iNFoRMATTA ARTiSICA l)ublicitatea arristici lgi face aparilia.l Importanqa
crescindi a articoielor este_ ln funcgie a.';rii"ii"
Inainte de Revoluiie, arta gi artigtii ocupi un loc o1pleesrepluonr.e\uJ.TKg.i penrru Salonul din Ig79, criticii"
infim tn informalie. Foarte rar redactorii ziarelor avur de-apreciai
Huysmansr au
sau ai gazetelor accepti un articol de Dezallier cam vreo trei sure de tablouri la care s-iu mai
d'Argeniille, Lafont de Saint-Yenne sau Ca1'lus'. .^rld'hi6uogdaotreo dmeieB$aanpvteillseu,telndepaatcruuazreeclei
Gazeie,le se mullurnesc sau desene.
si in,di'ce nurnai ciata, cle articole
derschillerii Selonui.ui; uneori cronic'arr-rl cle' succesive, comenteazi,
serviciu rclateazd clte o anecdoti. La atit se rnir- qen, naturi, moart;, fiecaic portret, sceni de
ginegte darea dceronseicaamrilXo.r,Aortafocrma i9id-evtndaisttoraacretiac. s-rrabiuonpnmau1mba8leii6cnpi8tteauatlseipnaaaursfdpigiieannscdeiva.llnrdiczzeva-aitsefrate,epitrstclauiinnubeduzxciiafasitrrtaeel.,nmtsi ua*bi-r.mc,n,u1tliii"t
itr ochii
r"er"zue,rvat; regilor, celor mari qi cttorva privilegiagi.
care umple tn fie-
Pentru ,,le Mercure" muliimea mai ales din guri- rri.lf'rugisnad.,cIortidriiasnpiingdi irreeveistgeulesraurltuisitpiccenlrurnuaracn, econir-i
care an Salonul este
alcituiti
casci, atragi de spectacolul gratuit.
7n 1.792 ,,La Gazette" iese din atitudinea tezer'
vat;, acceptind si se facl purtitoarea de cuvinr inJSe, clemonstreaza ca. llecare poi:ltc aiurr?c l.t
cunoatterea istoriei artei gi a estericii. I_a paris,
a pictorilor novatori. Acegtia din urmi cereau' la Bruxelles, la Londra, mici cenacluri de sinrbo-
suprimarea juriului gi dreptul de-a expune pen-
tru orice cetilean. Ei obtinuri cigtig de cauzit, lig.ti editeazl reviste p-lmurenasartiigr-eiu.inApocloagreegiifig"aurretealzo.ri
dar niciodati Salonul n-a fost atit de slab. Pinl aclesea semnXturi de
la sfirgitul domniei lui Carol al X-lea, critica de burghezi," iinanleaz:J.
irplicate, ln general
rcviste care proslSvesc demniiatea qi i*por-
arta este Inexlstenta. ranta artizanatului artistic, cu intentia d; a
cDoelti)ndutierpuneiSloraerlvo$onil.iunllntieacruedrsaiunilemaluzail.nieifde,isrmetacitrtiordeeraiic.zi.tfiroaerrmeci:iorttirutolusriii redu'cc arti;rii l,:L sitrialie de lucrit,,ri privilegiali"
;)c cire o tr usr.Ser; in tirtrpul Rcnaqrcrii.
i."utmtfl"e"zriaubrirsictiiclei,. sAcdrioinlp^dhedeTshpierersSia9loi afanceeindeb,ule- PlnS.pe l? mi jlocul secolului al XIX*lea repu-
ralia pictorilor se face din om tn om, dc la o
curte la alta, dintr*un oraf lntr-altul. Trebuiesc
Globe" gi ,,le Constitutionnel"- Henric Fleine pre- luni, clteodati. ani, penrru ca operele lor si a-
ziare denunli ten- iur.rgi sub ochii limbuqilor. CItie anii 1530 tn
zinti Saionul din 1883; clteva (lermania de Nord sau Noua
dintele conservatoare ii davidiene ale. gazeteior Anglie se vorbea cies-
pre talentul lui Rubens, dar au-trebuit si rreaci.
,,Journal des f)6bats" sau ,,Revue des Deux
VIondes". c'lecenii pentru ca una din plnzele sale si stri-
Cu ocazia Salonului din 1855, ,,le Figaro" con- bati frontierele qi oceanul"
sbeas.ct.er"i,o-dpb^,toieucgituialrTutircnoouylieolnuir.nnigpnocroriuamnnetieentlaeurxiipuIo.nzIgn.rieliaso,cCt\o/oemu'rrbnbreeiett, 1In 1811 aper pr:imelc reviste .artistice, Mai inrii Ie
.llusic des iamilles carc inviti cititorii si viziteze atelierele
sint precizate raportur"ile dintre burghezie 9i pic- pictorilor la modS; pc urmi Cumrcl scoate timp de doi ani
o revistl de lux Zes Beaux Arts. Aytistul s.e bucrui multi
torr. r-renre de un mare succes. Ie Balletin de l'atni des arts 5i
Le Bulletin de lalliance cles arts (1842-* 1848), inaugurind
b-s.roroIinJn.risr.uta".rgim$b"1la""p"tpeetonmlpteraiumereliccildieil.oaaprictueeibsslocltiecar,tp-e9rzoidib.vael-ltenemmlzeiegircciialonornteersarapeiuscmabripulicrreulei--l' metode noi gi foarrc modcrne, deschid, la sediile loi, cite
un birou de experrizi dc linzarc ;i de schimb de cirgi ;i,
,i01 obiccte de,rrrti.
r\sr,lzi, marile cotidiene, :rltetlte 1a erigerlqele nu mai slnt asriizi cunoscuti decit de istoricii der
'1cnioitcirtioaurirniroisrati1rctoiecr,.ocilnodnesa1cc8r8riiiCtpi-cali-gc_in-iFtenigstrtaeergoaide1e1v1ve1niripamutebtnlnitcseiir-r
art5. F.i stnr, cum ar spune astizi financiarii ,,ne-
cotabili"; ba gi niai aurorul, care rcflecti
idu,
tirstul epocii sale, nu lnenlioileaz,a pc Flieron],r,.lus
ci sr-rplirnentul literar de duminici cotnenteazi R,r<s11. Caravaggio, fralii I e N.rin, Frans Hali.
c'lin cind ln ctnd cite o expozilie -sipti:n,inr1i9n1iCo, \reieorrmtfieterai.cur,irmiSzaifjieiontirnreadtcao'lmopr,eier\e,neilludiulzbpqarueteevzi.zdiieunneisllocinrh.imaCrbteicDioiccleaielre_e
aeeiaEi cotidian _publici tn -fiecare
iel6r, le crre se adaugi regulat o cronici irrtitu- ([:iolrpsauctruatreaslcaalorauni eolormdiinnutrneaatingiia1le7r5ie9-d1e.76ta3t"i,Srui-rair
lati: ,F,Ciguarireoruvi aartaevloeia"; in 1'97Q. cititorui zi;r-
rului la dispozilie ;iproape clt qi un capital uriaq pentru mogtenitori. printrr:
elouisprezece pagini dedicate aceluiagi subiect. cer tr_eiz.eci gi cinci de pictori studiali, gisim pe
Asr,irzi, sint de ajuns doui pagini in culori in
zo{n)tas'r]i'upalt.riTmaintdnteei,-Fpodecne,trlnuao' taostrrriellmstaptotlenaardeiua,nlRnuiemharraitniisgpt.u$L1linrpdt.acnt.eil \,'air Loo, Boucher, Chardin, La T'our, \,trner, cle
l\4achr., Drorr:ris, I)erroneau si l)eshays. IJoar
Irinzele (..Lle vor fi ac,'perire c.i JLi::
Iui Vien fi")
c.ind clv. nu veti rnai Cri
ce terenul este ocupat de ilustralii, grosul truoei rs"au.iJ"gosuipnh a iui De-
shal's (,,Daci mi-ar fi cjin
tabjou
intervine. N{ii de opere de arti trnpodobesc Salon, iati pe care I-ag alege") preluiesc asriz_i
Lrun- nlult mai pulin decit ..greutaiea lor in aur".
clrui avioanelor iitercontinentale lnainte
de r
cleveni vedetele expozijiilor itinerante. in 1808, apare o hicrare de critici sen:natd. cie
url oarecare F.-X. Burtin, clestinati .,arnalrrilor
in sfir;it, revistele lunare artisricc fr:rnceze de picruri". Tn prefagl, autorul se prezinti ca un
-marLbrdintlendd'edtereai lstfuetel recorclul mondial riun'rirrii
de mii de ci:itori. -
simplu criric. rrrirrdru dc a-.i face^ctrnoscurl ( )
leclia, dar ceva. foarre curios (lucru rar tn a_cea
vreme) clnd vorbegte despre obiectele clc arti,
icest amtltor nu pomenegte
cRr"ilcA 5r NEGOTUI- degi insisti asupra decit de ,rur ;i jude. ar,
gi1r, clezinteresuiui El
Ilin momcr.rtul in care operr de rrt; intrX in s
circuitul obignuit al negolului, criticul devine q'i rnirturiselte nu fIrX iandoare, ci in urma unei
conferinle publice linute la Viena, in carc arrS-
el, r.'rind-nevrind, un auxiliar al comerlului. Cind sL'se atenlia auditoriului asupra talentului unuli c,a,.
l-uclcr,ic al XIV-Iea, care a fost tn acelaqi timp recare Duvivier, .,celebru peisagist Ia Viena", .,ta-
bloul acestuia a fost cunrplrar, cr,, rpleuze, la r,in
lrecena, client, arbitru al gustului ;i critic oficiai p.re[ foarte ridicat pentru Gaieria irnperialS"" irlen-
al arrclor in uranla, declara cX ,,plnzele lui I.e titatea unor previziuni aie autoruiui cu corrciuziile
Ilrun, cleja apreciate, vor li gi mai muit crir"rttrte tmei lr-rcriri a
clupa moartea artistllltli", el raliona ci1 tln critic ciliva ani rnai ntneaqiunstero, mpalurieLseLbrsrpuerrc,t;.a'pO5arrr-erti cr-,
5i ca un speculator. Le,
brun a tncuraiar lntreprinderea liierari a 1ui Eur,
Clircl, la aceeagi epoc5, de Piles, in a sa lJttl't*tce tin? Ieti o chestiune pe care amarorii de f aptc
,tlcs r,eintt'es les ltlus connLLS exalti talentuL lui Da- rliversc ar avea tot interesul s-o clarifice.
iiieile cia Volterra, Diepembeck, Giuseppe Ces.rri
Slu.r.li":;i;;Luti,siTnetsmte,aiVbaunniuescgieicZltuactlcearloe,geprluoinoss)ituic,ucriiclei Influenqa criticii asupra negolului ln arri cregre
,,rera mai mare parte dintre pictorii cit;r1i clc el o dati cu lmbogSlirea br.rrgheziei. Aceqri n:tus-
tori, pasionali citirori clc mercuriale, bilaniuri 9i
cle ziare financiare, dupi ce urmiriseri inrle iun r;
fluctuagiile importante la care au fost supuse iy.l\ciisl'i11.:.,'l:\c',":.:.(:lriiuircIr..:liitl',t-I:lrlnirii)"li.llc,)1,nctitl'-.rr.al:rpJ.eDt..:lirlr_"o.og_.siclr.,i(i.l;tlrsclr,itrr;rlc]tcbdi.orL...n,l.c:ii,(n-eliit.r."nlnillx..iiea\.ci'rtrcocfr,easrilrlgalLdrptprcni.aactscrrcrrrn\scirii,ineLrtecrtntlcJ..tr.sJcr.iLirurerccaclrlDcSicii,Cltl(.ti:iced8ra:,)cuarUr2lre,c.sriI;irI.Latsr,joi"a;)pi;rnri.rp;otrcr.,Ce;m"enc1ii[in"acsib#li;rria,licc;rrLciatf;^u,rp;gui-";ire;-lpcui.o.r,;,cc.,ill..;buiq;r"c*i;"r,-rnluJrii;,;n;rc-,rl;lJt,r\,'ii;lLt;c"I-ri;.ronr-rrrr,;,1a""i.n,.;'ru,;.),.aicr1i.l,ii.n.u'.1i.v;,,'iur.1,i,,...er;1,,r.lnsn,;lr,,rnl,.;*"c6,-:,l;yr,.aii,a(ir;,,r;rr.i.r,;rs.r.a,c"ci,.j,1.:,,.n:,ci,c,.d,,i,.,l,,;i,,;,..,.t:icr,.c,l,.rj,n.;;.1.,,-i
,operele de arti, ddeumpiaicbeinaeudceounsntasteactol-
-toactei fapt zc'Aps.c.:\.)]rl.cio:.r,;:,rrfe;:l1r1r,:.:,irrrrL]rnrr,((.v,1crCjc.i,rra're'c.e']itr,l:i.iisl'nr.lrr1:1rr'tc.e.r(ec,urr.r.-rr."ic:'."i('lctbstrslrl,,tii.,irli.lu,r.lluill,.jul.r..Lin';c('tl.rel'.ii.,(]'ctljrnl,..Ldn,.jrl,truirr:;ri.eic.ilt,niurt.sni_sl.r]Jle)ue;artecl'r.rtio',siiin.rrssiic(lsLecio:eiii.ccp'rpLinr;irrrcri.',.iisr'.ir.:da,icrn.rlrlc,r:\cr*'djiiciieicr(r1.lir"ns]<eep,irp1rnli'"rdirsiiltiirrrrI.-itcujp-.tct.l,icc1r*a.rlicrfd.rIr'tlCll-1tlruseacr.ernui;rArn_irmcncriccqt1',ca,irl.Cv!i,ert'Juiiltrrt,:cc,,sj:,r,cdv,cof.ertCtc'.e\;aiz"lri,'rrrlltiUi';s;otg.c"lAit,ooi,v.rliir.f.rorr-,(,rer,rrr..i"t,..lc,curt*i'1,.]ida;:.-er;"l"tc-rl;tf.eo;i':r"r'c.;tir'i.,"l.irt'o,jr,I.*e.ierf:'i"rni'p,,a,zl,rir,.;tci,;.tci,r.,e.iil.r,Ui.;,tto,:'\i,,t,,e,L;j,,.rflr.cirt,'ir,nn,r'.jr,a,.rnii.ri;-cac,rr.ir,l,iir"rrrtcrrrrlca,rrir'nci;rr,,,tlnii_,-"LSii,i'it,",.trac,;aci.c,rii.;rn1l.:i.-ri;,,i"fln,l'.',,ar:rrr'ar,tc;r,niir.l,cicl..st.i"i.r,rl.,l'r-,..r.
neobignuit dl'rrc]r1,..cn(:raey.rrL.:.ejnrt,erj'srr1^:eTec,R^L{r:orrr:.l.r:arncl:veiiclp.,"aej',reti.,io.'dn:ilcatrin:,mur",riir*l.cslpai"trapmrlLevcalrialoecrl"nli.l,azarr;md-drililr,lrie:ncpit.r1)t;e,aaernt1,n;.ncr*pI?tcti.uriieuent,iin.r,err.i_.;alfT,pDesiAi'c,:-;erl-ce't.'il:5l.lu.,le,uar'onT,]c;r1;sr,c-r.i'.'1o,ot;6.'iri,;n;uri;s.rrli,t,r,.r.r.,t.ir.artC;ri",rf"1a..u.,j-1'',.:?.i,''2i.t'"lirz\.;.i_.1Irn"tJ.o"ar',r,.e*,r1i",ie.p"en;oo,,.,_q'trr.ras\u,,.n,Ji:u,i,_ilur.._l.,
aceastX
marf5, cu crizele economice gi financiare,
,este mereu ln urcare, cer specialigtilor si-i limu-
reasci asupra fenomenului.
Aceasti misiune inf ormativX, ;;i adesea chiar
de intoxicare cum se spune ln serviciile de spionaj,
li revine mai lntli presei; daci criticul lqi poare
adesea revendica onoarea de a fi apirat, in mo-
mente grele pe unii artiqti care, firl el, s-ar fi
scufundat ln bezna uitirii C-onsntauntpinLrGteumysvcfirrbii
despre Delacroix sau despre
.vaui-nrloaertvmocciiaodppaieccBiaalierunadieinloacirrroietcicu- ilunin,uurelnefcuemzteiaasi zpiXuagsiinib-aiaracaiuteer-
pe mlini. Raymond Cogniat relateazir. ci tn ziua
cind s-a deschis subscriplia pentru ca tabloul
Olyntpia si intre ln galeriile nalionale, Zola i-a
rlspuns lui Manet-care-l so.licitase: ,,D_in principiu
nu cumpir picturi nici chiar pentru Luvru. Fap
tui cI amatorii se sindicalizeazi pentru a urce
prequl unui pictor ale cirui plnze le posedi este
urnnl-alnurcrplrroprner.scsaaren-lulnmgeilebga, gdanric.ieoud,acti.irinscarisittofer,l
cie combinalii".
'l,ola, dezinteresat, di dovadi, r-iu o datl de o
'naexltllttrsadpeourncdeoi,nnovairnissppcueXnrsdepl.uic,Mascatinrtiaegttlenv:d,a,Psfeui nsut;rnuiultcdaiirnen.mirnSaeeinng-ti
trii de mtine, lnctt cred cX aq face o afacere strag-
nici daci, avind avere, aE cumpira astizi toate
plnzcle sale. Peste zece ani, valoarea lor va fi de
cincisprezece sau de douXzeci de ori mai mare;
in schimb plnzele care ast;zi se vlnd cu patru-
zcci de mii de franci nu vor valora nici micar
patruzeci de franci. .."1
In ciuda voinlei sale, criticul favorizeazi spe- I
culagia. Zece aricol.e proaste, pubilicate in ziare de ,J uo,
mare tirai de critici n,ercunoscuti fac mai mult
decft elogiile r.rnui mare scriitor publicate ilrtr o
;Filiger, Magritte sau Brauner vof avea un rasunet rcz.Lrrna in cloui sute de p:rgini istoria picturii a
pe spig,luarnanfginXa, nacuiator.ruf"leNacaldi-gieiinoevpitraivbeilai
.adtnc cu pc r.lou;izeci gi cinci de secole.
,care, cu
I-a irrceputul secolului al XIX-lea, unii cirriogi
, disprel. liirnuincl ci lnaintea lui Giotro gi Cirnabue exis-
teseri. pictori tot atlt de ilu;tri, conresr; teoriile
,;t:i,p,Linitaeraattuortap,ut-ernsiccrii,acPreaautol aVrae1a6srya,u-dis?trudgeviteonai-t lui Vasari. in 1808, autorul unei broguri anonime
.rea reputatiilor. Valoarea sru stima acordate unei redacteazi un catalog cu explicaqii al unci coleclii
lucriri de pictur5 depinde (pentru un timp) de dc tablouri datind clin secolu,l al XIi-lc:r oini in
o glorifici sau o distruge.
'Ntaulenetxuilssticlruiictoruruliunifocramre, ic'colul a1 XV-lea.
fleac colorat, anamorfozi
arbitrari care si nu poari fi inrpuse atenliei, 5i in 1860, Charles Blanc evidenliazS. ,.rrqurinq.r
cu care au fost scrise ln general biogrirfiile arti,s-
,.cliiar admiraliei, pe cale descriptivi sau explica- tiior in secolele XVII qi \\'IlI Rimti
riv5, avlnd tntotdeauna la bazi criteriul (de do-
r.rizeci de ori verificat ii'r secolui al XIX-lea) r"rimit de caracterul grosolan al erorilor pc care
istoricii artei qi le transmit unul akuia firi sI
schimir:irii de opir"iie care asazl ilr rtndul capo* clipeasci, din pricinii cir a.u privit, firi si le qi
,dopereior lucraiea neinieleasi qi ridiculizat;i 1;r
iin,ceput qi care-i rnultiplicl tnn-riit prelul de vin- vrrcli., docunrcntele ce se aflau ln toate bibliotecile,
pi semnS.turile care le si,reau ln ochi. Pictorii fla-
zare inilial. In felul acesta biere picturi a cizut rnanzi gi oland.ez-i ln.special, studiaji pentru pli*+
pradi metodelor rapide qi rapace ale politicii yi 'orrri" cu seriozitate dar incomrplet de citre K,arel
Van Mander qi Cornelis de Bio, furl curind in
";ric f]ursei" 1.
nrod bizar maltratali de doi gazet;rafi din Am-
.AMATORUL GRABIT sterclam, ArL,,.:1d Houbraken gi Jacob Campo Ve-
yerman
care, i.r ciliva ani distan15, le expediari
in sril de parr-,llet biografiile pe ci1re, pentnr e
Nevoia de a fi mai bine informrt a dat naqtere, rrsigura vlnzarerr xcestor rolnane, le umflari cit
;lculn un secol, la o noui formi de literaturi artis-
sftuiFcnrricl.sla-Pot iopnridivaaitntuidn-cviiansjiami seperirccitoonnrusilaoscrer,egs,rairnuuduissihesst-uecplirauenoarcupmpr.oarci pi;turi cu anecclote ciudate pi povestiri scabroasc".
de raporturile lor cu societatea, fapt corrsiderat
iipsit cie importanli. ,\rtigtii in;;i9i nu crcilc-ur 1n 1{e}ariv la aceasta, cirf 1e consacrate lui Rem,
frrandt, de exemplu, ne ajutX si inqelegem rn;ri
,,persoana" lor. bine nu atit viala arristului cit rnai ales naqtere;r
;ii persistenla unor legende; timp cle o sutl cinci,
zcci de ani de la moartea sa, pictorul pinzei Ron-
Istoricii de arti erau interesati nrai degrabi dc duJ de noapte are o foarte proast; reputalie. Bio-
grafii sii il descriu ca pe un om viclear-r, ncsi-
nroral5 dectt de introspectie. l)aci apreciau operrr trios. gata la orice fe'l de com,promisuri pentru rr
Iui Diirer
ce nu era c"rzul amatorilor se- tncasa cigiva florini. In 1838, vizitatorii Salor-rului
al XVIIIIea puteall stlpfni, ci-
.colului n-u rL1 se personaiul. Ciriile se lmbulzeau ln fala unei plnze intitulare Moartea
tindu-i jurnalul, sX lui Renrltrandt. Pe cartuqul ar-rrit se citi, in
critice locril titlului, .,Rembrandt cere s5-gi -pvr-artedaI inci. o
,de arr5,'care abund5 intre anii 1680 9i 1750, api d;rtX comoara tnainte de-a muri". La aceeagi epocX
in-octavo lipsite
rearr intr-un format in gerteral o mini de oameni, recunoscindu-i geniul, se itrl-
de ilustralii qi ln care aurorul relulnd nlereu il.r-
,qumentele lui Fdlibien, Vasari t",t f{t-rger de Piies, dniesc, cu ajutorul unor documente- mai mult sau
mai pujin precise, si restituie adevirata fizionomie
1 1). V,rl6ry, De g&s, .(ltrllte, destitr 107 o artistului. Cupringi de entuziasm, ei trec dintr-un
exces iirtr-allul. \'icleanul zgircit se tr:lnsformi in* irn.t"rP-rorte.girliuuomzcirtoairatiesani iqcstouep,ireoarbcteioeipit-eerthi tibnlircidugeeitnid-ee-rs-atvilnaalmtefabcsreiicdacoitni-
u-un person;tj patetic, incapabil s.i lnvingi grcu-
riiile r-nateriale, impovirat de ghinioane de-;r h.rir-
gril inrregii sale vie1i.
loreze plicut rafturile bibliotecilor;. cirli-bibelou
I'roCmitreentmini,jioGcauul tsieecr,oi'fuhluoi1a6l XIX-Iea, Bauciclaire. frumos^lucrate pentru completarea.decorului unor
Burger sau Cirarles fermulile locuite doui zile-pe siptimtni. de citre
Bian'c, obositi de ,,r.asarism", clau o noui dimensiuric oifiuo b"tghezi lnsetali de iulturl- 9i de literaturi
icnr..i,tr.oirm'*'rp.,J,Jr'oItettii-", F' Revel' care
istoriei artei. Netr"rcrezXtori in privinla scrierilor oameni, spune J. cind au vizut
predecesorilor, ei merg ia izrtoare. Acesta .,r fost un tablou- atunci
urn iricru uimitor. Niineni inaintea lor nu sr gin- or superbd reproducere in culoril.
dise si consulte irrhivele. Charles Blanc sustrinca
ci trei zilc ii tuseseri de ajuns (cu dep asare c'.r Prin diversitatea materialelor care le alcituiesc:
lragmente de corespondenli, memorii, eseuri, a-
tot) pentru reconstituirea precisi a bit-rgrafiei unui
artist. Pictori uitali ca \"ermeer sau \\'atteau, cle ..si. Ir.rcriri rispund unor necesitili noi. Saturate
<1e ficliuni (viaia lui Rernbrandt aplle. pe benzi
cxemplu, rriiesc o glc-rie postumri.
clesenaie), amatorul modern, merlu. gt4,bit' va gisi
tisAtisctif.cl-lsjneenrXiiscauuoronriopuriefoocrumplaldi eintrtiiti,-:rcajteurt:oi aatre-
de adevirul istoric, se striduiesc sI ref ern'ileze o ittf**"fii exacte gi ooncentrare. Culturi in pilule"'
culrura ancestralS, alirrent:rti de fclclc'r. Din ne- piiteeCrcaaotunsrte5i mpeupstoteerrannne.uacennsaoali$rzitaroi.msdoiistpitvareenlqieau.rciaeas;rceaic-ieositnaedsmtefeaolmtl.vdneei
fericire, entuziasrnul acestor rostalgici ai trecutu- "oCt iit;incdlar,e,videefsleigurrompeanntqrautec"usricorgisiei din anul 2070'
lui, provenili tn general din generalia romantici, 1968,
ilu se va rnuilumi doar cu usciciunc"r docurnen- tn aceg-
telor din arhive. Uneori ace5ti Ponson de Terrail tia vor constata importanqa primordlali acorclati
ai istoriei artei vise:rzi cu prea multi clellsare ia Jt .itt. sribunii lor,,nevrozelor",,'frittasn-t':l'.rr",
farmecele Antichitilii i;i ale Rer-'l.rgterii. se'xu:rlitilii' Aceas-
,,traumatismelor",,,angoaselor",
are c:r pulln avan-
ti curioz'itate, adesea suspectd,
Frogresele heliogravurii qi lnmuliirea lucririlor 'tla'.iru.l de a salva de la uitare core'pottdenlc 5l car-
.u insemniri. Unii artigti Jrnt€fitporani, pre-
de arti moclifici starea de spirit a cititorilor. in
secoleie trecute mediocritatea reproducerilor qi ir colicnu^paveli nditeursiu^ppraevnietlruuirelantrlcerli,nlegriecaonusnaucrii o parte
conrentariilor ficea ca arta si fie inaccesibili ma-
selorr astizi. calitatea reproducerilor qi a jnfor- secretar
rnaliilor audio-vizuale cferite ln mod conste;it, irr lnslrcinat nu numai cu strlngerea articolelor de
sistert chiar, omului secotrului XX, contribuie si-l Ficlno.arricelrrest"l1inp'r.cli.cogcdnteeoesesrasiatcituriciasrntLtileuronirdlroueil,nrv,axfinuccdercsanctti-rrzrpo.ue$utilzilnu,ue.cdilp.urs-N.secitXholfu,lan-e'qsnciccealximiroliliisazns9lcaaitierlse',iapmllubreofanasptaipircilieeutin""-l'
faci sensibil la arti, adesea tn mod iocongtient.
lAijloacele de reproducere tml-",uniui1irdu-se, ci-
titonil devine rr-rai lenep; textul pare a fi ficut pe
de o parte pentru a da mai multi seriozitate an- dau api la moarl analiEtilbr. ,,Attt unul cit.9i
celilali ne fac destlinuiri Npreucipsoe,tis-pfui nseigauVr adl6arcyi
samblului qi pe de alta pentru a crea un spa!;u d;;tt; Villon Ei Verlaine.
lntre ,,pacheteie" de fotografii. De ceie rnai multe
ori aceste clrqi slnt apreciate nu atit pentru va- aceite destlinuiri sint lntotdeauna exacte' daca ele
ogiindesc adevlrul, ln nici un caz nu spun tot
loarea textului -dreepocroasdreeurcniennriil.ogture.rni edrealperesstedgh;iune- scris
ou Ies illw-
gi urmat adesea cir
pentru calitatea
r .f .-F. Revel. Contrecenstrres, I'e li|re d'art
siutniistes cle I'art, Paris, .T..J Pauvcrt, 1965.
tai.sdteavllerugleg, icthotiiurgr icninudspsuenrndaercruitriasedgervei.ruAlt.enyunea*z1;i- ,vi,oiicoleaes.e' xgai cctoes{teis.sitporaereoraig;aincaul;mdenpolatesiarizlei_D_eidraeuroatnein-
unele ]ucruri, agraveazi altele". .
