Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

100 PLUTARH CATO

10r

Mai inlii resping lucrurile de nespus, cdci crecl cd 1rl,,,;ilrl.rrr;'irctls.Laldiebe,upicnaurrlitueepaotdmlu, eilunpciaormugpicbealiirunesdaemleduao1blliuinoi.daimt oenmi, acraerefaimimbdrdg_i

uc nespus este iagitatea ta, Heracles,

c'iici este lI5sac-afoemfl5isecd.uDitnvainirnturrduiemEtiotnitdupelscdHuecmrecnutcrleeetbddumeiulda. aEDcitda;"tuei-"uga"i;Jp;tae ,t,,,,illl;or4jrcorFrctaaiiernse&ad.sStSareiepnrrogv.ieviliaCilaiuaagtaloi-captorelioumfraimiusolariditnubpiiiAeLqsuiCiaaca,urtmcollau,astfdsii6,cnaadfrieleuvfauddtsedecusauvejusdftind,o;_eri

Cato de

cbsStorie

idlu]1pa9coelui-uai^indceresdoinfliaet pe Marcia, a urmat p" no-p"irr,

casa;i fiicele.

rlsnmpccsCdctcvtgpprud'uriaiideieiiidnesaneininuizipulran5dsetjedcbdPcsuztEocic3tpasvnoseinroan5icnaveaadrailtdimDpteut.uerdrtiit,emacccepDn,ensipssnancateeup,eoaaidoaciamvoriuSnurrrurvehsctailoiaaesdznsoiiulpeidrcrsdcmusa.e;g,omelpc-ideiudiasldaatbgelueialiIl-raoaan.attIdriinsvotmmaglrmv,vCdrnietdadrniSlirecdioianuiaut,ucutadsiziaraiEtlnrslcieppueeoctarnrrdiddiogudtibtia.,-cneepuanlienusfsga-dfiAnaacaneiE,ueazsiiotettpa,cncAapdiniursrevutsevidCu,u_oddsanaaeuierrasEccuEiaec,danpsgcsidgtenmdaEericriemodiniuizaid,tdlinauaedasasscalenitdnursnrdrpadevitn5u-peipoafpleoadmpvdpopoalautatgaealguliqdtsaotlniiazuiziltqiirasnvii_rbmearieioMapertdudands-,tdcgpreisdelcedr,ie'umuipi_edldans_lcadinEadpeis{tuaidparpruilrmecescualvaiosnoseacndAaeliutvoirdiucmeanujpnocresDiiranrnsubdtndi_iilapp{diltgytnicteeilsieuee,ereiiiinsratfurSn#liintrpnda6usuaco,asipi_eie;mdca,f."tditefFi'iaehidrppasnpa-aifau;bi,csvlo/d;o"u"er;ir\;dliuai.er;sainlmrni"ir_tp;stmdeiii-ade_sdoeae*ee,;a: ',r1:r,rri,rrlllrrrl(l.ibr,,c:d'odusdnemdisnuunttcdrrieiepcrpiienceaoiarlleloaucmialecnlCoe-iaaitmldetofnsepciEneauii.rlasbeDddesuradeasrutdd,CceipiambreaiitpsmcaaoeuirltanrnigidnviuafipeaIr_Sliavfedainreccvlreaviuliielfgaiqiiap.airsdplenEeeii
tiTdneu"saD.idonusgd"dcyi incianaddjcutrers:n--eesgoaedvEbaiiddnpaettddjrcur-rienoieCrgeelacutsupolaitdaisnoremfuitnpaenfrbleeeedlse.lurtgdTaneogElrtueeui aiEsgsdpiicocnsimeaeridtpzdooebisiruoaitnrsiuudi,zgl=,scduua,srupacltieaientateaes3a_aa- 'rrcr-al, comandan$ii de oqti n-au avut nevoie de
stcaoirnenvuicnagudcnidiEcdiipunenicPioousmtnapqceeisutdis{,enagui,nppernoasmdfeeatnnn,iiccdiiiacoludicnesutdatdeeesatseupiponuruslnidn-ciEedi pompeius, Cato,
l;ri <11, atrdgind pe rodieni de partea iui
,,1 acolo pe Servilia;i pe fiul ei, iar el s_a inctreptat a ld_

spre
(,,lr111i',illlri.irLi;l,]ri)r'(o,brriror){';rl:.p"lr;iurlarsrs:l'le)uiLneebt;e1tr'e_ia'rit'.oriaueciefner:,m,,9ianivdiden.opnffsddiaoe,oo.i1dui.aatmefac,r5suao.ntmirdd;de_ce;inttirAieeea.r[nPeet9ai5aeastrit1lodamitIubzsflmasnmiuesefnuuideurplpplnrpslomCiitmuelentapueiuitasmaztaienqeauapeetnltodirsiiiisobrbmucec,pdeapruvldnaedpcmraecclanrgiteouidutedrniaitccitB]ifnisardoieuetlpzdiieqvb6rCpsoedseEcs,a0iucumnaieelti,na1pulalctcuilpgoutodnrtulEmd,eeisumeEl,iihdiauf.pdrusdiipCcibreoen(isteae{ne3tartmeec',ireciaeCn)ac1ucdrzipsivsdenisDaneraueaedstcetarigriaeslo_aiuradmzrieEur_eastvsi.sudaiiuusapi-ci(qsanrcnlta2esoediea.avv,cz)mEinetvtndjhodu$reouTdtaipeiseerlaimeeoisepecccuatinCacboauino-upalamigaanvrpa-ssievr*titdelttneaauedtocarnngnpriiiepiloittdruea_edeeiiii_anasna_nrea,.o
:rcest fapt. Dimpotrivd se spune cd, in timp ce pompeius,
luptei de la Dyrrachium, indemna oastea la
in aju,nul

,'t,Lri'lrpset5d. -IEiniin1cedeupleporluedncincee,ruasromgliddcaea{iliovarolsarclbfuiilttcaoEumi Ccaunadtnoae.npE{idlssdaarseinpEucnei dpinuctetdvsaF_

102 PLT'TARII CATO

103

vorbeascd cu patim5 despre ideile filozofice, potrivite crr ,,:,r,I',,,,,i,'i,','"r,r,r'ir.',il,r:(,1,lr.i.rrl,l''"d,r',iii,"ncillrner,lr,-r,r'(i,srio,roar:a;r,':uai:iasel1io\,eiuit;el'itcllcctpnnl,bft.,iioirf€c.uau;od'ediddrSlndicdaddi.ninannrll-udne,aioceslrceeiecaudDgplorebddeires-iianadeCoiaeale1atPcipzodadataarremxficisuaroetuduimnarailrcga-pdeuedtmce-dsidesoacefrnEacenetadlaia,pnianloaaaplmrmeediiatisuneeritrvdipedaplt.siil.ebiinlddalnueieiopnioiuaciuclCAeAnupueiidiscecsbanrEsdat.uadcbdmorgitieazrLniblmetiApdoeptgtirS6otei_mcea1aEiieru-sluel,2aa^ucjeamaoaiit!asuatciuvdisoEijallalaplenEeifSvaaioeclip.mleilc,sttrgtte,n,eudiiaeree5dlC'csdilaxdonodisitn,crdnntdttuz,netat,-sa,adrpduciiedaraaipisarddadlt.olnrrrpirioaeutroo,aatifsAfvogslooiip,-ona,eniacedpercasnrtnmtalhuidsdftrtdmdae,luemu-iirurgldtapcdpu.bnclae,tanpaluLdeeurueeoLipAlugidddt-lllrniplpiipsryeu{aeerbuuepeacsnididlbbrsogmliscm]'iieidVciiiolce,adniinantrmopluesparMarnadpctsicuuoredmiddtioipand,teoriir,iamstitrnlbrmsrlrsdpisicpi:cgsuossneaciccp_ctpoliaunpebrieiete]laosceinnieecegtunelgaunadamdciegofraLuatsaiiItssroaluinmisaas,tcaEpuenpcf1rellsEbdspoelon;alecdiegdaLi,isjiiersidieesnlrnaAs.iairoEfdfndpajpsimueepucrot,ptauDoieidhcmstrasrivus"ofu.ssnanaateenuaemrsairi0urnlvigrirscicr.ds(rticinietdre2aee_"n_a_eedd_cda_.aii..i)i.il
imprcjurarea, despre libertate, virtute, moarte qi glorie irr;r"lttie-tis.as, drlnunaauimnsaeLsaaibqEieaezezainddde,uccistdaccirinmdduaptdadorcjm-laeeleaaac. ocDleoua,pcmdaarcereecaeulppheouttrldein_*
Cind a fost sd sfirgeascd cuvintul, a inceput sd cheme in
ajutor pe zei, ca Ei cind acegtia ar fi fost de fa!5 ;i ar fi rrLl atingea cifra de zece mii de ostaqi.
privit lupta pentru strigdte
patrie" A produs atitea qi miq-
care printre solda{ii plini de insr,rfletire, incit toti cor:nan-
dan{ii au fost indemna{i sd-i ducd la luptd impotriva duq-
uranilor. Respingind pe duEmani gi repurtind victoria, zeul
lui Caesar l-a lipsit cu totul de victorie. folosindu-se de
I errlavia qi de neincrederea lui Pompeius in victorie. Aceste

lucruri s-au ardtat in viala lui Pompeius. In timp ce toli
tsreiabuqciudrraaugoEsi treidaiceaxuagienrastleavfda{idzbdinedcao,nCdautcodtdoerpi,liningsepairaptad-
de un zeu rdu, cind vedea mulli qi buni cetd{eni ucigin-
du-se intre ei.

55 Cind Fompeius a pornit s5-I utmdreascd pe Caesar
spre Tesalia, lisind la Dyrrachium mulli bani ;i arme
mulli oameni, rude prieteni, peste to{i Ei
gi a pus paznic qi
comandant pe Cato, care avea in subordine cincisprezece
coirorte. Aceasta a fdcut-o Pompeius fiindcd nici nu avea
dciaecsdtuvlSainficrlendferirnetEsiesevatepmuetaeadebiezlu. iPcoeml pmeiauismsoucl,totpeea
cd"

el.
iar dacd va fi invingdtor, nu va ingddui sd se folosea,scd
de situa{ie a$a cum pldnuise. Mulli dintre bdrbalii de sea-
md au fost ldsali atunci cu Cato la Dyrrachium. (2) Dupa
ce s-a produs infringerea de Ia Pharsalus, Cato se gindea
c5, dacd va muri Pompeius, s5. treacd in Italia impreund
cu prietenii sdi, iar el sd trdiascd exilat cit mai departe de'

tiranie, iar dacd va invinge sd-i apere puterea cu toatd
tdria. In acest feI trecind in Corcira, unde se afla flota,
i-a cedat h-ri Cicero comanda, cum se cddea s-o fac5 el fost
pretor in fa{a unui fost consul. D,ar deoarecc Cicero n-a gsitln'enaeceea1a5sapJ7uc.tzE,laneDDaaaurceiailfannelsruoufIducas;uiamainitt-vuuictuenszaiacrttta{irda.nielanuargCienuiClimunEuipnadlieritfojoesaSlsovdulecq-ocuaigpicpseeSaiEiodnrtcieIiitlufEpolii-lbideirnoaaVe.EiS.taaCibtcEcrrdoiiruneIpoegzdieodzCaerl,btaiaariid1iatnvnoeeddd,EcerzEciiiiutluneaoibtesacrdeaeslCaedsuaplitatfnatpdoeoutaarirpiti,t;etaeeeacredzreedeartisneaaeitt.
primit, ci a trecut in ltalia, CaLo, vdzind cd Pompeius,
din pricina ingimfdrii Ei a orgoliului neindreptdfite, voieqte
sd pedepseascd pe cei care aveau sd pLece pe mare gi mai
intii s5-1 atace pe Cicero, i-a atras atentia 9i l-a iiniqtit"
In acest fel a scdpat pe Ia moarte, iar celor-
la1{i le-a oferit securitate. Cicero de

104 PLUTARH

105

daculqremsaanlu;ii chiar publicase o carte plind de insulte 1a r, r''ilerii prea mari in sine. $i atunci a scris lui Cato
nu dau nici rin pre{ aces- ',, iisoare prin ca.re-l critica, zicind cd este }aq, pentrlt
Calo. Slint unii care
tui gest al lui Cato, dar care iI criticd pentru cd in Sici-
lia. ddduse cind se plimba locu1 de mijloc lui Phiiostra- 1 rr.r se mullumeEte si qadd in cet'ate Ei in'ure ziduri, dar
rll lasb pe ceilal{i sd jr-rdece curajos pol.rivit cu im-
tos, ca semn de cinstire acorrdat filozofiei. (2) Dar ,atunci ,l,
a" f5cut pe Iuba sb inceteze de a transforma in satrapi pe '',,'i;,,r',',.Liriri'.ra;g"is'ae5ianrts.ia1a(Ae4sr.f);drLiicDaisaaa:,air-hcslcedofusapttmcreleSiataiSicsCcddEaiptiiioinnoctdaoIltaluadrradLrcesidaqpl,iiuiasnaptdascecesiuaccnslhatiddsrrneecpbr-iraeisora,:apodztuliriot:ncusieceinmirsidenepeociean-il
cei din jurul sdu, iar pe Scipio pe Varro i-a impdcat,
Eiai
ln timp ce toti cereau ca el sd comanda ;i cei dintii
Scipio ;i Varro i-o ofereau, el a spus cd nu va cdlca le-
gile pentru apdrarea cdrora luptd impotriva celui care le
calcd qi nu se va aleza inaintea unui proconsul, el care i i:r'a r,'5dii ci iui Cato ii pdrea rdu c5-i cedase comanda.
i este numai propretor avea incredere din cavza numelui ,rir,iind c5 Scipio nu va conduce bine rS.zboiu1 ',<i nici
sdu cd va invinge, dacd va fi comandant in Afric,a un ir i ;rzlrl ,cind ar repurta o victorie neaqteptatd nu se va
,r;il-a cumFitat in comportarea fald de concetSleni, cincl
Scipio. ;i ilcline pui"erea. De aceea Cato se gindea ;si o spunea
,l l.;i:'ietenilor cd nu va avea mari n5'dejCi cu prir.ire 1a.
58 Dupd ce Scipio a luat comanda, a fdcut planul sd ,irhci, din cauza lipsei de experien!5 ;i a indrSznelii ne-
ucidd pe loc;r.ritorii cet5{ii Utica de la mic la mare qi sd
cldrime cetatea, pentrtt cd era de partea Iui Caesar", dar .li:r.1i1-^ a comandanfilor:, iar, dacd s-ar ivi vreun noroc.
Cato s-a opus qi, luind de martori pe zoeai s",lsfiepledeoasm51ebn5i,- ,rl Caes,ar ar fi infrint, nu va rdrnine in lta,1ia, va fugi
'cu greu a salvat pe locuitorii cetdlii de lir r';iutatea ,5i de cruzimea lui Scipio, care incb de atunci
ticie. [n urma rugdmintilor uticenilor qi a1e lui Scipio, .riofera gra\re qi cumplite amenln!5ri 1a adresa multora.
t:j) Dar s-a inl.impiat mai mult decit sd aqtepte. Intr-ade*
Cato a primit sd pdzeascd cetatea, ca una car:e nu se d5- ,'lii: cind se l5sase de-a bin'elea intunericul, a venit un
duse de partea iui Caesar, nici constrinsd, Ei nici de bunS- . r:stitor din tabdrd, de unde fScuse trei zile ;i a vestit
voie. (2) Era intr-adevdr cetatea Utica un loc foarte folo- i se dddrlse o luptd grea la 'Ihapsus, cd situalia a fost
sitor gi in toate privinlele pentru cei care o stdpineau,
iar Cato a intbrit-o gi mai rnult. Astfel, el a adus in ce- ':rcrdut5, cai C,aesar a capturat taberele Ei cd Scipio im-
tate mari cantitdli de griu Ei a intdrit zidurile, eonstruinci .-'leuni cu cilirra a fugit impreund cu Iuba ,si cd restul
turnuri, sdpind qan{uri qi ridicind parapete inaintea cetd- ,stilor au fost distnrse. Ciind s-au vestit acestea, oamenii
{ii. tre uticenii in virstd i-a pus sd locuiascd la intdrituri. lii: cetate, a"ca cum era firesc noaptea Ei in timp de rdz-
dupd ce i*au predat armele, iar pe ceilalli i-a {inut in ;oi. iesindu-;i aproape Cin min{i, cu greu s-au menlinut
cetate, luind aminte cu multd grijd sd nu li i n in'reriorul zidurilor.
,se facd r.rco
nAermdreepmtautelteEigsi dgrniuu pdleascd ceva din partea romanilor'.
qi bani Ie trimitea celor din tabdrS, 59 Dar Cato atunci insd a pdEit de inclatd in cetate qi
qi indeobqte cetatea era un feL de hambar aI rdzboiului. ,.lum intilnea pe unii agilindu-se ;i striglnd, ii oprea gi-i
(3) Dar sfaturile pe care Ie ddduse mai inainte lui Pom- incuraja gi, in aces'L fel, le-a indepdrtat groaza qi tulbu-
peius qi le dddea acum lui Scipio, anume sd nu dea bEtS- larea din suflet, zicind ci poate lucrurile nu stau chiar
lia impotriva unui om rdzboinic qi primejdios, ci sd se a;a, cd pcate zvonul a fost exagerat, gi in acest fe1 a
foLoseascd de timp spre ra slibi toatd puterea pe care o aiungat tulburarea. (2) De cum s-a fdcut ziud, a dat cle
are tirania, aceste sfaturi Scipio le dispreluia din caaza 1,irc sd se adune in templul lui Iupiter cei trei sute de

i'omani, cle care se folosea ca de senat, sE se aclune qi cei

PLUTARH

CATO 707

icnbacicinteaaifuatiiairntntctesuiirmdieaeeqapli.oaiicpnsLcoccetululiaeomtncrettaeap,rdecugrl,leaelepplntqs-esuaoteotiraoc.riadalares(dirir3enduesg)utsaaaoilDr-drslcsnaeuuupeuvrnpnduelaste,abeafuatld,coii,lcnoateeruaviularmsendiall-dieeianivi.inmnupdeId-epuaiaAcnir-adtefstiruruneiEiunncndiaafdecclotiiumnn,;lcroCiiinaEun,sacjctuniecetteloio^ipms;rgpidciri;iiraic"icsnfirdiJuecinl,lo-oeccssrru_u,ei.r '(r',ii,rillc,'\aisnutdfaevuledpdtee'ianvusornc;beueirnasfrjp,icudanariernadc,eCni oambtoale,i{umenar_iigrlfidi,riinumtirtaiennidctaetdieecaaprlruee-i,-i
,.,irr'':lric'rj.ilr.nnitcbrdaedaidcnsbdiinitiinuecE1eal fisoisedidn,eagmasuauotrrfamecerels5etr,dleueedt,cilsnovoddmirr,ustaue-anitgdfeaoaa.lsnocctCsuuedilmanteasdrcnaedeuihdnuEeoruirctidlnditesarsictgdsoeiprssIpue,iuslcsprdaiici1ecnd-i
pislidpanaidceaErnrivddadtJoSerecuf_liiaucbvn,hgeosdordrioedtescdazeaeerlrjitrdurreeoeefiid,raeaieeclaruflatituaeapurarcetnseataccd,p,rdi,eelCpiednaadvla.teiarrinsCun,atcsdrdrsruecuaiiEnii{ceaedidvi,av,maccaipaduadrriiovrgiunsceoiqppunriorrudeinrrnnu.d{uceulrIl-n-iusaisim-n*cEveihnaa,iirdmiiporedbpu.,moautaiijr5nnleceisnea{naaa_,ii r,i;uie sd se rroteze eliberarea scLavilor, iar cei mai mulfi
ideii acestuia, Cato a rSspuns cd nu va face
;rii aliat
,l.iiiiansitap, ecicicairneuiiesvtoernfiicielelibgeiuriattqsitSnpicini idi.reDput,pddacrecds-ar:ua
t,ri multe pi:omisiuni, a poruncit sd se scrie cele ce pro-
,ileijsrd fiecare;i a plecat. (3) $i indaid i-a sosil o icri-
,i)irA;i',ir.''eaZciolcesetIaaascliduibnsaamuEuiilndvteea,laaiEISteicnpipttraieo, b.daaIucbpdaer,,aCcapardteordecsreai Uhatosicctaud,nrsisraicula,l
impusd de necesitate. Dar daci vor hotdri sE reziste in
fafa primejciici Ei sd primeascd risc,ul pentru libertate, nrr
numai c5-i va lduda, dar Eiui pvtai, admira virtutea si Ie
va fi cor-nandant ;i tovardg 1e i;lc5 rra fi asediat, ii va veni in ajutor cu armata, iar
cle pind cind vor incLrca ,l'ipio, cale i;i avea flota ancoratd intr-un promontoriu
nmu'lrtaeimtin:imap6r;3iam,ncsedijdRaiiopdmaaattro,irecitiad, rcepaurseteenrsuiai lsevasaitseee. n(a4icd)ieLsUeetaimcaca,liinnsipccuei nlAeecalmrr,card-i
, ir cleparte de Utica, astepta acelaSi lucru,

multe htcr."rri le slau la indemind, pentru a se plrt-ea sal\/a, ri1 Cato a hotdrit sd refin5 pe cei care aduseserd scri-
dintre care cel mai irrrportant este faptul cd poar.td r,-,r'ile pin4 clnd sd se traduc5 in fapt promisiunile celor
lizboi .riicleinii issuudtteee,.aIdvneitnor-ataiS'deiec, evedleirbraecureiniodcaampreeenfisic,ccealaarveui,ptiraidritianeuadrdminianusne.anDvaiatgraerlciaeeu,i
impotriva unui om care este hdrtuit de multb situatii
prevdzr:te. Spania nc- iirr camStd ;i care avoau cea mai mare parte a averii in
l,recuse de partea 1ui e"rp"iir.
tinlr si Roma, din rn"a"fi
cauzS c5 pienduse obiEnriinla, nu
mfdpliuudua$gitcmeriiataaf_idssnnrpu,drffedceaeel{oiila"refe:rigcpiiieu,qrlif,im,eceol-esxndijpdtesruoiaemncriioei,uEteccrdaatieiractertc.ieaeAbnesucuapliderceueesgiataaef-acldcsdedaenmviiuib,rn"acr<dnaidearcaieeest-allc;eeidsltpluninpiaseenei.
.i:Lar,'i, cuvintele lui Cato nu au pns rnultd vreme stdpi-
iire pe ei ci s-au spulberat. (2) Cdci dupd curn corpur.ile
.'il'iaicicheiesrcas, et;oi-inticaiSnElczaieizCsecaatu,o;,docarirnEcdiinieadrradaqupi,rsectzainet dnqtidagisui-plcahvrecibdzceudailtud,uinriias,iinnsee-
sforf5ri1e spre a duce cea mai frumoasd luptd dobinciinC i cama de Caesar i-a fdcut sd lepede respectul pentru Cato
Ice]be/aoiicirtrdterroeherob-airuai i-azpiserbdraiitsunna5,dsdceadeareSacilndibnmevrcraaoeeiirlzeigenelc$aoineuriniatorvt.aeeossdrEe5ihti,mepoiraeomtdnaritrrnreit'ee_lpr.esndAenertaprrsogurpeaouvigs'5istdrezttazuuoetttdueuileloqatripiz^pscaed-I-
rl'5iLrrrp'i- elieantdariustprbreiencleull.itmEto?iazOtdicaepreauutne:ur,e,Capoinlruer:inscCinialeteesmlauri?noCIrialiegmsiaeprn,oiraudsniuncptirlreea
rroi nu esle nici S,cipio, nici Pompeius Ei nici
trie. ,are in imprejurbrile in Cato. Noi
care oamenii au ginduri mai umilt'
-lccit s-ar c5clea din cauza fricii, r.om lupta pentru liber-

1Od PLUTARH CATO 109

tatea lc;manilor', vom lupta din Utica cu acela cdruia Cato, sule, poruncindu-le s5 rdmind pe loc. Au venit qi cei
fsui gnionide,liimbeprrbemunsdclcauvi Pompeius Magnus, i-a ldsat ilimiEi la cdldre{i
impotriva lui Caesar, noi care Itatia, care n-au adus cereri moderate, Astfel
avem ti spuneau cd nu au nevoie
Iibertate atita citd vrea el? Dar incd gi acum, nenorocilii nici de darurile iui luba, nici
ilu se tem de Caesar, dacd le este comandant Cato qi cd
de noi, cunoscindu-ne pe noi inEine sd cerem iertare in- ,rste primejdios sd se inchidd in cetate cu uticenii. care
sd-1 induplece!,,. rint niqte oameni schimbdtori, cdci, chiar dacd stau lirriq-
r.ingdtorului gi sd trimitem o solie (2)
Aceste indernnuri Ie fdceau cei mai modera{i- dintre cei i.i[i acum, cind Caesar va ataca ]e vor intinde curse gi
trei. sute, dar cei mai mulli intindeau curse senatorilor, ';or trdda, Dacd deci cineva are nevoie de ei ca sd lupte
gindind cd dacd-i vor captura pe ei, vor
lui Caesar impotriva 1or. indupl.eca minia rmpreund qi sd le fie de ajutor, sd alunge din cetate sau
.,p:5rirorup5cutiindt eddreipdseuintqotm{siadnulbitaiEctiiecdeneiiqbiqabirabarapbroai.rie(s2,5)d-Cai arcthoaesrmdosecpoitunenatsr-cucdunaaboelrisnateq-
62 DluacrruC.aTtoo,tudEeigai bsdcnriusialusichIuimbbaagreialuloi rS, cnipuioacabr.tdrtea-t Idelfneticmdpsineavtapsefdatcuei icouamceeintireciarseutneu. $i, intrind in cetate,
acest
mai pldsmuiau pre*
buie sd se {ind departe de Utica din cauza cel6r tr,ei sute
qi a trimis pe purtdtorii de scrisori. Dar cdldrelii care scd- pricini de aminare, de ruEine fa!5 de el. ci
paserS. din luptd, nu cie dispreluit la numdr, avintindu-se -exte sau
asupra Udientiscpelaipr,tdearauerlteuriami Itiuusbtulaar,oOira.arItnoattrlrl-ieai diseodvasdmeredunuin,cicdiadrienornetauabudersxad- ,limpotrivb se miniau daci lcuini eCvaaesaarr,in,cdinrddznniicsi5n-ir:copno-t
primau .,h'ingd sd lupte impotriva
se dea reici nu vor. Unii dintre ei chiar strigau, in iegdturd cu
:.enatorii, cd trebuie sd fie relinuli in oraq pind va sosi
1ui Cato, iar a1!ii se temeau chiar. sd intre in Utica. (2) C,:aaeEsiacr.in(d3)nDr-ralr-alurcfriual uazciet,stcadCciaetoraI-pautlrinecsuutrdc.uDveadrecreinad,
ltcsCteotialiemntsodea,,cnaoepdculeoauzrpnisneleeidiiniibcnaaaectoelvriansaritlil,eigeiltdl-ieueaacidrrsqeufcidro,iicr,s-deaaidstriprdnueogfriUouasrnttulieccsteizadteElnEuipuiiseadMpndpainirmrrdictmisuemeesnapaiRl,sicnciu5aadbratrLituepiistseli-,
cineva a venit qi l-a vestit cd chiar cdlSre{ii plecaser5, s-a
lemut ca nu cumva cei trei sute sd ia hotdriri desperate
impotriva senatorilor qi, ridicindu-se, a pornit cu prietenii
dindu-qi seama cd se retrlseserS, a incdlecat pe un
senatori Ei s;i ni,r aleagd comanCanli pe Iuba in locuL lui "c.ai,l
aoClrataeto;,p, crceairgesddntisricieipsneaunlvtepruzuetemiamufpli[riecauunncdie.rDigt eiEosiadcr-e1acrseeala;viveezsaeenpinarottrovirniizidifidign-i gi a pornit sd-i ajungd. Aceia, vdzindu-l cu bucurie
c5 vine la ei, l-au primit qi l-au rugat sd se salveze lln-
preunS. cu ei. Atunci, se spune, Cato a plins pentru sena-
tori, rugindu-se Ei intinzind miinile, ier citeodatd a incel-
ceau aceleaEi rugdminfi, qi plingeau, comandanfii cavale- cat sd intoarcS pe cdldre{i $i a pus mina pe armele loi',
riei vorbeau cu cdldrelii, iar Cato, aqezindu-se pe o riclici-
turd de pdmint, aqtepta impreund cu senatorii rdspunsul. pind cind a oblinut sd rdmind in acea zi pe loc gi sE sal-
veze pe senatori, oferindu-le o retragere lipsitd de pri-
mejdii.
63 in acest tirnp vine Rubrius care, plin de minie, a
64 Dar cind a pornit impreunS cu cdldrelii Ei pe unii i-a
inceput sd acuze pe cei trei sute, invinuindu-i cd sint des- pus de strajd la porli, i,or pe aI{ii i-a insdrcinat sd apere
torrdabqdulladlieqziatru-ur'5b.uAreunzilni dEiagcaetsatesad, cpedirladslfei,aspciedrzEini dsdu-uEmi npdle- acropole, cei trei sute s-au temut cd vor fi silili sd dea
socoteald pentru schimbarea 1or ;i de aceea au trimis la
dejdr:a salvdrii, an inceput sd se jeluiasca ql si piingl, Cato, rugindu-l sd vind Ia ei, apoi senatorii stringindu-se

dar Cato a incer'cat sd-i incurajeze qi a trimis ta cei tiei

It0 PLUTARH cAro lll

oipipscsavmianneireeateceeianzihlhjafsnicofil'dcoiilfiiaectLrp'clldutaurLuiiddu-eeunlaclrtiin.oditasgsIelcCrfe,uaediia_oreEe.iedmps,sUccu(trndilnig3pitenr-iucnrdu)cqirueneeua-iAnlecatIeeiaEetxea,a1imlu-iire5-lsrae,svlvnsataiidalvcinaavioruidgt{stacirauzacnig;ln,auiia{pininfdrslfieddaddtasiurgeclidpdaurmcurcutddiqdLdreitoai5qatonlCvnectrirsatoaa,liiaue1ecndurltuctaoiudil.nda,icinoer.ep-E(po2poidfeeuDmo)rneranirauDpisontcttdreulnauaaca,vecrplrimcuoduiesdtmun.e_trepoiiltaalgncoea{dcOiidiaitnateegAorccatatlisrrpeeuoniu,eerne,irieai*sUpcdabtu"snaare_ia,tee,lrrErsstiieIe_u_iiiii :;i ln'ceteze or-ice zarvd gi neinlelegere gi ajutind pe cei
coecipizdivsnsCsesqnna_iodIeelanadrianr,ru,t-rtnieicrr-edie*.niftciii*nlostrspE,scsraiaglladapuid.mcroedndrrciieciee,stm"ueniCCupEnletntCpits5mudmaaliaiauidttdagneerstsrnd-osuntdagcid'elori6n,uiu,cddadtesenarduCtrr1iu.otrrvnidtraeaeateiiiiaiaAoeqamaets-tstaagddiroiieirtnuttceieeeonaacltctoddgpdviidirucucpacmueieeEe,irresdeoa_adcdealpioddCrnnadiijfssactlunaaustoati-coraedcgtitcedcsuairldritasdivesentpefaleeaatiiiecvcennrianlcrlbgae1luoeceluatisdCpci,rcthirs_-eneurvfacaealegreimnvanndrehcicIibveiaeicnscneoamuificoatnranisiontiaeav5.errper-oralrdcui5itiriloepnsscroleielgaid,smdcssteoed9artdreid,pbeiEnsnativdcmvdtriitvtcitoearlidreadiroriadiicrnavnunnq,icr.upsrigpti'aliddiddem(Erestea4fd_lciauaauanii,iit)1"re.irsal{ree,csrariCvorclO,epitsoertaluoaoduuiuatii_lrr"anturrgrec"tneaaiEiootggr"plla'eclse'acd,Ciuuc,ad"iapturmiapearaapo,rcpnutupitt'csaeqtoiraI:eaus_-.5a;",ii,iI lipsili de mijloace. (2) iar cind l\{arcus Octavius a venit
i:Lr doud. legiuni. Ei Ei-a agezat tabdra in apropiere qi a
rvpduazneeein-fsa{llmioieu:n5i rnndec,S,aaebsVpLc,ttlreaobuscbrEiand!aCdrienn{eaCeideu!fad(sas(euuar{as5c5rAbcaem.eeparcsAsioontvtsempediipno,alsprueein-cecadai_iradmmsuiirndnausrptricamoseohc,erstiserdsiqislvuiioacntcaovlrdvgianitenrtnrdtrizeeejoeueea_asipccsseuoseitdnutrr,tedf'atoaiteliteamoc,oitramrpdad'ic'i,epgniicpmrt5aie5m,ipvir1e_i{aaoAiciia,littae"raintdirriv,iarnaEa'aaa__ir,
ilimis r.rn sol Ia Cato, cerindu-i sd delimiteze granifeie
,;leuteprriiie, tCeantio, nu i-a rdspuns nimic dar,
le-,a zis: ,,Ne mai mirdm intorcindu-se cd-
cd toatd situafia
rroastrd s-a prdbuEit cind vedem cd dorinla de dorninalie
;:.Imine in noi chiar c,ind am ajuns la pieire?" (3) In ace-st
iimp auzind c5, dupd ce au plecat, cdldre{ii jefuiesc .;i
bunurile uticenilor, ca cind ar fi fost prdzi
i'5pesc a pornit Ei gi pe primii pe cale de
in grabd spre
idzboi, ei i-a
intilnit i-a ucis; iar din cei rdmaqi fiecare s-a grdbit sd
::':':reirrLuialnetceeipaEeipusdt5micleiannstei,diIe-aarourgupignaaertteapuecenptrtleerucjeactf.euiiCttearetoEi,isstuotrtlieingscEiuncnplur.ii-n-l
rndir"jeasci pe Caesar impotriva lor, ci sd-gi procure in
iomun salvarea. Apoi iardEi s-a dus Ia mare si ,cerceta pe
r:ei r:are se imbarcau Ei saluta qi petrecea pe prietenii qi
pe oaspelii pe care-i convinsese sd plece. Dar pe fiul sdu
nu l-a convins sd se imbarce pe vas gi nici n-a socotit cd
trebuie sd-l indepdrteze de Ia afecliunea ardtatd tat5lui.
(4) Era un oarecare Statilius, un otrt tinir ca I'irstd, care
r"oia sd fie serios in idei qi sd imite statornicia in senii-
rnente a lui Cato. Cato li cerea sd plece, cdci era ?n mocl
evident cuprins de o puternicd urd irnp'otriva lui Caesar.
Dar cum el nu voia sb-i dea ascultare, Cato a privit cdtre
Apolionides stoiculoa ;i cdtre Demetrios peripateticulo; ;i
ie-a zis: .,Este treaba voastrd sd-1 dezurnfla{i pe umfiatril
6sta Ei sd-l indreptafi spre interesele lui((. Cato, ing::ijin-
du-se ,cdaerep-lel rcuagreaau,caeloperltarellicuEti procurind cetre de trebuin{d
celor astfel gi noaptea, gi o mar.e

parte din ziua urmdLoare.

