putea
,rduna. CrecJ ci o pot firce fari si arn aerul untri o serat;".
vazi", cu prilejul unei nunji sau a unui bal, nu

ezitau si-qi lmpodobeasci casa cu opere imprumu-

1 Ch. Ill.rrrc. l'. Dici,;,r, 157 tate de la galeriile Salonului.

rr'rConuretonatutlapiaiprseafacievoinrgaebleilg. eSreubLreimntbruoDldurr;;lrrlud-iRSr.oreml,- incuraieazi. pe pl;rn financiar inrreprinderea aces-
tut negustor.
merard, Biirger ;;i Dumesnil se constatil o sensibii:,r
ilrtrcare a prelurilor. inceplnd din 1850, r.'lnz:iriie Destiinuirile artiqtilor din acea epoci ilusrreazil
publice redevin locul de lntilnire la modir.
qr;ldul in carc aparilia accstui;r era binever-rit5.
in 182C, colecli"r Vivant-Denon rcalizc.rzit .,Ar.n suferit ciestule infringeri pinl acum, scrie
2i0 C00 de franci. Numai o treime diir coleclic
se va revinde dupi doirirzeci gi cinci de ani, cu llanet lui Fantin, l"r 26 augusr 1868. Ceea ce
vreau astizi e sri cigtig cer-rr h.rni 5i curn sint con-
vins, ca gi dumncata, ci nu prca ai cc face ir.r
surn,r de iCO 000 de franci. tsr;rrrlaar-aiasltiaasitugpuivdeSr,niuniuni,rivjlroec:ruul accsrei populatii de

Presa se face ecoul acestor eveninrente. Ziari;tii, .rr-rul viiror l:'r I-ondra". si inceic si cxr-run

sr-rrprir.ili, compari pa1:rtr,rl DroLroI cei rt a doua Citre 1 ti65, lrr moertea iondirrorului, I)aul sc
Bursi gi obiectele de arti cu ni;te ,,v;rlori". afli ln frurrrea d:rr creclincioase cliel-l-
unei slabe
Comerlul de 1ux devine apanaiul Parisr-r1ui. Lr
parterul clidirilor cle pe Averrue de I'Oper.r, str. rcle; el exploateez; sucursaic la Lc,rrdra, ln Olanda.
in Belgia qi ln Gernrania. Ilica privilie de altidatri
Itaiienilor, str. Richelieu fagadele magazinelor cle- s-ir transformar irltr-o,.gaierie". De riz-i inainre.

vin.obiectul grijii ,,decoratorilor de vitrine", o 1'rictori qi negustori vor fi legali unii de allii rtir
l,r bine cit 5i le riu, rcz-ult.rr ll crrrc.\cademie
nouil meserte.

Statisticile sint griitoere: in 1759 sc pLrteall sau,negustorii trccutului n-rrrr putut ajunge r.ricio-
numira la Paris 5CC cle orfevri, 895 timplari,
967 pictori gi sculptori; o sut; de ani mai tirziu dirt5.1
in 1869. I)r.rrand-Ruel, dupi ce a forrdar gaz-era
sinr recenzali peste 2 COC de orfevri, 2 300 de tim- Rawrr.e nationale d,e l.'art et de la cwriosit6 desti-
nat; promor-irii ;colii ntoderne, scrie: ..Un adevi-
plari ;i pesre 150OO de pictori gi sculptori. Fon-
andj.uurrrnjiigesiggdLeirercldeoemdeiemr!lbaiorlge-iiCqniCrreii1caaellinrcriii,laroisrbeli-onrenscreilmiclor.1crui5ilCc-Ce.l rat negustor de tablor-rri rrebuie sX f ie totoclatd
si un amator lunrinat, gata si sacrifice la ncvoie
in 1860, pc nralul cirept al Senei, de 1a intercsul siu, preferind si ILrpte in.rpotriva specu-
Tuileries la Operi, se-ntind tarabclc a o suti de l.rnlilor dccit si -.c aliture r.rneltirilor 1or". Obser-
\'.1tor ager, ei ii irsctrlti pe pictori, dar se fere;te,
negustori de tablouri qi curioz-iti1i. Cincisprezece ltrl curn fice:ru ;i colegii sii din secolele rrecute.
dintre ace$tia slnr specializali in negoli,rl de tablo- si le clea..sfaturi" ln clornenir,il estctic. Grijuiiu
uri moderne. si prezinte trpercle,,minjilor" sii, si-i
:i si-i vincli, f iincl mereLr pe pragul
,\parilia lui l)urand-Rr-rel pc pie(a artelor con- ,,lanseze"
stituie o intorsituri in obiceiririle ,rrnatorilor. Cr"t falimen-
tului, nu lnceteazi si incerce nrcreu altc metocle,
e[ clientul lnceteazzi si mai fie regc, fiincl obligar
1a ,rl ncsustorului siu, si, nli ,,\ii-am dat prea tlrziu seama cI expoziliile sint f r-
sir-si ir.dirpteze HcLalstLorl lorabile pictorilor, cirora 1e stabilesc reputrlia, clar
pinz.i si iie migX,liti ,,salr
mai pretindi sirrt diurrXrorre vinzirii. Se vid prea mr.rltc lucruri
finis.rti". El trebuic si-i disprelLriasci pe cei crre
afirmi ci procurindu-1i picturr zisir impresionisti
,.c{ai banii de pomani". cicodati, fiecare soveiie, fiecare rrrrge cu urccher.l

Cea mai nrare parte dinrre pict.rrii lui l)uranci- 1 ,,Lc Perc llrrrtin' lir sirlultrj a.re, rrprclrnir cu Du-
r4c'.Clrnfddic-eRuufroeal,ricn.irr,c-hoiniizaillsiiopcneurca;rrP.z)iiis;rsradrrIercora,3'pl1sl.i'r,i1rnc'rd.v.uin1-dioirp. ipcnuiztet5olcgrii.ns:tlnlrre821O805d8:e.i
Ruel, acegti ve;nic ,,refrizali", ace$ti paria ai pale-
l'r.r n c i.
tei, contlnd mai pulin pe ni;te preluri ridicate
ctt mai ales pe un venit rnediocnr dar previzibil,

la ce spune celilait qi plni la urmi curnpirarea icriLLr,:-iee:ru.leirrnnrl;sgecro:;eiisr..dlit1eecin,srnnluLniennrad.alitrclerrrcv-r:siirorrts1eini:iarp:siiriiicercl-s,rai:zi:sii,-rnecqdcsipioaifiervcneienlrcnct,c.ozel1cecarziefi.irtliiac_niiice.\ut5.-i-,caa.5uc'isvrcfcea"l;ann-iciri.toiliuu"cisccieiecfrieeiriaa,lr.,ncfp,rai,_ee,,
este aminati pentru mai tirziu. Afari de asra, irr s:rr\,:p.*t1inoceeirgcn;rLiuimas1.cip-t8i.orcEieorr's1d-icio-,eciCro,pu:ie.rlrrreiedsdtcrntrrrie,reitrluti:zoc-llrcoujreeliua-!aplr.ozeie1ril.r.arprDi-iilreaLi-;srilr1ti;oe;..crlrjl,-ra,i\ri,.ulr.t,lc-runioooiyriarrliiicloitgzo"l.rrrerclcris,eleeriutnl:f1rio.ba,rp,imnrolroiceut,ir_._.,i
silile mari, toate obiectele par mai r;rici qi, c.r
In 1892, un anonirn ne face clescriercr r,.ccstr,ri
urmare, prejurile cerute pe tablouri par nrai mari onr .surprinzd..or .,Cind il r czi iml;ricar cu c,
declt daci le ariqi fntr-un local mic. De citc ori ve5nicS,rediglloti: neagr5, p,., c:,p cL, trr i,rben clc ri*

n-am constatat chiar eu acest fapt cu prileiul soare. l-ai purea. lua drept Lln norar de provirrcie
achiziliiior mele. . . Pe de alti parte,. tn. comerlul
nostrlr se pune mai n-rult prel pe raritili dectt pc tsarlcr.lti.cuons. avocat de periferic, punctual, rnetodic 5i
merite, c5ci ln ochii celor mai mulji amatori rar;- Sub aspectul ac.,sra se
tatea di preg obiecteior ceior mai netnsemnate, ie burgirez teribji
:-rscuitde ol-nui cel mai f anrezist din corpor.rtie
gi adesea misterului care le inviiuie". ps*(r.ri..1-c..its.)c.i.ocsonDrenias,vcrilcnS-agaXri'ilrepcvoe:ejdcreaiaeitn.5iSr,caafhieionirarerira\cscl.ici-nei rcIa-c)aunlcomrlaondrueeeaazepzpuiliu,cnaltlupr"ru.iirzsi.Frdim,iru;___ii
tnCtioeira-vmstoeeiaacaiucdaeoebsrnrnaecooaauudltieaaabter,fcraaicocnaaerrreeefisiDrn:ialicrre;rurn-st.aariireiefiacelauuri,ainng-d.h;iemipo"eiaptns'i"rcerl,csg'n.iotca,1iire;
Presimjind posibilitilile oferite cle o situalie cie voinla s:r".
econon.rici, f avorabili, Durand-Ruetr cumpiri, in
cc-leeI)tourerbapuneirdep-eRstuui Xefile.r.niumcnvionnieeeg-5duiesr:ornsrorrcl,zlretiartmae.ob.,clolmeulrer-irr;leirumgcpaeitenuari
1866, 70 de ptnze de Th6odors f{sr-tsseau cL1 surliil
sa .p3rrez-c az1 pentru un artist ceea ce a ciqtigat
de 36 OCO franci (mai rnult de 9 milioane) qi in
1857, cumpirl plnze de Corot pentr,-r 'l 00C d,: rerl.
franci, gi de l\4illet pentru t 327,60 tranci. Ii'r ..s1ubi"z.is.telnaln"slpiri;cirtroilr-i-lorriesil.iii.
1868, ca si ,,reziste", este constrlns sI achizilionez-e ..criticii" cit s;it \ r rrcl.Lii si rsigur.,
sr luptincl atjt inrpotiiv;r
tablouri de Jules Breton gi Bouguereau pe cere le contrnrra impotriva negistorilor clasici, care
irLrcure cie stinr.l celor r-n,ri nrulti
poate revitrde indati cu un frumos benelticiu. In r nratori.
!871, cifra sa de afaceri ti tngXduie si-qi restrtrngi
alegerea; astfel achizilioneazi plnze cie l',Ianet pl.oCrautrapjoisni5ai rlugnecri, cl exploateazd un filon neex-

pentlu 51 000 de franci, de Pissarro pentru 5 90C Lirite. decit de cigiva Englezi: Statele
de franci, de Renoir pentru 500 de franci, dc Sis-
ley penrru 5 350 de franci, de Degas pentru 8 945 _N_eSnu' rYproinrks idne1s8u8c6c,esnuolteeaxzc,oi:z.i.lAiei.-o,rugiauninzajnterenlas

de franci.

In 1882, cumpiri de la pictorii din galcria sa
o serie de capodopere pentru sultta tot,rli Cc

181 691,80 de franci. jumitate clin acestea alci-
tuiesc astizi podoaba celor r-nai mari muzee din
lume; valoarea lor reprezinti zeci de miliardc de
franci vechi.

