Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

IIAO TTAPXOT l) ur RH

BIOI NAPAAAHAO I VIETI PARALELE

1 VOL. V

:{ Traducete, notite introductive Fi note

{i,l{ dr: prof. univ. dr. docent N. I. BARBU

q)

EDITURA $TIINTIF'ICA

BUCURE$Tr 1971

PHOCION

NOTITA INTRODUCTTVA

:rir,lf.,iti't"tt1ttti.rttttaitu.Pl^rcrPy.cteajedi:a.e_l,t,etrr.clcan,dlyusi,eatndertic;j,rul,.iui-tuolAccolrcuiinineoiralooielitrfetne,rbuirFiastugsepdrpitnenarfelieiianirdeepugrgurpdouauir;taniltrciu,r.oLnzpuopprJdlirlrIdudn;iu.eouIli,drdp-eiIcIiaah_[me,peinsut.alaooel.aitei.n,rttndsdeietsrmutuirencfissditeagtertcgIei;r,riaieanai.lmtedstcm.eaaueddtMigm,rirlmudntuaaie,iiruplemic.ires;itoeeaidattoda.crnuts.itit.eotAcoaurdainettlcufeeemiedeinf",.ielreneuA{nrudieeienitJi_pgen.tileeUaan,pm,;osmaorloeciti"aarniintiisrttii__eeucd"i.i
ltit'titn\.'nritcrrze{idterie.pnt,s-a.nt(;eItci,:rnpooi$Ppoldn(ihet2l.iittcoor;iaccdlcii.ddi,itotli,icusncepa-p,{a,oitialdcsceitaidzbdcrrbciteeuluai,tiorroiiinedndrod.ieecereJaeerir.b&umtdpirslni,drbpepte,euoe{bclt,raorcuazip,uusudeFi,,rnDpiee1tteiidrdrpmua".ta"uoatEtarsnruzpti{hilaedsaeeta.reenailueigpe,taesotc,d.reloeiiottncnoai,.eor"crirvg"eaope,ratrrautelqle_uAa_a

, 1 L orioasei. c etiifi,.

iir':iI\.t.ulurnIeiLaarFicadscr.aIocieeteedtuznda.n.isou,ltssriunaeiiclilidlecseooc"etipae,od,eurmr'decrliiaartandtncuirtetaaadccrct.eaeedurllaiera-pserateeoadtad:iisitntrradaeeumrelcguuipitmradatoreadin,pct.mdpedoea,aectdtaAlurrrotateeetbeieiaaatiian[rtl,odiuhatfrddopecs,afctreai-adiialtlo.isao,snupptaremciree;dgou_irni,,mdlttLa,pprebtuumoorailish,utociEtpibaiefnnucritaluati.bdt't!dmu,laiiit$te{u_oai,ian-.sii
Demosthenes, care, de multe ori, in pasionotele ,itu dir_

L'ursu,ri, menite sd infldcd,reze pe atenieni, o aDut accen_

tele bdtdliei desgserate.

Ir N' I' BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ PHOCION

u'crs',tt3r''lare,tee6i'LPim,ml5srwliul1LoL,mtii6oiiut'trchh4"i.t,lnaaei,:udio*ibaoloiercnigisClaueo.lssobdasDJor-uribitaraigcaea;aaaf"nnf*a[{at-nieidunet'ioa,"scsllu-'lt;iicis'oa'siiiuig.ta"r'triitZimraa-ia'ai;'ttii|t'e""pnttr"aiigicAiugt-Jr'itp,d"4"'td0c",ii7dIg?2'an"pii'1e"iitro1'4'"o'tipiyioe0i"as-rn9t1r.rezei?pee;'nci'u"rip:eI.t.-peer:im're't*h-'[nin*,ien!Li'tan'me'iatoaP'areoanaandsrtrcturer-deueiial!'"lsinl-'l3'q[Nbs3loi7cu'e5oiu6'hnf-7igdnm'a1I'deu'Id5bcnntpr0ironua'r,ipragitea'aaairsnircnrnt''psLauuuAi(o;eun-rlil'i ntoat"tea lui Alerandru, grecii s-au reuoltat, dar Phociotz
(mdtAnaaLicte3i'olleetuo3le"coreene8ra'clnnZc,rt,uaantaaeuiiPictet,,unaarelhC.ianuaeZdioSehisioc,'fc'erapPdiirTu'PClnrrohsicuoethnuieorunnoitoinnconceteiccitarueSa(grrpiLuoosonsdimontc,ne,'ura"d"ttgto"otvpi;eiot"i"rdiauil'''ii"'"cii"itoi"iii;d;iJlo,:e:iiii-eairn;i't;"i"'i'ine'i-*ulno;"'soii:;int9-""ot'*;c6i9-,'t;hlisiuiai"tati'io7ttiadip--"iFlDcdu"i'sto1otgi'aeLtael9iteidnar1rtqpsnelt'acmt^Bafuid\aecidrs:yb'ir-re:'-ez;irJia-toannzietianann.of:idBnzrion.ssin'en#t'uutZeiitrnroosgz'utueHztseenoetldiucitarn.'a'ddueecdftPb':aie-tueFomta#ihilt'nL'olrop,aidias'pdnI3cadznt7iuiei'tnbCoa1r"eno.uunlhr-t2baCnzde'usefnaeunpa#irionnoruc$ttrrae-;ddi-ilt-'i tt-a putut fi de prea mare folos, cdci flota du;manilor
sacbJi.tdoIian.nnnccd,euorridetru,.auelnup;eHiitcibnuraerirlmogpi"eatoosoto't"*seiriia"iiIin'lriui"'"iiiiti"tP''"-phnoi-*icuioiiotpnDosenlzomesso-'o,cs.ti.nhnoedr-naa'etsd-sfoososiztuIcaondpnizctiuuti'tld'mecPddshpc' oariner- t.re c'u mult mai I:uternicd.

,,ttttur'tiln:'dap.asouttztraeia,tttia,esacdqe.s,ssatdaeelpugeoerizleintemi,ucc,pdeelteari-cteaneapeifn;iaoig,nrdapad,tledu, ic.ucto.dnn,IcnPmefhltdadoc{rceedinorpianaroeatrria,iofdpat,esattc,rcaiuiotreen-
lic:d. s Lui, Demosthenes, care a luptat cu ysuterea despe-
riLrii, a constituit un dramatic contrast cu patriotismul
tttcid gi, caltn al lui Phocion.
Yia\a Lui Phocion, scrisd. de Plutarh, este una dintre
l'tto;llei.tmic,aailuuiiiPqhioacniotrnensaenmtee. nAgtiintuedcinlaerad,
bqioi gnreasfuchlulmi. bJaat[dd de
de
la inceputul pi.nd La sfirgitul erpunerii. Plutarh tl apdrd.
iLeitztrerug:t tmpotriua oricd.rei critici care i s-ar Ji, putwt
ttcl.^u,ce ;i.-i justificd. la
Jiecare pas conduita politicd.
Ceea ce constituie sauoarecL deosebitd a biografiei este
pLlunrpicnetupaluntcedccudPcp,ltuerit,uadirreheosdlaeebmnitoedncseetsrnietuaamtzedearpopraeisnnet,rfuatepoztreaicJgeoiromtnndutelapootsdlei.tib,lcai,
rle a {ipnreimseealmesd" oduedi.mcparpeijtuorlder,i.slujind.w-se
d,e cornparafii,
fn
itiograful form"uleazd. o tez(t, a ciirei apdrare o consti,tuie
ri,afa Lui Ph,ocion. Aceastd, tezd. este ilustratd. de urrndtoa-
re& con'Lpwa{ie: ,,Dupd cum deci matematicienii, spun c(r

:;oo,rele nu psrcurEe merelr acela;i drum in migcarea sa
:',p.i::lude,.le,,caders.dere,,;iupdaniardr;Lreurnieooaiuczsmdid.ni;;cu;iiatrcbaeaicnpeoedbotlcdicumdrcb.e,iaqaftcadam.c,reeaysticor:biontuunnct;rdiaa.rrodec.omt;noiita,o;otcpepaiurrleues,cdcr,tuiorc--ti
,:ga tortul, prea drept ;i prea opus poporului in toate, in
^"'u;'n1;TZPturI,"ucdt:.i"n, nPLahono"tc'ipotsonan,c,6o2s; ,ID!a;i Aelianus' V^ariae htstorLae' XII' 43; Ido- ttit'iroruilittipmcedyritcereusultoen.sddugcrui ;cicaeariespcdrauur,ectegorIteagaesp,sarcdc,puianms,tcieiaarrdfea.,psuiteeudsletedm,uecnad Iu-
'ssee
P lu tx''II,'' c'.
o d'
34' 5'

1'DPioludt'.,, XV|,42,7' Plut', Phocion' 74' 'smbaleazd mulfimea. Dimpotriud, guuernarea,si conduce-
ret care, la iri.demnul. sdu, face pe placul celor ce se su-
Phocion, TS 'nun ;i le acordd fauoruri, dar mai, apoi Ie pretinde acliuni
s NeD os, Phocion,2,3;
XII'
; 5 i li l'rT'lJf#,1fz.a' Neoie*f"pot odi'so'erPs'.h.xrottv,l-oII!2''2117.'5; 3'D'4e' mosthenes'
utile, cind oamenii fac multe Lucruri cu calm" gi, cu folos,
:n";z',P'riit;lo;:i"oPmip';.A]r"g".,' zrziai,: ducd nu stnt sili{i, sd, facd toate lucrurile cu uiolen{d. ;i
c Pt ut.. Phoc|on,2l,22.

10 N. 1. BARBU NOT]TA INTRODUCTIVA _ PHOCION 11

rlespotic, este saluatoare, dar este grea ;L dd' rnultd' bd"taie tr,,rricr:t'sa*arapiseci$-dicIedma. n;aaeeizncaaouleprnsaeocsriaPcrpizhleitodtc,diiitnoeanfteecacpaterecelupedic,caeaitoemrrent-dit;eitenesieclooqhraii,mtliatbis_ataceuddipu.uuAtsarpt"uregistrduni___,i
de iap, cd.ci nu arnestecd. gravitatea cu blinde{ea, iar dacd
etunci se ob{ine contopi,rea cea mai arnlo-
o anxestecd,
nioasd, gi, cea mai mn"zicald, a tuturor ritmurilor ;i a tu-
tIcuuomrnouerianagJrednr,lerodngisiid,l,roaor[,iucTontenriGsntrc(incagaredp,.sc2ei, sryne cd 9i zeul conduce tr,":'nrliipet:ie.zIasegbP-ra,tadeeat'iso.rumiietucleunele_eii,.zo.sipi-ne_ec-rlatoa,orapgenpoepdnrriiaire,norsddeuiaer.eoecocD,fsaauaestzc,bsiduieuna,l;pmtnedruei,mepl-ota.ieuaarmenocdds,eg,eueiiinnncsddsraueotiap"tdiunnu.btuifnn.dmdcetrrbueacianliei[Trjicon.Ittarapndnoifu.larsiitruaapernnteut_aiail
motiui'nd necesitatea prin
4). Bi.ograful sus{i'ne deci,
cd, conducdtorii, nu trebuie sd' cedeze pasiunii celat pe
care ii, cond,uc, ci. sd, gdseascd cele mai bune cd.i' de a-i
Ie biciuiascd, neruii erasperafi, de
-lceornitrda.de.i.dce[iz,i,a,stre, Jdra sd. ,i,;,.t[i-taladBmcrdsiea,f.d&pguttrure;aeti.JiatusupptibreaeiPnbAhebialoale-ecqrr,biiao,ainatartdisr,s,rcudduin,-andlcds.aedepptrubdeanrusgtitiinienuidcrp.diuleai,-losArscenailneicdcrr.leadernn.eeeudllan.g6rt{utneeo:ia.riz,iap,edpn,hramooszc&oabid,ioon,sunie,,l
nenoroci'ri. In capitolul urmdtor,
suJerinle gi
de Cato gi de Phocion, care, oferd.,
Flutarh uorbegte cele mai, de amdnunt qi irwizibile, cu
toate deosebirite u'n

singur garacter, Jloorcm,dc. agi culoare comund, a caracterului, ll,tniiii'u::u,tn.rtl1!er.lfu,aesittituntedreureerPe(netzin,Le"*h-iu{;imtenainoiou,illimda,ceeii,aiinitn.m-iodnncslaittus.ttufdttiet.c,iPttilamesltuAeieac,InpaPcoilbetPlleraluiieDurdmohscauteatagcaarenirtcerurnndaisauhaoroirfemianuutslis,cteu,tlbhpaqulniuroieuinetcpnsedrclIuahe-liaicebaInrtosgiiedad,s.capaf.uitscdaooAzif'ir,eceetndlceiew,t(,elincclcputsd-daaietoatpecueoap,ilprnebt.irdocsp-eieii,cua1lestluteeh"7dirnrtnne,i',neemt,ccaribp_ulacabcseuLuuua4p[iciietr{snn)dfieidt.i.d$snrt,sueeuiaidd-piuAdalL.gtuif_dcrceaietiseds,eeisa.nioriirnamistae,Lccnxrttsudaeeuu__-_i.
gi, ctnd md'surate cu
contopite la un ar fi fast
acea;i mdsurd umanitatea ;i seueri'tatea, bdrbd'fia cu pru-
fduu,iegaDna[afead,gaegiicrrtiuiijragziniinadaeeipn;ostietoitsaieitnradtca.l'eoaaprneltlioucdrii,aaemPi;nhoi ondncsreitoeriannp$f.traiiaM'tceaaa"rcie(eciasnatpptoit.rie3inbd,ti'reo3ug)i'rspai'Jrniuenl;
nu pierde ni,ci a ocazie de a ardl'a cd Phocion era modest
in {mbrdcdmin,te (cap. 4) concentrat gi serios (cap. 5), i,n-
coruptibit (cap. 78, 20, 30), unlan Ja[d de alia{i (cap 7),
conuingeri (cap. L0)' Dar maril'e
neinduplecat in lui ui'r-
tauie{riesg-aeunefdracludLausduzpuratepionlitaiccitiiuliutaitePaholcui'oi npoolitfiaccde'. P9-luotparr9h-,
ittnaatrr;seiiopiagotltteictilo.ecm,i.cedintetzdila.etsucmnriicelii:ta,i1,rVie' di,zgmiin'ptddrirbe,tLeuanduae,cTpi tuaPbrhcldioc.cdpi'o,rni;nicdctr.dafgruluenrnei-.i i,it:oiotctn"aiuir-aeuLezusisite:A,l,1eN:toaenrbnduinrt.elst,,ddceaclrocebeis,nuedreeaaipsrscoddp. iiroaildim.epaeTreeubngal,oomdra,inrfeiprohScooe-u
se Limiteazd sd uorbeascd numat ;i sd propund' decrete, ::rei sd arunci ;i cetatea noastrd. irftr-un ruq atit d.e nlare,
LLabg1ocaustrchgeuonmses;' iJ;idH,cyCephaeaurriedEseusib;,iu,i'alsoprsoD,reiA'oarpuiseritteohspethstros;nei l,eM,Dedenemetosinsthitnheedunsceos;-,i r::daresaalurddemtnuiaa[parocpoienrcee?tdD{eanrilnoor i,noca;trrei,sninute-imuosmtratZedgiio,,
ca
sd
:tiurd, chiar dacd, er uoi ei,, (cap. 17, 1). Aceste d.oud. citate
midda.eoesaundsgzfuii' pS(mcroaaiZlip.ost,nuo,7re,,csia3;st)p.dpeAturquaratnnid'snairdnrntiPrrtdedtzugpbtaoiomrlihi,tb'iP'ciinlhaaostlciutiauoi,renmPa;zeaidr-niacipolesepsr,dPoiAlp'tn'uoricscsieotslined- ilustt'eazd cit se poate de clar cd, tn aceastd. bi.ografie, tn-
at,f:r)dueluaptppaaotrsahliiruteiencsealtaedd.ceierlenDluppeparmterdtoj,eusaprthdecenrenitleru;usii ,dds;ieniamlpuunroamittraiedtti.ce.da"gudis,deonpdoaeacreep,,iposrcuuids,o.{einnnuld-td.,
pe aceeagi treaptd. cu Solon qi Pericles. Trebuie recunos-
\ut cd. Phociort^ a clus o potiticd Lucid'd, cd ;i-a iubit ceta-

t2 N. I. SARBU

ghoi.pbc'i1i*iurairiip.,1,iriCatioraaa'ip.nerfgi',Liuototruiniatliieuoniruofaiaiiuor,oau;inpuln""in"irtgi;"to".aaittotcoueb,uoo'aapnidrijdnuie',,'dp"geecalcddoclipLpe.ur"'lsaiile;actaii,iract'actccnscisdditumdnadeie'entt'drldamecgdL'aiunia'iIuteiprmaeUbtdoreinii'ps'adcot9ieLeadecf'gidb'ia'irnairnciiaiztairnedpildlcefoea'l;"ie'eerlLiYdaa..ltpa',daDeiBoa$ataP-peti\tailcem.uoail-tesusgiLoIppcll-ntrouausudoaastirn'ihJracoaDce'hujDeeatreolneapcl-aureerudtininddostnu'ooo'i,'rai'usstlIucud'cncttiPlhnhaeleiehcieorsp'anieointu'e'Laeccpeonbcsioopsrodltiiobnmloraniiu-,na9d---''i' 1 Retorul Demadesl avea o mare trecere Ia Atena, de-
pe
oarece fdcea politicd pe placuL macedonenilor gi
lui Antip,atrosz. Fiind constrins
oaiOedetutamu"tpuiolttit,eanitre.c-nipjreteisPnl,uLtriitnu'rcPiceohennattcsipzitoeeiananstPmlruuluuil:tc'arDrLuhuefaim',nreoauastgch,urreeennzSoeuesr;ttejcpe,dercnteJdtrsecutiei-fniegtuoclotatiyulrei.';ea'i ptracr-rl lucruri importiva demnitd{ii gi sd scrie Ei sd spund
obiceiurilor cetS{ii,
multe
a zis cd meritd iertare [rpeesntutrruileacn{iauunfirleagsiaulleuipocelittSic{eii,]
administreazd
deoarece
Aceste cuvinte, deEi se pare cd au fost spuse cu prea
rnultd indr5zneald de cdtre retor, fac impresia cd ex-
j,Tiaait"-too&tsittinbmt.ilpIstatudam.zsLiaiculroein,aiDtpLdeeppnlcted'o(tIsair'etttheee;'n.iniePeLnlseti',o-'aAcdif,todienncnuiann"t'ueaerrl1[' i.iet'i-i',anpnfae(dctp'recduau'ststatcird'd,leu'paz$rciiiiu.c'u,ien.dp;[yat((-trt primS adevdrul, dacd se referd la politica lui Phocion.
De altfel, Demades insuqi era un rest al naufragiului ce-
tdlii, deoarece ducea o via{5 qi activitate politicd atit de
sfruntatd, incit Antipatros a spus despre eI, cind era b5-
d.e bundu aie jugul inuingd'torului' trin, urrndtoarele: ,,Din el n-a mai rdmas decit limba qi
A;a cum ant, s'pus la"inceputul a-cestei noti'{e' pr-i'n mul- pintecele, ca dintr-un animal jertfit((. DimpotrivS, vir-

fi;;; eartneecudn'oateclilriiptreeccaerelefemca'ui pinri'tnedree,sabniotgera7JsieacLauriePllet'o'a- tutea lui Fhocion a rdmas qtearsd Ei lipsitd de strdlucirea
gloriei din pricina vicisitudinilor Eladei, care i-au hdrdzit
iio,n timpul [in care a trdit] acsacuultnareadlvueirsSaorfovciloel,ecnatreEiingfrSe{ui-.

scri.s Plutarh&. Cdci nu trebuie sd ddm

10 P1u lath, Vieti paralele, vol. IV, Erditura $tiinlificd' 1969' qeazd virtr-ltea lipsitd de putere, cind spune:
i*Ann*"or-aieinx"rii:iiaDri"aiialAirn4eit"di,"v"a,-nedaunraztoidndhqui.d"iueste,erPatrto,eAh'iGr:nlgeeRtreoaoe'rcsCrt1siiuirlesEo-amG,'-hitMsrgrneetfluaeesinitchs;e;e,;e'LhnHtaNao.s"'iceGt,h3wgr2naied2sfrYt'oncBQoMseg'C;ir-etik9is'nn,t,olrc'O'i1h'hntH9mxee,6fn'iol6sl,r1C;cd,1hNnG'19e'i61ru'si9-0KcmG6a;ca7Pht'',iisloLs'Pecn'Erhhz-Hgeiedri.iaput*G'm-ei:on--t
,,O rege, nici chiar cind este in p1in5 creEtere qi for!5
Mintea nu rSrnine statornicd aind oarnenii o dtlc rdu, ci

iqi iese din fire".

TotuEi treibuie sd ardmitem cd soarta are atita putere im-

tnpienodtlrari.vemapteeoraigtmaitedpn,riliolnnrcbaacnuecnadistipan.ecfituacinneiilmodceadicesrlicatiibncsditeEinaicdEreei dreeacrcueunazoaqlfni-i

virtute.

2 Desigur se pare c5 popoarele cind se afld in clipe de
fericire devin mai violente fatd de bdrbalii buni qi mai

t4 PLUTARH PHOCiON ffi

exaltate de mari succese qi de putere, dar se intimpld qi tic, este salvatoare, dar este grea Ei db multd bdtaie de
contr.ariul. Cdci imprejurdrile adverse fac pe oameni sd cap, cdci nu amestecd gravitatea cu biindefea, iar d,acd o
fie rnorocdnoEi in comportdrile tror, iritalriii ;i gata sd amestecd, atunci se obline contopirea cea mai armonioasd
este iri- mEiocneiailomr,aipmrinuzcicaarled a tuturor ritmurilor qi a tuturor ar--
se minie pentru cele mai mici rnotive, iar auzul fdrd sd constringd, csiemspoutinveindcdne9ciezseituaJt.ecaonpdruincecolunmviena-
tat ;ciasrer-rdpdorjde,nceioqstelapeor'ciceei discr"rlie ;i vorbd spusd-cu.ton'

Cel care gre;esc pare cd le batjoco-
reEte neferi'cirea, iar cel care le vorbeqte cu indrdzneald
pare cd-i dispreluieqte. (2) $i, dupS cum mierea iritd pdr- gere gi r'a{iune.

iile rdnite gi ulcerate ale corpului, tot aEa, de multe ori, 3 Aceste lucruri s-'au intimpLat qi lui Cato cel tinir'
adevSrate qi cu raliune muqcb qi iritd pe cei Intr-adevdr nici el nu avea un caracter prea apt sd 'con-
cuvintele vingd qi nici prea inclinat spre a face pe placul poporu-
care o duc rdu, dacd nu sint spuse cu dulceald qi condes-
cendenld, fiindcd de aceea poetul [Homer] a numit dulcele rclquuoiirn,di.seqtIii'taanucrileciaCei ainlcueuarioEPc3id-laazztiuodctnoeadbcelnqddliatinitnucfdao,rincmuaslauiCnlainatd.torpEoofujalditcisiaceodclp,ouotfeidlisRctciiconmdcdduchlueaasl5tiin,a-
msine,felalnuompetaidktescsu,e-peceoIn,mtnrputircacic5enusfeocasoruntpetruamnzei'ucpeltl.Sl(nc3e)troAiivqsdaurdfclEeuitmaulcuuuinloEroiilclouhri
umbrite qi care nu au strSlucir'e, ;i nesping pe cele-care p-Cddlciit, ceea ce pdlesc fructele care nu apar Ia timpul lor.
cduu-ppel5c'cuemre,oadmarenniiualdemfiordlos;aesstcfe, l faruqactefeElui llevepcrhi-i
iamuplruemjri,nrrdiriEni estdrdolruitceires,ettoetmaeqadoe ceta.te care' se aflS in vesc de

zgomot qi din cauza tot
vdreema eseoacmomepnoii rdtaucaelaluuiuCnafte'ol, apdrind dup5 ce multd
slSbicirinii este neputincioasd sd srrporte vorbele tari, pen- de viatd destrdmatd, iar
tru cd se teme fo-arte mult, doarece situalia nu ingdduie
froidaicrtaereparimuneujdi ioomaslinacutirvmitaateuanepiolgitriecqd'eilin' Daestfaecledeae este moravurile erau corupte, a avut desigur o mare faimd
qi glorie, dar nu s-a putut 'acorcla cu folosul din cauza
im- greutatii qi mdrefiei virtulii
prejurdri, cici o astfel de politicd prdpddeqte pe cel care care era nepotrivitd cr-r irn-
deqi el qi-a dus ca Phocion
vorbqte spre a face pe plac Ei distruge mai dinainte pe p-arcetjivuirtadtreilae.p(o2li)tiicndtr-naudecvinddr, patria se inclina, 'ci cind era
cel care nu face pe plac. (4) DupX cum deci matematicie-
nii spttn cX soarele nu parcurge acelaqi drum in miqcarea pradd unei mari furtuni qi frdmintdri, incercind sd pund
mina pe pinze qi pe catarguri, deqi a fost dat la o parte
sa pe ce., dar nici nu face o miqcare contrard Ei opusd, ci la iirmd Ei de Ia conducere, totuEi a dat o mare luptd
c5, deEi are o miEcare oblicd, face totuqi o miEcare circu- de Intr-adevdr, soarta a distrus qi a suprimat
Ei bine prin carre t'oate lucrurile cu soarta. (3)
lard. r-rnduioasd capdtd curbatS, rep,ublica cu ajutorul altora, dar a rdsturnat-o incet cu
bun5 contopire, tot aqa lgcuuribaausIc;dliuiddaPutphodorcitmidonuv,ltidrttaiumr lfipdi ,rlduciisndCdaaertdroat,dcmpietapcseaemrcedenosddriclesou,mpcpraaaurvdinemi-i
se pdstreazd gi cea mai
tonirl, prea drept gi prea opus poporului in toate, in poli-
pticedrictu"slclesdguircqaireasdpuruc;etolat aEa cum, iariEi, este un lucru
prdpastie faptul de care au fost bdrba{i buni qi cu dragoste de patrie.
a se tiri
ingucvaerrenavreedaemqicdcosneduacmebreaa-
impreund cu cei c,are greqesc, Astfel, existd desigur o deosebire intre o bdrbd{ie qi
altd bdrbdlie, cum eite berbSlia lui Alcibiadeso fald de
leizd mullimea. DimpotrivS,
care, Ia rindul sdu, face pe placul celor care se supun
qi le acordd f,avoruri, dar apoi le pretinde acliuni utile' bdrb5lia lui EpaminondasT, Ei existd o deosebire intre o
ou-".tii fac multe lucruri cu calm Ei cu folos, dacl prudentd gi aita, cum este prudenla
lui Themistocless
I n"iurrdsint siliti sd f,acd to'ate lucrurile cu violen{5 Ei despo- iomparatd cu prudenla lui Aristidese, Ei existd o deose-

t6 PLUTARH PHOCION t7

bire intre dreptate qi dreptate, cum este dreptatea 1ui Psprnalhiilncvoga.ctiid(oo(aan. rre(t2-rai)psrTuzinoilst'S.nas,o,qtSrooaprcaironinaatcsre-efuladenncaugfteina1dsdtEeuairinmveouuxrbvpltar-eiamluosairuteipp,dhccroeaacttraieoctenucaoenrnsriad*-
Numa10 fa!5 de aceea a lui Agesilaos1l. Dar virtulile aces-
tor bdrbali ofer5, cil toate deosebirile cele rnai de amd-
nunt qi indivizibile, un singur caracter, formd qi culoare
corntind a caracterului, contopite la un loc, 'ca Ei cind ar portau o concizie imperioasS, gravd gi brutald. Dupd cum
fi fost misur,ate cu aceeaqi mdsurd umanitatea Ei severi- a spus ZenonTe cd filozoful trebuie sd exprime cuvintele
tatea, bdrbSlia cu spirnued,efnulag,agdriejarudgeinseoaqrtiasatalttoorraniEcjianein- inmr-riate in gindire, to,t aga cuvintul lui phocion exprima
in{ricarea pentru Loarte multe idei in foarte puline cuvinte. Se pare ca Ae
dneptate. trn acest fel, este nevoie de o raliune foarte :rcest lucru a linut cont Polyeuctos din Sphettosso cind a
find lde care sd ne serviml pentru a distinge 9i a afla spus cd cel rnai bun orator e,ste Demosthenes2l, dar cel
lnai vigurcs Phocion. Cdci dupd cum valoarea unei mo-
deosebirile. l-iede are cea mai mare putere in cel mai mic volum, tot

4 Se recunoaEte cd neamul din care se trage Cato iri-n"rseaapttuorultilnseeirpacuutivneirnleeeas.ac(t3ud)vei$nit1usuleumisepp, duPrneheaodcceidosnaigrsuaertdcpmdlimuoldbteaatlduf,occariurntredi
a fost strSlucit, aEa cum vom ardta, iar despre Fhocion
am impresia cd n-a fost urmaqui unui neam fdrd onoare
gi decdzut. Cdci, dacd ar fi fost fiul unui meEter de piloni, i:on,centrat in sine in jo,sul scenei. Un prieten i-a
cum zice Idomeneuslz, atunci Glaucipposls, fiul lui Hy- pare cd meditezi, Phocion?((. ,,Da, pe Zeus, a zis: ,,Se
rdspuns
peridesla, care, in cuvintarea pe care a rostit-o impotriva ineditez sd v5d cum ,a$ putea suprima ceva din discursul
lui, a strins qi i-a zvirltt nenumdrate rdutSfi, n-ar fi tre- ril"earecapree am sd-l fin atenienilor.(( Demosthenes dispreluia
cut cu vederea obscuritatea neamului, iar Phocion n-ar nuia sd ceilalli oratori, dar cind se ridica phocion obis-
fi avut parte de o astfel de viald de om liber gi echili- spund incet cdtre prieteni: ,,S-a ridicat securea
bratd, incit Psdlaiatonp'airnte,Aicnacddetminidelrsfqiini dap[olai disculiile filo- cliscursurilor mele((. Dar poate cd acest lucru trebuie ra-
zofice], cu mai tirziu cu deoarece o singurd vorbd, un singur
portat la firea lui,
Xenocratesl6 qi sd se dedea din cea mai fragedd virstd qest aI unui bdrbat bun are valoarea a mii de perioade
la cele mai bune studii. (2) Astfel pe Phocion nici un ;i entimeme.
atenian nu l-a vdzut nici rizind, nici plingind uEor, nici
irnbiindu-se in baia publicd, dupd cum istoriseEte DurislT 6 Cind era tindr, Phocion s-a alSturat strategului Cha-
qi nici {inindu-qi mina in afara mantalei, dacd era im- .liben:rrilaauaslri2ntzsaedgErubai,-zlldlebunogreimuiElnauqei,iisnztidaddeprbaianpuvrintondeai.cop,r,AeilasaStflcieuoalp,retddecoetasbgetiinfCidinrihestauambflaer,uiclaeletsealu,efioarsaleoc,aainsdreee-
brdcat. Astfel el mergea qi la !ard, Ei Ia .maramreatdgindeeinncedsllua-t
nu era prea
gi neimbrdcat, dacd frigul
por'i.at, incit comandanlii de oEti in glumd spuneau cind
il vedeau pe Phocion imbr5,cat cE este ,,semnul unui fldcdra qi se ai:unca in primejdii cu cea mai mare indrdz-
.irie-aalSpfiderrddustd ia seama, ca gi cind nu-i pdsa nimic;
mare ger". avintindu-sc de asa
via{a la Chios, dintii cu
cel
5 Deqi a\rea un caracter foarte comunicativ 9i foarte trirema spre uscat incer'cind sd forleze debarcarea. (2)
uccE.iaimnremeavnoav,r,ootocrcbdtauenrEeaois,nd,jeuuasd-spietrfeceerilnasdipncrducinnuictopesdcacuufnatag.lar1Deu1euiu, ial,i-acaperSrearafeitaEepinuliunuetniuoiiiCmrhaiadbsreoeeravsdeulsar, Ardtindu-se deci Phocion prevdzdtor qi harnic, infldcdra
;i pe Chabrias. care era zdbavnic si-i tdia avintul, pornit
La timp nepotrivit. De aceea Chabrias, care era un om
l;irrevoitoi Ei bun, linea foarte mult 1a Phocion gi-i ajuta

i

PLUTARH PHOCION 19

iliituJirnidiaJ";oiac*-"i-e"irhp;f;i"oit.rs;uir*"Prcir"dtJtlaO-nllvatitt"uoi"loi.npiuri"td--i.c"ql-nii"aite"tii.oiriOcintac"eoIzntpieeiszia5nuurccitl,oeiaf-efeo"-ueua'cOlaiafesnaletAuteicocmrtrqmtqos_eauesriameaanonatoifisoniaaaillcpasoucn,ddpmlr'ticdcteeirdnteiueae'zdlaicnPnetslrglveicmdeihefetilsela.tdeoan.laieamean'dcIniraltnviidconuiacomeie-rnilunmfEcolrlacupqeliriuanipi-donubniixtE.etnrieerdiifasiamiai'bdveaButfrdoi(asduecon3mIilteeamno'g)Si9deargsa,OelrciliuioperanciocrminenoaqldAmaedmiiunaolrCaocep-neamrsanron2hgnleigdr3mdaasEe'gacat-bdaeiaanlrbNot-edndrntioAe,a"'reottaittai,xtnbe3vt-droaj,tlitaiule1nascti;-a-e-'i-i't-ri ;i si transmitd politica lui Periclessl, Aristidessz gi S,ol6n33
"b;liU"iCJc;ci;u[;-rEz;a""g";;t;o-d;ilihungri7-u"oiri;liar"lela'-s";*ibifrr"ie5".;iDpb"b"l"ud',;as;"i:amto"fJcir",louiittutmoi'tl-ael"qaq;;^"pis;.Cs,l-.slrsiiiiiAids2pniict;rtnchtndfa;tlactdaopaicsin.agaes.erio.eclbtpo\bunieucednUreaiAuaeurtiudmratpapii,q9ie-liuianrbumim.inoraiiaa'igs.iiotsapsiri1od"aiEii,trpnals'ecCZr"ocp:"rricciiiprciust;unub5hrp"ao&;,ieicvlP(-c*laiulnl,etmltr3i"iuiiaulihobticnidaucd"nu)cs'mlacroni.allurecfdivaelnlqa,c"2tsipCiPasrdodcsipiprpi;cdodIcch'aluita;peaaruunenuiiilnaoisdicnalrr-DeftblaSltetcbeepaliein'r,sodneildtcriutilucu-empmAciedrcdctatnapediupseoriutmouais,dziuliucsdallemusc'ieris9eentcnni-,dcuieedcli,itsen-clicethoieusenEureitcts;niseercd,mdcii.rdnaitn,iuiiipbdolareiPnu-iguteaeiscudmdeeahersmanleacbEareniinudrozntlido.iga'iolubecisetpfarisiarrnn,iariicateud'ouud1lurnseda-c$ilLdnnnNbaliienalleua'v'iaydum'ipiritsini'c-aela'lcunrcncDlcrosoadomissmuEDideuuolpzceart-raaersrtmiliai'luerqaaseitialgrtcde.eiislipti:rcnovbopnedodaiaftv1ani:ain"ddPcsro'aad1zeCo,ivt'etdf"--ucrlh..oada1iosrih."i'ase'tnaaoptce'cr-itraaaat-sc-sdae-:qd--iad-'st-:al'liitl aa pe un intreg, imbinat armonios
Hriqbir6Us;'p;oioiArLe"eaiou,stlii"arerrtnrerDs*it'looip,/-,eitPdnh'eeosli'nc?i-ion8nd9Eci oi-Mmaeepnnreozspi tumhseiluistsda2reieaEEaiis.puCuphrr3at^inresdsa din cele doud. Cdci
intr-adevdr fiecare dintre acei bdrbali sc vedea cd fusese,
a$a cum spune Arhilohsa,

Pe amindoui stiindu-le s5 fie gi slujbas al vijeliosului Ares
Dar ;i dulcelc daruri ale Muzelor

','5z.ilor ci zei{a Atena este in acelaqi timp qi' rdzboinicd,
ii politicS, ;i este ;i se spune cd este.