Sal.ony"l siu din 1767, regretlnd ci n*a putut si-gi
\ialdry lndeamni de asemenea la analiz_a anec- ;edi lisui cu ochii: o cilitorie la Roma.
dotelor, la..respe-ctarea lor, pentru ci ele ajuri l;r I3aueielaire, spune &{alraux, ,,n-a vizut operele
Eosmteaai dbeuvnirialnrgceliegroemreaanealeurln;rucluarieiiearooupi eersetei ,.ipitale nici atre lui I-l Greco, nici ale l,tii Ndicheian-
sale.
qclo, nici ale lui Masaccio, nici ale lui Piero delia
pic-
tortil slnt adesea mai u-tile, rnai vii ;i mai bogate l:rrrncesca, rici ale lui Grijnelvald, nici alc h-ri Tilian,
decit arhivele pi cronicile. Prin Balzac, fragii ion- rrici ale lui Hals, nici ale lui Goya, cu toati Ga*
cour_t, Zola, Proust, picrorul gindegre pi vori;egte ,lcria Cin Or16ans". i-1 se scuzi cle eltfeI in con-
ca qi contemporanii sii, dezviluind ctrczia .9alonulwi si,u din 1859: .,Aceste tomisiuni
pirile unei pi4i a societ5lii" astlel preocu- s.rLr eror; ir-rvoluntare <,trebuie si fie iertate^ utrui
ti-rDl essaeunemleo, dcealruicl astiuur,iletr, icdaereazaluadtirteupdtinllilnetlomarutilsu-i om care, ln lipsa unor cunottinqe mai lntinse, are
tiregostea pentxu picturi aproape in nervi".
in jurul anilor 1860, Hieronymus Bosch, necu-
preocupat de meseria sa qi clornic de a impune un
stil nou societilii care-gi manifesti totodard noscul de cea mai mare partc a istoriciior, estc
lipsa considerat un artist lipsit de interes. l.tr fel se
.lc inl.clegere ;i .rdnriratirl. Ciirenrarogr.iIul"
...-
ator,gi propagaror de mituri gi legende, ambilio- r.;r lntirrpla cu Vermeer- despre__carc liromerrtin
neafi si resr;ruie, clnd decorul gi d"ialogul sl'irr'in* spunea ci A".Vi ea ,,penelul greoi" gi ci picta
tmctrereeurb.iluidtiidendelesaite'eaxfdieuemfnovprsi'lr'tur,.vsrieaDpgaeaalcirziuaavnlitoguotiirniu,rdnlimansraeeigp-pisnireceetazaoiprni,rtodap1'citeReneep'nafarielgcia-e- ;srcrinva,, tu$e mici". I)espre utilitatee criticii
mai discuta. Uitind ci marii coleclio-
n.rri ai secolelor trecute dispuneau de interme-
."iiari discreli qi ageri, vom sublinia cI unii ca 1\,{a-
gran mai degrabi siluete ,,artisiului ererno', a :u,irin. lfariette, Crozat sau Caylus qi-au alcituit
colecqii de prestigiu firi ajutorul indrurnitorilor.
rrccslur ,,monsrru sacru" aga cum ni-1 imaginim nci ,\matorii cll un ochi sigur ;i care n-au nevoie de
astazt. .lprecierile aitora slnt foarte rari. ,in ciuda pcsi-
Deqi peripeliile sint aceleagi, relaiiile clinrre ,\{i- ruismulili lui FranEois Fosca care se striciuia, spu-
chelangelo 9i truliu ai II-lea sint descrise sub o
lurnini diferitl ln VieSile lui V:rsari 5i in filmul nea el, sX-gi scrie a sa Diderot ci Val|ry inaintee
,:lefinitir.ei disparilii a criticii, aceasta nu este pe
Agonie S.i extaz, iar dacl viata lui R.embrandr po-
iiroatrte - . .Textele lui hllarcel Brion, Andr6 Chastei,
vVtoeirtsrutriltS;o:cuiaerdlutrianrstise1mtoanriisfcifclaargtlriisetuecldolesr-ecricrit,roi aluaclelueXi aaVsl-cle)riai\s-iiIa-c.1rieccacJu,. Paril Eiu;rrd,
Ren6 dHeumyognhstere, aJze-iacni Patilh,rr.r silu
Jean X:rangois lteve'l
rera.r acest. gen .li-
irr-
Iricrul acesta se daroregte arir bogilici uerscnalitiilii este mererl vir-r qi, mai mult ca oricincJ,
auti-.rr-rlui R.ondtitr.i de noapte iit qi-cnnsrar!.eior tl ispen saLril.
modificiri perrecure ln psihologia cititorijor, "1uto- Ir.pcca in care, ,,Pellerirr citea toate lucririle dc
rilor sau specratorilor.
cstetici vr|-rd si descopere aclevirata teorie vaa"fgrt;st-i
Exercitarea meseriei de critic a fost adesea ane-
voioa-sX; unele erori de apreciere erau cel pulin mosului,,, convins fiind ci atullci cind o
i':r realiza ni5te capodoperel", este de murit dusi; cu
scuzabile. Colecliile, lnchise ln locuinlele pairici- ,rtit mai muit aceea tn care Valtlrv scri.rz: .,Idea-
enilor, au fost multi vremc inaccesibil.l ..l it"t.*
mediocrl a reproducerilor nu pennire;-r sii-tri faci 1d: itiaubei't, Etlucatiott scttti r;tettIalt
2 Tr: \ialirv: F'ricts sur /.'ttvt
lurile noastre dureazi zece ani! Absurda super-.
ssutilpiei,raitonr oyue_t;cii[9i a- care a lnlocuit lntr-un
gi minunata credinli in modl tle baie de cirre televiziune; gi la urma urmei, a
jude- ,Irl'ui nui?n ,,amator gribit" nu e' cea mai
oare solulia
cata ipluozsotreiuritgitiiile- atribuie eforturilor scopul cel
mai indreapti lnspre crearea a ceea cp.lI.xuoa-plzJuua3SinnoaXlglinl.Io_gXdniaDulsadl oeidbuiacniieuibnns1iaoe7gcl6lenor0iclnserslaeeemudneniaornueiimtcgihinoraaznlesauiurrmri,lcinailgpnitsecoaitrrzaoiteiicrclhauuiurmltdaligii.sneteia"clo*aoli__rr.
ce este mai perisabil, perisabil prin esenlil s€r1--
zalia nouiui".
Spectatorui este complet dezorientat ia vederee
acestor obiecte care se lnvlrtesc in toate sensurile"
a acestor jocuri de iumini, a acestor cuburi pe turnple. u$or carrea de telefoj "(duurpuii judej. Rolul
care este tentat si le mute din loc, a acestor f,-rrme,
criti,cului consr5 ln a supune o prealabili
clin plastic botezate ,,sculpturi", a acestor slrme sclectie).gusr-ului Ei nevoiior publicului un anumit
care cad din vizduh ;i printre care e tmpins si numar d€ ralenre pe care le consideri remarcabile.
se riticeasci. Cincisprezece reviste de arti, luxos Amatorilor le revine sarcina de a
ilustrate, lncredinleazi unor critici specializali sar- pistrar inci ,.gustul,.. face restul. . .
rlaci gi-au mai
cina de a desemna geniul. Dar de-abia 1-au dibuit' ,)unIno,zeiclelltes_andoeassctroep,eerl.
mai greu sX alegi un critic
ci i:rtX-i atraqi de alte elemente, rnai tnaintate" un prctor
bun.
despre care nu se gtie prea bine daci slnt pionierii
sau crainicii in*
cceolneqi t.imenalii proaspete avangarde, preocupati de-a.
ai unei mode fugitive,
fi rnereu ln vtrf.
Criticii de arti sint astlzi rnai dez.binaEi ca.
oriclnd: unii, hotirlt lega1i de expresiile clasice,
se izoleazi lntr-o apirare de ariergardi, ln timp
aelv1idiiesnelieczoenspaicsrtle-proqai smpisituntreaasaloter
cc ceuscuobntitluSru-rii
sI
adesea. bizare gi deconcertante, ;i si le urrnareascX
pentru a afla unde duc Ai de ce au fost dcschise"
Se pare, dar nu este oare o miopie din partea
noastri, cX valoarea, priceperea, publicitatea, foate
s-au amestecat. Este de asemenea adevirat ci ne
vine dir"r ce ln ce mai greu si deosebim arta dt:
eseu. Dar oare arta nu se supune ast;zi, ca lntot-
deauna ,de altfel, vo,catiei sale reale, accea dc a
ilustra tulburXrile epocii?
ln 1970, oamenii nu mai au timp; qi, din iipsi
de timp liber, spun ei, cauti si gi-l omoare, ca
#-l petreacX mai bine. Amatorul a deprins obice.
iul de a aprecia pictura cu urechile. Sinteza unei
cirli redusi la trei coloane de gazetl, evitd, orice
pierdere de timp. Curlnd, pentru a economisi o
viziti la Maeght, amatorul va cumpira ptnze dupX
diapozitivele care-i vor fi transmise plni pi-n saia 312
Capitolu I 14
,MAIALUL''. SALONUL,
BIENALELE
n,Prialecesaclelo.m.,nuBliwnieMsaaunerdtlurisdfidctoulwit,l a e,ualwat tablo^
ta chiar tnfiordtor". picteazE prost
el
ITDMOND ABOUT ir ,,le Petil Journal", 27 iunie 1865
.,ics vreunul gi cind vor fi excluqi cei ce, nu vor
, r( zenta nici o lucrare. La Adunare sint rugatri
i'inevoiasci si participe protectorii gi directorii'.
Inci de la lnceput, organizatorii, neavlnd loca-
iLrri, au avut de lntlmpinat greut;ti. Prima expo-
rtie, amenajati tn !673, are loc sub cerul liber
rr (lrrtea palatului Palais-Royal.
rirIirdarerianlliatataec,agdreambaicideenialorddeescahildoevSi alnloncourlpiozvraolriaa.
1-r'Lr:l l,uca ;;i cie a micgora prestigiu'l ,,maialului""
,I"1AiALUL..
STRADA 'taiaiul era la origine un arbore pe care con-
'reria Sfinta Ana gi Sftntul Marcel, adrninistrati
r;e n€gustorii orfevri cei mai bogali dNinotoreraql)a-mell,
In oragele din antichitate arta era etalatd. pe strizi,
fiecare portic, fie,care templu deschis publicutui zi gi i.lantau tn faja portalului bisericii
ir semn de veneralie penrru Sftnta Fecioarl. Cu
lgaple, adipostea- operele celor mai celebri artigti. r'r-,rpul, de ia ofranda unui copac s-a trecut la
Piesele cele mai frumoase erau sirbltorite, recen-
zate. T,ucian, scriitor gi amator de arti, imprumuti ,,ceea a unui tabernacol, gi tn cele din urmi a
,,irui tablou. Primul a fost expus in ziua de l Mai
tabloul sdu Nwnta lwi Alexand.ru unei expozilii rti3C, fapt ce*a ficut ca acest tabiou li-toate cele
deschise la Olympia. Doui secole mai tlrziu, un ,..i.re au urmat sa la numele de ,,maial". Tinerii
articol din Codul lui Teodosiu ordona ca orice .irti5ti vizlnd ln aceasti manifestare un minunat
atelier sau iocal de expozilie si fie pus, ln mod
i,retext de a se face cunoscuti, se lntreceau ln.
gratuit, la dispoziqia profesorilor de- picrurS, in ; i i:r t'.iri.
edificii aparlinind starului.
Drept rlsplati pentru munca depusi; ciqtigi-
Inceptnd cu Renagterea, pictorii lncearci prin i,-.rul primea trei sau patru sute de livre. in schim-
toate mijloacele s5-gi adune la un loc operele pen- i,ul
..i acestei sume, relativ modeste, pictorul trebuia
ztruil-i-iamleodlqepl,ucnaeaacdemleairaolriegai npiuzabtliecudluei,civtirselnLdoreeinpzoo- rccute panoul
e de altar a cirui dimcnsiune era
de Medici la Florenla. l'i:;ati de mai tnainte, ln funqie de corul pe care
trel.;uia sI-l ilnpodobeasci.; tn plus, el trebuia si
In Franla, Salonul s-a nlscut ln urma unei deci- rcpete lucrarea tn doul exemplare in ..dimensiuni
zii a Academiei; ln statutele Academiei regale de
picturl gi sculpturi din anul 1663, purem"citi la :xtrem de reduse", un fel de primi reze r'ati
.,donatorului" care-gi asuma cheltuiala lucririi.
articolul XXV: ,,in fiecare an se vi line o adu-
nare generalS la Academie, ln ziua expoziliei toli guri-casci din Paris nI-
ln prima slmbiti a vileau ln piala bisericii Notre Damc. ln tinipui
lunii iulie, clnd fiecare funclionir
obligat sI prezinte o lucrare 5i academician primelor siptlmtni, biserica nu se mai golea de
va fi proprie pentru tot soiul de curioqi, avizi si admire panoul expus
a lmpodobi localu,l Academiei ntnmai penrru clteva
zile, lutndu-le pe urmi lnapoi, dai5 gisesc cu in fala altarului Fecioarei.
Din nefericire, canonicii, nevizlnd cu un ochii
cale, zi ln care se va face schlmbarea sau alegerea prea bun catedrala transformatX ln Salon qi inva-
sus-numigilor functrionari, daci este cazul de-a fi
dati de o gloati a cXrei griji majori nu era de aur ln urmi cu treizeci de ani, este revlndutX,
de rege cu prel de font5.
evlavia, sugerari orfevrilor si-gi manifeste devo- Biserica, trebuind si faci fali unor probleme
tamentul gi generozitatea tradilionalS lntr-o formi scoi mcpolnetxineu, enus_dmjoaaicearrco.lruigl adzeuml e9ciennaicpi emcijlaoraeceqlie-l
mai profitabill pentru Biserici. Corporaliile sup5- .rsumase de vreo opt sau noui secole. Doctrinele
ginditorilor qi ale filozofilor qi influenla lor asupra
rate de pretenliile canonicilor, care, tn realitate,
preferau o piesi de orfevririe sau chiar bani, societiqii inalte se risfrtng asupra ,,construcgiilor";
lncetari s5-pi mai manifeste zelul fali de Bisericl ridicarea de noi edificii lncetinegte vlztnd cu ochii.
gi picturi totodati, renunqtnd si mai sirbitoreasci
,,maialul" tntr-un local de cult.
SALONUL Se fac economii, moderniziri ieftine, acoperindu-
se cu stall pereiii bisericilor construite ln seco-
lele precedente.
Succesul oblinut de primul Salon fu atit de mare N{ai pulini bani la Curte, ai clrei pereti stnt,
de altfel, acoperiqi cu tablouri; mai puline capete
lnclt localurile Academiei se vidiri repede prea de impodobit. Negogul nu mai este organizat. E
mici. crizi!-Pentru a o sugruma, Academia se ,,demo-
7n 1671, a trebuit si se tapeteze cu tablouri cratizeazd" .
curtea interioari a palatului lui Richelieu. ln
1675, numirul expozanlilor cregtea cu toate condi- Invittndu-i pe parizieni si admire, firi deose-
bire de clasi, qi ln mod gratuit, lucririle celor mai
liile din ce ln ce mai defavorabile. Dar academi- de vazi arti$ti ai regatului, ea vrea si demonstreze
cienii, tn pofida unei subvenlii regale de 2000 de acirt_;ancuonestetemupnlap, r?ivialepgreiuciare, zaetvcautmdpoaarar lucriri de
livre, se arati din ce ln ce mai pujin entuziasmali.
celor mari-
ln fala acestei lipse de rlvni se hotir5gte suspen- Iniliativa este tu atlt mai bine primiti cu clt
darea expoziliilor previzute pentru anii 1681 9i
breluoi,ragcrheuempzieaacfrmafrbei oavgerrlq.slmtiroiic,nrtlearulieiastarlaeutrXaitre.b,doetruersabezmei anszeullbecneiaxstneuu-l
1683.
Din momentul numirii sale ln postul de super-
inten'dent, Mansart crede de cuviinli sX. reactiveze
se face remarcat5. A venit gi timpul descendenlilor
Academia. ln 7699, autotizat de cltre rege, el
amenajeazi expozilia tn marea galerie a Luvrului $di-lupienJotruurdaainctgdteigaa-9,,isaimlcpXatutiai "gilloerriiadcaedetambilcoiuenrii-i
gi ln salonul situat ln continuarea galeriei Apollo. creeazd.,,salonul" care din an ln an va cunoa$te
o amploare crescindi.
Aceasti iniliativi cade la lanc cici criza face
La lnceput, cu toat; mirelia cadrului oferit de
ravagii printre arti$ti. Creditele regale scad mereu, galeria Apollo, Academia gi Salonul siu nu pro-
voaci nici un entuziasm, dar, ln 1725, o iniliativi
la fel 9i valoarea livrei.
ln 1702, tdiirseccriteorsu,ul p$ecroinltiei nddienntRulou'mi ab,,elleip-asrtiet lodre
a ducelui d'Antin sugerlnd convertirea Salonului
posib'iliti1i,
ci livra ftancezi n-a tncetat si scadi de cinspre- intr-un concurs-exp ozigie, unde cele mai bune doui
zece zile gi ci a devenit incotabili. Bancherii din
Roma nu mai au incredere tn moneda lui Ludovic pinze vor fi dotate de citre el cu cite un premiu cie
5 OOO lirrt., forleazi Academia sI rcconsidere pro-
al XIV-lea. La Versailles, greutlgile financiare, biema. Propunerea sttrne;te un interes atlt de mare
corolar al declinului Franlei, constrfng din ce ln ce inclt se ia decizia ca expozilia, instalatX de acum
mai mult Curtea regali gi societatea arisrocraric; marele
si-qi reduci din fast. Argintiria cizelatTa cu prel inainte ln salon pitrat al Luvrului, si se
rtc deschidi ln togi anii.
'I intre anii t737 Si 1747, expozilia are loc anual" impior si binevoili si le-o plStigi inainte ca noi
1747,|n urma unor plingeri numX- si-i cerem pentru anul acesta. Aceasti gratificagie
I)ar ln asupra
tr riilui prea mare de lucriri (doui sute in medie!)
pi avlnd ln vedere mediocritatea lor, o jablS e c de 250 livre, pe care gi-o tmpart lntre ei cinci".
tI adresati, reeelui. Tn t748, lntr-o scrisoare c;tre
Din 1737, elvelienii erau lnsircinali gi cu vin-
Cc-,-pel, dl. de Tournehem, directorul general al derea ,,catalogului". Istoria acestei modeste broquri,
Constuctiilor, li inviti pe acadcmicieni si dea do-
redactat; mai lntii de ci,tre portar, care exercira
nqir_irfuunncteq,iacadree este. pres;rati c.u intimpliri
vadi de mai mult discernimint tn alegerea lucrl- casier, dar care ilus-
rilor expuse:. este vorba de a da viitoarei expo- ast;;zi sordide,
ne par
treazd. siricia claselor mijlocii. Plni la Revoluqic,
zivi cea mai mare strllucire posibiiX, pentru a de Ia secretar gi plni la portar, de la primul pic-
iustifica f:rrroarea regelui, protectorul asocialiei.
Ilirectorul sugereazl sL se depuni cu opt zile tna- tor la redactor, fiecare fgi avea partea sa din pro-
dusul vlnzirii.
irree deschiclerii, adici inceplnd cu 17 0.ugust:
tabiourile desrinate expunerii. O conisie alcl-tuit5 Interesul omului de craintadlopgeunl tpruenatrrut;a-putlena cele
din directorui Academiei, doi rectori. dci adjui-rc1i
din urmi va cumpira ur-
rniri
gi aili doisprezece nrembri alegi de cltre academi- nmoiasi tuirgiodlteabslpoiurirti.leTireaxjpuu.lsdee-doeusizteecmi idretumriaii
cieni dintre profesori gi consilieri vor trece ptnzele unei
de exenrplare este epuizat ln clteva zile, iar mai
in revistS, le vor examina firi pirtinire gi patiml, rnult de trei sute de mii vizitatori, aproape un sfert
pentrll a exclude, tn urma unui scruiii-1, pe acelea din populalia parrzianl, defileazX prin fala p\nze-
care vor fi apreciate pulin demne de iiltere-s. Ast-
fel se niscu .,iuriul" care avea si funcliorreze plnX tror; iati fapte care spun multe . . .
la ilevolulie. Pre1ul de doisprezece soli pentru un catalog e
modest, gi totugi inijiativa nu e pe gustul tutu-
Cu roatX proicctia regeiui, olmcnii eleganqi nu ror clu,pi cum ne-o dovedegte a,c'est text extras
dintr-un parnf'let aplrut 1n 1.769: ,,Am cerut unul
pot admite ca palatul srivcra-nulni si fie accesibil (catalogul Salonului) qi am fost teribil de scanda-
mullirnii. Cu acest prilei L'.rvrul e Jcschis oentrll
tont; iumea. Tiranii r-in crr c'irulelc lctr de prin
'limacphreeiii.utrrimlicialeniii-ia;riispuirllusie, ssctitpeiiglil-ireslcrlc lizat cind mi s-a spus ci trebuie si plitesc 12 soli;
amestecl cu nu stnt a,tit cle prost", adaugi autorul, un oare-
care Raphiel, pictor, antreprenorui f irmelor ora-
ca sI se in-
rilneasci cr.r ciientii lor ln saionril pitrat. Toati"
accastX lurne discuti cu aprindere cJ,espre meriteie quiui, suburbiei qi periferiei Parisului, care
lui Le Briin sau ale lui 1\4ignard. O astfet de pro- fn lucrarea sa:- Lettre sur les peintu.res expos;es
eette dnn|e (1,769) face haz pe seama pictorilor
mist':itate este atlt Ce nesuferiti persoanelor de qi a rnodelelor lor ,c?r€, rrl?,i urlrc decit omiziie,
caiitate, lncit nbjin de la Acadernie sI le fie rezer-
au pasiunea de a se lisa pictate ;i prostia de a
...at5 o zi. se lSsa exrpuse la Salon".
E.ivelienii, aceste girzi mobile ale epocii, clrora NumXrul mic al l,ucririlor expuse (plni la Re-
1e revi.c suprave{herea, se terx ca unele pinz-e volulie nu depigesc trei sute) gi al expozan-
s.i nil fie furate sau deteriorate gi vor si se cles- lilor (.,.t trec de cifra de cincizeci gi cinci)
carce de orice rXspundere. Mai mult, se pling ci arat5 c'it de sever era controlul ficut ln ace:st do-
nu slnt pdleStCilio-chidnulpuii cum arat; aceast; scrisoare ,meniu de citre ,membrii Academiei. Totuqi aceast;
cifrX ,,homeopaticX" plrea tnci prea mare in
trimisi X{arigny In L763; ,.O si
avem nevoie ca de obicei de elvetieni la Luvru
pentru paza Salonului. lncl le mai datorim grati- ochii upneorma,ardguinpeiacuumnu.iamraotm; aocrieuapstelnntrout;Smalaonnlur-i
ficalia pentru Salonul din 1761. De aceea vi scrisi
r)21 din 1748 ,,Ar fi sufi'cient pentru gloria $colii
franceze ca Salonul si se reducl ln frecare an in strada Cl6ry un local acoperit' 11 puse la dis-
la o suti qaizeci de tablouri alese". artigtilor. Aceasta a fost ultima
Alecerca dc citre iuriu a operelor expusc, nu- pozi'luia a'cesiei chermeze a picturii 'care manifes-
mirul" lor, mciorrapviurrei s-pveocrtuclofnaslititudiemleuglcti;ivrelarrqtei
de bunele ,ur. a dr-ira't
irproape doui sute 'cle ani"
piedici in alc5tuirea Saloaneior.
ili ciuda succesului Sa'loanelor, Academia Sfintul PRIMil INDEPENDENTI
organi-
Luca, rivala Acaden"liei, reu$e$te totugi si
Sgii179d4e, p$uanpteereexapdorzeipli-i'tuVrilionr-
zeze, intre anii I75I ir-r af ar,a Saloanelor sau a expoziliei Academiei
derea catalogului s,rcfln"diteintLi rin.uce,aorc.,i.msi'ic-sgirud,epscdheidedi'ci'lnuqti7s7a6u, de inde-
,,de corporaliJ' la f ondul coruun sln't suf iciente
aproape
pentru a compensa ,cheltuielile. ,,.'lancl.riin, p-MroaprcreiunlalyodreSGaluony. Inigiatorii au losr
et Peeters,
in lipsa unui local stabil, cei de. la Sfintul Luca rioi oictori. care au
currl Ii se spune, ili iin expoziliile. in palatul .uui id.." inauguraiii Ia Colis6e (un loc"il nou
situa,t in strada Saint Honord sau itl Pn- .onstroit pe Cha"orips Elys6es) a- unoi expozil.ii de
d'Aligre tabrfouri p. .n.. au denuonit-o ,,Salonul Graiiilor"'
latul labach care mXrgine;te strada Ne'''rve Saint
Merry. ,'l,cest Colis6e, ridicat pe un reren aparlinlnd du-
celui de Choiseul, pref igura mrsdernele noas'tre
Ac,ademia Sflntul Lu'ca cont'inui de asemenee si oarcuri de atraclie. P.nttu treizeci de bani aveai
oipuaptir^pozniaieltezaedDquapiuic-pxhspiaonrzebi,gitoiianaraenjoauiaaPlXacnactearecrdeutesr.me iednaeszafiicgccoeaalsortlrl
,rrii de distraqii.'Put'eai chiar si cinezi intre patru
ochi, in niqte pavilioane transf sepa'
ormate in
reuri. Gestiunea ansamblului' prea vast pentru
zi, dr lu risiritul soarelui 9i pini la prlnz, negus- Parisul de atunci putea gizdui patru mii
cIoursiitodfeina.lbpeia1sai ut9c,iuactaoppiesreeraiiuppeecrearliei dughenel^or
dc persoane - a dat rnulri hitaie de cap co-
pictorii ipi rnrnditarilor.
agilau tablourile. inghesuiala parizienilor' atmo- S-a recltrs la toate miiloacele capabile sX atragi
sf"era de sirbitoare, toate acestea erau o dovadi {pt.u-u-aebgDleictanutal.rs-iD,ac-raarreeaLsree,a-Mtr$aarXuimsre'e,bseorid;icreaaratein- itcodin'eatitzrl.ielelan,liasaeaipcb--
a interesul,u,i din ce ln ce mai ,mare rnanifestat
de popor pentru picturi. LucrXrile importante
stlteau alituri dc cele rnediocre. Acolo gi-a expus
Chardin ln 1.728 tablo'ul Calcanwl. Pentru a se inir-u. ,pu.tn.oi. Din Anglia au fiost aduqi cocoqi
distinge de Salonul oficial, rivalul- si,u decide de lupti; s-,au_tncercat ,,ooncerte cu ecou'-: clneva
ca tnCeplnd din 1730, expoziiia si fie consacratl
celor tineri. Academicienii care incetaserl si mai nlersea De aDa cu aiutorul unor cizme de pluti;
expuni acolo,onorau totugi manifestarea cu vizita fmi.Jmt,n.n-nin"eiivv.Us-rrtXii"s1tc;ear.pril;ras.l,uoic.iita,uileoiltlea-,uni.srxtdbreeepgiel"cio"lvcn1e.zofu9adonilr"lricotierr,ouu-irarszridrnviie"ieelispndunp-rearenteuiaanolrbucaiilllilimeartoietatu'idlvbfcuhriauiocin'i.ofiinoziDtA,Pia^irloiteutadn.rnreacciCfsairo'aQt,assnui.s'stniXisiri-foslnoiaanetrniueucrcsndoateilmnfrnntisieue-----
1or, plimblndu-se de la o plnzi la alta qi comen-
tlnd-b; era ,o mare onoare si fii remarcat de unul
dintre ei. DacX survenea vreo aversi, fiecare igi
desprindea in grabi pinzele, gribindu-se si 1e
agaje la loc la prima lnseninare. Daci, ln ziua
tnchis, sau plo-
aieea cerul rim{nea disperant de amestecali printre necredinciogi.
jola urrnitoare,
ios, expozilia se amtni pentru
supranumiti ziua mici a Domnului, sau pentru 123 .rpAtci*e;stti,Sa.lloonti,topuri.m. daemaanseifeeslitbaereraad, eunse'uibliobreicrec
anul viitor. Tn 1789, negustorul Lebrun, ca,re a'r'ea
tuteli oficiali, aCp_offunnniscillaliiuolunuraimrdXdinma -pjfOodsreuinurcsnhrriast',nip7fr7iinr7l-. gindeau si cu,mpere picturi, nu ,se 4nghesuie la
acest nou Salon. Urmi'toarele saloane avurX un
au,torizalie, dar atit de pulin suoces i.ncit, ,fnce,ptnd cu anul 1803,
rr-o decizie a
Gr.up.ul pictorilor ddisupprel jsuuigpir-imdaereAaccaodrepronriaeg,iillidpr-,
sili de orice ajuror expune, tr,imit ln I79l Adu_ s-a reveni,t la principiul unei si,ngure expozilii la
nemaiar.'lnd unde petilie prin ,care cer acces la fiecare doi ani. in looul tablourilor moderne pa-
rizienii p,referi capturile de rizboi aduse din lta-
nirii Nalio*.rl..S lia de citre generalul B,onaparte. 11000 de cara-
expoztlra olrcrala.
anvrrvl.ieeceDttiarunuuotitpaoreaiosxrsRceIreeupfavlil,ioeeulm.u'angacoieicr ,ea,tsalreciabesd.islcrrepliI-ieepdnxeerprriuLoanziticiaogitieaii,ndtiaeisillneputamneru.e_SSaga,u,iloptmnrdauar_lil loage vln'dute la prepl de 0,75 franci sln't epui-
zate ln clteva zile.
inceplnd din t798, reaparijia juriului are ca
efeot sciderea sensibili a nu,rnirului dc expo-
zanli. Din 929 tn t7re9c3ad9ei dlain ln
La 2t august 179I, Bar-t|re, in urma depunerii rul participan[ilor 821 la 1,796, nu,mi-
293 Sal'onul din
utonq,u,Biiuar,arntepigloetrimit,soslrnuaptvuaunurei"to,vroiiaztuatiljui ciseui-nlepxdipeeuconrceiutlpoairtiLnnuv.parruri-.. 1 806.
i.stoinrcieeipclonndtedmipnoraainn,eulc1ar8,e0,0d, emlaarialentalablaonuriinracle-
gistreazi actualitatea cea mai arzitoare: Ciwmapii
mrui rlnd pe directorul consrrucfiilor iegal,e, ies- Bdtdlia de la Eylaw, atrag,
ponsabil. cu arrele I'n faqa suveranului. din Jat'fa, incoronarea,
rezervi 1"" aiunul mullimea adm,ire ,,suprapno,ducji,ile"
inaugurXrii, el igi dreprul de ,care vine si
a rerrare picta,te tn culoarea ,,singe" a trupelor imperiaie.
toate piesele suscepribile de a goca morala
f-etAe"s,tfleulc,rainrea1l7u6i3B, a,r,.trJ,dnoinplreesoter Su:b Rest,auralie, Salonul este plin de vizita'tori.
catehizfnd tinere
EugAne Guillaume, ln Revae des Deux Mondes
retrasi la cererea
pfgoourasmtteaLlc7io8an5sa,trrPhlniiesepr,sisreci osrpeeufm.luunzi eadleeinxapaPuia{crreiXsre,asiaelravlaaSalZvloednaeuaa- exclami: .saloanele sfint astizi adevirate sirbi-
unei figuri de Floudon aprmiaii ca deosebit de ne- tori obligatorii pe care conteazi un public din ce
cuv,iincioasi. DupI qum- deseori publicu,l se arat; in ce mai numeros. Pentru noi, in friecare an, ln
mai focat declt ingigi academicienii la vsderea rpreaj,ma zilei de 1 Mai, afta tr,ebuie si-gi aibi
nudurilor expuse. primivara ei. Morala gi tradilia, principale cri-
Sta,tul intervine doar ln calitatea sa de admi- terii de adm,itere, ridici un zid ln fata oricirci
tentative de modernit'ate. De fapt, o noui $i
nistrator. gi protocror. Artiqtii expozan{i stnt pof-
puter'nici coterie a luat locul acelor for,tireie cor-
mdctieotrimreini,sii'scdIaieearnil,geiltaiigignsigi ee24'00rqnida,n2eieaaomdcoeaammduies,gmbairriici2,aiedirnniiAn.etcmAraecdbeecrmisararieoeiri2A4dOce0a'adcidneae---
pora,tive pe care Revoluryia ,crezuse ci le cucerise.
scriplii Ac_eg,ui 44 de membri hotirisc repartiilia Dar ac,um lucru,rile s€ petrec altfel: rnediocrii
lucririlor de tncgrajare pi distribuirea recompen- care alcituiesc jur,iile li premriazi pe mediocrii
selor ln valoare de 70 000 livre. care picteazi. Unele aariere sfnt fulgeritoare: in
1829, Euglne Dev6ria, ln virsti de arbia doul-
zeci de ani, expune la Salon NaSterea lwi Henrrc
al lV-lea; cri,tica e transportati de bucurie! Ta-
bloul, prin subiec,tul ,s;u, prin ttatarea sa, cores-
Pri'mul Salo,n revoluli'onar se deschide la 12 sep- pu,nde aspirafiilor guvernulu,i; {ntr,eaga societate
tern'brie. Un numir de 258 de anigti, dinrre care li aduce un omagiu idolatric; Carol
190 nu a,parlineau Academriei, pre.zinti 794 de X,,uleltara"ll ,cumpirX imediat ,pentru a-l plasa al
pinze gi sculpturi. Dar parizienii, care nu se prea 324
la
Luxamburg, iir Dev6ria, cu banii tncasaqi, va p15ti
t2s la r4ndul siu un locliitor pen,tnu serviciul mili-
tar, r;minind astfel la Paris pentru executarea i',,,',rirtrnuulplirmodeuaseglei naiccei scturiitibcaaznaur. se mai pasioneaz.l
comenzilor oficiale. in clteva clipe, tinirul artist, I rrit si rimini un
,,,itii inflexibile, Salonul ar fi tre-
gralie unui s,ingur tablou, va urca treptele gloriei loc determinat, res,trlns, de pro-
gi aie norocului dar, cum totul e schimbitor, cum
totul e Ia cheremul modei, va dispirea gi el ia unde fiecare gen gi-ar fi eipus
,.,irodoperele. O experienli de zece ani a dovc-
fel de repede culn a venit. Dupi evenimentele 'tlr evantajul vechii instituqii. In loc de un turnir"
lui i:rlie, gloria lui apune. Curind. va fi forqat sX ,ir a-ve1i declr o rd,zmerigS4 ln loc de o expozilie
r ,rrrrioasi, nu aveli decit un bazar gfligios,
zugrdveasci po'rtrete pentru 20 de franci. r,r loc de o seleclie, nu aveti declt grirnada. Ce
't'.rtlmpli? Marele artist pierde. Cele patru tablo-
in realitate, siste,m,ul ad,miterii la Salon se vi- ',,,i:-ulii.gitCemlaotr'aeiaSruinaJuotslwterlpcaheagasllceodr,liuaCi aoDrpetiicsiatlmualpufsiindatarticdfii,
cleqte detestabil. Detestabil mai intii pentru cX li- Supliciul
bera admitere favorizeazi mediocritatea, gi tn al coniribuit
cloiiea rind pentru ci juriul amestecindu-se in
parotbinleemreeilepi.cdteuerisrteetaiclisi,'tein,tseirzimicpereasciocneissutel .in Selon ar fi fosr
{ r-puse ln marele Salon lmpreuni cu celelalte o suri
Ca de obicei in cazuri sirnilare, pirerile ceie ric tablouri bune ale anului, dectt cele douizeci de.
trinze ale sale, riticite printre trei mii de lucrXri
nrai contrarii cad de acord cind e vc'rba de aci- ,,lnesrecate laolalti". $i Balzac incheie profetic:,
niitcre. , l)rintr-un ciudat caraghioslic, de clnd'Salonul
,' deschis tuturora, se d,iscuti mrrlr despre geniile
ir-rtr-o s,crisoare datati din iunie 1828, Quatre- rrcluate in seami" 1.
tern'renul de
mire de Quincy scrie referitor la, expoz lia din . ir,Sai dInegvrierastinctireebxupinojzeialiizlei au intrat in ,,bazar" ..
