Plutarh - Vieti paralele - vol.5 (Editia 1960) - scan.pdf

3OO N, I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ BRUTUS 301

nomsueensJtiiunedl ardisiicclutuanitsodAr,u.nltIuoain.tdiusdsc. uf;iuei indcteietilate, fi tost d,e acord, ca testa_ adc,ieTuaionsitttaud[t;iiiir.z:Bi,ur,uD, tdua,srardagbJ;ouaonrseetcaeii'nnyafrrumitneortre.fiaLBipilouogil'irtBiactrduu,tludrseuappmdei'nscetieat7ntsleoe

iar i.nmormintarea Lui. sd,

intrebuingate d"e biograf:
,,Ldsind ca i,nmarmintarea lui Caesar sd ie facd, oga""u* pd,rea, nu mai putea sd' tie defiinutd. de gsopor, ci'
ccearueaaa,"A(ncatopn. i2u0s,1,).s-Paluptda,rruht boi,e d,e conclucerea unuia singur, zeul, auea -laneo-
cd, [Brutus] a pierd,ut cu totul uoind sd,
tamentului, di.ctatorului. a coniinud sd arate cd. citirea tes_ dea
produs astfel d"e sentimente in parte pe acela care consti'tuie slngura piedi,cd pentru- cel
B"soarrunntt,uudsoe(a;i(ucneauap.esd4s,t7de,o3sm)u.nfePicaaisescnadtj.usdtienegcsultaer,r.caIinttdtrs'-ieaatdPaeocuaedtlern, odnreuocipnautelt'erLerun-l'
dzptRacidinn(duiiitloucicrtmdcms.nttetaaatrdeira,ctttedlciuu,ertaalliirurtdutti.oiici.beicnl,eaiiu-odriedmeelgiasaesaretPtp(deaenpAcfurtairuutinslgeroopdltytituran.i.ouiai,2rudrI,cmhu1ilcenjn,oiae,-2dtcaa)aBpeu.usorncdfIlrdupnudoi,dte.toscedpeupedrtets,lpalsaic,noieeonnddtfn-odocc.rsuaeoattceastufCrapduTeauucurgs-deaonldeudiensab,in.teietsoatplcrtecoiBrungeuee,rranfrtlusaccdanitp-prtuiljpouzeuutrtanaenstcujstiuoasaletiramdmtracaueZpfdppbliru,a,eTooiii,nszomdsttatArirorudocii.uutrlp,er:naIatOadi_ail,-t gti d.acd'Ptutarh a gind'i't cd zeul s-a conformat necesitd.{i'i
dictaturii, sau dacd aceastd necesitate a lost creatd, chiar
rle zeu care scunl' -pnearuosuaf-dj',d.ca'eeuateramaglteci'meduipear,edcsaie'arcecitda.sPdc,dl-ui''ztlaautsrhelupadtriuu'ndmd-
tiber. Citind. acest

zut in Brutus un,
pentru inattut ideal at tibertd'[i.i, a cdrei realizare insd a
poJeos|atdie",m"'oipnuptsradertdeD.e 1inoLentcaeugsdi'i''dtBartpeuet9uBisd,ruePtuztuestuay. rsIhennetcrsoutmecpd9ai ,r,manr[.iaLaiSpci-e-oanctdauroze:-
segte despre dojana adresatd. d,e Brutus lui Cicero, pentru
cd nu luptd impotriualui Octauianus. bipiJinadton,creasnurttaititDlipbr'iaooe(gznLndb,,i2'r{ociu),ii,e,udlldqLa'biiim'rmeforppytsraeo{ottdetrdriaieauddaican,elLattadduc'idf.p{euiOunasncirlitotine,aru,rrdiiLdad,zznicb'bnuroodisitLn,iu'ic,-eacdlLeeli,'pianSeatsi$nucoat$ur,liiu''cmAbu.eoncn6gnlto'dt.eaa--
l_BerlAeuctuuerslmasgdii.tdotoel,nrCea,dseisni.dttcesa,prlcienadere,satueparuoloubraabraesfdiir,tSeg"itadcostiimudiatat;dit.ecainudb,cudaipdtditlodiae_
de la Philippi. Iatd. o Jrazd. care iluitreazd. aceastd afirrna-
(d4trc{creiui"eaunnap:1fo.cL,c,d,auta2B,giu8Tr,m;,zut2iuotl)uuup.ctscrot$itrirrtaiusuinlnpCirnuiueiiclcinoscndeetraueruroicqesendic;da.tli_pee:aimnecu,p,naitStmeitedrcduap.dseeirpgicedeurndseatn.etegb-eeesrndauiii'bn.iipradiadso.bmuderdditrst.,aeicdtneBtlr,earucrctIuudaahSt.u'zcu.Rizliinesnaaoedrnnm.leldo;iaanc.iie,oifdpferideo,i,en,eutlcnlcudzsi_i,_-tt., nPiluAusi;aa;rdi.haLrae,ppirindoubcsde,edma'iancie'tmoparutiudlteii';nnteimi,nlianteilrauepsputaol liludtiiuc'.sdd'adleuieBl rimutpuos-,
ttctbreuati,eztuluimetaaiaddtdea,.die.cc.atdMaccdtdsue.ternraie,n{uii's.,iounudnntleaat;rri'se'neiralne,cgcaL,uu,uzrnreeio7oBamtml1r'tuettie.'rt4ugBneseieoascignteierssatiltuuofauprntlietadanf,,,euecfldo-s;'ntdrieddep'wssuacddneueercuineisprsucrteoeaxo--'
maryii, nu-i ysuteau face aceastd imputare, ci, dimpotriuld,,
aut;mmir,ci.laueufursliaufitiBme_BlaruucurusuiitteautaCu.tstueseeza;aedi,tscoofaiqua,ntrtepaedddctAeeseastinc,cupetiosearandtrcaiCuoc;lasuird,dep, sdcutctia.d,teenr.bdi,tci,ianJoosiutingfnpiisdrdiaeani,efcueumcua(lJeuinon(iccstadiatt.uimpisdm.o.tpeicp2noo5siint,attr5er;i'di1pii.al.cuoiTmdcltioitirpnr,ieacauotade-^- machina introdus de bi'ograf spre a etpli'ca infringerea lui'-
aprotundat i'ndeaiuns Si'
Brutus. In acest Jet, Ptitarh i-a
alteori' confuz,
d,e aceea a prezentart uneori' cantradi'cto.riu, care s-a angd-
problema iecesitd$i'i'
jat Brutus. i.stori'ce ;i' a lupteL in

tziei, reprezentatd. mai intii prin Caesar ;i apoi prin An- BiograJul tnctinat mai mult spre apologie decit spre cri'-
ticd, {audd. sau priue;te cu si,m,pati'e calitdfi'le lui' Brutus,
tonius. precurn stnt: inctinarea lui, spre a face bi.ne (cap. 9), setea

./,

&

302

sdiegectuglatu(rcda. p(c. a6p,.4)2,)s, pciinristutelad(ecadpr.e2p)ta, tseer(icoazpit.atSeJa),;hi oi,tndtrrairte-ra,-
de a se sinucide (cap. 30).
Daud. sint criticile pe cdre Le aduce Plutarlt lui Brutus:
dtoeu.siscJeotnnasf-itfaauilndrpisiup;uteunfitc-caiaserenefsotizasdartemJuihentorrsetmudblriuiliti,itsta;tiosrdrdice"oelief;ianiectcrldiadt,dneas.rcia.lfcniulaencnJeetoeania,mdcc.opdnc.ojrBtrrintiruiacua-a-
filor s-a ltmitat La asasinarea Lui Caesar, Jdrd sd Ji, pregd- 1 Stribunul 1ui Marcus Brutus era lunius Brutusl a
ti,t candifiiile care tichid.area d.ictatorului. cdrui statr-rie de bronz au ridicat-o pe Capitoliu, purtind
sd" ducd. Ia Jacd. plutarh, c9ei laEmeazai tininamlt igjlroacdulIareagliuionrg,apreeantTruarcqduien1i-.1coonr'-
Iiararea faptelor, eFCr cunx ;tie anecdote, de
s-o este cit Lln pumna,l ca pumnalele inmuiate in ap5, avea
se poate de atractiud", presdratd, reftecfii dur qi neqlefuit de filozofie, inci din
cu tribuise in
plpliunsi iogi'hdag'Lleiom-cgltuaid.rctdeee.leriingcaitt,leeumraleozsddraoa.nclIetund,m*c.aeecneetaasrtcefpeceta, cpbatiiuoreeg-arIazJdci.oanafttieunneil,iBacroucnit,utsistto,itriyuie:e- Dar acela, intocmai
din fire un calacter impotriva tiranilor.
l-a pdstrat incontinuu aici la calitdlile sale
cAocpeisi5tariein, sEl i
a cdrui viald o descriem
naturaie a adeugat instructia qi inv6{5tura filozoficd 9i
a ridicat firea s'a, care era serioasd qi, in aceLaEi timp'
dpeus*b._leicDtuuedsevdsbazanunstci,leabnibnlilfeitoseg"r,ra.LatufXiraeVi.nd1ed9i6cIa5a,tfdbin3la-d6e9C;LaaJto.r|ppp.uib:Vt.piqD.u.eH,Baianll,s,,HdRaeovsnuties, binerroitoare prin exerci{ii practice. Se pare cd a fost cel
mai inciinat cdtre bine, astfel incit chiar pentru aceia care
Iulius Caesar and, Rome, London, 1967. il urau din cdvareeu,zfoaapnctooabnlcseeplaeiram-{ieaiai ccimeruapsdotddtrianrroacbelleulo{ier Ciniaiteirmseav'rpel-naeteadaelcurdai

fapta ardtia
Biutus, iar
acuzat Cassius, Care era. rudd Ei prieten cu Brutus, dar
care ntl avea un caracter atit de frumos qi culat' (2) Ser-
riilia. mam'a sa, iqi arrea originea neamului in Serviiius
Aha1a2 care, in timp ce Spurius l\4eLli.us3 pregdtea institui-
rea l"iraniei qi tulbura poporul, a luat un pumnal la subra'{
;i a pornit in for qi, stind aldturi de acel bdrbat ca qi

cind avea s5-1 intimpine Ei sd-i spunS ceva, i-a fdcut semn

qi, lovin,du-l, 1-a ucis. Aceastd faptd este recunoscutd de
toatd lumea, iar aceia c'are-'I urdsc qi-l duqmdnesc din catl-
za invidiei impotriva lui Caesar nu spun cd Brutus i5i
duce neamul la Brutus care a alungat pe Tarquini, pentru
cd acel Brutus n-a ldsat nici un urmaE' pentru cE gi-a
ucis fiii, dar c5, dimp'otriv5, acesta era un om din popor'
"l fiul unui oare,care econom4, care a ajuns la demnitatea
de magiistrat de ,curind. (3) Filozoful Posidonioss spune cI
{ Brutus ;i-a ucis pe fiii sdi care erau maturi, aEa cum se

,t1

t'

:

i

'!-

't,

304 PLUTARH BRUrus 305

dcii;s$idetiocctdridriiasanedgctEeereetseInta,eteoaadatmacizeirauslcealce5diaianiunpncloeaaarcrgneeldiltattarueunpiideleeaacapcmuaafurrio{eulirn-Bilguarrituenfoptaeisrcialeetoznlrledi.enisatSfadmaet msuimntlauiclatiid.uiiiaapip.irerurFsnrtireca" o libertate irr administrarea treburilor. AEadar gi voi aveli
posibilitatea sd alegeli sau pdrerea patarenilor sau soarta
xantienilor{(. Ei bine, aceasta este caracteristica epistole-
Ior lui Brutus.

gmaaid9iir-umsuslpnzcmbncruicyedrzeeetrdetiao,peairdmi1usura2rtsreierflst-uatcceluue"ciuaAiliidacFcliu..eiirfmal.r?rpiiiururgrcflnlsiune-antsedotemeurodrigndntpdttmez]eeorrlruiispcrAodoiLcscBbdpliip'mhldeEenmcemfindirerriuoirtdspeeituuud,iaSsiaisu[srvEiodaitinlap.rieenecEuoqtoeiicicld,1buisuIirersiarmtrihausv,iieocibg,r..aooipvlreuaanmlpi-uiEmD(irrrcsarrpeu2EeaeelbisiArfaeteivul)uuomtmd,-upucidcisglalsrriipapnnacltmeanceiiieuttelcydrildrd,uefreitaealaadetodioaoAtrlsieimdamttsm[vrndsniss,dinanpCaefadncd,ibidusutiaeriaeciaodedaa1edcnc1semtervnEfusie;oeomoudaieaelitdAiuanr,ongeoelca-ccBoeailcslttd,nrIieazshidr,ernacsnflcraocciaeusieasidleedodddraadftlteuiseecuiqalrerlqiilpd.;e'lEioemBusilpuitiirEpsiAeos,iecrinduie-fiaflvieamuarciaaudeIitlltCilabeeoetu,trccauidalnopbiaatds;nazo,ut,etcisenoeeteseoscafoadsidaotuuihspecfu*rlnnaasoliqeacde,dire,i-idir.eciriitrdzracr,iivcsoasi,baaqo$euacie"iciiulrnaatairmnrftauiulEiueuuelE*icrmap'orfrti,tuflleannddise"lntrsmireimeOsreatumClructed.ito"ndfairtriladtauiligreastleibcel'tflttuoaoimeAitddeTolnsuae_eas_e___eft,d6,il 3 Fiind incd tindr, Brutus a luat parte la treburiie pu-
blice impreund cu unchiul sdu Cato, care fusese trimis
in Clpru i,a regele P'tolemeu. Acesta insd s-a sinucis, iar
Cato, petrecindu-Ei timpul la Rhodos, a trimis pe unul
din prietenii sdi in Cipru ca sd pdzeascd b,anii,. dar, te-
minclu-se de el, ca nu cumva sd fure ceva din ei, a scris
degrabd din Pamfilia in
lui Brutus sd pluteascd cit mai
Cipru, cdci acolo igi petrecea timpul, pentru a se intrema
ppscleeeusnpdet5ie'iuonadcbletdodpriadlpl5raet.arrrt(tae2,)irnuiInEadcirnehoeaibcpqeEistretudaeg,eicInCuosaosnmcidodutieueltsadC, cnaddeetopoo,ladrEaceseictrepfeeealancdetperlaulusftacuidtr,--,
cind ;i de administra{ie nu era demnd. nici de un om
liber. nici de el insuqi, de vreme ce e1 era tindr qi dedat
t.ietii de rdgaz. TotuEi, sdvirEind o faptd demnd de laudd
a fost elogiat de
5i in aceastd privinfd, transformatd Cato Eai, dupd ce
averea regelui a fost in bani,
mai mare parte din ei Ei a plutit spre Roma. luat cea

bfeargn1imlr1-0ii,_Ddo_luapbdelclae. incepuse rdzboiul: ,,Aud cd voi a{i dai mi4natraprecianrcml ePotmulpbeuiurisndEiaCstafeesl asri,tudaelziabinRinedpuu-bsleic,iai,utopautds
dat aceqti'bani de bu"j"oie,
Dac-d afi lumea socotea cd Brutus se va da de partea lui Caesar,
rnalctdi3ee-ivruutianl.iuee-],{i1ncrlila"i-vis1ic;:roivit'ln'iaad,bvig,ntsl_Xoaadtgfiianrbntiernniorteiddidtrsicmriefz-uioevtnniiin,eep?oiatio(l(t1irn((naat.2peieqc,iAvangtemeopttl.rirl,ajiaeaoieLesri,cnicatetsirdtminelcc,iidrs,nomeiacecircartisrmiueiusrffanaidoirnavccraqetceiielriu;eltedleaiil,earrcnoiede.nldeetlnvataabroeescleui,dcbeian,rrisass.neiintceateeoprbuimefrtdsaa1stieacdteoetdsldondur,prmr.irece:riipaeiarsn,aud,r'cmiVptseadaodtnertr,iii,aaieunanacc*___-,_ij
pentru cd tatdl sdu murise mai inainte din porunca lui
Pompeius. EI ins5, socotind cd este bine sd punS intere-
sul public mai presus de interesul sdu particular qi cd si-
tua{ia lui Pompeius este mult mai favorabilS ducerii unui

rdzboi decit situalia lui Oaesar, i s-a aLdturat lui Pom-

pei'as. (2) Desigur mai in,ainte, degi i1 intilnise pe Pom-

peius, nu-i adresase cuvintul, socotind cd este o mare

nelegiuire sd vorbeasci cu ucigagul tatdlui sdu. Atunci

insd, supunindu-se lui Pompeius ca unui conducdtor al
patliei, a plutit in Cilicia impreund cu Sestius, care era

legatul acelei provincii. Dar de vreme ce nu era mare

Iucru de flcut acolo, iar Pompeius ;i Caesar s-au intilnit

PLUTARH BRUrus 307

ca sA discrlte despre intreaga situalie politicd, Brutus a ci era un bilet neruginat aI surorii sale Servilia, l,a
aruncat jos Ei a zis cdtre Caesar: ,,PrimeEte befivanule((
venit in MaceConia, cr-r gindul de a lua parte 1a infrun- ;i cd dupd aceea s=a intors iarSgi rl-a ideile la care rdm5-
tarea primejdiei. Se spune cd atunci Pompeius, aflind de sese. In acest fel era ve,stitd dr'agoste,a Sbrviliei pentru
acest f,apt qi mir,indu-se, cind Brutus venea spre el, care
Etuetduer'aopr ecaupnesucnauunl ,csu-amrraidi micaarteEpi u1t-eareim. (b3r)d{lniqatitminpuvldezxu-i {laesar.

pediliei, tot timpul zilei in care nu era impreund cu 6 Producindu-se infringerea de la Pharsalus, iar Pom-
peius fugind pe mrare, tabdra era asediatS, iar Brutus a
Pompeius iI pelrecea studiind gi citind, qi nu numai tot scdpat pe poarta taberei, in'dreptindu-se spre un loc m15g-
timpul liber, dar chiar qi inainte de marea bdtdlie. Era
toiul evreaririidEiciaot,Scdinldunridqtiendlborc-ruqritioamreldqdtoinmoanseea. in tabdra tjnos Ei plin de ape gi de trestie, de unde a ieEit cu greu
Iar aceia 5i saivindu-se in timpul nop{ii a putut ajunge Ia Larissa.
care De ai,ci a trimis o ,scrisoare, iar Caesar s-a bucurat foarte
care trebuiau sd aducd ,cortul lui Rrutus nu se grdbeau.
Obosit de toate acestea, pe la miezul zilei, ungindu*se cLl nrult ,cind a aflat cd este salvat qi a poruncit sd-i fie adus
5i nti numai cd l-a scdpat de orice vin5, dar l-a qi avut
ulei ;i mincind putin, in timp ce altii nu dormeau sau se printre oamenii cei mai inconjurati de onoruri din jurui
gindeau cu groazd la ceea ce avealr sd fie, Brutus a scris sdii. (2) In timp ce nimeni nu gtia in ce direclie fugise
pind 1a cSderea serii, fdcind un rezumrat al operei lui Pompeius, cdci era o mare invdimdqealS, Caesar, fdcind

Polybios. singur o cale impreun5'cu Brutus, a incercat s5-i cunoas,cd

5 Se zice cd Caesar nu numai ,cd nu s-a dezintere- gindurile. $i, pentru cd se ndEtea impresia din anumite
sat de acest tindr, d,ar ,cd 'chiar ,a spus comandanli1,or din refleclii ca are ceie mai bune dovezi despre frga lul
jurul sdu sd nu-l omoare pe Brutus in timpul bdtdliei, ci Pompeius, a iSsat totul la o parte ;i a pornit spre Egipt,
clar, aEa cum iqi dddea Brutus cu pdrerea, pe Pompeius,
isadr-ldcarcudleeEl in, du,avc5lesae impotrirregte, sd-l ducd de bundvoie, care a atins trgiptul, l-a urmdrit soarta sa, dar Brutus a
imblinzit pe Caesjar Ei fald de Cassius. (3) $i, in timp ce
sd fie capturat, sd-l lase gi sd nu-i 1ua apdrarea regelui libienilor, a fost infrint de mullimea
forfeze. Se spttne cd Craesar a fdcut ace,st lrtcru pentru a
face pe placul Serviliei, mama lui Brutus, cici, dupd cit
se pale, Caesar, cunoscuse cind era tindr pe Sei'rrilia, care acuzatiilor, cial Brutus, rugindu-se ;i cerind iert,are pen-
ela cuprinsd de un amor nebun pentru e1 qi se mai spune
r:5, in timp ce clragostea Serviliei atinsese culmea infid- tru ace'sta, a salvat o mare parte din regatul sdu. Se spune

ci Caesar, cind I-a auzit pentru prima oard vorbind pe
Brutus, a spus prietenilor sdi:,,Nu qtiu ce vrea acest ti-
cdrlrii, s-a ndscr-rt Brutus, aqa cd Caesar era convins ce ndr, dar ceea ce vrea vrea foarte mult((. (4) Intr-adevdr
este fiul sdu. (4) Se zice cd atunci cind se dezbdteau in
senat evenimentele grave inlimpiate in legaturd cu Cati- spclericoaztitastdc,caediueizeEicifn,adptiul l cd nu ceda uEor Si nu era indu-
lina, care erau cit pe ce sb distrugd cetatea, s-au ridicat ruga cineva s5-i facd pe p1ac, ci,

s5 vorbeascd Cinatode$zj.bCinaaersea.r,incaraecseest,atfilmaupuinuslelinadgudcaeltduel dimpotrivS, se hotdra dupd ce delibera, alegind ceea ce
este mai bine in orice dire,cfie se indrcpta, era poi:nit din
qi care erau imbolduri puternice Ei eficace. in ceea ce priveqte rugd-
afard lui Caesar un bilet, iar acesta a inceput s5-1 citeascd
in tdcere. Atunci Cato a strigat cA Caesar sdvirgeEte o minfile nedrepte, era clr deslvirgire de nelingu;it gi, de
asemene,a, el nu pute,a sI cadd in plasa ceior care-i cereau
faptd nedemnS, de vreme ce primeEte gtiri qi scrisori de lucruri neruqinate. Unii numesc acest lucru neputin{a de
la duEmani, LIn timp ce multi se agitau, Caesar i-a in- a "ezista unei rugdminti, dar Brutus, socotind -cd este o
tins Lriletul lui Cato, aEa cum el:a. Cato, citindu-l. a vdzut

PLIJTARTl BRUTUS 309

rnare rusine pentru un om mare, obignuia sd zicd: ,,Cei teni cum il indemnau sd nu r5mind insensibil }a faptul
care nu pot sd refuze nimic, se pare cd aEi-traeucepiainsaLtybbiinae,
timpul((. (5) Caesar fiind pe punctuL de cd este lmblinzit qi momit de Cacsar, dar sd fugd de 1in-
ludieCAaItpo i,EisSpcriepion1o3r,olucui lBarucetulesi gugirile qi hatirurile tiranului, pe cale acesta 1e foloseqte
spre a da bdtdlia imp,otrir;a nu fiindcd cinsteEte virtutea, ci fiindcd vrea sd taie cura-

i-a dat GaIIia de dincoace ju1 gi avintul aceluia care i se oferd in acest fel.
provincii. intr-adevdr, in timp ce ceLelalte pror.incii erau
administrate cu violen!5 gi ldcomie de aceia cdrora le B Totuqi nici Caesar nu era cu totnl lipsit de bdnuialii
fusese incredinlate, intocmai ca niEte prdzi de rdzboi, gi nici Brutus nu era neacuzat in fa{.a lui, ci se temea cie
l3rutus era un fe1 de mingiiere ;i de uqur.are pentru aceia gavinedauinriclereEdei rdeeinprecsatriagciutel ruqli de prietenii lui Brutus, dar
cind se ginde,au ]a nenoro,cirile anterioare qi se bucura de lui. cind se spu-
I.a inceput,
nea cE Antonius qi Dolabella au de gind sd pund la cale
cea mai mare trecere clin partea 1ui Caesar fatd de cei- lucruri noi, Caesar a spus cE nu se teme de pietoqi qi de
lalfi, incit cind Brutus se intorcea din provincie gi strS-
bdtea Italia cel mai frumos spectacol pentru Caesar au grraqi, cpiedeCassldsbiudsn. oAgpi oEii,poadliaztid, ,pcriinndcaurneiiinalecluezgaeua pe Bru-
fost oraEele administrate de Brutus ;i apoi Brutus insu;i pe Bru-
tus gi
tus gi indemnau pe Caesar sd se pdzeascd, acesta punind
care sporea gloria Ei cinstea sa personalS. mina pe corpul s6u, a clecie{i voi deci? Nu rri
se pare spus: ,,Ce suporte aceastd carne",
7 Multe au fost preturilela la Roma, dar faima cea mai cd Brutus ar putea sd
lnfeleglnd ,cd nimdnui a,ltuia dupd el nu i se cade sd ,aib5
m,are o avea pretura urband, pe care dupd cite se pdrea atita putere decit lui Brutus. $i totrigi se pare cd el cel
avea s-o oblind sau Brutus, sau Cassius. Se spune cd Bru- dintii ar fi fost in scurtd vreirre cu temeinicie in stare sd
tus EvieCcahsi,siautsu, nccai raeuseindtruaqtmindndeeazubiinnartdecqeriemdaiinmmuol,ttivien
rnai succeadd lui Caesar qi sd facl s5. se veqtejeasci ;i sd s15-
legSturd cu aceastl preturd, deEi erau rude, cdci Cassius beascd forma pe care o dobindise pentru atltea succese.
(2) Dar Cassius, care el:a un om minios Ei care era mai
era cdsbtorit cu lunia, sora lui Brutus. Unii spun cd
aceastd dezbinare se datora 1ui Caesar, car:e, separat ii mult, in particular, misocaesar declt misotiran, l-a inf15-
promite'a fiecdruia ajutorul sdu, pind cind atit de rnr-i1t
s-au miniat Ei s-au a1;i{at, incit au pornit la 1upt5. Brutr,rs cdrat qi l-a grdbit pe Brutus la fapt5. Se spune cd Brutus,
la inceput, se lisa greu, pentru cd detesta guvernS.mintul,
iupta cu virtutea ;i cu glori'a impotriva faptelor strilucite, iar Cassius ura pe cel care guverna qi aducea gi alte mo-
tive cle urd irnpotriva lui Caesar, pe lingd uciderea leilor
numeroase .;i sdvirqite cu mult curaj, de cdtre Cassius.
(2) Caesar, auzind de aceastd dezbinare qi sfdiuindu-se cu
pdraiertterneibi,uaiezsis5:-i,,Cdadsmsiulus ivoBrbruetqtttes cu mai multd dreptate. pe care Cassius, cind era edil, ii pregdtea pentru specta-
primul loc". Cassius a col. Caesar i-a idsat la Megara, cin oraEul acela a fost
cucerit de Calenus. (ll) Se spune cd aceste fiare au fost o
fost inslrcinat cu cealaltd preturd, fdrd sd-i mul{umeascd mare nenoro,cire pentru locuitor:ii }{egarei. intr-adevdr,
pentru cee,a ce ob{inuse, Ei purtindu-i ranchiund pentru
ceea ce dneupoubtelirneuaselu. i(3C)aBersuatruastiEt iciint celeialte privin{e dupd ce cetatea a fost cuceritd, cctilenii au zmuls zdvoa-
folosea voia. Intr-adevdr, se rele ;i ar-r dezlegat tranlurile de ia 1ei, penliu ca fiarele sd
fie o piedicd pentru ndr'dlitori, dar s-au ndpustit asupra
el
putea sd fie primul dintre prieteni gi sd aibd cea mai
mare pr:tere, dar prietenia cu Cassius a inceput s5-l inde- cetdlenilor ingiEi gi au inceput sd-i sfigie, in timp ce fu-
pdrteze de Caesar. Intr-adevdr, cind Brutus incd nu se geau neinarma[i, incit chiar gi pe,ntru duEmani acest spec-
tacol a fost jalnic.
impicase cu Cassius, dupd acea dezbinare, alJzea pe prie-

310 PLUTARH BRUTUS 311

fazispcstrng,anltnaer.uidceoiHlAir-yis,p't-errlteaalI'rdeoatnilaptla,.uneleczbii"u.,ac.FaSmieui.-eitllnd_to^eoFaaasIf.i'idcuFnrauemntaccsh,dIielaeusptdlptneqbuirgeutsa-tt-unc;oaruueitsgfai,g.esatalctr.ltlardideemqau,s,armsu{e..(sdcedufidvi(npdcn,upSv.Iu-iad^dqinlinlmfinie,e(emrnritictd2bpur,neidces-efza)gaetlaaupefrpnaiAordunedll-teueaddususitisepEnrCcnnr{etdinstvueeiotpaftettdejpSenrneasauicCsornuiaujlstdti'dsuec,paui1rdeducrmngtefsdiiliaesceaaaiiintsirn-e,ai{ai,1loilmndiduauolteirasludisonipaimea,imcdte,ciirentaedlrFboi,iapcbe;Btcnaleaotlcaioebeptincmlreirdeucrisaugieecnen;elenstco,iitlpaancepluluteCmioiqudualetii,_oisa.rnariutseieura,,ucrfsq"ipni,fassdfgn,dssociauctirnitiouidisienaii,nlrlC_cs*asatirrpm"aaeal.ilserfdedcomgi_lupispeu.ouuirrridmssuin1deuemdgIistieenatiurplmaau_iitvatpseCntisBreeloris*oa,dadvcracaraciutisssbnoliicddrscifcsdctcpeziatijetervaviiri_faiutiuritIrise_sae_a_auc_t__ts:il cauz6" dreaptd, Brutus n-ar fi respins participarea Ia
acoastd frapt5. (2) ln timp 'ce Cassius reflecta in sine ia
aceste lucruri, s-a intilnit cu Brutus, dupd acea dezbi-
nare, gi dupd cCeasle-anudetloe tlusialMutaartteEivsa-afiu impdcat, i-a in-
trebat dacd la
in senat. Pentru
ci a aflnt ,cd prie'lenii lui Caesar in aceeaqi zi vor vorbi
despre conferirea domniei lui Caesar. Brut'us a spus cE
nu va fi de fa!d. Carssius l-a intrebrat: ,,$i ce tom face
dacd ne vor chema?" Brutus a spus: ,,Datoria mea va fi
nu sd tac, ci sd md impotrivesc Ei sd-mi dau viala pentru
libertate". (3) Atunci Cas,sius, alitat de iacest rdspuns, a
zis: ,,Cine dintre romani va rdbda Brutus t'r sd mori
pentru liberlate? Nu tc cunogti Brutus, tu ca
pe line insuti?
Sau crezi tu cd inscripliile de pe scaunul dregdtoriei tale
1e fac {esdtorii qi birtaEii, qi nu cei mai buni frunta;i ai
cetdlii, care de la al{i plarettoinriec, ecrabaonidEaitosprieectsatrc"oSlber-Ernidlu, pcteel

de gtradiatori, iar de
distrugerea tiraniei in timp ce ei lnqiqi sint gata sd stt-
t'iu.ss!tau(r.n$aiseiarddoEmi:ni,',aCerebgiinloer ei sficrsiabu:tr,d,Oied;tai cBi,rauitutrsd!(i(' .BDrua_r porte toate pentru tine, dacd tu te vei ardta cd eqti aEa cum
vor gi agteaptd ei?" Dup5. aceea, imibrdtiEind pe Bru-
ar
Dpiccfc\.nro,au-oaIsaosr}irlreedpu-ilraeoltdggnuu-ruieodaucssamlstrtcoopuirdatda.ttleoonuatfaseierune-m1ncuqaaputltliLcou1ei,'eldiul.nnsdresat$tieei,,edmanzgiau-:odip,l,nel,ctVpn,,oora,Diauularrtiieumunn!ea,surcie(liiunid,(gnaIieuuitusguoprcriu,ieitidnutgBtCessulirrtatecuoa,ceagrntrls]eutiitaepuuifsrec,il.1i,ieeleiiu,nctqidllaaluCteei;rliaaone,Bfeices,cresuuluarpcubtamrleul,e.nscipcisdatr(ur-rmi.revcaueiVttndaoseni,tntrcloioi,sorcrri;__sad.:i
tus, I-a salutat qi, despdr{in,du-se astfel, s-a dr,rs fiecare la
prielenii sii.

d.e 10 To{i recunoEteau cd imp,otriva lui Caesar tofi ar fi 11 Era un oa1'ccare Gaius Ligariusl'r, unul dintre prie-
acord cu Cassiu's, dacd Brulus ar. fi conclucdtor, pentru tenii lui Pompeius, pe care Caesar l-a achitat, cind a fosr
pccddairicdnsSeopeofrolaetiaezmareuanin{ccuadenlpufuaeiipgbdtaidrearnbprutaadttuaeccraueemcncaeueuvsztoteeeiime. BDedrieaufct,muaEpsinit,naud,ieaEv' raivdrce,eocmo'ncnfueidrrumaccejea,, acuzat de acest lucr'u. Acesta, nefiindu-i recunoscdtor pen-
tru procesul de care-l scSpase, ci duqman de moarte pen-
tru primejdia prin care tr"ecuse, ii era lui Brutr-rs cel rnai
bun prieten. Rrutus, intrind in casa lui Ligarius, care era
bolnav, a zis: .;ln ce timp nepotrivit eqti bo nav tu, Liga-
rius('. Atunci eI, lidicindu-se intr-un cot, a zis: ..I3rutus,

clacd ai vr:eun gind demn de tine, sint sdndtos((.

