Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

il

PLUTARI-I TIBERiUS GRACCHUS 201

ti anrbifie lui Tiberir-rs, chemindu-l gi pror-ocindu-l prin ,',rri,rn'lr, zeilor, pentru cd nimeni nu are nici un altar stri-
inscriplii fdcute pe ziduri Ei pe monumente. prin care-i ni'ci un monument al strdbunilor din
ati{ia romani,
indemnau sd pund mina pe ogorul pu;blic pentru siraci. :i,retfiiiil,uEpitdei,ncuamreaispinetnntruumluilixsutldp;iinbi oagiSp{iiantuinntourluoi,ammeonr,i

9 Totu;i Tiberius n-a intocmit singur acea lege, dar i,i| nlr au nici mdcar o brazdl,".
s-a folosit de virtute.a qi de autoritatea r-inor frunla5i ai
cetd{ii, pScrienvotrlaes0c,ajruerisecroanCsrualstusul,szaet,unmcai rceolenspuol,ngtiif,icCela,u;-i I ii Spunind aceste cuvinte, pornite dintr-o rnare indi-
Mucius :;j:rirnni cirl-aesrueafldeet\reiaearssecand;t:uiEzniia-dsaimnitnar-tdurqndizacnadiertevsdsdreadtreipdaaictloauspcitnuar.afaDjofaas,rpnoaipdmovreern.rl-i-
dius Appiusel, socrul lui Tiberius. $i se pale cd nici o
lege n-a fost r-reodatd mai blindd qi mai biner,oitoale fata
de o neclreptate gi de o ldcornie atit de male. intr-edevdr'. r,rlii }ui, renunlind sd mai. vorbeascd impotriva lui Tibe-
privitor la acei oameni pe care ar fi treb.,ril s5-i pedep-
seascd pentru incdlcarea legiior gi sd dea despdgubiri pen- in-s" s-au intors cdtre Marcus Octaviuss2, unul dintre tri-
rrLrr-:i. un tindr hotdrit Ei distins, prieten apropiat aI lui
tru pdmintul pe 'care-l foloseau impotriva legilor, ei bine
Tiberius a pomncit ca aceqti oameni, plimincl o despdglr- i'llrerius. Arcesta, 1a inceput, jenindu-se de Tiilerius, nu le
';r'o.nrilea nimic, d,ar deoarece rnulli boga.ii cu influenfi
bire, sI cedeze ogoarele pe care Ie dobindiserd pe ne* gi*1 indemnau, Marcus Octarrins. ca ;i cind ar
drept ;i sd plimeascd pe cetSlenii care aveau nevoie de ,r litgau
r'i ,fost forlat, s-a ridicat lmpotriva lui Tiberir-rs gi a inceput
ajutor. (2) Dar, degi corectarea aceea era atit de bine.".oi- r;i rn,piedice r-otarea legii. (2) Puterea aea mai mare o alre
toare, totuqi poporul a socotit ,ci este destul ca, ir'rtinci , i ibrinul care spune nu33, pentru cd majoritatea tribu-
neclrepti{ile trecutului, sb inceteze de a t-nai printi ne-
'dreptdti in rriitor, dar bogalii, mari posesoii de piimin- :riiol c.are spun da nu are nici o putere dacd unul spune nu.
f ibt'r:ius, iliiat extraordinar de mult in fala acestui proce-
turi, miniali pe popor qi cupringi de urd impotriva iegir,ri- lcu. a ldsal deocamdatd la o parte propunerea legii agrare
tomh;i, au inceput o ac{iune de indep5rtare a popoluli-ri. ri a j,ntrodus alta mai pldcutd poporului Ei mai asprd impo-
sub cuvint cd impdrlirea pdmintului duce la distmgerea
formei de guverndmint qi cd Tiberius pune toate la cale in ' r'ir:a celor care fdceau nedreptdli, care prer.edea cd trebuia

acest scop (3), clar el nu ficea nimic. intr-adevdr, fiindr':i ,a pdr'dseascd ogoarele cei care le dobindiserd impotriva le-
Tiberius dddea birtdlia pentru o
putea sd ,i1ur precedente. (3) Sb desfdqurau in acela;i timp, in
;i luptind cu cuvintul cauzd frumoasd Ei cileapt;a. ricr:are zi, pe tribund atacuri oratorice impotrir-a lui Oc-
facd sd strdluceascd chiai rir1.'ir:s in care, dcqi adversarii se influnlau cu cel mai
subiectele mai siabe, -- deoarece era me;ter la vorltii
qi de neinfrint; se rerrdrsa in jurr-rl tribunei di: :rniialneiczieol ;ri.oarmbbi irf-ierr,ittdostua;ui se spune,cd nici unul n-a los-
poporul josnicd intpolriva celuilalt, I5-
pe care vorbea, iar el stdtea in picioare gi spunea clespre
cei sdraci ,,Fialele care lqi duc viala in Italia ifi au ;i cle 'incl''t-se dugi de minie. Intr-adevdr, nu numai in baca-
raic'. dupd cum se pare, ba chiar gi in certuri gi la minie
culcuqul 1or ;i fiecare 1ocul de culcare ;i ascunziquli, in l,ci:src,edgeinaduirreirae.a(n4o) bDil5ar;ipeendutrcualcia5.
timp ce oamenii care luptd qi ,care mor pentru Italia nrr frumoa-s5 care impodo-
au parte decit de aer qi de lumind qi de nimic altceva qi
vedea pe Octar"'ius ci
.riacd gi aceastl lege, pentru cd el insuqi poseda o mare
rdtdcesc prin Italia cu copiii qi femeile lor, fdrd cas5, fdr'* ;-ralte de pirnint public, Tiberius a inceput s5-I roage si
culcuEuri, in timp ce comandan{ii 1or ii rnint pe soldatj i r,.n'.lnte la opozilia lui, prornilindu-i c5-i rra da prelul
pe cimpurile de 1upt5, indemnindu-i sd reziste impotriva
duEmanilor pentru morrnintele strdbunilor -si pentru tenr- )goarelor cedate din banii proprii, deEi Ti1-.erius nu avea
r lriare a\:ere personald. (5) Dar deoarece Octavius nu a

PLUTARH TIBERIUS GRACCHUS

i

spcrpidcpstppnee5uuaauueelcm-rnmriunsqn1smeiuetedtnpisrn-urailialud-iiot1ucllafualq!ircmiodpnieiciol-,-riduvtvaTtranriaei,ovpgiionudbtnitiiiedtgiS^senietasnrilurtaraaeetdcroiiectu,asghutzfad5csefiiTreimie,liangiitcngbpb.uciiddaiieepaamtAertTuarerteuceipuiriunaahciboaggstnrcaerrreideiiuui(rdan-u?smiialuinet)scmcdn.salleaaeepudaD,ig[tdluvu:tciriiuofis-oinscnuvitmpsetrtterngdst,prsapecsiiuEerttoeuanpoodumircdtt-eqoprripeaaiiniilucielviorutaonit,iansvasdiareli.pd,c,eenlupperuEtnaniocrsidniinesuls_faioicoerratEcliuepitaisa'ucaipiomonritplianeruntlceietptiidaiiisn,secnn"dieiae"aJsse,e.csaefessiipa-iluautafuservipesinuete_aie_rl r\ acidogat cd e1 nu vede decit un singur leac pentru
sarMssccii.leeuirl-aeees1laiigalnan1iud_;rct"isrscsVe.e_eodeltcubetaunqsiuiz'nlclii,cin-sndi.FucneilunelIrl*)anztiiznaliuveemitrudirliu.emepuafsocllpmaa,lrrerlullfeaoiuoenoa,ftir5Edor;aeai,TrtsciiaoitisebicuneEreomdetirirncn1peiaoccsuibirethnunseeapcellirret,imce-dnrnoajzteietnndprsmnadforrauoeuaaazbepartmieiiieliipnnnne.pemcgenoTulaniuuaoip.o_"tlcobqu{rs*ioeo.rimetsucgs;*l,dileidair._ec,c{eo1ipiaeapa'urfiq,m,iotscUciea:.eaaii_atg"anirogee-eui,it .rccastd stare, qi anume ca unul din ei doi sd inceteze
nadcaede-tua1uctudirn,ndcaelsdismfucannutianliiuadnr-isarnd-csefefaa,aclsan5t,ilsrpeearin.jiraavintuiungi{sue3pia,.uds(l2aet)danDcinaceueir',asudilrne_-ratvruirerercz'msontnelatvar"ieln*.ssd,5"si_n_di r;luiira. $i i-a oferit lui Octavius posibiiitatea de a face sd
safmfcdcppncoaemaeLeaueai{1rrnunddieremnztOetedeaeadlaizrcenaoaldbltesmduaiarieglnneructdin.cedcsiirripcuaaaiiueunrsitTgroisorldnalaiidbbecrbusi'tlgdlel-secooeriinar.ecrmrr,reilicochiudis.plbetnies.,imstDouzr,e$ni.degmibiabanii-aucEErc;pdtlinelieiioid,,-psmscerrcdpTtatdiuoaaaaealiivaibrfornnriiaadreinaeitenecledrorctcdaseiieriudipctvofipdseceusmaOaeuasrsrcabpidefiptcenulsua,ctcldrcdaufvnlaiEeenircinuigvplinpiusseueoradnulimicnituEpneisiaueoseilse.dmpzcpt5paoebusior*scq;i.pltnrcipfitemualaied.noiaoltrpuessuealrtcuijs,iddi,dgb,l"cderziecaircricmibuiganisaorp_pciirucr-t_eaeieee_ili. !'oteze poporul, spunind cd el indatd va pleca din for ca
rirnplu particular, dacd cetd{enii vor hotdri astfel. Dar

, icoarece Octavius n-a acceptat, Tiberius a spus cd va cere

i'l rrotul pentru Octavius, daci acela nu-;i va fi schimbat

j-.i'u'Llrea.

12 Atunci a imprSgtiat adunarea poporului cu aceste
irotEriri. A doua zi de dimineafd, poporul s-a adunat, iar
urtr. '.ircindu-se pe tribunS, a incercat iardEi s5-1 ,convingS
1li: Octavius, dar deoarece acesta rdminea neinduplecat,
I'iberius a introdus un proiect de lege care-l despuia pe
( )ctavius de tlibunat qi a indernnat indatd pe cetdleni si
voteze. Erau 35 de triburi, qaptesprezece triburi au votat
pcntru destitriire. Dacd mai vota incd una, Octavius tre-
i.,uia sI fie demis din sluibd. Atunci Tibei'ius a oprit vo-
1.area gi a rugat iarS;i pe Octavius Ei l-a imbr6{i;at in fafa

poporului ;i l-a rugat ,cu vorbele celc mai blinde sI bage
rle seamd, sE nu rdmind nici eI dezonorat, clar sd n-arunce
nici asupra lui Tiberius greutatea unei mdsuri politice
;rtit de importante ;i de severe. (2) Se spune cd Octavir-rs
a ascultat aceste rugbminli nu fdrd sd fie miqcat qi nu
iSrE atenlie, ci cd, dimpotrivS, l-au podiclit lacrimile
Ln.ultd vreme rdmas in tdcere. Totu,<i, cind a vhzut ;i
a
pe
);oga!i gi pe posesorii de pdminturi stind in picioare in
jLrrul sdu, se pare cd, ruqinindu-sc qi temindu-se de faima
lc.a din partea acelora. a infruntat intreaga primejdie cu
noble[e gi i-a indemnat pe Tiberius si facd ce vrea. (3)
fliincl deci votatd in acest fe1 legea, Tiberius a poruncit
Lrnui libert s5-l dea ios pe Octavius de pe tribund, pentru
cd Tiberius avea lingd ei liberlii sdi ;i aceasta a oferit un
spcctacol demn de ja1e, cind Octavius a fost tirit cu forla,
iar poporul a pornit impotriva 1ui, in timp ce bogalii se
nhpusteau 9i ridicau miiniie in sus.
('Li gr:eu, fiind smuls din mullirnc Octavius a fost salvat

;i a scdpat, iar r-inui

204 PLUTARH TTBERTUS GRACCHUS 205

sclav al lui. om de incredere vcoairae-liusit5Tteibaeriini.tsfacladre;,i iI 14 S-a intimplat cd a murit Attalus Philometor3i. iar
proteja, i-alr scos ochii, fdrd i.ludemos din Pergamss a adus testamentul in care mogte-
de indatd ce a afIat, a dat fuga acolo. la ,ritor al regelui seu era lisat poporuL roman. Tiberir-rs, de
auzul zarvei,

f^ost13aleDguiptdreaicbederabaatifopsetnpirruomduelrgiaartdca1reeig3esa irdatd voind sd capteze bundvoinla poporului, a intloclus
agrard. sr au r lege care pret,eclea ca banii regelui, care fuseserd adr.igi,
si"impdr:fir;; .',il:rrf!iiepidmmpidntr,fi{siecrveitnddleun-lie}orpceanrteruprcimeilseerndecpersinaretracgtieltrreirilia.
sod.guo,arqei'1Cora, iuEsi anume Tiberius, Appius Claudirisj lu privire la cetd{ile care apar{inuserd regatului lui Atta-
Gracchus, care nu era de fatd. ci socrul irrs, Tiberius a spus cd nu i se cade senatului sd mai dcli-
ourt,a lrereze, de aceea a spus cd va face e1 insuqi un raport
cvaaordlicpjuzeffodsibnuz,cotniluidiiaetcinal,u_tltgoserNiadelnutuuec,-miaeianaTicmniieblttusaiiematgier,itaauprslise,iucnsbceqniilcibintaocoeimiggmaautaleielnnni,isdd, ftaup-drmi-ebrisudeiunuinsidnSadeicloniiippnadlrritooeeeimc.cstua(topZirigaieyn1itufeeuMildiaunteOrccirrecciiilt,suriatsi_seol, lroporului. (2) Acest fapt a ofensat la maximum senatttl,
i insultau in senat qi, cind a cerut, dupd obicei, u.-n cort clin
I iuni publici, pentlu ca sd-l aibd cind va impir.fi ogoarele, lar Pornpeius, ridicindlr-se, a spus cd este vecin cu Tibe-
ei nu i-au dat deqi ei ddduser5 acest cort perrirulucruri
lir-rs Ei de aceea qtie cd Eudemos ii ddduse diaderna .si

:iaina de purpurS, ca unuia care avea sd domneasci la
iioma. Da:: Quintus Meteilus 1-a insultat pe Tiberius spu-
;rincl c5. in timp ce talSl sdu era cenzor, ori de cite ori se
mai mici ;i i*au fixat doar noud oboliso pe zi de cheltu_ iliiceaacasd, dupd cind cetd{enii ii stingeau lumina, temin-
,.iu-se ca nu cumva sd li se pard cd sint la bduturb qi ia
ial5. Toate acestea le-au hotdrit Ia propunerile h_ii pr,rbiius L:hef mai mult decit se cade, dar cd inaintea lui Tiberir-rs
Scipius Nasica. Acesta se avintase fdrd reticenld in ac-
{iuni duqmdnoase impotriva lui Tiberius, cleoarece st6pi- noaptea poartd tor[ele cei mai indrSzneli gi mai sbraci
nea o mare intindere din ogorul public gi nr.r putea su- iretSfeni. (3) Titus Annius3e, care nu era nici cuviincios.
feri sd fie nici inlelept gi care pdrea cd, in discursuri, era neinrrins,
mult. Daliunnignatitmcpulafroerlalu. i(3T)ibPeorpiuosrui-l as-ma ri-nirfilt5dceilo.adtal;di inai ales la intrebdri Ei ta ldspunsuri, 1-,a chemat pe Tibe-
mai i'ius 1a o sponsiolo, dacd nu l-a dezonorat pe colegul sdu,
un prieten $i s-au produs unele semne rele la cadal,ru. r:are, potrivit legilor, er:a sacru qi inviolabil. In timp ce
Poporul a inceput sd alerge, strigind cd fusese otrdvit, si
au pornit sd-l ducl Ia rug (au luat patul de moarte rrrullimea se agita ;i fdcea zarvd, Tiberius a sdlit Ei a che-
asistat la inrnormintarc.a lui), bdnuind tot mai mult 5i au
ca la mat poporul gi, poruncindu-i sd-1 aresteze pe Annir:s, a
inceput sd-l acuze. (4) Annius, fiind iipsit qi de cur.int gi
mijloc fusese o otrdrrire. intr-adevdr, cind caciavrul a fost
pus pe rug, a sSrit in sus qi o atit de mare cantitate de de faimd, a recurs la procedeie lui qi a indemnat pe Tibe-
umori a tisnit dii-r el, incit s*a stins focul ;i. deqi focul a lius c.a, inainte de apdrare, s6-i dea un rdspuns. Tiberius
fost din nou aprins, cadavrul totuqi n-a ars pind. cind r-r-a a cdzut la invoialS qi s-a fScut tdcere. Annius a intreirat:
fost transferat in alt loc qi, dupd ce au clepus multd std- .,Dacd tu voiegti sd md dezonorezi ;i sI md insulli, iar eu
ruin{d, cu greu l-a cuprins focul. La aceste intimplat'i voi apela la unul dintre colegii tdi, iar e1 imi va sdri in
Tiberius a a{ilat ;i mai mult poporul, ;i-a scos haina cle ajutor Ei tu te vei minia, oare ii vei lua qi lui dregdto-
lia?(( Se spune cd Tiberius a fost atit de incurcat de
pe el, a adus pe copiii s5i in fala poporului qi 1-a rugal sd aceastd intrebare, deqi era dintre to{i romanii cel n-rai
aibb grijd de ei, de mama lui, pentru cd eI piercluse ni- irine pregdtit Ei la vorbd Ei la curaj, atunci a amulit"
dejdea de a mai trdi.

ii TIBERIUS GRACCHUS
ll
i-a-conferit puterea. $i dacd a fost pe drept tribunatul
PLUTARH priebei, cind au votat cele mai multe tribuii. cum oare
n-,ar fi mai drept sd fie lipsit de
vpedtcridpnptdtdrlsevlptcu:poi9FoueaO::eeiarloluai1tevhelrp:u-er_n*idrrlrlceaclll:cnei1ioeebretoe]bmlnlp^dulocder:a1i5r:.lc\aieiu-nrena"ial-"nln]lpr]iateegraui::islte-fv,dbi$oa,^terbrs.esTr":ai4-unai,,af.elui!irdlleeclar'rn-ritil(dtr.tr.rldbustibaettie"uetpu-i:ladrtId,nggnpr.ue,)guPr,rsaas:gnpeuaeiectirtir,drem"titiebrmauereteinlia$enpounde-ipnda.mccupinlaotrcecsiiroossttraa.ctrlnt?f.eirrslpiuttopeidp-nnrnoorfruoaicapiaugbdesousvontsrncapapaeccosediaisucpsudrcogntodrietieedpupaeamie;tolnrdpngupnpsticaupllone.cvasiie,a.acgteredpolndu5onladrlpeiteserssber.nurnrrggloadgfaettertJdugeusbeaiildautrdtaa9muterrerdrgliiivareci_lu_cdbue.uitf*iusrcte.erpo"dntifi!iupu'duticsoie-,aiaiosbria,rpD-eiEci9eln,rionn,.tueinetuo-narurolaideaaEidneuunrtglppsniaalaioaercc.serdipiibleesesartmmtncdlaeegvuceisr*p"audinpepmic.ae.tniopernaprpcretet"ctseoaaslveer{cstituctliauf"riteeeaqareupca"andeeeicidtceclcedeoui"pfleegtoedmaeli,adacoJadiiverraaovsppci-tndidcle'ueerairmnge*"Esa-adpaeorisueicztailadi;ai"setununuoinuttianngrs;ecpiddsasdiourlr^paimtaotannaoumpEeuuurI;baureoiecrtsuua;"uegiiliiirrvaer"nspusz"p"laiamtetai"ftt.otadereg.coirooae"u,t.d."a;lisabraocur""dtidtrE;,_dieefnSFr"usbp.u,^niuiciaeiU;auxi'r;"eEvd.dilitinipr;i;mueittp"m""a"td^urpf;}iimre"tifrrilr"dntuurrepnrir,.{rliceu5Ibiiia;urbizai"Gcb"-"intclvata"n'Jccr-brutp$uiu;riuiC-e-edniitaieui.aerl;oo'"turnJi"inniaad;iupol"mub;eputnpiupczfie";ia-b;ns"roieiu"_caa;a"aJaal;_;orl:,s"__s.ral_:ial;tilal_-,il au votat sd i se rdpe,ascd? (5) aceastd putere clacd toate
:fint_ Ei de neatins, cum
vi:arp.;mm.'*ni)d9is-:Dc.rprr:tcaiul,rye:o'lelrlercs_iitma,teri.avnlrizt:vute:dRdegnana!o,tef"ftamzoatrppe.cetcaaeeleiue,tlaionlbcfinuragaence.sraeridoe,AeRrsrpsenEteooeian9pami_tscdtdaaaa?lmai'tdsfre$rceotdam,.unsiievtmstitirac_odircebria.toe,suutpn(irznn;4Eefiiebeu),tniirut$dtvi.art,naeidJuutcuusicsd-dtcnietaerdecvLplieeitripelegeselcetotebeuiepndenfnopd"riaa,e"urteti.p'poicc"bpt5Irtulniecain.dntras*sarduet_ttd,rrra-eersfccmiaaeflaezeicsna1er_ece"it l.rorul se poate folosi de Nu existd nimic atit de
sint statuile zeilor. $i totu;i po-
"are
ele qi ie poate miEca cum vrea gi
:srio,riintuusmEdndii;o,lneqitm,riecneaaniccidpi nedauelot-ulnisaeimt.tarptaCuineidesd,fdiecprrdeau.gtt,eIlitreoeseratiseatueenavdcuieediacetsinrtigatbidun1inunuiaeaintscetgpeeliceanliuliceciitii
.rrieseori acei care o de{in au putut sd o depund qi
fie desdrcinali de ea. s-au
lugat sd

i6 Acestea erau capitolele principale a1e aplrdrii lui
ti,,:'rieuiibtnuieetnrracisuir5esTa.mibDdaeauirrgifuimpesraiaaenlitelieonsnrcitesirpoicbcuaoutrtense5av-aueEclcilepbaaiteurea-bsgateedmi bpEeionnipeipnoel;rdiunilltcerpdurgeirni1.iicLtaoiol.lnc_rc--.
icgi, reducind perioadele pdoeatedxpfieidnivlioi cmaitlitibnreloc;iuicijiunddepido--
sibilitatea ca poporul sd
ior:ilor qi punind printre judecdtorii de atr:nci, caie ei.a.,-t
senatori, upnrinnutmoadtreemgaijllodaececlaevapluetreireE,iainsefnealutul lauci,esstea im-
piedicind iasl
condus mai mult de minie gi de ambilie decit cle rir:ep-
'tate de folos. (2) Cind s-a fdcut votarea el
Ei adversarii au maioritatea, pentm Eni-au daj_ se,:-
ma ci po-
c5 tot
porul
ienrsaudltee,faa!5p.oAi taurn-lciimepi r;di-gatuiapt eatrdeucnuat rteima ppoupl oplLrroluf.i,-
lind
poruncindu-i sd se adune pe a doua zi. Mai intii Tiberir,rs,
r:oborind in for, a inceput, in lacrimi qi umilin{e, sd roage
prdo-piodruirlriampeoi,casspauninindtimcdpsuel teme ca nu cumva dusmanii
mult a impresionat pe unui noplii Ei sd-l ucidd, aga cle
qi pe altul, incit foarte rnul{i
:i-au petrecut noaptea in jurul casei sale, ca sd-l pdzeasci.

17 A doua zi de dimineafd s-a infd{igat slujitorul care
a::uai dEui slep-adsadrruilnec, actuharajuntdo.rDula'rcdarcoersateapudgsudrriii ghicesc viito-
nu s-au lepe-
ziL \a mincare, in afard de una singurd, deqi sluiitor:Lil

PLUTARH TTBERiUS GRACCHUS

20g

lvpc:Dd1dsnG-scmTs(!tradiaLdlsaou:aas'-miod3iulere'irnoa1_1rS9nygtnurferr-n)'til1aprr.aet.liDrai.ti:]ac_ajebeaidtniira^nrcdrtuti"ln.'a.bll,"ceiscceiaer-i.cdis.,clocgc'ucneadiDiutoo,ur.e;isleeaircllglrthineeni.ursecren*ahiueci-mpfroraas.ifusccenluafot_n.usmrcururrr;tiItrasnmlndedbaogdeniguiadllueagancsetsc$ileeemun;iejaumn,deltpaiciufsuutasiiaidnn-aariecetnrueicaotscrufrTsdrleu,idgni.c,aareanmcnveuancqipfei.usdeeda1l[obedtiirdcri,eodoacdelsllxieipefpsDesepoenaifltata,creslrlnacaoielie:dpreueutvtedrinsuriesuluisaadrcum.asuigiuetn.dileEema"tua,itile5ase.ctsn,cnTntueiasdcipteiNJedccaripni,rrrpotcstnenrv:rieeomurgiiidurcl,rduae1unbl-srcnetiieu:lveji.jlnrarobsa't,tieudouza.ed_iiaasdsntsi,idcicbriperia,rciic(nvsisnaeid-qmonioodiSu2iaeo,arddcatuunarcidcemnpriit)cilc^iapje-ncslefaimlsdstae.,gi,biuilaTlariiuvs.cppn-aeterterdjdleDcdandidiqoo.voTiniiAanrds-Eqougsuituruiieruirtibncraceriipnatuu,baiilnbnuc.vnemctdeddArasaceEitpridaa.lgoleeoDpmlu,taisuehli{aaefu_eltsidndaunrhrrrdreistartebreiipilisulebEiiidmnuectdcptciessarcca_iril'TrAa,iedotnqssaetut.TaevacinimBtnerininzepibe,ncgaisAibLjiiceiianglmbtupuunqu6emaooigden"ref.caeteasr[trareiersEsmlAui]p,reudoeag.card.uc;rg.st.Iliotoii_iararafdgeol,i1u\in'iioocglsiui_fidssat_{tllani*isrdoueusuppssrgiuecoEd.i;iu"ad.fldp-td,iEiiaatueib"ecncriur"orn,'.dceaiii1*dafevgiacasiiinn;agiiil"atoiip"ii"nizrtporiaamiraiiCu;;ena_rrdeci;".pdniTp;rdrouFi;,trat),rur*d;a"ere"uiio-ud.efc.r"ppiinm;e,'piara"r-.b"i;f"tilr-miintm-u;rii,etlut*-fef"n;iuit;i;orr"ii;n;oift"ul1uafpr;ie"n'l;p;llfrapia1ou-"ic;rOa"vif;";tr;f.or..qdiaa.Ini_"c-i_iig_;cre_;-ap,";__rir"ii,._.i;_o..laI,;;.,aii : bucura de un mare prestigiu, de vreme ce vedea cd
po&te sI fje auzit, a fdcut semn cu mina
:-ru lui Tiberius

:r r,i:ea s5-i spunS ceva in particular. Tiberius I_a indem_
,rrLiplicanrtl!on5spd5,iu-id-n-iesdsoeupa-ur;s-nieedc,inegia-biainaotvgipneaodslriuitcinntuccuigtdrcepiounon,pvolt-iinrmauglpaupni cuesendc{-saoietnfnaspcauedtl,utrllpoibitcdiunninauediresseEecl_i,,
.ii.omoare ei ingigi p,e Tiberius, penlru cd. au cu
prieteni ei, prege_
ifi lrentru acest lucru, mulli sclarri ;i
inarmlli.

.lu511r9uspiCudi,nfaadcsTecii;ibtlieearliaiucustoianri_laocnerupcunutlaicntadaraceetdsatcesedilau-gcdirduindrcei iancugeldloartoodg-ipnilaejrulqe_i
i ;:rriualcliernceuae,ieEipaeucepiucsarme ainvaeapuesdsfviriinmddctounrit,rapleuni tTruibecraiussi.i
r.:Da-r''c-a51lertiancceudedi-psdceraciinrlneetpimasaercpteealsdcftluaqsmuieimndeternrapeuabp,rartTieurni,bdeceejlradiurTi,asib.daeeDordiauuurqsesmcsemaeninnriuain, iiprvaaudtuzecianadrdper
I
:

,i L

ecest semnal, au dat fuga la senat, spunind cd Tiberius
,\ r'ea coroana de rege, iar faptul doveditor este
(2) Cu tofii deci s-au tulburat, iar ducerea
:riinii la cap. Nasicaa3
.-.r cerut consr,rlului sd vind in
ajutorul cetd{ii ;i sd i'nctircel_i
pe tiran. Accla a rdspuns insd va
cu blinrlefc cd nu
iruinla nici un fel de violen{d qi nu va
lcan nejudecat, iar dacd poporul rra ucide nici un cetd_
rrota vreun decret
Llegai impotrir-a 1ui Tiberius, eI nu-l va ratifica. Atunci
ldasica, sdrincl, a zis: ,,De vreme ce consulul tr5deazl r:e_
cublica, voi cei care voili sd veni{i in ajutorul legilor., ul_
l'n:iraafms{ii-acmLatda(q{.i-paZoirscntinii'tidnssapcrtoeeagCsataalpuEiitniordliidu-oi.cFipnieedcbpirroeaatldeEilneittrdoebgdciei"api ue"ulca.a"_po,i
narte nrul{imea care le stdtea in cale, in timp ce nimeni,
n:1na1ai.tm1"l9-"8lu_ai,c,.^TC(d^d2inpi)innrdI!ngcLaeauaaucciunzeracuspetrzieptlgiemuoatcmpdaivaoFleetruredsllsvoa;eiirruiMipsin.r1.ottrroic'vmlria.o,cprqicsaluiatssceuauiz,cdclcueehanercoemesbeiesinceOaetritli""ouib"ra};uLucrlia.ire;rclea;L, Catoi:itd plestigiului 1or, nu le st5tea in caIe, ci fugear,r,
slujitorii lor
':5lcind'-se u'ii pe atlii. ingi;i punind aduseseri cle acasi
i'opal€ $i scitale44, iar ei
;-iiibpecrirp,iisc,ioianretlierr-rspcacuenleolvoer aruupptee mina pe frinturile

de mulfime, se urcau splc

aceia care stdteau in flta

PLUTARI'I TTBERTUS GRACCHUS 211

lrri. (13) Unii dintre aceqtia incercau sd fugd. dar erau [)ar cum mereu mai mulli ii puneau aceeaEi intrebare, e1
rrci;i, iar cit prirregte pe Tiberius, un oarecare l-a iuat cle e ar fi dat aceastd por"uncd gi pentru mine
1,ogi, pe cind fugea. Tiberius qi-a 15sat toga "gi a fugit in sfpiufso:s,t,Dfraucmd oes1 s-o implinesc, cdci el n-ar fi dat aceastd
1,r"rnicd, dar s-a impiedicat de unul dintre cadavrele celor rl
apcrizifmousluitlEPEiuisbe-avliuipdserdnSbtl,uait;-uitar.elPiouesv,ictuininnducTlaidbpeincrtiuurespitscreiiobrriuucLiniciuai ,npculeeiblsecciaa.rueAn, Dor"Llncd, clacS n-ar fi fost in folosul poporului((. Atunci
doua ioviturd se 15r,rda cd i-a dat-o Lucius Rr-rfus, atri- r.liossius a scSpat, dar mai in urmd s-a dus la Ar.istoni-
'osa5, in Asia, gi cum situa{ia 1ui Aristonicos s-a pr5buqit,
buindu-qi, datorii,S acestu.i fapt, o mare glorie. Dintre cei- lilossius s-a sinucis.
lal{i au fost uciqi ca la trei sute, lovi{i cu lemne gi pietre,
dar nimeni n-a murit de sabie. 2X Iar senatul, voind sd liniEteascd poporul in acea
rmprejurale, nu s-a mai impotrivit impdrlirii de pdmint,
clar a propus ca in locul lui Tiberius si fie ales un a1tul.
Tlecind deci poporul la vot a ales pe Publius Crassus
20 Autorii istorisesc cd aceasta a fost prima rdscoaiA care era ludd cu Tiberius. lntr-adevdr fiica lui Licinia
de la alungarea regilor, indbugitd cu slngeLe cetlleniior. cla sofia lui Caius Grac'chus. Cornelius Neposao insl
r.rci;i, iar pe celelalte, care nu au fost nici mici, nici por-
nite din cauze neinsemnate, ;i le-au cedat unii altora, cci ispune cd Caius Gracch,us a fost cisdtorit nu cu fiica lui
puternici de frica poporului, iar poporul din r.espect pen- cate repurtase triumful,
\-lrassus, ci cu fiica lui Brutus,
I r-iupd victolia dobinditd impotriva lusitanilor. I.{oi relatdm
tru senat. (2) Se pale totu;i cd chiar atunci Tiberius, daca iaptele cum istorisesc cei mai mu1[i. (2) Dar cum poporul
ar fi fost induplecat, ar fi cedat uqor celor cafe ar fi venit l cra tare indignat de moartea lui Tiberius qi se vedea cI
fdrb sd ucidd qi sd rdneasc5, cdci nu erau iirai mul{i de
irei mii cei care se aflau in iurul sdr_r. Dar se pare ca, j agteaptd momentul rdzbundrii, cdci anumite acuzalii con-
atacul impotriva lui s-a produs mai mulL din cauza pa* senatul, ingrijorat de viala
u r;ra lui Nasica se qi conturau,
lui hlasica, il trimise in Asia, fdrd sd fie nevoie. Intr-ade-
timii qi urii celor bogali decit din pricina motivelor- pe fl r-5r, oamenii nu-qi ascundeau du;mdnia cind iI intilneau,
care le invocau, rar dovada acestui fapt o constituie bat- u' ri, cind iI in gura
jocorirea vi'o1ent5 .;i nelegir-rit5. a cadavrului hii TiberiLrs. r.edeau, se umpleau de minie ;i strigau
i nrare Ei-l numeau pentru
ce1 mai nelegiuit om qi tiran,
i cd umpl'use de singe templul ce1 mai sfint Ei infricogStor
intr-adevdr ei nu iiu cedat rugdmin{ilor fr.ateiui care lr-a clin oraE cu singele udninuiltoamliasaNcarusic;ai ,ddeenEei aetriansa.pISnraact edset
irerut sd-l ridice qi s5-1 ingroape in timpul nop{ii, ci I-aLr ! deci s-a
aruncat in Tibru cu celelalte cadavre. (3) Dar cu aceastii fel furi;at
cele mai mari ierurgii, cdci era pontifer marimus. RAtd-
violen!5 rdzbunai'ea lor nu a incetat, ci pe unii i-au exi- cind deci ;i vagabonclind in afara Italiei nu dupd mult
Iat nejudecafi, iar pe allii i-au arestat ;i i-au ucis, iar
plintre aceqtia a fost ucis ;i retorul Diophanes. Apoi pe tinip a murit 1a Pergam. (3) Nu trebuie deci sd ne mirdm
ci poporul a urit atit de mult pe Nasica, deoarecc insuqi
Lrn oarecare Caius Viilius, l-au virit intr-un \-as cu vipere: rScipio Africanul, pe care, se pare, romanii l-au iubit cel
1i gerpi ;i i-au ucis astfei. (4) Iar Blossius din Curnae a
fost dus in fala consulilor ;i, fiind intrebat despre cele inai mult si cu cea mai mare dreptatc, era gata sd piardd
;i sd. fie iipsit de dragostea poporului. pentru cd, de in-
petrecute, a rdspuns cd a fdcut toate la porltnca lui Tibe- riald ce a aflat despre moartea lui Trberius, pe cind se
rius. Atunci Nasica l-a intrebat: ,,$i ce-ai fi fdcut dacb
Tiberius !i-ar fi poruncit sd dai foc Capitoliului?" El, mal alla la Nunranlia, a zis:

intii, a rdspuns cd Tiberir-rs nu i-ar fi dat aceastd poruncd" .,Aga si piard oricare altul r,:a mai sivirsi astfel de fapte".

