Brion, Marcel - Arta abstracta

ilin 1tlJ9, ContpLtzilirr rlil lrtt+lr si rrl,pl,ut,i, ilirr
19.i.i, sau statuia din piatrir verde rle llorn{,on
in primul rind, o r:realie cu dou5. dimensiuni, plrrr- irrnitaiitrorrlgaatiniMc,amladl\S{oiocrtes,piel,sdteindr1a9g3os6b. eCaeesaa
Lr-un joc subtil de linii qi de culori, printr-o succ{r-
ce cste
siune de analize qi de sinteze capabile de efecte plas- pentn.r

tice foarte remarcabile in pictui'[, mai indoielniie ;i, rnateriale, predilcc{ia pc carc rl arc penLru soiurilc
in orice caz, mult ma,i pulin plastice in sculpturS, rlc piatrl cele mai variate. Eu nu cred sI mai existc
fi folosit, cu ati[,a stdpinire ;i cu
cu abit mai mult cu cit la;Lipschibz,laZadkin,la rrn sculptor care s5. cunoaqterea a ceea ce se poate
Archipenko, chiar la Gargallo, preocuparea figura-
irt,itn siguranli in
aqtepta de la fiecare din ele, materiale atit de
bivd, deqi non-realistd, constituia centrul operei. rumeroase si atit de diverse. Bronzul, plumbul,
Chiar ;i astdzi, la unii dintre cei rnai mari sculp-
pdmintul ars, betonul, alabastrul, toate speciile
Lori contemporani, ca Henry IVIoore, de exemplu, ldeemlneuml nfospiolizsaibt,iles,i,einuropprievnine{asipeiextorteici,ea, nchhiidarriti;,i
piatra < wondersbone u african5, roca uerd,e di
o dorin,t[ foarte precisl de abstractizare r1u

ajunge decit, foarte rar s[ se elibereze de tirania
figurii. Noi nu putem s5-l consider[m pe Nloore
drept un sculptor abstracl,, cu toate cd. unele Prato, piatra de Corsehill, alabastrul de Cum-
dintre operele sale nu prezint5 o figurf ca atare, lrcrland, lliatra de .,\ncaster, [rarmura dc Arrne-
ci doar mase, ritmuri, mi,;c[ri. Dl. I{erbert llead nia, piatra verde de Hornton. El nu face parte
a definit in mod just armonizarea dirrl,re abstrac- rlintre acei sculpbori care se multurnesc cu n[s-
tizare gi figurare. la spurl anume r,ocirea si cu schitc si care las[ pe sean]a mese-
<r armonizare >, c5.ci in l\l,oIocordc c-;ai se prezenta ca vrlluineapadgbbeieldorcirca[,opreiunpxteisllroanticirccaosoi*rrai-piamfciili"eucsiulvbiaerlloqdicnmruataelrnqnvadsitr,[igcisalini c.bsoueln,ccaduruereciteteil ,cdsiueel
antagoniste, gustul pentru figur[ ;i lenialia gin- rriuti si-l suslinc. < Oanrenii, copacii, plantele,
dirii abstracte colaboreazl qi se sprijind in mod
l,acil in loc de a se nega -* cind scrie: < Opera
soulptatd trebuie s5, existe prin ea insdqi. El
(sculptorul) condamnd de altfel din motivc etice, florilc, scoicile, casele, rocilc, att-'mii
dac5. nu estetice, aceastS. pozilie care const5. in aceste aspect,e ale naturii sint pentru a-rttiosat lco
a ciqtiga de partea sa pc privitol printr-un joc sulsir t1e inspiratie cu mult mai viguroasX qi nrai
variatii decib irisri;i inraginatia sa. Nu este uea-
de umbre qi de lumini, de linii gi de reliefuri Jlirat rievoie sriIastuer,ra.t-lrispinerzui,luaic.esl)tearloprmeent-n,r-
la suprafa,ta pietrei. Dupd el, aceasta este un cste ereletllir acttasta
iel de lngel5.torie, cici asemenea efecte sint mai
proprii desenului sau picturii decit sculpturii. a inte
lege legilc crcaliei, naLuru naturans, trebuie parcir
ospceurldptcoarureluis[esatieb,i,se5x. ifsatecnl ldainstar-purnopbrliocc, sri poli participa la oreatia insdqi. Este o amlilie
lleseria crrci melgsuureaabzirl, dar pe msapir-ijicnalrascatu,edriisnticceauazlae
irrerb o operele ea sc
c,u jocul sdu de volume gi de profiluri conceputc r,ele
rni;cirii artisticc contenporane. )) 1 AceastS. dra-
in spa{,iu, de mlrimi qi dc secliuni variate, ridi-
iqnitrr-lusnucfienldud-esclo,gaicptrioapiisnpdaul-iuseluir"y"i uoste pentru materic, crr l'nrmuse!el sa irrtrin-
cindu-se opu- sertii si bcairnul erprorliasrriibranilciiteiS,ss!tinlaelrttsi1sa,tolea-t-cexCfpoarre,rmesiera.l,er',,,csnueranatecosriiramdlii{j
nindu-sc l'oarto
r>
rr,s0utiL
Dc o vitalitate rniraculoasii qi miraculos dc silr-
si moralit )-, cu ceea ce el numeste rr vitalitatea
pl[, in fond, arta lui l-lenry N{oore derivl din slriritualii pc care o mtirturisescl t,oal,e cr.eatiile
naturd qi rdmine in domeniul organicului. Un
Arlechin de Gargallo, posedind o stranie formd
I llel'bc1t, [1p;1,1.
tle dezintegrare, de dezumanizare, este, degi
figurativ, cu mult rnai intelectual decit orice
sculptnrii a lui Moore, fic ohiar ;i CoSul Pd"s(trii,

sale. lleflecbind indelung qi cu subtilitale asu- ne. iutorc la inceputuri. ln acest sens, el are
Moore este, totuqi < simplitatea I l_aqi.j<umfedrotactiteaateadru>maunluumi ditoinrtrsecuzlepu-
pra artei in general, I{enry
cu totul sbrdin de orice < cerebralitate > si nici- turi africane,
odatfl vreo concepfie intelectualistd asupra lumii
nu-i dicteazd formele sale, chiar dacfl af fi vorba qi animal, intre imaginar gi trdit, intre organic
de unele care ne apar ca fiind cele mai indepdr-
qi vis. Gravurile salef pe de altfl parte, nil lrati
tate de < figura u ca atare. < O oper{ este o erra- inrudit cu intreaga qcoal[ de gravori cartezieni,
zciiunndecd[innuviav!r5e,aas[spreupsroedl uincftlr-aopazrei,nldeilen. -pEria- prcaebpramstle.i[tsrramCeco,tciuzRaarrotreiengi,en;ri.tqi_Vlnid.ieiomuivlnleapdr.<eidnf,duigdniuneurc;alidtpiavumcreIasaittbmiinsntzutreailntrcpdts,ruecpsipurarmae-l
poate sd fie, dimpotrivd, o p[trundere in reali-
tate, qi nu un sedativ sau un narcotic, nici un
exerciliu de bun gust, furnizind forme qi culori DisatrsuLui. . . traseaz[ epurele rafiunii ceiei mai
limpezi qi, prin insugi acest fapt,- celei mai tul-
care s5 placd, intr-o combinare atr[gd.toare, nu burd.toare. Universul lui Adarn particip[ astfel,
un decor pentru via![ qi o expresie a semnifica-
liei vielii, un stimulent pentru a tr{i cu mai in rnaterie de acvaforte gi tapiserie, la un grafism
geometric de o extremfl chinlesen,t[, qi in materie
multfl energie. u plasticd qi sculpturd, platind, piatrd sau metal,
Aldturi de Henry Moore, un sculptor ca Adam de
ar pdrea mai abstract, in sensul in care raportu- o ddruire biologic[ elementelbr. Este un pri-
la
mitiv, un arhaic, dacd a fi primitiv gi arliaic
rile sale cu figura nu sint pind la urmd decil, vaiorleenvetenig.il,ainpearcceeplaligiliei,iqmipla, ceemleo!i,niialei
aluzive, si in care un mod strict clasic de gindire inseamnS.
gpgufilvtiernurnneadaczeeSlg.adi;iemtsiemaniepleenmseaarlgieico(,rg,grpaaovnauictre,i,csihaniuartea,lepcmisdeecnritiie)e.,l
cele. mai mai bune momente ale lui sinl
coerrlgetnianleceIrrceeille
Adam construieqte cu o infldcdrare imensd qi simlim posedat de un Dumnezeu
sublim gi bestial, d'e un mare Pan care evadeazd
liniqtit[ acegti coloqi, care sint fdcu{i nu pentru din muzica sferelor pentru a se zvirli in jos,
galerii si pentru muzee, ci pentru contactul per- orbeqte, b- idntrminautleuriiahacolosc. oEtitlosatraebiqiei patpeouaipresioralid-
manent cu vintul, cu aerul, cu soarele qi
vezi aceqti gigan,ti, care stau apa. gic[ a
Ai dori s[ aiEnc-lecilioerpnartorauplulenslepuaialciBuelrsuitnie,ciaucgaair,ohaenptioaprurmrcidacadtirincet,taaatsdseumvpiereerelniiar.
inci
agdlali la limitele umanului, scdlda!,i de valurile
m[rii. Corpurile pe care le imagineaz[ sint ni;te
peisaje de munte, nu nigte construclii arbitrare rafinatd a unei lungi evolulii organice, rez-ulta-
bul unui transformiim stimirlat fie ceire inteli-
ale inteligenlei sau fanteziei Iqei liensinnat,tucar[q. iJceealne genla (qi uneori chiar de cdtre intelectualitatea)
cea mai exigentd.
ale lui Moore, din naturd
Cassou a spus despre el c5. este < simplu cu fero-
citate r. Aq adduga cd aceastfl simplitate feroce Reprezentarea figurii care, conform obiceiurilor
este cea a naturii insdqi, plinl de ingenuitate gi milenare, pdrea cd trebuie sd fie scopul esen{,ial
de inocen!,i, degi miraculos de ralional[ si con- !-r tema aproape exclusivd a sculpturil, a pierdut
struit[ intr-un efort conqtient, unde spiritul are din importanla sa pind cind n-a mai fostf in cea
cea mai mare parte. Un scriitor italiarr, Giuseppe rnai-mar-e parte
a cazurilor, si il ceea ce priveqte
Marchiori, l-a comparat cu un imagier roman, tendinlele care ne intereseazd astd.zi, decit" o
dar cred c[ trebuie mai degrabS. s[ ne gindim convenlie. Nu se mai pune o problemd de a da
la vreun primitiv foarte cultivat, la un inven- figurii o noud semnificalie, sau un nou aspecl,
tator al giganticelor mitologii rudimentare care ci doar valoarea unui punct de plecare. Est-etica
norr-figuratir'[, in sfirqit, sau airstract{ - gi noi

nu lolosim aceste cuvinte decit din lips[ de sau nu, refuzS. din acest, ntoliv {igurativul, la
qailtealedempa{qi ibt uinnea-c,elaagidteimscpopliemriitteinleutpilietactaerae figurii care mai vdd inc[ rdmiiqile de fragilitate, de

ta, chiar stilizatd, le mai impuuea. aceas- nrortalitate.

Leclia major[ a lui BrAncuqi a consista| in pri- liorna in intregime incirisd a lui BrAncuqi ajunge

la crearea unui singur spaliu, armonios si acordat
mdinual'mrinisdmin(piantseirgeraar)eainfigvuorluiimvuiil, sub formi cu sine insugi, ce sc afirmS" cu o sensibilitatc
de iunnccaareqriacdoianzcioridnaanclaelacqui tirmitmp uinrbileeliguennivlae,rsraal{e,i.-
elementar,
in
acelagi fel cum un itlol din Cyolade inchidea
divinitatea sa intr-o mascd ovall de marmurd BrAncursi este astfel cel mai absl,ract dintre
lustruitS, de unde era exclusS. orice intentie de sculptori, in sensul curent al cuvintului, qi cel
lmviaiaaif!ip[louvzloeinfricitadabbsaitlrica,ucvtv,iinalit[nu,i[lnurdil.usPraeeabnmiltddru., deeetlesnrenumd.neidxfieciscati-t[
reprezentare. Noblelea rnaterialului, puterea de
expresie a formei pure, eliminarea accidentului
qi a anecdotei, slujite de o voin![ asceticd tin- in formele care scapti lurnii fenornenelor pentru
a atinge lumea ideei, t ideilor in sensul platonic
iind c5,tle formularea poeziei esenliale, dau al cuvintului. <r Simplitatea, a spus BrArrcupi,
operei lui BrAncusi podoaba unui mesaj care ru este un scop in art[, tlar ajungi la simpli-
anunL[ cu adevdraL evuri troi. bate f[ri s5" r'rei, cind l,e apropii de sensul real
N"mdifiitra supus la constringerea reprezenl,drii al lucrurilor. >
Aceastd formd. inchisl a lui lJrdncusi are o sernni-
figurative, volumul plastic $i-a inventat pro-
prlile sale legi, sau mai degrabi, a redescoperit,
legile eterne pe care necesitatea -* sau obiqnu-
inja-figur[riile ascunsese. lnslinclual, si sripq- lica{ie aproape religioas[. lla creeazS. un fel dc
misticI a volumului, o conceplie sacral[ a obiec-
nindu-se unui sistem, BrAncu;i reglse;te princi- Lului. Intoarcerea la oul originar devine in mod
piile primare qi, in blocul nud,, impulsrll primor-
dial, elanul pur. El realizeazd. sinteza dintre.spa- irez.istibil, dincolo chiar dc simbolul pe cale-l
iltiaubl iitnintedriiolufz,osirisi pcaolmiuul neixctSe,rriioirntarleoebliee,cctui luari,mnou- con,tine semnul insuqi al crealiei. O
preocupare
aserirdn[toare o inbilnim la Gilioli,
cu aceeagi
intensitate si cu acelaqi respect fa![ de Esenlele
nizind miscarea dinS.untru, evacuatS, prirr lucrarea
scuuprparfeimleei, lecuincuvreirntuteteleaduinneafiarc5i.ucdaat'teesoesmunoezsec.
orrgrnare. ;i ea, sculptura lui Gilioli, il

Extrem de gravi
T'otul se petrece ca qi cind BrAncupi nu al accep- intregirne pdtlunsd. de spirit religios, dar de o

ta, de fapt, viala d"ecit, inldturi,nrl ceea ce era religiozitate foarte ciudatd, deopotrivd de precreg-
e'iu Ei nu ar admite decit viala debarasatd de
fragile, precare, perisabile, mortale. tin5., in operele sale care se apropie de rnegalite,
elementele ;i animati o dragoste ferventd. penl,ru naturd.
Aceastd tendin!fl este, cred, foarte frecventd la de
Sc sirntc acest sculptor, -- puternic, sobru,
la
artiqtii abslracli, pentru care figura naturalist;i aproape l,imid in fala naturii pc care o lraLeazi
cste, reluirrd crrvintcle lui BrAncuqi, un caduvru' orr o ,stirpinirc sigurd dc
Nu ar rnai cxista via![ adevdrata, r,ialir dura- sirre ry(iiocturtuhnc fol de <,t,t'e-
nrfrr))) l,rerrnr,rtt,L dcsprc spuneu c;i
curc
bil[, etern[, clecit in formele care, petttru a vorbi cstc lucrul cel tnai burt Ia ont -- un respect
ca filozofii, scapi. lumii fenomenelol pentru tt irrgenuu ;i proiund perrtlu sfin{,enia rnaterialului
atinge lumea ideii, sau chiar, cum spunea Goethe,
qi a formei. Mogtenitor al sculptorilor etrusci qi
< tot ce este perisabil nu este decit simbol u. romani, indrdgostit intr-atit de puribate incit

AceasL[ frazti din Faust ar putea servi drept aproape c[-i lasi blocului de piatri forma pe
de'r'izI multor artiqti moderni care, congtienli
lrll rare o avca cind a ie;it din carierl sau, c-.el pulin,

nepropunindu-i decit contururile cele rnai simple ulunt'i cirrtl vrea si l,raduo[ accasli]. slare dc

;i cele mai intense, Gilioli are simlul monumentalu- conqtiin!,i eminamentc religioasd dinldunbrul sdu.
iui, pe care-l cerea compatriotul iau Michelangelo,
qi suprema economie de mijloace, care apartinea La el nu este vorba de o estetic[, ci mai degrabd dc

egiptenilor din vechile dinastii, pentru care statuia o eticd, de o metafizicd. La el cea mai mare simpli-
tate se transformd tn limbajul Harului. Blocul
trebuia s5. ofere cit mai pu,tine reliefuri. Acelaqi de piatrX sau de metal, tdiat in planuri neobiq-
sens au qi cuvintele lui Michelangelo cind spunea
cd o statuie, ca sd fie perfectd, trebuie sI poatfl nuite, precise, minu!,ios calculate, posed[ o mira-
culoas[ putere de evocare spirituali din insiqi
fi rostogolit[ din virful unui munte pin5.-n vale,
pricina intensei inc6rcdturi de pasiune qi de cre-
fdrd ca vreuna dintre pdr,tile sale esen,tiale sd. se din!5 in sfinlenia care se inchide in el. Puterea
explozivd, al cdrei loc devine astfel blocul nu
sfdrime. Sculpturile lui Gilioli ne dau impresia
de ceva care nu poate fi tiiat in buc['!i. Lumina are nevoie sd izbucneascd pentru ca s[ se manifeste,
ci, dimpotrivd, numai daci se realizeazd aici un
joac[ pe suprafe!,e gi artistul le propune subti]e
climat de liniqte, de concentrare, de contempla.lie,
t,eme de joc, mai ales cind lucreazd in bronz,
unde lumina nu pltrunde. Nicdieri in aceastl de meditalie, folosindu-se un minimum de accente,
devine aceast[ masd, pe care privitoml ar socoti-o
sculptur5, ea nu gS.segte <vidurir favorabile circu-
abia d,egro;atri, v ehicolrrl spiritului.
la,tiei aerului. O sculpturti de a lui Gilioli nu se Predileclia artistului merge spre pietrcle cele mai
dure, cele mai rezistente, fcouamrteamr fairegrpainfiotualrt;ei
deschide: ea rdmine inchis[ elementelor, dar nu onixul. Sensibilitatea sa,
este, pentru aceasta, goal[ de suflet, ci aq spune, subtild, nu incearcl nici un conflict in lupta cu
dimpotriv[, cd este cu atit mai spirituald qi mai materia. El este minab de aceast[ <stare de haru
spiritualizat[ cu cit este mai inchisfl in ea insdgi, care iI lace sd spun[: <Ceea ce simt irni aratir ce
in lumea sa interioar[, in misterul sdu intim din timreubaubieiles[aflaec,plrionpinodrlisileoarr.ral), ablinneiicnrtielre'es,aldaeltllelgegilee
care nimic nu transpare in afard gi care ne emo,tio- nu este prea u$or de l,ransgresat. Crrl,are linie
neazd tocmai pentru aceastd, stranie calitate de oblic5, pe care o vrealr dreapt5, devine tlin ce irr
umilin,td franciscanfl pe oare sculptorul o imprimd
{re mai oblicd. Instinctul invinge voin!a.>
obiectului sau pe care o descoperd la nigte popoare lnstinctul, cincl este, ca la el, lurninat ;i cfllluzit
foarte sincer barbare qi mistice, prin aceast[ apti-
de un sentiment foarte nobil al finalit[1ii artei,
tudine pe care o au qi statuile sale, de a deveni zei. inseamnS. concordanla efortului individual cu
marile legi cosmice. Operele lui Gilioli p[streazl
<,lmi place sa siml rezonan!a interioard., spurre acest aspect elementar (ntrbrut), care este propriu
Gilioli. Bste lucrul cel mai important.r Aceast[
confidenld ne spune mult despre calitatea de sculptorilor ndsculi dintr-un elan conqtienl,, r'iguros
si spontan. Voin!,a, la el, esbe ingerinla intelec-
via![ interioard. care-] anim[ pe artist si care tului intr-o colaborare intre rnaterie qi spirit.
este atit de tulbur[toare in operele sale, in care El qtie cd existd mari legi ale formei, pe care nu
pitrunde cu totul qi cu atit mai deplin cu cit
qi el aspird, la au ca;i BrAncursi, iar solidele sale le-a studiat in rnod rlidactic. Ill cere armonia
sint mase compacte, de o extrem5. economie a interioar[ a fiintei sale qi a crealiei sale de la
s(1eanretirnneuntl-ual uJredrefevci,atitunsiai ur.atrlecfeosrtme aint nplsricnutciluat5ereii
voluurului, foarte dense, foarte simple in aparenld, arbi[rare. Rerigitele sale dau o ciudatt"r impresic
I f{:l cle pl[cere, de dezinvolturii, de cordialitate. Pro-
Ioarbe cdutate in realitate. Dupd cum nici misti-
cul adevdrat nu se simte impiedicat de faptul c[

nu poate folosi decit limbajul obiqnuit de dragoste
atunci cind vrea s5. exprime comuniunea sa cu
Divinitatea, nici Gilioli nu suferd dacd intilneqte o

rnat,erie iur:hisir, o mas5. ftirii nici o denivelare,

Irlcmelo cele mai dificile gisesc la cl, irr nintlul
cel rnai liresc, solu!,ia lor imediat{ gi perfeotri,
deoarece intui{,ia ;i siguran{,a tehnicii intervin l,alca la cale le supuu ; irr sfilqil, l,ehuicilc lur', ceruto

la maximum. rlc aceste materiale.
Prima deosebire care se irnpune atenliei estc c[,
Eorcichdilirberiual rdtien,l,rseesisrtna!,builrei gstiesplairit,Gcialiroeliesinte
scopul <rpus sculptorului tradilional, carc era un cioplitor
modul irr lemn sau in piatrd si un modelabor de argill
cel mai firesc, adicl dupfl legile naturii sensibile
(cind aborda metalul, era r.orba de metal topit,
gi spirituale. Numai plin totala perfecliune a
volumelor, a raporturilor lor, a calitdlii lor plastice, transpunerea in bronz, de exemplu, a figurii mode-
late in cear[ sau in pdmint), sculptorul abstracl,
prnriininirid,saprutnasulul lioGr pilrioolmi apttincgaree-ol dianualotfclhtiruelaupi td;i foloseqte, deopotrivd cu piatra si lemnul, metalul
ca material d,irect. El lucreaz[, de exemplu, cu
de m[re!ie, de emolie con,tinut[ qi intensl, de fierul cum ar face un fierar, cu acelea;i scule, cu
elocven![ qi in acelagi timp de pudoare. aceleaqi tehnici, cu acelea;i materiale. Dac[ folo-
F'ormele vorbesc la el o limbd care se comunic[
inteligenlei ;i inimii qi, poate, seqte cu precS,dere fierul, artistul o face pentru cd.
numaidecit de senindtate in
nevoii noastre mai acest metal este mai ductil, mai uqor de tras in
mult incd, care bare subliri, ceea ce permite suporturi extrem de
elanul creator si materia lucreazS. in acelasi sens, ugoare qi de solide in acelaqi timp, qi pentru cri
pentru acelaqi scop.
favorizeaz[ o construclie aeratl;i ingdduie inlocui-
Dirr punct de vedere plasLic si intelectual, proble- lsccaulspotulidriui lturai dpil,itnion;ai lec,ocmup. aucrtl, impenetrabil, aI
se pun abstract nu mai
naiuelen.ucnarlce cornun sculpborului care le intilnegte solid vid, care
permite p[trunderea aerului, a luminii. Gargallo
cu cele pe
sculptorul figurativ, chiar atunci cind el tindea
nspartuerasltiislitzeaIreainqiasccehlaegmi attiimzapre,aaucneeaisfti[gluibrei rntaotne- c[utase ceva analog, dar comitea greqeala de a-qi
lega cJ,utErile de figurd, ceea ce provoca contra-