8 Pregdtinciu-se ei deci in accst fel, f5cea neabdtut p,o-
Liti<'a pentru pace gi liniEte gi a comandat cele mai multe

:.xpedilii nu numai in comparalie cu contemporanii sdi.
Car ;i cu cei care trSiserd inaintea lui. fdri sd candicieze
:a comanclainente qi fird sd facd propagandd pentru a le
sau sd ie respingd cind
,:rb{ine, dar qi fdrd sd fr,rgb de c.ie spune de cdtre io{i, cd

':ctifcnii i 1e ofereau. Astfel, se
1r;.rl?ioenra'1uhu.sirinorniteaficidinufciocaniiecocncuiaanoIrlatedcnrpcagagioidSemztipdeiaidroifu:eccieprnauuaricunuelaltdizsnd,eeeapsgonbdaucvcsttEoarleeeJumndilatez{odfp5eiarmeo,idlgcire,iatiepgd-EdiIeeipimarcrppcirislrucle5iteanflam,etcdccelei.eanftduoasrrc.oeu-lrodaDpilmlcrdoiqcdoaracimnuaiEcnnclpeeictauhpneieanozralttosiic,,g,pilleaooedcudannainmma,elrcddeaaenaetnsE-dsqEajieai-:ii
,ie demagogii eleganli qi veseli se folosea ca sd. se amuze,
dregdtori, ac{ionincl intotcleauna
,lar cind era vorba de pe cel rnai ar:ster gi mai juclecat
irea:z ;i serios il alegea
,'etilfean, care singur, sau ce1 mai mult, era in siare si
;rjeaitrienim_cpslupo-utsrnieveeaoadscacdtdd, ,idninortiainmdleuptnoacrreeE,tioup{noi rocneriartidcloolerlnaliudi uisJpinadtseido1enaaallelce.olr(id2l,,)
.tnu1 singur gindegte cu totul impotrivd, pchdocci ieo1n',epitdeE' icnedl
in fala adunSrii. le-a
spus sd fie linisti{i
i'f.of;g5liuct]iit9lt,nadesiEociauelletxdcpercimluuaiastpeindnrgeluireer ,naguii-n-Ii
,:5tre. prieteni qi le-a zis: plac cele ce se fac. Odatd
fala poporului gi vedea cd
''-orbd care nu trebuia?((
aprobd,- atunci s-a intors
cumva mi-a
,,Nu scdp,at vreo

20 PLI'TARH PHOCION 2L

;a"*i"i"tiie"-""9"u"r"tm,"oiOitt'l-aiadi.iic",acoimnt"e',dnuiafnuttla-aict:tniitleteeue,dp,onanCaou-uiiueeritirndssflerusidddiilcdiidcoscledderatsoraareienguatabaoce',o-uprdPigaoagn'harceinoEol,aisicitinerdids,dotllrdat.vniEqab.o,vritt-ciudafadiszlrf'iepiibpcndrropedeudaizces,-ueinzdqa'eaattriri'uomrrauaeurcemflduoul.P-(emalcihnE'j.jCoeonvAcair-siqitrttol.feualtgdien---ti incepe[i rdzboiul, dind crezare ,acestui om, cdci ce credeli

voi cd va face eI, cind va fi imbrdcat cu platoqd qi va
purta scutul 1a apropierea dugmanilor, dacd acum cind
citeEte in fala voastrd ceea ce a pregdtit riscS sd se su-

foce?((
Lycurgos ii aduce injurii in adunarea poporului, arun-
cindu-i multe in fAa{le5x, alnndprruezdeenalaitusteudroar,zeEcie-i
"it,iiD;i""tii-',",;i].ti*irml",-i;a;JJ;'."iSS,-au"o;-,|iii;;opi$if"iar,"i"j;.;;;"u.oel";ftalpi"r;"tr""io'lLt;rill"i-ur"'iaift"-h"r.Vo,p-iie"ia;tiu'"i"u,i-iop)ai""i"nni""f,t"$.tl.4-t"!.i"cil'ii";uioio-ttid""t"fq-laPl;iifp-"fo"iii'."ot"fu.a"aqfiii-tiooidu"a.ttn,an"cEFi"aosrpintrr,itootti's*i",dp"h"'vnoorsitae";aca".acpcc".eioditgnftiiits't.llpouuahiillAeieaacziicriiocpltl"Znilore"i(iniirifuctpdfouni.penrs6b,iiencalpii;e,nc,ecnnodned)esci'Lcdsosoc"id,OinptieilAeecdta;ft,ectiainiccdiiianpilnton"paiceateoa;doatvtdclcedoctdinutevtuiterecerrrii'-en,itptpatieitoi,ridatnmomeceervtvenaoinolaiecsbescicaoopniudlvLcdarrdoseteerdntrziubydhudoriunbeniambfiiuiriepnedlritinp-buientpeldunmpeelrlnmciaueiunfnedaiuescel,inenneecirvrnidirl,t-uie,ia,ezodsirolntiitoeteeu1inmia,r--id,midbsndli1lilievmi'serun-a,r!qm.auun'iad(i'adaiubdPnd'a(,citinn'r'cnurEdnio^vuidiehrtiinsian(ulundeuPoaa(rididp,io5e,e(u(esicsnrafltrealrh'1eicris)ea"a-ai.unnnrbiaIaot)asiipidc,jAaonaut"luuamda,cp'ohiOiiamiqntrT'nrntot'mt,ileoEecPpieeoidpr!a.ndpetaiuirmnPa9toso'anhnnirdpt!tnarr(iecieortdt!hloyPeeaiireoeinervr!rt'ezltns'-,oc.itee'nh(rtloivdovsncelnn(Prsi(caii-bosio-L''ari3t,edr-ia"iiaid-suvfricroen:aldo1)^iiulaanas"igcEnnnoticcozYpNurct{Ilocsudeisoleu.ntiiliuisicoenifcnsddtieun-rn-inictitii,o'rivima:emaramavonse.ind9qiitiagilt-ogrn"ri{p.pet3cEiupiezvartqVziuitiavsg;.aloarisJitoiteuoci-soustetosecserl-qa-ua-eeuii-ei:l5u:'---i- c5, la cererea lui reprogeazd

cetdleni, e1
i-a rdspuns: ,,Multe sfaiuri bune
fusese de acord. Phocion eu, pentru
,aceEtia, dar nu md
qi folositoare v-am dat

ascultati('.

L0 trra un oarecare Archibiades, supranumit ,,laconi-
cul(', care avea o barbi uriaES, ppor,prrotarunlueirePuhomcaionnt,aufiainEdi
era posac. Odatd in adunarea
tulburat qi luindu-l martor, il ruga sd-i vie in ajutor.
Acela s-'a ridicat ;i a dat sfatul care era pe placi-rl atenie-
nilor, iar Phocion, apucindu-l de barb5, i-a zrs: ,,Archi-
biades, de ce nu te-ai tuns?(' (2) Aristogeiton sicofantul
era foarte belicos in adundri qi indemna poporul ia fapte,
iar in timpul recrutdrii se apropia sprijinit pe un baston
cu picioarele legate. Phocion, vdzindu-I de departe de pe
tribund, a strigat ,,Slcrie $i pe Aristogeiton, schiop qi
rdu!(((3) In acest fel este de mirare cum este cu puiinld
ca un om atit de dificil qi de posac sd capete porecla de
,,bun;r. Eu socotesc cd este un luciru greu, dar nu imposi-
bil, aEa cum se intimpid cu vinul, ca acelaqi om sd fie in
aoelarsi timp gi dulce ,si auster, aga cum allii, pirind cd
sint dulci, sint foarte neplS,cufi
pentru cei care au de-a
face cu ei qi foarte vdtbmdtori. Se spune cd o datd Hype-
rmiaadiedsaacdspsuinstcadctrreu,pcoipdc,ra:c,d,Astienntieancirlour,fdnrud
aceasta voia sd arate cd poporul se terne cencetali nu-
mult pe cei care sint nesuferili din cauza motiv((. Prin

;i acuzd mai
dar
avariliei,
nll pe aceia care se folosesc de putere 1a violenfd, invidie,
minie Ei ambilie. (4) trhocion n-a fdcut rdu nici unui con-
pe caIteensiteenitostdopoarnpeiadscind rdzboiul impo- cel.5{ean din duqmdnie, nici nu l-a socotit duEman, dar in
imriuvaltdlucSi lId'iulirpd 9i cauza efortului toatd viala a fost iute la minie de neinduplecat ;i de
-are qi cd gifiie, cici ena foarte gras, a zis: "Merit5 sd neclintit atit cit er,a nevoie pentru cei care se impotriveau

22 pLTJTARH 23

ctaoerarloutarltccbeeilnofder cvleooaivtoie{rilEqpiieccnoetm}rouurnpcic'aaartetriivee,craduuatroinliinpqrriiemasevtuejdlnievitieiinnliiafasju-laa- 13 Iar cind duEmanii au inceput sb se apropie, a dat
poruncd ostaEilor sd rdmind nenii;cali pind ce va termina
el sacrifi'ciul, dar a zdbovit mai mult timp, fie cd nu ter-
curlilor de judecat5, (5) Unii prieteni i1 acuzau cd vine minase sacrificiul, fie cd voia ca dugmanii sd se aprop,ie
in ajutorul rdri care era dat in judecatd, dar mai mult. De aceea Plutarh, socotind mai intii cd lui
untti om
Phoiion le-a rdspuns cd cei buni nu au nevoie de ajutor' Phocion ii este fricd Ei ezit6, a dat iure; cu alialii, apoi
Aristogeiton sicofantul, dupd ce a fost osindit' a trimis la cil5re{ii, vdzindu-l, n-au putut sd se stdpineascd, ci. au
Phocion qi l-a rugat sd vin:i la el, iar Phocion a pornit ndvdlit indatd impotriva duEmanilor, revdrsindu-se din
spre temni!6. Dai cum prietenii nu-l ldsau sd se ducd, tabdrd in dezordine qi in cete inegale. I)upd ce primii ata-
pPuirtoecaionsd1em-adziinst:il,n,Ledssca!ci-lml 5m. adiramgai rperieptledncei,recdccui uAnrdiestoag- catori au fost infrinti, s-au imprdEtiat cu to{ii, iar Plutarh
a fugit. Unii ostagi, ajungind ta tablra duqmanitror, incer-
geitcn?'( cau s-o ddrime Ei sd o pustiasc5, gindind cd toli duqmanii
acest timp, terminindu-se sacrificiui, ate-
sint infrinli. in idi inuctaidbdgrdisi;ni dpue-i unii ii resping, iar pe
nienii au ieqit refugiali 1a int5rituri;
aianclctl1uh1cciedotaremauaraudnaedpliaaponleritliiaolqetgeioncianiearsetnu6ilfnaliair,iciae,esito,aturtseipoadcvuoeitteepcaoigtueritcusodrcrillivaesvineicEuddiuupcc;m-deorapaniniiuniEint,,i cei mai mul{i
solii, dar dacd sosea Phocion, i1 intimpinau d-e departe Pho'cion a poruncit stea Ia pindd
cu cordbiile lor, purtind cttnuni pe cap Ei plini dc bucurie falangei sd pe aceia c,are sd se aEeze
il duceau in cetabea lor:. in ordine Ei sd ia fugiserd in
in primire
dezordine, iar el, luind cu sine un corp de osta;i aleEi,
a pornit impotriva duqmanilor. (2) Dindu-se o mare biitd-
Iie cu tclii au luljuupirtuaCiltneccauosm3m6a,unEdlitaGan1vtauiunlcutois,E37ai ,fuifriiduol bsludini dstreiot lclyarmuudleea-,
12 Cincl Filip a ndvilit in Eubeea 1i transporta armatc iar Thallos, fiul gi Cleophanes s-a doveclit a fi de mare
din Macedonia gi*qi supunea cetSfile cu ajutorul tiraniior, des, Iuptind in
vitejiei. 'IotuEi
pref in acea luptd. Intr-adev5r, chemind pe cdl5relii care
iecaolirbrnetarrlenuzdteaanrihtnsPduhinloacEioorcenut,rpedeaaatdsrsdncuehermcmuaacoepdeaoramnteeanntidi,enpaire;fiao-ismtrautrgreiam, siins5 fugiserd Ei indemnindu-i qi strigind sd vind in ajutorul
comandantului. care era irr prirnejdie, i-a determinat sd
aseceinetaoaarcsdcoEsi sd intdreascd victoria pedestrasilor. (3) DupI
n5.ciejcla cd locuitorii de acolo vor trecc de bnnlvoic de
paltea sa. i2) Gdsind insd peste 'rob cetSlile pline de tr5- Ei pe Plutarh din llretreea. Apoi, prinind
stdpinire pe fortdreala Zaretrass care avea o a;ezare
dirtori, bolnave qi bitrt'.rite de mit,iri, a avut de infruntat ftoeaazrdtefopariretelnmicdult-, cec- eunafislatma,cfoiilnoduncdaeo'cinimsrp.rilda se ingus-
rJ mare prirnejdie: a ocupat o colini ascunsd de o mare strinsd de
pripastie, in cimpia de ta Tam;'nai, Ei acolo
dlinezeoard-oin- eceleleni,doteumdinmdud*rsie- a dat drumul tuturor prizonierilor
min5. partea cea mai br-rnd de 1upt5. Aici cei mai de oratorii atenienilor, ca nu cumva
na{i fiecari qi rdi ostagi au fugit clin tabdrd Ei s-au inde-
cctdracr iPchieoczieorntoariisqpliisa'ccoolmoavnodar nfliiloor sd nu fie ingri- acegtia sd impingd poporul sd ia vreo hotdrire prea grea
pdrtat, piedicd pentru impotriva 1or.

joraii,
iuptdtori din cauza dezordinii qi nestdpinirii lor 9i aici la
el vor fi conqtienli de cele intimplate Ei nu vor mai ca- 14 Dupd ce Phocion a terminat toate acestea gi a ple-
lornnia qi nu vor mai striga impotriva comand'antului' cat, pe mare, atunci au inceput aiiafii sd doreascd bund-

tatea gi dreptatea lui Ei repede gi-au dat seama ;i atenie-

24 PLUTARH

ncoiimdaenedxapneturilecnalareEii-adeucrumraajtu, linluia.Eiantfre-al daevpdurr,taMtolrodszsboosi,, 15 Megarienii l-au chem'at pe ascuns, dar Phocion te-
ninuctirtinaclanjuanaes3vaiiuminarim, aiinpileornduitEImaanHuelullei.s(p2o)nAt pcoui Fitrip' mindu-se ca nu cumva beolienii sd prindd de veste Ei
toatd s5-i distrugd ajutorul, a convocat adunarea poporului ih
oastea, cu gindul de a cuceri in acela;i tirtr-p Chersonesul zori Ei a adus Ia cunoEtinla atenienilor propunerea mega-
;i Byzantionul ;i Perinihosulse. Atenienii au pornit sd Ie rienilor. De indatd ce ateni,enii au votat, Pho,cion a dat
vind ln ajutor ceLor de acolo, iar oratorii au luptat ca sd semnalul cu trimbila gi din adunare a pornit in fruntea
fie trimis Chares in calitate de cc.mandant. Acela a por- celor care purtau armeLe. Megarienii l-au primit cu mare
nit, dar n-a sdvirgit nici o faptd, pe mdsura forlelor de
care dispunea, gi nici cetSli1e nu prime'au flota, astfeJ- cd insuflelire, iar el a fortificat Nisai'a40, inconjurind-o cu
fiind bdnuit de toti, rdtdcea cerind bani de la aliali Ei era
dispre{uit de duEmani, in timp ce poporul fiind a{i{at de zid gi a construit doud ziduri de la cetate pind la qantie-
rul naval qi a unit cetatea cu maroa in aga fel incit Me-
gana, sinchisindu-se prea pulin de du;manii de pe uscat,
sd depindd acum cu totul de Atena.

oratori se umplea de minie qi se cdia cd trimisese ajuior 16 Atenienii porniserd cu toate for{ele rdzboi impo-
byzan{ilor. Phocion, ridicindu-se in adunarea poporului,
a zis cd atenienii nu trebuie sd se minie pe aliali cd nu triva lui Filip ;i, pentru cd Phocion lipsea, Lalresesere alt
au incredere, ci pe comandan{ii care nu inspird incre-
cornandant care sd ducd lupta impotriva lui Filip. Cind
s-a intors din insule Phorcion a inceput sd sfdtuiascd po-
dere. ,,Cdci ei vd fac de temut Ei pentru aceia care nu se porul sd prime'asci invoielile cu Filip, care era inclinat
pot saiva fdrd ajutorul vostrur(. Poporul, fiind impresio'- spre pace qi se temea tare de primejdie. Atunci unul din-
nat de aceste rcuvinte ale lui Phocion qi schimbindu-gi
tre cei care de oibicei se tirau pe la heliaiaal qi practicau
pdrerea, a poruncit sd se pund el in fruntea altei armait'e rneseria de sicofanliaz se impotrivi lui Phocion qi-i zise:
qi si dea ajutor alialilor 1a Hetrlespont. Ace'astd decizie Pa,,Ctheouncmiieo,nnP,i hcdoiencEdiioEna,tuiuinacdrdrmdieznnleetiqmintiptmudieinsird?d(zi(nbt-ooir.tc,ui,Ddeoeg, tili*aianlurpdpusttpdeurenpase
a avut o mare greutate in saLvarea cetd{ii Byzantion' (3)
Intr-adevar, mare era prestigiul lui Phocion, cdci Leon,
un frunta; al byzan{ilor, coleg cu Phocion in Aoademie, mea, iar in timp de pace eu sint in puterea ta((. Dar cum
Pho,cion nu izbrrtea sd convingl pe apteenaietnein, ie'cni ivsicdtodreiaa
luindu-l pe garan[ie, in fala cetdlii, ,a determinat pe by-
zanli sd nu*i lase s5-qi ageze tabdra in afara cetSlii, ci era a lui Demosthenes, care sfdtuia
lupta cit mai departe de Atica, Phocion i-a zis
s5-i deschidd por'[i1e ;i s5-l primeascS, iar atenienii sd ia omutre, nu trebuie sd cercetdm unde sd ddm ,,Ascultd
legdturi cu cetd[enii din Byzantion. Atenienii nu numai
lupta, ci
cum si invingem, cdci numai aqa rdzboiul va fi departe.
cb s-au ardtat ireproqabili' in cornportarea lor, dar au iar dacd vom fi invinqi, toati primejdia va fi mereu
luptat cu foarte mult avint in bitdlii, datoritd increderii
pe calre le-c ardtaserS. (4) in acest fel a fost respins atunci aproape((. (2) Suferind insd atenienii infringerea, iar gd15-
giogii gi dornicii de lucruri noi din cetate trdgind pe
Filip de la Hellespont qi ena dispreluit, deEi mai inainte Charidemos{3 la tribunl gi cerind sE fie ales cornandant,
se pdrea c5 este de neinfrint ;i irezistibil. Phocion a cap-
turat citeva nave de-ale lui Filip ;i a ocupat citeva ce'td{i aristo'cratii au fost cuprinEi de teamd gi, rugind sfatul
din Areopag, Fe care-I aveau in mijlocul poporului, 9i
de{inute de garnizoane, a debarcat in multe locuri, fdcind
vdrsind lacrimi, cu greu au convins poporul sd incredin-
incursiuni cu prdddciuni pind cind, fiind rdnit de cei care leze comanda lui Phocion. (3) Acesta cred'ea cd trebuie
au sdrit in ajutor, a pornit spre patrie. sE primeascd propunerile urnane Ei binevoitoare ale lui

26 PLUTARII PHOCION 27

Filip, iar cind Demades a prezentat in fa{a poporului leresul lor qi in interesul nostru dectt sd luptdm(( (3) Se
propunerea ca cetatea Atena sd ia parte la pacea comund spune cd Alexandru, cind a primit prim,a hotdrire a po-
Ei la Sfatui eleniloraa, Pho,cion n-a fost de acord cu el'
sd facd acest lucru mai inainte de porului, s-a impotrivit Ei a zvirlit:o. ,Cind a primit insd ho-
spunind cd nu trebuie tdrirea din partea lui Phocion, dupd ce auzise gi de Ia bd-
a gti ce va cere Filip sd i se acorde de la ceilalli eleni. trini cd Filip adrnirase pe Phocion, Alexandru a ,consimlit
Phocion a fost infrint, din cauza imprejurdrii, dar cind
a vdzut indatd pe atenieni schimbindu-qi pdrerea, deoa- nu numai sd-l lntilnelasc5, dar i-a Epi eascAuleltaxtarnudgrau,, cu,multd
re,ce Filip le cere,a cordbii qi cai, Phocion a zts:. M-am sfdtuit spunin-
bundvointd. Phocion l-a
du-i sd renunle la rdzboi, d,acd vrea linigte, iar dacd este
impotrivit fiindcd Etiam cd aqa va fi. D'ar, dupd ce v-a!i dornic de glorie, sd se indrepte spre barbari, indepdrtin-
invoit, nu trebuie du-se de eleni. A mai spus multe lucruri cu dibdcie, po-
sd suferili din greu Ei nici si vd descu-
rinavjainlig,dctoi rsidqri'5coammainndtiilnid',cdciEnidstfriienbduniniivvinoEqitrEi,i cind fiind trivite cu firea qi cu intenliile iui Alexandru, qi in aga
fe1 l-a s,chimbat Ei I-a imibl,inzit, incit acesta a spus cd
ascultind,
au fdcut bine aceste lucruri qi au salvat Ei cetatea Ei pe
eleni((. (4) Cind s-a vestit cd Filip a murit, Phocion nu i-a atenie,nii trebuie sd fie cu luare-aminte la evenimen-tele
15sat pe atenieni sd aducd un sacrificiu pentru buna politice, pentru c5, dacd lui i se va intimpla ceva, Ior li
veste, pentru cd nu este nobil sd te bucuri de mo'artea se cade sd de{ind puterea in'tre eleni. (a) Pe Pho,cion qi
i-a fdcut prieten ;i oaspe'te gi i-a acordat atita cinstire
cuiva, iar armata care fusese rinduitd Ia Cheroneea im- de care pufini dintre prietenii lui intimi se bucurau. Du-
potriva lor fusese mai micd numai cu un singur om [cu ris spune cd Alexandru, ajungind m,are Ei infringind pe
Filipl.
D'arius, a suprimat din scrisorile sale cuvintul ,,salutare((,
in afard de acelea pe care le scria lui Phocion. Numai pe
17 Demosthenes arunca insulte impotriva lui Alexan- el ca qi pe Antipatros, illu,cinrutimiipiisntoari[sinesstecrsisioCahrea]rec'su.
de Teb'a, dar Phocion i*a zis: ,,Ne- vintul ,,salutare((. Acest cu-
dru, care se apropia irili pe un om feroce gi care este
bune, de ce
vrei sd
pornit sb dobindeascd o mare glorie? Sau vrei sd arunrsi 18 ln ceea ce privegte banii. se recunoaqr" Ou toli cd
cetatea noastrd intr-un rug atit de mare care arde in
apropiere? Dar noi, care sintem strategi, c'a sd s'alvdm Alexandru i-a trimis lui Pho,cion in dar o sutd de talanli.
Cind aceEti talan[i au fost aduEi tra Atena, lui Phocion,
viala concet5lenilor noEtri, nu-i vom ldsa sd piard, chiar Phocion a intrebat pe cei c,are-i aduseserd de ce, cind sint
dacd ar voi ei((. (2) Dar dupd ce Teba a cdzut, iar Ale- atit de muili cet5leni atenieni, Alexa,ndru ii trimite nu-
xandru cerea pe Demades, Lycurgos, Dernosthenes qi Cha- mai lui atilia talanli. Aceia au rdspuns: ,,Fiindcd numai
ridemos, iar adunarea poporuh-ri privea spr:e Phocion, gi-I
''hema de mai multe ori pe nume sd vorbeascd acesta s-a pe tine te socoteEte un sodmpbaurncdEisdinret pEti".sdDeficui, a rdspuns
ridicat qi, aducind lingd sine pe unul dintre prieteni, pe Phocion, sd md lase Ei
aga((.
Aeeia l-au urmat pe Phocion acasd qi, cind au vizut
care-l iubea Eaiuinadcuasreceata\nte$aesien increder"e toatd viala, a ce mare simplitate domneqte acolo, cind i-au vdzut solia
zis: ,,Aceqtia aEa situalie, incit eu aq frdmintind piine, iar pe etr. scolind a,pd din pu! qi spd-
indemna pe cetSleni sd predea chiar pe acest Nicocles, Iindu-Ei picio,arele, au inceput sd insiste gi rnai mult; ei
d,acd cineva l-ar cere. Eu m-aq socoti fericit dacd ar tre-
bui sd mor pentru voi to!i, eu depling qi pe aceia care au erau tar,e mihni{i gi ziceau cd este un lucru de nesupor-
tat oa el, prieten al regelui, sd ducd o viafd atit de rea.
fugit de Ia Teba aici. Ajunge elenilor sd deplingd Teba. VSzind insd Phocion un bdtrin sdrac mergind lmbrdcat
De aceea este mai bine si rugem pe invingdtori Ei in in-
intr-o haind zdrenluitd, i-a intreibat cine ered ei cd o duce

28 PLUTARH PHOCION 29

mai rAu, el sau bdtninul acEla. Aceia l-au rugat sd spund aflau in teatru, au produs putelnice aplauze gi strigdte.
vorbe de bun augur, dar Phocion ]e-a zis: ,,Ei bine, acest Sotia liui i,aPrdhtoacicoonlieinresuqgii,l5cninliEdooarieondieanaducraimr,ep-oi dveonbiistee
orlr are mai puline venituri decit mine Ei-i sint de ajuns. vizitd in
pciioentr,eaplereslipoeasnetr,uaazisd:o- u,d,Pzee,ncetrau
In general insd, nu-l voi intrebuin{a, zadarnic voi avea cu
mine podoabd este Pho-
atita aur, iar dacS-i voi foLosi cEeitSpe{ii"m. iInne md voi acuza lor((.
qi pe rege oard strateg al atenieni-
iI voi acaza in f,a!a acest feL banii

s-au intors in patria lor de 1a Atena, ardtind elenilo'r cd 20 Cind fiul sdu dorea sd se prezinte la intrecerile Pa-
este mai bogaL cel care nu are nevoie de acegti bani decit
acela care-i ofer5. (2) Dar Alexandru s-a supdrat qi i-a natenee Phocion a fdcut pe apobatul5z 1ui, nu fiindcd viza
sd ob{ind victoria, dar fiindcd r.oia c,a fiul sdu, exercitin-
scris iardEi lui Phocion spr:nindu-i cd nu socote'Ete prie- du-se cu grijd, sd se facd mai bun, cdci tindrul era cam
teni ppe.imacietiabcaanreii,nduaaruanecveorieutdesdelf,idearelnibiceiraaqlai: Phocion
n-a sofistul bdut,or gi dezond'onat. Dupd ce a ob:finut victoria, muJ.li
prieteni voiau sd sdrbdtoreascb victoria repurtatd, dar
Eche-cratides45, Athenordor din Imbrosao Ei doi cretani, De- Pirocion i-a refuzat pe to!i, cu exceplia unuia singur,
maratos gi SpartonaT, care fuse,serd arestali pentru anu-
mite invinuiri qi delinuli Ia Sardes. Alexandru i-a eliLre- cdruia i-a acordat aceastd favoare. Cind s-a dus Ia cind
gtai lailovrdiziust emaudltuecep,rceagdst5ir-igdi esopseelebipteicigoiamretarei ,arletisn invi-
rat imediat gi a trim,is pe Crateros in Macedonia porun- cd
cindu-i ca din urmdtoarele patru cetd{i: Chios, Gergethos, care
in
erau ptrse aromate,-Phocion a chemat pide-1fiiuplraspdaudeEaisi'c-ad
Mylasaiae, Elaiaae, una sd i-o dea lui Phocion, pe care qi-o zis: ,iN-o sd opreEfi pe acest prieten
va alege el, afirmind cu tdrie ca 5i mai inainte cd, dacd
nu va plimi ni,ciuna, se va supdra pe el. Dar ni'cii Phocion victoria cu atita lux?(( (2) Dorind sd-l sustragd cu totul
unei astfel de vieli, Pho'cion a trimis pe fiul sdu la Sp,arta
n-a primit, iar Alexandru a murit curind dupd aceea' qi I-a- introdus in ceata tinerilor care primeau o educa[ie
Casa lui Phocion se vede gi 'acum la Melite50, impodobitd
cu lamele de bronz, in rest fiind sirnpld ;i lipsitd de orna- certd. Acest fapt a supdrat pe atenieni, care ziceau cd
Phocion se uitd cu dispre! gi nesocotegte obiceiurile de
mente. acas5. Demades oratorul i-a zis: ,,I)e ce nu convingem,

