Brion, Marcel - Arta abstracta

liacii aL-.i[uirca tirrrpanulri dc lu Auturr lisliurrde gi impletito, care sint gi aici ca gi in arta orientalS
nusaniliee, icacoponrnolicanepepe-.dtieicjadanrrainmitnreaataigcceaelaamgifimofreimcl[ectiruasmgi .ificonirmtaraeaslcee{eidulee-
a lumii elementelor semnul lumii infernale.
Bazate pe tema dragonului gi pe irecerea volutei
abstracte spre
sirmd care-slujeau sculptorilor si fixeze machetele animalier, decoraliunile bisericii
norvegiene din
Urnes, in Sognefjord, sint atit
de caracteristice pentru unul dintre elementele
lor de p[mini contine'au deja viitoarea statuie, cele mai importante ale artei vikinge, incit ele
trurenaleesleveSefl,reedspicrneeprcooatmrrieavndde, ,lo.laHgeSuobamiencrtt-trSlieea-vpainud'red[,scc]oellxpeeerrcnitopnl-usln,-
au qi dat numele lor unui intreg stil denumit
stitit din (Jrnes. inzestrat[ cu o"asimetrie care
conferd rdsucirii acestor liane qi acestor animale
tituie, ca suport al miqcdrii figurilor, arhitectura
rezonabil[ a corpurilol qi a acliunilor' corrform o extraordinar[ violenld de miqcare, reliefurile

legilor de armonie pe carc Evul lt6diu le-a mo;tenit unei usi de lemn de la inceputul secolului al XI-lea
sint unele dintre cele mai frumoase exemple ale
de la greci. acestei arte abstracte care, urmind celei- de la
lcFcia-itapretrueeimtcrua5srcceailetetaoduet mfdools.ntlslcuturbanteodsrtceusttrteuasd;eiiienaldeploipceaftreecsacdrede
Ringerihe, compurre un spectacol de un fantastic
nemaiintilnib. A face distinolie inintreacceeesateceveersttie-
funerarS. din Tpaurtqeuai,nciar,edce, amdueltilpaliTcoamlabai.n4f9ingi]ti geometric, floral sau animal,
S-ar impletituri
Auguri. g.inoase (ceenetraelcaecse),versutea.arcplroseapceonif*upnd9d-
exJmplele. Printre cele care au fost date de cltre aqa mdsurd.
sibil, in

dl. Hirbert, voi rceetii'nceetiqnidduemnaondtainretarestnilriisnbiaictduiiPl-ee ou decorativul qi <dragonull cu arabescurile gratuite

cate a f[cut-o care cind il absorb, cind il fac sd iasd la iveal5.,
cele rnai celebre din Biblict lui Carol cel Chel r:um se vede in unele miniaturi irlandeze. Intr-
adevdr stilul din Urnes nu apare numai intr-o
(Charlcs le Chau+'e).1
iieg{sim, in sfirgit, sub forma unor pitore;ti per'- parte considerabild a lumii scandinave, unde-l
vedem decorind pietrele runice, ci se revarsS. gi
sotr"aje de pe un capitel roman' care se ceartii asupra Insulelor Britanice si atinge Continentui,
apucindu-se reciproc-de barb{, intr-o nri;care d.e
disput[ r'ehemenl"d 9jai cbrrisaeghiiicoairsSd.a-int-allcielasitr,ccadpirn- unde nu se mai poate dezvolta sculpbural, intru-
tel, care provine cle cit existl deja, in acest moment, o artd sigur[ pe

Poitiers (iec. al XI-lea), este, dininpreazceenl.t,orlaaql\-'I-usueen mijloacele sale gi pe voinla sa creatoare, in Fran!a,
des Antiquaires de I'Ouest, in Germania, in Italia, dar se infiltreazd, totugi,
intreg joc de duunpgdhniuisrtie;iridtme ucriricfuomarfteerincofempcalicreat.ese. in estetica miniaturi;tilor, sub influen{,a, poate,
intref[trund a miniaturiqtilor irlandezi care cdl5toreau- mult
Ceea'ce am spus niai sus despre curbele care
si duceau din mdndstire in rndndstire arta lor
fabuloasd, atit cle straniu pdgin[, care a primit
eyoc[ mai mult sau mai pulin evident monqtnr, rnult de la arta vikingd, dar care, in schimb, i-a
in partea sting[ a timpanului de ]a Autun, .este
in basorelieful ryi dai mult. llenry a subliniat in
lceeaqi m[iuri vatibil ;i pentru.
din biserica Saint-Michel de la Entraigues, repre- Doamna Frangoise rnod
zentind lupta sfintului X{ihail cu Dragonul: se strllucit str{r-echea antichitate a acestei ar.te

observS. pr-ecis opozilia liniilor drepte, coresp-un- irlandeze, care, chiar in obiectele destinatc cultu-
zind outerii spiriiualc care emanit din arhanghel,
lui cregtin, strecoard. simbolurile vechilor culLe
abolite prin evanghelizarea insulei. F)a eviden!iazl
si a curhelor rlsucite, ln chip dramatic deformate
t0I irn.iestcuuirlpetauraac, emstieniia<taurrteilep;ui rauarbdsrtirilaectIerlasnidoerinasumperan--
1 A se vedea Cahier Archdologiques, nr' II, 194!i' 100

tale oare a irtvins iu Europa ccutrala ;i septorr- rlu dl. Lertri-Gr.rurhan, in cartea sa llestiuirc tlu
Bronze chinois,r
ntdreaioturnnraaiil,[i,cfiiinnadcniipdereeaonlca-uapsiafnirt6[geiltruucmlatpaaniliecdoieoliditniaclutin[luistie.[ Timp I'oatir arta nordic[, rnai conplexl decit sc credo
imitr:
in mod obiqnuit, este cind pur abstract[, cirrd
conl- abstract-figurativd., cind figurativ-abstract{. Lr

binatii'de moiive d6corative, uneori asocia[c cu rniniaturilc irlandeze, de exemplu, este greu s{
q-Ei csutereaprrteazteunttudrriourmpaonpeoaarebsloo.-r
aniniale fantas[ice deosebeqti r-ru precizie pe cele in care incoldcirea
dragonilor ia naqtere din combinalii geometricr:
lut conven!,ionale. de cele in care zigzagul apare ca o stilizare a
anonifire care au ocupab Eulopa scptentrionali goanei dragonilor prin spa!,iu. Nici in China n
in Epoca de blortz. iai in Epoca de lier arta ccl- asemenea deosebire nu este intotdeauna prea
toal,e epocilc ea avea
lilor'si a germanilor. [n
iisfitrtii*err.i.ititirnntrr."6tioin"m*a,-.ifuntrino'ubaTeelrtrtEamailpui'esocdccduiiiuileiOllacolorordireroad,nuliifatuliuendl.RiedleEuifrsieaecicahrat,,irn,meeecsczmtureeidugainilotrti[enecaaloreblhnqra[thsaiidc9ec'ei--t,
ugor de fdcut, deoarece acolo, plecindu-se de la
un decor pur abstract, in oldria neolitici de Pangao,
de exemplu, se trece la animalismul schemdtic
al dinastiei Ceang-Yin, pentru a se ajunge, in
t"tilt din ,\sia MicI, din Mesopot,amia 9i diu sfirgit, fie prin disparitria figurilor animale (in
special sub Dinastia numi[[, <din faza a douo a
Persia. Ea este cu totul opusfl conceplter artlsllcc ocoidentalilor Ccu, qi rprirna faz[l a orientalilor
anmq-ruelcuilio. rc, abraez.avtful lplaerriezpaiet[zednctarce[atrneatruormalaisntdi a
9i Ceu, unde se pierde o parte considerabili diu
bestiarul Ceang, parpele, greierele, dragonul cu
respinAita de'.ei -pcreina tot- Imperiul, a devenit, cu
pufine exceplii, trompd, acel T'ao- t'ie naturalizat etc . . .), fie
a Europei moderne.> 1 prin deformarea stilizatS. a aceloraqi animale, la
lncd din Preistorie, cum am spus' un curent
iisurativ gi un curent abstracb se manifest[ simul- geometrismul pu,tin rece, cu pulin{ solemnitate
clasicd., mai s5.rac ca materie gi ca imaginalrie,
ifn. cel din urm5. mai pulin cunoscut decit pri-
duo".."e figurile de animale pictate in peqtcri desigur, dccib arta Ceang, la inl,elccl,ualismul
-rri mulb rnai irqor de capabilinc[ de clocotiri
deosebit, de descoperit ;i subteranc qi de insufle!,iri
sint de monqtri deghizali abstracte, diu
tle renrodus decit desenele abstracte, care se in formc
timpul ultirnilor Ceu. Curba se inchide qi, pollindu-
intllne'sc in mod foarte frecvent, dar care sint sc dc la abstraetizarca absolutd, se revine la o
ir,tinit mai pulin lizibile qi, de aceea' mai anevoie abstractizarc aproape tot atit de absoluti.
de interpretai. marea artd Este cu totul firesc, pe de altl parte, ca linia
in momentul cind
iaarbn;saitmracacull,mide.rlisnudbiCnzhispitnedar,iossactdidlauelpivagoleelto'odrlnitseicitdrii,csdcaislspuaDbriens,lai[sautriibeca,i
ondulat[ schematizind apa, dirr raliuni ritualc
!-[-icusumgesreezientaimrtipsltduliuni
C-eu urmeazd arbei animaliere semiabstraute Ceang- sau magice arta din ilIeso-
figura garpelui.
potarnia f
lixcmplelc dcsplc aceas0l trecerc, ln care artist,ul
Yin, ale odrei fantasticc arabescuri porncau dc sc.sirntc irrvitaI l,rrirr faptul cii insJ;;i rniquareir
la l'iguri anirttalc, sau mitice, foartc gt'eu de reotl=
no**t uueori, dal pe cat'c lo ut'm[rim rlestul dt: tllrl|i:indluicinaarenjurt,onr'aesuseseadzqisrippnuculeceamarcacri[mosaa[cgeisnsiar[{lpiceroii,cnesgsiuirtmftene.rrtgarciincudir.
bine, totugi, dupd o0 ne-an farniliarizat Lju \rooit-
bularul stilistic al acestei perioade qi cu procesul de la linia geometrici la reprezentarea, mai mult
sau mai pulin realisti, a unei f[pturi vii sau a
de stilizare care intr5. in joc si care a fost definit

1 lrislt. Art in Lhc EurLy Clt'ristian' I'criod, Londra, 1940. 101 l(13 | Paris, 1936.

unui obier-,1 uatural csLo sputt[att, logio iulr-ul rlivirrir. in c)llcr'[ rnalilol ntrstracLizritor'i li Rcnl-
sens qi poate cu o func!,ionarc mai simpl[, rnai
<normallil deoit procesul opus acela tare porneqto r1Jlr.:croii franceie 1, accasb[ temelie geomctricl este
dcelcliaaocefisgtaurdlincausrima[juinmgpd.lilcafloufnorcmfoirat bdsctrgaicntdirir-e, irnportarrlS cxtre'rnit; ha poate este chiar
iutreagiri'alitrrrt, dc it fi it lahloulrti, iu.care Iigu-
rilc qi'obicciele nu mai sint, ca in naturile moarte
o opera!,ie pur intelectuald, de o natur[ cu totul rle iui Baugin, cte exemplu, decit ni;te animalii
diferit[. rrlc ar,cst,or st'hetnc Eeomct'ricc,
Sbilistica romand ne o{er:i excclen[c exemple de o l,rlrrscrip{itr
a rept'czeltl,iu'ilor lttrtt'tlnlatictl.
felul cum arl,a sculptorului animi schemele ab- lSrllistm,ira,iir atlirufirrn cir in picbtrlir exist[ iu genera.l
stracte. Ca urmare a unei nccesit[1i funclionalc,
rdenexaeteimrinmptliiuni,,aitsneat,uruinicnitbacacasepositrteeelfliuiegrfuui.rriiDleucmfrpuolnnudtoneaignrteeeileossrpe,a[dc,iicit legi dc armonie ;i legi de echilibru care guver-
neazd ronstructia tabloului, fie c[ ele sint concer-
tate ;i talculate, fie cd inconql,ient
lotul ie supune, in plimul rind, cadrului gi dinrensi- sinl, i.nasptliincactbe.
qi deicopelile spontan, intuilie si-
prin
ilatir arn rrJ.uba s[ distingem dintrc tablouri pe
unilor, uneori chiar cu pre,tul unor contorsiuni care (iielc oare asi:rrltir, prin vc'in!a afirmatli a pict,orttltri'
cle principiile slrrtct,rrrii absl,racte, si pc cclo care,
devin cauza ocazional[ a unor ritmuri noi, a
unui dinamism extraordinar. <Aqa ia naqtere o in mod l-riologit,, in felul metulelor, r'cgelllelor,
familie de figuri care, pe masele stabile gi grele ale scoicilor', rcpr:-odut', fitr:i ca nici o intcn lie ah's-
arhitecturii romane, fac s[ alerge in ins[gi imobi-
litatea lor o mobilitate eLernil, gi aceast[ sculpturti lracbi sir le- conduci., sistemele fundamentale de
eondusl de legile unui puternic echilibru se pre-
trcliuotmcnecuhpridireeryani tcd.lecSpp-harrort6ppouqritl,eiipa, eainrdreIn-iauuslulniprllaua,ci.rnnufuicraarirrtefeirx)ernl-miac-ri
Azinlbtdu. mcauolsluuitdi continufl de experienle pe miscare >.1
plele: clcd cJ., in pictura modernl, erernplul lui
Villar de Honnecourt ne invafd,
apoi, cd. epoca gotic[ a practicat qi ea aceastd iluruI t'stu rlr' ,, importarrIa tonsirlerabili ;i dr'
ai't[ a schem,atizdrii rituale, la care a adaptat o
arld magnific de expresiva a lormei t'ii. AccsL o cvideutI irrdiscutabili. Crrlti;tii stiau-]tine ce-i
lucru reiese cu o cviden![ magistralii tlin sludiile rtatoreazi, irr acettsl,ir privinlti' qi int'Lrdirca cat'e
se constat,it inlre marile sale ol)cl'e consbruct,it'c,
savantului suedez F. NI. Lund, qi din marea sa irproapc irlrslractc, ca clc pildri .1,c Chahut, I'es
lucrare Ad Quadratum. Lund recunoaqte in nume-
roasele planuri gotice structura pentagonald radi- Iioseises, I'tL Grurule Jalte, ;i ollerele hri Paoltr
Ucello, dc exemplu, sau ale lui Piero della lirarr-
anb[, derivind din faimoasa pentagram[ a lui (,esria, in cate figura umani. este tratatir in func,fie
Ilippocrate din Chios, acest armator pasionat de
a fost exclus din sccta pitagorei- dsuep'or'ratl,oianrema asnaieararhuitneecitocnoilcoiar,ned,eafteusn.tc'[lica[ sa de
omieatneilmoratcic[ri,eicaareii aparlinea pentru c5. dezvdluise
accst
pictor, ale cirrui lucr5ri asupra culorilor tind si
(ulnoonrtinnre-irninild,ial{iivsueclreXtt'[rel dfaiuim, oqaiseciupeontaagldraomaerc. l)e codifice Impresionismul, impunindu-i o metodi
qtiinlificfl, era, irr felul sriuf un rnate doctrinar
cr{rliualolr'oirrro[qaihadrfcncegaaipltepeaanseiiltuoivur,acaRSestna,iainlqtleatettmrtet'iatsrl'elAarinorla,iinscdhd'iulaalt,egcri0Aa-i si continua cercotirile rnrrilor <r:rll-qtractoriii ili

i{enagl.erii.

daI adesea compozigiilor sale consl,rucIii gconle- r .t\ se vcrleit cart,ol tnta, I'ttniiirc rle ltt. lltnrtrssunr'c
trice inspirate de secliunea de aur qi de propor!,ia l'llitrrra l,rffonl., Paris. l1)./,ti.

I II. l'ocillorr, Art d'Occiclczr, pag. 103. r rf+

III. FORMAREA UNEI ESTETICI tivd, sau, ca s[ ne exprimlnr mai bine, care nu

ABSTRACTE CONTEMPORANE mai e nici obiectiv[, nici subiectivl, despuind, in
plus, aceste doui cuvinte de intreaga semnifica,tic
NOILE CAI ALE PICTURII l lxi
ie se incercase s5. li se dea inainte si care se va
Pc la inccprrtul ser:olrrlui al ,\X-loa sc remar(ii'i, incerca sil li se dea qi dupd aceea.
irr art,ele plast,ice, o mi;carr: ririentatri prccis sprc
intoanrerea la fornra purd. Accasta pentru a srr Nu existl artd, obiectivri, nici artd. sabiectivd; orice
elibera 1lg pictura anecdotici, trceetr t:arc, sulr
in{luenla fobografiei, poate, tindea din ce in ce mai artl este in acelagi tirnp obiect'ivd, in sensul cl
opera cleail de artisl este un obiect, chiar ;i
mult spre un realism banal ;i inert ;i care fflcea
abunci r"lintl ar[islul nu qi-a propus ca rnodel un
din reprezentarea lucrurilor o reproducere l'oartc
obicol, calc existS. in naturti, ;i subiectiv[ prin
exacL[, din arnbil,ia de a rivaliza cu aparal,ul aceea ci, potrivil semnificaliei pc care vorbirea
fotogra{ic. r\;a cum vom vedea mai tirziu foto-
curenl,[ o atribuie acestui adjectiv, artistul s-a
grafia eliberindu-se de realismul vulgar si irnprrr- exprimat aici in intregime pe sine insursi, mani-
mutind in urrghiurile sale, in lelul siiu tle a folosi fcslindu-qi cu aceasti ocazie propria personali-
[atc, tot atit r,rit qi obiectul. Este zadarnic[ dis-
lurnina si chiar in modul de lratanrcnL teltrrir,
rrrijloaoe proprii. pit,turii,. lot. astlel pit.torii pc puta care opune in permanen![ cuvintele obiectiv

oare-r vom rramr acadenrici i;i propull ca iileal, ;i subiectiv, de fiecare dal,d cind este vorba dc

carn prin jurul anilor 1900, aceast[ aserniinare arta abstlactl, qi ar trebui sd se inldture definitiv

garantatd, cu care se mindrearr fotografii. un echivoc care nu poate decit s[ intunece gi

Pictorii cautd deci, r'enun{,ind la anecdot[ qi la mai mult o probleml greu de rezolvat, din lipsa,
natrrralismul fotografic, un mod de exprimarc in primul rind, qi trebuie s-o lecunoaqtem, a unui
vocabular convenabil asupra clruia toatfl lumea
care sJ.-i dea forrnei o autonomie qi care sd per- sit cadl de acord.

mit[, in acelaqi t,imp, artistului s[ proiecteze in ln cdutarea formei pure, aproape generalizat[ in
aceast[ formit tot universul sdu interior. Atunci boate domeniile artei vii (l'art uivant) de la ince-
tsaebilnosuti,tuuineuul ncolendl udceincdolcaobnorrparoeziilniatrperpinictinosre;;ii
putul secolului nostru, l'om descoperi reprezen-
legile tehnicei gi esteticii sale, celdlalt folosintlu-se tate divcrse tendinle de a o regdsi in variatele
aspccte ale picturii abstracrte actuale. Tendinle
de aceastI nouii cornbina[,ie de libertii{i si de eai'e corespurrd, la rindul lor, aspiraliilor qi ideilor
tlonstlingeri penbm a (:l.ea o nouii leprezentare sfirgitului secolului al XIX-lca qi curentelor carc
a ttniversului, ohicr-tivri si in ar,elrfi l,irnp subier,-
au pornit de la ele: un scientism incredinlal, ci
;tiinla este rapabilfl s[ explice totul qi s[ l6mu-

reasc5. l,otul; un intelectualism care preconizeazii

supremalia raliunii asupra sensibiliti,tii qi asupra

senzualitdlii ; un rornantism, carc ignord qtiinla
.si ra{,iunea ;i carc-rsi Irropuno si-"r purtir inai prcsus
r.ltr rrlicc l.oat,ii pasiuur.'rr si tul Ialclistuul uttruu,
,sub lr-rir.tc fonnelc lor; urr senzorialisttr pur, carc-;i

rlii silin!a sii plstrezc ir l,oatir plospe[,irnea qi

in toat[ integritatea sa senza,tia, a;a cum a fosl,
primit6, qi de a restitui sub forrna unei cmolii

lo; impresia oblinutl prin simfuri, fdri ca aceasta

s[ fie elaborat[, amplificat[ sau deformati nici abstractizarea; qi numai dup[ felul cum aceast{
de intelect, nici de efect.
Dup[ cum una sau alta dintre aceste tendinle abstractizare este ginditd, verificat{ gi exprimatd,
se fac simlite cu mai mult[ sau mai pu!,ind for{,[ apar caracteristicile individuale, raiiale, si celc
intr-o <,mijcarer artistic[ qi-i guverneizl estetic'a, carc corespund unei anumite societri{i, unot'
forme de. via,t{ particularS., unui anumit mediu,
apar ;i estetici deosebite: acelea ale Cubismului, chiar unei anumite atmosfere sau rinor anu-
alc l'ututismului, Fovismului, Orfismului, Puris- mil,c imperative profunde ale individului, meta-

mticuislumi, uSluimi uqltai nEexispmrcusluioi,niRsmaiuolnuiis,mfuielucia, rNeeodpinlalrsc- fizice ;i chiar rcligioase. De acum este indreptdliC
aceste <mi,scdril corespunzind unui spirit de grup,
sd. se vorbeasc[ despre o art{ sacrS absiractdl ce-ea
ee oorespunde, de altfel, unei constante foarte
a cirui putere de reunire este adesea sporitd de importante a altei sacre in general, qi dintrc mani-
caracteristioi rasiale sau nalionale, care se afirm{ festlrile acestei noi estetici nu este de loo nein-

cu aceastS. ocazie desc,his si viguros, uneori aproale semnati. aceea care face posibild o manier[ rnai
in mod exclusiv. ur
Ienomen propriu $itiaalqiaanF,uCtuurbisismmuul larpeafrleecctafl Ilgry Di mai imcdiatir de a percepe ;i dc a exprima
cu
cxaciitate idiosirrcraziile temperamentului spa- divinul.
niol, Itrxpresionismul este, in ansamblu, deqi dorni-
Am putea afirma chiar cd in toate acestc tendint e
ale
urtei cll contemporane exisdi o posibilitale
nal, dc unelc clemente ruseqti, sau cehe, un feno- de a. se aj.ungg cu totul la abstractizare qi cd,
totuqi, mai subzis1,5. uneori la artiptii care au
men esenlialmentc german, dupir cum Impresio-
trecut'prin aceste <miqcdrir unele diiitre elemen-
nismul era, in acela,si fel, una dintre rnanifest[- l,ele constitutive ale originalitdlii lor. llste evident
rile cele mai cvidente ale constantelor geniului atit dc importanti. ca
Reiter din Germania,
francez. e{ o miqcare aceea denu-

ln aces[ elan cdtre forma pur5., comun tuturor miti Blaue din care au
miqcdrilor pomenite, iese la iveal[ in chip rnai ieqib simultan o picturd abstractl sau abstrac-
ltmiuzaaiinMrtedacru-cn.oa.ac.;e[-ee;aiinaclluDliaxXpu{ranecsiikioetl,ninaistrmleuuial Kritiiag.snutdiriianptscivkcy,a,rsoar:
mulb sau mai pulin evident, o tendin![ c[trc i-a marcat qf c[ t.-"., formulat
abstractizare qi fiecare dintre <,scoliler acestea atit dperevceaplatebleilcpeas"t"drz"i ca si acum o
posed{, in felul sdu, partea ei de spirit abstract. rdmin tot
Dar chiar qi arta abstraotir reflectS., mai mul[ jum5tate cle veac.
sau mai pu!,in clar, aceste diferite tendinle I ele
sint celc care dau fiec[reia dintre accepliunile
lor caracterul sdu particular, gi dup[ cum predo-
mind unul sau altul dintre aceste elemenLc se fpPiuca,agtitniniviilneeapiinnetecaaacrmeeaoFsrrttaaiinpszarNlievlia-nrc,tsfllci:nt<scieNrxiuatreeinmst1ed9e1d5seep-m-arncticu-
poate distinge o artfl absl,ractd cu caracter qtiin-
isiifoicn,isitn.te. l.ecaicueaslitset,carolimficaanttiivce,
impresionist, eipre- szoeiauaraem, ayspodurenmelaipa_siearl,dccmoininndceee-pu-teroilgoprienvloiior-mr adrleaar.ici. u.euEdrouipreenrnuei
nereprezentind aici
decit ni;tc modalit[!,i speciale, niqtc manierc de
u f i abslract, rnai proprii dccit oricarc altit mauieri'i
cutfirui artist sau cubrilui urup dc art,i;l,i, acc;lia vor cdula rroua forrnir in trecuL, in lurnea cxteri-
asociindu-se uncori dupi afinit[li, sau chiar rut,i- oar{ sau irr aparenlrele sLjliznte ale naturii, ci iqi
1t' vor e onstrui lorma pornilrl din ilteliorul lor
rei galerii care expunc o fali a abstractismului, propriu . . . Arta viitorului va cla formd convin-
eare este preferatir in comparalie cu ilta. h gerilor noastre stiintifice: este religia noastr[ qi
aderr{rul nostru, si el este destul de profund
'Ioatc aeeste aspcctc r.ariate sint legatc unelc il rle solid pcnl,m a produce ,si
dc altelc si srrpuse uuicei dontiuantc calo estc tel rnai narc st,il
fl ,li

{,|)

1'|8
I ",''

I

cea mai mare re-evaloare a fornei pe care lumea cxterrioarii I proccsirlrri iritcrior.u sr punilrl il(rircn-
a v5.zut-o vreodat[.11
a tul pe sentimentul patetic si pe irgen{a spiri-
Blaue Reiter sau Cdld,relul Albastru' care dat tualI. lic11n1a, pentr,u ei. estc rezultat,ul presiirnii

n[aunmt5e.lecosn{usidinetrraebgilidi , muiu;coirieo- rttmribigucaliree dc o impor- tccesilirt,ii inteli,ray+r. \ria!.r srrfhrt,cirslii i ste t,ea
dc-a dreptul Lrarc orccaz[ forma. -,\ceirsba inrplir,I et ruplurd