rnult mai lranareex-treprne,nctraupacbdilee vorba de forme dic.tii de ordin plastic, unele dintre statuile acestui
variabile, de metamorfoze spaniol reprezentind oameni care fuseser[ golili
de carnea qi de oasele lor, pentru a nu le ldsa
infinite, fdrfl limite in ceea ce privegte tehnica, decit un strat sublire de piele, care pe deasupra
rnaterialul ;i subiectul _- favorizeazS. dezvoltarea mpSdcasiuteilepraatozgrliiiipneacsdbtesutmnra[ascnuliurdfmraditneccselafzis;ii,icai.stcirna;ipAdlaensdpticer,6rfouBrnalots5co.,i
unei art,c cu adevdrat noi, care nu are nici o leg[-
de vioiciune corporald: tradilia lor ralionalisl,[
turi. cu arta trecutului. I)acd, intr-o oarecar.e
rn5.surl, ne putem gindi la Noaptealuit\4ichelangelo
l'iind ln fa[,a vreunei <rfemei culcater, realizati de
Adam, sculptorii abstrac{,i care au repudiat orice ii face s[ le repugne confuzia dintre fiintd qi non-
iiinld, precum qi eventuala gratuitate a formei.
legdturd cu figurativul, obgin un registru de o Opera lui Andrc Bloc nu conlrazicc spila sculpto-
care se lilor frarrcezi din care se tragc qi r[minc soulptu-
bogllie firfl precedent. Problema pune

clc acurn inainte este tocmai de a sti oeea 0e rror ral[ irr sensul propriu al cuvintu]ui, lttcru care
'lfaocteulc, ulaaceei,acstodnsbtoitugi[elieo si cum o rror ou greu se ltoate spunc desprc opercle lui Julio
total[ organiza. Gorrzales, tle pildl. Oare Gonzalcs este pcuaraedesv[[riaiel
rupturS. de sculp-
Lura- pe oalo arn putea-o numi <rtradifionaldr: un abstract !' Greu de afirmat ; el
maniera lor de a concepe spaliul qi forrna-in acest abstract tot aqa cum al,ti spanioli ca Gargallo,
spatiu, problem{ in acelaqf timp esteticir, plasticli
cpai-lNflaocnoslEo,insfalourecaascP5ic.afsdsroi primesc abstractismul
;i metafizici; mal,erialele lor noi-sau noi cel ca pentru aceasta s[
putin prin utilizalea pe oare le-o dlrr sau in lra* ibandoneze complet figura. Sfaniolii par atra;i
lE5 dc abstractizare; accasba cxplicd locrrl de prirn

oldin pc care. il ocupii ci in Cubisn. Dar in aoelagi r,r produer: asupta liziunii gi a serrsibilitril,ii celui
l,imp ei par incapabili sI consimt[ la o dezuma- iLnjarecuorbcaoneterr.nopluldli,e, icisaqileintoaacetdeaisctdo" reiaa
n<ai-bzsatrraec{t,oirtravledri.tFaibiqligpraicnetreea existd foarte pulini reproducc
sculpturii
ei. De aceea Gonziiles conbemporallg, dc la ultimele cdut{ri figuiative
face aproape figurl de <naturalistl, sau cel pu!,in pin[ la cuccririle cele mai indrdznele ,si Cele mai
a;a pare, datoritfl faptului c5. el evoc5. mereu, cu
autenticc ale Abs[raelionismului.
l)acd exarninim, in treout, felul curn s-a forrna[
mijloace extrem de simplificate gi intotdeauna ;i s-a transformat senlimentul plastic al lui Lar-
plastice, personaje: acci ciudali oameni-cactu;i
care aparlin gi lumii vegetale qi celei urnane, dera, descoperim urr qir de consecinlre logice, de
dezvolt[ri biologice caro nu pu[eau s[ ducd altun-
acele capete de femei reduse la planurile cele mai deva der:it la recentcle sale creaf,ii, irr care tapor-
simple, irr care volumele, ca atare, sint inl[turate.
Nu existfl aici intenlia picturald pe car.e o intilnim Lurile dintre form5. si spa,tiu siirt slabilite Cu o
autoritate rrragisbrali, cu o originalibate care este
la sculpturile lui Picasso>. Gonzales este scutit rodul unei indelungate maturiz{ri interioare.
de aceastS. confuzie datorit[ materia]ului s5,u,
metalul, qi tehnicii sale apropiat[ de cea a fiera- Din punct de vedcre istoric este ugor s[ fixlm
etapele acestei desf[quriiri, sd numim perioadele
r:ului, de la care imprumu[fl mijloacele qi uneltele. succesive care au decurs, in mod armonios, unele
din altele. Din punct de vedere estetic, este nai
liierul impune legi severe. Daca Gargallo s-a irnportarrt qi mai greu s[ sbudiem pr.in ce inl[n-
l'erit adesea de accsle legi sau se joac[ abil cu luirc dc irnperativc intirne qi de imbolduri alc
preceptele lor, Gonzales, dimpotrivd, se supune
rigorii lor qi in insd;i aceast[ rigoare descoperl
un elemenb de lupt[ gi de victorie. Puritatea pe inteligen,tei si senbimentului s-a infdptuit aceastd"
care o cere rnetalul nu ingdduie impresionismul evolulie qi, de asemenea, ce schimbdri profunde
presupune ea in viala interioarl a artistului, ce
unui Lipschitz, dar cel pulin se impune aurarului voint[ r[bdltoare gi tenace de a ajunge la o
spaniol ca o constringere binef[c[toare, de unde
Iorm5, ;i la un spaliu care sd fie cu adevd.rat noi,
decurge o noud. manierS. de a vedea qi de a gindi imaginea cu adevlrat
lg1u9am3lce3a,l,aoocccdrieuinaddtu'llern[ngideereudelvsirsniu,etiandfroiunredfiiste[urbclfuiomraajantiutz,mlndittieen gindirii sale. plasticd a sensibilitd!,ii ;i
a

incepind din 1942, este evidenl ci figura rru rnai
viziuni suprarealiste, gi md intreb avea, pentru Lardera, nici o valoare in ea insdgi:
uneori dac[ rnir refer la ceea cc reprezenta ca aceidenial qi
n-ar fi mai corect si-l considerdm pe Gonzales pasager. Acest concet[lean al ]ui Nlichclangelo
iurdmnrnaapugiu-oindsaeetdegiammradaibrgaeIibnsmialu.apatirtar,etaiqlrzieaiaalf,nlais,dntootecdzievliitaocai,nitlei!m5aa.ibq'-spptilraaausrcmttic.cialfirDlnataica.-r
a fost bentat de volumul pur care reduce figura
la esenla sa abstractd, in sensul in care o inlelegea
;i BlAncu;i, care insi, a illeles, in acelaqi timp
Leristicile principale ale acestui artist, foarte deo- 1i apelul Clonstmctivismului si tr cunoscut desco-
;;eririlc rrtajtirc pe tirre sculptura eut'clpeall[ le-il
sebit,, fireqte, de <constructiviqtiiu r,ugi, dar pdtruns auului 1920; instaumrea uuei
tlc aoeeagi ardoale qi la fel de exigent fa!,d-dc sinc inf[pt,uit in jr-rlul
rroi r-.oonotnii a s;rafiului in J'olrnt: aerierrc si ser,r-
ilsuqi oa pi ei ;i chiar jocul, atuniri cind-intervine
irr opera sa, este, ca intotdeauna la spanioli, un l-rirea celei tlc a Lreia dimensiuui, Lrarc propulc
joc de o exceplionalfl gravitate. dinamismul vidurilor gi colaborarea curentelor
aeriene. Princ\riul formei inchise in ea ins5;i,
Enormul interes care-l prezint[ pentru noi opera asupra ei ins[gi, i se p5.rea o problem[ rezolvatS.
consistS. doar este- rlinainte si carc nu se schimbase citu;i dc pulin
lui Lardera nu in calit[tile
ticc ale acestei opere in sine si relnnoirei pe (.are

do pe vl'emea idolilor sutnerieni gi a s[aLuikrr'- r)rl'cil r){rrcnil,nl ttl irrl,imi i:lre asocitl zi crrrr'cl,irrile
vioar[ din Cyclade pin[ la Brflncugi. ltorma des-
chis[, in schimb, propunea o bogilie infinitl de sule cri legile rnetalului. lil nu a ajuns la cleplina
,'rrnoagter6 dc sinc, la cunoaqterea t,otal[ a inspi-
resurse qi de mijloace, o reinnoirc integral[ a
rafiiloi qi t posihilitt-rlilor sale rlccii in mornentul
irr carc u dominat,, sinrtrll,att, prohlcrrrtr spalialii
cxpresiei plastice. a celei de a treia dimcnsiuni qi calitelile eroice
ale fierului. irr acel moment artistul a intrat cu
Urmind calea cea grea. a ascezei, Lardera a vrub
s5. reinceapS. explorarea spaliului pornind de la
adevirat in posesia limbajului siiu definibiv ;i a
conceperea sa cea mai simpl{, in aparen,tti, cea obiectului sXu propriu pi s-a lansat irr arhitecturir

mai complicatd in realitate: spaliul are dou5. dimen- rnonumental ii (bricare u't' f i,ti*utt*iunile sale reale)
siuni: <Sculpturile cu dou5. dimensiunir, pe care
le-a executat intre {942 qi 1948 constituie, sub a formelor vasb desfdqurate, cu acea libertate
un titlu care poate s[ pard paradoxal, o voinla arzS.toare si sigur[ de'sine care era rodul unei
indelungate discipline de reculegere, de concen-
de eliberare de convenliile obignuite qi de preju-
trare qi de sacrificiu.
de cd.!i. Ele demonstreazI intenlia energicd qi
ourajoasl, riguros originald, de a nu ajunge la a IlIre!,ia epicd a operelor recenbe ale lui Lardera'
<clasiiismub loI'in acelasi timp sobru gi desf[gurat'
l,reia dimensiune decit dupd ce va Ii terminat
explorarea celei de a doua, si-si va Ii construit asb- maiestatea lor clocotiboare cuprinsS. mereu in
tel propriul sdu spaliu. ct,onornia unui lirnbai licut din clipse qi din res-
Intnrairtio'lIiaitis[,lciai-jus;iratfgleae,s,iaodnuuapnlieiit,diinllaiciisdqpei lpuelzinnciacccistital[inpi iinstalierlee.inatreobridgrii-
Intoarcerea la o extremd severitate de precepte Fiecare dinLre operele lale este o victorie, o afirma-

;riigudroeasSm.ijuloscaSc.eci,unaedonput-a!rieinagm[deutiealusl[uit,eajoccdi rcuui m"[,"ieeoiJapoointa"tetecliugs'eoinbld-'ieeeicvttuirnli.u[-mdf;fi5bn"itco;;ea;r"ien' qceielaemmsaeenintsseailbovarilniftot[dti'i'-i

volumele qi suprafelele, m[reau in mod constant

la Lardera aceast[ tensiune a voinlei, aceast[
supunere absolutd si constantS. a imaginaliei crea-
toare fald de forma autonomd, neascultind decit
de legile sale individuale. Sculpturile cu doud l,rataiea rnetalului din ce in ce rnai variat[, animatS.
dimensiuni resping complezenla fald de privi- de franjuri palpitante, agd!,ate in spaliu prin clante-

tor I ele cer gi de la el aceeagi intransigen!fl firi Itiri caie se arbiculcazi ,,,u invizibilul, invenlia
aacceelal ;-irntiornmpennbragi lliabncdri[o;si mai poeticd: el
atenud.ri la care s-a supus artistul, aceeaqi qtiin,ti- artisticit in in_ cat'e c-xpli-
fici precizie care nu exclude gra,tia gi fantezia, dar
r uj uns la
rlral'ca propriei viziuni in-lornrir lrtrtlttce acordtrl
care le ordoneazS. in aqa chip incit s[ poatd sd.-qi inLegral dinLre artisl ;i obiect.
locul potrivit intr-o
giseascS. Ei ele in ce construclie Opeia lui Lardera nu prolrurlo enigme pt'it'iborului,
plasticd din ce nrai indreptata spre esen,ta
dar ea rru-gi cap[t[ deplinul efect decil, dupd rr
purd. i\'Iiqclrile interioare ale opcrci se resl,ring ilcesl,a a parcuis toatd spaliile. Sculpturile salc
pin[ la aparcn!,a unci statici imuabilc. Vibratiile
sint llcutc din blocuri spaliale rnobile, aerienc,
I'ormei i;i caut[ arnoniile in sptr{iu. :\numil,c dirijal,e si guvcmaLc dc planuri care le distribuie
irr iitmuri-armonioase, vehcmcntc sau potoli{,e,
seulpturi rlir 1947 qi 1948 t,c lao s[ te gindcqti la
Ac[.auernreuc!ll,ei;eir'deerlrnienavtogecirailareeaotrug-rdarrtnlatirrzcne,aaItizirciliiLrrncsit;ircl[cerailtce'euplfrioeincrdarriinc.
marile harpe vibrind dc propria lor muzicri,
migcind cu perfecliunea raporturilor qi a echili-
brului lor suprafele ale cdror pulsalii inseqi creeazS.

volume. dsientarpcrbspuibastdaenlcce, leLamrcaleirarig-didesecoq-i form[ esLe inclrcatir. Prezeri!,e putcrnice si sumbre,
Pe mdsurS. ce
mai cxigente irnpregnat,o rle senle[,o ccrt,iirrilini, sctilp[,rtrile lrri

lrc irufrurr ntutLi,oa lor'tlc tr t't'ir'ltt, r.rr o violur{ri aplicat-o la sculpturfl I seulptur[ ooncav[' extreln
sl ipinitir, r'u rl srurli-r izbrtcnir.n. db violenta qi de dramaticd, in tratamentul planu-
,\jrrns la sl,iipirrirea r art,t'i salo, dorni-
rrintl rrxtrordinarul litrenhbnaicjiia;[i rilor pi al sreiiumlputroilroilro. rAdceestlavikBinagte, alau care g[sim
rrrr:talrrlui, l,ardct.a ardoarca d'Oseberg'
ignorri jocul virtuozitrilii. I.iecare dint,re sculpturile
sale esl,e o bltdlie, nrr trtit r,u materia e'it cu spa[iul. acllanviurltupoi zdiotdrilniil;,aodme aanvieernStu. rdde9ai un soi de refuz
rl,rarlueilinrror tmluaLi 'teitx,iilsirtilariciimuairlg,inniea,ai cere de fiecare
pl,in,, r.i o substan ,ri dat[ ceva Ilou, o dovad[ ncprevlzutd..
Am dori sd vedem sculpturilc lui Jacobsen' acestc
irrhrr,ioarir a r:iirtri
l'orm{ estc realizarea strill,ir. Cur,intele cle stalisnr
minuiioase fdcrconccurcii,erfiurct' aar;ecztaottculppcar,etdrirrnnupruilles
si de dinamism inceteazd de a mai fi antagonice
cind considerirn r.it,alitatea imens[ a acestor si tldrinti
nr{rilor riortlice ;i mareind eaput'i. ,\rl,a sa cste
liinle, care sint sculpturile sale. Nu exist[ alt[ f{cut[ pentru spdlii vaste, in care el se instaleaz[
constringere decit, cea a spiritului, si atunci cind tavtiuisrulhorrroiSisir,inaaolndcuuipnncieninsdtailiejnu, lu.aiiur' arUunjnlacvteoorlcui umaoletinlsolitrnuusl aliIelIeCtIulirnlabiiullier-
spiritul insuflti unor planuri imobile posibilitatea
alunecirrilol si salturilor, formtr inoeteazir de I
lnai fi o arhit,cctulit mct,alir'i-r penl,r'rr a dcvcui rlt*r.,.e"i.f" i"aei"ngate qi dure'cercetdri
ntareit avctrt,urii a senLirntrrl,trlui qi il ra!,irrrrii.
l,ardcr{r ftrle ltarte cgalti arrestr)r lor'lc directoarr:; iutru aflarea pe"rttfseic&liunii, mai scrioase decit sta-
ol le tlucc la un subtil si l'ct,untl acor(i, si triurn{rrl bilele lui Caltl-cr, in uat'e dlinuicqte destul spirit
dc joc qi chiar de ironie. Jaoobsett nu.cautl"rni,,s-
oli!,inut nrt asupra rnetalului, t:i co rnetalul, aratii ,utia, r,reau s[ spun. o miqcare material6., realisti:
in ce mflsurl pot aceste strucl,uri minerale, alit
rle vibrantc si atit tle dure in acelaqi timp, sir Lrca pe care a imprimat-o formelor sale, in d-izniuaa-
I'ie mai bogate si rnai rrrcalou decit nrprezcnti'iriltt ,'rcafiunii lor, Elc au
ii ajung qi lc ajunge.
mismul lor plopriu, care, tle;i fixat, cvocl pe.ntru
f igura tive. noi, privitoi'ii,- o perpetufl mobilitatc, o. dispo-
nibilii,ate la variatii qf un lel de registru al rnull,i-
Criile deschistr strulpl,urii, hisintlu-sc la o part,c plelor posibilit[[,i pe (are <rperelc salc ni lc sugc-
l'igura umani-r, tle t,{u'c sclrlptrrla, tle niii si rnii
rle ani, credea cir nu sc poate lipsi, sint, populut.c
rle figrrli virlualc, in nurnirr inlinit, t'are Ixistreazir ieaz[. Lineori Jacobscn reduLre la minimum matc-
din urrrulitate accent,ul tragediei intlividuale, ridi- lia sculpburilor sale; ca ;i oum ar fugi dc oricc
orrpi;aIccitatiijec'Esiudbelroirrii,cenia;Iped.scaurclb, ecl nu acceptl decil,
cind-o la nivelul eveninentului universal. Operele tl.e
o jnrpecabilir
lui Lardera nu vorbesc acelagi limbaj ca Eschil tepinocactralfiienilscsec[fiulus;riirnelavegti-uiac.rora$tnf,iic.[arc"c'ir*tee'5-aaist;.li*,lmaaoarttp,eitrml ealotmtrtm'da'reellettp$'citeainpglaiaccnoiunrrdttl
ori ca Dante, tlar au, in acelaqi timp, implaca-

ibrirliftiantietaaOlereDsitsieiin1eiinCenounmteidrri.ai.teEleledesstacthridaerr.iocloirtrrlea
niqte uria;i mart,ori tri tinrpulrri qi ai eternitir!,ii.
Aceasti ploblern[, care constt-r in a reline rrn Poate mtreaddiic!\iara,lecoalrqirlt,sieprrirl,ai tsapuri-rInluel'eusacru[elpi tIutorirvaele-
auumit spa{,iu in interiorul unei stlucl,r.rri dc giene
iui Jacobscll) earc ct'art dc lcnrrr ;i etrre.pirstrau,
lnetal, qi in a-l ordona astferl incit sti ise permiLii iruatbt'-ilucttcouarf'ooct'amlcclcIig- urrrtai[l,iics,u' ru, lrceptr'ccztheinlolirrrilerg:ocrnndpta".-
l,oate tniscilrile de expansiune si rle retrac:lie ptr
cpterrcslcerrylpobr ol)lrioi vsot.caarrdaienrauvli.;i lumina, ii pleorupii si
r\lii gindcsc lrai ales ,\rl,istul a reluat rnai apoi ar:este forme in piatrd,
ca pentru a se debatasa de vechea mo;tenire
la ltoberb Jat,ollsen, (,ar() a surprins r.rr at,ceasi fabuloasir, cu scopul de a reveni, dupl aceea',la

ittdriizneaLi si rrriiiestlie tehnica ficranrlui si r.arc a l.q0 tlt ni;to corrstrtrc!ii'logi,'c si r'larc. rte o put'crnir:ir

cvidenf[. ,!i abia itr rrtomerrtul in cale cl a rupt cleba a slluL'turiior spal,iului gi timpului ca ele-
tlelinitiv cu liguratismul qi cu rnasele pline, se mente de baz[ ale coril'rar
realitdlii. Cu tolul
alirm[ gi se definegte destinul sIu estetic. tehnicii deductive a lui Nlondrian, care se sprijini
IJe acum inaintc rnetalul estc materialul slrr ne elementele plastice cele rnai pure, Uhlmann
prelerat. La ardoarea qi la impetuozil,alea artis- irrocetlcazi iri opcrclc sale prin inttuclie gi se lasd
bului, fierul opune l,ocrnai rezisten!a care trebuic .[c experienta vizibilului. De aceca, tnulLe
pcnl,ru ca forrna sii-si capet,e urrnonia iuterioall Lnla"t operele sale, oricit de abstracte ar
fi, au
iintr.

;i realitaLea. <Fierul nu inglduic nimic ncplecis, accente Iirice.u dol"'in-
'locmai cpr7oseintitc[abesvbidraecnlet,do-paerreel-e;.isaalree izvoa-
rrici un elect l'acil: biue folosit, spiritul s[u estc I ciesc o pentrw
valoare
probitatc gi for![. I3uc5,tile acestea de mebal negru, rele gi analogiiie in Expresionisrnul german' l)e
impreuna, respir[ o forl;l viril[ qi o
sudate arta vita- lnaatEieip-rsepsreiodnriiammaUplilumradn' ncaarepdddsi'urant aceaslS' incli-
fdrii asernlnare in abstractir, accent traglc
litatc scrie
dl. Ilutben . . . Bl rytie sI adauge acele irnpcrleo-
liuni csteticc care sint caracteristice unei arbe noi. multori dintre compoziliile sale meLali.e' ple-
cum si multora dinire desenele sale. ljilerit'ele
illo t,u au un echiliblu perlect si te fac s[ intil-
nc;ti mereu un unghi sau o arouire nea;teptate,u rrrateliale meLalice se comportd, la rindul lor,

I)c aeeea, in r:iuda sobriet[,tii qi claritdlii salc, in Eenul Limbrurilor muzicale. .Nliqtarea' aici, este o
teritativd aproape
Jacobscn nu esLc niciodatl un c]asic. n,Iarea neli- disperat[ de a depd;i drarna
umand, dindu-i'o foime, un sens' o- concluzie'
niqte lordicii pe care strdmogii lui o traduceau Americanul Riohard Lippold se reintilnegte prin
prin luptele dc monqtri ;i entrelacs ou dragoni sc opera sa cu nralii abstraiiionigLi ai RenasLerii 9i uu
leaile pitagort'i, e alc lrumerelor, dut'e cerceLarea
t'ansformd, la el intr-o materie u;oar5., care pds- rr&r-ficuraiivd
la punctul extrem al subtilit[tii
Lleaz[ adesea ceva crispat, ca ;i cum armorria tualilalii ^ sinajefa' vroeanruena!-ilninttieliug.ivionlvuimtind9i
gi intilee supral'ajI
n-al putea sI lie deciI rezultatul unci lupbe inte- chiar la
linia sri staiileasi[ rrigte colrstruclii spa{,ia]e de o
rioare oare nu se d[ sub ochii privilorilor. lisoare geometrit! uimiLoare' Lippold incearcJ' ex-
oc"r'ienLejc t'ele trtai tlilicile pi cele mai periculoase,
O important{ cxpozilie a operelor lui l{ans Uhl- ^penLru'cd e vorba aici clc a se ajunge le o puli LaLe

lnann, in pavilionul gerrnan al Bienalei dc la
Vene!,ia, din 1954, a permis sii lie cunoscut urai
"tu"tI"inttucaerxcis*teau;itirnrug*depveinrfeecv!aiulnaebail[ deciI in momen-
Jrine ceea ce aduce aoest sculptor in dorneniul
ci. Orice.aproxi-
criutdrilol spatiale, al esteticii vidului qi al tehnicii
rnetalului. Uhlmann rlmine in multe plivin{c
un grafician. ,\rta sa este rnai degrabl a liniei malie, in acest d6nreniu, este egec. iieupil'ele lui
Lip'poi,t, alit tle seduclboare pentru inteligerrld,
decit a suprafe [,ei si urmdreqte s5. r'ealizeze corn]:i- sale slratialc prin solide gc'ale, aLiL dc
e ul'eririle alirma[e de parci
ltalii dinamice, prirrtr-o imbinarc de tuburi, carc, nrrternic ar It at'ntaLc ('ll ('ea
runooli, se inrudesc crr schelclelo mctalicc alc lui
(lorrzales, tlal ealc li'ituirr in ruorl holirrit ubslracte. inai solida malerie, se numlra printlc t-'perele
<,Opcr"r Iui llarrs Uhlnrarrn, sclio (ir:lt, Sr,lrill', lrrr caraoteristice ale tiinpului nostru. Spa!'iul insuqi
irrc in (ielttrarriir rrit'i urt prr:credent.l'l'irr csculr sir,
cu csl,c inlurlil,ir cu trorrstrrrcl,ivisrnuI h-ri (.iabo ;i dge"vti;n"etfmitfa;tre'irli"a construcliilor sale formale'
al lui Pevsrier, plecurn si cu anurnitc tendil[e t'alr: sI
se manifesl,[ la ora aotual[ in tr'ran{,a, in opera loi Haidu, dimpotrivd, P&r
unor artisti constructiviqti. Se regdse;te in insupi revin[ ]a un fel de mitologie primitivd', unele
rniezul acestei opere unul dinlre principalele ele- dintre ele amintind chiar, prin vehemcnla lor
sobrd si misterioasd, formele enigmatice pe gar-e
1e intilirim la primele sigilii sumeriene' Schnabel,
rnerte alc artei eolslrut,livislo: rcprezentrrrea con-

de asemenea, ufromrdliresgttaetiicnd,vsoaluumteulremseanleta, tdeedeo pului care l-a lansat. Crealia viitoare a acestui
impresionantd artist sau a acestui grup poate sd confirme sau,
dimpotriv[, sd infirme aserliunile manifestului.
un dinamism surd si violent, expresia unei lumi
ririginale inc[ strdbdtut5 de impulsurile stranii a]e
haosului qi fdcind eforturi sd-ajung[ la <formli> Nimic n-ar fi mai periculos decit s5. se scrie o istorie
a artei dupd manifeste, qi s-a lntlmplat, chiar cu
irr douu dilcc{ii opuse: implinindu-se gi fuginci.
In sfirqib, din purrcL de Futurismul, ca dorinla de a aplica riguros in
vedere tehnic,-sculplura opere afirmaliile din manifeste sd fac[ sterild crea-
ianbdsetrpaicrtt[iroi feardacsepsetcetiacfoorluml eu,npeirirnedmucaeterir,,iaal
unei lia artiqtilor futuri;ti ;i sd-i conducS. la opere
mai
intii (construcliile de plexiglas ale lui l{ax Bill, mult prea < literare l, intrucit ele se sprijineau prea
sculpturile din. sirmd ale lui Righetti), apoi prin mult pe liter"atur6, de la care primeau legile ei.
Re{,inem totuqi, din manifestul constructivist din
volume devenind din ce in ce mai aeriene, pe 1920, citeva forrnule, care, dup5. insd;i pdrerea
md.sur[ ce rnateria din care sint fdcute devine lui Anton Pevsner qi a lui Nahum Gabo, mai ris-
rnai ugoarS. gi mai transparentS. si, paralel, printr-o
pund gi ast[zi la ideea fundamentald a construc-
intoarcere la forme pure gi pline, oferind mini- tivismului ini!ial:
mum de proeminente qi de model5ri, ceva asem[-
n5.tor cu ceea ce doreau atit de mult sd facd, la r t. Pentru a corespunde vielii reale, arta trebuie
grirnedcuii lalonrt,ic.ie. gUipntiei nciil,utdinind -pdriinmcoelloe dinastii, gi
de tradilie, sd se bazeze pe doud elemente fundamentale:

in viitor; ceiiali;i cerind chiar de la aceastd tia- spaliul si timpul. este singura expresie spaliald.

