Delacroix, Henri - Psihologia Artei

Flenri Delacroix

, ",! i', i,.l,r. . .l '. ' , r '. . r' ,'

":

psihoSogfm,

artei

ESEU ASUPRA ACTIVITAT|I ARTISTICE

Trqducere de
'JICT'*:? IVA:'jiJVlCl 9i VIRGIL MAZILESCU

Fre{oi6 eie
CICTAVIAN B;erRtsO5$A

flerrri Dclacroix EEITURA MERIDIANE
PslJclloloqie de I'art BUCURE'TT, r983
L)ssri sur I'actiuitd artistiquc
Paris, Librairie Felix r\lcan, L9?7

PREFATA

cPeseihaocloegmiaearirttaeisd- iati un titlu incitant gi
fie subliniat inca de la in-
cepr-tt, chiar daca in felul acesta anticipdm, cu
oar.'ecal'e doza de prezumlie, asupra concluzi-

ilor cititolului, nr-t se dezminte la lecturd' La
sfir'qit, cititorul nu simte nevoia sd se odih-
neasci in foi-oiitil contemp:lativ a'i cunoaqterii,
cl sa contil'rr-te procesul inceput odatd cu pri-
mclc paglni ale cirfii, cr-r lectura psihologica
qi estetica a operei de artA ;i, mai departe, cu
laeqcatr.crruamresaeiintdsifbiii,lilaaqteaaclnimcasnter5e, spterindaint5teermae9-i
ciiul artei, ne-o arati a fi. Intorcindi-t-sc, de
astd datd, asllpra realitS.!ii, cititorul constatd
cir abia acum o ved.e sau este po cale
sar o verda in ipostaza sa adevdratd, adicd
ulamtuarnilio, rinsadleepleinxalet:rrtioeaareunqitidi{niitegriiooargrea,niccuitlatuii-i
rale qi nn nttmai culturale. In fa{a operelor,
el iqi amintcryte acum, cu profundd satisfaclie,
t'ur,intele lui Parrl Klee : ..arta nu reda vizi-
bilul, ci face vizibil". La sfilqitul lecturii irr-
cepe s:l infeleaga ;i simte cri mai are mult de
inleies ciin modr,tl cl-Lnx, privind, incepe sd

r ada.

Psihriloqia artei nu numiti cd nu iEi propune

Nlaitre clu Ceur ci'Amour Ilpl i'r sih se substitr-rie acesteia san sa substituie arta
lntilnbea clintre lrLimd. si Utnilu Dorin'ld, circf, l l{i0
(2BXi0 cin) Viena, llationel Pibliotek, crd 2597, foliic a1 r'cr':r'' lealitai{ii, ci incearcd sd arate cit de bogate
5 :.int caile artei in inlelegerea realitalii, inlele-

gerea destinului lor Llman. Psihologia ne aratd nent cu vdzutr.rl, apalenfa, in pr"imd instanld,
cum artele invald cele doud simluri pliviiegiate gi nevdzutul, esenla, in a doua gi nu ultima
instanld, aceea a conELiinlei, a intelectului gi
-cieavmdnzrd-rCl ;lai uaduezl,uml -nzicsad asculte, aqa cu,m in-
devenirii interioare a sensibilitSlii deopotrivd. Li':nbajul imaginilor,
iucrurilor Ei a faptelor. Dincolo de inlelegerea
procesului de genezd a operei de art5, psiho- viznaj.e sau auditive, qi lirnbajul conceptelor
logia aplicatd acestui cloneniu ne introduce in nu sint decit doua ipcstaze a,le unui multiplu
fascinanta confluntare intelectuala a intrebd- proces de cunoa;tele qi comunicare a omului
rilor Ei rdspunsurilor care frimintii con$t;iinta
esteticd a lumii moderne. cu realitatea gi a omului cu semenul sdu.

ln analizele sale, autolul pune in joc arse- :r :ll

nalul informativ, teoretic Ei metodologic al Rar" mi-a fost dat s5. citesc o carte cu atitea
locuri comune dernne de refinut. Subliniez.
mai multor discipiine, chiar dacd formalia sa
este de psiholog, astfel ca lucrarea sa are un De fapl, un fel de aclevaruri fundamentale,
caracter de sumd enciclopedicd, in sensul cel neconiuncturale, pe cD.re nttmai tonul firesc,
mai pur qi mai exact aI cuvintului. Istoria Ei clipuscltaaredeauortiocreulpeiIdaronsttie9Eiteo,rgleoiiofaacsed,
lingvistica gi psiholingvistica, psi- eleganla,
etnografia, retoricd,
in aparenfd, uqcr asimilabile Lrnei asenettea
hologia ca atare, a crealiei gi a receptdrli, so-
ciologia gustului, critica qi estetica, logica qi categorii, cu atit mai mult cu cit nr,rmai ele
filosofia culturii iqi spun cr,rvintul cu compe- nu se tem de riscul de a fi privite ca atare.
tenla si dezinvoltura profesionali a speci,alis- Vedeli, nu qtiu fing gr-rm sd md exprim, cite
neinchistat in limitele unui domeniu rezerve sI imi iau, pentru ca ambiguitatea se-
tului manticl a afirmaliei iniliale, cu paradoxul ei
anume. Interferenla disciplinelor artistice si
teoretice nu este un fapt de ieri sau de azi, implicit, sii nu lase cumva impresia unei per-
edvlaaerliistaatebfiiol,dcidfaearraritceoter-ric,isutirccrdrupfuurneirzdgearmnatce,lnpdtaeelndstpl-uecciifndicitmeastotee- fide insinudri peiorative, de ca-re, eviCent, sint
cu totul striin.

structural per-sonalitdi,ii umane din totdeauna. Dimpotrii,,d, ag vrea sa fie privlla ca elogiul
cel mai direct adus bunului sir-.r{, r;irtute des-
Epoca modernd. nu face decit sd largeasca Ilrc care, Ia inceputul faimo:;rriui siiu Disczrrs
aceste c5i, s5. multiplice qi s5. nuanleze moda- esupra rnetodei, in zorii epccii modeine, Des-
Iitrilile, dar niciodatd prin anularea specifi-
cuh-ri prin care integritatea fiinlei cartes spunea, cr-r mali{ie sau filosofici inocentd,
unitate inconfundabilir umane se cir este lucrul ce1 mai rispindit din lume
afirma ca deoarece nimeni nu se plinge cd i-ar lipsi.
in ordinea
universali a fenotrrenelor-. Arta pe care, in
cazul de fa!a, psihologia incearcd sa o explice, llste aderrS.r"at c5, r.ilteiior, rnentaiital,ea, de
:rtitea ori contladictoril a secolului XX mai cu
deline in acest proces r-rn loc aparte. ;eamd, cunoaEte momenle in care dreapta md-
Scrutind lumea in multitrrdine;r iposlazelor
seeini,useamrientirtsaretruealab-damr mepruuetzuei,caliaacnrounplt,rinipnucameto-udl.r,rpol iicnintotcrreauariebEdoi sdreirgtria-datadudrcina mediocriLas a lui Iloraliu. qi ea
origin nu nu-
sensririle ei
n-rai cd nu e privitir ca un titlr-r cle gioric a
inteligenfei, daL e chiar repud-iatd ca r:n lucru
reprezinti iledl edtedrmEiinian.teIraptraetdeeazced rAspunsul qi rlc rugine, ca o expresie a rutinei qi ccmoditalii
nu o datd pntem spune
cd prin arti omul angajeaza un dialog perma- 6 intelectuale. a lipsei de imaginalie gi indrdz-
e a a51-jgl
_
l':n e al ir.,,
] q$ ir s . -1"-9g"jgri1-_-a_!11t c_i