12 Dupd aceea. sondind ginclurile prietenilor in care
avea increde,re, 1e-a impdrtdEit planul si i-au aldturat'
xt N-au fdcut numai o alegere printre plieteni, au luat nu-
Brutus, at_uncj Ei in timpul ac{iunii vor fi fimmaialiip^bsdin{iuid1ei, mai pe aceia pe care ii Etiau cd sint tare cluuiraCjoicqei rEoi dis-
avint, g.i dupd ce vor Ji sdvirqit frapta r.or {i pre{uiesc moartea. De aceea ei au ascuns pla-
lr
de vreme ce s-ar crede cd dacd ar fi fost pornitd din,tr_o nuJ. pe de o p,arte pentru increderea Ei pentru bundvoinla
Ift

$l

PLUTARH BRUTUS 313

de care se bucura din partea 1or, iar pe de alta temindu_se ptcsBlvmsocPsetdccenazcdceoudieuprud.hiuaeiuioiienpanbirblr.r,f-rv^iriurci:uBbcgdstetdiicteviteiucandaiaeennizreurruE,iqfsltzdeBastuducueslisnacqSatciii.ieuinitepir,dcsandnnaneitiuecquerr,.nasd1ri1tacesieciattdneEmd.gu-aoufduru,rsol,,ae1t,-iiiotecasnplocensaimcaEuuddr,tatcdgiraesvdaedinri'ienirrerhpseuecf-ssstuucerasadCec_dfidigdaoddebi,nor5amrElgplsdelcateifmiedrdteda5lositaeaecoeiturvurccaar5r.ostaeiqbttcpritlniurrciectuqa_,erariiteaan.edLtmdsersiclz!idrrttecetnnecpiit.ai.iflrno-noedetie,r,gdeu,urarasLoiggbese-ieiecin'-r,lniouimotsetqnrlzti-ftepii.ivnfeuaireniecmneiljrndeameodpsrngzidccaefnavdrpnevipuoroeieultmcfuiauc6oasoiucd-irdsEsnpstdltdEclartmntiutaed,,dtrdinbriueaiidrapusui-gnebi"aditbl.cvrtnftde,,idt-i,amdsiiidiieaolinemi9niacfct"pnaatsluosesaioidiaeadsa"iinitudpoontlnn"ee.'teeuuquOurfsfmliusdpiliie,r"cninutanrocdsiaduf"aroalneq"c'a:u-ripeibiaitr;uIcttri,,"lcl,nauauisagidCa5it,amaubrlatrEt.v;tlnladeidira;",pbisrieauigt6tqpprt,ggutd.aiorui,orp.itlture1ieinale"a1o"idr,B.u"otmlibd_-;u"tgtdraoa.nitiliiim-e,ueir-ca,rntur;tii""a"nua";"mr.Himi"1rn"datu"iao"^,iue-i-clre.--ec,"uuruialeB;(rr"eitn.p;aal-f*""mse}urrrie;a"om"i"padu*c;ri,n"fladpiaiiiHln;J.r*doateaiill;i;rreutlea#in]c"rdr.a:irl;.f_a;asitae--o-*;-;,,j
ca nu cumva sd fie_lipsit.de curaj din cauzd
timpul o sldbire a vbinlei, apoi cd bdtrinefea
ii adusese cu
pentru ii.,
cumva, supunind raliunii fiecare amdnunt in parte,"apen_
mai m,are siguran{d, sd le slibeascj vi_
tru a avea o cit
pfFcSgeieoatvalanvitlroitd,elrinuiuainaisutf,r,rcs1aed6Spa,, ttcfEeadrepditciiisplliicanpeuulundstrtniereas"puuircsiEaoedpiutaimpensvenca-eceiaifd,rBracnniravueuuorvetnoudsiiueiesen.cftcatdrlat,-e,dl-todipeirusa,dcf"aneiaistiiaiacirdlnuduee{l.i*ees"o(lt2;ee'f)pipflrofIatdniuzrzoltb4aefcioc"caeiidoru"see,,it
dei-ucdaf.can-errriuospamecncmft.eepmditunrlulaljimutiiynla-zdtrlati_iresaceliau-tiivpsmtiiis9,te,endedpietn-dfgadEdqumrimtiiridfdpureiaigcinelgrtmfiiu'atidltmcdeniolenncueilvt.Eiideacii$slia.iaL-gcliar{(hala3otaaab)cmBdEretrLnuireopiaauinzlsctbehtuodcuexoqtrisodtisicld,tB,oeednrnrr,airtiuuecceuptsmatialuedtbre.cseicutcu,AburaerAesictanrr.lueaejbeopDsb-isneditsaa,unecidnrsh_duatfll.raamevueip!rtildnrarinoncia,aimiiEearig-_citae#ineda;t,
pentru ,a oferi spectacole gi care se bucura de incredere
romanilor. Cind Cassir_ls Ei Labeo i-au vorbit de_
in fala

spre plan, Brutus Albinus n-a rdspuns nimic, dar, intilninci
Brutus qi aflind cd eL este conducdtorul
in particuiar pe

conspirafiei, i-a mdrturisit cd va lua parte ,cu mult avint. din partea mea dacd ell nu voi putea sd impdrtdqesc su_
jpj(euur)rntafPdelei vsic-raeaeuiuamfndtrarajdiusmrsdfadumilmdliiena9atilgugpiaiefr5Bacrrenduiltimiussdda.eii$abciurezfndddlrilddnoilgnds,tddr-eceiupcirueaenitdliadtailnlsiladdcvodincne_ut- ferinla ta nespusd gi nici tale, cire ,au nevoie
preocupdrile
de fidelitate? $tiu cd natura femeiascd, fiind slabd, nu
poate sd pdstreze secretul. Dar existd, Brutus, o mare pu-
tere a Ebuuneaimediunccad{iiraEviacnrteagjutel rdi peeantrfui
au pdstrat secretul in ei ingigi, incit, desi conspiralia a fost formarea caracte-
prevestitd de ,auguri, de vpeirduetnici uEitoclteusl edmenneelecrdezeu1t.a jert- rului.
fiica lui Cato qi
fe de cdtre zei, faptul a so{ia lui Brutus. In toate acestea eu, mai inainte, m-am
iisniicnarter6zntue5tinnmvaiannaispdquiifniini ,fdadetasartdadincuuuriemeriiian((mc.e(rcc4ua)nroeZsaicc.uiBnt rdcudteueasu,aiicmnesspdtremea-i,
tgoian1td3euBirnirluect,eunesae,accmeaupulrinvqueiElvtceiratriune{firclueen1tnadercieneastiapirredimeqeliajdsieeRiog, miinnadeaafa,vaerIdaa sionat, a intins miinile qi a rugat pe zei sd-i ajute ca,
ducind fapta la bun sfirEit, sd se arate un bdrbat vrednic
iinncetrimcapsu5l-snioaps,lciiu,nnddu gerrijaileac;eilasEdi-,gci fiinc5le finea, dar acasd,
de Porcia gi Ei-a insdndtoEit solia.
multe ori, fdri

314 PLUTARFI BRUTUS 315

n1scroiioc1rcvi4opaoteeFalibuxutioai,nnfu,dipdiu,eaaa-slrrsditisege,u$tCodri,acecerccdasii{aiiEirnv,eqoadairiucnferf{huLai aonsqittmeidatnrqpiimatirite,upsulcdunarirtdrroeterrE,aaacdicvduaneprutaerSadvefceaoreaprptvasdtarir.gteeuEzfariii jurati, gi, Iuindu-i mina dreaptS, i-a zis: ,,Tu ne-ai as'cuns
taina, dar Brutus mi-a destdinuit totul('. Brutus a remas
inmdrmurit, dar acela rizind i-a zis: ,,De unde te-ai imbo-
g5!it, fericitule, atit de repelde lncit sd te gindeqti sd can-
didezi la edilitate?(( Ati't de aproape a fost Casca de pri-
s5virEit o mare faptd, vor trece la instituirea libertdtii. mejdia de a destdinui totul datoriti unei neinfelegeri. (2)
Se pdrea cd qi llocul este oferit de divinitate pentru sd-
ltvuriuriglPuiroei macapfreaeipuatsev, eip.aeInuctrna-arpe'dieie-dvoedsrr,itdaeilc,rapaseeucncaerpteaotsertatdi,cteciainnodlusert1uaitlmuitpeeoaa-- Dar chiar 1a Brutus qi Ia Cassius s-a'dus un oarecare Pom*
piiius Laenas, senrator, gi, saiutindu-i cu mare afabilitate
avint, le-a Eoptit in tainS:,,Md rog zeilor ca sd
dobise acest loc cu teatru Ei portice. Senatul era convo- lEai bun sfirgit ,a!i statornicit Ei vd indemn duce{i
acest portic, pentru ceea ce sd nu
cat in mijlocul lunii martie, in ziua qovdili, cdci Lucrul nu este acoperit de tdcere'(. Dupd ce
a spus aceste vorbe s-a indepdrtat de ei qi i-a fdcut si
p€ oore romanii 'o numes.c Idele lui Marte. In acest fel bdnuiascd cu ;tdrie cd faptul a fost dat in vileag. (3) ln
se pdrea cd chiar un zeu adusese a,colo pe ,Caesar, oa
ispdqeasci vinovdfia Pompeius. sd acest timp, vine cineva de acasb de Ia Brutus, vestindu-l
pentru uciderea lui (2) cd solia este gata sd moar5. Intr-adevdr Porcia, fiind
Cind a r.enit ziua Idelor lui. M,arte, Brutus, incingind un
pumnal, de care nu gtia decit so{ia sa, a pornit spre locul foarte tulburatd, gindindu-se la ceea ce 'avea sd se in-
fpaeptfeiui,lia1ruic, ecialarelfi,uramduansindduim-sberalcaeCtaosgsaiuvs,irailud.dDuse in for timple, nu mai putea suporta poviara gindurilor gi cu
fsotrairgtdet,minartoecgmreaui t'actaebEaecdaenatealecacsudpgriinlasefideecafruerizagobmahoitcdg,i
acolo,
cu totii, s-au dus in porticul lui Pompeius, unde aqteptau
pipinner'tteri'm-Cjuaaprletldeusra,li.ra,t(er3cra)fiibrCeialienude.rmvmIanira,tardt-saaldidcpdvesivanaddrdr,feliarengmsutieulo{ntliaie,dtceidEneiitnarctecrue-rueaanij,vuemldaiaontsmodiremintsde-t ieEea din casd Ei intreb,a pe fiecare care venea din for ce
face Brutus, iar pe attii mereu in for. (4) Cum
ii trimitea
timpul se prelungea, forlele trupeEti n-au mai putut re-
zista, ci s-a sfirgit Ei pr5buEit din cauza frdmintdriior
magistraturii pe care o purta 'fie,c,are, erau silifi sd dre- s-a lipsa de
sufleteqti, provocate de qtiri. $i n-a apucat sd
intre in camera sa, ci, aqa cum se rafla in mijlocul casei,
gdtoreasci qi nu numai cd ascultau cu tot calmul pe cei a cuprins-o o sfir,Eeald gi o pierdere a puterilor incit
care-i intimpinau gi Ie dddeau l5muriri, ca qi cind ar fi culoarea pielii s-a schim'b,at, iar glasul a pdrdsit-o Ei
avut tot timpul, dar ddde,au gi sentin{e cu mare grijd qi
cu

formulate cu multd judecatS. Un cdeatdtetegani oarecare insd totul. (5) Sclavele, cind au uvqddzuqt-ior,epaeudiencaepieuqt ist dgi{ipse-a,
iar vecinii ,au dat fuga
n-a voit sd se supuni sentin{ei a invocat pe 1a
lmprdEtiat zvonul cd murise. TotuEi Porcia gi-a revenit
Caesar gi striga gi implrora. Brutus, privinrd [a cei din ;tui ss-cainrdeci-ualessorseitpegdtiere, aiasr-afetmuLetriuleraat urdreesiing,utrre, mcuartn-oe.rBarfui--
jurul sdu, a zis:,,Caesar nici nu md impi'edicI
sd aplic resc, totugi n-a pbr5sit treburile publice qi nu s-'a dus
legea, nici nu md va impiedica((._

ttdiueinl1b,5uicaarlVerul.zupaMlrteesazesiimiecimdnntentoleioriirilCiinl,sae-efo,aaspuavrroe,inradatuiebmEidlpeielzaeaitruaaipnlrseiend,ct,aianicnuianttraea,scpezaundstabdetoa.dvuIeenassdoaE--ili acasd minat de grija personialS.

doilea rind, cineva s-a apropiat de Casca, unul dintre con- 16 S-a vesti,t, in fine ,c5 Caesar vine la senat, purtat

in lecticd. lntr-adevdr, descura'iat din cauza semnetror ne-
far,"orabile ardtate la sacrificiu, se hotdrise sd nu ia md-
suri importante, ci sd le amine, pretexttnrd sdndtatea pu{in

316 PLUTAR.II BRUTUS 317

l"ldsvaloubspLitirllBgflo{e,"u"aoaeroa"anrluylecroc_sruvmiimiyuuua.ina9eut.to-nrti9Cutllitnceucjp,n!driciums1n.tialdouans-iu"eua,Osa.laeb,cmii?tir.lpn.iu"sa5s.c.isi.Epdlauaes"a.dSsdjIdtceEtainiatrrnpru?ca.rpm1,dtvlJeitipusreuCCrm-ieiipaaidndanqsesnnaimiipgee-isi,ndtejcanmvaniatiCldndmdasieooauisnCtItmaa,ireocstregatbpeeaelarbsr,tgurcdgiiupissceoennc3aaLudbnclitisoasab,uaeucsrlufouien;sCuiasecesulpdiiibclejse-ue.enalraeuaeiuvsddor.lasurertoaonmdfcarpasia$cs,efaataciouei,atatnerlalidrai-auceqemerreepdasi,ueulCn.bil,acteleio;ipcuCn,adrelsuircmi-d_redldfe,eauu,aeanvalsisedeuinsncpc{a,uuaiprsuctac,luduuarteuialtcipdtdamlmji".uitrapcctue.atdre.rinduaeuainus(e!rcrrp3a,pinmzts.uubileri)utquteeur,snleialunriaautCii*ndv"atu1aeaifuaesa"laiiiei!iraetzrniis5dss"enicau,o.bectt-suItrietibapunaonisiir(inuvs_-r"2ue"dnetaspoei;dfil'aa)^'ij"t-_r"sdpuEdu"ica1;-titpeuefirs-i";h;e"taudafuiraia;r"_"p"iiati;;in{a.rria;""il;mds,;lie;rid.em"-;,e;""s-"uca.";u;JepJ;eraid"a-;rfn';tupunlr,s;rrjueet;;ee,___":j.,ilIil u$or ia um5r. (3) Caesar a prins indatd minerul ;i a
strigat apestrlaigtaintqptee:e,li,nNee$lteegiluaitufrleatCelaescsad,uces5f-aicvi?in((d, iainr

Casca
ajutor. in acest timp Caesar era lovit de mai mul{i gi
privea in jur qi incerca sd scape din miinile 1or, dar, cind
a vdzut pe Brutus scolind pumnalul impotriva 1ui, a dat
dmmul miinii lui Cas'ca pe crare o line'a strins 'qi acoperin-
du-qi capul cu toga, gi*a oferit corpul loviturilor. Iar con-
iulafii, mineraecuesitntimcopr,piungl rldumi dCdainedsua-rs,es-Eaiulorvdinndit cu pum-

nalele intre ei,
astfel incit Ei Brutus c,are lua parte 1a mdcel a primit o
loviturd de mind Ei cu tolii s-au umplut de singe.

18 Murind deci Caesar in acest feI, Brutus a pdEit in
mijlocul sdeanrataucluegi tdiaordinedfrsidcvi oorbeluaass'cedrdEilasdfuingcdurainjecziet
senatori, pe
s-a
produs o mare dezordine Ei inghesuiald Ia uE5, deqi ni-
meni nu-i urmdrea qi nici nu-i presa, ,cdci se ddduse cu-
vint de ordine sd nu ucidd pe nimeni altul qi sd cheme
pe to{i la dlibeesprtraetes.d(v2ir)E$iriedae,sciogmurp, lcoitnudluis,etodilsicfuutsaesseerindtrdee
conjura{i
acord si-l ucidd pe Antonius, care era un om tiranic qi
77 Iar cind senatul s-a adunat la ecxineddrda2or,'tui nviioaliu-Ji_n_i dedat pl5cerilor Ei care avea mare trecere la armatd da-
conjurat Caesar, ca gi raporturilor 1e avea cu ostaEii gi
scaunul lui toritd zilnice pe care
iAdcv(ca2eeanirr)aatioElCprcerdir^inionrcsvriadudpirpnsersCeedol-a,aaEsaeftuaiasruvataauqforsuii,aeiaalzerifmeaoilntu.ss,pte$irtciarnpiovrtaroi,nsutmepuj.sueul-psurTnapliifr,auufe"itansifbofn,eioringi"srldcra,psidaujr*ietn-sadCCduaaauti_-rs__i6lsldafuci"ui"hcrias"teaitit".mta_cd-aooiiei"r'n"aoir;t"pipi'osrial"accr.;spjuiii"o"*tiairpon-ijire"e;"-i_;.i,,i mai ales cd, fiind el din fire mindru gi cu mari aspira{ii,
alutui nCcaieismarb.rdDcaarseBrEutiudsemseniimtapteoatridveeacaocnessutel,i fiind
tocmai pro-
colegul
puneri mai intii fiindcd linea mult Ia dreptate, apoi fiindcd
ndddjduia intr-o schimbare. Cdci nu pierduse nddejdea cd
Antonius, care er,a un om ambilios gi iubitor de glorie,
adpg*lfCnigfeudlaleratmee!parsccre1ilena-ueacr,lluiaasalcTme;pl.-aepuiaelturltslr1le1uiidiumillei-CslplEucli,rumiiCiomtpioaibCmibgCe{eaeiebprae,rceetspueaasgrelpiar.ila,-anoriTiilt-a,{trsari-urcfaicinunsCafor-g-acancssietsjcubcuepouairulzsaeait2mnmlpiCsscuiiidiineasEnmuedltiia,lnsodeuucaa"in,naerrleu-surtraie-_leiiiuaSsice*"'piarrriitufeafd"_"gJ"g-aaiead;c;"xrmiiLiot-i-ls;Eiagvcn;i-etlu:_".ir
de indatd ce Caesar va fi indepdrtat, va lua parte Ia
lupta patriei pentru libertate, fiind minat de spiritul de
emulalie spre sdvirEirea bine'lui. In acest fel a fost atunci

scdpat Antonius de cdtre Brutus. Iar in tulburarea de
atunci, imbrdcind o haind de plebeu, a fugit. (3) Brutus
Ei cu ceiJ,alli conjurali s-au indreptat spre Capitoli,u, cu
miinile insingerate, ardtau pumn,al,el,e scoase din teacd Ei
inceput s-au auzit
chemau pe cetd{eni Ia libertate. La
strigSte qi se alerga Ia intimplare incoace Ei incolo, aEa cd

318 PLUTARH 319

pcjpmdCtF-lrIiidusicvscsz-ultana"o:aeeuouiperaaolar:-i:rsrdar"aunrnartltgonutnrtbea.teleiremnvric{:1aertjtrselim[pauariie,drlfdaJtpeisedoi,oeprsang:dafiacpgaaerrec_aocgarfiipiuulluS(im,io,ra3iitqrc4eac.-Sgl_r,.seadrrr1atia)ier_d,iAediuvega,seveMrs,trcalitpiadood-drcseattculilid,seearsupuaucbntcesoaseacaa-ccucmenleudirbai{cnectecutaleetiinolaoaun.meucdu-lalatCaadaodt-maeldznlaDuggcurr{eu,rcacauueuiEpiteiifareuapad-tmaldcpsiccaiopso^tivijrinetepnuiunarttotpuceeni{o.ir-nlncttmculiniausofalnfsumtaciosCdpg-pjoceuaredulom5{vdnaeeoearsir,udjrnairu.dcrijrpe5aea,nsupe$mmiCniasbov_eo{fierepalctoaiauseieravecuirotiprrcp,ngunE.octqzs.rt,ap'olusiriniidt-auazotiUlietuoi_,lmMloo-ndcat-urt.ramaealgrdveiidu"pumipt,uuutneaddcdppllrdlau,icp.,aeiu{,nilera.nc_cnairdoErB"rrEmcB,eacesiieqe,rdsnenireraserin".iteeuudusrzufcdptzctcatduaopustiniauftcueaualnmpuuue_sutueriatsrp,ndesnei.atdlipcer"t"spes,eeidjceiarccidccCt"apiliunt".genui"ieuacpd"t-n$ar,vui''rmp-eur-r,Jo"lpaoigpaaesrC;"-bd-virirr;oi-iarndf_jicbetuiuoue,npcsni"o4d"reuaaag"cnpe;pli"noiua"adasim;illilaedft_t;us"leu"rdtt*leEqecsUefuuj.is_rcrcu"iard*1in;_eie_l_aalue;_eis;a";il rdzboi cciovinl.juDraulpi dqic, udmupds-a.auceaedauss-alauprdoeceludai tBIrautduisstSribi cuei--
ccpzaaereli9clce,aooTinmnoTsjnuteuuiirLslEauitiilsieis,i,EEsaAdipnddrntooeouspunpuaipurnrezsidm,ii,neop{saelnaesloenncrgcdaueutrrunsielipcgaEeiidinoCustn_irpcuianeeddrheoeuoi.a_ta-psd$useribitv',ivnonodrtuaibtnerdinmtcuuphd_mihesas"aerr_"ii
C:larrcaire$plauistsostld,iucpr,amrsoo-ppasruuetanusteniacral.eupt,caeust eEcCnieaEaitlipua-aillt{uosi l-idcuaa,otipnmmjeupirnrpaadtrEio,'Otpaiarrueti.uacpAloin,JLatro.roirnr-i-toiuidi"sr'tre",s-'itipu_,iea,i iorlal[i
r1,l(et2ua^)gr*r.dArit-ltepu"pTder.io1nl:erduttruaeudqcezpaAi-petni.raitBeorAdtrneupqintouiuiisses,-A,aspniaaeatuordnndutpirenueuasotccsaedspieilltsaunaulaai{piitttaruiit_mtlaeaEauopisseaeipucaadcaletar^pceuarezelr{eetCialie,aat svduoseunniarpoiuus_di., rea provinciilor. Astfel lui Brutus i-au dat prin vot Creta,
1ui Cassius Lybia, lui Trebonius Asia, lui Cimber Bitinia,
iar celuilalt l3rutus i-au dat Gallia de la Padus.

t0 Dupa aceea s-a inceput discu{ia cu privire Ia tes-
tamentui ;i la inmormintarea 1ui Caesar. Antonius a
propus sd se citeascd testamentul qi inmormintarea lui
Caesar psdrinnuacfeieasntaicsidassecumnsindieEipnoipcoi rfudlr,ddaonr oCaaress, iucsa
cumva nu
impotrivit cu tirie, s-a
qi p,rin aceasta s-a ipadrrBurtuctudsaascdevdiraEtitEai adfoousat
de acord,

gr,eqeald.
Cdci ;i prin faptul cd a fost de pdrere sd fie crufat An-
tonius, a fost invinuit ,cd a ridi'c,at, c,a un zi'd, in calea c,on-
jura{iei un duqman greu Ei de neinvins; ldsind ca inmor-
mintarea lui Caesar sd se facd aga cum cerea Antonius, s-a
pdrut cd a pierdut cu totul calza. (2) Intr*adevdr prin
faptul cE in testament se prevedea sd se de,a fiecdrui ce-
td{ean roman cite Eaptezeci gi cinci de drahme, iar gr5-
dinile de dincolo de Tibru erau ldsate mogtenire poporului
roman, pe acolo pe unde se afld acum templui zeitei
tr'ortuna, o minunatd bundvoin{5 gi dragoste fa{5 de Cae-
sar a cuprins poporul. Apoi, cind corpul lui Caesar a fost
dus in for, Antonius a rostit lauda de inmormintare, aga
cum este obiceiul, gi, vSzind ,cd poporul este miEcat de
cuvintele sale, I*a fdcut sd plingd, apoi, luind haina in-
singeratd ,a lui Caesar, a desfdEurat-o, ardtind loviturile
pumnalelor qi multimea rdnilor. (3) Atunci nu se putea
vedea sivirgindu-se nici un lucru in rinduialS, dar unii
strigau sd fie m,ciqi asasinii, iar altii, aga cum fdcuserd
mai inainte cu Cl'odius23, BD smuls tejghelele din 'ateliere
;uIoincmurelusmgelueEltiEopiruletne-ianmudpilndeeg'Eradsimulopdrcdauitcriiansdaaacvcrreeulalggl-ii alionucviaoErlisaabiunilef.dmcIaiuj-rt
cind focul a strdlucit, au inceput sd dea ndvald fiecare din
acaltsdelpeaurcteig,as;idlosrmcuulggdindtducl iusni ileadperianEfoi,c.EDi aproarnceeiaa,uIusipnrde
mdsuri de pazd mai inainte, i-au respins {.rqor. (4) Era un

320 PLUTARH BRUTUS

331

oarecare Cfnng2a, poet, care nu luase intru nj.mic p^aarrrtue- \rleun grec, A scris Ei lui Cicero, rugindu-I s5. ia parie la
jocuri.
la conjurafie, ba chiar fusese prieten ,cu Caesar. El
sese un vis, in cal:e se fdcea cd fusese invitat de Caesar la
cind, dar refuzase. Dar Caesar insistase cu tdr:ie si chiar
il. silise, apoi, luindu-1 de mind, l-a dus intr-nn 1oc t ast 22 Cind lucrurile se aflau in aceastd situalie, se pro-
ilucc o noud schirnbare, prin sosirea tindrului Caesal.
gi intunecat, iar e1 11 urma fdrd voie qi infrico;at. DupE ce Acesta era nepot de sord a1 1ui Caesar, fiind ldsat prin
avut acest vis, Cinna a fost cuprins de temperatd; testamenl ca fiu adoptiv Ei moEtenitor. trI iEi petrecea
a h
timpul nop{ii. limpul in Apolonia, cind Caesar a fost ucis, se ocupa cu
mintarea, s-a TotuEi, de diminea!5, cind avea loc inmor_ lileratura Ei aqtepta pe Caesar care hotdrise sd porneascd
mijlocul s-a dus in
zdrit de jenat sd nu fie qi el de fafd qi
mul{imii care era incd infuriatd. Inclatd ce a
s-a pdrut cd este acelagi cu Cinn,a fost impotriva par{ilor. Dar de indatd ce a aflat de asasinarea
ci{iva, li care lui Caesar, s-a intors aIatraRgodmap.o$poi rfoullo, sginidium-spedrd{einndubmaenleii
acuzase in ajun pe Caesar Ei 1-au sfisiat. luj C,aesar, ca sd-gi

Rino2mu1ramBgarui-at;uci sepsegtetiriecsceceihalaiuml[itbimcdorpinuajul lrmuaifai,Ai fniinitnotnidiiulcsau,-pAsrni-naliquuimrde,etrpateesancmtmiian primi{i prin testament poporului, a inceput sd-l doboare
vliconaaac,pupa,lortoiuuednnzuecocirelacmiunqRudoiolrism,medaiev. ocaEaarrmieecsaeeei rvpaaeEuod;tteoferaldpiutmamucinidnctaisdatee1npuaodctpeurolupr-iuoalrucniiei,nrs:sitndan-ressijee-- pe Antonius clr gruparea sa qi distribuind bani a ridicat
psetdpCininitnea,gidraerpeuzrmi -dreaa15qsiaat riensptaacpeepceeci eciacrearpeo-lrnsfisiqeiardsesrii si a concentral, pe mulli dintre veteranii lui Caesal im-
dea foc caselor coniuralilor. Dar Ei poporul se minia cincl potriva lui Antonius. (2) Dar, deoarece Cicero, din
vedea cd Antonius cautd sd se instaleze ca dictator pL.lltnr ul5 impotriva lui Antonius, favoriza acliunile lui Caesar,
cI ei il doreau pe Brutu,s qi se aEteptau ca el in perso-an5 I3rutus l-a dojenit aspru printr-o scrisoare spunindu-i ci
prezideze jocurile pe care trebuia sd Ie dea in calitate s;i Cicero nu se teme de stdpin, ci se teme de stdpinul pe
pretor. (2) Dar Brutus, aflincl cd mulli dintre veteranii bcnbiauincrneie.-p-,',loe,suittdorrdaodErmbetu,einn,aaiEitnunilniofiacqbcitrueci ni-npi"do. laiDsticcsimrcdirepisso;pitBrriervsudpatuu-pnqseeinactlreiugCemaioensseusa,pcrzolaeircvsteaiteeat
Caesar, care primiserd de Brutus, in acest moment, nu este vorba nici sd port
curse, n-a avut curajul rizboi, nici sd ged liniEtit, dar am luat o singurd hotdrire
lui sd nu fiu sclavul nimdnui. Md mir cd tu, Cicero, tc-ai
pdmint Ei ora;e de la ei, ii intincl Lemut de un rdzboi civil gi primejdios, dar nu te lerni
de o pace rea ;i fdrl glorie, iar drept platd pentru alr.rn-
sd se ducd 1a Roma, iar poporul a garea lui Antonius de la tiranie ccri instalarea la tilanie
privit, in lipsa 1ui, jocurile care fuseserd pregdtite cu multd a lui Caesar25.
cheltuiald qi ,cu multd strSlucire. Astfel Brutus cumpdrase
multe animale s5lbatice pentru acele spectacole qi a po- 23 Astfel ii scria Bruturs rlui Ci,cer,o in primele 's,crisori.
baruconerclitistIpaceacNtnaecicaoipl,uocnleiu'qtloisadatendusisdficefuietvaifntodclouustiatEeci,tsoadrpinoduieelipltesineasatrusucg.di Dar, deoarece unii treceau de partea lui Antonius, iar
de la altii de partea Iui Caesar, iar armatele, ca Ei cind ar fi
f) in fala crainicului (la
a co- stat licitatie), se dddeau de partea
'rl
Dupd ,l celui care oferea mai mult, Brutus, pierzind nddejdea de
aceea a scris prietenilor in legdturd cu un oarecare Canu_
tius, care era cunosLcut in arta teatrald, ca sd-l convingl s a mai putea face ceva din momentul acela, a luat hotS-
rirea de a pdrdsi Italia gi s-a dus, pe jos, prin Lucania, in
sd ia parte la jocuri, cdci nu se cuvine a constringe !e Eleea26, la mare. De acolo Porcia urma sd se intoarcl la

PLUTARH

Roma, iar o picturS a ardtat cit de nobil5 era ea. Subiec- ''Lrt ei Ia bduturd, au fdcr-rt tibatii pentr.u victolia lui
tul picturii era lLrat din literatura Greciei, anume Andro- 'l';i,rn'u'patajuehszae;riuElip, mefdnartidrumnuliibcltei, ruaiancteemaruorttoiuvmnaapnraiolhosartri;tmi,uarvmiomidnatdorersu.dlL-rui-einirnsd-:
mHeaccatopr eiItre,pcuinsdespeeinHebcratoler i"Eei privind la copilul pe care
ei27. Cind Porcia ,,Dar pe mine m*a ucis crudul destin si fiul
a vdzut
aceastd picturd, imaginea suferinlelor i-a smuls lacrimi Latoniei"
ar;ie,cpvi1teainnt isnv.od(r2bd)eelAemcsaipiiiuumsseu, ldtueenAournlid'idrnoinmatcraeecaapzrliuiesitdeHpnericiivtoel,rau:sicBdrpuitcutusr,aa,
tre lingd aceasta se mai istorisegte cd la Philippi, cind
,,Tu Hector eqti pentru mine qi mamd gi tati , ieEit ca s5. dea lupta cea din urmd, a dat drept consenin
,,Tu imi eEti gi frate 6i imi esti dulcele so!. ,r.:ldatilor cuvintui Apo1lo. De aceea se spune cd velsul

,r'cla a fost ca un semn pentru nenorocirea lui.

Brutus, surizind 1ns5, a spus:,,Dar nici eu nu pot spune 25 Dupd aceea Antistios i-a dat cincizeci de miliarde
cdtre Porcia cuvintele lui Hector: ,,Tu ia furca qi fusul ie sester{i din aceia pe care siinneTEeispaleiacdarine
gi dd porurnci rscl,averl,or((, cdci din naturd egti tripsitd de , i clucea in ltalia. Iar aceia i-adusese cu
tdria fizicd spre a putea sdvirgi fapte frumoase ca mine, care rStdceau
dar cu gindul pentru patrie eEti fruntagd ca qi mine. .rmata lui Pompeius s-au revdrsat de bundvoie in tabdra
Acestea le-a istori'sit Bibulus28, fiul Ponciei. lui: cinci sute de cdidreli i-a luat lui Cinna, dintre aceia
iie care ii ducea in Asia Ia Dolabella. S-a dus pe mare la
l-lieiumse,trpiaes3c3a,reinratipmups ce multe arme erau duse lui Anto-
24 Plutind Brutus de ,aici, s-a indreptat spre Atena.
Poporul I-a primit cu mare avint, cu oonaosrpuertieEqiidaesccreutleta, mina, arme care se pregdtiseri in
iar Brutus iEi petrecea timpul ca un ''i'.e:dHeroerateenxspiuesd, itcieomi ]aunidCaanetusla, r impotriva par{ilor. (2)
pe filozoful Theomnestos2e, academic, Ei pe Cratipposso, i*a dat Macedonia, Dupd
rie prin prejur iar regii
\resteDte cd Ei dinaqtii se ridicau qi se duceau la el,
peripatetic, Ei se pdrea cd el face impreund cu ei filo- \e Caius, fratele lui Antonius, trecuse din
este neocupat qi-gi petrece timpul nefdcind .iltaabliianimusaroeaavgeiaselainEdpreidaapmtdnodsireEci tAcpdoltoreniaa3ram. aVtaoipned
zofie qi cd care
nimic. trl insd pregdtea rSzboiul, fdri sd fie bdnuit. Ast- cleci
fel, eI a trimis in Macedoni.a pe Herostratos, pentru ca
sd igi atragd toate armatele care erau acolo gi, de aseme- s-o ia inainte qi sd*l dep5;easc5, Brutus s-a ridicat indatb
1i a pornit cu ai sdi prin locuri grele pe un timp pioios.
nea, Ei-a atras gi a adus la sine pe citiva tineri de la Roma, lii cu mult au luat-o inaintea celor care ,aduceau piinzul.
care-qi pertreceau timpul aoolo, l,a Atena pentru studii.
Printre accueEdteiaoseerbairEe iqfiiusipulunei Cicero31, pe care Brutus indatd deci, ajungind la Epidamnos, ,a cdzut la pat din
ii laudd cd fie c5. e treaz, c'auza oboselii Ei a frigului. (3) Aceastd ,afectiune se in-
fie cd iimpl5 mai ales cind este multd zdpad1, Ei bulimia35
doarme el admir{ pe acest tindr care este atit de nobil qi pe oameni. Fen,omenul aceas-
;aicutirvditgdteliipien tirani. (2) Incepind deci Brutus sd se dedea iiiaecdupinrinpdreiciEniaancimdladluelreii,,
mod cd anumite cordbii are loc
evident qi aflind care este concentratd de frigul
inconjur5tor, Ei cind pitrunde induntrul corpului, cu
romane, pline acfuldbuanni,covminanddinanAt ssiaimEpiacti5c, de asemenea, t.ul consurnd toatd hran,a care fie to-
pe coribii se gi distins, i-a se gdsegte in corp,
cd
tdpada, subliindu-se gi topindu-se, pdtrunde in corp ca
i,eqit in cale Ia Carystossz. Intimpinindu-I, l-a oonvins qi, cSldura pe care o gone;te afarf din
luind in primire cordbiile, i-a fdcut o primire strdlucitd., r suflare ;i distruge
rorp. Cdci se pare cd gi sud,oare,a se p,r,odu,ce ,atunci cind
cdci era ziua in care se ndscuse Brutus. Cind deci au tre- cildura intilne;te frigul qi se stinge din catza frigului.