182/: ,,Am scipat, tr-r sflrqit, de dezastrul expo- e imposibil sI fie suprimate, tradilie,
incurajate. Ele ruineazi arta
zipiei publice. Daci oamcnii ar putea vrcodati l',lucicei dar nici nu tre-.
si se dezguste de anarhie, de dezordine qi de asi-
abuzul licenlei, acest Salon ar produce atuprl care devine
i.cl o meserie pe care ar,tistul n-o mai onoreazi..
publicului efectul unui fel de ir-rdigestie. Mai mulli .i:c.xlpSofziieiliqatea
devenit un bazar unde mediocritatea
au reamintit. despre proiectul meu, expus acum cu neruginare. Expoziqiile sint ir-rutile
sau opt ani Academiei, cu privire Ia limi-
$ap'te Dar cui ;i peric,uloase. Da,ci n-ar fi vorba de o problerr-rI
tai'ea dreptului de a expune la Luvm. ilc un-ranita,te ar trebui desfiingate".
si-i vorbeqti? Existi astizi vreulr ministru care
ar vrea, sau .ar putea s; te audl?" Este adevirat ci niciclnd tn Franpa numirul
pictorilor n-a fost atit de mare ca dupi Revo-
Balzac, de obicei atit de tczervat fali de pro- !ujia din 1830. Cursurile parti'culare, conduse in
iguerniuelruailieSadleonfuiiluid, esinbut rnghipezi-i'
blemele estetice este gi el de aceeagi pirere: ,,Din i:,ener?l de membrii
1830 Salonul nu mai existi. Luvrul a fost pentru lntreagl
a doua oari luat cu asalt de gloata artigtilor pe ,jite de o
iare-i vedem expunind aici. Pe vrem,uri, repre- !i.IoraXrenciuciaucen$t.ictipin5e,tdti;catoraetXp-l.Slutemseca-foeasrttee
zenttnd e'lita luciirilor de arti, Salonul era ono- lngXdui-
ra{ cu ceie mai distinse laude pentru crealiile bine. in
exDuse acolo. Dintre cele doui sute de tablouri 1831, exisrl aproape o mie trei sute de expo-
aldse, publicul lnci mai alegea: 'miir-ri necunoscute zanli, dar critica es,te atlt de d,rastici lnclt in
incoronau cap'o,doperele. Se ,iscau disputc piti- .,nii urmltori juriul devine mai aspru.
rnage ln leglturl iu cutare sau cutare plnzX' In- Deciziile juriului, alcltuit ln majoritate din,
juriile aduse lui Delacroix sau Ingres n-au conlri- s'iraeummrxiii Academiei gi dintr-o minoritate mai mult
br-rit mai putin la ceiebritatea lor declt au pugin oficial5, aparlintnd sferelor guver-
ficut-o elogiile qi fanatism'ul adcplilor lui. Astizi, I H. de Balzac, Pierre Grassou
narnentale, displac ln egali misuri, atit u11or clinafarS; atita vreme cit numai interesul peltiu;
i-iria $1 poezle era cormpromls, l1u se preocupa
tineri ainrctaiqptai c.igdlqqi1i icloj,r',f'ncd,fetpgiritaalirti.pdtiinlorgarolemria,indticini t.le vechiul regim. Astizi tns5, clnd cenzura aca-
{auza demici prejadtciaz:a interesele b5canilor cu pa-
care. suferi din p.ricina lipsei Lcnt; $i ale girzilor nagionale ale picturii, majo-
P.deenlntrleulegPerrued_'.h.1oina, rir.rtea se agiti gi ameninlal"
suspiciunii aproape generale.
.ataeccpeest${t,,tneiadSluqa-il;oipacununensleailninvtiiqnntziegatcreelie,,pnbrg,toliicd.iu'uPsr'eei nledtreluoararrr(tigi.g'.tti.ii)udn"disle-- I"{ul1i piotori ar fi dorit si organizeze Saloane
sau expozilii tn alte locuri declt la Luvru; dar
tingi, proporlional cu talentul gi v,lrsta, existi :rcest palat se bucura de un prestigiu atit de mare,
locuri la Roma, la Academie sau ln Senat. Toate
,aceste cheltuieli sint supor'tate de togi ceilalli pro- ircit pirea cu neputinli si-l pirisegri. ,,in afara
fani, la fel ca qi cheltuielile pentru intrelinerea I-uvrului, scrie Louis Peisse, nu mai existi nici.
arma,tei sa,u pentru drumurile vicinale ( . . .). D. un salon, nu mai existi, ciecit privilii de ta-
blouri." 1
ce si nu.i 15s.5m pt.artifti ln. pla,ta.domnr,rlui, 9i Imediat dupi Revolulia din 18,+8, minisirul
inlocu,iegte juriul desfiinlar cu o comisie formati
si nu ne mai ocupim de tre urile 1or, aga cum din opt sute de votanli: cinci sute optsprezece.
nu ne preocup5,m de mXsc5ricii sau de dansatorii
lucriri sint admise . . .
pe sirmi'? Poate c,ar fi procedeul cel mai nimerit
Cu clteva ore inaintea vernisaiului, Zola de-
pentru a afla cu adevirat cine slnt ei gi clt val,o-
Teazi". scrie spectacolui de pe Ciramps EI1 s6es. ,,in josul
hulevardului, am lntlinit o pro'cesiune stranie al-
Organizarea materialS a ac,estei m,anifestiri
Epr-eoutgritnbacnunuetteeaFcdr-eoes,mtlajpeusrnr,itiiliuengji(ss1elea8n6ltdn4eac):hgdeS,o,iClaraieutt,leeadfaturarepcbieiitmrrmiaifiiorr,adttu"enrrtipeaniniigmlzutee-i c5tuiti din niqte bXrbogi cu pilirii mari de ptsli"
l,a prima impresie am crezut ci a,m de-a face cu
niscaiva complotigti; aveau frungile incrunta'te,
privirile furioase, buzeLe ironice qi priveau trecl-
Lorii cu o mlnie isntlpceinleitdi i9ni cu o vidi,ti clorinli
fncX,peri f oarte urlte; lumina este proast;, spa- c1_c a-i sugruma. urmi limurit
m-am
4iul prea mi'c, tngrimXdeala odioasi . . . cI erau pictori qi ci se sflqiau unii pe aliii cu
mpruivtirecoem. .rslqloinianrsll.,olceaarue piini de un respect de
Reunigi ln acest mare paiat care devine un fel le purtau capodoperele te-
de turn Babel, alcltuim un astfel de haos lnctt aia
lumea nu vede ln el deotr o lncurcituri de limbi
cum jandarmii lnsolesc tezaurul public."2
spre nenorocirea luturor."
LIn desen al ltri Gustave Dor6 intitulat: IJltima
Membrii juriului, tragi de mr,lnecl ba de unii
ba de algii tn'cear,cX pe de o parte s5-mpace Aca- zi a depwnerii lwcrdrilor oferX o idee despre ce
,demia gi pe de alta si scape de sigegiLe celor care putea fi spectacolul aproape ,,insureciional" a1
afirmi ci reprezin'ti tendinlele noi qi irezistibile.
acestor clomni gi doamne lmpovirati de capodo-
perele lor, irnpingindu-se, lnghiontindu-se, irnpun-
,,De clnd lumea, scrie un ziarist, ln 1847, nu s-a
mai vizut o astfel de rlzimeriii fmpotriva juriu- ilinciu-se cu coateie, lmbulzindu-se in faia ugii
toar;
lui patronat de lista civiii ( . . .). Deci, prea lnguste care absoarbe viitorii rnedaliali.
lumea a fost respinsS, din toate g'colile, din toate O atare stare de l,ucruri este cu atlt rnai jal-
partidele: au fost respinqi pini qi pictori foar,te nici cu cir acea.sti manifestare anuali reprezrntl
slabi ( . . . ). Atfta weme clt despotismul nu per- I L. Peisse Salon de 1843; Revue des Deux Mondes.
secuta declt oamenii de talent, burghezia d,in re- 2 E. Zola. Le Coanier du Monde, martie 1855, citat de'
gatul artei era linigtiti, gi deoarece avea ugile des- r?9 i{. Mitrerand, Zola Joarnalisre, A. Colrin, p. 31.
chise, putin ti pisa daci geniul rXm'lnea pe
ln ochii publicului o adevlratX ins,tirulie nalio- drizni judec acesr om care ne-a pirisit,
nali. Penuu el, Salonul es,re un loc desivlrgit: mai lupm. Desigur, nu suslin
pe parcursul secolului XIX-lea, qi oricare cobi orseiftuf^zi.iurn.ild.judrieulaui a
f-otostt gr,egelile sale, este un I'ucru necontestat ar fgorset^usisnig-ucroaL,iaourirdln, "sunfloeitguiil
fi acestui nenoro,ci,t. E
c;
thjoioi ltiiertvxripezoaitzaajtuon,rlriiiulio,lrucilonraescfp5ouusnttzatlnrmeda,paiumrtnibgeijiitiiilorderecmunaiopjaorograrietptre-i unui-. om in clipa supremi a sinuciderii. Amiri_
crunrle ln
ofi'ciale. Pentrru arrisr, a fi a,cceptat es,te o pro- apare s.-adund pe nesimlire qi, .ceieindtrin-aduermviir,
aceea care .tcide ..
ultima,
ann-vaautttpvcerreuaaz"icmsesIerafoiumsii-.nmDpiaieizclgei oaangecsefcilocrfoocsnatfrreapgil-ciaitoudricngoniSdaaagionnrf_,i
t'19m.1' vitali. O.plnzi respinsX, sau care nu e pre-
miatd nu se mai poate vinde.
Su,b al doilea Imperiu, marii picrori ai Salo- ln xoaptea acea.sta fi-fost
nului erau tot atit ,de populari ium sint astizi ce Maner se vede o_ba_liggar s; urmXrit de cogmare...i
zpveoadvteetpsertleein;tde,ecicn,mtieucMez,iac,nleeuratgol,n,aerrr5oo;vuJilariccgqaiu,treicsd-aEilnurnriilzeranotB,mlasenanctirhruei-l lrna din plnzele sale si a$repre mulgi ani plnX
tata. sfirgir, accep_
f;., t"
clnd apirea, de o rumoare ostil5 gi de glume deo- ntid.3oiicntZaiiaajSoq,rrnaiutt,llrodlfInesne,ugcarrFllelfinagunaarusri,oIcseliendetdagizniMIodr2eainpnim,leoSeraaalisileo,sLenr8ipro7iriiger6t&g5, il:rr,i'tcd,el,aaasIatileist.aiinizCcrlir,Xai;.csi.;I.ii
chiate; trecXtorii intorceau capul dupi dlnsul cer-
cetlndu-l qi ficfnd haz de aces,t tlnlr bine fmL,ri- C6zanne suferea arfu de mul,t vizlndu-gi de
cat, corect, dar care "picta" nigte murdirii".
De voie de nevoie, cei mai mari artigti ai seco- csvftr.ieiievtzrci.nef"ai.,et.rru.ceecnaurdpemrr,eiamnsttspeirei-mnluussb,c,npnruGuXmnuraeiiiflllaglloajucpur,eremdilupeaalsiuttn,utiusnllae,ncvd,,eeil,1and8uc8dem2irte,ia-lpiactsoteeusral.t,c,smpcinIeiiclpiosrtruaosa_ir-t-
lului al XIX-lea, ln ciuda disprelul,ui avut fali din Aix pe care criticJ din ziarul L'artiste ti a"_
de institulie, mtiiirleecduenovgitzeiatauro'troi srue friecirnrurptaortcalinejna-. scria. ca p_e g .spgcie de nebun,__cu,prins ln tinrp
Cici printre ce picteazl de delirium tremens".
tela. Ingres gi Delacro'ix exrp,un ln permanenl5
la Salon, iar u ti,mul, lntr-o s,crisoare-cXtre Sou-
lier, tgi mlrturisegte spaima resimliti in a -junul
faci
vernisaiulu'i: ,,Ce meserie resping5ltoare, sX
si-tri depindi fericirea de chestiuni care nu 1in
decit dg a.molul propriu!. Daufupriis.qitais.eCluonnitrdaer DupX exe,mplul a ceea ce s-a petrecut cu un
cea ,mai mun- llsc\ne4eccorohcnliutr,amilaigoarnifeuicl,nniiaaiillno.intceiavn,licdp1ileip8ve5am5pa,aalrCurt,iilogzSuiteiernbinnieecstie,,5ac-diroucalidpi smci iuicrseeCfararlrmliee-aeai-
ci, iati gi ziua ahor
diqi, poare, primul aspect al afuris,itei mele de zeci de pinze.
pict'uri agdg,atl alituri de a ,celorlalli mi lnlbuqe
cornplet. Am impresia cI slnt la o primi repre-
zentalie pe care toatl lumea o fluieri"l.
in 1&66, ,sin,uc'irderea lui Ho,ltza.pffel, pi,ctor pu-
{in cunoscurt, tuilb'uri opinia prlbli,cS. Unii suipin Faptul stirnegte vllvX. Artisrul e lnvinuit de
Itt1irnpedse1ceodietcaabxruei n-di esreiimnptrrloaGlraeui!,).ac,S,cucelomsstepdarionncereriudb,egduiin,riiCrioid,,eur-pl_crreXe--t
cX nefericitul gi-a pus capit zilelor, disperat de
dad ,,ref'uzat". Zola, sub
a se fi vizut ilnci o
pseu,donimul ,,Claude", se leagi de iuriu: ,,Holt-
zapffel. Nu-l cunogteam nici din auzite. Nu gti"* rtirsupusnaduel:a,,Tcooantci elurmr; etaabplolSuteriglere intrarea 1a rea-
dacX avea talent qi nici acum nu ,;tiu. N-ag ln-
mele nu sint gi
1 Scrisoare din 5 februarie 1828. l3l 1 E. ZoIa, L'EatnemenL, 19 april 1866 in H. h4itterand,
Zola journalisre, A. Colin, p. 61.
ele un spe'ctacol? Nu voi cSuta niciodatl si rri- rarea arrei vii de arra academicl. picrura ln plein
iesc din favoatea guvernelor sau a rrrecenaliior;
nu m5.voi adresa publicului; cine vrea sX-mi ad- air iese din Salonul o,ficial.
mire pictura, n-are decit si plXteasci aceastl pli-
!rrrplcCpoeoularn,aueM$lrlzu.m1us"liaeaniirovjlpdoeusnloirIe.zrliniivrgauealaetsttatla,i,re.dtcbaietdtveolIuocao-esnirta.r'cl.duoifspmSlortuIcio,anraiplteulsuraXolereu.lin,r.laiaLi,lCiion^nteGi,,ognr-lgiva,hupsbisacuersiace,bdsn.hnisueemiitiemidatetludzaeqbli-peblaiNimi,ltlnao,aeOiSgnesuleeantdaeil.foeerlrioedcagTancaaeeriieuridrttteoelu"rirg;edrcisefleioe,;fVu"niia'atsizu'lie-iiuam"miig4ig*fioeeriii___e__.".
cgre".
Trei a,ni mai ttrziu, ln 1859, pictorul Bonvin'"
lnciudat SdaeinprirJrainqiureesalajuriudliusip, o19ziilpiaunceonaftrealgieilrourl
din s'tr.
Vhistler, Fantin-Latour, Ribot, Legros, ajutlndu-i
ln felul.acesta pe acegri ref.uzagi si-gi oiganizeze
o expoztlre.
REFUZATil mti.qrN.striaia,phjouoler,rtoiurnllpu.tiea. ll^nsIIiI1-lel8e5ad2e,, sldecohraidicnlodlradsragis-cg'aciiucaempsuirtloa^p.itinee ar_
A,ceste manifestiri nu fac declt sI a1lge mfuria iu-
din
;itpdblteoudianc]rreuczbi reaiddi;tlj.eieundinretQril.oui1Rm.c8lseui6ns3ser4oetii.,.rd,dC.deeuiucs-onp_iCdtulp,ey6oneza*esiarpseXncainaojaaedcceeeciguiseprispelirMsaieus,ooai"uncnrneunr'oatp..,ctpn-,doutor,rl.eturrvipieisiiprnifaoegcsrrl__e.,
*"*S1il,or juriului. Cu prilejul dezbaterilorr pro-
fitlnd- de absenla iui Ingres gi Delacroix, .i lgi
cImVraliarnniifeepts.ritSnXtcraaesnp_drcaim?lur9elagi.ariepsdepienc$edllnaedtaa_lepaaclluerraiusJrmaonpigirokdipenodrlul9i-ii
atlt de mari lncft Napoleon al III-lea, dupi ce
veni ln persoani la palatul Industriei penrru a Impresionigrii, exclugi din salonul ,,refuzagiior..
examina ptnzele respinse, di dispoziqii sX se cteeze d"eschizindu-gi..gi e! un Salon o,ficial, organizeazi,
un Salon anex5, ,chiar tn palatul desrinat Salo- cu lncepere din 1824 o serie de expoz_Igii inde_
pendente. Revista ,,L'Art" scrie cu ac.astl oca^
nului principal. Prin a.cest gesr el a vrur, curn expozilii g7rouopual .arftriagnticloirpiend-ez_i,
spune nota din Monitewr ,,sd.-i lase pe ziei' in urma une,i
vizitatori pendenqi a lncasar suma de
si aprecieze legitimitatea reclamaliilor". ,ppeo.rl.errmr^uicciigguiigapgriopaupe".f.fi,;il";i_]
firl.,certuri, firi
Publicul se afli acum lntre doui focuri. Cas- clami. ii felicitim
tagnary scrie ln Saioanele sale: ,,Pe de o parte" gag cX to,t mai regieti furia'p"e .ui.
"u dezlin_
dreptatea ne soliciti sX apreciem la justa lor va- luir-o acum moi pulin de doi ani...
loare acgiunile efoctuate, si, pune,m tn balanli arlr Expozijie.individuali sau manifestare de grup?
arti$tii clt 9i juriul 9i si luim o hotirtre ln fa- p-Suistleseeay.lsnructrrpieeealbcnierf1ice8uc8la2irne:d,,i,cfNeluruednnelsdetiecq,a'm,ileaials-pegrhipnianri.oe"n1, u.rltuo"_i,.
voarea unora sau ,a celorlalli cu toatl responsa- mentul, acum, olnd am tncetat si mai'fim'niqte
bilitatea care ne revine. Pe de altl parte artig:ii nmernxotuepmroletaziszruplirl,.eicsn5tgou.insrteisr,a_ucg.ritqnndaideia,j_qalfavlfcoaaesc,,iemtnr,autlounngtcuuuelrraepcrseiertneai.trdaDueltu,uuipioi"egmx,.inpiinnudein.",i
pe aceea pe care oexpproodzuifcieemd.epaenns,atrmu balu,a'ilu"ng".e"ila.
ne implori si fim de partea lor, acuztnd cu ener-
gie erorile sau pirerile preconcepute ale juriului, aces,t rezultat, o
sI cerem desfiinlarea acestei tutele supiritoare,
lntr-un cuvint si-i ajutim, daci p,utem, si se eli-
bereze defini'tiv gi si devini independenpi".
AceastX deciizie a lmpXratului este plinX de con- 313 fiercare sI prezinte rln numlr rn,ic de pt"r., al!s.
secinje. Sirirea ln aer a Salonului lnseamni sepa-
cu grij;, ar f ace mul,t mai mulr efecr gi ar f i recompensele. Au fost cumpirate sau recompen-
siguri de reugiti.
Iati argumentele mele impo- sa.te cincisprezece plnze aparqinlnd elevilor unui
triva cxpoziiiilor parriculare" . . "
Claude n{onet nu lmpirtite$re pun,crul de ve- singur atelier. Administralia a gisit cu cale si
dere a1 iui Sisley: ,,Eu nu slnr' totil de acord cu
pirerea sa qi cred cX prin expoziliile colec,tive, .rchizilioneze n,u numai lucririle mai multor m,em-
a$a cum le-am ficut qi plni acurn, gi prea ciei
repetate, vonr sfirgi prin a obosi curiozitatea pu- bri d,in jur'iu, dar gi producaiile fiilor gi nepoiilor
Ibniuliiceaugdltueeiv,cirpiautinnciniadcupe-usnbteel-icequxipl opnzrueigsaiairreeinrirnocssrppeiendcaerirvreee;(.et.x.Si'.s;t)-l. .rcestora . . ."
in pofida criticilor, Salonul, asemenea unui cip-
ciun care se umfli pe misurl ce se-ndoapi cu tot
ce-i iese tn cale, {gi ,m,enline, ptni la sflrgitul :e-
colului al XIX-lea, un imens qi negtirbit presti-
oarecare interes negusLto,resc. <'
in realirate, ceea giu; chiar Ei aceia care dispreguiesc sistemul, li
lui, este diversitatea ce amuzX publicul Salonu- recunosc for1a, cic,i ,clientela co'ntinui si se in-
qi neorlnduiala precum gi creadi orbegte 1n pirerea juriului.
imbulzeala vizitarorilor; expolilia lucririlor
unui ZoIa, prietenul gi apirXtorul lui Cdzanne, eter-
pictor ln viaii nu arrage pe nim,eni, dupi cunr nul refuzat, le reprogeazX rcruqi impresioni;tili:rr
reiese din scrisoarea lui Pissarro citre fraiele siu
Lucien, din 15 mai 1883: ,,Moner n-a clftigar faptul ci au ebandonat Salonul pentru expoziliile
particulare. Intr-o scrisoare din 1881 Renoir de-
nici un ban cu minunara sa expoziqie. Proaiti ilari deschis motivele 'materiale care-i obligi si
cbidi;eee(,.f.ai.c)c.eusttiEededexeupscnouznrialeijigaunpsra"t.rorriD,ceur-llraaucrseruo!fi1xZ5,,iaMntiecilllieeotg, tviCionord--
rot, Tassaert n-au fost primili decit dupd multe stiruie: ,,incerc si vX ex'plic de ce trimit la Sa-
lon. Slnt acolo 80 000 de indivizi care n-ar cum-
pira nici micar un nas daci 'un pictor n-a ex-
pus la Salon. Iati de ce trimit in tolii anii cioui
lupte. Mediocrul place cei mai rnuk. Dar incet, portrete, oriclt de pugin ar fi . . . V; rog, deci, si-mi
lncet, gi mai ales, gralie sacrif,iciilor lui Durand- iusgineli cauza p€ llngi prietenii mei. Daci mi
prezint la Salon o fa,c numai dir-r motive comer-
Ruel, succesul mereu cresclnd al expoziliilor de ciale. in ori'ce caz acest lucru se poate conlpara
grup subliniazi gi mai mult falimentul Salonului,
ai cirui responsabili, pe an ce rrece lgi
dooveedveosluclieai cu medicamentele aceLea care, daci nu-!i f ac
mai mult incapacitatea de a urmXri bine, nu-qi fac nici riu".
creatoare. . D.$t_ au misurat pericolul, impresioniqtii orga-
Dtzeaza rn rb/: 18o86e,x-pdoeziitnieclcoolpetctmivai nciaferestvirai fi
Cum s-ar fi putur al'rfel cu un juriu a cirui
ma;'oritate era alcinri,ti din mem,brii Instiiutului, urmat;, pin5-n de
dispugi, desigur, si-gi susgini elevii?
,,Fiecare expozilie este primitl cu pror,esre ge- ,rcest f el.
nerale impotriva avalangei cresclnde de tabloirri
proaste. Juriul ales se crede, poa,te, obligat sI
menajeze-,prea multe su,scepribiliiiqi; cedeazi ugor sFiR$rTUL SALONULUI
recomandirilor", scrrie Duren ln 1877 ln ,,La Ga- in 1884, Seurat inviti pe unii ref.uzali si-qi
uneasci mijloacele. De data aceasta, nici un juriu,
zette des jBueriauulxf-iAinrtds"c, oianrstmrlnagi idmep-aairtlen:tl,iAddemiinnfies-- nici o medalie! Am'bi1ia ,,artigtilor independengi"
este de a face cunoscutX arta moderni. Seurat ex-
tralia qi
rdioeriataatevaeacodnec-uarefangcielodr,o$air mcuaiinafpeoriiodreitiqobi,ig'"n.uoinrdjai
pune la Independenqi mai intti ,,La scXldar', apoi
cu rnulti uqurinlX fie favorurile cumpiiir,ii fie 334 i,n,In1d8e8p6e, n,,dLean-Gtiri'ainidevofar tpter"i.mCi fpiiveaCa6nzianmnaei tlrziu
9i pe
r]5 nabiqti.
tD1a.r,orecatrerio,llna.oenaulviI,e8ssnR9aelOlroooadnnliininadts.hueqt"niriguicacmamphii.iarGadirSeetoMrirv,Mzcaeirerexuirs,iass_rsReeo,onn,iail"relrq;,r"gi,"oLifcunhi.iaeli-il"r"ivm"madrei;ets'iruerebc,a,ecillilcse*i,t__ti tantismului. Salonul de roamni, deschis de cigiva
cp1*ditneaal1eitisF""re?t-pirilnor€]le:sl,;.s,ot.uiuinarridunrren-meeaqtaascrivaipaeneSrrdseeernaaeliolmmconivca.,Xbienrirmtsele,iuruuma,eirlcucSrleeniec,csedhiconip1ioei,admi8pfneiiic9u,gatlantauii,;tctUnocreaFgreiua".a;icr;-*eta_i.iMX.iur.-eSeSis"Ti",_is;-ir!fo's"aperauoaib"siancrufip.iteirso.ieirppi"'uapiJietuincrsrieer;crn"_elasut,,l
i-,ni- picrorilor abstracli gi ar,chitecturii modeine,
T;Li;,;;;;;["ir;ilrt:pIrdi$lBun:lge^lll..e^i.t-cmm_naeiAe1ilortulrcc1falcetelo"lleitrtall:e,to+aafpc.nznrrliedeaoaucieauldesrnscl.emuidodncjenlereatornnasiontieetdesiiimci.cictsn.oea1i.fra.ragrfer.er'er..?getynaig.ieuntaStur-iau,elimulsintaspoi*ilfcidn|;nri;ietr"iolioiatfi*a.5s"ci"rmi_tofrra-tleioib.unrc.sc"ian.SAorcceeabuirifslvutunmreiniopdsundttei_eiiu,,ii videgte o recrudescenlS de vigoare.
i.oninu_l mai 1942, noua g.n.rr1ie expune la
ii"tutImderiluvtrxoo"-mriira:las.,ne_striztr5a:o-1oes:ad9crcrJv0er,lg,oeHa.ni1fn"uo,erbotmsiuin,,aeurrrrslundiieneraoMdialdelreiefiae.rtnrttoen,ci.amsr,rarSeisdrobaed.ulagloeaontstingi.iepnauiis,,".lll"iitudn.*ioen.tt.i'.'"pT,J.fgjoe"iUriajel"i5osmp"di;ir"irnfib.iei,;fi'-,";...rro.fe.,^;Ns.ut;rrlFuon;rrubs"i,rpr;"a.nfe;mrin.;cui"ua,i._,_.l.li ciin Mai" care, in anul urmitor va fi .Sa-
con-
ma,,.iu€nIl$nctroseea1pur9er0eMn5sjaia,ltoisSprs"aee,l.oV3n!lua,,lmrdr*ienr,cT"kro,rauMmbanr,ir_"qp_ud.ele;trv,;'i;Fn'^rei;e"a;sdzip,lioRsnotuuu_-l curat de ,,Sal,onul noilor realitX1i", devenit ,,Sa-
lonul artei abstracte".
:l "ilj l;;;iic,g.9sl.l,a.anSu?-c^anrCaey.eduusl9ioole.teilernnlo:{saaumlderlsliu;otgacfriurerun.oiSaliti;faaoe;pqpsmlcpaosi;,ils,a,eointt,teilratI-ririi,irinllmnmii#eaiddpee!Nver"eino.pasi."rie;.irGor,dnrtni,iiue,mii;agi!U;i"t,i:"ini,";-"iff"edoi-"ei'f"1;vixO.,mil-p"'"il"ru"ur.u,firrinit,g"rlii#"t-r#ni&i'lc;5f"dr"ivi',ni,.,re"i,,:e.rd'f:inio.rnl,.n.v:sl:icasiioagtrmrosoieSfi.nr:ecra._-..;,_, tit6 Ritmul se accelereazi . . . Din lunS-n luni presa
enunli noi tentative.
in i951, pictorii realigti deschid un salon ma-
nifest: ,,Picrorii, martori ai timpului lor". in f.ie-
criatref-igaunra, tm,ivainsifeesdtearsefiagocaarriepgerute,pmeaaz: ipalinrteigat,i hoti-
filunca.
r.inul,
ln 1951, Charles Estienr-ie creeazS" Salonul din
octom'brie. Cronica zilei devine din ce ln ce mai
lreu de 1inur. .\ doua zi dupi jnchiderea ecesrui
dSeasioc-hni.d-(enr-eaa,d,suurpaetr-dinedceitpednoduei-ngseilozor"a,ne-)a, psoei
anunlI
a Sa-
lonului ,.comperagiilor", e cirui formuli consil
in a incredinla unor artigti grija selectrionirii,
clupi propriul lor gust, cu s.opul de a oferi .'r
panorami cit mai co,mpleti a tuturor tatcnlrilor
c_onte mporane. Bietul critic, citi bitaie de cap,
claci vrea si scric astizi despre Saloanele:,,8j-
tsrcinuilp;tiutriin"e,,r,iAdrtea azi", ,,Tinira pictur5", ,,'Tin5,ra
sacri.",,,Pictoiii gravori",,,Fe-
gnrreuilpeirpiicd'teora" m- ato1rai ,ccaare,,Ssaeloandual u-mgiendeicniulolnri"r,atael
.,dentigtiLor" al ,,vameqilor" etc. Prea multi bo-
ilalle strtca. . .