"

cind acestea sint lesir-n!ite ca itnpl':rcticalijle, isirptuinnzeincdlua-;tiustoatu'ulreativ'ra,ingsinedarz-Ld-;icuanpteanqei ledeinmaeclec-,
ca adev;irate fr-tnclatr-rri, a fost c'-tltiv:rtli in sine, lagi ritm, adlca pe nesimlite' Cutn, atrr iijuns
ca o dt,r-ada suficientir pt'in ea insali. \'ai, a la sfirqit, parc6 abia am inceput lectura !
originalitali.i . -\ rrparitt trtr till de oligirralitalc, Nu debuteazd cu afirmalii ie;ite din comun'
rnai bine-zis rr clanrare a accsleia, cu o frec-
nenia iare a fdcut sd nu se vad5 prea repedg cnaerceessiitacteaapteazceopineterirte'iis1ulorr,'alpisidin, dr--riotinpdeapseoaimdea
cld. r'olbura ie;irilol din fitga$e se soldeazi, cel cititolului, sau aminind-o pludent, $i nici nu
rrai adesea. ctt i'dminelea pe delituli. Adeva- incheie in termeni asemandtot'i. Chiar daca
ralele inor-alii, adevdltrteie inaintari nti i"C*fac r-rltirr-rr-i1 capitoi se intituleazd Cc>ncLtLzii, iar ju-
in zgomqt, ci in ticere.,
Fdra sd accepte, in bloc, adevarurile qi ine- dec[lile de ai.ci nlt aLl rnai fosi: toate explimate,
sint supuse c:r 9i cutn ar fi bine
todele trad.ilionale ale cercetdrii fenorrenului ele cunoscute.
artistic din unghiul de vedet'e al psihologiei, Nu cumva cilitorul sir aibd impresia
c[ ii dato-
reazA mare iucru. In buna tradilie socratic5,
sau sA intoarcd spatele perspectivelor noi, au- autor"ul se retrage mereu in fala ler:torului pe
acia"rr,:erli-zlaccohniasri.cillesrtie,ttcnrepda, rmteoudeai'lictllteeadiscceul lmii a9ii
torr.rl acestei cAt'li nre curaiul de a prili 9i
in acelagi timp, aducind totttl
inaint.e ;i inapoi iii conEtiinfei ;i menlluinclu-se efir:arre cle a irrtrodllce pe clneva intl-un dome-
intt'-ttr-r
prezent
perrnanent intt -o stare de angajatii detaqale
in investigaliile Ei expunerile sit1e. Spr-rn ex- niu nou cle r:ct'cetat'c', fie el qi t1e strictir spe-
cidit:rte cum r-'ste i'tces;La, ctt serr.l,ilrtentul cii,
puneri, pentru c5, hotdrit 1uplu, cartea este a
unui sorbonnard de autoritate inter:nalionala pc rrisuli ce-i de:;copeli rrreandrele ascunse,
in lumea unirrersitard interbelici qi, fd,rd sd fie Iur'r'ulile ii devin familiare fila efort 5i mai
transcrierea in nici un fel a unni culs, consti-
tuie. in orice caz, expresia sa literari. Cu o rules negle-,"'rtc de cornplexul ignoran!ei ante-

rioale atit cic sct-lll)p reofi!ilol sau profesori-
lor de circttmstanlir.
finalitate de pedagogie socialir inconlestabila,
dar farA nici <-l intenlie de vrtlgarizale, I-lici trvident nn este cazul de fa!a. Psiholog Ei
nrdcar de popularizilre nu poerte fi volba, calte estetician de vocerfie, Henri Delacroix abor-

ir nnui savant cal'e are meritul r-le a sublinja eleazir fenoinenul crealiei artistice dintr-o pers-
indirect cd accesibiiitatea limbajului Eliin!ific,
pectiva iiitegratoale, g1oba1a, evitind cr-r grijl
in sensul cei mai bun al cuvintulr-ti, este urt nu numai rnozai.carea atomizantlL a psihologiei
lucru de 1a sine inieles. Pe scult, o carte de
asor:ianiste, J.a modir, in anii clnd qi-a scris qi
publicat cartca, dar c;oi nlicsocmr-rilteonrtcliareni farai gmmuelnte-
sp'ecialitate aclresat5 m:rrelui public, cat'e, la tdri pe care apelul
lindr.rl siu, nll este pt'ivit drept o masd amolfd
apta doar pentru a fi dadacitir, r:'i o er"rtilate de cliscipline 1-ar putea face inerent.

o complexitate Ei o diferenliere deosebite (1a O carte a unril umanist pentlu care autono-
niveluri individuale
sau ai calegoriilor socio- ' uria gi eterononiitr disciplineJol artistice nu
cuiturale), care me,ritd si fie tratatd ca atilLo, irfecteazi structi-ria fnnrrialmente unitara a fi-
astfel incit receptivitatea si:t fie metodologic inlei umane. Erpresie inalta a acestei r-rnitati
prezumatli. Ei nu pus6 la indota15. organice, intr-o sinteza constructivS, pe care
Extretlele de nici un fel nu sint agreatc', opera de artd in sine o concreti:zeaz5, ea leve-
dar nici nn refuzd le exploreze teritoliile lraz[ ;i consolideazi, pe de o parte 'r'.nitatea
atunci cind -isial Iiin!:ei ca personalltate inclividt-tilla, ial pe de
acestea ies in cale, acordindu-lc
o atenlie, egald in toate imprejurariie. S-lrr' 8 9 rrltii parte unitalea ontologici la nivelui speciei.

Olicit de rnuit s-ar apleca asupr'.] unor parli ndzuind in final spr:e o circLurscriere nuanlatd
a ceea ce se cheamd" starea esteticd, unde ar-
sau resolturi, conEtienle satt incon;tiente, ale tistul gi opera sint doua entitdii judecate in
procesuiui individual de geneza a opelei ca El
dialectica lor intrinsecd .,si in reiafia directd cu
drio,gleEcreigcrs-etEiActtte_dcepi-etA1alr_cieiqdlp_g-qo]q1r!cptaa_el.;nennttteer,,umpirpc1ais9a!-rvianeaatl(r'-iaenus-ntcre'te'lae.dinace1'a-ritacme'islita-teseL-ne$rsnai rdeecepprtaogruml.a'Ar,ismdouu1acrseeactliiueni egliinael mai direct

receptdrii.
Sint analizai.e aici elementele principale in
spe'cificitatea lor ale experienlei muzicale in
moment dat al analizei unele aspecte stiu re- primul rind, unde se vede bine, autorul se
sortr;ri cleterminante, cliir launh'i"tl sru din
afara artei, nu le supr';liicitcr.z:r niciodatr.'r ttnl- simte la e1 acas:i, continuind apoi cu arteie
iateral, nu sugeleazd posibiiiiatea unei chei cuvintului gi pictr,rra. lntiietatea pe care o dd
muzicii nu este aceea a unei erralud.ri cu inten-
universale, a unui principir-r lamuritor pentru
toate prcblemeie. Pe cit cie seducltoiu'e pe atit {ii ierarhice ci este expresiir unei preferinfe
de irrEelatoare este tenclinla de a leduce o
funcfie complexd. la o fuirclie elerrientara, ne subiective ilersonale. Fdrd prezumlia unei ju-
pune in gardd autorui inca de ia plirr-rele lin- decdli definitive autorr:l lasa deschisd poarta
altor cercetdri neinlSturind -_ 'nzu.tatis mutan-
San in : ,,Ia ddeisnt-, posibiiitatea extrapolSrilor. Faptul, evl-
duri a1e iucrdrii sale. allS parte rdmine la latitudinea cititoruiui, pe care,
oi'icirei realitrili se a{lir rind repet, nu-I subestimeazi nici o ciipa pe tot
baza in prirnul
spirituT cle sistem. Nici c s|are sufleteasca izo-
latd nu pcartta cu sine gar-a.nlia re,alitalii sale((. parcursul lucrarii.

Dimpotriva, pe mS.sura cc exploreazti fenorre- lln conceplia autorului ,gi nu nurnai a lui (la
nul in adincirie, siml.e nrereu nevoia sd ape- Bauhar-rs nu se gindea altfel solidaritatea
leze la noi unghir-rli de vedere, la argumente constructirrit a arl.elor, exact in aceeaqi peri-
care pot veni din teritorii soclo-culturale mai oadi, iar experien{r:le ulterioare a1e artei con-
mult sau rirai pulin invecinate.
tempo'rane nu alt fiicut decit sd confirme qi s5.
Conqtient de vastitatea ;i con,plexitatea pro- impund un asemenea program). Artele se ,,ex-
blemeicr, de dificuitatea unei delimitari pre-
cise a granileior unui doneniu prin excelenfd, clud" ;i se chea-m5" amical unc:le pe altele, fie
interdis;ciplinar, auiorui simte nevoia sa-l pentru a se defini gi completa, fie pentru a se
avertizeze pe cititor in intitularea cirlii sale: afirma in totalitatea lcr. Pentru cd fiecare art5
Filosolie sau psihologie a artei. $i intr-un caz reprezintd un aspect qi un mornent anume al
Ei in altul, sentiuientul ca foarte multe aspecte Artei., cu literd mare sj indeieas5. cieci la un
plural indefinit. Aspect care poate fi luat ca
au rdrnas abia atinse, sugerate sau chiar ui- atare. ca o entitate sau un ansamblu care igi
tate nu-1 parasegte dar totirgi opleazl, pentru ajunge. lqi ajunge este r-tn fet de a spune gi sub

titlul de psihoiogie a artei, mai aproape de anumite aspecte linind de timpui Ei spaliul indi-
viduai, psihologic qi social, intr'-a,d,e-,'dl igi pcate
preocupdrile qi intenliiie sale gi mai exact fa!5
de ponclerea acordatd pr:oblemelor de aceastri fi sieqi suficient. Pentrr-i nrcr-l;ent. Dar, in ace-
naturii. laqi timp, experienlele mocjerne confjrn-ri din
plin faptul cd moilenti:l r'espectiv inchide in
Cartea este imparlita in doud secfiuni. Pli- scris sau implicir exigenfa. simultar;i situ suc-
ma exalrrineazi geneza psiho-sociologicA a ur- cesivd a celorlalte. Nr.r e vcrha de o solicitare
tei in r:lecursul istoriei crnenirii qi aici {lic,e de tip stereo, ci cle c solicitare r.lrtualir deter-
apel la etnografie gi la alte discipllne c,onoxri, minatd de unitatea spiriiuala a fiinlei umilne,