<euairsal'tcirbiucitdlfuirgl'suuirnaaut icittltraepbriliotfleutacuacnlxdpluiofaiztWiclieaasdfscoilsliatl(i.amNnlciidnrristn'5hse' kr-ry, l,otald cu maberialismul secolului al XIX-lea si
realisrnul i'i
slu lotografic ;i inlocuirea lui cu

din tlccefrbrio 19[1; apui va deveri t,il,lul rcvisl,e i nr,ottnuirrrsivpeirritsuual,lit,ilrrt,ec,ar1crrtianlb,rl-oouclodneruvninirernucnpaerlretu,criesnti[i
Llarc va preeoniza r*i va cxalla cstc[ir:a rrouti. constitutiv in sensul profuncl al cuvintului, un
semn in accep!,iunea pe care
iri"ri"l"igiiut aeher nu apar!'inc in intregimc Jakob Boehme o
rrirlii dc fa[I. intrucit mi;carea nu cra pur ab- dddea acestui termen. La Marc, de exemplu,
ts*ili*,.riiarci.*t[.,iit"dtie{qoiommaubeslnliiirmaacr'tt*iii';rrtuii ,ddt.itunprt"rlure*oaccesei[sctdaluerecv.rfiuingiudlmeacuaiti pictor de anirnale gi de peisaje despre care cu
gren le-am putea denumi figurative, fdri insi a
indrlzni s[ le calificim drept abstracte, arrimalul
inlru amini,ire ;i pentru influenla pe care lJlaue peisajul, oum a spus-o dl. Ludwig (irote, <devin
RrcEtnlaaexaibn'ttrefeoilrizmeaidttaileiealievclmautiltsuu-Kmoilut;BanlsaaslaucthapemaersaaltlenRlau,ielrectdisetreiutinararaseBbesaaftsrobaaesucbltl,c,ietuic,n.rodaneiuasrrtdneaeualaratulult'o-ti o;i XLarc'era con;tienl,,
unitatc t:osrnicd>. l)ar
picl,inrt in aceast,ti manierii jumr-"rtate liguiativli,
jrrm.itirte abstracti, c[ r,eprezenta adevtiruta reali-

1949-f950, care intrunea' arya cum fuseseri intru- ctaolen.vi.nSgimer!e,imcaareceearsntaand[indi-nexttarabolorduirnialerasapluet,elruecrdue
de altfel, l-a
nite in cxnozi[iile din l90B si 1914, pinzele carae- pe care,, astdzi arta afirmat si el, cu preciziune:
<Numai
poate fi metafizlcd, si va
lerisl,ice n-entru spiritu| BLutte Reiter. Spirit loartrr continua s[ fie. Arta se va eli],rera de necesiiltile
l,a"irisr.uin<t,imui$cciatr,erar,iSiitugrui sdime artiqti reprezentativi ;i de dorinlele oarnenilor. Nu vom mai picta cl"eci
pe Robert Delaunay, tt pi"rdure sau un cal cum ne place noui, sau cum
ni se pare cti sinb, ci a;a cuin sint in realitate.rr
ilenri Rousseau, Foviltii francezi, Cubitstii eLc', cu
,simt,oRl\iecraecmeuiiastrueLsrntlridmdllipJbpl'lvoeiatmiosrtetaemei,tldaiasRdattm,eiiercii'etn5aeq-c,rqri,Eatiarlremcdeffeeuialsizbiitlnieanlegiurdcdadildntesdaucc{btietsdisipeltimeonuiantcuastcuercihnieliceedtaxidtcpsYaluBiernleeslatmair,iu.-lteeueiot' r\ugus[ Maclie si Franz Marc au fost ucipi arnirr-
doiln tirnpul riizboirrlui din l9t1r: *n poaf. spunc
cii abit unul cib oqi cel5lalt abia incepuserir sii
piaLeze. Oricurn dLstinul nu le-a inglhuit
viali indelungati pe care au avut-o Paul acea

ltlee
qe'Lixizi.sWatrdea,mscsauiilimtol(uaalttneddeicnc[sitkanynis.itieDndavoirritlunaa.,lNit,dlrartci*hddee.isat bidsNetrslaatucrc-l
esteticd'precisd qi clar formulatd,-pe gare o gdsinr de rar si realizeze o oper5. pur abstracti. Com-
in textul lui Frairz Marc qi in cdr!,ile lui Kandinsky pcoazreigideadteealozrlmdeinco1l9o1ra4t,ecaonlsutiituAieuguunsteIx'Icaeclkecn,t
tlesrn'c c,al'c vom l'orbi in celc ce urmeaz[' ]Jxisbti
usrrililitu,iir,.roual,ro'rc1exa-i'ts'zitsiaIt'iitevuolc ivtr'rirrIrlielrrt,itstu,li,tttliantrctrri:terllrris'ii'rlrnaplrlltifroti'Iclita',rpoiiuttr'tL'f urP'rlvi.iis lir
e,xemplu al acestei arte care, inldturind subiectul,
rll

rl"

h Elauc Reil'er, de a considera I'ornra (ea o c'\pl'eslc figura, ca lrazl a l,abloului, le substiLuie o tratare
de forme abstracte in spaliu, carc rezumfl inc{
de pe acum toate vor
1 Ifranz blarc. llricfe, Aufzeiclurungen utul Aplnrismen, cercetf,rile oare continua
pini astirzi.
llerlin. 1920. 110

Irl l,'r'irriz i\[art,, irkr cil'tti iirrinrtls, ilnprogoi]l,o I'IU'l' ItONI-lItlAN. <r ljenat,ur.alizarea fiind unul
rlinllc punctelc esenliale alc progresului urnan, este
dc o religiozital,e pdgirrri ;i l-rarbart'i, se reirltorc, dccr dc.pnmii unportan![ in arta neoplastici. Forf,a
ilsoniirl,filo'ldulmiiveaisn-cliotarz,teeliaai ,s-aiceedllcereumptetrtelleezainig;tuiSr.icdianepriianttcci,ecllpaatqttiriutninmddupel
picturii neoplast,ice consbir in aceea cd a demonstrai
din puncL dc vedere plastic necesibatea denatura-
lizdrii. Ea a denaturalizat si elementele consti-
Ilomantismul german in constanta sa de rasii, butive gi compozil,ia
faicaesptoicrat,urAiicecaustaadeesvbleraatdeavbds.--
r.arc vtideqte cu atit,e violent'{ ncvoia. dt I t'orntt- rata raf,iune dc a
Irit:ir tu lir:rut'ile, prer'tllrl si li-rpresiotristnttl, t'It
lcnomen al epocii, care constituie un fcl de eli- traotc. A dcnaturaliza insemneazl a abstractiza.
Prin abstractizare se ajunge la expresia pur. abs-
berare freneticd de toate legdturile; nu atit pentru tractd. A denaturaliza iusemneaz[-a
a reuni tehnicul cu originalul, ci pentru a afirma, Dacd citez acesb text aplofunda. >
la inceputul
la nevoie, in paroxismul strigdtului, un indivi- uirui sludiu
dualism pasioiraI gi inbransigent. desprc Piet l{ondriarr gi Nebplasticismul este
l)al ceea-te-i calaclcrizeazil in egalir ilIi"lsuril l)c tocmai pentru cd el rezumd in-motl cxcelent si
iodln,mc,tbrlucaaicnriecst duuagvnifionepsotaut.rnliuad_sn.5iusuMlc-adipeinosgtltiririncusdluciinreici-targneIaausitcaemrnusalir[aiimlsg[peianoadrbubitanaorturidtii
X{acke ;i pc llarc este gravitatca erce,pl,ionalir tt.t
,,aro ptivitc crealia ari.isticir, prufunda puril,ale,
tucel sinlirnent apioapt' sirt'r'rtlolalr curc este privi-
lcgiul urListului;i, in at'elu;i tintp, rntsrrtneit siir
reclutabilit. Expresionismul a ai artei abstracbe sau, cel pulin, unul dintre cci
dcviat,, in convul- la c^are voin,ta_d_e a-slabili legi apare ocl mai pre-
siunile dezordiiili care a urmat rlzboiului din
1914, principiile plimare ale acesbor maeqtri de cis formulati. N{ondrian imp[rt5leqtc aceastfl ir[-
sdturd cu Theo Van Doesburg qi este interesan[
la lliaie Rei,:r. Ei n-a rnai reglsil, trceastl interio- de notat c5. tocmai
rizare in acrclasi tirnp tlcutti si tl ratnaticir ;i a ai lui Rembrandt pi F-n-riqantez olandezi, descenden!,i
preferat gratuitirtett stligirtului itl sirte, pentru Hals, sint cei car.e s'e
dgtpireereiijoife.c[scupbpueo5tti".cteem.foaac5rit!.u[marruiiiurrllneoi srud,ilmetfotmcaitor,atdeiin,imstlirit,iar-iiearini,dfed-levrdcilre"i,bnaei.st[eamaltirevcaenndeaiiiau,-
violenla *,, t*ql tlc linrbajrrl sufleLulrri, r'5r'i stli- de pild[, s.au dccib francezii, pentru a ajunge
girtrrl rru erit, lu i\lalke ,ri ll llalt', tlet'il' rrn elitrt la abstractizare, care repugnl
laturii rasei 16r
tkr eftrzitttttl ltlsionali. I)ar a fost salutar ptln['rtt

arl,a abstlirr:i,ii f apt ul t'i acc;ti tloi rnae;tr'i, de
la t'are I!rplcsiilnisrnul ntt va rel,ilc rler:it' urr
vocalrular superlicial, au lormulat'' 1a origine, ;i lonnei.scrrsibjliLatii lor, qi-au asdiopdLcaal, o pozi,lic
legile unei conceptii clesprc art5. care este o este- care plcdomi-
atib de. r'iguros doclrinaru

ticl gi o etir:ii totodatir. Accentul religios cu oare nan!a inteleuLului.

qi uriul ,si celirlalt, ca Ei l(andinsliy de altfel, Se reeunoagtc ace.st intelee tualism inbrucil, ei pre-
dutptn artii a dat Abstractiztilii incl tlc
vorbesc tind a proveni din tlubism. :\sta probabil deoa-
lcco Cubismul era advclsarul cel- rnai dcclaral,
la inceput acesl caracter de profunclii seriozitat'e,
de interioritate medittrtit'it, de interogare a pro- al t,radi,tiei olandcze ;i prolungir,ilol sale, tlin earc
prir.rlrti srrflet (prin irrterogarea formelor), de inten-
tifi.otn ,l eului inteleltual si moral, indiviclualis- a ieqit l'lo_ndrial, intrucit uracjirii sIi etarr'l'oorop,

trtul, tlc alLfel, nc mai contlazicind tlomlrniunca' un simbolist care vfldea unele afinitlti cu pictoiii
ci dintlu-i chiar acestei cornuniuni o culo:tre mai l{abi;ti, NIesdag, peisagist inrudit cu francezii
variat,ir, rnai hogatS, mai t:ompletri. de la Barbizon, si Sluyters, cel care r.eprezenfa
112
lmpresionisruul. Pentru un artist in formare aces-

bea sinb influenlre intercsantc, dar nu dctermi-

uarrte. Cubisrnul, tlirnpotrivii, va fixa la to['i artigtii Poussin la l\,ktrrct n-au existat, sc poate EpullL),
olandezi, nesiguri de- calea care o aveau de ul'- tlecit niqtc varial,iuni. Cubismul insir este o sp{r'-
rna[. ca'Van der Leck, Vantongerloo, Van l)oes- tur5, o prdpastie desohisl, peste care nu se poate
;i, irr arunca o punte: in privinla formei, sd fim bine
burg, Iv\oloinnd[ariaunn,e.latsephinratc.lrii ideal-istc acelaqi
[imo. nor. in,tele;i, c{ci in ceea cc privegte ideea, el estc

t a itili aceitia trecerea la abs[ract se face urmlnd inci. ultimul stadiu al figurativului, cum am mai
sau cel pulin sc prel'indea cir cspuubsis-toiz. a$nitda,ceianstacasreevle\,dIoencderliamnaqi ibiVneaninDpoeersiobaudrga
'tcrrsotce,eatleluCl ucba"igel."ilroar:, acel pe-r:aie-I vcdem in pri-
rnele opcre al'c lui Picasso, la .Nlacbzinger, la Mar-
eoussis': reduclia la geometric a unei figuri con- gcometrizau ceea ce este viu, cu migald, cu metod5.,
in loc s[ abordeze cu deplind independen!,{ ahs-
crete, om, peisaj sau naturd moartd. Contrar tractizarea veritabili. Pietatea recunoscS.toare cu
atitor pioioii doi'nici s6. ,steargd' urmele,.."i p4*-
care.acegti pictori ipi aritau {idelitatea fa![ de
apletoapcuenstcehi iraerd, uccaliiu:nc-euxmemarplfui didacl,ic, obedienla cubist[ este foarte instructivi in-ceea
treazd.'si celcbrele ce privegte semnifica.tia gi aportul miqcflrii lor.
exempl6
tabloirri Vaca, al lui Vun Doesburg, { CopacuL De ce au aderat ei aga de uqor la Cubism, in loc
lui Mondrian.'Ei credeau atit de mult in etapele
acestui Droces de abstractizare incit le derulau, de a intreprinde imediat cercetdrile lor real-
merrte abstracte ? I)eoarece Cubismul reprezenta
,a pe iniaginile unui film, care porlegte de la o in acelagi timp pentru ci dou[ puteri antagoniste,
,tm,aaeuitdrirs:"dri,i.elSafdecnmhtareuislaiaudn[airijgluillnomgzeocfl[iacaeoc,e'qactriihpiiptcertecootruci urr[pedfglreeilcoc-- la care au simlit nevoia sri. se supund: o revolu,tie
qi o lege. Tocmai pentrrr eficien,ta rupturii pro-
duse l-au iubit ei in primul rind, <r cdci nu 1re-
lsioliarmbiiesntla.iaf.iczCeicsuetbdiqiroimmcuhelinafiraumnloiusltoiscseiin,atccneeeuaamstcdaeibieiusnltedeavtgiocaien|d5ce'i
huie sd uitdm cd ne afldm la o cotiturfl a culturii,
la sfir;itul a tot ceea ce este vechi r, scria Mon-
-ppeeeranriltaioutenastprti{rriesiuziaicliaitnraete,eidnemo'aiusc5tui.c:maaogineeaeoaimnlaeet,rnicvuaamluedi,reesclcoaorrc.- drian in 1917, intr-o epocd in care De Stijl se
ndqtea din siajul Cubismului, dar atit de departe,
totugi de el: <Despd.r{irea care s-a produs estc
absolutd. ;i definitivd, t>. Subliniez aceast5. frazS
irireste. Cubismul n-ar fi d'etermin'at atit de total pentru c5. ea rezumfl cu exactitate intreaga situ-
cvolirt,ia pictorilor amintili, dacd aceastii cvo- a!ie. Dar, ca orice revolulie care nu cunoag[e
lulie h-ar'Ii fost dinainle ttiri;ate intr-utt singur grab[ mai rnare deeii aceea de a-qi dicta numai-
sens. O influen,tS. nu aclioneazd decit in m5'sura decit legi, peutru a le inlocui pe cele abolite, gi
in care rlspunde unei voinlle analoge, latente, ppleanstiricuisamiunl l.[t-ugrcaoaolSr.icneouedv,ecndtureaialdrneevliisntiaqtDe.e
virtualc. Uior pictori abstrac{,i cq-e onr1legli-n*turd5e. Neo-
Cubism qi carc- nu-Fi recuttosc mii usleervaezglteindrle,eprtrnpcunri tf[otoarrldcericguuvroingti,c-rcziguil
nici Stiil

*cLr-oarlcis,-oaruClit'ir.unlrteicsaainzu[falcrll:coin:sLnuru,a;.i,tnlccitaoiuptuiroqariitccaianrlecdaai,rleitrc[r"[d,diiaicleinpctot- for-
siru
;i irnperativclc care-i sirt, oorolarul. In 192ti
.Nkrndriart ir staLrilit precr-rpt,ele (ai crirol terrneni
lie. El afirrna, peutru atilia arbiqti oarc nu-l vol
i,.rn* pt drumui sdu, priniatul abstractizdrii care rnai irnportanti ii vorrr lolosi pcntlu inlelegelca
tle mult timp nu mai fusese proclamatd atit de rniqcdrii colective qi a propriei lui opere), dar
abia dupd nou5. ani fondatorii revistei De Stijl
ferm, atit de decisiv. Pin[ in acel moment, pic- aveau s[ ajungfl cu to,tii la acelagi ideal. Aceastd
tura urmase o puteau proclamalie precizeaz1. cu severitate qi cu exi-
evolulie ale cdrei etape se il5 gen!,i lucidI idealurilc cu caracter general pe
re cunoa;tc in De la LL4
inlinluilea lor necesar[.

riarc 'fheo Val Doesbulg le forlnulase, incd din ple Li, cii dar-,J. illluort{,u Crrbisrlului i\su1,rit at'ps-
1916, in cartea sa De Nieuwe Beweging in' de tor Olandezi a fost hotdritcare, aceea a lui Iian-
sldicmulsdueldreidtroehaudnrels.f:,M<dAiicnrhticcsalbrSucleuecpxathruoatrsie1ul,ensidivucebrmscaualui aljodinse,vpt[rraaar--t dinsky nu a fost mai pu!,in hotS.ritoare
;i a irnJrie-
dicat-o pe prima sd fie invadatoarc tiranic{.
si
Gralie influenlei lui Kandinshy, a picturilor sale,
Licular'. A gdsi frumosul nu este altceva decit mai mult, poate, gra!,ie cir!,ii sale Das Geistige
a descoperi universalul. Acest universal este divi- 'isni der l(ttnst, pe calc o citearr cn asiduitate, ei
rrul. A recunoa;te acest divin intr-o oper5. oare- ehiar au scdpat de Cubisrrr si ;i-au construit, o
de art5. insemneazS. a resirrr!,i o etnolie este- esteticd" pentru folosinld, potrivitti
carc propria lor
licir. r Van Doesburg iqi punc aturrci problena cu propriul lor temperament, dupd preceptele unui
dacl nu cumva contemplarea formelor geome-
tricc aecseteasotareinvemlaloiedalimdipveindietd, lqii iI Platon spu- anretaistincarpee, rnmeamn{erng{i,n[itfodaerbtelinadp;rioadpeesednesihviila, !r,damtlie-
care cubiqtii pretindeau s5. te indepdrtezi din cc
sese Evul Nlediu
aploape tot aLil ca Renaqterea, dupd. cum am in ce mai rnult.
vdzui, continuS. demonstra[,ia, pe plan cregtin, l)ar blinde{,ea lui Kandinsk.y gi rnaleabililatea lui
a marii leclii platonice. Van Doesburg iqi spune le lipseau qi De Stijl pornepte la tlnrrn cu mani-
deci ci <r ar trebui executatS. o opeld. compusl pfe[srt!ei ,gcreaorea,iec, ainocriiucedarneanntuifezsiat,scm, uelruoint;,iina;ivouinle!elei

numai din linii orizonbale gi vcrticale, adicfl o cle universalitate care le v[desc. Exist[ irr rnisua-
oppiinerivacroiatnSpliules[lodirn;di opur[ idl irfeecluliil universale'
care rea neoplasticistd o baz[ Leoreticfl prea solid[
ourn sint ot'in-

duitc-evident aueaslS. orinduire nu este deter- pentru a nu frina elanurile. Nimic nu este mai
minatd de mind sau de creier, ci dmeaei mscouliert-qi despotic decit spiuirnitaetesateL-ic[c.eVeoainctea
in revolulii ca se constatl
vor exprima divinul in timpul cel de puritat,e
in modul cel mai direcL,r. a acestei miqclri e insof,itfl der:i de o anumitir
Sc vede aici indicarea unei arLe religioase rlon- intoleranll, si fanatisrnul geornetric inspirr"r, in
figurative, pornind de la ideea aceasta, deosebit mare paltc, ur:eastI opera,tiurre rle denat,tt,raLi-
dti indreptd,t,ita, cLi, aga cul)r irm $pus' marilc rarel pe care N{ondr'iarr o sut'ott,sbr rrecosarl;i
arte religioase nu sint adesea decit aplicarea unor absolutfl. t fJenaturalizarea fiinrl urrul diutre purrc-
Iisuri uc o schcma abstractd' De undc reiese, cu
pi..irir,o", c[ emo!,ia religioas[ nu ia naqtere din tele esenliale ale progresuhri urna.n, ea cste der:i
de primi impoltaltd ln arta neoplastiei. l'orla
eontcmplarea unor figuri leprezenlalionale, ei, picturii neoplastire consti. locmai in faptul de
amtlicmaeiappsoutt[[i,iirvn'ed-p,srettilzliirezrnarttacdre,eavnrceacatuuerxasis5liL.sdst[p,puumnr,'ad.is.ipnmiroiulurldtainlseainau a fi demonstrab plastic necesitatea denaturalizdrii.>
Aceastd nevoie de a rupe cu natura aratd cir,
ritmririlor, a propor!,iilor, a folmelor pure' care
sint, iuclusc iri forrna figurativti. Arta religioas[ intre timp, invl!irtura lui I(andinsky nu-i rnai
niqte cvidenlc care au fost inspira. Il 1920, Nlondrian a definib irr ce lel
o < art{ s-a nlsctrt I qi a proclamat noi rapor-
rnotlouri reg{sea aioi lizibilc irr arba cre,ltin[. a turi intre om si naturd, care nu asinnut nin![cri,dseincaature-
iutobtloaunf pcrfect
Evului Nlediu, ca pi in arta rnusulmanl qi anumibc ralizarea din 11f26, dar cate o

forme de artd africanS. qi oceaniand. si fie 1 ?raducerea gerrnauir a acestrri tsorr, l)re neue (lestulturg,.
Sd mai addugdm, pentru ca ideea rDrra,vso_lugmenrrelrapluPblricinazt iiprr gleichgervichtiger (-lestaltung, apiir.ol
com- 1924 de Albeit Langen, la Miinchen,

1 L'a.rt abstrait, IIacght, 1950" 1tu sarlrlbctietlsrerluDriiereNfeeruitcoaLr)ecstalalht.rnagp, oinrtrarrcileela-giinLtricm-pacrrhritdeivcetursrei

(,rorll;ll datclc rrnci cst,cl,ici de irnporLanlii gcrrc- IJumuezeu ralional oare cl.ease uu univers ra!i-
rald, I'alabili pentru toate artele, pentiu -balet,
onal.
iC;nl apae;crietlreVuaa;.rtncmaLtd:)'osueu, srpdbcun,r'g:trr,usMlrnopunezdrirreitallungiacpl5tce.unlttta:rup-Dlpaiosvetiinzciuet'.,l
La Van Doesburg gi la Mondrian intilnim, atunci
in proporliile abstracte. Este interesant s{ citim cind vsrbesc de linii pure gi de culori pure, ace-
cuvintele sale din acela;i eseu: ( Noi vrem o lapi accent de veneralie religioase intilnit gi la
csteLici nouii bazalti pe raporturi pure, de linii cind scrie i.rpr. "o ptopor:gi* divin[ ,r
ui Pacioli
;i de culori pure, pcntru cd. numai nigte rapor- sau la un I)a Vinci cind vorbepte de < secliunea
sec!,iunea tiivin[ ,'. Gittdirun ior sc
iuri pure cle e^lemenie constructive pure pot nizui elr: aur l, de <r
la o frumusele purd. Astdzi nu numai c5. frumu- apropie de aceea a lui Plabon qi, dincolo de Pla-
se!.ea. purd ne este necesar5, dar ea este pentru ;etoitenmr,niqll.ce,Naaruecaeq,eta-ieuai lui Pibagora. Dep[qintl tlecS.torul
pun stlpinirc pe universal gi po
noi singgrul mijloc care manifest[ in mo-d pur dacl ei au irnpins foarle depaite
cultura lor matematic5 sau dac5. au descoperit,
forla universald din orice lucru. Ea este identicd doar mul,tumitd acestui soi de divinalie magic[,
ou ceea ce in trecut a primit numele de Divinitatc L,are este intuitia artistului, ceea ce si.r.antui nu
izbutegte sd d6a la iveald'decit siribdtind cale
Irirtnytcecnnari,rriclpeennientreussitanectirnriideiiss;piinebanspgaodbtsirliivnunonicue5e,,chibaiileribtmimloa,rtecoiriaica-i lung[ ;i inaintind anevoios pi dialectic. Fireqte,
aIlratfiti_sitnateCreasapnotradlei qtiut dac[ l-au studiat pe Gian
oea mai exterioari ne e vrigmagi. I Lucrul acesta
di Perugia, ilustru comentator
lmcp-rareaimmdtjeecamieuinanciizloiiinurala,qvilenicaiiatnu,ldq"saaidruatailrtsjylud[tinladogterdisc,claloiinpnDeRrlieiveminlnebagaq!"eiijeuarsles5,em-clacraeberexte[-- al lui Vitruvius, or.i 'I'ratatnl Proporliilor al lui
a proporliilor qi a ritmurilor care guverneazii Albreclit Diircr, sau pe Carnpanus de Novara,
eare l-a influcn{,at atit de mult pe Luca Pacioli
uniyersul. Fra Luca Pacioli si Piero della Fran- sau pe cel mai vechi dintre bo,ti, adici pc Leo-
rresca il visaser[ qi-l urrnirisur$ pe acest Dumnezerr nardo da Pisa, care a fost supranumit Fibonacci
rnat,ernatic in trirtatele qi tabld;ile lor. Ei voiau ;i carc, primul dupd arabi, a cornpus un tratat
si prind5.infinitul in forrnule matematice si cap-
de algebrd qi l-a dedicat lui ltichael Scott, cele-
lau insesizabilul, inexprimabilul in plasa ecrrtr- brul astrolog pe care-l preluia Irrederic al ll-lea
de Hohenstaufen. Cu Fibonacci ne inboarcem in
!,iilor. Pentru ei seria lui lribonacci ar[ta in motl treout cu mult inainte de Renagtere, ajungind
exact si suficient ordinea lumii gi era de ajuns la secolul al XIII-lea ;Mi eladisup, eicnulaa,ctieilset
s-o inlelegi exacl pentm ca orice neclaritate sd ale Evului cele mai
indriznele moment
fie inldturatd. Cu ajutorut ra!,iunii celei mai pure, in care qtiinla arab5., mistica evreiasc[ qi gindi-
rea cre;tind elaborau in comun o adevd.rate teo-
adici ra[,iunea maLematici, ei se uneau cu un rie a numerelor, care trece de la platonismul bene-

gi pictru'l, la aplicarea acestei <neue Gesttthung>la rnuzicl dictin la me;terii catedralelor. 1

si la teatru, la ideile directoarc a unei arhiteCturi a viito- iceasta este filiera de care se leagl Varr Docsburg
rului de sunete italieni.
ori la {uturftii imibatori Nu c ,.si, rlri precis, N,foudrian. Penlr:u ei al-rslrac[izarou
vorba de fapt de a se avea nurnai o artir noud, ci qi urr
oln nou, ,;i de a constitui o arl,i ulicd, guvernalii dc o rc'zidil cseu{,ialrneulc irr ra!,iurre. Ua os[e u oprc-
noui. esteticS, una cal.e si fic rnodul de erprimmc la!iurte n intelcrt,Lului, ciircia insI serrsibilitale;r
Se descoperl in aceste eseuri-un soi
<r omului nou l. al r-t.aftitln.hfi,cteacaractbruatrllciEscttecprarnopetoieiIj-nallatealaellpcichmiiunpniiiigr,atIit,tueolucuiarrrRrcouIldedoierlrtfnroaicnlhslI,lrl-e(lueanzai-,i

dr,. l-a rrrrl.rlicat la Pruga irr 159U.
accent foarte ciudat, ca qi cum trIondrian se
gindea mesianic aducii oamenilor rr-bunavestire rr a rrnei

atunci si
coneep!:ii rrsupra lrrmii firir prcccrlent.