Atacat de critici, de presi, de membrii juriului,

de Academie qi de citre ceilalli pictori, iar ci

slnt o armati lntreagi, Durand-Ruei este pe punc-

tul de a fi lnfrtnt. in i878, noteaz5 ln mernoriile

sale: ,,Coplegit de pierderile considerabile pe care
le-am suferit de trei ani lncoace, mi-a fost peste

putind si suslin lucririle prietenilor mei. Daci
is fi ficut cea mai mici supralicitelie. ap fi iri-
tat qi mai mult pubiicul care se-nghesuia in sili
scolind suigitc nes;buite de fiecare dati cind se

prezenta unul dintre aceste nenorocite dc tablouri.

succes de curiozitate qi contrar celor petrecute tra (rVurillo) nu picrase niciclnd o mai frurnoasX
lndlsare. a Maicii Domnwlui,lmpiratul ii di
Faris, n-a pricinuit nici scandal, nici observatrii mind
stupide, sau proteste. Presa a fost tn unanimitate liberi directorului general, deschizfndu-i un credit
nelimirat. Csii.nsdp,tuanblnoeusl i,bfuu.ita,ddjuede61c5atOl0aO^pdreelufrlafn.rcui,,
{'avorabili gi numeroase articole elogioase au api- lastic, era
rut tn ziarcle din Nen York cit 9i in toate oragele
mari alc Statelor Unite. Publicui 9i amatorii ve- suma care nu se mai vizuse vreodati Ia nici o
neau, nu ca si rldi, ci ca si-gi de seama cum arat; vinzare publicS, dl. de Nieur,vekerque, ridicindu-se
aceste faimoase tablouri care stlrniserX arita vlivi solemn
ln picioare, pronunli acesie cuvinte sinr-
1ipnliei:v:.ai.a.iDgfloi mmpenuaitluontr-,acmreedpaeuincztiirtuaessLetemuvvenrolerl"ab.aroNdpueo,toenidvceiicotocovlraaiet_i
la Paris". Totugi piala este lnci foarte nesigurX.
Citre 1881, Boudin cere lntre 100 qi lOO de franci

pe pfnze de dimensiuni mijlocii. inceplnd cu prima nalionali, gi 1a drept vorbind era unal
sa expozigie individuali, lgi va vinde unele din
tabiourile mari plni la 200 de franci bucata. i.nfLoarminecaezpl udteusl pcreelesiirdueag-aiatrlieciiataRlieilpbrr.r,binlic-ia, ipereeasgai

Raporturile cu Moner slnr mai anevoioase. I)upi misuri ln care consacri coloane lntreei fluctua-
ce in 1881 acceptase o pensie de la Dtrrand-Ruel.
gMioVneeltadseonceaalrtci lcruoreldEiriescetoarsoTc'hiaezoi cu Botissod liilor bursiere. lJn ziarist al revistei ART scrie:
Van Goqh ,,Cert este, tntr-adevir, ci de citiva ani lncoace
nu existi un mai bun plasamenr al banilor dectt
este {ratelc pictolLrlui. ln achizilionarea operelor de art5. Va veni cu sigu-
Citre 1883, prequrile urci, pinzele se vind
cu 500 9i 600 de franci Dupi trei ani, fuIonet ranqi. ziua cjn{, ln loc si cumpere o obiigagie' a
oraqului Paris, buci,tiresele vor prefera si ileargi
rupe iegitura cu Boussod, reinnodind-o cu Dutancl- 1;r palatul Drouot ca si cumpire un tablou il
Ruel, dar cu conditria si rimini liber. unui maestru. in ceea ce mI prive;te, cunosc un

OBIECTUL ,,VALOARE.. ofgeri-caaioapr cldreeiasscittaas,sieecsrivtreuiciiuaunli-udael smdciehnrisrzr'lneadtcltoedieprrnbiaivniielib,eoln;ecelialti
negustori ai nogtri de antichit51i."
Irutenr fixa cu precizie debutu,l marii curioz itigi care aleargi la Drouot sau
intre 1856 qi 1858. Adici ln vremea infloririi G_eAocrgeeiasgPi oeatmit elgnii ciptuEeqc peretii cu plnze la
de
societilii burgheze. H6bert sau de Cabanel. ln 1-AZS Bougueieau cere
Indernnat de Nieuwekerque, superintcndenrul hele- 3C 0O0 de franci (aproape 90 OOO de- franci ac-
artelor, de Viollet-le-Duc, qi de Vl6rim6e, Napoleon kstui'caIilri)csaopelticndittreeu:co,o,Dmpteennzczi-titd,eeboodmrimi bmeinnIseiudcnulincmdsijAilormcnioii.ldSuurivpnirneaez-
pierd cinci franci"!1
al III-lea vrea si faci din Paris capitala mondiali
a curiozitililor. Nieuwekerque il informeazl zilnic Clnd s-a vlndut atelierul lui Sellier, tablourile
pe lmpirat. Chennevilres ne povesrelte in tlntin- Fierdrie la And,elys gi un Interior cle alchirnist
urile sale, ci ln anul 1 852 cd prileiul vlnzirii la
licitaqie a colecliei maregalului Soult, care cuprin- t Pc cind in 1885 giseai pinzc de C6zanne $'oiscMiiaenaezrl
dea ,,un tablou despre care se ltia de m;ri tnainte sute de franci, opere al ciror curs
ci va fi disputat de marile pureri europerle: Anglia penmu citeva
(cel pulin de citre unul dintre cei mai bogali arna- tadazeni itfnirtardcnectrBie.oliarissiuppeaarelr.arrutuumls-Gilaioa.vlrlirinrecdr_aud,rcaafrcc.urinizmcini,dcoirseclvlob.rmiripeuoanz:ira'icccutimu1ap'5olOirO-a
btaoillriini uianticmlsie5o,ri4a),irgRe.suiIs)inuaup, XSfipecaelnnDivai,ni.FsLratannclara-zcree-aasftiiirmrmnpeim,iroafrit;r1ui-l 46t rcolii trariilionale din secolul el \IXlea.
urmi de qoviiali, ci, dupi plrerca sa, rnaesrrul

au atins sucesiv sumeie de 7 2CC ;i + OOO dc franci. palatul Drouot gi marea expozijie de la Palatul
Daci aceste doui plnze ar figura inir-o lista de Industriei. Aveli acum un grup de amatori gi
N-i-uamgieclelgvtigi aet sdtee
licitalie pe anul l97O n-ar atinge suma de 1 0C0 colecjiona_ri pe...ca_re partea dvs.
de franci bucata. Aga stlnd iucrurile cine mri are cunoscut de
curajul si facd pronosticuri? fr care va sprijini.
artilti, de critici 9i de public. Dar trebuie si mai
treceti inci un hop pentru a ajunge la faimi. Nu
trn 1880 Salonul este un mare tirg r.rnde toati ctgtigaqi nimic cu expoziiiile societigilor particu-

Iurnea vine si se aprovizioneze. Phiiippe BLrrrv lare, publicul nu viziteazl astfel <ie expozilii; acolo

ne descrie ,,Ziu:r Salonului" cind atr.nosl era este nu vine decit acelagi grup de arti$ti ;i .imatori care
lnclrcati de electric,itatea specificS sililor de spec-
tacol din zilele de ,,premieri". \rreo zece succese vi cunosc." 1
PlnI pe la 1898, situalia artiqtilor independentri
incepeau si se profileze; lumea se aduna tn fala este atlt de gubredX lncft, din iipsl cle cumpiri-
tabloului gi tlnirul artist stringea miinile inrinse. tori, Gauguin gi Laurrec se vid constrlngi s5-gi

Ngseeiagsuuesstociorisnietausmrteaezbreiicl.eaanTisinctriee9criei acmuualerripoleezneloit.avCiituaursriubrduiieteonbauijerr,usrira,- puni la vlnzare, in sala Drouot, un oarecare numir

nepisXtori, rispundeau cu glas tare: ,,Vi cumpir de plnze.
La rlndul lor Renoir, Sisley, Illonet, Berthe
dAceitfaelecre.wn-l-tr:ceuTi rle2n3cep0glu0i s0p..e--la3Nm0ui0n!Oe3O5mc0iui0n0derqedipuctpudletcmlrelppjuirrnoli.rdeIueas- Morisot se hotirisc ai ei sI f.aci, uz de acest mij-
loc. Pregurile arati pulinul succes de care s-au
cilare la orele opt". noaucepmsitnierzi-nl ijdiaseet-iavveilnu. dTi uaBrbeiloritnuhreimleMedlouieriiscRouetn1oo0bi0rlin-due
bucurat
Amploare:r tranzacgiilor tncheiate la Salon il-rrre
zece la
franci;
cel mai rnare prel la licitagie: 480 de franci. La
1845 qi 1890 n-a fost niciodati depiqitS. Dupi sflrgitul acestoi vlnziri care avurl loc firi publi-
informaliile lui Paul Lacroix, ln anuf 1845, dinfre
cele 2029 de tablouri noi sau desene expuse, 7C0 citate, lntr-o mici salS a palatului Drouot, Phi-
portrete fuseserL cumpirate de particulari, 2."a lipne Burtv scrie in La R6publirltte t'rangaise:
.,Vlnzarea tablourilor, a acuarelelor gi a pasteluri-
de pinze comandare de n4inistrul de Interne, 150 lor d-rei Berthe Morisot precum gi a domnilor

destinate \/ersailles-ului, unor parriculari sau ulror Monet, Renoir ;si-aSuislmeya-nifeasttantvpinrsinrter-aouarivdoicinollii

negustori. in sflrgit, cam o mie de lucriri le ri- a unora carc
mineau autorilor, sau urmau si fie vindure in
Rusia, Germania, .\merica sau Anglia, cu 10 ;-i zatvdn.

12 franci bucata. Aceste incerciri daci slnt sortite egecului, au cel
putin meritul de a trezi atenjia amatorilor, dintre
cIDMoacru,emaenBterilteanviaemaalecudminpiarcaetanvurmemaieedaez5v0ilOuCieO
care unii merg plni acolo lnctt cumpirl tablouri
de Gauguin, de Lautrec pi chiar de C6zanne (cu
de tablouri franceze tntr-un an, cifri la icnarealrsee
prel ,mic, tntr-adevXr!). Prejul mediu al ptnzelor nu
adS.ugau operele vindute ln America ;i depiqegte cifra de 50 de franci.

larr. Cum si putem vorbi despre cot; clnd Seurat
n-a putut obgine citeva sufe de fran,ci pentru tabloul
Faptul ci vlnzirile publice sint urmirite de tot Fentei pozind,, operi rnagistrali pe care un texan
ceea ce Parisul numiri ca amatori, treze$te aten-
ar da'astdzi pesie 7 milioane de franci francezi?
lia iui Pissarro, care li scrie lui Duret la 15 febru-
arie 1874: ,,Nu mai afvilei licudneocsltcuurndheoipStdree
acela de-a trecur;
aj-unge si
publii
gi acceptat de toji negus.torii gi amatorii. Perrtru
aceasta nimic nu e mai indicat decit vinzlrile la 1 Citat de L. Venturi, Les Archhtes de l'impressionnkme,

Paris, New York, Durand-Ruel, 1938.

I-a 17 fcbruarie 1889, Seurat ii scrie iui Octave ..srocuri" afa cum va fi gi Paul Rosenberg mai
l'4[ar-rs: ,,in privinla tabloului meu Fentei pctzind, tirziu; bazinclu-se pe gustul siu, nu cautl sI vindir
sau cel pulin arati cd nu e grXbit sX, realizeze cig-
sint tare lircurcat pentru a-i lixa prclul. Am chel-
tuit cu el cite 5apte franci pe zi, timp de un an; tr gurl.

aga ci vezi-binc unde ajung. Ca sI Jiu scurt, r'i in timp ce Durand-Ruel dirimi ultimele bas-
voi spune cd personaiitatea amarorului poate si-rni tioane ale picturii ,,conven!ionale", \'ollard des-
pliteasci diferenqa dintre prelul siu gi al meu".1 chide ciile gustuiui contemporan, impunlnd cli-

I.a ,2.18-adVecocllmabrdrie(.i8. 9.)7,esSteigneaxcpsucsriiepiinnzJaurFneanltueli entelei pictori noi ca Degas gi Rouault.
Nu mai e vorba, ca la tnceputul epocii impre-
siu: sioniste, de a vinde cu orice pre!. Metoda s-a vidit
pctzirtd rr lui Seurat pe care (}ustave Kahn o curn- ciestul de proasti. Mai cur'ind rrebuie si cigtigi
pirase qi care de clliva ani se tiriie prin toare
dugher-rile de vechituri. Din picate, aceast; plnz;
cste prea firare ca s-o pot cumpira ! Se cer SCO increderea achizitorilor destul de bogagi 9i de fana-
de franci pe ea! dar nu qtiu unde ag putea-o pi:r-
tici ca si nu se descotoroseasci de achiziliile lor,
sa". Tabloul va fi cur.npir:rt in 1898 pentru suma fie din plictiseali, fie ca si realizeze, cu primrr
de I 200 de franci.
ocazie, un beneficiu.
O noui generalie de negustori, atragi de exprc-
Voilard line o privilie al cirui inrerior pare siile cele mai inaintate, sprijini speranlele tinere
ci vrea si se ascundi in spatele unor geamuri col- inci tn fagi. Printre ace$tia figureazi Kahnweiler
biite. ln vitrini troneazi un tablou tnvechit sau c: care, stabilit la Paris ln t906, ii angajeazi prirr
-pMeirB6r,aqLu6eg,eDr. einraicni,udPaicagsrseou, tJauliaionr Gris,
ptnzi care, pusi de-andoaselea, pare si tilmiceasci contracte celor
\:laminck,
dispregul proprietarului pentru oamenii de pe stra- patru ani de rizboi crlncen, interesul ilmatorilor
iimine la fel de viu; dacX prin for;a iucrr-rrilor se
di. in 1894, Pissarro li scrie lui l-ucier-r: ,,Un tinir produce un eveniment in-rportant, ei rispund ,'prr''
pe care l-am cunoscut la John Lewis Brown tri
zent". in 1918, clnd lara este ln parte ocupatii
care mi-a fost cilduros recomandat de caitre dl. ;i Prrisul sub focul artileriei germane, vinzarca
atelierului Degas arage, la galeria Georges Petit,
Viau, a deschis o mici privilie in str. Lafltittc. toli amatorii. Alternind cu explozia obuzclor tu-
lr vorba de Antoine Vollard. Nu are decit pinze
de-ale tinerilor pictori. Giseqti Ia el tablouri de
Gauguin mai vechi qi foarte frumoase, Iucriiri bune
nurilor Bertha, loviturile ciocineltrlui ptlncte az-i-l
de Guillaumin, Sisley, Redon, Raffa6lli, De Groux. liciraliile care :rting de pe acum 500 COC dc fr,rr-rci.