PLUTARIi

Apoi cind Caius Gracchus gi Fulvius l-au lntrebat, in
adunarea poporului, ce gindeqte despre moartea lui Tibe-
lius, a dat un rdspuns din care se vedea cb politica lui
Tiberius nu-i era pe plac. Dupi aceea, s-aLl impotrivit lr:i
Scipio cind vorbea, deEi mai inainte nu fdcuserd ace'st
lucru, iar el a fost determinat sd rdspundd cu vorbe rele
poporului. Despre s-a scris in
lui Scipio. acestea amSnuntit ,,Via[a((

CAiUS GRACCHUS

NOTITA INTRADUCTIVA

Viala lui Caius Grq,ccllus a pus in lun'dnd aceleagi pro-
contradic{ii economice, sociale, Ttolitice, juridice,
funde zbdtea societatea romand, ilustrate de
in care se Tiberius. Am ardtat i.n
morale Tiberiu GraccTr,us care

r,,iVcdia.falac( fratelui, sdu notafia isto-
biografi,a erau contra-
lui
dicfiiile men{ionate" Realitd{tle dureroase pe ca"re le ne-
socotea aristocralia senatctriald. au continwat sd eri.ste ;i
dupd, asasinarea lui, Tiberius Gracchus. Aplicarea, de bine
de rdu, a Legi,i, agrole aduse cle Tiberius n-a putut inld.-

tura toate bolile de cere suferea societatea romand" Caius
Graccltus care,la 70 decembrie 124 i.e.n., a i,ntrat in func-
lia de tribunus plebis1, Ia xirsta" de 29 de ani, e incercat
siL remedieze ctt rrtai multe dintre ele. Fi,ecare proi.ect de

Lege adus de Caius Gracchus era meni,t sd inld,ture o sursd
cle nemul{u'niri qi conflicte. Astfel lex agrariaz auea de
scop sd repund in uigoare leEea agrard adusd de Tiberius,
l,ex frumentarias (Ieqea cu priuire La distribuf,ia de griu)
csre preuedea cd distributrile tle griu sd. se fac(t publice,
adicd pe seama statului, non privatim, n'u, cle cd.tre parti-
culari bogafi, uiza s(t stduileascd puterea senatului. Lex

1 Cu privire la .,VBia1{a'u"tuIsui10C4a.2iu1s1;G1ra'accchiutussp,ini la tribunat,
Cicero,
vezi gi Dialogus de
oratoribus; Quintilianus. M; Seneca, Consolatio
ad Heluiam, 16,6.
2 Cicero, Brutus, 704:. Titus Livius, Epitome, LX;
VeLleiu;s Patercuius, II ij,31: FIorus, II 3,3; Piut.,
8,2: Ap p i an, R(r,zboa,ietre ciuile.
rr Vezi mai ales Titus Livius, Epi,tome, LX; P1ut.,
5,1; Florus, II 3,21; Orosius, V I2,4: Cicer.o, De
Iege agrari,a, II,30; In Catilinam, IV,1: Pro Sestio, De offtciis,
105:
II BO-

216 PLUTARH NOTITA INTRODUCTI\'-{ - CAIUS CRACCHUS 217

itrdiciariar. legea cu priuire la organizarea judecdfilor, (hacchus a adus legi prin care se intemeiaserd coloni'i La
preud.zind ca. pe lista judecdtorilor (aibum iudicum), pe
Itnqd trei .sute de senatori, sd figureze ;i, trei sute de '1. ar ent, S quillac e, C artagina,
equites (caualeri), u.rnldrea, de asemenea, sldbirea influ-
Euident toate aceste legi, menite sd. uqureze uia{a de
mizerie a rnultor zeci de mii de cetdfeni sdraci, du pro-
uocat reac{ia egoi.smului marilor gtroprietari de pd'mint.
enlei ;i puterii mari,Ior proprietari de pdmint, senatorii, Ei uedeau i.n Caius Gracchus nu nunxai o ameninlare pen-
care aici puteau fi aleSi judecdtori, figurind pe album
tru lati,fundiile Lor, dar mai ales ii umplea de urd nzarea
iudicum. Spre a cumrLa, aranjamentele care se fdceau in popularitate pe care gi-o dobtndise Caius Gracchus prin
Iegdturd, cu desernnareo" guuernatorilor de prouincii din- legile aduse. Ldcomia Jdrd de margtni ,si dori'n{a de pu-
ntruelucio, nosuleligi ecaprreeuiee;deeaaucdainynfuounicn{cieiil,elacaerrepiurarrrneea,utesdrm, feie- tere au determinat pe cei. mai inuer;unati senatori. sd. pro-
Gcararecc, hinusc, eilne din urmd, au dus Ia
guuernate de fogtii consuli. sd, tie stabili.te inainte de ale- p'und, mdsurile imprejurdri pe care asasina-
gerea consulitor. Se ;ti,e cd, prouincitle eonstituiau o sursd.
'rea lui Caius cititorul
mare de imbood{ire pentru guuernatori ;i., in chip ftresc,
ie gdseqte erpuse cu a,n'Ldnunte de ciitre Pl'utarlt7. Aldturi'
Jratele sdu Tiberius, Caius Gracclt'us a trecut itt istorie
fi,ecare fost consul care urrne, sd fie desemnat guuernator de cauzz" cel'or mul{i
al unei prouincii, dorea sd obfind guuernarea unei prouin- ca tipul unui Luptdtor netnfricat pentru

cii cit mat bagate. 5i oropsili.
Sarcinile m,ilitare erau cit se poate de grele, mai ales
Plutarh erpune cu multd cdldurd calitd[ile lui' Caius
arnul, care m.odest, bun arator, strdin de
pentru simtpli solda[i, recruta{i din marea masd. a cetdfre- mGro&licccihuunse,- de trtndduie, er&
Neuoile militare cu care era conJruntatd. cltefuri, ;i de afaceri' cdmdt{t-
nilor sd,raci. de

Roma deteyminaserd. adesea pe comandanfii, de oFti sd re;ti, (cap. 1).
Spre marea surpri,zd a cititorului, care cunoa;te si'mpa'
recruteze salcla{i chiar din rindurile tinerilor, care nu
aueau ittcd 17 ani implini[i. Caius Gracchus a adus o lege Lia lui Plutarh pentru aristocra,tia senatoriald. gi,, inde-
care interzicea astfel de recrut(tri. O altd u7urare d.e na- ,oft,aoVb{tqidaate$ldd,sqepseiLt.mrnuitbpirauuCtin.apeiiiduptpsuelernGibltreraeuciacfchur&,auurttseee, la-ebciolluuqdcireeaaTfpuuibillldeeddgrdiiuas&ctliogt€uuraaid-driienda.e-padroelbuin(oit
turd militard pe care a incercat s-o aducd. Caius Gracchus

atuf losotsitnat;eurl,,zuiicesrdeafieca cheltuiel,ile necesitate de echiparnen^ jauprIrnioscatpe(epciafndpdr.d1pr,r3ei.)znecruuamd-,ipaddctefais,tu,cnrsiileiem.cpalluttdin{i.Lceom- ,porrdta.zreb,oirneicz,istbeunnt

sus[inute prin re{ineri din solda lui.
Necesitatcu crsmunica{iilor pe u(rscpautsssed,fdsececaondsitnruicaescidn
ce mai sim{itd. Caius Graccltus
clrurnuris. Spre a indeq:drta din Roma o nlare mul{ime de
c:etii{eni6 sdraci (indepdrta{i de pe micile Lor ogoare de La eforturi (cap. 2), potetic cind aducea uorba despre fra-
concuren{a miinii de lucru iefthze pe cc.re o of ereau scla- tteoaletesdle,ug(ilceapg.i3)ac-liuPnliuletalruhi nareazd cu o deplind, aprobare
uii) care dereneaw masa de maneurd. a celor bogafi, Caius politice. Vom da citeua erenx-
ple, care sd. i,l.ustreze aceastd ati.tudi'ne a biografului. Iatd
ce spune biograful, dupd ce enumerd. legile acluse de Caius
a Titus Livius ex., LX; Varro, De uita populi, Ro- e'1, aceste legi, se zice cd, de multe
mFalonir,,uIsa.NonIiIu,s1,,464;5,D20io; dVoer.I I i us Pat e r cPuli1nuiuss,, LGuraccrcuhriuss:-a,,Iinntrgordiujictincdu
e XXX VII,9; 11,6,2,32,3; multd, strdduin{d, dar mai ales,

ralis historia XXX34; T acit u s. Annales, XIL Natu-
IIII.9, B. 198; Titus
6s PP1luutt..., 6,3-7; Appian. Livius, 7Plut., 1,1,4t Appian, 113; Orosius. Y 12,L; tr'1o-
6,3; Appian,
Epitome, L){; Eutropius, IY.2t; Orosius, V, L2,1. rus, II 3,4; Diodor, XXXMB.

N, I, tsARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ CAIUS GRACCIIUS 219

ts?ttdeddrrie-eeeec.ulIrJo.bndliia:naua,9l(trisiutls.ejet.edumenc;.r;elclsimgaaie,,idri,ieebni,ion,nnsPndspteemt,riltrioiuiinnid-mdndsttuceeecuuienaauaacrtugaihernnefnitld.cueu;ellap.eailiurrdenoJ-tii..npadatnussi.ratzfetpceeriepiud-canmfootsarasirpmwreemt,erruiniee,fesalitcpiraaaef;teduo,bigu.anrti'icsaraia,ina-dci;ccaalrn.hseleec_siollcgumaunfpcdi"o$punoboridromucr"lbuotretipui"lintiut,ocpu'cLisiriple"auitsoitoon'rC-ireei,utisoiptifiri"imo"ui;ii."br,oiioiiae;ir,i,tpiis'uiuob".nlo;--mtnruiiiiitie_r;__i_,";. tarh s-a i,nspirat dintr-o sursd fauarabi.Id Lui Caius Groc-
nacppCsotra-toreaime"ttiuuqbapesddaldeee,,ttGeisrmtaieronapaaaciencfrtuate,ishenf;uimaoniisner:endtri.dieec,-c,eoarEipeim1oufamr-pnazucioeniltenreuimtnastccaaanaoletitr;ldeco;aq.,iinndrgiciauii,r,ucisdarl.cm.b';ielFindiimfdntaorcqipecsttonettraedtrcarc&g,iuteuoeasdarcotpe,re;aurilsaeimtncc_ntlaa'muuicr"re7airrtaat"iieie,'rbrs*riual;di-L__lSir,if cltus. A face insd" din PlutafiL un sclau aL izuaarelor sale
strd.danie, ca Si cind ar Ji fost o'ii,.gurd lucrare, tnclt iilai este in totul nepotriuit cu biograful care, La tot pasul, dd
PccnpttsGDP9dSaoaoheul^eairiurrraenaurcl"hei,te-cn"edtsaatjlce..tisti,nr"cunhceho,ladcestaauGurrpoedcl.cseiiagromnaateaat-;l(rmsrcasi1icezcmpeuepta.sdtcaresrlpopcesuihiailt-nxeejone.ruau,ida;dras7dsrsireeruifd2deiei(dmam',cpulrld1a-aeoiasgtetiit;a,ieenteppdidnisacinmr.eurrtaozoinsriinLd_nlcnrutuet2.neectu-dgif)lnpipruot,a,uliibexti"tatigiaotirprceitfatiieorautoie"itartutaeugadeeItiuiiunarrsisra,aenb;caedpamr-eiif.iecfoepoeouuaalaaragabtscollirureal;ataba,'eS;fCdcra;grfinaiaesi,.faaetiLircuacomciutiiiu.eusaf,eromindJiiruspthioeisuaritnueasdmGuiittiirt.culrrucriotiail,acimictuao-reegac(rerciiicteiliaUuieautrhe(Tip,z"ursausiniea.tbr1sitob,p^li6e.iepttiG,ra,ii"nT2iln"ruuiiid)a,ilo_uliti_s,"e,-i.. douadd' cd este congtient de di,uersi.tatea problemelor in
nfcary1cLOaeedcrnaedepdaPuulsltumddteaicnrraihrlse,etcupsajebereanritcddrrueicitidtacr.dibsi,nteptneumeaTintnibipieleienarbieucais,ijtipiGtteoorarrOuucclcluhiptiua:os;pcii;uui;.l",nat1fdii,eiesie.i; aEderizpzbzliasctoaearfeirael;oit,rrecasbrauelieed,ecadmruduttalattetdeomrpi,,raciinodnetcrgaurzuaiicb,nedteoilneopc,i,onSnieetrassdagui)cltfaniielitl"ea.
Joso(btrr;matecueleu, a;nozudr_.glandsicoeigatoestcfneriitctiicd.doe?iunUitnrnedbrldau,rsiip,Cunnarsiiu,uscuaCrrmeradsccetonduru,sdl":$inpdi'leru_*_ din gindirea politicd. a lui Plutarh, care sacrifi,cd odesea

considerentelor morale cansecuenfia in considerafiii,le de
ordin politic. In biograJia lui Caius Gracchus insd Plu-
tarh se aratd cansecuent cu simpatia pe care a aratd dees'
tui, personaj, dor i,nconsecuent cu atitudinea pe care o
adoptd in alte biogratii.
,,Viafia" Iui Caius Gracch,us, prin notura faptelor i,stori-
sile, prin tonul adoptot de biograf, este uno dintre acelea
care captiueazd in cel mai inalt grad pe cititor*.

* De vdzut bibliografia 1a .,Viafa" ]ui Tiberius Gracchus.

i Caius Graochus, 1a inceput, fie cS se teme.a de dugmani
lie cd voia sd stirneascd ura impotriva 1or, s-a linut departe
cle for qi gi-a dus viala in liniEte, retras in sine. $i in pre-
zent ducea o viald modestd ;i in viitor dorea sd trdiasci
fdrd treburi rnulte, astfel incit a oferit motiv de vorbe
impotriva sa; astfel unii ziceau cb el nu aprobd, ba chiar
cd a ldsat la pSmint politica fratelui sdu. Era cr-r totul
tindr, cdci era cu noud ani mai mic decit frateie sdu, iar
Titrerius nll avea incd treizeci de ani cind a murit. (2) Dar,
cu trecerea tirnpului, a ardtat cd din fire este strdin de
nroliciune, de trinddvie, de chefuri qi de afaceri cdmdte-
resti, iar cuvintul ca pe nigte aripi ,cu
Ei-l pregdtegte poiiticd. Atunci care
sd zboare repede spre activitatea era
evi-

clent cd nll va mai putea sta linigtit. Dar cind a apdrat pe
.sLrdruniptuarlindCsiendtbreuecupunrriieea,tdeaenviaidrrsda5ttai,etVncetiutzicuiaessil,lranilnlibaotihrmaictpoircnienjpuuorspueol rdsuedloueserEa-i
besc intrr-r nimic ,de copii. Atunci cei puternici2 au fost
iai'dEi cuprinqi de fricd gi iariqi vorbeau intre ei cd nu
r.or lSsa pe Caius sd pdqeascd Ia tribunatul plebei. (3) $i

se intimplS sd fie trimis ca ct.estor al consulului Ores-
tess in Sardinia. Acest fapt a bucurat pe adversarii Iui
Caius, iar pe el nu l-a intristat. lntr-ader'5r, fiind rdz-
boinic ;i pregdtit atit de bine pentm expedilii militare ca
;i pentru procese, qi pentru cd atunci se temea de viala
politicd ;i de tribunS, iar pe de altd parte, neputind sd sc
prietenilor. care-l chemau, a
irnpotriveascd poporului qi
fost incintat cd s-a ivit prilejul de a pdrSsi Roma. (4)
Desigur persistS puternic opinia cd el a fost un adevdrat
demagog ;i cd Ei-a dobindit o glorie cu mult mai strdlu-
citoare in fa{a poporului decit Tiberius. Dar adevdlul nu

222 PLUTARH CAIUS GR,\CCI{US 223

ssptirea;vai.aDtaimppooltirtiirczdS,mseaipmaleulct ddme aniedveogieradbedcsi_tadiinndrliebpctraat atit de muit a schimbat pdleriie celor care*l acuzau, incit
ajuns la convingerea cd a plecat dupd ce
alegere. Cicero, oratorul, istoriseEte cd, pe cind Caius fugea s-a i se fdcuserd

aCpiclimesae-iriouainmrsdiac?urehdrN-otmrapurtatainfgerqdiaxsitptiesruealtnendtuatsrrsuddecusdpEtpoiein-paqo'mriiers,ao,,.laed$srateiesir-aeau, snhzddiasdr:de,ic,zsDditteedocvcreii-eaiagid{aodevdnsUiothianants,?itttasardi,, :ele mai mari nedreptSti. intr-adevdr, el a spus cd fusese
ia arraatd doisprezece ani, in timp ce ai{ii au fdcut nu-
t.nai zece ani, de nevoie, qi cd trei ani fusesc cvestor, Cind
legea permitc ca dupd un an sd se intoarcd la Roma. A
n'rai spus c5 eI singur dintre toti cei porni{i Ia oaste a
plecat cir punga plin5 gi s-a intors cu punga goald, in
timp ce allii, dupd ce au blut vinul din amforele pe calc
2 Fiind deci Caius in Sardinia, a clat dovadd de toate le Luaserd cr,r ei, le-au adus pline de aur Ei de argint.
r''irtutile Ei s-a deosebit murt de toli tinerii in ruptele c.
du;manii .gi in- dreptate fa{d de supuEi gi prin feiul curn 3 Dupd aceea iardqi il invinuiau qi-i intentau procese,

ptprueelsistepaceetaecistamus_piagrraiie-lizSniiusatbvreedinraisfndtipdee.lia, (ci2aom)mruIacnnnocdmtdaimansntep,dadicaniesittuiopnl rgicianeerarcneiaqrimi_iglpairediinntaaetrrseepec,eeasnabitmdm;__i ;ub cuvint cd rdscoald pe aliati qi a participat la conju-
ratia des,coperitd la Frege1lae5. Dar el, respingind toate
acuzatiile Ei dovedindu-se cd este cu totul nevinovat, a
mpitroanuiesnspirtntdadudotq,;rriusiuhiidpanacoecriefnsii-tleteotaadcsgfEostciial,cmoieEudrsat,itiadlintatriiedcnv.qceainosinSstmdlteeueua-fllicaeuanne-ridtitcsnudaaldelllnidiutapte.autrrooAlupmrcsrutitenuiurmlairnmaerticoftildcimsasaiCnuasienapnoalileiluiilicmlodsailrnaa.apscie(aeReJprioet)tilndeerVcsilcaiuhelIao,rascttrticrne5iee._a,e-s*ii candidat imediat Ia tribunat. In timp ce tofi oamenii cu
vazd i se impotriveau la fel, cu to{ii, la Roma a venit, ca
un puhoi din ltalia, o mul{ime de cetSleni atit de mare,
:a sd ia parte la vot, incit mult ra 1e-au lipsit lo'cuintele.
Cimpul lui Marte n-a putut cuprinde o multime atit de
mare, iar oamenii strigau de pe acoperiEurile caselor Ei
psetinlisglde.in(2n)d$dieajdtiiltedleumi Cualtiuasu, siiit poporul optimatii,
sstaueocl_lebipesudtrordaeriatnaufc-oL{caiyudrbntesiiaianindlte,ep1lrutleaisgeCdrnetaaigriutieuslple.es$-Mnait,ir,dcumiupscasaialpaaintavRtrieeoi,samt.iiapnoodr;api,co"ddruevroleeuagnir,eeitlacereo.i rle incit l-au fdcut sd fie

au
ales nu primul, a$a cum spera el, ci al patrulea. Dupd
ce a luat in primire slujba, de indatd s-a ardtat primul
iiintre tpoatit,imcdaciiiecraonEfei preuateornidceolasecbuitvdinfot,rtc5a, nimeni altul,
spre a face un hatir lui Caius Gracchus, ar fi dispu"s sa cind deplin-
trimitd comandantului griu in dar ;i
Slardinia, senatul indignar gea pe fratele sdu. (3) Cdci .aducea aici cu orice ocazie
poporul Ei-i amintea cele ce se petrecuserd in legdturd cu
a-respins oferta. Apoi senatul a dat un decret, pentri ca fratele sdu qi-i punea in fala faptelor strdbunilor spunind
Sardinia, dir Orestes cd strdbunii lui purtaserd rdzboi impotriva faliscilor Ei
si se trimitd inlocuitor.i ostagilor in
stmsadeitnrervidiinmccdiouiunnl-dtsrluaea,ic.aoaq(lo4tp,e)ospDrotndcairotritiipCnteudatimuucdrsao,rEerci,iClnaaadiRfuois-osamvtuaainvrEvdeii,mnnaiuitnpietdarcnrieneusdfiienninuu;mtticrcaeile,i'
pentru un oarecare tribun a1 plebei Genucius, care fusese
insultat, l-au osin'dit la moarte pe Caius Veturius, pentru
cd numai eI singur nu se ridica cind tribunul trecea prin
for. El a zis: Sub ochii voEtri, oamenii Sqtia au ucis pe
de dugmani, dar chiar ;i poporul socotea cd este cu totutr Tiberius in mijlocul cetdlii cu bastoanele, iar ,corpul lui
neobignuit ca un cvestor s-o ia inaintea comandanl.ului" a fost tirit din Capitoliu spre a fi aruncat in Tibru. Prie-
Tot,uqi, fiind acuzat in fa{a censorilor, a cerut cuvintul si
tenii ltti, care au fost prinqi, au fost uciqi fdrd sd fie jude-

224 Pi-UTARII CAIUS CRACCHUS

cafi. I)al existd o lege slrlbunS care pre\:ede cd, daca filu-aauncrr5undcliIezapp1aerr5ti1vdpaoeillnsata,ttcrmaiuem;liillppioptrlalorolrppii,eroeeccrataucerhlleudeeeipldtErpueeidivalsmeeldagdineedstaiutpracreimtiaucseleaudcrriep-haqiupc1itaieelsom-rareI,eananaTcrgs,iururealssntesacdtiarrcinflcsuiaedii,i
r:incva este pasibii de o pedeapsd cu moartea, cind este
judecatd, dacd nu se prezintd Ia i'iiclecatd. atunci
ilat in
rrn lrimbifaq sd se dr,rci in z,ori
goarnS, iar judecdtorii sd nu-Ei Ia casa hri ;i sd sune din

dea sentinla mai inainte
ca trimbilagul sd-Ei facl datoria. Atit de grijulii si de
atenli erau ei 1a pr,ocese((. iipiiam'ienrri{prinrctiiiidrenneli5dcr1-i,vnuaisrabpsIralliianarn,{ui.diiireseimio;llaafaddpiacdtlpeeiilssoaoptarrcrtiebdnezuitmedfiirclieccernaepai cgenprrnieiu.uttrhptauo_rtorleiiimecplcohraeticripv-uareinlimCtadoeeieranniitt1scelsttg'aaic,belnlicielicici_ua,i

pddoouav4ascotlcddAecolfuiuifloiidnvaaadprletrepsoeoi1peppcuepottoerevpuridoilnteroiiuicr1li,leeqpigtairerodir,nsdcceiaoenssnlettrsdfetemietluc-adaafgieleriesdtcroruouaibnlvteuuuiansrlattdpep, rree--svvdeeacndaleu\eirnaaetmarccoad:fi-.,ii fltp'iueualtieudurdeenaeolecrsgietpeonrrecaiu{tuugplriuiridi.ivee(i,f2rtea1incieelnaetrlaia-uaidngdesercipvudidrlapri,uerenndfutrurniuccaedsiadsgrfeoai ncapiar,otteioparomriinrpp-irurloultteiied,acrig_n-ri

clacd un magistrat va exila un cetSfean, fdr.i sd fie,jucie-
cat, poporul sd aib5 puterea de a judeca clr pr.ir.ire }a
acel cetdlean. Unul dintre aceste proiecte de lege al"Ltnca gcainvdaule-rii,1loar,caeci utrmeiesIuatelegainfddcturet iiusduetecddtielecacovmallelniieqai caecslltuo_r.
dezonoare asupra lui Marcus Octavius, pe cat:e Tibelir-is
Grac,chus il destituise din slujba de tribun, iar celdlalr sase sute. (3) Introducind dcci e1 aceastd lege se ztr,e cd
proiect il avea in vedere pe Popilius, cdci el, cinrJ era multd strddr_rinld, dar mai
pretor prietenii lui Tiberius Gracchus" popi* Ce mr:lte lucruri s-a ingrijit cu
exilase pe lla1naouiltaeutpiirsmsrc;,oeie,ddrrdeedeu_o_eslsaaianiroetfscauemueinlb;eaciid,nriiea;ininiinn,metotieiinvrqnaccectiedran1-terdauuerutine-ptasosfreeliefnidlntfscrraopu-rtatoinu'tretelammcfs-oaseiircirrieae,d,p;uaasoa*capvnhtcooluieamrrml.nabrbqsiiirattifiuurieplsuroeocCsprtoooiulpmtriiunE.i,q____-i
lir-rs, fSrd sd mai a;tepte sd i se intenteze Lin proces, a
fugit din ltalia, iar celdlalt proiect dc lege l-a suprimat
Caius insuEi, la rugdminfile mam,ei sale, cunt spurlea ej.
care i-a cerut s5-1 ierte pe Octarrius. Poporul a fost int-
presionat pldcut de acest gest aI lui Caius gi a fosi drr
acord, 'cdci avea o mare cinste pentlu Cornelia, nu atit telea politicir de la optima{i Ia popor, spnnind cd cei c'are
pentru copii, cit pentr'.t tat5l ei, dar dupd aceia i-au ricli-
i.orbesc trel:uie si sc dea nu dupl ser.r-at, ci clupd i;opor.

cat Ei o statuie de bronz cu urmdtoarea iriscr-ip{ie: ,,Cor- a h-6ot$aiirditucfai ce poporr-rl a volat nu numai aceastd 1ege. clar
neliei, mama Gracchilor(t. (2) Se spune cd qi Caius a vor.- in jr.irul 1ui ei insuqi sd aleagd judecdtori dintre car.aleri,
bit multe cu artd retorlcd gi cu elegan{d citre unul dintrr," s-a concentrat un fe1 de putere monar.hicd,
adversarii sii. E1 a zis:,,Insulli tu pe Cornelia, care l-a slautsiitt.ufetiralliunincosidtoEnseoi asiernengarpitjeucnlatartuotrtdseeebnauauitnt,asadqsadprcal,um,lmueacsai cledfogpslrtoccpalureenpecirolidlned-
ndscur pe Tiberius?(( $i fiindcd s3ela, care insultase pe
Cornelia, teurasdactuezactomdepamriociicuiuCnoer,nealiaa?ddAuigantd: s,c,Cunt mtuinca-
drdzneEti iegea foarte cumpdtatd gi frumoasd in legdturd cu ipro-
pcrrdrizoigfoernsiauorrleaitnrimcSuipsganrdiieua,.F1ian-batri-ucas:hdeedmvindatr,S, ipapareneiealI,sadFcafobieniuvsvin,inscdasueretn,aeitaruarl
ea? To{i romanii Etiu cd ea s-a ab{inut mult mai mult.l
vreme de la legdturile cu bdrbatul decit t,.r care egti bdr-
bat". Aceasta era puterea inlepdturii vorbelor lui, dintre
care se pot da multe exemple din scrieri. banii sd fie dali cetdfenilor ;i pe deasupra sd fie invinuit
F abius, care fdcuse stdpinirca nesuferitd si uritd de oa-