TiRGURILE
l:rii prefera hieir.ilele in locul S.rlo.rnelor. E vor-
l,.i ;cl dc tirgurile inrern.rliorr.rle unde ficiarc
..minz" e prezentat {n ,,1arcul" siu pavoazat cu
, ulorile nagionale, de citre orga'nizatori, ,incepincl
cu ambasadorul lirii respective pf,ni 1a criticul,
r)cgustorul qi clienlii s5i cei rnai de vazi.
A cLlieri o ,.cupi'o la \ienetia este o glorie ia
iel de onorabilS, ba chiar ,mai avanrajoasl clecit
tun prerni'u ,,Goncourt" sau ,,Nobel".
De fapt, pini la al doilea riz'ooi nionclial, bie- t.IlSl'-iorrnrueSrclilotadisnsfcisrttiiiorlznvs,ia,aaArauedrrf.zutplafe,noi.ra.pcvcruunaeolt,uanrddilsseitiercce.lplue..b.ii.*ucn,dite.gi.er;lrii,,ir"aipicta,otnft.;oruu.ir,n."vmjia.fJFa*a.6s-i"cinl""i,,iie."c,gs.xiitneaais_nlr,it.;ale,t,osa,upuosns.-_r
nala de tra Venelia, care se limita 1a invitare,r :ro:rl..'1l'.1rcu,c.p:rl.Dl*.,ar'fr1clmie.1-p:rr.,tpi'Iaea-trrs:n:ploageotm:t:lpasr,-ri.vrnl.ev,.tei"!1iaivr"lc1.agn-snna1oclrrtuadlun!rea'Du,a-1gr3oisrs{-arrrler1iojiapreauoreacela$mi.il^,lnaccrnentitorceannebrdurscrri"ue,a.Ledrro,uicctIrlirshu,on,suap.inregp-adieirmcirnqsru.aerargrugptrlnisblrapelnucopeueeepl-sisziruarprncr.reciai.plteoiciptetiouteoocbu.rt.N.gid.ridoiplcoralriiaiceuulgiiirrlutotrtjazijrrilooirf;au-,iiecn-rnvnr5rpiei-uiJiotu,eda.irresinlo_brmtd",.trdue-ncneneb"eierbnac,*t;srii;a"oa.ciua;ncid"nHolr;ia;j,orier"i.c;je.i,arn"illaltirecoeouufu'l"fs"ni-rr'prlli.l'nauIours"i--.ire,looio.tmimcroi.f_g.a,cl.ini,tucgrjen;egrirhoirs.aii;tti,ftrr"ariiiaiavo_onriodcfrtgaior.retrncrerimnirfareus;relaorno'ncec;s,c.ssrsa_rr,___l_h^_,,cai-i;
cloar a cele.brit[gilor Satronului acade mic. cl'r cu ,c':r,,re'..)Lriinluc;tcr1eiT.iuni.snsld,snt_t-re.escancufrgrmiencruochyrenncieieIirrllcie,rrc.dIrzrpor;eeicrgvricu;lrhujv.tlz,aierim.rziipczzmt,icraaaianarpclatir)asycouri_riioilrbiucvririiseiirlae.jcl_pStsuuG[,naii.trauluubroau)morr,cnoltrIou5uaurtizr.rsiluraiaRnciuls-..,uclp-iZ-ptvjuroforiiiinlnm'le.n.uao.l;'l'p;,ipnte,^lcuradrcuelScnnlracanc.rrrltirlioenl.,durarc.rir"i>ziu.__r_aar.i
totul lipsiti de originalitate. Dar, lircep,inci cliu La s,firli,rl.il secolului,
i952" juriul pi-a revenit, jucinrd un rol hoclritor ', ine un eveninient tot r,ernisajul Salonulu,i de_
ln viala ar,teior p1'astice: el incoroneazi pe rind
pc Dufy 9i pe \lillon. i)ecernind in 1952 rnarelc a,tit de i,mporta,nt ca qi
prcrniu pentru scuipturi. iui Arp ;i rnarele prcrniu (ilr,n.niihlin.vraAeriemraualeutpet,ispulrdaiEel.ulm-yPops,irr6iuaievadsemp,elriigacilnziauaazl.uiLiiu,loumniin,,egvicainthaamgrmie^apdsisitm,apu,siunarqeauianngct.ua.l..",tr"s.gse1erle.nipindi,_e.
pentru gravuri trui Miro, bienala cons"rcri supr;1- 1 ZoJa, L'aeuvre
realism,ul"
L)upi ce i-a prezentat pe toti marii creatori ,iin
prim'a jumi,tate ,a secolului XX, ln anul tr 96.t Vc,
neqia l;i deschi'de portile curentelor cetor mai
inaintate. F.a devine am,fitrioana curentuiui ,,Pop",
a gcolii din New York q;i a .Op artei".
Succesul bienalei de ia \renegia incurajcrzi qi
alte inijiative. in 1,95I ia nagtere Bienal.r din
Sao Paulo gi, ln acelagi an, A'ndrd Malrar.lx inau-
gweazia 'bienala de la Paris, care obgine indrr,"r
un renume internagional. Fap,tutr ci este rezer-
vati artigtilor sub treizeci gi cinci de ani, acea-st;
rnanifestare periodici perrnite o retnnoire perma-
nent;.
in 1968, sint recenzate de tra gase pini la opt
bienale de arti.
Din momenul ln care ..Salonul", atit de urit,
a fost il-rlo,cuit cu o infinitate de sllloane qi de hic-
nale, membrii diferitelor jurii gi participanlii con-
tinui si manifeste tot atlta intransigenqi abu-
zivi ca pe vremuri. in aceasti lurlle a artci role-
ranfa nu este vir,tutea fundamentalS..
Salontil oficial avea cel pu{,in avantaiul dc .r fi
servit drept ginti numerogilor contestatari. Opo-
zilie p,estrigi care a adunat rind pe rind membrii
academiei Sflntului Li.rca, apoi pe enciclopediSti.
Romanticilor c,are-i b'lesten-ri pe itlrali le urmeazir
impresioniqtii r:are confundS, tn disprequi lor, ju-
decitori qi public. Toli nelnleteqi, turbeazi im,po-
triva prostul-ri gust el putriicului, lScind din
Salonul, di,spreluit de artigtii ,,,moderni', invi- Capitolul tr5
I*IHCENATUL
diat de negustorim,e, acLtzaLt de a fi templu,l uq-u-
rititii darl ltt realitate, victima inelucta'bilei
schimblri de opinii, a trebuit si aibl o constitufie
de fier daci qi-a dat suflet'ul abia dupi doui sute
cincize,ci de a,ni de existengi, pe ctt de regretat,
pe 'attt de hulit.
arii,.,1,! oii?|i eryi!., C ol ber t, rtr: sirtt hwni L:ur !czrtni.
.\ u si.nt t'dcugi j,,ittt tt c. 'ndeplini obligalli dc
: o nt b lezentf .
Cine se ii.titite;;z,i la Cwte, se sustrage artei"
lol C l-IilRE, La Gloitc da Lldttt ,lc I'at-!1e Gtii..c
liusi tine, dar ficindu-i egaiii regilor, ie dai posi,
lriiitatea si-gi faci prieteni, in dauna ta".1
fI\J in epoca elenistici p-i pini la sfir;itul secolr.r- Aceasti. tngrijorare a Olympiadei era lipsiti de
lui al X\/III lea, mecenatul readuce artisrul tcr-nei, deoarece stima qi binefacerile acordate de
la o dependeng; aproape totali fagX de protectorul principi artigtilor erau recompensare din plin de
s5u. in schin-rb, acesta e obligat si-i asigure traiul,
si-l ia pe garanlie ln sfereie amatorilor qi si-i asi- ilin"ia migulitoare pe care le-o purtau oamenii de
gure rcnumele. Respectlnd aceste re guli, fiecare
are de clgtigat: pictorul i;i atrage gloria servindu-l irr-in qust, Prestigiul lui luliu Il. r 1ui Caroi I a1
pe cutare saLl cutafe suveran iar protectorul se ,\ngliei, sau al lui Ludovic al XiV-lea s-a darorat
mindregte ci e la originea acestei reu;ite" in mare misuri discerni,mlntului 1or anistic (as-
tizi noi il numim fler) qi stimei pe care au acor,
Raporturile 1or, adesea ambigui, variazL dupir clat-o artei gi artigtilor. ln timp ce asedia Rodosul,
I)emetrios este informat ci Protogene care locuia
caracterul gi nevoile unuia sau ale ;'lltuia; elc pot
ilrtr-una din mahalalele direct ameningate, conrinua
merge de la admiralie la disprel, de la tiranie la
sri picteze, nepisitor la furia rizboiului. Intrigat,
qrneralul 11 cheami pe arrisr: ,,Cum poli fi atit
cle nepi,sS,tor? Nu gtii cX in orice clipX viala lqi
,:ste 1n pericol?" Iar pictorul ii rlspunse: ,,$tiu ci
lrorgi rizboi Rodienilor *.i nti artelor". in aceeaqi
se:rr5, reeele t.rimise citriva soldali din gard.i sa
lrersonali pentrLl a pl.zi casa artistului.2
incurajarea artelor pare a fi preocuparea socie-
t;i1ilor civilizate ln formare: astfel, Grabar sus[ine
c;i avintul picturii bizantine a fosr opera regilor
Siciliei qi a dogilor din Venelia. ,,gi unii qi ailii
ar-r luat iniliativa, socotind cX sarcina guvernului
suDunere serl.ill gi, de cele rnai multe ori, nr.r artis- pe care-l reprezentau consta, conform ideilor din
tul este accla care lingugegtc sau se supune.
.icea vreme gi tradijiei lmpiralilor bizantini pe
in trecut pictorul era legat de stilpinul s5u in
sensul propriLl ai cr-rvintului ; locuir. ia \iatican care-i imitau, de a fonda palate gi altare fasruoase,
sau ln galeriile Luvrului qi nu lucra tn principiu i.rrne alc puterii Ei evlaviei lor".r
Invadatori, tmpXrali gi regi, se vor in gencral,
protectori ai artelor frumoase. Bonaparte este dc
l,Lrn5. credinti atunc,i cil'r,d jefuieqte comorile artis-
Lice ale Italiei. Crede ci vor fi mai bine valorifi-
declt pentru irapa sau regele Franlei. c.rte la Paris. Suveranii, dorind sI risplite asci
pictorii care contribuie Ia strilucirea domniei lor,
Datele pe care le avem priviro.rre l:i relaliile lc acordi favoruri gi generozitili a ciror impor-
(l)rin1ir{e;n1stclronnetqrtneua_vslalvsie. in Italia, decenii la rlird,
dintre Alexandru ccl Mare gi pictorul siu favorit
minuneze de cei 600 ducati
Apelle, arat; c; inci din secoiul IV inaintca lui ,,icriqi de papl lui Giotto ca pret pentru ceie cinci
Cristos, raporturile dintre un pictor reputat qi
1 1)ir-Ltarlr, l'ittya oametilor ilu;tri.
stipinul siu erau privilegiate 9i intimc. Dupi Plu Plin'iu ce1 Bitr:in, op. cir.
tarh, Alexandru s,a aritat foarte generos, atlt de :
generos tncit mama sa Olympiada, ll pune ln gar- 342 3 A. flrabar. Ilyzatrce, Paris. Albin Mrchcl, 195-1.
di: ,,Aprob binefacerile tale fali de cei ce-!i slnt
apropiaji qi faptul ci le rezervi un loc de cinstc
scene din viala lui Isus, executate pentru tribuna te repede neinqelegerile se isci din nou. Camarila
cle la Sflntul Petru, cici majoritatea protecror;tror
se mullumeau si asigure masa gi casa, ceea ce nu invidiogilor, excedati de favoarea de care se bucuri.
era un fleac pe atunci, l5slndu-se pentru rest ceva N,Iichelangeio, tncearci prin toate mi jloaceie s5-l
mai greu. Lui l\4antegna, ,,imprumutat" lui Fre- piardS. Unui cardinal care il acszd. ci ar fi stri-
derigo Gonzaga de citre papa L'rocenliu al cat catedrala Sflntul Petru, artistul ii rXspunde:
,,Nu stnt gi nu tnqeleg si fiu obligat si dau soco-
Iil-lea, gi care se piingea de soarta sa, i se rispun- teali, Senioriei Voasrre, gi niminui altuia de ceea
de: .,Unde vrei si giseasci Sflntul nosrru Pirin- ce vreau sau de ceea ce trebuie si fac. Rolul dv.
te cu ce-gi piiti pictorii, cind e impovirar cu o este.de-a procura fondurile gi de-a.lndepirta pun-
gagir; ln ceea ce privegte constructia, asta-i treaba
progenituri atit de numeroasi?"
."1. Pentru Michel'angelo, aonceplia lucririi,
Doar un mic numlr de artigti refuze. si-gi sacri- 'lnuecar.u. divin, nu
fice indepcndenla in schimbul avantajelor rnate- esre acordatl dectt iltorva aleqi
iar comanditarul nu este declt un furnizor de bani.
riale. I-eon'ardo da Vinci, congtienr de geniul siu, Unele anecdote lasi si se vadi ce mare rol au
dgiu-opimpairneifreesat;c-liencgailmor prea
gi a ostentariv de altfel" avut protectorii ln ameliorarea condijiilor artisru-
principilor pe care-i lui in societate. Uneori principii a cXror autoritate
dfroecavrecnateauznS,s-e;nioer lcni uvr,seea mullumegre sf triiasci
si fie senior qi si nr"l qi mlnie erau de temut, respectuoqi fiind doar cu
egalii lor gi cu reprezentalii lui Dumnezeu, se fn-
datoreze aceast; favoare declt geniului siu. El chinau tn faqa artigtilor proveniji din pirurile
este printre primii care divinizeazi munca pictoru-
lui; dupi el, un artist adevirat nLl va mai putea fi cele mai umile ale societijii. Cu riscul de-a ofensa
tratat ca un simplu serviror. Dar cu toati inteli- Ei de-a tulbura obiceiurile mullimii de curteni, care
se ttrau la picioarele lor, acegti suverani impuneau
genla sa exceplional;, Da Vinci exerciti o influ- celor din anturajul lor si recunoasci nu nurnai
enli mai putin profundi decir Micheiangelo sau geniul unor creatori dar gi superioritatea 1or. Este
Rafael. Forla lui Michelangelo se impune prin ope-
rele sale. Atacat, ponegrit, maltratat, reulesre pentru prima oari de la Antichitate lncoace clnd
adresea s5-gi puni cu botul pe labe ad'versarii doar regii se inclini ln fala unei puteri noi: talentul.
prin calitatea frescelor, a sculprurilor gi a monu- O anecdoti stribate Europa. Regele Angliei, furios
c1c atitudinea oamenilor de la curte care afi$,au pe
rnentelor sale. L'a douizeci qi noui de ani, cind lali dispnelul pentru pictorul s5u fav,orit, le spune
Iuliu al II-lea 11 cheami la curtea sa, estc deja
un artist sigur de el gi pretinde si trateze de la brutal: .,Pot 'f ace lntr-o clipitl o suti,de nobili ca voi,
dar un om ca acesta nu poate face decit Dumnezeu".
egal la egal cu. stiplnirea. Raporturile sale, cu papa" Irapt caracteristic: timp de doul secole, aceast;
respectuoase qi amicale un timp, se strici repede-
llacl ar fi si-i acordlm lncredere lui Vasari, l:razi exemplari este atribuiti rtnd pe rlnd lui
neinlelegerile dintre ei au pornit de la livrarea Carol Quintul, Flenric al VIII-lea, Filip al IV-lea,
unei anumite cantit;li de blocuri de marmur;. Carol Mceeagi anecdoti se referi de asemenea la
hlichelangelo! care a trebuit si piireasci sir-rgur Holbein, Tilian, Rubens sau Van Dyck. ..
aceast; marf5, pretinde si fie rambursat. Ei formu- Tigian lqi permite si-l faci s; a$tepte pe Carol
leazi o cerere, soliciti audienle; dar Iuliu al Il-trea ridici pene-
Qluulinptuel care, fapt gi mai neobiEnuit, zlmbind, i-l
invoci o mie de pretexte ca si nu-l primeascS" artistul
Ofensat Micheiangelo se hotirepe si piriseasci care tl scipase gi,
intinde spur-rind: ,,Ti1ian meritl sI fie servit de
Itorna.- Ne inchipuim indignarea suveranului poniif Cezar". .In sftrgit, gimnastici plni atunci de necon-
care, folosind ameninl5ri 9i figiduieli, obline in
r45 I G. \iaslri
sfirgit relntoarcerea sa. LucririlJreincep" dar foar-
,.i;rr pictorul, in scrisorile sale, se plinge c5, este
r1.r-rTiitiiltiannerseagusleatfiEci oamdepsleicauftoainrtea. prost. L.
c9put, ipi fnobi iilgaXnoiveecluililvuaneciuprtie'cntiusrii-claarebutrrceebuprae prezent.r posibil
Tilian o irna-
retu;at;, servindu-i, daci se poate spun" aga, de qine oarec'um exagerrat; asu,pra situaliei sale, sin-
trambulinS.l qura metodi de a te face plitit de citre nigte cre-
Dar daci regele Angliei gi impiratul, mon;tri tiitori dezinvolgi fiind si te vaili de siricie. i- ade-
afurisili, accepr; si ,,cadi la invoiali", ei o fac r.,1rat ci lndati ce este vorba de bani, personajul
rnai pugin riin modestie cit din grija de a-gi intre- respectat care a fost Tilian este tratat m,ai riu decil
,un furnizor de rlnd, qi in cele din urmi_prin aceas-
gine faima. ul nepisare, prin aceast; inconsecvenli suveranul
intr-o scrisoare din 10 mai 1511, Carol Quinrul ili trideazi disprelul faji de toji cei care accept;
predecesoriior s.r-l slujeascS. Nu este acesta, oare, un mod de a-i
afirmi ci. vrea si urmeze exemplul
sii: Alexandru cel l\n4uarvergoiiaOsctiavfiieanpAicutagrusdtec-it
rumiii qi de a-i obiiga s; cer$easci pe acepti oarneni
dintre care primul c.rre gi-au clgtigat o situagie social5 gi qi-au cucer;t
de Apeile iar celilalt numai de ciliva maeqtri desi- irrdependenp?
virgili, de team5 ca nu cumva din gre;;eaia unor
pictori neindeminatici faima si le fie qtirbiti in Drept mirturie, iatl o scrisoare a lui Tiqian
c:itre Filip ai Il-lea:
fala posteritSlii prin cine gtie ce tablou urit gi
,,Daci vreo,dati, Sire, vechile qi statorni:ile
ffronstruos.2 rnele servicii v-au satisfi'out, vi implor, in numele
clemenlei vo'astr€ firi margini, sX binevoiti a ciis-
DacX lmpiratul se complace ln a ridica de jos pune ca proviziile si-mi fie, in s'f{rqi,t livratt,
un penel, el di dovadi de o perfecti, dezinvolturi. pentru a plutea vieiui in pace puli'nul tirnp ce
mi-.r mai ri,mas de triit, qi pe care vreau s;-i in-
cind e vorba de plat5. Adesea trece mult tirnp lntre chin Vlaiestilii Voastre. Drtnrd dispozilie si se efe,c-
tuezc ordinele pe care le-,a1i dat de n-r'ai multe
oblinerea rentelor gi eliberarea arendelor. O fng5- ori in a,ceast; privinji, vegi fa,ce, Sire, un act de
duiali princ,iarS, nu insem,ni neapirat o obligalie" nh-irrrcerfiaacAerue',gudseludlurei pvtoastetr;-qin'dtee..pii.rentai,tpeiefardli de
In nenurnirate cazuri, pictorii cei mai preluili cea rr'e-
sint constrlngi si reclame gi chiar si implore pen- mai
tru oblinerea drepturilor cuvenite. Se pare ci, cel m;re parte din timp penrtru a solicita ;i a n-ii
care l*a prezentat pe Tilian lui Carol Quintul plinge; de-abia daci pot si smulg, dupi repeiatc
insistenje, pulinii bani de care am nevoie pelttru
a fost Aretino. La inceput, raporturile 1or slnt re- intretrinere; Vail daci Maiestatea Voastri ar cu-
lroafte oribila situalie ln care mi aflu, s-ar in-
linute. Avar, impiratul, lnainte de a comanda duioqa qi n-ar lrr-hzia si o im'b,unitileascl in
zadar ii solicit pe minigtrii Maiestltii voastrc, ci
tabloul siu cilare, se informeazi de costul lucririi. cr.liautea;df,aucptlace'lnmrdiepfalinceires'inic.caidulnaa 'din dispoziliilc
L.l gisegte ci suma este prea mare. Dar artistul picioarele Ma"ic-
refuzS, si faci cea mai mici concesie. Nu c timp
c1e glndit, trebuie si te hotiriqti. impiratul va
ceda. In timpul urmitorilor gase ani,. Tilian ere-
cute un oarecare numir de portrete gi de tablouri
religioase. stiiii Voastre pentru a pune capit nenoron:iril,lr
Vasari scrie: ,,Tigian a cigtigat sume enorme , ;i plingerilo,r mele.1"
lucririle sale fiind intotdeauna bine retribuite",
Proticlia gi generozitatea principilor e limitatl
1 Anecdoa cr.r trambulina este povestiti li de \ian \Ian- 11: inconqtienla lor; nici o {iglduinli nu-i obligi;
der care susline ci s-a petrecut intrc in-rplratul N{aximi}ian
ri Albert Diirer. tlt I Anr'cdotes des Bear,rx-Arts.
2 C. Van Mander, op. cit.. 81. 1O mai 15.11. Citar de
G. Lafenestrc. Artistes et amalears, Palis, Soci6te d'ddirir'ln
;rrlis'.ique. 19C0.
ln schirnb, nu o dati se intilnpli ca, risipitori in 1648, at{t tablourile cit pi pensia ii sint pli.-
cind nu-i cost; scump, si faci cadour,i ln pimlnt, rite atit de greu, gi cu atita in'tirziere, incit pictorul
rente, titluri care aparlin altuia, lXslnd benefi- vr,ea si renunle la
dm-re5prcittuSur.icleFo,ins,'ldaipilgeiaa-lcaIVvlie-slateefa:rriaaluci-i-
ciarul,ui. grija de a'pi revendica drepturile. Nepi- clatora 34 000 reali
sarea gi jncon,secvenp slnt p,entru ,cei mari tot
,i.rrX si-i fie utor
atttea dovezi de eleganli. Fi,lip al IV-lea pre- ccpt;, lnc'ln,tat d.e ocazie,--qi, la 16 Mai 161i1,
rinde a fi cel ma,i bun prieten a lui Velizquez, scmneazi convenli'a: ,,El (Vo1a{zquez) mi implori.
si dau dispozilii ca aceast; su,mi, de 5C0 ducali
dar 1l coplegegte cq cele mai neagteptate sarcjni. (leafa sa lunari) s5-i fie miriti la 7A0, qi ca
ca si-i fie in continuare pli'titi din a,celagi venit
Ca si-l aibi mai aproape de el, clci li piace ['isericesc qi ln acelagi mod, pini ce-i voi acolcla
s5-l vadi lucrind, l,i oferi postul de aprod al .r1ti compensalie, pentr,u a putea trii; drept care
Camerei. Tl vizitteazi des; in 1631, ii pune la clis- cl se va socoti plitit de suma datorat5, cl,t .gi de
;rcelea crare i se cuvin p,entr'u picturile f5c,ute gi
poziqie un a,tel.ier care comun,ici cu apartarnentele pentru cele pe care le va fa,ce in viitor . . ."
Fa.ptul ci suve'ranul se lnchide ceasuri intregi
regale, a cirui cheie o are doar el. Petrece cea- in atelierul picrorului siu favorit, nu aduce clupi
suri lntregi ln tovir5qia lui Veldzquez, nefiindu-i sine gi recunoa$terea un,ui rang superi'or. Prin el,
jeni si se inilieze ln tehnica pictural5 sub respec- regele ,este cel respec,tat. Pentru curteni cel rnai
itunoFafeIsrl'a,iudl lsinrieducoptiiaivcritlloarcu'irl,lnFidr,aiulril,punioamulia,elnsVtir-usl.eeapa$rie-aadieusbeiat r.r-rare pictor nu meriti declt o consideralie savant
ci l-a iubit destul de prost. Ceea ce-l interesa pe clozati. Scrisoarea adr,esati de ci'tre a,mbasadorul
regeLe Spaniei, era si aibi ,u,n artist la cheren,ul
Ijlorenlei la Madriid, Averardo de Medici, la 22
siu ,,pentru a lucra, spu,nea el, ciu,pi i.nstrucliunile septembrie 1629, cu ocazia unei deplasiri a 1ui
\ ellzquez, este cu totul revelatoare: ,,Acum clteva
rrrele", aces,te aqa-zise instnr,cliuni nu se reie ri, z-ile, am dat o scrisoare de recomandaqie unui pic-
doar tra co'menzi de tablouri, cici Veldzquez, pe
parcursul carierei sale, este incircat cu tot felul ror favorit al Regeiui qi al contelui- d'O1ivar6s'
,rumit Diego Yelliquez, plecat in Italia in tovi-
de titl,uri onorifice, atrlgtnd dupX ele sarcini isto- rSgia marchizului de Spinola, pentru a vizita Lom-
vitoare. Drago,stea regel,ui se aseaminX cu aceea
a unui copil alinrat. Posiibili,t5lile sale n'u s,int pe bardia gi Republica Venelia, apoi Florenia Ei Roma.
mlsura Beneroaselor sale ambilii. in 1623, ii La sosire, aq dori si nu fie onorat nici prea mult
nici prea pulin; ar fi indicat ca un pictor oarecare
acordl lui Veldzquez o pensie de 3OO du'caji, pro- ,,r-i ofere ospitalitatea gi ca Altelele lor,qi Principii
t'eniti 'dintr-un venir bisericesc, ,dar pentr,u a pllne
s5-l trateze iu fa.,oare. Nu am nimic de reamintit
mina pe ea, pictorul trebuie si oblini o dispensi clomnului Conte gi totugi ag vrea ca toat; lumea
papali. Va trebui si agtepte trei ani ca si- aibi si i se adreseze cu ,,dumneavoastri"; este un fa-
, orit al Regelui gi al Contelui, aprod al Camerei;
clq.tig de cauzi. cici n-ag vrea ca dupi aceea si se laude pe llngi
curtenii de aci c-a primit din partea Principilor
In 1628, un decret regal d; lSmuriri exacte rrogri mai multe semne de curtoazie de,cit i se cu
esupra lefii artistului: ,,Lui Diego Veldzquez, pic- vine unui pictor. Ag fi de pirere ca Marele Duce
torul camerei regale, am stabilit sX i se acorde sri-i comande portretul, diru'indu-i dupi aceea
pe cheltuiala Casei mele, o ralie zilnici in bani r4e trn lan1 cu m,edalie (. . .) deoarece cu acegti spa-
egali ,cu cea primiti de citre birbierii Canrerei
rnele, avlnd in vedere coatl osteneala pe care
Ei-a da't*o 9i drept plati plnl ln prezent penrru
lucririle sale".1
1 Citat din Saint IJaulien. 348
'nioli dc origini joasi pierzi pi atunci cind le arili rrr.ri mult decit face, cici sint foarte puiin bine-
prc:r multi stimi pi cind le arili mai pulin5".1 stlptni pe situalie rid de to1i.
'I,'oitaotir,i,luqmi getaiinsdpuu-nsee ci la Frankfurt se glsesc lu-
Aceste exemple. ne ajung pentru a fixa in linii , ruri mult mai frumoase gi mai ieftine decit ia
\ cnejia".
mari situalia unui pictor de curte. Departe de-a fi
Cum Pirckenheimer insistX, Diirer il sfituiegte:
doar o surs5 dc avantaje, titlul preziliti adesea ,,srlaraldele sint mult prea scumpe, dar se pot
ri,rsi ametiste de mirime mijlocie pentru douizeci
grave inconvenienle, finantrele regilor r"refiind in-
totdearua pe misura ambiliilor lor artistice. Totu,si '..ru douizeci gi cinci ducali bucata".
daci, in afara citorva exceptii, ace$ti oameni pli- rinfd)eiirceir,nfuiecudniona$$tiereatedneivei,rafitea din neqtiinli, pre-
tili mai degrabl cu proteclie qi laude declt cu bani,
preferi rolui de pictor cu toati mizeria gi gloria iui vaioare a pierrelor
in locul independentrei, inseamni ci aceasti ,,inde- prctioase pe care le expediazi in Germania. Iati
pendenqi" este rnult prea iluzorie. Si ne gindim . c scrie: ,,Pentru ci m-a1i rugat s5. vi cumpir nes-
pulin la greut;lile vietrii de toate zilele: hrani, lcrl.lare, a,m \rrut si v5 f,ac plScere trimil,inds-1s
cilduri, locuin1i, sint probleme esenpiale. Sprifinul prin Frantz. Duceli-le la un specialist care si le
r-inui personaj bogat, chiar cind nu e ,,de viti'", cr.aiueze gi pistrali-le la prelul la care au fost
.este binevenit, pini ln momentui clnd preten- t'r'aluate. Daci, totugi, nu vi convin, inapoiaqi-
tiile acestuia nu tntrec misura. . . Astfel, in schim- rni-le cu primul curier. Cici la Venelia, mi se oferi
bul avantajelor acordate (era srabiiit ca protectorul .ioisprezece ducali pentru un smarald gi zece pentru
si ofere tlnirului artist indispensabila cilitorie ,rn diarnant".
la Roma), el pretindea nu numai si primeasci
A avea un protector lnseamni un avantai atit
copii fidele pe care protejarul trebuia si le execute i1c mare lnclt .fiecare se striduie ln speranla de-a
dupi vechii maegtri, dar gi un numir de lndatoriri .,timula generozitatea unuia din ei". incepind cu
domestice. Clte ceasuri n-a pierdut Foussin ln ciu- i{enaqterea, procedeul cel mai rispindit const; lo
tarea ,,minugilor, parfumurilor, sipunurilor de toa- .r tr,imite cfteva desene tnsolite de o scrisoare.
'rfiersaltbneac,ipamrreelaeasrl,entruietlxtinpitneod,caimtociertSual,sutmi;. peNnriilvcioiinnuelian,zgpi,rrefeiur!it;nriusleieisfnit-e-
1et5"2 pentru protectorul siu Chanteilou? lixat; destinatarul are latitudinea, in cazul in care
Cei mai mari pictori, departe de a se rizvrdti consimte, si le evalueze gi si le pliteasci cit crede'
iic cuviinli. Experienla comport; gi riscuri: con-
impotriva unor astfel de oractici, accepti si f ie iirmirile de primire slnt rare, gi in felul acestal
misijii protectorilor 1or. VeSnicele fluctuaiii ale ,icsti,natarii, acceptlnd ca un omagiu datorat ran-
,cursului monetar lnlesnesc realizarea unor ciqtiguri lului lor darurile pe care nu le solicitaserS, lgi
.ricituiesc firi cheltuiali, prelioase coleclii cie de-
apreciabiie. Diirer se plinge ci ,,via1a la Venelia
.e scumpi, htrtia qi creioanele de cirbune costi Diirer, dornic si parvini, cum ne mS.rturisegte
extrem de mult. Ca si faci fati nevoilor, face cu naivitate ln jurnalul siu, se forleazd si-gi ln-
negof cu nestemate. Tlnlrul artist il previnc pc l'ringi zglrcenia -pentru a se pllne bine cu antu-
Pirckenheimer, protectorul sXu:,,in legituri cu dinaintea sirbitorii
perlele gi pietrele pe care m-a1i lnsircinat si 1e r.rf ui principilor. ,,Duminica
Siintei- M,a*areta, regcle Danemarcei oferi un
'cumpir, vX fac cunoscut cI n-am gisit nimic, chiar ,uare banchel ln onoaiea impiratului, a doamnei
la un preg ridicat. Nemlii au acaparat totul, gi
ca si ie riscumperi de la ei, ar trebui si piitepti
1 A.-J. Dezallier d'Argenville. op. cit.,
2 Ct. Nicolas Por.lssin, Lettrts )i Chantelou, 3 iulie 1645,
,in Nicolas Poussin, Lettres et propos sar I'att, texte adunate
;ii prezentate de Anthonl BlLrnt, Paris, Hermann, 1954.
rit ,\Iargareta gi a reginei Spaniei. Sinr invitat, deci
voi cina Ia.palat gi voi da doisprezece bani buci_ cjalnriclindesftoaarertcsitirl-ererai,spigicutroeriai dcaapuotisat mqiaptororitepcrilnie-..