Tudor Vianu ajunge la concluzii similare, mai traditionale ajung sd fie confirmate de cerce-
cip,r,ooftomaart-pemelesasxtpeecuiednEaeei ar-lnumaL'iacinnioutsnraucenphglealidirteeiote,aThsrudnt'adictaouirionmVmduieaannnrectua$iit*(id''-rdeaSpcredt' tirile moderne aie psihoiogiei experirnclitale.
in acelaEi timp, cd ea este produsul tehnic iDidisacriepliinnelceonasrttiisttttiicleeaEui ncievleelsqutiliunilifuicmeasninatl
so-

ci-
;vdtiieilniuzlela1flriee-rin.adm,,aDnaaedrnatduagi]nain)flaincpaturdelecctaoimntgoptaigitneiladaerptsepirhleoocl(eoE--i
care a atins perfectiunea tr.aturii.
Am fdcut ace,astd apropiere nu pentru a di-
gica ccn:ltruiegte tin-rpul nu LirmeazA ca sintern
minua meritele psihologului francez, a cdrui indr:epta{ili sa afirmam cd una ntt este decit
carte apare acum in traducere romaneasce, ci eliorescenfa celeilalte". lir mod absolut nil,
penfiru a intdri cu noi argumente, venite din dar in rnoci relativ da. Pentru cd autonomia, de
noi perspe'ctive, conceplia pe care eI insuqi cale artele, astdzi, in epcca revoluliei tehnico-
tinde si o demonsbreze. Diferenlele lin mai Etiinlifice, nu mai sint geLoase, este determi-
nata, implicit, de corespondenla gi intercon-
ales de formulare. Apropierea artei de naturd dilionarea ior. ln misura in
pe de o parte qi apropierea ei de gtiinld qi teh- ncaatruerda,ltienlea,ceceaag;ii
gtiinlele, ne indepdrteazd de
nicd pe de alti parte, este un punct de con- misurS. ne ;i apropie, evident la un alt nivel,
vergenld, intr-un grad sau altul, comun con- de ea. ,,Arta ne da irnpresia naturii ;i, tot-
qtiinlelor estetice ale timpului. ,,A crea, spuri€
Hexecnlursi iDvealal carroteixi(.- nu este desigur privilegiul oda'ta, ne e'libereaza de ea. Aceasti sp'ontanei-
$tiin!a, ea. ins5gi crganize'azd tate in jocul faculta{ilor de cunoaqtere, care
realitatea potrivit necesitdtilor su'oiectului produce placerea esteticd prin acordul 1or,
uman, ea insagi ii creeazd instrumentele de face legatula intre natura Ei libertate(.
do,ninare a universului utilitar. Mec,anisrnele intelioare a1e acestei,,sponta-
neitali deliberate", pe care arta o prilejuiegte,
Dacd la originiie culturii ,si civilizaliei oine- sint pr:ezenta,te in cartea de fa!5 sistematic Ei
erau in acelagi titnp gtiin- cu o ren-iarcabila naturalele a stilului. Iar daci
neqti, cosmogoniile
!zdt,livpdoeazieg,efnileozseoi figei, incercirri de explicare po-
as- prin arta se realizeazi paradoxul de a depA;i
evolullei unirrersului, greutatea realitalii fira de a ieEi din sfera
tdzi mar:ile ipoteze gtiinlifice au o dlmensiune
poeticd incontestabilS. Ipoteza coperniciana afectiva, am puiea spllne ca prin acest mod de
a face gtiinla se accede mai direct 1a adevd-
sau ipcteza einsteiniand a lumii pot fi desigur rurile fundamentale Ei particulare ale fiecarei
contemplate ca opere de arta. ,,Ilxistd un anu-
ar'te.
mit aspect al frunuselii caracteristic naturii,
care nr-l apale decit pt"in intermediul Etiinfei,
deoarece ea clescoperd o crdine a lumii, 1a care OCTAVTAN BARBOSSA

sensibilitatea nr-l parvine'(. Arta, ;tiin!a, teh-
nica se dor,edesc a fi cornptementare' Numai
o examinare nedialecticl, nediferenliat[ a plo-
blemelor a puttit acreciita ideea unei antinomii
intre ciinoaqterea gtiinlifici ;i cunoaEterea ar-
InsF.si dichotomia ca atare nu este lip-
tjstic5.
sita cle riscuri, pentru cd ea lasi cleschisa po-

sibilitatea opczi!iei. Or, intui{iile psihologiei l1

AVERTISMENT PARTEA ihITiI

Ccrpitolul I

I-UMEA JOCULI-II, JOCUL $l ARTA

iaiiArtratcineJteoisial.otsesPnt,t':ttrafeciceiactsia,mmrtdieuLa"acl,tnrcaetdLreLiGp1,nrgaon,rb1itecr)leerieyamm&scedrdce,"ctat,eponeaer lariocaotsrsprdedes'bimchnuotuetnilorssilgtetiieiti-''euaJptrieeneu' O tezd celebrii ;qi confuz5 raporte,azd arta la
ioc, din cal'c ea s-ar trage prin errolttlie. Este

intoideauna seducAtot' sei leduci o funclie com-
plexi la o funclie elementarti qi, intlucit jo-
cul. in formele sale cele mai rlodesle, se pre-
zintii ca o simplii cheituire de enelgie, sd pla-
rteptirt, a! d'oilea dit'r,tre titluri. O numesc totu;L sezi arta, folosind acest -qubtei"Ir-igiu, in clasa
deoarece tiflttl laptelol biologicc elementale.
esinologla 'ar:tet, este comod ;i

aratd bin e inter$iile autorul'tti. Pot. li scrolrse J.ili dificulLate in er,lden!5
Mi-um dat silirtla sd' sttLtlicz, irt'tr-o prtVt'd'
parte, condiiiile ceLe rnsi generale al.e rtctiui- <riter;a 1r':rsdlr.rri plin care alta se inrudegLe cu
loirr",r.Jcluutrili.r1eAir.a;nibveoilee ldsiicoactopliLtniidid,ieensecu.abA;cti'otincssrtoutliplnigilu;eilreccaarereeraeazsd-e.
td;ii'estetico ; ;i, i'rr"tr-rt a cloua, sd-mi com'ple'
tez anelizele ctt ct'teua
e:r'emple conctete, im'

pruintttrft e tlit"t' pritt ciprilel e arte. joaca. Cel ce conl.emplir se simte eiiberat de

povlrra 'ir.rcrnr-ilor', ca 5i copi.lul cale se ioacd.

IJir cchivoc favorizeaz'a aceastd asimilare.
Cind Schiller r:olbe$te despre alt.l ca despre
un joc, ceea ce inlelege el prin joc nu este
doiu excesul de ene,rgie care se cheltuie in-
tr'-o actjvitate superfJuS, ci qi, cu precidere,
acordul facr.rlta{i1or, armonia inl.erioard a ten-
dinfelor, libcrtatea contempialiei.
trn cuvintul ioc slnt cuprinse doud semni-
ficalii foarte diferite : cor]slrm de activitate,
crlm va spr-lne miLi tirziu Spencer ; activitate
totala Ei arrnonioasd, cum afirma analiza kan-
tiand a judecatii de gust. Schii,ler" a fa.cut dis-