PLI]TARH CAIUS GRACCT{US

227

nsi)r(r'rnpia. tPieeinntruproavceinsct ieg.es(2t )EEi-la dobindit o mare glorie Ei B Pentru toate aceste }ucrtiri poporul il ridica in sldvi
lege prin ;i se ardta gata sd-i acorde recuno;tin!5 in orice lucr.u, iar
a mai adus qi o
(:ar"e se prevedea intemeierea de colonii, refacerea dru-
rrrrlilor gi pregdtirea unor depozite de griu. Fdcirid acest eI a spus o dat5, vorbind poporului, cd va cere recunoq-
linla prin care daci o va dobindi rra socoti cI a ob{inrit
luclu, el s-a ales pe sine ca fruntaq Ei administrator qi totul, iar dacd nu o va dobindi, nu va m,ai cere nimic de
nu a sucombat in fala nici unei sarcini dintre acestea, care
erau atit de mari Ei de importante, ci dimpotrivd, le-a 1a ei. Zicind el acest lucru, s-a pdnrt cd cere consr_rlatul
qi cu o admira- 5i toli credeau cd '"'a cere in acelasi timp qi consulatui, si
terminat pe toate intr-o minunatd grabd r librrnalul piebci. (2) Se apropiarr alegerile consular'^ fi
bild strddanie, ca qi cind ar fi fost o singurd lucrare, incit
chiar qi cei care-I urau qi se temeau de ei au fost im- lo{i erau cu ochii alintili spre el; ,a fost vdzut aducind
pe cimpul lui l{arte pe Caius Fannius? Ei se credea cd
presionali de eficacitatea gi de promptitudinea acliunii va susline candidatura lui impreund cu prietenii sdi. Acest
lui. (3) Iar poporul admira Ei infS{igarea 1ui, mai ales
cind vedeau depinzind de eI o mullime de muncitori, de gest a adus un mare cigtig de cauzd lui tr'annius. $ai,foins-t
meEteri, de soli, de dreg5tori, de ostaqi, de oameni de fost ales consul, iar Caius
tr-adevdr, Fannius a
litere, pe care ii intimpina cu toatd bundvoinla qi-qi pdstra ;rl-es a dou'a oard tribun al plebei, fdrd sd
in aceastd omenie gravitatea obiqnuitd gi impdrlea fiecd- sd se facd propagandS, ci numai datoriti se anun{e sar-r
dragostei
ruia ceea ce i se datora potrivit demnitSlii sale, Ei a ar5- ce-i
purta poporul. (3) Dar deoarece'v'edea cI senatul igi n-rani-
festd direct ostilitatea fald de el qi cd simpatia lui Fan-
tat in acest fel cd sint niqte calomniatori aceia care spu- nius scade, a lnceput s5-Ei atlagd iardqi poporul prin alte
neau despre eI cd este inoportun sau violent. In acest fel iegi, propunind sd se trimitd coloniEti la Tceatdreleint ieEllola-
era el admirabil pentru modul cum intimpina oamenii 9i Capua qi sd 1i se dea latinilor clreptul
de
in acliunile lui mai dibaci chiar decit aceia care cdutau man5. Senatul insd, temindu-se ca nu cumva Caius sd fie
rd-qi atragd poporul de pe tribund.
ile neinfrint, a fdcut o noud qi nechibzuitd incercare de
a-qi atrage simpatia poporului ;i de a o instrdina de Grac-
? El Ei-a dat toatd osteneala mai ales in ceea ce pri- cl-tus, fdcind propuneri impotriva lui qi adr-rcind poporu-
atit de folo- lui foloaseie cele mai mari. (4) Era rrnr-rl dintre colegii lrri
veqte construcliile de drumuri, ingrijindu*se
sul cit gi de frumuselea 1or. trntr-adevdr, prin diferite re-
giuni drumurile erau trase drepte iar o parte'din ele erau Caius, numit Livius Drususs, un om care nu era mai
prejo-s nici prin n,aqtere nici prin educalie decit a1!i lo-
agternute cu piatrd tdiatd Ei qlefuitd qi in unele pdrli erau mani, ci care, dimpotrivd, prin firea, elocvenla qi bogd{ia
ridicate grdmezi de fdrind. Umplindu-se deci gropile Ei Ce care dispunea, se putea lua Ia intrecere cu cei rnai
fiind legate intre e1e de punli, drumurile pe care toren-
tele de larnd sau vdile Ie distrugeau alr cdpdtat aceeaqi onorali qi mai puternici. Ei bine, fruntaEii cetdlii i;i in-
torc privirile spre eI qi incep s5-1 indemne sd-l atace pe
inbllime de ambele pdrfi, ega15 Ei paralelS. Lucrarea a Caius gi, impreund cu ei, sd se ridice impotriva 1ui, fird
oferit astfel o priveligte de netezime Ei frumusele peste
tot. Pe lingd acestea, mdsurind distanle intre miliare -_ s,5-l violenteze gi fdrd sd se opunb mullimii, ci, dimpo-
trivd, fdcind ca darurile qi hatirurile pentru
iar miiiarul are cceavasemmaniepaulleinmddesouprdt tsotraiid. iiAo -maai ridicat care Ei mai
stilpi de piatr5 pus qi in-ainte era l5udat sd fi urite.

alte pietre care erau departe una de alta, de o parte 9i 9 Ei bine, Livius, folosind pentru aceste lucruri tribu-
de alta ale drumului, pentru ca sd fie uqor, celor care se natul sdu, a scris legi care nu conlineau lucruri nici fru-
foloseau de cai, sd incalece pe ei. moaso, nici interesante, ci care aveau un singur scop,

PLUTARH CAIUS CRACCHUS

anrime sd intreacd pe Caius, fdcind pe placul qi hatirul ;iilsldpcigt-iiIi-rir.anrr'uitln-lodimueidaap'.naciarvatcnpinoupierduriainuepuitl,arrsguodurdadiedrritiii-dvceticn;aaqrdAdiaEeiaruvfmriceuf_ispmipitdreinprtniiddepvecrnnicullmFetudiaoqfSd5loicoirriuiitpn,zcl-ealesprl-lriftsieuevrvipSuouun_eeiiairautclala!icul1ae1a5srcicor's.upl,eulpatfadduaeii,Eclaro,eazediineid$rua.vrnsmamaeitaaFecet:uBdvraeqau-uuatbacrrdpzesiusliurrclgvnttrlGtcouinleaeumiotiueupsunlpruzmuaifrtetvscdadedeaiscosriiiaerl-nurnacateiaavildoanthtuceisagpecsumsmsicdanra-ulcsugtiouitaiguprr,crrpci'aieieursloinrrciutudzolideivtidFminnziuls.acinisEicivueitv-n.taicirfiurlillasrvde,tvdercec,mivrieiantlaofunreepihsczovnat1ols;ae-dbaiasetsrtt;,nrmeciiuei6geinervdil"Ft,nniunare.upiaisdaueareiiite'(e,rnstme.ll'g"eev.uid')cp'vd$uisruipieepAAeuenaUenilralccdosctsalnueidfocaepuecartauitdnv,'si(n1lr!si'.s,3iEidieaf,ccudsn_6__e)ot-.iiii,
poporr-rlui, grdbindu-se qi luptind ca in comedie. (2) Prin 1nsit:r5iilirvncfdcueuuslEemsmi.s-vaeaaauitsrmssievducairpurf-eirsteimi1tddaaainctpoturrpezofraa-botperco,tdedmsecudiauml,,nccipiti,emdomnelurruiilnev{id,samu-dae-ausacniendustpe-isae_nbnatdrartirrdtbufiacaucaCtnetafrpiicruurneonspiccjiaoeec_ss_a
al'tasta senatul s-a dat gi mai mult in vileag cd nu este
dugman proiectelor lui GracchLrs, ci cd dorerste cu tot lare.
dinadinsul sd-l ucidd sau sd-l umileascd. Intr-adevdr, il
inl'inuiau pe Caius cd propusese intemeierea a dond co-
lonii ;i cd dusese acolo pe cei mai avuli dintre cetdleni
pe cind Livius propusese intemeierea a doudsprezece co-
Ionii gi prevdzuse ca ln fiecare colonie sd fie duse trei
rrrii de cetdleni sbraci. De asemenea, il acuzau pe Grac-
chus cd impdr{ea pdmint sdracilor, impunindu-le sd versc
o taxd in tezaurul public qi iI mai acuzau pe motiv cd
lingugea poporul. Livius insd, suprimind Ei aceasti taxd
a fdcut pe plac mul{imii. De asemenea Gracchr,rs, propu-
nind sd se dea drept de cetS{enie latinilore, a provocat
supdrarea printre senatori, iar Livius, propunind ca sd
nu fie lovit nici unul dintre latini cu varga, nici 1a ar-
mat5, a gdsit sprijin printre ei. (3) $i desigur insuEi Li-
vaicuesstevo}rebgeiacmuearecuorpdoupl osreunluaituElui is, pcuarnreeascedinegIrpijreoEmteulgdae
plebe. Acest fapt a fost foarte folositor pentru el. intr-ade-
vdr, poporul a avut sentimente mai bune fald de senat,
iauaitriamLsbivuliisnupzseitc-tinEtiaru-vurinandpfeienlouvaermadeeqnreiii rdcdbeutmvaataezaid in-paoipnaoteirmuplpuoridpfqoatr!iua5lt
se upzCr.uinacitntreertvir1atecgdi_nId_laaiiti,nmr.apiia,AunurpltsteeLejterfyensrcbteilacfimaasr,eelndtceaeazingirpcenioetucitsmrmeecivdlpiantc-fpicaolcareerielmpuG-senIu-raaopalcunulsctiaatarhet,rruaabsaagltladifnaitocftdisednftimoenHis,emaepfiapracrarrdudcitaepoEltalziototi,aandcttsiidlad_ee
qi
de
senat, ldsind sd se inleleagd cd el pornise sd-gi atragd ;i
sd facd pe placul poporului din porunca senatului.

10 Foarte bund a fost pSrerea poporului despre bund- de sufiarea puternicd a vintului gi a fost dusl dincoio de
voin{a pentru Drusus ;i despre sentimentul dreptilii lui marginile trasate ale oraqului gi cd chiar marginile ora-
pentru faptul cd pdrea cd nu propune legi pentru sine l;acuuufpllmiuni.idtrTtercoabdtsuuaFiEetue,ilvCainiuuasitufiomses,sptpteiumganapipianrtdcedEazetttiocaditteeudDleglriazuid1suceusa,sealeqdpiEelcepfdcaraisrnitiedtluaudaienlRidaonumiEallarteee,
sau ln interesul sdu. Intr-adevdr, el a trimis pe allii sd nevoie de. prezen{a sa. (2) intr-adevdr, Lucius Opimiusli,
intemeieze ,colonii qi nu asista el la irrpdrlirea baniior, in ra-innuol mtreocliugtacrhdizcusEei care avea multd trecere in ienat,
timp ce Caius igi rezervase cele mai mari ;i mai impor- la alegerile de consul, cdci Caius in
tante treburi sieEi. (2) $i in timp ce, la propunerea 1ui
Rtibrius, unul dintre colegii sdi, ca sd se intemeieze colo- ii
nia Cartagina, care fusese distrusd de Scipio, Caius, ales
prln Sor{, a pornit in Africa pentru a intemeia colonia,
iar Drusus qi mai mult, in absenla lui, I-a atacat, atrS-

PLIlTARH CAIUS GRACCHUS Z3l

pl'ezerltase lmpotrivd pe Fannius. Atunci insd se pirea !rpr9noiealeprigd?miulroetur,alctdiel-atavrecfooeitlsesuttarigs,utertpsiobtrtiumuangacaitodtp,nrpdsirnteoitcuvnlairetemdmmareioeeptaitcrd.e,ulc,illaedptere;iib;niut;arniruv.eetcTeaaonrcteiueilsleeai
c'ii, cle vreme ce poporului ii era favorabil, rra fi ales con-
sul gi o datd ales va dobori pe Caius, pentni cd p'uterca ,ddlir.rieuiouar.-caplclinruoduislrdertedaeilameetam-e,oeala-ezclu(,eic(gc.seGoitnerriaadnqct:suci,ihn,nsVueet sorcziicoiacrniestdfr-doacecvdlleui,drtrissniauasttnuteiaml.gssRubpaepsrscrdtapeominnvdgaiocueialEsrsve,mtui.ofAadlnuerpid"ni .r"tsisunddaie,arrvc_ciA_'i_ut
acestuj.a, lntr-un fel oarecare, incepuse sd vegtejeascd. iar
poporul se indepdrtase de el din cauzd cd se sdturase de
iegile fdcute pe placul lui intrucit mulli erau aceia care
fd.ceau politicd pe placul poporullti, iar senatr:l insu5i f5-

cea concesii.

12 Intorcindu-se la Roma Caius, mai intii de pe Pala-
tinum a emigrat intr-un loc de lingd for, unde, de oiricei"
locuiau cei mai mul{i cetdl;eni umili qi sdraci. :\poi a riyplsvlrcoaaltsqnlsaafaliu,iosrl-uroteriutanaeiiudicinaucdsuiriizausslbvllmuanliurnluiorrertdfniu.l,tiaiilsuecc.lrtlAreeditci-salcrdsnIeeliu.uaznen.osnuDdbchEnatcafpairead(iddnCutue.rtrCmi3uirlu,ciy,flt.ddmns-ua.aidl)'ArtsadbcigleaupeuAeiiaiicdc,taaruiMniuitagdlcranetelurudttrsliadoasrdieeCeorensludlentaagipdOci,eattvi,nlivadcmnooc{feijgodrnddpuecodiieuiepsrsriimluipibaeisruiheuraicnsdpmedicsstsoeeieseeci,tc,fCuiucidps.ferltis-rtniraeleaual-SanevenuaoGdea(ppcts,rcesic2idld,carneosture,rcpldjlenadi)facefini-tnusnden-eumaAreiaabuecuucggIfdscnnttrnadvecqnrennCrdmieetdtiutaaglhuiocirnmaeuetnrplfnoerullyuuorauotqafll5zduriraciibclsi.tdtlnresinniisiiiceiiutdun,uanncu!zAi,ttaeEtdn(uaa,iiterscrCclaa(cimlagitosiiuiuiaintUdeeqmneraurmadirape-rtiislesicnnnerleap-dmetminmtlsauuailieiamdlziiipiapi-eitnoniapupldiccaoioobtrmerlidmvuardreuteatilplrtosziaauioeqafiealtrurctaaOovoesvpeordatieitirltlrliaaipiodrusisexetrcaupEFisidearssitaltl'OrnaeiraoFia,iRouseepcctmdidigtirqizdpieauludooaeoavic,eaioiafiiic_i_nlm.mpa,lu"ijmisovaetlceshmuaaiabusnpiratctcpud;in.isiuun.cdansupuieidedorr:inuc,opdretrtsCaisrmsngttdaiooimrr,iirrt'pp"a.ta,dnrdeiutiienttiarDnueveitddarpueeisn"svadaaqcimauait.eloiuaecu*tuju'q'ttia{cudmucu.miadcaliiatlnitcdr,iqstpomoi;lfalieosao1n"ttdeouas_"ntadanrscods.iarr_r__e_rcu_,e_du__,,,,itli,l
pr-omuigat celelalte legi pentru ca poporul sd le voteze.
In tin'rp ce poporr.rl se strlngea din toate pdr{i1e in jurul
s5u, senatul a convins pe consulul Fannius sd alunge din
Roma pe cei care nu erau cetSleni. Dindu-se acest decrel
neobiEnuit anume ca nici un aliatla qi nici un
_nsiuabaspuarrdd, in zilele acelea in Roma, Caius a
pri.eten si
promulgat un decret potrivnic prin care ac\tza pe consul
qi anunla cd va veni in ajutor alialilor, dacd vor rdntine
pe lo'c. (2) TotuEi nu 1e-a venit in ajutor, dar, vdzlnd pc
unul dintre oaspelii ;i prietenii sdi cd este tirit de unr-rl
dintre lictorii 1ui Fannius, a trecut mai inainte gi nu i-a
dat ,atenlie, fie cd s-a temllt sd nu dea dovadd cd puterea
sa era slabd fie cd nu voia, cum ,S€ spune: sd ofere dus-
manilor motivul de a incepe lupta qi har{a pe care o cdr-r-
tau. (3) S-a mai intimplat
e1 din urmd.toarea cauzd; cd 9i coiegii sdi s-au miniar pe
poporul avea obiceiul sd pri-
\re,asc6 in for la lupte de gladiatori qi cei mai mulli dintre
dregdtori ridicaserd tribune in jurul forului. pe ,care le
inchiriau cu bani. Caius a poruncit ca aceste tribune sii
fie indepSrtate pentru ca sdracii sd poatd si priveascd clin
acel loc fdrd sd dea nici un ban. Dar nimeni nu i-a dat
nici o atenlie qi atunci Caius, agteptind sE vind noapLea
din ajunul spectacolului, a luat pe tofi me$terii pe care
?i avea sub ordinele sale qi a ddrimat acele tribune qi cind
s-a fdcut lumind a ardtat poporului locul acela go1. Pentm
acest fapt mulfimea i-a socotit cb este un adevdrat bdrbat.
dar colegii l-au socotit neruEinat qi vieilent. ( ) DupA aceea

232 PLT.TTARH cArus cRAccHUS 233

14 r\1.unci, stirnindr:-se o ploaie, s-au impr5;tiat. A doua atunci cind era consul, Ei, Iuindu-le, au pornit cu multe
z-i de climineald insd, consulul, convocind senatul in curic. amenin!5ri 9i strigdte ca sd ocupe colina Aventin. Iar
a inceput qedinla, iar allii, punind pe o targ5 cadavrLrl {,laius n-a vrut sd se inarmeze, ci a pornit in for imbrdcat
luinai cu togd, sub care avea un mic pumnal. Cind a ie-
gol al trui Antylius, il purtau prin for sple senat, gemind sit pe ugd, solia i-a luat in brale qi, {inindu-l cu o mini
;i jetrindri-l" Opimius cunogtea acest fapt, dar se prefaicca
ld se n-rird qi de aceea gi senatorii au ieqit sd vadd ce se pe el ,si cu alta pe copil, i-a zis: ,,Nu te petrec, Caius, c?nd
intirnpl5. tr'iind deci aqezatd targa la mijloc, unii strigaLr la tribun5,
ie eluci. pcalemciaIiainuanintred,zbEoi ingicloi rcioasl,eguniuditeo,r,chniiacri
nu te petrec cind
cd iucrul este groaznic ;i nemaipomenit, lnsi cea mai r1ac6 ai suferi vreun lucru omenesc, ai sd-mi laEi un doliu
mare par:te a poporului a fost cuprinsd cie ur"d impotrirra
optimalilor gi au inceput sd-i acuze ,cd r:ciseseri pe Tibe- onorat. Acurn insd tu te arunci uciga;ilor Lui Tiberius.
neinarmat. frumos, pentru ca sd suferi mai rnult decit sd
rius Gracchus, tribun al plebei, qi-i arr.incaserd cadavrul. aclionezi, dar fdrd sd aduci nici un folos comunitdfii. Cei
iar lictolul Antylius, care poate nu c5*gi mer-ita pedeapsa,
fidnoamrr,ociramarriensteeanrIeaint1us.r1l-nrrgooimmparopnvl6oitlcita,isnpeceoannctjoreuastrcdlaucjserlillins, duzptatr-cilmeEeaicpdueurncsiniina- i'5i au invins, i;i fac dreptate cu violqnld ;i cu sabie. Dacd
l'ratele tdu ar fi cdzut 1a Numantia, corpul sdu ne-ar fi
fost redat in baza unui tratat, acum insd. dupd cum sc
r.ecle. voi ruga vreun flurdu sau marea ca s5-mi arate
gulul om care a mai rdmas dintre cei cate poartd grija corpul tdu pSzit vreundeva. Cdci de ce trebuie sI ne mai
popoi'ului. (2) De atunci, ducindu-se iardqi in curie, sena-
lorii au votat ;i au ordonat consulului Opimius sd salveze incredem legilor sau zeilor dupd moartea lui Tiberius?((
(2) in timp ce Licinia plingea qi spunea acestea, Caius.
cetatea cum va putea qi sd indepdrteze pe tiran. Acesta desprinzindll-se pe incetul din brale1e sa1e, a pornit in
a poruncit senatorilor sd puni mina pe arme qi a olcionat
fiecdru.i cavaler ca, de dimineald, sd aduc5 cite doi sr-:larii tdcere cu prietenii sdi. So{ia sa, dorind sd-} apuce de tog5,
s-a prdbu;it la pdmint gi multd vreme a zdcut fdrd glas.
inarrna{i. F ulvius s-a pregdtit Ei el impotlivi qi a silin-r fdrd via!5, pind cind sclavele au luat-o qi ar: dus-o la fra-
o mullime de oameni, iar Caius, plecind din for, s-a oprit
in fata statuii tatdlui sdu qi, privind mult Ia el, n-a spr'', iele sdu Crassus.

nimic, dar a pLecat gemind qi plingind. (3) Mulli din cei 1ti Cind s-au adunat cu tofii, Fulvius, convins de Caius,
care l-au vdzut atunci pe Caius s-au intristat qi au 15cri-
mat Ei, invinuindu-se pe ei inEigi cd-l pdrisiserd, qi-l tr:,i- lr'imite in for pe ce1 mai mic dintre fiii sdi, care pttrta un
cacluceu. Tinirul er:a foarte frumos la infdliEare. [,;i
daserS, au pornit la casa lui gi au petrecut noaptea acolo atunci stind in picioare cu multd cuviinld .;i plingind
la uqiie lui, dar n-'au fdcut la fel cu cei care-l pdzeau pe
Fulvius. Intr-adevdr:, ,asci ebqutciaurEini-dauu-psee,treincuttimnopapcteeaFuahp,l'aiurs.i*, indbugit, a lnccput sd vorbeascd in cr-rr,'inte impdciuitoare
cdtre consul ;i cdtre senat. Ei bine, mulli dintre cei ,care
clind, bind qi urlind elau de fa!5 inclinau fdrd nici un fel de necuviin{d cStre
primul care,se imbdtase, spunea Ei fdcea multe gesturi
viincioase impotriva virstei sale. necu- pace. Dar Opimius a spus cd nu trebuie Caius sI convingd
Cei din jurul lui senatul prin crainici, dar cd cetSlenii trebuie sd vind la
Caiu,q,

pdstrind liniEte ca intr-o male nenorocire a patriei, scru- judecatS, iar Caius sd se predea pe sine insuEi Ediaccddnnuumasei
tau viitorul qi fdceau strajd qi dormeau pe rind. ala va imblinzi minia. Tindrului i-a spus ,cd,

i5 A doua zi, trezind cu greu pe Fulvius care;adormise va face acest lucru, sd nu se mai intoarcS, (2) Caius deci.
dupd cum se spune, voia sd meargd qi sd con-,ring; sena-
ianmjeu{ritudlecabsdeuitusradle, ,sp-aeucinaraermleatlucausepri5nzviilnegcinarde se aflau tul, ciar pentru cd nimeni dintre ceilalti nr.r a cdzut de

pe ga1li,

PLUTARH CAIUS GRACCHUS

cdLloDijppFg3psaya-dijuirdiracceunn,:ttcetaordiqnrlgnadauvrnpentdeqi"etiang;ruuu'.qriuira,.cddsns,eiscn.AFeleb,l,oredcuidduieniF.aucucpi-"ptlmpevuaptiIiadpanaunefinl5vuzavieotamiuiromdsi,zqfipru_ceni,lonuicacaesaearit_aiasrdandtlter*dsscutieiiern{inrld,eu-aatu.vieaimicatnda*mi9i.mmn,uiumcra,trii.,ts(epi[aaiop3plaapsmafb-iqi)iiceiuraeanctupifimpgrrr_uncuetnilzdpriiivauacaioincaiqtnrina,iiirda"idtddnaimeeduOtsart,ipc,rtne_caul,_eeenniiia..tnlnqauan{l*riofadriion-iure"i.euaoru"uoaiA,a,tb_tro,iccaurutatoisa-a;ausp,s*eAaoJisrduu"treeoad-uleef;sd"a_ildir.rnic;lm-em.lici;.a"ftcra";ipitaiire,n_;a'eilteo;-J;Gs;ci"mpta;Eimi;dnod;b;-ltcti,ip;rnoain..v;'er;r!iild,;ijoi"aou*_""ua;e;dnriftnnla'briJ;r-hn-an;-ie-z"trdu;:re;uaiaeT;rj;ts;p-_s"ir;_ltfrclil"en5;_is__;d_:teii;j; numit Septimuleius. Intr*adevdr, se ddduse un edict 1,a
inceputul luptei cd aceluia care va aduce capul lui Ful-
rofvcridlei."een_n,ztp:uiece=vrenOloartrr,tmu"afcaiiarinpucmdeegdauaue-til-qnptoisgi iircltigaraetppl-dtrourupddnosiinecrueahluiirqoEcimiitnrianddntdi,nacszrdriaenai,dnib"icc_ddu-cEoliivlieen-_gi'amin"iicaoidnudu*sne"ctvilaa_l_t- vius gi a lui Caius i se va da o greutate de aur egald cu
a capi-rlui. $i a fost dus de c5tre Septimuleius, infipt intr-o
suli!6 la Opimius. Se spune cd aducindu-se o balan!5 gi
fiind pus in balan!5, a cintdrit gaptesprezece libre ;i ju-
rndtate. Iar Septimuleius qi in aceastd imprejurare a fost
rdu Ei nelegiuit, scolindu-i creierul, a umplut
plumb. Cei c5ci, capul 1ui Fulvius, capul
cu ,care au ,adus
fiind
oameni obscuri, n-au luat nimic. (4) Corpurile lor
trei mii fiind Ei ale
celorlal{i ar: fost aruncate in riu18, ucigi,
iar bunurile lor au forst date poporului. Soliilor li s-a
r.nterzis si poarte doliu, iar pe Licinia, solia lui Caius, au
iipsit-o qi de dotd. Foarte crude fapte au sdvirqit qi fa!5
de fiul cel mai tindr al lui Fulvius, care nici mdcar nu
lidicase miinile impotriva cr,riva gi nici nu luase parte
ia luptd, ci l-au capturat ,cind mergea sd propunb pace
i^nainte de luptd, iar dupd lup,td i-ar-r ucis. Totuqi mai
mult clecit acest lucru qi decit toate celelalte au miniat
poporul templul Concordiei, care fusese ridicat de cdtre
Opirlius. fintr-adevlr se pdrea c5 e1 se fdle;te ;i tresalti
ile bucurie qi intr-un fel chiar triumfd pentru atilia ce-
anpnlrcq-ou,eurr-cceanlrlp.oliuae_ucinrt,nri.e.ust1nldcd-dt"zss,a"sr1ic,5ecnra-uie-radin'?gtc-u-Ciilisnj-ty-cdiauitmeioairut,lnmjrppa*suetr"itaeina,ocrpcseueriofdaaeauduqtrugopuidddeilnlrtiqueuidcniiuqmleaiimndmpiunluniaernluedlo,nmdneaduivanmiplio,,nb,ernipaindcraecideetnuseidpiddiasuld_Iiccasuacioaaraiirirnlivneu6"pdidd_i"pzruulisiitus"e-dudcsit.t,lia",eedmuntJ,n'.d"uairrim;rrs,m;peiru_"pr"apiiiaItoti;ru;.*u.;t-pa.rl";iirhp-i"v(ll;2o*iuia;_)_lr tdfeni uciEi. De aceea, in timpul nopfii, sub inscrip{ia
templului, unii au addugat acest vers:

,,O f,ap,td nebund a ridicat acest templu al Concordiei"

v.lCs|aue?ruaraaniisjutyorcsai:5dntaguppbidjeurrarai.rpnaalneocgtn-eii9pilisavl.eo.-niardsirqet/sddlicinepunitnuinciddcndueiuastlpri.ensedDsdletduceu.u,epgunrEelmc_imifsacau:uengumpniciqhiniisi,so,lorp-ap,c_u"ersp"na*eptpeuih;su"niultiloui-J',a"rt;r"a;srubfmld""c"_"iuin.si""diI\opo:_e";i 1B trntr-adevdr Opimius in timp ce era consul cel dintii
lovitu.ri._(3) Se spune cE au tdiat capul lui Cair_"r.s, s-a fo osit de puterea unui dictator gi, ucigind nejudeca{i,
Tsryl-lal"u luat unui dintre prietenii lui pe lingd cei trei mii de cetd{eni, pe Caius Gracchus ce
dus ;i cE l-a Opimius,
intrecuse in virtute Ei faimd pe contemporanii sii Ei pe

F uh,ius, dintre care unul era consul iar ,celdlalt repurtase
triumful, nu s*a ablinut de Ia furt, ci, fiind trimis ca so1
ia Iugurtha, regele Numidiei, a fost cumpdrat cu bani qi
fiincl condamnat in chipul cel mai ruEinos pentru mituile.

a imbltrinit in infamie, fiind urit qi insultat de popor.
Intr-adevdr', poporul fiind umilit de cele intimplate gi

refinindu-se la inceput, cu pulin mai tirziu a ardtat cit
de mult cinstea Ei dorea pe Gracchi. Asffel, au ridicat

PLUTARH COMPARATIE INTRE AGIS, CLEOMENES $I FRATIi

lucsetlcianiEatndirioulleecae-d1aaeouulresicnaaotncn'-osruiatfiincmcriaiplotuqcqliuvisidein;diiintf,icinehiacirnaf.iaerleoucacaaurnecriolaezlodi iuinmnctoucaacic{mroielacoaei ujiceealrfeotfnsIaait GRACCHI

i.emplele zeilor. Ajungind Ia capdtul acestei istorisiri ne-a r5mas ca sd
facem o compara{ie intre felul lor de via{5. Nimeni dintre
mcrrpmtielacImi;noiiiaaai.tn.lliaItemdaiuuriii1nlnnvemMenmzili9qagtiifailiereipieen,da.inssqS-li;bciieraddmni.iiipeEie.dnreunaotiaee(imurtcsaEiu3-asSmrinfpmdmmm)iaaananctugiepm.Duieeiineaenptritneraeundeielifs-noiiomearieei-eteeedqcalsasurs:i,oent\atictIca.effeaoie,orohru.cuab"CrrFenriaaictu(atmicoaeomraonirlEaefE)ctaibeiaii-emnzndiiniirCdrqnecupiaertcmluiiedoiaojesrldimuienltursau,pe{oncEprgpd-iiliiauiqeit{iailudanldiaiiloanfsltidrecisarpusritereenecdulruisnuEsidiagsf.nttepeiorddlimociM-tuomiraeiicaspvaonrependoErotoprcndradrruidtiirieeiraiivmttr{tmbeEpatu1iidilrcioenciioeeee,itnucvcHoealracd-aEpe,cbruveuanalofnCilsiectaeri;tutvtuncceoeieeo!relnl,urzlaueramidrlostniisoiindse.trsi;tcvedeuptretgtDio;euidrarillainubdcieoiseiaao{iarevsssld.svar,mobunepruie[ildrrceJcceiieoft_ntaleaehia{irIlfienn:uaiei_a_n-io:t-ii aceia c,are au criticat qi au urit foarte mult pe Gracchi
intr'-adevdr ei in;igi erau fdrd sim{ire, cici nu-;i ddijeau n-au indrdznit sd spund c5, dintre toli romanii, ei au fost
dseuarmeariicefirmeaat'enoinbsieldmqnSi tbautendareqipdernetrauptraezeisdtuecnald{ieinsifa{cai clin fire fdculi sd practice virtutea qi au avut parte de o
dsoearetvaituanreeaolni eenstoeromcairiilporre, sduasrdcedcitinvirrt5ubtedaar,ecainldoveituvorti.lbcar cre;tere qi o educalie aleasS. Agis qi Cleomenes se vede ca
au iost mai tari din fire decit fralii Gracchi. Intr-adevir
intimplarea nu poate s-o lnvingd. ei n-au avut parte de o educa{ie aleasd Ei, pe de 'aitd parte
ar-r gi fost cresculi in moravuli Ei feluri de via{d care

corr-rpseserd pe inaintaqii 1or. Dimpotrivd, ei s-au ardtat
fruntaqi in cumpdtare gi stdpinirea de sine' (2) Mai rnult
inci fratii Gracchi au socotit cd este ruqine ca sd nu ur-
meze faptele bune ldsate ca o mogtenire a virtufii p5-
rl;iiinntmleiiEatiai vmgeidasruetrapdtbdiurfeanerimi, c5co.innDdtraaRrreoAm1gaoisr,aEviaei raClpceeaoamtriemanaetrsie,scdtreSqaluipcprit5idn-
imprejurdli grele qi parcd era bolnav5, ei au luat-o in
primire ;i nu au ingdCuit sd 1i se qtirbeascd intru nimic
ivintui cdtre virtute. (3) $i intr-adevir mare este dis-
pre{ul qi stdpinirea in fala banilor de care au dat dor''adai
fra{ii Gracchi, pentru cd ei s-au pdstrat
curali in ceea

ce prir,egte primirea unor daruri nedrepte atunci cind arr

fost dregdtori qi au flcut politicd. Dimpotrivd, Agis s-ar

fi qi supdrat dacd cineva i-ar fi ldudat pentru aceasta,

el care a dat propria sa avere cetS{enilor care, fdrd ce-
lelalte bunuri, valora Ease sute de taianli' Cit deci a
socotit cd este de urit ciEtigul nedrept, el care a crezut
cd este o nedreptate sd ai o avere mai mare decit alttll

'chiar dacd este ciqtigatd pe drept.

