Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

400 PLUTARH 401

2 Cetatea sicionierilor5, de indatd ce a decizut, datoritd iuinen\ibcnatcdincotenliadtir,na,acsda,ailecgctaoooirr'aeciuoo;9nbiseispEi binlruauvaliioaeur,bspeld-aaairsautcedpuIcaacirsuta.eceNelialiecgaodigcicislehdcsiuiasllfrciaiulsefduiilcodSisirsi,cpdpuriautien--
rdscoalel,or Ei am;biliilor aristocraliei dorienc, nestdpinitd,
care s-a dizolvat intocmai ca o armonie, n-a incetat de a
n-a incetat de a schimba tiran
fi boinavi ;i tulburatd qi
fcpdaourtinpnaddtrucetcierdatcdtneole,ri ndppiiilennodrtT.iici(mi$2noi)dcc,C'Iaediruine'dpda5as.vsueiEt'acuiiudaCeloilraeefianopialaoursltiie?tCicmo1ieaaopmrnei6er,entqraiei-cfacaeuidmreaoaleirqnesi viclenie pe Paseias, tatdl 1ui Abantidas, care luase in pri-
proclamat pe sine tiran. Se spune cI
nire d,omnia ;i s-a
acesta avea o infSliEare foarte asemdndtoare cu a lui pe-
liarrdrul2, fiul lui Cypselos, ag,a cum cu Alcmeon13, fiul
o oarecare stabilitate, Timocieidas a murit, iar Abantidas, lui Amphiaraois, rse asemd,nase cu persornul Orontes, iar cu
fiul lui PCalseeinaisa,s;,i-iaarppreegudntiiti pentru el insugi tirania, uci-
dintre prietenii gi rudele lui Ifector un tindr lacedemonian, despre care Mirtilosla spune
gind pe ,c,or€ venise sd
i-a alungat, iar pe allii i-a ucis. El cduta sd ucidd qi pe :5 a fost cdloat in pii,cioare de mullim€a

fiul aceluia, numit Aratos, care fusese 15sat in virstd de priveascd.
qapte ani. Ion-^ sd in timpul tulburdrii care s-a ivit in casa
lui, bdiatul a plecat impreund cu fugarii gi a ritdcit multd 4 Nicocles, fiind patru luni tiran, a fdcut multe rele
cetSlii, .a;a ci era cit pe ce sd-qi piardd tirania, care a fost
vreme idninceitnattier,nppllainred,eagrionatzrSa.t,Eifdfdrdr5 nlci un fel de aju- atacatd de etolienil5. Aratos ins5, fiind incd tindr, av€a o
strSlucitd faimd datoritd noblelei sale inndscute qi mdri-
tor gi, sd fie observat, in
casa unei femei care era sora lui Alrantidas, cdsdtoritd cu
Prophantes, fratele lui Cleinias. tr'emeia se numea Sosus. nimiei sale deosebite, care nu s*a dovedit nici limitatd,
nici pasivS, fiind sus{inutd cu tdrie de gindirea lui, care
Aceastd femeie, cu fire noibil5, socotind cd copilul se re- ,:ra puternicd, cu toatd virsta sa tindrd. (2) De
fugiase la ea minat de un zeu, l-a as,cuns inSuntrul casei, acee.a qi
cxilalii ii dddeau o foarte mare aten{ie 1ui Aratos, iar
apoi in tirnpul noplii l-a trimis la Argos. Nicocles nu era dezinteresat de loc de ceea ce se intimpld
;i din umbrd pindea qi urmdrea toate ac{iunile sale cdci
3 Aratos, scipind in acest fel gi sustrdgindu-se de la se temea de avintul iui atit de mare, care desigur nu avea
primejdie, a inceput sd simtd in suftret cum se mdregte sd riEte o incerrc,are atit de gravd dar, b5nuind ,cI va
acea urd puternicd ;i de neimpdcat impotriva tiraniei. intra in disculie cu regii care-i erau prieteni strdbuni. (3)
Fiind crescut el de oaspetii ;oi prietenii mogteni{i din strS- pcInuietmrr-calAedanetvitgidmorn,poAusrll,oa,itaodsrr-narpddidncecejed-piileuptrodsmidnismEeesgaeirpgmtddupelteeI,aaiclPetnaoelecgmaLlieejauElETi,i
buni de 1a Argos, educa{ie
primind demnd de un om
liber, dindu-qi ,seama cd fiziceqte se dezvoltd bine a ince-
put sd se dedea exerci{iilor din palestrd, a luptat la pen- erau depalte, s-a itotdrit ca el singur sd-l suprime pe
t,athlon8 Ei ,a obtinut cununa. (2) Se vede clar, in statuile iiran.

lui, un fel de infS{iEare atleticd, iar pe fald se citeEte inte- 5 Mai intii ii comunicd planui sdu lui Aristomachos qi
ligenld qi un fel de prestan{d regeascd, care insd nu ascund
cu totul ldcomia ;i Oala de vine. De aceea eI a exercitat iui Eadelos. Dintre aceEtia unul era exilat din Sicionia,
cuvintul mai pufin poate dectt "se cddea unui om politic, iar Ecdelos era arcadian din l\4egalopolis. Era un om in-
Desigur unii, judeoind dupd amintirile 1ui, sint de pdrere {elept ;i practic, prieten cu Arcesilaos academiculls. Aceg-
li.a primind propunerea sa, el a inceput sd rrorbeascd Ei
ci ,ar fi fost mai bun decit se pare. El a redactat consern- cu ceilal{i exilali, dintre
ndrile 1a intimpiare, cind celelatrte treburi ii dddeau rdgaz. care ci{irra, de rugine, n-au voit
(3) Ceva mai in urm5, Deinias Ei Aristotelesl0 au ucis pe sd pdrdseascd acea nddejde, iar cei mai mtrJli au incercat

4A2 PLU|ARIT ARAros 403

,sii impiedice qi pe r^rratos, d-^ rrreme ce, socoteau ei, a lunci de ,a a.Stepta acolo. Mai fuseserd trimi;i inaintc ;i
Caphisias2l. usor inarmat, lmpreund cu al{i patru pe care
c:ipSlat prea rnult avint din ('auz,a necunoaqtelii luclut.i- 1,lebuia sd-i ducd la cdderea noplii 1a grddinar, ca sd spunil
lor. (2) Pe cind Ai'atos ficea planuri ;i deiibcra aslrpra cdlStcri cd innopteazd. acolo Ei sd inchidd in
ti sint gi
unui lo,c din Sicionia pentru ca sd porneascd cle ato\o taz-
boii.rl inrpotriva tir:anu1ui, a venit un om din Sli.cionia la aceiagi loc ;i pe ei Ei pe ciini, ciici nu se putea trece prin
r\rgos, dupb ce scipase din inchisoare. Era -tr"atele unni altd parte. ins5, cum erail
qat in Scdrile demontabile, ie-au bi-
trimis niEte banile de griu
exilat. nuinit Xenocles. Dus la Aratos de citre Xenocles, pe niEte c6rule. (3) i;ni, asc-.unzindu-1e astfel, le-ati
acesta i-a volbit ciespre zidui'ile peste care s5lise el Ei sc
acest timp fiind vdzuli ia
Argos ci!ir,.a dintre spionii iui Nicoclcs, despre
salvase, cd interiorr-1l ceLSlii esl.e aproape p1an, crl excep- spunea ci clau tircoale gi pindesc miqcdrile lui care se
lia anumitor inililiili pietrcas;e, iar partea clin afard ple- Aratos,
acesla, de cum s-a fdcut zir:d, s-a dus in agor,a qi a rdmas
zinti. o indllime carc cll airitoli.rl, scdrilol nri eslc de ioc acolo impreund cu prietenii sii, Apoi ungindu-se cu ulei
inacr:esibili. (3) Cind Ai'atos a auzit aceste lucruli, a tri-
mis indatd imprer:nI cu Xenocles pe doi sclavi ai sii. in girnnaziu ;i luind din paiestrd pe ciliva tineri dintre
aceia care aveau obiceiul sd bea ;i sd petreacd cu el, a
r-iiimi'r,i Seutlras ;i Technon, ca sii cerceteze zici,.i1. Se hoti* pornit spre cas5. $i, dupd
posibil ca pe ascrlns qi o singuri dai;i sil pufin timp, unul dintre sclavii
lise, claci l.a fi lui a fost r'5zut prin agora purtind cununeJ iar altul cum-
se avintc in pr:imejdie qi si ri;te totul mai clegrabS clccit
si:r porneascd un rdzboi rirare ;i sd-i pund ia caie el singLlr' pdrind torfe. A1tul vorbea cu niqte fenei care se pricepear,i
sd cinte din flaut gi sd recite la ospele. (4) Spionii, vdzind
r:a particular, Cint-l mai'i lupte irnpotriva tiranului. (4) toate aceste lucruri, ar: fost inqelali Ei rizind qi-au spus
Cind s*a inlors Xenocles cr,L sclavii care mds,.u'aserd iniri*
limea ziduiui qi r.Szuselii rratura locului, i-au ar-lus 1a cu- r,rnii cdtre a1!ii: ,,Intr-adevdr nu existd nici un om mai
Iaq clecit tilanul dacd ;i Nicocles. care stlpineqte un orag
noEtin{ii cd iocul riLr este inaccesibil qi nici gr:cu, dar ci cle mai'e qi are in minb o putere atit Ce straEnicS, se
acei care se \.ror apropia de zicl ie rra fi greu si tleaci ne- atit
teme de un biiat care i;i procnri cele nr.ces;:re pldcerii qi
oi:serr,'ati din car-rza ciinj.lor r;nui grddinar, care sini mici, bduturii cheltuind cu acestea toate resulseIe sale de exi-
clar neinciiipuit de stragnici gi neirnblinzili. .\rafos a por'-
nit indalS Ia lucrr-r. 1at((.

6 Pregdtire.a armeior el:a un hrcru obiqnuil penlru eJ 7 Fli bine, aceqtia, lSsindu-se astfel inqelafi, ar,r plecat,
iar Aristosz2 indatd dupd ospS{ a ie;it ;i, luindl legdtura
de -;r'erne ce, ca sd zicen-r a$a, aproape toti oamenii " cu r-rsta;ii care fuseserd poslali 1a turnul 1ui Poliugnotos,

prac-
ticau atunci tilh;iriile ;.i incursiunile, unii impotriva a1-
tora. Scirile le-a fdcut in ascuns Euphranorle, meqlcr cie i-a clus Ia ldemeea2s, unde le-a ardtat pianur.ile saie ;i mai
tria;ii-ri, iar meseria lui a indepdrtat orice birnui,ai.i din intii le-a fic:i:t mari fdgdduinfe gi le-a l,c-a
rlat dat indemnnli.
dlarecpettactoen,sfeomionsicnudvui-nsteelmein,,rA-ipnoaltodnebliunmevinoaitoiruunl"ii,qgi ir-ia-
paitea celor care-i vedc.au. $i el era unul dinlre c.xilali. clus
Fiecarc clinti'e prielcnii sdi din Argos, din pr,r{inii pc care
ii ar-eau, i-au oferit fiecare cite ze,ce, iar el a inalnrat tlei- l;indu-se tmimapi iunltidi,ruEmi pueluiu,rmada.."inructeptianritned drumul, astfel
:reci c'lintre sclavii siii. A mai angajat cu plai5, cri ajr-ltcrul de lumin5, iar
incit, in
cind a aplrs s-a aflat la grddinS, lingd zicl. {2) l\coio i-a
lui XenophiIos20, ci{iva ostagi dintre pirali, c;-1i'ora ie-a ieqit in intin-ipinare Caphisias, care nu putu,se princic cii-
fosl. dat crr-,,inL cr-inr cI clnnnul se face in Siciorria ca si
aducir de acolo iepele regale. (2) Cei mai mulli fusescri nii, pentru cd fugiserd de el, dar care, inchisese pe grdcli-
nar. Aratos a incurajat pe cei mai mulli care el"au cLrprinqi
lr:imi;i, linii dupd allii, ia tulnr-rl lui Polignolos, cr: po-

404 PLUTARH ARATOS 405

gpicsEpdniaeeertcie.rdrfsecdaareoii5agcmcssleud2eoudriasijap;ei.icndiliTLdad{re5dortic-ermttaoaosupni-rsuEnaidup.ieuuurce(tcsau3aueils)udarsd.scu-tissaac,rneclhtuEdiieapnanramirdeclipeceedre,izpoleaIidpdpcgiigrilneiatiiectttruziesgemdereiame,ipdanrd,zadidr,naleipedeitc1nuidinE9s.acitcllieiidecpniatnerutu"$miimi"i"oiav;a"is;ossJruriq"';pirind;pJra;Mea;i.;v,nniietialtue.n;_ili aceasta Aratos s-a gr"dbit sd urce clupd ce patruzeci de
c-dmvetdaFr-eeurueajacamcnrcdreuseiueentcamdtmi5uncpuoppadurcsiae.ineulmtstgta-el-riuIeioun-,Ea.sjlgduEoIocidanicmroestule.itezomiprniregD.,idpnircApd,adiqunbrcari{ieeeqriuamcn;icstpuiticudiuramedielsm,.tv-adaeaaioc.gdsLuezaeplaapurrsascevetrcuradactdm.,,eT,iptsdefa._edsapctr1achr-e.guudanciutzeogdi,indndduadedsrlMlaeicttaaaanticsAatin"deitesfraroa'ipisu,ctpthe"etorcourena,aasslouri1"cj""smrd.dfiein"lr*aefs_ia.a*"ii ccoaeasmaa.etnmiriaadniiunl-ltuureqi tEcpei eispvcereinlivir{eai gsedediniuntrlrcaeasc,eocremdi adinneadijanontestuaaiu1ipu. ioi.nr$nit,iitmdsupppruedi
pgssppsspeectctCqitnSrroidocauasiulalinau5caidtcnr.zuBmpiepece1entrorns.aueicciie_pltnniNnilere.eciddcdulaattddiadvieeeguetEct1lse,eoaurliorlcienidlrzararsEiareaicnddi"cborie.i,irdds{dceuaiit_caaidnanpsuueiiorojmapiuvpceeiunaanrbnmournpein,redtjniruiaiaosm,ieqpuum.clnaSeqelmtrnldillTaeosi.zteutdsanue;eaojattpiidje(ciiudeiimpdrrt;n2e,di.eaulr5tciemiean)atdqapuiPlrncpscidcTeaunasEauacudrlcddieio-drolzsosrni,aepeesmtpmncitrtc-ueIsaaiqaculiiL.szddacotaEuinzirneuft,giuueitip,ppmnlleadrircodtlrcdsaii-aefiepngcqmilaziidptnisenstdidietieruoeceioanetaneaudvndt,ctdeacEmuaseeduiclteilAcmricoilntiaunnptdueedeaseilc,arjrdaltclisotelenrtigtiu,norllaeiritiedaucsadiiernpulanmcdbieuje;ijm*uouiio,aadeta,laiutlicvlpc-cuepuilutEcnolladeiqelgrtmllleimipauElds,adziltiintniedeorsaiAcvtom.iieptt,fpuugair-rrurietdAva,naiauhuoeonnmss,ceoictnuuianzcdoeedrecefsalraltalidalpsed"dfseuEri.l,l,utnct,eeta.mv';poisai,tp"scriairiireanbrupd,aiemonzlnrd.,dsndroac'dilgf_eae__ucda__*_"i.ii acesta Ei mercenarii igi petreceau noaptea acolo. Cdzind
oDl;nurau sA aducd cite ceva din piaf5. (3) Din ca"Lurrz"a pe neaEteptate asupra 1or qi capturindu-i pe to{i, n_a ucis
sd cheme pe prietenii dc
pe nimeni, rdar a trimis tbli

acasd Ei,.-in timp ce dddeau fuga toJi din toate pdr{ile,
sAcdlueeermaspoti-oenaatsamr,ienezcfntiieiliume,ailucpaailpaurieintnicEedCeri-plnnaeuueuitncciusaaudnsosss,sotucrcsdfhilinleteudtcaceemrnleaaibsminlcaidpicc.egulTuld,,recmdcea,auttdrrnru{eieetlqnadstii-iiannvlace"cls-eletpilbixetteaucccrde-ti
tate.

9 Atunci incredinfafi cd a sosit momentul pe ,care-l
a;teptau_ ei,-all;pornit in numdr mare la casa liranului,
cdoccaeoeiflaslladu5aecr-ijdiuaadrtid1ecoeairm.osfo-raNaacru;i.ecr.iomrnlccuialnietriufmsedn,rpsadinetcssEevdIie,cfedaiaerseaaaiuvztdpibcrziaiuntttnttdp,uiteli1uasacirdeaCsfrsouoddlgerdipdaano,{tri,psin,-areasiasntristnifcdnegdiiilgcnstacceddii
focul impreund cu sicionienii, au inceput sd prade &sa.
Aratos b-na-naiiimtirpaiendiloicratlanidcisi paoczeislitae fapte, ba mai mult a
cetdlenilor. N-a murit
pus qi

nimeni gi n-au ,fost rdni{i nici dintre partizanii lui Aratos
Ei nici dintre duqmani, ci soarta a avut grijd ca aceastd
pfc{tc(ui12ereus.)ai4eln3cdlmsta.i"iecraoAseaipcdcLlmraeeeesEdsuaeuta,iElasvpmliu.ieiesnasptrerrieaerespauaec,accretidiidrnn,iiecmcajtauuuoparrreteiaianitdemlndcexaecaqiiapclinaiimuinttnneticiaeics.qicidninsnai,tutreccieptneeioafa,fuaurtrsidnndga=iiienr.stdsodeIeeeanrrxddtteseoilriirein-crliruxgiailrniceplldoaroruucegrl-iriuovsindlaneienle-.l
rele qi la caseie 1or, au fdcut lui Aratos o imensd incuicd-
Iil turd, cdci vedea cd asediatd
cetatea este din afard si in-
il ipvniisdd9iaq5tid. s(3d9)etDuAelnbtauigcreodena;oiscisndetidndricenazdubzfinoadalritbeeaebritindnsfediiEspiiteudacintaiarecdaoeuzfaaavetelai

1

40ti PLUTARI'I ARATOS 407

.iu llnit-o cu cetatea aheenilor Ei, fiind ei dorieni, s-au afi- I la unii oameni dibicia ;i inteligenla se tulbulJr ii:peCt in
lia'; de bunivoie la numele ;i cetatea aheenilor care atunci lucrurile clare, dimpotrir'6, in lucrurile ascun!c ;i nc-
nll aveau nici o faimd qi nici strdlucire prea mare. Intr-
ad'evdr pop,or'r-rl locuia atunci in cetbli mi,ci $i nu aveau vdzute, sdvirgeqte faptele cu mai mult curai. Airca:.'Lii an-^-
piinrint rodnic ;i nici din belqug; in plus locuiau aproape rnalie o face indeosebi lipsa unei explicalii filcizofice r'rr

c1e mare. unde in cea mai mare parte era un !5rm stincos privire la bunele firi, iar virtutea este intocr-nai ca rrn
gi care nu oferea posibilitatea unor portr,iri. (4) Dar acegtia fruct c.are cre;te de la sine;i nu este lucral- r.lc lt'ritra
au ardtat mai ales cd curajul elenilor este de neinfrint, omuLui, flrd stiin!5. Aceste lucruri pot si fie c,ct'cetai,-'
ori de cite ori avea parte de rinduiald qi de ordine
ltn raliune. Degi nu constituiau nici ;i prin exemple.
cle conducS.tor cu 11 Aratos, impreunI cr.l cetatea sa clupd ce a iuat iegirtri-
o
micd parte dintre elenii care odinioard a\reau putere in rd cu aheenii, pornind in erpedi{ie intre cdldrefi, a fost
Elada, gi deqi in acel moment toli la un loc nu aveau pll- foarte mult iubit cle dregltorii cetSlii din cauza supuner.ii
terea unei b;Lrne chibzuinfe, in{elegerii qi faptului cd n-ar-r
inrddisl pe cel care se distingea prin virtute, s-au lSsat sale, pentru c5, deqi ddduse multe sfatr',ri interesului co-
con\zinqi de e1 Ei i-au urmat, nu numai cd s-au pdstrat mun, totuqi el a" oferit gloria sa pelrsonalE qi pLr,terea pa-
iiberi, in mijlocul unor cet6li, puteri ;i tirani atit de mari,
dar au eliberat pe cei ,mai mu1!i dintre eleni -si le-au redat triei sale sd fie folositS de un oal:ecare, la ?ntimplare,
fie cd era eI Dimaios, fie ci era Tritaios, fie ci era Lrn
"salvarea. altr-rl mai mlc din cetate. Lui i-au venit bani in clar clin
p,artea regelui doudzeci ,.si cinci de talanli: r\r-atos 1-a
primit qi, lr-iincir"r-i, i-a dat concetS[enilor sdi, care eiaLl
10 Aratos er.a din fire un om accesibil, cu ginduri mari lipsili ;i de alte lucruri, dar mai ales aveau ner-oie de
Ei mai inclinat sd sdvirqeascd treburi publice mai mult
decit pa"r'ticulare, straqnic duEman aI tiranilor, care punea r';iscumpirarca capl :' iior.

jdrept limitd a prieteniei gi a duqmSniei interesul comlln. 72 Dar penllii ci aevreiirai,tiiiacrraceutarrteeiamebrlainzaimli e;iniit:ri-lralbtdru'adrei
pe cei carc a\:ear.t
De aceea se pare cd n-a fost un prieten atit de statornic r'5scoa1d, A.ratos. r.izind cJ singr:ra nddejde ,sri in l.,rr.i-
cit a fost duEman binevoitor qi bun pentru cd, in inte- ndtatea lui Ploienreil. s-.a hctirrit si porncascd pe -'rare lit
rcsrtl statului, a fost for-tat de imprejurlri sb vegheze el gi s5-I roagc sir-r clca bani spre a pune capirrt ecestot'
la. statori-ricirea inlelegerii intre neamr-rri ;i 1a stabilirea neinlelegeii. z\ pornil. cle la Methona25 pe deas..rpra l\Ta-
clc legdturi intre cetS{i. in acest timp ;i membrii sfatului leii26, pentrr: ca si l.reaci marea cit mai scnrt. Dar. dato-
;i cei plezenfi in teatru au ridicat glas spunind cd nn ritd unui rrint pr-rlernic qi valr-irilor care veneaLt riin 1arg,
iLl'}:ea nici un lucru bun, cd nu inclldznea s5 se foloseascd cilntaciul a incep,-ri si cedeze qi, neputind si !ind dr:,-r-
pe fal6 cie rizboi, dar cd era foarte clibaci s5 puni mina
rrc asclrns pe putere, sd intindi curse cet5lenilor Ei tira- mul. cu greu a atins Aclrja?7 cale-i era dr-rsmani. Aceastrh
nilor. (2) De aceea deqi a avut multe sLlccese de neaqtep- cetate era [inuti sr,b i]azd de Antrgonos si avea induntrr-t
1,at. datoritd curajului se pare ci a scdpat din miini nr"r o garnizoand pe car:e, evitind-o, a debarcat gi, lisind acolo
mai pu{ine prilejuri din cauzd c5 nu a arrLrt atunci destul corabia, sl-a retr"as muit de Ia mare. avind cLr sine un
curaj. intr-.adevdr, dupd cit se pare, nu ouffi,oi ochii ann- prieten nduc mpditduTriem, a;in-athuesp.el-rSeic,uatfuancdoliondnuo-aspeteian.t(r2-)uPnr-riciirn:
mitor animale pot sd vadd in intr.rneric. dar in timpul urmd frurat'h'.r128 a I'enit ;i a cdutat pe Aratos.
zilei sint orbi, de vreme ce uscdciunea :-ii cantitatea micd acoperit
de umezealS din ochi nr-r pot si sLiporle lumina, dar ;i
mai in
care a fost inqclat de sclarrii aceia c'are primiscri instrLlci;ii

409

408

sir spunS cd fugise ;i pornise pe mare spre Eubeea. Toate de finic gi n-a mai indrdznit sd mai ia nimic. Sc spune c5,
cdluienccdlluaArrialreat tdoaudsEuesmeraacnuiinEcomiriaa-braeiaodgipfiir'cciotu.rlat(at3rtie)a.DiniuIspdinEdtiicmEiitpesivlnuadjitzouilrneii,nip-oae-
fiind luat de aoolo Aristratos, picioarele ii atirnau sub

carul triumfal, (3) Dupd aceea Ar,atos a fost iubit mult
qi dind incd dovezi de bund-credin{d qi mai mult s-a
a primit in dar p,€ntru ceta'te o sutd cinci-
roc, anume o corabie romand a acostat in acei loc unde ,atagat de rege Ei Dintre aceEtia, patruzeci de
timpul spionind, iar stind talanti i*a
in parte igi petrecea in parte zerci de talanti. mare in Pelopones, iar res-
luat cu sine, cind a pornit pe
ascun's5. Corabia aceea mergea in Siria. Aratos s-a im- trimis in diferite cantitdli,
barcat qi a dtrcd in Caria. $i tul regele i-a impdrlit qi i-a
intr-adevdr
convins pe nauclerze ca sd-I intimpinat iardgi dupd aceea.
dus acolo dupd
a fost ce a 14 Era un mare lucru sd procuri aceEti bani cet5lenilor.
mpreim, aejdtriiefcouatrtfelnmEagriipptegmi adree.aDcoinloCiaariina,timdupprdinamtuplted lntr-adev5r,
vre- alli comandanli de oEti qi frunla;i ai po-
rege porului, cind primeau o micd parte din aceqti bani din
ca,re nutrea bune sen'timente fa{d de e1 qi cane fusese
mdgulit cu pi,cturi qi tablouri de art5, trimise din Elada. partea regilor, sdvirqeau tot felul de nedreptS{i. reduceaLr
in sclavie- propriile s1uomr dpadteribi aEni ileauinfcohsint aimup1do'cra. rIenasdqimina-i
Aratos p'utea jurdec,a cu gus,t operele de artd celebre qi
mai parloe,scupriacttumrirla,ei mluuiltePaqmi ipthreil-oastr;iimMise. lanthios, din mare decit aceastd
care b{piceooelegrsugateluluirieiEbaqidspirabemlavcataaricreeaianlead-sspdi duseeeslim-cnouenraeidtlapdtlueaeatecarapedleeam.icinr(a2atrr)teel-nea,ctsrept-eiaresdcdguerdmvatdcpitird-oqtfaiiripnecoead-i
.1i-a

I

13 Cici faima picturii Sicioniei cregtea mereu, pentru
cd numai ea pdstra frumuselea neal.teratd, astfei lncit qi
acel faimos Appeles30o care era mult admirat, s-a dus eI proclamat conducdtor cu depline puteri ca impdciuitor
;i stdpin singur in ceea ce priveqte averea materialb a
acolo Ei a invSlat pe oameni sd picteze in schimbul unui aa
talant, avind mai mult nevoie de glorie decit de arta lor. exilatjlor, nu a primit, ci es in jurul sdu cincisprezece
cu ajutorul cdrora aculnmteumlteeiasttrpdadaceniiqEi ipcriuetmenaieri
Aratos atunci cind a eliberat cetatea, a suprimat celelalte cet6{eni
picturi a1e tiranilor, dar in ceea ce privegte tabloul tui oboseli a pus 1a cale qi
pentru concetS[eni. Pentru toate aceste lucruri, cet5fenii
Alistratossl, care a inflo.rit pe vremea iui Filip, a deli- ,to{i i-au acordat in comun onorurri de'osebite Ei, chiar mai
bcdetrreattom{iuclat retimsepaf'lcaduciinAjruisrutrl,a1tousi Mfuelsaentsheosp3zlc, tqaetzindde
mult, exilatii in particular i-au ridicat o coloand de bronz
pe care a scris urmdtoarea inscrip[ie:
pe un cral itriu,mf,al ,;i, dupd cum a spus P,olemon Porie-
getr-r133, chiar Appeles iEi adusese contributia la acea pic- Chibzuinla. luptele ii curajul aritat pentru ELada
turd. Ela o lucrare divin5, vrednicl de admirafie, astfel Ale acestui bdrbat sint cunoscute pind la Coloanele lui Hercule
incit Aratos a fost cucerit de art5. dar de indatd, fiind
alilat de ura impotriva tiranilor, a poruncit sd fie luat de Noi dobindind din partea ta intoarcerea in patrie
acoIo. (2) Se spune cd pictorul Nealcessa, care era prietenul Ti-am ridicat aceastd coloand pentru virtutea qi dreptatea ta,
lui Aratos, a Ei plins, drsr cum n-a putut sd-] ,convingd a j Pentru cd eqti salvator intre zeii salvatori,
spus cd trebuie sd lupte cu tiranii nu cu lucrurile tirani- Fiindci ai redat patriei tarle bun'a legiuire divinS egai5 cu zeii.
Iq
lor. ,,Sd l5s6m deci carul triumfal qi victoria, iar eu !i-1 15 Dupd ce Aratos a pus la cale aceste lucruri, a putut
voi aduce indatd pe I' sd infringE invidia pe care Ei-o atrlsese datoritd acliuniLor
Aristratos mergind pe lingd pictur5". : sale, dar regele Antigonos, miniindu-se pe el Ei voind sart

Aratos a incuviinlat, iar Nealces a distrus tabloul lui
Aristratos; in lo,cul iui a pus numai pictura unei frunze

PLUTARII ARATOS 411

.sir-l inlleacd 'cu pr,ietenia sau sd-I acr-rz,e in fala 1ui ptoie- din Atena, care au ucis pe tirani, n-ar gregi, cu singura
rnL-u, a inceput sd arate ;i alte dovezi cle bune
ial,5 c1e ducind un s,acrificiu sentimente cliferen!5 cd acela a purtat rdzboi nu impotriva elenilor,
icge;i, zeil.or in ci impotriva unor oameni de a1t neam. (4) Istmul, impdr-
h'imis lui Aratos, la Sicionia, anumite pdrli Corint, i-a
lind doud mdri, le uneqte in acelaEi loc qi leagd intre eL:
din sacri-
ficiu. Si. in timpul ospdlului, in timp ce mulli comeseni
ei-au de fa!d, el a strigat ainreporezfiernefamtuatinlriboer:ra,,lsdocgoitemamai idnoumd i!j5lormcuulriG. rAeccrioeci,odrianctudl,aurnpmriumniteoingaalrtniczaoraensSe, riciicii
ci:i acest tindr sicionian poate

cclEleneasc5, dar, in realitate, se llare cd este un potrivit sd se impotriveascd gi sd taie orice legdturd dinlduntrul
jiuncaiienctedtollrrLlanIev-iae{biliograt9iinfaspetaciinodr, r.egilor-. intr-adevdr maj Istmul'u,i p,entru ogli qi negustorii cdldtori pe mare qi face
c1e vleme r-:e igi indrep- paeceascteflaelcsaerepdaorem'icnddnE-iadgelluinme ict u,tignadrrnuizl oFainliap,acceisal
tase nldejdile in altd parte Ei admira foarte mutt stdpln
egiptenilor, elefanli Ei flautc. bogdlii1e
iar acunt, v5zinC loc. In
cd toate spus foarte ,adevdrat ci cetate'a corintienilor constituic
piedicile Greciei.
acestea sint un aparat sceuic destin.at r.eprezentaliilor tea-
trale, s*a intors cu totul cdtre nci. tri bine, eu insumi il
rps-rIcimumiredssc5fo*ic1ors-sieobsccroadtfieelilepe1rdieientsecntho(is,a.ete(2pi)emInpavcleiecjsiuiotlqitriiiniledqriq, ripdveudtndtccreiuor;ici;a,i 17 Ei bine, locul acesta era pentnt tofi legii 9i CinaEtii ttti
onb-aiecftoivs'tdec1u'unpti5m, iicarmzaeiluplrLeujoi sAndteigcoitncoeslepemnatriunaecbeusnteigot(ir
patimi, Dar, dimpotrirz5, el era cu totul frdmintat de gin*
luind aceste cuvinte drept pretext, alr inceput sd se in- durile cum ar putea sd r-icidd prin vicleEug pe aceia care-l
lreacS, trimifind scrisori Ei acuzind pe Aratos de multe
o]rrcsrctrtirsiogarreelepirninfacfaarleuiilPtaocleumzae.uA, tiintacitinqvi iadcieestqaiardturitmaties delineau, pentru ci, evident, lncetcarea de a ataca era
fdrd succes. Intr-adevdr, Alexandros, care stdpinea Acro-
corintul, murind otrdvit, Nicaia, solia lui, a preluat pu-
existd intotdeauna in prieteniile regilor Ei tiranilor pentru Epieafpiuuls stdpinire pe acest 1oc. Antigonos, trimilincl
cei care ie doreau cu infiScdrare qi cu ardoare. terea sdu Demetrios gi trezindu*i nddejdea unei
1a ea
pcdesndtrtouriiorefegmaleeieEiino convieluire care nu era nelalocul
a L6 Aratos mai intii a fost ales comandantul oEtilor ;i virstS, a cucerit-o, folosindu-se ei
distrus Locrida Ei Cahdonia35 care era in fala
Sicioniei, clc

appieoriclvuetnminodminenatu_ljultuorputle'ibeinoliecnair1eora, ucufozes,cteinmfiriindeliodsterageit,oa- fiul sdu ca de o momealS impotriva ei. Dar ea n-a pdr5sit
locul .;i I-a pdzit cu strdqnicie. Atunci Antigonos, pre-
fdcindu-se cd se dezintereseazS, a adus sacrificii pentru
lieni, 1a Cheroneea, unde au cdzut Aboio,critos, beotarhr-i1, cdsitoria 1or la Corint, a dat spectacole 9i a organizat
,qi o mie de ostaqi impreund cu eI. (2) Un an mai tirzir,r,
cind iardgi a fost ales strateg, a pus la cale fapta in le- ospete in fiecare zi, ca unul care este gata sd petreacd ;i
sA se amuze, ocupat cu totul de pldceri 9i de distraclii.
gdturd cu Acrocorintul, fdrd s6-i pese de sicionieni sau (2) Cinrd a venit vremea, in timp ,ce Amoibeus3e cinta pe
de aheeni gi avind de gind sd indepdrteze de acolo garni-
zoana macedoneand care constituia o tiranie p,entru in- scene, el insuqi a trimis pe Niicai,a la spectacol, lntr-o 1ec-
ticd regald, impodobitd cu fast regesc qi inconjuratd de
treaga Eladd. (3) Ei bine, Chares36, atenianul, avind un toatd cinstirea fdrd ca ea s5 bdnuiasc5 'ceea ce avea sa
succes intr-o luptd impotriva rcomandanli1or regelui, a
scris poporului atenian cd a dobindit o victorie, sord cu se intimple. C,ind a ajuns 1a punctul in care drumul o lua
in su,s, i-a poruncit sd se ducd la teatru, iar el, lisindu-l
cea de la MaratonsT. Dacd cineva ar numi aceastd luptd in pace pe AspmroeibAecursocEoi rldinsti,ndincinorpdaincdeug-Ei ci dpsudtteorriiale, a por-
sord cu ,aC€eo ra lui Pelopidass tebanul gi a 1ui Trasibul,os nit in sus impo-