'rrrului regal !"
,\mbilia cea mai mare este nc..* d. a obline func-
Dar acegti oameni din inalta societare sint in_ iie de ,,pictor qi fecior cle casi".
rr^-adevir prea cirpinogi. Diirer este indignar: n-r
oferir el gravuri gi doui desene principeiei Mar_ "n,lcaJretioa"rncldaeeluEBltieperrnrrnin' etarecLoacrnadnricealciceeeris,tmfrriaarliulidi emi.esimqetabem;uurigga,,ircsi:io.orl,rl.
garera, sora lui Carol Quintul, cX.ieia i_i fost pre_
a executat el planul casei medicului
zentat? Nu
siu, la vederea ciruia arhitecqii locali au pilit?
$i pentru roare acesrea n-a primit nici o mulqumire. .|acquemart de Hesdin.
Daci nici unul dintre ei nu pare si se plingi
-Am fost ln special lezat de doamna Margareta.,, rlc clucele de Berrl', nu putem spune acelagi lir
lncheie el. cru despre ducele dc Burgundia. Esrc epoca'R.i.z
lroiului de o sut5. de anil mulli arripri, pirisind
il.eta.l-Dl'iraei nsltanvt.ilsnsecoealipzcuiitatsuliil_-Rli1eg1nirzaodgautreeiariisp,ciprigic'pilteeo-;riPifieecrceuaigrmienaopi,ricnpege_ I)arisul, gisesc adipost 1a Dijoi"r. focai cr,irural c,,
rrtit mai insuflelit cu clt este centrul uncia clintre
pulinele regiuni crutate de invazie. Ducii perree
Rafael sau pe Tijian. Dorinla de a trece"t,r o.hii p;'roicei1.io, pviciato!5rifagsi tsucoualpsti;orlni,ceoinjauuramli acrieeamruczpiucrieanliiu,
,contemporanilor, gi poate ai posteritXlii, drept un
mare amator qi un mecena, contribuie la modifi_
-sbcJuarireeeausgcieogntteidiflifi-eerriaecsgeotlicaidaplieetipmaroppticestcoitrorielroiirfipcdrieinainIdetiasxlpiigaeen. snTalribe9il-i cle a fi protectorii artelor. Serbirile se tin lant
curte; toli artiqtii lqi dau concursul la cleco
l.r
rrzJl:aieriaraeilraniaoladtEpepeiitnelzMa,bialeoulunaripgngoaumdinineoiptzlaiaa;-rrrrceteea"l,1,llaf;oaicrde.cdaaoaIlonndactsiinunnurucimr,ae-r1tloaaaBa-tpiiputeeebnstzotr-eigfcgeileiislarcdirdiigngeeii
pi de neinlocuit penru rege qi cerate. Attti vreme
clt artistul nu reuge$te acest lucru, rlmine un sim-
lspaaluPapnargroiaslje.etuzaenr.pF,,i.catltrpgotur.ilai clgi.iairsntciqusteillpco.tro"X.r.IiiIuId-nledeeacacsreleiemanauliii
line dragostea penrru artele f rumoase rrecenalii bur-
vin gunz-i se ingrijesc prea pulin de srarea materiali
mo-
mentan nevoie,, spune multe; serviciile unui pictor
slnt apreciate dupi o ochiadl aruncar; asupia de- :r pictorilor de care se folosesc ;i a ciror situalic
senelor pe care acesta le aduce dupi sine, la fel
nu e deloc mai de invidiat declt a prolerariior s;ru
cum se lncearci mugchii argalilor de angajat. Acegti rr fur-rclionariior subalterni de 1a Curtc.
aqa zi;i ,,imagieri" sint p15ti1i dupi numirul orelor L,i slnt risfilali airi in ;ir, apoi, penrru o ni-
rnica toati, cad pe totdeauna in disgralie. ,\cesta
cle L-rcru, sau cu ghiorura, lnleleglndu-se de la sine pare s5 fie cazul lui Hcnri Bellechoie cere, ince-
pind din 1415, devine pictor gi fecior dc casi a lui
ci in cazul in care client'"rl ar ii nemultumit r-a Io.rli fir5 Fric5. E.l incaseazi timp de doisprezece
plitea s; refuze si pl5teasci suma convenitL
ir-r secoh-rl al XlV-lea, pictorul, de obicei plltir eni o simbrie de qcaesert.i,f,igcraogt ic".ipie zi qi i se rambur-
cu ziua, se invoiegte sL munceasci de dimineata :eazt ,,tot ce s-a
plnl seara, sub ochiul vigilent al clientului care-l se cuvenea pentru
pedepsegte aspru daci devine recalcitrant sau
culorile, aurul Ei alte stofe qi lucruri necesare pe
obraznic. Soarta gi reputalia lui depind de paroni. crlrc numitul Henri le va lua si le va folosi ln
Risfilat ani ln gir, e suficient s5, intre ln dizgralie operele pe care de acum inainte le va executa pen
pentru ca pieirea iui si fie siguri. A cidea in 1 .I. de Xlaup ornt, .f oarnal parisien a(1u43J74-o1y4e6n-A,ag)cc. itPaatrisin"
disgralie lnseamni a indura cele mai cumplite mi- I. Chailler', l,'histoire tle la musique
zettt. i"l it)53. p. )75.
tru ilccst senior". in 1422, simbria ii este mult CURTEA DE LA MANTUA
redusi; iar ln anul urmitor nici n-o mai lncaseaz.i. I rccierico Gonzaga, marchiz de Nlantua, duce o
Din neferericire nu e singurul. Numai dupi ;' iiep1oi.ergeig.ePasecnSt.ruEtlruinptraelsinaedpeerpmitaicnie,nptucnoeme1daiadniqsi-
multe lamentiri IJoeahnanfidrei Pestinien, miniaturist in pniigie un tntreg grup de case: dormitoarele, su-
sluiba aceluia;i
Frici obline o pensic
de 3C de lire pe an, plititi din ordinul lui Filip
l'rrrgeria qi capela stnt pe dimensiunile 1or. NIare
.,'r'titor de curiozititi, marchizul are gi o menaie'
ce1 Bun. ric populatX cu elefanqi, cimile qi girafe. SerbS-
La curtea Franqei, situaqia pictorului rcgelui nr.r rilc sale sint considerate printre cele mai frumoasc
;i rnai sorxptuoase. Din pLl5cere qi din ambilie cie-
este mai strilucitS. La lnceputul secolului al nrirqa.r,ri.acrtaiq.utitiasi iti.maptrualugii.
X\'--iea, el primegte anual din visterie o pensie ia cr-rrtee sa pc cei mai
il coplege;te
de 136 livre, aproape 25.000 ln franci, sum5, apro Pe Mantegna
ximativ egali cu onorariile avocatului regelui 1a \ Ll scrisori plirte de cttrtoazie 5i chiar respectruoase.
ChAtelct. Medicul qi chirurgul regelui ciEtigi tn
l g;ta s5-i promiti marea cu sarea pentru i1-l
medie 5OO livre, ln timp ce militarul care ,,tr!l- rlrage. in palatul. din Mltttua, ala cum r.:
degte" 1a asedierea muntelui Saint Michel primeqtc rcse dtn aceasta scftsoare: ,,va aslguram ca cee lri1l
o soldi de 3 parale,4 dinari pe zi, sau 12500 din .rrz-itoare dorir"i!5 a noastri este de-a lndeplini cu
cca mai mare plicere tot ceea ce v-am figXduit in
francii nogtri pe an. tcrisorile noasfre precedente gi chiar mai mult. Pe
in ltalia, ln afara cltorva privilegiaii, cca rnrri linga cei cincisprezece ducali pe luni, veti locui
mare parte tqi cluc viala supuntndu-se capriciilor
inti-o casl comodi cr-r intreaga dv. famiiie. Veli
unor protectori abuzivi. in 1285, consiliul paro- it\rea pentru lntreg anul suficientX hrani pentrLl
hial al catedralei Santa Maria Novella ii comandi ,,."ie gise guri qi distule lemne pentru nevoile tn-
lui Ducrcio u,n panou de altar, descris de coman- tregii' farnilii. Aq dori si nu vi indoili o clipi dc
ciitari tn mod amXnunlit; lucrarea va fi plStiti ,.rf..tnr." acestor figiduieli, qi a vi scuti
cu 150 de livre; aceast; surni va trebui si aco- pentru-
perc atlt furniturile ctt gi munca artistului. Orne-
mcntatia, auriturile, cizelura margir-rali, vor fi cxe- rlc'orice griii materiuii, cn privire la- familia dv-'
cutate pe cheltuiala pictorului gi nu vor fi ram- vom fi fciilcili ca atunci clnd vi decideli si veniti.
bursate declt fi-r cazul in care ansamblul va cores- sii trimitem o barci care si' vi transporte pe dv.,
p,unde dorinp,lor clientu,lui; o indemnizalie de ;i famiiia dv. In felul acesta nu veli avea de ficut
5O livre este previzutl fn cazul desfacerii con- ,'r.ciclo,Iimaore-rncitzehig"e"n.latuNci{aearlrie"c.huinzurli,gadze.ppacrtnctrduetearmsietlaerenaervuanoiri
tractului din vina unuia sau a altuia. Duccio face riispunde: ,,Ceie doui sau trei luni de tntirziere
nccesare pentru ducerca la bun sfirgit a lucririlor
cheltuieli, renunli la alte comenzi, fd,rE a fi sigur, tl voastri nu conteazi, din mon'rent ce avem asi-
pinS-n uitima clipi, ci va fi rambursat sau pli- llllrarea ci dupi aceea, veli veni
tit. Treisprezece ani mai tirziu, lli ia anga ja- i,', serviciul ,'totttrr". O- danetiindMoainotseg-n,
mentul si execute pentru catedral5 un panou re- a strrbilit,
prezentind Sflnta fecioari. Contractul prevede ca principele nu se mai line de figiduialX. N{irntegni-i
inrploii, amenin15, dar el
executantul si lucreze la tablou fi.ri lncetare, re- face pe surdul. in l46lt'
fuzind orice alti comandi. Cum fiecare zi de mur-r-
ci ii este plStiti cu 16 parale, pictorul consimte lrrimegte pensia cu o lntirziere de patru luni. NIan-
r.gna tgi- lncaseazi
si fie supravegheat indeaproape. leafa cu atita neregularitate
i,rJit pini la urmi se supirS. in 1'478, plin cc
ir-marLlclultc, ii scrie lui liraltcesco Gonz:rga: .,Cu lic un om bogat, pprreo!p1ripetraertre"rnl ll.omsuinltocrcepailncientpurrli
tcrate insistenlele aitora, m-am decis si intru iir
serviciul L.xcelenlei \''oasrre, in dorinla cie a o '..i case, ,;i nefiind
\.')tr indeperrdcnla sr.
ajuta s;i se laude ci, are ceea ce nu posedi nici ur.r
nior din Italia". ,\ga riu plitir cum prctinde
c'e-;r fost, pictorul a totufi ciliva ani- in bcl- IEONARDO DA ViNCI $l PROTECTORII
triit
)ug. A locr:it ir.rtr-o casii luxoasri: dar
rrisn;iilor r,r'nui: dintrc fiii sai, pcnrru a dirr p^driicnitnr-ao .l,s.iiu,:b';;bc'i;-eililc-rtt'"u;rils.';fii..gi;"nc;";co;tcm;;riprrcoiriz.n,ip'liiinauoliti5arsci'tirlipuiaicnscruuoiuprm.irlerc'rc.l'cludlauii
ie;i
'ii5tu06a,liecudciiftiecvilai,luenstieincaoinnstetrindes-asim-pui rvi,inbodlni acra-,safa. rirr-j" Leonerdo'
uir b:rn, ii scrie Isabeliei d'E ste, inrplorind-o s5-i
clunpere pentru i C0 ducali un busr de marrr-iuri un t'rblou
cc prir''e;tc
merg. mar
airrici, singunri obiect de r:aloaLe pc care-l niai *, Ii.I.t.l'ri5,D"irr"ln'-;sJ:,at.;.5;;-l:ll"ll'!:o-1iai,,llitliJl ,I-l.,tIn;,1tefre: isla1i-vil:d' :r:c'i :J:.:f'"1]
Leonardo
iSABELLA D'ESTE ;sl;"s,r,''e..li\',.;.',L,.ic.,.'r''l,x.r,'-,\.rir,r,,.,crr;;fncaci"'istre;i,ct""rrl1m';;tap.'.muca"i'"iptrp""elitt;:eic;;lcil;'itdx;rairts"6.;i.nt'i;sttpteieutt;"e:o;ipoi-irei;d.vsdb,er";dds-na"iruiii''sonciliurttlcl.anprreiodr.eotsuaiilulms'.eppPeiprr1otn9ee.rincnati4rpaee.i.rislorlurt*,ezattditce,.mrieer,eturaaea"'cci-c;iqloatibclnb.'uceirie5itiiiecue-i'uia*lai'fe1pai'iitpinotnlAi5'pncrgexerdrei0le-un.niiptuetlr4'.aatitgiucirdneei-"rsrDbaee:oiedltrrrivatclmo"aeraevoLi"ophDtrue-rv'rge.msci'dcueneoor1annpei-viniro'rr'u:itedlimira'riu:n.fhi.a-lur;irnuTeetilvcd.IditltnsiL^omrcco"oSpcttudc'cveocr\uvee.eistluu:Irbnddeorrnrlulevcgtpsal'tcn'oriacdaspriooolsoreraitrsol\nderranili7l$trspcbqianoi'ra'a-rattnederccilacercfliurcancdl:rrSl"aillerslritri'l-i'raeeir'a''i1tl'
r;r.l'.;"it.L.ir,oli.,;'r,rr.i;:'c;,iTil:*.;".t.,;;;d-uio'r.;i:.cl-ia.l;;nrls.l;;ut*"iiee"i;n.cl";n-i"u-i;a,tg"if',cu.pi.Ji1.e'ittrgniaisos;-.."b.itt;ltttesIa.etl.l"toat.c"''iuddi.J.tgopnrtero;utprUami't'Biitt:eiiIdcr"'isrts'Ltre"rtc"Iiseueetsctlucm'oititrtintroeau''iodau'lrS'ietiarerdnlet.udaslr'ra-e"cinopaiu'afao'ln"ilaIpesr-"dsprta5'iricrrAibed.ip.idrrrretnieicnaa,rclsgtlrsdurcptapaelcfl'pelliaraisltsaren3perniaicitinuu..fictinea?u'nniraortlelaa'tuuSuIhdtmpr^liclalcratvusu^cod-ttat-s-ie---i:'
lsabella d'L,stc, soli:r lui Iirederico Gonz;rgrr, pcr-
soani striluciti, excentrici gi foarte instruitl,-ar..,
o bogati colectie de marmore antice, de c.rrncc yi
mcdalii, plicindu-i si triiascl in mijlocul unci
colonii de artigri, scriitori qi savanli, veniti din
toati. Italia. I)espre aceea pe care conterltporenii
o nufreau ,.la prima donna de] mondo", Roberr
de Sizeranne scrie: ,.[,a fu Rcnagterea desivir:;iti,
triurnfi.toare, avind savoarea frucrului copt".1
l)ar toarc aceste calitSli sint contracarilre de o
intransigenli irdesea despotici. Comandindu-i lui
Perugino ur-r tablou cu Lupta Castitd;ii intpotrit,"i
.lntot'ului, ii descrie scena a$a crilr vrea si fie re
produsi in final; cu marc grelltate consimte s;-l
rcnuntre la citeva mici aminunte clc cornpoz-i1ie:
..I)aci gisiqi ci sint prea multe figuri pentru su-
biectul compoziliei, sc.rie. ca- 1;-r sf irgitul scrisorii,
putegi si mai suprimali din ele cu condilia ca for-r-
clul si nu sufcre r-rici o modificirre, adici Pailas,
Diana, \'cnus q^i -\rnorul. . . dar vi este ir-rterzis
si adiLrgali ceva de ia ciumneavoasrr;." f)e voie,
c'ie nevoie, Perugino sc supLlne preferind poate sii
l Cii;rt in Torrt l'oetnre peint tla Leotrcrdo da Viitci.
D,:crrm. dc J. Seenaire. \.R.F. Paris.195C.
rile acelea care a avur prerenqia si_gi exercite li_ r,c intrcc ln ceea ce privegte geniul pentru .r sJtiJ-
lrcc amatorii, care, la rindul lor, se intrec ln fast"
ber rneseria. l con aL X-leir, membru aL ilusrrei iamilii X,{edici,
unde titlul de mecena se transmite din tati in fiu"
adpiqleus:r.pr.ll.geA.trteju-c.crlnaliNeonanda..crl,isacn\rsIucztiIicnrz-tconoleieotiartdinaauleascr,leaeMcaflpprtaleaeirpcmsrdeircsi-isocenleudilcaiorueiipsriprbcrnidicialnioi,;zrbnrraiero.utsrCosig;vacaiJca_rpepeRlel,raaoplrvapmdn;eframaaSioinicgix.mr;iirian,aiACcndreifoaeliec'osihaiairtemreeoascl_a_o__i.
nlae;ltie.d_eDaarsidfeal.ciduenpiiropcreindgeei ,numaieiosriitmaitedaesloicntofr'r.ui__ ,re cui sernina"
;ddst-ctrra.cauieai)nrr-c1dnld,epcosi.-rranpRcaeu.tnuuularenrrfsvoraceboiraetdur;rlrliuobaecicaru1itrvcr,llalqli,ea.1fdiliimsi.ceg-n\ipiae.dl.fa,osrznfdsiorilmienmunifmlnisuiiti.tiroter.eonmnilar.IeeiDa.caaidJidSgreprn'cdiEirmur.ecioss"lntror.eteg..ranaesr_uce.ci..t_iarrtaiiirsn..ecnnvouxiarup'cianperrridperndojuierbit;iartr'ae,trllofaaa_isit
nfctoeuellotiisnnrrigtcmeeltliSctesucIiucosenaieimm.aAetclnpeci odinieeni-iuraa-vinp-engioiulcimliosniscuolfaslvartoirumcb;iitneifaeavrcasedicalu.nc,v*iinbant;ieau. lAMILIA DE MEDICI
srtsca:ialittsltmfrpareepfzcrereeucnalmmaisucunranilecrLu,erdJrscatiteneiannpdoeaaaaarsrjrcureprniaasorru.rrcrn,jao,irr,a".e.dr' e,1p.;ilir;an..ii.dd,"vca..u".c,mt.rIarrioni_rrur"r._t*rpi"ob,"ri*.nI,i_e,"
\ Lo;tenitorii bancheruiui SaLvestro de N'Iedici, ;c-
1'trl partidului popular gi gonfalonierul republicii,
c.,nsacri, incepind din 1418, o parte din irnensa a-
t cre familiali finangXr'ii consrruclilor noi. lncur;r-
jrrrea artelor lngldr-rie acestor florentini bogaji si-;i
intindi popularitatea gi s5-gi lntireasci puterea po-
liticS. X4ai mult, este un mod strilucir de a se ris-
t umpira de. invinuirea ge.nerali pentru practica-
fca camatarrer, consrderati fi-rci pe vremea aceea
cr r-rn picat capim,l. Mernbrii f amiiiei N{edici,
rrsemenea colecgionarilor actuali americani sau grc-
ci, in;eleg irnportanja publicitilii mecenatului. O-
ei clobindesc qsitiampi r;ini ctinpilcoer,leBi'sCein-
crotind artele,
rrrrri clier-rtela hab,sburgilor
ricii. Dar oricare ar fi mobilul lor, Florenla, mereu
prezenti, rimine mirturia geniuh-ii creator al aces-
rei familii.
Clnd, in 1520, Rafael moare brusc, tabloul nu De la o generalie la alta membrii familiei l{e-
nu intirzie clici se inscriu pe lista bogalilor enoriagi cari-
e. terminat. Cu tot regretul siu, ducele contribuie la m5rirea sau la lnfrurnuselarea unei
cei 5C de biserici. Donatori fastuogi, Giovanni, Lorenzo sau
asalucfaaclt.ipdlaemtrlerrsdurerippt .ar,cior,n,to". i ,. ;;b;;a Cosinro, prezideazi. comitetele care hotirisc exe-
culia luciXrilor qi alegerea artiqtilor. Confundincl
!ni.sirttuo,Str.eiiec:lnoc.luracolroealuntlaeid,-.LraIl.eltraoorlnfineaa,aritltpeXarriir-laetieiligeuatlid.leoe.s.o1,res. ,e.,p,-b.o,qiat,iltdue*e"-s"nif;na;igf*v.uorrrrRua"lobridg.lnei.na-. in mod intenlionat finanqarea cu reaiizarea, ei se
CrUttSreaoeenfbrb.tdpeuineoiiiuesorcaimndhlmieiiadrrcuaod$Sllpraieafmonitn1rereitre5.ur0dFecl .ieudeLeScuanaetipruaeerilmciide;t.iori.irecrFrurlilrciospiutr,ian.e.limrna"-plt;iaaenio"e,srggrccititriorii"bsii.rrii.rsditneecurapoiscdm,i"ceii,psatacioodmiaserrl__iiae.i
striduiesc si puni ln umbri arhiteclii, picto-
rii gi sculptorii pe care-i folosesc. 1n rnintea fa-
rriliei Medici antre,prenorul conteaz; mai rnuli
clecit realizatorul.
Lorenzo de Medici este interesat de formele cele
rnai diverse ale activitSlii artistice. Glyptica, nu-
mismatica, pictura, arhitectura, totui il pasio-
neaz,5, dar, fapt nou, omui gi opera il preocupi
i59 dr,eruoppuoltprirviei,teinnitlroor dsuiic, lpnedtolsipaucneeiaVcaasraeriv-ideainii
inclinalii naturale sau aveau talente artistice, tre, Nu ni se pare oare firesc si-1 or-nagiem pe Du-
r.urd Ruel lntr-atlt lncit si-l facem si intre in
rindu-i cu generozitate gi risfil. istorie alituri de impresior"rigti, pentfu discerni-
nrintul gi curajul siu? in zilele noastre se spune
Crearea de citre Lorenzo de IIe ciici a ,,Scoiii
din gridina Sflntului Marcu", care poare fi con- .lcspre cutare conservator, director de galerie, sau
sider,ati primul muzeLr gi prirna academic
art; europeali, face parte din planul siu de cie ,'oleclionar ci au ,,ficut" pe X sau Y pictor, .,a
l'ace" impliclnd faptul ci aceqti oameni se sub-
novare artlstlca. re-
stituie artistului ln scopul ,,de a face" in locul siu
lllecenatul, a;a cum ii concepe acest principe, o serie de demersuri decisive, tainice qi chiar echi-
seamini foarte mult cu viziunea pe care o vor
avea in aceast; privinli Iuliu al Il-lea sau Lu- \roce. . . Cosimo de Medici, in secolul al XV-iea,
dovic al XIV-lea. Andr6 Chastel spune despre el se aseami,ni tuturor acelora care din toa'te vremurile
ci a ficut ,,propagandi culturali". Se paie ln- ilu lncuraiat promovarea ,, irrtei moderne" col-l-
tr-adevir ci mai multi grijl a avur si-qi trimiti ..inqi ci au inclinalii exceplior-rale care-i ajuti si
artittii ln striinitate, decit si-i pXstrezc la Flo-
riescopere prezenta geniului. Actul de donalie prin
rcnla, cee,a ce a atras dupi sine o risipire excesivi
a at,clierelor: \'-errocchio la Venelia, Da Vinci la care Cosimo li oferl o cas; lui Benvenuto Ceiiini
I,{ilano sau Botticelli la Rorria, ceea ce a conrri- ir-rcepe cu ace$ti termeni: ,,Avind ln vedere ci prin-
buit poate, la declinul Florenlei.
cipele lmparte binefacerile sale oamenilor celebri
De ia o generalie la alta, membrii familiei tr{e- care videsc un talent cu mult superior celorlalli
dici iqi lxenlin reputatia. Cardinalul Ip,polito,
membru al acestei familii ilustre, ii proCuri lui (. . .), l. consecingi, Noi, in dorinla de a-i spori
Ttriutizaencicdoemaanndiampaoi rttlrreztiuui,uCi lousiimCoareoslteQicueinlatucl.aPrea--l ;i mai mult gloria prir-r bucurii gi vaioarea prin
protejeazi pe Benvenuto Cellini. El ii comandi
run Perseri, uitind insi s5-i achite costui. De aici l',inefaceri (. . .) noi acordim. . ."
un nesftrgit ;ir de litigii. Comisarul lnsircinar cu
arbitrajul dezbaterilor, ne informeazi, intr-o scri- Benvenuto lnlelege atit de bine intenlia prin-
soare din 2 septembrie 155'1, asupra surprinzi- cipelui lncit rispunde: ,,Geniul pictorilor din An-
toarelor raporturi dintre ace$ti o:1meni. Printr-un richitate se datora in mare parte daci nu in to-
fel de convenlie taciti, artistul recunoafre binefi- talitate, inigiativei acelor ilugtri prinli care le di-
ci"rorului siu un fel de clrept rnoral asupra operei. cleau comenzi atlt de inteliger-rte, incit le aduceau
f)entrli Cellini. reusita e i'r 1'rnctie de discer- ,r gi mai mare faimi. Astfel, daci Dumnezeu r.ni
nimlntul principelui. . . Comisarul fixeazi un pre!: va aiuta si pot corespunde ctt de pulin agteptiri-
.i50C scuzi trigind concluzia: ,.cici truda esre aceea l,rr Senioriei Voastre qi sX-mi atrag laude prir-r
care trebuie rXsplXtiti gi nicidecum imaginea. . . lucririle ficute, nu mi voi mtr"idri prea mult cici
-Benrtenuto accept; plata numai pentru .l pure.r
face fa15 nevoilor gi pentru a putea continua si rlaci eu am realizat forma, Excelenla Voastri i-a
o serveasci pe L,xcelenla Sa rugir"rd-o ca, prin noi clat sufletul". Nu gustul le lipsegte amatorilor de
comenzi, si-i dea posibilitate_a si, producf lucriri
gi mai in.rportante pentru gloria Excelenlei Saie .rrti din ltalia, ci mai degrabi banii. Minat de
qi a sa proprie..." Acest fel de a ridica in slavi rr.rsiunea sa, fiul lui Federico Gonzag,a simte ca
protectorul este oare atlt de departe de conceplia 5i tatil siu o imensi admiraqie pentru Tilian. ln
noastri? lupti cu mari greutili bine;ti, nu se poate de-
3 cide si opreascl comenzile aritindu-se totodati
l:oarte supirat clnd i se comunici reclamaliile
l>itrinului artist: ,,Am primit fonduri pentru pinza
cle argint, atiazul stacojiu gi minugile, gi a9 fi
vrut s; am mai mult ca si lnchid gura creditorilor
;i rnai ales pe a lui T'i1ian, .care mi-a cerut bani
cFriar azi dimineaqi..."1. Trei ani mai ttrziu, Ti- Gernrania este cu aproape o sut; de ani ln urrna
1ian, care tot nu e plitit, lqi arati colqii. celer pe care o cunoscuse ln Italia. El va resimgi
Antagone, intendentul prinqului lipsit de fon- .rceasta pu1in, rimp dupi reintoarcere, cind pri-
duri, li scrie stiplnului siu: ,,Nu existi ln roati nreqte comanda unui triptic pe care Iacob Heller,
iregustor bogat din Frankfuit pe Main. vrea si-i
Venelia un om mai lnsetat de bani ca acest Tilian. cliruiasci bisericii dominicanilor din oragul siu.
Cred ci trebuie si fie cumplit de zglrcir daci are
curaiul si scrie cu atlta obriznicie ci dacX plata ruAmgaaci uemvvoormbavaediceiadmeariadpeoprarruteriletnsaumbrinileundtiimntere,
va fi din nou amtnati, risci sI moari lnainte de-a
primi vreun ban din partea dv. in ceea ce mi pri- .irnatorul italian gi.pictorul siu, ci mai degrabi
vegte, gi conform instrucfiunilor dv., i-am spus
ceea ce trebuia fiului siu, care, tn privinla'zgir- de un conracr precis, lncheiat de un om ablil in
.rfaceri, cu un furnizor dintre cei mai vicleni.
ceniei, n-are de ce si-gi invidieze tatil". Clnd Holbein sosegte
l)rincipii piitesc cu bani gheaqi (sau aproaoc) lcbru avind dreptul de la Londra, esre deja ce-
Deci pleaci din Basel, o burghezie de clliva ani.
,,minugile gi atlazul stacoiiu", dar neglijeazi si-qi facJ din pricina ci ecolo
lichideze datoriile fali de pictor, lulnd reclamaliilc :naule.m,Raei f-ogrimseag,teil'drleitulurlcnrdu p-deecrnnrXarseu"rabipseorsicibiloilrir,ilpilori-r
accstuia drept o insulti. Acela care-gi reciami.
clrepturile e un ,,avar", ),un om,tnsetat 'fvheoamzaisaMrrigotriiudse-o
de bani"; importanti sursi de venituri.
trebuie si fii un om de rlnd, ca si nu deline portretul lui
te mul1u- L,r:rsrnus-
mefti cu cinstea pe care 1i-o fac principii clnd tti riLiilrcrrensuaue.iztlmidlnsea-ir_Hebpoonolgzubeitmezitie,nirdi,nad,erflliipgnpearriqs,mlaoureniaq.atlediitneSla'lbi1.ea5flE2opt8liini-lrieipmnvruiebnziemiiinoIata-ii
comandi tablouri. Recriminirile lui Titrian slnt, cr-r
atlt mai inadmisibile cu ctt toati lumea gtie ci
este un om bogat; ce vrea mai mulr? Indrizneqte
si se ia la lntrecere, cu protectorul siu? O
qlsegte eleganla bogarei clientele eugleze. Acccpti
astfel de ambijie nu poate declt s.I.i. indispun5 pe l,ucuros invitalia lui Thornas Morus care, devenir
ace;ti mecena, oameni de rang lnalt, care, prin in 1532, il
drept divin, triiesc ca nigte seniori, rdstilmlcind e ancelar recheami ia I-ondra. Acolo ili
dupi cum le place gi firX nici cea mai mici jenir adevirara pictor de curre'
inccpe carierS. de
contractele scrise sau verbale. Scrisorile ajunse pini situ;r1ie destul de Celicati, pentru ci stXplnul siu
1a noi td"deazl ambiguitatea raporturiior dintre ltr-i alrul dccit rernurrrl Errric al VIII-lc.r.
b. e\i'niartr,aeb1uaieCsuirtfeienrfor-ai rcrheiaarbail;apednerrusimx'-pglii;piHstoral-
lmueqciae.naf,ugcirpuircilteors, -aajuutslncdhuim-nbearsmi tleik;a-pnreucmiemai evo- pt-'srul dupi. ce regele ii decapiteazi proteitorul.
ca pe vremea lui slnt
Jlaeatnncde,peuBt,etrirvre; gdlsinimmmunaciittoirr-i
calificali gi supugi t.c\zreenlurenvuoriueai_pdee muiti diplomalic ." si-i pic-
ziu ca pe Mantegna, tocmili cu pruden15, gi ncezi- suveran, dar gi pe sogiile sale rui.e-
sive care, rind pe rfnd, vin si-i pozeze ln atelier_
tlnd apoi si-Ei reclame deschis drepturile, afa cllm In 1516,
o ficuse Tilian, ln ii. funclia de pictor gi valet de carneri
ifnaa1ltae.- dac,i era ncvoie - aduc 40 de lire srerline pe an. Doi ani mai
instanleior celor mai tirziu,
Problemele lui Dr-lrer slnt gi m.ri diferite. in Enric al VtrIIlea tl trimite la Bruxelles pen-
timpul gederii sale ln Italia, gi-a dat seama cir tru a face porrrerul Cristinei de Danemarca pe
e u1l orn liber. Succesele vene lie ne l-au convins care se gtndegte s-o ia ln cisitorie. Salariul slu
se ridici acum la 360 lire la care se adaugi nlrme-
de r.'aloarea sa. Dar, relntors 1a I.{{irnrnberg, 11 roase cadouri de valoare, bijuterii sau obiecte de
aqtepti o viaji total diferitS. Siruatia arri$riloi din c'rfevririe. Nu-i este inrerzis si-i picteze pe nobilii
Scrisoarca e datatir din i564. s.ru pe membrii corporatiei neguiroriior'' p;ermani.