66 Lucius Caesar66, care era rudd cu Caesar, avincl de

gind sd intervind in favoarea celor trei sute, a rugat pe

Cato sd-l ajute sd compund o cuvintare, pe care s-o folo-

seascd in favoarea acelora, ,,cdci pentru tine, a zis el, se
cade s5-l iau pe Caesar de mind ;i sd-i cad la picioare((,

dar Cato ntr l-a ldsat sd facb acest lucru, ci i-a zis: ,,Dacd

t12 PIUTARH cAro 113

ppntEirr'oi,eensl;rbcrtriituupnor'tief-enldai dasustcedinierv-aimnaddn_-redrudpselpdesulouasistctl.dve.pveleDaiczrngaateperrrelgur.ttoieOnlctudungig,ersiiald"estrvsigdriar-iEarucrlereuirrErrii-c.ctrecuerCirvtnn"daecueemlnulse.iaJisgsr_tdi,rudrp-a"iirucqira(ri"(oars.;mdo;c-tnca;ero;ea;tscis,tucdc_id*i i,':'g*tviniiilglicupianesrutpdirt,uecdcmt uedseadpszpree-ddeti,zesE;eimci nubsettaudaerl-bipspaipernro.undbnterlieupnmddcreteceldeizcesgaediretepersmejtaroedcb6pudieptneni.uatrriiualueldLcs,elnaiialD,ercduaisrsne*i

""* ilro-#';5iffi?-rdmq$rsapd"sdcld"vi,1,apeiuc?ere:iusuonlrseiiarav".e["p,iuqlrSdrosaari.,oue.eid"itrrnAlusfscataa.nnasggfstiucptautedecziiupuetlc,cleAiitelamu.dmledece;lfapo{ucisahe,ci?iboenacncecacp1ilgei,udrmtl$rvdeoo-i,r,aeiceilgjientafanpsruitssiiieiidrdetdcmfaqrqbi'ea_rldiaf,gap{iua-bcsu,zij.riiuede,einrcf-ii-apsa,aea.e^idsItfu:l;cldurigeriiauissmlngea,'(iecc,^i.feaSt.aLpldiiaptpifiepitSqoeniutueggctslittd"vifarsat'ippeipuaca,vjcireiplupiarsedce.n"ii*i"neeil"ip"detaassaC"dtaittsacJeu-r""siermptee.ae"Jin"eeicpaes,i,iti-tr'r;tiredai-iucruifi-ssriinu"ag*,rurstas,ed',i,zriiatinctiinil,i"eiru;inaus_d".on;,,Ctdt-dau;,aSieud"-i,-t",ai,lai;ale,drti1tf;u,cca.-ojoSsa;"iuedcJ-,yraaup"ss,ei"iOt;-ftrvo"lie;iat'aa-rpru;li;e"enUi;u#;o,r"u;riiil*l]in(oij"ilf'tr,g."a.;;i"r_tJc.';;rob_?J,ii,i.r1r"e.(r.";rtii2,ise_:"a.-".j;) 'i",pp.l-i;i-'i,i.;arrr,;r,.5rrli-?l'rCri:rsica1i'eeaie:uo_giiieml-rliuamnhcu)li,,ipai5e1gnmrrcniiefac^i.tmu-iiuIiafisnnc)i;eqeectpnbiuangii,lillincunia-bcuinrDaotmcnrr(aflieq.eaaiirlii3derbiaiuut.dmniidetmsrpin)pib-hlpcletaguudduaca.bsleedCiiEo?dnucnintta-c_adLncs,'iuuiatdtt-e5rtcdrcidoirrciSNstiiteniaran.aeeeaenmolpvpicfadriiaaldirzc,uimsmacEfacruuiveniicsldiiininmermiicviaetuemac-dnniaesaedsaledlmmbtcndiaaointaiieifcIndninurcdaodeagngnm,digeiisnei-ientlgnrstuienau-luari-enoai1a,ueaatiiadcd)llpidn,u_au.r,noitadeequtdlaaeee.tada-zupsaSeui-tlrmiderrp,giadadrsnpmniferrccidirreevcdlnmrlrgcaaiolaiutp_dcaiiaahoed,oeuentmbrrauilccoveturtvlntapatldiepc.ebrbe.uo-r,me-escapttausresramunilodrndnioDfontuet,teaaadiimundiatmriucaim,mafptsuaeattlc,soip-nsgdlcti.arqrd,ci.ndtd,5cdtnsiudtsai-n-neefviuicaieAcilieri-mfpldts.miniuaullifurniraltpninpspbaltbpiuml"ptrdv;ac,crao,n,,uiiadirce_eeqnpiuldireailmacc"igai,caertat-luprtamsuvroiaiiesriaiiiinpemnnutuod-tnscnfcreraeq;abufstdcqrddmiiin1itepciiimgcalisieipvaCttinaadsptuccuidcEndaaisu_i6miaeiuttelltdrairndstmda8ahtzacma;oadlotdu_iv-ps,p,ifnirdEnsbicliriesleeanraocintaiaiieahn,iicqgiicssnch,teiirsmsairn1{treeueabeejaiutidOemucneuuraecmzfpEtanpai-iizbcLlaonLnemluinmulusue,iraucp;enalcersit,a;id_-_a_dtal1.lii_aii.:it.,l:ii,
mCjar,'-5ptadiuiere.?l-secA.aagCctria;ubiqmcmimi enni-anuous-;dmiigmdssi psiindniotutitnrcdciiveosazmniatsimuritmnareiilanlaieats.inIIqdaaseiruosamippuai,rntiaeutnr,osfppbduniiinrteeendvafioicuifneio,nilcoddcilseeoesp.sd;vucemm;dn;_eii
c!hspviaatEigtmt:nue5deoceneunrottetpn65zruiadvai^snai7i1oiloi6rrtnttrs"ii_ctr9isedDprbuv;c_edirianeovued,ca:erdauasiprdgnutac-brst.5,dcare,oivcacod"tt-dgdic,;ufcm,ucasiaedidtupicavplreuntadsmoemsusdldC-guthrpnaailf5iausieeriddoblsreitctl]mmouodbaeteucrtimiaaeibrmanfglacmia.;ndepnecaaeeriDt5iiunnui-mssaa,tztslitcei.tltceaielo,vneesidIu.rciimsaepbdce.mmcd-cluuuuaefp;u^eieitisnpi'${eer,alnpcoi,d,uiarego,iduaagrietcacelrdfrenduz.iiuaccfufr$gauuipivdrIpsitftprceriitcoasranliladesoastsu_xrtrcd.ziaecetaulmc,iLoear,C,trr6emef;llpi"aifdaiCcredicasafmacuer"iasta"iniiie",piiit-cstnagineoaeinpu,iseurtt_,erlrdertaiummoi"s"ti;o.ni,,i"u,;cc;i-"-caicii,tr,tnld"fac_ii,"b,t"avr,rilio;mcpclup"rl"iJt..dribii,'"J,unilT;sud;fea.s_d_I.;1.J_qrl{_e;,a,_:ii ntimal.pdseavuresmI en-criedeasuteccuucpauptuinl lcdleszdi-dmqi i{isnd respiralia
pu{in
-oi,,.
^

PLUI'ARlI

115

svrvshssimts:vAr}ai^n'imirieiuo5lifopnndi.opigaSlercni6egtlpi!oi,uivsfail-di5tr9con5llrousridaetlire,iro"leincrnioiueCpd.elbruf,ddliac;niEsiliuleeinliiaiiinhiebipsinad[ddnrncddisqedoeset.eom-ecueao'csctaiscDdsantzdelt,umaropivpEird1decnicucutracoteaicaddaciunnr"ltcitciinerndSselecua$eaufu,amdIsiaicillifccsitdncasuucdiraei-ieiluinealnnonienoitcicl1rriclincbgisCmrice-lu,taan-peeoduriracvcrittuelirranrtd.eioeaifc;ieinolftemnnascistjiiapiogidlahedcttdeeli;tcrsir1oditnmienc,aebrrfCucts9-ud,ddddlsclraicvseiaitvmnb.sedirtluitdeitip,aededc-nrmoIi-ielsa;{aatetciIelrideaiefared,lenrdcoiceelcrtmesbdaup6teuadlc,trsuqulselrp"uj-ionciuupeiiira'E"enEnueluvn,rriimrevivceDpiogivsc,eeuaipp-sfsaeidniuia1nnEerlolonliiogicee,motd"fraiirsriizet?sarn,tnde'naoIii-,i{escs"cdeattieCauiidr"ldlc:ni-siqarsinofetm1aeiac,taifoii,lsdi_cimoeCr{gaclmaisipaiinlz?prac;ailsoad.-tiveeomuecncszi;raerfoDepipiiaeanmi,;snn1npluu,re,sralt-ua_gr_eiii._,sid-.r,t,iIii : imbarce, clar cd o puternici furtund stdpineqte marea.
'alo, auzind acestea, a gemut de mila celor care porni-

-rliln,,n)nir,s5'Cdrdn-aipoenscqcg-doatmpe;ciiaiinanitnitrne.oecvcrpeas;aiopdBruigtaiso,nireudicr-ntEdaaienisvsdapodqoitieacrriiiurn-mdnatefeicissictgpvepiusvreisadauBrtcsdinod-Esacudiohtaisnidtsd-itaonodlaiardqsurutr.msesnasdasddrd;-eei1ins,calslfovner-aieaurnrsgnmttiiturntedduL-..
,,,li,r-isoaaat1p1u,tliroicint.vdia,Dirttileauospridln-iileanbdbdamplut5Sii-ensgpdceete,odcmdBiunaeomtcurr,aitocaundaszelatpaaeuu;aetim,eiznaqafcitiddltc,ts:uaaadrzliitistts,tucenodrsi-ef,aopliponmuescmeuipalnraisastctcliudmigaliyce;iia-iir
"i1i,rora:uitirieatietueszdn-iiaitin.uE(ii.4nina)teg1\sr_rdtoiinnzzcieinet,dpieruuaEt-lritsesdm,trsedotdapriirigctpuedel,geeiasapIinrutorgdpdeiianingtddifuucg-egisaaperm;iidvaiefniiudmel,,ia,crEeuai
*l rnce|cat s5-i pund la loc intestinele, care nu erau rdnite
r,;e,iiasstmisru-eilascmoinaatseedsertiancneealee.aDccuaermsceiuinminilteiCmaEptiJo, .ddqe,i-saachrreeizsvinpedinnirstapnpaue,limnaemEdiuicqrii-tEa.i
tdtereiao7csc0dSEDtgriaeiArl.pu-foainrldlposnrcsiilvddaievtrsdcussupn-uaapnutduer5rnenllninreaai.msl $i$pciil,iIcnaIiglniiancn.ldcdeau.st-IveIi,;r\.tzol_ur.aatbdccrs._,dcrcDoetsebamiispleuion_li fl
zcaAlei\-espprtcioeoshdi.-iepeinasum-staeapaprtuf-unacsnpicruedeplc,u,icalsliimbitinane;luiatar'z"tleUauipiali,auacCracdlceluezouriao_rsmmns-opt:h,is,ateAfironasctre,utdiimntci;etaidr.sreeipeiagneraitedmdslrqaaietindbcrpncn,iinlieceeicn;zp?ldcuieciotli.tumcnsdcaionijr'oetptiep(ral.jaie..il tq'itEi7a1dsei$nrdi cicanesidtitmarerpifuisluaitnfelacgtaidrceeunmpimouaelritnneiamnl-auaiir,tiflraizciuurgedsz-usateuc-dsaidciunhnfidaa-tl
t.ill

l1

{i

ilii.icontdspt.oop(r2uo)lru$ql iiusteicaielvfndaicltoeorar,uunl ua1cmoeri,sntsd1iunu-glcurinurtrici-biunendrssgineigvsueirnisggtleuaasr bine-
apropie Caesar. Dar nici nein-
:irea, nici dezbindrile si
inai inceli in a-i acorda cd se
teama de inviugdtor, nici lingu-
Au:RB;mcoioetusftstltdaaatstsgvd,eli*ncdsaaedt ratlersoi-fvmiiiii-cetiiusurarslalpadpudeenma5mtta.doraAelsriecpccloaaefoviisludomdlsiuneviidanjEuidcidrtuiru*ledaulbaisccuided-ruaniltcrostidfnpsidtucainbriue_isiaocpd;mli.ele.igc"nFceaa;.it certurile dintre ei nu i-a fdiut
onoruri lui Cato. Dupd ce i-au
lnpodobit corpul cu multd strdlucire si i-au fdcut o cere-
inonie mdrea!-5, l-au ingropat lingd m;iadreu,pudnadceee"sae
acum statu.ia lui cu spada in mind, afld
intors la apdrarea 1or ingigi qi a cetdlii.
s-.au

dorcgte sd trdiasc5. Dupd pu{in timp a rienit qi Boutas 72 Caesar, auzind de la cei care vcncau cd rdmine Cato
care a vestit cd to!.i ceilalli s-au imbarcat, Lltica gi nu fuge,
a rdmas din pricina unei trebi, dar cd este cloar Crassus la dar cd el insugi, prietenii gi fiul sdu

;i el gata sd i9i petrec timpr-rl acolo fdr5. team5, a sccotit cd nu se poate

116 PLUTARH AGiS

sCDmai;s(n12-oraia.a--)cieaarfiocDsiriftaaaeaifirrrntaider.pivltbduNcu:isddirrin,udtina,iaaC{dettittsatgCaee_ctfoiupalanEa,,etidfotomtalnieuametsarrtpeiuicdnlnodeesivferseainjaal.edumpiliitvieeso,afizaainrdcelrvpaftiagedtaerarctatnadaudrtble,rut,edouf.iCia.CCcrmaseiuamdeecoecsepaassiioirrapiltm,ni,erund,tadnareon_eatbaatauriatcAf-,dssosoelpeecavardp'rapeptc!rzen-a,iiLsrraqml'=eJtiniacfuu"cci"auaid_a;.t
iCstCcaidomaa7faetfipoei3dsuarfCeldfrrrsrleuauunamctliuoliautoCaviias-a:eseatmaodcf,uoaddsrdcfiiogetu,asatzpit,n,nde_edui.nrc.vq,atiiuurrsurulnautntdacifc6utrc,Ednliaeicnum{pizfrouaillunbsiteraolurudravzieitertielccuui.giaini'aqC"iliiea"Co"luta"opmrptL.t"pa'Sda"irrAee"rmor"zacluLui;ncar,teio,ii.

,,Miine o si plece Catcdupd treizeci de zile

,,Forcius qi Nlarphaciates sint un singur sutlet,,

pentru cd solia lui l\{arphadates se numea psyche. $i iardsi:
,,Este nobil qi rstrdlucit C,ato, are un suflet de rege,,.

dfidp(m.3ueri:)igp.bnbDmordftlaate"rari.nvlniuiteaoil}caaiclnituudclsuimedapCpcfatuaeudaegmsssdEdtauS,irrd?snfie'at-i.caa;imiAi ian5ssAradtdnfrpeettsooa.lea,int,paaliudens$scaacutiiepinnnrCedtscedn-alao,tttruo"uq1piaiotlraaui,bseoilipnaprcd;utoae;en;tptiir;eitdin;i,ilripatliaupiltin;_l;roeir;oan"
tsfc'lf(rciuiuiepliauiionncsuarmtazdesaatfoeocpedssfliiaburuaen-aasrqsrticttrddmeqe5s-Ctuisoc-afaIlednrrniaitdivisliosndlaceoicdninhrolncuii-minqupocuarjiiridu,metdBifaddaroqeiar.nie;usmp{ar,c-ittcemalrunaulnlursieCai'pdc,m,iraeesmdecBpti-ieotaanocdra,rieuvatejaratiutraitiuetvrmeIetuz-soa"jneaiui.reuccr,ila.(u,iuuq4aum(aocii)BfcipmdeC)IfiuoaderIapinustrneeuvectrcslrSiai,lir"taumC.tat,;_al'uaqplaii"tedeiiii"-eelisizpdrulada,;u;h,es'iiirec_it),l.a,"iiA-B.pc"tc-opaa;df;fide;tirr_r"eael,_at

NOTITA INTRODUCTIVA

Viafa ;i actiuitatea lui Agis ;i Cleontenes a pus in lzL-
mind. grauele contradic{ii dintre rnd.runtele staie greceBti
tcflacsoaiuolidacnnnStcdetdgerPzua;speauodgrrl_ortiiauiciap,t,ilioilusileolnudeg,emiifsidaAl,ieicnnol!ded)te.errccecaduoldenilncmnedlogaremasoSupeiacptlyceeeate,carssltlrsua.otMiofetciescc,aiutiuradceietell"tgeed,inal{,pa;it,rlireeouegSrlpdagsuopegltitaneuai,tartnietisrcaltltiee.r,aieu,f,nbgigtunIorrrae-creaictu"cdcicmiril.aaneoe,ru;uepretidd-cariq,e,eeri
n'Lareo, masd. a cetdfenilor spartani, numi,ti, inferiori,
ueaLl cu cienldoirgnpaur{eini|.aLhuu:rzuulr;uil ;i adesea abuzurile de -Tpsuri--
tere ale de-a
corup$ia se instslaserd
binelea prnroinnteredemi celemmberitialppdrteu[rioitsornstauiuateles- d.e la i.ntro-
ducerea
se prod.useserd
mul.t-e inegalitdfi de auere. Cirrc clintre ei mai sp:era i.n
'po sibili.tat ea unei s chimb dri?
jc.i^eaPcreaersedd.edseoab_ltuodeacrpleeacprtt,eein,a,sdtiuldueturzslieail{reei. lesAasdletifn,eLt,pneAlchoapapoiaunleesustnseeeciluucr;omaauulinfisa,ii
dSheutpggaemrmteaoi,nni.ciuisnreecP7uLel1altorspieoapnioeasStepaa.imrint,epcdie,.ctsaaitn.ctuMggeaigniaadtua{pnl osclda,isrso;tr!i,utrAidredgeiozdse.e,
orice coali{ie cind interesele lor o cer.

In aceste cond.i{ii i,i este u;or Maced.oniei sd. impiedice
aPionprtioacglereeemnnceoe{durual.idl,.tIiinneDtaaraercseMtssatatdtecftueleolct.reloofdenriilinceaeaPgcrereoetoncupfe'onti;n.cteiat sdd-,uinaerossprateiarcttioe,rtpeloodcrnl"eud$lmsar,ebicccilae'iri;nneti
poate Ji prouocaL de o iniliatiu(t politicd. Ia Sparta sdu in
ori.ce saalutdPcteotlaetrene-ilorp.oSaittuea{aiadupcoetitiincdte. rsueenpofiaateAsnctiigimobnai-

zilor

120 N. i, BARBU NOTITA IN|RODUCTIVA _ AGIS 121

icrte(aspr,eerdeeicldlei.nsaalzsueLcrreiiLlse.slodtdce. alcitbmaeroersffleuurspdetesdeloertnluds.pauttJdet.epd{eietnAdtrl.eui,JiaeTnrsitudetreucree' t,dci{eni"l nr"enitd sd. curme lurul celor boga{i, sd. adued o intd,ri,re a
.lorfielor qrnl,&te ;i a intinerire a cadrelor cetdfiii. Lupte re-
sau coali{ii cle cetdfii.. t:ori,ce ainpsridg,eprso-afuunddaitmi.pnrefaslioanaadtduncdtrni,di paapaourzuiltuip, ecdAregias

rdmas
rLeclarind cd el insusi,
C^l-elnomaecne,essteacIaInIId-.tie{iai. .au trdit qi aw actiuat Agis aL lV-tea gi 'pun Ia di,spozi{ia ob;tii mama sa, rudele Si pri,etenii, .sdi
taatd, auerea lor. 'Iotugi Leanidas,
atluersarul retrei, a ob{,inut o majoritate de un uat. LA-
i-aAsguiscrceacIlaItVls-l"etaroenrai.nfiaunl utlu2i 4E5udi.aem.n"i.dT.aisnadIr II-Iea cdruia ::andros a inter*at un proces l.ui Leonidas, sub cuuint cd,
se cd,sdtorise cu o strd,ind. Leonidasa a fost destituit di.n
insufte$i.t d.e func,tia de rege, iar tn Lacul lui a Jost
upntnralarmrlnatdeiu,teiscdaudedaarelluuucrciiin.dt "t-cl'-slo,dau,ddii$,n,nzafedscctpaiutuudrnireaassraceendac.irrrcenetdanfeordcarmrsun-autau,rniculocarricred-a,,teipnoAidgcii,etsnr't,ioeocnadar,drinea. numit Cleombrotos.
fn, acest fel, conflictul a luat proporfii d.inustice. Dar eforii
se schimbd.. Noii, efori dau in judecatd pe Lysandros cd
L:i.alase legile, introducind reforme nepreud,zute de consti-
iliCmi-uaaenurudeppi.arfiTotiaurAeacgicetiaselot:rreareoubuaoooligzbltaaaiefriec,gatsiiudtae-rualdeeucripaidleoe;rti;ceasrom,ppreorinirmciarl,eatoarrseedana, utsrmcedeadctlroedu.rlwalsatdid,nriageacdc--i tu{ie" Dar, ca intr-o drantd., regii cad d.e acord, efarii, ad.-
lsersari reJorm"ei sint destituifii,, al{ii sint num,i{.i. i.n locul
iplsanutetrsrnatrLcaeiangorenePidienailo.ss-pdoosncpaeascep,odriAdadgedr ,iAmsAr:oagaetoirtsotsel,.i,ecnUnouimnimeaarncoi do,duananpfttleoui,rlcpitatduhneepcrerttounetlielrodcnr{e,ieiaaiI
mtdfietnri-leoyrs;ec_lten;tdi liprelian for{elor militare. Dacd. tineretul a pri-

de entwzi,asm reformele sale, bdt;inii
i-au fdcut o aprigd opozi{ie. tlat alarma la udiinnaSlupai rtAaraintofsrulnutpetaa
armatei, pli.ne Sparta. Agis a i.e;it
Agis insd se bucura de spri.jinul citorua personali.tdfi de |nswflefire. Din
cLL ua"zd, Tsrintre c&re era gi Agesilaas, unchiul sdu, care nu s-& dat, iar Agis s-a i,ntors la Sparta, unde situafria era
era qi interesat la adu,cerea de refartnez, cd.ci spera cd, in tulbure. Inl,r-adeudr, Agesilaos, Jiind, efor, a mdrit impo-
acest fel, ua scdpa de marile datorii. pe cdre te auea.'TJn zitele gi, s-a inconjurat de o gardd personald, comporti.n-
srne*zacaerefdLscepucrtnijincinl'LasiajlosaceuituoimtruAplgouitsrniue;ie,i adre,intLryyessaacrnatedraeromsp,raemfuiieenii,ldes,ansal:ele.1sD)eeifoeoarr--, du-se ca un tiran. Aduersarii, lui tnsd il readuc pe Leorti-
tarea datoriilor; 2) irnpdrfiren pdmintwlui d.intre pellene das pe tron. Agis ;i Cleombrotas s-au retuqiat: primul in
templul zeilei Chatrciocos, iar celdlalt in templut lui, po-
seidon. Leonidas insd. purta cea ?nai mare urd,'l,ui, Cteam-
,ei Tayget, h,Ialea ;i Selasia in patru nfi,i cittci sute cle lo- brotos, care-i era ginere, acuzindu-I ad-i luase domnia.
twri, iar celelnlte trei in cincisprezece n"tii de toturi; S) dis- Interuengia dramaticd a Ch,ilonidei, fii.ca Lui, Leonidas ;i
tribuirea ucestor loturi gi periecitor tn stare sd poarie ar*
mele spartanil.or; 4) Inm,ullirea numdrutui sparlanilor cu so$ia lui Cleombratos, I-a scdry:dt pe acesta din urmd d.e
la moartes. Acum [inta lui Leonidas era Agis.
perieci ;i, ctt strd,ini, care primiserd. o cregtere de oameni Amphares, Demochares gi Trei unelte
liberi. Este clar: ecedstd, reformd. economicd $i ale lui Leonidas,
soci,ald era Argesilaos,
s-au insdrcinat, ca ni,Ste uulpi, sd-I amd.geascd. pe Agis,
sd. iasd din templu qi. o datd,, cind Agis a ie;it d.in temptu
pentru ca sd. nteargd. la baie, au pus mina pe el, l-au orun-
f8-ie,r5zt a;PlPbVeliludunIeiItt,rm.Fu,?l,uv,BA8tiaa. g;rfiahsV.,6IluIA.I,im2Ad7gn, ius1n8atelcleolVnc-falienream,suiezlvtaeofirdcuollnaefusztpeii.apureszeanntaiabsi,ograII-,
a lbidem, L4-75.
lbi,dem, 17-18.
t

122 N. r. BARBU IITA INTRODUCTIVA _ AGIS 123

sls(eaJe-irtdadainaitn.trAhamtscohfaic,nislstsocpaaaerrreucc,eniaurcdlna.adtcpetoenlaoAc,afgporecesesntridstar.tcura;uirzteaasJtt;orida,rmenngxeeaulfemloarttsil|,a.lulceAid.,rrnAepigheuiaseArnie_ri__sa rl.intre cele mai caracteri.stice gsasaje i,n aceastd priuinfid:
,oIu,.Icia.ersbtuAo,nEddisa, rdaaatiprtrgodiaeppemrinpuelmt tado,{riienc[tircaerrcesuuaftlue-tedaos'mrcr1dtnr.int-udnunlpandi prin Jirea
c:hidamia, pi le-a ucis.
Twrnai pe
Agesilaos
*ni
tn acest fel a Jost pierdutd bdtdlia pentru o reformd cel mnre, incit, degi nlr aued incd doudzeci de fusese
trescut i.n tat felul de de rrlamn
bogdfi.i. gi de pldceri ;i
care ar fi putut sa Agesistrata ;i de bunica sa Archidami,a, care aueau cei
grece;ti, cdci o o,Dea conaecin{e mari, ciiar pentru itat"tn mai mulfii bani dintre lacedemonieni,, de la i,nceput a res-
Spartd puternicd ar Ji cleteintinat consti,_
tuirea unei alte constela{ii potitice in pelopones ;i, altfet pins pldceri.le gi, degi pdrea cd. auea sd. se dedea mai. ales in-
ar fi putut trata grijirii. fizi,cului, cdci pd.rea cd. este pli.n de grafie,
cu Maced,onia. rlu-se de la cultul corysului. smulgin-
AtiLudinea lui Plutarlt, fa{d d.e Agis este de Ia inceTtut qi dezbrd.cindu-se gi, fugi.nd

4gtb2loit,dnridre:.li,,a,(Dcsaafpitr'"pu1itne;uiloig2tiio)nacdsadrr..epMleinsatiecitnbeitnatimebbsidoi.["qieinrafttfrdue.lcb&fuarince"en,&eylroni"gui,uunt de ori,ce Jel de l1tr, s-a mindrit cu rnantaua spartand, gi
a inceytut sd csute cLnele, bdile ;i mnduL de uia,td spo,rtan
.pi sd spund cd de nimic altceua nu are domnia sa neuoie
a.corcLe priuilegiul ca, dcuuypdg,locrie,aza"sAd.puotr;iittafaispetaezbduonec,rsitdi,csde,
pI_odacotimi imei ipnddtruiri,lsoi rf decit sd repund. in uigoare legile gi, uechile rnorauuri"
dli
(cap.4).

auute d"in Sparti. ,,5d. com,pardm cu ei Aceste pasa3e sint, credem, sufi,ciente spre a" i-l,ustra l"o-
[pptccadhounripidi.,,ofsrgr7iautisepelliuidsrendeG.ig-nrmqiadii cusAicplntghoiritus]eimiagp;soeipcar,derCIeaclpehpuoefrentaaettecrdcintl.iZeaecs,ic;l.eiaoCgnGpacdorlaccliicu,gitdricscrtLhieo,irida,bi cuua$in;uoftedila.mic;ti,ii,.ctuandti-,iiGraisteprimpaaptcreae__,
nul de deplind aprobare ;i udditd admi,rafie tr)e ca.re o

istorisegte Plutarh in ,,Viagac' ;i. actiuitatea lui Agis. Citi-
torul putea constata el i,nsu;i acest adeudr in cursul lec-
turii,. Plutarh moralistul are desigur dreptate sd,*L laucle.
Din punct de uedere istaric irtsd., biograful se ingald.
cind crede cd, o reuenire Ia morauurile de pe uremea lui
cei cu influenfd., care n1r uoiau sd renunle ta obi;nuita
lor ld.comie" (cap. 2, g). fn capitotul urnrdtor, bio'graful Lycurg mai era posibild,. De altJel, reformele lui Agi.s i,n-

csdo.nstienufudr,igaezfaecepecnrittriucaprpimdtaurciitaatduutate:S,p,Darutapdp. acseiuaneiiaceppenu_t sugi au auut de scop, in urmz. ercesului de auutii, al,e
unui numdr restrtns de cetdfeni,, ridi.carea bundstdri.i, a
tt"u aur ;i Ttentru argint a fost urntatd. d.e cea pentru celor mul{i gi asupri{i,. Realitd{i.le istorice ti i,mpuneau
p;citie;tgrigduausrstedearibi dubenoegbldeo,gtisidlao{ilrie, --obliuctdercuiuol,mrimidaouglciciiniusdgntoerca,ue;inaiialdr,isiu,iapmrai,ftodStoppsainirrdtiai., lui Agist acest Lucru. De aceea, atunci cind Plutarh uor-

be;te de reintoarcerea rnaraulrrilor de pe uremea" Lui, Ly-

pe urenlea cind a domnit Agis gi, Cleomendc (cap. 3,7). curg dd douadd. de o Jal.sd, opti,cd..
Acest pasaj este un fel de premisd la toate taudete pe
De asemenea, adtnirafii,a lui Plutarh pentru Sparta se
uede din regretele pe care le resimte el in fafa deca-
care Le aduce d.e aici inainte tui, Agis biograful. Iatd, uiut
denfei in care se gdsea cetatea pe care Lycurg o ridi,case
la atita putere. Din acest gsunct de uedere, biograful nu
se poate ridica la concepfiia unirii tuturor cetdgilor gre-
E lbidem, 1,9. cegti im.potriua dugmanilor d.in afard, ci opti.ca lui, poli-
1 lbidem, 2, 1.

t24 N. r. BARBU

ticd. rdntfute o,ceed a unui grec, membru al unei, cetd$i sau

alteia. Sentimentele lui se indreaptd. spre Sparta ;i orice
uictorie a s.cestei, cetd{i, I-ar fi bucurat*.

qcsHnirca,ipoh+nanridcd,nD,hb,,eeutAecdv,Ah.dnhugztdiioi,suqsen,uttroeIgdrIA,y,,iel,Pt,one,larffReAtruSirns"mmpf,daew1C,srnitgs,ao,gBc,,ehh4Xn3e;e2CnHbn5sVi-,.,c1s,hB41iaL6,9enf,at6,n?Bil,bgGi.e{ptriCsidpnrco.cdeOhn1m2ee,hi0nsit-o,c1,th19'Ghe12ger.96ilKel60lcta6;nhiis;LisseEa.crtzhJ"i,eeo.iBnt,GpadeIitn-L-- ..npai1utuunSelned1cs'ueccri,eulicxtnleicoleconnAcltuanlaluurHiifiue.drb(re2iiit),orIoerniLsitrtad*Eaeidimngebl-ioc,r'dijrri{,feilgr,aadcdteegsntevioanrr,esiitmsinqeejiirncae.desfetfrsela6el

glorie ca la un idol, nu sdvirgesc :;reo faptd sinccri qi nici

p:ialoi;mpea::rlreoilslibolielnaort,tdrdi:anedgteaaofttcaousraaomtdiulelslugpdmiuieenEiami p,abdmcosieltdcsoetuerlriecii,almtureoai, bifSiimionaufdioltcaeplmeu?dbritindatietilrlis*oepirnfrae;ipto+tpea"iatlree---

Degi le sintem stdpini, le slujim

$i chiar ciach sint mute, trebuie si ie ascultim.

Acest luclu cu adevirat il pd{esc aceia care fac politicd
!pr9 a fi pe placul dorinlelor imboldurilor mullimilor,
Ei se poatd numi populari
siujindu-le Ei urmindu-le ca
sd
;i conducdtoli. Cdci, dupd cum timonielii, dupd- ce vdd
r.reea gpcleoorrsuieancasilfeilndt1iosnrla,uitjniottoteraaiiEcacirecmleoairccmialoruer,Iffpia,rcidvaepsroclaituilcadne,.gitmi;iuerleemxcdele--

ctitS
i'esc

r:onducdtori.