lu-i cste strS.in{, cdci cste inseparabili de opera qi gri). in arhitecturd spaliul gol reprezint[ norr-
de artd 1 se introduce aici un element de sldbi-
culoarea, materia poate sd reprezinte culoarea.
ciane umand, care se opune geometrizdrii abso- 2. Este necesarl echivalenla mijloacelor plas-

lute. tice. Daecedeiamqei nvsaiulonai r;ei .cqInlorigdeinfeerriatel, ele vor avea
insd. echilibrul sc
Cubigtii, la rindul lor, se proclam[ descen-
denlii <r abstractorilor r din Evul Mediu qi din hsauzperaazfda. !p[ emoa.immariec{sudperacfau!l,odadrec non-culoare gi o
Renaqtere sau, cel pulin, comentatorii lor ii sau de materie.
socotesc astfel. Cei mai intcresanli dinire ei sint,
bineinleles, cel mai pu{,in teoretidieni, cei la care 3. Dualitatea opozi{,iei intr-un mijloc plastic este
partea de instinct depdgeqte voinla gtiinJ,ificl:
cerutd la fel gi in compozilie.
Juan Gris, de exemplu, Braque qi Picasso, in 4, Echilibrul constant este ob,tinut prin raportul
prima lui perioadd. Dar ei erau prea preocupa,ti 5ad.erEypciojhlzoiilcliibuerluuqliicpcalxarepsrtniimce)uatitrnadlioezeplaoinzzidialiaqdi rsaeanau-ppletrdianzc(flilpi-mmalidijt-.l
de analiza obiectului pentru a-;i indrepta inves-
loacele plastice este realizat prin raporturile cle
tigaliile spre ( expresia plasticd exactS. a echi-
librului cosmic u, ca sd folosim cuvintele lui l\{on-
propor,tie in care sint plasate si care-produc r.it-
drian. mul viu.
Aceasti dorin![ infrigur.at[ de puritate il duce
Iatd oum formuleazd. Piet X{ondrian, in 1926,
legile acesbui Neoplasticism, care este rezultatul
pe l{oldrian la o form[ dc arti care pare des-
clueircDeet[rSiloliril,saelsetepetircs[omnaeleni;tdi voin'la colectivS. a tul de inumanS.: inumand, cel pulin, din punctul
de vedere al gindirii occidentale, c5.ci arta musul-
s[ fic aplicat[ nu

numai la crearea operei propriu-zise, ci gi la orga- rnani, ,dsiimlnpotrreivzdu,l[aestetelefosaartlee aproapc in demer-
nizarea artistic[ a casei si aordoinra'ssuirliucit. surile
Aceste de preceptele lui
cinci legi sini ra!,ionale qi &e tehnic, De. Stijl.. Cdci ducindu-;i teoriilc pind la cap[t
dar gdsim aici qi acea rnisticd a geometricului,
de care am vorbit qi, in desf5gurarea legilor pro- a izbulit Nloudrian .si se separe de Cubisrn qi
priu-zise, acel accent rnesianic carc ne-a izbil
sd ajungd la abstractizarea propriu-zisd. Nu averir
In Die l{eue Gestaltung. lnhr-adev[r, Neoplasti- dc gind s[ indicim cu exactitate momentul dupd
care Nlondrian a incetat s5. mai fie cubist pen-
cismul nu urmdreqte decit sd fie < adev5rata qi tru a deveni cu adevS.rat abstrac,tionist, intiucit
eu cred c{ g'ai bastutrnacciliocninisdt.erCa{ocriecdoinmcpiooszictruiibfeismsaufe-
pura manifestare a echilibrului cosmic de care era tot
nu ne.vorn putea despdr,l,i atita timp cib vom fi lui

oamenr D. din.1913 q;ii 1914 siirt picturi abstradte, nu pinze

Iatd cele cinci legi aga cum figureazl in textul cubis-be,. dac5. dreptunghiul gi linia dreaptd
intitulat Ornnl, slrada, orasul, care explicd intr-ul
mod foarte ciudat toat[ opera lui Piet Mon- au eliminat progresiv din- tablourile sale raiele
curbe care mai intlrziau prin pictura lui la aceastd
drian, atit roepzeurlatabandteurpiodaardceaeac,esptieniddalateY, iccittor;yi i dat{,.ele constituiau incd de la primele sale opere

cea care a n0rzooiatniisen-5ifd,i.grcqu{eigraiivnmtaitvreaapnde_soneiplgterteaumneictndndtucpelueafruinccndoadrraeaemscpeoeaunnitpndaudel rriaditnalgtciepmormr.imigp-uou--l
lSoog'y-Woogy rLfi perioada nerv-yorl<ez[ qi pinir

la lroartoa artis[ului, suryenit[ in 1941r, t,riatri
aL,€&sti oper5. mirturisind, de fapt, o adrnirabild
unitate, o voin!,[ perfect qi armonios dezvoltat,S.
rind caracterului atit de nobil al aceluia care a
1. Mijlocul plastic trebuie sd fie planul sau pris- fost un veritabil ascet al picturii, care nu admi-
ura dreptunghiularir dc culoare primarit (roqu,
llbasfru si galbcn) fi dc rron-crrloare (alLr, negru 1:t) [,ea nici o concesie, care a continuat, fir5. incetare,
r 2l. intr-un climat de nein!,elegerc qi sarcasm, chiar

inainte ca talenl,ul sf,u s[ fi oblinul succesul dr-iyr.dr.stc scri:t frtrrl ionrrr:i a lrri li'iliottlr't,i ;
gloria pe Lrarc le merita, s[
;i st[ruint[. Sint incredintat le aplic.c cu rlbdarc curr tlei'ivfl el diri spirala eu pulsutie cuatL'unLulii,
pe care naLura o matcrializeazra, in altfel, il
si c[ tiin arhitecl,urile
iale netcde, liniqtitc si iirtensc cl a izbutil, s[ linia rle fornrarc a arrumitol r,or-rhilii. . .
cxtragd acea bucurie seninl ;i l)ar ader'5.ru[ asupla criruia se out'inc s[ irrsisl,irlr
luminoasd, q.icati este cd rigoarea aceasta, pe care o constatS.m in
.r ob{inub de la elc aLrea pacc a suflel,ului
ruin[ii pe uarc ne-o cllruiesc ;i noul t,ablourile tablourilc lui ['[ondrian, nu este niciodatir indirdt-
rrirrii. ,\rn folosit, cuvinlul t'anatisn, irt ceca ce-l
salc'lipsitc dc drama[ism. Nu'spun insu lipsite 1rr'ivtrql,e, rlirr a; t'ret sir
tlc cmolic, caci [rcbuie sii fii insensibjl ca sI ttu tulartg tttrttttirlct.ril;, r;tr
percepi"vibraliilc acestei arte atit de secrebe, condititr oa acest,c doul cuvinl,e si rtu se ercludii,
sL nu simli cit{ irnobilitate r[mine incl in sus- c[ era vorba
pensie in frilcle sale orizontale qi verticale, care rnai ales, s[ dneuucnomlanitaetmisnzcobninfuezpioaitorar.d$iciatrl[ebinutiere,

irrind intr'6 cle albul puternic ai fondului, drept- Nlondrian-scriiborul qi iVondrian-pictorul. Primul,

unshiuri coloratc. fircste, a statornicit legi de {ier, dar nu sint sigur
lli"se pare c[ disuipolii lui au cxagerab Yaloalca
cd al doilea s-a striiduiL intotdeauna s5. asculte
clc aceste legi. S[ nu uitdm cS" un pictor esbe
rnatcrnatic[ a operelot' sale, de.'.cornpunlnd urrelc rineaaiznit"eodcdoorcictrcinptiicetosrte, lc,ihcriai.rA;di eavtiurrnacl,iacmin5d.reela!ibcoi-t
dintre cle in elemenl,ele lor rnatenr.atice. Opera!,ia
estc foarbc interesantS.. Se cuvenea sd. se fac[,
dar nu trebuie insistat asupra ei qi eu prefer Iui N'londrian s[i'i tocrnai in fuptul de a nu-rsi {i
sI" consider un tablou considerat Lablourilc drept sirnple dernonstralii
al lui l'Iondlian mai
utdrneic-qeeil.avbeC[resceiuaanciuepnlavlsoutiicacreusaivisuupnudenei5c.teiXto'Irsoeunrnbderaiagsnpeoeemcrtineud-l ale principiilor sale. Vreau sir spun c5. a aplicut
teoriile salc la opera sa si rru opera ia teoriilc
sale, gi tocrnai de aceea ca r[mine vie... plinii
vorbea despre < frumuselea puri D opera sa ne-o chiar de o r,iald fericitl si vesell, ccea ce nu se
intinrpli cu piclur:ile doclrinare. \,-oi spune tot-
ldmureitc iu o deosel,rita clocr-ertl,a.. Se pol lace odatri cii fecuntlitatea acestei opere, atit de auten-
p[efci.nilaez"e,nsraaanuireiang-aaeclnetciaoisaatSscp.'aicnaaarlluizfr5irl.cdaeprocsliedblidsitecdcueal[r"epardee!u,'ionuscr,ii Licii. inril a lecundaL si opera altor picboli, provirrtt
nrai rleglabir din t,untcmplarea l.altlourilor tlt:cil,
geometru sau de un matemabician de nreserie. rlin ntetlitatirr asrrpra scricrilor srrlo. ,,\rl.i;bii citt'c
Operaliunea se va facc intr-o zi, sint sigur, qi 'vvidlrtrrsVtrecltclel ,rtrrlaci limptrrlc irrllrren!a lui, ca (-iccl
lrrtun'student, oare va fi in acelaqi timp gi esieti- cxeinplu, uli <r clasic r> ll arl,ei
lrllsLrircle, tlullir crrrn lratcle siitt llrarn tslc tttl
cian qi savant, se va servi de ea pentru un frumos << clasic u al barourrlui, au primil, influenl,a sa cu
subielt de tez[. ln adev5.r, ce poate fi mai seduci-
t,or dccit sit compari unul sau altul dintre tablourilc pe un element, de clillerarc si nu ca pe o doctrina

sale crr rlrrptunghiul L:tr'rr: crcgtc 1 itl tnattrnat'iricrtilor', tiranicd. Dar aldturi de ceea cc ela transrriisibil
lcaiteXl leoxnidstr[ia;ni un elernenb incomunicabil, pentnr
a[i] run] ii pre zirttrl dl. I'latila Glrvka, r1c r-'xr:nr1rLt.
era eserrlialmcnte indilirlual gi
;i .si arir{,i itt- ct'r tttlisttr;-r tlt'rrp[,ttrrgltiul ca.r'tr lt'orslc subiectiv. Opera sa nc aparc clin ce in crt rnai

isutimin,,utp-n'pil.u.idtir,rsetadepfgtu-prcn.lc"egnldlltaar.dtlrc,inrn''riiiclcreclatalleifpietlatilrrf,adrErt,[:irdltsrletrr'rolprpptrrlalar,prutr,rglrgnohhioniuimdtiriprrlor-ulirslialoadll-,irniniictnfrhui-nituatirrtl irttlependent[ de substral,u] ci beorelic ;i insisLin-
rlu-se prea lnulb asupla acesbuia s-ar picrde dirr

veclet'e c,alitllile tle prospetirne si dc seusibilitatc,
cal'e, pe rnirsuri ce oper'a sc dezr.olfi"r, devirr
irr nrr-'it progrosiv, sc 1rt'c.rduec rrn drt:plutrglri in crcql,crc tlin ce irr t't'rrtiri cvirlrrrilc. liir izlrrrtrrs[,e si ilrrlirtii
al carrii trodul [irrdo loartc l'apid cittrc co."
;i t22

chiar o bucuric pentru ochi, in rrltimele compozitii a crirui plrpriebal,e eselliali, contrar. a oeera u0
irtltinno,irpeepriaoraedaapnroearPve-vpoarhlacdz,i-r'..x{a9l5e, ar'1irr!"{,i _Np[eor.rpl-lclitaurui s-.ar putea crede, estc cxtraordirrara str elasti-

trrr schirrbii lrirnil rrit,i din l,cJrrrit:it si nitri dirr cr,tate.

estetica sa, inald,reuvciirtrpuel nritirrunienleluncorusrtirlSem"puuta,t.,,"D,r.,r,r, I\aVAl{aSnSdIiLntskIiy,\dNelJalNexSprli(m\.al)eolermirre[natctl,eitrc.uelceximsta,ai
lare.li_cele nrai precisc ale acestei lransliguriri u
adevdr, qi
arrest adevrir se porrt,c formula in litanii rarc
sint nisbc varia{,iuni (in sensul in care vorhinr dc spiritului, car.e rezum[ inlreaga sa piitirrir, lu
varia!,iuni mr.rzicale), chiar mai bine clecit in putea sir se mul[,unreasci eu mijloacele pc care
repetarea unei fraze. Nici o neliniqte, deci, nici o Sentimentul sicrului,
le oferl arta ligurativl.
ca_re-l insuflelca, nu admitea reprezentarea natu-
abatere cind e vorba de slriibdtut o cale saualta, ralistS, dupl cum n-o admi{,eau pictorii bizan-
clin ziua in care Nlondrian a descoperit <r legea >.
Nu legea pe care o traducea in cuvintele savantc tini, care, chiar infSd.ecescaruiecrjolcnvrienagldutluoiar-e
ale preceptelor neoplasticismului, ci o lege supe- t;u resur-
sseilecl.'.i.ereaacliutalutie-a, prezen{,a

rioarii acesteia: o lege umanii. Umanti in sensul supranaLuralului." Inrudirea artbi
sale, chiar aga de abstractii cum este, cu icoanele
rit"r ea se leagd de o anumit{ cinesLezie: sentimentul r.useqL.i, dovedeg[e irr cc nrasura aceste icoanc,
lini;tii, al fericirii pe care-l incercdm in prezenla
compoziliilor lui l{ondrian este, in primul rintl, o ,pd\reret;aliufnmiggeuitdriaientvivatelidm,'c-ponaqlitiinitndrsRei eursxnipuarltiamrint[acaibmbseetadraiecctvoizanal[trielsua-a.i
stare t'inestezici, un sim!,drnint de ltunistare
fizici. Ba voi sprule chiar mai rnult: in opera sil
suflel,ul intr[ in joc irreir de la incepu[, tle vrerne s[-i inspire chiar pe pictorii religiogi modemi si
ce este r.orlra t'le a sc ajulge la Divirr. in aceasLir riasnelluetarjge-oogertietocasid.rieemdc{ebaigroceuil[icr.mpadde,sunupmtredraun. nbcdphruuimal,preauraietrmeataruee!ali,idp-prdeueninreatalrl,sueucpz[yrieav-zl,toeinas;-'-ei
privin!,I Nlondriiln rcconstitrric o spiritualitate rr
l'ornrelor iri|r-o mistioir rnrrnericl. Nirnic mai
qreqit decil sri i se abribuic dorin!a de a sc t onlorlltl
La{ional{: omul, ca si animaluJ, ca gi ar-borele,
unei sthcrttc doctrinare a propor{,iilor, sub prebext este un senzn inbr-o estetic[ in care nu sc considerd

cii ele ar insemna < frumuseteil D. Frurnuset,ctr la el ntcl,auitcsircc'o>pvjiquzsiibtpifieil-ucala.rbh[inlav$ici!z:nipboebiluinl ltnriuulmepa1r,iefgoorcrimjraipadleepsaetereocpphrroci---
rdmine spirituali ;i legatri rnai mull, tli suflet

clecit de rationament. Ea nu se nagte din numere,
chiar dac[ numerele sinL cele care o exprimit.
i\ici un discipol, oricit de atent ar fi el, n-ar nomsciidyneamalrnet.i{a,di,lcfeeriimqnnflilreadeuigeln-er,l.itngnteaaeeletlmgeiseraii,rpfos-eocpitna,orrtegernuraaantfulcutic-chrgdeaiin,vevnmazoi.coir,iPafprcnotdhecr"itnha,ritefpprtudueuoiislor,naicnaijetc.siatliaa,--
putea, conform unor planuri, sd refacd tablourile
lui Nlondriarr, nici s5-i repete des{r'irqirea. Tablou-
rile sale, prin urmare, nu sint Lronsbruite pe nigte
ctrlctrle, iar faptul cir ele corespund acestor calcule
nu dovetle;te rrimic. Crecl, de altfel, cii in acesb pgsdciregoirapansuiitlf.iivcpxuceallr.rrotnDraucair,unileoras!,ltoiieer,,naotlpbarstoretfnacuzsin.atd!fO,eierlr,,iccqlaeigfraipopisteur,nil,octeralsulmtesIiirclacsnflli,it-c-:
tlomeniu. Ilondrian a rrers, urmind calea intuil,ici
sale, rnai deparle decit au mers maternatit,ienii
pe drumurile lor ;tiinlifice. A t:onsiderrr operr sir
altlel det,it ca pc ceva r.in, aastccnrtr,roinntdl-aomcunausuir;Lrirrur dinsky, care, binein,teles, nu cste un primitiv, dar
re obiect,, ctrhivtrleazir care pS.streazil in cl, gravitatea ;i respectul fie-
cu rarilor din Nlinusinsk, pioqenia rromaziior scili il
pirtnrnzi niciodatd in ea. Sri nc faccm deci supli
perrt,nr a prrtca piitruntlo in acest, rrlivers dc grile, fala rnistcrclor elemcntelor ,,si a vielii.

'I'o{i accgl,ia sinrl,cuu c[ rrunrai o ultri absllact,ti sau gelrnane, se presimlea Ia el dorinla de a se
elibera de acesl,e forrne limitative gi e ugor chiar
cra capabilu sI cxprinrc gindurilc qi sentirrrcntclc
sf, presupunem la unele dintre pinzele sale schema
lor falf, de orinduit'ea lurnii. ln momeuLelc salc
dc suirem{ gravilate, imaginalia lui l(anrlinsky virtualitAtii abstracte, care, probabil in mod
incongtierit, se afla inciis[ in eie.
ujungc pinfl la cele mai vechi qi mai obscurc mito-
logii. La celc siberiene, mai intii, apoi la cele ale 'l'recerea de la perioada figurativ[ la cea abs-
lract5,, care incepe din 1910, se face inl,r-un chip
Chinei arhaicc, care f5.cea vaste schimburi dc foarte ciudal,, care nu aminteqte cu ninric pe cea
forme plaslice cu Siberia. El reglsegte in acor-
durile sale de legru qi de brun rezonanlele ascunsc a lui Mondrian ;i nici pe cea a Cubiqlilor'. Se vedc
ale acordurilor rnagice din epocile Ceang qi Ciu, foarte bine cum Cezanne-ii Gar-
executali iu
danne au dat narstere la lluerta de Ebro a lui Pi-
iar in tablourile cele mai < gratuib-e rr in qparen,tii, casso sau la casele din Collioure ale lui Derain.
din ultima epocd parizianS, cele din ulttmrr zece
ani care au precedat moarbea sa, intre 1931r ;i Pe cind Ilandinsky nu cautl o sirnplilicare a
1944, el descopcrS. in formei: el fuge de definilia care ucide. Niciodatri
rnod rnisterios serrsul unei nso-anainjetleen; {'dioimnaptostdri.vslcletelmealitbizeerzee"rpaeaisdajufol rsmaua
inlregi cosrnologii oare nlr se expliciteazf, desi- per-
ngeur,girn'ddmirinninlud subiaccntl, dar care rrc face sir pre-
card qi limitat[ intreaga facultate emotionald a
cea a azlerilor ;i u scminIiei acestui ansamblu de volume qi de culori pe care-l
Inaorl. fporromdduc. ehrinacineatesrtdiodruislotcaiebrloeua-
prezint[ aceastS.
Niuric mai pulin sofisticat, in aceaslS. plir.inld, materiei
decib arta lui Kadinsky. De asemenea, nimic mai care se
lilor sale figurative chiar, cum sint Crinolinele,
prt\in literar, qi cit de frumos ne apare laptul c[ care dateazd de la inceputul lui 1900, sau Rothen-

orice literaturfl este absentd in tablourilc sale burg, din 1902, se intilneqte sentimentul laustiarr
unde totul e poezie I Nici o iniliere nu este lece-
sard. pentlu a p[trunde aceste tablouri, in afard al lui: < Alles Vergringliclte ist nur ein Gleichnis >>.
\rreau s5. spun cd treccrea la abstractizarea purl
rle acea a perfectei disponibilitdli qi a unui fel de nu are la Kandinsky semnificalia unei oonver-
corespond,enfri poeticd. Rafionamentul rru ofer'5.
lici un fel de cheic, qi nici apelul la maLernal.,ici siuni, ci, dimpotrivi, pe aceea a unei intenlio-
sau la geometrie. Universul lui l(andinsky estc nalitdli pentru care toate operele figurative ante-
rioare anului t9t0 nu erau clecit etape pregdti-
un univers sensibil, conceput pentru bucuria ochi- Loare. Cu alte cuvinte Kandinsky, dupi pirerea
lor gi a simlului tactil, care ar vrea s[ guste rafi-
rramentul extrern al unei pete de culoarc, care mea, a lost intotdeauna abstract, chiar qi in peri-
oada in cale el se supunea tradi,tiei figurabive,
trre cind consistcnl,a inghelrat[ a lacului, cind un Agadar la el al'e loc nu o iluminare, ci o matu-
ugor frotiu pe pinza goaki. Abstracbizarea, aici,
cstc operi.t serrsibilitd{ii qi nu a inleligcntci. lia rizare, o elaborare, o perfeclionare interioar[ a
sentimentului qi ti concentrare a intensit[1ii crea-
cste rezultabttl elanulrti, nu al crrl,,,ului. Ilenlru
liarrdirrshy, rle irrclilt,ii cc a t'ottutt!at, la alt,u ligu- toare irr constituirea mediului, a tchnicii, irr
ral,ivJ, abstractizarca este eordusl de imaginafic slujba acestei irnaginalii exigentc si a acestei
iubiri infldctirate pentru lorml si pentru ouloare,
si r5.spunde unli soi de irnpcrativ biologic. Chiar' care revendica pentru form[ si cu]oare meritul
in perioadele sale ligurative, chiar cind picta pei-
tsuaojezleitastaeleofraiettnvetasl,iis, trsdaluuccinindtldientoerbparerbtaa,r[insogmupa-- suprem al puritdlii, autonomia, eliberarea <r subieo-

tului r de legile tiranice.
Arta popular5., de naturd mai degrabd orienlalii,
;Ie)clecscaale dpienuannfioi nrdabnsebrgarcu,l,,.icuu, opteuis;da.jrc:lec o anunta lJr cu violentele salc impestrildli, cu dragostea pel-
olandeze
12{j

l.ru culoarea in sine, care {acc ea in limba rusd rrouzl iu mod miraculos anumite uspec[r: crrig-
rrcelaqi cuyint sd insemneze culoareu cea mai izbi-
Luare, I'opr.r/, dar ;i notiunea de lrutttos,l-a marcal irrrr,u(r,ilr.l(,icrr:slc'tcruil,lraerib'rilrr-itccttauilnrciis- s|ciarxlacisl'stiaAtuuiuccs,oILnsfaiorbmiloidiuesrielIeinlotsitmeaullrcrntuiscl0
pulernrc., degi el s-a indep.ilLal dc ea cu prompti-
ludine gi cu.toate c[ o inclina!,ie pentru o ar.uditl
Aornlta[mdeenbeax!,picanbsaiurbnaer,ireanuscl-iantiplnaerqabseit, <,,p,uPtuuitr"leiimclonie,iaclienIvccaaupu,aloilnfLorciesdbcp^ac\rrrleieinnrdmcdeoirl-eapagilupodusrpiterero,a9dpiiueninsnfltt{eorcundsirmca,utpla5orle.alrsrupeilee.,
btrantele pelsonalitd{ii rdciodati.

