Brion, Marcel - Arta abstracta

Bib iioteca arti
69

arta
abstracte

arta
abstracta

Traducere de
FLORIN CHIRITESCU
Prefati de
BALcrcA MActucA

Marcel Brion EDITURA MERIDIANE
ART ABSTRAIT BUCURESTT, 1972
@ 1956, by Editions Albin Michel

CUPRINS

Prefatl, ,.....,. 7

.l. NATURA 9t CARACTERELE ARTEI ABSTRACTE .. . . . 7,9

il.ABSTRACTTZAREA, CONSTANTA:ASptRtTULUt UMAN 89

III. FORMAREA UNEI ESTETICI ABSTRACTE CONTEM-
PORANE
. .. .. .. 106

NOTLE CAt ALE pICTURL............ 106
sculpruRA h'r cAureRee DE FoRME gt DE spATn Nol ........ iz4

rv. o ESTETTCA A Til'lpulut $l A Mt$CARil ........ 204

V. MARILE CURENTE ALE PICTURII ABSTRACTE ....229

lndice de nume , . .. .. .. 335

Pe copcrta l:

MAX BILL
Voriafiunea B din 15 varioliuni Pe oceeofi temd,

1935-1938

PREFATA

Personalitate de prim ordin a culturii franceze, membru

al Academiei, prozator sedus de lumea extensivl a fan-
tasticului, apreciat mai ales pentru Lu tr'alie Cilailon qi

La Chanson de l'oiseau itranger, Marcel Brion (niscut ln

1895) s-a impus in conqtiin$a contemporane indeosebi

prin preocuplrile sale pentru istoria artelor plastice gi

a civilizaliei europene, tn general. Destinul geniului - nu

inttmpldtor autorul grupeazl o serie dintre operele sale

sub genericul < gdnie et destinder - for[a acestuia de a

focaliza spiritualitatea vrernii, dar qi de a o <r in{orma r,
inscriind un nou segment pe spirala evoluliei umane,

este urm[rit in citeva fascinante studii consacrate lui

Giotto, Botticelli, Michelangelo, Goethe, Mozart, Rem-

brandt. Istoricul culturii este dublat de un subtil teoreti-

cian, preocupat sI descopere in aspectele polimorfe ale

genurilor artistice qi in individualitatea fiecirei crealii fac-

torii unificatori, pe plan sincronic, qi de continuitate, pe axa

diacroniei. Nu numai in studii de sintezl ca L'Art abstrait

Peinture cfaanrtaacsttieqruea,pPaerienntutrecirrcoummasnttaiqnuteri,adt a*r gi in lucrdri

cu un Ldonard' de

Vinci, Robert Schumann et l'dme tornantique, el tinde,

configurind o istorie a artei, s[ afirme principii estetice.

Redactor: GHEON,GHD BALA Ideea fundamentalS a lui Marcel Brion, desigur nu inedittr
TehnoredacloT: ELENA JUCU }IIRESCU
in postulatul ei fundamental, dar personald prin argu-
Apdrut 1972, eoli de tipar 15' plange tipdr
adinc;24. mentarc, este de a structura istoria artei ca pe o istorie
perltru biblioteeile
C.Z, mari I a civilizaliei, relevind factorii care integreaz{ arte distincte
C.Z. pentru bibliote.cile mici 7.71176
ca muzica, arhitectura, poezia (literatura lirici), pictura
lntreprlnderea pollgranctr Arta Ora0cl
Calea Serban Vod[ t33 -RoBmuacnuiraegti lntr-o structurd stilisticd unitar[.
Republlca Soclalist{

ln cadrul tipologiei clasic-romalrtic, el aderl la strrrctura cheazd (o separaret, in timp ce arta de Oinfiihlung (d'ern-
romantici, considerat5. a fi <un certain 6tat d'dme,r, cu patie) rro legltur[ intre subiect qi obiect, face sd pitrundi
subiectul ln obiect, irnplicd o osmozd qi o comuniunerr'
o puternicd for!5 germinativd in planul artistic. Arta de intropatie (empatie) este numiti de Brion qi
Cu Arta abstractd (publicatd ln 1956), Brion se inscrie carta naturistl sau artd naturalisthr, rcspectil' o arti
crescuth pe (un sentiment . . . de simpatie ctl nattrrarr'
printre cei mai autorizali exegeli ai fenomenului artistic

contemporan, labil gi contradictoriu, gretr de surprins in Abstractizarea se po:rte produce pe douI cimpuri dc

esenla sa, asupra ctrruia qi astdzi continul sd se exprime, tensiune: de gradul int'ii, care conduce la arta abstractir
chiar in sinul istoriografiei occidentale a artelor, opinii purd gi de gradul al doilea, constind in trschematizarea'r

ireconciliabile. intr-o problem[ asupra cfueia gramatici formei naturalc provocat'd fic de un stimtrl psihologic,
certant, cartea lui Brion trebuie amintitl aldturi de cele
fie de o necesitatc de construc{,ie plasticri. Asemenea lui
ale lui Michel SAeludpohoPre, lRlcagyrirnnio*ndcaBauynear,dDinotrrae Vallier, Worringer, Brion nu admite concilierea - deqi uneltl
cele ce influenle reciproce sint sesizabile - celor doud instinct'e
Joseph l{iiller,

aspird spre o explicalie unitari a fenomenului. care vor genera structuri artistice distincte.

Demoristralia teorctic[ a Artei &bstracte este construiti Disocierea fdcutd de Brion are un caracter violent, nefon-
dindu-se pe o convinghtoare justificare teoretic[ qi prac-
pe premiza c[ <,fenornenrr] de abslractizare se manifesti tici. Lucian Blaga, deqi in multe privinle tributar lui

in procesrrl de crea[ic artistic[ qi el aparline constantelor Worringer, atrisese atenlia asupra intcracliunii dintre
spiritutui unan'r {sublirrierea noastrl). Unul dintre cele
mai temeinice capilole ale c{rfiii este intitulat, de altfel, intropatie qi abstractizare, semnalind in strucl,ura operei
gotic (abstract) prezenla instinctului de intropatie'
programatic nAbstractizarea' constantl a spiritului uman). de tip
intre concret I (senzorial) qi abstract' (ralional) existir un
Prin aceast[ premiz[ Brion i;i legitimeazS. comunitatea raporl dialectic, ambele laturi fiind irnplicate ln strtrctura
de idei cu Wilhelm Worringer ale clrui principii teoretice
(expuse in lucrdri fundamentale care au inriurit decisiv imaginii artistice, care este o reflectare subiectivri a lumii
estclica qi teoria artelor: Abstrac1ie gi intropatie, Geneza obiective, cu ponderi variabile dictate de spccificitatea

gi natu,ra goticului, Intrebdri 9i contra-inttebdri 1 le-a dezvol- fiec{rei crealii. 1n unele cazuri, aceasl,a este detcrminatir

tat, aplicindu-le fenomenului artistic al secolului al XX-lea. qi de genul artistic tn care se incadreazd opera: sculptura
este mai concret[ decit pictura, poezia liricl mai abstracti
Reeditind,4bs trac(ie pi intropatie,in 1948, Worringer observa decit literatura epic{, muzica prezentind cel mai inal[

l c[ lucrarea sa, publicat[ in primd edilie cu patru decenii grad cle abstractizare. in esen![, insi, raportul dintre

ri in urmi, se rnenlinea intr-o strict[ actualitate, teoriile concret qi abstracl,, rcspectiv dintre obiectiv 9i subiectiv

sale <convertindu-se,r trin practica miqctrrilor contempo- (oonducind la atitudini de obiectivare qi subiectivare,
cu lormele lor aberant exactlrbate de obiectivizarc sart
rane ale disputclor artisticeD. Brion se lnscrie in aceasti

filialie nu ca un simplu contiluator, ci ca ttn mare enrul. subiectivizare) este rezultatul trnei opfiuni filozofice.

lu r:oncordan[d cu Worringer', Brion acceptA in cadrul Opera de artd implicd unitatea inexlricabilh dintre concret

ttrdirii esteticel o antinomie bazatl pe trabstraclierr qi rrintro-
patierr. Intropatia (empatia la Brion - traducere a lui
Einfiihlung -, termen introdus de Theodor Lipps), este r A existat tendinia ca arta abstract[ si fie numitd. r concretf, r,
bazatd pe avlnd in vedere c5 orice picturl abstracttr are o materialitate, o
instinctul creatorului de aderare la realitate, concretete a imaginii, este I un fapt concret t, cum spunea Theo var

rrpldcerea estetic[r fiind r,autodesfdtare obiectivat[], in Doesburg, care a propus acest tcrmen, preluat, priDtre altii, de llans

timp ce <instinctul de abstrac{ie,r izoleazi creatorul dt-' Arp, Kandinsky etc. Concretul, ln acest caz, este echivalent clr sen-

realitate. Explicitind accep!iunile celor douh atitudini zorialul care nu se mai defileste in relatia dialecl.icf, cu rat,ionalul,
ci prin separa.rea de acesta. I Tot ce a determinat structura reprezen-
polare, Ilrion subliniazii cd r,art.a de abstractizare> rnar- Fi a artei llraleleavitiicsit,-cairdeeai,plneoatcriiiuuilri,ecimLeai!
tativl a vieili f-ostsuresslipnienas
I Abstrahtion und Einfilhlung, Formprctbletne der Gotih, Fragen urtd gini. . . toate acestea au

Gegenfragen numai la sensibilitatea Puri r.

(senzorial, particular) qi atrstract (rafional, general) 9i cu in acesle condi{ii nu se ma cere artist,ului sil insufle
mai comprehensivd, cu
cit acesta exprirni o atitudine operei semnificalii obiective, singura sugestie posibild

atit este - cu condilia tmplinirii artistice - mai viabil.i. fiind f[rd referinli da formele naturale comuner" Arta

Brion stabilegte insi intre abstract qi concrel, o antinomie abstracttr se recomande ca o art5 a refugiului gi lnstrli-

ireductibil[ -, evitind abordarea teorctici a problemei nlrii, in care conqtiinta sociali este supusi unui puternic

a(tursisnfiun-ielndetrreutbelzmerr)c,u*mvnaeipnetufinilodzcoafir,accdtecni rpl lncodrelalatuivrmadl proces de obturare, de eradicare a elemenlului <organic'r,

acestora in cadrul abstractizlrii artistice. Menirca arl,ei a vielii. Afirmind hegernonia sensibilitSlii, abstraclioniqtii

caute si o elibereze de orice elemente care ar putea aminti

abstracte este, dupi Brion, de a se menline <rintr-un scnzo- ambianta socialS in care s-a format. Realitatea interioard

rialism pur, care-qi di silinla si pistreze in toat{ pros- a arl,istului nu poate insemna insi decit sublimarea reali-
petrimea sa qi toati integritatea sa serrzalia aqa cum a
t[!ii exterioare in aspectele ei chintesenliale, astfel lncit
fost primitl qi de a restitui sub forma unei emo$ii impresia
oblinuti prin simlurir. . . Abstractizarea-funclie a gindirii artistul are sentimentul nu de a se distanla, ci de a se

(cognitivh, ideaticd) qi a sensibilit[{ii (artistic{) are o apropia, nu de a reda, ci de a pltrunde in realitate. Din

sferd mult mai largd decit o accepti Worringer qi Brion, punct de vedere social gi gnoseologic, o arti puri uu se

poate legitima, deoarece ignori funcfia gi caracterul cunoa-

abstractizarea, prin fenomenul de distan{are, oferind in Eterii artistice.

ambele cimpuri posibililatca unei concretiziri mai dense Worringer stabilise gi o antinomie derivatl din cea funda-

;i mai pregnante. Folosind terminologia lui Brion, colsi- mentald (abstraclie - intropatie, aceea dintre rrclasicrr qi
derim cd in opera autent,icii, abstraciizarea r,:onduce (sgtoiltiisctDic.hGaoticinusl t-incctounlucei pduet ca o interpretare psihologic-
necesarmente la intropatic.
abstractizare - este definit
r<Instinctul de intropatie, ca premizl a triirii estetice in opozi{ie cu clasicul care prezideaz[ artele de rtip natura-
iqi gdscqte satisfaclia in frumuselea organiculuiD, in
timp ce instinctul de abst,raclie iqi afll frumusetea tin listi>. Brion accepti altinomia, dar preferi termenului
gotic, restrictiv gi nai irnprecis, pe cel de romanlic sau

anorganicul care neagd via[a, in domerniul cristaliru preci- - dup[ Wdlfflin - pe cel de baroc. Clasicul consideri
zeazh Woringer, subliniind atracfia abstractizhrii spre legile constructive
Brioh este (preocupat s[ regdseascl

construc.tiile cele mai epurate, spre geometria cristalelor, ale universuluir rrin organicul subiacent lumii afectiver.
qi formele matematizate ale existenlei. Dezvoltind ideea,
ln acest sens, s-ar putca stabili diverse forme tle trnatura-

cu elemente de gindire ale criticii arhetipale, Brion consi- lismrr, curn de altfel qi procedeazl lVlalevici: naturalisrnul
derl cd una dintre principalele ambi$ii ale artei abstracte
academic, naturalisniul impresionist, cubismul etc., care
constl in g:isirea rformelor arhetipalc care ar fi suportul prin caracterul lor figurativ sint o expresie a clasicului,
tuturor formelor naturalc pe care le intilnitn,r. Abando-
nind preocupirile socio-psihologice ale criticii arhetipale, in timp ce arta abstractl nonfigurativii esl,e eminamente

Brion pledeazl pentnr descoperiroa arhetipurilor formale, romantice, exprimarea imediatfl a <eului (lor) profundr.

care rin-formeazir natura. Aceste arhetipuri spre care Emolia romantici, incandescenti fi;nire liricir, rnu mai
cere inspiralii sau vreun ,,raport" nici cr-r geometria ca
aspird opera de arti abstractl se reglsesc rrin construclia gtiin!d dialecticl a proporfiilor qi a ritmurilor, nici cu
cristalelor, in ,,lesdtura" metalelor, in arhitectura vegc-
tal5r. Artistul qi savantul, investigind din perspective gi cu percep.tia lumii exterioarer. Pentru perioada contemporani,

mijloace diferite, converg in preocuparea de a restabili Brion este, de asemenea, de acord cu Worringer c[ anti-
nomia clasic-gotic se continu{ ln aceea dintre rrimpresio-
ordinea universului in epure geornetrice. Pictura abstracti nisnr) Fi <expresionismr. in tirnp ce <<direcpia irnpresionistl

purh nu apeleazd la stilizarea obiectului real, ci il elimind este de la natur[ spre artistu, expresionismul este imaginea
pur qi simplu pentru r a intelege mai bine qi a cuprinde
rfiinlei interioarer>, astfel incit <pictorii abstracfi trebuiesc
ceea ce cste dincolo de figurlr, oblinind o (form[ spontani
mai de grabl privili ca nigte expresionistir. <Romanticuli,

$i autonomia emofiei insdgi, emoliei ca emolier>. Evident, 10 11 <expresionismul>, <instinctul de abstractizarer> ar fi caracter-

risticc popoarelqr nordic.: conduse de ssntimcntiil infini- 12 ar insemna a reedita sterila, o{ioasa (icearti)) a <celor vechi
tului, in tirnp ce arta rraturalistd, figurativi. ar fi specificl
;i a celor mcdcrlir. trfai de grabd s-ar putca vorbi de
popoarelor meridionale dominate de <sentimentul fini-
tuluir. Marile personalitS.li ale artei abstracte, definitorii <rexpansiunea congtiintei esteticer a epocii noastre (dupd

pentru orientdrile nrajore ale acesteia, Kandinsky, I\{ale- expresia lui Herbert Read), atlt sub aspectul actului

vici, Naum Gabo, Mondrian aparlin popoarelor nordice, de crealie, cit qi a celui de receplie. Sensibilitatea artisticd

tn timp ce impresioniqtii ar fi produsul popoarelor romanice. a timpului nostru, cxpresia unei congtiinte filozofice,
estc apt5. s[ surprindh, ca autor sau privitor,, problernele
$i de accasld datd Brion acr:epti o rnetodologie anisto- fundamentale ale contemporaneitdlii, in toate formulele
ric[, preluind concepte, cum esl.e acela de rasd, in loc sii artistice carc se confruntd astizi. $i, trebuie adlugat,
inilieze o interpretare sociologicA, singura care poate
lumina corespunzItor complexitatea fenomenclor. sensibilitatea contemporani gisegte un cimp adecvat de
exercitare nu atit in construcliile difuze, ci in crealiile de
Trebuie s[ adiuglm c[ Brion nu este numai un teoretician bogatl extraclie social5, tnc{rcate cu sensuri multiple
al artei abstracte, ci gi un suslinltor consecvent al aces- qi profunde, cu emotii specifice marilor tensiuni ale spiri-

teia. Aqa se explicfl tonul apologetic cu care, uneori, oomen- tului.

teazA crealia nraeqtrilor abstrac{ionismului. Aderenla Lirismul este considerat de Brion a fi o alti trdsdtur[ a
lui Brion cre$te din convinplerea ci arta abstracti are mai
mari qi mai directe posibilitdli de exprimare dectt arta figu- picturii abstr'acte. I)egrevattr de funclii descriptive, supri-
mlnd elementele figurative care sugereazd voalat sau
rativd. <Voi spune, cu pldcere chiar, qi o voi demonstra mai
manifest semnificalii comprehensibile, pictura abstract{
departe, ci arta abstracti imi pare mai capabild sI exprime
o inaltd qi profund5 spiritualitate decit, arta figurativdr tinde sd dobindeascl factura unui <r clntec pur r. Pictura
lui Delaunay, ale cdrei valenle lin de o structurd emina-
subliniazI autorul. Mai intii pentru cE evocarea unei mente poeticd, de o esteticd a rorfismului I cum a intitu-

opere abstracte ar avea un caracter de rrimediatitater, de lat-o Apollinaire, i se pare lui Brion a fi una din cuprinz{toa-
rele expresii ale acestui lirism care descontingenteaztr
comunicare ce nu mai este mijlociti de <figur[r, iar crealia, tndl{ind-o pe culmile sterilizate ale purismului.
afectele sau stirile erno[ionale, nemaifiind atagate unei
reprezenthri, ar avea o cleplin5, puritate. in felul acesta, For{a de seduclie a crea{iei lui Hartung * < unul dintre
forla de emolionare a operei abstracte ar fi superioarl cei mai rnari dintre pictorii conternporani I - s-ar

artei figurative. datora faptului cd tn spiritul timpului nostru este expresia

Rrion susline cri arta abstracti reprezint[, in orice caz, unui <r limbaj liric r> de o mare spontaneitatc. Lirismul
r.rn ciqtig evident sub raportul capacitd!ii de sugest.ie, acesta, erpresia unei subiectivitili purificate dc orice
superioari ca for!d de emolionare arteri figurative, a emergenle ale socialului, este de aceeagi facturd cu a
cdrei rnanifestare contemporand nu o t5giduieqte, dar lirismului rnuzical. < Este ugor - subliniazd Brion - sA
o consideri o prelungire a trecutului. Limit,ind sfera de
cuprindere, arta absl,ractli ar ciqtiga in profunzirne qi in deosebegti la cutare sau cutare artist, tn momentul creator,

intensit,ate. Brion nu are in vedere abstlactizarea de grad o saare care s.{ fie exact la fel cu aceea a compo-
secund (rr.alitatca este prttcrnic stilizat5, dar perceptibill),
zitorului.
ci numai operele nonfigurative care consemneazd *stdri
f)eoarece muzica, precum arta abstractd tru reprezintd
suf leteqtiii.
nimic (gi muzica aceea care pretinde cI reprezintd ceva
Valoarea artisticd Ei intensitatea afectelor provocate de
este ln general muzicd proasl,S; nimic mai detestabil decit
o operd nu sint, insi, direct legate de formula artistici
qi mijloacele de exprcsir: - deqi acestea au o incontesta- muzica cu programl, pictorul abstract qi compozitorul
bild importalln - ci de inzestrarea creatorului, de viziunea
sint fiin[ele cele mai libere, independent de forma inte-
acestuia, de capacitat,ea de instrurnentalizare a mijloacelor rioard de care asculti qi de ,,legile" artei lor care sint
de expresic oferite de operi, A persista ln aceastd direclie, legi naturale rr. Este evidenti atrac{ia exclusivistd a auto-

rului citre muzica fir{ progrant, forrna cea mai abstractd

13 a rnuzicii, simpli constructie de ritmuri. Ritmul est,e con-

stitutiv oric{rei arte, der ln cadrul picturii figurative ilustrarea pregnanth a statutului actual al arl,elor. Evolufia
acesta este < mascat r de imagine, fiind sesizabil doar de
iniliali. Eliberarea de orice preocupare de reprezentare artelor demonstreazi rolul dominant, < formativ rr, al
ar crea condilia de a surprinde esenla echivalentl cu
< ritmul pur r. Eludarea oricdrui figurativism - susline unor arte asupra celorlalte. Pentru trecut, el men{io-
Brion - este condilia fundamentali pentru a situa pictura neazd arhitectura, pictura ,si arta literarl printre cele
in proximitatea celei mai abstracte dintre arte - muzica. care qi-au impus Iimbajul celorlalte arte. Epoca noastri,
< Contrastele simultane r cromatice din pinzele lui Delau- prin toate coordonatele sale spirituale, s-ar dezvolta

nay sint aqezate ( aga cum in muzicl se pot exprima prin sub semnul muzical in dubla sa calitate de < organizator r

fugd, fraze colorate, fugate r. in grafica lui Klee, unele qi < ghid r. Chintesenlh a < spiritului epocii rr, muzica este
desene ii apar lui Brion ca < niqte pagini de muzici r, punctul unui stadiu ineluctabil al sensibilit6!ii umane.
dupi cum Mondrian este situat in familia spirituald a
ri O tainici evolulie fat,alS rr face ca muzica sd devind numi-
contrapunctiqtilor olandezi din secolul al XVIl-lea. Echi-
torul comun al r spiritului epocii ,r, al rr sistemului arlelor r,
valenla dintre culori qi notele muzicale au constituit
preocuparea multor pictori abstracli. Kandinsky, dupl care iqi constluieqt,e in raport, clr ea ( schemele ;i morfolo-
cum mdrturiseqte, deslugea in < sufletul viu al culorilor r
tr o chemare muzicaltr r, Herbin, dezvoltind sugestiile lui giile sale ,r.

Rimbaud, Baudelaire, Apollinaire, stabileqte corespon- Subscriind acestei explicalii, Brion se las{ incd o dati

denle intre vocalc, notele muzicale gi culori, subliniind inti- sedus de vraja circeeanh a anistorismului. Fenomenele

mitatea picturii qi a poeziei sub patronajul muzicii, str{in5 artistice nu evolueazd sub inriurirea unor oculte, irnanente

<r oric[rei utilitdli practice, politice l, surdi. chiar ,si rr sem- impulsuli, ci graviteazi in esel{a lor pe orbita unor
nificatiilor simbolice sau literare r. evidente detcrmindri sociale gi gnoseologice. Nu odati

Tendinlele de muzicalizare a picturii nu sint izolate. ln Brion a fost obligat s{ recunoasci ist,oricitatea fenomene-
lor artistice, consonanla creatiei cu conqtiinla sociald a
veacul nosl,ru, qi mai ales in ultima perioadi, aceasta
vremii. De data aceasta, atitudinea lui Brion este a unei
prolifereazl virulent in arta occidental[. Joan Miro declara: pozitii ideologice care cautl artei alte justificiri decit

( eu nu fac distinclie intre picturi qi poezie r, iar Roger cele implicate in structura gi functionalitatea sa. Lirismul
Bissier mlrturisea: < elementul important este poezia
continuatd in pictur[ r. Unii pictori isi concep tablourile ca abstras influentelor vie{ii, muzicalitatea care, smulglnd

simfonii cromatice, intitulate ca atare (Scherzo de Wassili crea{ia de pe liniilc de forld ale socialului, o reduce la

Kandinsky, Allegro de Rudolf Bauer etc.). Se contureazfl sirnple euritmii, sint direclii estetice care cauti sd valideze

o intreagi miqcare < muzicalist[ r ai clrei teoreticieni o artd suficientd sie insdqi, programatic purificatd de orice

nu ezitd s[ adopte in ap[rarea acesteia tonul sententios al in{elesuri obiective.

atitudinilor sectare. ln sprijinirea miqcirii muzicaliste, l\{rrzicalismul nu afecteazi numai perimetrul picturii, ci

Brion se aliazl cu Rudolf Kassner, Walter Pater (< orice cautd sd anexeze intreaga zond a artelor. in donreniul
art{ aspird in permanen{i la condi{ia muzicii pentru ctr ln
literaturii se manifesti in lumca occidentalS tendinla de
monentele sale consumate qi ideale, scopul nu este deose-
< dezepicizare rr qi < dedrarnatizare,r a crealiei, in cdutarea
bit de mijloace, nici forma de materie, nici subiectul de
expresie qi, spre ea, in consecinld spre condilia celor unor forme de maximl subiectivizare, de descoperire
mai perfecte momente ale sale, trebuie s{ fie obligatS. sI a emoliei (( pure ). Prornotorii unor asemenea tendinfe,
tindd qi s[ aspire nelntrerupt orice arti r). Sintetizind
manifestind un evident dezinteres pentru acliune gi conflict
atributele gi mai ales aspiraliile < muzicalismului r, esteti-
s-fevrei,hiiacur leinalceasderuml npifoiceaz{ieiiil,orin- cultivd proza de atmo-
cianul Raymond Bayer -autorul unor Entretiens sur cel mai bun caz, o rr stare
I'art abstrait - este inclinat sd vadi in < aceastl doctrinirr
sufleteascl rr, dar de obicei, pe linia lui Paul Valdry, incan-

taliile eufonice. Sub aparenla unei spiritualitili care evitd

impactul lactorilor eterogeni, muzicalismul preconizeaz&

o artl asocialS qi atemporald, retractatl intr-un estetism

14 fragil qi precar, deopotriv{ fugi de realitate gi indemn de a
15 renunla la funclia semnificatoare a artei.

Pe plan estetic, trebuie reprogat rnuzicalismutul nefondata care a dominat iu mod absolut artele plastice pin{ in pragul
depreciere a artei figurative care, chiar in lumea occiden-
veacului nostru. intre limbajul imaginilor artistice gi
tald, lqi demonstreaz[ viialitatea gi excelenta prin opere spiritul vremii existd o legltur[ evident[ lnclt Erwin
remarcabile ce nu o datd i-au f[cut pe unii abstraclionigti
Panofsky (Meaning in the visual orr,) propunea str se elabo-
sI redescopere inepuizabilele resurse ale reprezent5rii' Nu
pulini dintre pictorii abstraclioni9ti, in operele cirora Brion reze o istorie a artelor prin metoda iconologicd, respectiv
prin studierea mijloacelor caracteristice de construire
descoperise filonul generos al unui lirism intens, s-au oriontat a imaginii artistice.