238 PLUTARH cAius cRAccHUS 239

2 },fare este deosebire,a intre incercdrile qi curajul lor vir;it nici o faptd militard i a fost ucis mai inainte 'de a
de a aduce innoiri. Intr-adevbr Caius Gracchus s-a bcupat
de construc{ia de drumuri qi intemeiere,a de cetdli. pen- primi vreo comandS, iar cu multele qi frumoasele victorii
trr. Tiberius cel mai curajos it" tr-ri Cleomenes se pot compara cucerirea zidului la
lucru dintre tot era ca sd Cartagina de cdtre Tiberius, faptd mare, precum 91 tra-
salr.eze ogoarele publi,ce, iar pentru Caius sd amestece pe
jud-e-c5torile, luind trei sute tatul de la Numantia, prin care a scdpat doudzeci de rnii
de cavaleri. Noul la Agis'gi de soldali romani, care nu mai aveau nici o aitd nidejde
aualanuvCifinlneedtolermodcdeaenughesrsiedsagrcdehc,lioimdnmubsitpacardite, iacninucamamcerseoep,dauicnnsduecaamcuepinsslaitovetc,oaoinnt1i.sioeDcrmde, pfnaaaucp'teaeiueaaltiidseadei
daedsoavlveadriet .o$mi aCraeiuvsitneujieaianrdrdtaztbmoiuulltddinvirStuatredianciao'loa.sdtfaerl
incit s-a iuat 1a intrecere cu cei mai mari conducitori
cle oqti romani ;i i-ar fi egalat dacd ar fi trdit'
inclepdrteze dintr-o datd toale le1e1e.
f.orSm-aar putea spune, mai cu adevdrat, cd ei au indepdrtat
de guverndmint cale aducea Loate nenorociiile si 4 in ceea ce priveEle politica se pare cd Agis a conclus
cespCcoexdoleanelomaismtmuitdcip.teaaulnoduieeGauspsmrre-aeloeenctrn-citenarih.ulueivlDoefdsaricmuthprasdetpeabrollaiuedtsnritibcaelvoaruderdtn,.ani(fmts2aeof)ppibrcSoqitlnete-irtali,pevrEdrImaiis-v1rdcai.eerviec1i^prepqumlieaittmeaecacieaudmsiimpemfdpruubrnaAerteaigi[oridcsesiEe,l statul ceva mal slab, fiind in'depdrtat de Agesilaos 9i
frustind pe cetdieni cle impdrlirea ogoarelor. Indeobgte
faptele lui au avut multe pdrti slabe, iar iniliativele n-au
foit duse din cauza lipsei de curaj gi a virstei' Cleomenes,
a pornit cu mai mult gcuuvraejrnEdimcuintm, uaciigTin"dit,
m$DiadarrbiicSsetaininemtnra{udi ,mnaiarlrneiccdfardopertbfaacupottoenrlsietlaGiunrafaocccsehieilal-oyrcc.duDRrgiommEpaioptnryi-tvahdef,aosisn.t dimpotrivd, schimbarea formei de
atragd 5i
avini spre' era ugor sd Ei-i
impotriva legii, pe efori pe care in arrne,
sd-i adu,cd de partea sa, cdci eI le era superio^r
sau sd-i trimtd in exil ca pe alli cetSleni. Intr-adevlr
urrna acliunilor sdvirgite de C'l.eomenes in scurt timp Elada a intrebuinla sa;bia fdrd sd te afli in cea mai mare primej-
apernr5trzuut-hSegpeamrtoansiet5ipminpdotpreivapealocpeolonreascaErie,aavvdezauut*aotulunpcitincecal die, nu este nici un procedeu, nici poiitic ai amindottd
dpiraenuuiildnogdvdinadtnrdeeddrGeerplaitpacstcedh,idmnea-daiibcidnuccpieerip,nudiateruEinnitrvredibozulbeinon!i'ladcr.eiva(i2ls)d5bNiieiscie,i
mai rnare putere. SfirEitul acestora a fost eliberarea Ela_
dei cle armele ilirice qi gallice qi 1a conducerea ei iardsi
heraclizii. spune despre Caius cd nici n-a voit mdcar sd porneascb la

ar3atSi odceootessecbcirdilechdiianrtrfeelvuilrtcuufmileaIuomr. ulnrtitr-aacdeegvtidbrdfrrbaa{fiii apdrare qi cd, deEi a strdlucit in- faptele de arme, a fost
rdscoal5. Intr-adevSr
foarte nepriceput in a pornit la
luptd neinatmat gi cind lupta a inceput s-a retras qi veclca
Glalr:hi au murit luptind impotrir,ra concetd{enilor qi, in "aec{iinungi edneecraitl el se ingrijea mai mult sd nu treacd la
pCceelelneotmrdniennceudsr,mafi5ivn, odfuitginisnsddu.nltDuaitmuscpiiodntdreivdpdreeApntgidcitsiit,uaanmpcueortridtnfeiatapnsro,daipaseer sd p5leascd din cEtlrza acfiunii altora'
De aceea trebuie sd socotim cd fuga lor nu este semn de
apLrre, dar pentru cd nu i s-a oferit impreiurarea, lips5 de curaj, ci de crulare a vielii cet5{enilor. lntr-ade-
sinticis- cu curaj. (2) IardEi pentru cei care privesc s-a vir, trebuia sd cedeze celor care-i atacau sau rdminind
pe pe loc sd tre,acd Ia acliune, atacind ca sd nu sufere ei
a'ceqii bdrbafi din punct de vedere contrar, Agis n-a sd-
din pricina atacului dugmanrilui.

240 PLUTARH

5 Cea mai mare dintre acuzaliile care i se aduc lui Ti_
beriris constd in aceea. cd
a alungat din siujbi p"
pcudisdtmiD(sdueHncccncsAdntaqi13heplrcirea9aca-t5acluinglaliaii)naicn]ianm.ibcvcrmreittfyssdriii-reetluddSni-ludetdiua^pe-aievomleeadsla;ctlu-srui.n_.ueiisie,iece.u1nbjlua,oiac,ledteyarc5cseueulsadosiaiqta*siEceLmairtelac.ri,,vpnfeiad.dm,i.a^iaydfirid1bmuusaipaf.tifpadLelcDctceadiaHccauii,lt-v1ouplitneuuoeuecnoaarl!tnaluponatoltmtainaragirlniiereadnugterarprtivdesitp.vivn,dCfttrcuodcleucccfoaareliaudnaeaindrdnoag'cnaechroacmmpue!uism-etiamiftiimncsurru-aIim!apceicdiunrEau{drssti,rs;nludiedllasuriiiaatl{miuliecIiiqietirdtuianiftdagr,^eadinaiarclp-suiicidduiccdoia,tauean-imisueeocrdtdciafcericseemdqdissibeaspes,au,ditpriiaivutlpaddndedftdrripeantsearaeeftevea,dpetrani-ucirorcuerrapcf.ctaairuucearaoscenietddaiatngdtueadlcsp.oileaniloederatdfudiumcpsrcdemrigo[elgfdcdsutidmiztiidi,oaieaapnseiuLtusd;AdiApstgq1flpaa-aaeg'iaeitofldreee!itiornrt5neslutimal,atiud.rcreougcratu"drtiEfrtb,cidiahlore,inarbnel€rlzonpnlui_uiuucdiqaubssemro,dierdrvEciu,namina,ut,naissdee-donlaeinefidLMedg"pn.tgdii,ranonu*n"eeapvfdiei1ecuideiuoCsduiiicaopdc1ptcrec"elscaiscaossa,uril"riiatti'iise_etuEel.ca,eariurce,bceat.ai"ovdu.tzi.dcb-oneaa"eu"ddmtniainC*tmiedr1t$na."ai,rniou_u;""a"ilaeqn-i6elemaotiadGa.,umaflSnditoruuoa"to1sivtfcptpeiarm"iitrpcImt"nu,;a"ueCsrdi"J"."dpt;gJtneee"meledifrno"faeai-im"n;u-r"rmlet,':-iievirr;tf"Trga;e"ie"ini*{popupai_ntac"I;;aaqeii_'di_sra"ad_.;t:";d.t;iiiia;;,i",fi
DION

NOTA INTRODUCTIVA

Vinf,a lui Dionl, unchiul tiranului Diorrysios cel tindr
,,tL Siracuzei, ne oJerd, spectacolul dramaticelor incercdri
ale tilozofului Ploton de a-;i pune in aplicare ideile sale
filozofice, cw priuire Ia conducdtorul unei cetdfi,.
Dupd epoca de strdlucire pentru Siracuza, tr)e care e
,,r"cr:yiorsmniosustiirtiuci,iet-olo,tuhdttardemrc.nltiSta,pltraie.rSadnieruaoclsuueizbDair,ieoinndyemsiDotiisn,oilcnegeslfii,buodslutrici,,ens,ldfburdinDteriiolne-,
care dd.des, douadd de o mare energie,
altfel, ata cwnl ti,ul sdu, Diongsios
cel tindr, crescut de ne sryne Plutarh,
intr-o atmasferd de suspicLune, pus in copitdrie sd. Lu-
creze ,,cdru.fe, candelabre, paturi de lemn ;i mese"z, era
nrmn,afodilacXtuitcret,spduesodsdai.betilopdrl.dicsceee,rrniialoertdn, ecfhderipduu,eipnt irmdineec.sinpcteihi imdTrtboadlmittio,acret.icDset,iaobuninyleseioo;irs.i,
,:u aspecte comice, dar care, foarte adesea, riscau sd im-

il4ntr7ca0eceri,cead.srnpil.oe, crftoelusttriaeDgleiic.ouen.a, Ctliaulruali,cltuPerliauHtloitpninp,dap.rrie,unnloutsir,us-nacdapsrcreeutataupteetonslaod

mare admira{ie, de a face din eL instrumentul conceys-
{iilor sale politice. Agadar Dion stdrui.e pe lingd tindrul
:i,1ier)"aay..neiDossiodcnerAel scbihodestmriinel ,pppreiemPneltar;uttoencc,aucfailforaezsotf,ufsuinelcsseedp.eertepsgudr.lezstateutdidin,eeczeeDrcicoau--
;)asiune geometria, totul merge perJect La curtea tiranu-

!tr-ti, unde nu se discutd. decit filozofie ;i geometrie. Dar

Di.onysios nu era omul hotdririlor durabile gi, mai ales,

1 Autorii gleci gi latini care constituie izvoarele de bazi ale
biografiei lui Dion. sint urmdtorii P1ut., Dion; Corn. Nep.,
Dizo.P1l3u9t;.DeDoioffn..,9I., 155; P olg a e n., V, 2, B.

241 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - DION

om,ul care sd gtie s6. di'scearnd ;oapta interesatd. a detes- propus, neputind sd.-l atinEd., de;i-I wrmdreazt cu mari
ts.bil,ului intrigant, de adeudr. Pleacd' urechea ta cei care-i lupte gi. ac{iunic' (cap. 2,1)
sbDpqiuornenelacaudtcrcued,rtmDeiaoignnisnJtaruaulfoiaia.creceaaarltntacegepuinooe,{zid'iI'oeercsisttdes.id.i,nOptreesrpccaerirpseotaaotrdes.cahUim;lou-r.t
Porni,nd de la y:rentisa implicitd cd. Dion a procetlat bhrc
tt-oaarhtceant;nuicBetarrcucdeturisdlee-lcuiitdDsadri,ocandp. lIsaaouta(dtretian-lece-adcirfuoeuscintt tpseoatpurrieufzdnifincitqdd,.-PPll,zzltta--
aesriio:lposuslcztleesaudzidni..e. sPbeldanatodun,iutocedrs,tinecaasin,iouerii'lrceceautidgraerentur,dplddi''ansardeti'tliDbdieeorn.syDpseii'oocstnryuiL-l tarh intilnirea lui Dion cu Platan La S'iracuza: ,,Fiincl deci
eL dtn totdeauna generos din fire, cu suJlet nxare $i cu-
clobortrii. In timp ce Platon gi' Dion se afld la Atena, Dio- rajos, pe lingd. toate aceste calitd.{i,
nysios se angajeazd intr-o erpedi.{ie mili,tard' in ltalia' Diort' gi mai, rnult tncd.,
gnintr-o i,mprejurare diuind., s-a intimplst ca Platon sd.
nItlal,liear,auoinme icl usdarsmeartedse;ni'Lonceuzepd;ip, upnecctuinl dinttid'rarint uElpe;ipraolgini, uind. in Sicil,ia din ltal,ia. Dar u.n zeu, dupd. ci,t se pare,
uoind sd pund la cale inceputul libertd,tii. pentru sira-
o cetdluie a Siracuzei. Dionysios reuine din erpedifie. Ur- cuzani gi al destrdmdrii pentru tiranie, l-a adus clin ltalia
meazd momente de rdzboi ci'uil. Dion se retrage la Leon- la Siracuza qi Dion a intrat in uorbil cu el" (cap. 4, Z).
tLnoi.. Nu dupd mult timp, si,racuzanii' 1L roagd' sd,-L scay;e Biograful, elogiazd, de asentenea, iscusin{a qi inaltele con-
cle un o&recare Ngpsios. Di'on reuine trium'f(rtor, dar nu cep{ii. pe care le-a erpus Dion in casa lui DionEsios cel
satisface ituziile pe co.re ;i Le fdcuse poporuL dornic de ntininddru,-sdeup(ard. u,nnloaarertaeaplruieiteDnioilnoyrsaiocsascde. llabdDtiroinn:gs,,iToostuce;i,l
libertate ;i este asasinat in iunie anul 354' [i-
tt-
A;a s-a terminat drama in care Ji'lozoJi'a 1i-a dat mina ncb(dintres, iidnnet anJgdia;ctefuetlc,inoappdiirisepczrueinntat,tfeDinliucoltntctduoemfsipgcreienidclaeelesfiac,i-caie&ur.esdi.t,neounpeldraii-ti
cu politica: iubi,torul d'e geometrie nu a ezitat sd' ia spada,
rsdd..zsbeoi,pcuinudi.l.inCtftrucnletseparemceorncceenpafirii'lioler ;i sd declan;eze ut't
econanxi'ce ;i sociale uinfa curajului strft ni;te sclaui ai tiraniei, care, in chip
ate lui Dion, este greu de formulat cu precizie, de uren'Le josnic gi. cu fri,cd, pri.rt sfaturile lor, Jac pe placul tira,-
ce in actiuitatea sa, eL a auut in uedere mai ales lse tiran ttului" (cap.6).
qi curtea lui., i,ar in scurtul timp ci't a delinut puterea n-a Aceste citate stnt sr.tficiente pentru a ilustra depli.na
rp'autIetnuldt,,siVnditarfae[ac'dDc, ildouoniuaDgdi,iaoBnruu,ntPuusilu,otiamnrhdceainrsceteasptfe)duenperm,inianraterefaanaculeteergoleu,rpdca"d-.' aprobare ;i ne1precupefit(t admira{ie pe care o are bio-
grafut pentru inifiati,uele ;i luptele lui. Dion. Cu toate
ttcestea, Plutarh nu ezitd sd dezudluie qi anumite trdsdturi
i,e,laretan{'e;ileioprcoiucnuel,;ipednretrputactea trebuie sd, se atlauge,gi pu'
faptele politice sd' aibd. neqatiue ale eroului sdu.
fru' Dupd. ce aratd cd, inten{iile lui Dion erau rdstdl.md.cite
muse[e ;i. strdtuciie" (cayt. 1-). Acest cuui"nt al biografului de rduuoitori, biografu,l continud.: ,,De altfel ;i din fi.re
cuprinde i.mpli.ci.t afimna$ia cd' Japtele lui Dion gi' Brwtus, Di,on era cam ingimfat ;i se ard.ta greoi cind era uorba
caie n-au di,spus de putere, n-au auut nici frumuse{e, MsdasiedinetptlanertaescPdluctauroltarpmaeuneii,s$tini dnupeerraipeso{ciiil;eabpil(r(i(ncacpa. r8e,2)a.
nici strdlucire. Biograful nu se i'nSald. Plutarh', di'n dorin{o
d"e a-i prezenta intr-o lumind. ctt mai fauorabild,,i'nc-earcd trecut Dion afirmd: ,,Ddr din fire se pare cd el a fost
sd.-i justiJice: ,,Dar intimptd,rite uie[ii. fi'ecdruia, fi'ind ace-
con- nestdpinit cind era uarba sd conducd. oam,eni, qi n-a putut
lea;i d.atoritd mai mult hazardului decit cugetd'rii', sd refind pe siracuzani'( (cap. 52,3).
tribuie Ia asemdnarea celor d'oud' uiefii'. Intr-adeudr, gi'
unul qi celd.tatt au Jost uci;i' i'nainte $i' a-$i ajunge scopul Criticile sint insd pufi.n numeroase ;i se referd ta firea
este Ttentru &cest erou
lui Dion. Cert cd Plutarh uddegte

246 1.{. I. BARBU

mutrtd. aclmiralie. Ce anu,Tne L-a determinat, sd intuiascd
acest sentiment ne-o releud urmdtorul pasaj: ,,fntr-adeudr,
Dior"t chemase pe corintieni nd.dd.jduind cd aa institui, mai
ugor forma de guuerndmint la eare se gi.ndea, dacd, aceia
uor fi de fafd. El se gindea sd. nu institui.e o democra{ie
purd, ca sd nu fie numai un stat ci mai degrabd. un pan-
tdoepogliuoune, rangdamciunrtrLspspaurtnaendPl;aitocnr,etsadndo.m, einsstetciteuianpdoiofobrmazad
constituitd din regat gi democra{ie ci,anrtedrsedasccodngsoilisd-eozeim;-i 1 Desigur / dragul meu / Sossie Seneciol, Simonidc.s2
sd conducd treburile spune ,ci nu este miniat pe corintieni pentru c5 au luat
deosebite, s-o
podobeascd pentru cd ;i. statul corintienilor se aJId, in mii-
nile citorua qi nu multe din treburile publice se puneau parte 1a expedilia impotriva Troiei, impreund cu aheenii,
pen'tru cd qi pentru iroieni a luptat cu mult avint Glaucus,
la eale tn fa{a poporului'( (cap. 53,2). Cu alte cutsinte, care era de fei din Corint. Tot aga nici romanii nici grecii
Plutarh este partizanul unui astfel de amestec de di.ferite nu trebuie sd se minie pe Academies, de vreme ce li se
forme de guuerndmit'tt fdrd. sd-gi pund. intrebarea dacd aduc laude egaie in aceastd carte, ,care cuprinde viala
aceastd solulie era posibild in acea ureme. Ca to[i anticii, jluuriuBl rluutiuPslaEtoi na lui Dion. Dintre aceqtia Dion a stat in
PscuilzanaLttoeni,rm,acp;doi rftriaerenles{aclefiandcectoocrnuadlruie{iiisleeucfdoeenreoaamtuuicndcqiif,iePariltuectrlaeerzhcuetn,t-dcafaisaeqr-i insuEi, iar
ce1 de-al doilea a fost crescut
in doctrina Iui Platon Ei au pornit amindoi, ca din aceea;i
rpaarleesdtra5c,dlaamanlngdaojai,resadvuinr$oirndmfaarpi tIeupIate.fe$li nu este de mi-
putea Ji ;riecmtLemd, iaacteeasptrainarsfcihcimonbadrifeioanJaot rsmtaerie, adeecgounuomerincdd.,,- gi parcd surori,
minf,, au demonstrat celui care i-a condus la virtute c5 Ia in-
ca

.gi tzu int:ers. {elepciune Ei dreptate trebuie sd sc- adauge qi puterea si
Biogratia este mai putin bogatd in reflec[i,i sau in torbe
de duh, in schimb, prin felul cum se desfd1oard. acfi,unea norocul, pentru cdaupfadptceulempaolistipcuessHiipapiobmdafcrlu-rmosu,suenlegS-s-i
compleritatea personaielor, ea constituie Wqini strdlucire. Cdci,
si prin torul cu ulei, cd recunoaqte chiar cind sint departe, cnnd
d.c r,utentic rornan.
aduc carne din agora, pe cei care iqi fac exercilii1e gim-
nastice la ei, tot aqa este firesc ca invd!5tura acelora
* Vezi care au primit aceeaEi educalie sd le determine faptele,
si R. Cohen, La Grdce et I'hell,2nisation d,u mond,e conferindu-le armonic, ritm ,si distincfie.
anticlue, P,aris, 7934, H. Bengtson,
Griechisehe Geschichte, uon
dEAA,ilentenehritAsAutnnmoefrcskgiudn.igasoestfeenGnubsrneicxsehDcaienifot,,ntdAoMsieiio3ins2rcd2Ihm,e8iins.nCc. h,.1.,Ge9Og6Km0xanf;oaisNrsedi,.ur,z,mG1e9"i,t.6i?LLn;X.KHXH.aIVnadZm,b1ium9ec6oh971,n.3de7d,e3r,r,.
2 Dar intimptdrilc rdetii fiecS-ruia, fiind aceleagi da-
toritd mai mult hazardului decit cugetdrii, contribuie la
asembnarea celor doud vieli. Intr-adevdr, qi unul Ei ce-

ldlalt au fost uciEi inainte de a-gi ajunge scopul prop,us,

neputind s5-i atingS, deEi-l urmdreau cu mari lupte ;i

acliuni. Dar lucrul ce1 mai de mirare dintre toate este cd
divinitatea le-a prevestit la amindoi mai dinainte moartea,

ardtindu-li-se 1a fel o vedenie sinistrd. Desigr.rr cei care
spun cd nu existi astfel de lucruri sus{in cd nici un om

248 PLUITARI-r DroN 249

cu mintea sdndtoasd n-ar putea sd vadl o fantomd sau facd copii, deqi ar fi dorit mult sd aibd un copil cu ea,
stafie, dar c5 numai femeile, copiii gi oamenii slabi,
care suferd de vreo boalS sufleteascd sau trupeascd pot eI care a gi invinuit pe mama Doridei cd a otrbvit pe
sd aibd idei degarte gi anormale, de vreme ce ei au in
Aristomaha Ei a ucis-o.

sine insuqi un rdu demon, anume superstilia. 4 Fratele acesteia fiind, Dion s-a bucurat de cinste din
(2) Dion qi Brutus, filozofi Ei cu suflete mari care nu
erau inclinali Ei nici ,cuprinEi de patimd, in aqa fe1 au fost partea surorii sale, dar, mai in urm6, dind dovadd de in-
ielepciune, a fost iubit pentru calitd{ile sale deosebite'
impresionati de acea fantom5, incit au spus Ei celorlalli. i$itiofer Hngd toate acestea,
Atunci nr-r qtiu dacd nu cumva sintem sd acceptdm osreicdeddvuasecpeorreunqcidduapdmd icneistiriatvoa-
silili sa-i dea lui Dion
Ei aceastd pdrere a celor vechi, gi anume cd geniile rele
tEei lionrvildoior.aslee,purroivnodacbddrtbualbliui rbdurni igEi iIeimipnostpriivridndfuri-csde fap- da sd-I vesteascd pe eI. (2) Fiind deci din totdeauna ge--
piInipica'nn)ieeens"act.rcl5rrroelaut,msiptnultuisudtagnlitainidltunaizrilinaetfvnloimvnuroitbeaid,irmien,lteldtea,dptcruetlluta-patcdacctdtiuiuieaincacsfeatpcisture1elee5uPm.tsn-cDlitamtaodsrtiinaoolueilintrlinneSepsqlIsleiaetrEicd,aaarroieacglpvcilu.aabruiczvinrrnauiav1oiintjaiirolritni-utonsSo-ud,itlEtiuSre-EPsaiilmaiidcclaatm,uiipplntzlidaorauadeduinnrjedmqpud,s;iir{nitudarlDagdlarfItjiotmurroaiaqnqbnledalictta1li'eda9i-aa'i
qi Ie
clatind virtutea, pentru ,ca sd nu rdmind neclintili in sd-
Ivdniurgpdaircemeaaosbatridnteea. lDudiaoEruiadncseepsrpete5zateacp{eioatgfipiselE5rseaacitbheSepodenestor,ua,Vratidelt{dmi(d(aissi cbiuufiinned.-
troducem pe aceea a celui mai in virstd.

3 Dionysios cel bdtrina, dupd ce s-a urcat pe tron, a
luat in cds5torie pe fiica lui Hermocrates din Siracuzas.
Pe aceasta, ,cind incd domnia nu era statornicitd temeinic, scris insuqi Platon gi clovedesc qi faptele. (3) Fiind- el- edu-
vcccaaiianrtd!e6indrtliornu-reoiEng"laateiatldmccaqoersieefpesinlrtieidnejdbopisnddnereitclaedtue, iapncmruacdctaols.itinacutiintri-drbuainnpneludllelucu,exidrEienqieidnioudbsciaaqittnnidsudfidct,eo-
siracuzanii, rdzvrdtindu*se au rriolat-o, sdvirqind multe
lucruri crude Ei nelegiuite asupra corpului ei, din care
cauzd ;i-a luat viala de bundvoie. Dion;rsiss, reluindu-gi
a gustat invSldtura qi filozofia f-icrearae*sl aduccaeraeuesrparelnvcilritnuatetd"
idnomancieala;qi! intdrind-o iard;i, iqi aduce in casd doud so{ii
r-J itrfie"arat' repede gi, din
timp, pe una locriand de neam, cu numele
Dorida, iar pe cealaltb b5;tinaqd numitd Aristomaha, fiica
Ir-ri Hipparnius, un bdrbat fruntaq 1a S\iracuza, care a dom- "scbpepre,te,ub, iqnizie-ba, uaptuissoscdtoot,tictozfnedvrlui5nlgJndiicapi eri-zrnbDufieotinltydssediorodsbucttianutdea,ucteninlerddargq-faiiizpnrddee,-
nit imprcund cu Dyonisios, cind acesta a fost ales coman-
la'Dionysioi sd-1 intilneascd pe Platon gi s5-1 asculte'
dant cu depline puteri la conducerea rdzboiului. (2) Se
zice cd gi-a adus ln aceeaEi zi ambele sotii, dar nici un
iolmimnp-adr{get,iautapmeincdaorreura,aaidnusm*oomdaeiginatl,ii de solie; timpul
obignuind rgslmb",aueiiifnapa5losdioudt-lmranedtcaasceutmttpe]s"lrtrpppbaien-irctjnoeuievidatlsqii,dcrttitrdeedueinimespctedecutvpfeauevrocqtelrieinitiamictr,tiiceuvteaidnu,antamccraecraoedeoamPtueleaaolntiamtrc,reutucdeoplmdrunnracpieealjaoaobszirrtseeemacnneqrefutedeiria',ldtartaudeirccetduavipaoctprod{dmevdire;bvdtpaditiirnircatrraiutaemlinanennneuatueoe'gald.alevurepmennosrp-eietrinae--t--
sd ia
masa impreund cu amindoud, iar in timpul noptii culcin-
ciu-se pe rind cu ele. Desigur poporul siracuzanilor voi,a c.a
el sd prefere pe cea bdEtinaEd celei strdine, dar s-a intimplat
cd cea strbind a avut mai intii un fiu care a fost cel mai

mare dintre fiii lui Dionysios qi de aceea a fost preferatd
cle el. Aristomaha a trdit cu Dionysios mult timp fdrd sd

PLUTARH 251

(liun:htir.ipeI^bnmatcinepuleenaPdtlianptoeunrPrlnlaaltcoteinraaqnviuecl .naeirxteaisnepreaSruiactia,litamr.aingpiiliandtdoeun-vsoaer,brdeI-slae- intrat in vorbd cu el in legdturd cu fiii, pe care ii avea
de la Aristomaha. Medicii insd, chibzuind in a;a fel incit
sd fie pe placul celui care avea sd primeascd domnia, nu
puns cd a venit sd caute un om bun, iar acela a rdspuns: l-au put'u't suporta. $i, Ldupd icum spune Tim,aios? 'cind a
..I)ar, pe zeil se pare cd n-ai gdsit niciodatd un astfel de
odEmiinil(.S_(tp2raim)rtDiateioipnnesGPorcleaocttoeiang.teIIaacr5oDatricioreensymtasaioascfaoprseet-lainsdccueucnpesuat1up-leampruionglileaisit cerut un medicament care sd-i producd somnul, i-au dat
medicamentul care i-a luat cunoqtinla qi i-a provocat ltn
psorimetnenlailofreal ccausdmlaoaDrtieoan.ys(3io)sTcoet1uqtiin, liirn,inindtla-qsae
ppadadeecdnPdutrgounailutics,dcscdvdaaP-Islf5avi-ti1noundnudcvo,idamcddfdcpi ireefnepPurti1.,caiDltitoevnca,ahciinvaederttadidmmsaecpaduzcilvcupealnucfiidtmirpsiiiccol.lailaivAsr, adunarea

fel a dis-
cutat Dion despre ceea ce este mai bine de fdcttt in pre-
zent, incit toli ceilalli i-au dovedit cd sint niEte copii prin
felul cum gindesc. iar in privinfa curajului sint niqte
sclavi ai tiraniei, care. in chip josnic gi cu fricd, prin sfa-
l-a-dus pe Platon la Egina gi I-a vindut. Egine{ii purtau turile lor, fac pe piacul tindrului.
t\zboi impotriva atenienilor qi hotdriserd prin lege ca
Tocmai cind se temeau de primejdia care-i ameninla
atenianul care va fi prins in Egina sd fie vindut. (3) To- de la Cartagina, mai ales pe ei i-a impresionat promisit-t-.
tugi Dion nu s*a
bucurat de o mai micd cinste gi incre- nea cd, dacd Dionysios are nevoie de pace, are sd plu-
der'e l,a Dionysios, cele mai imporrbante teascd de indatS in Africa qi are sd termine rdzboiul in
ci a triit oblinind
misiuni de sol la cartaginezi qi a fost cu deosebire admi-
rat. $i mai mult, Dionysios suporta libertatea lui de ex- ,cele mai bune condilii. Iar dacd doreEte sd poarte rdzboi.
el insuEi rra intretine cu mijloace proprii qi-i va proctlra
presie, aproape singurul dintre tofi, de vreme ce spunea pentru rlzboi cincizeci de trireme.
fllfouodnasrd6ttd.dtSeeinaebmrazSiitscjo,ecgceucie5rcaa,dcdSeGuicegpiillnioiedncie,iitani,asseurinEupciani-tri-eia,sseidmpouppmnrreeenfadsiacioDeiniauoaunit yGcEsdeiiolpabsednm-Geirerdaa-
dGacoeemlaonsnte,dqdgtai1rcu,amd5ua,cnddatairrraDnfiiodndou, bpmidnindtiiiinnnedd,ui-nnsciemr,eedaneizrenisu:d,i!,niD-aecsraiugazucaro,rldutuai 7 Dionysios a admirat extraordinar de mult mdrinimia
incredere'(. Cdci, intr-adevdr, este evident cb in realitate iui qi i-a mulfumit pentru zelul ardtat. Dar aceia care
cetatea a fost condusi de un singur om, Si anume de Ge- socoteau cd prin aceasta strdlucirea lui Dionysios este in-
timp ce Dionysios a dat un spectacol extrem de tunecatS, qi puterea este umilitd, luind acest fapt drept
lon, in pretext, n-au crulat nici o vorbd ,cu ajutorul cdreia pu-
urit. teau sd-l a!i!e pe tindr, spunind cd el incearcl sd aclucd
pe mare puterea pentru copiii Aristomahdi, care pentru
6 Avind deci Dionysios trei copii de la locriand gi pa- el sint numai nepolii surorii sale. (2) Dar cele mai evi-
tru de la Aristomaha, dintre care doud erau fete, numite dente qi mai mari cauze pentru invidie qi urd le-au con-
stituit felul de via!5 deosebit qi separat de ei. Intr-ade-
SDoiopnhyrosisoysnefiuEli, AiarerteA,reStoephpreosyfrnaetealeluTahteainridcedss.dtMoruierinpde vdr, unii chiar de Ia inceput de cind s-a instalat domnia
noului tiran, care fusese rdu educat, strecurindu-se in
deci fratele Thearides, Dion a luat in cSsdtorie pe Arete, qp;iriileointcegunupigaaifniEidiiuni-nul tmoilbeeirceIeauiu,crphilueenfeuiuariiu,clluuainfcedamlepeiainrgttieiinglialruimpdledecdoebrrasilgceoenslutee.i
Din aceast[ cauz6,, tirania s-a tocit, intocmai ca un fier,
care era fiica surorii sale. (2) Dar pentru ci Dionysios, de cdtre cei care erau conduqi. In acest fel s-a pdrut cd
este foarte omenoasd Ei cd Ei-a lepddat tot ceea ce era
bolnav fiind, se pdrea cd nu are mult de trdit, Dion a