19 In ceea ce priveEte soliile lui, despre prim'a nu se Phocion, pe atenieni. sd instituie regimul politic spartan?
Dacd tu porunceEti, eu sint gata sd propun in
p,ovesteEte nimic, in afard de amdnuntul cd Cephisodoros sd-mi scris Ei
era fratele ei, iar in ceea ce priveqte pe cea de a doua, suslin oral propunerea((. Phocion i-a rdpuns:
,,Foarte
bine, bine !i-ar sta !ie, care miro;i atit de tare a parfum
printre atenieni se vorbea tot atit de mult despre simpli- Ei egti imbrdcat cu o astfel de hla'midd, sd sfdtuieEti pe
tlautiePahEoci icounm' opddatatdreaateeni,iecniiti se vorbea despre bundtatea
priveau nig;te ac'tori noi' Ac- atenieni sd meargd la phiditiiss qi sd primeascd constitu-
lia lui Lycurgos(d.
torul care avea sd iasd pe scend, ca sd joace roLul unei
amcueltrdutstcrodrhe.gicuirleu.i5Dl amraciummucltoerelngsuol{nitouaireleirnopfeordeoa-, 21 Alexandru le scrisese ,atenienilor s5-i trimitd tri-
regine, in loc Ei nu voia sd ias5. Atunci co- reme, iar oratorii5a se impotriveau; sfatul atenienilor ii
tras in mijlocul scenii 9i i-a strigat: cerea lui Phocion sd ia cuvintul, iar el a rdspuns:,,Vd
biie cu sfdtuiesc sau sd invinge{i cu armele sau sd fili prietenii
actorul linea teatrul
regul lVlelanthios l-a invingdtorilor((. (2) Pytheas55, care era de altfel flecar qi
g!,,iiNtn5eucdveeeulzo?i((sciuVnmgourbrseoelliesa,callaucveidsP,tedhaoa,crfiiotiunndfmaaecriugzpeieteinfdtdoloetdsetuoal ulqinicacioi{nrisuospe-i impertinent, incerca sd vorbe,ascd atunci ceL dintii ;ate-

nienjlor, dar Phocion i-a zis: ,.N-o sd taci in fine, cind

ti
lr'

l,l

t1

l
1.1

I

ii

ir PLUTARH PHOCION 31

30

qti atit de proaspdt cumpdrat de popor?(( (3) Harpaloss6 zlcin:rtldce'.ilupcorpuorriu, linecsetercianfsl55c-dI riiantiE;l"iepasrecdgdgtiitssdd-lsscthdipminbeeassctda,-
a fugit din Asia, de Ia Alexanidru cu o mare sumi de rlar, cum mul{i atenieni se urcair pe tribund;i sirigau c6
bani, Ei a debarcat in Atica, iar oratorii dddeau fuga la
el Ei se intreceau in a se ldsa corupli. Harpaios le arunca Asr:lepiades spune adevdrul qi cd Aiexandru este cu ade-
din rnarea sumd de bani pe cal:e o aveau prea putini, ca pi'n,,ucrit.reiarmtt amsdctedrltzi,bi,Pevrhaaocifniionmlinaoigzrtties;:iE,,miEfidiibnridenetge, aidmaprdoc(di(m. aiinmeu, riint cEiit
sd-i mome,ascS, dar lui Phocion i-a trimis este
;apte sute de noi
taianli Ei s*a incredinlat pe sine, cu to,ate ale sale, aces-
tuia. Pho,cion i-,a rdspuns aspru cd llarpalos o sd regrete,
dacd nu va inceta de a corupe cetatea, iar acesta s-a oplit
I 23 Dupd ce Leosthenes arunlcase cetatea in rdzboiul ele-
gi a renunlat, dar mai pe urmd, sfdtuindu*se cu atenienii,
vedea cum cei care luaserd bani de la el se schimbl gi-l ,ric, vdzind pe Pho'cion cd este indignat, l-a intrebat in
batjocur5: .,Ce bine ai fd,cut cetdlii fiind atilia ani stra-
i acuzd ca sd nu fie dali in vile,ag, dar Phocion, dimpotrivd, leg?( Phocion i-a rdspuns: ,,IJn mare bine, c5ci si-au in-
care nu primise nimic de la eI, o datd cu ap5rarea inte-
I resului public, linea sceualtmivae,Eai dcer:vnisattaataltu, ic. iPndornidinadseddei,ac,i rnormintat oonrcetdtenii in propriile lor morminte((. Leosthe-
l iardEi Harpa,los s6-l
I cd este ca o fortdrea{i de necucerit prin aur. Fdcindu-gi nes spunea multe cu indrdzneald ;i f5loEie, in fa{a poporu-
lrri, dar Phocii.on i-a zisl. ,,Cuvintele tale, tinere, se asea-
insd Harpalos prieten pe Charicles, ginerele lui Phocion, rndnd cu chiparo;ii, cdci, deqi sint inalli Ei mari, nu aduc
l-a umplut de o faimd rea, cdci ii incredinla toate gi se l.otugi fructe". (2) Hyperides s-a ridicat gi I-a intrebat:
foJ.o,se,a in toate de ajutorul lui.
,,Cind deci eEti ,de pdrere, Phocion, c,a atenienii sd poarte

rd.zboi?( Phocion a rdspuns: ,,Cind voi vedea pe tineri cd
'ioiesc sd reziste in linia de bdtaie, pe boga{i cd vor sd
22 Murind Pythonice, hetaira pe care o iubise Harpalos i:ontribuie cu bani, iar pe oratori cd se ablin de la furtul
.gi de Ia care avea o fiic5, a voit sd-i facd un mormint fas- avutului obgtesc((. (3) Mulli atenieni admirau forla ar-
rnatl strinsd de Leosthenes qi-I lntrebau pe Phocion cum
tuos qi i-a incredinfa;t lui Charicles aceastd sarcin5. Lipsa i se pare ci este preg5titd, iar Phocion a rdspuns:,,Sint
de noblele a acestei sarcini, indeplinitd de Charicles, a bine pregdtifi oamenii pentru s'tadiu58, dar md tern de doli-
fost mai mult urilitd cind morrnintul a fost terrninat. In-
tr-adevdr mormintul existd qi acum }a Herme, pe drumul
care durce de la Atena la Eleusis, neavind nimic pe mdsura chulse rdzboiului, c5ci cetatea n-are nici alia{i buni, nici
alte cordbii, nici ir,oplifi((. (4) Dreptate i-au dat qi faptele.
celor treizecri de talanli pe care se spune cd i-a pLdtit Astfel la inceput Leosthenes s-a incdrcat de strdlucire
Harpal.os lui Chari,cles pentru acea lucrare. (2) Dar, dupa
moartera lui Harpalos, feti{a a fost luatd de Phocion qi de ir, fapte, invingind pe beolieni gi alungind pe Antipatros
in Larnia60. Se spune cd
Charicles gi crescutd cu toatd grija. Charicles a fost dat dejdi, era in sdrbdtoare atunci 'cetatea, ptind de mari nd-
in judecratd pentru cetre sdvirgite in legdturd cu Harpalos qi aducea sacrificii pentru bunele
'r.eEti, iar unii care voiau sd-l acuze pe Phocion l-au in-
gi l-a rugat pe Phoicion sd-I ajute gi sd-l ,asj.ste 1a judecatS, trebat dacd n-ar fi voit el sd sdvirgea:scd acele fapte, iar
ndearreP, hCoh,cairoicnLeas,reinfuzcaotn, dsipliui nciinndsutit-ei:((,.,E(3u)teC-ianmd Phocion a rdrspuns: ,,A; fi voit sd le fac, dar sd fi dat
rrl fdcut gi-

ljirl AscLepia-

l des57, fiul lui Hippanchos, a anuntat cd Alexandru a mu- acele sfaturi((. Apoi alte vegti bune se aduceau p,este vegti
rit, Dernades a spus sd nu i se dea.crezane, cdcidacd ar f,i bune din tabdrd, iar Phocion a sprrs:,,Cind de'ci vorn in-
li
l

i murit, oadavrul lui ,ar mirosi pe tot pdmintul. Phocion, v5- ceta de a fi invingdtori?((.

ri

l

i
i

,l'

l,

PLUTARH PHOClON 33

24 Dupd moartea lui Leosthenes, atenienii, care se te- ill\ron1;railt,(u'l'iiao.iicr.ep,quaticteepe-reeaeaiaaailn{Epieie.cza(a{3rtue)tquAtmer-imanansaauitq{aEie?ize,,arl.eet nAscdpopmiodn,iiganpinnhTddoaeuncs-tiaiou,llinaa,t,daudutceaqigcsiiinAaEdcnietpcei_eua
meau ca nu cumva Phccion sd fie trimis strateg ;Ilrra;rni{c.grg'oaistosinecvuoinnngdisduetcoecaaureALegnoitinpLnehaoitlnoonssa,qtoiiascruacmaca6vaczeuledt,roiainneMntieimindopinnocaAesdfiaain_,
capdt rdzboiului, au pregdtit un om de rind Ei sd
punl in adunare gi sd ca sd 'j'esa,lia.
pho-
se ridice cunoaqte bine gi-i spund cd este prieten cu astfel
indeamnd sd crule pe un
cion qi il
de om gi sd-i pdzeasc5 deoarece nu mai au un altul Ia
feI cu el gi sd trimitd la oaste pe Antiphilos6r. Atenienii
phocion s-a ridicat
errau de acord cu propunerea, iar gcoald cu el, nici si a 26 Nu peste mult timp Crateros a trecut
cd fusese coleg de nu-l
spus nici nu
cunoscuse in alt fel, qi nu-i era prieten, dar:,,din aceasti
zi t,e f,ac prieten apropiat pentru cd ai dat atenienilor un iiuropa cu multd oaste qi s-a dat o bdtdlie din Asia in
sfat care era in interesul meu((. (2) Pornind deci atenienii ,inde elenii au fost invingi, dar n-au suferit la Cranonob^
un dezastru
cu armatd iiamrpportireivteanbiieioiliaetnrdilgoer,auPhaotceinolnialacEinvca'efpiuut csi-sa, rIr.r.;'i,i1rrrirlinplpga-dvearrenuudalEsifuiiorngesioinats,pcmlerlueanupdtltelrfeiriubei,er-clriec5ntiai,Etcisie:nc-.imantu(fai2rmnii)nmdpgAapenncrr{tdeeii,pgaAatcintsaar-trtoaiepsgapeidtrraroaeouducsuirtsiiegni nif-eiiiaunnrndidpelscaomidtrinnnienia-ti
impotrivit,

ppfacddioaeenecartuiud5zcsn6{nvid,ics,iae,ecidpaaoiiafrseeechcrnoiprdsancrdtaentaaidppdnctetau(odp(dca.leidvtDsec,odncevaiiietnsorSntctr{icriie.eiugzncfPmeiaieilh,ecopvapeciqenieoididsncnestdeIadeaae-cmlrivnedduinstrsrepsamatrutteetaenepszsniudee:nilee,,,icncVngeiridoianatdiaitnizen{fteiduiriic,ceuiidsvccdsuoieinesd-il ii-rdat5 armata spre Atena, iar Demosthenes gi'Hyp^erides
;ru plecat din cetate. Demades insd, care nu putea ie pta-
i.eascd cetSlii nici o parte din amenda la care fusese ion-
riamnat, fusese osindit pentru cd de qapite ori fdcuse pro-
argidrnaudvn,aicnred.csiPuersougd, uoi casirnterdi-gusii-nnsdte,inoPvhmioracsritoednzdaaerozvpiistqz: ei,,ccNieduiebeadsntteriinvnioimisiifc-i uuneri contra legii qi, notat fiind cu infimia, i se interzi-
rspeeesdeteraidmpesidtadEmliapariAovpnoutirnpbeai t-ruonsadsteuocnlricecit uepsrptienutacebarsiroedlvesiept lDipnreeem.vea(2dde)easDdasedr
strategul vostru((. In acest fel i-a facut sd se linisteasc5 poporul temea gi chemind pe Phocion ii spuse cd nu-
Ei sd inceteze. se
nai in are incredere. La aceasta Pho,cion rdspunde:
25 Cum m{qdiurpmlluiusmltiamacldeindruiointueelrn,ai pqdhieomvcaieos,nntacaet ndaderui,sMdaiecrbimoa6,ra2ct,aascaeatreela-, el
venind cu -"Dacd mi s-ar fi acordat incredere cind vd dddeam sfa-
i,uri, n-ar fi nevoie sd deliberdm acum pentru lucruri atit
Ramnousos de im,portante((. Fiind deci votat decretul, Phocion a fost
niand impotriva lui. Dar cum Ia el veneau care mai de
care gi fdce_au pe strategii, sfdtuindu-I: unul sd ocupe co- i.rimis 1a Antipatro,s, care igi avea tabdra in Cadmeia66 Ei
de acolo, Atica. (4) El
lina altul sd aEeze dincoace cavaleria, iai a.ltul se pregdtea sd ndvdleascd de indatd in ii
i.erea un singur lucru: sd rdmind pe loc gi sd facd pace.
dmzsapEduiosuegrd:zmln{ea,ii,,aatBtsnceadt,urtIiaaeioamtcteesrudgut,laiglnEtiniSuiiinsici,-{cnauaie-itnealrtipeerneruatiureltagicrnrseidanilreoietonertbs,rctadPlaEilt{Enhai,iaoiieacEvi,idiopaudanden!p(rauo(dbila,s(z2dtiliatas)iin:deDat.o,-r,upIeuippaedhdhrraotiofrccciiipnelieouli!ii$nnliidc-uaaeeai Dar Crateros67 i-a rdspuns: ,,Phocion nu propune lucruri
rlrepte, anulne sd gedem in {ara prietenilor ;i sd le facem
'du, cind putem foarte bine sd tragem foloase din tara
,iugmanilor". Dar Antipatros, luindu-I de min5, i-a zis:
,Trebuie sd-i facem lui Phocion aceastd favoare((. In cele-

PLUTARH PrIocToN 3b

lalle privinte a poruncit ca atenienii sd Ie acorde 1or drep- rr,:r',r,ll,rrrl;'r,l,lilrrif.,lir;rrrr*rlrir,i,;i.rr.ii[j(rrlirim\n:cir'.rcocllenearuAMaf,iuasarlcsetliiidpeiaz.tnafstsiryeepDtbe1alDoiufa.leogriizruon1sAlinun.n,cidsndyncaiueettssdfti,naoiueeppuasn;lBouirigoomeecptmeadurend,orramudimrneimcurdiaooziftdnenuudomdensmseautpecirnucoa-sairautlsniietme,sordpaEb-iecobiaingocfimpvnoracegardpusdadribleedrmdptd-mtusanieddngiloefnzgiedteanorelotcisoalaiailddunEameldruasibAppsdladt,iicXuereniooo;rsscim-crlpdi:neciraooadiaondrnolusraie.a---ti

tul de a dispune, cdci aqa se inlelesese Leosthenes in

Lamia.

2? Cind deci s-a intors Phocion in cetate. atenienii au
luat aceastd hot5rire qi, de nevoie, Phocion a pornit de
indatd la Teba cu alfi soli, intre care fusese ales qi filo-

zofutr Xeno,crates. r"'r,,,irlrilis'euisnettirmdcepvluedzrdiueateleaqccui ematuS. zliiniit,estpidmeecptcuadcritolreleelvedeuqcqihmgi,alainnsiiuccriealelreemmridsa--i
,r;r'scrd impresionali gi cutrernurali, dar acum) in timpul
lntr-adevdr atit de mare era prestigiul, faima gi gloria ', lul?gi ,ceremonii, zeii privesc la ceje mai crunte sufe-
virtu{ii lui Xenocrates in fala tuturor, incit se socotea cd :rni.i, itl€ Eladei qi vdd cum este pingdrit cel mai sfint
nu existd nici violenld, nici crrlzime, nici patimd innds- r iriri pld.cut pentru ei, c'are a derrenit acum semnr_il celor
cntS intr-un om, c,are, la simpla rredere a lui Xenocrates,
sd nu se umple de lespect in fala 1ui. Dar lucrurile s-au
petrecut impotriva aqteptdrilor din cauza nerecunoagterii
qi urii pe oare a ardtat-o Antipatros pentru bundtatea lui
Xenocrates. (2) Astfel, mai intii nr,r l-a salutat pe Xeno*
crates deEi celorlalli 1e-a intins mina. La acest gest al lui
r\ntipatros, Xenocrates a zis: ,,FtrLtmos face Antipatros ,ir' lrari nenorociri. (2) Cu pu{ini ani mai inainte, Doclo-
un oracol care poruncea atenienilor
cb se ruqineazd numai de mine, cind se gindeqte la ne- ',r,,,rll:iiclr7,'zoe ddduser5 extremitdliIe cet6{ii pentru Artemis, sd
dreptdtile pe crare are sd le facd cetd!ii((. Apoi Antipatros neatinse ca
nu a ingdduit lui Xenocrates sd vorbeascd, ci, impotrivin- rrllrl 1e
du-i-se qi contrazicindu-l, l-a silit sd tacd. Dupb ce a vor- ,' li'rgd ocupe al.tii, dar in acele zile pangiicile cu care
cistele s,acre71 au lost vop,site in culori patide
bit Pirocion, Antipatros ,a rdspuns cd va incheia pace ;i
alianld cu .atenienii, dac6 vor preda pe Demosthenes qi , i;r fel cu ale morlilor, in loc de purpurd gi apoi aduse
( {rea ce era qi mai important, panglicile particularilor
pe Hyperides, dacd vor conduce cetatea alegind un con-
ducdtor dupd sens, dacd vor primi o garnizoand in Muni- , ,r,r,ir-]ri vopsite in culoare obiEnuit5.
, ri chit a prins un ini{iator care spSla un porc in por*
chia68, dacd vor plnti invingltorului cheltuielile Ei o , i'antaros72 gi i-a devorat partea de jos a corpului
, :i ia pintece, semn prin oare zeitatea 1e ardta cd vor fi
amendd pentrtt rdzboi. Fhocion a cerut sd fie scutili ate- ,' ,iti de partea cetSlii de la mare, dar.cd vor pbsli:a pe
de'garnizoand, dar Antipatros a zis: ,,Phocion, noi
nieni! de l.ucrurile care r rie sus. (3) G,arnizoana, datoritd lrri Menyilos, n-a
dorim sd-!i acorddm totul, in afar'd
ne-au pierdut Ei pe noi, gi pe tine((. (4) Unii zic cd lucru-
rile nu s-au petrecut aqa, ci cd Antipatros l-a intrebat pe ',,;r',irussprienzenciecimunii fel minia oamenilor, iar dintre cei peste
Phocion dac6, suprimind el introducerea unei garnizoane de cetdteni care fuseserd exclu;i
gi de
onducerea cetalii, din cauza sdrdciei, gi ,cei care rdmd-
la Atena, Phocion garanteazd cd atenienii vor pdstra pacea '',,r,i',r',r,-irr'poidaaruitptrdneo,oslrdolaocea,rmsdEeedindvciueesadeiseecapdaidcardemti.dienu'mtciEgoriauvsinear{ddo1im€ngizT-e-rraacbfdiialcde-aEul
dez-
gi vor inceta sd mai pund ceva n'o'u la ca1e. Phocion a
cdci
tdcut gi a ezitat, dar Callimedon Carabosoe, un om sfrun-
etaztifEi iscdarfeacuiracepeoapcoerula, iahsodtdrirtitqicaindzisa:ce,'Astnatigpluamtreeq,tem((a?i im-

1
i

I 30 PLUTARH PHOCION

i 29 Moartea lui Demosthenes in Ca1auriaTs gi moartea ,t,1;lrrrlil;rr\r'.L.i-i;aiLri,r.trriszrr-cpmr'nicii-fflnersdoieitlaeddecaract,anuenersdiiPres,nnicumae:hid.itraEtroii,iodi-.n,tirccNeuat$i1vDraornudieiiunneretropiglmnuu,iEu,coracttaeEir!eiirji-daiuui,sD,ated_nortidessrnrsopa,nred(,nise.(trevaeae.dp5c(cdcgcA2reifreiein)d,eelnsaalslSdptt,eEietillhneipaaiptnao,atlsieticctcmtpdeapirunouuonarpeunhenisbr,eeucolaanpAi-acg.liaihnldairdonmoetcrplirAucpid-ebauiianEtro'datelagtt_uinrittariporati"eciascirnss_dactr,udirdautooda_stncursditdirni*vudrelaac*i,snisnncrsdpiciossdd,auri"rfuriidunndgisqiaeea_s_d-iii

I lui Hyperides la CleonaiTa, despre care am scris in alte
1ocuri75, au determinat pe atenieni aproape sd doreascd
rptoeeraAclluuexicaeAnenadtricgueognsio-aspTei6nF,tiuirlnicppig.laa$gtiimialcauei sittirilnzucicuerpucuiasnedfr,odsdtusEpadsesumupcdiundnded--
oamenii la multe suferin{e. Un !5ran oareoare, in Frigia,
care fdcea o groapd lntr-un ogor a fost intrebat de cineva
ceIfoactea, EiaarIeelv,eanredaspautnusngciemoainmde:n,,ilCoar ustdpezicAdn,tigcoinndos(iq(.i
aminteau cd minia acelor regi dpeepcoittolditenugecnaerAonastidpaE-i
mare fusese, pe atit era de ,rrtrrlknl,ccrrpt'idmmllme5eipgatinnileet,cea.8]a,poAa.DnsEt(9eti3acf^me)aiclaLtorudyearneexpscgiessduanttsilrntddrasdutidodnruafiipasestulcddofnatieuncrseailuuu,sItaciddd5rsaAeddnotp-eseute]Ddrazaaaemme,nmoeesinane,iadeadrtd,gdo,dOr"idac"s"eicut-,detr"roua5soi""npm-nri1,"-irs_e"a"i
uqor
tros care, luind o figurd de om
simplu, imbrdcindu-se cu
o hlamidd ieftind qi ducind o via{d simpld, incerca sd
inEele pPEuhifeomrceaiaoind;ieap-nsrceindspuaafceterpaitse,ptamendutorlvulieddcienedi euc-xasirele, un tiran si
despot
Totuqi rdbdau. (d)
intervenind
pe lingd Antipatros ;i a fdcut in a;a fel ca sd nu fie
alungali din Elada, intocmrai ca aceia care se duseserd rvlznilieii-snna:agrc-,;dd,rtCi(Espcino.tedciuCoAattie,mnnaitdiaplcuaradattrlAteoannesiuteic-p,nidcnai&sitdrcisoditosisrcdrineateourtrertieaasaegupdcvecoagum-naldtairrnsnrinbasizauisocitteaoeannnqanvia,iiincpir.,,heavioge'iiuaoci,il-;nn;_qi;,ii
iindra-doiasnmnccdilddoisnelieonuss.tedPr(med3e)elmolnrTpeuorucnane{tietiinianst;dCedp,ercrepriuagneudtbrcnteuoeianiraidciEctaieiaarEdtereteieapErTeeaiarucbinaelaciinEri.cvdai aineslir7itzece7ao,etpficareanEi utisculdeitlbuilHeorcbracaauugiel---i
lenti gi dornici de innoiri, care lincezeau din cauzl cd nu aAt(Ir:ltlcaecrnic-sntdeafidp9rraieaacgpat5icreold,rosufarpi.g.uo5LaAlp-mmtsoaediirnnncuuaoit,ieetnaen.vmsipDiinteoeedsrremcnetcuoauiitmtdsusse-gppaosidurliestaaaddMtucnpsEaaurrciolaeiedamdutDboircseenaeminbcaoaiu,uidip,feiticosionislties;dtidiacmid_advueaminsiaulitrrtduigfdeed5lc;iunEulna_it,
luau parte Ia conducere Ei nu se agitau, i-a obiEnuit s5-Ei
iubeascd locul de bagtind Ei sd se ocupe cu agricultura.
Vdzind pe XenocratesTs cd plsteEte metoicionulTe, a voit
s5-1 inscrie in listele cet6fenilor, dar el a refuzat, spunind
cd n-ar putea sd ia par.te Ia un regim politic pentgu care rlaimonsl tocmai in momentul clnd Antipatros era bolnav,
.iar puterea o delinea {DeemfaapdteCs rlautierAonst,ipcaatrreosto, cpmriani
a pledat ca sol sd nu se instituie. o scrisoare gdsise
trimisi de care_I
vptlvin-iiduuazdztaleeuuu'mtricteinisn,vsade,cubndasaicsdinatitjdofarae,cpcldIuea-uiraranddpscdtaaAcitruaenatcsttaaeiitprtraandmastalttaEraEot,dia,isei-naa.isndu(uauun).mlcAtfiCf.nnpsirdiidlanuuvdaqt-epiipd-crsieoghedcafipipp'UgtCeuuiaisnlptp-alecouenuotmdrfoeirsuiroaininsnl;agllueeulp^__lreieaa,l
30 In timp ce Menyllos ii oferea daruri qi bani a rds-
puns nici eL decit Alexandru, dar
cd nu va fi mai bun
nici cel care a refuzat atunci nu va avea un mai bun
motiv de a primi acllm. Dar cum Menyllo,s il ruga sd ia
pentru fiul s5u, Phocion i-a rdspuns:
se va schimba, v,,oPrefnitrdueFaocjuonss, dacd
gi va fi cumpdtat, ii cele
ce-i pune La indernind tatdl sdu, dar cum este acum nu-i mult pentru trddare, l-a u,cis gi pe el.

li r

I
i
I

I

I

i
I

l!. '

PLUTARH

PHOCION 39

31 Dar dupd ce Antipatros.,^proclamind pe polysperchon ',rvtt.r",''"rrr,rrri'lirl.r',tiNar,.;l.',da5.,.ia(toot5zupdea)rduenadNcco'ot'edeetrrrdnu!saila9niitebrptcaonepraptrierreloio,eiNt,mgearfi.tmixceeigntaaIjaifdnd-naticicocesorr5ereefnissnsadnsa-purtedildiecvctsatciadeeEttratameeoifrrairmueer,sEraaeancni,nieacsupeu{mtiadizvagraevlieinUriicert$r'dEueci rfiidApau_cfaaifiepJdrcctoh;aaaeA;cato"e;a"ic;ofcacs;;"nie;#oioi^;a","o;lns-.iiur;te-Jaei;a"r*";i"_n-;:t
TcNtmdagccaeaca"eoaiuacellirmntnornaaauiolcmssainu-zetresnaoonipp,edlari-urAqai.Pnva,iitvn.nDheeaitdsotinst,aid.urpc{tli-iariepinamcosrmd,tutPenirpimolohsp-rpearisoauapdoscf{_ririoitddncfiCuneodseaa-naaecnitrstcuqlauazdCuntpindcriliumdesuemcsrdAzu,doeaaNasnsapZteoisitufecpidz,cibpina-eunsaii1adrnnpdpiuimtleoierarmiaovearorNMhostittngee,ai.ilvetauinno,(anfni2lcraeipvyie)dcrnceoftiahFteiuauriopi{ibafcrrsdpcluiaiiindontt.tsmA,eddareAr'epubaaencda"i_.sia"teosusiottippa*entem"reuaee"ariola.tt-d"lrrlaNrriJeoauoJ.ric,ein_seu._;iii
tl5i !fiqEii acc_esibil Ei 1*a convins sd suporte anumite liberali- 'lr,,'ii',li,Lrrr;oirllrliiio-ucceurtniernoiuiirennnnn'alio{ncaasSsurumtLringldaeecimi-n-r1gaepiidaessdectdriaruee.ztcdlsaoeiainusrasu8ccNapaduseiccal,toupai.ctrenruu"toarpmrr.ide,rr_iduptor6lU{ri-irirve"rirpooiuetc.fmldriuou!reiiirtcr;oueci.roeiec."a,ddI;"ideiu;-",st;ai#iH"prm"i;,:;ic";A;ui""nl;;-td;i

cheltuieli in calitate ,de agonotetss.

rpt,urri.nvi3nca2dcTlauc"r.aieaCtcsceaplssuitananteitdmaernopcsi,de, naraeivigitnserdidLmespilsereoccoauocrnsoadcrdurridcesdg#daredledmupocgdeci rllooaurtnpiattd"ini",niid"tAciemiattiapa"tote_j_. , L r r ccut totnl cu gvieadeirnecaeppinntdscainid"cNoi"c;a"nr"orpaira*druis*armeie
qfefnstadiaeil!emalcr'iaa1ep"inlirirrircn?rsonzoaru,slcadr!l1aneige__slddfigNri.cnateg!on_i:dpsuuii:ocussaitaddtcerfe.umcld}(tu,anaacae*3r.nlg(faatptubuvn,a4)Ni.ur-pne(tmzi,il-or)edI2da"iedaeacen1rnavs)Afaaddatpaaxraic-inAaiocedennaachidtPleavtescoccvaodpivaaesne,rirsderclaurdoezgt,idsetee1iliiaboiu'dtiitinl,lcdueut!tuslinlaie-abitdpa,ccPti,iscprprnemltcrdreedsaa.aoahiuurauga-v-Tdpt;lo-rtaiyaviiierrutnmnce,Lfecasaaaialcipsepanupaoidrnp,N-h-vufsrtisentpaveiliidtoeeptsmiun.rAaaacezccdndtdfipI,ratei,p,hdnerieaoeecapNensenioricrdnnonluadnaoeeatiipneucenrate-rcrjaen.pn,Eiaiutt,ncie,sa'pnup;ainudEtudiestiadlnsruarooainamifev,eeactptcsrtagdidilisbiadccdarriumadeigntredduJmicgesctlnniipucidarnOe-pdnvciupuls,neddlpahceeeopcoeacuDvuulovsmtruslauectada_e_t'cateer_p,atasec,utIsiiaErseovuldg,iteecnaitdtceaiaanobea:a'ygdau,-aescg,a;lcsitcpirdfl-iaecaiiesfiodud"_gianSgai"o''nrimlJ;a,,i'iaprn";i,Ja,O;ul's"iit;;;p?pruq*tld"ic-ell;i;oihrlv"c"trr;';us;edelcio"rsvo;.:.a:_"mO,_;-l,,tata_. lVlunichia
"L^]
i,tI,t,t,,t...ta

.i',,''rilar..'1Li,i:oriosIL3n'ord,tInidnqnodiycrnar^uscaspecrde$mse.ttdteaaa-utltt[idcemucd,n-piesmc,putia.ppebathoeapvoalrtrec.ieeAvinnotatieeintenxiAneutai]r,e.iaitxcmN;paa;pnridrcaedo;idnr;isor;ibis;uvur;,a,;fn'efduiidnuri'uerlmsr"i"meu;a.fri"aafel;pnl";izourtblaalvuustqic.;ni"iuec;im.ri;_a;;
.i'ir1,i;r,]ilir:r-i,lriiua-riLah',oIlr.,eoor]l(sifdco9r,ir2dprritndal.Zcmiu)t.fcqnrl"laoi"eali^Aou!ueide:Ya"sntlriidun"taeauo?,!e,-ao-."ctxl,5elSnslcyidanaun^n_episorun"sisaLipegpmldedf;lot.uue"iiEdrir1pnlaroruiiCuipf.hclcsroocdlhpneroheIlsirrnatihnceio,nuttratroi-tindroecemcvac,-dpu.lcntaeiendrcleopueasdt$izrnddiafsetumeueeiictuttl^E.oevt.ir,ucs,iHi_aaadncea_l.liiia8satirantrtem,,_nzcrugcuugara!*aeornuiael5qdartrtmxolcieieqid.niinoz.alE"i-euDda"niif"-1didnri;ifavotie_eiraiursnoiarli-;ssddtrnlci,;eracL,_aaai5qc-aoudnI"atacrei-pur"aoiup"t,o'fahira;lc.".asdo_,ir"Aftrflit,a"u;ieniurric;"n"",daesug;p;oggiuenfiJl.pniliiccinrsi-jreloepd-f,aeadt'dtrarr;iar;a;"ane;'nttutmtcNrit;"g_zi;aeadiicu""-idii;";t"'.ed;s;iro;aGjrr;_tb;it_arnil;_la-ud"ea.t;i_u_ei;,ir

lr
I,

l

40 PLUTARH PHOCION 41

pdrind cd sint prieteni gi apropia{i lui polysperchon. l('oferea tuturor tribuna gi teatrul. (2) Iar dupd ce s-a
Deinarchos, fiind bolnav, a petrecut citeva zile la Elateia, cd ,acei bdr-
unde, la sAtndcruhiensletrlaetolsu, ipHoapgonrounl iadetsriEmi ilsa , itit scrisoarea regelui, care spunea cd gtia
propunerea scri- Ira{i erau trdddtori, dar cd ace.ora Ie dd puterea de a
sd a lui .j rrdeca ;i libertatea Ei autonomia, iar Cleitos a
o solie care si-l lui Phocion, aristocra{ii introdus
acuze pe Phocion. (3) In acelaEi timp, deodatd amindoi ue acuzafi. La vederea qi-au as-
s-au 'imaritinctiulnPiroelaysapearvcuhot nlo. cPionltyrs-upnercshaot ndimn eFrogceiadac, uphrae-- t Lrns fa{a qi, privind in jos, au inceput sd pling5, dar unul,
; idicindu-se, a indrdznit sd spund c5, daci regele a dat
gele,

rygas, aEezat Ia poalele munteLui Acrourios, c,are acum se poporului puterea aceas,ta de a judeca, este bine ca sclavii
numegte Galates. Aici, Polysperchon punind cortul de
pe rege gi pe prieteni, a poruncit aur :ri slrdinii sd se retragd din adunare. (3) Cum insd poporul
qi agezind sub el n-a ingdduit, ci striga sd fie aruncafi in prdpastie otigarhii
si-l
cc(aa!ahrl)e{{iisnini-tnueianeiztreapgcdeiiruunumnnecoaidssrii,eattr,iotiagHtpriaaeuaigntDnetEroeni-niionveidoancecriuclsiofEherscor-d.slaae,uq-apa.ipectrdrdoi,amccptiiiniatcsdetuelqviv-aeiinncnaeutezzdaaai,estue:Eanu,ip,ienAsdndririaiulrofpieilere-. s;ii cei care urdsc poporul, nimeni altul n-a mai
incercat
vorbeascd in apdrarea lui Phocion, iar cind a inceput
enLsaerlrupdsldpdscpeevuornneresb,deaPraehispnoctt?dcrei(o(fbniUia,ntn:cdiu,i,maCasuucvmuredltvlsairptecuuclninusso:dma,;,ntPueeletlduudccrgierdrueperutlii"l;te.ap,t,efeAdtEdrudrnieccpsiud,t
ca sd ddm socoteal6((. iRnejguerleula inceput sd ridd, dar mace- ascultali?(( Dar cum nu ascultau intru nimic mai mult,
donenii care stdteau sfatului Ei strdinii pdstrau

tdcere sau indemnau pe soli, fdcindu-le sernn sd fnceapd s-a apropiat mai mult gi a zis: ,,Eu recunosc cd. sint vi-
ac'uzarea. p(5e)PDhaorcinoinmcicindnuvosrebe1arc,trpivien,da, ci polysperchon a novat gi cd sint vrednic sd fiu omorit pentru politica mea.
contrazis cind acesta, lovind Dar pe aceEti oameni, de ce-i vefi ucide, atenienilor, cind
pdmintul cu bastonul, a plecat in tdcere. Hegemon a spus
cd Poiysperchon este martor al bundvointei pe care o nu- pn-raieutefndiciuft[in-i,mPich?o(cc.ioCninsd-aurneisi eamunradtsspiuanss:ta..tPleinnitgrutitc.dHsaign-t
treEte eI paopmoarui lmui,inialirirPnoplyostrpivearchmoenaainrdfiapu{ansre: g,e,Ilnuci,e,.- nonides, avind la el o propunere scrisd, a citit-o, iar pro-
teazd de llunerea spunea cd poporul trebuia sd voteze prin ridi-
Atunci regele a sdrit qi a luat lance,a ca sd-l loveascd pe
HegeTgn, dar repede Polysperchon I-a cuprins cu bra[6le carea cle miini dacd sint vinovafi, iar dacd vor fi declara{i
rrinovali, sd fie uciEi.
qi astfel sfatul s-a imprdqtiat.