2. Volumul nu
3. Elementele cinetice si dinamice pot permite
dilie secretele neschimbitoarelor qi fecundelor ei exprimarea timpului real, ritmurile statice ne-

legi. fiind suficiente pentru acest lucru.

Aceste noi moduri de tratar.e a spaliului, oare se 4. Arta trebuie s5. inceteze de a fi irnitativd,
revarsd pretutindeni peste domeniile respective
ale.sculpturii gi,ale picturii gi care-i fac pe sculp- pentru a descoperi forme noi. l1
se intilneascS. pe un-teren cu Anton Pevsner qi Nahum Gabo adaugS. la aceste
tcri;i pe pictori s[ precepte de bazI comentariile urmetoare:
t1o9t2u0l ,viinrgimn,aanuifecsdtupl[tCatonfosrtmruuclbdirviliestilloorr,, < Pentru a mdri limitele cimpului sculptural,
inc6 din a$a cum rezultd numai din volumul masiv, reali-
publicat
concomitent cu deschiderea unei expozilii senza-
tionale, care rdmine una dintre daiele'cele mai zd.m construcliile noastre in aga fel incit aerul
imporbante., din isLoria ariei. Dupd cum mulli care le pdtrunde s[ devin[ parte integrantS. a

dintre marii initiatori ai piciurii abstracte, Kan- operer.

dinslcy, Malevici, rreneau din Rusia, tot de la Volumul masei gi volumul spaliului nu sint,
1\{oscova porneqte qi migcarea constructivistd,
de care r5.min legate numele lui Tatlin, al lui din punct de vedere plastic, acelaqi lucru, ci
El Lissitzky gi mai ales ale lui Anton Pevsner doud. materiale diferite, concrete ;i mdsurabile.
qi Nahum Gabo. Nlanifestele sint interesante prin
Noi folosim spaliul ca un element nou qi plastic,

ca o substanld. care inceteazS. de a mai fi pentru

ceea ce spun ql prrn ceea ce nu spun. Ele sint noi o abstracliune si care devine o materie male-
abild ce se incorporeazS. construcliilor noastrc.
c^gtlpuse de artigti afla,ti in procesul de gesta,tie. Spaliul devine astfel unul dintre atributele fun-
Chrar c.ind pare doctrinar, teoretic, autoritar,
un manifest este totdeauna marcab de o anumitd damentale ale sculpturii.

timidita[e, de o anumibl inaptitudine de a trans- 194 1 Acest text precum gi cel care urmeazd sint luate din
cuvinte estetica artistului sau a gru-
forina in lucrarea despre Anton Pevsner publicatd de cdtre Galeria

r95 Drouin, in 1947.

I

I
i

In plus, construc,tiile noastre poartd in ele insele vii trelrure si le consider[rn, chiar dacd in felul
umbrele si lumina, le capteazd si le conservS.: acesta nu in!,elegi nimic de ia ele. Cd, in aceste
tn timp ce ele mdresc varialiile culorii gra!,ie opere, viala organiod ajunge sd se identifice cu
unor materii de tonuri diferite.
un soi de schemS. constructivir. a universului,
marile legi arhil,ecburale ale universului, este un
ln ritmurile dinamice ale operelor noastre, timpul
intervine ca factor de emolie. Timpul este sub- lucru evident. Apropierea unora dintre aceste
construclii spaliale de unele figuri matematice
stanla ideald a constructiilor noastref cimpul insusi sau geometrice lace sd. reiasd cit de strictd este
al miqcdrii figurilor succesive ale fiecdrei dintre
operele. noastre, pe care-l preluim ca a patra aici asocierea dinbre artd qi gtiin![. La o primd pri-
vire consta,ti o ciudatri inrudire dintre unele opere
dtmenslrrne- l ale lui Pevsner. Construc'lia dinamici din 1947, de
Iatd deci, dupd mhrturia insdqi a creatorilor s5.i,
niste opere care ocupi in spa,tiu un alt loc declt exemplu, Coloana care se desf5.goar6, ( tLiveLoppable) ,
acela, de mii de ani atribuit sculpturii, al relie-
din 1,942, sau Suprafa,ta care se desl[goard, din
L941", cu suprafelele algebrice de gradul al lV-lea,
fului sau basoreliefului si care colaboreazd cu
timpul, care folosesc timpll ca element dramatic, suprafala lui Kummer cu qaisprezece puncte duble,
ca factor de emotie, in timp ce, pind in vremea
noastrd, statuia sugera timpul, dar nu era modi- dintre care opt sint reale, sau funclia elipticl
lflipcaetdindseeaeml. Andteainluvairtci oinntjaucrtulcuunseui istatatvuoilufimguerlao-r Pl(U) pentru G, -: 0 Di G3:41.
Fie c[ se consideri matematicile < ca o artir veri-
tabil[ al[turi de artele plastice si de muzicd >,
dupd opinia lui Spengler2, fie cd se descopeld inlre
sale qi a planurilor sale, cu privirea sau cu mina, qtiinla modern[ qi sistemul lui Pitagora un acord
nu are importan.t5. Dar aceastd miscare nici nu
implicd qi nici nu exprimi desfdqurarea timpului. care a fost in nod just definil de dl. Mal,ila Ghyka3
f)impotriv[, clnd facem s[ se invirteasc[ in fala drept temelia unei estetici, sintem surprirrsi de
frurnuselea care exisLi in figurile pe care le iuim
noasird o formd non-figurativd cle Pevsner, sdu aici ca Lxemple. Teoriile i',ti tl"tttliage asupra
dac5. ne invirtim noi in jurul ei, ludm cunoqtin![
prezen!,ei < numirului de aur > in formele naturale
{pciuruocldueueicaeqceiooacboietnicrsln,tuaplnuttSinlu.dice,ressadimtdiuuenlvteain.ndPd. ,eAnccoltirununceeanatraasvptedaa,- isi au corespondentul in cercetS.rile
asupra manifestdrii numirului de esleticienilor
nu imprumutS.
;tiinli in sirie, aur in art,d.
nimic de la
intreaga lor eficacitate, ar trebui chiar ca aceste Constructivismul
oGbaiebcoteaus[inficeerincazet,stdraetecucruindm,is'scdarea.mPpelavssenzeer independentS,
si qtiinlir, el este o
autonomS., si nu se constatl ]a el dorinla de a
La aplica, in operele lui, teoriile qtiin!,ificre. Dar el
sculpturile lor un mecanism care s5. le faci si
se invirteascd, dar aceastd magin[ s-a dovedit mregitdesemgtcar1i,rilengirirsulrinacLLe,mnauticperinsaruaiigoeriuotmncentlr,i,cea;tiue-l
nesatisf[cdtoare tocmai pentru cii era mecanicd
si nu putea produce decit o repeti!,ie monotonS.. ajunge la ele pi'in sensibilitatea care descciper5.
Balansierele lui Calder, de ast5.zi, nu sint mai satis-
preceptele armoniei cosmice, nu prin caicul. Ar
fdciLoare, si mina, care face sI se invirteascd
fi deci absurd sI vezi in construc!,iile lui Anton
Pevsner o replicl la figurile matematice; asemir-
platoul soclului, ochiul, care in investigalia sa
indeplinegte in acelasi timp funclia spaliului l Vezi fotografia acestor figuri aritmetice de Man Ray,
gt timpului, se dovedesc a fi mijloace mai eficace,
pentru cd sint omenegti, pentru c[ sint vii. in Cahiers, d'Art, 7936.
Intr-adevdr, operele iui Pevsner gi Gabo sint, 2 lt Der Untergang des Abendlandes, Berlin, 1919.
inainte de orice, cu desdvirqire vii gi ca organisme s Iil Esthetiques des Proportions dans lu Nature et dans
19? l'tlrt, PaAs, 1927.

narea lol constS. ln aceea c5, prin demersuri dife- punere. Deqi abstract prin mijloacele folosite qi
rite, matematicile se materializeazdin forme plas- prin rezultatele oblinute, el apare mai degrab[ ca
tice, ajungind la aceleaqi figuri pe care artistul le
creeaz5 cu intuilia si cu puterea lui de ndscocire. un suprarealist, care a f[cut din uimire unul din
mobilirriie sale cele mai puternice. Intocmai ca
Lucrul cel mai impresionanb, in arta lui Pevs- in construcliile lui Picabia sau ale lui Kurt Schwit-
ner, chiar dacd la prima vedere pare foarte ra{,i- ters, care cautd surpriza pi atinge, ag zice in ciuda
onal, este elementul organic, viu, biologic. foIate- lui, emolia qi mdrelia. La aceqtia asemenea con-
ria insdgi se mlddiazd pentru a reda prin curbe
struclii dovedesc gratuitul, capriciul, divertismen-
miqcdrile inteligenlei qi ale emoliei,- dar inte- tul. Tatlin transpune ln abstract cite ceva din fan-
ligenla si emolia se exprimd in'acelaqi fel in
Iorme de o puritate absolutd, fntr-o organizare tezia qi din gra,tia care ne emo!,ioneazd in arta
populard rusd. Nu inseamn[ c5. subapreciem arta
irnigduoroaaiseS.qdi eselininiicrquicdigeeapzldancuuri,guranvdietacteuaibheilpeesre-
bolelor gi cu elasticitatea !,esuturilor vii. lui spunind acestea, ci doar cd o definim.
Conceputd de 1a origine ca un tot, in ins5gi com- Pentru a defini opera lui Pevsner sau opera lui
Gabo, care s-au dezvoltat adesea in aceeaqi direc-
lfdioeolor-isni!mc5edui endmovoilrcferaalbieulilagfriiinnddoeuei,nscesnau,rtfe[le-alilrai ardpteraerablcinueeei asggdii
plexitatea sa de linii gi de planuri (despre volume
propriu-zise nu se poate vorbi aici, intrucit aici
volumele sint rnasele de aer qi de lumind care arLei plastice, dar qi
se deplaseazd in interiorul compozil,iilor), o con- nal,urale. In cea mai ;mtiianrleelpoar rmteaatemcoanliscteruc;-i
sbruc,tie de Pevsner depinde, incd de la inceputul tiilor lui Pelsner, de fapt, gdsim cele trei domenii
oreS.rii sale, de un soi de fatalibate. Ea este tbtda imbinate. In opere, cum ar fi construc,tia Lume,
din L947, ort Fresca i,n oval, din 1945, sau Con-
incd de cind se napte. Artistul ii modeleaz[ ele- struc{ie de altorelief, din 1941+, regdsim de fapt
obiecte care pot fi interpretate in acelagi mod,
mentele prin desene, mai adesea prin machete,
pind la crearea definitiv{. Cu totul altlel decit
se petrece in sculptura figurativl ;i tradilional5,
din punctul de vedere al plasticii, al qtiinlei pure
unde statuia se face prin ceea ce se indephrteazl sau al vielii organicc.
bdilnocp, iaintraarstaauludiinPmeavrsmneurrapciralrieleosceapatsuarmeabzledazin[ l)ar s5. explic[m mai intii acest titlu de frescd
in oval care ar putea s5. mire gi sd duc[ la con-
ca elementele unei magini qi tocmai din fuzii, pentru c5. nu e vorba de o pictur5., ci de
blarea acestor elemente iau nastere asam- un obiect cu trei dimensiuni qi din metal. Pen-
in acelasi
timp armonia interioard a operei qi expresia sa tru a o inlelege trebuie s5 descoperim cd aceastS"
evidenld. Nluncd de fierar mai mult decit de construclie din o!el, f[cut[ dintr-o asamblare de
sculptor propriu-zis, se pare, c5.ci ne aflXm in planuri curbe ;i de planuri drepte,
Ia,ta unui material cu totul nou, cel pu!,in in ceea primegte ;i
ce priveqte tratarea iui qi din pricina-scopurilor ciistribuie luminile intr-o manieri. extrem de
sarrarii,S. si de acordatS., incit pin[ la urmd ea
gratuite -pe care le au in vedere expune aceastJ. lumind ca gi cind ar fi o pictur{
struc,tii. asemenea con-

tp$urielclrauigmToa;riitilsicnpa.irresite-idmiensjaopicirc,domnpaseitamPtdeuvlcstnddeuertcdqirtii pitoreqbi, murald, qpiricm5e, s{c,inslnidreseflaemctad de felul cum aceste
planuri lumina, sintem in
stntimen- prezenla unei compozilii de forme qi de culori
pe Gabo. care poate, foarte firesc, s[ fie asimilate unei
Se srmte nu o dabd cd artistul s-a amuzat s[
suprapunS. materii gi forme ciudate, pentru uimi- fresce.
rea care poate sd ia nagtere din aceastd supra- l98
Obiectul, de fapt, nu obline vitalitatea sa com-

r99 plet[ decit cu ajutorul lurninii qi al aerului ;

el esLe f[cut ca s[ le faci pe acestea doul sti larv5. in sensul sdu cel mai vechi qi cel mai de-
care ajunge
circule. Este un solid gol, prin care poate trece plin, adic[ in sensul de fiin![ vie
aerul, qi nu un solid plin, mingiiat de aer, cum ia plenitudinea vie!,ii printr-o serie de schimbdri
qi de treceri, nu cu scopul de a sopaargceop,seir5d.e,
se intimpla, pini acum, in sculpturd. Oricit de inldtura invelisul material care a
paradoxal ar p5.rea s[ asemui un organism de ci
metal cu o rrral,ei'ie aproape impalpabild' cum
e sticla, aq zice ci planurile unei construclii de pentru a-l des[virqi, pentru a-l modela din inte-
Pevsner construiesc, la urma urmei, un fel de iior gi a-l conduce astfel, dinduntru inspre afar5,
cdtrd forma sa definitivd. Dac[ sculptuia lui Arp
vitraliu, un vitraliu prin reflerie, nu un vitraliu ne dd uneori impresia unei metamorfoze neter-
prin transparen!5.
Ce loc ocupl Jean Arp in sculptura contempo- minate, oprite, elte pentru cd sculptorul qtie,
din instinct, cd orice viat[ este in permanen.td
ran5. ? Un loc deosebit de important, c5.ci el a incompletd qi preocupatd sd se completeze, ci
cursul evoluliei doerincse5.f,ocrmom5.peasctte5,trgerceearede,sioscvhiaim,tbdareele. rnOenlutamrde'
deschis c5.i nenumS.rate in sale

de-a lungul celor aproape patruzeci de ani,.care
au urmat Nliqcdrii Dada. Arp a fost unul dintre
creatorii acestei miqc5.ri, gi in voinla de negare se exprimS. in opera sa prin forme pline de for!5
iqui ldelolnrtednesietaseten,leimoprirgeisnioanlea.ntIemapgriinna.intisauglit-i
radical[ pe care o reprezintd Dada, la Arp, mai aspec-
mult ca la oricare alt artist, se manifest[ iriten- suge-
reazd rdddcini colosale, rizomi pdtrunEi de o
i{n,iaaicebainme-aziishoctuflrtirta[ ddileriialerucpiree cu tradiliile sau, irezistibilS vitalitate. Mondrian spunea dcspre
opresc qi imobi- aceste forme ale lui Arp c[ trec <
lizeazE, pentru a se reveni la origini, la princi- dincolo de orice
piul lnsugi al forrnelor qi al mi;cdrii. determinare >. Aceasta inseamnS.
c[ ]a el nimic
nu este aprioric sau intelectual, nimic care sd
Dadaisrnui ne apare ast5.zi, cu trecerea timpului, de departe, unei voinli
ca o revolutie considerabild in ceea ce privegte se saup-ournin5d.,u-di eidaepi.roCarpeealsiialeu
conceperea iimbajului, fie sl limbaj lui Arp sinb nigte olga-
lipsit de i.mpopeotrictasna!u[ de
limbaj plastio, si nu este nisme qi ca atare ele iau uneori parte la riscoli-
otodaihrenad',infcoermrtietundoini,ecadrvoirealilie"iantseuifnl5cepou.tceir,cfalrdsi
faptul c[ Arp scria poeme qi in acelarsi timp picta. energia ei gi le las5., apoi, s5, incerce ele insele
Pentru el problema limbajului se pune inain- evoluliile conlinute dinainte
in germenele de
tea oricdrei albeia, si elortul sdu permanent a
fost de a face sd se revini la formele elementare,
la sursele vocabularului folmelor, nu in cdutarea spirit aflat in sinul maleriei.
unui absolub fixatinfinit qi in infinit, ca la BrAn- Spa!,iul lui Arp esbe la fel de plastic ca insegi
cugi, ci dimpotrivd in ceva care este in perpetul formele care se migc[ in cl. Acest sculptor a adop-

miscare, in stare de transforma.re, pe cale de a tat diferite mctode de a capta si Ce a anima acest
spaliu, cu scopul dc a-l conslringe sd devind
psereffaecrea.teAcdeestAareps,tecemleoltaivuclarpeeentlrruevcianree formele f,1oi aeirtiensstruubmbielentii major de crealie. Niqte reliefuri
ingdduie
in mod artistului s[ opund o
cu totul naiural ca la niqte proiect[ri imediate
ale sensitrilitfllii qi voinlei sale creatoare, sint tmuaruterriiemcislcoSc.ototiatorearceardeerseulibnstsaunb!5staEni tnaiqinte con-
formele care se inrudesc cu germenii, cu struc-
timp
ce o qi dirijeazd, s[ opund deci aceasti materie
turile vegetale in curs de cregtere qi de meta- unor viduri ciudate, puse in valoare uneori de

morfozare. transparen,te care d.ar plinu.Iul o semnificalie ;i
S-a spus c5. universul sculptural al acestui artist
mai triumfdtoare. Cu subtile opozigii de culori
era laruar. Trebuie atunci s[ inlelegem cuvirrtul 200 :101 foarte simple, elementare, care sint chiar ale

elementelor, phmintul, apa gi care pdstreazi deci nici cu raliunea noastri. Dincolo de instincte
gralia oarbd a elementelor inseqi. (dacd. vrem sd spunem c[ Arp este un instinc-
1.!1.) rezidd o lume de arhetipuri cu totul indepen-
In opera lui Arp, forma nu se inscrie pi nu se
descrie niciodat{ ; indeterminarea la ca're fdcea den{,i cie imperativele geometrice qi numelicc
oare guverneazS. arhetipurile de care am pone-
aluzie Mondrian si pe care o admira la sculptor, nit. Put,erea de convingere care eman5. din sculp-
cu toate cd el insuqi, dupd cum se stie, era un
imp[timit, dugman al oricdrei indetermindri, nu turile lui Arp provine din faptul c[ ele cores-
pund la ceva din sufletul rrostru care ne menline in
este decit consecinla supunerii cu care acest ar-
contact direct si permanent cu rnateria originird, cu
tist ascultd de leciia niturii. Bineinleles, nu a CpreimeaelecefoPrmevesinnercaurremsd-raeqintceeirncatailngecbhriap
fericit.
lumii inregistrate pi.in priviri qi interp'retate prin liniilor
inteligen!5, ci a acestei noliuni primbrdiale care
nu se regdsegte gi nu se vddegte decit atunci cind si a numerelor, Arp cautd ln inconqtienta doci-
lital,e la telarismul s5.u natural. El rdmine in
individul creator a devenit el insusi locul de lumea germenilor, dar intotdeauna lnainte ca
intilnire al tuturor curentelor creatidnii. Fluxul
de. sevfl gi de lavd trece direct in opera lui Arp, germenii sd izbucneascd. El prelungeqte gesta-
liile in meditalia volumelor inchise, care se incru-
chiar fdrd s[ fie transcris de congtiin,td sau de ciqeaz5, se aprofundeazd qi se intensificd. lntr-un
voinld. Suprema forld a acestui artist este de prezent continuat prin duratd pind la un fel de
a rdmine ln permanen![ stdpiniL d,e spiritul pd- eternitate sau pind cind inceputul qi sflrqitul,
mi.ntului. Dimensiunile in care sint dispuse gi
distribuite volumele sculpturilor sale sint cu greu puncte extreme, coincid.

interpretabile in limbaj idniaplelucsticfaIldacdeestceaiiltaisllti

pare s5. posede un sim,t
oameni qi sd se miste intr-un plan in care nu ne
este totdeauna u$or s5.-l urm5.rim. Poaie mai

mult decit oricare alt sculptor contemporan el
trebuie acceptat ca atare, fdrd discu,tie, nu atit
pentru ceea ce semnific5", cit pentru ceea ce este,
deoarece ins[gi problema fiinlei este cea pe care
o pune opera sa, in primul rind, cu o autoritate qi
o violenld deopotriv[ de imperative. Toate operele

sale stnt niste naqteri, nasteri de forle, nagteri de
forme; ele au impulsul ugor brutal al genezelor, in
timp ce fac totodald efortul unor subtile trans-
puneri (in domeniul reliefurilor de minimd supra-
fa!,[, mai ales), al irupliei inteligenlei in structura

oarbd. Obiectele create astfel de Arp nu mai apar-

lainl sculptorului. Ele se intorc in repertoriul original
dispunerea planu-
creaturilor, qi totul la ele,
rilor, tensiunea volumelor, echilibrul perspectiv

al maselor, ne impune monumentala lor reali-
tate. Realitate care nu se referS. la nici un alt
obiect decit la ele insele, incdrcabd de un adevS.r

care nu poate fi inleles nici cu logica noastr5.,

IV. O ESTETICA A TIMPULUI SI A MlSCARlI pentru desenatorul specializat in aceasbI art5.,

Printre arle, sint unele care se dezvoltd in timp care considerd opera sa nu ca nu scop in sine,
si perceperea lor este o suitd de acte: muzica, ci ca un elemeni constitutiv al unui ansamblu
de exemplu, baletul, mimica, drama, cinemato- ce guverneazd" compozilia desenului. Un bun
graful. Acestea sint artele de migcare, artele desen animat este acela in care fiecare imagine
moliile. Ele nu exist[ decit cu condilia acestei
desfdgurdri in timp: o notd. nu este muzicd, dupd nu poate fi conceputd izolat.
cum o atitudine nu poate fi socotitd baiet. Dife-
renla dintre un < sllll D, care este imaginea izolatd Opuse acestor arte de miscare sint, artele sta-
a unui fikir de cinema qi aceeaqi imagine incorpo- tice, acelea in care obiectul o datd terminat este
ratd in desfdgurarea filmului este atit de consi-
derabiid incit cu greu i!,i vine a crede cd e vorba fixat pentru totdeauna, imobilizat, fdrfl s[ se
de aceeaqi imagine. Still-al, in acest caz, aparfine
fotografiei pur gi simplu, desenului, picturii. Lu- mai dezvolte in timp: arhitectura, Iireqte, pen-
crul este mult mai evident in
fiecare desen este o materie idneesertn[elceaareninmuatcea-; tru insegi necesitdlile ei eminamente statice, afard.
pit[ via,td decit in momentul in care este antre- de cazul dac[ bineinleles nu este cumva vorba
natd in succesiunea desenelor cS.rora le apar,tine de construclii destinate miqcdrii, un vehicul, o
si care nu se justificd decit prin aceastd apar- corabie, un avion; pictura gi sctlptura; in sfir-

tenen!5., mai precis, prin aceastS, succesiune. qit toate artele numite plastice. In ceea ce pri-
Ceea ce dernonstreazd in mod hot5ritor acest
lucru este faptul cd imaginea unui desen animat, veqte arhitectura, vom obserya cd aceea a norna-

fie ci e vorba de cele ale lui Walt Disney, in zilor, deci una menitS. s[ se transforme intr-o
America, sau de umbrele chinezegti ale lui Lotte
Reininger, ln Germania, este conceputd in func- oarecare m5.surd. intr-o arhitecturd, i,n miscare,
migcare. Ea este veriga unui lan! care dd nagtere unor forme de corturi, de exemplu,
lie de de exista decii prin verigile care-l alc5- care, independent de obliga{,iile lor funclionale,
nu poate de adaptdrile lor practice la nevoile pentru care
ser\resc, sugereazS. o esteticd. deosebit[, o este-
tuiesc si care, ele insele, ca elemente ce alc5tu- ticd de miscare. Factorul vitezd joac[ un rol
iesc un desen animat, nu existd decit prin inldn-
luirea cu alte desene. De aici o tehnicl nouX consitlerabil in arhitectura vehiculelor; e de la

sine de in,teles cd o caraveld din Evul Nlediu sau

un torpilor modern, o caleagc5. din secolul al

XVII-lea sau un automobil din 19561, un biplan
al fralilor Wright sau un avion cu reaclie, difer[
unele de altele din cauza insdgi a diferen!,ei de
rapiditate care le caracterizeazd. Dupd culn se
pare, s-ar putea deci vorbi despre o arhitecturd

staticd qi despre o arhitecturd in miqcare, for-
mele lor fiind ordonate de factorul timp care le

condilioneazdl in cazul in care un edificiu aparfine

in acelagi timp gi arhitecturii staticc ;i arhitecturii
in miqcare, cum sint parrilioanele cu soare con-
stant, in anumite sanatorii, formele lor trebuie
in mod necesar si lind seama de aceast[ dubli

func!,ionqlitate.