I-am vorbir de tine gi de Georges. Cind veli avea
ceva trebuie sl-i trimiteli lui. Cred ci acest negusto-
ra$ va face treabi; li plac lucririle din qcoala n..,,-,s- Dupi tcrrrrinarca conl'litttrlui, oc lizicr.r tirrrpu-
lui nou se profileazi una dinrre figurile cele mai
tr; sau cele care se apropie de ea prin trrlent. l:- arrigitoare- gi cele rnai exceplionale, aceea ,r lui

foarte entuziast pi lqi cunoagte meseria". Leonce Rosenberg, astizi aproape uitat.

Vollard reprezinti un tip de negustor foarte Pasionat lnci din 1905 de arta contenrpor,.rni,
diferit de Durand-Ruel. I-l are norocul si-gi des- e1 devine, lncepind din 1908, liderul tinerei.5coli
chidi galeria 1ir inceputul secolului, clnd gustLrl cubiste, lmpirlind destinul acestei general;i ct
pentru pictura moderni este deja la mod5, n-rai Iiahnn'eiler. Dar acesta, supus gcrmon, este tn mod
ales ln Statele Unite. Nu este omul contractelor (.r provizoriu eliminat din competilie, prin domiciiiul
semnat foarte puline) ci mai degrabi un om de lorlat tn Elvelia qi prin punerea sub sechestru a
bunurilor sale. Rosenberg- rimlne deci, timp cle
'1 O. Mans, Trente atttt6es de lutte pour I'art (18t11-191+.. 4... citiva ani, singurul care a ficut contracte cu Le-
qer. Lipchitz, \'{etzinger, Picasso. Survage. El este
Bruxelles. L'oiseau bleu., 19?6. u,t

probabil prirnul negustor care a lncercat si aso- La Paris, la Londra, la Nes' York, carticre
cieze o mare lntreprindere financiall, Lloycl's iJCn.tnro"cisitU.ir.sDMinutararainisdtn-izedgiuucesol,tnosirnai ccsraeaptseipbecilcoiasmliizeesraaiuztliaus-fi'acicnui opere
Bank, la afacerile sale. Dar omul, la rroartea sa,
pentru ci debutase prea devreme lntr-o lurne tnci t9z3'
mulii-

bitrtni n-a izbutir decit si furnizeze unora drn- ,nea dc gusturi si tendinqe, se devoteazi postrm-
tre cei mai mari pictori ai secolului miiloacele pr"ii*;tfirlui, in timp ce Ale-xandru Iolas igi. cie-
si-i lnvele, ii"p"i;.i.e;ti;iin;t;t*^r""u".l;utBi"it.ei,ertrnann.BdtareierindasrltieotBgslnouu.atrp.ftfrieg"apeliiaeirs.mataMlouiastinm.laaoluEn-vllsouuietiie,n9FeiDclzacMecnzra'rurib.Uisle,octlnrtu.eRioiiueGDsgnohc6amtvcce.lilediz'-r-
materiale pentru..infrlngerea mizeriei .qi
negustori, ca l4laeght,
prin exernpl'u,l siu, pe unii
arta de a rid,ica acest negot, odinioari dezgustitor,
la lnilpimea un'ui fel de institulie oficiali.
Dupi rizboiul din 1914, negustorii de tablouri
pirisesc Str. Laffitte. Galeriile care se lncXpi-
linau si expunL ,,zuavi" de-ai lui Meissonnier dis- D' ePntircutoBraiilthdues.succes stnt atit de bogali incit res-
par. O parte din negustori emigreazi citre aron- semnarea oricirui contract. Negustori qi pic-
clismentul al VIII-lea, iar ceilalti se instaleazi ln oing
iori- preferl, ln locul acestor hlrrii, care la ce;r

Montparnasse, lnainte de a se fixa tn jurul striz-ii mai ..rici contestalie devin niqte simple petice, in-
Xi.lr.he"enri*.vile.trbqailePibcaazsasotcilpusetrienaczreXdearcCes1t iicplriedteerrri'er-'
Seine.

Este vremea cind Suzanne Valadon, lncilgati porturi.
cu papuci de tenis gi cu palton de blani, ia magina
condusi de un qofer, qi umbli din privllie in pri-
vilie propunlnd plnze de Utrillo cu 500 de franci

bucata.

N4ica poveste din 1925 ia cu timpui un aer de
uinnu.ifembirsuitasriie,scrh1iomrb1e de frig, _ Modigliani
legendi. siu palton
propune frumosul

de trved contra unor plnze ale sale; acesta accept;

iar a doua zi li giseqte beat mort, dirdiind de
frig, la tutungeria de la Rotond5: ,,Frumosul riu

palton, l-am vtndut Ei l-am biut".
Evident ar trebui si vorbim de Paul Guillaume'

de Jeanne Bucher, de Pierre Loeb, de Louis Carr6

sau de bietul Zborowsky care, dupi rizboi, im-
pXrtiqea nefericirea lui Modigliani qi a lui Soutin.

rnerglnd plnX acolo lnch se lipsea de strictul ne-

cesar pentru a incerca si-i ajute pe cei doi sau
trei pictori pentru care nutrea o mare admiraiie.

Piala s-a moclificat profund clupi sfirqitul ce-

lui de-al doi{ea rizboi mondial. Din occiden-
tali devine mondiali. Nu nurna'i muzeele de
art; moderni se deschid aproape peste tot' dar ;i
negolul s-a dezvoltat considerabil in toate capi-

talele.

Capitolul 18

COTA iN 1970

td"niiazi, conservatorii li venereaz5, guvernele ii
decoreaz5. De ia negustorii cei mai mari, care le
oferi mungi de aur ln schimbul unui contract pe
doi ani, pini la
toti hlai nagtaiicci,arfieecsaorleiclitni.:fe,,Mlual es5sutr.e, o
mici schi1i",
Toati lumea pare ci profitX. . . Unii artiqti ma-

iesc bine din produsul muncii ior, iar clienlii
se-mbogilesc, achizilionlndule operele.
Despre cutare colecjionar sau negustor nu se
mai spune;,,ii place pictura", ci mai degraba:
fler" (gustului i s-a adiugati sau rnai bine
z,,iAs rie
s-a substituit mirosul). A achizigiona picturit
line de dorneniui vlnitorii: ,,s€ gone$te" prin
galerii sau prin ateliere (cum vlnitorii gonesc un
cerb) ln ciutarea geniului. Adulmecim lucririle
'i\ Tu vorn oute.r iace trei leshe fdri acest acom- cfnd stnt fnci, proaspit pictate -l-amdepcui,tlene
tt panianrirrt b,rrbar: cimpiiie, nrunlii vor fi briz' ral, propuse la un prei pe care gene-
I\
nuni
dali de el; ne vom lntilni ca pisirile, pe pajiptile dfaevbernici iv"al-oroapseen. tArusiast,l,mrrilraosuni"
cerului. A vedea nu mai inseamni nimic. Trebuie ..de pe cele care
si sosegti pentru a pleca din nou. De la Bursa din vor sur-
fenomen

Paris ne ducem la cea din Saint-Petersburg; afa- prinzitor: amatorii tmpinqi de patima speculaliilor
dau un preg qi apoi un suprapret pe lucriri clrora
cerile vor reclama toati iumea, cind nu va mai nu le apreciazl declt valoarea de vlnzare, cum-
fi recolti de cules cu forfa bralelor, nici holde de
pizit qi de cultivat prin griji ir-rteligente. Aceasti, pirind plnze cum s-ar cump5ra grine la X{ontr6al
sau un teren ,,bine situat" lingl cea rnai rristi gar:i
sete de trmbogXjire, care ne va da atit de putine de triaj.
bucurii, va preschimba universul intr-o lume de
rnisi1i". Aga se exprima Eugbne Delacroix ln 1856.1 Aceste fenomene specifice epocii noastre nu ri-
Daci pictura nu mai face parte din lumea ti-
cerii, ea se videgte a fi din ce ln ce mai mult min firi consecinle pentru creatori care, avinci
lu'rnea aurului; niciodati de 1a crearea marilor aerul ci nu se intereseazi, de astfel de probieme
burse moderne cota unei valori n-a urcat intr-un meschine, slnt totuqi lnspXimlntali la gindul ci
mod atlt de uluitor ca plnzele lui Renoir, Sisley
,,bursa" nu corespunde ideii pe care o au despre
importanqa lucrSlilor 1or. Artigtii care se abo-
neizi la Argws de presse pentru a putea urrniri
sau Vlaminck; tnsSgi marea crizi economici din flucrualiile cotei 1or, nu o fac attt din goana pen-
1929 a crulat oarecum cotele capodoperelor artei
tru ci$tig, cit mai degrabi din cauzi ci societatea
moderne. in care trXiesc acordi o mare tnsemnitate pretultri
in fiecare luni, pregurile lui C6zanne, Renoir
sau Utrillo slnt anilizate cu gravitate in ziarele fiecirui obiect, confundlnd valoarea cu ,,valoarea"'
revistele de
financiare gi tn arti- In fiecare zi, In pofida acestor fapte, de o sut; de ori repetate,
finaniiarul doritor 5[-9i ,,fmbog51easci" perelii cu
multe cotidiene consacri prima pagini unui eveni- ajutorul ptnzelor unor mae$tri, va tnc-erca totu-;i o
ment mondial ilusrat printr-o mare vtnzare pu-
blic5. Pictorii ln viali fac obiectul atenliei gene- anumlta teama, cacr obiectele de arti chiar daci
rale: negustorii lgi disputi contractele, amatorii ii stnt capabile si, ademeneasci prin frumulelea 1or,

1 E, Delacroix, Lettres, 5 iunie, Paris, Quantin, 1878. ii apar-, intr-un fel, firi valoare. Pierderea ci-

473 torva puncte la BuriS nu-l va tngrijora, ln schimir

rchizilionarc,r unei opcre clc ;rrti la ult prel lnare Lectula unui z.ial finirnciirr lrr c1e:rvilr-ri c;i prre-

riscl si-1 indispLrni. Totugi, ,,amatorii" au incredere 1suirnilte practicate la (r iunie pc difcritc pieqc striine
in .rcest capital ,.obiect", dovaclir extraordinarrr ex-
pansiune a pielei actuale. Inceplnd din 1920 qi mai aproape identice. Un Bucbet de t'lori de
ales din 19J5, o parte din capitalui internalior.ral Vlaminck scos la licitagie, daci lucrui acesta ar fi
posibil, in aceeaqi zi, la aceeaqi ori, pe pielc l,r
este plasat ln obiecte de arti gi in special in tablo- fel de ilrdepirtate una de alta cir F{ong-Hong,

ur1 contemporane. Londra sau Paris, ar provoca o serie de licitiri

Presa tradnce aceasti patirni ln termeni de marcind difercnle consider;rbilc clup'5 or.rgeic qi
bursi. Se zice ci un oarecare spcculeazl pe arta
.,Op", ci dl. X. . . ,,arbitreazi" tablourile sale de circumstanlelc ln carc pi:nza at fi prez-entrtar.
Misiunea celor care rru sarcina si fixeze vrrloa-
Vlaminck contra unor tablouri de Dubuffet. in-
rea unui obiect de arti este grea. IJn ,,cxperr"
tor;;i din Statele Unite, specialiqtii bine informali consultat ln accasti, privinli va da un rispulrs
anun15 o scidere la Neu' York pentru X... sau
t.inSiirprpeicctoonri,zedaaztiocruitmi npeiraalrteeaptamtualsuiivXsuaccecsutd;e- cvaziv., lnlelepciunea.constlnd in._a prevedea doui
Z. .
preluri sau mai precis o ,,furci" cle prelLrri e.rrc
rui si oscilez-e intr-o cifri zisi ,,rezonabili" si un prel

la ultima sir expozilie de la ,,Modern Art". ,,ridicat" rezultat al unor tmpreiuriri exceplionale.