412 PLUTARH ARATOS 4t3

triva virstei. Gdsind poarta incui,atd, a lovit cu bastonul, aducd pe Aratos, acolo, unde in5llimea zidului nu era
poruncind sd i se desohidd. Cei dinlduntnu, impresionati,
au deschis. (3) Punind deci stdpinire in acest mod pe acel rnai mare de cinrcisprezece picioare ,Ei cd va pune restul
la cale impreund cu Dioc'Les.

loc, nu s-a putut stdpini gi, de bucurie, a inceput sd bea pdraocrdninsu'cdv,adiazcbduvtiaqiizvbautsi,cdlepavacudaeig, aiiizevcai
Ei sd facd glume prin funddturi, sd mearge prin agora, 19 Aratos a
inso{it de cintdrele din flaut, purtind cununl
pe cap, e1, de talanli, iar
om bdtrin qi care fusese martorul atitor schimbdri ale da fiecdruia ,cite o c,as5 gi un talant. Dar de vreme ce
cei gaize'ci de talanli promi;i lui Er:ginus trebuiau sd se
lucrurilor, fdcea chef intinzind mina qi chemind pe nume afle la Aigias, iar Aratos nu-i avea ;i nici nu voia sd-i
pe cei pe care ii intilnea. 'ln acest fel bucuria care survine
fdrd raliune indepdrteazd ingrijorarea Ei frica Ei tulburE imprumute ca sd nu trezeascd bdnuiala cuiva, ,a luat cu-
pele de aur, cele mai multe ,ale soliei sa1e, gi le-a pus 1a
ati de tare sufletul ornenesc.
dispozilia lui Aigias, in locul banilor. (2) Atit de mare
18 Dar qi Antigonos, dupd cum s-a spus, punind st6- era mdrinirnia lui Ei de puternicd dorinla pentru fapte
pinire pe Acrocorint, a inceput s5-1 pdzeascd cu allii, in
care avea cea mai m'are incredere, i'ar in fruntea garni- frumoase, incit, qtiind ,cd Phocion Ei Epaminonda aveau
faima cd fuseserd cei mai drep,fi qi cei mai puternici din-
re ei, tocmai p,entru cd respinseserd darrurile mari gi nu
zo,anei a pus pe filozoful Pensaio,sao. Dar Aratos, chiar in pi,erd'us'erd virtutrea pentru bani, eI ins'uqi a preferat sd
timpul vie{ii lui Alexandros a pornit 1a faptd qi a fdcut
sd inceteze aiianla pe care o aveau ,aheenii cu acesta. (2) chetuiascd banii pe as,cuns gi sd-i intre'buinteze pentru fap-
tele a ,cdror primejdie o infrunta el singur pentru toli care
Atunci iar5qi a luat de'Ia irrceput urrndtorul motiv pentru ni,ci nu qtiau despre ce este vorba. (3) Cine deci nu s-ar
minuna Ei n-ar dori parcd sd ajute mdrinimi,a acestui om
acliunea sa: In Corint se aflau patru frali, sirieni de care, cu atilia bani, ,a cumpirat o atit de mare primejdie
neam, dintre,care un'ul, numit DiocXes, igi petr'ecea timpul
ca soldat mercenar pe fortdreafd. Cei trei, furind aur
regesc, s-au dus in Si,cionia la un oarecare cdmdtar, nu- qi care a pus zdlog cele mai de pre! Iucruri pentru ca,
introducindu-se noaptea a dugmani, sd lupte pentru sal-
mit Aigias, de care se folosea Aratos in afaceri!.e bdneqti. varea viefii sale, neavtrrd drept zdlog a nidejdii ,sa1e decit
O parte din aur l-au dat imedi,at, iar restul, unul dintre
binel"e ;i altceva nimi,c.
ei, numit Erginus, ;il s,chimiba, du,cindu.se in liniqte la
cdrndtar. (3) Dupd aceea, ajungind el prieten cu Aigias 9i
intrind in vorbd cu e1 despre garnizoand, a spus ,cd, ducin- 20 Fapta care in sine era foarte prirnejdioasd a fost
fdcutd Ei mai primejdioasd de la lnceput de o greqealS
du-se la fratele sdu in fortdreald, a vdzut 'cd o tdieturS sdvirEitS din neEtiintS. Astfel Technon, un s,ctrav al lui
in munte duce acolo jos unde zidul care inconjurd fort5-
reata este foarte scund. Aigias a inceput s5 glumeascd Aratos, a fost trimis ca impreund cu Diotcles sd icerceteze
zidul. Dar, Technon nu se cunoscuse rnai nainte cu'Dio-
cu el gi sd-i zi'cd: ,,Asadar, pr.ostulule, pentnu o cantitate cles, ci credea cd o sd-I recunoasce dupd infdliqarea qi
atit dpeumteiclidc'ad,e ianurdelicnuertsiuilnuchniesieoEriep, dszditelupaotir{bilaenriemgeuqltfii, fapta lui, gi dupd semnele pe care i le ddduse Erginus,
care spunea cd este cu p5rul des, oacheq Ei fdrd LrarbS.
degi
sau nu qtii cd 'cei care ddrfmd zidurile sau pr'add trebuie
sd moard o singurd d,atd?(( Erginus, rizin'd, a spus cd va Ductndu-se ei unde se infeleseserd, a;tepta pe Erginus ca
sd vind impreund ,cu Diocles in fala cetdlii in punctul
incerca ,pe Diocles pentru cd in ceitralti frali nu are mare numit Ornis. In acest timp din intirnplare fratele lui Er-
incredere. Revenind peste citeva zile se invoiegte sd-i ginus qi 'Dioc1es, numit Dionysios, a venit acolo, neqtiind

414 PLUTARH ARATOS 4ti

clcsprc fapta care avea sI se petreacS, dar semdnind cr-r Dio- cit vor pritea mai de grahir. Ridicind apoi sciriler mergea
prin_ mijlocul cetd{ii cu cei o sutd cdtre fortireald, foaite
r:ies. (2) Technon impresionat de caracteristicile infdligArii, sasr;rrLli(nvui.r;e:3:tae]eaeeilerdner)Jqbdm,a.'ettrsrrtiis5blabtrglnauencer{frSaail{cidaltaniiadii[i,ne.cilnic,iuidncal(dos;gtul4alcciiuiiaerimnp)nactq..1i.maleDEaeiieUpEii-cf_cn,iu.stuluceoodinatdpdDgilidzasm;tsenrdqeedia,ettne-sird,prplpdaataii,lsntrlnnueaujrcnrdSet,i-cepretsrszo,ieoctftin,siieeiaogbfn,ellcoeotdsstittedhdpro'aiietdmmasqnilruttrrretivtnvpaqlprsrcsi.dmbaindeti"-meddIztacauat-cuaetlrdsdiecerueritufimui:uelz,iiizidnpil;evsnnde}lpmifdaorrbcdnaapeai,rfzaaLluciazcneuunuctenoitailttdslreetlratiipi1ueiitniunpsrlqsuaiispdedgenbei.pecnaurdeiddc5idnlcvctariruadeneeubidfefopevcdlaliaeadeidiareienccfravaiippavlafeineuuin,uudcuumrailmaedltl;sllmpioitpurndnseseoecIrne5le,tcrlieLcrvgipcc.rfictallidic.oeudva-et.c,euneecr_lrl,isi-r_i:rraer__a_..i.jrrtl
l-a intrebat dacd avea vreo inlelegere cu Erginus. Acesta a 1t.pCsmcngsic,eusl_o;dodriSestneielAr2-cnetipd5rarua2itirg-ciesij,..usnnrmdeia.-giifcnrlsnard^arrnlaaiecuneuirriaigiisdmaecmlnfdpu.pgusicieul-sniisrre-eoonseedlaecsArrz-istliasc.soenarizpudteaspe_iiunibm,mrutiaudodanedcilctlnspbee,aopllpsf,spdarrauue9idAurdsitesnnc.i5tcrarntdsicqeaanauu{tre1nirrtirdamrrodsuaepulmna-l1smouuqsaSfulsa,aiecvdilntidl,uearadltirtendreecad;isgep,tnarcsetddailladiiuCnioarsneat,pncndiedtrtaraoiirtspa,,nnricrEdsnoeAdd1lftsooceaolaauiu-rpdcssmara--s,tehtdstasioutudncieerocenitt,lialcle.rutsrauuirfeilu,_m,n1sidanedcpmaadcEedleoiquruuneHid,ueuantielujarepilancsunzmicirdennttnmeladuioeibmcocnicaqnv,orpezrduepiietniusgrt.rlindiroce,dnonauccqEa;rmcfcstemi.ditotiiipiaoellneolt(daucc1oti2ud,eelrusruae;,)ri,
spus cd este fratele g1i,ufi,diradrsTde-lchinntroen;b'ea fost convins ci (d;ImL.n;eaiitam,rre-ermaerrarcsluul.ieiltnel,t.rgvfgiddddqlrlipidcoiaianc"sgo$ddttleiiiensmnedtejipongasp'_tdcieeepsprtcrAdddlepeirpnaatrulist-lorunLndsidiegeeeiic,,ngudausrtncoirvneiadncmizzgedaidipniurn-udeshtui:jusudd-lstrierneucig6nlcdcneasitfstduuiudzigzs"aeuelsruepaliupconptonafaduettdu_e_.
cu Diocles despre nume
r.orbeste qi
fdrd sd mai aEtepie vreun alt semn, ii dd mina dre,apti
qi ii destdinuie toate cele puse 1a cale cu Erginus, soco-
tind cd vorbeqte cu ei gi I,a rindul sdu i-a pus ,intrebdri.
Atactestotaa,teprqimi sin-adinctuorms ulaltdceEtiaretetecnaie gregeala lui. a
sd discute fdrd accep-

sI b5-
nuiasCd nimic. (3) Cind e1 era pe punctul de a pune ilina
pe Technon, din intimplare iardrsi i-a ieqit in cale Ergi-
nus, dar, gtiind inEelSciunea .;i primejdia, i-a fdcut semn
lui Technon sd fugd ;i, in felu1 acesta, amindoi s-au sal-
r,'at alergind la Aratos. (4) Totugi Aratos nn qi-a plerdut
nddejdera, ci a trimis din nou pe trrginus, ca si-i duci aul
lui Dionysios qi s5-1 roage s5 tac5, ceea ce a Ei fdcui., ;1

l'urind pe Dionysios cu sine, l-a clus la Aratos. Dupd ce s-a
dus ,acolo, ei nu i-au mai dat drumul, ci l-ar-r pus in lan-
luri ;i l-ar-r pSzit intr-o cS.mdruld, iar ei s-ar1 pregdtit de
atac.

\_._

21 Cind totul era gata, a poruncit ca oa,stea sd petleaca
noaptea in arme, iar el, lr-rind trei sute de osta;i a1e11"
care nici ei, in afard de ciliva, nu gtiau despre ce cstc
vorb,a, i-a dus la por{iie cetdfii, 1a Heraion. Era ln toi'.rl
verii, qi lund plind, noaptea Jird nori qi clard, incil- ar'-
mele care strdiuceau in lumina lunii ii fdceau sir se teanti
cd n-o sai poatd scdpa de strdji. Cind cei clirrtii erau
aproape, nigte nori au venit ln grabd dinspre mare gi ar.r
cuprins cetate,a qi 1ocul dinafara ei. Atunci unii dintlt'
ostagi s-au aqezat qi s-au descdl!,at, pentru c5, 'clelicar-r
ei, cei care s.e urcd pc scdri cu picioarele goale nr-r fac
nici mult zgomot qi nici nu le alunecd picioarele. (2)
Erginus, pluoinrldile;acpettedttiiinpeeriaismcubnrsd.caUlci icdapneiqpteorcta5r15gtoi liir,na*

venit la
zspaurettedunEddie,ciounaemgl reEanabip,dt,eiaAsrtrracdtejoil.soIrnalalatlriceelcleau-Eati timp scdriie erau ale-

peste zid in cetate o

poruncit sd-l ur^meze

416 PLUTARFI

ARATOS 417

lui din mun{i. (3) Fiind ei in incurcdturd qi neEtiind in ii liudau virtutea qi ii fericeau soarla. Cind au jncetaf
ce parte sd se intoarcS, Archelaos, conducdtorul ostaqilor
regelui, avlnd mu1{i soldali in jurul sdu, s-a urcat crr gi s-au lini;tit. revenindu-qi in fire, le-a finut ,o cuvin*
mare zarvd, s-a ndpustit impotriva lui Aratos qi a trecut pentru aheeni,
tare, care era pe mesura faptei sivirEite
ntrdepiussutetes.cIaarsuapcreaEtliua,i $i a convins pe corintieni si se uneascd cu aheenii. qi le-a
pe 11ng5 cei ridicindu-se ca dintr-o clat chcile porlilor atunci pentru prima datd de pe vrcmca
capcanS, se Ei ucid pe
primii pe lui Filip. (3) A clat drumul lui Archelaos, unul dintre
care-i atacd iar pe ceilaili impreund cu Archelaos, de tea-
m5, i-au respins Ei i-au urmdrit pind cind s-au imprd;- comandanlii lui Antigonos, pe care-1 capturase mai ina-
tiat prin cetate. (4) Dobindind ei aceastd victorie, Erginus inte. I)ar pe Thcophrastosar 1*a ucis, cici n-a voit si se
a venit de Ia luptdtorii de sus gi a anunlat cd Aratos s-a mai intoarc5. Persaios, dupi ce cetdluia a fost cuceritd,
'isn-atr-roefucgliip,a5t i,a Ccnch'eai. Ar,ato,s, mai tirziu, ;s€ spune
luat la har!5 ,cu du;manii care rezistd curajos; cd o mare cd
iuptb se dd in iurul zidului este nevoie de un ajutor de rdgaz, a zis r,inuja care ii spusese ci
grabnic. Aceqtia indatd au Ei cd crcde cd inlclept e1
cerut sd fie duEi la luptd qi. Ei rnie odinioari iemsiteplndu,cmeaaiacceosmt apnredcaenpttula: l,,D1uair,Zepneonzaezi.,
avintindu-se, se incurajau pe ei lnseEi qi pe prieteni cr-r
mari strigdte. $i iardqi luna plind a luminat armele pdrin- Acuma insd md schimb, corectat fiind de un tindr rsicio-
ni,a,ni(. Acestera se istorisers,c ,de cirtre ,cei m,ai m,uili cu pri-
du-le astfel duqmanilor mai numeroase din 'cauza lrrn- vire la Persaios.
gimii drumului, iar din cauza zgomotelor nopfii li se
pdrea cd sint mai mulli oameni decit erau in realitate. (5)
In cele din urmd, unindu-Ei puterile, resping pe duEmani 24 Aratos de indatl a adus in stdpinirea sa Heraiul gi
qi se urcd pe cetS{uie qi pun mina pe garnizoand cinctr Lehaiulas. A mai pus stdpinire qi pe o sut5. doud zeci de
incepuse sd se reverse zorile. Soarele a strSlucit indatil corabii ale regelui, pe cinci sute de cai gi trei sute dc
gi a dat iumind celor care erau ocupali Ei restul ajuto- sirieni i-a vindut. Acrocorintul i1 pdzeau aheenii cu pa-
rului i-a venit lui Aratos cle 1a Sicionia, in timp ce corin- tru sute de solda{i greu inarmali, cu cincizeci de ciini;i
tienii aqteptau la porli cr-r mult clr un numdr egal de rrlndtori, care-Ei duceau vi.ala in
nii regelui. avint Ei arestau pe oame- garnizoand. (2) Romanii, minunindu-se de Philopoimen,
l*au numit ultimul dintre eleni, vrind sd spunS'cd nimeni
23 Cind toate pdreau cd sint in siguran!5, Aratos a n-a mai fost mare dupd eI printre eleni. Eu insd aE in-
coborit dc pe cetd{r"rie in teatru, in timp ce o mullime drdzni sb spun cd aceasta a fost ultima si ,cea mai noud
enorm5 se revdrsa spre acest loc din dorinla de a-l ve- dintre faptele ,sdvirqite de eleni pe de o parte datoritd
dea qi de a-l auzi cum va vorbi impotriva corintieniioi. curaiului, iar pe de altd parte datoritd norocului, aga
Ei bine, punind pe aheeni ;i de o parte Ei de alta a tre- curn au ardtat indaid faptele intimplate. (3) Intr-adevdr,
cerilor, el insuqi a mijloc, imbrdcai megarienii, desprinzindu-rse de Antigonos, au trecut de
pdEit de pe scend in partea lui Aratos, iar troizenienii impreund cu epidaurie-
vinegphleatoinEcditcgurafavlitaataetaitpdaercsicihiimh-braastde oboseald qi de nii s*au aliat cu ,aheenii qi ,cel dintii Aratos a ndvSlit in
d'dien suflet bucuria Alica qi tr.ecrind in Salamina a prddat-o, folosindLu-se de
gi veselia. (2) In timp ce pd,sea e1 inaintea 1or, oamenii puterea aheenilor, pentru a face ceea ce voia, ca qi cind
se r'evdrs,au ca sd-i arate sentimentele de bundvoint5, i,ar- atunci ar fi fost el.iberatd din inchisoare. Atenienilor Ie-a
el, luind suli{a in mina dreaptd qi sprijinindu-qi genun- dat pe oamenii liberi fdrd bani de rdscumpdrare gi prin
chiul Ei corpul pulin pe ea, a stat multd vreme in tScere, a,ceasta le-a oferit motive de dezbinare. Pe Ptolemeu
ca sd primeascd aplauzele Ei strigdtele lor de bucurie. l-li l-a fScut aliatul aheenilor, ca sd fie conducdtorul rdzboiu-

PLI]TAR1] ARATOS 479

lLri pe uscat Ei pe mare" (4) Atit de mare putelc avea poporului se obiqnuise cu sclavia $i nimeni nu trecea de
dacd nu era posibil in fiecale qi a preg5tit
plin aheeni Aratos, incit, partea lui, eI s-a retras fdrd sd facd nimic
a,n, i-au ales comandant din doi in doi ani, ca sd aibi de- o acuzalie impotriva aheenilor, currt cd pregdtiserd riz-
pline puteri datoritd faptei Ei gindului sdu. lntr-ader'5r boiul ln timp de pa,ce. Au suslinut deci procesul de acir-
rnsecaiicclvetiXecf-lail-leeimadsu5'el,accbdniteieccslirdenp;urtseieerateresaenain'pelviumertzeeiecgreipimasraaichnides,eecnnuleiimcloipirn.ins-(te5el)erne,EiscleIui glabionjpugdatduatlr*;iilee-e1'1i zare in fala uantineenilor in ,absen1la 1ui Aralos. Ploic-
sui l-a sus{inut Aristippos qi a fost condamnat la tlcizt'ci
prin interese comune. AEa cum pdrlile corpului, cind sint de mine. (5) Urind pe Aratos Ei temindu-se in acr.lafi
timp de el, a pldnuit sd-l omoare cu concursul r'ege'Lrti
Antigonos gi aproape peste tot erall oameni care pin-
vii qi respird impreund, se intrelin din colaborarea reci- deau momentul sd Ie dea ajutor. Totugi nimic nu este tlai
proc5, gi dimpotiivS, cind se desprind ;i se indepdrteazii trainic qi mai adevdrat scut de apdrare pentru un ccn-
una de alta, se atrofiazd qi putrezesc, la fe1 9i cetdlile erau ducdtor de,cit bundvoinla acelor,a pe care-i conduce. Ciici
sceeia'cjuatraeuderezcbiipnraou'c,'ccoimndu,naitajutenagicnedt5pfednrliilloer,udnauri
distruse de atunci cind mullimea qi cei puternici rse obignuiesc sA se
climpotrivd teamd nu de conclucdtor, dar pentru conducdtor, atunci
mate i"rtreg, se bucurau de o prevedere comunS. rpriveEte cu mai mu$i
'macaeiamstdultmeuulfriemcehi qi presimte o,chi, raude cu
25 Vdzind Aratos cd cei mai buni clintre r-ecini sinl ceea 'ce are sd se intimpie.
De aceea voiesc, ca oprind pu{in
autonomi, dar fiind mihnit cd argeenii sint tinirasnculalvileo,r'Ei^I-na povestirea aici, sb spun
pus de gind sd suprime pe Aristomachos, libertatea Ei si citeva cuvinte despre viala lui cale i-a
bcelagi timp, ,el voia sd redea 'acelei cetdli Aristippos, pe
pregdtit-o tirania atit de mult rivnitd qi .strdlucirea aceea
a unei conduceri fericite qi faimoase.
adauge cet6tea la puterea aheenilor. (2) Au fost deci aleqi
cei cire sd pund fbpta Ia cale, in fruntea cdrora se aflau 26 EI avea de aiiat pe Antigonos gi intrelinea in jurul
Aischylo,s gi prezicdtorul Charimen'es. Pumn'ale nu ave'au'
pentru cd era interzis sd poarte, Ei mari pedepse fr'rseser'A sdu mul{i ,oameni drept gardd personalS qi nu ldsase in
itatorni'cite de,cdtre tiran impotriva acelora care vor purta cetate nici un duqman, dar a poruncit ca doriforii Ei p'az-
pumnale. Aq,adar Aratos nicii sd-;i aibd 1ocu1 de sta{ionare afar5, in peristilul ca-
a pregltit in Corint niEte pum- sei, iard sclavii de indatd ce va termina cina, sd-i dea pe
nale mici gi, punindu-le ca bagaje pre spin'are'a unor ani-
rnale de povaie care purtau lucruri obiqnuite, Le-a trimis tofi afar5, iar el inchidea interiorul casei qi se inchidea
cu iubita lui intr-o camerd micd la etai, care era inchisi
1a Argos. (3) Charimene,s, prezdrcdtorul, ,a mai luaiL 'c'a to- straqnic. intinzindu-se pe pat incepea sd doarm6, culll era
vardq.-ai fdptei incd un om, dar Aischylos s-a supdrat-qi firesc sd doarmd un om care se af'la in aceastd strale, tltl-
a pornit 1J faptb impreund cu ai sdi' Aflind insd acela, lua ntama
i-a tredat, veslind cd se duc s5-1 ucidd pe tiran. Cei mai burat Eqi iin'ofriinccohqiadte. aSicnaraaltcdacreamdeurcdea;i la etaj o
mulli dinire ei au fugit din agora qi s-au refugiat Ia Co* iubitei in revdrsatul
iardqi
zorilor o punea gi-l chema pe minunatul tiran, care ieqea
rint. (4) TotuEi nu dupd mult tirnp, Aristomachos este ucis din vizuind ca un tirifor. (2) Aratos insd lqi pregdtise o
sndei,triaerbnAircisdtipepioitrsprpimunr're1.mAinraatopes,PIuuteinr-de' Era.un di;niotmvimirntpiuelatepraee,rgpdieestcueldaprinlnimudubc-a'usei'nadrmhuaqeimn;dianscuaulutvuiinotulehrnloalrmd ticidrdiacnluuiiaoletrd.ge$Iaai
de sciavii
cu sine
tiran mai
pe toli aheenii care erau in stare sd poarte armele'- a
pornil indatd sd dea socotind cd va gisi a lisat in Grecia pind astdzi cel mai faimos neam. Dar
,ajutor cetS{ii,
pe argeenii gata ,de actiune. Da,r: 'de vreme ce mulfimea aceia care au ocupat cetdlui qi au intrelinut in jurul lol

PLUTARH ARATOS

421

o gardd personald gi care au pus in jurul lor arme, puqti sdlldrcbrtrceiaadetiiiaeunnatcjrttortbdrrddtteosaieaqdul5rei.tatsidi.-m,a'tods,eadperrCeapcreg'ooaiefoela1dlecaaltstxlziopdiruscctptiitntvip,d-iedcacn"aatdEcreamdi_igieien-1;qr,adpansieomiutelgijrpeiua.Eonenaoui-ArbatLmsrrsuEelimtudlcad,uilsiieianro.tnEgtbilipiJrdricirrd,oeooauaiaatnsi,onltlncArtiurmredeuduriimvturanielaaiulistuep-ejttoloiaarn,eisn,lunntco,iaudv,nenucrlrr,omearaupbioqrmrlligieieebierairiiidancnunirlonciodeiifnivnenauurmeocdml{edtaieluae6dei-phci-,raihe5aseecus;mt'e.ueeibear,qn,a(sdes"icaidesjLt9nduaa_uimo)ircalaiiipbrenTiea,Sddah.looit-giotDtsotcrcciutsraneardou_a_-gi____t_a_t-ri
Ei intdrituri pentru siguranta persoanei fizice, in numdr
fo,arte mi.,c au scdpat de lovitura de moarte lntocmai ca
iepurii. Dalcasd sau ne€un sau mormint care sd aibd
o amintire ,demnd de cinstire nimeni dintre ei n-a 15sat"

27 Ei bine, Aratos cind a pornit sd ocupe cetatea Argos
pu;iurcpnaeint ,dapsecpunenesazEEiditep,pcetiatfetaevlad;iss-caadurloic, viisnitspd,eoelistatcrdedesjet 'crAiiirliivcsaatipreopaovmse.neeOnadi,uastdi-na,

ajutor. Ap,oi fdcindu-se ziud qi tiranul atacindu-l din toate
pdrlile, argeenii, ca E'ciincdinedraluopitnatrencuerseeIaddjdoecauripleenntreu-
libertatea 1or gi ca qi iiiib, earrtgaeteeanii',s.i,ssieactuurnitracti.epbecnetlrour p^crai.rme aluaduatpdalrites_laa suprimat
meice, stdteau ca nigte spectatori irnparliali ai evenimen- infreceri,
telor, pdstrind multd lLiniqte. Aratos, rezistinud cu indirjire
impotrir,ta celor care-l atacau, este strdpuns de o lance in iidlnniertadorneairriceljoei'tcrre.iElaiahdeAeergnnoieisina,ducuivpnildnedctrauett,ceperaeautAoprtraiintcoa,lsirneiunltuuaulsrelao.drim. pApaotrittrteivdlaae
coaprs5, totuEi a ocupat nloocpu{ili,indecqai reerasetaarfei,ahEdirnfuuit
retras pind la cdderea s-a
dacd el ar mai fi de
ar fi equat in gi in timpul
nduogpmfiai,nin. $ui rezistat oboselii r;aioii.nrf.rlr2adlrp9oeoLin€CrrcuuuClnrra'poscceuirnielndicnntl.,escmAodhntraiueaai naitliiochr,zrirp,aiaurndo,ddvaaoArptrrcceauidntnno'dtsseruedp,aitmeceatmfaAlsaieirtimsadctuidespltptAreei,nroIi.zssstei,ilopeipip,taroolarrmssttdati-nutsods_e
Intr-adev5r, (fj{iaACenr3iviarlt)reigidu'imnoC,oedtns,uipdlaia-imlcinalCudaictng.esiact,-cnu(rdaecm2Anhgi)frandraisIetpantattaaei.iutpmicrtI-plaaaapiozmhrduiseuCe_pledAvononn,drr-toaiiardnritp,aveot,blssaAtid,iciEtrg&iEciin,sadrlioetittzesociopi-durnnlapieipdi,nunaoiunsidis-laqeodsurrretaaa-,dismlnprilevuu,djoae,m,oc4itcnnrrduipuiidteretaoiiclnimuennqatdrapiricuneafu,it,ttrllrsdiquma*_nptiatorbdtacpdili_qan_u_.i
incercarea sa. paplelerel,enastsrdpuuuenEcigdnmcdllaoo,ncloaiulorppirle,oeriu-naancitedrsieentelabpiudi,rnarenvssueaiiaEnuiderinnal utcdslttierEivgifedaigi-efiaruid.gceiUa'Arrpdmrtizusebtrrioapinitpdamoussu_a,_ii
tiranul se pregdtea sd fugd gi chiar trimisese pe mare
multe din bunurile sa]e. Dar fdrd ca nimeni sd dea de alpa$in4lf.di coluasmtaMEsicipea,ununaec, dDtziruea.itnnmuiaLas,iabnfiounsmet idutecTisnoadigreiisecuoncsi,onaicariersc,udatirene.trc(e4re)tcaleani_,r
veste lui Aratos, gi din cauza lipsei de apd qi fiindcd el

nu putea sd se mai batd din c,auza rdnii, a retras pe

ostaqi.

28 Pierzind nddejdea de a izbuti pe aceastd eale, a
ndvSlit pe fald cu armata ln Argolida gi a inceput sd
devasteze. Angajindu-se o bdtdlie impotriva lui Aristip-
pos, Ia riul Chares, Arato,s ,a fost invinuit cd a pdrdsit
lupta gi a pierdut victoria. Intr-adevdr, deEi armata er,a
invingdtoare dupd pbrerea tuturor qi inaintase mult ca
sd urmdreascd pe duEmani, eI insd, fSrd sd fie siiit de
duEmanii din fala sa, dar neavind incredere in succes
qi temindu-se, s-a retr,as tulburat in tabdrd. (2) OstaEii
care s-au intors din urmdrirea duqmanului erau foarte in-
dignali pentru cd, respingind pe duEmani Ei ucigind mai
mul{i dintre ei decit dintre ei inqiEi, Ie-au ingdduit totuqi
duqmanilor sd ridice un monurnent pentru biruinta repur-

422 PLUTARH ARA ros 423

r\l"atos, in urma unui succes atit de strSlucit, fdra si anfdLdatl(aio3v-leeuercs)easrtse,netaIurncoaLesonpdanyctmeuacrpidedecettaoiredednasenrrsuidtdaueilanoiaalanarusraesc.Scdh,dsisCtrdeeioatuniresnrdv,sainddeitnddnrti-aelaotdisocrAngtieoere,raimgapnidmicn,natieaonv_tbdpqrrsindioeieedldiiApaiialreEaarirns.iiasnan-dodatAialdo.tuidsecni(irim4uxatdeirm)p,eoipAaseLaucuoerdycdaaltsiddtcriltetmiioioirevaaiseanpidatt.lire,,omacdgbg"isiir,lj'pa.iosuiervsaorre*n_"itqeaaLilfip:riyo;ipbrjadupausaeuirra"tecu.dldAapuaideaacrr"e,aesat-.gccrii__,a-.i,il,
piardd absolut nici un soldat, n-a capturat totugi Atgosui nosfgepidmipudeleri,uioaipCiaicnataoldiaserSsretarprveicEeiedrvue.eslIeeal-o[tEuaupicaii--r,taidaa.ncepucdTdurue,aorzcSnadauttrtstralpfapuoti-a$enuesaicnfitf.adnspa;tttiedcirlcraeAn.raLbaedanryausinhdeeEtcetivaitmaepnciddnrmdadaeeisntlesnoe5iaaatrirl,u_ivcliaemaadicd,r,apmiuttlnouuosssisptlcdimrto.tiivddnldi$aa_tae".lat,ioij"uud1cp"inaJeu"E,rgAp'oeiitariar,le"raupT-gatcrao*rUuirr"cJsa"mlii_e"_,"i
;i nici nu I*a e).iberat, cdci Agis qi tindrul Aristomachos
Aaurantodsvdalitrecsupianrsrnmatadrereageaacsuczdar$ei au pus mina pe piltere.
qi gi vofbele de batjocurd
linguEeau pe tiran
cd toatd flecdreala celor care luptei Ei ziceau,
sd facd pe piacul 1or, cum cd in timpul stomacul
il supdrd
un somn pe comandantul aheenilor ;i cd o intunecale Fi
trimbilagi sa
iI cuprind de indatd ce pune pe
sune Ei c5, dupd ce i-sl a;azd oastea in linie de b5iaie ;i
dd consemnul Ce 1upl5 Ei rdupd ce intreabd pe locotenenli
Ei pe comandanlii de unit5li dacd mai este nevoie cXe pre-
qzei nalEatesaap-tl cdci vertebrele-i sint lovite -vorsbee indepdrteazd
lupta 1a distan!5. (5) Accste
au avut atit
de multd putere, incit ;i filozofii in fala discipolilor dis-
cutau dacd bdtaia inimii rqi schimbare.a culorii felei ;i tt-t}-
burarea stomacului in primejdie sint semn cle timiditate
sau un fe1 de tulburare a corpului in ceea ce prive;te
temperatura, qi-l dddeau de exemplu pe Aratos despre
care spuneau cd era bun comandant de o;ti, dar c5 era
cuprins de aceste suferinle in timpul bdtdiiei. 31 Aratos a avut succese ;i in ceea ce priveste acfiunile
ipAndftAalfAiaairmarcopicer-lg;ndralciaerpaatin,imtasrqorctoeiortptMdttseaneiaraai,eiaitlienvpeitrvieaegadmie-1zeEa_ruauisrnapnreiuiptt,eddoecibtgdgatoiutu,iairrccGn-lcicn{ivqteuceiiejuueI,iioilnnenarroccqidtaida;;tsliiiiiuoum.-,,tni,iausrra-laidIi.sapdtngphioesimultiitne;spre,rrli-peeutperarEeadrEcon-sdrsauieiitei,-rnedircdtraieieadvacvEejsppurduldurpeevtcrodeir,seidai^n,iptppepbvaisrrstr,ocoueciIeana,iddrnmcnevndtnaesadgel-uilinddadsaltssplatdcb-deeIiimaalmiannulcslIcuiiieeiactpnetulopnuipiolsndoaaateepsutedudscgr,lttlEa5uionita6vipbnpml^iatol,Sae"oEiacl;criianid"in,auuAueAi,r-dlEi"iremsonr""eauam.g.lridat?pitrio"oa("tlsrl2i"a__rsenad"i)i
30 Dar dupd ce a ucis pe Aristippos, Aratos de indatd sgnqpioe-ii_i,llodaindralf.liuinliiAmid_csgueti*irqsraa,etcui{a,iol.,uiamI^plnedpttaaprrd-utraoEindprtiieetacdnvtetdvrtparuictrdeitpneo,rrrdidcinzepadiie,s,aaeiaert,udrrsafceceueomdmsaedluaaidlenbeindia,EaturidnataeleitzfitaoeiE"rrlidedloo;pu;hn;enadal__il;ii
a intins curse lui Lydiadas din Megalopolis, care era tir'an
in cetatea sa. Dar acest Lydiadas nu avea un caracter
rdu, nn era lipsit tcdeaeruozaramiznabetilside'tedEpdiionnririuniilsaEeidcaeulfaducnfodi maasiceeoi,,pcieanrictnedeie--
1al!i monarhi din
dreptate, ci, fiind
glorie incd de tindr, qi-a virit in minte cuvinte inEel5-
truoananr,leuacqirinudceefqe,paruritcteist,ds;pisuimsmeitnd'duegnsrapetru.etDdt'lierilaeinnimid.ea,,otcnd,aacrEheiiesci-.ian(2di)nrisantritafuicietfloatEsi-ti
timp, invidiind pe Aratos cLare aveia succese qi temindu-se
cincl ii intindea curse, a pornit sd facd cea mai frumoasd
schimbare, mai intii sd se e,libereze pe sine insuqi de urd,
de team5, de gdrzi qi de dorifori, qi apoi sI ajung5 bine-
fa'cdt,orul patriei. $i, chemind pe Aratos, o r€hunfat 1a
putere gi a trecut cetatea in alianfa cu aheenii. Pentru
aceste faprte, aheenii, pre{uindu-I mu1t, I-au ales strateg.