PLiIT,\RH DION

neomenos, de vreme ce pdrdsise neomenia mai mult prin CAci din file Dionysios nu a fost ce1 mai rdu tiran, dar
u5Luitatea decit prin buniitatea celui care guverna. (3) tatdl sdu, temindu-se ca nu cumva fiul sdu si se impdr:-
Dnpd aceea aceastd libcrlate a tindrului a progresat qi, td;eascd cu n.r5linimia qi sd ia parte 1a discrilii cu oaraeni
imprdEtiindr-r-se, a siSbit lanluri1e de diamant cu care
Ilionysios cel bdtrin spLlsese cd lasd regatul inldnluit, 1e-a .rare au mintc. iar dupd aceea sd-i intindd curse ;i s5-i
sl5bit qi lera distrus. Se spune cd, de indatd ce in,cepea ia c'lomnia, I-a pdzit inchis in casd, linindu-l pustiu, lipsit
cle orir:e altd legdturd Ei depalte de experienla lttcrr.rrilor.
-<d bea, continua noudzeci de zile in Elr gi, in acest timp, aga ,cl'rm se spune, punindu-L sd lucreze cdrule, canciela-
inaccesibil oamenilor' ;i disculiilor se- (2) Cdci Dionysios cel bdtrin
palatul lui era bre, patur-i de lemn ,si mese. bdnuitor
rioase, pentru cd in acest timp era stdpinit de chefuri, de cra aqa de neincrezdtor qi de fald de toli oamenii
fricd, incit e1 nu ingdduia ce1 pulin ca pdrul
glume. de dansuri, de chitare qi de flec5realS. ;i cuprins de ardea
capului sd-i fie tdiat cu briciul frizerului, ci igi
I Dupd cit se pjoacret,inDeiroenscerpalducruitt.pDenetraucecdeanuoasmeedndii,- pdrul cu un oarecare nimicpi ofdiuobimitobrrdccaap{iilacru. m$i nu intra la
duse la nici un casd nici frate,
cl in se intimpla,
dincl nume conrringdtoare viciilor lui, care semdnau cu ci trebuia ca, rnai inainte de a intra in cas5, sd-Ei dez-
virtulile, il acr-rzau qi mai mult, pentru cd numeau ingim- brace fiecare haina qi sd se imbrace cu alta, dupd ce fu-
farea demnitate, iar obrdznicia o numeau indrdznealS gi sese vSzut go1 de paznici. Iar dupd ce Leptines, frateie
se pdrea cd el acuzd pe cei care ii acurd. Ei dispreluieqte sdu, i-a povestit care era natura unui loc oarecare qi
pe aceia la fdrddelegile clrora nn voia sd ia parte. (2) De pentm aceasta a luat lancea unuia din strijeri ia;ir i-a
alifel Ei din fire Dion era cam ingimfat Ei se ardta greoi forma locului, pe el s-a miniat straqnic,
cl,escris pe
strdjerul care i-a dat lancea l-a ucis. (3) El spunea cd
cind era vorba sd intiineascd oamenii Ei nu era sociabil. oamenii care au minte trebuie sd se pdzeascd de prieteni,

Pentm ci era neplScut nu numai cind era vorba sd intil- pentru cd voia mai mult sd fie el tiran decit sd fie tira-
ncqti r-ln tindr, care fusese crescut qi obiqnuit s5-i audd
urechile numai lingu;iri, dar mulli chiar dintre aceia care nizat. $i acest Dionysios a u,cis pe un oarecare Marsyas,
aveau relalii cu eI qi care ii admirau simplitatea Ei noble-
unul dintre aceia care fuseserd ridicali de cdtre e1 Ia con-
lea nu puteau sd suporte fe1u1 cum primea el pe oameni,
clucere. pentru cd in timpul somnului i se pdruse cd il
fiindcb se ardta prea necioplit qi greoi celor care ii ,cereau ucide pe Dionysios. Gindea cd aceastd vedenie nocturne
servicii. (3) Despre acest lucru Platon a scris mai tlrziu,
i-a venit in somn datoriti unui gind qi plan pe care-l
parcd profe{ind, sfdtuindu-l sd se dezbare de ingimfare, avusese in timpul zilei. In acest fel s-a miniat pe Platon,
care este sord cu pustiul. Totugi, crezind atunci cd doar pentru cd nu iI numise cel mai curajos dintre toli oame-
el singur este vrednic qi in stare sd restabileascd tirania, nii. A fost insd fricos si a sdvirsit atitea rele din cavza
care se clStina, qi s-o pund pe calea dreaptd, a recunoscut
1as1tatil.

c-o face fdrd voia lui, de nevoie, pentru a face pe placul ucam1ti0lde$.iniDiaicoatndu,zccadulnaipqosas,ecciinuddmeu-ise-fdairuemcaaa,{iieasp$cueisra,uftimusoldrsfadievuueirnirldaorrecprsiattaile-t
tiranului, in fala cdruia era cel dintii qi cel mai mare. spre invS!5turd, iar eI sd roage pe cel dintii dintre filo-
zoti sa vina in Sicilia, Ei, dupd ce va veni filozofuls, sd i
I Socotind cd pricina tuturor acestor lucruri este lipsa se incredinleze in aqa fel, incit caracterul sdu sd se impo-
dobeascd cu cuvintul virtutii si sd se asemene cu exem-
de educa{ie, Dion a avut ambilia sd-I atragd la studii libe-
rale qi s5-1 facd sd guste discutii qi invdtdturi care for-

meazd ,caracterele, pentru ca sd inceteze de a se mai

teme de virtute Ei sd se obiEnuiascd sd se bucure de bine.

PLLJTARH DION

i

i plarul cel mai divin Ei cel rnai lrumos aI lucrurilor, cd- pcuenoPEhteiliastfoosar-te un om care el'a nll numai invSlat, dar
l bine qi pcaarraapcetetreimleptoirtarinvailo1r u-i pentru ca
I ruia, supunindu-se universul, din haos se face cosmos qi, sd-l aibd ca un fel de Platon Ei a
astfel, sd procure amEualtfdelfeinrciciitreluEcri usrieilEei,pEei
l cetSleniior, ;i filozofiei, deoarece Philistosl0, de ia inceput de cind s-a
si chibzuiascS in instalat tirania, s-a oferit cu cea mai mare bundvoinld ;i,
care cet5[enii
le fac acum de nevoie Ei fricd, sd Ie sdvirgeascd cu mo-
fdaecsdtiereEgiec.u(2d)reEpltaate,soEciobtuitncddvolainnldlu, riialer din tiran s5 se punind stdpinire pe Acropole, a pdzit-o cu strajd multd
de diamant nu (3) Era o avut legdturi cu
trrreme. vorbd cum cd e1 ar fi
man'ra lul Dionysios cel bdtrin. deEi tiranul nu era cu
sint, aEa cum spusese tatdl sdu, tea,ma Ei violen{a gi mul- totul in necunoqtinld de oauzd.. Dar pentru cd Leptines
{imea cordbiilor Ei straja a mii de b'arbari, ci dimpotrivd avea doub fete de la solia pe care o luase, corupind-o de
la altul, pe una a dat-o lui Philistos, fdrd sd spund lui
bunltate Ei bundvoin{5 ;i serviciul dat care se naEte din
virtute gi dreptate, Iucruri care, degi sint mai slabe decit
acele lucruri dure gi rezistente, sint totu.si mai puternice Dionysios. Miniindu-se acela pe solia lui Leptines, a
pus-o in lan!,uri, iar pe Phiiistos l-a alungat din Sicilia,
cind este vorba de men{inerea cirmuirii. (3) In afard de care a plecat 1a niqte gazde ce locuiau pe ldrmul Mdrii
acestea, el credea cd cel care conduce nu este nici in
mare onoare, nici nu-l admird mult lumea, chiar dacd Adrlati'ce, unde se pare cd a compus cea mai mare parte
a istoriei sale. trl nu s-a intors cit timp a trdit Dionysios
este imbrdcat luxos qi chiar dacd se distinge prin felr-ri cel hdtrin, ci numai dupd moartea aceLuia, dupd cum se
locuinfei Ecsuieadoleamomsoeebbneiliqiietearurpdlurtiii,nndcfie,cldduilmncupuometrsiitvne5t,iimnepsntienicdbii$nr,ierncvufdem-l
zut, dacd sdpinlldn€c,dEPi lh-aiiisatodsusvuarafi oamenilor impotriva lui Dion, gin-
vorbeEte mai accesibil pentru ei Ei mai te-

mai se,me! decit un om de rind qi cd nu cer:e ca palatul meinic pentru tiranie.

sufletului sd fie impodobit cu mSretie qi cu fast negesc. 12 Acesta de indatd ce s-a intors s-a dedat cu totul

1L In timp ce Dion ii fdcea deseori aceste indemnuri tiraniei. Iar impotriva lui Dion avea acuzalii qi din partea
t;riincaiteloudiaPtdlamtoani, strecura, pe ici pe colo, qi ceva din tai.ltroarnau, ludia,rpEriinutnreelecainreviancueieriaccadsddisficeutaadsuesedelaspcruenrodEstitnulra-
o dorin{d puternicd l-a cuprins pe doc-
nysi,os de a-t auzi Ei Dio- narea domniei cu Theodotos qi Heracleidesll. Intr-adevdr,
deci, multe scrisori
de a se imprieteni cu Platon. Indati Dion spera, dupd cum se pare, cd fiind Platon de fa{d,
din partea lui r.a suprima caracterul despotic gi nemdsurat ai tiraniei
soseau de la Atena
Dionysios Ei multe indemnuri din partea lui Dion gi altele ;i c5 va face din Dionysios un tiran moderat qi drept. Iar
din Italia de Ia fiiozofii pitagoreicie, care tindeau sd pun5
stdpinire pe un suflet tindr, inzestrat cu mari posibilitdli dacd tiranul se va opune qi nu se va ISsa induplecat, se
qi cu o mare putere qi sd-l stdpineas,cS, intdrindu-l cu hot5rise s6-l alunge de pe tron qi sd redea siracuzanilor
idei sdndtoase. Ei bine, cum spune el lnsuEi, P1aton, ru- statul deEi el nu agrea democrafia, dar per."-tnr cd, in ge-
de sine insuqi, ca nu cumva sd pard cd folo- neral, socotea ,cd mai bund decit tirania este totugi demo-
Einindu-se cuvintul qi cd de treabd nu s-ar apuca de locr cralia, pentru cei care nu pot avea parte de o aristocralie
seEte doar
de bundvoie Ei aEteptind ca ajutorul unui bdrbat, aidoma sdndtoasd.

unui cirmaci care este vindecat, sd lecuiascd toatd Sicilia, tr3 In aceastd situafie, cind astfel se prezentau lucru-
rile, Platon, sosind in Sicilia, Ia primele salutSri a avut
care era bolnavS, a dat ascultare indemnurilor. (2) Iar
aceia care luptau impotriva iui Dion, temindu-se dc' parte de o minunatd onoare gi cinstire. Intr-adevdr, i s-a

schimbarea 1ui Dionysios, I-au convins sd cheme din exil

PLUTARH

oferit un car regesc, impodobit cu mdrefie, de indati ce pctdclicuriuitsarnincinniseuductoallaaarfcsctiacecurrdaaglDsslientoidsoeafdnzrdseyilcfros,iileiirpos,soepqpareidcirheeeacasIraienpudrrdeeeio-icppfraiuaehn!cdiddleaiae,s,cmjtpustoaedntssonaengrtucruDiualsci,ocsehandditibunutcznto.iulclatnDiirnteeeicodainnsdscycetc.suleiigvoiodecos_lu,rr,
a ,coborit de pe triremd, qi, chiar in cinstea 1ui, tiranul,
a adus o jertfd ca qi cind, la sosirea lui, o mare fericire
ddduse peste domnie. Pe lingd aceasta, caracterul modesl
al oaspefilor Ei blindelea palatului qi bundvointa tilanu-
lui insuEi, in toate lucrurile pe care le fdcea, au dat cetS- clupd cum spune Timaios, s-a clus la Dion, p."ii"iJr,-rJ
lenilor minunate speranle de schimbare. Era un fel de
nSvald Ia disculii ;i filozofie a tuturor cetd{enilor, qi pala- cd sc impacd ;i, incepind sd discute pe un ton modcrat
dupd cum se spune, era plin de praful stlrnit c;taiatrstpasucgrniinsineodzairiceidamupqiotidtlr-idaveaatsocaau.tzeDaticoecnl6evlasol-tienadrniseddiincqsaeetleaigmpeeprrier,e,i_ul)aniodanry.cd_u_
tul regal,
de cei care se ocupau de geometrie. (2) Trecind citeva
zi1e, in palatul regal s-a adus o jertfd strSbund. ln timp
ce crainicul, dupd cum se obiqnuia, se ruga zellot: ca tira- ,!Is,lalao1slica.dn. ugiI-aa ldsat qi de indatd, aga culrl era, I-a pus intrlo
nia sd rSmind neclintitd multd vreme, se spune cd Dion-r.- por.uncit cordbierilor sd-l dr-rcd ,$i se-t lase in

sios, stind in picioare, asuzpisd:ra,,tNf-ooasrdteintcaerteezpi esEPnheiiisbtloess,- Dsf;daiice.iimnohr1dbni5amcieyniaArsbeuficodco,ze,arssaidsut,etdfzsveoaliodunmaczcrneeocirencuiatliideontu,arczs,tEraoefeiioaazdoastareegtrjrtavcaieaieeldpceitupetaapsmsetertleoIaaacaavraeosnirqncieoradaiaiteotcecelpuulmapliciinanvrirniineurnldeiaerlsuo,i.gi-riqcscttuaioeleasrl,rldaraiaattia"giincrnirrnaauecbtnmiDecnruarpaiiluconurrecern.iil
temi?((. Acest fept a esItpnvaFlcso-oederruea-peara_almuoibrotnclfeipuuvaeocffomoacruoaitaeneursrdsDcesantrstIieesdajieieuols.etozrrsnftdvDSxierietm,ee,oriiidl1g-oarapiupseclrnseutqceo-eo,tacfigmranpeciumsipvtsrltpoididertoeiaruiran.aritInlupeepc(tqo2senirnrpti)idi,cimenlcdluDeiuqdtatteacecricia,sdenranprtefddodauetileiairasprniilafinltevtueedpeuengnmc-1olriaacbdi,,eieutdaudi,riridtazn,lnnoii5aanolriupsaultrouoprtmibapeeriurfetatieuiinecl;lnr.urnliEai;oudlnucd"prnbilrdgadreioiucuusebangdutI-riiiepliidteuelerlmrselu_suoixdceclaiaieuelaLid.auc,pijcativslateDDoertoOidui.i,raiiuruooniiu$it,ii;_snnrna5aiiri.
socotind cd puterea lui Platon va fi de neinfrint, datorili
timpului gi neobiEnuinlei, dacd acuma, dupd ce a stat pdrea cd este puterea tiranului.
pufind vreme in jurul lui Dionysios, Platon schimbase ;i
transformase atit de muit ideile tinirului. gparo1rdc6duDroiinondnouyr-isfii,icoSps,eapemtnroattrniurs,"cuealruasndt enpiueospppluilttaaeltaitodsnc{id-piomempeArencouroanpsdeo,ird:uo,

14 Deci il invinuiau acum oamenii, nu fiecare in partlr
qi pe ascuns, ci cu tolii, pe fafd, qEii-vi rbdajtejo;cteorepaeuDpioeii,Dvsioion:r"
mod vddit incintd
zicind cd in
cu doctrina lui Platon, pentru ca dupd ce Dionysios va
lepdda gi va arunca de bundvoie domnia s-o ia el Ei s-o
transfere
asupra fiiior Aristomahdi, al cdror unchi este.
(2) Unii se prefdceau cd se minie pentru c5. mai inaintc.,
atenienii, cind au plutit cu forle miiitare navale gi pe-
destre, au pierit qi s-au distrus mai inainte cle a cuceri
Siracuza, iar acum, cu aiutorul unui singur sofist, distrug
tirania 1ui Dionysios, convingindu-I sd fugd de la cei
10 000 de gardieni. personali ;i, pdrdsind cele 400 de tri-
forieermi efaetgriliiicaci,tesidd1a0t,oc0ar0iut0dtedgeiencodmAldceraterdileieim,Eilidepseainchdeolp1blaii{nioiedpaeascmrtueanispmeEnuitlrts'e.ri
Dion gi pentru nepo{ii lui Dion fericirea, care st5 in
domnie, in bani, in luxuri Ei pl5ceri. (3) Dupd aceasta,
producindu-se mai intii o bdnuiald, apoi
o minie ;i r-r
dezbinare mai vdditd, a fost adusd lui Dionysios pe as*

PLUTARH DI )N

Dacioelna.EDi sadr fie martor aI nedreptdlilor pe care le suferea o mai mare bundvointd drrr part.ea atenienilot' clecit siesi
cu timpul convie{uind impreund, aEa cum o glorie. (3) Dion se ducea in r,izitd Ei prin alte cctd{i, unde
snfdidauinrifsdtireeesceituuoobblciiitoEdnndeuveioecPrqdblttaeirrteiolsednPEalEatiiitnocsgundd, fffeuiiein'lnuadol dtrdnmgi,saitrctoaauttlsiaeiEldola-ricEeliniulceimrIe;sadieiincom{eebrzuieEelat- iEi petrecea timputr Ei lua parte la serbb,ri cu cei mai dis-
toatd puterea politicd qi tirania, dacd el nu preluieqte tinqi oameni politici, dind dovada, prin felul sdu de i ia{d,
cd nu era nici barbar, nici tiranic, nici corupt, ci cd clcqine
nu numai inleLepciune, virtute gi bdrbdlie, ci gi o inare
pPtinuaedrrneottelrre,autnccailceecierteodansfiitonlao,rrude.risliLcsadue,icfniebi duEpeciamucrrtoeeanracideeenptdioisrpiiim-foailprouuaslotuiefdii,dcEderiiqundtiitepocacnrreeottertdaealbeidntleuiian.-
plietenia sa mai mult decit pe al lui Dion. (2). Dar pentru
Platon dragostea aceasta a 1ui Dionysios era o nenorocire,
pentru cd aceastd pasiune era a unui om nebun, aEa dupd
cum cei bolnavi de dragoste din geloziei spartand, neluind in seamd minia 1ui Dionysios, de;i
se minie Ei se impacd qi cauza repede atunci luase parte cu arzint alSturi de e1 impotriva teba-
cuvintdrile repede se roagd de el, ii
parte cu un neobiqnuit la ascultd nilor.
gi lua fel studiile vitat (4) Se spune cd odatd Ptoiodoros din Meg,arala a in-
filozofi,ce gi se teme de cei care incercau sd-l indepdrteze ptoiodoros
la sine pe Dion, iar acesta s-a dus. era
de Ia filozofie, sub cuvint cd-l va corupe. (3) In acest unul dinlre ouaqameicnaisiebi oiugai {Pi tEoiidcourornsaeresteinlfulumenefdm. uDltido,nina
timp, iscindu-se un rdzboi, Dionysios 11 c'oncediazd pe Pla- t,d.zut cd Ia
ton, promi{indu-i cd la inceputul r,nerii i1 va rechema pe timp- ce el era reJinut
Dion. Dar promisiunea aceasta n-a respectat-o. I-a trimis accesibil. Dion de o rnullime de treburi gi nu pu-
insd veniturile lui Dion, cerind de la Platon sd-l ierte cd tea fi cum a aiuns privind cdtre prieteni
care erau nemullumili qi miniali, le-a zis:,,De ce ne su-
ifiipspeagctee, din cauza rdziboiului. A spus ,c5, de indatd ce va pdrdm noi? Cind gi noi pe cind eram la S,iracuza fdceam
va rechema pe Dion exact aceleagi lucruri?((.
cdruia ii va cere sd o ducd
in pace qi sd nu mai incerce sd pund la cale lucruri noi
gi sd nu-l mai calomnieze in fala grecilor. inv1iBdiCeuqtiretecmerienadut-imsepudleui,siDmiopnaytisaiopseacfaorset
cuprins de

o dobir-rciea
Dtoiro1s7npAloecceDustiieaonlIuascprAurtereinfaialo,izniocnefirecceaEttaitseld-,a1Iearefau{icnnducPtulnianotso,AnccuaEt dineaummiinei.-t aDiodlar tlaingtrreeacgi,aaluini caevtaetredecpait-riompialoi rtrsimii.ite\roviennditiunrsilei
Ei
sd
spulbere faima rea pe care o avea in fata filozofilol ciin
Ei gi-a cumpdrat un ogor pentru desfdtare, ogor lauza lr-ri Platon, a angajat cu bani mulli birbali r;esti{i
Callipos, mai tirziu, cind a plutit in Sicilia, l-a dat in dar pentru cultura 1or. Avind ambifia s5-i intreaca pe tofi in
pe care, bun prieten dintre cei cliscursuri, a fost silit sd se foloseascd rdu de invd{dtur{le
lui 'cel mai adesea, pentru cd Pla-
Speusipposl2 care-i era intilnea pe care le ascultase neglijent de la Platon. $i iariqi il
de 1a Atena gi cu care se cd nu
ton voia ca printr-o conversalie gratioasd Ei printr-o edu- dorea pe Platon gi se invinovdlea pe sine insuqi se
ca{ie armonioas5, dusd la timp, sd facd comportdrile 1ui iolosise de el cind era de fafd qi nu ascultase de Ia eI
Dion mai pld,cute. Astfel de om era Speusippos, pe care loate cele ce erau de folos. Dar aqa cum este un tiran
Timon din Sseillpi1r3e,gidltenaumsdeqetech,i,pbeuznesudnfaccodrsppeirintetr(u(. (2) Pe supus mereu dorinlelor sale qi gata sd caute sd,Ei inde-
plineascd orice poftd, de indatd s-a lndreptat spre platon
cind Platon corul Ei a o ser- 'P;,i*lsaatr_top^npui,s,tcaidgnocrmiesiuEeil,cisamrdeprstioeeat,etoenf'ieusreneredeltieqlgei,al$ergiaaansliceogrdni vsliands-ilnp.cfeer"pA-uurct hr-pya-.-
bare, Dion a pregdtit ce Platon sus{inut toatd cheltuiala
cu banii sdi, era de acord ca Dion sd
in timp
facd acest dar atenienilor pentru cd avea s5-i procure lui

260 DroN 26L

poi'turi de ospitalitate prin intermediul lui Archytas. (2) jf[liieDsltalrtulii_namgaytsiioutut,c_eponstpdrloiay-ru1mi1fPsaanuic_irlinoPlanedcsgqsulatugalioiullnnguitanmcmtovaeid,nivr.isgnddnu,idAcigndutraa'eDccdclnopruadeaiuee,oeticrrats,penreuids-aeiil-olaaca-v1ovanseoDer.ccau-dirruuldlieeadaoficraa.lpIitunildirgalidibiunnfsnuai,lditgzttodrdrmDi-zecessaoouoiau:orarnfpn,giiiriune,re(Vrci(srnq,md.cLcdiidse1'eetbat,i4apennayraltrneadaneiiulnrrndizEiaiip,tnii.lcci;sd_ceeidAiatpaIcluersrdadreiErp-sredeieuitiailidnnpnirspn*ueiddpeuu,smvoccrtctefmrasaouuasesrrrdt__eaia,ti,
Iar el a trimis pe Archedemosl6 la el. APlatrtiomnissdEivDinido.nytr-l
sios trireme qi prieteni ca sd roage pe
lnsuqi a s,cris cd nu va avea raporturi bune cu Dion, dacd

Platon nu va fi convins si vind in Sicilia, iar dacd va fi
oonvins sd vind, atunci el va avea cele mai bune relalii
cr.r Dion in toate privinlele. Multe rugdminli veneau Ia
DPliaotnonEisddindepaaartsecaultsaureroirniivqitiaslioe{iielui. i'cDaios5n-y1siionsde;mi nsde pe
nu

mai vind cu noi motive de refuz. Convins de aceste ln-
demnuri, str)une insuqi Pla,ton cd a venit a treia oard in

strimtoarea Siciliei. ArT:c:h_r.a"o?{J.2ritllnnd.o0^gtdu"s,t.rImtn,csTatdaaoq.tilft-seiu1lncditlngdRuqcdei_ep,ggdcadaeuiarrrsditaPletnrspzliaildnemeitacosiPdons-pulnlouagsjonurtmeodrpsndaalounufdlldintaiaeieessiellanmuianmisugaDbpplcutarieleorearacntcsaaSoyutttdnsidcevi,iopin1npsarifatieimiq.p'lfuioDueai,sji'edoptprniflifeaaael.ip,cstcooicA"aon"n"rsrfal__e:,.
mz,,iDneeads,fiagalu-drzimdse:u,,cl,tFeeiieEciustdecranirbeuilevaevaiecfmauczepalaifiirlotoezosdfdieea,,nd. iucpcitiaoitmoanp,io.ii"ru"ivrtiia_"
,,Pentru ca si mdsoare iariqi aspra Chrybd5" lssvudeiirgaatPecmdlacintudoteencae.sslueDcbdsaieprdcucetseeeetiimannea1Ac,i,ec!saauAdsE.sepmauisese,pisln-pacutointneciincnsdeuvaEaifso"d"stfi.ep';1t";;;;r;;;:

19 Ducindu-se deci Platon in Sicilia, l-a umplut pe
Dionysios de cea mai mare bucurie, iar Siciiia a fost cu-
spriininsvdindgedopmeaPrehilnisdtdoesj,diea;ri se ruga Ei dorea ca Platon
filozofia sd invingd tirania.
Mare era zelul femeilor, pentru e1, qi distinsd era incre-
derea pe care i-o ar6ta tiranul, de care nu se burcura ni-
meni aitul, cdci nu putea nimeni sd se apropie de e1,
necercetat. In timp ce Dionysios ii oferea lui Platon mari
sume de bani, iar acesta refuza, Aristippos din Cirene17,
fiind de fa{5, a spus cd mare suflet are Dionysios pentrr-t
cd qi siegi qi altora Ie dd pulin de;i cer mult, iar lui Pla-
ton ii dd multe deqi nu ia nimic. (2) Dupd primele salu-
tdri, Platon a inceput sd intervind in favoarea lui Dion,
iar Dionysios, Ia inceput, tergive'rsa. Apoi au inceput sd napDsPicgspndaSfiueululuat2iasonlnoPtii1cdrotnuddisul,tenaoDtm,sdatadtr,oiieiiteeolmvtlpun,anddncnie,lpneeaegunelsgs-la*vse-tfaataadriirtoiueecqcnrramdeeuaublddaceirg6iausadesnvlauseseeiccaetaieneiuiascntpsEiaDteo_rtdDisieremsr-imbidoci-aeoopludunofClnslu-ucein,ao_dnnruisdltDoaidoetdrecseiuetzireosaiu.d.vapu1n.$l(poFazr2yipseneaad)scoDe,upiptaDdofoEfitilcoseisuaaimeceoon,ilttoseo,lnaspsitan,anoneapedvcraulee'lipeaucpeluf,evanmoi{vitntddupeirueeadri"tsircinae6irleitdmit,p'uiutUa,slsdrlicflliaeo"ua"ltarueer-i"-rei""iay,A,pn;pbdss.dtt;"oeiutt;iiaarficot-nspaercldi;iun_da_i,udi-:
se facd auzite reproEuri Ei sd apard dezbindri care nu
ecerarcuaosbdselervaatsecudned'dceEi idpinrinafaorndo, rpuerinqtriuactdenDliioi ncydsuitoassidn--l
indepdrteze pe Piaton de Dion, in timp ce Platon iEi dd-
dea seama de perfidia qi de falsitatea 1ui, dar se refinea
qi se prefdcea'cd nu-;i dd seam,a. (3) Acestea fiind rapor-
turile dintre ei, in timp ce credeau cd nimeni nu-;i dd
seama de realitate, Helicon din Cizic, unul dintre priete-
nii lui Platon, a prevdzut o eclipsd de soare. $i, fenome-
nul petrecindu-se aqa cum prevdzuse el, a trezit admira-

262 PLIJTARH DiON

nlllui o scrisoare in care ii spunea lucrurile clar, incit r'n oamenii qi le-a cunoscut gindurile. La inceput se te_
toli le puteau infelege, dar despre sotia lui Dion numai
atit scria, ;i anume cd a vorbit cu Dion despre problema meau de libertatea cu care le tviroarbneual,usi,odcoatrin, dinidceesleteduinn
era foalte indignat Ia gindul cd Dionysios ar partea
aceea gi cE iel de incercare din
rauonrmrumde,eI aasuadzcevdaipndadtcaeDt laiinoqcni rcefuddevrrdine.tcIodnretdr-brauiidg;edivmdfdirn,rtdedihnEiop-pdale.ritleiinaqditeufmdturn5-,
putea face asta. $i atunci, fiind qi mai multe speranfe de
nici
impScare, Dionysios n-a intreprins o acliu-ne in leg6-
tur-5 cu sor:a sa, dar a lSsat-o sd locuiascd cu bdiatul pe
care-l fdcuse cu f)ion. Dar, cum era cu totul de neindu- s',luc:;ueiaatciinmiri,ilaD,iecgr._iiinno,Dniniilpiuoyopemrsnoioalcaaisilosi.cccrepui(dI3nupqi)nsldi ,sIStdnuapiigtnrnititciunrmsuemdripanfesitjlleceeogerzumsiorSdcafeuepi d,ieinpiisuucepdileidpropaedp-leuoctaoatosurrslaaiudia-.bpijdsMetuabttrdgouinieirmla,glsi-pdpdodarocimtinnrefieetstvrrrtraeeee-
plecat, iar Platon, dupd ce revenise la e1, a fost iar5gi
expecliat cu duEmdnie, abia dat pe Arete, firii
atunci a
voia ei, unui oarecare Timocrates, un prieten a1 h-ri,-fdrai
sd imite in aceastd privin{d omenia tatdlui sdu. (3) Dupd
cit se pare, Dionysios qi Pol;ixe- acegtia se afla Ei Eudemos din Ciprule, cdruia ailstotet
devenise duEmanul lui
nos, care ave'a in cbsdtorie pe Thestis, sora lui'-Acesta
fugise din Sicilia, pierzind favoarea tiranului de frica pe 1-a_ dedicaf dupd-moarte, dialogul despre suflet, Ei Timo-
caie i-o inspirase. Atun'ci Dionysios, chemind pe sora sa au ridicat gi pe irtiltas,
nides din Leucasz0. De partea lui
din Tesalia, un om iscusit in arta divina{iei
la sine, a invinuit-o cd qtiuse de fuga solului 1i nu venise parte 1'a disculiile din Acad,emie. Dintre cei $i care luase
s5-i dea de veste. Dar sora lui i-a spus fdrd nici un fel de care fuseserd
iarnnhieilni,mgnaputimcdeaeicceddoiltaurdle{zi teii-rcaai unqiipgcdiirndLcsciaitraeduneulfuriaecrtda.pua(4mrt)eapiulipnucetlxinp^dieeddpie{iieeo-,
emolie qi de fricS: ,,Aqa de slabd Ei lipsitd de curaj md
f"urgeari,sDoliuonluyismie.euin, cniut sadq socoteqti cd,
dacd a; fi Etiut de
fi plutit impreun5 cu el qi n-a;
fi impdrtdqit soarta lui? Dar n-am Etiut. Cdci pentru rnine epi.ton:oxaru-tmfprulledienlacrei5ldeurredaennoezfosdieneorsbEppmuieitt.lanpasEtrurrirZiutaneeauxcDdcypcieunoeurtdnhoamiosj{mutsiuaizluElElt}liloi,uimmsrtn,oaeedqilaeiepixeuspaer-tevraeaceuruicatnaaiuianrscedesip-urdoddo,nescaricfubritizontiiclicoiatteoeas,vEcitiaienuteaplhiSracsiiinnu_di
ar fi fost mai bine sd fiu sotia lui Polyxenos, exilatul,
decit sora lui Dionysios, tiranul((. Se zice cd dupd ce
vorbe, tiranul
Thestis i-a spus cu mult curaj aceste qi siracuzanii d-ea
S-au minunat
rdmas foarte impresionat.
virtutea acestei femei, astfel cd chiar dupd inl5turarea
tiraniei ea s-a bucurat de cinste qi de onoruri regeEtl. iar ri1ia, gi s-o porneascd la fapte cunajoase.