,\vertizali de experienlele adesea dureroase ale in stabilire a preqului ,, rezonr-rbil" se vi1 line
seama de diferitele adludeciri pronuntate in cele
generajiilor trecute, de gregelile bunicilor care l-;ru ;ase sau douisprezcce luni trecllte, pcntru o;rcrclc
aceluiagi artist, cle dimensiuni prictic cgelc, rcprc-
preferat pe Bouguereau lui Ctizanne, colltcmpo-
ranii noqtri sint ferm hotirili si, nu mai mearg;i zentlncl subiectc aproape identicc. Calculul clepin-
pc aceleaqi cii. ,,Cumpirali noul Cizanne", se aude
de dc asemcnc.r de data lucririi. de,.cpoci" (o
goptindu-se la toate expoziliile.
perc clc \'lamincl< sau Derair.r ,.fov" preluiesc dc
Lvident, si" cuurperi un nou C6zanne e un lucru gase p.inir la opt ori. mai. m.ult decit o pinz-i. pic-
bun; dar cum si iaci dcaecslti-clilidveas;cojipecrei,e;cr iccei
vilegiul accsta pri- tati cincisprczecc eni n.rai tirz.iu srru cinci .rni rnri
nu-1 au f,rc.
alegerea dificili este faptul ci specialigtii incon- clevreme".

testabili, care au gust gi care redacteazi. ln nrod Stabilirea accstci cotc ar fi relativ upoari clrrcii
deslvlrpir prcfeleie cataloagolor de expozigie, vor- n-ar intervcni noliunea de pedigrcc. In socict.rte.r

besc toji aceeagi limbi qi cu toat; sinceriratea. l:i contemporanX unde specul4ia.rnatcriali. cstc ildc-

slnt o mie la Paris, o mie lrr Londra, o mie f.i sea mai importanti decit clcsfitarca ertistici, cli-

New York, fXri si-i mai punem la socoreali pe cei cntul estc r-nult mai sensibii 1a provcnicr-r1e obiec-

din Basel, Zirich, Florenga, Roma qi din' vrco tului decit la c,'rlitatea sa. De accc.r rezultatul lici-
tatiilor clepinclc adesea de circur,rstu.rlc.
cincisprezece altc orage. Fiecare dintrc ei
este sigur de geniul pictorului,,si,u". Cu toati in leglturi cu aceasta vinzirilc la licit.rtie sint
edificatoare. Elc stnt de dor-ri felr-rri: cea aEl,zis'Jr
iclcntitatea termenilor lnrrebuinlali de magazinele ,,cornpusi" grupeazi dc la 80 pinii 1:r 12C tablouri
artistice qi de revistele financiare care irccarci
si asirnileze obiectul de arti unei valori speculative sau sculpturi aparlinincl citcodati unui nur-r:rir de
(vorbind ln mod
sau dc ,,bursa" curenr de ,,cota" simi p-irdeeiionntiifgictiliour,n -jC sau 50 clienii difcrili. Oamenii dc prolcsie
qtiu din experier-r1i cit de clelicat5 estc rc:lliz.rrcr
artelor), e ufor accstor vlnzlri: cumpiritorii au suspicitrni iatr"r
obiect de arti. cu o valoare de bursil cici fluctua-
1iile unuia in raport cu ceelalri sinr fiLndament"rl de lucririle pusc ln vinzarc de citrc un pr(rpriet.rr
dilcrite. doritor si se descotoroseasci estfcl dc l-ricsclc clc
471 475 calitate clubioasi in spcrenir ol''lincrii trnLri prcl cit

inai ridicat. Acl-rizitorul biinuitor i5i inrp:inge in.r- clnd li se recunoagte dreptul de autor, cind au
inte cu multi prudengi pionul siu. posibitritatea si scoati din arsenalul judiciar ur-r

I{ezultatele obginute din acesre vlnzdri aie ciror rnaterial de represiune contra falsificatorilor, cind
succese slnt nesigure, lng5duie fixarea baz-eior urei eccept; si-qi incredinleze lucrXrile lor unor negus-
cote miilocii.
tori pricepuli qi cinstili.
l-otul se schirnbi insi, daci-i vorba de url en-
samblu ac.lunat de ui.r rr,r--,-re coleclionrr, liciici. de Din clipa aceasta, psihologia 9i scopurile :lmato-
un on-r a] cir.rui gust este considersr jncontesrabil.
rului stnt gi ele modificate.
cum a fosi cazul, lnainte de rizboiul iir i9l-i,
cu celebra colecqic Doucc't gi, ln uitima vreme. iqhuaAegsta'tvilzrli,e, ald\4asacigi rasittctrehinieszapiliuootnuFelrazsneucplisuercBinrateicrnoidned,enet.ullPuviicaaFsolsuuoa-'
vciualal ilrnstarerl':abglui lddeedotacbtoloruulrRi omuoddin*^ersnceo.aidnsu5n,gaiteabo- legiiuri .o i.gr.rtrotul care deline contractul' A-
ddeinpufnrmzei."vPareaiuriltacecruliet nntuuluviaumn anui mfi ;ratolatreln-
senla motivelor ,,rezonabile" care i-au lnclemnat pe c.ita

acefti amatori si realizeze in doul ceasuri ceea i. care
au strirrs o viaj5, fascineazX Iurnea curiozitXtilor. f;,r;r.,ri-nn;ctil'"i;lt:"r.--rdaeeledpefiienccodXt,areu, iamngeaagicudulXemtgorr1a. bP. fioudtte-etredmaeelf.otionrditefiiinemadnae-i
Acest fap.t adaugX o noti picanti la ficcirre perli astroticsutt,rl,irp.rrielreredelnr"gilied' uaielups{i1arc'iliitoonreuzluei,libbeor-'

a coleclrer.

Anunlul unei asemenea vlnziri produce in lurnea .i"lri,
mS.runt5 a celor pe care Balzac li nur,aea ,,bricabra- ;t1;
comani" efectul unei bo'mbe al cirei rezulrar li sirn- ?;.rT"""pia;at;i",flt..it"p;.ii";ltl'air";*flia,;c.nup;turaebrteeu"zrtti.t.ldte"*'-gups.rlrItatpbccrtteoiciapparretileucp.ilaea.lrui-zltvnarilintli zoidnirinilulgetcrcreoaparuleea-i
;eau mai ales oamenii de profesie. Din .\laslc;L
ptn5-n Pidmont peste casa tnsXrcinatS" cu r.inzarea".,i

ploul cu cererile de cataloage qi evalu;iri. Fie-
care tncearci si-gi fixeze un preq. convins de rnai #;cd"uiim;iice;r-nn,"srci-i;ul,;"nsanaeturinEe$iiaapsderepeoularubrcrleimiceleiaa,qpi'iie;mcinautvrlilutatatdoeve'p:ci.ilinDot zrp3iifrie$.cd1eeurelasucptefoereca$auctqel-i'
inainte ci cifrele ,.rezonabile" indicate de citre
evaluator vor fi tn orice caz depiSite inrr-o pro-
portie care merge uneori de la clubh: la fncincit.
Cu o orl tnainrea lnceputului ..srrigirilor" or-
hdainzellreed]eacutnm'cpe;praurteplelgnperseiludilnm.-irileolecixu"; va pune tn evidengl pe piala financiara opcra ar-
evaluirile
tistului.
fiiiat mai Raporrurile dintre amator 9i artist sint uneori
tnainte nu mai a,r-l nici o leg,iturl cu ulriinele pre-
viziuni. DupI doui ore, realiratea va Cepifi toate l""tiJ a"il.ate, clnd acesta din urmi este lipsit de
serviciiie unui negustor. Daci lucririle pictorului
speranqele vlnzitorului. slnt de obicei negociate prin buni-tnlelegere sa-u

Dupi ultima lovituri de ciocinel, prelurile ob- i"--"i"*tl publici calc"llrea prelului va fi mult
linute, care, cu trei siptimtni fi'r urrni, ar fi fost
considerate exorbitante stnt pe loc adoptate de ;"i;;;;;:D".i ,,u' e nevoie dt o tt"tt'ucgie ade-
citre toli negustorii lumii; prejul exceptional deve- factori umani; sirl-
r""-ttifi;tooo" .l.ri intervin

rrind atunci baza unei noi cote. c.rui"inlafaurpiidiacouritoiptsr.iutl"lcnulieriuc,cuunnnmeeoivsspoctauiinlnetzlqeesiallcnilpelei,sreiigtoedineef0r-a0rpon0rzecittqiaetianep3aliai0arv0mlian0aintoodsde--

,,Cota ln forma sa actual; esre Lrn subprodus
al migcirii romanrice
gi al societilii capiialiste.
Ragiunea existenlei sale se justifici din mornentul
clird pi'ctorii refuzd si lucreze opere de comandi, 476
franci.

L.'RCAREA PRETURILOR politan ciin Nerv York achizilioneaza cLr cloui

E.volulia cotei tablourilor moderne de vreo cinci- {pFriealisr.oitsea,iruaecnudmme icciiliootelnavraidies-rinpfrdtaamnlrlcloniui,ud"n". R.*brnndrl. La
u-nio. urci la
zeci de ani incoace indici o creltere constant;
care, lnceplnd cu criza din 1929-l9jC tinde si manuscris goric.
r.dncs\rcc.uatraeirac.rsiiratjsmncemil-uzucos-ulnsitee{cdrm.pnr.arirrivilis.acbcrc,)ruaruoeer;reresiio.aiteds1Cececi-perxi;iipcpizalreumiocssfepceasocsriolaiiolror*iinpcpcciiaegtariumrqiisianiasgc,ueotihi-'pdsii'peiasorurpccoiaulirroaseJnrulaimirzdcireai_ei.
se desivlrqeasci. Urcare uniformi care poate fi
reprezentat; nu sub forma unui deal prizentind
,,in secliune un unghi ci mai degrabi iub forma
unei piramide in trepte: fiecarc vlnzare rnare al-
cituind o noui prlarformi.,.de plecare.,Urcarea,
care c aproape im,perceptibi,lS pini Ia razboiul dir-r creftertl. penn.l-nente a numirului coleclionarilor
1940, devine rnai sensibili lnceplnd clin 1913, pen- 5r a poiirrcii inflagioniste din societatea capitalisti.
crA2)oce,lemelccaeidglsciiuoteui,anirnceiGloeelecedracdteqrreuieesdd,lateolp;rularSirseart,icjte,ueianidtlifniulluainpsutialrr1eiter9iantl6ezad7i ecvlaarrc,eere'-lam,tsreptreelrrroe'fpixaenoinmfcotjuaoamrttrci_-v.rr"-.l
tru a deveni evidenti ir-rccpind clin i9.{9. Oe la
aceast; epoci ,martcrii sar.i ictorii marilcr viirziri
publice- consrat; ci fiecare dintre ele ia fnfaliy-area
ur-rui adevirat,,eveni,nrent".