2 Cdci cel care a:re o fire aleasd si este cu desdvirsire
caibrcIueenbiaunsigeiecloiasrncdiec-iardcrsadterrieena-bcci ruoderieddsseedcrhepai.rdibiDevdialdenrreguuvimnuouileiIcaatdi,enfaddgpuilotppertileignc,ieipd; aeri;nias"dm;a'v;bci;reiqleieiat
tmftrara-ipauntddieneed.bv,dduunrnpeuv,dirnstcuudu{msimIeea,ipscopndaudtsnsdceeimnTindeitundo-drfsrereaissiScnt3id,faa5dstltaoiferrqiltisddpceuosurogec-salcocmersieianun.liur(Eie2,i)'sfgrtIei;ngr--i

t26 PLUTARH ACIS

127

stpmtelcseeepieesnsonlutisceir,csnttgeiacatapc:iidlt_lde.u{cl,i5tsgn,naCrNtegrcledooeuiucArtgcsidiopaniiiatnionttoitied{tdprpis(dsa(nrtscue.ittdumdrucAobpeaevcsaiiionjneIdvaiiceiseniioriltpsnerpesceatd.iu,ecvc(cleroia4adailscrma)ebuberqDrpsel{ieniltuuenataesipltmlauiedm1-aulpaiumbsci,inade.uciblr{nmetf(iieil3a{reoiplu)IiedrlhtevTueoEeaunocpcssinteiieuot1oiipmtElaln.imuhtidinccocEneaeirerdixrubiscipioouoeetpnnacnisseueoritnee____eal :'l'irciri.nicijnoumSde,pcadaradrtmuecrsauinuegriuiptresr(ecIcithsiteeoarruedlteera)cgdodni.nd(9ue)cxipAtoucnreiesprteeoaliltuifcacfprutserplioarlre.-
,ani, pe regii Agis Ei Cieomenes. Cdci gi aceqtia, a;u1ind
;roporul s5-gi sporeascd puterile, aEa cum au fdcut Grac-
hii, Ei punind in vigoare practicile
uiirdsite de rnult p,olitice bune ;i drepte,
timp, Ia fel ca qi Gracchii, au
miniat pe
r:i cu infiuen{d, care nu voiau sd renunfe Ia obignuita l-or
i;icomie. (10) Spartanii nu erau frali, dar au sdvirEit fapte
ngeraoitnieraanmeEtirindbtpm"ectueg,rop-Eiaienlddi5tduenasuinslpurncapuegcresfrdeeeoieaeanlcczc,mdacbaduupeirentecurarcaeieelirft-uieoaanemr?bsscfuudcodauleElfscaiuicmotsreapalmrieotdps,e:vp,uip.zre,ldue,(sNznEl'bcitgeteui)a-i;aorpctIpienduauctr1tireutd,;-errsafumu{ci-diiatnidemnascitvdn\oed:ldtea;risriacngrm,"eosiiilpnilndineut,dd,,l:cauacatnrccocueordenlibarll.taiuurpdasag_ea.eti i;t-rlitice inrudite Ei surori, al cdnor inceput a fost dupd
.:um urmeaz5.

3 Dupd ce a inceput sd se furiqeze pentru prima datd
ra Sparta pasiunea pentru aur Ei pentru argint a fost
,.lz'.irir:.ili-gmniCnidraeclecaotodnmiEvadiie,aerni{iasedcrisep.uafaom(.2ploiS)elSspAniartgpririuiitsnagdciapigqipefutoeirgsdsatvudtrrserEeeiaimubbrdeyoueapngoeSbcLnlioeintigilddosdarala,il-ieuf-ioudlbuloilxcmdluuecniilou,imttrmriuAiadodgauliiss---i
n_atirrii sale, sd urmeze cozii care era oarbd qi surcld. (6)
Vedem c5 mu1{i dintre cei care au fdcut potiticd pentrJ i
vicnidEtirtm,igapagldt5rre{iii,n,cdenrue--aasueladmepaoimppuoqlrltiumatuen-picc5ai{risetdassceeeslrdteslcuaucledrauugs.ddIn, tlnra_iacvdioeisa_ii
mis, a1 qaselea dupb Agesilaoss, care a trecut in Asia qi
a avut o mare putere Ia eleni. Cdci fiul lui Agesilaos a
jfioastdAercchdidtraemmoess, acpaiTre. a fost ucis la Manduriumo in Ita-
aAfnnltboeaidpnueasoirrdttmseifpauuepattcrasiiulsite,sacnnEaeo5medlirdebmsdanIoslc'reiuerencucioinlt"uqrnpdC{iia_nidpa-udddainrtuuoieeinevirsiqaemtimirrlGraaed-pia"or.rsr.e*r-ual(eoia,cmrc7aduac)tigthuirsdnAezul-eodicscrdcJr,d,eeeei"enspri"oeegteureilnocicincget"lrrtiaie-iaepsnfrgb,at-eidrtai"e{,catuuaairdirretmtieintptcq;efnut;oloiieae,mlparli_nin'norrp;aaztnorieleurabidislv,itub;etee;rllur;,aul.nrecrne{isfdi.idlat_eTi.u(c,csB_isiau-i;-r)ri Agis a fost fiul mai mare al lui
Archidamos, iar cel mai mic a fost Eudamidas, care, dupd
pucriimdeirtedaolmuni iaA,gcisdcdi eAgcidstrneuAanvteipaamtroo'sqtelanitMorei.gaEloupdoalmisiEd,asa
a avut un fiu, Archidamos, iar fiul lui a fost un alt Eu-
damidas, iar fiul lui Eudamidas a fost Agis, despre care
s-ai-r scris acestea. (3) Leonidas, fiul lui Cleonimos, era
din altd familie a Agiazilore, a1 optulea dupd Pausanias,
care a invins pe Mardonios la P1ateeal0. Pausanias a avut
pstr-iontuiEprdiiolnomraurteluscr-eiao,ureepcdiuIrieddsrseaireauzseacqnddiiuecmcapeaaepiunemtrpouurdilcnatatcomsirndidessfitnueielri^ip1ptpaaroitininliia5ti.lfc{aiAempptepeoalldiec1cuuilnotpe_r- pe Pleistonax, iar Pleistonax pe P usanias, care,
de fiu
dupd ,ce a fugit de la Sparta la Tegeea, a fdcut posibil sd
clornneascd fiul sdu mai mare Agesipolis, iar dupd el, clnd
a rnurit fdrd urmagi, a domnit Cleombrotos cel tindr. (4)
pinof^lSl_ctid!9ra, ts-ddveirgoiteegpae15plaamcublilpieo-pEoirueliuii,nEEiiEiintaa6cesdtefeplosp_oarr_,r Cleornbrotos a avut un fDiuintnruemaicteiqatriafuAi gAegseipsoiplioslinsicEii
Ei poporul fa{5 de ei incit nu qi-au dat seama altul numit Clecmenes. un
unor fapte cd s_au an_ nu
gajat in sSvirqirea in care nu mai era bine sii a avut copii nici nu a domnit multd vreme, Cleomenes
insd a domnit dupS Agesipolis. Cleomenes a pierdut incd

I Jat PLUTARH AG]S t29

isd9dlcanaI:pLderii-tuue:naitreOiioodrr:lc,dyttrolorndmloter.met:v:nrdei-epdrg:1lntjaciemuloeadec9m"iisagnaolut.fdtcuetsliseapsi:itiane.orasa,Ereilpslded-vttItfolm.rCadeimiaout,arg^rfsiltdmara.aeoJdapcrojtidnto,j(seinijenro*ldi6tmdpotliot,irr.u.)lasLvria-menslbf-Ddrintia3doEiea,Ciduerne.u[itmiisdluiiat;eafpl,.d^fierp-mes,uo.dcalalAdgVrsic,Oaayrac-urte.cllprtmea1dicee"snieAougnvsAteoiicaadicimc""drbspelurte"iioAiA,npodnlrJuuupl"r*rttai.u"e_aoasrrluup[eusrrf(.,'tt_siit5u,rfsr6oi"etli"i-ocfs)r.irsrlr"rAiuidnr-i,.uiiiNaater"oii't.ao"Drpidbr"bpmDl'cim.sauIuui.du'icnariO;tuipniizuiietrnrauanfuuoS"nrci"irtieup#lntem."t,.I,,,m.rrila."l'_"i'reu"i.ir"r.fr_n=m,,"aroiiitir:,trm"ra"rn-Ce*rt;iitiittAmu;oho"osn"ip*Erctr"e*r_dt"luaer",rei-;,;er.oirir;$p'iaET.n;tiAuda;cae""c,.aiJrrea"-,;o'etli1;i;our.^;;sln_I;_s,""at.s;_-,a__a'", ;el.s,ra.lrl"i'.r.rr,rrt,,ri#rscjrir:,rlrirr'i.,''Lriirrlrre.iiiyiil.tst1r.tnriciie,,rrs,irvr.1ll'rd,r"rg.m'titrar,iiin'a;:i,si,iu..aid-jn_fsc*pen':e.u.paelfEig"1tielddpr5aravllr"plsrdfeeIu"'ei,t.izdpnapmitdbscadc_afIeccuuuuaujii-edcnfriceoaisrnuna,ireriaE-tcpiduicbzp"iplasesissacccrprdasos,..tcta,ipieehtdrLeu_iirhtralr.spclliaarrpialcia]icriacLanncmateivcctu.lnuodirseeasanub,plritii.,mJiruea,iccalrceniascslf.rtspl.oietai[rdei.decdceidstseupnimpjaclr,suatmmudoe.edlomiqi;ioanneicieoarlaeigiq.cegrcl,q"arelrbtenllosilnitleddtrncnaemptftet"cg"tu.iars.duiai"1nalnuibor,eti"airq.i(iae"Sd?"1.ei,;tadJetta,"'e.i-iiieri,nvue).ilnii_ppir,up"tn.aais-.i_i6Au.Jfa,;iu-tii"ii-trrr#fe:iarlgLcrcj*'-iico:ieeda.gc,,)oe""coMiteu,rr*d.v".sufa,ae'ia"ai"suUiatiesi;t'r.usac.E";io,dt",'at,a.iatmalr;diice,lu.0ua;sv*ieitp-sas,aopiair"u.lia.airaentieln"roltt*luacs.ogiruriiiiim"mtj."ua"r;l"eciart;ced"pri-luni,upj,s5{rr;z.unii;uiil;"r,l"iiri;egii;rft,ca"c;u""ioicr;rlriii-o;;,n.l"rJrrairlJ,,e.;rr;pn'dn.od;i.n;"u.a;tra-f;c]if_,feSirr"i-;n"irer;._i.oo-_c.ci_c-iiisiiu1i_,j_df,ii
nm;lc9oia;Aaflg-iniiuiu"e:vnnrgacvoqode4edenieega:e,dauastsc:prr?Ia^i-ueaahmilusiau,lyilftTdleurdocapaueeeosaAemersi.qsmmeigavacpbs^rismno1cicimeaueassf1iersularganua{asptscd,amgalv5,tgiirsaAnnueitiiaasnmp,nisgsddrtprddisdcnec.aaudaupiEues,ir_drrjletvi{6iti-si-laoenai"sqcaitmirnnipeecebtaiorriitruoEtnJidptr'uaJd.oialceti,cenrteraptei,eiEcinaeaj""iptiacii';t.teu,ilpAi,i"';isrmntnpcetir"dOu*tujr"tiirtl-tJi,ri"?olletA'e;-tleua"uut.i"pu"i"l5c"-ilaup,l"cbruariucncai"iote,raolp,"rLel*e""d,ra;dAe"ipf;er;"aGsrc;tuemci;uc-iianGlh;"auido;eqii"cc;imc";ruriln;ilado;euaEn"udi"v.mcm",:iie"'me^ni"ii,asAn;i"t-aiaadiria:ieiel'ell,trrCli;scezi'dr;trdcepp"tiuarrv"l-rcInria,siainen*i",tr':,
clps:a-du15rte^refi:S-retIeitasursteaapaa{ttaoieardrntnaeipeicnonciisililii.oetnicrpd.Ld-_dy-t_sacIseuacl-rreinugSddm,pe,p;acSmlirunt;s"adl";e$iisr"ndi;eci'i"e;td"-rpea;-u;n*p'sase;eimr,r;s-itddeE;a;sru'fe"-rib1_"s1i"ti;orlt;ri;.;criirtl'eua;"';ris_;i nieof,'tiaccstsil.l,elrera-aic_auacrpraamamcpst.hlamOre]-'lc,ulnd3ecriraiarm.nt.cefetnaOeudra9ig(abelnu(iui*2alr4cirj.imj.."9n)tl.)atf-cf(aneasda3slaAiDatc-cinuiEsus)rigeiruat.f({-ineecirDo.iragrbcunreuasdasEigadiiimarlncjltfuaaAacaremieicenfirolluaigaia1Lied.mzsirdeinunsy-c,satfdsrcl?uuiasz.uanluiscircca,;{ais5ls.enila-atcemon_fpiicrcm;]as"c.eidavchbcaiivdo.eirlroiiarL.iurfstco(nerpviinel'tynal,hed;seimrpcEiiu;d,jtic,ii,",eaeiS"is'teairnrrte"rgcdrtitgiturUud"cd.aeirt"siA''anrf-iGfip,;ceucaci;"ii"ii";it"".usn;'i"5i;ia;t'u";*lsoiJ'i;eiv,""ivireimi'oeel[,rhii"saro"ciblarcrtuf",ipl;yiu-j;""eihnrt"-onsrurgsrrniue;im'itert.nm,uf,i*tru.e_btaia,'1aEM,vi"*u;g-up;ilqi"upapiar"'er"Moilmpineprcl''"ec."cdr.b'an;Aat*ier'urluLn_"'tau;o:re"srgfdl,;e"iciuil-lton;rt"elipiliosi,egd,i"npi,ct;"irci"rii"*idiaibfu"dcillrl^aeio"araeziiti;il'"rs,Jr,er__a.}i;.Lel_ri.Iial

'orbd,

130 PLUTARH AGIS

sd;aIul ,lri.lroapleun;ieaiuibnitomr id;ceabraenqi,i-inI timp ce Hippomedon, fir-rl i;lirI;,irr:'rr,Lrr,ip'itrn,':l'osipriidelnnnl.'oedenicdipaileacasdopseunerbupvuiotcaAorligcismigad{idoiiialsuo-isetlnr5adEeire.coviaa{s(asii4iundgsq)ncaeciiieDnmh,issniec*mppt,aeoeiaaebacujpdafueaanEirtceer!iouedaaaprl.l,uuiazacstldceeadi{actzrri.eeueeetr1ensa,opemieirnren.paaitnebltui"idommnr-cgus"caparea_erreii{sprnil,Jciuuoin.ntciiildrd,a"v-.Loir..ier",bpDr,ori"jrenes.n,inoidsri#cdtiei-.rlngraa.eeuscisu__dir,
incuraja. Hippomedon igi ,,'r.ii,cli;cn1pe1cdceom;lroi;igrinabtinurodvrgidian;luipi ipednrrrdesinopptnieeaplrlAdatbg,tdridsi apdcree,mnndturauctcoiterioritidaf,etnier;inileiccsepuile,ronrrprpsirdriiunrral Sccppliedaanrrurttrraeiru_.i
lc.ri';eticgearseedoinbpurnidcinfaaimsdimipnamtieuiltpeerdcazbreoaii-eoEpi u,arvtaeau o mare p]l:ssi''ir.,l.ii;iiil'treubii;epro.r:r;nalrldI:ieal{eLnioirbeirirerordtanTtucilEuaa:ntfpnicosliuagns.,eaid,gtcirr_ESiiT(uraliiiic^ot.te.pce;etecuiriaoararAie,acrAiiardancn,eneossrrjgqeuusterttseirpistlrtlsES'doiiotam,dnaidarir.tsnimturranplueNimuil,bttmaitsroj1eueilecrtmnoruiemtlatiEeeiciperili,iiodeeiniemncvrislcr,adlocuoaecepcicnnrluritndsn.rficsiemdodpdocrcipli,rurreispqmsfaticapdimliuareeaprll;Tttd.rea-ei.ectavtttaizoneinir"yielrcolaii;egneellcii*ollsneeiceadiccrtiirli,ceulnoe.fpocsuifMnEtidereobnuplfttaaireclrercrtoiluirmiiiesaLena.cii,parym'ripsiaerdesaceeegrlpaeaieiarrznitan,aiee_Sometsrrd,ec.uate;iipireperrinfmtrouesaa"amtsstnspmetre_r,cltudniiueuio_nui.ai-ii,
tinerii, sc$nnnda'iuell-lIeMtEc_ieliaDauernaamunpdmupiov,rdioapndscotceddelereauilainadaslcuescfociedsoarasducgdtzvdaiesaolscAcrcvuragbiiesptetibotrcsianrhEialvaiiecalpoeeei.siaIoc,osLicaolrcydemaaastrreicarteeeenontnirid,prgdiurLrc,oegcoasdaasrre,etuaroiJdga6paciraluoeeretlncjaocevSpucoe'gpooltccdca.rarucrlrreotnavtenn"iuanefiid,itai'pualcc5ue_ati
clar adevdrata cauzd care l-a determinat pe Agesilaos sd T9!s^dh)pasalPe|atamfre,"arequeailn7sd,cetdedcemde,eslpepblrueocagacrd-alelirePeli,aucssdi-npachiiuiaaseicnpietuai"msn.itapicrlAvnaatpofdariaesmicp1oohalraetyeialeas"niriepturreaane,trtirruluau.
ia parte Ia acliunile politice era mbrimea datoriilor, de
care spera sd scape schimbind forma de guverndmlnt. (b)
Agis, cle lndat5 ,ce Ei-a atras pe Agesilaos, a inceput irn-
preund cu eI sd incerce s-o convingd pe mama sa, qi a lui
Agesilaos care, datoritd muilimii clienlilor, amicilor
debitorilor, avea o mare putere in cetate gi lua parte Ei
multe Cin treburile politice.
Ia

a 7 Aceasta, mai intii, a r'5mas profund impresionati qi
incercat sd-l sfdtuiascd pe tindr sd se lase de cele
incepute, sub cuvint cI tinde la realizarea unor iucruri
greu de infdptuit Ei fdrd de folos. La aceste vorbe, Agesi-
laos i-a rdspuns cd totul r,a toate se vor face cu
fi bine pi
folos, iar regele ruga pe mama sa s5-i dea bogdli" *pr"
dcoebilianldliirreeagifainimperiiv;iin{madbriarini,ilocrdc(ci dncui se poate
sclavii qi egala cu
slrrjitorii
procuratorilor lui Ptolemeul3 si Seleucos au mai multi
Lrani decit toli rqeigmii Sdrpinairmteiielaloulxaultdl )a, ciealrordaa, cvda""stait"oitr"noicbi

prin simplitate
intre cetSleni
egalitatea Ei comunitatea, iar el va dobindi
gioria de a fi cu adevdrat un mare rege. (2) In acest fe1
femeile qi-au schin"rbat pdrerile inflScdrate de ambilia
tinbrr-rlui qi in aga mdsurd. au fost cuprinse parcb de do-
rinla de a face bine, incit au inceput sd-i indernne qi sd-i
grlbeasci pe AgiLs, apoi au chemat pe prieteni si au incc..
put sd-i indemne, qi pe ei, qi
femei, de vreme ce Etiau cd ssp5avrotarbneiiasscindtEsiucpr-ur gcei lienlatoltte-
deauna femeilor Ei c5 1e acordd lor putinla de a se inte-
lesa mai mult de lucrurile publice decit de cele particu-
lare ale 1or. (3) Atunci cea mai mare bogdlie o de{ineau
lfieumneiiileluqi iAagciess.t-Infatrp-atdienvgdrer ufeiam;ei ilpbusn-eaau multe piedici ac-
ridicat impotrivd
nu numai fiindcd erau silite sd rentinte la luxul ii care,
necunoscind binele, puneau fericirea vielii, dar vedeau cd

132 Acti

daiinfilir'scpAlrntlacnItidPeas;ipi haadeaetranafEiitceare1, uciuPZreiaums,, lui Ammon, iar 133
dla,
fost numitd Casan- ri1rr:rrcroinofP1.r.hiaainetdrdeie,nccymu.cdohealsicip2celieudpanee,geonistcqeruubiliodtca.eaprieegldipbTdoeeumrcpceiaeeantudEdlvreiuindaleile,a. sipa5"e"v.lienTchIit,irvtee"zs"ezraFJs-ca"dl
ncaurme imtdu-PrisaesipahicaieE. iPpheynlatrruchcodsldsddsepaunoeraccdolepatsuitpuhraoer iriir,Lr'laraii.iar;iisi-rlcxvi-ri:ciaiesuiuiAeTalelcrrelntoigaciam,nli;g..uiets_iseuoarL,da,etnmynuhqaslcloapesai-ordadaoud-*llsEisrorzl?cctig2iureiifei,uem2idp,n,pi-oleasnaedeilltiauiuai,cErpncdazricsuateqadirpanrpzeijueprueaeieeidnacntclpefeoesnuaissdrldcmeodmcfienceiipunnEidaaldnrotmiursaaz'eeicuueluurn,a5earzncprlasiiceccnorcel;odeidisdatazv.citsuicbrcrecinndIuiiierenfedsfdtSzaafaduoicrapecileerenruldaeicra.dtarlcvi,atcn(m"ua'iai"d""eac,u*';ua-efi{fz";,uda.pa;,iaarcI,qr",aiuaoigngi";urgns"fiif"fdrltt"diE.uefr;utE"uic_oishi;,;i""udre';r_:aa;ii.,tj
a pnid1aerifiprqillrl:,'ezrip;e5,urucooifr{eniblnro:r-egriricgrreprira1eeatirsvuiuao-arqliarotviini-tnn,natt,rclosDroeieice{taaieicibacicsmeu,su-ciirsplhseIiin;ep.ina;atecpnaircgipl,dcDafurorgcaaeiveptcnvmsiactauee'alcpraredodtLaccoi,riietudrvnteedeffctaao,ivsaaaeeon,iparsvonpssaclnnreta.nteeetderdaLdie.apodr-md-aflrtaila.aaeoictevr-uei(nnlanelucpspoe2itiuuetnnsrgatsoolp)giemsluspmudl,,iiriib,Lttiinludldenduiomyfspncidrnulcigmolstreealumai,iau,ea5acaiaccrpao-snr.oiaspduguiee-tcuredccreezateripeaafrdoasmdaeopaurudclreelmcgrueoupinra:psipraedteccti-t,erldzesl,sersoadsaicudpLciieerlcttunnlaeeleeerarasa;vpc:rceoarnidstendiaulArinncegcunircdsfopmiogdsedidmilAaiieireulsilednaeasidlraoavsat2lsist,pgia*ts-eunaSdetn1ieoiiuprrtsnia'eotef.updtieeasci,ei.armaitab(eacrbnlo3bmriera,b.oinn,rovrtui)ne;r.otarnpi;p,au5irogacsr-Lgruetcuridnl;;ddilu.arrc"tiinriipcrie.tdcct"{eitiiaipleiri.na-arnri;luornpdauoiruur:cseduen.eieiu_**li,ll,ii
a sscpidnudvnivinnabdrcriendniaaucjeunstoot rrsaueclmorlnedgieilstoa-raDcaeolrnJdditaasamt ulnudaief,i.lia_(aaO)'ilniLmytlpsnaiatna,dtcroalusre,i
fost fiica Amiclei, numitd Daphnes, gi c5, fugind de Apo11o
care voia sd se uneascd cu ea a fost transformatd in plan-
ctEdi-aei tsaaicrursldapsmpainuractrassendpiinleuoctrc_idicnecdsLateEyaticoouzlrrieagucs.oldr(lr3eif)lie;eiindaeacgetceadlelpdifde,E1inisPtsaupsiriumppthdedazreeeAaglpseicrsodpfionelerstugiucengia*.i
a pigit in fa{a adundrii Ei a vorbit pulin gi a spus cE eI cli
cele mai mari conLribulii pentru forma de guverndmint pe
care o instituie. Astfel el purre la dispozilie obgtii toatd
avelea lui, care constb in cea mai mare parte din ogoare
Ar;uiccpeiedlaEleqr"iicnlaeu,rceEriuspi,neatlicnsegpiLdmtsaaceieIa,bsiotlag,faaElicaesdeinEstirrlemteatdomeliatsaspiaianrpttariinemiti.oenneidi dg"i

10 tri bine, poporul a rdmas neinchipuit de impresionat
de mdrinimia tindruiui $i era f oarte vesel, iicinci ci
aproape dupd trei sute de ani a apdrut un rege demn de
SS,topcaorttain"dDcadreLIevoanifdiassi;liit mai mult a lLrptat impotrivl.
lucru, claf cd nu
sd facd acest
va mai avea,aceeaqi trecere in fala cetd{enilor, ci cE, dupd
to{i vor lncepe sd pund la mijloc averile, de cinste se .".a
bucnra numai cel care va incepe s-o facd, a intrebat pe
A(2g)isAdgaiscdasorcdostepEutnesccddLydcau.rAg taunfocsi tLuenonoimdasdraepitn;triebbuant:.
,,Cind, deci. a sfdtrcduint iLiyncucregtaEtete, rtgoecrmi daei edlactaorreii sau cind
a introdus pe
a socotit
cd celatea nu va fi sdndtoasd, daci nu va alunga pe
strdini din cetate?" Agis a rds,puns cd nu se mird cd Leo-
nidas, care a fost crescut in strdindtate qi care avusese co-
pe Lycurg, care a
pii din cdsdtorii satrapice, nu cunoagte
izgonit din cetate o datd cu banii Ei
gi c5, mai mult decit pe strdini, el a creditul, Ei datoriile
cei care nu
urit pe
se oonformau cu legile lui nici prin felul viefii, nici prin
obiceiuri. (3) lar pe aceia i-a alungat nu fiindcd s-ar fi
temut, gi ar fi luptat cu prezenla lor fizicd, ci s-a temut
de felui 1or de viafd Ei de caracterele 1or, ca nu cumva,

134 PLUTARH

l,conjdas un proces ;i adus martori, care au declarat cum irrrpotriva iiri ca sd-i iasd in cale, a tlimis a1{i oameni de
cd fdcr:se doi copii cu o femeie din Asia, pe care i-o dd- pe Leoniclas, 1_au
cluse in cdsdtorie un oalecare comandant al cataleriei 1ui LrrL'r'cder€,. care, inconju,rind d;.- h ,i:
Svoeilenutecioss.aDea. rsefiiinnadpodieatseestaact a;si duqriitludaesesodloiem, nimiapl,ioptrrsivitad
cie mogtenitor. O datd cu intentarea procesului, a con- rqtn'an!5 pini 1a Tegeeaz5.
rrins pe Cleombrotos sd revendice domnia pentru sine.
Cleombrotos era ginerele lui Leonidas, din neam de regi. t'.i:;ilirIti'i',ior\lIo.rtpc.iile'ri;,rrl\lgc\ri::iroiljorrrgi.maritrtltr]r]rrcerllnifleo'iro,eni,ili1ils:ol.idcr'gsiinlspd.a3it.elaiorraTjet-.i:oHmfn,.r:criv,-,nsd_n=gii|eu.ls^le-rLdSeaeeu(durcsiiipttilpiv3jn-leac"ddq1,aaai,nsgrpptocml)nodnx"tjet.ucin:tarriie,ls9i,rddnmtliLe_nc*nctmEeaimlatpr-rupnayrcsade,1_.'zetiev5.tuqsileosslua1atsinei_nalmmcolnnnotriiadhipiine'sileiiniirc'hnifdnniud"ngaceupcesampdi-adiedstrmutreund1liturorrpgAdtcmdeeraoreirueencsslespuaoefangxrslcdsad-Lea.otoaeiostsrapei,rdsan,tlpaesidmitetoamunseserar{ldfcot,,_iiriSi.edaumrp,tlv,tolea,re.ciEar_aoarniiiepiAec{rnaaiilonaccciAdmvidiirmulatpageor6dsdiopmldidgo-teimpsrenecr.,:ee,ueipldptdcinueaetaJsrsumaic_grosmeaingtantiisidcop,1m.S.lissiennaaieisdtee'aaEodniuepecStul"cnoopllafieEniimid,adtir,rd,rss,t,nuedrrgsuuiadri,.,p,,1giii,utizenpudmidmnmht,i(e.idasaancAii+bpaeinedteicrsecpico,ccmaa.a)ngndii"eiul'sa,ounnlciaoilcpucletndnici,cmtMnrridgipes"ttptasrriidueluaeiiosidiiriecemJ,ifimanacg*iiateaalngtid,;eiscad-.o$r"i'irp_pa';aictmipairi1ie,griis]ociilltn6"rboarrZa"l",c"ptdaifiee-pet;rg2ont,i;-j"naaioei,rief;ori6"o"gcd_ict,icgaenilc"t,t-radaicedauaee;f-trii*;,e.saoir;;rllarral;.lldnee;;pi'_-;;d;.iueiesdni"u_;a.-_;dpti;se!ui;am;p;givt;l""nEOprsu;i-"v;-;;a;aair";aJi;;neei;ai:luiua.;il;;tt"it.r"_;a1;s",acul,i;"l;ca;ra_;civrf"i.m;o"c;;e;oc.";:rlen.i"t;as;;,lee;_.l;--;_jeja"i;_'itl
(5) Temindu-se deci Leonidas, se refugiazl ca rugitoi
in templul Atenei Chalcioicosz4, iar impreunl cu tatdl r-l inceput si sti"ingd armatd Ei a scris eforilor.

era rugdtoale qi fiica, care-l pdrdsise pe Cleombrotos. Fiincl

deci eI chemat 1a judecatd qi necoborinci, i-au luat prin
vot clomnia gi i-ar-r dat-o lui Cleombrotos.