34 In timp ce o gardd gedea in jurul lui phocion gi aI nluo3ta5tcaDaduPephtio,occreiotunardfso,dssftdiecfiiteuitdccisphrepo,mpriunan[ietorserlatuujristacorrriesiiS,.,sHduanfgiinei oanauidduecssed,-
oelor eare erau cu el, pu'ietenii lor care nu se aflau in
apropiere, oind au vdzut ce se intimpld, pevdsetzeCinbadal.rlEibmiaper'ed5o,Cnql,ei1ict-orrouslddladn,dduaerebzriisca:et ,,;,iCil isnvodocmovtoincmdhiclnuduaia,,cadetaaesrntdipeenfanilpbtrtrdu,
capul gi au fugit. Pe ei i-a dus E'"1i-"a'1uoca8ceo,^perit
pretext cd vor avea si fie la Aiena
fie ucigi ca fiind osindili sr:b
judecafi, in realitate insi ca s6
l (2) Iar infdligarea transportdrii Fhocion eu nu fac o astfel de propunere s,crisd((. Atunci
lor era cu totul supdrdtoare, cdci erau ciugi in cdrute spre unul din, re cetdfenii
I dar dac6 vom chinui cu vazd a z,is:. ,,Drept faci tu asta,
i pe
Phocion, cu tine ce vom face?,,
i teatru prin Ceramicoseo.
l

i Cleitos i-a dus acolo gi i-a linut pind ce dregdtorii au Cum propunet'ea a fost aprobatd qi s-a trecut Ia vot, ni-
l finut adunarea, fdrd sd mai distingd dacd in- adunare meni nu qedea, c. cu tolii, stind in picioare, iar cei mai
I erau sclavi sau strdini sau cetd{eni infierali cu atimia, ci mulli purtind cununi pe cap, i-au condamnat Ia moarte.
l

i
I

I
!
i

I
I

Ill.._*_

42 PLUTARH PHOCiON

r;CiiculPePysthhaooucciotfeonss.steDcomenmadeia.tarmifolnasau. {:$i-Nilnaicopmcholaealsre,treaTiih,noCuaadUrisprlepilrLlogcsai,.onHe-g;ie^miio:n ;lriiiinLitneirani'lt.tdrdni,iipuvpduiertteruiiin,usoemsaruucfdfaeceseipdreaederascrdteudradcnpeducusebtsstulaieeclt,Sespaad.uuvt(cui2hrasE)oreieTstrdedoertrioautabgcfi{iaan,inpdcestuodlrEirnbpfindouzataloinurlatiuaier.,ei an,cpceahenleoeeEa---i
iptjqdlcptpnnt-uaiee,irocnr.iig3nieeurdigycnn6t;dtualliegci.ii,-rDtczhlniecuseiesuidniiseiidndpit,ddordsdmeseaifddiaiaereicdr,eanr!auz.5eur,u5fved,micnicaitgerllaiapod-falnlloeaievuuuei.csaaontlfms_ddlauraiavcidecerceue.;rearoliidpigoaDEqpmnreihtalanbudeispao-dtEu-d-e.abc_aasmcsedSi^oiidabarzuiienmnbcinirlsesiisiaaipnttiigrepeg,iircud,i1uit,dCoegziungiindnaiidiaien"ntujiriuraaenvo-tpcrette;sbud5a?,imdvdeuunau,atae,sndult(nadetufi2rlpe{a,igiindn,)iald'ceUic.dnfeTdirained"ighi";ftnp'pteoatigirnraht*uecarcAt*odeotraiiico""rdapraIqiet;tp.oi,c"e'it-Jion-tJri:rJes;a"ii".an,;:aru"-: ion sd fie scos in afara cetdlii Ei ca nici r_rn atenian si
taA;aoigsdprdegionuinciltedpierrtu'rdvtetriialo.rods-eolaaa.ebnauauiu.tivsvcbeoereyepiltaen6e,-atdzdsdnarcase,leircarstsedemdc:slmisvei:-u;aptntnSeoma,ieau,tda,ta,uFa,D_eziLerli5rtioa6derdname:ei!smecc.nrivac,at-eornuarAoaicPeiteesp,nsrldatpnlmd,sihittbteataaeiutoendnnassoe(s-fcr(cledatetcdd;L!.rpiiii,aiooapc-m(lecvor3apcsnvuueleianeto)5lEartaaatrpaapli,Dircdpnds-rbhvru-oeispiicuu5ree,daoacpihlptlmmp,sienfierounecaddaolinuniim.giicopnad,nsmc_oespnhdatea:eaepma-iothot1eocf,udccea,unra-ulrp,Daesaiiznruldiotecucerciiaicsncerenurdi.ibp,.uuurddrntroeasdspogienuip_iddranruh(za_aouhe,aetuo.tmnoscttldcacc,uetirmeccsrovodie,_v"oidloa.uiia{rvEdiNnlns_niiaoa,inptr.l?implccrcaa*a(ulesaeioea(,etn-danfci.;siibs_p'mCl-;""i;gleaie,eii*;"r6zicl,sit,pas;,;letda:uai,;Jpt-,acrt_i,.udseodo.;i";ii;;anii;siba"r_a,n;li_r;idr;iril ru allrindi ard5. De aceea, nici un prieten
caZtoaelcl3ruirei7nsa.naEiUuurcanaepivrirzaaiiduvlueiianrtcitiuiarnterteonelcoateuiucaidErusisim-ptairnriuieozsaaseprclaciroeeilusaarucacsquuuinllfeuucleannitnriileedichicMndeisuerceonabpyruircuia.zhuain"oippmnire,e-inn2itciuere;ii,iii focui ca sd-l
,lral lr"r.uri nPhooa,creiocnaln:e-aCionndorplzionnietss, dosbeiganpuriotpsied
de cad,aviul lui,

fie pldtit ca sd
iar.:5 astfel de lucruri ducind cadavrul dincolo de Eieusis.
r luat foc din casa unei femei din Megar-a gi l-a ars. Fe-
ireia megariand care era de fa!5 cr"r sclavele, a sdpat un
-.rolmint aici Si a fdcut libalii, iar rimdsilele h-ri Fhocion
:c*a pus gi le-a dus noaptea in casa sa gi a fdcut
in sin
rr gloapd lingd vatrd gi a zis:,,Jie dragb vatrd, ifi incre-
lin.tez aceste rdmdgife pdminteEti aie unui om bun, iar
strdmoEe;ti cind atenienii i;i vor
iir sir le restitui gliei
'r.i.ni in minli".

38 $i, intr-adev5r, scurgindu-se pulin timp qi eveni-
:rentele ardtind ic-aeup,raizdniiccaat loinsletaletuplecitdineiib5roi nczlieipi t5t.{liui ,pri"d--
}:idise poporul,
n-iormintat pe cheltuiala statului. Pe acuzatorul lui, nu-
rnit Hagnonides, 1-au condamnat ei Ia moarte Ei l-au ucis,
iar Ei Demophilos, care fugiserd din cetate,
i-a pe Epicuros
Phocion qi i-a ucis. (2) Despre fiul lui
aflat fiul lui
Fhocion se spune cd n-a fost de fe1 un om virtuos, dar
l-'i"i. pe lingd asta, era indrdgostit de o sclar'd aI cdrei std-
pin era un codoq. Se zice cd a asistat la un cuvint pe care*l
qinea The'odoros, zis ateul, in felul urmdtor: ,,Dacd
eliberezi pe un prieten, nu este urit nu
L'stc urit lucru sd
sd
eliberezi nici pe prietena lui. Dacd nu este urit sd elibe-
lezi pe hetair nu este urit s-o eliberezi nici pe hetaird,,.
Focos a pus acest cuvint al lui Theocloros, sprijin pati-
mii sale, Ei a eliberat sclava. Cele intimpl,are ,cu phocion
i-a fdcut pe ,atenieni sd-Ei aminteascd de Siocrate , zicin-
du-,gi cd acea greseald qi nenorocire a fost cu totul ase-
mdndtoare acestei Ereseli si nenorociri.

CATO MINOR

NOTITA INTRODUCTIVA

AmfVriitciaaUf,taicul en;nidseaiscs,t-iuaTisLsoairneteuclacdi.slu,diep, ruMiunaeartcidnucsddePoolardcaiculdes.taCinteataluom,Uist,niu'cdpa,ra,andduein--
udrul cd, canstitufii,a republicand era inuechitd gi nu mai
putea face ta[d grauelor contradic{ii econoftLice, socio.Ie'
Vtolitce, juridice,
morale, in care se zbd,tea soci'etatea ro-

mand.
Cato s-a aflat, de-a lungul intregii sale sctiuitd,{.i, pe
tini.a apdrdrii sistemului. d.b guuern1.mint republican. In

senat, in for, in fa$a cur{,ilor de judecatd, el s-a afirmat

ca cel mai actiu reprezentant al grupuLui i,ntrat"tsigent aL

aristocra{iei. senatoriale. Cu cit lupta lui impotriva gru-
pului ,,popularilor(' era mai dirzd, ctt atit mai clar apd.-

reau sldbiciunile regimului pe care-l ay;dra. Pentru a lupta
cu mai multd. efi,caci.tate tmpotriua aduersarilor s(tL poli.-
ti,ci, Cata u incercat sd, se comporte eL insu;i irepro;abi'L

i.n uiafa publicd.. Astfel corecti.tudinea sa in indeplinirea
sarcinilor publice ;i, mai ales, i,ncorupti,bi.LLtatea sa, au

fost de fapt trd.sdturile care l-au distins net de touurd.gii
de luptdz. Dar, aga cunl a constatut el insu;i, corugsfia era
atit de inrdddci.natd. i.n diferitele pdturi, ale aristocrafii,ei,
inctt, de multe ori, a uenit in conflict cu proprii,i luL prie-

teni. in care Cato Si.-a

Multe au fost impsrejurdrile doud, momente manifestat
i,ntransi,gen{a sa poli.ticd,, dar
politice au
pus-o in lumi,nd. cu cea mai. mare gsutere: discursul rostit

m712u14CPs.ulCuIpItiIc.r,,iev1ir,roe2C.,IaaAtovd,ia7fla0am, i2uili,i,aCSreaustIoI,a.X,ve3Yz1Ii,.2q6i2;TDqitiuiosVCaLlaievsriuisusius,s,PMeXraiLaxVchIaIi-,
6, 4; C icero, Pro Murenq, 58, 81 ; Pro Sestio, 61.

N. I. BARBTJ NOTITA INTRODUCTIVA _ CATO

ii-iiaiiriitatridbrAlioanenneroirfdtpompirjaactiauusucaolnrebendabnte.;eeln,lociti_iceaacneuusiatf'ppinirpai,nrdtiIdeeieaadiclelptondeucta5,iruscarprda-i.lrtt.adateiaizsCA,lseuacidpa..icp,pon,ntruethotoreiusdmlad,aoc-dr,ainiispbrsiodlarueerfllieleauduoiessncei"_Ua6rIuta,Cri5o-tnetiim,cradtciecaaci,ctpnerdui,etelonds.ieinsttd.niCursmea,taeluriaa,;ipbd,eanc;ri.rer"iecouo;atien"rtu,drtr-trwtr4itcpuus.ai6imuaut;ptr.o;e,rN;iuaTce;triutt"reri"itaad-rgjm",idt;iei;u,_te'a;*atlsp;iu,ie;siiioooau"n.,ro;iarJsic;;rl-_re_u;,z PcamlorumaPmlteapar_tecaeriecimulpuos,up,imbupClliecapdaeeecnsadanbr,rdest-aaegLeullocuuddpreleitrtadnlat.maitcnpaouhriluauimrotpsrgatabelauiilsm;tsiialtaoibnsdrds-,ea.lu-eia'dtienf.'isogciauuiitetedrunpd.a{,ridrdite,..cneadds".g.eia,lcncuru_i_ti
mobili zqr e a n ef d,cut d..
rzcpCp:icclLdetsalscaespueclL,eiuCreoaipdzeaf,-azandtrlqrrimnLa,nIuoayittorrmn,ntcRstiuji,sealu^eoosluautieiatefocnoip,tin(,er().teiac:ns.anttiam(ratlapl.aqneeioplrxue,trfosrtedrg(,a,zinaenure?,etd9aiiru.e,eybrittntcc!aaaaztrneuTtrunsieCaaue-l,netcioprraltsllrun,art-"dsaiter-.petnceucli,Imd-diLd.-,tiogefil\eto.-Enmadna.eieeaetdnleerardaceontargi.lconuqna5meirpreu,ie;upnuute[d,ii8diicar-lrslaigniprpei"faa,lno.6ssaungnemalerd;aoibi--cCrotrsnusiutdl?caaiCaalaadt.Fctaat,aednfapgrateretitai.ua,sctenemiedpu"aciJin"aTntulltc.ac,tdayaihouaou{mteDnndtdsdntLodremenru.a.plfyndigoiariiae,adte.dnta,r.enad.tp.taecdncciriuiacruclcriaielSlgrfe,tdo-,eoidi!ia,ta,ureoeai1spneot,me,tcadddcurrtdt9oso,iaLcaej;.cieee,aeuec_tu;rpL,ipeedmio9cnIntmodsrn$atttrifrneaiadriedcnea.aiacit6niDaesmim,t;dnfcerir-TtadInlmiac_futemaia,maa,trebfaiidcia,iuCplo;uldanrnit_iae"iuincrdnii,nslirretnareanJrdncmaceiidtsCuaaosdoncienizet,l6Genps.usrestitttouisitdJcid-irueouetdprtrpaeepnet,,ua.iserr,iriraiteaiatnnltn;tstiupur'oicefnpn_-btertp)atdarcaa,e:irsonnoatnert,aora*"rrm6ditdarstizdepsuuialCaliepdLnzseralerfttcu._tt,eri_ntriudrjienint-old,,iranieir's.,n:juisai"gieep"diiiiioie,tCtoiiiorirt.u.unet,rnleiaeiiiu'riuipcistriniaramiic,i""lic-idCttiurentotniilioliir_iiuiniiiatid'sira_ii,u,aauis-ao_i_l._uiiiii,e.e.,_
R- dDzybtonidu.l_dedzinasAtruJlridcea la PharsoZus, Cato a continuat tupta.
3 A se vedea: Cicer o, Catili,nare. I_IV; plut., Cicero, era condamnatd, Si a d.atd. cd. ,upubti"o
intransigenlei, sale douedit incd. o
gsoirtsi.-tda pieirii. Cato a trcs consZcinlele

sinuci,s. Figura lui,, in secoiele
lpudrecmnudttrtuodailnrieb,eCraatatcotoeen.rsoItnuitlurpietrgtiniipmcuiupltaidlirenaaplt ecarrlieaiaol,imitctaiofniriuulaolursi dccrraaiirmteoarltuii,.Tctaetdu,.
tlyin!'e care ;i. Curiatius Maternus, unul dintre personajete
schdd.iii,nPtiliolesDuransautdtlrroeeuigmzouPersiplcupeldteiaecfreoihotlmr,,aufctioagl rruciebdrudarinseotuuaoteoZidLaelCuutgeaip,tettyoTaiatueecpnrli&ietlueancsdt.upruuaderercasoil,asenerslebtaei,_rlpemifedLo.ircibpauetrtrd_i_-.
tate.
ti-eIncdprMiuairncluascPaorarccit,eusruCluai,toPelurtaarhhotadrarittd, ,
cu m,ultd simpa-
nei.nd,uplecat,-se-
rios,^ aduersar lingupirii (cap. 7); curajos, austZr, iubitor
gal(ecaraatip,ffur.uai,1-ltta19nt).e;[email protected])mpr;edtugtreand;!ta.elnuruil,9ariCui dd1a..neetgalte(a,Lddnd,ui.e,iicntsoiap,r'sr,c-efit.ndc\dcae.ar';eepis.aste1dp'1eu,sun1eoe"a5aib).aacEsdp,idor.aeu-
fost curajos ;i echilibrat in rdzboiit cu sctaiii
(cap. B),
auster ca tribunus milituin in Maced.onia, und,e
i moau-
lCataD_tpoaersselaoulrdedafe{elie,rdfsdulcabtnsadtacunt-i$iuiaditlaiestcepiapelpicnoaalr[ieitic;liderdaazdbiunoctrienainpcsilui,(gt1ae2nr).htultuuii

XtVbP*e.onIa4r,Id.a.lct.Pise4.eauIl;er_,lIiuau.ucA.,tsis.udI,,X_ilC4e,Ma2,ItIjt.3.aIo_I;x,5,X5i4Dmb9I,I8iI3guo,,;is44uB,C0;re6mallV;4lsu.CIa;smIIicCi,ucrA?iosec,l,rbre2i,,ioXcruu,LsomO,I,I,Dr,a3eLt6So0dr,a,',i21tuuSl;;rnS'hAya,a-tplieAeopl,anlieei.tfai:a,unmLs,utiZlicaR,aprdeiani;_s;-,. ,

N. I. BARBU NOTJTA INTRODUCTIVA _ CATO

enuiparneleroeimprmitceurcttgia.onubuirdmai-aircclepu&,ae,netmnr,uue.idisnaAst.i{dc,earsneprseiltfsdntneaatr.ittiuiiiepn,lrnblid.aaiien.dtoeualdigaali,pr,eoriariso.mafsuaaumsatpltitrsea'eaaicn,pitlfe1giar,io'suecbd'gaiaid,pio$on.pamrrtseet'c1intuna.muoouaennprlptlniuae;iuotpnoitcreu;uncl"ai/uit;item;aeoc;riaieiitrnii,ts-":o;t;iii;eoa;ioii,rei;"ent_iI,i- iu.rirt"t\ce:uit;onenuantdilundo,sinsrucgaeo.,irerlra,nmdJCiain^iui,cac,pcietc,doidilnio;faccuierdearispinaticncerucueuaie,rgldnratodeelssacttseua;saeia.rdeiuuaspcateneuuldepioc.cgerestii;t,arieeninmtmrdrmundapatieuniomddal,d,uu,otu.eLeuilssataaectSpdiuhn's.eciigapmuo,eiubpc-saoicnrau"rliqrtiiieebar"ma,_ii'"iozcp;fiiaagi.riittipiyie,iiea:riasriist,iaein,.__
tss,,edg7c1rTas,ne7eiDuriiaL,.2su-,nuenD)teafil:,reesi,lya--nutra1ccppra"tdepaneoe7uuu]ate,c.:edrtn)ridt:ruric,scde-Lclaoeoi"d.ueatnutr.p!ceurgrpitl:neeat,iddtaosaiaaglflocptm?iuecrtactde,aaaaea;tlripacstretrenddeeduectiBCeai.:,lsoz,au)rrusan.tCeoaniitoee.nli.n-robmsnaCleIs"Ctatrat,iaecaujiolaautraoamriutncnm,gagercptiltaeoeaecaiu.adp,lacae,ua.icpapitpuo2bsnuicete.rgrc(ta,ndieatdrinech_u;c,icsicl.eitneuaiiaeritdu,mcractuaetmetidpcpnabCimlnltolpar:nnidaaslanrpae.nrdetamcutttroasi.nritr{scoddz;iiraibao,'toa,b,,paturrsiantroeiinpnitulnneai,noaguiraoralrci,rrirfoluua,.caiea"in'iertoop"gtftpjl;ena"lileiiLrernauunirab;irtn."attU;hisiniattfattturiiSi;iiejtui".-gtr.ttAa"';*"ip"Cn*idoicge,di"teade'iaoiilSo"i.tr*ahrroii'e"n*i;ai;"tit[irl;eiuiAil;*iitin,i;iLnbuiiitbi"_aoi[_i_,jin-...t
{cay:. 23).
,,Producindu-se aceastd sch.imbare au opinri qii"ii"r"_
'PDdbzLtiidclooa{ueigcerbtpraeiaideonr,ft{gheucrerulcac;puotiufanuittisnenilnace{adjaianntipgrtirtaeeiruatrdcaonditiil,,ueiua.,sln;l_ttp6iiec2itZrru2eiaptid,id.cerrai.iieno.nnnfpie-e.idturae.ipiitzclepodlieelc,niunltse-i[CcsuiaCeae;ieaaLasglpaoariorelin"ubnuuaIiearanetCmdnia,a.muaptciioeei6an3orti,oeeet'r.bflimiii.ii"-ntieeoi:.-
(ctsp?didtgpecgq2!yaeaaa:)auidiuasu,,Lacttrt;.nyi-rdmoelSmrnml1psi^euo,ase:ie?dpar.istcrpien^oosnueats^edaseie:upietrptiaialn:uot'ampgnuft-,c:ldi;rit;aa,!dnntiidio,"ntassrieersinaemdsp.tctlur!dtpiadteacbnmuc?n;;tudaitieinds.nlunan.zaaurezi?ciddAtn_arrcrdnsnm,a?emiuni.rt7atcrpacamas:gc,te9pstdueuideidsr_itaru.ecalenadeabedeii;.-trctbrnte-eC.eretriaieuatnouiuasseaspcancrtdi,_ttlue-ec.deieucrp,esuizs.andsd!en,drcemtaslae.u,uadreilTtdJ-rrmca;ucee.sa;ii..ie-neintpirieacccIdtsii_oinn,utir,umecit,a'idatatrimuSrrqeii.miuueroaeii*sa6i_ttiat,''ppdcin{oacio,carauudii,ia.errcentiismdtunrienaaaice".e,cicstiactrauustbete"dciaerotar-ue,-epad"ii,rata_.aurCtsntiasigtieatst"piaturar*sdfdt;eib\pctteif;oeeis,u*b,si;lrn,ocariug;mctuaht:r;uitari*suntr;.tieEipiiohir;itamliiib"fsate-"dtioiiid"i"*tw;rbidii.rLeii2pr.oa._csiiiJ"e.&e_tle,se-i pggdsssdeoeari,i,p,rnuc,ttu,Daau,o"dt.ullurIaabaeup_flunidtpIiueagc,rtier.ei,dcsmg,dreao;iriC,niaLrdicaa,eTnsdattndso,tm,rtd,eua;foefiutltuerdagactsmnnaageuiugrduneaiiiidnndltlunaauee-.umina-r'ssraautii,ierlj-netde,pdoea..ar;cceiicipua-n,oacdrtseotammiepiici,igouieiaenopaiusntrsodeistlip,'rdlooaeurusdscitdne,,tulu.oinsisusd"aetusctristosiittugebettlaiiurid,ics.{bi"itiadniin:unr;cciia;ri*C;zijipfn;ueai;dutte_c;e.ae;t-i
sulgipptnd{pcientnoncaoeeeiiaaoaocnchitrrl_usgerrd'lMeerlbiguut_edmpua.aesaelcsseu-udtslebfsci,ti,tidpcplaee.e,d.aurafcdu,lnl_etil,p.isueuii,tlan-dinageldsansaiCh.eniedr,d!c;de(Jfmceaaieeaid-aisaiaat,p-cftsipePdialleec;dic;re!-eoen,e.,ilorisnltnm[datu;aoputadiu-i.sptispuptnt,rruldar.eludAbio{abiast-aoicz.mlicuciucetuafcnudaesoecrgseirena.r.eanrsoaeMieagriiptcn,renaalaiadneeeifcc;maelgdficr;ubsdt_irCan,p.,uueeutcn-cuulaaaslatneueiuusnettcsiubonIieisadont,pais.,edni.apnaardnbCe-itoacr;,tura,teieiuraoulpiuiulnttm;aleitdtunisi.ncndons('.'s(c-e,dd2eu.4eoierr..;n,)mnune)enaai.ii_sandinmAunDiacapiim'anntgnglpzipcruipdaaltrrearaereap.enaieout1tptd'ziacrdbseinedfeoeAiciamfada"xtaicl,eaiiCr-"ittittiit.iuciia;'tcuctfreuaaiium(tradiaitStLuitiiioe,oi;Lii)";iLai,inl;oitgiMelte',lriipiii_t-ini.nldgsis,__iiaii",e___nt_,i

52 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - CATO

ert9lecudasnel!utietleeuutMd._azc{iiSey.aefieiist,tesnmoislln)ualpuuuttsrulduseelilsfaueiaperfeisdiceaat'uCieruPea;tuoooiatatmoctigamnupeLieerpgtaibadrutreu.nnsrasindeacri.isa:,euertlarer,laciucdcausa.c{ddlrnadnirtnridueuceitgtoriataaaltuutrsonecpcin,ruduttad,lrlauaeadyrcrcmt,siriutcneuaedttnrlr,etiet'trciponuuioe4'ribtl,msiiitnciin"tcaee:euia_rti dlpuueip.pdClaapctdour,lecbreaioargerlaurJniu,elruagi.ecaPoldnuettrasibrchuuilntl uctainacputrmoebirtdair6npairceimtcoaorgm,ispbtonrrnataaturetcuea,i
;i frumos...
IzbbisbsCsucI-nmrtdc.iauuondnctaP,oaprgninpdrtspeea,todoto'ue?er.sdttoad.llaprrauIdaasidianruuciijiddisitmu.Ld.cedMcantpe,l{raatpaiipieeidbtenLalaronertetumfseiteedpdsiitolaeadpr;eetuli.uein.itmlrsabasugancegu,ijnpfrtriaouidiairtlnaualcyiogtorldlaardosuhrrut-iraearfeernedee_gJ.lalpue.aawrpiicidtoipauubuuaeacpaptiiittaetootcedeasfopeplgetd.rseietirdtdicpturdinianounce,edi,erafrsdtetlaaui.uarrteilaauutsciintaau,ndnitltldi[tutaai,tCitsiraeetcttisiasio,eoargeercdenrCeretuceioei-isaenalanaul,aalddartteabnuoedn..deurdle.t.etlRetre,iauu,miorcccoiauedaursetlimiraa.eppcneatit.morsuaoouooitudI,bd"rsatdmneud;iit.cr.titr.iicres"uiceia_cioiurctatn-caialdnJeriatene.ultit,ide:rtrlc'ad._ipcars_iis,__s.eeiiii (cap. 44). Dar toate aceste critici pe ca,re le aclztie Flutarh
Iui, Cato sint gsrea slabe pentru a putea umbri entuziosmul

Jfoiladuue-beeilciturataddCilir,ucesatirdnftiicoulionu*.our.rFttipcodcoetruuldictlciaciadzneredec,oousabiaeitmoebldgiut.rl,auldtCeJeiuapclidtalroueetilittcaladeoter{nihla.us,ziIt,dsictCtuhouiaiir.eaaitao'{roa'dt;inn"i;asitcdardau.t.ecga,tsiibuduaii.otarugeiqtrreunaana:-_

cBTltC,li.o.hAoaar*.PJinie.nuhsD,soaArdePr,,s4*o1avXne-9dr,Cir6zsL_suV5,atte;I.1II9nulG,9iigl:16iC.uu97O6ors;V6an.C,.Csq5d_u4a6.tl.^i9ga"eS.C-sta-5,aau8nMrit2nroia.nonennle,y,d,eH,TeriJR,rsLt,toloacCmerZiienccaue,io,e,rr'n,Lobnq,oXheunprl,ldototaeomt1tno9ripeo,l6eotm1iigtOue;iaseOiJianZo."ie;h""pr,eii5".'._ttpeVieiitoii6.telriidilicD,i,il_-".

crba'dmpeionetyeoTdiCsui,muourCluicsmlaeru5daant,ii6leencsdtceesu(tailcuruauaacdassilnle.plbe,,i;us.auittcal4oepracpd25nrteoa)r2is;iudbrmd,leeseid.tc'pmps,dcaeebr{slpieiiicjituoslipdrendsglutur,iu,rnu$JsaitdceiiifnC.enuatrfuaa)tetraeiptaelolslerfcie,'ionuaaasbplfiriuiacaercceertiioneetIcpd-Cntunoa{das,amltei,ruetdtraino:lci.ttisal,dfladodtptid,.rrCnprr.iadeuurla.ueomtttaricmtoursanouiiat.rplataiuehnrLCrtagediil.,a;at.'prtiu;taAooifiaazmctt,si{tn_un_eidt
cea-mai, mare parte aIeacatdiu.witcdefipi ltuuit,a. rh
Criticile pe care tui Cato sint pu{in

nunleroa1e. Astfel, in ca'p. 71, biograful subli.niaza ci pLr_
tccsceiaoauarrn,zeseda,Cajaucuarlutcsofiadoamuntrsdrneteri-bdtfauu.uciztsiiutau.untpDenosedrcr.tdoasa,uertsnelpmpnmeroouenardnttrdrt.eeeuraaail-ees(ctifa.tdriapNtct.iceuCZi,lau4bftai)o'o,pmsbdJtpuiauoe{iAgicucruasdaefftnUudfliu.errpimeieol-eacrs__itue,

andmeu1mIasNecserpitasrrdmiinbnuutlrnueliiucauri{oalCmClauaatiolnto.i,EAdci-aaarr'edtloumsrai-attalsivbnouicrrfcetauupnr{uailtdtouelrdevpsadatzrrleeeinc,i {eq,iareiqcafuas' iicfmrulaeem--i
tele sdu Caepion ;i cu sora sa Porcia. Cato mai avea pi
docruesposdcrdum{di aiEnmi ,deacdqeueicaacqi{aimldeaemaLt5ui,vniSuceisrevDriairiuasl.au$si?co,toncdaliureaceclereeEaleiarsaatauutunfolcuhsi.ri
uicadnrcuiilnedrcaienfetoraeacrteceopnbrtiuevnengroptero.armatonSri,iriisnndimic.iea(l2en)lauSlteeerpsbpriiuvnnitnreeleccuActuindmcepd5nticacleti
copil Cato a ardta,t, gi prin modula{ia vocii, ;i prin prir,iri,
sclo,aptoiiSrnriecqilni claoraatcet.eirnullr-safud.evcijrr,epeorra-
Ei prin indeletnicir.ile

neinduplecat, r'igid ;i
nirile lui aveau o putere de ac{iune peste firea rrirstei sale

saEcdie-ealrsi.ntaafraiicnsopcErduezqceiu.mElianriagmucEuuiltttooirntiiufrEliningleeemaeispriaae,tacldeavi ecrriassraers.iin$rciaeiprcraiisuni
destindea fala sd sr-rridb. Nu se minia repede ;i nici nii
era inclinat spre minie, dar,
cind se minia, era neinclu-
plecat. (3) La scoald cind a inceput sd invele era greoi
-si inlirzielnic 1a pricepere, dar, cind inlelegea, 1e cuprin-
d9dedeaqubinince€luipcceraurt,oeadstaeinr;ticdeleoi tpcadalsiretdraeinilvnaartnnbeamctuuordrmiei.u;Viltedadmesitmnr5tedds-ecanituitesfeosrli
sudoare au o foarte bund memorie, cdci in ."ti"i"G-f..
fiecare inv5{dturd este parcb intipdritd cu fierul als. (4) Se
pare cd Ei greutatea cu care se idsa Cato convins era aceea
care-l fdcea sd inve{e mai greu, cdci cu adevdrat a
a fi afe,ctat de ceva, iar
invd-ta inseamnd convingerea se

produce repede pentru cei care nu pot sd se impotiiveasce.

56 PLUTARH CAro ST

gDiebaocleneaavsiiemlaasidrecpoendveirydiemciat isdunqdotrotgiini egri,ii decit bdtrinii sEdi,-dl iimndpieladiocep, aartleuapteccoepiilcualrgeislt-datedauusamcoinloiaEt i incercau
acasd, in
indeobqte, ;i
pmfgcsieeeaiadrcfsiedadpmcgrauueouuniagl.tclpSuteco_lelu5ectvcsrmucipuneutaEt,enuiianelsvudcldoaeemebi,.asceiiipttsrensSedzueaiCitaradppauforeltaeiord.upocmnrndicm,ees.ecaeesa,ucsrdeudmpiaeruavniecceeeaua.rg'etpoAaaervdiecenaexdagileep'oEmfgcciueianrluliail"iii timp ce ceilalti il urmau.