,&

PLUTARFi BRUTUS

I)c-spre aceste probleme s-a discutat in alte locuri irtai r.,.1 27 Cind era el pe punctul de a trece in Asia, i-a venit
rr rreste despre schimbarea produsd Ia Roma. Intr-,adev5r,
ctre-amdnuntul. tindrul Caesar fusese intdrit de senat impotriva lui An-

i6 Fiind deci l3rutus sldbit qi neavind nimic de min- r onius, care i1 alungase din Ita1ia pe el insuEi gi era de
care in tabdrd, cei din jurul sdu au fost silili sd fugd iemut pentru cb cerea consulatul impotriva legii Ei in-
1a duqmani Ei, apropiindu-se de porlile cetdlii, cereau lr-e{in.^ea p'e S€On1r& sa ,armate rnari, de 'care cetatea nu avea
piine paznicilor. AceEtia, aflind de cazul lui Brutus, au ncrroie. Vqdi cziindpridveec;tiecdcdEtiresesninaetuql isiuipvoorttedazcdu greu aceastl
sil'l.rafie
venit ei inqiqi aducind mincare gi bduturd. Pentru aceasta, lui Antonir-rs
Brutus, cind a capturat cetatea, i-a tratat nu numai pe ,i ii acordd provincii, s-a temut. $i, trimiiind la Anto-
aceqtia, dar pe toli din cauza acestora, cu multd omenie. i-a propus cperlireuttencoiansEui,laitmulp, rdeesguirinndu cu for{ele ar-
n'riar-rtse, cetatea, a era matur, ci
(2) Caius Antonius, cind a ajuns la Apolonia, a chemat la .ivea num,ai douSzeci de ani, aqa cum a spus e1 in insem-
sine pe toli ostagii care er,ou acolo. Dar cind a aflat cd ;i
soldalii acegtia qtriecaepaoulodneiap{iai rsteimap1autiizeBaruzdtr-icsuqiBcriuntdusE,i-aa ;rari. (2) indatd deci a introdus un ploces impotriva celol

dal seama cd ,iin jurul lui Brutus, acuzindu-i c5 uciseserd nejudecat
prirdsit 'cetatea qi st-raeiducoshIoartBeo, tcharoretosfuscs.e$sei rmd aizibiintetiidea l-re un bdrbat fruntag, cind se afla in func{iile cele mai
pierdut pe drum rnalte. al lui Brutus pe Lucius
$i a pus ca acuzator
rBilreutudsi.nDjuuprudlaBceye1,1ai,deini3c7e,rccianrde sd p'und stdpinire pe locu- ,lornificius3e, iar ca acuzator al lui Cassius pe Marcus
i fuseserd ocupate, este in- Agrippase. A;adar au fost condamnali pentru ci pdrdsi-

fr:int gi, dind o luptd, pierde b5tdlia. Intr-adevdr Brutus :;erd vadimoniul40, judecStorii fiind silili sI dea aceasti
se folosea de Cicero pe care-l numise comandant Ei a .entint5. (3) Se zice cd in timp ce crainicul, dupd cum
i avut multe su.cces,e cu aiutorul iui. (3) Luind deci pe Ga- lste obir:eii-1l, chema pe Brutus ia judecatd, poporul a

ius, oare ,era imprdgtiat in locuri mldEtinoase, n-a ldsat pe qen-rut in rnod ostentativ, iar nobilii, privind ia pimint,
jsuorldual liai rsmdai tsedi,dpeoaruatnac,cinudl, ,ci numai a trimis cavaleria au plstr:at tdcere. Se mai spune cd Publius Siliciusal a
ca oamenii sd fie crulali in
i'ost vdzut plingind ;i cd din aceastd cauzl, cu pulin rnai
de tirziu, a fost unul din aceia ucigi prin proscriere. Apoi,
vreme ce ln scurt timp au sd fie de partea lor. Cee,a ce
ds-aanEtui li,natismtfpellact.5,Cidnciseciusr*tatuimppre, diant qi pe impdcindu-se cei trei: Caesar, Antonius qi Lepidus, qi-;au
sluinieBEriuctuoms asn-a- imp5r{it prorrinciile gi au proscris qi au r-lcis doud sute
jurul ',ie bilbali, printre care a fost qi Cicero.
strins o mare armatS. (4) Deci muitd vreme a avut ei in
onoare pe Gaius Ei nu i-a luat insernnele onoarei, deqi, dtrpi
28 Anun{indu-se acestea ,in Macedonia, Brutus, fiind
cun-l se spune, mulli, printre care insugi Cicero, ii scriau
de la Roma qi-I indemnau sd i Ie ia. Incepind deci sI pcsueilintu,trnauusclcaerirssaI1purdri izHebtouerntnee,nsipaluersaBczruustcdue-sIlduElcaiiidptdeer-pCaeicrCueardoidu, s.dDiAnnetrteoanccieuaesrae.,
vorbeascd pe ascuns cu comandantii du;mani gi avind inai tirziu Antonius, capturind pe Hortensius 1a Philippi,
de gind sd producd o rdsturnare a lucrurilor, i-,a l-a ucis pe mormintul frateLui sdu. (2) Brutus spune cd
i!',' pazd intr-o corabie. In timp ce soldatii infrinli linut ii este mai degrabi ruqine de felul cum a murit Cicero
in
s-au
dus la Apolonia Ei l-au chemat acolo pe Brutus, el a
spus cd nu este acesta obiceiuL romanilor, c5, dimpotriv5,
ei trebuie sd se ducd la Er sd decit cd este indurerat de nenorocire.a iui gi cd invinuieqte
comandant dus ei ceard iertare pe prietenii s5i de la Rom'a, pentru ci poporul este sclav
pentru greEelile sdvirqite. gi 1-au rugat, mai degrabd din cauza lor decit din cauza tiranilor gi
$i cind s-au
le-a acordat ierlare.

E

326 PLUTARH BRUTUS

g27

penlrll cd ei rabdd, vdzind qi fiind de fa{d, iucruri care r:ri,,'In'rIi,:inlirr.arrerceunjdrcpo:_ritlhurtdmtd.aaiSis.icatsd.efpa.itdecgifsr,deiciicpcmeslCivtrtotaupaSeac,taoo{rjodcpdembrteeone,oiiitsrina,isluntcouieaaoLearau.use,pcs1diaEuuda3etr-cin;eEdacduiraitcnaeamelppralttersroe-etmcseiadgdudcearderpetigtaarumvleceeimasdemurst_riELernscd,at.tzbetitgacibDmulimouioa$ernpiaiirvi,uf,iepop"amCnbrtrte"aiep1aomfsliuee"n,pse""rtdUinu;eacu,itlesr,eei-c"-!l"CcieU;*E"goiJ"-itn"iiir?mgit"[s""1"ruuau_,u_i,;,ili
sint cie nesuportat chiar 1a Trecind -:lc,,CP'f.i;p-ru\Lrrnro'p'naila{Lcapuraariaarcamrrvsel,occqrespin-nderpi5_id,hfisatjiureauil:niclb,aieranns.iiinlimEp,"uiuantBipm,eeEptdnutind-psuaasrluiungui-d,uctnieamEespe,Cni1uitucueenBsipeup!apudnitfpptonrsueutveoaraeaouerrsuntatapttialcrneuitetvrrdncuruuilfidicasittloa,vr,vercsraiaudtdupreraipdlesdcmnaua,mie5,a-peas.Mszenlaeld,uacauidfSvniav_adtsdda,edioit-cciteieedecdrpnca.iaerdcCg{ieaee{ctpeeftSpuidopsaanatvarasadsp,eAaireritct,actmeeicrucusdenlplecAeszadtaa,ietpetidetpevnreoraipajcaa,nuhdnipptncevCddtroatvniteaeiseeet,iee,aEueniedaBatmni,iemacrvasni,suuisgsreucsiactcaruuredisldciiddtlannudurripiui,Enbinusidmisiririnumtrsescefiudsi,_eOipdtl,iairuui'ipi,c.svnda.iEnnsnccuaadcuaEBEdipelt$ett{ratstermueliciilraaeeiauevmgmiiun"esrglncaictspipeeast,eibeiuiuiculap;naanrt.,aetrirlfii"iusadintin"-l"lre"ieci,{e,o'"antitU"nidsv,rt;i"s.fot$eudi;pa"e";r5csauia,eir";Loi-o;'-iniB+;irltlmg_oorc-aeiA;siAjdclro-popft--"tifuuroes,trsria.*.ni;etrs;_ui_il,'uiul.a_i_i_-a;_e"oa".t,ti
auz, (3) deci armata, ;cppbpqCsheuraadao3etnsreccv0tlsiteiagiouiEuLrpcitsssdeaieigden-ineniSdcsupasumfenaatrp1r-enicviurr-netnuoantrsgaluauudtedtr-sileafpidelb,aosupr,cada1ttespanez,tor-eeirus.laigdnqidtcq(adt1e2-dir{,lioeuii)e-lradcoDicrletraaomu(dau(.af.,aipC,ebntzrTddaaldeisoc-,nusasatid-cinuciiuir-ue,qdegspei:giaae'sa,e,idal,j'Nupc_liOirtaaeuiaioa_rrdgerId"":euia_uJgpfidtbirup.caaai".oeatd__n"aputruireeoiaisu;"ire"#maupitsi0rltieuved"t-"ol".igtaiu_1iii,i
pscm!tea;Scriioadlajleiieu"rbbrrlib:rettdaeaoeoeuor,"eaureCibudcerrzaloeiqealuezas;iiclasiIcrrd_ptesldtoeaaidat-s-rrdlllepa€dt,ilpargce:teiiddi_ahaneiz;c5ne,triiqeletimoursaieaAstarretsddsl.rsi,ncicninc(dapcsidat.geiuec)nsqicCancgCiduEa-ldodreaiidn.gnnpsbEpdidiuapneddreilgi,aerC.cltucslgoaiaaipticm,dcorsdeEebSttsirnqliiitteimanunetia-rdsqortbiuserrieutamn-darslacioaisetaamdncr,ccruu,oudseis,zssald-opifpraital-md,ulouu;gatniatditaindeeicaCntsiatreanmdditaeanciesirlascnvenislcB,t,itupiriebut-c.iuca,rtsicdeiits,dnaitrcaedsrrisiirnndae__r.ii,i
iMedneitaovcacieczmdoinolaodni,iacda.aermtprndraiargtteitnoleedumed-xeasierlfea,alfuipdln.fdoucinaeltrrrs.t-e-eaad5cdeiluevusdznorl,an-oupSiora\"rrlnii,ain".f.ddria.r"dar1liabnpla"ttuntnaflit.iiga,n,i
vlffuddrperrddmtaanerpimcsei-enar,-trurnfudisrnoc5toldinnlanditci,uticfSioenrrdecaaonrc.rieacolbiamiEoeaiccnleuorltcoav,rtiesf,qileiinnuccdrL_dlrinucuonprsidstpabinrriEiegleaus,rrd.nr5iudinecldtan[,
pedestrimea, gi cr-r caii, qi cu banii.

29 Cassius voia deci sd ,aibd aceeaqi onoare cu Brutus,
dar Brutus s-a dus de multe ori la el prevenindu-l cI el
insu;i nu poate sd nfaucdaraecealacEeei alugicrsudncdut-aCteasfsiziuics:,Ap. eDnoimnrnecaE

e mai ln virstd qi
pdrerea cd Cassius este stragnic la luptd qi greu la minie
Ei conducea mai mult inspirind teama, lar.faJd de prieteni
era foarte pldcut, vesel qi iubitor de glume. Se spune cd
Brutus, datoritd virtulii sale, era
iubit de de iubit de mulfiile, era
prieteni, era admirat optimali, era insd'urit
de dugrnani, pentru cd el, care era un
bdrbat cu deosebire
bun, cu ginduri mari gi neinclinat la minie, poftd
nici o
nfmEaiicoilmdiscuad-lcoemiqL-iiaePd,uoreemarpadptauedtisreue-saop.tMl(ul2aai)grgnIeniusnsspd,deidcrceataecrqadeiaammrcaefoirineimnvuivnaitgrnreeesarbipzloue, rnpCddsavzaeioInseidan. rtC,5frdnucsu_ii
se agtepta 'cd va pute,a sd supund puterea sa legilor qi nd-

PLUTARH BRUTUS

pdr{it fiecare la treburile care-i reveneau. Cassius, cap- ) mare strSlucire, Brutus, fiind impresionat de cele in-
turind Rhodosul, nu s-a comportat cum trebuia qi
a fdcirt r.implate, mergea cdlare in ,afara cetdfii cu gindul de a
aceasta, deEi atunci, cind a intrat, rdspunsese acelora , eni in ajutor gi, intinzind miinile cdtre xantieni, ii ruga
Bpcairnnu,etu-clisnsuainrntcisueecrruidgtarEe;ugi elti;cqiiiepsnetidrlospreianc3:u,tb,oNaruunlsis[qntditpaninricmui lauretidgge. i,(r3ne)ig-cDei luusitp,d(i.-i
:rI se crule Etoi fsidspedusctriedzeeauceitnatetoaa,tdeafrenluimrileengi innuu-i dddea
:rscriltare qi numai

ce Neucratesaa, demagogul, a convins cetdlile sa ise des- irdrbatii gi femeile, dar Ei copiii mici cu strigdte Ei {ipete,
prindd de ocupanfi, iar licienii irnii se oxuocou in foc iar alfii de sus de pe ziduri se arun-
ca s5-1 impiedice pe Brutus, o,cupaserd anumite coline, ,,rau jos. .A1{ii intindeau grumazul J.a pumnalele pdrin{i1ot'
lndemnau sd loveascd. (3) Cind a fost distrusS,
acesta mai intii a trimis ii-i cetatea
cmrsduilsaitvceiuama-mcuicdpfidloirrgsaeitrteaiu,plcasoip;iaie,clreeain-ipaado,idccaaa5retcidanluprautfuumerlpauurtllinclaaiztceuetvlo,sa{tdail,ionifcgtdruierrdvi,caqb,aiaraecntre$aitadgds{eeei vdzut o femeie spinzuratd, iar ei mort atirna
)-a copilul
cie gltul ei. tra ave,a o torld ca sd dea foc la cas5. Acest
;pectacol fiind tragic, Brutus n-a putut sd rabde sd-}
''-adi, dar a plins cind a auzit qi a vestit daruri pentru
populafia. Dar aceqtia erau mindri gi, miniindu-se pentru ;olda{ii care vor putea sd salveze un lician. Se spune ci
plno-evauictuecrieildmeaatpipriirnmddzitbceoiniEndiicBdi rid,ustipnurst,reelauieinmdipqbiniusni-dianvocaiesntelaadteiaEati.XoUamnntoesnraiiaru,,
numai o sulS cincizeci au fost aceia care nu s-au salvat.
lli bine, xantienii, dupb o lungd trecere de timp, ca un
icl cie intoarcere a destinului, au reinnoit prin indrdzneala
gcuitr.geAaupef'olsintgindscdetpartien,giai rpeeni,tirnuotcinddBpruetususbaa-psdc,ufauuncfiua-t ior soarta sintrdtbimunpiluolr,rdcdzbcioEiuilusitrcdubupneiriglioi,r la fel, dind
citeva plase in ad,inc, ale cdror clopo{ei, rdma;i cieasupra ioc cetSlii
s-au omorit.

apei anun{au pe ,ce1 care dseininccuert"actaedperienletr.-o(a)sItrnattaing-erpmull 32 Brutus, r,Szind cd cetatea Patara ii rezistd cu in-
irlpitinare, ezita sd atace gi era incurcat, temindu-se 9i
noplii, izbutind s5 iasd
qi aprinzind foc, au dat foc ma;inilor romanilor cu care
er,au asedia{i, dar romanii prinzind de veste au fost res- clc. nebunia ei dar avind citeva sofii captive, ie-a dat
drurnul. Acestea, avind ;i soti Ei pdrinli str5luci{i Ei soco-
pinEi. Un vint puternic impinge flacdra spre intdrituri. t.incl cd Brr-rtus este un om foarte chibzuit Ei drept, i-a
Flacdra amenin{a sd csuitpurain{idadceEti5cliai,sealediantvepcoinrautnec, l
Brutus, de iar convins sJ cedeze gi sE predea cetatea. (2) Dupd aceea Ei
ingrijorat tofi ceilalfi s-au retra,s, predindu*se 1ui Brutus, pentru
le vind in ajutor gi sd stingd focul. si

ci au dat de om bun qi uman impotriva aEteptdrilor.
llrutus intr-adevdr, in timp ce Cassius silise pe rodieni,
31 Pe licieni i-a cuprins dintr-o datd o pornire spre in acelagi timp, ca toli sd aducd la el aurul 9i argintul
nebunie mai puternicd decit ra{iunea, pe care am p-Iuntterb-a-o-
dragoste de moarte. pe care-I aveau (din care s-au strins aproape opt mii de
asemdna mai degrabd cu o talanli) a mai pus Ei o amendd pubiicd in valoare
devdr, ei impre'r.rnd cu copiii qi femeile, liberi qi sclavi de de ai{i apoi sute de talanli, Brutus a luat numai o sutd
toate virstele, au aruncat de pe ziduri pe duEmanii care cinci
cincizeci de talanti de la licieni Ei apoi, fdrd 'r-i le mai
lncercau sd stingd fldcdrile incendiului iar ei aduceau facd vreo nedreptate, a pornit in lonia.
attrrteerdsfigtnieeea,ruleemfqoniceuinl;tirieno{riinocrienadqm,ua-a1tde.uri(ac2iln)ddDeua-,airpmrcinuuslmt Emifliaantcefderrialaul lsdaeeceimisnta--
33 Multe fapte vrednice de a fi amintite a mai fdcut
fBarputtuulsc, acriensi-taindpld-sciuptefdoeaprsteindmpuelt cei care meritau. Dar
prSgtia qi cuprindea din toate pdrlile cetatea gi prociucea rcmanilol an-t
;i 1ui ;i

PLUTARH BRUTUS 331

;i il"ifrbrisrausdqc-g,Eoi-t,cdi-se.e,udnueiaaerleIir"acadedgtm-,q.rnnnrmafoJrtuie-atrdceip"spiiihrdelrpltindlecrgdltii9gppttsfineurcaudnoECorioi,uoirrpdiletmspirr.oriruiaroc$giddtir-napmunpaeciortrelsel,ttlcueualusuduat-aaiapf3zo$acolcin.aacia,svrucneesarupacilriu.icbym,ustrmclsleuirvlu.e5vrutcuil5reietsemorpIR(uud,i,nni_u2eiannaeilsdtaq,ruli.p)riCuiistic:1inietauip:uindflocAuan_ceiumsdaac_td-Jdimea..ddunesnsc,"1en.sian_ceecsutiapniepruap.i.1lt-aesp-o-ifae'la,'e"rtre"Sse.edcrrd,ciu_''laiaeeduffrprucIlras"T.ie"tspcent.ge1,usevceip-,iiahz*"oei(,hdr*"zdi"srpr3iuepuunlMe"iop-e,biunr.to)itilmrduf"t,."",pfi.Jupad!ir*"9;q"aStvUtqgiag"re;ou.Xp.ent;i"tii;i"nn;aoati;"no.r,;^irco"uua;or.slium".Lupl;;ia.s,i";.eei,-'nAt,,lutur"ips',i;IpJae"i;"einil:'lierrn;ciliaium-"ii"s"ent,."pia"oa;truitf-ra,ae,."rtt;irs"uo,u.miq;pliura#n,ri.,is-n;nt!rn"i-ecaM-ri",p"ai;iS.lletc;irpi-,;tiiei;ed'ai;af;,pr;o-t.;;dat'mra,;aouEIgqi,;i;ne.";titrtL.;cirat"npi,;tsizsi;rui"r]o;-aa-ru#"n'-"riJi;v;leip;;ufi'u;m";stp".ta.;5diie;;;-,,i"'c;.;""O;;x1ccia;=p;t.c;";tci'reu;;#;1ioe*$;ieedi,i';"mm#":nmn."',g'p;.ir"uifi;i;_tjdl'rperlri.alr:jltlieiir;;;i.laieiln"r._nu;;,;iarar__;,'iiit i'nicci aemraergdrelau ei, degi sclavii au incercat s5-1 opreascd u-n
sd-I opreqti pe
n:ic:sfasasnami?riaendE--e.mt!ruaaeaaf-3et<aircuuipnrt-4ng.zcacidI.dl.iirsii-iseitfmBn_sineaie"demmocgrc"posoeupiapbhtearvitnirrett{uiniienicaieis,qi.^stztensmptcldiiepimeteicc1rnnauqesislrep-ediilaleaiifittlo-Cnsea^taesorrcdcalassi.-uiirhelc.npotpricscioee;r$rtnriscorlbvmisl;mrua!ipenai_.iSinantt,iiae.nieodat.{vfcsiaiiauenlip.caccpndndiidldaqgaroreueeeiasdmiicica,dCteeEaOf-,;dus,l-,"a.lc,ieizcnt.c"fseca-a"dtdasturecaii;t.iiv"2ul"inau;l"anuisapcf2i'i;uoi1llr_geumlda.riolli[pa;pia'i{J-lu;z*isseamsit1aoet.tMioSaqa'tifina;spn,.aidsi,erc"irapri-"rdmet;e,d.qt,';ee,;idei;;miias,n;-ia.ui;s-irc-etitr;Jad-,raogr_;i"u_,;FLna.r,ic;n;Xl-;apcud;c;i-aui_u;ii-r;drtnam";di;a;z;1i"a;;tr";t'eli;eotig;i"i,;.ti,te,;rru;"-riissrd*sneiltei,ieiei,it Favonius cind pornea la
:ucru, fiind r.ehement gi pornit in tot ceea
ce fdcea. $i
,iind,cd socotea cd este vrednic sd fie senator roman gi
cd
,rcest lucru nu este deosebit intrebuinta adeseori neobrd-
rarea clnic6. prin care indepdrta suplrarea altora, care
i:riveau caracterui lui urit luindu-l in glumd. (3) Atunci,
,ntrebuin{ind violenta in pofida celor care incercau sd-I
rpreascd, a intrat pe uqd Ei aranjindu*;i vocea a spus

-ersudle pe care Homer l-a fdcut pe Nestor s5 se foloseascS:

..Dar ascultafi, cSci amindoi sintefi mai tineri decit mine"rT

:.i cele care urmeaz-a. La aceste cuvinte Cassius a ris, dar
ilrutus l-a clat afar5, numindu-l cinic autentic gi cinic
rals. (4) TotuEi atunci punind capdt dezbindrii dintre ei,
;-,au impdcat, ssie,Ca,;aeszsaiussedrdiinlda'omciansdd, Br,utus a chemat pe
prieteni. Cincl a venit qi Favonius

lmbdiat. Brutus a spus cd Favonius venise neinvitat qi a
poruncit si se aqeze pe patul cel mai de jos. Dar el cu
ior{a s-a a;ezat in patul de Ia mijtroc gi bdutura a avut
glume Ei veselie, nu fdrb disculii fiiozofice.

35 A doua zi Brutus, la acuzalia soliei cetdlii Sardes
,.:d jefuisc, a condamnat pe Lucius Pe1la, fost pretor in
irare el ,avt'rsese mare increderc, qi in acest fel l-a dezono-
lat. Acest fapt a supdrat mult pe Cassius. intr-adevdr cu
':loub zile mai inainte el insuqi achitase pe doi prieteni
puqi sub aceleaEi acuza{ii, dupd ce*i dojenise in particu-
lar, ;i continna s5-i aibd prieteni. De aceea il invinuia pe
Binruimtupsrcedjusredrrai rcdatarepcreeareadurebputnEditaotbese_srivuartonransittraitcet. al legii

Brutus
i-a spus sd-Ei aducd an-rinte de trdele Iui Marte, cind uci-
seserd pe Caesar, care nu prdda ei insuEi gi nu impila pe
toli oamenii, dar care conferea putere celor care slvir-
;eau astfel de fapte. Iar dacd este I'reun pretext frumos
care sd justifice neglijarea dreptdfii, ar fi fost mai bine
sd suporte pe prietenii lui Caesar decit sd lase pe propriii
1or prieteni sd facd nedreptSli. ,,Ei ar fi avut forma 1a;i-

PLUTARH BRUTUS

tlleeil,iliuin,td-audcralirim.upn. eii.nlnLeoripiB,inrpudeteulsgin.tegldl primejdiiie ;i trr-rdele pe care af .i Lr concepe orice idee" intr-adevdr aceastd forma{ie a
r[raginilor se asearninil ci] eeara, iar sufietul omenesc,
iaima"nedreptdfii,,. Acesta era ,- are ,ar:e gi for{a care pldsmuiegte Ei 1r-rcrul pldsmuit, po-ate

36 Iar cincl erau gata sd-treacd in Asia, hri Brutus i ri formeze qi sd varieze e1 insuqi prin el insuEi acelagi
Rf;c,itooi;sdferdAn,tnn;nidsooil.ori;icrSrecoft"-lritlllar,drrnusaiuoctuioaraaniacnttricctiimsenepgjnuunindtijafoiabE,,eettitsrdmdicirreessrtmunaB,tlceeatruciie-adcpfodtenecluaol*aiuputdi.trrnebginod'!dri,cLedtt-gteraiueiSaiseupo.ainiicoan?nnp5rrrlrsruduaptasesaiuem'dtcrr.il,zorrnEiel5tc"aei-Aeuiduravequgdn,cmsbsEigfalispeEniusra,alici.areliaeriaetunpitdleliinieten,oaBn,datiat:edzovuee.srcuetolrerot.neu-e-ala,rsImacrr\rrc,anlsn.mel(eritCnaviabtiets26eitpaaunra.pcbire,iueou)tursntriedrdouaraieorimt,eCmelnddaabnrraoarJiugdEppncziiotintscepqn,iiteui.ubmtaudutnitpqnudieriricpifpmodlaotru-ineiglipidninctoaniani,rdiainei1eueazeprtbcla1emcot-?iduldiaratdnliuallcmcL(eiiteuecsddsum(dtgidriem*-,ieenidtispepnsnadFcavpdsgncuececrirabeitp,vasmcrdiroouenlnndticaeiociulo,denrjaIstfiaruvarirpan.rciaaleici,:ezttseatlsda,uigcocdfoneen,am'earlo,,ervrvreeea,eTlrcmge"rcelvraacolivi1eaLeeaietdacide;e'obt.aaislaviusnlo_aeailr"rcr;gciettrati-rrpli"ueucniu,ei,o'tobuade-"p"eee.ltpvrlid;rdt"rp"'"hfna;vbu"ir,ivrr$aprpn.rnoilri"'es.boliliitnni,r;r""ifdtuicp;;'aei;riniist";ti;ler.rt;ur"euioiiit;p"niililirtarn;ariiirimi;rinctnliro.,cin.c;s;i-,iJa;1;ir"l_..i,arediii;a;aiii r-rcru. (2) Iar intoarcerile visurilor in somn aratd aceiaqi
lucru" Visele sint puse in miEcare de partea fantastic5 a
rufletuh-ri la inceput qi produce tot felu1 de sentimente ;i
.-lc imagini. Din fire e1e sint in miEcare, iar fantezia ;i
,indirea este o mi;care. Dar pentru tine corpul tdu, care
iste obosit clin
fire, te excitd 5i te intoarce in muite fe-
.Lrri. Nu este de crezut cd existd genii Ei nici cd au forma
-iripr-rrilor omeneqti sau vocea sau puterea care se refeid
,a noi. Eu, intr-adevdr, aq vrea ca noi sd nu ne sprijinim
gi pe
'r,rollarlresliep:ezeailromr,ea, cpuemcaciinEdi pseinatteitmeaccoomrdabnidi,adnaliir celor ajtL-
mai

s;ifuinsteinc;iermcaais5fr-u1minocausreajeluzcerupreitiB. rPurtuins.aIcnesttiemcpuvceintseolCdaasli-i
r.c imbalcau, pe primele steaguri, care erau purtate, s-atr
rasat in szobidoar ldi opii-nvSulltaurPi hqiiliapupiu. rAmcaotlos,teinagaujruilenufliinbddt5hliledi-,
nifi cle
ar-r pornil in zbor.