I2 In arcest timp, dupd expirarea termenului legal, Ly-
sandros s-a retras din eforat. Iar: noii efori instalafi au
ridicat pe Leonidas de la altarul zei{ei, iar iui Mandro-
cleides Ei lui Lysandros i-au intentat un proces, aclr-
zlndu-l cd, impotriva legii, decretaserd ;tergerea dato-
riilor qi
impdr'liri de pdminturi. (2) Aceia, aflindu-se deci
ln primejdie, au convins pe cei doi regi ca, unindu-se
s5. lase decretele eforilor deoparte, cdci aceastd magistra-
turd veche are valoale cind regii sint in disensiune, prin
aceea cd iEi unesc votul cu regele care are pdrerea cea
mai bund, ,cind unul dintre ei este in dezbinare cu in'
teresu,I cetd{ii. Daci insd amindoi regii au aceeagi pdrere"
atunci puterea lor este de nezdruncinat qi lupta impotri*
\ra regilor constituie o ilegalitate. Eforii se cade sd dre-
gitoreascl qi sE ia hotdriri numai atunci cind regii se
af15 in dezbinare, dar nu cind sint de acord. (3) Fiinci deci
in acest chip amindoi regii convin;i Ei ,coborind in agora
impreund gu prietenii, au indepdrtat pe efori de pe scau-
nele dregitoriei lor qi au instituit allii, printre care era
Ei Agesilaos. lnarmind 9i mulli tineri gi dind drumr-rl de- lpiaioi.uoemrt1diiin-ibii.4lfdioicleSiera,cpiddsagmeervitaoadocirnfeumeioriraiuebnav{aldui{inuinetsttlr-iuuiniomlief-gioAriiosnisagdtsrpiieqises,silccdocAdurlriga"cpcriudasain,fi;si.'icedmafeorvrirbneiorafu_irpenn"driiadnnasteadaviipnrvi5"oef,irlirnda,qtactfid.driie"ir;n(aaaJ2at)eO4-xd;Sa_;_e-i
linu{ilor, au devenit de temut pentru adversari, cdci se
pdrea cd vor ucide pe rnulfi. Nimeni insd n-a fost ucis de
ei; Agis, afllnd cd Agesilaos voiegte sd ucidd pe Leonidas,
care se retrdgea la Tegeea qi ci trimisese nigte oameni

136 PLUTARH AGIS 13?

Lrl.arr o minunatd priveligte pentru cetdlile prin cat'e tre- lrrl oridinei timpurilor Ei le-a incasat iiegal. (2) Dar fiindcd
ccau. strbbdtind Peioponesul fdrd vdtdmare, fdrd zgomot i'lr'rrleo de aceia pe care-i nedreptdlea gi era de to!i.
urit
ilr'etinea o gardd personale Ei nu se ducea la dregdton
;i in liniEte, inciL se minunau elenii ;i se gindeau ce or.. lL'rit in-conjurat de ea. Pe unul dintre regi i1 dispreluia
cline avea armata spart.anS, cind avea de comandant pe
Agesilaos sau pe l,ysandros acela sau pe l,eonidas cei ir ictul, iar pe Agis voia sd dea impresia ci-l stimeazi
iri'l-rum, mai rnult din pricina rudeniei decit pcntrr-r fap-
bdtrin27. incit acum se vede cum un mare respect gi o
rnare teamd ii ctiprinsese fa d de un adolescent care ' iri r'5 era rege. $i a lansat zvonul cum cd iarSEi va Ii
aproape cd era mai tindr decit to{i ostaqii pe care-i co- 'l'u'r. De ,aceea qi mai repede dugmanii 1ui, infr:untind prl-
Ir'rr:diroiiamEniiea,d?unnintdimu-pse,cel-amuudlfuims peea
manda. (3) $i desigur insuEi l,indrr-rl, datoritd vie{ii cr-rm- Leonidas de Ia Tegeea
pdtate, hdrniciei, gi faptulr-ri cd nu se imbrdca qi nu se cetdlenilor privea ci-r
:.,iiit'ere acest fapl., miniali fiind pentru ci fuseserd ingelafi
inarma mai i.uxos decit un om de rind, era demn rtre a fi n promisiunea cd li se va da pdmint. (3) Pe Agesilaos l-a
privit ,si era irnitat de popor, deoarece bogaliior nu le arar]
pe plac innoir:ile lui, cSci se lemeau ca nu cumva sd .rl.,,at fiul sdu llippomedon, care cu ajutorul cetdlenilor
exemplu de miscare popoarelor de pretr-rtindeni. ofere partani ce il admirau cu tolii p,entru virtutea lui 1-a scos
uii
:iln Sparta. Iar in ceea ce privegte pe regi, Agis s-a refu-
siat in templui zeilei Chalcioicos, iar Cleombrotos s-a dus
15 Luind legdturd cu Aratos2s la Corint. tocmai cind a rugitor in templul zeului Poseidon, cdci mai ales pe
acesta se sfdtuia in legdturd cu lupta ;i rinduirea o;tii
lupt5, impotriva duqmanilor, a dat dovadd . lLcombrotcs se pdrea cd-1 urdqte i,eonidas. $i, ldsind la o
pentru Agis ;rarte pe Agis, acesta avind sotrdali ,cu el, s-a dus la Cleorn-
qi de mare avint qi de indrSzneald, fdrd lipsd de cuget qi
raliune. Astfel el a spus cd este de plrere sI se dea iupta llrotos ,;i miniat a inceput s5-1 acr:zc c5, ginere fiindu-i.
i-,a intins cllrse, i-a luat domnia;i a contribr-rit ia alunga-
;i sd nu ingiduie ca rdzboiul sd intre inlduntrul por'filor' ea 1ui din patrie.
Peloponesului. dar cd va face ceea ce va hotdri Aralos,
cSci este mai in virstd Ei este strategul aheenilor, 1a care
n-a venit s5-i comande sau sd 1e fie ,qef, ci c,a sd lupte im- :,iucfrle?,trt.isCDeleaonrmeCdbrhreoilptootnSsi{sni,uifmii,capavreealuunciedLsecdou. nsitpdauatnsddlc, sacdrieuin.Ecgirmi:rdcaeaisti,pnEdaerilndinetea-
preund sd le dea ajutor. (2) Dar Baton din Sinope2i'
spune cu etr Ei n-a rroit ,:h,i-i-qsiemdiengCiileectmatb5rol tions,nceanroeroluciaresefidinodmnimiap, rceduuntda
cd sd lupte la ordinele lui Aratos"
Agis
clar el nu a citit cele ce a s,cris Aratos insuqi in tegS- acum
turl cu acestea, spre a se apdra, zicind cd a socotit ca
cu ei
:'ugdtoare; cind a fost exilat, a pdstrat doliul qi mereu a
este mai bine, avind in vedere cd toate roadele fusesela Io'st r-evoltatd impotriva lui Cleombrotos. Acum insd,
strinse de pe ogoare, sd dea drum liber duqmanilor ciecil
sd dea lupta punind totul in primejdie. Dupd ce deci ;chimb'indu-qi actiaturduingedatoaore'daimtdpcreuuinmdprceujusrdorliulel , a fost
Aratos a renun{at ia luptd Ei, ldrrdind pe aliafi, le-a dat i'dzutd qezind ei, im-
orltiqindu-l ;i avind un copil de o parte Ei pe
drurnul. Agis, fiind admirat de to!i, s-a retras, de vremc In timp ce toli se minunau celdlalt
ce situa[ia din Sparta era foarte tu]bure qi schimb5toare" i.lc' cealaltd par:te. (2) Ei plin-
geatt vSzind bundtatea gi dragostea ei pentru s'ot, ea.
aranjindu*;i panglicele Ei pdrul in dezordine, a zisi
16 Astfel Agesilaos, fiind efor Ei renun{ind la obiceiu- ..Aceastd infSliEare Ei aceastd irnbrdcdminte nu mi-a
rile care-l fdceau mai du,cd o viatd umild, nu pus-o, tatd, mila mea de Cleombrotos, ci acest doliu mi-a
inainte sd
se dddea in ldturi de 1a nici o nedreptate care-i aducea
bani; eI a instituit a treispreze,cea lund de impozite, con- rimas mereu tovardq nedespdr{it de cind tu ai fost exilat

I3B PLUTARH AG]S

rclIsibpengpco,ndm"aisueoieetueebernirdpivdal,gntqfnaeifieieisrtentgcnocluieaciaclauuutruau5eiptii,oronirtvir,cn-suTiteddcar-irdvidncfen-iridSrdmalaSitvdouadiaeczcpmo?saeris'tualiirr-a,iipemnarnaetIoreuf_fadauetalrtuncoesaceiruncelecssoicteemmEdeendatpuatdnaaateoirerimdf_iimec5ldlculsruuiercmdp.{oincdtpdrittiuc(cuancdaeutbicrigi.ehteniIirti)d-dmifee.i,i.Iavun.db-i-ladaaafbiicursz(diannloam3merriude*tgzcamtg)aci^epseniicisdecti,Tntonodllpu,aple,iroiiledat,eirnafmeorceresdeidnlbrhaviaetspro,eeissuailtscoedatrecaetneitirdferuerii'deciuttpidnransdlefnlaoedvseueEatdalaorpdtpecomicIieuttirnitatcernertdotipeoei,trscdsc"s6iclaacaicd,.dueod"iiavp"riraefuunvre-"iumdrl?eipsid"e,artrscaqdcr;quaaC"ii.iidliz.,h-r_trir;p""e"uirnis"ia;a("orr"m1.adip'iqm-ip""in-a);ie"A1_ii"daoic;1n;Cir,auol;e.n";r"utt;;rmdsp;rgirteie*aJ_teuc;nE"1fe_"_.tii 'ricineaasepeprleofca,cLee. oDnaidraAsmaphinacreesta, tDdeemoachmaraeissgimi uAiraceE-i
l..i'i'.1yia,lr,a..'trcidcre-it*ael)-0cnaouis,u-diaiaamdultudpdsrAu-cumishamiprIaaduhrgtatlire-ceaimlnseupcstslueeucmorEflsonpi lddlaouisun.dei(eantec)ImdeaTeppuoAlhut{ga,iseilani*si acicis,cuot;rl:tia:iibnateaclba,lieidsvcicaoe5uritanpcrEde-uri
domnie Ei ginerele 9i sd-!i neglijezi gi coptii,,. ,;;L intindd cr,rlse regelui gi femeilor pentru ca sd le r:e-
iin5. $i de aceea mai ales dddea ascultare
fDApccfda,piiEn1b{ti^cuneurauiee5egriiaanbudlro!.a.ncir-is1eramqndesacttbdlit58eosuctliecrsira.p,ntssuha,ntCu,ediEcledaidi{udgndmnocsshieeraeacciiamSfdsitlndClaoeafottuoreAAcrlinteaspltnpuplegsgiu(rerqeuasii2oedeiiesoni-ildioils,ssmce)irr,dfi,lica.eeaquCdcdduTdubamoumi$laeuiel-orciuteclsostibpaietibti'oeoCedjtunblddatomitmcrrbleals_esingilntcoeiiffcrlqaboduieutnluusenaniarpminsins-o,ct,-r-es1idc-pibcapuatonaaiasocoarrlrplrdptpiielotilssecieeiti-dipzelipetafioel,oIreE,ciuteuiiddancr-seaeauistisedlvsaf,agnulioemi,daauainaEiiirtandsnualiiicsei,,isascdcsijicfpep-ln.cgEiooaeeoraeacusedi(r,rit-cpostjd3^cdipdepaun-ppurci-a)oaoelauaeqeeroaetiimtLentupsErcefflrilednesrdistnauttllliieCt-aiaaeocdlrrdtanaOaeielatnh_tdcevoarcclidesp'etiaaildi.tfcliirclo5tEtlrao,ceccoAtlad:aunoseeu'erlpAttsrruz5iiin"grIuisur,esgma.samouvifai,ngaodtedon1cillapniauctispC.r.ncthrucii,isrgi:ntiul_eutllie_aumpreaiaiidgrnufLuorrooi.jhiarOeAeiianc"nedrnspiro"essnsaeldaid_ee.d_e"_,_o*ii;, :,i alita pe efori, dintre care unnl ela Ei el. 1'.ri Leonidas

19 Dar pentru cI Agis petr-ecea mai lot timpul in ten-
plu, obiEnuia sd coboare de aici cinctr se ducea 1a baie, au
trot5rit sd pund mina pe el cind va fi afe,ri din templu.
,l..,ilrii,cutpnleiincndudtincEdaiu1--s1-iaccuiunsduanlautpiaertgieiqttied1nin-aEbuiatiiinens,doir-l.aitDu, ,acin1ritsidmr:rr-uprtmiinndautlcau;ivee1a-l-a9oui
potecd direr:t spre inchisoare gi, cinci au ajr-tns in dreptul
i:i, datoritd funcliei pe care o delinea Amphares, a pus
rnina pe Agis Ei a spus: ,,Te duc, Agis, la efori, ca si dai
socotealS rtre cele ce ai sdvir;it((. Atunci Democirares, care
cla voinic gi bine ficut, i-a aruncat mantaua in jumi gi-
I uini ;i a inceput s5-1 trag5. Apoi a1!ii au dat fr-rga clin
ascunzig, dr:pd cum rinduiserd, gi, cum nimeni nu-f sdrea
in ajutor, cdci era un 1oc singuratic, l-au aruncat in inchi-
;oare. (2) Indatd a venit Leonidas insotit dc mulli mer-
<:enari ;i a inconjurat incliisoarea pe dinafari, iar eforii
au intrat la r\gis unde au fost chemali ;i geronfii spre
lucru, ca Ei cincl ar fi fost un proies,
a deiibera acelaEi
;i l*au indemnat sd se apere pentru cele ce flcui;e. finerul
a ris de prefdcdtoria lor, iar Ainphares i-a spus cd va
va cia socoteald de neruginarea lui. Un alt efor,
plinge ,9i

ca ;i cind i-ar fi acordat lui Agis gi i-ar fi ardtat calea
saiplidtrdderii,Ag1e-asilianotsreqbiadtedLaycsdanadrsodsv. irAEgitisacaersdtespfuanpstecAfiinn*da
fost silit de nimeni, ci c5 a dorit cu ardoare sd imite
stitulia 1ui Lycurg qi de aceea a mers pe aceeagi con-

ca1e.
Atunci acela;i efor l-a intrebat dacd ii pare r5u de cele
sirrir;ite. TinIruI a rdspuns cd nu-i pare r5u cle faptele

1.10 PLUTARH AG]S L47

pe ('ar'(' lc*a sir.irlit, foarte frumoase, chiar dacd va vedea lindu-l, l-a zis: ,,Prea marea ta grij5, bundtate qi urnani-
dtiocn.'55sa^izmanrirgndana{i.at-azpll_iiasers-a.erslannDiuoctejlacieotrhotmsaeruisos.pcriAoiialrcintueapuatdrsicinatnaedtarepsdsodtzrtrniaeunennosgucciudrnmslcasddrdleupp.jpulirte(neo3dir)euimlaonDpidrensemads;ocip-ceeelhiiadAclr_uogeacnisdus-, tate te-a pierdut, fiule, impreund cr: noi((. (5) Iar Ampha-
les, care privea de la uqd cele
r.orbele spuse, a intrat qi a zis ce se petreceau Ei auzea
miniat cdtre Agesistrata:
,,Ei bine, fiindcd e;ti de aceeaEi pdrere cu fiul tdu.

avea aceea;i soartd':. Agesistrata, ridicindu-se spre i,a"!,'eai
zis: ,,Numai dacd toate acestea ar fi de folos Spartei!((
5i c5, la fel, Ei ntercenarii care erau de iald se dau tnO;iat
;i fug de la s5virgirea acestei fapte, gindind cd nu este in_
gdduit nici 21 Aflindu-se ln cetate cele intimplate iar cadavreLe
mina de legea divind nici de cea umand sd pun5 fiind lidicate, frica nu a fost atit de mare, in-cit cetdlenii
rege, atunci el iin-aacbeaatjoinccodrpiteraem" epnoinploinrduul_gii
Ei. a ti^rpi9t Ll? insu;i pe Agis si nu arate cd sint indurerali de cele intimplate, cdci ei
Lmau pe Leonidas Ei pe Amphares Ei gindeau c5, de cind
el
sa,cqutfirlamvigsinuientltddeEeiqlaria-prcldmeersiarntiranie.rdeEiancraafl-uuau{i dan_eAcrfegeatigs[ddelEea;inimlilmoSui.apitmadrat,ealiurvsilbdAage"irisbadgp'dii "rbeuipunLicuda;e,i
clolienii invadaserd Peloponesul, nimic nu se sdvirEise rnai
neiegiuit qi mai crud. (2) Intr-adev5r, nici chiar in bIlS*
lii, cin,d du;manii intilneau un rege, nu-l atacau, ci se
De. aceea qi mai mult au grdbit ucicierea, dideau inapoi temindu-se Ei respectindu-i prestigiui. De
noaptea ar putea sd-l rdpeascd, dacd vor veni gindind cd aceea, deqi multe lupte a'u dat spartanii impotriva eleni-
mai mul{i. 1or, un singur rege, Cleombrotos, a fost ucis inainte de

20 Ei bine, Agis, pe cind mergea la strangnlare, a vdzul Filip, regele Macedoniei. Cleombrotos a fost lovit de o
lance la Leuctra. DeEi mesenienii spun cd Theopompos
zfppgeilci_rniiungdne-O,saeoccllemeasgvuteelpaels,!iniaEngiulonmfceclaarqiirteibdsuseunifnebtrcuilnnuedacc,viitsoccidceeruuigicaiatatuiirtl*eaalarnnzfueibsJd:urre",i,.ipNd(tau2,,t).enIgtia;ri,ii a cdzut lovit de Aristomenes, lacedemonienii nu recunosc
acest lucru, ci spun ci doar a fost lovit. (3) La Spalta
primul, Agis a fost ucis de efori pe cind domnea. trl iEi
Amphares, cind s-a dus la u;d, a ricli,cat pe Agesisilata propusese sd facd fapte mari qi demne de Slparta. Ela Ia
ifegcrieiqui svril-eoiae-cviiais.ncpbAdduizlgscueEuscsiediesaaitln,ruianiaitgdarAeelAnmg-amuisnnparcnhuth-uagoir,a,eitbsd,siazedi-ucaadvicnarddvdursisen-pesatuiep,mnossppadecltadeinp,nntrcuriimaeetseqiecEnioiir*apeiauua-nlouelEra.,i virsta cind oamenii care greges'c capdtd iertare. El putea
fi cri,Licat mai pe drept de cdtre prieteni de,cit de cdtre
duqmani, pentru cb il salvase pe Leonidas Ei se incledin-
lase altora, find un
om foarte blind qi bun.

mru(3i.n)sidai-lLeu,e-cts-eaeamredpnerieifnecr-aeiriagtfiorpnmaearaiateimminabinrtddeitiorciaunindddsEateEti-ioadcinplaaorpermauirnomteac,airbttedcstedrpitnebsileseAenrincilbchouhirdcidaqudi--,
dupd ce a murit Archidamia, Arnphar6s a poruncit sd intre
Agesistrata. (4) Aceasta. de cum a intral Ei a vdzut pe

fiui sdu zdcind la pdmint gi pe mama sa neinsufletitd
atirnlnd de spinzurdtoare, ea insdqi a dat ajutor sclavilor.
qi impreund cu ei a luat-o din lat si a aEezal-o fingd
Agis
qi a acoperit-o. Apoi aplecindu-se'asupra fiului .s-i saiu-



NOTITA INTRODUCTIVA

i):'nr:'oucttCe"rrsre1lletueoesfoemtslaaeletbenfriSerdgespm&rae.sricnt-ceaadt;,d,gt,ierd,iinsl;leiitsicini-nnaucteefiiaznrrncltbaedeirrtaui;slciee-eanlsuodfairaeclaeo;Mgimdrraeepecuale,tliaicdd,tao[diitnn.[ici.teerucori tade;ciuSroncnpieeftAla.icqrtteteiresn--,

n"teilrtr i,n Grecia.
. Cleomenes, ndscut pe la 260 i.e.n.l , in infdptuirea re-
.ir'rmelor sale s-a i,zbit, ca ;i Agis, cte impotriiirea efori-
lr.:r. Viata la Sparta, dupd ucideres lui Agis, continua rit-
,ttztl ei de mai inainte: ,,Nu-i pld.ceau tui [Cleomenes] cele
.:e se petreceau in cetate, de ureme ce cetdfenii erau atragi
;!rz trindduie ;i pld,cere, ier reqele ldsa i,n pdrdsire toaie
:reburile, clacd. nimeni nu-L tulbura ctnd d.oiea sd trind.d-
reascd ;i, s(t ducd, o uia,td. de belgug ;i lur. Iar treburile
i,iltLuoLbitleipcao9"^a2,t.efCiiilnneJodrmi.nnegenegeslriejaaztiess,toefcnieolactiatercfeod,rdinl,ouurcnestaai iIaainpsditntimueilpoacrda.saedu,ru,drc.tzei-,t
de aceea a y:rouocat eI insupi un rd.zboi,. Licrul era foarte
:.',:l'l:titi".e{inqeilaopcprPafi'AtdreratareeloraucpuJtaosodidastnla:i{.ueeatetscn,&lilesiio,rurseurgbesriue.ctin,aicomsrenacepgdeaoutstitdd.cdrLie{uAeioresebida,atzi[ufuioen,Ailzidaliirnuti,ena{utez.ineelCe'ii..rfglsreeD'iuinaoncdmottresue.atssntidlpueai-taprsahoritetaecraelunndtscint.iiade,lotsecmercatlrhesraoiee-sri
;eria ostilitd{ilor, ocupind un templu at zeilei Atena, la
Ralbina, tnotiu de disputii cu megalopolitanii.
ntDeecaliifceiriitnececpeetdo{isqerreiecedsetic, ocnofnticfitiec,teinpecacrearaeucfiotistot rauntgale-

rPlut., Cleom. 1.-1.
! Ibidem, 1,:, 2.1.

1 .16 N. 1. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA .- CLIOMENES 147

Lja gdsi narate cu amdnunte in tertul biograJiei lui Cteo- Agadar Cleam,enes a trebuit sd lupte Ia Sparta impo-
menes. Im'partant Lucru este cd profitind de un moment
priel,nic in mijlocul acestor hdrfuieli erterne, Cleomenes 'yiua bogdta;ilor, in general, gi a eforilor ii special,- in
a introdus refortnel,e sale, care semdnau aidorna cu cele ')eloysones a trebuit sii lupte
i,mpotriua diferite{or cetdgi,
it1::"i:titn;tdl.tte,r.;,rlifopitdimi,peoensopdaz.nesrbtesedriinletsjiuedt.rarer.dCslricioiea.lolerarzinsleb.at,eeirsncaiadusddouieinisPcuurt{taoticoili.tlildli.dueetueddnml{icainepilined,uteeu,edreecprnriaraesnei,alrnt.ecrrtde1rT-epuIroesndatctaeaeatAe,tfpneiSinautnlipeu.ctgaiescnogrseetlttrdatleeoea,ascclctcedaalo;,.i;irnndtaSi"ja,uuat,dprgic(mtaa,arcr'trdeitdenea-,,
i.ncercate de Agis, ;i anume: 1) impdr{irea pdm,tntului; 2)
readucerea ipnrifnaridntraodeLrLilcaefrieloar;un3o) rcosmtrdpilneti,ariena numdrului
cetit{enilor
rindul lor;
4) crearea unui corp cle patru mii de h.opli{i; 5) introclu-
cerea sariselor ca arme de luptd; 6) intdrirea educaliei co-
ysiilor, prin i,ncd"Icareu uechii, disciplines. Spre a impre-
siona pe Aratos, f 6.cirtd utt ,,gest gdiePfhoerr!a(te":, a atacat i,n
,o::i..tpCletdttarcaetustnirpetiaanprreit,de,aVeuCiaIlaJelaooa(sn.tjluleuutnoiirertAsus,q[tiPrilsdelu,.itnlncu,LairnrhiC-n,aldeue.osretpn,ueueenstnuetidsnt..zpfeiinnbtietirldeu.ietIeso, conarerie_-
227 1226 i.e.n. Mantineiaa, Tegeea Aratos este
inJrint. AheeniL si,mpatizeazd cu Sparta. Atunci, egoisntul
inuinge qi Aratos cltrcamd. in ajutor pe Antigonos. Era cea
mui qrea louiturd datd speranlelor care incepuserd, sd. mi-
jeascd., dupd uictoriile lui Cleornenes, ;i anum,e, cd Sparta ,:;pw:;d. ad.mira{ie pentrw acest tiniir rege. Insufte{it d.e acest
;,enthnent, Plutarh se bucurd. cl.e succesele re9swrtate de
ar putea realiza unirea Peloponesului,. Binetn{eles, Anti- ;llleo.m,enes intpotriua arm{ttel,etr clin diferite Leffi,ti gre.-

Eonos attt a a;teptat a ;i uenit ;i s-o in[eles cu Aratos. r:e;ti, ca ;i cind acelea ar fi tast strdine cle Etacla. lat(r,
Un nou contlict s-o. iscat. Cleornetzes a repurtat La ince- sllttlui"iei'chnit,upeCretSellnedpiodidam,girnteiapnAec;eairscauesztiondatsotiManngsneinaegodpacierrleoiosltopbcaoratecttaiiiasLudiuh,rn,estAcleafrstiu,ueisnrGsiidplc,ezeddi.nnpnssbni-deia.no[iriCnqrwprlaeutifoemtuemIt.apersw(nsLi,sdlertcstuoic]nnalsceel(sr-Lij.
gtwt succese, cucerintl cetatea Argoss. Dar presiunea erer-
citatd de Antigonos gi Aratos nu scddea. In aceste impre-
jurdri ;i-a oJerit ajutorul Ptolemeu, regele Egtiptului" Cit
de dezinteresat era acest ajutor gi cit de trainic(t alianfa
a f'al.upituClleco(t.minensecshsimd-biudt eaajuotostrautliucii oferit, Ptolrcraeu
aratd, pe m,ama qi pe rt.stftl de mipcdri a socotit cd nu-i Lipsit cle noblefe ;i cle
o, curaj
cerut s(t arate du;manilorputerea armatei sale. Ndu(tlind.
copiii lui. Incepe o serie de lupte intre Antigonos qi CLeo-
1',Lenes, pe csre cititorul le gdse;te nalate tn biogrufie. rleci in Megalopolis, a adunat o mare cantitate d.e prdzi
;i a d,euastat o mare parte din ogorul clwgman)lor*
Cleomenes, dupd mai multe lupte, in care a auut succes, ri,c:atlte. l2o,gi1u-2ar)m. CatueialcueistCpleroitmeej,nbesia. gDraefuatttafecltu,cde.uinntresdteou&dtc-
este intrint La Sel.&sis6. Indurerat ;i, mai ales, infrint in
eL a Jugit in Egipt. Ptolemeu i-a cl.at un aju- armatele elene, num,ai aceea nu at;ea mi,mi, nici md.scdrici,
mindria sa,
tor sttbstan{ial, tn bani si in oameni,, dar PtoIemeLL rnoare.
Urma;ul este un desJrinat. Spre a nu cd.dea pradd unor ttici dansa"taare, nici, ctntdre$e din harpd. care s-o errrneze,
ci era curatd. cle orice qlume, cle arice lipsd. cle cuuiin{d, si
intrigi josnice, Cleornenes se sinucideT. cle hdrmdlaie. Intr-adeu(r, r:ele. mai multe
ererci{ii Ie fd-
c Poiyb., V, 29, ri; IX, 23, 3; Plut., Cleom., 11 Athenaios, {eau tinerii Ia tndemnurile ceior mai in uirstd, iar gtu-
ntele pe care le fdceau cind erau liberi aueau simplita-
IV,2)., p.742. Lea, umorLLl ;i concizia laconicd( (uezi cap. 12, J). Capito-
(l.aurleuromddutocreaesCteleuonmeandeesu,d.Arqttitimdne adresat uie{ii simpi,e
a Polyb., II, 51, 3; P1ut., Cleom., 14; Aratos,39. nv.t"lt f,ine biograful pe
5 P 1u t., Cleom., 1-8. sd

G lbidem, 27.

7 P o 1 y b., V, 35-39; P 1u i., Cleom., 33-37.

1,1t] N. 1. Br\RBU NOTiTA INTRODUCTIVA -_ CLEOMENES 149

'purtal ixL lumind calitd{ile lu,i Cleomelies, inci,t ezrocd chier intim al biografului il Jace sd" uecld ht orice {:etote sau

uncle detalii d"e Ia nlasa re{Jelui. bdrbat elen, care n1t er& de acord ctt. cl,, LLn d.usman al
Cind deci aceasta este admira[ia Lui Plutarh pa.ntru
Sparta, in general, pi pentru Cleotnenes, in special', nu unitd{ii elenilor. Oricit clorea Plutarh u"rtitslc.$ Elcclei" con-
cepfiile p;eLnsteruntcima esndtehlt.reesuaalde(rpaortEiclaudladriusnteitderiontrLlitp'errecatttT)due-
este de mirare cd biograJul, preocupat cle luptele cli'ntre ternice
cetdtyile qrecegti, pe cere Ie relsteazd cu n'Lulte amdttunte,
tetatea csre ar fi de[inztt hegernonia. PatoszLl cu care
nu riclicd decit prea rar priuirea mai sus, sSlre a gindi nareazd. Plutarh fctptele sduir;ite de Cleomenc.*, reflec-
mai mult la unitatea elenicit impatriua dugnzanilor rlin-
afara Eladei. O sirtglurd criticd-i $cluce Plutarh lui Cleo- {i.ite filozofice gi. morala pe c'are le insereazd, micil.e frag-
rnenes, aceea cd. s-a grdbit sd, d.ea luysta c\e la Sel&sia mente de discursuri, uorbele de spirit, pe care Ie men{icl-
neazd, fac ca cititorul. sd lie captiuat la lectura l.or*.
(cap. 27), deoarece ucea bfftdlie ar Ji r-tferit al'te perspec-
tiue. Euiden't cd Ptwtarh este htdignat tmpotriua Lui' /\ra- * De vizut bibJ.iogralia la Agis.
tas, care L-a chernat pe Antigonos in ajutor: ,,Astfel s-a
prii,bl1;i1 'puterea Eladei, cure o&recunl putea sd. se reclre-
msiatucae{diaandeenilJoar[.d,IgairsAd rsactaopse, ;i de
seze din. de ingi,mfarea
'aiolen{a nein-
fie din cauza
crederii ;i fricii de Cleornenes, fie inuidiinclu-i nea;tep'
tata Lui ggai ntsredi,;Ldseoacontii,ndesctde, dupd ce eL insu;i fusese ;ef
treizeci primejdios ca un,
tindr sd-i
rd.peascd. gloria gi puterea ;i sd pttnd mtna pe o putere
care ftuimsepseinadteitludnegamt,ualt spari,td cle eL i$ni,tipi esdc"afroer{oezdeepfie'
nuse
incercst m'ai
c,,!teeni, ;i, sd-i im.piedice. Dar cum aheenii nu*i dnd'eau
de curajul lui Cleomenes,
aten[ie, im,presiona[i cum erau

ba chiar socote&u c6. este dreaptil cererea lacedentonienilor,
care incercau sd. aducd Peloponesul La uechea str(rl''"tcit(t
rinduiald, utunci Aurnatoeslenre,cfuoragreteIauroitdJappettni tcraureeLnu;i
era
potriuiLd cu ttici
ctt'

totul nedemn(t de faptele gi mdsurile Lui politice. Arutme
eI cmh.aecaemddo.npeeni,A, pnetiqcoanroeseilninEsulagdi,aci6,nicluemrapletinPderl,o'ipionaetrsuunl-

de
cisse din PeloTtones ;i eliberase Acrocorintul. AjunEe sd.
fie bdnuit ,si de nei,nfelegere cu toli regii, pentru c(r aduce

pe acest Antigonos, de care uorbe;te rdu it't ct mie de Io'
curi din comentariile lui3 (cap. 16).
Pasajul este clar Si reflect(t" cit se poate de fidel, im'pli'
cit, gindurile lui, Plutarh. Intr-adeudr, bi,ograful ar fi uoit
unitutea Eladei, dar mai intii, unirea Pelopanesului, sub
conducerea Sqsartei. Posiunea care inso{e.1te acest gind

1 Dupd ce a murit Agis, Leonidas n-a putut pune mina
pe fratele lui Cleomenes, care fugise. Pe solia lui Cleo-
menes care avea un fiu nou-ndscut a dat-o in cdsdtorie
fiului sdu, CJ.eomenes, care nici nu avea virsta de cdsdto-
rie, nevoind ca ea sd fie datd in cdsdtorie altcuiva. (2)
Agiatis era mogtenitoarea unei mari averi ldsatd de tatdl
sdu Gylippos; ea se distingea cu mult printre cele-
lalte elene Ia chip gi la frumusele gi avea Ei o distinc-
lie in comportare. De a'ceea ,ea a fdcut multe de bund-
voie, neingdduind sb fie forlatd. Cdsdtorindu-se deci cu
Cleomenes, pe Leonidas il ur,a, iar fald de t,indr era o
femeie bund ;i sofie indatoritoare. De altfel Ei Cleome-
nes. dupd cdsdtorie, a fost cuprins de dragoste pentru ea
qi intr-un fei impdrtdEea sentinentele soliei care suferea
pentru Agis Ei-qi amintea de el. Ba, adese,a, o intreba
despre cele intimpiate qi asculta cu mare atenfie, cind
despre gindurile qi p'lanurile 1ui Agis. (3) ea
ii istorisea De
fcaidrltetfreenl,uvCiaelleraaomsmiemanpielpsdu.elTirnaotuiangmcilbinni{uaiotascv, dectaruepgrsuitndddpeinunlriariemgaiadbreui,nsdEintiaedtei;nai
1ui Agis, ci in el era un imb'old al pasiunii qi o pornire
ndvalnicd spre ceea ce i se pdrea lui cd este mereu fru-
mos. Ce1 mai frumos lucru i se pirea cd este sd conducb
oameni, cu consiml5mintul lor, dar socotea cd este bine
qi s5-i sileascd cind nu voiau Ei sd-i ducb fdrd voia 1or
Ia ceea ce era mai bine.

2 Nu*i pidceau lui cele ce se petreceau in cetate, de-

vreme ce cetdlenii erau momi{i de trinddvie qi pldceri, iar

regele ldsa in pdrdr;ire toate treburile, dacd nimeni nu-l

tuibura c'ind dorea sd trinddveascd qi sd ducd o via{d de

ts2 PLUTARIl CLEOI/IENES 153

be\ug ;i lur. Iar treburile p'ublice, fiind neglijate, fiecare lsua--armemld, ,itnoaitauretgniEuni n-i-alaatsspdpueussanrcimnbadni nuduisiecscuatetnazsa-dsinndleteoinsa-[iesaleer,gmeinariii,cdceuilceespdpuine*
ducca la sine acasd cit putea. Sd mai aminteEti tinerilor
cle exercilii gi de stdpinire Ei de cumpdtare qi de egali-
tate, dupl ce Agis fusese u,cis, era primejdios. (2) Se spune XneeanacrdesCsle-aomimerp,eoitroivigttiien foarte bine' (3) Dupd ce deci
cd Cleomenes a cunoscut qi anumite invd!5turi filozofice acest fel, Cleomenes,
cind era incd adolescent, cdci Sphairos Boristenitull ve- socotind

nise la Spalta ;i invdla pe tineri ;i pe efebi cu multd ci atgicmi lciupenidelaealliip5aezubcoaaicreemieaaa\irEediaepgsdr-raoebriiin,i tdareempcrietindidnitdat.timSnuoprcndoa-teiinpcdauceeslincsede
primii lui Zenon
grijd. S.phairos a fost printre discipoli ai la
din Citiumz qi se pare cI a infidc6rat firea bdrbdteasci in
poate face o schimbare a stdrii de lucruli, a ridicat ceta-
Ei ambilia lui Cleomenes care i-au pl5cut. iea impotriva aheenilor, dind ei inEirsi aceastd ocazie' (4)
Se spune cd Leonidas ceL bdtlins. fiind intrebat ce fel intr-adevdr Alatos, avind o mare putere la aheeni, de la
dupd pdrerea lui T)'rtaios, a spus: ,,Bun
de poet a fost ii-rceput ,dorea sd slringd toli peioponesienii intr-o singurS
infl5cireze pe tineri sd-qi dea r.iala pentr:u patrie"" aiEcetfi1ramarp5lue.ni'nlDoitdapaeoterlnu,,endsageice"ae"ntiaeiiasiptvalruoofriiainpipiedodltileoteicflniuie,elcsrnuaoucucreonrdteiitenrodpaaecscnoedtrlrodnurugdsmuuagla€em1i ,siantlirnpaisaitecedegaisnilitt
si
Cdci, urnplinclu-se de entuziasm, cll ajutorul poeziilor, in
lupte iqi pun viala in primejdie qi nu se mai cru!5. Iar
filozofia stoici are darul de a face pe oameni cu firi mi-
rinimoase ;i cu temperamente iuli sd fie lndrdzneli in tLcoaetrouenqiiedrlaaascu,eAddeeramptooasnrtieeaaniiinlaqccieeepdlueetmnsioi,dniieatunrlilboduri.nretDrepuepadrcaamrcdoaieadnrietienaaic, elusiadi
primejdii qi plini de avint, iar cind este insuEitd de oa-
ineni blinzi ;i buni ii face sd progreseze qi mai mult in
blindele 1i bine. devasteze lara qi, mai ales, pe aceia care se invecinau
1e aheenii, apoi incerca pe lacedemonieni 9i dispreluia pe
3 Dupa ce a murit Leonidas qi a luat domnia in pri-
cu
Cleomenes, sbcotindu-l tindr qi ldrd experien{5.
mire, Cleomenes a lnceput s5-qi dea seama cd cetdlenii
sint cu totul destrdmali, bogltaqii, dedali vietii de plS,ceri 4 Dupd aceea, eforii au trimis pe Cleomenes ca sd
;i lux, nu se rnai ingrijesc de treburile publice, poporul, ocupe un ternplu al Atenei care era 1a Balbina. Locul
din cauz5 c5 o ducea rdu aocadsodr,ine!s5tedelipasfiti de avint in este o intdrituiS la hotarel.e Spartei, aqa cd era un motiv
nici tidn-eavidniinsuipioruent,djuccriuaatmcpeugoarznloiidptuonrlioit,aanipaiit5er.aA(c2ra)utCoalsermonmauetanie-qasiIa-aadauotscaucnpaiatctipqeoi
rdzboaic ;i nu mai are educat, mai
rzedea cd el insuqi este numai cu numelc rege, in timp ce
toatd puterca o delin eforii; el Ei-a pus de gind sd schimbe
sl,ar:ea de lucruri prezent5. El avea un prieten tTaeecg-{geoeanelaiatq,;'Aii rpdaetionosiOcshr-coahmoremetnerianeson,si.ssoD-caaourtindidneforcaidcroeaqceatrtterqcduidtdnn-taoeuroi-bi smdeiarn-i
numit Xe-
nares4, care-l iubise (spartanii dau acestui fapt numele
de inspiralie), qi a inceput sd-l incerce, intrebindu-l ce
{e1 de rege a fost Agis, in ce fe1 ;i cu cine a pornit pe un ton
aceastd cale. (2) La inceput, Xenares nu-qi amintea cu .rai. Atunci Cleomenes id-uassecsreisaErmi l-aatainitnrebtiamt,ppuel nop{ii
pidcere de acele fapte, spunindu-i Ei istorisindu-i cum s-a prefd,cut amical, unde
Aratos i-a rdspuns cd auzise cd Cleomenes are de gind sd
petrecut fiecare in parte. $i cum era vddit cd Cleomenes inconjure Bal6ina cu ziduri qi cd a ccborit ca sd-I impie-
ascultd cu tot mai multb in-suflelire Ei cd este impresionat dice. C'leomenes i-a rdspuns cd este convins cd aqa stau
peste mdsurd de reformele iui Agis gi cd doregte sd-i vor- lucrurile qi i-a addugat: ,,Dar felinarele qi scdrile-, daci nu
beascd din ce in ce mai des despre aceste fapte, Xenares
te deranjez, de,ce !i-iu urmat?(( (3) Aratos a ris de ace'astd

!

i PLUTARII CLEO\{INES 155
I i)+

;irr r.rr-rie a intrebat ce fel de om este tindrul acesta, ial menes, cum afirmb Phylarchos1l, fie cd, fiind convins de
dtIas)idnicfaltaifn,raroecccsufirodaccrteaiiei{visibvia,-SaacuuuccnddssiiecSppixauireeirsl(fta(ias.tnEdDsiiiu,pscpeaugdrrrtdtearabtencre,aiegigest-ea5ua-,,ttepezfieiidsnme:dca-,ipc,niDeddinadsaceCedi;Lnteratti.eeoimimncdeeaenAaeagru-sccinaedsds_eet prieteni, i-a ldsat pe mina lor, cdci cea mai mare vind

cade asupra 1or, care se pdrea cd-l forlaserd pe Cleomenes.