tinclie intre aceste douri noliuni, dar le-a nu- aainmctetuinvz{iatioSmnleiainl,et,,s,edariaol accsioenp((t.riin$nuiiatnasultiaiedvserteeomvroiersnbataasrnepiucgnieidmae1
mit cu acelagi cuvint gi, cum a ardtat cd ,,jo- urmdrire a unui scop pentr.u satisfacerea pla_
cul na',ulill al forlelor't', consumul de energie calaeccereisi tEdseitoalusdaeiurbeiiceilneinstdreeerziocvsoeletaaareu,ncecuoieplesiltiuelfiscinetcrivido:snisnui
superflua, ne ingiduie sd inlelegem trecerea ceea ce este iluzoriu, intre mijioc gi scop.
de la d,,asitaoireeaazniactru-rvrainli(t(ulIajo,c,satacreeaasetistpeleticndit(u1-,
ii Exista deci o formd de joc care prece-de di_
lui
dine Ei aceastd pluralitate de sensuri, care-l cfeeleeanliccereeasdteinstreeriomsugnci ace;ieaarcneuzearsrtieeniti,uzdoinr.tiure.
fac, fira incloiaia, capabil sa dcfineascd arta ; <{ssrcbllero'xiiiianllnAcaeintduiceiateziuteln-dacdinnlairaflecearv-seiaaervp,edducaepnieeinclnrlvdroioteaedeuasgatnpleirrndirepetuiuenseanclGiszvaucvcvdrppiaaoooaeslspaolebitciacesiloluflo.ir-upilepaiauE,rnaici-ls,csstc.i!mticiivieuziocipleotohnauminloreatsltcuiulattIturnrasuleeiEdtpc-izepalaaizenrEis,lcedt_meinaeaa.so>otvuidfsilioepianitucerurlcl_e,a__s-i
cu condilia sd nu i se atribuie doar semnifi-
calia inferioard, cum se ;tie cd a procedat nea dc scop, sa-;i organizeze miiloacele, sd in-
Spencer'.
rAtsl]rnfi,,erilelrcrir'lrtcclror:ufiatofii1rciipvailieaoitstadianleoolitsss.dbbeslctstaciicimcstnaaolcprcccprttood.aoieevlcpcrezceleigleiie,trlarciii,btnictiruotoeieitnsiipcrdtvralas:diiilfrteluaeceaeomeaiorlueazrerice'aeninaeavfpclinaiazrieiitmopinnccr"gapcsepd.d1zdiri,aaid;cesiiic1no.diaiaeenepeubulfaaneil_ldmiiieni.aoaaudrmaucagnnivetairiiariarsz,eesdualaactllis_da_i_a,.i
Romanticii germ,ani au desdvirgit cariera
acestr,ri subiect. Pentru ei jccul inseamnd li- al ta.
bertate spirituald, forld creatoare, genialitate.
Arta nu este plin urrnare altceva decit jocul.
Ariistul igi dornini gi igi depagegte opera, con-
siderind-o un joc divin sau inutil, tot aEa cum
cel car:e se joac:i domina lumea efemerd a po-
sibilitdlilor sale inconsistente.

In treacdt fie spus, aceasta nu este singura
ambiguitate cu privire ia joc. Psihologia qi
zptaaetmdeaegsnpot.ogniAataficnromanldfnue-nrddadedzeavsdoeelotasreireocdrci ujuonjcouccluo-pl i-l
activi-

amu-

mic se
joacd cu vocea atunci cind ginguregte, sau ci
se ioacd cu membrele atunci cind incearcd
sd-qi migte clegetele sau sd-;i aplrce laba picio-
lului. Asistam in aseirlenea caz;uri la structn-
rarea urLei funciii. Copilul iqi da silin{a sI ct-t-
cereascd liml;3itr1, sir-gt cucereascd trupul . O :(rllv;rlr'p;tccl'u.,rSl,tieesc'utiuel5ssugll!leriS"iiajiroararrvt,cegfa-iiliiciilanallusoddteicirbae,:ai-onscaepvdeouliiptecmneailrl,ciuuaeiaarlia.csrrlveiic.,aapiricDel.leaooap.ivnlppiiepthirdlili.aulateuiclcisin.eepeszar,ntaies.nitttariaid.tselcslf5uaintinemctiu!lJuieuili,bznleiiaiiln__rrl
funcfie tii-ide aici sd se constituie plin incer-
cdri nennmdrate. Nu este la nliiloc o activi-
tate de 1ux, un consulrl de enelgie superflu:i,
ci o activitate orieirtata, o energie utilitara in
sinul unei supraactivitili aflate in stirre cle
trezic, al supraabunden{ei Ei al
rdspunsulilor motricc. Nu este la amplificar-ii O clip;i mai devren-re. distinclia nu exista
; lotui se pierdea intr-o activitate nedife_
mijloc nici irrc'h
muncd, dacd prin acest cuvint inlelegem con-
sum de for{a in vederea unui scop pc care ni-l lrrrorrr:nrr.ri1etiaivlzlioii,tr-pri,nr.icenearlacaarbtidlsa,dpmcldoucnnescrteriuiai.a,gssiicjoIdibcoeurllutuaimt.eeOa lcacrleifpaea_l
propunem sau pe care-l acceptdm: congtiinla
copilului Dtt se afla inca la niveldl finalitalii

cuii.uln,ei"e"sii""o.aific*cddtiiucvctaiaattagle5liiicgiaaieecnefseeiianalelica,tlaeirtneepaitctipdlieturaritmnialiiricie,teaisvu9asbioaI1cm.aiecpftoeduplllisiiluduqe-li ciilecliile. Consumul iui se sistematizeazl,. Spen-
ci"aimgctiaannu"auamicalLiui5rultalee-uiaiil,mpatlzmeaesrrapcl,c-.tiel,mu.auutdaeEetnitfeiirpgexdsncndcdubaeuittg"u.iucttcrmdsiicaintiNienpeoiplllisdudauailousdartrdeicutggino(lroCal(elipmaedepneuetdEiicAalzailunl'eecjieaptolvczrEgu-$erreceeoitildterlpug"eltrdpatiuelle,su*olitenp,diarenmnatqeamipasilijioclcralt-noujedrelociialcz,zpllice.lnoacita3nu-fndetldt*uulf-leicueu:nrnclfiantilacrcl'dcutscpiittieaEtneireacrimddnejicunopuoaaiinend-e--t-i cer observase ca jocul imitit indatoririle grave
ale vielii. Nu tt'ebr-rie totr,rqi sd vorbim, cu mai
amuzantent. r.nulta claritate Ei indrdzne'ald, despre un in-
srtinct care se exeuse'az5, sau, dimpotrivd, ac-
in vederea propriei distrugeri
licneaza r'om fi nevoili s-o repetdtn, ?
Jocu1,
variazd

in funclie de cel ce se joaca. TjoiancaaruilnEai caedlauEl-i
tul, animalui Ei omul
nu se
[el. Jocul aciu]tr-rh-ri e mai cu seamd recreere,
distrrclie, uneori chiar clivertisment, aga cum
i1 inleiegea Pascal. Jocul celo,r tineri, indeo-
r:cbi al anln'ialeior tinere, e poate mai intii 9i
inainte cle toate preexercifiu, ucenicie. Se pre-
:rirrte 5i incepe sd se contureze instinctul ; in
tin-rpu1 joc'uiui, animalul de,prinde menirea ra-
sei sale ; astfel, cu o minge, pisoiul se exer-
seaza pceonmtprulicpariinndedreecanrEsoual rienctriieogr.iiJvoiceulli omu-
Jocui este mai intii exces de energie' Spen- ome-
lui se
nesti, pe care omttl o evitd gi o cautd prin
cer a afilmat pe bund dreptate, dupA Schiller, jrlculile sa1,e grosolane sau subtile.
ddae"sIfeaorculhdnesalteunric.-ihmAeicitttugivielaitad{atedraesumtepnor'satiiaru'b,uuedn,o'daserunrptpaelun;--i
ca, Nu e deloc inex,act sir afit'mdm cd tineretea
r,uilcselralic.i1ar.ilncsutliuni.ctJuoluciuqi ci oansr.tiietutiiei ,Eiinrtat'-tuiun-
.ni r-'sLc
tru r;nrrs,
dezinteresatd, aceasta este idee'a cSlduzitoale a
nea de :r fi a virstei tinere. EI stimuleazd creg-
iI.ittai tSep, "dlti"n"rh. iJpoecrrletladceticvuitragtee,ddininhiepxecreesxicvi;trabini-- telea; stluctureazd funcliile qi organele.
Dar nu s-ar putea afirma la fel de bine c5,
circiiurd eneigeticS. Dat fiind cd un or-ganism plin joc, copilu inlatura qi lasd in urma sa
e un sinissteemamcnoi-irinnpleaxcedleaqfiutnimclpii,,. se inle1ege- ca
jocul rnr-rite forme de activitate care, departe de a-i
qi din aceli:qi pregirti i,riito::ul, att aelul cir fin de trecut ?
qi recupe- Nu s-ar elibera ei oale plin joc de trecr.rtul
motiv, coltsum de f or'!e sttperflue
rale de energii Pierdute.
Retnarcdm cu u$ulintA cir srrt'plusttl acesta lasei s:rle ?

cle energie nu coustituie decit o condilie favo- $i teolia prospectiva, Ei teoria retrospectivd
rabilS. baca jocr-rl este uneori ca o destindere a jocuiui igncrd pt'ezentul. Instinct care se
lor.meazd sau se atrofiazi. iatd laitmotivul
j"ajuouccfuliaunnhidit.tiurtitr-ress-esuoo,srcsatitntacdiormemfaomplrur'leilam,dacipetoepclalieiuctnalaaLc;ixetiivmgaitmcuaemtyselt,.aianPdoaldetcsureerrltoeirls'aiie,- lrcestola. Or, la copii de exempJu, nu existi