in ultima vreme spre modalitdlile figurative, f{rh ca prin Ce relalii s-au stabilit intre cuceririle tehnice qi qtiin[i-
aceasta s5-qi modifice timbrul dominant' Pe de alt{ parl,e, fice ale timpului nostru gi limbajul artei moderne? Ce

lirismul este o ipostazd a sensibilitilii care poate prezida elemente din lizionomia tehnico-qtiinlific[ a evului nostru

genuri artistice diverse qi se poate comunica in formule capteazi in cimpul lor magnetic zona artelor plastice?
variate, dupd cum nu orice picturi abstracti este implicit Este evident c[ descoperirile qtiintifice referitoare la

liricd. Mari artigti at veacului nostru, valori{icind Iarg structura materiei, dezvoltarea fizicii nucleare gi a micro-
particulelor imprimf, un nou curs evoluliei tehnico-rytiin-
cigtigurile de limbaj ale artei moderne le-au subordonat
unei viziuni cuprinzdtoare in strins qi permanent contact {ifice. Vechiul concept de realitate ca materie este inlocuit
cu conceptul realitSlii ca energie, iar investiga{iile privind
cu realitatea obiectivl, realitatea artei lor provenind din
structura universului ca materie gi antinaterie determind
faptul ci aceasta este o arti a realitdlii. Lirismul nu este
implicat in tehnica artistului, ci in tempcramentul, in revizuirea multor no[iuni din faza clasicd a gtiinfei.
vibralia interioari a acestuia, in ideea artistici. Semnifi- Amplilicat.I prin lenl.ila microscoapelor perfecfionate'

caliile sociale generoase gi ipostaza liricd nu sint incompa- natura lqi dezvdluie falete neblnuite. Studierea !,esuturilor
tibile, dupl cum nu sint nici corelative. Ele pot coexista anatomice, a lumii microorganismelor gi a structurii meta-

intr-o operd gi se pot valorifica reciproc. Sd addughm lelor a scos la iveald aspecte inedite ale realitilii. Influen-
faptul cd iposl,aza liricd nu este uni-ci plurivaient,{, lele sint decisive, iar teoreticienii artei nu ezifl s[ le reve-
iar lirismul rr formelor pure r, in contextul artelor, repre- leze. Art,a moderni incearc[ s[ g{seascl noi procedee
zintd nu regula, ci exceplia. in literaturd epicul qi drama-
ticul (ca gen, dar gi ipostaza spirituald de confluenld) de consemnare a spaliului plastic Ai si-qi adapteze limbajul
nu pot fi uzurpate din drepturile lor funciare de cdtre
liric, degi nu puline au fost incercirile de a crea o prozd la caracteristicile acestei epoci de decisive descoperiri
liricf sau un teatru liric. Interpenetralia dintrc genuri nu qtiinfifice qi uluitor progres tehnic. ln lucririle sale (in

consernneazi disparilia lor, ci revigorarea printr-o reaclie special in Picturd;i societate qi Figura gi locul) l.'rancastel
de fireascd adaptare la solicitirile contetnporane. studiaztr, printre al!ii, tocmai acest proces. de diversi-
ficare a preocuplrilor qi solu{iilor care se contureaz[ in
O privire retrtispecti'r'd asupra istorici artelor plastice
aceste direclii. Preocuparea pentru irnagine tn epoca
dezvlluie faptul ci in anumil.e pcrioade istorice s-au produs
noastr[ este atit de insistenti (sub forrna artelor plastice,
mutalii in modul de a construi imaginea artisticd qi afigura cinematografuhri, televiziunii, fotografiilor, reclantelor),
spaliul plastic, in sl,ructura limbajului artistic. Fiecare
incit Rend Iluyghe o caracterizeazi a fi o rrcivilizalie a
< stil rr - ne referim la principalele stiluri artistice - iar
in perioada recenti multe migcdri artistice au - sau tind imaginiir.
sd-qi formeze un vocabular plastic propriu. Arta evului
Revolulia tehnico-ptiinlifici oferl artelor plastice nume-
rnediu - sroamu asnoiclu{lisiaduegoaticpdre-zcantaadloigptuarta, de pild{, alte roase sugestii de innoire qi diversificare a rnijloacelor de
umani decit expre.sie, pinir irrlr'-atit incit Leopold Flarn, intr-un contro-
canoaDe vcrsat strtrlin (Iilnnune et la conscience trugique), ajunge

antichitatea greco-latin5. Renaqterea, respingind formele la c<incluzia cJ, urrnind indeaproape progresele din qtiinlele
epocii precedente, a introdus spaliul tridimensional,
16 tchrrictr, riart.a tirnpului nostru a devenit progres gi revo-
lu!ie'i. Scinnalind doar cX ideea de progres in art{ a pro-

l? vocat ?ndelungi controverse - iar acceptiunea datd de

Flam suscitfl firesc la polemicl din pricina career"erului Corpurile se alungesc ai se organizeazd in funcfie de un
ei pe de o parte restrictiv, iar pe de alta prea iranqant arabesc care sugereaz{ deplasarea liberl a liniilor. Matisse
numai constatarea cd intre cuceririle tehnice aspird sd surprindd ririqcarea eternd a lumii.
- s[ relinem nostru qi organizarea imaginei artistice pi
Brion circumstanliazi, ins[, cercetarea doar la experi-
ale timpului mentele acelei lorme a artei moderne in care migcarea,
tehnicile artei moderne existI o certfl coresponden!5' prin intermediul cromaticii, este sau tinde s[ devinfl o
ln cadrul Artei abstracte, Brion detecteazS <o noui con- formd de muzicalizare a picturii. Experimentul futurist
ceplie fizici qi matematic[ a spaliuluir, o solidaritate de ii reline in primul rind atenlia. Marinetti preconizeazd.
conceplie a artigtilor cu <teoriile cosmice ale savanlilor'r
r,aeropicfurar, procedeu potrivit cdruia obiectul este per-
De care le exprimd <cu resursele unei tehnici care asociaz[ ceput in miqcare, ca qi cum ar fi surprins, din zborul unu
din ce in ct'mai mult universul interior al artistului cu
intuilia qi cu cunoagterea problemelor majore ale gtiin$ei avion, in desf[qurare; Boccioni este insd acela care va
moderner. Conexiunea dintre qtiinld qi artd se exprimi
lntr-o esteticfl matematizati a spatiului plastic' demonstra o susfinut[ preocupare pentru <stilul migclriirr,
Unul dintre cele mai rezistente capitole ale cirlii de fa[5
este cel intii.ulat <O esteticl a timpului qi a miqcirii'r' estetica futuristl fiind o estetic5 a miqc{rii. Nu lntimpl[-
Brion semnaleazS. faptul ci in epoca noastr[, artele plas-
tice, considerate statice prin excelenfi, tiud sd se acomo- tor, spre a atrage atenlia asupra teoriei obiectului ln
deze artelor de succesiune: muzica, baletul, drama, cine-
matograful. Simpatetismul cu qtiinla stimuleazd acest nrigcare igi intituleazi lucr[rile Dinamismul unui ciclist,
experiment, pe cit de cuceritor, pe atit de capricios' Se Dinamisntul unui automobil, Rezumatul plastic al nigcd-
qtie cil qtiinla modernl studiazi realitatea ca energie rilor unei femei etc. in alte lucriri, Boccioni este preocupat
continui, neobositS. migcare' Einstein s5. transcrie atit descornpulerea formei sub impuls dina-
manifestat{ intr-o
adaugi celor trei dimensiuni tradilionale o a patra: mic, cit qi compunerea acesteia, redobindirea st{rii de
-Inorevsaptoercitiivarttimeipmuol d-ercnaerecaleutsl usbdosrduorpnerianzd[[
miqcarea pe inerfie. Gino Severini declar[ cd in secolul nostru rokriecte
celelalte.
in nu mai existiu, pentru cd artistul nu mai e preocupat de
pild5. dc a iniiliga <automobilul in vitez5,r, cit <viteza auto-
imaginea plastici tocmai aceastl coordonatl a realit[iii
se orienteazl mobilului,r. Daci un asemenea mod de a concepe migcarea
s-prmeigacasreuarp. rLinadiencmepiquct,araecaeafosrt[minevi'esPtrigimarae in picturi nu putea si conduc[ spre opere durabile, experi-
tentativl de
mentele s-au dovedit, in schimb, extrenr de favorabile,
exprimare plastici a miqc[rii aparline cubismului, eare pentru dezvoltarea desenului anirnat, a cinematografiei,
nr se manifesttr atit ca o metod[ concreti, ci mai degrabl
ca o orientare generali a gindirii plastice. Una din prin- in general. Brion acordS. o aten{ie particular[ incercirilor
cipalele preocupiri ale cubismului a fost aceea de a con{i-
de a produce simfonii cromatice prin intermediul unor
gura dimensiunile spaliului, chutind, adeseori, sii introduc5'
cea de a patra dimensiune, deplasind anumite pdrli ale aparate optice ac[ionate cu clape rrOptofonuhr sau <Clavilux-
obiectului, unele in raport cu altele, iar uneori a incercat
sd aducd spatiul la forme curbe, excluzind dimensiunile ub, fhctnd ca succesiunea imaginei colorate sd evoce suc-
tradi[ionale. Expresionismul se face qi el ecoul acestei
cesiunea frazelor rruzicale.
tentative de a surprinde migcarea, dar o incorporeazl
Sedus de experimentele tehniciste, Brion nu se opregte
unor intenlii de deta$are a anurnitor semnificalii, miqcarea asupra aportului pozitiv, sub raportul semnificafiei, al

avind * ca qi tleformarea conqtientl - o funclie psiho- futurismului care, afirmindu-se ca o reaclie social[ qi
logicd, de a releva o atitudine gi un sentiment. Fovisrnul
acord[ la rindul lui o deosebitfl importan!5 problernei' psihologic[ impotriva unei ambian!e ostile, nu va intrerupe
Figurile lui Matisse tind s[ rgpreziute rnigcarea puri.
18 legiturile ombilicale dintre arti qi viald, in doctrina lor
fronda socialI gi experimentul artistic izvorind dintr-o
necesitate obiectiv[ de a se sincroniza cu fenomenul

social qi qtiinlific al epocii. Dificultdlile futurismului sint

airalizate de llrion numai sub raport formal, in rnflsura
in care miqcarea pdstreazI incd aparenlele dinamicii

mecanice gi numai pentru a ajunge la concluzia cd rrmigca-

19 rea purd nu putea si fie reprezentatl inlr-o modalitate

g'raluiti decit de arla abstractl'r. Miqcarea ltt arta abstracti rrrcrrsiorralisrnul o cuceregte ln primul rind cerebral, creind
este conceputl intr-un spaliu bidimensional ln care culoa'
rea suplinegte cea de a treia dimensiunc. De fapt, func!iile-'-' iluzia pi t,rundcrii ln realitate. Orice pozilie unilaterald,

culorii in epoca noastrd sint mult rnai complexe, iar in oxclrrsivistil, esi,c ddundtoare. Orientdri realiste existd
imaginea artisticl de o sever:-r conciziune, r'alorilo ei
;i in alt,e arte declt cea europeand, care n-au cunoscut
expresive sporesc.
Renaqtorea a revolulionat pictura prin introducerea uleiu- (gi nn cunosc) perspectiva plastici euclidiand, cum ar fi

r:clc asiatice sau africane. Pe de altd parte, pe continentul

lui. Epoca noastri, beneficiind de cuceririle tehnice, ince- nost,ru se cunosc orientlri realiste in arta prercnascentisl,S.

Iar acceptarea lormulei de construire bidimensionald a
spafiului nu anihileaz[ formula renascentistl care-qi
pe s[ foloseascd, uneori, noi eulori industriale, ca latex-ul
qi acrilicul care oferi nu numai calit5fi qi noi nuanle do phstreazd intacte resursele de figurare.
culoare, dar indicd, de asemenea, forme noi printr'o
noutr optic[ de a picta. Culoarea, tinde s[ se a$tearnd pe Rrion nu intreprinde un examen unitar al problemei,
pinz[ in tonuri pure, compacte, rerrun[indu-se, ln cea mai
dar exegezele sale consacrate unor pictori cuprind obser-
mare parte, la procedeul valoraliei, caracteristic artei vatii de mare finefe, premize productive pentru cercet{ri
renascentiste gi postrenascentiste. ln cea mai flrare parte
ulterioare. Printre altele, subliniazl amploarea cunoscutd
a cazurilor, principiul potrivit ciruia se deosebesc culorile
este litmina, care determinl spa]ialitatea culorii, tonul ln arta modernl de alb ti negru, care nu sint propriu

acesteia. Pictorii moderni folosesc o lumind inventat[, zis'culori. Teoretic, albul este sinorrim cu lumina purii,

care este de obicei un ton elar, Iimpede, opus unui ton in timp ce negrul consemneazd totala disparilie a luminii.
lntunecat, o nuan!5. caldd contrastind cu o nuan!{ rece.
ln pictura tradilionald, albul gi negrul erau folosite
Ceea ce-l intereseazd pe Brion, cu prec[dere, e faptul c{,
in acelagi timp, culoarea are rolul de a sugera 9i spaliul, doar pentrrr a valorilica adecvat culorile. in vremea noastrf, ,

spalialitatea rezultind din contextul coloristic al unui nogrul 5i albul dobindesc atributele unor culori, apte de
rafinate nuanldri cromatico, cu inefabild capacitate de
tablou. Prin alternanla culorilor se creeaztr impresia unei sugestie" Sint numeroase tablourile construite ln exclu-
sivitate pe nuantarea tolurilor de negru, alb, sau de gri,
rezultind din cornbinalie de negru qi alb.

anumite profunzimi, asociat{ de ideea de miqcare prin Cititorul nu poate sd nu fie surprins de subiectivismul
senzalia opticS. de apropiere sau tndeplrtare e eulorilor. care coloreaz[ demonstralia lui Brion in favoarea compo-

Herbin, pe care ilI. Brion il citeazl, considerd c[ culoarea zifiei 9i a tehnicilor artei abstracte. Tentativa de a fetiqiza
rela{ia dintre mijloacele de expresie artistic:i qi progresele
riposed5, ln sine, o putere spalialAr. Albastml exprim[ adln- qtiin[ei contemporane trebuie receptatl cu spirit critic.

cimea, rogul se detaqeazl ca un alto relief, galbenul suge- Predilecfia penlru latur:r formald a problemei, l-a impie-
reazd cadia$ia dinduntru in afar5,r, iar albastrul radialia
<rdinafar{ tnduntru,r. Cdut[rile acestea conduc la renun- dicat si dezviluie mai arnplu reactia sociald, intelectual6
gi psihologicd a artistului in fa$a. gravelor probleme cu
larea la spaliul tridimensional ,si la reprezentarea bidimen- care se confrunth astizi rrmanitatea qi a imprevizibilclor
sionald aspecte pe care zi de zi ni le ridicd progresul gtiinfific.
a acestuia. Un constructivist de naturl neo-
ln egald m[suri, trebuie relevat cd acceptarea unor expcri-
plasticd, cum este Mondrian, reduce spafiul la o suprafa!5
mente ale artei abstracte - care se repercuteazi fericit
bldimensionalS. care pentru el lnseamntr desemnarea unrti asupra limbajului plastic - nu inseamn{ o implicitd acre-

nou spaliu: spaliul timp. Ar fi fost necesar s[ se deter' ditare a tuturor cdutdrilor, rrnele din acestea fiind produsul

j rnine rclalia dint,re al.itudinea realist[ qi procedeul spa[ia- unui exihibitionism, care, dach nu este rezultatul impos-
1 turii, reprezinti o excesivi cerebralizare a limbajului gi
lizdrii bidimensionale, ca una din modalitd[ile de expri' gramaticii plastice, egulnd intr-un divertisment facil
mare a acesteia, cu atit mai mult, cu cit mai persistl chiar a'runci cind arboreazfl ostentativ un caracter pro-
prejudecata cd numai formula renascentistd ar fi specificd 21 gramatic. Care dintre solutiile propuse de arta moderne
expresiei realiste. Ambele formulc pot, in egali. misur6'

si exprime (sau nu) o atitudine realist[' Tridimensionalis-
mul creeazf, senzalia vizuall de a transqlie rcaiitatea, bidi- 2t)

vor fi validate de timp? inci nu se poaie stabili' Sc cuvine Lrr, olrtirid pentnr cercetarea firrcirei individualitd!i art.is-
precizat, in continuare, c{ limbajrrl artei absl'racte nu
de panaceu, fiind doar unul tice nrarcante, evidenliind contribu{ia adus[ la tnche-
are valoare din limbajele garea unei qcoli sau la ilustrarea ei: Mondrian pentru

posibile. rreoplasticism, Delaunay pentru orfism, Malevici pentru.
Marcel Brion este conqtient c{ orice tentat'ivd do grlrpare str prernatisrn el.c.
a abstraciionigtilor in miEchri artislictr este o intrcprinderc ()rice incercare de a surprinde tectonica artei abstracte
pindif,6 dc numeroase riscuri; penl'rrt ci cxisti art'i6ti care
;i a-i deslugi Iiniile de for{f, pc care se dezvoltri trebuie
ssaaul usaemfiidaneiitnp[tluiiiilcimneascieumsinzuiaclbti ilsuean,uacu;maoallioiprciuerenlialn'atorderie,scdalaerrrbaauteltti'andm' daianirmsfficurrlita'
de influen[d a unei miqciri au evoluat in dircclii divergente' raportatd la contextul artei contemporane. ln acest cadru,
Brion intrevede tol'uqi posibilitatea rrbstraclionismul contemporan se definegte ca o orientare
Operind cu prudenld, <familii de spiritc'r, grupiri extrem asocial[, in opozi{ie cu arta care-qi definegte valoarea prin

depistdrii atit a unor frrnclionalitatea ei sociald. Pe de alt[ parte, tenta[ia de
de elasticc, bazal,e pe afinit[lile unui artist trcu cutarc a defini arta abstracti drept o artl eminamente roman-
maestru, outare ,,pirinte" de la inceputurile abstraclio- lici este hazardatl, fiindci <romanticr qi <clasior sint
anirstmisutilcudi,r,acbitstqriaacutinocrar<cct<rriennctiet 'rs'eArunl'aoimalsdoisctiianzglecoudmireacrilliee tipologii care se fac deopotrivir sirnfite in toate formele
de artl Dacl aforlna]ismul (expresionismul abstract) arc un
miqciri figurative modertrc' irnpresionismttl sau.ex presion is'
mul, de excmpluo. O ali6 orientares-ardefiniprin preoctrpa- caracler preponderent liric (romantic), abstraclionismul de
rea de a stabiii structuri plastice <de ordin ralional'r ca neo- sorginte geometricl este predominant ralional {clasic). ln
plasticismul, caracterizai[, inc[, dc o dominantd clasici de primul caz abstracfiunea se opereazi prin subiectivizarea
iilialie cubist[. (Acest primat al inteligenlci qi al raliunii'> creafiei, prin totala retractare a individualitliii in propria
nu exclude insd cmolia. in fine, aformalismul (al!'i cerce-
informalisrn) prin abolirea t'otali sa realitate; in al doilea, pictolul igi anuleazl personalitatea
tdtori ii preferi l,ormenrtl intr-o abstractiwe obiectipisli. De aceea, dacl s-ar nlzui
a figuraiivului stlrilc exl'rcme ale ernoliei prin
cxprinrii spre o delimitare a orientirilor fundamentale ale artei
<str[etul pictural,r, formI de romantism <disperatr' abstracte,.lirrind seania ci aceasta are un caractel forma-
nrio"n nuanieazi in fapt celc doud mari direclii detectate lizant, ar trebui luatI in considcrare preferinfa creatorului
de Michel Seuphor: a <geometrieir 9i a <algebreir' respectiv fa[d de rraniera de vizualizale a irnaginii plastice. Din
a <,stilului,> qi a <,strigituluir' in timp ce Ilrion frrndamcn-
t,eazil distincliile sale pe ipostaze psihologice - Ei acestea' aceasti perspectivS, s-ar impune atenliei doud principale
aAG-qnaegScilei-tau^lm,pnhliiao"rr,riuleiSnvttdsuaczetaeuqnltte,relicnUoaarnrviazietcoe,tne,ItrlerJiztalrignipidsaotn,iflitiaas-rrtr'-mifcaeavrt'oaigurlegnizoei agberrtnaangrfiirecc'ooePt-nruelatnlsa'rciilaati'a>lue''l
de confluen[d al celor cloui direclii ar fi l'arisul' expresie direc!ii: constructipismul, ciruia i-ar corespunde in linii

a marii disponibilitili a spiritului francez' Cele trei dircclii rnari i magin ile geonret,rice, Si aforrnal is mal (inf ormalistr ul)

echivaleazi pentru Brion, in egall misurd, cu cele trci ca o fornii de exprimare a expresionismului abstract.
stadii prin care arta, eliberindu-se de clasicismul figurativ'
s-ar inetla la atitudinea romantismului nonfigurativ' a Separarea nu este absoluti, irrtre cele doutr {ormule de
emo[iei npu..o, marcind treccrea de la abstractizarea de spalializare existI multiple interferenIe, anumi!i arti;ti
grad secund la abstractizarea de gradul. intii' Muliumindu- ilustrindu-le cu egal succes l)e arnindoriA.

Je sd semnaleze existenla acestor orientdri ftrndamentale' Concepind arta abstracttr ca un produs al properrsiunii
Brion evitl in analizele sale sd grupeze artigtii in cadrul 22 spiritului uman spre abstractizare, care actriolreazd cu
for{a unei legi imanente, Marcel Brion acordl o redustr

atenfie relafiei dintre operd qi socitrtate, factorilor obiec-
t.ivi ce inriuresc crea[ia. Brion Irccept[ determinlrile

sociologice nu ca pe trn postulat fundamental pcntru

irilelegerea direc{iilor de dezvoltare aie spiritului creator,
ci doar ca pe explicalii particulare, iti cazttri de excepfie'
Potrivit abestei viziuni amendabile, factorii sociali numai

!)t uneori reverbereazl asupra operei de arti 9i o informeazA

intr-o modalitale specificii, fteferinclu-se la conditia crea- fiind redus, ln acest complex gi dur angrenaj, la condilia

torului cout.elitporirn, Iiliol iqi r,:afirini putrclul dc vedcre: rurrui obiect oarecare. Sociologul Durkheim intuise faptul

<rNecesitatea de a construi, nu in concordanld cu vechile ci civilizafia epocii imperialiste este o civilizalie <a obiec-
imperative, ca plnii acum, ci in conformitate cu noile
legi pe care omul nou qi le dicteazi pentru a-gi stabili l,uluirr, propunind chiar ca faptele sociale s5. fie tratate
rela{iile cu natura, o lume pla":rtic5 noui care s[ fie ea ca rcla{ii intre obiecte oarecare. Desigur solutia propusd
tns{qi refleelia a ceea ce existtr - irr sufletul de ast[zi rrl poate fi acceptat[, dar ea demonstreaz[ cd omul
societ[fii capitaliste a luat cunogtinli de alienarea con-
etern Si specific numai tirnpului nostru, necesitat,ea aceasta diliei sale umane, de contopirea sa cu masa, de procesul
deci std la origine, dacd nu a artei abstra.ate, d.espre care du reificare la care este supus, ceea ce i-a creat starea
de auxietate care dominl intreaga culturi occidental{.
s-a. pdzut ptnd acwn cd ea aorespttnde wtei constat te, cel Ldger surprinde in operele sale tocrnai acest aspect,

pulin unor forme cate pot, in acelaqi timp, s6 arate nelinigtea construind personaje obiecte-roboli care se deosebesc abia

umane gi efortul pe care-l face omul pentru a supune pd,ceptibil de peisajul industrial in care sint plantate.
aceast{ neliniqter (sublinierea noastrd). Ori de cite ori Chiar in compozifiile menite si surprindi aspectele deli-
acordI atentie acestor aspecte, comentariile autorului
sint percutante. Picturile lui \riera da Silva, rrpopulate t:ate ale vie[ii sociale - o femeie ln fala oglinzii de pildd -

de umbre fugitive gi hdrluiteir, exprimtr sentimentul nultor ornul este prezentat ca un ansamblu de rnecanisme, iar

oameni c[ rlau de trlit intr-o lume dislocath, detracati, miqcarile sale au rigiditatea qi simplitatea rniqcdrilor
dezechilibrat[, ln care locul {iechruia a devenit nesigur rnecanice. Depersonalizarea omului, topirea sa intr-o
gi precar. . . r Este, printre altele, de acord cu pictorul
masd amorfd, este reflectatd. in alte tablouri prin reducerea
englez John Bigge, unul dintre principalii reprezentan{i
figurii umane la un contur mai mult sau mai pulin definit,
ai grupirii anitOne, care semnala, cu inchietudine, statutul
adessori la o simpl5 patd de culoare. ln sculpturile lui
incert al individului tn societatea capitalistd. Intuilia lui
Giacometti, trupul omului devine filiform, ca qi cum ar
Brion este surprinz{toare nrai ales cind semnaleaz[ faptul
fi strivit de mediul ambiant. ln timp ce arta rena$terii
c5. suprarealismul gi abstraclionismul sint fundamentate,
se strdduise sd defineascd omul delimitindu-l pregnant de
tn fond, pe <doud doctrine de evaziune sau de mintuire
restul naturii, tn arta burghezd conternporani o bund
pe care secolul nostru Si le propune pentru a-qi depdpi parte dintre artigti sint preocupa{i s[ sugereze tot ceea
anxietateaD. Brion nu s-a tnllfat, insi, pili[ la o explicatie ce dizolvi omul in natur[ qi relev[ caracteristica sa de
unitarl qi cuprinzlt,oare a cauzelor sociale care gi-au
pus sigiliul lor pe migcarea artisticf, occidentalE. (Nici nu masa social[ inforrn:i.

e cu putiotrd - releva Venturi - sf, se deosobeascd din j Arta, al5.turi de toate celelalte discipline unianiste, reflect[
artist,
punct de vedere critic crealia unui f{r[ a cunoaqte in rnod incontestabil, repercusiunile acestei situalii com-
plexe, care ridic[ noi probleme qi propune alte solulii
pe deplin condiliile istorico ln care a trditr, intrucit prin
declt perioada precedentl. Locul artei in sistemu] valorilor
opera sa acesta participl <raderindrr sau trrevoltlndu-ser la
spirituale contemporane constituie urra din gravele, tul-
viala epocii.
bur[toarele preocupdri ale teoreticieni]or diferitelor arte,
O asemenea explicalie se putea ob{ine numai initiind o
dar gi ale filozofiei culturii, arta trebuind si-gi redefineascii
analiz[ a contradictiilor societd{ii occidentale care dobin-
menirea qi s5"-qi reafirme func{ia socialI modelatoare.
desc o extrem6 gravitate, o dati cu intrarea orlnduirii
<tCioilizalia - spuublilnin,iaoriFcreanrncoadsitfeicla-re estc un tot gi, mai
capitaliste tn stadiul ei imperialist, accentuate prin apari{ia a atitu-
rnult sau mai substanliald
sistemului socialist. ln acest context, condi{ia sociald gi
d,inii umane se repercutea.zd. asupra tuturor actieitdlilor
eticl a individului este prodund efectatd, omul fiind supus
unui continuu proces de alienare. Capitalismul produce contemporane qi, tn deosebi, asupra celor care, ca artele,

modificdri sensibile tn sfera relaliilor sociale, ctrrora indi- tind, tn aceeagi ntdsurd ca pi alte limbaje, ctitre o expresie

vidul le este aservit plnd la distrugerea personalitSlii, 24 simbolicd a gindirii colecti('e a generaliilorrr. Evident, omul
t5 nu poate suporta umilitoarea condilie, la care l-a redus

societatea capitalistd, gi cu atit mai mult artistul, conqt,iin!a siune ln special in perioada de dupd al doilea rdzboi mon-
sensibild a timpului sdr:., <Rebeliunea arti.gtilor trnpotriva dial. Aformalismul nu are un program de aciiune, n-are
societdlii remarca Argan - gi o platformd ideologic5 definit{ ci are, mai degrab5, con-
burghcze - curajoasa lor
trecere tn progresului au sentnat nagterea artei qtiinla debusolirii, nu recomandl integrarea sociall a
avangarila individului, ci consemneazi numai trista singurittate a
acestuia. Este simptomatic faptul cI aforrnalismul a
tnod,ernet>. devenit contagios ln special in acele !5ri in care modul

Revolta sociali poate lua forme active, militante, comu- de viatd capil,alist iqi exercitd cu cea mai mare energie

nicate lntr-o artd ca cea a umanismului socialist sau functia represivh qi dezumanizatoare' Aformalismul se
tntr-o art[ prospectivd, profund angajatd ca ln cazul considerd a fi o artl de avangard5. Prin pozilia ideolo-
lui Picasso de pildi. Ea poate adopta, lns[, gi forme de
gicd qi politicd adoptatd, artiqtii respectivi delimiteazd,
protest pasiv, inlocuind cultul omului cu cultul eului qi mai degrabi, zona cea mai anxioasd, dar si capitulantd
a artei contemporane. Individualismul aformaligtilor nu
al singularului. Recluziunea artistului ln propriul eu mai are caracterul unei resureclii, ci al unei izoldri indi-
este, in esenld, rezultatul presiunilor exercitate asupra ferentiste. Dintr-un gest de condamnare, a devenit un
gest de acceptare a societllii burgheze, care, din acest
sa de conditiile societ[lii capitaliste. Aceasti ultim[ form{ moment, sprijind proliferarea abstractionismului in art{.
Consecinlele protestului pasiv, a izolirii art'istului, asupra
de manifestare a condus qi conduce, in general, spre
arta abstract[. Marcel Brion insugi remarca odatd ci funcliilor semnificative ale operei de art[ sint dintre
cele mai profunde. ln primul rind, artistul nu mai aspiri
dorinla omului de a se desptrr{i de naturd qi de formele
spre un program artistic bazat pe o ideologie bine crista-
sociale organizate stI Ia baza artei abstracte. Aceastl
dorinfd provine <d,in faptul cd, natura i se pare ostild,, lizatd, inlocuindu-l cu confesarea propriilor neliniqti.

plind. d,e prirnejdii gi pentru cd acest orn ntr se simte la Grupirile artistice ntt mai sint unificate plintr-o conoep$ie
solid fundamentatd ideologic, ci conturate pe baza unor
addpost d,ecit atunci cind, igi construc1te un unioers de forme
nenaturale penttu a se refugia iz eh. Aceast{ reaclie artis- vagi afinit[li de idei. Fericita expresie a lui Umberlo
tic5. reprezint[ gestul decisiv al unei categorii de creatori Ecco (La struttura assenta), (metafore epistemologicdrr

de a exista, de a-gi ap[ra individualitatea. Arta abstracti poate caracteriza climatul teoretic alunecos, specific celor
mai multe tendinle din arta abstractd, Implicit, semnifi-
are un acuzat caracter individualist qi in atmosfera caliile operei de artd sldbcsc. Scmnifica{iilor largi, genera-
generatS. de primul rdzboi mondial echivala cu un act
de salvare, cu o modalitate de supravieluire. Acelagi lizatoare, li se substituie sernnificalia limitati a artistului
in cadrul societi!,ii sale, problematica desl,inului uman
caracter qi o identic{ semnificalie au ln literatur[ scrierile
lui Dos Passos, Hemingway, Joyce, D.H. Lawrance etc. este de cele mai multe ori inlocuitd cu problematica desti-

Protest impotriva burgheziei, arta abstracttr a fost inifial nului individului in calitate de creator. Sugestiile operei
nu mai acoperd vaste zone ale gindirii qi sensibilitdfii,
priviti de capitalism cu ostilitate, ln cel mai bun caz cu ci se proiecteazd pe plan ingust. ln general, arta abstractd
suspiciune. Lionello Venturi (Istoria eiticii ile artd) pornegte de la premiza ci omul poate sd fie absent intr-o
ar5ta, cI Roger Fry, criticul de artd care a prezidat in 1g{0 operd in calitate de modcl, fiind prezent mai mult sau
rnai pufin, doar in calitate de creator, fapt care emaciazS
la Londra una dintre primele mari expozilii de arti modernd
sensibil valoarea de semnificalie a operei sale.
{la Grafton Galleries) <qi-a pierdut, din pricina aceasta,
toat[ autoritatea ln ochii claselor sus-puse, dar a devenit in linii mari, Arta abstractd, izbuteqte sd ofere o imagine
idolul gi mentorul noii generalii de pictorirr. Inadapta-
de ansamblu asupra caracteristicilor formale ale unuia
bilitatea sociali, revolta impotriva civilizatiei industriale 27 dintre cele mai puternice curente ale artei moderne.

strdbat ca un fir ariadnic arta modern[. Artistul, dorind

o eliberare din catenele condifiei sociale, exploreazfl toate

stadiile fiinlei sale care deplgesc sfera plin[ de anxietate
a congtiintei.

Revolta convertitd in asociabilitate st[ gi la baza aforma-

lismului, curent care a cunoscut o extrem de largd expan- 26

Inigiatd de pe principiile metotlologice ale criticii forma- I) (JI]It(]I']'IA1'0R AL I,UCITURILOR, NIJ TIi
liste, exegeza lui Brion, bazati pe unele analize remarca_ i\rrJr.'l'tJMl sA cuNu$TI LUcituRtLE A$A cutl
bile, tinde spre descifrarea unor <instincte artistice> atern- I,I,J.A PRODUS NATUR,A IN MOD OBI$NUIT, CI
porale, anistorice. iiln{etoddeatecrmriitnicalreaadoispttoatrdicgiieentieireacaezs{tuqii oArJ1'A sA cuNo$Tr oR,IGrNrlA LUCRURTLOR

limitele studiului (]ARt' SINT DESENATE lN SPIR,I'I'UL TAU.

fenomen artistic specific dizolvant,ci crize a gindirii 9i I,I'0NAIIDO DA YINCI
sensibilitirlii lrrmii capitaliste contemporane.
Acceptind-o
ca pe o promizi de discutic, cartea lui Marcel I3r,ion,
semnalind una dintre cele rnai zbuciumate etape ale
tnarii aventuri spirituale a timpului nostru, iqi indeplineqte
finalitatea propusii: aceea de a invita la o profundir
medita{,ie asupra func{iei artei tn societatea contemporand.
r. NATURA fr
B,\I,CICA }IACIUOA
CARACTERELE ARTEI ABSTRACTE

Cc este arta abstractri ? Ori de cite ori shitem
nevoiti sd definim natura unei arte, oLrrrstatdm
nunaidecit cii ne trddeazri euvintele. Cele pe
oare le folosim provin in prirnul rind din vooabu-
larul estetic, care nu red5. intotdeauna ceea ce
e dur, limitativ, echivoc in ele gi cind dorim s[

studiem, aladar, un fenomen rriu, in miqcare,
maleabil, ne izbim in mod dureros de rigidiiatea,
de usclciunea, de s5rdcia vocabulelor care las5
umbrd, adesea, elementele cele mai impor-
in
[ante, pentru cd tocmai pe acestea le putem
cuprinde abit de greu intr-o defiuilie. Clnd ter-
rnenii sirrt imprumutali din vorbirea populard,
au poate rnai rnult[ naturalele gi spontaneitate,
tlar nu trebuie sd ne inchipuim c5. vor putea
exprima caracterele esenliale. Mai mult, ei iepre-
zintd de obicei o atitudine de opozilie, de zefle-
rnea, de refuz. Ar pdrea deci ciudat s5' ne vedem
silili a defini diversele forme de artd prin nipte
epitete care ayeau ca scop sd le defdimeze, sd
le condamne.
I storia a consemnat evenirnentele care au dat
naqtere cuvintelor cubism, impresionism, fauuisnt.