6 Totu;i, hotdrindu-se indatd si schimbe regimul iLr
cetate, a convins pe efori dindu-Ie bani ca sd-i voteze o
rdzboi. T)ar, deoarece dupd retragerea lui Aratos a cucerit expedi.tie militard. El a mai cultivat qi pe alli mulli cu
dgCaCecocianlaeemcrpioisuhaAmtaau,rnuoeaadanetpamoe6ono,s,siclerue,uini-frtpdaieo-talemirtiiisnniicMnddatdeieudliudxnte-h-pr'aitesyetrelidldimlu,raid{ipisaiseetuPnab7ilac,naiurdcclEadoriidtEdmisaoozi-uannaspdnsetezrrdadeeqalCct'aibrilaldveuldsuotoi,uemii,taA'fmeiAnrinsnirsiuedigdtsaod"d.rbleeicDdiaha"cautgodj,flpsutlcdjad.po"rntie(raeic4ile_ti,) ajutorui mamei sale Cratesicleia, care-i dddea bani fdr"i
crulare gi-l ajuta in acfiunile lui, care nu dorea sd se
cdsdtoreasc5, fiindcd zicea ea, se mul{umea ca fiul ei
in cetate. s5
fie un bdrbat fruntaq cu putere qi glorie (2)

Pornind deci in expedilie, a cucerit o fortdreald a cetS{ii
iMnedgaatdlopinolias,juntourmsitudbLceoumcatrnad. a$liuciuAmraatohse,egnii-iaaupussdroiqt tidiee
cle aheeni ;i h-rat in ris gi dispreluit de spartani, dre in linie de b5taie chiar sub zidurile cet5lii Ei a fost in-
cinci mii. Mindrindu-se mult, Cleomenes, nu frint intr-o parte a armatei sale. Aratos insd nu a l5sat pc
erau nici in

Lrrma acestui fapt gi prinzind curaj, le ,amintea cetdf,enilor aheeni sd treacd peste o prdpastie adincd, ci a oprit urn-i5-
de un veciri rege zicind cd zadarnic cautd 1acedemonienii Duarmr Ldyrdilieadpaesl2cdmldergealiliodpoinlitajunrulltls-sadum;ini iai-ta;iurampdorri-t
sd ,afle despre dugmani nu cili sint, ci unde sint. rirea.

nit la
pind intr-un ioc plin cu vile de vie, de gropi qi de ziduri.
ira-ela,s5apucDincauislsip,gdSiiaeaarcapeihmeee,paaerantd{iEiii.vtiieca-anteiitlnupitanroetraapngrjiauiszleoolornrdruielaslieip,mlreaeasnttidfleoLlEryicincapacieroitenmceehru,iaalulari Aruncindu*se Ei zbdtindu-se printre ele nu mai putea
mpdpeirnuiszgrpaiesrereteu. AtAu;irrtaouatrno,cpsaioiacnrcnuseciutseqtiraniitdsaEaeiptdodrcoususfppietraasetet cMfveoaetaansrtttetieenaa.ebi(pain\lr0einTgdtiariee.,r,sa,depceleeoeaanrsreieucscre__d ieEi. Cleomenes, vdzind situalia, a trimis pe tarentini ;i
tmnlilfnlpdnaiauabueeucoatmirtesesiealfnaCd,iiratl;eteeidllieeeMgmapoltuge-prmrooeaeasienrfeeguqpoininnneeiArrieadaniitilnlgms,siaoiivs,siccrsiibSoezrtac,dv,lriarcipbaasaetcrh,eipuefldeplSfuaiicamuncvnp.ictuoddmoeees(ieia3saoiadpnrt1)ceiaeseis-om,DasddctaluAedaai-idlcnaairebruoecdcd5mcCshcdi,uitnaseilndecds,lfeiuodariaeanfcimmccinseiatvdrnctreouraeadenfsd,,dete-,io;nfIgixspifmditpiraieoncasenstavddeetadiaeorasmsiciilildimcinaeenviii,unana'pClnAidsauuoseuflccretiiiecre-ridoasihnCsvAe^meitilecmdagech"afeoiaesIesait_u_-dd_-L,i pe cretani impotriva lor, iar Lydiadas a cdzul luptind vite-
jeEte. (3) In urma acestui fapt lacedemonienii au prins
curaj qi au pornit Ia atac cu chiote impotriva aheenilor,
respingind intreaga armat5. Murind mulli, pe cei care
erau prevdzul;i de tratate, Cleomenes i-a restituit, iar cor-
pul iui Ly,diadas ,a poruncit si fie adus la el, a pus sd fie

lmbrdcat cu veqmint de porfirS, sI i se pund diademd Ei
sd fie ingropat lingd porlile cetdlii Megalopolis. Acesta era
Lydiadas care abdic,ase de 1a tiranie, redase libertatea ce-
td{enilor qi adusese cetatea in alianla cu aheenii.

7 Cleomenes incepe sd fie frdmintat de ginduri mari ;i
sd se convingd c5, dacd se va folosi de imprejurdri aqa

cum gindegte Ei va ataca pe aheeni, repede va invinge; el
a sfdtuit pe Megistonus, so{ul m,amei sale, cd trebuie sd
nu mai tind seama de eforturi gi sd pund 1a mijloc pentru
folosinla tuturor toate averile 1or, gi apoi, dupd ce Sparta

156 PLUTARH CLEOMENES 157

va fi liber-d, s-o ridice Si s-o ducd la dominarea intregei c:etatea. r'Lu-i impiedicau. Au crulat chiar pe Agylaios,
lilade. I)upd ce l-a convins, a tnai luat de partea sa doi
sau trei prieteni. (2) S-a intimplat cd in acele zile unul care a ieqit clupd o zi din tempiu.

dintre efori. dormind in templul Pasiph,aei13, sd aibd un il L.aceden-ronienii au temple consacrate nr,r numai zeilei
rris ciudat. Astfel se fdcea cd in locul in care dregdtoreau
de obicei eforii era un singur scaun. iar celelalie patru Flica, ci ;i Morlii, qi Risului ;i altor manifestbri omeneEti.
fuseserd luate ;i cd, pe cind el se mira de acest lucru, Ei cinstesc Frica nu fiindcd ar socoti-o primejdioase, aEa
s-a auzit un glas din templu care spunea cd este mai
bine aga pentru Sparta. (3) Eforu1 a istorisit acest vis lui rrrrm sint zeii de care .au groazd, ,ci pentru cd socotesc cd
sl,atul se pdstreazd mai ales cu frica. De aceea gi eforii,
l'irrd intrau ir-r sluibi, vesteau cetSlenilor, clupi cum spune
Cleomenes, iar eI s*a tulburat, sclcotind cd este ispitit in Aristotel, sd-Ei radl mustala Ei sd se supund legilor, pen-
urma vreunei bdnuieli, dar cind s-a convins cd eforul nu iru ca sd nu fie de nesuferit pentru ei. Le poruncesc sd-Ei
minte, a pr:ins curaj. $i punind sub pazd pe cetd{enii pe
care*j cleclca cd se irrrpotrivesc r:ri mai multd tdrie pro- l'acld mustala, mi se pare mie, cu gindul ca sd obignuiasci
pc tineri sd asculte qi in lucrurile cele mai mi'ci. (2) Eu
iectelor sa1e. a cuccrit cetdlile Heraiala qi A1saia, care fcsrooicc;oaiteinsd,ecfacdlioaj'acleneidgvie;loicrhteisaninmutmafeodaaeur:tfbeadimcrbr.aSiralirejeoaEn.iuCinlidpcfsaialcaedeidmufrgaicmidaf,rnicl--i
elau srilt dontinalia aheenilor gi a clus griu in cetatea
Orchomenosr'j si a aqezat tabdra tingi Mantineia
ce a obosit pe lacedemonieni in lungi expedi[ii, ;i dupd 1or', iar cei care se tern in cel mai inalt grad sd-Ei aucid

cind in
srts cind in ios, incit mul{i dintre ei s-au rugat sd-i lase
acolo si i-a 15sat in Alcadia, iar eI, impreund cu mercenarii, r';ju sint cei mai curajoqi in fala suferinlei. De aceea s-a

s-a intors 1a Sparta. In drum a destdinuit planul sdu ace- srpus pe bund dreptate:

lora in care avea mai multd incredere si a inaintat pe ne- ,,Unde este teama acolo este 6i ru;inea",

sirnlite, pentru ca sd cadd asupra eforilor cind vor fi I^a cind. iar Homer zice:

I Fiin'l deci el in apropiere cle cetate, a trimis pe Eu- ,,Scumpe socru, vener'aLril esti tu pentru mine gi de temut"

qi

rycleidas, in sisiLionull6 eforilor, sub cuvint cd duce un ,.Pdstrau tbcerea, tei:rindu-se de conclncAtori".
cr-n'int din partea lui de la armat6, iar Therycion qi Phoi-
bisl? qi cloi care fuseserd cresculi impreunS. cu Cleome- indeobrste mullimea se teme de aceia pe care-i respectd.
nes, pe care*i numesc mothacesls, iI urmau avind cu ei De acec.a lacedemonienii aqazd templul tr'ricii aproape de
ciliva osta;i. Pe cind incd Eurycleidas vorbea cu
eforii, sisitionul eforilor, pentru ca magistratura lor sd fie cit

aceia alergind cu sdbiiie scoase, au inceput sd-i loveascd.. mai aproape de'unica putere.

{2\ [gy]6ies1e care a fost cel dintii lovit, a ;i cdzut Ei se 10 Deci Cleomenes, cind s-a fdcut ziud, a proscris opt-
pdrea cd este mort, dar e1, revenindu-qi cu incetul zcci de cetd[eni care trebuiau sd-gi schimbe locuinla, apoi
in
fire gi, tirindu-se din acea incdpere, nu s-a bdgat de seamd a lidicat scaunele eforilor, in afard de unul, pe care avea
ci se furiq,eazd intr-o casd mic5, consa,cratd zeilei Frica c.l sd ;ad5 ;i sd dregdtoreascd. Convocind apoi poporul in
care de obicei era mereu inchisd. dar atunci din intim- adunare, a inceput sd se apere pentru cele sdvirqite. (2)
plare, era deschisS. Tirindu-se deci el induntru, a inchis Asrfel a spus cd de 1a Lycurg bdtrinii au ocirmuit im-
uEa. Ceilalli patru au fost uciEi impreund cu cei care le preund cu regii $i ,c5. cetatea a cunoscut multd vreme
veniserb in ajutor, nu mai mulli de zece. Pe cei ,care aceastd formd de conducere, fdr5 sd mai aibd nevoie de
Eedeau liniEti{i nu-i ucideau nici pe cei care pdrdseau altd dregdtorie. Mai tirziu, insd, deoarece rdzboiul impo-

r58 PLUTARIi CLEOMENES lbg

triva rnesenienilor se prelungea, iar regii, refinuli 1a ar- i.ori curn Laconicaz0 este prada eloiienilor gi ilirilor din
pcnmpiuurtaimeft^i5ntsie,nlunpndjiubuutaq-eimqirieeiia-afarioe,uargniv.iuleldAoasscrua,-eatlEaismptbidaodp,igi,eiasaatd{tiirdnnjduecdgdeseinplecoduaectm,,uadaslnuuilcnrpearefalearaaselluaocfraaicfpeliitvntctda-;e{eiesvdinaiiinp1ctdrorie-teree,--
Jipsa de apirdtori.

11 Dupd aceea el insugi cel dintii a pus averea in comun
;i Magistonus tatdl sdu vitreg qi fiecare dinlre cei1al{i
gsqiodipaigiirrcna!e5h"u,.pe!eiaearieobm. iplAauddinnrpcepdgoigeniitdid-nrtcoeoei,gzrl1iieenlced,uhlajeeemnal1tnimirto,ieordA.fcausa(sa3zttrred)eterrOeosaeipdsadoitonesnoretr,auiarrdarddimtudfsdocaeatisoctaipaieacreraieelfmcsosaatrtai:u: cidnsgifr-inaeircusgpaleldtteetcc,cfloloaguorurceil.eaiee-l prieteni ;i apoi toli cei1a1!i cetaleni gi astfei pdminl.ul a
fost distribuit. Apoi a impSr{it loturi de pamint qi ceior'
pcaeretoffuisiensecredtaetexilcain{iddleucerlu;riileasfedgvdodruJi.tinciEdt-ii. va
reacluce
(2)
A com-
plefat numdrul cetSleni1or, alegind pe cei mai robu;ti
Acliuntirnevvde{acitnai,pEoii a creat un corp de patru mii de hoplili.
fsdi(cprtnarrn4iairebinve)ruirnrmginenDa,peteardlaesddi*itd,cooereamdcairneo1prdnadasn[uaifeiucrdiitnttieuioafsif-orcrioalriezredisoufiirvtuocpe1gai.saruearinditcDlsSaedccicatsiaapruc5dimbranndebiirptenndtrueaijgoteuundi;nCitdd-siaaoansuebtrEuu{sicu-dciafindaicplrcseileda,aefiIoablurandsuSesgmmuetcnpiae,aemaaimtipldn-erioeotraiaanfdemrirf,elsugdierqdairiandsntceiiiitg.ao-,ueavualmrvaueduisddg,xecdzrisdahiasraqlsuupl,idr,ii'iC".pddbne"die,mgei6jea.ascdoeacst_tie_e..-tli
,ca, in loc de suli{e, sd se foloseascd de
sarise2l gi sd Ie poarte cu amindoud miinile, iar scutul
sd-l poarte legat nu cu o curea, ci cu o brdtard. Apoi s-a
linaclirnespttiatut irsepareceddrueciaaldiaecmopaiirleora;jiutsoprreinagcae-azisma aagi omgeazrze,
parte i*a fost Sphairos, in timp ce tinelii primeau cuve-
riita rinduiald a gimnazllLor gi sisitiilor, determina{i fiind
pu{ini cu forfa, dar cei mai mulli de bundvoie sd adopte
simplitatea viefii spartane. Totuqi, ca sd faci mai pulin
dur numele de monarhie, a luat rege impreund cu sine pe
flatele sdu EucLeidas. $i numai atunci s-a intimplat ca
11a;coSerm9st9de9dasu, iatrenpguaemtr,ieapsefdSnrrdtErcuiadcu;Iri,erbieno.tgoAdclcimau,ransi-caearl fi socotit cel mai Sparta sd aibd doi regi din aceeaqi familie.
un medic, ar fi
ii are pe l,yr.:urg 12 Aflinci insd cI aheenii Ei Aratos ginde,s'c cd lucrurile
ridaeegdeao,cmeneniaciaEi ,idpardeprgeoirrteon.rit,incctuir-saaicrmmiepevllduer.pinaLlyaticgcuourrlgaa,,r,icajhero;rtiedngriuenldeeu_,rCishenairsci_il nppee-annrstriepuuientelatsimisnpituinalesusdnigdeuiinreasSdtpfienalrcdtaaeu,msziaisEidcndnlarois, ierailcoseortacaotedtaiutscieni ;insru.rc*sd-i
bLctulyuercnsius, ;litgtie,mciuuIianbdfiactuoep-srteead,cecesb-psaeaesrtreftdieefcu,gegraaieauult.ul(asabdt)arDsletceapherfi.dmaDepbatpi,racLoarytcneces,ultairatg"lfudiitatniuadrm.fiddocrrmi_ier lipsit de noblefe qi de curaj sd arate duEmanilor puterea
almatei sale. (2) Ndedvpdrdlinzdi q'di eacidienvaMsteagt aolompoalirse, a adunat
c mare cantitate
parte din
r,-gorul dugmanilor. in cele din urmd, punind mina pc
violen{d Ei team5, de care el s-a folosit cu mare modera- nigte actori care tocmai plecau din Messena, a ridicat un
!ie, indep5rtind pe aceia care se opuneau salvdrii Lace_ ieatru pe pfunint strbin ;i, dind un specLacol, care a costat
cdd'eaemtiloaorln{iiieqpi.,idAfma-cimnetauoi lstiprniuetsrreecgdqqpi iuocndeceleracliebmetari'rleeloazcadisnptre,dciodnmailuotonrrnppieecnni ttndruer
patrrrzeci de mine pentru o zai,ceasatssisp'ueactta1acoslp,eccitascporl e;eazinind-,
nu fiindcd avea nerroie de
sulta pe ciu,stlsni qi voind sd arate cit de puternic este
ca spartanii, devenind cei mai puternici, sd salveze ceta_ prin disprelul pe care-l ardta dugmanilor. (3) De altfel
sd incetdm de a mai dintre toate armatele elene numai aceea nu avea mimi,
tea cu armele ;i-a zis privi neplsd_

PLUTARH CLEOMENES 161

ilmiiacnoinnpa\si/ucseru,ve,lidalVt_ieruripssande-et!sdeoSaxis(cm,(ecucaipudrrlarumcelrviriiti-cielailiLginizt,cyelle1ucnodae,rmmi,,crcfqrdepiugiiclo.emdeedraatredoparn-rershoucatdcluitanroarqmseaartierfdtreeecilila,loedildnneaeefc.idciiezoincincierdatcliurac'i_.clnueraaamtcd{dcgoiedirelnnuervicarcfidnlei5efre2eo,'cc',3rcslae.eidtnulI1ecoalehclriro.absmmrrcefipcoraairdes_iii sti;llitr:ilrilrl"lii:rieiierrcapSruoomiuirolenipsrtrrccnbsredcbpiatcrietcaauqea,-eeizubdanon-lrtteleicierciieocig,danareE.uadlcidpsee.uct,r1gevicfr(.enlapupaiiio5iosininiuprn,rie)it-,mtcaceiun!lignncDirliecu.ineief-otoieimarndclicinEng,nauaspra,eceevlifdilrrrlrrlcistoracoineiacc,(tolsicrdrpaeaiirncbemte:i.ri.nletolcafitpeecrrratcdvsidertieunlee:o;anpiba:mdiss;ircuneid;dccipcooisasinriuepcdtansileutitnt,ionrrh'drpauEiaiugundnagncsngisriidirui,uincueitde,fcnetnpmdoodr-oustpierrdareerpbvdiepimeceierauiilreonthrfietioneibioen,vtnnaimtteaianecuieinrepnanelmgcseai(coicldarctmt,iie,plinaotsteiencb_rnaclsDtsceadinieddnivceeiidiultrmuiaepadrap;etiit\icalnlonperleua"td"eshiiscorlr,nidatac"caa,pctps_guraa.rc?n'.riiuuaircrrrinuu{"rcerce";loa-1,diiu,,ont,nicb'-e.e.rbridmulv-ai:ci"un'e"a.oi"ndeanipau-sgcsr_liErcc.e_e.u.-dii.tiri
nacpai1c$ru1te:ei3v.v.{iniTt9ad-u.a{.lactivuiuers,caomaurpnsldeieimmtl-aearipncelfi,5oim.sfEa(ta2ipeif)t1rmulcinngautsrarleu-tlda;idi-dae;deiacvdsildtiacprdcts,lea,iotivddlaaiinnmlcc{tllieer.q;nri_io',iilinreiifdcnddienapecetfrteoar-_xbrsioeqrtemtccasa_,i
c:ind intiineau p_e regi, nu erau atit de mult imprcsionali ncprpd'oaluriaeelae_los24dpetg6riant,ue!stMivl.mananeaIuuaariiAnntrsiuihdndtClcam.iteraliieaziStic.ano,iututmtrrez,dna,eeoiatanensrnpuegtitnresaidnad,ecbAclerurdsecaernadantagiuianitgniaotidcstuslz-ldnguaAicac-ucrdlaricclenacfFaipluzhedtrlolgeg6iyuaamipicJpi,neeeaataarattbsdsaatqicirntpmhdioarebcsbipeue,uiononpnri.dtaIieitretiidorgv"aSriaepnSinseufidiaaotphpl.vsrrhem-rieaCei"elr_aa_ri_-trr
cgccaiiaerir^neebg-osiimeg-idnfcattihiirmteeeampEianicaddErce.iir.e1srueC:-xaicunro-ld^rlgnoespr,eogpftdeiaucuc,icniatedsalpeuvreuidndigsespiadrnueiealcupEiladiCuncleuuo-tmip""oeaiianrre;itls;cl.i rmceraslaar;-huu.uruieapol-l_lert{edseoei,cusnaipiant;i-eitmtedadoabarma-aiuprnnshbcuidecueait,speiesgosrinriitnaincia2c,aaareulimquh-,;eatepiaCozetteldlarseniei,oitillsaamc;iiaphtibreierdngsnoergpieia-nisaednidl,iueodnmerlcuiat,anri-ugneleceelldlaulezic-paaeAaiIt-titcanaratseaatieoeatbfgaodsaid,iscdt'priD,.unaerao(ft'ytr2vabimpn),orodgODaciz"tiiirni'noy-oircde,npitlar.ii,5t-reicicrp{iu_._cie,i_eii
tmcvgfoptlcclhseo{'euoiearllauiaaeiunicrsrijrcncaijdbimtptbbmdeciacedeecaul.in-ifpeaanlniin,i.idu;o,frc5isdqiql_emncndaS..;riiiuotuiacpadri(smbcmgi3ioipdeseodaa)acurcpepalfisfdIuanueiinouadnrquezrdz,mu;rasigaiiciitt-slo.umieiiE;neeedecilsv(iacarrcid4anupieasdcd-)i,resaanqrgoemieiCptssidnirraluluaireltuciianepcionmriclm,yesguirdordemaiedenu.mzsianinaemrifqueIeil;idalnaeiti,cnlecbatiuierrcmclruLoenmcsdddsdadaatpicea,aaalcnastoaudiejiiepuctirtlqrei1:derccbmdticaaauoluugooiupdbuvs,irebueoercuzlpihaiidmbajdnulcmIesarb-letdcup,t6nnarieaniingug-narijnalumdrc,tiactpE_toaunitluparg,dlcoirlrspsu;{i.r,._tllt,taaiiretril,io,u,ieqvtiac'qacralcdr-r'nl,rs"lnliurirrmlrup;natevriiiprin,stiatlv:.uii"irtcinnv:"n,lmidoLzuuliseaui1edii.r_cedan,l.*_e.l.,i,i Sosind apoi la- Lagon, a alungat garnizoana
pszfea-elrpi!aan5ttmsadcddceuudnssvetiuirnandnginrqatdrisieescEpmduiieefmdidni,aoepzpauarede2i,mactf'ia,aiprpclereuaemeijtduraaerneda.rara;irDegznouianbputtdi,cuterccneeiaubcrlserueainiaterei\d€rlniiaAcdicaeiftiieibmicc.rhaaorilsna_"aezra.. redat cetatea elenilor. aheeand qi a

dsde1gf5ii-elFrsuiitngraadtueagcsu'dufiiennlszid,sdotrieoninbldi{disodaihpaerinemin,eiiaa, sArcerdaf.utEozasi ,tspcsudanrfeeieaoubsictgiaantuneiafsi

CLEOMENES 163

PLUTARH

estc bine ca pe furtund mare sd lase altuia cirma Ei sI ;i i-a introdus chiar in gineceu, dal socotea cd un urnlag
r enLrnle 1a putcre. (2) Cleomenes, la inceput. se pdrea cI al Heracles gi carc domnea peste spartani qi carc in-
iui

irnpurre solilor aheenilor condi[ii moderate, d-ar, dupd L:erca sd readucd vecl-iea formd de guvelndmint, inlocrnai
cpebSsilcoeeadiurernmitleonndiseoirdicseezcasicnpotaridtrutaalteSnez, elaaclevoenlcudhuiicnLdlytorccruugllig-m,sinccliueorrrsi,cicarr-clriilileoFari
ar--tea) trimilind alli soli, le-a poru.ncit sd-i incledinfezr: .,arar
li,ii comanda, iar in celelalte privin{e nu va avea neinle-
legeri cu ei, cdci le va re'da indatd Ei prizonierii, gi {inu- lJr
turile ocupate. Aheenii voiau sd primeascd inlelegerea in ;i tritailor3z. I)impotrivS, fugincl de maza qi de marrtaua
spartand ;i de lucrul pentru care-l acuza ce1 mai r-nuit pe
aceste condilii Ei au chemat pe Cleomcnes Ia Lerna2e, irCeirleaeoismdrenrnaaeccsiel,odrao,nitseu-nmaeesu;dipeupssouprpuernimsciainlroeera;isbaAotlrgtaa5pi-ailiceeci ,l;iaiccaclleenmiunedir.;,-i,crp,p,Lrtvra_a-
r.rnde urma sd aibd loc adunarea, dalr s-a lntimplat ca
Cleomenes, care pornise indatb 1a dr"um, s5 bea la timp
nepotrivit ap5 si s5 verse mult singe, iar vocea sd i se'
sting5. De aceea a trimis aheenilor pe cei mai de seamd nf'iirp''i.ei-lc5arciiirprrlisfp.i'ilr-ticiaiin5lnrlrcuiagldfeienemncaAmaudotcnnileetpnstlixtslogddertaocbeocotanisuccmfitiaisudcssiniimrdaepeioon;sbafioravdoi-isslfnaiEcnietrrli;c_ainluiusirlietndimidaoedslmmupcpepdeiaeelddanrCebAmenilsieEernetioanitenlniitei,nlo.srencccesInauf)-ed-rsanesrirudsdninacniaaipcdccaertrcli,csiiihpntliu-pinaeeacnennetlneupihn.stcer.atrr.irui.ciu:s,rrl-.ot.cteier_a-rii
pi'izonieri qi, aminind adunarea, s-a ::etras }a Sparta.

15 Asifel s-a prdbusit puterea trladei, care oarecllm
putea s5 se redreseze din situalia c1e fatd
ingimfarea qi de violenla macedonenilor. (;2i )sIdasrcAapraetoclse
fie din cauza neincrederii si fricii de Cleomenes, fie invi-
diindu-i nea;teptata lui Eqai ntsred iqdiesoacnoi,tiensdtec5p,ri'mduepjddiocse
cI 17_ Dupd ce aheenii au venit 1a Argos pentru aclurrarc,
instLgi fusese Eef treizeci
ca
un tindr sd-i rdpeascd gloria qi puterea qi sd pund mina
pe o putere car:e fusese atit de mult sporitd de ei gi pe i:ri' Cleomenes a coborit 1a Tcgeea. se'tr'dgea nddejdea cd
re va produce inlelegerea. Dar Aratos, cat'e dc;a disnrtase
care o definuse timp indeiungat, a incercat mai intii sd , u Antigonos in privinla celor mai importante probler:re,
for{eze pe aheeni qi sd-i impiedice. Dar cum aheenii nu*i i..mindu-se ca nu cuml,ra Cleomencs sd oblind totul i-cr-
dddcau atenlie, impresiona{i cum erau de curajr,rl lui
Cleomenes, ba chiar so'coteau cd este dreaptd cererea lace, ,ir,rsi,r:ti[ad!t.iscasi,uis'ddsiilvsincincudllemsujinnltgimauireaaila,a a cerut ca el sd ia trei sr:1.e r,le
demonienilor, care incelcau sd aducb Peloponesul la ve- ci, sau, daci rrine cu folti ar-.
chea strSlucitd rinduiald, atunci Aratos recurge la o faptl urasuliri la gimnaziul ]" r tiir.a,
bis3a. (2) Aceste luo:uri auzindu-le Cte8mene,s, u ,pl.,, .i
care nu era potrivitd cu nici un elen, foarte uriti pentru i) niat"e injurie i se acluce. cdci ar fi lrebuit sd i se spilr-rd
e1 qi cu totul nedemnd de faptele Ei infdptuirile lui poli-
tice. Anume el cheamd pe Antigonoss0 in triada aiunci, nu acum, cind a ajuns la usa lor, ci nu arc jn,_.re-
gi umple Ei c5-I rcsping. Scliind deci o scrisoare c.itre
Ftineeloirp,oini easluulngdaesemadcinedPoenloepnoi r;-iiespi,e rlt-.r'e in el
care e1 insuEi, cind era nsra.i-ihirt-edrpceedlnecciliaenirndcaaccretaddsrztebac,ouiiinnaasrhcumee;aiaetniamliloiainnrisanmupuioatairinseseipAiaarngrito.efrsaim,lia1cisimaicunLunrzlA'lcaiimrgpaiioeii,nnAi.acr.capclutaooprsrei-i,
eliberase Acrocoljntulsl.
Ajunge asdIucfeiepbedancueist tEAi ndteignoenion{se,iedgeecrearecuvotorbliegretegiridpuenin-

tlu cd
o mie de locuri din comentariile lui. (3) Desigur eI spune
cd multe a p5[it gi a pus la cale pentru atenieni, pentru ca :t.iuriTle.sp(y3.")eS_A-aratporso,_dupsenotrmu acraesmd ilqec-oariea inainte cu preqd_
cetatea sd scape de garnizoana macedonenilor. Dupd aceea printre aheeni-- si
<ret5lilc s-au pornit pe desprinderi din aiianld pentrtr c,d
el a adus pe macedoneni in patria qi Ia vatra lui cu arme

l

]64 PLUTARH CLEoMENES

16b

ambEcefv(caiptpL.4ua;rrcLriiogtuee)ulec'ruppcstizloiecrptDtreou-e,ilaaaat,uturl;auuurquuciopadCtl,ialeSsddlaganvasfep-uaiucdaisidonafdrnresarelmaevciuuebdnterdascldercleiliaiiiat,nuatndiciredot,imdiee_adnAeSaieastdnirraidcn,dmepcstgehailufiidmiAooiAruesgireedssnhneepltritrpaaasgndugal;ieetapiitoiielaoiregdsmipIa.nnrsNaeapieeAoa-$cirse,raaCcfnupriidmmav,ouaiirolzdae1pitaaedoirooeota,rtceiejebns,aaseaamclm,tftcctidcr,srldnamdapuuouidu,.ds,e'nmnlasietdiClmsoiettdiamaasatmlnaaeepcu.ivisecosdlrptatanieaeimtneonirdvdsuiau'tzetvappmrtv,uneilneedddirbdlfiraebinlsiesulioaneitsuitcatrpt,cpieidusurctlolcleeariearaa_nenaisaastpiecpcsjhi-ddi-dtdcsueeiritfecctjmr.dd,cedfemlhnec"iniltiIDnienneau"iuaraiii_i_i_._uer.trtii ll,r'ri,lr,,riarrirr-.,i'ir]ueonrliundtag--dnnmiu.Lgialcoyusegcrlcrituegupartliogitmarrcneraeeoidsrt,odedf'.b{iar.iudiidnfpEoudpdsciientiicnadedudtd9rpsm"eefocaleod.d{lpredeaoodna;u*aiec";ssiiea"uelurelrd.iifai.Elta.l"lA"a"a"dfotlceie,-irp;leali*"ni"roat"bm";Ji';c";ii;"ebn;idiur";er:ii

opcOeuacnmugtpnericrnnudiai,pcucdandrraceloriecep, rrdcaivei eaiansauauucpa,crcaeicnsetceipbiatitalt,rtnuagimluasrieunInriazpiorcniananurseasasg_etiaitapmuudteeadaiamtraircnjiultodntuugfdeei_t 'i:,,,r,.rno,.i:.rri,i:,',l.?r'rriii,itiirtlilr.i.a,pi:!rSirsriirrzril,i:.iibiarl'rsprrrearliil..iig1e-rr'oer''vdgp.rn:t1ra.,prjpaoito,tiirc9aer{reanrmni:oa'ai1linr"nlar:tnrslrslrAineapiiiileiee!FFtestr?riaiacin.tsiit-seil,riSaslirne.cdjujeda,cdoiai1pi,.c;islcTiet;nuA:i;tdu;alnsrui1rlara?ci5eoAl_Aotcrro)el,-.uceiicd,sard'r,1cipieirocrrs-sun*sdica,Cisearrzesa15cloeetr;:Cliie-.dfbieetpooAl-:rti-rtlsAaehsp(cov1ei1llanueuhpccr3lceaieeodrfhariuac"s!lalnercneao):oeioiparmrAresie,IintsSbfgiut,sfroefamrQytciutimeeljceseiosApcieaiprmccoacnmorsc,rerlienrgstniuuiteoaClseorteqrr,itna-aeuenoeEacnioueprtaolacqe"solv-aiscieenlelmcrnptloztlcpaaaeil.irgoeorsAoeaumginidter.iceieCtduc1uinztill_us,rpii,eurn_ArncCseaulaliuucat.eEc_-.tmtaAi-elsuirplrio,drodAartalieetlnaaicpgs,-;rsliiocunilsoarrtiia-irperhia.tasjsontp5-uilasacimgn;tnarpnermmpbtieuo{sso-(d{inusiitodedeer,sMplmaic!amslil,srepedporans?tn'nndue.'nl"apc,cilceuupalpeuicuiiiatcdanfihegtsiise.e,.earHfrilnilc.iseEtcailtsiisrCcevpienaEcdai(;ieiinedecpr4;tdeipelss,lcuols'Icoeie'souilemhcr)troam,,'fr.u5oadsdctnooitir'sealflveraaDu-rcii_ipmoiaib'aidtmonuatieCrlslcleaiiecputaaeiunrnear.fpceecEntlacee;ibuecateparrnerd"eaealiruicIir.alneAsno-ees.readecicng,snsnliesJer"-"-dmsdrpzeupcsaibt"upad"tgli,;tueae"rtu.b,imi,aeu;trioaus.pcciarim"niig.tinsfrrr;-"1"tnimlsretbAi"6.rtea_aeeiisaiiao,cAiesng"cta;ti*rSpiae_';idn;inaniip"dgoir;g;",a-rin'ci;tonbaa;;.ii--*lAliivnroel"";Ldia;rf,rdacrioticact":ai;;dipoipoogio;r;Ei"'larrr;a;*abanc,"a;n"luessr.g"rt;-"itg"eua1.t"itile-""iia'ijist"in,5;Vl;i"e;;"nrfn!oii;-iJpi;ir;r_iai"uc;da,_enriid.r_.r'.lrrIJiiii.,;sti-;e"a:i_iIc,r
zeci de cetSleni ostatici gi s-au {dcut alialii
nilor, sub comanda lui Cleomenes. laccdemonie_

irnpAopmu"rai*r{;rdue-gta1rteitealo8,tearp1esePuAuau.d_yl_cldui,srnetCreuci;hsdtirautaeuctsrscfolimras,chitr6upucaiela,ftqaitignmrdiiinid-ceicpaataeardds1lippaensemmudit,deronuaainrnesdiii-ntai,lan1pciicuieuucoAultidtuaaperCrtegiruleS,eanolat.liiuos,casi(metc2ilqdre)ist-Dicina,dnaaeeier-nttEespirtameaaircocreaatecudebtromeriear,uaamitadtglmonaaredgerlniE'aiirniicslifioldaaotauiardninm,timamtoosiii5iripinanrlrdaatr.ljs.eaecet,.,i
bumleuccngmntnitotiarirj-ltJbliioaidenzdretdlnaniuqerieslieaivcac-Leadlsdaarurpaavceuvuiimo.nsIenivDaarniiiaeniie,fdinoi,naeaaesc1atcttpudeiiLnu,nmccleacttiaeiicinuatidmo,zulssdanepp-piudsarsae-EcepreEhtuLujaauiinyrmnaraecs6itbeuiu-rcdoira,ddgarrclacuj,iuudetsanitinaatctuc,sulodulputneEiedtoceumiimneiivtsatiercui-niaeanilinlitlEuad.csjiuipEc(zsa3aciep,)trnfcaiativtnaNircitnc_nddauiiaeesi.ti