'zeazd". Adeseori, jocul e continuat pina 1a epui- decit foarte puline instincte veritabile, daci re-

zervirn acest rlume coordondrilor psihomo-
trice plestabilite care s-ar desfagura in mod
inrplacabil, intr-o serie de acte inexo'rabil in-
zar'e. gi faptui cd surpltt- litnir,iite. Exista ia el funclii gi tendinle. Pri-
rlcie se tracluc prin acele incercdri nesigltre,
Remarcim cr: uqurinla se risipeqte in toate
sul acesta de energie nu

dar bjoinceursilieste*-mi.prlteizeaxtec,lcciliieu funclionare, care d_eLoaricaen,imduapi djoccuuml easftierm, paroGbraoboisl, mai presus
sinl.
: ca mersul sau consum de
:e(r'neinereerg:aieinfEomirtlaoetdio,nfia'aerecdvaoemnintinsEatiilnipeclia,tucaeluraei;fisaroEmcaiddaalrdri,ipsldaae--
ca vorbilea. Ultimele se exprirnd printr-o mare
varietate de acte gi de nascociri : copilul, de
pilda, nu poseda cituqi de pulin instinctul vi-
ndtorii sau al migraliei ; ii plac insd senzaliile Lliiislalaceinredoaiaeldm,uslaaliefiitegrigaemopopzreiliaei.dAepr ainrtseemdancaa,
tari, gesturiie rriolente, goana, depiasarea, do- rlm presupune, imp'reund cu Groos, existenla
minalia, necttnoscu'uul, fugdrirea etc. Se va
juca prin unnare de-a vindtorul. Din toate rrnui stadiu mental mai complex, de unde, spre
exeinplu, pldcerea iluziei, sidpinirea unei lumi
aceste gusturi El din toate aceste atraclii se inraginare. E nevoie, pentlu aceasta, de mai
incheaga, pe masura cerpacitalii intelectuale a niultii inteligen!5, iar noi
copilului, poernul jocului siu. desple inteligenla Etim prea pu{ine lu-
cruri atit
anirn-alelor. Cu
Agadar jocul pune in acliune ia copil nu rn,ai mult nu vom cduta in aceste zbenguieli
a,tit instincte propriu-zise, cit funclii motrice schi{a unui sistem al artelor.
gi mentale ; aceasta fiindu-i cpri?lruleil oElriindoogmndanjtloemcquailtiiulnervSipibrlaaetcerte,icpdg,ei cdcleeazta:oesredlmeoenndaeeteap,,ricjnood--
ca jocul realitatea biolo-
gicd, este inevitabil sa pard orientat
spre viitor. Pe de altd p'arte, diferitele Iui
forme corespund desti;l de bine etape or Ce prin tliiclilie
cdievzivliozlatalirielorapre;rieimliai toempeenecEatir,einccoeppiluutluireiloiarsEai ;rct'sl,r-. rlouti cgaizluerip, djosicreualzeaspterianctdiuisnceipslinaau. ln
in-
.crrllrl;rrlorrrrrrlliilirrrlrirltlrrlri'r;.rrlrl;rilIl'r)clrlr;rrl,rr''i:n<r.pj,o1rll.<o'lj1ioli'cl7<a.i1,im,rrc1r.cleuicnoo1sr,pct:actdxiuniccue.uirlvdnmdiicpigeiltaiuai,lJcnrt-urudcteri1el:uer,en.nau-iraezm,indfdasaaeorgice-ludanlut;eaumelsixii,eanapdecu;cerh.l-lotei_ae--l
treptat in urma sa ; este inevitabii oa jocul sd
para cd se desprinde de trecut. Dar trebuie
sd-l rredem <;rientat mai cu seamd spre pre-
zpeuntetaEfi is,pdrearpcoasriebiln, uadviacafispnrieciovdiiatotaru. lTcipaurel
ar

de
joc depinde in acelaEi timp de nevoile mo-
mentarie ale copilului, de intereseie lui, de rrt'{ ionrirrzir visinr.l ; se dirr_r,ie operei sale; ilu-
aptitudinile, gusturiie ,si niveluj. lui de dezvol-
ziir r: it.rtlirita de convenfie, de asentimentul
prrlt.enerilor, de caracterul cuicentrat aI jc-
tare mentala Ei organica 2. crrlui ; ca si de cairacterul simbolic aI spiriiu-
In cadlul jocului, personalitatea copilului se Irri infantil. Cdlare pe o mdturd, copiiul nu
realizeazd spre folosul acestuia. Copilul se dd ru'ordi atenlie decit actului de a
drept cel cere este qi cel care ar vrea sd fie ; grrr acest act, aicatuit in intregime cdldri ; sin-
el igi ofer5 ceeil ce at'vrea sd aib5.
din rniqcdr"i
rsirennbzdafmii,aetupiareiznenctail.nJucocnasritiilientrni u- gi pre-
Deci joc:ul copiluiui seamani cu activitdlile 5i- sint cee;r

:;r'l face din

omului adult gi cu ale primitivului in rnS,sura ,'r. r'cprezintd; sint ceea ce se poate
in care copilui se afld. Ei la nivelul unuia, Ei i'jr. ; deci orice poate deveni 'iucdrie, iar juca-
la nir.elul celuilalt. El exprimd gi reflectd toc- lirr poate deveni olice. O tr-isdtur.a asemdna-
lillrrorrrrrrl-ircrrcnieil{riieaenpstptitleenobidmcieaelceaptjurudeinetcusataicnasodtepeanirrleeui .al;ulDjiuzecanaatrcrleieofecnd.eetlu,scirpnneg'cro,oamcszhldoii--i;
mai aceasti iclentitate sub forma acestei dife-
renle ; precurri, ;i poate mai cu seamd, qi des-
:;rrni ce spirilul de observalie se Cezvoitd o
fSgurarea unor tendinle care somnoleazd, p€tr-

tru ca nevoile vielii nu ie sr-rscita sau poate
chj",ar le iruibuEe.

datd cu virsta, jocul se complicd, iar reprezen- clir,izittnea tnuncii Ei Ia atribuirea de roluri.

tarCeaopsicluhel mcaartiecasesejoPareccidzeaiqzdi.creeazd o lume, Puter"ea grupului social e foarte mal:e ;insemEiEtie-
fdrd sd aiba citu,;i de pulin conqtiin{a cd el cir existd epidemii de joc.3. Lentoarea
ciu'i a celor mici se lasd de obicei inlocuiti ia
este acela care o creeaz'a; trdieqte printre ima- cci mali de vioiciune Ei brul,aiitatel'.
ginile sale Ei este luat in stipinire de propria-i Pe baza unor date abia schilate, copilul mic
invenlie. Pldsmuirile sale iI insolesc uneori constrnieqte o intieaga ficliune. Ei o face utreori
vreme indelungata : de exetlplu poverstile cr-r
..va urma". E inutil sa amintim in ce misurd impreuni cu alli camarazi, dar se joacd mai
pufin cpuuteeiaEfii n-rai muit in fala 1or gi pentru
imitarea Ei atraclia exercitatd de via!'a adul- obser-
tului intervin iu aceste cre'atii. ci. Ar reluate aici ingenioasele
valii ale iui Piaget asupra n-ronologului colec-
Jocul copilului, ca qi ce1 a1 omului matur,
este astfel o luare in posesie a lumii gi o fugd tiv.

din lume ;timvrpinddins-luomceuc:eirieassucpdr,apeulneevaodeaaltzai, Cclol rnici. iucar-iile le sint in moci deosebit
in acelaEi ca stirnttlente qi simboluri ale jocului.
in care iqi oferd iiuzia Puterii. (1b-rplr'irlcrl-rtiei cale prefela rnai mult decit oricare al-

Jocul copiluiui este agadar, sub forma lui de tul sir se ioace singur are net oie de jucdrii ca
preexe,rci{iu, un fel de schila a unora dintre pirlteneli de ioc. El se rnullumeq;te ia inceput
('u ceea ce i se oferd sau cu ceea ce gdseEte,
luncliile sale viitoare. Sub forma lui de amu-
zament, el e destindere, deri-valie qi, de aseme- t'onlelincl obiectului ales semnificalia necesarA.
Mrri tilziu. copilul indeminatic cautd sd-gi
pneeraso, neaxliptarleiis;iealEpiercsoomnapllietSrilrlienint totodati al lonr:1 t'rrllrscir cxact iucdriile potr-ivite.