La vinzarea Schlossl, apoi 1a vinzarea Katzz" coifnecriten,eegiusprroonpi uamn emricaai nini, tiinicjtit,mcihlieomanagei,
b,,rreacnodrtdudreilpeigeluEmteiil"2OsinOrAObfdtuetefr:anocio^p(eeari i; faci
cle Rem-
r.aloreazi apoi 4
astizi. de douizeci gi cinci de ori rnai mult). in itaiclfmIncnlnroutiiriiOroiptircoioki.rebdag.celcineeceheap1leeeclidruaa,i-rerincbnuin-saceoailolllbp:uialcodiniloenrriceilmeqrcnad5mertrcaoeli.etmindiiMrtA)icviticnulzfiacciiqros.naeir.eeapacpsiwaansi,nstzmieprot.crIiarrfidrpaelasoniresp,rerf.oitierrqiledMinpcLi-6odiiauorccalenamdnudelierqecmeiicml.ttvidreiueolnlSoerilsapj'a,rele4norrvdreJs"seaiaerg.palcl-e,dluorde"ceccnaisionelnrp.dualeueacoclNpcen.hi1ae.lealirslirtaenarctiinie__,e.r,.
timpul vinzirii Cognacq-Jay, o ,.naturX moarti"

de C6zanne este. spre surpriza irrtregii lumi, ur -
cati apoi cumpirati de d-na \Y;llter'cu suma de
33 milioane de franci vechi3, prel carc asigurl
astfel o coti nou5, nu numai pentru opere picto-

rr.rlui din Aix, ci pentru tot ilrupui scolii impre-
sr o 11lste.

Ciliva ani mai thziu, la viirzarea Bidclle, snec, :rchiziriorr.rreJ unor tablouri pc care poarc ciL ru
tato_rii rsisti l,: competilia care-i pune fati-n fatl
ghigrr-Qrieollluqtnn{dr,isinpisYchiairrrcbhuol ss. ,-irnnieciedlee iin
ur,mi, pr,irnul ie vor vcclea riciodari. hi speri ce tn cci cloi ani
un milion patru- r-lrmitori s5 rcvind:a torul cu un
zeci de nrii cle franci, Ilatnt ntere de Gauguin. ber-refici11 5ub_
,\cest prel considerat pe atunci uluitor ie dato_ stan!ia,l.

reaza, spuLn u'r'rii, ui-re,i h"rpte de prestigiu iscatI ppeeDtrepaclcaIlnaausnfeerllnlersonierpaaelfeip-irltecrenopumrlienrr-dc:eoiarri.lreli.qaiolgi.rirserercslicuj ciurrs-rtriif1icclrese
intre doi rlmatori greci. Tn realitate ,li"o." p.r,
ln urcarea preluriior'. d-eCpirnoecevdaeepuntleiatincodntseistrae, dlnutcri-aadretavilra,
,si simplu o noui elapi

UamnDtetirrrl-icrcaaunnovie1fsetdrai.npr,oelSisciteieradjleiimlCeidlisoziaannrrrncrenc;alfic,Ipu'frzr.r_rnreeucrnli i\cp{ee..rnrUrnrnu- cX rstfel
virloarea
tsoaricocmareer.caiavi;l?nd$ai ecri,urol cr imsoebdiliestsreeaszuip. lclnleuvinniicopmic_-
ptricii unor asrfel de procedee? Cine v;r putea si
1 1949.
2 195c-1951. 479 l Este vorba d,: Aristotel conrernplind busrrl lui IIoner

r 19.51- 1952

cle:r in vileag adeviratelc ragiuni care 1l imping CONCLUZII

pe cutarc avocat ng11.)'orkez si lnghesuiasci in celc
rrei triste ;;i mici inciperi ale ap,sslnpentului siu

cle pe Park Avenue, ba chiar gi-n dulapui de haine,
patru sute de capodopere de Bonnard, Sutin sau

Iilee?

Stivuitc cr.r l'.r1a 1a pcrete, firi de rarne (ar
Iua prea mult ioc), acesre pinzc par si pindeasci

ceasul in care vreun infarct, aductn,cl moartca pez-
nicului, si le elibereze din temnili.

lnvoit si vindi lucririle musafim,lui cu condi-
in
tia ca acesta s-o iniliez.e ci tainele meseriei sale.
spune
Povestitorul mai legitura dintre ei a

fost atlt de strlnsi lnclt nu s-au despirlit niciodati.

O astfel de situagie, fn vremea ctnd arti;tii erau

total:lipsili de orice sentirnent de securitate mate-

rialS nu surprinde pe nin-ieni. Crizele financiare,
inai localizate decit in z.iiele noastre, erau tn

schimb mai vioiente. Lovind o provincie, clteodati
chiar un orag, ele erau repede urmate de un cor-
tegiu cle epidemii gi foamere. Salvatore Rosa
scrie la 30 octombrie 1689: ,,Toati everea inea
consta in ciliva gologani pe care i-an bigat ln
lineturi. Dar acest gen de comer!, din cauza ame-
Jf--l\ aci pictorii s-au stricluit neincetat si fie a'"1-
rr,lti in cercuri in care nu se simleau la iargul nin$rii rizboiului, este complet la pimlnt, aga
ci nu mai pot ciqtiga nimic. Este lnsL adevirat
1or, o fac dintr-o necesitate vitali qi adesea cu cI am tablouri pentru suma de un milion de scuzi
pirere de riu; li daci, mai mult ca oricine, tru
sirnlit nedreptatea sau ciudigenia condiliei ior, fap dar uneie dintre ele se vlnd foarte greu. Ctt des-
pre c'o,misionarii care f ac acest lucru, se tmpli-
tr-rl se datoregte unei sensibilitili spccificc arti$ti- nefte un an de clnd nici unul nu mi s-a adresat
dar daci rizboiul va izbucni cred ci voi ajunge
lor. Pliniu, Vasari, Dufresnol', Dezallicr, c1'Argeit--

ville 9i muili al1ii, nevrlnd si adrriti cX constrlnge- s5-mi plantez ln gridini penelurile mele".1

rile sociale li obligau adesea pe arti$ti si. se sin- Cu clteva exceptii, pictorii n-au nici micar satis-

gularizeze, ni-i lnfXtiEeazd ca pe nigte ,,nesociabi1i". faclia executirii dupi bunul plac a subiectelor

Ei ii lnvinuesc de ppautitnin.re:rl.ebemliiejloi a-ceddaer alcooiul care se potrivesc cel mai bine cu inspiralia lor. In
rimlnea unr.rl din
e .,'aclare Franla, Marigny este printre primii care recu-
noa$te protejalilor sii dreptul de a se lisa purtali
aavleeanu'ruinncierograilloi rm-dsudrei invertire, dar acest viciu ii
mulli dintre contemporanii de aripile fanteziei. Clu prileiul decoririi mici-
1or apartamente ale lui Ludovic al XV-lea, el i-a
ltl1..rtoind si demonstrez-e ci slnt uigte,.desfrl- ordonat ln mai multe rinduri lui Cochin si nu
naji" dau la o parte cuverturiie paturilor pentru a impuni subiecte lui Fragonard qi lui Huet: ..$tiu
ne permite si-i surprindem pe tinerii pictori cul- clt de supiritoare sint aceste piedici pentru un
cagi llngi nevasta patronului; dar lucrul acestil se artist Ei clt de mult diuneazi execut5rii lucrXrii
petrcceil ;i cu poelii, scriitorii sau toati gloata n-ri-
runt; a nevoiagilor care, neputlnd si-i lnduioqcze SAIE
pe cei bogali, tqi lncercau f armecele pe llng:i
Plni la Revolulie, respectul ,,mareiui gen" va
nevestele acestora. Dezallier d'Argenville ne poves- constrlnge pe cei mai buni artiqti si-gi puni fritr

tegte cX Brouwer, complet lipsit de mijloace, a ctaiare1rdSei tcinr!'iasJroc.nbriJt.ea"cylt,uaRriee,ScPauleaviraltstdo.er1e8le1Rtt7ro'espsa.sc4u2irt2rl'ca Jean-Bapt'iste R-ic-
gisit casi gi masi la un ceasornicar a cirui nevas-
ti cra, se zice, tare frun.troasl. Gazda, cilre practicJ peinture' la sculp'
qi r-neserie de , egustor de lucruri de ocazie, s-a
{83

imaginaliei. Natura este ca gi inblinziti. i)ugirri niciodati cle la drumul trasal de Apelle, Phiciias,
stnt acei care indrdznesc si-gi instalcze pevalctui
tn fala modelului; cei mai cutezitori iau insernniri Rafael pi Lebrunl.

Pe vremea aceea, a fi amator era la fel ca ir fi
ofiler, preot sau scriitor; era o vocalie, o profesie.
pe viu pe care le integreazi apoi, asemenea unor
Fiecare orag din Occident lgi avea societiliie sale
flori uscate, intr-o compozilie convei'r1iona15. de anticari, alcituite din oameni rafinali care nu

Joachim von Sandrart, care a avut prilejul si-i admiteau ln cenaclul lor decit pe cei care nutreau
tntllneasci pe acecagi pasiune pentru operele de arti.
Poussin la Roma intre anii 1628
gi i635, povestelte ci tnainte de a se apuca de
pictarea unei sce,ne bib'lice, artisnul lEi studra cu Locuinlele transformate in ga erii de
griji subiectul, apoi arunca pe hirtie dorri s,ru art;, nu erau a"c..csetsoibriole,
decir curioqilor de bun gust.
Unele, tot atit de bogate ca qi muzeele noastre, ru
trei schile de ordonanlarc generali dupi care salvat patrimoniul aitistic al Occidentului. Tn ju-
,,lua o planqi tmpirliti ln pitrigele, potriviti pro-
qi aranja I,.e ea mici figurine rul oniior 1715, num,ai colecliile iui Borghese 9i
iectului sir,r, atitudinilc necesare exprimirii goale,
Livio cuprindeau, fiecare, ap-roape doui mii de ta-
de ceari, in acliu- biouri p.itttre care se numirau zeci de ptnze de
nii de ansarnblu. Dupi aceea, pentru a reda vcg- Corressio, Veronese, Rafael, Tilian saLr Rubens.
mintele, ilrvelea figurinele cu hlrtie udi sau cu o
stof i fini, apoi cosea aceast; imbriciminte cu Nu-'era nevoie si fii ,,de viql nobili" ca si pre-
ajutorul unor fire care ingiduiau si a5ez.e figuri- tinzi ci. ai cel mai bun gust. De la l{eriette ;i pini
neie la o distanli potrivitl deasupra orizontului".l l.r Crozat, unii stnt mi-i hurghezi, irr altii perso-
nalititi care aspirl si conduci artele. L,a lnce-putul
Dimensiunile lucririlor au fost qi ele multi secolultii al X\IIIl-lea, cei de la \iersailles trrrbeazi
vrelne subordonate pretenliilor amatorilor sau in
virztndu-i pe negustorii din hale invadlnd Salo-
functie de progresele arhitecturale sau decorative. nul. dindu-;i piierea qi intereslndu-se de prelul

snInelplroiiidcloueriqrdeteaautcnnearcpc^aetmevreee,lrcellao-rscfiurqgifiercurreel gsstteererceoa-lulpurilucamlulirlX-urVei .-tlazeipl.eri-,i pirrzelor. Lumea rlde de o oarecare M-me Anne,
r-inui grataragiu instalatX in str. Arbre-Sec
picturii murale. DupX o suti cincizeci de ani, pcr- c"aidre.t.ig'"i .o*"tidI un-superb monumellt funerar de
marmori ur-rde, sub sfinla Anntr inv5tind Fecioara
feclionirile aduse fabricaliei sticlei au drept corr,- si citeasci figura urt cartug reprezendnd- porr-rn-rbei

lar sclderea suprafelelor pictate; la fel, mai tirz-iu, yi pui de girinl, simbolul profesiunii defunctului
irrrhogiqit prin vinzrrce de pisiri.
tn epoca Regenfei, uluitoarea dezvoltare a indus- \Iai ttrziu, Flaubert, Delacroix. Balz,rc, Degrrs nu
triei oglinzilor va da lovitura de gralie picturii s-iu clovedit r-rici ei a fi mai indulgenli clecit Di-
istorice, favorizind astfel pictura intimisti. i\rlari,
clerot fati de pretenliile claselor miilocii de a apre-
lor ,,tablouri" care ocupau panouri lntregi, 1i se cia operele de-artl; este adevlrat ci educatia artis-

preferi acum pinze de dimerrsiuni mici.