424 PLlJTARH ARATOS 425

lenienilor gi, sco{indu-Ei coifurile, le puneau pe capetelcr 33 Totugi in timp ce multe neam'uri gi dinagti se ri-
dicau impotriva aheenilor, Aratos leagd prietenie cu eto-
1or, ca sd nu le rdpeascd nimeni altul Ei pentru ca coifr-ll lienii qi folosindu-se de pantaleoni, care aveau cea mai
sd arate pe stdpinii fiecdruia. (3) Cind ei se aflau in aceastii
sdvir;ear.r astfe,I de lucruri, dintr-o d,at6 s-a mare putere printre etolieni, a lncheia't nu numai pace,
situatie !i Aratos a cdzut asupra 1or. S-a produs o malc aardfd'ocaurte;si do alian{d intre etolieni qi aheeni. (2) Dorind
anuntat clar eiib'ereze pe artenieni
cd a fost a,cuze:t de
spai,md, cum era firesc sd se intimple intr-o astfel de ne- cu
aheoni Ei gi-a auzit vorbe pentru c5, dupd ce fdcuserd ei
orinduiaLd, ,mai inainte ca toli sd-Ei dea seama de primej- invoieli cu mace'donenii, e1 pornise sd ocupe Pireul. trl
die, cei dintii 'care se impotriviserd aheenilor l'a por{i1c:
cetdl;ii gi in fala cetdlii au fugit, fiind infrinli 9i au um- insd tdgdduiegte acest lu,cru in MemoriLle pe ,care tre-a
ldsat gi inl'inuieqte pe Erginu's cu care colaborase la o,cu-
plut de fricd pe ,cei care incercau sb se grupeze qi sA vinti parea Acrpcorintului. El spune cd trrginus, cu de la sine
in ajutor impotriva duqmanilor.
putere 9i fird p'orun'cd, a atacat Pire,ul qi deoarece s'c5.rile
i puse pe zid s-au rupt a fost luat la goand de dugman ;i
32 In aceastd tulburare, una dintre captive, fiica lui atun,ci eI a chemat in ajutor pe Aratos, ca gi cind ar fi
Epigetes, un orn cu faimd, iar ea distinsd prin frurntlse{ea
p,sliuslt'azteuir{aeicAoirtpeumluisi,, atunci din intimplare in tern- fost de f,a!5, iar duEmanii, fiind astfel inEeiali, au fugit.
qedea o aqezase (3) Totuqi accastd apdrare nu pLare conrringatoare. intr-ade-
comandantul solcla- r'5r, nu este verosimil ca Erginus, un particular sirian de
unde pe cap
pentru dsiinnete;im-i ppluuselase auzirea
lilor a1eqi, dupd ce o luase ieEind neanr, sd-Ei propund o astfel de fapt5, dacd n-ar fi avut
coiful cu drept conducdtor pe Aratos gi dacd n-ar fi primit puterea
trei creste. E,a,
zgomotelor, cind s-a oprit in fa{a uEilor templului qi a
privit, cu casca pe cap, rculrl €lra la ,cei 'care luptau, a l6cut armatd gi ordinul de inceperea ,lucrului la momentul po-
trivit. Acelaqi lucru l-a aritat insugi Ara;tos, care n-a in-
impresia, qi cetdleniior Ei duEmanil'or, cd este o ardfare mcearci actaddee'sdpoeudrasliai uindedrtargeoisoter,i ci de mai rnulte ori, intoc-
mai presus de chipul unui. om qi cd este o fantomd dum- sd atace Pireul, iar infrin-
nezeiascd, a viri,t fricd gi cutrem'ur- tn ei, inrcit nirneni
n=a mai avut curajul sd reziste. (2) InqiEi peileienii spun gerile nu l*au descuraja't, ci datoritl faptului cd a fost
gnautaiz-bguatteaasscdd,obi;liinrdecvdipcdttoariaspeErai npteuLliengmi cauirradjumld. sOesdea1s.d5
cd templui zeilei ;ade tot timpul neatins, dar cind este
miqcat din loc de cdtre preoteasS, nimeni 'nu priveqte spt'e qi-a luxat piciorul, fr.rgind prin cimpia Thriasiand, Ei in
ei, gi toli igi intorc privirile de la ea, cdci nu este numai timpul ingrijirii a suferit multe operalii qi multd vreme
pentru oameni o priveligte groaznicd Ei de temut, ci, se era clus in lecticd, in timpul expedi{iilor.
spune cd aceastd ,statuie face .Ei arborii fdrd roade qi strici
recolteLe pe ,un'de trece. (3) Aceastd .st'atuie, scofind-o pre- 34 DupI moartea lui Antigonos, a luat domni'a Deme-
ot'easa din templu qi intorcinldu-Ei ea f'a!,a spre 'etolieni' lrios, iar Aratos a lncercat ;i mai mul,t sE atace Atena
i-a ficut s5-rqi iasd din minli Ei s6-9i piardd judecata. in general dispreluia pe macedoneni. De Ei
aceea, fiind
el

Ara,tors insd n-a spus nimirc de acest fel 'in Mem'o'rii'Le s'ale, invins intr-,o luptd de cdti.e Bithyos, comandantul regelui
l,a Philac,ia,, gi, rdspin'dindru-se un zvon persiLstent cum cd
ci zice numai cd a respins pe etolieni qi cd a cdzttt in spa- fusese capturat, iar altul cd murise, Diogenes, care pdzea
tele lor cind f'ugeau, i-a scos cu toatd puterea din cetate
au u,ci.s qapte sute dintre ei. Acest fapt a forst cel"ebrat Pireul, a trimis o scrisoare la Corint, poruncind aheenilor
Ei ,unul dintre cele mai mari, i'ar pictorml Timanthes a sS.pdrdseascd cetatea, deoarece Aratos murise. S-a intim-
ca plat ins5 cd in mome,ntul clnd a fost adusd scrisoarea
fdcut acea luptd ilustrd prin gempozilia sa.

PLUTARH ARATOS

p){didc1sctlbcfsngAocAcnaraoi_oaoorie^diiireiirnrvenne.iire!ulunarac,ea5rd,,;ladarsfzdsv,e-tt-j_tAtiiuocpaoeauaz-i'eotindau-hsnuErusaiatltsncscreufoiautsntcmAioaeeiasecncauinnqroq,asamdrdorhbetqipuiaei_rtei-,ngidriaaiisiarnapnat,avnlpuciraero1ji.bal-iudltlneianupdsaluadoeaaDozaidEstttdrrid1ahnafr.bo.eretfaglimi-ieadtie,"no.moodpmldminoucnetqiocaaaeuuAne1uiranniraeoiisipsinnsaeerntniDrutd.aPdauliciEctd,otCneloeeiircteaeiatoilfroticr;aqeioiicrueetg,Hieicseii-mcriaaesaecoluAapa.ietanuvunaiairlclulccrinl1bntael,emLinc,apu,tudiebascutucenMAtorlapi,a,oipotiitpidilerrnErjoutaus1_oncooazrlnDeaaiatina.ocodenietr"viri.ietotn.ercniaoeecieh("Arrmnsdqim3glsn.ririia;uintr.acaiic)autiietrdsiaMterdardnotsDcrq,Atuoiue.ddedaruir.arieeneipnSel.,t.-aeroticerrAgtitadorca1snaimasoeaaoniilu+_itCtnt,ldupiamleupic;irioa{aseteeeoemeilioliurnilaptenrn-nrc,nrnircngliaaalirlii)a-otircleaoiiatauaiapni^ueieuotaba;.jpnrp,crataititigr,nmnopuetoicgiiaecntanceiaAi;,iliiiu..zlaiudhinainsdiar"nroliset"eet.enaaredauptal_"aSneaasi"rtt<irnsrtaoe-hgu,,in/ei*arnci"e"nps.enatctdl1cdtdrl*ric,i;erpitie,6u"apianoa*i"rnin'"rprlrt,s",rlponEuistfltiXitci.ad_c___ei__i:ed,-"*iilt, ac,esi fel de ahreeni. (3) Dar tocm'ai in acest moment sfet-
lsLcudoyildn'fisSiriae,didAnuvagreapsdcf,loaisnssndiI, ;lcifiu"iueccndreaiemnmhadeaaciiiimpbnduiceie,trrigtneaarduatterbisianmdupiasvsotlergr.dlataeaeteerAcengaraiuilsoitrtiroeruaran;nnilia,uzicaijrhirmpco.iolsiiinptviceonAacrrdh.g#iar.o_-pit_1i_et" nicii de seamd au manifestat
atltdeaa-sel!caid.,mue-nlaaltria.rdeetcr;a;uncimusicidr-craiildnn.escBatepeasrrnuqaimitiitislaieaufuajudicdfilAoeiies,r;atid,otpeosurcstoairtcEisttui.dilror-aar(ii2lprit,-)reridlmA,carr,airirtsnrdLiecoy*icmci,l,iiiaa,an-dvrccg,e'iahz,a-seor,rcEs"cria.iuc_srlcJae- increderea pe care o aveau in bunele 1or sentimente ^;i
coepaaorsactsarluii5rngir-ncmaiSidfln^auncs{iirteacrAacnartleicihsnigetm{oee;mpzniiciralcdoclaoruh,trodieasainimicntcrdcaepeaoeapgtlctruaeeivtaaassscttidd{t-iiplurfaianannpeiiutitldEzodeiricr1rpiq_teaiioreIatA_capalrecraoacdtopounsid*aarrrtieimncpilnsc_tr Aratos. Intr-acievdr, deoa-

rece Aratos s-a impotrivit ei miniali l-au respins pe Aris-

tomachos ciar, dcoarece acesta insuqi a inceput sd sc apere
in fafa 1or, repede Ei cu avint au trecut Ia vot gi au pri-
mit pe argecni Ei pe fliusieni in cetatea lor, iar in anul
urmitor l-au ales pe Aristomachos strateg. (4) Aristoma-
chos, avind mare trecere Ia aheeni qi rroind sd ndvS-
leascA i,n Laco'nia, a chemat pe Aratos din Atena. Aratos
i-a rdspuns cd nu este de acord sd sc porneascd expedi-
!ia. nedorind ca aheenii sd se batd cu Cleomenes, un om
care avea c mare indrbzneatrd qi care se rrdzuse dintr-o
clati intr-o situalie strdlucitd, dar, deoarece Lydiadas a
insistat, i-a dat ascultare Ei a pornit in expedi{ie. Aris-
tomachos, care la aparilia lui Cleomenes a impiedicat ca
bdtiiia sd se dea Ia Palantion, a fo-st acttzat de Lydiadas
;i pornind lr-rpta impotriva lui 1a alegerile de strarteg, a
invirrs ia alegeri gi a fost ales a doudsprezecea oarl stra-

i.a-bo.

36 in aceastd campanie, fiind infrint la Lycaion de c5-
tre Cleomenes, a fugit qi, rdtdcind noaptea, s-a crezut c5
mr-irise gi iarS;i un zvon insistent in acest sens s-a rds-

pinctit printre greci, dar scdpind cu vi,atd Ei stringindu-.1i
ostaqii, nu s-a mu1lumit sd scape teafSr qi folosindu-se
foalte bine de imprejurare cind nimeni nu se agtepta qi
nici nu se gindea la viitor, pe neaqteptate a cdzut asupra

mantine,enilor care erau alialii lui Cteomenes. Capturind
cetatea a aqez.at o garnizoanS Ei pe meteci i*a fdcut cetd-
leni ;i ceea ce n-ar fi putut obline invingdrtorii, el a ci;-

tigat pentru aheenii invinqi. Lacedemonienii au pornit ia-

i'5qi cu armatd impotriva cetdlii Megalopolis, iar c1, pcl-
nincl sd dea ajutor alialilor, n-a vrut sE dea prilei de
bdtSlie lui Cleomenes, care* presa, d,ar s-a opus megaio-
politanil,or care-l, sileau la 1upt5, atr,rnci cind, din fire.
el nu era ficut sE dea lupta corp la corp qi in acel mo-

+ao PLUTARH ARATOS 429

ment era lipsit de curaj Ei era aEezat in fala unui tindr nilor. Intr-adevdr nu cob'ora impotriva lor in liniqte qi
in plin avint Ei de nici nu se mai amest'eca in dregdtoriile politice, dar, dupd
o ambi{ie SporitS, pe care acela o avea ce a ucis pe cfori, a impdrli,t pdmintul qi a introdus-mulli
datoritd gloriei ,ciEtigate mai de muilt"
meteci in-rinduriie cet5lenilor, a oblinut o putere discre-
37 Totugi degi so,idalii 'uqor ,inarma{i au dat iureg r-si ,ar-1 c-teioanrdardpuEtei raeainpceenpturut de indatd sd atace pe aheeni Ei sd
respins pe spartani pinb la tabdrd gi pind 1a corturi, Ara-. sine. (3) De aceea
i se aduc critici
lui Arbtos cd locmai atunci cind situalia era tulbure 9i
tos nici a$a nu a dus pe ai sdi la luptd, ci, ocupind o vale, ca un cirmaci de corabie, a pdr'5sit
,afla ,intre invdimiEitS, intocmai S€,orrrla altora, fost bine,
care se Lydiadas, efiii,nsd-ainodpigrirtnaact oploenEtirau oprit pe osta_si s-o cirma qi a lSsat-o p€ cin^d ar fi
treacS. ceie ce chiar, irnpotrirr,a voinlei 1or, sd stea Ia cirrnd Ei sd salveze
se intim-
plaseri qi acuzind pe Aratos, chema pe cdldreli Ia el, ce-
rindu-le sd dea ajutor ostaEilor' oare otrnorlau pe du;rnani situ,afia. Iar dacd iqi pierduse nddejdea de a mai pulea
qi sd nu piardd vi,ctoria sa).va ceva, trebuia sd cedeze puterea lui Cleomenes 9i sd
pentru patrie. (2) Mu1!i Ei sd nu*l pdrdseascd c{nd luptd nu mai instrdineze Peloponesul cu lgdrzi macedonene, ,sd
gi buni s-au adunat iar eI, prin- nu mai umplc Acrocorintul cu .alme ilirice 9i gallice qi sd
zind curaj, a d'at iureg impotriva flancuiui dlept at duE- nu mai aducd stdpini in cetdli, numindu-i, ipocor:istic,
gmiadneulaumi bEii{,.ireesnpeiinchgiibnzduui-tdi,, i-a urmdrit qi, irnpins
in locuri a,ccidentate, de al"int ,,aliati", pe aceia pe care-i atacase cu rdzboi qi impotriva
pline de cerora 6|1sqr56 ac{iuni politice, iar
arbori qi de gropi adinci, a fost atacat de Cleomene,s ;i in Memorii, ii b,atjoco-
trlcrisigaei.uliu(t4i);icIartiarriadSnap,cadtrotCtaul,eqioiamereracneedlsinmaanfoei asutmm-uill sd zicem aqa nc-
a cdzut frumos, dind cea mai nobild bdtdlie chiar Ia por- Heraclizilor, i-ar pa-
!i1"e patriei sale. Ceilalli, fugind Ia falangd Ei tulburind pe
hoplifi, au impins toatd armata Ia infringere. (3) Vina cea cetdlean spartan se
consiclera demn de a fi conducdtor in locul celui dintii
mare a avut-o Aratos, pentru cd il pierduse pe Lydiadas macedonean. Desigur, aqa judecau aceia care mai lineau
Ei fiind forlab de cdtre ,aheenii care se retrdgeau minia{i
a fost silit s5-1 urmeze la Aigion. searna de noblele,a elenicd. Degi Cleomenes cerea condu-
(3) Aici adunindu-se ei, au votat sd nu-i dea bani cerea dc' 1a aheeni, ca unul care fdcuse mult bine cetSlilor
in schimbul cinstirii qi titlului aceluia. Antigonos lnsd
gi nici sd inirelind mercenari pentru €1, ,fl,;i1' s5-Ei procure fiincl proclamat comandant cu depline puteri qi pc uscat,

e1 insuqi ,cele necesar'e, dacd are nevoie sd poarte rdziro,i. Ei pe mare, nu a primit, mai inainte de a i se re'cunoaqte

38 Fiind el astfel insultat, s-a gindit cd este mrai bint-- clrept pre! aI accstui comandament Acrocorinttll, imitind
sd depund sigiiiul gi sd abdice de la comandd. Totuqi, gin- bine pe vindtorul lui Esop. Cdci nu a pus mai inainte st5-
dindu-se in sine, a rdm'as atunci pe loc qi, ducind pe ahei pinire pe aheeni care-l rugau qi i se supune,au prin solii
la Orchomcnos, a dat o luptd irnpotriva lui Megistonous, gi decrete, mai inainte de a-i da ostatici, de a prirni cr
unchiul lui Cleomenes. Biruind in acea luptd, a ucis trei garnizo'and Ei d,e a fi deprinqi sd poarte fr{ul. (5) Degi Ara-
sute de dugmani, dar pe Megistonous I-a capturat viu. tos ridicS glasul, dind vina pe necesitate, Polybios spunea
ObiEnuindu-se sd poarte comanda Ia fiecare doi ani, i-a cd Aratos dCelemomuelnt e'sc,hiaari,nicneapinuttetrdaetatnievceespite,aates,'cvudnzsincdu
venif din nou rlndul, dalcind a fost,chermat, a depus co- curajul lui
manda, iar in locu1 iui a fost ales Timoxenos. (2) S.e pdrea Antigonos Ei a dus cu vorba pe meg,alopolitani, care ru-
cd pretextul depunerii comenzii era m,inia lui fa!5 de po- gau pe aheeni sd cheme pe Antigonos. Cdci acestia erau
por, dar, in realitate, adevdrata cauz\, era situalia ahec- apdsafi de rdzboiul pe care iI ducea impotriva lui Cleo-

430 PLUTARH ARATOS .131

mcnL\s, care-i prdda. La lel a istorisit despre aceste 40 Nimeni nu stiitca linigtit 9i nu cla mullumit cu ac-
Iucluri qi Phylarchos, in care n-ar trebui sd ne incrcdcm, tuala stare de lucluri, ci pe fald mu1!i clintre sicionieni qi
d,aci n-arn avea mdrturia lui Polybios. Cdci Phylarchos dintre corintieni duceau tratativc cu Cleomenes Ei incd
de rnult se dczinteresau de treburile comune din dor-inla
est'e ,cLrprins d,e un fe,1 de e,nt'uziasm ori de cite ori vorbe;te ccclrdeeu{atioindndoa,mrdlainEaCi. aoI)rru-irncptidssapdceedecease, ciAocrpaaertreoestqrdaidosd5bs-alEienirudpt,edolaeppSus'tieecairosecnic, iip;sic-,
despre Cleomenes, clin ,cauza sentimentelor de simpatie pe aceia care se ddduserd de partea lui Aratos, a umplu-t cie

care i le po,artd qi, parcd ar fi la un proces, pe unii ii
apdr5, iar pe a1!ii ii acuz6.

39 Au pierdut deci aheenii Mantincea, iar Cleomenes tulburare mullimea poporului, care incd de mult era in
iardqi a cucerit-o qi au sr-rferit o atit dc mare infringere, sufcrin!5, gi nu putea sd sufere dominalia aheenilor. (2)
la Hecatomlraion, qi au fost atit de puternic inspdimintali, Aduninclu-se deci in templul lui Apollo, au chemal pe
in-cit au trimis soli, ca s5-1 cheme pe Clcomenes la co- Aratos, dr-rpd ce se hotdriserd fie s5-I ucidd, fie sd-l cap-
mandd" Solii ,s-au dus la Argos. Iar Aratos, cind a aflat tureze inainte dc a s.e desprinde din Ligd. Aratos s-a cius
cd s-a pus in miqcarc Ei cd se afld deja pe Ia Lerna cu acolo, irdgindu-qi el singur calul de friu, ,c,a 9i cind ar fi
'armat5, a fost cuprins de teamd qi a trimis 1a el so1i, ca ac'v[aut tn?dnrrcarleddesrpereEienl -gair fi bdnuit nimic, iar cind mu1!i au
sd ceard sd vind la ci ca la niqte prieteni gi aliali, inso[it inceput sd-l insulte, cu un aer'
de o gardd de trei sute dc oameni, iar, dracd nu are incre- au
calm gi cu cuvinte binevoitoare, le-a fdcut semn sd Ea':.{6
dere, atunci s5*i ia ostateci. (2) Cleomenes, zicind cd aces- gi sI ni-r strige in neorinduiald, iaiacerscteealo, rs-'caarreetsrtadsteadi,er la
ug5, si intre inlSuntru. Zicind la
tea sint violenfd Ei batjocurd, a pornit cu ,armata Ei a tri-
mis aheenilor o scrisoare care conlinea multe invinuiri qi tenr:plu, parcd voind sd dea cu-iva calul. (3) Retrdgindu-se
atacrui impotriva lui Aratos. Dar qi acesta a scris o scri- deci astfel qi vorbind fdrd strigdte cu corintienii cal'e-l
soare impotriva lui Cleomencs Ei au inceput s5 se poarte intimpinau, i-a indemnat sd se ducd in tempiul lui ApcLlo,
iar cind, fdrd sd se bage de seamd, a ajuns aproape de
insrilte Ei b,atjocuri, cdci se ,acuzau r,rnul pe altu1, mergind acropol5, a gsddrrzitiip, esdc-all.pEdize,aaspcodrucnucigt rliujei Cleopatros, co-
mandantul
cu invinuirile pind la cSsbtorii qi f,emci. (3) Dupd aceea qi a pornit in
Sicion, urmat de treizeci de soidali, cici ceilaili il pii'a-
Cieomenes a trimis un crainic care sd declare rdzboi irn- siscrd gi se irnprdqtiaserd pe drum. (4) Aflind corintir:nii
p,otiir;a ahcenilor qi era ,cit pe ce sd pund. stdpinire pe ccreleeutaqfutietgasa;de-llui pinriuEnidpdinr,ecaleuupiaicnuhdeamstdiat-tldpueermmCdluereoltmapsecrne5ed,sadEreeioaia-acreuitcepsrene-Cianau-t
tristau de faptul cd Aratos Ie scSpase. Acesta deci, cincl
cetatea Sicion, prin trddare, dar, cind cra aproapc de i s-au alSturat aceia care locuiau aqa-zisa Acte, au pr"edat
aceastd cetate, Ei-a schimbat direciia gi a luat-o sprc cetdfiIe, iar el le-a inconiurat, ca Acro,corintul, cu zidlrri
gi fortificalii.
Pe1lt-ne, pc care a atacat-o gi, dupd ce comandantul ahec-
niior- a fugit de acolo, a pus stdpinire pc ea. Nu dupd mult 41 Mulli dintre aheeni s-rau intilnit cu Aratos la Sicion
timp a cuccrit qi cetSli1e Pheneon gi Penteleon. Apoi de qi intrunindu-se adunarea, 1-au ales comandant cu puteri
depline. EI s*,a inconjurat cu o gardd din concetSlcnii 1ui,
indatl argeenii au trecut de partea lui, iar fliasier-iii au d'.rpd ce fuscse qeful Ligii aheenilor timp de treizeci Ei trei
primit o garnizoand. Indeobqte nici una dintrc cuceririle
fdcute de ahecni nu mai era temcinicd, ci zarvi mare se
prochisese in jurul Iui Aratos, vdzind cd Peloponesul este
cupi'ins dc panicd Ei cd cet5liie se ridicd, fiind stipinite

dc clorul de a se desprin,de din Liga.

432 PLUTARH ARATOS 433

rsmimqcigciEzjgsntfindnfeipcunmooaoogenreiieelicsrfacmacsmcasrnatslatpoeitaiepigusooeianadc,aiampCcbntanpeitla-tntnstuiiivSuu1aiao-autnadsrdrnpudieale,ttituatelrirgie.carb.aEce.pcddpss,aotcndplvacdioue,sCao(.nscoe,pueet2qsoitlltrl5ueditaddiaeirtsen)uiaeAcaais-nevcqerelaraIanAndttimPblecvrieLeeeiisnaceci,aaurhacatcaaidieauloh,itsnccliiihhdtcolluupsletatatuAtEa$eaceeoeesrvstflmalsrermiiemie.itzsdaonemaepltieerdpanultDsseaecdnreo;alsiinrieiuAluetlzp,ndaeisioeieasunnpui,lpreneirpdrsepvl,mduianzlerct'emerra-taprisAsbms,icceodageaiaespdttdpalfnicmoanemozicaeAduigrjrtsieesucnqplleiviineoeiirgidabemceamqdnc{oeiasameoin.dctzuiirsEnneaadesietceeniunounneareitdeLutneamlaortnadastidnuuaeceusc,izsEiufeeallccrzi-b,inaoeapqsdvitcindeegjuifivuopfueensiecadltdtemircaaeocieaeutrpeslrmplcieotbiuTlrciuuineoeseseaaCstavltisrparmalaentretd,rbeieqat,aocrneiatpaevt-nnieoitsdaulfrluldiooisgiuddliiua,masuMalmana,piuniIeSimnatlrEtnlp1^rttelpie,,dipeAofciuerbiuuriciCnesnidaiiesdirlpEuidniocmtecd'foalierAelaeusAecrtui_nuc_q,ntrapileoturzr'omnesared.iriia,irm"aj"errasdoAcCdv(ataievpulitpio2rtidcescnoiiitona;neeieiinnus)Alnrsi.esasrcunooa,ldtdeacAinu,eedmclMArmicctserniptasrnaleoouslaeicaaiedtiuau;snintir___em_uaaa,_a___trd_"iil. t,orintul. Alatos, impreuni cu al{i ostateci, a trimis qi pe
fiutr sdu. Corintienii, miniindu-se straEni,c pentru aceastd
ajutor. hotirire, au prddat gi lucrurile lui Aratos, iar casa i-au
r-lat-o in dar lui Cleomenes.
spdeeu-aA4l,f2rlaEaAtioczhsuiec. eetDaanabuiidrcaredadxudilsinuntiEagndmdpuarc-insmeeitiaectjledaa.riaeACsidegeetidoaalnefl,ndfiili_iunaiIcuiaslipcnArheoerapamuiteo,arsetr,uagiccuiaon_rl_eol
cea4c3uIsninteimdpoucdezeA,ncitigdoenmosiisdceapperodpeisatrcauqiamrmaacteado-neanci,iuo-
ribccrdnrodaiouirlr,rca-e._laerle(rdegie2sriss)aaaa*puTauglriueodl1l:t'laeoiiumnmrvtEd.aaibiurrtSase-essetr,Iadce,a{aciiavntdnhdieegcenoaimudelu,eralecasucdcupjaiefeneoenddesIAlecultzni-.EcudticiuAnig,EEcfoietciinaprinImotradeisseiienAttqrEegeaiigi,ni-fsisilnqioaaddinElurpcu,.iaroc_pelt'apioicct,elrieiarafiraa,idaulurpAuicntocigoastrrriudrnondeu__i__t,, tnie gi patru sute de c515re{i. Aratos I-a inli,mpinat la mare
cu fruntaqii cet6lii, fdrd sd fie observat de duEmani, deEi
n;ruenai.vIcnatrp-aredaevmbar,reeIingctriaedcedremidnrirAenatigsaonsoesdEaitoinramgareceqdeoli--
i.or lui Antigonos qi cd, drept lnceput aI politicii iale, eI
truase duEmdnia impotriva lui Antigonos. Dar vdzind care
ipensotrecnanitree,ccuecseiatiavtceinaatreEinipcapitrridmcedenjddeoiienm.dnu(e2ps)lecIcasaritndAt nedtsiegteofcanlopipsta, scdcielnadvfai,fcdia-,
neva i*a spus cd Aratos se apropie, pe cei1a1!i i-a salutat
cu mAsurd, dupd cum se obignuieqte, iar pe Aratos de la
prima intilnire l-a primit cu cinste multd qi, convingin-
du-se cd Aratos este qi in ,alte pr{vin!,e un om bun qi chib-
zuitn a intrelinut cu el rela{ii familiare. Intr-adevdr, era
de ajutor Aratos nu numai in imprejuriri grave Ei so-
Iemne, dar era pldcut in relaliile-saic cu regele, chiar
cin'cl acesta se afla in clipe de rigaz. De ac,eea Antigonos,
dc.Ei era lin5r, cind gi-a dat seama cd firea 1ui Aratos este
potrivitd pentru prietenia cu regei"e, s-a folosit cel mai
pml.rl'.iuenlmtitadpceeredAvioreansteotnirsiei ancuacraenrueemriaausiecduianretdrlt.ea$saeihledneefneci lddutarleraccdehisvitaianristE-aaitdeiminIa--
jertfd. (3) Astfel, se zice cd pe ,cind Aratos aducea o jertfS,
au apdrut doud vezici biliare in ficatul victimei, iar pre-
zicitorul i-a spus cd de indatd va merge spre ,cei mai mari
duqmani, cu care va lega cea mai adincd prietenie. Aratos
n*a dat atenlie ceJ.or spuse de haruspice, ca unul care nu
dddea prea multd aten{ie unor astfel de lucruri, ci se
folosea de ra{iunea lui. Dar mai tirziu, cind rdzboiul mer-
pdquee.apmdbiup,nluleil,.inAiantrtiimgp'open,oAa'srac,taeordsuatl,t-uaunnapEolesezpdadt!gmitnIa-aCi ploinrreitrrsneut bsEaidtaedcashcinedemnaEuti

Ita PLUTARH 435

cumva simte rdceald. Aratos i-a rdspuns cd-i este chiar l'ege'asc5, gi s-o prddeze. l\{ai mult, dddusc poruncd sd nu
frig, iar Antigonos a poruncit sd se dea mai lingd el-gi,
sclavi"i au adui un covor' i-au invelit pe arnindoi' se trateze cu nici un rege qi nici si se trimitd soiie, fdrd
a,,rld ce Aratos amintindu-qi de incuviinlarea lui Antigonos. Apoi a silit pe cetdleni sd
prezicere, a inceput sit intre{ind gi sd dea simbrie macedonenilor, iar ei aduceau
Atunci i-a spus regelui profelia Ei semnul. Dar acestea jertfe Ei organizau intreceri qi cerernonii in cinstea lui
ricld qi Antigono,s; inceputul iI fdceau concetd{enii lui Aratos,
s-atr petrecut mai tirziu. care primea in cetate gi gdzduia pe Antigonos. Toate
aceste fapte il invinui,au pe Aratos, firb sd-gi dea seama
au 44 La Pirengloatiri;vi-aaudufgdmc'uant irloerc.ipLraoccejutartdemsi-natue qi inda'ta c5, dind friul domniei aceluia, era tirit de avintul regelui
pornit lupte, ;i cd nu mai are drept putere decit glasul. (2) Dar cind,
dat in rnod evident, Aratos a inceput si se minie de multe
fapte ale 1ui Antigonos, curn a fost de pildi gestul lui cu
c5ci Cleome"tes o intdrise bine, iar corintienii rezistau cu statuile tiranilor din Argos, pe carc Antigonos le*a in51-
Argos, fiincl- prietenul !at, ln timp ce lc-a doborit pe ale acelora care ocupaserd
avint. In acest timp Aristoteles clin Acrocorintul. in afard de una singurd, care era a lui Ara-
l1AcsulrctiamsAtpourrsianl tdaodeses,cpeCautsaoftor,leuisnatittcAiIlieanmtCiltgslreoponiidnmoaseaunsrgeocisus,andscfaoulcasdtoevdIamu, ssvipeedunecni iiicnnnuddcuaio-tsaidus"ttde5ec' y(d2i^ae?)
ostaqi pe vase. Argeenii, ridicindu-se 'de indat5, au atacat tos. (3) Se socotea cd aheenii nu luaserd o bund hotdrire
ostaqii'lui Cleomencs qi cu privir.e la Mantineea. Cdci, cucerindu-i cu ajutorul lui
l-au inchis- in acropol5' Clco-me-
nes aflind dc cele petrecute qi fiind cuprins cle teamd, ca Antigonos, pe cei mai cu faimd qi fruntaqi in cetate i-a
nu cumva duqmanii, punind stEtpinire pe Argos s5-i taie uciso iar dintre ceitralli pe unii i-au vindut ca sclavi, iar
rtlueimtaraipginielarnienoafeps'ldipiurEqeimaSapnpaiolorrirnai,gt iaini-apadrjuerdstospriitn. sAA, cdrsaoorcsopitrulianlintuAlmr,gaoinisc,tS-irle-z*iltua-l pe allii i-au trimis in lanluri in Macodonia; pe fe'mei Ei pe
Aratos a atacaf, iar regele Antigonos s-a ardtat 'cu armata copii i-au fdcut srclavi, o itreime din banii capturati i-au
gi Cle,omenes s-a retrai plaarMteaanatihneeeenai.lo(r3, )APn"tPigeonaocseeaa,luiaa*t luat ei, iar doud pdrli le-au impdrlit rnacedonenilor. (4)
rdEi cet5lile s-au dat de Dar acestea poate cd au de partea lor legea rdzbundrii.
in'primire Acrocorintul, iar Aratos a fo'st ales comandant
de cdtre argeeni. Aratos i-a convins sd-i dea 1ui Antigonos Cdci chiar dacd este crud sd pierzi pe oameni de acelaqi
in dar averile tiranilor qi ale trdddtorilor. Pe Aristomachos nearn gi rude ciin cauza miniei, totugi in imprejurdri crun-
I-au rdstignit la Cenchreae, iar dupd aceea l-au aruncat in tc, fapta devine dulce qi nu dur5, cum zice poetul Simo-
faft pentrr-r care Aratos qi-a auzit cele mai rele nides, deoarece parcd adu,ce un fel de calmare gi implinire
mare, in chip care sufletului care suferd Ei este aprins. (5) Dar cele ce a
vorbe, deoarece pierduse nelegiuit pe lln om- sdvir$it Aratos dupd aceea, nu au nici scuza frumosului.

nll era rdu, ci, dimpotrivd, sc folosise de ajutorul 1ui qi nici a nc'ccsitSfii. Astfel argecnii au primit de Ia Antigo-
p,e care-l cont'insese sI predca cetatea qi sd o aducd in nos in dar cetatca Mantineea gi au hotdlit si duc5. acolo
er colonie, iar Aratos a fost ales intemcietor al coloniei gi
T,iga aheean6. com,andant qi au votat cra cetatea sd nu sc mai numeascl
il{antineea, ci Antigoneia, aEa cum se numegte gi astdzi.
45 Ba qi alte invinuiri ii mai aducea, cum cd ddduse in $i se vede c5 acea dragd Mantineea, datoritd lui Aratos,
dar lui Antigonos cetatea Corint, ca pe un sat oarecare Ei a fost distrusd qi existd acum un oraE care poarti numele
ci se invoise ca rege'Ie sd intre in Orchomenos' cu gardd
acclora carc au distrr,rs-o ,si au ucis pe cetSleni.