lumea posi-
iEoiccuhl elme ingddsleaEvteiaulan
bilului, agitind virtualitSli Ornrrl cllr,se joacir e..te rut adult, dar ci-
fragile cdrora lcorlirl;r 1i rrn copil. Jocttl adultului este ade-
iume in care ele se desfaEoard. trup qi o :rooli ilrloilr'(:cl'c ia copilarie. renagtere a copl-
Irrlui. inrplospiitarle a conplexelor infantile
Voi ardta indatd in r:e masurd se amesteci ('ilrc se isloviserir in ulma tlecerii la un nivel
rmeal'elaliacocpoipluillumluiic,cucaareclinuuneparaluctiic;dmdaeiioccu'iosceua-- :rupelior qi Ia un gen de viatd diferit, O data
rile pur fizice. Caracterul predominant a'i cu copil5r'ia rrt. trebuie sd inceteze gi copild-
pur fizice, in dauna joculilor psihice, rijle ? La mulli oameni. insd, sensibilit,atea in-
iocut'ilor cle,ascd o datd cu virst'a, atit
pare sd la fete firntila sau 'iuveni15 per:sista. Ea reapare sttb
baieli. Ccpiiul mare gdsegte mai rnultd
cit Ei ta lolmir de licdriri, in prezenla copiiior gi ori
pldcere in coordcnarea miqcdrjlor dificile. Pe rle c:il.e ori constringelea vielii ser"io'ase Ei un
md.sura ce jocurile se organizeazd, se sociali-
cnzeueaarszzudi lEqmiiseredriisquu,cpajuorncilueur.niloeLradreeEgvciuonlailjdofi,cxiuenr,ci sedepedineisdcchipidpliini-. :roi de pudoalc nu 1e inibuqe.
De la simpla contagiune de miEcdri vio'lente,
atunci cind copiii se afld iir':preunir, de la sim- in iocr"rrile saie siupelficiale, onrul incealci
pia executare sjn-rultand a aceloraqi miqcirri
concertate, ca la rotitul in l-ror5, se trece la :ralisfac{ia crracliu'ii clin r,'ia{n dc toirl.e zilele gi

tiin plictiseirld, ial' in joculile rnai plofunde
l)c aceea cie a-i extinde Jirniteie, aqadar satis*
lacfia de a cr:ea. Jocurile de indeminare ii
ofer;i satisf,acfia de a fi abil qi de a acliona
pinot'riiu.rpittauninotredliegperinn{deeirigpiei.rcnmreuglechsitlaoprinsedqitecu;

nigte cibstacole determinate, e1 are sentimen- Iriril:,iiiiea tirnpuh-ri. Ea nazuiegte deci sei iasa
ciin acest timp apasdtor qi gol, sI regeseascd
tul libertalii. Jccuriie de noroc ii oferd saiis-
fac{ia excitaliilor intense, n n:irilor oscilalii
intre teamai gi speranfd., fascinalia ciEtigului rnurnentele vii rsi pienitudinea.
care, fie el it:rportant sau nu, e semnul soar-
tlxista mai rnuite forme de plictiseal5, gi in
lrlirnul rincl aceea caie, dupd o rrorba a lui
tei gi apare ca o uEnanesid nea;ieptatd, exaltantd, lilenclhal, veste,ste pi'ezen!a suflettrlui : plicli-
darul gratuit a1 :;i:liir enei'giei nascinde sau acril]tulale, dar me-
puten superioare: de
unde gi spiritul sr-rpersti!ios a'i jucator.uiui. In
fine, imaginalia gi rever,ia substituie vielii r cLt nefolosite ; piictiseala pubertdlii, plicti-
rclriir musculiu'ii r-r sportivului constriils lar lc*
niqte hiniere iinigtitoare. Rel'eriile noastre se r'i giriditoruJ.ui intrelupt din medita{ia sa.
joaca cu noi tot atit cit ne iucdm gi noi cu l,).\r(i)c:.ii, piictist-.i."la vine clintr'-o plenitr:dine care
ele. I)atorita lor, aspira{ii1e noastre cele mai
profunde ne a.par ca un fel de destiu. ntr gisegte prilejr-r} si s,e descarce. E o nevoie
clc excita!ie, nesatisflcuta.
ln jocul aduitului se activeaza astfel marile
teme ale vielii biologice qi sociaie : afilmarea lljub o ali.a foi:rn5, plictiseala vine diir irctr-
r,lt.irlca insuficientd sau incetiuitS, din fi.ag*
de sine, exhibarea de sine, complezenla ln sine, rircntalea activikilii, din salie'Ltite, din aJ-',sr:n.!a
stetanpdininirleealeluamltri-iufisizteic,ei,udbeirsetra,ucStiiac. oAirfrlicftiul
; rlrl in{ci , intr-o asemel}ea plictiseala mai c:rr
c) rt'rrrrri isi lrlJa o}:irgi:r acea lamentalie impo-

sarcind prea lunga sA tlecem in levista toate lri,,'rr l.irrlxrlui gc;l qi nedetelntitlai, acei dez-
aceste motive gi mal cu searnd. iubirea, despre
care s-i.I ariiiat indeajuns tle muit cd ia nu- rlrrr;l 'i rr<'jrl^ ltcetr expeticn!i am:rr.1 a unr-ri pris-
lirr l;rrrrrlr'lr', ..1rc rrr,trr'1, plictiseaia care ltu are
meroase infSliqiri. Si relinem doar faptul ca ;rllr rrrlr,rl;rrr(rr tllcii, r,iirlli insagi qi a.lta caulzit
jocul adultulnl, ca gi jocul copllr"riui, estr: ac- r,{'( rr( l l , lr,r,rl t lrri r,,izit-rrrcii <teiui ce tririeEte.
gi inchipuire ; ii vom
liune re'ginern qi faptul cii, exanrina ca atar-e. r..l\lrc'ri,l:rrrl,;rrirrplrlrir',irlirslcolrirlltiitirgbosliotiluurt-iiielnerii,easttuenicni sine
Sa r:inrl
prin anumite tr5-
sdturi ;:le saie, jocul adu1t,.rlili se decsebe$te
de acela al copilului. Vad in el un rnai plo- :ri' st'r'rrt('ti,..ii ,-rLt a1,enfie" 5.

nunlat caracter de divei.tisment in sensul dat Alc:;t, 1-,rrsliu poate sii se creadd plenitudir-re.
I)r: rrncle orgciiui strairiu al. rrrultor oamcni
de Parscal, ner,.cira oniulul de a se a.mc!i, de a ('iric nu oferii niilic vielli, dar care se piing
,ce piercle intr'-un vili.cj rriir.icilor ;
vielii e foarte apirsirtoale , chiar glirvitate;r 5rtlceiri,ensaec.slPiaeltiicJstufiisilceeusatleLa.ap,f,coCragitnteides,maindctrieepzilniecctiihlsr-ieprszuicai dolln-
ore in
gi pentru
adult. Ile ascrnenea., r'id acccntuati nevcia lui cI alr
tdoenaif-icinasuoflesleinosivbiialitladtemdoehlo';riliittia;tdn, enveoriiaoic:rlecl;ei
ciot'inle, ciar e vorba cle niEte false dor.inle(.
Pi'ecurr vagr-rJ pasiunilcr nedefinite. Pr.ecum
excita!ie. nrcliciunea dorinlelor confuze gi totodata fAra

ile maigini, ciire se anihileaza singure. Precunr
uceie vagi aspiralii citre infinit, Ce care iite-
truSpmlelernlieEi ldeal, iatti r-rn titju poh'ivil, pcn- lniula aui-lniitol epocl a abuzat, fard ir-rdoiala.
din iocurjlc noas|re. Plicljscala E cle aju.ns ca pustiul lSuntlic, absenla ex-
ssnslil..r.rlc un pi_rterilic apel la agil,afie qr ta
iris. Con$iiinla se rJezi;rtelcseazli al.tinr:i cle r:ita',r.iei si sddefrierindduibnlaetxecditeaboilsittaratneiecrq.oi nimicpl eE-i
clipa prezentii, cle i'itrnlil inter.ior ; ea nu csie
Iurtindor,td

atenta decii la nonctcnia acestni i:itm si la rioasli ne-,roie de excitaiie, cA qi intervine anes-
lczia durc.r'oasii gi morbida ;i, ciirl-:ii fornula
.it)

I)oarr-inei clu Deffancl,,,pierdelea sentin-renl.i,t- I-,rrciditatea 1r-ri ascr-r!itir ciu'e striipttnge tim-
1ui, irirprettnd cLl du|e lea de a nr-r te putea
lipsi de eI(. Intervine apelul lit excj tatie sub prrl qi viitorul iminent nu seaindnd oare cu
toate lonnele ei, :rpeh-rl la tot ceea ce tonifica, lrr-'eu impresie de falsi lecunoaEtere qi de prom-
Ia to1, ceen ce te face sir tl5iegti.
Jccul -*.- rurlur rite 'iocr-rli violenlc, nrli citt rezie pe care literi'.tura psihologic5 o cunoaEte
itu este urreoli clecit cAtttalca excitu-
!sieeaircnal r-e- sc- eschiverizi-r. in anrruriie lorme lle blrre ? lt nr intilnit-o f lecvent Ia ittcatori in
rlronrentele cle tcnsiune, cind se simte in con-

tlrct, crt ncrocul.