3 Er.a aga de vestit Cato, incit, cind Sulla pregdtea o
reprezentafie sacrd gi ecvostrd jucatd de tineria, numitd
Troia, a cl-haeurnaact cpeeptcaotpciioi pnioii,b,iclidEcii a ales doi conducdtori,
pe unul
era fiul Metellei, solia
Iui Sul1a, dar pe cel5lalt, care era fiul fratelui lui Pom-
rifd'pndrafc?lisppvsctutCnipeoPrs-duninubrb_ieueiein;aiepnds.rnio[rcdrautnirsrigied2titerncgmdi.av!ilm!cflittdeca9aelridomeddrTectonauePfoeuUcpDrllnueacerudi"parebgur,fn.ipevasesuleiace.?nearpizduicidncltcim6zrcdnmaEaaerdieevc.cdseiaenid:m,utvreueiituteeeoir-ai,ericSutenesicatPdnsazaauisnaadtdui,nc-tncii5dsimcsotl,elStcrnteriicicqdiipisc,ihmnmr:S,1ninituehTpeiCSea1ducfSatIictp,t,upiailiuohpusnr,p,!ramuanasrpCNeeepl3spde-,mseirltbaaedreooa-d,ieqmiodtripuodmnsqa5udeantcinebCaiude-ivgantnps(inrueoecttdip.uicevs{nabmbnopoeeabamt.srrluprtlrpi.tuc-eartiparrueml,rlcoenramC-oiieaire-bettptcaeintrueu.geacdic,iarparcaiit,tun,eegeitcCeCa;lcooe,daaD:pCtpaecicddiuvprdcraoisppasaechueednauemuiroucizptpitireuu,resccgntondolaaupaerc,ivbeie,smooindni-ptusonj,eirsruoiooaciaprsat,eoiueserancnot{eddcs-csddusidiiltmia-saatc,niimia,ip-e,-aailI{atu1ld.rutatelgpeiupn.eiaoeiacacasil,mfin{jieriddndemaia!orp,usnidutii(E?doaziruiinziEcdcotcil.-ncnau(areiioavtsltiaru(nuauioinAepnnettrzruii(rmrsesradcuCrpZm_ccu.d,ndllfeltmcgE'pe-da-e,ueCteau)esanre'alidar,.ua_ltnmadcaentau"erIataorpnoEn"nadmsadasicahrciiitbeu9c;nimiiaroupgielipeanifiaiaedzodlpnjn"Eis,rus,dfiput_coum"irqer,Ocetsgcsiicetartcsccfi"nrEdiohee:""e":c_deei,lledtuulruttiirsusatoiltpa,up1ei",seoio"osill_i,cp,i"cv'psrt"ipDamtHoi-radrnafotca,eaortta*aiideinrra"tosaaaratofsbtdniedJauoCeii,asgniutertnsiilifcr,zpnlpe'ifd1pi"ra'ats-Edcsn-igi"taii"v"ansprlu"li^tutfliatucceeqiieriiao,sideaodii,-__s,uiea,ii,ir peius5, numit Sextus, nu l-au ac,ceptat gi nici nu voiau
sd se joace cu el Ei nici s5-l urmeze. Atunci SuItra a
intrebat pe cine cveodra, tialur ieCi aautositnritgiieattacteuatocfaii:fii,n,Pde
Sextus insugi a Cato!(6.

mai cu
pcpureeescatiigrgeiiuao.de(a2sce)oarSdiuai llclaahemfmooaagrttEeeinsipstduet{eidnaei,dldeaivntoacrbtaddulzcasudimueip,porfairetvatoenanlerieai
Ei strdlucirii rnagistraturii Ei puterii pe care o de{inea.
Sarpedon, soootind cd acest fapt are o foarte mare impor-
tantd pentru acicnasstdeaIaEiSsuelcluarictaatesad-clospailluultuei,, il ducea ade-
sea pe Cato
cind casa lui
Sulla nu se deosebea cu nimic de o coatd de nelegiui{i,
din cauza celor care erau duEi Ei crucificalio. Cato avea
atunci 13 ani. Vdzind deci Cato capetele unor ilugtri
birba{i cum sint duse de acolo iar pe cei de fald obser-
vindu-i cum gem pe ascuns, a intrebat pe pedagog, de
ce nimeni nu omoard pe acest om. Pedagogul i-a spus:
,,Fiind'cd mai mult se tem de eI decit iI urdsc(.. Atunci,
Czpiaanttdoriuai--adi einzissca,lac,,ev'diieae?E(ci(etSimnaurpp-mepdiroidvnia,rieauaunzqinpidufmaatcnaeaslptel,icnvadosrdbdeescEamipivne5ieu-
Ei urd, atit de mult s-a temut, incit din acel moment il
observd Eoi-al psdtfzeeladcera aten{ie ca nu cumva sd indrdzneascd

sd facd faptd. (3) Tot bSielaE fiind incd, a
fost intrebat pe cine iubeEte mai mult, el a rdspuns ,,Pe
fnatele meu((. Cind l-a intrebat pe cine iubeqte in al doilea
rind, de asemenea a rS,spuns ci pe fratele itloltntaregbaaE,i
sdu,
a treia oard, pind cind, tot a$a mereu, cel care

obosit, a incetat de a-I mai intreba. $i cind a ajurrs l,a ado-
lmcenfd, Cato a ardtat o deosebit5 dragoste sdu.
fratelui

58 PLUTARH CAro bg

pidcovg1nei,aeelalt_:ncar{1rcuaat.tnrhTuidemini.ibOlsvi.emzt1iie-naauecifcicacactcoudCegl;mueliaiea,ipeSiliandalnpiulpelgiftaoeepirdtnliieCuaejc*pisssan.u,pctt,tro,i.erdu(ae,c4bnntlbm)defueuilCmiaai,ianar,iledhne{e"aapdiqivi1rpo,iu,'i,minereurar,efosrilciolu"zi,iuicGani"siCrnuJeooan"e;aa;;et,tlor"e:.eC,Aa,uicc;aa";cittrr^nooeid;;,dr;o";ier;ecs;r;io;enl;t""em;su#'"p;moa;i""nasi_atr seriozitd{ii ideilor sale. Vocea lui era ampld Ei putea sd
, rdinnutbi:trps$p1efluure^neiidaFp.prni,mtlvi*49-rirre*ree$u;vcoae1nic",lC-d1an^sb1peecu"v,de-lui,reaano.inoavoozn'ad-atbsi,a.gieSrt;ofsernrubrli;eieiipl,cmeast-nomvitasunrdieu;pcdizrzapdt;acdlaaaordiuoec:endeisf,iiti:nneafi{rcrd:tiicesaiadettdo!d'inaei-ualcneiuevasrq{enmesbdsamAp:oxiurs,ulcu:iefaoeii-enni'mo..itutcajniaiadartiiit.sbtn((iJcr:,dvaiip((ttEtee:dc.e,eiegeifa,eacoiueiClr:inismtnpeeElu"nrdeavce.oda^rdiieuatueidpsbii1fcnc.l2spedr'tgtiuiediue(,tndidlert2iunco'dctder-ict,)chcni1-esinaecaulA,ev-edn;it?iiTruble;cJlpbeeagit.iniaeiuui,;;rlrjsr{?attsc,;ixin"e,ilrae;y;,dcureu_frslli,dt,jiatrnrfolr"bleirocdee.n.i,u*caaEicz,i'ci;.iNr-m,aooeiie-ii,,spdfrutvfTtbrnoidlace"a,;muE,usr,;;it.ieie#ii;i_oupp"pasn";iu-Iliiir";a',r"m";d.e.stasg,"di.tj,oauda'"Siet.oErzrdt"rrib;nu"eei:l.ia;itu_;u";lnia.p"";;"rpa_eleeia;;uil"ismcll_;i"ldrrei_r_uitti_ei.,iie,.i fie auzitd de o mul{ime atit de mai mult
avea, putere qi timbru mare a poporului,
r_ivrpspaus^ne,"^-ddd,r:et,a,iulir"5n-rrmetgnjditiabFmlcuimceu'.uaglii?mulpcpvr,ra5i:amui:rpoinu-lrElllilintmtl.ioraniahivimteremvjcooilevc^bariprttadnpbdsgicaerohdicrbrialdrsnidioutc^ureoiietciimi.aa,sdr.rcdica-anamirla,oeo-iuarja,erilacioiruiidrieqadg&a{Elisinvcou_iiaiaonseiaursnareoadcndEsiErpiitpu.n.nririuremi-,iiid"iTtsmr,oed,.,oeCriiieinal,ncsbau_"iaurdt.tuoiAurnom'f'"nadiioi;ralrrei"rielune,iar[tntii,auva"^!tpfar"nlttortos;dlAilieiui*cmrdddrb.a.iirt,O;Ec"iueAaci_a"vnaii";s;e;tcd;o;iti;tld"labo,dfii;n;ueil'rr:ge;,"ci;;tulln1"ia;!-;uuC_-o"Ci;ti_".'i";raras"#;J;tce_u,so;;ii ne,obosit gi nesecdtuit, deEi a
bit deseori toatd ziua, fdrd intrerupere. (3) Atunci vor-
cigtigild procesul, iardEi s-a concentrat in ticere gi
insd,
ciliu. El igi exercita gi corpul in pregStiri aspre,
exer-
obig-
nuindu-se sd suporte qpiecdstldraudridle,in;iozrbicpeadaancoutimcapppuel
sd meargd des-
qoperit qi jos.
Prietenii sdi mergeau impreund cu eI cdlare. De multe ori
Cato mergea pe lingd ei discutind cu ei, e,I pe jos, in timp
ce ei se aflau in cdrule. Minunatd era gi rezistenla lui im-
potriva bolilor. Astfel cind avea temperaturb, el singur
gedea cu sine neaprcpiindu-se de nirneni, pind ce nti se
simlea uEurat, dupd alungarea bolii.

6 Fiind obiceiul ca la cind sd se tragd Ia sorli porliile,
cind nu-i cddea sorlul, prietenii il imbiau totugi sd ia
cel dintii, dar el spunea'ci nu este frumos sb facd acest
miluncartioumtfdtuirmdlt pvlaouilabmdAeuJstrueoird,5itd,eaai.rsLtcfauellntcrc:5eec,peudrteeaemItbimuelatpeuolousriini,gsu-paerd,tdredecadetadat
timpul bind pind in zori. Prietenii lui spuneau cd rnotivul
acestor obignuin{e ale lui Cato erau activitatea lui politicd
fggiliiotezleorabfiuiimrniloepaieppdtueicbaa,lictlaes,dbcduduitscucarurdet.eCCgainitodatiusu,nni pcoieatsrreeeccaienraetretMo{aientmdemaziiuucasu
a spus in adunarea poporului cd Cato se imbatd in fie-
care noapte, C(2i)celnlodeio-,baEztei,s:C,a,Ntou, adaugi cd joacd toatd
ziua zaruri((. socotind cd-trebuie sd

nrmieleovarorigdeded_peaetuooncmcia,alpereepnotsrct-ruhivicmndibcgadirnefde, elcuainrcidldorvseidndeteavnieact{rdedbp;noii.crofebiriacEeisiauau--
turatd de roEu Ei strdlucitoare era preferatd de mulfirne,
uvsienoril iiptdapeuou,sbrbtiiianalidscrpeeoadposreefbcisdriEcacunegunlLlteieaoEasroiigceadfrd6rde.sri5ndDnenatuuusmntafisuecvell5eteda,rueunogumrianipaefdirzniueneipcfdedidecserpdtedcrfiral,itbn,rudz,cfnesiideffaicidsnpduddtucectelaIdeaet
disprefuiasc5. (3) Revenindu-i o mogtenire a vdrului sdu,

', I PLUTARH cATo

,ii 61
iii

60

il

cd!inuuo:broviinag;tdori.aSo_ra.ierlieLemidnEpeiiritsroscmleasuvut{ai1tidrpgpedaeejcapaitrrraeiecl_a,hitneioalnfire,iirfCecaaaaldtreoel.aaaevtertaaenuzsanfuoerrvumotiae;t",_bfodtriind; Ei de a sta de vorbd cu cei pe oare-i intilnea, nu era fdrd

supdrare nici pentru cei oare-l ldudau, cdci cu cit in{e-

legeau Ei reflectau Ia binele practicilor lui, iEi dddea:r.r sea-
rna cd nu puteau sd le imite.

pfgdgptcnaoeeiaeiu{tr7aaauSeeLcvplfcCujeeiurelninpiacpisnrnottiaituudzoscdi,{iacla,anliiueal,trpbdeiesin,dcue,eavaes-aredsndrtcrnraeeleidui,nridcsltaffieidduioctvootsuaoarfaveeamrrfreiseerntteenaenmceip,eei-cnretitanouriS^uieyergrcslstuce,oediplip,Isdsnusa_isiadoieitaied,lisaAoiphe_rcmrcdruoadicluzesotsubhgdldgiilSI"rlZit'obimiaognct;dcri'di-pcenphsCiaaaiEnatieao0sld.deitac,_uoTif5tcfa_O,!an,oaa;-c""timat_tunia,u"ri;Etaf-f;jclftii"i"""ad;ur"aiissn;"g"rAd";Li,au"ai_t;dioiian;;"sr-;i;utiii";"ee"l, 9 Ales tribun militar a fost trimis in Macedonia la
lgcfgauidui.cfisproaadavs,t'riotlatauerm!igt5i.ala,iSpiacosfureacamrunidcnuaeiosts,fr-dducgcui;iniutnptaoeecpeseErsiiineatggtpieluuuncrmnduucnleftoelleudsmices,eu-vSitae-eoc,dcipeadmicrsoLreda,eLito"aaintrec;lttilui,ii"u,;"csnallAuri,ietlcisifas;iina_re_a, guvernatorul Rubrius care er,a proprietar. Se spune cd
atunci solia
lui Cato era sup5ratd gi plingea, iar unul
dintre prieteni, Munatius, i-a zis: ,.Fii pe pace Atilia, cdci
am sd ti-l pdzesc eu((. ,,Foarte bine(( a zis Cato, ;i dupd ce
au mers ei cale de o zi, Cato a zis dupi cind ,,Hai, Muna-
fdgdduiala fdcutd Atiliei, sd depdr-
tie, ca s5-{i {ii nu te
tezi de mine nici ziua, nici noaptea((. Dupd aceea a po-
runcit sd se camerd, iar
aEeze doud paturi in acee,agi
Munatius dolmea n:rereu aEa, fiind pdzit de Cato. (2) Au
luat cu ei cincisprezece sclavi, doi mlibeergreliaEpi peatrriundpripee-
teni.
AceEtia er,au cdldri, iar Cato
Iingd fiecare dintre ei, vorbind cu ei. (3) Iar cind a a;uns
mai mnlte
in tabdrd, unde erau legiuni, el a fost ales
comandantul unei,a de 'cdtre pretor. A socotit insd cd nu
este mare lucru qi nici regesc sd demonstreze virtutea lui
care era una singurS, dar, avlnd ambilia sd-i facd pe
glstdnpni,lrmpsotnoaca-dirdiiessetaogcrcteezirButnmld1iisrlrribsa,i2etilaingenpucalocI,eaieztiaauepeiiurGe_ubldrpu.ssrgaxnseulecssatic${ee,1-tica-inrlae1rlaaCtrineciceoiudvnuvaiiangicnannsotsitqleti-u1iderodopltoinaiu.do3,rrrsliraanatda$nucepdpancttdtierrrezat,uibeocoiaevrl,.brimiiatlemiau,nBulore(cndcnbei2ediulotndechudecnu)almodaistl,igcciUtdrstEtuDrezialciooeaenanb--iunpner,cEtEdtar.biodeddiatsuiriintdrtaGuarratiec-iadaetalnsst,alEfrueaauts,tercac,rdiuavnliddictcalsbaitpoiteciaeidiecutn,rruiadaol,laduscpennusCrploadsfegCeaiuiaifaaanttetiatrosictsufsenosdtddaprcdvoioaeiuecraeteocncmaree,uldraocciuu-em"tscetirtnI,in-faeeaiorndlnaainuaea"rintsiie'iautpm"e_tdpetiddt,e.imcaabart",erdc"paeprlu"orzip"t'EiIuuveaai.r"ejewcr"at;iul"ni-enastsimdie";t"er;rtaoatridstTiei.',m*lUi,spls;niut-f";i'aocita"h-""_i'iasrsgc_us;fi-"_i.iiii ostaEii de sub oomanda sa cit mai asemdndtori cu eL in-
suqi, nu a indepdrtat te,ama pe care o inspira puterea sa,
ldmurea gi incenca sd convingd sau sd inve e pe fie-
ci ii
care dupd care urmau onoruri sau pedepse, qi era greu
de spus dacS-i fdcuse mai paEnici sau mai rdzboinici, mai
avintali sau mai drepfi, aqa de infrico;5tori apdreau du;*
manilor, blinzi alia{ilor, fdrd curaj la sdvirqirea nedrep-
td{ii, sprinteni Ia dobfn'direa laudelor. (4) Cato se ingrijea
fEoiadreteopnue{imn,adivedzuuntdluccirnus,tiraenuqmi deradgeosgtleordieinEpiadreteatreocsetrae-
gilor, dar le-a dobindit cu prisosinld. lntr-adevdr, aplicind
el insugi ordinele pe care Ie dddea altora gi asemdnindu-se
gi Ia port gi Ia felul de via{d gi Ia marEuri mai mult cu
ostaqii decit cu comanda r{ii qi intrecind prin moravuri,
prin mSrinimie qi prin cuvint pe toli cei numili dic,tatori
sau comandanli, nu s-a bdgat de seamd cd prin ei el iqi
atrage afe'cfiunea ostagilor. Cdci nu exis,td o adevdratd

G2 PLUTARH CATO

di(mdm'reoaiil.rtarg:ien]l.'loldoara_fiaccdcaelfoinrarru,nepdiu.ra;baireccsntiicncusaptseeveipcrmteeuinitnbteuruaunnecciaeiiazilcdcdtaadnureedudvoeigiaxtiuriasstett;5d,r.uo;Iqiali-nfro;e:aaa;rlztt5eii tl:II.l,ci ripinrsaltaulirll'ais5c,gttdaioidaesir-etlaeCfouaeanfdtrteoarisdumateiitinrapse_tledfrmuic.gzeu(ia3drlitt,i)etbafPaatdelendaanirid,tuEredruiiatienasr,pacfalmeereexdpaicbr;iiimimnliCtsuaiettlittreremeuaaig-rc-dopdemceetlfaeiuncn{nlaiiicilrle_geei
;i celelalte podoabe, restituind costul celor care Ie tri_
.- il;;il#; 5;cmrsfptpfrnI1-relian'5lolueaoiunloligcb-m:psc1rringa:3vinnpi0nu:iorici..di5iugdrsaitt";sA,utuiriiiscsu.peqorrdv-faehneer{slcmateilrigit?enulmcabmteasvuadctbcedrdIaaeclauereseueoertdiueeegqrcrPimehialii,niicreciigoseaEcnecsri_ltitgiriiourdECpeadAvf-mpcrseimaba-oioseimareil.dttiner,xaoeltndtatdaprsa9i,ipniicmcrocmcieudcsdErcrpidii,tdi"ueoeirltAui{dssesntnlindmi,ato-ld{tdhuuead;scle{cbecii_ooialdidniiiuttidlntLngidooinrpcuvntuiuidiidutlansdaudcnbdeooueaecerisesv,lrcnlcadJculmilutipised.strne;cesritpu';Aafnai-dlli,aeeapcoat,fvcrc.retdrpa.peiela;lsnec,eririnpnt"e,auadonl,iu..casirib'irpc,lmic"acian'cSeijRi.u_.r"si".tricu"otan(rJi"pa2C',smJ"l-urli)ioue"e;_tat-;r"r"elTsnsd;au]rrlrae;:e.i;_"u_ia__.i esccin:glliisrceea_d_lcLtsueaaeiserdticlmei.elaerCp,ndafsuder-tclapiurcieoetgenanducsamquiatolSitmnqosmttoaeuotrnEtrmiurmi iloiuc,ingii,nettae1ecrnvdeniauta-ota.icrna(dpl4rdee)sa$auCsitdraupn-tlsoeimccEcraiiiicrenepdpdefueefAsfsnibpcitcserreueaa
ars impreund cu corpul. Atit de muitd neobrdzare qi
OnTcii.rcneasddclui1afs]u1.edrCIetniunidmnndadrdaterdCeob,taiaanCtotsausoipieoasr.rieatsp-oAeains'cim"imaid.ai,brrioaaneurccrEeaeexitzpnipu"eueidiCiols{iie;;en;;,;lg5;.fd''lrO;"sa;ae;tiA,earyaleor,--fsc"udo'piru"aJ,.bl.tTn.iie,el; acordat acela lipsd
ssp(mrffcrd,2aireo_"u.la5op,)aicrsn1rermz,usoPy,u*doupltddneetc^fpedeginiymenocafnt:cc,ddrru"otiutuatairddn^l.rdroae"cnueasa=rsomAcvact"lrnEeii-erjpoaasuaus_aiurlent5ms:imheluisrtsadiagi.i,adlncairiinEdtciuttuocacpeiulffijcaurufleurroedmetrasnnrdamrrcit'adtieng,etrosiaI,-uclscn"uvcdgcu.uuiaci,"emsm9deusfppneopipdefrrtvsgeiar"u"onoduiat.,-,nctnrpl"ussdd"u*iolcpaeul-ar""dLradidrrfen'lpse-ur"tafErciaiaerlcindmaetsiirduepciipacomciia.ear";orfmiticfaospm"idrma;suts'r;riu;atsiri;ddthonrdl"iueitami;osti;alrdriadd;ntbsaiJ"ruinraieniei;dlir;aLro';r.tdlT?or.siia.sm;tujaii,aHtene;ae_.-t,; "dc rdspundere a nu numai sabiei,
condeiului. ci' si

tqe-i<.miso-1ttiep2itsolCdcaberiiuncputedlaeniuucsiali-,mraieci isiinanfcuigirultEeec,ilrutanlcetuuraricribumdruurhiniragiadinietpuecebl,uimcnpiameeirlibequtarinId,rdec{,euigfC'adldaarcrurtieeodtaaeaua,rsaadcf$o'ustasroeg-tctar,uiecnim5nu-
tf!aiiapnenet--anulrIueapnc-dvloc_aiideiniza-leairotpogIa.iamdv,ctirie,amaaianr!ccn5pleitpi,i,itEvoapi;ilirt,ieanprdnDt-uietuitgenrateiaiuonrsdpteceaooaoarlrsuicmiftdsneiiecallaonadcns,ud,dtcdd-radlaeenocrilieldparip.islnir5Diecodtuaoveansirsrrnocia,deadci.Eoincida,(taue2esim)t-pn^rpmeetalIeitionceei errdaaErefeelviiee-uApsa6crsraiiclidereasdeee,-,,
diminea{5, e} trimitea pe brutar ;i pe bucdtar acolo unde
pspsoaeredvrededgniaanudiimebcsteeddeiaannpulueie.cgctleraDidentaata,duatccerrddieinEgnndtid,roue-tdaooeaporrctisceiadpaacsepn.edleuAiteddcaglediecliEsionEetloioaaiapucnssdepeiarcreeciidnafouioul,loicfecusdpaaanresuuddlnionpdismcredileeiunonntsaeiidsu'scn-ptpeaeiee,r'irfeaisei,ii
petreacd noaptea ;i se mu1{uffieau CU ceea ce le ofereau
fdpdorirlneoivgsridei{ritamoucrdiuin.ddi(ec3isi)CpdAraeedto{e,asdcreenionercdind, tiinrnn.elecdbfrdiiinreendigincdcr_itrroedprzier,uef-pgizdeaptnreisvtdrecu,r,udvecndirnaimteuqiicain.jfuuiDinnasqderi

64 PLUTARII

CATO ti6

gEai ejel iegnriattidqmci eomrreaa,it.fmdTcuoelttauqnEei ibamddgeaasteiaimncuhseelatmmiamd,ppgerei,dsEriaeezgiudndntoulraiii ba_ ,,,rlplL,j1'l'lrrrr,,rlr;ilrrr:rrriIrroii)irrrl;ir'i,,ri'i,rr''rii:::orri;ii:;c,l:eirni-iil:riinn;isioc.p]r.i.atidatcrirpr:rrafnd1sf€tcmicuurmottuiinuaQrduirer-tc?aamtegrmimoeesql-ppina,aundsrriciiac'ndeinrneoeeuuuaccddfeu,tenicicugc-tfilni-.uiaisllmreivaiieufluntloidns-sesteniae1cn;1dtmd-dispaerduSrdiafeailuppeeupuaeo;srilope,.aiafi1rdiiraltiuipu,ein-oocob.s-epir,itaaavnlidanaaaisretE-ltiPIltctdoetemnosptult-aaau,adirr5uoifPmacirretavmuailacnn.saaobamvpadfoatfdicviiedcdntiridimteizrlemdueui.presicrirdini.ind.nnesbiediinueaappsIiu^cm{udetnIetqadtediaitpeuepe.arinunetggtnasiieiouiiprrteilclsuansgutraaiat-drisaoeotaafs9amnftiaiaclcidniC,modudtbEcaicielotmlddaruIarelcale,veddlilpleeurioiidE,aslpsinteezeieeiriavsiomraiiiatticatoet{npdraipie-nlfsurcrdiirauepietC,rtrnaulce,biretasaudemooirlictieiiiurie,-m.ppnaontslelcni;cdmooa^iC5r;zipretea,aun$diaieie-ieaegeoearr_tnafncicnscnivd.edcrlnta.esaedtiuuuoueumr-ilaper(iluesuaip;c,aan2uniduiigsgaiuvemgl_itpiet1)cteteodatautteiierildaflearrafut.udd_aDpiamitenaaestidumclretlduI(caroiitn{dlaccme3ei,iaaedliptritnruscaaaariuscn)euircc"eeaaenagcfupraeiitlaanDciai_veeea,rd1eed,,,l,lseendE,uc'pe1u!,iaaueitr,d"dlee_iceii_oro.pliitnaia_ao't,n"om,rleeicli"acosc"fa'_uC",ibpxiircccsqdrunadqi;aei"nser;-enu"ail;pipiirs";erart,ue;iu"zudovl.lmtali;f;uort'ciitr"roerdi"ieitde,l.-:niv,is"aolit!iuai;ae";,su_uJ_ieu_dr"lri;iS;i;efrItedls_iiiiit,
rrnil ;ri,rr;ri,.ili::dinnnncsseau1ptc"sdrE"opipdusmioaia,rratCec,ii;an1stetiriomia,cmpihcn,aiditlatircitcreai(bf(dro.eaeaC,trausdtcedraoicomlvodiazutnteltstue.pvzuAdeesotiuArciennhsg.tciioataeia.rarcCaccaceea,estostdmatueiu'pi__;ladt"a;mrt;eze.sairs__i:
tdtii la el gi le zicea:,,Rdilor, dezbdra{i-vd de iceastd om

ospitalitate. Nu to{i cei c,are vor veni la voi ce_
Imblinzili prin
amabilitatea voastrd puterea rea
vor fi Cato.
au nevoie
ce nu pot acelora care
pretext, numai, spre a lua cu forla
o4b".li-nre" de bundvoia acelor de 1a care ceea
ceri,.

dzdueaeda1nzo3uut.tpSgAiarni.ersetasteffpfeeauqlbr,naiicedoipnecsoddecrbteeiinliartoalriaSmplotirdbeeiartaddplciuidiansro{cu-iatmmuiniluunsllth{uidimtmia,irpnepnltrairddienteetu,rionencamolAcupeancinriteriiiuoga,hes"adieamez,,raau"ut_a-i
plrlipapodacduoaiecneiueeiaileaspdfrptDiaaPogocurestgiccoeaeimtaEpoeimdmrc,ltateqiiadfdipermtdrio-i,eletteirmcerEaiduaitucudoinrannusEinessimmiufnduioegblmEudinsdssimdcniecietepu,raadacbebseflrtiaritaeiiantenleidls-nrtddttgaaderrdeEdmi{u-vnIceiliinannpadicmsatetruicdaiesorrdiiapljosnniuorotntioioesptrlcseieir{ivie.nun,itucaiorDancaiuo1criaasecietd-azntlatetidemdmetapt1l,eiuit.eneqelpce-oii(ttanair"2rrrCiqiiifdep)reioesaiubs$tssuaets,eseaaoiurneenevtcrfusirieiadiinuleasinoactrinapmuabdermudiipdugnpnsnesduorditdet-nerltamallldodcu-iiacmbuuariiimoinipnaec.beashdseelarodCpbtaeltieoasriaucronrraliaatea_esnn_eotiii
Pgmpeius atunci, ca s5 zicern aEa, gi Demetrios era cin_
stjt- peste mdsurd pentru trecerea pe care o avea la
podidit un astfel acesta.
Ei bine, pe prietenii lui Cato i-a
mfoaai rpteutteualuburreavte, nai,tumncei r-gnin-ad prin de ris,
n;1;Er- ipus
Cbaatjot, mullirne, iar
fiind decit urmd-
toarele
nuia gi ceulvsindteri:dd,,Oc,inodraqiEni eanmoirnotceiat,,d! edaaraemaastidtiirnztiimupolabirse_

Ei o povestea. rri.naiuaegLtaeoabs,ltcDSdgge,oii,idroaiotanadrdrianults-csdadea-sriciolraisinGttiatc,airtnelia-ditaniitneolioea,tfEzcefeaaerrilftecueotlleb,prst:iid,in,if-ecn1gtilitcuaocitdaniudsnvpaein,dvgdI"i_rda.suartsudi,dnrri"vd,.prelitIrrc_aiu_iatt

{gec-i1e.l4aA-Tsptogfetucl,gacrieiPnnodmuC-plaebtioudsgsa-iasnesdruduqsini llaese-Eaafmeasdr,ddctiaantscodaa-ulmzsaeannlieulogtrtliinpc_ae

PLTITARH ,:,,,,ri,;,i:ri:ri'1r,.a1os,,-rstiirlilats-e-e^carin,.irenaidnricvneouz.dv,tloelne{ir-ieendLnairrtInd.la,uduiptnalu-iudun_i rea1nv"lp{aielcipedudr;rli.orittsucagsdaentrevestidrusdaqdi,nudine,eecscaveeicufaajviorundeiasfsipurtntaaeurjuirru.nJi"dziteia,do+bE'iar)o"iturli.fitiinl,,iiuf'{.aspid,tgci-"e._uoiai;(ztpi3tia-iu'lr);ll"u.i;rnrJ_D-luuiau"a;i_.;;jlr

iardcpldpcmrrsdnpncaseeacroeved5areuecarearriecouttnagdaier_avrriln-api.umeretetbesdatvtasrrsiee'rao-ieasc.pu..lapcildceicianndl1ieaaa.estcie.a7aEitqpcr,.irdg(riggCe,_teteu3tl.ue''eaa-tiuilipcoagenC-e)-ucje.deImituopadsaedrpDntoc;rdrrtntrDlieioa,aaiieluiraecgdiaacdumuleirccgrne_ealooedma{uimrrauoiebsCcist5ldpdon.cttauneuirusrasranprgolit.aepa(_epitlrrxdt.umd2irdtpvvludoBeoucoueet)i'ieeesrtla_n-pgrlaseanMesourp.aaatsdfatds.{cie-pnsreuea(ipaarppc_sit$cdap-eiirrprredasdadfgriiu)ieEtcossameiom,'reimClreminsieataenq-iaeenaeiddcerIirnmtatantgicaeairauoeitndssmuliddee,tsnefpcssiedsebl$clnpncciddtuadrendieetiIciri'n.einnitir,i-r;cai,riiistsue^eteaieoiaIealaiuddieptitclriftedcauevgatoiabruioddti-sdcnpiau.aernanuilnep,eftgdiuoiartreeeecuis,aidtucoeitta,aesptrfcind"doaerunidCsar,esrunaillepii*udpzru"aaieiv,rerretr"ei"ielu"iiie"r,'s,mcn;rar*ip-rupxiaaied$oDprti-rie-touiii,oiJpup,ed"jIiidemau"idiris.idiJ""""rin""i#1oaaitbru,"al;pv;uuaacbia',;iairj"a;p"a-sd.b"e;ufr'vo"cii"c;iird{;euu"i"fagirdr;_deoe_,*_fi.a;;,i,i ll l;,,,ri',,,.,,,iIrr',iri,ltaii'r,lraeir'-1'irr':rrr,,eia'fniistrr;lr;r-i.out-t.tife.e,'i':iei.1itl,.'iirriietairn;fu'n,n..rnaa-ora',lddrsm,c'tiEu'df.vuntsc,Tt_ciridJe_ofddiiio,doeiafo.n,cinsneieLprpittdidiailp:aC-faedrtuna,s,tue;ac-oeasaqaadranirdseali"ntveutltitleo:udifdesuooeLul1roq\Crtidesba-4,serruisaaiuii;nraamo.u1anclieltcerldrotlru'lsta'efeoanodnxaciresepmices:asunastrzucncnlta.crpisCeiuv-e;baiuninrunpt*e'u;,.leaaelLt?cd,uvraIniCtlsa.DtnuomgiEuiueiludn-tcalvRairaiildcooimtiietiid'nualnuaa,irdv,den,meecasoltraediu,lecci;zceteddalnrct,u;,a0,uiacauias,uirviuiliart,[lum"Cilfii"ut;tmeai"o"d-i"usi..a"z""_;.f'"eAl"idoC"_to,o;dfia-;up"rin"f;ufs.r"^icil;"ui;;rutt.nire.ocaJ;D!itrJls"s"t"s_l.i."ull.i-"aip-d*ti,uleiiael-.iugLl1nfr_.eul'""asu?.r6"eaX,.i,t,aina(la'pr"s{'0abui"n"ascu"pn;tilr:'tdn,)oeUrer"lir,iisrm.rnpoel:segiuCir-iii4cv,us;estdiartriineatrlicieittcr"oicdti,acnto:"c,frvogsnrElzrti,"Ccel,ibeoE.-a'i"di'anrlC.i,a#aave;,rtiiu,u"r;-u_mtongao*i""f;sio_fpcl"i;ltui"iilmtlaie.uda;tdGroicsrllirrfea'ditauli.:ei:d-rci;.d;t;rs;n*lmeaee;-.*e;al_eaal_;ii
nElntpCtrtptf^aCcerreudiu-r:aceigau-eirnirmce9ct1nsltritoecueria.iomfo6eed"n,ilstglncrrld-asEoletaIei?o{udionlr5lz-goigteuitgn.aeanom]IiormgsjeigeadifSrdtataEucigsvcaroctigddJcaliiientoilnrrduiieertssisiAneriudnis,nitctbblaiaittrfurortharlreiao-Eieuu.-ieigrebiittsaar,,niuiab(mnEimiell2aftrccueouoouedviap)iuirdelnr,aeqra,iaeDmmi,ecunnd.o-drrlcuiseeamall.eRsadmgd-pusscroreaaioainerhai.demcnsiiei,iumgcecemdsdei,crnodaeaiti,iaiiatbrsgnatfrv,niadouoinaecic,inEinetlr,lcreguooegd,efibclppd^ositirigedalc{ignieoeriiireipeiie'inaljce,ineezenngvscuddedantoidecpurrmcerismideeacenteesadi"cesgtrsdipirdngldsneeidtduerio,dt"eeain"re_tectrn"os"s_odiae"p-ruas,tArerJui"icupcalpm,giuaa;rtitur,nee"ipl,"rsiu"npb,e"rfr;diir*a.eene.nrpri"ufiduuaarFi,tfd.''.lemdu,r"iEu;rea";acr6taa-i*c,i;tn;ec-cu-tpu^;rl.;"eiJaan;l;su;i""i^si;_snuled_,n_i_a_d.;
rprLjr.'ln.v;luu5iiea^b1nmasi,l7r:itdfciuuipUmdeglrlra_imeidnind"seaigietatsritigndtoagtoardrriiruumaena.lpdeEuamtcilidodt,siucrlnneipeults.tauamboupnclru,gaureaere,iralsi.tlsueatdtf.i(eifgc"f2eaddii)ur"lgcipAapu"c-oeistul".ertt."iccisf,-a"eii-rc'-tu"-"lri,issrOeirboemriCor'inip"oaaa";puitttiubuotafirlU"d","cqttcc,oiiicaiien,n,arucfecEltccurd;ueoi_tsicitnri;ea;ais;;st_dtJteuca"eap;vt;i:'ie,;-iuOssl?;aqd_ii