Consilierul din Basel qi nevasta lui ll implori si cr-rprinde, in afarX de tablouri, ;ase alezairi 1r.1po-
se reintoarci, dar Holbein pare foarte hotirit si litani, obiecte de cristal, archebuze bogat orna-
nrentate, gi obiecte de pietate, acestea din urmi
nu mai piriseasci niciodati Angiia. Acolo lqi ,,re- procurate ln mod special pentru metresa regeiui,
face viaja". .ora ducelui de Lerma, o persoanX foarte evlavi-
RUBENS $r PROTECTOR.il ,,as5. Importanla acestei misiuni arat; cir de mulr
se bucuri Rubens de stima ducelui; ceea ce nu-l
La Mantua, Vincenzo I menline tradijia mecena-
tului cu care familia sa se mindreqte de mai bine impiedici pe acesta din urmX si fie foarte pre-
..'aut clnd e vorba de bani. Rubelis, ofenset, scrie
de un secol. Acestui prinq li place luxul, serbirile rrnui senior din intimitatea stiplntrlui sXu: ,.in-
somptuoase, femeile, precum qi oamenii tineri. Pa- tr-adevir, daci Altega Sa nu se lncrede ln nrinen
mi-a dat prea mulli bani, dar prea pulini
sionat de muzicl, ducele intreline o orchestri, ll contrar".
adaposregte pe Claudio I\{onteverdi, unul dintre Dupi o ciiitorie plini de peri-
cci mai de vazi compozitori din vremea rceea, si 'iirtiuncaczi
pe1ii, Rubens sosefte la Nladrid; caii sinr frinli
irnprumuti curjilor vecine dansatorii gi cornedian-
c1e oboseal5, tablourile deteriorate gi regeie airsent-
qii sii; are grajduri, gi cheltuiette sume nari cu
intrelinerea clir"rilor de viiritoare. Coleciia lui de L-ind Iberti, ambasador de Mantua, li propune si
obiccte de arti uimegte atit prin diversitatea cit restaureze ptnzele cu aiutorul unui pictor spaniol,
Jtubens rcfuzd cu trufie: ,,Am avut lntotdeauna
gi prin calitatea sa. ,,Principe l:izar gi zbuciumat, nrincipiui de a nu mi confunda cu altul, oricit de
este un amestec monstruos de bun gust ;;i v,-rlga-
ritate, de misticism qi de magie, de generozitate iltrstru ar fi el. Acest amestec al muncii unuia cu
rr altuia n-ar face dectt sX fntunece, chiar daci e
gi de meschinirie".l ir-r 1600 la Veneiia, Rubens
intilneqte intimi de la curtea din Manrua care-l r-orba de o lucrare nelnsemnati, reputalia unui
convir-rg si lucreze pentrru Vincenzo I. La 5 oc- nlilre care, chiar ln Spania, n-a rimas necunos-
tombrie al aceluiaEi an, este deia atlt de bine cut".1 Misiunea odati lndepliniti, Rubens pira-
vizut la Curte incit noul sIu protector il ia cu ,(e$te Spania pentru a merge in Franla, cu insirci-
narea de a picta pentru duce portretele doamnelor
sine.la Florenga pentru a asista la celebrarea cisi- recunoscute ca fiind cele mai frumoase gi clemlre
,.le-a figura ln ,,galeria frurnuselilor". Sarcina este
tonel, prln procura, a lui Henric al IV-1ea cr-r rlublI: picrorul trebuie si schileze obrazul doam-
Jl:ria de Medici. r relor gi, ln acelagi timp, cu toati discrelia, si
Dar la ce-i foloseqte unui pictor titlul de genti- tragi de lirnbi cameristele asllpra unor particu-
lorn 5i de pictor al Curlii daci dupl aceea este
obligat si lndeplineasci funclii subalterne? Atribu
1ii1e" lui Rubens slnt acelea ale unui conqopist larit5gi fizice. Rubens, care are o idee prea inalti
riespre persoana sa, refuzi categoric.
(Pietro Paolo Fiamengo,-miu pittore,.quale n.rande Daci o astfel de lnsXrcinare ilustreazi gradul
costa per coplare. ..); el easptearmlinalni dalecso-leincsgiirocninaarit- in care un om obignuit, oricare ar fi fost geniul
.,:lu, era obiectul indiferenlei sau al disprelului,
cu reproducerea operelor
1or: unii nu vor ii t. desp.rti de ele, allii cer
nirrcurgind textul de mai jos vom constata ci
sume mult prea mari. soarta muzicienilor de curte era lncX gi mai rea.
Cind principele are nevoie de o persoani de Monteverdi este folosit din plin; ln fiecare
lncredere pentru a lnsogi darurile trimise-la Curtea
Sp;rniei, Rubens este acela la care se gtn.deqte..Res- vineri seara, el are rispunderea seratelor muzi-
cale la care participi invitalii, dar nu neapirat qi
ponsrrbilitatea este forrte ntare cici lricircitura stiptnul casei. Compune, face repetitii cu orches-
t I\t LEROI)X, Ctaudia MONTEVERDI, 6ditions du 364 r65 1 ln J. Maucllre, op. cit.
Coudrier, Paris, 1951.
rra iii cint;regii, primegte comenzi de madrigaluri imensi purere politici qi financiari. prima sa grij"r
9i pe cr.r cie a-gi chema ia Roma roqi nepoqii inci "cefi_
cit de opere . il intoviri$e$te Vincenzo I b:rtari, de a-i numi cardinali pi i le incredinla
la rlzboi Ei ni-l irnagin5m ,,in timpul unui popas misiuni diplomatice. A doua grili .r" ca rrecerel
Ia violi, sau oragul etern s; lase o tirmX nestearsi de
improvizlnd e1xedrc-urpti)n. dbucutu.cl apui-arrrcazaiii sa prin
r,rr-r- r-rradrigal de dragostc"
stipinului.' La reintoarcerea tn Mantua, gisegte vbraem.e...bPis"eer1icip, oiasibpialitritlei, l,caontsetrrrunieingaterebaa'cuantedpraallaeti
ln postul de gef al muzicienilor Curgii un artist
de mediocru, post pe care el pusese de rnult SfintLrlui Petru 9i finanyeazd. ageziminte minilsti-
desiul resti. Un papi nou ales gi care se intereseaz; de
ochii. Abia 15i inrnormlnteazi nevasta, ci ducele art;i trezegte deci, ln socierarea pictorilor speranla
ii ri comandi lui Nllonteverdi o operi; putin ii
siu, dupi cum unci noi ,,Renaq;teri". El tocmcarc artigti, de obicei,
pasi de nefericirile muziciar-rului diu or"r;ul natal
"gircaiv1b.roi lRnualrvei.nsSenruv-iiciduli voie si-qi vizrteze mamil sau din provincia de'baqtin5,
ducelui nu afteapt;! f)ar dau r-rivali la vestea care
ilegerii sale. Daci- car-
.ind . vorba de achitarcl,r datoriiior stipinului' ciinalii nepoli inieleg si parlicipe la acliunile pa-
vpilsatiteirnpiecnultrluiptsriet idoepebarer-:riAf aricaenpi,eIdsurordpricil.aI)qrei pIlt pei, atunci totul n:erge srruni. IJrneazi lupta
Ballo dell' Ingrate reprezentate in luna mai 1608, pentrll cine va obline comanda decorlrii unui aliar
cu un succei firi precedent, Nlonteverdi pri- principal sau a unui tavan. Daci lucrarea e pe
gustul papei, autorul se poate considera un om
de vesti care-l costi 20 scuzi l:rcut.
me;te ,,o picitoas'i
ca s-o ctr easci r;i ciptugeasci" gi o recompensir Iciealul unui pictor tinlr esre deci acela de a fi
de 7C de scuzi2. Cind pirisegte definitiv Nlantua, piiunr.or-stteeinrcvtoisc-eiruiallomraicsde5es-riucfiiararcepiiunvniiamcgeaarnemupainrieirllmautlb, cedrleegsuacglnaludtci raagli
dupi douizeci de ani de munc5, rnuzicianul p-o-
s.d; zS de scuzi... Ducele care a ,,proteiat" doi
dintre cei mai mari artigti de pe atunci, n-a qtiut mei. independentS. $i ca si-1i atragi oblXduirea
unui mare prelat nu ai nevoie de nimic altceva
sd le recunoasci geniul. si 1e rcspectc per\o.lrla )i decit Ce un tablou cu subiecr religios, binc plasat
nici si-i pliteasci convenrbil. Lor le datore$te o inrr-o Pbrisoetercictoi r-ul la un
marc parie din gloria sa; qi ea nu l-a costat prea zoriu. execurat chiar prel- deri-
pictor
\cunlp. ll instaleazi pe in palatui
sIu, putind si-i prerindi o
PRE[-ATll $l PRlNClPll RoMANI rari. sau si-i dea liberratea, exclusivirate rempo-
lagi tirnp numeroase comenzi. asigurindu-i
ln ace-
Roma este firi doar i;i poatc centrul in care pic- Cdtre 16i0, la Roma, nu se mai por numira
torii se bucuri de tratamentul cel rnai bun ln
aceast; primi iumitate a secolului al XVII-lea. picrorii care, inconiurali de servitori,' au case gi
de pontificat ai lui Urbar-r c_1le;ti. frecventeazi lnalta societate, primindu-qi
Cei d^ouizeci de ani craiiecntetiriu,lcuslucaipmupl ossuisb.ilC, arreafvuazgi gsioi ,piresunpuumieitpproriienctecale-
al VIII-lea, care se trage din bogata qi puternica
f amilie Barberini, n:eriti aprobirii cliengilor. .,Acesr fel de iomjndi esre
si fie considerali cr o
bun pentru un zidar". Salvaror Rosa nu tolereazd.
a doua epoci de .rur.
Ne esie destul de greu si ne irnaginXm impor- nrcl rnacar sa i se sugereze trn subiect. in mod
tanta pe care o avea-'in epoci alegerea la tronul exceplional accept; si supuie aprobirii papei pro-
Sfintuiui Petru. Papa avea pe vremea aceea o
iectetre pentru ,,Conversiwnea St'i.ntwlwi Paw[ Si Mar-
1 M. Leroux op. r'it. tit'iu.l Slintulwi Petrw". ,,Nu lucrez la ordin-ci dupi
2 M. Leroux, ap. cit.
367 br.rnul meu plac", spune el. Adesea de altfel, clnd
principii 9i cardinalii comandi alegorii care depi- nu spuse nimic, dar lisi si se vadi prin ti,cerea
lui nemullumirea resimliti; nu atlt pentru suma
p$eicsctocruilomr,ulpt rceufneorgitinsqielerel'icteurragrielasausffailotuzroilfeiceunaoler infimi care i se didea trinea el socotealS
ctt pentru faptul ci dupi ce terminase
prieteni literaji. ,crleluacsrtaare- atit
de importanti, se vedea frustrat in
Cam din aceast; epoci pictorii fndriznesc si
execute plnze tn nu dupi speranta pe care o nutrise de a gisi tn recompensa
vederea unei comenzi gi pe care o a$tepta lnalta mirturie a respectului pe
comand5. Unii picteazX
merg plnl acolo inclt mcsaci irj.elpo-alcmddeeertiatraisftpaaecenlutrfuiasjaiocaenraet;sc.t1e; slSuitceilrialsorpreuvnpiereegcciuii m9aic5deiaeusntai
pinze pe care le las; neterminate, finisindu-le in jignire a fost attt de greu resimlitl de Annibale
momentul ln care se ivegte vreun ciient interesat.
Totugi, cazurile cele mai frecvente stnt acelea ale
tabloului cornandat, executat dupX un schimb de
scrisori ln care totul este precizat: dimensiunile, Carracci, ln,ctt a devenit ,,melancolic" pierzindu'-qi
subiectul, numirul personajelor, fir5, binetnteles, grlstul pentru picturi gi nemailucrlnd declt pentrlr
si se o'miti pregul. Acesta va depinde de numirul biserica San Jacopo degli Spagnoli.
qi de mlrimea figurilor rpeipcrteozreunlutait.e,U_nqii.i.,depsiitgruur ndlei In 1614,la moartea lui Urban al VIII-lea, bu-
reputalia gi exigengele
de importanla lor se prefac cI nu fixeazi preiul nurile familiei sint confiscate, iar tinerii cardinali
cdzuli ln drzgragie sint nevoili si fugl in striini-
tablourilor.,,Or, ce este cel mai prost, ii scrie
l.n]acloepgoXtSura5lbciautaCClaaurddeinLaolurrluaiinL,eeosptoeldfaopdtuelllceidirc,ai
O dati cu disparijia papei se sfirqeqte gi mece-
trebui si-l plSteqti din gros, cici el nu Fixeazi natul lui Cassiano dal Pozzo. Timp de treizeci de
ani, acest personaj captivant gi straniu se intere-
prequl dectt oamenilor de proastl condi1ie"1. Re-
laqiile dintre pictori gi cumpXrltori lqi pierd dir.r seazi, de cei mai buni pictori ai epocii sale. Curios
simplitate. Guido Reni, onorat de vizita Cardina-
si grie tot, foarte cultivat, coleclioneazi cir1i,
ltoue-loutepi"e,Crfoiirinmspauprsooe,rtueaxluneitcti upqtri;eollnaotu'fmel,arilinpptiruneziliantntuddlueu-ii.poa'Strepuruvneogr;e-i oppreeliroeasde,epalarnttieg,tiapcaornatteemEiptoarbalonui rpi.oPseeldtni ggii
plini cu iur. Pictorul, procedind cu o discretrie pietre
Lxtremi, lui o sumi atlt de modestl lncit cardi-
nalul ti trimise tn aceeaqi zi un lan1 de aur. Daci ;rlte
petrusprezece tablouri de Simon Vouet.
in 1635, li comandi lui Poussin, cu care este in
terrneni foarte buni, seria celor ,,gapte taine". f)ar
pictorul se comporti cu tact, se poate oare spune
ace agi lucru gi despre Cardinal, care pare si puni ir.rcetul cu lncetul se pare ci raporturile dintre ar-
tist qi protector incep si se strice; Poussin, tntr-o
la lncercare modestia autorului pentru ca tn cele scrisoare citre Chanteloup, li anun15 moartea cu
indiferenji: ,,Bunul nostrLr p4ieten cavalerul de
din urmi si recompenseze mai mult umilinqa declt
talentul: Nogiunea- proportion;rii recompensei in Puis a dccedat 5i noi lucrlnr Ia cavoul siu".
raport cu talentul pare de asemenea un fapt nou; Aceastl indiferenfi e u$or de .lnleles pentru cI
cind cardinalul Farnese acordi o sumi ridicoli lui clal Pozzo este un om exigent qi aspru. Pasionat
de arheologie, lnsircineaz{ clgiva pictori printre
Annibale Carracci pentru o lucrare carc a durat lcoarreroEmi paeneP,ieTterostaTessetasuspiuenxeecvuotiengreelielvueieldeavlePsotizg-ziio-
opt ani, acesta din urml ,,fu atlt de surprins incit petreclndu-gi zilele cu desenarea ,,celor mai f ru-
1 Scrisoirea lui Jacopo Salbiata citre Cardinalul L. de moase antichitXli alq oragului Roma", ptni ln
trledici, 22 iulie 1652, public'at5 de.Ferdinand Bol'er, 193tr, 1 Anecd.otes des Beaux Arts,
Citar in F. Haskell; Patrons and paiiiters.
n,crn,ciltlil cir-rci, per-rtru u1r lnoriv o.lrecJre, i;i ne- caute declt si se lipseasci de ei; la orice frontieri
glijeazi lucrul. Atunci, firi urrni de scrupul dal o duceau pagii ea nu tntreba: ,,Sint oare clasici sau
Pozzo 1l intemnileaz:a in turnul Nona, ale cirui iratrieni, slnt din marea $coali sau nu? ci pur gi
cclule, asemenea cclor dir-r casrclui Sant Angelo, ti sirnplu: spune-mi amice, existi,printre voi ama-
agteapti pe arti$tii cu colitracteie desficure. Testa rronraitcivu,migpiiraitloergi?ea..do. mIaircidliauclXaicoselorifsipruindseia.i afir-
implori iertarea, oferind ca pret al libertiqii sale mai
rambursarea sumei de cinci scuzi, tncasatl lunrri pese de climi sau de guvernlmint, simjindu-se bine
dal Pozzo nu rispunde. Ceva mai tirziu c(]rDul
ncfericitului desenator va fi pescuit ln Tibrr.r. in mijlocul celurilor gi triind minunat alituri dc
Ir:chizi1ie". t
I)on Antonio Ruffo, bogat amator din \'{cssir.ra.
este un veritabil om original: tn timp ce curiogii I'IECENATUL iN FRANTA
parcurg Europa de la Amsterdam la Atena. r:izi-
Tir Franla situalia este cu totuil alta. incepind
tir-rd coleclii qi ateliere, don Antonio, refuzinci sa-;i
cu Flancisc I, mecenatului.reg.al tinde sa i se sub-
piriseasci palatul din X4essina, terminat tn 1616,
sdtuie o importanti clienteli de mici amatori care,
cuilpara aproape exclusiv prin corespondenli, ase-
in fiecare orag de provincie, oferi conditrii destul
rrenea coleclionarilor americani de astXzi care co-
de siricicioase pictorilor locali. Richelieu ii pre-
mandl tablouri prin telefon. Sfituit de o mici
seazi pe Philippe de Champaigne si se inStaleze la
suiti de arti$t;, prieteni gi negustori, el scrie pic-
torilor, lqi alege subiectul, stabilegte dirnensiunile Rbsiuicinhfiea.rlircei ium.aaPvteeicrretiaolEreui,lnrr*iemafuvizendal.n.nd,,iN'cni-eaovcelipanotdiftetliloncsiidnoatedrinunlnliaae
qi pregul. Dupi primirea primului tablou, Rutio
de-a nu se exila din Paris, curm spunea el, pentru
decide daci e cazul si mai cor4ande qi altcle.
Astfel, mullumit de Aristotel. contemplind bustu! lui a se duce tntr-o regiune ca Richelieu, unde nu-i
place.r si lo,cuiasciz. . ."
Hon:er al lui Rembrandt. ii scrie n arelui arlisr,
Honer rtrb. Ci-rm cardinalul insistS, ademenindu-l cu posibi
cerlndu-i un Alexandrw cel Mare si un
Onest, atrage atenlia corespondenlilor sii ci aceste litigi strSlucite, ,,Champaigne ii rispunde ci drci
comenzi nu inseamni angajamente sigure, rezer-
dtr. C;rrdinal ar'purea face din el ur-r pictor mai
vlndu-qi dreptul de a refuza un tablou, sau de a-l
clibaci declt este, ar fi singurul lucru pe care 1-;rr
lnapoia pentru modificiri. Apreciind cI ultinra
lucrare tiimisl de Rembrandt nu e termirr.-tti, ;rtt cere Er.ninengei Sale; dar cum lucru1 acesta nli eri:r
ezSituicsc-eosorreiitu'lrunei zUe rebxapnedaitol rVuluIIiI.-lea, Clemenr al posiiril, nu dorea decit si-l olloreze cu bunivoin-
X-lea qi Inocenliu al Xl-lea nu mar-rifesta clcloc
pasiune pentru artele frumoase. Cu Ferdinand... cic tt iaJ---
Medici, care ajuti gi prote jeazi printre aliii 'se l.1lazarin, colectrionar pasionar,.triierte in Franta
Ricci gi pe Crespi,.merea. tradilie a. mecenatutrui ca un prinl italian tn palatul s5u. Galeria lui se
roman pare si se stingi. Pictorii se bizuie n-rai de- imbogilepte. cu tablourile comandate sau primitc:
grabl pe cumpiritorii striini, care sosesc ln nunrir
cornpatriolii care-i soliciti favorurile ;tiu ci ac-
din ce ln ce mai mare ln Italia, declt pe conce-
t5genii 1or. Mulqi arti$ti se expatriazl, lntrucir a5a cepti daruri somptuoase. Mazarin fncearci, cum a
cum scrie Tdpffer: ,,Artele frumoase nu prosllt'r;
f aicrit si Fran,cisc I. si atraqi tn Frarrf a. artigtii
decit acolo unde sint plltite nu rrumai ctr uloqii
dar qi cu bani; pictura ln special a cilitorit i'n italieni. Romanelli 9i Grimaldi sint pe rtnd folosigi
lume pe urmele celor ce plitesc, preferinC sa-i rzo
1 R. T6pffer. Mtlanges sttr les beat6-.rrls, G!'nive, Eclitions
.:;CA,e\n.. t|Fceenlli:ibibrieiee.nn1,,9oo513l'.,..
.1
.] 71 cl .
tt
.
la infrumuselarea palatuiui siu. Dar Franceziior i: un mic palat (cici pot si-l nunesc astfel) situat
in mijlocul gridinei Tuiieries, avlnd noui canere
nu le convine aceast; preferinl5 acordati striinilor. ;i trei etaje . . , Timp de trei zile, am triit pe
cheltuiala regelui, impreuni cu prietenii mei".
i:i glsesc execrabili opera italianl gi ln momenrul
in care izbucnegte a doua Frondi, favorilii cardi- La sflrgitul audienlei la rege, vistierr-ricul casei
nalului trebuie si fugi sau s; se ascund;. Torelli,
regale li ofer5, intr-o pungX de catifea albastri,
pictor de decoruri de teatru, plStegte scump pro- doui mii cie scuzi de aur proaspit bituli, o n.rie
de scuzi reprezentlnd leafa sa, gi cealalti mie ca
teclia cardinalului: este ruinat qi bigat la lnchi- despigubire pentru cilitorie, deoarece cheltuielile
soare, in timp ce Grimaldi sc rcfugiazi ir pripi i-au fost rambursate aparte.
lntr-un seminar iezuit pini cind se va putce in
in pofida acestor binefaceri, Poussin, intr-o
toarce ln jara sa de bagtini. N{ecenatul lui }Iazarin scrisoare adresati, \n 1642, lui Cassiano dal Pozzo,
este strlns legat de cariera sa politic5. Curr reca- se pllnge de timpul pe care trebuie si-l pirrrda refi-
cind o lucrare in mai multe exernplare: ..Asta te
piti o oarecare influenlS,.el^profiti de moment duce cu glndul_ ltareaocilieg.iacceelelelaal.tec"a. re, pe
pentru a cumpira tablouri. Prin interrnediul lui uncle
i.-nlatbrapauctshnXogtpnaalevrtrieniazdasiarneccadoruleep,ctliinaex1leu6ci5uC1q,iaaaraodcilpeIostsautilee;'\r-neemli\ea-rii trece una vor si
Trei zile mai tlrziu, tot el li scria lui Chante-
rnult de cinci sute de tablouri, atlt de vechi maeq- loup: ,,zilele astea am avut onoarea si primesc o
scrisoare a Nlonseniorului (. . .) care. . . conline
tri cit qi de pictori moderni. La sfirqitul viegii, asciesateclicounveizneteafotirtmdaelel:ib"GerenlniuclitluniuPoduosrseisncr-srei-ir
in locul mecenatului N,Iazarin preferi posesiunea. indic declt ce dorepte al Regelui de la al siu".
Estc culroscut felul ln care, cu citeva zile inainte Domnule, n-am qtiut niciodati ce dorea Re-
de a muri, bitrinul om iqi ia rlmas bun de l;i gele de la mine care slnt urnilul siu scrvitor, qi
saarletr;ebuqins-feo lredec.itreugfiiecciuanree nici nu cred cX i s-ar fi spus vreodati l:r ce mi
obiectele.colecqiei pen- pricep eu . . . Vi rog si mi. scuzali, Domnuie, daci
ama- vi vorbesc attt de liber. Dar firea mea mi obligi
tru morli pe care si caut qi si iubesc situaiiile limpezi, fugind de
tor: ,.Trebuie si pirisesc toate acestea! Adio, dragi
t:rblouri atit de mult iubite 5i care m-aIi costat
atit de scump!"
Rlsfoind corespondenjele, memoriile sau gaze- confuzie care-mi este potrivnici qi dugrnanci aqa
tcle am putea crede ci nemullumirea este unul din
cusururile orincipale ale arti;tilor. Cu cit suverar.rii cum lumina li este intunericului".
Fiindu-i teami ca aceast; sinceritate si nr"r-i fie
;i amatorii ti copleqesc cu onoruri, cu ..dezmier- luati drept o obriznicie, Poussin ti scrie lui
diri" sau cu daruri, cu atit beneficiarii clevin mai ,,Acum citiva vreme am trimis o
Chanteloup: Monseniorului ci scri-
pretenlio;i. Poussin, de exernplu, n-are nici un mo-, gi tare mi tern m-a
soare iungi
tiv si se pllngi de primirea pe care i-o face regeie
Ltrdovic al XIII-lea. in ianuarie 1647. e\ ii scrie cam luat gura pe dinainte".
contelui dal Pozzo: ,,Am cilitorit cu bine de la
Roma la Fontainebleau unde am fost primit cu in Franla, ln domeniul artelor, ultimul slerr al
rnulti cinste la palat de citre un gentilom trirnis secolului al XVII-lea este dominat de personalita-
speciai de dl. Desnoyers, iar de acolo am iost
condus la Paris ln calea;ca ministrului. De-abia tea striluciti a lui Le Brun. Atagat serviciului
sosit, acest senior irni iese in intimpinare; el m-a Regelui, din 1662 pini-n 1690, ,,Prirnul pic-
lmbriliEat foarte prietenos manifestindu-gi bucuria tor?' va evita si se lmpodobeasci cu acest titlu,
care-i revine de drept, pentru ciliva ani inci, lui
de a mi vedea ln Franla. Seara, am fost condus Poussin. Instalat la Roma, acesta din urmi nu vrea
din ordinul siu la locul desdnat locuinlei mele.
.]73 si renunle nici la calificare, nici 1a pensia care-o
inrovarigegte; gi nici Ia ,,micul palar" cum tl ertist capabil si le elaboreze gi apoi si le duci
nume;te ln scrisorile sale. Clnd intendentul rege- ia bun sftrqit. Le Brun care aritase deja ce poate
lui incearci s5. recuperez.e.sus-numita..casi, Pous- l.r Vaux, ln serviciul lui Fouquet, fi,ri ca penrru
"rsta sX-9i lnstriineze protecti; regelui qi nici pe
sln, cu cea mai mare naivitate cere si i se dea o cea a lui Col'bert, nu-gi va dezarrdgi stiptnii. firnp
indemnizaqie. Insircinat cu lucriri 'care nu-l inte- de aproane treizeci de ani, tot ceea ce in regat
reseazi lntotdeauna, el se saruri repede de viaga line de domeniul artelor va fi supus autoritilii
pariziani, scriindu-i lui Chanteloup la 7 apiilie
1.612: ,,Nu prea lnleleg ce vrea Nlonseniorul de de necontestat a Primului pictor. Carierir lLii Le
Ilrun apare ca o succesiune netntrerupti de tritrm-
la mine, cu atit mai mult cu cit irni este pestc l'uri semnalate ln ,,Le Mercure galant" $i ciespre
pr-rrinti si mi aqtepr la frontispicii de cirgi, la care vorbeEte tot Parisul. Gralie descrierii ei-rtu
o \{;rdoni,, la tabloul Congregaliei Sfintului Lu-
dovic, 1a toate desenele Galeriei gi si f ac ta- z-iaste a celor care le,au vizur ne putenr fr.c .'t
blouri pentru tapileriile regale. Nu am decit o idee despre importanga lucririlor a c;ror ciurari.
a fost adesea efemeri: decoruri pentru seri:ari,
nmininr,ein.pi i;i..r.n.i.c.i"pufduerbaitl .pi nu pqL. fi_seconCat ftaopciulerriiid. eLeaBrtriufinci'ic,ofnusnaecrrai flioiasrateu
cle desene de
ln muncX". EI suferi de pr'1i'- rimp
a. lui Sirnon
',c.ooi-nncunreecnutma pfoitaatr,temneerepulicbuintie" Vouet picturii neglijlndu-qi elevii, lntr-arfu ii soiiciti
dispus, care umbli aceste griii neintrerupte in sluiba regclui. Re-
dupi profit In ciuda argumen-
telor 5i-a apmeretn'aisnleirtilnoert'a(s,".1a. se reaminti d-lui zolvi nelnqelegerile dintre colegii sXi de la -{.ca-
demie gi superintendentul beleartelor, apirircl in
Poussir-r ci este supusul regelui Franlei gi cI regii acelagi timp interesele,,ilustrei ir"rstitulii". Distri-
au mina lungi"), preferX si se stabileasci la Roma;
Romra a cirei libertate o preguiegte qi a cirei climir buie comenzi gi soliciti recompense.
ii este tavorabilS sinitilii. Nu existi zi in care, dupi cini, ttnirui rege,
.,F.1 ducea un mod de viaji foarte ordonar fali intovlrXgit de doui sau trei persoane, si nu faci
de cei mai mulgi care picteazl dupi toane fiind o viziti Primuiui siu pictor. N'Ietru cu 1r:etru
un tilnp plini de ardoare, dar apoi obosind repede, urmireqte progresele I storiei lui Alexandlrl. exe-
pirisind pentru multi vreme penelul. Nicolas avea cutat; la Fontainebleau; aceasta este ceJ m:., in.1-
obrcciui si se scoale in zori, ficind clteva exer- re pl5,cere a sa.
cilii un ceas dou5, plimbindu-se ctte o dati prin Moartea lui Colbert, survenit; in 1681. adu-
ora,r, dar aproape mai lntotdeauna pe muntele cindu-i dizgralia. ii permite intolrcerea la 5er-al,et,
Trinititii. .. Intors acasi, se apuca de lucru firi dar nu-i mai rimln declt foarte pulini ani de
lntrerupere pini 1a prlnz cind, potolir-rdu-qi foa- triit; de-ajuns ca si vadi, o dati cu r.rpirea
mea, mai picta clteva ore . . . Seara ie;ea din nou auririilor regale, dispirlnd pentru totdeauna o
pi se plimba la poalele colinei".2 parte din opera sa.
lirin r-rl pictor titular nu se alli in [-r.rnle Istoria carierei lui Le Brun diferi pulin de a celor-
lal1i pictori de curte, cici ln afari de f:rptu1 ci e
in ilcmentul urcXrii pe tron a unui monarh tinir innobilat gi ci primegte portretul regelui ,,incadrat
gi foarte ambilios. Pentru realizarea grandioaseior
saic' proiecte, lui Ludovic al Xl\.-lea ii trebuie un lntr-un oval de diamante de foarte omaavreerperecol nE-i
foarte frumoase" reu$e;te adune
si
siderabili. Cu veniturile rentei care se ridici la
i Scris,r;rrea 1ui G:rbliel Nand6 adlesatX lui Cass,iano dal 12 000 livre pe an, achizitioneazi case $i tereriuri,
Pozzo. Citat in Nieolas Poussin, op. clt.