1De ultimd fabricalie; in 1956 apdrea cartea lui Marcel
Brion. (N. T.)

in ceea ce privestc artele statice -darpioctusruag,ersecauzlrpi.- -se lntrucit, aceasta este individuald, precard qi
distruge cind s-a sdvirgit. Baro-
tura -- ele_ nu posed:) mipcare, in momentul

Bgrtnitltree,xauLrzeelA;pstiratelitalz'lliundaltrcdirnt,ieldrcee.,eipncfleaaemprzebea,ntpouLrgnearacLsfe.idn-Ing;uidralaanarcutcmtee-ile[leaccaeacaraesmzduuinrrtie--, cul, dimpotrivd, in dorinla sa de a da expresia
cea mai caracteristicS. a dramei umane, se strd-
duieqte sd-l impresioneze pe spectaior prin figu-
rarea gesticulaliei celei mai rapide si mai vehe-
la primitivi, bundoard, qi chiar la icoaneie rusepti
mente. Dupd cum a creat opera, baletul modern
tirzii (ar'1,a lusd. riminind, mai mult decit ori-
icnatlrme palldtac, [fidpiecit[orfuolafritgeurveeaczhdiipsealaecetrlaagdii!t,aiib),losue si simfonia, Barocul a inventat cupolele rdsucite,
care dau iluzia miqcdrii qi stabuile gesticulinde
care izbutesc, la rindul lor, sd cteeze un anumit
diferite episoade din viala unui personaj. Aceasta iluzionism. Dar in toate aceste cazuri este vorba
tot de o oper[ de artd fixd, staticd, reprezentind
pr-rate sI fie sub formir unor mici imagini supra-
puse, r'ectangulare, izolate, ca desenele din revis-
tele pentru copii, inso,tite chiar de explicalii, la o singurd acliune si pe care factorul psihologic
sau afectiv o mS,regte qi intensificd cu aluzii la
pictorii italieni din secolul al XIII-lea, de exem- acliuni iluzorii.
plu, sau in icoanele grece;ti ori
rusegti, conlinind S-a intimplat totuqi c[ artele plastice s5. vrea
evenimente separate in timp sd, reprezinte miqcarea, ca migcare pe cale de
si in spatiu, dar
grupate arbitrar intr-un decor unic si, in aparen,td,
a se desfdqura. Lucrul pare paradoxal, contra-
simultane. dictoriu, ba chiar imposibil din pricina limitelor
impuse statuii qi tabloului. Ca qi cum aluzia la
ln afard de unele excep{,ii, tabloul care repre- milcare qi sugestia miqcdrii n-ar fi fost suficiente,

zint[ o ac'giune procedeazd prin aluzii la acliu-
nile anterioare gi posterioare. La fel ca si statuia
care con,tine in ea lns5.gi, in miqcarea reprezentatd, in timp ce barochiqtii pi descendenlii lor, roman-
ticii, se mullumiser5. cu aceastd situa,tie qi sco-
toate miqcdrile dinainte si toate miqc[rile de seserd din ed admirabile efecte de un dinamism
dupd. Se intimpl[ chiar ca o sculpturd, ca de
impresionant, unii artigti qi-au propus s5. figu-
pildd Moise al lui Michelangelo, s[ inf5li;eze
un om pe cale de a se ridica qi care nu este incd. reie, in tablourile qi in statuile lor, migcarea
insdgi. Intilnim o tendinld asemanlloare, in acc-
nici r.,^ totrrl imobil, nici cri totul in migcare. ea;i'epocd, la cubigti qi la futuriqti. Uneie tablo-
Vom spune apoi, intrucii discutdm despre sculp-
uri ale lui Fernand L6ger, datind din anii 1910-
turd, cd. faptul de a face o statuie sd se invirteasc5. 1911, gi mai ales foarte importantele qi foarte
pe soclul sdu nu o inzestreazd cu migcare I acest
gest nu are drept rezultat decit s{ arate din dife- remarcabilele pinze ale lui Marcel Duchamp,
I{ud cobori,nd, b scard. (LgLz), Regele gi Regina
rite unghiuri o miqcare unic5,, nu de a crea o succe- i.nconiurali de nud,uri grdbite (1912), sint cele mai

siune de miqcdri; dimpotrivd,, un dansator care se bune exeinple in ceea ce priveqte Cubismul. Chiar
acest termen de nuduri grdbite (nus aites), pe
invirteqte in jurul sdu creeazd o succesiune de
iIrnnatgoiantiedeifpeorictiele, care sint migcare propriu-zisd. care Marcel Duchamp l-a folosit in mai multe
in care arta nu are scop natu- rinduri, pune cu puiere accentul pe miqcare qi,
ralist sau imitativ, reprezentarea miqcS.rii nu a
mai mult chiar, pe rapiditate. Guillaume Apolli-
fost socotitd necesard; ea p5.rea chiar potrivnicd naire inc5. din t9t3 definise in chip admirabil

hieratismului, caracteristic artelor religioase. Cla- arta iui Nlarcel Duchamp cind scrial : t Aceastd
sicismului, la rindul sdu, care tinde spre repre-
a Les Peintres Cubistes, Miilitations esthitiques, Paris,
zentarea universalului gi a eternului, ii repugnd 1913, p. 75
qi lui migcarea - repr'ezenbarea migcdrii, fireqte 206

art5. care se striduieqte sd estetizeze niqte precepte futuristd al cirei fundament va fi arhitectonic,
nu numai ca o construclie de rnase, ci aga incit
atit de muzicale ale naturii nu-gi lndiguie capriciul blocul sculptural sd aibd in sine elementele arhi-
tectonice ale atmosferei sculpturale in care trd.-
qi arabescul inexpresiv al muzicii. Este foarte
cu putinld sd se conceapd o artd care si-ar sta-
lbizildi rciain!,teel lsedctouba!,liend, din natur5 nu nigte genera- ieqte subiectul. I 1
I'ulurigtii se mindreau intr-adevdr in acea vreme
ci forme qi culori colective, cu o
a c5.ror percepere n-a devenit incd noliune, si anurniLd aobdsetr{aincittiz-oarefopalartseticbdi.nfeutuinristcda.r,tepae
se pare cd un pictor ca Marcel Duchamp este care Boccioni
sa apdrutd in 191.4. ln acea epoc5, deci, vedem
pe cale de a o realiza. > dezvoltindu-se, o datl cu migcdrile propriu-zise

Dar cubismul, in totalitatea sa, este o miscare cla- abstracte ale Suprematismului gi ale Construc-
tivismului, o alt5. miscare, care afirma de ase-
slcd, migcare care tinde spre static, prin importan.ta
pe care o acordi, in primul rind, formelor geo-
metrice. Se pare chiar cd el iqi propune, inainte menea cd. este abstractS., Futurismul, dar care
de orice, imobilizarea vie{,ii si cd iqi ia ca devizd rd.mine, de fapt, strins legatd, ca si Cubismul,
la rindul sdu, de arta figurativ5. Obiectul Futu-
fraza domnului Teste: <<i$tatelrieg ncie,eamcoeqteesnteitovriui >. rismului, de fapt, nu este o figurd abstractd,
ci o figur[ in miEcare, ceea ce este cu totul alt-
Dimpotrivd, futuriqtii ai
unei tradilii baroce care nu s-a impdmintenit
niciodatd cu adevdrat ln Franfa, isi propun, ca ceva, oricare ar fi rezultatul la care pot s[ ajungi
cercetS.rile sale. Cind examindm operele futu-
scop principal, reprezentarea miqcdrii. Aeropictura, risbe cele mai semnilicative si cind studiem tex-
consistd in figurarea
imaginat[ de Marineti, care tele in care ariigtii acestei' migcdri se explicfl
peisajelor vdzute dintr-un avion in zb^or, este gi se justific[, descoperim in ele o intenlie cu
unul dintre aspectele acestei preocupXri. In acest totui sLrdind de cele care-i inspirau in acelapi
caz, teoretic cel pu!,in, artistul se deplaseazfl
prin fala obiectului si miqcarca sa se adaug[ timp pe un Kupka, pe un Malevici sau pe un
plaercpeeprceeripseureccaesoi.vheieqci tdlliufel rictere. inPdenotrumau1llliirnacrti.gdtei Kanciinsky. Iiuturismul, cu toate acestea, ne
inl,ereseazd" aici in mdsura in care, prin dorinla
lui de a aboli forrna staticl qi de a figura nzobiLe,
futuriqti, pictorul rS.minea imobil qi obiectul se miq- se apropie de tendin!,ele evidente ale artei ab-
sbracbe contemporane, riminind insd destul de
ca prin fala lui. In ambele cazuri rezultatul era
identic: reprezentarea se realiza prin adiiionarea
de perceplii succesive. Se spune despre Balla cleparbe de ea.
Iruturiqtii au creat o teorie a mipcdrii absolute
cd pentru a-l face pe un vizitator s[ in,teleagd ;i a migcirii relative, care valoreazd cit valoreazd
cum pictase portretul unui copil fugind, a pus-o dar interesant5 pentru c[ formuleazS.
pe fetila lui sd alerge prin fa{a ferestrei, ca vizi- orice teorie,
in termeni explicili nevoia de a integra miscarea
tatorul sd poatd constata, dacd era capabil, divi- in opei'a de artd, care sl,[ la baza operei lui Calder,
ziunea migcdrilor pe care pictorul le intrunisc
ln pinza lui. Dupd cum a scris Boccioni in al aceastl teorie a dus la descoperirea amintitelor
Laudnaiat n,a1si tCerlea,uiilnursfdiregict,ltrceineTmhoamtoagsraWfuliulfirefidgu;-i
sdu Manifest tehnic al sculpttr,rii ftr.turiste <tin rativ, desenului animat qi filmului airstract.
sculpturd ca qi in picturd nu se poate reinnoi
totul decit cdutind stilul miScdrii, adicd adunind
sistematic qi definitiv ln sintezd ceea ce impre- Asupra miqcdrii absolute qi a miqcdrii relative

sionismul a dat fragmentar, accidental, deci I A'Ianifesto tecnicct della scultura ftr,turista, citat de Boccioni,
analitic. Aceastd sistematizare a vibraliilor luminii scultura. futurista. Dinarnismo plastico, Milano,
in Pi,ttura.,

si a interpretdrilor planurilor va .da sculptura 1914.

Boccioni a scris un important capitol in cartea futurigtii, am putut crea forma tip, forma for-
sa citat[ mai sus. Acolo s-a spus c5. < nu existd melor, continuitatea ! l1
Tocmai aceastS. continaitate, aceasbd simulta-
nimic imobil in intuilia noastrd modernd. a vielii >,
c5. < un cal in migcare nu este un cal oprit care
se deplaseazd, ci un cal in miqcare, adicd altceva, neitate figureazd in tablourile ciudate ale picto-
care trebuie conceput gi exprimat. ca un lucru
rului Balla (Linii de pitezd ! succesiani d.inamice,
cu totul deosebit ir. Bbccioni mai scria apoi: 1"91.3; Densit(tyi de atmosferd,,1,9L3; V itezd, abstractd,
t9L3; Plasticitatea de lumind,-aitezd,, 1913), iar
< Este vorba de a se gisi o form[ care sd fie expre- Severini, care a fost futurist inainte de a fi clasic 2
iu{eala, pe care un tem-
sia acestui nou absolut': si care a explimai qi el intr-un mod dintre cele
perament modern nu poate s-o
cu adevS.rat a studia aspectele pe mai ciudate < simultaneitatea rr in nigte tablouri
ncaeigeli-jevziea.lraEslete-avocrdbpadtdaet care aveau ca temir dansul (Pan-Pan, 19Ll,
in mi;carea cea mai Dinan?,ismul unei cLansatoare, t912; H ieroglifit
rapidd gi in simulLaneitatea care-i este conse-
dinamicd, o Balalui Tabarin, 1912) sau peisajul
cinta. >1 vizut de un obeservator in miqcare :
La'unii Cubiqti qi la alli pictori mai mult sau mai Treru i,ntr-wn
pulin inrudili cu Cubismul, se recunoaqte aceastS. peisal, 1913. Sintezele lui Soffici,
Balului pederastilor cu excep,tia
tablourile de dans aclaereluei sSteevaesreinmi,dnsdintotr-nrcaui
iloiin,td de a scdpa de <r concep!,ia contemplativd
a peisajului,i, cum spune Boccioni. Dar Futuriqtii
sint aceia care in chip esenlial, au cdutat < forma degrab[ niste sinteze stai;ice, si nu scot in evi-
acaurerespdr. edzeeanctaotn-otiniunitaotpeeareinle slpoar-. denld <r dinamismul plastic I care-i entuziasrneazd
unicd., singura pe ceilal,ti futurigti.

liu l qi care Dacd Futurismul a g5sit mai mul!,i pictori pentru
Rezultatul acestor cdut[ri se va gdsi intr-o <r stare a exprima idealurile sale, n-a avut decit un mare
sufleteascS. r a lui Boccioni, intitulatd Cei care se
dwc (1.91.1), sau intr-un alt tablou al aceluiagi sculptor, pe Iloccioni, care a pus in practici,
ii(nntgtrt-cto)o,mmcapanroeizeierli{si tmecuaagrmbisittraraarrlddf,, itteeoCorariepilteliccsdaassldei {.mluNmauiinaaldtei.st
pictor: Dino,mismul unui ciclist (1913); in
Zdruncind,turile trdsurii (19{t), Forlele cetfiri- anti-plasticl, nici in aceea care are ca titlu .Fa-
fiunge< d(1in9a1n2r)isr;ni eSleimlulltaunieRitautsesaolo(,tgDt3in)aanletislumiuCl uanrrui,i znieufneeraiciutdnudiecaaprecauiizoafeoresaisnnt'edz, d(Li9mLpL)o,sinibceilr[..caDree
awtomobil (1913), in Re()olta (1911) gi mai ales asemenea, in naturile sale moarte, ca Dezrtoltarea
in Rezumatul, plastic aL migcd'rilor ant'ei femei wnei sticle tn spagiu, el incearcS. s[ realizeze, in
(1911), care constituie o excelentd demonstralie a treia dimensiune, cercetdrile Cubiptilor. Dim-
a teoriilor tehnice ale lui Boccioni
;i a proclama-
tiilor din manifestele futuriste.
Futurigtii s-au numit ei inqiqi < primitivii unei noi potrivi, eforturile Futurismului pentiu a realiza
<r sinteza momentelor I mi se pare a obline rezul-
sensibiiitd!,i complet transformate >. Ei pretind tatele cele mai perfecte in ceea ce este propriu-
de asemenea c5. < dinamismul in picturd gi in zis aceastd. combinaLie a factorului sp-a1iu cu
sculpturd este deci un concept evolutiv al reali- factorul timp. Statuia
te,tii plastice. Este exponentul unei sensibilit[li intitulatd Forme- unice
a-Bleocccor.onntirnuoitdrlriiumtnes$ptealiMa u(1;c91h3i ),i.nsaupicteezadpe(19c1a3re)
care concepe lumea ca o succesiune infinitd a realizeaz6 intr-un chip foarte curios .l"r"o-prr-
unei varietdli in evolulie. Interpretind mobili-
tatea acestei evolulii, care este viala insSgi, noi,
2'OAps.e Vag. 208.
vedea cartea sa
L Op, cit., pag. 187. "rr,211 Du Cubisme au Classicisme, < este-
tici a compasului gi a numerelolr, Pari.;, 1921.

neret fornei in rnigcare qi apoi recornpunerea ei. convenabil, aceste investiga!,ii in estetica miqc5rii,
Bocoiorii a creat aici niqte figuri extrem de dina-
prin aceea c5. e vorba atunci de miqcarea purd,
mice care completeazS., demonstrindu-le, afirma-
qi nu de miqcarea dramatic5, contaminatd. de
liile rioctrinei sale simultaneiste qi termenii intelect sau de sentiment, cum este cea a omului,

inqiqi ai Manifestului tetrnic din 1910; <r Gestul sau ascultind de o necesitate funclionald, practicd.
nu va mai fi pentru noi un motrlent oprit al dina-
mismului universal: el va fi intr-o manierd deci- alta decit necesitatea esteticd a miqcdrii insdrsi.
Dar cum era firesc ca arta unei societd.ti, ale
sivd senza!,ia dinamicd ebernizatd ca atare l. c[rei forme de viald ..si moduri de gindire erau
condilionate mai ales de miscare, sd devind
Greqeala Futurigtilor era c5. antro pomorliz.au excesiv
mobild si ea, s-au creat tehnici noi: cinema-
qi c5. voiau s5. dea o reprezentare plasticd a ceea
ce nu se poate reprezenta declt in miscare
mobil. gi tograful, care foloseqte el insuqi miscarea pentru
in Experien!,a pe care au incercat-o ei
ln aceste privinlge e cam ciudat[ si nu are pentru a efectua perceplia succesivd a imaginilor, iar
ln domeniul plastic obiectele mobile.
noi decit o valoare documentard, o valoare Cinematograful este, prin esenta sa, figurativ,
doc{,rinard. Teoriile lor trebuie agezate aldturi intrucit aproape intotdeauna reproduce o ac!,iune
de toate cele care au mai fost inventate pentru a
uman5. jucatd de personaje umane. Desenul
inspira forme noi sau pentru a le justifica. in aanl ilmuai tD-isnaely lui Fleischer, al lui Pat Sullivan,
ciuda vivacitdlii lor agresive qi a turbulenfei lor,
vederi qi de p-roiaecftoalroesipt eancterluaqai aspuabrasttitduei luai
F-uturiqi,ii nu au instaurat o esteticd durabild unui
si, mai mult chiar decit Cubismul, ei s-au vlzut personaj in miscare o succesiune de imagini,
foarte repede intrati intr-un impas. A reprezenta
divizind qi apoi reconstituind miqcarea. Au mai
miscarea printr-o imagine fixd este un lucru
care nu se poate face decit printr-o convenlie, apdrut de asemenea gi pdpuqile animate, al
analogd cu cele pe care le-au folosit pictorii de-a
c5ror inventator, Starevici, a fdcut qcoald. Dar
lungul secolelor. Toli cei care au incercat sd
inzesireze cu miqcare o figur[ prin natura ei in cazul marionetelor, al desenului animat sau

al filmului zis < comercial u este inc5. vorha de
figurare, de reprezentarea formei umane, de o
imobil[ s-au izbit de acelaqi dificuitdti. Se punea
anecdotS. in care miqcarea este accesoriul, nu
deci problema sau de a se'gdsi un materiai nou,
esenlialul.
care poate fi inzesLrat cu migcare, sau o simbo-
lizare nou5, capabild sd materializeze o perceplie Miqcarea purd nu putea sd fie reprezentatS.,
intr-o modalitate gratuitd, decit de cdtre arta
noua a nriscarii.
Simbotul fuiurist s-a clovedit a fi insuficient. abstract5. Dar este interesant de notat cI in
insesi aceste domenii in care pare s5. domneascd
Analiza este inteiigent[ qi I.dnibapclues, ,dastrastuinitaezqai p-aexrbocsaplutrrrsitaiialvectfsa,igabalues$rtacrmetairvcecutendlttd-isori-n.acaiinnilenucmsecetraaadtorl"aig.lertapsf"cuiilalr,nrsbgei-at"alaebtuuuarllmef.otaus. ttl.
este pu,tin convingS.toare.
tabloul futurisb incd mai fac apel la imaginalia

priviborului, ele ii cer sd. r'estabileasci ideea qi
imaginea miqcirii printr-un efort intelectuai,
icmaraeg.irsrrirbcsebitguoiemppeurncempilsiacavreizau,aclduma f[cute intre 1920 gi 1930 de Bauhaus, la Dessau
diferitelor
qi la Weimer. LucrS.rile efectuate la Bauhaus
face cine-
matograful. In plus, tentativa futurist[ se anga- se numdrd printre cele mai intere3ante mani-
festdri ale epocii noastre, mai intii prin calitatea
jeazd intr-o situa{,ie fdri_ie;ire prin faptul c[ ea
se rnai impovireazd cu forme reprezentalionale. oamenilor care au lucrat acolo: aldturi de Walter

Nurnai formeie abstracte pot explica, in chip 212 Gropius ;i de Lyonel Feiniger, g[sim mari artiqti

2r3 abstrac,tionisii, KIee, Kandinsky, Moholy-Nagy;

qndai.pieauoigirlncpooornbianilioSeia-dcasettdueillelfuiueicrnapcdrrleieaocsnat-aiacrlutidt-adteaeBzp.valilocunlahtatda[tou-masieceoni.riuarllin"geuusdrntooematisfceed,-l ficii cornparabil5 cu cea care existd in China, qi

o voinld de a reveni Ia formele pure, esen,tiale in locul unei simple distraclii populare, acesta

sd devind, gralie bog{!,iei mijloacelor sale plastice,

mod de expresie artisticd, lucru ugor de reaiizat.
lIantioluncsr1are(Aa rstealedegspi rreelTah!,eiileArdtsinatrned
qi pldcrit abstracte. 1 Bauhaus-ul a'fdcut vitritiul their interre-
abstract, sub_ conducerea lui Paul ele) Thomas
abstractS., sub indrumdrile lui G. lilee, lesdtura hlunro, conducS.torul ltluzeului din Cleveland pi
profescr de istorie a artei la uniyersitatea dih
Muche, statui
abstracte sau, mai bine-zis, construclii de volume
abstracte, fie prin construc!,ii ce uiilizau mate- acest ora$, face un studiu foarte interesant asupra
{foicciuiiufiigdueraarttiivli,cini.aEtusrtaeliesvt,iderenpt rcedzifnoLcdulcdoeruaplrrtiia-
riale diferite, cele ale lui Wassilieff, de exemplu,
unde se regdseg[e. influen!,a lui Tatlin, fie prin unei arte care, prin insdgi natura, mijloacele
reprezentdri plastice geometrice, concepute- cel q-i posibilititile sale, esi;e esen!,ialmente abstractd.
mar adesea de c[tre Oscar Schlemmer. Addugdm iInn
c-d Bauhaus a publicat opere de Moholy-N"gy, Baletul triadic, personajele sint transformate
de M_ondrian, d-e Theo van Doesburg, ae lit"e"e, obiecte ciudate, prin costume extraordinare
dar rd.min tot figuri umane
\Cd{aeorrbiKnueastniteid,r,inddseek-yaKi,eudurtne"gsfucurhitluowrri'itdqteintriscgi ra.u"p'P"uerlamqmi-hpa,oaelixenpilu'eqsi ca material si forme,
deformate: sint figuri abstracte. Tot
ele nu
Cdertfaotrimon[rid,suinMt o;indpeer,ssoanuajecleeleluaileLelgueir,Piincabssaole,tuinl
teoria sa despre Merz; chiar numai prin in;irui-rea Parude: este o nou5. formd de reprezentare, nu o
cace_leesmtora-iniummpeo,rtasneteveadlee
neal ideile limpede cum curentele non-reprezentare. Balettr,l mecanic merge mai de-
la Bauhaus abstraclionismului hri-
parte, in primul rind prin aceea cd personajele
qi realizirile de la Bauhaus. sale sint niste construclii geometrice, iar evo-
exista o scend $i cum luj,iile lor sint si ele dezumanizate, geonretrizate,
cercetdrile din domeniul erperimentali abstractizate. Efortul cel mai mare la Bauhaus
s-a creat aici in mod cu teatrului qi pentru
toiul firesc
scioroe-gfroarfmiedi, in domerriul spectacolului este Encentrica meca-
de balet remarcabil. Aici s-a jucat drama abstracti nicd. d.e [loholy-1\agy ;i Hipodrom A.B.C. de
de Lothar Schreyer, Mondspiel, qi mai ales s-a
Marcel Breuer, fdcind parte, de fapt, din domeniul
reprezentat Baletal mecanic de I(. Schmidt si aselemli-uaibsDtreapcetirzoi,riid, ecalaqTi ebaatlerotedleedi ePimccaoriloi,nedtien
G. Teltscher, gi Baletu.l triadic, de O. Schle--"i.
Sd nu uit{m cd K. Schmidt, autorul Baletului Milano. Cind privim morrtajul baletului mecanic
mecanic, este qi inventatorul unor forme foarte al lui Kurt Schmidt, cu succesiunea sa de imagini,
ciudate pentru focuri de arLifjr.ii. aga cum le-a vrut autorul, ni se pare cd vedem
Focul de artificii, de fapt, constituie una dintre un film abstract, Ritmuri de Hans Richter, de
formele de art5. care iealizeazd cel mai bine exemplu, sau Simlonli de Viking Eggeling, sau
sinteza, preconizatd de futurigti, a misc5rii, a Motipe de Tuttmann. Filmul lui Fernand L6ger,
formei, a culorii, a luminii. Ar fi de doiit, se se Entracte nu este un fihn abstract, ci un film
dezvolte ln Europa o esteticd a focului de arti- suprarealist.