436 PLUTARH ARATOS 437

bitiiinmoarducartbSd4tAdop6liunlrenaitDneitelgciauevbonpntdnlSiaiiaoqaee'sicfallacauacdnuesvudtieeaphrranidurr9ian,tCidctiisloeaenslopaup,mPeidfeadeAFri-nciopisituea'ropisitttporot,nnSaoseiupatsfEr'ta,omeiinrqstnacaituMqeiimp-luneaaLl'vcaudlieipantediocnsotucrdrnuuionainsvantjpci'uririn-cttAeooladsirErcdurepgni-ldciaespienrur-ttaaa-,:r q,i atgt{i$cii{aivtua,ndciinprecunrttreua prima datd .Apelles Ei Megalaios
riegald au inceput sd-l acuze pe
sd trateze cu cetSlile grcceqti 9i sd se facd cunoscut alrec- Aratos. Regele a fost co'nvins de ei qi s-a dat de partba
fac{iunii adverse lui Aratos, gi a incredinlat pe ahe-eni si
n"diie,1oeitrlr.,"$ciiui l-imnaturt-lrtaidmdebisvudnirndvinMoianaclEdeadpofeennilatsrup-altinrceob-drunerpibloeurtnaedtlevAno,iictnuel!n9q*-fia:clYau aleagd c,omandanrt pe Eperatos. Dar cum aCela eria dis-
pre{uit d,e aheeni, ier Aratos se dezinteresa de treburile
mult avint. publiee, qi nimic folositor nu se fd,cea, Fil_ip a inleles cd
se inqelase cu tot'ul. $i iardEi s-a in'dreptrat spre Aratos
asoedtgcazrdroeauiuiuimtnzdi,id4roicoaner.ia7lsprriuvldcinpoo=cfaeDiirtrdnc"de"s.u"te,ttmtalotpeua.trt-6oiauea-$f,Ecclslasiemmid'-cipqpnddjdeoatiefsroeiaaifauenpuardcugeaettiieiauitnnlnpeanaaipMdtdoolhcdeeelrriecrusndtsoaeoaEsiiicmlntnlleiiioiAeansa,cmomdnnanhldead.ietedsilinmaonge(reu2rsrnodc)aioainiaelsccnaAomnoa'eeuriirtsue,ltzavusd,Esatediittloianereizzlldsqeactisi,ioinetmnq-eimP,ladeiiateEiaa,dnilrcinnuptelspdririiatieiiaoirntete1Taripsdriiobidiungunmaurupedi,-uoirpdDdnsctisxelir-cedueem-ei;mecsrisnenpepicefoiarrulisunirSdseneit--'li' qi s-a dat cu totul lui, Ei de,oar:ece impr.ejurdrile ii dddeau
n*sj'plgqddforduiieir,i-riumaadnamtuegtipiuruaa.Pie,nri-ilrn*eeta'iac'pltrtjiatotdiurr0n"puaeutltusoiogcitnlpneurdccndeoaitiedme'nisr,ldzn'iccececiuiiiutsqtju'dsmzfdi'oecveiufmlueiisnaepzidnti,uidepceiLiiinnerlnnraeteigEadvlccaoiieaitisnnretne.mpr,teacsaeArn;iuenqildrdadlEidtuMaceain'anCutapltaiv'doanaecrimscpnerdrecmaa'htoddztayq'oeairapetonicnpreoeieludoadu'iab{erelp(nquq3e}zeiaierds)xditgealnpaarDeaureluhcadLanredrderaceepiiintinld'n'pnioo-e-uiIdarlma'incscletairiaihnnndntpriedtideid;''et-itf' rEiitdpultueriea, rg.ei fbauimnbr,esn-uamaegdslai tgdloerAier.at(o2s),Dgainrdsinedpcddredaatcod-
fiflp f" treburile greceqti, socotin'd c5, dat'oritd nuinai gAuinrainftoeslredegesa'tlciet,tuaulotne,a.rbeCudnfarcppi tefeidr'laeogerorgJeugnieuElunii.ucamInraaitirc-tiaendruedlvepdrndr,oreocaiaduloievc,edddedaari
sentimentelor pe ,car"e le purta ltri A'ratos, se va comporta moderalia lui fiaie de laceidemonieni, cpaerentgruregciarsr,eerdg, i-Eai
Ei comportase ,cu cretanii,
cu multb cuviinld gi blinde!e. felul cum se
tn
atras ,intr'eaga insuld numai i'n rciteva zile, qi in expedili,a
aiiimrnacnaerpaiaolss'mutctrdu,iiuvnl'Aacts,ar,.auedazttaoudorsliccieneuinc.imiael'odprercru',ur1tecarsa&adcvtreuo-floraitui-einmaansuiaacrideitbeugru-serpnrLiumeus.iur,aflcFuarceiigllisisgpflaqr,coitiilr'-.ni[eid(na3vticl)uiudai$zicnaaiuiuuUzdapil;naui,
cbbidanudottiddrduaptcdStrl*mmaauusldutdramcnedesrrutiatg;isnieaarieundEarireucprullcaagttsupdm,rueepcdioeer1tp.crFor,rsilptipigeutsrse=ta,,
miniat tare pentru a,cest fapt qi i-a cu doudzeci
cpiendde-ps,seit
de talanli amendd, iar mai t,irziu, veclea ci se
o,pun bunrei ichiverrriisii a tre,burilor, i-a ucis.

49 Dar cum succesul sporera. iar regele rera eraltat de
izbinzi, in sufletul lui s-au trezit rnari gi multe dorinli,
iar
rdutatea inndsrcr-rtd a fonlat prefdlcdtoria Efiirae.iqMitaiciitnetiplua-

linr la suprafa{d, ardtirndu-gi adevdrata
o,fensat p'e Arat,os ce,l tindr ,corup,indu-i ,soaoslpiaer,te's, iaimpouiltda
Aratos era
vreme 1-,a inEetra't, pentrru cd
flncep'116 s5. se opund po;titticii st,atelor grece;ti qi era ,evi-
'd,ent cd se va debarasa de Aratos. (2). Slemnralul bdnuielii
1-au dat treb'urile din Messona. M,essenienii erau in dez-
blrnare, iar Aratos era zdtravnic in a le veni in ajutor, a;a

438 AR AT(}S 439

ipc",l"rioior"tit"tlFro"-luiErmi.ll.tiuiipLtni","ip-i"s*ali"ai:tp$clauap,oitaerq*atao-itf,o"rfipuac,'enoccu'tpindiluaderonse'udiezg,criddediitmt'gaono.daipr.ii?iioinodtt,rareatiivtuci-1d-aa-puaunirau.i-Anlatturersuauiicatpcliose,uesgirqa'aiiirrajin'md-ipiEnnipnoitottprarrataeiruvbrivatciiaacentutaiilplrcacaa'oealrl--:-ti Dar pe nirc'i urnul din'tre iocr-ritor:ri acestoi'a nr-r i-ai cui:elil
;i ,totuEi de bundvoie ei incleplinesc poruncile taie. CIci
aproape rdroud sute. printre s'tinci ,trdiersc pirtati Si delin prSpdr;tiile. i,ar regtle
nLI are vreun alt sprijin mai pr-rternic qi mai cletli,ncios.
sosi,rnD*;;l*i.2Tlirc;rf-".l."ooltliieCuiueil"ifar"")t.itni,.s";'uci"aameli;ir-fi;;fSiAip"lLtre;an"iittu-irr'r"rtif";u.eia,0irieen"AA*,:c";i;;te,cui,--lFiuur;;iil-r"autc.ci.e.,ttth'.ai:cnism.tici^eito"aoi,raistdlaiitg$zl,ltaSoarsciita"ermp:aauhutpif.i"llsr;usdlalieortiacar;,;pd.oiseetp,lTU-sndlicdcanrhdsi;stbrrtcadd,inpiueaic.;ehe(tao,-pa.lfeo4uvDcdItemceaotzburj'udtctr)iar--aimdiesarnlaidocaha-emudratqeAaalrscad:niuasteieiiei-ttuerpiencltanti-instatieoa'snits-rsueptai"lidiitouitorrcgasitu'.mflocilrl.-,uiunata'eeptauf-"els;i'qlp"glpuilnunaetlri;^aseceria"piil"#uAiii,lnteisutc,ie.nt-unrF"1mad;adscecdfdngidts"-cs.beipdc5e''rue"iilaadfcparuZ.aoi',edcaitt'puirdiu^;re,eefr'cdsc.epdmdecle,-mrfpatueeu-oesiueaue.;hgviani,uselstietrurr'ss'teiioqfiti*ea-itdseerndlv.'cac;tsitrIittatms,drniel,tdaeibcdrnvse'emqticepmdued-rsiiiipinlvinimeItilpeeodnrnictitap'iassaudnuahi'ernirti'{n'tlemv'pudnndridileontmbfnectsicqerctrdzrtiziuDm.'peuldeaiuiaEiniruHioolitft-c,acoililcdiiiar"iqeuntetiegstvrdr'enetnifallutliemiztenrimtDiseatdrl'-dgurrinpoe,dtScavdA'ecefeSeaetutrrsfiieab"arunslz'rn-rtteclloac1umaeinioaib'uavvlciiurefncca'rtteptuarumpnredeobiiurdrlsgapatAlc$pnvti9euliser-rplofuaor1rt5oice'c.ittdd'ilopeicu.aneii,"airrranu'1rI'tq.iasobuaisctsre'pm'rqdvitcdhlie'ceatte''riiid(iatrcd-lc1'noinL.adrd2to-dinaaa'e'ueactiad)'t9'lt-'e---1irii' Unele i{i deschid Marea CretiicS. allii Pe[opo,ne-"u1. I]e la
;cin,t;ludri.ismn;ncf-rf"t"Fi"r";td,iEl-ii"npi-,lqo,CiMi[criuneiufrtiiaFgtqoc,a'ocm'esnemdutia'-nl,it,eit'sdtnmtaptlariu,ulenqsn'5iinlicmtcaqequflieeitr.mitnaecnueAvltrmsiecreaifnruvarunirrrndaifrnnutqiatareisileroindrncd-e-'d'Ltdiramrrii'ictrsrmer-;lsantart{uai-'i ei polni'nd, ,ci,nd ,ai taceaistd r.irstd, ai ajuns pe,ntru unii st:l-
pin iar pentru a1!ii conducltor". Cind inci Aratos riorbca"
Fit,ip a dat mSruntaie'le prezic;iiorului, iar pe Aratos l-a
luat de mind;i i-a zis'.,.Sd mergem cieci pc acest drur-nl'(
Plin ace,asta a voi't sd arale cir a f,ost silit de ,r',1 ii a pier-

dut aciea cetate.

51 Aratos a inceput si se tietragi de la 'cutr''ue gi cite

pulin sd se depirteze cle priete,nia cu Filip" Acc.;'ta a cemt
in Epir ;i ,1-a ruga't s5-1 insoleascd in expedilie, rlar Ar"a,los
a ref,uzat ;i a rd,mas pe ioc, ten:iindru-s'e C,3 t"rrl cumva si-1i
a{ra,gd asupra sa faima rea a faptelor lui Filip. Dar nar"e,le
Iui Filip au fost distrusc de romani qi, in general, a avut
un mare in,sucrces in Pelopone,s, incercincl
9i s-a intLors clar n-a izbutit qi le-a ia-"
rdEi sd mintl pe messenieni. cle-
vastat ogoarele. At'unci Aratos s-a indepiltat cu toibul cle
el qi a fost acuzat in fala
tdei,nsta'n.eTtroetb'unEici iiii;ei 1ui Filip lr,ri ,mai ales cd sin-rlise ceva Si

asc,unde isner nletigm5e'lunrtedrlceLrfag,!i5necdeerufli;ui-l1sriircr-.
Cdci,nu av,ea decit sI aifle de inju.ria.c,are i rse aclurcea. rlar'
nu put,ea sd se rlzbun'e. Se pare cd Filip a sr-rferit cea
mai mtinarder,scbhloirnnbda,roem"1ince'eina,fmrinaiact iu;idatitr5a,na.juDnagirrnarcl edairsnttar'-unnu
rege
era o s,chimbare a firii, ci o manifes'tare a rdr-itdtii. cincl
nu-i m,ai ,era team5. circi multir vr'erxe, de frici, cl o s1.5-

pinise .

52 C:a sentimentele pe cale je-a arrut ei f:a!5. cle Alatos

au fost un cCodm,c,pi,ildexo,rciine d,ressp5e-rcsi ngpi rtreimamedp,eauA'&rardtotast,*osofacpolltein,lde
ulterioare.
cI e'i nu v'a fri iib,e,r cit rra trii Aratos, qi ,cu atit mai pr-rlin
va "fi tiran spaorumrnegciet .juniuTaaupriilosni.rauncaulled,innitcrie,ocfoampatni dvainol-i
dar a
1entd,
;i p,rieleni, si fa,ci acer,st lucru qi mai ale,s s5-l ucidd, otl5-

440 PLIiTARH AITATOS 441.

vi,";";"ipcl.r;;i"iinTr.;,lt,iniJoerpdl;";;it;uuao"e'r;;;ni-tt!r*n,;rI'tpr;Ga,i,aae'adcvpiteiil6a';*nc,ostai-uctdiiiv,,"dEnartardger"eifei"etilscgi,i,itep1"n'rnalaraueuidod.gc"l'd,ed.lz0vJaSiuZtAannrsdc?dr:uetfafIriu,a,ioto,a-ofiAal'mtdosrmcsiaes,neaeutvcdairfpSbaeaasiomot'{trrladrlduutntc-'aalie'iauirt(scvmoa2ntucfe)ldcufun,l'ldArenrurC'cdclorodeiuaeoeeus-tbplrrtrr'emouasthdan'a'ael't'lncq[fddou5eFiinscan'9nioi,inipiinbcrp,t5ridi'nqua:dtrusdmn'pielp-c{uiglndueaefiid-td'ri-ttaal-eai'''"' istnu-taeie,rumnmrtrnoeiipt&ipn.f*uiiieepgraudiidari-,dieIpn,Ieiud'n1turroom'iiteequie,aDpaciiisioi"poenlbnudis'ytscitdasitlrernAoipelfs.leiateaa,izfutedioccabacsingiri,,rneicagtaaepviisvmcooti"esinind'aedzaud.israiUsmonidalonauhcpiecouhaFle'elinne'atigcaneuirnlranoidradrniciy,iudddciu-dienpd'icauiuecarr.ser-litceptatoer'dlntebarrde5cucec,emt^c{rlcncoueaui-r--i

timpiuL.

54 Aqa ,s€ Spufl€ cd a qtnidiin'tju9riioasf,oqsi't bdrtrinul Arat'os'
Dar fiul- Iui filnd vi'olent pornit pe 'crime,
oIis;.iiA"tn;;rri*;;urtJ.d";d"r"5;"taterotai3-Ail",;itr"id,:aMae,ntrp",ue,usludue.ar"eriD.vi!d,nPe,,taaoaedryascrsLfmiodip'tcpih1neraii'oeienotcarlrzmndiensedi,rd,Aeuectosr-n'rseruinuaripaintfptcrniofs"eediu'oncesr1'olmcsteaa,mo'zrict,o'naitt(efaeLri1esamn'adoaut,cduielnleSear'urcsiit,gi.u''''ciutoiepr'flernteue'rsvcEi'[etre,ti6enIirltmrmcithiandolh,soertep€jnAniPrl,aEnuaioygiatmne'tiirqoDh-oeearlainneaouirl,tnohgiuflteipgaieler,eeeoe-rd''zonaanedgivaiciriadeinennscsatdnase3dlt qii ie,:it dtn minli Lclin ca'uza unor otrdwrri nu m'orttsrle,
dar irrnebunitoare. In arces't fe'i a ,lunecat spre farpie ciu-
Jut"-"" t"qine, tinzind Ei dorind altele oribile, astfel incit

orac'o1,u1 urrnbtor: .impbsc,isploeeeoi a5noaerrgtrotra4saium,praia,,dslanv*aanleaur.itn,rieAea"l.ng1uJri-(upeiab2i-dsr)Za'ftesoeDiatssnurr'ctaacsportr,e'us"OFeMndcsdiiralrlpyaiidnc-pirrlurealeta,odiiltnorcaioileitnodsrrdiru6raioc]av'aehEl9iarraoi;ifioitlsr'pdaueerlsrtgiidc.eirid'aueCtr'epsnadn'atoid'clrufe'cpe'i'e1,uiJrnddii-r-iei€rtnpep''drcl,euieinavslii'dpenirZFedverte-Eerinni9tuitrIr5seeasi-
cordbiile, 1 r afa'rd de cinci Ei s-a arngajat sd pt15-
,.Md lntrebi, Sic,ion, desPre al lui Aratos' drut toalte rnie de ,talian{i' (3) UcrigLind
iWo,numenltul riscr-r'mpdld'tor \a mrereu pe ceri mai
Este o ne).egiuire 1o'cu'I care apdsa grou terascd o
glbrauu"n,tario;tnirormeiogacaiitrurnefoi.,bi^anir'lni,ltloiamai,etuerunanpcleufstituederceagfrttroeeaazsdeaqvdiuirsdt tepinaugr'retd'ae impotrivira
Pe aces,t bdrba't, fie pe uscalt, fie p's mare'
de. o sin-
Fie 'in cer'(c' prin vir-

".;olijt:A"ri;ii"il"eo"Uintrr.trnt-ttth('i.vl'(,fi^.2r.Lr3.adJr"l;i)e,n)i"zb;-rsc,O6g$tu""iutiutreitiiti;'l.npii,pslddaai^d-oaieeieununnmcros.dctrc"-tstoiL-lifiu,raiali!e,i,rn-icsunoaab,smatniddin"ecraiaolzeuoiauelrirslqaD'ns'uplmaj-ii'oealoeac-Ar'iiliri''miasenoauitiidgnltfnloicniuaaurb1rilosoi'tocernLdi,nlconel'cuanalcia'lt'ilinsrr,niniIireDeneaapuiqmcdadrmhnseiitiesumeisetei-a'iaimineesrcroutasstenei'ioespcoE2iljiut"rietnSraiirnnucneerq,ioe,uteatcifrc'trhAnadeusai-tnaiourrat'ciEalitlaorunlllvdnntiian,LiiiaoernititdissZrcn6osoa-reeod'errcpal;uarbueniba'scn-caaaeSebiluasemS'atlu'cort1nslaoieaee'c-l{ea'ltlattsu'uterSselst'nueSe1-adcr-'' I'plPcPualueri.untrde.a*os,,"se"rdttr.uiiau*bis,rr.oAadal-e,an,afrst,bvpeuige,cpcroeauitsrntrcitiraazacqriiruiteoprrretosG.rrieanuNnca'saeemnlpsiaia.tufmainnIA,-etaiiaenl,rmvlcudiacrildauilruistliAnusdrdr,trd'oeaosurtrmr-oiea,nsIacrlpsieaualdeg''rcierrirAemtLtirlrusuraafu,l!'slrpaciyrLrnligaat'ecbfelaSieltuusaai--ti'
cion pi,nd ln zile'le noastre rqi la Pe0lene'



ill

NOTITA INTRODUCTIVA

inVtiiam{apu;il actiuitatea politicd a lui Galba s-au desJ(tsurat
unei cri,ze politico-militare din anul 68, care
n-a fo'st departe de a d.egenera intr-wn rdzboi. ciuil, cu
c ons ecin{e inc aL culabil e.

Roma a utizut succedindu-se pe tronul ron"L&n trei im-
pdra[i: Galba, Othn giVitellius.
Impdra{ii Augustus, Tiberius, Cati,guta ;i Cloudius ;i
Nero au fost pus,i, in fafa acelora;i, realitd$i, eicnondoemcdi.dceereS.i

sociale. Intr-adeudr, agricultura romand era au cdutat sd

Varro qi poetul Vergi,llius, in ,secolul I i.e.n.,
atraqd, aten{i,a marilor pro,pri,etari, de pdmint osupra oces-
tei ingrijordtoare realitdfri.. Columella, nu mult moi tirziu,
a inceput psdre. faacmd.ualct'eilnagil.talulicar.uR. oNmicai,m;ie;inte;guegnuerrilael, nu se
Italio
d.ezuoltau

tSreidbounia, um,sod.bciuldrngpi.eraelt$eesodbtiuerci tdeincaJmir,icseticdldincoMloir.laettd, de Ia

Efes,

Sqnirna, Pergam. importe griu clin AJrica, din Egipt ;i.
trebuia sd. Construirile de drumuri, au facilitat
Roma proui,ncii.

din alte
schimburile comerciale. Romm, fiind, rnai, ales importa-
toare gi, prea pufi,n erportatoare, trebuia sd practice o
politi.'cd, fi.nanciard ci,t se poate de atentd.

Puterea politicd era, tn fond, concentratd. in miinile irn-

pdratului. Un li.bert abi.l d,e la curtea imperiald. puteo auea,
santdureusemesaete,nmeturalaigpmeurutaelttrdsii-potumsteppurdenreapnfoxilloi-tricIdadedRceiact miitnuatrneeqrsaesuneanctaoothruol;.ri,tIen-le-
pretoriene, in proui.ncii era armata. Intre senat ;i impd-

rat, i,ncd. de pe urernea lui Auglustus, dom,ne& o ostili.tate
sur'dd, care, ddesea in onumi:te Erupuri polit'ice, se tru-

ducea prin mi;cd,ri, de protest. De airci procose ;i condam-

446 N, T. BARBU Nn lll 4 j|\ITRODLCTIVA . - CAI ll \ ++t

ndri la nloa.te. Nici Ia curtea imperiald Lucrurile nLL st(t- aclm.,inistrator. De dceed, Nero l-a numit guuernator aL
Spaniei, dem,nitate pe care a de{inut-o timp de opt ani.
teau mai bine. Este suficient sd. ami,ntim lupta dusa, y'te Printre guue.rnatorii, de prouincii, el auea faima unui bun
uremea lui, Nero, intre grupu,l care sprijinea 7:e Agrippina
;i grupul care-I sa-uaetaerinmifnruont tperipne impdrat, Iuptd can"e, itt gospoda,r ;i a unui conclucl.tor oruenos.
cel,e din urmd' uciderea" Agrippinei trutd trlsd cd dintr-o datd. euenimentele iau un curs dt'a-
de metic, utoletft: Iulius Vinder, quuernatorul GaILiei, se rd.s-

propriul ei fiu. coald. impotriua lui Nero. Mai, mult, eL oJerd. Iui Galba sd
Nemul{umirile mncneau peste tot. Sclauii crunt erploa-
ta[i doreau elibero.rea. Calonii erau nemulfumi{i de grelele preia comanda Legiunilor ;i, apoi sd-L alunge pe Nero.
condifi,i in care trebuiau sd. se ia arendd. bucata de pd,mint, Vinder, aga curn era
Acfiunea lui de aqteptat, a pus
dimtr-o datd in acliune, in prim,ul rtnd, pe Galba, apoi pe
dht et:ploatarea c(treia tncercaw sd-qi ducd. zilele d.e azi I{ero, senatul gi pe ceilalfi cluuernatori de prouincie. Ace;-
pe miine. Plebeii sdrdci[i, care tr(riqu di,n pornarw bogd-
tagilor Ia Roma, indurau tot felul de priua$iuni ;i urni- tia erau factorii ltot(tritori tn lupta care inceT:wse.
Lin[e, ca s(t-;i asigure pi,inea cea de toate zilele. Mai intii, Gal,ba, nefiind nici prea inteligent, nici prea
intlrdzne!, gi probabil, necunoscind nici bine situalia poli-
asta;ii erau nenllll{umifi de prelungirea seruiciul,ui mi- ticd, soudie sd primeascd demnitatea de impdrat, pe c&re
Iitar, de tratamentul inuman Ia care-i supuneau centu-
rionii, de uiafa aspr(t. a reglimului militar. Aristocra{ia se- i-a oJerd legiunile gi acceptd sd se numeascd numai legat al
senatului gi poporului rontanT. Nero,informat, de ac$iunea
natoriald este ;i ea nem,ul{umitd. In aceastd. atmosJerd. s-a lui Vinder, se prefdcea cd-L nesocoteyte, dar cind a aflat
72rdbu;it Nera, iar lo" domnie a uenit Galba.
tpui,lSculeai ,rGufiiauulsbaaSlu-clpoiecnirsu&usluuGnluadilbecasuc-eancdeseclnaet;siatnalurerenrnaeundmuinmiteeail,ngeuhimlt{3,ipSderu.anl-"- Jctlloeerfafeuclr{oiiuern.ienSaealnuca{i,,ti,uGuln,aeldb, iaLn--aLadt;eoitcaclmtaeraasitacupineraLeG-caunlbaoasrcddi.,snutdu;mrynsauontn.dmeMaresaaai
Se ;tie precis cd. Galba s-a ndscut in anul 5 e.n. intr-a qraud in aceste imprejurdri, insd a Jost atitudinea guuer-
uild. lingd. Taracunol d;iecci(rmaaiimdberudrceamt etodgeaci"t-ierirlda Ls X ia- natorilor de prouincii. Dacd, ar fi Jost uni"ti, atunci pro-
ttuarie anul L4 e.n., obiceiul blemn domniei ar fi fost poate Joarte u$or rezoluatd.. Dar
tradifionalz. A primit o eclucafie gi o tnstrucfie al.easd, diuerqentele de opinii ;i dezbinarea i-au caracterizat. Ast-
dind douezi de inclinare mai ales cdtre clrepts. Relafiile Jel ClodLus Macer, in AJrica, ;i Verginius Rufus, care co-
rudd. cu Liuia, solia lui t\ugwstusa rmanda legi,unile di,n Germania, au acfionat independent.
cte familie -ce Dintre acestia doi, Macer era uiolent gi lacom, dar Vergi-
l-au ajutat sd obfind diferite demnitdfi,. Astfel, dupd ;eniliruias-aRcluoimfputasptdfuorasaettsidteuedpcirndoetcrledaemleaag;ttieu-pntialpere.ep.netrcuairneatletelceomsaalendinas. u$-i
Jusese Ttretor, tn anul 33 e.n., a'fost inuestit cu demni-
In timpul i.mpdrafilor Caligula ;i CLau-
tatea de consuls.
tlius, Galba s-a remarcat co" un omest guuernator de 'pro-
aincie ;i bun comandant de o;ti6. Pe uremea lui, Nero, Sosirea lui Icelus ;i a lui Vinius, care au anunfat, de-
n-a atras suspiciunile tm,pdratului, fiind socotit utt btm. cretele senatu,lui, a determinat hotdri.rea Lui Galba de a
acoeg:ta sd preia clontnias.

1Suet., Galba,4. O datd" ajuns Ia tron, Gal.ba s-a gdsit in fafa probleme-
:zrDSuioet.C, aGsaslb.a,,4L.VI,29,5. lor economice, sociale, pol.iti(:e,.militare amintite mai, s1ts,

5a SPuIuett..,, Galbasi Suet., Galba,6. Dio Casrs., 53,2d. 7 lbidem, 6.
Galba,6; P1ut., Galba,S; s ibirlen'I. 7.
'i P 1u t., Galba, 3.