cind a murit tot poporul a urmat-o pind ia mormint' Ntr "inZS!ic{iglieagitmiap, oItarivinacleupiuDt,iocninysdioasu, aflat cd fiota porneEte
este inutild relatarea acestor fapte ca o digresiune.
au fost cuprinEi ae stu-
p-oare Ei au oondamnat pornirea lui Dion. E1 spuneau cd
22 Dupd aceea Dion recurge 7a tdzboi,-in limp-.ce Fla- tilrliiDlnriniiueael,icoco-tbjIdieen,rerripp;'ngsiuumcieiettdmcaisadeeipdvaellbieoisnIunrpdetcanureacseea-garei.errrcaaedSieobtnu-eeidcpraremdprcecozdaci1ldnibrraupu{uioaniceStliueaeiircsefaopdmaescnurprutidddnteozruiiecanacvdgdidcociestniaoraimburoaupialpeednlg.eodiinntAdtiscirrEepialiiuivjutpndetisnsoeieeaccs,ls'oiiidi,emumsirDnnsdi,pcapotiincudoilriadneesnuanionnznd1Ii_aa_-ai-
ton se impotrivea din cauza legbturilor de ospitalitate pe
care le avnsese cu Dionysios qi din cauza bdtrinelii' Dim-
bpnoiioletnrisvEpdri-eISipeneIduegsmiipe-pnstoaesugEsaidtaceelsiibl5ae-llrleipzpreimrieSetaiecsnilciiade,crcuaaurmeduienlttpianavrdtie"nat*' i1i(-.2u)i
CSci in timp ce Platon Ei-a petrecut mtimaipmulu-llta Siracuza,
pare, a venit
Speusippos, dupd cit se i-n contact

PLUTARH DION

sint gata de rdscoald. Dupd Dion le-a vorbit Alcimenes2z, arb,pdadluu.tr,iPlaeeq1alaincAugcmdroaapcoueldavs,dtiaznttitrnt-otoczoliitecalaeorleefe1aroiutragspu-dsatudautnlcddeisncbuautcnendaiEsdtteed
p;1oranuiscereinzutexcpdefdiiin{ide. el cel dintii prin gloria qi neamul lui
(2) Era in toiul verii, iar marea toate pdr{ile corpului, in afarl de urechi'
era
bintuitd de vinturile etesienezs qi luna era pe Ia jumSta-
tea ei. Dion, pregdtind o jertfd mdrea!5 zeulr.ri Apollon, porci care
iei*d"itoti"i".ri-"autu spus cd acesta este semn de dezbinare
a preg5tit o ceremonie impreun5 cu ostaEii impodoLrili cu ;rblainaurnSeieitariadnciecmur2tepiarra.eenVrjeiuue,r,liitnruiialrosurreld,nmusslupcaluercniadelqaaicuaerepteSelie,lieeminsnitdieirnmisiulpuinvrjsieoteojruarmrmudlnarld!iugasi lsclZ'chceuuiumlttsea-,
panoplii 1a templu qi dupd jertfd a dat o masd celor care
erau aqeza{i in stadionul zachintienilor, care erau cuprinli
de mirare, admirind strSlucirea vaselor de argint ;i de
aur qi a meselor care intreceau bogdlia unui partictllar. iar I'ancea este semnuf stdpinirii ,9i domniei' aEadar ce1
Ei se gindeau cd un bdrbat, care trecu'se de jumdtatea mai mare dintre zei vrea disparilia Ei distrugerea tira-
ivnircsetreciaEt ieclasred era stdpinul unui asemenea belgug, n-'ar fi
intreprindd lucruri indoielnice, dacd n-ar -niei. Acestea le istoriseqte Theopompos2a.

fi al'ut o nddejde temeinicd qi dacd prietenii nu i-ar fi 25 Doud cordbii strongilezs au primit pe ostaqii lui
dat de acolo cele mai mari Ei mai puternice imbolduli" Dion. iar a treia corabie, nu prea mare, ;i dou6-triacon-
tore ii urmau. Iar in privinla armel.otr, in afard de acelea
24 Dupd ce s-au fdcut liba{ii qi rugdciunrle legir-rite,
pe care le aveau soldiqi, mai ducea doud mii de scuturi,

luna a intrat in eclips5. Dion n-a fost de 1oc impresionat, multe sdgeli Ei lisndcni uEi o male cantitate de alimente, ast-
pentru cd se gindea 1a perioadele eclipse or Ei la intilnirea
umbrei, cind pdmintul qi luna erau una dreptul celei- fel incit'nimic Ie lipseascd cind vor c5ldtori pe
in lpmhse5e"na-erl*uegpus,icgniga"diit,ned, dauipsil1niectcdtdeouv.,l-i"i(nsna2et-)uaaPcrfllidtua,retsiigninesi-pdgccrededenziP-esedhceroeaiultaliesdetsmzoipiseraeevzedreaesiancutueel,paszinrldliePcf,liaaanppchaideigniauduar2rnmru6y,mv,aiu-tnucenalit
talte in raport cu soarele. Dupd aceea insd, deoarece sol-
dalii care erau tulburali aveau nev'oie de o oarecare incu-
rajare, Miltas, prezicdtorul, ridicindu-se in mijlocul lor
ie-vaeninimdeenmten,atpsedntaruibdcbcudriavjin;iitastdeaaEateraptted cele mai
eclipsa bune promontoriu in Sicilia, iar Protos, cirrnaciul, a poruncit
r:nuia

dintre oamenii foarte stra'lucili acum qi cd nimic nu este in grabd sd debarce, pentru ca sd se indepdrteze de uscat
in acest moment mai strdlucit decit tirania lui Dionysios. ;iri "i"a"ipemrdusletaesczdileprqoimnoonpto{iripuel de bundvoie, avind sd pe-
a cdrei strdlucire o vor vedea stingindu-se de indatd ce
vor ocupa Sicilia. Acest lucru le-a spus Miltas tuturor, mare in anotimpul verii,
pai;atet-pdtian'dcluaqumstarnuill.orDiqoinv,otienmdinsddud*seebadrceedceibtamrcaarieaapraoparpog-
aflindu*se in mijlocul lor. ln ceea ce pliveEte insd roiul
de albine, care au fost vdzute pe corabia lui Dion cd se ibre.detleienidc, laecuSphifcu-rirltiiiaet ,s-paarpeioniditaephpioidndruutacmti,n. dp(u3ro-)sdDeu'ucmipnudi latvecaeetluu'anriAepmteaarcqrtiii,ofsnuzaTl--
indreaptd cdtre pup5, le spunea la fiecare prieten, in par-
ticular, cd se teme ca nu cumva strdlucitele lui fapte sd
fie intr-adevdr glorioase la inceput, dar in scurt timp, zodla Arcturului la inceput ;i, dupd
dupd inflorire, sd se veqtejeascd (2). Se spune cd ;i iui gere, ,cdci era ploaie din cer, s-a mare aceea'
revSrsat o
ie"i.td multd canti-

Dionysios i s-au ardtat multe lucruri infricoqdtoare din tate de apd. Cordbierii, fiind tulburali dd aceste fenomene
partea divinitdfii. Astfel un vultur, rdpind lancea unuia ale naturii qi producindu-se o govdire in plutire, vdd deo-
din garda personal5, a ridioat-o la indl{ime qi dupd aceea datd cordbiile- izbite de valuri cd se indreaptb spre Cer-
a ldsat-o sd cadd ln prdpastie. Iar marea, care iEi trirnetea cine28, in Lybia, pe unde i-a intimpinat, cind se apropiau,

PLUTARH D]ON

o irrsuld prdpS.stioasi Efiiecoalrluunrocaas{i5E. Ti iezmbiinliddue-sepieetirec,ltvaau pede zvonuL ducindu-se pind Ia Siracuza, Timocrates,
timir ca agviecaainrecedrsadtionriefrpuentse,oaliaplruiei tDenioinlo,rs1o5rdsaa{iluini Diony-
nu cumva sd care
fost sili-ti cu greu qi dupS un mare efort sd se indepdrteze sios, cetate,
cu prdjini, pind cind furtuna s-a potolit gi au intilnit o
cor,abie de 1a care all aflat cE ei s,e gdsesc la eapetele aga- trirnlte in grabd o qtafetd ca sd-i aducd lui Dionysios o
scrisoare prin care ii anunla plecarea lui Dion, iar el in-
zise aLe Sirtei M,arize. (4) Pe cind ei se temeau din caiiza sugi era atent Ia zarva Ei miqcarea care se produceau in
linigtii Ei se zbuciumau, discneterttridamebtepiE,teliadadet eoclaientreveuaactemuclt5iuo.Rdl(iea3get).irna$Auutmsatafsfeez!it,!leapmi!ilcueadrtigrinneinddcdaueucsIzepianrselciIptrCaissaleoiuaialo,drneepiaeai3n^i3cc,srine-lada-
{inutul acesta a inceput sd re-
ver-se asupra lor o suflare dinspre miazdzi, cind ei ni,ci nu
agteptau Au'strul si nici nu credeau cd se va produce vreo
schimbare. Vi,ntul se intdrea din ce in ce mai mult qi cd-
$rpuSigtiainndpauu-tcseienrecz,eeaiailozr ire,aia,uuinaftjuiungnzisitnspddepdmienabzaererlecdecinlaareLMymibnaioaiaei,nxoisSctiaecuittaiatEe.i
ln Sicilia, sub stdpinirea cartaginezd. (5) Din intimplare Dionysios, i-a ieqit in intimpinare un prieten care ducea
un animal de jertfd recent sacrificat. $i, luind o parte
rlin jertfS, a pornit in grabd. Mergind o parte din noapte
a;iflasitsr-itasidntain{ipseianstcrd-oppudlidnurdeinlincgaduzdaruombo.sAelliiil,aatqdaecmumirosse,
era rle fafd, in acel loc, conducdtorul cartaginez Synalos,
care era oaspete ;i prieten al lui Dion. Necunoscincl ei
prezenla lui Dion qi flota lui, a incencat sd opreascd pe un lup a venit Ei luind carnea care era legatd de o desagd
aCipnledcsa-t,adduecEintedpqtaitdqeisaqgia-aoddaattdsecaumcaa,rnaeardEtidsccriitsomaruealt.i
ostaqi de a debarca. Dar ostaqii, dind iureq cu armele,
n-au ucis pe nimeni, pentru cd le interzisese Dion dato-
ritd prieteniei pe care o avea cu cartaginezii gi care vren-re zadarnic, cdutindu-1e qi urmdrind desaga, nu le-a
gisit Ei s-a hotdrit sd nu se ducd la tiran fdrS scrisoare qi
luind-o pe urma fugarilor au ocupat cetatea. Iar cinc.l sd se refugieze undeva.
conducdtorii s-au intilnit gi s-au salutat, Dion a dat ce-
tatea lr-ri Synalos, fSri sd-i f acd vreo nedreptate, iar:
Synalos a dat ospitalitate soldalilor Ei a luat parte Ia prc- 2? Dionysios avea deci sd afie, deqi tirziu, de la altii
gdtirile de care avea nevoie Dion. despre rdzboiui din Sicilia. Pe cind l)ion mergea spre
Si'cilia, i s-au aldturat ;i camarinenii Ei cdbre el se mai
26 Foarte muit a incurajat pe ostaqi intirnplar:ea sur- scurgea o mare mul{ime de siracuzani care locuiau p^9
venitd de la sine, cind a plecat l)ionysios. Astfel, plecind oilm,gooprbareeleu.innIqbaerlcSulteooTanriretninociciu3rmaateEcsdi c-ea-lmsdepeaovnaairieinccdearreDepipotadnzmeaaautiriiEmnptiiispi ocIla5atirsee;i
eI pe mare, venise in Itali,a cu optzeci de cordbii. De cdeetair{ailjeutaocreplorireate-niloprdrlodsr.in(d2)pCeinTdimaoccetsateteslu, csr-uaridiuss-asud
aceea Dion, indemnindu-i aici pe ostaEi ca sd se refacd l'est.it lui Dion, care iEi aEezase tabdra la Macrai36, incd
citrra timp dupd oboseala pe care o suferiserd pe mare, ei de cu noapte a pus pe soldali in linie de bdtaie 9i s-a
nu ali rdmas, grdbindu-se sd prindd timpul prielnic qi dus la riuL Anaposs7, departe Ia zece stadii de oraE. Aici
au indemnat pe Dion sd-i ducd la Siracuza. Pregitind p:s;pie-uamsoacpdlruitldcirnidulpliutaoirrtiEeaia;siz-aeIailrourrdgsiadtrsibzeeuaill.nosuor,na!ir5aerlvutiicSatlomardideucsigtoioroijiesitr-atafqduii
el deci arrrele care mai rdmdseserd qi, l5sind acolo traga-
jele, a rugat pe Synalos ca atunci cind rra fi momentui de fa!d, r'5zind pe Dion cd purta cunund pe cap cu ocazia
prielnic sd i le trimitd dupd aceea a pornit spre Sira-
Ei s-au alSlr,rrat jerlfei, cle 1a exemplul unuia Ei-au pus to{i cununi pe
cuza. Pe cind mergea el, mai intii i dor.iii
sute de cavaleri din Agrigent, dintre aceia cale locuiesc
}a Ecnomoss0. Dupd aceea i s-au alSturat gelaii31. (2) Re-

PLUTARH DION 269

btcccuaoiunrpmacd.supeSrDlireeiditoe.a;nrtpiacesusu-tadrniagrupuvduimmtnest.,auiiInlinnpladimpurerstinmEianincndapidn'rrreed.eru-gcls-adiernstdicersiriliuuammmnbi,ii,iilli,taptcoaeelriiiencaa,ta1iumar!eisi-ppt1ifloaeasrlrneleiiinb,tacelacidrtuu-,- mgcedeacsieaurnEuiin.ccraaautepriene4uel.nI Icazureufsl.ior(ar2ic)uEzLiaacneiprieopaarlelienlEe9i lAi9Icprinto.vpttooclceadi-uroscreau tre-
ru-
tate. afla
Dionysi'os, un fel-de so-
Fentapylaaz pe care o pregetise solar urcindu-se Dion, a
iar stiiluciior qi inalt. pe cetdteni d-sed speunntdi-
?e acest bucurie qi
lnceput sd vorbeascd Ei sd indemne

mini pe libertate. Aceqtia, plini de
rnente prieteneqti, i-au nurnit pe amindoi conducdt'ori cu
lb.au2cpu8roiIer,,la-ilegSi-icareauctSupzluiais,iahinar incceeeitdameteus,1do!ribasdm-toaeaunrieiaclEduitul.vraaautzdpin,rtipeimltienpniiinlodaret ctdoteerpEiliidnode,irnpAureetecxiriid,leiinmc'topirlrenJgpui,ncddeinectiurceeDcieaioaruen.qjui(m3sed) traTutdgeLaumercdaacuitscoderliiii^isndee-
tiranului si au prddat ,aEa-numitele
prosagogideas, oameni semne socoteau ce este un semn bun din partea zeilor cd
netrebnici qi duEmani zeilor, care cincl vorbea poporului, avea sub picioarele sale
rdtdceau prin cetate Dion,
tcairemaiends-itunelcutiaii ligacuinudfosusirrtialecpuezqdaeinpcisuqiv{iiinsdtpeeiolceneaifuiecacprdeerufiiiieaci.natArielcneeEgai tuaian,luanin{siandu-, ambi{ioasd a tiranului (anume u'n sotrar)' Iar prin
opera
faptul cd obiectul era un solar iar el fusese comandant de
timplare Ei*i loveau cu parii. (2) Timocrates insd, nepu- oqti, au temeau ca nu cumva evenimentele
sd ia vreo in-

mtctuianlutbd-lutpsrepidneuidaD_nplieocegnad,lttocqu!ariid.anI^cunfuucfgcueeimtliuvdclaaianrescdecpesdlttaaazseteerai,duimiincApfacrrirecoiosnpiEaosilnalcdd,dvaaipbsignrti5fcesmilliesaEe-ii LclaiXaeeoei-prf,laeSstadulciutmtueuiiatirippdbsdaaepaenrrraloeiscftpoeAlprutiaaiecn,rttreeepcoliee.ipopt(rdlc4dienlae),rrttnDerii-iaiuualrepinadcllruEezeasiti5dcaeDels.reeeiaIonanunliluDoianiiri,oSqslnaiay-a,apnnrctualeuulraoar'ecisds?e'qdtriuPiuinDalge,diaofsatEineecplcpec'siisaapritroruoeaesa--t,
cetateq fdrd un motiv temeinic. (3) IEnlamceesrtgteima pceEl idDiniotnii
era aEteptat sd dupd cum putea, se incingeau cu arlne '5i se ofereau ca
soseascd in cetate.
purtind arme strdlucitoare qi intr-o parte avea pe fratele
sdu Megac'les, iar in cealaltd parte pe Callippos din oslaqi plini de ,avint.
Atenase, cu tolii purtind cununi pe cap. Dintre^ strdini,
o sutd de gardieni i1 insoleau pe Dion ca sd-l pdzeascd, 30 La inceput Dionysios a trimis la Dion o solie r:a
sd-i incerce gindurile. Acesta
iar_ pe ceilaili, care erau de asernenea impodobili sl in adunare siraduzanilor, a poruncit sd vorbeascd in
ordine, in timp ce siracuzanii priveau 'ca unii care erau liberi s-au pur-
ii duce,au lohagii,
Ei-l primeau ca pe o ceremonie sacrb qi vrednicd de zei- stEazvda-acaiosaterncadpiiduarilieeostaacaccvuaauecimr,lduieiziipi*bitDpovucivorzocuiairnntneymvigiltsnooauiirottLrneasatqr,dnmricitdbusaueaqu'dcsuneDdierudlai.clovnruLoenusriaaointvala!isa6altoree.cdrpresTvqd-spsiiritcriuedaiidnisilnipsoni vrurdos_alommoppmaoliiirlsrlfnoiotetieimuaarranir'ic.ettiIoediarrasapirnicneruemaduncaltiuvvucrcuaaid--
tate, care anunfa libertatea qi democralia ce se intorceau
in cetate dupd patruzeci qi opt de ani.

29 Dupd ce Dion a intrat in cetate pe poarta Menilis, pcmcauritrsv6eiunos,ideslo-i'dnlliecienoldcnauvusidniengdiddm-pedqemincnstdrduulfeicaeraaceucssodtrneuvvdipienerso.cpie(nu2len)lvneDasriuioinEqniiyApisacirroirdnosEp-dioai,lsa5Ec,dturpsliiie-ti
fptitndiirrrccaaineinnnpidc.aurVtasqdsionidiiisncnuddc'rececteIleeiblDzpeeiirorneiznsnzgueoqAEmiSci MhiosrratedaucgdlusainEzceaalieaatsqr0doiarpmepuespeeveuzec[neaend,iisletbaircldaladiecassuotidzcdaipdleniaoeibrlvnotoeeiras,drtqeeeai
de alta a drumului cet5lenii aEezaserd animale jertfite,

270 PLUTARH DroN 27I

ndevcy(ell'lsnciicpoaialrsiuvisvadidin-ereeepbudladlnarebeAcaicnti{tiritroeaipnprnedeoiseladcemalEeinraieaccstodii-rmdaavecuaaunDzlefeaai.oscnAneiD,.u,ciaAoacfcneroeessEatstsliputdmducenrucpuelirateetmurfiizamccviiltoimoqDnriiuuoielrl_ati respingi s-au inchis intre ziduri. Grecii au ucis Eaptezeci
qi patru dintre ostaqii lui Dion, iar dintre ei au pierit un
fzripcdes9bmngzairmiidiziee_innnnin-raesad.luianua-ri-adle,rptaaewtaordsncr-aatdonsrricaqttihdir,d5niet;laoci:.gerliprirmt?.iz:zstaaednotro,odrdlcanvi,dauenrcrvivrpoaausi,ic;eddnrtucaoaaondruct.uooaaaicelpzripinueus,b;Ddirunlseas,aeasdeonerltfiddtepiatdui,tlncd;f'ilodtiaacEe,euiEijgegutrfnun,ssucoirtiieipne,ilditdl,utriuDaeanoaocnlerinznpiivinitdulnsalvddanecituotedocdsuiIeii,dradnErnnrjEazcu.ndzauriagairicczadiiit$iantd-nittrnbjeiuscoveareuui,utdnjeruiavz-entipxviltra6nsualiauviirolcsteiiiruc.edmanlddiasstriemaplsdmeitdtm.odrtr,sDeuudtreiseepEru(evnddnrpnlbiaia3iilusdgip,iobuimiioaaoati)mtntiodnuoauun,rpnmturpuDdlurilelbsrjrereptiuiu*u-eleicgnevuiantrazlvnrtipset{oao1zdeai.irororitcetttmainrrrerguisAedrrisnenuiizcbdiiteaElmaduulap,taaidqiotaaacd_iiealiSuuoiaeiirrstnlrii1ifuiseumam,ciibefncndmrcalitidepaanifuadf-aupibniceugieqccmitslcrridnteoiudqci"liIduiterciedlgaemdtpArei.lodizzuidrdpnzataobicee(inralnE-veuEaoucii.ttuenind*icaiil.)tuit_l'iii$i,i"i"uidvi-1pe.gipcacs""Dc"pgaacrsirruiAdrieano"ueen.n5olrtriiatecadetrocepanlmcdsidarioteaciiu,c;eenu,itnuuitr"rita;iruuetu,aivrd"tctcilrc-;srirecc"or;"ila.ias_ae;andtaia"uardirs_cart_Iaouea"_r__-de,,-a"ai
pistzicnaradraiirvtmpnrfaeeaaia-,zlslbeaoininaasdssiritncnbauvcagaqcaeieilAr,,dtierlcdaoczvhudreorpsracrifuidaud.osiergnceIancauuote,pnrErma-ia-aic,auacdad-neelluoudtpvapabadtrdtoenirnadst,ceiaelpncialerdEaictnadaoicdtalcioeeuEjad,ler;oruaeizeriaqainf*std,aaeppcaeupeepptoroiTmerpiicndmeeiiaanrto,cutiniierdmmulnudep"pEaeioiirois__a_ir,, numdr rnai mare.
mnnianutdlitc,.icilmiandp_ loost-vraiivtuuarreia,tgrsate-sap,utidnrrieltoitmrr,apsoacimneeeAnleicnrlouiippiotidlatao.tarIicnagluei i,ngidietim-i.aria_i
31 liepurtindu-se oa o strSlucitd victorie, siracuzanii
au ddruit o sutd de mine mercenaritror, iar mercenarii
i-au ddruit lui Dion o cunund de aur' Au fost trimi;i crai*
nLpraimcritdectaolianferepmaaertiineloasrc1rluiupiil.iDeUi:on,n,ayTsadiotdinsl,utrice,adrseecralisauorHai-dippupusarrstiancruiinss.(o.(r,ai fcaddricdni
acesta era numele fiuiui lui Dion' Desigur Timaios spune
cd el se numea Aretaios, dupd numele mamei sale Arete'
Eu crecl cd in aceastd privin{5 trebuie sd credem rnai
mult pe Timonides, care era prieten Ei tovardE de at'me
cu Dion. (2) Celelalte scrisori au fost citite siracuzanilor'
Scrisorile cuprindeau multe rugdminli Ei implordri- din
iiri.arrltesaeufe, msireaiicourz, adnaiir nsucriis-oaaureiangcdadreuitpdsr-eoadcedsfavcindeindeprl'ta-
blic qsci rtoistduEdieDDioino,niymspioostrcivaaretroinr, a desfdcut-o. Scrisoarea
era aparentd vorbea cdtre
Dion, dar de fapt e1 vorbea cdtre siracuzani. De formX,
Ei se justifica, in realitate eL acuza pe Dion' De
el se ruga fdcuse Dion pentru tiranie crt
fapt, amintea cele ce
el li
rgmlcnueouuimpllqittliuni'-aldsuvdiiEniq1.tiri-u-Ersiuopegqrlciai,eboeifeeses.adrea,alzcneee.muDpsudeeolticseaootsraateuemrrgannedeeennntleiiiirnacac,lddanerrivliaesai,*melciuprmiurodspgts-raroecivsgiaEiaioiinsmaclalaspt'urolreopnt-riraqiaa,ii
amintesc de insulte, ci sd cle{ind el insuqi domnia, oferind
securitate prie'tenilor ;i rudelor.

32 Cincl au fost citite aceste scrisori, pe siracuzani nu
i-a cuprins, a$a cum era drept, emofia, vdzind statornicia

Eili mdrdeipintdimliiiainlufai lDaioleng,dctaurreilorrezdisetaruddeendier,agcui ldbiminpeolturiivd,s-i

au inc-eput sd bSnuie qi sd se teamd, gindind cd e mare

nevoie pentru Dion ca si crule pe tiran qi au inc-eput sd

se inclrepte s[f1s ralti conducdtori qi mai ales au fost im-
nresionali cind au auzit cd Heracleides pluteqte spre Si-

PLUTARH DION

Dtpfctprtrloaooiioein-rcorrtnrdlaenctliddzcma.eapeireipere.ana,our(qot2ptPiv;ciet)eoeaiutrlrHv_relblEaeuoienarpisqirdgoeacivsnsdculadefealnaesstpo,oileitdmasai,asrecr-atdast,teuiani.rctaeguhAicqpdnrgocaaies,.utediraDbtusianrjtunpuiatatinunecr,csgloiedDmEnimdnriitapidouirnfloinoniunttr1yraannadeIsreratiSaooeeidfisnsmraxacapipdticlundolatuiecelepr{ziioinztlsa,c5nbiiacntjtciuneorfsuduenrmauaendrEgceteucaoisict-npnticdcceantiuucue_-i- in acest caz Dion era acuzat cd-l cru{d qi-l salveazii pe
szdidsueri,inisainrupeezesiriancuszuaflneiteplelinmi udlleimaivi,inmi.aAi ailnecseipeudi ii.n,dfairted tiran fie, nevoind sd supere poporul, sd continue ase-
dirdtaneiremvadcecaeezacanfedio.esilEslliniibbp,1rierladdie-rra,aife.utocilpaauruiuatutdtegnrivreniaiicvcdptioaetrarirmietaeeiida,rceeovlvnuoqeviiininniiD-dsgaeeiosrdddnEu,sifsigdiilcdeuuslriaininugdEdin-ueuosr;uisingfifinfr,ldeee.iloni;daaimeiienuoin1tue;_--i rtiul q-i se pdrea cd
prelungeqte rdzboiul pentru ca sH
domneascd cit mai mult gi sd inspdiminte pe cetd{eni.

34 Era un oarecare Sosis, un om care, datoritd rdutd-
obrdzniciei lui, era celebru in
(ii qi S\racuza. El socotea
cd prisosul in aceea
de libertate constd intinzind cd la rdutate se
adaugS gi sfruntarea. Acesta curse 1ui Dion,
mai intii in plenul adundrii s-a ridicat qi a proferat multe
insulte La adresa siracuzanilor, spunind cd nu-qi dau
"ieama cb dupd ce au scdpat de un tiran stupid qi befivan,
acum Ei-au luat un stdpin treaz qi nebSut. Dupd aceea,
declarind des'chis cd el este duqmanul lui Dion, atunci a
plecat din agora, dar a doua zi a fost vEzut gol alergind
prin oraq cu fala qi capul plin de singe, fugind ca qi cind
era nrmdrit. Ndpustindu-se ln acest hal in agora, a inceput
sd strige cE fusese atacat de mercenarii 1ui Dion si-si
pe_H_soet3mrea3cldu$leeii,,idfr_eanaspaitnincsaineuvtppaiirru,ihmta. sdaDu5ruenpaalndcdpuuauz-cetseeeecraidei Iip)alierocaoncir,nadtrpareudrenEi-aiiornead,dc'i5enadluefuaiaslpeiaeustmp-epoarei-i ardta Scai pseulrriddinciat.u$imi mpoutrl{ivi aceltuSi{eDniiosne miniau impreun5
sub cuvint cd s5-
:u e1
r-irgise lucruri unul care cu nedreptate Ei in
1ipnouart.ienir-tiea,,udparecedntrtaarusltucluldvi eaHl ecnroaumclavenaidd'maeslfaloci otfaim.caSonimdraaacmnudezaannntutiil,.cuf(b2dr)deDpvuliopnieea i'irip tiranic se crude $i ca cetd{enii pentru cd le ia drep-
cu
comportd
iul la cuvint, u,cigindu-i Ei intinzindu-tre ourse. (2) Totuqi,
.3e.Ei adunarea era confuzd gi turbulentS, Dion a pdEit in
adunarea poporului gi a inceput sd se apere gi sd spund
luarea acestei hotdriri, Di,on l-a chemat 1a el acasd gi, :5 Sosis este fratele unuia din garda personalS a lui Dio-
Iddooosjaeitronirnnusddmu-saIeipocue{mritneicpcdeunmetirElupccaedrnetnrpuuogaeltsoetreipenr,oiicdniutbrc-eionedverEezimanseitcruiclif,nbda- :rysios Ei cd din cauza lui a fost impins Ei convins sd facd
propagandd ;i sd tulbure cetate.a, deorarece pentru Diony-
:ios nu mai este nici o nddeide de plecare in afard de
dinatrnr-trunlitf'Iiaortedisiqaidauncaornevain;is l-a pus pe Heracleides coman- reincrederea Ei dezbinarea dintre ei. (3) In acelaEi timp
:,-redicii, cer,cetind r--ana lui Sosis, au descoperit cd ea
p,e cetdleni sd-i dea o gardd
personalS, a$a cum avea el. (3) Acesta, cu cuvintul si
de form5, iI ctiltiva pe Dion gi ii mdrturisea recunoEtinlb iusese provocatd la suprafa{d, nu in adincime. Intr-,ade-
i-5r rdnile provoc,ate de o sabie, mai ales pdrlile de mijloc
Ei iL r-rrma umi1, executind ceea ce-i p,oruncea. In aicuns ie preseazS, dar rana lui Sosis era sub{ire qi nu avea
nginuisridni, mcaoucrlelui,msptesfarea,El iql-piaumunaeimiaapilneinsmspipeqcecaeDreiicopanrrienindtoocrteeafaeulumslcahdiimembzdavrorei-, 'r'rulte inceputuri aqa cum era firesc, pentru cd linia tdie-
ir4.L)trAii suevpeienridt ucsielivdaincucnaousz,acusliu, faedruinclienidqiinapaodiunoarreelauapseo.*
incurcdtur5. Intr-adevdi, Dion poruncea fie sd-t lase pl e porului qtirea gi ardtind c5, pe cind mergeau ei pe drum,
Dion;',sios sd plece din cetSluie :-a lntiinit Sosis cu mina insinger,atd gi spunind cd ostagii
dupd ce va da garantii