aurari ai stepei, cu in consti-
hsiaelcra, "tiusngiruallinLraeteEatervielocrhtilloinr
lsNaeorriJvr.g.l-oIaira_onddde.izsnaismk.ayigli.ba< l-Liipnivstilaro-roe>izdi"eacrd<re.ma-lirspttelr.erpuroe.p^dBau--l i,,srrl-carmin. ncgrul gi gall-'enul-ocru. Anrintilea
pr.rmi ar,Lasla o am de"cirrd av6am trei ani. r 1 -El adorri
acele icoane afumate de t'ulorile pc calul sdu de lemn, pe cutiile galbenc
sp.us ,[e scris6ri, de
la e ol lrrrilc sL rdzilor, in apusul
prin
surpnndca mrster.ul in
tdmiie, in.ale cdror vopseluri peisaje de vis ori soarelui carc scald[ in roqu acoperisru'ile clin h'Ios-
cova, unde s-a n[scut' in 1866. <A red.a aceasti
EliSpoucrai iLlnuu.mfioBur_lrtnluaioureadsR_deeaiftleorEa,rxceparraceps_i[oraensiaisstuamsgu6illuadiisgrlpeelrsrmeflaqauun,-. or[ mi se p5,rea cea mai mare, mullrrmire dar si
rarea mriaSieg" rneaurcdecrieainlizsaul b'tt'reexotdua[ triinpu-letonrtrutaubnlouaIr'-i
cea
p.ai avea inc5. l,angenle cu arta popularii dar ea tist. pltatirtel(aarrptliicntsokryilo-r ct debutirsc ('a si
igi cip.Stase. aceastd mare forld. de irrister care rra ubstracle ile
stdpini apoi in t-oatI opera lui Kandinsky. Sd nu dirr aceasN[ Yreme
r.riLdrn insd. cd el a scrlis: < inLr-uu tablou,. forla cea mai mare
figuritive ---se regd.seqte ceva-rlin acesL
tlsouriunulidonarriiao1icrr.er,l'attl'ergfeelie_bbguuteiiimeet-opss[di-s-cll[eacdtuirinsnasiomgeglumtiplenpuzietaeczrl(cn[aoifcnrnahlpiiznncauspkfcurylielvi-pptmoernora,-li cu opere soirc rrrost:ot'it'
rruui dc clescris rie ei. Iie altfel,
l'ceastI ilirsirtulii csle (]eir care-i lace pc lian-
tlinsky sI rdrninii rtt,it, cle sensibil, atit dc apro-
illreiatnaciteura5lt.,,acpiolp'iurmlariilreinpsetiqdi. eAprltina sa este hr[nil,[
sus: declaralia era valabil[ in epoca in eare scria impregnat[ dc
ttssuieimrrninsezcpan'ql![iitauecloq'I;iiiriacenlrlucedzfcilineerncs, o!kc,ilyui[a,nsesoc5ar,oitgpsriuetniraaimlclcali'piu<rdreAuucl!cu,trimlicalban;uii iactm,caeijralrsorseir[a5nr'--.-
"Despre Spirintal. tn Artd, adicd 1ri 1g10, epo,r{ in
fcaraardezelavpeedsnrteeitauuq.nipamrimdaieinletvraepliaccbhtueilri[i]emsctraaicirettiarnzbeisutpr.aeAirtnecer;iatdsastr[ri
mergern mai deparle in in],elegerea est6ticii sale. cele artei ;i ale naturii sint cliierite din punct de
Nu avem rlgazul s-o comentdm aici, dar se cu- de
vedere organic gi logic, dar c{ silt deopolrivir
mari gi pulernice. ACeastI concluzie, atit de simplir
vinc fcoarmautelen,'lciadrceiitaitonruulturieb_us[i.eseseoiprreiaAsccful asupra si de naturali., cale conduce acum opera mea, mii
o sem- dc grija inntili penLru intttilitatea rrrrui
runei icutellc cardmi-l
scop pe impuneant f[r[ s5-l pot atinge.
rrifiealie excesivd, dar carc trebuic si nc selveascd
de gliid- in conteurplarca qi irr irrterpretarca opc-
rerlor' lr,ri l(audinskl'. Ila'a'inl5.turat frftmintarea mea qi mi-a ridicat
bucuria r\rtei qi a Naturii pin[ la req'iunilc serri-
ItairtlinskS. a scris etdesea dcsiirc sine iusu;i si nit[tii complcie. De aLunci arn pulut, siL mi irrrcrrr
confidentcle pe care rri le-a ficut atunci lunri-
int,ru totul rtc acesl.c tlottri elernelrte liLalc. La o

t. i,n lJber das.Ceislige in. cler Ktrnst, ulrlr.i itr acelasi timp I Resar,l stl.r lc ttrtssi. 'l'r'aclucere eltl t]alrriollo 'llrrll'et-
n icl, esl c t ici gi prrblica g{ {, la Mtincheh 129 titri'i"ec;arir"itbin'i,ar*. iu,-\ucnco;s,-utisortocslfi'uo.am.hpt{aoeatrsrdtoeonrgaeamlilttal'rtr'iiciaa'sRbirilran;6i alolrlrateortuici1rritr-rniipn\lora1rls9as4nitiili.
lnlr metafizicd, I ri in 1
l'iflr Vcrlag.'
d,,

ilsrllrtLrnr)i-t btrt-,ul'ic tulttrrg tr-rr sr,rrtirrrtrrrt l.irrritl ilc de artl abstractd, la inceputurile ei, a putut,

recunogtinLi. > 1 sl-qi afirme cu Mondrian si cu Van Doesburg o
Cei care confundd abstractul ca intelectualul, ca
ascendentS. cubistd.
urmare a unei confuzii foarte Irecverrte, dirr nefe-
ricire, nu recunosc in operele lui Kandinsky, cum La Kandinsky lucrurile se petrec cu totul altfel
e qi firesc, ceea ce au ele mai profund ;i chiar qi, botuqi, operei sale se cuyine s[ i se ap]ice aceas-

mai pitoresc. Departe de a fi nisLe scheme ra!,io- td. expresie de tronsligurare esteticir, a realului,
nale, nu sirrt
trete, cnoicmi pnoaztiutiirliemsaolaerb-e,onaircei nic;i por'- pentru cd. aici e vorba de cu totul altceva decit
peisaje, con{,in si de procesul abstractizdrii operind asupra unei
degajd aceeasi calitate de emo!,ie obiectivd pe
care poate s-o resimtd pictorul figurativ cind pic- imagini rraluraliste. Raporturile lui Kandinsky
teaz5" cutare portret, cutare naturd moartd. ori
cutare peisaj. Vreau sd spun cd dacd W. I(an- cu obiectul au fost dramatice, pind in momentul

dinsky a incetat foarte repede de a fi pictorul cind el a depilqit obieciul, a dominat^ aceast{
care-qi instaleazS. qevaletul in fala unui motiv, el
a avut intotdeauna ln fata ochilor mintii o anu- inriurire a obiectului asupra artistului. Intr-o zi,
fnraagtumriei,npt usa"uo-ip"onr!e,-iuonree,pprerziniirafin. aSlopgri,e,,
miLd. stare a nteelesp"udndeuenl,e(aazmi pqictituutriiinrnmeoledl.preInciszciuda,,Oacbeieeca-,

stare gi nu aaqiq'j-aucdacaraelt',tursen-abrupbiraloddreaulpseormartcaientsatanelicviienanqvimaiaeclnaubmacclac-sapli,tupaiol,pvi.eccsatutriert
ca stdrile unei gravuri. Intre percep!,ia natura- el insuqi, caci are o imporl,anla istoricl nu numai
pentru evolulia operei lui Kandinsky, ci si pentru
1ist5, sau imagina!,ia obiectivS., qi realizarea unui intreg destinirl viitor al picturii abstracte, cdreia
l(andinsky i-a fosi un Inare premerg[tor. t Era
tablou se stabilegte pentlu Kandinsky o anu-
mitd elaborare care opereazS. asupra acestei ima- in arnurg, m5. intorceam acasd ducind cutia de
gini obiectiye, o transforrn5., o transpune si, pinl culori, dupl ce lucrasem la un studiu, culundat
la urm[, dd naqtere tabloului pe care-l vedem. incd in visele mele qi in amintirea lucrului pe
Aceastd elaborare nu are ninric comun Lju cea
care se produce in anumite pinze ale lui l\,Ion- care-l fdcusem, cind, deodatd, v[zui pe perete un
drian sau Van Doesburg. Acestora le-a pl[cut tablou de o extraordinarS. frumusele, strdlucind
uneori s5. delineascd geneza cutirui sau cut5.rui de o luminS, interioarS. Am r[mas impietrit, apoi
tablou, de la obiectul naturalist ;i pinfl ]a forma fir-anr apropiat de acest tablou-rebus, la care nu
rredearn decit forme qi culori qi al cdrui inleles
abstractd. Este ceea ce Varr Doesburg nurnepte imi r[minea de nep[truns. Am gdsit iute cheia
transligurarea esteticd. a unui obiect. El insuqi dri rebusului: era un tablou al meu agdlat invers pe
perete. A doua zi, la lumin[, am incercat s5. regd-
ca exemplu pentru aceastS. < transfigurare )), il sesc impresia din ajun, dar n-am reu;it decit pe
cartea sa Grttndbegrille der Neuen Gestaltend,en ium[tate. Chiar qi pe ,,dos" t'eg5.seam mereu
Ku,nst, diferitele etape care duc la leprezentarea
fotograficd a unei vaci pind la cornpozilia abs- ;,Obiectul" si apoi mai lipsea ;i lumina aceea
tractd in carc aceast[ vacd este punctul de ple-
care. Din nefericire aici este vorba de o opera- (rler)usculari, )) 1
cliaurneed5d.elaanivaeliazdld, de stilizare, de sirnplificare,
Se'Etic ,-[ pictorii au oJ-riceiul rle a-r*i intoarce
cercetdrile Cubiqtilor mai de- tablourile penl,ru a irrcerca sit vadl tlacd, qi cu
grabd decib pe acelea ale artiqtilor propriu-ziqi r:apul in joi, rezistd. Nu numai pictorii abslrac!,i:
non-figurativi si se inlelege cum gcoala olandczir ohiar qi Poussin trebuie s-o fi fdcut-o. Cdci uni-

| .fiega.ril g.r le pu ssi, pag. 1? l:i() tatea qi echilibrul tabloului sint lucruri formale,

-s lil1 | Iicgurtl sur le passi, pag. 20

care nu depind de subiect, fie el figurativ sau nu. hot5.rit, strins unite unele cu altelc, ebica ;i este-
Inainte de toate un tablou este o constructie de
volume qi de culori, o combinare de propoi'1ii qi tioa acestui pictor.
Pentru l(andinsky, agadar, existd qi problerna
de ritmuri qi, de aceea, oricare ar fi anecdotica rrnei etici. Chiar titlul, Despre Spiritual i.n artd.
lui, existS. ceva abstract. Dar din ziua in care
aGriaetd5i.oan-cWesetlclukncerur ,asirepceunbousncdutdirneptpaitcetuCraarolulai
Kandinsky a consLatat c5. <r Obiectul r era obsta- Kandinsky o erpresie a unieersalitdtrii spiritualeL.
voi spune c[ pictorul nostru nu arc increderc
colul acestei multitudini de metamorfoze al cdror Nu geometria care stabilea laporturile primilor

teren putea si fie tabloul, la amintirea a ceea oe in
s-a petrecut in ajun, marea sa preocupare a fost Cubigti cu obiectul si care le inspira Abstraclilor
de a qti prin ce s5. inlocuiasci, <tobiectul>.
Problem[ major5, problem[ de prim{ importan,id, prima lor sbilizare a universului: sd ne amintinr
care preocupS, mai mult decil, oricare altul, pe
pictorul abstract. Adoptarea unui soi de <i pic- de importan,ta care o arc geometria la Kupka,
bun5oar5, qi de devotamentul nemdrginit pe care
tur[ ornamental[ l putea sd lie rezultabul exclu-
derii Obiectului, dar aceastd picturfl ornamentald i-l pdstra Mondrian. Kandinsky, dimpotrivi, re-
iuzd < formele la care se ajunge pc cii logice l,
il infricoga pe Kandinsky: < Inexpresiva aparenl;d pentru a nu ilnetearciocer pIta;idpercoitvpeenincedledginenseernasteibidlie-
de existenld a formelor stilizate nu putea decit un < impuls
sd md inspliminte r. S{ add.ugdm c[ in aceastd. tatea sa. < Aclionind asupra sensibilitfli,ii, arta
epoc[ pictura absbractd abia era la inceputurile nu poate acliona decit prin scnsibilitate. Chiar
sale qi rdtS.cea incfl pe drumuri necunoscute. Se proporliile ccle mai exacte,
schi{au teorii, dar nimio nu-i repugna mai mult plecindu-se de la
Iolosindu-se mdsuri si greut{li din cele mai prc-
lui l(andinslcy decib Lcoriile. ln timp cc lelurite cise, nici calculul, nici rigoarea dedtrcliilor. nu
estetici incercau sir se fundamentezc pe sistemc dau niciodatfl rezultatul corect. Ascmenea plo-
qi principii, Kandinsky continua cercetdrile sale
alpuofarr{eiaixinasutr5li.ss.ebBouabllnaliirn,r,ctpeirqiinni lpcdarulocnputlorusrlliiiassnluelm.r Iesn2eeagIdnhscaelIsacndliienn
asupra tablowlwi fdrd. subiect, despre cale rror-
sa Autobiografie, publicat[ in
be;Le in prima
jGee1rr.nI-annieadinilia19n1r3s,ddain care am citat, unele pasa- aceasti epoc[ Artistul denun[,5. pericolul care ame-
acestei autobiografii, care
a apS.rut la Moscova, cinci ani mai tirziu 2, Kan- nin![ stilizarea, geometrizarea formelor, care din
aceastl pricinfl riscd <r si fie prea pu!,in deosebil,e,
dinsky a qi precizat qi definit principiile unei arte la prima vedere, de o cravatS. sau de un covor D.
non-obiective. Dar in cea mai importantd lucrare
No,tiunea sa despre abstractizare nu are deci nici
teoreticd a sa ( Regard, srur le Passi fiind mai
degrab[ autobiograficd, deqi gdsim in ea loate o leg[turi cu conceptul abstracb al artei care
porneqte de la musulmani, suma artei Islamului
rlddcinile esteticii sale ulterioare qi ideile care au deplina sa lealizare, covorul. intr-un
fiind, in
guvernat evolu!,ia artei sale), asadar in Uber tlas cuvinN, Kandinsky inl5turi orice abstractizare
intelectuali -a-bsstaruacitniztealreecatusaelnisstiibi-lft: pentru a nu
Geistige in der Kunsts, care a precedat cu doi ani re{ine decit
ceea ce este
puhlicarea autobiograliei salc, descoperim toale ou botul altceva; iar examinarea operei picto-

resort,urile oare au dirijat irr acelagi timp, irr mocl rului in dezvoltarea sa isLorici aratd in ce mdsurd

rRiiclftlicke, 1913, Verlag Der Sturm, Berlin. Ilandinsky va r5mine boatd rriata credincios

2 Stupenie, 1918, Narkompres, Moscova. I Pictura lui liarulinslty, erlnesie u unic,ersalitdlii spi-
ritttale, in Art d,'aujourd,'hui nr. 6, ianuarie,
3 Uber das Cei.stige in der Kunst, lgll, Piper Verlag, 1950.
2 Uber d,as Geistige in d,er Kunst.
l1[iinchen. 132

aoostoi idei, cat'o perrtru el era o lcge estetic[ pi flrrrrrtilrs:i ili'r'it or'ir:ltr'c itltl. u lirrrirlirrsliV it()vas-
sir riiminl t,easuri inLr'cgi
otic[ totodat[, Ce poale Ii mai opus unui covor, teqte cii i s-a inlirnplaL
de exemplu, decil tabloul intitulat Conglomerat, il contemplarca acest,ei paletc. <r lli se pdrea cii
sufletul viu al culorilor crrtitea o chernare rnuzi-
oare dateaz[ din 1943, deqi aceast[ oper5. ar putea cal[, cind inflexibila voil![ a penelului ]e srnul-
gea o parte din via!5. Auzeam uneori qoaptele
prea bine s5. ne fac5. s[ inlelegem cunl ar ar{ta
irrr r:ovor compus dc l(andinsky.
Studiirrd priucipiile exprimate in l)us Geistige. . . culorilor carc se amestecau: era ca o erperienld
d-ua Gietiion-Welckner scria: <r Aici nu este vorba
tlc o nou5. manicr5. de a picta, oi de o rd.sturnare rrtistet'ioasir lle (:are as li srrrprirrs-r, in ntiste-
rioasa oficinl a. iilt'hinrisl,rrlrti . . . Irr rrrijlocul pahr-
Lobal[ in modul de a concepe arta si viala r. Ea bci trflieqte lumca extraordinari a rcziduului de
culori folosite carc vagabondeaz[ deparle dc
vzoefdice6.aiqcii,apperobaupncdredlrigeipotaaste[ :int opucotenrfeeasiu;nierefialoli-- sursa lor si care se materializeazl in chip util pe
pinz5. Este o lume ndscutd din opera ce-a {ost
tatca unei vieli emotive care uu putea s5. exprimc picLatil, caro s-a alc[tuit din intimplare, f 5ri
tlccib o esletici noud, uII limbaj de forne care-i inten!,ie, dir-r ochii rnisterioqi ai alListului, care
rueuzelren'zrrlilnttlui irtefcourfn,eoqttttinti!"iioa,ct,ei sotpoor"oinstair.u$pi lldelit:latcolo-
roi'espundc. < Linibaj atlt de nou, atil de uirui-
tor, de lascoli[or' gi imboghlit cu atitea irroval,ii
irr timpul coeploert'irtraeilzueicKi a;indciinnsckiyd*c* ani care des-
part prima care dateaz[ rn-au inviilat, mult mai mult decit' att fir:ut-o
cum ar fi maeqtrii si profesorii . . . ,i 1
Eailnan'Igdtottm-olidi c(19u!l1ti4rn),eAlecosradlereocpiperroec, llste uqor sri descopeli irr Lablourilc lui l(andin-
(19/+3) sau shy, chiar' ;i atunci trincl nu e;ti averLizat tle c[l,r'tr
Ltgulura verdc (194/r), irrciL latnittcm uimiIi rle
aciirsta reintinerirc inepuizabil; a inspiraIiei sule: pictor, sl,rania rrragie ocaxrteeroilo)emreea, ziirr;irncSa.rseu,raajtirr-l
pinzele rr din ultima sa perioada paliziatri > stau
Latir de intimpldrile
mS.rturie. Niciodat[, de fapt, arta ]ui llandinskl care ac€sbea se acord[ cu r"ointa formelor care
il-a dovedit atita fantezie, invetlie, u;wrin{d'. actioneazl in acel ntoment,, constnriest,e o pinzu
(Dar:[ vorbesc de uqurin,ti aici, o fac in sensul surprinz[toare pril rigoarca si, irr acelagi timp,
pe care Nielzsche il atribuia accstui cuvint, pen- prin clocotitoarea ei libcrtale. Curn se face oarc
Lru a-l opune, biruitor, <r spiritului greoi >.) Acestc
tii at;este dortl forte, altfel lontraclicrtorii si all,a-

picturi r.adiind gi strdlucind de < spirit > tladuc goniste, s-au trrriL rrici gi si-tru atmotrizitl, irr'tirtrril+r
lor intr-o lianierii atit tlc st,rlluciti r'
perfect mesajul lui l(andinsky, apa curn l-a for- ;\ceasta, sricobesc cu, sr) irrl,irrtlrlir rlirr yrrit:irrit tii
mulat el ainutopboieorgnrealfcicesa1le,, in scrierile sale didac-
tice sau cu arLa lui Iiandinsky esbe, rrrai ititii, u rr'lii rlc inbui-
o precizie plind de [.ie si nurnai dupit aoeea o artJ. rle lcflee,,lie. in
delicate"le qi de nuanle, cu o emo!,ie vibrind de
dragoste. C[ci dragostea esle urta dintre cheiltt s{irqit, artri a libertn{ii absoluLe in ceea cc 1,ri-
osl,eticii acestui picbor qi, trrccl cu, oea mai ilnpot'- veqte iehnica si ideea. <, Fiecare operl d[
na;t'erc

tarrt;i. I)r'agostc perttltr t'rtlrJalta itt sittt', pentrtl unei noi tehnioi, afa cum cosmosul a dat naqtcte,
valourca olrrt,aloilre r.r foI'rtrci. Dlagosl c Petrtru
c.lirr ctitastrof i iu ratastrofd, unei sirnlorrii pl,-
lrirltrt;-L eal'o ( cste itdtl.*e'a tra irisirli tt ttlteri trtiri dusc dc vacarmul haotic al clcmcnl,elt)r costtrir'r',
oare se cheami rnuzica sl'erelor. -\ c'rotr o oprelir
r Una diltlc sclierile didactice cel: tttai importattte insemneaz[ a Lll'ca ti luure. $i astfel aceaslrl {les-
t'opcrire a culorilor' 1re llaleti"r, sau lltirtr in trrbrtriltl
este Punltt, .Li,nic, Fkiche, publical,ii de Bauhausbiichcr
rlo c[tre Bauhaus din f)essau, la editonrl .A'lbert Langen l3r-r I llrgni'l

rlirr i\[iinclrer. in l1]2{i. Nu qtiu dacit :r lost tradtrsii in

flart I, n zt'q te.

l{}r'r ('t{r'c sc&rttiitlit irrtrorrtestabil cir lri;tc lirpLtrri ar rlori ca spcctaLolii s[ sc plilnbc in Lablourile
salcr. Bxpresia estc ciudatd: el lrea sii spun:i cir
r ii, irtzcstrrttc t'tl sullct', il otil'ot' llulcl'c asttlrttsii lcrearrrctrupraivepgSt.etrtutrredebuiuic unir.crsul siu pictat, ccl
si st' trrrttril'csta irr rrt'litlrteit ilrrltttsit rl.r' sli plrlseascI universul
i7[,r;,'r1rr;t,, l't';rrltls lrt'ttlTtl tttitrc itt (''\l)('l'letllo s[)l- obi;nuit. Cri estc neapirat necesar ca el sir lic

lr'Iisl. s-;t
ril,uale. I 1
inr'5.luiL de tablouri. EsLe locrnai ceea ce sc pc-
criSsi.hriitLiiiuta.l.e,ursnliiii;r,iri,t'i:,ethqttluom'thciauaahclcrtccerusrausltsltioLitrtarrrrnsi.viki.Pii-rrSvileitl,'ip'rep-tisrsrrui{potaurfereuaelnlatood;itrulne'nelxauvprt.e[ceimnlrraiiteieelno'lileerr!:bcirerttxouuspttapuccli,l-: Lree c in pictura ohirrezir tlc peisaje, 1i aceast[
schinbale dc atrnosfer[,
aceastir schirnbare dc
univers, estc cu rnul[ rnai important[, cu nrult
ruai real5,, cu rnul[ rnai
rLieruntidl'r,,Eurrlesbinsisim, riyrilutottt:cuecnriustdde.v;\imne Erlebnis- pen' clouniviIniuglrtotaSrcchqwi imLtaerise,fio-
uacc decit XIerz-bau. a
vorbit despl'e
idee, inbr-adev[r, seduc{toarc, clar care nu a putul,

care demonstreazS' cunl s[ ajungfl ]a rezull,abe atib dc solernne qi de bogatc
trat,atc clidaclice-: acela ca acelea oblinute in mod sinrplu in lumea cu
de la linie la suprafattl doul dirnesniuni a lui ltandinskv.
*. t..,'n de la pttltcL si
,,,,,r"r.itai.fri",st*,i.tnuflge";,i,rtcruletrllieclsa'alitreccvsmoinleutrtmiietirai ,isidpneitrrgi-lrauadabdeler-paIrrl,ievaiircniedaaisvsutii--t l{urt Schwittels ducea atit de cleparie pleocu-
pcoennstLruruct lciaontsntrujcuJr,itetlrlsipneccittaetol rduolurei,aiasr[
tinortlluilaearir*rrtern-ina;ti,ictlcioojou,rc',s'it,lLalo,nit,f{.iri'e;'litta'tetienEooripeiireecIacortdaitncees;ss'ricadlacauceerrodanaeehsosi[clLaeaarztiloeoriof.tte'splJxlreti'puadnllraitocSrtaau't''ircleael,i'ratdl'dniisari-ltt' llarea sa
trranjeze
,lirrski,iru-si ptutr,rritl decil sit nc itltroducir, itr
nuin fa{a lui. Acesta, de fapt,, este principiul artei
r,rlril'-eoirisoo,Drll"or,ttluri,r;.iriilo;iict'lctlnecleni*siriurnp'llli,rscetll,rrigir'i'Igo6icuar'rbns\clietnz,taiIlrulies-nnsadepidrviereirdaCturdcaereivllsaiitElrl'rliiu'il.'lLosiasmai1rllrer.t' dccoratir.e propriu-zise, cal'c plaseaz5. individul
"iisen.a"autmat*rsti,rrt,iibnftciiel.u",oeipaiudi1nl5le-,coseplr.rnemi,l,acuriel"[1ilal,tc1c:ca[ic,rriscioupi[t-cltenlonttcrjrmiunrn.Jircar'iiant.t!i[rnirtti'ensr<eioSmfaairrocnSed- in centrul unui ansamblu dc {orrne si de culori
unrlc se va sirnli fericit ;t binc. Scl'rwitlers nu

vrea sd. oblige astfel arta la utilitatc. El il plaseazl
1-re spectator in mijlocul operei de arl,[ gratuiti
si numepte LIuz-batt, aceastd. construclrie ciuda[d,
in care trebuie sii clemonsbrcze, rnai mult decit o

sal,isfaclie cinestezic[, gocul surplizei. Estc vorba,
l,otodatl, de a se orea o stcLre sufleteascd,, dar o

stare sufleteascd. paradoxalS., pateticd, drarnaticS..
Aga cum in poemele sale el precipita silabcle unelc
in altele, intr-un fel de inclierare oarbii, tol astfel
clenrentele unui Merz-batr., prin forma;i matelialul
itn,etios formula. O noul e1,apa pe aceastti cale, lor, sint de o naturS. etimologic agonicit.
deipre care tni-e lu;ine sir constat
c[ mi-a lre- :\rta lui Schwitters rdmine legatir dc }ligcarcir
s-o tlbpir;cs,-r, a.fos1' tlc a.soluliona
iriri[ atita timp bazate Lx,llusiv pe cerinlc inte- Dadir urai rnult decit dc Abst,rtrctizalea propliu-
artci
,r*t t*-" zisd. In ciuda vointei salc dc construclici ol
i'i*t. cat'u, itt fiecalc clipl, rirstoarnd ansamblul rimitre dc iapt un rregator si urr distrugl[or.
rle reguli qi dc irontiere cunoscuLe' ,\rtist o-xlraordinur dc inzestlal , Schrvitlers luco
ri deurort- tuleori figur[ tle rnagician dar cel rnai adcsea do
'l'abloiuilc' lui l(antlinskY nrt sill'
tleci
rti'"iii, si niti tcorente: li trcltuie sit citttiirn ai.i
ni,,i' tj.co gcontt'brie, tlit'i vl'oo mitt'enlatir:ir, r'i iluzionist. De la Dada qi de la !'uturism Schwitters
rloirr o atni-osfer'ri. liarrrlirrskv it sJ)tls inlr'-o zi
li a pdstrat gustul pentru noutfl!,ile g[ldgioase.
Itrxisti botuqi ceva emolionanb in tenacil,aLea cu
' !!"garrt srrr 1e -/'a"s,i, 1'. lt' 136
c&rc el a riimas credincios idealului slu dc

illtr;, caea t,c at'atI cI ut'e astu ltll ol'it url ,lot1 es[o aphtat, opelei at,cstui piclor r,a ;i a atiLul alli

rucutlu el. pictori, oa Bazaine satt Nlanessier, de exemplu,
itefugiat in r\nglia, liulb Schwittcls corstruie;tc
la Cilirrdels Form, din Lalgdale (o mica felmir carc ;i ei r5.min foarbe aproape dc natur5. si care,
uirdiiti linq[ loca]ita[ea,\mblesitle, dis[rictul
pare-sc, ar putea s[ subscrie la cuvintele lui