38 Cele mai muite pop'ulalii care erau in jurul Philippi-
psloainrr,diled1iasnuampiuatsrreedsame damisnaiinjudripnuiacliiniontaseru'elDe, aiacTtduhnaecsrioasi-t.oaAtuucEoailtorvarNescoprbceaenttaoutelsi
i1ii-aiinagqe: zSatimtabobldornas0ingsi tir-iamutosriilliet care se numesc Stenale
gctapsztstouinpioruzmil3unrsiviltiss7audiiice:n.czcDir.;lridB,ai-iluDn,uerunpsuoiudledunictsecnruutm-drireasoeliinncisbdd;daoa-cpieicausndtamneuusrogianei,ttraaiadicoadasuieianiitscnzrpatgfdcaaesiltei,usdnipivcstBgdtfeaoiriuiturletoomuprisunreazte,eunocd;idsics,uefi,goaiefvnial-nrsdaienatpiccsor1aufadh,iaudtinde,ntpimreoimtticciercrifpcaniaionisdtitcrcienici\dstuunr_aiecroavsogiceeuiaqeluscrnicvnirrtnaiiurczeBindcu.anlrmzzsT,{iuaadiuuaicao.tatfLepeifcrefasci"araasnsisanrstlts_e_niri--iiir
locuriqi sd 1e pdrdseascd. Era cit sd se retragd din acele
pe for{eie armate, de vreme ce pe ce sb pund ei mina ;i
Caesar lipsea din cauza
tolii, dacd n-ar fi sdrit in ajutor Antonius cu o iuleald
extraordinarS, astfel incit nici Brutus nu credea cd e po-
sibil. A venit qi Caesar cu zece zile mai tirziu qi Ei-a a;e-
zat tabltra in fala lui Antonius Ei-a a;ezat
Brutus, iar
iabdra in fala lui Cassius. (2) Cimpiile care se aflau in
rnijlocul taberelol se numesc Philippi, ;i atunci acolo se
concentraserd cele mai mari forte militare romane" In
nu erau lui
ceea ce priveqte muifimea armelor inferiori
Caesar', dar in cee'a ce priveqte strSlucirea armelor gi im-

JJI PLUTARH BRUTUS 335

r?ifr{Icmmonaru:r(ritpsplraica-o!rbeaeiurdgi6rsdi_o.$lirefatb;erniviiuarucdeg1adtraisarioaeglcadrari,drmn.prmmateeEperd-ejtmeice,.irseonoacloemrteicbaoacoiserponrall,EueoinvracuriufaeeegiBs"rli,it'icedarrdiuiibireo;tnJofquoleiguaisldaaiii*{ni1'pmi,;uaid"".cui-rerleit;alt'a;ee";imi"."acr;bil"ditn'er;"zdueibr;;so.io;,itee-i;rilin;;r_om#5i.cpao;i'im,oni;JH"Juea,,nonv,;#lii_airniloii_tc"iir"l. ,an gi anumite dininvtirneupirriieqtiebndiinluuiei lCi-ianstsreiuseii,nausdfaettesrd-
rinat pe mu1!i
""rut'il;;;;?;"ifiruz9pctnprftLtiiPripur'c1aelEduacstn'u:fscirecudii,oco1ushremz.bseuainiarrn,-Ltc]anin:iecfiiicefS.3ira-rlgsur-niietulur.ricsceirirrs9peupldpe'esni.iirelrt(eeiic*fd'fLl.,dsarreueezitmgmigi.irad,nddrcairu,E,apeijtatadcuierErn,mazaicllparpesie=uaAa,llcpbliaptoidiitr.:ebb-dlathrrnn$ft..repsozelneeidf=esiicsdiD'ametaninnp^eiicleatei,uurjuezir.pnice:eotaee,aatetnsacluceroue:illaoar,sscaiiraa,,esu,tdcefn1neafgcCbtr.vfbld1t.ricrauriscuait,ratad,o"dSieruealidec_nchener,os:d1urrrt;eidecciaacosrodeda,u.anitntEislerisadr_{rluan,todraimsmeeeeiimaEasroaurr9bslapresIsx.ee.urubetjtis5huaapuuv_.cE.iauepaps.Ai"ndpotenenaecipfip;uqaiertrai,i'oitpiiaitsouueabnieicdldutd.tononsCcdctntig"blpniiOAuplrfc-,sdclrie{iuiscateriaduutatiditsru,tnurilieedsers"raioalliaeE_ji,eruie",istinrrt'".q,darrdAo5ta(ai,""*iu"--t-iliu9f.uiisrrui"nirUrea"ub;ipj";"*pasimrcuac"i'-".isinc;radg*hi,suu"uaii"lu'si_ad"aiu""iiu,o.;i"s*."L.inrndJ-rutuil';u;ui,i"ri;";,"ra.anri"br''serert'irr;ta,t;;U";_"unul."i"uutcuii;rer#,"uivratuliai"a'aerr.,.r**ii.""i;i.ni_nsutr,"u_,cn"fitzt1a"parrrip"ees"iianat,]ieit".ctcej.at.ceoiluraotc",*Jiiaioc"cfu.emEs{niLn"iplu.n('bteeinnnosiiutspmLi,.tenilrtcdrpiaosifdettcs;en'an.""tuupoitasriVaLtsrn!._S#uotueslr"mi-m-oair,;m-i;li.m'etsddp;omtingrcidr;a--,cleraui'ea:ziin"rterierd#sri;lr"ide1oct;u_elnr"iiida're"r;unf"sr-irrs"olc,d.ipp,".i;talri^Lneltdcaa;aa;;n;hmeide;e;mB:u"ni""u;;i"urtl"o;.1"puael";ieanart;r:tiito!"oo:un;rripid.;cls"arr__rooi-b""s:l_ae_ae.ds__lia5di_;-i_ir:,.la_eil; ,',i,-.a:',edL"pn-!.alliitn,iuecisrb"pd-:lrtuii,nana*b,Di"r"eapns,dansapiarc"riuas,d.aertsBLntuteedarusmaeud,aatveuiuscuaaaelestidabfiBl'miossd-tuiJrtndpSpauioevclliiuztnaoirics.itrvurdbe'eenudi(Iab4pa,,aa)dlClltAiitn.audtsbscineldsioinuiuanceisnsnse,,d,isclueisi-aeuoamnlrlcuompnaaltiuecnidhnElediioitnlnaeuattSt-rvici-erqodasitiidpAredmriaisesteat;cie----ii

l-i'ue4r10prer$"clisCeBasrcsuiintuuass,cadapvaoeailusna-adt dcdeinujadsilsagdiegsieinsedcpuual-crrieam.t,Macehrisesmcauilnladc-asgrpiettt-lYnilaei
,,rr|r.1rlil;eelatiainenlglmu[airunnne?urcun5spdt5,'oreI,uiqn-erspaiitteptradairnnntiq.ei"guatSqiem.ndiniDnceeaflutusiispmmcf-ioSln,psttialctlnidsnrivneiigldadqitrgzc,teieuisCct,ltideaaaatgsqEadsti"aerciiuul:"uucsnqtu,cc'lrIqr-notuzaiicaogmhclrbjuuanidiiqaldranlttpiuututoapiriiniarets,r,tPeii-Meloisdi-mi-ceaenisSpnrXs-isetta{pmdrieui-tilastonass-i
lps:eirtuna;niep5umlaerv.-riptrtondppasolrea.uubaatas.rdlrmcatditdnredata,,eoucs,uFniutrlclpaeeiuiadezlSdrolri,oueze'rveBrBcmiiiaiailcrrro1u,iuuuts'ar.octtr,-uuuriahmMdinsseui1aare,!-essqrsaisDnpdfsidicst,rtaailEinaaiflnlsrlicnli,aievutdntiidmat,tnsadneabpentigomd.nuqazearnMtliramiudemueaaacetllqiueicljiqltbibdiosuciSsepceCiddCrtuluadaeeanaflsltieiessmvmetisrartind-ceiabutaadsuimismeg,moreaftpdoeeeutrussifcrue'oletpetteuCnes'drnsat(iidcr?fdosciacrils)aecchpitrrcalpcottrtleaase-ttit

bdtSliei, care se intimpl5.adeseori impotriva prevedcrilor

,en.pavrrxeiu.intmp.iCtppetdrrmaorii!emt""iaoii*ne?rit{secr"defdiiBdnihsnpei-oucratetultridusvsenrcsdiibnruzbeuualuidcairltriierd,sbbs,,nasofcigpatulo,eiurnztdqnepdoetsi5ifin:uirfvcdde,er,curreF.deu-mimiImnnaferdidt-ircac-itca5nmeidnd, cpedpcnervrriuiddvoadC-rnesi,ianmuessfatnaspegmi{ouefaleustnltrngg-iisvuuviiiiudiltrufs-iti"rifaruut;q"i;i-itti

PLUTARH BRUTUS

ffdfearirplaoaltLdpmng'ueaiaerrorcsacliasantiiziserea;er.oitroeiiee:tgsIsi(trcicictcdr.r.(erit:doa-esec.roieaAnaugclm.it.etc.(.ldimilcici3eCicniitteraCr-)udasfia-uuigdnc,nls5emaftsuvDa_didtd5lvcapatudicaaidntp-incirtraadivtmdtv..eMncprdeciec{miermossdzo$vid,_aealdndeneiredamrCipnat,creumltasiceee?ldaBtJ,bavaitesiadn,sre\an.Iierore{erqeivs..rumepedrairipaiiasm.u,undstr,deistcutq_essgrr-eueieeasiiamrEgaiiemdia,iaasmtcldc.iasl,daippiauneadt,ligstcudiodivactro"aosl-,eiid-ilro;iurnmia"dittm"'p"orini;;etarp"ar.gnid;dbi"aopibitnoon*iu"t;si,Jr";,deGt"rroi"ieiir""e;eteJi;-_nr-eml]-j'i'iEi.'ajurr'e;aiu;nJr-J"i_lL.lir;",a;"ire"iaavri"rpietpcudcn1"or;1ioraTbfmehtt"saomiiaoqqrdic.o.ie.ee."ps"isirittd,nrdaaru"litbiarfdieeictiilcnae[q,eueuulprmrlrmcil-e.ae-da"pr^a#dCode?pgBoaiitm"nvis.re,Eaisc"riutdi;aedsuercaednefa?bildslnutiae"eeiruiisl;iuntt"v;lrr"csioma;5seiU.is"i;c"a;aicttqtiaaa;tr*c-#i"a?niot-rr_creitJraae.emaa"ta_u_,e,,_. lli;n:edputrai ql iludiobCoariensdarcEiliiv,ainsosldcau{rit, timp, atingind ultimeie
nu mu1fi, au dat de ta-
itmfdapccnemAiisddntsneuoeuilegcauanprauci-rndruosi4rie;oelauairtncierebsqrainaritrns,crr.eii:ialnaad;uegda-iSln_niliadtvdneinisi-enunlcaas,aiierendddiiidcgdcnictcgciniuIiadbutJvazlnonaeii1tiesdurisanroaduutp-s$eiainersaztmlrtoviburieeauiaaduieetasudqmpciotunctseraraiaiipriC"nsa'adtencb,sreuadruautescttb"isvtmli.r,Ls,iie-ialc"iceim.sa1sgtrausdibcsaaudsep_aitic,"iie_laetizterAJqblutsidoaaauaoi.".;avlndcneutaipibrnCm.elotve^zpird;ostteiaor;ia"oin"epurncoii;oapi;r,crofi;';pEd;urd*o-i;tu;.arr"ii,e.*is.;sneirlrrpn-;o,"i"liao;"ml;vi_;;rcud;s;j;e.i;;utaarrure.ue;ii";er*;rr;m;n;'ci1;d."ic;irc'dret;'a*^cleiieJlpi,;uu*uLda-uarapu.*ipglrrlics.u-uOoed-mhr'ntoet.tn*""ngz*aalsr'uruc,Bcel."tvdniu;.lg"rgtai""piciolsV"ir;"i"tt.nopnuae;i"trr"s.-grrteetoguie".p*';iafpfsr#ordelaa;cr;lpsaogn"uiaeeaTrecf'arltra?iao.elarerciiimli;lmi;gda'panlrbiit1c":ar;c;n;.taroipra,ioulmdnutriartl-ruio.r"nleilnmiia;olu,rnu;"ata;r_sl.ursc_nca.;ve;iiiej_.al,ii ';dra lui Caesar. (3) Iar acesta, a;a cum scrie el in Insem-
'L(tri, Ia indemnul unui prieten, numit Marcus Artorius,
:'ate &vusese un vis, care*i poruncea lui Caesar sd stea
lcoparte Ei si se indepdrteze de tabdrd, a iuat-o pulin
i s-a pdrut cd pierise, pentru cd duEmanii
,nainte gi apoi

Lmpluserd cle sdge{i Ei de ldnci le,ctica 1ui goald. S-a pro-
dus un mare m5ce1 aI celor pringi in tabdrd, intre aceEtia
:rar-l doud mii de lacedemonieni, care veniserl in ajutor.

42 Dar aceia care nu porniserd sd inconjoare armata
ii,ri Caesar ;i care atacaserd direct frontul din fa{d uqor
?u pus pe fugd pe ostaEii tulburali qi i-au ucis Ei au deci-
au pornit impreund cu cei care fugeau
nat trei legiuni Ei
in tabdrS, gi printre .cei care fugeau era Brtttus insuqi. Dar
iucru pe care nu l-au inleles r,.ictoriogii, l-a arltat invin-
5ilor intirnplarea. (2) Intr-adevdr, in flancul gol gi prdbu-
,;it ai liniei clugmane, in care flancul drept se destrdmase,
impingind mijlocul liniei de bdtaie, nu au putu s-o res-
dpiinngcdauEzias-daezaonrgdianjeait o mare bdtdlie. Dar flancul
a necunoaEterii a ceea ce sting,
Ei
se in-
timpla, a fost respins, iar dugmanii, urmdrlnd pe fugari
pind ln tabSrd, au inceput s-o devasteze, in timp ce nici
r-rnul dintre comandanli nu era de fa!d. intr-ader-Ar, dupa
rum se spune, Antonius 1a inceput, s-a dat inapoi de la
t"irmdrire ;i s-a rebras cdtre mlaqtini, iar Caesar nu se
o qtersese din tabdrd. Lui
vedea nicdieri, de vreme ce
Rrutus ci{iva i-au aritat pumnalele insingerate, spunind
n:5-L (u3c)isDeesjearimpieiloCcauelslairniEeiicduembedrtaaieinfcSuliqmaarerae
Ei statura
lui.
micel in-
.epuse sd respingd pe du;manii care erau ln fald gi se
pSrea cd, in general, Bruttts oblinc r.,ictoria, dupd cunr
Cassius era infrint ;i nr:mai aceastd impresie a distrus
in ajuto-
toald situalia 1or, de vreme ce unul nu a venit
rui lui Cassius, Ia gindul cd este .,'ictorios, iar Brutus n-a
mai a;teptat pe Cassius. la gindul cd murise. Iard Mes-
salla define;te victoria prin aceea ci Brutus a luat trei
vulturi Ei n'rr-rile steaguri de Ia duEmani, dar du"<manii nici

PLUTARH BRUl'US

uiaummdcpzcci:mnLlnjcrdid1airruanamoieuarrstlndie9eteotrnpr,eaads.ulii]sredtin.sbc.br,mtaaaia.idtp(Drnimtlaliandr'brieiraetts,Saa)t.reduzrau.pr.iRlaraaln-didltau1c-?Aceeeiul,cdrqueetceiilteqrir*iucamgie,.ardmga-ifotaigacicepduedsiaasidfasinlCn1desuutnriecadairenueai.rlgislcuiorsfsttesansA-dteiirsiseerao.r.u_cit,meacbEnrnfresiodsodanri_escscltsdrruatieettelamiieaoiteiamcdnmsbrccvfpuilricetiiuecdeplrrosoieaerBclacriilaiernaaapnqlsdbterrCltttuact"ueii.pim,vaatlnnltactuseudssieidp-l-;csedsdniadrsliiclranuituuudCef-mitrssuinsuc"ulce.aeo,sacnrtsDvrutcaueeisasiesgamgarlimiibe;c"ddui,ea'r,"Opiupe;mrlanm-,deacet"ur;eusc9a'itcle;ag;l-iroue";;m";nramiiiu;un"ld"JtJmt"i;au;u-iar;oi.;'";nour"1!lbmgb;p'r_;.%tiidrgidi;,Es;";'edui;l;aier.na-;"r;rl^;r"iu-;;.ci;t"c.j,;s"dilluaA;otAi_uie,,_,-,i i s*a pdrui cd sint dugmani qi-I urmdlesc, totuEi a trimis
pe un oarecare Titinius, care era in iurul sdu, ca sd vadd
19 sq intimp}S. Acesta gi-a dat seama cd sint cdlSrelii lui
lEuriutuCsa,sdsiaurs, csicnodliandvFs,zt:ruiig; ubnteodmedbeuicnucrlieed, :pltriiei tedgnviiotaau!
inceput sd se salute Ei sd-;i mina dreaptS, descS-
stringd sdu, stringindu-se in
iecind de pe cai, iar cei1a1!i
in jurui
grabd, intonau paiane qi fdceau multd zarvd qi din cauza
lrucuriei nembsurate au produs cel mai mare rdu. (3) In-
iir-adevdr, Cassius a crezut cd Titinius este capturat de
dugrrani. A ssdpuvsenduemmapi eatuitn: ,,pFriiientdenprredapiiutbditeordudEemvaian{i(5(,.
am rdbdat
Dupd aceea s-a retras intr-un cort go1, luind cu sine nu-
rnai pe Pindaros, unul dintre liberlii sdi, pe care-l avea
cu sine mereu dupd dezastrul lui Crassus5z, preg5tit de
sine pentru aceastd groaznicd c1ipd. Dar Cassius scdpase
dcceppearlrn{id, ua-tquingcriuinmsadzEuli,-al-aacoopfeerrititccaapusl dc-ui hfiaeintadiEai,t.dIens--
jmmccrfqpcfe:uaodeToiraIat1mprlav41rndindedta:d.3;ucui_ii,e,lciangolLoe:lidq.aadrn.utcnIas.ip"vccdseqnrlifieeair-o,ngtinuarmibnddcqtiranneiutetvgilsigtiemiedmecruaqiierdzninpledpanafuedflsoedaiftseacdeCscrutqrtidrutela.madiiqpsdi{Aconeacsmriceuarisiicpmeuctnacirdponhosehenaiarnncieiisauncmeujereun$leedruIpu,cddiipefiaaaa;uv"e"rn;tt-ueta'liefru".diolesdiu"adneIcsd"re""gutuiat-l';f"i{rsiilm;uctii"ate1isn;;iu-t'rn;rn"opidpdpu;i"dlcou;"crncniuuiillgnnnua.u_ic,si,liis,.ei"cf;oflrremoei.hc.ca,;Li,rhl.rig_aJeeiu,-i_nir:liopi".l"uaqjttb_piuniu*"uuai"urf;'Bm..ntrip;lr;i";a.i-"idlltc;^;"iaI;jtc;llnt;u"o;;ie;"ours;_ir;c"__:;r"ti: tr-adevdr capul a fost gdsit despicat de corp. (4) Nici un
nteocl:pay1:lisrrn.b,:(nt:n"readrol-ur;:iaiaed.,rlqiim'iq.ccnv1toItedodaril-,rzqi.rnauuf.ldcsigcutioan,e"icll.dico,apdi,dri?cfeniaponrtsreraci,o{_ivaauncdaeutraaac,zusrladenscrl-r-isrsntuiaeeildtudmsvrutbearresiincamtrrviaeucarie.siaesrdienrgieensrsiuiez"rpiticii"rs9ieB.Ltpiaormio.luu"s_urttuauccai.iluos;ifi,in_i'.lii"tnlpcdLciip"darbiuii"vter.i"laei,l"icnlfreicaZan'ro""siiiinn'sii6c.lvsitiue"c"etrils,a_^_e: om n*a vdzut pe Pindaros dupd uciderea lui Cassius. In
acest fel s-a iscat presupunerea cd e1 ucisese pe Cassius,
fdrd sd primeascd ordine. Nu dupS mult timp insd, au
apdrut Ei cdldrefii, iar Titinius, incununat de ei, s-a dus
la Cassius. Dar cind a cunoscut, dupi plinsetele qi stri-
gdtele pdreiert,e-rnoialortreacacroemsaendjealnutiualru-riEqi isedetinngeuqiatiiun,laqi-h.a-iidgait.
.jeama

scolind pumnalul Ei invinuindlr-se mult din cauza intir'-
zierii, s-a sinucis,

t 44 Brutus, aflind de dezastrul 1ui Cassius, s-a grdbit

'1 s5-i vind in aiutor, iar de moarlea 1ui a aflat cind s-a

apr-opiat de tabdrS, a vdrsat lacrimi ,asupra corpului ne-
insufle{it ^1i l-a numit pe Cassius ultimul dintre romani
pentru c5, gindea eI, nu va mai putea sd existe in Roma
Lln om cu atita mdrinimie. L-a impodobit qi 1-a trimis la.
Thasos, pentru ca inmormintarea lui pe 1oc sd nu producd

invdlmdqeald. trl insuEi, stringind pe soldali in adunare,

a inceput s5-i incurajeze qi, vdzindu-i lipsili de toate cele
necesare, le-a promis cd I'a da fiecdmia cite doud mii de

'i

I 340 pLUTARH

BRUTUS

adurazhinmdeaicnesltoecvuo1rbcee,loqrics5-zauutim. (i2r')atOdsetaiqniai raimu 6parin;;sr;c;iui"ra',i:. lio, amtndoi captivi pentru care i3rutus n-ave3 nici un fe1
sgfmispt:dnar1-igatiataln"ed'trllrn1rguaratuiliplf^,c.tnifqd?dmpo.gdne:eci^,ac,cdnederrac_pdiIt"i.rduJnamnucccsiiot:ciadtct:mmiiai:tilsaoma:e-rni:esap.lud(su1raaalipplrf.initarani-efaniusv.fr--uoadj'aLmictturouduEsoascfutmiisrlrtmgeiugatmtgnarlendeeiraauiteclienocnnute,i.ivioln,tlos9ieacntp'ra"irtseaesencida_itulslniela"neaOrrg"m_elgopufiIdvi"aup'"pe"rrf;ttdOireidainamueib;eaudO;aaode;lL;rsnr_;i,;r-;t,unr-.g";et;i;;;e"riu;;'pti""nc;ii,irluei_a::::,i Ce stim5. Prietenii lui Brutus, ducindu-i 1a el, au inceput
I s5-i acuze cd nici acuma nu inceteazd de a 1e vorbi qi de
) a-i batjocori. Deoarece Brutus tdcea, fiind preocupal de
I abldtetu_ligpinedsucrei,ndQogli-Idila"lllli6goLilecso;maiaiandaanfcli:lo'"r di FI;"rt :I j;b

tll duqmanilorr Pe?-
tru ca in acest fel sd vadd de ce prieteni gi tor''ard;i de
i chef au nevoie cind se afld in armatd. Unii dintre cei c1c
i fald au ris. Publius Casca insd, cel care lovise primr-rl pe
lCizaienscalrg, iafdzicsi:n,d,Ngulusmderb. dIatorritmu,frBttrmutouss,mvoeairtaeradtlauiceCafsesliucsle,
amintire pdstrezi comandantului, fie pedepsind, fie dind
drumul celor care Ei-ar-r bdtut joc Ei au batjocorit pe Blu-
pd,ee4co5asrDteaEinBi,rpufiatiunrstdeaiinlunumuim_dCeraaafsibsriguigisas;sci.laDBvirinui tt"rueusruOau"urSuc-.d,az"iuni,t-Maorp;m;t;a;mitIi;i.i Brrltus a ldspuns foarte
fpiV:ctcdsCsmtbocens1saa;cdrraa-ocii_daeecn-taroinpp:rihpapnalerbtlatielu.at1.aam,dd.iatiAddgirmtlmgia,taivdericsvezDeli,i'yan9..[tbd{eeaincsiomv?iaqs,biaicap,alitadmna"iieudllr9drim-raricmn,rmeilaesbiwiiplueulia-zvauca,uudeoesiiaseluodi,nirttninmscacrnl,craedntuittasul_Emmoad,CeoabgluiildncamumcsucriveprapseuuifaccaarioiiissrdealnnritirueibeE,asdedsanenibivdnitdsiirdj,iueaiudd.dmlesaadiuInsmsnandiedzfBrbear.a,dcueena9ie-uvralirrlFt_ra_iitiellnuaauiitntuuairdiuridioct-utuiipapnldtmauniuai-iiurdenmearei.abalsindigdddc,uuztidrbpsamrpEieelmolairtsmsucdl-rtpdairsini6eabaisgupliDniaaudcdeaoirnesilcetltalvfuveae,etm5ugecriii"rrerliatcmrefoaii.mu"qui,tmia-ni",idtdiEtgttip'l(.eCeii'j,irpcet2ena1mtacdtlcb1oaeoscd)rEau.{c-i,uAisau3iprliti"i.uiB,iisreabs.mtui)s"iis"tpacnavi"mrc'rla"unEu,acu"needdaalu"sii.lrngatsenrps.rrdiduaac_invfmidirOssdlicunoo"vdosuuiiudtiiigu"cuelamrsmi.no"U.-lpmsuaniaut,eeaspnsaiairu"ueu",nuad"saa,"-inJd-rurn"pzmuei;inucindia1au.riei-iot,oidrrieaOE-e"ftiica"rfririrt""if.vntan-utdilsieua;"u,-ud."o"cSr{-c";i-"mi"fpdi"i"oasd"";ainieJuTu-u"iitecni"e;a1mtm*og"t5u;e#arrl-rdida_L";_"eoe"_e._rpr1e;,u_iila,rnjl tus((. La aceste vorbe, supdrat:

,,De ce md intrebali pe mine, Casca, Ei nu faceli ceea ce
crecleli cd e bine?(i. Aceia, luind de bazd acest r5spuns a1
lui Brutus, au procedat impotriva nelegiuililor a9a cum
trebuia, i-au dus de acolo qi i-au ucis.

46 Dupd aceea Brutus a fdcut daruri soidalilor qi i-a
dojenit pulin pentru c5, flrd sd a;tepte consemnul, fdrd
otdin, au porttit in neorinduiald impotriva duEmanilor ';i
le-a pr'omii c5, dacd vor lu{:ta bine, le va da ca sd prade
doud onage: Te'salonicul ;i La,cedemona. (2) Numai aceasti
invinuire care i se acluce
vielii 1ui Brutus este greu de
apdrat, chiar dacS Antonius qi Caesar au dat ostaqilor 1or
piemii' pentru victorie cr.t mult mpeaitoinlifrliococuqdittooraiireIt-alIile.i
ir-adevdr, ei au alungat aproape
de pe ogoare, pentru ca ostaqii lor sd pund stEpinire pe
pdmintuii qi pe oraqe care nu li se cuveneau. Dar acesta
a fost pentru ei scopui rdzboiului, sd domine Ei sd stdpi-
neascd. Brutus ins5, din calJza virtulii sa1e, a;a cum cre-
clea lumea, nrt trebuia nici si invingd, nici sd se salveze
clecit cu dreptate gi cinste, mai ales dupd ce murise Cas-
sitrs, care se socotea cd fusese cauza pentru care Brutus
sdvirqise unele violente. (3) I)ar, dupd cum in timpul p1u-
tirii, cind se rupe cirma cordbiei. oamenii iau alte lemne
J gi incearcd sd Ie potriveasc5, nu bine desigur, dar de ne-
H voie luptind pentru oblinerea folosului, tot aEa qi Brutus,

I

PLUTARH BRUTUS

fii;;-rmr?sfppcoioenloiieana;aadacndrsrrtu,ttddcipeelladzoepvngsrsdeuecorecearlehiairtd-iaauromdsaeuiiisbdntaiul.afdoesIoacertrtcoaf{aceiiarEuaanotlrzieanpedadsdreeofceuElroibipsppicfma,riasno,rurpeealugtdeaeinis,rm.ddneoqcdeatElaiEridnnucisiateouacicfclmilvianuidsteuaiciIp",azineuiunaasbduineuafnidtCoinneaastfacmf,brtrssoiandidussamgriliiruratanleeisdnittren,roidi,l-rc.;paaaofa"ant-u*;r*'ttsire,La-ifi'to-cuted-aaoa'rur-afptfssiieuelea-l .,5 dea la o parte pe acela care constituia singr-ua piedicd
pentru cel care va avea sd domneascd singur, a -fdiat acel
cdcctfcabdclab.ccdpaaofatd;mcrciAEarai-erbauceonidsdueobiurmrlueggputmrnuata,-epd4drdpdeSdiz"ae5uptdmssntaivdo7riiiladouoad-ldrl.fieiteactbsiumenrulecraqueasresadDreaiusiib,snppirid,ei.eniivglt,noneed.emalldegzezcadnaeuuio5aeam.ssaertiliierbsdcaviS,sanze,ruerc,Icprtnatdiacpern-rirodaft.edilbetrgdupeiosuriietst-reiredciefendrrinedtiileScsamieia-eseimipo,ftrandeilnaivblbondpaene;nepsurpBpierddzaueialrnaoic-sceiutaaitfesrzifaeeainemiuteliaismuctdntieiecdntouvrmunuaegpaltieeddds.carureudanpnelticiiocoie-epnuiCrtsraipdei.saa:scacmsnh,c;Iirdaltddeeadetdict1idaddnir]shaldaBcsauejn3bulpsq-em-pn,miaao]iitatrasaadsrjcei5i-idrvipuau*armpdaeartetDeredCdd..,incc,teulfnpc-rrdmaaEuatiluaraeaeiaIattaftiaecicenennvno.nseeneiraruptabrdrreei;trcnvaaseoplaI,rrdrridcs.aunaeo-iesduibecsaniruadaanusrcppr;cnibee-LEpuleo;dpuci;dueaIrqnmuulria;aztiallaiiiaateiaceton;ignpfsairaisfp?eisbaaiuenplersnrazchueuieerrmac,drutns,deado'de;iaalpdstiEdectltfui"n.eltocevaasuuurl.riiceu_,aaef,nitaiiltsmeeesdiezelauztamp;piogriessnqBii,"iianitrAp.lnuoonpirt;use,irtlant,nar_eotgrdinrntirii,"ipriualEg'tet-ursuntrioc,ad'idtuii,uiepdotnourrrcmc,eiuttura,"tXe,pinugsdotnpei""ltrmlsrle"em"paepimoeribur.iiO_,.elugtradiedir.dlilno"J,artguaur",psti?urrnrdo,g;"iaaenain.;i-o;tl'ae"m!esarF,evr;fcn-sd;"tnr"olc;pae;iei.;ime;,drtt"da,,.t;"fvecu;d^rc;ipis.ted"';in;encDiset;eaii--derat;;ioern;"{adi-eeuunt(;t;arfi,g;iirqse,l.;;rn_eer,ari_jittiJaleii;aitiiiii ;'ireoaromca.aIlnlutr-iaBdreuvtudsr,, deqi era cit pe ce ca Brutus sd-;i dea
pe punctul de a da bdtilia,
fiind el
in ajunul ei un oalecare Clodius a venit dezertind de la
rluEmani, anunlind cd dugmanii aflaserd, in {runte
lJaesar, despre distrugerea flotei ,cu
qi ,cd se grdbesc sd ciea
irdtbiia. Omul ace1a, spunind acestea, nu a glsit crezar:e qi
nici nu s-a infdliEat lui Brutus, pentru cd a fost dispre{uil
ile toli care credeatt cd nu auzise nimic temeinic Ei cd
anun!5 doar minciuni, ca sd facd pldcere.

48 In noaplea aceea rse spune cd iardqi i s-a infdligai
,Fsiu, balridutsinVdoalcuemeanEiui sin,fdtl{niqaorem, n-a spus
iLri Brr-rtus fantoma care se
de la inceput fdcea almatd ctt
:oimic qi a plecat. intirnplat acest lucru. ci cd a
ccupa cu filozofia n;iucsa-rae
Brutus, spune cd
fost vdzut un vultur plin de un roi de albine Ei cd brattti
unuia dintre ofiteri a fost vdzut cum musteqte dle un fe1
tle mir roqiatic qi cd cle$i-l qtergeau nu*l puteau opli. Se
mai spune c5, inainte de lupt6, doi vulturi, bdtindu-se
intre ei in fata celor doud linii de b;itaie, au pr-odus o
Iiniqte de necrezut in cimpie, in timp ce arnbele linii de
'odtaie priveau spre ei, qi cd a cedat ;i a fugit ce1 dinspre
Brutus. Mai este zt'onul cE etiopianul care a devenrt cele-
bru Ei care a poarta pultdtorului de vulti-tl-' a fosi
ucis de cdtre deschis care au luat aceasta drept itn setnn
-qolda{i

rdu.

49 Ducind el linia de bvdretamiee,;ipeanqterzulncdd-oilinnifpadladisdcurgd-
manilor, a qovdit mr,rltd
bdnuielile gi in;tiin!5rile din partea unora in momentr-rl
cerceta armata. EI vedea cdldretii cd incep bdtdlia cri
'coinndu prea mare bundvoin{d qi cd a;teaptd mereu acliunea
pedestrimii. Apoi, dintr-o datd, ttn perso-naj pe care i1
respecta in mod deosebit Brutus datoritd vitejiei sale a
trecut pe lingd Brutus cdlare qi s-a dus la duEmani. Ei se
nurnea Camulatus. Vdzindu-1 Brutus, a fost cuprins de o
mare durere gi pe de o parte de minie, iar pe de aiti

344 PLUTARH BRUTUS 345

fg;mdcetdvopnleiauireruar,iara:tenmia;re;anttmdpicseendavqeut,iadaandvifdaanianncececeslot{ieinideiidiiufndipiSnnrcnpauvuiiftardmdc-idgiteuenraaamepgfssftmiiidoi-uiazsrnaiitunneaidnnrcalilieeurllovtoueieiipmandp.rptmm,areiiu(renaudrz2ie.tanastcrcuoea)eai.saeErrusd$termpg(meoic3in,uddi,ulaa)edestrearnirr.aIen_asiaia-fi-.ticjdocianrrrcllCe_orlua-eaeiptalreqteircfia,tudnedlimidnicnaeclgtt1cuaiacul\nceeiafn,lctutoaddarlisitnc,irrusrmoe,cuipfefl,ailuiiqpiaarzainndreeioseiunpidssctntlsecrc"pr'tdrbeidiiie,v-cdn"edes"daapusa;asdrpur;E"tir"gftigrz&inatii_,ammaS"s;_d-iian-caer-elia"ca;n;aipcftp;pii'co"oeiol;n;rouorrrsi;eu"___.r"it se ldsa intunericul, trimilind citeva qtafete dintre ei 1a
Antonius. E1 deci, bucuros, a intimpinat pe cei care-I du-
,,|,
ceau gi to{i ceilalli care aflau cd Brutus este adus viu
I Cddeau fuga acolo, unii dintre ei socotind cd soarta 1ui
este milostiv5, iar allii fiind de pdrere cd este nedemn
de faima sa ca el sd fie prada unor barbari, din cauzd ci
voise sd-gi cru{e sufletul. (2) Cind s-au apropiat, Antonitts

s*a ridicat in picioare. neEtiind cum trebuie sd-l pri-

meascd pe Brutus, iar Lucilius, apropiindu-se cu foarte
mult curaj, i-a zis: ,,Pe Marcus Brutus nici un duqman
nu l-a capturat qi nici n-ar putea s5*1 captureze; fie ca
soarta sd nu aibd aceastd putere asupra virtu{ii lui, dar
acela va fi gdsit viu sau mort undeva zdcind la pdmint
At1dbsEcdfbamA;aa.u-iauurrniuiicl-t-.neltus-miicdtldeirseejpt:z,tddmaslerseauarifertiee.iesiseaieosauc5rir,.nnoSasio.iucdltauTlrofob,eojcr,divllotoblanaivuibdoianasntetiafzauali,megrtdriccuitglaiEenCeietnaucditiliaiddrneamiz{iqlflc,uiuioutieumcuoi-crnctrdsilsi{,anaa-iurfeupeaacCurerdql1ef-ee{apselaaiiaesinvtrtirsspct;teaedideiqs*aftad-p,tueaiiiardaurriimaequtgnitsmsmeaetid1ttrui,siaurtr,ac-euaarlc:aeaztutnjgpqtaleuc..vcitaSlifrrctlnmaai,ieoneocrIenidttnma:.liaopniiicftfauncurctialstamui_ilesinitdidfntatecaesoandtadeaid,suif.si-loveleieacrpinte1bratviriae+lsdlndgru'uiaJcdttntrrdeceaene,oeraii1edaiEOds;tdmeazascuieeoie'qd,etpedng'su,ramAiicutli"gcnlaucfEogtmeiliairqmod-immisrirpEianaaiiai,raain"o'iri"i*peinpna"zhtMipudbdcirtcltili6iuarrtalrllvl".ipoitir"rrnnrn_i_taa.e_e__i"tii demn de sine insu;i. Eu insd am venit ca sd indepdrtcz
pe soldatii t5i, cerind ca sd nu pdlesc nimica pentru acesl

gest al meu'r. (3) ln timp ce Lucilius spunea acestea toli
erau uimili, Antonius a privit cdtre aceia care-l aduse-
serd gi le-a spus:,,Foarte rdu vd simlifi tovardqi de lupt5

avind impresia cd ali fost insultali de aceastd eroare, dar
scedaEctdilui tbatidn.eIncdtr-vaodievadtir,cciqdtuigtiantdounpradudqdmmanaiablui naddudseucnit

prieten. Iatd cd, eu n-a$ fi qtiut cum sd md port, pe zei!
cu Brutus dacd mi s-ar fi adus.vin, dar pe acest dugman aq
vrea s5-l tratez mai mult ca pe prieten decit ca pe du;-
man('. Zicind el acestea qi salutind pe Lucilius, atunci 1-a
lncredinlat unui prieten, iar mai tirziu l-a tratat cu multd

statornicie gi incredere.

dtlsttI:air3cipeni,rvnt5'dCrueui0sTtiaaruc,ceEslsuutsdc,mixamidbsiersiB-n,upsgtaausc.tiue,cpunhueturraouBidnnenttsrmdieu.nnoargtdoiaiAcuntlrericsjiocesaaneddccs_udsEa,ttiadiranpameri,fe*ecuraavLaucibilpunnzeCutpcctuiiesronliualerniddu{dplpvliisenieijEnip,rmsseieiabneescEihn"ojeridunnibics;irraotataiemertbteiic.n;adabebidCrparusbludtcurdnaabdltditIaOisrisnBcerdelistritrrnieeufcibe,idcteauiui-spicfipisanldrouriri,cuuer'l_edet_s_ai 51 Brutus, trecind un riu inconjurat de cpdi dauEreizEinidpu-rsie-
a inaintat mult,
pastii pe intuneric, nu
intr-un loc inchis de vdi, in fala cdruia se ridica o mare
stincS, in timp ce in jurul sdu se aflau ciliva comandan{i
qi prieteni, mai intii a privit cdtre cerul care era plin de

stele, a rostit doud versuri, dintre ,care pe unul il scrisese

Volumnius.