166 PLUTARH

20 Dar cum Antigonos era pe punctul de a trece CLEOMENES 167
(lei-aneiaas cu arrrrata, Cleomenes a socotit cd trebuie
de ,.,r.':,a'',ltif:usli'ld.aotrpesrrcstzddiode.ndlupidaofpudip,aadndrrinlbCrcoaetleserteitotMamud,mmlepbpSegdiunniic-sreLiaaretsaoer,crngeepeood1tneuprr,izsuactAeisaslaemrdgqaipaonlirablsdmst,irudacua-sasatndraleeseseizndcddiiscnaeieethanzAicl,edua,riblgSEicvoC-puciasaluiiotirt.lrqovteiia,aai-t,rmr;stii"c.ieilnacu(nsirs3;seia--).
sd
inconjr:re cu fortifica{ii nu Isthmul de Corint, ci Oneiaaa,
1i s-o pdzeascd gi, dind lupte locale, sd, uzeze pe macedo-
neni mai degrabd decit sb se ia Ia luptd cu falanga, care
tgerir-naaddcueurvmi,drat,repebulusnieiunexamevraecraietantindic.ciu$rdic,edpstuuturndlingdpreieulApinnrteigpgro:adnctotiitsc, E.n(ia2cc)ieIsnntre-,r ,
i

era u$or sd forleze trecerea, care era ocupatd de Cleorne_ ,ir:rfi'rilreuoo,-or-ie:rnlt)rs:o4.il5i'i^dLttesea.E!t.ein.aditAa_ie.cennsssnractguutlrrarda-moaie;mspiidtA-tm-eiaetedusoarelpspridniiliSdsaliuterng,oretdefzrazdriaslieiides,dtupdatu(eirad4nrcrdu;mu)iai,eEcIatiaaaemnatEatrccaaiiienndtcndaaecsiiisn,,eitnmlatdpruddcidopaauaacritopteutuvt5toncmsradoictcvig,zenieana,ut-p,ardatddanapctepiohrcztopeuieor,cauneeataurdsdtenna"dicdcitnsniieoe.gdciirlicnaA6ophn'qnprrisiniooiinasir_s_i_a-I.i
nes. Atunci a pus ia cale sd se furiseze noaptea prin I_e-
ighcCaiainlnreidodoc-nem,eaaiesisnn,cdeddiLsnai,lrranjiunipnlrucuucecerlrrmcusAadarrniueta,aidgcieenoasfnl1toeoedgcsicu,v5caidrhctaeti$lboiiznrd,iuaeie,ivtpeoavr.iieeccrCt,ddobpuarcditeitinca,ri-ct1s'omeh*ibap,ua.uu1s*ttcdfalscupuars-ottr,slrala"e-j
sinanpeiscradiessmcsdieutcarluetrdataicmra"itmupaavrqtmaei oanlatipatHrpepeegerdavmitoairnaseaere6nl,uapcardSiieinsctdtieoreonnc.icudAepleceeeaocsbeit itlqlluutnuciuiraiurthe, -.ca,e:Dtlorecaslae,r
care-l chernan sub cuvint cd argeenii s-au ciesprins de :riliIrce9leoj,;dQieoaaar5cd_oedbeaorpmiet aiininidnslivlgiimnurgeaeninl;di,,cdsim-uappdiiendcceeupadarsrtmtartiintaase'p_aaep'ttiuoenrtdiguuiatl
Cleomenes. Aceastii desprindere a fost pr-rsd la cale de
Aristotelesa?. $i poporul nu s-a ldsat greu convins, cleoa_ r'l,'ii.,lir,:r'i1;ierr.np,lear-srrtaseleeudlsiie,smeac-dteausucdrtptepli.pad,tiSteiqnclrdiieldeidanusulltdiaprivpnridmietrAr;caeinstetotgeaigaauotlpfiueaunri.opoi, aitspineap.eterrlfo-oaapcaclod{rlnietieienvnsdtmru;r_adrru,nrarirnn,r-rilis.itn"ipdnrt_ru"g*t"spuuAtdarn"sadiJtcs:ir.e_iulapeprrarli
rece elra_ supdrai; pe Cleomenes care nr: realizase
care le promisese. (3) Luincl cleci ;lcrge_
rile de datorii pe Ar.aios
de 1a Antig_onos o mie cinci sute de soldafi, a pornit pe
mat'e spre Epidaums. Dar Aristoteles nu l-a a;teptat, i;.
iuind pe cetbteni, a lnceput sd se batb cu gamizoana cle
pe acropold, iar al5turi de afla Timoxenos4q, care i.rri:r,nn'.1irrl:;r,;ii|ro,i'aanirr-se!ba'Trsgt2eictrsoi.uoedsa,lcmzvs;fgdsuREediticeeeatrgirmeueaeaorimdgn-ap-iurbcalr,ueauaAs-urlivalttnusmrnirdgeplcnutqiiea_tiscnnpltiv,itettniaddmaaidrsnaqdieteenaojciesumr,ltstaifi,ddeIocuareos,et,paurqefpmcedntrnaeanroeadereiatcictdcsnutfda,dusoeiaoqfsesE-arroiEitaetneaoiiefapnsircefidcr,eoioimuenltropeerxaudlapbueEipupterrmonnnaieie-slrlrcu.a.eds.{iuiritetuuuiEfmllcnsidtiicdmiai,ocailccaetecamaleeuafiecrEoosrdteaimian,aalgin"disaeiv,aricdccoenttlcatdeualedianiprearnmudruuud.oefeqt"fireSrlom"iieoc'na,n1papiiriavtaeietcarat.ectiiSrce,qlcartfpe'4enaeiairZpaf"atrce,ornydreteurasq_sd"d_tta_ct__aaee"eti
el se
venise in ajutor cu aheeni din Sicion.

ppai-reeag2nel1pateronuCrsril,etctirnnoadcmjaiftceaenslaaeli sdcpl,uoalefuriicieaneCdlladueeoaincmsihfneoeednrmcmaeetsaadlttem1prdaaeeaAsieMrpglm,le'eoggusaii,slctltc-eoaapsnetsoeimdugespdav;ieeier,aandinmniac{tjaireinc,nrtitatoipcdrte".,
naoluunsgecudidnocuedtamteiipdeecesoi lsduasfpi,ecC{lie. opmorenninecs,lsd-aecol cMuepglitstdoe-
Antigonos- qi. a inceput sd incurajeze pe corientieni,
nind cd nimic gt:av nu se spu-
petrecuse li Argos, ci ci avu-

CLEoMENES 169

168 PLUTARH

li se preocupa de securitatea cetdtii Tegeea. (3) De cum ,tl;ir'iasnollidEail,i, inarmind dupd metoda macedoneanS, doud mii
i-a opus lu-
leucaspigtilors0 lui Antigonos, un
s-a fdcut zitlla, a coborit de Ia Sparta , Irr rnor€ gi cu totul de neagteptat pentru to{i. (2) Mega-
preund cu mama qi copiii, dupd ce Ei s-a dus acas6 im- Ir:po1is era atunci un oraE, in sine, nici mai mic nici mai
ScpaarertaerEaui amveeareuunoajaumtoerndinelalrae
a linut doliul, iald;i
5i-a indreptat gindurile spre toate treburile. Atunci Pto- lirb decit aheeni Ei de
lemeu, regeLe Egiptuir,ri, i-a vestit cd-i va da ajutor, dar a \riligonos gi se pdrea 1a

cd
r'rrsese chemat de aheeni cu foarte mare zel al megalo-
cerut ostatici pe mama gi pe copiii sdi. lVfi-rltd vreme s-a
sfiit eI s5-i spunS mamei sale, Ei deseori se ducea la ea polit,anilor. Cleomenes, pldnuind sd prade mai ales aceastd
.,*i, fiind gata sd-i spund, tdcea, incit qi mama sa a bSnuit :,irrLrr''rlfr.lanpi5reizp-aeancctrdeucleicininaucci{siuzenilepi a-Erei Eaci-dadaadtlutspsoacrorumpnacaStaaosvsputrateqiiuSloele1raassli5aa5i1Ea,i
gi a intrebat qi pe prietenii lui dacd nu cumva are ceva
s5-i spund gi qovdie. (a) In cele din urmd, Cleomenes a
indrdznit si-i spund iar ea a ris cu poftd gi i-a zis: .,Asta 'l:otrpioniitsenq[iiacindienda prdda. (3) De aici coborind spre Mega-
ela ceea ce cle multe ori ai vrut sd-mi spui ;i te-ai sfiit? o Rhoiteion5z indate a pornit spre cetate
De ce nu ne duci mai repede pe corabie gi nu ne trimili la
pc clrumul cale trece pe ia Helicouss!. Cind era aproape
acolo unde crezi cd acest corp va fi foarte folositor pen- , ic cetate, a trimis pe Panteus cu douS corpuri de lace-
tru Sparta, mai inainte ca sd fie distrus de bdtrine[c? ,l'rr-i*nieni, poruncindu-i sd ocupe porfiunea dintre tur-
(5) Cu, to{ii deci fiind gata, s-au dus 1a Tainaros pe uscat. rruri, unde aflase el cd paza megaiopolitanilor este cu totul
in timp ce armata ii insofea in arme. Cind era gata sI se absentd, in timp ,ce el il urma in liniqte cu restul armatei.
urce pe corabie, Cratesicleia a luat de'oparte pe Cleomenes (4) Dar Panteus n-a ocupat numai acel loc, ci qi cea mai
itnimtepmcpeluel llueiraPtouslebiudorantgqi,iiminbsrdulfiegriinnd!5u-ii-aEizsidsr:,u,tHinadiu. -rle, gine rnale parte din zid pe care a gdsit-o fdrd paznici, apoi o
parl,e din zid a 'dArimat-o, iar dIe-apuecajsltapeatoin1;di,eipadrrtCalteo9-i
al lacedeinonienilor, cind vom fi iardqi afard nimeni sd pc' strdjerii pe care i-a intilnit.
nu ne vadd plingind qi fdcind ceea ce este nedemn de rnenes a rrenit in grabd qi, mai inainte ca megalopolitanii
Sparta. Cdci aceasta depinde de noi, iar soarta va fi age ri prindd de veste, era in cetate cu armata.
cum va voi zeul((. Zicin:l ea a,cestea qi luind un aer de
senindtate, a pornit spre corabie cu nepottil sdu qi a po- 24 Fdcindu-se nenorocirea clard pentru cei care se aflau
runcit cirmaciului sd ridice in grabd ancora. Dupd ce a
ajuns idneElagipAtnEtigi oanaofsla, tiacrd CPlteootrmemeneeusp, rinimviistaetodseociife,tl;ei rn oras, unii fugeau luind la intimplare lucruri, iar ailii,
vorbe
aheeni Ia impdcare qi in{eleger:e, se temea din cauza ei lrrirrd armele, rezistau impotriva dugmanilor Ei, aruncin-
sd pund capdt rdzboiului fdrd Ptolemeu, i-a trimis vorba tlLr-se asupra 1or, pe unii nu-i puteau respinge, dar cetS-
sd facd ,ceea ce este folositor qi potrivit cu onoarea Spar-
ttreini Eei nu se mai teamd de Ptolemeu din cauza unei bd- I.t:nilor care fugeau le-au oferit posibilitatea de a scdpa
sd l:ili primejdie, astfeL incit nu au fost luali mai mult de
a unui bdiefaq. AEa se spune cd s-a comportal- i000 de pr-izonieri, iar ceilalli la un loc cu copiii gi so{iiie
gi :iir luat-o inainte, fugind Ia Messena. (2) S-au salvat o
rrrii{ime de oameni dintre aceia care au sdrit in ajutor qi
Cratesicleia in aceste grele imprejurdri. :ar.r luptat. Pu{ini in total au fost capturafi, printre care

23 Dupd ce Antigonos a cucerit Tegeea gi a devastat se afla Lisandridas qi Thearidas, bdrbali strdJ.ucili gi pu-
I,crnici printre megalopoiitani. De aceea soldalii, luindu-i,
Orchomenos qi Mantineia, Cleomenes, restringindu-se nu- i-au dus indald 1a Cleomenes. Iar Lisanclridas, cind a v5-
z;Lrt, pe Cleomenes de departe, a strigat zicind: ,,Acum rege
mai in Laconica, a inceput sd elibereze pe sclavii care
dddeau cinci mine atice, gi a strins astfel cinci sute de

170 PLUTARH CLEOMENES 171

mcmdIici:nr(sncmaan:4raiu1lr5leneac1teejucu(e-:id-esg'rgstsrmerrnl-la,l,aeaesuaia^.ll.v-ei)crsc:s"lcadooleetp,tinedtp1r-io.ppdaurpneaaodvefzloo"mllrie,,elu(1rs-l-sllca(zuq\imliid.qd;ti-m:ahi^tnaaii$osincoec'.nnpmeis'.isad1e.tneh.iiorpnd.lc-ienUieoglzreasruupe-ig:utriis.dnarmibnocnn,aentpi.r1piideel.vplsnniroo4pol.,iqsdlicurcy.rrgpnre(lbis'd..-i,_,c,Lor!T,gnuvesIia.erarealnietriluldnrnutnluniqaauzClaatiaruansimnaicspqtuclsscr(eein.dcu5.dl(niaa:codos"es,_dtiroe(it,rmie;r.esa!n3Ccattiifrdarpafpic)reetnsouem._auhtiranapaeaieirgCrmict"alulanfdzrorai,lcistieio,nieiafrptrnocicdojlisndep,om{agmiapcet*aeecddrmiEpLerizeremreJogaietiincetes.ivarm;se?eimcnva"t.ahetJ<dsernucieinbAnai,ci"ssniilddriv";i5"n.abn:f,Ir;ea.."Jo_,itditgiidorilri"ifitae;la[n,t'geia"af"iesoei.rai"ics"calr'spi;tr.5.;r"eilrleiifienif."cnrd"";"ssured-i-^ctatr",a""l-uut."ea._rja;jieJiU;ilruit"c;*,t";nor.lie;iin;us"]"__ip;;'u;ra;te-:;ci_'_.l"t; ':,,:'a de iarn5., a poruncit ca aceastei almal5 si rdmin;i
lrr. iar e1 a trecut Ia Argos, avind cilir,a scldafi cri
amssztiiS3asprdpteedinppfLieairniesimiCat pnlde.eddo_rpumicdip:eeiadnntstlea.lreescnAepiece,eleaeansnpttaiare,uluaeancq.hdgaIeacntetruunhOmiilpoi'qs"rpe_incoaqlerdis-"macc.rereics"tna"igitc"netieai""g.i,.aVccCtaiia"rfse!."a*j"(rciiiraii*r"h-r.rii_t,ii_l.i., .,r' 1(3c)5lleesleacfeiceaut;di a doua incercare a lui Cleomenes
issc,dpnsttruan\-rr5di1pe-la'nfuiicia-cm$inrm.2mudMigeuitsi5mounmiaicusenc"afj-gdVrn1,laaspdp-csaue'rsesdr.lttrcodsoclqeiasrE,iAmtepqnttitvianrtotlucrioeaeindpdalnlairimmsulir--o.tememt-queb-oriii5en-dnsafic;pmiaiacdu-eii,eisiesh.urndtfecamurnaaio-(dnedrssr2ttisica,geunaderem)ituriacnma-asiIseednddtnt_rcsinlerdaciirae_tstEcpeierlnrctdifeA-a.-roiradsau.ir1cutnentcfeiruaednuistrhmdt_i-lrscdegoitco.,cmdamaoiovtd.niSiteuoninaar'qltpoa.ilotiCr,iiar..eil.tismiua-n,liiaireimrr.spt5eiqoiai"{tec--.npiipmCirrnar-dc"rieratleei"dca.rrclt,ert.rnaoaedrpdim"em'!mul;raa-ooums;ial1,het,,rsuu',ti"innu"ea.f";iioll"Jae,at.ri;*i."tdfr"tsit"rtpiir,l;aa.n.c,'-,iagr,;ans.ruec_ur;'ct'piaJ,rr,a,ruel.icrauertr;i;qlee."e";l,ntiri"'i'-tan.laiJ;"iapi"."i,a,rtmrsl-iipeziL;nei"niitri;-ala_lsa_jud-i". fdrd raliune qi chiar ncbuire.stc. a
',,'.iiriasptelri:irnesiJi oalybfoiossttse. xlenrlcru-taadtdecvuir multd prerrcdere,
qliind in
ci'i.ofi sc
in cetatea asa

Antigonos in:-
r',,r:iiaserJi. fiecare clupd cllrn se spune,
sa, au mu1!i mercenari ;i
, ::racedonc'nii qi ni1 plietenii sdi
cbci acolo iqi petrecea iarna cu sau r,a birui la
in linutul /\rgosului, socotind cI
,,.r,!rciriisri-lit p-e

rr.igonos, cafe va rreni Ia luptd inpins c1c lu;ine, sau cd.
i:1,:i riu r-a indrdzni sd se bat6, il va acuza in fala algee-
r,:iri:t,-r''a. iAe gfiaincsl-aje;fiuiitneli;mi pprla;idl.aitne,tr-aargdeeevnirii',, pustiind e1 !ara
nerlaipr.rtincl su-
'rc.ita, se cluceau ia uEile regeiui qi*i strigau s5-i ducf, ia
rirti. sarl si se retragd de 1a condLrccie lSsind-o altora
.;ili buni. Iar Antigonos, aga cum trebuia si facd un co-
rarrdant infelept, socotind cb a infrunta primejdia esbe
lipsil cle laliune, dar cd a renunla la secr-rlitale este ru-
;incs, a crczut ca este mai bine si audl dc lir-r de la oa-
.r:'lenli cliq afard qi de aceea nu a pornit ia 1r-rpt5, ci a
.l':frras Ia lrolSrirea sa. Cleomenes, apropiir-rclu-se cu ar-
rrata pini la ziduri Ei insultind gi pridind ogoarele, s-a
,cti'as fdr5 1,eain5.

Jd Pu{in ma.i tirziu iardqi, auzind cb Antigonos inain-
,ca;r5 spre Tegea, pentlu ca de aici sd n6r'51eascd in La-
lrcnica, ::epcdc a h,rat ar:mata gi c1e cum s-a fdcut ziud,
.^olnind pe a1t drum in zori s-a arStat inaintea cet5{ii
i1r'geenilol' pr'5dincl cimpia, dar fdrd sd taie holdele cu
:'case gi culite, cum flccau allii, ci lovind cu lemne mali
iablicate ln forma unei lomfaiaso, pentru ca, folosindu-se
ric ele, palcir in glumd si meargd firrd nici un fel de oste-
neaid ;i, in acesL fel, sI distrugd ;i sd nimiceascd totul.
(2) Cind ai-r ajuns Ia gimnaziul I'lyiarabis ar.r inceput si
dea foc, clar e1 i-a impiedicat, de \rreme ce ;i la Megalo-
polis e1 se comportase mai mult cu minie decit frunos.
Anligonos, retr5gindu-se mai intii la Argos, apoi ocupind
tniintii Ei trecitorile, s-a prefdcut c;i nlr dd nici o atenlie

172 PLUTARH CLEOMENES

L73

ssddlc(ntqOipd1iii-n3cecuenaailuirc)lenlc9norelplaahcpnihcIo"lrindieoopidi..stzp.tqp.i.cmdrr,rlaocd-r'dui1pBIacde;itasunnitceln.tdnerudccrriiaoaocaeaasptrtdseledip,t.ltn{eaitavecdoaunIaqdceddaeni'areerlisruucuirrcrac,gneteniiosss-oen.tfmiiencaci'bajpspaa'r1ilnaurpedrucigaecm'ins.zabiztsienel".uietumaiaansrtqfalanrelitiieqtturaa9taulic"Oir"".t.ithucqtijimuo;lafn;iiia.iogii-l.'rr"u"Fir-ppoyrs"s,im-o;rnpruJid'qtr"o;couriaieif;i"";"-arsil;ci,Ooa"ii"c-u5r"niduilri8p;iun.cJot"isG"ico"r"iJadio.ErcaiJSm""i.tici.ttn:tci,iisiaeaunacatul"narsia"p_nc_lc5u_a"rt;eit"oerelartp,ird,au",fm";oiiiissgrraeic";"udii"a"prcrinn",iiL.;itl'oglicls;iio.:u#t,i,moc*uue'nq-l;:un"trfiaeriiOad'"cliirt-tazn'dd'"ila"i";iciilirorcn.rr"lmrec,"os-eec,dr."htrilirrt,ieodfui,eiar.igeal.rlti_oit:tsirilra_ae,_ciait,, ,t,ri4orrt)aar'rl-DeiLallanuricnssrciunloagratiduratraamra-arfociimelapeet,alncocct aaiantrtecEitiitj,udacerdlienfmicddral_drrEse-saieitnhlptouoetpalrrtad,achEeeltareeenSi;cieienlplbeuspitamaecreage.ii
r,ielenotrantenuensiipciearrzeinld-aouascteiraemEai tceintaatepao,i cle indati s-au
pe Antigonos. pre-
Dar
r'i.rtlielicnspr--uiaainlrrsaff.ciieindismtatra'tp*abdadciteaf5bvtlcidacurL,,tredna1aehcnned-oeaarnroriimcfiiirnaeaia;cfli,o1enauptdviauiCt{,tiiinelneouemmvinoeaineicecasdlroee9uliaiumzpfjtalf5eii
sil'\rL'iiic'iLmip1eutjsdnp-ie-L-a,a.nisnihpna'uuinsatc,remddaiemna, aac3ca0efuoc0zls0aot0nliscpdniseliiiet,oipsdld1eu,ecapa;b6isnaecunrudmi,m. apAiusc2npuOiunmnOdeOuOi-np.qosil5l-t.oiraiaoEtasa

28 $i irr aceaslS primcjdie, ardtindr,r-se un minunai" i:o-
uandant Ei avind la dispozi{ie celdfeni foarte curajo,ii si
I;;,"md*(psllsgeaac:u;rsuacb:eeosela}.?uio_\idivielJtdae:j"-tiiorlnAed:r2nmndiuCjlppp,ma*ntdtaLtn7,,pa)rutorillllfueeioyteaiudp,tpsirlraicCdr.gcicci.x.-omerLbal.L,cees^e:oeessintria.lccerIrera-upncro,s:,eranigind^idcloldcvrlc*t^ricesu.ilisi,eaior,iicArufirscnn;,iirlfia[llu-1.Xsnreiera:taracliJmae.iittlli.lDimf-ieii"icCancari.gmaarc1rr1miaaece6r.liigimocaeliri,luale0a'iaprzl-ir!zrnotn.t"srj,al:dii.ibuia,ce:nomtirsstoenprtA,d,,riiosr:".o5:sre;aacpe,iran,fm;tpiinissi,ueiiiuca,.atisectccf,liciomieenlepnigps,rece^nsani_edlcu,icponartest;rudtrieslann;nein,cer.olai";puit{e"iattois.nceidcDcuuriirr"clpe;ids^u.riie.ntf;Ee,vcra,;.ru"p;li;ihu,sbdU."nrL,i.;-uc;liclgacn;raJilocdilsr,aii"ts';tsiuzZnuitnld"rLv'uigemi_^iaii"tjelj-niui"insu.Ira;l;lnr;ae"seatoi'iiidtt"dSj',urnlcee"ui:i"';ieneeeitnsruni"lernrctc;pccl.iiziefra'ici"oe"lnoou;r5eol.;h;rblvoqc;\nsrisliC;innierioe;,.pcic;eiit'rerti;cb"jleopn_iiU;e,tmznlqcaol;iie;rfzfnaefidIl;ia.ac.di"_riello,or.rr.uomernsuoiri,.lfpdqhnr"iuuor-csrbab;o'peididihr*dfr=c,ea;ltnuar"ie'reeJAr;er-si,aeaeuee{.si-nmna.nrcc;is;p".cbg;pearca'niiii-iia.r{rJai,;urlsriiialia.ipi_ur"n_;sitcdoi_;uii_i_ieejnui_u,tr :nei'cenai'i, care n-au ltiptat de loc rnai pr.ilin curajos, a
ifaact.frso:lasintfavolianntsrgd, edtioatmrneaq,cicemadoroendeArnrlep.curPlsmhpyeelariaCcuhleooisnmaserpnmuensaeliinc,sdtri -ldaoemfgoiljielroutec-
figl;luaii:rnenbacciussiriitniubpaaaleisegcc.euainndrseter--clasacdeocaiirvminraa"5rin,i',d;gdai ieEoasacudalcerlic.enneivdaiAnaluisnei,atnifgsirioacsndtedol-suel nian1ucucloliacn1Clj"iunieprterooe"--
nrenes, apoi, punind toatl ceaial,.d ar:matd in ordir-re r:le
l,-rpt5, Cleomenes vede,a toate aceste lucruri de la locul
vizLtt de fe1 armele iliriior
cie pindi dar de vreme ce n-a
qi acarnanienilor, s-a ternut ca nu cumva Antigonos sd se
foiose,ascd de ei. (2) Chemincl Ia sine pe Damotelessl, care
fusese alezat intr-o ascunziitoare, i-a poruncit sd cerce-
tcze care este sitr-ra(ia spateiui si a flancr-rrjior liniei de
gladlpbnrocdeadentbjrrau$oauistsretiiaude.Ecl.Dliisse,asa55rimmer-a-sirsomtarfpetaeeiiailnsnlaeipgntniseiiiangnn-gaidlina;Sttmc,ieatcua,iclancdcapeErsejedtumaConctoanltelertenrluoruanieiml,ilccodesadAl.pnur,neaetpotisri-iagtaaaatcotenaufndipcmlosocdosirunrsdtntep-isienftsdopcsafaLsbaprelnrtrlesedeerp-e)ib,ul;crtaiusarnvlngmeipceidaed-,,

174 PLUTARII CLEOMENES 175

mmaca.brrcajlviisuiiocn'i:rnui.iirerr':crpat-atcstiit.illctLceacpdosiaumaldtlsiarisaonmaarcutd,it.r.euijiileiiiudfDdt6ebsilaree2,ildtulstmerac$iiil.id'ocild\infcer:n.zra.ullidiriai-csnfztiuaatti.Luten"irr_e,Li.rei.,,;uu,irtcp;ai-carp;i,ec-rim"Iucn"u(sp<irr.at,,l-.roi,ta"rarea-uu-li*,drstrur""s.iaif;,tat"vaO,{f'or;isrj,rici;,"vriu;liu,aorp,'oisr.;.lr'rrr;.'jiti..i,i"'rprii-",;coctrrr'tall,"i,scL.nip,o:ne.-r,satrrult,-a.io{tioniuiseuc3"taneus.).ripicc..bi"reru"iaeoSii\islrapi,atea_fzeroo;u1ali;izsmidu[u",.ii:do'c,ecidn'ic,e."na;i,ebldeA;;eroc.,;paiciaf;sdmulq*;uropLeas;tirairnesec(;.iuci(e_.e'_t.- rra fi fdcut cel mai mare mdcel prinlre dr-rEmani, aE,a cuitt
firesc qi cunt s'crie Phylarchos, pentru cd a izbufit
icpc\ocralcgstr:rioolrt:uieard;i.ec.rsearaca'rpc:r;:Ic.".trtr.u1(r,rlllIaL.iiil8.tritl1A:oi''i,(i,lna:CecclacantmiaiucnamrsclouinetatuencrtalxrsopoMdaeampidcsbrillcbcicneeicniiceurip,;\sugepil"netiatrrreqpanrrrcud-isiiaiaalmalduceaznaiota,it'tnriptn,ferecn,.ersromiiien,usnn.ntingitrvrpemsiiJba.sirci.iercasLccra,aatvslrritiflaicnd.uoipdgiafpses^cnacriuidpba_n",cepimp,""iu"dcnArciS,dnClie,eee,aCagns,npt,itg-pa]laeiui;aecLr;e[itp_itse;tos.iii"th-;ilclia,tcc"n,;o";.,ii.trii.lCan;tr,ptnnao",i;*u.gp,t.lduurlea".osi.r'"c,fo;ianiuir.S.sltl"r.oli-i-nga,*tito'lipp-uD."oaca"siala.irnipt"crclrer"necl^..d.;atrniip{saa';a;,nic,iii;ier.r'iciaia;ei"tcr,,nsnel'i--cc,.e;dridti";iljsoenlrrci#ia"'Elnuioc;r.,ia;nx.;lcdfies:bIa;e#ua"aco;'e"mcrItc;prai;a.aine":rt;lnir.nu,nlr:.l$teIiafiurb.sr;tc*cuatottfi:islifaa:uc':rsulari;-ult.ls._;_rere_'icri este
s5-;i prdpddeascd corpul, sco{ind un strigdt puternic in
:vdg{ga,d,_aicu:rir9-r1']:i3,aito1ij'i''c'n'r:"',s-'eil.-'ba,n:ar:sot1fo:dtam^ztemarmmp{1ilia^'pdon;iaonanr,acc.ordf_trrlrcctircca,rr=id:-oia;rsar"siccrcai,tt.eliSurcdrlipcecprpctduriiudelazppec,errirrr6_n.etmtbaeierrnascoilin^ic,,dermr'tbcIrJtaiiaj_cacnpinccnacrotaiearie.rd._rat.,fenuarioao,.nsotic"rraea-;ri.lsa"ii;"it"ai;ia"s.)nt;cl,io:ll_.tiiL"ri.,rni.a-Jif,'-ifri"n'eqiremp.e.nslapitevuaiuur.iezlrrci;tcz.ciice.t*;zaaoIi;lb;sorcriisieiioirt"i',,"fsicco-c"dot,u':rli_imrnpambfo-r;r.rrpavi_ei;,neotre;plifas,roe;nrte;lriciii'n"stad*odf1_eeir- timpul luptei. In timpul liber se spunea cd, strigind cu
glas tare dupd victorie, de bcaucnutirtiaeteEidsepsuinnigned:g,i,Oa zi flu-
tnoasd((, a scuipat o mare
Acestea fie spuse despre Antigonos. mrrr.it.