Lake. N. tr.J, al treilea Merz-bau al s[u, riimas Kaldinsky: rr O iubesc cu o dragostc si rnai mare
dup{ ce am incetat cu totul s-o rnai reproducrl.
neberrninat; precedentele, cel din f-Ianovra gi cel I(andinsky inlelesese prin urmare cir nu reprodtr-
iost distruse de prirnul qi lespectiv al
din Oslo, au mondial. Se poate spune' aqadar', cindu-i formele se poate comunica cu natula,
doilea rlzboi cl uNiactiuarace, leaaqqaiddarr,unmuuarir;evaoccealbeauqlaireielelurloi ul asisnitadretac,i
rcorooimmeroaitlcldubiinreSpachulizrnvacitlttilctrnlsci,ciavoqedadaectraue,lnaOotriucvniusimtaegenli,i-anp-cradmcfaoals'sel
diferite qi nu are rost sd. le confuzi si sd le pui sI
vorbeascd amindou[ irr acelaqi fel.
frcbuia s-o ionstituie. N-o vom cunoalte niciodati Vocabularul plastic al lui Kandinsky amintegte dc
tlecit fragmontar, deqi, prirr na[ura sa, .ilIerz-bau'
corrla'ualrienuna.iqinpifl,eirrcftger,ictauldenciclcelriatuirla-erpleiomprtettanbtteeeantintustraaeveceareuleeszqeemi ccneailfurie-i cel al str[moqilor sdi rnongoli Lrare t,raduceau
p;iloevoi oinatrs-upenotmacoodludl eluosmebiii.b crnolia pc oarc le-o
Foarte
emoliorrul, de

t'ure loiuia incS.perea dcvenitJ Mcrz-bau aceastii Impresioniqti, reflectind \/reme indelungatl asupra
stare esteticd _- scop al acestei savante qi labori- pinzclor lui l{onet, descoperind in idcalurile qi in
tehnicilc lor cibe ceya care rS.spundea propriilor'
oase compoziLii. nu ne inv5.luie oa un tllcrz- sale aspiralii, Iiandinsky ar Ii pul,ut s[ reprogeze
Ouera lui-l(andirrskY mulb mai prol'untl gi mai
Irnpresionismului o anumiti timiditate in efortul
biw ci intr-ul mod sdu de a se elibera, dar in aceastS. epoc[ nu era cu
nutin ostertlaLiv, rnai bainic.,\cesL pictor puttc
lue'rrir,ilc in acelaqi timp pe sinrlurile, pc sensibili- putin.tfl, desigur, si lie dus mai departe acest,
Latea si pc intetiqenia-n-oaslrd. El susciL;i in noi efort. A face din Kandinsky un moqtenitor direel,

'nsrsieootu,rtcldoSeio.tsmtu,aiuriobbcgil'[oiefsutne.rrimeiac,celn,elsuceralcrdi-paaecosimlaeavtaoici',allisecbeeprsilnuetsrrnameieccaelcliitszino[atberrl,ee,oirndtasatieptn[.odorIeubnpzlatevicrrrotniatulcl,dsalseudat al Iurpresionisrnului qi adevdratul sdu continuator

nu este un lucru atit de paradoxal pe cit s-ar

plrea. ln dezvoltarea sa logicd, Imprcsionismul
ruu pubea s[ nlzuiascS. altceva decit abstracl,i-
zarea. Aceastl miscare este vizibild. la C6zanne,
pentru carc < in natur5. totul se reduce la sler[ qi la
la el aceast[ virtute a emo!iei, in loc s-o atenueze.
I\u vom face aici istoricul divcrselor perioade ale cub >; a spus-o cindva, dar n-a crezut-o, sau,
mai bine zis, perioad,a cubistd, a lui C6zannc era
uriuet'teiialufii idK.cazlnlvsdcti'enltasdtkeeya'jirrut\tcnr-ests-rstemI cosoptntuosngideraenrfriae!c,ii[acraatfriieI ar' de mult dep[giti atunci oind, in acuarelele sale,
rnai ales, se sileu sir se clibereza tle < Obiect ri
i,risos uit de qnioeassttereinctarrrrecslnotu-,tudicegteuopteattucieLleuanglruirt-'rilt:oritctlinr,azrielelut

irl

u ucli,,ada rottratrtic[ > eit ;i irr < lleriuada dlanltt-
ll,iite'ai,rs, oprleecucnstleqtiiicrtot,t-rtatlericreulealasltri:nteotatdpeoaaulenaevuo'nluu-.
trlit, Crizarrlc ,;i ehial itt t,asa. ['laesil'ului de la Aix,

rilrrliifot,tt, dar unu. $i credincios naturii. Depi Clhateau-Noir, a ajuus la acelea;i coneluzii: ultirncle

el a incetat s-o mai reproducS. dupd 1910, ea peisaje ale lui Tal Lloat de o atit de perfect[ gi seli-
nd. economie de mijloace, hrinite in acela;i timp
este cea care i-a comanda[ acordurile cele mai de o profundil experienld esteticd pi umani, in
erlscean!i,tiiaileabdset,racrurt,liot raiPqtriledleipfsoirtmdee.sCeiursvaintrtturtlciincsuinqtil 138
care disparilia, aproape absolutS., sau cel pulin
r39 estornparea obicctrrlui, estc !'inta unei elabordri

tle lorrne indelu_ng ciruiate si rneditate, ce se aplr.rl_,ir: tuburor ploblcmelor expresiei plaslicc: ruai mulb
de. o parte. de acuarcleie c6zanneene, iar-pe'de rlecit, itleilc pc cl il inlerescazit l,.i<peuxt'ierm' p,l'\eultecrncaratrl''r
pj i,e \'or dezvoltate atrt,oural in

alta dc grandioaselc laviuri chinezegti din vremea
Dinastiei Song. $i la Tal Coat abstiactizarea este
lezrrltatul unei rabdal,oarc pi profundc aualizc a inscrnneazii oir o tlati stabrlitri tharriera sa rlc a
renrczcn[a lumca, tilee .stic cu tl anumc clealiune
naturii, sfir;ind prin eliberariea de natura formali seirrn,lu se r a instala in ni si ci ea insHqi vadezvoltr
pcrrl,u a atingc si cxprima irr esen[a sa cca mai
subtild aceastI naturd spiritualf, pe carc l(andinsky rrcr,ilslu.imirgirte r lunrii('iil'c ia na;tero din opcl'rli
rrrri vccirre r'u irnagittatir si crt ra!'iutrt'a.
rr-a incetat niciodatd s-o iubeasci, s-o con- lslsptierilimprpionrtcaanrtedKeleae'expoarmnein,sateaicneacsitui.tasiraerae de
t,cmple si s-o picteze.
lui

PAUL KLEIT. < Trebuic sti vI dezanrlgeso tlr: Ia piisroufuqni dqile"veolibpo"atnrei de caereta[;ceepali-veest;eteinotra-raadcetevrfulrl
rifrcaruct'csepiLpu.el,M: usaenvaogomtiecapoprutdiscoetllpeaulstapsumr{riindncedalucicamruiperreieast,iaacrccclam-auar. in
ac[ioneazi gindirea sa' InLilnirea
lseu si felul cum
cu ,'intichitatea, cu llvul Mediu, cu Renaqterea,
ctiumBpalraoccuolr,isiloltidualbreuaririnndriurlti,dtulaar' l;iitlaliijustiailne.a]-1cealaqiil
impiedic[ este mai pulin liipnsLaencutiinloorq.linpIreclosrimsaIucda ,rnnt i,t gardd impotriva unei execu!'ii gratuibe
prrccpelri, cib puritatca
va fi cazul sd descopdr ni;te legi,'nu numai porninJ
de la ipoteze, ci. pr,in exernplel stullndu-ma de cele ii .lria" piierp-aocturimv,airin'irptoutorizviatelliini.iepi.escaalereaoti.trndaenaifevisnt-[
rnal mlcr luoruri, dacd trebuie. Cind voi izbuti si
inc{ cle
fate, de autonome] care comand.i' desenul,. ba
tsl.etacbiti.ltelasccd.leagEilef .i f^dot.rugLa.nni.zisatctorcicoensvtrouicfliii mai cistigat, t,hiar tleslirrul 1 s[u, ag zice, liuia irr acelaqi, tinrp
r'igulousir li frematdloare, PosedirrrI acet'a;i r'ali-
iIsmndautgimlinnaplu'eiru.i.nS>rieeAx1qe9am02ps.lcerlciasPe avuorl enLuziast6 gi

dezvoJl,a aulomaL taie tlc rrresaj ;i rle *rnniasul,der;oc.aptrisrri tllirrelrlrclecdeprteinleafoerr"t
Jurnalul
lilee in sau ele telegraf i,atc'

1902 era perioada cind tindrul Iraul Klee, la dou[- < Nici o iiriic, oricit tlc suhlire, ir-ai sit gdso;t'i lrr
zeci qi.trei deani, descoperea ltalia, barocul gerro- cl, care sri rttt ttib5. calibatea sa viblanti )) splrllcil
vez, pictura bizantin[. Era inci imbibat cle mrizicd, desprc lilee, lten6 Crevel 2.
d.eoarece pind atunci ezitase sd aleagd intre picturd Si iatti ceea ce spune' in iunie 1902, irr JurttuL:
ir--re\cdoesn5,vinrstirbetttcualrieatirepbreuoiecucplraeaptreoubliedneruaolpierccelvoar
;i muzicd. Dirr copildria pelrecufd in preajma oa oln t*L d. a rleveni om. A domina via'la c
primard a oricdrei ex.presii productivc
tatilui.siu,. dirijor, !i tte ta _iepetitriile undd copitut conclilia meu). in
ceea ce md privegte am c[p[tat
gintS q! el, incd de pc atunci, intr-o micd orchesl.ri, (in cazul
aceastir ccrtitudirrc ; sint incapabil, aflindu-rnl
Paul l(le.e a_pdsbrat deprinder.ea armoniei qi ;

celui mai subtil con[rapunct.
< A.sLabilit .lcgilc direcLbarc.> Su te,l,,incrrr accsLe
r:uvrrrLc. Irr tilrdrul l(lcc sllaqluia o jnintr,i tlc poul intr-un stadiu de oboseal[ sau de dezgust, s5' mit
niai qinclesc lit lucrtt, fir: c[ e vorba de pictur[, dtl
l)r'e('urn si o vocafic dc lcgislal,or,. Scirbit dc ultirrre- s.,rrloiuru. ttc trasedie sau cle muzit,ir. ])ar clecl trir
lc zr ircoJiri ulc rir.rrrralrLismului get,urall, tlezgustaL l,ictirra va urnple'ttin plin aceastit sirtgurti I'iali. >
de vulgaritatea naturalistd, nelinti;tit, tle asemenea,
r i1 origilal j6r:uI tl1 grrvilto csl,tr rnli sltvutos: dcsstrt
tlc lacilitaLea. pe.care impresiolismul putea s-o -destirt. (N. T.)
rmpnme llnul sprrlL n_\l pr.ea nguros, Klee si_a 110 2 Itaul ilee, de Ilerri) (lrer-rl, (-iallirrrulrl, l9il). 0l)cra cca
construit doctrina sa. Dai el nulste teoreticiarr, rnai irnportantd rlespri-'Klee esl,'cra rt lrri \\-illi Grolrrnartrt'
chiar dac5. sus!ine doctorale dizertatii asupra r41 lid. Iililkcr, I'aris, 1954.

Si ir rrn'rpltil,-o, irrl.r-rrrlcr-rir, in{r-o ntirsllt.ii irl,.il, rlc plcuindu-sc dr: la linie, sd se ajung6. la cunoaqterea
rrralc, atiL rlr. uomplexd, incit pare ar,bitrar sI rrerfcct[ a formei gi de a Liunoaql,e' in interiorul
inchizi intr-o dcfinitie un artist calc z[cli_rniceste iau dincolo dc foimI,
mis[crul insuqi al vieIii'
tlinainte t,oatc ince'r,cdrile dc olasificare. N;';; l,inia este consideratI ca o for!il independent[, for!{
pune problema, Iiregte, dc a-l inscric in termenii tfIilJeeaficnnaherdequtcsso-pio\oalzuhitlifap-Dseacssiinsneau;si,pccaaalirruec apoi determind qi
limitativi ai unei << scoli >. Nici chiar de a delimita
tendin{,ele prirr care'el se asociazi altoraspecte ale ;i in. migcal'ca sa.

s-a instalat dupd

arl,ei timpulrri siiu sarr, dirrrpo[r,ivir, se indeplr, aceea la Weimar, era o ,coal{ de arte decorative
lcitzri rl,, r,lt,. Sirrgru'alirlca rSsuct.cllsrriut,uocar.orr)tlrlfccti-rla, sau de < Arle aplicate D, unde predau mari artiqti
r'hiar germani, Lionel Feininger, mai ales, Pi lile-e,
cirrtl rr parl icilra l: la
.N{iinchen, in anii 1906, la expoziliile Lectiile lui lilee aveau un caracter extrem de
de grup ale qi de riguros. El ,lsibtiae,rtdaetefaapl,i,nrcadginnauficsci
lui Blaue Reiter la Berlin, iii t9i l, precis
la eTorturile irua[c desfdqura deplina
pedagogice ,Je la Bauharzs din Dessau, aldturi de
Walter Gropius, incepind din 1920. El este consi- tlacl nu eqti- in poseiia unor mijloace foarte pre-
dlIttr_axepnrrdaetisnpisoelniyi.s,brnudunirlu[ri.Sdgureperrmpetraacnta,eliisnumnauculclepaodgaiinlemtrdseas-umlrraleecvqar,trr;,i-ii cisc si foartc sirictc.
Skizienbuch-ul nu are ca obiect doar sii exputtit
toate posibilitdlile de dezvoltare vie qi expansivS.
tlice- deopobrivi r.a si Abstraclionismul. Opera str a linie'i, ci qi d6 a o lega de principiile inseqi ale
se rlezyolti, aidonia rrrisbalelor, sau atolilor, irr vietii. de a u prinde de-orqani,;, de a o inriddcina
perfec{ionarea ci vegebalii ori mincrali, in adint.'ul sintruilesmtuernilete.rnl\ar'tteisrtiaulletraeble-uineasbdusritiu, diineze!,elsirurli,auriilne
unei perl'ecte. izolflri. lll a cornunicab, prin cirlrile
sale, lec{ii pline de for!{ seninitate, dar n-a umane, substanla osoasd) fibrele musculare' p€ntru
;i de a le descoperi funcliile dinamice. Este foarte
ficut niciodatl qcoalS, era un admirabil
de,*i
pr_ofesor. in micul'volum pe'care l-a scris pentru irnportant s[ se analizeze legile miqcdrii, mecanis-
coleclia de texte ale Baultius-ului din Dessair2 g{- rnul prin carc funcfioneaze ele, in organic ,si in
insInimenl,ele dc lucru ale omului. Deplasarca
sinimcheogaatdee: vii!riatp[aerestectiirc[i.,sriizoi gtleahsunliclui fioVaritt,leabrintlee iinntecnesled.doaullii;iietirediedviemneinnsdiusnui pvraafatrr!fllta;ivivtaollirtairln,eaqi
mobilitatea formelor in spaliu. Se pune, in sfirqit',
l{orrnecourb clictindu-;i perceptr:le tinerilor siri
alurrrni sau cinc stic co ar,hitet,l-l'ilozof al anlir;hi-
lil,ii, rrrr tiupaliriLs, iut,erlrret,inrl pentl.u rliscipolii problema de a reg[si in stiuiturile originale semni-
siii orrlinea lrlurirnl)iiitr;irlrnlialenric:,raadtiet i'icatia < formeloi simbolice. r> X{untele, aerul, apa
a ii r.eplezr:nba. lrr se combine in lunclie tle inleracliunea lor reci-
caract,ernl il antre-
de liber, alit rltr procd, qi examinarea principiilor miqcdrii
inst,inctiv, atil. dc indepcndcnl,, riimine rlovit
profesoral. ireazd, in sfirqit, pe Paul Klec s[ fixeze doctrina

Cartea de scliiye pcdagogice este cn tot,ul altcer.a mrciriu-iErtl,bc,r[riilricit,inaitlreiene6ii.l,raec;aiirl,ttt,trirr-ctotr;ttc,torJnl'risicitt,a'rru'cutictIsaIite-lcr icrrlookl"rtorradtIi'iiit,tt,atinrrlirLrcia.ta'tiroie,
deoit un tratat de clesen. Sc intenlioneazir aici,

it-utCvcae;np"gr*arttrtudlis;s;t[necegoenlrumluaauinu,fio,osdbsetirluelan, uasrcrfrIiiritr;c_ih,unrrilnresdleeicrronrrhpi;rociuitrirriitvrdeaecauartrttc;irii sinrbr-rlicI sriritculoasir.
< Iledagogicl >, intr-un sons'.euru o ara[{ qi titlul,
oliciale qi a tendil[elor academiste. C]clc rirai irnportanl.c aceasti dartc nu este destinatd, totugi, sd for-
Scccsiuni au lost, dc la }ltinchort, Ile,rlirr;i meze desenatori, ci mai mult, s[-l introducd pe
cr-'lc Viena.
(N. r.)
).l.)aedagagisches,\lii::4nbrrah, llberl. [,ang3r \,-r,rlag, arList in Iumea esenlelor prirnoldiale, valabfic
pentru cstetic[ deopotrivil ca qi pentru cunoa.ste-
I{iint:lri,n, 'l 1)2{.

rca s;bbriianr!i,iiirrrc,aa. lSecdtlleosromopeesrairj qi aici < culesgrt-rutlen-
este aproape religios
!c
gi mislic. Profesorul lllee considera inr.l![mintul
de artl o inalt[ inifiere in secretele natuiii gi alc
ornuluiqiel se apropie prin aceasta de acei ltlatur-

philosophen germani din epoe a romantici, al cdror'

lrrmaq pare s[ Iie, intr-un anumit fel. Nu vorr
inceNa niciodatd sd ccrcetim si s[ cornenl,iirn,
alit Pcdagogisches Shizz.enbnclt, cit qi rartea sa
despre arta rnodcrrra, Ulter die modernc l(uttsl,
cale a apdrut, la Berna, in 1945. ln ace;rstd carl,c
a colcentrat pictorul filozofia sa cea mai esentiali

asupra vielrii gi a artei, precum t*i unele aforisme, \e,E*"Jss.-
vddind merelr
rneori derutantc, dar o intensir
raplt itato tle iluminarc.

r Visez citeodatd, scria el, o opelir cle o arrvergurii
atiL cle mare incit sd imbrdligez intreg domeniul

clementului, obiectului, al semnifica.tiei qi stilului. ri
Iar ccva mai deparle: <Arbistul isi spunc sicsi,
gindind via[a carc il inconjoari: a]tidatl aceas[i.
lrrmc avc;r r-rn alb aspect,, iar in viiLor va apirrea
si rnai rliferitir. Apoi, zburincl pinir la infinil,, cl
ginde;be: este' Ioarte probabil c[ pe alle planetc
crcatiunca a produs un rezultat eu totul diferit.

Istfel rnobilitatea gindirii in procesul crealiunii
naturale estc un bun antrenameut pentru acI,ul

r,reator. D

in multe opelc trle lui Klec se glscstc aceast,i
iniuilic a suprapunerii ,si a coulunddrii simultanc
a timpurilor urtui obiect. Nlisterioasele crealii ale
lui Klee, inzestrate cu posibilitatca tuturor met€r-

rnorfozelor, sint, irr acelaqi timp, niste invesliga{ii

in niqte domenii spaliale si temporale dilerite
cle cele cxplorate in rnod obiqnuit de cltre sim!,urile
rroasLre si dc,'atrc inteligerrIa noasLrd.

Irr introducerea scrisd pentru versiunea englezd a

acestei lucr{ri, dl. Ilerbcrt Read a emis despre
rlaractelul ;i desprc operrr lui l(lee a|recioli

exacte si subtile. < Arta lui Klee, spune el, cste o
arti metafizicl. lla implicI o filozofie a aparenlci

;i a rcalitllii. lla ncagri realitatea sau suficienta

perccpliei normale; viziuriea ochiului u arbilrar.i

si lirnit,aid, ca cste dirijatri irispre afi,rri. Interionrl 144

KANDINSKY Puto rosie. I9ltt

\l\ ,v
\,,,,.
\; d

). K\JPKA. Doud rludnte de albastru. 1956 3. KLnE Pastila, india.nrt..793')

ffi

,i

t l':

{,,{

kf,,{ll't.#tr;*

W

6. KASIMIR MALEVICI Compozilie. 1913*1915 7. DELAUNAY tr'ereusxra nr. 2. 7972:

llRANCtj$l I',asdre. I)ronz

GI l,l0l,l ()ocoluI- 1950

1

r0. I,ARDERA Arhanghel nr. 1" 1g\:t

r1. ANDRIT Bl.(.\(). >' r; rrl ntur(i. lg49

I z. ( i( )NZAl.llz

.\cLt.Lp!urii.
i\!- r..l

13. ltlcll.\ltll

l,lt,I'( )l,l)
il/ arialiu.ttt:u tt r .
Lund plind.
4 949 1 950

lrr+':,,

r', (lAIlO Consrruclie lineard. tn spaliu IL
tl;rlr,r'iul plaslic qi nylon
rr, ANTOINn PEVSNIiR V-rescd. Constructie.

\l, lrrl. 19tr3 -1944,

,:iiff

16, IlTIUNNTT IIAJDIJ :llabaslru. l95l
17. (.AI.llER RcrI Posr . l9r 0
18. IIANS AI\l' Piatrd form.ati.t rle o tninri onten.easca

l\l( )lI()LY-NAG\ 7' otogramd'
SI,IRGE POLIAKOF!' Picturd" 1949
S(IIINEIDER CornPozigie 87 B' t955

I

22. SOULAGHS Picturd. igSS 23. IIARTUNG T, 1955.16

l)l,j STAitL Compozigie tn alb. H-B

tr *ffffi$i#

# ,{w: r'te #

r$

il

24. SANTOMASO Capdnna atl'atba. 7954

ostc o altd lume, gi mult mai minunatS. El trebuie

cxplorat. Ochiul artistului este fixat asupra
gi linia viseaz5. r 1
creionului s5.u I creionul se miqcd fapt, unul dintre

z\cest < vis al liniei r este, de
clcmentele cele mai semnificative ale tablourilor

lui Pinatuul ill(ilieoen;irnici es,e pare cd, in acest univers, vibrind
rlc viseazd pentru ea
linia insdgi qi
nu numai pentru a traduce visele artistului. Fie-
care tablou al lui Klee, fiecare tlesen, chiar cea mai
neinsemnat[ schi!5, se manifestd in fala noastrd

oa un lucru in sine, independent de celelalte.
Nlai pu,tin decii la orice alt pictor sintem inclinali

sti consider[m aici ansamblul operei ca o totali-
tate pc care s-o putem organiza istoric, s-o dispu-

lem potrivit datelor cronologice. Un desen de
Klee este asemenea unei fdpturi noi pe care artis-

l,ul a eliberat-o din el qi a inzeslrat-o cu o via!,[
autonom5. A;a se explicd puterea magic[ ce se

degajI din aceastfl operfl, capacitatea de incanl,a-
!ie, misterul al,it de greu de investigat, in sfir;il
vehemen[a dramaticd, care, intr-un grafisrn atit
de pur, atit de cumpS,niL, este de-a dreptul rdscoli-

llY,oerb,wcnuu,ml pred.pdasetiepi i3lds[a, uininCUavcaiglearu; Lperdtuitncitpoord2,,
care. are violen!,a halucinantl a desenelor de

''t':-ttt c0plr.
Ceea ce inrudegte opera lui Klee cu desenele copi-
1,1 '.! ilor este mai intii perfecta sa autenticitate, inocen-

!6. GIIIiR VAN VEi,DE Cornpozilie !a sa, acea ( puritate a intenliilor r: pe care o

revendicd. artistul, dar qi eficacitatea lor rnagicd.
Desenul autentic de copii, adicd acela care nu a
fost dirijat nici de indrumlrile, nici de sfaturile
vreunui profesor, desenul de copii f.6,c'tt, spontan

este, de cele mai multe ori, o operalie de vrajd-
de dragoste. Nimic nu este mai pu!,in grutuit,
contrar a oeea cc se crede in mod obignuit, decib
uu desen de copii: el esbe comandat de elanurile

r:ele mai profunde ale conqtiinlei, de frdmintdrile

cele mai tainice ale inconqtientului. Imensul meriL

al lui Paul Klee este de a fi adus la puritatea supra-

1 Faber and Faber, 1.947.
2 1.929, Coleclia Flechteim.

3 1929, Colcclia Bruno Sbrcilf , Ziirie lr

fetei, la lumina evidenlei, toate misterele lumii olricll,r.lc t,riind si miscrindu-sc, rept.or.lucinilu-sc
acesteia subterane sau submarine. De a fi exorci- si distrugindu-se, da infrizoriile inir-uir vas de sticli.
l)rrterea de detasare pe care o rnanifestd in anumite
zat, deci intr-o oarecare mdsurd, aceryti demoni
ai simbolului. $i dacd i-a exorcizat, lucrul s-a ,'irzuli Paul lilce fa![ de creaturi]e sale nu estc
rrgalat5 decit tlc s[area de adeziune, de aderenld.
intimplat datoritl eficacitdtrii acestui extraordinar irl,rsolutS, care, in alte cazuri, ne prezintflcutare
har cdre existd la el, gi ae ord L,uvintului semnificalia
sa Ljea mai largd ;i mai deplin[. oper5, ca pe o e-ctoplasmd, pldm[ditd din substan,ta
irrstiqi a artistului gi legatI inci de corpul sflu lntr-rin
Ca gi pentru copii, pictura sau desenul sirtb pentru ,ollr,lobiecrietducbartnacuelsleiounaliicollt(rpqleeeibero[uiscis.eaoasups. oe[poecroainnedsaiidviiednrusddamslitioaobbteiieecactltue-r]_td-in.,
Kle'e mijlocul de a explicita, pentru al,tii, pentru
sine insugi, lumea sa interioard. Tocmai acest

lucru il exprimd atit de just dl. Herbert Read
cind spune: <r Pentru Klee arta inseamnS" auto-
analizi. De aceasta ne povesteqte el ce se petrece in irgild, nesupusfl, un soi de s.prniridguoslemsa, ucddreuhiao,mcuunm-
interiorul spiritului artistului, in cursul compozi- culus,
o fldcdruie vie sau
se spune, nu-i lipseEte decit graiul. <r Intr-o
[iei. in ce scop folose$[e el un material sau altu.l, pictur5., scrie Klee, obiectele ne privesc senine
in vederea cdror efe6te parliculare le dd definitii
qdiifdeirmiteelnesiturneiptp,earqtici utliapruer. i"Edledrise[ainlgiteatecuqpireacpizdire[ sau incrunl,ate, incordate sau destinse, prietenoase
dreptul artisiului de a crea propriul siu tip de
sau rrrSjmase, indurerate sau suriz5.toaie. Ele ne
irrat5. toate conbrastele din domeniile psiliofizio-
riomice, contraste care se pot
real-itate. Dar subliniazd. in mod deosebit faptul comedie. i r desf{srlra tle la
tragedie pind la
cd. aceasti lume transcendentfl nu poate fi creatd In acest fel trecerea de la figur[ la abstrac[,iune
decit dac[ artistul ascultfl de anumite reguli,
se face printr-o opera!,ie de despuiere majoi{, a
implicite in ordinea naturald'. Artistul poate unei elabor[ri a esenlei, nu prin acliunea artistu-
pinrduatmlrauanitoditenalpaiticdne,tlliilmasopimzavleiounalturiecilqneidafovtriamlepiauvviletuaaileIel--e,n(ecrdegania-r
lui, ci m.ai-degrab5., pare-se, prin aceea a obiecLu-
lur insu,gr. $r aceastit extragere apare, de fapt, ca o
gi libertatea necesar[ pentru a crea, 'parrintd'pvriothplreii.ler sum[ de renunldri, de abandondri, de oinisiuni.

iale mijloace tehnice] o operd de' l,ui l{lee li pllcea sd citeze faimoasele cuvinte ale
Uneori ai impresia c[ Paul Klee dezlflnluie
demoni de cire e st[pinit niqte hri Lieberrnann: (Arl,a desenului este arta omisi-
;i c[ ii trimite sd'se rrnii u. Nu este necesar s[ ltinurim in ce fel lilec
aplica propriei sale opere acest precept major,
plimbe foarte liniqtit, in lumea locuitd de oameni. 1,oat,5" opera sa, de lapt, centratd, concentratd
tot aga, gi nigte
Dar elibereazd, de asemenea, cam ansamblul €i, asupra unui esential din ce in ce mai exigent, din
ingeri, qi trebuie ce in ce mai exclusiv, pracLic[ acest cult, ai liniei
s5. spun c5, in
opera lui Klee ne oferd o expresie de inocenyd'
panrgirerlibcderenpxetrreamturdi eqicituednastidu.niAidnuaclitnedlareaslittaadteiual care reduce formele univelsului la niqte schelete
de pds5ri, ale cdror oase subliri qi tari alcituiesc
sohelelul lor instalat in spaliu. Caracterul sdu il
lristalirr, el o purificd, o laco inget'euscl.Relaliile impingea spre o asemenea simplificare grandioasd,
cu obiectul pot fi dramatice -- foalte tttlesea
sale chiar intr'-un soi de luptl pc amintire, poat,e, a partiturilor asupra c[rora
sint via,td gi pe moar'- se aplecase in copildrie. Anumite desene ale lui
t'Ic'ra- gi,cudlaprroinpraiuceolabqiietcitmulpui amicale qi lilce seamlnii, int,r-adevir, cu ni;te pagini de
pe care-l amuzate.
creazd s,e
inteifereaz[, de altfel, foarte rar cu tragicul
pictorului. Respectinclu-le autonomia, el iqi vede I I ; 1 (Jber die nntlerne li rt.ttst.