,,Iup'iter, fie sd nu-!i scape autorul acestor lucruri, iar pe celd-
lalt spune cd l-a uitat"

I

346 PLUTARH BRUTUS 347

l,tildvIsc;;d1eiasPcirtm.L<liiaur-na.Juyialp"_aeaultmaquLcaapt.elpcu1ggmbDsirm(tspdj.gspitscdem(deu4nudoe.obeutaumt9,oeitvricartainiFp"aucppzvmlraeS;5ncul-siei.tiiailapdlri,Liieo;ttoprlr"nBrdfp,dai.od.aarav_VmrlcedvLrrntdae.lrdvcari..goehsdarlleautudeois(litcpciatduii.tirp2zuncnpcSaiiurelitufnnscsiaemauo)omunstsffsttetsilcstoauscoiIdebmdeaimne_pnas:psugaatsdnai,aiiiucnat,cealulrtpsl.upeD,ialiacdgedtnuuLafs,i-otlneet,tntaOaccu"irus:aodqprtoipgrceartus^c_Eitil,ir.mdired.a.us.m,me.lmii"iBSLieip.r_ain'a;isiccvs;"i_rittpa"Ba"pn,d;e"iuiaufapnmi".;tru."cultntedBi.au;;de.;urtd,bi;Siru;p;eui"t;i,rt;sgii;ui"ajs'uuaalt,;s";vu,Vcse;;^;iiiu.t,S;aira,6;uuo_,ct;.ii.irii"ui"r"_itisna"l_;iieuiiaub.ii*op,;;"f,oJfi-rp;i.tmplue.'gnctoiinlf,rr"odt,,riii5i'u.r";u:lnlu,iaii,u;z'lru.m"u".,:,ur."ii,iui.,upuuvr,,s""sn",m,p"sin,id.a.s",;"n,ie\frlpuida.;;"0o"urireaats.r.vuu"ric.u"cr"die;'re""ua_mgc-eiiucpbimlalpas"d_;nu'drviiulfen.;';ecdIrit,iciaij-fs;z"_aiajei"irieobpdn,;nutnci'itiiia-;;rmtunarelnti'efd,e.;;iormgbnttrim;,rae;a;oenisnsdGid.;imdli,nca_lauri;u"tlri;.pueldar.m;'ali;os"m.atlc;lri;opaol:s-"tt;:ipe;.iiaaldrfnran.cel;ujr,i'onr-a"o,niuai"taefn.*uilriu_s.slinttli tlar c5, dojenegte soarta in ceea ce priveEte patria. A mai
rpus cd se socoteqte cel mai fericit dintre invinqi qi cd
mmff$lldcipvuarul9eojeaaguglvLr{5rpltdbliatet2a}deyg,sl,nIa.sa"bvB.N"-p1eusiuad-rfolcpmSteucsaigdamanucltir.ir,pnurtteriaaoenntiCesiree.aterau.lsa(irpescd2Imp-cienduc)tieaeunuilnDnntisahcrrpu,aiaieseiridcilnptcrrldciiieiat.ailodccua,uiebseadeas,nxtoarpepii"oeuineau"raiiqtsiltrr"s-eiuecuriiO",ucqcli^rpp!{Beimld"rinis'iihiO""raVddt^upiAcdru"",esr;u;t?u"uifpi;ba-Ce;";;0rumsu;.;tr"tsa"fe;;ie"'ie"t;i;cim.ii,i"."nsrta",ia.uisi*uiitercndsueEseit,ndg,Eisziatg.iutiisaieeslAniraBun:dIercu_pvdeurif,uiuu,oaonmacTlVpzt_icirurdiraioibanaeneinsdtnlddu,pbitttsdi,remuEsaundacmiictidndescutcsiesniahuedcdssapeti_eusod_,d__etili :,'a 15sa o faimd a rdrtutii sale pe care nu o vor avea cei
::are vor invinge cu armele sau cu banii; pentru cd el
rrocoteqte cd oamenii nedrepli qi rbi care au ucis bdrba{i,
drepli Ei buni nu vor domni pe drept. (3) Fiind el rugat 9i
indemnat sd se salr'eze, s-a retras ceva mai departe crt
;'.aloiesxaeurctirfeiilie, printre care era Ei Straton, prietenul sdu de
retorice. A;ezindu-l pe eI
cit mai aproape
il"e sine Ei spriiinindu-se cu amindoud miinile pe minerul
s6biei scoase din teacd, s-a aEezat pe tdig qi astfel a murit.
Unii spun cd nu Brutus, ci Straton, la insisten{ele mari
saalebialu, iiaBrruBtruustu, sin, imtimpinpgcinedEci-ua intors privirea, a
putere pieptul in linut
iar sabia strdpungindu-i pieptul, a murit pe loc.
sabie.

53 Pe acest Straton, Messalla, care era prietenul lui
Brutus, l-a lmpdcat cu Caesar Ei o dat5, cind era linigte,
s-a apropiat de Caesar Ei, plingind, a spus: ,,Acesta este,
Caesar, bdrbatul care i-a fdcut lui Brutus ultima pldcere('.
Caesar, primindu-l, l-a avut pdrtag la strddaniile sale, iar
in bdt5.1ia de la Ac"ium, Stnaton a fost unul dintre elenii
fideli din jurul lui Caesar. Se spune cd Messalla, cind a
fost mai tirziu lSudat 'de Caesar pentru c5., degi ii fusese
un duEman foarte inverqunat, la Philippi, din cauza Lui

Brutus, totuqi Ia Actium i s-a oferit cu foarte mult avint,
a zis: ,,En, Caesar, arn fost intotdeauna partizanul cauzei
celei mai drepte qi rnai cinstite((. (2) Antonius, gdsindu-i
pe Brutus mort, a poruncit ca corpul sd-i fie infdgurat in
cea mai prelioasd manta din ale sale, iar mai in urmd,
aflind cd mantaua fusese furatd, a ucis pe acel care a fu-
rat-o. Resturile pdminteEti le-a trimis la Servilia, mama
lui Brutus. (3) Filozoful Nicolaus5s gi Valerius Maximussa

istorisesc cd Porcia, solia 1ui Brutus, voia sd moar5, dar
nici unul dintre prieteni nu ingdduia gi stdruiau qi o p5-

gzehaiutitEgi ai,tuinncchi iezain, dscgoulinrad, cdrbuni aprinqi din foc, i-a in-
Desigur se
a murit sufocatd.
aratd o scrisoare a lui Brutus cdtre prieteni prin care ii

i

PLUT,A.RH

csl(aarscucrL-ttrrein,slzdanali,u-Smale;c,-ai;ntetit-isiintcde. ietrs,pcilnaiinnurgdcaeistaeis:mosieuatfrredtrraiiirtn_,pr.doclaearcL;riiiezrraie,cbmlc"oaiecgiicori..csreSteomeascpsiracoiserleioeoai"rangeel.'fgrfdlleiicajalocu__dl

COLIPARATIT T}dTRtr i)IO SI BRUTUS

I l\{ulte sint lucrurilc straluciie sdvirqitc de ace;ti bar:-
iiali, clar prinl,re primele tlcbuic socctrt faptul c5, foic-
sindu-se cle foarte mici inceputi:ri, au ajuns sd fie foarte
inari. Dar aceasta pentru Dio a fost foallc frumos. i:r-
tr'*adevdr, el n-a arrut un lir,'al la glorie, aga cum a avlri.
Tlrutus pe Cassius, un om care nu ela atit de meritr:o..
iir ceea ce prir,'egte virtutea ;i faima, dar care in rizboi a
arirtal cI n-u este intru nirnic mai prejos in privin{a ci-r-
taiului, gindirii qi a faptei, eL ciruia unii ii atribuie in-
r,'eputui intregii acliuni, spunind cd a fost conclucdtorul
complotr-rlui impotrirra lui Caesar, chiar qi pentru Brutus
lare era nehotdrit. (2) Dio insd se pare cd, a;a cum
pregdtit arme, corSbii qi forle militare, Ei-a
tot aqa qi-a do-
bindit ,si prieteni Ei ajutoare pentru acliune. Brutus nu
ii-a dobindit bogdlie Ei for{a din ac{iuni rdzboinice, a;a
a fdcut Dio, ci, dimpotrivS, a dus in rdzboi el insugi
.um
bogSlia sa pentru libertat,ea cetdlenilor, dindtt-le gi ali-
rnentc in exii. (3) Mai mult inc5, Brutus qi Cassius, ne-
fiind siguri ;ederea 1or Ia Roma, au pdrdsit-o, dar cind
crau condarnnati la moarte qi erau urmdrifi, au recurs la
rin rdzboi necesar aplecindu-qi corpurile asupra armelor,
a.r-r infn.rntat primeidia mai mult in interesul lor decit al
cet5{enilor, pe cind Dio, ducind in exil o viafd riai iipsitd
rle teaind qi mai plScut decit a aceluia pe care-I trimisese
in exil, s-a aruncat in primejclie de bundvoie, spre a salva
')r (:t lt a.

2 l.ir,i }a fel a fost insd ac{iunea de a eli,bera pe siracu-
zani de l)ionysios, cum a fost pentru romani s5-i elibe-
reze cie Caesar. Intr-adevdr unul nu tdgdduia cd este tilan
;i a umplut Sicilia de nenumdrate re1e. Dimpotrir.S in

350 PLUTARH BRUTUS 351

prct:iacimrpeipnadcufcea;mdppautentseeitrlleoenran,-ualimuasriadCicviauinregndsiatnarnuucimcrpeieqriotmeEaciitr-oauozdaifmapiitanemrdequniilntntld.fircdibniedfoit\,a/friaieeipmcts5elee cle vreme ce, deqi nu avea nici un fel de motiv particular
Caes.ar, qi-a pus via{a in primejdie
de urd impotriva lui
pentru libertatea comunS. Dio, dacd n-ar fi suferit ne-
drepta{i el insugi, nu ar fi pornit rSzboiul Ei aceasta se
dovede;te prin epistolele lui Platon, din care se vede cd
liranicd gi, deoarece se pdrea cd faptele cer clictaturaf el el a fost alungat de Ia tiranie gi n-a plecat de bundvoie.
s*a oferit qi a fost dat de cdtre ( ) Mai mu1t, interesul pubiic l-a fScut pe Brutus prieten
foarte bine venit. De aceea pe divinitate ca un medic cu Pompeius, care era dusman qi adversar 1ui Caesar, ard-
Caesar indatd l-a dorir
ipmoppootrruivl aromucaigna,Eailsotrf.elDiinmcpitoatrifvods,tpneeinDdiuop- laelcr_aitngEairep:oarnluiti tind prin aceasta cd limita prieteniei gi duqmbniei era
clreptatea. Dio insd a fdcut multe pe placr.rl lui Dionysios,
tDuiol ntyirsaionsr-rdluini aSnitreacceudzeanEt iafafpot,s-rtl c5 nu a distrus mormin- clin interes, cind avea mare trecere la el $i numai cind
motiv de acuzare in s-a miniat, de vreme ce nu i s-a mai acordat incredere, a
ia[a cetSlenilor. un

pornit la rdzboi. Din cauza aceasta nici toli prietenii n-au
in ceea ce privegte faptele avut incredere in e1, gindind cd, dupd ce va alunga pe
3 rdzboinice insd, Dio a Dionysios, el va intemeia o domnie intru nimic mai
fost un comandant ireproqabil, dintre care blindd pentru cetSleni, in ceea ce priveEte lnsd Brutus,
ie-a sivirsit
foarte bine dupd chibzuielile sale, iar insuccesele pe care
ie-a avut s-au datorat altora qi e1 le-a indreptat spl.e mai cl-riar duEmanii sdi au spus cd el singur dintre ucigaqii lui
Caesar igi propusese un singur gind de la inceput Ei pind
bine. Brutus insd se pare cd nici n-a supoitat cu chib- 1a sfirqit, ,ca sd redea romanilor vechea constitufie.
zttin\d. ultima nluuptadgddescitisoividndqrei pntiacriena-aluicerz-iusrtialotr,E-ci,i
a fost infrint, cincl 4 Intr-adevdr, ldsind acestea la o parte, lupta impo-
pierdut nddejdea qi gi-a triva lui Dionysios nu este la fel cu lupta impotriva lui
a renunlat gi n-a "mai ar-ut nici cu- Caesar, cdci nu exista nimeni dintre prietenii lui Diony-
rajul lui Pompeius sd incerce sios care se nu dispreluiascd ocupa{iile lui in befie, jocuri
soarta. $i toate lucrurile de noroc qi femei. Dar faptul de a-Ei propune doborirea
acestea s*au intimpiat, degi el mai avea multe rezerve in lui Caesar gi lipsa de fric5, de grozdvia faptei, de puterea
marami emEariedeinEviinsutdirpeinceaarearimsaetaaduccue cordbiile. (2) Dar cea Iui Caesar qi de soartS, al cdrui nume nu 15sa sd doarmd
cd el, care lui Brutus este faptul pfteleemtreenrgoi.ibiDiplianErilciclaoaurrzeEainaiuncezpailusottrae,,aecsriandudcceaadreaazpcedteirnruisttfiiacnlilaeSniucinciliuiaiu, nsnueu-i
salvase pe mfusuellsiedsinatlvreatcdeei cCaaree,sfuasr eEsiecradrefd, claulirinprdizuoj nidieur,i pu{ine zeci de mii de oameni i s-au aldturat impotriva lui
cr1 eI, pe cili voise, gi care era socotit prieten gi fusese Dionysios. DimpotrivS, faima lui Caesar, chiar atunci
cinstit de Caesar inaintea altora, a intins mina asupra 1ui clnd a cdzut, a ridicat pe prieteni, iar numele siu a ridi-
bpsDCauraiioenea.steEasDnrui.asfceLrd'ur,uiltcdeerinlmupeal5pdsariotncerteceprseiztvtderadcl,ia,niqtauDirsigdsoci--ipanafurdiinpnpadiedurtlfeudorauucsrttdsuedaprvxiulceeinlraueeptaieDmE, iaidpbbcronuiitnayrmsdivaiuoatsulsonclluice$aiiii cat pe acela care s5-I foloseascd gi, dintr-un copil fdrd
a,pornit un rdzboi lega1 qi drept, pe fa!d. (B) Oare aceastd resurse, a fdcut sd fie cel dintii dintre romani, ca un fel
de antidot impotriva lui Antonius, care-l dugmdnea qi
afirmalie poate fi convertitd in contrariul'ei? Cdci faptul avea o mare trecere. (2) Iar dacd cineva va spune cd Dio
ceL mai important, care aduce laudd acestor bdrba{i, gi a alungat pe tiran in lupte mari, iar cd Brutus a ucis pe
anume ura impotriva tiranilor Si duSmdnia impotriva rdi_
1or, toate acesfea le-a avut curate Ei neamesteiate Brutus, Caesar cind era gol gi nepdzit, aceasta era fapta unei stra-

PLUTARH

rpit$dmit,nnaogdeeaiisivciig,ligrndaniicit,ifoirdcasciedfeeleirisinqidepxpu.igic*.e,utnnrubyctdeaI^rdJnaiumscndttg-anarataii-rtnrdlaineejaemfuedosisadccaelcptpaoieafevveesscrcsefdelcaitiuacterxudteaniprfeieniridniutndcmelducb{uiu,rinadnepudaeuiqrideninbrabieaauuasunsersmlte-n-puuiaanicopelE,iuart-niEisrnacardiiaiealvc--ulplairu-fateeusdadpifdrdsctdraCrticeiucniiniuatndxput{eceaafdtuirsaocztntinacpnu,nuiarlitti,tjbcnnauuirdudd-otlrbobceercrccubiuigdonaiodnnsinateiaaaim",dmipbtuoaauDrduueldr_ecznlni{ii{lois"ei.Iii,ii ARTAXERXES

Insu,si.Platon.il dojene;te cd qi-a ales astfel cle pri"i""i .1.
care sd fie ucis.

mmAceBiiBnnerrrlmuaaatpu5uallitttitotfu.oeuCeddrsrsaem.Aiacon,pcuc,aindaanethoaqdrtpaDtiareaedsuctzci.rotsrauhdciAAtt.eradusfanpAmotittcmoanoaadiiftnrntuozutdMieulpusiteustdtseeipmn,ndradfriciiadc,umoroaiviplllmcntaerdeudaednndziftuuiiud,aenpcmntrire-daaqtutodtiiruiomunlomnrCq-nipaiiaGsuad,etoilruisaaosdrEdctatalpzuiiumiir;rrbnaiuiesznaiut1-irinddnnauuceeuallidae,-tdcC,slclsba;ulepaiiiprnaEteeoucimcuasnnonceazaaiilntrnne,rcareeacdeiuc,cimlumzrl1ndp"cuua'__r-Eeertalii
P.q9at, I a inceput, cum era firesc, to{i au negat si, ne-
Etiind despre cine vorbeqte, se uitau unul Ia atiul. Atunci
Caesar, intorcindu-se cdtre statuie qi
tea, a zis:,,Dar nu este ista du;manul increlinclu-gi frun_
Atunci meu care se riclicd
aicea?({ tdcere. magistra{ii gi mai mulli impresionali alr
Atunci Caesar surizind a taudat pe galii
pdstrat

cd sint prieteni statornici pentru prietenii lor chiar iinctr
soarta este.contrard Ei a poruncit ca statut'a sd rdmind
iocul ei. 1a

IUATITA INTRODLTCTM

Viala lui Artarerxes aL II-Iea, c(rci. despre el, este uorba
irt aceastd bictgra{ie, a pus in lumind. nu nurnai calitdfile
;i sldbiciunil,e unui orrl, dar a o,rdtat, pentru cine auea
oclti sd. uadd, ;i grauele ;i adeseori funestele influen{e
ale Jemeil,or asupra cirmuirii supreme, sldbiciunea uastu-
Lduini trreegPaet rtsr)iearsqains, tparteelceunglr'e;ciepreti.laCfiiitliendmbeiroegurasJcihaimlubid.Atorutrae-
rerres, auem impresiu cd. asistd.m La o puternicd dramd in
care o mdruntd intrigd de curte auea cele mai mari con'
secinle pentru regatul persan. Contradicliile ;i certurile
dintre cet(t[ile qrece;ti, combinate cu luptele pentru pu'
tere la curtea reqald persand, conferd. o sauoare deosebitd

faptelor. s-a ndscut pe La 457 i.e.n. Fiu al lui Darius

Artarerres
al II-Lea .lriofhos, s-(1, urca,t pe tron La 404, dupd moartea
5i uoinla tatdlui sd.u, ca n"Lo€tenitor Legalr. In orice caz,
Farysatis, mama Lui Artarerres, dorea cu ardosre ca tro'
ttul sd. reuind lui CErus, fratele lui Artarerres. La indem-
nul lnamei sal.e, Cyrus incearcd s(t-L ucidd pe Artarerres,
dar nu izbutegte. Parysatis nu era insd lJaemstedidrucinafrae
ugor la planurile ei. De aceea, sd
renun{e ei,

Cyrus porne;te cu rdzboi, impotriua tratelui sdu. Rdzboiul
d-(3esaFellpeutteacmdrhbruzriie-p4e0rs1ip-),aepftrieii.rnsmininitnJarpintegpelarriernga narate de Xenofon ;i
bdtdlia de Ia Cunara
gi uciderea lui Cyrus.

tPlut.. Art. 7-4; Ctesia,s, 41, 49; Diodot, 17, 5,5;
Xenof.. Anab., 1, 1, 3; Corn. Nepos, De reg., 1, 3, 4; J u s-
t i n., 11, 3, 4.
2 Xen of., Anab., 1; Hellen., 3, 1; Plut., Art., 3-72. Yezi
si Diod., 14, 19, 24; Irtstin, 7, 5, 11; Trogus Pompeiu s,
Proleg., 5.

ri

]L N. I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA - ARTr\XERXES 357

i

li Dtsrnic d.e glorie, insd, ;i {inind sd apard uiteaz 6i hotttrit ,,;l"o91una. O ceartd. inuer;unatd. pentru succesiunea la tron
.mpiszeob.atliteiecanm,raeei.-cpLat.eucCei siC.otnanytr,fretluLicsDtt,udapclrueiausseci,zaufbrineuuclfDenmaLitradiiud,esimncuoaocrreeaiaguaezLsna-tlo',Au;isiitpt:AOatirsnctihaaeo.ri',es'J",rnitfsoeiuutsaal,
I in !a[a supu;ilor sdi, Artarerres se mindre;te cu'u,ciderea
prapriului sdu frate. Plutarh ne a,ratd, ce u7or a trimis la
Ii: moarte pe aceia eare au tndrdznit sd. spund cd. ei l-au ucis

t yse Cgruss. Dar, dupd. maartea lui Cyrus, patimile de Ia
curte gi-au spus imediat cuuintul: Parysatis a uneltit uci-
li Dl1rit{'.Jra)e;)c.arIobur_aaar-mehbiituaraTpedssdbe,l.eodissrlcidteebpduLuaeu.llasrazpeueflsotalsidaaaistn,eu-3daic5ditpc9iunrnedratiosr.ssDeemccd.aoiontinDosrp.nitreeuafrieslr-sriiecuit.uptnis:;peei drec;iinonebAamaiOcos1icpiiquohplutoosasantssrae,iuitamerAc,aciprsilsati.onnaertBftrrireadnideurfeitlcaaarfeiitcnilscAuec'ediaast,o.lileasOrmieanlctgid.uhiaeuor<tslei_s:eeut..
derea du;manilor lui Cgrus, iar Stateira, sofia lui, care
i ura de moarte pe Parysatis, a ob[inut uciderea prietenilor

i Lui Cyrus.
i Totu;i ura neimpd.catd. a Pargsatidei n-a ldsat-o lini,s-
tit(t, pind ctnd n-a ob{inut indepdrtarea S'tateirei, atrd.-
ii
uincl-o.
i Dar luptele pentru putere de la curtea regelui se com-
,-:r:uc{ttFutefpiar.aecAteijin-,ufnfalnu{fd{ieJn.neictr{ueamabgilnrpdeie.u,mtcarurotiu,lnttdodr;;ieipcrpaoi.dtbd."lcseeotsmremaaerTelatcalgi,ca,d,arAoetemrslteenaircp.eeeriorrerlbe_dtusaeumraepezp-oeulc__l-e
i; plicd. ;i cu un rdzboi, cu cetd[ile grecegti. Mai" intii izbuc-
negte un rdzboi intre per;i ;i spartani, care, cu multe
i
peripe{ii, a durat gase ani, 400-394, gi s-o termhnt prin
ii, bdtdlia de la Cnidos, unde, gralie atenianului Conon, nu-
dminittraen'AtirtaelnpaergsianP,efrlsoitaanreugedXuruei aazdo.bmfirurultt.
) uictoria. Alian[a oLtl_iticd internd. ;i lueriteArrntadrecraxreest,repbluutiaaruhs, ointuipiorniranteu.l rincL,
Unindu-qi efor-
i twrile, Antalcydas ;i Teribazos i,zbutesc sd determine 9ie Istorisind uiala

i rege sd. se i,n"teleagd. cu spartanii. Rezultatul: o noud. uic- ctpdta,en(t?aLcrrtelorctauttmaucdridatdintVcuolniree.teafDidloaemrleiarpcafaeabreipataelte,elecleoaIrtssitdiedst{Joipirerdies.eooi,ctpeuaopdac.deae.ursddetri.taenotd_re,.arcduaa,ceorsieiftdapiftraanerceaoe
l
i torie a regelui impotriua utenienilor i,mpunea pacea lui
i Antalcydas, prin care se retrocedau reqelui, controuersa-
tele cetd{i grece;ti de pe gdrmul Asiei Mici. Iatd ittcd. una
dintre consecin[ele intrigilor de la curtea persand, combi.- pr:tir-ltieaurierperimoIbapoledrtmdarnen{i,cidniasa;diuepznob-paauutle.arneriic.tai,AteopariemlucpiieoArrtirlateanrfJedarcyuetoesnrat(rbcua-ilmpe.ac4_r,l
nate cu dezbindrile dintre cetd{ile grece;ti.
Rd,zboiul dus de Artarerces impotriua Egiptului s-o
iTntresluantrgaipt ima ululfii,,amni.icDi erda.zsbeomaeieneca,usaptroappui,il,ap{iuilretarud,,sfcieuclaatree. 12), anecdotele ;i uorbele cte spirit ale regelui,, presirate
I a;:iclieiii,igdniinecpcoJaeloortdtn,eldJili,aenclagdcreoceuncmrfetluie;ctlaitt,,eraseonegrgidialp.oejaezrtbecsdiattmeiutaoauirni pdsdrd.eoipjbaeilaperrrimdotedae.psddea..eitnsroaiuupemidim,aercraeeai
i.nsemnd.tate politicd: Iipsa d.e coeziu,ne dintre d.i,feritele
Aceste rdzboaie nu angajau insd. puterea central,d.
Luptele pentru gtutere cu intrigi proue- pd,r{i ale regatului persan, dezbinarea d.intre cetd{ite gre_
- complicate intr-o atmosferd r:e;ti,, legdturile per;ilor cu grecii etc.
ndeitepadtinimfai mapi,rliiansree.gDeulupid-. se desfd.gurau
moartea Stateirei, pe ttngd cele
tsr(ertiosriut tme a;aiizienctii,i femei din harema, Artarerces s'a cd-
de
cu Jiica sa Atosa, apoi,, spun unele uer-
siuni antice, cu alte Jiice ale sale: Amestris, Apama, Ro-
Cu toate acestea, biograJut nw lasd, nesati,sfd.cutd, cu-
riozitatea cititorului, care doregte
3 Plut., Art., 14,3; Xenof., Annb., 2 ,8, B. fafd. de marile probleme sd, ;tie care era atitu-
a P I u t., Art., 23, 27. d"inea lui
in clezbatere. Intr-ad,e-
ud.r, situalia in care se gdsea regatul persan este foarte

.11)o N. T. BARBII NoTITA INTRODUCTIVA * ARTAXERXES

359

cl.&r zugrd"uitd de biogral la tnceputul capitolului 20 cind tstuTeruceiasfiu.seearl-Jepeae.aesrnuccepie"nrla(d9mactraneei.tdbdZfueiSi.ilt,oaer1s,s)tgd..a.rEten$auciriecen;lzeteienimdtn.ppiendlnu,ccotaaartourhczd,iaur'ciglduemenaczt,nabreineardIasrliioifiradi,ub,ipatite_i-,

spune: ,,lntr-adeudr, regele dorea Joarte mutt sd pund

mina pe grecii care ysorniserd, la erpedi,fie cu Cyrus gi do-
rea lucrul acesta nu mai pufin deci.t dori,se sd,-l infringd
pe Cyrus ;i sd,-i ia domnia. Totu;i nu i-a ysrins, cdci. gre-
cii, dupd ce op,LrLoppireiiridluotrpceomCaynrudsa,n{cio,,me,ianddoaanrtual uLoscrd["spuat-
preml gi pe Dar in stadiut daeti-tufddriinrneia{alruei i,m care se a"fnlauu',"ipeenatrtuit
igdaie.rnlurpieanslaututuellsetrseetgenainml uginci taaaulitcJaeurudrantad;tieccdiintpgauitu,emrreJmaaureplt.e, Arl;uitluorrn;ci;iifeatomareet(i-r,
t:lietitsourruplrin-ozbditeocatrieu., Antatcyd.as,
Eladq a prins curaj gi a dispreluit pe barbari, clar pe lace-
D:cdmsraz'cspuzueeceeddae,ioaydgludufu,cimynlrrdleeeiea,ttbtc_ulaennibu,li.cseemcfolenii.i,iuaeo.cas,agi,ipeib.igieiurmnauclol!adruailu.id,ta.n^peefsntu.icuzcef.eaiiu,riietrellrntinuaIyd1lnni-laadddnllloinc-ta,todt,1duehdunubpand,ioine[iurpgoioricutcic,siirtuuigpin,,teniiu.ceeiir,-ridtctouatncgii;eume9nt,tJdatclreleceu-eldgsndcciitn.ndor_gepduiuesginalg,ri,i,eteassespttmiucnperaeitreotunaeiAd,ae,ndLrdrsi.rriitpenanei,ptteetitrrdrarejoianoduuegcrTriflisddnae.batiLiTa-isdgraAmIitdpitpanriuu"aon"eouriI.neclranisddtgss_,aJiauic.d,eeaeodrbpdcrdncamsti.eri1antir.b{ni&egnenae*dlaielutgud""ebiieceu(die.lapu,e,a,i,s,fr-,"(nradeiir"uic'e,.esagupaqna,tis"teo,intpltrtfsiuicr-ueuiae.iiut""afo"mlca'r'ettZ,_piiidt.r.sptiea'iiqtioetici,,pin.irori;l,-aiacoii-icdiicitaa_;i_ie;eliantjit;tir
demonieni ii cuprinsese o stra;nicd teamd. ca nu cumua
grecii, care locuiau in Asia sd-;i scuture jugul sclauiei ;i
igIismnadr"apiasnfocJucettelrrlti;aecuit;zauaierltasimccdpate.eapprar,iittzaoimegnlauiaizlleiuodriJrp,i,,pr2iirlmn1eas,pdsubr.teilictfozadges[{inriita;dtuafeuau{ir{le,aiaeii(snJ.tpaeIfnued;tcieadecmrelieiansSplti,poepuanraerxsstheaaaen.njmtDe,beaidonFret-,i,
Antalcgdas. Plutailt, spune: ,,Antalcydas era spwtan, J[ul

lui Leon, ;i, incercind sd. facd. pe placul regel.ui, a izbutit
sd. ob[i,nd. cd toate cetd[ile greces,ti din Asia ;i toate insu-
Iele sd se supund, Iacedemonieni,lor, pldtindu-le tribut, ;i

ca, in aceste condi{i,i, sd ineheie pace cu grecii, dacd poct:.
trebuie sd se numeascd ui.olen[a ;i trddarea Eladei, aL c(t-
rui sfir;it n-a Jost nno,i urit decit nici. unul dintre cele pe lrmcbtdmicaniauaril;asciuamjuenupeilnzf,,zliprlaui,iice,iptuariiefti-situt,rrnaiaiciisgtutcrdaid,udi.dn.ccifce.uuibeieimnsdlrlgbCeanlaacdidujmdlmuansei..eculuiaplateizsiaiemainlactaslndsesdit;n,ndoe'.iatdeptgbaDb,leneueiitalieoeeecgntrf,iarrearcotiuuic(alencuelenuui(ieestsci:clana,itt,eai,engd,$:liatpi,lii;'lamn,t.ugintirdma2icacas5iprcrn,aie,uneeirbpd2udrelti)"cei,rl.mneceearidrmediajec,u.l,mie,eplmmrurtaredieeiiiaa,ammoiisiitm,nodraau*rctiuu,oimocrtrdanudy,;ae.trd,1i"enic,.e.dim,'uspIsn;_at-oiiie
care le-a adus un rdzboi celor inuin;i. Ura lui Plutarh
impotriua spartanLlor ptliraecauslcdp.e-r;ilopr,ordnue;;mteandiiincefai pmtuali
cd Antalcydas Jdcuse p-e

de temut ai elenil,or. De aceea, cu o satisJac[ie abia refi-

nutd., nareazd. biograful moartea Lui Antalcyda"s. ,,Dar re-

gele atit de mul.t l-a di.sprefuit [mai in urmd pe Antalcy-

dasl , L-a trecut cu uederea gi, L-a respins, incit, cind s-a
intors acasd, era batjocorit de du;mani,, ;i, temindu-se de
eJori., ;i-a pus capdt uiefii.i pri.n Joame* (cap. 22, 3). Ace-
ea;i satisfacfi.e, gi-o erprirnd. bi.ogra,Jul cind amintegte de Preocupat de istorisirea Japtetor, d"e analiza psiholo_
uciderea lui Tisaferne, un alt du;man netmpd,cat aL gre-
cilor: ,,Artarerres, i,n schimbul multor supdrdri pe care plageii-cccdpae,u-tlondpreeldaarcluetrereeiipnoaenradcsureoe,znabpaarpjetioue, rripertreleuettluuaaetrunhpiirrnnmoe-boanlerteaemllzeeai,ttateitilurpsioda_tAitgtirtittcusuedpr,Lupinrnecedeacsradlurs;e_ii
le fd,cuse grecilor, Ie-a procurat pi o bucuri,e, anume cd a

lil

N. 1. BARBU

este aceea e unui elen, d'uqmnn at pergi'lor, indurerat cle

dezbi.narea cetd{itor greceSti, ;i. reuoltat ;i mi.niat iyt'n-o-

triua oricdrui. oin gi wicd'rei cetd'fii care trd"da cauzs inde-

Xt enden$ei. gr ecilor* .