2 Cilat din Nicolas Poussin, Hetmann, tradus dupi G. P. pe cele din lmprejurimile localitiiii Gobelins te-
Be.lcri, I-e aite de pirrori, scultori e architecti modertti, 175 vinztndu-le regelui tn schimbul unui frumos bene-
Ror"e. l6-1. 374
ficiu. In proprietatea sa de la Nlontmorency a c-- lingi el (Louvois), alterindu i frurnoasele senrirrentc
iirielucacrreullecenlumtreaai mine. Dizgralia lui ar
rei extindere l-a costat o avere, Le Brun primegte faiS de care mi s-ar putea ln-
in 1679, pe mareie duce al Toscanei, pe ducele cumplit
de La RoChefoucauld 9i pe nobilii Curgii. in 1681, timpla: aceasti nefericire m-ar descuraja cu ciesS-
virtire ficindu-mi incapabil sI mai fac ceva bun
dupi terminarea decoririi galeriei Oglinzilor, Lu-
dovic al XIV-lea ti d; 20 000 de livre ,,pentru pe viitor. M-am obignuit de multX vreme si iiu
ridicarea unei case pe locul diruit de Maiestatea hine tratat. Iati ce lnsuflelegre qi susline oamenii
sa 1a \''ersailles"1. Cu prilejui vizitirii unei pirii
i1e geniu. . ."1
a colecqiilor sale, date ln paza lui Le Brun, Lu- Le Brun moare la 12 februarie 1590; Loulois
ciol'ic al XIV-lea ii adreseazi. pictorului vii sechestreazl imediat tablourile din atelierul sau,
con-rplimente, reproduse inediat de ziarul ,,le 1\4er- fictndule si intre ln coleclia regelui, suslinini c;i
cure- galant". Aiita bogilie, atitea succese zglndS- iot ce a produs artistul intri de drept in patri-
resc invidia rivalilor. Situalia este lnsi delicati.
A susline ci Le Brun este un pictor prost nu in- inoniul regal.
seamni oare a te indoi cle burul gust al regelui? Sftrgitul lamentabil al acestei cariere prodigioase
in loc si se agale de talcntui ;i de lucririle sale,
gura iumii pretinde ci deiapideazi in interes pro- ilustreazi cit de diunitoare poate fi pentru crrriere
priu sumele de bani c:rre i-au f ost incredinlate" unui pictor o astfel de concepjie asupra rnecen.i-
Trei luni dupi moartea lui Colbert, Primui pic-tgr
tului. La Brun, ca li rnulti aljii; a simqit pe pro-
pria-i piele ctt de gubredi este protecli.1 cetror
se afli intr-b situalie critici: ,.D1. Le Brun, fai- lll A11.
mosul pictor, era cit p-aci si fie lnchis la Bastilia. Fiecare ministru cu protejalii sli. Louvois ii
ocrotefte tn special pe cei lndepirtali de Colbert,
Un ordin de arestare a fost emis contra lui; dar, ( ulr ar fi Mignard, lnnobilat ln ,1687 5i Puget.
ducindu-se la Versailles i-a mirturisit regelui to-
tul, iar Nlaiestatea Sa l-a scutit pentru moment Acesta din urm5, rceagreeludi,eumitlnudlticvirelameI visa si
de o asemenea insultl. Acuzatia care i se aduce
intre ln serviciul august
este ci ar fi dat recipise ln valoare de trei mi- l5B4 scria: ,,La Versailles slnr angajali cei rnai
abiii sculptori, dar la preluri foarte mici...". in-
lioar-re, neputlnd justifica cheltuirca intregii _sume, clati ce este ocrotit lncepe si spuni in dreapta 5i-n
milion iapte sute de ntii de stinga cX dintre toti arti$tii care lucreazi la \-cr-
ci nr,unai i unui franci.
Se spr-rne ci dl. Colbert,.pentru.a-i,alcitui un fond sailles, el singur este prost plStit.
care s; acopere toate cheltuielile, l-a pus
si sem- Cu toate ci e la adXpost de nevoi, Puget nu
fleze o chitaniX pentrll trei milioane, dindu-i mai terminX cu pltngerile qi cu jalbeie. ..Nu
direct ln mlni banii care constituiau aceasti
lips5."z Pictorul r€ufe$tc si se discullpe, dar nu gi cxisti un ban mai greu clltigat declt acela pe
care-l cer eu ca rlsplati a muncii gi sudorii rrele.
sa mrc$oreze numaruL dugmartilor sii. E. de ajuns x{erit si fiu tratat cel pulin egal cu mulli de aici,
si moari ministrul care l-a proteiat lntotdeauna,
qi iat5-l pe Le Bnrn obligat ii piriseasci Acade- care sint lntrelinuqi Ei plitiii cu regularitate. Iati
mia Ia a i;rei fondare a iontribuit. A sosit timpul
intririi tn umbri. ,,Tare mi tem ci cineva care cnigme de nepS.trurls pentru mine. Acordali-mi,
domnule, sprijinul qi proteclia dumneavoastri".
jinduiegte s5-mi i,r locul m-a lncondeiat bine pe I,Ioartea lui Louvois lnseami'ri, diz,graiia lui Puget.
l-ipsit la rfndul siu de onoruri gi de comenzi. se
1 Thr.rillier, Le catalogae de I'expositiotz Le Brun, Versailles, stinge, blestemlndu-gi nenorocul.
1963. 1 Scrisoarea adresati lnaretalultii de Cr6qLry, iunie 158ti.
2 Le catalogae Le Brun, scrisoarea lui
cretar de stat al marelui duce de Toscana,
SUPERINTENDENTil. tos ;ci iexcthraevltaugieagntte, acest lucru se datoregte faptu-
ARENDA$il GENERALT
lui o mare parte din beneficiiie
cpiscopiei pentru protectia artigtilor. Fascinat de
Dupi n-roartea lui Ludovic al XIV-lea, centrul de
lnteres artistic se muti de la Versailles la Paris. Jialia, refuzi si se tntoarcl la enoriagii sii, cee;r
Desigur, girul ce nu-l impiedici si faci noi comenzi, chiar daci
prin portrete r,e,pgriemft.ii,lotra.bploicutoririi"stcoarircee se. remarci Irlancia l1 arneninli cll suprimarea venituriior.
alegorii
qi $i Petru I este congtient de importanla pe care
pot avea stat, de
penrru gloria principilor domnitori nu se va stinge o artele ln conducerea unui
prJstigiul pe care i-l pot aduce Ei de folosul
decit o dati cu monarhia. Dar nici unul nu va care-1 pogi trage poporului piicerea Pe
cunoa)te succesul surprinzi,tor al lui Le Brun; oferind de
nici unul, mai ales, nu va mai fi imputernicit cu
responsabilitili atlt de vaste. Timpul realizirilor a irdnrira capodopere.
grairdioase doar pentru folosinla regelui a trecut. frontenelle, in elogiul adus suveranului rus, sub-
lini.lzi faptul cX acesta a ,,adus din Italia mtiite
Burghezia bogati ;i puternici va constitui curinci tablouri, care invali ce este pictura pe nigtc
oameni care n-au cunoscut-o declt din foarte
noui-r clienteli.
Prestigiul din ce ln ce mai mare al artiqtilor ii proastele reprezcflt;ri ale sfingilor 1or".
instigi s'i se elibereze de orice constrlngere. in-
cepind cll regenta, nimeni nu mai tndriznegte si
aduci ulr pictor in f a1a Parlamentului pelrtru
neexecutarea contractului. Cind pot, artigtii ili VIEN
bat ioc de protectorii lor care se dovedesc adesea Cariera 1r"ii Vien ne ofcri. un exemplu tipic al
ni;te spectilanli. Protectori ;i situaqiei artiqtilor in secolui al XVIII-lea. ir-rlelept,
a fi protejali lntre-
gin relalii dintre cele n.rai ciudate. Astfel Louis
lucicl :i hotirit, Vien nu poate fi acvzat de in-
Frar-rgois Cassas reufegte, ca mulgi dintre confralii solenqi excesiv; sau de eKtravaganl5; dar conitient
de valoarea sa" va $ti si lnfruntc prtttcctorii
sli, si aibi mai mulli protectori. Protejat de du- cei mai despotici. Ales pentru concursul Romei,
cele de Rohan Chabot, care il trir',ite la Roma, graqie sprijinului acordat de Natoire qi Parrocel,
profitl de ocazie pentru a merge ln Sicilia lm- fgi folosegte timpul tnainte de plecare pentr-u a-fi
preuni cu abatele de Saint Non. Furios, Rohan-
Ch:rbot 11 ameninlS cu suprimarea subsidiilor; Cas- acluna o mici avere: Dl. Moufle, vistiernicul pen-
tru cheltuielile de rizboi, comandi qaizeci de ta-
sas, ficind pe pociitul reufe$te si incaseze din
nou lerrfir de 1 200 franci, ceea ce nu-l lmpiedici,
blor-rri sortite infrumuseiirii palatului siu. Vien,
In 1781, si-l piriseasci pentru a doua oari pe cmua.lulnntuelredsianntrt;eapaiiceetsetneii,cotlmi eandzjiu.dvel-oc-i
Rohan-Chabot plectnd in Orient impreuni cu impreunl
Choiseul-Gouffier, arrbasador ia Constantinopol.
parrea cea
l.rt, t".r preficindu-se ci este, el accepti ceea ce
Daci artil.tii dau dovadl de excentricitate, ade- soarte ii hirizepte. ,,Astfel, intr-o zi, in timp ce
sea, amatorii, nu se lasi nici ei mai prejos. stut;ltueiamCh-6rusbpinundeeeNl -o.veisn,g- ecnounrf-ecshoeratglennefaralal preo-
Crozat, r-nare admirator al lui Vatteau, lgi giz- al or-
dinului capucinilor din Franga, spovedindu-mi
duie;te protejalii ln vastul siu palat din strada de citeva nimicuri lipsite de gravitate, cici el
Richelieu, colq cu Bulevardul italienilor. Seara, n-avea aerul ci le acoidl importanli, mi pomenii
muzicienii casei dau concerte. Pe timp de vari, lntrerupt din mirturisire peniru tar'embiu.ifea'csepeulnealteal,'
Carrotizadet viiineinoviptiaptiemt;.oDti alaci1laorrid.uDl rBagriosstotel,aeppeisnctorup dar nu^ de aceeapi naturi: oNe
de Derrv in Irlanda, are reputalia de a fi vani- 379 gase tablouri pentru biserica noastri .din Tarascon'
inspirate din viala Sfintei X,Iarta. Dar binef aci_ ,ionresticit de ea. Rezistenia pe care o va opune
,1u,rr-rinagiei acestei doamne se numiri printre cele
Ivst-ccio5lclerianamr zOzir,.esninnt.leisreorsliu-ngmcvtgrireosiiBd.a?il.aefi-enjIi-xfreprepafsucoipnc'nurZuictrgeanoioC1i.f.prerei-"e.iD..rni-patda-rircIvu'toi.ldo,ttfuiaapedgcricereiia,inprppitenueeii,rtlli'aiqsndnbtivnmtiloe.nt'uei,rcn.,,ic'irt-prin-rineaurScdeio.iarireerful_a-r-i rrrai mari merite ale lui \rien.
}CAMNA GEOFFRIN
VbcccSLaalio.trcr'Cn.lueniaon,asltiRapldcnueoouMrmfcFdceaiaornirya,iuitnrniapliulriaondinm,rorcrueisiaun$5milgrt-eaiseaosu.qicSvrtemioeO5,mOcigadriariiedezcncediddiaevuleci,xrvicetculriae.rc;ni.uVcitahpcniaerlrlrrenooicgnl,raaaeairflptiiciact.rae.ditenbreipeeccl.ollaa,reuruer_gilol3auule1ue_ri., i Ereu si ne imaginim astizi puterea dictatori;rli
, relcitat,i asupra Parisului de atunci de aceasti
irogati. burgheii, fiica unui fecior de casi ai soliei
,.ieliinuiui. BunI gospodini, duclnd multl vren:e o
,i.r1i retrasi, d-na Geoffrin dezviluie brusc atit
.o1ului descumpinit clt qi prietenilor- sii uluili ceea
t fiica ," ttr"ir-r.a ,,Ame d"\lexandre". Opozilia
otulni se dovedegte curlnd zadarnici;
pini la
,rrmi capituleazi avind bunul siml s5 5i dea
trIarign-y, fratele doamnei de pon.rpadour, obline .luhul cuilnd, lisincl in urmi o nevast; liberi 5i
ur.r atelier $i apoj o locuinji la Luvru, inai'nte
dlloueci,uauinnaldeveeleanpruirtolautreelcdltnoercialiocaardccseemisi.i,ciitgaoni .teixI'pnouanlimpesepaniniSiz.ecilolleenulln_a r 'evere destu'l de frurnuqicS. Culmea noro'cului,
.ioamna de Tencin, rivala sa, care o iniliase in
.onversa{iile savante, moare ln acelaqi an. I)-na
curte vor vedea astfel cele trei tablouri corran- ileofirin, pe care lumea o credea,o ignorantS., erc
lcurn cirnp liber pentru a aduna la ea tot ceea ce
date de d-na de Pompadour penrrll parohia din 'puenaurludnicnitlruemceealeg- lmndairiiis. trSilaulocnituel siu
dr9anel.e5.v.ati.ursy-rc.,iei. -f4Aee.9rrlniicra.irnt,ditarielleraec-gpeaeeclleuecbiaarssurttedi irnipeurcieerlztn'ceeanertsiaVttirei.eeCncqhisiterisren,aia1sp.rizirrr,eiiOa-, rcDrezellta din
|',.urodpea.veni
Curqile strline. Contele de Nloltke, invitindu-l '.aDpeistpriereazciesatisbt;ilifenmeveoieiecadreeaevinetxergvuesntiulintiravinailcai
in Danemarca, li scrie in termenii .rltona, chiar gi tn problemele cele mai intimc,
V doregte si vi urn-ritori: ,.Su- XI;rrr.r.rontel spunea c5:,,duci o iniqiai in secre-
veranul Frederic
aibi ltngi en:
cuvinteie care i s-au spus despre talentele gi'cali- ieie t,ile lisindu-te condus 9i uneori dojenit cle ea,
tiDullbieleegat.elptefaer.rlst,eolnaenuegiivddevol.rieaaguvte-edaseitdeieermianintarfaor cdaeucecdaiespcrr;iitnalceutgo'earete]e.I
miiloacelc qi-n statele sale. M-a lnsircinat si r,i putcai fi sigur ci i-ai atins coarda sensibil5".l
ofer 24 000 livre pe an gi o iocuinqi lntr-unul i{cfcritor la- artiEtii pe c'are-i aduna lunea' ea
din palatele sale". Vien refuzi aceasr; propunerc. ;crie urmitoarele iui Stanislas Poniatow-ski: ,.Am
ca Ei p.e cea a impirircsei Rusiei. ."r. ,',,*r.;t. clcvcnit prietena lor pentru ci-i y;d des' ii
l'ac si iuireze mult, li risfil, li laud 9i-i plitesc
irine". Aduni un mare numir de tablouri, dar
pictorul pe care-l ,,adori" gi pentru care are ce:1
oferta la 30OOO fianci ^ppelraisne,aoscilocuinli 9'cii'coi i-r.,t--ri ,r-,ate predileclie este \/an Loo. Ctnd acesta,
sripr.rsolicitrrt, n-are timp si-i faci atttea talrlouri
carosS. Vien nu vrea si Parisul, ciie doreqte, flri cea mai mici jeni ea uu eziti
ambigioneazi s-o cucereascd pe celebra d-ni Geof-
frin, fictnd torodati eforturi imense si nu se lase
I Citat in Gazette tles Beaux-Arts. 1867. 380 1 Citet in \{argtreriic Glotzer ;i Madeleine \{aire. 9alor''
lrJl ,la .{t'l{t)tne siicle, Paris, 1945.
LAsoic-oai -dpuerromi.piuNeniu5dtialnnreirRuoloumpi raVe,iaesnmi,-api rreofaasscliplbiitc,,ianubingsetoeiv{p.eenn\'rraranul CAYLUS SAU BLESTEMATA SPECIE
A AMATORILOR...
fLsiutilfu^asiemd!9eil1isaeturqirlzedaset icsipu-eocaisaripliguatnliiia:nc.eo,sAsruthri!i,tdisnup5perir-ccei_,t1iei ,ri.i Cochin, ne face un portret nu p^"r.enad.m*icig?u.rlliltodri
ciespre dl. d'Antin ,,care ii rrata pe
vei
tci"e)ir{uie..sis,oipnnnbuliaencpceveluaiuizlsdlg-niltdduieu-imll-uildaai'dAi efTgencrilrl,oittnudya:r-atuuMfriinuaocc.lnl.inFscAedalnnpieitdotiruSiaeal r.tvaiueiDctaeiulis.nirtaedsnvp;nouuufine;ie;e;adrsaueL
rrei
s\-cihcinmbpaencturu.tocruI llumcoredauzl ldreepaedluec. rIa)lai.rilprpoleascpe"tprel rnai adresa decit cu: Domnule.
recrut al Salonului Geoffrin nu esre d.lo. disp"s
si se lase dus de nas: ,,Pe mine nu mi cunoaglltri,
doamnS. Din fericire am dc lucru penrru naai
multi vreme; gi dac5, mai tirziu, voi constara ci, in,cele din urmi dl. d'Antin observlnd acest
nevrind si-i imit pe ceilalgi arrigri, voi rlmine farj lticr.Lr nu gisi cu cale si se supere, gi nu-l mai tutui
ppiuuacltrirunia. cvaaorisrepi lleorrcriia;essplcentlanfictleitct mivuoe;lieiagmgisuiiri.torrUeiubnnuivdieeersapuutlitriensduteel decir ...rareori, iar arunci iu din nebigare de
serrli.".
ndeicicvaorerba5.m,,Enuevnouief"a. cIndseicl"t fn.. Van Loo_uni Cavlus, prezentat de Marnrontel sau de memo-
Vien-uri.., spune el rialiStii din epoca sa, ne apare tntr-o lumini qi
nrerani rdi eia{amvioliararibtailit:e,,cImarp!orpr5arne1a",sdi usbtalabtiliedaescoi
tl va comenta aceasr; afirmalie in men oriile s;lle: apa-
intre
,,Eram destul de convins de posibilitilile lnele el gi artigti cea mai desivtrgiti egalirate, nu era
pentru lnsumi qi nu un pasri$or... De alr- Iipsiti de dorinla de a fi linguqit. Vroia si domine
a fi eu
rnica republici a artelor. Renunlind (. . .) la con-
f-ef ya nd.op!? aceeagi poziqie qi fari de corrfr;r1ii slderatia pe care 1i-o di.accesul la Curte,_singurul
La formulate d. R.sto,rt cu privire ia
sii. criticile
tabloul lrnbarcarea Slintei Mayta 5i la corecririle rmperiu care-i mai rimisese era acela al arlelor
nici ;i .rl .rutoritSlii pc care incerca si gi-o rnenlini. in
pe care acesra le-a f5cut firi o jeni cu arcest domeniu; astfel, dintre arri;ri, li prefera pe
creionul alb pe plnzi,, Vien rlspturde: ..Domrule,
am. o n.remorie stragnicS; spuneli-mi ce dorili; clacX cer care I se ppairneiauinmtr-aalcsoulopufinl ctlhclaErei mergeau cu
opinia dv. il-ni convine, o voi urma; daci ciim- stricJu cite-
aur,rl.ilitatea
odari operele pentru a se conforma punct cu
p,otrivX nu' corespunde ideilor pe care nri le-arn punct indicaqiilor sale (. . .). Nrl se poate spune r:i
ffrfeonicirlu,mornal.ilumcuacell.ncidiil,ennnsupincruipeomodaetacrlcdu5ae,csrnrra;iuucIuaadcuraianncrtieea,nruvvuteoinmmiatrXoti.n"gDo.iieui oca"r.]r"ltr--.-l
nu iubed artele (. . .), dar, cercethdu-i mii atenr
corrduita constat;m ci voia si domine cu srrigni-
cie ;i ci cele mai nulre servicii pe care le-a acor-
clat artigtilor, cu exceplia ctrorva favoriji, destul
rile mele".
cie pu{ini, s-ali limitat aproape rotdeauna la
Aga autoritari curn e, doamna Geoffrin, a nigte blielei care-i erau cu iotul- supugi; ci aceste
influenll este imensi cirei servicii, chiar, erau cum,plite, ln sensul ci plitea
attt ln Franla clt gi-n srrii_
nitate (printre altele este gi intermediara regetrr"ri atit de prost tablourile pe care-i punea si le exe-
Poloniei, pe care-l convinge si cumpere tablo"urije cr:te. inclt de-abia pureau si-qi duci zilele1." Mar-
p.rotejagilor sii) este totugi mai pulin capricioasi i-nontel, nu-gi ascunde anripatia falX de acesr per-
qi nesuferiti declt ceilalli proteitori din vr,emea
' 'Cnl N. Cochin. lllmoires ittidits srtr le cotnpte de Catlus,
sa. 383 l'r:,, rh5l.
sonaj: ,,Niciodati nu mi-am dat osteneala si des- ii deschid qi inchid ugile; profiti de nevoia pe
copir cauza pentru care-i dispiScea,m; in schimb, ( irre acesta o are de ei, pentru a dispune de
eu gtiu prea bine ce nu-mi pl5cea la el. Impor- rirupul lui; se folosesc de el, li smulg pe un pre!
rlerizoriu cele mai bune iucriri; stau la pindi,
tanla pe care o acorda celor mai mici rnerite gi in scpearqteeltcor;i;eevcaalestui-lul igliuei;roilb condamni, in
celor mai nelnsemnate talente; valoarea pe care o f.irili la gi dependent;
r.rini,
atribuia migiloaselor sale cercetiri gi unor fleircuri slrlcia ca un imbold
li,nrompiuvnldcuaiedsec crealie a artistului gi indispensabil
din antichitate; felul despotic prin care uzurpa
dreptul artigtilor, favoriztnd talentele n-rediocre a scriitorului
spr-rnlnd ci daci banul s-ar uni cu talenteie gi cu
care-l lingugeau, depreciindu-i pe aceia care, nrai ninlile luminate ei n-ar mai fi nimic; defiimeazi
mindri de forlele lor, nu-i cerqeau spriiinul . . . ;,i distrug pictorul gi sculptorul care nu li se s,,r-
Flexibil cu'mirimile de care depindeau
artiqtii, l;g;i iucnldgutiigoas 1'un qi care le dispreluielre protec{ia s.ru sfatul; il
pe llngi ace$tia un credit de
care arti$tii se"temeau". rjeLnrneiataztieEai-pl rteuzrebnugrei itnEiatpelrieinrul.inseiup,.liparisnfaintuorpiloorr-;
il descurajeazi li-1 distruge linindu-l cit pot nrai
Toate acestea par si vini ln lntlmpinarea de- rruit in cruda alternativi de a-qi sacrifica geniui,
finiliei dati de acelagi Caylus amatorului de arti. r,rindria sau viitorul . . ."
Perrtru el qi pentru semenii sii un ,,amator'' tre-
buie si fie un profesional al bunului gustl la o Nelnlelegerea ia proporlii, intensificati fiind
conferinqi linut5 tn ziua de 7 septembrie 17-{8 in
,lc disprelul reciproc. Dintr-o siruagie prost defi-
f a1a Academiei regale, Caylus a avut pretenlia ,ritl se nasc tot feiul de ciocniri.
si stabileascX un fel de cod al adevXratului ama-
tor. Acesta trebuie si fie eclectic, cu alte curtinte LA TOUR
si nu manifeste nici un fel de ostracism impotriva
nici unui artist sau unei qcoli. Atent observator al (]uentilr de La Tour, solicirat din toate pirliie,
lclulat, convins fiind ci toate acestea se datoresc
naturii, si Etie si deseneze dupi modele airtice. rloar talentului siu, dar ci pentru rest e dispre-
Totala sa dezinteresare tl va obliga si nu-5i pre-
cupeleasci, ln favoarea lor, nici timpul nici banii.
\rumai astfel va fi apt si dea sfaturi artilrilor tuit, se lasi mereu pradi capriciului.
gi sX le aprecieze opera. in L755, d-na de Pompadour, dorind sI aibi un
pI)eosrtterelitstfuicl,uotbdraezmniclncaaludieilobcihceeia, mrisi plaunPdaelact,i
in decursul anilor, raporturile dintre pictori gi dar
burghezi devin mult mai anevoioase decit erau nu
cele dintre pictori qi aristocrali. Diderot. in rcse in oraq. Cum este implorat, accept; cu con-
Salonul siu din 1.767 lqi manifesti avers;unea: tlilia ca nimeni si nu-l stinjeneasci, in timpul 9e-
rlinlelor. ln prezenla ilustrului siu model, La Tour,
,,Ah! dragul meu, ce specie blestemati sinr ama- l',iri pic de jen5, tgi scoate gulerul, caliavetele,
torii X;tia! Trebuie si-1i spun despre ce e vorba
ca sl-mi u$urez sufletul gi pentru ci am prileiui. citirXmile de. la pantofi gi peruca, acoperindtr-qi
Rasa lor lncepe si dispari aici unde a vieluit c,rpul cu o bonet5. in aceastl finut5 este surprins
atita gi unde a ficut atlta riu. Oamenii ace;tia
decid firi nici o socoteali repuralia artigtiior; rlc rege, intrat pe furiq pentru a vedea progresele
l-au ficut pe Greuze si moari de foame gi de l.rortretului; La-Tour furios de un asemenea de-
durere; posedi galerii firi sI cheltuiasci un golo- ,:.rni, iqi a$az; la loc pertlca, callavetele- gi p.leaci
gan; se interpun lntre omul bogat qi artistul sirac;
llri si salute, trlntind u9a. Cu o sut; de ant mat
obligi talentul si le pliteasci proteclia acordar;; cle vreme, insolentul qi-ar fi sfirgit zilele la ga-
lere. . . La Curtea lui Ludovic al XV-lea, insi,
lumea se mulgumegte si ridi, ba ceva mai mult, .rli biirevoi si. ccrcetali cit de fotrosit,oare slnt ar-
se face totul pentru a-l aduce inapoi pe acest rcle in stat gi asu,pra citor ramuri comerciale are
influenli Acaden.ria, veli consrara ci in schimbui
original. Ciqiva gentilomi intervin. Dupi, ce se .r ioarte pu{in, rnl refer l,r bunurile produse, Re-
lasi pulin rugat, La Tour va accepta de-acunl gele obligi toate 1-latiunile Europei si-qi procure
lnainre vizkole rege,lui, ca q-i pe a1e d-l,ui de l\tla- .1in Franla obiectele c:rre sint de resortul bunului
rigny 9i ale ducelui de Choiseul.
-rltu gust".
cocHtN Cochin, contticnt de importanla aparirii petri-
nroniului artistic, sugereazi ce misuri trebuie luate
Ultimii cincizeci de ani ai \/echiului Regim rea- J)Clltru mofilent.
mintesc de cele mai frumoase zile petrecute la
curtea lui Iuliu al ll-lea. Regele, D-na de Porn- Iezuilii sint dispuqi si vindi la licitalie citeva
padour, fratele siu marchizul de l\{arigny, d-n.r
du Barry, Cochin, indeplinesc de minune, fiecare r.rblouri care impodobesc bisericile Parisului iar
in felul siu, rolul de mecena. Prim pictor al
Coroanei, Cochin este sfituitorul permanent al Cochin, lnnebunit la gindul ci regele Prusici gi
.rl Angliei sint gata si le achizilioneze pe cele rnai
regelui.
iruuroase, scrie: ,.Or, printre ele slnt clteva mi-
intr-o admirabili scrisoare adresati D-lui Ma-
rigny el vorbegte despre emolia de care sint sti- riunate qi ar fi neplicut si lc vedem pirisind
piniji confragii sii cate, gdzduili pini atunci 1r
palat, sint rugali s;-li mute ,,1a repezeali, lucru- lrranla; printre acestea existl lntr-adevir un ad-
rile de la Luvru (. . .) pricina rnutirii este prea
frumoasi, pentru a da loc Ia vreo pltngere; e nrirabil tablou de Poussin reprezenttndu-l pe Sfln-
vorba de a termina amenajarea Luvrului, ceea ce
toati lumea o doreqte, artigtii tn primul rind (. . .) tr.rl Irrangois Xavier lnviind din mo4i o tiniri
dar ci nimic nu este mai greu decit gisirea unui l'eti, 5i un \touet extrem dc pre1ios." Regele ar
1oc potrivit tnjghebirii unui atelier de sculpturi, trcbui si lc cumpere, dar ar fi mai bine s-o faci
de clnd nu se mai fac decit apartamente mici". ..iirri si pari". Ar trebui deci ca cel lnsircinat cu
onoarea supralicitaliei sI fie lnvestir cu puteri
nclimitate, pozilie foarte stinjenitoare . . .