1 Cititorul d-evsapgredsrei ai4lizedilreiledisreacletoacerele Bauhaus a incercat, in filmul abstract al lui K.
relatarea pentru Bauhaus Schwerdtfeger, fdcut doar din jocuri de forme
mai import,ante qi

iir
volumul lui Walter Gropius Staatliches lJauhius Weimar,
9A. -lb1e9 r2t3,Lparnecguemn qlai inMciionlcehc"lcian. B L A surctey of the arts anrl un oulline comparatien aesthetics,
19I auhaus biicher, publicate :15 The Liberal Arts Press, New York, 1949.

de 214

si de culori in reficctoare, ceva asemin[tor cu depino de caracl;erul, de talentul, de umorul
Lumia hi T'homas Wilfred, care este, in mod celui care manevreaz[ Claviluxul. Nea;teptatul,
incontestabil, una dintre manifestdrile cele rnai
originale ale artei abstracte. Idealul Futuristilor intimpldtorul, spontanul, accidentalul iau nagtere
mi-se pare realizat in Lumia care este arta'de a
din acesl, instrument, cum iau naqtere tiin
crea simfonii cie culori, de forme, in spa{iu gi < mobiiele rr lui Calder migcate de vint.
Baranolf-llossin6 incercase si el ceva asemdndtor
timp, prin mijlocirea unor proiectdri care se fac
in 19L4. Ciudatd fizionomia acestui artist rus
cu un aparat nurnit Clavilux, asemdnd.ior cu care a suferit influenlele Futurismului, ale
un pian sau mai degrab[ cu o orgd. Acest dispo- Cubis-
zitiv foarte complicat si la care este foarte ane- mului si ale Constructivismului, care
a fost
pictor qi sculptor qi care, in ultimii ani ai vielii,
pvcooinmio[pslaesz5bi.d-c. inFptileiec-rarnrleiVteiplfooreadtliebaearsattavfetuelt pu,tini discipoli i-a orientat spre o form[ de abstrac,tionism care
trebuia sd fie rezultatul logic al tuturor cerce-
de interpretare t[riior sale. A c5.uta diversele moduri de expresie
sd creeze dupd
plac, dupI ideile sau dupd senLimentul sd.u, snatial[ in tablou era una dintre marile sale
preocupdri. Chiar in epoca in care mai folosea
simforrii abstracte de forme qi de culori. Moholy-
I\agy r.oise, in a sa Mecanicd, encentricd, o coilr-
binalie de balet, de proiectdri, de muzicd qi chiar loateohnaicepaatrsatilidzidmreiinosbiuineectuclauirere, alnl, el se gindea
mintea lui,
de parfumuri. Lumia, de asemenea, poate fi
acompanial,S. de muzicd, dar nu in mod necesar; trebuia sd lie miqcarea integratd in formfl. Textul
care urmeaz[ este destul de semnificativ in aceastd
ni se pare chiar cd simfonia de forme si de oulori,
privin![; el se referS. la un tablou intitulat:
proiectat[ pe un ecran care se gdseqte intre Simloiia r,.r. / (1910), care chiar dupd titlu
Clavilux si spectator, este mulb rnai expresiv5.
cind nu foloseqte decit propriile sale mijloace aratd voinla artistului de a g[si un teren comun

vizuale. pentru muzicd. qi picturl. < Arta este legatd
de viald qi de eterrritate. Prin dezvoltarea per-
Clavilux-ui lui Willred rezolr'5. una dintre proble-
mele cele mai conplicate, care se pun de indati repliei' vi'zuale qi organizarea materialelor^ pe
.ai6 le poseda, artistul trebuie s5. creeze. Epoca
ce s-a propus reprezentarea miqcirii, sau migcarea realitnlii noi a depus eforturi necesare si valo-
roase pentru crearea artei noi dinamice a celei
ins[pi. In Ii]mul abstract derularea imaginilor
se face intotdeauna urmind acelagi ritm gi iceeapi
vitezd, care este cea a motorului. La fel au f[cut de a patra dimensiuni. I
Baranoff-Rossin6 a crezut c5. poate realiza aceastS.
qi Constructivistii, care la inceput incercaserd artd nou5. dinamicd a celei de a patra dimensiuni
sd. anirne construcliile lor abstracte aplicindu-le
un mecanism, , dar care au renunlat repede la care nu putea sd {ie decit sugeratS. de << simfoniile
acest instrurrrent, pictate, cu doud dimensiuni. Artistul a f[cut nigte
el posedind o regularitate imagini colorate s5. se succeadd, cum se succed
monotonS., imuabild, contra-natur5.. $uni
Calder frazele muzicale. El dorea sd. uimeascI ochiul
incepuse prin a asocia < mobilelor ) motor privitorului prin jocurile cuiorilor, cum face muzi-

electric, dar a renunlat la acest.procedeu pentru iianul cu uiechea ascultS.torului. El a inventat,
a nu supune miqcarea construcliilor decit vintu-
in acest scop, un ciudat instrument optic pe care-l
lui, mereu schimbS.tor, mereu divers. manevra cu ajutorul unui aparat cu clape 9i
Lumia apare intr-un fel ca un mijloc de a sub-
stitui filmului abstract fixat o datd pentru tot- pe care l-a boiezat Optofon. Primele produclii
mai optofonice au luat
deauna o succesiune de imagini infinit nagtere in Rusia, ln 19L4,
qi abia zece ani mai tirziu Baranoff-Rossin6 a
variate decit cele ale unui caleidoscop, c5.ci ele venit sd facd o demonstralie a lor la Paris.

Creator al lilmului abstraet, !'iking Eggeling existd in rulourile sale. Din transformdri trep-
tate ale diferitelor figuri, el a ajuns sd creeze o
realiza intr-o manier[ Ioarte ciudatd. transpu- *i..".0 neintreruptd"$i o transformare conlinuI
a Ltapelo" miqcdiilor' non-figurative'.
nerea formei pictate in formd. mobild, printr-o Filmul a
slrccesiune de imagini care se transform5. in nriscare,
ie."f ie dispard frumuse{,ca irnaginilor indivicuale
care evolueazd. devenind miqcare. rr Se pare cI ;;;; ; ffoorsmt'ilnlvoiec.uIit{(Kcau'ral cGee. aHaultmenig')c[rilor reale
Viking Eggeling este primul reprezentant al
sub o
artei moderne care, in mod congtient, gi-a pus Toate asemenea incercS,ri, a;a de ciudate, cores-
;;i;;ii;D;';;iu;Jinr;hd;;ii";la;i;ibc.ice.iihisi"ialpuhit"raiaJa-deddoecii,vc"tidtidor"fnoi;snar;dmli..tiaapInluficgzndiuliefrroaliregreLmoainva'ol"diattaaisusbttresaretarsaoeVcmailpnSsiqci'aaacercrdesctrl[ieyie-i
inaginile sale in relalie directl cu timpul,

scrie Karl G. i{ulten; el este primul artist al
imaginii in istoria filmului. El se interesase de
cercetdrile luturigtilor si cunoqtea lucrdrile lui
Robert Delaunay, care urmdrise si creeze mig-
carea priribr-o sirccesiune de proiect[ri de imi-
gini. Sirnultaneismul avea ca ideal esenlial s{ caut[ si el's5. scape de limitele tabloului creind
irrro"pu,'.r. miscarea in figura fixd, multiirlicind ta.eoii-iq"*r.at"iorripi"d.iet,eimcinaat"rgre-inois.z5.i.Nufuinee<, snilnreo6pdilootsmr ipb-eiicnl.ictuqalt. pict'orul
cu dou[
figurile qi fdcindu-le sd se succeadd dupd un ritm picturii,
tceoonvrieilneaboipl. tiDcearqpieccroinmdaDticeelauanlaey
se slujea de ip;m;lc.;i;ooii;.uilm;"to.olirt"aa't"dbttiietiecr"s,qbctinCii,tp"lcraedamllapaderoesloeibztaraiiielc-tesaeas[te,zeerdsCclifpunoiapuicmlniidChrlepiepitaderiocliedrrrfe[eitahisrncapaercitrnmtria-naeoodpuxnofetoneimorlxleaoleppmassrnieiecriurestdedorlaeseersu'pcmprtsuetuu\elultqparellaee--tit
Chevreul
lui
pentru a studia ac,tiunea miqcdrii asupra privirii,

Viking Eggeling a dezvoltat aceastS. idee, adap-
tind-o la cinema.
a rupt cu tdrardeipgtiuanmghuilt.ic[ennterunlaorudr.ilea
Eggeling
limitatd la
imaginii
sale de imagini largi de aproape 50 cm pi puttnd
'nVeinlmr"piure" suio.ntnisiuli,i dacd ar fi putut s5' le cunoascd'
sd atingd 7 m lungime, el plaseaz5 una lingd alta Irunzclor,
constela,tii de imagini. Derulind banda de la in spa!iu,-frearnllul
to,[inr"idtltouriai."'liialteasbaalopcueuriimletulsibnaucleera,rctneaudMineoseanaleumntnesdc.ai rnelieamr.irceefplaerlcet---
stinga spre dreapta imaginea ce urmeazd se vede ceva decit dpeutaeriinncl[atudraorisnt!a6b.ilditeaateaas,.occararemnl$ucaersetae
cu forma,
apdlind ca o transformare a precedentei. Ele
se impreuneaz[ in grupuri qi secven,te. Pentru
EIngtgr-ealdinegv5ilu.rzeial nu era un mijloc artistic
de lucru. de altfel decit o iluzic, intrucit nu existS' in naturS'
nu se intereseazd nici iluzia total imobil[, jocul lumrnrr rmprr-
de nici o form[
constind in a reprezenta un obiect cu trei dimen-
siuni numai prin dou[ dimensiuni, nici de iluzia
mind, de fapt, mobilitatea unor volume consl-
de miqcare, pe care o cdutau futurigtii. El se derate teoreiic ca fiind statice.
slujea de imaginea non-figurativd pi de migcarea
Un muzeu de adret5q. iaabsrtrfaictdstianrjetrneibtouri, sd posede
real[. Printr-o munc[ metodicS., el a incercat costisitor
sd oblind regulile unui contrapunct plastic, a un ctavilux:
ti aiii"if de cnoounds.irfuoirt,md[edfeaiprtt-[L,umuniancoounmstiijtluoice
unei sintaxe abstracte. Rulourile sale sint compuse
ca nigte buc[li muzicale: imaginilc izo]ate se ieatmente o
aduni in mdsuri, variante ale unei teme, mai de expresie, un mijloc, mai ales,- c^apabil s5' aso-
multe mdsuri alcdtuind o flaz!. prin care unele cieze ipectatorul cu crea!,ia, sd-l
facl s6' creeze'
unele din partiturile
pdrli pot fi regdsite in alt,d fraz5. In filmul sdu, ni-po,it" s5. interpleteze
llggeling a realizat ideea miscdrii imaginilor care poate, mai ales, si compunS' noi
exisiente, dar

ismimpfroonviiiz, asldie-is.e lase prins de jocul pldsmuirii, al vidual, este unul dintre cele care pot cel mai
bine sd pregdteascl omul sau masele la lnl,elegerea
Ne este ingdduit s[ cred.em,' in estetic5, de fapt, adaugi
dce,exafiprrW;eriet-,isilfi^ervce.addE-,ailmcgs-laabcvoapipgleuddrx,fl-eiudcleq-t ieacsmluttemmasiinuemtssecteruei,ipattdsibmitndili-izdlmoieacinpoiearnolcegce"rrepedause,-t ucunecei erisreteatictiimnopi.uAlucei alsatd cucerirea spaliului. Ea
asociazS. elementul durat[ cu elementul-intindere
tTl1ohrreu. lW_u!_ii-l.sfqrdepud,gcrsnuilmtE, .sineMv.JeodBeularfnkoeaa,lrtdoeelsbApinereesthsdeeintmic.dnsii,sficcinuaitlriieaa pi se intimpl[ ca in aceastl utilizare a timpului

i[ foloseasc[ mijloace impresionisle, in care iese
la ivealS contribulia fanteziei, a impulsului sen-
timentului gi a senza,tiei, ceea ce nu i se recunoaqte
intotdeauna artei abstracte, deqi aceasta este,
sistemului Lrimia si a aplicaliifo"'s*e. fermenul in ciuda a ceea ce se crede in rnod obignuit, nrult
mai pulin intelectuald. decit Cubismul.
Lgpiq, dupd cum'p"op,in. Bluk*, irului. sd fie
schtmbat cu cel de < grafice mobile )), care exprimd
Deci impresionism pur intilnim in arta lui Calder,
ryqi bine, dupl oplnia s&, natura obieclului. in lcealredemcoabpilreicleioasseeaigaitdgiartaitmduerillea intimplare,
Wilfred a definit la
tdcutd- el insuqi Lumia ca <r o artd vizuald unui copac
in care expresie al sau ca s'r,indardele unui mare paYoaz. Nu s-a
singurul mijloc de
artistului este lumina. . . Lumina este m-edium-ul
expresiei artistice prin tratamentul vizual si aplicat niciodat[ in mod gtiinlific sau metodic
aceastd esteticd a steagurilor, nici mdcar in China
tdcut al formei, al- culorii qi al miqcdrii in spaliil sau Japonia de unde se pare cd.- vine. Estetica
obscur, cu intenlia de a. -plnrocluumraias-paercLtaisLtourluliusii
buchetului, atit de prolund qi de intens inleleasd
o experientd esteticd . . de japonezi, estefoarte apropiatd de-combina{,iile
concepe.-ideea ca pe o evolutie tridimensionald
a luminii in spaliul obscur. Pentru a materializa absiracte ale artiqtilor occidentali. Din instinct,
t-rrganizatorii serbdrilor populare sau ai manifesta-
ac.eastd id_ee.in scopul de a o prezenta spectatoru-
liilor politice construiesc, cu steaguri, un fel de
lui, el trebuie s-o execute ca pe o secvenld hidi- itmloitt dramalice, cale au calitatea sd dezldn-
mensionald de formd, de culoare qi de miqcare, mlcuhiipeiacarsredenaeticmsitteencatuguullormirliclte,rrs;ejodioairn,ciiaeuraninporaoactlee9alisutm[apanriaivmgitnae.lrrdee

proiectatd pe un ecran alb. >
S-a gi luat in consideralie faptul cd acest ecran
ar pu_tea sd fie inlocuit cu un zid sau cu un plafon,
sau chiar cu cerul noplii pentru a asocia imaginilor chiar o veribabil[ emolie artisiicS., asemdn5.toare
pPrrooiieeccttaatereamipgeclrailpefl,iaorrit'cp,r"o, dauacbeudrileora,sdeemeenxeJam-pnluo.i cu cea care poate
fi produsd de jocul voalurilc,r
s-Mi aablilderleapiueiriiCloarldinerm{iinm,icindtrs-ioinoabraelecat.l'e mtisur'5,
resurse, cum arat[ cu multd indreptdlire Thomas de aceastd estetici a steagului si de cea a baletului.
Munro, in cartea pe care am citat-o mai inainte.
Oprriincutemh,nilcia. prin organismul clavilux-ului, fie Se poate foarte bine reprezenLa Steuaa de dimi-
it rdmin in tdracnasiaa,LoCrri inaubLsldraeclliorggigua, rP,LeiEcitn(leeidaeuocleilLecdaoni isgateu
proiectdr'ilor, se pare cd artei lurnia trei metri indllirne), agitlnd in spaliu membrele
lor firave,
fatd mari posibilitdli neprevlzute. flcfnd s[ sune micile lor discuri de
Arta abstractd gdsegt" iiri ,nu dit t"'. uneltele
sale cele mai complete, intrucit combinarea
formelor si culorilor in spa,tiu si in timp sint, metal de la extreniitd,tile lungilor brale subliri,
acc,sdheuiratnirnScd.na[itnnoaiqcretueruepnnltoaenrletaenatmeerniineeen,reualnienocvr iitbtearnilnitiadclauinlejo'vcSinuatru,i
tndependent de resursele actuale ale instrumentu-
liuq.it,prporpaucnticsdn. eclriemeiztaeteo. Dac[ artigti abstracli
sensibilitate nou[, cla- )zL subtile.
vilux-ul, ca mijloc de expresie, colectiv sau indi-

X{obilele lui Calder sint pentru sculplur5 ceca N'Iarea problern5. de rezolvat, cea care s-a pus lui
lui Gabo, lui ca ;i lui Calder
ce harfa eolianl este pentru orchestrS., cu dife- Pevsner, Peyrissac,
renla, totuqi, cd harfa eoliand posedd un reper- este cea a motorului; sc5.pa de acesl
toriu de imbindri arrnonice destul de limitate, pentru a
determinism al motorului, dup[ ce s-a incercat
in timp ce mobilul calderean, folosindu-se de
folosirea motorului electric qi a celui ac,tionat
form5, de materie, de culoare, pentru a produce qmiamnuaai l,puCtaelrdneicres-faorld'lsea:tviinntvuol.iaVcienlteui lmuiaiii
efecte extrem de variate, poate sd mai adauge uqoare
incre-
qi sonoritatea. Liberl,atea pe care le-o lasd artistul dinteaz[ el rolul de a da viatd <r rnobilelor I sale.
ncre*eiz,"eualq[tiucrui mdetraacdesi!t,eiajosctuariiicmii iqi-ca[troiamrep,ufnoermsed
le d[ un soi de via,td autonomd. Cind ziregti imuabile, rdminind to|uqi in domeniul rion-Iigu-
rativ, Calder a construit gi ni;te stal.,iLe abstracte,
pe virful unui deal una dintre aceste arhitecl,uri
in genul stabilelor pe care le-a expus la Paris, acrlrn
ugoare de vergele, de pldci, de sfere, reaclionind vreo doudzeci de ani, unde se putea recunoagte
la cea mai uqoar[ adiere de vint si ritmind pe ea o oarecare influenlI a lui Tatlin in alegerea mate-
un dans subtil, inlelegi importanla noutelii acestei rialelor, dar rnai ales lec,tia de rigoare a lui fr,ion-

arte. Ne putem imagina foarte bine stilul lui Calder drian, pe care Calder il studia serios in acel rno-
ment si in spiritul cdruia a pictat, in epoca aceea,
aplicat unor jeturi de ap[, qi de fapt in t93B
artistul a dirijat la Expozilia de la New York mai multe pinze.
Ceea ce ne emolioneazfl cel mai mu]t la mobilele
adevdrate < orchestre de jeturi de apd >, pentru lui Calder este maniera in care revine el la naturS"
-_ din acest motiv am vorbit mai inainte despre
care s-ar putea inventa claviaturi de comandd. ase- pimepisreasjuioluniis. wMo-bil,elme osdeupl ainre care se asociazd eie
m{n[toare cu cele ale clopotelor acordate la bise-
c5. primesc, in reu-
rici sau cu clavilux-ul lui Wilfred, aplicat qi la
nirea lor tremurdtoare, elanul curenteior telurice
focurile de artificii si la coregrafii de steaguri . . . in acelaqi timp cu cel al curentelor aeriene. Ele
par inzestrate cu o vitalitate aproape rnagicd,
Aqadar, Calder a ales materialul cel mai greu iezultat[ dintr-o intimd inlelegere cu elemen'oele.
qi cel mai pulin ductil, pentru a ob,tine de la el
ReuqiLa lor se datoreazI acestei lermecil,oare
sonoritd,tile cele mai delicate. De fapt, dupd cum supleli, ag zice acestei umitinli cu care artisbul
amintegte James John Sweemey, gdsirea intim- solicitd pceonsmtruicec.reEaxtiusrtidleinsalaececsotnesicrnon!dsmi,riunctuliil
pldtoare a unei bucd,ti de lemn a fost aceea care energiei
i-a inspiraL, in 1926, prima sculpturd, si sint corr- o parte considerabili de < joc u gi calital,ea lor
vins cd. ideea originald. a marilor mobile, pe car'e cea mai rnare este c5. nu ne impun nimic ;i cd
le-a creat dup[ aproape douizeci de ani, i-a venit nici lor insegi nu-si impun nimic. Irantezia rS.mine
de 7a circul i,n miniatwrit, pe care l-a construit
cea mai activ[ inspiratoare a artistului, in ale-
ir [927 , cu amintirile sale de ]a Barnurn, alcdtui b gerea formelor, materialelor gi culorilor sale ;
existi la el o preocupare de megtereall, dac5. ni
din marionete de metal, pe care lc miriuia cu se ing[duie cuvintul, foarte seducS.toare si spe-

indeminare si pe care le fdcea s[ execute misciri]e cific american5; Sn'eemey corrstata c[ insugirile
cele mai de seam5. ale artei sale erau mogtenite
cele mai complicate. Poate c[ ;i-a amintit ;i de
de la spiritul primilor pionieri din America.
automatele pentru care toate epocile nelinistite, n.t a ln sensul dragostei pentru descoperire, mai

nesigure de ele, arltau atita interes. IJar auto-
matele, fie c[ e vorha despre cele antice, ale lui

lieron din Alexandria, cele arabe, cele de la sfir-
qitul Evului X,Iediu sau cele ale Romantismului

sint dependente, in miqcdrile lor, de complexi-
tatea mai mic{ sau mai mare a mecanismului
care le animd.