Imprejurarea cu ocazia cdreia ele au fost pro-

nun{ate pentru prima datd este acum de dome-
niul anecdotei. In ceea ce priveqte cuvirftul artit
abstractit, nu qtiu in r:e imprejurare a inceput
sd fie folosit. El e.ste pufin potrivit pentr,u a

caracteriza formele de art[ la care se aplicd, urld concretri 1, folosind ca epigraf acest text din
qi dac5. ne.servim de el, o facem din lipsa^unui
ggvin-t mai potrivit, care sd se adapteze mai cJxepaonz.rAtrerpr:, <cIanrleel-epgresc5iz. aseinntuernnelaiascSo,rgaabnsiztraatoctriluonr
bine la obiectul sse[us.puDneE"aqltmi ainrttedrineosnt-efigtourtataivtidt
de arbitrar s5. Lablou cubist, cdci unele pdrli au fost eliminate
de la obiectul care a servit drept model pen-
sau artd. non-reprezentagionald., de vreme ie orice l,ru acest tablou. Dar g{sesc cd un tablou-sau
operd de artd. este o ligurd, de vreme ce orice
de reprezint{ ceva, cpheiasrin;ei rorrosdceullpstinurt[ g.iceal-eretont-aautitavdue tcvornecurenteopbiiedcet drept
operi art[ atunci mate-
cind ea nu se reprezint[ decit insdgi.
Chiar.gi repre"oentarea obiectului celui mai pulin liale ca gi o frunzfl sau ca qi o floaie. I Lucrul
acesta este foarte adevS.rat. El stdruie deci asu-
sirmneilcap,ierteeparzuiiceatinlptcparuiornescs.ibieTpimlri,uenulbifcnuiciIaevlaiiadsc,eeccbqaituriesnte{ilorimassrteaden,biaielitssmrtlinebutdtiofeeotl'oilnao- pra adevS.rului cd. tabloul sau sculptura este un
l'apt concret: fapt indiscutabil gi, in acest sens,
de-numirea grupului care expunea la acea epoci,
sub acest termen, se potriveqte deopotrivd lutu-
smimoddoebeiqinpueitn, tdruarcc[dn;utimexifsotdaratellbiiinmeasi Ipnoetrifvoil{oi,- ror celorlalte manifestdri de arti zis{ abstractd.
Cu toate acestea, atunci cind Theo van Does-
tot_aqa cum spuneam gotic, baroc, rococo, fiia burg folosea calificativul de qrtd, concretd, el ii
sd discut{rn valoarea reald a cuvintelor, ci.accep-
tctironundvuae-cnleelai,oncfauaclmde-vspaeelusecpauarneelooirn,aatuedriimcn{evpnoei rnbbtairrnuecaavardri,eopirfeeiena-- d[dea un sens in acelaqi timp mai larg gi mai
precis. (Vom vedea mai tirziu cind vom studia
i-n
textul pe care l-a publicat tg19 in revista
olandezd de filozofie Het Tijd.schrilt t'oor Wijs.
care zl. begeerte, text al cdrui manuscris dateazn din tg17
Md indoiesc c[ s-ar putea crea vocabule mai
adecvate, cdci ordinea fenomenelor pe care ter- ng'1ii9aa1,5les, uccbairruteiitalnuolbfoeGsprutrneadg,pb[oteitigorpiatufrebeldiicenarcten,epiunecnhGiGaeerrmsdtaainl--
menul acesta este chemat sI le cuprind[ gi sd
le denumeascS. este atit de compleid incit'des-
curajeaz[ ingeniozitatea lingvistului. Trebuie sd tenden Kanstz (Nogiuni de bazd, ale artei plas-
cticaerem,oodedrnie,)V_a-nvoDrnoevsebduerag, cduecvii,natuclcueip'lciuonnecarepi;e.
admitem deci c{ a.rtd, abstra;td nu este un termen
mai expletiv decit este, pe de altl parte, artd.
baroctt.. Este o etichetd carl se pune pe o mullime Artistul a rezumat toate aceste idei in urmd-
toarele fraze foarte explicite: < Pictura noastri
de opere cu semnificalii foarte diferite qr numal este o pictur[ concretd qi nu abstractd, pentru
dirr necesitdli de exprimare. Dac[ am'vrea si
discutdm accepliunile posihile ale cuvintului cd noi am depdgit perioada de cdutlri gi experi-
(in aparenlI): enle nspeevcouillai tsiv[e.a-blnstrcadgu[taforremaepleunriat[tuliir,alae"tcigirteii
abstract qi ale contrariului sdu erau
concret, ne-am antrenali intr-o
vedea dezbaiere rnarcau Iecloqenmi cser[enttpSeu.lenqipiilnansultoiccaeu,bl s]sotdrraefcoltirm[m, ienpleee<nfrotarrmrute[clreirr.
fdr[ sfirqit. < natur[

Ce lnsemneazS. abstract ? Ce insemneazd concret ? Picturd
nimic nu este urai concr,et, mai rea1, decit, o
Sd nu-i intreb[m cumva pe filozofi, cdci ne
deruteaz5, cu sigurantd. S[ nu uitdm, de altfel,
c5. aceste cuvinte slnt niste recipiente in care
fiecare, sau majoritatea, degartd ceea ce ii place I La Galeria D-rouin, la Paris, in luna iulie, 1945 (Nol,ete
lui. Am vdzut, cu cltiva ani in urmd, o expozitie aparlin autorului. Explicafiile traducitorului sint notate
de artd abstractd care-si reyendica titiul ae a0
aparte).

2-Publicat Lt 7924, de citre Albert Langen Verlag, Ia

Miinchen.

linie, d.ecit o culoare, decit o supr.afa!,d. !lste l'rorl'c, reprezentarea autonomh, care nu este
creator. rr ^ llgrrlii rle nici un proto[ip natural.)
concretizarea spiritului
dsllAEundexrnlftislagsattutriadtrAldbaaabitlcieisnmcateird,a&soeicftnaictrlrdgao.ep,nit,rif,necunfdzacduicleeraiapebgas,iniiltll,tei,ufc-cenqdia.l_bueoodsncpreihircezraivoebrcoasatcdtdtd.ei,sc.rTeaccilreruaieelfbciise5sou-.enia,decrcoerpushneepvertredridcne-..i
l'lslc rrvidcnt cd orice pictbr, fie el chiar gi cel
rrni loLogralic
(;i fotogrhful insuqi poate deforma
lol, irl,it de liber ca qi pictoml), transformd in
pcnlrarrentd modelul, chiar si atunci cind inten-
sir este strict. rea]ist5. La artistii
([.'irirr rrrar seyerl qr mai fideli realiqti, care se crecl
intervine, la
sEd_,uf"ie.u.rtAg b,rsttnraocb!,iieucnt,eaceienatecr.evinoeaibnsptrraoccleiesunl u;rp;;o!ait;ei rrrr anumit moment, poezia realului, care le satu-
loirzii tiarebaloliutartilee,1ridNicuinedxui-slet{ aproape pin[ ]a un
vascoarborslebatr:a!aiiac.dct$ede,airseintnpaicreeiazscfeathenrita{aurrndegaeaindcudaniinrozetrurae'lf,otpcalr6obmnaleodteuim[,iiiraclietiennmudurauetuJiscrtteete.i fcl rle
rrlrsl,ractS. in care artistul sd deci o uit[ ntit du

se indepdrteze prea
rrrrrll, de forma vie. Abstractizarea, de altfel, nu
cvsrlc,rlri.i.roefbuizeucltvuileuiliei;xbteariodrim, cpaorteriveds,ieeamsourbtsdtituupieri
sau ge.ometrice, ci numai elaborarea sa, precum crr t,Leoe in tablou, ca o simpld reproducere rea-
gr perroada de
operei de artd, crealrie care duce la zdriislirea
sint, ln deqi aceastd elaborare gi aceasia li.*t,ii, viata obiectului interior, pe de r,r parte,
c_realie ele insele, cu ryi pe de alta via(,a l.abloului insusi care esLe o
desdvlrgire concrele.
zalsrc{te,ergr.u,rt.roedfdo.urac;t.etairbmdileeen,ard-,.buspuper{dntcsruudmsaeespstutaelb4ai.lifbaau[szdtivfienlso[l',psao(e_,[ Irr'oiectare a obiectului interior.
lrrlre obiectul exterior gi obiectul interior rflmine
iln contact pe care-l gdsim in titlurile tablouri-
dea contururi absolute termenilor d.e romantism unor cazuri, nu
qi de clasicism, Ior, titluri care, cu excep{,ia
lelevd fantezie sau vreo mistificare, ci leag[ o
daesFeeel vnameaopdmjaauenernalinisfneuceslsi5ttddc.eodfianneacsbetepasmvrtnoridtaceoecelotnsipzrtulail.smarpdepb,iearaidrtrceuuerpl-audepc"iaerlcuiiesnumtmalasurtnts{ci.plsirlutupeinc,'euednean,smtutrqei,li irsemenea operd abstractd, qi lizibilS, aga abstractd,
oum este, de o imagine sau de un seniiment
muzeu. Cele doud tendinle profunde ale elanului oare ( a inspirat rl babloul, tablou care ins5. nu
este reprezentarea lor. Portul Crotoy i,n zori, d,e
crsfenfcatcaaoeieairerngrrurtrenpcnfmueeuoradmetm,rurest.esiiroanorxat-tgiirtao,rcst,ei,tm,lileirvufne:iildonaaaus.utsIvur,iirluya(tmetepPdie.ftnn-fodearpoilecc.n,rcsteilcamlacciilisi^,ninnduzrpargeitea.dnmniruslpmatoaero[permdxdrreup,pibaesrozrnvo-eipilteomtatediarurndzaefa"ilitunilirefasbzrfimcaairpiraaegieernilrfutmrenbuaesnites{cz,lordao,ataiedau,b,piaul,tnmcltesiiiurplvafeenuirtapinrar,sciricrstd,nettuecaairiincascmnleipcuuuid'ioppe-otceuitisrasnbabrlpetp'etiliafilaenleezerlei_teitenccaaeecendtctnpiud,eitpeoddoartlrsnou.noicuirtatnnet,_edtiirti Manessier, sau Gospod,inele tn zori, de Bazaine,
nu sint c.itugi de pulin un peisaj sau un portret
oe exper.tenta pe cal.e a avut_o cu ohiectele exte- g2 in accep{,ia pe care pictorii figurativi o dau aces-
tor cuvinte. Este e(ivdiedeeantinasicdiqci elsitme p-sruefsiciaienprtdo-)
rlusd de vederea
portului a slujit ca fundament gi punct de ple-
care lui Manessier, dupd cum ved-erea femeilor
in pia!,5 a putut,
prin construc,tia schematicd
pe care o sugereazd, sd < inspire I tabloul lui
Bazaine. Este interesant si ielaLez, aqa cum
mi-a povestit acest apipc[t,ora,ncimdaptedrece-ipnloiatdutonrui,i
peisa_j, cu arbori pi
a putut, dupd trecerea a zece ani, s5. dea naq-

I Este cazul, m_ai qJ.es, al pictorilor franbezi < ai realitdlii r,
XVIl-lea.
din secolul al

tere unui tablou in care nu existi nici arhori, aceasl.a din urmi propunildu-gi o rnoclalita[e de
nici apd, nici inotdtori, propriu-zigi, ci toate a reprezenta cu totul strdind de cea folositd de
acesbea la un loc, contopite intr-o impresie ofe-
Csfieturcabaicsrtem[ .dv$aaitf[si cdninepcdreescvaiozrmdsm[v, opinrrebciaizcddeelmaspgirdeaticmodpae,rtvcdodrabdbae-
rit5 nu de percep!,ia imediat5, ci de amintire,
elaboratd deci, timp indelungat, in subcongtient,
de cdtre tiontteulilgiennu!dtil,rsi [secnlsuibtiilmitatein. tr-o de o arti. abstract5. pur[, comparabild adic[ cu
Este cu aceea practicat[ ast[zi de artiqtii pe care-i gru-
picturd
abstractti o deformare sau o stilizare a obiectu- pdm sub acest termen, sau de o artd de abstrac-
lui real, ca ln cubism: procesul de absbractizare tizare de gradul doi, care constS. in a lua o form5.
nu este de loc analog cu procesul de stilizare. naturalS. si a o schematiza, a o stiliza, fie din
Cubismul lucreaz[ asupra obiectu]ui inilial: Arta motive de ordin psihologic, fie din motive de
ordin plastic. Considerat din acest punct de
Abstractd il eliminl, sau nu-l reline decit ca vedere, Cubismul poate fi socotit o art5. de abstrac-

emolie, ca $oc motor. ln felul acesta, mul{,i pictori tizare de gradul doi. Faimoasa frazd a lui C6zanne:
abstrac,ti sint tributari mai mult Impresionismu-
lui decit construc!,iei clasice. Kandinsky a fost < in natur[ totul se reduce la sfer5 si la cub r,
< iluminat > de o cdpi.td a lui l4onet, dar el a atit de mult gi aga de gregit exploatat[ pind
inleles cd Impresionismul nu mergea prea de- a fost deformatii qi desprinsi din contextul siu,

parLe gi ci trebuia prclulgit pina la posibilil,d- a servit drepb evanghelie cubiqtilor. Pentru o
ilnilecseal lac leixnttreelemcetu.luIin, domeniul sensibilului, nu bun[ parte din ei, ea a constituit cauza dorin,tei
lor de a reduce formele naturale, perceptibile,
la aceastS. fundamentare pe sfere si cuburi pe
Aceastd apropiere stabilitd lntre Cubism gi Arta care leclia lui C6zanne, nu insd. si exemplul sdu,
Abstracti creaz6, un echivoc care trebuie inld- irr afar5. poate de perioada Gardanne 1, i-a deter-
turat imediat dacd vrem sd nu producem cea minat s-o caute. Dar aceastd cS.utare este, in
esen,ta sa, intelectuali; ea provine dintr-o ope-
mai nepl[cutd eroare. In preocupirile care au
inspirat aceste doui forme de art5. nu existd raliune a inteligenlei gi nu a sensibilitdlii, in
nici un punct comun. Ba dimpotrivS., este vorba timp ce sensibilitatea, in aceeagi mlsur[, ba
de miqclri divergente, operind in direclii opuse.
De altfel e si uqor de apreciat, dup[ rezultate I chiar rnai mult, decit inteligenfa, st[ la originea
in vrerne era, de fapt, ultima ten-
ce Cubismul picturii abstracte. Bernard Dorival a definit
iativd f{cutI de arta figurativd, nu pentru a
foarte bine acest lucru 2, gi a subliniat influenfa
geometrului Princet asupra cubiqtilor. Spiritul
se debarasa de figur5, ci pentru a-i da alte mij- auster, firesc spaniolilor, se remarc[ intr-o mig-

loace de expresie, Arta Abstractd de astlzi care la originea cdreia g5.sim, ca personalitd,ti
intoarce in mod deliberat spatele figurii ca atare
qi o suprirnd. Dac[ ni se pare cd desluqim o oare- esenliale, pe Juan Gris si Picasso. Dup[ cum
Juan Gris spunea: < un tablou care nu are inten-
care asem[nare intre unele pinze cubiste gi unele
pinze abstracte contemporane este de ajuns sd de a reprezenta ceva este, dupd. p5.rerea mea,
reflectdm la intenliile care au guvernal, naqterea {,ia
un studiu tehnic rdmas neterminat u, tot aga
acestor opere pentru a constata cd aici este ca
Picasso nega posibilitatea existenlei unei arte

vorba de fenomene nu numai deosebite, dar qi

contrastante. 1 Este vorba de mica agezare din sudul I'ran[ei, Gardanne,
la zece kilornetri de Aix, unde C6zanne locuieqte htle
Sd stabilim cleci, ca principiu absolut, la incepu- 1885 gi 1888. (N. T.)
2 Les LlaepFeainuteuirsemferanegt aleiseCcuobnisterunetp,oPruainreis..
tul cercetdrilor noastre, contradic!ia completd Etapes de Yolu-
care exist[ intre Cubism si Arta Abstractd pa.rri, mul
al dr-rilea: 1944.

,/ ,-

abstracte, ceea ce arati limpede cit de mare vibralia vielii lor. Picasso refuzd pi el intelec-
feaienasbocctsneiet.ssrpgadirdicedcetgSisurea.p,ataclaarepdyfciiarcoe.mrti.ocsAaeerpeafoaaplibc.aespiTetoarrr,aiset!ifctbldftaud.ziirre<ecriNialnnnludiitctoipliteidiioxc,eaiasdgs"tuserdnooijinaraeesrcsstteeed[
tua.litatea pur5. $i nu numai cd nir renunfi la
dar nu inceteazd. nici de
imaginea concretd, a
uinrmodprieroelaensuamleit[ntorandfigucueraretivaenealtumriiai.nCifehsiatfrl
si
b
tendin!,d de a revela relieful, profunzimea, ma-
rdea de obrect a ldsat amprenta sa de inie'qirtneprusn..e. tneartiuaru.q,.iatuitndeeormi aarjeunegsete chiar s[ dea aparenla

Omul este instrumentul naturii; ea puterea ce-o are asupra
caracterele ei, aparenla ei. I r lsueiinptaimsiupnideasdadneevgSe.rucluui.to$tui lcnuattouarate,
Se intimpld de asemenea ca procesul de abstrac- acestea i
tizare, pe care l-am definit'pi care pornea de mai mult
decit oricare alt cubist. . . Mai mult decit ori-
sfdlslaintcaiincaot,lobtcaiicrvaeihdrcicneiet.auigB<lrcrieraDaienrlznaian,al,Cttirridndue-eubDlccinasdoimlcrfinoie,ivlrdiaimnnvrlduadoce,rrinoubtfeasaiaeieeuzbdurdciaeldofldaaa,,'fcr.dJAatiroumazfani{pessnostfieiot.cGrrmrivlvmr["ni.as"ai-,j,I care alt. artist, Picasso se miqcd pclauceug-nuurimnfadi
intr-un irealism
excesiv: lui nu-i
s[ decep,tioneze ochiul cu forme care s[ nu aibi
vreo legdturfl cu cele reale, ci qi sd ingele spiritul,
reprezentind obiecte care nu sugereazd" ceea ce
qNeaptruezriantdlu.i$iPliucasrseopereszteinot[ ceea ce
ouginnoedpilnesdrt.alcllailuenc, iealinrscdprriutriotputiactltdiom.ru-pFluriall zafiagveummreaizdsden_isfaiucbfdafcaoermlcuaui natur6. tsruucgaertdea. zr{l.I
In cubism, < trucarea I naturii ajunge, se in{,e-
lege, la ceva care este contra-naturd.; gi atun-ci,
Rraque, care este, fdrd indoiald, i unui mare nrveeacoisnnttsraetbrbuidliimlru,em_laoelqiailleeloPsrua,rleiOsmzceuunl nfiaanntutcrage i?mJaPenaeinennrtedruretpta,i
clasic francez gi^la care
poussin'ar fi subscris,

fdrd sd ezite: << Simlurile deformeazd, dar spiril
dt_iunl lfeorlemegaziSt.o>a, treezaumspdirianliimleodCrpiberisfemctultuoia.teIntieenli--
procedind la.o neprejudiciatl examinare a pro-
priei lor sensibilit5li, fac tabula rasa tot ceea ce
rgreantulardv,refiaes<dtrsuucblnsdtituI ienoartduirnae,afisea ordinei din educalia qi leg[turile cu viala a putut sd depund
eliminind-o sub forma unor accidente rnemorabile in inte-
complet, fie inl[turlnd mlrturia simturilor.
<.El face apoi apel la procedeele de ltloeacrte.tuIlnnluocrp,reaadrdeiincsdladtaofritzdcc.erteeoaaartceencupemr-oiapsirtip[apeilnnoetrrgusteenneesviiboniillieu-
dare se slu-
jiserd artigtii din Islam pentru a transforma
viala intr-un joc pur de forme qi de culori. Cre-
de!,i, spune el, cd pe mine md intereseazd dacd acordS, incredere decit la ceea ce sufletul sensi-
bilitdlii lor, dac5. se poate spune aga, desemneaz5
tabloul acesta reprezintd doud personaje? Aceste
ooua personale au exrstat, dar nu mai existd... ca pe niqte elemente prime ;illtime hle plasticei. . .
Pentru mine nu mai sint doud personaje, ci Este vorba despre acea purificare necesar[ prin
fgrAe. si culori, declara el, care uitarea, adesea repetatfl in cursul perioade-
fdrd ocoliquri i^i.-, lor artistice, determind. intoarcerea necesard a
zi. Din aceastd primd coniradic[ie s-a nlscut o
a doua. Nu mai existd pentru mine decit forme eforturilor detergente, asemenea celor ale lui
it;noilteucleguglioeirdmi,eesbpai.nucenee,laoforerdlm,oudelaq-rpiaecprsuoolionaraidjec[uasgiieap:rdeSsztdurminndde Ozenfant qi Jeanneret. qi oare, pentru cd. per-
Iecliunea nu se obline decit prin for!,a sacrifi-
lui Ozenfant gi Jeannerei ne apar
l_ipc.siilioter, operele
hotdrit de toate amdnuntele para-
in mod

I Citat din Dorival, opera men{ionatd rnai sus. 37 1 Dorival op. cit., pp. 236-237,

ziLare? Tot ce tine exclusiv de realitatea pur ttmm,,eic1coertlter.5imeA.iei;ltufoeacailrd,rpei-taouiptqteeeiar-peerslevodopcfluuieentlloiiqslrei5dacpolouai snsaiiebfriitci.limeeqtecaituosleditneoattcanermistgitstaee-ii
vizuald este in mod riguros lipsit de orice pre-
ponderen,td. qi situat fdr[ nici o mild pe locul
secundar, singurul la care are dreptul cultul spe-
pceifdicagaol gsiicm, tPuruilroisrr.nIunldelupienOdzeennt fdaentcpariaJcetearnunl esr-edut
invariabilit[t,i plastice care porunceqbe destine-
lor
iting-e iomeniul celei rnai intime emo!,ii de care naturii. r deci la
tlu p'aic-tioirmi preruvmenuimta natur5, dar
omul este capabil, pentru cd. el se sprijind esen- acesti efectele
lialmente pe perceplia sensibil[ a marilor baze .ru pnrrfro ei fugitive,
qpliasHteicgeel_.cu care noi am flatat natura, cum spunea tum'f,i.ceau impresioniqtii, ci pcntnr a surprirrdc
marile legi care guverttcazd in acelagt [tmp cunoaE-
terea luriii fizice qi estetice. Daci Purisrnul face
Maurice Raynal vede in efortul purist < o chemare apel la sensibil.rtate, in reinnoirea _bqainraeliitmdpl,ri,ose-l
dezbirate de
pur qi simplu la ordine a naturii umane ). ln pdta"ea unei viziuni
ceea ce priveqte raporturile acestei scoli cu arta prernputt" de asemenea., ca ,;i Cub-ismul, o aqe-
dabestrreamctadrcparot pcr[iuf-ozrimsI,e]eestseeingLoeleresscanstinmguariealdees
zare pe baze geometrice, o_ fundamentare. pe
forma'purd, forma esentialfl. Elaborind o- alchimie
orice referin,td la obiectul figuiativ. Insfgi parl- dfeaMeixvnceiisuntcitemuleiunnirrlieaq-uqloiniurian,aveecl<eriassrfeaerRuclenmeli,eunudnainsei;itetoedlcaireariacir,baeesualoresal>uiut,ptrienapr,atcuaaert<ieaqpulrlericnio[epEasoifvirdrpulmreliuesrae-ii
ficarea, la care aceqti pictori par sd aspire, con-
std in a merge dincolo de obiect, pind in momen-
tul in care forma < pur5. rr iqi este suficientd sie
ins[qi. Dal ei tot mai insistl asupra raporturilor
paipinro-pmieijlodaecoepoptircitvuarapler.in<t Umnijltoaabcloeuqetisintelifoiccecu,s-i
strinse pe oare in!,eleg si le rnai pdstreze cu
natura.
Manifestul purist insisbl de asetnenea asupra
faptului c[ <r tabloul se str5.duieste s[ ndscoceascd itie. Cu- cit elementele sint mai just dispuse intre
mai mult decit face realitatea >. Aceasta i-ar eexl'eis,tecul. atit uoeficientul de frumuse{,e- tinde sd
apropia din nou de adevdrata picturd abstract5, aici vine aceastd. indsprire, aceast[
De
impietrire a sensibiliL[[ii, deqi tocmai acesta ar
cdreia purismul nu-i aparfine, totugi, din pricina trebui sd fie elemenLul primordial al crea{,iei
artistice. Dar, in afcaeplatqui lticm[pe, ieastue cu totul spre
adeziunii sale constante la imaginea naturall cinstea puriqtilor tlum
prealabil{. El neag[, in acelasi tirrrp, c5. ar con- aspirab,
stitui o ses[ teatjiucndg. d$ilanu< pretinde str{-
l epurarea decit cd. se spune Mauri.,e Raviial, sd < determine qtiinlific
duieqte limbajului plas-
d- tic r. Potrivit cuvintelor insesi ale manifestului ii ce mdsurl llstet'ica ar trebui in viitor- s[ ],ini
seama de rcacliile sensibile, de acele reac{'ii prin
< arta purist[ trebuie si perdeapd, s{ relind ;i care sensibilibatea qi in!,elegerea dau adevdrala
s5. exprime invariabilul r, acest 1in,vialriraebgilispeestecarine mdsur[ a posiirilit5!,ii umane... I
AceastS. rigoare < constructivd > ;i < qtiinlific[ I pe
Maurice Raynal, la rindul sdu
operele lui Ozenfant si Jeanneret, ca fiind < scopul care o intilnim la puriqti este tocmai cea care
sairleteqtiegsra[vfearcl[;di ina cirui cdutare, spune el, <r ii
ldarenecae-praslealttecfzeei ildm,aietriqohsctrietdetrncciholisidlaoeerrr-Lrn-ee,cuduCnanouorrlbseudcslienipetrrsrieni-ncaticpqteiioiqlietnti puriqtj,
operele lor ni;te dernonstra,tii teoriilc
tot mai complete qi mai sbrilucite ale adevdruri-
acestui
lor cunoscute. Aceasta este caracteristica geo-
atit de
departe de arta abstracrt,d pe cit este, la rindul
I L'Esprit Nouoeau, trt. 7. sdu, Cubismul. Prea exclusiv matematic si geo-
3B

rnetric oa sir incetcze de a fi legat, de figuri, za!,ie ,r. in acest sens, el a fost neoesar, dupi cum
Purismul era incapabil s5 dea naqtere unei'i'eri-
tabile arte..noi, vie ryi vitale. El'a era necesar ca el si nu rel,in[ prea mult timp
adus totrrgi
mari qervicii epurind linzbaiul plastic, ca qi Cubii- pe pictorii pe care-i atr5sese. Dar Cubismul ne
dmuenuola,rsadtdedz.iianlsttfeerel,d_isesciieirinnnefoacrpameaole!,ciaCtarprpbiciilstournrtriirllolr[rrip-aosbpasnrtsrriaraecla{ci mai intereseazd qi dintr-un alN punct de vedere,
Purisrnului. Cu toate acest,ea era necesar sI se si anume din acela cd el se leag[ prin idealurile
evadeze cle aici pentm a se ajunge la eliberarea
total[, care este telul ;i raliunea dc a fi a arLei ;i prin mijloacele sale de una dintre constantele
abstracte.
Totuqi Cubismul nu trebuie considerat oa pre- spiritului uman, spiritul d.e abstractizare) care se
cursor sau ca inrudit cu Arta A.bstractir, ci nurnai
ca expone,nt al ac.estei arte de o.ltsLra.ctizctrcr p€o- manifest[ in artd., alternativ sau simultan cu
tru care abstraciul ca ataro nu este nici un puncI
de plecare, nici o {intI. F'ie cr-r facem crr o spirittr,l de ligurare.
sti- Spiritul de ligurare se pare c5. nu arc nevoie s5.
ol[ un cilindru salr cu un r:ilindru o sticld, cdci
in felul acesta s-ar puiea rezuma pe scurl, meto- fie definit. Pentru a qti ce este, e suficient sd
dele cubismului, in accsbe rlouri opcra!,ii e vorlla parcurgem sdlile unui muzeu, pline de peisaje,
intoideauna edesotarenr edinreouuancpfeerlelavzqaei rntiiatmit. dp$cianLnlroaostranuapfiiog-purter,an-:o
naturi moarte, pcirtrete, compozilii, alegorii, scene
figura insd
pitore;ti, istorice sau religioase. Von spune cd
bru c[ ea
limitd ,vsi.roeatuensl5a.!,siep,unOucbirisaularlbann-adopnuattupbresuaprrac-- este figurertivl orice artii. care are ea subiect o
vlelur,
llee.gigleds.tsmeveerneunptaet,ce,ardeesei xleemimppluu,siensecqaritepae figurare, oricaro ar fi ea, a unui orrl sau a urrui
pede
care trrbore, a unui obiecL sau a unei parli din rtaturl,
eluxicGlulseiivzedsqqii Metzinger 1, care
proclamd domnia pe care artistul iqi propunc s-o reprezinte in
intransigentI a
intelectului, prin tabloul s5.u, gi, in auurriite cazuri, chiar s-o repro-
I'ormule ca acestea: <lumea vizibili nu devine
lruomlueluriegailn[ ddierciiitinprienxparcelisuinaepalagsintidciriiis>in. tAsmuuplrtae duc(t. cu cea mai mare fidelitate. In ce m5.surd,
de spus, dar este uqor de vdzut c{ torrurai aceastd
intransigen{,d condamnl Cuhisnurl la sterilitate. este realizatd. marea fidelitate nu ne intereseazf,:
Cubismul ne intereseazd, tlesigur, pentru eloc-
venla sa doctrinar[ qi pentru valoarea reac!,iei este de ajuns cd exista aici intenl,ia reprezentdrii,
sale impotriva Impresionismului ; este un feno-
men de epoc5. cle o valoare gi de o semnifica[,ie fie chiar qi a obiectului celui mai fantastic, a
considerabile. El s-a debarasaL cu totul de o
mul,time de prejudecdli qi de facilitd[,i academice celui mai < ireal ri ca sd avem figurare. Arta euro-
qsei amoafiepriut toearyucomaludl,dtuemriigsoai rpeicatretziqetil<omr iccaaresennu-
peaud este in rlrarea sa majoritate o arili figu-
' Du Cubitmt, Paris. 1912. 40 rativd, adicti o urtl inspiratd gi oondusl de spi-
ritul qi dorin!,a figurdrii.