Illuzir:ij, r'u lslrtt't,ul lor tlo ('1.)ttt'o (Jti rle irtsttt'[,rr o uniqle: <iu toate tlomeniile, chiar qi in culoare,

dansincl. orice urm5. de incertitudine trebuie evitatd >.

Arhitectul colaboreazS. aici cu muzicianul pentru Dl se apropie qi mai mult de naturd al[turindu-se

edificarea unui univers redus la armoniile sale cele Iit combinaliile sale orizontalc qi, ln acelaqi timp,
mai neobi;nuite. Linia, pentru el, este coarda viorii iudepdrtindu-se de ceea ce are ea mai apdsS.tor,
aranjamente. Ironia
care vibreaz[, dup{ cum este si tremurul abia propunindu-i propriile lui
ipnerceegpatli5biml adl sourirzlocnutuliunit.eSligeennsi{bailistaatecaolaarbto'isretuazludi
csl,e pentru el un mijloc de apdrare. El evadeaz[
pentiu realizarea acestei transmutalii care fac rIllalnsseirrrde,fumgaiasczi[ndinu-sinef,inluitiunldminicfd, fpi;dasretrinddeui-nqsiecint5s..[
figura sd se modifice sub ochii noqtri intr-o schemS.
sentimentul monumentalului care din minuscul
abstractd q'iinatuonrdciinceiandoKrgleaenicpSld.snmuttiecSotencaebspttreacct,i l'ace o compozilie grandioas5.
introduce Oper[ de alchimist, poate, dar qi de poet. Nu poli
r6.mine indiferent la lirismul secret al anumitor
biologii noi.
Klee nu se indoieql,e cituqi de putin c[ o]:iecl,ele pitze, la anumite inibindri ciudate de materie
de el sint organisme vii. El a spus iu mai
create qi de culori cu care el jongleazi pentru a obline o
rinduri: < Nu doresc si reprezint ornul
multe emolie nou5. Lui Iilee totul i se pare f5cut ca s[
aqa cum este, ci cum ar putea sd fie.r, Fi:
< Lumea in forma ei actuali nu este singura se poat5. picta pe el, qi totuqi materialul Ia el are o
lume posibild l. Se cuvine dcci sd vedem la Klee importan!,[ considerabild ; neglijenlele sale, inten-
rnultiplicarea posibilit[!ilor, diagramele clifererr-
,telor lumii < posibile r, care exist5., care devin Lionate, sinb in realitate rezultatul unor acorddri
reale de indatfl ce ]e-a deserrat, iar vitalitatea sur- rninu,tios cdutate. Opera lui este totodabd o operd
dc magician. 'l'ablourile lui Klee sint obsedante
prinzdtoare de care se arat5. cuprinse este clovada
acavasrl dpcnejuiitcgvettiene;taiuinlleuvcriaod-njpitteaoclrriaeie,isnctsiiqaa. tplecPti,vevamrnbIatjuei.in-al[llledisnrcerisepnetaanzpsb[uaelor, tlbieutieenacertaleeeli
ionving[Loare a trecerii acesteia de la posibilit,atc

la realitate.
Opera lui Klee este dramatic5, in primul rind, din
pricin[ cii ea este in realitate o transformare, Ei abstract{, au lost comparate cu acele pietre sacre

ia orice transformare este organicil si se indepli- din Australia, numite churingas. Desenele extrem

negte in durere si nesiguran![. Uneori l(]ee a de simple qi de izbitoare prin insdgi simplitatea lor,

ezitat foarte mult in fa!,a crcaturilor pe cant hl care apar pe aceste chu.ringas, cercuri concentrice,
elabora. Alteori, insd, dimpotrivir vreo filipturii bare indrepta[e una spre alta, jocuri subtile de para-
nou[ tisnea dintr-o trlsltur5. de creion. t\u din
fantezia' sa gratuiti: nimic la l(lee nu este gratuit. lele, sint inrudite cu desenele lui l(lee. In poveqtile

nritologice, pe care le istorisesc prin desene aceste

Ceea ce sinlem tenta!,i sd numim imaginalia sa, pietre sacre, se pomeneqte adesea de metamorfoza-

capriciul siu, nu este altceva decit o intens{ iscodi- rea insectelor in oameni, mai ales ale lS"custelor.
Cum sd nu ne gindim aqadar imediat la anecdotele
re a naturii, o activitate de miner sau de c[utitor lui l(lee qi la straniile enbomologii al clror f[uritor
de izvoare printre httmusuri fecundc. < Artiqtii ale;i,
oste i) r istorisite de Klee in tablourile sale
spune el, sint cei care p[Lrund pind in regiunea
acclui loc secret unde forlele primordiale hri:tesc r, I)ove;tile
sint ironice gi misterioase. Poveqtile tragice ale
intreaga evolutie. l De aceea nu voll) girsi nici urmI unor larve care igi dau toatd silin!,a sd ajungd la

de uscS.citrne in scheletele sale, Pe care le vonr ve rlea, fiinla pur5. Povegti despre zdmisliri tragice, despre
asasinate creatoare, despre impietriri rodnice.
in schimb, nrustind de sevii. Pctttrtt cl scheletul l,li, lnchipuirca ne tlucc la cine ,stie ce qtiinti rrecunos-

este mijlocul dc a scipa de incert,itudirloa pe frt'r)

out5. a unei spele rrereoufloscute $i ueolasate si tlc t,zu.teriuc, placl,iciud in auelapi tiurp r:er,ce-
inc5, lali t'arc izoleazi cel rrrai rnull,pe urr arrtis[ qi o doc-
la un continent care nu qi-ar li c[pfltab incri
locul in atlasul nostru. Pentru Klee toate aceste
lucruri sint adeetdrale in chip triumfal. Extrema l,rind. carc pretinde comuniunea intre acesf creator
;i rnediul sdu. Aceasta era teoria Bauhaus-ului
abstractizare are sensul unei simple breceri. Ul
a definit acest proces cu n$te cuvinte de o semni- ,lin Dessau, care in,telegea si modifice arta decora-
t ivr{ in aqa chip incit aspcctelc salc cele mai erme[i-
ficalie considerabil[, care esLe cheia operei sale
irnyit,reingiai caertlaeqai btismtrpa,ctae: unei irnportante pdr!,i a cc si fie puse la indeinina tuturor. ln ceea ce-l
(P{rlsim lumea
aceasta pivegte pe Klee, acest lucru nu pare cu totul
rreverosimil: cine nu pfltrunde in arta lui cu inteli-
pentru a zidi in cealalt6 lume, care este poate urr
da total r. Klee mai intuieqte foarte bine cit de S.en,ta, r'a. intra in ea prin poarta sensibilitdgii
;i emoliei; aceasta este intbtdeauna deschish,
mult este arta abstractd o consecin!fl necesarS. oricit de tnchisd, ar fi, de altfel, estetica sa sau,
a unui univers dureros, cit de mult reac{,ioneaz5.
ea, rezistfl gi se apdr[ gi cum integreazd, explici- cel pu,tin, dificil[ de abordat. [n extrema sa indivi-
tlualitate, suprema ciud[{,enie a cdutdrii sale, l(lee
leazd. cel mai intim secret al lurnii noastre. N[scutd suferea c5. nu este urmat. Nu de cdtre artiqti, ci de

din neliniqte, absbracbizarea ipi intreprinde cdutd- public. El visa o fsiociine0flaoteritinpceanrterucrteoaalitr{ cea rnai
rile sale de certitudini vitale in ddrimdturile unui ]urnea.
univers distrus, distrus de prea violentul s[u rreobiqnuit[ s[ cartea sa IJ ber dic nrcdernc
U n citat din
efort de metamorfoz5, poate, de efor[ul sd.u tle a se Itunst este foarte revelator in aceastS. privinld:
smulge din temnila sa de larvd. Un fragment din
< poporul nu ne susfine r. Aceastd nevoi-e de a fi
Jurnal (din 1905) defineqte aceastl dram[: sus{,inut de mullime, de popor ne surprinde cind
< Astizi se face tranzitia dintre ieri si azi. in
marea min[ a formeloi zac ddrimdtuii de care se asociazd. voin{,ei afirmate dc a nu lace nici o
concesie fald de ceea ce poporul in mod obignuit
oamenii mai sint incfl agdla,ti intr-o oarecare md- agteapt[ si pretinde de la aitd. Aceastd nevoie de
comuniune este migcfltoare qi exprimfl, in acelaqi
surd. Ele furnizeazS. rnateria abstractizdrii. O ibnimdipv,idcuonavl innguereesateprsu"uficr.ieontivqeiac'Kd lseuerscadu<rlteifmor[tual
mini de elemente neautentice pentru formarea
cristalelor impure. I Cuvintul < abstractizare u revi- puterii artistului este dat5. de societate r, ourl
spune dl. I{erbert Read. Aceste schimburi intrc
ne adesea sirb pana lui Klee in aceast[ epocd, cu

rnult inainte ca forma abstractd s[ apard sub
creionul sau sub pensula lui. El a gindit abstracti-
zarea ou mult inainte de a o realiza, cu mull, artist gi societate sint necesare gi ele sint acelea
care indic[ cu precizie marile epoci
inainte ca realizirile lui Kandinsky, Kupka, Male- gindul cd societatea ar putea sd fie creatoare. $i
vici s[ fi fdcut din aceasbd virtualitate un fapt.
capabilfl si-l
urlrrmuernzeur.ipaeliat rdtiestimapturancctiiccainbdilea, caetsitta
lll a intuit cd arta abstractir avea s[ Iaiea, c;eisntuui merge pe
putea fi altfel, arta timpului dc d-ifioile
nostru, t'r alc lui l(lee, uu csto oarc o hirnerl i' Dar liler:
timp tlagic in care disbrugerile gi r:rea[,iile se
oiiutpseucr,iseuii,dsaaatolictb,sdrteanelcoovletetl;dot,ericapulaediceciaanlseipccliecoLurlitdloifiriccgaualntaiinett,erac:l
implebesc. mas5. qi el insugi rafinamentul prodigios al

Pe de alt5. parte, lr.lee nu uoroepea abstlactizarea

Lia pe o artd a singurdt[lii individuale. Opunindu-se tehnicii gi gindirii sale, care-l condamna s[ nu fie

beoriei romantice a artistului solitar, el cerea niciodat[ lrn artist << pentru marele public r.

cooperalea acestui creator cu colectivitatea cdruia Vocabularul s[u nu este cel al tuturor, ;i inlelege-
15(:) rea semnclor pc care forma le deseneazii este lezer-
ii aparline. F5l[ indoial[ c[ pare ciudat s[ vezi

arrtorul unei arte atit cle rafinate, atit de secrete

valf, nurnai uunnoivrear:sauclueilolruai oare au descrlperit 1rloslir,Iinie lrilriliirr'rrsci I fenLczitii si n inragina!iei,
,, ,liiporribilitatc rt intr-'ligtrr lei ;i u st'rrlinrcrrIului.
tlimensiunile lilee. $i cum va
uutea oare masa, sau chiar aceast[ colectivitate (lclui-care a intrat intr-o-zi aici. regiunile cele mai
,b ."t. el avea nevoie, si desluqeascd tot ce conlin surprinz5"toarc ale lui Klee ii devin locurile familia-
semnele acestea; tot ceea ce inlocuiesc ele, tob lc rinde se poate plimba cu uqurinla fericirii.

oeea ce expliciteazi ele ? Dl. Jean Cassou a ardtat lrllANI( I(UPKA. Prin insdqi accast5. eliberare a
foarte bini acest lucru cind a spus: < I(lee, spirit l'orrnci, care descol,c)rosindu-s0 de {igura mdrginiti,
cosmic qi enciclopedic, iqi caut[ vocabularul ;i ridicii pinir la cxpresia unui fel cltl
'osraouceindeceulctairne cutare sau in cutare stil, irt cutare linrit,a[ivir, se
alta absLracb[ a lavorizal, o traducertt
lume plasticS. sau in la fel dc inlirril;, arta
uou5. a experienlei cosmice, care in arta figurativii
posibile, Ia fel de ialabile: arba chinezd, arta nu g[sise decit mijloace de comunicare restrinse
irizantinfl, arta precolumbianl, arta-.persan5. si siirbolice. Este evident c[ in statuia hindusd a
An*Seilfpoeingrsiri*taallf[6liicai,iiricdandsaorercsraqtnatidelgsndpiiirciirsliceetuxtrfaoeoblz.rimseCnsarc[,lceinni unpaunel,uiltecmraeaabrdeiuiiniseetriomusrdi{acigfniai9e-i unui Shiva dansind recunoaFtem hora universalS.
ui"*ifo", cl.ir,tite fdrl sfir;it' de nagteri ;i de dis-
Lrugeri, dar senbimentul pe care ni-l
provoacti

noasird le poate ard,ia aici, ci s5, mergem pinii la rldine le"gdaet de forma vizibil[ qi, pentru cine nu
semnificalia ins[ti a acestor asern5.n5.ri, la elanul loc semnifica{,ia profundtr.a gperei,
cunoa.rste ciutlatii
s[ Iie rloar u llumoasii si
l,otul poate
ssseeennntiimnroeeilenoLcrat.el Iaialzellceiiniuessi piesaimt-rmipuLlaoiemmseternsustleas9lei fmcoarnrmee,leodlrios:rpeeqr[iaalle,l imagine a unui dansator.
A elprima, prin forme carc nu. reprez-intd' nitrt'ic
altcepa decit-pe ele insele, sentimentul pe carc-l
ascult[ qi le foloseqte. El are semnele sale, aqa are artistul despre acest flux cosrnic care, pentru
cum cuLare altul avea farrnecele sale.>r hindus, se ascundea in figura lui Shiva dansind,
este rnult mai uqor penbru arta abstract[ care
Mcoi-ne{,itneuatm[ ddecdii,tliunrislefirqtaitb, loiruornilioar,.-asacelea,sit[niromnoide
poate, f[ri greutate, s5 proiecteze intr-o anurniti
void deconcertante, cum erau titlurile buc[lilor lui iompozigie te trds[iuri,'de volume qi-de culori,
trrik Sal,ie, ironia despre carc Jean Cassou s.pqltt assecaeuuszbarLlisase-irnncbtaielrrteca-rctlbesactiospstilnmpeiceqrtcveeapalbf,iiuenrccnoiascmi ipnicudi..te-gCrlrnduiecqbcteuil

u[ < chicoieqte dc incintbli magicc qi sul-rLilc,

in tente deliriate care pun reflexe de ape pe fond.ul atib el se va ariita mai indepenclenb de orioe forrnii
imaqinilor sale vreo
qi pe care el braseazS. capriciile aluziv[ la figurl prealabill si cu atit el
crafismelor sale >, lronia care penl,ru el cste u
irmd impotriva rornantisnruluf s5u interior .pi i;i va reglsi o analogie secretS. cu formele I').e care.l
si ermetis- lceooiiuron'uu"nucneivleerdsouulEui,mmairci rionsstcroupmuelngtei de investi-
totodat[ aocrceaacs{t,[ieirdoenaicpddreacrei ,iicul)mlrneestoe rnascfl qi-l telescopul.

rnul, c[
ilui5crof,n"iionatlto'iiitrclittt,ritltrzitzliurll. ur:esttl ttu cslc rlc ueslr[- tiu nu cer artistului sd. foloseascS. aceste aparate,
cunoaqterea sa despre lume, dac[ le folosegte,
puns, c[ci nici utt zid rtu cste dc trepiilt'uns, irr de;i
prinuipiu, dar pentru a Ii in.teleas[, arl,a lui. l(lee are sit fie in mod substarr{ial l[rgit[, a;a cum
socotesc c[ nu-i cste neaplraL necesar lticlot'ulut
pretinde inainte de toate puterea srrnpatrer qr a carc vrea sri regiseastn legilc de uligine ale lil,mu-
hragostei, cunoa$terea cu sufletul, tot atit de bine rilor ryi ale propor[,iilor, sLi le invcfe prin metode
sau-chiar mai bine decit cu raliunea, o anumitd qtiin{ifice. Pcniru aceastti e-rperimentarea qi int,ui-

r Joarr Cassot, Ilont'ntagc i, Puul /{lcc, l'alis, L9{r9. I l)i) !ir sirrl, instntnrente ilc etrnoast,crc lnllll, mill

suhl,ilc si rnrri 0fiirnlo dccil, rn!ionaniant,rrl si u fi cit ntai aproape de viziunea sa ). Uste vorba
informarea dialectic5. Cit despre ruptura ou deci de a evita acest dublu obstacol: nu se va
reprezentarea figurativir ea constituie acbul libe-
ratol cale permitr: artistului s5 $c plaseze irr ajunge la vreo rezolvare decit eliminind din tablou

sbarca de comuniulre oll rrniversul ;i sir tt'adut,ir, Iormele rtaIurii.
'l\'ebuie s[ spun, lotugi, cd pictorul ceh, oontrar a
in totalfl independenla fa![ de mijloacele de expri- (:eea ce s-a intimplat cu mul!ial{ipicl,ori,nuaajuls
mare tradilional5., cunoaqterea cosmicS" pe care a
la abs[rac],ionism nici pe. calea cubismului, rlci
r,irpiit,at-o prin erperirnen!,are. Rela!,ia d intre arbisb.li pc. cea a impresionismului. Produs de un acade-
rrnivers se realizcazir deci potrivit resurselot' saltr rnisrn care ne apare, la prima vedere, f[rd nici o
proprii qi se afirnrS. intr-o perfecti autonomie. leg[tur[ posibild ou o eliberare de figur[, el se
inallI, ca s5. spunem aqa, in inaltul cerului, cu un
Cum scrie lrrank l(upka in prefa!,a albumului
et Noir (Pa-
sdu pdoevgergatvi uinriAQlbuaqtrieNheigsrtout)rle, s(odpeeBralandce elan de inteligen![ qi de sensibilitate care, dintr-un
arti fiind in
tru avint, il arunc[ in inima insdgi a cerului instelat.
sine realitate abstractd, cere sd fie constituit[
din elemente pldsmuite. Semnificatia sa concretS. ln aceastS. prirnl perioadd abstract[ nu cste
vorba incfl de a organiza o ordine plastic[
decurge din combinarea insflgi a tipurilor morfo- sau proieclie a unei ordini cosmice, ci doar -de reflex
logice gi a situaliilor arhitecturale specifice pro- a face
sd pitruldS. in sine experienla universului. $i
priului sdu organisur. r> atunci, Kupka, combinind citeodatd in mod ciudaI
Din acest motiv Franli Kupha, pictor figurat,ir',
si aq spune chiar <r acaclemic l, s-a dezbXrat dintr-o preparaliile microscopice sau fol,ografiile de nebu-
datfl de obiceiurile sale reprezentalionale si, firir loase, construieqte marile sale tablouri care ne
fac s5. pdtrundem in laboratoarele misterioase ale
tranzilie, fdrd < treceri r a trecub dintr-o miscare
la abstract. In acest chip nu se producea doar o forlelor qi energiilor in miqcare. O pinzd ca Fugd,,
schimbare radicald de estetic[, ci chiar o rdstumare
profund[ in etica sa. Fireqte, llupka nu reneagi din 1"9L2, sau Cromaticd. fierbinte, din acelagi

opera sa figurativfl, care, in sine, m[rturisea an, relevd. in ce fel in haosul inceputurilor se orin-
inci de pe atunci un mare talent, ci inlelege de-
duiesc si se mipc[ marile curente ale vielii. ln
babloul s&u Primdeara Cosmicd, din t9tt, Kupka
afirma de pe atunci c[ atinsese acea stare de comu-
odatfl c5 aceastii tehnicd reprezenta!,ionalit esle
pentrt el o c[tursit si, mai mult chiar, un echivoc. niune care s-a dezvoltat f[r[ incetare intr-o

l)trcft arta brebuic si olere o reprotlucore exact,li fugd miraculoasd de culori gi de mase, care posedl
l realului, ca. devine un succeclaneu al fot,ografiei in acelagi timp rigoarea secretd. qi fantezia jivra-
qi nu mai are nirnic comun cu arta. l)acii nu tinde jului ghelii pe sticld, si in care se pare c[ micro-

spre reproducere, atunci de ce sir se rnai repete cosmosul devine reflexul exact pi complet al

in mod steril niqte figuri < care nu rnai au nimic macrocosmosului.
Nu ests in zadar, poate, faptul c[ ]'rank Kupka
comun cu natura r i' Cu o onesLitate scrupuloas5. cstc, deqi triia in !'ran!a dc pestc o jum[tate dc
dc pictor aoademic Kupka a devenib pictor abs-
secol, rnoptcrtitorul auelor al:himiqti dc la Praga
tract pentru a sc{pa de dilema formulat[ in rru L,ill'c virdeqtc mulfc afinitti qi. (lunoa;lerea nalu-
termenii de rnai sus qi care pune, de fapt, lntreaga
lii o datoreqte accstei intuilii r,are, ;i pentru aeoi
problern{ a abstractizlrii de gradul :ctoi < sau
artistul iqi tr[deazl viziunea artistic;i, pentnr a alchirniqti, era instrumentul de ounoaqtere e el
rnai delicat qi mai eficace qi, dupl ce a luptat cu
nu lrida rnodelul, sau tleformeazi modelul pentrn haosul inform gi a impus acestei perceplii confuze

'Prrblicntir la Pnris, in 'l9l]6 a. lumii legile dinamice ale unei ordondri. supe-
I |rb rioare, aqa cum apar ele in rnarele tablou intitulat:

T'rdsd.turi, planuri, spapii (19')3-1933), pe carc rrrijloaec. Prin geometrismul sriu, Nlondlian, ne dd