intii, ai plAcerii de a c[lca pe un pdmlnt nou, nienI care abordeazS' cu bunS' dispozilie vastele
dar de asemenea qi in al remarcahilei aptitudini
mijloace pentru a-fi atinge i"ii"a*i; Peyrissac, moqtenitor al- secolului al
de a folosi orice tmX#isIidntIiItf-eu>lge-taelau,'d'icemtCuJae"laiiasnmsi5cCu,isonlmutesduinelsupcqiiuitfdnraea5lna, dRcqme.ilz"iar,qal-bctcgialdiJri erl<to'marnbseasbtrurreadaaciuu--
telul. de a folosi insirumentele ce le ai la indemin5.
i{u existd nici o bucatd de fier indoit despre care
sd nu se poat[ spune cd artistul nostru l-ar putea
incorporC intr-unul dintre automatele sale, din-
du-i un loc intr-un ansamblu al acestui organism to*tt. pre!,ios apbesnttriuacctieneahcrtudaolrei,sidninltuemrpirnea-
metalic viu. In ciuda formei lor abstracte, ba i"*"-"t*i
poate tocrnai din cauza forrnei .o"tt"ttt"i.
lor abstracte, acestor constante vechi despre care-. operele lor
ts"Li"titaai-iu"t""e"mfcie["ertuvtuaindrvidoeeiannqrtaifartudemmedopaeaoCsmceodeluernsoisirtn.i,f1eiqncigE-udexnanidcisodrtatdasnteie!laelempPeimi.ereesayue--
irici esie absurtl si, presupunem organicul legat
mereu de liguri umane, animale sau vegetale,
existd la mobilele sale o unitate biologici. Ele
constituie o sintezd organicd. Ele trriiesc. Mult
mai bine decit intr-o sald de muzeu sau de expo- gindm in aer liber, ne-ar p.drea.fdcute. ca in ln!.c-
zi1ie, vitalitatea aceasta organicd se manifestS. N6tre 2 sau
I"";;;;; i. qi mai bine in grddinile
dfn Blois, din Ecouen qi din Gaillon'.ala cum au
to-crnai pentru cd mobilul se afld acolo unde trebuie fost sindite de arhi[eclii Rcnaqterii'
sd fie, in aer liber, cu alte cuvinte, in locul unde
nu palpitl nici o suflare.de aer pe.care s5. n-o lDterio-cadrim.niaesleetumdineMalsaoitmh, oumllytaa-Nineiauigtaayitnelt-eaq,ui-ladceoMnsedin-ucteasznpdicerp' eaecfrcecasertnea'
prinieaicd si sd n-o inregistreze in viala sa.
Adversarii sculpturii mobile denumesc uneori
operele lui Calder cu termenul pulin dispreluitor i" .i"t*utograful"abstiict-qi-la crearea ciudatei
d-e <, juclrii pentru adulli >. C[ existd o palte de *Ju.'pr;""oi iDuu.t.oot"ur.letluornnuamnet aqLi idchetrseCquuilspilfu,rc5a' rqe ilicnaerae
tjeoeszctieein-p;ooiapateecraecaelualriacCnaacrelhdeedrle[napuceeoacnaleirbgee, orqtiaaatdecem,aasirctSde.map.faarLntea-
furn'iza in altd manierS, decit clavilux-ul, dar. cu
;;;;-i bositie de efecte, combina!'ii variate
ia ;ntinit dE iumine, de forme 9i de culori' Era
Jean Peyrissac, care construieqte Ei el mobile, ,artnt aor-ticciniuadtaltaumnig"sucrdurlileacaertsistati,c.me ocertl-einm1a9i4i6n,d-rcdazre-
mi se paie c[ natura gi fantezia au o parte mai
micd. decit la Calder. Este absurd "tigoL.l,aiitt'irnirterameciinadt ,clua doudzeci qi unu de ani, in
si descoperi ci[,iva prieteni grupul JVIA,
cu orice pre! la un ariist francez aceastd. parte
rationald"-sau rationalistd. care s-a convenit s5.
lie'numit[ < carteiian[ l, dar nu md pot impiedica .iMnofolruh"eo'unlvt-5cN.uaMnqoAvscivnusoteimeapnesoadczadf,iseAasodtdmezuia;l cinttiimvtiotpatutcelue iqfdis.c5ed'uae,
s-o descopS,r Ia Peyrissac, fdr5. ca aceasta si ate-
cu nimic ggirainliag;riavourrigilei-
nueze sau s5. micgoreze precum "p"as .u"'tt"ttitb"t" dorinle de a se lrinc mercu in
nalitatea operelor'sale, cJ' el lnlelegea
cu McadrtehoRdeo,gesrauViienillacredleaalieluslutriaSt pDriasncgoeurrscsaurer cu ceea ce era nou, ci pentru
si constata mai bine decit oricine tot ceea ce epoca
la teoreticianul
comenteazS. Eupalinos de Valery. Mobilele lui ierea si putea sd ofere. El a fost
qi pr*.ii.iunul unei cantit;li de idei qi de tehnici
cCealledear lseolliuciit[Pceoylarbisosraacre,adiemlepmoetrnivte6lo.,r qi a naturii:
1A se vedea Marcel Brion, Lumidre ile la Renaissance,
afirm[ pri-
226 P;eF;ria;,dArpdisirt,titiii1t-$i9iti;4.--8d;.ettepNaldertc,ruearil,'{'1ag6ur{dt3odr-in1ai7llo0srt0ild-)i,crtudlieijsaVer-nedaristnoardi.l'l.e-flrasa'[n'9(c.N'1eoz'oT'1d'1e)
matul inteligenlei qi un fel de dorinld de a impune

naturii forme in jurul cdreia ea ar trebui s5-;i
organizeze propriile forme. Calder este un < pio- 224

noi:.in grupul NIA gi in grupul Der Sturnt,, la A irt-orsai,teaLmraasteoruialae.lveit.iiiiani,etodaeteLoealtedatehlanioiviieeaylri
iBnecrelipni,n\d
d\pin2l,1la92B3,auphinadusl-airl din Dessau-Weimar, de
disparilia Bauhaus- SpeiapernirtLieteualfoscrdemuaafldmerdapuiai.npitgic*erndoieouadrsmi.nddrvqeeiad-emdrienacicorselouarbdeteaildirrnenadurinl-l
lynl"1ir9i3t 71.9..28E,-laapofio-loins-i.tNetowatBeamuhaatuesri,a- ldeilne:
Chicago,

pictuia,
sculptura, fotografia, filmul, tipografia, teatrul, 9liufiilminuml muzuicitdi-'
baletul. Psiicntoero, l.ietal ,apalelexsigclaassuulp, oer,tn-saiilcual, mdritele ei aspecte. L-a interesat
galalita medium, d.imensional, frecum gi aplicarea
rodoidui
transparent, tot ceea ce oferea vederii si atingerii Envid{oeieluiwia-llautccomsalnatuisvnqdiimiliiulaefPxot-enpputieraleouprii\e,ruCectddatoPiesnatireerojesluln,oloriitpiurei iluilnunailsnWiasulallii.luelSfarieca1ddrci9,eoa2mbi-0cnip,nodan,d9nccemeiaar9rlttae.-l
o senialie noud, tot ceea ce furniza cit mai m"ulte
efecte de lumind qi de materie. In 1935, in sfirqit,
a inventat o esteiicd de picturd t"ial"ir"rio"lfe,
p_e carg o realiza in <r modulatoarele sale spaliale r> Arta in care'Nfohoiy-Nagy demonstra cele mai
fecunde posibilittirpi era aiia luminii, imaginind o
alc[tuite din sLrlrafele transparente suprapuse
intre care modulau rafinate jocuri < arhitectur[ a luminii ir, ni;te fresce de lumin[
de reflexe. Ultimele cercetS"ri ale dlue iuMmobhieolyq-i rlestinate, dupd el, sd. actiQeie vaste unit6,ti qrl.1i-
pcMNragi.vrageeleyalr,u-eadiiunPinhisnoapttoeengcrireiiaascpl aahetrifeeeicntFtaeoluitedImep-dareue(ntclsaueimcdItauintirnddmeoFcxaoatretrtorteigeoaraaarsfdsiae,a, tecturale, acoperind ziduri imense cu imaginile
lor miscS.toare.
Vizionar al luminii, ca pictor gi constructor de
ribiecte in spaliu (prefei aceastS. expresie oelei
Film), care_ a $1,ppirruetcuinmtgg2i5ininresceerinaLpauYbilsicioiliniloinr de sculptor, 1n'ceea ce-l priveqte), Moholy-ry"gy
Bauhaus-ului a c[utit intotdeauna mhteriile cele mai lumi-
acorda cea mai mare importan,ti
Motion 2,, el noase, cele care posedau mai multi puritate,
compozi{,iei decorului in care evolueazd viaia armonie, claritate.-Au ri.mas de la el construclii
;aEicloemslt-uallumcsoreudceoirnnnd;faeiltml apedeleatHqeiixrseincrnhpffoleeltdov-maMlooarnoctkaa-sjeeilnedesseapllaeie-. in plexiglas, care dau impresia unei extrerne
raeunctdii.l.itaSlii,rqf iospienrtedleeino incomparabild trarspa-
borarea filmelor sale abstracto-luminoase qi a care idealurile ultimei
perioade din via,ta sa s-au materializat in chipul
Sonatinei culorilor, care consta intr-o asociere bel mai tulburdtor. Totodatd ele traduceau acea
a muzicii cu proieclii de lorrne colorate. calitate de rar5. fericire la care aspira acest om
Ca gi Wilfred, I\loholy-Nagy prcvedea proicctdri
pe nori qi pe pinze de substan.te gazoase, pe care din cale afard. de bun gi de blajin si adesea melan-
colic. Privind coustruc,Liile de sticld sau ansan-
spectatorul nu se mullumea sd le priveascd ci -ppladssldicreiledde isnirvmisl,, cu niqte colivii
le traversa. El isi imaginase de asemenea, pentru blurile semS.nind sale pe cristal,
viitor, iluminatril or"pllo", care trebuia sd ofere pentru
picturile
itranii vitralii misterioase in care forma tinde
spectaLorilor, instalali'in avioane, spectacole mira- si se destrame intr-o calmd qi totuqi puternic[
un fel de
gcuelonatuse.vi.zMioonhaorl,y-cNaargeyscpoosteedaa,e_ leamqaednatre, icluumviinntaerea, lee-qltui tienGtoaet tsh[e-:!i<aMmaini tmegutiltddeluumltiimnde>le.
fantastice
din toate tehnicile cdrora li se dedica: colaje,
fotografii deformate, raze X, supraimpresiuni. teIunxmtpreruealtsg-ioaoanesisveomlquui,lt-uinei eablilneuiriqlihnti{teoezh,oaliylne-Netaipgmoy,pc.diuielNlcaIA[rfouqrimiaealsleee

r Alberl- Langen Verlag, Miinchcn, 1925. 226 cduta pe sine, de la incerc.{rile sale neotignuiie
2 Parrl Theobard,, 7947, 227 de fotograme pi de montaje 'ei pin[ la ultirnele

sale opere, aproape dematerializate, ca acuarelele V. MARILE CURENTE
pdriinvit1d94c6a-o anul in care a qi murit
s-pirtriteubaul5ie. ALE PICTURII ABSTRACTE
ascensiune spre o lumind
El mmndeaztuiaiffaiezrsiciic.iftNadcedoitubvmoiasilnittatenleeota-osma-eleniilcnoerrcmcheatipdi rfirmudmaatoeuarsialdal
gi
gi
iveald o sete nepotolitd de adev[r, precum qi
ciudilenia unui mod de expresie, care nu s-a
l[sat uzat, scilciat, secdtuit de o prea lungd
intrebuin,tare. Nimeni nu a impins rnai departe
si intr-un chip mai riguros exigentele esen!,ialului.
La Museum ol Non-objective Painting din New
York exist[ citeva picturi ale sale f[cute cu ulei
pe bachelitS. care par sd fixeze ni;te constelalii
tulburdtoare qi nobile care te fac si. gindegti
in t[cere la ceea ce are mai necesar si mai tainic in pictura abstractd. contemporan[ regdsim reper-
cusiunile, urmS,rile marilor curente iniliale care
inteligenla uman5. au apS.rut in prima decadd a secoluiui al XX-lea
si care au fost studiate mai sus; m5. refer la
acele curente care au deschis diferitele cdi ale
artei non-figurative. ln zilele noastre se manifestl

forrne de expresie foarte numeroase si foarte
variate, si dac5. atunci era ingdduit sd se vorbeascS.
ar r-tigstiinstepcaotnruszideecriaudedaenbiudned-vcoinied
despre <r gcoli
grupurile
de

grupuri constituite si isi spuneau (sau acceptau s5.
li se spun[) in cite un fel: orfism, constructivism,
entucm. -d,raulrpfrieaimmpaorseibdiel, acum,
neoplasticism pictori sd
grupdm astfel
de

care ne ocupdm, lie dupd expozil,iile lor particulare,
fie dupi anumite manifestdri colective, acestea

din urm5. corespunzind unor asocialii dupd
afinitdli, mai mult sau mai pulin evidente.
Saloanele atestS. cantitatea qi diversitatea forme-
lor de expresie si posedd caracterele lor proprii;
eclectismului de la Salon de Mai din Paris, de
exemplu, ii dd replica severitatea de la Salon des
Rdalitis Notr.velles, care militeazd pentru o con-
ceplie intelectualistd a Abstractisrnului.
Sprijinindu-se in mod esen!,ial pe conceplia pur
individual[ a ideii estetice si a mijloacelor de
expresie, arta abstractd actuald ingdduie fiecdrui

artist s[ creeze propriul sdu vocabular plastic
z2g si sd ndscoceasc[ formele in care se vor incarna

emoliile sale, voinla sa in ceea ce priveqte con- descriere) opera care este in perrnancn!5. pe cale
Cdeuatosae tfeacea.cestea
slruclia, fantezia sa. De aici rezultd cd vom avea r familii de spirite existd, dupd cum am spus,

tot aiitea r.ocabulare plastice cilri pictori existl r si curente; este interesant,
prin urmare, de a cduta sI vedem de unde vin
qi ci nuanlrele cele nrai delicate ale sensibilitntii
iale, tendirilele cele ntai precise ale esteticii sa'le
vor g[si astfel nrijlocul de a se fixa intr-o formd aceste curente, cum sint alcS.tuite, care estc
direclia lor qi unde duc. Nu este vorba de a plasa in
plasticd. Potrivit cu temperamentul sdu, cu mod obligatoriu aceste curente sub tutela unuia
pasiunile sale si cu ideea sa atit despre naturd dintre grupurile sau indivizii care se pot observa
diatcatescgtuierclsatenlisbvpearerflieinrlnaaanliituaplutreoi afsunaludrl,epci,ruoficfeuictnaidire.va$piidcctaourcucvraist la originile artei abstracte. Opera qi estetica r Pd-
rnai liber, cu atit va avea gans5' mat mare sd rinlilor rr, chiar gi la Abstractionism, sint dcpart,c

de a fi uniforme: diferit,ele perioade ale lui Kan-
dinsky, de exemplu, vd.desc nesfirgite metamor-
pund in tablou ceea ce are intr-adevdr mai unic
foze, qi intre Mondrian de la inceputurile Neoplas-
in sine.
Dacd tendin!,ele sale, gusturile sale, natura sa de ticismului qi cel al tabloului Booggie-llrooggie

arNist il va indemna sd-;i recunoascd unele afini- american, toate experien{,ele unei vie{,i si-au dal
tdli cu un anumit maestru, un anumit < p{rinte r> roadele. Astfel, decit s[ c5.utdm, in mod arbitrar,
de' la inceputurile Abstrac,tionismului, aceasta o descendenld posibil[ a lui ]Ialevici sau I)elaunay,
printre pictorii actuali, este mai important sI
se intimpl[ pentru c5, de;i individualitd,tile diferl vedem care au fost punctele de vedere generale
de la baza celor dou5. curente, inlelegind foarte
la infinii, exist[ totuqi anurnite lamilii de spirit. bine cd e posibil ca multe din aceste curente sd fi
La to,ti ari;iqtii coexistd elementele care in mod
obiqnuit se numesc antagoniste. Nici astdzi, atras, simultan sau succesiv, pe mulli dintre
afa cum n-au exis.bat nici iu trecut, nu existi artigtii actuali si sd spunem care sint tendinlele
cLasici pnri qi romantici puri. De altiel.cu cit un manifestindu-se ca atare in chip
artist este mai mare cu atit este mai complex generale care, in Lot cursul
a spiritului uman
si ascunde adesea in sine mai muli;e elemente de constantd
istoriei artei curopene, mai aclioneazd. qi astdzi ca
intagoniste. impulsuri de formare a operei si a personalitdlii
Ar fileci absurd sd credm < calegorii ir qi s{ aplictim
i-am viri aici, mai mult sau mai artistului.
artiqtilor pe care Aceste curente se vor defini nu prirr prezenl,a
<r el,ichete D care s[ pretindd cd unui singur caracter (intrucit toate caractelele,
pulin expeditiv,
definesc natura ;i specificul talentului lor. Arta
se revarsd, intotdeauna, peste tiparele oricdror sau aproape toate, se intilnesc la toli arLigtii, cel
definifii, ;i oricit de nuan!,ate ar fi acestea, rdnin pulin intr-un moment al evoluliei lor), ci prin
dominanta acestui caracter asupra tuluror celor'-
mereu anumite puncte de vedere asupra cd.rora
defini,tiile se dovedesc inexacte nu in lalte. Vom gdsi astfel prin cdi anume arta abstrac-
intregime exacte. Specificul talentului este tocmai ce marile miqcdri figura-
ti actuald se mai leagd
de

acela cd nu se poate defini. Dacd istoria artei se tive moderne, impresionismul sau Expresionismul,

foloseqbe de clasificdri, de obicci arbitrare, qi mai de exemplu. Cutare pictor va pirea mai clasic sau
mai romantic decit un altul, dupl tendinla majord
arbitrare sirrt acelea care se aplicd la artigtii in a personalitdlii sale.
via!,5, al ciiror talent, personalitate qi tehnic[ se
Pentru unii, arta non-Iigurativd. r'a fi mijiocul de
afl6 ln plind evolulie, transformindu-se paralel a tnfdptui operatiunea de curdlire, de purificare
cu evolu!,ia organicS. individualitd,tii lor, aFa '*1,''
incit ar fi absurd sd definim (deci sd fixdm intr-o a unui clasicism vizind si stabileascS. strucburile

plastice ale ordinii ralionale care sustine infini[a Arta absLracLti se prezinLS., in sfirqit, ca un pulcr-
niu mijloc de elibeiare pentru toli cei care, olerind
aqsipdireap,etinedceonrtaesnpeulnimdeitalntd a universului. acneurmpibicetcuarriai cstderiesxtipcirim< reo,miannticmeordr saimu etr dbaiarot,ceeul,l
varietate
Aceasti linii mari cu
casedceuealadgceieetiaxmprfpeossicet uNpeuPoruipsrlitas,smatircuilfs,imCturulebbqisuimiCtuuslb5i.inssmpmuunlo,edm-uln.l lor profund. Aceqtia nu cautd combina{,iile de
fccoaormunts-5et.r,upicnitcivtp6errimiai lupelreuroinncidvue,priansltuielslue[ic;trudeaagldcesd,epaleescdcgaislreeegsicllee,
ln aceastd voinld clasicd intrd o mare dozd de
intelectualism, o-dorinli evidentfl de a subordona aceasta se intimiili in organicul subiacent lurnii
inteligenlei Ei raliunii elanurile sensibilitd,tii, valu-
rile pasiunii qi ale emoliei. Orinduirea clasicd a adfreacrtnivae,tice[m, oelioi ntaralen, sppautertricae.ceSatdsptainiegmi doe!,.oieeinnot!r,-ieo
anurnit[ ordine de fonne qi de culori care duce ]a
form'elor non'-figurative' va corespunde acestui traducerea directd., liricd, a st[rii lor interioare. Ei
primat al intelifenlei qi al raliunii, primat care
nu va fi acceptat sau cel pulin nu va fi acceptat nu mai cer inspiratie sau vreun < suport > nici
in mod absolut de cdtre pictorii care acordd mai
seornetriei, ca qiingi-dialeclicd a propor!iilor qi a

multd importan![ invaziei de emo!,ie, care este iitmurilor, nici percepliei lumii exterioare a cdrei
caracterul principal al Expresionismului, pregum amintire a emo{iei sau amprenta sa rS.mine fdrd
gi traduceril imediate, in siare purd, a emoliei. $i figuril6r
sprijinul in operele pictorilor pe care-i
p&erimaltifteil,dneiclai dneaatrutriEdt,iispaeunrterimr ecamroeraot5im,.pvreasifei dar nu in mod arbitrar, ca aparli-
s-ocotirn,
nind tradiliei impresioniste.
punctul de plecare sau elementul Principal al nPaciiqc'ebtesotreitieraprlmriseeisrnaiocnoliii;'letria,etboluraiieciintpcrdievepi,utiirtrnmilpeaeisrdfeeeccgotrlauablurii ca
despre care
operei de artd, eare, la < clasicii I fi
s-a pomenit, era format in intelect qi in ra!,iune.
Este sigur cd Impresionismul, nS.scut in a doua al

ivuizmiudntaeieaansaetcuorliui,luai alluXmIXin-iliesai,, a creat o noui XX-iea pentru a caracleriza rnai ales un anumit
moment al artei germane' care a precedat irriediat
in consecin{,5' rdzboiului din t9t4 si care a durat pind aproape de
o nou5. sensibilitate, de la care nici un om de astdzi cdutat slrdmo;i
-susctruagSa.t.itLma apiicmtourilit un artist c-lasnicu, poate 4 926. ExpresioniqLii germani qi-au ;
de spirit pentru s5. se lui Van Cogh, a
care, i-au gasil inder-,sebi in persoana
dlueifin'\liumncphe ;i a lui Gauguin' Daca atn vrea sit
initial. crealia artisticd este inainte de orice o
scurL Dxprcsionismul, ca miscare, ant

op6""1ie a dpiritului, se vor acl[uga deci cei la face-o mai ales insislind asupra a ceea ce-l deose-
cire elanul este dat de contemplalia tr impresio- l-reste de Impresiorrism, ba chiar asupra a ceea ce-l
nisti r a naturii, de amintirea opune acestuia. In limp ce direc{ia impresionist6.
ulterioard a emo!,iei direrte sa Ei de transpunerea urtn ,1. la naturd. spre artist, pictorul expresionist

sau a emoliei reme- proiecteaza in tab[oul shu con!inul.ul fiinlei sale

morate intr-un tablou care nu mai este reprezen- pasiunii sale sau a visului
ticnalraters-aiocinc-arteucariiliies-uapunrtaaotvnuioeram!,urdier,escpaainreeslir,,dmrmeifneuetzaaimmt{opdrrfeeogzcnadatrete[i confine in sine mulle din
interioare, imaginile
sdu. -L,xpresionisrnul
elementele specificc suprarealismului: ag spune
dNeimleicc!-,iamqai idaebesmuordliadpercimit itsdIincrceoznitacc5t. cu natura. chiar, c[ penlru Germania, Expresionismul a fost
Arnrotddalditaeteeafuazcieusnteei,\dE'rxipdreesaiofni issumpural rseealsisitmd.te con-
un pictor
abstract poate fi indiferent fa!5 de natur5;
transmutaliile pe care le sufer5. perceplia imediat[ strins de orice form5. care limiteazfl expansiunea
violentd, {,iqnirea subitfl a emoliei. Es'ue deci firesc
pind la tabloul ce este ultimul ei stadiu relevS.
dimpotrivl persistenla unei naturi, dar nu figuratd.

ca arl,a abstract5, eliberatd de accste limite pi orclonarea plasticd a acesLor elemente, non-plastice
prin definilie, care nu devin plastice decit dup[ o
cle acest'e constringeri, s[ constituie vehiculul cel construclie, nicidecum ralionald, nici propriu-zis
rnai conr.enabii pentru sensibild, ci mai ales emotivd. Vreau sd zic c[
o astfel de exprimarc
directd qi c[ pictorii, care sinL inainte de orice
riiqte < iirici >, niste <r drarrratici r sl-i fi imprumutat emo!,ia initiald, situatd la punctul de plecare aI
tehnicile gi estetica. Inlr-atlevft', eliberarea formei
creaJ,iei, brebuie si rdmini ca atare in timpul
poate fi utit a. deplind incit sd ajungd numai la intregii elabordri a operei, aceasta transfolmind

urr simpiu strigdt, la explozia pe care o intilnim, intr-un iimbaj articulat ceea ce, la anumili artiqti,
de excmplu, in arta lui Wols sau a lui Georges are nuinai forma unui strigdl. Aceastd errrolie