PLUTARH

datolnici a incasat cu strdqnicrie Ei fdrd crulare, iar celor 69
cdrora le datora cetatea le-a dat repede Ei cu mult zel,
astfei ,cd poporul a fost cuprins de rugine cind a vdzut r;rr',,r,,,lr'I,Il,,',r'j,rr',r't,r,,r,rr,r'rrr;:,,iirrrrt'r\rr:rrir;.(r,'ir1'ni:ri';;l(r)rirs:i,iir.rrr]i.;ronc'r1u'c'fipifrts'jlaiellrrd;'tlaul.csnra€:noe;izeictecaes:'nrrlesasidAesineMscddmsC.ncdeteaarl.rfrnifso"a-dasapecsnini,uMseturrrte5ptiupri,duunconl-;ac,dctauayppi1ep.a;satetaar.dei'nuor,ipce1(drslrrBdruisd,e,uee,riMnestueaetell)erfsaliisi-.moselfetaaI^ulrelnpsevndaudaerrcrsrxieaaircirainuniqltcdvpeenctzeuueeigeiceuJhdalclfflrIhaasteadvaneas-uaeibcisrsmau1caiettnlsrsruucuumapd.Jiaus,satgpldnnrprdaiCeuIc"iue-rcdeppc'riv'az.a';uedisvrnleieeiiec{isrimiorlta_heinetnotodeecfp-teai'apnpieterniug";lqctrnaaerldzmtdeucslddiiiMiuadcuecetal"uMiplmosiuietnt-.iarudg"laudoreijaaseaerbra,1iiiir_c.'d[n_rrr-n.+ieidiicnioeirapF"oi1nii'trerdocpgla"dJ"ic$"luif,rluat"ir"ioiu"cltllza"igurrpdi,iiJif;tnooz""inir;sa".er";u"i"iAdu;f,ai"Ed;u"ee-'";r,s,#ct-b'r;"ir-t"pio-e;E;ire'"oirliuaan"*;iiiita;i^aiit"uaC"";,_^i-c""r;,tirJ,a;ihi';iari""mci-"p""s';'"p"t;a;t,;;";rtaJ;;rui;--;";aa;si;_ei"l;"oJ";#l-l;'"%a-t"s1.;i#p""-;o-^'i;t;;na.."l";i;oa.":rii_Jiu_:-tl_"ia"r.,l]].,
cum cei care credeau cd nu vor restitui nimic, pldteau,
iar ceilaIli incasau banii la care nu se mai aEteptau. lIlI.1:nl=il.ll.ri Sulla pind in vremea 1rri, le avea intotdeauna in
(3) Apoi deoarece cei mai mulli duceau in vistierie re-
gis'lre intocmite contra cuviinlei, iar cei dinaintea lui ;'lri,ii,l'rIr,;inl''tt-,'ln,]r,.c,l'flldro-ibsridiglfmerlpn]tupudujurvi-trsp-c^-!nirr-iagg,neeiaieil.da".'iilnpp.ucrutc(rCjeavs2ru-yniiniEilttae)na1"uiuEcttnnl{tFedgoliniiraugase_milli-ediibrtntninaaienpspmiugpe,dnsdtvoudnodladaouptolplregr,ii,ar,tcaEugaaipciarieecnsneeeeutsed,ppddfdarsosi.ec,nn!reiie-pandneitfpdeirsmfrlc{'ueagiuerastteieeiizap.inneeulncia0Jc.l,Dcttlalc.toraeiiEearu'ulaEsct"nscroqesl'rue,ita"eia""elpiasptimbnpei.ae*oeesa.;E"d"a,cNoietdderupouin.-_-arejni"tr"let.temeuao,o-iadcrcaticpuu"rzlcdeobre,ussic.rdenuleaibn5iotEnoplscideubucgtt"pnporrttrei.irsio.iolunurlrlrti;eeeda;mr,r"ir"'bitf"{-Stluuea,p-nicluradiUtrc"nes.eiirni"ediAi;scinctuii,.lid_n'adi;;.5s"o;;nail;trt"t,rt"d.iiu;ecm"ui'hi:va-"re'1DoA;e;iisitil*lc"d;_e[ee_;.;
otriEnuiau sd primeascd decr,ete false, spre a face pe p1a-
cul gi a da ascultare rugdminlilor (prietenilor), Cato n-a
l5sat sd-i s'cape nimic din toate acestea, dar, avind indoieii

c;u privire Ia autenticitatea unui decret, de;i mulli de-
puneau mdrturie cd este autentic, nu le-a dat crezar'e
gi nu I-a rinduit printre cele autentice, mai inainte de a
'chema pe consuli gi a le Iua jurdmintul. (4) Fiind mu1!i
cetSleni cdrora faimosul Sulla le ddduse cite doudspreze,ce
mii du. drahme drept rbsplatd cd uciseserd oameni pro-
scrigi, toli cetd{enii ii urau ca pe nsiEe tredznibeulenegipueilieEi,i
nu indrbznea si
pingdrili, dar nimeni
Cato insd, chemind pe fiecare dintre cei care delineau
pe nedrept banii publici, i-a luat lnapoi, qi in acelaqi
timp, a criticat cu pasiune intr-o cr,tvintare nelegiuirea
qi nedreptatea faptei 1or. Cetdlenii ca.re erau in aceastb
situafie, erau de f,apt acuzali de ucidere ;i intr-un fel
icnhiatirmopsicneditlioaEtidtraceEtialtneafaslea judecdtorilor qi condamna{i,
bucur:a qi socotea cd fusese
sitearsd tirania gi intr-un fel Sulia insugi fusese osindit.

18 Pe mu1!i ii fermeca EniimcoenntiinduiantrsetdcruoilteogairielauigiCnaeto-
obosita lui strddanie. Cdci
nu se ducea inaintea lui la cvesturd, nici nu pleca dupd eI.
N-a lipsit de la nici o qedinld a poporului gi senatului
pindea pe cei care euau gata sd facd hatiruri
Ei de teamd de d,atorii qi de ddri, qi daruri oricui.
Ei sd acorde scutiri

Ardtind deci vistieria inaccesibild qi neatinsd de demagogi
{tgEeirriaezpsoiluciin5Ed,aiddfadoeiecsdbtnanieunusib,uiiafte,srdeieotxvppfaeuedcnniittnnrcdeueudtu-rdsen{epiiiitS,dcdu{diiE.nptm(or2ead)tneLciioaslolderignspice,eedimpcauabrtoremgedraga-ii
Ie atrdgea prin faptul cd nu linguqea poporul qi nu ju-

PLUTARH CATO 7[

ocupe dc l,reburile ob;teEti mai mult decit se ocupd a1- ,;i,I,ljrilrrllr,i'riLr'ii;rr;riirrr.rri'ic,rr-i)rspbrjlcli{r'pcri:elr'.ili-aiuocrSa'i,autltuiioitArnenccammuhrtrmdrtudncaoirioilpinemo5ieentl!uitpVdu-uai,di?e,apl,evnlslatirednudrniatiScDpttitdtndeodtli,davere_elcalumrtc!raubacdsmorruefseeei-sdfialrmuapnaitbienbng,donaropeaueu5diucietrsl.nairliuueucattndrdras1senae-feiaepactg.isscerditu;curaptiniue(enteueeIinou(rvnld.domelfoamncusotuTtsagiaipedatiodrldmlooenred-remesdatsgildeeuuudncreiisnmleesen;iieoJtintqin,ar,glegioaotie,is_ceulrupimr,ampaiaRamerilus,resavo_ncseipud,nviraimlienimerentoidda.idipasetdensapeupefdrmatiroasursnounpcie'zetnsaurticfrrLcedacsieueioa,tavrrll"znanrfepuuii,tnaiia,dp;znU"l_t-e.maariot"n;d"erar;ia$toiapr;"azdr.ri.i"itM;ru"daoc"i*u-;"a,ctduet;mJr;u-conai,.a"tpir,;laeiiru-N'r";a"(nL;lsIz2t__;ilarr_,tiili)i

bina de fagure. astfel lncit a fdcut in aEa fel ca toate
faptele Ei decretele ;ailesepnrotivninlecleiilojurdescdd-itofrieeEatiduEsiefalaptecule-
ccle mai importante
no;tinfd prin prietenii Ei oaspe{ii pe care-i avea din fie-
care loc. (3) Impotrivindu-se demagogului Clodius2l, care

tulbura cet,atea, punind la cale inceputurile unor mari
piCnraninLoatir,reic, ocEmai lpceLaereeqrainacdEuuiz*Fal apibneiaCf,als{oaodripauosTpedorereunolutipeiripo, rbserooiu{lii.agll-iuapirseCoiiltcieetsreso,i,
se retragd din cetate, iar ,clnd Cicero i*a muIlumit, Cato
a spus cd trebuie s5-i mul{umeascd. cetdlii pentru cd de
dragul ei a fdcut toate acestea" (4) De atunci Cato era
nimbat de o mare glorie, ceea ce a fdcut pe un pretor sd
zi,c/a, Ia un proces in c'are era un singur martor, cd nu
bine sd se increadd unui singur martor chiar dacS ar
este Cato, qi de atunci inainte mul{i, cind era vorba de- sil,illli,rirrirl',r:,i'rua'rliiiiiror;)r,i.r''errilnr.i-;rr,tdr'rip.ieernr,lica:ei:c.iuieidesre1neiu{ui.auianeuileclo.tdnnc.bgtottv,ampsdgr!esilepuiian,"t.dcilecniitdnnncion-sncdairu(u,.ig{deup2o9nuoiStcviipnpuusag9no)vdacaiceen-lvrrldarcuem\uoFrpa,piu4dnetsvctet-tairaofillpdeededt.jifu.pim-drrazrndtelnEeleuSepuie,ifan(aesecdiariga3lneittSei,luicccuj)cilcnpdpadl,iuddstsdsaaloiuDcape,np-uopiepcraitucnanudeaujdreceualtbuiaeracunlnrprnnnlaaaediencerresn{ottlijrlarrniigerirr,miue,:aseeaniuuccpceettgcpct,idibaaearfrcaeduqcerciisa,lutCoileoeaarutdrfieeIcdie-rmiria.tnntLliubcfde-cvcata-ht,uisazaosueanuisnodta!noeasc.reidtddernnuimeftrtdnpeiresDdoa,sueiaaatrevacuapqrsiiducsprevjmamiaiulaerruiataraaeucpslnzureiandisrVpcrvedeapdaogcndnf"ullai.eirdeupeucdiatmmepelepcerizo:bu$vu-umjeeruauaeldfroeiaadiianru,mt'lliidupietvecu,pfsdii,t2iivealeeleau^oeneepuu{iae"cadat;otintlixpfmdi"splSndssnf"icfddScedc"deu_sccid;;daaerltaeiugt;;iufanfei"ecr*'ei#aifueparnadr"ceu-Luupti"ji--u"ieaiii"dtu;&,snviiut;r"s;iCl;"te6asnede;l-;i;;vj""asa'-a*;z:*s"i-1rezedp3vto:l;ccue_"i_ou_daleea_r"*;;t,,-.l
intr-un pro-
fi el
spre lucruri neclare Ei de necrezttt, ziceau, ca dacd I-ar fi
t erb, cd acel lucru era de necrezut, chiar
issvnp-oaursbsreiinCnddaaitcttouad. ,etO;csidapararetedizceuiusinm:m,opa,OmdsatmarrlduaeluefE,eqicli ficrnriarsergiqpvaiiatlCiotrarradtselbisn,dueisa.a,asri{udiLnictmeodnnisasacetuuruurdss-l
ieqti vile luxoase ca gi Lucullus gi ne vorbegti Ia fe1 ca
sQtidCpaitnoi?li(,(zdz.a$r icpuevaolr{bi aoaemraeuniacuasrteerei r;aiusneevtereri',biriricniugmienaeu-
in batjocurd,,Cafoni".

20 In timp ce mulli il indemnau sd candideze la tribu-
natul plebei, a socotit cd nu este bine sd intrebuinleze
puterea unei dregdtorii, care ,are teria unui medicament
puternic, in lucruri nenecesare. Apoi indatS, fiind o
puszd in activitatea publicd, a luat cu sine ciliva filozofi
qi citeva cdr{i Ei a plecat in Lucania, unde avea
niEte
ogoare care-i ofer,eau ocupalii demne de un om liber.
Pe drum a intilnit un convoi mare de animale de trac-
{iune, de bagaje qi de sclavi Ei, aflind cd Meteilus Nepos23
se duce la Roma ca se ,candideze la tribunatul plebei, s-a
oprit, a stat pulin pe ginduri gi, rdminind ,citeva clipe

72 PLUTARH CATT)

stringe $i pregeteEte pentru acuzare. Paznicul dat iui ,r'i 'lrrric sd sufere perdeapsa supremi. Cei care au urmat
lrL t'rrvint au fost de aceeaEi pdrere pind cind a venit rin-
Cato de cdtre h4urena il urmdrea qi-I pindea la tot pasul, l;l;rr,rr'l',(o.h'llerbidvCoqaiaei sdeaorlr.es(at3i )sfi5Reivdsaiucdbidnsdtcruad-tssep,c,ehnCimtarubeaspraelraa, ncEuairriemleieEsrcaaalredeiasbpapoce-i
d,ar cind a vdzut cd nu face nimic pe ascuns, nici pe ne-
csiimcuplbmEulitdi rneoabpltedleaEai ciuubzidrerii,daegoaadmeenmi umlterig-aeaapde- ,r'r.rr ilrltoi mult decit se sting, a fdcut Ei alte declaralii
drept, incit, ducindu-se in for sau
lrrrr^roase Ei apareni Ltmane, dar a spus cd conjuralii nu
o cale in ziua aceea are de gind lri'lrrrie sd fie executa{i fdrd sd fie judecati, ci a propus
mirat Ei mdrinimia,
caracterul inlreba dacd ,;r ire pdziti in temnild. Discursul lui Caesar a schimbat
acasd ;,Ln;iiirln,itcicleiinmesluun;lituSppdilrraoenpruuilessesEseei-napaetroderetilra,aoprcs,atacactrupedmsreoearteertameaeq,aiucaidiendtepecomlapnorair-,t
Ia Cato, il i,;r|ca. pentru cd pentru un cetSle,an roman aceasta era
sd pund ceva la cale in legdturd cu acuzarea Ei cind spu-
nea cd n-are nimic pleca cu toatd increderea. (4) Iar cind pt.deapsa supremS.
s*a dezbdtut procesul, Cicero, car:e era consul gi-l ap5ra
pe Murena, a luat in bdtaie de joc pe Cat'o Ei pe stoici, gi
mai al,es a ilonizat aEa-numitele paradoxuri qi a fdcut pe
judecdtori sd ridd. Se zice cd atunci Cato, surizind, a zis
fdieinfda!5a:ch,,iCtaet consul ridicol avem, oameni buni!((
cdtre cei
J\{urena, la proces, n-a avut fa{d de Cato
sentimentele unui om rdu qi pdtimaq, ci l*a avut drept
pentru cele mai importante treburi Ei n-a ,r,n]a3"ucPririoinduccliinnidnud-ssepraecebalinstddes{echEimi ubmaraenditaeteo,pCinaitio,,siritdoi{-i
sfetnic onora qi de a-i acorda incredere. Motirrul incetat , indu-se smdi-nEiiespEui npdatpimdrderqeia,ainadcautdzaEt i-paeinScielapnuut scucvdin-;-i
acestui iarea cu
de a-l
comportament aL lui Murena era Cato insuqi, care in for
qi in senat era causptrouli;ii inspira teamd cind apdra drep-
d,ar apoi se purta cu multd umanitate qi ,;rr'i?rnimf5b-tai$saerepipreorpeualaErdi a atacat pe Caesar. I-a spus cd, sub
tatea, qi in cuvinte um,anitare, r5stoarn5

iuirire de oameni. , (.pu;blicia Ei inspdimintd senatul ,cu lucr,uri de care ar tre-
mu1lumit cd a
22 Mai inainte de a intra in slujba de tribun al pie- l,rri si se teami eI insuqi. Ar trebui sd fie
bei, cind Cato era consul, l-a ajutat in multe lupte pe ,tripat el insuqi teafdr in
Cicero, dar mai ales in acliunile intreprinse impotriva lui I ir, trrdnuit, dacS cu atita urma celor pe'trecute ;i fdrd sE
frumoase, Cato a adlrs claritate Ei
Catilina, foarte importante Ei dovedit fiind de Cicero neru;inare incearcd
frum'os sfirEit. Astfel Catilina, un r;1 scape pe dugmanii comuni, mai ales cd declard cd nu-i
r,'nis{l.rtrccepiamraipmir1rfe5inijddtmreieeopbadaurettirteimaasdolaoantriruttevds,oeerc,nmieaLsasi,prbceeudrnqanei icdcceei dtsasdttderedeapxludilsicentietgdm,e,pacperaienrmetradueccesectiead-
cd

pregdtegte sd aducd o schimbare radicald Ei ucigdtoare in
cale rdscoale
situalia politicd la Roma Ei cd pune la qi

tulburdri, a plecat din Reoramuap. dDrtaargil-leanctuolnujsurEafiieC,eitIheagcuus- irrr:i Ei prirleidii. (2) Se spune cd numai acest discurs
gi cu ei allii, mulli,
care
zau pe Catiiina de lagitate qi rneschindrie gi s-au gindit
sd ddrtme ei inqiEi din tpemrinelierdczevtradtetiarilecupfoop,coaErieslodr ulin cele rostite de Cato se pdstreazd, pentru cd Cicero, in
rds- ' aiitatea sa de consul, dupd ce invblase pe cei mai dis-
toarne puterea romand su* inqi scribi ca prin semne mici qi scurte sI cuprindi
puse gi prin rizboaie externe. (2) Dar, dindu-se in viieag
uneltirile lor, aEa culn arn ardtat in Via{a lui Cicero, cind nnl.te cuvinte, ii rdspindise in diferite locuri ale s-enatu-
s-a dezbdtut problema in senat, ael dintii care a luat lrii. Se spune,cd nici nu pregdteau
pind atunci nici nu
.rveau pe a;a-zi;ii semeiografizo, ci cd aceasta este prima
cuvintul, Silanusz5, Ei-a exprimat pdrerea cd conjuralii

74 PLUTARH CATO

dovadd a a'cestui fapt. Aqadar Cato a invins Ei a deter_ lrrr,r.rrlr,,irn,i.'lta'i'iirmrivcri-din1ns1t ,bccatdoiseridnisttictoeecripuueunltdpbbesuudn1Puioonsgr2ccoeeiarrEc,gieficisiscudda--ciLa]fuarceoicnlaCvcra.ionetpagoi5,id.,coFacilroacerotseepdnrii-a-,i
au votat
minat schimbarea pdrerii tuturor, care pedeapsa
cu moartea.

sCazmdt5u;cuau-ual2ctgszeoi4ereeadrm_aa$vpmoiiiebamciatddqieCsatncmentacuhfteaediqiItsnlpainaiudcfraeueelIsqil,lcteuiurdiseeaip,rrstbtteuiCu-duatnuaaieicsntlameoidd,slpuuucdcssonaciettrtiredrariuizeaecvdicstacneaicenerefdmleatucrcJreubdi.dcori,Clasrule,uietantdvintuEoeeaCltid.itEamaoveCierrripisieea"naaamGecrcuseeenrgap:iiin-rCclcuruceiauUteecs;fptnsee""iu_ao_lttet.rii 'ir,rjr,,r,,;it:'ni,piitl_loicnreu,adicnadterrpcerdospeduleninecrefeitarSefsii,aluapcnaruureml aeacbcesdsutartdreei bscut,[eri-erpsdcipab6uroenrfeesa-i
';:,;,:irncaa$rt€e se gdsegte in floarea rzirsiei sd nu ardd putinta
nici nu trebuie sd nascd mai rnuttj
copii, dar cd
', r ;l- se cacle tr:lburind Ei reducind la sdrbcie pe bdrtlai,
;I.,i,irri,;;'l'ii.,l:i'r;l.i,.rj.eli-r,'emr.iiri:ois.friiirupfsaespulotrrtdrn:noc1eis-naora;pticienso5iain;ien-s_tp1ream,iub{rimoieiduucLpJiduliirli-t:aereaeoeiia,ats,esstvie;tcaeniaddqerecdairu-vceearleindrtsBtustoaaouierbttcietudluoeuoaultlriean-p.nsrgisded;tIce,iaoucsElvrteseriimE-de-doiadnaaemrn'icrritacieCimcvsstafrtesac-;etr1itroccl:eb1rs.eeririeon(ibl3riuurbnadu)sneslrdiCabuufifs:aiap:inncueitlicoda-,.,
lisabu-fiailreciE.iCtztiuii.iatlses:lusc,air_,irTsC,orcaiau,taormer,eafcdoai,nrdesbeeendc{uueivsneuetsrdleaela,'d,i-esqapeiarargvtreiiui-inaedrice,Jas"et_o"Io.raC.iiu*s"iiiaq",Ct"aaarde"*ispeasaar t"isa*"i
fCletcc^aorer-rlatsaaScelteod_eipsz,rsSbrlLpvni)elemaedu-rmrnrravuevgfiiallaliriciii;iatlr,didnmirdsugdfaeocsiee-mesriaanaeaenoacailcJeusaudc.aseiszeedtdiiCsatntpdtuoaserrirtddinoivfftuoda,edpsgpacercttutiuecuu^paiflrecfoLsiaaacnsutifdemttcenrsquulnaaeilO,irlsCcum,tEeiradiaa,itpApoira,ai"tn,ocif,olaa_eiiria,pa,Siinoiit,r,eeur-non-srun.e"oaois.,r{.,efoci-ia.cue""ai"iIlrl,ie"r"e.urruii.a*--ii
ir,r:iitre cisiii,o'ia fiicei sale care esLe mdritatii. Atunci Hor_
:nsilrs, schimbind ideile, n-a govdit sd-gi dea gindurile
;e f'afd qi sii c,eari chiar pe so{ia lui Cato, car6 era la
':'ril.'iiira'lrtirit.'ta:.cfcnriilatadgdcausjrcrseeaadctsiai.ctviuenoaceiPctrdospilhelirctou,pdidlladri,iid-.pteMlr;uetFcpiecparluaisouCt6rspcrspattuciderractnueoeniaemnzbesniebdusicuuansliedieasteii,cn-nHfs_sadnoeopdbuusgpudr-tiltcsniai,eljoerea-tinuaan.tpsdgserCieauirlmCaedtsMitnefatodudaast.eoCzurvgacfaqaHddiittaiv,zocopcci,rucnh1ataectiduilngdiciaips-dallscetpiaourrtsioaausr;tirrinus,ntd-fet,iials.i;nncaatpiaDusodutincdpeaucn_Icrgisds_i_1.ii
Ca,to avea clt ea copii, a fo,st nevoit s_o atrrrrge din cauz'a
desfriului.

i:r
2,5 Lpai a luat in cdsdtorie pe Marcia, fiica Iui phiiip_
.'r{---e;l.e fapte s-au petrecut mai tirziu, totugi pentru cI
pt", Jespre pdcaelirnteei acdtierrnciu,nlacacuuercafsdottadurrtpie.aLrmt.eru".aluterrirliezerlrsioi-naauufroip.s"$itrip,i"roi"a_t aminlit de problema femeilor in vialatlui Cato,
rri*am
intr-o piesi

blematicd gi
DItPccirnteiesro.lifcierntneei'ntl,tsLarr,dpe-uruuul nesmnsLel5rrou-fsmdEemdletdil-iitaiscModrafuraiu-,deEtnoameia$humaits,rinruaeaicesntruCaoe,tmsiarmuciftdoanesEipntminpouteaurandilteeteadnE,EtTeuicaelnm-a"llrirusaaiaalnsui.eqt,pipairim,r2rCiei7cnea,uaattlrerioulnuan,ittdcnuu"tigdeuriseirrCdu,tHfoaarqouv,tito"ram"tc.lrerodai-n1rsgrs_r"ai.,lli
,.n-r socotit c:i este bine sd 1e expun aici.

fri-anJ_acl2aee6spsaDuertn,uasdptdred-it1tecure-rlrmbi,LuieanrnaeLdtuagldutisetsfsudoingavqatiirnatiuognvidrailmlreadgicjsliaioinrsceebuicilaapsiueeo$fpoaoodsruritiulseuelucssiiegoriEc,diaiiailenar
,'icioase ;i corupte, Cato, temindu-se, a convins senatul

PLUTARH cAro 77

.tsrtlib.aujuirlei populalia qi care n-avea pdmint prin tlis- ginduri invdlm5gite despre eI, iar spoeli,atoElii surorile se jelu-
rau qi pl.ingeau, Cato ii intimpina curajos Ei nein-
de griu, a-ls5crdarcodr pre! anual e"a de o riie doue
dpdpsicaDsncteirrdintsyeoattugclatfptiern.eeerieiziadbccix.ebiartdtunid(cdelflc3aieruete)uczelaieumfealmioePnc,opomgioe1isEonVemnde,pdlt,eineipnldotuceoeelart1a-aaauiis1rurrnsutleeesudaesa3,Isincdt1peaeap{,leuinurlicfetiilqiiaeniainaiinrqe,dCegsecdeidaianddapsiteainEidcapmll{ioetroianutiposmsaanlusbddt.-tpeiurp-AeaeinilrrbeavciacicumugieneltdsouniaesiienlrMutneefaaqeictra,ml,iracgueiuipa-eprverlrncrreitspnaroiidbsnCnrtnteo_e{adsaai,peitau,aoriurgcnce{aese"ciif.nadirrrssuueee(r.-2tadn_anoad)
firicat qi, dupd ce a cinat dupd cum obi;nuia ;i apoi a
adormit adinc, a fost trezit de unul dintre colegi, Minu-
ilniusso{eTahue,rmdaursm, $uiltai uil coborit in for, in timp ce pulini il
intimpinau qi-l indemnau sd se pi-
reasc:-r. (2) Cind s-a oprit deci Cato, a vdzut templui
Dioscurilor3z inconjrrrat de arme, scdrile pdzite de gla-
;-iiatori, iar pe lVletelius ezind cu Caesar, s-a in;tor:s cI-
i-L:e prieteni qi a zis:,,Crud gi laq om, care a pus o armati
fav1vfctpsifasiuordrioeud-eaeesrcaarca{cfeaauet5tCvic5oucntata,uaaa;,uat.d-,critpPrtrntnoeleqsrbioaescium,nimesvuacltastdapicnhiepovrgfbumraigeoilaieuievnaqtinerisuusiiindtn,dntlsimelc.tataiu,aieiunnmn(parcl4m[rt]eeiuaaioddpu)psrdtsrmg-MAivddneddiidnnanetsnteiuuaudmcdaiitgailqLteainunteiaoisnlEc;unltcatqadurliieanisdnacsieCufsd,dgEae,caecela,iareidluritEda,asdi1noiannaitaaatinrn{olnicdqertucctvqcemaciulru-rerdoeiapiidametatrsu,atpEilbgiieeemctctolifde,adihdflifspiicand;inntpidmeidccmcu,Mc-alceecabiInieiaelevletaeddiethtlaaasetemieesttt"dlcepiIl;ful'doueiau.ircMvbiei'csin,Sn.iaf{fceepauaMeiaeutiaifntpefoatteairouoi,arlrso*tl,ntnaeuitcriuiuz_id'cldqsntL*_ala,i-ii
atit de mare impotriva unui om neinarmat qi lipsit de
:.oate!(( Apoi a pornit clirect spre ei impreund cu Minu-
rius Thermus. Cei care pdzeau scdrile s-au dat Ia o parte
qi le-au fdcut loc numai 1or, qi nimdnui altuia, iar" pe
Muna.tius cu greu 1-a tras Cato, intinzindu-i mina. $i
inergind drept aqa curr] era, s-a agezat virindu-se la mij-
ioc intre Caesar qi Metellus, asbfel cd i-a impieclicat s5
mai vorbeascd in taind intre ei. Caesar qi Metellus erar-r
incurcafi, iar ceiial{i priveau cu bucurie insuflelirea Ei
curajul" 1ui Cato qi s-au apropiat de ei 5i au inceput sil
indemne pe Cato ,sd aibd curaj iar pe el
insuqi si r5mind
pe loc qi s5. reziste impreund qi si nu trddeze libertatea
{g;i -pe ce1 care 1up'ta pentru libertate.
.*l

1eCesatateogoeirnaaemobeuvsnitrieetuccuteal rteucataurerinolutrrpeltucaucrtpuecrnuilhtornru,eabiainrdreueEtndit{furiirz,:imas,po-ssrem. .piiel.i_i 28 Atunci slujitorul i-a intins textul legii, dar Cat,: nt-t
i-a ingdduit sd-l citeascS, iar cind Metellus l*a luat gi a
inceput sd-L citeascd Cato i-a smuls textul, iar Thelmus,
in timp ce Metellus ;tia pe dinafard textul legii Ei-l spu-
nea, i-a pus mina pe gurd gi i-a curmat g1asu1. In cele din
urmd vdzind Metellus c5 oamenii dau o luptd fdrd ieqire,
ssptr2rdi7jiinnPii,roeqpiaogrl1uauldiiaaMvtoeerati,esigdlui sdsceetaarvaviu.otDir-rirnal gpdoeusniietlriauipnle""gloterl,"iaear"*rpp-e""ni,t-risu,i iar poporul este infrint in ceea ce priveqte interesele sa1e,

cuprinsese o mare parte din popor din dbrinla de schirn_ a poruncit cu multe strigdte qi virind groaza in to{i sd
vie de acase oameni lnarm,afi, (2) F dcindu-se acest lucru
jnmqbq.iila,ieinrig_nlieu.;iEtiEitrmevaiaespmmguhfcdaeeerrecae-fnuraEpuuirinmifntmoaspreqar{esaiiieumlcnuceduaitsldCtfadlaiiimlreudespir,irasrei,udnuccnmamidtradeunicenimu,rniaicuCecatatltitguncoiniu-,rgcepqiiriiippndmrrcEieeeuittoaeclrutl-e,i Ei cu tolii fiind imprdEtiafi, in timp ce Cato rezista singur

rcrqdeaimnreaear,asacirmaiunrpndercioffaeuguslceeasnstdet,csduceaiptoiie-ipnatrreejiaunEsdtciiendbcsuagcttiddo, lgidinaedeEcCeliaelatemonpdE,oiindrauecunusrcmzuiastd,t,c,Menll-u-oaa-r
convins Ei l-a lnv5luit pe Cato insuqi ;i l-a dus in ternpLul

78 PLUTARH CATO

lapAMfcdDfatlvmtDunudctereuuiepliaenaciegibon.llisu{eurnsrupiasditmiltmnirtlco,ai-i-fcc-ddn-lueaadre.arcdoaeensrrvIlraueiji,en.veilutiotlsnlrCaArcargrsrisridvlaeb.eun.tia,aqiuraunisdt(lselrpiorn3eesn-ieuaaiibrii)cegiu,editgeauraissaIigieirianl5necgt,seddsatdMrderitcc,ticseeacrn.ucdec5tiacagsugardlcfi,(eeueeindaatig,gnullasdcel)avlcrqidli-nden-nddiaiMicisnvdrsnd,sucet-eardueic-puma-tadcrrteu*ttds'peLrirasiiaiadn,qraerrtnL,ejniieiirimblfctnnniuiroparriiiuesede.sdtnsijarfitmr,lceuedntpairie;ntieatigiioaicrlltie.viiniuqrtenli;dpaqpinitpiuluinzurislourdoediipuiisuanbmnrrirgripetuglinuEopdcCuedifncccreitbiotnamaaudueclldarirtrrtrimf,pi,oteadineoulurEtslfpcuo;gjsrin".leci,oiiiosaegdinbr:ei"'mat:tda,acsdurisroac-mEddelfeitnruae."elzclnuuci?gdrddbromiiaeneal,plaon"oir,Etairneeu'l:__..a:rili ,'xpedi!ia, aI c6rei sfir;it glorios se pdrea cd iI Ei in5-
iru$ise Pompeius qi era cit pe ce sd nu oblini
civil. triumful,
rleoarece Caius Nfemmius3s l-a atacat in adunarea po-
fsltcpfpasidcauruieaeioinnieonsnpigli2pptecrndlornS9ioiCosaproe.ra,tdanMlauuriEcidtceiptlvvoateleieeri*adi,tndoirsatneneizditactrlndielauudlatauuaca,sctonrlsldieutedrbdpSdiusracCrelieeieninnurnira1aPnudtacidcprtruoire-doaeetunAioimie,pttepdqgosaedzdpairaicnoiriireaienEucttnndsiadiauzlnoicudejsasursacupteaatorciecroliniregecunbopeoaddcoeiunlurnaeaateslnajet,stdmu.et{iacietsucrEu(.ifudaIdt,it2uli,eaelac)pidginilcna;pldebuliaM-cdeiuansuhiesaamni.;misnil-,irdsdndItpieanecetstirfoanrecmaioeecddgctttdtiarruuruedui_avntpcEretluqateieaen.iEadon.ijlemL,,iellllniuriiaUgfczcnin-ai.mrqhiiiic"fciicitmrettgdreuep?i*bnmfrpl,naorlaou,iul:iotidm":nnrnlpeestrisad_cse1ae___,d,ili irorului ;i i-a inLentat pro'oese, mai mult ca sd facd pe
imTvEssr9doliiutnadrne-qj.ibiutcE3cpfirairihe1,tsip,i.c6b"Poc_-iz1oapsumfroi-aeniarlppisugeitsulmiiuuoclpllscpoioo.donrc't(nestie3nriisadi)adveueDi,rtnecaussudgtpdceiI-tedsleisan-deatcfneescrdzrteiecnuopaingutruLoeascnruptteuictzpg*upeEaeeluslisnuEtu-tptseiprdorsuresadet_,r_eiadibival.ursii-rntgcIr"tnomoostd.aard_at.tmasdanntuJeecudclnlu_ii;n_niilii ;.1acul lui Pompeius decit din urd personaid. Atunci Cato,
, .1re era rudd cu Li-rcullus, cdci avea in cdsdtorie pe Ser-
','ilia, sora lui, socotind cd situalia este primejdioasd, s-a
rrnpotrivit Nlemmius qi a suportat multe calomnii gi
1ui
,,cr,iza{ii. In cele din urrnd, Cato a fost indepdrta'; din
:riujbi ca dintr-o tiranie, dar a izbutit sd determine pe
r\{emmius sd renunle 1a procese Ei sd scape de luptd.
r:,rJcullus deci, intrind in triumf, incb ;i mai mult qi-a in-
cu Cato, avindu-l un scut
iiirit prietenia ca un parapet gi
,mpLrI rir a liti Pompeius.