sirie. iocttl tincie sii uleeze tti'r palaclis altilicial ; Ilxisl.ii o formi d,e ioc care urn-idreqte si

el se folosegtt-. uneoli de irri.l ioace lcciurhbile.
Anumil.e otllluli psiirice silrt cir-rtale uneor i spulbele lerlitatea : gluma, ironia, risrii, co-
pentln pfodllcei'ea euiollei 1i a leveliei bea- nricul in liirii rnari. toate atitudinile cale
ti iiarite ; ca e'xcitrurie ale vist-Llui, priir confu- lcll-rzii ;i. ia luclurlle in serios. Jucindtt-se cu
zie, excitalie gi autotnatistr-r. Clee:r ce Baucle-
sd
lrrvintele :ii cu luclurile, spiritul 1e str:dpunge
laire nurnegte c'orupele a sensLllr,ri infinitului. rrrlcseoli dintr-o singura migcat'e, ca pe niqte
.Jr:c'r.trile cle rloroc reprezir.rtii 11n rnijloc rrpru'en{e val-re, ca pe ni;te conveulii preten-
eficace impotriva plictiselii. Ci;tip1"rl, chiar: lioase. O prrte a ('olrvel'saliei nici nu are alt
dacir nu iusearlna maLe lLrclt.t. exelcita o fas- scop : ..Bilfa in'rpir-:dicri spilitul sa se lasc in
cinalie in-rensii. E un r;emri. E -"in'ibcjiul sour'- epleccaarsein.sti-loucfat'ucet'ildeesq-i
1.ei. J r-rciitolul se ti'ezi.lte adeseori ciin exalta- voia iinaginii artificiaie
lea Ir-li aselnenea celui cale, Ia sfir'gitul uriui pre ceea ce ccnsidei'a
crll'e nlr coirstitr-rie decit aparen{a 1or. Ea in-
rris fermeciitor, descopera cu nimre cit de loalce pe cea.lalta palte aceastd aparenlir cu
sirracir este iiragir-iea cafc I-e incintiit. Plice- clcxteritatea magicd a unui filosof idealist si
rea unui .lsernenea ior: sta in lupta dusa in- ne infaligeaz'a c:u l.apjciitate un coi! uebiuuit
potrivn destinului plin de farmec qi de duri-
titasttee.p$taatnssai replezirrta rrl dosujui stofei((. (Proust).
fascinalia norocnlui ne-
a buculiei \''e:;elia copilului iqi ofelii dc oJ:'ir.'ci ('a spc('*
absolute : si te afli in lat:ol r5-sLurnarea ordinii stabilite, confuzia
deplin acord cn soalta, sa fii puli-at de rniq-
crilile putelnice cale diri'ieaza destintii. rlintlc buneic nnniele. de zolieutat'et,r erutoli-
liilii legale, ubolilca legii si a lcgulii. Glurnind
Jucirtorul se lupta qi adeseoli se irfla in ;i rizind, copjlul ;i ornLrl adult se clibet'eaza
acorcl ctt rrrari for'le anouirne; agrl se erplicl cle consl-r'ingere, de soler-nni1,at.e, de uzanle ;i
de ce odinioali anrr-niite iocuri se i,f iutsfol'mau
cle la sine ir-r rnijloace de a consulta ciestinul. chiar de legea nal.uraih.

tr'arroalea e aici giatr,ritd qi totugi jucatorul co-

laboreazS. L-rtr-o pornire cle entuziasm, el face Prin inlelnredir.rl iocrt i,r l rr r'everii,t se ames-
lcci in vla!a copiliulr.ri. s1 ribafincl-o. Copiiul
sa disparA opozifi:L dintre far,oaLea irezistibilS l.riieqte intr'-o ceerfii cle ,, is. Ilealul sc pierde
gi liberfate. Cum sri ne mai mildrn atunci cA in vis. Visnl nrodiflcir ilL chip straniu lealita-
e supelstilios gi ca l-r,rpta pe care o ch:ce line tea.;\m afi,r'rnat rrai sus cit olic:e lucru se
de magie. Cnm :i5 ne mai irririrm ci at:e senti- poate trransforma in iucdlie gi ca o jucdrie se
tnnderniitualcpelsotuniaja;riisienntinimsoenndtualbpil,'-rdtaerriiE;iiaal dl opmrei*- poate transforma in orice. Realitatea nu-i
viziurrii 6.
2E lulnizeazd copilului cale se joacd decit puncte

c're pi-r|ni;.'c ;;i punc'ic cie repe r'. Stertcnsoir ir Am linrit sub observalie tln copil care,
obserrrat arlrnira.bil ar:est lucLtt. de n"ra"i bine de trei ani, de la cinci ani
\/l'cnrc un soi de
,.Ca sa ne placA vineli berbeci.il i'ecL- de ti ium5tate la nouii ani, a trait
rriercuri, aven nevck: c1e nrr;ri.t'.iri. Si imi ;rventnr'5 iniinS, clespre care \ia fi vorba mai

amintesc ie vieme:l cinrl i1 nlLrrreilm rtinat $i rleprlte. Topografia acesteia se suprapunea eu
cind irni spuneam rlie insumi o poveste cie
vindtoare care mi-l facea maf gustcs ciecit lopografia a"paita"n-rentului sau. Iata un frag-
i-al fi fircut ccl rnai irun clintre solLil'i'( 7. rrrent din fiqir de observalie :

,,};Iie si. r,':!i:r.il-ti rneu ni se C:1clea pr.nrzd,ge ,,Judas e tln pei'sonai foalte l:i'Ln, foarte voi-
in fiecar-e dirnineafi. l'li ii minr:r cu z.-.hl-rr ;i rlAi;nrrincotrg,p'-frrouiilcjantlinr,ttleeien.xbii-oAsigttndagetor,xir1tfaroi6qeae.mrItimnedppleiounltutieantlndunteliecpi.n:dESrc1taaasnritetd6ops,ineFmeoaEaif.rtlreSee
I:ovestea despre tin l;inut pulut'i inglopirt sui: rl'lltoffe, Iiace de Lion, l1ion etc. Topogiafia
zapezi. Eri il mincai'n c'.r laj:'ie ;i ilr.rvcsl"eatn lr'():it,11i !;r:ut pieziut:"t c calacterisiica demnd
rlespre r:n finut clerrastat de inuncialii. Ne rlt' l.orti alenfia. l'{ichel se joac:i de preferin!5
unul .,'e$ti. Ici era o
llansmiteam altuia
insulii inci necucel'ii.ir cie ape ; r:o1o o rriile iu':ii
ncacoperitii c1e zapadir. Ici populalia trdja in pc culoa.rril destui cle spalios al ap,artamenttlitti
caCbahniearpeEpi iilnofi'i;cccoLlorlinieulni:aroi pinliua-rmzibsaercsaelininnit"ls'l.- parinliior'. ta. unul dlnlre cate'tele culoarului,
lingd uga dc la intrare, igi .r.i'e r-eqedinfa Judas.
ne$te t,endiirlii aceasta sple .,.isi:,r'e. Jocr-ll cle-a r\ici se :rf1a Angrille ; in apropiele, suib un
v-ati :rscr.urseiea ne imrringe sple lot feh-rl de cruier, unde se afld craqul Sant6, e locul ple-
pldsinr-riri. ca gi fotbal'.rl. Itraci in iocur'ile de ierat a} rirqilor. Diferitele localitali ale acestui
purd inclelninare nu intervine curfiva ;i -"isul. floinptoitgrimafai.aqirlLool.l'esfeixianq. iCrainirnl spalilrl acesta real ;
ele nn-l sa,tisfac pe copil.."It is a.qar-r'rc,
if ycu tlrqii, de pildi, invi-

like, but not a garire of play(. ilnaiiau"s-dtoianomiriallsilalolal Ju"cias, pleacd spne Angrill6
George Sand ne por..estegte ce insernna pen-
de lemn, ltltrreazi lln drum
iln ea co','rinrl b'.tnicli :
.,Eri-r ttri covol Luclor-ic al X\'r*lca, (rLl ofna-. Jrine determiual(6.
Dar- un ;.rl clcllea spafiu ii'lca1 1i o a cLrlua
lirente cti'e, toiitc, itvcali r-lir llllrtte li un ?ntcles geoglirtie iirar;inali"i se sltprtl.ill..ttt acestei reir-
pentru noi. IJn anurliil" cclc iirtrhipuir,r o insulit,
Iita!i crr duL;i u sens. Slau r-irili clcgrabi finutu)
lojrrzrclnrclmeitui mpalartesiai.fiioenctlru"lar-viie-lsiit.u..nObruari!aqdae iocului, instalat ir-r lumer lcalii, serve$te erl
bolduri ieplezerrliuci ilnanaqi era piidrr-lea insuqi de snport qi cle sir,r',1c1 spalii.rh-ri Ltmii
llercvrrii'r. Cite cdliri.orii fantasl,ice, pline rle obi;nuite, in care se sitr-reazi tlin nou aceleaqi
j-rei'icole sar-r ;rliir:r-tl.e n-anr ficut cu pir:iorr:geie realitiili. ln n.ritrele spaiiu- al oamenilor mari'
al tranv,aielor, a1 cL'utnulilor rle f ier, cxisti
nolrstre pe co','rilul acesta rrechi !" 9. lnr domeniu .An,i;ril16, Ltl-I or:r$ Santd: etc. Co-
pih:l ale grija ri se ol,cr-itczc rleincetat iir
h gliicii ira de la Fer-ril'lantines, \Iiclcl llugo, tunctie cle ar:este locttt'i. Tn ci.ilsul unei Tllirn-
l'r'al.ele ltti qi pr"ietenii lor plaslrr,r tot ceea ce
nlt era a.colo. Cite luclr.rri nu se afliui in hazinul bari, c1 inlrelupe in orice clipi o convet'sa1.je
secat in crre nlr exista nimir-' ! pentrr-t B sr;ir-!1€ cii Angrillc s': afla in cLttare