448 N. I, BARBU NOTITA 1NTRODUCTIVA - CALB,.\ 449

care cereou o rezoluare. Dar Galba, de;i bine inten[ianat, inruazseGr ntadilwli.burelanpTartturolutibbrrlueleetimoscredeulotmidnr{tedr:onedieuoacrruoddaminnoatnasadjotem,c,leioafsolfJ"iaenArradtsen"tcfareiuaals,rrteeeardld.eacNS.caiaatcincoruerddiu.asoaet-
d,atoritd nehotd.riri.i sale ;i rnai ales inJluen{ei nefaste yte
ca,re o erercitau osupra Lui Titus Vi,ni,us, fostul lui tegefi bucurau cei carc aueau trei copii. Acest ius trium libero-
in Spania, Cornelius Laco, ajutor aL co,rnandantului gdrzi-
lor pretoriene, ti li,bertul lcelus, nu a gdsi.t metodele c:ele
t'um putea fi acordat, ca o fauoare, Si unui oln necdsii-
mai eficLente de a rezolua problemele curente $i de a-:;i taritt:t. Euiclent cd. aceste mdsuri de austeritate contrssiau
pd,stra popularitatea pe care o auea La inceput. Astfel m(t- uiolent ctt ctbuzLtrile pe care Ie sd.uirqeau faoori[ii, srll ;i
surile financi,are pe care le-a luat, fdrd sd. aib(t prea rnari crtre iritau nespus cle mul,t opinia publicd. Dar culntea
icnotnesreuceinnfiendtautnoracboilnef,ltci-tauutr adus numaL du;m(tnii. De pildd,
gregelilor a fost stittsd. i.n telul cunl s-a comportat fattt de
dintre cetd{ile Lugudutrum ;i
Vienna, a poruncit ca ueniturile Lugudunum-ul.ui sd, in- armaid, tn eeneral, nepl,(ttittd donatiuul promis, ;i latai
tre i,n ui,stieria iR-aotnceut,pirnintsimppecelotcauuiotorirziai
O mare rninie cetatea Vi.enns" de ountenii for{elor n&uale, in s1tecial. Astfelta, Nero in-
tradusese tn rtndurile osta;ilor nauali, pe anumi[i uisla;i.
cetdfii Lwgudu- Gal,ba a dat poruncd, sd. fie redu;i, Ia uechea lor stare d.e
nums. In acela;i fel ;i,-o otras du;mdnia lui Caecima, ca-
manduntul unei legiuni din Betico. Caecina d.oue- ui,sls;i. AcIiacuseeaqltleiaarsieaau;sitereia-fgauuzrdialeetcsi;mdi.austue. lA.stuuyrdutuilzt.todGl,uaoalbrtcacl.inoi-uhalouriimta,1ssicrcadeqtt---
dit c(t delapidase. Galba a poruncit sd. fie dfuastestne jucle- reau s(r
catd. Inrdit, Caecina a i,nceput sd. arunce ytrintre ostapi tia.t cu
stituitd. din germani ;i afec:tatd gdrzii personale, de;i .se
seminlele reuoltei impotri,aa stdrii de lucruri qi deci im;po- rlctu ealit. f oarte Jideld.
triua impdratuluiTo. Dar gre;eala ceo rnai graud. a lui
oGsatlaba;iloarJtto.stOcda. nltud pqi-raau[di,r.me,trop(rrorme iasiufnoesat de c Jace daruri rileA;adcelaar uLsiptsearidtaeteabluil.aittsetedpeoleitLicdsda, sJidb.dcutecfeacttoualteconntdtr.ssur.-
i,nstituirea unei Galba, in cele din. urrnd, s-a douedit cu totul incapabit sd
contisii alcdtuite din cincizeci de caualeri, c&re sri
cear(r inopoi beneficiarilor tot ceea ce primiserd de Ia facd fa{d mul,tiplelor probleme economice, sociale, pol.i-
ttce, juriclice, mil.itare pe care Le ridicau Ia tot pasu| cir-
Nero, ldstndu-le numo,t a zeceo, parte. Dacd. beneficiarii muirea unui intperiu atit cle uast ;i incleosebi uiesparultti
uinduserd. cadourile pri.mite de La Nero, atu:ruci cuntpdr(r- rle intri(ti de la c:urte. De aceea nu este de mirare t:d s-a
torii trebui,clu sal redea obi,ectele cumpdroterz. Era desi4ur
cacueatosttauol lmlpdssitudrdd. ebutnadctdipnopliuticn,ctcdueautetdt emreafiirmuaunlctiacru, dcairt prdbu;it atit cle repede, aratind, prin cd.derea sa, cd toate
clregelile sa.Ie l-au dus La acest sfir;it, dar cd rol,ul c[eci-
siu, irt cloborirea, sa, t-a auut stcLrea de spirit a arntatei.
Galba, in timp ce lua mprdospurriiilodrrassdtiicJeaiumoprio{itrsiudacufamupoerrte- ,,Via[a" lui Galba scrisci de Plutarh aduce elemente
fiilor lui Nero, ittgd.duia esenliale pentru cuttoa;terea originii, copildriei, actiuitdfii
gi sd unienudid.n. ooaraic[eilo-r, uenituri cpuulpbalicbeil,iloprr.iuAilgeagdiia-r, pedep-
sirea iertarea rnilitare ;i a celei cle conducdtor de stat a acestui per.\o-
in tinry naj. Totu;i biograJul se preocupd, ca de obicei, mai m,ult
ce pedepsea pe cei cdre se infruptaserd din abuzul de pu-
te,re ol fauorifi.l,or lui Nero, Galba ingdduia propriilor sdi rdueluei,rp;ui.ndeereaanfaalpiztaeloprs,ihcoaloregiccdapdtiueecattzdd.ei.nletecrlieasuplocliittiictoo--
tauorili sd practice acelagi abuz.
militard pe care au o'Jerit-o contemporanilor ajungereo la

s T a c i t,u rs, lsforii, l, 65
to lbidem,7,53. rt lbidem, 14.
lbidem, 7,5. 14 TbLdem, 12, P 1u t., Galba, 1,5.
tt

12 Suet., Galba,75.

450 N. 1. BARBU NOT]TA ]NTRODUCTIVA - GALBA

451

t.rort ;i c(tderea acestut impdrat. Cu toate acestea, biogra_ tiuul promis, a spus cd. eL recruteazd. pe solda{i, nu-i cum-
Jttl gdse;te o erpresie ptaslica pentru a
mentele spuntnd: ,,Imperiul roman s-a caracteriza eubni_ ysdrd. Plutarh considerd cd, in acea,std im,prejurare, Galba
aJlat i.ntr_o situa_ a rostit, ,,o worbd. demnd de un mare comandantc( (18,1).
(isfccFin,it.$cliidesansuademdzpua.a..;laau,i;1,stifnnn,ein3egmio)umsde.dteIdpa.aunnzydtdtnbititrtiatiuuanoncadi{dlaeriri,iaripeinnesceaetdcgicrt.muaapipdulonatnrziu(letneitaetpzl,i,ircue,cirusdcaanctur.bltiarnoazmiprdcrraee.iliruiiiitipt*nuapcesullebreanghisecicr.etluilmi,ioclcip-dmdoiiEneanesnscccicoseubdlaaoi'ot;ratruiiieqcnta.edtoicu(,p{ttercitieieeilaaetoiart;r,naoini:iLlrip,iiasti-luorcittissl"lr_,nia,,ir,t lltcrtt, insu;i biografut este std.pinit de mirojul
Ilotdrit

md.surilor a"ustere luste de Galba, de;i recunoa;te el insu;i
laptut cd, eJectul ob{inut cle Gslba era contrar celui ti,zst.
Se poate d.eci spune cd., in ,,Viafac( lui Galba, plutarh
relateazd. cu obiectiuitate faptele, rec.Ltnoscind ;i con:;enl-
rti,nd cu Jidelitate e;e,curile pe care le suferea impdlatul.
dd se(rma ;i de cauzele acestor eqecuri, cu taate
EI i;i
ucestea el este rnclinat spre austeritate ;i impotrizta lac.o-
ncJmmdapadic-rt1iagarefsidiruztidru7:no.sfi7ennreid-_0icadlfs0esiie.i,dee.lo;.cfsluiadtayrnim.rcretpa;u,ri,ildant_et,ieelbmaapJectreadoegisenccliloomd$agNclr,rddu_degdalbr-tmz(ceieiinoiotrtpoagonzrhgrreciaailnccpdifr[iaudiriiunerdtt.eea.estieoipsspdrmSuei.ureeeatiginaitbnu'oiJceifinlradlr,eiaeua{c,udcisn,srtu,ede-ianond.lZelo.ese2aaaiS'drfoguoat0."tensercdjaiqdua"ic.tdesa;'dRsi,tld.doi'o,"7J'dur,rmtasiarcieorloite:a_i_t!_L_tit ntiei ;i corup{iei. Numai cii una este idealul ;i alta sh.,f nte-
todele care trebuiau i.ntrebuin{ate pentru uLndecarea ntari-
Ior ;i multiplelor boli de c,are suferea Imperiul r.)!1re?1.
Cu toate bunele intenfii de care a clat d.ouad.d Galba,
id,niJeegrai[liitaotaema emnai n;iifefasftdatddeindiJceormitepocratatemqeonrtiielseocsaiatelefas{id, -n-dt.qei
ales, lip.sa de infelegere pentru oportunitatea sau i.lytlpor-
ctacttueooeltn;nrleeiiiftiiafsddiinctmaieanarapruneuer{aueirr.mnilaecAoladeprr,,o,domsmoin,eu,audarcnsirlloumetorrr,ueoi em,Jbltd-dauaaec,iuaiuainutaepsulceitee(drsrurreadncmdtuuNd.eti.enmsTrtItoutnprrtldtitsnrp.-esraraumidpmtJu,euidcloutsieterudndatrrtsiitu,aeucnti;anpiuasrefle.ddnlcnp,stedruriniua--n
mbgatidadsnsqnryiucel,dii,uoesmerisutotteq,e.ir-icllorSrsdpbuitlNai,eae,Qaeticfc;eitsbfunm,oeilGireieltmndo-.r,ngcsipieu.ndui,rducaI,setsbiArlmci-nac9.elqidsncguuil:aoaieaiulnsripil.,srdiu-ei,ole,tadIetamalaedcuta'GlJqirbau.r_i;iltldnairr,eGuoc,oedN.ls,trbcrdcaattu,esarocatilcseurbKca[uuoalciar-,iet,niuua(dplu2rped{sl,ez,arairp.i.-ieinga2olamusei)areetrma.imuear;Grl;Iceteicrauiesatau(ln;,tttoutlttduibagsaalptnpatauetedeotoifnsl.cpnipeldsabedtoopor,uuo.oatndepracrsbr.f{miutdei(seeltdise1n.a"l-aacnaec0piN;znarrcilr,lieaeairytl4o;eogLputm)ro;oo:Nt.raiDgibpimmseBumiamicahnrsiieaaotooruietacrercfrlurieiial';riltii.oirisiicppeitisa,ifttsunrruatolfeetototdiui;ei_ne__,rici.l taiudeiznrde.d:r(prcuinnaerredl,.ufl,.apPtleul.toarr,hn,uc-dg.iuptinucnles(Lnefiiencceittatmpariobolbeimeca-
eJicien[ei md.surilor lwate de Galba.
Dar interesul pentru fapte, ca atare reflecliile, ptL{i,ne
rlar 41line de miez f,nsofite de darul Lui cle pouestitor" fac
ca e"ceastd bioorafie sd fie una dintre cele mai interesante
scrise cle Plutarh,*.

ld.cttte de Ncro .5i de fauori{ii, sd.i, cd. Gatba ,, a d.a,t d.ouad.d. NdHtoae.n*lrl,JoaD1u9ebbc6iaskv6td;eaNzBgrue,l.itraGuEsadiri:,eni FMnAA.iz-zurChniro.seetBueuasrol,lsauu1enr9mrnd6,,eolK;d,ratIeeVAirsI.edKhArioisu.TptnLoefdroegddSveooeiss,fnioaKtLhtaI'eii,imnseRM.pdros,ieemlarrGoonZnaoresol,b,tlnt1aBa9u,c6nosi7onn-;
c(t se depdrteazd. mult de cuuiirt[dG (16,1). gX,,eJLarmIhVrae,ns1ibc9ae6ri3nc-eh1tll9ad6e4ms,2oB6nIee-tr3an6zis2ioc;nheeLn.giRHulioisast-ocsrliias,uc/dh,aiean,giuMna,u,rsRceliiua,"m,pissr,te,a,toXirriaLalniIaIaIn-ae

fald_ioutfd_slBisnt,eiloidrmidg.ldcruasadijufusurGtaoloalrrcdlebaaLcarulueiiin,,VasomiiannJd;dttso.eeum,{:rr,iicL,lnelue(iaalbtBadfusi.,nIepc)em,ueen,eipnatrrrea,uiauus,icerccder.dUint'dtiu,auc,cianigtrtiaaecl,sattecoutf'nz;docd.ad.a."iGrndue.eaorgnilc,bacldra_o-_, r'li numismatica", LXIX, 196?, 1S-38.

1 Atenianul Iphicratesl socotea cd soldatul mercenar
h:ebuie sd fie iubitor de bogS{ie gi de plSceri pentru ca,
avirid dorinla de a dobindi o reLaompensd p,entru strddu-
in{ele sale, sd lupte ou mai mult curaj, iar cei mai mulli
socotesc cd armata, intocrnai ca un singur corp, sd nu se
rnigte din propriul sdu imobil, ci la miEcdrile comandan-
c-tiuauiraueti.isnDe eparmaimecresireteeacasoeinasr,rpmtrueantbeducfrdfitleeEcaicrPo5ma,EauniludtsralinAntdLeraml,vui'dlii,uSsazi,,scpcauinsudncaba
ea treLruie s5-Ei facd mina gata d,e luptd, sabia sd 1e fie
asoufitd, iar e[ se va ingriji de ceLelalte. (2) Iar Platon3
spune cd conducdtorul qi comandantul bun nu poate sd
facd nimi,c, dacd armata qniusoecsottee-sc'utemcpddtvaitrd,tuEtiena'uaascreu,latdcreii-
leaqi sentimente
la fel cu cu eI, rege qi cd are nevoie Ei de o
virtutea unui fi.ozoficS, pentru ca sd ames-
este nobild, qi de o educatie

fire
tece Ei pasiunea, qi ac{iunea. Mu'lLte evenimente s-au in-
timplat Ia romani dupd m,oartea lui Nero, care slnt mar-
tore qi exernple a1e fap'tului cd nimi,c nLr este mai de te-
mrtt decit o armatd care ,se foLoseqte de imbolduri nechib-
z'uite gi nenugetate ,c,lnid ane purtere. (3) Dernadesa, drupd
moar,tea lui Al'exan'dru, a comparat arma'ta macedoneni-
lor cu un ciclop lipsit de ochi, vdzind-o cd face multe
rnis;cdri dezoridonate qi necugetate. Irnrperi,ul roman s-a
aflat intr-o situatie asemdndtoare cu ne,n,orocirile qi miq-
cdrile titanilor, cind a cdzut in mul,te nenorociri, fiind in
dezbinare Ei ndpustindu-se eI insugi asupra lui insugi, nu
atirt dirn cauza iubirii d,e domnie a ,celor prroclamali irnp6-
rati, cit din c,auz,a iubirii de bogS{ie Ei din calrzia nestdpi-

nirii artnatei, care punea pe conducdtori sd se alunge unul

pe a tul, cum un cui scoiate pe al'tul. (4) Desigur Dio-

454 PLUTARH

n)nsios a numit tiran tragic pe acel Pheraios5 care a 455
domnit in Tesalia zece luni Ei apoi indatd a fost ucis,
iui'nd in ris iuleala schimbdrii. Dar vatra Ciaesar-i1or6, pa- 'p,.,a'..rf;lz;:i,:o,iriniar.tseaigu-:ifvafrltiita{.eoaeroinegbieccnasduraice.oiit1La,mucncirunantmdhpeiddide,lc1ircpiva;oCQcd_uioca;ricsae5.ii,peioetmrtniaeiaesomanedprtaulaslguririuanmqla1uainttcite0d,lieeu,mrcacoricnemn,eoqjiLmhaiaunianpiruindblAscddtitbasd€nuzotfaaa,llrulrrlitiitcrineimcnooidcteteadhcrr.aaaipsiatnretve,Adetd.dlietrndipdiuo,Gamnea,feaiauoferatpaecl,efsladlupeiirblrdtrmutsnriaeaiienta-nctle,a,arsilr.ie:seittupbmdrdii(iqrgnr"na2uaea:iiiirca)sunvtudroddro.euSiedudndbGiLsesdneievelrluediauliiizrnenra,ieNbniavuEcliaGcd-dnieentrifuva,ararsgcd_i6nclacambaulif.ieieo,uaragoja"uacrL,duesaistleieaeevocsvireacre{adccuosacrr_eddae-_d,ii
iatinul, a aritat intr-un sourt timp pa,tru impdnafi, pe .a.li;pni,,'iirri,:i':.'ur:'n,,orroarlleerii-;re-"i'rcn'aaracd;nroea4rerrpaetepnfZadiruvaeemotcci_ocatuuguitl-iaDdnse,tirnutacGsiurbt,r,ndirctcmoeciinzievivasienociienrzratauabaeulaiiriifadbtusecmtdlaordlrciu{adeolrlicnmu'eepoiuGinac.cdnruetnleeireetmuaaiuraDcaleuan,addiduapllvgiaiiml{lcinillictmicereuene-tnerraaooitaeesrtvu-rui'pleccsafa,apore{ueldl.iouuiisjttass,rnrulesdrdaa.em-rLrgdcrirdtn:i;aittimacouaulervesadiictoii{orvnVsunoradreta,,ao;deontlcrnliirloglebnanilispderrfuimiiuaeni.dacIduilesrisspailltut$eempn-dxuieaiaitccalGVExiioplauiln.a.irafnpu,aeirtiletiaiainoeieurDnldrleic,E'dspdabpmraceideietIceinaaretrii-amauesnaopovaiitd,xacnutqdiloavvnppcd,i,aciduinenpimitreuClpqdnpnpIrrueoudenuaiese-ceilcpvvllae,apesnairitiiiafmivefii,bmtin_seoaculuniaeei.tnaaupn{dnlmdclEnpide,uitrcuriiu-ditiecoeataianaVirlilimciaaueacitdicrumNcn'o'E,'rtfrpsldnruii,ui1nieulifEeeiicd_ci'oussGdcemrndessihl,iooidsaerNexreca1innraal.eVigpe1tar,dael.spiiuib11i.irsceiinr:cteZNns,Nrmadoaodildiplitydaeegerrea,l,c"iurednriuna!v_ulSrrleiie.uce__o_oxul_iua_u"e_.ti
untrl introducindu-l parcd pe scend, iar pe altul indepdr- ,ir.nr:faaecmraresietccdnainiuccitnorbmeacdramaenprdae,afaipqdr.i,iisceqidtdpeGuqnetiaeloolalrifee.sirD,decipnianetrareesrmianaveecezeuaegnotquiaiis, ucmuotdnar-piidi pbmsuoumtceoltritenie,iadcuea,
tindu-I. Dar consolarea pentru cei care iufereau ela una
singurd, anume cd nu au nevoie sd se rdzbr-lne pe autorii
relelor, ci c5-i vedeau pe ei inqiEi ucigindu-se intie ei.
Dar ceL dintii, care a ispdgit cel mai pe drept dintre to[i,
a fost acela care a momit pe oameni qi 1e-a trezit
promitea atitea
nSdejdi la schimbare,a impdratului ,ci'le
sttqi, transforrnind pdrdsirea lui Nero in trddare. el in-

2 intr-adevdr. Ny,mphidius Sabinus? fiinrl prefect, dupl
cum s-a spus, impreuni cu TigellinusE, dupl ce Ner.o iqi
ipnierEdgusipet,naddceoidnevainEs i era evident cd avea de gind sd
armata, ca fugd
qi cind n-ar mai fi fost
Nero de fald qi ar fi fugit, sd-l proclame impfu'at pe
Ga1ba. Le-a promis solda{ilor d'e la palat ;i gdriilor
toriene cite 7250 de pre-
drahme de fiecare, iar soldatilor care
se aflau in afara Romei cite 1700, sumd pe care er-a cu
neputinld s-o string5, dacd n-ar fi sdvirqit mai multe zeci
de mii de rele decit sdvirqise Nero. (2) Ace.st lucru l-a
pierdut indati pe Nero, qi in scurt timp, gi pe Galba. In-
tr-adevdr, pe Nero l-au trdd,at in nddeidea de a lua bani,
iar pe celdl,a1t l-au u'cis pentr.u cd nu Ie pldtea. Apoi os-
ta;ii, cdutind pe cel ,care avea sd Ie dea atilia bani, ar-l
pornit Ia defec{iuni qi trdddri, ucigindu-se pe ei lngiqi sar-r
ob{inind ceea ce doreau. Istorisirea fiecdrui fapt in parte.
asa icum s-a intimpl,at in amdnunt, aparline istoriei prag-
mati'ce, dar faptele demne de amintire al,e Caesar-ilor
cred cE nu trebuie trecute ,nici de mine cu vL.derea.

3 Sulpicius Galbae, toatd lumea este de a'cord fiind cel
mai bogat dintre to{i, a intr.at oa panticular in casa 1ui
Caesar. Casa Serviilor avea o mare faimd din c,auz,a ori,
ginii sale nobile, iar el avea ginduri qi mai mari datoritd
inrudirii cu Catulus, un bdrbat fru,ntaE printre conternpo-
ranii sdi prin virtutea Ei faima sa, chiar clacd c,oncedase

4nh PLUTARH GALBA

cd trebuie sd agtepte sd vadd ce miEcare qi tr:lburate se lomandantul armatei din Germani'a, au ac{ionat inde'pen-
\ra petr:,ece la Roma in fala noii'situalii. Dar Titus Vinius, acelaqi {eI. Dar Clodius Macer' care se
dent, neadoptind prdddciuni qi ucisese mulli oameni din
somandantul legiunii pre,toriene, a zis: ,,O Ga1b,a, in ce nici
,ledase la multe care
fel deliberali? Cdci a ccrceta dacd vom rdmine credincio;i spriicciineafinvdi,onteicnilesidqp1 iladrcdoimcieoim, aenradae. vVideerngtinciudsniunspdoa.-te
legiuni foarte puternice gi care fusese proclamat
lui Nero insearnnd ci nu-i mai sintem credincio;i. A;adar, comanda cdtre
considerind pe Nero duqman, sau nu trebuie sd pfu'5sim oii de ele impdrat 9i chiar il siliserd sI
prieteni,a lui Vindex sau trebuie s5-1 acuzim indatl .1i sar iie rnulte nici nu va
pornim rdzboiul, pentru 'c5. el vrea ca tu sd fii mai de- attcecceeptceu-vedaesrpeuasccinddniiicivanufivadaptdrimalitudiao,mdnaiac,l
nu-l va fi
grabd impdrat a] romanilor decit sd fie Nero tiran((. ales senatuL. (2) Aceste declaralii au tulburat mult pe

5 Dupd acee,a Galba a ar:aLat printr-un ecii.ct ziua in Galba, dar cind armatele lui Verginius qi Vindex au irn-
care va da libertate celor care o vor cere fiecare in parte. pins la o luptd mare pe comandanli, ca pe niEte vizitii
$tirea acestui edict, rdspindindu-se, a adunat o mare rnul- care nu puteau sd mai lind friiele cailor, iar Vindex s-a
sinucis, dupd ce pierduse doudzeci de mii de oameni, s-a
lime de o'ameni gata sd treacd la innoire. Totuqi abia a rdspindit zvonul c5, in urma acestei victorii atit de mari,
pdqit pe tribunS, cd toli ,oamenii intr-un singr.ir glas l-ar:
pro,clamat impdrat. Galba n-a primit indatd acest fitlu,
pe oamenii de seamd 1.o{i voiesc ca Verginiu,s sd primeasci puterea sau, dac5
dar, acuzind pe Nero Ei deplingind cd va da patriei plu- e1 refuzS, sd o acoide lui Nero. Atunci Galba, infrico;in-
care fuse,serd ucigi de el, a declarat p'adzsecarissclduiimVperreguinniuds,libinedretamtenaindqui-ilmspdeirisuel
denla sa, fiind numit nu Caesar, nici imperator, ci legat du-se cu totu1,
al senatului Ei poporului roman. (2) Iar faptul cd Vindex
a chemat pe drept qi cu multd raliune pe Galba 1,a dom'nie allture gi si
pentru romani. Apoi iardqi, retrdgindu-se cu prietenii in
Clunia1a, o cetate in Spania, a pierdut timpul, cdindu-se
1.a mdrrturisit insugi Nerro. lntr-adter'5r, prefdci,ndu-se cd-l de cele ,ce f5'cuse qi dorind viala -si tihna obiqnuitd mai
dispreluieEte Ei cd nu line seamd de puterea galliior, de
indatd ce a afiat de acfiunea -dIuuqi amGraadnlbs,atuia-rrnaNdteimnroai,snavti,omTinpoldtaurEsedi mrrit decit s5 facd cele ce trebuia.
e1 cina, dupd ce se imbdias,e
senatul a declarat pe Galba ? Era var'E .:i pulin inainte de apusul soarelui un libert,
numlt Icelus, a venit de la Roma, in a ;aptea zi dupd ce
glumeascd .1i sd facd pe curajosul fa!5 de prieteni, a spus plecase. Aflind cd Galba std lini;tit 1a ,el acasd, a intrat
,cd un sfat foarte bun i-a venit tocmai cind eI avea nevoie
de muili bani: ,,Pentru cd el va prdda bunurile gaililor r..lintr-o datd in camera 1ui, ,a deschis u;a violentind pe
,cind vor fi supugi, iar averea 1ui Galba o va vinde gi sc a anunlat cd l'dero este incd viu,
va folosi de ea incd in timpul rdzboiului((. A;adar Nero sclavi Ei, inf5ligindu-i-se, apoi poporul qi se-
dar std ascuns qi cd mai intii armata,
natul, i1 r'a proclama impdrat pe Galba Ei cd cu pulin in
,a poruncit ca bunurile lui Galba sd fie vindute la licita- urm5 s-a veslit cd Nero murise. A mai spus cd el totuEi
!bieu,nuiaririeGlualibNa,erraoudziinndSdpeanaiace;sit lucru, a scos la iicitafie
a gdsit n-a crezrit zr-onul morfii lui Nero, ci s-a dus la cadavru
foarte mul{i cum- zdcind qi numai dupd aceea a polemcautl'li-m(2c)
1-au surcscitat mult pe Galba
pdrStori qi binevoitori. ;Ai ceI-satcvvdez;utit qi

6 in timp ce mulli oameni il pdrds,eau pe Nero ;i toti, de oameni au dat fuga la uqile lui, incurajindu-l. De;i
cu mult avint, se alSturau iui Galba, numai Clodius Ma- ir-rleala era cle necrczut, dar Titus Vinius15, in doud zile
cer12 in AJrica qi in Gallia Verginius Rufus18, care era dupd aceea, a venit cu muili alli oan"reni din tabirS, anun-

458 PLUTARH GALBA 459

irmtniieneacdliei patoudatfeeotersanrt-idcrriei'ccpglririceinaatepttrloeelai slaieubnfneoarslt{outiiclnuimiuo, nmppbdeirtraafIitcte,uecil,aluuairrs.eliMbinaerrpcta*iairutnelu.siA_;aciecsciteaail &fauriscuslc,, un om care avea mare faimd gi cu fapta qi
lu rtc,rba, a spus in senat cd se teme ca nu cumrra s5-1

doreascd repede pe Nero.

sr9Tifreiscdnaerp3^aiiraigcrtrauIBcd.teebSdanpspl.ibtiepl+inuioindfndiurtbcvr,erdr{,c,-diriI..anrpeendliso.'ebpam,e,ssmi'einiodcctteoditaoiirrtc:fruaolncdcio.c-euctaelngIm(i1r,nrr2uut{.ea7rditgo)lyrnd,3rsai-msiinudopmcndcodspdelsduddseehnp,Iaipaaaiandtausdtrtiddneuinui!Rnailsid,qf,duocroseeiimudmGS-adpqca-rareraalitif_libialolrslaSeebdnoitornrar5airmcaltunfbtrodssecrsiaitamcinsoecttbutneuaoaGneiit,qlsuueausaeazibtuli^pdqbai]ddalsaeiiaoecptbp',;,arG{siloidic:iapgnaotrlataec"oibrnfil!orilErhiiianau1e.nnloaioencafup'rciieol't,ncsiiaruaqiiai,ice'sat*;ber.igeilgcl-liilbeirnop.teilIinptceurr,'_iqaeo,i-iiiri 9 in acest fel mergind mai departe cu nidejdile, nu
s-a dat in ldiuri sd fie numit fiul iui Caius Caesar17, carc
a domnit dupi Tiberius, cdci Caius avusesc legdturi, dupi
(rum se pdrea. cu mama 1ui, o femeie care se distingea
prin frumusefe, ndscutd dintr-o croitoreasd mercenarS ;i
clin Calisti-is. libertul Iui Caesar. Dar intilnirea ei cu Cae-
sar, ciupd cit se pare, a fost mai tirziu decit naEterea 1ui
Nymphidius Sabinus qi de aceea s-a crezut cd era fiul iui
Martianus, giadiatorui pe care-l iubise Nymp'hidia pentru
faiira 1ui ;i se pdrea cd se inrudegte cu e1 mai ales dupd
asemSnarea Ia chip. (2) Dar, mdrturisind e1 cd mama sa
este Nyn-rphiriia ;i atribuindu-qi doborirea 1ui Nero numai
sie;i, socotea cd nu fusese incdrcat'de onorurile qi de banii
fpcdaerrndetrcsuodlaec-gelapcridenrscptaei t,Nu;iu),a.m-Aipcshepidsotirucisppsurit;ieprfei;e;,Ja,p;irn,eufmseecinntcaaintIu_jp1irebe_itnoaeriffudiclcuui_i,t pe care-i merita. Socotea cd-i o umilinld sd doarmd a15-
]:uri de Sporus, libertul lui Nero, pe care-l adusese de la
l'ugul arzind al lui Nero, qi-l avea 'ca solie qi-i numise
to:: ;i clucindu-sc in fiecare zi la uqiie lui, pentr,.r a_1 r.uga Poppaeals, gi aspire la domnie. $i unele ac-
sd fie autor gi intdritor ai decreteior qi, a,slfei, s_a aj Lins a inceput sd in Roma,
cd in scurt timp cei care-l liuni le intreprindea eI insuqi femei Ei cu ajutorul prie-
cultivar,r nu numai cd iI gelo_ ienjlor sdi, cu ajutorul unor
zeaLr, dar ;i se temeau de el. (S) Consulii ar_r pregdtit silar,.; al unor senatori.
sd drrcd decretele se,natului qi s5-_i ciea a;a_z:i* pe ascuns. apoi a trimis pe Gelianus, unul dintre prietenii
publir:i, ca sdi, in Stpania, ca sA cerceteze situalia de acolo.

sele diplomc semnate. Guvernatorii de provincii, recunos_
cindu-le. atunci cind schimbar-r lrdsuriie, au grdbit 10 Dar, dupS moartea lui Nero, Galba avea toate qan-
drrr- sele. Verginir-rs Rufus filnd incd nedecis, Galba i-a dat de
mul pogta;i1or, iar Galba s-a supirat rnult pentru ci lri_
miscserA aceste h-icruri fdrd si ia de la ei lucru, ca nu cumva delinind o armatd numcroasd gi foarte
solda{i, Ei se zice cd chiar a slat in pe,cetie ;i rdzhoinicS dupd ce invinrsese pe Vindex Si supusese o
pedepseasc;l pe consul, apoi, cuntpdnij clacd sj nu mare parte clin Imperiul roman, qi anume Gallia, c.are se
afla intr-o mare miqcare a dezbindrii, s5-;i plece urechea
tolit minia ;i i-a iertat. (4) cind ci p:se-alp'l laapcuiflatp,op;io_ia:uip,,oii_, la cei care-l chemau la domnie. (2) intr-aderr6r nu era un
Fdcinil nun'le mai mare qi nimeni nu avea o faimS mai mare de-
N3_eurol-.aPime pSiepdiciicluasl ,sudnuuclidddinptereogrilcaacrleiatdoirniitrleuipaNrelizro,a, npiriiniu_i
zindu-l p.intre statuile lui Nero, cmiuiatl rVceuesrgcghainilmiluiib,sa;r;iei ,dsesectdsiropacinnotdieeu,.a-iDcidanreaVlceaerlagfEoinisiuttismpepRn,turErfu.irsdr:eaomrrddazmnbiaoso-
for, iar pe un oarecare care erall clol:orite, l-ai_r la hotdririle sale de Ia inceput ;i a lSsat pe seama senatu-
ucis in
deiatori, l-au ucis Aphonius. lrnul dintrc .iui alegerea impdratului. intr-ader'5r. cind moarlea Iui
mrilli i-au sfisiat. vilsind care ,cu piatrd peste el. pe atti
Pe mu1!i i-au ucis nevinovati, incit si

460 461

Nero er.a evicientd, o mare mul{ime iardqi s-a dat de vdiussiusnoSaapbteinausin- tapbrdimrduflesmdeuiasecrvoircniuanmdailnittaurlu-i, a intro-
Verginius unii dintre tribunii militari a scos care era
partea lui Ei nest5pi'nitd, imbrdcin'd-o cu haina 'unui ,osta,$ qi a plng6-
sa'bia Ei l-a somat sd primeascd domnia sau sabia. (3) Dar
cind Fabius Valensle, comandantul unei legiuni, a rit-o in locul de arme aflat inaintea cortului comandantu-
cel dintii cd o jr_lrat lui, pe care romanii il numesc principii. Pentru aceea
va fi credincios lui Galba qi a venit Caius Caesar I-a aruncat in lanluri, dar, dupd moartea
scri-
soare de la Roma, anun{ind cele ce se hotdriserd in senat,
cu foarte multd greutate Verginius a 'convins solda{ii sd-l aceluia, ajutat de noroc, a fost eliberat. (2) Cinind odatd
la impdratul Claudius, i-a furat un pahar de argint. Clau-
frieecuHnooradsecodniimuspdFrl,aactcpueszoGaqlib,adiEnidau-pir1imuiitarcma astuac,ceelsaoruielqsidt dius, aflind a doua zi de ,acest furt, I-a ,chemat iardqi la
cini a venit, a poruncit sclavilor sd nu-i pund in
inniaciincteuamliuniieG, anlibcai ,ccua,rceinssete.a(p4r)oCpiaauz;ia n-a fost intirnpinat. ;i cind vas de argint ci toate de lut. Acest gest, din
a fost insuqi Galba. fa!5
nici un
carrza cumpdtbrii lui Caesar, poate se fie privit mai de-
care il respecta pe ac,est om qi faptul cd prietenii lr_ri qi grabd ca demn de ris, decit de rninie. Dar faptele pe care
mddadieaalesseaTmitauscdVGinaiulbsailcoinlavbiodrieaauzdpecuVezreguinl ibusun;i
nu-Ei le-a sdvirqit atunci cind avea pe Galba in mina sa qi era
foarte puternic, pentru unii au oferit cauza unor mari Ei
al lui.
intr-adevdr el scotea pe acest om clin rdzboaiele qi sufe-
rinlele pe care lc indurau ceilalli comandanli qi-I ducea tr.agice sufelinle, iar pentru ailii au servit drept pretert.

la o viald linigtitd ;i la o bdtrinele paqnicd qi lipsitd de 13 Gellianus22 s-a intors ta Nymphidius deoarer:e
zbucium. accsta il trimisese ca un fel de spion Ia Ga1ba. Cind
a auzil Nymphidius cd comandant al Paiatului 9i al
11 Solii venili din plaarNteaarb'soeznl,auturnluoi raaqugian}t,imindpeimnaniin;*i gdrzii pretoriene a {ost numit Cornelius Laco29 9i cd
toatd puterea o deline Vinius, dar cd 1ui nu-i. fu-
l-au salutat pe Galbra
du-l sE se infdliseze in grabd poporului care-l dorea. Iar sese' cu putinld nici mdcar sd se apropie de Galba Ei s5-1
Galba s-a ardtat popular qi binevoitor in toate intilnirile
.,si disculiile ryi la ospe{e erau mari pregdtiri qi sclavi im- intimpine, pentru cd toli il suspectau Ei se pdzeau cie cl,
brdcali rege;te, pe care Nymphidius ii trimisese din ai lui s{;a,iaiiilcneaucrgmemippnaubdttetuals,trd,iadsqedai ,rcetedccaldaemrssadettecEccodi,on,GndcudoacnulbevsaofrcodelnasudrtetedlauepnsVui{bniinnediutpdrsiuenpqcdcioudmpmrea-soneLpcdia'aaiciLdnoee-;
Nero, dal Galba nu s-a folosit de loc de ei, ci numai de cd deci mai inainte ca e1 sd ajungd 1a puterea pe care
iucrurile sale ;i a dobindit o mare faimd, pentru cE s-a o avusese Tigellinu,sza, trebuie sd trimitd Ia comandanlii
ardtat un cm cu sr-rflet mare qi mai presus de flecdrelile din tabdrd cdrora si ie arate cd dacd va indepdrta pe
care se auzcalr in popor. Dar Vinius, ardtind repede ci aceqti doi prieteni va fi mai pldcut Ei mai dorit de toli
toate aceste lucruri nobile, lipsite de infumurare.qi cetd- ceila$i. (2) Dar vdzind cd, deEi spunea aceste lucruri nu
sdientfadsetm, aagcoognieviEnsi qpireeteGnaielbacasrde convingea ci se pSrea cd este cu totul ciudat Ei nelalocui
[eneEti lui Nero se socotegte nc- lui f,aptul de a instrui pe un comandant bdtrin ca pe un
demnd bdtrinul se foloseasc5 de
tindr care abia a gustat din putere, ce prieteni sd aib5 sau
lucrrrrile aEil5lasaret creeppe{i'idesdimnpure,csruiafecfEasptuullinimcpiete- sd nu aib5, a recurs la altd cale qi a scris lui Galba, incer-

rial. Iar cind sd*I infricoEeze. Ii spunea cd situatia 1a Roma este
pulin are sd cadd in puterea lui Vinius. cir totul tulbure qi plin5 de nesiguran!5 sau cd Cloditts

72 Iat Vinius era nu numai supus banilor, aga curn nLr
era nimeni altul, dar era qi sclavul pldcerilor cu femeiie.
lntr-adevdr, cind era incd tindr ;i fdcea armatd sub Cal-

462 PLUTARH GALBA

Macer2s deline blocatc cordbiile de transportat griul in opcsihotiaideEiluiirisi 1i,lofric,ehaecadpmoadrn,foitfsiept rcecocdnevvdioanitsiad-se-omaquiaaltecirunfmaddcnsltipei uaznpartui\nInesirei '9--pi^uicnrd'--
;Atifrriicaa,sesmaudncddtolaergeiudniinleSdirinia Gqei rImudaneieaa sdeesmpiErecdfo;rilecled
ale
ar-
mate ,care se af15 acolo. (3) I)ar, deoarece Galba nu-i prea tind un discurs scris intr*o carte, compus de Cingonius
dddea aten{ie qi nici nu credea, a luat hotdrirea de a trece Varlo2s, pe care-I invSiase pe dinafarS, ca sd-l rosteascl
ei ia acliune. intr-adevir, Clodius Celsus26 din Antiohia, in fala ostagilor. (4) Vdzind insd porlile taberei inchise
mdeenfeleluqi iludei voomtatcluumi Gulat5lb. ain,ltedlegpdcdiuuinaetoEaitecucebleunaefirsmeanttie- s*a temut gi apropiin-
prin scrisori de Nymphidius, zicind cI socoteEte ce nu ;i pe ziduri mulli ostaEi inarmali,
i-a intrebat ordinul cui au ridicat
ciulse ce vor Ei din i-au rdspuns cd ei-nu
armele. To!i, intr-ir-rn singur glas,
existS. nici o familie 1a Rorna care s5-1 numeascd pe Nym- recunosc rlecit un singur impdrat, pe Galba, iar el a fosl
phicliris impdrat. Dar mulli rideau de Galba, qi Mithrida- cle acorci qi a indemnat gi pe ceila1li sd facd la fel' Ostagii
tes ciin Pont27, luind in deridere chelia qi sbirciturile lui Aamaqsciueotp-zlooar'aliNinlIt5ai,i'smpccpouuhrtiupldiuliuims-sadneuuaslSteienleeglp.idntEdimtuiltiiu,tadssi,endcaoiepnrsocturiaelatildlsiln,diispfosuel-giatcduadrqeenid.caapiiu'tpiovs'tsati]i-';t
Galba. a spus cd in prezent romanilor li se p,are cd Galba
este cineva, dar c5, atunci cind va fi vdzt-tt, va fi socotit
ca batjocurS a zilelor in care a fost numit Claesar.