La I februarie 1,763, el il ir-rformeazi pe Ma-
rignv ci, in conforn'ritate cu ordinele primite,
tlorrnul R6my care se ocupi cu vinzarea are or-
cliu si curxpcre in taini cele doui tablouri pentru
L,l adaugi ci binefacerile regelui ,,constituic in- l'uge .
cur.riarea pentru inflorirea arteior in Franla, fiind
motivul pentru care- artiftii de prim rang nu dau I{ir.nv vir trcbui si sc prcfaci o vreme ci el e
Jroscsorul, ,,ceea ce nu va lmpiedica si fic plitit
curs propunerilor striinilor care le oferi aventaie pe loc pcntru aceasti achizilie". Reugind si cum-
liureireVot:urbeltocuul lui Poussin cu 3 8OO livre ;i pe al
mai mari (. . .) Permiteli-mi, Don'rnule, si nlr va
indurerez acegti artigti care ne stnt cu tot sufletul 560, R6mv primi, drept recom-
pensi pcntru abilitatea gi zelul siu, o grarificatrie
devotali. Artele slnt departamentul cel mai ilustru ,le oOO livre.
al ministerului nostru, acela a cirui gestiunc v.I in epoca in care nu existi burse de stat
corrstitni, singuri, intre'aga glorie pe care o vetri
obline ln acest mare domeniu. Nobila cheltuialrtr pentru studenli, case de aiutor, asiguriri de boali,
pe care Regele o face in favoarea artigtilor alci- pcnsii de bltrinele, ele slnt lnlocuire pe cit posi-
tuiegte o parte din gloria domniei sale. Poate ci l,il $i lntr-o manieri pe care ast5zi am considera-o
acest lucru il va costa pe Regc ceva trai mult prrtronali, de subvenjiile regale. Superinrendentul
decit prevXzuse inigial; dar, Domrrule, dacir dv. J,],,, srru Primul pictor al Curlii semnaleazl regelui ca-
:il';il;;i ;zi'r-'l;sn;ziaim.i"#u;-riosd.i"v):t.1ip;"ci;sis-t"":lceri';o'-in;rii*;uH'^]eab^i,iu.;i5lpri"""'li..otes;Jt-rSere;ip^tir",'fvrteetc"d,our#a'Jiiiniftl-;iae:^'+iesiic"rmirdir;islc''J"orodi'fp-:l;+io.ci"i;;e*-iuii;ct*i.i"eiei.ao;cs.";i';rm'co,i;l;iena"V"r;'"iqr,,e""o:al;isDio.ltnfmIn"errnnap:,."a'#.r".airierns;eaa";etvsrtteruicFle"ee".su*;ti.t;"ido,ectnrRc.1rrrm,aincd;.'miaa"eil,ie'-ttr.g-aaie"tn',etiioo"?nDo.-rdbu.;up""e"r".q..ermi;r1eptadooc"..d-i"ioi;-ilTio"iinn'ae'n.ie,-t*fEa'-aip-.-mp"pdtttu;e"zl""it"'le;sf'ur,ui',E.r"ug-iC.'$"vl."'rrii;,ioruA"ilg"mid'";io;tiiuo"e-i;"'ior"tiilottj^c;Tbl*g-a-e"rsini"lit"icV"eo"eeia*r;t-ut',"";tb;:lhe-'d,i'a,io,"ese-i-tdntltltluedvsit"iibaaIt"",'*ni'frlnaeoiua"-"iiia'nei;i9eco-z6-ealelturu;vircgqti"a;otlit'iilrpotleipredl'e'aciclitiaet:"td"idn.itdritisviiI'dahb"i:ta'aclnio""cuiiecooetrl'oncieauunuunuiriii'tqb"tt-ma6oil;aetri"to'lronfuugiec*suatpt'syoiceiipqpinlrecuta"rav1dpce.letlrlursfagaiai'i.€doip.psttvrii1mooli)iele"ieett'rc.cenqs1re'tr.pdasa-ii-Scga"snleseitlat5tcrtdepctt'urroaiocr-e;"-nnoielAnaiTiCatiisinuearttemlcsrerepiuuii,lrzapt-Xarset"eiu'ae'qeerl'e'rilctodc-cztt'd.-edeinein]td5fvrazn*leras1eopiflnueaellr9iAte6ridcouenuluicu(trrerecsaeluisiupatiualo'mgvitt;saamnfii'ens1e1aaal'.idtciMiptf'cqliiioudaaclbuulucVrsiatmaepnitiaurucau"iiansrnrarcfina6unetnl9enriprinzb1'u-icleciii-.ee:picl-ttiilc5olu'et-n'i-r'esr-i-ciriduett in iocul rnedaliilor de aur gi de argint, care nu
,'t..rr decit la sfirgitul secolului ai XVIII-lea, re-
;""bi:l;';ff;;;';;.;u;;i""a"t"*i"'Ciitoocrhin' Dl' Marignv contra-
a?md;t;r"e.at.I'Snil.is*dautit".e"ro,t^eaiencs"tzr.a"tSiaintr..reettteent-ni^tcrdd,-o,eiuunnanpntttPeueroaanlaJ"rtlzaL|tdrieuulc-'atedliduoredebitegqnd"eiPe"a'elebusubrcittuL'eemtnrataeetiintudR'eniaaunovaerePp'araepelrculicolsnamt'ooAporuecr'tndercsasiu.et- l.'lc distribuie monede de aur. Procedeu care ser-
ir-r bani. ,rrini foarte mult cu sistemul nostru numit de
.uLrvenIie".
in iulie L752 Lepici6 ii scrie lui Vendilres:
I .rri si-i mai numesc, Domnule, pe cei care n-au
l,rirlit inci binefacerile regelui, iati, cred, lista
, cior mai merituogi: dl. Colin de \':rmont este
irr fruntea profesorilor; el este in sluiba Academiei
,lc douizeci gi noui de ani, servind-o cu sirguinli
,i pricepere; lndriznesc chiar si spun ci, degi n-a
, rrut niciodati nimic, asta nu insearnni ci n-a
,rr-ut nevoie. Acordlndu-i ur-r mic aiutor ii veti
l.rce un mare binc. Dl. Chardin, ir-rdicat de ase-
incnes pentru talentele sale cit gi pentru integri-
r'l.rlreirir s.r, se af ii ir-r aceeagi situalie. Dl. de La
o meriti cu prisosinl;. Dl. Nattier
este o
lirsoani foarte iscusitS, a lucrat mult pentnr
\ urtc, dar cred ci o duce destul de bine".
I XODUL
I n scl-rimbul acestor binefaceri superinter.rdentul trrc
r,rctenlitr si exercite o supraveghere adcsea chili-
',,.,1',rri. Pini la sflrpitul \'echiuiui Regim el line
,,eLrteala rnigcXrii artigtilor francezi; acadcmicienii
ir pot absentrr firi si fi oblinut in pre,rlabil r"rn
, , ''rcediu oficial. Pe tot parcursul secolului ,rl
\\ Il-lca, p-iri-nr iEularoRpeavfoilruiliei,ntneicrvieonlciaonastrrhuictelicc.l.inlottr
.
executi
rr.rncezi. Angajali iiteodati penlru- mulli ani, ei
, rebuie sI piezinre superintendentului beleartelor
iiirr persoJnelor carc-i insolesc. Cici aceqtia
iu ei nu nuuai familiile, dar adesea un l.niE-i
.'.ltrc
rrcr cortegiu de ajutoare li servitori.^In 171'6
,rhitectul i.e Blond, invitat de 1ar, face doui
,.re, prima alcituiti de cci,care-.p1eaci pe uscat
,,priride: solicitantul, solia lui' fiul sIu.in virstl
,.';nr. ani, ut. desenator, virul 1ui Le Blond, fata
'rin casi, doi lachei, un mecanic (specialist tn ma-
ini hidiaulice), utr ttmplar. Grupul care cXlito-
re)te pe mare se contpunc din sculptctrul Pineau in care continu; si doreasci si vadi numitele
gi nevista iui, cumnata, soacra, doi toverigi sculp- c,oiecte, va rrebui si vini la Salon dupi exemplul
torr, nouasprezece meqtegugari; cioplitor ln piatr:i,
zidar, dulgher, licitug, diltuitor, orfevru, munci- tuturor supugilor regatului.
tor t'-rrnitor, gridinar gi noui tapileri de inalti
cl.rsi. Peste trei ani, Le Blond, angaiat cu 20 COO in aiunul Revoluliei, suveranii er-rropeni gi mem-
livre, uroare la Saint-Petersburg dupi ce construisc irrii familiei lor slnt constrlngi si f acir cotnenzi
rri'odeste, care sir-rt destinare cie aci inrlinte inr-
logltirii patrimoniului nalional.
castelul 9i intocmise planul gri.dinilor ciin Peter-
hof, dupi
modelul cilor de la Vcrsaillcs. MECENATUL REVOLUTIONAR
Pentru a lmpiedica expatrierea celor mai abili Situalia pictorilor francezi in timpul anilor revc,-
meptegugari fr{ncezi, firi speranqi de tntoarcere,
autorizaliile sint limitate. La 7 aprllie L756, luriei o piefigureazi, pastrind. proportiile, pe aceeil
Tocqu6 este autorizat si stea optsprezec€ luni ln ilr c"1rc o vor cunoiqte artigtii de-a lungul in-
Rusia, unde este invitat si faci portretul lmpiri- iregului secol al XIX-lea. Ruptura brutalS care
tesei, dar, ,. dupir acest interval, li ordonim si se l;roduce in Franla tnceptnd din 1,789 relie-
se intoarci ln Frania pentru executarea lucririlor existente deiigur ln stare latenti,
pe care Ilegele ar plltca sX i le comande". teez,i probleme
clar care fuseseri mascate plni atunci de ordinel
Daci unuia dintre acegtia ii este clor de 1arir, srabiliti qi de tradilii. O dati cu disparilia ac9!-
superintendentul se gribe;te si-i uqureze intoar- t:i ordini, insigi existenla arti$tilor pare si fie
lcc'[oeanirctirag:rni'nrr-e:l,1n.itanodrairr.iczAenrreihi sintce-recslteiutlsrrlGreForrnacdniogaud.ivnN-iuinumscvrieiesliirInultii pusi in dis.cugie. Uluigi, ei constati ci nimic nu
iut.s. prerrizut pentru a se adapta la o situalie
nor-ri. Din clipa ln care regele, principii, burghezii
dineteloncdbeinnteu,l,ae;triuinl ddincuAmngsltiaaunlutt-cmr,i'rprirlcic;i;itc"r.ispSuunpcclrc boqaii care-i- hrlniseri plni atunci sir-rt tgchif,
exiiali sau ascun$i in spitele po4ilor proprictili-
cu ;iretenie: ,,Nu mi opun, Dorr-rnule, la reintoar- 1or lor, ctnd rizboiul 6ate la uqi iar moneda sc
in patrie, de vret-uc cc aerlti cf uienvcallioornizaesacziin-tr-ucot.mt ecrilrucluaitrteinlocrhcisares,epvineidactudnicni-,
cererr dumneavo,astri
de ,rcolo r-ru vi priegte. . ."
tr-t-, dati b'locat. Se pur-re irttrebarea:.Irt;, pell-
Pini 1a Revo] ulie, Suver:rnul dispunc dupi bu- tru cine? art;, pentru ce?
nul siu plac de operele artiqtilor Academiei Fran- Chiar cle la inceputr,rl noii ere, Rcpbiica ili di
seam,-r de obligaliile care-i revin in privinlrr,rr-
ceze \a Roma. Vendilres ii scrie lui Covpel, 1a
6 nrartie 1.752: ,,v5" trimit lista celor doulsprezece
tablouri pe care regele, din amabilitate le-a diruit tcl or.
Episcopului din Meaux". ,\dur-ririle revolulionare, ala culn se va lntirnpla
Regele, gestionarul patrimoniului artistic, nu irrai rirziu sub Comun5 gi tn Rusia in 1'9t7, se
stricir-riesc adesea ca, inainte de orice, si ,,prote-
face deosebire tntre ceea ce li aparline regatului
jeze artele".
gi ceea ce constituie proprietatea sa personali.
,\dunarca coltstituant; $i, mai tirzir,r, Conven-
Din scrisorile scrise de Gabriel, la 24 septembrie qia se striduiesc si dea de lucru artigtilor, lntre-
1765, gi de Cochin, la 30 septembrie, reiese ci del- 1,e,Sdoeccoieratirleiiaadritveelorsre",lofroenddiafictiiiilpiub1l7ic8e9-,
391 buinglndu-i
finul, dornic si admire cele mai frurroase piese epugnfdrairn-rcciirbcuulcaalitea.oCna'rpieitdaeh-lrcl tai-ulcnitiutint
expuse la Salon, roagi firi n-rulte ocoliquri ca .Prrreeg'ideedeinateslei
ele si-i fie aduse la Versailles. Aceqti domni ii vor v.1loare de
cornunica in mod respectos delfinului ci, ln cazul
astfel va trebui si serveasc; la achiziiionarea ope- in contradiclie cu morala, cu bunele moravuri pi
relor artigtilor ln viagi. Plnzele vor fi atribuite cu simlui icniviecx;trnaur,tsaegvaanta, dcmomiteiccasaawrtefrlievot'rliwtamtoea"se.1
s,1 cadd
acliorrarilor prin tragere la sorgi. Drn 1791,,40 OCC Dar existenla unei arte oficiale tnchinatl exal-
de franci slnt scogi din bugetul public pentru a fi
tirii virtujilor eterne este 1n dezacord cu gusturile
pugi la dispozipia pictorilor nevoiaEi care expun 1.r noii societiqi. AceastX ,,mare arti" care trebuie
Salon, iar numele celor mai de seami artiqti vor nrenlinuti este ln cele din urmi prima victimi
a F,evolujiei. Apreciati de cltre oamenii cultivali
fi citate cu ocazia palmaresului naiional de pe
Champ-de-Mars. de mai tnainte, ea este expresia unei culturi pe
Republica, moqtenitoarea obligagiilor regalitXgii, catre de disparigie, bazatd pe studiul qi glorificarea
decide s5-Ei ia ln sarcin5 comenzile in curs de autorilor antici; alegoriile,..aluziile mitoiogic^e nu-i
m:ai impresroneazd. pe noii amatori, care stnt tn
executare, ficute de citre Vechiul Regim. In 1,793,
unul dinrre deputagi dupi ce s-a-. mirat cX David cauxarea unui anumit realism sentimental gi mora-
nu primige nimic pentru tablourile sale Brwtws Ei dlizraut,orp.rlenfelor5cubl iftaiplitielelorcdoentaermmpeoaralenelu, itnAlelxoacnu-l
scenelor Olimpului, preferi scenele de moravuri,
Jjiuerid,mceinrtewgl uHvoerranpuilluoir,sciosmeanadchatitetndaeintaecaeaRsetvi odlua-- in iocul ..marelui gen" tablouri ,.de gen".
torie. Pictorul rispunde cu dibXcie: ,,Daci naliu- Greuze scrie tn U96 lui Prud'hon: ,,Familie Ei
nea crede c5-mi datoreazi" o indemnizalie doresc talen,t, e tot ce-ti trebuie ca s; mori de foame.
ca acegti bani si fie tntrebuinlali penrru ajuro- Cexeisrotisnt imc'iatDi aurmenteazleenutr,anl,icasi tdizria, coil,nndicniuremgae,i
rarea viduvelor gi copiilor acelora care mor pen-
tru ap;rarea libertSgii".
Judecitorii tribunalelor Salvirii publice, dupi nici curte, nici siraci, nici bogaii? Eu, cel care
exemplul suveranilor de odinioarS, vor si fie l:r vi vorbegte, gtigi bine ci slnt un pictor la fel de
fel de cumsecade cu ace$ri oameni ieqigi din co-
mun care sint artigrii. Daci unii dintre ei sint rrare ca oricare altul, priviii manqetele mele; sint
de danteli, dar ln zdrenle!"
urmXrili pentru delict de opinii, sancliunile sinr
Lsemenea lui Greuze' majoritatea pictorilor re-
blinde. sfauefrigzceiosanilvimseeretanedt"aat.rpiete1dz"einenaco.aiiSremecoadtqpetu,igcsial uaabtnuiaunccrielutsqisesIfcancsuii
AdunXrile care se succed din l79O pin5 ia Con-
sulat apetreazi" la arti$ti, afa cum o ficeau gi
regii mai lnainte; tot ei slnr cei care organizeazS.
marile manifestalii populare Ei impodobesc moari de foame. Prud'hon deseneazX antete de
edifi- facturi, prospecte sau viniete comerciale. Cei care
ciile publice. Membrii Adunirii nagionale
qi ai nLr pot, sau nu vor si se adapteze stnt sort'igi
Convenliei se vor protectorii artelor; dupi ce-au
aacefsitedopraorbolempoed, oeai cboi nacheiddicfici iuarluteileso,c,diael-, dinis-pmieigzuelruiei ;gpi irnimdifuelrelnnle1i.80G5re, uazle,dFori-leagaonlnard18m0o6;r
dezb5tut usBcrirodruruen"c"r'h;a'e1leir,oi,,V,rsiamlpnnritepLi'i'cotglodoene,sacdi5ldies,eicilrveiapeloicplhiciiiaiqsiAifseictimeanmdudeluimiallitoliio,nr qrtsiirtdnidnteedcoluuninn--
parte de
se afli chiar la bazel.e lui, consti'tuind prima, cea
mai irezistibilA i cea mai binefdc\toire, d,intre
raate puterile sale. El,e in,sufl5 gustul ordinii qi al
binelui, contribuind la prosperiratea nationali li
procurlnd siracilor o proprietate comwnd, care face ,,viciu ciudat" care face ,,ruginea nagiunii"'
ca patria si le fie mai dragi. Ele trebuie deci si
fie lncurajate cu condilia, totugi, si ofere lecgii
de virtute. Nu se mai admite nimic care si fie 1 Citar in l. Benoit, I'art ftancais sous la Ripolution et
J93 i'{:.ttrpire, Paris, I-. }I., May' 1897.
NAPCLTCN GENERAL AL ARTELOR srosimea materialului era pe jumitate inferioari
Ilor-raparte, devenind Napoleon, se videgte un celei anunlate.
rnccena, dar un mecena atent, dublat de un gerant Pictura subiecteior istorice care, o dati cu Da-
grijuliu al avutului nalional. Sub domnia sa, arta vid, ia un nou avlnt, se vrea mai intli simbolul
patriotismului. Nu e declt un pas tntre- simbolis-
devine un lucru necesar, dar se pare ci v,is- mul politic al republicii romane qi glorificarea iui
tiernicii lEi deschid casele de bani cu destul de \apoleon in calitarea sa de nou Cezat.
mare greutate. impiratul tnlelege sI fixeze ono- in 1806, Napoleon declari la Academie: ,,Apre-
rariile pictorilor sii: pentru tablourile cu subiect ciez lucririle voastre, ele tind si lumineze popo-
istoric (5 mX3 m) prequl e fixat la 12000 de ru1 qi contribuie la gloria coroanei. Vi pu-te1i bizui
franci; existl lnsi citeva excepjii: pentru Ciumasii
din Jat't'a Gros lncaseazi 15629 franci. David pe proteclia mea". La 27 manie al aceluiagi en,
primegte 55 OOO de franci pentru Incoronarea qi Lerard prime$te notificarea urtui decret impe-
riaI care suna astfel: ,'...(imparatul) ordonX,
52OOO pdeentmruar/we rldinmuinttiwel.sPterefpixual tpolartr2e3te0lo0r0imde- ca mai mqrualteltefaepvteen-imdeenatremgelodriionauseltimdian
Domnule, precum
periale campanle,
franci. Copiile destinate prefecturilor qi primXrii-
1or vor fi plitite de la 3 0OO la 3 500 franci. c"ri"r" mifitari 9i'din domnia Maiestilii sale si
l:ie pictate. impiratul v-a ales pe dumneavoastri
Isabey primeqte de la 500 plni la 600 franci pen- p..,it,, pictarea tabloului {eprezentind Atacul. qir-
tru miniaturile cu efigia suveranului. DacX pentru iilor imperiale; pe g"teunneararliulo[ rR, appeppprirnetzrternl tRinedpnimier-
sute de piizonieri nobili din
portretul lui Pius al VII-lea David primegte paratului drapelele
10 OOO de franci, portretele in picioare ale mare- i,iilr-rndi" mult ie opt fixat pentru aceasti lucrare,
qalilor qi miniqtrilor slnt evaluate la 4 000 de rusi. Pretul
care trelluie executat; in proporiia de trei metri
franci. ln sflrEit baremul pentru tablourile de anec- si trei decimetri inllgime pe patru sau clncl metrr
dote este fixat de la 1 500 pini la 4 0OO de franci" i"ti-.. este de mii dc franci, din carc
iumitate va fi doulsprezeCe bugetul anului curs,
dupX dimensiuni. ln
plldii din
Comenzile sint lntovirigite de indicalii precise: iar cealalti din tugetul anului.1807. Intenlia Ma-
iestilii Sale, Domrlule, este ca acest tablou des-
iconografia ca gi termenul livririi slnt specificate-
in anul al V-lea, generalul Bonaparte se vXdegte tinat galeriei de la Tuileries, si fie ficut pentru
deja ,,un om grXbit". Delacroix poveste$te ci, pen- Expozilia Salonului, fixati la 1'5 august 1808' Ma-
tru a-i da posibilitatea lui Gros ,,si fixeze pentru csi.irsifir"iirtl.iea,'mSsaoi tiafvieede^pcclaoreuntzsaiitbdiecleara,alinruitn-igqaiipivlcoiarpreef,inlttaeruramcluiencaartdirailluet-i
pe care GuvernXmtntul intenlioneazi si 1e co-
ctteva clipe a,cest model insesiz,abil, D-na Bona-
mandc ulterior".
parte ll lua pe genunchii ei, oferindu-l astfel aten-
liei pline de rlvni a tlnXrului pictor".
Napoleon I, nu numai ci verifica minulios
rnemoriile, dar rnai mult, profita de vizitele ficute Astfel, tmpiratul igi rezervi dreptul de a hotiri
soarta arti;tilor a$a cum o face 9i cu aceea a sol-
pe $antiere pentru a inspecta calitatea rnateriale-
dalilor sii. Artistul care ,,firi motive plauzibile
1or. Parcurglnd un teren acoperit cu dale de mar- nu-.gi va. fi terminat la timp lucrarea" nu va
mori, el b5tu cu piciorul gi apoi cu bastonul: ilrJl prrmr comenzl.
mirat de rezonant;, trimise ln grabi dupi un
muncitor, pe care il puse si desfaci una din pietre. r95 Artigtii sint caporalizali. Clnd, la 22 i.iocftaocmebirnie-
E greu de lnchipuit furia sa cind a constatat ci 18OZ lmpiratul inaugureazi Salonul,
el
clm;osIt.on;.ria;uiiarilrpi'rneui?inrfra;oa;stu.epvaLitc;rloual;ideuir,t,n-ieu-lt"ria,'rp.La'po.rfoe.iiarr.rigpnsr'lixtlule.crtnaescleaLebaci-pee,lalordgttooaupreipuancrilonvo.ieanenriNeorbdafzsearaeeuelrrqtevsauoamcozln9'slidoiiuPcaepociaereaearGpnn;rrdtcttrrirdinoeuusuadst,ooare'obi-ps;gPpiiplcuiceIrelItsaet\olic.hmr'roruiartuaaeaaii--l--' MEDIOCRITATEA
na artistului. Dupi ciderea imperiului, situagia sociali gi iirran-
lmolratul, porle pclltrrl c<r se simtc urt plrrerlit ciari a artigtilor este dramatici. Cea rnai rlrare
mai mare d.iit inrinta;u} siu Carol Quintui, nr-r parte trebuie si agtepte bunivoinga regimurilor care
,uoo.,i f amiliariritile' >i cind tntr-o dimineat;' se succed plni la Napoleon al III-iea; viitorii a-
matori gi protectori, cu citeva exceplii, sint inci
ia'Malmaison, Isabey se apropie pe nesimlite cXe ucenici la ,,Chat qui peiore" sar.r birieli de curse la
Napoleon sirindu-i tn spinare, chipurile ca si-i ,.cionrnii Nucingen".
f".3 o plXcuti surprizi, fi-npiratul ll gratifici cr'r
aceu privire verde gi glaciali, care-i ficea si ir.rtre Dupi peripeliile cirre lntov5rSgcsc achizilior.r.rre i
sub pimlltt p. g.n..ulii de corp de armati' tabloului Pluta ne plrtem da seama de srarea cie
A,limat mai rnult de raliune decit de patimi' spirit care domnegte la Paris in sferele ofici:rle.
Napoleon este, cu toate defectele sale, un adevlrat
*.i.nu. Cind, in 1806, decide construirea a patru La 2 februarie 1.822, d1. de Forbin, directorul
arcuri de triun-rf, o face atlt pelltrtl celebrarea ar- Muzeelor, li scrie d-lui de Lauriston, urinisrrul
scle cit qi pentru aiimentarea sculpturii Casei regale: ,,Monsenioare, este de datori;r ure,r
matelor
timp de douizeci de ani. NIai mult, ordoni si se s5-i propun E.xcelenlei Voastre cumpirarerr ta'blo-
aloce dit-t buget suma de ,,cinci sute de rnii de ului d-lui Gdricault reprezentlnd naufregiui IIedr-r,
franci pentru lucririle ce trebuiesc flcute 1a Fan- zer...lucrare care a obtrinut mult succes pe li;rgi
theon a.rul acesta". Pentru cupola edificiului, Gros
primegte ordine Ei contraordine. Cum este lnvinuit artigtii din Franla 9i ln ochii intregului puhlj6
il-gi pi.rd. timpul, acesta cere spriiinul- ministru- din Anglia, Acest tablou s-a reinrors 1a Paris, pen-
lui. -Binevoili a-mi acorda prin solicitudinea
tru ci autorul doreEte ca el s!. rimini in Fralrua,
d-voastri, sprijinul de care am nevoie 9i lini5te'e gi pentru a facilita realizarea acestei dorinti ei
necesar; deiiniti"irii muncii pe care o intreprind' rr vrea s5-l cedeze guvernului cu prcqul de 6 C3l
DacX acestea imi vor lipsi, cu tot zelul depus, r'oi de franci gi ar consimli chiar sI primeasc5 junri-
fi obligat si mi intorc la portrete, tristi resursi tate din sum5, din bugetul anului 1822, iar resti-rl
a artei noastre Ei obstacol tn calea artigtilor chc- din cel al anului 1821. Lucraree este de rnari cii-
mati pentru lucriri mai nobile"' mensiuni qi l-a costat pe Di. G6ricauit mult tinrl-,,
studii lndelungate gi bani; respingere:r unei cereri
Danid, plictisit de tntlrzierea cu care este ptrarit
td,a,etbeTl-oaeuizrpiauIutnerca^o-rcor(aertqdatereipasruasbiinVVcewichldtiuiunrlii1R)8ed0g6i impal"ai'ntaElelmlengaueril\oc:ari caetipt li.odneajupseteacqeisat toimt dceh. emmoadtessteI f-apoc,iatceeacImla-ai rmaoree
obtine satisfaqie declt ln 1810.
onoare qcolii franceze".
La 27 mai 1823, o noui scrisoare: ,,D1. Giri-
cault este foarte descurajat constarlnd ci tabl.rul
sIu pe care l-a propus acum doi ar-ri la pre1ul cle
5 000 sau 6 0OO de franci este dat uitirii; aceasr;
sumi cu care se plitegte astlzi un rnic tablou ctre
gen (.. .) s-ar putea lua din casa N{uzeului care ir
recupera-o tn perioada 1824-1825. Lucrarea ar
putea fi plasati la Versailles qi toli artiqtii ar apia-
uda aceasti achizijis" .t
1 In ceie din urrni tabloul va fi acl-rizilionat dc L:v:-u
pentiu 6001 franci in 1824. un an .dnpi moartea lul'
395 Gdric:rrrlr. dupi mrrlre dcrncrsuri
$l perrpelrl.
Dispreguind operele tinerilor pictori romantici, conranda decoririi murale a bibliotecii din s;rlonul
guvernul lui Ludovic al XVIII-lea se grabegte. si Rege]ug, a bibliotecii Palatului Bourbon gi a ,,Ca-
ioldeze comenziie ficute de Ludovic al XVI-lea.
merei Pairil,or".
Artigtii din provincie slnt adesea mai pulin nc-
{ericili declt confragii lor parizieni. Fapt nou: asis- Transformarea p;rlatului Versailles tntr-un mu-
zeu consacrat, conform inscripliei de pe frontis-
tirn la na$terea unui mecenat provincial gi semi- piciu, ,,gloriei llranlei" cste ror opera lui I-uclovic-
oficial; departamentele, primiriile, socotesc ci e rilip.
de datoria-lor s; tncurajeze artele frumoase. Cha- c1. lp4ue,ceesnteatcuol,narrtaarceutmiciiil
pus gi-a ficut studiile cu o renti anuali' de 2Aa concepeau odinioari prin-
de franci votat; de consiliul general al departa- noii socierilii negustoie;ti;
in secolul XIX-lea nu mai intllnim oameni de ie-
iul lui Caylus fn srare sX. spuni unui tinlr artist:
mentului Seine-et-Marne. ,,Debuturile sint grele la Ilaris; daci din inrim-
in 1846, se pot numira mai mult de cir-rcizcci
de gcoli de arii subvenlionate de departamentc- plare ai nevoie de bani, punga mea l1i sti la dis-
in schimb, la Paris, pictorii igi dau seama ci pozilie gi te rog si vii la mine cu aceeagi u;urinli
supravieluirea lor depinde de bunavoinla burghc- cu care te-ai duce la taril d-tale, daci ar fi la
ziei. Dac; gusturile n-au evoluat intotdeauna in Paris !"
sensul cel *1i br.tt"t, dragostea pentru picturi e m'faa-i d.eDceitslingurL,7l7n0,1d83a0r pictorii slnt mai independenli
lnare ca niciodati. Lumea di la Salon. s-a sfirgir cu acea bunivoinli
nivali
numeroase ca oricind, chiar prea fsatimliuld_eatocaerie,cecucualtciveaaud,i,sFpruomniobsiluitla",tecainreduclJgnesntit-i
blourile slnt mai tuia o reguli la protectorii dinaintea Revoluliei.
pirerea unora care ar vrea ca
numeroase, dupi
arta si fie apJnaiul unei e'lite. Achiziliile Statului,
tncetinite un timp, cresc ln importanli daci nu
ln calitate, de la un Salon la altul. Burghezii secolului al XIX-iea se pretind lndri-
mgoeslerilei sdteet.icperoigirepsa,siionnseeatzadl,i de noutifi, dar
in octombrie 1831, Ludovic-Filip, probabil din mai pulin decit proble-
nnotive politice, cumpiri pentru suma de 3000 de pe acei
gurS-casci din Parisul secoleloi trecure. iri locul
franci ,,nu firi si se tocmeasci ca pentru un co$ clientelei aristocratice care avea cel pulin meritr.rl
a$a cum tl arati rCimarlniceatwdruap-i Li- cultivirii bunului gust, Daumier sau- Henri l{orr-
bdeertmateerae"lu-i Delacroix.
Tabloul accce nier. denigratorii lurnii noi, li il-rfSliqeazi pe nma-
torii timpului. lor ca. pe nigte persor-raje dezgusti-
ascuns cu griji plni ce Delacroix 11 reia.
toare. Oare din pricrna aceasta aveau artigrii idei
Eforturile superintendenlei Bele-Artelor sub mo-
nirrhia din iulie slnt totugi dintre cele mai onors- ,. reac!i.onare" ?.
bile daci ne luXm dupi cifra de 6 600 OO0 dc Preferlnd o oarecare servirure socialS in locul
franci consacrali atlt ichiziliei, clt ;i restauririi nesiguranlei economice, cea mai lnare parte re-
picturilor Ei a sculpturilor. grcti Vechiul Regim. Tiipffer lqi
dupi, scex-pdruimc,i-nceosptaiclgiital
trIontalivet, il-rtr-o lucrare intitulati Lista civild trecut: ,,Se zice ci regii
a lui Lwcloz.tic-Filip, asiguri ci regele ln cursul
clomniei sale a n.oid"t mii mult de o mie de rneda- Consumau mult qi erau buni platnici. Din asta noi
lii de aur qi a cheltuit mai mult de unsprezece mi- n-avem declt de cpaiererdturti.ia$ilaarCisutortcera, jaiarisdtoisipraalriea;
vorbesc de aceea
lioar-re pentru incurajarea pictorilor. iubitoare de fast r;i de mirelie, cultivlnd artele in
Poate ci pentru a se fcri si nu fie considerat care lqi ciuta plScerile gi strilucirea. in privinla
.,un mic. buighez", Ludovic-Filip este tnul dintre celeilalte, a aristocrajiei burgheze, de bursi, vreau
sr,rveranii care se intereseazi cel mai mult de artilti. si spun, care-Ei cauti strllucirea in casa de bani
La recomandalia sa personali Delacroix primegte (. . .) "" nu face afaceri ln sectorul artelor fru-
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Rheims, Maurice - Viata de artist
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search