31 Cieomenes, piutincl pe marc cle la Citera, s-a rius in
altd insuld numitd Aigialiaoa. De aici, pe cind era gata sd
treacd 1a Cyrena, unul dintre prietenii sdi numit Theri-
cion, un om care in marile acliuni dddea dovadd de mulld
mdrinimie sufleteasc5, iar in disculii se folosea de cu-
vinte mari Ei sonor"e, intilnindu-I, i-a spus in particr:iar:
,,O rege, cea mai frr-rmoasd moarte, aceea in idzboi, anr
pierdut-o, deqi toli ne-au auzit pe noi cind spunearn li
Antigonos nu va trece peste regele spartanilor decit mor.t.
Dar acum noi mai putem infrunta moartea in glolie :ii
virtute. (2) Unde plulim noi acum fird nici o raliune, f rr-
gind de nenorocirea care estc aproape Ei cdr-rtdm o xteno-
CIci daci nu este
locire in r-lepdltale? ulit sd fim sclat ii
celor ndscufi din Alexanclru qi din Fi1ip, noi calc ne tra-
gem din Heracles, putem sI renunlim la o lungd cllilolie
pe mare, predindu-ne lui Antigonos, care este firesc sX
se deosebeascd de Pl.olemeu, atit cit se deosebesc mace-
donenii de egipteni. Iar dacd nu socotim cd este demn
sd fim conduqi de aceia care ne-ar-l invins in arme, de ,:e
ne stipin pe acela care
pregdtim de nL1 ne-a invins, penil'u
ca sd nc facem doi stdpini in 1oc cie unuI, fugind cie Anti-
gonos qi lingusind pe Ptolemer_r? (3) Sau vom spune cd
ne vom duce in Egipt pentru mama? l)esigur, ar fi un
frumos lsupiePcttoalceorlrrqeiudpeemfniudlesdimi_ritcaatrec.inddiiecraegaer arbta fe-
meilor cunl era,

a ajuns plizonier Ei fr_rgar. Oare atita tirnp cit mai sinren
csdeledlopcriencilnzpuuelniperlaospcSrhieiillmeasbsiadd,mbpiieaEnictirimusaoSaiprpa:trraitvaai,mpmdia.ininiccddlucg-lanraebl-iadncodfneaicafai,t
sd qedem in Egipt clutind sd afldrn pe cine a ldsat Anti*
gonos la Spai'la?,: (4) In timp ce Ther.jcion spunea aces-

I tlt PLUTARH L77

dId1sdrmtnnrcoeoearrtaosar1rjtrei-aar,unl;atincrno5i"(di,io{a!,illdilaeosrue;fidvrlioni{renamieodadr,aoueft,feuoamacnlmcenmer{ieia{,tscoeaanqiacnoiclaelpiriiobltaiaecduromrraaddnesecarseeedsevipmltoiemup(ieeu5lnEuuqiasl)nsfintt,tiieie:fmstciravrrn,idnl_ei,nraatCrcdieactfiineeaiincrtnecIzieldniuesd,mu?elteeSfpectulaDmrormiegoutir"iaubipnnnunsn;uraogmdaiilialioeuou,atdurrcn1f.saeitrihuelduIuoi,ap-orrrsficodrunilrdfelrrEeurutbei_eegetiro"pclliadiailesutouf'efcnuinmriacgteiderrsadq.deueE_ii .i pe sine cu simplitate Ediecoummepnditearqe.i cheltuind cei mai
bani pentru fapte daruri pe care le
rnul{i
iircea acelora care fugiserd din Crecia in Egipt.

33 Ftolemeu cel bdtrin a murit mai inainte de a in-
'leplini fdgiidi-rinla fdcutd lui Cleomenes. Indatd dupd
:rroartea 1ui, rg'ei gparotuml iasiucndizleutfdincuttreinldudivCiele,olmuexneEsi
gineco-
iradie65, incit au fost

rdEcItdaraedustrjia,idee,i.iEniamlnsettiuduinE,p-'lcceieirssnieantdtedrecumincvdplioaqcarti,rfiteirfnigrbeuuuru.EdmmioIebaoraincrissadpcigueqimn-initdenuiturriuacismc;iditeifnlcoeselecuelona.bspidIiduatidonrnceddruliviancionpeli'ecsd"e",lriae,td.ums"cAaoiemnufriu:zafainipncdpcldii_e-e. neglijate. Intr-adevdr, noul rege era corupt el insuEi in
asa lial de femei gi de chefuri, incit ori de cite ori era
i-reaz Ei se pdrea pcadlaetsutleresegria<_l,rsiafilcecealesemrbadi rmi qairilitnreebauirnj
rnina
dairaua, in
ale domniei le 'conducea Agathocleia, amanta regelui,
nraff]a ei, ;i cu::tezana Oinanthes. (2) TotuEi s-a pdrut cI
lia'5rin, cteepmuint dsue-smeaiPltionleeameseuadmei .5i de Cleomenes. intr-ade-
aceste vorbe. Thericion n-a mai spus nimic impotrirrd, frertele sdu Magas, pentru
prima ocazie pe care .a avut--o de a se i"a;prrt; ci a.-rea o rnare putere in fa{a armatei datoritd influen{ei
da:: la

de Cleomenes, s-a dus la ldrm ;i acolo s-a sinucis. rnamei sale, l-a atras pe Cleomenes Ei i-a destiinuit anu-
:rite planuri tainice, voind s5-1 ucidd pe fratele sdu. Dar
PnsfasxaLi_ano5-lary.vat'rbo35-nibrimilr1t2rdeirzacac,ftprutdaCenciiatg;zaneuicie.iucuanlloqCtiftdmEsipiciieupcnnielnds5ruadnodtiiceclerieonteajsiiaemmnr,nqnnfescoaefuid,ioosngiiaann{tifcmiaiutvtdoazuascenEpddenrdrd.vdeirsseciuicaretnniucjsulg-ucimoctiavldlp-eieouiAgtiueopncnpbizlurlittatcepiobpidlon;i;ldreieeroiritier-naccbmrbaddgsbiieEateeueietncpuass;r,avtpec,-veirri,dhnelti1etirieidnaatamenr.iufgibsidanDaiaihnaejcmcuatnediAncmfpgs*p"isgiolucgnuii"intfa;euniatlleanadrgdntaatdllreeuiiuijAaaeaifrsc,oIsiieaic-siee;ggaan_zitii r.)leomenes, deqi to{i iI indemnau sd facd acest lucru, sin-
tdIctcta-e-auerarlnraeecsnn"a"iormfsa(iirn2t,iipfb)eCdafilIaitelneidtellocun,e;meii1pEoeao-iamlncnaseeddiusnsqamtstaaid-ddp,Ir-rs$diloatuiemrisnuac2{ncisi{l4nqcuitnfuatdreidtgaselueajpuit-snaeiirenc"lacpiotpdnmri-tr1geilii-nlitpavoneeariontilreeanirimreqo,El,p.uriiiuusDisonr-icAineamn;ntiipsteaibuegrdaseaootfcnnrivenopoieguunszst_t.,iii qurul s-a impotrivit, spunind cd ar trebui, clacd ar fi posi-
iril, ca regele s5-;i pregdteas,cd mai mul{i frali penbru
secltr.itatea ,5i permanenla clorrniei. Sosibios insd, care
artea insd cea mai mare trecere printre prieteni, a spus
r:5 mercenarii nu sint siguri pentru el atit timp cit Magas
la fi viu, ciar: Cleomenes l-a indemnat sd fie liniqtit, pen-
Lru cd sint n-rai mulli de trei mii de mercenari pelopone-
sieni, care ascultd de ordinelc 1ui, incit la cel mai n"lic
semnal vor fi gata cu armele. {3) Acest cuvint, atunci, i-a
rlat trui Cleomenes o mare dovadd c1e credinld qi o apa-
ler-r!5 de puter"e. l,{ai tirziu insi, Pto}emeu, prin sldbi-
ciunca lui, ii nSrea frica. Apoi a;a cum se obiEnuie;te cincl
riu e'xistd nici o chibzuiald, plin fapttil cd se temea de
roate ;i ci nu avea in'credere in nimeni si prin aceasla
i'redea cd este in cea mai mare siguran!5, Cleomenes a
lnceput s5 inspire teamd la curtea rega15, c.a unul care
avea mare trecere in fala strdir-rilor ;i mul[i spuneau c5:

.Ii TJ PLUT.ARH

CLE']ML-NIS 779

,.i,crrl Ssta se invirte intre aceste oi((. Intr-aclevdr, aEa SE ,r'i,tc din -<ambuc5oa gi niqie desfiinafi, caci aceste lucruri
pirlca cd esle. cind se uita pe furig Ia palatul regal si r,ntuziasineazi acum pe uege((. (3) Nicagoras atunci a
<'ind se gindea in sine Ia cele ce se intimplau.

34 DeEi cet:use cor'5bii ;i armat5, in cele clin urmd a ir;bii-, da.r' cri citeva zile mai 'rirzilt, an.rinlinrlu-i lui Cleo-
rrires rje iocul vindut, a cerut si-i dea prc{'.rl spiLninci cir
lenunlat. Aflind cri Antigonos a murit gi cd aheenii sint r-i va ir,ribr-rla, dacd nu va si"Lferi o prea mare piei'derc
angajati in rbzboi cu eloiienii, iar imprejurdrile il donesc
qi-l cheami acolo, deoarece Pcioponesul se afld in tulbu- { ,,.rirfur-i1or sale. Cleomencs i-a rdspuns cd nu lnai are:
rinic cli.n r:ele primite, iar Nicagoras, supdrat, ii spunc:
rare qi zbucium, a cerut s.i fic trimis singur cu prietenii, '1 ii Sr:sibios batiocura iui Cleornenes. Sosibios a primit cr-r
dar n-a conrrins pe nimeni, pentru cd regele nu asculta,
ci-Ei petrecea tirnpul cu femeile, cu lhiasurileG6 ;i *i r,irliii:meroetiarc: emsialiucmlraure;,i, cdutind s5-1 minje pe rege pentrLi
(2) iar cel care condlrcea toate chefu- ]\licagor:as sd
rile, lucrurilc ,"i-1 sfdtuia, 1i a convins pe scrie o
'] ,,i,'rf;lirI:iioaaplirled5enimulaiptosetrdli.voa(c4ul).puNei iCcClaeigroeomnreaans. e,dscao;cimi spriruani*iponrdliamsaeic,etrcaiarsetd;mi scecinr;id-i
antlme Scsibios, socotea c5 Cieomenes, care rlmine acolo
fdri nici o socotealS, ficsitnecilnritzrnaetaf,biilnEtriedper.itnezmdtuotr, iar
ldsat liber, rra ca dacE lare, a plec-'aL. Sosibios, dupd patru zilc. a dus sclisoa::ea
es1,e
unul
care vdzuse e1 insuEi. regatul bolnav. (3) Nici mdcar darr-r-
rile nu-I imbunau, ci era intocmai ca boul Apis care ij Ftolemc.r,r, sptinind cd j" se clldirse cle curind qi a iritat
,,..l tinbrul rcge aga de mul1., incit accsta a l-rotirit sd-i
itnrbicaelinmabieml;uagre;iluaxt,une1cincui-nEdi dSdea impresia c5 o duce lir<'i lle Cleomenes intr-o casi marc ;i, oferindu-i alaiul
ducea declt viala natrlrali 'irrsnuit, sa-1 impiedice s,i iasir afar;i"
;i dorea drumuri libere qi dansuri qi se pdrea ci nu poate
suferi sd fie mereu linut cie miinile preo{ilor, tot aqa re- iJ6 Aceas|a intimplare era foarte nepldcutS pentru Cle-
gelui acestriia nu-i plScea nici o plScere blincld, ci 'r';m.1emneost,itc;.laP| teollesm*aeua,;tfeiupltaltu;ii ia rnai rir-r
pentrr-r urmdto-
,,isi distrugea draga inimd Chryser.mc,s,
ca Ahile fiind prietenul
egelui, tol timpr-rl cliscula foarLg binevoitor cu Cleome-
RS,minind acolo qi dorea lupta gi rdzboir-rl" les si se injghebase intre ci o prieten;ie 9i un obicei
de
r r-orbi foarte liber. (2) Acesta atunr:i, 1a rugdmintea
iui
'leornenes, cle a se duce ia e1, a venit qi a vorbit foarte
35 Aceasta fiind situalia, vine Ia Alexandlia Nicago- i;rilneecvinoditoira,r'5inqdi edpindrtciansd5,ofrdicredbsildnubiadnlSrri5aisca5p,dcridnddll?ne
ras67 mesenianul, Lrn om care-l Lrra pe Cleomenes, dar cale rcge.
urmd
se preflcea cd ii este prieten. Vinzindu-i o d;rti o bucatd oind La u,15 a venit Cleomenes. lll a doienit amarnic pe
ndtirme,rpppdrlimibmeinirs,le-dbupaddninici.ucr1na2u)szeCa pleradorumet,edqnliieisdmivni5cszaeiunzpdaaurr-eilz,abator.airinipecslioecriind-cel
.i.r;-l.1eri, spunindu-Ie cd pdzesc cu multd nepdsare qi uqu-
in{ir o fiari atit de mare ;i greu dc
scoebpolriam- bdeinincorraadbaiapdoeltutrlauni s-p-orl-ta- cdci sc ini.implasc sr1 :uz:ind el lnsr,i;i pdzit. (3) Cleomenes,
salutat cu niriltd br-rna- aceste lucrriri, nrai
inainte de a le afla
Pioiemeu, s-a retras ;i 1e-a spus plietenilor. tri bine, toli
ie indatd, ;i-au pierdut toate nldejdile pe care 1e aveau,
voin{d qi I*a intrebat ce nevoie il aduce in Egipt. Nicagolas ,.1mntrindu-rie de minie ar-r hotirit sii se rdzbr,rne impotriva
l-a salutat la rindul sdu cu muIlS bun5.rointd ;i i-a spus cd
aduce regelui niqte cai buni pentrr-r rdzboi. Cieomenes, ri- ,.edrep,t5lii sdvirEite de Ptolemeu, impotriva violenlei in-
iiri'uebargiintelapttee,ss5dfimeouacrdiqiinctar-uninqtechvipictdimemenindgerdSEpaatertapeEnitrs.ui
zind i-a spus: ,,Aq fi voit mai degrabd sd-i acluci ni.5te cin- ter'1,fi, clci este primejdios ca Cleornenes si clisprcluiascd

I3{J PLUTARH CLEOMENES 181

impdcarea cu Antigonos, L1n orn rdzboinic ;i activ, ;i sd cie intemnilali. (5) Dar paznicii terrnilei 1e-o iiia:.eld ina-

a;te.pte pind cind regele Marei 1\Iame6e sd aibd rdgaz, pcn- inte gi intiriserd inchisoar-ea. in ac'est fel Cleornenes, e;Ll-
ind qi in aceastd incercare, se invirlca ;i rdtiicca prin oral
tlu ca apoi, 1isind Ia o palte dairar-ra Ei tiasi-rl, s5-1 r-icicli. cind nimeni nu se dddea de parLea }ui, ci toli ftrgeari cu-
pringi de fricd. Apoi deodat5 s-a oprit qi a spr-ts cii,re
37 Dupd ce dc.ci s-au luat aceste hotdriri, iar Ptolenreii prietenii sii: ,,Nu esle nimjc de mirare dac5. femeile r-'cn-
a pornit spre Canopus?o, rrrai intii ar-r imprdgtiat un zvon, duc pe nigte bdlbali care fug de libertate!'(. Apoi i-a in-
cum ci Cleomenes este iiberat de straja regelui. r\poi, demnat pe toli sd moard in chip demn de el gi de faplcie
poirivit unui obicei regesc, celor care urmall sd fie elibe-
ra{i din inchisoaie li is-eautrirpnrietegadtLitlnmoaspi Sm! r5iiiteclaiurucrri.uPrrliede- lui. (6) Cel clintii a fost lovit llippias, de unul clintre tine-
tenii lui Cleomenes
acest fel Ei Ie-au trimis din afard inl5untru, inqelind pe iii pe care-l rugase, apoi fiecare dintre ci s-a sinucis cn
paznici, care credeau cd aceste lncruri sint trimise de dibdcie Ei fdrd fricd, in afar'5. de Panteus, cale a 'cucerit
rege. ClSci Cleomenes aducea intr-adevdr mr_rlte sacrificii primul cetatea l{egalopoiis. Acesta era foarte frumos qi
li le didea din ele din belEug qi mai adduga ;i cununi qi, foarte dibaci sd-i aclucd pe tiner:i la disciplinl gi era iu-
inl,ins pe pat, cina irnpreund cu ei. (2) Se spune cd regele bitul regelrri, care i'a polr-rncit si" moard numai dupd ce-l
a pornit la sivirgirea faptei mai repede ciecit hotdrise,
pentru cd observa,se cd un sclav se culcase afarl din casd va vedea pe el insugi gi pe ceilalli cdztr\t. Cinctr zdcear-t cr-t
cu o femeie pe care o iubea ;i s-^ temea de un denr-rn!. tolii, Panteus tlecea pe la fiecare :qi-i atingea cr-t pumnalul
Din cauza acestei temeri, cind a venit amiaza gi a obser- spre a vedea dacd nu cumva se preface cd a mLlrit" Cind
vat ci paznicii dorm amelili de b5uturd, a imbrdcat trrito- l-a atins pe Cleomenes la gleznS, eI ;i-a intors fala spre
nu1 gi desfdcind cusdtr-ira ia umdrul drept cii sabia scoasS,
a pornit cu cei treisprezece prieteni ai sdi, cauc eralr im- Panteus, care l-a sbrr.ttat ;i apoi s-a a$ezat iingd cl, Cind
Lrrdcati ia fel; (3) Hippitas, care era ;chiop, a pornit cr-i Cleomenes qi-a dat sufletul, Fanteus I-a siLrutat apoi s-a
avint la inceput. dar, cleoarece vedea cd ceilal{i met'g mai
leneq din cauza sa, le-a spus s5-1 ucidd gi si nu piardi iu- omorit Ei e1.
crLrrile, a";teptind L1n om inutil. Din intinrplare iocma_i 38 Aqa a murit clcci Cleornenes, care a clomnit 'Jnspre-
atunci un om din Alexandria ducea un cal pe lingil por-
{,ile cetSlii. Luind ei calul ;i ulcind ppoepeorlLprleiaHilpibperiltaatse_-E.i zecc ani 1a Sparta gi cale a fos;t trn astfel cle birrbat. Cinci
pornind pe
uli!,ele str:imtc, chemau zrronul s-a imprdgtiat in l,oatd cetatea, Cratesicleia, de;i
(4) Dar a.lexandrinii au avut curajul, dupX cit se pare, cic avea un calacter nobil, lotu;i qi-a pierdut tlria sufleteascit
a" lar-rda ;i de a admira p'e Cleomenes, clar nimeni n-a ;i, in fala gr:oziviei rrenorocilii, a imbrd{i;at copiii lui
avut cui'ajul sei-l urireze qi sd-i dea ajutor. Pe ptolerneu" Cleomenes piingind. Dar cel nrai in virstir dintre biie{i,
fiul 1r,ri Chrysermos, tlei insi au ndvdlit asllpra iui qi l-aLi ftird ca nimeni sd se aqtepte, s-a aruncat de pe acoperi;
ucis. cincl ie;ea din palat. impotriva unui aii Ptolerneu, in cap, dar n-a murit, ci doal se sim{ea riru qi striga gi
care avea in grijd paza cetdlii a pornit cu trdsura im- se revolta cI n.,r es"e ldsat si moar'd. (2) Tar Ptolemeu a
potriva 1or, ei au silit cu tolii Ei au im:prd'stiat pe oame- p-csao5rr-elusneprcianitlzrcuiarnecjuqoirrupsulI leuilc.ri"cPriliriCinpleteroefmiiaeicneqesisipesea5-em1raalmeqgaiesiuocliuiaEciluuferimePleeainl;e-i
nii garda qi ter:s, foarte frumoasd ;i nobilS. Astfel de soarti au avut
pe ca.r
jos din pcrsonald gi pe slujitori, iar pe el 1-a'-r tras ei, care er"au de curind cdsdtor-ili gi se ir.rbeau nespus de
de Ei lrau ucis, apoi s-au lndreptat spre cetl- mult. De curn a rroit ea sd plece pe mare, impreund cu

[uie cu gindul de a distruge inchisoarea qi de a se folosi Par.teus, pdrinlii ei n-au lSsat-o, ci au inchis-o cu forla
qi i-arr pus pazd. Dar cer,a mai tii:ziu ;i-a pregdtit un cal

I82 PLtJT,',RIl

':}r'aicn(ajrrca,s?]r..Iarf:ii noaptea a fugii s;i,;inind-o drept pind ia
o cora.bie care plutba spr:e
s-a imbalcai. pe
ligipt. $i a fosl; dusi 1a sofui ei ;i a petrecut cu el'in
slri:.in5tatc o via!5 f5r5 sr-rferintd fi dr:rele. (B) Ea atunci
'linca de mind pe Cr.atesicic-ia carc era drisd de soldati si.
lrrindu-i partea peplosulr.ti care se tir.a incurajind-o, ea
nu s,e temea nici de plopria-i moalte. ;i cerea nn singur TIBERIUS GRACCHUS
ci
lilouucrc'u,r."'ruilrie::ixs. ebmcuna{oiieaiin.rdtiniiincaaauirn"eiucsc-acislacpvoiepi iciclbooir;p.rriiuD,irai.nrupdfsadcteafaaccduraataejjtusfinecslle"dliai".
sdrdtcuair-eunrcpdo-ai!ocqs5diiieme_-p.ral:plhIicuipnnonaeucu6itslniciol?.iaeSbssd"le-c_eeeoaIeoasicl,cucclipiunbcnsesir-diaasouedacjlra,iulaamgd,sislscm1eia-aa"outici"liqnSeiapniPgzc*epa1uoarotipnnsjadeeetpicoemrraroeo'bulespiisccnder,nicieurEiueilpnuisacmnd-cIos-aiacrmapnpilr:sio;uirtv,ilual,eVccigpafieiuaieaest.icctheecdIhpnairo,rmae-pgeaianicniciit,eiiulfomadesr-nftsmrpaenfuirrnden.e5tic_.-jii
cJiiar gi 1a moarte a arrut noblelea sufleteascd Ei gi-a pds-
ti'at aceea5i lnl5ligare a coipului pe
care o avuse.se in rriatd.

il:flnueoacmlitc3,;e9lCiqSinacl.IsernlcrcsC:aetiarilu.ctciinmenipnsceulsjlrclfe-ieanrr1rirzerueLsillazetfciec1gaem7cncpEtelir'ctn)ir.Limtae-aritrioirstnquetrairt.ri,eii-ziziiaoi1ur,.au.l1tnecn.rcol..cenrp,ceidep,ir,uoii-csqaniaein.tresSfeeabafpiij!iropidb,aiezndcaeseulsaiuertuoifl,aeiacdqal otribaniar-pmrcddsuideet-l
iniicuiciur'ilcSoil.opclaie.psiz"riircleei dj1uc-lapacrlLaiordplitiersrtsixr pnp.iLee_rrjrz.elf:goijean,rcieilacii,llcsteeaacpmo5laore. laDucei daaucoenfeeoarrri-otr

i,.rbit de r-ei.;;i cr,r o pulete mai mai'r: decii cea omeneascd

nifirnLia-liIessclcluseemapli{-beiiicianiis*ue.a,(up2ien)ldACcmlleeoouxrmplaitenundlre:raLsinjlinineiurisoceclotardp;litri.cvrfleiieuansirrapoaii.,it'zliecans1ieloaucron,laruppiiaunbclloeuclunilnousdcei
bpi-nlurdelgosairuc_l ;ccedarrrpiebiu.sqeAi,ipeialosrdt uilnuceccol1ulapmtniltdaudinuarvildieossr;nveiiiLnziintnircsealusl:tlple,e,scdieesioevaelcecuchie-i

clintre lcate victtiiloarele ali ccr.lsacfal eroilor sarpele.

NOTITA INTRODLICTIVA

Actiuitatea lui Tiberius Graccl'tus este o ilustrare cit se
poate de uie a multora dintre caracteristi,cile situa[ieL in
care se gd.sea Roma in gterioada ht cure eL a actiuat. Auto-
rii. antici, indilerent de genul Literar gL de pozi{ia de clasd
ele pe care au scris ;i inditerent de deosebirile de amdnunt
ht narurea euenimentel,or, sint de acard, in esen$d, asupro,
urmdtoarelor fapte: Tiberius Gracchus,la pu{i,n timp dupd
ce a imbrd.co,t toga uirild., a, Jost cooptat tn colegiul augu-
din AJrical, impreund. cu
rilor, a luat ysarte Ia erpedifiia
Scipia cel ttndr, unde a dat douadd. de curaj gi inteligen{(t.
De aceleagi. calitd,fi a dst douadti Tiberius Gracchus qi in
Limpul campaniei inrytatriua cetd[ii Nurnantiaz, in care era
cuestar aL consulului Mancinus. Ir'" anul 134, la L0 decem,-
brie, Tiberius Gracch,us i,ntr(r, in funcfi,a de tribun al ple-
bei,. Vdzind situa,tia jalnicd, in care se aflau micii proprie-
stueriindtoerpcde,umuinatca-sd.esi ei,;ui eudde.rsaauutlseipncgseeledainfi
rd.zboaie, i.ar ci,nd

de m,ica lor pro*
prietate de marii latifundiari,, concr.Lren[ii cdrora nu Le
puteau reeista ;i cregLerea netncetatd a numd-
t'ului sclauilor p- e tr)recun'L
propune o lege agrard. pri,n care
ogoare,
se stabileau urmdtoarele: 7) nimeni sd nu ocupe din ager
publicus (ogorul public) o suprafa{,d mai mare de cinci"
sute de iugdre, la care se puteau adduga doud. sute cinci-
zeci de iuqdre ale fiilor sdi; 2) nimeni, in orice caz, sd, nu
poate ocupa mai mult de o mie de iugdre; 3) nimeni. nu
putea auea mni, mult de o sutd de caTsete de uite; 4) oa-
menii liberi trebuiau sd lucreze pe ogoare intr-un anumi,t
procent; 5) trebuia aleasd. o comisi,e alcdtuitd. din trei

1 Plut, 4,1.
2 C i c e r o" De harusticum respondo; Brutu; 703.

I i,n I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ TiBERIUS GRACCHUS LB7

dcramz:l_;eejceielcLamablcoceboerra.irulrrdeipla. upcnaainciu.,e"erte|sDtJotsuaadrip,r captseeprdloteldiic,ne[eeucantsaiauccnspeleadtrias.crl_ieagtidcgdt.ide,,Imoec"gr,aonerrc.neutoSonuce[-.oiaiul.ma{te):uedreuta,naelutaradiairecdtlou,aeotirs,te"fcta"idnfidriT.,lutiirpnteedi_ni, Acestea sint faptele esen,tiale asupra cdror&, a,;a cum
crpNesaInIs{pgpl'ApcpLtttaroin_n.d:hperuee.tru(qi-ui!riz.a:op.urtp1tr,eItorn^uscsalsttumiis1oOm:L"spuonncrLrt1ptprdiIne9ty-a\.cic"arecel,nseeiGcaauu'ru.a,gt?trLthlat.at1teieausrna"cnip,raoieJ.,;tccnMtao:cnitsp"lu-uuaropusuit?tilalcC,cdrr,ruttiadiprsr!ali.ireuieutcrrgo.nnnea*clcitelrT{isamrhsiI.gplltea(cittiu,enla-eusgislsu.itrzjgaebersumntsnraaa,li,^ntesetezdrrtrlttaelseTd'oa_te,,reedpitainttipsmb.r'-oritrLseunarufbe.doiiu9aia,enbaiPeicuutr"rsll.iaansbadneteraeeuoeua(ucsoenjttl,'t;tolepegeidig[etJ.rcftrcirticadrtahGiu,eieatgqerptiua"itgistdebteifcmisibimrt;martriilto.ineau.[atufIiaaiaatlerbmumeuipirprclcirpsatcctprcinbnuaeLerdcecs,-rslugodlaglira;irlu,ulmiotledatzmtserlmt,9eioatsruacuupub1latsidaorcahianoiii.srci.Trmtss,.ppi,.esrrerlsip.telpaai(aCiTaie;auirotllibtzii;rerne-1ate*,.dctuilgt'ioizloeatas-bbdiscm.rbii-mist;tzc.npri"irrrgnlCudl,er.ag1ecwtiti.ieiaUsatidoI.aeSbibtiar"{ati't.nlar;r.ai{"iecrtiprrlctriug..i;iIiuiiu,biiJittnfetapltn,;iAtutdpsep;oatJasii"usoaciuuoGid(.tstuiprntpole[,otaATzumndlGt,aaaierttbnsdeu.nt.utsiutuuntiarNrut.eddezt.tl.lpar,lcadaoetcicmacbti.s._l".auir.tcu1eclenctatnliorueaSesoetT.oSncah.aaotretiptmrltcriihSg,sutid*rlcctiideiruqaotbob?c-usu"ticuaac.i,etseaatrtsae,nl_Asreeioaere,torstnpoiiIdoysredtmsurs,cn_rfcretiA-tadrtiil.lroaimiodi;gauuiu"l.oguaiei,rr;iftpslct";iib;gib_p"ntarsuafa,uiritasopotsiet-astucsR--u;eien;ieiiellrc,ut;c-;iT"odtiuradlno;e.oc.o;;.ie;;a.ils.s;riuers"";_iiioimr;bi-oncee;Oloei;sm;i'ioiunme:t;n_6d-;s;(diciedida"i_"r:(L_7.";___;ut,et.--i,;,ld um ardtat mai su,s, to[i autorii antici sint de acord. EIe
'r;,.itrsuaebtdlii.cncatlnra-rantuuitrmmladatioReaorrmae,laec,ailnpuaccrbituilrinis.d:u,1es)ctdhluuiitpluetlaasacdpdea. rpaclatassddiu..ensiseletaatds,r(e:ezu---
Friluo;-:srulu::r:c:Mse,,_raIoI,x.2imp3,7r.o;"uVsdt,"e,ousme{I--IoaiIe,s92r7ia.,';utrTips?;r,o-rpprp,fa.luapiine..c,l3-io1ri,,;?iBip,Bir;o;"TrSuA,escspurrirplo,a,in8a1a,02en,3,;,.VwaI,,6ieS3_.t; lii,nfuite; 2) Tiberius Gracchus a fost silit sd, recurgd, Ia
procedee legislatiue ertraordinare, la care optimafi.i, in
cele di,n urrnd,, au rd.spuns cu uiolenfd asasinindu-L; S) et
a, incercat toate procedeele legale ;i, toate posibilitd{ile cle
persuasiune a colegului sdu Octauius gi a senatului. Bogd.-
taqii orbi{i de interesele lor egoiste d.e clasd, n-au msi
ltd,lei.niunuotuiesremdaemii aoerdaceluasin;dti.epraeulsteeelrelnoicmrdai.nido;reie;ima-,lieciRRpoormompeair,ieactauarereiadinaetucpnedcle-i
m.int, agricultori ;i osta;i tn acelaqi timp; 4) Tiberius
Gracchus a cd.zut lttptind ytentru c&u?,a clreaptd ;i umand
a micilor proprietari cle pdmint, care, in acele cliyte, era
una dintre cauzele de prim ra,nq ale Rornei; 5) cu Tibe-
rius Gra"cchus a inceput etr)oca rdzbaaielor ciuile La Roma.
Cercetind in luminu celor erpuse mai sus Via{a tui, Ti.
berius Gracchus, scrisd de Flutartt, se renlarcd. de la in-
cegxtt cum biograful, determinat qi de genul tn care scrie,
d.ar qi, de pozi{ia ss, de clasd, tnsereazd. in biagrafie d.e-
scrieri psihologice, relatdri de fapte, considerente g:olitice,
pe nesirn{ite de Ia portretul iwi Tibe-
anecdote. Ei trece
piruieuinstArGultrpacicuacslta"Cupsloa(iuc(dacipau.ps.1(5c-3a-p)7.l)a4)sn,da,inrrearlc*eataerezcedpiradectsa{airuriden.ei oalualiunceiucTdf"iiboicteda-,
rius Glarascfcirh;iutus,LinbiSogpraanfiiae,i,Iasdl.,sluemo,caunptiea,d;ei
phfi cle aici inainte,
acti.uitatea poli-
ticd. a tribunului plebei. Cititorul, {urat de uarietatea ;i
importanla detaliilor, poate pierde u;or din ued.ere esen-
lialwl. De aceea uom incerca o sistematizare a clatelor.
Tiberius cGarpaictoclheu, sP-lutaormh ui;l.i In portretul pe
i.n primele care-I Jace
erprimd d,estul
cle timped.e
admiralia pentru caracterul tui Tiberius, pe care-l iom-
par(t, din acest punct d.e uedere, cu Caius, fratele tui,. pa-