1-1 Au hotdrit deci sd-l ducd pe Nymphidius pe la mie- r-rcis in cortul unui osta;. Apoi aruncindu-i ca'davrul in
mijloc, l*au inchis intr-un grilaj 9i 1-au dat astfel sh fic
zul noplii in tabbrd gi sd*I numeascd impdrat. CeI dintii, spectacol celor care voiau si-I priveascS.
trilrr-rnul milit,ar Antonius Honoratus a convocat pe sol-
dat,i 9i a incep,ut se asetitacduezesc;iurpt es-sainuresEcihsimd-bi aatcduzee qi pe 15 r\stfe1 a fost deci inldturat Nymphidius, iar Gaiba,
atitea cind a aflat, a porr-incit sd fie uciqi Ei prartizanii 1ui, care
ei ci intr-,un timp
ori fild nici un motiv qi firl vreo perspectivd a schim-
bar"ii in mai bine, ci pentru cd un demon lAu i-a impins nu se csoinmupcuisseersdeimdies'cduiarls, upl,rinEtireMcitahrreidsaeteasfla'd;iinCPinognoni;iltisa,r
din tr5dare in trddare. (3) tr} a spus:,,$i, intr-adevdr, cele care
opinia pubtlca a socotit cd nu a fost drept, nici- legiuit ;i
sdvir;ite mai inainte impotriva 1ui Nero au un motiv, dar nici fie uciqi oameni de seamd inainte de
acttm cind trideazl pe Galba, de ce ncidere a mamei sau a fi deinocratic sd altd infdti;a1'r' a domniei aEtcptaseid
a -colici sau dc cc thymcl5 sau de ce tragedie care-l f5- judecali. CSci
toli, fiind in;el-ali, ca de obicei, de cele ce se splllieau
ceall pe Nero de ris putem sd-1 invinuim? Dar n-am avut la inceput. (2) incd gi mai mult i-a iritat uciderea tinui
tlria nici mdcar sd-l pdrSsim pe Nero pentru aceste fapte,
ci incredinlindu-ne lui Nymphidius pentru c5 cel dintii fost consul, om de incredere a1 lui Nero, Petronius Tui'-
pT"iitril-eiarb,rluo-Mnrsi,a,u2ces"ctgaaireprpe-rrciFimsopinseeteCoiurldsoindi:riniuusil(lsiendrtsnAeafonrimicaoa,laccreuu. Inltr-a'de-o'dr,
Gnea-labapdlurdi sNiteEroi ,aalfeugginitdindeEigmipptd.raOtapree vom sacrifica pe
Nymphidiei. ajutorul Lui
fiul ajutorutl iui
sar-r p,edepsindu-l pe acesta pentru faptele pe care le-a s5- Valens, a avul un motitt, pentru cd aceqtia se aflau in
virqit ne vom ardta cd am pedepsit pe Nero qi am pdzit
pe Galba ca oameni buni Ei fideli?'( (3) Cind spunea rnijlocul unor armate. un bdtrin lipsit IAri
aceasta tribunul militar, toli ostaqii s-au dat de partea Dar pe Turpilianus, care elra Ei
arme, iin" s" impotrivea ,sd-l asculte, dacb voia sd fecd
sdlucinihci;miio,bEaeidiprmed,psrdeinrrdailuet-u.sleuUiE,niEmailatcorerelao,sr timirigiandidtmesm-uanllariiudaisucdaizrt,bbmiuatirnitdNsycdmrele-- dovada cd este cumpdtat, aEa cum se lSudase' Acestea
erau criticile care i se aduceau pentru faptele sale' (3)
Apoi, dupd ce s-a apropiat de oraE, ca la doudzeci si cinci

464 G;\r_BA 465

de stadii, l-au in'timpinat zarva gi neorinduiala fdcutd de c faimd rea. iar Vinius qi-a atras invi'die qi ur5, pentru cd,
vislaqi, care ocupaserd drurnul Ei se revSrsau din toate
pdr{ile. AceEtia erau oamenii pe care Nero ii concentrase ziceau ei, pe impdrat il fdcea sd fie pentru ceilalli lipsit
intr-o singuri legiune ,le liber,alitate gi zgircit, iar eI avea totul la dispozi{ie 9i
ei de fafd, ca sd 1i sc gi-i flcuse ostaqi. $i atunci fiind se folosea de toate fdrd cump5tare ;i vindea lucrurile
clupd bunul sdu p1ac. Cdci aqa cum spune Hesiod
confirme dreptul de ostaqi, nu in- ,,CA se saturd la la sfirEitul butoiului", tot
gdduiau impdratului nici sd fie vdzut de cei care-I intim- aga Vinius, r,izind ;i este bdtrin in-
pinau. nici sd fie auzit, dar se agitau gi fdceau zarv5 ce- in,ceputul Ei s1ab, se
pe Galba cd
frupta din soarta Iui, socotind cd o datd cu sfirEitul este
qriin-idinlod,cemginsatesadgcueriaFrdlendrutrpu dJeagceiuenae, .e(4i,)zDiceionadnecrcde el amina
;i inceputul.
aminarea
cste un fe1 de respingere a cererii 1or, au inceput sd se
umniniiiediEnitrsed-el iursmcoetzeeaufdcrdhiasrd inceteze de a striga. Cum 17 Dar bdtrinul era nedrept5{it. pe de o parte fiindcS,
sdbiile din teac5, Ga1ba a la inceput, Vinius administra totul rdu, iar pe de alta,
poruncit cdlSrelilor sd se ndpusteascd asupra 1or. Nimeni fiindcd mdsurile bune pe care le 1ua el erau impiedicate
nu ]e*a rezistat, ci unii s-au intors pe loc, iar allii au si fie puse in practicd de Vinius, care i1 Ei acuza. Aqa au
fugit gi au fost uciqi fugind, iar oamenii socoteau cd nu fost bundoard m5surile luate pentru pedepsirea adeplilor
era de bun augur qi nici legiuit pentru Galba cd intrase lui Nero. Intr-adevdr impdratul a ucis pe cei rdi, printre
in Roma provocind un atit de mare mdcel qi cu atilia care erau Helius, Poly'c1eitus, Petinus, Patrobiusso. Po-
mor{i. Totuqi, dacd mai inainte cineva i1 disprefuia pe p,orr.rl aplauda cind ei erau duqi ia locul de execulie prin
Galba, care pirea slab qi bdtrin, atunci Ii s-a pdrut tutu- for, eL aplauda Ediasrtrcigdaqci izeasiii,stEdi ioaaom,peonmii cpel rfrusmd ofiaesdpeE-i
ror infricoqdtor. p'l5cutd zeilor,
cdieqtpigsaitsrdeaspce51Vu1irnqiui speddfuaagdoug-ui lmtiraarni ideiia,rTurigi.e(l2lin) uAs,frcoas'rteaqpio-li
16 Voind sd arafe o mare 'schimbare cu privire 1a da- ucis-Turpilianu,s, pentru cd nu urise gi nu predase pe im-
rurile nemdsurate pe care Ie fS.cuse mai inainte Nero, a
dat dovadd cd se depdrteazS, muit de cuviin!5. Canus a pSrat care era aEa cum era. dar Tigellinus nu fdcuse nici
cintat o datd la cina lui Gaiba -- Canus avea o frumoasd o altd faptd rea. Dirnpotriv5, cel cate-I fdcuse pe Nero
cintare adpinoifiaaupto-runicaitr impbratul l-a ldudat Ei I-a apro- clemn sd fie ucis Ei care dupd ce-1 adusese in aceastd
sd i se aducd cu bani. A :;tare il trddase, supravieluia, mare dovadd cd Ia Vinius
bat. ;i pun,ga nimic nu era imposibil de fdcut sau de nddijduit pentru

luat citeva monete de aur qi le-a dat 1ui Canus, spunind cei care ddcleau daruri. (3) Poporul roman nu dorea cu
cd acest dar i l-a dat din banii sdi, nu din banii publici.
(2) 7ar darurile pe care Ie dddu,se Nero pentru scend gi atita inflScdrare nici un alt spectacol decit sd-I vadd pe
palesti'5, a poruncit sd se lceard cu severitate qi sd li se Tigellinus du,s Ia moarte Ei nici nu inceta in toate sta-
Iase numai a zecea parte (celor care 1e primiserd). Dar dioanele qi teatrele de a-l cere. Poporul a fost uimit de
un cdict al impdratului, carc spunea cd Tigeliinus nu va
cnm mceuillciadreintprreimcisi eiirSchaedlutuciesearuSp, uc{ainuinbiiancai r-e cdci cei trdi rnultd yreme, fiind mistuit de boald, ;i ruga poporul
mai erau oa- sd nu fie crud Ei sd nu facd din domnia sa o tiranie.
Poporul tare s-a umplut de minie, dar Tigellinus ;i
meni neseriogi qi care trdiau de pe o zi pe alta, Galba a $ (4)
lnceprit sd caute pe aceia care primiserd bani de Ia ei Ei
; Vi-
'i'
sd le cear5. (3) Dar deoarece acest fapt nu avea o limitd, nius au inceput sd ridd, Tigeliinus a adus sacrificii pen-
i lru salvare ;i a pregdtit un mare osp6!, iar Vinius, dupd
ci lua propor{ii gi privea pe cei mai mulli, el qi*a dobindit

PLUTAR}I GALBA 467

ce s-a ridicat de la masa inrpdratului, s-a clus sd chefu- este obiceir-rl romanilor, strigau sd trdiascb impdratul
iascd 1a Tigellinus, ducind cu sine pe fiica sa, cal'e era Galba, la inceput soldalii au ficut zarv6, apoi cum tribu-
pvgiudoitidruuEVrnirincSsiid.tu-Apslcrdidemeosaeuta5ifizscicealuecleipi ;lciiuocineccVinuai'bncibiinuddesue,stid,ma-aEririicsasopdculoeiesaridducedlcrosr-.LaeailseotdrreuaarilcidfiiEeniccieliaa-i nii qi centr-rrionii continuau rugdciunea, au zis: .,Dacd este

sprezece miriade de se-qterti. l-redni ct'.

19 Deoarece qi alte lucruri cle acest fel erau luate in
ris de legiunile de sub comanda lui Tigellinus, procurato-
;:ii h"ri Galba ii trimiteau scrisori, prin care i le aducea la
18 De atunci chiar rnasurile bune crau ciiticate, a$a cuno,gtinld, iar e1, temindu-se, fiindcd era dispref,,uit nrr
cum a fost rnds,ura care a fost luatd. cu prir:ire 1a gallii sn-uamgaini ddiitnsciaiunzfaiezbedtprieneulini,ulddairnEtriedtiinnecraiiuzfaaminicliiuloltur rciiu.
rr'are ddduserd ajutor lui Vindex. intr-adevi.r. se socotea
cd mSsura fusese luatd nli din liberalitartera impdratului, ci vazd $i s5-i lase moqtenitor la tron. (2) Era insd Marcus
fiindcd corupseserd pe Vinius gi ob{inuserd de la el ierta- Otho3l, un tinSr cu vaz6, in ceea ce privegte neamul clin
rDeiantraibceuatustrdilocrauEzidobploinpeorrcual dreptului de care se tr5gea, dar incd din copil5rie se dedase pldcerilor
lrra domnia cetSlenie romand. de care se 15sase corupt ca pulini dintre tinerii romani.
taqii care nu primiserd donativul Era, aga cum spune Horner despre Alexandru, soluI Ele-
de nddejdea cd impdratul, lui Galba, iar os-
du;i fdgdduit la inceput erau
nei, numindu-l solul Elenei cu pdrul frumos, pentru cd
dacd nu 1e va da cli 1e
promisese, le va da cel pulin atit cit le dlduse Nero. Dar nu avea nimic altceva care s5-i aducd glorie, iI numegte
Ga['bla, cind a auzrl"cd o,st,a$ii si'ntrninia{i, a ]rostit o vorbd upd numele so{iei, tot aga Otho ajunsese celebru in
demnd de un mare comandant, zicind cd eI recruteazi pe Roma datoritd cds5toriei lui cu Poppaea, pe care o iubea
soldali nu-i cumpirS. Cind ostaEii au auzit, au fost cu- I{ero, cind era cS,sdtoritd cu Crispinus, dar, temindu-se
prinqi de o mare uri impotriva lui Galba ;i de o mare de solia qi de mama lui, impdratul a pus pe Otho ca s-o
Astfel, ei credeau cd nu numai ':orupd. (3) Nero il avea pe Otho prieten qi oaspete
amdrbciune. Galba gin- 1ui qi, deqi adesea era luat in ris dato-
ritd nestipinirii de el
degte astfe[, el pe,ntru sine, dar cE va legiui ac'est obiroej inlr-un chip nedemn de un om liber, josnic, ii pldcea de
Ei va invS!,a Ei pe impdralii care vor urma s5 facd Ia fel"
r('25)zTinodtuc;idmGiqaclbdariieeslateRpormezaeenrta, uigini csdtdapsincuenase;i-Eqi ifieocsatoreia, ei. Se zice cd o datd Nero at'ea un unguent de mare pre!
;i a stropit cu el pe Otho. Acesta, a doua zi, l-a primit
dorinf,a de innoire ;i, neintrezdrind nici o miqcale de pe l{ero Ia e1 ;i deodatd a dat drumul din multe pdrli
schimbare, i;i concentra in sine qi-qi as'cundea nernullu- unor tuburi de argint ;i de aur, care aruncau cu un jet de
mirea qi revolta. Dar soldalii care luptaserd, nai inainte apd rnir de mare pre!. ( ) Iar Otiro, corupind pe poppaea
sub comanda lui Velginius iar acum se aftrau in Germa- pentru Nero ;i trezindu-i nddejdi, a despdr.fit-o de so!u1
nia sub comanda lui Flaccus, socotind cd. rneriti. mar-i sdu. Ducinclu-se deci la Otho ca so{ic, acesta nu s-a mu}-
recompense pentru iupta pe care o ddduseli impotrir,a qumit sd aibi legituri cu ea, ci suferea greu cd Nero ii
lui Vindex, dar nu primiserd nimic, nu putear-r fi potoli{i t'ste lival, iar Poppaea, dupd cum se spune, se bucura de
de comandanlii 1or. Iar pe Flaccus irr-suEi, care era slSbit aceast6 rivalitate. Intr-adevdr, se spune cd i-a refuzat pe
cu totul fizicegte din cauza podagrei gi care nu cunoEtea I\Iero, cind Otho era absent, fie cd voia sd evite ca Nero
situalia, il dispreluiau cu totul. $i, o datd, avind 1oc un ;5 se sature cle ea, fie cd aga, cllm spun unii, se temea
spectacol, iar lribunii militari ;i centurionii, aEa cunl de cdsdtoria c.u impdratul, dar nu se da in ldtlri s5-i fie

PLI]TARH GALBA

amant;, datoritd nerugindrii. Otho deci a fost in primej- fii,cei sa1e, cdci se inleieseserd ca Otho s-o ia in cdsdtorie
dia de a fi ucis de impdrat ;i este ciu'dat cd Nero Ei-a ucis dupd ce va fi adoptat de Gal,ba gi desemnat mogtenitor la
tron. Dar era mereu evident cd Galba pune interesul pu-
solia Ei sora pentru Poppaea, dar a crulat pe Otho.

2A Dar Otho s-a bucurat de bundvoinla 1ui Senecasz bad,loicptme aniuppreesaucseldaecainre'tesr5e-siupl lapcadr,tli'ucui lmaraEi mi iunclte, acricdcarsei
care I-a convins pe Nero sd-l trimitd ca gllvernator de
provincie in Lusitania. Otho s*a comportat cu destuld bu- sd fie cit mai folositor pop'orului roman. (2) Se pdrea ci
Galba n-ar fi ales pe Otho nici cel pulin ntoqtenitor al
ndvoin!5 qi blindefe fald de supuqi, ;tiind bine cd aceast5 averii sale, Etiindu-l nmesiitddpeinmitirEiai ddeeddaet luxului
de o datorie de cinci Ei copleEit
slujbd ii f,usese dartd cra un fol de uEurar,e Fi ascunidere sesterfi. Ascultind
formelS a exilului. Clnd Galba s-a desprins de supunerea
impdlatului, Otho, cel dintii dintre guvernatorii de pro- deci pe Vinius cu bundrzoinld gi in liniEte, a aminat deli-
berarea pentru alt moment. Numind deci et con'"sul gi
vincii, i s-a aldturat qi, aducind cu sine tot aurul;i argin- coleg Ia domnie pe Vinius, se spunea cd la inceputul anr,r-
tul pe care-l avea in cupe gi in meLse, i I-a dat ca sd-l lui avea sd proclame pe mogtenitorul sdu. Armata pri-
transforme in bani ;i i-a mai fdcut cadou gi pe sclavii
cilnuairveGia;a{tlaibaaduegcituodSmadteesazdidlseoelrerrve.ez(ai2sc)ce$dni,cuiunedpsetroeicbmeEptaeei,rpeiirepejoersacdcoremednaiinrn-dcnaieonnsti mea cu pldcere ca Otho sd fie numit irnpdrat inaintea
oricui altuia.

in experienla vie{ii Ei, cind Galba se ducea spre Roma, 22 Dar cind Galba qovdia incd qi delibera, ii airag din-
Otho a mers cale de mai multe zile in acela;i vehicul c'.r tr-o datd aten{ia evenimentele din Germania. intr.-adevir
toli soldalii il urau pe Gallu la fel, pentru cd nu 1e dd-
ecul.ltlinvtartecouamo edneioi sEeibtiotdvagrrdijqdiipdee drum ai impdratullli, a dea donativul promis. ii mai aduceau qi invinuiri speciale
Vinius qi i-a dat daruri pentru cd, dupd pdrerea 1or, Galba i1 inldturase pe Ver-
gi i-a fdcut pe plac, mai ales cd-i conceda primul 1oc. A1
doilea loc 11 delinea temeinic datoritd lui Vinius. Evitarea ginius Rufus cu dezonoare, cI ga11ii care luptd cu ei au
primit daruri, cE cei care nu se dau de partea iui Vindex
irrvidiei o realiza prin aceea c5 se ardta mereu gata sd dea sint pedepsili, cdruia singlrr Galba ii este recunoscdtor,
ajutor celor care-i cereau qi era mereu accesibil gi ome-
nos, rru numai cu unii, ci cu to!i. (3) Dar foarle multe lu- cd-1 cinste;te ld-uaprSfimporaorctleamEai-ti aduce cinstiri publice, ca
cruri le oblinea e1 pentru soldali, gi pe mulli ii ridic,a'in impdrat al romanilor. (2)
;i cind acela
In timp ce aceste lucruri se spuneau pe fafd prin tabirS,
grad, cdci multe le cerea de la impdrat, iar pentru altele a venit ziua intiia a lunii ianuarie, pe care romanii o
triuagadips,pe uVnienaiuus d;ei pe liberlii lcelus Ei Asiaticus. cdci aceg-
foarte nvoumcaetsccaCsad1denedpeulnedlu'iri:ridamnuinatruiel .pIeacracrien-dI Flaccus i-a con-
o mare putere printre oarnenii obi-
de Ia curtea impdratului. Ori de cite ori il avea pe Galba depun, dupd
cei, soldafii impdratului, ei s-au au rdsturnat
oaspete, Otho cduta sd corupd cohorta de gardd a 1mp5- tuile 1ui Galba apoi, dupai ce au dus ;i jurdmint de sta-
ratului, dind fiecdrr-ri soldat cite un ban de aur qi prin cre-
depus
dinld fald de senatul ;i popoml roman, s-au imprdEtiat.
rnijloacele prin care se pirea cd cinstegte pe impdrat, e1 (3) Atunci comandanlii au fost cuprinqi de teamd ca nu

corupea de fapt soldatii. cumva anarhia sd dr-rcd la rdscoaI5. Atunci unui dintre

21 Cind deci Galba oelibera cu privire }a adoptarea aeiltaimzip,sd:r,a,Ct,enfaiccienmu, torrardEilor de arme? Nici nu alegem
unui succesor, Vinius a recomandat pe Otho. dar el n-a pdzim pe acela ,care existd acum, ca
f6cut acest lucru dezinteresat, ci ln vederea cisdtoriei gi cind am cduta sd evitdm nu pe Galba, ci, in genei'al,
pe o,cirmuitor ;i faptul de a fi cirmuili? Sd 15sdm deci

470 PLUTARI.I GALBA 471

pe Hordeonius tr'laccus, care nu este altceva decit umbra nu aprobd gi nici nu laudd a'doplia care nu sc fdcea sple
cale de o zi de la noi se afld Vi- binele imperiului. Pe dc altd parle, snoulcllailiiseerdaduclrusisaetuinnccdi
Ei chipul lui Galba, dar prost dispuEi Ei miniali,
imtnesliltiuuf;sei ,Ia,caea1rd5d1otaam1ttnccidot mismdrsprndredcuisannfdcoacnrueo-riimaebpsitldesraliutcuaaltdr_eC,iniianurtdirsi-uu.d,neiuau,nnu"i-fi pentru ci
darul. (3) Cei de fa!5 au admirat pe Pisor6 pentnr cd, jr.r-
decind dupd g1asu1 ;i dupd fala iui, primea o astfel de
nu este altceva decit dovadd strdlucitd a bundtdlii Ei mb* putere fdrd sd fie uimit, dar nu insd insensibil. Direpo-
rinimiei. Haide, s5-I alegem pe acesta gi sd ardt6m lumii triv5, pe fala 1ui Otho s-a vSzut cd suportd cu amdr-i-
intregi cd noi sintem mai buni sd alegem un impdrat ciune Ei cu minie faptul cd i se r:efuz,ase confelilea d.on-t*
decit iberii gi lusitaniist,'. (4) in timp ce unii dintre osta;i
niei, de care eI se socotise vreclnic qi pe care fusese atit
de aproape s-o oblind. tr'aptu1 cd n-o ob[inusc era pentru
erau de a'cord cu aceastd propunere, iar allii, nu, un ac- Otho o dovadd a duqminiei qi reiei-voinfe a lui Gaiba.
viliferaa s-a dus gi a anun{at pe furiE lui
cina cu mai mulli 1a el. Vitellius35, care De aceea, temindu-se pentru viitor, fiindu-i frici de Piso
in timpul nop{ii Rdspindindu-se pe Vinius, a plecat
vestea in tabdrS, a pornit a doua zi -psliinacduezinmduul-tlepqei Galba ;i miniindu-se prezicdtorii gi hal-
dintii Fabiu,s Valens, de diminea{d, ce1
comandantul unei legiuni, insotit rele sentimente. Dar
de deii37 nu-i ingdduiau nici s5-9i facd vreo nddejde, nici
o ceatd mare de ccdul5crieteli,vaEizailepromcalaiminaatinimtep,dpradtrepae Vitel-
1ius. (5) Acesta, cd re- sd renun!,e cu totnrl, ;i mai ales Pto1elneu38, care intdrea
prezicerea pe care i-o ficuse mai inainte, cind spusese cd
fuzS qi se dd inlaturi de la demnitatea de impdrat, temin- nu Nero il va ucide, ci va muri inaintea lui ;i .,,a fl in-
du-se de mdrimea puterii, dar atunci se spune cd, plin
de vin gi de mincare, la miezul nop{ii, s-a infdligat sol- vingdtor Galba gi va domni peste poporul roman. Vdzind
deci cd prezisese cu adevdrat un 1ucru, cerea sd nu*Ei
dalilor gi a ingdduit sd i se pund numele de Germanicus, piardd nddejdea nici in privinla cclorlalte preziceri. Dar
dar a refuzat pe cHeo1rddeeoimnipudsraFtl.acincduas,tdldinssinddEilaarmo aptaarptee
nu mai pulin il incurajau ;i cei care de formi genleau
care o comanda p._e ascuns se cdinau prefdcindu-se cd sufdr cu el, c5ci
ziceau mai
aceie frumoase Ei dernocrate iurdminte fald de senat, a eEii induraserd mari nedlep,tdfi. Dar cei
cd va da ascullare ordinelor iui Vitellius impdratul. la ei ;di-iintarlri:lapurieintdeingini alureiaTEigi seellincu5is-
jurat erau

23 in acest fel deci a fost proclamat impdrat Vitellius mu1!i care se duceau

nau impreund cu e1
in Germania. Aflind despre aceste schimbdri, Galba n-a ;i Nymphidius, care mai inainte fuseserd 1a pulere, iar
nrai aminat adoplia. $i cunoscind cd unii dintre prietenii acum erau indepdrta{i ;i umilili.
,qdi intervin pentru Dolabella, iar- allii pentru Otho, iar
el nu-l aproba pe nici unul, deodat5, fdrd sd spund nimic, 24 Printre ace;lia se aflau Veturitts qi Barbius, dintre
a chemat pe Piso, fiul lui Crassus Ei a1 Scriboniei. pe care unul era ajutor de centurion, iar ce151alt transmi!5-
fllassus il tor de parold, cdci ala se numesc ei cale iEi indeplincsc
u,cisese Nero. Piso era un tinbr care avea bune
inclindri de la na,turd pentru practica tuturor virtu{ilor, sen'i,ciuI prin vestitori qi cercelaqi. Cu aceElia s-a dLrs
apoi era cumpdt,at gi serios qi a coborit in tabdrd ca s5-1 Ono,mastus, iibertul lr-ri Otho, Ei pe ltnii i-a corupt trezin-
procJame impdrat. (2) Dar, cind a ie;it din tabdrd, i s-au pvdrud-r-rt[,reenzniub$dei,enrjadui,caiavareraacputeenraiest,vltlioici iaedindudcnuce-idti edaelbmau.nanit,ep'crsiendtdnedxdttoe. ajianseter-icaeacllaeiun-
arltat m,ari semne rele, iar cind a inceput in parte se vor-
beascS, in parte sd citeascd, a tunat de atitea ori gi a timp de patru zile s5-;i schimbe credinla, cdci numai pa-
fausllgrperraattaEbieroeiaqqai cdee'tiqmii,arinecpitloeariae ;i intuneric s-a ldsat
tru zile au trecut intre adoptie si uciderea iui Galila.
evident cd divinitatea