Cind studiern, dirnpotrivl, oerarnica neolitic[ ctri-

rrernaeaznml d-e, soqopipaionrtategmecincoe[nrssaialduteoreaaubtdrioldpcedearinnarmiA-icrtaaaarNrtha{iagimrca5ul,isiluofiler-

si piclura abstractd contemporand (am ales anu-

rne forrne de expresie exl,rem de indepdrtate unele

de altele, in tinrp qi in spa!,iu), nu gdsim I'igurare

ci abstractizare. Forma creatS. de artist rut repre-

zitttd nimic, sau, ruai bine zis, nu reprezintl

rrinric altceva decil pe artislul insuqi, ca atare.

Ea nu are oa subiect sau ca model un obiecl, strdin
de ca insdqi. Ea este deopotrivi sugestia inilial5

a crea!iei si rezultat,ul ultirn al acestei crealii.
Ea nu este inteligibili decit, dacri o consider{m

4t ca un l,ot in sine, ca u fiint,I nou[, care liu 9e in!e-

lege prin referire-la o alt5 fiin!I, ci doar in raport ielor. EI d5, intrucitya, ca fundament al acestei
vreme ce, in arta figurativl
cu sine insdgi. In mai schematicd, tot mai reprezent[ri rea]iste o schemd non-figurativd.
Cd acest procedeu a fost activ in Cubism, cita-
cea rnai stilizat{, cea cind nu il recunoaqtem, tele pe care le-am dat din Juan Gris o demon-
putem recunoaqte (qi ar[istul si se fi gindit la streazS. cu prisosinld. Cind artistul, gindindu-se
este suficient chiar ca la un cilindru sau fixind pe pinza lui forma unui
el qi sd se fi inspirat de la el) un obiect prealabil
operei de artd, adevd.rata art5. abstractd. nu are cilindru, transformS. apoi acest cilindru in sticld,
piecedent in natur[, rru al'e prototip in univer- avem aici trecerea de la spiritul de abstractizare
la spiritul de figurare, iar aici, figurarea reprezen-
3ul obiectelor qi al lucrurilor. Ea este non-Iigu-
rativ5", cum se spune uneori, in sensul cd nu-gi tatd (reprezentalionald) este subordonatd schemei
impune ca funcIie sd sLerbileascd iigura unui intelectuale care i-a dictat forma sa.
Cazurile in care vedem cd opereaz[ aceastS. mani-
lucru, cd nu ligui'eaz[, in felul unei refleclii sau
chiar al unei re{rac!,ii, un lucru care ar fi existat festare particulard a spiritului de abstractizare
inainle ca artistul s[-i fi dat naqtere, pictindu-I. sint qi ele de sas[eminemneuallifmoaretxeenmupmleelreo.asEeleqisinnut
In acest serts spiriLul de abstraotizare purd se corrceplie particulard a ordinei
opune in mod absolut spiritului de figurare, dar ar ayea rost

dirijate de o
tlefeoeexicnsemttmadqa.epiiCliualp,itoarpiasnoepnrdsencfiiaoc;rdraiemereaddlla,otaerimzilnmee[r,dlooaae.dbdfioaianerleiittua[-a1onzidai,odnbbpesiieCtnarcau[tscbipetniisrzelrma[net,ax,uinst.rlii-en[- lumii, care construiegte o arhitectur[ ideald,, pre-
alabilfl oric[rei percep]ii, oricirei reprezentriri, si
dup[ aceea face s5. coincid[ figurarea formelor,
paofaiitnelefliour l;oi rareocbuineocstecluotrS.c,uinacteraflsstd6.tuerpileurddirceacre-
uneoii toate asem[nlrile dintre obiectul model toare, sub aspectul realist sau naturalist al figurii

sau pretext si noua crealie realizatS. plecind de reprezentate. Cu alte cuvinte, descoperim cilindrul
inilial, sau sfera inifial[ in cutare natur[ rnoartd,
la aCest obiect. Acest spirit de abstractizare de a lui C6zanne, gi probabil chiar',
gradul al doilea are, inaintea Cubismului, foarte preexisti adesea cdci acest spi-
numeroase precedente in istoria artei. Se poate rit constructiv unor reprezen-
cschoiapur ls-paurnteei-cn[ueleisntetrireipnreazcelinutnaereoarriedaelisctitde tdri care se cred sau se vor crede in mod unic
ori reprezentd.ri ale realului, in cutare naturd moart[
a lui Chardin. Recunoaqtem ;i mai precis incd
sau
acest spirit de abstractizare intr-o anurte frescd
naturalist5. In procesul de stilizare sau de sche-
matizare, spiritul de abstractizare este intr'-adevdr
cel pe care-l vedem la lucru. Spiritul acesta inter- romand sfoarumienlter-voiiannuumseinpt idcetucirtdvdeignmQinutautrloicmenptuos,
vine de fiecare datd cind, dintr-un mobiv in gene-
in care
ral greu de definit, artistul sau mediul sdu ii unei scheme abstracte, iar aceast[ aspiralie a
sa de a lmprumuta obiectelor perisabile, ca si
repugnl reprezerrtarea tale quale a unei fiinle le apere tocrnai de aceastd fragilitate, propr'ie-

sau a unui obiect. tdlile solidelor indestructile de la care au c{pd-

Dar spiritul de abstractizare rnai procedeazi qi tat forma, cste unul dintre cele nai ciudate feno-
mene ale spiritului omenesc.
intr-o alt[ rnanierd, diferiti de cea pe care am Totul se petrece aici ca qi cind artistul n-ar alrea
explicat-o. El nu porne;te de la obiectul real,
sau in mod iluzoriu real, penbru a ajunge la o incredere in sim!,uri sau, cel pu{,in, ar controla
forml abstractd: dimpotriv{, el subordoneazi mereu cu ajutorul intelectului datele ob!,inute
prin senzat,ie. Un pictor modern, Gino Severini,
unui substrat abstract reprezentarea, mai mult .13 care a fost mai intii cubist, apoi figurativ, qi in
sau mai pulin realisti, a fiinlelor sau a obiec-

prezent inclinat spre abstract, a definit foarte abstractd irr trrta religioasd, acest fenomen de-
sbiicnisemaece1s.tElulcrau sa Du Cubisme au clas- osebit de ciuda[ al figurdrii posterioare abstrac-
in cartea ales: < Ne este greu sd !iunii.) Dar este evident, atunci cind studiem
spus mai ansamblul de opere ale artei religioase din Evul
ne ddm seama de forme afla cum le vedem. Noi
le vom substitui, aqadar, cu nipte forme ata cum Mediu european, c[ din aceste opere chiar gi cele
care par mai degajate r5.min incd supuse, adesea,
le gtndim. > Aceasta pare arbitrar, dar lectura
cdrfii lui Severini qi studiul operei sale demons- acestei construclii abstracte. Recunoaqtenr aceas[a
treiLzd c5. el se strdduiegte sI gindeascd formele
atit in frescele romane ale lui Vic sau Berz6 la
Ville, ca gi in .Les Tris Riches Heures du Du.c de
in funclie de anumite norme ale frumosului, de
anumite legi ale armoniei, care constituie, qi ele, Beng,. Fouquet fiind un om al Renaqterii qi
una dintre constantele cele mai importante ale
instruit de cdtre Renaqterea italiand, ca qi uir
om pStruns de tradiliilc medievale.
tarretebiuiuenisve[ rssealec.on$foi rtmocemzeaifingourrmaedloarca[ceeasteaislpeigril
Lungile ingiruiri de < cazuri > ar fi obositoare qi
nu lle-ar invrila mai mulb decit o fac exemplele
spre frumos qi spre armonie.
ddtoetug-frionyridmpireerinnabussutaprabracstilrdrnapvcrtaees,piurcenizefidi,gacuaraagstaiivdesap,r ulcanoeucmsretraaurteitaae' date, atit de pline de invdldminte in ceea ce
priveqte reperousiunile reciproce ale spiritului de
ligurare qi ale spiritului de abstractizare pe care
le au unul asupra celuilalt. Ele ne aratd cd abs-
oe aceast{ schemi intelectuala. Esle interesant tractizarea nu este un fenomen simplu, ci ema-
nalia unor tendinle adesea foarte diferite, prin-
ie a vedea iegind de sub pana lui Severini im- tre care intrii atit spiritualitate cit, qi intelectua-
presii ca acestea: <, Nu devii clasic prin senzalie,
lpiripnrtirn-os-pairnit,a;lizop[ eara de art[ nu trebuie sd inceap[
analizfl litate.
efectului, ci printr-o Voi spune, chiar cu pldcere qi o voi demonstra
a cauzei, qi nu construieqti fdr5 metodd qi baztn-
du-te nuniai pe ochi, pe bunul gust, sau pe vagi mai departe, cd arta abstractd imi pare mai capa-

notiuni generale. > Tinzind spre clasicism, eI in{,e- bild sd exprime o inaltd gi profundd spiritualitate
decit arta figurativd, tocmai pentru c5, ea nu
lesese c[ etapa cubistd era ceva ce trebuia dep[- este subjugatd de forma reprezentalionald qi pen-

pit. < Cred sincet, spunea el, c[ degi Crrbismul tru cd ea poate sd evoce direct, imed,iat, adicra
constituie singura tendinld in[eresantd din punct fr{rd inbermediul aoestei forme, stiri afeotive qi
de vedere al disciplinei qi al metodei, stind din
aceast[ pricind la baza noului clasicism care se emolionale nrai rr pure D deciL cele care impnr-
pregdteqie, el este, cu toate acestea, chiar qi mutd aceastd form{ reprezentafionald. In ciuda
a oeea in mocl obiqnuit, arta
astdzi ultima etapd a Impresionismului. $i bine- merge ce se crede abstractd
departe in expresia,
lpne{,ieioleasd,dniuntesremveadiaptu'[tedaedaerptdlqiqeifeccotnivstaitcueialsnt[- mult mai sau mai

bine spus, in sugerarea sentimentului, decit a mers
vreodatd. arta figurativ5, c5ci dac{ slntem emo-
ir-adev5r, potrivit unor legi, decit atunci cind pic-
torii vor avea cuno$tinla deplinl a acestor lep;i: {,iona!i de o imagine, un Crist rdstignit, al lui
ele se afl[ in geometrie si numere. tl
El Greco, sau o Venus a lui Tifian, emolia ne pro-
vine de la imagine qi prin ea gi se contamineazS,
Concordan'laa ligurii reprezentalionale cu formula deci, de toate elementele exterioare qi accesorii
abstractd < divind
unei legi de armonie sau de inseparabile de orice figurare. Bste imposibil, de

proporlier> este strins legatd de gindirea religi- exemplu, sd separ5.m, in contemplarea unei Madone

oasX. lVom examina, oind voru vorbi de expresia de Rafael, pldcerea senzualS., clldura umand gi

t Esthitique du. compus et du nombre, Paris, 1921 sentimentul religios. Iatd motivul pentru care

orice artd mare cu adevS.rat religioasd tinde citre cu cit ea nu va fi lmpovlratl de forma vie, care
o abstrac!,iune mai mult sau mai p-Curliisnt absolut5.
Este evident, de exemplu, cd un bizantin, in aceastS. operaliune este o piedicfl, cum a demon-

rcudedceitsuivnirq'Cirreistdeazlulmuai nL-iezaSt,ueesuire, mai strat-o foarte bine Bernard Berenson, vorbind des-
plin pre Piero della Francesca), structura originald,
aproape armonioasd qi universald a tuturor formelor, legea
< religios clasic, sau decit un Crist de
intregime din pl5cerea plas- armoniei iniliale inscris5. in consNruclia univer-
Tdeiepu"onlor,aflidocnuatlisinm sului insugi, esenfa vielii oricdrei forme, in afara
lir..i a formei si culorii.
.,\cesta este motivul pentru care vedem marile formelor: gi, ln acest caz, ea se rra apropia de
cea mai inalt[ qtiin![ matematic5, ea va urmdri,
epoci de sentiment sptrroidfuunindd,ui-nsteersiodrizaajutnig1d cu alte instrumente, aceleagi cercet[ri ca qi sa-
spiritualitate gravi, 4la" van,tii I aceasta este raliunea care-i
tructivigti, ca Pevsner, de pildd, sfa[ceajpuengCdonsin-
o art[ de abstrictizare, adesea in mod inconqtient' mod plastic la forme sensibil analoge cu acelea
si numai pentm cd ele simt nevoia sd se elibe-
ieze de carnai, de pe care le construiesc savanlii pentru a materia-
a sugera spiritul in ceea ce
are el mai impenetrahil- simltrrilor, ;i de a nu
amesteca o ernblie senzuall cu o stare religioas5 liza cuLare calcul matematic extrem de complicat.
Astfel Max Bill
a sufletului qi a- inteliggn{,ei. Clasicismul, la. rin- considerS. si elaboreaz[ ca obieot
dul sdu, care are ca obrect exprlmarea llnlver- plastic tn solid, cu o singuid suprafagd. care pen-
tru matematicieni este o demonstralie stiinlificd
salului qi a eternului, igi descoperS. mijloacele qi nimic mai mult.
sale cele mai bune, pentm aceasti exp.rimare, Adertaaafbistrreaccutdnoasdcauutgdfrulamumseerlietealeqsiailme ppoertaacnellaa
abstractizdrii
in formulSrile ;i in cazurile cele
mai gingaqe, in geometrie, propor!,ii qi numete' plastic{ a acestor consiruc{,ii matematice gi ea
.{cealte""evoie de a organiza, de a pune ordine le face farasntfceel zsdPtarelaaicsd.ddeinlaPDadlactouulu$etriti)n, luenlodre
in confuzia sensibilului, face din arta abstractd' textul (in
in sensul propriu al cuvintului, o artd clasio5.:
se
credea c5. era singurul lor loc, in muzeu, unde
ceea ce nu b impiedicS, p-beardoecealstadlJpraocrtoec,o)sdinaduonpetlee meritd s[ figureze ca opere de art5, capabile s[
un vocabular db forme evoce o rafinatd delectare inbelectual[.
cazuri, potrivit cu natura emo!,iei c-are l-a ins- C[ arta abstractd. cere de la spectator mult mai
pirat, pe-artist in momentul crealiei sale sau-potri-
'nit cri inslsi stnrcbura generald qi personalitatea mult decit arta figurativ[ lucrul nu este de contes-
tat gi de aceea nu s-a stabilit inc{, intre artiqti
< consl,ant[ ri a acesttri artist. qi public, comunicarea care exist[ de multd. vre-
Otdreusa,crmtmdaaaiibvasaltesrastdclt,a5ma-artiaqliibasebprsu5trn,aimnctddaiaavcaetarimisattpadu"mliuldi gin- rne intre creatorii si contemplatorii artei figu-
rative. Ea cere rnai mult de la inteligenla publi-
nos- cului, pentru c[ ii propune forrne care nu seamdni

mij-
llionaatecMleeolecntdsuarailaelint-5,'liilpaoriagotulearonfaidseienz,iiaccNuemelaoqpeilsatteismt.icdpiesmveeuxheluicmiu,plulqnli
cu formele deja existente ln naturd qi pentru ci
aceast5 form[ ineditd, lipsit[ de orice eyocare,
de orice referin!5 la ceea ce se nurneqte < concre-
instrumentul cle comunicare a unor stdri afec-
tive, care tin de emo!,ia purd, de sensibilitatea tul r, trebuie si fie primitd, aprobat[ qi inleleas[
ca atare, in sine. Dar ea cere mai mult qi de la
directd, ca'la Bazaine, Hartung, Manessier sau sensibilitatea lui, c[ci orice element carnal, amin-
m,Sticoehndnaiuleflli,dfeeoarr.mpIoenaidtveeipiaeq(nqadideaonr vtsda5.drgeedgs[fsiigecauusrcaadt,irtefp[mrre[azii.nebtnientare-- tire a naturii, evocare a percepfiilor anterioare,
lipseqte si cind e vorba de ernolie. Este neindo-
ielnic cd multitudinea interpretlrilor care se pot

da unui tablou abstract favorizeazi o partici- forme noi, pentru definirea cdrora lipsesc cuvin-
pare mai personal[ din partea spectatorului. Emo-
!a,iaasrtpisetcutalutoi rsuiluci revda putea sd nu fie exact teie chiar qi cele mai necesare, gi in prezen!,a c[rora
c5. pentru cunoaqterea aceea
termenii folosi,ti ln mod curent cum ar fi <t ta-
artei blou >, < statuie u etc., nu mai spune mare lucru.
abstracte qi a desfdtdrilor sale este necesar sd
se creeze o nou{ sensibilitate. Operele abstracte Oare mai putem numi sculpturi chiar operele
unui Pevsner, ale unui Lardera, ale unui Gon-
intelectuale sint mai direct accesibile publicului zales ? Numind tablou-obiecf compoziliile sale in

decit operele abstracte sensibile I primele, de fapt, care pictura se asociazd. cu pl[ci qi cu tuburi de
apeleazd la raliune, la inteligenld qi chiar la un
fel adremoinnsietinocritgicninaelflstaepiiacralinl lnpedrfaetciltiutnruiip-ululieglieta sticld, cu fire metalice gi bucdli de lemn, de piele,

de de mozaicuri, C6zar Domela-gi lucru e evident
aratl destul la
qi pslapsirtiitcuiltuaite-,, in vreme ce operele sensibile cer <- tabloului u la de clar cd s-a trecut de tirania
o libertatea < obiectului r.
o disponibilitate, diferite de acelea Dar chiar cuvintul acesta mai are o semnifi-

pe care le impune contemplarea artei figurative. calie: ei aratd celui care incfl nu a inleles c5.

Ele cer o corrtemplare indelungatd,- lntr-o stare aceasta este esenla artei abstracte, ci tabloul
pe care aq numi-o de vid, care inldturd aceqti
ghizi, aceste suporturi, acegt"i stilpi indicatori, care insuqi este obiectul, c5, nu existS. alt obiect in
slnt, in arta figurativd, formele reprezentalionale, ttaabbllooualruiin-igtecucocmopnodziliilaii, s5. se mai poatd
afara dup[ cum se pot
ele posedind in natura lor lnsdgi virtutea emoli- n:umi
numi sculpturi construc,tiile lui Pevsner, sau
onald accesibilfl tuturor celor pe care poate s[-i <r mobilele > lui Calder. Opera de art[ abstracti

emolioneze imaginea unei /fagteri a lui Cristos, nu este figura unui obiect: ea este obiectul insugi,
inspirindu-le dragoste sacrd., sau a unei Cobo-
ri,ri de pe cruce, provoclndu-le o durere sfigie- in imediata gi absoluta lui noutate. Acest lucru
nu se va repcta niciodatd indeajuns, cdci, pen-
toare. tru a inlelege arta abstract5, este necesar, ina-
Domeniul artei abstracte este, deci, in liniile sale inte de orice, s5. fii pitruns de adevdrul c[ nu

mari, acela pe care-l strdb[tea cu greutate arta existi in naburd un antecedent pentru o ase-

figurativd chiar din pricina obstacolelor pe care menea operd de art[ qi c[ nu ne putem in nici un
atit in calea sgatlnediniriiacpeusrtedcomit ery-i
figura le ridicd fel apropia de ceea ce ea trebuie sd. ne spund,, c5.u-
a emoliei pure. Posibilitdlile cind vreo analogie oarecare cu vreo formd din

niu apar ca nelimitate gi tocmai in aceastfl direc- naturd. Asta, binein,teles, in ceea ce privegte arta
abstractd pur[, adicd cea practicatd de alti;tii
!,ie, qi nu in direclia unei abstractiziri de grad de astdzi, iar nu arta de schematizare, de sti-

secundar, ca in vechile arte, se afirmd arta abs- lizare, de reduclie la formele elementare, a$a
tracti modernd. intr-un mod deosebit de fecund. curn a fost practicatd, in decursul secolelor, de
Mijloacele sale de expresie sint aproape infinite,
artiqtii legali de procesul de abstractizare a sen-
atit in ceea ce priveqte materialul clt qi forma. sibilului, aqa cunr i-am vdzut lucrind din tim-
ln privinla materialului, de fapt, problemd legati
pul celui de al ll-lea mileniu i.e.n., in Nlesopo-
de problema formei, el inlesnegte cea mai mare tamia qi in Iran, pinfl la cubiptii din 1905 qi la

libertate, apropierea substanlelor celor mai inge- miqcdrile mai mult sau mai pulin derivate din
cubism, cu care este evident cd Arta Abstractd
nioase, mai surprinz[toare qi mai evocatoare.

Cit despre form5, eliberatd de figurd, ea se des- a fost in contact si pe care le vom examina mai

cfltu;eazd in acelaqi timp qi de dimensiunile pe care departe, ca Raionismul lui Larionov? sau Simul-

aceasta le impune. Arta abstractl creazd astfel 48 tancismul lui Robcrt Delaunay, ciare nu apartin

de fapt.artei abstracte..propriu-zise, ci se apropic lrilset[i,ncrlatircecaivailizgarle,icciloinrl,,cdleecte,uxeamlispt,l[u, ,;icarraeL,"iopnlinn-
calcul ;i ralionament, au descoperit aceste arhe-
ccdel[eeasa-li,ailquoi rlaelaeprelc,ridgcrtuioltorartl,,ecionuriiplgdaierutverieraaa{stiiu'epa'arbapsrtoe[aropaidjiclofsrii-.jus'"i
lJna dinl,re ambi[,iilc artei abstracte pure'cra tlc t,ipnri, ei ,,si pentnr anurnitc polloiirc nise primi-
!,iee, care le g{scsc prin insl,inct, cdlfluzite de un
iaugl dbsui t<ufroorrmfeolremaerlhoer tnipaatlucra0,l.ecasriep-pearc:aarefilesuinpotill,-- fel de intuilie psihologicri gi totodat[ intelectuald.
Ori de cite ori artistul se str[duiepte sd spiritua-
nim, de indat[ ce aborddm aceastd problem{, lizeze forma, sd evoce supraomenescul, nu poatc
s-o {aci decib recurgind la arta abstractd, in
in. toa[e regnurile din naturd, in cbnslruclia rnisura, totugi-- si acest lucru il neagd arta
dctureirsaatarvlte.del,ogref,iteainldc,<drtsoettrlueaogLtuearaidne,srpbmiirnedetadiceinaloiqrc,ieiinsnteaoriphoei"trdmeclee- fmieusruelpmraenzden-tat, in care transcendentul poate sii
formd oarecare, chiar si
naturale, pentru a descoperi in mod just arhcl"j- printr-o
nonfigurativd. In arta greacd, arhaicd, abstrac-
purile pe care le reprezintd, fie cf, le intilnesc din tizarea idolilor cycladici provine de la idea cd nu
l,rebuiesc banalizate figurile divine, folosindu-sc
intimplare, si anume atunci cind vor fi cil{uzite reprezentarea naturalisti a figurii omene;ti. IJra

pur gi simplu de sensibilitate sau de sentiment.
Se pare cd uneori artistul simte nevoia sd res-
l,abileasci ordinea universului, rle ajuns sX se sugereze cir imaginea zeului cotr-

o intilneqte_in. cerceLd.rile sale aga cuur savantul t,inr:a citeva clemente, transformate, subliniate,
maternatice, g0o-
rnetrice, biologice, pentru a-qi zidi opera care ya ale imaginii omene;ti. Dar tot grer,ii sint aceia
insuma astfel aceleaqi calitdli de ulniversalitatc
l;;uit.idicner!u.iefi.ccteeinr.ndDitaoartensnpcirelriHs_c:ear<rbeAelrrebtisaRtueuaflcolarambpsertleeracseizitafatigfauicrrreinlsetl (1are, nemul!umindu-se s[ reproduc[ < lormele
arhetipale r, in propor!,iile templelor, ale statu-

ilor, oonsacratc unui anume cult divin, vor oa
ele s[ sili;luiasc[ de asemenea qi in unele obiecle
rcnda.ifomrmuellte pe care le creazl au o sernnificalie
decit decorativd, intruciL repetd Lu de uz {romun, cum ar fi vasele.
Aceast[ inserlie a formelor arhetipale in vasele
grece;ti a l'ost studiatl dc Jay l{ambidge, care
materiale corespunzdtoare qi la scara care le este amifc'oer1rn,uvlaallaobrileflnrpaerncla,rbuiliatleteorifeoranrseimdeetraieirtdlintoa-t
proprie anumite proporlii gi anumite ritmuri ine,
rente structurii universului gi care guverneazi atib cil, si penLm celarnich, ;i de Dr. Caskey,
dezvoltarea or,ganicl, inclusiv tlezvoil,area cor-
couservator al N{uzeulni din Bost,on, irare fl publi-
capaurtrliuesitsuum[l apreno.fa]eAlecctoesrdIrantaccltaeroeaczcoeessmnteoiqsrLuitelm, muprioci raqotideporssordipr"oocsro,ulnirii,- cal, lucrfiri foarbe irnport,ant,e rslrprfl geometriei

vaselor grece;l,i. cir asernenea teorii pol, li apli-

,!i tocrnai pentru
centreze lurnea dacS nu intr-un grlurrte de nisip, cate ;i artei din timpul nostru, fdcind-o s[ fie
cel pu{,in inbr'-un bloo de piatri sa-u intr,-un ansarlr-
blaj de culori. El nu are ircvoic dc lorrno lal,urale inleleasi inlegral, reamintesc aici pe scurt esenla
t,eoriei lui [Iambidge, trimi!,indu-l pe cibitorul
fll-,oiicpritafoullugritm,mecciiapar*ee-eccipiiatnclcrntentrts,aluuelebcipaoircreaeezran,irttn:eetadcituruclleu,tsulmerlzaoevraofovlntraanarrrtieeaual!re,aieuldavn.roihllo>ucl1-- interesat de aceste probleme la lucrdrile savan-
tului englez si, cum acestea sinb clestul de pulin
accesihile, la rezumatul pe care l-a fricut dl. 14a-
Aceasta este adevdrat nu numai pentru epocile
1,ila Li,lryka, irt il sa Esthhique tles Proportions

Art and. Society, Londra, p. 260. t Jay llanil-ridge, l)ynantic ,9yrnnzelry: 'l'he (lreek Vasc
-* Caske,y, 'fhe (ieometrq of tlre (lreek Vase.

dans Lct Nal.ure et dans l'Art\, car,c nu pretiltle si ploportiile relative ale piciorului, ale plnte-
de la lectorul cultivat decit un bagaj mijlociu, ;ul;i lui, ale gitului lui, ale toartelor lui. Aceasta
normal, de curtostinle matematice. Dl. Ghyka mai presupune qi c[ omul care se slujea de un
uaszeuma-leen,ecaavreass,ei5fo.cloiseeraauu,ins5m. noud uit5.m,
remarcS. in mod foarle binevenit cd sistemul lui curent obiecte
Hambidge este o dezvoltare logicd a conceptului (vasele

matematic expus lui Socrate de cdtre Teetet j pHroercteu-siti,rgT[esii,ttetniingiItaalliavineuraluui)fo, loqsi itneu-p<enotbruiectrtaendse-
(Theaitetos) in dialogul lui Platon, care poart[ arb5. r, in sensul pe care-l d[m astdzi, adicd, des-
acelaqi nume. < Descoperirea lui Hambidge, ex- tinate unei vitrine de muzeu sau unei colcclii
plici dl. Ghyha, const5. in faptul cd planurile, particulare, cd, deci, omul, linea vasul
acela care guste qi sd
sau profilurile monumentelor, statui, vase sau acesta in miinile sale, era
obiecte rituale din marea epocd greceascS, nu capabil s[
sint niciodatS., sau aproape niciodatd, analizahile admire perfecliunea ritmurilor, secreta frumu-
prin metoda vitruviand a modulului <r stalic rr qi
se[e a proporliilor. Aceasta mai presupune si
iitria", in timp ce in marea majoritat. a .u"n- fa'6tul ci cxista in el o aptitudine de a se bucura
rilor: 1.. dreptunghiul care incadreazd profilul de frumusele dincolo de formele figurative, qi

principal al monumentului sau al obiectului dat fdrd forme , o sensibilitate pentru abstract d,eci,
(over-all shape) este sau unul dintre dreptun-
care nu-l impiedica de altfel sd guste in aceeagi
ghiurile dinamice simple, sau un derivat mai mult rn5.sur5. formele de art5. naturaliste, cum ar fi, de
sau mai putin direct, al unuia dintre ele, gi 2. dac[ pildi, cele ale sculpturii. Cele rnai frumoase vase
ldrd figuli, valoroase numai prin desdvirsirea pro-
se inscriu in acest dreptunghi punctele sau liniiie porliilor qi lustrului lor, sint contemporarle cu
capodoperele artei statuare clasice, cdreia noi
remarcabile ale formei analizate, se ajunge aproa- nu-i p-auntetrmoproemproorqfiazadtecinib un lucru qi anume de
chip excesiv divinui,
pe intotdeauna la o diagramd abstracti de des- a fi
compunere dinamici analogd cu aceea pe care defect pe care cei vechi, cu profundul lor senti-
noi am figurat-o u. 2 ment religios, il evitaserS.
Aceastd coexisten!5. pe cu slrdqnicie. in
Pe de altd parLe, din mdsurdtorile fflcute de cd,tre
care o descoperim
dl. Caskey asupra vaselor greccqi,i de Ia Muzeul tGurreacli,a,aindaocuedeatgei nedpoinc5le. si in acelagi mediu cul-

din Boston qi ale cf,ror rezultate au fost publicate antagonisle, abstracbi-
de el in carbea amintitd, precum qi in articolele sale
zarea qi figurarea, nu este specificd numai acestei
care au apdrut ln revista americanS. Diagonulrreiese
!al,d$iaaril:uculemsa[usaeasirbnSut.itdlanituefqodteaesr,tpedreebianaresbeaWmeeognrriepinatJ,gaeqnridiinn1.mEDagegi"pislta-,
c[ dintr-o sut5. nouS.zeci si unu de vase examinate. lVorringer, de altfel, trebuie s5. aflSm elementele
' qi toate sau aproape toatl din aceeaqi epocd, o suti acestei difererr!,e radicale intre ceea ce el numeqte
arii abstlact[ qi arta de Einliihhrrug sau de empa-
optzec\ qi dou[ sint incadrate in dreptunghiur'i tie. Acesl, cuvint, rni se parc, nu are echivalent

dinamice si numai nou5. ln dreptunghiuri statice. in lrancez5. qi nu-l putent tladuce altfel decit
printr-o perifrazfl. Se va spune ci, aqadar, carac-
Oare ce sd, inseurneze acest lucru, dac5. nu faptul
1In Abstraktion und Einftihlung, Miinchen, 1908, qi rnai
c[ in anumite epoci, ;i in anumite !dri, artigiii au bine chiar in AegEptische Kunst; Probleme ihrer Wertung,,

preferat in locul exactitd,tii qi al eficacibd\ii repre- 7927.