27,1 PLU'| ARll DION

1ui Dion fug, de vreme ce fusese rdnit de cbtre ei. [:r'- 36 Dtal Tintaios gdsegte un pretext pcntru a batjocori
nlrindu*I deci ei pc Dionysios, n-au dat de nicr ttr-i onr, Lirania qi a o umple de insulte. Desigur poate ci. eI me-
clar ar.r gdsit o novaculSar], sub o piatrd de lingd care i.l a lith iertare, de vrerne ce fusese insultat atita f.imp cit
Daacerlescfaripittoeriiq, iccaarereanuuvefunsietsderu-dpds,aucpederaa{;ii
f.osi vdzut plecincl. trdi'se. caie au
der cdtre
35 Atunci situalia 1ui Sosis a inceput sd fie rea. La lelatat
:rcestea se mai adaugd ;i mbrluriile sclavitror, care ijpll-
neatt cii plec,ase singur in timpul noplii ct-i ir-lstrutnenttrl tr)ionysios, s-au folosit de cuvint doar. Dai faima cere sd
nu hatjocore;ti cr.r insulte qi cu fle'c5reald nenorocirile cle
cie ras. Accqlia clupii ce au acuzat pe Dion s-ait retras, iar care nu este scdp,at nici cel mai bun bdrbat cind este lovil
poporrll a votat pentlu Sosis pedeapsa cu moal'tea qi s*a ccnlii9ncc,l,qsioil ailsra-ctubuds(d2itp)ieTnoPathuiqliimsi tnopsio,,cdi'oeEbl pci ahcrouer,oladseunEdiuefiifenrsudtmefoonaaesipteedfraptipunttieetolre-l
relc' ;i caracterele r-rrite qi de a ndscoci cuvinte frumoase,
irrrpdcat cu l)ion. (2) Totuqi ei bdnuiau in aceiagi fei pe: el insuqi n,-r poate sd inventeze toate ;i sd le scoati din
istorie, ciemonstrind cd n-a fost iubitor de tirani si cii
rnercenari, mai ales cd pe mare se dbduserd de curinci qi n-a iubit tliuraxnuill,ovr.iaDlaadr eacpeeltroemcerci,apreutneriecai ,nbuogladufidad;iprce[a-
:;dtcriile
inci se dddeau luple impotriria tiranultti, c1e \:reme ce lrr.rltr fapteie lui Philistos. dar. nici nu-i insultd norbcui
trhilistos a venit clin Iapigia, cu multe tri:"eme, ca s',i. .-.ste cel mai cuminte.
a'iute pe l)ionysios, de vretne ce mercenarii hoplili sol'o-
te'au cd nL1 mai are nici o nevoie de ei in rSzboi. Ei ,-'i:e- 3? Dupi moartea lrri Philistos, Dionysios a trimis pc
doau cd fiind cordbieri, mercenarii care era'.L pedesti'a;i ,:ineva ca s5-i fdgdduiascd cd-i va da Acropoia, armele.
Ii se vor supune qi cu ajutorul lor vor ci;figa putelea. lrercenarii gi cinci mine pentru solda 1or, iar el cerea ca
Tnci qi mai mr.rlt pe ei i*'a exaltat un succes ciobindit pe ,,ir i se dea incredere Ei sd plece in Italia avind sd locu-
:asci acolo ;i sd ia roadele aqa-nnmitului Gyatis. un fru-
mare, pcntn-r r:5 au inr.ins pe Philistos qi 1-au tratat f1'1.1(i ilo-q ogol' care se intindea de la nare pin6 in mijlocul
",iicsecasttululuci.ru(2)siDraiocnuzna*nailoprr,imiaitr, ci 1-,a indemnat si propuni
;i barbar. (3) Ephoros4a spune c5, fiincl captttratd c,-:i'a- siracuzanii, sperind cI vor
bia. e1 i;i curmase zile1e, iar Tirnonides, care a L,lat palte . 1;rinctre de viu pe Dionysios, au respins pe soii. Dar Dio-
de 1a inceput, la aceste acliuni. qi care a scris desprc :rysios a incleclinlat Acropola Iui Apoltocrates, bdiatul sdrr
rcl mai ir-i virstS, iar el, pindind un vint favorabii ;i
Speusippos filozoful, istorise-ste cd Philistos a fost captu- ircind pe cordbii oamenii qi L-rcrurile
rat de viu, de vreme ce corabia,a fost ridicatl pe uscat. cele mai de pre{,
X{ai intii, spune e1, dezbrdcindu-l de piato,;i iri i5sir-rdrr-l .c5pind cle s'Lrb supravegherea cirmacir-rlui Fleracleides, a
;rolnit pe ntare. I{eracleidcs insi, auzinclu-;i liu si fiind
cu corpul go1, siracuzanii i-au insultat cadar-ntl lui carr' ."r'ilicat cle cetdfeni, dd drr-rmul unui oarecare I{ippon,
era btitrin. Apoi i-ar-r tiriat capul gi au dat c'aclar.rul co- tnLrl dintre demagogi, gi i1 roagi sir cheme poporr-rl 1a
piilor, porr-tncindu*le s5-1 tirras'c5 prin Achra.ciina ;i si-X :,npdrfirea pdmintului sub cr-ivint ci egalitatea este ince-
arunce in Latornias. (4) Incd ;i mai mult Tirraios, parca ilu.i.rrl liberl5tii, iar pentru cci slraci, sbrdcia este
pentru a-l batjocoi:i qi mai pLrternic, spun€l cd ni;te sclavi aceputnl sclaviei. (3) Ei insu;i. sprijinind legea acestr-ria

ai-r legaL cadavlul 1ui Philistos de piciorul ,c6l1ist gi l-au

tirit in cetate. in timp ce toli siracuzanii i,*i biteau ioc
de el, cind iI vedeau c5 este tirit de picior acela cafe

spusese cd nu trebuie sd fugd cllare Dionysio-r, ci cd trer-"

buie tirit de picior. I)esigur, Philistos spune cd acesle

Ittcruri au fost relatate de un altul, nu de sine insugl c',i
plir irc l;r T)iontsios.

l

276 PLUTARH

EviinisuppteinsdiraimcupzoatnriivsaI lui Dion, care se impotrivea, a con- 39 Dion, ajungind in fala acestei alternative, sau sd
lege, sd retragd solda lupte impotriva cetd{enilor sau sd moard cu mercenarii,
voteze aceastd
mercenarilor Ei sd ale'agd alli comandanli, scdpin'd de
caracterul uricios a1 aceluia. Siracuzanii, ca qi cind ar fi a proferat multe rugdminli l,a adresa siracuzanilor, intin-
zind miinile gi ardtindu-le cd Acropola este plind de dug-
inceput sd se intremeze dupl o lungd boal5 a tiraniei ;i mani, care se ardtau pe ziduri qi care priveau la toate
sd practice libertatea in vremuri pu{in prielnice, nu nu- cele ce se iniimplau. Dar deoarece pornirea p,opor.ului era
mai cd ei inqiEi s-au poticnit in fapte, d,ar au urit qi pe
Dion care voia, intocmai ca un medic, sd lind cetatea in- cu totul de nestdpinit, iar demagogii stSpineau cetatea.
a;a cum stdpineEte suflare'a vintuiui marea, a dat por'unc5
tr-un regim stabilit cu mult5 grijd Ei cu sobrietate. mercenarilor sd se ab{ind de ia invadarea cetdlii. Dar
aceEtia, dind iureE cu
38 Cind poporul se afla in adunare ca sd aleagd noi meni dintre siracuzani strigdte Ereizloisvtaint,duc-iEtoi alirmauelleu,ant-io-
dregdtori, pe Ia mijlocul verii, tunete neobiEnuite Ei n-a mai
semne rele s-au produs timp de cincisprezece zile incon- 1a fugd prin stiSzile inguste, deEi nimeni nu-i urmdrea,
tinuu qi au impiedicat poporul din cauza superstiliilor sd cdci Dion a chem,at indatd pe mercenari la sine qi i-a
dus impotriva leontinilor. (2) Dregdtorii siracuzanilor
aleagd a1{i comandan{i. Pindind o vreme bund demagogii, fiind luali in ris de femei au cdutat sd se reclreseze, inar-
care aveau poporul in mind, au linut adunarea poporului. mind pe cetdleni Ei, pornind in urmdrirea lui Dion. Ei
Un bou de tracliune care nu era neobiqnuit Ei nici strdin I-au surprins cind era grata sd treacd un rlu
Ei l-'au ata'cat
de mullimea ,oamenilor, atunci, infuriat pe neaqteptate cu cavaleria de aproape. Dar cind au v6.zut cd Dion nu
impotriva unuia care venea spre eI gi l,uind-o la fugd din le suportd greEelile, nici cu blindele, nici cu spirit patrio-
jug a pornit spre teatr:u. Indatd poporul s-a ridicat Ei a tic, cd pune in linie de bdtaie pe mercenari pe care-i
pornit in neorinduiald, iar boul a alergat prin toatd ce- intorsese impotriva lor au luat-o la fugd qi mai ruqinos
t,atea Ei, sdrind gi umplind de tulburare tot ceea ce intil- decit in fuga piecedentd qi s-'au retras in cetate fdrd sd
nea in cale, a strdbdtut o parte a orraqului care m'ai tirziu sufere pierderi prea mari.
a fost 'ocupat5 de duqmani. (2) Totuqi siracuzanii, 15sind
aceste lucruri in pace, au ale's doudzeci qi cinci de co- 40 Leontinii l-au primit pe Dion cu onoruri strdiucite,
mandanli de oEti, printre care era Ei Heracleides. Apoi, iar pe mercenari i-,au cinstit dindu-ie solde qi drepturi
trimi{ind anumili oameni pe ascuns, au desprins pe mer- de cetdlenie. Au trimis apoi o solie Ia S[racuza, cerind
cenari de Dion qi i-au atras la ei, fdgdduindu-le dreptul pentru mercenari sd li se dea ceea ce li se datora. Sira-
de cetdlenie. Ei insd n-au primit aceastd ofertd, ci au cuzanii au trimis qi ei soli c'a sd-l acuze pe Dion. $i
lnat in primire cu mare incredere Ei avint pe Dion cu nindu-se aliatii, cu leontini, gi angajindu-se adu-
armele qi 1-,au in'conjurat qi au incercat sd-l scoatd din tolii Ia deli-
cetate, fdrd si aducd cuiva vreo vdtdmare, d'ar acuzincl berdri, s-,a stabilit c5. siracuzanii sint in cu1p5. Dar ei
n-au dat ascultare hotdririlor luate de aliafi, fiindcd du-
pe cei pe care-i intilneau de ingratitudine Ei de rdutate. ceau o via{5 de moliciune qi erau mindri prin faptul cd
Iar cetSlenii, dispreluind pulindtatea lor gi prin faptul cd nu dddeau nimdnui ascultare, cdci mragistralii lor se te-
meau de popor Ei-I linguqeau.
mercenarii nu atacaserd ei cei dintii, au pornit ei sd-i
atac<:, gindind cd sint mai numeroqi decit mercenarii, ci-i 41 Dupd aceea vin in cetate citeva trireme care adu-
vor linvinge mai ugor Ei c5-i vor putea omori chiar in cteeaaulupieDNioynpyssioios:a;opdeinntrNuecaepoi laes,ecduiagfi.riDuinEdi ub-asnei,odbindtap'laier,-

cetale.

PLUTARII

au invins siracuzanii gi au capturat patru dintre cordbiile manilor. (3) Indatd au trimis deci la el pe Archonides qi
pe TelesidesaT, doi bdrbali dintre aliraf,i, iar clintre c51are{i
tiranului, dar, pornili pe violenle din cauza victoriei Ei cinci, printre care ela qi Hellanicosa8. Acegtia, clincl dru-
datoritd lipsei de rinduialS, intorcind veselia in be{ii mul cailor 1a drum, au strdbdtut calea qi au ai'rns la
_si leontini cind ziua dldea spr,e se'ard. Descdlecinci ei deci
petreceri nebuneqti, atit de mult s-au dezinteresat
cie
ceea ce trebuia fdcut, incit, de;i se pdrea cd stdpinesc
Acr.opo]a, ei au pierdut qi cetatea. (2) intr-radsyfp Nyp- de pe cai iEniticidczeiadnelnaoproicci'ioreardedledulusei Dion, in lacrirni, i-au
sios, v5zind cd nici o parte dintre cetSleni nu este sdnd- spus mai peste Mai
siracuzani.
veniserd la Dion qi ci{iva leontini dar mrai mulli pelopo-
toasd, ,ci cd poporul petrece cu flaute in belii prelungite, nesieni, bdnuind, dupi zelul qi d'up5 rugdmin{ile solilor,
din zori pind noaptea tirziu, iar comandanlii, pe de o
npaurtlen,derdraznueEaiuesi drddpeiali de aceste sdrbitori, iar pe cd ia mijloc este ceva nou. (4) Dion a convocat cle indatd
ordine unor oameni be!i, de alta
folosin- adunarea qi toli an venit cu mare insuflelire, iar Archo-
nides Ei Hellanicos ar.i pSEit in mijlocul adundrii Ei ar.r
du-se foarte bine de imprejurare, a dat atacul la ziduri.
ic$iei vnieoagrriilniondrtiiininnviicnaegqtabatteoc,rupm;iorsvupondrcrigcnridneud,d-elzeiddseuIl,ctuaravdtieianzt{eidrpgreimccuuelmircnvaeorrer- vestit ce mulfime de nenorociri se abdtuserd asupr.a sila-
cuzanilor Ei-i rugan sd le vind in ajritor, 15sind la o parte
relele pe care le suferiserd din partea 1or, c5,ci ei iEi'pri-
miserd pedeapsa, o pedeapsd mai marc decit ar fi dorit
putea. (3) Repede qi-au d,at seama sinacuzanii de nenoro- s-o primeascd chiar aceia cdrora siracuzanii le fdcuseri
tcoirre,ddinarcfaouazratepiuntceernt iEcieci uemmuolltiidcgarreeu-tiacteupsrdinrseeasuel.nPaesjute-
rdu.

tot cetatea era prddatd, oamenii erau uciqi, gi zidurile 43 Dupd acestea toate ei au incetat si o mare 1"dcere a
ddrirnate, iinarticmopmacnedfaenm{iei iig;ii copii erau duqi lipind pe
Acropole, pierduserd nddejdea de a cuprins teatrul. Cind s-a ridicat Dion qi a inceput sd
mai invinge Ei nu se mai puteau folosi de cetdleni, care vorbeascd, nrareia bogSlie de la'crirni care l-au podidit i-au
tdiat glasul. Mercenarii i1 indemnau sd-Ei lind firea qi
erau amestecali cu duEmanii ,si se invdlmdEeau in mijlo- sufereau impreund cu el. Revenindu-qi deci p,r,r!in din
cul lor.
aceastd emolie, Dion a zis: ,,Peloponesieni gi aliali, v-am
42 in timp ce acestera se petreceau in cetate, iar pri- chemat aici ca sd deliberali cu privile Ia voi ingivd. Nu
mejdia se apropi,a, to{i se gindeau 1a ace a in care ela este frumos ca eu sI deliberez cu privire la soalia mea,
clnd siracuzanii pier; dacS insd nu-i voi putea salva, voi
firesc s5-;i pund nddeidea dar nimeni nL1 spunea nimic, pleca sd mor impreund cu ei in focuL Ei pieirea patriei.
ruqininciu*se de ingr.atitudinea ;i de prostia de care d5- Iar dacd voi voiNi ca $i acum sd ne venili
duserd clovadd fa!5 de e1. Dar constrinqi de nevoie s-a in ajulor noud
ridicat un glas din p'artea alialilor ;i a c5ldrelilor care a celor prea nevolnici ;i nefericili, este de dator"ia voastrd
spus sd cheme pe Dion qi sd aducd pe peloponesieni de sd indreptali cetatea siracuzanilor; dar d,acd totu;i sinte{i
1a leonlini. (2) De indatd ce s-a auzit acest apel qi au miniafi pe noi gi ne neglijali, ali putea sd acluce{i din
polnit Ia aceastd faptd indrSznea\:a, mali strigdte qi mare partea zeilor mullumirera pentru vir:tutea gi arrintul de
mai inainte, amintindtt-vd. de Dion care nu v-a pdrSsit
bucurie ;i lacrimi au podidit pe siracuzani, care doreau nici mai inainte cind erafi nedreptdlifi, nici mai in urmd
s5-I vadd pe DmiaorneleEilucai rae-vgini tamgiindteeafuapdteulccurIanjuuL lui in
primejdii, de cind erafi nefericili((. (2) In timp ce e1 vorbea, strdinii au
numai sdrit cu multd zarv:a, porr-rncind sd se ducS qi sd-i ajute
ei insugi era curajos Ei neinfricat, dar il linea gi pe ei in
stare de incordare $i gata sd se nipusteascd asupra duq- in grabd, iar solii siracuzanilor, inconjurindu-i, l-au satru-

280 PLUTARH DION 281

tat cerind qi fdcindu-i multe urlri qi lui, Ei strdinilor din 45 Aceastd nenorocire a deschis foarte mult cetatea lui
partera zsilor. Potolindu-se zawat Dion a dat poruncd sE Dion, in timp ce toli cetdlenii erau de acord cu el. In-
tr-adevdr, eL nu mai mergea cu grabd din momentul in
plece indatd qi sd se pregdteasci Ei, dupd ce vor cina, cinacreepautasudzistecldumduinqemzeandiiesz-aiuud,inmchaiisinpteii Acropold. Cind a
sd vind cu armele in acelaqi loc, fiind hotdrili sd sard in i-au iegit in oaic
ajutor in timpui noplii.
cavdlerii, anun{indu-l ,cd a doua o'ard orraEul a fost ocupat
44 In timp ce comandan{ii lui Dionysios erau in Sira-
Tot atunci erau de fald Ei mulli dintre adversarii sdi,
rHueglaincdleuid-lessdainatriinmteiszep. eInfrtaitmeJp.ecsednuenlaoroucnircehaiuilna1ionrtasd-q1i
cuza, cit timp a mai fost ziu6, au fdcut multe rele cetd{ii,
iar cind a venit noaptea, s-au retras pe Acropole Ei au
pierdut ciliva dintre ai lor. Atunci demagogii siracuzani- roage s5-i dea ajutor, gindind cd nimeni nu se opune du9-
mani,lor, in timp ce el insuEi era rdnit, iar cetatea nu era
i1nor,uprmrinazifnadptceulorrajpEeitrcerceuztined, cd duqmanii vor sta liniEti{i, O"pitt"'de mistuitd de incendiu.-(2) ln
iardgi indemnau cetdleni a fi ddrimatd ;i
pe OpmtiameesjpbdoOicabedi;seantcursedisttiatnecdiliivoieordEsesttaiipEsionoiisdrseleidalmeuanllcaeienrDgtddeiu'loi-icn.iS,sALedtnrleunncnuue{teiamnrtadeau,im-imniadietedaimcergippdaprrtciiene-
sd trimitd pe Dion qi chiar dacd va veni cu strdinii sI
nu-I primeascd qi nici sb nu le cedeze lor, Ia gindul cd
sint mai puternici qi sd salveze cetatea qi libertatea ei in-
giqi prin ei inqiEi. Iar deci au trimis Ia Dion soli, ca sd-l
intoarcd din drum qi dirnpotrivd din partea cdldrelilor unii dupd allii ii ieqeau in cale qi-l ruga,u sd se grdbeasci'
a oamenilor cu vazd s-au dus soli care-l indemnau Ei Folosindu-se el de o minunatd grabd Ei bundvointd a str6-
sd inilor, a pdtruns prin porlile cetdlii in partea numitd J{e--

gr'Sbeasc5 drurnul. De aceea Dion mergea Ei repede qi, hcsclvseeaodoentmzponituimdtlp5i{p'laicpivunadedis-iredltieeaebadcanssp6es.ecmcntrdOdsreseesaavestqasdsilruurEiastppnicaalnrosuraa.ruzirmaqdusdniuEppuiqiorqdnmearmrclalieie,intannELanuciteEirilaolumoimivdrcaeoegadlnriirnbizenlpdeidlers-itniramenadicderadue,icdiadigiacmtciudrnaduraduardciutujdi,eanrlnivacpfuoodardelrctrpsduslfedid-it'
in acelaqi timp, incet. (2) Noaptea adincindu-se, cei care-l
Lrrau pe Dion au ocupat por{ile ca s5-i inchidd, iar Nyp-
sios a dat drumul din Acropold ceLora care erau mai
curajoqi qi mai mulli, mercenari, dupd care de indatd au
clirirn,at zidul de apdrare al oraguh-ri, au ocupat cetatea
gi au prdclat-o. S-a- produs nu numai un mare mdcel in
carc pfdiecruetaupublidnrebaplriid,dddacriuenria, uduacrismeaErei feamfoeislet qi copiii,
s-au producind o qi rnai mare groazd.
dezastrul

tuturor. Intr-adevSr Dionysios iEi pierduse nddejdoa cu 46 Pregdtind eI aceste lucruri Ei rugindu-se zeilor, a
privire Ia situa{ia sa Ei ura tare pe siracuzani, de vreme
inmorminteze tirania, care se coborise fost vdzuf cum iqi duce armata prin mijlocul cet5lii spre
ce ei ,,voiau(( sd dugman Ei s-a produs o zarvd gi un vacarm de strigite
asupra cetSlii. (3) In timp ce Dion o luase inainte venind
in ajutor, ei s-atr pornit spre cel mai groaznic mdcei qi de bucurie EaiddreesastteriZgieteilodreqridczuboini dceamrensueri,amtoea'stetecfdacuucteu
distrugere prin forc. Intr-'adevSr lucrurilor care erau in rugdciunile
idecagJirroeisSpirste,6aEcsinutdurzedapintnaei irmcdfadrcrateodl-rilspEunefuienmcrtder'eutSanuvlueianpn{iea-urNDnsaiair.oininnpeenmanictniernuautuiDmeitiropoarrneaEjdutiariatzr,erdeuEe,,i
caeprloopr iecraerelee-ara,uudmatafiocdecpuarfdteclaiiuEiacruuntcoarftes, diagreilmi apporitnrisvea.
Unii dintre siracuzani erau surprinqi cind fugeau, unii
erau uciqi, iar alti parte dintre ei s-au refugiat in case
dar, deoarece focul Ie mistuia, s-au retr'as de acoIo, cdci ipruennttaruretaoapterimceelejdlaieltieplruipntes,inDgieo,n-fomceErgiecaad-caevlred,inctaiireIaerianu-
multe ardea,u qi se prdbuEeau asupra celor care fugeau.

PLUTARH DION

pre.sdrate pe to,ate drumurile cetd{ii. (2) Dar infricoqdtori mandanli s-au exersat. cel mai mult in arme qi rSzboaie,
gi-a petrecut mult timp in Academie se cade
erau Eziidduuri;lme acneitidcliai,refdsceinidnrddrisuemrdul$girceauregisdeerinndeutriesceurdt. clar el. insd presus de minie, invidie Ei cerartS. OEi dovadd
Iingd sfaeldardaetdpdriuetpeinci e;ii
sd fie mai bine-
a acestei stdpiniri este moderatia s-au
mltnr-suaaldteppvretdmrsetdJrediitanjuicrEaiirmeapvirneegnjursear,udntoeattul,algisintmrcdaeluin'cmdeiiaualdt teiunlfabldiuncrtdaarrtielesai.cmaInrae-i fdcdtori qi mai ales daci cineva
fdcut nedreptSfi induplecabil qi ierta'tor cu cei care i-au
greEit. Le-a-spus cd voieqte sd se arate cd a invins P-e He-
pz;ciiur!sipitneriinndgsdiears"scS5ee-mrlEaddigtrsiueatri{tilmeienLdpecasEdsoei,eldlifonuaramliciinaogtriaeni dsdsdeeenppiuirdpabrsfiueng;eiimrauinupicn,rdeeegrrctaaiaep.u,.rii(nsr3rdse)ebrD.erge_-i iacieides, nu numai cu forla gi inlelepciunea, cit cu bund-
vaoceinalsat6-spi rdivreinptlrda,teiaa.rCsducciceinsetrle-arddezvbior iuelluierc,ahimaraidbacudn in
ntt

sgndtEdzc}siinaeeiaautiuinrdlan{siigmtaimeaau-i,ro,iteaaidigtiprs-nuoprisatue.icgrr,suiietiiiidmgiiuandsdsi-ltuetsbn-v;-ruai-rracade,vamidunuuttr.{eggecibrlgigeIreeimnrraereulftiaet,utrregoripvaulirgu,qnpiuscnilcisieareaa,ttdaiiigtr-nfrscciaifasetdp,i-iedounrutueiacirs{nddm-icuecugisAuuam,dcerbaqctzreietusemrafpssooridncapesriepciiuiinmtinninunrorcidsudaisrdl,up-iieuli.lsunavaeaucCeeuiid,iua{in.sieeninrinieeneacIcnvmairteuaiodmecoppctrurriataeurasamaonemajtfri;aejlipu,-ioanneremiirda'onlafcu.caairmaareapepr^-ppNedaiittamersdet-ayr^oeilp.e'nrpetcapoarisondacvirri1"oisursetttorpeid_b__s"tr mai sint contestate de nici un om, totuEi norocul Ei le
revendicd in parte. Iar dacd Heracleides se dovedeEte lip-
sit de credintd qi rdu din cauza invidiei nu sL- cade ca
Dion s5 distrugd virlutea cu minia, cdci s-a stabilit de
mult prin lege cI este mai drept sd se rdzbune dupd ce
nedrep-
a primit o insultd decit sd facl el cel dintii o
tate, dar amindouS atitudinile sint pornite din aceeaqi sld-
biciune a naturii. Rdutatea unui om, chiar dacd este grea'
nu este totu.li atit de sdlbaticd Ei de neinduplecabilS, inclt
sd nu se s,chimbe cind este invin-sd de gralie de cdtre aceja
c,are*i fac'cele mai mari binefaceri.

4B Dion, folosindu-se de aceste ginduri, a dat drumul
lui Heracleide,s. intorcindu-se dupd aceea cdtre intdritura
smistade-aars4liieu_7H;_eipeCreLrrreaizunt'icrdsgdlateaiantitstdad,-leatuucs-idflidqeDosci discuToiSnthlnetde,zr'oiieranuedcddecoouutiro.n-ndssiEoeecssiioce-usiansipunodiuunadnrcqletlddidiasiusimnddptbacvreediibrqb,slduiuuisnenneidmedrvDdaoidugiinoaeo"encfgludioitrirgen"fuip-stsae,--i zidr-rh:i siracuzanilor, a poruncit ca fiec.are din siracu-
asEietzainieduu-ni inpatrimEpi us5l-tnr oppulniidlalinlugcdruz,idi.nIatirmppe soldalii
zani ce sira-
sdi,
cuzanii dormeau, el a incercuit cu intdriturd Acropole,
fdrd sE se ob,serve, astfel incit, a doua zi de dimineald, qi
cetdlenii, qi dugmanii privind iuleala 'cu care fdcuse lu-
cade ca, dupd ce a ardtat cd posedd toate celelalte virtufi crarea, au fost cuprinqi impreund de admiralie. (2) Dion
ne,intinate, sd mai bun decit dupd ce a inmormintat pe siracuzanii cdzufj;i a dat dru-
arate cd qi la minie este
adr,'ersarii sdi, care, dupd ce s-au revoltat impotriva lui,
aHrdmuceeeagrqiavdt,iiim_crntlaueioniitadnefmiet,aese,plnEuraiiceii.rustde(md2in)qsiaiIuiunlp-invartveiiummindiespitofEdrdceetiec,umuiHctnaieopgrsseaodccgiDlnipeidirioddecnedidnsesaaidviuisanffodofucladsetcaaprifonuiallolifcetrriedinsipdtetee,i rnul Ia nu numai pu{in de 2 000 de prizonieri a convo'cat
adunarea poporuJui. Heracleides, pdgind in fafa adundrii,
fie ales comandant cu
a fdcut propunerea ca Dion sd
depline puterl'pe usoat qi pe mrare. In timp ce fruntaqii
cefalt piimeau propunerea gi indemnau pe cetdfeni sd o
voteze,-mullimea marindreascd 9i m'er'cenard a incep-ut-sd
boalS permanentd gi turbatd, mii*rea decit iirania. (3j !.acd zarvl pentru cb nu putea sd sufere ca Heracleides
Dion, incurajindu-i gi liniEtindu-i, le-a spus cd ceilalli co.l.

sd fie destituit din calitatea de rra'varh qi, socotind cd el tirea, clupd ce a rdtlcit fdrd sd aibd un {eI precis, dd-de
chiar dacd in alte Gaisylosi spartanul, care i-a spus cd plutegte spr.e a lua
privinle nu meritd nici un pre{, in
orice caz este mai democrat decit Dion gi mai supus celor
mulli. I)ion, Ia rindul sdu, Ie-a indeplinit aceastd dorin{d co*ducerea sicilienilor, aEa cum fdcuse Gylippos. (4) Hera-
gi a dat lui Heracleides comanrda pe mare. S-a impotrivit cleides primind cleci pe acest bdrbat cu mare bundvoin!5
qi imbralisindu'l, I-a ardtat alialilor ;i, trimilind un crai-
insd impdrlirii pdmintului gi caselor ;i anulind decretele nic la Sira'cuza, a indemnat pe siracuzani sd primeascd
date privin{d mai inainte i-a miniat. (S) Dupd pe spartan drept comandant. Dion a rdspuns cd sir.acu-
in-aceastd
tcaucoieareisbacideHrepirerpacseloecilddienasdl,iilquceaindreedaaalulatdpMaluetitstiustdeiinmnaep,,rqeaiuinandcienCpcuuetepusI dtE- sisfpjd-e-i
zanii au destui comandanli, ia.r dacd cumva imprejurdrile
vor avea nevoie de un spartan, apoi acela este e'1, care
a fost fdcut cetSlean spartan. Atunci Gaysilos a pierdut
a!i!e impotriva lui I^nDioance, lsauqbi tipmrepteexl,t cd el are de gind sd ncrd-rcHleejdreaacleinidecso,ncdaurceeri-eaqdi,aptLcuettiendmsapirpeuDteiornnic, el-ajuridmmpdin'ctaet
instaureze tirania. pe
invoisli cu Dionysios prin ascuns, a incheiat qi Gaysilos cind
timp ce frunta;ii intermediul lui Farax, un spar- aceleaEi pe care le depusese
tan. In cle credinld, ;i-1 va pedepsi
siracuz,ani bdnuiau acest lucru, va rdzbuna pe Heracleides
s-a produs ,o rdscoalS in tabdrd Si din culza aceasta o crizd a iurat cd
pentru Dion.
gi o scumpire la Siracuza. Din aceastd cauzd Dion era in cea
mai mare incurcdturi Ei igi auzea rdu de Ia prietenii care-l 50 Dupi aceea siracuzanii au dat drumul oEtilor navale,
acuzat) cd mdrise impotriva sa pe insugi Heracleides, un de ele Ei pentru cb marinarii
om cu totul de netratat gi corupt de invidie Ei de rdutate. pentru cd nu mai era nevoie ofereau motive de rdscoalS
necesitau
rnari cheltuieli qi
pentru comandant, Acropola insd o asediau inconjurind-o
49 In timp ce Farax iEi ar,'ea tu ziduri. De vreme ce nimeni nu sdrea in ajutorul celor
nutul Agrigentului, Dion a sco,s armata la Neapole in {i- ase'diafi, iar proviziile incepeau sd lipse'ascd qi mercenrarii
afard din deveneau tot mai rdi, fiui lui Dionysiois a pierdut nddej-
cetate pe sira-
cuzani pentru cd voiau sd lupte in altd imprejurare im-
pboietrriilvoar,lucai.reD'saprul,naeasutrigcddteDleiolnuni uHevrraecaleisddesadEui calledeccoizrdia- dea de a mai obtine victoria qi a ficut un armistiliu cu
Dion, dupd care i-a predat cetSluira cu arme qi celelalte
r5zboiului prin iuptd, ci doreEte pregd'tiri, iar el, luind pe m'ama 9i pe suroriie sale Ei echi-
nia, silit de ei, a dat bdtdlia qi sd-Ei prelungeascd dom- pind cinrci trireme, a pornit pe mare ,spre tatdl sdu in timp
ie Dion i-a oferit o plutire sigurd, nimeni dintre cetdtenii
a fost infrint. producin-
du-se o respingere nu grea, solda{ii sdi au fost tulbura{i
mai mult din cauza dezbindrilor qi atunci Dion iardqi se din Siracuza n-a pierdut ,acel spectacol. Dimpotrivd toli
pregdtea sd dea lupta qi i*,a pus pe ostaqi in linie de bdtaie, strigau pe cei care lipseau, spunind cd pierduserd ocazi'a
incurajindu-i Ei atrdgindu-le aten{ia. (2) Venind noaptea, cle a vedea ace,a zi qi soarele libert5{ii rdsdrind pentru
se anun{d cd Heracleides a ridicat amcora Ei a inceput sirracuzani. De aceea cind se vorbeqte astdzi despre exem-
plutirea spre Siracuza, hotdrit fiind p1e cu privire la schirnbarea soartei, cet mai strSlucit Ei
sd ocupe cetatea im- mai mare exemplu este fuga iui Dionysios' Ce mai tre-
preund cu armata. Indatd deci iuind el pe cei mai puter-
nici Ei mai curajogi soldali, a petrecut noraptea fdcind buie sd fi fost bucuria acei.or oameni qi ce cuvint tre'buie
manevr€ de cavalerie. Pe la ceasul at 3-lea al zilei, era fi luat ei, cind au rdsturnat cea mai grea tiranie din
in fa{a porfilor cotSlii dupd ce parcursese 700 de stadii. sd-qi au existat vreodatd, pornind de Ia
inceput atit de
cite
(3) Heraclei'des, venind mai tirziu, degi se grdbise cu plu-
mici?