Itupka l-a r-eluat dc nenumdrate ori, modificindu-1, trncrori dc fapt impresia cd atinge punctul extrem

cor6ctindu-1, ca pentru a se apropia tot mai mult, ul cxperienlei sale cubiste; la Kupka, dimpotrivS,
goornetria nu este decib o tehnicd de disciplinare
de fiecare dat5, de acest adevir revelaI prin ir organicului ,1i acesta este motivul pentru carc
cxperienla intim[ a fiin{,ci, acest picbor a degajal
pituctcarnltic[iipsabrrtuc,ctuunrloarrmcoonnsictr[u, cinliciocrpaorreindp-roe,z_inPte[ clriar pinzele sale geometrice, Compozilie t'erticald,
din 1936, de exemplu, pe care ar fi cu tobul gregit
sii le comparS.rn cu vreun tablou al lui Mondrian,
forfoteala imens[ a templelor hindusc, ele insele
imagini ale lumii in prolil'erarea ei miraculoasfl qi in sirrt, ca qi Planurile verticale, din 1912, ordonarea,
irnensa ei varictate. intr-o formi staticd, dar tot incdrcatd cu virtua-
litdli dinamice, gata sd se dezldntuie, a fluxului
Experienla cosmicfl a aluideKfuinpikapr-ocecsiculi nu g[sesc heraclitean al lucrurilor.
un-alt cuvint pentru sdu crea-

tinortr--u, n puanritveearsuinnui fel de integrare sentimentali Poate cd nu intimpldtor F'rank Kupka se angajase
fuziune qi aparent confuz, a
altldat[ s[ ilustreze lucrarea L'IIomme et la
'I'erre (Omu.l gi Pdmintul), a lui Elisee Reclusl,
regdsit, incetul cu incetul, in aceastS. r[scolitoare r;iiloc[r
luase astfel cunoqtinld de un aspect al lucru-
agltalie a unei lumi de nedefinit, schemele curselor care
planetelor, ale clocotirii sevelor, ale acestei in[regi i-a ardtat mai limpede, mai evident
nevoia care se ascundea inlfluntrul slu, inc5. de
vie1,i fremdtdtoare de vcgetale, ale mineralelor, alc atunci, a unui vocabular plastic capabil sd inter-
preteze ceea ce Anticii numeau Muzica Sferelor.
asbielor; el a scris aceste scheme in linii de lorld,
care sint ca niqbe hdrli de navigalic ale spaliilor
lnceputd intr-o efuziune romanticd, aceast[ in-
ncculoscutc. Iii sfir;it, el a impus acestui perpe' berpretare se transforml intr-o artii de esenld
tuum mobile, atit, de deconcertant pentru inteli-
genla umand, atit de tulbur[tor pentru raliune, si de perfectiune, cristalind, ordonatd magnific
sub cornanda spiritului, acordatii ctt ritrnurile
o altfl ordine, una geometricS., care este ca struc-
tura cristalini, epura unei armonii superioare, lumii in accepfia muzicald a cuvintului, unde
toate r[tlcirile gencroase ale unei imagina{ii
suprema{,ia inteleCtului asupra. organicului. ner[bddtoarc pob s5. se confunde cu Nlarele"fol,
Din feriiire o asemenea operalie comund a inte-
lectului qi a organicului s-a f[cut flrd ca organicul lac loc, pe mdsurd ce opera ciqtigfl in perfecliune
qi in puritate, unei arhitecturi de culori, de tr[si-
sd fie abolit, ori chiar aservit. Distingem foarte turi, de volume, in care gdsim reunite, dupd cum
limpede, cind analizdm cronologic opera lui Kup- se pare, ideile platonice. Pasionat cibitor al filo-

ka,-prin ce treceri a fosb indeplinfta aceastd ordo- zofului care a scris dialogurile Teetet qi Fileb,
nare a organicului, pentru cd dacd existd o prd-
pastie intie l(upka figurativ ;i tlupka abstracl, l(upka a primit inilierea. majorri a numerelor
care permite tradrrcerea limpecle a marei cdrfi
cvolu!ia stilisticii abstiactc sc incheic, dimpotrivi'i, cifrate a Universului, qi ou o admirabil{ rllldarc,

in sensul unei riguroasc tteccsitS.!,i tlstct,ice .si etir:tr cll ur dcvotamonl ;rbsolub pentru alt,u sit, fitrit
tol,odali, in sensul rrnci purific[r'i dirr cc in ce m;ri r:ed5ri Ei f[r[ ootnltr"omisut'i, priulr-o rliruilc
rnari, uafo, irr anumiLe cazuri, poalc st) ajungtr
pinir ar,rolo incit uu la.blou sd lie ficul, doar ditr dc sinc infinib repetaL[ fald de exigen{,ele supreme
trei tr[situri negre inbr-un spaliu alb, qi acesl,a
ale urnanitilii gi esl,eticii sale, el a adus la indepli-
si ajung[ pentru a-i sugera privitorului o ordine nire daicnetarsebSp.riompeelerd--m- ionnutomaetnetasledncsaurriele
a vielii qi a inteligenlei extraordinar de pdtrunzd- una rdmine
cuvin-

toare. Nu insfl in acelaqi fel ca la Pict l{ontlrian I Geograf francez: 1830 1905. (N. 'f .)
c:are ajungea uneori la acelasi rezultat, prin alte 156

mLueluni t-e si dintre cele rnai considerabile rnorru- (lil:rrrrbl,ulrzrar.lonp.elisrel,rinlcutiizilr)'eii lapucnnta,ryt,r el insisi rt-r sl'rt'
ale picturii abstracte contemporane. n-a corisLituit
ca
rriliorlat[ elementul oi principal. Idea]rrl accstui
ROBERT DIJLAUN,\Y: ORIIISM $I SIMUL-
'I'ANEISM. Robert Delaunay este un Iit'l,ol' parr-r sd fi fos1,, tnai tlegt'ab[, tle a asot'iir,
pictor <r ab- irr irr,oetrsi pinzri, tilotncrtt,c[o abstlitct,c ;i eletncn-
stracb r ? Da, in acea parte a operei sale care dd la lcle ,I'igurati'r'e intr-o sintez[ armonioasS.. Mai
iveall Orfismul, Simultaneismul, dar el rdmirre
figurativ pinil la sfirqitul vie{,ii sale, pinl la acea rrrrrlh chiar decit o combina{,ie, de altfel spontan5,
rr rczrrh,atelor Impresionismului qi a noilor posi-
ciudati sintezfl intitulat[ Aer, fier, apd. (Muzeul lrilitirli ale Cubisrnului, opera lui lJelaunay pare
din Grenoble), care dateazd din 1937, conterr- sir I'ie rezultatul unei voin!,e de a imboglti repre-
porand. deci cu Ritmuri (Nluseum of nonobjeotive
zentarea a tot ceea ce mijloacele non-reprezen-
Art, New York), din acelapi an, unde nu rnai l,a!,ionale pot s[ furnizeze mai frumos si mai ex-
vedcm deci[ volume gi formb gi dinamice. Insa;i
;rrcsiv. El se apropie foarte mult, in acest moment,
faptul c5., de-a lungul in[regii sale vie,ti, n-a pdrdsit rle incercdrile asemlnitoare ale
lui lloger de la
niciodatd, cu totul, reprezentarea figurii dI o l,'resnaye, care si el asocia disciplinele cubiste
semnificalie deosebitd acestei tendinle cdtre abs-
cu spiritul clasic riguros ;i fin, ;i de cele ale
tractizare, sernnificativd gi pentru intreaga sa
activitate creatoare, ilrcepind din 1909, adicI Irri l,ternand L6ger, care n-a ,'onsimlit niciodatti
nrptura clefinitivri dintre figurit qi structura non-
aSnauinl tin-So6avreeriinnc,epaupsae-zsi[spaicltueczerairnete(ricoruul bisericii l'igurativri -* qi nici Ard16 f,hote, de albfel --,
prisme r rrtit cle prrtcrnicii fusese aspra lor inriurirea disci-
(Colec!,ia Larapidie), dat[ importantd in istoria
plnictrt-uardiiecvo[nr ieinmpaorcaenset. moment se dezvolta ou plinei cubiste.
Vocabularul lui Delaunay este armonizat cu cel
al muzicii, dar cu cel al muzicii impresioniste.
Delaunay, al[turi de Cubism qi de Fauvism, o Se intilnesc la el pul,ernice afinitdli cu Debussy,
dorinld" foarte hotdrltd de eliberare de tirania
obiectului, dar in alt sens decit prin descompune- a$a cum e.xist[ cvidente afinitd!,i intre Mondrian
;oiacreonl-taraupiunnfclutiegntiilaot lapnedle3zaicdhi.nPsiecctoulruillealluXiVDII-elleaau,-
rea sistematicd a formei, cum cereau Cubiqtii, rray prezinti o dezr-oltare a temei, rnai liberii ;i
sau prin fermecdtoarea explozie a s[rbdtorii
culorilor, a Foviqtilor'. ln aceeaqi epocd Malevici, nrai rrepreocupati rle o armonie dogrnabicri. llxistri
l(andinsky, Klee, Kupka, efectuau in Germania
;i Rusia cercetdri asemd.nitoare care nu puteau ll el rin elernenI de liberlate, rle fartl,ezie care
lnlirt,urir urice usci-"rciune tlin trXubirile sale gtlome-
id nu aib[ ecouri in Fran!,a. insuqi faptul cA Ro-
bert Delaunay fusese invitat sd participe la ex- l,rice, care Ic menline pe plattul sensibilului,
proprirr traditriilor pit,lurii [t'anrcze, precum si
poziliile organizate de Blaue Reiter arat5. in ce in ordinea intuiliei, care-l scutegle de orice ap[-
rnlsurd. marile curente esteticc de la inceputul sare doctrinard.
sccolului al XX-lea incepeau sd se irrcruei;ezc-
Spiritul epocii, caro, Ilrii s[-gi dea seanla rlc asta, llarcab de divizionismul lui Seurat gi al disci-
polilor stii inci din 1915, r'a hra de la acesta eli-
aspila in secret sir sc elibereze de figut'ri ,si sd" ex-
ploateze difelil,ele tlonrenii alo uol-figulativului, beraretr de forrna inchisir si inert5., eliberare nece-
sari pentru inflorirea unei personalitflli tleschise,
toincidea, la Delaunay, cu influenle irnpolbantr:, independente, foarte sensibile la culoare, osbile
eu leclia lui Cezanne, a lui Seurat, precum qi
cu teoriile cromatice ale lui Chevreul, pe care teoriilor estetice ln general, indrrigostite, in schimb.

to,ti pictorii le si;udiau ou asiduit,ate qi care au dc cercetirile tehnice si foartc curind posesotrre alc
unei adrnimbilc rneserii. Cind incepc sii pic[,eze,
jucat un rol considerabil in evolulia criei moderne. 158

in {11(}1i, rleirrtlirlltt,t'irrl (lirirll in jrrtrrl $lrilnr}i) liilfeL (1910 '_1912) ti V iLLc tLc Paris (I9I')),
biselicii Saint-56r'crirr, penlru care va face rnai rxri'astn'intilnire avea'sd fie fecuntl{. Guiilaunie
pmruolbtelermrcarsciuonrni,pelelxfSac, eilacinetsctrlauccrtuitrupeiindtriuntareremzoalYsai-
,\pollinaire cxccla, de fapb, in formularea teore-
tii5, a ccea cc realizau marii pictori, explicindu-lc
i'itatc si rni,lcare, dintre arhitccLurl si lumin[, astfel lor inqile sensul gi corrlinutul operelor lor.
pentru a studia aceastS. descompunere cromaticd
Delaunay, ins[, qtia foarte bilre ceea ce flcea gi
ii luministrl a solidelor, care ftisesc tratatii nrai pvrooibalesrdrre{alecde.sItellticneotcaepiesnetrpuunseinaeu, intr-un
inaintc in catcdralelc lui Monet. ceea ce si lelul
Spre rleoscbire tlc Nlarele Impresiorrist, Delaunay earnet,
creucmunnoe;tde[ajd,uinia sL le rezolve. Astfel, in 1912, el
nu ;i-a cxecutal lrirrzele dupir natur[ I in biserica acelaqi timp cu pictorii cubigti,
ins[qi el n-a iticuI decit niqte desene reprezentind
crociriuri ale spdrturilor eiectuate de iuminS, pe necesitatea de a < sparge obiectul D, ceea ce fusese
fa[cruetcodnesCtreuziaonbnieecdtiunlaicnitte,rndaairre;ipenedcee,siintateaaltfdecl
stilpi sau pe bolt[, cum ne aminte;te Gil]es de la
'foureite in cartea sa despre Delaunay.l Pe.rspec- decit, dupi meboda tradilional5. qi allfel decil,
Liva coloanelor este si ea destul de arbitrard,
iar ansamblul pirea" mai degrabl ansamblul cubigtii inqiqi, dc care. Delaunay se simlea destul
de sirlin.-Nemullumit de propriile sale distor-
unui .buctret de flori. O datir cu aceastir picbrrrri
Iolosc;te perspecl,ivtt siuli gi conborsiuni, care nu-l rnai satisfac, el
in elipsir pe. care o moi{- intrevedea in intuilia sa ( cu tobul altceva' care
Lenise- cte-la C6zanne si care devine pentru cl
s[ nu mai fie sfiqiat, ciopirlit, dramatic rr' Itl
adeviirata perspcctivd,'<t vlzind c[ ea exprintri concepe o eliberare prin iuloare. < Mi-a venit
ufcolenrmascaeemrJgel-noebaruoplutriirin-ettera-roecsof lurlguptut criniolorartdricinnpciumstiep,caucliauirnessier[n;lbiacrcrlae-
iddeeeac-uulonaeriep-ic*tudrei cacrossnStr,ansutefileeledgaetSc" utelohrni i-c_d, edcaibr
dezvoltindu-se in timp gi percepindu-se simultan,
tiseazS. forma rotundd p1 supriml linia r. X{lcarea dintr-o datd >. Ceea ce invd{asc de la Chevreul si
in-spaliul ctr trei dimen-
ciiculari, pe suprafa{a s,sii orupe un loc importanl, cle la noua fizicd a luminii i-a revenit atunci in
si uni, incepe de acutn important[ in Foloseam inv[ldtura lui Chevreul: ,,Con-
in ce mai rninte. a
si va devcni din ce Lrastele simultane". l'ld jucam cu culorile aqa
i-,pera lui Delar.rlay.
Irictorul irrsu;i vedea in Saint-Si,verin au prisrtn curn in muzic[ am pubea exprima prin fugI, frazc
colorate, fugate... I
<o 'prrcoritoeaadziircdleetraanszeim!,ieendeealacrCi e<zaarcrneestletr Cubisttt u- Delaunay devinc atunci, cum o spune el insuqi,
rnodula[,ii Cubismului r. Dar el rlmine legab incd
lll <r hereziarcul
sint inc[ expt'esia ulasic[ in sensul meqtequ,gului in ciuda reproqurilor care i se aduc
cxprcsiv, nou ca formir, dar neizbutit D. Oricit de Cubism
de- precise ar cilll5o. ifrLacrccaecrcpIm[id-pl,rare.dsIcrioeCnseuisabmzisrunilrA' <pstlolierltlceioncraaailtr,'civ,L>];cipriu1instcetencpnaietreaeztuSel.l
Ii in aceasld epoc5. preocup[rile acenst'a i' Llit accsb Cubisrrr sfiltccat, h'tlllrrio sii
,s\pi occllirncaeitr[er'iliel lui Delaunay, numai intilnirea cu
ajuta s[-si fixeze, intr-un mod
va

mtri conptient qi rnaiexplicit, ambilriile sale cstetice. iie <i tl gr"upare tr tuturor clemerttelor eal'c tronrJta[,
pictur[. Cur,intul sfirbeoal, vrca
Survenind aproape in tnotnetriul in care Delau- in s5. spunti cl
rray intra in-periclada sa pe lrurir dreptate numitii
aceit Cubism este strdb[tut de diferite forle
constnrctivd, tie;i cl n u itLcetase rrir:ioc[atir sit care-I
< tonstruiascii r, adici perioadil t,alllourilor ?'ozrr sfirtec[ l. Reminiscenlele de obiecte pe
care Delaunay le mai intilneqte incfl in tabloul
cubist sfirtecat ii apar atunci cra eiernentc dduni-
Il'aris, l,ilrlailio Oonl.ralo des Jicattx-Arls, 195f) 1,oate , pe carc c rnai birrc sri lc clinline in intr:cglnrt-',

ryi ilcrestu o$ts nrorueulul il uar'o rio pt'ct-rizeaz[ ;i pru:isrnu.l lui Ozenfanl qi Jeullercl,. Orfisnrul r esl,c

so define;l,e..iu spiril,ul sdu aLrca estetic[ a culot'ii irrta prrri l, proclarna Apollinaire, adici << arta
gi a mi;cdrii care va duce la opere cu adev[rab
dc a picta ansarnlluri noi cu elemente neimpru-
trbstracte, oum sint Ritrnurile, cu o intransigenf,l rnutal,e de la realitatea vjzuald, ci in intrefimo
<inMvi-iaitovaerneitaivdeeneatursi [;isudperismcoipmeargiriinfirlc:-
bogat[ (,reate de artisl, si inzestratc de el cu o puteinicir
uundc. lcalitate >.
virzute irr realitatc, obiectele care oorup ordinea drNreauctusilr-aaaaefrndtucenuiltaa-bobsnAtriacpciool,ldgli.anytatiiirlerr:iamiiirpcuallacreei1a'disemt[ aaaicnllai,uolilnz,adcl

rrolorat5.. M[ afundam in problcma culorii for-
ruale. I
in aeeast[ frazl, unde liecarc cuvinb cste greu iiaInnbtepcsritiuercads[uacatrnfiadti peslutc[ui_iltrueDiimnec[alr{ar-cuoDdnetptnlyaa,urcitgraea.iy-Dadncienuelaaeosusptntaeea,rivoantarrs-eaapuc.elreEtrdnvsmadtetr,
de sens si de un mesaj considerabil, Delaunay
formuleazd una dinbre revendicdrile esen{,iale
ale tendintei abstraote sau abstractizante. A
isatnicdztociintsrdfielieuaaeg,unicn!a,iael aacuzerr[tlneerbeidec{oiilpgcuruloLledoar.rlrudiAvimneruliiergsiit-pussaelcraviilnonelict"aierrunsacipl'iigalnicbldaestzhtruliaarcr;c-,i
suprima iniaginile v{zube in realitate, iatd un
ideal cdruia Delaunay rru-i va rlmine fidel; el
nu le va suprima in intregirne, ci le va da o altit
sennificalie. Se va ajunge la lirismul pur, la o
poezie eliberatfl de desoriere gi dc reprezerttare,
(,e€a ce numca figurativ tradi!,iorral, c[ci igi d[dea
la cintecul pur I astfel Apollinaire pune noua seama perfect de ceea ce era neobiectiu ihiar in
aoce<srteea{ilSita"1tei. Eabl suo-lrumt{drle,qtecaore,r realitate
estetici a lui Delaunay sub patronajul bardului purd >,
qi o intituleaz[ Orfism. in rnod efectiv,
Analizind tabloul Premiire Fenitre Simultanie riu rra datora nimic naturii.
(Prima fereastrd simultand) din 1912 (Col. lnbenliona s[ dea aprecierilor sale cu privire la
Cassou), Gilles de la Tourette presupune c[, Jfe[arn[ rarriNt5,ncicairoedaaut[rdinmavsoilnuemd,itetitgiui pi ed,cearpeeninut-wlere-a
indoiald, Delaunay a vdzut pe o sticli ou marginile reu-
pure
b[iate oblic producindu-se fenomenul luminii rialiti, care era cea mai bund definitie si cea'mai
descompuse creind splendoarea culorilor pris- concisl a esteticii sale. Note]e sale'sini deosebit
tle pre!,ioase d_.epsepnretraurct[dinelgeecnoenra{,linfo, ainrtcacfiaudr[atdec,
mDeeilaru.na$yipoarneqctoencinhitsot:dea<uAnbasdtreacltaizanaretuardlur.i
pin[ la un anumit punct, dac[ rriqte vederi
dezvoltarea operei figurative g;itnlieeblcrcuoruainelsrue.irds-selIlrvuafeiliedpi ,ertoempphornicluricdi,veuivLtdoinecndaucbetl,iuaumlraribniluaasliiauamlelrtaenpricleaarssubotstiintclriaatalcceatteerge.,i
E adevdrat lainelmui
a sa toilette (Femeie
seama de L'Equipe dc Card,iff
gDoelaalu[nlaay,oLgalinFdedm) n(z1e91n5u)e,
(tgt3), Les Cou,reurs (Alergirtorii) (1926), Lu lYa- ( lea ntai bund expresie a ceea ce putca s[ dcvini,
Lure rnorlc qtortu.gu.ise (Natur[ rnoartii portughez[) rlupd cJ, aceastii arl,[ al-rstlaul;i ic g{sepl,o, incc-
(l9Jti) eto., dar chiar Pirid tliu 1912, in acordul tlc r,slsli"yi dL rnigciir,i
tlevinc impalpabil[, ;si iiuIotrrarntaarenaufigruuraii,i ntat,eria ('irJ'r) so r-roustat[ irr <r lllrnrele t:ileular.c > si irr

ilrc alf
lost decit sd. reverbereze lunina, s[ descotnpuuii rp, dirislicuariolepers_iemi.usltaalneecaDliofiacraetivi-ualudecosnimfeurlittanaeceissml,e,i
lumina prin prismi qi s[ individualizeze culorile,

cum o fdcea Chevreul. Aceastd trecere de la forma suprapus celui de orfism.
solidfl la o forml luminoasd. aproape imateriall Predilec,tia pe care Delaunay o vldepte perrtru
r[spunde unui efort de purificare, comparabil l'ormele circulare atit in piciurile
rnai degrabi cu aoela al Jui Malevici, dccit cu 7$2 t'it;i in ccle care rftnin sals abitracte
in mod tipic ligurative (nu-

rrreso cu atlevtiral Iigurativ un lablou in oarc si rlt, sirrrrrltiineisrrr. lrr < gr'irliir r rrilrrit.olrr'n lrrlllo-
r.rrilor sale subzist5. ccoul unei vechi tradilii fran-
iigura estc scopul, linta rept'ezentlrii) provirro
ceze. Gilles de la Tourette a spus prea bine:
din faptul cir el a descoperi[ foarte repede, inctL < El rdmine aproape de natural qi in tradilia uma-
de pe oind picLa Saint-Siuerin an prisme, valoarea
a unei figuri care estc conceputl ca nismului, a,a cum s-a perpetuat ea in Fran!,a;
dinamicil bogdlia de sentimente a omului, care chiar dacii
rnobilitate purd. Poate c[ qi aici esbe o amintirc de sol prin gest sarr prin avlnt, rdmino
a cercului cromatic al lui Chevreul, dar lumea rd- o desprins desrnirlrclarea. lurninii.
sucindu-se irr rotaliile constante a lui Delaunay cstc sensibil 1a ambianla sa, lt
muli, mai favorabild metamorfozelor formei, jo- u$ci ecainpdanrbrrenaiailucmsteinniiirc'iarrnelcoasrtelrcrrurlionaure, rrr'i,"rrinnirrrior
cului luminii qi culorii. Conqtient si insl,incbual,
in cerculile e-rpresive ;i rni;- dinamici si apropiat5, crici culoarea este un acl,
ol)e[tloaaurneayulinsfeereladzSe. simbol cosmic cal'e rle lumin5. ToaLe culorile sint unificate, prisma
capdtd
ni se personiiicfl potrivit mal,eriei lucrurilor pe
penim el, in cele din urmi,. o semnificalrie aproape care le atinge raza de luminii. . . Ritmul ne im-
pinge spre fugitir., dar prezenla, in alara lucrurilor,
ieligioas[. IJI compune picturi inrensc (ce1e pc
care le execut[ in 1937, pentru lixpozilia Intcr- pirstreazti perriranen ta. lr
lalional5. de la Paris, mdsoar[ 780 metri pStrali),
IiAZI\I ITt tr,IAI,F]VI(]I SI SUPITENIAI'ISI4TJI,.
ale- c5.ror elernente sint <t discurile simultane >,
r-peDezirnupletoatput odazlqieliiafosriintrunslduuqliliasndieuasepaemncitgruucloaarreirleoaarlqiizniaoronpissouczaibgriteeial.l
;tiinli cromaNicS. ordoneaz[ in rotalii verbiginoase r.l\uc-esea,sitn[ ttre-ondminiln![iepri,i,a"t"itrbdcocivrreddaotdrnsirndaenvifaersittriLni-r
irr jurul anrrlui 1910, la piclori foarte deosebili
< obiectele > devenitc lumind pur[. rrnii de altii ca esteticl l;'iiqcuariit,ehansoicuirn,dcel,airntinozpeinr,ral
r.rr tot,ii spre anularea
ln La Joie de Vivre (Bttcuria de a trii) din 1930 lui \lalevici, un aspcct cu atil mai interesant cu
(Col. Sonia Delaunal'), forma geometricd,. inc5.
uzi$rnoer ,tlecureucuunsocsrcuupt,ulbdaec<hicalarspicriescmizaItSd.ecouselibrnitpdee- r,il pictorul rus a dus nurnaidecit la extrern, la
absolut, accastir clorin!ii de a ajunge la abstrac-
tulburltor, subzisti in spatele iradial;iilor culorii. tisnr, trxprirnaLti, in aceeaqi epocd, ele ConsLruc-
ljelaunav rlu vrea distrugerea formei in lumind, tivisli, tlei Neor-rlasicilti qi cle atitea;coli crrc
ci desdvirriirea ci. Ntiqcar6a, in aceastd privin,td, vitdeau acceafi obost-.alri l'a!ir de lornrele si rlc
l'ormtrlelc Irar.litionrrlc.
rfunine constructoare. Sinteza se sS.virqeqte in -\r'ti;tii tlcbuic judeca!i tlupir opere|r lor si rrrr
asocierea integrald.a miqcdrii, a formei.qi a culorii,
Ei abuuei nu mai are prea mare importanld, ilupi t'ele c,e atr sr.rris, si uneori chiar rnani{eslelc
dac[ supor- insele, oricit de inslructive itr pul,ea fi, trebuirr
l,.r',tto perfec!,iunea acest-ei armonii, considerate doar ca niste documente. De obicci

irrl esfe-tr forurir altstractii sau o apal'en,ti de re- sc intimplit cI scrierile unui artist isi propun rr

1r rl ze t r Lare, csle siut'ezi, irr slilqit, petttru Iinalit,ate doctrinarir, in timp ce pentr,rr noi elc
r\r't,a lrri l)elarttruy r:otrt,eazi nrai ules ca cxplicatii penl,ru opt:rcle
ci in oa so iutilne;t,c cr combittat'tl a disciplinelor
r:ezannienc ;i cubiste cu libertalea impresionistir' pictatc. lixist,ti, afadirr, tlouii lnaniere de a r,on-
sale asupra esteticii sidera lrri .[Ialcvici: llna cal.o l)or.-
Consideraliiie sint, de fapt, neste Suprernatisrnrrl
foarte pulin dogmatice. EI nu a creat o qcoald, sirlc,;i asta, duJriL piirerca
de lu pir:l,rrrilr-.

chiar dac[ so]ia-sa, Sonia Delaunay' a continuat I lloben Deluunorl, I''ari;,
cu talent ni;te cercetiri cu ale sale. lr;l .\rts, 1950.
asendndtoare
,\polliuaire i-a tlir:ta1, crrli{icativcltl tlc oll'isrtr

rrleft, cc{l miri rfir:irrre, coft rnni adcviirat,ii, r":ir:i Nlalevici; credinla sa, acest ruisticisrn pe oare-l
irr definiliv itr tablourile sale un T.rictor traduce irrtilnim la personajele lui Tolstoi si ale lui Dosto-

cel mai direct ;i cel mai r.onrplet t,ot ieea ce trebuie iovski iqi glsegte aici expresia sa oea mai complex[.
sir rre spunii ; a rlou:r porneqtc dc la sr..rierilc
rilintirr foarte insLnrctivc. llc saLr. Sinl, incredinlat cir dirrtre toate operele abstracte,
iar accsboir
altfei ccle ale lui Malevioi sint oele mai pulin cornunicabilc,
gttraie.bbcluoiiiueer.sistlae1leceugluxdpier!lsr{ya{r1le.mi.rr;..irirccegi-ri,mseitunplot scaicibcialetssiitib-di{l,eei
p'ausliidnzei ryi c5. numai o alinibate de structurd poate oferi
cheia lor. Ci[er.a chei, e adevirr.at, se pot descoperi
faci o ,si in cartea ltu9itN4laslei vpicuib, lLicuatntel,aifnd.rdb,raodbuieccetr,escgriesFr-t
piirele despre inbreaga sa operi dupd rarele exem- inainte de
a!pdjletaiiIrnoemcacaoebrrlsreemecnsluifeildlte.inacptiuallnurectiiiscbtcul,aalaclierneevs.aitc.pfpaiuircstae[iomRsr,-uovsaoirete"iit6,girdineeutp,m{t"lmouifazicper.ieeul
rrlan[, in 1.9271, estc foarte greu de eonceput cum
un text atit de important, ati[ de fundamental
pentru cunoaqterea, nu numai a eticii qi estel,icii
unuia dintre primii si cei mai mari maegtri ai
de studiat astdzi din pricina unor sup{rdtoarc arbei abstracle, ci pi a evolu[iei generale a artei
motive. materiale, a fost-unul dintre < expozanqii I
abstracte in ansamblul slu, n-a fost niciodat[
rei mai considerabili ;i mai caracterislici ai artni fradus in francezfl.