zentd,rii o anumili construclie intelectuald. care

trece de la artele zise m,ajore la artele zise aplicate
si care condilioneaz{, dupd cum am vdzut, nu

numai decorarea vasului, ci insirgi structura lui

1 OPapr.isc, i1t9.,27p. . 236. 52
2

lerisbir"ra proprie artei do abstractizare este de a prirnit,ivi .- altlol spus un lel de agor,ulobie, dc
rnarca o separ&rc, in timp ce arta d,e Einlilhlung
statorniceqte, dimpotriv{, o legdturS. intre subiect inhibijic, de <ag[eaacrnuimi dle-aspsatuliudiDa-t qi conceptul
qi obiect, face s[ pfltrundd subiecbul in obiect, dc neliniqte, G.
G. Jung.
Vom gdsi pe de altd parte o demonstralie a acei-
implicd osmozfl qi comuniune.
Aceastd remarcabild teorie a lui lVorringer, carc, tci apropieri ingenioase in faptul ci atunci cind
se studiazd desenele ;i picturile bolnavilor atinqi
fapt, interesant, de notat, este contemporand cu
primele opere abstracte in pictura german6, ace- de complexe de neliniqte (Angst, in germand), se
lea ale lui Marc, ale lui Macke, ale lui Kandinsky remarcd aceeaqi dorin!,d de a umple tot cimpul,
de a nu ldsa nici un loc gol, dorinld care se intil-
qi ale intregului grup al lai Balar ufei Reiter, de care
yom r.orbi mai incolo -_ qi neqte qi in arta popoarelor zise < primitive I sau
potrivit sd. ne <cesddlbeastcicoepre.riTmocdmeaoipaoctreivadst[inRabnrmosnczhueruileesaterhcaeiceea
intrebflm dac5. lucrarea lui Worringer, terminatd chinezeqti, din timpul Dinastiei Ciang, in aurir-
in 1906 qi publicat[ in 1908, nu i-a influen,tat pe
pictorii aceasbd teorie a lui Wor-
ringer, dmeecnil,iodneaz,tvi o-l,td idei pe care le-am gisit riile artei < scite r, sau din perioada Marilor Nfigra-
cxistind inol la Lipps gi mai ales la Riegl, dal
liuni, in arta indienilor llaida gi Krvakliut, diu
Colurnbia Britanicd, precum gi in anumite forrnc
Worringer esie cel carc le-a dat aceasti coeziunc
qi aceastd universalitate ce le-a strins intr-adev{r ale artci polineziene sau africane. Sc va intrezdri
poate un fel de Raumscheu gi in maniera pe care
intr-un corp de doctrind, deqi remarcile lui Riegl, o au pictorii de a mobila fondurile freseelor gi pe
in leg{tur5. cu abstractizarea in arta romand tir-
zie, de exemplu, sint de o uimitoare intuifie. care o vom examrna mai departe, cind vom vorbi
spaliul abstract. Tot aceastd < teamd
Pentru Woruinger tendinla de abstractizare este despre de
rezultatul unei dorinle _. obscure, inconqtiente, spaliu r este cea care-l impinge pe sculptor, pe
miniaturist sau pe aurarul preroman sd umplc
imposibil de exprimat altfel decit prin opera de cimpul cu o mullime de puncte, care, mai tirziu,
artd _- pe care o incearcd omul dintr-o anumiti. se vor transforma in boabe de struguri, se vor

epocfl de a se separa de naturd. De unde provine aduna in ciorchini si vor sugera atunci aparil.ia

aceast[ dorinli? De la faptul c[ natura ii apare <r pdsirii care ciugulepte l, care devine un rnotiv
ostild qi plind de pericole gi de la faptul cd acest
om nu se va simli la addpost pin[ nu-qi ya con- uLi[ de general qi dc importanL.
llcvenind la deosebirea, amintit5 mai sus, intre
strui, pentru a ayea unde s[ se refugieze, un uni- arta de abstractizare qi arta de Eintfihlung, pe

vers de forme non naturale. Aceasta se petrece, care o vom numi, in lipsa unui termen mai bun,
artd naturistfl sau art5. naturalist5, adicd o arti
bun5.oar5, atunci cind natura il insplimint[ prin
dezordinea sa, prin catastrofele gi furia sa gra'
tuit[; sau atunci cind mindru de inteligen]a qi irspiratd gi sus{inut[ de un sentiment de crnpa-
I.ie sarr de simpalie cu natura, yorn rernaroa tleci
de la!,iunea sa, omul se simte deasupra naturii gi lir, in alt,a eulo;reanir, ca si"r nc oprittt deocamdatir
o tlispreluiegte I sau, in sfirqit, ciltd simte, in prc:
zenla acestei naturi animate de o putere aploapc la uccast,a, abstrar:tizalea so intilneqte lrtai adesca
la popr-rarele uor.dico, iar at'ta llinlilhlung - - rrat,u-
tlivin[, limiditatea ornului in fa!a sacrului. Accs[ ralisrnul _- la popoarelc meridionale. Dl. llead, iu
studiul s5.u despre pictorul abstract englez Ben
sentiment al sacrului provoacd. citeodatd neli-
nigti, duce la complexele de natura acelora pe
care le studiazd astflzi psihanaliza. Dl. Herbert Nicholson, distinge o tendinli de abstractizare la
popoarele sau la rasele cu nelinigte metafizicd.
Read a ar{tat relaliile strinse care existil intre Este evident, prin urmare, c5. in arta contempo-
55 rani iniliatorii qi primii carc au expus lucriri
acea ( Ilaumsclteu l semnalati de Worringer la 64

**yl*

abstracte aparfiueau sau aparIin auestur popoal'e: scarir rnui tnar'e ;i in opcrc dc dirncnsiurri fiilrtc

rru este deci o intimplarc dacd intilninr, la incc- rnari, la sculptorii ahstracli moderni, atunci cind
lruLul picburii abstractc a secolttlui al XX-lca, po r-r;r s5. rregc figurativul, f5rir .qi uitflrn, toturei,
itandiirsky, Klee, r\Iat'c, Mackc, Feinirrgcr', Burr- tnalogia posibilti intrc opcra lor ,1i figura rratu-
rneister, Schwitters, Frcundlich, Malevici, I(upka,
DGoaebosb, uPregv,snVearn, tToantglienr,loLoi,ssDitoskmye, lMa,oqndi rdiaanc, [V,alna ralist[ prealabil5, la Adam, l-runfloard. Se pre-
-e-stceiiompionitaivluul icHapauroluldi Picton
lictorii francezi, abstractizarea, in unele cazuri, ls:ulapkulnrvei,ncBhriaorrv-n urnan, qi
irr
lrlh nordicd, rr-a vcr.rit atiL din leprezent[rile
inai vdde,:te incd, o anumitd tradilie imprcsio- ruaLuraliste, ca porbretele de impdlali figurate pe
uistd, in iimp cc la pictorii germani nelinigtea
inc5. dominantd. Tot a$a se camee sau pe monede, cit de la un model dinainte
metafizicfl apare
poate vorbi astdzi de o veritabilfl gcoal5. de arti dezuinanizat, aproape abstract, care este cel al

ibstract[ scandina't'd, datoritd numdru]ui gi va- Nleduzei. Aceasta nu ne poate surprinde intrucit
sc qtie c5. arta greacd a pd.truns pin{ in Scandi-
loor$icioaalr5t.iE-atiblosrt,rainct[rrirteamliaencde, nu se poate vorbi de
toate cd Italia navia. Dar remarclm de asemenea cd ori cap de
cu d[ Meduz{, ori cap de irnpdrat, aceast[ figurti, de
ariei absbracte ciliva pictori qi sculpiori remar-
origine greacir, romanir sau bizantinri (sau sasa-
cabili. nida), esl,o in intregime deformati, stilizal,I, aL-

Arba europeand a Evului Mediu s-a format, de stractizatd, inainte de a Ii p5,truns in acest crirn-
altfel, priri intilnirea acestor dou[ curente, urrul plex de arLd. abstractS, cum este o pies[ de auriric
nordic-abstract, altul meridional-figurativ. I-a nordic6. Este deci un exemplu al acestei rezis-
trebuib mult5. vreme pinl sd inving[ repulsia pe tenle pe care arta nord-european[ abstract[ o
care o manifestau arti;tii nordici fa!5' de arta opune incl clin timpurile neo]itice influentei altei
fiqurativ[, constatindu-se preocuparea plinfl de
rdlbdare cu care ei transpuneau figurile pe care reprezenta!,ionale, figurative, venincl din Sud.
le imprumutau fie de la arta romanS. anticd, fie < Ori de cil,e ori intilnim in arta clin l\ord o artir
cle la- artele orientale, siriene' sasanide etc. De
aceea aurarul din epoca Niarilor Migraliuni inter- riaiuralisti sau figuratir'5, scric dl. l'ic[on 1,
preLeaz[ ca pe un obiect abstract, cind o inril,5, al'ern rnolivc int,emeiate sri-i htinuirn o origirrr,
nrcridionali. u
soligel]uicrrecacleuunmaoraralnic;dtee,.,crdaAereccaieisaetqs[iteddaportrelinziclnlntdaleet,haanpiaccb5sc.,la,ram'atccutcilzc;aii lleluinel inc[ o clat,ti distinclia pc care Wolringcr
o face intre caorm[aendbcaaribusl trda-cltuiziaRreesdidarrLeafedreito"lr']izla-
cintl sculntorul sau aurarul subsbituie, in mode-
leuri, suirafc{ei robunjite naLulalist, ueea ce liihtung si
arheologii numesc Scttrcigschn'ift, adic{ l,[ietura < rasele cu nelinigte metafizici )), vom putea spuno
la rindul nostru cd
cnaarteu,rainlistme e;tiaffizigicuaraltoivre, in
arti sint popoarele
au
sentirrcntul finitulni, qi ci vor fi abstracbe toate
Iirarfuitntgibh-si lroabctutlz,ugneeoi msuctprricir,fcclaeretisi,ubnsattinturaiclco' supra- acelea care sin'r, hdr'luite, sub o altd l-nfolrr-'ron[,aldtier

Ntt rtc Raumscheu, d,e sentimentaL irulinitulai.
fcri'nl[ ett tdit-
r,,in, ,,rit'a dsoi cii regisirn aceastii lucrare a sa, capital[ pentru in!,elegerca artei ]Jvu-
t,urd unghiulard. rlspinditi po
sau colltrloasit lui l{ediu, si anurne FormprobLerrt tler Gotik,2,

1 Subiectul a fost studiat in mod remarcabil de c[[,re lVorlinger tiezvoltti teoria sa despre <t melodia
Ilarold Picton, in cartea sa Early German Arts and its
1939. A se vedea in infinib[ a iiuici septerrLrionalc r, plivirrd c-,itrac-
care Picton o face
oriqins, Londra, cauceeparqiivliurccralare artaliza :t(lJ)upb.liccraitt.d, pp. 25
am-dnunfitd pe Scltrd'g' ln 1912.
srhrtitt;i a sensului sirrt.
bi -26.

lc,acrraucl Ldecrumlurrilt,dipelicaartrir!:,ionrrrai.r,epcpl,eilirri:anrcrrritl,ivarrrlenii,nopaurls,aii lurilc do rlrr"rbiligl. I'uuelar tlil Osebelg, care tla-
lcazii rlirr epo('a vikilgilor, iltr.c u.nij UOU ;i tUltt,
clasicd, meridionali, aceeaqi repetilie, gi privind lrotriviL crunologiei stabilite de llerbert l(iihrr in
tle asernenea valoarea de labirint pe carr: o anr r,rartca sa .Die Vorgeschichtliche Kunst I)eutsch-
laruls, publiea[,t la 13erlin, irr t1]3i.
ornarrenta{it septerrtriortald, asirnclric5. si norr- In alta arhaici, precum si irr artele zisa crolice,
cste extrern de greu sI deosebim abstrae[izarea
centratd. Labirint mi;cd.tor, intorcindu-se asupra pur[ (lipsit[ de prototip natural), de abstrac-
tizarea de gradul al doilea (procedind la o stili-
lui insu;i in felul unei ro!i; de aici importanla, zare a formei naturaliste). Ilxist[ de fapt in aceste
incii tlin preist,orie, a mobivului Rolii Solare, rlc forme de civilizalie un intreg vocabular stilistic
rrrrtle vu veni notiunca tle roal,ri tle folosin[ir lrr pe carc-l folosim. in mod imperfect gi care poate,
Z(,eaurl,usi-uSoocaerceli.ncOl proioz{i,,tiiuendiiedcei arouatn,iu-i-ssisirtenmbocl iar-l in acest fel, s[ ne induc5. in eroare. Sd ne mul,tumim
deci cu constatarea c5, spiribul de absiracti-
cular dinamic, cum e roata fald de sistemele sta- iczaaulr6letudpr.ieuler5l.aceesaletccemeoaapciiodindifseetearintoet{r,,ifpicnraoarvle5en,seiancdinetefiflalnrdelap-itnecdaorien-
tice clasice, cum sint rozeta, steaua etc. Ws9osr.rIinngeepr ofacci cfoaaiurtzeiedgeipcdarrt"aet"e i.lri-anritrit[ mai
Aceasta este qi ideea lui Lamprecht, de a sublinia tsiumppu,neprecc[unmugiainex.ti5srtialct una de alta, ca
aspectul agoruic, dramatic, al labirintului, inspi- intre care se
posibilitatea poate pre-
rat dintr-o mobilitate infinit5, care nu are nici
inccput, nici sfirqit, nici, mai ales, centru I toalc de comu-
acele elemente care ingiduie sentimentului por- nicare, la inceput, carc sd inlesneasc{ o recru-
nirea sa organicir de a sc orient,a, lipsesc. Nu tlescen![. generald,, descoperim acecagi voinll tlo
gisirn puncf de sprijin, nici punct de bprire. In abstractizare, folosindu-se mijloace analogc.
Dac{ analizdm, bun5.oari, marile teme
nceasl,.l rrriqcare fiiri sfirqit, punclele au aceeu;i t(leuntraeblasct!r)a, cstpizir[arilia, lreqa, ornamentul leneralc
labirintic[, precum inlenluit
valoare qi impreunfl sint fdri valoare fa![ de miq-
si trata-
carea pe care o reproduc. mentul lor uzual in arta primitivd, granularea,
Nu trebuie si se deducd de aici cd vrem s5, spunem incrusta{ia cu email negru, filigranul, mozaicul,
qi aspectele lor diverse de procedee cosmatice qi
c[ arta nordicilor (a ]Iarilor ['ligra!,iuni, saxon{ de intars (sau marchetdrie), riminem convinqi d-e
sau vihing{) ar fi exclusiv abstract5. ln unele universaliiatea lor. Motivui scdrii pe care-l gksim
in China sau Peru, in Africa, Ia inceputul Evului
cazuri ea este naturalistS"; ln alte cazuri ea corn- Mediu curopean, accl al tresei eare capiitl un
bin[ abstractizarea cu naturalismul, ca in rclie- aspeet cel prr[,iu tr-rl, atit, tlc r.itspindi[, tabla tlo

frrrile de pe sipctele france de ivoriu 1, cale aso- ;alr coruund oldriilor. dirr tiuzn, dil nrilcnirrl al
ciazii runele crr reprezentiirile realist,e, sau chiat'
si in figura <r fiarei uriaqo D care dercor'eaz.'i cufdnrl ll l:let i" c. 1.. qi oldriei luuerale tlaneze tlirr epocu
rle ivoriu al mamut,ului p[slrat in tc'zarrnrl Cat,e- llallstat[, adie[ tlintre sccolele al llI-lca si al
Vl-lea e. rr., sint exemple convingltoare. Ce'este
rlralei din l(arnmirr, in Pomerania. 'I'oale exell)- oare mai universal decit zigzagul, a cdrui ori-
plele posibile de trecere tle la abstract la natu- gine Rornmilly Allen o c[uta in coosurile imple-
[ite dln nuiele, operalie anl,erioarii ,riiclrei oldrii,
ralist existS. in arta nordicir, germanicd, scan- preistoricI qi
dinav[ ;i chiar rusi. [Iai gisim chiar qi astizi, si gerreral rXspirrditi in perioada

in unele ferme germane tlin landul Luneburg, din
Gcrmania de Nord, un ornament de podoabii. perr-

[r'u cal care ap{rea qi in mormintele scytc din
lirasnocull< si carc dateazit tlin set;olul al lV-lea
i. e. n.; el se rnanifestii tle asemencn in scrtlp-

1 lJr,ilislt Nlriscrrrrr"

prot,oistolici ? 1 S[pituri f[cul,e in Uorairur in Il.aunr,scheu, permilind privirii qi gindirii noastre
straturile nurnite < aurignaciene rr qi carc au qi
sd se odihneascd. pe o imagine a duratei con-
fost studiate de c5.tre dl. Harold Picton in opera stante, la intervale regulate, flrd a l{sa loc incer-
amintitd au dat la iveal[ existenla acestui zig- titudinii, indoielii, confuziei din care ar putea lua
gdsim in China sub forma de lie- nagtere teama gi disperarea.
zag, pe care-o pcSooprnierdaselparue, nn"dt"eer",alf,e*dtar"rlt;eiiineadabosuitanraludcl,tecaliicnnetrlcceoiamngsotialinnvteeellyeeospia,rleeq-,i
rvmr-ornament denumit < fulger si trdsnet l, in
Grecia in ornamentul numit grec, in
inlSnfuite (entrclacs) musulmane, oinrnaAmmeenrtieclae acesta este rnotivul pentru care o gdsim la ori-
;aiminplcfliv;iiliznaia"liiilveaarifaritclainne,orsniaimntern-o-
precoiumbiand ginile cele mai vechi alc artei, la decorarea monu-
inanierd qi mai
telc inl[ri{,uiLe (erulrelacsl irlandeze sau vihinge, lrnentelor, a mormintelor sau a <.r aleilor acoperite
unde desenul esbe cind pur abstract, cind cornpus aparlinlnd epocii megalitice. Spirala, simbol fune-

din stilizdri de animale fabuloase, cind consti[uit rar de o semnificalie uimitor de vast5., profund[
dintr-o combina,tie de qfai putnuilveinrscaaldrt,eaapasareC-e-ltsici Rornmilly ,r\llen a
volute abstracte si din notab
Art in Pagan anil Chris-
schematiz5.ri de animale. mtiaonrmTinimteesa1le--diinnasEtigeiipat, pe unele
plafoane de
Combinarea rnateriilor deosebite qi aptitudinea XVIII-a; autorul dez-
lor la anumite forme se veclc foarie bine in adap-
volt[ ipoteze ciudate asupra circulaliei acestui
tarca filigranului la ornamentelc inldnluite in motiv din Egiptul antic pin[ in lrlanda, untle
suitd, (entrelacs), aqa cum exist[ la arabi, din existS. la mormintele protoistorice de la tsrug-
,etseipphoincniaicrila\ms{baadrrzcilih,oe$rai _Mzid1ig. aroag{r,aioufeonlnei'-
tirnpuri foarbe vechi na-Boyne, de exemplu. Pentru Goodyear, spi-
rala micenian[, care dupd el s-a n{scut in Egipt,
lombardo-france in
ar li trecut apoi la il,licene qi de aici in Scandi-
Frasilitatea acestei navia, apoi in Irlanda I aceasta este qi pd.rerea
trad"iclie ciudatd cu semnificalia simbolic[ a moti-
vului,ir, tutn ar fi grcgib s5. vedem doar un simplu lui Coffey. Pentru Strzygowsky, aceastd spiral5,
ornament gratuit. Nu existd nimic gratuit in care existS. in Europa din epoca neolitici, ar fi
epocile de inceput ale civilizaliei ;i artei, si adop;
tirea unei forme, nurnai din cauz5. c5. ea ar oferi 'i'enit din China si din Japonia pe drumul Sibe-
o pur5. plS.cere ochiului, miinii sau spiritului in- al Altaiului. Dar s-ar putea
semncazh o stranie degenerescen{,fl; chiar dac[ rsie[ if;ii ca, dimpotrivd,
venit in China din Siberia, mai precis din

in epocile arhaicc c cu pulin,td. ca alcgerea unui regiunea lenisei, cum afirrnS. Nlinns.
Oricare ar fi originea ei, rolul spiralci in artd este
motiv cu semnificalie religioasS. sau rnagic[ s{ considerabil qi a fost foarte bine pus in lumin[
fi fost intovirflqit[ qi de un element care. sd pro- de citre Sir Theodor Cook 2. Se gtie, pe de altd
duc[ desfdtare,'acesta nu este niciodat[ nici esen-
tial si nici determinat. parte, ce insemna ea, pe plan ptiinlific, pentru
iare'este sernnificalia simbolici a ornarnentelor Bernouilli, inventatorul spiralei logaritmice, ale

isnaldunlnuei ntcun([eranttreellaecsl)o-l_dBerri9vact,ez?ig-Azpargo,alpieewesnigr-.rr cdrei proprietdli algebricc qi geometrice sint foarte
ciudatc si dc carc cl era aqa de pasionat incit a
vrut sii lic graval,ri pe rnorrrrintul siu. Svastica
nevoia vegnic'ci reint,oarceri, a urtci rniqcitri nein- orientaL'i, la rindul siu, nu e altceva decit un
l,reruptc, armonios qi regulat ritmatir, aducind
un el-ement de ordine ;i de static in dinamic, dc anumit motiv de zigzag,care se inbilnegte, de altfel,

continuu in miqcare, triumfind asifel asupra lui

I CcLtic tlrt in I'ugr.t.tt urtd Ulu'isLi.art 'l'int.er', Ltttttlt'it, t90ir. 6() ri l" l Londra, 1904.
: l,orrdra, 1921.

atil irr liirilo gelrlaniou qi scarrdinavicc oit, qi irr ls'Jritiirvrciric'ilSieesliruaa,ttscaneunn. (ftcrculelrriucsl5p>.cu,'lcccraainl'ioinri tltnlrlirirl in.qcn-trnchi

India --.poate unul din[re elerncnte]c prirnrlrdialc era denunrit' Sanclu'
partidele dc marellc
rrlc moqbenirii iudo-europene -- rsi acdrei irnensir
alc copiilor" tlneoli acest t'enl,ru, la t'al'c sct aiungc
sernnificalie rnagicir gi religioasir sc eunoa;[c. pirr,'rrrgirtd rr-sc lu rrgilc t,ttridoaro irtl,rtl'lotlleal,e ale
o imagine un soi
Nu estc aici locul s[ dezvolt[m asemenea pt'o- iabirin[utui, esteinipodobit cu -de pildd.
cle minotaur stilizat, cum este la Pavia,
bleme, atit de vaste qi atit de complexe. Exami- [,a Arniens cl este reprezentat ca o ( casi a lui
rarca spiralei qi a labirintului ne-af debermina s[ Dedalus u, ca si la IIer-eford. 1n toate aeesbecuzuri
latiirintul estd, cum a ariitat foarte bine llahn-
punem qi problerna acelei rnandala orientale care simbolic referitor la via!,a omului,
loser, un desen a evoluliei omene;ti
parc sd fie o derivalie a lor. Aceastd universali- o abstractizare ;i, in acelaqi
tate a ideii de labirint qi a figurilor sale plastice timp, odeleacclieea, sitn5vftllwinadyu-ol .lpae_lL_olle1shcd>p(oaaptreoxs.d:
a fosb pus5. in lumin[ in chip admirabil de cdtrc
scapc
marele estetician hindus Ananda K. Coomaras- ualea poftelor), plinfl de pdcate, ca sd ajungfl la
<, centrul u ei, idiiA si se salveze. $i aqa cum drept-
wamy in studiul s5.u despre r Noduri t san entre- creclincioqii indeplineau o anume peniten!5,.urmind
in genunchi nieandrele dedalice, lrneori foarte
lacs desenate de Diirer si de Leonardo da Vinci 1. (la Chartre el alr,atrriegt t o rale spre lerusalim
lrrngi a.n nrai mulL ,lc rlotia
El intilneqte spirala labirinticd in medii de cul- ,'at'* sutc rle rnetri si ilr
tur[ foarte diferibe: la olarii indieni Mimbres, Ia centrul silu so g5sest,c o figuri octogonalii ciudati,
reprezentind poate o coloanii sau chrar rzvoatc
impletitorii de coguri din Ceylon, in Noile Hebridc pent"o boLez,- regenerin-du-l pe om), in
iniilocul unui botezul
;i in Indonezia, in aceea;i mdsur[ ca qi in tra- parcurs care' la Saint-Omer, este
strtluit de rnonqtri, simboiuri ale p[cabelor sau
tamentul fibulelor arhaice grecegti. El mai repro-
duce qi o stranie capodoperd caligrafic[ a indie- ale ispitelor, toi aga qi individul nu ajungc la
nilor din insulele Noilor Flebride, care nu este r"otitit"" sa profuntlf decit regdsintlu-;i Iiinta
fdr[ analogie cu <r nodurile I lui Dtrer qi Da \rinci, csen{ialI, ,levdnind prolrriul satr- at'hi[cct' frluri-
urr fel d,e entrelacs sulprinzdtoarc qi miraculos de Lomi propriului siu ttcstin: ceea (1c estc indica{', de
ingenioase, executate dintr-o singuri trds{turd, ialnlttfregliinitnta- laabrlitriitnclr,u:tlucltariteedsrla,cleilrtllritrsr aAlmi iinenstr't:ltttrtl'drtctl
l:rbirinl,nlui 1.
fc!oeaasre[rotedaesg[zrveuounltldjoeincuinremtlcedreironittr.ruellaucnsusi upbrotiflilgdi cdbcroaaltsfcc{l .Acest simplu dclalirr aral,i tlu t;iLti al,enlic t,r'e[ruitt
sri fie studiade motivele abstracte Pc care doar. un
Cit priveqte labirintul, temfl irnportantd in ceea ce spirit superficial poatc s5, le considere un. caprrcru
priveqte spiritul de abstractizare, intrucit este pe atloiriimm,a"grt,einialtlfieeil,,ssaIue<xoamfainn{tmczipeinad rniinii >. Dacd
rind idee, simbol qi imagine plastiod, el apare irr la ce grad dc
mod frecvent in mozaicurile romane, unde repetd intensitafe religioas[ poate s{ lie ridical,[ forma
lbstract'ii, prrtcm afla ar"est ltttrtt rlin at'f ir mtlsttl-
vechea legendd a labirintului cretan, locuit
rnanii.
de Minotaur, qi ajunge pind la unele desene ale
jocului uumib ntarelle (un fcl de gotrou), cu cal,o
so distrenzir copiii fiirir sri ql,ic cc ril,rral rnagic

pelpot,ueazir ei jur.,intlu-sc astfel, Ue asomcneir, i1

girsinr atlesea ligural, pe paviuell,ul bisericrilor,

golie c, la Aruicus, Chartres, Saint-Ornr:r', Ilaverrra,
Pavia e tc. I se spurrea uneori << Lieuc d,e Jhusalent >

(aprox.: calea spre Ierusalim) qi credincioqii

1 'I'he Icorngruph.y of l)iirer's t Knuls st untl l.eonurd's I d sp 1,p1li'o llarcel llrion, llntrelucs et lu,byrinlhe che:
<t Concutenqtion l ln T'he Art Quarterly, l94tr. li3 l'int,i.. lietrte il'.blsthetiqrc, v,rl, \/. fasc. I, l9ir2.
(;2

Cirrtl ]ror'rrin sir lacern aresl vasl si ctrnrplc.r tur Wilhelrrr Wullinger u tlefinib o datii peutru lol,-
rlcauna, inbr-o manieri. cu totul ciar[ gi convingi.-
de orizont care ne ajutir sd descoperirn in toatc Loalc, analogiile care exjslit intre art{ qi r:cligie ca
epocile ;i in toa-te !,[rile existenla
,,si uneori chiar. rnanifcstdri alc aceloraqi dispozilii psihice, alc
pled-ominarea artei ahstractc, fie
in st,ar,e purI. tlcr:leiagi < tempiraLt.tre cl'dnte > (temperatura sufle-
tibsolutd, fre sub forma sa de derivatii de la forma
natnralistd., sau de inspirayii de la forma natura- r{leeraavnselcnuii)zme--aasesculi p-irnianscuacgiteisabneuifopnlroroi-sbsilbeemameca.eiaApsmatdirnclc,xeupstrcielspiseei
lislir, descoperiln r,i'r unnl dintre suporturile ceic
rsntraai clrleccveesnteLear,slia-rrletiliigaiocla;isvde.
ale acest,ei artc ali- scurb cd el descoperd o coresponden!fl perfecti
r\proape peste toL intre arta de Einftihlung si imanen,td, pe dc o
arta abstractd apare ca vehiculul perfect al con-
ceptului spiritual, elementul de bazd al oricdrei parte, ;i intre arLa de abstraclie si transcendentti,
reprezentd.ri a sacrului. Se poate spune, chiar, cir
pc de alta. Concepl,ia imanenl"S. a religiei si arl,a
o art[ este cu attb mai religioasd cu cit e mai de Einliiltlung sint, caracierizate deopotliv[ prin-
Lr-o abandonare plin[ de incredere in fala lumii
pulin naturalistii, altfel spus cu cib se apropie
nrai mult de forrria abstractri. exterioare, printi-o moclalitate de a se sim!i
(lu toate cri arta religioas[ europerand prcuunr, si, acas5, in iargul siu, in crealie pi in combinalit
cu ea, dc a se simli, chiar gi mai mult, centrul
irr mare parl,e, arl,a religioasd asiatic[ s-au spriji- acestei crea,Lii. Panteismul grec cu pietatea sa
nib pc reprezenl,area ligurativ;i, din motive ext,rerrr
de complicate si au ajuns la acel antropomortism, cosmicd, cu sentimentul s[u erl frurnosu]ui ca
cu privire la care arta crestini gi cea budista fiind cer.a organic qi viu, cu ra,Lionalismul qi

furnizeazd exemplele, se poate imagina crearea antropomorfismul sdu, este cel rnai bun exempln
imanen![ qi
unei urte sucre perf.ect absi,racte, ;i in aceasbi. Caleal cpeustl;eiinaisnocipeeriridoiarrdtrae Einfiihlnng.
direc,bie se orienteazd o lui clasicd, deoarece in
parte foart'e imporlanl,i perioada arhaici spiritul de abstractizare era
;i fclarte Freircnacrciai bailciieadsintaaurll,randarbcsgtrtea,cti[ncofnotermrni-r
dominant, ,si o dat5" cu el conceptul de trascen-
poranir.
sdeenmld.aUnmifeasntizi ainreatrseicmeureltaantdeamaprluteliui;idaorreicli,gideei
abslract,[, perlectiunea int,electualir a concepLului
pur, cum se intirnpid, dup[ curn arr vizr_rt, in
arta greac[, unde provine la iritagorism qi dc sens abstract, la templul ionic, pdtruns cu totul
la < nurnirul de aur de gdseqte in r,eprezerr- de Eintfihlung. Toabc acestea au fost admirabil
1rl, fie cd ldmurite de lloberL Vischer qi de Studniczka.
ea
tarea rron-figuratir'{ un rnijloc de a eliber.a emolia
purd, de a traduce, fdrd intervenf,ia figurii, senii- Opus acestei religii de armonie gi de comuniune

men|ul in sbare direct5, imediatl. cu ulliversul, descoperim conceptul transcenden-
!ei, cu contrastele sale: spirit-materie, in lumea
Figura este un suport, dar in acelagi timp e gi o de aici si om-univers in lumea de dincolo. Acestei
limitd, qi nurnai eliber.indu-se de aceasta tlmitri
lorme de religic ii corespunde, ca {ormd cstcticJ,
al:stractizarea poate sd iritre in comuniune ctr lrta abstract[. Cc sc poatc oale irnugir.ru lnai
sacrul gi sd exprime, firr[ conoesia fticutf, figurii,
ceea oe este esentialrrrente nori-figurativ, adici o l,r'auscenderrl decib leligiilc sernibc, ccl q,rvleiascti
stare s ufle t,eascri.
,1i cea rnusuinranl!r Acest soi de sLcrilital,o artisbicii

oonstatatd la prima, aceast[ l,ranscendenli aproa-

r\nrrriil .grl .r llrl,! pe exclusiv abstractS., la a doua, corespund intoc-
mai unei gindiri religioase care nu are afec,tiune
, adicir alilo,viniri[iv 1,618, pentru naturS. qi nici farniliaritate cu zeii sdi.