286 PLUTARH

51 Dupd ce Apollocr,ates a plecat pe mare, iar Diot-l s-a mmodcsluersatiteinEiininp{erleejpucriuirniemcaleri.n(o3r)ocDuiol npr;eizeinntcEeei asecearpartid-
u19a_t ne Acr"opold, femeile din palat nu s*au mai putut
stdpini gi nu l-au mai aEteptat sd intre, dar au dat fuga rregte intilnirile cu oamenii se ferea de' ingimfare' Ei in

Ia uEd, Aristomahra ducind pe fiul lui Dion. iar Are-i,e ceea ce priveEte rigiditatea fald de pcpor eI o evita ca
urmlnd-o plingind qi foarte in,curcat6 cum sd-l salute si .ru cumva sd sidbeas'cd sau sd lind prea strins friul m'ai
pcaeilltuusll5,. -(Ai2rs)ipsDtuo,numpddashc,aoetuDaluioaidneuiasdspuaep[udAtarcete,temea,qaiifuiansetsisip,eussco:lrs.a.dE, taroaprmiotbi ncceo,.--r ales cd imprejurdrile cereau ca el sd se arate recunoscd-
tor, iar Piaton ii dojenea gi scria cI mindria locuieEte im-
preund cu pustiul Dar din fire se pare cd el a fost ne-
agfecireiincaivstdtinagcpiinneddctnauere-aaiaifroirnisdtveidnpzduertxt,ailot, tdonaaertndaoctrruoismctiet,a{deudape, iinmieinaaefai,rrdiceinndcietl stapinit cind erra vorba sd conducd oameni, qi n-a putltt
sd ielind pe siracuzani de la vi{ii Ei destrdrnare oricit de
rnult a incercat.
erai in via{5 ea a fost silitd sd se cbsdtoreasc5 cu alt bdr-
bat. De vre!:ne ce insd soarta fdcut stdpinul nostru, 53 Heracleides a atacat imediat qi, chernat mai intii in
ce spui te-ra Sd te salute ca unchi ;s€nat, n-a vrut sd se duc5, pentru cd, fiind un cetSfean
tu cd trebuie sE facd ea?
sau ca sot?(( In timp ce Aristomaha spunea acestea, Dion,
plingind, qi-a atras la sinu-i cu multb dragoste solia si particular, va veni in adunare cu ceilalti cetdteni. Apoi
b inceput s5-L acuze pe Dion cd nu a ddrimat Acropola gi
predindu-i fiul i-a spus sd meargd in casa lr.ri, r-rnde locuia cd a oprit pe cetdlenii care porniserd sd desfacd mor-
el. insuqi dupd ce predase cetdluia siracuzanilor.
mintul iui Dionysios Ei sd-i arun'ce cadavrul afard. $i cd
clispretuind pe cetdleni chemase lasine sfetnici gi coman-
52 Cind ,astfel se desfdqurau evenimentele, ei a socolir aanli Oin Corint. (2) Intr-radevdr, Dion chernase pe corin-
cd nu trebuie sd se bucure de aceastd fericire mai inainter gntiiednnmdieinnatdsdlaAdjcdnauurienidnsesctdgiliunvidaeeiaon,sddtiaetucmdi oma'ccraeaiilaiueEvpoourr rffodir,mdceaa.f^dase!ddg.nuEuvlefisree-
ddmuea-alieaaloedsupcpaerritdeeatedruninriliousrmidmainnuitlcaluetetmaatierqi Eipiorisnetotrerduninrilioilleor r1;.iuimia, pliinadtrrfteidlocgirninc;-il
puterea de care dispunea cu mdrinimia. El se compor.ia iumai un stat, ci mai degrabd un pantopolionae, aqa cum
spune Platon, sd amestece apoi forma de guverndmint
sincer ;i cu inlelepciune in imprejurarea de fa!d, fiincl spartand ;i cretand, instituind o bazd constituit5-din regat
admirat cd nu pumai Sicilia qi Cartagina ci intreaga ]lXadd ;i der.,ocr,alie cu o aristolcra{ie care sd consoliideze qi sd
prive;te la el, cind este norocos qi socotegte cd nu este intdreascd gi sd o impodo-
mai mare din lucrurile soootite mrari decit indrdzneala si conducd treburitre deosetrite, s-o
be,ascd, pentru cd qi statul corintienilor se 'afld in miinile
nmoersoeciu, lc. uEmIpsdetaat rcdataqiEci ipnrdinarimfibrcdinc,damt cinuteP, iaEtiopnrlian !i nu mir.rlte din treburile publice se H-peurnaecl-eaiudelsa
felr-il citorva aqtepta cd
Aca- cale in fala poporului. (3) Cum se
demie, si nu cu strdini gi mercenari, cdrora chefuriie ;i se va im otrlva foarte mult acest'or pr'opuneri fdcute de
plScerile zilnice er'au mingiierea pentru suferinlele Ei pri- el, mai ales cd in celelalte privin$e Heracleides era tul-
mejdiile indurate. (2) burdtor, ugur,atic gi sedilios, el impiedicase pe cetSleni
Dar lui i-a scris Ptraton cd acum-tor
pdmintul priveEte spre un singur loc, iar el, dupd cite se
pdrea, iqi avea ochii alintili spre Academie. EI spunea cii lssu5e-ir1dauai,ancetidrsidts,ltuaactcruutamrEeii,npisnedtrsliienra-dca;re.drizaiantniv,coatosietauaEluci iep, leoilnrautrcuciadc.rdeM-Diociaoerntreuaa-
oamenii de acolo sint Ei spectatori qi judec5tori gi ei nLr
admiri nici o faptd, nici o acliune de curaj, nici o pregdtit o inmormintare strdlucitd qi a insolit oadavrul
victo-
rie. dar ei se uitd sd vadd numai dacd el se fol,ose.ste cn iui la mormlnt impreund cu armat,a ;i apoi a vorbit po-

PLUTARII DION

porului, ei s-au liniEtit, gindind cd nu era cu putin{d ca nfvigiuruilsreSe,cddieneodsoeibneecraidniineetrratruaigunimcimdin,icbc,,anraeiczmi dIdartiutirmoabfcreduncrodemrienindmtteua,rrdneincctiaarrIeea
celatea sd inceteze de a mai fi rSs,culatd dacd in acelasi mepasamscbp.arrr-uaeaasecrriatthrdeiee.aitea.fmx(remit2adtb,ia)tqnr5adtFsoidtq=,pitieaisamnemciddaipinsionrnriduuimdiade-angupttecei-orElasenpaietvseirsadidtqocru.eeanifpdiaaldenapctsr-rudea,aigntdrncagpopuuocuzopemaoarvd.pnvpvettFaecesrE.iutraatiifietn;acruucturvnolanu-ptneocr-zdemirmanaiellss,eianace,ficaciiafqielienicEnauiedfisclertiicoaa_sccbpdaiusn,piulirlilrlDuco,eirgaTiislio_rasucenagetl
timp guvernarl Heracleides qi Dion. t;rie5m6saiCriamicnuculzltaDnaioiinncutdsmerltaccdfloaDnsiinopniraa, c{fieiaiansqctitdafsdrirdtudsapcliionedp, iitCi, vas,leoliipbhoaosftpii:rniisncc_i.i
sd cheme ca succesor al sdu pe Apollocrates. fiul lui fjio_
54 Era un oarecare prieten a1 lui Dion din Atena, nu- j93snld..iel.gyiidinnsnsaldia*uodc.gislaumea,u-cl.aezeca(araa2dle)rueuure$dcvcieceiodeurplrleiabeiersei;fciDui.ieul_fiDuloflesaniaetpfurrH;tpaleieDutglrpeoniareoerlecunafulseei,u,amiscdlaleolaeue,fiipislecnepdsaieuiclsmecsisaiinaotEcleicppiiso,aauestaiiltrincaip-n.n,dtladee-tiroosepeeas_o,ocuatertaspiucuoeplrui-erdsrptngrurarl{arinfinoletcgeas_lii
pdAttmscei.dtrnsiiunintestlditfu-streiCeeaieualsnaltiecinolfilnuiicalpfpotiiaoritezeprsloiltcur,n,eifeeiticlerurltLaaiDeiaa.,srnseirec(oide,2iinti)sddqnppiDpicanuiieSurrenirti[plrnreaeeiadsi'lilcPeiInaecuurclrzeadiui,aeltenocisxniueenmpin,iencprbddu6nrtmn,eiiuzlnoiEuibe,tssnioeicitsdt;eru,itaqrsriecadeifuculr;cuuEiseeicnHe-piilosstermoecserianercai]comu.Elifltedaipiobipipdicrn:uraeiltiienturssti--.i-ill jdpgfccp-dtu.eoe1udrlaur^5uemrdpdc:rpmdiurmiieariiliznone.otciierias!nefede5iEirfltrbdade.dicr,,ucire,aIo;'ieioaanirercertrlr,ehecDclscdaaeiadeaa5ezmtccempe-rorera5iuiir{smegfzi,ned.etdtaieiseir,rj,la,auaad-lclad.reegqmsuduE*raidmaappulP,reddsrmueriiedenseulicare--ttgsfelazaeiaeasjeumunuffetodlriedf.cndsocpe1neadm(erer.u3,i-aitrcgiitrn)unsdedaistettVcurn,panuesiudiusmaiudmnzefivabniddininrcntrcpeeeuoddceaptbmecfpuiuoCeaeusadlnrlraa,tdui.cdo-Eul-rlulcii.rlnsmapligrerchdio:ialtlcfiamdce,sil"ieliimuntndddqdlcsdeed_ie_d-,-,
murise, vdzind el cd poporul siracuzanilor este lipsit de lljtuiuipntrondddsmsdiatnorbtrf,Sldaatcotauaitprterdtianoesazmdtee, uitdldateclpiEeiuisc-natdeeraabediEjaut-uiri dtdjmujuorpciandstdeuec,l.ezae(a4pil')ued,DseiuInpapucdiscta,cml"aeeag'mbrteeadplel---
un condu'citor, iar osiaqii care r.eniserd cu Dion ii acorcjd

g-m_are atenlie, fiind el cel mai scelerat om;i socotincl cA
Sicilia va fi prelul uciderii
gazclei sale, a;a cum spun unii.
fiIlmdar.crpidinnouddtgrcmivihnaaianalriu,'cqaieisDct2iof0oernudl.pec(t3etqa)lilImananapt{iifrmerdigpuredcpiiqettieppm1ereaac!niiulpbivnelealnasttdrleuuinmituarDcetiidoisnentcrreedrp,intdurie-t.
bele soldalilor, fie spr-ise intr-adevdr, fie plismuite
insu;i, a cdpdtat o atit de mare putere gi incredere, cje el
incit
putea sd intimpine orice sold,ali, oricind, qi sd 1e vorlteascir
ftdareecsdcahaciEseaoiaprieccneatrrveuoeicaaraismuApinnoustrtiivridasincIara-piliieDsnaioimune,dncuiaqnmreed-clnuoinngodisecfmuai;tndadindsed-
sine. DupS aceea s-a intimplat ca acest Callipos sd poata
Iscdauednrdsoeduaaipgadctiredea,qcEiidtnidereeevsva1,rceuoiimipDeerrieiocsnreep, pineieagldreienacspcuueeqvlasiinopntloeudrlauesn{ei,Eictiri,ubsilnebicuEcerairacr,aaIEtrcdeiemanl ,iCdcetaiollniri._ii..ii
pos sd procedeze astfel.

55 Fdcindu-se astfel conjuralia, o fantomd mare gi in-

fiordtoare i se ar,atd lui Dion. intr-adevdr, tirziu, cdtre
pszqfriaro$dmidluotlg^iiznniideauim,rbi_loeeLlregspeaddleera.liDaagileneztpra-otoritnidcuaalt,dturiisuEeli,cpianrostoedriucscinaedleuu, -niEirirmgp"uarrire_,

PLUTARH DION

291

celul chiar in timpul serbdrii. N-a fdcut poate nimic deo- lucire, pentru c5 oamenii treceau toate cu vederea la acest
sebit in ziua serbdrii zeilei e} care, in calitate de ini{ia- om nelegiuit, dar repede a pidtit cu pedeapsa melitatd.
tor in alt moment, ucisese pe iniliat. trntr-adevdr, pornind ei sd Cucereascd Cataia, a pierdut

57 In timp ce erau rnai mulfi in aceastd coniura{ie, Dion ;i Sira'cuza. Se spune cd atunci e1 insuEi a declarat cd
zmtroiicnaaisditeemsci,eleur1iudtmrppaiaeueirDgdmuii-ouslne1r,e{dinseopiccsiniittagogceiiacg, etupigt.ara$itnseieter.deliAnatc,aSaccriuicencidleeiarrMiatneuuns-uJsEm.ei npcaareiimEiceicctpaaair,teeerca--li
Eede,a in casd 1a mas5, pe pat, inc,onjurat de cifiva prie-
teni, iar conjura{ii au incercuit casa pe dinrafard gi unii
dintre ei s-au postat 1a ugile qi la ferestrele casei. Aceia
care ei ingigi aveau s5-l atace, zacyntiricni de fel, s-au
infSligat lui Dion in tunici fdrd pumnale. In acelagi timp pRchleSogntiiu, smdoi.lnd{a3in)otiAsmtcapogllaiolor,erc, ocaunsf,oatrcsientls,auEcdiiespuldipmesnLuaerlipcqtuini epcasurteEin-iIdPuoccluiyssegpireeerrub-
cei care 'erau afard, trdgind uqile, le-au inchis, iar ceilal1i,
ndpustindu-se asupra lui Dion, au incercat sd-l pe Dion. S-a re,cunoscut gi dir:pi mdrime, pentru cI era
imobilizeze
gi s5-1 u'cid5. (2) Dar, deoarece nu fdceau nimic, au cdu-
tat pumnalele, dar acum nimeni nu mai indrdznea sI scurt ca pumnalele laconice, Ei prin arta cu care fusese
deschidi uEa. Mu1!i erau intr-adevdr cei care se aflau iucrat. (4) Aceastd pedeapsd a suferit-o Callipos. Hi,cetes

induntru cu Dion, dintre care fiercare se gindea c5, dacd-l iffsuoiiirsniatcdDusczicooaoannsnu,,ev,lleidn-airsnaluditnarecathdtpiasuetoqaAcmrureiasnb;toiiu,imnlcuSauih-mcaDreeEirdoiainpnu{edngAuigrlpeidrtoeeinm,gtrdedetnuinippeddr.iuecA-teelpenoaiiuoi,
vor ldsa pe Dion,
indrdznea sd se va isnalvaajupteors.inPere;liundeginacdeue-asenicaci euansutdl
nu
sari
ezitare Lycon din Siracuza5l li intinde prin fereastrd
purnnalul unuia dintre zacynthieni cu care ei l-au ucis corabie, le-a trimis in Pe,lopones dar a poruncit ca pe
drum sd fie ucise qi aruncate in mare. Unii scriu cE he
pe Dion, ca pe o victimd, pe Dion care era deja ln miinile fost aruncate in mare ;i copilut
lor Ei cuprins de groaz6.. (3) Indatd apoi ei au aruncat in vii au impreund cu ele.
Dar ;i e} a ispSgit pedeapsa pentru crima p-e care o sdvir-
inch,isoare pe sona Ei pe solia lui, care era insdrcinatd. Iar ;cimisruepr.reiCud,iencsdipacreupcieealrr,eitssidr-auacpsudczrcaiesniaiinif-oa,,sVutiacu!aac(pi(stu1crueailteTdidmeooTuleidmofnoii.lceeo,nluEi-,
nenorocitb naEtere gi a fdcut un
ferneia a avut cea mai
bdiat in inchisoare, d'e care s-au indurat mai mult paz-
nicii inchisorii gi s-au ingrijit s5-1 creas,cd cind incd situa-

{ia 1ui Callipos erra tulbure.

58 La inceput, dupd ce a ucis pe Dion, Cailipos se
de o mare faimd qi tinea in friu pe
bu'cura atenienilor, pe care, dupd zei, ar fi siracuzani qi

a scris trebuit s5-i
cinsteascS Ei de care ar fi trebuit sd se team5, dupb ce
sdvirEise o a$a de mare nelegiuire. Dar se pare cd pe
drept cuvint, se spune cA acea cetate produce qi. o,ameni
foarte buni prin virtu{ile pe cei rdi prin rdutate
1or, dar Ei cum Ei pdmintul pro-
ii face gi mai netrebnici, aEa dupd
duce gi miere Ei otrava cea mai distrugdtoare. (2) TotuEi
Callipos n-a putut sd evite mult timp acuzarea soartei qi
a zeilor, el oare dobindise o atit de mare putere Ei strd-

BRUTUS

i

NOTITA INTRODUCTIVA

M. Iunius Brutus este una dintre personalitd{ite istorice
care, ysrin oti,gine, tem4;ero-
rornane din secolul I i.e.n.,
ment, educafiie, acti,uitate ;i moartq a ardtit adincite con-
ttraatddicR[oiime,acogniocmaricee,ausodcuiasl,et;ni poli,ti,ce de care era frdmin-
ciuile. urmd, la rdzboaiele
cele din

IpM)iro.uM,Isauucrnucsiue,usssatdoluB.runrieuinurtssuaasnrBu;ariullta7uGl0sr0Saseia-.earcu.hnniild.li,oe.srigc,.iufSatiicelparLeuilluiaulii,aie8,ei5,i.nfSii.ieeca.,anrud.,t,iolufiuuiiuasLcaiCudt.aistudue.s--i

torie, a f ost sofia lui, M. Porcius Cato.
Atm,osfera familiald. era propice pentru a i.nd.rurno pe
tindrul Brutus spre actiuitatea Tsoliticd., mai ales cd, dupd
moartea tatdlui sdu, sLruen'itd, in dnul 78 i.e.n., educafia
ItLi Brutus a fost incredinfatd lui Cato, un aduersar hotd-
rit al,,popularilor(' .1

Dar caracteristica esenfiald. a educafiiei, pe care o in[etes

s-a dea Cato tind.rului Brutus o fosf forrnafiia Lui filo-

zoJicdz.

Prima actiuitate publicd. a fost aceea depusd tn catitate
cle insofi,tor al luL Cato, care a plecat in Ci,pru, cu mi,siu-
nea de a inuentaria bunurile ldsate Romei de regele d"e-
Junct. Brutus a uizitat Rhodos, PamJili.a gi a zdbouit in
Cipru, unde a auut ocazia sd, facd direct cuno;tin[d cu

problemele clr cclre era confruntatd. Rom,a in d.om,eniul

d9-6i,2to,3.CR1,3;hi,LcBe.t;i,4va,.6Bd,6r;uHPteP.e,r.rl,2u3t1t,;22.8,143,;I;;B3YC3r2euic;tlul.7.,s2,p02p;r;oOaCrtMaa.,ttiol.o,2n,Mt7e}2iS,.,7n..; 16C; aBsrustuDs i2o22;frDg.e,

9i 39; Att., 13,25.3. Defin 5,8; Tusc, 5,2

296 NOTTTA TNTRODUCTIVA _ BRUTUS

297

politicii erternes. Reuenind la Roma, se cdsdtoregte cu Dupd, ce s-a intors in ltalia, Brutus a relu,at legdtu-
Claudia, foiicaimlpuoi rAtapn. {CdlapuodliiutiscdP,udlcehoear.reFcaepitnul a aDut pro-
rile cw Cicero, clr cdre a auut mai multe discu{ii. Caesar,
babil gi scurt timp, la sf irpitul anului 47, cind se pregdtea sd plece i.n Africa,
unul dintre fiii,Iui, Pompei.us a deueni.t cumnatul lui Bru-
tus. Dar mai. i,Cmigliscoiarta, nint ecsatelitfsatpetudleccd.uBesrutotur.sAaguar;mi-aatdpoe- {.-a numit pe Brutus }egatus pro praetore in Gallia Ci,sal-
Ncpiilnueaidl""iouPlanendueumrBemrouetsuatsaltuuaii.ecAdruuidgtaiu.ctsatsrtdLd.s.ulsiunedi emBcreauitrudps.untidleeeardulozecbduoeiitauolurlaiii
socrul sdu in
lpbaoitnliiadti,ictdgf,ai ifmpdecainAdderuioo-bm;iaprczriainensteetinst i,;aiplmeIIaDIi-elaeioleatsa,r;ruie-sag, etselpetoraCrirathpcaliide..nomcGtieeail.a-
recunoscdtoris.
In mai 46, cind, s-a aflat d"e sinucid,erea unchiului. sdu
Amdnunte tn Legdturd cu actiuitatea Lui in Cilicia se gd- Cato, la (Jtica, Brutus a Jost acela care I-a determi,nat pe
sesc Ia Ciceroa pi Nepos5.
Cicera sd, scrie Lucrarea so Cato, o apologie a intransigen-
In onul 52, it apdrd, pe MiIo, intr-o cuuintare in care tului republican.
icndteurecsiduelresatattuuliuiC,,loaduiiu,nsd-tnuunecdheiruel sofiiei. sale
susfiine cd fusese u-n Indemnat de Brutus, Cicero o scris opero, Orator, in
co,re a creionat trdsdturile fundamentale ale oratorului,
era in
cetdfrean rdu. Faptul este foarte semnificatiu, deoarece, tn
AOaaccraeei,alepasnd;titrdaaa.rtneo,;ariei,ealenraLitsaltpeorgeecaraMtstp-iica.rdlioe,ctieoannnpifeciroerclnliuetaibcCtriiduicielnsrd,aois,lpeccluaie,n,rrses,tlPaect.rLeoinnu'LciMdseeeiplnou;tntdtiuee,.l., tidtieiasl.(rCi daeesainrclr-eadefarue.orLlzdautd. iVndoiaacstidu-iltaatiebad printre oarne-

lui Brutus in
GaLIia Cisalpind, Caesar a aprobat candidatura lui, la pre-
turd,, pentru anul 44, gi consulatul era preud,zut pentru47.
Brutus a primit, necrezind cd totu;i Caesar aspira sd de-
anului 49, cind a inceput rdzboiul ciuil dintre Caesar qi uind. reges.
Pomgteius. Brutus era atunci, Iegatus aL lui Publius Ses-
tius, guuernator aL Ciliciei. Deiotarus ;i Ariobarzanes dd- Probabil, cincl Caesar a primit sd, fie proclamat dictator
deau ajutoore lui Pompeius, care l-a chemat pe Brutus irt
pe uiafd. ;i ;i-a trddat deci adeudratele intenfii., Brutus
s-a canui.ns cd, di,ctatorul trebuia tnldturat. Dupd, amar.nice
tabdra sa gi l-a auut printre apropia{ii. sdi,z. Pom4teius a s.tfurdslurnaaitnluptdaarritt;elie, gaindcttiutumrda.prleaeujuuCrcdtadrsiesrcieuaasre;liun,iucCopanoeststfaiitrulp|i.nredcic,zoanteju,rBafriau,-
tost infrint la Pharsalus. In ti.mp ce unchiul sdu Cato ct
plecat in AJrica spre a conti,nua lupta, Brutus, pri.n mtj- Dictatorul a cd.zut Ia 75 martie 44 in senat, dar di,cta-
locirea lui Cassius, s-a impdcat cu Cabsar.(Jnprim sim-
ptom al. posibilitdfiilor ca Brutus sd-pi schimbe o linie poli-
ticd, spre a adopta alta. In aceastd, calitate, pri.ntre al,te tura-n-a fost inldturatd prin uciderea lui, Caesar. Noi, pre-
seruicii aduse lui Caesar, l-a im,pdcat cu Deiotarus. Caesar, t,endengi la dictaturd s-au iait i.mediat: mai intti Antinius
remarcind caracterul deosebit al lui Brutus, [inea foarte pi, apoi tindrul Caius lulius Caesar Octaaianus, nepotul gi
fiul acioptiu al slud iduCcade. sBarru, tuuisit,oiriutcaimrepddraaDt uAt udgiuuesrisues.coNno-i
mult sd gi-L facd prieten.
i.upte a trebuit

3 C i c., Att., 6,1.,5,2.7; P I u t., Brut. 3; Cat. Min. 30;39. trot:erse cu Cicero ;i chiar cu Cassius, pe care cititorul le
a C rsa. qdsi amintite in biograJie, unde si,nt erpuse ;i dluziile
i,c., Att., 6, 7,3;3,4:5,2I,10.
5 Ibidem, 6,4.
0 Ibidem, 5,17,6;20,6;21,10;13;6,1,2; Fam. 15,14,6; Qr-ri nti s Cic., Brut.
9,3,95; cS.u, eFta.m, .C, a3.,eLsl.,,14;9A,2.tt., 8,15,3; 11,4,3; Caes ar, n i a n, P 1u t., Brut., 6. 30; Fam. 6,6,70; 18,10-14; Orat. 34; Att. 27,3;
Ciu.,
7 Ci 6,2,'J,0; 1' C ic., Orat., 35; Fdm., 6,7,4; Att, 72,4,2,n^2; 6,8; 14,20,8.
1,6; Plut., Brut. 4. R- rtuot.C, 6i.c., plut.,
Att., 13,40,1; Fam. t5,79,4; Suet., Caes. bT;

298 N. I. BARBU NOTITA INTRODUCTIVA __ BRUTUS

pe care gi le-au tdcut aduersarii cd. ar grutea cdd"ea cle rJecit situal;ia i"[,ui Caesar, s-a aldturat lui Pomyteius". Cu
al,te cuu'inte, Pompei,us, i,n timpul rd.zboi,ului ciuil dispu-
acord, precunx gi tacticile tntrebuin$ate. Ii cele din urrnd nea de o pozilie legald,, rruaL bund decit a lut, Caesarll .
pazigiile s-au ld,murit: Octauianus s-o impdcat cu Anto-
nius ;i au ysornit lupta impotriua lui, Britus Alt merit pe care Plutsrh il atribui.e lui Brutus este
,gi Cossius, im,pdcarea, pe care a pus-o eL La cale intre Caesar ;i Cas-
iry urnn inJringerii de Ia pttili,ppi, au siusla. Punctul crucial aL actiuitdfiii. politice a Lui Brutus
cdzut jert-
f"i^n?dreu-,-qi uiaga pentru idealut Lor republican.
Brutus a fost, in fond, un republLcan conuins. N-a auut este in*d ptarticigtarea Lui. la asasinarea lui Coesar. Ne-am
lfiieasdteeptdaet zcaaprboiboagrrea,fuilnsdcaiapiotoaletilteud7in4e-,17fie, de
intotdeaun& consecuenfa unchiului sd.u Cato, d.ar, in cele aytrobare,
dt?.?ryd,_fi-a dat seam.a cd. uiafa in
pentru el era'irtsupor- care este
uorba cle asasinarea dictatorului. Istorisind cu amd.nunte,
tabild, in dictaturd. Necesitatea istoiicd insd a hotdrit, att- ntomentele ucideri,i nu cuprind nici, o apreciere cu gsri-
fel lucrurile. Intre anarhie ;i d"ictatura militard, istoria a
atInaaleet--scooedadirctarutteapdbt"duudrsiaia"nsamJp.dsliiilcnnituaatttr.adiEcm,.tiiecCsadieitacdgtoeinndtdpuraiupsd{ediincrdtaossmreaiesagi,inpinaemdr"eceuaaalrutleutcaaioLniria,djunaedrsaa.a{o[urpii,t- uire tra ac{iunea lui Brutus. Dimpotriud, menfionind locuL
tn care a fost doborit Caesar, Plutarh Jace o remarcd. din
tare se poate decluce cd era deeroa" ccoornducoucsfat pinta conjurafilor"
AstJel, acest porti,c,
el spwte: ,,Senatul
de Libertate, fd,rd sd. cerceteze tucid ;i amd.nunfit proble- pentrzt mijlocul lui, martie, in ziua i,n care romanii o nu-
'mesc ldele lui Marte. In acest fel se pdrea cd. chiar un
tnele econornice, sociate ;i politice cdrora trebuiai sd te zeu adusese acalo pe Caesar, ca sd ispd;eascd uina pentru
facd fald. imediat dupd cdd.erea lui
Cu toate aceste Caesar. uciderea lui Pompeius'( (cap. 14,7). Fraza este cit se paate
td{i incantestabile, gdr.eor;ienllid-podleiticsetu,dB"iuru;tiu,stmaaai "auluetsS, ci lceaIlii--
de clard, iar infelesul ei implicit este urmdtorul: dacd
diuinitatea a Jost de acord cu uciderea Lui Caesar, atunci
b__ertate. Shakespeare i.n drama Iulius Caesar a fdcut cli.n
Brutus unul dintre personajele principale. toate actele corryura{ilor sint pe deplin justificate. In ace-
la;i spirit este construitd gi urmdtoarea frazd, in care este
fpldIsie,-badiunl.Penp,esertliuateng(itntiadfr,uciiriipcah,arzdr,ppaidduiInet-,oianIdtcauruluaidapnlsertdeeIsdcelarofaad-artL.qerp,ccotbddetgnuieeotiJsenrsgeueetrrlulaueurdleafiieiledgeBcisei,ortluanruPldtcismulimttuiisutCptouaie;stafrididihatifoteuiliiufieT,asnlipusiidmeBuei. nbropTuu.ilactrintocluteuilasiastaaeiidcdapppe..deaee,,urAtnnadtiatttsrrurreastuu--atd t,:orba despre motiuele care l-au determinat pe Brutus de
a se impotriui asasindrii lui Antonius: ,,Cd.ci [Brutus] nu
'pierduse nddejdea cd, Antonius, care ers un om ambifios
5i iubitor de gl.orie, de i,ndatd ce Caesar ua fi indepdrtat,

t:a lua parte la Lupta patriei pentru libertate, fiind minat
de spiritul de emulafie spre sduir;irea binelui. In acest f el
c,ltJiotsctteatpuuntceirnscicdpsautbAscnrtioenbiuiosgdraefucld.ltareaBcrluiutunsil(e( (cap. 18,2).
int(Lrirea ttberiapit republicane, dup(t alungarea iegilor" Lui Brutus
Irt capitolul al treilea, P'sltuutdaiurhpUe icaaArenoottalurbceeaa
tus de a pdrdsi uiafa de lui"Bru- Ttentru asasinarea lui, Caesar, incit, in capitolul al doud-
zecilea al biografiei, ii, aduce critica de a se fi impotriuit
in pam-
tfDliinuinlaisaicrel_,iaiangpppsiirodteodl.il,cetuiisrle:aoaercillieo.apntaicfnlalutedruupiocllBierndaar.i.ubeoaitslueltssebapisboreciginnincrteaadcfriseeiatdic,IslepmueuiJidnpna,dioecs.eatrictanpeitttliieuucml{rteLea: cir,iuha,nEtteLapCg-s[uaiBipbipirrclruuieac-.
11 Cic., Fam., 11,2,3; Phil,70,7; I,i3; 5,26; 4,7;10,14; Att.,
13,40,I; Tusc., 5,57-63; 2,52; P I u t., Brut. L; Caes., 57; Ant., 73.
1: C i c., Att., 10,10; 157 a,2; 14,4; 15,10;11,L;L2,7; L6,2,3; Fatn.,
;uprP.m,hiC.tr:.i.t.,'P.1, 1,31,u618t;..,2,B11r3u;tu3,s1,02;50,1$1,i1u2,r1m2. .S: uDeito.. Brut., 7,17,4;
mai presus cle interesul sdLu particular ;i cri situafia tui 11,3,3; 11,2,1
Pontpeius este Cassius-
mu,It mai fau:orabild. ducerii u,nui,'rdzboi Caes., 85 $i
X4.51,2; A p