*HlHr1s.oe9can6al*hOna6dim,dt,D.c,iboephaemutnpetacs.v,onhodS,not:izaBoqdfdunu-ue+,ttehrSad,$A,e;uAePiJ:,nlate.heRTrAniRrihsstc.nueto,itoCercyn1rrinnoAo,s9tgtwhe3TeGo-i4hiesonfre;s1eneGbeH,mpnkirs.oseseIcrl',eiiachtBnciieacneneGaftdan,ltr,rio,diegMieNdcsteiirse3giodno2oelmcoe2frnhgiitCasBeg,cgn'Ia-hCri',hnuneG'se1,dt.r9KlhOile6'iCea|nn0cx,il,is;ahif,nsoHesiNtsarestidtzst'irlictet-,aeoS"Gi.n\trt9,Gia'aI6diX.tmL"ee7u,-"'; 1 Primul Artaxerxes, care a fost fruntaq intre regii
perSilor prin blindelea Ei mdrinimia sa, se numea Lon-
XVI, 196?, pp.207-323. gimanusl. De vreme ce avea mina mare
dreaptd mai
decit cealaltd Ei era fiul lui Xerxes, iar al doilea Artaxer-
-xes. clespre care s-au scris acestea, numit Mnemon2, a fost
fiul fiicei celui de mai inainte. Darius qi Parysatis au avut
patru fii, ce1 mai in virstd era Artaxerxes, dupd eI venea
Cvr,.rs, iar cei mai mici erau Ostanes qi Oxathres. Cyrus
a avut numele de la Cyrr-rs cel bdtrin, iar eI se spune cb
;i-a tras numele de la soare, pentru cd perEii numesc
soarele Cyrus. Artaxerxes s-a numit mai inainte Arsicas.
de;i D,einon3 spune cd s-a numit Oarses. Dar nr: este ve-
I rosinril cd Ctesiasa n-a cunoscut numele regelui la care
I a trait, cultivindu-l qi pe el ;i solia ;i mama qi copiii,
chiar "lacd in cdrtile sale a por-estit tot felul Ce povegti
cle necleznt iipsite de minte.
qi

2 Clyrus din copildrie s-a ardtat vehement qi aspru, dar
cclalalt se pirea cd era mai blind in toate 9i mai induple-
cabil plin imboldurile naturii. A luat o solie frumoasd q;i
irunf,, la indernnul pdrinlilor, ;i a pSstrat-o, cu toate ci
il opl'ear-r. intr-ader'5r, regele, ucigind pe fratele,ei, voia
s-o r-rn-:idd ;i pe ea. Dar Ar',sicas, calre era slujitorul m'amei
sale ,si care a
plins mu1t, a convins-o cu greLl sd n-o
omoare qi nici s-o despartd de solul ei. (2) Mama il iubea
I n.iai mult pe Cyrus qi voia ca eI sd domneascd' De aceea.
cinc] tatdL s5u era incb bolnav, a fost chemat de Ia mare
;i s-a urcat spre capitald plin de nddejde, deoarece mama
iui 1l lnclemna sd fie l5sat urmaS la domnie. intr-adevdr,
Palysatis avea un cuvint bun, de care s-a folosit qi Xer-
res cel bitrin Ia sfatul lr-ri Demaratoss, cb nlscuse pe

1ri

362 pLUTARH

363

Arsicas cind era simplu particular, dar cd pe Cyrus il voia dintre cele ce-i dddea qi*i oferea ea insdqi. BogSlia
ndscuse cind era pe tron. Totugi nu I-a convins, ci rege de care dispunea, o mdrturiseqte gi faptul cd pe mercenari
a fost proclamat cel mai in virstd menit, Artaxerxes, i6r ii hrdnise eI insuqi cu ajutorul prietenilor $i oaspetilor,
Cyrus a fost ales satrap al Lidiei Ei aI linuturilor de la cum scrie Xenofone. Intr-adevdr eI nu a dus cu sine prea
mulli oameni, voind se se ascundS, insd avea a1!ii aqe-
male.

pipurole3uroniC,liiticualparpeeruPEslai-ilnasoxar.ripngTauaedtienmaastpeoaIuspdIeeemensmdttrneuoaadccretaudeiaAcsadtletunfuiiaen.DeiIanni riziluaeiacisteet,srdtaeetgerdemczdlpebtlrouea- zati in alte pdrli, pe care-i intrelinea sub diferits P,re-
nteuxitael.d,$ai pmoai mqai regelui, fiind de fa!d, indepdrta orice bd-
Cyrus insuqi a scris intotdeauna cu mult
respect Cind cerind cite ceva de 1a el, cind acuzind pe
Tisbferne, sub cuvint cd eI se ia 1a intrecere qi luptd cu
trebuie ca cel care se ini\iaz\,, cind intrd, sd-qi lepede sine insuqi. (2) Apoi din fire regele era oarecum qovditor,
haina personald ;i sd se imbrace cu haina pe care o purta
Cyrus cel bdtrin, inainte de a ajunge rege, sd mdnince o iar ;ovdiala aceasta pdrea uneori bundvoin!5. La inceput
palalS de pdrut cd el chiar imitd omenia omonimului sdu Arta-
mds1in7, sd mdnince Teimint6 si sd bea olet s-a
reries ,;i cd se oferea foarte omenos la intilnirile cu oa-
amestecat cn lapte. $i se poate c5, pe lingd aceste lucruri, Edieccditascoerdcauvoennoerau.riCleinqdi cinstirile cu mai multd lar-
mai fac Ei altele pe care nu le cunosc al{ii. (2) Indeplinind menii pedepsea, se ferea se- nu
Artaxerxes acestea, a venit Ia el Tisaferne, aducind cu el ghe{e
de dascdl aI 1ui Cyrus, iclauge pedepsei insulta Ei sd nu fac5 impresia cd pedep-
pe un preot care fusese un fel
cind era copil, qi-l invd{a'se sd facd magie gi se pdrea cd sind ie desfdteazd, iar cind primea recunogtinld se pdrea
rd este plin de buturie gi omenos nu mai pu{in pentrtt
nici un persan nu era mai indurerat decit el cd Cyrus nu cei care Ie dddeau cit pentru cei care Ie primeau. In-
fusese proclamat rege. De aceea eI avea cel mai mlre cre- tr-adevdr, nici un lucru din cele date nu era atit de mic
pe Cyrus. II acuza cd avea sd-i intincld incit sd nu-l primeasc5 cu bundvoin!5, ba chiar cind un
dit cind iI acuza Ei, cind regele avea sd dezbrace haina, oarecare Omisos i-a adus o rodie de o mdrime uimitoare,
curse in templu a zis:,,Pe Mithra! acest om cu siguranld cd ar
s5-l atace gi sd-1 ucidd. (3) Unii spun c5 pretextul a fost fi in stare
aceastd acuzare, iar alfii spun ci Cyrus a intrat in temph-r
qi a fost predat in ascuns de cdtre preot. Cind el era pe ca dintr-o cetate micd sd facd r-rna mare!((

punctr.rl sd moard, mama sa, cuprinzindu-l cu bralele qi 5 Apoi, dupd ce allii i-au adus alte lucruri cind cd15-
infdEurindu-l cu pdrul sdu gi punind gitul sdu pe gitul
lui, a plins indelung gi cu mari rugdmin{i a cerut iertare i.orea, un muncitor, neputind sd gSseascd nici un lucru in
qi l-a trimis iardqi la mare, deEi Cyrus nu era mui{umit acel moment ca sd i-1 dea, a alergat 1'a riu, a luat api cu
de acea domnie qi nu-qi amintea cd fusese eliberat, ci miinile qi i-a dus dat o cupd
iar regele Artaxerxes i-a
de aur Ei o mie de darici. (2) Un oarecare Eucleidas, spar-
doar cd fusese arestat gi, irnpins de minie, ardea Ei mai lan, spunea multe cu indrdznealS fa{d de el. Art'axerxes
mult decit inainte de dorinla domniei.
a poruncit comandantului sd-i spund cd: ,,Tu poli sd-spui
tot ce doreEti, dar eu pot qi sd spun, Ei sd fac((. (3) La o
4 Unii spun cd e1 s-a indepdrtat de rege pentru cd nu vEiqsmi5iinab-datlrtaqpozciaoidslrr-e!:aia,",.l,TitJnuTeiteir-rirIebqiLbadirzaaapoztueos,csSe,iT-saefttdarreirabddbra5duzs-tiebmae,tsis-pe[1duegnmfianavcidceedee"E.as. stEmAac,lidcndeat-laaarrdnacsuildpmifcudiinitcnlns0utu:e]t,,rsTaezfqriuicaa-
era mul{umit cu ceea ce primea in fiecare zi pentru mas5,
dar acest cuvint este uguratic. intr-adevdr, chiar dacd
n-ar fi primit nici un totugi mama sa ii punea
alt lucru,
la indemind cele de care avea nevoie qi putea sd ia cit

364 PLUTARH ARTAXERXES 365

pprcspJLtSciricc:eloc;aleeialraoaarai1hnnn{iprarC.,idimatpmodtptr)Afirieassrudueachoirtgrtnraastl-tpqetacaceiancuatiilixeeueienrt;refeqsedrlreeearmacrridrnq-gxcaitrieraen-ilner:aelrlair'iOeur-resigpsnauairta$lmxe-ure;eiiaraaiua.nspgoanigtreschliaifduiipaiuhnerstitcoferoeit-oesricluodsorumjspmltto,tiaqedslsaadttcesesuiiartbeal-i:ialiufaesuqnrdp.equeuct,uigaredIiniql,pdderu.merariaeidtrnarDeadmiauacinrfugaeiuurndpiaibaumantrmeeaiatptlafac,csniepealeiedmiItcemtircers-dduapaatmadeccienoiaiis-rpaulleeerrloaanrrmeaell-egrireurrigmariip;anrrnoiicnel:con.aablt;leniercebeiinuaielet;ecroisrnanbdspiiaaiuSatuEnuo'cobsesstiign{a-epaeeipfi"{ndjoatlst,ec;ecia_leccclchaarliiltrl.narslcaaj1ea,is.sscetiie4_rii,_.d,I"l,.)i ,'i alte pretexte drept cauze ale expediliei sale' Dar n-a
trecut muitd \rreme neobservat, ci la rege a venit de Ia
,si multe zarvd a cr-iprins
sine, ca sd-l vesteascd, Tisaferne
Pierprriarh.araei,azilrnacbuv"tlosiuupnbiarle.,,latri"iilin,suaneicuuSregitnaliltimaida;scetcipebaaiscrrraceeaoiecn,tusiittntzctodtrr,aiialungitclicg:aa.edliue:d(ms4zad,ua,)eilnfcJaDerunludriratdezserreaebiifnopsfforoaiiraauniantrlctuerteetailace,ucamiemimarlqeeuariurljatenulpteiorpr-ddasieemaicincPtduietnaptrzncrtpaaaeyit"lisdupdadzetaeee-i
tull).irse.a,,i,nrrbuo-arinirncicullela.rppdpeztatbStoimtciaddqleiiginrdaie1rdqanzierbdndoroi-nrirotsacft-iierrae,e?ap(f(uipisnDl5dluanpugbcriteaaasclee-o1eacauo,qcmPii1dap-rdli-oev'tsu{.arills'-)j
CLersias zice c5 lucrurile s-au petrecut mai tirziu. lrTr-i cste
n-a clinoscut data, de vlemc ce a l"rat
opprmui6entclDelcnraeisr.rrudaofoalnelmeotqretrinneiniaisrdiemu,pibqcuicrtn,aordrrdciemsodiosneceaobitniperneaeuopldiculzidt;ebsCroieyirncrq-iactisrc,qe.cIicaidnlroeotirnreenrlareiacrllcuc.salnei cle crezttt cd Ctesias n-a avut nici r-rn motiv ca, pro-
din
par:te ia acliune qi
plie iniliativ5, sd. schimbe data acliunii, povestind feiul
lum s-au iEncatuirmevpioeliastintldauebcpirldui rrftiaeleap.ztudaEi da1eacaumdmoemvfadercne;tiualddpdeesiencoarmireiistutlo-ra-i
icmiepgeloriruielu. iEair.beianen.eCvoyireusd,einucnrezreingdeu-msedrnintilmnonsntEaii clor.nic risir-ea iui

in oa_. ,ci clramS.
aritat Ctesias.
rnenii din linutul de sus, dar qi in oamcnii cljr-r iuntl sirr,
a pornit rdzboiul. A scris qi spartanilor, incle.mnindu-i sd-i sr;acarisdozpr-r-isildip,ecermetedul-7'tooilcbBortnanceipanleenuorrlUta1seeci-erielmrttcbraueiferi-inoccuiiirtclitlddsCsurcogeialcoudapuaienyTdlCntcetcrlefaeleameeuuuqyl.raverssgirdpimoubqmt-'iru,(dnetdaaal2tqsadateitzm")lasedletiaomasdttEnASeevaaspetc!tairnoc-rdtltataqineiudilat=a,eitailinape.eix.pnisclnuetcinrE-lAaidzsnodmdrcoiPetpx,rctprrautrcseuedneabasi-uedardnsazrupdxozsse,ndfoieaesdieunaeaiersidqrutg.eugusxdgvitidpctinAeerdiecceorsdidtstznur1aiersudbe,nd,-mpetnndeeocaeiaianc-EtiFiqpctadnacdimdeit,ai1dsieeatnanr5riod5epsiitdtcrsiid,bEepiSelnasdusaldgtirda,t-dfotegteelsaecepsg^tcmluepzueeil'eaonaenaeoBaintacstadvtirana^nediltmnatourcgubte,l1usiria-reclItneiuaE9linnnotpcaiiCii!nc'iii5n-{cl1r;'ei5ipdiaiar.iucirr''asd'-aiirprrapnlanS{uniriectaart5negitalesecr-I,t
trimit:i ajutoare gi oameni,
pcclestri, cai" iar dar.5 rror cdrora lc va cla. dac5 vor r.,eni
rreni cdldri, Ie i'a cla tr;fsur:i:
i.lac5 vor a\,rea ogoare, le va da sate, iar dacd vor a\.ea
nisra-irltuel\,trealecfuri"afnirld-orar;-irce.rebtrduirelt,is.cpiiraebr asminniiesfa,u.ari(t2ao)dadrSeupaguanptinlcdcd{li,ei clp1aeernaetsreourtiren-rnisre-tanasil.i
cmsmclLiiacurbpilntiricanurirrcliresntnilcc,iei..;aalil;rpaarc.trz5iard,gcinciianeliictimmocitiapaforrpiaetecrtieuvntr5luepo,rnsisfc.rdccauIp-at.aeegcclraeeeizd,fiseacdp_ciuerme.bocfceianilaoliine.z;njoicaiifai:raetvuuIipaamotipfarirtnti.di!ctrbi,srimicin.ac"js-oji,
scitaldil c5tre Ciearhos, poruncindu-i sd
Cvrus a inceput clea ascultare in-
lrrl totul lLii C3.r'us. (3) sd inainteze spre
domnie avind rnultl forld armatd itrdinn $i mercenari
de treisprezece mii, ;i nrai aclaiiga
greci, ceva mai pr-rlin

PLUTARH ARTAXERXES 36?

gAre;maiirpacardoaruueei,amiimritn"numuclpbreltoetdu, ddczrd.eeobairnrbureeeic,fciiiuapin-cumear.zerdddiim.-uucaIsusdnm_lptpgdauaeicsndseaiit,"ssrit,cdp,aflr6uegericeri,fuuirCiei.e.al,yr,uaironuuarasddoiunicvnrmdueenirp,nmseela,uopuarrtulritnudldede'e;sauitbu.riaaraiigrmufi,a_da"i-uluireesue'.i suasoiirgtladupdrula,atne'clalidinc,suads,tsesudalalqvgsteeiiezmIaeidnplninecaeiaocloomdmceuavlnubaddi datcaanaiterbeEdn-Eitudpiliepsapiecrineerdlaecciatvmremedi-aneiia{dimdlcldauedrmeae
midIaa$dna1elutaaeili3tunrarbrmg.idld1pldodet.ta,a.arrulmiciipemcdgacrocpaiirunrielpumee.ctaoillFuaevdasoiinestencadeiotlrm,oautrtegrppluirt,eilceaubLsneprirduneetlteraeqr-iuaztpumicbrelcsueheaadiia.ebi,Eastzipei'cuu,undiaditittede,i,inzr"iesn"bii1aii"iilrcneaiia"geatdepcr"cetl-"e"eaJ,iarbnLaeeid"t"atr;a"ra-;i"ilio"e"re;ot""oma";;;s"t;uiei"t;i,arii;i"t;asi;i^u_;m;i^l;E;o"ser-l tica gi care scapd din vedere scopul expediliei. (4) Este
i lcn:sucptft:nBtftadc?erl1ar-iluairgreneead,euailp1framelaa8r?b^a-etleanaaulelr(i"ub"eclalr'as_Mvn-ooyluh,pajde"ai(qdiane"sonp3tcueepiStcvvusdetpat)apzllraudea{,,ea,rubnteaiDietdmtrmltsdcimulo,aiecaeaais-atftnenririoacuglaritnrieaenojifleieodiidnocaeaemnidrliCmdnpiidpr.itlnicco.sceiusteyj1a(-uierlaedfu2arCmloacaali,uarzt)inscluee{nnvsduendiddfa,Esuuiorauarud:_fmnudclmem,ir1ioi.lare,escaaaptmCpbcie,1nhftuccnrrsodtsiheqeaiduoddiznetindrcailmetsatireil,aesneoeauzdCa,aoisipisigurjittECcc-ddirlelbil.tiloaseeeiio;oaeiu,c,ueitzatcanmdsnhreCpi,sicmuarlsifbai_doelpuiiapttelcsc;nxiaoauhtaeripaiiacaqdorrnisrtudeiapcfli.nrrlrsescdsi,ndiurrufsseechlcediegceed-t,d;ioe,aamrz-uinsXsnennsirc"ienai_i,aepeqacedeaunaui,drertdinnasiptauseaCe,affmEto'Xa_aeesi{{mlyfffee5amrisaedeloeurrtstzdunulentcicndpei-aliaei.astoeitncatend;ap,dfivfcvuaNEr;n"idenoaeeieinra_ednn^nitugrrltz;drie"tepatcn;r;;deua-eosmeedtiu;liettteepunmi"o*'ogris;icadnactiii;n"ii_a_ii._a,n__eeti;i;-tr pisdniuinsnpEdtorier,etavicaiednriedcrvneaatgr,leaedleeienrlaeaufnraialpfoEitree,flzeudaeglicoiaitanrrseelacinseui-aadaaurdcedifnibatidccmtdeaipzaieulaatn,tr,-ia-fciardfrfoinfsiiptmurfeoetnussit-t
nmd$ieima!zi,eaebnlcgiein,iemEciudiipagducenidnesdrdtutaomldaiidntieeedaeeafloaadcrutamucsradeirl.eepDeisnaAartrrnaomucnaeplip,adeffeceaaCrseryecrdsuuds,r_ic,f-asi"s";ie,;t"i-c;";a;.;;lue; dat'Iui Cyrui sd inving5, sd se msaulvltezsela'EbiicsiudnedaomlnueiaCsclde.-
invinuitd mai
De aceea trebuie
decit curajul lui Cyrus, pentru cd a pierdut
archos prielnic, lla prdpddit gi pe Cyrus. Pentru cd, 9o-
mentul firegele ar cercetat r.rn'de sd aEeze p'e e1eni,
dacd
siE-beascd cit mai mult pe duEmani' n-ar
insugi f^iPeg1d1st.i"t
ca sd
iCanuillciet.ialiDrCnceyuhrotuasscd.eenDec-aieatsnpfiogiecsuitcreedC1lobmyinorasuriiust qinEnidiunen-puaqdisr-st-aaaimtifgotdinlteooscsridaitntdeeepsEtrveioidcpinteroviuroiinalassstiedu-asuii
dmairjloaccoullolianpieoirudnecbitdltuaiieC, qleiatrocchmosaisdg-rgijiaaEpeezecaorse-
interes,

taEii, la
spunea eI c5 o are pentru ca toate sd se intimple bine a
contribuit la dezastru.

9 Intr-adevdr elenii au invins pe barb,ari cit au voil gi,
urmdrindu-i, au inaintat foarte mult. Lui Cyrus ins5, pur-
tat de un cal de soi bun care nu suferea friul Ei era vio-
numit Pasaca, dupd cum spune Ctesias, i-a ieqit ina-
1ent, ,oonducdtorul cadusienilorla, numit Artagerses,
qi a
inte
strigat in gura mare: ,,O tu, cel mai nedrept 9i mai im-
prudent dintre to{i oamenii, care ai fdcut de ocard nu-
-parleearferau,mcoassadlotcuuipCe ybruuns,urdiluecipaecrEuimloar, pe grecii _rdi
mele cu
pe o nddejdea

de a ucide pe stdpinul tqini efr.aItnedleattddui,licavreei are nenumdrali
sclavi mai buni decit da seama, cdci
ili vei pierde mai intii propriul tdu cap decit sd vezi fa{a
regelui'. Zicind acestea, a aruncat sulila impotriva lui
Cyrus. Dar platoga a suportat lovitura qi Cyrus nu a fost
rdnit, ci doar puternic zguduit. Artagerses a int'ors c,alul,

PLUTARH ARTAXERXES

pmDcticuaaileeoarrijdauvsnCrjienocctesrnrudricalrlddusccledsua;dsir-nipaeaAlaCeraraty,eretrraefzu[uo.gcnssceucetrtiasindeeitsnesuccqfeguaaii{tasXd.fou,e(s2lspqni)ltuoiaAsfudopiecCnnriostaesacespdpe1iueeae. ansSteCon;uiy{iclmirillcuasaiescrcl,lerE_niiiiaactuoperaermiatdiidsenmscsspiupdmLrrrllte_as_, ccr.arncrdeolcienudrpaEuiifnianciostolalsitttalEdinie,iEpdtriuitn.qtmCreanlaucial, rlde-aaerdrafuisiEniddCeptienasrcitaeds,pinaetuoCncyeurrupicsa,,t
Cyrus care era cdutat de prieteni nu a fost recunoscut de
r;-ilud$ernianndi.rdFzininedalli,nsmderbguecaurporsindme ivjliocctourlie1oEr,i plin de
strigind: avint
,,Re-
i-rlgedi-vd netrebnicilor3. (2) in timp ce e1 striga aceste
cuvinte in limba persand de mai multe ori, mulli, cuprinEi
10 Ei bine, Deinon spune cd clupd cddere,a 1ui Artager_ cle uimire, i se inchinau, dar ii cade de pe cap
ses, Cvrus s-a avintat-cu toatd puterea impotriva osta-s-iiol Darecare tindr tiara, Ei un
pers, cu numele Mithridates, dd fuga qi
iimlepnRcmm-saeaueatrpdp.egedieeopoeoms..tntlerterbqeitairv.ioviasniadar-iudbieaatislanusuppdqeuizreigteapidsezsCtoAb:al(dir,yrlql,.toit,nraaRiruIitunax.esscergtiT!darrtcaexuder;a!,eieiaararias-Cbelscim.aacyrdsez,drLidneuogaeatss;eean,ialug,dsupii-n.tpp-itoesaEruuqr-de1snlsiiiatIianea-acrdaudajeptranproddirczenuruniai.rusrnitzgcitarcpoceeac;eaua,iitancrdatlcdeenuoeluaegltac-sbetruf.ltdueal"aaeTnngc,i,tace,eadcenqll,rduuea"cilceal__i,,;.i amncd negtiind cine este cu sulila in e1
pIcdsCInrorpayetaurrtrst*u'nirtamp"seedea.lpoenild-nlrvitutcirpdo,pueertdldofap,eccva1aeaupi!rturimteiEandsiaIieseaepnciunapeuunavonmlsiainnoeturattasinadacruuiei,lndcpaiaelmeocrceopbvcocdoiaictofttuaraErdiirrieveieid.aanen,iien,lcagufcoieupidl.,rort,iu(ga2ipinia,.)etrddCr-ecuiaonagpdredseeclueaccisuiul{5iezd*m_caa.li tchi. Rana incepe sd singereze puternic, qi-1 rdneEte 1a
Cyrus, cu-
iar
prins de ame{eal5 qi de sfirEeald, cade de pe cal. Calul
i,ugind rdt5cea incoace qi incolo, iar tovardgul aceluia carc
r'Enise pe Cyrus ridicS aEternutul calului care era plin
lle singe. (3) Pe Cyrus, care igi revenea greu de pe urma
r'5nii, eunuci, care erau de fa!d, ,au incercat sd-}
punS p'cei{iar,lat cal gi s5-1 salveze. Dar deoarece el nu avea

destule for{e gi incerca sd meargd pe picioare, l-au ridicat
pe brale Ei 1-au dus ei, cu corpul tremurind gi cu capul
plecat, in timp 'ce credea cd a invins gi auzea pe cei care
t[ungeaaceulacqdi -tlimstprignaiEutepceanuunmienei,Eoia-lmreungialuipssdi{isqei crule. (4)

nevolnici
;i care, pentnt a face servicii josnice, urmaser'd armatei
regelui, s-a intimplat sd se amestece cu prietenii lui Cy-
lus, dar, deoarece cu greu au zdrit mantaua care elra
rmbrdcatd peste platoq5, de culoare purpurie, in timp ce
l_ds1i1ndNIaaraoliapalurtei Ctesias, ca s-o expun in ^pCu{yirnres, cuvinte, toli regii se folosesc de mantale a1be, n-au ;tiut cd sint
ucigind cluqmani. Unul deci dintre ei, neEtiind ce face, a aruncat
multe, este urmdtoarea:
pe- Ariager-ses, se ndpusteEte apoi cu calul imp,otriva" re_
oocgtfqacrieareutepuidtcnl-lrlu'iuseisndt1uiireu.i-panle1idirleglamlcaCa-iarCraiyetmuuCyrgnzlulrpaeybauusloruse-,udrtlr,drsooaiimrcn,vurdiieaIiianpii-.paeoclqieIguntlneirdtiaiegS,uvoi.ienaainub-tRtteaouriefsuerelaaiag,lrtddg,nteiiqsiienanlnadeiscmstru,I,irum-eiatannsuoerd-crenua,uadonicciiopacsreismlriiurdlnno.elicdie.cClnltauilidoyn-lsaacarbdiumenoiulscrri.-ebpdlmsnac.zaoeaauiA,tatrrtrirenemriydsu#uapaendiirvecosrelep_aez-s_aeaa-t,i clin spate cu sulila in Cyrus. Sulila a spart vina gentin-
clriulr.ri, iar Cyrus, cdzind, iqi loveEte timpla rbnitd de
piatrd qi moare. Aceasta este povestirea Iui Ctesias prin
care, ca Ei cind ar incerca sd ucidd pe Cyrus cu o sabie
;tirb5, in sfirqit a terminat.

12 lr'{urind el deci in acest fel, Artasiras, ochiul legelui,
rlin intimplare trecea pe acolo c5lare. V5zind pe eunuci
plingind, I-a intrebat pe cel mai credincios dintre ei: ,,Cine
este dsta pe care-1 plingi gezind lingd el, Parisca?(( Acesta

i PLUTARH ARTAXERXES 3?1
I

370

I

l nainrddus-p-suensd: e,,cNi uArvtaesziir,aAsr,taasiirnad,epmenaCtyprues mort?(( Minu- inare. ln privinla numdrului morlilor, Ctesias spune cd
eunuc sd aibd ''i:ln1iniiitnrdseueogmsi tsaopEruliiin.leu(3ic)dAAratc,aevxsdetzerxuletusncruauurmifoasisintptuald{niunsEdidnecoodnuotdruodmvzeieris,caidtedae,r
L xcsieumrrx{aeejasE,ridcsaudredpipndizeecraadusuczsdaermbndondriiteuEjdl,ieaiaasrienetelsi,,ittiuiinaszlipainundseaccdEutirebcuaAcreurtraisee-
cd eL insuqi I-a vdzut pe Cyrus mort' (2) Acesta, de indati ;lar eroarea lui Ctesias este evidentd, atunci cind spune
l r--d ]a eleni a fost primit 'eI impreund cu Phalinos din

li

ce a auzit, a pornit qi a poruncit 1ui Artasiras s5-1 ducd la ZacSznthos Ei cu a1!i ciliva. intr-adevdr, Xenofon a qtiut
locui respectiv. Dar deoarece se vorbea mult despre eleni, avut tegdturi cu regele, clci aminteEte de
sEei sluemrdepaessetetetomte,agideeraeui, c.a unii care urmdriserd qi invin- l5 Ctesi'as a
cei mai puternici, au hotdrit sd ,'1 .5i este evident cd Xenofon a citit cdrlile lui Ctesias,
incit n-ar fi trecut eI in nici un feL sub tdcere aceste
trimitd mai mulli oameni ca sd vadd qi au fost trimiqi fapte, el care ar fi qtiut cd Ctesias ar fi venit la greci
treizeci, purtind fdclii. (3) intre timp, regele era gata sd
moard de sete, iar Satibarzane's, eunucul sdu, alerga in ri ar fi fost interpretul unor astfel de fapte, dar pe Pha-
,inos din Zacynthos I-a menlionat. Ctesias, dupd cit se
odapraeeraie!pcitaat.aeEbddi riinantnrselu,incegaraauncadipeurnotiiainlspdea.acpCedui,agcnrdeceuiv,looilncnuisclfi,iarqcceiatl,raedndiundtrea-vuuenna care, fiind deosebit de ambilios qi nu mai pulin filospar-
ltnantoEai tfeilolculceraurcrihle, iqi d5, in povestire, sieqi o importanld
burduf murdar avea apd tulbure ;i rea, ca 1a opt cotile16' la care a participat qi in 'care aduce
aceastd apd
A luat Ei a dus-o regelui. Regele a bdut-o multe elogii lui Clearchos gi Spartei.

toat6, iar caunianul l-a intrebat dacd aceastd bduturd 14 Dupd lupt5 a trimis d,aruri foarte frumoase qi mari
nu-i face rdu. Iar acesta a jurat pe toli zeii cd n*a bdut ltii care fusese ucis cdaeuPniiaronsc, aqrie-'ai
bdiatu,lui pe Artagetrses, acel
niciodatd vin mai bun qi nici apd mai curatd ;i mai uEoard gdsind pe
decit asta, apoi a zis: ,,Dacd eu nu voi gdsi pe acest om, rlnstit qi al{ii. Apoi,
ca sd pot s5-1 rdsp dtesc, rog pe toli zeii sd-1 facd fericit clSduse burduful cu ap5, din neEtlut qi sdrac I-a fdcut
qlolios qi bogat. (2) E1 a avut multd grijd ;i in pedepsele
gi bogat((. celor care p6cdtuiserd. Astfel pe Lln oarecare Arbaces.