absLrat.te pe care o studiem ait.i. Oricit de ispititor ar fi sd. folosirn lungi citate din
ln.tr-adevar, Nlalcvici a ajuns sir goleasca cornplct,
l;abloul nu numai dc orioe clemeit, IiEurativ sau Lumea fd.rd, obiect pentru a explica. opera lui
Iaigluuzritert,laciccr:heiaarcedcaor rfici epaulutuztiefilaol'iIE'igurul,ri.tleAcoersictat Malevici, nu pare cu
este sensul esteticii salc, pe care- el insugi o ni se putin![ s5" ddrn aici
extrase importante din aceastd lucrare, pentru
c5. nu existd, mai ales in d,urata crea,tiei sale, o
coinciden!5. absolutI intre pozilia sa teoreticI
numea swprematistrl, intrucit nu existf in opera ;i realiz[rile sale plastice. Nu voi reline deci din
pe.ntru nici. o tranzactie, pentru nici un ea decit elementele care sd ne permitd ldmurirea,
sa loc

etroz.marper,o. mcalsre; ,!rl,aapeol,t, pentru cri voin!,a de abstrac_ in linii mari, a acestei arle gi-l brimit pe lecLor la

apare in acelaii timp si irr cartea ins[qi.
plirnul rind ca un rrrij.aculos instinit de absirac-
[izare, introduce cu o extraordinaril parcimonic lixistd, deci, in opera lui Malevici, doufl curente
loarte contradictorii, care corespund exact celor
uncle forme geomel,rit.e, alese dinlrr: cslg ni;11 doud aspecte ale personalitd,tii sale. Am vorbit
despre mistic, de economia sa de forme care,
gimp-le, pentru a suscit,a ln vitlul general al ta-
blorrlui ac{iaeraesLdii esveinnzea[',sier,illaiecceta,ustli dusd la extrern, va ajunge, in oS.utarea supre-
rioarti,. c-rperientf, inl,c- rnului, la ticere, la absenla formei. Ceva asemi-
nrai bine-zis, devine tablou,L. carrl, ldtor se intilnegte astdzi la unul dintre pictorii
ta6loului,

N'Ialevici era un om de naturii rnisticl in manicrti noi cei mai atrlgdtori qi mai remarcabili, Tal
asiaticti, mai degrabi, decit occidentali; lui ii
ainjrprnesrcseiplt,i)be-izlie, o cruce, destul de vagir, Coat, a cdrui expcrien![, pasionantS. dc alllel,
este de in pustiul alb al tablju- tlc golire, tle pulificare, va ajunge la rlispari[,ia
rll,l9el'rrtrtrtjr,li,isn5i ci laaarbecluoleluoprlriileic.zAeI)enorteaaousataulercrrsu\t'cntaivcleerrrv,psiirieslectrl[dbpcdiclcl,Lu;crttvlieir-r
ap.roape
lui, pentru ca aceasta sd devind, ca in pinza dirr lloarte rare qi de foarte scurte constela,tii.
r1li9n1.7i,nifni.tnititu,laretizruSltaebnuzal'ulianeuipielui msurisneirmi iastiscuefllei;inuilnuci,t
nemaifiind un obiect plastit,, ci o proiecl,are a ex-
plic.enrl'isen'[,elci esiplsilr,iatueaslet,.e .Senza,tie, cipericn[,ii, veri- Dar existd de asemenea la Malevici si o laturi

originira operei de' tirtii lr lri; r Di,e gegensto.trcllose ll'elt, Alberl Langcr Yrrlag, Iltinchen.

constructivd: aceea care-l face s[ edifice arhitec- dra;ed[cmeitxirpoimereienxnepslaeltrulieusnid!cM[ pameleurvsltoic.niAanoldeu,as-pLbuaatencauhifaiilrrs,aeliatncmternv-ofa,
buri de rrolume, gratuite, care in spiritul sdu nu
corespundeau unor edificii posibile, realizabile
,si care, lucru ciudat, au fost realizate, chiar dupl oirc(:arc. privinld, un impas irr carc nigte pictol,i
principiile pictorului rus, de cdtre marele arhitect rnai pufin-inzesl,ra!,i qi -.*i puLin
american Franl< Lloyd lVright. Alflturi de pic- sii piali). Ceea ec sc <r puri.> ar risca
turile sale pS.trunse cu totui de acest spirit rnistic irrte de orice cuvine deci
si re[,irrcm ila-
rr spa[iului, dilr opcra sa este o clibciare totahi
de care vorbesc mai apar qi << arhitecturile supre-
matiste >, concepute oarecum ca nigte machete dimensiuni r, acesta devenind un < rnediu f[r{

cum spune pictorul insuqi, unde
de locuinle, cu volume foarte simple, echilibruri usperrtiviisnittso. crlurniul ssuielprcraol'fnoatr!l,nuarceeingsde[uqopmi,derabrerpipcoeerrteuslrieimlesptolailbbiciielaicttteeeldolaer

de mase foarle subtile qi volume adilionale care cxtrem, inspirate de spiritul de finefe mai rnult

constituie tot atitea pete de culoare in structura

totald.
ln accsle arhibecturi suprematistc, al,it de obiec-
rlecit, de spiritul geomelric prgpriu-zis, dar acestc
tive incit un arhibect, de astdzi poatc sd se inspire l'ulmc erau ccle mai simplc, mai purc
lceea cl lc-a adoptat. celc ;i dc
din ele, neavind altceva de fdcut decit s[ le copieze
lu spa,tiul cu trei dimensiuni, in fine, conslrucliilc
ca s[ faci. astfel edificii utilizabile, recunoastem abstracte au semnificalia unei reintoarceri' la
tobuqi aceeaqi supremalie a sentimentului pur, rnaterie, dar o materie purificatl de ins{gi mate-
a unui echilibru, in sine, a ritmurilor lipsite de
scopuri practice qi utilitare, o mistic[ a obiectu- rialitatea ei, fdrd o inlelegerc cu emotia,'nici cu
lui, ca sd zicem a!sa, care mai degrab[ completeazl itrnlctoebilleuiemcctiutnuaallurietia,_tcereeal.pigrEieoszatiesn{'tv{cooaibreaa,ltdiinefapv.iic!ait'tauar' iaalecuetsosatnuloeim,feilll
decit neagd mistica subiecbului. S[ rnai adiug[m,
de albfel, ci. aceastd viziunc a universului a fosb
suscitatd in parte de experienta aviatorului, aga pl)ur.inne i.npteerMmaeldeivuillisienntcimonentabcutludi.irect cu infinitul,
cum a practicat-o Nfalevici, care este experien{,a
aerian5., creatoale rle noi perspective, de noi r\rba lui devenise astfel o esteticii a sentimentului
puncbe de vedere, de uoi perceplii ale universu- pur. < In sentiment, scrie el, trebuie sd. vedem peste
lLcoltc;iiirimcerreeautoqairea.bIsoOlut numai sursa oric{rei
lui, cu atit mai rnult cu cit aceastS. experienb[, geonreLrie guvernath in-
adlugindu-se caracterului insupi al pictorului, a
adilionat noliunea obiectiv[ a unui spaliu neo- de
sal'oecrenmatisamtaceanertset-eei sdmte[aindnieteercanisieintsaetcena,trmiealausgel inpctilidm. tIeunnritiufalsimoacloeufrprglii
biqnuit, a unui vid, a acestui fpeilcdtoeruclonilceppoesreedaa i;,srr,,IuNjurlrorrrtrragiabiclrsolnurj r_lianuAvnloebnlepi[rseaislloannnlDrpim,laloarieesoli,istu,st.dpfmrorrnlmao coci lep, seatnoum[rrupsaiarrne{silac,
unui spa,tiu spiritual pe care

dinaintc.
liste importanl, si nol,iim cir l,Ialevici a ajurrs tlin-
Lr-un singur sall, la no[,iunea eea rnai alrstr.actr'i
(slriliulolarioblPoouael,cxpimurai glairrailI,ocsecoavcaarien, cir in faimosrrl
rloal rrotrpl,ea in ntine ;i iu ca anr itrt,rcr.Izut norrl
11rl1l (dar r:xc-
rulal r:u gasc ani inainte) arsazS. pur si sirnplu urr i;plr)r(oc)mae(ti:aesilsrtio.tcelillar-oranrmfo!i'aFpncotuoerrmmnIpeitalaesrualpoptedsrectrcanpuraeelin<sletrnrncuo.raerepel alItenzodaceoaolsbsrcsrinerc[tzusdruddliqinirli
tlreptunghi rlesru pe un fond alb. Evident, mai

departe nu se pulqa merge qi, pornind de la acest
punct de vedere, lvlalevici a dus Suprematismul
ircclea in lala cflrora ar Ii meditat un inlelept
la un grad de rigoarc si dc absolut care di. intregii

sale ooere un cilr'atrlcl rlt-. rroble{e pe care noi il chinez. Ele ne aduc inapoi la Tao, care este calea

$uprem[, qi insugi numele de suprematism pe llrlir,iltm1ail, ma riles, dupl picl,ulilc.salc, c,[ in opera
caie oictorul rus l-a dat artei sale inl[tur[ orice eria ins5qi devine sentiment prrr. A;a
echivoc. Prin forme qi prin abolirea aproape
a formelor prea inevidente se ajunge la esen[,e. t'u'urlolrarsceantqimi ern_ntualt,cr.aiar,trr:-rl'rti,zruetb, u.itcinsdrei s$ qtearge
totald ;tcaig{ Ie
se formuleazfl qi se definesc, aceastS. asernenea gi obiectul, sau, mai degrabd, s[ d'evind
Cum cl insupi obiectul. Un obiect creit de ceva mult
esteticd, raporturile artistului qi ale naturii qi
cum pot fi efloeremxuprlaimt aotedlontcrt-roinlIumaesufpdrrad srrper.iol. r.on;tiinl,ei, int.rrrr.il, <r r.eprczentirrilc con-
X,Ialeiici a obiect'l tlscstea,laauttbtut.rretlariolgcirnu,s.ort,areN>idclresu.aeci,rll\tresurlaetvailur[rlnirip.'iliedunriaem-vcgtiaiupalnlobuaiatolrrroetr["iru,t-'.c"imfoNiau"rl,za'a,.iriluunclvnpviuauieurl-.ocliimiJaenatrv4iesadct,tc"uii"rrcdi,.anrliiaal,tdiredad-prntiii-taicarenr--l
acestei

pilrooibltcemrner.ernOi amnutal gsoi nniapttui raaq,eszcat'liiauenl,ucl oinnstibfau!iac

celuilalt, oare nu au posibilitatea s[ se inleleag[
qi sd sc uncascd, intrucit realitatea de fapt a
naturii este in intregime diferit[ de reprezentarea
eronatS. pe care qi-o face conqtiin!,a despre ea. u rlc cea pe care o au aiurea. Prezenla lor in aceasti
< noapte D,..(1are. estc rrn aspect. al vidului, lln
In altd parte el socote$te cd <i tot ce numim noi < pustirr > (imaginea lrusliului esie si ca folosihi
l'recyenl, de eriitr.e nristir'i) capitti ri semnificafio
i*t"re dste o purl crea,tie a fanteziei, care nu
are nici cel mai neinsemnat raport cu realitatea de
cit trr tohrl noui. Obiectul este, hai bine-zis clevilc
iapt >. Dar, in acelagi timp, el mai spune irlttreva, inzestral, cu alt, inleles, cu o alti vir-
< penlru artisb, uatura este intotdeauna perfect[,
sfIuiimtesbpodilreici.terue>par,lel.izn*Netrnu-toareeas,trect[avroienrbnaucanmriecaiiacerlesetseipmroenboi<crrlcfaotnrrmivtreli,
lie c[ este soare, ploaie sau furtunS, r.

Nu se pune probieira refuzdrii totale a naturii
in favoi.rea spiritului, ci de a compune cu ea qi
de a pflstra realitatea a ceea ce este dat cel pu.lin drr,errnntarLaiaerlulzi iufonremauilnadl,ivfiiidrruiaelicih. itv.olnc gi incdloiciotr,inuirriai-
ca element antagonist impotriva cdruia este salu-
tllliaerrcfeuscdpliuluuntpienlalirii,snutopstprueegmria,[n,sladluspdeebIaajfulrnre[gadlidzlaae puritatea, senlirnontului, a obiectutui, a lormei, a viclului,
tlar Nlalevici c'rir un artis1,, nll un lilozol', si un
cal'e n-ar rpclrrrltrlleorrrar.ltsrrlIr,rp1r,,,uavolie.fmrtniistrrsiaetacpeslna,eoaIrtanraiizndrb.diacsdeeprlnrea[teauiutabrst(auic.elaoerldcnrl-p,steeneapCseocaapudEimrteeledscotniepalirei,(niiuprila,e]i,irt,allie,anicunbaedt,oegtelee,tiriin,veutm_nenulleuanoe[aiimnpi{ait,ufeeei<jinrdn;aneivteed,lieez'suCeipltzbsrebaoeiaaeiobleliietcau>i.,,-,i,
rezultalul

Adrdierosirrpaiintci.reeae-laiafuendl dacafmaircejuuntntudgliene<lsultuemqtiee.laiilufam[cre[esotfubIirie[pcticoItbotieer,rcntPaui rregrul, albul, griul, materiile cele mai ftuide si
grrrrcritao,i,mnseeitntreictddee,lse.imc, oeinnnttuearlceuerliealegsiteptrtimieccipfis,neuuimmnfiltdaeetefpineai'leitalrineltopi-rt
si titlul cdrlii sale; dar ce insemneaz5. ld'r(t' obi' crrvint, suprematiste. Ptr,stiuL lui t\,Ialevici esic

ecl .' Trebuie oare a inlelege obiectul in sensul dc
lucru figurab sau sd-l ludm in sensul slu filozofic ?

ln aceastd ultim[ interpretare, opera de artd,
tep,aaat,ueincsc.'5re.Uqais,lotrcaarricren, ptctots'ist,e-i,bapirlcrosapit'rtifu'iolncsea5c,upfc[omrb[ i\eo'lc'bcti,{e)ovuba,cttdiSvisci--i
arn ajunge atunci la un fel de nihilisrn, dc Itegarc
a acliunii, de ataraxie, care nu este in spiritul st,epa nemdrginitti, cu marile ei trhemiri care le
irrluugi irnaginaliei, sensibilitd{ii, r,isului.
lui Malevici. artistul il d[ acest,ui cuvint, ar irr acest sp,aliu lSrd margini, care poatc $iii cum
pre-
Sensul pe care srrpus infinit, sineurele valori vcritabilo sinl mis-
fi, jtrdccind dupir afirma{,iile din Gegenstundlose

cirilc, figrrrile g{rolnol,ricc o llorllcsc 1a drllm, in sd. sesizeze u lorrnd irnateriald. oare tr-ar, fi putuL
piulurile"lui Nlilcvici, in dircclii precis indicale sri fie decit nonformd. Dac[ aaasdeo-petlaibtefroarmdac
ilflaaccienvceclriatnicalialniilliietaatodebraieeeaatpebltosiiro'.sluiAttSqsa,ctcooullimc, rarttresloztfneedlirnMiaalslep[irna-9liicuqi
geometric{, a fflcut-o pentru
anecdotio ;i de naturalism, pentru a reveni la
realitdlile. esenliale, eterne, li nu cele obignuite,
c5.tre o e!,sintetddinuvsiizdibeilde,l inimaginabil[. Arta dia-
pind la simbol, pinii la precare qi relative. Geometria i-a furnizat arhe-
conalei elicpounroi,mcieuppriindziontdindfo-rom, ainplaacsetilcadgi cu o extremi.
I,tilnfroeitDi,iLdrupinniq*dhitincuaol.ml.a'Ipprooazrrthitinieelied-momiiitcneanbrieuill.us,ielsarutanetilif,cic.iipa,[ILairrlaralr-nfnitrlr,-i timp, ou un
dinamism care s5. permitf, o triiectorie
compa-
rabil[ cu cea a agtrilor in spaliu.
-Duiir,iiriploorl"rivddia, iceicntdicfeo,rmluamiziibuinccnheqistee ;i imuabile. Cu. cib construcliile tridimensionale sint,
ii se sparge, aqezatc
rnai solid pe pdmint, arhitecturatc in
o pa"te din obiect pornepte la drum numaidecit Iunclie
ds1ue9p1sr,e4tam-1tai9ct1i[s.5tsei(dpdrienimdaaurpdaoetdur,iaocapudeIarifotiiiatndpdi,iccatuodnriislcealcrsdailitneir
spre destinul s[u, confirmind ceea ce presimlim:
c[ aceast[ esbeticd a supremului este si o esbe-
ticl a devenirii.
aaDsdiobrnatrssiictesur{aatr5ucsc.ttea[Ca,rtpoeeaoanturasenattfreucbuziscSviotlo.ivlvaruiboqrttmitiaiiadg-iesn[soatiiecrdltigeaaisarl5Matlui,slailmculeia,inv.ri.eciPnis,peol-rapoccicicaalitactlu,crrnssiabneI disciplinei ascetice, a privaliunii absolute, intoar-
cerii la forma cea nai simirld, in spa{iul cel mai
licsaonoirmnarsatpeiccdleu{ezia)rn,dsettSe1oc.vaepoprecelfdi.e.vMriRlnaalulpReadivud,iocitattliafmldtKeafriaenulmpnrctz,ouamlRauderiiecetveahdlbdtbersrraer-tt,rqpialitEcaacgttrgeesgeateilstionl{esr-g-,il
colectiv, pe abit Nialevici se indepirteazi. dc
masi, de imperatit'ele ei qeisdeenl.inael vpoeirlseoneai,ldp, einltdrui-
a ediiica de s-au inspirat din_picturile sale qi au fost riircafi
o oper[ atit de spiritul sdu. La acest artist, profund religioi,
vidual[, incit devine aproa!e incomunicabilS. jn sensul cel mai complex
Arta lui l\{alevici era prea pulin capabild s[ care se spune cd, atunci al cuvfntului, ;iindetg"s3pbrc,
creeze o gcoal[, cu toate ci, printre.artiqtii con- cind a murit,
a cerut sd fie inmormintat direct ln pdmint, cu
trerrmijl,pooarcaen, ia, cgb[saismtl,edsitne.tiacl[iea unghiuri gi cu altc bralele descoperiir aceastd
Era, rnisticl intinse in cruce,
sentimerrtului. umple paicmtuigrcilderiis, aclaereqli-acaprreeoecsutpeaut nautitlad,incatrree
aapi rioiaiprlezufaitb, aslicpaoseeadesis\-ndpur"cemirtt1Li,r
frird indoiali, elementele capitale din a sa pLousmibeililtda.rtdc,aodbieecta.

inrpas pe cine < Arta picturii nu constS. in
Ipiirrideiss[trflaecfiiinaclees, tulai acbasorelulc, odnasriurnl ltiosel,aMl aallevpircoi.-
it*t"ettta rigoaie a unei picturi aproape tobal crea o construclie bazat[ pe raporturile de forme
;lai pciudliotaritcsaau,;pi cdigreucsltiual cstel,ic, ci p- c
lipsitr{ dc culoare qi de forma, r'erindu-i specta- cchilibnrl,
rniqcririi.,i
lorului tol a[iLa intensita[e dc viala inl'erioara AsIIttpcauaeiLo!aunnsrr[i.isiqrfmtl..iar,usillnapluilfaSioliiLrmcnaurrdliloteasnneoaevgisidnqmscieuoaglrtlpeluoGdrioeanoI)cnpeiaiolqartcoruiavrn'er[aei,fyai,daii]rrarrr
LpUdeinanttceereafvorirctcto,iolIei5sdrtpe[e-i,pcp'ut{osriererircsiieeipd;iee"iJnnottanri1urtiislceftui[,rlre-([a;leuulatroumerra,laiqmcii.oiannbassbthitu'dricianl
tablou foima ligurativd, apoi forma geometricri' la Malevici ea are cu totul alt sens declt cel al
unei ciutdri estetice. Numai miqcarea poate si-l
si nentm cl. durrti ce a demalerializat ceea ce
I ll:rpresionistttus und .1,'ilnt, tcrlirt, l g2(i.
rnai rimris,'s,' l,,i'mti, tlin r'rPcra slt, el rr fi vnrt,

impiediee po oln tle a se arrula, do a se arihil.r Itllaaaaaajuru;riim.iPenlmggiam!u.,hoarala-$ratte,ricvuaai.anln.cAscretuvuelaapinnnqardadiabil-nfrseit.!m,il,Inloeectcplel,eou,ardrcl,sioeu:cdrmoPiemcnicso-spbaen-oucsatrircsnnadov!iertr,dedefz-s,,aaiudpr:leutciefaenOiinrntmfircotueoormk,prapeececorreliee--,-
in <r pustiu r; gi accasta nu pentru cI i-ar permite
de a iegi din pustiu, ci, dimpotriv[, pentru ed gi,nd, de Boccioni. Obiectul imprdgtiat prin mig-
larea centrifuga, care dis0ruge-a unitatea formei
il ajutl s[ ordonezc qi s{ dea vialI pustiului
sdsil,rauurilneibranitpnoienrdoeslrpes,iep.aisax!ei!,tn,inuiurt1lle,ieal-ceslodtcrertfoumocnareum-laiplsl.l,[mtai-epsa.tltioicicItandbdseu, ptancaludaabrnn.idelauiotlrafuvirltaaeaegd,iabm[reaeancsnaoeta;antrcedrsedrt"sie,i--i
insursi. Intreaga sa operd e o mdrturic, cu o fer-
L.ui luc.ru qi ingad.uie unor opere concepule atil
voare irnediat[ qi cu o completi detaqare, a de arbitrar semnificalia experienlelor int'eresante,

acestei dorin!,i de a sflvirgi o cucel'irc spirituall care meritfl s[ fie incercate, dai..care nu dep[l
prin nrijloacele materiale ale artei.

SCULPTURA iI.I CAUTNREA DE FORME

$r DE SPATI NOI

Raporturile dintre spaliul interior qi spa!,iul
exterior au suferit modific[ri profunde sau, mai
bine zis, au creat rela.tii cu totul noi, din momer-
tul in care sculptura a luat cunoptinli de legile
esenliale ale formei qi de bogatele posibilitd.li care
i se ofer[. Coresponden[,ele care existl intre sculp- gesc nivelul simplei experimentdri guvernate'de
spiritul de sistem. qi duc-ind la egei, in dorin[,a
tura contemporan[ eliberatl de tradilia reprezeil- de a crea o esl,etica sculpturala. noug. in ciuda
;cioanletr-ilub.ui tZjialodrki.nfo, apretentirmu pcodietai natueaaclceeplutai't
t[rii qi dc prejudecata masei, pe de o parte, ;i o Lipschitz
impulsul
nou5. eonceplie fizicfl si matematic[ a spa,tiului,
pe de alt5. parte, demonstreaz[ intensitatea cu
care arta contemporanS. imp[rtSqeqte teoriile smisigtecmriraiiti.zcaurebaisteei,. !5rd. sa se gupun-e insa " ;i la
cosmice ale savan,tilor gi le exprimd, potrivit pro- au
Duchamp-Villdn qi Laurens
reiglaobaoreraat,caulncuulle,locruspa-leu,tecrenlidcalasltacuintaeulitg"eennti!c,[itaq-i
priilor ei mijloace, cu posibilit{lile unei tehnici tca gradioasd gi simpld a uneia dinbre cele
pe care i-a mai
care asociazfl din ce in ce mai mult universul frumoase < naturi I de sculptori con-
interior al artistului cu intui,[ia qi ou cunoag-
terea problemclor majore ale gtiinlei moderne.
Sculptura secolului al XIX-lea evoluase c[[re o lacaer.phlueittge.ictleitmuirnpi tueclrannreeo,saatvrlueea, .i.pnrstoodl-aeiggcroevmreie"i tnlreaelzedpinrnotoipiparcricdaerirlseiai

folosire tot mai cxcesivd. a efectelor pioturale
oare se rnultiplicau abuziv dupd oe se abii-
buse de la marile scheme constructive de carc orlnlivaaelnritgtimcenegtteitcsdati]ignatqipfgilcyalpnaiu-lurrliuilio.irc,Doinunicehmsaipnmouprla-cnVdeilr.leoinSapcvidriaiut{utaal
sculptura secolelor precedente fusese legatS. atita
timp cit depinsese de arhitecturd. Dup[ ce incc- se migcd inc[ in creuzetul sdu arzdtor. Armonia
tasr-r dc a sr: mai supune arhitecturii, ca prezert- cosmic[ a lui Laurens, dimpotrivd, acorda forma
t,aso o datl cu rroilo r,irtuozitili tchrrioc o rovcl- I'ugitir'{, din ce in ce mai-elibera:t,d de limitelc
tlicare plinir de ntiudt'io a autulortriei sale
n;-rrcrpio il csctr!,a sa iilterioar[ qi, ronven!,ionale ale umanului,.cu impulsul forlelor
in lr-rr, s[ sc do rraturlr, apa, vintul, zvircolirile lpadrenlienmtuelunit.eCsui
L&urerrs, sculptura se intoarce
arhitecturl, etr pretinsese s[ rivalizeze cu pict,ura I,oarnd profilurile figurii omenesti in ritrnuri tle

in efectele sale dramatice sau naturaliste.
Experienla futuristd si experien!,a cubist5., care
aveau amindoud ambi{,ia s5. indeplineasc[ nece- rnase care devin purd migcare.

sara revolutlie a sculPturii secolului al XX-lea, Se pare, in sfirgit, cd in esen,ta lor cdutdrile cubiste
;i cercetdrile futuriste au avut, de altfel, in vedere,