GALBA

472 PLUTARH

intr-adevdr romanii li-naauinutceisdceuKqaalseendzielelemiuaii inainte de induntru, nimeni nu i s-a mai impotrivit, cdci cei care
februarie. nu cunoEteau cele ce se cpaerterecqetiaauu,Ei-i,aaufliunrdmu-asteI,adiunpcdeputtnt
ztua a optsprezecea plan, inconjurali de cei
(2) in acea zi dis-de-dimineald Galba aducea un sacrifi-
ciu in Palat, in prezenta prieteniior, iar sacrificatorui clte'unul sLu doi de fricd apoi, fiind convinEi, s-au a15-
Umbricius, luind in mind rndruntaiele victimei, a spus, nu turat cu totii. (3)
Lui Galba i s-a ,adus la cunoqtinld de
indatd faptul, cincl lncd sacrificatorul era de fa!5 qi avea
pe ocolite, ci direct, cd ve'de semnele unei mari schimbdri mdruntaiele in min5, incft Ei aceia care nu aveau incre-
gi tulburdri cu vi'clenie, care s,tau ca o prirnejdie deasu-
pra capuiui impdratului, incit diriinitatea doar cd nu pu- dere in astfe,l de preziceri Ei nici nu Ie dddeari aten{ie,
p-ffIlaiaonobtivnusreet,natiarmctptliiripeepicameduucGiipeussfaoaldolrzcbsbinantmaiiiplcseulpri-diolaoslfipucumrctoa-iniEeacldiastnuietgdciul.meeolViuapndoiiprr.jaeeusmiPsranpaiienosatnointraiitV,am,edpliainMpediEqulatcuiiosrneaiitdu-ucGqsfieoa,niahldauull,obmialnnratctinraeoodap,rvtienl-9diasrilsbeiei-conmacYdlid!nllidia,1vuiiglanli.u''i
iese pe Otho in mina lui GalLra, ca sd-l aresteze. lntr-ade-
vdr, Otho se afla in spatele lui Galba Ei lua aminte la
cele spuse qi ardtate de acesta. Libertui Onomastus, cal-e
Eedea lingi Otho, tulburat qi transpirat de teamd, i-a
arhiteclii gi-i agteaptd acasd. Acesta era spus
cd veniserd con-
semnul pentru momentul in care Otho trebuia sd lntim-
pine pe solda{i. Spunind deci Otho cI a cumpdrat o casd
cd vrea sd arate vinzdtorilor anumite pdrli suspecte'
Ei plecat gi, coborind prin casa cSreia-i zic Tiberind, s-a 26 In timp ce Galba se gindea dacd este bine sd iasi
Ei ,s-a opri,t la coloana unde se termind toate din palat, iar Celsus 9i Laco
a care strdibat Italia. Vinius nu-l ldsa, iar iI doje-
dus in for
drumurile - nean ipueseVsieniuucsisasinpruta, baarvae. n$iti,odEuptirdepinusliinstetnimtdp,cuamfocsdt
Otho
vdzut Iulius Atticus, nu un om de rind, care fdcea parte
. 25 Aici se spurr'e cd n-au fost mai multi de doudzeci clin garda palatului, rrenind in grabd cu sabia scoasd din
EDietraecei eaac,eOiathc,oa,redel-qai unup-rqiimmitol9egi ils-eaususfalelututal tdcuapdimtrpinddraSt.-
viniapEriimmeojidiciiiu, ntoetauqcoi raptuulnuci,i ci era intreprinzbtor Ei curajos teaci Si spunind cd a ucd.,s p,e d,uqrnarr^ul trui Caesa'r. Apoi,
s-a temut. Dar cei care erau o parte pe cei care inconjurau pe Galba,i-a ar5-
clind la
tat sabia insingeiatd. Galba, privindu-I, i-a zis: .,Cine !i-a
poruncit"? Omut a rispuns c5 jurdmintul de credinld pe
de fala pnour-ulnsc1i5bsed,aiu,seci,trianncsopnoiurtreinldeuct*ilcacuinsdcbairiele scoase, iar mullimea
care-t depusese ii poruncise, striga ci foarte
diLdeau se afla, aapdluacubdas,aGcrailfbicaiiulruciinJduup-siteeirnqliecstdicsdeaapraotre-
in timp ce Otho striga cd este pierdut ;i grdbea pe cei bine ficuse qi
care purtau lectica. Ciliva cetdleni au auzit aceie strigdte'
nit, voind sd
ostagilor. (2) Cincl a pdtruns ln for, intocmai, ca suflul
dar mai mult se mirau decit se tulburau, vdzind pulind- puternic ai unui vint, l-a intimpinat zvonul cum cd Otho
tatea celor care indrdzneau sd sivirqeascd fapta. (2) In
timp Otho era aapstofei lloprulritast-ap,urianlSfoturr,alt-aaulfiiin, tcimitepintraeti bste stdpin pe tabdrS. $i, aEa cum se intimplS de obicei
altii, ce pe atilia, intr-o asttef de mullime, ce
in timp unii strigau sd se
tot cviipMntrareteuiodlgidutaefrernirgimrcldteedre,,i,amiiaaanadrlt;rmr[rii-iniluiaecsinclendi,tpfisumcuviarteneiag1naeturdierngra,ddaglapielinauunragsrai:etnfap,o,t,tdenPdrr,uaupiarntrctcliimaclnoiuiaas,lscbdai dearifnuzuaEiltJgiib-iidsic5idcnaldnccslleouSudlrroreaiee,zjtlPoirc,Eaaraudiagpliidsn-npeo"eq--',i
sau patru. Apoi, stringindu-se toli intr-un grup, _cu s5-
Otho Caesar.
biile scoase mergeau inainte numindu-l pe
l\.{artialis, tribunul- militar care era insSrcinart cu paza ta-
berei, dupd cum se spune, neqtiind de compLot, a- fost {

impresionat de aceastd acfiune neaqteptatd q_i, fiind f-ocus-t
prins de fricd,
i-a ldsat sd intre. Iar cind Otho a

475

+ t+ PLU TARH fo;ru;iis;-*eieioss;e;t";eftp'tud'lc-urt,iai, ggiaiartcaluacpp"otuuunlbj1luutohriaro'LliAeasqciaaoimccEopuhiomlsetirm-iras'tp-ubau.dniD-ueuasiArlGurocaishltObialoaEthc'iiohEa':Iucsettrrliiignaattl

cfolcrufrluici5, ,caciiacaunsdspoeccutapceoip. o(r3t)icAetlctiliquispV5erlrigleiliorai.doicaatccu-lcaalet { .,Au cdzut Eapte morii, pe care i-am cblcat in picioare'
blaoip.rdlumi,indt usptadtuciaarleuiaGuaaibruanEciaatcceustasau-l.ifloestinincleecptuictuSl' 16z-
Dar *r Dar sintem zece mii de ucigaqi"'

cvtp-Icec)lulaeelazcmr*cuuatsdincut.nvussNeo-,iooamniaumrid,r,ncilepinlmdeneciaieendcjrnnaueetpurtmuacoaru,snrrioeutscadnliinamuei:gciipnauipumorcroi'u,tlpiirr-lGeinrnvlidr'eaii.tEriraln-biicpltallEurlcrr:iiod;m'pnmaiaiuiu,tsiiamtacen1nneau'nsaEtmrizacclcrctzaialcieiisoniStddasebfice,namionilmnaepacfsriaiooelaiec,nrfieadcinlur-rttiesadnai- 1T;iiimicLri'""n1orit;.e;u."Otu;ri'^.r';lfreailueuiiaE"nm"pius"iiae";ietdc;]aImai.dvieitl"tuJ,iiistcsinc""n'eotlttcdr"i.nC"liiiciitcvgrm'iSimai.ranvprrtqtsirudarotiseieittl-pslrdaq"iieiuvt--*ihucselmaMasaiaiutronsteacciutaincdi*drf-didifne,auuu,duuiltscei,raiuacmltuOCncsreasddueqetpsahiiledu,esosuoseirugnld-suadindgc'ucapse-aditrainardinulrunrcidrttdvruteiouiioao'm-r-culrliDlal,dedltpuv'tczimiaia-asc-IcuaeGcdiegumeicIauucelEumr'lr'ciblnidi''luinaoscemOdlcu''il,nuilr-ai.ainsch(patt4(ii:i-"i'r)lltl
icds"eerre'-.nipr*.JdsAteputipusiimocssdit-peappauupuenilnuicqndaeidtcilelimcnaacipn'hrlocaaarrumplfdnoeecscervtuiiat!raides-1lnoi,cirvta-c1it.iriascu-craloregrise'epnssoeautb-rbniiiggimcaanhpugiliSiaqearsiaccatre'esicdz{.dpicszpaotueariet-,t'
deci a fost convocat senatul'
27 ln timp ce lectica se deplasa spre lacul Curtiusal'
atd{pJ.}c,iurar.e,i'lrpm"bsdtta"iutglcuctuCi"a.cpmetri"ecut"uiu,sim'ieudtuurrastilkcpat.edvu^pn-reGltdea.sat'ntoleuibqLanicinln,neoiipniariintacrsientipoelczouaarivnenrreeidstcu-9.cisl1igoeppiinlestoduopabGllto,draracaaulalb-leliruais,eicpdle-f-u-draaosscrme:eul-a,cnaa,Iidn'spapu"ac'TucreseiAts!c--i' ' fii""u.ici;tC"olu-o"t-;;litJti."ip"2,it.u"lUtiii-"Ot8;u.uatd,";'aru;ita*"t$i-.mi"."i1tuoriV"1iiil-itLf.,llacai.t,i"V-nfira"jn'*"cs,eua%iLlgu-"uiErrun'ofdia"asdanioc;caunmntc1driulrii.-uiiauPnsialnasnm(uc-rat2cuttciIltlrsael)criuuaacptE,edAvunrdemcilgaiasp"ielfbatoicuiubiapsHardCglfittfet,,rir"jeoeiliaeoacuinlsnmeachveelirteuos-umixdibamPararac"iegrdrsu"icellin,acdilaecsuqqlildtmdepilca,rtteiuoedpausli,l-,bA-unsaacpiliisp^uSluuuniejii,,pesuelngngfc'eaisislruaaucrlsLccethmsmoeroiehuIqat'airiuPiciiiisimcdnnluncasciciusaumdpotc'bionrunfnui'uccdlndcddn--allleC-aluaucplaszudtormeculeiLicuermltiromien-epoeciiabGla'nuideealpOilasrnalIi'iirentuicrhblpd:sa-tfutelclte:aieti-it't-rri'
nc',n'triui, allii Arcadius, iar aIlii Fa'bi-uis Fabulus' despr.e
ifiCp"ocnri.ienJ,njrapcr,m"crirlniuaqcian.-rbls,nsesaeeist.tapioirsCboiEdtnfreiodeuiiacrasaciucsgcpop'asaenocderEecrl.ni-nnlttaAueeritcurctcaluiiiutSnnluonoadarcclf,iliui,islniagiecinaq5eilceit,clrczai,nii'n'aian1dfdtutpcioxaiq-uqn.clagiilmlltcumSafaaadigsLGapieailrt7tcuaaie'nvaalsbdidpcrbdaefohlau-aEenlcmnlltaiailciael_fnsdeiricctaeaneuenilcnnebcuidvq,daiS5rrpiicnbe'ulacudtctoopccliiintrur*eaa--ii qi l-a ingropat noaptea libertul Argeios'
;"l"Guula"ir;pi;mtlO";Piiti;nrit;sfi.o"t"oid,as(eP3cisnd)iupg.coArncrils."to:fi(aoni2,),rsA)deutcsrC,autuai,rncletcuinfsluMudsi9-ueuacirspscVedtfueoinsrsmnd,ituinuampsilr,ttfieocctEz,sia.etmtironeufpvutcaaagiatsrid.scrslEeeianoic,p,sguuaaidnlt,pr.oqd.tossetirecamculrai.l-tpzplmniulccu-oeLidl
29 p,At."ici,oeatstadeaciftomst uvlilai traom1uainGi,an[biac,i urn om care nru era
ceea ce priveqte
m"i in

.craurue*9,rii,pnriincibiongS""lie"a, E"i"prpirnivncegatcmbaogfodsiiat ,ce"il' d,9initTirpdlrtnlltilt:'

fditNmprmd_oodoicammpmrvuiaadaentmr{rdnniiae,cguiita.ii9ilntGgdulr-euipdaafsroli1pbicsfniGeaeomoaracfvii9anlnolrabeistdmaEi5mth,,ianvredfciuraideauimVnedrluiedccnneiliiteidn,iccsephdisntdxreuedig,enmp.uiEcdGadpaiitnocaursmdeeElt-beraindaasruaeizeeusaansznlp-eudiodunelejciomidiotvbcltercsiuaoteadurrivueibmitrVnedcpsiuiEdinie.enlpncddcrsaieNrcpiirrrxireeuriem,trnd.aoqee_ea.,i OTHO
rdscoal5, sd se transforme in rdzboi civil, dupd ce a cdpd_
tat autoritatea unui comandant. (2) De aceei, socotind cd
nu el a pus_ mina pe eveniment,e, ci cd el este Ia dispozilia
Fiemavbebrnliicinmrizueislni t;edil.oe Cr',Tacimgeeirietllluain,sus5sg.iu;divoemNrn_yanmseraepslchrddidpipueesss,ttee"Evc"eeic"hrlirnirigi*uS-qic"iiilp.i'igo,i
CopleEit de bdtrine{e, la arme gi in t-abdrd era un coman_
lduaintV_ininiutesg,rLua, cd-oe vechi moravuri, dar, dindu-se pe mina
qi liberlilor care
puneau totul Ii mezat,
aga cum s-a oferit Nero celor mai nesdtui, n_a 1dsat pe
nimeni care sd doreascS domnia lui, dar pe mulli i_a ldsat
dorindu-i moartea.

l

NOTITA II,JTRODUCTM

Viafa ;i, m,o,i ales, scurta domnie q" Iui ailLo a pus
incd, o datd itt, lumind realitdfile econonl,ice, sociale, poli-
tice, milit,are ;i morale, pe cure le-am subliniat cu ocszis
cliscutdrii, actiuitd.tii lui Gal.ba. Nu este deci neuoie sd.
mcli it'Lsist(rin asupra'l.or. Am urea sd std.ruim insd asiLy2ra
wLei note caracteristice, care-l deosebeqte pe Otlto de
Galba, Astfel, Galba a ajuns la tdroenbduantooris.ttadpfaqiimdeei
sale
militare ;i calitdfilor sdle real.e bun
qospodar, dar a Jost pierdut cle lipsa de tact politic ;i. dirt
cctr'tlzcl ertrenl,ei seueritd{i mora,Ie i,ntr-o societate de mnlt
pradii ldcomiei ;i tot soiului de rele care decurgeau de
aici. Dimpotriud Oth,o a ajuns La tron mai ales dotoritd
abilitdfii sale de a se apropi,a de sufletele osta;ilor, fdrd sd
fi dat douadd de deosebite cali,tdfi militare.
Viala lui a fost al doilea act dintre cel,e trei,, ctte
jucat Ia cind la tron a uenit Vesysasian s-au
Roma, pind
gi cu
eI Roma ;i-a gdsit stabilitatea atit de grau primejduitd tn
Itnimdprualmpae,rianlddcrdiiruyi;eertorounparinluciipGalaalbafo, sOtthOoth;oi,
Vitellius.

a reieqit
destul de clar faptul cd, for{ele mili.tare ;i, indeosebi, gdr-
zile pretoriene au auut un cuutrzt greu de spus, dar, cum
osta;ii priueau Ia propriile Lor interese, neaui,nd nici, oca-
zia ;i nici pasibilitatea de a infelege grauele probleme
cu care era conJruntat Imperiul romant, lupta s-a dat nu
intre concep{ii opuse cu priuire Ia qborclarea problemelor
economice sociale ;i politice la ordinea zilei, dar tntre co-
terii, tn care intriga ;i corup{ia au jucat cel mai, mare rol.
Cititorul ua gdsi erpuse Ia Plutarh toate d.atel,e esen-
(iale cu priuire la originea, educa{ia, actiuitatea lui Otlto
pind a ajuns impdrat ;i tn timpul cit a domnit. Cu PIu-

N, I. BARBU No'rrTA iNTRoDUcrrvA -- orrio 181

tarh, in linii mari, este de qcord Tacitus, in cdr{.ile I gi II proSul cel mare pe care-l face biografut tui Otho, iI can-
stituie Japtul cd. s-q opus amindrii tttptei cte ta Bed.riactlt'..
ale celebrelor sale Istorii. Suetonius o scris gi eL bLagrajia
lui Otho. Unele amdnunte se pot gdsi La Flauius losephus, nmi(r)Li,mtotDhd.eoiruenbpastdus.eecnfdluee.emlupdsLiieu,lnittcqecauelrarremorasascdaiedpr,pnrobupibnireotddrg.ic.rasaaclsdJareuuptgdcr.raotramrituttiftacilzbnicuuiplirroulduliuntrtcipacliotnraahrauOtadfat.irhmmpdopt.aeeostlet[eert,.iuufLseiaeud_i
romanilor.
Bellum ludaicum, la Aurelius Victor, Caesares, 7, gi la plutarll trebuie
Clement Aletandrinul, Stromata, I, 27. Dar Tacitus, ,Sue- Un mare rol l-au auut insd sotdalii, iur priuire Ia corn_
tonius ;i Plutarh constituie izuoarele de bazd, unde citi- sd ia, implicit sau erplicit, atitudine cu
torul ua odsi erpuse faptele esen[iale, a citror narare aici
ip;l9yr;uccnuoi,io(,.r!pdd1tmt.1s.it1).etslmd:,&naa6!rctdirun)as.aice.peiue.piaIlsndirDpbnr-mrot;uauuaariics;nn-unqiwtitdIcoloaep.apoat(sq.ucrcsutsaeieanactfcctaiapcputud[,;;tidr.u,tui,;Ittidisme1nnmrceat2intfrolit,di)eetddu.c;aspieaoemDluoldi[dmluniriaaeriteat.pariarsreoBtutccdrenbrhuiimutocdaifruoigiio.-eanirgiotlrerrdeoracrisml.afrrelt!udalauf[,ulpbaeqL.dBdloeiiioreirL.ecsrsgost(atlcducuttirrserlabairErituciiptfioaficui.nVopmccOal5ialliuaetia,ianerm3Ozl,ttira)l'deoil,e,tinfd.,lidutugie(-.oa;resnpieipia"cet"firafplaroa'ia{cfencet.1apd'atc:11ptaiitipuitlueieue[5d".ill
nu-;i mai are rostul. dreptate, dar el nu se i.ntreabd. ctacd, iln c"ond.i[iite niorr,-
MuIt mai interesant ni se pare a pune in Lumind atitudi- mice, social-politice ;i militare in csre s-au desJd,5urat
iascteMosrtaieereicollelntefslriecartreueicasiruncrraipitneec,tcpaauctreeeaasuLtd-,Jaibeiaolceglrueasuiitpealt,euc.toanrslrt"disintoreierpi i;-i
nea lui Plutarh f atd de euenLmentele pe care Le nareazd. ;i nctnaiietmtareeetaeanctcebaaloerrgeeaqitilidlupcsraaitnrrfecaaLacptpzetdaeri.llzioiaertaeitzreuodsci.elqipnni{eeidaarblaeiolmu.;ceiiyia.pifnt.ucDtaddlrcmhtuJraaac{u;dimculemciteaeunueia--
!a{d de eroii clramei gi, desiour, in primul rincl lafd tle l_alOilothrodecrepeeauzrdemimeparelusiiaNre-trnoe, icdaoremsneiiiitporrosmesiledrtdoai.rne.tim,,Eprui-l
domniei lui. Galba, care era1t, senatori, le-a dat auerile pe
Otho. care le mai gd,siserd neutndute. De aceea frunta;ii cetigl.l

Plutarh, o,Sa cun'L a fdcut ;i iru ,,Via[a'( lui Galba, nu-;i u;einracgueiei,nncigaurreordzduii{sipsmou"nuaeoiaiupneaddieenatcpees,dat.amseagiianbmdd.auturtesceidnaflnsuuuepnru,atdns. tq'aoitmucl,aurcie,i
pune intrebarea cu ce probleme economice, sociale ;i au inceput sd. aibd nddejdi mai bune, in unei
promisiuni(( (cap. 1). ca fafa clom-
politice ero, confruntat Otho, pentru ca, apoi sd-L judece nii gtline de
dupd modul cum a incercat sd. le rezolue. Biograful este

preocupat de nararea faptelor ;i din JeIUL cum le erpune,

se uede simpatia sau antipatia, aprobarea sstl dezapro-
barealui Ja{d. de un tr)ersonaj sau altul

Biograful laudd pe Oth,o, pentru cd: era moclerat; (cap. 1);

a pedepsit pe Tigellinus, dincl astfel satisfac{ie opiniei,

publice (cap. 2); a ridicat statuile tui. Ilero .si n-a mai fdcut
nici urz rdu (cap. 3); a auut grijd de mama Lui Vitellius

(cap. 5) ;i a pus capdt rcizboiului dus cle romani impotriua
romanilor, hotdri,nd sd se sinucidd. (cap. 15). Atit de caldit
este aprobaree pe care o erprimd Plutarh cu priuire La
acest gest aI lui Otho, inctt redd un mare fragment din
ysresupusul. discurs pe ccLre I-a rostit Oth,o inainte de a

se sinucide.

Euident cd biograJul nu-;i cru[d criticile atunci ci.nrl
f aptele se indepdrteazd de la ltnia morald. pe cere o auea
n'Lereu in uedere ca un ideal care trebui.e urmdrit. Astfel
eL relateazd, c'tl o repulsie abia refiinutd., felul cum Otho
;i. Vitelli.us s-au i.nsultat reciproc (cap. 4), arunci,ndu-;i
unul altuia, fapte de care se fdcuserd amhtdoi uinouafi"
Plutarh y:une in Lumind cu destuld. i,nsisten{d, Iipsa de
erperi.enfd militard. a lui. Otho (cap. 4; 9,1,; 77,3), ;i re-

482 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - OTHO 483

Otho n*a mai f5cut nimdnui nici un rdu. Duptd. ce e nlul- in Socotim cd, aceste citate sint suficiente spre a ilustro
fiumit poTtorul, oferindu-i aceast(t dreaptd. pldcere esen{d. atitudinea. erplici,td sau impli.citd.
p(trtarea lui, Ti,gellinusl, n-a mai, produs ni,mdnui, [,iDnrdeelln- ta[d de euenimente.' a biografutui

rianddcuue,spautptnoci,apfudinbcilnitcedaspttreaetptsfldiaIecfiuellunmi uuNml{eiimrtolit,i/,enrnuo-.ai$-mai catiinmrdepifueudnzicaiiattaclwa( Faptele prin ele insele conferd nara$iei, o saalutouai.replucu-
totul deosebitd
pe care talentul de pouestitor
tarh o spore$te ;i, mai mult*.
(cap. 3,1).

Otho a pus c;aipsdot liridlezbgoi icuolupiiistinduuc;miglanndiulo-srel.or,,.LDoanrorid,sze- A se vedea bibliografia Ia ,,Vi,a[a', Iui. Gatba.
afld, 9i senatul
boiul nu se duce impotriua lui Hanibal, nici imysotriua lui,
Pgrh,hus, nici irnpotriua cimbril,ar, pentru apdrarea Ita-
liei,, dar luptindu-ne cu rom,anii, noi, facem rdu patriei,
tie cd, inuingem, fie cd sintem inui.n;i,. Cd.ci, binel.e inuin-
gdtarului, este un rd,u pentru patrie" Sd crecle{i cit pot mai
Jrum,os sd. mor decit sd domnesc. Cdci nu ud.d de ce n'Lsre
Jolos uoi ti romanilor, dacd. uoi tnuinge, ci,t ud,d cd. uoi
ti de un nwre Jolos dacd md uai sacrifica pentru pace gi
sd, nu mai uadd o astfel de
concordie gi, pentru ca ltalia
zi," (cap. 75). Reamintim faptul cd nu se cunosc cuuit'ftele
pronunfiate de Otho i,n acele momente qi cd deci istorio-
grafii' gi-au imaginat ei in;igi discursul. Plutarh insd" ptlns
in gura acestui, erou o idee care-l frdminta, Fi a.nume rLe-
cesi,tatea de a se 1:une capdt udrsd,rii de singe.

Aceste pasaje ne aratd. care si,nt faptele sdutrpite de
ath,o ;i, aprobate de Plutarh. Tot ceea ce n'u" comcorda cu
aceastd atitudine este crtticat de biograf.

Dragostea Ei fidelitatea soldalilor fa!5 de Otho. ,,Dar,
dupd, cit se pare, nici un tiran sau rege dintre ci.{i fuse-
serd m,ai. inai,nte nlr erau stdpini{i de o dorinfd atit de
uie d"e a domni, ci,t erau soldafii aceia de a fi conzandafii

gi de a asculta pe Otho. Aceastd dragoste pentru Otho
nu i-a pdrdsit nici ci.nd a murit, ci a continuat ,s(t ddi-
nuiascd., transJormindu-se intr-o neimpd.catd. urd impo-
triua lui Vitellius'( (cap. 77,4). Euident, gtndepte biograful

impli,cit, dacd acegti solda{i ar Ji fost di,sciplinafii ;i. buni,
Lupt(ttori, ar fi. asigurat uictoria lui, Otho, i,ar aceastd, uic-
torie ar fi, putut pune capd.t ud.rsdrii de stnge intre ro-
mani.

toll.iuN, oaulaldmupsdurant, dis-de-diminea{d, urcindu-se pe C,api-
sacrificiu, Apoi, porun,cind ca Marius
Celsusl sd qviinl-da1iandeel,ml-naatssadluutaitteEimi-aai vorbit cu multd
umanitate
degrabd motivul
pentru care a fo,st intemni.tat decit sd-qi aminteascd de
eliberare. Dar Ccei lsauszi,ns-cadrdinsspduEnisnnaictuirfadradcunzodbrleiilee,stneicoi
fdrd judecatd,

dovadd ,a caracterului sdu, cdci se fdcuse vinovat intr-a-
devdr pentru cd se oferise garant 1ui Galba, cdruia nu-i
era cu nimic in'datorat. Cei de fald au fost pldcut impre,
O{tiomt_hnpoau!lai idnre,ocaasmrteitinmmdaouiil,taeivaecrauavsirdnmrftiaeetaleibil-ecaroanidlseuudlq,aiIt-.aom(d2ea)ntlon1ausiseeV,neiaart-r,
ginius Rufus, iar pe cei pe care-i desemnase Nero
erau consuli,
i-a pdstrat in demnitd-tile 1,or. Pe cei care
mai in
virstd sau se bucurau de faim5, aoordindu-le slujbe preo-
fegti. Exilafilor de pe vrerr]ea lui Nero, care se intorseserd
in timpul domniei 1ui Galba, care erau senatori, le-a dat
averile pe care le mai gdsiserd nevindute. De aceea frun-
o!tdamgg,iiiccceiaturden{iiegEraei unceiuiincgr'daroruezdis{iaisupmuoaniepaienudaedinaetpecs,edalasmegaiainbmdiutaulrseceAinanflsuuuepunrna-
statului, au inceput sd aibd nddejdi mai bune, ca in fata
unei domnii pline de promirsiuni.

2 Dar in acelaEi timp pe to.ti romanii nimic nu i-a um-
plut afdtictudt eatmituutdrtindeeabluu,icufari{edEdi enuTigi-eallianpunso. pIinattr-daedeOvtdhro,
cit a

Tigellinusz nu-qi dddea seama cd ispdgegte pedeapsa chiar
prin boli trupegti de nelecuit gi prin teama de pedeapsd
care-l stdpinea Ei pe care cetatea o cerea ca o datoiie.

486 PLUTARH

OTHO 487

Oamenii cu minte socoteau ca o ultimd pedeapsi nele- cmaujiundtooup-rstz_Ceeaceui sndaeiri-pusleeuni.aa$t$oiiri,i,aaafuliunpdpoorcrndnitiCtsispeprseraerRposamelaaat,f,lcdzaiclsainddcdinecdad
giuitele Ei infamele lui rostogoliri printre femei impure
de m,orav,uri uqoare, in fala cdrora mai palpita nest-dpi-

nirea lui, cind er,a aproape muribund, considerind cd
aceasta echivaleazd cu multe mor{i. Ii irita totugi faptul acum este momentul sd ucidd pe taolifidudEevmaasntaiit,lupiroCdauecseara.
I (5) Oragul, cuprins de teama de
I cd el mai priveEte lumina soarelui, in timp ce el fdcuse
ca atitia oameni sd n-o mai priveascd din cavza lui. (2) A
trimis deci Otho pe cineva Ia Tigellinus care se afla la o mare zarv6, iar in palat se ainlecrugracdintucorda.ceAsEtifienlc,otleom, iina-r
Otho se afla intr-o teribild

tard iingd Sinues,sas. Cdci aici iEi petrecea viafa Ei erau pcdimdnuurreau-rsytfimeiem-aiculldelpliesppccroecuievademapausoletcrennruiiidn,ciuciupevcajela.-ontidn$,ciesshidue-ieaicgrduailvarfceogiunrrra_metbissufiaipo,ssaaldoifiuidmlldeprdpadeiu{-Jpigtlouoelacatrnsis-tngpsrdudieE.'dlieifAercigi,goaigtdnr-lise-iimpit_leirvnairiesnnidgdaterpialeiaie,,i

acolo multe nave cu care ar fi putut fugi.
Pe trimis a incercat dindu-i aur s5-1 convingd s6-l ierte,
dar c'u,m nu 1-a putu.t conMinge, i-ia dart dEruJ., drar I-a
rugat sd agtepte pind se rade. Drobrindind aceastd ingd-
duinfd, gi-a tSiat el singur gfitul.
mercenarii care dpddeudgpemaautaunlbiusi dzlunu,ailesC-paareefds-sacaru.lta'(m6d)uelAtemtuein'n-sdceei,'minOtntrheuo_ri,
l 3 Dupd ce a multumit poporul, oferindu-i aceastd dreap-
t5 pldcere, n-a mai produs nimdnui vreun rdu, apoi, fd- bind unde sint
stind in picioare
dlslicggblS-nioend-ouarptaaerinrieuuq,suud$nnlctdieiivudaitnlaneoio-sididaaicmnaeriirlzenafmtpceaebclpreendetouErapoauriutsiboteicnpttidmrd-dsrsracsep-dri5a5soeecarir--qdnuueipidetigciueiopnicanaa-nlsuitol.llotedoiildrvdaCqlemeaauirsiuncanrdeunicdgitartataaa-.aodetarpsemAlmlesiicicnic,oirisungrddadeadulcuireluoigileingmrrazuna',slecitdaaei{indcipuanarauizeedirnecidalasnaiueimelottzeElrlilaidpued-diqac*lnaruiosrianailipididmsvlnhnoutdt-imaadi.-nrilrrboteuetopepdnuriree,sterusnlddrdaamiirfelcpoiteccprisaoEaruuue--i.ii
cind pe placul mullimii, n-a refuzat la inceput ca in
teatre sd fie numit Neroa. $i cind unii au adus in public
cstdlatuinflleSl'upiaNniearoa,urnfuois-tta impibdttcat. CLruvius Rufrurs5 spune
prin care se trimit pe acelea
aduse niEte diplome din
numele lui Otho era purtdtorii de ordine. In acestea la
addugat numele de
Nero. TotuEi
dindu-gi searna cd fruntagii Ei noibi[il ,aeLtdfii sffnt in-
digna{i de ,acest lucru, a incetat. (2) In timp ce domnia lui
de la incepu,t ,se contura astf,el mercenarii i se ofereau cu
greu, indemnindu-l sd nu aibi incredere in ei qi s6-i in-
depdrteze, fie cd se temeau cu adevdrat, fie cd acesta era
pentru ei un pretext tsridrnaics{iodn,eezOethE,oi supere, a plecat.
(3) Crispinus sd porneascd rdzboi.
XVII-a, ca a fiosrt 4 Cei care-l mai
noplii gi a insugi la ,crohor,ta a s-au imubire,aatudinecdacpeaesOtdthso,chEimi mbaarie,aviaearuailnli-i
s-o aducd de la Ostia. EI s-a pregdtit in timpul credere in eI
a$a cd
inceput sd pund armele ln cdrule socoteau cd acestea sint mdsuri politice necesare dictate

atunci cei mai indrdzne{i au inceput cu to{ii sd strige cI Pmtiifdmnaeaeatvpnvindidmnedrrsodpaaenelrtun.ieraaaeljMli,us5i,rre,dedtaiurizlriernenbdu,aoDclpliseuuiaortsaliesl.emmteesCcai,aeirsudnertpidceapriveptceasquor.eaiotmeAffqdaoraiieicrtnniiveaoideMpasqs.cepntiyaiuiJspfrnoee1ipaeraescl,acapduuiuOmlmVncmtpdeihitralueoeiatullr.au{imiicnumrRddadseitienp,acinleeaeutidunvr_endiccnaouienda---i
Crispinus nscuhpimre,gludrtee,gtiearnaimrmiceslednsdetotsr,ancisp,codrstdeniamtuploEirrivnae

la cale o
Caesar-ului, nu pentru Caesar. (4) Cuvtntul acesta a pus
i

s,tdpinire pe rnuili Ecidaruilnec,eiapurtasldli-ii a!i!e, Ei unii au inceput
mina pe au ucis pe cei care se
sd pund
imrootriveau Ei pe Crispinus insugi. Apoi cu tolii, che-

PLUTARH

sosit $i de la MucianusT Ei de la Vespasianrrss scrisori sLdu-ciiussu,prfrimateelceevluai dViniteolnliouasre-a fdrd s5-i adauge Ei fdrd
binerr,oitoare, dintre care unul avea sub comanda lui mari pe care o avea. Cu multd
so{ia lui Vitellius,
o;ti in S\ria, iar altul in Iudeea. (2) incurajat de aceste seriozitate s-a ingrijit Egirdije5.mParmeafe;cit de Roma a ldsat pe
s:risori, Otho i-a scris lui.Vitellius, indemnindu-l sd aibd aibl nici o
ca sd nu la
Flavius Sabinus, fratele lui Vespasianus, fie cd voia ca
gIin-iancdradursrepi uvonasstdpEgueitgeVtaiiteEtrlildiiu-isainlouliienOriEitthteso5,m-liaadiienuacEeobprauEntiiirm;oinaioizipnclSdeuctau-tlte,. prin aceasta lasdealdudcedmunnitaotmeaa,giiaurluGi alrlibearoi--o lcuSacsi eSa.-binfuies
primise de
cb voia sd arate qi mai mult bunele sentimente pentru
dar dupd aceea au inceput qi unul ;i altul sd se insulte in Vlinienssgupqiaisrddi.ueacni iuPsaaErddiumssad. sCclioagmtiBgarenixdiinallcnurlmieda,eiureanarmolruaa-tiseSlaoalrbIatjnaultirseim.i (iss2i^t)uptaretl
scrisori, aruncindu-Ei vorbe de ocar5, fdrd sd spund h-i-
cruri neadevdrate, ci aruncindu-i fiecare celuiialt in fa!d,
nu fdrd motiv, dar in chip ridicol, fapte urite de care se
fdcusc vinovat ;i unul, gi M#ius Celsus, pe Suetonius PaulinuSll, P€ Gal1us12 ;i
ce dialt. avea o cantitate mai
E greu de spus care pe Spurinals, oameni cu vazd, dar nu puteau sd se folo-
dintre ei seasc-d de propriite 1or planuri, cind aveau comanda, din
micd de imbuibare de molicd.une, de lipsd de expei'ien!5
in r'Szboaie ;i de datorii contractate pentru lipsurile in- cattza indiiciplinei qi indrdznelii soldali1or 1or. Soldalii nu
voia'.i sd mai asculte de altii, gindind cd impdratul de la
durate anterior. (3) Vorbindu-se despre multe semnc ;i ei dolrindise puterea. (3) Dar nici situa{ia du;manilor nu
ardtdri, unele dintre e1e porneau din zvonuri fdrd sur-se
sigure ;i erau deci supuse indoielii, dar toli au rrdzut pe era cu totui bun5, cdci nici soldalii 1or nu se supuneau
comandanfi1or, ci erau feroci 9i mindri din aceeagi cauzd.
TnC-iabaprruitmoluiiaiuisff-riaiupvluizztuuetitlessidtaV-}tiuc!itiano5rliua, iiacIiurzlupiutesdinCinsauemlsaianrddiinnctoamaErijsilodccincudui Totuli ei aveau experienla in rdzboaie gi,
obignuili cum
evtrrriaenumcl,5env,uiecdfugcgii edtraeduisvdeiaerfdaobmloinsaeiiqamlt5i,tulilatprepaeccaelar;etiatoeeadrtaruesu,esmleaor:l5aedEmLirluinlddtSrei
fa{a de la apus spre rdsdrit, dqi nu avusese loc nici un qi lingd scend, iar acum voiau ca prin violen{d qi f5lo;ie
cutremur de pdmint qi nici o suflare puternicd de r.int" sd se prefacS ci refuzd sarcinile, sub cuvint cd ei sint
Acest lucru se spune cd s-a petrecut in zilele ln care
Vespasianus a inceput sd pund mina pe putere in mod
ctlar. (4) Iar semnutl i,nttimrplat cu Tibrrruil toli il consi- prea putetnici, ca s5 Ie fac5, Ei nu cd sint incapabili s5
derau rdu. Astfel, era anotimpul cind toate riuriie au apd le execute. (4) Iar Spurina, incer''cind s5-i forlezc, era cit
pe ce sd fic ucis de ei. Apoi nu i-au crulat nici o insultd
din plin, dar niciodatd mai inainte nu se ridicase ati1. de violen{d, ci I*a numit trd'ddtor ;i nenorocirea intereselor
mult gi nici nu distrusese gi nimicise cu revdrsarea lui !i treburiior 1ui Caesar. Unii dintre ei s-au dus noaptea'
atitea lucruri, inundind o mare parte a cetS{ii gi, rnai
qi
be!i, Ia cortul lui, cerindu-i bani de drum, pentru c5,
ales, acea parte a oragului in care depun griul pentru '.'il.r- ziceau ei, trebuie sd se ducS la Caesar, ca sd-l acuze in
zare, incit mai multe zile a dSinuit o mare lipsd de griu.
fala }ui.