{ urr'sl)unzitr(l rrrrr.i pr,iirlr.lii consitlrr'itl,c cr fiind in rnod {i5 Existir pentru om tlou5. felrrri de a concepc divinui:

rln,,scl'il csl,'lir.;'i. (N'l'.1 (;"1

oli sI qi-l replozlntc ea itnattorrb in urtivers, louuiltl rrroti prcuis sacrul dr: profau, si plezinte saelul
IRf udyno-l^f lqOctrtuo,csuitosutubllidneieozseebtiot,adteu'dpifel rdeenf{i,neiielia,
in lurirea creat[, incorporat ohiar in obiectele ga.
acestei lumi, ori sd presupuni un l)umnezeu
lui
loate contrastele, toate antinomiile, intr-un'cu-
transcendent, pe care nici o form[ nu-I dcflregte vinb., care fac ca sacrul gi profanul sd nu poatd,
si carc este, prin cscn!d, nereprezentabil. lJupu
in nici un caz,. s5. fie confundhte. Se vor deteimina,
,u* una sau alta din aceste manicre de a gindi tlupi acest criteriu, dou5. forme de art[ religioasi
religios va domina o civilizalie sau alta, orientarea
figurativd, cea care se orienteaz{ cfltre o ase-
se ia face spre o arti religioasd figurativd sau uumnndnaaanrrbueomirneet,roegb.iiepcceetrsacoocnnaacrrjeuel,t,dduiivmninpoomrter,pivurie,nzpeadnn.stimatrttanqid,i
non-figurativ[.
Nu pritem dezvolta aici toate consideraliunile
metafizice pe care le comportS. un
S_aesecmuevnineea ula'ecneluapsi teadnfDoimrumamdl,n,sepazeuenutardueuccnIiuteisaaunrbbuo-folrcrpm,oaailtieunsgupiiiurdnoiema',cltia-i
subiect: ele-ne-ar duce prea departe. divinul nu poate fi in mod banal uinan, animal
totugi sil preciz[m principiile gi metodele artei
religioasc, pentru a inlelege in ce fel si in ce m5.sur[
poaie exiiti o ar[L religiuasa absl,ractr{ non-Iigura-
iive. Sc parc cd terrdin!a umand inclin{ in gencral ssuuub.lvile,gperlainl l,gri-osessti.ltirz[daurieegtcco,rensapivunszalutoianrec,hsip,'i
citre fiqurare: pentru a-i impiedica pe oamctri s[- aiti,sraecdmsuteecndperaaocpsertsaitud:sieuanctdeimsetegcn&itnddtoiertuecl uuamlttocaetupnald.a-pltocemecvuaalreeasaitrnee
si fisur-cze zeii. sub o formd malerial[, vizibill,
incapabil sd-l conceap[ abstract, lntrucit cl
iu pitt aqadar c[ a fost necesar' in toate mediile
de cultur6. unde acest lucru s-a produs, ca o disci-
plin[ foarLe severfl sd-pi exercite puterea in scopul
ile a sl,[vilii aceastd tendin{,d, probabil fireasci est_e incd prizonierul..concepliilor reprezentalio-
nalc qi al tradifii dc scntimclt
spiritului uman. mAcuessutlamaan-ilfoors.t cazul evreilor unor sau de inte-
si. mai tirziu al lect. In religioasd figurativi
I^n aceste dou{ arta exist[ deci
doud curente divergentc: unul al reprezentdrii
imnreiurlri ineaarecldieesitmulpdoetreivvaide<nptdcg[ineisstme evloorrbIa dc materiale exacte, caie fpirems.,apiunaesecmLdpnd[tcoirt
pe perso-
o 6nergice najul reprezentat va
,are reiigia ebraicd qi iea musulmand pretindeau cu un
o1n, gn animal, un arbore, pe atit va fi mai divin;
cti le inlocuiesc qi, la urma urmei, de un fenomen ;i celdlalt curent, care va g[si in deosebire pi nu
qi psihologic qi de ordin practic. Se va remarca pe in asemS.narc principiul insflqi al sacrului. in ce
ile-alt[ parte c[ atita vreme cit cregtinismul nis-
cind s-a- temut de religia romand, a trebuit qi el mdsurd. gindirea religioasfl trece de la arta reli-
gioasd realistd, naturalisfd, la o artd semiabstrac-
s[ lupte impotriva t idolilor ])' car€ erau semnul, mdsur[ urmeazl eacaleainvorsi.i)
partiiularitatca detcstabild [[... sau in ce
a cultului pe caro
Ne-ar trebui p-rea-mult spaliu ca s{ studiem pro-
i,oia s[-l tlistrugri. Scntimcnt,ul religios nott-figura- blerua aici gi, dc altfel, rru e deloc uigur r.tr rt:east,;l
rrripcare su faee inl,o[deaulu in acclaqi sons. l)al',r
t,iv se uranifesl,ii dcci lrai degrabl ca o opr-rzi{itr
la o irtr:liua!,ic lireascit, decit ca r-r terrdint[ autr-'-
sieppuritetuzne{ntaafsioennaslfilb, iliitll!iisfsiarquita, intcligerrlci. rnai degrabd. c5. reprezenbdrile realisie qi formelc
rrorn{ pi se const,atti serniabstracte alterneazir in cele mai rnuite cazuri.
C[, de pildd, unui exces de naturalism ii urmeazd.
Irr arta
toate gradele de figurare, de la antropornorfismul o oarecare rigoare intelectualistf,, ca in cazul
ca ataie pinfl la o schematizare impins[ la extrem, Reformei, care a interzis icoanele pentru a com-
care, in anumite cazuri, ajunge aproape la abstrac-
tizarea propriu-zisd I intr-o asemenea proporlie bate abuzul de realism al Renagterii, dar care,
6? la rindul ei, a fost atacatir de c{trc Baroc sub
incit aceasbd rcligic csbc dispusi sd scpare in 66

forrna unei rniqcdri zise t iczuite D sau de <i (lontra -r\rcaslir corrsicle lll,ie ne aj ut,ir ue um $ii arirl,iirrr
Rcform[ o, cai. lupta impotliva .acestei austeri-
t[!i, multiplicind uh antropomorfism crr Lcrrtlin[e t:5, aclesea, gindirea religioasi a conceput Divinul

senzuale si tlramatice. sub aspectul Numerelor, c5. ea a imaginat ordinea
universului bazati pe raporturi numerice, prc-
Acestr: albernan[e depind gi elc de laplul cd dn zentati sub forma matematicii sau a geometriei.
coebicpeoiacteonicrenpptruel s. irocnliag-iosismpfuurnilee aLrcentul .pe ceea Dumnezeu este o anumitd Form[ Perfecti, un
sau,sentimenLe]e anumit Raport Perfect, si natura
sau, ditnpot,rivS, pe ceea cc sc adreseaza mal se apropie rlc
ales srriritului. Duifl ldri qi dupI cpoci, individul Ifivinitaie in mi.sura in oare ea cii
repetd in
insi;i aceast[ Formd Perfectd sau acest Raport
va ii inclinab sd perc'eapl divinul in c.cea ce va
isnimietiecai-cieeisi l,ve ainpadi reaapromaapieinsaacuc'edsiimbipl.oAtrvivedm, Perfect. In felul acesta se prezintd transcen-
dentalismul pitagoreic, care a influenlat pe greci,
prin Platon, si mai tirziu, prin Plotin, gindirea
atunci de-a ufacDeumcunenzoeli'uunluei aneDinudmunre5ztoeru,luai bine- creqtin[ a Evu]ui Mediu qi a Renagterii.
clivi- Cunoscind Numerele sacre gi <r proporl;iile de
;;ii;; **" aur l, artistul va reprezenta fie divinitatea insSsi,
nit5l,ii cu care se poate comunica, chiar material, iie ordinea sacr5 a lumii, prirr forme care vor
,ao L ,lio'it itdlii fe veci inaccesibild. Dupd curn
dragoste sau de teamd, corespunde acestor Numere divinizate si acesLor
suflctul este cdl5uzib de
el il va imagina pe Dumnezeu dupi chipul sdu proporlii atotputernice, dar aceastS. artl geo,
isnauactaaripneuotu-friiiin, !',c[aclex-tiravoardiinnsapr'riraa, supranatu,rald,
veneralie, res- mel,rico-aritmetic.{ nu va fi irileleasl decit de cdtre
peci (mai mult sau ntai pu'lin temdtor), dar necesar ca aceste imagini,
inilia,ti. Va fi deci
realmenbe abstracte, in sensul cel mai propriu al
niciodatl alec[,tune. cuvintului, s[ fie inveqtmintate cu figuri capabile
s5. exarninS.m formele figurative si-i emolioneze pe neinitiati. O arti figurativ[ se
Nu este necesar suprapune astfel unei alte abstr,acte, ingdduincl
naturalisbe ale artei religioase, nici pe acelea
ca aceasta s[ fie recognoscibi][ numai pentru
care in stilizarea lor inc[ mai las[ sd' se zdreascd,
limpede, figura, qi rimin tributare figurii. Evident, tle aparenla lucrrr-
fapi,ul de a-i conferi unui personaj < supranatu- cel care pdtrunde, dincolo
rni o o formd distinct[ de cea orneneascd, fie esen!,iala lor. rcali-
rilor, intima, profunda qi
tate. Se poate spune astfel c[ arla Bvului Nlediu
asutrpibrauoinndteun-ei aoscsi,tatluierS. colosall sau o frumusele si, intr-un anumit fel, cea a llena;terii, esl,e in
acelagi tinip gi figurativd ;i non-figurativl, prin
un aspect extraordinar,
aratir ,,it e vorba de o anumit[ stilizare, care nu aceea cd ea emo,tioneazfl o anumitd categorie de
trebuio niciodatd corlfundat[ cu abstractizarea.
Chiar deform[rile pe care le suferir personajele spectatori prin iigura clard., evidentd pe care i-o
aratd, qi o altd categorie mai rafinatS., mai cul-
sacre la un timpan roman' de exernplu, sint sti- tivatS, cunoscind semnifica!,iile ezoterice prirr
forma abstractl care transpare cle sub figura
liziri clc natur[ psihologicI iJttlr uneori chiar mateliald cu care este acoperibd.
hurc!'iortulo (rter-esil,atea tlo a la.r-re sti inlre ttn Arta europeand cste, in aceasti privinfti, lnoq,
rilnruicrngot-rcriolnlp, sidut-rl'-1u'stIsLitrtottimlmienspaatliitrur dnienioabnliogrimi safl,e-l tenitoarea traditiilor egiptene si greceqti cle ia
sau antinaturale) : ele nu sint abstractizriri pro- BcaireasiusR,teinnacqiteseriit.raAgce< laehas;trialce,tgiiiIalllevurlruuiml\e'treedloiur

priu-zise. $i nu sint astfel decit atunci clnd regdsim, gur.erneazd. qi alte regiuni ale ar.tei; ele sint do-
minante in China, evidente in India qi aq zice fft.I
sub f orm5. naturalist5, schema geometricd pe 6B
nici o retinere ci nrr existX artist realnrctrte reli-
(:ale o lolcsersc drcp b su1tort,.

gios c{lrc, in morl cortslicnl, s{lrl Ittl, sir ntt lplicc artnorrici. au{,ir:6 oerea la il[,oerrrirea vizil-ril{,
num{rul qi m[sura, este indica[ aici prin simbo-
la ligurile pe care le creazir legile fundamen-
tale ale formelor, fie cti le cle{ine dintr-o mogte- lrl9ulerrti,einrrm,imnindaiuusieucrhbaetiplleditt,augleocinraettliecvd{i;rgaoulreornlaoissrt5ieg, oCptaiacrcetru.urn-gIrnecfrie;qe-i
intelectuaki, ficr c[ ,'ilntr cirp[ald't/eilts[trunlr-'di cuatepguolrinii
nirc
fenontene epsihie
dc
cunoscute ast[zi si in care simlurile ar de.tine
loa'rcuemolaairqrsieelc!o,aecr,ecadarirsdqpoionizniietlei,eligriceuintr!'e,aes.tseCtzeeiceipai oacaet,oenrgudameniicmsi-l tuatc.proportiilc acsctcdrionlrlerle,epsruczt culntaJroecadriebmraeplioer-ri

Iulr rnvrzibile,
dezviluie iniliatului imaginea adevirulilor cterne
care duc la izblvire. I
mului, un ritm al circulaliei singelui sau al res- o artd pur abstr.actd poate si fic religioasd.,
i$ni
niratiei. care se transformd in ritmuri estetice sensul propriu al cuvintului, atunci cind nu
itunci cind. trece din planul resim-tirii inconqti-
ente, biologice, esenlial naturale, in planul crea- a[inge decit intelectul, pi poate fi chiar mai inc[r-
catd cu.noliunea de sacru, cind rdmine pe planul
liei voluntare qi corigtiente, operd a inteligen.tei aritmeticii qi al geomebrici, deci[ atunci cinil facc
si a simturilor nuse de comun acord. Fundamen- apel la emolia simlurilor si a sentimentului. NIai

iele psihblogiceLle esteticii n-au fost lncd definite, ales cind cste vorba dqesipcr.aepsatrbailteursi [dedocvievdileizaas!c,6ii
nici mecanismul de asociere a ceea ce noi numim Ioarte spiritualizate

frumos cu ceea ce consider5.m bunf,stare materi- no{,iunea unei ordini divine intr-o <r cifrare rr a
universului in care atolputernicia lui f)umnezeu
ali. Ilste evident c[ sentimentul rcligios este
legal inl,r-o anumit[ m{surir de starea psiholo- se identific{ cu aceea a Numerelor. Esbe posibil ca
gici a omului ;i c[ impreunS, determinl anumit'e gindurile orientale care au pd.truns puiernic in
gsipndiriirteu-alucilaesbicrdaicg.raescueparasti;lui ,i influenla
Iorme estetice, despre care se crede cd. depind ex- mai rnult inid,
clusiv de material sau de legi funclionale, sau Ii impris
de o esteticd <r graluiti r. Plotin s[ se
pe deplin esteticii naturaliste din Grecia phidiai{,
Proporliile si numerele, care stau in fruntea arhi-
tecturii generale ale bisericii gotice, guverneazd determinind astfel un sincrcbisnr dc abstracti-
zare qi dc figuratism, dar cind ne intoarcem la
in aceeaqi md.surti qi cele mai mici elemen[e ale tslada arhaici gdsim aici prezerr{a unei arte mai
decoraliei sale. Paul Fechner, care considerl pu{.in pur abstracte, desigur, de-cit aceea funda-
goticul drepb t stilul cel mai transcendental care mentatd pe numere, dar suficient de abstract[

i fost rcalizat u, < schelctnl matematic develit, totuqi pentru a ne convinge c[ la insularii din
piatr[ D) spunc, tlc asernenea, cI < produc!,iuneit Cyclade, de exemplu, nu incapacitatea de a re-
got,icri se rirlit.rti in rnod firesc, pret)um o colonie produce figura umand. este ceea ce a favorizat
tle madrapori, si este in acelagi timp o realizat'e schematizdrile pe care le g[sim la idolii-vioarir
sl,mcturalS. de urr rafinament neintilnit ca teh-
nicl gi calcul. Dan'oin!,a sa insufle,titoare esl,e qi la idolii-scut, rfeozaulltlc.a!si u,sbi ituilripi rs:ui eoccsilatllc{i dintr-un
un misticisrn proiectat peste limitele gindirii stilizirre,
loarl,c inalb qi
rculrparabil on acela pc carc-l iltilnirn il acecarri
logice. . 1 Fechner mai adaugd in aceea;i lucrare tttiisurd in arhaicul Oypr,u si iu tlauubitrlir
. cull,ura
r> tlin epoca brorrzului.

c5. < in arba goticir, dc la cel mai mic elemenl
pinii la cel mai mare t,otul are o semnifica!,ie,
Acesle reprezentdri ale divinului sint surprinzi-
cind accesibil5, cind asounsi. Ceea cc compoziliu toare tocmai datorit[ extremei lor simplificdri.
llle se abat in mod intenlionat de la asem{narea
'nrnr ;e"xi'st*lgi 6ot1lire'adrulecer rAe rlcraltintecckzluiir;t lena, 1921. DupI cite ,stiu
ralrilr: ;i (L) nccesilr(1. accstei cirr{i atit dc rontar- ou ornenescul, pdstrind t otuqi in aparen!,a lor
7l gener,alX amintirea formei. omeneqti. Stilizarea

Itri tihi lrr arLa din insulele Marchize, cea tao-tie plol,r-rLip figurat,iv, sau abstraclizarea tlc graclul al

si a dragonului din hronzurile chinezegti din r.loilea, constind in schematizarea unei forme preala-
hilc, nai mult sau mai pul;in naturaliste, apar deci
iimpul dinastiei Ciang-yin, estre de aceeagi na- irpr'oirlle in teoaxttleem!irdrielci;mi pinortlaonattculcapoltceiilcr,eulii-r
turd. De asemenea qi schematizarea figurii ome-
rresLi si a capului de pasdre la indienii Haidas sau rrn clerncnt
gioasc, cu atit mai e vidcnt cu cit aceasta sc spri-
la'l(wakiuLis din iolumbia Britanic5. Aici nu pu alcgolie. In ccea
iedsetealvgoerboameattriitc,dceitadteeaapdreonpaiaturdaelizuanoanfourmm5it. ,iilir rnai mult, pe sinrbol $au fonna unranir r5.-

(-)(-) prive;te arta clersbin[,

urnanir sau animal[ in aga m[sur5. incit contem- rniue predominant;i iu ea, cu rezerva cir, in Bvul
-pulminathuLs-oausaantcimgailncdaergetiaminasippirualti-no la prototipul Nlediu, aceast[ formti urnan5. este cel nai adesea
dccil, la iap-
tura supranaturald a c5.rui reprezentare imagi- lranscriplia plasticir a unei entitri!,i geometrice

sau matematice.
Spiritul de abstractizarc care guverneazS. arta
narfl este. rnusulman[ nu estc, cum se crede in mod obiq-
Cind examinS.m acesbe forme abstracte de gradul
nuit, consecin!,a unei prescriplii religioase, foi'-
al doilea, adicd ob.tinute plecindu-se de la un rnulate de l,fahorned, oi, dimpoirir.S, o tradilie
nrotofip mai mulL sau mai pu!,in naLuralist (9i
clc ras[, o vcche rnogbenire arab{, cu mult anl,c-
;boti fi naturalist chiar pi atunci cind invenli un lioar5. nap[crii Profetului si care a continuat sl
";ril, fiil, ll iii rut,tn-ttic 5. : naturalismul a e$ in a e
inspire aceast[ artd de-a lungul secolelor ;i
de asemS.narea- qi de probabilitatea monstrului), ieSnodntposfalItatuenrit!lde5.riaalerbhsuetnoradlocegtdivc.iecdtaoiruniasmcsoeosmnluailmuineveneiLaaeliliemapceuepaso-scobi.ii
preislamice, chiar in Arabia. Pe de altl parte,
sintem ispitili s[ afilmfun, in chip de concluzie, la cele rnai r.echi piese de ol[rie din Africa
r:d, in straturile de culturfl cdrora le apar,tin idolii
cycladici, bronzurile Ceang-;i
Ceu, acele iiki
cdNliianvzincNiazlaasr,acshuaizduei,ncpulrceaacltu,emacu;aivbisnotrtluedcrtciiazdaptice,nrsuaevmpiarnonepadziidd'cinuu
de Nord, si in special din l'[aroc, s-a constatat
atit mai rnult de divin cu cit te indeplrtezi de o decor:aliurre geometricI foarte asemd.n6.toare
reprezentarea realistd; ;i aceasta ne aminteqte, rlu cea care
se gdsegte aproape mai tot-
de asemenea, de acel poem chinezesc din epoca idncaurenagiluanoilleirioarieprnetiaslteorimcdedditienraSnceaenndein.aAviau pinl
Lang, in care se spune cd urta produ'ce ceva dincolo
de forma lnuurilor, de;i importan{a ei constd' i'n fost
mai intii nipte serii de puncte, aflate pe unele
unelte de os din Danernarca si din Norvegia; aceste
o, pd.stra lorma lucrurilor, puncte au apS.rut pe pdrlile laterale ale oalelor
AIoiermasatdab<s'ftorarmct5d..,difniecoclo[ de forml D este, evident,
ea mai pdstreaz[ trdsd- !i ornamentul acesta cuceregte Africa, undc se
turi sensibile ale obiectului, reprezentat' sau qi in zilele noastrc. Ii'oarte intere-
ruai iutilnegte
saufc sint in aocaslir plivin['[ lue,ri-"tri]c d-lui
aluzii la caracterele evidente ale acestui obiect, dl)erouslrplsclr,r'leliau.azirtde;Ii alc d-lui Joseplr llclbct' t'at'c

fie cit ea existd in chip unic gi total ca formd rttarocitrtii tlc astiizi, rrrtrtapii
autonomS, cunr sint tresa sumerian5. sau ger-
rl elelici, herberilol cat'c locuiau !,ara cu rnull irrainl,c tL;
ranraabueicsicr,ulag- an-tzuissaulmorananmseanutalliiee-<wr gernea-ucilr sosirea arabilor', deci anteriol unei constt'ingcri
chinezesc religioase exercitate de Islarn, igi decorau farfu-

aceasb[ ornarnentalie <r greac[ extrem-ol'ientali l, riile qi vasele cu desene identice cu cele pe care
al cdrui nume insemneaz5. nor ;i tritsnet, dar in
carc cste zadarnio sI r:a.u!,i o stilizare a fulgerului. lc executau gi me;tequgarii preistorici, cu multe
rnilenii inainte.
,\bslruct.izirrea tlc gt'ltltrl irtt,ii, rrdit'ti [1r;i ull

t

IJacir arn dori deci s5, explicdrn predourinanl;a spi- tiSlrlc-el lrtcdauriccs{eicciur lslpepiluiigrriliaror;al nsaulrlpbectrnratu,rd'tsrecra-rililnpinetdeceeitspaiirnrldtatrnicaictceillsrotl
ritului de abstractizare in arta supratlumitd arabd
si in derivabele sale, ar trebui sd-i c[utim
intr-un cau- popor ,ic la i;e l,rczcritarei.t tridimcnsionalS,. $i
zele iu cu totul altl parte decit tabu
religios dictaL dc Profet. In tot Coranul, aga cum aici, iiregtc, tladilia funclioncazii, ntai alcs aceea
c,are ne spune c[ fneerii nu irrtrd intr-o cas[ unde
ni l-au transmis cele qapte versiuni oficiale fur- stteing6dasepsei nfitgi'uurisccualrpctusria. .ariunncreeluiemftr(rreo.ndInca.bpotsitsue-)
nizatc dc cdtre discipolii lui N{ahomed, nu existd
decit uu singur verset care s[ fac[ aluzie la cr
asemenea interdic.lie. EsLe acela in care N{ahorned ilriar,eruseIrlaitrn-pervoopite'iedenaatu{irici oinnsdeagmi naaptdopfo5r1u;i9lupi eanratriru,
spune: < O, credincioqilor! vinul, jocurile de noroe i-i impiedica pe arti;tii arabi s-o practice. In
qi staiuilc sint nelegiuiri ndscocite de Satana;
lepddalri-v[ de elc ;i veli fi ferioili r. Numai c{ schimb, picLura este prauticatl curent ;i l\{ahomed
insugi, dupd cum arn vdzut, o ingdduie, cu condi-
acest, cuvint statu"i, pe care noi il folosim aici
in inlelesul ohiqnuit, este iraducerea cu [otul tia ca ea 1[ nu reprezinte {igura uman['
rredes[vir,,sitl al arabului ansab. Ansab-tl nu rita*rnelrir,co [anceua.sCtahaia'frodstinoaptreimieuls-.p-seecctaolt.d?alClu{esgiigren-i
cstc cil,u;i de pulin o statuie propriu-zisd ci un
altar de piatri, venerat de popoarele idolatrc, monedele arabe cu eligii califilor' ;i portrebele
accstora, ba chiar ;i cu ltttohrstrteratucltil,uic.ilrVclauhloamuedin,
pe care se fdceau libatiuni cu ulei, altar ciopliL
oarecum aidoma unui chip omerresc. Interdiclia urnlrintl o asemlnare
lurnea musulnanl. PicLorii erarr loarte prcl,uili
viza deci nu o reprezentare gratuit5, ci idolul
care era obiectul unui culb pflgin, aqadar in si ouerele lor upreuialc. cutltcnl utc, discuta Lc,
i,, *iirgit plitite'foarlc scump. -\lakrizi,
calitate de idol si nu de imagine estc proser,is 1'1re
rrc rie itite,a informatii uurioasc^clespre viala
ansab-ul. Isla-

De all,fel, il Iumea evreiior, atit de apropiaL[ rnului, scrisese, chiai el, o suitI tle biogtafii alt:
ddqlaieesidnildus,Bmoeilmzei,aaictniaa!,-rre,ainbL[silnue-dpientcetesillenl[eeicpgdortooensouscc[irlaipseseotoepvr,oaicaaecirneefatiifsglitniduni. rdfpriiicddndeei. arubi celt'lrri. r:1l'Pr rlirr rrr'fericil'e' s-itll
1,ir'lorilor Caldlorii trtett{iottatt iltl,otdeauna, t'a
teama ca ea sii nu devind cumva idol.
iricrtlnt.
iirr-ex-isrrbnerlrr!rat,rp'rricfitruersiclo, rr.ftitgpuor.ut"tibviel .;iI\'cIuhriaadrjaaddminiraObiltl,-

son dcicrib cu bundv-oinlti porlrilc moscheei lui
Atrd-e1-i\'Ielik tlin Ierusalirir, itrre sint impodobile
Avocalii interdic!,iei religioase nu inceteazri totuqi
cu portretele lui Nlahoned, decoral,ia interioari
de a-gi aminti de preoeptele lui l\{ahomed, pistrate a ci{di"ii, unde sint piciali infernul, demonii
sdi, ghouls, si paradisul, unde huriile etern fecioare
de tradilie gi care par s[ le dea dreptate. Mai
ales pe acesta: <r Dumnezeu m-a ridicat impotriva
se il'iiinmdbudl spiuri,natrev5f.lzourti qi printre livezi. Nlakrizi,
a trei soiuri de oarleni, pentru a-i zdrobi qi a-i palatut regelui tulunitl
reduce la tdcere: orgolio;ii, politeiqtii si pictorii. la in
I(homaroieh, la Cairo, niqte irnagini in lemn (rnai
Fer:i!,i-vr-i dard de a-l intmchipa pe Dumrlezeu, sau rlegrab[ basoreliefuri decit statui, din motivele
picta!,i decit arbori, flori qi obiecte le-
li)nesuolrlne,!i;[ci .rrIu irr sfir';it, se invoci eclebra legeldir lre oare lc-am rrr{tal, mai sus), care reprezentart
canonicir potrivit clreia la Judecata dc Apoi, ar- portretele regelui insu;i, ale soliei sale qi ale mu-
zir,ienilir siri. $i oare ce Lrebuie sri gindim desprtr
tistul va vedea ap[rindu-i in fa![ toate fflpturile pe alil'rrratia trri Yakubi, care pretirrr.[e cir a r'f,zrrl,
care le-a pictat; ele ii vor cere un suflet qi cum
nlr va sLtr irr puterea lui si li-l rlca, artisbul va fi statuia rrrttri cavalel' pe un hubo (rnormitrl; siict'u)

r la r ur:t 1.. rrl unei rnost'hei din Baseladi)

I{sl,c avitlcnl, t,ri lnrrnrit,c r'csiuni, iri I.iililc stipnso cr:rccfirilc lor asupt'a adcvLirului piui .la ull $tll
tle naturalism aproipe tr-rLugrafic. Irr sfir'gib, dorin!'a
lslnrnului, s-au bucurat de rnai nultd sau mai rle a lcurotlttt'c figut'a eslc atib de tnarc, uneorl,
pu!in[ tolerantl in privinla artei replezentalio:
nalc. Dinensiunile rcprezentdrii sint luate uneori irrci[ descopcrin pin{ si in dccoralia urlc-i-.cupc
aniibr-urrrihraiico6mcbicq.lealu*aaet"tmleninNmdimaaesatObtiauolccnmrro,oitelaouaclirlerafeiao,nielzsotcXrscaaIicrnIizinu.pdcIri-c[iltoiierdinaaa'insn,f;dsiigcplfueiulrp,rniesiizcecrI[etr'oaciciracf,liuu5eifl.niaplcaeeLfirimeltsrl'ielo,barnccgleaiuaoiljncmrc-c,i
in seamir: A{uradja tlin Ohason nc invatl astfei
ci < imaginile animalelor nu sint ingdduite cre-
rlincioqilor decib in cazul cd sint foarte mici ;i

lllroape nedesluqite. Dc asemenea, llu are impor-

tanlir dacii ligurile de animale se allti sub picioa-
rele credinciosului sau in spatele lui, atunci cind
inir'-nt desen celebru a lui Grandville notele unei
se roagd. l Esenlialul esbe, pare-se, sd nu le aibd barcarole devin bdrci qi luntraqi. Cuvintul Victorie
in fa!d, fapt care l-ar lndemna si le adore.
Chardin, cdldtorul, aduce din Persia o anecdot5. tlevine un igltru6pxedmepvluinddetotril.iteurceigiinnsduf^len!i'gittee fiare'
ciudati. A r'5zut, spune el, aproape pretutindeni, a'rl,tfdeal,r
Nu cunosc
r-ru sisurantl cd exisifl: cste foarte greu, de
in hanurile dminulal cseaaustdm,atai rpf,,upliinctru.erichrei,prceazreentininsdi sii gd"seqti in atitudinile oamenilor gi ale animale-
Iiguri, mai figgrua{riiclocra,reins[pleictturaran.s-pisul.na[mmioiqicr,areesaLc'
lrr'caraltetul
nu aveau decit un singnr ochi. Intr-arlevlr, rnusul- i Abundenla
rnanii dreptcredincio;i se mullumeau sii zgirie,
cu ajutorul unui briceag, ochiul sting, ca si turr atit de mare iicit ne este imposibil s5' enurnerdm
aceast.l rnutilare era suficientii sti-l faci inofetrsir.
*i.i toutu edificiile unde poi fi gdsite. Voi cita
pe personajul asl,fel chiorit. . . 1)escoperim in ii,i*"i. pentru a ard[a in ce mdsurd arl,a figura[iva
u"ataslireniltea.nmblccct5a,*5so,,s'rtsaecoelrrxraleieeningtfuder-epmrln.uildeeeiMne.rasaenLlir,tingzaifostaiciitssQt[ucmi2onraig,staeatuloiarinafni,et\egssmaurtrluravddapebrei,rdldaedlen-ose.iiirspddielenaacxrmsnegco,mirzune<arpaaivtjlneecuedd,,-,
{elul acesta cele mai vechi qi mai misterioase cre-
din!,e, al ciror echivalent se intilnegte in China,
gi istoria lui Chardin aminteqte despre o veche
legend[ chinezi in care se povestegte cd. un pictor
execut^ase in palatul unui impdrat o friz{ cu dra-
goni. Implratul i-a liudat foarte mult lucrarea,
rlar s-a nirat ci dragonii nu ayeau decit urr ochi in.iinsi de citre Omeiazi, asistind la baia unei
I'emei. in afar[ de aceastd compozilie destul dc
si l insistat ca pictorul sir adauge si aldoilea ochi, cnigrnaticS., mai "gtdpsoi"ml,,fereluprrietezeanletdgioi rdii,escmeenseerdiie'
in ciuda impotrivirii ;i reluzului me;terului. $i,
lapb, de indatl ce uin?to"tu gi .l*
de pictorul a satisfdcut dorinla I "o<ioblouupiltess,or:mlt.ir,raeuoaiirlslii,Li,ioe,aasf.*eevipnmcQictuhaaeeilagaiiltertrg,aJooep-tpalhel-lerrcIeidllua,i-cliliallreclt,-noltIcirtnlmoassPttadteitncllloeiatolroi!rnip1rrdti.,irl,-eiucinn'f-sb.i.suJtr-area-ldt.lLte.tpclucSctstiraPslataltalcdtJaalaemilrlsuit.oi'irterrtrq-,,ll

irnp[ratului, dragonii, care erau acum terminali, au

prins pe loc viald, s-au smuls de pe peretele unde
erau pictali ;i au zburat, in bubuitul tunetului.
Tradi!,iile arabe descriu pictorii executind figuri
omeneqti qi luindu-se chiar la intrecerea pentru
a se vedea care dintre ei recl[ mai bine asemlna-
rea. Se qlie er[ doi arti;ti celebri, El l(oceir qi ,if-lf*qia, palate iu ruine au p5'utrat deoor,aliuni
figuraie,' rbprezentiud femei, vindtori sau dansa-
lbn Aziz, foloseau trucuri dintre oele mai abile t&re jumdlate goale' transmise probabil prin
pentru a dtr iluzia vielii. Niqte musulmani, c:irci
lcoirronrai-iliasrcaatitrichauiactainrern-;oid nu arliqti bi- i7 t'l-a-LCcit.a.-tnli"sfirtoaclof.ieit",rnoLea'ai ervtoedrccahrlir'Iulsollrrarrmin. e,(NIdrac.ris1s"c,)r1i9e4lc'ti,apr'a3b1i', folosite
numele
zantini, ohi;nuib reprc-
zentdrile figuratir.e --- nrr czil,ri rleci s{ irnpingii

tradi,Lii elenislit-,e, carc pol l'i uprtr l'ecuuoscul,c rrrula figura f{cind-o sd treacS. iu nod 1,r't'glcsiv
aLi[ dupi alegcrea ternelor, cit pi dupir felul curn in regnul vegetal, aqa cum in alte ocazii 1 lrunzisrr I
sint lratate figurile: intilnim aici pinl si imaginea
neaqteptat{ a unui preot cregtin, blrbos, tuns ca se clTzumanizeazd. progresiv pind cincl devirc' o
un capuciu, imbrat'al, cu o marrbic r'5r'gaLir qi cu
sirnpld curb5. abstlacLi in care ft'agmenhil tic
plantd, moptenit de la antichitatea clasicd, es'.c
un soi dc sutanri presdnld cu cruci. Irr ,bgipl,, rle nerecunoscut.
Irizc de lcmn sculptat, pdstrate in muzcul cle la
Cairo, asociazri elementelor decorative florale, Cu toaie cd reprezentdrile figurate existi si sini,
cvtheruniabdrinsi!n[,aaegr[LetrdntaemraIs-ldla. manuualuceeissb-teeimgaiartiL,eopciusmllitarr-ii
care se dcsf[rsoar[ incollcite, nenumlrate rnici numeroase
aceasta am
figuri umane in seene dintrc cele rnai variatc.
pLainifleilns-mauompeetrnetcuull,cilnudcrudriinleasctihaiamr a;iurion-sSppaannioial,i ader'[rat c[
mice, in afar[ de aceste excep,tii, este in mod
tlcclaral non-IiguraLivu.
laaigsAuuplrmaratoivhauarltzui,isiloti-rlo-rasni eeaixnpedrreucspiclteraicstausfianuapccedolrnpittourorliinl araiignucoroonns-- Acest gust al abstracliei se datoreqLe mai rnull,oi,
cauze dintre care cea principal[ estc spiril,ualitatea
acestui popor al de,sertului, obisnuiL cu irnclsi-
vertit la non-figurativ pe artiqtii <t cop!i > (arabi tatea, cu informulatul, cu non-1'eprezentabihri,
creqtini) sau europeni care se compldceau in exc- si care nu poate s[ conceapi divinul decii, pliir
cutarea figurilor de oameni si de arrimale. ln insdqi rroliurrea de tlanscendcnL. S-a rlui sur, lirrrrL
Persia, insi, marulasurlempraenz[e,nata,itniotnruaclSh"ip-a-l,
care, fa!,a qi ci originile nornatle ale aralrilor iru irrgutJuic'tre-
dc ortodoxia intotdea- area de statui si de basoreliefuri lavorabilc 1'0prc-
iunnspairdoamreaciuamlesoademreizriaeb-ilelre{mqcionliedecemainfiaavtuorriigtlt,i
zentdrii figurii umane sau aninlale. S-a nrai
de aselnenea, dar acesL lnuoomruatniisi msucl]rjaori'c'
pi ajunge chiar sd copieze tipurile qi costumele spus cLl
europene, ca in palal,ul lui Ala l(api, construit de arbitrar qi exccsiv, ci
totul ltr
le-a ldsat rdgazul s5. observe rnai indelulg ligu-
Sah Abbas. rile, ca s[ se poatd naqte in sufletul lor dr.n'irrl,a
Aceste cxemple, cate ar Ii uqor clc spolit, ara[[
rfzccandehvaniaoaitrrarpti,zarueai!rar,tnri-,nouap,sfndueiuullmiqrcnaceainiurtqdcecil,an,itdludiinrmacite,;piiurnioddl[iiatotnruilivinrial[saopntarducinmnulrr.aiiotntoeilteitnrruebauolpta-roleolrcep,islr,obaeraua- de a le reprezenta. Tot ceea ce am spus pirri acurri
infirm[ oea mai mare parte din accrsle Ler-rlii si
de aceea este necesar s[ ar5.L5.m cti oxisl,[ o arla
musulman[ figurativd foartc irnportaltir, peuLlu
a da mai multl grcutale accstui adcvlr si Airuiut,
c5., in csenla qi in generalitalea sa, pel[ru liLutjvL'
lUegneenodrei ,scearine-tlimampellnicnalauarptiestaurltissb[ cu darnnarea. filozoficc sau chiar fiziologice pe caro esl,c gieu
s[ le enumerS.m aici, arta musuhnanri csbc iibs-
Iie dc acorcl tract5. Nlusulmanul a prcferal, clc cclc rnii i
ou interzicerea figurilor. Unui pictor animalier
multe ori, arta abstractd celei ligurative, cicsi
care [je plingea c[ ntt rna.i poate sii-;i cxercito
lreselia r,latr5. e otrligat sri far:i abstracl pr.rr', Ibrr el a practioat-o qi pe cea dir urtnit, dar ce-
rin!,ele inlime ale caracleruiui qi ale sullei,ului
Al-rbas ii rAspurrde:<r Dccapitoaz[ anirnalolt, (rir
cle sri ur rr ai aibl act'ui <-rti triiesrr qi dir-,ti silirrla s5.u l-au indreptat mai muit spre plima il
care, lntr-adev5.r, a dat intreaga urisura a ,'riqi-
s[ le far"ri s[ semenc cu niqte llori r. lJxisb[ la
n'fuzeul de Arti DecorativS. din Paris un coyor 1A se vedea decoral,iuuilc lui Caslill:jo din it{r.n'ria, :rEa
persan avind pe el figuri de animale care se cum au fost reproduse dc dl. Torles Balbas in st,udiui
termind cu niqte ghirlande de flori si cu niste
buchete, r'irdincl astfcl aceasbii tcntlin{I dc a tlisi- ?8 s[u despre La arquiteclu.ra rttusulntana rleL 0ccid,uttc,

A.rrluiteclu,ra., lfadrid 1 927.

rralitri!,ii salo Eaibstolugtesnii,uliuni siiu. Geniu lc,gie , St,r'irts lcglt,ii rlc li'ligil crt'ictrlrtli, rlr. filoztrliir srr,
indr{gost,it de acelasi limp, mis- rlc cunoasterea sa qliinlrificti, chiar dc l,ehnicele
bior"r a invizibilului, a inforrnulabilului. lVlai
rnuiL chiar decil, iu abstractizarea florald, el salc, trba musulrttaui"r rcprczinl,[ rrnui dintle cele
lnai rnobilc cl'oltuli po ('aro lc-a lticut spiritul
igi gisegte bucuria, subtild, asculib[, cu adevfu'al ruman pentru a depi;i Lroca c{i esle rresigur, irrlirn-
intclecLuali, in tlesldqurarea decorului geornetlic,
in ornarneltul liniar pur, care-i produce ;i rrc pldtor, provizoriu si trecdtor. Instruit de degert,
produce cind il care i-a inv[lat pe ginclitorii si pe arLigtii stii
sludiern o belie lucidi, oornpara- c[ lucrurilc sint trecfltoare, musulmanul a cirutal
bill r'lu aceea pc care rre-o d{ studielea rniniatu-
rilor irlandeze, pentru mobivc aserninLtoarc. stabilitatea in ctern si in universal. lll a con-
ceput o religie monoieist5, un Dumnezeu fdrd
Pentru noi ornament rnusulrnan este sinorrim cu chip, o inaltd si seninS. concep!,iune a destinului,
olnarnenb geometric, c[ci spiritul arab s-a mani-
festab in cchuipodmesir5arc'iurqloitaspdri.nr'i.ratcueostz.ibrnaitjeloccardce, care nu-l conduce citu;i de pu,tin la ataraxie,
la acea liniste sufleteascl lipsitd de griji, ci, dim-
expres. ie, potrivi-"r, la dinarnismul cel mai activ, la spiritul
erind traLeazI ildiviclual abstractizarea ilorall,
epigralia sau tr5.sd,tura liniarl, cind Ie combinit rle t,ucerire cel mai arzitor ;i cel mai viguros
pe toatc trei intr-un soi de contrapuncl, rnagis-
carc s-a cunoscut poate vreodai[. Djnt.re t,oatc
rnaterialele el le-a preferab pc cele rnai perisa-
blal, pe ]ingd care, fdrd indoial[, toabe t:ele]altc hile, stucul, tlc exemplrr, pe ccle mt-ii uloaro,
Iorrnc de decoraliune par grosolanc si vulgarc. lrrpt.a impot,riva rnat,erici ptirinchr-i-se inulil[ si
'l'ocmai aceasta exprirnS. Worringer cind scrie: st,erilir, de vremc cc intrcaga lui via!,ir materialii
si spiriLualit era lupl[, ]rir chiar o luptri cump]it
< Sentirnentul dualist pe care-l are Orientul
despre lume se reflecti cu claritate in terrdin!a rlc grea ! Repulsia nornadului pentrtr tot Lc
sLriol, tlanscendental5. a religici qi a ar.tei salL. attrnd, greu) arnirrtire a necesit[1ii de n rrr- te
Via!a, lurnoa fenornenald, realitatea, pc scurl irrcdrca cu obiectc grele,;i vrIjmI;ia omului
spiritual fa[,i dc tot ce se interpnne intre I)unrnc-
tol, ceea cc pentru omul clasio, in religia sa
despre lume, fericitd qi naivI, ayea o valoare zeu;i el, Ia[i tle tot cc sc inalll ca lrll obstacol
iulre tlnh si propriul sirr suflet, ment,inc in arla
pozitiv[, la] Oriental, cu profunda sa conqliinliL vrrirrussiurclrnlalsnoirAlrror)eli'enrin(r!oaepaccnct,ruprilvnecgmLrcilerrtirtb'uer'tilaclsetl'er-

a lurnii, l,oatc acestea cap5t{ o valoare relatilri gi si lorrnele.,,\r,trntajrrl decora[,iunii abslract,e eslc

silt cu totul supusc unei aprecieri rnai inalte,
cat'o se cortluce dupl o realitate lnai elevatir,
saicbcueapt!i,iiudnienaeovloesdecldtaereusnterui .v.i.vNacuitrinittiilsueirmizuaaliet,,i cir se poabc imagina t;rr nsurinl,ir lilrcra t,irculatie

a aerultri printre gur.igele implebite ale arabescuri-
lor. Oricit de incdrcat ar fi
r,iioi orienl,alul aparfinc cu tolul celuilalt dornenitr, dciimnppurlic-inlai uneoli
Pultindu-l pc este indbugitor de incircat accstei
r,,arc, plecinrl tle la clcasupra caractclului trct.I-
lucrrurile groazc de vid pc carc o intilne;li aclcsea la popoa-
Lor' ;i vii, il ritlicir slrlc rcle dcsertului, in aur[riile scytice, clc exernplu,
o lunc rnai elevatii, purifical[ tlo r..rlice grc;ealii
si, in gcneral, in toatti baorttuarslilaurnilogrrirl\aiiig,roatiusunpir-a-
t sirn!,urilor ;i u coutctnpldrii, undc dornrreqtt: ,,irnlrul accsba ovoci\
neccsitatea si durata, o lunre c.[leia marele calrn
I'uLit cu striatiurri, nu url zid plin. Intr-un Jraso-
al qtiinlei instinctive a orientalului ii aduce corr- rclief sau intr-un l)alrou decorativ nrr spalriiltr
goalc sint r:cle care sugcrcazi imponderabilil,alerr
sacrarea. ril
lrt,rnosferei, nir,i aenrl i)c care ni-l inchipuim
I ltortrr.problettu: der (.lotih, [-ir:r'lirr, l1) l2 80
sl cilerrlinrl inl re l'ormo, ci nrai degrahI rlispoz.itia

aceslor forme gi reia,tiilc tlillre elc, si, rnal lnull, unui alt univers spiritual decil rnildrelo r;rli-
,:liiar, mobilil,atea acesl,or forme. L)ar entrelacs-ul gralii si recile panglici ale artei hispano-rnu.qul'
este.o relea.de lirii in.migcare, obiecb al unei
coritinui sriciri si risuciri, dupI un ritm mai mane,
Remarcdm aici, de fapt, cele doud aspecte ale
niuil, sau rnai pri!in rai:lid, stacato-ul ornaflIentu- abstractiz[rii pe care le inti]nim aproape pcsLe
tot: procesul de abstractizare care pornefte cle
lui eerLL el, tonnerre (vint gi trdznet) chinezesc la o formi concretd. si o transformS. intr-o form5

olitrrrinr'!tr-se aclagio-uiui ornamentului clasic denu- aislractd, qi abstraritizarea purd, care nu ope-

rr'it, lrr grecqucj rlc exemplu. Arta mtrsulmand
clrrorrti,lecplliaisrait.rcelaprfcctraml,ci ltoriraisci ocruelcotrdiloarcIlnol,cr-oumnpcaardlemi- reaz5 decit asupra unor motive ldrd puirct dc
plecare figurativ. Procesul de abstractiz,are ia
rloscop. i\rnbclc se bazeazS. in primul rind pe uneori o form[ umand sau arrimala ,si o trans-
posil-riiitatea numcroaselor metamorfoze, pe vir- form[ intr-o formd vegetald, potrivit sfaiu]ui lui

{,rri.tlit,til,ea vnu,i perpetu,u,nt rnohile. Nimic nu suge- Ibn Abbas dat pictorului animalier, sau ohiar'
lr:azir rnai hine dccit arabescul existen{a unei in forme abstracte, in care rru rdmine nici o
rrri;ciri'i ncintrempte, regulat cadenfate, supuse trdsdturd a figurii originale qi in cale pis[rile,
rrnol scanriiiri care arr sr.rple!ea si inlerr,alele res-
de exemplu, se transformd intr-un joo de volute,
piraLiei, salt ale cir'culatici sirrgeitri, ceea ce sub- ca in sculpturile in lemn din epoca tulunidS.,
aparlinind muzeului din Cairo, cal'e au fosL
liniazii iinportanla or"ganit'ului in aceastd altl de NI.-G.Migeon qi st'udiatc de X'I.'
absir:rlid a Islamului, pe care ar fi gregit sd o rEe.pPraoudtuvse1. cur-ine sd not{m in lcg[turii cu
soc:oiirn riguros intelectuall. Chiar si in compo- Se
zi liile sale cele mai rigid geornetrice sau mabe- faocaeartsetaincf[luienn,Etagtlipdt escturlapdtuirliaaincolpetudr,nar'tSiml itdrce

nra{.ice, se lccurloaste acest, efort pentru a reglsi
rln geometrie sau in numere echivalentul legilor
LrioJogice, dacii nu chiar legile insele. puternic[ de altfel intr-o rnare pall.c dirr arl,a

llxt,r'aoltlirara irnpresie t{e viati pe care o ofer5. musulmand. la o ltirniii
formei vegetale figurative
o,:hilor: si spiritului irosLru o artd. in care nu Trecerea aga rnirsurit
iigureaz.{ nili o f orurti vie clepinde in acelaqi abstractS. inspiratd de ea, dar in
deformatd incit ea devine aproape de nerecurtos-
iimp de acea lipsti de greutate (a formei qi a cut si in care abia se poate rcounoaqte plolo-
rnaleliei) cle care am vorbi b si de acea mobiliLate
srrgerati, pe care o perccpem mai ales in entre- tipul, furnizeazd imagilalriei islamice, rrevoii strle
de intelectualizare, de simplilicarel de pu.riftcare
lacs-uI pur, adic[ irr cel construit din forme pInosaibrtialitfglleiloemceetlreic-[mparoipbriuo-gzaist5e, qi mai r'ariale.
geometricc gi nu din forme vegetale- Predo-
ntlr'lirfoil trrror ornamente sau a altora, in cutare care e$.le mani-
-qitlr rrutarc provincie a Islamului, in cutare sau festarea cea mai riguroasd, cea mai ccrebraLu a
spiritului de abstractizare, arabii folosesc o ;tiilIi
cubare epoci, depinde de parl,icularit5"li rasiale, matematicd desIvirqit[. I)ezvoltarea neopitagoris-
ile in fluenle stririne, dc tradi'liile estetice sau mului alexandrin, asociat cu aoeastii tentlinlir
religioase ale diferitelor popoare, paralel cu pre-
riominarea senzualil,dlii sau a intelectualitdlii, cu c[tre abstract pe care am descoperit-o incti dilr
vremea Arabiei preislamice, trebuia si. ducr[ la
i1:-u,rirpnarilr,unlalti,nuileci usalourici uaspuripmraatluinl imeai sqeii, sau chiar ninafltodridreoaarudneeni uamrteereexsci lfuisrilv aritmel,ict, gltyeI'-
s5. inten-irra preu-
in acelagi
iinp asupra niasr:i. Copacii mustind de sev5. de
li.i hlaschal,a, ciorchinii c[rnoqi si savurosi din
hl area i\{oschee de la li airrran, apar!,in evident R' 1 Sculpturile in lemn pini in epoca ayul-ridi. l,ata1t,gu1

-llrrzeului arab, Cailo, 1930.

roiucpea,recaumdesa-asuf{pcrauptunine figuri pc scherne rlume- in interiorul cadrului cale delermill liniile de
timpul RenaqCerii, mai arhitecturd. Densitatea decorului trebuie s[ fic
ales in Italia. uniform[. Dar aceast[ dcnsitate poate s[ diferc
ln cc m5,sur5. arta abstractS. a Renaqterii ila- tlc la un panou la altul; propor.tia variabil[ intre
liene, reprezentat{ mai ales de Piero della Fran-
cesca si Paolo Ucello, qi chiar tle Leonardo da goluri si plinuri, il[re p{rlilc luminat,e ;i celc
Vinci, se apropie de abstractizarea musulmanii,
intunecate, l{rginrea forruelor in relief, adincimea
scobiturilor, creazJ, diversitatea valorilol localc
rre vonl convinge dac[ vom suprapurre unele ;ail,cienrlaiarhpiarinpavnaolourriilleor,lournlealrei,diinntrliemeplecaelra[glieinled,
darintatrme uascuelmstaenefln, tcreulamcsarcifricuclealree,cafrreecsvcengdtesesinc
pe porlile de lemn din muzeul din Istambul de un gri rnai atenuab, r'e[,in mai pu.tin privilea. >
Aceste observa,tii ale dJui Margais se aplicl
sau, qi mai bine, cele care impodobesc pagina indeosebi artei fatimizilor din Egipt, claf ele
de titlu a Coranului lui Mulay Zidan, executat sint, in egalfl mirsur{ valabile pi pentru ansamblul
de un artist marocan, in 1,594L,, peste cele qase dccoraliei geometlice islamice pe care o vedem
entrelacs de la Acadunia vinciana. $i sd nu uit[m ndscindu-se prin anul 1000 in minaretelc de la
cd g{sim asemenea entrelacs asociate uu frunze, El Hakim si care cap5.ti. o asemenea amploare
ineit, urmind armatele musulmane, ea va cuceri,
cd panglicile lor se impletesc cu rdmurele in
picturile din Castello Sforzesco de Ia Milano 2. cu mai rnult sau mai pulin succes, dup[ curn

Acest decor liniar a fost foarte bine analizab c caracterul etnic ;i estetic al popoarelor in-
vinse, o arie de dezvoltare imensd, carc se inbinde
de c[tre dl. Georges Nlargais 3, care i-a subliniat diu Spania pin[ irr lndia.
Cale sint principiile acestei arte georne Lrice i)
caracterul slu stlict bidimensional. < in afara
larelor exceplii, spune el, acest decor, oricarc
Ele au fost analizate de citre dl. Jules Bourgoin
ar fi suprafala, pland sau curbd, pe care o aco- in cartea sa ,4rls Arabes 1, care constjtuie impre-
peld, rdmine un decor de suprafa,td, el nu des-
fundd suprafala de decorat qi nu desprinde din urrd cu o altf, lucrare a sa celebr{, Eliments d,e
ea reliefuri viguroase. Neavind de obicei decit l'Art arabe ?, tratatele de baz[ ale oric5rui studiu
doufl planuri, el nu cunoaqte modeleurile suple, relativ la acest aspect al esteticii orientale. Entre-
tdieturile oblice care le leagd intre ele. Elemen- lacs-tl arhitectural, care ia naqtere o dat[ cu
tele planului superior, care de altfel nu depi- Almohazii si se dezvoltfl mai ales incepind din
qesc nivelul general, golul zidului sau al obiectu- secolul al XIII-lea, devine unul din principalele
lui, se desprind luminos pe cimpul intunecat. domenii de activitate ale acestei prodigioase
Limitate in mod riguros de marginile lor verti-
cale, siluetele, de care se prinde lumina, se imbo- decoraliuni abstracte, tot atit de seducdtoare
pentru simluri, cit qi pentru inteligen!5, din
gd!,esc cu detalii interioare scobite. Iutre elemen- pricina problemelol pc care lc pune ca ;i din
tele luminoase si fondurile sumbre, intre plinuli priciua acelei impresii de satisfaclie pc carc lc
,si goluri, proporlia, pe cit estc posibil, trebuic cap.i.tii dc la ca ochiul gi spiril,ul, dcopotrivir
'pl'odtsutqrai tt[reinbturciedpivreelvsfe,zlcutpidrrrl,mi aoltcl rlc odrhnitc dr: lini;t,itc tlc supli ;i
uceluia;ipartou. uceastir sub-
iutegral qi cgat t,ilI ulrnorie.
lJacl r'relt s[ ;l,ilr uuln so cuuslruiegtc acesl,
I Acest Colau se glscgte la Bibiloteca dirr Dscorial. tlecor, din punct de vedere geornetric, s[-l ascul-

2 A se vedea Marcel Brion, Lionard, d,e Vinci, Albin Michel, 1 Paris, 1873.
319lr5r2.a sa Art d,e I'Islat??, pc care am mai citaL-o, p.77 qi
urm. 'l'aris, 1879.

t[rn din nou pe dl. N{argais. ]Jl ne va spune c5. yiul ettlrclar:s-ului. poLrivil cfu'rria galorul Lrccc
alternatir. pe deasupra gi pe dedesubtul por{i-
< fiind dati o suprafalI, dccoraborul o imparte unilor proprii pc care le intilne;te, se \.a aplica
tr[gind axe r.erticale gi orizontale; in jurul de altfel intregului decor liniar, indiferent dac[
punctelor de intilnirc a acestor axe luate ca
centre el stabilegte poligoane radiante de tip acest decor opereaz5. cu drepte sau cu curbe.
stelat, adicd limitate de linii intrerupte qi in Se poate chiar bdnui cd el qi-a gisit mai intii
care unghiurile ce intrd alterneazS. cu unghiurile intrebuin!,area in curbe, cd s-a ndscut tlin qnu-
r'ul impletit, folosit curent ca ornament de ciitrLr
care ies, cea mai simpl[ fiind steaua cu opt col- mozaicarii eleniqti r. Aceastl analogie, bazatfl pe
cdrei unghiuri iegi[e in afard. sint toate
[uri, ale drepte. Fiecare din IaLuri se prelun- qnurul original, ne aminteqte asbf el cte toaLe
unghiuri formulele decorative pentru care qnurul a con-
geqte dincolo de poligonul central, pentru a
delimita unele suprafeJ,e noi ;i a construi un stituit substanla initial[ in miniaturile irlandeze,
centru al unui
poligon asemflndtor cu pt'imul, in aurdriile Nlarilor Migraliurri, in arta vikingi-
irou- sistem radiant. Astfel, decorul, axat, de la lor, in decoratia merovingianS. gi carolingian5,
Cinarsafcirtqeirtu, ldree-laigliuonsgaull intregului Ev Mediu.
inceput, este stabilit in vederea spa!,iului p.e acestei arte musulmane
care-l ocup5, dar el ofeni, cu boate acestea, posi-
biliteli de repetdri nesfirgite r. 1 abstracte, despre care constatim, intr-adevIr, c[

Adiuldm ci nu e vorba despre un sirnplu joc pe ciL este mai abslractJ. pe atit este mai reli-
al imagina{iei geometrice. Poligonul instelat a gioasd, i-a ing[duib sir se suprapun[ cultului
fost, incI din antichitate, o imagine magici, cre,stin, in moscheele spaniole, de exemplu, care
au fost transformate in liiserici catolice, e a ;i
misticd, inc[rcatI de semnifica!,ii ezoterice, qi in
este cu putin!{ sd-l intilnim inso!,it de sinagogile din 'foledo, unde chiar inscripliile
ficatii asemS.nltoare in arta musulmand. I^nsercneneia- decorative, intru siava lui
ce priveqte virtulile magice ale poligonului inste- nea divinului celui mai Alah, celebreazfl noliu-

< iranspalent I care a

lat, invit lectorul s5. consulte renarcabila lucrare existat vreodat6.
Unul dintre elementele cele mai interesante ale
a d-lui Matila Ghyka, admirabil cunoscdtor al artei musulmane abstracte este cel al covorului.
oroblernei 2.
i Perimetrul poligoanelor nu esbe delimitat prin- lll s-a nd.scut din dragostea pentru gr[dini, spe-
Lr-o lrS.sdturd simpld, mai spune dl. NIarqais, ci persanilor
cificir (de fapt in limba iraniani
paradis inseamn5. grddind), qi din pldcerea intelec-
prinbr-o trds5turS. dubl[ sau, ca s{ ne exprimdnt
mai bine, printr-un galon (qnur), element esen- tual[ gi senzualS. totodat[ pe care o incearcd
musulmanul atunci cind sub picioarele lui g[seqte
lial al arabescului, care-qi parcurge drumul de la transpusd, transfiguratd, o gr[dind. Perspectivele
poligon la altul gi uneqLe entrdocs'urile. Princi-
lor cele mai ciudate, verticale sau oblice, sint
folosite in aceastS. transpunere. Cind grddina ne
L Op. cit., p. 81. este prezentatd sub forma de plan, aqa cum grd-
2 Esthitique-des proportions duns lu, nuture et d,ans I'art,
I'aris, 1927. < IIai ales pctttagonul instelat sau perlta- dinarul ar putea s-o deseneze, cu rondurile sale
i{r'alntr a fosl. prelr-ri[ir ca sirnbol: pitagoricielii .si rreopi- semdnate, cu aleile qi canalele sale de apd, cu
lirgorilielrii l-atr tolosil sub ttutttclc de perrlullu ca omLrlema fintinile si bazinele sale. Arborii sint vdzu!,i de
a vi,'tii 9i a sunll.S[ii... Ca lonlaclu, acelagi sirnbol a
folosii il Vehme; slrs, asa curn ii vede pasdrea. llste aici de fapt
Evul Mediu drept sigiliu pentru Sfinta o deformare logicir, intrucit covorul oferd ochi-
Paracelsius in sec. al XIV-lea, Pirintele l(ircher in sec.
al XVIl-lea, tot o mai nrerr[ioneazd . . . Am gisit o variant[ lor omului stind in picioare o grfldini minuscul5,
saplcer:riraulicrialrJ-'riei nttlatgrraiir.ner'igiapptelilcttar tpirliinit josul ac[elor masonice
...I privitd de Ja o foarte nrare in5lfime, clar se intim-
1869 sri

plii rler as{}niclrr)fl rrii loar'[c nitrll,i-. porspciit,ivc so II. ABSTRAETIZAREA,
suprapun in acelapi covor, in care, de exemplu, CONSTANTA A SPIRITULUI UMAN
figurcazti liniile plopilor, ascmirnd.toarc crt trcelea
r,arc insullrr!.esc pcisajclc Persici, t'aru, itt loc sI
fic vrizutc verLical, sc prczintir oblic, carn aga
cum le vede cildtorul dintr-un tren rapid. Tre-

buie si adug cd motive plastice extrem de sub-
tile ;i de ingenioase (rnult mai subtile si mai
ingcrrioase decib ;i le imagineazl pictura de pei-
saje europene) guverneazii acest'e deforlndri qi le
asociazd. Gr{dina fiind luat[ ca temd, imagina-
lpiaoranrintisdtudluei ii dar elaboreaz[
la pdstreazd. schema, considerat in

forma copacului,
secliune orizontal5., tot felul de varialiuni care
rlu au nici o exactitate botanicd, bineinleles, ;i
carc nu mai sinl decit nigte combina!,ii ingenioa,se inci tle la inoeputurilc arlei, atlicd din Prcis-
lorie, r'edeur operind cele dou[ rnari tendin[c
tle Iorme abstracte;i de culori arbitrare. Irr rrreatoarc ale oniului: aceea care-i inspir[ dorinla
a;a mdsurir inuil, pentru un persan, obignui[ cu tlc a reproduce obiecl,ele ce-l inconjoar[, sau
lrsemoneu sbiliziri, un astfel de covor producc
o dtrbld pl[cerc pentru ci. esLc, pe cle o part,e, crbier:Lele pe care le vede in visele sale sau pe
carc gi rleea- liempaegnintetuazmi e-nttaoliatateteaac<epstreima iftiiivnudlutiorb,
sugerarea unei grtldini, qi, pe dc alta o crea[,ie atit de
autonorn5., non-figuratir'5., la fel de seducitoare qi tendinla contrarie, care-l indeamnd sd inven-
pentru imagina,tie ca gi pentru privire. $i ceea ce
s-a spus aici desprc Persia este la fel de valabil ieze semne in locul oliiectelor qi s[ dea acestor
semne o adev[ratd valoare expresiv[, fdcind din
si pentru 'llurcia, care datoreazi mult Persiei, ele adevdrate < lucruri inzestrate cu frumusele I
rlc altfel, pentm lndia qi ipnenPtreursli,a{ricleovdoinareAsoiall
Central6. Dar exisbd si forme simbolice.
qi
3-n vorbit mult despre insi,incbul artistic la
figuri de oarneni qi de anirnale, curn este admilrr- omul < primitiv rl, despre cauzele sale, despre
l.lilul covor al lui Petru cel X,Iarc, oarc sc afl[
la i\'Iuzcul din Vierra: acestea asculbii de legi ber:vaoozrulault!,sina[ugmamiedrionivateismreseatleeicosi,raidil,eedgseiesranprrrrieffiiccain!a,itrie.erSens-aauunteesldatec-
alc unci perspecbive qi mai complicabe, pc oare
examinat dacd doctrina spencereand desple spiri-
nu le vom examina aici, cici ele sint dovadir
de artir figrrratiyir si nu de artX absl,ract,i"r.
cl.xupl l,iicoeeufelunio, mdeesnpurlcdgcraatbusittara[ec,tizcasrtcc. capahil{ sri
Pc dc altri

r1l,iani'tcPtrrceisbtuoiclicsdinnccofmerpimarad!c,icacitnrtecreplrce t,a operelc
aparfinintl

<pr"irnitivilorrr din zilclc noasllc: rttai exist[ Ei
irr zilele noasble popoare aflate intr-un stadiu
de culturS. a pietrei cioplite, qi se remarc5.,
la boqimanii de astflzi, desene rupestre care
repeb[ cu o neobositi fidelitate motive cu o
$i, r'cchime poate de mai rnulte zcci clc rnii dc ani,

dar numai prentru aco,sL rnotiv nu se poatt: r'orbi cpoci vcoli. usnIdeintrerricpireutdl rntemxlannuifelsrt:drailejutpil.ass-ir
de o similitudine de civilizalic. in{elegem qi

CneindgiisnitmrimininirndpoomscibniiluitlatPeraeidsteoriaei,dientersmfirinqait,, ltaicei.pCoetel zmea, ilaadecsoena jcuecrtcucbria,reqai noastr.[ se re-d,t""
fir[ documente, dac[ o operd ar]ume este crea!,ia abribuim acestor
inpuotoezael-,I.alcnetsrbeorfigcuorndj(uircntungriinoc')rresirtsiteurduninenuI)e{xj icsa[i"rre,
rrnei culturi afltrte la inceputurjle sale sau, dim- arlesea, o contradiclic daebsocalurtedlscinriersecarieraecalucahlii-r
potriv5, a unei culturi in culmea infloririi, sau nezl primitivS, fafd
icinnssteda;croe, lisantgilinizteainmruepm, dof.irgianutteerlieccagbziuusarelii,rzndanere,v,;iniceaorronaacamtdeeelunvlbireaasl[itaie.
poate care a gi inceput s[ intre il declin. Trebuie sd
iscodim cleci cu foarle nultd bigare de seami

qi seriozitate obiectele pe care le avem. Care
este adev5.rata semnificalie a decora{,iunilor ab-
stracle pe care le descoperinr pc oalele preisto- scrierc: c5.ci ii_conlir.re propriel,[{,ite, semnificatia,
cficacitatea. Mai existi, in plus, si nurneroasele
rice sau protoistorice ? Cele din urm5, fiind Ia fel de cazuri in care forma este datd de'sursa tehnicl,

greu de int,erpretat ca qi prirnele. Sint ele intimpld- sugerat[ de material. Pare destul de evidenf
dc pe oldria preistorici
toare sau voite ? Ce au insemnat ele pentru omul c[ primele decora,tiuni

lcaacreeleII-oaefrdnceust ,?cTurembuuieltdsdinddisrtiiznngeemaldoaqrei ,mcuumlt au fost fdcute imitindu-se lelul de a impodcbi
spiriL de pS.trundere, o civilizalie rnatriarhald c,olurile impletibe, care au precedat oliiritul in
succesiunea cronologicS. a tehnicilor. in mod crr
care coincide cu apartilia sau predominanla orna- Iutul nabural artistul preisl,oric va fi repetal,, cu

mentaliei geometrice ? Acest ornarrrent geome- virlul unghiei, cu un betisor sau cu un os de
tric este un < simbol >, si dac5. esie, ce anume peqte, ornamentele (entrelacs) naturale ale unui
coq impletit. Se poate presupune astfel cd pri-
simbolizeaz[ ?
mele ornamente <r arl,isticc I tle oldrie au fosl
Nu este cu putin!,d actualmente, sd. se rdspundl semnele ldsate intimpldbor si in chip involuntar

la aceste prohleme. Se prea poate, de alL{el, de degete in lutul moale in timpul modelirii.

ca o l'igurd geometricS., aplicatd pe un galeb 1
c'um esie cel de la N{as d'Azil, sau chiar acelc
gralliti abstracte care se gdsesc in grote, unde Dupd cum qi suprafelele t[iate ale uneltelor de
stau aldburi de reprezentdri figurative, s[ fie sjlex sau cioplil,ul lienrnnournluaimaeunptuglurat tsuuigtecraeeidaeecae
in acelaqi timp un semn qi un simbol, de exemplu
de a transforma
inainte era purfl funclionalitate. Transformarea
imaginea unei capcane sau mai bine zis semrrul accesoriului util in element decorativ, in tt_rartele
vaselor, bunS,oard. pe ar.me sau pe hamuri, demon-
unei capcanc; figura care semnificra o capcand, streaz5. limpede in ce
intr-o scriere pictografic[, poate sii fie conco- chip cbea ce a fost comotl
mil,eul, reprezentarea capcanei oa atare sau o la inceput, practic,
imaginc magic[ avind elicacilatea unei vrdji- chiar necesar, a evoluat,
torii ;i putintl s[ atragd iu capcanti fiare]e urm5-
ritc. reprezentare prrl,in ciie pu!,itr devenind un obiec[ in care fru-
Sernrrul, in acesb caz, cste o ruuse{,ea inutili se adaugd elicaeitd,tii qi subzist[
oorcret[ (cu int,err[ic liguralivir) sau estc un
desel absblact !) irrri ;i aturroi cind e{icacibalea, care a. pr.icinuit-o,
disparc. (Vasul scobit cu trei picioare, de exempluo
Se vede deci ce prudenlir trel"ruie sti rte e{ldu- din bronzurile chinezeqli, care arrea motir si
cxiste, deoarece era obiect de bucitdrie nomadd,
zeasci cind o porrrim prin labirintul acestor
si care prin forma deosebitd a toarbelor sale
l Piatri lustruiti gi roturrjitir de 6c!iu11.,, apelor marine. a ajuns sii poatit lii agir{at sub cirufd.)
(N. 'r.)
00

Studiul onraurerrl,ului absl,raol iu ol{ria prcis- l(rlie.ra'rd-,irr.-lricloirt.izi glrrir.ciaistl,ur-lrra.irc,icsstirarla, inr,linlli lrilcsrra, s;j
l,oricl ;i protoistoric,S. csltt deosebib dc putut's[-l conjucir
intersanl, 1rc ar,bistul primibiv la rcprezentarea naturalistfl:
prin ccea cc nc ing[duie sd descopcrim
qi in in meca-
irismul inilial, stare pur{ -fapnbufosaprutnc
siru c[ci ca este de irr rlomentrrl irr r.arc irt,cst irrtist, r.arc zgilia dis=
in oea simpld, pcet_'out,nctptesriei tzeitd,celtrsati!nsi-cl,[,l){q)i-lrailld,cactusleuarmtuai'
nai modul dc {unc[ionare al r,as sau
spiritului
uaohmstpraliccta.tdlls-te greu de stabilit dac[ arl,a abstractl ncle sale intimpldtoare semdnau cu cd, dese-

a urmat, artei figurative, in cstcl,ica preistorici, irnimal sau ou un obier:t. ln acest cerra, cu un
sau daol i-a precedat. ollscrvr"rm in general irr caz, contrar
Judecind dup5. operele care au supraviet,uit, sc ir ccea ce
antichitatea
irauian[, de. exenrplu, undc ligur,a unimalf, pre-
pare c[ primele au fosb figurative: admirabilelc ricnaevdteievrs[f.o, rSdmedalmagaeaiobamsdter[uatrcgic,htdimu,nterqe.ilcacedrreepapicrsetoezerfunaltcaeareniainmafiielg'inues-r
picturi de animale din peqterile franceze qi spa-
niole, de exemplu, sau basoreliefurile sculptate
de la Cap Blanc, dar nu trebuie uitat c[ acestea
s-au pdstlat prin insdgi situarea lor: in pegteli, magdalenean s.au aurignacean s-a folosit, ca
sI-si.deseneze figurile lreqo-ic-asidif,oldeloesdeictarslrpielalli,ceucfr,eildneetu;aiist -prrel,ea-
sau la ad[postul stincilor, care le-au ap[rat do
intemperii, precum gi prin faptul c5. au fost nl[lrle naturale ale
licutc pe un anumit material. Au pubut exista
ieqiturile ei, pe caro
sii- Ie incorpo-reze operci sale.
obiecte de lemn sau dc argill care sd fi displru[ lol rrl j uca t, dtr
,'\.r' 1i exagerat, s[ se aprecicze
filr[ sI ]ase urme si care sd fi purtat, poate, abstracl,izar,e in arta preistoric{, tiriindu-se seanla
ornamente abstracte. Oare acele zgirieturi cu
nrrmai. d< earltaaptauplli.ccatid. <<rnarea ar[,iu esl,c ligura-
unghiile, nonfigurative, din pegtera de la Gor-
gas, din Pirinei, s[ fie o manifestare a spiritului t,ivri ;i > estc abstrac0d. in ieali-
tate cele dou[ tendinle sint simultane I ele sc
de abstractizare ? Sd fie doar niqte simple imi-
tafii ale urmelor l{sate de ghearele ursului, atib manifestd in nod egal si in acelasi domenirr
religios sau magic, srib forma figuraiivri si sub
tle' frecvente (puii de urs [i asculeau unghiile cca abs[ractir. Dac[ \rom compara, de exernplu,
pe dindu-;i at;cste dou]1 capodopere ale sculpturii
perelii stincoqi, aga cum sc jucau p-Jrlerirsztzosrice
drumul qi aluuecind pe fund la coborirea pantc- cliarrel,essipnut gVueet,trtvsorrtnlecloansWtali,lalerirdnocrcf lisail
lor destul de abrupte...)? Se poate pune atunci rkr

intrebarea de ce omul imit[ animalele ? Pentru cir prinrtr
irr0 o{}r'act,er nalut.alist,, pe cirrd a cloua, rcZullal,
a se identifica cu ele qi a obline astfel puterea irl unui procedcu de crea[,ic clcslul de lrserndnir-
lor ? Pentru a ti m,ai tare ca ele, pentru a le domina
ugor la vind.toare. . . ? Atitea Lor', cu cel folosit de Brdncugi, merge de la figu-
i;ni tarelbe[rin'ivliangecarrnea,i
in stadiul actual al qtiinlci rativ la abstract.
Jlste foarte instructiv faptul cii gdsim funclio-
pre istolicc, lllr s0 pt-rul c rlspurtdt'. nliginuclraatsitvfe[ l,s.ichvioairndl,ea la inceputuril"e artei, voiirl,a
,\ucstc zgilictuli alrsl,ractc lc ajutii sri r-ruttoaqtctrr rle abstracLizare, carc sinl,
tpdsih, oilnolgirianppldotpooaart'eelolra;iincclcedpiunble,leellocr,sp-at'iurt
aceeu erci doi poli anbagoni;ti ai creatiei estetice, gi cir
lprturtr,'e,mI'igdeuorasclibviual ipoui rir.rsmi otrtelcceornecaurd.eentlaabustnraucltu]al
puiuL
inc[rca de o semnificalie magicd sau religioasl
gi sd devini un simbol, o aluzie. Oricum este
foarte greu s[ se poatl l'ace deosebire inl,re ceea
ce este arta decorativ[ gratuit[ qi ce este artir | (lercctitorii preisl,orici obisnrriosc sir dcnumeascir astfel
:urcstc stat,ui prin antifrazd sair, proballil, crr
abstractl simbolic[. pl.l.irtd s--o l,t,prczintc nic'i p6 zr.ilrt irtlrric, dcoarece
rl,'rrrt
\.'cnrrs, rlitr nir.i
fl'rttrlrtsot.i.l 1rr,rf"cl ;r.

cclirlult,. l)ar, rjLrllgincl in 1rerioada ulLei anilul- ating aproape abstracliunea purd) inlocuiesc in
China oldria eneoliticfl cu decor abstract ;i se
lierer, care a constituit gloria paleolibicului, r.edeur
irrtent,ia al-r.qtractI substituindu-se aceslui rea-
va remarca de asemenea cd dupil acest animalism
lisnr, in teela;i timp velist si rnolumerrtrrl, al
picturilor si al sculpturilor rupestrc. stilizat al Dinastiei Cinianbgr,osnpziurirtiu]el geomebric reca-
In timpul unci perioacle de timp considerabile, p[t5. predominare
Dinasliei Ceu,
care nu repetd cituqi de pulin arta abstractS.
si pentnr moLive de ordin spiritual si inteleclrral Yang-qao qi se indep[rteazd cu totul chiar de

{rar€ scap[ investigat,ici noastre, r'edem inflorintl motivele geometrice ale vaselor de Sin-Sien, in
o artfl abstractii. de o imcvpidoerntatdnllinucriiatrsr.roi irnyi!,dactlco
I(an-su, pe care Ren6 Grousset le compard cu
ruliversalitate atit de rnult[ indrept5!,ire cu vasele greceqti ale perioadci

abstractizare rre apare at,unci ca urr fenomen gerie- nunrite Dipylon 1, qi in care el vede <ultinra pcr,J-
ral. Dacd punem altituri vase atit de diferite cum
sint cele de llonan si de Kansu, din civilizatia eneo- oad5. dc strdlucirel a ceramicii chinezesti si uu
semn dc
litici a Chinei, ccle de Anau qi de Tripoliie, cele dceleclaadefingulrri.d la abstracliune se produoe
din civiliza{,ia danubiand a epocii de bronz si 'l'recerea

ale epocii de piafrd tirzii (Rossen, Koros, X'Iarsch- irr rnod obi;nuit cind, din motive intelectuale sau

witz, Cernavodii eLc.), din epoca de fier germanicti slririLuale, sau magice, nuturalisma.l, adicl repre-
zentarea lucrurilor afa cum sint sau arsa cum le
si scantlinavir, sau de Cucuteni clin RomAnia, vedem (pentru mentalitatea umanii, e tot ura,
ca s[ ne limitdrn la citeva eremple sernrificativc,
ilrudirea cale eristi in[r'e cel rnai adesea), apare ce o solulie vulgar5. sau
vonr I^nfirusduirrperincapriedae sdrac5,. Instinctul de imitalie, care poate s[-l
inspiral arheologilor teoria indemne pe artist sd. reproduc[ intocmai, este
ele.
c[ tot felul de schimburi pi de influen[e s-au produs
inloouit cu un veritabil instinct de crealie, crea!,ie
intre llrile cele mai inriepirtate. Cbea ce carac- clin carc ornul extrage atita bucurie qi orgoliu
Lerizeazii de fapt aceste r.ase decorate (m-arrr inclb, in mod cu totul natural, ambi,tia il impinge
lirnilat anurne la arta oliiritului) cste aparitir spre o crea{,ie autonorni, care nu pornegt,e de la
cxclusivii u unei arte ahsh'acrte, Idrir rriri o tonta-
minare de intentie figurativd rnai urulL sau rlrai ueva preexistent. lJe ce s5. creezi obiecte care

pulin stilizatti. r\ceasti voinli dc abstraclizare rlai existi. !' Inlrucit aceste lucruri existl, estc
necesat sti le picLezi ? Aceast[ intrebare, calc se
a dat de altfel naqLere formelor dccorative cclc pune in mod cu totul firesc spiritului uman, mai
rnai bogate, cele mai frumoase, oeie nlai variate,
ules abunci cind efortul naturalist a ajuns la obo-
fiincl cirrd guvernate de un spirit geometric loarte seali, la saturalie, std adesea la originea abstrac,-

strict, cind purtate de I'erva imagina,tiei qi a rniinii. r < Nu numai c[ nu int,ilniur dcloc aici iuplel,irea vechi-
Care sinL motivele pentru care o art5. figurativii,
rnai mulL sau mai pu!,in naturalistd, inlocuie;te, Ior spirale, dar nu mai intllninr nici mhcar f:rntezia
liniari de altddati, qi nimic din rlbditoarea clivizare a
intr-un anumit moment, arta abstractfl ? Se poate romburilor gi a lentilelor de Yang-.sao. in locul lor. . .
un scri do greacd., mai alungitl de altfel decit cea dc
birnui ti in momentul acela survine o oboseald, I)ip.,vlr.rn, pinocno[,nrjuoalirni igailudlltlappf,trhirsiqrtirainclrucrbrueplolrir;,i a liniilor

o sflrlcire in pl5smuirea abstract[, dorinla, ati{, irrcilcito, urnrirrind
tle uman6, de schimbare, un nou mod de a privi
tfoc[u] tloc6.o11" prin simpla afirlnarc a ac,rstci linii,
universul, o cvolu,tie religioasi"r, o alti formri de ic,r,xroccoo,aenprjnot,eiaerd5fle.ornninrijudloflcodunol"a,vrafosuaunlrutei1. rrudteLt'pernslriLccaitmtileisoaqttiiivornrisinsudl,ceoitIre'Or,nriioeiandrtoc,
sensibilitate; descoperirea dc materiale qi de teh-
iol. lII, China, Paris, 1930. A se ledea refcritor la
nici favorabile altor feluri de leprezentiri. Sc
lernarcii ast,fel cit bronzurile ele corate cu figuri
rlc irninrtrlc stilizate (si atit tlc stilizato inciL cle lccst subieci, re,nrarcabila lucralc a hri -\ndcrsson^
-1n:ltucological rcscqrr:lt. in. Karrst.t.
1r-!

t,izIrii, qi deoat'eoc r-rt'icc voiu![ urctttr.raro cstc tlneori se poate intimpla sI interpretdm ca simplu

iltotdeauna o interprctitre it natut'ii, si tiu o tnotiv decorativ o formd. care este, in realitate,
sirnpli reploducerc, o fircsu ca altistul ;it atlucl, un hieratism, iar mobilul care inspiri procesui
iu ieurezenbarca sar. urt element dc liberbate de
r iziuie qi tlc croa{ic I ua itt lot-r sit sc tnai cortsiderc de abstractizare ori de cite ori ieprezentarea
inel un interprcI modest,, creclincios, al lealului, cl naturalistd a unui obiect sau a unei fiinle are, in
ochii artistului qi a societi[ii pentru care iucreazd,
prir cqtc t'ealul ua lP'o0losUenasvcol upaeblutrlaur p0 e arc-i dlaefencitvuledlue lacvoutligdaiarinzau,ludie
a banaliza, de a cobori
csLe ingdduit ul-l a alcltui exceplionalul, unicul,
ruoi combina!,ii; ca cl s[ deformeze dupit plac
;i potlivit ceririIelol inteligenlei ;i sentirnelrtului sublim.ul, divinul pe care-l repiezintd, sub forma
rrlet lrrnle sau a unui lucru.
siu lormele date. Analiza procesului potrivit cS.ruia artistul con-
Ceea ce este dat devine atunei uu sirnplu puncl la
de plecare in care instinctul non-naturalisrnului, struieqte,. pornind de ar o schem[ abstractd, o
ca instinctul compozilie figurativi,
lnaafteulrdaelisimt,poyrat'trncot n;ilplaunfeel,dpeogrernreinradl fi atit de vastd. qi de
de la rcal, complex5 incit ar depflqi considerabil dimensiuni]e
accstui volum. Ni s-a pdrut esenlial, totqi, sd
Iiguri ireale, care, dacd procesul esl,e dus pini vorbim aici de unul din fenomenele estetict! cele

lt capd.t, vol delini flrd greutate forme abstracte, mai ciudate qi mai frecvente, chiar dacl nu putem
irtlic[ rrigte non-liguri. Acest pt'oces de denabura-
lizarc se folosegte de toate resursele pc care lc s5. ducem cercetarea noastrS" pind la uftimele
concluzii. Important, prin urmafe, este s5. punem
ofer'I spiritul de stilizare, de schematizarc, de alituri de <miEcareaD pe care am studiat-o, de la
rleforrnale, ;i poate s5, ajungl la o lormir in care figur[ la abstractizare, <miqcarea> opusI, vreau
sd zrc aceea care merge de la schema abstractd
nu se mai plstreaz5, aproape rrici o trisdturd a
Iigurii iniliale. Vine, in sfir';it, momcntul in care la forma figurativ5, care impune, fdrl qtirea
orice aluzie la aceastS. figur{ dispare cu des[vir- majorita,t_ii privitorilor, o
qire: in acest rnoment se poatc spune c5. trecerea structur[ abstractd
unui ansamblu de figuri, care la prima privire
de la figurativ la abstract s-a terminat qi ci par eliberate de orice preocupare arhitecltrralS,
forma care se naqte este, in componentelc salo geometricd sau matematic5.
qi in spiritul sdu, o fortn{ abstlact{. <rGeometria, a spus Platon in
Vorn remarca deci c[ cele douii aspecte plincipale Republica sa, este
ale acestui proces, care corespund celor douii cunoa;terea a ceea ce este deapururi.> llraza
aceasta nu are nevoie de comentarii, atit de
mari tendinle alc spiritului Llman, sint urmS,toa- cvident este adevdrul ei qi de convingd.toare elo-
rele: instinctul decorativ qi sentimentul hieratic,.
ciilnttrcdpncrIvimiicnucol ulcnnaazsr,timrfeopurlmtuaalmirvositei{r.essdctccciotatrslaatfttetirgl',etrfallartiatadceaeianascltliiittt cinla sa. Aceast[ idee de eternitate, de universa-
litate, pe care o vddegte o figurd geometricd,
inspird artistului dorin,ta de a apropia, cel pu!in,
de aceastS. structurS. infinit de perfecti gi vala-
opera[,iuuc. [:u(]r'tll cstc loat'l,o ugol tlc r,leosobil
t:irrr.l estc volba dc itt'l,a europeattii, itl cdrui cotr- bild in mod egal pentru toli oamenii, sustrasd
erorii, r'ariatiilor de opinii ;i de credin!,e, adev[-
linut spiritual il cuttoarsLetn binc, tlar itt. tlomottiul
ati[ de'r'ast,;i cle complex al artelor exotice sinl,ent ratd in sine qi pentru to,ti oamenii, de-a apropia

in geueral prea pulin informa!,i pentru a delimita tleci figurile pe care el le sculpteazd sau le piiteazd
si care reprezintd fiin!e imperfecte, muritoare.
partea instinctului decorativ de cca a simbolului,
a alegoriei, a sentnului, si coucluziile noastre in <rArta Orientului practica incd din timpurile cele
mai strlvechi compozilia geometric[ a figurilor
aceastd pri'r'in{ir trclruie si fie lrase cu rezerve. Dc la inceput sc cunoaqtc valoarea creatoare a

fieosrimt ceulotroaatbestdrainctecomgibipnraimreealelors.a.le. motive ar si anirna{,. (l.rca cc nc iuLcrcscazir eslc lii tlirr
Forma perioadele cele mai vechi ale civiliza!,iei asiatice
ab-
sti.act[ si imaginea vie se uneso in acelagi desen, se gdsesc elerncntelc unui stil carc rytie sii dea
coarnelsmflrite ale bucheiinuluil descriu un cerc'
vsidrfuursi.imNpilqiftiecaptit-sdrdi ocuudgitturilupnegshteiumridsreuur-l pdfoeerrrsivrocinaiaruljelpfleocrrsaoqrnicaalocoa;rninipsmuoanhclcetrl;otairticcccaombpu]etruilrnio.it;'ttrfeueplufuirgirluiolerri'
corpul
nite in
de aluuqit constiiuie o set'ie de zigzaguri. Un geometfice si iare deformeazI maberia imaginatd.ul

procederi geometriu liguros deforntcazl..qi lecom- Analiza unui mare ansamblu de sculptur{ roman5,
imaginea vic qi o supunc regulariLigii ligu-
bune cum este timpanul catedralei din Autun, de
Personajele ;i animalele capdtd ur aspec[ exemplu, face s5. reiasi, in trflsflturile directoare
iilor. ale compoziliei, spiritualitatea esen!,ial5 a pdrlii
paradoxal: elc insdle devin geometrie. Ncvoia dc
simetrie pi de unital.c da naqterc unol' monglri centrale, unde figura lui Crist este compus[ pe
bicefali: doi buchetini sint unili intr-un corp cu un ansamblu de linii geometrice, de o foarte
doufl capete. Cd.utarea repetiliei multip-licl mem- inaltfl si foarbe purd intelectualitate, firrfl ca prin
aceasta si sc piard[ din dinamismul fundamental
brele pa-trupedelor, ceea ce dd, animalul-pieptene, al stilisticei romane. in partea dreapti. a timpa-
Ifasnetassutipc.rimb'[iinclaapuuml, ai nsfel suferii
un soide mlriapod modi- nului, care reprezintS. pe cei alegi, observint ascen-
acelati tratamejrt.
ficri iaspiaetcotmulicmeesmebcreolmorp;uindfiinguprairLoircnualmareitnstIaillee siunea tuturor paralelelor verticale, care simbci-
sale
variabe. Artistul repetl de mai mu]te ori triun- lizeaz[ iniillarea in l'leqir, fir{ deviere sau intre-
aadizmtbimopropuatlruniviu{ll,ouirp,*rainitsnruf-efolrentcueollom-r-ploagzscitlieser.cfarPdraamrcLitenea--
ghiurile trunchiului gi ale bralelor suprapunindu-le rupere

;i aliniirrdu-le, creind as[Iel o imagine nou5. sting[
rizatd,
tat[ qi dramatic{, in care dominti liniile in zig-
ip'ici ieoalcr,eloern;ai mbreanletelecdiuedspartien.seNdime irc:ornpucosncstpitouaiete, pzarogb,alobliol spietentpruenatreurropcaateatitsmmousflerloa rdeplafusrttiucn, it;,i
iustrage aceslei meLamorfoze.
Aceste" figuri pe care le mai intilnim qi in stilul rle distrugere a rrniversului, care intovdrdqeqter
Judecata clin urmi. Opusl s[aticei calme si pure
I bis din Suza qi in sbilul II au pus problema a lumii alegilor, care din punct de vedere plasLic

originei acestei tehnici ciudate. S-a pus intrebarea si spiritual se si apropie, prin aceasta, de lumca
dadfl specula{,ia abstractS. urrni.rise sau precedase
dceucrobreaiesaauviuen, gdhaicu[riarstaisutupl rinircteapusdeespernina a face rlivini, invilmllcala care domini gesticulal,iilc
lumii infernale este foarte precis indicat{ de
inl,r-o
manierS. nesigurd personaje si animale, asupra
lraseele care se deseneazd in intreruperi tragice
aOcdrrtreiocrliaotradaerseiivametpinieoit,rtmapnaetinflatrpauori.nlioieaacepaesnt6tr'uprooribglienmea[ ddeinlcinoilioddreepLfieg,uinrilevemheomnesntrteilo!r,,iqnsiirizdveiccnuinrbde
care,
este secundar:i. C[ figura gcornetricd a fosl rrai
intii irnpusir forrnei vii sau c[ etr a fost tlcscopc- de la
unii la allii, sugereaz[ incold.cirile monstrilor si
alc dragonilor.

ritd spoirtart, tlri r-rit ar:esb trat,antctlt,, {-lutrt I'rretinrl t Jurgis llaltrusaitis, Art sumirien, art, tontran, Paris,
unii iuLori, ut'e valoarea unei scrieri sirnbulicc, 1934. :\ se vedea de asemenea Frankfort, Sludies in Early
singulul lucru pe erat'c trebuie ?ottery of the t'{ear Zast, London R. Anthropological
si-l relitlent, itt llstitute, 1924, in ceea ce privegte caracterul original
ace,"st caz, este c-olaborarea stlinsS. dintre abstract qi prinrordial al decoraliei abstracte, Si A. Hertz, Le

r'l'ap s{lbatic cu coartttrlo foart,o urar.i. (N ddcor d,es oa.ses rle Suze et l'icriture de L'Asie antirieurc,
Rerrrc a.rchdologirlue, l)aris, 1929.