30 Pompeius, intorcin'du-se clr mare prestigiu din ex-
pedilie Ei, daloritd avintului cu care fusese primit, soco-
t,ind cd va obline orice de la cetSfeni, a trimis o scrisoare
cerindu-i s5 amine alegerile consulare, pentrr-r
-r..:ean, afitiunldui
cle fa[d, sd poatd Ei e] candida impreund crr
Pisoil4. In timp ce cea mai mare parte a senatului era de
acord, Cato a socotit cd imporl,anla problemei nu sid in
aminarea alegeriior gi voind sd Elami parieedsdepitcienersrinniccneearrtecsareerneaaatlru-9rili
nddejdea lui trornpeius,
s-& opus
:id-Ei schimbe pdrerea,
astfel cd
Pompeius. (2) Acest lucru nu I-a tr-rlburat pu{in pe Porn-
peirls, ci, sccotind cd va avea un obstacol in Cato, daci
nu-i va fi prieten, a chemat pe Munatiuset, prietenul lui,
la e1. Dintre cele doud nepoate de sord de virsta cdsdto-
riei, pe care le avea Cato, pe cea mai mare a cerut-o pen-
trlt esdl uin. Ucndsiidatouriteo,riiaspr upnec'cdenauinnaeipmoaictedled, eciafniici epleentlruui
fiul
Cato au fost cerute in cdsdtorie. (3) Dupd ce Munatius
a spus acestea 1ui Cato, solia Ei surorile lui au prirnit cu
avind in ve-
foarte mare pJ.Scere propunerea de inrudire,
dere prestigiul qi faima lui Pompeius, dar Cato, fdrd sd
isautesrdascpidnuPncsourpmceiupsdIoncCd:aE,t,oDi fund-utred,psoMdautcenhafitbiiezc,uaigapistcsuepr,auntceip,-riiimnlupifreePmsoiomenip,aect-,i

PLUTARH BI

lrfaIpCaPTdcdh-r1:toiptdgiaal:auaodraaa,pe:lr1amrii1ctm-btrceerinr:emremri,.eeordieis-p3it.r,:usrr(lini.aan1e;eeam('rcr:rs;ttri-i.rr?;u-e]niriir5c-el1i-lpgat,paoP(ibriilpabyvisa-ebltcarierpoiaa-.unulalIr)utr1-1uiaupfmstanmecipn,tuie1fLfudetuiaiirldeaand:fpdrapaulioC.sdvennaui"eretgeldioaa,criocutiripamcrurer.iutdumspeaniupocsudip.butadosg{earst'iCe"ucEdatneiacemris5tLenttaedeiidruci,t.rttrnEpnre_tcodcceornorrdeasiiuii:igtrddurnecn__.ioic,gv_nne"Tud",^st.acecs1a"rlc.up*stopuAresiopdi"n;d,ocdiroto,iutuyf*paiem"aidt"mreitfp"l!'opco"uer;t_"i.prc"peiiu;li,r*dtr;,d.euiInr-eap;i,.f"su.ir-;,iiti.ulnlepiucpmrpi;r"ji;'l-,siu;iori'enGi"imr;;si"ir'tu,;iu;il;l^-r"inclrulic";.sujof.n","s"rpoie;*"dif-,nri"rupr-erm"uciotrrilbtd"matpmptartegaais.ivs.rtiEinriiv_eooa*oin-Oiret"tnneeia.piicuauIti"alea,iduoidoifus.utic,apan.e;sremvnprbei;ciddiud_sernarnTpssacelueeiurt.tiduptcin"e_rdeua;ticedtm=piC'aigsatecdsi"icrr,.eeied.ielcaruLeeunnipie"Jrr'repnpr'up(tuc'ea",a;aibrsaIJdotclc;duAaca;tea)srsomrto-,ee;t,*tcrmf;r;a;Isepaencca.i#jarl_1tssasrai"_criiui,ie"j_tree_i,:or ',,::,;,;;ri.iruai.ia"c,litLnrlr;rcr)Ii;"ier1iefa.rsrluuciCCitaien.hdalFccTimelsin,_adsllcetiuilpiaCdeaei.nsuelfnasrStsadeiru-e,umddi_atosqcliiosviannnderipi,n_fepliaigipteiutdcprncrdccrlroStieecu:meeeauaerdutesrmhrrrrpaztpuPiaseeiaecon,uvuicieionncdrnttefbotdsidumnadditdlaenumeseemcarrupsndliiigu-tr,fpnuuelp,icsoaiemsui.li1dedeatr,uElgetaaid[panrEgs.iiapifietord,ianzio,cs,.icrrtlziicrcard3diucaidCabiian-jcrueaauueurdiruesto.naapatzle_erludadcee-idpupdrpc;-nh,eaesliimceculoaoi,uipeCiraptetartapefiiarutausdloinicidoioiljeperciriirolrpnsmirinoiiaar,nrni1diaenelm,duc,udari,CatU"eseiCep,ir1ccspOasnaemuergeaeatuertepaigiiie1eesruo_fuetnde,eesaCeiulsprsiaauemaCrmlmia,-os,.onrnogepaze.aIieealsni"*ui;ioiatc{naic"ditoaidm,Onieruece*i;,g-,eG'ue-rfl;6vrenOs"i;ou;ieloir.ep_tl;a"-"tatr"ad"eip"-i;;ftTJu"sd-le-firn"atice;;i.rfco"iIortu-.;;;.nnrd"-ererr;?.'.;";__a_urafJ;a-;i_t.-i,,_..
c;ccipiqpflrdnacmiriuaaernenuutlaniiitnpdir3'-nliirzddrlefr,-o1tuirL-yinsicrlertdtsi.dieurnlrDessntoaaiie!cv9-auutraafruciedsmr,adielrlse1esenalinelundftnemaat.iaCslraccolfsabasa,aDtleioidigtei.ttrqsalnsacooieittciitsaregednoxfesCcurleprdcpaedEllandduaeeurlutfeiiedeotdocaecst,lzaiie_,irefrntiCtdbadrmeuiaiieadei.a,linrocnigpdanniraiesddcaeedter,sediirdeuarOnr_apdde_ls'auasiucrrI"ErSiateu.peceiuiq,fnpcipadonli;Oi.iesaehrn^ttscuete,pdino;aettag;(iiemt"gpgdame2i,iiee.i"ie');rpCc'.mapti,CppAefliiacailmtooai.airsaferuvnem,tpietttesros"pbftuoaaae"pa.mrniar.,rulec.nusrD,rcieiadCaullAudisu,pr;iaseectsd,a"acure,tuaectilev$snri"ilfnranrsazpl"iiceemdi"rdp"ri;ntiatueemidiri"apn;dizme.rsn";eioati;un,oItnLmrji'irinten"lci.uanees_;"___ea__et lf,rsr.,.ri',ul:.-l-:,:anr5::'eeeLil-'"9_urrala5e.urcgedpa:grtil3'e-rretrlacieburice,u-:a:lse2Carfmteqnglciiaarucal_nnanalqinriCat:pm,stn;ie?u.seIiqaiidoJietSiseeppnsm.,ougeipnad1auomidA\;-riaraop^ar.rraiaze,sitydautur{duiuCluuuubru'iemnieelcrmrnlidpalrluu.neiui,ieiudvtbertnidttad"iao,edepfmdiipit,tiucuieuiialsptmnlenrsaiuCnu-smtneipgrpdifitludaataiacta{diadu,drdmeitshicBrmeeofn,nreacc,iiudnpcipgedruaepbiaaidienuoa1mmnsplnuepreccertbtutpqliauar.ouuadr.ulpitlmiierpiirIvqcee..s,,ntinoctveoed,icr,aosoanncuerasren,anc.edldjcuasp_t.iitteaereacipiirrlrp,tive-pruofraiiuEdj(eeniuvruse2onlsqaiieaEincopr)gJmstrccual"idieeeaerouinoiibiAbumftgnicfnnlsdfbojaailitieece,iugaiouailirarvoaunnctd*areiiiirodgtrssnanrt"lde,ee,mevtiCatisrtabiot"gietenea,,aasrdadonrtreaigavneecnu"iepriasecfuia"scaindnoncuuaa"1a"tfvitcuEauoircpiu,.roo"l,n-.ttslfirirul"u6usGriu""uaiceuIcJ"rnien_"iliibni*d"und",.tlrcuaesr-Luieudmt,"ic_"t-ute;Jnpur.inudria;tp.-.riau_ioi-unlalotiaJir';s'5n;srcrrtrarespl;;irudJeed_eoidia:i,r_-*iei-j-

PLUTARH CATO

pb{ania lui l\,Ietellus cel bdtrin36, pe care poporul l-a ldsat Irrnrelre in ajutor din partea lui Cato, Caesar, invins de
sd fie exilat, fiindci nu voise sd depund jurdmint cd va ,Irir';linqsui $dieaseinndtiemmennatutl inrelaesi cfuanims epepeucnarteribEui-no
prraedlpismnrpogeipnicnitLauda{l,i.ociCIeleriemulgtc,pealdorseariamraumiliazpurbeldtue.Cti(rat3utso)g5dD-s1mieciconaenlcidveeiienizagefddEEciicefesaedulrmndEeeaiipilpeunrniciaudtcealtjnsudqi*i,i dobindea,
r r5-l elibereze pe Cato. (3) Ei bine, prin a1 plebei
iiri au lingugit poporul gi au pus sI voteze acele legi gi
.u
penti"u Cae-
,rrrirlli'noiguup;irnr.eepztriianciadtermnau icnlpedteugeliCuiIlnailniiprqiipcitrosuelimiritE-ir-mi"uilTnpusritedasecleiinacazdiln5icnapitprlaeoinngi ii,piinriGonapr1ritniiiimidlie,upprv.riolecee*-
sd-l ducd 1a ciepunerea jurdmintuiui a fost Cicero, care
l-a indemnat qi i-a arltat cd poate nici nu este drept ca
singur sd se impotrivea:icd celor decretate in cornun, iar
atuirci cind este cu neputinld sd se schimbe ceva din cele i'r1ri-'i,,:;ire;irnilcp,esextrPi-li.ubbsuplniureaslaCplll'eeobdfeiauiscc,euuioncropnpacctlrilipicaliaascni.-lCimoapnluosnturgliireraapuelefogesi;i,-t
ce s-au intimplat, a-gi risca viala este cu totul lipsit de
rafiune ;i chiar nebunesc. Cea mai mare nenorocire
constd in a se ldsa Ei arunca ln bralele celor care atacd, ieqi Lucius Ca_lpurnir,rs Piso, tatbl soliei 1ui Caesar, gi
renunlind la orice 1upt5, de bundvoie pentru cetatea in ''irlrts Gabiniusss, un orn din apropierea imediatd a i,_ti
folosr-rl cdreia ei iEi duce intreaga activitat'e. Cdci dacd
Cato nr-r are nevoie de Roma, attrnci are Roira de Cato ,.-rmpeiu.s, clupd cum spr-rn acc.ia care*i ciinosc viala i;r
.rracternl.
Ei au Ei prietenii nevoic de el cu totii, dintre ,care face
parte, a zis Cicero, el insuqi, care este atacat de Clcdius, ii4 DeEi trir:mrririi luaserS atit de puternic treburile i,rr
care cu ajutorul tribunatului se indreaptd direct irnpo- rinii qi supuseserd o par.,le a cetdtii, fdciird servicii oame*
triva lui. Se spune cd de aces,te r.orbe qi rugdminli gi de ,ilor. iar cealaltd finind-o in friu de teamd, totuqi se
altele de acerst fe'I a fost induptrecat Cato Ei acasd, gi, in -,3meau de Cato. Intr-adevdr victoria pe car:e o oblinriserd
for, gi a fost parcd forlat uqlit,imceuI iddininutrrme dto, !Ei,i cu greu s-a inpotrirra 1ui, nu fdrd ruqine, clar c-l multi greutate qi
dus sd depund jurdmint, afar6 de ,'r:ruptrrtoedeufcoeratuori,sftiainredgdreoavegdi ipliecndibiinlat"re(bl)i.iiInaleraCzblocvliioulsennliac,j
in
un oarecare FavoniussT, unul dintre prietenli lui apro-
piafi.
':r5.car pe Cicero nu speia s5-1 exileze, clacd se va impo*
'.;rivi Cato. De aceea, de cum a intrat in slujbd, a chemat
33 Ei bine, Caesat', inflicdrat, a clepus a do'ra lege prin ,;e Cato qi i-a spus cd este gata sd-i dea o clovadd ci-l
care se prevedea imp5rlirea apl'oape a intregii Campanii ,:ocoteqte cel mai cinstit om dintre romani. Astfel, in timp
oamenilor lipsili qi sdra'ci. Nimeni in afard de Cato nu .,e mul*ti cer qi se roagd s5 fie trimi;i in la pto-
s-a impotrivit. Dar gi pe el Caesar a poruncit sd*t ducd Cipru ;i
nrr-si pierclea de loc inclrdzneala, ci, -emeuse cu putere, eI il socoteste numai vrednic
la inchisoare. Cato inchisoare, vorbea despre lege qi in- pe- Cato
pe cind mergea la ,-ie aceastb misiune si-i oferd cu pllcere s*o primeasc5.
;3)- Cato a strigat cd aceasta este C cursd
demna pe cetSleni si inceteze de a mai aduce astfei de ;i o insultd, nu
iegi. (2) Senatul precum qi cea mai bund par:te a cetd{e- -r_favoare, iar Clodius i-a r5spuns mindru
nilor cuprinEi de minie qi durere. In C",Eipirbuinfder.edl avocileal(c(eParsetazennrt-inr-c{'iluf-ascee qi dispreluitor:
il ul:mau in tdcere, pldcere, vei pluti spre
apoi in fala
poporr:iui,
acest fetr Caesar gi-a dat seama cd cetd{enii sint miniali, a propus legea prin care Cato era trimis in Cipru. Iar
dar, ambilios cum era, el se a;tepta la o chemare a tri* r:ind Cato a pornit spre Cipru nu i-a dat nici corabie, nici
bunilor plebei de cdtre Cato qi de aceea continua. Dar osta;, nici slniitor, ci numai doi scribi, dintre care unul
cum era evident c5 nu avea sd se producd o astfel de *r-a ho! Ei rdu, iar ce151a1t era clientr.ll 1ui Clodir_is. Clo-

Ii I PLUTARH CATO 85

riirrs, ginclindu-se apoi ci-daCoiprdrounl aEti Ptolemeu nu erau h1- lIianatoRinrotsemldiageeglnailash-ao1tuddi,ruisarepIaaosruangiadt esudnp-ruiieiutcremhn'eei,gzdedteosrif,naadtuagrtiedlem,cuedLaapreafjniuintnrdus
plca importante, sd readucd pe exilalii I'eaua l,ui hotdrire, pentru cd dispreluise nu sfatui unui
crrn i cim bun, ci plofe{ia unui zeu.
bvzantiilor, dorind ca, in timpul tribunatului sdu, Calo
sir lic cit mai departe, cit mai mult timp. tptodCaiortaiter3pendra6r,vpuCaaiIetaavb.aetreioSaaxtPreiaaiiltnmaotscu{hlpreiinesoumEdcntepiideeraeaura.eitspndctisoaednindtrponaCoCprcitantleuiunipsscltirtepdisutiarpud,ecstsuoosc.CnpldceDcirlpmeeosur-rppeusndrdou.ioear(rd"12oBiedn)c-ysBuaDazclsraee,ueletnoutaaumattii.ersoie.uC.anrcslca,eBlidtiivonadcbz,eiaracsnnnel-l_auaai_,

ll5 Fiind siiit de o astfel de necesitate, Cato a sfdtuil rege rdmdseserd multe lucruri de pre!, cupe qi mese qi
pe Cicero, care fusese trimis in exil, sd nu porneascS
rciesdceozaeleimqpirsedjunrduriivqirieapcoeitastIeafieiniarrdizqbi osai lEvai tsoirnuglep,actriiesid. idpjsida:ctpmoifugeuoejeireailrpptnimemetntlvgroieortecadauimtcl!rtiipstaipienip,vdenatrinareialpulneeipceftnreisrllromiuuesebeapmdsrd'ivadsriel"elaneuseiCenlarieujn,e,cbagieieevm,a{ariznor,loapgeoi,irnmriroicinzbnbMEirigeiacdtifnitiuiiiniirdnsatsndecddiubnta,clrutipdtattiicc-nriifneuimldaeainedesasrerciucce,cctcCeaqtiiidpceb-ttirareaaiegreelneczeebiemsuuoMliuagvfrfatoiacrcuiiecaniuvrrnsaaruuuzemmdiatt.dalee-tvtipfict(iaiiiuiiodBacendn,csrrubcc)edicsalorsputoDediptbrtltcieaaderirteco--initeeiaaadt;cresumtieepq,eacub1diitrlnns,tirddi"nneoa,i,em"nu,rnl,eilnunea_nsiaanu__iaiu--t.l
Apoi, trimilind pe Canidiusa0, unul dintre prieteni, in
Cipru, a convins pe Pl,olemeu sd cedeze fdrd 1upt5, pen- acuzdrii"

tru ,cd va ciuce o via{d nelipsitb de bani qi de onoruri,
c5ci p,spel'ul roman ii va da sacerdoliul zeilei Afroctrita
din Pafos.
EI insusi igi
pttnsurile. (2) I-npetarecceelaaqtiimtimpupl, la Rhodos ,si agtepta rds-
Ptolemeu4l, regele Egip-
tului, din cauza unei certe qi dezbindri cu poporul, plri-
sise Alexandria Ei plutea spre Roma in nddejdea cd Pom-
vor repune pe tron. Dorind sE intilneascd
peius gi Caesar il
pe Cato, a trimis s5-l anunle, crezind cd va veni eI la sine.
Din intimplare, tocmai atunci un purgatir" ;i
i-a trimis vorbd Cato luase sd vind ei sd-1
lui Ptolemeu, dacd vrea,
intilneascd. Cind a venit Ptoiemeu nici nu i*a ieEit intru
intimpinare, nici nu s-a ridic,at in picioare cind a apdrut,
ci l-a psra:ilnutaatcecsatepegeusntuorialr-eacafl'decEuit l-a poftit sd Eadi
sd se minuneze ;i
cl-iiar
cle
c:ontrastul dintre simplitatea fe ului sdu de
(S) Iar cind vaiailndceEpi umtinsd*
dria ;i temeinicia caracterrrlui.
r.orbeascd despre sitr,ralia sa, a auzit din par{ea 1ui Cato cscuei 3id.C?dinaeDnpiiandrgriiucrMeisn.dudelnnracetrdti-up-alsedneiecnvassdoruecrgoiiqt-iiosiseMtoauErrinilstaceatd;ituCeesa}ctasodeenaaluaffdlbadcoiurninattcaraoicvuesazlcaligrtia1eeitrpietc-,
cuvinte spuse cu multd inlelepciune qi curaj. Intr-adevdr:
jCiraitogiilsdtrodjednaenaii gqii-imairtdutiaricqeifleSrcicoirmeiipadlredspisuete;rinilcailocer
slu-
Ro-
mei se expun de bundvoie oameni pe care cu greu i-ar
putea sdtura intreg Egiptul dacd ar fi transformat I$llgusnparetiuCsatsop,xdnien care s-a inspirat mai ales Thraseaa2. (2)
bani. L-a sfStuit deci sd pluteascd spre in
patrie qi sI cd s-a dus rnai la urmd in Cipru, gi'a
se icarC-e-aaavpl'teuroodt igapanactalStarustupend,netadrruduefnsoopismtuotppnnrrrseiemsblupalinirinnedfsde,nclaeiunccgieCeltisjiaelmbnnlluiiptcndcldi.rcu:e,usA.cCsluCitafiiiet-noCald, pacsMutlopunu.ucenisanacadcectudiseu-tsvaspearinc_l1auaaa
impace cu concetS{enii, iar el este gata si-l insoleascd gi
sd{ ajute sd,se impace. Ptolerneu, parcd venindu-Ei in fire
dintr-un acces de nebunie sau dintr-un delir, datoriti cu-
vintelor Ei reflectind qi 1a adevdrul faptelor qi
lui Cato,

PLUTARH CATO

rnare dragoste, dupd cum zice Teofrastas, se transformd de a qti locul unde s-au scufundat vasele. (2) Vascle, cir
faadpel.sLerai cini mudr5iu: b,,eDEeti aceea gi tu -s-ocoi-taegzti iscdC!ai tose- prin cxcep{ia citorva, au fost transpoltate cu bine. Ar.ca insd
foarte mult
acordd insemnate in doud cdrli, scrise cu gliji, toa'r,e rindLtielile
o rnai micei onoare decit merili. De Canidius am nevoie pc care Ie fdcuse, dar nici una dintre aceste cir'{i nr.r s-a
gi din cauzd ci are experienld vEei ensittedme alai dienmcenpduet salvat. Intr-adevdr, pe una o purta libertul s5u trhilargi-
dere decit allii, pentr"u cd a incre- rus gi, cin'd a ridicat ancora din Cenchreae45, coi.abia s-a
inclinat, iar cartea s-a pierdut impreund cu bagaiele. tre
qi s-a cea de-a doua carte a pdstrat-o eL insuqi pind ia Cot'cira,
ar5tat cinstit((, (3) It{unatius mai adaugd cd. aceste lucruri r.rnde a intins cortul in pia{d. Cordbierii au fdcut foc s5
i le-a spus Cato numa"i lui atunci, dar mai p,e urmd i le-a sc inc5lzeascd, cdci era tare frig, corturile au, iuat foc in
dezvdluit lLri Canidius. Aflind deci de aceastd destdinuire,
h4unatir-rs nu se mai ducea nici la n'ras5, nici nu mai r6s- 1,irnpu1 noplii qi ,cartea a dispdrut. Er.au de fafd adminis-
pundea cind era chemat la sfat. Cato atunci l-a ameninfat tratorii regelui care avealt sd inclridd gura calornniatori-
c5-l va ad-nce. luindu-i iln gaj, a;a cr-lm se obiqnuieEte cu 1or, dar pe Cato tare-l frdminta pierderea celor doud
r:ei care nu dau ascultare. Munatius nu s-a sinchisit de rdrfi. Cdci voind nu sd dea socoLeaid despre corectitudi-
aceastd ameninlar:e, ci a plutit spre Roma gi a rSmas
multd \ryeme supdrat. 1\4ai tirzir: Marcia a discutat cu ilea sa, ci ca sd dea ce1orla1li exemplu cle aten{ie ;i grij6
so!u1 ei dg-spre aceastd intimplale, cdci incd era sotia lui
Cato. Acesta i*a istorisit cd oclat5 fusese invitat la masd a fost pedepsit de soartd.
de Barcaaa. Cato s-a dus rnai tirziu qi a intrebat unde
sd se a;eze. Barca i-a rdspuns cd poate sd se aqeze unde 39 Iar cind a ajuns cu cordbiile pe T'ibru, Cato n-a
doreqte, iar Cato, uitindu-se de jur imprejur, a rdspuns
cd vrea s5 saegeaz;aetzetoltiunqgidliMngudna1t\i,uIusna;iti,i-rms,edrgairndinintimjupruull i.recut neobservat de romani, dar loli dregdtorii ;i preolii,
mesei, s*a inl,reg senatul qi o rnare parte a poporului i*au iegit iniru
intimpinare la Tibru, in aEa fel incit ambele maluri ale
cinei n-a scftimbat nici o vorbd arnicalS cu el. (4) Dar iluviului s-au acoperit de lume gi venirea lui pe apd n-a
iardEi la rug5minlile insistenl;e ale Marciei, Cato i-a scris
lui Nlunatiris c5 voieqte sd stea cle .iorbd cu eI. Munatius :[ost lipsitd de insuflelirea Ei spectacohil unui triumf. De-
r,rigr,ir lucrul acest,a pdrea neobiqnuit Ei un gest mindru.
ps-ian, iducsincc1ielodilmi icneei1aald1!liaarC-r aptloec;iata. fost relinut de Marcia anume cd, de;i erau de fa!5 consr-rli ;i pretori, nici n-a
Apoi intrind Cato, I-a coborit din corabie ca si se ducd la ei, nici n-a oprit plu-
-.alutat gi l-a imbrai{iqat cu arnindoud miinile. Am insistat
mai mult asupra acestor amdnnnte, socotincl ce nu au o tirea, ci, mergind pe lingd {drm pe o corabie r.egeascd ctr
Sase r:induri de vis1e, nu s-a oprit mai inainte de a intr.a
mai micd importanld pentr"u ctinoagterea caracterelor de- r:u flota in depozitul de nave. (2) 'Iotirgi cind banii au fost
cit fapteic mar"i Ei str5lucite.
adugi in for, poporul s-a minunat de mullimea lor, iar
38 Cato a strins qapte talanli de argint fSrd ceva. Te- senatul, adunindr-r-se, 'dr-rp5. ce i-a adus cur.enitele laude,
rninclu-se de lungimea na.vigaliei pe care trebuia s-o facd, a decretat sd i se dea lui Cato pretura Ei i-a
a poruncit sE se pregdteasc5 multe vase, dintre care fie- ilreptul ca Ia jocuri sd asiste in conferit
care cuprindea doi taianli qi cinci sute de drahme. De togu praeterta cu pur-
pur'5.. Cato a respins aceste onoruri, dar a rugat senatul
ficcare dintre ele a legat o funie lung5, iar pe capdtul ca Nicias, sclavul insdrcinat cu admi.nistr.are,a bunurilor
lege;ti, sd fie eliberat, dupd ce eI a depus mirturie asu-
funiei era legat un dop mare de scoarld u;oard de stejar, pra grijei gi bunei Ir-ri credinle.
pentru ca, dac5 corabia s-ar sfdrlma, sd aibd posibilitatea

PLUTARi-I B9

an,acC1srlnpprt,unceSdirce,uercls1-tarotlson4eieosnlup_rudcfa0llietreglneoinicorteiunsuu^tCinppgessnsglaoclsouaddcideancanirnlt5vvlEbaeerrvfusi,inueceriorroguqpmed;ddiaisrailcifeebtstitiurlieeianeoteu,tescrCarfapieofandosabqareransemuelasbuiocetvcalisolun,souseeC1telpcauciaisnunntlraCrrn.tqootliiueuruatscadcrii,cCrsb.e,li:etuignmtituoauc.liuidledep,g.stfaunaoaioaehiICtduai,iairvirinlti,dlitelppnieonCaupa-idl_neuaatn.plElciauoin{EmistuCpuiircCbdtcnrizmlriasp+peailaruauct.tdu6'uuplrboec,s,iz,etelrcIeiire'lnnuanole6rtntit_riaeu_prOtefallsucrivutiauutnau_5eioarsciiamir"ullefieectnvosCasMi"rCagogn-OaesneXilulinrtoautorsuaotfuiu.sudrltdicieirorci'eufptniuseie"aueuui"let,silazaqs'te.diptgidu-,tju.,eui-"eeCtnit.rE;tulntnrti-uoufp;oiiiCaeiei"-*i[aiat;ilpr"iixd!"pti;tntras__e,iet;,t_i_,j:el siir se retragS, pentru cd trupta se dd nu pentru o m,agis-
se anuleazd intreaqa sa activitate in Cipru, i", _lri""Lu
fmrma"]a,in191il_Anroalg1ipmiilgp,$alfieeteistaubndytptlretulranddiinCe,,teerctidei..eciJ:uegeInesenodreg,goatadparccelaala.lredcirdaDbe,fe"omedacsluseeadrtd,ogirCseaietdaiurialeiaeorzpacdiiddilue_gierauaai"dssc"tsdd_"fopnduiiuuce_cione"auiCt"rentdfrcaaopr"antl.sddoee,ciougtd9addnartidt.aeloeeiprprcsadnir"ntetiurtecetfiac.e"gssirtbaaaaeitnriff;iJe-eAtsr"raed,d;t-b;e"fu;"si_;len"-;i iraturd, ci pentru libertatea Romei. Dar totugi printre
pc:ojvraicqC^ul1e_a'raiteieanriaesi-r4atCe^3e,cgaa1rffs-.ri'odtii.oaiaeoSotDrts1r)i;rem,m'sliu.pg:tca,qufIepyeabeipc.seedinruasaeaiddstcnnaaru,eped_tiucicrtpocieeedggacuaraicepecaurminnruaiupnv,feadprspordetr,Pi,reseddrirndsneonliner_ieAselmunl5ztuiaerzrdmelmjpmuepebuspealaiia-ainfiteeiElidu,a,itntici.sptcaasuotsacoe(rrudngid2aueIntdi)Lnsl.vdCvuuduCudiooAonaacelcitraitdcteealte{ioeteutaiszr,zinhaiamstseiseuopesudcqrptDbrtspcaiaotit,naoeeercnupilmulcn,rneesnmeeottuiiritnria_mn_liaeilunuatusngiridsu"tnti*uuCiiai"ltsdEnlun8iaitu"d-itFirl,.erae_epna&ueiss"sotliroaout-eqp"irbe-rpea54riOtilicmzlii.n-"inieo"r;iinacprc"nsic;!_aed_eei"ui- oamenii care mai ar.reau iudecatd la Roma se spunea cir
rru trebuie trecut cu vederea faptul c5, dacd puterea lui
Pompeius se va uni cit aceea a lui Crassus, \.a fi o magis-
qnslreaiaaustsu-cagrddui-dl-gecirnuuactpcuoeartaatusjlcatiuugp,retuosatpeliEurieniidninpedejunucerdnusuulmlflerdu_rriilnitl,iDtrvqeooimrecdiift.iiut$rsCei ebsEu-pia-iaeiuritnsreidddaeilcimlpua--it
la vot dintre aceia care pdstreazd tdcere de fricd. (3) pom-
imppueeeiiurcDgsie,moamtpeiuimntiluinlfsuadluoia-IscVlueuIarisdrt5eDe,,oacimcninesiadtiosuatlsdict,etdpasetiuanrfitcdciondcbdliioni.rffade$lcedilgiisace-e,dr1eea,d-dfiio-rnmastitiininlecotaiavnfrdiest
fruyigaitcdczuuttomlioi ritn. $i dupd ce a1!ii dupS eI au. fost rdnili, au
qi Domitius. Pe
afard de Cato Domitius
l*a oprit insuqi Cato, deqi el insu;i cdpdtase o rand la
bra!, indemnindu-l sd reziste qi sd nu pdrdseascd lupta
lmpotriva tiranilor mai respirS. Tiranii
atita timp cit
aratd in ce fel se vor folosi de magistraturd prin felul
cum se duc s-o oblind prin astfel de nedreptdfi.