5 Iar cind s-a vestit cd Caecina Ei Valens, lega{i ai lui 6 Dar sah'area situa{iei a venit, ;i pentru Otho, ;i pen-
Vitellius, au ocupat Alpii, la Rorna, Dolabellae, un patri* tru Spurina, cle la insultele pe care 1e-au proferat solda{ii
de Ia Placentia. Astfel soldalii lui ViteliitLs, nipustindu-se
cian, a dat de bdnuit mercenarilor c5 pune Ia cale lucruri asupra zidurilor cetd{ii, luau in batjocr-rrd pe soldalii 1ui
noi. Otho, fie cd se temea de el, fie ci se temea de un
altul, l-a trimis la Aquinuml0. Re,crutind la Roma pe Othb, care 5cdeau pe crenelurile cetSlii, numindu-i scenici
citiva care sd meargd cu el, printre ace;tia a fost Ei

PLUTARH cbinadrrpeariaimnveaejdpnireiot,piiEneir-eaajdudetuosdruuaElcmoclooamnaia,rnmadpaaotniatEuqiluidi.e$(il-2aa) agezat ta-
ceilalli fie-
Ei ddnfuitori d.e pirichiula gi spectatori Ia jocurile pitice Caecina a
ascuns mulli ostaEi in locuri povirnite qi pdduroase, apoi
EmbmnmdcDmdlyl_ucp,t:szduarvsiaduuotrsu=eSleearaeieudaror.e.ia..-dnririmrr;qifeodrre.ii,aa3eazsitia[vdilirnsnnbir.r.ddLi_sucbus,nlppgTeoaeiz^Cpifa,rlnI{cancaioSelrusori,ne$lltu_ir.-nddtsaati.fea.liamaneplliutefniaicnTueoiitrireeii9f,dng-(IceEtepqneadrifisiptnrcara2lvcsineiiiieialluelctirnitrnierdtiCt,d)neccedqma_fdreriaisidedcmanieme,u-pmaI_riuadegigead,iS'pdiamndSe,ptoFnemtapeeutaiucdElsecepuloc,rdo,raracraatepincrieeraiaaueigpsnrd:fnbntsuiaali,sspmtvtirieaeea_adeeiaaitovoridgin[idteuudnmraraaeru,nndnoilmsicdliisrunirasanicdgEplauceoeardn,aruicsscalobmiuaIsasfmiieVeJgdfces_elgtuicsdc"lacudni{,fnq.a.ia]aea'opoiia-ieiahmgcpecitntrsmaanbal1mrddIi-aateo-iidpueeinscrddvaaiaieiragneau,Vuenrnal,lruldjfoennontr.-dr1iifrndiosnippif1ecmpfdinan.sdriutanlamAe(aetcuree!aiaphare1e3bfiictaparSabslsluddel_ritp6eilt)iliittE;a-,ictpttunemitperG,an,oiainulDap''icIiicluiczutmtqnndsdisaetc,aaliocuruoreaisperiiiitioapnaielid-gnaatnci'flmelpbtinlnaoctadebldnadrrvdiuiuAapdraanaeacrntsrlia-dpaoueoat.citrcli].un"ircidoit,ntreaod,nui_let;ubacif_eiSipo^apldipcr"egi.inttdadriiarcceceO,nanreife,aeaiiialttaa;'neoiiia,cAudueinnn,aotuc"cascmrfortiumsesal"triicaiiacaditclnunsaoerocpiductmaoar,hdzreauigd,eitr.le-aaOunnsigrcoifdcd"poiaunrariavadcadaa.roeciueapudlrAmpia.itroiitu"tairf,at1rtis""dbugefirltr"ua"r{fn"ti"rraita"nicidtdsi1";iue,itcoe_,".t"_d;ii"df"n"d-r1,.uevfi-a;oar;'U"Libao"iai;ie"riu"i;un";-isnpiia.n;uaslii1"r"tt;ieji-"i-;pffi""",,iiit,t"rt.Sapiiuit]nVl,;eivOuo-.ri.ctifril.fiur;^iaa"od"c5;;"-r"uCi;utiiirr-1o,od;i;elephifpsz":t.aSioe""l_:i,JeeiieJif*y*oauiL_-;lia_-i_titt a poruncit cd15relilor
rAcaientuapn7.tnoiIelcnraniitrisAt-PiansnladtpnceriieunevnsirCtd,iGarrfue,aiimmlinlauod,rsnicaaarei,rnspa-cpdolditnransgcitrdeaaseiuSddzlmaidet eacpalrdlaeaacijEoCeucntiro"tuiim*raiot,bof.uerCrilaigai'uSeipgci!lrauian.t_*.ta sd dea iureg, iar cind duqmanii ii
vor ataca, sd se retrag5, cite putin, pind cind, ducindu-i
aga, sd-i atragd pind la locul cursei, acest lucru a fost
denunlat de nigte dezer,tori ai lui Celsus. Acesta deci, por-
nind in calea dugmanului, cu cdldreti aleqi, qi urmdrin-
du-i cu multd aten{ie qi incercuind pe cei care se aflau
la pindd qi tulburindu-i, a chemat pedeqtrii din tabdrS.
(3) $i se pare cd, dacd ei s-ar fi dus Ia timp, n-ar mai fi
duqman, ci ar fi zdrobit toatd
rdmas nici un arm,ata care
era cu Caecina gi ar fi ucis pe to!i, dac5 ar fi atacat cu
cavaleria. Dar Paulinus, venind in ajutor prea tirziu, a
fost invinuit cd a comandat armata mai prejos de faima

1ui. Dar mulli dintre ostaEi il acuzau de trddare qi-l iritau
pe Otho, fdlindu-se cd victoria li se datoreqte 1or, iar cd,
dacd lucrurilg n-au ieEit aEa cum trebuie, este din vina
comandanlilor. (4) Dar Otho nu avea atit de mare incre-
dere in ei, cit dorea sd nu pard cd nu are incredere. A
trimis deci la armate pe fratele sdu Titianus qi pe prefec-
tul Proclus, care avea de altfel toatd conducerea, iar Ti-
tianus era numai cu numele. Paulinus qi Celsus cdutau sd
profite de numele sfetnicilor qi prietenilor, dar in afaceri
nu aveau nici o putere. (5) Dar situalia era tulbure gi la
duqmani, mai ales la Valens. $i, vesthdu-se lupta care
s-a dat la locul cursei, au fost cuprinqi de minie cd aceia
nu au venit in ajutor qi au murit atitea mii de oameni.
Izbutind cu greu sd-i convingd qi s5-i liniEteascd cind
erau gata sd arunce cu pietre in el, a pornit armata qi
qi-a unit forlele cu ale lui Caecina.

B Iar Otho, venind in tabdrd la Bedriacum, care este o
cetate micd nu departe
de Cremona, a inceput si lind
sfat cu privire la luptd. Proclus Ei Titianus erau de pd-
rere, avind in vedere cd armatele erau pline de insufle-
tire, in urma recentei victorii, sd dea bdtdlia qi sd nu stea
pe loc sldbind avintul armatei qi agteptind sd vind Vitel-

PLUTARH 493

gdrFOrar,bnmtIvfralIariTonraaidio.uuanatruutraht!lu?vmbdsmsindrsm,dioica-e,i,o,aca!ideC.pavds.cieageictrde"ese-pdii,damDvi:niacealotsvruicddea:ecnevtuzoaGiqni,sa"ordsrrtinr_rlmactaiacndaiertrena"rodl,edslavqaiitliausiitraboneregdnavrdiu9uuedesii.ogtliliel1-uieoilcreicernap,vrcacpdurredidaczibaevjttast_.lcideluan"eiietlc;.pslbdimda.al.tdi1noimmeieisain,rennnnnt"c-vapreuapaiite"tviadnacrntnsra"iuts_edanelec.etrepneros1rtdlsiiasmaen(Ouu,uutu2tcr?rassnl-ce.m1al)ie-d9iesIn;tiues1li.uZbteasiMnruapaaumcrarueithrrtcdiiuuant.yi'iirsli$ia.i,eine;eceAnpressdfia,cctiiotueis"nieaeimi-idincssctr"n"!usune,etOidteaa,imugc"uu,sldrdispddit,esuOsyopet"uppmd,eldrsi*irGotreniudnpauettloiuatcuoae,;dgFrr.tugd;inppliiom'crl;,vat_iue;aia"d;*cdi;ar"aOsi-iru"";5nie"ecn;O"zi"liLr;".ic"iiotcgndg-i,-itrjc"iFilhati;;ub_;ruti.a;;rE;ov"",rsaaa"cu;;iplot,vn;"luenAI*a;r;taat;iuMi;ilarmo"izg'ien;-aujt;;vA!_;_"iud_;;_acieo.l cu adevdrul c5, deoarece nici unul dintre ei nu se invoia
s;rpprPmbcactispapa:eon:u,ruYuuie=a_a!iuepsrtnnapnt9messuu:d*joruos,dege,rega":laFErsreigclcu:nreacbggdii,aneelIsl-i-iiddei.uitr"unE!rdctunn,ecigia.dzlaitiesduplnui_irrie?ctc,iaaaneielnmaunaicn]ddlgcud,edau.iuruedOd,ropiuonglzn:prareusbdtuetnnecabunaihpriznoialraai/dtg,srouuenbc,elgrSdli,dudoaioea,niatdicepcinlnoinuip1aainaradriusmedbi'e-ztrcsedufnusa.eiegdeitaqpirEptizcnegiaerondauyiseiumciigc_t.nurraantnliimigaad,ndi$saems-npdmtpedauocadiuiflrsreiaorouernlpziuaidg*uibil.nsliciicui'ioncf,iEtd_ptvbiap.ieddr,tiatroaiuauisuosar(ercqcartznea3tiprfcu:neiiidfcimc)nllnluienersuedd'rcddd$tddgb,ecl,cirdinpdbeiibiiaitrgsctfsaetduileimip'nteernde_drcraernereuOadoIiigaloaRu_tazunrrscudrarireaeiountdtamidsoEu.crasambmitmupblomiaariD,"etaeeaoputiitaaaisp^"heasibvelnnnunE;d"rroedraled"ii",ifiamdst.f.;lpuaS"aagut"i;tio;nn"/i!iar;s""nta2-"iciO^"tletr"ir';'dt)oObli-p";iddm;i-rnvz;rm";ptda."aqi;euSio*_d_;rete;_tec_t:dii";;l cu cei care fuseserd proclamali lmpdrali, noian de ginduri

au cuprins pe ostaEii adevdrali qi harnici .si care mai
aveau minte: iEi spuneau cd este urit qi infricoEdtor ca
suferinle1e de care se plingeau cetb{enii cd qi le provo*
c,aserd sau le induraserd unii de Ia allii din cauza lui
Mariusls Ei Syllale apoi din cavza lui Caesar2o qi Pompe-

ius21 qi le fac ei pentru procurarea demnitdlii de impdrat,

vpdiieanndlaturr-drgeinsemesaodmtliucariaucrndeeaacEEeisi dtveeiaonlseeinnstltaigpilinundiirueVrialietelluloiiiur,sOatshianouc. eCppeeulnstutrssud,

tdrdgdneze, sperind cd decizia va veni fdrd luptd qi obo-
sea15, dar Ei Otho, de teamd, a grdbit lupta.

10 El, apoi, s-a retras iardEi la Brixi11um22, sdvirEincl 9i
de data aceasta o greqeald, nu numai prin
faptul cd a
indepSrtat respectul real qi ambi{ia }up'tdtorilor, dar Ei
prin faptul cd, Iuind pe cei mai curajoqi qi mai cu avint
dintre cdldreli ca gi pedestraEi in gardd a sa personald, a
decapitat puterea armatei. (3) S-a intimplat cd in acele
tdreacteErei atu, piatar de la Padus, cind Caecina incerca sd
zile s-a soldalii lui ptho
for{eze se sileau si inain-
teze qi sd treacd. Dar cum nu aveau nici un rezultat, au
pus ln nave torle pline cu rdEind ;i smoald, iar rrintul,
suflind pe deasupra apei, a dus spre duEmani materia in-
flamantS. Producindu-se, Ia inceput, fum, apoi flScdri rnari,
mrddusuEtlmut rahnnaaizit?aEuIiafnroasgvteeprlemuqagi niiniis,-nalueuoprptiinnreddduaicatoldrEpiEldia, us;cdmoriarnpndiLcinour riu' au

fdcind

giadia-

torii lui Otho, i-au infrint la o insulild a riului 9i au ucls
pe mulli dintre ei.

11 In timp ce se petrcceau aceste lucruri, iar soidalii
lui Otho de la Bedriacum se ndpusteau 'cu minie, cerind
Iupta, Proclus i-a scos din Bedriacum gi i-a dus la iuptd
aEezind tabdra Ia cincizeci de stadii de oraq atit de nein-
deminatic gi de ridicol, incit, deqi era prim5vard, iar cim-
piile de primprejur aveau multe ape qi riuri care curgeau
continuu, a suferit totuqi de lipsb de ap5. (2) A doua zi el

494 PLUTARH OTHO 495

FpsddAtnmnrddaEPvi-3eiemiuietenoirfniSaausntrmuidbsdapmnaupalndmdunduguuudlr.icisueztniin-atnnadaidtis,tg,u-inuiaelseemaedddsccfpoc,iei,osoi,,orpidsnpaerircIsriaoie€unarrnusidueodtiteuanlrD-rvabaVaiideictcrtmeorviqdsaramuocridsanecanrillciieeumudesaiddaittongeduarc{,spisil,moennndtcscdies,acenadaioria"tmpibseauindirnsnqtd-iti"adaSrcdliiitrmo;ultmeluieoaiers;niabmmlr;rprd,ium_eGe,"tiad-ru"p;aacs,rgee"i;i_leeto"-den*cuu;;ca-fpU;;api-"afJue""idoiot;"rt"r"lpi;uev;;,l""i""je"^;i;pa_"-;"ii;i""'ruu'i,itlrJT;lchabiia.bor;iEsdl'o-tcaa,;tuviia,pgbp"""ic"egaEl"q-Taoio"peetitanit"'"iraoaratgn;,ieirrngscfGrii-ri#cubIic_vai_oiiCarr"u#nuailipa;i,imiiri{^"sd-ae.-lrtgied.dp-izipuiemiti""uaIuu.q"lrod"^"i';"rqe.infmjifr;i;^n"''"mac(f;\*E;iiBatiidia;liot"a"il1a;lin")i;:;rAb'ifden#"r-dilicip,de;;ii;^oil;aro;nr;od;n;d;.ioitrera__,;ji._e.jtr tbnuoeriauclioi,mqidip, rudloasdrteaagbbiiidaltuaaiiteu.VnOcitieallmuliuaesun,iicoolbuniEtianOcuttichliuoclueurpmatauu-lErteoi bgbul5qt{te.i??li9-i'i
dmtcppcaatsb1fmsdscaoiedoelepuniid-aouitxfrcnati$sreold'n1mlng.uladcicuu5et--ii2uiriiaflatanoe,uialmcauiautagddeAnsdpolcuillpzagendueleueevtuispacrhiuiapslsnaodrltutrppaaftnuincceturipddrEnedtdrdliclumbiqiieizufatmsiEsiiiduurondVcectievrbindorvalucesoriaocacdiedneidcutcpitiorgteueidleoeoeeebuidcasianuldlcaileler-etjad-dciimeicaatiia,uesiuanuorueletnrdeeedg,sdt.Ea-amssitt,.enu-mdaittudimcsieeRdgiceiu,diunleeecsanrbaaeaE.'"trnernoicapnrrerruza,umDd_tedn"adotigeojrgiin"o"^sa._saraaur,tsr'xoeap-ra.ptnaadrrlz-deai""riin"t.Jnilauuiap.iiest",,nidf.,,rd,-itruueru,olia"irpsJei(iai;aa,,rue't$!iai;1E-dliaui,iuc,s;a"dl-"tmq-"";u-eeJip-Npic-n;rc""p"taeioi;o"""ia"i-auteze;s-*"-ulciiilttsuo"tmv'iiurr-;n"rae,ieti^poi*raueup"vca.rt""parcnretr'argfafditplcuuluirrieurtttdlienaiu,ieeiuoia.tlve*tdati"o"dl"omaa,aiipeu,"c*neitriaenucurqpnuOa"_i""li.iaea$ir"nat:ne'f-t"fdsrtst1oh;tiire"6"J"gv;airte-.rolpS"T"oe"iait.l-zn_iut;;"dtrtEoeiA"-i;aepmcit.o;;i;;i;iare"ud,;;;r"isii;ialo;n#;tiaiiui_iut'uria:;;au;niraiafj"_s;ifqc_ii;t_i-uiiidi:iti erau bdtrini, care trecuserd de floarea virstei. Cind deci
sol:ialii lui Otho s-au ndpustit asupra 1or, le-au luat vul-
i turul, clupd ce i-au respins, ucigind
aproape pe- toli cei
t, linia intiia, iar aceia, cuprinEi de ruEine
care se ailau in ucis qi pe Orphidius26, legatul I^macpeoletirilvea-
i
Ei de minie, au drept'prbdd mutte steaguri..(4)
L giuni, qi au luat
[iAntaceOluEipittiatoarsitcionortrpccealiaremcaaovirepba,uuAnfliafecimnduladsrceVdtiamaauiszge?e-xrampeaPrniueil!nolprd,eEqbii aclotua-grvalit.j-
li tierescgpiaedoiaitnosrui lSauareflzuivstiautl,uiinRciitn.aIumlpuoattr-iovaialofur gpdufsipnriedrihiu-
rl qi au dat peste cohortele duqmanilor, care erau aEezate
care au fost respinEi Ei uciEi cu totii' Dar din-
acolo Ei de chipuL
ced. mtai rmEinos a'u truptat soldafii'din
trre tofi, in
garda'pretoriand, care nici mdcar n-au avut curajul sd se
ia la har!5 cu duEmanii, ci, fugind printre ostaqli cslg
nu fuseserd incd infrin{i, i-au umplut de fricd Ei de tul-
mbpueirjladoruceEu.ml$adinutiogi tmcuaqareni imsloeur alilnfilavduiinngitnrdetfoasrloai lEdloairlaiiquliusai-jauOuntshnodppiaunusdtil-nltafpritrnaint-

bdra lor.

13 Dintre comandan{i nici ProcluszE, nici Paulinusze
n-au indrdznit sd intre cu ei in tabdrS, ci a luat-o pe alt
drum, cdci se temeau de ostaqi, care dau vina infringerii
pe comandanli. Annius Gallus, in oraq, a inceprrt-s5-incu-
Ecdi sfdusmesieng-eiigeapldeqciecidcainre se stringeau de la lup-td,
iajeze multe pdr{i ale
zicind frontului

invinseserd pe duEmani. (2) Marius Celsus, convocind pe
cei care de{ineau vreo rdspundere, le-a spus s5 se sfdtu-
iasc5 in comun, deoarece, in urrna unei astfel de nenoro-
coacInaumirtrriep-bqarruiidepndpea,uuvapprirtiodat aCsomteaeatdomvnc3ieoceuntlEuoiviirmaiSaacutmiidtploleaiioriE,IavcineobePtiSuvhoslnaeidinrnsiidin,anlsncuA5esicrf,crcieisecOdianestz,htoeocirni,flnuivdidiiqnbCcndueauti5et9ilsei9aecrtra9id,'

496 PLUTARII

497

cVscdtad:g:pcaCllnisi"-ccuminIcljnasdqirrrpnoaeiua.eut"faiicei,vvstuareinn'esaiciie.a.siciJlsrsac.rtccnirrlc{*ocasdn,aeanicl$:etnorealnlltie:{auic,iror-umlqicolal:tiiaa{gldlrdsdlmss.mry"usiicrcs-ctirmraeidautiac,ui,ao?Cpctachnecp.us-r-tiieadqeadaonuutm,xsrtrqdefciciagbingc(ign.rilmefoctd?intuadti5coeadipspzviiCalciavisc,dseosma)ua,dpuiupiqocauncddcbq'unatcaucsaIzliroidedrtcaeniiuinu-ei_ur.rra.sucifioctbeiijtneinrpiofeaaan.ae,dltstcuivtilisiarndccu,mennsuniiio..t(itacia.elauiecpuliteln5eticg"sdi.imh.rAai.l_.t9iaiitci."_gcc.-cup)ec_..jsdEcbrpr.rbr$atEriluidcpciieZcuatc?uutENid"iu.saeirTiti)ou,tp-csan.nneiticcuidn,iaatipcgc-i"miIdtinpeaC.teec*ul_anaC"piimajisimpiamiun"dliniinpednacsiredii"cunoroeCnin^dzeptdancCsttr,n,lp_rea-cq-sic,ic*ieCiatuq;cm3sni'iiaou-uaiOjinf,;iugsainiunlmlret"Jiii*npgs;rig_lrlcepdp.irirrl";toi"inr,tiu'ei;s."'draiuui.paa.it";l"";;"cjul;prii;:rl.uirrt-,..J"par"iJajr-,rfu;;jmas,uu,;trui;".";r;;tu'-s;lJ;,n;z*oi-,ru"ri"-{il;p"-'crcbo"pa;iu,nefraed,;i;p,^ii'll",i.;uur,ec"ciii$,to-'taiire"u.;.,u;*_.ofilpi"rtlrio"il-irrubtnc,t."aurDetirr"u",ainscnastirr;ar.pr;-mrrlopsritoo"[ijro.p.ca;iui;"ectaueguiucrtro"i,f.in;tal-euc.D-ddi"a_-i,Arii.rss;v*iCenniiln$-raunaaE;isu;e-u"a-i"uct"eani;t;friiiliee.,,taincusliid,ic"iocluiu,sli;sa,io,cvt;p;erlilldri-il"u;a'lB;i";;rrnarnalcea,puof;ie"dcs,-ciir"a.edilil;mart-tnce.rz"rl,eh;:je;deatt"iifina"i;plarsiimd;ejni"ai"rcii,unu;um;ae.ciaie;isr;sla;sji;n;taioczou';ris'r;te;rr;vc.serdpirimtidesre"r;in;sdcCiaufd"cciiaot.t;DiA;ces"tiauortma;zrilinl:cetas;ruini_cDta"n."dr;ut_deaiuid._,:dt_reti namoatfii.lcnuaggirltlea-eioamLou.a-aEidnmasdsctueeoaEnpgirie,a-rnecidE-rieaonulsd, mditmeesasmeirlcecopp_palrudoeelirdunitumi-.ocro,dCerzde{obira,ocriieannntifeicrniiiciedntigcccdeaeiverrieielc1,eleaepssaedtdelentaumt"rsaluouinapr_crardaai,
uu T!eotiuagui prizonieri, cdci inving5torii nu se pot folosi de
ei.
ingrdrnddirea unor atit de numeroase cadavr.e
nu-gi giiseEte o explicalie mullumitoarc.

O^_1th5.oL.aapinricmepituot, cum este firesc in astfel de imprejurdri,
gtire neclard, apoi, cind au soiit"ciliva
cnrdluenr-elilaildassdoauuldcaisndldiloreIr'enEautniilnneturgeeicsctu,leut dtoaeruimcseirdai-nrlecinhccidpuipuarijiieeez.teeI,nnitdira-laurdiineOcvrtdhero_,
nln.liiumlorierle,ngiliudnii,nictcirienudneuiimlnn-pa-darpafleotucslat tev, rdnaz-uadtetcsrdpeecsrueatti,ndcteeifeptosaetrita,ezaldaddfueeglmt,rease--
ccdiiuzcsineecapluul-e-laicaiunuEiqgleei lnluuuii,nnc1dhluni-uigmimpeialiinnuigleimin, dpitd,rirgiaLitn,ruAiagraEcisiindmdpn'eluol i-piinodprnude_rdaI,-,
qesptrcetic,ianis,cstcrioCudtla,dteesiamlds{.iaipAnrc,cumcec-isiIamtpeitarorieiemldisoeppbsalisironcSdrut,iurrEidpi, emrlieenacgtfnioddnirclztopeiilrnuai,udrsgilietiposufgladmiiclsndacealefllefuaosll.,luoffUeasleelnztaeupisslIeei:and,,itlSnoaru_dcr
tine" qi s-a omorit. (2) Dar nici un fapt dintre aceslea nu
fac1dirnacmdrmieutl-igigmoci appstoriiplcvaeoitrt,eeOsactchinpomde,sacvteiidfcdteourtci,fcdaailtavdzoisdsie:esn,ci,niAinttcieaeE{caieisaetndsaetmzfieniiE,l ctcdoaaevtdrae,ordaimnmgt_ioeadnrte-ii

qi-mi cereli astfel de lucruri. Dacd am fost clemn de ocir-
mui: c11 r^omanilor, treb'r.rie sd-mi jertfesc via{a pentru pa-
mutagprntria,iiiJsun-vateseier.rc"gmepASlaalqpeprll-aillautes^fdiscsdlOv'icpe'ic1.taushc,frnCohdefgoiicnnulsEuedurtiacimrecrdmeuoueiaa_niiaba_snluruusrmnpllip,rdttuuue"rvse.ruioi,lncic.ieu",.ect,tuJr"dcipii,n""ui--torprd"-ifcailelrt"ri-umin";nu.iretvrpaurv"aetroa;trioeio;ecar"ni,ci#riivimnind:oqci;cz_aic:Eruaruueitliaa_ecaMrldrrcdiiuio"tnacrJlso_uutji tric. (3) $tiu cd victoria pentru duEmani nu este nici ie-
meinicS, nici durabild. Se vesteEte cd armata noastr5 din
nAudreiasttiecSd.ruAmsiad,eSmiriualteqizBilegipdteulagicii,aErmi aateglieucracraet
]V!{laysreiaa rdzbot impotriva iudeilor sint cu noi. La noi se

poartl

nafu15sEei senatul, qi so{iile gi copiii duEmanilor. Dar rdzboiul

duce impotriva 1ui Hanibal, nici impotriva 1ui

498 PLUTARH

fcdiImddYnouoeeayvlonior.isz.cnrusel.loughs"nsv.rpet"ddeoltmm,ii.eimnu,adnfnogir-fiecuirire'oid-pdfnmioucemeeldnocappcitsnsetoruiuintnsldrortdtiacroevrucamardcanoplIaactmmaicnainmtdnirldviiie,aebvinsvn.ro-ciEsooSli.odiildiCrni,sCnavdcapcdiucrnceeceirgminidnm'efbteiu,rciarulnaiacivecuaip^dltdep'vepdvdanpa'idrdd"toatrdvdreutriie-e"c;oac!Aidp1,eIiv*ftaiam,oo"siil"iraltiet_-"rei;f;_eoi;i; [in, nu pentru cd ar fi crulat banii altora, ci orientin-
pdIpddiboouaaare-ztsurrndemnti,rccuecpiimtiueacsudaacdlitmanessrcneece.frl-iaieCelnvitiiinendslosrauderdlp,serscedienizdnmereaetseidvmceradiuctprceldsuculaealputrnorLeiro,.tuomiepinrscilictidliieuarrdua,esidaaaadd. oesf(c'ruBeahmsn)ueeiaDsmt,steouaeariptagnildoampdrei.c,anpei.c-clrianida-t
nitd Ei aflind cd fiecare oblinuse cele ce-i erau necejare
Ia drum, a zis: ,,Du-te gi te aratd soldalilor; dacd nu vrei
Iadsa.edts7paci6d.nrrisIstZaei.siqzrcteieicn.cede$TltoiSoarscftieldcoasa-rgtl,reaeiapnanedguneif.mdtrreecunrusaecptu,ainEadsgideibpnffuodiaer!uspdtener,incmlaeaitci_tEoepaiiiraisiiaecccctraaeaissrnrdeeqi'lcoiieunrtcroacestirua"csaadqiiueeae sb mori ucis urit de ei, sub cuvint cd mi-ai fost de ajutor
1zm3iniiTdniulsea,gbTsia-oatd-ar"e.r(up3nt)ccDautevdcierufsmuulsaiinniesqeuiats,liEibniecfriitntuidnlodda-ironaccguaemamemrudint,,-dacoEiunedd-
a sim{it durerea qi a fdcut pe cei de afard sd audd. Copiii
au inceput sd plingd gi tot oragul impreund cu tabdri a
mfrgireiaaitmnefd,dtur,sdrjgss.i1taercuaao,nrpnafi5di,.ingEAciiepsspooduil,itnecsuhfdu-ei-sImefiisnienecdrufdrrliacapj'eddszzidenileieqdVipeseitdee_CllIioiciuncarcd',peeri;muo*pn;,;retriii;ls"eiai fost cuprins de iale iar solda{ii, strigind, au dat buzna Ia
uEi qi se tinguiau qi cdinau cd nu pdziserd pe impdrat
g-i nici se
dintre nu-l impiedicaserd sd moard pentru ei.
saamleinrautdaed.oAp.faiaddpuegnatrtuccdan, idcai cnd-aavveoaitsbsdf_ieI inimfiepzder,a^tc, i a cei care erau cu el nu I-a pirdsit, ci, l+; Nimeni
sd
impodobin-
eudsneruunan-iguilcrhdqspiebi,liipsinpireriesorgdddsdertseutidbrntanduiuaacuuurdpnrdineeeri.luueDdg,me,iuneptnt-arraiireituqeiici.delsAuuidslalatupiilnlioi,mauaariinrtrnemuiiiniepecc,adiinitnzaudirnlmdtmcoienironialretculagoparereer-,
ptcscpcuairdemoo-{ecqddoam-mgearnpmiud-aairtpsnhnsrsersidoul-idetouunraraaiurnpn.dt,z_as-vuudAasc{upusudewsbucept"qtliaiigficpem{uineilmi-ese,fnldped-n,ppadsrcltudqued.uoarualuniurlriAtdar,ccrdnennuatdphstd.rig{edio,ctivaOidince-imisoiuatamt.soaehrtmpdoreiop,permIngsi,dl_,aceui-ianrcaiaial-ipaiena{rstlila-,ser,eaa,daupcu.gfauamzaiup(c-pitis2lttdoinde-an:i)rautvzu,serRdc,ag5neIqvueeJoEcntoctnmirimiaodrt^psdsotsdsioErretnigidad"rnaiiEi5vqmne.igpaidi"usldideg,uasndrrecd_tir.e-sre,"snfia,go"",euf,spaed""l"panl"tncr"eeu"i-rilcfmasumouatripeie-ea"uedei,,ii rug, s-au sinucis, degi nu primiserd nici o binefacere evi-
fdeernitvdredoinppeadertaepasdmcorrutuntludi,dninicpi anruteaseintevimnegadutocrudluvio. rDsaur-,
dupl cit se pare, nici un tiran sau rege dintre cifi fuse-
serd mai inainte nu erau stdpinifi de o dorinld atit de
vie de a domni, cit erau soldalii aceia de a fi comandat qi
de a asculta de Otho. Aceastd dragoste pentru Otho nu
i-a pdrdsit nici cind a murit, ci a continuat sd ddinuiasc5,
transformindu-se intr-o neimpdcatd urd impotriva 1ui Vi-
teliius.
17 Cdtre seard a fost cuprins de sete. A bdut pu{ind
Idpatdeptrdtnc,alica-rilpeeoplileeum-saauvllaoet-aftsei,murdbiptusbpuaado,enaxcir,aadmrrenginuip,aieact htudmenimEauuiilnlmld_crea-rls,lotdc,rlaaadtv,lotiuuiia,idarc^pptmuieranmicnuepalluldted__, 18 Ce1elalte lucruri iqi au locul lor unde pot fi spuse.
Soldafii, dind pdmintului rdmdEilele lui Otho, i-au ldcut
un mormint care nu trezea invidia nici prin indllime, nici
prin fastir.rl inscrip{iei. Cind am fost la Brixillum, am vd-

I