ln capitolele precedente, ni s-a lnttmplat adesea *tui"n."i",u1a-ifL-a".a"nr."llu.tsidiX.gfe;iiuin$ceeig-tciudooaelstcisng8ccuicccsoc5t.lnututertllereacLlniantnsaiuci-classr\,eeir\e-cIssnlhu-tieulmpealttaimnncr.eir-nI,n.idotildceabj.ct-ri-clPic"itl'itrlre*bFisl'r'lar.bsrrcabperuraeginedruciel(-i("'c'd)ci'e,)'i
si vorbim despre ,,frumos", despre ,,marele gen", ;;;*;.;,,iu.". din Tc1'd.r" (...) ri elevii sXi aLr infecrat
despre ,,marelc gust". A avei uu gust ales con- ;;";;;t-E;iop' .u desenele lor' de tapiserie. numite de
dilie esenqiali pentru definerea titlului de ama- in"o"""ti ,,tapiseiii anrice"' iar Alb'recht Dijrer' acest faimos
tor, consta lndeosebi in a nu admira declt frumo- si 'e lase influenlat
sul. a respecta mardle gen, gi a nu re indepirta

1 \. Porrsin, op. clt. *?;;'(..i ll.ec"tti",m, .r.n^icr!hi. ei ncfelicir ea

de :rceesti in

tici a burgheziei s-a ficut destul de lncet. Delacroix in timp ce, ln secolele trecute, amatorii pretin-
noteazl h nuL8q7t7iuincumJusrni avlourlbsesiuc:c,u,Cptenrsdoacnineelez cieau ci, pli,cerea operelor de arti nu putea f i
la Thiers, rezervat; declt unei elite, in zilele noastre arta
intilnite acolo, qi i-rici ele cu mi,t-ie". La fel, Pis-
sarro, descur,ajat, scrie:,,Vezi bine clt de abruti- este trisS.tura de unire dintre plturile sociale cele
zat; este adevirata burghezie... n-are noliunea
frumosului, iar aprecierile ei slnt total eronate- mai diverse; ln Occident stnt recenzate cu sutele
Clnd trebuie si admire, strigi sau protesteazit in saloanele ,,Medicilor prieteni ai artei", ale ,,Ti-

neriior Ingineri", ale,,Polijiei", aie,,Po;ta;;ilor",

fala searbedelor picturi galante iegini de admi- aie .,Pilojilor de cursi iungi".
Astizi, tendinlele sint adesea atit de cor-rtradic-
ratie sau sare-n sus de bucurie. Tot ceea ce ad- torii gi de efemere lnclt cei care s-ar mlndri cu
miri ea de cincizeci de ani lncoace este sortit un gust desivlrgit, ca gi cei care ar avea pre-
uitirii, se demodeazi, devine ridicol. E,qti obligat tenlia c5, slnt tobi de cunogtinle universale, riscir
s-o ghiontegti 9i sX-i strigi ln gura mare: iati-l si nu fie luali ln serios. S-au dus vremurile cinli
pe Delacroix! iati-l pe Berlioz! iad-l pe Ingres!" <le Piles inventaria ,,trei gusturi fundamentale:
Dar n-ar fi fost oare mai drept si recunoa$tcm naturalul, care izvorigte din inchipuirea noastri,
"trrrtiifpiicgiaulsutlu,l care vine din
ci daci, timp de secole, aae$ti oameni s au in- studiul maegtrilor noq--
gelat adesea, acest lucru se datoregte faptului ci pentru naturd care vine din influenta

redugi fiind la contemplarea culorii cerului, a ideilor practicate intr-o !ard". Timp de douizeci
faladelor edificiilor qi a interiorului bisericilor, qi cinci de secole, doar frumosui a rimas vrednic
nu li s-a dat posibilitatea, distrigtndu-lise pri- de stim5, fapt care n-a impiedi,cat pe nimeni ca

virile, si-qi dezvolte sensibiiitatea. lnci din Antichitate si tncerce si-i precizeze cr-

Omul secolului al XIX-lea, lovit de miopie itr noanele.
faga picturii impresioniste, are mii de scuze. Din
arti el nu cunoa$te dectt expresia ei clasici; dar Drn clipa ln care Baudelaire a ridicat ln slivi
lnceptnd din 1875, strizile oraqelor sint pline de modernitatea, acest frumos a devenit brusc o
afiqc, expozilii,e se lnmul1esc iar ochiul siu, in- himeri care trebuie doborltS, calificativul de fru-
registrind mai multe imagini, se adapteazi mai
mos atribuit unei opere de arti provocind in ge-
neral suspiciune. In urmi cu ctteva luiri o femeie
de un real talent, prezentlnd ctteva din lucrlrile
proprii proprietarului unei galerii specializat irr
u9or.
opere de avangardX, acesta ti rispunde ci daci
Dela Zola constat; progresele ivite ln compor- lntr-adevir simte o vie admiralie pentru pictu-
tarea publicului: ,,Nu lnielege lirci, dar nu mai rile ei, ir-rq.elege totugi si aibi o rezervi. Impresia
rlde. M-am distrat, duminica trecut;, studiincl de frumos care emana din opera artistei, ln stare,
fizionomia persoanelor care se opreau ln fatra pirr zicea el, si tulbure amatorii contemporani 11 je-
zelor lui Edouard Manet (...) A- vizut acolo na. Apoi, dlndu-se clliva pa;i il"rapoi, a clStinat
oameni care veneau cu vidita intenqie de-a se mai din cap in semn de admiralie incheind oarecum
deziluzionat: ,,Da, lntr-adevir, stnt prea frr.r-
lnveseli pulin. Rimlneau cu ochii qintiqi, cu gura
cIscatS, descumpinili, neputtnd schila r"rici cel moase".

mai mic ztmbet. Ochii se obignuiseri firi ca ei In pofida atltor contradiclii qi de cind ',ccxuisritor-t
si-gi fi dat seama (. . .). Ctnd citesc numele 1ui lumea, nicictnd n-au
Manet, lc vine si pufr.reasci-n rls. Dar pinzele zttatea" stiptnegte
acestuia stau ln faga lor clare, luminoase, pri- atllia amatoli gi c..atori. Dar ln ioc de a alci-
tui, cum a fost cazul epocilor clasice, o lume daci
vindu-i parci cu disprel qi mtndrie. Iar ei pleac;i nu uniti, cel pulin atapati tn ciutarea frumosului
prost dispufi, negtiind ce si mai creadi".

ideal, universul artelor tinde din ce 'in ce rnar .,Daci actul cisitor'iei este un leac lm,pqtrtva sen-
mult si se tribalizeze. Fiecare maestru donrneqte
ln ,,casa" sa care e alcituiti din negustorul sau, zualidjii, este de doui ori un remediu pentru pic-
dcoinlelcinqgidungairtofriiei cEairdeincaamutaitosriii sii. De la artist la tori care slnt tentali si pdcituiasci mai des declt
se alqii, din cauza nevoii imperioase de a vedea na-
subiimeze prin
t rrrr"l u1. '

opera de arti. Pictorul igi semneazl plnza, nrarele
amator sau administratorul muzeului, alegincl-o,
li conferi un ,,drept de cetate" ;i ti di pre1. Un cALtTATTLE
desen de Diirer altddati, agdjat ln cabinetul }ia
riei de Ungaria, un Rubens cumpirat de Peiresc ,,ln realitate, pujini sil-rr acei carc si aibi calitilile
sau Mazarin, un desen de Guerchin provenind cerute. .. E adevirat ci ceea ce degradeazi pic-
din coleclia Mariette, un Fragonard achizitionat tura, ficlnd-o si coboare plnX ia josnicia mese-
riilor celor mai de disprctrr-rit, este marele numir
de abatele Saint-Non, apoi, dupi doui secole, de de picrori care n-au nici duh nici talent gi uneori
citre David Veil, un Braque ales de Doucet, un chiar nici simq comun. Originea acestui mare rirr
Picasso comandat de Douglas Cooper, capiti o scri- izvorigte din admiterea ln gcolile de picturi a tot
felul de copii, firi alegere, firi si fie examinali
lucire aparte, care se adaugX la valoarea lor artisticS. li i:iri si fie supravegheali un timp pentru a

Pentru a incheia lucrarea de fa15 am fi dorit si putea constata daci au fost destinali acestei artc
frumoasc de firea qi talentul necesar, ori mai cu-
aducem, aga cum au ficut-o gi multi al1ii, contri- rind de o lnclinalie nesibuiti, sau de av:rriiia pi-
bulia noastri personali sub forma unui capitol care-i lrnp.ing spre picturi. ca spre
intitulat de exemplu: ,,Sfaturi utile pentru .cei ce roinmgieloserri.e1opre, care o cred, poare, ceva mai
se dedicX picturii". Dar acest proiect nefiind unul binoasa

dintre cele mai simple, ne-am hotXrit sI cedXm decit altele."
condeiul lui Dufresnoy care, la sflrgitul secotrrrlui
Pentru a fi demn de numele de pictor trebuic
al XVIII-lea avea pretenfia sX dezviluie mijloa- si ai urmitoarele calitili:
cele necesare realizirii unei bune picturi.
..\Iinte si,nLtoasi.
Pictura nu se prea tmpaci cu belia si cu min- Fire docili, pentru a profita de lnvillminte qi

cXrile suculente. ln vremea ctnd Protogene lucra pentru a accepta firX aroganli sfatul oamenilor

\a lalit'ws, cel mai frumos dintre tablourile sale. el luminagi.

se hrinea cu legume fierte ln putinl api. care-i Lrimd. nobili, pentru a pune pe prirnul plan
serveau drept hrani gi biuturl, fiindu-i lricX sX
nu-9i sufoce imaginalia prin dulceala clrnii. gloria qi renumele 9i nu bogiliile.

Clt timp a durat lucrarea Jwdecdsii unirersale, Sirnlul sublimului, pentru a creea repede, pen-
Lilichelangelo nu s-a hrinit dectt cu piine 5i tin. tru a emite idei frumoase gi pentru a tata subiec-
tele in mod superior care si vXdeasci finele, de-
,,Pictorului li sti bine si fie celibatar. Cici cie5-
licatele gi lucru r'le vaioare.
toria ne sustrage de la munc5, nagte procese 5i ne Pasiune pentru atingerea micar a unui oarecare

pune in spinare mii de griji domestice, tot atttia grad de perfecliune, firi sI se plictiseasci de

spini Xn calea pictorului, tmpiedeclndu-l sX pro- studiile pe care le cere pictura.

duci operele perfecte de care ar fi capair-il." Sin5tate, pentru a rezrsta la efortul spiritual

Dar autorul se contrazice clnd trage concluzia pe care-l necesiti studiul.

asuprr acestui punct: Tinerele, pentru ci pictura cere multi experi-
enti fi practic;.

ideal, universul artelor tinde din ce in ce n'lal ,,llaci actul cisitoriei este un leac irnpotnva sen-
mult si se tribalizeze. Fiecare maestru donrnegte zualitilii, este de doui ori un remediu pentru pic-
ln ,,casa" sa care e alcituiti din negustorul sau, tori care sint tentali si picltuiasci mai des decit
dcoinlelcinligoungaitrofriiei c9ai rdeincaamuta;tosrXii sii. De la artist la atqii, din cauza nevoii imperioase de a vedea na
se tur.rIul.'
sublimeze prin

opera de artX. Pictorul tqi semneazd, plnza, marele

laimcaotnofrersiauuna,d,drnreinpist tdraetocreutlatme"uqzei utiludi,i alegincl-o, cALtTATTLE

pret. Un
desen de Diirer altidati agdlat ln cabinetul }ia
riei de Ungaria, un Rubens cumpirat de Peiresc ,,ilr realitate, putini sint acei care si aibi calitilile
cetrute. . . E adevirat ci ceea ce degradeazd, pic-
sau Mazarin, un desen de Guerchin pror.enind tura, ficlnd-o si coboare plni ia josnicia mese-
din coleclia Mariette, un Fragonard achizilionat riilor celor niai dc disprcguit, esre marele numir
de abatele Saint-Non, apoi, dup5 doui secole, de
citre David Veil, un Bra-que ales de Doucet, un de pictori care n-au nici duh nici talent Ei uneori
chiar nici simj comun. Originea acestui mare rirr
Pi'casso comandat de Douglas Cooper, capXti o s'tri- izvorigte din admiterea in gcolile de picturS, a tot
felul de copii, firi alegere, firi si fie examinali
lucire aparte, care se adaugl la valoarea lor artistici. gi firi si fie supravegheali un timp pentru a