Nlathieu. Se poate spune cir ei au atins paroxismul iniLial[ csl,e cea care continud sd guverneze evolu-

expresiei piclurale, in sensul cd forma izbucnegte 1,ia opelei de arL[, flrd deformdri, fird atenudri,
ca qi cum prcsiunea pe care o suportd ar fi devenit
prea puternicfl pentru rezistenla ei insdpi. irr asa lel incit la terminarea operei, faptul plastic,

i\e afi[m aici, la polul opus Neoplasticismului, care a devenit tabloul, reprezinti incd exact

qocul inilial de la inceput.
Peniru Gerard Schneider, a ordona emolia nu
cu logica sa qi cu legile sale, atingind astfel lumea este decit o manierS. de a o face mai intensd, mai
ira,tionalului, a convulsivului care apare, intr-un perfect perceptibild, in sfirgit, mai frumoasd, din
punct de vedere plastic, ;i mai evocatoare. Vreau
fel, ca extrerna Rornantismului, ca un mod de
s5. spun c5 pe cit sint tablourile sale rnai construite,
expresie popriu s[ redea conflictul dramatic in
pe cit degajn ele aceastd emolie, pe atit ii confer{
care se aI15 fiinla umand. Cazurile-limitd, pe care
mai multd valoare si elicacitate. Ar fi o eroare
le prezintd. artigtii numili < tapi;ti r fac sE reias[
tlacI ne-am imagiria cd elementul patetic se
cu o remarcabild eviden,tfl in ce mdsur[ arta
abstractd, care ne-a si convins de aptitudinea ei de
qterge sau sldbegte in cursul acestei elabordri con-
asedecvleonvievdeehqitceolsuilnrgauliiuunl ii*Lqidailose-nzparliiseiiboirldpoennattreu,
aceste stdri extreme ale emoliei, pe care supune- structive: dirnpotriv[, el devine mai amplu qi mai
rea Ia figur6 le mcnline mereu intr-o dependenld
profuricl, fixinciu-se, explicitindu-se. El se incor-
poreazS. t,hiar unui alumit clasicism, se integreaznr
unui orclin si dobiiideql,e, prin aceasta, o vitaii-
stinjenitoare. tale gi rnai mare, o cnergie rnai lucidd si rnai

Tabloul devine proiectie, cu rninimurn de intelven- afirniaLii.
Acesb irdevar reiese cu o pellectd evidenli din
alieealarnauliluuni itir,adgaicr ,inldtrs-iunndus-einisneminitnreamgiemneteapcleasstulicia,
forla lui de qoc, vehemen!,a sa ini,tial{ qi deplinfl. opera lui G6rard Schneider, ale cdrui picburi

Ne gdsim aici in prezenla unei arte in care contro- actuaie sint rezulbatul unei tehnici mereu mai
intelectului creaioare sint
lul si legile voin,tei bogate, mai sigure si, mai ales, posedind un conli-
nut spiritual care se incarc[ tot mai mult cu mdre-
aproape airulate in avantajul spontaneit[lii pure;
r!dnicee.pnrLtoaruormbpafaiz,natqicia,urtnoei|selelundiseiSbinoilihttiamnteeitidaeeterxtsereerumutnirndeteenntuvilpdie.erac,us-i
nu insd al inoongtientului, cdci, sI nu uit5.m, nalura. ilclinalia sa spre vis ar fi impins-o spre
suprarealisrn dac5. nu l-ar fi dezgustat gratuitatea
dacii irrcongtientul, involuniarul, fortuitui consti- acestuia. Sint convirrs cd nu existd trdsdturi
suprarealiste la Schneider, decit in unele dintre
tuie dorrteniul prelerat al suprarealismului, pictorii

abstlacrli, dimpotrivd, rdmin supuqi voin!,ei plas-

l,ioe.

Este vorba tleci dc a concilia aceste doui bendinle:

aceea care-i indeamnd pe artigti sd facd din tablou picturile sale vechi, evocind poate peisaje fantas-

traduce rea cea rnai fideli, si fdrd intermediar tice, dar aici nu fantasticul este cel care are impor-
figurativ, a ernoiiei directoare qi cea care reclamd.

tanlri, cdci et rdmine subiacent emoliei, ci mai de zat naqterea in propria lor fiin!d, a Llnor nol
g.u6i frumusc.lea gi evidenla plastic[ a volumelor limbaje poetice, care nu aveau sd mai foloseascd
Jli,r.oas" pe caie le sugereazd. unele dintre peisajele cuvinie, ci forme gi culori. Cu cit via,ta interioard

sale. instinct constructiv face ca, in opera iui a artistului este mai profundS., adicil cu cit se
Acesb apropie mai mult de punctul unde, in mod fatal,
Schneider, drama, pe care nu trebuie s-o pierdem lr'u iritit.ti inefabilul, cu atit necesitatea ii impune
din vedere, s6 fie dominatd de formd, pusd in formd,
rvdroaieclu5nm,tunelepapriamusotteincmiosilesiexc,poranimmdueassdtaescstapfteerle, adaderehscietdea.tcrietnusrnaeingdtliee- sd. creeze pe de-a lntregul, fdri referinle la naturd
sau la tradiliile estetice, limbajul s[u propriu, care
s[ nu-i aparlin5. decit lui, intrucit el e ste chemat sd"
exprime a.cest lucru eminamente individual, dificil
curente de un dinarnism violent, f5.r5. ca echilibrul
static care domind aceste clocotiri patetice sd d.e'sesizat qi de fixat in forme plastice qi mai
dificil chiar de comunicat celui care nu l-a lncercat,
piardL loLuqi vreodatd, puterca sa ordotialoare.
t-lnnorc puline opere tot a[it de direct emoiionante lucru care e, de fapt, starea poeticd cea mai inalt[
ca ale tiri'Sctineiaer, de integral impregnate de
sensibilitatea care le-a inspirat gi si cea rnai subtil[.
care, in acelaqi iceast[ cdutare a lirnbajului plastic a cdpdtat la
Schneider forma unei asceze pin[ ln momentul cind
timp, f[rd nici o voin!,d geometricS., dau totuqi o
imoresie de ordirie la fel de mare. Dar aici este efuziunea s-a intilnit, in opera sa, cu riguroasa
voinld formal5 pe care el persistd s-o impund elanu-
',,'oib" de ordinea superioard, adica de cea IdcuLu lui sdu liric. Cu un asemenea efort eroic depus
din inlcgrare, dilr atceptare, din asimilare gi tru
de ordinea precard gi artificiald, bazati pe rerrun- pentru a respecta in acelaqi timp armonia structu-
tare si refuz. ial5 qi liberul flux al indicibilului, el a dat mult[
vreme < lupta cu ingerul >, a mcdarteeirpieo.il,u!,ni.eic.rncuetarea-
Atunoi cind sbudiem evolulia operei sale constat{m buie s5. fie nici infringerea
in ce m5.sur[ Iimbajul plastic se umple de o inte-
rioritate din ce in ce mai mare qi se creeazd el insu;i spiritului, rri inlirna iluminare a materiei prin spirit.
pinenesotiem.mt5Iiocn,dsau-pra5ieo.bvtusuietdrraeinlecnettvSlou.nillaieeqG-ldae6etr'eeaearlxidbpmerSeircjsalhoietnaescrieedickecl-ar,amrorbedps,-eeifroor'cr5fmea.mrreeri
ln afara oricdror qcoli, ferindu-se sd cedeze in
fala oricdrei teorii, el a ajuns la fuziunea perfect.{
a iumii interioare a artistului cu forma aubono-

m5. a operei de artd.
Puternic liricd, dar subordonind lirismul vocabu-
pictorului o bogdlie de vocabular mulL mai malc larului pictural creat de el, artistul a abins, dup5.
poeLul. Accsl"a riinine
ileciL accea de care dispune lungi chutdri, o frumusele magistrald care nu
cuvintelor, in ciuclll exclude drama, ci o domind, o integreazd in ordine.
limitat de obieciivitatea
inflexiurlilor spirituale pe carc esbe capabil si le im-
prirne, qi iocmai pentru cE anumili poe!i, ca Fi6lder- Su{letul, marele ordonator al operei, se revarsd
iin, s-au trezit in fala unor stiri de conqtiin,t[ care
intr-o vast5. confesiune poeticd., fdrd s[ se piardd
niciodatd in elocvenld sau in declama.tie, pentru cd
erau literalmenie inet'abiLe, pentru c[ limbajui nu este con!,inut[, sus!inut5., de o arhitectur[ plastic[
posed[ termenii necesari pentru a traduce aceste
it[.i, au pierdut ei speranla in poezie gi au c[utat a c[rei rigoare formal[ trece adesea neobservatd,
atit de deptin se contopeqte ea cu miqcdrile intime
un refugiu in td.cere. ale spiritului qi ale sufletului. Asocierea dintre
Dacd bog[!,ia formelor noi este astizi infinit mai
mare in domeniul artelor plastice decit in poezie, forma plasticd, inteligen![ si sentiment nu este
atit de perfectd la Schneider decit pentru cd este
aceasta se datoreqte indrdznelii artiptilor cate) guvernatd., la origine, de preocuparea de a elabora
indepdrtindu-se de tradiliile figurative, au {avori-
237 un vocabular pictr-rral.

Pentru pictor, ca qi pentru poet, numai ceea ce s<,'iid gi o naturd dramaticd, fapt care dezvdluie
in inslgi acest grafism cele mai eficace elemente
are posibilitatea de a fi spus poate fi transmis. La ale expresiei sale. Se intimpl[, mai a]es in desenele

Schneider torentul de pasiuni romantice, de neli- sale, ca emo!,ia sd ajung[ la semn, la simbol,
niqti originale, qi aceasti lnvdlm[qeal[ complexi nu printr-o simplificare alegoricd, sau alfabeticit,,
de suferin![ qi de bucurie la fel de creatoare se ci pentru cil acest semn, ca in caligrafia chinezi
revarsS. magnific intr-o plenitudine de for.td qi sau arabti, este forma ins:iqi a lucrului ajuns ln

frumuse{,e, care este in acelagi timp drarnatic5, stalea de ernotie: nu o figur5, ci o emanalie
exaltantd si vitali. Ca qi Romanticii, Schneider a
patelicd.
captat qi supus unele dintre marile secrete ale
naturii primordiale, unele din energiile elemen- Ori de cite ori analizS.m un bablou al lui Soulages
tare pe care le-a disciplinat si introdus in forme, si surprindem cu citd siguran![ de sine acest arhi-
agitate de miqcdri neincetate, expresii ale unor
virtuli tragice, care sint chipurile inseqi pe care t,ect al volumelor intunecate colaboreaz[ cu
spiritul le ia pentru a pS,trunde si anima materia spa,tiul, se stabilepte in spaliu si deeine spaliu,
in,telegem in ce mS.surd tabloul este, cum a spus-o
cosfirrca. insugi pictorul, < un angajament total, mdrturie
poeticd a lumii aNcudiresievcaelirdeitsa6,teregedssteeasl5csdaot5.poin-
Opera lui Schneider posedd o valoare qi o impor- voia privitorului.
vesi,e, un peisaj, o naturd moart[, personaje, ani-
tin\d umunri considerabile, chci ea tgi asociazd
male sau lragmente din acestea, nici mdcar o
bot ceea ce este uman cind atribuie roluri egale stare sufleteascd incercatd in fala lor, prin mijlo-
emoliei, sensibilitd,tii si inteligenlei. Aceastd ultimi
facultate ordoneazd elementele bogate si pline cirea lor, pe scurt o anecdot5, romanticS., expresio-

de pasiune furnizate de primele dou5., dar nicio- nistd sau de altd naturd. . . Pictura cum o lnfdliqez

dat[ nu le pune ln situalie de aservire. Fuline eu mai sus nu este o ,,arta purdt' opusd ,,artei
opere atestd atita respect fald de emo-tie qi de
realiste". Ea nu este o artd. gratuitd gi nici un
form[: acestea ating mdrelia qi maiestatea tocmai joc pur de forme. Este o ac,tiune care angajeazf
pentru cd acordfl qi armonizeazd, toate tendin,tele in acelasi timp amnl Si Omul: at'it
spiritului qi ale sufletului. Aceste rnari gi nobile lumea. -
privitorul cit qi artistul.
vblume, sus,tinute de un colorit in acelagi timp >
intens si discret, de o muzicalitate secretS. sau
l[sind sd izbucneascS. vibrantele lor orchestratii, Valoarea de angajament a picturilor lui Soulages
constituie in arta abstractd de a,gtlzi una dintre
este evidentd qi ea guverneazS. marea aventurS. a
cele mai frumoase izbinzi ale spiritului de sintez[
operind simultan asupra inteligenlyei gi a sensibili- crealiei. Soliditatea si energia acestei arte, ardoa-
rea disciplinal,6 pe care se sprijini qi arhitecturile,
tdlii gi organizind efuziunea liric[, inglobind-o, subordoneazd staticului intreg elementul tragic,

fdr5. a o silui, printr-o eficace virtute de dragoste il precizeazd qi-l amplific[ in acelaqi tinrp. Cu
natura sa rornanticd, Soulages cste inainle de
si de comuniune. un clasic, dacd pot fi puqi laolaltd aceqti
orice termeni (a cin5d.riogrncaornet)racdaicrelie, -laGoSeotuhlaegeins,-
ihnoaarcteeasctda.pptivriavnintd'![;,iopeearaqliufoi aPriteerreemSaoruclaagbeilsi., cu
doi. o nega
este dominatd de sentimentul monumentalului. suqi
mi se par, dimpotrivd, fericiL acorda'li qi concor-
Ridicind, in sobre armonii de negru qi blun,
arhitecturi pasionate la care se remarci mari danli.

zhoruri de destine tragice, talentul lui Souiages Simplitatea ins5.si, atit de nobild qi de emo'gio-
nantfl, cu care tindrul artist se confruntS. cu proble-
este constituit mai ales din concordanta care se
mele cele mai grave si cele mai complexe are in ea
vide;te la el intre un instinct grafic ascu!,it pi
ceva rnlre!. El face parte dintre aceia pentru

carc abslraclltirtea, irr ldocinscaurieienteulsecicceiulenema9i]

aliclii,ate, se. hrancosle
Iecunde,'inlegreazd domeniile sentimentului pa'r,e-

tic qi face din conlribu{iile acestea alil rlc diversc,
rncliir:rule in elicaoitatea lor uca tltri t'ie, ceca tlr,t
IS.ceau po plan figulativ clasicii frartcezi dirr
secolui at X\til-ieC: uri Le Nain, un Poussin.

Oravit,aiea ineditativS. cu care Soulages ortloncazir
rnasele austere in spatele c[rora se ghicesc indepdr-
tlri lurriinoase qi rie fapt nigte veritabile crinsiruc!ii
si;iriLuale, tt-rate pdirunse de grarrdoare, esie ceva

riruit, preir exceplional gi plctios ilr arta tirnpulrri

nostlu.

Epoca noastrd, de fapt, nu poate. supravielui
irrspdimintdtoarelor curente de dezinl"egrare de
car-e este strdbitut[ decit dacd gise;te, dineolo
rdeeapiritlblliui.g-ireEaraaJpaarteanllecloar,asrttarucatbusritleraecstei ns{,[ialseealfei
ndscut in momentul acesta in care sint puse irl
disculie Loate valorile, in care vechile tradilii lru
mai sirit suficiente ca s5. explice universul qi sd-l
ajute pe ariist s[-gi gS.seascd locul 9i s5-9i desivir'-
seascl armonia. Necesitatea de a reconstrui, nu in
ioncordanl[ cu vechile iniperalive, ca pin5. acurn,
ci in conforrnitate cu noile legi pe care omul nou
si le dicteazE pentlu a-gi stabili relaliile cu natui'a,
p-cleasetxicisi tn[oiund fie ea insdpi reflexul
o lume care s5. de
oeca astdzi etern 9i
a sufletul

specilic numai timpului nostru, o astfel de necesi-
tate sti la originca, dacii nu a artei abstracle. cel
pu.tin a unor forme care pot s5. arate, in acelagi
timp, nelinigtea umand ;i efot'tul pe.care-l face

ornul pentru a invinge aceastA neltntqte.
Singurul rnijioc de a dotuiua tragicul este de a-l
turna iritr-o iorml. Dacd' exist[ o spaiml la origi-
nea domiruantei swmbre din marile picturi ale lui
Soulages, aceas'rit spaimit devine ordine qi lumini
in felul Scouurniacgaepds.tdc.otnosrmtrudi.eIgrtoer!,aqiiiisdiispciipcliunecaazrtei
Pierre
volumele sale monumentale, a ciror austeritatc,
in negru si brun, are ceva leroce, agitl gi ordoneazd

rroaptea ins{qi. Suprafelele culorilor clare ctntd cua
sl,r'liucire det-rsebitil. reprcziitL{ lunina po care o J40

, ')) llFtAM VAN VELDE Com.pozigie. 1948

I

28. nMILIO VIIDOV'\ Immogine del tentpa r 95l
?9. LAN S KO\ Obiecte pe zri.padri. 'l9t+4
:)0" a)'f'f0 FRIft,NDLICll litturii. 193?

31. FRITZ WINTER Picturd. 1953
32. THEODOR WERNSR Picturd.. 1955
33. WOLS Picturd, 1946

iiIxs)J:E'[ffi?,,l ff t?l ,p ('
,]
NMT , G'r"Sf r
,l
I"",,t'*nwd'"q
W sr i
I
{t
i

=l

34 E. W. \AY Conpozilte irt grt si negru. 1955 ir; li,\{IMtrISTEP" LIonturi dtsque. 19b3 -1954
:]5. GEORG MEISTIRf,IA\N Piz:turd. 1954

37. JIIAN I'IAUBURT Delphes. 7955

38. JOAN MIP"O Ferneia-J',ea. Acuareli, pastel, tug. 1942
39. MUSICI Peisaj. Picturii. 195tt

q*

iie,"

t
{

40. Bf SSIiiRi Ci,tritrrir, la. cctpdLul noplit 1 955
4l. nAZAINF, Rorhetaillee. 79;:5

42. CIINLICIIV Migdald. 1954
1n3. ESTITVE I.Iaut-Berry. 1953
44. NICIIOLSON CantnDria. 1956

w* 45. MANIIS
SIUR

S iirbdtoare

in Zeela.nda.

ffi '1 95{;

',{i. TAL Cl0A1
Picrurd. 1955

4i. SINGIER

Noaptea tn ora;

\r-:uarelf,. 1950

li*: ,4-r"i:'$.r.' .l rrt,., -'.' ''

Ii, :ll. t*t ^ -i

I . li*: ..,..-^).4:$. ,,, '**d

lllre\""*';ti*..,r -i q,l!.::i i.lr

:
ffi;i.1rl i11

li.i i''

t#_.,' ; ''l;!]:'si

ffi, : ..t:a'i! I

,.*&l.rf .$ s*"' .'

, '. ,r,r *, ,,1..

, . .,. rJ

,*9. t,illox I'ACK Piuur(r. 1956

(9. IiICIIARD MORTENSEN Ctrmpozilie' 1950
50 V.,\SARlll,\ (')ompozi\ie. 1949

;:j. .liJ.\N IJIIYltOLl .l) I'ard. 1948

5t AIBtrRS l'rancisr:un in uLb gi g,ri deschts. 194(.1

-..) DEWASNE Pe virfuri Fi indoit. Picturd

i:irt"sl

i,l.,

'',iiifl :*r*

iSs!."S i,.

,',. f * *,

td't'
{ 't.
'i,t .:k.**1.,

54. MAGNIILLI Nirrnc aitcevu. 1947
55. VIIIIRA DA SILVA Suburbie. 1955

ir6 ,l tll,l{lS IJISSIIIR Compozi.lie. 7952

57. HERBIN Opt. 1955

;8. DOMELA Compozilie. Metal qi lemn 1948

descoperim la capatul urror ar.zdtoare si patei,ice
cdut{ri printre masele obscure, dispuse ca ruinele
unui cataclism gigantic. Dar insegi aceste vestigii,
sumbre si calcinate, sint de pe aclrm substruciu-

r{rile viitoarelor arhitecturi, care presupur rioua
oldine. de o loud clarila[e.
lnlelegem atunci neoesitatea salvatoare a acestei

caligralii pe care arn intilnit-o in desenele lui
Soulages; ea r5.mine, in ultima intan!,d, or.donatoa-

rea lumii reorganizate. Avintul cu care ea se
misc6, construindu-qi gi suprapunindu-gi aceste
binlotecluigriedneleni oaaptced, raesicurnltSa.ndifeesutanrecopnotraotlestsridct
al
fie

tocmai aceasti caligrafie a sa. Sd nu credern totugi

ci in insdsi aceasti"caligrafie, subiacentd in unele
picturi, topitii irr ar,liitectura volunrelor, ar fi vreo
trdsdturd intelectuald. Caligrafia chinezi actuali nu

esle decit terrnenul ultim al unor indelungate
transformiiri in cursul cdrora reprezentalea figura-
tivd originalS. a der.enit un simplu semn. N-e-am

ingela de asemenea dac[ am crede c5. acest semn
este tot atit Ce arbitrar qi de abstract ca qi literele

alfabetului noslru. Dirnpotriv[, litera chine-
zeascd s-a nliscut ca o tr'Ssituri de unire intre om,

naturii ;i divinitate, intre lurnea maberiei gi

lumea spiritului.
Tot aga se petrec luorurile gi in arta lui Soulages.

Cufundat intr-un naturism elernentar., in care
descoperirn o amicil,ie eficace cu pulsalia vegetald

a pdrnintului, acest artist subordoneazd inteli-
genla, care este mare la el, unui soi de consimld-
urint cosrnic. ArhitecLura tablourilor sale nu mai

este cea pe care o decide voinla ra,tionald a omului,
ci instinctul primordial al naburii. Artistul posed5.,
si el, un temperament romantic, o naturd liricd,
pe care le-a imblinzit impunindu-le supremalia

negrului. f)ar, iu acelaqi timp, el a. descoperit
bog[lia si varietatea mijloacelor de expr.esie
pe care acest negru le deline. El a fdcut din negru

oaicreu,loparrienptlrianrtai rdeeafonrr!,adt,edrieeiviivnasc{istai,tecaErei diengst[rdduluie-
Nnreaigsinodbrinetclaaqiinsfitnriiltuecleirirleesucreslee
opacitdlile cele
rnai vibrante.