42 Deoarece Domitius n-a mai putut lnfrunta primej-
dia, ci s-a ascuns in casd, au fost aleEi consuli Pompeius
Ei Crassusae, dar Cato nu s-a ci s-a dus qi ef Ei a
candidat la preturd, voind sd 15sat, un punct de
fortificat plecare
aibb
se poatd iamtrpluoptrtievliocr odnesudlailot rimnpuoctraivuan1sorimEpi lpuepnatrruticcualasr6.
(2) Dar ei, temindu-se qi de acest lucru, gindind cd pre-
tura avea sd fie datoritd lui Cato o mare putere imp,6-
triva consulatului, mai intii, deodatd qi fdrd sd gtie al{ii,
au convocat senatul, au votat ca pretorii care vor fi alegi
sd intre imediat in funclie, fdrd ca sd mai treacd timpul
era acordat de lege, timp
care le in care Ii se fdceau
procese celor care
corupseserd poporul. Apoi dupd ce au
r"ol,at prin lege ca coruplia electoralS sd nu mai fie trasd
1a rdspundere, au ridicat la preturd
ce ei dddeau bani sqliutjoitot rei i'Easi ipsrtiaeutenlai
de-ai 1or, in timp
votare. (3) Dar cum faima qi virtutea lui Cato erau mai

{'l.

i'

90 PLUTARH cATo

t?appdsdlacl,lcbotidicpgs,uole.aneeldlieciuoIiIilrreravci]irlcr.nsnpripi:c.oscolcgoinnsCciip;il:c'dhopreptcLru]tfi,IuLrdalraliiial,:irrb).nilspnii'ltci|eltiaitnoac"dmem-,ifdlctc;arusra9t,uacoficpiuueaip5:sueoursdliLj.rmiEeleo,lsecrs.ge{dtIlMfms^tiitnieiinteiurI.cfetsntclclrilin,orasu:irroidrlelp-ena-irdrapt.stSlcbeea.reactrtccrar:eascicaaauuebpiuteoepldrDolIldosreneueulco-eectlduuor.sEciaei.arieiiudninntocpiaa.ridscplaaptpoeiimcipispaesuii"utrr"rfmnoedcr_retcJvli.onreoeaalu.ndtiaaetoe.r,piaf,olsscte.mt,uuirsmtpomrupleertuuairespicresmartlcmeriitVmsapoedp'rdcin"ij*aue.fae,ecd,cauad-iinan"u-srefirtrurtmtmi,a;otiooearoir.arreisnl_;cf=Golbi5rt,pur'iuaa-i-;alaLmiuc,d.llJLrraiipj"lrtCei.a,irUlirJ-orc"t"nJemsalF"ar"a;,;at.ae.,-i,ui'inofitvai--aze,t".pr"i'-,pssi'"Jaie-",aiutiurc"1sdrr"vo".euitrou;"4ue,up",uitn;.bpp)sinA"mgotl.nal#ia*auAoraqdr"rdccdtvUecroingpil;euualtad:u"iaruzui-tpuoimrrt.taitnii;cn_et"dc;eseraCiAg""_patuocsetcinen_at'paa,uilai-rp""iecutl_rmua"it.l,"riisbao;o"iia;-"ov#ts,-e"ipug".iinued;d"""L+j;sr;isae;aJitd;t;cdnfa.-fsnln-ise";uooriiquloft"vl:utalr;mrcufcift'iauur:eani;tseuiitoe"dn_au_rutd_e:L-_l.l,t 91

rl slddtursisgaetlaLlaejbl,ecelr-tadg''d{leuanaits$Edi.i-pli-soaarsrndciotisnsapafrajeur"tdtorrirb.iinuDnefodora.greDicaearuian.bucie.atpalurrfto"srs,;t

I apqinrTcass-ial-iodasrleiaften1c-ubiflbi-us-eieipenaoulaaitge,aumnturiftd,iAi,roauaauecpqrtcsslscd,ued,uduccniz1tei'aitouelgauicreumdtadio1i;snpetCaiavnc,aerdraohmdsultt-iCreiutonrsbaafi-aoeeudsiatqfalaoe,icomrniie,emcricstaun.iruae-pdelzatr$riteueievfi.coimpiddcesIorodinaipftctirard,taiimc,zlg,cteideiaea?1aanrcreurruimueceulmepindb-eepumfaocirosi,rgaunLu-oureaarifnmlueaa{t(uepis3imuiasrr)sf-uiod^poadgeoIrrisdnauneiidziutatrtfaarsamirsnelctte"iuc,ianergphtnptsd-reioi,tsalieiabritnoauf,u.uueaann;Iistrniliao)cee_eleii_d_1r.atii
;pqpaai"ccireiiriavmpeiupaorprerodimuerdlloduaurciiilc,me{paicaratofiticavivndsicnodtenacrsbutictiui-ulnigEulpediicruIdirlnauu-dqi.iaislrCpuedmoaeiinammptmd,epao,eiCmnaiCuaicpeseaue,.stmoisauD-rsncaapduurirnerssCsigd-tuadaiiiqcttnoemids.asaip1i-liaeJeisgdrdup,erruumenansseieocarsauciti
il biddlaaaqpnuiciectitlcs'uiueli,tmrCpnaengeCaractnicdee-ea$iuinealsitiuorusrqamiiis,e,irit.cvvidiaqvhnnadausiaiamzumfac1reirbpdnaaeircudrdri-iiScc.eacnrpuiueibdiru-tseulritaeetuveeqrnqaiiaicnaePiC,uieifioninnmalntltmaceeieccpesupppaiErudueeresei.ituinvduedsncte-srerdluddeer-,vaidepeiacinrtssefluaeiueeteaetmilee,,eljg-ea1ofnar.isleiquiiunTnunimdiocciqccrclauepeiidetldesois,ttnaeaemddcaat-felebpIoiieinemnesrssiuicncit,upepoausaolpbuerisblinz_reiliihnc_a_aa_

I

jc9dcasaqtlslcoooureu-c'uviiasaearrpertcd4iiicivt.rusaa,e3ulLeiiitnnrsaUnruevasfCcgdlugei.riacnioallmedtavojtididlsuouig_nsapIeeatrsnasipirdiabmpuiuiailbeirnTttraumnprnrueaudreialdtibaelszcnSinr.grcteuubdcifbdDn-distonlrua"toa,ueesanadnsvtrpcoai]itii.reiuannuticrriosanec"t^muupc!ip5pneurrtianrutuolapg.im,o"tnarrAuutEafsiveeiianl,tfiticumJarpnrudEeEpi-c;crcuiilllcuoit_iia,"_in"ta",iipulrn",it';sd{ropr".,utaeJi,i,i"ur"rastc;"""aiArbsnpiiu;i,"t-nu;;"iOr"";i;-fc"tn"ol;1ro:rpuia;le.lie:rt_hriaairpiz;.linInrenaui"dir"cd"sdlou#oe"o;riqtu;n5'i;i_".nirie"in_f_a"0ais;fscdEfsa"v;cliu"t,te,;au;"u,ldl"'utidl"ai,e"id"lo_jod;ei['E;?t-J*er'e;i""oi;ii.icli;"eeri.eaea"'u;ifi;gtn;;;e""jl;l:;Temiur;!m;i#"sel;lm?1_i;-;s_icjaan;;__e;ui pc$d9dtao5dieirrta4aanemp4ceu,ldjsauuCm,aas_dlavtcciieLntedaopcdiatp,ras-eeiofdtotpisailbanmidtln5iisdrgcieentiefagurdaegi6luullueiutn*lopsingdrcreiEopoaancirr,bseeemiocdtsniodnuadee,rpcmrdeidpddne-llaemialneatncriroitaatdarmmqsrieaeediae,,faessglndnretrisd-uuaalautmlprvctaduabuortr.dunurmcdbfirecaduinaidgt"buocdaeIr.ietae,atrss"nsiptvt_lr_ieirciaiaebn*iaula,fduparnreesda"td_ia__,tt

PLUTARH 93

rccpccptsIamaasrasmvvlrvSetieaoeairurdrrocpu5oinrleisnuuieipaliaerpani-adribpsdnn,slicndsigairttp.aciuedddeacnatectiidsustanssan(.,irearit3ncieve-spctvmslfna,(a,rcares)idnd2ial:ioeaianobiccpn,i)Ai,fdtmilanluctaitnig,ciolaiudaInncveEiitoin.tt"iuiviaLeisndeaipntrauedteelrdcsaltieaterinoltriaasaeceeiCisidiandlnnmaismiudd,ttagudimasadidtudu.mnrieincutmp,sdaneaEoddujpeuCdaevltdd.rr1ceueadilrcidlese,rl,iiatocOiaaleenciijd-ltcfamuzicpftaduemnumdpdl_oipdantdauErrurenrociuordraee.iennuiapsnnvuimuiprlngcgeanedlaj;irdddcupuoddi1aidnrdeueusc,aaelcrltiqactzriu,t_niuistfaeuoacrmibietiirsi,.ec-lriaiqsnrnsr,duanceeaeleiatpib'ei1ilut#af,tedgs,a{iupdcrarIrua't-i,sgpsicaeiaiorircsnav[uituimvi5uiriidjiefen,setmcrebi;reeinaCnoeaaIae_scibaIrncrtcsmspigdpaa,iotilleslfistncteuiuruoiitutiracrmdusoteafedicicnirbailiuptpclntrdseinei,lrprignteihEdi"catruaapcrEgAediianagiartnaurmsrirrtudaiolemrecoi.ie.erad.eonte,l;irs,emi"adubaiuu.b';ipsO"ia,aLptbitatddui"Etoip,sssenaadr""tni;e.ar;_ec-n:eta"rai,"i:"i.iai,ira,rvup"utruii-pt.";utr,,t"reaiCu;-a,rairtiirt..."ip";d';"r,li+iiatas"at'rtr-il;lJi"ripuerroe;b?*alt.ipl;rt_"-6";";itaf"u"".t-iu;;i;o-"ttciJocrrE;;s_oo"st.;c"e,irj"""d,l,a.iifa_i_,lj r, r:ia admirindu-i integritatea ;i liridindu-l i-au iertat
iaaDac::t:riicuuurqeuegldDrin".anilnunvulgstiloaartt"qdn,.tgqsalc:iediineorzal{ianreteecuptg.bllsie.aopnecagiela.oiaeeasi,rdlr-ndenieeuaetgpu,peslreeule,Iir-oaccniac.p,teboudirSnliercaft-:cliizraaue,rae'iulpancrdbpeeattsueesrdtviecnrdfraildlineeeeoespcapocdizjdiaiulrapdpceelmaaa,trcadrziedl.iantdncletlaiaeuvc,rabtosetlageaeioeaalrgntdllartuiaeeeaiiilrrn.f9Ei'nrdotiFeii,rci"q"atad-ordjuphipcf;omri*cs"in"r"tEJare"d;t;ii."fi"n"nduaeJu-_e,i ;irrrcnda, socotind cd au ob{inut destul de ia cel care sd-
Icg\pi_nnuaervgnroaCnodineeaafdfltioirir.oiesbEbp(cu5isrt,iae)nsatreIedvac,aucratcuir-icp€naeiednI,ppd_ubroceanadrznucuiviidlniee,adcIni-iintcnaitto-usrazmediiunpicd{acrieeiiimleaiaedrcietbaEingraO'ieleanoarvIiib.looitciuu,rtea",i"rluci.oE'rlar"ecil'taad_o"ul";tuist.;im;ieia;Dlcb;i;e;ul;d.a;t r rls;lsg nedreptatea. Dar pe ceilalli comportarea lui Cato
r a rrrnplut de minie qi gindeau in sinea lor cd el nu flace
rllt't'va declt sE concentreze in miinile sale puterea sena-
rrrltri, a j(um6d)ae^lincmt5rl-aialordreegviindavr,imdfiaaegimiisnatrasnluiilcfolier tuiennlceeitiov;ai-imratueanftiirlaonsrurcnltearecrei-t
rnviclie.

csl.c o
i{'('ca a drcpt5lii, deoarece dreptdlii ii urmeazd ;i trece_
rL,a politic;i ;i incredere din partea
1rc oamenii drepli nu-i multor oameni. Cdci.
rrici nu-i admir'5 numai cinstesc numai ca pe cei viteji, Ei
ca pe cei inlelepli,
.;i au incredere mare in ei. De aceea, dar ii gi iubesc
altii nu au incredere. de unii dintre acei,a
rr'tcm, iar ln
, ci drepti Oame,nii socotesc cd
,lin liber5 se deosebes,c de ceiialfi mai mult din fire de,cit
Euinbdferblbdliea este un fcl
chibzuin!5 socotind ci tdrie sufle-
r il sprintenealS, iar inlelepciunea
l,oaSCdr dar, cieoarece oricine poate sd fie drept de indatd
li-- rroieqte, oomenii se rugineazd de nedreptate ca cle o
r';:iulate de neierl,at.

ic 45 De aceea cu Cato duceau rdzboi cei mari pentru cd
simleau dovedili de el. Pompeius, socotind cd faima
lLri Cato este destrbmarea puterii sale, punea mereu pe
r:,rli1un.elrigvCaaloimdsAipu-sol,tbrciavataiioecluosreieCafusarctiqoda,. szPeicriiinnntdrpecridea-tce;einqiintaisauleuqriis.aep;omimucp1lee1imiubsa"gaon-"s-ii
,:lin Cipru ;i cd duce rdzboi impotriva lui pompeius,
iiindcd refuzase cds5toria cu fiica sa. (2) Cato spunea cd
adusese din Cipru pe,ntru cetate foarte mul{i bani, fdrd
sd ia pentru sine nici mdcar un un soldat qi
Pompeius ca1 sau atilia
cifi nu adusese din rdzboaie in urma
atitea
r:5rora repurtase atitea triumfuri, dupd ce tulburase tot
globul pdmintesc, iar inrudirea cu pompeius o refuzase
'cnbluiuinrt-idlfpeii,nedidlaicnmrdtreie-lI-aaiearoi ffpieinersniptotorcouloi'ttpisictri5non.eveid,n,ue1cn,nmieeLlnre-d,acudpieprovfdidvinrpindr-cecidtiu,arvidaez,driseapamCedaaertoelotesf-uele--
1e dd altora, iar acum, cu1me,a, a mijtrocit pentru Caesar

94 PLUTARII cATo 95

i1clc"csEea.iaadY.ii-lrriae.pnetner,rttdeiirnsmfiegaaiiidccmtirtlteieeddperCgaeilitfarnerEasea,aictslGo.itpadirteartsaeircinlniqanloignuiaa-fdaid1oqnluoeetrRarc,l-5earlo_ceh2mplgi,iiaeenaiaaru,rmr,cntumcai"aecltaruotueetdrdlr,aa"eadesl"lriliE.fo'niprtaairriuaFaslncne"ipaidao"nTedrrm,d1noinaintuaercrgr"tuoceilu9lbrlc,sefs""iaione"cleieairioea(vmr[sa..p_ltoet"a.iLnr"rcu"jni";,tiiruin.p.ei,_,eiI.i ,r,;I1ritilur'p,'il:ucorrplrnrolnedslecufaeptcasrlrcecucdooire.il'cedimsu;ei'cppsuhlordmraitpaagzenri;a{igpdteisa. dcscuidpuepnctrireeemlgacdcaadtrriirejioinscceoulsruatiilmcseriutuoiznradirestcriamesrbipeuisitnidae_tnaesuud,
espA.E^'toprurda4aorrp,n6l.cli.ouina"tIdEninnroppderoeioadcapscavur5eeetomascre-lLabaf1asrdf{epecedunadll{n.uiad.dieuiertecnacDcuSutieveosisimcnnq-nrceaai"eqtts"retroieiud,otclzsrrva.iebrq"rocrruio-rionJeplia-"an-ti"Fteiii$nplrCt"ret""aiartnttiittom"ueod.nrrapoap-ru"gtte::cli,qj'vaF-iim"Fooracertin-atilpra"oi;ici;.it".,_-;o,-""-riu"r*ra;"s;r.,";i.
l;aii;r'itiri:;ri).ahpicLaiioieuzrnt'sitm1eeibabttnril7oratluoeir!pdei5ruiiIecieubcacccaiEplaiuurasiravoirlsirrdednemieadslLiudgtsrfsuasirpmsiinceddulldtdo-5ueaneaasrf,ictt.idsqunadeeiamieurDrsgiaanedrSmeaujeapu.eucr,lrlcmaiaoaaneepAdutistgiseoetrrcpigduei5gozovpmrTnisauiinidrinprtcrcneisseeteeiuuEaiuicnccincelHelreataufieeuydi{o,tsnapdii,aslivsansrntalaaepst6tejSaeeuupiovgnCrarit_rmiaadiirhlarucn_listoltprlitieosc,lilorieea,rnea,adfuipicopughituucpnuerusir$arplinunpMaitnreadrslcuesiiurslemniptdoiccilzcgo5oCsuiuiui-Eemcdmir'tiarle,ebitidiptpdciEaoapaceee"iinntluvraiaecacuglinr'lr,da"lersieedbfunmopd,scncucrdsaeIccuuaa"a_1-tri
iiptt$rdf3r:cldgprondtaadde:Dlioa.i'aler,aaT:aa;tuias.giat.saurrclinsvt?ert"irtr^rzd.oeognesuoi,u.d.y,ctra,lXal..drd,np1ueeicrfbduar.tluiljii,i1Carir,Sufunnl1cteddsi-ia^raz"cmcseEaiqlpnclqsed"ru:u,usteetiddsd,t:piatonutlrtrd.neipl_seeice^emastnuscidie9usaa"mccunirtadldlo_:5,,C-terreuuitereuaelrCinne,l.eirbmgruco.manrrieau-CgFApddieudirrre!nnlniepouea"uaiioaedsaagtecp_c,rrvdr.nu,td,emeurh.rdo!iofnii_e!naia(aujsiiUpn"spdBiunldms,etftnttpi.g"d:esvo)uuradenidsa.1edniiilec'ndlsnipbai.iiIicJn:imtpeia,n,etncnrlctu,edra.eaauir.siuvurifleismucrats"icldaigdm'elmportcgd"eFrteauaeif,iteilafaaneesa,atoc"aisarpsiedc,acTilcgsiiuTdJpptdagve,vr_uhou"oia_.i*degle"isuira_modulrusnEi"-rzeontirpiieutlo1de.ptoaieCoin.auiia"sm;iounrsu;ofe'a,;etsEf?li;d"i;iitpsln"aatJr;ftsltoJei;urfoiacii;oendef"inii"cs"inremrnuczaicrfsoCai""lufgnocteliodepu*suuk;Jaiut9,abigci;uajtul_ilnutrr;-t"iairiai5ol,1dnCtisaoeaEcatmnlciee.ei;r-aLcpvqrn"eum-iiseiaCiems'iei"-cdsl,p;r"otaplrto"iJofiJnsiov:erat"d-,eiul--;rli;"dertfreicduiJiniri;"rJir,enb.tesi-cp;rpulir';e"s_.";i,sluuufn?rF;fansit;eui"a"ittt"t"o;";nree"z..in#;t;;u;sf.-ui-cil_;i";u,e-ridoiIrlcl;;__.r-];a-n,iili__l;iii-"];el;i sp:1ddr_ieeeereigrc,,paeiailtmdorteursrie,aliulrcueirs,acadqpbruiuefd^niraenei,mtpcrcrsuaeooddpdcnicuaiifnneas, msrs,citatdeaidntvn,uaitldriurEeehpiitineeecpdnorsomtncrimduiensupaaepieetdmiirundseastsear,itaiufrtmudueltnaiicicmeiudncaaideicsnlnoepitendraecglimetcidp,saralirratcaeiocotnceruln_ae,i
duccr:e. (2) Aceastd propunere a fdcut-o in senat Ribulus.
ltPcaeaorrrcnneopicreer.idrra-uRrcsipedcrrioceieianntsedlu,nuul -ifcs,deusr,aiCuCcacoateolteot,ag,st.epsCapudrnvceiainusdfaiimcusIiscreitltaruaevabatfuuiaciteeuslruesoiavrm,afiaaeiiinaipioqluest_sit
bhp,:.diileanreaeErcetiorrcecdddbcuPourroiicmlpeerpoefppeiuoul,lnsidte,iecrdeecuaopn;dpideupvcciearbreerpreedeaasztielsurcm-iei,stala.iinrtauebtau_cnoocdna;cirdleue.c_aceiifroffuoassnatearsdtree_e

incredinlat5.

-psji4, C8c.iatnrtqdiinqldd-avdienvcddizapulietn,sdPpIoaommeppleeIiaiuusspolc-roalnilsepurcliemfdtdritbliic.cuoC1aeinigos, uasf-laerufijgrueas,t

PLUTAR}'I CATO 97

cnoidCcjFm"rllnvvucpfdoscsvnaigs1uarcoofnsi1s1ieddia'aiedecieemrpsii-uihi"rvc-ianuarzsiciieornretrpfaleutseuenam,ucndoieiiplntdomfcpgnedruquc,mcdsetlciscrznguaeiilrtduir.,iuuamtctlelenaatl,lnaciiadrtin-guiresucoan(aoeinecafiaerico,s32i,cd-ogqicntcpeaiidraedii"lgsjind)icndniajrei.sltfandcruuuetcirtimu-cgupil-n5yiIi,odevunsaodgpis-rnniasirrepusdauinlldatlrueadeiIj.eseiatunnujedadudvcraie9er-.--rcf.eEaies-iafnouEiou-ifaelaaddcppaiacai-lipcIpufrafiicitsicpritritdfai-aeidliuhirpesonoedaamtnea,oensasetilceuccneacicsnrcrreuvsusfu,vcddceebifleedjssvtacrudtepodoulppucpoelde.asrasupftrdeltpzradtdrsrczdetneeec-aa.rpegderoirueioectlmeJtiddunncsd,eic.C_mcenpfnbCpn.;dcice,edtrdiclg,paoccilaelicragleotdeicaCreedvvmiusleieticriessnnrcriaannpntlonamdeloeidelooaprdEioedrticdtp,epdidd-zoedrraciu-i;rt-din,dunanduriclcaroem,iaesi.atetostddcia-ccmadipeeeortrlmnnanluflApjimaderuauiiacrsop\ouczvidcnieidIleismlic$cr,v9d]utdmtsuodaaeaplnaoleeiesnduaaeiitllenurieirt{unrmat{elp,dpnid,etlie-.crlabcriietegaabtsce;avaaerrveeeaa(ditlcdel,rclmieljii-aiccainopirliauruitdjaijljraegcfnrcltuo)uaucsuiaitdrdasuseepti,nnlrurarczirrntddaDiupecterreuieerfapictac.ecfpeaj"tbnrlscieu,euaiaivitadrpeolohcdrccidcdAdsmoitndioillpslepucufcnduiuoearuaapfpi"ocaatlepttuoCt,zedna"iet_ruerlioraruueimco*ria.cusaa,rrcudCdtiasir"z.t,"utn.ceiatnrdctuc.eie"tee,f.p"mamlmup,zolrtaa;uelfucpapr^piaare.pitiaa,culur.rai',,pruo;ac-sp.*cucqpi"iee""cil-I;u!"pdi"rrdi:it-tiopoii'r(iu..-{anioai"unt{Csia3riie""A,"rt!"ourmuC;,iu,idtrc,il"")o"l'rpur,"u;,u'.ari"i;"a'aJEurmaop;vjdoati1"r.iECi"-nplzDt"ic'"t_auiui\,i'ecri,poi"prpi_aa".-"oiir"uiinrlr;tEe""irrto-"it"ttntil-i.J;o_"g"iied"os,-iav"i"oi_-,u[i_r._il"i;_l_i,oqc,aa,"juii:i :,.r.,;,,rLd,,,r,i,;or:L,.,rirrir".';r,r'.jz-I.'L-,i'fi(r)rin'cli,rltLrai'1f-,:riacrr_ecrt.irrI'ap,'vt.rii,':-rt-.lnor0i!]:sr.,'npclitiscda:-ni1slgniifi7.rdridoa"rrra.aieoetoianag.iotislL-nfcsosnpn.,.cgli.ilupcdcrcccdSomaarinitdioli.eantcadeierlen"idteaicpriesecadcpeitgi:tlnfjglolodeu"dalubddeiagereaiesar:rcss-ritatuusv.nrreRppeteacprii.ieo,zrlnniid;dn'iia.Terrnol.liraitippiaidsinuiaiaeanziem,no:cdnmcretdtnreedtdrdta.niuieicaouzn-ep,idipolcCdlt,iiif:Eccnceeencbq.ieaiiresatiieaoniitieiiceaian,drnznErieoccnaendteaecnnCecstcaeoaosdv]arv.aiaeaesmarop,rum.upivJlsage.irnaptrz_atrloddepiaaoimfeoatuttqfieeap,oaiienternnsar,iiczesissec.orn.^oeslieoulal,eaem,nedicesrd-rugnnrcusoel"_s;iatzOte.vlafceitilisl1lEdan.eg.llerafrluef_anffdiue"aceeaedaua(el'ctafe-"aapigJdilc.reaaiefu.tailme)eaiCid.r"euac(e-'im,r*^pcpinl2rcpdzude'toacataccp'prp)ee.ieveptg'ori,apaeeloeieur"nCaqianv'tiipi.rlne,=p.rsiiii"ancetoitip:anoh,ioet:futiats.ctptpt-ng"i"gii,pnoriaunrieruii=uouqdantu.urdlrfsnrta,ietlrti.d1uvuruiegau.iretvEcnc"fudi(la.riilln.e*"i"i.(,aSepraiiric-,t""..cr.rcCra,.e"iifei"uriuaaliaa.rlep"n"rands"iilftsiipao"i-ipsguui."tit:pr^,eaDaii"olieajis#aia,mui"cp.;-r'.-ri;ra';,l."iea"eai.igs."n.i;?..a-e;i.;.'liCfroCl;llLt;m;iaaitlii^rJ;n;'-raL,'ra':_,.fc;uni-ic."iita;i,;i":m.iiec;"aj;,ica"i;so,iealii:;.iil,
CcGaaatls4oli59a-i,nECcdi,aeacepriEsuastsiergeeefrordalposusodtece-aulrepmdaepitEocdtlueaitriecpuxderpi iepqnodi miicllieeipletebaituqiensi.,icpqu.r"eiraz;"r;,lmc-p-eaOr.ti"eitp"eleei"^t;uini"i
'ri/,ir.'I,n,''i]rira1a1ijr:iiii,innld'*u5eicling[,iez0ancg'i,ruendj-.aitdra.eled,f)rresao.ngei{pcaliiar-.gre;dpm,.a:irs=,flgdeaidcdnifdei-?-5mir.aeudpg:d'.iEdstlip^fioepiodmslsdarisgriesdleutrbiiiidettapn=,atuf,tCudoi{dea1eia?abnau{nnrasioocgaipiciat^nlsitioelt^eliacgpe,tern,cldogtauuusgecidelnlmuiaudaistg.rpi_"idt.ricpnoOauceoaEidrraadcbitauia;enareiar_uisvidtta-;lrcesenoiep;rdeeanau;ersa]rc;-iiaaeiae."ct.rtnisdasusedd(icpsuvita2uateuuoodf)rlrnpiipedleeeC"iduoi";a,ci'imri;tpcirlusi+mieiem.i_aaii"ulr"uba"i"g-pLi-i"nprcb"u,li*clu-i-eci.lruo"c."ula""lto.mia.,i""jatU,Ertr"""fearc"cclcii*i1"_nu.au:at

I

$B PLUTARH CATO

sscLpf1urro'1iaqcvsnti9it-dorsoEqueori.sisictpcaeanuosuunnreuneicpppuaio'tioaotsporcaoimiiveunruisEtcsleeapiocllrdirduteit,rocfeadridrirreaeieirfauElmIisbaiiieuenasaitrseeetqtefiregsaecbel sdr-apipitoeniscnpucusdohneeri1omussacltbuceoeauin,'pltcescoacug"ritdlearifirciev,iintrleielrtd,ricuncd,dlu_e" r,;rriir,.:)r, ,L'rrr'io,'("',c:lil(t.:Ip'eciiscicu'Asipettcsadeutjnea.rpresnetnopeeraoa'cip.tfp,eueosolllteeoorcssuaccteeluereaevr;asp,ioecorriiidedanzndcidaosjcfceeaabicssifncdCe1ahd,uaeiipiesEssosCeitdapeaairconendsqsrupueaeirulrnlu.itfaneeiiCcecrocienarica"t;uiocieCldlaiicanner:\eLn/scerscalduaeaaicrslrpniepnvusuicactdnieiiiersssi_na_eod
ca, sd facd pe placul altora, dar nici sd aibd
un caracte, la
{e1 cu ei ;i deci sd aibd aceeagi soartd cu ei.

9lpacbtsrcroierd.d.dozr-lr_sr15uubpo[aen1qcunoort5iea.a,itri,uDncrcmucdea.iiul.sc.iaimqzpasdesercesdadvelclCEipuclrrciaipe;trilaiaeddisrdrftaguteoieedcCeccpcicrdeaniummepeteezratseritasledraeteaneainfiaasgiciaritoiedrjr(s_usur(neidifoe.inrieccn(edlfdn2vteiaeiiiede)img,bnizptDiguoEuuepduenuiriuisarlirloiepetslnamtiradstulpaoe.;np-ninanereAeuacciua,mdnesi'qaazeuetuatirairslnprsutnp'nrumra:taCiaerpoilaginaartsu-ptdaoledctva,risnteeo{nnuigaoclpsuooioriErtucarems,aaEnisi.ea"eaita";crnta;ropsdtrocr"imiu^amlntipapp-utrnder.r;i;"rsaa__e"t:"i ::,,.'r.,:',,i':rrrii'_tii,r,:ii,,'i,nri';.r;,ipirr:,-li,.irririsr.ttcil.lc):lep-;'i,i,ai:ioncir,ip,nleeIPueae,tadirgdsi,afou-erDadarppoucqitms",cdardrrrr{ci,orrcpldrp_ivuqddpdoncAeleraisteiusd1nmdiaiervaucinscetss,iaisrdeieiraniRmfnnsniraafeltlsieopogeeucitpvacaamrsvuuenauetcitirsarlailcna.lciepicnllRd.iouegapeduariunoainnenrecgseammogteureacCgismer,paaeden:edla.ieliltaatetcdp(idirrcontat2ur,rauodeculovc)ugnlaesuaeeiE6irtiistmrapgacaeimdpiilituuneiraoensvbaitrsnpainfdddt1ioiunuapCcdmzAurfe,rfretfaiael-iervnou,ejalicdsrCol-mdslpt.{ldteaiiuimatdnolfiagctnindeglcmiteidcpcsudioiistpzpiunaremnecneeoiesrctmeev.rimieupcu_ittplqAneeeopisruuimtsnee,iotsamnaueiizeaaudctfe"rlidai.sesieei.sr,;i,.*riiraubeisaC.napgrr-ccii-sr*eaiirllcd-p.elnaLdsetieele1cecoeeru_a"iii.ii
rrl;i'r.p-a'naeettorvci,meoh1ieoismtidrapeiniediinnbugS-vsriiairejstiuttosdl drc,l--elaalumlrluumiaacettziceniaur;Bielstrrsui, ddtptaiefuurmMgpe,ai nr1ircatnirapu^Mreccuudannraaeit-ci]uaess.l.ad,u
senatului o scrisoare. ,'ir1idclcir-ise-sraavtrsdr,aegbfiiapcctejuocuceboaacrdninmsi ddomutgo-utrleilafpni..eitCokCdaitacrr-eit,ao. z,d(ieci3lev)adinprCv,eiannmeutsuriuearriEn,atdcecleeHdaceosertdt1terdenfcabsorpim_utr5siiea,,
,;i"-qi dea so{ia iiaa-altiuafiraod,sEdti,ainccidtnindasvndeuaoanuveenvaodiitelrdedbleuuieinafHdso,ardtueenccslieituccsde,
nIntclcddrAscduaai_iiudeueuitnpielit.Cl.saedioitigenrenteCg.iieir,clnisrgieaama.a;edsudtribirtr-iddpplot-ebut5sefauiaer,c1nsaic_vestelei,ertvdnfsdfcajiosoorilditsinefapaoesc{idld{t-euiaatlutenaaacermisr.uccretddi,eidlaardan(ieta3atri,aoeiatnetl)ltpedmisdducucduNat_cia_e5inisrimucsitnlutsmeeecadcvsdcpvaEriplstdnqiaiauredsto-dirdetuiloasepitaiaeucradaatiirCmsivvneigerrel,efoeaoaoiniistirnai,cttnideiioaunuip,tdgre,tgLpleglecsai]e;uacnaleaeanosqIaepmtiinrliutaciisesntlaCrudrioia-acteintaclnarorutdgiqgomieersrtElhdnieisiueeddiauoqlsdIsmadiidcrnEgitadmdgidaetgeeufdsimadrr,aira_iuatnta9nmrd5uadensdEdime,utaae,u,uitt',cn"rrur"dcrceidtaui-ii_ilitdldc;otr;toopaeaiei";e'rnirlrir_utii;-i,"rnij.is;ul;lndi;cc"titi_"ai'_dde.:_:el.ri i
sasaprmru.sePnleruiemgteiansiidicdlrueeissCtteiatuebiseianrepcrseodrveisaneu,ctcirialiemgsiiatpluoimndlpoicecdiuuisteolsr;n-ldu_eoipCufaanceee_ la nevoie s-o
, Ic la inceput

;rr)Llme fe,meia,;i i-a dat-o cind era tin5rd, pentru ca s_o
ra iarSgi de solie dupd ce se imbogdlise. La iceastd intre_
irerre este potrivitd vorba lui truripide: