mult chiar un reprezeni,anb a ceea ce Bahr numegte La sfirgitul acestei pelioade I'{icolas de Sta6l a
renun,tat_ la egafodajele sale de cuburi sumbre, a
expresionismul abstract.
Lanskoy este qi eI un liric, un artist care iubepte cd.ror maiestate era impresionantd, pentru a ajunge,
culoarea pentru ea ins[gi, senzual, organic. Poli- in pi!zele mai recente, la o policromle strdlucitoare,
cromia potolit[, strS]ucitoare, intinsS. ca o tencu- acordatfl intotdeauna cu violenla dramaiic[ a
fondurilor negre. Problema culorii se rezolvd in
iali, care se intoarce la arhitectura formelor aceastS. nou5. fazd a evoluliei sale prin cdutarea
iniliale, este mintuitd de pictor cu o vigoare unui colorit cu puline tonu.ri, de o sonoritate pulin
remarcabild, scolind din paleta sa amestecuri
strilucite si rafinate, incit armltura geometricS. cam barbar{, uneori, in timp ce problema forniei
a picturii susline toate aceste vibralii crorpatice, tinde s[ accepte forme care nu sint riguros figura-
care ne duc cu gindul, uneori, la un vitraliu care
n-ar primi lurnina din spate, ci, dimpotrivd, ar tive, iritrucib ele nu sint admise decit pdntru
degaja propria sa lurnini, ndscutd din palpitalia valoarea lor geometricd. Nicolas de Stadl nu
abstract-izeaz5. un peisaj naturalist, dar el obline
insdqi a tugelor. din realitatea formelor naturale un nou repertioar
de voluure, care introduce aproape un ( sp;rit de
Mai poet poate decit pic[or, gi criutind in primul joc r in seyera concenl,ratie a operelor sale prece-
rind o anumitS. poezie a picturii, Charchourre nu se
las[ in voia delirului lucid al culorii, care-l stdpi- dente.
Care ar fi putut s[ fie evolulia viitoare a acestui
negte pe Lanskoy, sau, cel pulin el d[ avintului s{u o pictor mort la patruzeci qi unu de ani, in 1955 ?
E greu de spus. Studiul ultimelor sale opere aratd
fantezie care amintegte cd, intr-o vreme, el a par-
ticipat la Migcarea Dada. Ca ;i Arp, care a aparlinut totugi upnufrelqdi esnimelpinlui;teainfocremeaeci efipgriuvreagitievein.ldEtura-
aceleia;i Nligcdri gi care n-a pdstrat de la ea decit rarea
preferinla absolutd pentru libertate si originali- oare vorba intr-adevir de o intoarcer,e la obiect,
tate, nu a relinut partea negativ{ qi negativistl,
pdstrind in tablourile sale armonioase, lini;tite, de o reinviere a inspiraliei trezite de lucrurile
existente ? Nicolas de Stadl nu era oare destinat
o comuru. une cu natura, care este unul dintre si devin[ creatorul unui fel de abstraotism figura-
elementele esenliale ale gi care defi-
ne;te estetica sa, care operei sale, intregime o tiv, dac5. cele douri cuvinte nu s-ar, contrazice, in
care poezia obiectelor sd dea nagtere la o noui
nu este in
esieticl a emoliei, uici in intregime a senzaliei, ci
le conciliazd pe amindoud intr-utr acord foarte comuiriune intre orn gi univcr.si, lndeprirtindu-se
din ce in ce mai mult de ceea ce ar fi putut str
armonios realizat. fie un ninonu-fligtiumr.ealteismsalgeetoambelolruicr,i,Npiciotrluasnsdee
Cu rnai mult[ rigoare, cu mai mulbri voinffl con- evoca
structivd in simplificarea formelor qi a coloritu- Sta6t
de urr
lirism retractil si secret, un fel de lume fantornntic[
lui, Nicolas de Stadl a parcurs o perioadd asceticd in care lucrurile, plutind in clarobscurul adinci-
rnilor, s[ capele o personalitate rnisterioasi.
in timpul cdreia predilec,tia pentru rnal,eriile
dense, culorile sumbre;i surde aplicate la o extremd
econornie de forrne, ne face s[ ne gindim la o lmportant este sd semrral[m cI experien!,ele
estetice ale acesLui arl,ist fdglduiuu artei-non-figu-
concentralie spiritualS in ciutarea esentialului. rative contemporane o posil-rilitate de l6rgire,-de
Monumentalitatea unora dintre picturile sale
pur'ificare, de inflorire, iare pare sii fi ctiJptirut, o
evoc[ arta gruvd gi tragici a anumitor popoare datd cu el qi in care noi nu pulern decit sri iirtreve-
africane sau polineziene. Ne gdsim in prezenla
dem taton,Srile indrdznele in necontenita nemul,tu-
unei mari contractii de gindire si de sent,iment,
r5spunzind unei estetici a severit[tii. mire a lnei nelinigti care pdrdsea viguroasble
sale reusite, de indat,d 0e erau tenniuabe, pentru a
incr.iuuesia^ps"plle.oddu*.r.si0",ta.""utl"cnatfdt'laeurrtunlidoumTrdaudi lelreu-Cpitirooglifabniontd,recmq.esieeSicnalirogiarcautecercSetrpees.laurtanagtteeiecaa,,suicpnfooitrmargce[p'oiraeaaml.ripzapcabdl-ers.tieatlrSreaui figurative. Pictori remarcabili, cum e Arpad Sze-
nes, nu se conformeazd acestei legi pe care unii
ire-pi'oqabilir a unei personalitdli exigente gi domi- acur vereaae-oxcaotmitudnelcraigreuaro, agsidniunciimt psdinpgoianttdole-srdavni!r,gai
pind acolo incit sd qteargd orice urmi de forml
care se referd la naturfl. La Arpad Szenes desco-
perim un edificiu de forme realrnente abstracte,
natoare, intrucit ele nu au intenlii figurative care s[ inchicl[
r;!iai;-prrraoirlrritiiuu;nriie,r,:uqArigtledare.ini riamdpapourcltsuuurrs-i
f" u.u*t conflict de in ele obiecte sau personaje, care se rnai pol,
incd recunoagte, oarecum, intr-o opera.tie care nu
agonice inlr'e instinct
liBer instincLului, adit'a este aoeea, cerebral[, a Cubismului, ci mai degra-
rilor secrete. Deqi se sil'e$te sa domine,drama,.el
i.i Ae Lotusi seanra t'a exisli un risc tie sdt'dcire bd intr-o interpretare geomebricd a formei in
ii, aceasta tentutivii de viclorie asupra organicului' rniqcare. Esbe caracteristic[, de altfel, pentru
pentru exprimarea rnarilor eialturi tragic.e, taaceleasnt5tu. ltre.sciepreendetrulaternmopbeilralamsebnatuticl ,lcuoiagSuzlaerneeas
Fecut iiirijeaza guvoiul erno1iei.
Allarr ei al pasiunii, formelor agitate intr-o abstraclizare lormald, incii
ldsind cu tolul iiirrq-leai
patetice indeperrden{a ;r Ioarte agitati qi ea, in adtncuriLe ei, de rlhufnirile
autottomia sa. Dar rie[,ii ce sta la originea accslci creal,ii.
el, respunsul formei la
I)e asemenea nu este imposibil sl surpriudern
influxul forlelor dramatice constS. in adecvarea
asbirsuoclutitidlealimiimbbaajujulului ifipinicdtutoratol rqiei aaunema od!'eiesi,tu9lord"Ie-
in compozi!,iile lui Geer r.an Velcle elemente de
<< interioare l, a ceea ce ar fi --
sunle'si destul de arzdtoare, cinelfeuizmiunaei, pentru ca dus pind la poate chiar schema
de abstraclizare,
a."ieiit"ittu personalit6!ii intime si cel mai inalt grad
gd*.u.;e, in siructurile formale, in loc de contra- adicd de qtergere, de inldturare, aproape integralir,
care ne-am putea teme, deplind a obiectului
iirliii" h. o sntardtumraolq-ilcoervsaiiasoelmanddn[etozri, cu un < in-
terior > al Pieter
concordan![. de
Abstractisinul,
pentru a avea dreptul de a se Hooch sau Vermeer, dar nu acest lucru are impor-
tan!{. In pacea profundi si reculeasS. pe care o
numi astfel, trebuie oale s[ resping[- orice refe- incercdm cind privim un tablou al acestui pictor,
ll"paofcitagr"uirveriilfteiepceraxolisepLreaienrttieissitanrle5n'saeptsuutnreldtei?cEipsqotetirpiovoiitntrtfiriverii-ti
rinta recunoagtem aceeaqi calitate de emolie care ne-o
procurd, prin alte mijloace, l-looch gi Vermeer,
b;i;
;i;, dar aceastd emolie, eliberatd de lixa,tia obiectului,
tlirect'rei pe .ute au luut-o propriile.cercetiri' Cum
t'" ltlu cfrugi de putin cazul sf slabilim.o discrimi- ob!,ine un fel cle puritate metafizic5. Lumea il
care ne introduce Geer van Velde nu este demate-
r,Irraurroeapnf"tlter"5i!i.'"ir^arnsfedesl iaaibns"eoleelugutacbineurrepasotcseuibpicrlaoe-pedariinut'-ezpiirsnicsaeinbmasntrneaeacszti,l-
rializatd, dar rnateria, redusI la o substan!,d
picturald delicatd si fluidd, coloritul constiturl
numai din subtilitdli de tonuri atenuate, strinse,
3i.u io*o ce'exclud"e accst .alificativ, rrici chiar re,tin viala, trecerea vie!,ii, intr-o manierd mai
ile a fixa o granill precisi. inlre. ceea ce este
!Ligftu;r;u;lipv.i;'i"lceeeiansceeleesLseinnt,ucne-llldgucraarltet" ,l cum' mal sigurd si rnai supl5., in acelaqi timp, decit ar putea
conteaz5, qi s-o facd o referire constanti. si naturalist[ 1a
obiect. Dac[ s-a spus cd un tablou este < o stare
numai ttn clefiniliile sau calificdrile pe care
iasnulcufeizcriiaceinml"ta1d.to,esdftilgl,truueraai ctrr[eibaullniimsttd,ahsselaoucuuitmi'ninaecgasintieargeroip-rneiatudmceeslcotder' sufleteascS. >, atmosfera in care ne cufundd un
tablou de Geer van Velde este spirituald prin
excelenld; in primul rind in sensul c5. din el se
dega.id o deplina pace a spiritului, o linigte arrlo- obiectelor gi vine pin[ la noi preschimbati astfel
intr-un chip ciudat, sublimat[ in ceva care este,
nioasd si nuternicd. asemdnfltoare cu cea care poate, fala angelicd. a lucrurilor.
rrmple peis'ajele r"hinezegti din timpul Dinasl,iei Pe cit de absentfl e drama, sau cel pulin neexpli-
SonE. Usl,e o lume ferioitd si fdrS fttr[uni, o lumn
citd, ln opera lui Geer van Velde, pe atit se des-
t;;;;; crisial care filtrlazd elimind tumultul cu o distrug[toare furie in opera fra-
si agi [a1ia; o lurne de l5r'ere qi rle ret,rtlcgere' fdgoard ea Bram esbe aceea
intr'-o imobilitate care nu este iner[,ie, intrttcil Brarn. Lumea lui
belui sflu
a luptei inexorabile, a suferinlei fiinlei care se
se include in ea virtualibatea oric[rei miqc[ri. sfiqie ea insflgi, fiind incapabild s5. descopere
Opera lui Gcer van Velde sugereaz[ o reconciliere
ipiiierqnaitr5siinmtrecrgsiamldfrtruriri,siinsipr-ioril,acrmarocn.isee acordd in centrul unde curentele antagoniste, care se aruncd
extraordi- unele impotriva altora, s-ar putea intilni intr-un
echilibru armonios. Bram van Velde este Roman-
rrar'dc-bogate in emolii. Nu pretind c5' orice fel ticul pur, care se lovegte de contradicliile uni-
de dram[-lipseqte de'aici: aceastS. dram5, dac[
exist[, este dbminatd de o irnensl qi binefdcdtoare versului siu interior, de ostilitilile universuhri
exterior; poate pentru c[ o nevoie prea preten-
dragoste. Dragost,e pentru lucrurile nereprezentate dileioincatsecdeazidni elncaebmsstoaaliruettiarailpniiucmerp.[iDn(graaeqmsazp,ircleaereienlv,esnsedtapircreolra-i
dar, in acelaqi timp, prezente; arcr mr se.pare ca
sufletul lucnirilor inlocuieqte formele vizibile, se
substituie materiei si face sd pdtrund{ in tablou
intreaga sa contrapartid[ spirituald. Spa,tiul qi brutd, dac5. arta lui Bram n-ar poseda m[relia
magistral[ care-l distinge qi care este ordonarea
timpul sint, la acest piclor, inodrcate cu valori
tleoiebite de cele pe care le au in alte p[r!,i. Timpul dramei) I ca la Expresionipti, la el emolia este
se aqazd, se odihnegte ca la Vermeer, qi dacl nu
cea care poruncegte mai intii gi care, in cele din
urmd, poruncegte singurd. Avintul pasiunilor
veclem aici preermlaa, rccadrernesletentteamtarevceermreeeareaunnddperloinr se simte in valuri de un ritm atit de precipitat
excelen!5, ;i de irezistibil, incit emoliile care se nasc de aici
uqt.rne pe forme strd.lucirea sa de perld. ln
"cueera" ce privegte se rostogolesc imperios una peste alta, evocind
spaliul, stricta bidim-ensionalitate
o lunte fdri zdgaz ;i f{rd indrumar,e, l[sat{ in
a tablourilor sale il condenseazd in acelaqi chip cum
voia propriului siu instinci: constructor, distru-
se condensa qi timpul intr-o singlrd clip[. Prin gdtor', n-are importanfd; contind numai inten-
aceasta Geer'van Velde se apropie de o anumitit
sitatea majord a situa,tiei tragice si izbucnirea
expresie a infinitului, in domeniu.l spalial ca 9i ui in strigdt. Impingind pin[ la extrernele sale
in cel temporal. limite cercetarea pateticd a dramei umane,
l\umai armonia periecti dinbre artist qi lucruri
poate sd realizeze opere de o intensitate Bram van Velde scoate din scufunddrile irr abis
atit de picturile sale inoi arzinde de suflul acestui abis
lutentic binefdc[toire. Nici o discordanli nu-l
poate atinge pe pictor, incredin!,at, atit cit poate 'lrJiracronlovraanteVdeeldereaflescclrdisrilaecejslrtae tferaczuelufoi as5rtue. reve-
ie fie un mistic,-de a fi fdcut pace cu natura qi cu
Dumnezeu. $i, de asemenea, cu sine insuqi. Nu latoare penbm sentimentul sdu profund al desti-
dominalia aiogantd a intelectualului, nici elanul ,mlui uman: << Lumea este urr rnister, rnunca de
irrctor md ajutit sd-l p[trund. Ceea oe yreau eu
emo!iei, nici jocul tulbure al senzualitd!,ii primea- rri. spun este prea ciudat, prea" violent ca s[-l
z[ aici, ci dimpotrivS., fuziunea lor, miraculoasa
lor amicilie, pe planul unei spiritualitd!,i infuzate .rircoel,Eciocnedle'anstareibnutri-eunsHciuavsinit,lasaiuveianltdr-,uanqagincdd-l;
fu.:Lez" ir lll a mai spus: <rimi pictez nizeria r,
in naturh. Lumea obiectelor, uneori, apare in
transparen!,[ prin acest spaliu populat de ideile
ceea ce este comentariul cel mai tragic care se peand sau exoticd. Virtcjurile, de care sint pline
poate iace operei sale, qi mai departe: < Prindeli talrlourile lui Vulliamy, traduc spiritul de ciclon
care se aftl in el, fantastica nevoie de metamor-
ii"r", tt-o lasati sa scape D' ceea ce eqsited.mesisttuelriodes foze, cdliuzite qi sfigiat[ de dublul efort pe care-l
face fiin.la pentru a se glsi si pentru a {ugi de
orin'formularea sa, dar totodata
ivident, dacfl se cunoaqte cljmatul de nelinigte sine. La acest romantic al Abstrac{ionismulai,
in care creeazd acest pictor. Opera sa este, foarte
adesea, o veritabild lupta in acelaqi timp cu ingerul care este Vulliamy, iese la iveald, ca la Bram van
si cu demonul, o neceiitale de a ex[erioriza lumea
Velde, ca la Atlan qi ca la atil,ia allii, un ins-
t,inct comun: acela al sfiqierii, qi tainica si tena-
iormelor contemplate de privirea interioarfl,- forme o implinire prin arderea in
cea aspiralie cdtre
fie amicale, fie ostile, ;i nu e oprit s[-gindim c[ fiinlei. La Hosiasson, dimpotriv[,
tdigeuparartteiv,dBe"-H1iTervoanynmVuesldBeons-cahr' intregime a
dfia, cd[eseigl uarr,''ip-npiscredtaa, acest romantism inilial, puternic incS.rcat cu
a lranspus citva timp spiritul elemente dramatice, se purifici pulin cite pulin,
Vullianiy, se condenseazS. in lorme dense ;i sobre, realizeaz[
lesSuaxuitlpbrBaroacosrercedlhaeinliinmsamrva6oui,clEla'irb-uiauneltasoirntauessl epipn,ilratdaesetrtiecusoanalenfsoltueprdr!dea[irnevraeizlmpiigionatinzrloceaarler.ti in ticere o vigoare de expresie care se interiori-
zeazE din ce in ce rnai mult"
In opera lui l-lans Hofman, ieqitS din tniscarel
Secesionistd gerrnand, ceea ce ne irrtoarce la
r:5. daci el a plrisib forma suprarealistd.figurativ[,
sfderdesxdp-liictedp' updrieinzeaincse5e.acocm[-pAlebt sqtirascp-irliiotunli,smfaupltuiil primii ani ai secolului, disciplinele cubiste qi
noiefuet'ri[ni,iuilnimqditieaSfti,nulipatirvaf,ereluadnleisdfmoemrutleilnpiinruopmmraaiugi -i.ezbioscgu.am$t qipiuimntecaa6i expresioniste se intilnesc in compoziliq formelor
monumentale, sfiqiate de niqte explozii a cdror
influenld nu este lipsit[ de importan!fl pentru
arta-ac{,iune din Statele Unite.
rqeifearemelatamnaotrufro5z.e, l-oinr dDienveMnaitsasmacehruicsaent,tsp, rHofaersrsindl{oinfmgcaonalaa sa de artd
acesta, cind se apuc[ s5. se
ciuda iuturor translormdrilor primit in
cu totul deosebite
tle cvaorecaebstuel"c.ar,pi alibmiliitiamtatgointuaqliai ,anl ufodrmispeulonre decit aceast{ !ar[, eu dimensiuni in Europa, un elan
lumii cunoaqtem
de de cele pe care le
cdtre gr;andios gi cdt're mur(rl, care marcheaz5,
vizibile. dintre arta ]ui operele sale recente. Se poate spune, fdrd para-
apropierea Vulliamy dbx, cd el exprim[ mai bine America decit ame-
S-a f[cut
si cea a Oieanierrilor, despt'e.ca(e. s-ar cuveni
id se arate ce contribuLie ct-'rrsitlerabild au adus ricarrii ingiqi, care se pun prea adesea la rernorca
lvpaerorarsreitualenaidbuesmtpraaincloitzfgal.lielraa-juiarrnaloetaesue'nlaeecileoslerchtlae"ipmkaises,cakabipsreklraaspcistne,t Europei. Hofnran, dimpotriv[, suslinub de un
puternic sullu de tinere{,e, de putere, de origi-
iralitaLe pe care-l primegte de la peisajul anierican,
a flcut in operele sale pur abstracte un {el de
lianutrnottrlrcecinaldereu-qseeistmeapchoicniidulacfiiaglebusrstarcatuicvllpdiutancteei,n, d-tatntouoaanj-iefdilgeuarmcaeataivosStrSi,'' transcriere a acestui peisaj, nu in elementele sale
vizibile, ci in valoarea sa de emolie. El a cunos-
propriu-zisl gi populati dc puterile invizibile cu cut acest peisaj prin caracterul excesiv mito-
oricare ar fi forma aleas5, logic care ne atiage aten{,ia iu fala spectacolului
btoeaittreaoarcdeiustearai'pdrbezceinrptilt, imbog[!,tl enorm rnspr- pe,- care-l oferd carrionul Colorado, de exemplu'
ppiacrttoer,ilooar rnaebrsritrdaeclni,racraerecusilntut,r-linqicepaerfmecati Amplificati, luminat[ de atmosfera americand,
ralia
uperla lui Hofman a cipltat ceva insuflelitor
mare si clinarnic. Toate acestea sinb foarte evidente
informali asupra tuturor formelor de artd euro-
in cpera sa qi sirrt exprimate qi in textele pe care ddeesacsdercmaerc.rei,edaivceersiei Lehnicil sclrlpl,ura' in care-qi
le-a publicat gi care rezum5. etapele sale de < c[u- rnai rdmiisese pe suflet din
tare a realului l 1. Convins de puterea sociald a
artei, de valoarea dseaeiccalaorrndfsitirnudcetasivctdueal psdteSen. tgcreuanrcetoeralelcdcd,- vehemenla lui barbarS, r'itraliul, la care sg Jruteau
adapta mai bine cele mai de seam[ calil,d.!,i ale
tivitate, llolman sale-de compozitor colorist, mozaicul, care impu-
r ciacl inlelegerea
arta modernd ar putea sd devin[ chiar o lorld nea acestui-< subiectiv r, cu totul impregnat de
culturald care sI aclioneze pentru a restitui sta- romantism, exigenlele unui maierial crompact,
bilitatea emolionalfl societS,tii r. opac, extrem de fragmentat,, a cdrei cerin!'ir prin-
Aceasld edificare a unei stabilitili cmotionale cipalS este rigoarea.
apare ca principalul scop al inv[ldturii qi a pic-
turii sale. El a dus emotia pin[ la culmea ei prin Oiicare ar fi fost maberialele qi tehnicile folosite,
Freundlich imbogd!,ea qi dezvolta toate mijloa-
cele impinse de acea caldd ;i g.eneroasd omenie
extraordinara libertate a for[ei sale gi prin vehe-
urenla colorilului sdu I iar stabilitatea se inde- care-i umplea sufletul. Acest artist concepea arta
plindgte prin eqci hciuliblo"ruilteil"s"a*let", se statrilesc intre
lormele echilibruri mereu ortguainiftduoden.vacoAdliccqedaalsviceoruecsmioaadlcdnae.utr5dN-o;ciuta[plcduartere;tdiaaicniam[raaapcgreuinltfaeaifaipctsuiimtiaupfrtiteacsa5gs.rapasree-t
sale
puse sub sernnul intrebdrii, mereu periclitate, artistul ar putea sh se rup[ cle via!5. l'abloul,
dar de o generoasfl qi s[ndtoasd siguranld toto-
dat[, in dceiudaabaunndoeni ,apcahrieanrlede-
nseagvlaijnetne!!{,- de mozaicul, vitraliul, statuia rimineau deci pen-
deldsare, s-ar tru el puntea esenlial[ dintre creator,
nai intii,
putea spune, care este un element ce se adaugfl
qi natuia de la care primea, ca pi de la d-uinntivreersaurl-
farmecului sdu. sdu interior, elementele crealiei, apoi
La Otto lrreundlich tumultul pasiunii, care une-
ori atinge adincimile cele mai inlricoqdtoare ale tist qi public, care comunicd in opera de urf{
ea intr-un ritual qi intr-o liturghie, dupl cum
dramei unlarre, tinde spre clarificare a agitaliilor aceasta reiese foaite prccis din caracterul reli-
gLiaos',afldlri5.pfiigculorariregererlmigaionaisdco, nateomppeorerai nsia-leg.dsim
afecbive. DupI cum este dominat de patetic
sau, dimpotrivi, intervine- si comandd un fel
de sublirnare care d5. operei sale un rar qi pro-
aceasti putere de-efuziune, acest, elan al senti-
nunlat accent de grandoare, vedem formele inter- cdorna!m,inadticp,aatceetisctuel ffodrtridea-ai g[si forma
pretate qi confundindu-se intr-un virtej evocator mentuluf
in arhitecturi con-stringe'
de ciclon sau edificindu-se cial lmdies-, care s[
ralionale. Logica dornoleqte dramaticul gi Drama artei'germane, qi Expresionismul,. ca si
Arta Ahstractd stau mdr;turie, a fost intotdeauna
ciplineazi potrivit legilor sale. Cele doud tendinfe aceastd lupta intre impulsul insLjrlrtiv al crea{iei,
care este blanul vital, qi voinla unci forme care
au existat inbotdeauna la F'reurrdlich, cele care urmdreqte sd supunS. instinctui creator la ordine,
mai erau incii moqtenite de la Expresionism, cu
la echilibru qi la armonie. Dacd Grupul din Ham-
coeficientul lor dc impuls inconqtient, gi cele burg (Strombergeer, Mahlmann, Breest) ma{.
oare erau rezultanta disciplinei cubiste, de la
festE mai dfieegurinbaa'sciomrdpaintiterepeNnetroup_laost.iecsistemticdqt
care Freundlich a primit unele leclii, fdri insd
s[ acctepte in exclusivitate numai Expresionis- menitd s[
rnul sau numai Cubisnrul. Pttternica gi bogata
Constructivism, recunoagtem la unii pictori ca
sa [)ersorrali Late nu accepta qcolile. El cauta, Fritz Winter ;i Theodor Werner un romantism,
L ,learch for the .lleal, publicat, receut in Arnertca. un lirism, un' sentiment al dramaticului, com-
parabil cu ceea ce intilnim qi la Hartung'
Fritz Winter a lost la Bauhaus-ul din Dessau t'um Dada era in 1917 simbolul unei vointc dc
elevul lui lilee qi al lui Kandinsky. Bl a fost deci
lormat de acest amesteo de fantezie si de rigoare, negare radicalfl, de unde aveau s5. ias5, in ace-
cle func[,iona]itate qi de gratuit, t,are dorniea in lagi timp, c5.ci nu este nimic negativ in arbd,
elemente importante ale Suprarealismului qi ale
rycoala lui Gropius. Maeqtrii s{i l-au invdlat o Abstractismului, tot aqa Zen insemneazd, astdzi,
tlorinla de a reconcilia, in forme de expresie noi,
rninunatd meserie: din cir.lile tehnice ale lui I(lee, energia cosmicd si lumea interioarl individuali.
in privin{,a liniei, gi ale tui Kandinsky, in pril
r.inla culorii, el a invdlat sd iubeasc{ formele
simbolice si mijloacele care dau viald operei de In budisrn, miscarea Zen a fost o miscare reli-
gioas[ de o importan!5 considerabild, care acti-
artd. Sint sigur cd a reflectat indelung asupra ona in acelarei tirnp ln sensul comuniunii ou natura
acestei fraze a lui Klee: <Visez uneori la o opc-
r5. cu adevdrat de rnare anvergurd, care s[ im- -.- cum mirturisepte rnai ales pictura chinezi" a
Song, impreguati cu totul de
br5liqeze intreg domeniul elemenlului, al obiec- 'DLiennas-tiseii al dezvolt,Srii puterilor intenre filozofia
tului, al semnificaliei qi al stilului r. M[ gindesc ale fie-
ctirui om" Daci taoismu.l este o uiagie si confu-
cd de aici a absorbit el dispre,Lul pentru < qcoli r cianisrnul un pragrfiaLisrn, budismul Zen cluce
la o mistici a unitilii erosmice.
si in acelasi tirrp aspira!,ia citre un clasicism
qscaai .rce$dtsiuodpcnedruealefipearcinveesilgtuamiliumalatroetamsbtraluonutli-rsialmeuulilumuiip, lrlceaisrtilouinnntagai
Nlenbrii grupului Zen asculti porunca lui Klee
pe care o gdsim la punctul de plecare al tuturor
direc!,iilor artei germane contemporane: trebuie
profund, oferindu-i lec!,ia rnajor{: urmdrirea ener'-
giilor esen,tiale. s5. credm nu dup5 natur5., ci asemenea ei. Aceastd
sentin!5, care ar putea sd fie preceptul funda-
In pictura lui Winter, < vedem diagrarne de ener- rnental al oricdrei arte, abstractd sau nu, ex-
gie, cimpuri de forld, motive cristaline fine, pe
care credem cd le recunoaqtem, atit de mari prim[ una dintre voin,tele principale ale esteticii
germane, de-a lungul constanLelor istoriei sale.
sint necesitatea lor interioard. si naturalelea lor,
scria Werner Haftmann. Natura invitd pictorul Oricit de < figurativi r au fost un Altdorfer, uri
Griinervald, un Caspar David Friedrich, un .l'r'arra
care o observd s5. realizeze lumea exterioarS. in N{are, gi ei creau usenteruea naNurii, nu intocrnai
diagrame in migcare. El pdrdseqte modelul vizi-
bilului pentru a pdtrunde in domeniile Lrnei rnobi- rlupd ea. Opozilia funciar{ care trebuie s[ existe
intre Romantisrn gi Clasicism se bazeazi pe deo-
litdli noi ; aga face el vizibile experien{,e care sebirea formulatd. de Klee. Era cu totul liresc
nu sint accesibile unei picturi figurative ; impul- ca Expresionismul gi arta abstractd. germand,
sul vitalului, forlele profunde ale plmintului, t:are este, in liniile sale mari qi in manifestdrile
vegetativul, suflurile gi curenlii . . . Este mereu
ei cele mai importante, o rezultantd a Expresio-
aceeaqi dragosl,e pentru marea crea{,iune, adaugfl rrismului, sri apar[ ca niqte aspecte moderrre
ule constantei rornantice, atit de u;or de recu-
Flaftmann, pe care o pdstreazS. Fritz lVinter rroscut in arta qi in poezia Gerrnaniei, in toate
in urma indemnurilor constante ale lui Marc
qi ale lui Klee qi care-l f5.cea pe Marc s[ spuni
cd scopul artei era s5. suprime intreg sistemul rnomentele istoriei sale.
Si dacd exist[ totuqi vreo epoc5. in care ar prirea
senzaliilor noa.stre par!,iale, pentru a da la ir.eald
irnposibil sd se vorbeasc{ despre artl nalio-
o fiin![ supraterestr[ care este omniprezentd. > rralI, atunci aceea este epoca noastrd in calt..
'lheodor Werner aparline grupului de artigti rleplasdrile arti;tilor, polarizarea care atrage qi
care, sub titlul de Zen L949, a jucat un rol con-
siderabil in orientarea esteticd a Germaniei. Asa I'ixeazl la Paris (sau, cel putin, aduce inapoi
lici periodic) cele mai mari talente, multipli-
calea c[r'lilor de arti, revistele, reproducerile stiinlclor Iizice contemporane gi estctic[. Nu qtiu
si, mai ales, elaborarea spontan5. a unei sensi- dac5"-era matematician, ca Pevsner sau Max Bill,
bilitlli rausneiveqrisdailnc,tretinnda!siudniq. teinarcgi[uddiaferaecne[setleei
dar el s-a familiarizat suficient cu qtiinlele pentru
dintrc a constata ci qi
omogeniilli crescirrde, este toLugi posibil sd recu- aqritaleresgtadbseilgetqetelegsipleonctoanns,trfu{crt[iveo
ale universului
noaglern in < ;colile r actuale ;i la personalit[lile informare qtiintificI prealabil[.
cele' mai repfezentative ale sp^iritului .de astdzi Oricare ar fi fost curiozitfl1ile care-l impingeau
unele dintre aceste constante. Inlr-un in[eresant
studiu asupra poziliei actuale a artei absbracte cdtre gtiinle qi filozofie, Theodor Werner n-a
vrut ca ele sd contamineze arta sa introducind
in Germania, Gert Schiff lraseazl un tablou
in ea amestecuri abuzive. < Nu se fac tablouri
veridic a] acestor fuziuni. r, Pictori qi sculptori cu idei sau cu obiecte, ci cu culori. rr Acest adevdr
c'[ruia i-a rdrnas credincios c,u o mare fidelitate,
din generalii ;i cin !5ri deosebite, al cdror stil rru-l impiedicI pe lVerner s[-qi hrdrreascI arta
r:u tot ceea ce inLeligenl,a qi qtiinla pot si-i adauge.
se opune uneori, sinl de acord intotdeauna cind
e vorba de conceplia funciamentali a problerne- til a adoptat pur gi simplu felurite c5.i pentru a
Ior formale ryi spir:ibuale. rtces[ luclu este valabil
in egali rndsurii. si perrtlu Gerrrartia. Baumeister', explicita filozolia vielii qi sentimentui cosmic cale
insufld picturilor sale atita grandoare, maiestate gi
concbmiteni, cu N{iro, esie sub influen!,a elemen- rnister lmo!,ionant. Cdutind prezenla spiritului
telor unei culturi primitive gi naive. Nay, ca qi
Bazaine, arat5. o predileclie pronun,tat[ pentru in materie,' el a contemplat dincolo chiar de
dinamismul planurilor. La un anumit moment materie p-ini sddegis-pacireitasstedcsreeptualraarlime odninietirecoasmcticivei.-
al dezvoltdrii sale, l-ritz lVinter descoper5., aqa
Cred c[
curn o fS.cuse gi Hans l{artung, linia psihogra- t[lile intelectuale ale gtiinlei qi opera,tiile sen-
sibile ale artei, a fost favorabil[ pentru matu-
fici. Sculptorui berlinez I{artung (fdr[ nici o rizarea acestei tensiwni cosmice, care pune in
inrudire cu pictorul parizian) creeaza uneori for-
rrrr: t iclupeerre, inrudite cu cele ale iLalianului rrrigcare totald opera sa, mai ales in manifestd-
rile ei cele mai recente. Gert Schiif a notat cu
Mastroianrri. In sfirqit, H. Uhlmann ;i Calder drept cuvint acest lucru: < Chiar fdrd a trece prin
rru cad oare de acord cind e vorba de lirisrnul
arabescului irr spaliu ii > intermediul cunoagterii qtiinlifice, cosrnosul devine
'l'hcodor Weurer apar!,ine Grupului Zett L91+9, Lransparent intr-o artd care, ca aceea a lui Wer-
tlar originalit,atca sa il menline in afara oricirei ner, ia nagtere dintr-o imagina!,ie care imbrdliqeazl
emolia oare
gcoli. Ntistioismul Zen-ului budist, pare.s[ fi tre- in intregime realitatea. Poate c[
face s5. iib"u"u liniile-operelor este refleiul unei
cul, la acest reprezeutartt, al Zen-ului german indepdrtate tensiuni cosmice. Pentru cine con-
nrodern. I\urrrai dup5. r-re refuzase s:a picLeze du'pd.
naturii acesb pictor: a ajuns, efectuind mai intii templd tablourile lui Werner revelaliile plane'
rrunleroase qi lecunde experienle care au imbrl- tare qi chiar cosmogonice se nasc la infinit. I
g[!it in egald rndsur'fl telinica sa, estetica si con- Pentru Ernest Wilhelm Nay, opera de art6. este
ieplia sa individuali asupra lurnii (ceea ce se
sinteza unei intregi cunoaqteri intuitive si sen-
zoriale a lumii sensibile qi a misterului irrerent
nurueryte in german[ Weltanschauung), sd picterze fiin!,ei care cautii sd se exprime in forme reve-
latoare pentru cornplexitatea sa multiformd.
,,a naluru. l\bi arn li ghicit, dupd tablout'ile sale,
cii el este nu ttuntai un artist de instinct, de teni-
l,imbajul exploziv al expresionismului unindu-se
pei'arnent, ci si un orrr de refleclie qi, propriu-zis, cu exigentele fonnale ale expresiei non-Iigura-
un filozof. Un savant, pe deasupra' care a fost
izbit de analogiile care existd intre orientarea t,ive se revarsi intr-o creafie magic[, creatie care este
ccntrul tuturor surselor necunoscute ;r al trttnrol (dela nracchla-patd ; n.tr.) care a inflorit pe la sfir'-
experienleler ce se pot, recunoal!.e. E vorba aici qitul secolului al XIX-lea qi care era, inlr-o tehriicl
extrem de extravagantS., itn amestec de realism Ei
de- o adevlratd re-ciealie a lumii, lntr-un acord de impresionism, f{rd nici o 1eg51urd, de fapt, ctt
al elementelor structurale qi al elementelor pate-
tsiicmeb, odlueriolorcasliddalqiembobgleamtdelsoornaobristatrtaec. tSetuned-iualr arta abstractd. Termentl action-arl, care se folo-
seqte in America pentru a se desemna aceastd este-
l,icd a strig{l,ului, (}are a proliferab acolo, nu estc
conduce in opera lui Nay spre o cunoa;tere mai nici mai explicit, nici mai fericit ales.'ferrnengl ger-
siguri a mecanismelor stilizdrii, sau,mai degrab[ man care insemtreaz5. arbd aformall nn ne ]{mu-
al6 hieratizd.rii a ceea ce este viu. Nu este vorba
excluderea vielii, ci, dimpotrivd, de ridicarea reste rrici el asupra esenlrei acestei arte, care nu eslo
de
la tensiunea cea mai inaltd, la str5.lucirea, aformal5. deoarece orice crealie plasticd, oricare ar
ei
izbucnirea ei cea mai vie, Absoluta subiectivare I'i ea, este o form{. Dacd expresia artd abstractd este
insuficient[ qi nu se toloseqle decit in lips.a unei de-
a experienlei estetice este, poate, la acest pictor, rrumiri mai bune, taqism csl,c qi mai pu!,in polriviI
cel mai rapid gi cel mai luminos drum cdtre comu-
nEisutneedaecuinlseule[lse,tualstcfoeslt,rricc.i penlru a desemna accasLd rantttri parLiculard a
ibstractionismului care este explozie si strigdt.
acest expresionism ating aces[. rorrrantism qi (ledind irnpulsului irrconqtierr[ului' Wols, oare era
un pictor'de o rari. Ior[5 qi de urr inconteslabil
stadiul lor cel mai
intens, nu la artiqti care mai pdstreazd o dorinld
de construclie foimal[, o disciplinS. care si ordo- laleirl,, uitase principiile pe care Ie sl,abilise cindva
Novalis, marele Romanlic, cale voia ca artistul
naelzEe xepmreodliioilenisqini upiausi iurrnailef.i Acest punct extrem s[ fie complet inconqtienI itr irvetrt,ia poemului,
rlar irt intr-egime conil,ierrt in executia .ltri.. Adap-
disocierea absolutd, t,ind intr-unJel la piitur[ mctodele strrierii, auto-
rezolvirea prin izbucniri, prin explozii. Aga cum,
cu Georg Kaiser, teatrul expresionist ajurtsese
la un fef de stil telegrafic, aproape monosilabic, rnate folosite- de Suprarealiqti, el a fflcut loc intim-
pldrii, intihiirii fsoerbnutimiteenatulliuni idilorarmaartuicncsapteec.ifpice
in care fiin!,ele nu stesomreatiicexaprlicfi6,dcoiaer xsptlroigdfeltau4l, hirtie.
qi Rod al
in care-idealul cpocii noastre, al dezordinii gi disperdrii sale,
iu scopul de a reflecta destinul acestor perso-
naje, c-are spun, ca un erou al lui Kaiser, <r noi irita aformald consider[ probabil c[ este absurcl
s[ mai creezi forme artist,ice irttr-o lume care
trdirn din explozie in explozie. I igi pierde formele, din ce in ce rnai mult, in toate
O epoca atit' tle radical separatii de l.radiliile,
de r[decinile, de leg[turile sale cu trecutul cum rlomeniile. Arta aformal[ este, in picturd, echi-
cvna{l,eenletulol re,x-pdloezsiilaovradne!,ziildsnp!ueicNiael,izpae!,initnru experi-
este cea a noastr'{, epoc[ pusi in intregime sub energia
semnul atomului, adici al dezintegrdrii atomice,
trebuia s5' imping[ la aceast[ extremS. a < stri- nubleard. Aqa dup5 cum aceastS. ramur[ a ;tiinlei
pune in miqcare forle pe care nu poate sd le limi-
gltului picturil > rorrrantismul s5u disperat, furi- i,cze qi s5. le controleze, probabil gi nici sd le con-
opRsuourtnularsinl5eti.cua!ac-enstit-eecsilateessiccteiestlmicpi.eaTcosattrreuig-nl[tgug[lesurimimagnilacainrecea-
,,eapd sau sd le prevadS, Lot aqa ac!,iunile pictorului
ilus la ceea ce s-a putea numi o gcoald., qcoald irfoimal urmdresc o succesiune de experien[,e, nu
irr vederea afirr,rdrii formei, ci cloar pentru a
I,raduce in rnodul cel mai fidel qi cel mai auto-
cdreia in Franla i s-a dat numele atit de nepotri-
vit de tagism. Taqism nu inseamnS. nirnic si duce rnat posibil efuziunea pasiunii.
A<reastd coincidenld intre apari,tia artei aform,ale
lpaarineteor^pti,eratddurci edreefaavaocraebluiliem;amccahiiamioulilstn, ocuitvainliatunl
si dezintegrarea profundI a unei civi]izatii ale
cdrei baze cele rnai solide gi cele mai vechi au Cu Wols, care, printre primii, a realizat tabloul-
strigdt, tabloul exploziv, opera devine de o rdsco-
fost subminate este unul dintre cele mai ciudate litoare autencititate. La acest pictor, care avea
fenomene ale istoriei artei. Nelinigtea caracte-
risticd pentru jumdtatea secolului al XX-lea se sd. moar[ tin5.r, consumat parcd de intunecatul
repercuteazd in operele sale drarnaticc care sint pfoicctduerdaratuiftiocmii aatldd.,racmi ediesatlree,cneureeastiemveodribaatfldea
seismografele rdsturnS.rilor psihologice, morale qi
sociale. Suprarealismul anului 1920 mai ajunge 6moliei in acliune, acliunea fiind, in momentul
acela, tabloul. O asemenea oper[ are frumusefea
incd, fdr[ voia lui, la o anumitd ordonare a neli- cataclismului, intensitatea dramelor umane cele
nigtii ; arta aformald, dimpotrivd, inl[turd tot
ceea ce ar puiea avea aparent,a unei constrlngeri, mai sfigietoare. Istoricul de artd se poate intreba
care este, lntr-un tablou aformal, partea de voin-
chiar ;i a celei mai vagi, inldtur[ volumele qi !,d, partea de spontaneitate qi partea de intim-
plare. Operele lui Wols poartd semnul fatalit[lii,
contururile, se rrrea si se face lirism pur.
Drama expresionistfl a personajului trdind <din
explozie in explozie > a gdsit la Wols expresia al acceptdrii fdrd rezervd a hulelor qi virtejurilor
sa cea mai rS.scolitoare. Arta sa nu este o art5. destinului.
Cu Mathieu, unul dintre prirnii si dintre cei mai in-
a nega!,iei, ci, dimpotrivd, o afirmalie mai arzi-
toare gi mai pasionanti, poate, decit toate cele t,eresan!,i pictori aforrnali, drama accasta, care este
fost formulate pin[ acum. Este punctul
Lrare au mereu la originea artei-acliune, a luat o alt[ di-
extrem al individualismului, al atagamentului reclie. Ea nu a devenit mai pulin interioar[, mai
pulin revelatoare pentru patetismul intim al indi-
fald de starea cea mai imediatd, respingind orice vidului, ci se dezvolt[ intr-un fel de proiectare
noliune de duratd, cle continuitate. lzbucnirea
tragicd a miniei qi a disper'[rii igi r5scoleqte culo- istoricd. Transcendind fatalitatea sa individuald,
Mathieua creat, in aformal, qi oricit ar pdrea de pa-
rile intunecate qi le azvirle pe pinzfl intr-o apa- radoxal, datoritd aformalului, o picturd de istorie.
renti confuzie; spun aparentd deoarece arl,a Pentru c[ izbucnirea purd a instinctului creator
picturii tot mai guverneazS. aceastS. crealie auto-
nomd a operei de artd in m[sura in care aceasta se asocia la el cu un soi de facultate de a reinvia
dramele vechi, el a regflsit in sine o renagtere a
reprezintd. liniile de forld pateticd ale artistului. pasiunilor medievale oare l-a indernnat s[ tra-
Nimic nu este fortuit, nimic nu este gratuit in
arta lui Wols, deqi in arta aformald s-ar putea ducd in vaste lceosmCpaopzdiltiiienaslisptraartcotuet)(LLu, Bataille
imagina independenla supremd. a spiritului de ceea ce
d.e Bouvines,
pictorii ligurativi se sileau in zadar s[ insufle-
joc, consiml,Imintul docil la impulsurile fanteziei. leascd: marile rnigc6ri colective, conflictele in
eare se ciocnesc popoarele, ideologiile, ambiliile
Este fatal ca arta-actiune sd cadd in fantezism
qi-n gratuit in ziua in'care nu va mai fi inspirabl dinastice. In vreme ce pictura de istorie este
gi suslinutd de pasiune, precum qi in ziua in care
pictorii, care nu vor mai asculta de o inspiralie atit de adesea neputincioasS. in ceea ce priveqte
capacitatea sa de a reprezenba cu adevd.rat subi-
arzdtoare, se vor mullumi s5. foloseascfl forme ectul pe care qi l-a ales si pe care nu-l face, de
qi tehnici devenite, la rindul lor, clasice. Pentru
pictorii obicei, decit cu o mare risipi de accesorii, de
refuzul care nu vor mai avea de spus mare lucru, costume, de arme, de rnobile t de epocd r>, arta
formei,
refugierea in aformal vor fi un
alibi suficient pentru" a disimula lipsa lor de viald I Bdtdlia d,e la Bttupines; Capetrienii peste tot. l,a Bouvines
interioarS., qi aqa se intimpl5, de altfel, cu toate rnicd localitate din nordul Franlei, Filip August, sus{inut
tendinlele de art5 abstractd influen,tate de cla-
sicism,' de impresionism sau de expresionism. tle comunele franceze, il infringe pe implratul german
(Jtto al IV-lea, la 1214. (N. T.)
aformal5. nu re!,rne decit rnomenlul patetic gi-l intre artist q ,opera de artd, un echilibru perfect
proiecteazS. pe pinzd intr-o viguroasi gi rapidd
lRiqonbiruestdeelesaLlruatiurMi gaithdieeud,ireugduericnulalorci.u care se lntre voinla creatoare a pictorului si cealalt[
voinld, misterioasd, a picturii. < Cind md aflu
cufundat in pictura mea, scria el, nu-mi dau seama
de ceea ce fac. Numai dupd o perioadd de adap-
migcd in vaste suprafele, sirnful sdu pentru pate- tare incep sfda-cmsicdhaimub5s.erai,msa[ unde am ajgns.
iismul individual qi colectiv, indrizneala cu care Nu ezit iA
recreeaz5. cu qocuri de alb, de negru gi de rogu, distrug imaginea
etc., c5.ci pictura are o via!,[ proprie. M[ silesc
spiritul insugi al rdzboiului gi sentimentul dra- s-o las s5. se exterionzeze. Numai cin^d pierd
matic care conline toatd. viala rnedievald, dau
acacerestoerscteo,mlpnozailc,iieloa;rietaimlitapte, vizionar[. Realitate contactul cu pinza se resimte rezultatul. In restul
cea a propriei sale timpului lucrez intr-o stare de armonie pur5,
identit[li, precipitau[ in <strigdt r qi cea a <r dra- de ddruire qi de avlnt, si pictura lmi reuqegte. u
mei istorice )) care, traversinduJ, gise;te la el Ca mulli dintre pictorii americani care acordd
valoarea de expresie cea mai inalt[.
o mare importan!5 posibilit[lilor neprev[zute
oferite de rlateriale noi qi sugestiilor tehnicilor
ln aceastS. artd a exploziei si a efuziunii, Riopelle non-tradilionale, Pollock a l6sat deoparte echi-
gv5osiiotausna.limirrbcaajsacladsdeud, edecuolosrtri[ldueciroe energic[ pamentul obignuit al pictorilor pentnr a reveni
a manieri la un fel de alegere instinctiv5 care-i amintegte
si
foarte perionala. Miile de apeluri pe care tusele
vcgraoorcmiuaallitiia,cceiei slceteoininfcdelrradevauipanttdulorscipcraerpoasmuratretpi,ctg'eizi,id,beeomcgaaolitltidaatei;ni, pe -pariminitli[vtui rsai cacrue nu mai este la el decit o manier[
in acest domeniu din action-art, in care toate de manifes-
hot[rire, si in toate
tS.rile sale, trecutul. a Continuu s[ md indeplrtez
qdeinvacleetiunl,cepemnasiulma,upltadleetam.ij.lo.aIceEleltrialdi i{'iinontinaldee,
instinctele qi toate curiozitfl1ile estetice pot s[ p-nei;jtocs qi picteazl orizontal, cu <t be,te,
se desldqoare in voie. pinza culite, o picturJ. foarte lichid[ un
Arta-acliune, arta afortnal(t. a devenit mijlocul sau
ir61iu,
g-sroaausadlla.emtcnsalteecraiatileccuiundiastiep,ccaureciiosb-uarui
cdeareexpareusige[psriet fienratedaevneuhmiceoroluqli pictori americani o pastX
cel rnai potrivit de- sticli
pentru sponbaneitatea lor' ;i totodatd forma
incorporat rr.
artisticl directd si noud corespunzdtoare dorinlei Acestl noi efecte plastice pe care Jackson Pollock
le caut[ in materiale neprevdzute, Willem Kooning
lor de a se elibera de tradilii. Jackson Pollock
qi Willem de Kooning sint artiqtii cei mai repre- le gdseqte in sentimentul vizionar qi in adeziunea
la patetic. Arta sa a fost definit[ ca un expre-
ientativi ai acestei teirdinle carb-qi disput[ iniiie- sionism abstract, lucru care es[e destul de exact,
dar totuqi yag: s-ar cuveni de asemenea subliniatfl
tatea in Statele Unite cu nal,uralismul supra-
realist al lui Ben Shahn. si partea suprarealisid a picturii sale. Un critic
Refuzul formelor convenlionale, libera alegere
a materialelor noi ;piasviior.naactitia-taeua exploziv[ a im'e.icatt, Andrew Carnduff Ritchie subliniazd
inspirat lui
unui tempelament pe bunl dreptate, in estetioa lui Kooning, _afi-
Pollock aceste mari pinze dramatice in care
nitXli cu Kandinsky qi chiar cu Van Gog\. <r For-
< taqisrnul l atinge culmea iralionalului qi a subiec- mele sale, spune el, sint sugerate de elemente
peisagisticq qi organice, inclusiv figura umand,
tivului. Este interesant de notat cd Pollock se in mdsura in care corpul ar putea s[ par[ mutilat
sau disecat. ir Titlurile tablourilor sale si elemen-
fereqte totugi de a impune tabloului propriul Lele figurative carr: le conlin nu fac din el un
sdu patetisrn si prefer[ sd-i lase ceea ce el numeqte
< viala sa proprie u. El cere o armonie completi
veritabil artist abstract, dar figura, deformati, ciudat. Conceptele < spa{iale > ale italianului Lucio
stilizatd, tinde, din ce in ce mai mult, s5. devind. F'ontana, constituite- dintr-o imbinare de gduri
un simplu lucru qi, mai mult incd, un ansamblu perforate intr-o foaie de hirtie,. de h-ciearrotoglnificsSau'
de forme qi de culori, care nu se mai refer[ la
personaj, ci numai la forma sa non-reprezenta- a" metal, relevd aceastd esteticS
Cmes[ateenxiieinsrct[docnoate"pesatrattbneild,medajoaicreqdinitedecpo.ifcnastnuttereldzai{epiirlieonppraieuc-ezcaiassltte5i
!ionald. agonic al operei lui Kooning mai este
Caracterul
afirmat qi de o ciudatd declaralie a pictorului
insuqi: < Arta nu^ pare niciodat[ s[ m[ facd Fontana le organizeaz{ astfel existd tlneori
iltuitia unui miJter cosmic de unde, in mod for-
liniqtit sau pur >. In vreme ce pentru majoritatea l,uit,'pictorul a adoptat solu!,ia.
al acesl'ui stil
pictorilor tabloul este un catarsis, la Kooning Giuieirpe Capogrossi, maestru
crealia artistic[ se dezvoltd cu o anumitd fero-
hierogliiic, a inientat un repertoriu al semnelor-
citate, care reflectfl in figuri ceva din ironia obiecie care seamdn[ in mod straniu cu caracte-
atroce a lui Georg Grosz, si in compoziliile non-
figurative exprirnS. cruzimea naivi, sdlb[ticia rmmveinluacl[aibaruonerdli"artupb,taseulterinanocdliattedicr.t-apeIiipsciirttceuuisrrptimoriorenicbaada[z,ub[irinlao]ceisv[pL,oeelcraaitaanNbeemoiolla[liilrtifciioclaori,-.l
artei pure. Captiv a ceea ce el numeste r melo-
drama vulgaritdlii rr, pictorul incearcS. s5. scape
de ea spintecind figurile vulgare care ar vrea
sd-qi pdstreze stdpinirea asupra lui, distrugind MaCuctaaielpsistotadegtr'eAcoaszfrsuiailn,cectde{l,breieonne(axculeedmlemipapaluuiic)tsoatritenevbatpuldoeieaerpcesiie[tmtrefeliaelemglviecduniet;et llleaao
forma umanfl in niqte invdlm5qiri de catastrofe
care sint picturile sale cu adevS.rat abstracte.
Aformalul trebuie sd fie, pare-se, la Willem de nlaslice ale unor compozitii in care se eombinA
fKigouonriiinnga, tluinratalisatec,esdtiosrocdiiesoricpieerintprruogcraerseiveelalea
folosit tehnicile Cubismului qi Expresionismului, tsisnaentemaiot-oiaudcudccrau-i iinandfctioenrv-siueltedndiefnmodvreamodrieaiustefusi.xrtpIremdr,inianczguliintfnoaualn,rcidaeainraevdritureits-ultleeuohznirinu-i
inainte de a le fi irnprumutat pe cele ale Abstra-
clionismului. Kooning este considerat, pe drept
icnbcmreudninicteAa.zdRetglautldariitnatteenasiatacteesatolor rhireirtomgulifleu.i igi
cuvint, aldturi de Pollock qi de Tobey, unul dintre
maeqtrii artei-acliune americane, a cdrui operd ce
de gestalii
este inc[ in intregime frlmintatd le qrupeaz[ pi le pune in miqcare. Mobilitatea
lor'este atit de ciudatd qi de izbitoare incit ne
imprevizibile, de fierberi puternice, trddind o face sd ne gindim la ceea ce se numeqt-e, in bio-
aprig[ pornire spre negalie si refuz.
logie, miqcirile nbrrioinwinceuendee.gMeteolteiviunlfi.npslae,staicuanreei
Opunindu-se esteticii aformale si artei-actiune,
care se sprijind pe impuls, pe strigdt, pe izbucnirea uu"g iot.i unei
fgihn6daure-sdi epeatnailmelael,satiliuznautei ,cadlaicriulidpesiftlodaree pur-
toren,tiald a pasiunii gi incapabile, se inlelege, orice
sd foloseasc[ un lirnbaj plastic coerent, se afirm[ p'Sgobtisiteeibcteitleit,ae"'gddiepetfeigrpiueic,rtaoctg*aiirvrnadem. reSel-pperreeczhdineintoaesezpbeei;rrtesiodonreaigjehin.ieasrlaoeu-,
pictorii care, dimpotrivd, impun emoliei qi pasiunii
lor o voinli de scriere extrem de riguroasd, un
vocabular grafic rrare este aproape un alfabet.
Pentru aceqtia este inadmisibil sd asculli de ptog"..i,t stilizate caractere abstract",..5i {"
iemlele necunoscute figurind pe inscripliile
explozia patelicti; in schimh, intr-un efort de de
reac!,ie impotriva lipsei de formd, trebuie sd lemn gravat din Insu"la Pa;ielui, hieroglifele
alfabet[lui plastic al lui Capogrossi p5.streazl o
expui forma intr-un stil hieroglific, extrem de semnificalie- absolut plastic5. Scrierea monosr-
labicd a acestui pictor nu este, din acest motiv, rd, ci dimpotriva, branspunind cu intettsitate
efecte poetice. emotia care a luat naptere din contemplarea
mai pu!in bogatl in "fe"lt"d"eiip. roUiei"c.otagrUe fp" aetsetteiciir:nnsuetmrenbueime osl[iocn[uil,t[umn
lJn critic italian, Renato Giani, a vorbit, ln cazul
acesta, despre cuvintul
picturi ceremoniald;
este foarte potrivit. Existd ceva hieratic in pictu- tanicitipigr6:fihluierirodgelifma uanlpi,uctoultibfei saasutf!e5l.riannipaedriuonaad!a,i
rile recente ale lui Capogrossi,
ciudd!,enia hieroglifelor hieratism subliniat interriediard in care senzalia igi elabora forma
de seamdnd expresivd., renun!ind la figurativ, inainte de a
care nu
cu nioi un obiect real, dar te fac sd te gindeqti
cch[ iaasreminenuenaivobeirescutel Cateinegi ecep- cuornateaazbSs.tralacli'Munues.ic nu este semnifical,ia
ar putea exista, ba cd existd isaenemctmeroisnntiisuueel"iucaNi,i,ructcisiaetpvltaisaeco,itlinaiaditresriranaicrsdpiadnladtdesceltieinccpait,ltutrafiurnlunmidnmuesuraeecn,ltielPuiqini sidl!deaei
personal
al acestui pictor.
Ajuns tirziu Ia arta abstractd qi atingind stadiul
in urma lluenngtei egvoilua,ttiei nptreofurenfdlexmiuendii,-
actual fructul unei
tate, unei
Capogrossi inventd imnuri sacre; caracterele
sale sint notele acestui cintec gregorian, vizibil, natali. Nimic aranjat, nimio voit: in mod cu totul
dar care nu se aude, al acestei muzici plastice nc5a.trueiraeltagpieunrrunilnedcoundoeasgftEeqrnu,radraerneriasrtee,riionasu[neallee
atit de evidenti in construcliile tablourilor sale.
mod inten{,ionat lipsite de un dintre minifestdrile sale, nu este str[in[ de cea
Culori pure, in a lui Klee, sentimentul naturii rd.mine intreg
lpuaiteCtisampogcreosss-iadr ednoovteddiupnreraomevaindteisnmt,
picturile intr-o reprezentare non-naturalistd, qi poate mai
interior,
pudic qi secret. Armonicile pe car,e le compun intreE, chiar mai intens, datorit[ faptului cd,
hieroglifele sale vorbesc direct inimii, fdril s[ prin iceastd indescifrabil[ alchimie, natura insdqi
scoatd la iveald vreo emo!,ie, ceea ce ar fi vulgar. ie reveld in hieroglifele in care un privitor mai
Pasiunea nu este absenLd din aceste tablouri, outin atent ar crede-o absenta.
dar e dominatd de o voinld de a ordona impulsul, Liria examinS.ni aceste diferite hieroglile con-
de a suie cintecul, de a Lsambla strigdtele intt- statdm c[ ele dau naqtere, de fiecare dat5,, unui
fel de mitologie: mitologie astrald, la Fontana,
un limbaj armonios. Limbaj atit de discret, arhaicd la Capogrossi, agrar[ qi pastorald la
atit de secret, incit frumuse{,ea qi mesajul sdu
nu sint inteligibile decit numai pentru iniliali. Music. La Baumeister este magic[ qi inrldicinat{
Am spus c[ la originea hieroglifelor lui Capogrossi
nu exislau forme reprezentalionale. Dimpotrivd, cu totul in mitologiile antice, care duc spre Meso-
potamia: sumeriene se
cflci dA la cilindrele
obiectele abstracte care se organizeazd in picturile sil fi imprumutat el caracterele ciudate
i,are se imbind atit de bine ;i de misterios in
recente ale lui Nlusic sint rezultatul unei rdb-
d[toare operalii de abstractizare, aclionind asupra care
picturile sale, asociate cu o rnaterie grea' apro^ape
peisajelor qi a personajelor care sint subieciele brutald, inc5,rcat5. cu energii elementare. S-ar
s"breruonauiari,mdaetegriraiulitrai tgei a straturilor sale
acestor tablouri, inainte ca el sd fi glsit stilul ndrea c5. tdoeatneefgdrputrui,ril.eevvoici.{
siu actual. Trebuie oare s5, r'orbim despre stilizare ?
g.o"t" de
Nu cred. Formele lui Music nu sint stiliziri de i5molul original din-care au ie;it
figuri: ele sint, mai degrabd, semne, tot niqte <e"cqarxSiep.etaderut'eiraecietnuncaerl5eazP.l-uedrtersaCuiuts,nutfolccberiiinistteu[mavil.tuau,rilumvoOirmoiepinemeonraealeil,tessicecal,'cx,sphacc.iarllirebriesafriiuogaelnuclips,rumiunelotousersltruencl-uuiic,oti
hieroglife, care nu se mai referd. decit foarte vag
si foarte neclar la obiectul naturalist. Este totuqi
important s5. remarcdm cd nu intorcind spatele
naturii gi-a compus Music vocabularul sdu pictu- 274
Oscar Schlemmer, s-a orientat, dupi {937, critrc Idiogramele sint, potrivit cuvintelor lui Grohmann,
aceast[ scriere hieroglificd, clreia ii datordm care le-a in!,eles si le-a explicat bine sensul,
cele mai frumoase tablouri ale sale. El avea nevoie ( c.a.o erup!,ie a allabetului l.umilor, a limbajului
sd giseasc[ drumul forlelor elementare, qi studiul
pe care l-a fdcut asupra artelor exotice, in inti- originar comun popoarelor si epocilor. Ne gindim
la gravurile de pe stincile din Rodezia de Sud
mitatea sa cu ssucmuelpretuernaem(easoilpuostatrmaitaneipogpieecau si la semnele simbolice aga cum au existat ele
textele sacre toate civilizatiile. Ce semnificalie au ele la
in
Ghilgameq), l-a condus la aceast5. formd de expiesie Baumeister, pictorul insu;i n-ar putea s-o spund.
colosal de viguroas[ qi totodat[ rafinatdf care pare c[ existd la el semne malefice
s[ transpunS., pentru epoca noastrd, Tgoi tsuegmi snee benefice. Ele plutesc pe fond ca
pare capabild pasiunile mileniilor dispdrute de nigte alge pe ap5, vin de undeva, imping sau
credinlele qi
atita vrerne. creeazS. virtejuri, sint mesagerii unei lumi ne-
Acliunea aceasta nu este voitd; md intreb chiar
dacd la inceput ea era conqtient5 md gindesc cunoscute. I
si spund cd,
ci Will Grohrnann are dreptate Baumeister insuqi a denurnit eiilos, ceea ce insem-
si neazd irnagine, primele sale tablouri abstracte.
incepind din mourentul in care realitatea dispare Imagini nu ale unei realitdti percepute cu sim-
ca model si cind pictorul nu se mai afld decit
in fala lui insuqi, < conceplia nu mai este cauz5, turile, se in!,elege, nici ale unei construc!,ii ra,tio-
ci rezultat >. Este adevlrat c5, < aproape pind la nale ale inteligen!,ei, ci ale visului treaz, sau chiar
s5.vir;irea acestei geueze, pictorul ignori el insugi
ale spiritului pur creator care foloseqte forme
ceea ce are s5. iasd din miinile sale. El se lasd incomplet cunoscute de el. Petele, liniile, impdstd-
rile neaqteptate, se referi la o mitologie personalS.
in voia logicii interne a activit{!,ii sale creatoare, care nu este, poate, in fond decit supravietuirea
lucreazd afa cum lucreaz[ natura. y
Regisim aici acest instinct pe care l-arn intilnit luaneei lmsituoblogaici ecsotleecftoivremefoaerxtetravoercdhini,acree, reapare
la pictorii abstracli germani, de dindu-
naturd. romantic- le uneori titluri care sd le sugereze originea. In
expresionistd, care constd in Sidour, din anul L942, Mard,uk din 1,943, Shamaslt
a rdmine mereu
aproape de natur[ si cu atit mai aproape cu cit tn dialog, din t944, recunoaqtem zeii mesopota-
te inspiri de la for,tele sale ascurse in loc de a
rnieni care, in opera sa, reinvie cu o stranie vehe-
reproduce aspectele ei exterioare. Pentru c[ ei
men!d o extraordinar[ putere de convingere.
nu lucreazi dupd naturd, ei lucreazS. ca natura, Operele recente, care marcheazd o predileclie
n-ogiirboieciralieitcsiedtaeadledeiarfeepaan[nldetdare-gstileiaciindizuevnrosievtaeearerlosilteapaleetpre.aroelfuusnitedBeasuuqpmi riaenridseteaelfdri-,.
Hieroglifele lui Baumeister sint astfel nigte ptreanlterutaralbtdqirineagrum, acetelericeairefadpattourlescc[unseini tmangi;itse-
extraordinare evociri ale unor indepdrtate crea!,ii
ale spaliului gi ale timpului, confirmd intimitatea
< forme simbolice > comparabile cu cele pe care oare existd la acest pictor cu un intreg inconqtient
obscur si viu, incit anumili critici au vrut sd vadri
le gdsim in artele arhaice din Mesopotamia. Nu aici niqte < vestigii ale memoriei omenirii >. Feno-
intimpldtor au idiogramele sale gravitatea apd-
sitoare si impozarrtd a inscriptiilor cu caractere tnenul crealiei rlmine, la Baumeister, foarte
misterios. Grohmann a putut sd-l defineascri
cuneiforme. Hieroglifa, idiograma este o expresie tlrept o tentativd de a crea un limbaj simbolic
pur personald, dar, in acelaqi timp, leagd aceast[
personal, de a da la iveal5 anumite complexe
expresie personalS. de marile curente ale naturii rle imagini care, in mod general, nu se manifesti
rnisterioase, indescifrabile. si pe care pictorul le relevd aici. Extraordinar[
revelalie, oricum ar fi ea, gi de cel mai mare Bosch, care, in loc s5. combine hibrizi monstruoqi
openctorunsaidfearcaebiinldfevrnirutul osdzistaetaemcuzae,sa{r fi cheltuii
interes.
multiplice
Baumeister face parte dintre artigtii-. de astdzi mici fdpturi caraghioase, pentlu propriul sdu
care au dat imaginaliei pi visului lot o materia' amuzarnent, si s5 le grupeze in acliuni bizare,
adlugindu-le si titluri caraghioase.
ii*t-1^irusioninta] Toate mijloacele tehnice Acesf aspect al talenlului lui Nliro nu lrebuie
sint bune pentru a accentua partea magicd' a rl s[ fie trebut cu vederea. Fantezia sa este uelimi-
tat[, dar nu trebuie uitat cd pentru el, ca qi
artei sale; gratajele, granulaliile, petele aruncate l pentru Picasso, nici un joc nu este in intregime
mddeianrtaepbreiiinlIslnuazld5ea,stusruagpiierpaiipucutunoerirliosleur g;seiasjltueiexottaapscuotnliele[mrincloeitnasdteie- gratuit qi nici inocent. A-l vedea pe Miro ca pe
stranie, o maiestate barbar5. Peisaiele sale meta' un entomolog al unor numeroase specii de insecte
sinL strlbdtute de semne rapide si plutitoare
lizice eforturile incd necunoscute, inzestrate cu mici qiretlicuri
traduc primii gernieni ai vietii, agile, insemneazS. a ignora londul insuqi al perso-
cale
pe cal'e le laie ntateria pentru a ordona formele
in legaLura nalitdlii sale: puterea de a da scmnelor formate
csauleaocerisgtienafolerm. Se-av.iiv,ucrLailtedseespmreiqactdrtilitnc el o eficacitate magicd. Nu in zadar
drmensrunr irryai alirgarnajiaiatesdae
necunoscute oamenilor ciin zilele noastre. El este posedd, in cele mai frumoase din
opeiele sale, profunda frumusele, misterioasd
uneori destul de aproape de Miro, care distribuie
si el in universul in care este demiurg creaturile qi supranaturald, a caracterelor chinezeqti, sau
crsLtciaonuoeIlteemmuiiscpeniprioiaeoonrinan'z,thiiiclqnltimieeeiidriaicdonmceie-ghuoopplemrigarf-uiiirermlclaetn[sefut5icec.alp-u'e'prrniifinilovnrxudiiaiegdniqatl['eetzpMeSdr.r.di<e.iinitreiconGuiafcnercseeniemvaeeeeIozaar5nds,ecuc,ulomudTilsuneieqihb.nBti-ietemaaprguola-tepe--r i inscripliilor cabalistice. Dacd magia lui Flie-
ronymus Bosch era neagrd,, cea a lui Miro este
ulbd.; poaLe cd ea se amuz[ uneori cu trueur"i
de iluzionism, dar in esenla ei merge mult mai
departe decit ar putea s-o creadS. cea mai mare
paite dintre cei care-i privesc tablourile. De
asemenea, hieroglifele sale sint adesea sacramen-
tale; ele poartd mS.rturia unui ordin spiritual
glifele piciolului german sint sinrboluri, transpuse pe care natura nu-l cunoagte sau pe. oare ea nu-l
Iin lurirea vie in abstract, in caligrafie, in timp
ce acelea ale lui Miro ne fac s5. ne gindim la gra- cxprim[ decit in aluzii enigrnatice, anevoie
per- descifrabile. $i la el apare acest limbaj cifrat
fisrnele sudamericane inzestrate cu o via![
sonali $i evoluirrd intr-un spaliu pe care-l inven- de cale vorbeau arnintilii Naturphilosophen gi
teaza ele insele. ln acest serts Joan Miro apare ca
un Suprarealist rnai mult decit ca un Abstract. pe care Rornanticii aspirau sd-l regdseascd,
De fapt este destul de dificil de clasat, cum este rytiind bine c[ ace]a care rra afla aceast,[ ctreie
universal[ va de!ine, in acelaqi timp, cunoaqberea
qaincuamzuitlelufoirmPaeual lKelelue.i Nu putem s5. credem cd rrniversald a fiin!,elor, a lucrurilor qi a elementelor.
Klee sau l,& €1, ca qi ilnaruBdairuemceuistaerrtsaauprCeaisptoogrrioesi.siN, l.isroe
Miro nu sint
rlesluqegte o
creaturi vii, intr-un plan pe care raliunea qi sirn- ar putea sd' fie moqtenitorul acelor vinltori ai
noustre nu pob sa-l exploreze.
lurile > l,evantului spaniol care, in caverne sau la ad[-
bac,i pare c[ eristi o anumit[ < gratuitate postul stincilor, fixau intr-o caligrafie promptd
la pictorul spaniol, lucrul se intimpli. pentru cd
sinilut siu de umor egaleazd imaginalia sa vizio- si de un extraordinar dinamism scene de luptd
s;iaudeurdmandsr,ilsutlrianngNerileoapcmi. ieSrtiiiluplelumiaNrg{iinroeasefailnerzue-i
nar[ si, adesea, o hrineqte. Unele din_tre tablou-
rile sale ne fac sd ne gindim la un Hieronymus
deqte cu al lor, ca .si spiritul sdu spontan, vioi- ci, tocmai dimpotriv5, ducind pind la eficaci-
ciunea sa de privire care surprinde Ei abstracti-
zeazi miqcarea. o Valorile se jbacd cu focul, scrie tatea sa cea mai deplin[ aceast[ cristalizare
Tristan 'frara. Cu totul lipsite de constring.erile
memoriei, ele ne propun sd intre.tinem cu liber- care face din figurd o form5.. El nu opereaz[
impotriva naturii, ci cu colaborarea deplinfl a
naturii, in acelaqi fel, uneori, ca qi desenatorii
de covoare persane care simbolizeaz{, o gridin[
tatea pldsmuirilor relalii de complicitate. Miro < paradisiac[ r, o grddin[ ideal6, gr[dina perfectd,
inainteazd pe o fringhie.intinsS gi orice pas greqit
i-ar fi mortal. Totuqi bucuria p[mintului, singele poate, pentru cerinlele cele mai pretenlioase
cdrnii noastre, este cea care scaldd un soare
unanim oferit de inocenta lui victorioasd' Miro ale sensibilitdlii qi ale intelectualului, intr-o
construclie in care orice referinld la naturd. este
a a"peqit riscul qi, pe cal'ea cuceririi, nu priveqte absentS.
Ca qi desenatorii de covoare persane, Bissidre
ceea ce lasd in urm[. > Creator de mituri, in aceeaqi ajunge la o supranatwrd., care este de domeniul
mdsurd ca qi pictorii hieroglifici, el a dab naqterc
muzicii tovot caatbituclaar;fiaabul lpoisc.tuFraiib, ugloi sseneuxprpimridn
unei mitologii originale.
Mitologie or'iginalfl qi cu totul persotrald, qi.{e o intr-un
anecdote sau fabulalii, pentru cd orice relatare
puternicd sedlr,-tie, esbe qi cea iare se manifestl este eliminat[ din aceste tablouri, ci prin atmo-
in picturile lui Bissidre qi care se situeaz[ tocmai
in dcel punct in care obieitul real qi forma abstractd sfera feerici ce scaldi aceste magice acorduri
de culori calde, moi, de o grosime spaliald care
se contopescr. Dragostea profund[ pentru naturS,
aceastd naturd din care imagina!,ia sr memorra face sensibile valorile tactile. Dac[ amintita
lui construiesc imagini in miqcare, intr-o perpetud
caligrafie chinez[ este, in ea inslqi, p[truns[
transformare, il impiedicd pe fJissiere sd excludd de o poezie pe care fizionomia insdqi a caracte-
rului o manifestd din plin, gi < caligrafia > la care
cu totul din compozitiile sale amintirea vizibil5 ajunge uneori Bissidre, acest repertoriu de hie-
casailruluaeccttreeurrsuilalousrc, ur"iemrtibiorcpehu,intsreiimrluepi,alicafitcuapatdlees[slreaiig. deAsxqetsarcecmuunm,eaoilrnei
r'oglife agitate incl de vibralia vielii insdqi, inlo-
ouieqte figurile naturale p[strind impresia caldd gi
piidicrteog"trraembueileorsdornig-eingailned, imtotlaaqoa in opera lui Bis-
generoasS. oare a fost, poate, qocul inilial al
naturd care ar fi crealiei unui tablou.
Bissidre alirmfl cu o neobiqnuit[ elocvenld pre-
elaborat ea insdqi, irihieroglife, propria-i mitologie,
zenla naturii in compozilia non-figurativ[ qi
dar care nu ar fi vrut se impinge transmutalia
pind la ultima sa concluzie. demonstreazd, in ce mS.surd faptul c[ ea nu este
Viutu on"""az[ in doud feluri: insuflind o vita]i- reprezentat[ material adaugl acestei naturi o
ltuatieBaispsriodarep,egpial5nsicidndfosrm[ esleorf.inltroenz-efigpurraintivaeoeastlee calitate poeticd pe care nimeni, poate, n-a arS.tat-o
aqa de bine ca el. Nu intimplitor unele dintre
forme non-figurative oeva asemdndtor ecoului tablourile sale cap5"t[ in mod voit aspect de covor:
Bissidre intrelese visul cu realul, ca un om care
unui cintec demierli sau al unui foqnet de ramurd,
soinatepazdren(il"d de pparsimdree,lctipnezriinodadsepraeleprcoeprraiami.csiai gtie c[ in naturd se afld punctul de plecare al
i,uturor viselor ca gi a tuturor realit[lilbr. Insdqi
in
arhaice susiene), un schelet de copac ajuns aproape aceast5. rezerv6, plinl de re,tinere, de pudoare,
s5. fie numai un semn pur. Nu se poate imagina cu care el transpune in elanul liric al crealiei
sale ceea ce a fost mai intii verificare, contemplare,
nNimuicanmwalitipdu{',viniaiynaterleecutqueaql tedeBciist saicderaestSs. [piacttiunrg5d'
adaugi artei sale o calitate de grandoare care nu
il este exagerab s-o numim religioasS. Maiestatea
o armonie majord, o inaltd si gravd spiritualitate,
erno!iei gisegte la Bissiere un limbaj plastic vscioemnrspsloaenl,asndi lifesopasarutreifpleipatu^utelourniriiccuedm,raucniarmepiotreatizvessurcefclneoutgumnluaosiidcueibnciiil_t,
stoi faotaertesercarfeintealtetoltaodpatrSim., acarperinvuir-eq,i
foarte simplu
impdrtdqegte
care trebuie cuceritd. gi meritatd prin identificarea dotopeaetrreeaslaitecietqastisercia,eintniec[v,faelcdaesroe[ ansueucngduienisdisuicmnoepladmeoisr-ft,eerno.iuofunsnt'ddpride.
crescindd de sine cu un univers a cdrui strdlucire
se alimenl,eaz{ cu mai multe focuri interioare
decit poate cunoagte o privire superficiald. slcuadmreililT.ualdCeosacLopneuripreoaate<csifdr-ullueixpi licpe^egni tcrauresitsretebmuliuel
Se pare c[ influen,ta Greciei antice gi intuifia
mitologiilor profunde l-au indrumat pe Piaubert
itssInoiniscntteteepirmnczicadatsutspiicrndiidrlei,trau,mecsldeaaulclaecigrdiilfili.bigptseuiemmrrisdapa,tuijvumpielui,aasiTsai,'tuoa;ic;rli;gdrrCaaiqnttouiiacritrdalai.cfmidEo;unoAitaaalirdr;t,o,i,
spre o folosire a simbolurilor abstracte, luind
in mod frecvent aspectul hieroglifelor. Vehe- la, principiile lor. geometrice, ci sd surprindd
men,ta l,emperamentului siu a gdsit un fel de
echilibru sacru in aceastd intoarcere la formele
qi la forlele originale care favorizeaz6, trebuie
s-o spunen, Arta Abstractd. Cind artistul se
interogheazd pe sine in loc de a interoga natura
vizibild, este obligat sd intilneascJ. in domeniul vrbralrile cromatice care sint natura iniasi a
invizibilului arhetipuri formale pe de o parte, de o
formei. E_l se folosea rrraterie foarte fluicli,
foarte netedd,
iar pe de alta semne iniliatice, care sint ca nigte ceea ce putea care trasa pe pinzd, evitind toi
jaloane, ca niqte puncte de reper, apezate de la
s[ ingr6deasc[ gi s[ indspreasc[
om pini la zei. Arta lui Piaubert, cu coloritul forma, trecerea acesior vibratii.
Breton, ca. gi Tanguy, Tal Cbat posedd darul
s5,u sobru gi totodatd bogat, gi cu predileclia comunrcdrrr mrsterioase cu lucrurile, intuiLia
sa pentru structurile revelatoare de stdri pro-
funde de corrqtiinld, se concentreazd, in expresia sup.ranaturalului gi o posibilitate de intimitdte
brologrcd cu elementele. Contactele sale cu natura
cea rnai puternicd si cea mai originald, in sinteze iscrnntirauivceloitnulluerm.iacleueo.lrieenijleceedamxzted{enerpt,aisoreriaennrzieraa,!-la,euielre,nraajpptreutouiaasrpaliuejiu;dlau,epiiurisnorafrpuruurnemtsalaailaeti
(jare ne amirrtesc de idolii Cycladelor, de filozofii
presocratici, de exploratorii infinitului care des-
ooper[ il urma expediliilor lor in adincuri fe{,ele
sensibile ale nccunoscutului. si natura rrroartd obiectelor, car.e erau subiectul ta'bloului, ci in
Evolu,tia lucrurile insegi. Zgirieturile rocilor, venele din
lui 'Ial Coat de la peisaj
Iigurativ[ pin[ la ultima expresie spirituald a
abstrac,tionismului rezumi in rnod exact cdile i(lLtne,rreueleurmrjalcnahccnienuui.elmf-entcrsuolni[mpeiaragidtlceutriealortaeres,iiipdnereeseeseclleeeaavnmrmdee"n,laedlu--inaacviutruaaertipi-npaerfeo[aoecdr.eu'pmtsreiamactuosdrmedasiianp[lourde-t
pareurse de art5. gi de gindire atunci cind ele
rror sd dezvi.luie, dincolo de aparenle, esen,tele
gi, pare-se, toomai esenlele care sint cele mai
pulrin susceptibile de a fi capbate si reprezentate Ducind rrrai departe mutarea celor doud elemente
plastic. Nu se inf,elege in intregirne opera actuald
ugodlie.i.nnaarmtuf.riiini,e<rrssuterlu,mcstnturdru,tcautruoarrdiCg- ircneaaarrteoi rgiu-rlaauvira>pt-dugtiienvavibesgipaeulttiraael
a acestui pictor il oare formele tind si dispari
perrtru a face loc ulei armonii a tlcerii, unei
t,raducrel'i rnistic,e a agesbei < rnuzici care a tdcut rr
nluronicrl a acestui lnare orgarrism viu car.e este
a <,t solitudinii sonore D de cal.e vorbeqte San Juan pimintul, Tal Cout s-a apropiat de aoeasti cunoas-
tere care nu este dialectice, ci misticl. Intuilia
de la Cruz. $tergerea progresivX a volumelor, lucrurilor aslcunse, clragostea vie!ii rnultiforine
reducerea rnelodiei insdsi la citeva acorduri foarte 282
is"srnn6pieuirmlrlioiiti"risur,trl"eutit"nriiti",oitfa-a.os,u"remo,adtetpitlruuriesjniatse"eetecinreobaivnitmreoteeenllumingllitpiliuaolltdaoasccertdhteimdpiiunianslaai-pcilvneoeisgiiuainilneqfniodtcareie--l lndeamnd iommuual bsHiluclaqutie,edteinrcnoulol; de oeea ce este
t,recltor, adicd spiritul,
qi forma lui insuqi, <r semnd.tura D pe care a pus-o
oe toate lucrurile din naburd.
Lceastd cdutare spirituald este raliunea de a fi
indreptate spre revelalia care ar putea s-o aib[ gi linia conducdtoare a lui Tal Coat. Picturile
despre secretele na[urtr. iale au devenit din ce in ce mai enigmatice,
Cei-care nu au cunoscut gi urmdrit aceast5. evo- pe misurd ce el inainta in aceast[ cunoaqtere
material[ qi spiritualI tobodat[. Formele s-aLt
lulie nu desluqesc importanla pinzelor recente
ald lui Tal Coat. Diveisele perioade ale crea,tiei
sale artistice nu restrins la-citeva pete ddeecmuloeadrieta, lsieo,brlea, stinse,
comportd nici o intrerupere I reduse, citeva
ele se desprind organic unele din altele, cu rigoarea printr-un soi
tirndsmdtiuqrci-arceadreinsinnat tluinrdii.leAdr,teisfotur{lda' aalejuennseragsiitlfoerl
unei fataiitd!,i care hotlra etapele qi insemna oco- la o ainrttdeldigeibciolenbedmeCpliat!,.ineu, mdeairepceunletgruerec,eciacrearerl-lli
este
lurile drumirlui. Contemplarea naturii rd.mine
la baza acestei arte. Nimic mai pulin intelectual
tleahnoicpare;si ieusnteet,icpareazceensltaui pictor care suferd, pol, pitrunde mcsa.iul spiriLual. Dar net'esila-
decit
gi aplsarea unei lea de a exprima plastiu st,:rile mislicc il obligA
pina
naturi exigenle, cotiopitoare, l,iranice. Singura-
tatea din p[durile provensale, contactul neintre- pe artist la iatondii, la aproximdri in-_exqpircime alimbilbual,j
rupt cu uir sol frdmintat inc[ din plin de furii putea vreodatS. sd traducd
ar
inefabilul ? Mai r6mine in pinzele sale recente
panice, i-au inspirat. aceastS. veneralie pulin ceva tulbure, infiorarea care-l cuprinde pe om
iemdtoare, precum ;i aceastd dragoste pentru
cind p'quinepopoicti"orcuhl ipaer teritoriul realitdlilor inter-
natur{, aceastS. convingere cd numai ea ar putea zise necomunicabile.- Peisajele
sd-l invele, iot ceea ce Yrea s[ gtie.
O asemcnea comurriune cu un peisaj magnific, pc caie le piclcazd in prezenL si t,are nu mai pds-
dar de o violen!,d dur5, lreazd decit vagi si subtile referinle la peisajul
a trezit iu el sufletul obiectiv, concret, sint peisaje sufletesti, proiectdri
primordial care,- inaintea et'ei raliunii, asculta
instinctiv Qi, Iir'5 efort sau opullere' Inesajul plastice ale stdrilor spirituale pentru care lim-
bajul uman, poate, nu are vocabular.
rraturii. Irr-el s-a produs acela;i proces pe care-l
vedem operind irr pictura peisajului chinez din tnaI-n-nadvuteuemsrleatvilg-drfeaema!l,,iaislecidemlilnuaoorrieo,arTp-lemaoraleluizCevioaMaisntatil,cetoadvrbaieclrsoi,ptrrrcuanuondsd,friiegfienaurtlreriat-natu!dt'nea'
epoca Sbng. Prin- contemplarea munfilor, a
ciscadelor, i patlurilor, artisful surprinde'dincolo
de accidenialul cutlrei priveliqti, cutdrui <, rnotiv >, "l'raducerea unei vie!,i mai pline, mai complete'
formele esenliale, si aceste forme ii ar[tau penlrg rnai intense deoit cea pe care pictura asptru
bcsPei[rlienrse,ceaie-plxigiptudhielliscisieespaui-psrcirctaeu[namaslbeaauirlep'alsoaletatattiseeninactnageapiltteauspvrpelleqrlnaimndsoi5nsa.tierametauvlunizrsciia.i'
in spatele aspectelor individuale ale materiei: s-o traducd. in mod obiqnuit este marea ambii,ie,
congtientd sau nu, a acestui artist. Este vorba
la ei dneusprseinintteggbralresaauvidabuslueini!n5,pclini ,dpimrinpoatlrbivu[r,i
oare
prezen![ qi plenitudine. Refuzind contururile
Ccoapdauccuitla, tsetainicnas,dq!,idramtuol.t ce vieluieqte, noul care care limiteazd qi opresc expansiunea, formele
sint intr-o perpetu{ osmoz5., in const'ante meta-
se risipeqte, lipltul de pasdre care se pierde in morfoze. Nu mai existd deosebire intre eu si
spaliu, cascada care se imprdgtie pe stinci, non-eu, intre fiinli qi nefiin!51 ca in filozofiile
orientalc, aceste deosebiri apar, ln opera lui Tal in acelagi timp de condiliile a[mosferice, de
Coat, arbitrare Chiar absurde. ora, anotimpul, umiditatea, norul . . . gi de sen-
qi inoperante.
Nu este drept sd taxdm de ermetic[ o artd care, sibilitatea artistului, care, ln armonie cu caracterul
neobignuit qi trecdtor al t momentului r, exprimi
str[in[ de toate disciplinele ra!,ionale, este sen-
zalie purd, emo{,ie purd qi care,^prin insdgi aceastfl tot ce existd unic, incomparabil in acest moment.
puritate, descoperd secretul. Intr-o anumitd pe- Obiectul nu mai existd deci ca atare, ci numai
rioadd, peisajele sufleteqti ale lui Tal Coat pdreau
s[ dirijeze printr-un entrelacs de slinci gi de copaci ca suport al varialiilor pe care le vor aduce
jocul luminii, ale vintului gi ale clipei.
prercivomirepaensqSi .gaindciroenatesmpprelaotierinnicodasgtrroet:6,grsoctodp qi
clare natura iqi Impresionismul ar fi putut sd ajungi la un fel
raliunile sale in de abstractizare purd qi aproape cd a gi ajuns
iPnieprrreeluBnognirneaards,aqei xmtreami a{lecsarienepstiectuoprielerasalulei
madaujonrdem, iisnterteSle.c,esredaviriqnefqinteituolpuei.- ultirne in care, frecverrt, formele nu rnai sint
In pinzele cele mai recente, peisaiul se deschide
qi mai mult intr-un spa,tiu nelimitat, ca qi cum,
dup[ ce a braversat aceastd grotd, arl,istul mer- niste < figuri ri ugor de rer:unoscut, ci o vibralie
sese gi mai deparl,e qi contempla ceea ce exista
de culori, o palpitare de atonti iurrinogi, care
dincolo. Fdrd insi a pierde contactul cu ceea par intr-o perpetul miscare. Unele t,ablouri a]e
ce este dincoar:e. $i pentru c5 Tal Coat este ln
acelaqi timp un mare pictor al naturii supravizi- lui Bonnard abia pot, fi numite figurative, atit
de evident este c5. figura dispare, se dizolv5.,
inlocuit[ de un fel de orchestrare cromaticd rele-
bile, un interpret pe deplin conqtienb qi savant al vind mai mult, poate, estetica muzicalfl decib
vizibilului ;i un mistic al spiritului animind in
matcria, operele sale au o extraor- pictura propriu-zisd. Renoir, de saaselemelaneao,
permanenld in unele dintre peisajele
ajungea
dinar[ rezonan!5, o stranie ;i captivant[ frumuse!,e. asemenea dematerializare care are, ca primd
consecinfd, disparilia figurii tnchise qi careia-i
Ceea ce am spus despre locul importanL pe care-l substituie o forrnd. deschisd, loc al unei nein-
ocupd geometria gi matematica in estetica abstractI trerupte osmoze intre lumea exter'ioard si lumea
nu trebuie sddeniempfarecsdiosnidsmn,ecgalirjdeminetlre[meqnituell
interioarS,.
considerabil
in aceastd esteticd qi care, fie independent dc Aceastf, artd aproape non-figurativd, de o extremi
care tindea prin teoriile
\rreun aliaj, fie cornl-.inat cu preocupdri geometrice, subiectivitate, cdtre Impresionism constant ;i
aplica,tiile sale, un in
guverneaz{ un mare numdr de opere contempora.ne c[utdri]e sale, in urmdrirea absolutului sEtu, a
qi le inspird in mod direct. fost deviatd de la cursul ei {iresc prin maniera
in care Impresiorrisrnul s-a ramificat in direc{,iile
In Impresionisrnul propriu-zis, a.qa 0urn se pre-
zint[ el, cu caracterul s6u de Scoa,ld., in ultimul
sfert al secolului al XlX-lea, se afirma o tendinld date de Signac, de Seurat qi de C6zanne. Signacr
qi gcoala sa, elaborind o teorie a culorilor care
se baza pe lucrlrile lui Cross si pe experienlele
norr-figurativd care nu devenise inc5 pe deplin
lui Chevreul, lega subiectivitatea impresionisti
conqtientd de sine, dar care este uqor de recu- cu un fel de cod cromatic, cu o tehnic5 divizi-
onisti sistematic5, care, in adincul ei, nu era cu
noscnt, in Catedralele }ui Monet, de exemplu.
Figurii limitate in timp qi in spaliu, inchis[ in
totul strdinfl de o anumite orientare abstract[,
centrul unor contururi riguroase qi rigide, impe-
dar care, dimpotrivd, tnlelegea sI reconstituie
netrabile, nemodificabile, Impresionismul ii opune
figura a c[rei integritate fusese pusi in pericol
un obiect a cirui form5. depinde in mod esen!,ial
cle c5.tre Impresionismul pur.
Paul Signac prezinti acest neoimp-resionism, cum la ceea ce poate impresionismul s5" inventeze mai
subtil, mai < subiectiv >.
il numeqte el, ca pe ( expansrunea logtcS. a rmpre- Cu C6zanne, provenit in parte din Impresignism,
sionismului,r 1. Nu voi ciiscuta aici tehnica neo- spiritul constructiv, aproape.abstract, in conceplia
iscmeupdbraiees"cietounlcisoctnd[t,erla<irzit5un.g'oaeaxdscitvrleuizsaeitvsdtie>naqcicee< eapasotadcnevtiloipsirmniv!ue{lqdtree:
sa despre form5, inal!fl mari arhitecturi de volume,
carc sint in acelaqi timp geometrii pure qi figuri
vii. La rindul s[u, el se intilnegte pe acest drum
ordine pe caie neoimpresioniqtii prebindeau s-o qi cu un cu
instaure?e Piero della Francesca, care prezint{
in < dezordinea I impiesionista. Ei llinitil,i surprinzdtoare.
voiau, de fapt, s5. ralionalizeze divizionismul Este simptomatic sd. constatdm c[ aceqti maegtri,
aolicat din instinct de un Monet sau de un forma!,i iir impresionism, l-au plr[sit piintr-ut tei
ltSfoue'srils'-,eldeLievs' sif'saiaunsbtce5iu,zeliscoeutribi;vii,sittudsitalu[iriieealsosap5ru.i,rtneoounlaoc;mto<imiipenpui!or5sirtetaeentexsnaaibicciiltniidttiuelina-i
de consimldmint fald de tenta,tia abstraclionist{
pi nu fat5. de abstrac,tionismul ln sensul impresio-
irirt, ro- se anunla acest lsudc-ri uinltareNvalodn[etde;isd"vuir*-
grald ,r qi la <, armonia cbrnpleti u. Organizare a
ii era hdr[zit lui Bonnard
figurii, deci, irt ;irea. Ne este ingdduit s[ gindim, de altfel, dupd
si' invariabile qi vnirutuetefuaziuunneorinprencoenp-ftiegusreavteivre: interesul pe care-l purta acest picbor lucrdrilor
sint, in felul lor, niqte con-
ieoimpresioniqtii Linerilor < abstracti I contemporani, cd. el insuqi
structori. Este uqor de recunoscut aceast5' con- s-ar fi orientat, poate, spre asemenea cercetdri,
in < linia > sa, bineinleles, qi in direc{,ia pe care
-zdsitrinrleiu'ipslceteliesnliusninuoi niSpiemepisu*acrtjaue"ll",ete.poluliricemittiSacbitgie-junald.scpui,opmcpdaaurtieleaahsrleninsiilctianda6bdqsugitvrnriayzePciootoer--i ultimele sale tablouri ne-a lfisat s-o presimlim.
Este interesant, pe de alt[ parte, sd recunoa;tem
ni'st[ a postimpresionismului, dar construite intr- la unii dintre tinerii pictori abstrac,ti afinitdli
cu lJonnard, pe care ei nu le ascund citugi de
un spirit foarte apropiat de cel al marilor maeqtri pulin. El nu i-a influen[,at, in sensul ]iteral al
cuvintului, dar se constatS" c[ ei posedd in comun
OdipnerQa*ulautitrSoecuernattop-urel zitianltiai na.ceasti ambiguitate de cu el aceeasi calitate de sensibilitate care pune,
la baza crealiei, o emolie n[scutd din contactul
a proveni din impiesionism prin tehnica sa qi de a cu natura. Faptul c[ natura care a fost originea
i se opune acestuia prin volnla sa de a edifica o acestei emolii nu se mai gdsegte in opera berminat[
structurd clasic6, geometric[, bazatS pe valorile
eterne, imuabile, esenliale. O mare compozilie este lipsit de importanld. Acegti pictori nu pictea-
a lui Seurat, cum este Le Chahut' se poate
reduce la o severd arhitecturd abstractfl pe care zd peisajul, ci senza,tia pe care a irezit-o in ei
r:onLemplarea acestui peisaj; ei sint abstrac,ti
prin felul lol de a ordona senzalia, de a-i inldtura
se aplicd forme vii, dar care tr5iesc o viald atit fluturarea precard, fugitivd pe oare o sugera cu
atita pldcere A{onet qi pe care, doresc,
de cristalin[ incit nu ne 1as5' niciodatd si dimpo-
uitdm formele geometrice pe care le imbracd. llivi, s-o inclucl[ ittr-o form[ stabil[.
Spiritul de abstractizare este deci ceea ce apare Sc poate spule cu dropl, cuvint, in acest sens, oti
ci participd in acelarsi timp la irnpresionism gi la
ca esenlial in opera acestui pictor, in compoziliile
sale cel pu!,in, cdci desenele, dimpotrivd, particip5 abstraclionism, pentru cd primul a dat qocul
{ inilial (Kandinsky insuqi a mS.rturisit cd avusese
l Paul Signac, D'Euglne Delacroir au Nio'impression'
t o << revelatie l, privind o Moard. de-a lui Nlonet),
nisrne, Paris, 1939. 28S{ I!t iar al doilea a lixat intr-o formd stabilfl, palpitind
I
inc[ puternic de zvicnirile de inimfl ale organi- l,oal,e posibiliLriIilrr ccaormc-ei nlituatttioarrur lusilrrsji[pifrotliosuebausncriti
cului, aceastd. figurd in perpetuu proces de des'
de sinonim. l $i
aceastli formul5 deosebit[: < l'rebuie ca un tablou
uompunere qi pe- cale de a se distruge, pe caro o s[ distnrgS. in calea lui pe toatc celc cr: ar fi putut
intilirim la Moiret. lntr-un cuvint, este vorba de o
colaborare intre doufl estetioi care numai in apa- s[ fie: asta lnsernneazi moartea prctendenlilor 1.
Jean Bazaine a definit, in cartea amintit[ mai
aBredanzm!5a,iinr[aer',cbcial diunrneupio[-paLneebraaMgouonnaisul,teis,i.ldaaaqnt'accsuasrntceursi,cfaiiancguoinerdur"{l sus, aceastI ciudatS calitate a sensibilititii, ascu.titir
prin sensibilitatea impresionistd ca qi. prin noua
viziune, prin noua manierS. de a verifica univer-
Ag adluga cd aceastd reconciliele a impresionis- sul, pe care o datorlm, incontestabil, lui Pissaro,
,nllrri cu"absbraclionismttl, care se poa[e lecunoagte
aofmrsaebncdnocztieenmzsdctaainisnatidldeecsez[lvxaotcrltlaeianmreesraeidi reepdiicg.stiEoesermsiqtefntreaiofnicicnaceotzimnvi,s[uataalptneatla'dcmrtdcoeae-i lui Sislev, lui Monet: <Ader'{rata sensibilitate,
scrie el, incepe cind pictorul descoperd cd agitalia
rs-ionLpagcernrrleuni e9piiestureplerasfai plaroappriaeilusiinfat !i[nsriucdiiitleum, ecad
r:onlractindu-se astfel pulin cite pu,tin el vedc
ras[, pare-se, a;a cum abstr_actizarea. geometricl ridicinclu-se, sul: aceastir ploaie de aparen{,e,
purd ipare ca proprie olandezilor, qi un anume rnarile semne esenliale care sint in acelagi timp
al a6stiactrionismului pi iiz iai busntraHcfoioff--
iomantism inima germanilor, cum ar irtlevdrul s[u si cel al universului. l)e mai bine
nism std la ite o jumrit ate cle secol asist{m la eforturile picturii
mann, un Hartung qi chiar un Klee.
,\ spune ci acest ilasicism francez, ternperaL do l'ranceze de a cla, de fiecare datd, o noui formfi
rabiune 6i dc sensibilitate, flulciuBtadzianineem, ionsliee.ry,s-i incarnirrii sale, pentru a realiza aceast[ penetralie,
rdaiLulii', delile;tc rlpcra aceastS. mare structuri comun{, aceastd asem[-
neazii, i'red cu, a-lintroduce pe artisl, intr-o Ianrilic nare profundi a omului cu lumea, fdrl de care nu
existd formi vie. u Dar cum poate s[ inal,te pictorul
tie artisti care prezintd. toate caracteristicile de in acord cu lumea exterioar[ qi cu ceea ce are
noutate qi de tradilie, care, in toate epocile evolu-
tiei sale, au deseinnat individualitatea pictulii trl mai profund in sine, aceastS" ( mare stnrcturi't
ct,oivmeusnairrDn(oianre-fiegsutreatairs-pei?ra!IiaInot,rri-coirecoi maruLnei,unfigeuprau--
id.eaonsre"bri"t.dBeaiznateinreesaantfed,cuint, printre albe remarci l,ernioI crr Iuclurile, {ru clementele, chiar acea
acelaqi
timp asupra
esteticii sale qi asupra aceleia a pictorilor moderni trornrurirrrr0 r,ale-l fdcea 1rc Monet sl depind cratedralir
si vechi. si pe aceasia: < Obiectul brebuie sd dispara
i'a obieii fenlru a se justilica ca formd,rl. SitrL
cuvinte tulbur[toare care se polrivesc tuturor I Derriire le lliroir, Paris, octombrie-noienbri c, 1946.
: Bazaine a dc{init in cartca amintiti propria sa corl-
mcinhcaia{rrirlcoaCrthdcaladrsdeiicnis.efrRmaennlcuifeiicnzaid,lieDa,ceeldaalc.srtoI[iIxefr,anPzr6oi .ul,{saaslditniintesaduey ceplie cu privire la arta abstractd in termeni lipsifi do
echivoc ;i renrarcabili. llir bucur;i de
asemenea si gir-
sesc in aceste pagini {inefea gi profunzimea unui <r moralis l, r>
de cea mai bunii traclilie francezir. :\supra arteri al.tstracte,
cosoteomtlaetntitedaezifraapdtu[ul giiiindrtracl[ita<ijeuastlioficr acrsetca formelor llazainc aduce o clarificarr,. ercelt'ntl gi pre[ioas[ rnai
o deplint"r alcs sub peaxnisatrui.nEuai peicstt,eora: l<lsAtrbascttrdacint[ este oricc arti,
m[sura in cartr
.c.o',rrreessupo,nrrdr.cleltnflies,i'fciir[rdLafbieloeual reostge rlaoc[uulitu[ ttitnlc aoestc allfcl nu
pat't,e, nu reprezintl niciodatir o bucatii dc nal.urir, ci o con-
tracfie a realului in intreginie. rni$niricmadiindenpaatruter:[,<dr:e\rctial;
t,es in ansamblu o necesitate' Estc necesitatea nu s-a asrmflnat niciodatd cu
unui ritm unic clin care eristen!,a reall inldturl cu omul ;i cu ceea cc est,e rnai pulin {igurativ in ortr:
r0flexc psiirice, irnpulsuri, dolinte, senza{ii, concop!ia
lrrrnii,i.
r Notes sur Ia peinl,ure d'aujourd,'liul, Paris' 1-c)48.
satr moala po (,i]r't; o llicbt, si ehiur pe Chardin, alitu, al nuzicienilori un fel de sugestie plasticd
sau pe C6zanne, sd devind fnrctul din cornPotierS. in plus, iu cuvinte. In anumite cazuri, in sfirqit,
< Noi am devenit mai mult impresionahili decit titlurile ne intereseazd in m6.sura in care slnt-un
eboq verbal al operei, indicalia a ceea ce incerca
sensibili, spune pe bund dreptate Bazaine: nervoqi, artistul atunci cind l-a pictat. In sfirqit, o senula-
vulnerabili la qocul cel mai mic, dar nu destul de lizare, un punct de reper in ce directie trebuie sd
pierduli in enorma prezenld a lucrurilor. Pictorul se orienLeze impresia privitorului.
irebuie sd uite uneori adest ot,hi slupceicdia, lilzoaatrt;ei
declicul slu, ochiul accsta foarte llste de altfel important sd spunem c[ o operd
intelectualizat, capcanfl pentru arbori qi chipuri, non-figurativ[ lasd mult mai multd inilialivd
pentru a-gi aminti c[ vede mai departe, cu intreg privitorului der:il, o oper[ figurativd, cd.' ea ii
permite s[ vadfl in tablou ceea ce vrea; dar aceasta
corpul s[u. El trebuie sd regiseascd. in ceea ce nu inseamnd. cd. acest tablou este altceva decit
toreueaac-elalnvlreultegs[efaicnd qi a ficut artistul, si cd, pen-
este formulat misterul qi puterea de vraj{ a ceea intregime, fdrd greseald, se
ce nu este formulat. I
Marele cuvint s-a spus: impresionismul ridicat
pin[ la inillimea unei arte religioase, pitnrns de cuvirre s[ fii pe aceeagi lungimc de undii cu'pictorul,
sentimentul sacm, natura conceputfl ca sfintS. s5. reconstitui in tine emo!,ia pe care o incerca
qi locuitd de zei: zei nu vizibili, cale nu sint artistul cind picta. Trebuie deci sd tinem seama
de titlu., fdr[ s[ ne_aservim astfel imaginalia, qi sd
nici nimfele b[trinului Corot, nici satirii lop[ind ne servim de el ca de un punct de pornire in d-esci-
telurici, invizibili qi frare, in sensul rnuzical al cuvintului, ca o temd,
ai lui K. X. Roussel, ci zeri
omniprezenti, nu percepu!,i, ci verificali. S[ remar-
prin care inteligen!,a uqureazd in!,elegerea simfoniei
cdm diferenla corisiderabil[ care separfl abstrac!,i-
colorate.
unea geomeiric[ a olandezilor, a lui Mondrian qi Titlurile, mai ales in oazurile pictorilor despre care
a lui Van Doesburg, care, pornind de la un obiect
natural, ajung la o purd inlelectualizare geometri- vorbim, sint foarte caracteristice prin aceea cd
cle conduc privitorul la sursa naturald. a operei
cd a formeif de abstracl,iunea < inpresionist[ > de artd, invitindu-l s[ se.apropie qi el de naturd qi
a lui Bazaine qi a mai multor pictori aproape din
aceeaqi genera!,ie, Singier, Nlanessier, Le NIoal, s[ incerce acolo aceleagi emolii ca qi cele cafe
Estdve (ih parte, si o si vedem mai departe de ce) plasticd.
s-au transformat in aceastd formulare
care, to{,i, pornesc de la o senza!ie naturali,
Este evident cd Bazaine atunci cind ne vorbeste de
pdue!s,ipnrepecnotpraucagirlesciunfduenmddntaors, in-co[u' fta[mce
de la o percep{,ie, dacfl vreli, ;i construiesc, i] exemplu
forme abstractb, expresia plastici a acestei senza!'ii, ciLuqi de
in interpretarea formelor, aqa cum ni le prezintd
aschaecemsatetiizeamoob!,iiei,cftdulr[inssdusinic. eErceuan stiliza sau a tabloul, un. om gi un copac, ca figuri.- Astfel,
lucru foarte lectura unui tablou abstract n-ar mai avea alt
important si cle aceea tr'ebuie ldmuritir o datir
pentru totdeauna semnifica!ia titlurilor date sens decit cel pe care-l are pentru copii analiza
aoelor desen-e.popular.e unde se spune: <rc[uta{,i
tablourilor.
Tablourile abstracte ar putea s5 nu poarte titluri, vinS.torul l. 'fitlul urrui tablou abstract nu este nici
de vreme ce ele nu repiezinlfl nimic (decit pe ele recesar, nici superfluu; socoteso c5" atunci cind
artistul l-a dat operei sale l-a dat pentru c5. era
insele). Atunci cind auunul, il au de obicei pentru
a uqura gdsirea cutirei sau t:utirei pinze in opera necesar gi c[ atunci cind s-a mullumit sd noteze
compozi{ie cutare numd.r sau cutare datd, era
unui artist, un soi de semn agltat tle tablou, dat' fdrd indoiald pentru cd dorea ca o anumitd latitu-
care nu-l rezumii si nici nu-l explici; c ceva '1 ril dinc s[ fic ]dsat[ imagina!,iei privitorului qi c[,
mai degrahS. ca un numdr intr-un catalog, opas
ltilmirritpaatri'v[eainsacruevf iunztea. l,ot ceca, co ol'a lirnitat ;i J,uolul lru ar'(J niltio courun, cste ltrcesar s-o
spuncrr, cu cercetdrile lru[urismului: acestea erau
'l'iblul este oare, in toate irnprejur{rile, revelalia prea sistemalice pentru a putea produce o artir
unei intenlii figurative? Nu cred, si.cel- mai bun durabilir qi vital[, aqa
exemnlu carc !-o confirme este seria de meserii c5. de cele smiaei xmpuelrticmoenritaelle.
s-au oprit la stadiul
La Bstdve, este teoretic
calitate; yreau sv[orslrpaudnedoe'eoxpeexrpieenrielindlde
oo lc-a niclab listdve. Personalil,atea acesbui altd
pSaiun"otu"o*rma"'rroecitasftleisinrenfii.tureleamnlilndecacc-poCumutubprilsielenxr[u;slauelilc,a;aitresacupufaetrlrrpiibnrcinr,-r care
incorporeazI intreaga personalitate a artistului
qi a ornuluio ficutd gi ea dintr-o profund[ amicilie
datorit[ multor lituri ale esteticii qi ale sensibili- cu lucrurile ;i cu fiinlele, dintr-o comuniune,
tdtii sale, acelor pictori care provin, printr-o
participlrii lor, in in,telesul profund al cuvintului, in care forma
din- lmpre- devinc migcare, gest, acliune, durat6. qi, in acela,;i
paite u emoliei lor $ a qi pc Fovigbi ;i paleta lor. timp, expresia corporalfl, concep{,ia metafizici a
iionism. I-a cunoscut lumii, contact unan, intuilie cosmici.
Ceea ce domini la el, mai ales, este tot acea armo-
nie intimd intre ra!,iune gi inspira!,ie, caracteristic5-, In[re'proiectarea mental[ a imaginii qi miqcdrile
scnzaliilor in tablourile lui Esteve se organizeazi
a$a cum am spus, pentiu tradigia francezd. Suita
< Meserii unul o mare sintez[ plasticd, de o exceplionald intensi-
dc r care este, dupl pdrerea mea,
din clementele cele mai reprezcntal,ivc ale estcticii tate. Aceast[ organizare nu este ralional5 decit
in mlsura in cariconsbruclia formelor qi a culori-
lui IJstdve, decurge dintr-b sensibilitate irnpresio- lor tgi impune propria sa logicl, propria sa < raliu-
uist[, comandatl qi dirijatI dc o puLernicl voinll ne D; ea este infinit mai sensibilfl decit intelectuali,
de ordine; o arhitecturd in acelali timp logicd qi
plastici a senzaliei, ceea ce este un lucru foarte spiritul nef[cind aci decit s[ pun[ in ordine aminti-
i'rumos ti foarte interesant. Este, dacd vreli, o rile senzaliei, reducindu-le la citeva mari scheme
ofsilpq,ie'uurrcaattuiurndnee"ggdueisortemocretutrloiucpidusdd5ee. cpselalaebniorc!iru,ii,b, ibcsuetena,drc"aofriaeroirs,ealdatuucraeo directoare. Sub aparenla uneori geometricd, pic-
tura lui Estdr.c este esen!,ialmente vie, provenitri
din via![ si intorcindu-se la via!,5, nu printr-un
intelectual-il a formei vizibile. La Bstdve, dimpo- efort de voinld, ci printr-o dispozilie spontan5. a
triv6, tabloul pornepte de la senzalie, de la verifi-
temperarnentului qi a caracterului artistului. Natu-
la nu este absentd dintr-un tablou al lui Estdve,
carea prin simluri a tot ceea ce inconjoari aceastd
tioeigrrinpuitrcole-ruqcliaipmeapntemtrtruorsobfaersruldtau-rn.ietactctime. -ppue9lr.isropeneuannjeutgrlutgci dupd cum nu lipseqte nici dintr-un tablou al lui
secerS'tor, Bazaine; dimpotrivi natura este aceea care-i
insufl[ forla ei, elanu], vigoarea qi soliditatea ei.
intr-o pu- $i faptul ar trebui s[ ne determine s5. repunem in
ambianla
sa, totodat[, aga cum pictoi'ul primeqte impresia
lor Ei cunt, din punct dc vcdcre plastic' voinlu discu{,ie no}iunea ins[pi de < naturir >, aqa ium a fosL
constructivS, ordonatoarc t'eglementeazI aceasti ca infeleas[ 6i exprimatd irr arta occidenta]ii. Nu
trst,e srrfitlienl, sir examindur in r:e rrrauier'{ ,ri dc r:e,
irnpresic si o fixeazd. Iixisti, de iiltfel, cova dirt irr diferite epoci, pictr:r'ii au v5.zul n;rtrrril irr tlifc-
I'oussin la Estevc, cu avantajul, totuqi, perutrtt
cel din urmi, cir ntr este suborclonat, figulii origi- riLe icluri: cunr, in schimb, vjziuuea pictorului
ndpaei ldeeelq,'cicucal[oreiriiinstogultboasbltietitaautzieeflaoinucnuaemtioeptsu[tler!caiu]ltdisin{diuguudnre[ivvceorreslua,mtal gi crealia picturall au trezib, printr-un goc invers
in sensibilitatea privitorului, o noui formfl de
receptare a naturii. Istoria piziuniitn artele plastice,
care ne-ar oferi atibea cuno;tin!,e neobignuite,
us5n.esiebpuarceilpi ecrlisnonnaatjuurldd,cintoctacrdcperairc-iteoriull nu trebuie aqtcaptir incii sri fic scrisir ryi cred ci ullimul
irrconjoarir'
cauitul al aer:stci isl,olii, ;i urrul tlin[rc oclo rtrai morJ voit,, la culorilc plin,ordillt:, lc,lc rnili rlin:erl'c
iglai ctoclleeamzai insirtrn[liu,:cIitnoraprrees. iBoinniesimnlueilueis,,in]Jsptdli'vleirrn{ua
iuJtructive, care ar da poate tuturot' celorlal[c csbeticii, tliu r'l ii dat'ureazii mult naturii ins[';i.
qi toatd opera sa pare pldm[ditl din substan![
scrrrnificalia lor complcla ;i rlefinitivS, ar I'i t'el
carc ar tfata dcspre viziunca naturii irr urla ab'
stract[. elementarl, din p[mint greu, din for!,a arborilor,
'l'rebuie apadar s5. tlc debaraslm o datfl petttru
totdeauna- de prejudecata care-qi irnagineaz[ o
ouozitic ireduciibild, o antinomic radical[, intrc rlirr r.ohra!,ia frunzi;ului.
:ln\t'ur.lirrsril,ivr einntiul islieI r:osrnit,ij o
,;.;i;to;;th"ill,i ;;ffiiliaI;bsiractionispni,r.ioA'i,ceJans"[ai" opozi[ic estc se adauge r.lul,ot'tirrr .impresionis-
dttrii,'tr i mpo- nrarilnr aohizilii ale
Clasicismului francez si este
trivfl, substratul natirral al tabloului este atit de veqnic de remarcat
poabe inlelege faptul c[ Impresioniqtii de
important incit nu se tabloul care s-a ris atita,
la primele ilnoraegxrpomzi[!,siiu, ra[uiinntrtraat daitliitadpeicrteupreadlde
insusi dac[ nu se inlelege in ce fel se mai refer[
el la nalurf,, la naturd.-settzalic, la naturi-Iormir totugi ;i
francezd, incit, ea ne-ar pdrea incomplet[ dac[
oriqinal[, gi nu [a cutare pot'[iurrc a nal,urii aer-'idcn- n-ar intilni, la un anumib punct al parcursului
tal6 care'este izolatfl intr-un peisaj sau intr-o siiu, acest acord ingenios aI ra!,irrnii, al simturilor
rraturd muat'[d' pi al senl,iment'ului exprimat ou alte rnijloaoe
ileti[ cu cele lolositc alt[datl de Clautle Gellec,
lJste interesant tle rernarca[, in aceasbS- prilinl'[, dar cu acelaqi spirit ;i, nrai alcs, cu areeaqi atilrt-
,Ilnineaaceinadsitv[ idcualluitai tIeat'ddediemlupmreesaionviiszmibi,lac.are-i este
eI piLrlot'uI dc asl,iizi prezinbrl leacfii difcrite irr
lati accstei prezett[e a na[urii in operelc lor, dupl
esiebica figuiativl pe care o practicau^inaintc de a
propriu si despre care cu greu se poate imagina
se fi consacrab absLraclrontsmulul' Uer carc au
i[ este ir gratuit > (este extrem de rar ca s[ fie
apartinut Cubismului' sau care au strdbdtut o vreodatl ceya cu totul gral,uit, in orice fel de arti),
eipei'ienta cubist[, se orienteazfl de preferin![
.pt" o conceplie geometric[ qi bidimensiorrall a se rnarrifesb[ o expresie de sact'alibate religioasir
formelor, in iimp ce aceia care srau pictori de
peisaje p[sbrau naturii o credin!a doveditu ptirr thiar, pe care omul o intilneqte in naturti, irr
;siclruiaarepaetlletucnonitadcrteptutaltuem1e3aazcaxintce-,
nmeazneiesraenisnibcialirteateeaacloonrt.rnluna si ln$pue ;t srl lnlprcg- (:onterDplarr:a
acelaqi fel, cei cal'e au
rioarl. Cum
r r refuza sisl,ernatir-, lunrea exterioarii itrseatnn[ u
tr5.it eixnpearibesnt[iaacelixopnrisemsioancisetlal qsialiurissmuprraomre-aanlislictlr,, Lc refuza pe tine insu!'i r. $i conlinul: <.\r--res[
aduc
nerealist prin esen![' care clldzuise primele lor sacLu, {iare, in mod conqtient ne obsedeirzit, cum
sir-l regisim, acum cind omul trdiegte singur,
retras in el, qi oind tunica de ioc a naturii nrr
cercet[ri. rnai est,e, la pir,ioarele sale, decit un oovor con-
iorl,abil i) Ceea ce scrierea autonornS. ne revelir din
I,'elul cum forma natural[, pcisajul sarr ornul
trcc intr-o tr:artsrrip{ie ncrtt-ligurativd, {iarc IllJ
inliitur5 tttrt,ul'a, t,i rclrirrc rlitr ca u scltetui trirLo, i'tr subcon;tientul nostru, pc planul plas[ic ar' l,reltui
chip ciurlal,,. sEos[peol'act,,es.l recunoagto, so t't:glseqlc s{ ne iirsp[irninte prin sirrlcia sa, daci ne gindint
irr uiutut'tr lui eslc t'ea raI'('-l cuJllulil('rl oir bob acest automatism elibereazd bogiliile inimii
elaaNisiciltceeeeihllssoeaatmluleecernllnslrmdptdeau.al{odri,i[reau.alcriPnu,ptlunetlmtlieeaccirintenuilnaaualtliupuesiamlr,inlie,aacteannleeiaccsatiaist[ t,iadndliilms'neivpoaiitnrteaiastiulbtt,rallluuotcicuin.- urrui Baoul6 I ea ar tlebui s[ ne inspdirninte dacl
n-ar l'i duar dovada izbitoare a izolilrii noastrtr
si tr neputinlei rtoastre de a st,r'[pungtl zicltrrilc
care Jle desparb de izvoarele vii. r ,'\ceste izvoartl
r.ii, r,ontactul pcrmanent rrrr rral,rrra. ;i nrt repre-
zcnl,rro.ft rifillrr'ii) .:flrc lil nt,ilirr liir,l,ori liturnlivi mul{, aici, estc cxtlem de revelatoare. Dar ceea ce
domin[ Ja Le Moal este o profundi interiorizare,
tr'5deazI, in delinil,ir,, un divort, radical cu natura, un sentiment de intimitate care apare ca un lir
o neinteleuclc a suflehului siiu profurrtl, rii chiar: conducd.tor al acestei arte, discrete, secrete,
care dcvinc uneori, cum s-a spuii: ( feerici printr-o
t liorfelor saltr r.sr:n1,iale, rnr lontact il ar:elarsi cxcesivir sirnplitate, in accentul direct al sensibili-
l,imp senzorial ;i afec[ir., a$a oun] pul,ea sd-l l,dliii; irctrlI uneori, dar cu interferenle parc[ >"
(lir r.rici existi-"r <un fel do rnister>, lucrul este cvi-
aibd Corot, inspir[ tot la fel pe ur Bazaine sau pe denl qi, dupd piu'crea mea, este natura insdgi a
run llstdr-e, cit qi pc Le Nloal, acest lrreton car()
rrrislerului proprirr piutulii abs[r'acl,e si eare, o
rrsooiilzI la rrt,it,a [rrcidit,ul,e si calmir plet,izie o datl dcfinitJ., Iurnizeaz[ pentru in{,elegerea aces-
irnagintrIie celbicri si o pt'rcep!ie clocotil,oare a
teia una dintre cheile cele mai eficace.
lumii. O anumiti inrudire cu Bonnard, in sensibi- alncteillenaimgi ,copmrinpounermntaer,ei,nacoepset rmaisptiecrt,orauplruoiacpneglecuz
litatea'vibrant[, este er.identi, dar la fel este gi Mgar l{ubert, ale c[rui naturi moarte amintesc,
in mdre,tia lor tlcutd, de cele ale lui Le Moal. Le
voinla de a depdrsi Impresionismul, de a dep$i intilnim de asernenea qi la Gustave Singier, captiv
dc dup[ gratiile care, foarte adesea, relin in colivi-
ceea ce n-ar putea s[ fie decit joc, de a fixa intr-o ile lor toate pdsdrile visului gata sd-qi ia zborul.
Cum oare s5. nu fie misterioas5. aceast5. lurne de
arhitecturd de mase colorate fluturarea impresio-
forme pe care pictorul o primeqte de la naturd qi pe
nistd, de a inchide forme in mod voit fugale in
contururile stricte ale unei geomebrii ductile dar carc o reconstituie dispunind-o dupi legea lui
ferme. Interioarele sale, llorturile qi rnarinele strlrr individuali, dupi nevoia sa organic[, proprie
sint, irr nnii din rrrrnii, striine rle ligurat,iv, rru lui, in compartimentele unei structuri care nu
t,oate cii el virdesle rrn ftll rle ilorinli r.le a conh'rut- are nimic arbitrar, sau aranjat geometric, gi
reprezintd aici schema ordonatoarc a tumultului
l,&, dil Lirnp in t,irnp, sl,r'uctura abstractii l r:realiei, intr-un univers unde lucrurile mai cloco-
figurii, in naturi rnoarl,e, ilrai ales, cu edificaretr tesc incd. ? Dragostea pentru luoruri gi dorin!,a de a
non-figurativi a unor arhitecburi inverrtate, ca
pentru a. reac!,iona, pare-se, impotriva tentaliei respecta anatomia lor, precum si libertatea ce o au
de a dispune de ele insele se lupt[ la el cu aspiralia
jocurilor de apI care-l inconjoari,, impotriva
arnbivalen!elor forrnelor ;i a reflexelor lor, il spre un univers static qi stabil. Senzual qi sensibil,
revirsindu-qi senzualitatea intr-un cromatism gel
mi;cirilor submarine de alge, de peqti ;i do reflexe rleros, pictorul se indepirteaz[ de figuri gi revine
la ea, tentat de a se l5.sa recucerit de pl{cerea
dr(r:eaoeroesb[siueeicp-tocicritbecrorrertessa[ezrel"a.rfBioroml)gciSur !a,iinasaidn.isfepIlirriatse[,ilimeeiloiuEuirronnstloc,(lhlicnsiliprctritei, tot cc comportS. ca ca virtuozilabc
jrlepirneltz-e'rn'ptllcritiarccu
apr(lepe la lcl tlc puternic tle r'lorrstrucfia gcornr,l li- ;i rau{,i'i cu aceea;i ilrdoalc cifra
luerurilor'qi Iigulrr Jur lt,u lrrai rlire,'tii,
c:i, de lrtrnspunerea muzicali a pcisajului conLerlr-
lSog[!ia url,ei lui $ingier, varirrl,at,c;r urijluaeelor
plat, de imaginalia puri sau trezibii de un soi
.sale, forl,a qi delieal,otea enrol,iei salc, flurnuselea
de atrac!,ie pe care o incearc5. pentru civilizaliile pur pictural[ a meqte,sugului sdu
magistrald ln care pictura la el se ;i manrera
dispilutc, ca gi pe alli pictori din genera,tia sa
cuprinde in
pentm arta oceanian[, qi este cazul s5. spunem) cu emo!,ie, rru rror fi in intregime in!,elese si gustate
det'it de acela cale, irr fata babloului, pune in
acest prilej, c[ Polinezia cu acele tapas ale sale,
i,u grafismele sale magice, cu plastica sa de o
inaltir int,elecLurilizare gi, pe deasupra, atib de
violent irnpresionantl, a jucaI penlrlr o genet'a!ic
tle pict,ori abstracr!i acelali rol pe rraro l-att juoat,
stampelc chineze;ti perrtlu lmpresiorriqti sau
rniqtile nogrc pcntru Cubiqti sau Iroviryti. ,'\ccast,t"r
nliturar'c, asuprril t'iircia ritr pot sI mli opres(1 lrea
agic'tiinutercle, citruarl'alo,m[pooat'tl,earm€4i.jlosaaeseelenzdocriarel[c, eap{fciteil,,ivdirc. cpr[ogarresfiivsIuppeernfltulu[, cd nu este necesar[, pentru
pentru c{ ar dduna chiar, oa
element str{in irrtrodus in acest complex, armo-
iLnitneg"traabrlcouqiddeeSainsigmieilrarcec,reatooplearetiit,d, eq.iairntd.acelaqi niei acestui acord. Atrurci
Icl ;i pcnlru acelca;i motive, c.it ;i un pcisaj actuale ale pictorului cu pciinndzecleomsaplaeifmtnaio-pre-erechlei
crnlriorrbczileizscartelirracpfoicianlSeoiugin, aceinaLmreiggciamreec,dtlrteg,talccsar
remarcdn cu cit5. supunere la o fatalitate plasticl
sztrectenltalrimai raosrffloouzrinc.rSl .iln-nfg[igeieluerrgaeeirn;nitl sc p[lrundc d; lcnte
sullct, a privitoruhii sprc ccntrul eel rnai intc-
tnai. bile cstelica prc-
rior ai tabloului. Miqcirre eolcctivi a sinrf,urilor
qi o *"flui,rlui, alit rie inceatd gi de r[bddtoare deseoperim cd. ea estc
rezultat,ul firese g'niur-rel cpcustaeraanl tei"l;go.l,uili,eitiesai"lieo:i*scfeop,
efuitzicunueecaescaor nctaems5p. lsaetoinrudlcupiliinneaoscplearaceclosnotei mclc- pc cale pictorul
decit dupi ce avea s[ dep{geascii. acesl,e etape.
plat[, ceea ce este, in definitir', scopul contem- Cu sinceritatea qi cu luciditatea sa de mare artisl
t:_Lasic; cu.altc cgvinte pelfect qi profund c,onqtient
iirotnnftuiiz, iaecepainstfSl"imn igincoamreecnstutcl pS.trundcre, asociere, de c{ile gi de mijloaoele sale, Singier a recunoscub
od aceste <r momente l ale unui drum indreptat
cind ornul a devenil
oeea ce piiveqte, oferindu-i partea cea. mai bunii,
rnai vie-ryi mai activ[ din sine insugi.. sple o maturitate mai profund[ qi rnai largl nu
ParLicipai'ea nrivitorului este mult mai rnalc irt erau scopul'i in sine, ci experienle: erau ineercdri:
arta aia-zis iron-figurativfl decit in oricare altit
lolrnS. dc expresie plastic6, dar ea stabileqte cind pst,.ccernmr.toreurnbueolgctiefnlpi_tdideteirnedi.naScceienregcaiigeriirlvesa-llaoa.adrceeascrcaeopaeetugiintticssiiuncpg,iunudsr
se incheie o-identificare a privitorului cu opera'
prin faptul cd anecdota, care este,_ de fapt, utr iqnr !rs-uaccreecsuiunnoescaubaceessetnolra,mceoLnatminouriftoazteea, ,,inunaitacetesate,
obstacoi, in csatuledaielmibeerveoilucloiantaermtepi llluri,i nu mai
treceri care n-au fost niciodat[ intrerupte gi au
exist{. Cind Singier, stabilit tranzilii
consiatdm cd -pientcirint idtaetveineinmfoari mco[mppulredt[, aceasti In timp ce se aproape imperceptibil6.
atmosferd" de supunea
in obi- la aceasbS. maturizarc
cctul pur (gi de data aceasta tabloul este obi- aproape organicd. a unei opere la care qi inteti-
ectul),- pc itit identitatea devine mai cleplinit' genla partioipi dar din care este inl[turat[, in
afa;ctielers; progresir- din.arta sa toate eti- sclrimb, oric.c urm[ de intelectualisnt,, Singier
Singier pudoare, eu transforma si sentimentul dramatic al vie{ii care
denlele cu o extraordinari sdldqluia in primele sale tablouri, aq zice i prima
o rezervS. sentimentald plin5' de delicate[c ;i dc
retractabilitate, el orienteaz[ privitorul spre un nasaoramfpiatneriieugrSi.inPI!,ded.lasedsc,[r;ainruual,rmdd-uaec9eetelxameceomncpf[uluza,iei:edsiYntetg-ehr1em9a3ed9en.
domeniu unde sesizdm in punctul s[u de contact
cel mai viu intilnirea a ceea ce aq numi senzalie
cu emo!,ia, qi in acest punct trebuie s[ se plaseze llaporturile dintre artist ;i naturd se stabilesc,
lrrivilorirl, la lintlrrl siitl, pctrtrtt a intrn ilr talrlr-rtr. ittilnu5li,rsauicic"iuleL.icali'isoi dtlrl,rircl'lapagro:icaqoipiu,iolpucreIiru.srprlsioJliarclinht,Lruiriullulnvb'rjeuirtllrrieinrs0irs;a.l,iri,'p{i!i;'rtil'ludcarolursofrriirnrnr'[ilamu,,nzildniaee-
Senza{ia *i*ui icrSuioriligailrs:inst,tritrrrll,,iottlr,edtotla,ttrtlrlapla.qsl,tti'itt'rsir}tslogLaLot-:
irr upet'a
,reozl unirea Ior, iur stitpirrirea ttttui ct'orrtat,isltl
dc o rarit perfecliune eorrduce spre forrnit ol,ri- esazuesltpntfeertaal,irnerlt[iaosr5lctidqu.etlia,.asiSuennrenanadtrcifrmoeaaareesrnttrteduiuleapcpceootlieecvtii,cclaad,rec,caS-airienirgsraeisepfrpo,iirse[ptrrd-p6,ee;-i
ectul ndscut din aceste intilniri. Pe mdsur[ ce
complexul senza{ie-emo!,ie-sentiment plast'ic-cro-
matism devine mai sigru figura dispare in mod
ilrfr'-o anurnitl <<litera[ut'L>, sau rnai deglabit ar lirl,ilr ncr:sI,rri rrt,isl, riilro s-il firrrrl, printr.-o tdin-
Ii prezental, aces[ risc daca vigoarea ;[ii soliditaLea
scnlimcntului plasticului conl,raba- circ tticutti, din ce in ce rnai intensii. din ce in
nu l'ar ('!:r miri lcouleasi"r, estc la r,acteristicrl irr acela,li
rI,einurnpe1sitctenartliintclealoIro' l$',{'rrr,r.tv';rihi, irlrr ( lrrr|rrlui Zetr caro
lansat.
A fosb salvat'ot' perlbrtt Singier fapt,ul ca a treeut alc -\bstraclismului.
r\rta sa, in intregime meclitalie, clutare, in forme
prin a,:cast[ perioatla, irrtrucit, a infeles rnai birlc sirnplificarea adunii e nergiile r:ele nlai
.leno .. brcbula s[ pIr[seasc{ ;i s[ dea deoparte; in 0are
(,r::;eliaucraIiLclaactscat,ciftro'ersalo, rdudarintteeideqnoti.pliianral,ercmcihnoinlisbiiin,ruciuiancsluuumm;i ianntiuut,ni-ictuit iltltarlr,ellurirrlrrd, iensl,tGi icnrrmudaitn,hia cn uceea a ar.tiptilor Zen,
conternporani,'de datli
asta ci din E-rLremul-Orient si care, in contact cu
natura, descoperl sursele unei mistici, nu deta-
mai iong-alsdeurinl,enaecaesetevoelluemlieerettseteL, url'ebpuerit,,1Ii'eozbuslctuarteu.l gat[ de lucruri, ci intim asociabii cu ele, dar in
Dar
amcuLlrcncaocmoiedlrqaeiftn;Jieeit,ueatn'il,.ic,snsiispli,'slip'aiosisnrlLtc:rhiincvsinetiitermbrodli!,uprspaetlnaraaaspsl'flcaLoieairrci,msslqdaiimirdiiiuriienslrtltpacsnacreicraon;taai[cmroclccuI,nnlcsic"rcc:ri esenla lor, nu in aparenla lor.
Esenta aceasta ne-o transmite Julius Bissier rnai
ales in laviurile sale, oonceputc dupI principiilc
caligrafiei asiatice. Trlsirtrrrile pensrrlei, tusalnai
rrnrlL sau rnai putin inbinsri, apar ca elernent,elrr
rrrrrri l'tll tle r:ornuniuno cu t,eresl,r.rrl si irr alr.rlasi
isrirsLuerlc'p*oi iufoiriailnlenapsucur [crL,t--laicuu:ripuci simI plastic loarl'c t,intp ,rrt rlivinul. Operir rnr rJe ufer,ir'uurrraide,'il,
carc niei t-' inllrr- tlcaeJersr'iunlruinccracdeiLnacriimt. eOa ru..onrurlei rlnapblairrcinlIenslp,iiir,lirbeuxlarrl,itca
uftl ,,'-o allerat]o ,qi n-a abil,ul-o dc la ca inslgi' cirei forrni vizibil[ este cheia. $i a;a cum, dupiL
Ar[a abstractl a adpinlructlears,tfceul martoiqtmilodrrlugriisuenscci slrusa anumitor aheologici, desenele labir,intufui
rd.rti irtrportantc
i, co-"uril" ,r primite de l\'Ianessier,. de Bazaine
si de Zach. ca o concluzie a acestei internrinabile care figurau pe monetlele cretale antice erau
planurile labirinl,ului din Cnosos, r,ezervate rnai
itiscutii asupra chipurilor slinte, care este aproape
.ic n6dcspft'lit dd oricc fel de artd religioasd' rnult anumil,or < inil;ia[,i r, picturile lui lSissicr,
De indatir ce arta, folosindu-se de mijloace mate- irt suprernit lor econornic de forrne plasticc si
tlo rnijlotrce picturale, tleschid, litclalrnenlt.r,
riale, inlelege s5, r'eprezinte ceea ce oste imate- lt()r-
rial, ceea ce nu asrceopfuolrmde[,acfei.elafccuel. nu t,ile rrnci alt,e hrrni. [!lc posedir, in ar.esl,
urimi o folma cu sirrrs.
inl.e-lpigoaibb.icl
ulcleirsi lirrteri cir piritur.ile chi rrrzrrSl,i si japolezt:
iocoPeomucnrleieedlnmirtpen,iarsaiictrnica,ctdree-Imoaaenmniinsnuaiduir-npdfralozieccncetaeeuasdrlavadericSeeai.!tbxiasitsrtiarinainocldertbedcrJgini.onrsaaa,sidrrtieiieifzc,aieitprgrsseeiaancldLecrlisa,urtrileeai. ,rte scdleiZen, caro aspirau la .otttur'riuo.u niisli,.i,
printr-o purificare, rnereu rnai nrare, a inteli-
gen!,ei si a simlurilor. Tumultul pasiunilor este
supus uuei asceze atib de violente, atit de exi-
genle, irrcit spiritualul, eliberat de orice zgurd,
isi intoarce paqii
rr-c,-raistli.uln'tiirir,1ui t:ttt cl'it'u,;il,it{ii saltr' rcutre;te {joctl (f{l inleriorizarea spre Regatul l,ucr,urilor Primc.
ln
tttiri irrlirrt, tttiti pet'sr-rrta-l 5i lrai lot mai cornpletii a ciuLirilor
sale plastice, Julius tlissier a girsit calea regalii
t![.li'orrtnmtfrll,i,nlt,rarll.tuel,ilccxtorrtoruiz'faig[eurqatiivintcrarseitar.Lteirtru irrt,t'tlgiltr': a Llcerii si a ootrtempllrii. Penl,nr aceasta insl
c[ nu a elimilat, umanul. O1tera sa pXstreazit r-t
o nagre
benefic[ it opet" atit tle slranie si de emolio- ternelie dlamaticir, extrorn de paLetic[ si pe carc
privitorul o resimle, uneori, pinir la spaiml. in
nant[ a lui iulius Bissitr, care apiu't,inc prirnei lr ):i cl luptr"r t,r,rrdintele lraqir,c irlc c1,t:rnrrlui suflel,
genera[ii tlc picbori non-liguralivi gcrrnani. 11r'o-
g(rt'llrirlr si t.crrtrrlil'I'rt'i, rlc rr intt,lclrrtrlnr tsrrt- rAtinrlretr:,rjr:aancctacqlirlailai slnco[oisrtunfvorr:ceremlcpo_hra!citrac:abtsirrntat_r[ag. cisgctceeah,renafrrincaverlr,iuieiip,r'ltfnieiicdlccc-,ad*lnocecuuailnlsfiirprgicniuhrual,la:c,-
licii, fricutir rlintr-o prrrifir,are a gindirii dirijate lIadovuremr,a,eeiair,nglpauor(9ti_oaiclr,r[rf2el,,acpciainrleidniitin'olenacdsccpiretfrooatturii{i ittolpureel ncu[asia.u-clulalicrl,
sple sin;4ula. realitate a uuiversului, Hsellele Ori-
girrirrc. ln lricr[urile lui tlissic,r' rri sc Itarr, r'ii irrl,nrvc-
dem adesea esen!,a printr-un echilibru al formelor,
incii agorrice, dar ilrdreptabtl totu;i spre sccretele
< s.r'icr'ii tlrilgi('(l )). l)intrrr l,o(i piclorii cnrrl,enr-
potrtrri, .l rrlirrs lJissier cslo tttrttl ditt tr,ri Nl)ro 0flr'rl ci irrsiqi in iBrirlurpcliahzchhaeubicisletrcilrri,:otulncal,rr.o.oatjllruirc.Iz.iiais, ttii.ubiucitlaIarte.iunbcnlar"girriIoeir.l
r'rnolil rroastrir al ertt,i se int,oarctr cu rrrui rnttll, ;i. rirseolit[
interes, atunci cind solu,tiilor rnai nrult sau mai Sji la Carl
neglijabil in istoria non-figuratismului in (icrrna-
pu!,in strilucitoare ale problemelor plastice, mai nra, se rccunoaqtc aceast5. caesloecimercalia.ro.eccohni setapnotcdi
scduc{toare pentru spirit decit folositoarc sufle-
tului, noi le preferdm aceastd. aparen,tfl de slr[- abslractd, prov.enit[ din
tgrcalmctanaicl eaqliilodrin1p9r1i0rn-1e9le20le. cSliuibdteileeuelelacbtiosmrdlai brsJc-
cie voitr-r. ciutat[, aceastfl tentalie de nimicire,
irproirp{}, de renun!,are la tot,, angnjatir in st'rii-
lral,erea rrrrr,i nop(i, ol)s('ur(.1 lritte cttttoslttl,li rltr a;Icgirln\inlrsoa{mcatilcynltfoctu,.inCrfcconi.ioiacsiacvcarrmp:boaaareeeeprruelia,z,tsLdrfi_cicaajgeadianurlurcemlsederpta.,ceordutoccsinell,usooeoluelri.rinrdarlu-i,dpceltenelrra[icpu-qnzaliirindcglieaseejaroat!murllcvduutcfil,u,to;iiaicsnaEtilccfdti(orrniaeaunnasnlstrteeceeatdd,'xi.Wp[ei,ponbtep,o-srrirerlkeiahe,lreyd,cnudallinneuiaunri-,ri
to!,i rrtist,ir'ii.
Itur'l ()t[o (ioclz alrlr'l,irrc rrtrcri gertcralii rtr rlorrii-
zcci dc ani rnai tinirrir dccit areea a lui Bissier;i
Lotuqi cl pi.streaza loati irnpebuozitatea, tob
dinamismul dureros si exaltanb :rl Expresionis-
mului. Bxperien{a de la Bauhaus a fost capitaki
pentru el, ca qi pentru un nlare rmm[r de artiqti
rlin genera{,ia sa, il sensul c[ virtu[,ile principalc <.t'igura. cslc un suporl, d'ar, lmirnaiilaesatebs;[ir'aocltiiornniilsu_,
ulc Ilxpresionisnrrlui rrr erau suplr$e ttttui rla- I $l trumar inllturjnd ar.castd.
ir
tl
sir'isnr (1arc lr-ar fi puLrrt, sti fie tlet it artilicial, r,i, I nrul poate intra in conruuiune cu sacrul. . . > scriarn
rlinlrotrivir, tlistiplirtatr si intt'orlusc in s[rucLtrt'i noi.. Dac[..piclura non-ligurat,iv[. a riiscolit pro-
I fIpf'uiirl.eniirsdnnctasrrr-eaeunnsaaiblcmeeiliatoaasdtrleitriargrn,.tiaiiesloicsrjotnelrilrtneeiolnadsses{,ri,rsnmnei,ain-jliooasapitcreofeilloc'upulrdroettdlo',cutxusir-;li
non-figurat,ivo, cat'e sir le rtilrt.rasr'iL;i ruiri lnrtll'
c.-xplozive. \lirtejurilt) ('are liisrolesrr I
tlrror sdiubrielilriortailscc rribufniri rrrarile pirtrrri t]roJlorl'r)m(]
tl
rrle lui OoeLz sint iucir drarne in st,ilrc prrrl, Iirrii {l
turrecdotii, firl referin,Li la aventura unraud indi- i arta religioas[.
viduali. Seismograme ale pasiunii, aceste pie - 1, Iutr-atlevir, problema Iundaurental[ a artei re]i-
Luri au exercitat 6 s1'lll6rntir irrfluent5. at,it, irsrrpra il {g,lroea$stcin.iscmuruolpuei,necs, teinacodccdainu prirnelc limpuri alc
lendin!ci a('l.utlle a patel,isnului lrrut al artunti- ligurii, toatc contrtr-
rririzrrbseoli;rr.lcsict,oertr,iot:tc:l,a;sit, irr spcr:irrl, r.1ra urai vioL-,rrtii,
t,or pictori gernluni, cib si trsupra numilci acti,on,- ir
tu ia r.rrigilc acesl, I'upl, iri
ar, americane. Ccea ce distinge, insi, arta lui il uparenfii parurlolal, r.i lr'lu t.re;tirrir, ,le-u [rrrrgul
Goetz ;i-i t'onferir o strrilucire este intotrr-
rarr'r spre formele rlriginale sr:t'olclur, a Iradus pr.irr ruijlot.ileu lolrrrclur uuIrr-
Uorea (:e se (iorrstirtir lt raliste, areacloisrtres,tasttdtoriesmpairiituinalea.ceDsrat mcoanaflnicutmciatorer
la r,.l
ale dramei inriineute a suflel,ului german. Nu ar artigti
li rle lric o r:otrrpari.ilic lor'latir rlacir anr reounoaste
-'illa rrnele dintrc lucrtirik, lui asem5nlri cLr vechi il izbrrc11si1, cu o virulenll ineluctabil[, intre ima-
tclialitatea senlimentului religios $i <'srosol[nia D
forrne alc artei gr:rnranc dirr lluropa lligratiilor. ;,,;
rrrijluuoelut' pt'itt t'at'u accsl sL'llLilrrcrrl lrul,ea 1i ltitrrerasa surisoare a sfinLului lJenrartl de Olair-
rvoamuaxnr.in;r. oarc se pliugea- do
ll'ebuia sti sc exprimc. preconiza un fel dc excesele ar.tiqtilor
l)ir-erse solulii au fost inccrcate potrivit chldulii
;i autcnticitd[ii credin!ci lor. Dczumanizarca fi- tract[. art[ aproapc abs-
qurii umane, dematcrializarea lormci tnatct'ialc, Nu incape indoiali ci rral,ura.lismul, adic[ repre-
i-1s impus ca nilte imperatil-e artis-tului care zentarea realistd a formclor naturii, aplrea in
se temea c[ ins[qi natura sentimentului religios sinc, in arla religioasir, ca un fel de alentab la
spiritualitabea religioasir, uneori chial ca un sa-
nu mai era dc recunoscul sau c5. se conbamina leuriilg'fginJtuo. rlelcthtoizqitiriEal,
dc elemente senzuale, dac[ el rlminea legat de care le-a provocat ncpl5ceri
forma uman5. Intreaga problemi a antropomor- Gr.eoo din cauza unor delalii
ale operelor lor, admitea totuqi r'ld o anumit[
fismului, care s-a pus, de altfel, tuturor religiilor, frunusele senzuald, capabilX sd trezeasc[ ]a
problemd pe care Mozaismul, Islamul ;i Reforma
b rezolvaserfl intr-o manier[ radicald prin pres- privitori mai mult emolii impure decit pietate,
crierea absolutd. a oricS.rei imagini, este cuprins[ a rdmas alaqatil de reprczentarea figurilor sacre,
in istoria artei religioase occideniale'. istoria
;i toatl artci cre;Linc a vldit aceastl
S[ nu uitlm c[ arta cregbinl nu-;i propunea neliniqte , pe care arbistul a incercat-o el mai
uumai scopuri ctnolionale, ei ;i didacticc, natu- intii adesea ;i cdreia i-a clutat diferite corcctive,
lale. irr l-vul Mediu c[r'{ilc fiind rarc ;i foartc
cosbisitoare, sculpturile oatedralelor si tlilerite remedii. Pentru niqbe pictori ca Giotto
vitraliilo ryi Cavallini, originea qi temeliracest,ei st[ri este
saturalia formei realiste prin sentimentul sacru.
Irovesteau neptiuitorilor de carte frumoasele po- m$iaui niminplo,rrctganctu, rseentsaplriajinrl.iet ipricnliig-iolaasRc,ocuhaiualrt
im'eaqtritidriilnorV, emchiniuulnqilieNsofuinl lTiloesrt.amOenetx, trsauoferrdininlealre[
proliferare de simboluri- acoperi anecdota ;i cel
pe
acest principiu.
istoria, figura devine o cheie care deschide semni- Diverse procedee dc dezumarrizare, de stilizare
ficalia ascunsd a numeroaselor alegorii. taeuraiiiplqrui tCiunbIi'sremsucel,leprorimnanGel,eiiznespiicaturoilfeeRrietna,rp6-i
Ueo'arccc omul se cmo{,ioneazI ma-i mulL t'ind posibilit[fi pentru o artl sacrir eliberab[ de
se afl[ in fa!,a unei prezenle umane, figura sacri,
care juca roi atit de mare la Greci ;i a invadal, l,irania materializdrii. Gleizes sludiase sculpturile
Asia in a;a mdsurS. irrcit primele reprezent{ri figu- lsrayai lpsecichotepumerireleelerrleoopmrraeenzsecinn, t{l[ie,alseau,nba,qliiozuansfcoelrcq.mtiliilnefigprerudorupasretiiislvee[
rativc al-e lui Budha (precedentele fiind abstracte)
Iusescrd executate dupd modelele sau prototi-
purile' grecc;ti, figura gi-a pIsl,raL toatrl impor- cxtrern de simplificatl, de geomctrizab[, ionform
ian{l in irrl.a ere,1[inI. lcorruclastia primilor- qlgf- csteticii cubistc, echivalcrrtul accstclr
tpinigi,inci,ar,c'i sc cxersa nu numai impotriva idolilor lrlnlane, scheme
irr care ritmurile, propor{,iilc, r,ulorile,
si rorttt'a irtraginii itt sitttt, rilar{jir (r
rliuarnismul ma$elor', sint clernente cle cvr-rcare a sa.-
iealoti" r i.lcrrtii cutttt'a pJginisrrrrllrti grtlt' si nrtttiltt, ,'rrrltri. J)or:nind rlc la al sriu L'rrsl in slavd, dir:r.
,rrierital si ut',:idclttal, gi irruirrtu dc ut'it'rt. itrtpt'- l1,f..i'r, arta sa a cvoluuf din cc in ce nrai urult, tlc
l,r'iva figur[rii rtelol sfinte. C:i iuraginc.a risoa sit rlc.la figurativ sprc abslract. Cele dou[ picluri
tlcvinl ]ntr-o zi un obiect de venera{,ie prin ea irrtitulate Pentru, Contempla{ie, din 1943 qi din
minsoSn;ai, h-siii-nuul prirr ceea ce reprezenta, a neliligtit 1944, sint adevlrate picturi
abstracte. CS.utind
primitiv si a dezl[ntuib in Bizan! un ritm care si transcendS" natura spaliului qi
ilil;.*;iirititnite a' distrugdtoiilor tle natura timpului, str[duindu-se sd. incorporeze in
icoane, tablorr caractcrul tlc ctcrnitatc si r.lc universali-
gi nn ccon al acestci situa!,ii il putem
gdsi in
l,aIe, rrcoesal din prirrcipiu oricirroi arte leligi- <rdnersiier'arlcgrlrcturlrrlillerlin;[i,eulelst,ip;teirirti,rnrt'icite'olt'latrsct,acrt,eiliiirlrcsctrnr
oase, Alberb Gleizes abinsesc intr-adevirr esenfa
sac.ralit[1ii. ins[;i dr: reprezerrtaro arlisticii estr: inseparabil
legatd tle figurA. $i totu;i, r'it tle adn dratir qi
(l{utrlrile lui Olcizes corespundeau nelirri;tilol aceasl,[ fraz5 a lui
demn5. de meditat rdmine
carc s-au manifestat, prin 1900, relativ la vii- tlerbin, careo degi nu picteaz-d teme religioase
torul artei religioasc. O rcac!ic l'oarLc violentl llrrlaozpiriiuc-azirsee)rcazruemllinr rparprotcrrtn,uirr,ilesimdi[r,tts,irlee,rr'urr,rlirecerfilts'ti';ri
inrpotliva conformismului qi a banalitd[,ii, pe
care le rezuna arta denumitl de la SainL Su,Lpicer,
spiril,; < Dragostea sairmtepilanarteuprarolisdtuec,eraedicartinaataurrtiei,i
a provooat clutiri de expresii originalc si noi, care are ca scop
dintre care unele au fost foarte pretioase ;i altele
esbe o dragoste care se situeazS. pe treapba cea
nu gi-au atins scopul sau l-au depd;it, pentru c5.,
nevoite sd caule noutatea qi originalibatea, uitau mai de jos. Dragostea aceasta se ridicl din treaptir
scopurile esen{,iale ale artei cre;tine, dintre care in treapti, pe m5.sur5. ce arta se ridicI cd.tre
cel prinoipal rS.mine emotia religioasi, sentimen-
tul spirit r.
sacrului I elementul edificator, educativ, nara-
tiv nemaiputind avea ast[zi irnportan{,a pe care Itrr'olulia lui Nlanessirlr a lost ;i ea ext,retn de t,arirr.-
o avea in Evul Nlecliu. Arta Sainl Sulpice insdqi,
teristic[ I de vreo douirzeci rlo ani, u(,est pi(]tor
r-,rrcerit[ de acesl, val de modernizare, dorind s5-l
cn o via!,[ spirituali inbensi si dovedirrrl o st,irl-ri-
lire rnagistrall a lormei gi n uulorii a. ajuns LL
lloloseascii si s[-l carralizeze, de teaml si nu fie abstractism in urrna unei selii de trausfot'rrriri pc
tlus de el, arta Saint Sulpice s-a <r modernizat r
la rindul ci qi lnaoif;ealbldoeanpeusl-inauvsaulobrsotaitsueit r:are le-aq numi organice, atii erau dc neL'esare
vechi, adesea celor Iiecare din ele la constituirea unei formirri depline.
ca qi Experienla suprarealistS., clreia i s-a dedicat
acelea. rnai intii, cu mult5. ferr.oare si talenl,, nu putea
Biserica, la rindul siu, era neliniqtitl de faptul c[
unele opere puteau s[ d[uneze tradiliei cre;tine, s[ fie pentru el decib o perioacll de tlescdrcare,
cici ea nrr con!,inea element,e pozil,ivc ;i dLrrabile,
gindirii catolicc, nevoilor inseqi ale liturghiei, rla [rj fiind erx igen!a itittsl,ui
dar curn ea a aL)cept,at intotdeauna ca liecare artisl,. Nlaucssier a
ajuns tlupti a(:cct lu o tonceplie a nut,urii, carc
cpocir sd se exprime liber in lorme noi, pentru regdser serrsihilil,atea irrtpresionisl,ii, rlar calc
cd ea a stat la originea marilor aventuri estebice
incii de la inceputul Evului lledlu, a ing[tluil in!,elegea sit rj urrgir lir utt lel de irrrpresionisrtr
tr91sf,1s1,{,iv, analog rrr (ieea t,c iu!,elegeu Cizanlre
ilrlrarea in bisericile sale a diferitelor mode dc
evxepnreitsileuoioNltleamnepsosriearni(;bi;si earcicoarddi iansBtlrzeiseloucxu)l, r,ind spunea ci vrea sir fat'ii tlin Irnpresionisnr
cu- ceva la fel de solid ca si arta Nluzeelor.
Se puneir problema tle a conduce accaslir < irn-
lui
Bazainc (biscrica din Audincourb), lui Zach
(biserira Ndtrc f)nnre tles Pauvres, tlin Iss;'lles- presie )) (iar'e putea s[ aibl ragridit:rtea [,rr:c5.toarc
rr unei rlistledinrirre!,i intr-un port pirrir la cr-,nsli-
trlulirr,'xu 5). Luirea de structuli stabile, in cale vibralia stt
ci:r, gla!il rrrareIui Iulcnt,
,\li sr prrlc trvirle rrl, ast,irzi sucri, prirr irrterrnediul amplifici fi.xindu-se. Subtilitabea senza{iei sl
intensificri aturrci prin integrarea ei intr-o sin-
irl lrict,orilor tbstrat,li
bisericii se va lat:c cel nai u;or aplopierea dinbre
l,ezd a lealului, <lincokr rle lt:al. Lurninile, fortncle,
r:ulorile se leurearr intr-o ronstrut,tie ptit,r'unsl
I De la numele bisericii Sainl-Sulpice, din Paris unde, inc:i crr l,ot,rrl rle rirnol,ia fat,i rle rrat,ut'a care o
ipnr€ctlredsirdr eseScaoilnutl-Saul lXpiVceII,-]seoacieftautnec{'rioenligaiooasCiomgip- asneimeirdraesr inspirase -- sau de amiritirca enoliei in fa!a rrirlul'ii
car\l a\icalr lncnir'oa sir cdrrcc ;i sir foltnozc proofi. (N. T.) - dar, irr acelasi timp, ele se dispttttcau drrpi
noilo rlpirr'l,rtr'i rrar'e ntt rrtri ct'ittt cr,,lti illc s(ilrz{t- lacat,iocluoerUnisuicetufniiadigezlusurlpriciaetropctuitrvatudicnaeo-slctci-ildtooparpuererrnditimcnas-ccpal{ebprouseelnatfrlcaceloaclcllrlteilumaGinrleelbelcati{onosejfnLoeeicagrsuineurpmiiprlioircoia,r--
liei vizuale si nici, cu alil, mai mult, cele arbi-
!l'arc, pe laro le-ar li poruncil. o voinl,,ri intelcr,-
I ualli.
Asl,fel l\{anessier rfunine forrbe aproape de naturii
qi profund ostil fa![ de orice fel de cerebralitate,
qi tocmai prin aceastir expresie a naturii, der.e- sale de curbe qi prin coloritul siu irealist cit, qi
prin spectacolul propriu-zis, iar dac[ nc gindinr
nil,it r sil --- cxpresia ahstractir, in sensul ci, este la vitraliile catedralelor gotice, r'orn sprine eii
noordni-nfiagrrraraplivuite-r-eainputeuxtpcrilmsa[reaajunegmd ola{ieeixrterali--
pictor sacru al tim- rareori ele sinb lizibilc ,si c[ dispozil,ia dc spirit
gioase, ncoasretrfuac.eMdainneesl smiearreale
rezolvat, in sensul pe care o oreaz[, starea suflelcasc[ degajat[ dc
pului contemplarea lor iau laqterc dintr-uu fel de abs-
unei interiorizflri tot mai profunde qi mai intens Lractizare de forrnc qi de culori. Dacir sculptura
a sentimenbului, o problem[ dintre cele mai unui porbal esbe descriptiv{, narativd, iconograf.ia
serioase care s-au pus artei creqtine, precum ar-
unui vitraliu este in primul rirrd emotiv5, iar
l,elor Asiei: problema reprezentdrii figurativo emolia va fi ;i mai intensl qi mai puri dac[ sc
ca stinulent, si ca deviere n emo!,iei religioasc
ruagtc din contemplarea reflexului vitraliului pc
dalele uaosului, unde se pterge orice forml izola-
t,ot,odatir.
bil[, decit din contemplarea vitraliului insuqi,
At,unci cind rrralizriru o.pera lrri Alh'ed Mauessier, undc sintem indemna!,i s[ ciutdm [ot, personajc
lilre r:sl,c, incontestabil, trel rnai nrare pictor'
leligicrs in Abst,ractisrn, rre rldm seatna cu emo!,ie qi anecdote.
riurn aceastl < elva!,ie ciitre Opera lui Manessier trebuie priviti qi cercetatii
Spirit r, de carc in ansamblul ei, apa ourrl se privegte si se cerce-
vorbe;te tlelLrin, se face intotdeauna cu rnijloacc
tcazJ. ul vibraliu gi poate chial rellexele vitra-
esellialmenLe plasbice, f[ri nici un fel de apel liului, deoarece atunci cind artistul compune
la sensibilitatea pi la emotivitatea facild cate es{,c
prea adesea de[ecbul artei religioase moderne. r,itralii elirninI din ele orice element figurativ
qi nu las[ pin[ la urm[ decit ceea ce ar fi reflexele
Contemplind lal-rlourile sale, mai ales cind conr- unui vitraliu figuratir.. Aceasl,[ dispari!,ie a figurii
purirrrr subiecte pe {,are le-t lratat, de rnai lrtrtlt,c ;terge in acelaqi timp tot ceea ce matelializeazS.
tri, Ndlrunta VerLtrticrii de pildii, mai intii irtLr-rr
urrrrielir seruifigurirtivir, apoi prtr abstt'irct,ii, t.rott- arta sacrd prin excesul de precizic sau de asemi-
siatirrn in ce tnisurir elirnirrat'etr Iigurii estc lit nare cu obiqnuitul qi cotidianul.
Arta lui Nlanessier rdmine foarte aproape de na-
el favorabi|i emo,tiei. tur[, fiind chiar impresionist[ ln unele din peisa-
Pentru a explica acesb fapt,, s-ar cttveni s5. intre-
prindem o intreag{ istoric a liguriiin arla religioash, jele sale, unde se g{septe intactd qi vibrantd sen-
istorie e-rtrem de important[, care ar pleca de la zalia de cea.td matinal[ deasupra unui sab ;i a
arta bizantin[ (dac[ rre limitlm s5. siudiem arLa unei pii;uui, sau legdnarea birrcilor si a pinzelor
religioasti cre;tini si occidenbald) qi ar ajunge la irrtr-un port,, Iotrtc acestca rru rlcscr:ise, I'ircpt,c,
rru 1lovesl,il,c, ci r)vot,rat,e suh asprrllul srrtza(,ici
producliile actuale tle la Jaizl-Sulpice, mai put,,in pllciclc,oarruoluair:essil,irsrpeveizIaiucnocl al-asa[l.sLaal irr ,sr:r.r,sibiliIaLeu
conformiste la Lrn canon de banalitate gi de prostie lel se inl,inrpl[
qi cu arta sa religioasl, unde spcctacolul nu este
ca acele tlin 1900, dar annnlliud tle pe acum urr in mod direct perceptibil, sau mai bine-zis nu
este perceptibil decit sub lolma bucuriei, a dra-
ilnufiIe ;ablon, la fel de perioulos ;i la fel de
urbitrar. Hvident, est,e rnrrlb mai greu sil emolio-
llr:zi 1;,, rrtr credint'jos crr forrne ahstracte clecit,
:,!10 gostei, a durerii pe cale o lr'r:ze;te la cel care il
l)r'iyeQte sau Di-l imagiteazl. 'foate seutimertele religioasl so s5. ruai agale de ea. !'ireqbe, urta lui
s-au purificat qi
< distilat I prin fooul pe cate ar- Ilancssier provoacS. o emolie mai directd, mai
fistul il evoc5. atib de dramatic. Arta sa este cuprin-
s[ de fl[c[rile iubirii mistice, ea a devenit flac[rl total[, mai pur5, decit cea a lui Fra Angelico, Rafael
irl contact cu aceast[ iubire, ca la marii mistici;
sau l{urillo, to{ri aceqti < quietigti 11 ai piclurii,
dar cred, rnai ales, cri el duce la expresia ei ultimd
rnateria se topeqte curgind in lungi giroaie impreg- capacitatea de emolie care exista la un IJI Greco
nale de lumin[, ea se facc lumirtl, pltruns{ de sau la un Griincrvald, unde lumina sbr[bate prin
s(ipriirinit,utvlcar-llen(qinitldSacp[iriit. Ne gindim la un Mathias
se spune Nithard itoeasta vcDnrirrtuI tlc carnc rle care ci nu a.u indr{znit
sir sc lipscasci:l ;i pc care .Nlanessicr o leduec la r-i
r)u aro nici o legdturS. cu problema noastrd) carc sub!,ir:c ;i rnagrrilicl pclicuLi dtl culoarc plin care
incealcJ. sri dematelializeze figura Cristului sdu
inviat, iu halouri de culoare. Aici figura nu mai trausptrre, inttrot,, sulleLui.
:\rta sacri a gdsif in Germania uu pir:tor dc urarc
este o aluzie, rrici o amintire, ci numai un sell-
binrerrt tradus r^n forrne si in culori, care nu mai Lirlerrt, conrparabil intr'-un anumit fel ou .N'lancssier,
rlc;i la cl ast'errsjrrnca sllre spirilual parc a sc lacc
sinb conturul sau coloribul obiectelor sau al per- in cursul unui soi de rjdicarc dranratieti., pentlu
nsoicntia-jeeloxrt,ecriiopruizraerestiarri puter-
ale congtiinlei, cu o carc stau mirturic rnai ales vitraliile sale. Problc-
elementului sacru. Titlul rna de a includc na{,ura flr[ a o rcprezen[a qi dc n
tabloului nu este decit indicarea obiectului ex- asocia tot organicul la opera non-Iigurativri este
o luptl inlre atraelie pentru rna-
lerior care stl la tx'iginea emo!,iei. Ittroaptea de la Meisterrnann ienin[taLea
Iloboteazd,, intr-o pddure de legendd, populat[ de ordbnate de c[tic
elfi ;i de licorni ;i str[bdbuti de cortegiul Regilor lile constructii
inteligenlei -- in spiritulul lui Johann Sebastian
Magi. estc numai enrolie calda, cu atmoslera feericu sBeaeerhe,t5s.dazlicuccmru-rilogri, scrupulul dc a rcspecta viala
,le f,asrn, si ru un soi clc sugestie a unui orierrLalisnr chiar oalbele
lor germiniri,
ftOsallirsialtseutoeorsciiun.uq-$ideeuelleovro?Hasa$iieenilntccdPdaeaelt,oismcianicllgea'een-atgaritqSdpie.untdl'iaLmecaerBianmcai eicnsph-taee rsataipstulpuueteruriian,- si aparentul haos al clocotirilor cosnice. Werner
I{aftmann a ard,tat in ce m5.sur[ < vehementa ser
acuzalie irnpotriva profanarii imaginii printr-un
SIalupjibma utnztiurdn,eirnicusleun,isuSli Litaniile de Seard' sint de je-rc arbitrar de forme qi de culori provinc din tem-
figura-
c[ nici un elernent peramentul s[u religios r. Irentru artisb, agadar,
tiv nu este plezent aici gi c[ sonoritatea lor spiri- care demoustreazd in cc rn5suri rnijloacelc luate
bual[, acoriturile lor (de timbruri muzicale la tlin lumea vizibilului sint nepubincioase sI traduol
orbil,oarea strdlucire a invizibilului si care a stu-
Bach gi la Haendel, de volume qi de culori la
Manessier) t'orbesc aici sufletului < dulcea lor diat epecurile succesive ale artei zise sacre in
limbri natalri r. efortul de a da form[ spiritului, arta abstract[
constituie un mijloc de eliberare, uu rnijloc de
Un pictor mistic ? F[r[ indoial[, deqi nobila sa a p[trunde mai adinc qi mai deplin irr reprezerr-
ri;pr:ruuuiciddln,oeoiarzrnric,rir:p,1,utpsoailidlir,icgtis,lirctpscrlrceei!tsitilrt,tettstclvoacioerttraat,(eritn:rititirc'getl'ill trehttie s[ sc inti-
l,alca sacrl. Sc parc cir aoel ganz u,ttdcre, acel <r cu
rrtiti rnistit tlintrtr I,ol,ul i.rll,rrl > al .lui ltutlolf f)tLo, sc lplir,ii irr urorl
rrtr s-a irlpur'[r'al, rlrlitrrcl, pir:lurii rrcrrr-f igulativrr. L)ar ttrai r:stc rrct,c-
echivoc intelprel,: r\ar pcrsurralitalera ur'!isl,ulrri si-r Iic sitl,ulalir irr-
figura. in ce ndsurS. arba sacr5. a fost ajutabl, linr dc ttccst senl,iment sacr,u, pontru ca opel,;r iJir
faiilitata de figurd, pentru a fi rnai bine inleleasl
de popor, este de ajuns pentru a ne convinge s6 p;Dasrivi-tall,t,-l."ai.ctiosnrntc,mtlpolcall,irviniraccareaqtLiliurrdiiinceareqipirdoopaolviinrluviiea;il,ier.
(N. T.)
ver-[em cu citi pelsisten![ insistit rept'ezentarea 312
trrrtrirol,er si rnI t,c, I I IilnlorrI nIiik' I i t ru'glriilerr oricn-
rlri poa[[ tlcveni folrna lui peroeptibilI' rtaelli"s.iolnaasi'lreeIsirireuLficxairtri,e-inxprpilirciubrueruileduluriilrZii.acUkrl,rosfuilbt
cvidet,t c5, vpoernbtrinudadreeluMaeiinstcehrmoandne'f.in( iilnie llste
Ilaftmann, a lui luttin sugestiei lplt'i mai s"rtrte, celei mai durc'
Ac6st pictor a ('ompus mai multe Caloaruri'
acest
r)roccs tle roulizbri lticturale, arl,istul esLe lnar- "So-*arr".pul,ea crede cd, prin-inslqi conceplia sa,. din
usupiirvitiuzaiulanipaclubmdliirin'ru.l \'iziunea lol'odali
iorul trnei emoliei religioasc nun"i ,to vedcre iconbgrafic, rin Calvar trelluie sI
ulastici si iic neupur',,t anccrlotic, irr rrtit trrui nrrtlt' ctt cil, orier'
li * tiber"i ci'eatii arl,i-sticc. Accastd <t ttouti viziuttt-r parrzu, in lilurghic, este pt'et'erlatli t'at'rr
iicaiolit^aiit,eraaju"snpgiciitulaal[in, l'cfolerg]rerreelac uttci..altc rcalitdli: de o Irazil
sensibile alc invi-
itefinesLe cuLaI'e < rnomcnb > al PaLimilor Domnu-
lui. Fi'ecare oprire, in sensul tradilional al repre-
vziibnitleu.luAi, odeaacs[ tn[ ua exisl,l o contradic]ie intre cu- zsi(T5et.ienei dtplsroreiiil,'od'e)de.meaCvf,aoicitenihc,li,earianrq,r sviaiandcseeet,ecsoltaEoamrins(aepptcloeudrnonidite,iidri-re1c[i^rndereeiaazsvlcpisoeomlntadauterli))
doaa realitate, perceput[ iu
acelasi timp cu simlurile gi cu mani-
festfl'nrin hiilocjrea semnelor sufletul, se
clror
ermeticc a
valoar'e de eirolionare este considerabild' Bste lor teal,ral, s-ar putea imagina ca. fiecare oprire
sisur c[ <r imbinarea violentd a formelor qi culo-
rpiieorcainrcchpidreiviirneamiondfeelermgeertiiicnooaastdrocuoa realitate, sir fie reprezenlat,d' dirnpotrivS, prinbr-un semlr'
ralarferaazreri:odne!l,cinreipgtiiveex-pdliircrillaitntorgahtaie[.oT!!aocdmraami aatciecsat
sesizeazii
i6o-ttr"oitnirt.*init"*uutieuprcearaurrtiielcoviropclqaiatocicaairieelaascluemcrnraubnlleirfoneresgitad>n'oicbTioe;ictutiqlvai lucru l-a licud l,6on Zack i:tt" trn extraordinar
au.ra sa spiritualh. Nu existd la Meistermanr un u tradi!'ionald, el a
succes la <oscheienarodgelifdte. aStr[u d[m acestui cuvint
qi etimologic[
substituit de Zack, este
sa semnif-ica-lsieemornig,-ipniactradt
rreniptaemrtoorrifdozdfleinsceamrenesectorandsutacneten,ecliini.qotepaeormpeutluu[i intreaga s&mu. Acest
de seritn
inclrcat cu tot dramatismul episodului sugerat;
in urmS.rirea transcendentului. lui ol nu mai poveste;te, el zgueluie imaginatia pri-
Leon Zack
Onerele reliEioase abstracte ale
#"otooi. ddEecsictncseiblielibaalteealugii de arta Primi[ivilor r.itonrlui.
illarressier' care au
rnai'mulL qi chiar (lul-risrnul fusese, am rnai spus' o reaclie a spiri-
r.itraliilor gotice vehemenla
strdlucirea unor Barodhigti; anumite t,ului olusic itnpolriva expresiei pure. lr.. scrrzalret
pic[uri ale iisnrnairidbsacucirsc:aialr'lui sizaeiicttrisrirts",iciauatsr'oeAoanrlstivraInoceAihrnbritalsuitrlrudaiien'clt,o{la,"redcooianrrriieigeleinienstxlaela'lrenaeu'cmemEssbitdteeect
r"ittita a
iui M"*"*ier ne fac, prin violenla sentimenlului,
sd ne sindim la ceea ce ar fi putut s[ Iie un El
Gero'abstract. Toate cuceririle cromatismului
Renaqterii qi ale Romantismului s-au. p5'strat
la el's-i trei in compoziliile sale non-l'igurat'rve renclintc orofunde ascunde .li ea urr efort c[lro
ortline, s,r fi dovc.lit uneori-o irrrudire cu disci-
iit ittti'egimc inr'lrt:ftc de pas.iunc ;i Itr rtzicule plinele cubiste, feciasilr,pe[ ucinrarrrpttuoollttuadqenilpi-)lc-'s'a-orse.X.raeclaoprnnrsoinipdtiremr.er,et
*,1.*** ifi rnod tnagttifitr, ra 1i Cuntatelc llri l3aclt,
lrutriioarf,. La cl' Jrr ful't, s-ul putera r:orlst'ata, itt i,[ci deosebirea
.J ttoi evitlonl ttrurl," uualogia irrt'rc rnijloar-re'ltr
aceste discipline
salc mistlri. l'ictorii abstracli oare recunoso
pirr,"tii gi ale uruzi,:ii religioase' in vcderea finali- ('eeil ('c ilatrreazl Cubismulrri, satr a tldror operit
iltii urmlrite: emo[ia.
Dici Manessier sc inrude;tc cu Bach, cu Monte- rniirturise;Le at,est, lucru, merg' de alt'fel, rnult mai
rvleerclgi,ilrd-,uim\rivlaaldni,roZnaocdkii,le-invescthhiim, cb,urrtt'el fnatceeins-l
tlopartc dit,il, rrn Rrllqrto, unllris silll llll Pirrlssrt,
prirl irc(.ic[i r,i rcrfuzii r':tcilulitt oligi nalii {rr,:la]ro, c(clcsrli-l a lo'r,ctri pltl uucrrsta la geourcbrisrtrul lui llol,
Jzrerircor.rbGisto, l1itieladpr:orsnue5prr',rlrt'uirl s;i spunom drian. Ift-rrmele roi rlcato de acesb pictor trcbuiau
ta.bloLrrik:
l'igu.ra-tl r-, sa liic suple ryi Lolorlal,ir riguroasc, qi tocnrai acesf
lot' sirrl, Ittt'tr rtl'ttr,l,rtli, si rlrrtii .logir,it fot'tnclol arrrestec de suplelrc qi de
lol pare destul de apropialti de ceea ce es[e ea rigoare iubim noi in arl,a
lui Deyrolle, aecasl.ii for,fir sigurl dc sine, aliatd
la Braque, de exernplu, eil se aplicir unor forme sceunslinulem!eoan;ui lrccultasluelrusii.biSlitcateream, parrecc[ulralr ;i cu
pirr'fect, iniaginilre irr 10(, tlti il so ox0r'citit itlrill)r.ir
acesl
artist doril!a dc a elibcra arba nol-figuraLiv[ dc
ilti0r pl'L,t(r[,i1lttt'i rtirt,rrt'il1c.
orrncogenocernpclhie'isrronmparnctaicisi tlair:bexqpireinsieaic,eclaaqrieLli'ranvpodrie-
l,a pictorii absl,rucIi { dre uu slribiltul, o per..iottlii
cubistd, este interesanl, de analizat in ce rrhip
compozi!,iile lor s-au golit brusc sau progresiv de zeazi, in malc nesuri abstractizalea. Este inte-
resarrt dc ascrnenea de a obsen'a la el cdutarea
o obipnuinld reprezenla!,ional[. S-ar putea studia unei traduceri a spaliului care refuzS. iluzionis-
cu folos acest lucru la Jean Deyrolle, de exemplu,
care l-a admirat qi studiat mult pe Braque si alc rbniduilmpeenrssipoencatliivtd. !D,iie,yiraolrleapluarzeiilscdsaailbe[
scrupulul
clriurnlurii,prairmmeonIriialz{ir}naanuriinrirtfeiesci ,qiinamcaanliceuralulmuai.es(-)
la spa!,iu
nu spintecd niciodat[ tabloul. Grijuliu, din seve-
unecdohi cirtrlrl,ii c.rplir'ir el,npt,le rteslr'i cvrtltrl,ii. rit,ate , de a nu ceda urrui joc de cschivdri, el men-
pl)iecybraoliLn:clatovirrtrsIrcrstutcrriet,'ri'iuicrrubpicsrl,ioriirndairt,iunri linc cu o rigoare sobr[ construcf,ia tabloului in-
rflr'e rrl Lr-o urital,e spa[,iali. destul de ferm[, desbul tlc
rnoarLc rigidl pentru a nu adnite jocurile imaginalici.
Iigurabive si-a dirl scarrra intr-o zi cd forma.pe
care o crcase, porlirtl de la o riqnif,i de cafea, Putem s5.-l considerfuir pe Deyrolle ca un mogtcni-
putea foart,e bine s[ semer]e si ceuraoinpaacsedrlae;i;
l,or al Rena;terii franceze, care a dat prioritaLt:
aceastS. trmbivaleril'I u formei, cale
spiribului asupra pasiunii. Baugin, in naturile
l,imp echivocd si lrosati in posibiliL{tile de rnela- salc moarte, care sint deja abstracte sub masca
lor realisti qi narativl, Jean GoumonI care-gi con-
rnorlozilrc pe cru'o ir folosil-o rlin plirr Picasstr, struia compoziliile dupi o matematic[ strictit,
rr fiicr.rt, st-i apulir t,r'itlentl intrt,ilihtca orioitrci
se qi gindiser[ la fornr,a tn sine. Cu mai
lliagrfrir-iiio'rrnigt iInipillstliL;ai l-it co.rrvelLit, la lorrna pur5., adiri:r multI
suplelc, poabc, decit con[emporanii lor
rlc oricc relelinlri h obieob, lr italieni si cu o gra.tie cc imbrac[ somptucrs cu
lorurlr irr sinc, r'rlr'o se dezvoltd polrivib lil,mulilor
salc dc I(trrro si rrrlori irr ci"urt,areil unrti anunic
arnronii, cu udcvirra[, c:lasicir, in care inteligerrfa carn.e schcletul conceput prin geometrie ;i algcbrl,
ci urm5l'eau cxplorarca esenlialului carc insfirasc,
la t remea lor, pe pictolii rornani.
ctomini senlimentul.
Deyrollc aspir[ si el la aceasbS. esenl,ialitalc si
Nu so pune problema de a sc irrldtura sentirnenl,ul,
binointelcs, ci numai de a-l supune, de a-l domina foatd evolulia operei sale invedcrcazi o cocziurrs
si clc a constrirrge elanul lilic si se constituie el l'oarl,c tlarir,;i loarte logic[ t,ol,odat,ir" I-,a acrrsL
iusugi infr-o structurir de planuri transparente, ttt'tist,, tlc tttt lcrlpctilttrenI r"irrrros, rloz,r,ollarr-rir
sl,rucl,ut'iL,rr ttotr-{'igrrrliit'c ttrtrteirzir r,r lrrcirlir lou-
colorat,e sirnplu, alc c5ror raporturi de proporf,ii
rarccpa{dire; ranijsnmt,r,urlliugiu, rplcei.nCtrluusicc,rdl apriclcLluilratloe1srtee,r'iccoelrv:lca
sugereazi puternic o reinviere a prototipurilor
originale, btrzate pe lln echilil:ru perfecb.
care se face gi nu ceya care se explici. El nu s-a
Ac[iunel inil,iali prin care Dcyrolle lupea cu
{hbisnirrl irnplica o rupturii Lot,ald cLr obiectul suplrs unor teorii dinainte stabilite ;i rrici n-a
si nclesi l.rr t,r:a nne i rec:onstituiri prin rnijlocirea emis teorii. El ;i-a stfpinit inslinctul, dar, ficind
litrntrrlor clihrrrill,c dc r^rrir'e lorr[,erl, fiqrrraI,ir,, Iiri 316 accst lrrcru, l-a obligat sir slujeascii voinla con-
sLlur,[ivti, qi aslfel arlisLul ujulge la urr feJ.dc ohicc- I,radi!,iouale 1i, rrrai intii, de figurS, trebure con-
tivitate viguroasi, care-i las6. tabloului auborlo- struiid o rrou5. ordine de legi: legile inerente ale
mia sa. Creatur[ independent{, tabloul urmdregtr: nicturii formuleazi.
abstracte ca atare. Iat[ cum
pictorii grupului Unit One aceste legi: < O pic-
propriile sale legi crealoare, dar conform planului tur'[ abstractS., chiar dac[ ubilizeaz6. sau nu for-
rncle originare sau materiale, trebuie sd-;i pds-
intelectual inilial al arbistului, voin!,ei sale de ir- t,reze puritatea con!,inutului
tegritate qi de puritate. Deyrolle ar putea relua sdu; nu trebuie
qi el afirira!,ia pictorului englez Edrn'ard lVads-
worbh: < Ul'tablou este irt primul l'ind arlimarcu s[ existe nici o asociere inLre forme qi funclie
unei suprafe,te pline, inerte, printr-un ritm spa- sau simbol. Ea trebuie s[ fie logicd in construc!,ia
sa, dar cu propria sa logicS. pe care si-a impus-o
ldiaupl fdleSfcohrummeagnin,dec5c.u<loforirmr.aWeasdtseu'soprli,rhituslpuuneq,i singurd. Formele sale trebuie ]_asdmaopdaerlai rseolsidaeu in
pualdnaisutigaicdbe:loi<unCeossspitdeaeliorua,taodfiirnmavpaeurenn,ctutarfdiir,emovaeradereamreofatnepihetenlidocer, la
i'aporburi cchiliLrate, stabilil,e' prin mijloacelc spaliu, fdr[ sd lecurgS. totugi
p"erdpective, care aparlin lumii. experienlei ma-
teriale. Antrenamentul psihologic' necesal crea-
tiei de Picturi abslracte, pare la fel de dificil ca
ucle mai pure. adir:d. cele mai economice care sinL
$i aouiriaitea expelienlei tehnice ;i a cunoaqterii
la dispo/itia artistului qi care vor depinde dc estetice r.j
starea sufleteascS. qi de spirit >.
< Ben Nicholson este asbdzi singulul pictor clasic
criticul englez J.F' Hgdin; mai
PUiicitio-Orii"etnFgleezdiisretiunngi'lpi rsinutbr-doencuomncireepalidceuglirrufpu;il imnuAltn, g-nliuam, ealescdrise Braque Nlorandi sint, in
qi de
logicfl a noii arte pe dgoarr.einold.cedretiampourdriolenanofoi.rrLnae acest momenb, singurele pe care s[ le prrtern asocia
remarc[ qi cu al s5.u, dac[ examirrdm intreaga arie a picturii
ei se o europene. u Cu toate.a_cestea,-sau poate din pricina
ii iaui. John Bigge, care iste unul dintre repre-
ientanlii cei ma"i"caracteristici ai spiritului miq- aceaita, arba sa s-a izbit mult5. Yreme de o aprigd
cnrii si unul dinLrc purtdlorii ei de cuvinl, cci rezisten![ din parbea compatriolilor
s[i. Ast{zi
lnai aicul[ali, qi-a forrnulaI revendiedri[e in ace;Li se recunoaqte fdr[ ezitare cd pictura sa reproduce
elementele-capitale ale temperamentului bril,anic,
termeni: < Orice epoc[ produce (sau este produsl
de, dacii vrefi) propria sa ambian!,i materiald. iar el este Considerai artistul reprezentativ al
Necesitatea de a adapta psihologia sa la atmo- Angliei moderne. Al acestei Anglii, cel pulin, care
sfera sa pi de a elibera spiritul din ea cere o arbi. apartrine la ceea ce Flerbert Read numeqte.Ira
fieveialiei, < era in care noi imagini. ale realului
care s5.-fie in mod esenlial de asltazi ;i pentrn sint dedcoperite pentru pI'ima datd. si prezenbate
miine. Ziua de ast{zi este o epoc[ de revolu,tie,
nu numai in atmosfera economic[ qi social[, ci iFnutluurmisempueluni,trau-Cproimnsabrduacttidv,isemrauluCi,uabisNmeuolpulia,sa-
;Piui{ninrv: ipaelrrasosapuicritqutaitlrl ;i intelectualti a omului.
fie sucialttreule, iic astlzi,,tttld[: su ticismului r.
giscst.',", Dpiicstcuipi'ilinaelelelucui bNisictehoalsuoirnr.fl'uI'eennltaatt Pdeutveornini!c,aprdimeerlee-
lttttraltuettlt:, Iitl tttettt,al- irunlale la potloaba pe (jare o gisea la Braque,
ruorrIe, fio spiribualmelrLe. Asl,lol r.'aracl,crisl,ica
grrirrcipal5. a artei dc astrizi csbo sentirncll,trl tri
ievolulionar; cS.utarea unui nou r:on{,inut, a unei Gris';i Picasso, a eliminat qi el dirr tablou elemen-
noi foime qi a unei noi tehnici pentru a realiza
l,ele naturaliste, pentru a nu rnai pdstra decit
structurile elementare. Vaza, care este una din
aceastd forml l. temele preferate, i-a oferit curbele sale, eliberate
O dat[ afirmatl r'oirrta de revolu!,ie, cal'e al'e
ca sLjop si:r indep[rtczc tabloul clc constringcrile 313 il9 trcpl,at ile orice refcriLrtir la vrertn ohiect ca atale.
Irrslrumetttcle uruzicale, sticlele, .rliL tlc dlagi pilri itr pt'ezerrt",; Criticul cnglez. consitlilrii trii
cubistilor. i-au inspiral sLudii asemlnll'oale c]u
,,ele'ale Puriglilor', tiar f[r5. teorii qi sistemal,izdri. cpstn';rnt;irrlilnilsti{l;ui 'a,slierrdrprct'cfiaeijupter carc o exercita itstt-
Nicholson a-pristrat intotdeauna in tratalea lor'- sir. tJespre {'i}r'c
;i
st,arl rrriril,rrric Nicholsrtrr ryi olrct';r sa, rezidit itt
tnir,cit.lcfipeliinnraprs'fumluibtaetlJta. td,eindrceajnlittcalpter,eLIiaerpeu,rsialLirsistt'ran.eul- persoual, sentirnontalul, persorta-
taplul cI eu]
litater impulsivir ;i senzuali, se pierdeau in
uiei riaturi atit de deosebite ;i tle delicate cum l' l0ennt'i,\riiilIli)olalrsooanfoalsmpierii pure.
rru sd.sim deciL la el, care ne face sd ne gindim la pur'iLale
I(ea"bs, la SChueblilscymu;iluliafdsocninetdeleialbuui lSaharalcsesap,eBarcer.t la o asemenea qi
Influen,ta intreaga sa pictuil, dc mai mult de treizeci cle
Nicholsirn cra pregltiL sd: primeasc[-lecl,ia. carc ani, se indreapti spre o detaqare, o renun!,are
in ceea ce privegte forma si culoarea, care mdr-
trebuie su determine orientarea estettctr sale vr- burisesc un- asceiism comparabil cu acela al lui
itoare: lec!,ia lui Mondrian. Nicholson nu a fosb i\{ondrian. Econornia formelor geometrice din ce
impresionai de ceea ce leurial{toenodrireia,nun*e- oIfriecrbheiartr in ce mai simple, ar[icu]ate in relalii din cc in
in'ouerele didactice ale t,e rnai cliscrete, rareficrea torttrrilor pe o palctri
pia^IRno\ltseuleridorlma'igquciieiduap'nalsiirinLrueaiiltcrusittineiisesdorn;tnersuueiilbnultcuiicltihii,ibelnaapn, tiururrli:uina-leliliqic"cslBoiiutaniaesibIrena'za[ca-iNtlt,nnuJiipclcachreu.eiomOncldsatsueoantniclpcsroreiieeireaazixctpeoeann{mrrlslcuaaa-iil
r,are srrbstituie splendorii cronatice delicatetea
srrbt,ilii t alhurilor qi a griurilor, ovoc[ pe tltr
;rltir l)ir'tl secr('tele sale afinit[lri cu Whistler',
ir lrrlrri inf ltrenla i-a intovr{riisit copilaria, deoflri', ,'
Lrrtirl slu picta in maliert acelui rrrtisL.
Gralie un6i asemenea simplitn{i in formii qi in
plea putin dac5, era taxat drept pictor figurativ ,,,trlohre, Berr Nicholson insuflir
iuu aisti'act. In acelasi tablou ita'i alS.turi adesea tablourilor " sale
o poczie rar[ si esentrial[, care rezidd" aclesea
.i-**t" ligurative qi elemente abstracte,. irltr-o irr inat,eria folosilir. Aceast[ mat,erie netedd, pls-
ororiu". ,r,t ing[duie aparilia nici unui deza-
eord sup"udrr?dtor, ci-a unui-dezacord uneori voib l,oasL, asent irnirtc-, are p orlelalrului, se irnpre gneazir
ulil efeLtele cu l,olul noi care rezultS. din et. In rtc spiritualitaltr. Conrpozilii grandioase,. ca ilceeil
irr-o ce unele din picturile sale actuale ne-ar
infit,rtltrtit Ch.un, (lllti), imbinr'r uusLet'itatca crr
araffionlaomsieL-nottrcl.u'l'opartoefilr,esduer-saelltttrrtreghunl iscuiicc1elseivceillol'tt)'
facc s[ credem intr-]o conversiune absolut[ la
abstractiunea purd, altele, reprezentind desenc ilrrctriisoatddeedceit cmreiajlfoiea,cerr,-aeuxeIorcstilini.icDioetlaatsIerpneenretrau'
tlo peisd,je qi rte obiecbe aratd. c[ Nicholson caulir Lronl,raprulcturile plastice in care a urm[rit un
ginc,o',tileiLnriiuren,ag-sinLiilloizanLaeLuprriiiuphr'i-rrrlcrripilucltrc[o;uistrpurocll'iuilcrr'trl
fi'avaliu asupra realului. iel de limbaj meni:b s[ fie comun picburii gi muzi-
cii, demonstieaz[ la el irrten!,ia de a fixa o polilonie
iltistica integritate a lui Mondliart --- ca sf, relulttt
crcunvrianrtcealchillue"ial${euprlliaerltuRi eNaicdh,oolsaorret a scris sl,udii vizualil. de forme qi de culori in care al guverna
gi strdlucirea ritmurilor arrnoniei muzicale. Sen-
--"1-a tluccril,
<pqi,aric\'pIp<preionircdpstrooriainarrar',s,l'istasaictitip-'ritleSti.nccreel,reveacfoqllariItt,iuialvddprrudeetvicllsrdaa[roteaeialiimsll[a,ifndpnecraeoc[auphrridlaiiae.r sibilitatea la muzicS. qi sensibilitatea 1a peisaj
coiricid cleci la acesL aiList cu o voint'[ de-puri-
[,ate abstract,i, de csenlialilttttr geometricir, de
spiritualilatca dezincarnat[.
\iiu'ietatea insriqi a cercetlrilor sale prectrrn si
a aiinge ur.r. ideal de f.ufosermscl perfecti, afirmarea 320 o evidenbl in{,enlie de a nu se limita nici [a o
care tru niciodatd conceputi r.stct,icI prrtial5, nici lr rnijloar,e lelinicc tnllrlie
uncl armonu
uloi.ie t-r dati" perrt,r'rt LuLdcautra, elutr ovolttlici putem spune c[ exist[ la Nicholson o posibili-
sale o suplele gi o independen{,5 care i-au permis
bate de inlelegere intre Abstraclionism si acea
s{ se dezvolte in afara oricdrei gcoli, intr-o Einlfihlung pe care englezii o traduc at entpathy.
deplinl autonomie. Acest sentirnent biologic,
specific englezesc, care respinge arbitrarul, inte- Sentirnentul plas|ic posedd propria sa logicd
lectualismul, ideilc precutrcepute, sc reflectd. la intrinsecd.: este singura pe care artistul trebuie
s-o cunoasc[ in mod necesar: tot restul este
el in permanenta sa disponibililate pe carc ()
admirim constatindu-i aptitudinea, mereu activh, in plus. Iat[ deci motivul pentru cale crealia
operei abstracte iqi pdstreazd, mai mult decit
de a se emo{,iona de imagini noi 9i de idei,noi, oricare alta, poate, autonomia acestui obiect
qi vdzind de- asemenea groaza pe. care artisbul nou, care este opera. Abstract fiind, un tablou
o. vldeqte in fala oricdrei compartimentflri abu-
va putea deci s[ concilieze impasibilitatea cubist[
zlye. pi refuzul dramaticului, care o implicd (atunci
cind vor s{ exprime acest dramatisrn, un Picasso,
Clasicismul lui Nicholson nu alunecS. niciodat[
sinprepearcmadaenmenis!m[, ;inel intinereqte un Braque lasi deoparte tehnica qi estetica
,rsei asleu,rl',eipnneoidegeteo cubistd), cu un sentirnent pabetic pubernic, cum
contact cu
parie, iat pc de alta prin maturizarea unei spiri-
iualitali pulin reci, cu tente de elegan![ ;i der este cel pe care-l intilnim la Vasarely, de exem-
plu, care posed[ un temperament tragic si care-l
,listinclic, dir impregnatl eu un sentimeut foarLe
-psueutcdrneica-ssiefoinafretuedeafivcraecuenaeil grandorii' Reluzul exprim5., in desflqurarea unei opere strict con-
miqc[ri este proba structive prin importan!,a acordatfl negrurilor,
cea mai bunl a si delicale[,ii unei perso- prin acest element nocturn, atit de emolionant
nalitflli care se for-bei in tablourile sale care sint uneori arhitecturi
in fala obiectului, fdrri voit lipsite de elanuri clrarnatice si care, ldsate
qteige
pradd instinctului lor, s-ar manifesba intr-un
sd se detageze ins5. niciodatd de el. la el, ca.ril, limbaj suprarealist, poate asemdn5tor cu cel
Se remarcd ceva speci{ic englezesc al primelor opere ale lui Chirico. Fdrd s[ nege
incepind cu perioada cubistd, didea opel'elor
sale-o fiziorromie foarte diferi{,[ de cele pe care
deci aceastd natull neliniptit[ si violentS, ordo-
le imbr[ca Cubismul francez qi Cubismul spa- narea o include gi o inchide in formele stricte
niol. b'inelea coloritului sdu, sensibilitatea pen- ale unei construclii geometrice in care pasiunea
tru lormu, subtilitatca materiei sale, dau opelei se concentreazd si se intensificd, ba chiar se
sale o frumuse,te stranie care llu este decil, il incarc[ de un potenlial exploziv care nu rdz-
lui. FdrI sd. ignore nimic din incerclrile altor bate toiupi niciodat[, cel pulin din cib cunoaptem
pictori, el qi-a urmat inbotdeauna cercetirile pe
drumul s{u propriu; chiar in relaliile cu Mon- din evolu!,ia actualS. a acestui artisb si fdrd sd-i
drian, care, fdri indoiald, au marcat cel rnai facem pronosticuri cu privire la viitor, si care
se supune chiar, cu scopul de a pdstra qi de a-gi
violent estetica, arta qi personalitatea sa' el n-a
fost niciodatS. neoplasticist. Insularitatea sa esbe spori energia in cadrele acestor discipline prin
a insdqi tdrii sale. Aga cum un,alt marr: (,irlre cubi;tii incercau, poate, sti ajung[ la o
aceea constituie un as-
englez, Francis Bacon, senin[ al,araxie.
pictor l'Iarile picturi nrurale executate in 1951r de Vasa-
pect insofit si viguros al Suprarealismului con-
lemporan, Ben Nicholson ocupd" un loc aparte rely, pentru Llniversitatea din Caracas, atestl
varietatea de mijloace pi de forme pe care le
in clasicismul abstract, cdruia ii d:i o nuan!it foloseqte actualmente acest arbist pentru a asi-
cu totul deosehitri. Dacti relu[m chiar terrnerrii
lui Woninger, la care trebuie met'eu sir revenim, gura plenitudinea unor rnari compozilii murale.
Nu este vorba de a umple o suprafalii, ci de
a anima acreasti. suprafalA, de a-i dirija vibra- qtiinfa prezideazi la na;Lelea acestei arle stricte,
t,iile in funclie dc spaliu qi cle lo.losirea practicu in care franchelea culorilor qi claritatea formelor
se adreseazI acelei aspiralii imprecise din noi
a acesLui spaliu. Viitorul social al artei abstractc care ne indeamn[ sd cdut{m arhetipuri, qi con-
(rn[ refer la viitorul sflu de crealie acceptat[ qi flictul insuqi al forlelor men{,inute in echilibru
resirnlit[ intens de cdtre colectivitate) este atit
tlc bogat ;i atit de somptuos ea si viitorul s[u eorespunde acestei duble tendiule a fiinlrei care,
in cxpresia arLei religioasc. spaliale, Iiu'[ a inccta s[ iubeascd sensibilul, se sileqtc
de problcnrclo dileo!,ia si.-l inciridil in tlimensiunile ralrionalc alc pro-
InLens preocupat Vasa- porliilor amronioase.
cercetdri]e il Lllari tatc drl forrne, qi simplital,o tle
rely iqi- indreaptl lormci culoarc, voirrli de a
deichise, t-rarc nu are nir:i o legllur'l, binein{,eles, sLriilu.uiro inainte dc orice:
ou vreo formJ. dc perspectivti 1i ual'Lr esbe pur'
li pictor
lactl u It't'ia dintensiurte ar:estea sint elementelc clasicismului lui Dcwasnc.
si sinr-rlu u trtattieri. dc a .Peniru el Abstrac,tionisrnul nu lrebuie sii Iic efu-
par:licipe la ilustrarea unui tablou ,.
i[ ziune romanticd, Itl arc pudoaren urci vieli
in plirnul lintl, iluzionismul deplrtirrilor. S"evsptrroit,-
duce abunci urr lel de pt'oiectare sirnultanI a interioare carc nu vrea si. sc dea pe falit in ta-
diverselor spalii, o coordonare a planurilor inc[ blou. Congtient, poate, de accs[ drept la aubcr-
fidele bidimensionalit[!ii originalc. Lucrlrilc nomic pe dcearae-lliarsccoupteitrladdeepaarsti{u,ndilreepatrtpisctuclauric,
actuale lui Vasarely tind deci la irrcot'poralett ca il are
spafiului t'eul, t'tt scopul dc it cvita met'eu itttct'- arListul are pasiunea logicii si a sinceriUrqii. hi
relaliile pe care formelc le stabilese itttrc ele sc
.enlia ;pa[,iilor iltrzor:ii. Nistc sisterrte dc platruri inscrie constanta structurilor originale.
oblice, la fet de indepfu'bate de perspcctiva ralio-
nall oa si de perspectiva idealista, introduc r-r Pentru un artisb ca Delasne, ra{,iunea qi r uirrlu
sieeonplueLialnmoe!ca,leieoranercllbi,atteuealsaeitnetlas[s.trabrriqoiilrlei[mu, [priinnnri[inemr'mecap!ooirrccend.,pslv-tonraoundcdilaetfeuilisurgeoidzunlutortcl[Sas,q.c5r'are.iueliridlifnagaurL-slreifcatlareddlleaacc oonstructoare constituie motorul crea[,ici altis-
Lice. Dar forfa temperamentului sdu facc sl
izl:rrcneascS, {ormele geometrice, oare se leoorrr-
pun in irnbiniri dc suprafe,te precis deiinite, flrl
echivoc, flri nelini;te. Logician implacabil, IJervas-
tot ceea ce ar ilsemna consim![mintul facil la ne atilgc spiritul cartezian. El lace parte dinLrc
cu o sensibiliLate acei pictori care repudiazri organicul ;i care nu
emolie sau cornplicibatea oare r)u al'c nimio Prea ascultS. deoit de imperativele ra!,iunii. Vigoarea
upor'- cuucritE, Vasarely, dott-
sa vesell, rnliestria sa in a stabili legile unei
rt,riitnabaet aininfeeluxligsde.nu ledlce a fi, reprezint{ tot,u;i seve-
ei fundamentale.
geometrii din care sensibilitatea nu este absentl,
Aceastl sintez[ a formei si a ritmului a fosb nici vorbd, ci r[mine subordonatl inteligenlei,
realizat{ in opera lui Pillet cu mu}td for!5 qi dau o via,tri stranie compoziliilor sale.
rigoarc. llste vorba a stabili ;i de a fixa o Am putea regdsi, irr perioada inilial[ de fonnare
de a a lui llerva.sne, o puternicS. impregrrare a leolici
static[ a pla,nurilor qi volumelor f[rii a imo-
cot-tstiuge sit jntl'c itt solternrr rc5-ultoib.uiiiLsr lcc(luI;ibi id,u*i{rerarriumtlri-r;rti,Lior.e\{ionaullruehex'ipuae!n,riircarcruv!cirrll)rcxrtcrt,r1,'i,,',irlsa1untI,.}1r[-)ilrcc
biliza via,ta, Itirii a u
ar'iclr:. (-loirt,l'ilr il {icoa fo s-al putett lr'odc, <, ir.lco-
gramele > lui Piliel rttt sittI cottr-lopl,tt r:-rpritttatr'
irr liguli abst'ractc, ci, dinrpotrir-ir, rri;te mi;- r-lurcntelol artei abstracte care s-atr cliberal, de
clri rile instincLului ;i ale sensibilit,ltii creatoalo Iigurd cu scopul de a recons{,rui un unil'ers dc
ordr-rnabc de o r:aliune care urmeazS. suplu dez-
forme simple, dc proporlii clare, cu o dorin,tii
voltarea li tmicii a senfimentului. Voirr!a ,1i torr- rnai mult sau nitLi pul,in vic, mai rnult sau mai
pu[in mdrturisitri, de a reg[si arhetipurile la sPeicat,prrrroapiuebdsLerIanru,tzi,icti[t,lirnlatrirrinlt,titilcdteito'aoreliclelil'ccomiilptno-,
iare visase Arrtichitatea gi pe care ea le < imbrfl-
case D ou figuri naturaliste sau, cel pulin, apar- zitia sa^ se bazeaz5., foarte adesea, pe constructrr
[inind vocabularului figurilor naturii' Matema- auiti-,tti evident inrudite cu ritmurile dirr muzicd,
a c5.ror aplicare se gdseqte me-reu-chiar in naturd,
ii.a si seometria rdmln idesea conducdtorii aces- rdtntrrullezvirlcoeamrleae. sOccebuslste[-ravdaoelbiialseceerllvueaaitqGicodplrdloesggcrhrelmesiicdi rtceuiqrtie9aricueleacgsrr{isl'iei-
tor cduTdri cu t'arauter clasicizant, daci nu chiar
clasic.
In acest elasicisnr care irnpinge la ultima lirnitir
cfortul de abstractizare qi care-l duce Pe ulr privin![ sint extrem de importante I ele l-au det'er-
plan unde direct dc geometrie ;i lege
l.ine in mod ininat's[ stabileasc[ cel6bra sa a compLi-
catiei carc se afla expusS' qi dezvoltatl mai ales
dc nraLematici, germanul Josef Albers compune in'eseul oe care l-a publicat'in Annalen der Natur-
nigte construc!,ii dc o intelectualitate precisi gi
asculitd. Picturile sale, ajungind la extrema srm- 'ntihkitlotisiotintthniel: sAibiel r iarmonische Annalgse von Mw'
pfici{ate a figurilor geometrice, fine qi p[trun- cartea sa Harmonie u'nd' IfunL'
zdtoare, fie cd sint tr[sdturi negre pe pinzd sau nlikation.
Vunr g[si pc rlc altrr parte specrrla!ii. rsctnind-
-ppee hulrntiep,afnieouc[desinatbainncorsu,stnae,tiitrdeezemscatienriesuafllbedt l"oare,?e ,'el mai rrtarc inleres, in op.era lui S.hcen-
Krystallstruk'rrr" Ru-
iceasta nevoie de esenlial care-i anima pe esl,e- frllioelsfs',KaKsrsy"sntearl,lsiyirstsefmireq,iut,nda, scris cuvinte oare se
tsici iPenieiiro,s'di eplelasFarvaannielsiicRa,ensaingttesriigi.uLru, caar Pacioli
vor cibi intotdeauna cu folos: rr l\umai Linzirrd sprc
fi fost muzic[ o arti tinde spre lealizarea sa' pe singura
isr-racli'nptauilei,accaaElifijenaoiiniunm,sianned, ,dtel:rea5c.Jvarsellli,adrta5t,'
carc t'ale nosibilS putind in acelagi timp s[ dea ('cerr
r:arc m,"Ssi"iiOtuWeuz.ruiais"clie.tiieaiatrplrenrePtaadnailcttierna.urtssifmpccoiorr[mfpqliuiunisllna[nmfraaptccoeeiemiresmeabeqfeanoi ntridetdeueleelnoe!sss[5cea'i!ubnaleidet xcddstoerpcesnumSdirl'enivluiiairaj2--:'
constlluie, to[uqi, culmea qi cea mai perfectft
expresie a esteticii abstractc. l-t slc cu neputinla
Adelb- errrrse,rscamrearieddeupceartfeo,rmineleacleaasstc[hdemireeclelielo,rdececilbe
mai secrete, p[strind cu toate acestea puterea
tle convingere a formelor, as zice chiar puterea ,ritolcilo,ieatx.p,crenelosicireii;lli;oii rsri;nrrerielledcceat,crinnlrarotc,moenreiseneL, te'.intra1icltei,i srrbiect'ul
lor de emolie: emo{,ie a spiritului' nu a sufletu-
lsuait,ispidl[ccuetr{ed-seunpieqtreiociroflmgpiopzlieli.incaarr[eaniuntielsigeeandlerei,- spre uon-
salc, Llc-
liriie sir lic t,bliiat[ s[ tinriri qi sir aspirc nein-
trerupb orice art5. ri 3.
seazfl clecit ei, deqi ochiul gust[ qi el din plin Se poate spune, intr-un sens foarte larg' cit nu
o atit de rar[ ;i de intensi armonie de negru
exisi5 art{' care s5. nu fie muzicti, pentru c[
si alb.
ritmul csl,e una tlintre condi[,iile sale t'elc rnai
I{cgnrl si allmI sirtl,, de all.l'ol, favorabilc artei net,seefriengliuiuanrlelo'c,sadcaruert-,ilnprenaanrsttacnhrleignizuedrianstiii!.v,ialait,!leir.siteCnareuiellaifmacobeeraidc-acl
ab,qtluct,r,, l,r'itt t-lcutt,rtttia si lrobrietal,ca l,le (1al'e indemnal, pe pictori sii doreasr:ri 1r'aclucerea 9t
o prozintii gl'avul'tl, irt at,elu$i Limp ca tr:htrioii
;i ca esteticir. llin aceasl,ti pricinri vedem inflo-
rind o intreagi < gcoalfl I de gravori abstracli cu "!ot 71Uit)i'i".ioe.t.ig,rRltlioe,o,rntuuo,,iLrt,s.t.nd{neCtcLrleit,tIl,zlStuetSusdodiik'i.!e.i,as,\dilriirirnr''c\trlrt9lr2ar8,r,td1N9Ift')ao5ce. mtryill,an'f,lrcl'oSncdhroao')l
totul remarcabili: Courtin, Hayter, Le Louarn,
ale ctiror cercetf,t'i nu sint cu t'otul deosebite
rle celc ale lui Josef ,\lbels.
cxprinrarea riNrriuri[ir indcpcndenl dc figuri, Itirii reprc;itttu nirtttc (;i nruzica aceea L'arc pr"etinde
ci reprezin[[ ccva cste irr general muzica proasl,[:
figuli. AceastS. condilie a muzicii, citrc care arta rrinrii mai dctestabil deciL muzica cu progrum),
actruetipbl autrnieeaindbeeiartrpccllpaortue, zcsei[nl slsaeereirv.tad.NreeIalpilitieear,laeosrrld.laaocrredicaeelizaJarracrro,el-r
nir:torul abstracl pi cumpoziLorul sint fiinlelc celc
inai liabsecruel,tflinpdei pdeentri,elengl,iledcI lunua iutcrioarS. dc
intenlia de sainrepvlie,nlit la mdsura original5, adicti earc
la ci:a mai cea rrai profnnd[, la cea artei lor, care sint,
lcgi naturale. lmpingind nrult, mai deparl,c acestc
ec*ruclhri dc care vorbesc qi demonsbrind eroarca
rnai esenlial5, la trcrr care cste ribm pur.
Pi din alt motiv pictura absbractil se apropie lui Flenri Poincare qi a lui Lord Kelvin, carc
Lgafairrcnmoam,{pGllii6pclasdlasiecidhrme, idoctmara6e-gesexentiintoascteufapdi[mi,noctrauesmasaplumeic<tsrtplueugsge'i
de condilia muzicii, de care vorbesc Pater qi
Kassner: acela c5. ea lace apel, mai presus de
dfaorermmroeanfivoaergLmeuutiazililecealcdShi.n,iatlrra,eclemagioeilresfoionlbptgtlieicageac,trleisatianalenmluomor di.tueqli
orice, la sensibilitate. Existi mii de feluri de
a cerceta o oper5. de art[ figurativi. Cind este cel mai c.-iudat pi cel mai evident de secliunea
insir vorba de arL[ abstract[, cel mai bun qi
cel mai sigur ghid este sensibilitatea; nu inte-
ligcn{a, riare cste in schimb interpretul rrecesar
al (lnbismulrri. $i aF spune fdrti ezitare privitonrl de aur, Goldschinidt repet, extinde aceast{ lege
l,rebuic sri fie in la{,l unei opere abstracte la lel la imaginea sistemului nostru planetar. El dep[-
de suplu, de disponibil qi de impresionabil, t:it
rI,y'iruinmufas,etaleuanueni peiinozepedree .qeste istfel seneralizflrile de altfel atit de con-
Claude Monet. i'iirgatoare ito toi Wyneken, pentru care o lege
tuurriildudgauvnerrqreiaczoSn. splaron-pteolreliiltcrufmt'uetrrziceelori,naclcorcpourpr.iule-
muzicale se inlelege,
IiregLe, prirr inteligen.t[ qi a; zice c5. aceastri
Irumusele nu esbe pe deplin sim,titd dac[ nu chimice etc. 1
artei abstracte ii este h[r5.-
inbrii. in funclie inteligenla ,si acelagi lucru sc Se 'pso[atdeecsocnocpheirdee cd 9i. sd
toal,a amploarea Jor
intirnplfl si irr arta abstractii. (Pe de alti-"r parl,e zil in
aplicc nrai bine decib o fdcuse arta ltgurattva'
sc poatc spune cir muzica esl,e arta abstract,ir rnai ales cind, dupfl llena';tere, iirania figulii
prin excelenIri...). I)rrr cste incontestahil cir acti-
s-a ceaxreercoitaet,xpmloarai li'me p-teoritoas,l'l toate invl,t{mintele
irnea scnsibiilulif trebuie si pleceadi po cea i)
inteligenlrei si cir, intr-o anumitJ. n5surl, ea est,e De a lumii numerelor'
ie va scoate fai'a indoial[ la iveald. Arta abstract5,
rnult rnai necesarl decit a doua. Chiar ;i la t'ci apropiindu-se de muzicd, capdt[ aceea putere
,l'e einotie pc earc o posedu ntuzica, qi dc emolic
nai ;tiin[tficr. (in sensul geornetric qi matematic) direcLd. Cu"altc uuvidte, puri ta,lea ar[ei absl,ractc
dintre pictorii abstrac!,i, ca Piet Mondrian, de
exemplu, sensibilitatea este instrumentul cel nrai
indispensabil qi cel rnai activ. Agadar, aceste va constitui vehicolul imcdiat dintre sensibili-
t,atea ar[istului gi oea a pr:ivitorului.
elemente, atit cele din interiorul operei de art5, r\l.ulti pictori ,1i-au ,:oncepub pinii acum lablourik:
precum qi cele care depind de privitor, cola-
J:oreaz5. ca sd inzestreze cu tr[sdturi foarte ase- ,;rr tic irdiDcstciusl indrcfoltliiin,csi tithrrilc l-lo erarc lc poarti
mindtoare arta abstract[ propriu-zisti qi cea mai acesI lucru. De cxernplu
uraia
abstractd. dinlre arte. I Goldschm,iilt, tiber llarmon'ie int Weluaum. Eirt' Ileitrag
Nlai mult inc[: esl,e usor sit deosebegti lir cul,alc
san cntare artist, in rnomentul creator, o stare zW-uWerri-lKeonlsVminuoideg,koekniniine.s, tDAleenrirsncaAhlueeifntbaSftuclhrLalfeJfre'l/nFa,touvirmpohl.iliomIs.opnEhaiitenii,rlincl-eh9ue0en5s'
care si fie exact la fcl cu aLleea a compozitor,ului.
llcoartrce mlrzir,a, asernenea artei abstrxa.to., rut, 32B 3J9 morphologisch-rltgtmisches (Jrundgesetz, Drr:sda,'L90tt'
Scherzo de lVassili Kandinshy, dirr 1927, ALlegro irrl,r'ucil, obieutul prealabil rtu exislii, ;i in abs[r'ac-
de Rudolf Bauer gi Clavecinul bine I'cnzperat, d9 destivirqit el aceastd putele qi
chiar, s-a inti- !ia muzicall a
II.M.Berard. O minlurezaicgadlisgtc[o(aHld,. Valensi) incit .lt{qauebnzlroinculalalsrum5.iuonBOlcamcaahgcinsdt.rl[euidimcBaagacsiltse.trrnaelinraexlapleosriieginesctac
bulat, singurfl
Ilayrnond Bayer a putut sii. spunE c[_ ea < era
mai rnult decit o doctrin{ de artd>. rcneariceret{mrialorrcaubnilui iap.icdtoinrtiraebscberiacml,ia, iuantrairgl,i[stlo, rciar,esi
I'ictorii muzicaliqti ;ecoaaul5t[, r-r metod[ de compo-
o
ziiie inruditd ci compozilia muzical[ sau iqi a construib cu rdbdare, cu oste[ealit, ou un soi
propun s5. creeze, la privitor, o de admirabill ascez[ o fmmoas[ operd. axatlt
loaie cu cea in care s-ar afla d_astcalreaarseamsdc.un5lt.a- in intregime pe corespondenlele descoperite
el: Augustc Herbin. Ascultind de
muzic[. o bucatfl de
Ravmoncl Baver vedc aici un veritabil fenomen
de epoc[. < M"uzicalismul, spune el, este doctrina cSacrheumdaanuni,nconnosttrauliita5. pe literele numelui Bach,
care- pretinde sd ilustreze prin operele sale o Frantta notele:
inl"reaga perioada dc evolu,tie a ar[elor. Erau uzuald in
si, la, re, sol, a putut, el sil descopere identibatea
dintre sunete gi li[erele care le reprezintd, pc
ct,eirau-ppuilie, npiosncdspeurnecn, itrlt t'aarerhaitre[actduorranisnaanutdpi-c- de o parte, gi culori pe de alta. Acesta a fost
punctul de plecare al unui monumental studiu
isar art'a literar[; a fost dat secolului nos- asupra raporturilor ;i relaliilor al c[ror obiect,
l,ura qi celui precedent
s[ fie epoca muzicii, s5. il constibuie folmele gi culorile: rezultatul acestui
tlu studiu se afld expus intr-o carte care este qi
tonfere muzicli, intre arte, demnitatea de orga-
t-icedepuglhtiadl.i ne in[elegem: aceasla in- cheia operei lui Herbin qi in acelaqi timp expre-
nizatol Sd sia esteticii sale, a metafizicii sale, a moralei
spiritul epocii lj, poate, sale, intr-un cuvint: al concep,tiei sale asupra
seamnd. de
de o tainic[- evohilie fatal[ a sistemului artelor,
genera!,ii intregi de artigti qild.utg sub semnul universului sensibil si spiritual.
muzicii, aFa cum se intimpla alt[dati s-o fac5, sub Nu voi intreprinde analiza interesantei lucrdri
scmnul arlhitecturii sau al artei literare: ei con- coa[repcieotnulrinaeluaciesHtcerdbaintenqui f[ri de care cred
cep, inlS.untrul iehnicilor care proprii, poate fi
le sint in!,eleasi
ud univers de forme, urr univers de acorduri in intregirnc. Trebuie dcci, pentru a-i face in
si, ca sd ne exprimdrn aarstdtfedl,oom.ilnuamnetfld.qei artl intlegime dreptate, s[ in!'elegem tot ceea ce a
asonungd. cu aceast,[ s[-;i facl ;i ce a f5.cut acest artist. Pentru
in vrub s5.
construiasbir, in raporb cu ea, schemele si morfo- I{erbin, de exemplu, in opera sa abstractd, cel
pulin, cdci inainte el a fost figurativ qi cubisb,
logiile sale. I care $e mullumesc s[ piciura este o art5. cu doufl dimeusiuni: <
Pentru pictorii sugereze iea, scria el, fiind mijloculpicturii, trebuie culoa-
mai mult decit s[ demonstreze' se pune pro-
s[ s[ fic
brrlrerreni aantluemaitucrrenauzoiecvi,acciasre[ nu fie imaginea cr.rncepulii rieci intr-o formit ctt dou[ dilnen-
fie ,qiuni 1renl,r'u a ob[ilro o rtnitatc do cxpreise. l)ic-
rnuzicd in sine.
'I'or:rnai ircreasta a f[cut Braqut' iu utrt'le dintre
Lablourile salc, rnagnifice irr $uprema lor e co- [,ura rrrr arc rtcvoic dc lt:a rle a Lleia dittrensittttr',
nr-irodiciilcurlooaalirle,aale,exupirr:iirnpalitn5t.r-iunrr arlificiu oareLral'e,
rromie dc fonne ;i de culoale, inspirale tle muziea cazul celor doud
Adinmuemnsitiuenci uploosrei de[,xpinrimsini es,poa{,piuulteinre
al cdrei snirit rdspundea cel mai bine suveranului spaliald.
olasicism'al acestui pictor: muzica adincime
lui Johann
Sebastian Bach. in aieste picturi Braque apare
mai mult ca un pictor altsl,ract decit ca un cubist, (albstrul qi nuanlele sale), altele spa!,iul inainte
; i;I l. (rogul qi iruanl;ele salc). Anumite culori exprimS.
ladiaf,ia dirrA.uuLrul in alar'l (galbenul qi uuantelc scrvi cova carc-i cste st,ririn dttci[, tlescr'virtrl tt-sc
sale), altele dinafar[ ln[untru (albastrul qi nuan-
lele sale). Anumite culori exprim{ mobilitatea pe sine. Compunind forme ;i culori care cores-
(culorilc roqii, galbene, albastre), altele imobili- pirurrnndclitveoremlogriinnduiurrteir,lio1rrflop1ro:,p1ri;ir Fall {iornune, ltr,ri
rrspcr.rl,ttl 1i2i1', In
tatea (culorile albe, negre, r'erzi), altele mobili- utilitalca practilri, politili sarr religioasS, rrit'i
raporturile respecbivc lr semnifica(iite simbolice
t(actuelaor.iqlei imrooqbiiilitqaitevaio_ledtuep).[ Aceste rezultate mai arl,,irrne a picturii rezidI sau lilelare. Intreaga
raportttl t,ttlorilor
in
pot fi modificate prin raportul culoriJor intl'e ele r. inl,re elc, iri raportut lormclor inl,re ele qi in ra-
porlul dintre culori si forme. Si acldug[m, pentru
Auguste Ilerbin a studiat multfl vremc diver-
scle teorii asupra culorilor enunlabe de savanti. acacetsototur lrasdpofiretufroi aimrteplicclSar,,icn5.mdeofdinnileiacetustaurr' oinr
Cele ale lui Goethe in speoial i-au relinut aten-
!ia, qi el nu s-a indepdrtat prea mult de toate sensurile, toate calitdlile sau toate defec-
numai ca pictor qi in funclie de tablou ele, dar tele artistului. Un cimp nou si imens se deschide
s-a con-
stituit propria sa teorie asupra culorilor. Opera in fa{,a noastrd pentru dezvoltarea imagina,Liei,
sa rS.mine esenlialmente plastic[ gi poate fi per- ;ialiir-pecucutlleioarriiiS,qppiieraintuLfihnrueriJ.r,lieliiezinvnourlnba!ap,irnoedratuflraiiilneolehcliiienuctmrtefalfnloletrmr'(ierrr-
fect gustat[ fdrfl si gtii neapdrat cd ea se spijind
pe un sistem atit de elaborat si de riguros. Opera
g$ixsiist,tiOouevviantiunlfi;niitad(,6tiunnoebail (,reatoare)r. doclrinil,
gi sistemul sint inseparabile totugi si cred c5.
rlr {i intotdeauna avantajos dac[ s-ar studia in aceasti
impreund, dar dacd in domeniul teoretic cl con- precum pi in picturile lui :\uguste llerbin, care,
struieqte un soi de fizio[-metafizic[, materialist{ issuiul6pstorcan-pusu5ris.leereslgoadiuspeucarosemci;bioincrdauitnefoeraurnneselielesltorcurucgteuaolrtmaeleeot,rrii.cgesj.-e,
in m[sura in care ea examineazd. fenomene
optice, spiritualistfl intrucit ea urmS.regte s5.
gdseasc[ Divinul, ln picturile sale Herbin mld.- irlrmaelitsla,ecUanteivaericsui,luoip, el)rael;,iiasipnar[r,ueriilen
diaz[ aceast[ rigoare prin jocul formelor care sinL puternitr
modificd, potrivit dimensiunilor, figurilor, rcla-
primul rind
inlelect,ualti: opcni a inbeligenL,ei ca int,ereseazit
lPiialorrtelaorc,esaemmniaficiai,ntidardcuzlnoerialolri. a dootrinei lui inteligen!a. Sirit sigul cii. tioethe ar.Ii lcordat
{u)es[,ei arte o mare importarr!'ir, ciit'i itr ea
llerbin este cea care stabileqte un anumit pala- merge de lrl sc
lelism intrc culoare qi liter6, silabri, cuvinl. Iu matclial la spirit,ual, rlc ll rrrnan
cartea sa 1 \'om g[si tabloul raporturilor dintre la
ilivin.
vocale, notele garnei muzicale ;i culori. Aceastd Se cuvine deci sd considerirtt picl,urile sale drepb
niste expresii ale invizibilului si ni;te ebape spre
adecvare a lumii cuvintului, a rnuzicii qi a pic- aci'esul la inexprimabil, ceea ce nu le irnpiedic[
Lurii este un lucru foarte ciudab qi nou, dar nu
s[ fie, in acelali timp, acele < obiecte de delec-
ou totul lipsit, de arbitrar, pare-se, chiar tlacir al' tare > care trebuie s[- fie in primul rind oPerele
de artd. O extraordinarS. senzalie de puri[ate,
fi nepotrivit srj tliscutftn concluziile unei lungi de for!,5, de demnitate emarri din'aceste tablouri,
alchel,c caro $c spr.ijirrii pe ali tlc e,rperiertlrc"
llerbirr rc anrirrl,e;te, dc altfel, t,hiar el, < ci. arla si cel care nu admite principiul pe care sint
nu poate, nu [rebuie s[ se serveasol decit pe sinc, const'ruite nu \ra putea sir ignore adevdraba lor
cu mijloacele care-i sint proprii. Arta nu poate
valoare plasl,ic[, via lol eviclcn!t'i. [lerbin a
fiicub o artr"t r,ie porninrl dtt la tttt sist,crrn e.T l,rcnt
I L'art non-figuratif, non-objectif. Paris, Editiots Lydia 1 ()p. t:it., png. 1()/r.
Con ti, 19{r9.
tlc liqirlos si rlr, rl idnr,tir'. Oponi sn roprczintir bilit o lume ralional{, care d[ iluzia unei repre'
zentlri a spa!,iului real ;i dup[ care fiecare obiecl,
in arta abstraotd ae[ualir url eforL pent,ru il
leuni o anumitd rnisticri a cult'rrilor, o clxpelicnt,ii era aqezat la locul potrivit intr-o lume organizatd,
foarte icnomsfpilqleibx,iic;filciadpirnofaucnedsa[ taiic,ourrdt
;tiin!,ificd urnan, prin'colaborarea inteligenlei cu sirnlurile.
De oind principiile lui Alberti au fost puse in dis-
sentiurent
dintre misticl qi pragmatismul ,stiin!,ific trebuie s[ r:u{,ie, nuntai plc[ura academic[ le-a r{rnas fideli,
ia naqterc o emotie.
l)e;i n{ark '['ohc.y se inslriri-r inr-ld din dinamisrrul in'qeneral, in ullimii ani ai secolului al XIX-lea,
arnerican rlc o aliL rle generoasir vitalizare, ll qi im r,{zut picl,orii rnoderni construindu-qi pro-
priile lol spajii, aqa cum o f[cuser[ inaintea lor
el nu nrai r'imine nimic din confuzia care pare pSiocntgo.riPi reimpoucl iicahreeleanisptriocceed;iatcahsintfeezl iliadoinsuebpioecca-
s5 devind penbru ea insXqi obiect de delectare sau
principiu de exuheran!5 vitald. Cdldtoria pe care tivaie aproape total[ a spaliuui a fost Crizannel.
a fdcut-o in China, in 1934, st[, cel pu{,in in parte,
la origina acestui rafinament al formei, a acestei Dupd el Foviqtii, Cubiqtii, Expresionigtii de la
Blaue Reiter ;i-au imaginat de asemenea spaliul
sub.tilit[fi de gindire care-l izoleaz[ de m\carea lor gi i-au dat o valoare nu numai individuald'
a,ction-art propriu-zis[. Aga cum a aritat Holger
Oahill, din stucliul facturii qi al caligrafiei chineztr ci obiectiv[ qi general[. Cu artigtii < abstracli r,
spaliului devinc un lucru mai com-
s-a desprins aceasti extraordinarti virtuozitate a aupierxo-piseireian
I,riisdturii vii, atit dc caracteristic[ pentru'fobey. iceiasi timo mai liber. in aceasl,i,
lrtri ibsotutd, iridepenilentd de figuri, spaliul,
< Dir accst studiu provine scrierea alb[ care apdrea sc[pind ryi el de pcrspectiva tradilionald, ea ins5.gi
lcgatl tle de'i,in5. un absolut. Bl
in Je altroltie luna uu,gu,st qi Lurnind. tremuri,nd. figurd, tinde s[
l)ar scrierea nu este bazatir pe caligrafie, ci pe
m\carea liber[ a penelului chinezesc, Idcind sal- lru mai csteb constringere, nici un mijloc genera-
turi peste piturile spa!,iale care se intrepdtrund
Lor de spairn5; din Raumscheu el devine, dimpo-
in Luntind, tremurtnd, inchizind imaginile in
plasa lor primil,ivi. ln Jr upropie luna august, tliv[, sublimarea datelor sensibile, precum ;i a
principiilor ralionale.
Chiar li in arta musulmau[, care este, I[r5. in-
liziera incilcit5, la dreapta, seamiin5, r:u o paginl
doiald,' cea mai riguros abstractd, descoperim
tlin ts'ao-tzu, st:rierea cu her'buri chirrezeasci. uneori o intenlie de a determina spa!,ii difere!,tiate,
Iifectul viu al picl,rrrii lui l'ohey depinrle de rrrt
jocr su|Lil intre sl,nrcl,urile inscsizabile ;i un fond modificdri de-tratament gi de form5, distingind
de urnbrti, o poezie de lorrne sugerate ryi de lunrini
in basoreliefuri geometrice planuri succesive.
Aservtaeradbasutrsatcetrditaotcec,idienntaolpSe.,raopleuriinNdlocnudcrieaan,mdaei
!,esutii, lnereu la limita unui spaliu nedeterminat. >
care le-am ex-
Dupd teoriile lui !\/orringer, pe
pus mai inainte, ar rezulta c[ abstraclionisrrul exemplu, proclam[ cd este de ajuns o compo-zi1,ie
bidirnensionald pentru care nu exist[ spaliu decit
ar fi, in parte, o consecin!,5. a ceea ce marele es-
bctician gerrnan nurnea Rau,mscheu. si pe care la suprafa!,[ pi Care ncag6, sau ignor5, adincimca.
fielare arlist, iqi iuvcrrtiiplopriul s{u sl'al,iu, adicii
noi l-am definit rnai sus. Lucrul est,c prolrabil
lasi:r sii se tt.rttst,ruiasci, iu rrrutl libel ttltiversuI
arlevS.rat la primitivi sau in cull,urile arhaice, r-,ale-i esl,c propt'iu, ;i tlispurre, perrl,ru uceasl,a,
tlar aceastd teamd. dc spapiu, acest soi de spaimi
I)c care o incearci ornul cind trebuic s[ prccizeze tle o aserrtenoa inclepetrdenl,l t'urn utl ptr'lol lr-a mal
locul .q[u irrtr-un univers gre;it definit,, a displrut, avut niciodat[ in decursul sccolelor.
dil uromentul in care t:onsh'ur'lia perspettivei r Vezi L. Guerry, Cizunnc eL I'etpressinn tl.e l'espace,
riurnite rlberticrrc, dirr secolrrl aI XV-lea, l strr- 334
Flarnrnariort, Bib tio thbquc d'Ilsth6tiquc, 191r8.
lntr-adev[r', uo[iulea de spaliu era comantlatii Se intimpld chiar c5., in mod vizibil, tot felul de
trape se deschid
in carelaje innebunitoare, iar
starea de spirit pe care o creazd. in noi aceste
fie de caLre o anume tradilie, fie de o conceplic culori care onduleazd, aceste holuri umflate ca
religioasfl sau filozoficfl a'< categoriilor >, fid'de
o obignuin,tS. a ochiului sau a spiritului. Astflzi, niqte b$ici si gata sd plezneascd, este o stare de
fugd, o stare speciali de spaimi care domind
aceastS. autonomie totald. care este privilegiul
olic{rui artist, in catlrul anumitor tend'in1e, ilci visele celol urrneriti.
Care este natura acestui Raurnscheu propriu lui
nu este vorba rJe Scoli, ii permite s[ creeze spaliul Vieira da Silva ? I'iai degrabi psiliologul decii
r;arc conviuc cel nrai binc rcspiralici salc; crcd, esteticianul s-ar cuveni s-o analizeze. Eu rn[
prin ulmale, cd. ;i in acesl domeniu, urr fuctor,
Iiziologic cste legat de factorul psihologic qi cs- voi mullumi s5 rrotez, in anumite tablouri ale
acestui artist, care se reduc la dou5. dimensiuni,
tetic ;i r-r[ maniela in care un piotor repi'eziirt{ pi
exprirnd spaliul este la fel de revelatoare in ceea o victorie impotriva acestui flaumscheu, o domo-
lire a anxieta!,ii spaliale gi a delirului nelini;tit
cc priveqtc individualitatea sa biologicl, dupfi pcaercetidveelaeprsoaalpeeirdaoliuo[nzeaclei .dOe paenriaohluseidVeaiez[irpaerdsa-
cum anumite structuri arhitecturale sint revela-
toare pentru individualitatea biologicd a unci
Poprionctirusaruroaileuneexpi r1casrr.ii alc spaliului, ual0 s-uu Silva este foarte importantd prin aceea c5, dernons-
treazd, cu izbitoare eviden!5, felul cum spaliul
propriu-zis, fdrd sd devind abstracb s-a indeplr-
eliberab gralie abstraclionismului, ag rnerrfiona
mai intii extraordinareile interioare alir lui Vieira tat complet ._ rdminind totuqi, intr-o anumit[
mdsurd, reprezentalional p-sihdoelogtoicaetecaprreingcuipyieiler-
da Silva in care procesul de abstractizare, plecind geometrice, senzoriale qi
de la un anumit decor aproape realisb, construit
rrau reprezentarea spaliului in pictura occiden-
dguuprdatpivrien ,cispeiileinlduei pAirlbteeartziS;i. populat de personaj e fi- tald incd din timpul Evului I'lediu. Istoricul
va sublinia probabil o analogie intre aceste pers-
in mod progresiv: dc
acest real. I'iai intii se pare ci decorul tremur{: pective care au rr pierdut ra{,iunea l si caracterul
spaliul e cuprins de ameleal5, ortogonalele tre- esenlial al epocii in care triim, a subversiunii
murii. si oscileazd qi un soi tle mcdiri gazos inlo-
sLabile si liniltite valorilor care se constatS. aici, nepldcerea pe
jriunie[gl"deesooblidiceelei privirea noastr5. pe Lrarc sc spri- care o creaz[ la cea mai parte a oamenilor
sliacz;dteqrgi cilne li'iguri]e se sub- sentimentul cd ei au de mare intr-o lume dislo-
;i devin transparente, fantomaticc,
trlit
fine, nemail[sind decit amintirea, cat5, detracatd, dezechilibratd, in care locul fie-
aluzia la o prezenld. Este lumea visului qi a halu- cdruia a devenit nesigur qi precar, pus in per-
r:inaliei, nu mai este cea a realit[1ii, perceputc manentI sub semnu] intrebirii. Dac[ este adevdrat
;siimexluprriimloarl.,eLudmupe{alelugiileVriaeliiruanidi asaSu idlvuape[ sdtaet,edlec cd artistul exprim5., inconqtient de cele mai multe
nelocuit pentru oameni, pentru ci echilibrul s[u
ori, starea cea mai profundd a societ6!,ii in care tri-
iegte, sint convins cd picturile lui Vieira da Silva,
populate de umbre fugitive qi h5rfuite, palatele
(ea nu cste, do fapt, dct'it in aparcn![ dezecliili- sale care stau sd se ndruie la cea rnai mici adiere,
bratiL qi chial dacl legilc salc sirrl cclc alc r-req11i1-
nrlui ;i alc ira!,ionalului, elc sinL fotu;i < marile sale magazine rr goale de clienli gi ani-
lcgi) cstc mate de scdri rulante ingrdrnddite, temnilele
licul diutr'-o instabilil;lte priruejdioasti, tlinlr-un sale care sint colivii de pdsiri qi coliviile sale
uonsin!{rnint perieulos la pericolelo celc rnai
rnari, cdci nu exist[ o suprafald aici pe care piciorul care sint nigte imense tennife, sint convins cd tot
sd sc poati rezema fdri sI alunece pe vreo dali 337 acest univers inclinat in mod periculos spre pr5-
lucind de apii sau sd strlbat[ un parihet iluzoriu.
pdstiile obsesiei corespund unei realitdli profund omenesti, ci adevdrui esen{,ial al fiinlei cosmice.
rdervaelmataonaireerapeinntrucasrepirfiiteucl aerpeocpiiicntooarstsi.ee.inAcasrctud-.
sau se. descarc5., in pictura saf de neliniqtea pe cisdDPnoeieentnsrmcdtdaoueaplcritesneceeurilirmenccilao'edrqm'ieinisbsdigtinnpiegilaiacce!d,ltlsiitiuialfteeermiarl-iedcatdeeeteesr,oetmsndoceruaaebmrrtniiotctseelicadreeoteanipiisluieis,nilufddlspuieiecrreiatemopisCplraeaeiurnnlaciltcua!eriisralivrd.it
care fiecare o resimte gi o percepe tn feiul siu aceastd expresie transcendental{ a strucburilor
ar fi, in ceea ce priveqte arti absiractd, deosebit originale. Dupd cum qi mai interesant chiar
de interesant. La fel ca qi suprarealismul care
este,. de asemenea, un fenomen de epocd siini raule-
anumite perioade arat[
cdrui intoarceri la
dirile profunde care le leagd, Arta abstractd. cores- este-sd descoperim c5. numai dupd lungi si renrar-
sufletegli specifice timpului cabile cdutdri de ordin figuratit' pictor"ul, printr-o
punde unei stdri
nostru. Fiecare artist abstraci., aduce, inir-un
cuvint, o formul[ de construclie a universului, csueccaevseiuanaecdceid- e< ndteaslpsuilepri'r>o,v"izogroiuiitsfioa"-uco'dnestrtuoitt
imaginatd de el, potrivitl cu fiaropprdiae sa indivi- aceasti < anatomie a universului l, de un dina-
dualitate gi cu atitudinea sa universal, lammagiastSrrmiiulleoperrxcaitursrereieamlnais,tremealaleloaleccAudnblraussittdurlauirnciinliiioiendnceeiscsmafaorrre.{a,Tdpsarirereedcpreriasercilzcaaiinretdcdaae
cu felul cum a fost el influenlaL de universal gi
gyT il i.nfluenleazd si el, la rinriul sdu. lnplegeni,
fdr[ a fi necesar sd fim de acord asupra ch'estiinii,
care este acestfl Raumscheu specificd a epocii
noastre qi in ce m6sur5. reclam[ ea o puneie in o necesitate, ca o fatalitate a cdrei implinire era
olircdiinaeb, sptrraincteintaervmaelodriuillorceprlcaestt{ictoerisloir
unei este- necesard pentru ca opera lui Celicev sd-qi capete
intreaga sa eficacitate.
a valorilor Suprarealism qi Abstrac!,ionism sint astfel doud
intelectuale ale unei lumi cdzute in dea mai total[
qi mai dureroasd corrfuzie. doctrine de evaziune sau de mintuire pe care
secolul nostnr qi le propune pentru a-qf depdrsi
Suprarealism gi Abstraclionism sint astfel dou6 anxretatea, tradusd cu atita forld in
doctrine de evaziune sau-de salvare pe care seco- de care Rattmscheu ni este filozofia,
lul nostru qi le propune pentru a-ryi dep[qi anxie- ln arta fa{d decit un
tatea. aspect foarte semnificativ, fireqte, dar care nu-;i
capdti lntreaga semnifica,tie decit atunci cind
Evolulia reprezentdrii figurative, pe care am este studiat paralel cu celelalte aspecte ale an-
definit-o suprarealistd gi expresionisi[ in acelaqi
xietd,tii de care vorbim. Acesta este motivul pentru
timp, in care se mdrturisegie neliniqtea spaliald care atilia artigti din timpul nostru
a epoclr noastre, este pe deplin reprezentatd de intre spiritul suprarealist qi spiritul osiileazS
opera lui.. Pavel. Celicev ca*, dupfl ce a pictat abstract,
cedind succesiv cind unuia, cind celuilalt, sau
compozilii nelinigtite gi nelini;tito-are, ajunge in sint simultan animati de cele doud tendinle,
cele mar recen[e opere ale sale la o aspalialibate
pur{ lnchisd intr-o relea de suprafele ie'cristale mai pulin antagoniste decit s-ar putea presupune
in prtmul moment. In ce mdsurd Klee sau Vieira
care .aminteqte de dodecaedrui scuriip pictorilor da Silva sint suprarealigti sau
Renastere- amlndoud felurile in acelaqi tiAmbpst?raVculi ll-iamsayu,
din de
pzDenrannmttara-reouamcdtaiutntadfirgceSua.rraelitae[gCcileiotlircqecivoaniliestgdroudrcditcuiviseeseoarleerezpuornlevi--[
aScllhini eaiduerf,bEsst tdsvuep,raLra"p'aictiqqufie,inVaainsatereldvep'iainctrdemceulliai
Arta Abstractd, qi unii dintre ei meritd sd fie
versului aqa cum Ie sugereaz{ figurile alegorice. examina!,i sub aceste doud aspecte, f[rd de care
Spaliul nu mai este un elementlragic al"vie!,ii
unele elemente importante ale personalitdlii lor
r[min neexprimate. Cu atit mai mult cu cit lor ar'hitectural in acelagi iimp grandios qi subtil.
Ca pi ei, el are sentimentul marii picturi care
in Arta Abstractd se manifesti o dorin{d de a cuprinde bine peretele qi am dori sd-l vedem
scdpa de realul traditional, pe care o gdsim la pictind s6li vaste qi intinse galerii de palat, pe
Suprareali;ti, iar aceqtia, la rindul lor, se dXruiesc magnificenli,
cu totul acestei puteri de inl'en,tie autonomi, care s[ se desfdgoare sobra lui
plind de bucurie sau dramatism, viguros plasti-
de imagina!,ie f 5ri margini, de crea{ia puri,
care apar!,ine ,1i artiqlilor abstrac[,i. id in accepliunile cele mai variate qi dominatr-'
Printre modurile cele mai reprezentative ale
timpului nostlu de a exprima spa{iul, aq vrea mer€u de un spirit viguros gi calm closic prin acc,a
sd mai semnalez, pentru deosebita sa importanld, concinitas 1 din care Leon Battista Alberti f5.cea,
in secolul al XV-lea legea principald a armoniei
pentru semnifica{ia qi frumuselea sa plasticd, si frumusetii.
ilberto Ntignelli e prea florentin, e prea < cla-
lpera lui Alberlo'N{agnelli. Compatriot al' marilorl sic > perrtru a nu se mullumi s5. exprime un spa-
ndscocitori ai perspectivei, .Alberti qi Brunelleschi, liu nbrr. o tridimensionalitate ingenioasi qi pasitl-
Nlagnelli a construit arhitecturi monumental€ de nantii, pu o suprafald cu dou[ dimensiuni. El nu are
forme abstracte in care apare un sentiment cu
totul nou al spaliului: md gindesc mai ales la nevoie-rle spaliu-obiect. El inventd propria sa
acea suit[ de tab]ouri intitulatd Pietrele, care qi aceasta de
reprezentare- a spa{,iului, ii este
constituie una dintre expresiile cele mai semni- aJuns. Magnelli, ca in opera
-pmroudlubsolinalloi-pepricatlourii
ficative ale esteticii lui l{agnelli, ale tehnicii gi Sla conlemporani italieni,
ale concep!,iei sale dcspre lume. l,'lorentin, Mag- mai
ceva ciudat, care corespunde unei intoarceri la
nelli a trecut, la arta abstract[ minat de dorin{,a problemele spaliale de care s-au preocup-at ita-
de a reduce la esen!,a lor forme capabile s5 orga-
lienii din llenaqtere, in sensul c5. ei se indreapt[
nizeze in acelaryi timp intr-o armonie senzoriald cltre soluliile pe care Renaqterea le-a l[sai de
si intr-un echilibru intelectual un univers care
ru va mai depinde dc tradiliile figurative. Por- o parle gi a exclus numeroase posibilit5li care
i se ofereau, adoptind pentru totdeauna piramida
nind de la figurl, Magnelli a supus-o, mai intii, vizuald din care qi-a tras viala, dac[ se poate
unei opera!,ii de purificare, de simplificare, apoi, intreala tradilie spalial[ a picturii
in ziua in care a constatat cd figura era un suport spune aga,
occidenti.le, pin[ la C6zanne, primul care a des-
mai mult incomod decit util, a eliminat-o din coperit qi a aplicat celelalte solttlii, care nu fuse-
tablourile sale. A. reve nit trstfel, pentru desd-
virqirea a.rtei sale, la operaliunea iniliald a marilor sBeirddimlueantesioinnacolinssmiduelral!uiei. Nlagnelli postuleazfl 9i
epliciteazi chiar adesea exlinderi spaliale care
rr Abstraerti > ai Renaqlerii, Piero della Francesca
qi Paolo Uccello, pentru tarc placarea formei vii
pe un fond de structuri n-au fost reprezent&te, ci demonstrate. Se pare
geometrice era o oon- c[ italieni ca Radice sau Giannatasio, reluind
stringere intotdeauna neplStucd. Contemplind
opera lui Pierro della Francesca. qi Alberti, in
tablourile lui l\'Iagnelli anterioare epocii in care momentul in care opliunea decisivS. se sdvir-
a devenit abstract, cele din 19L4, d.e exemplu,
am v[zut ci[ de incomodi putea s5. fie, atita sise. incearci si ei r. clelaltc rnoduli dt' expresie
*p"ii*e -pp"ir"atm"'"idpaicol,putriacda,blsetrafocltods,esqetepaqriallei defi-
vreme cit era aservitS. figurii, necesitatea de a tiitiv de dez-
desfigura personajul pentru a-l face sd intre intr-o
schemd constructivd abstractS. rEe faot de la latirresuul cro)n.ciitnitas ( -atis), arruoniil,
ln monumentalitatea sa, i\{agnelli regdseqte spi. echilibri, dozere lericite {N.
ritul de fine,te al vechilor Florentini, sentimentul
voltf in funclie de sensibilitatea spaliald a fie- de materiale noi, creirrd deci tehnici noi gi ajun-
c[rui artist ;i nu supunlndu-se ca pini acum
gind la maniere de exprimare a spaliului care
unei noliuni de spaliu, cinltemsoidntsdproascibAilei .gcoldresc n-ar fi putut s[ fie posibi]e dacfl aceste materiale
preferat[ dintre toate
Este deosebit de important s[ examindm in ce qi tehnici n-ar fi fost alese.
Colajul, dupd cum am spus, este una dintre aceste
fel Prampolini, provenit din Futurism, qi care noi tehnici, folosite pe scard. largd, incd de la
ttroaantsepusnoelufnliilceomsppao!,ziaililiepaudro-pabtasttreacdtee inceputul secolului nostru, gi in care fiecare mig-
cercetase
Futuriqti, care (Cubism, Futurism, Dadaism, Suprarealism)
aceste sinteze de mipcdri. in convenlionala aluzie a descoperit un vocabular plastic corespunzS,tor
la cea de a treia dimensiune pe care o impunea esteticii sale proprii. Formarea noilor spalii in
dorinla de simultaneitate totald adusd dC Fu- colaj este unul dintre fenomenele cele mai ciu-
date gi mai semnificative ale artei contemporane.
turism, paralel cu metoda cubistd a dezvoltdrii
simultane a tuturor suprafelelor obiectului. Fu- Colajul a fost poate chiar la originea diferitelor
turigtii nutreau ambilia sd realizeze in migcare tehnici de reprezentare plastic[ a spaliului, care
nu aparlin nici picturii, nici sculpturii qi care
acest soi de desfdqurare a formei pe care cubismul
o fixa intr-o structurd geometricd static[, f5cind tlaiinusdpl alcaliuulouoivbgeiiernictuateblail(doobotiiceguucptraeareren_oa_nll-uiftieig.ruAarlauvtimovrepbl,ierrbdsinp-ea--
momentul s[ devind insumarea tuturor rnornen- inleles) si a nu mai reprezenta doar obiecte um-
telor posibile. Punctul slab al F-uturismului consta
de altfel, in afari de rolul excesiv pe care-l acorda
plind spaliul, aceasta este preocuparea unui lntreg
teoriilor, ln ideea eronati ci o sintezd este doar domeniu al Artei Abstracte. Cubigtii incercaserS,
rezultatul insumdrii diverselor analize. Trecind
in sculptur-pictura lor ceva asemdnd.tor, dar
la Abstraclionism, Prampolini deschidea artei sale importan,ta < construcliilor r abstracte vine de
mai rodnice decit cele ce acolo cd ele folosesc o extraordinard varietate
cii mai lungi qi i le de mijloace, fa![ de care repertoriul colajelor
oferea miq-carea futurist5, c[_reja ii apar,tinuse
qi care a fost sdracd in urmdri.
Bacsetegt.isietamlineinfiic,aftuivt,uirnigtoi rsicaeu cubiste, cu obiecte adevdrate, avind trei dimen-
caz, sd.-i regdsim pe
siuni (pachetul de tigiri etc), apare cu totul
abstracli, li tncepu-
turile noilor investigalii spaliale ale artei abs- sd.rac. Aceast[ experienld cubistd n-a durat, de
tracte de astdzi, ca pe italienii de alt{datd la altfel, prea mult ; in afara citorva opere deose-
inceputurile studiului perspectivei, in perioada bit de reuqite, ea n-a produs decit bizarerii, care
ln care Renagterea inaugura noi metode de cer- aveau, totugi, imensul merit de a deschide calea
cetare qi de expresie ale universului. Fiecflrei unor mijloace de expresie inc5. necunoscute sau
epoci ii revine sarcina de a efectua experienlele ale cdror posibilitdli n-au fost ln lntre-
icdaereil-oi regraiuforermzeervloart.e,Epliboetrriavrietaevdoelu{pieerisspeencstiuvldu,i gime. CubigLii gind,eau pictura: inlelese
aceasta ii lmpie-
dica sd rneargd mai departe. Ei se alfau intr-un
care este unul dintre caracteristicile importante
impas in ceea ce pliveqte noile construclii spaliale.
ale abstractionismului, se declar[ in lavoarea
Este interesant, de a studia la Paule Vezelay modul
oum se face trecerea de la picturl la colaj qi de
unei autonomii spa,tiale absolu[e. Autonomie care
la colaj la acele < tablouri de sirmd D, in care
nu se rnanifestl nurnai in diversele tratdri ale a realizal r'are gi subtile capodopere. Colajul a
spaliului, in pic[ura propriu-zisii, ci de asernenea fost pentru ea mijlocul de a incerca reliefuri
reale in combinalie cu forme pictate. Un studiu
slinncufdolpelotoussirredebaisr.aienapuidcmetuitoarirl,ttdeindhtanruitclcicintaoraei,cufsdmerdfedesccteheaivvaionlretbrnaet :'|43 al liniei, pasionat qi aprofundat, al liniei pictate
342
I
igsetnfeeralbloaareordiseinveiaa'[c[o9nisctrrueactl.ioilaorre de .spaliu, stl materii si structuri de o infinitd varietate. Linii
drepte cu traiect independent sau deschizind
tridimensionale
care sint <r tai'lourile de sirml > ale artistei, ldca- chiar unghiuri, ca niqte porli, cdtre adincime,
qul unei armonii platoniene linii rdsucite revenind asupra lor insele ca neli-
a ideilor gi a for- nistea si cdu[area labirintului, ele iqi insuseso
spaliul pe care l-au decupat, elaborind astfel
melor.
l,i"i.. ne suprafala desenatd, sugereazS' spafiul
si deieimindi cu ,iomplicitatea spiriLului. ttostru,
iirtualitatea' adincimii. Volumele care iau .naq- volume aeriene, mase atmosferice, a cdror greu-
iate qi densitate variazl ldrd incetare. Asocierea
tere Jin hnia in rniqcare se stabilesc- qi V-seezaefliarmy da
ln tridimensionala lor realitate. Paule qi opozilia dreptelor indoite instalate in infinit
utodi"t mult[ vrema aceastS' posibilitate crea- qi a curbelor turmentate a cdror rniqcare pro-
io*.* u gresivS. are in ea ceria nesigur si dureros au aici
liniei, energie concretS' fi in acelagi timp
aceeaqi valoare ca qi dialogul instrumentelor intr-o
form[ abstracti. lntrucit linia nu este decit ea sonatd sau intr-un cvartet.
itiinlloarsrtrdu"gatui, tdftidea"risludecnortp'etlueeferluistriiunsspufllruraslfaaainlafaigdncueoarmvirleree-axontistiusteiallneiitantetlllciaonar.rtcneratatpattumirer"aliii-,--
Liniile Paulei Vezelay, in sfirqit, au o sonoritate,
cudanuldpt{i-m,inbsm5ogi-vmaldaotaaecrrei{aevloisz5ri:.briilinSm, imsnidtltaaascmet,ieldmta,efodtaerlao, smmebauittzeei--,
iri" ri limite. De mulie vrenre se simfea c5, in
nictuiile si in desenele sale, Paule Vezelay urrn[- rie plastic{, nevihrtnd in acelaqi fel qi alc[tuind
i". u..".id eliberare a liniei autonome din punct spa,tii deosebite, dupd cum deosebite sint qi aceste
ae v*ae"" spalial gi se strdduia s-o separe de
suprafa!fl. mate"ii. La fel' de'deosebite devin in dlipa de
da'a r6usit s[ facd aces.t lucru in fatd qi umbrele pe care ele le proiecteazd pe fondul
miment]ul in care a'fixat linia in spaligl pur, < tabloului l, urnbre care au, adesea, atita impor-
o iini" isntadtiimc[ednasirunaevaindatotraeteiap. oPseibniltirtdu!'ialeceeavsota- tan!,d, aLila eristen{d, ca qi liniile inse;i. Intrc
lutiei
tribuia ca linia si nu mai fie o tr[sd'turS dese- linii qi urnbre iau naql,ere atunci relalii noi qi
crea,tii de spatiu de o ciudatd subtilitate. Tre-
buie s5-i recunoagtem Paulei Vezelay meritul
",muieInttuto" p^iinctastinde, ,eiiaurnnoubieccat adici linia devenit[
de a fi realizat o tehnicd absolut independentd
pinl at'unci o ima- qi originalS de expresie a formei in spaliu, prin
Eine. aVluezzeiela. ysuiqed,settiaesastaautuilnucziiel.in-ia de suportul mijlocirea instrumentului cel mai delicat, cel mai
dsuepmluinquiitt.otModdiaetsdlricaellamcaairecxaigaejunnts,"ei arninai
F;;i" dificil
s[u, restituiridu-i astlel independen!'a spalial{,
si- in mod cu totul natural, hdincimea a adop- acestd
artd, creat[ de ea gi de ea dus5 pind la perfec-
iat accast[ linie ;i s-a oferit ca tr su-pnoorti D pe]lTy
ob!in posibili- {,iune, este de o noble!,e, tle o puritate, de o inl,en-
J"rtesute"itc sale. Se asbfel sitate de expresie oare ne sbirneqte intreaga noas-
tnti rle o boqdlie nelimitatd ca rezullat al acestet tr5 admiralie.
tucearhmrerariacriecnlauoliic,i"leoarritbsiitntatdbr-eialitdoeerivagdsintlfaeulelninqmtirdeaetelisnreiaidelucnqdoitousapralen- Oprele lui C6sar Dornela constituie, ln arta de
astdzi, ceva atit de exceplional qi de singular,
incit nu stim ce cuvint sd folosim ca sd le denu-
tiul sdu. mim. Artistul le numeste < tablouri-obiecte D ceea
tle considerabila varietat'e a mijloa- nu este o defini{,ie
beneficiind ce suficientd mdsurd rea ; dar aceasta nu aratl
celor pe care le ofer5. diversele dimensiuni qi diversitatea de
ale ircestui spaliu -muloltcimdperummiquctainred, in materiale
dispun'eri multipliuat gi-mai din care este fdcut <r tabloul u. Construclia plas-
:i46 ticS a unui anumit ansamblu de forme asoiiate
linia le-a
lntr-o structurd monumentald de o exceplionald aici de o operd abstractS., non-figurativ[. Nici-
odat5, totugi, aceste calificative nu mi s-au p{rut
rrnitate reclamd de fapt, pentru realizarea sa,
pinaurtlitcoipr amreeatalelem, naulsutiicdleei,diavelrasecuelsu-ie,na!e,pqie.ilpoar:r atit de slabe, atlt de insuficiente decit atunci
cind am incercat sd le folosesc pentru a defini
acesta este vocabularul de care se slujegte Domela -pgoiadteacf{i
gi apare intr-adev5.r extraordinar faptul cd ele- opera lui Domela. Cum sd admiqi c{
calificat drept abstract concretul' pur,
figura pe care o reg5.sesc atit de des in tablourile-
menlele multiple din care este fdcub <r tabloul- obiecte ale lui Domela nu este dintre acelea pe
toaeblriueficleticn>{eravufiiitramdbiiinllln-acfieaesqctaesrpecuodnmierprtomrenaeoni ptdeee.reglreasbai lefactaarla.c--
care pictorii le aleg cu predilec,tie ca subiect,
cel care a recunoscut o dati preferinla qi impor-
tanla pentru to-talitatea operei lui Domela, inle-
Aceastd multiplicitate de materiale folosite ntr lege cd,. prin folosirea (la el incongtientd) acesiei
este cituqi de pulin rezultatul unui capriciu.
Gravitatea profundH a arlisLului, autenticitatea forme simbolice, artistul revine la figura initial{,
preocuparea constant:i deexc-laud-aotirnigcee nu slnt
sa absolutd, ?niltocirea rnaterialului, la aceea fa![ de care orice alte figuri
spiritual prin decit variante si transformdri.
supozi[ie-de graiuitatc sart dc < joc ri ; nici rnJcar Cum el era chin'uit de problema naqterii gi a dez-
pl5cerea virtuoziteqii rliscu[ic aici'
nu inl.rii in voltdrii vielii gi preocupat, in incongtieritul sdu,
de a evoca acest proces ciudat qi secret, Domela
bdci virbuozitatea se incintd qi se satisface pe pune in_ centrul operei sale sdminla originalf,,
sine insdqi, in vrerne ce indeminarea magistrald
cu care C6sar Dornela dispune elementele tablo- germenele tuturor inceputurilor. $i ca gi cum,
intr-un soi de simpatie magicfl
ului sdu, deqi perfect conqtien[d, din punct de pentru'for]ele
primordiale ale naturii, artistul inberca tn siirea
vedere plastic, qi siguri de ea insagi, nu cunoaqte sa, in liinla sa fizicd gi spirituald cea mai com-
Ia perfec!,ie, pare-sd, raportul fiecdrei-materii cu
caracteridticilb esenliale ale personalittilii sale. pactd ;i cea rnai primordiald, impulsul acestei
Domela se slujeqte'au""" fitibaj plastit subtil
germinlri cosrnice, el traduce prin combinar€a
prodigioasd a. materialelor disparate
si care, la prima vedere, te incint[ prin rafina- eliberarea energiiloi car.e, explozia
mentul' s[ul dar pentru cine a pdiruns seminlei gi
in uni- ntenele crlpat, iradiaza in univers. din ger-
versul secret al operelor sale qi a. incercat sd Poate <r pictura-pictur[ > nu i-ar fi furnizat lui
desprindd lec!,ii din ea, devine evident cd un C6sar Domela elementele suficiente pentru expu-
intreg ansamblu de lorme simholice qi- de materii
simboli,ce se articuleaz5 in fiecare tablou, ansam- nerea acestor metamorfoze qi a acestor radia-
blu pe ale cdrui legi interioare, pe ale cdrui < chei > liuni. Condus de instinct, care este maestrul
avem interes s5. le descoperim' geniului, si constrins de necesitatea de a repre-
In operele recente ale lui Domela, apare mal zenta acest, fenomen pe care nu-l cunoqtea d-ecit
tinucleracinsduurp-Ir,inesxpineriveonclaabcuealamrual isiunbtesrtaionaler[l,orartotics--
ales b temd dominantS. care se manifestase qi mai pe-acelea care, prin natura lor fiiic{, prin
in tablourile anilor precedenli qi care prin frec- ncauastmpreerc.;tnirropl arlosintrreae,pxtretaeludrliuolcor,rc.puardfionrersl<dafieEspi5rin.itvuimrraioi,ldglioeivrmidapegrnei-t-
venla revenirilor sale, astdzi, prin insistenla amin-
tirilor sale, ne face sd inlelegem pe deplin semnl- aceste miqc5ri cosmice din lduntrul sdu. Panoul
ficalia capitald ainatrceebstlemi ,cosnasutasndt-el 'inNture_bsde mpunpe.e
problema-sd ne
irtist despre t semnifica!,ia I operei: aceastd semni-
ficalie n-u poate sd fie decit fdrd referin![ _la pictat, c_are constituie fondul tabloului, conline,
formele naturale comune, de vreme ce este vorba il.l7 ca un f-el de eter, in care constelatiile se ordo-
neaz[ qi se migc[, formele ln gesta!,ie care iqi miiestrie qi gralie repertoriul de forme simbolice
qi de materii simbolice care gi-ar pierde din efi-
implinesc aici traiectoriile lor. Materiile care intrd cacitatea lor din momentul in care el le-ar folosi
in lompozilia acestor forme ne conduc fdrdince-
tare la natura originilor: lemnul este substanla in mod congtient si deliberat. Supunerea la naturd,
vegetalfl a seminlei gi, uneori, dou6 lemne de docilitatea la instinct, se asociazd cu un senti-
esenla diferiti sugereazS. forlele antagoniste a ment plastic de o siguran!,[ de nezdruncinat,
cdroi acliune a avut drept rezultat < explozia liaargarpuaprutel nDeenlaS,tipileln, trau o vreme a lui
seminlei ri, conflictele sau, dimpotriv[, asocie- Domela
fost binevenitd, pentru
laptul cd ea a confirmat qi a accentuat acest
lile si-amestecur'ile in inima cS.rora se elaboreazS. sim! natural al rigorii pe care il are, acest sim!
procbsele vitale. Formele metalice, panage de
cucpdrruor;ipdaetinfider,auarrainbtees;cteuriddee al strictei discipline intelectuale, al ordinii su-
curbe de Ceang si Cen, inchise in ele bronz preme in fiinlra gi in creafic.
vasele Dac5. se cautd legile care guverneazi crealia
verde , a insele, artistic[ a lui Domela, ele par s5. fie aceleaqi cu
cele care duc la cregterea crislalelor, care diri-
chinezeqti
captive-ale legii ve;nicei intoarceri, sint deopo-
trivd de simbblice prin aceea cd materializeazl' jeazd miqcarea astrelor, care suslin fugile com-
enerqiile qi fac viabile lorfele spirituale eliberate
din Jeminge qi radiind intr-un spaliu infinit. plicate ale muzicienilor olandezi din secolul al
Ceea ce am mai spus despre caracterul necesar'
fatal, al alegerii malerialelor in vocabularul plastic XVIIlea. Extraordinarul contrapunct al aces-
propriu tor tije metalice care exploreazS. in traieetoria
lui-Domela, ca qi alegerea formelor, d[ lor spalii diferite, care se intilnesc qi care se se-
ia iveald o identitate absolutd, o adecvare total[ par[, care se organizeaz5, in ansamblul lor, dupd
dintre form[ gi materie, precum pi certitudinea
numere armonroase ce te fac s[ te gindeqti la
c[ Domela nu'putea o supremd. < propor!,ie divin[ D, cum spunea cilu-
s5. foloseasc[ alte materiale gdrul Luca Pacioli, aceste fugi cu qase voci, in
decit acelea. Aq mai care ( vocea )) este reprezerrtatS. printr-o materie
adduga c[ aceste curente de
upnricnurtiiojesletrdaesemuetadlesl9aibpiprinlet,-
energie personificate deosebit5, care se dezvoltd pe < baza > panoului
tesc*unebri urmind
foarte asemS.ndtor cu acele entrelacs celtice care in pictat, toate acestea se intorc la conceplia cosmici
miniaturile de la Book of Kells ating cea mai inaltd
a artei lui Domela, fdcindu-ne sil ne girrdim la
oerfectiune. In ciuda slabului relief al <, tabloului l,
muzica sferelor.
Pe un alt plan, si aici nu mai este vorba de ta-
irceste iinii de forld metalicd evolucazi pe mai mult e blourile-obiect ale lui Domela, ci de gua;ele sale,
planuri, lncruciqindu-se qi intretdindu-se cu suple-
icuerroiii'egJr"allii"efoinrsmdeqlionr unaeiusrtaelea,lttouelpvianidqei crditdsicemiiin, ual care constituie cercetdri de eliminare qi de subli-
mare in vederea tablourilor viitoare, renunlarea
la elocvenla simbolicd qi plastic[ a unor materii
perfectului lor rlspuns la necesitatea organicd. diverse fac lncd qi mai misterioase niqte compo-
ln opera lui Dbmela acest aspect organic ne zilii pictate, si exclusiv pictate, in care forma
asurtripsrtinedstee,q- iinnetoaintecinmti{q,ct[qriclemlfLiinpleeinstraulec, 5in. apceesr-t
cu natura gi cu spiritualul, ch reuqeryte
fect acord indernina.re l Olandezul Cdsar Domela s-a n[scut la Amslerdam, in
s5. devin{, cu o suveranS. in tehnica t90t). Tendin{a spre o mare simplificare a formelor,
rnanifestatd incd de la inceputul preocupdrilor sale artis-
cea mai complex5. qi rnai indrizneald, interpretul tice, il face sd. se ataqeze i; t924 grupulii De Stijl. lnce-
lnmnaartutcircai lgunliuuiveoqxiiitsa,tdlDsoupmrimreitdulalulapi.oe$alit,dedeess[aimsfeobmlooelsinseemaas' scpisletcneu-- pind din 1928 introduce cea de a treia dimensiune ln
348 349 compozi{iile sale. {N. T.)
gi culoarea se acordd ln stranii < nunli alchi in vocabularul spagyricilor r etapele fuziunii qi
mice r pentru a relua expresia lui Rosenkreuz. ale transmutaliei, trecerile materiei brute ln
substan{a subtilS, t,ransfornarea pietrei tn spirit.
Care este natura precis[ a acestor cercetdri pe
care le vddesc guaqele si care este eficacitatea Evolutia unui artist ca Del Marle ilustreazd
intr-un chip surprinzS.tor cucerirea unui nou
lor ? ln mod practic este vorba mai intii de a spa!,iu, pe care tocmai o defineam ln opera lui
transforma, prin formfl si miscare, un spa,tiu Domela, qi se rceomntaemrcpi odrainnda, coesttemndoimntednts,prlne
arta abstiactd
material intr-un spaliu spiritual. Sd nu uitdm dsspei aaclilaoclcoitvanetsnettradu.Cp'tulirirlrdovr,l.p-taiencdecsadtreeei ealaxratemNi{onoanrfdaeraciaenpdicaetcouesraeilbsotirti
c5, aceast5 arti evolueazS. lntr-un domeniu denu- leclie de fidelitate fa-tI dc abstracliunea geome-
tride ;i matematicS,'cle obiectivitate ab-solutd,
mit < abstract r. Spiritul rra renunla deci la
de cercetare a propriei fiin!,e in fa{,a operei create,
suportul figurilor din naturd si-si va crea un Del Marle a rius-b la extrem. Aducind mai intii
limbaj cu totul propriu. Acest limbaj nu va fi feolainrtseuq'rii,giunrotaabsl{oudlecuoedrcoeutiardeim, neunsciuhniia, roinvotrin-u{,n6
comunicabil gi inteligibil pentru allii decit tn
mS.sura in care el va pune in joc amplificdri de spirit mistic ca Malevici, ci intr-un sens mai
degrabd intelectual ;i ralional. Era vorba de o
unde atit de vaste, atit de precise qi atit de pure ca expresie imediati
intiarcere la formele
intense incit sd poatd sluji drept vehicul mesa- a Purei Inieligen,te. De aici vine aceastd artd
jului implicit al operei. Diversitatea materialelor, care traseazd pe fondul alb, considerat nu ca un
in tablourile-obiect, fdcea in mod vizual, tactil, vid ci, dimpoiriv5, ca un absolut, tr[sd.tura vie,
ag spune chiar: cinestezic, ca acesi mesaj s[ forma explicitd, fdrd echivoc, definit[ prin pro-
priile salb certitudini, evoluind intr-un spaliu
fie mai repede perceptibil si f[ri echivoc pentru nu iluzoriu, ci real. Spaliul, ca suport, nu. ca
obstacol, ca posibilitate a unei noi conceplii a
cine qtia s5. actucS. sensibilitatea gi aptitudinea raporturilor plastice, pi chiar a raporturilor umane'
aclast[ il'determinS.^pe Del Marle sd
de a resimti in situa,Lia de a recepliona mani- sdpeeictamtaqaetizi-es"ouprpdrruoiiinnngegraea""csuueivs-ntoe.ibsiipteraci!ct,iutuel ctababirdeliom,ueilnuntsiri-ouncailftiotdirnm!.cia,d
aceastd formd prizonierS.
festarea pleiar6. Ca uri tablou-obiect'de Domela linea cores-
sd revele privitorului toate aspectele sale variate, cum la cubiqti, tehnica < colajuluiD
Dup5"
trebuie privit din unghiuri diferite, iar privirile punde dorinlei de a suprapune dou5. spalii
deo-
oblice sint adesea revelatoare de planuri pe care sehbift,ea, ft,ootf agsna deospnrindearea ohbieccttrurhluli-, laa care
nu le surprinde sau le surprinde prost privirea procedeazS, Del Marle, determind intrarea in
frontald. Propun de asemenea ca tabloul-obiect posesiune, real6 qi nicidecum iluzorie, a celei
de a treia dimensiuni. O dat[ f5cut primul pas,
si fie pipiit, ca degetele si rivalizeze atunci in restul trebuie s[ vind de la sine, qi acest < rest rr
putere vizual5 cu ochii gi cu imaginalia, cdci I Denumire anticd pentm alchimiqti. Cuvintul este atri-
anumite texturi ale lemnului, ale matalelor nu
vorbesc decit miinilor, iar anumite modellri gi 361 buit lui Paracelsius. (N.T.)
porliuni de planuri nu se mir[urisesc in intre-
gime decit pipditului.
Guaqele ar p5.rea aqadar s[ricite din pricin[ c[
nu folosesc alte materiale decit hirtia pictatd,
alt spa{,iu decit spaliul sugerat si alte mijloace
de transmisie decit privirea, dac[ forme si culori
n-ar impune aici spiritului nostru o altfl virtute
de transmuta!,ie, ieryiti din creuzetul alchimis-
tului, qi al cflrui simbolism cromatic lnsu;i ne
aminteqte cu vigoare <r culorile > prin care trece
actiunea de <r artd majord I gi care desemneazd