N. I. BARB{] IJOTiTA INTRODUCT]VA _ TIBERiUS CRACCHUS 189

saJ'ul urntiLtttr este cit se poate de elocuent din acest punct 'drace. Allrii afirm,au cd Tiberius a pornit acliunea poli-
'dl'eibuceriduesree:r,a,Mu aliiniin;ttiitiein;fidfie;achreilaib,raptreiu, irpeea
;i mi;carea lui iicit clin gtelozie pentru faima politicdL de care se bicura
i cind Caius tti)LittlrtLiuuorseia,rG,ecri.aanlc'ecr:lhrSuwpmsu, rssiucprsrieaFNcoudsmtuTaminbitueiasri,,uscslieaaauctdere.ezccuttu;ictuimaircspletidsa.eacpuipsrteiinel.
era
l agliLat ;i uehe,nzent tncit ctnd f,ineau discursuri Ti,berius
I s:td.tea cu multd. cuuiinl(t intr-un singur spa{iu pse tribund.,
pduasaetemepnceaeiinraicsdncieunCilndp,adlciuiumaousrr,aebbrecabc&eee(pl'alde,d(icniatanrgtpittbdi.iiw2dc;)iniu,.-ndmaCtro.esssmcieraodpsmsaephraaaaunlini-nia,;eaialuct;ridiina;Ctgair-aeoaifdu(tutsolcosgucuautoitbCCdci.clloeeeeaooippunne-t,, Je aatneni liberi ;i plind de sclaui ;i cd, impresioiat d.e
ll care in Literatura epocii trecea drept tiput demagogului u:eastd. sitzta"tie, ct" trecut la ac{iune. Dupd. ce men[ioneaz(L
,t'1ii'.i".btc:eeasrtnieussut,ietucrshiti.-ueonmip,,inoPdpulou-Irtua;lir,hpcrsdocrueroieca:in.id,lDa.uta-Irimpcberianotmdin.&;siicrmaipma[iribejid{ciceauutLzedu,,i
l ite.ziduri ;oigpoeruml opnuubmliecntpee, nTttrruin care-l indem,nau
perfect, este cit se poate de senznificatiud. pentri lonut t,ttina pe, sdraci( (cap. B). sd. putl(t.
aprobatiu cu care uarbe;te biograful despre caracterulLui
:tiograful A$adar
;eisPteasdteumaicuosrdaucdc.o;ni stDil.ioupithrannoebsil,e,' scileBteiorsmsiinuast,tie5i
Tiberius C)-racch,us, ainccdorunitrafrsutgcautitaCtaeiu.ss.i cum,pdtare o Carnel.ia,
pune, cle asemenea, Bioorafut nu nentru acliunea lui Tiberius Gracchus, clar cd hotd.ritoare
pt'p:eiiteteerdjnie,{iiinninssdu.rJndleai,fgtitisiutedradeteursrepd.is.rdiFtuaslzimtbdlra,ie.npcieti;dzteifgizacdtfd.a.a{dmd. eidnedToisbiuefprriuaug{sii,i
erau lcii'u.iut,anfieoassutlsiu,reitdsTeteinbueptrluriuerisuledGperoapdcoecrshupulrusin,i.sdDaarintiftaufrpdatizunalecLaduliubpiiloufctaatrfrdal-.fruc.llceuitictaL6ct.d,-
cam.
dato-
ritii. calit(t{ilor sale personale m,ai rnult decit originii no-
bile (4), rezisten{a la munc(t (5), saluarea a doud.zeci, de i.n aceast(L clipd, de firea tribunului, pe care o etogiase in
'mii de romani (6), sint fapte care atestd. aprecierea pe tapitolul 3, este destul de semnificati,u. Trebuie subtiniat
:nai intii cd, fdrd. capacitatea lui Tiberius de a se ind.uioga
care a are Plwtarh pentru Tiberius Gracch,us-omul. i.a sTse.ctrul mizeriei in care se zbd.teau micii, agricultori
'I'iberiu's
sajele care Gfarca:cpcehucsit-itcromsdi-icl rpeaoclildti.c.cdSPinltutnaurmheraooa,sperotbr)aa-t :'onlftni, toate imboldurile erterne uenite d.e Ia Diopltanes,
Slossias, Cornelia, Sytu,rius, Postumius ar fi
fard nici uru fel de rezerue ac{,iun"ea Lui Tiberius Gracchus. '.,:fect. I)ouadd este faptut cd ntutli bogdta;i, rdmns fdrd,
i)ar, din pd"cate, sint ;i pasaje, cu'e aratd. cd bioorafut
ord.in ntarul, t'ie cti.n pozi(ia sa de origine
Jie din consicterente de oirLriciand sau plebeiand, aueau sub och,i aceea;i situa{ie,
p-o- rlar rdmineau indiferengi ta suferingele celor rnul{i. fn
liticd fauorabil(t
aatriitsutdoicnreac{riefiau--oraabrield"re-CzaerrDoe care n1L nu- ieea ce priue.ste imboldurile erterne, se poate ca si retorul
'ma.i cal cantrazic gi anihileazd,, i;i filozoful ;i Cornelia sd-t fi inJluen[at, clar puterea ho-
ldsind i.mpresia cd, in fond, el n-0, fost de acord cu tri-
bunul. S\pre a in[dlrcge nzai clar atitudi,nea lui Plutarh, sd [iiritoare a constituit-o, o";a c,utn scria Caius Grar:c'h,us,
care l-a auut sub ochi in
punem Ttroblemeie in discu{ie. 'ifoib.Ienirciuusl specto,col tr)e care, Etruria
Gracchus pi, mai mwlt decit orice
Detei:minantcle ac{iunii lui Tibelius Graccltus. Plutarh tnclemn
:5i insc:rip{ii, l-a impresionat ;i l-a determinat sd. treacd.
in;ird (cap. 8) uersiunile care circulau tn aceastd, priuinld.. !a acfiune.
Unii spuneau cd. Tiberius Gracchus qi-a. inceput ac{iunea
politicd. indemna"t de retorul Dioph.anes din Mitilene ;i Esenla Jegii propuse Ei procedura folositd de Tiberius
de filozoful Blossius di.n Cumae. Altii sus{ineau cd, Cor- tllacchus. PIuLarh afirmd. ctt se poate cle ctar (cap. g) cd"
nelia, mama lor, ii et:horta sd uind in ajutorul populatiei
tribunul n-a corlceput singur ;i izolat proiectul d.e leqe
s.qrar(t, ci cd. gi-a ctsigurat colaborarea LLnor personatitd{i

190 N. I, BARBU

de seam,d., printre NOTITA INTRODUCTIVA * TIBERIUS GRACCHUS 191
Scaeuala, celebrul
care era, Crossus, ml,rele pontifice, ;i Pasajul nu mai are neuoie cle nici utt. comentariu spre
ilustra clrsnn in care se zbdteau rnicii aqricuttari
jurisconsult. De asernenea, biograful clir-t
:;tr,bliniazd cit se poate de limpede btindefea tec;ii:
pare cd nici o Lege n-a fost ureodatd, mai blind.d l,$i se :;.
gi ntai
rbninaereu.oIitnotar-raedefa.ot;d(tr,rleproiuniteodrrelaptaatcee;i i odaemoenlidp.ceamciaereataitr ! ralie.
trebuit sd-i pedepseascd pentru incdlcarea Legitor gi
dea despdgubiri pentru pilmintul pe care-I cle i,r:.atitrTtuodit,tbeti"te,i.ctrosiAu(ncrsu.e-,i!anadsg€etedas.tpchiteuuoniteOdxrccaitraleminuia.fauusrtndus.citdalTiatribenceln.lecruitutinrss[ibeuGusi,anraucaidmclz'hp,iupnlesodbterceirudia,i,ren.;sri,;i,t_zaa!-
potriua legilor, ei bine Tiberius a pcruncit
fi

id

menj, primind o despdgubire. cfacloasceea;uti im- .::.;ra i_ts;co,luu{riieleporesfibwizldz.tlslpurie a iersi din impasul in care aclu._
pe nedrept gi .:.'stz
le dobindiserd. oa- Octauius. Iutd. ce spune plutarit,
sd. cedeze oqoarele pe {:are
i::'tti:rrrt1"rr-6us,1bcefieo,.,sgnnsautidlci,,aipjTcuriuinb,uugeiienirnai{ucdis.Ia:aar,se,nDdciclaLgirr,qiuedanent,raueumrzoeeu,tflnteaaetpttdcdc.eelinncs-aaecirtnaeeauptmz,etatLl,sOeaecrcntalaeuztnonri"iriur*i_:"si
sd primeasid pe ceta{enii
care (r'Dea?.t neuoie de ajutor" (cay:. 9). Dar admira!,ia ne-
precupefitd pentru cauzo. dreaptd qi Tsentru acltncul uma-
nism aL y:roiectului de legle prop.us de Tiberius Gt.acchtts
sint strdlucit puse in lumind de urmdtorul pasaj:
boga[ii, rnari posesori cle pd.minturi, miniali pe ,, . . , ilc;,r lii't..slujbd, deoarece attf el nw putea sa pu,nA kge*, la
pupor si
cwprin;i de urd im,potriua lecliuitorului, au tnceput o ac- tiL'(. (cap. 11). Cuuintele ,, . . . ccLre nu era nici legaid, nici
:'zi,uiittcioasd . . .(. aratii graua contraclic{ie eristenid in ati-
,tiune de indepd.rl.ctre ct p()porului, sub cuuilLt cd. im,pitr{i- Plutsrh faliL cle Tiberius'Gracch,ts: pe cle a
rea pdmintului duce cle quuernd.mint :iL:linea lui
qi c(t Tiberius pune tLoaactelistlrauqcecrlleeainf otrcrneesit scop (3)" clar et nlt::yal,r'ede_uscuiIid._irii,etnei.mdfsarreeailpntcdraglu,ieacennacioruteepa,snagdetetmserlcuteeeiszcnstidrtia.tu:eartseetdeqenaLcarlraoeadrdicdecie,lblormocra,gnuifdzeaI.eipstratwrdrsgileEteiistnuodaafrrda.if.i{ip.tdcerGlai.ubrldiatenulen"cirprtihliaoropensaraiajbmao'ript{sdioif,.tnihbaipio,;lu.eyicLotndgaai_-tii,

nu fp(tecenatruninozicc.afunztr(-rocJireuunatoLar,sdJ.iinqcilc(cttr'eliabpetrdiussi ,:ldtlea bd.td-
Luptinct cu
lia
cuu|ntul putea sd {ac(t sd, str.dlrLceascd. chia,r subiectelc
enai, slabe, deoat'ece era meqtr:r Ia uorbd. cle neinjrirLt;
poporul se ;i care ztor'l.seo, u{tt?sl!l:rirt.''e,:.'u;:'coiaLtttneoastaiaLlAilnblslrcr;nlo.rtdeuc,nLuuozecuira,uelariitecleiaateftlpl7paPsi(pe;dprrtib4triel(tmiaeadiuctnaa,nudrte{ctpcptaicecniaejmeatsuooltunirdn:urttacchtgtiueeicrid,imtoedtiiriuo,auner;cpIsnbmPiieiteatartrTeiee!edilci.imuntaiuaeiantLbeaarattrluuaeriuplazr,iubooudpaiirdririiactuoriteo.[hcoud,TacllOncliec"lsetuidcuissiibotlccn,taa;opt,.oendtiLdLtsuarudLri.rs.d2-zaeiuno.ibumau0paCsi$redosuamulleie,a(lJr-gsircueltranbemioasdaesisepneu.faciieilt-zt.itcaLTiea.tea"ndeicaqAtiditIlbebc,rolirin,eatpumipeoeeiarrtcr,;saneuiroric,aitapiit:cdcacdpauucrpce.clli,l,pseuusinlt,iaselaoniDssdito.rniGatret.fcmioecuaamaanorlaLTi,rra,oct;,nilaJtcdttslonirsaimuaoici.ucieulesOhumpdrriiponr,.itcTuupirurpauoinoiablr.osom.&llnloztu.tltmaodme"LrcactAn.g,tiao,aao,e"etdrl,pLmt.nra:i."iiuttiiih;e__idnf____iii,,,i
reu(trsa in 1uru.l tri.bunei de
pe
iar Tiberius statea in picioare ;i spunea clesytre cei sa:,r(\ci:
o,Fiarele care i;i clu,c t.i,tirt in Italia i;i uu si ele .-i:uina,
iocul de culcare gi asc:zLtrzi;ul lor, in timp ce oanteiti't t:ttre
htp:td, gi care nzor pentru Ite,lia nu au parte rlecit rie flet
qi de lumin(t ;i cle nitnic altceua ;i rdtdcesc p,rin Iialia at
copiii gi femeile lor, Jdrd. casd, Jiird culcu;uri, in tinzi; ce
comandanfii lor ii mint pe solcla[i pe cimpurile d,e luptiL"
indemnindu-i sii rezi.ste impotriua du;m,anilor pentru nrcr-
mintele strd.bunilor ;i pentru templele zeilor, Tsentru cii
nimeni nu o,re nici un altar strd.bun, nici 7rn rnonu,nletLL al
striibunilor din ati{ia ramani, ci ei Luptd numai Iu--.:wL ;i
bogd[ia unor oanleni boga{i, ;i ei, care stnt nurnifii std.ltitti
ti ai pdmintului, mor, dar nu au nici md.car o brazdd,u.

I
i

iI .

li

I
l
I
l

i,

iI,'ril

192 N. I. BAR,BU

'Iiberiu"s't. A;adar nici Tiberius n-a procectat bine, nici
bagdtagii. Atunci ce trebuia fdcut spre a ie;t din i,mpas?
trlutarh nu-;i pune intrebareu. Hotdrit Lucru, gindi,reu po-

l,iticd a biografului este m,ai 1:rejos de calit(tfile Lui de psi-

halag, moralist ;i pouestitor, care fac ca ;i aceastd bia

graJie sd, Jie cit se poate de atractiud*.

+ De vizut si: A. Piganiol, La conquAte ratnai,ne. Pari-s" , liupa ce ,ant is'uoi'isi1.1 r,ietile plimei perechi cle oartreni
L927, 5-e ed. Paris, 1967; J. Carcopino, I'a repwblittue ro- sI
tnaine de 133 a 44 auant Jesus Christ, Paris, 1936 I F. R. Con- r'..:1i. al.c.m in asist5m la desfSgur'.area Llnor patiml i.ot
veL, The reuohtti.ons of &ncient J. , pcrechea romand, constituili cle 'Iibelius
Rorle, London, 1962; Carr* ri. de mari f]racchns, pc care o compai-5m ,cu gl.ercii2.
copino, Autour des Gracques, etuclcs critiques.2-a 6d. revrii ric Cains
et augmentde, Paris, i967; C. Nico1et, Les Gracques, Crise . '{r-ci.ia erau fii.i lLri Tiberius C}racc-hus. care a fosJ c.cn-
agraire et reuolution d Rome, Paris, 1967; R" S 5 rn e, Lo riua- coionulal roerfiaciomnisiarllp, raesrteigpiuurlutai tsdiuor,_r1d)ctraiuccmcafi.trJic-;cii
lution romaire, Paris, 1967. ",: ' fi cle

li;,ri:.rclit
l:ia prieten
''r :,e c[iar ir-r cu Sripioi care a infrint pe l{anibal. }:a
'r r:i cirs;itorie clezbinare cu cl, e fost socotit dcmn ilc a
pe fiica i'.ri" Colnelia. i2) Se spune rlii Ti-
,ir,,:,i.r',;l,,liiir,r*':trnr.:i:itilc,ae:aarpri:tssigrr;Leial-,rr{irpipnt'eLlrai1alnusclsri-:eamospuctaeiuajsnil.accisiumlceoirimnnvpncnaciaorna|eieccnlloiuhjl.tbcccceiir;cs.nmil.lerli-ciIgitlaa,cr-r-rrdticp.eiuciaa.ppluilieupaceicpeidaTarli-anrbr-gtuerianll,.LCcsiujicoicsui.i;-,.,i.
:rr' rr('iilerc.a sa].peirri fcmcli r.a aduc,c ntoar.l,ca Corneliei.
1ifr;,:r'i.::l1:i.iii,''.,.ri;ir.iirilillr.rl'c.i'inrn'nniri.1-irrr.c'-11-unlic1iiarrculis.,ti;a.ea(liriirir:rsa)pnaicinIoem1acauira,ll.iriiciC:f,ti-tconeoimniaaslnipierper.jlec5nSliz,aa.Cei,acNncelrluclnr;i.rccncmolrcii.a:pli;ur;itiias.ln,itricp.mcppreaacra.rlicecmnialasinirrroe.itzeac-iiosinuctcaeo,u\va-pii?lrs:icrssiebitii_sicqicia-.ii
r,,a, -s-a ar:itat alit de iubitoare dc r:opii, de cumpiitall
r ric m:lrinimoasS, int'it s-a cr"czut ca Tiberius ,ru j,,iiure
,,r,irii.ciInnctir-saedheovtd:irl,isecasda
n'roard cl in locui unei astfcl de
refuz.at pai'ticiparea Ia coroana
r'qai5 a lui Ptolerneu, care o cerea in cdsitorie, gi, r'aduvd
iinc.l. a pierdut zece copii, iar pe una dintre fiice, pe care
ii'ta'csilulalsrte-oGcriaancrecchdsus-sal,tosir-ciaerisciureaicsSecaucsitptcdiou,.caVetiilata!t5ing(d(r,ri6ja5,n,EuiminpceeitTcdiebeie;idr,ioudisufpiEid,i

194 PLUTARH TTBERTUS GRACCHUS 195

pir elea unanim5, erau cci mai bine inzestrati dc naturl rrritd inteU.gentd, care avea cu el un instlument muzical,
ii care se ia tonul. Acesta;edea in spatelc 1ui Caius cind
cljr-itr:e romani, totu;i s-a pdrut cI au fost mai mult edu- ,i;L:."ibceinae;ib, udgedinddiantdcacuezsaimmlienaiecid, Cair-rs i;i
ii dddea aspre;te glasr-rl
c'ali decit inzestrali pentru practica virtufii.
un ton jos, r:lr
2 Dar a;a cum chipurile Diosculilor7, pictali sai.r scttlp- rril.orul cdruia Caius pdrlsea de indatd asprinrea, i;i po-
ta{i degi se aseamdnd foarte mu1t, pr-ezintd totuqi cieose-
birea inclindrii unuia cdtre pugilat iar a celuilait cdtre rlr:a patima, cobora vocea, se lini;tea Ei se ardta lntlrr-

,,r'r'abil.

crirse, tot afiginadEiinaccliengatlii tineri, de;i aveau foarte mali "i flam acestea erau deosebirile dintre ei, dar in pri',,in!a

asemdndri, amlndoi spre sivirEirea actelor'
mdeiecutoratuj,gci,ddtreeoacruemcepdataurea,pldibreurttagties, -paruudmeann{difeEsitamt drrninair-i
deosebiri intre ei, cred cd nu e,ste rdu sd vorbesc mai ,r,"i:i{iei fafd de duqmani., a dreptS{ii fatd de supu;i, a
magistraturi, a cumpltSrii erau nedeosebili. Ti-
1r[]ii in
lriLrs era mai in virstd cu noud ani decit Caius. Acest
intii despre acestea. (2) Mai intii infS{iEarea, privirea Ei lir(fu a fdcut ca activitatea politicd a fiecdruia sd se facd
migcarea lui .r,:rL,:n,Llnuirlmr€larupuncudiltp€eun,i1tuau3rtEafsuiidaffo-o;asisdtctufoosinnacuretcnenutLmmrmeazaereraei fpqopiurrledteeejulcrndi,ieicciiniarurrferaa,inccdtel.ailuacTnd;rieiiatbimturroifcpri,
Tiberius erau liniEtite gi echilibrate, pe cind
Caius era agitat Ei vehement, incit qi cind linealr dis-
curlsuri Tiberius stdtea cu multd cuviintd intr-un singur
spaliu pe tribund, pe cind Caius, cel dintii dintre romani,
a introdus obiceiul de a se plimiba prin tribund qi de a-Ei rr vorbim insd despre fiecare in parte ;i, mai intii, cle-
trage toga de pe umeri cind vorbea, aga cum se spune cd
a fdcut Cleons, atenianul, ,c&r€ c€l. dintii ;i-a scos haina ,;r't- ,cel mai in virstS.

Ecui vqiin-atullolvuiti coapsa pe cind vorbea. In afard de accasta, 4 Ei bine, Tiberius Gracchus, cind abia ieEise din virsta
Caius era mai infricoqdtor Ei mai exagerat ,rpiliriei, a fost atit de renumit, incit a fost socotit dcmn
prin afectivitatea sa, pe cind vorbirea lui Tiberius era mai ii. a intra in colegiul augurilolla mai rnult datoritd vir'-
pldcutd gi mai inclinatd spre mild. Tiberius avea un voca- I LLr,ii satre decit neamului sdri nobi1. Lucrul acesta l-a
r;r'lltat Appius Claudiusi5, fost consul qi cenzor Ei ales
bular pur qi ales cu griji, pe cind vocabularul lui Caius
era mai. lcadumtaast 5E,i mai persuas v. (3) Tot aga in felul
viald ,si Tiberius era mai simplu gi frugal, de r'i'jtr.ceps senatusro datoritd prestigiului sdu qi care trecea

iar ' ,i mult inaintea altor contemporani in privinla nob1e1,ii
Caius, comparat cu al{ii, era cumpdtat Ei auster, dar, in
compara{ie cu frate e sdu, era ca un tindr exagerat. Pen- 'nlimentelclr sale. Astfel, pe cind preolii17 cinau in'r-
;'i,,i,.rln't-c'pugnltiedc,, eCi-rlaeauo$dfiieu,rsfidtaccicdnhsdedumt-osalietapaceusTtfifibeicealliougssao,.dsTni, aivb,oerAr.ibupinspdiuaus-pi, lpicnri-nireidt-
tru acest fapt i-a criticat gi. Drusu,se reprogindu-i c5-gi cum-
pdrase ni;te mese deificelO, pldtind pentru fiecare libr511
cite o mie doud sute cincizeci de drahmelt. (4) In ceea ce
privegte deosebirile de temperament, in vorbire Tiberius .-a dus acasd, de la uEd a chemat pe solia sa ;i i-a spils cu
:;las tare: ,,Antistia, astdzi am logodit pe C,Iaudia noas-
era blinrd gi cumpdtat, iar Caius era aisnprtuimEpi afectat. De ','rir'ai'rrlui(i(t.o,aSriilolsloiapg,uomndiirata-cote5s,ctul-luaTciinrbutreerdbieu,asstp:Gr,e,rDateacctcdheul zsGe?lr(u(a.lc$Ecithgiuirlaobrcadgaiusdtnae?i-i
aceea, adesea, impotriva agteptdrilor, ce vorbea,
sspdreprionffelSrceSzerarienj;uiripiaqtimi s6d, -vEoicteualbiursee
din cauza lunecdrii pre Scipio Africanul, d,eci cei mai mul{i redau faptul aEa
ascutea Ei in-cepea 'um facem noi, iar Polybios spune cd, dupd moartea
girul ideilor. De aceea, ca un sprijin impotriva obiceiului lui
de a-Ei pierde calmul, l-a luat pe Licinius, un sclav cu -r.'ipio Africanul, dintre toli tinerii rudele sale ar.r ales,

196 PLUTARH TIBERIUS GRACCHUS rcT

pc Tiberius ca sd-i dea pe Cornelia, ca una care fusese ('i;.,l)ar.rr'relppoi€uqruiri,tlaasisnm-eocihnrreedtesizaapbsueoeciEtpeciaumdceeiebretecaurut.idiFlnEiuliuinmisdauTnpdituebinsceeiiiritup-rEisem,i cmifsadurcTetuiib,isededruiiupncsda-
l5sat[ de tatdl sdu necSsdtoritd Ei ne]ogoditd. (2) Tibe-
ljus cel tin5r, luind parte Ia expedi{ia in Lybia impreund
cu cel de-ai doilea Scipio18, pe a cdrui sord o avea in
cdsdtorie, qi petrecindu-Ei timpul suib acelaEi cort cu co- , r. intilnindu-se anlutamparnimtininii dEic, opneOdilieiteo
m,andantul, acesta i-a intuit repede firea care, in acliu- cu parte, convin-
nile la care 1ua parte, dddea multe ;i mari dovezi cle rlindu-i, iar pe de lbr, a'incheiat

ld-oarupludsem,aapirparcetiscuasEdi ea imita cu fapta virtutea gi repecle 1,;a'icdeleEni iarosmcdapnait, cu via{d fdrd indoiald doudzeci de mii de
ceilalli tineri pentru bdrbd{ia gi afard de cei care
in de slujitori;i urmau
,rlinata in afara rindurilor.
modestia Iui. El cel dintii s-a urcat pe zidul dugmanilor,
dupd cum spune Fanniusle, scrie cd Ei eI insu;i r.ri.rn,r''iaqTttoenauttdemblaluilnectripuneriiilceEaircelaeer-eraausu-apsucrrdigsdedastsi.ot pcinoritnetlatilrbeedaraddcmeleisn*tiaesautraec{raiirep_i_r
ur,cat 'care parte 1a acea faptd s-a
impreund cu eI qi a de
luat
vitejie. Multd sirnpatie avea eI qi in tabdrd printre sol-
da{i gi dupd ce s-a despdrlit de ei, acegtia l-au dorit ,,ie de cvestor. Dorind mult sd Ie gdseasci, dupd ce arma_
mult. )rirrisnel retrisese, el s-a intors ins,ofit numai de trei san
i tovardgi la
Numantia. Chemind p" a..gdtorii
5 Dupd expedi{ia in Lybia, fiind ales cvestor?0, s-a in- r,iiniantinilor, i-a rugat sd-i redea registrele, ca sd nu clea
tlmplat sd plece in expedifie contra cetSlii Numantia2l, acuze neavind sd dea socoLeald
impreuni cu consulul Caius Mancinus22, care nu era un l,rsmanilor prilej s5-1
r,,,r:,tru actele sale de guverndmint. (2) Bucurindu_se cleci
om rdu, dar cel mai nenorocos dintre comandanlii de oEti r.i,,,rriri,i.';an'i;.-iir€irnh;rsiica,iobnelcsz-tpoidaunltluieiatai aispbcsdddechadneicinnmtddrtcuiuanrset;dSimndsd.etadiinmrmneitnipr,ieiiltnancrersiileeaesaiiu.ndED-cniica-euIetrc,rertiaau-sITttge-eifaabzd. ueuecDruiacssar:aptesrrr'ip'gsocsdeud-pamtiaanoi]itbrrgeioddtlsetenddserptendivrt1itoueesiE_leaiii
pqtsruo-oiamltubrsaidvdfndnruibc.i,cduDecltiaeasareaimlcu,seltdiiertSiaenTliuirnbcecaesiitmvprizeEupacsirtreu,meljdual;aariidlrimrc,iliuocunverleietiinfnaanlavuccoeafranare{uebdmrislaedeaeiEmzcibinioinbntmetueaisniagniat,edutnanai-nlclai-ii
nu se reinculnuop'EteteamcaErie, satep'ucosmIaancdaalnet.s(d2)plCecoenscuulual,rmfiiantda -,Iirii.-riii.cn,1rri.c1anel9udca1decns.red:aseepsecarciuitnunceleemzteaii.ergr..eaoAi(3ieps,l)9*d$oaiItnifieuriitii-nrtdraiednuiuncdgpdadpedtradeantsocdutrirdmdeec.rga-aluTinsiisintbttdorienercorlieeisubpfdasleqitnenimnd,t1rd--muaarnrea_idnglriueciisinaen.tdrtrlueesinimeleaizim*n,vinaeaicgcuatli
infrint
noaptea, p5rdsin,d tabdra. Numantinii au prins de veste
nsEmlrpuliarapaitadueinvleoce,cuaacurrueemplioasedetrEEdrcieriea,etrr.idiennMgdfecuaaaengtldece;iiandtauauinbusEd,uiimrprasmpieiqidnriuz,saci-anoiuudddiininnnpcdcloeedocpenucujjdtretteiriasagcdtr'edaicnlleeaetr,deaecdaragairsnauee
rliceva dccit tdntiie, de care avea nevoie la sacrificiiie
rLiblice,-gi apoi, dupd ce a salutat prieteneqte pe numan-
mai salva cu forfa, a trimis crainici la numantini care sb ni. a plccal.

le spund cd este gata sd incheie invoieli qi pace. Numan- 'til-pr7nadsCcftiioiitnusaditaasua-pacdouriznumattot.acrsaDrelnaaper dRapeorrtmmieeantae,i ni;npiitiroregupaigogrirnauuodlauaecis,l{eliudpsndeoednledctraiaeuufiinlRofcuorh,gmecaiaearrlqeaei
tinii au rdspuns cd nu au incredere ln nimeni in afarl de
Tiberius 9i pe eI cereau s5-l Ttriibmeirtdiustagei i.d(a3t)o$riitdavfeaapu-
aceste sentimente f a!5
de
tului cd se vorbea foarte mult despre el in armatd,

liB PLUTARH TTBERTUS GRACCHUS lgg

f ibclir"rs. punind pe seama comandantului pdrli1e urile r t'rrinii boga{i au inceput sd treac5 asupr,a ior prin oameni
a1c celor intimplate. dar zicind cd datoritd Lui au fost irrlerpugi arenddrile de ogoare gi, in cele din urmd, au
saivafi atilia cetdteni. (2) Dar cei care nu puteau admite
cele intimplate indemnau poporul sd imite pe strlbuni, yrrrlut sd stSpineascd cele mai multe ogoare pr.in ei inEiEi.

i )c aceea cetd{enii sdraci, fiind indepdrtali de pc ogoare,
cdci aceia au dat pe mina dugmanilor pe comandanfii care i,rr se mai ofereau cu pldcere 1a expedi{iile militare, iar
au dorit sd fie tibera{i de dugmani predindu-i goi, ;i de
asemenea au predat pe cei care luaserd parte Ia incheie- 1,r' cle altd parte, se dezinteresau de educalia copiilor, aga
rrr,.'it, in scurld vreme, in intreaga Italie s-a resim{it lipsa
rea tratatuLui, ca de pildd pe cvestori Ei pe tribunii rnili- 'il' obaamrbeanrii2l-sr, pe de altd parte a fost umplutd de ergastule
tari gi pe seama lor au pus sperjurul qi cdlcarea invoieli* ,r
lor. (3) Atunci insd poporul a ardtat n-rai ales zel.ul qi bu- cu ajutorul cSrora oamenii bogali lucra,.,
1,;rrninturile indepdrtind pe cetdteni. (3) ,Xn indreptarea
ndvoinla fald de Tiberius. Intr-adevdr, au votat ca co- rccstei situatii a pornit Caius Laelius?4, prietenul lui Sci-
mandantul si fie dat go1 gi legat numantinilor, dar pe rrrirlitro'{z.c&lderapvrtd,gdEieioc,auprmeecpnedtrtouaat,cmdcednaciiiibncocugevatianlittsua-lcafusiuaonppie.euans,s,aeslefosps-adt rnteeuammcuidtt
toli ceilalti i-au 'cru{at datoritd lui Tiberius. (4) Se pare 1r;lltt:'baeci,eastepodronuit ldseenlnsduarit.dTIiabearciufisu,nefi,inadgaacleusmtrsipbunnncae1i
cd a sdrit atunci in ajutor gi Scipio care avea o mare tre- ,,lliri.lrlirro'nlaiuizrizloTamoaflifrteuua.e$lsuz(rii4Taa)B-dulUo,etsonslriiaoiiu,assIC2rpae6uu-imnnl-dac,ceeindDmsdEitnoieinupaClhIotdararenentretdeioasilirc,auie,pnlurrdmaiieuaDdt-emiiionnmaphcuMluaultinietAielTesnciznbdt5ieeprJr,aEiiutiiecasalre,ri
cere 1a romani. Totugi el era atunci acuzat cd nu saLva-
pNeuMmaannctiinau,speEi nici nu s-a strdduit sd ratifice tnatatul
se care-l incheiase ruda Ei prietenul sdu

cu
Tiberius. Dar se pare cd cea mai mare parte a dezbinlrii
a fost provocatd de prietenii Ei demagogii, care-l alifau
i pe Tiberius. Dar aceastd dezbinare n-a degenerat de troc

I

in urd neimpdcatd Ei uritd. Eu cred cd Tiirerius n-ar fi ,i-a dojenit adeseori feciorii cd rom,anii o numesc pe ea
pSfit nimic din ceLe ce a suferit, dacd in acliunile sale ar
fi avut aldturi pe Scipio. n realitate insd, in timp ce
';oacra 1ui Scipio, dar n-o numesc incd mama Gracchilor.
acela se afla la Numantia .;i purta rdzbai, Tiberius a \ltii spun cd adevirata cauz6, a f,ost un oarecare Spurius
inceput acfiunea politicd de prezentare a proiectelor sale l'ostumiuszE, care er,a de aceeaqi
de lege din urmStoarea cauz5. la intrecere in virstd cu Tiberius Ei
, irle se lu,a cu el sus{inute
apSrdrile la
, rrrfile de judecatd. Despre acesta, cind s-a intors din
B Pdmintul pe care il luau de la vecini prin rdzboi ro- ,'rpeditia militar5, Tiberius a aflat cd se bucur5 de o mare
manii, o parte o vindeau, iar cea1a1t5, transformind-o in 'lorintd de glorie in ochii oamenilor qi cd este mult ad-
ogor public, o dideau sd fie cultivati de cei nevoiaEi ;i ,rrirat Ei, dupd cit se pare, a voit s5*i intreacd, pornind o
sdraci care pldteau un impozit nu mare in tezaurul pu- rcfiune politici nea;teptati Ei care oferea oamenilor pers-
;rt'ctiva unor mari prefaceri. (5) Fratele 1ui, Caius, spune
b1ic. Incepind insd oamenii bogali sd pldteascd mai mult rrl.r-o carte despre 'Iiberius cd pe cind mergea spre Nu-
decit 1i se cerea drept taxd gi alungind pe sdraci, s-a llrantia prin Etruria, a vdzut cimpia pustie, iar pe plugari
scris o lege care nu ingdduia nimdnui sd aibd mai. mult
de,cinci iugdre de pdmint (2) gi aceastd lege, in pufin timp, ,,r inchiriau s,clavi strdini qi barbari gi afirmd cd atunci,
lcntru prima dat5, gi-a pus Tiberius de gind sd inceapd
a potolit ldcomia qi a rrenit in ajutorul celor sdraci, care nenorociri. Dar cea
erau pe ogoare pLdti{i de cei bogali ;i care cuitivau pd- .ri'fir.rne,a politicd, izvor a nenumdrate
mintul pe care-l aveau de Ia inceput. Mai in urmd insd rrriti mare cauz6, a constituit*o poporul, care a dat imbold

:.