Pentru a lncheia lucrarea de fali am fi clorit sX. putea constata daci au fost destinali acestei arte
frumoase de firea qi talentul necesar, ori mai cu
aducem, aga cum au ficut-o gi multi al1ii, contri- rind de o inclinalie nesibuiti, sau de avarilia pi-
bulia noastri, personali sub forma unui capitol rinlilor 1or, care-i lmp:ing spre picturi. ca spre
indtulat de exemplu: ,,Sfaruri utile pentru .cei ce o . o
se dedicl picturii". Dar acest proiect nefiind unul pe carc cred, poate, ceva mai binoasa
meserie
dintre cele rnai simple, ne-am hotlrit sI cedim
condeiul lui Dufresnoy care, la sflrgitul secoirilui decir altele."
al XVIIIIea avea pretenfia sI dezviluie mijXoa-
Pentru a fi demn de numele de pictor trebuie
cele necesare realizXrii unei bune picturi. si ai urmitoarele calitili:
Pictura nu se prea lmpaci cu belia qi cu nrin- .,\Iinte sXnitoasi,.
Fire docili, pentru a profita de lnviiiminte gi
clrile suculente. In vremea ctnd Protogene lr,icra pentru a accepta fXrX aroganlS sfatul oamenilor

la lalit'ws, cel mai frumos dintre tablourile sale, el luminagi.

se hrinea cu legume fierte tn putini ap5. care-i h"rima nobili, pentlu a pune pe prinrttl plan
serveau drept hranX qi biuturl, fiindu-i frici sX gloria gi renumele gi nu bogiliiie. f,
nu-qi sufoce imaginagia prin dulceala clrnii.
Sirnlul sub,limului, penlru a creea repede, pen-
Clt timp a dura.t lu,crarea /wdecdsii uni,'-ersale, tru alnemmitoedidseuipferurimoroacsaere$si Xpevnidtreuaasctirafitnaesleu,bideec--
Michelangelo nu s-a hrlnit dectt cu ptine 5i r.in.
tele

,,Pictorului li sti bine si fie celibatar. CXci cisl- Iicatele gi lucru c.le vaioare.

toria ne sustrage de la munci, nagte procese 5i ne Pasiune pentru atingerea micar a unui oarecare

pune in spinare mii de griji domestice, tot atflia grad de perfecliune, flri, si se plictiseasci de
spini in calea pictorului, lmpiedeclndu-l si pro-
Cuci. operde perfecte de care ar fi capabil." studiile pe care le cere pictura.

SinItate, pentru a rezista la efortul spiritu,rl
pe care-l necesiti studiul.
Dar autorul se contrazice clnd trage concluzia
Tinerele, pentru ci pictura cere multi experi-
asupra acestui punct: enl,i gi practic;.

Ijrumusele, pentru ci tablourile se picteaz.-i in- tsI,BLIOGRAFIE

totdeauna sub- formi de tablouri qi pentru cd na-
turii li place si produci ceea ce i se aseamini.
O buni stare materiali, pentru a avea rin-rp de

studiu qi a lucra ln linigtc, TIri ,i fie tulburjt de
irnaginea tnfiorltoare qi teribili a slriciei.

Munci, pentru ci tcoria nu facc c.l.ri bani fIrX

-practici. pentru arta sa. Nu suferiir.r niciodati

Dragostea
ln mutica p. i"t. o iubim, iar daci se intimpl5 si
suferin.r, ni complacem ln aceasti suferir-r1i.
Si fie sub indrumarea unui maestru savant. pen-

trr-r ci totul depinde de inceputuri qi pentru ci de
obicei, ne insu$im felul de a lucra al maestrr-rlui 5i
rre forminr gustul dupi al lui." A

Daci soarta tineriior pictori, contemporanii noq- ABEL ich.), Stlour cle Charles IX i Metz' 1569'
ALBFRTI (I-.8.), De I4 statue et de la peinture, tlad. din
tri, este fundamental diferiti de aceea pe c;1re au
avut-o odinioari tnaintaEii lor, dacl tonul lui larini, Paris, A. LeroY, 1858.
Dufrensnoy ni se pare astizi cam denrodat, ln
schimb, sfaturile sale, ar fi putut fi date doui se- Ancrri;ne: Anecdotes des Beaux-Arts.
cole mai tlrziu daci nu de Yves Klein sau Raus-
c.henberg, cel pulin de Gustave Morcau sar-r \Ia- - f'atrard. aa Salon, Berlin, 1781

- f ,i Peinttulomanie, Paris, Le Jay, 1781.
- Le Potr'rquoi ou l'ami d'es artistes, Genev:r' 171i1'
]ltile Ce sett ou rtpottse at4x (rit;ailes d'u Salott'
-
rJcrlin,1781.
t1 SSe. Galin'tatias, anticritique des rableawx d'u salort, Neuf-
- chitel,1781.
Artiqtii secolului al XXJea ;i-au regisit iocul
pe care-l detineau odati ln cetIlile grecegti- Ge- La Patte de ttelott'rs, outrage.oncernant le Salon de
niul, talentul, dibicia chiar, sint universal recunos- l.eintilre , Cailleau, 1781.
cute; rareori..ln.Occident, afarl de epoca Rena$- -

terll, oamenll $r-au putut exersa meseria incon- - Le Vtrit| critiqae des tableaux expos65 au Salon cJa
jurali de respectul tuturor
gi cu o atit de mare [,ou.vre, Luvru, 1781. cettx qui frtquerttettt Le

libertate. Pitlue-ttique c'onu-enable )

Puterea artigtilor nu se intinde numai asupra \.i,u I, l.rr i., I l8 1.
statelor ci qi asunra lurrii lntregi. Prin presi 5i .-- i.a Muette qui parle au Salon de -1'u87, QLrrilau'
prin unde, mesaiele creatorilor preocupali de a se
,.explicr" se rispindesc ca prin refraclie. Zidul. r-l; L.
adeiea de netre&t, care se interpunea oclinioari
lntre arrator gi creator, s-a nlruit: dialogul a de- - RlJlexiot'r's ioyeuses d'un gatgott de bonne hutneur au
venit posibil. Artistul nu tnai poate spune cI e tn .\alotL tle 1781, Varcl, 1781'
afara ietitii. Este el oare mai fericit? Considlration 5ffi I'ttat de la peintare en ltalie dans
- !,:s quatre siicles qui ont prtctdt celui d'e RaphaEI'

i\irr utl ntetnbre de I'Acatltmie de Cortone ' Patts'
\longic rinil. 1838.
Letrre ; M. D. sur celles qui ont 6ti publiies 'ricem'
- ?ilent cotrcernant la peintqre' la sculpuae' l'alcbitec'

4t0 ture, etc., 1748.

- L(ttre sut la cessdtiolt da Sdlon de peinttrre, 1749. BAUDELAiRE (Charles), Curiositbs esrhttiqtles, Hermann,
- Lettre critique ) un. anzi sur les ou.ct.,tges de -V.ll . de
I'Atadittile. 1759. 1 968.

- Extras din ,,Mercare de France',, maltric 1759 i:oi_ IJIi-LLOSRalIon(Jdeean1-P85ie5r.re), Le vite de'pittori, scultori et archi_
rLrt in acela;i an in placheti anonimi). Letti modertti . . ., Roma, 1672.
Essais sur les moyens d'etrcourager
- s,trlpture. ]',tchiteciure er Ia gra"-ir". la feinttn.e. Ia BENOIT (F.), L'Art t'ranSais sows la Rleolatiott er l,Empire,
Paris, L. II. May, 1897.
l79l'.

- Bibliotbique uniacrsella et historique, 1Gg6-1,727. RERI-NCE (Fred), Ltonard, de Vinci, ouarier de I,intelli-
Bibliorbiquc choisie, pour sertir ,: la bibliati:,:1ae
- gence, Payot, 1.938.
atit'erselle, I 7A3- I7 I 3.
Bf'IRGERET (I,. -N.), Lettre d'at1 ,z,.rirre , Paris. 18-111.
ARCIIIVES DE I,'AI].T }]RA\IQ,AIS, 1851_.-i852. IIF,RTRAND (Edouard), fJn critique d,art dans l'Antiquiti,

NOUVEJ-LES ARCI-irVES DE L,ART FIIANQAIS. ifiTt_ Pbilostrare, Paris, Ir. Thor.in, 1882.
1927. Tables 1851-1927. ArcbitLes des corporations des
IIES\L.jS (Am6dec), Mes relations tl'arilsre, Paris. 1E9S.
,lrts tt Mttiers. Docunente reimpr;mate prin grijr ).ri BL-\NC (Ch.), 1-es llrtistes de mon tentps, 1):uis, fi. Didot,

Georges C. Lavergne, Panis. 1829.

,\RCENSON (ILend-l.oLiis cle Vover, marquis c1"1, Mlm,,ires 1.876.
et iourtral inidit, P;trts. P. Jannet, 1852-1lJ5g.
J I istoirc clcs peintres frdnl.dis au X I X" ,.slccle p;rris,
ARNAUD (J.), L',Tcadttnie de Sttint-Luc ,z llom.e, Rl;,:n, CaLrville frircs, 1845.

r 886. III.-ONLDeI:TLrts(Joarcqduee,Isa-Fcruanri1o:soiits|),, Par-is, Renouard, 1U5Z*1958.

ARON (Je an-Paul). Lss,ti su.t la sensibilit| ,tlitnentaire i l'llornrne du monde lclai.ri
Paris at X1X, -sir\c/e, A. Collin. 1952.
par /es arLs, P:rris. N{unor1-, 177.1.

ALjIIF,RT (abb!), Journa!. dcs Beaux-Arts et des Scie,:,:es, IIOII.EAU (Etiennc), Les Mltiers et corporaLiotts cle la :,ille
tlc Paris, le Livre des Mdriers. Par.is, Imprimerie n:rtio-
1768- 1771.

ALIDIN (-\{.) et \iIAL (E.). Dictirnuuire des ,4rtis:e; et r-rale, 1879.
oucri.ers tL'art tlu Lyonnais, P;rris, Ilibliorhiquc d'arr er
I:]ONNAIIFF. (Edmond), Le Contmerce de la curiositl, l);rris,
d'archiologic, 191 8-1919 Il. Champion, 1895.

AUVRAY (l.ouis), Dictionttaire gtniral des rlrristts ile -- Dictiontmire tles antatears lranqais,I)aris, errarrtirr, 1g34.
Il(l\--NICTiiFl.sOerNieDs sur I'art et la curiosi.t|, Paris, Quanrirr, ISZS.
I'Iicole IranEaise, Paris, FI. Looncs, 18B2-18S5. (M.), De I'lrat actuel de la peittturc en

A\/F.NEL (vicomrc Gcorges), Ilistoire cle !n iortutrc t,,;n- |:rattce, Iyort, Cabriel ILossirry, 18,15.

.caise, Paris, Payot, 1927. BORDEf.OT (abbd), Ilen,trques eL rlJLtriotts tritirltes,

B tnorales et hist:orir1u.es, Paris. i692.

BACHALTMONT, Mttnoires secrets, Londra, J. Ada::.:sc,n, BOLJDEAU (Th.), Prt/ace du tr(sor de la curiositt.