13 In acest timp au venit cei treizeci strdlucitori ;i inecl de neam, care in timpul luptei fugise 1a Cyrus qi, dupi
rnoartea lui, se intorsese iardqi la eI, l-a acuzat de laqi-
plini de bucurie, ca sd ie vesteascd un noroc neaqteptat- tate gi de sldbiciune, nu de trddare gi nici de ginduri re1e,
in timp ce o mare mullirne a celor care alergau sp-r'e el
cEoi1sine5s, teriIngeeraauluimninjuartudlelumi uillteinfcaucrlea.jaCEini d-cso-baoraapdroepipaet in9niuamtimpaoiprcuudnl cmzitiliensildisEieai ,sod-oaprrpooqsaitirfttuuegaiptsdreingdoape1ia5la{ds-e.o1U,pnaunafdoltsputel pcgeardureempansziut
cle cadavru qi, dupd legea persanS, i s-a tliat mina dreaptd
i;pineidcrchinuaindfpaosutida,l,uuiancScapiitroienrreucepnrieacmdibteaosisgd-fuaaigut e;lseiaturmai,ncoislauariclnede,ji;lui-sra-utarleausrcdmdintuaidrctaamtcelqianlioaqirapscp-artairenue- astfel: a poruncit 1a doi dintre dugmani ca s5-i inlepe
limba cu trei ace. (3) Gindind voind sd lase impresia
spund cum Ei eI ucisese pe Cyrus, a
;i tofi oamenii sd cd
daruli lui Mithridates, care ovise cel dintii pe Cy-
trimis a poruncit'ca cei care clau darurile sd spun5:
daruri te cinsteqte regele pentru c5,
zeci de mii de oameni qi dupd aceea s-au intors impreuni rus, Si glsind ,,Prin
in tabdr5. (2) E1 pornise Ia rdzboi, dupd cum spune Cte- aceste aqter-
sias. cu patruzeci de miriadet7. Iar Deinon nutul lui Cyrus, pe care-I avea pe cal, 1-ai adus(c' Caria-
qi Xenofon nul, de a cdrui sdgeatd fusese rdnit la genunche qi cdzuse
spun cd numdrul celor care au luptat a fost cu mult mai
Cyrus, a cerut ;i e1 un dar. Artaxerxes a porr-rncit celor

PLUTARH ARTAXERXES

care-i prezentau daruri sd spunS: ,,Aceste daruri !i le dI cei prezenfi qi de accea a pus in miEcare uEr-rrilare,a ,a:e,s-
legele, pentru c5, in al doilea rind, ai anunlat de om lduddros ;i nestdpinit din cauza
moartea tui vinului. Mitlir.i-
1ui Cyrus, cdci mai intii a anun{at Artasiras, iar dupd eI dates, f drd sd se ab!in5, a spus: ,,Vorbili voi ce vreli
tu((. (4) Mithrid,a,tes a plecat tdcind, dar mini,at, iar caria- despre aqternuturi ;i alte fleacuri, eu insd r'd spun r;is-
nului nenorocit i s-a intimplat un lucru datoritd pr"osliei picat cd CSrrus a fost ucis de aceastd mind. intr-adc.r.ar
sale. Astfel, lSsindu-se corupt de situafia de fa!d, dupi eu nu l-am tintit in degert qi zadarnic, aga cum a flcut
cum se pare, gi fiind convins cd trebuie sd aspire la Iu- Artager'ses, dar intr-adevdr l-am lovit lingd ochi, i-am
cruri mai mari decit ii ingdduia situafia sa, n-a socotit atins timpla
cd darurile pe care le primise sint platd pentru vestea acestei rdni agpi, isetrrSitpl.uEngi inbdinue-i,-oto, {li*acmeiiadollib,,ovrditzsiniddisnfircgaitlrr_zarl
pe care o ddduse lui Artaxerxes, ci era supdrat qi striga 9i soarta rea a lui Nlithridates, ar: privit spre pdmint, clar
in gura mare cum cd ei insu;i qi nimeni altul nu-l ucisese'
pe Cyrus Ei cd deci este iipsit pe nedrept de faim5. (5) gazda care dddea ospSlul a zis: ,,Hei, tu, Mithridates, sd
Regele, auzind acestea, s-a miniat foarte qi a poruncit mincdm inchinindu-ne zeului regelui
sd bem acuma qi si car.e sint mai mari clecit noir(. ;i
si 15sdm vorbele
i se taie ocarpeugle. ,faa,rcemstaumi ,ac,afrii,ianndrddseplfaat\ad,maerzitisa:td,,,Tcui nu
i-ai dat, va 16 Dupd aceea eLlnucul ii spune adevdr.ul parysatidei
1ua de 1a mine plata pentru cele ce a indrdznit sd spuni"" iar Parysatis a spus legelui. Regelc s-a miniat, ca unul
lRoergsedle-laia'cdg.zi usLdd-Ierdasctoigrdn,eaiasrcdPtaimrysp,adties a poruncit cdlSi- care fusese dovedil ;i care pierduse cea mai frurnoasd
;loi lmi gariepciiSi csudtdfiepacro'r,ne\rainFrriicctaorqiei ib. aInrbtra-aridi ecvdiri,n e1 voia
10 zile, apoi sd-i atacuri ca
scoatl ochii Ei sd-i toarne in urechi branz topit pind cincl si
r,-a muri. contraatacuri frateie sdr-r ddduse qi primise lovitur.i, clar
A poruncit deci ca Mithlidates
cd e1 il ucisese pc Cyrus.
pu1li5n Dtiamr pdedirneaacmeoeaar;itepraos,ativeu.tApsatrfteel,EfiiiMndithcrhideamteats laduupnd sd fie ucis intre bdrci, (2) iar aceastd ucidere se petrece
in felui urmdtor: se iau doud bdrci fdcute in arsa fel incit
ospd{, unde erau de fa!5 gi eunu-cii regelui qi ai marnei t' sd se potriveascii exact una cu alta. Dupd
salc, Mithridates a venit imbrdcat cu haina si cr.r aurul pe cei pedepsit cu fala aceea, intinc.j
pe car:e Ie primise de la rege. Clnd au ajuns la bduturS, I in sus intr-una din aceste barci.
ppDr5oeu.mlrpriiitdnv.de$,ascaic-efieainardd,a.aouiqaaisradfureemlspditenunlcicnicetcoaecrlapaoluptdmluu,lu,iolsmudpiiifusnienii,leipdneaEscinitdeptrinepcugiroiimamvrraeeelae;ai.cosi;oi-Ir
eunucul Parysatidei, care avea cea mai mare putele, a !
zis: ,,Ce frumoa,sd. haind, Mithridates, !i-,a dat regele qi ce
$j

frumos colier qi ce scump acinacesls. Intr-ader'5r te-a fd-
cr-rt fericit Ei strdlucitor intre to{i((. Dar Mithlidates, care silesc, impr-rngindu-i ochii. in timp ce mdnincd ii dau si
cra deja amelit de bluturd, a zis: ,,Ce sint lucrurile astea, bea miere amestecald cu iapte mquineir-eroollitiondaefranmliaup;steeoagcriaetrlue'si is;cei
bSupanreaminizeasc?eEa uzia,mpedtnattrurecgdeimui-laumcruorfiemritaiinmainatrei a;.i mai \rarsd pe fa!5. Apoi ii lin ochii
luir(. toatai fala 1r-li
Sparamizes, surizind, ,a spus: ,,Nu te invidiez de loc, este acoperitd de
a;,azd pe mierea amestecatd cu lapte. Fdcind acel om in
Mithridates, dar de vreme ce grecii spun cd in vin este barcd ceea ce este necesar sd facd oamenii car-e mdnincl
adevdrul, ce lucru mare este, o fdlosule, cd ai gdsit un ;i beau, din putrezirea excrementelor se nasc
agternrrt care cdznse de pe cal qi l-ai dus regelui?(( (2) gindaci ;i
Lucrurile acestea le-a spus nu fiindcd nu cunoEtea ade- viermi care mdnincd corpul omenesc incepind
cu intesti-
nele. Cind cra crrident cd omul murise, luind barca cie
vdrul, ci pentru cd voia sd*i descopere gindurile fa{d de deasupra, rredeau carnea putrezitd si mincatd de vierlni,

ARTAXERXES

Jt+ PLUTARH

iar in intestine vedeau o muIlime de astfel de vietSli inqelat astfe,l Ei a stat liniqtit, dar Stateira era pe fa{d
mincind qi prosperind. in acest fel fiind mincat de viermi impotriva Parysatidei ales era miniatd pentru
timp de ;aptesprezece zile, Mithridates cu greu a murit' gi mai
aces,te ultrime fapte, pentru c5 ea insdEi ddduse pierzdrii
pe niqte eunuci credincioqi in ;i
regelui, mod crud ilegai
din cauza lui Cyrus.
ldtureiiv1o7aaMreAascsaea,dbPoaacuateearssy,tsdaaoctnarisirune-alditdpoaiufaessrreeelaagcinnaceapicliueilPuuEannirympcsoarinimtliaespjlleoudrteiaiCnaptyeafrdecuelsupim'sl Diprueaorar--
18 Dupd aceea, Tisaferne a inEelat Ei pe Clearchos Ei
pe ceilaili generali greci gi a cdlcat invoielile fdcute
cu
jurrdmint qi arestindu-i i-a predat in lanfuri. Ctesias spunc
mjpnorucdeutupolndrc:rdduFscaizusreayrsreauagctleeisDlleoee,briaaiaccbreeiedadfueeepmaddeeijreusdfcdziantbasgoreeein,,ziiocamaitpsuaddtdice9idnseidessuoetr-roisarejEui ncqciaciudimzeaI-al--, dcda.t,Cilaear rec1h,olsuiln-adur-uI.gEati-asdp-iiedpetlanaut npdpriue1p,tean.foAsct eplladci-uat
impresionat de piepten ;i i-a dat un inel drept semn al
r.rli ct fiul sdu p-greinneprrael,zeiinlladssaaliui ifapvuolirnizatiminpdesledtnfiie- prieteniei pentru rudele prietenii lui din Lacedemonia.
ricile erotice qi, qi
Ei Pe inel sint scuiptate ca pecetie Cariatidelele. (2) Mai
in spune Ctesias cd aiimentele trimise lui Clearchos au fost
vicmeopliarmesuadni damiEbudilstcdqesiaemmfoaalioistamearaesrceddipnduterteeSrtetao.tae(t2iera), ,LfipuineinnddtcruioecdadaiotndsudprE1ei
pcounlisnumiuaiteCdleearscohiodsaldii inlineuleli. in lanlur-i qi cd i-au dat prea
Ctesias spune cd a adus
vin-
de'care qi acestui rdu fdcind in aqa fel ca sd i se trimitd
Artaxerxes care cduta un motiv de desfdtare cind avea mai mult lui Clearchos gi cd, in particular, a mai trimis
"ScrzPdeaugrrreieaiufnz,drd,icI,-lin-apeaduiuinni-pasdineoredufmteriItnaia,ascImdtd-aijiaojsloraelddc'cmgseaiuintsnzid-seae-prou9uonirriiunnccpdev'aiene$ssgciotddeAmdrdEt-ioadtnrxein-en?i'drcox'deudesad'djoetascrai-uinacultirri-ue'nd$lei--', Ei sotrdalilor alte alimente qi cd acestea le-a procurat gi
le=a oefrit odedahtadtciruulaglimi deunptedleinludei mCnleualrcPhaorsysiai t,eidreai.triin-
fiecare zi,
micnugisnddddEuoiuecnonaepcpsuddlsiqtditioncrdcclaa-arnsfreiur,,gqsai5ttu-lqi ivtraiiem{sipiitudssdEcfdiiestireaeEEbaiugiceiusmsdd
voit. incheind el invoieli, ca sd aleagd fiecare cite 'cinci as-
oameni dintre cei mai de incredere' dintre care pe unul
nr-r

do-
SaoremctEaoottreeadri,recEarui,pzaaeimjuCueclraeiasartrep'cgiehneoltsufoai.q!lia,iEmilmnmaaiamafsiaepsriudpsnuadenleeecdcMc,adefrmireienngiIdoenlrecu.oga(n3avf)oisnDsdstundpdueei
sir;zbsnie5iainn-gtIcaaeeelacsrulldepe,e-stieacistgndJ;didccdc5iebio1nun1d5nvenuniid,nubiemagiliainrida.asedtcroP,paedroarutiirdinnpnieettgierensqiedrpsiMetdtcesaev*elsiaccipdateeeceobauxarneictiotfneseroaustvpaesitnqdrajvotsileiocEulr,Eemilb,i-ai,aaauam,arlutpleaazprozsiaoerc-i-rulnrhpu''nl'aeenraic.iimltMnei-lttuaj-aoesctsccdrauc51u-L-aa-l aoeea, spune el, Parysatis a intins curse
pregdtit o otravd St,ateirei Ei a
impotriva ei, dar eI nu povesteqte lu-
cruri verosimile, ci lucruri care confin mcdulptdarlyipiastdisdea
iluapi opaieieledaesvdiuf.ieAppuosi dcodrepausluspdrafiesusbpifnozrumradt pe ctruerie-lcer'u{c3^i)' judecatS. lntr-adevdr nu este verosimil
de fdcut un lucru atit de infiordtor qi a infruntat primejdia
din 'cauza iui Clearchos, indrdznind sd ucidd pe solia 1e-
aceqtia au executat pedeapsa iar regele era foarte indu-
rerai gi miniat impotliva ei, dar ea in gitimd a regelui, care era mama copiilor educali pentru
ironie i-a spus: domnie. Dar aceste lucruri este evident cd au fosi plds-
un e-unuc
,,Ce dulce ersti qi fericit cind te superi pentru o mie de muite ca o tragedie pentru amintirea lui Clearchos. in-
eu care am pierdut Ia zaruri tr-adevdr el spune cd Ei dintre comandanlii uciEi, pe unii
rau qi bdtrin, iar
clarici tac ;i ie iubesct'. Ei bine, regele s-a cdit cd fusese

PLUTARH ARTAXERXES 977

ppcig-boheamirncplSdiaunesrlteau. dti-le-$siaduipihf-aimoe;Ceinalzreiixnaa2itsnr0pcEc,huai onnlli-sueadvdceauidncpc,todiuifpnimlieinrau;diitltacdadtueicumoopspldommsadiamurrrili,epst rddipdiaArEriratitcicfaoadtElepuaidrsnnaduiiupqsArirtep^eae criustsiginneit.EPi,edeGgigi irse,gPealer;rosactiesreaa{,innu*at-oprmedualttd-ov, recmi, emaaciaisni
urm5, 1a rugdmintea ei, i-a dat drumul sd se dr,rcd acasd.
I)ar regele, aflind, i-a intins o curs5., a arestat-o gi a con-
ldeagme,niant-ofellaulmuorarrnted.to(r:) La persi otrlvitorii sint uciqi dupi
frumoasd Ei a umbrit acel loc, incit chiar regele s-a cdit existd o piatrd platd pe care pun
cd omorise pe Clearchos, un om iubit de zei. capetele condamnalilor gi cu altd piatrd lovesc qi
pind cind fala qi capul se strivesc. AEa a murit apasd
uerid]i9n;siDSad;i1eePgsateerloymzsiaaetrisiem, dcpiaonrtercivaeaurazSdctacletdeliarreegiin,ecvleeaploiuntrdecsucpplercpinlu6stdegreiclace, Gigis.
vInAlaairc-dbtiadilxuoeBnnraxrEebdsiiuloin-nma-uaasi.msppuAeusi;sascand1eicear,iatciutsincidtu,ietcauvblviauainnttfdrardvdmoiuiaieliaEae,ilidenaliacntir-jnioum*aisisdAf-dormtiuaa1-ati
cteinrsnteicEdted,_i.ndacracudzapudtreargeoastSetiagteiiraeiinecsrteedteemriiepineicdcaEiei p-i-uo- xerxes.
ss6rrda, s-a hotdrit sd-i intindd
rna.i mare primejdie, dup5 cum curse ;i sd infrunte cea 20 intr-adevdr, regele dorea foarte muit sd pund mina
credea
gcrisc,didnecsioparesiccaurefoDaeritneomn asrpeuntreecceIrei-rlaa ea. Avea o sclavd
ea, cu numele Gi- pe grecii care porniserd la expedi[ie cu Cyrus gi dorea lu-
administrat otrava crul acesta nu mai pulin decit dorise sd-I infringd pe
gi cd drept compiice n*a avut decit pe Ctesi.as, dupi cum Cyrus ;i sd*i ia domnia. Totugi nu i-a prins, cdci grecii,
spllne eI. Dar pe cel care i-a intins otrava, Ctesias il nu- td;iuu-lppedrepcgreaolap;uriiiipa1iueorrddocuovtmepdaeintdCgayinralui,useaci roddmotaaatrncdadaunpstucudltep1raoetrad[sipnuepiprgeaimlloa]r-
megte iar Deinon i1 numeqte Melantas. (2) ln
urma_ _bBden1uit,iae.lrialos,r qi acuzdrilor anterioare, ele irr"epu'sera

i.ar'5;i sir se intilneascd r;i sd ia masa impreund, totuqi prin fd;Eeielmamadeoarien,agiieaepnrlriuinriiiesnscuctuuuperlarsinjtneusEemni saiameidioifcsupsamrtlretaclEquenivitiaicnpdedgeitmbecaatftrambraaedur.irc,Aamdtaunurnultpc,eicluutlamoxcave;at-ii
faptul cd se temeau qi se pdzeau una de a1ta, e1e mincau
aceleagi mincdri si se serveau de acelea;i slugi. La perqi
existS o p6sdricd in corpul clreia nu este nimic de- pri-
,c,are induntru es:te plind cu totul de grdsime. Se grecli care locuiau fAi siinassudlt-aqlii scuture jugul sclaviei qi sd
sos. ci inceteze de a mai (2) Intr-adevdr mai
de ei.
Scr-eedneumcdea;tceearsyttdacpedss.dCrictedseiassteshprlldnneitdcd.dpeavriynstaqtiis.deserrovuind-. inainte ei purtaser5 rdzboi sub comanda lui Thimbronzl,
nduaLnr1-a,s5ed,qidinectrucur:nacte5cluealrdiutonmucdiincpd, -daor{tiidndiaegtuoinrtdradavodurnd;iinpccaasitd*proeaaertae;,ai iaanreapitnaintris-- ifauappiotAdi gsveursebildacnrooicsm2Ssa.ndAdeacae1sfutiai a,Dmtreeirnccytiinltldiddagcsiuzazuc, onirn-dcabrueiildseidnivnfairElAritsdiznabi,ociiinuo-l
antrciu;'apcluPasdateirnpcyasisrlSatdettiaseat,eoacirttraiinaMsvin5decldia-heanintaodustarriata-Evo5itzdSibintaauttcfeaipuir{ameasiu.dSrrDietaeamtienaciorruien, ic.psua(p3rluyi)tsnuMailtuci;sd-i datd s*a dovedit energic qi gi-a cigtigat o mare faimd qi,
aEezindu-qi ogtile in linia de bdtaie, a invins pe Tisaferne
;i a eliberat cetdliie. (3) Petrecindu-se ,aceste fapte, Arta-
xerxes s*a gindit cum sd poarte rdzboi qi a trimis in Gre*
insd era congtientd de ,crim5 oqiqatiatreczititeEsti ebdcnleusiadlalbarteidgdetusii Timocrates din Rhodosza, dindu-i bani muili cu
impotriva mamei sa1e, cdci cia pe
psimcroipnpoturtrelivdcaeetEaEltaoidf;eei ir.ia(c-4ei)lcoTorimrcuaoprceeraEatevi esaaaupofcdercnaui mtrdaazqibamoqiauirlcegepileeuctmeilroaeri
daeanleesimtaptdpceatdto. lDi esluacjietoeariireEgieolespadtpaoririnmitaimndeaitdsa,lbenEchi ei_tia,

PLUTARH ARTAXERXES

mari aetdli s-au ridicat 1a rdzboi qi peloponesul a fost 22 De aceea, Artaxerxes detestind intotdeauna pe spar-
tulburat, iar dregdtorii au chemat pe Agesilaos din Asia. tani qi socotind, dupd cum spune Deinon, cb sint cei mai
Se spune cb atunci Agesilaos, pe cind se intorcea la
Sparta, a spus prietenilor sdi cum cd eI este alungat din neruEinali dintre toli oamenii, pe Antalcydas l-a iubit
Asia de cei treizeci de mii de arcagi ai regelui, cdci mo- foarte mu!.t, cind se urca spre Persia, gi, o datd tuind o
coroand de flori gi inmuind-o in mirosul cel mai scump.
neda persand avea incrustat un arcag. i-a trimis-o 1ui pe cind se afla la mas5. $i cu to{ii s-au

27 El a alungat pe lacedemonieni gi de pe mare, folo- minunat de aceast5 ddrnicie. Era, dupd cum se pare, An-
sindu-se, dupd Pharnabazos, de Cononz5 atenianul, ca ,co-
mandant. Intr-adevdr Conon igi petrecea timpul la Cipru, ttnaidulcanysdd., a(in2ss)fuoAlagtirentsedilaminoesfq,atdleaur ppinderca;iiltfoasrceeppelauLrxeeo,EnciiidnaadsluuEani puaecl eiC-aaastldlsicpcurra_sr-:-
,,Vai de Grecia, odaarcedmEai si pmaurtlatnmiiemzeii?d4izeSatzrddtl.u(cAirezaisc: u,,vDinar-
dupd bdtdlia de la Aigos Patamos26, nu pentru cd iubea
securitatea, ci pentru cd aEtepta schimbarea lucrurilor, nu laconizeaz\.

aEa cum se schimbd vintul pe mare. Vdzind deci e1 cd telor n-a suprimat insd uri{enia Lfaeupctutrlau,i,iadrargeloi rEiai-aSuppaireter-i
dut conducerea luptind rdu Ia
planurile sale au nevoie de putere, iar puterea regelui are a pierit prin acele inlelegeri. (3) Ei bine, cit timp Sparta
nevoie de un om cu ratiune, a trimis regelui o scrisoare a de{inut hegemonia gi-a fdcut oaspete qi a numit prieten
pe Antalcydas. Dar, dupd ce au fost infrinli la Leu'ctra,
ardtindu-i ceea ce gindea. L-a indemnat pe ,ce1 care ducea fiind umili{i, aveau nevoie de bani Ei au trimis pe Age-
scrisoarea s-o inmineze prin Zenon din Creta sau prin silaos in Egipt, iar Antalcydas s-a urcat 1a Artaxerxes,
Polycritos din Mendes. Zenon era dansator, iar Polycritos
era medicul regelui. A addugat cd, dacd aceEtia nu sint de rugindu-l sd vind in ajutorul spartanil'or. Dar regele atit
de mult l-a dispreluit, l-a trecut cu vederea ;i
fa!d, sd i-,o dea regelui prin medicul Ctesias. Se spune cd pins, incit, cind s*a intors 1-a re,s-
Ctesias a luat ,scrisorarea qi a addugat p,e margine, la cele acas5, era b,atjocorit de duE-
mani, Ei temindu-se qi de efori, qi-a pus capdt vie{ii prin
scrise de Conon, sd trimitd qi pe Ctesias la el, de vreme foame. (4) S-a urcat la rege Ei ddeinlaTLeebau2c8traE.i
ce va fi foarte folositor La treburile de Ia mare. Ctesias care Ismenias
insd spune cd regele de la sine a adiugat aceastd insdrci- Pelop,idas, tocmai repurtase victoria
Dar acesta nu fdcuse nici un lucru urit, Ismenias insd,
nare pentru el. (2) Dar, invingind in lupta de la Cnidos, primind ordin sd se inchine, a aruncat in fafa sa inelu1,
cu ajutorul lui Pharnabazos Ei Conon, e1 a suprimat pu-
t'erea de pe mare a lacedemonienilor qi a intors cdtre sine apoi, aple'cindu-se, l-a ridicat qi a fdcut impresia omului
care se inchinS. (5) Lui Timagoras din Atena2e, care-i tri-
privirile intregii Elade. Astfel incit eI a procurat elenilor misese o scrisoare secretS. prin intermediul 1ui Beluris
renumita pace, numitd
cydas era ,,Paoea trui Antalcydas((27. Antral- care era scrib, regele, bucurindu-se, i-a dat o mie de darici
spartan, fiul gi o cantitate uriagd de lapte de vacd, cdci din cauza sl5-
lui Leon, qi, incercind sd facd pe
placul regelui, a izbutit sd oblind ca to,ate cetdfile elenice
din Asia qi toate insulele sd se supund lacedem,onienilor, biciunii, avea nevoi.e de acest lapte. I-a dat optzeci de
vaci de muls, care-l urmau. I-a mai trimis gi un pat 9i
pldtindu-le tribut, Ei ca, in aceste condilii, sd se incheie aqternuturi Ei aEterndtori, de vreme ce grecii nu invd{a-
pace cu grecii, dacd pace trebuie sd se numeascd violenla
gi trddarea Eladei, al cdrui sfirEit n-a fo'st rnai urit decit serd insd sd agtearnd patuI. $i i-a mai dat Ei a1!ii care
nici unul dintre cele pe care le-a adus un rdzboi celor s5-1 aducd la mare, cdci era bolnav. Cind era de fa{5, i-a
trimis o cind foarte strdlu'citd, incit gi fratele regelui, Os-
invinsi.

PLTJTAR F] ARTAXER XFS

ianes, i-a zis: ,,Tin-ragolas, aminteste-ti de aceastd masd. rlarLlli zeilci din partea salrapilor' ;i prictenilor pc care-i
ri-lci nu peniru luclilr"i n:iruntc !i s-a pi"i:eitit lie cu atila inclemna el, incit intre palat clistan!5 dc un-
slr51r-rcire'{. Accasta er"a n-iai mult o pentru tr5- templu ;i
insuiti ripr:ezcce stadii calea era plin5 clc aur'. argint, porfirii ;i
rl:ire dciit amintirea unei binefacei'i. Fe Tirnagoras ate- lai,

nicnii i-au cronclailnal la moarte pen1.r',.i inituile. 24 Polnind un rdzboi impotriva egiptenilor', in fninlea
ciluia au pus pe Teribazos qi lphicr,ates, I-a pierdut din
23 Altaxelxcs, in schimbul multor srrplriri pe care le d:aLtza dezbindrii dinlre c-i, dar impolriva cadusicnilor a
fiicrise glecilor, le-a procurat ;i o br-rculie, anume cd a
uli-cisisafpeernec.eLl -maaoi mdeotleitsptartinEifanepitmulpicicia;ti dr-rgman a1 1or, pe pornit el insu;i rd.zboi, ducind o oaste de trei sute de mii
dc pedegtri ;i de zece mii de c51dre[i. Ndvdiind intr-r-rn
Parl'satis a mijrit llnut cu un teren asprlt, cleios ti care nLl suporla nici un
acr-rza{iile impotriva hli. Cdci regele n-a pelsistat mult in
minia impotrirra mainei sale ;i a clteinat-c, r,.5zind cd are lc'l de sdmin{5 gi care hrdnea cu perer, cu mcre ;i cr-r ahe
po'ainrttee,lingelinn!5raiEei roa mindrie demnd de o lcgini. Pe de altd fnvldurarc,tcenI usneie;tareavincouatdmpienuntiimnrdladzribsiodnicniauicricc;uditsucirunierEainjopi;mrii,micneudjde;iii-m.aiinndtcra-atarcseelcag.i
;ni icsidunnumsoctirir.nlp,aacreli,jlosucpplreinndtruu-s'cearuenusdl nici sI aducl din paoltvdarpSa, ritnecEiti nu puteau sb jerl,feascd
sc nrai bi1nuiascii aceea Parlrsatis, ficind loatc dupd pofta de un cap de rniplar cosla
dec'it, animale
pe al1,u1. (2) llupi
r"egelui q,i nesupSr'indu-se penlnr njci iina dintre mdsu-
tile pe care le lua cl, pentru ci clobinclise o atit de mare p;auiztiencii cdaei,drcadhcmi ep.eCcineailarel{gi eiilutielirpmsienaas;iermdami sinupcrianvdieu{-ri-.ria(u2)
pul.erc 1a el ;i oblinea orice, a aflat cd regele iubegte pe
t-tna dintre fiice cu numele Atosa, dar ci igi ascunde pa- r\lunci Teribazos, care era socotit de rangul al doilea da-
1.inra violentd din caLlza ci ;i ci o a"scuncle, dupd cum spr.ln tolitd birbdliei sale, dar care era trecut cu vederea deoa-
rece decdzuse ,adeseori din cauza usurltd{ii si care atunci
unii, de;i el avusese o intiinirc cu fata pe ascuns. (3) Cind
Parvsatis a aflat acest 1ucru, imbrSliEd fata cu gi mai clucea o viald umild, a sah'at pe rege ;i armata. Intr-ade-
rnultd cdidurd decit inainle qi ii lduda in fala lui Arta- r.5r, cadusienii aveau doi regi ;i fiecare dintre ei iEi avea
xelxes u.rsmi cdarl-aactceorunrl,rinzsicisnidsecIcdessdtteorreeagsecsdcc;ui tabdra separat. Teribazos, infSliEindu-se 1ui Artaxerxcs
rndi e!. frumuselea
r;i sprinindu-i ceea ce avea de gind sd facd e1 insuqi, s-a
in cele din chis Ia unul dintre regi, iar 1a celdlalt a trimis in ascuns
lala ;i s-o aibd ca solie legitimd. ldsind 1a o parte ideile
;i obiccir-rrile glecilor de rrretne cc el fusese ales de cdtre pe fiul sdu ;i fiecare a ingelat pe celd1a1t, spunind cd ce-
zer-r drept rege ;i juclecdtor aI 'celor bune qi rele. (4) Unii idialt tlateazd cu Artaxerxes, pentru ca sd incheie pace
csp;fr.rA)r-tax;eirxperisntsre-aaccdesqdtitaoreist tenuHenruamcleaiidceus duinnaQdq1in6tsrseil0fi-i- 1i prietenie numai cu eI, qi cd deci, dacd este inlelept,
l.r'cbuie si se intilneascd el inainte cu Artaxelxes qi cd
cel.c Atosei, dar qi cu cea de-a doua, numitd Amestris, el insu;i va face totul. Amindoi au fost convin;i de aceste
vorbe ;i, socotind cd se invidiazd unul pe altul, unul a
desple care vom vorbi mai in urm5. Iar pe Atosa aqa de h'imis soli Ia Teribazos, iar allul la fiul 1ui Teritrazos. (3)
mrrit a iLrbit-o tatS-siiu Artaxerxes, incit, cind corpul ei
era mistuit de un fe1 de ciupercd, tatd-sdu era foarte ln- f)c.oaler:e s-a produs o oarecare z'abav6, la regele Arta-
xerxes s-au exprimat bdnuieli qi acuziri impotriva 1ur
durelat ;i n-a mai supirat-o cu nirnic Ei s-a rugat pentru Teribazos, iar e1 era descurajat qi-i pdrea rdu cd se incre-
ea zei{ei Hera numai pe ,aceastd zeiti dintre toate a
cinstit-o atingin"dsi pSmintul cu miinile si i-a trimis atitea din!a...<e lui Teribazos qi pleca urechea Ia cei care-1 invi-

382 ARTAXERXES

ldcfccuddiiuanctautidator.oelapirDi,etiiuEcELptuiaiadmaqsdi-cpiuaaseosotefiroaedanoncbivtuiEeeqittsnascipilbsdtaui-cbTnraeiaeciu,iir,uiiibimanncarecpizahrToeeeessnui,rtuaenibatdpafirozsncuroovuncssoetiriutseeecqlrglaiiednlEfimeaniu,itauc,1lrcruuealixuireguirq,.ie-niasaiideirtd,deru6;stqa--i-i 26 lar Artaxerxes, ajungind la bdtrine{e, a aflat cd fiii
se ceartd in fala prietenilor Ei puternicilor pentru domnie.
josnice care urmeazd ideile rele. (4) Intr-adevdr nici aurul Oamenii cumpdta[i Ia minte socoteau cd, aqa cum fdcuse
e1 insuEi, e bine ca domnia s-o lase lui Darius, care era
n1irc-iaaeincnutdi!ai,',coian6cpntaiidr,riiietismnusecle3dirnr1aggs, p;6inanuidsscitndirtdp-ofdmaoLudb{eiaaoaresaaccubrduaminadsEdteijeugsiderdpou{iueslEduccsifdopeprrirepuedzureectlcuianmeiduormenasgrticeineue-ltdpunueoiil',,ivtn^daireue--l mai in virstd. Dar cel mai tindr, numit Ochos, care avea
cnahivteiipnutEuiitlindqceilincsaupirrbain,jutpeldnlruid. si,Iinnpdtrr-i'nacaddleeuavl,duarsaitnrfeipl fiiienE^cciaitdreceevzeilinafeldfaic,uevadnzeciniintce*l mulli cpdarvtiazaantri,a'gine
palat, fiind iute la minie gi vioLent,
doud sute de stadii qi mai bine' spera
pe t,at51 sdu de partea sa cu ajutorul
Atosei, cdci o cultiva ca pe una care avea sd-i fie solie
Ezvi osndudlocmunmeacsdcdchciuarecl,itduaptdrdmitotaarttdelastdautSelul iavsudsue.sCeirlecgudla-
turi cu ea, dar acest lucru nu-1 qtia Artaxerxes. (2) E1
insd, voind s5-i taie Lui Otcn-os aceastd nddejde, pentru
ca nu cumva sd aibS acerleaqi dorinle gi indrdzneli ca Cy-
rus Ei cu rdzboi gi luptd sd ia indatd in primire palatul
regal, l-a pe era in virstd de
pr',oclamat rege Darius, care
cincizeci de ani $i i-a dat sd poarte aga-numitd citardsz
dreapt5. u(p3nu)tdiFnailidrn,dqiD, slaadridufeesal,aoErcii'ecoeruidetagpereccaAarsecpeialssipear,ovpacelacmecraaer,te'rdCeagcyed-
igerrreda2jd"5ufirnrCigi ls,nmedaininiauntnigcn'oaiddtbeeroiair9tiitpoioemsdtpoaaoqtdidinlooidnrbltlsiritmd-eu-Eecniuupcmnro'ondtcareuecrrleireeen,gleelfamdsrcrn.d'!eecaadrjri.bentotagr1vired*qa:-i sd ceard

va fi cu
rus o iubise foarte mult qi c,are era atunci cadina regelui.
Aspasia era foceand de ne,am, nds,cutd din pdrinti liberi
din5, tXind copacii fdrd sd crule ni'ci chiparoqii, nici brazii' fEeimbueiecdiuncdaliCeylrnugsriljuitda. (4) Ea a fost introdusd cu celelalte
In timp ce soldalii ezitau Ei inoercau s5-i crule pentru masa. Celelalte femei s-au agezat
insuqi, luind o secure, lingd rege ;i au primit cu multd pldcere glumele, min-
farutmduiaset lae'raboEriiimcdarirme eearalour,cereigmeLaei mari qi mai frumoqi' Dar Aspasia Eedea in picioare
giierile qi chiar ironiile lui.
Dupd aceea, pr,ocurinclu-qi lemne Ei aprinzind multe fo- lingd pat gi cind Cyrus a poftit-o sd vind iingd eI, n-a dat
cur1, an petrecut noaptea 'destul de 'comod. (2) Cu toate ascultare. Cind camerierii regelui au incercat s-o apropie,
ea a spus: geme acela care va pune mina pe mi1e"'
acestea, dupd ce a pierdut mulli 9i buni ostaqi ;i aproape S-a p5rut ,,Va cd este nemul{umitd de situa{ia de fatd
toli caii, s-a inapoiat. $i ldsind impresia cd este dispre- deci
gi sdlbaticd, dar Cyrus, pl5cut irnpresionat, a ris qi a zis
luit ain calza nenorocului Ei a pierderii armatei, a ince- cdtre cel care adusese femeile:,,11i dai oare seama cd tu
anturajului sdu qi p'e mi-ai adus numai pe aceastd singurd femeie liberd Ei ne-
put sd bdnuiascd pe fruntaEii mulli

i'a ucis impins de minie, dar pe cei mai mul{i din ca:uza coruptS?" De atunci el a iubit-o mai mult decit pe cele_-
fricii. Cdci la$itatea este Lucrul cel mai crud Ia tir'ani,
iar curajul este lucrul ce1 mai blind, mai uman 9i mai talte toate aEi a numit-o inteleaptd. Ea a fost capturatd dupd
lipsit de binuial5. De aceea animalele cele mai neimblin- ce Cyrus
cdzttt in 1upt5, iar tabdra lui a fost prddatd.

ziie Ei cele rmai sdlbatice sint qi cele mai terna'toare Ei laqe, 27 Darius, cerind-o pe ea, a miniat pe tatdl sdu, cdci
animalele nobile, avind incredere, datoritd curajului, barbarii sint neinchipuiti de straqnici la gelozie, incit se
iar pedepseqte cu moartea nu numai cel care se apropie 9i
nu fug de mingiieri.