59. DIIL MARLII TabLou-obiect. 194,9

rruzicale ce F,e asiiucd in aceastii opliune insiiqi, lor beznei, el n-a gdsit, ca suprarealiqtii, rrigte

reprezentind voinla de a lupta impotriva opozi- vise obsedante, ci, dimpotrivS, o lucidd arhitecturti
liiior unei culori in aparenld negativS.
in care pa."iunea lumineazd gi sus{ine ratiunerr.
Dorin{a de a re'r'eni la soliditatea qi la misterul
iceastfl descoperire a iplenriorii plastice pe care o rnineralului l-a deterrninat pe Ilaoul Ubac s;i
una din marile cuceriri picturii
are negrul este ale construiascd rnari compozilii de roci, ingreunate
abstracte. Soulages, la llartung, Nicolas de somnul p[mintului, cle greutatea ardeziei, de o
La la
de Stadl, la Schneider < paleta negrului D s-a
varietate de expresii de-a dreptul duritaie capabil5 sd rivalizeze cu miezul cel mai
imbogdlit cu I-no arta figurativ5, inainte de Manet,
miraculoasd. inchis al metalelor, sdlbatice, secrete, dar impreg-
ca;p&rorea-piedeirsilcSo.ipuerarits,el.rseonmtrputumooztiitvautel ac,dneergal'uplri.veirta,
in mod trandilional, nu ca o culoare, ci ca nega- nate, in acelaqi timp, de o intensitate care te
face sri gindeqti la religiile originare, legate irrcri

de piatr[ pi de lut. Arta aceasta, de o mlre,tio
cere rnulb de la
rea culorii insdgi qi, de asernenea, pentru motivul severd, aproape ascetic[, privito-r ;
cd oferd, in nalur[, puline molive plastice. Folosi- cerub si de la artist. Iu
r'ea t.i de t'aLre pi, turiiubstr'lt'ti de astizi, ('u sut.- aproape tot atit cit a
tablourile lui Ubac progresezi din bloc in bloc, pe
nirste plarruri fird nici o fisurd, dar pdstrind presen-
cesul cunoscut, qi a c5.rei adopbare riscd, la pictorii timentul cd te apropii din ce in ce mai mult de
minori, sii devind cliiar un abuz ;i un fel de < ma-
nierl de negru )), duce toiuqi la o veritabild descope- <r focul central u qi cd in inima rnineralelor topite,
abia solidifica[e qi incir vibrind puternic de po
rire de vaTori plastice a negrului ca atare qi a urma seismelor, cheia acestei arte ne va fi oferitii.
valorii sale dramatice, care corespunde in mod
tragic ce agitd epoca Aceastf, coborire in adincuri nu duce la o increme-
intens sentimentului noasbrd.
deopotrivd in arta noastrS' nire in materie; ba dimpotrivi, inainta.rea pe
qi care se exprimS. drumurile de mine, c[ptuqite cu pldci lustmite de
in ceea ce-l priveqte pe Pierre Soulages, alege-
rea, op!,iunea- peniru negru corespunde insi;i ardezie, duc spre lumin[. Cum a spus Bazain:

utletirso.uuilsibtel liliaabraiizsatucluaii',acatceerustlueii extreme sobrie- <r o pinzd de Ubac duce spre lumin5., incet, amplu,

s5.u, corespunde scdldatl intr-o lucire surdd de sist r. Ea se
nagte aqa cum o plantd iese din pdmint prin
acistei exigenle care refuz[ <r efectele >, acestei mijlocirea surdei violen!,e de brun, de ocru gi de
sravitdli aprohpe religioase care constituie de
irc^un.u ternelii artei slle. Nu este aici vorba des- rolu-mugur, piatri qi soare in acelaqi timp. Ea se
ingreuneaz[ ca natura prin pdburi stratificabe si,
c$tlup-erleomroiosndosoctrroiantiltvleirditneugoarazjotitenagitnleaaaicnusteadicfiiacnuellttarsat[e-taai rfsieaasucodusenleaal f{rd sd sim!,i, apare un spa,tiu multiphr.

Acest element litic il vedem ap6rind de asernenea
qi la Palazuelo, cu mai pu{,ind rigoare instinctivi
iveald toate nuanlele de care dispune, de la simpli-
tatea rnonahall, pind la sumbra.somptuozitate a ca la Ubac, dar cu o gravitate aleas[ si atentir
care ne face s5. ne gindim la primitivii spanioli,
lirismului nocturn al llomanticilor. Soulages a
ipeinctteatapieinIzme ncuarreilosrintc,,dtirnetrN-uorar patenuamleibl-ufeil,-Neocvhaivlias'. strdmogii lui. La el nu exist[ acea penetra,tie
cosmicd, dar, in schimb, existi o subtil[ dialecticti
a formei care nu este incompatibild cu virtuteit
0 pudoare extremi, o preocupare relinutd, precum
b deosebit[ vocalie care-i ingdduie sd domine vizionard. Un sentiment heraclitean al fluxului
;i s[ fac[ lunrinoase umbrele nop.!ii, timpului si al lucrurilor se manifest[ in ]unecarea
si au dirijat,
in op{,iunea aceasta pentru dominanta neagrd, planurilor, care-si caut5. echilibrul in miscare
n[vahiica forli a unui talent care gi-a g5sit in
ea posibilitatea de deslvirqire. Maestru al mistere- qi care se strivesc in frecdri orizontale, ca qi cum ar
s5-gi demonstreze
vrea balansul lor perfect.

Prin aceasta Palazuelo dd qi el o semnifica!,ie lilal,e in (iar'e o singuri linie, concentr,ind toate
contra-;ocurile materiei gi ale spiritului, devine,
noud vielii p{mintului, mesajului adincurilor. pcelaaorcsosintiIgriulsoredr ,tdeselouzlrluuicnleilauiienm,actjaooraredte,secfoodrn{ec,ezlull{eznilhauisievtrsiutcag,le5sraiiua.
Caracterul agonic al picturii lui llans Hartung
estetica sa ca pe un ,protest, ca pe o
p-orpeozziintietd. S[ ne in[elegem: opozitie contra l{aosul original este aga de birre stipinit incif
puncte-

lor db vedere slcit tiadilionale si r"ontra formelor apare, inl,r-un tablou de flartung, ca serrrnul
de exprcsie prea obiqnuite. Fiecare dintre operele
sale n-e apare ast,fel in acelaqi timp un lrrotest dar ordinii supreme care insereazi drama umand
qi o confirmare a unitdtii misterioase care-l leag5 intr-un echilibru realizat din ciocnirea unor forde
de putere egali. Diritr-un echilibru fdcut nu tiin
pe individ de toate fo'rtele cosmice. Marea d"o-
i:i"6 an comuniune carell animd vrea ca aceastd sacriiicii sau din renunldri ci, dimpotrivd, dintr-urr
"uc"omrm"aturn.ne,i"u,innienstsirnd-uosleeasnhdeovrlgiirrsieileoaarspcur[noifav5epr5res. aorelesptpr"iect*!,atitilielsitic,fldrdolrir{i maximum de interog[ri qi de acceptS,ri. Nu este
vorba de ignorarea dramei subiacent{ in constiin-
fie ca irrdividuali
linii de for!,5. picturile sale le rtrmirresc qi le regd- l{ad, cunoagterea de sau cosmic[; qi doar aducind-o
sersc. AproapC in centrul fiecdreia existd o explo-
zie, dai aceastd explozie e creatoare de ordine qi sine insdsi, ea iqi va cipita
de armonie (de prbpria sa ordine gi armonie), intreaga sernnificalie si-si va revela semnificatia
celor cdrola le-ar fi r5.mas necomunicabild, daca
ea nu ar fi atins aceastS. supremd. universalitate.
<r Expresia artei noastre va fi cu atit mai sesizanti
nu de confuzie anarhic[. De aceea, oricit de greu gi mai valabil{ pentru multi oameni cu cit noi
ar fi de descifrat, construc{,ia rdmine adesea la
Ilartung atit de loucrliedsdco1piedri esicolairn[!:,eplerogih. inAdr-tod vom pdtrunde in straturile oele mai profun,le ale
fiinlei noastre. > Ac,eastd. frazi a lui Hartung este
gi nu descifrind-o revelatoare pcnl,m investigaliile spiritului sdu
csaalitaarate1,5d, edisnecnoilnoddtaetefe, leinlec-hsiaaler
de spaimd, pictura oreator si explici lunga cucerire a esentialulni,
siranie care reprezintii curba operei sale.
tragice, o
clipa cind acest tragic, fiind depd;it' se transformd
intr-o imagine a naturii originale, perceputd nu La el arabescul devine desenul unei curse irr inlinit,
ca o entitale geometric5, fixat[, imobilizat[.pen-
slvirgite printr'-o lorla in miscare care inscrie
intr-un spaliu nu vacant ci <r elecl,rizab r o figur[
tru eternitatel cmii,qcdaimre peostteriavcl,cecaaaolumrtautnetrrieq.rina
care, interpretati in mod just, va fi una dintre
fuziune, a ciirei cheile ordinii din lurre. Hartung se intilnegte

vulcanului. aici, gi el, cu Rornanticii germaui, qi in special cu
Novalis, care descifra legile universului intr-un
<Artigtii aleqi, spunea Paul Klee, sint cei care cristal de ghea!5, intr-o nervur[ de frunz[ sau
pfo[rtrleulnedprpirinnolrdinialereg-LirurnSe.naesaocienlutrie]aogcaseecvroelui luien.d.rer intr-o scoic[. De altlel aceeaqi a fost gi ambitia
Hairs l{irtung face parte dintre aceqti artiqti.
< Locul secret u esl,e acela unde se intilnesc st se aga-zigilor Naturphilosophen, a cdror influenld s-a

incruciqeazS. toate for!,ele necunoscute, filtrateprin exercitat foarte puternic asupra Romantismului,

cine qtie ce straturi fngroqate de roc5. ;i de lavd, de a pS.trunde scrierea secretl a lucrurilor, intrucit
care !i-au p[strat viol-enla lor vulcanic[ qi care
debarasindu-se dAecoersictefmiltartacjrietragnresaJo' ramuSd,elvaeneitl secretele naturii trebuie si lie c[utate mai de
grabd in insegi formele naturaltl decit in odr'!i.
patebism pur.
drama expresionistd, clocotiloare qciacoontfruazgde,d,iien Hans I{ertung subliniazii imporlarr!a acestei <, scri-

ceva la fej de scurt si de evident eri > care existd in operele sale cind ii invitd pe
pictorii abstrac!i si profite de faplul ci. s-au
indeplrlat cle figuri pentru ii-Ei crea scrierea
greac[. Hartung a ajrins la acel punct de esei{ia-

lloar.dLeasernrrautlo[iridi ignrtreecip-dicetovraiisefi,gluaraptiicvito-riirncdhignienzdiesdce INxpresionigti gi migcarea Blaue Reiter gi cind se
iaviuri, la idtaelvieenniiioResncraigetreer.iiC-u figura incepuse
sd tind[ a arta abstractd, entuziasmeaz5. mai ales de Kokoschka si de

Franz Nlarc, preocuparea continud a lui Haitung
a fost nu s[ elimine obiectul din tablou, ci s[ reducd
au apS.rut posibilit[1ile infinite, infinit de diverse
de care Hartung, mai mult decit oricare altul, a obiectul la piriitul fulgerului. Dac[ fizicienii mai
luat cunoqtinld !i pe care le-a folosit in arta lui. discut[ inc5. pentru a decide dac[ materia este
sau nu enelgie, opera lui Hartung dd rdspunsul
<i Dupd phrerea'mea, spune el, pictura numit5 la aceasti intrebare, in ceea ce priveste lumea
abstract[ nu este an ism cum existS" atitea in artistului.

ultimul timp, nici un stil, nici o epocd' c!un mijloc Dacd Hartung este unul dintre cei mai mari dintre
pictorii contemporani, unul dirrtre cei la
de exprimaie cu tolul nou, un alt, limbaj umalr' vivacitate, care se
mai direct decit pictura precedent5. Contempo- reflect5, cu o clocotitoare spiritul
timpului nostru, este fdr[ indoia]d din pricin[
ranii noqtrii si generaliile care urmeazd vor invd,ta c[, fdr5. s5. rrrea si fixeze simboluri, el a creat, in
re .it""Jta qi, itrir-o zii se va gdsi cd aceastS. scrieie
tlirectd este mai normald decit pictura figurativd, mod spontan, un limbaj liric de o uluitoarc noble,te,
,,dlieu'cnoiebi lcisrucnmriiteanrteoiani "sIpiagosusirmi'baiblaiitvl5fda{,bieleeltruinslaenlzeol.-stIrum-ai abstract
ra!,ional un cintec a cdrui meit.idie esentiald domind acor-

tlurile orchestra!,iei. Starea de tdnsiune ia care este
adus tabloul, nurnai prin jocul liniilor sobre si prin
Reprezen[ind inlr-o inal[d mdsuli congtiin!a
estetici occidental[, Hartung s-a orientat din culoarea in general luminoasS. a fondurilor, con-
ce in ce mai mult spre o economie a formei, mai bine mai degrabi amenintarea exploziei decit
concentratS., mai sobrd. Unele dintre tablourile
sale ne reamintesc acea legendd orientalS in care explozia insdpi. $i inc[ trebuie si ne intelegem
se povestegte cutn urr copil, alungat de inv5![-
torul slu pentru c[ nu era in stare s[ tragd nici in ceea ce priveqte efectele exploziei. Sentimentu-

lui nihilist si riisperat care inspira atit de des

lixpresionismul, de la care a pornil si llartung,

cind a debutat, el ii c'pune explt-rziu r:reatoare.
liiecare dintre tablourile sale ue dI impr.esia, greu
linia cea mai sirnpl6, a fugit in pddure qi acolo,
asinintaoi caqeriecaaeqn,iiilndineisezl.irilgAei,jLun,rrclagisintiondvvlilat!,dataonrtiir'uamlsalmutueir,irL;eiauLi.niai,ceeelelipasa;ei de ernalizat, c5. se sd.utr;e;te ceva. f)e aceea criticii

au dreptate si nobeze, inairrte de orice, in ce
lrriisurfl opera sa esLe eitald qi vi,rild. Pictorul nu
in care, r.rind si-i arate ce progrese a f{cut, dese- de influen{a qi chiar de tenta!,ia
nurnai c[ scapl
haosului, ci lucida sa putere, in loc s[ inl[bure
neaz[ fairnoasa linie pe perete, acesia se crap5. energiile utilizabile ale haosului, le ordoneazi.
gi se sfdrimi ln mii de buciti. Tablourile lui llartung
La Ilartung conqtient si irrconslienb uu sint no{iuni
.i"i qi ele bucili din actxtea; simboluri ale unei
lumi in care linia, inzestratl cu o putere supranatu- antagoniste; sau cel pu!,in nu mai sint, daci vor
ral5, rS.rnine singura intact5. El tlaseazi zig-zagul Ii fost: gi nu i-a fostuqor s[ ajungd ]a o asernenea
stdpinire asupra sa ;i asupra formei. Marea for![
fulgerului qi de indatri lulgerul devine spirit intr-un
spaliu deurcLlerializat. a acestui artist constd in a nu sterge dinamismul
expresionist, oare apare ca insisi constanta artei
A-ceasti putere rnagio[ a operei lui Htu'tung este
germane, ;i in a-l stdpini deplin; ca qi savantul
evident[ pent,ru cirre stie sd p[trundi cum se
uuvine o operir Lrei-e riu se ap5:'5 cilu;i de pulin care stdpinegte gi dirijaz{ ferrornenele naturale pe
prin lierrnetisrrr, dur se apdr$ totuqi de accesul
care le studiaz[, Hartung aduce la o expresie
esential{ turnultuoasa fierbere a puterilor obscure.
profanilor pritt rrristerioasa perfectiune a spiritului
si a artei sale. Din anul 1921, cirrd ii descoper[ pe 24G Cu Serge Paliakoff intr[m in dorneniul imobili-

tudlmliieqaiztd[cdeuriip. iArldbimuofnbiriliilte5!giieo9lioagilcet[.cLearivi acarsee pe drept cuvint, arta lui Poliakofi trebuie nurnitti
rdceqte qi se intdreqte; rocile arse se contractd., religioasd. El nu procedeazd prin ilumindri, prin
apoi se liniqtesc. Tot focul se restringe in centru strdfulgerdri ori prin viziu,ni su,pranaturale, dru-
mul siu duce spre interior. Cerind cle la uoi slalr:.tl
qf se inchide in creuzetul sdu mineral. Impresio- cle reculegere, {'are r:ste indispensabilir pentru a
nanta grandoare a picturilor lui Poliakoff vine prinri adevirratul mesaj al artei sale, el ne pregti-
de acolo c5. el nu tr[deaz[ iiiciodatd secretele teqte perttru r:ontempla!ia interioarii, nc incit[
sd ciiutim in trceasld malerie mai intii riiscolitd
materiei, ci intreaga sa oper'[ devine un secret. apoi potolitd, chipul DivinitiEii r:rarc qi-a lSsat

F'orrne voit bidimensionale, spalii abia sugerate umprenl,a irr rrraleric.
pi un amestec de austeritate qi de rafinamerrt in Dacd existi lirism la Poliakolf, atunci el se afl$
iolorit, care ne fac s5. vorbi'm, intr-adev[r, de in subtile qi l,ulburdtoare acorduri cle tonuri, in
polifonii colorate, inlinit de discrele, ca baqii
austeribate rafinatd, irr aqa m5.sur5. spiritul de cintind inoetigor. llminamente staticd, dan nul

perfecliune al acestui pictor exceleaz[ in gtergerea lipsitd de curente subterane de o violentd. continm,S,

urmelor. picturile lui Poliakoff se degaji o opera acestui piclor este de o disore!,ie atlt de
rari qi de enigmatici irrcit cste necesard o indelun-
Din toate de violen!d stdpirrit,I care, in ciuda
gat6 intirnitat,e ou art,a sa, o rdbdXtoare sta.tional'e
atrnosferi in fa!,a t'ablourilor sale pentm a nu te lSsa tenlaL
acesi,ei ap[sdri nrinerale, nu ne lasI niciodat,ii tle judeci{,i superficiale sau eronabe. Rezonanla
msderueitudmincJdorccautlecednetrbaol.gUl1rimi a5sricruenaseunileicsoinmdpulcitdplei
artist c5.tre o form5. de expresie care se impune r:ulorilor rnigcind cu greu masele compacte ale
din ce in ce mai mult celui care contempl[ supra- volumelor', atib de bine incastrate unele in
felele mute ale tablourilor sale, capabile de o nltele incii nici o zdruncinarc ulterioard nu mai
e posibili in acesl, univers care a triumfat asupra
atit de puternic5. poezie. Factorui timp este cataclismelor, este de un rafinament atit de
delicat incit ea nu provoacd decit cu incetul
cuprins in aceste picturi qi devine atit de esenlial acea emolie ale cdrei unde crescinde, din ce in ce
incit aproape c[ elimind factorul spaliu: inri I'irttt mai largi, din ce in ce mai puternice ne iniliazd.
z.is spaliul devine tirnp. in sfirqil, in misterele lurnii sale inchise. Ni se
Cine iiu acord[ studiului tablourik-rr ltii Froiraiioii pare c[ surprindern un fcl de spirilualitate asiatici
aces't, timp oare este factorul principl al fascina' in aceastd ticere atit de bine inchis[, in aceste
ilaierieloers,tenufolaertceunmoaarget,eddaercnitufrcuombouasre5.lepaineixiLnearldotanrci.'
'l'otupi considerind sntudrrtr'ai icaocnetsetmtimplaptivvoer,ngreiarlnizaai acorduri muzioale pentru e'are instrumentele euro-
ob[inelea acelei
rrecesari la Poliakoff decil, la oricare pictor, citci pene ar fi ncpolrivitt'.
este foarte important s5. nu lu5.m aparen,tele
edsreteptseremanliiftidclai.liaCereealigcioeatsre[ bpueiecsa;rierleoscocpoenrliirrnr Cel mai seducdtor lucru la Poliakolf este acela de a
aceste tablouri; nu spun c5. artistrrl se referS. sara
se raporteazd la vreo art[ sacr5. prin subiectul nu seduce imediat qi de a-I invita pe privitor sd
s[u; aerul care plutegte aici seamfin5 -intr-rrn fei Lcrmine, mai intii, in interiorul lui insuqi, o muncd
r"ni*uistuolmt acnui, acela pe tare-l gdsim ia unii rnistici
sau chiar cregtili. Dac[ religios dc iniliere f[r[ de care se va brezi in fa{a unei
a fi
uqi inchise, in fala unui zid compact, imprejurare
inseamnit s5. stabileqti acea legdtr"tt'd pe cale arta in care inseqi calitdlile picturale, dacd se mullu'
este capabiii s-o faci irrtre uman qi divin, atuitci, megte cu ele, crezind c5 acesta este esenlialul,
nu-l vor ajuta s[ inleleag[ cele mai inalte virtu{i
ale unei opere, mai dilicild decit toate si cu acces

anevolos.

Italianul Giuseppe Santomaso acluce solulii asemd- niiscare prrri. Arta sa a devenit, rnai ales, o artil
ndtoare in probiema dominaliei elanuriloi obscure.
Negrurile de protest qi de revoltd. El aspir[ sd facd forme]e
s.uge$tie esranleolaiounoanmtadlesivephrecmluenngtde,sco putere de dinamismul pe
s[ explodeze in aga chip incit
in spal,ii care il conlin si poat[ fi in intregime eliberat qi,
rlramalic agilate conl'U'"Iul rnascloi pradd lrimin- (iu pasiunea lui pentru libertate, artistul se !,ine
tdrilor organice. Existd la el o stare de nelinigte in afara oricS.rei qcoli, impingind individualismul

care se tupte se se translorme irr pace, in echilibiu, sdu pind la consecinlrele lui ultime, nu in c5utarea
dar pe gqle nu le atinge decit rareori: si atunci unei originalit[li de prejudecat[, care ar fi sterili,
acest cchilibru nu este decit periculos de precar. ci in afirmarea autonomiei opelei.
I,a acest pictor, foarte inzesl,rat si cn o sinclritate Rdminind foarte aproape de via![, uneori chiar
impresionantd, surprindem un soi de confuzie in
prezenla haosului exberior si a cclui interior tdfloe5r.lfeaorrirtnneei lmesaisrleceaal\er,eig-, oqaiinr-cilbaptlua,srciineidmcp,ia,eototuupcge;izl'{ietiagleutersaaal-uensee5il
rezoiva pe unul s-pi rdine
quasi-imposibilitate de a
celdlalt. Drama este mai pulin profundd clecit
ia Hartung, arhitectura rnai pulin solid apezatd rievinJ. in vehernenta lor rniscare niste < sinteze de

decit la Soulages; nelinistea rr-a gisit inrd drumul aqomce,>r.'.roirarr.luIlarlriuaneielsccstuertc-ealcrtrioiani l"pa.,r,luipr*eptlreezceenetaatcde
oare s-o duc[ ]a liniqte pr.in proplia ei inflorire.
$i spaliul sdu este o sursd" de netinigte, dar el o in Statele Unite de cllre De Kooning si Pollok,
domind depd,sind elortul individual si aspirind dar instinctul pur este compensat qi corijat, Ia el,
la cel colectiv.'Nu numai prin laptul ce Ll exfrirnd de o voinld a formei care s-a dezvollat in cursul
pasiuni. universale ; a.rnbi[,ia sa merge si- spre perioadei in care artistul va fi iost foarte puternic

compozi!,ii ca,re ar pubea sri fie intelese diiect-de influenlat de c5.tre cercetS.rile qi teoriile Cubiqtilor.
cdtre rnase. Pentru ca masele s[ aibri acces la
El pdstreazd de asemenea o supunere fali de
emolia imediatd care este carauleristica Iixpresio-
racedrcl,ueansatoebasspctur[arcpatr[bims-taratsucitidafir-gtautrr]iieubsiiuSsieai nnctaoumemaleasoisdccononnustiedmsetradei
nismului, dar toate aceste t,endin!,e, la care se
adaugS. qi un sentiment al maqinii, mostenib de la

cd sensibilul este instrumentul cel mai bun (dacd I.'utulism, se combin[ intr-un ansamblu armonios,
care v5.deqte o viguroas[ personalitate gi o intenlie
u'fiutlucrhiliearpesincgaureruSl)andteomaastoelea-pdrdo-ppiiactudreilotrabsloaule., l'oarte hotdrit[ de a llsa operei abstracte virtutea
sa de explozie, uneori chiar cu prelul unui anumit
,qi care se refer[ adesea ]a lucruri l-egatc de viala
d.e la sIa{rcar,ecla,zer-uiauIaea,lghrivito.ucl;Lnuulilotrresbiuaiepse[scvaerdileomr, dezechilibru al formelor, strdbS,tute, zgucluile de
ltscd curente vitale de o extremi intensitate.

aici o intenfie figurativd, ci dorinta <ie a intoarce Aceeaqi virtute explozivd o reglsim si la un

opera de artd spre uman, de a crea o leg{tur{ intre pictor ca Lanskoy, mai constructor', totugi, si

emotia purd gi un sentiment concret al nalurii. preocupat de a sprijini sirnfonia coloratii pe temelii

Tabloul lui Santomaso este intermediarul plastio riguros structurate, aga incit opera lerminatli disi-

dintre lumea lucrurilor vizibile qi patetismul rnuleaz[ regularitatea geometricd. Ne-am inqela

intim al artistului. dac[ l-am socoti pe Lansl<oy un instinctiv pur';

Vedova este ;i el tot italian. El a trecut prin instinctul s5u pentru culoare nu este deciL veq-
experientele qi de la ele i-a rdmas o mintul strdlucitor al unei intense reflectdri iri-
futuriste
inclinalie pentru descoperirea de pdminturi noi, telectLrale. Cele dou[ inspiralii se asociazii la c1
pentru nevoia de
de forme, nevoia adientaeg-fraacemicsacafroeramian constuc,tia ou cea care precede izbucnirii emotive, ceea ce

si devind trl va face din el un precursor al art-acliunii, mai