1789. BRACQUEMONI" (L. clc). Lettres sur la peintut-e ti Ies
principaux peirt.res dn..\ll',e au XIX-e siecles, -\l,lntdi-
BACHEI-IER, Projet d'u.n cours public des Arts et ,Vi:iers, Jicr. .\. Radenez., 1885.
Paris, Implimcrie Ro_vele. t/ti9.
BRION (X{arcel), Lamiire de la Ilettaisscuzce, Paris, R. l.ail'ont,
BALZAC (Ilonor6 de),
Zes lllusiotts ltcrda.es 194 8.
* Pierre Grassott.
BitION (I{arcel). L|onard de l/inci, Paris, Le livre club du
--- Ld Bourse. libraire, 1959.
La V'endetta.
IIURTIN (Francois-Xavit de), Traitt thlorique er ptati1ue
La Maison dt chat rlui pelote.
- Un diLur dans la uie. des conttaissances rlui sont ntcessaires;i tout anatear cle
- tableaux, suioi de la description cles tableaux qae possdde
Le Chel-cl'oeaure inc.onnu.
- 493 en ce moment I'auteur, Bruxelles, l'AuteLrr, 1808.

IIURT)' (Plrilippe), Graue lmpru'd'ence, Patis, Charpcr.rtier, - Docuntents sur (ihartlin, 128C, publicatl dc I'Acaddmie
dei sciences. belles-letrres ct ar-ts de Rouen, 1g74-1g25,
l ttE 3.
COGNIAT (lt.), 1-e Siicle rles irnpressionnistes, Flarnmarion,
BU\/aT (Jcan), Jcturttal Je le Rigcnce (1715-1723), P:.ris,
I i. l'lon, IBt 5.

1,965.

c -, Lc liont,uttrsrze, J.lusanne, ltcncontre, 1955.
COI{NEAR'f (Emil::), I-es Corporations en Irance, Galli-
CAILI-OIS (Rog:r), [,sthtLirlue gtntralisie, Prrris, Gallirnrrd.
nr:rrd. 194 i .
1962.
-- Les Gu.ilcles miditvalcs, ,.ltcvuc histor.iquc", C-\, XI\2,
CAIN (Julicn), Prtsentation de I'ouvrage. Baudelaire, Czrio-
titts esthttiqu,cs et autres r|cits sur I'art, Paris, Hermann, 194u.

1 968. COllt{TlllON (i)ierr-e), Ingres racontt par lai-rnent et par
rr. .1',175. ( lrrr..r'.r. C.ril]er, l9{Z-l(.r-{>{
CALLISTRATF. Les Itnages, ou' tableaux de plitre, peinture
des deux Philostratcs. . . et Ies statucs de Callistrare, mis - Corot racottti par lui-nt€me et par ses amis, ()eneva,
en franlais p", l'1;ise de Vig6nlre, Par,is, L'Angelier, 1814. (laillcr.19,{6 -194l.

CASSOL- (Jcan). Sirr.rr,ott d.t !'rzrt tnoclerne, Paris, Editions COLRAJOD (L.), L'Ecole ro1'ale des tlit,es prorig|s, Pafi5,

d: Minuit, 19r;3 DumorLlin. 1tl24.
CAST-\GNARY, Salo'ts de t3r7- /3.7C, Paris, Charpc:rtier
COI TUltl (IIr.). .Virnoirts ct etrtretietts d'atelier,1857,
et IrrrsqLLclle. 1893.
CAYI.US (com'-c de), Vie s d'arti:te: 'lu Xi;lll-e siecie, P.rlis, P;rris, 22, nre Vintir.nijlc.

Dlrrrnd. 1751. CRr\I'}EL1-T (Georgc-Adri:n), Les Demandes Jaites par le
roi Charles I'l et lcs riponses tlc pierre
CENNINO CI]-NNINI, Traitt dc L- peiniu;e, tradtrs cle Salontr.tn, Paris,
\ictor N{otrcz-. Paris, 1ij58.
Clapclet, 111.13.
CHAII-l.ET (1.). Llistoire de Ltr ttttt'sique alt lloyen !19c,
D
Paris, 195C.
Di\lNVil.l,L (I,..), I.il/es de contmercc, L,tudcs, marr;e
CHA\{PIIllt (VictoL), I'Annbe artistiqLtc, 11178 (1ti8:J, l)iris,
A. QLrantin, 1[j/9- 18lJ2. 1951.

CIIASTEI. (Anrlre). Art et hnnurttisme ,i [lor,," Lttu Lenlrs Dr\i{GEl\TY (G.), les Artistes ctlibres, Paris, Librairie de
tlt Laurcttt lc Magnijfuae, Prris, P.U.f., 1959. I'Art, 1891.

,Varsile I icin et l'drt, Genevr, Droz, 1951. DEI-ABORDE (H.), Lettres et penstes d,Ilippolyte Flandrin,
CHll\IEl( (Andrd), Oeuz,res pottiqu.cs, Paris. ,\. l-e rttirt:. P.rris. I'lon, 1855.
,- Etude sur les Beaux-Arts en Ftance et en ltalie, paris,
1 899. Re nouald, 185,1.

CHE\iNEVII:IIES (Ph. de), PointeJ. Souaenir d'utt "iirc':tt't' - L'Acacl|mie des beau.x-arts, Paris, plon, 1g91.
des Beaux-Arts, J)rrris, Bttreau dc I':Lrtiste, 1883. I)I:I.;\CROIX (Eugi'ne), Letbes, Paris, euantin, 1828.
-;l'elint ndieressur.lpstuur.rc/e, sPrnrcisn,rbJr.e-sB,tJDeul'mAcoaudli6nm, i1e85t4lc. PcLitt!!r(
- Jourtrcl (1822 i 1853), plon, 1932.
CLE\IENT ((lharles), Michel-Ange, sa aie et s,)?1 oeul-te DELAISSiI (Lion), 1-es ,,Chroniques de Hainaalt et latelier
. .,Rererc d:s Deux Mondes". 1-er juillct 1859.
CLE\'IENT (Pierre), Zes Cinq Annies littttaire s, P'rrtut cLe Jean W,zuqaelip i Mons dans I'histoire de la miniatare

CO18C7 +H-rIN87 5. Misotecbnitcs dtt'x en!ers, t'lamande, Ilruxelles (s. d.).

(Charles-Nicolas), DELIjCLUZE (E. -r, Journal, Paris, Grasset, 1948.
-- Louis David, sott tcole et son temps, Paris. Bourdier,
An-rsterdam, 1763.
I 86t.
- ,l!6moires in1dits sur Je comte de Caylus, Paris, 188C.
DF.I.ESTRE (.i. -R.), Etades des questiotts appliquie5 ayx,
4gS Beaux-,1rts, Paris, Tressc, 185-3.

DELUNIEAU (Jea,a), Vie |conomique et sociale de Rome DUSSIEUX (L.-E.), l'Art corzsidtrl comtni: Ie synLole de
dans la seconde moitii du XVI-e siicle, Paris, Edrirdons I'l:tat social, Paris, A. Dr:r'and, 1838, Paul Manrz. -\. de

Boccard, 1959, 2 vol. \lontaiglon.

DENIS (Maurice), Thcories, du symltolisme au classiciswe, L.DUSSIEUX, E. SOULIE, P. DE CHhNNEVIERES, /11-
nroires in1dits sur Ia tie et les oaarages des menzbres de
Paris. Flermanry 1961.
DEPPING. Li'-re tles rnttiers, Paris, Ed. I',oileau, 1832, Geor- I'Acadtm.ie royale de peintare et de surlprure, Paris. Cha-

ges Bcrnard. rar-a1-, 1882.

DE"SC-\MPS (J.-R.), Szr l'utiLitt des ttablissetnertts, des tco- DUVAL (Amaury), L'Arelier d'lngres, Paris, G. Charpen-

les gratuites tle dessins en t'aaear des mitiers, Paris, Impri- rier.18/8.

merie Rovalc, I789.

- l/o1'af, ptittoresrlue de la flatulre et dt Brabant, I)aris' E

Dcsaint, 1769. LLDER (N{.), A. (}ivernv, c1'rez Claude \'Ionet, Paris, 1924.
F-MERiC-DAVID (T.-8.), Ilistoire de Ia peinture aa Mo3,en
La Vie cles peirrtres llamattds, allemartds et l:,:tllattdais,
Age, swit:ie de l'histoire de la grat,ure, du. d,iscottrs sur
laris, Jombert, 1753 --176+. I'inllaence des arls de dassin et du mu,ste olilrtpiqae,
DEZALLIEI{ D'AitGENVll.LIl fA. J). Abrtgi tle Ia tie tles
Prris, G. Gosselin, 1842.
ltlus lttrteux peitLtres, P:ris, 1762.

DIDI:IROT (Denis). Oeurres (omPlites. F

.\ur l'art et Les ttrtisLes, IJermlnn, 1967. FALCONET (Etienne-MaLrrice), Le Pctu.r et le Conrre, Paris,

DRLSDNER (Albert). Ilistoire tLe Ia tritique,Ili.inchen. 1915. les EdiLeurs irangais reunis. 1953.

DLr ROIS DIi S.\INT-GELAIS (Louis-Frangois), Descripriort fr\l{INGTON (Joseph), Faringtot'r l)iar1,, }.er.lr., I{rtcirins-
cles tableaux da Palais-l?ot'(11, aL-ec Ia 'uic des peintres ) rir.'nJ ( .u. 192 t.

/a ftte de lertrs out'rages, Paris. d'Hottt,:,. 172.7. ITAURE (Elie), l/|lasquez, biographie critique, Paris, 1903.
DUBOS (ebb6 .|can-Raptiste), ./ijllcrions critiques s:tr la pot-
qes des pius extcllents peilttrts an.ciens ct modernes, Ar.t-
sie et Ia peinture, Par-is, fi. N{arietre.1719.
sicrclem, E. Itoqer, 12C6.
DUCI-OS-CHARf.ES-PINE"|. Considirations sur Ies moeu'rs
tle ce siicle, Palis. M6nard et Desenne, 1824. . Oonftrences de I'Acadlmie royale dc peinture et de

DLITOUR (abbd \lalcntin), Une Jatnille de peintres p'trisietts scu.lptu.re penclant I'annte 1667. Paris, Ir. L:onard, 1668,

aux XIV-e et XV-e siicle, Paris, L. Villem, 187l. FI(li illltL (Octave), Les Fenunes d/risrc.s, 18S5.
DIJFI{ESNOY (Charles Alphonse). L'Art de peintare, Paris, I'I.ANDRIN (Hippolyte), Lettre et pensics,l)eris, Plon. 1865.

.Jonlbert, 175 1. ITLAUIILRT (Gustave), L' Ii ducation se rt ti.ftrc t / r al e.
FOSCA (A.), Edmond er Jules de Goncourt, Albin ll,ichel,
DUITRESNOY (X{.-J.), Llistoire de s plus ctlibres ar}Tdtetos
19.+ 1 .
lrarrcais, .J. Renouald, 1858.
ITIIANCASTEI" (Pierre), Peinru,re et socilt6, Lr orr. -{:Ldin,
DURAND-RUF.I. (PaLrl), Mtmoires, Paris-New York, DLL-
1951.
rand-Ruel,1939.
- - Art et tcchnique , Paris. Editions d.: .\,Iinuit, 195ij.
DURER (Albrecht), Let:tres,6crits tbioriqu'es et tra;ft des

proportiotts, Flermann, 1954.

- Journal du "-oyage d'Albert Diirer ) I/enise et dans les G

Pays-Bas, Paris, Vve Jean Renouard, 1B55. GABILI-OT (G.), Ilubert Robert et soli temps, Par.is. 1895.

DURRIEU (Pa.il), Jacques Coene, p,eintre de Bruges, ttabli GIL- LEGTaz(eLt.t)e, clcs Beaux-Arts de 1859 i nos jours. Pais;
). I'aris sous Ie rigne cle Cbarles V I , 1398-14A4.
Histoire artistiqle des ordres tnend.iants,
La ,Viniature llamnnde an' temps de la cour d,e Bour-
Renourrd,1912.

gogne, Paris, Librairie nationale d'art et d'histoire, G. GEDOYN (Albert), Patrsanias, l/oyage bistoriqae de la Grlce,
Amsterdam, 1733. :.
\ranoest,1927.