PLUTARH ARTAXERXES

atinge o cadind a regelui, dar chiar Ei acela care, .in l"lgmvrnicptpmsdiuionipe.rieare.unoeceierr2"rscscvdascurre"cd'8gtiieiuoratneratel,adlu'da)tAps'{dliligoa,aignnisccgleLirnirienaanesnin-iacnuutrued,cdiiigdeciOmscr-nSoaafldsaeE,oeacmogjdpr.durhuidptfmii,oneinoldTuttdmncudedcorgisopeeuede.il'lec,ameederc.crslfii:lrbdincuasidcaisalgnmoeadtetitiruqtnga.zrnrdpelsaipvs-ouiemuloEpaceiasrgctfdrduiid.oaitea,cosc.npaerstCadepedbiinutvnppud1sotllndctpedaeipciae,eerpnsrucrie,to,auadtda-rercaidceiuOnccurtcmlodcfecuauaeccoeedmiradlamlhaluaacmarpcnoaniccraerdsirieapgicitlasetn,osaaeaur,rnfsceieitngjrrsudpanueiaeagvtainc,mnlele,cecidoucecraidd,eeatfatpfusnotDiracirdrrrs.muirtaaeucer.eeiatcnup',bipel"scrneeatetseuiriet{daeepuraeditrlnriJteudi"gscreu.iccelniizaiicicaalaslistubdriodaactaeitauninreueutatt,aa_intripccjfanirs!puodciisteeeaenreldue_eneili,i
drum, a-leargd ;i in care sint purtate ca-
atinge trdsurile
dinele. lntr-adevdr, Artaxerxes iEi fdcuse soiie pe Atosa
contra legii, din dragoste; dar pentru el mai erau intre-
linute qi trei sute Eaizeci de cadine deosebite prin fru-
muselea lor. TotuEi, cind i s-a cerut a spus cd Aspasia
este liber5 gi s*o ia dacd vrea, dar, dacd refuzd el nu
vrea s-o sileascd. (2) Fiind chematd Aspasia Ei, contra
aqtept6rii regeiui, luindu-l pe Darius, a dat-o de nerroie,
fiindcd aga i1 silea 1egea, dar pulin timp mai in urmd
i-a luiat-o. Intr-adevar, eI a fdcut-o preoteasd a zei{ei Ar-
temis din Ecbatana, pe care o numesc Anais, pentru ca
r-estul vie{ii in
sd Ei-l petreacd da sffiiunllueni isedEui castitate, soco-
tind cd, in
felul acesta, va o pedeapsd nr,r
grea, ci chiar destul de misuratd Ei amestecatd cu o oa*
r:ecare glumd. Dar Darius n-a sup,ortat cu usurin{i acest
fapt, fie cd era aprins de dragostea Aspasiei, fie cd soco-
tea cd fusese insultat qi batjocorit de tatdl sdu. (3) Aflincl ftmCTdoo-ei'anate,ru,iriA.htpllmeusardca2iaueuceiDglt5tvimaoac,irardnuieiaru,51adrs,!dieuvozposrrreemeeatien\sam€atcurrE&e.AuriznsdfdidirOnu,oiclnscnd.lhepdiinTtocueaaousantntpca5udoriquoisenciacdaripmCn,diaeeddpitaprismrribmefsu,iopaanenttreauieAuvlresidcledpooeEsaermlitseemainnecceeliii.e{gJep'i.tiuesiidnin,i,ltb,deid,lrcu"id_mIc:uc1ui.i
de ace'st lucru, Teribazos incd ;i mai mult iI atita,
vdzincl
in situalia aceasta propria 1ui situalie. Lucrurile
se pc-
treceau astfel. Regele avea mai multe fete, dintre cale
lui Pharnabazos i-a promis c5-i va da pe Apama, lui
Orontes pe Rodoguna, iar lui Teribazos pe Amestris. Ce-
lorlalli le-a dat fiicele promise, dar pe Teribazos 1-a in;e-
lat, luind el insuEi in cdsdtorie pe Amestris, iar in locul trttriiemmeg2apep9cluduDcliepandermeoinuspustpr{lrui{seii-icascndeoi-nmcircaipdqrmleitocideatauirnualbfiagdnlatleedcccceuoudmfltecohpaltouulrote]ldt.,,rcliuauusetmniarTdceaeinuvrs.dnedibuua_ac-lzsl uodapscesivd;eoidc,rpibneiinndi_t
aceleia i-a dat lui Teribazos pe cea mai micd clintre toate,
pe Atosa. Dar, de vreme ce, indrdgostindu-se de Atosa,
Artaxerxes o lu,ase Ei pe aceasta in cdsdtor:ie, , a$a curn
am spus, Teribazos era cu totul miniat impotriva lui, mai dormea. Cind Artaxerxes a
ales cd din fire nu avea un caracter statornic qi era in- auzit acest 1ucru, se gfndea cd
gi tre'cerea cu vederea qi neglijarea
unei prime;dii atit
clinat Ia inegalitd{i Ei repede schimbdtor. De aceea, ;i de mari, pe care o denunld acuzarea, sint periculoase, dar
cind se afla intr-o situa{ie bund ;i era printre fruntaqi, mai primejdios este sd
qi cind era lovit gi umil, nu rSbda cu cump5tare nici o ;i creadd cinci nu existd nici o
dovadd. A procedat deci aqa. A indemnat pe eunuc sd fie
mereu de fa{5 cu conjura{ii gi sd-i urmeze, iar el, spir-
schimbare, ci, cind se bucura de onoruri era nesuferit din goinr-dr9dz,iadualsccuanmse-oreci ucaorepesredeaafl.a(2in)aApforoiapipinadtuul-usieEoi rfaa-,iniadr

cauza ingimfdrii, Ei cind era injosit, nu se comporta cr.r
demnitate qi in tdcere, ci se purta aspru Ei violent,

PLUTARH

ARTAXERXES ool

eunricul ardtindu-i mome,ntul, Artaxerxes a;tepta pe pat. uman. iAErisadmddeenaesseearmaa;icdinttaetlidglesnituduilpidubceiqt tped. r(e2a) -Ocl'iioasr
$i nu s=a ridicat mai inainte de a vedea figurlie celor- Ochos
care se apropiau de el qi de a-1 ::ecunoaEte pe fiecare in iime-paoitnritvinaslucui rAsresalameanmeisndaoiin. ttrre'iibnuding{iavt icclreuaznim;eia,siinagrelioms-,
par'1c. Cind i-a vdzut insd, cu pumnalele scoase clin teacd,
ndpustindu-se asupra sa a tras repede perdea'.ra, s-a ue-
potrirra lui Aliaspes viclenia gi rdutatea. Astfel, el a tri-
tras in lSuntrul camerei ;i, astupind uqa, a inceput si:i mis la Ariaspes eunuci gi prieteni, ca sd-i aducd la cu-
strige. Uciga;ii, fiind vdzuli de cdtre e1 qi nefdcind nimic. noEtin{d vorbe ameninldtoare ale regelui, zicind cA tatal
au fugit repede pe
cei iat'e erau cu eI uqd Ei ai.r dinedoaermecneatepraeuTdeariblialznosvilEeiapgr.- s5.u hotdrise s5-1 omoare intr-un fel crud qi dezonolant.
sd fug5, (3) Ei se prefdceau cd-i aduc vesti bune, despre lucluri
Ceilal{i au fugit gi s-au imprdEtiat, dar Teribazos a plrs
arnifnoastEiioaviutccisu pe mul{i doinsturelildp,azanicc6ii.zruet.ge(3lu)iD,sai,riduusp, dimce- care se petrec in fiecarc zi gi cd regele este gata si lc
greu de indeplineascd dintr-un mornent intr-altr-rl qi au i:,-blrlii
sladje-lzien,fri,niccoi;tezqei-a;ipsre5-g1dttuitlbou'oretrainvdapceustet rfnei.lcdE,i
pleuni cu fiii sdi, a fost adus la judecat5, iar regele, dupir, sir-1 clescu-
ce a a;ezat pe juclecdtori, a piecat si I*a dat altora si-L
a bdut*o ;i
a mur:it. (4) Itegele, aflind de felul morlii Iui, l-a plins ;i
ijcDu-aodarercaiceudelsSu, cIpaadop.mrrTuoonpoaci{ariitnteSad,.uicaDdaruaspstcSlaruicbjaietciioeesareid;aii ,sls-cc,eardinrelrdtilsunuelladnftitiEinEniildall--aacfihueuecomddursauisntiadianiv9ttrii'np-soded binuia motivul. N-a putut insi sd porneascd cercetili din
in mind novacula cu care tdia capul osindili1or. Cind a bdtrinelii, dar Ei mai strins iI imbrdfiEa pe Alsa-
caoza qi-i dddea dovezi socotit ci
lrenes de incredere. Ochos a
nu trebuie sd zdboveascd, qi a pregdtit pe Arpates. fiul
lui Teribazos, qi cu aiutorul lui l-a ucis pe Arsamenes.
vdzut pe Dariurs a tresdrit qi s-a retras spre u;5, de vreme (5) Artaxerxes atunci, din cauza bdtrine{ii, era pe nuchie
acefanrui jupduetecadtEoirini uiI indrdznea sd-l ucidd pe rege. Dar dc
ameninlau qi-i porunceau sd-1 nci.cia. cie cu{it. Abdtindu-se asupra lr-ri nenorocirea cu Alsame-
nesJ n-a riSbdat mult, cd indald de supbrare ;i desculajare
Atunci c51du1 s-,a intors, l-a luat cu o mind de pdr, iar s-a stins. z\ trdit nonlzeci .,si patru de ani, a domnit ;ai-
cu alta i-a tdiat capul (4) Unii spun cd judecata a. avut zeci ;i doi. A avut faimd cd este blincl qi ir-rbitor de slrpuqi,
lo,c in prezenla regelui gi cd D,arius, cind a fost coplegit
de dovezi, s-a aruncat cu fala Ia pdmint ;i a inceput intr-o mare mdsrlri qi datoritd 1ui Ochcs, care a intlecut
ceard iert,are, iar regele, cuprins s-a ridicat sd pe toli in cruzime _si ucideri.
de minie, gi
l-a lovit cu purnnalul pind ce l-a ucis. Se zice cd dupi
aceea s-a dus in palat, s-a inchinat soarelui sqi i,aazltios r,a,VecJ-
selil;i*vd, perEilor, Ei ducefi-vd gi spuneli
marele Oromazes a pedepsit pe aceia care aveau ginduri

nelegiuite(c.

30 Acesta a fost sfir5itul con,spirafiei. Ochos avea cele
mai stldluciloare nddejdi, mai ales cd era incurajat de
Atosa, totuEi dintre rude se temea de Ariaspes, iar dintre
bastarzi de Arsamenes. Ariaspes era socotit de cdtre per;i
vrednic de domnie, nu pentru cd 'era mai in virstd decit
Ochos, ci pentrtt cd era binevoitor, simplu in moravuri qi



NOTITA INTRODUCTIVA

Via{a qi actiuitatea lui Aratos ilustreazd, cu lur d.e am(i-
tiunte ce greu era pentru cetdfile greceqti sd, se uneascd,
rcL pu[in pentru ci,tua timp, spre a face fadd. du;manilor
tLinafara Elsdei.
Aratos, fiul lui Clei.nias, s-a ndscut in
Ca;i tatdl sdu Cleinias, cetatea Sicion,
itt trnul 274 i.e.n.
eL a fost tLpul
!.uTttdtorului rieh$ricat impotriua tiraniei. Incd din copild.-
rie Aratos a f ost crescut ;i educat intr-o atmosfer(L de urd.
impotriua tiranilor. Asttel, dupd uciderea tutdlui sd.u de
cdtre tiranul Abantidas, el, in uirstd de ;apte ani, a putut
sd, scape;i sd se refugieze La Argos, unde a crescut i.n casa
unar prieteni. Nici n-atinsese ui,rsta de dou(tzeci de ani,
cind Aratos, datori,td. cal.itd.{ilor sale fizice ;i psihice, a
fast recunoscut de erilafi ca gef al grupdrii de luptd im-
'potriua tiranilor.
Cind a trecut el Ia ac,tiune, in Sicion era tiran Nicocles.
Dupd ce a cerzLt zadarnic ajutor tui Antigonos Gonatas
r5liulruliaPtaoclelimuneeu. aI II-Iea, Aratos s-a hotdrit sd treacd. sin-
Izbutind
s(t pdtrundd. in Sicion printr-o
stra.taqem(t, a eliberat ora;ul. OmuL stratagemelar igi spu-
sese cuui,n|ul. Trebuiau insd inuinse greutd[i de ord,in po-
f.itic: cei, peste ;ase sute de erilafii ccrre
ce,tate, dupd alungarea tiranului, cereau se intorseserd, in

repunered in bu-
nurile lor mobiliare ;i imobiliare, care de rnul,ti, ani se
aflau in miinile altora; noi tulburdri, care puteau f auoriza
reintronarea tiraniei, erau de temut. Antigonos Gonatas
stdtea la pindd, ca sd interuind. Aratos, cu o luciditate
remarcabild., a fd.cut ca cetatea Sici.on sd fi.e primitd in
Liga aheeand, cere, incepind cu anul 287, luptase ;i se
eliberuse de dominafia nuacedoneand. In. acest fel, pn-
mejdia erternd. era indepd.rtatd. Rdmineau insd greutd{ile

N. I, BARBU NOTITA INTRODUCTIVA _ ARATOS.

ecol'Lonrice interne. Araios, infruntind nxari prirnejdii pe care & adus dupd sine tulburdri in Macedonia ;i a deter-
dus personal la Ptolemeu in Egipt, de La care minat pe atenieni sd, clteme pe Aratos in aiutor. Aratos
clrLtnt,, s-o a sunl'(I de o sutd cincizeci de talanfi' pe care izgonegte pe rnacedoneni di.n Pi,reu, Munihia, Sunion s,i
a ob[inut
regeie Egiptutui i-a trimis in cetate. Cu aceastd' su.nd o
pitut f S'briiatndladn"crnuiliencaed.tid.Dn{ietlregeiAcAergttedo.nsli.a,leEngg-rianeacie.,nEPttrlita'l-it,uisn,aHcLeiegardmstai-onse-ado(u2ud9a'9zdudi.tedm.ned.z)--.
aloCce-uf ta-ldpredpi.Joim,cdueltrde[inlot rpie.ntcearnree-1L. ocupa Sicion ht Lign
Dar lui Aratas au
alteeand, prebum ;i, catitd.fiile personale ale in 24514. Ara-
contribuii la alegerea lui ia strateg aL Li'gii Liga std,pinea a,curn o jumdtate dLn Peloponesa.
idmopudo.tzretucai deetoalniei.niI.nlora,cienasatdli.acna{Lditacteu Dar in rdzboiut dus de Ligd, tmpotriua spartanilor co-
tos auea aprorimatiu manda[i de Cleomenes ;i alia[i cu arcadi.enii (229-222)
Aratas a fost infrint. Vicisitudinile acestui rd.zboi sint ard-
a pornit o erped.ifie tate pe larg de Polybios qi de Plutarhs. Irnportant este c(t
be-o,tien.ii, cdroia nu Le-a putut tnsd, da ajutor, sosi'nd' pren
tirziu" Ales a d"oua oard itrateg in anul 243 i.e'n', Aratos
obfine mari succese: rd,peqte macedonenilor Acrocorintul maulioectnaSirapioassrputealirCt-alenodcm.eerBenoaeaslcaa-sLaiuignramtreia.rnhud,ege;aeasnpndiersagd[o,iitclreieeardicleed.hsIenugsbedmnhdeo.gntoeie--
gilri'aLiezhe.naiaonie, -paefic,taiarzedle;aisoealeazlad la Li'gd^ Megala, Epidauros,
rtgenianudltLueu-LsceCe,tledCo{mlie-eonmeAe,snr.geAossraingtcoiesap,letcealaeretadicninuceljupimurs,p-eottrrsaieutaadtaiLuuiegdicei.upMuaear--i
Ligd. Faima lui Aratos era'

imensd. And.upd.aneste ales strateg. Ali,on{a LUL Ptolemeu
aL III-Lea cu aheeni,i ;i alegerea Lui ca comandant suprem
au intd,rit ;i mai mult Lig1az.
Amtos ;i-a propus pe macedo^ne- cltiul sdu duqman, macedonenii, condu;i acunx de Antigo-
sd' alunge din Grecia spart-aniL, AIo' nos Doson, le duce la bun sfirqit. Atttigonos 7';dtrunde la
nii care susroiieai pe tiranL. Atiindu-se cu Pelopones cu doudzeci de mii de oameni qi ocupd. Corintul.
tos porne;te impoiriua etoli'enilor. Contrar indemnurilor
Idna.easat,itaodcc.e,upAddlgd,isPcl;eri,ulledm,neuecl,oacmlliaaa,rnfiAd'taornar,ftiioe'istaoliltii',eeernenisii,ppAi'dnrtagruteons9di'nliue'nppPorerincloienp;tuoe-- Bd.tdlia de Lu Sellasia gi fuga Lui Cleomenes (222 i.e.n.)
conf erd, si.tuafiei noi. aspecteq.
Aratos stringe alian{a cu macedonenii,, care, sub co-
liui iuAinntidgeonmosaiSmi aupltoei a succesorului acestuia Phi-
iep'eteoiptgaigaub*oeisg6reslnee(n2i4,I1o-r4i0n i.9.n.), se inrdutdfe;te. Arato's ''lm,ip,apnodsa,
Grecia ori tn ajutorT. Dar rela{i.i.Le
clintre Philippos gi Aratos incep sd se strice ;i sd se in'
se aliazd cu etolieni,i ;i, pornesc impreund. rdzboiul impo-
triua lui. Demetri'os, fiul Lui, Anti'gonos Gonatas care mu- rdutdfeascd, pentru motiue pe co,re cititorul le gdse;te et-
rise in 240-239 i.e'n.
puse pe larg in biografies. Aratas i-a acortlat onorurile
bi.ograf , in ultimul capitol.
De;i ati.afi.i. d'au mai, multe atacuri impotriua.Arsa:yly:l rel.atate de actiuitatea lui. Aratos reflectd. cit se poate de
icdbnoeuttcmiawtapiecnoesicddlseosdinidneaenataiir,rauaiggicpddeu, ArtiecntrdeeLrnaiiaig'edri'intncoedrataliipdateenmafirdiMin.n.edfUgd,a,nrtldior'epasuonuelciisn'ci'e,imsAssep.'nirAnitjcinnei'iezfr-i-'
Viala ;i
Jidel condifiiile economice ;i. politice i.n care se gdsea nu
numai Liga aheeand, dar intreaga Grecie. Este demn de
rernarcat c6. Aratos, incepindu-;i actiuitatea poli,ticd ;i
a;tepiat it fauorizeazd': moartea lui Demetrios (290 i'e'n') militard ca du;man al tiranilor sprijini{i. de macedoneni,

1Polyb., II,43,3; Plut., Arat.,-2-15; Cic', Off', I'Bl a P o 1y b., II, 44,2; P I u t., Arat.,34.
2 Polyb., II,43,4; Plut., Arat., 16-24. 5 P o ly b., II, 47,51,; P I u t., Arat., 35-39; Cleom., 7-16.
r] P 1 u t., Aratos, 31-33; Agis, 15. 6 P o 1y b., 11, 52; P I u t., Arat., 39-44; Cleom., 17-20.
? Polyb., IV, 11;53,82; Plut., Arat.,48.
s P 1u t., Arat., 49-53.

391 N. i. BARBU NOTITA INTRODUCT]VA _ ARATOS 395

se sliazd cu Ptalemeu |mpatriua Macedonie! pentru ca" se mdre;te acea urd. puternicd gi cle neimpdcat im,potriua

apoi sd fie rLeuoit sd cheme pe maced.oneni |n ajutor 'l.iramiei('.
Spartei ;i, s(r moard otrduit din porunca tui
Tt,otriua pi,lmti-- Dar lupta impotriua tiranilor s-a complicat o d.atd. cu
asAmIlzi_tptreiI,naippat{etotttedotsd.lges..crAeupignceci sLeendui;ategtrsi;ua.its,d,fl-nachatlbergiitn-eqxa,lie;ceesimle-cpoatda-notrlediiltefir(ti,,gsiclLdcpdd.abu.adrcitececudoiutcsnSonetrprmeeaadzadardit,snadiLctdeatiaaosgnriurititinefiip,canlaohfetoretreosfeiotu;nctstaelieitf,meaMd;lre.eiiaetitecneldetiur.ece-*i utnestecul lui Antigonos ;i Ptolemeu in treburile grece;ti,
ifnaspet,;ip..roPuluoctaarthadneusepaiedredeuanoiicJarzuiantda.e;i ai cetd{ilor
a d,ernasca grece;t,i
tlipsa'cle
splurinieictP*eetr-niatia-lie.tmeDedeue.p:iclldnadtri.ge, oAdndroadsteo,asgueadloossuo,alaicdiditnarcteepgpriuieittiengniiaaegta;si-zdiasij'neul"tenarrl"uonlr
a1Iibtttt:f-or:iaia"tlndi?tait.ea(rn[g(;rr,({ttt!il:aii,r.nil-mp.aattje;sa*nriipCliarncurt;tuaoiefreimolalsraanJgsiie;ontluaiditieaatrstp"tami,naepgtptpedA,dedaeadlm,{,noitruarArtedist{ilrrgnureieraoaeoia,dpptugnfcJooiirarionnuieslearorsme.zemrrsettD.i,iema-encmuaIucFfnapmadcrptdtii.reeJrzu-.tilsiaicnuinclcbtitdezdgeiteeuu"i,bisrem.auracoiuonpnll;gudddaicrldt.iduilpt{{rLou;imi,teo;i,uasalispcetiatrmorouteAhiiacuer,nnisrao-gniacaeteitiesioCtpcsiojanannueeetseicmtdstttnd,'drenti"iie{n.eifieecnieiucnconjsdrdddiuearui.,tn,Sn:iauotaetesi"ez,rcc,c_luei$edeo(io("ninst_ieLI-_,,t
cloniei. Alian{a lui Aratos cu Antiganos Doion arat(t pind
unde rnergea dezbinarea cetd{ilor grece;ti care, in t,'.itele
rlin,tre ele, fdceau u,gor apel la ajwtor strdin,
Plutarh,, pi,isetarzrii,nsedqut-esecuadmeusle,torini tienreasm, sdcnoupndtealedefsaeputetdoirn

pe care Ie
uerlere nrobl,erael,e politice esen(iale pe care Ie pu,near-t iti
discufie euenimentele. Cr"t toate acestea, atuncL'cinil firu!
istori,sirii i.i permite, aborda,rea unui Japt strins Lec,lat de
marile problene,e ale momentului, Plutailt igi erpririd. clar
pd.rerea. Cititorul biografiei constatd pe lingd apreci.eri pct-
zitiue gi critici, pe care Plutsrh, nu se sfie;te sd. le aclitc(t
It.ti, Aratos. Astfel biog1rafu.l. ne -cpLLne (cap. 1 ;i 2) cd Ara- fctcid&;Plneilpeucrtnesaouatct.z'rl9p(a-eh&acat,tt.{tuin.u,.,1ps.zeAlt5sert9unec,ct-2cp,ie(it.t,l)tetenamt.rprrLieIcptaeinc,nrcinduetaueAoejiuiussddris.traiitiidoeniEttanroic;icin.ali;seeeiidbtpscpir,rrtnusale,dieietpupur,asdmrtdeaeedutnuutztrcesdtliee.rmei.tntncreersitiinroa;sucliitugsfarmioeitiuc,ila,ouirosrcustiduiulndcrdtir,itpmneioirdga6sttirdmd.artdirem.r-aaeeeJlicelsiaoefsecipli,ononsirncscctasieoenul_tsfiai"sna{cbirica{riircnaappirinls{trereeoiiolteeulrnere_is-Liil
era 'nobil, bine fd.r:ut, chiar
tos cult, dar men{ioneazd. tt}t-
oclatd. {.d"comia pi tnclin_,a{ia tui spre bduturd (cap. 3). Din
punct de ued"ere pali'tic calitstea cle bazd. a Lui Arttos.
care este neincetat pu,sd. i.n lumirLd cle Pluta.rh, cle-a lu.tr1ttl
tn,treqii bioqrcfii, este Lupta lui clirzd impotriua tirsnitor.
Ilioqraful simte o deosebitd, pldcere sd noreze c,u lur cle
aw,i.nunte neripe{iik: prin cure a tre.cut Aratos in dif eri-
tterilue.a<t:uoni Jlvr"urlncot(ctZriescw(ctairpa. n5i,i,6)c.letra1t,^d!kclrilt itt luptele d.ttse inzl.to-
tifendfcntlsudiii.coltedgrryerarefarleegfucil;l{oiiqirlceui;nifasinrtediaroralaaentrLecpl,a,uar(s,1sa5cpjjoue)pl.nuctlrliupnecrcmeliisisccuadrrseezta|lerpeldug.noeerleuiani ittqric-,oua
ce cttuittte. tnsuflefite
muticr,taarbnrieisq:tie,,AmP.ralauittoiansrchelirnadaedtsipsnrdefsiarded.uuhze.qtrtestaiatsamct(et. atsrcelcubeiws.ir,bi\ri!pa,tttcobuslicfgaein,ldcmlucartiei,
mu",Lt clectt particulare, stra;nic clw;man al tiranilor, c{rre Jumi.ttd cit mq.i deJauorabitd perfidia regilor.
CeieEgtsirteesbdduceihaceiumcsleadrr:featgicridiatnneitieaejnuriati?our?ScdrA.ucztioit,u,nrd.teiinigueieiaip-sLoaulcisrpie{liub;atiatder."hgioreti'st;rtteei.
purles clrept limitd a prieteniei ;i a du;mdniei it.,teresu|
pasaj nu e.st,c
cctlnun'( (cap. 10.1). In fond, acest decit re-

Iuarea, sub altd. formd., a ce.ea ce spunea biocirafut in ca- contradictorie: pe de o parte taudd. pe Aratos, pentru cd.
tui FtoLbmeu si G
pitalul o"l treilea: ,,Aratas scdpi,ncl, in acest fet 5i sustrd- t ;tiut sd se Joloseascd. bine cle ajutoru{.

ginclw-se de Ia primejdie, a inceput sd. simtd" in suJlet t:urn

396 N. I. BARBU NOTiTA INTRODUCTIVA _ ARATOS s97

ti?a-aad:truuaysp"pbrepialeencjuieaiit.ttenonancipeeonrtiaei,ctl_aerTit.ett(ieaccnzailtedpru.ap_1tsle5udn,1tia,4ieLr)n,hittii,onfararg.pip;teeealedu.eapaceldtaAronirtii,giacorrniatoi,rcsed. care i.;i queau desigur importonla lor, dar nu erau de na-
turd, sd. aducd. o hotdrire deci.siud in marile probleme poli,-
smi^.ono,l,iamliS,r.toeleumazi ueDlounin,tioui,gAsleercnaceitnosdd,slld-aA1Arlpafreoatostcsotesma,adsu,udursissfdoee,s.satcS-Jfr-iilsneaottaianarteuiCamnoufpcriitanartrit,esianbus;aeadtsjotcce_dda, tice la ordi,nea zilei. De;i, Plutarh, istorise;te cu ud.di,td
sin'tgsatie, succesele lui Aratos, ca com"andant, al aheeni,-
c_o,ritor, s-au retras. (Z) Regele insugi a tri,mis o corabi,e din lor, totu;i simpatia lui pentru Cleomenes Si pentru Sparta
r drnin e n ed e snti nlit d..
Calitd{ile lui de pouestitor, de psiholog gi moralist
lac
ca ;i aceastd uiafd. s6. refi.nd. atenfi.a citi.torului,*.

ApAmDnd\gratuett.eoetce.ndnpaen,iic-!eicrap.eeoinuapeenriiaoy,ailc,i!oir,aagmIsr,ipui.n-uclaiAtdintunraredeltagfd)citiuossm,oinrena;suida.rtdp,mmaecotldcoddot,aJr-srniiaciudcnsuge.adedeidn,sfulusiodin--eia"srrgceteaAhugimniitnprpearuaa-auatancoditerf,nsia(feudrdat.aoicimt,nmdnnutdueioatn.sncuatiieeiiprl,pcateide,giianaecia_deutcal.putneuoinaiou,frportdAAanrpuiucruii",aatp.erdt"it;o(.iuinteStLes__.-). Adakeneltd*teniocrVtnlAuuie,mensz,cfsrlhPwineqaisgiHr:seiseeRn,nrrs.1sbc9ciC,h3hsa4aoif;f,thtn,sHegd.Msn,tBieei,lnmeLrcdnahmigeniGntssG,crodhr1icen,9ee6,nK0ce;aGhtKiesriIn.ee'hlrcWadzhnleil.dseitcWn.uhisnieenad;ltGwiHd,oeieaensnic,pidhloubicDluhitacmti,eshkomnuddto.aleeens-r

Antiganos Doson, Rheinisches Museum, Cx 1967, 807*814.

iactsnrddti,,u,o-ieng,snrci,atiri,lems-fdaitpnrouaibtntuiaecnirghdteueeainalmsacacphetda,t.eydtsel[edinibiiiAnleqorrriact,aaattotuoescztaouat,ngnuudi,niunaepTsiju.tudrpbttomeoarlt.ioD,iaAniqorrtigaeLdetaeo.ncestel;iui,csadic,,',l"utboauu*tlriao.neenaegr-t_aiet
d!h,geian,ttauS1laa-nlaglima,rindniiaznot;raie,nSeciua, nrseido.dnpa,rueid,dnz.eescaic, hai-itmaenbdiuianltialocerotdbsliuiritedAu.rcla,intoMcsizueinnci-i-
su;i. {f4o)arInteclamtdarceupaahrt.eeedniins-aAurcaadli.aiat .Ebgeinoaaregci eHemramceiodn,oene;-i
cu o

neitio_lieernaiui ocupa{i din pricina unor rd,zboaie cu ueci,nii, iar
erau alia[ii Lor, ytuterea ah.eenilor
amploare'( (34,3). a luat o nlare

tpcuuutPutleeBlruaouat-catareurjuhncrinei,aegtindlneui[loiifIlouarP,nrloucdgotuuarnetnrschist,earueegtJds,tltieeittitotmrurtjLtguuuas;rrioeiust,crdlidc,uuui.n,a,ndiane.M,riiaclngiecrueluecrdplmooddrnnirintiiecociur,lieutrdimcnc.eaiiiriiArle!Sdisni.ae.-
faza dezbindrilor ;i certurilor-clintre cetdlite grecL;ti, care

imbrd,cau cele mai diuerse Jorme, biograful-preocupat si

mdeepnrtoabldlempoelLleticmd.o;rai l,see, plaiesrddefudriantudede.enreaiparroebaleumnaofiinfacplate-

1 ftti se pale, Policratesl, cd filozofutr Chrysyppos2, te-
mindu-se ca nu cumva faima rea a proverbului sb iie
supir5toare, J.-a schimbat Ei l-a redat aEa cum era.
,,Cine laudd pe tatil, dacd nu ferici{ii lui fii?((
-iar L)ionysodoros din Troizenas, criticindu-l, alratd fcrina

aderrdr:ald a proverbuhii, care sund in felul r-rrmdtor:

,,Cine ','a l5uda pe tatd1, dacd ntt i:dii sdi fii?(r
$i zice ei cd in felul acesta inchictre gura acelora, cale,
neinsen:nind ninic prin ei inEiqi, se apucd
si laude vir'-
tulile strdmoqiior gi 1e exagereazd, iar proverbul ii face
si tacii. Dar ce1 care a moqtenit de la stldbunii sIi o fire
:tobili, a$a cunr spune Pindara, dupil ctim ai moqtenit tt-t --
care !.i-ai cdlduzit I'iata citre ideaiul binelui, urmincl 1:itr-
dele cle ar:asd, acela va fi fericit daci I'a putea s5- al;rin-
leascil cle 'cei mai buni strdbuni ai neat-nrr1r.li sau si s.iiiirLA
mei:eu cet,a bun clespre ei. Intr-aclerrdr, ei nu din lips5 cie
fapte proprii incep sd ridice in sleivi gioria a.ltora, cl. diin-
polriva, iegincl faptele lorfrumoase de a1e acelor slriibuni,

cda''oaeisv,rriiisnest,itriidin.cbicc(t2lins)puinDritien;aiaigcc-ne.oleeonaraciameEttuidaellueupia,e,nrissuicollrnaitiadnulr5d-dr.,,idpnqeeiiscpdicrrapeerrpevintiatculpoanunclleiuur-rri-ecl5'a\lfr"aoatacri-,i
liiion-aagnrrlerijittirriifm.orgaisrc-tloge-cnmpufeupflate,pntcetriluepceludnit,nrrc--larc ;c1aa;1ifniiiccie5pttudr-tri, eEti info::mat
de care t-'-ai

Policrates qi

Pl,thbdes sb fie hrdnili cu exemple din cas5, ttnelc au-
i'ar pe altele citindu-le, pe care se cuvine sd le
zincir-r-le, insu;i. Intr-aclevdr, este iubitor de sine 9i nu de

imite el
frttmos, acela care se crede cel mai brrn clecit toti'