,l'lc irlll acolo Sr.rrdiii, monstirrl acela atil 1r|lr1 ir1 cu-hie cli|ei:iie. Conl.inrtincl pc 1111 t1.1111-
de insp;)i'ririntdto'r qi care nu fnse:;er rr;iz'-rt nici-
rlit clrtul, a.i niltea ;rir.tnqe Icnlo. l'Ittlirai ci e
oindabtadz. inlnt1o0rc.indu-se de la qcoald" ei i'l cdutar,r lloarle depart.c; lr ti'ebiti :;,ti tncrgi rirai nlulte
zi'ie cu tlenttl;sall itr tiebui riri iei r.apolul etc,
30

,,Uneori eqti pe puncti-tl cie a aiunge. Dacd tirlo; se alla intr-uir castel ai cir'tti locuitor'i
cran chiar paipr"rgile ei i2.
urci o anumita colinll, !i se deschide in fala Monrce ne lcla.Leaza istoria unei fctiie de
frumoasa priveliEte a llci arni cale ;i-a nitscocit, sub numele de
domeniului Anglil16.
Alteori chiar ajungi; dar localizarea se eva-
pord la iuleala, iar domeniul Angrill6 l\Tuuuy, o torrau'dgir iuaginar-5, un fel de idea-
sa fie descoperit. Nu era Angrill6, ci ::dmine liziLle a pi'opilei pe1'soane, avind toa.te calitii-
{ile pe calc 1e-al fi dolit ea insdEi l:}.
care ii semdna.( un loc

triOplbusejorr'c5mascuapreaxsisptadliuinlr-ria:cesapstadlipuol vaedsetvedruant llourna ne relateilza istoria unui bdiat de
aI apartamentului, spaliul de joc din aparta- unsplezece ani caie, ciin pricl'ra r-rnei boli de
ment, orientarea in spaliul exterior cu ajutorul inir.nii, fusese crescut in singut'atate qi se Cez-
spaliului de ioc. Copilul transpune in spaliul voli,ase cu o a1-rurrita intirziele. Acesta cl'ease
exterior topografia lumii sale ideale, a spalir-r- ulr personaj imagir-rar, il uutnise plietenr-il sau
Iui siu de joc, ea insagi stabilita pe baza topo- c'onveLsa cu el ore intregi. La rnasi, unde
1i pt osllpllnea cd va \,eni Ei prietcnul. ii pastra
gra"fiei ap'artamentului. Dar spa{iul exterior qi
pspieamliurl ndeerejoucdneuoa'jiuoncagiizsadrecopinlecicdisaA. ,Ndeaarpnr-oo- ri('

un s('aun lingd al sdu. lfaca cinr:rta oculit] scau-
rrurl, bliatul se sitpira. 11
Pot aduce in sprijinul acestor fapte nume-

realizdm niciodata. Spafiul oamenilor mari de- loirse observatii personale.

pdge;te intotdeauna spaliul de joc al copiluiui. Dorlnisoala N. imi sclie : ,,Am triit ruai
Copilul se amuzd adeseori intocrnind hdrli lrirrc rk. cloi ani tln roman lduntric : eram doud
qi planuri aIe linutului imaginar. Aici rrl''l;rri'n.rrnt;-oti'lir;,rr:lrrrri',,rr'r(l"i'rrr'orirrrtr'rirbs(il'riul(b'itratr.llcic'vsoietpti'iaai tf;lgaduicacp.mleendfelolcendtC, oignribaccin\art'reee,
fia qi fantezia se inbind, r'rind parce geograr rrr;rirrlc rlc rr Ii l'aule;i Denise. Fentru ca viala
rrolrstrii sii l'ic lerita ,de 'amestecul ceiorlali,
si con-
struiascl un Judas reai gi un Judas ideal.

coPpeliidepoarlrte5q. ptiilgrtiec, i;ttirdneinfreccerrreninrstuer-si:riniEti spun r,'orllc'anr o lirnb;i inrrentatd, pe 'care maina lru

la ei r'('ufca s-o inleleagi. A; rnai ptttea inca ser o

poveqtile cu ,,va urma.(. ,"'ot'bcsct(.

,,Imaginam cu voce tale interminabiie po- (ie,o.Fraguelse,tteGeart'me acinoepiic:areYavroenndeoi,smpredzlietacetdancui,
rrestiri, pe care lt'Iat't-ta le numea ,rolnanele lttele.
Nu plstrez nici o amintire despr.e aceste nos- I\{arceline -- treisprezece, apoi un bebeluE,
time compozilii.
apoi, luclu cltlics, Yvonne are doudzeci de ani,
soful sdu doudzeci, iat' palinlii lui Geot"ges tot
Se pare... cd exista into,tdeauna o canal'a in doudzeci. Tatil lui Georges e fcarte bolnav,
sufeld cle tlei boii in acelagi tirnp, tifoidd, eu-
maniera basmelor, iar ca personaje pr"incipale lezie (pleulezie) Ei ai'monie... Paulette ve'de
apdrearr o zind bun5, un prin! bun Ei o prinlesa toate aceste personaje evoluind, imboindvin-

frumoasA.

NeobiEnuita era lungimea acestol. povestili, du-se, insaniitogindu-se, p,lecind Ei venind, vor-
amintegte 'ce le-a
cu un soi de continuare. cdci leluam fiml de begte cu ele ziinic, igi spus
acoio de unde il l5sasem it ui.,r-tt, t,. cu opt zile in ufmii. File fac parte din viala
fetilei ca nigte personaje autentice, ea le vor-
Queyrat rnenlioneaza o fati de cinci ani begte pe lind, ore in ;ir, le clojenegte, iar ele
care se disira stind zile intr:egi in nlEa rrnei r'aspund ...
ferestre, incon juratd de un semicer.c cle sca- gz

Paulette trancdne;le, triincdneEte. .'Ah, Aceasta ldmurire ne este suficient5. Nu voi
l)unuir:z;eule ! i::ti-i cobcli'inr-l cu tolii (copiii rr,:.odnutiltni.uaVias,t!uadaiudlupltouri,ueiEsiileordcouve,i"er.g/atettramfai'(
irnlpiiriali) ; fac o pialiigic de nr.l te n-iai poli la

in!elcg't... Oh, cioamnii, citri biitaie rie cap imi ea
insiqi lnvadati c1e reveiie : ,,8 jctul rlevenilii,
dau copiii agiia. Zada.rntc ii tal spun iui in caLe, jttcindu*te, te pliveEti totcdata cum
Germaine sa-qi pund sorful, ni: rnd ascultd. le ]oci(c 16.
Pune-li gor'!ul, r'iiu"tdcicaso, o sii te murd5reEti,
qi tu, Yrronne, \'ino sa-ii ajnli inama.>> Fcnomenul este general. Inielogind in an-
cheta lui cu privire la reverie 1475 cte pelrsoane,
Le pledi leclii 'ruir-ucr'. lri:ire Ei Yrronue se Srnith n-a inregistrat decii cinri r;ispunsuri
aflii mei'eu in fruntea r:]asei... L;r intelrrale le*
gulate, se aud loviiuli eie rigla in n-iasi ; pentlu ncq'ative.

elevii cai'e citesc Ei cale. la fiece loviturii ile Starea de rever"ie admite" bineinleics. IrLl-
ligla, ti'ebuie sa se opreascd Ei sd coboare to- mcroase trepte : de 1a simpla propunele a te-
nul, cdci e punct gi flaza s-a incheiat" 11. rrrr.i, car:e atinge iir treaciit sp ritul, pind Ia
Iata un caz culios in cale agitalia mo:iice ('lrl'urldarea in vialal imaginarS, prin incertitu-
tline ingiduitoare ,ssiacuo-mnsaiiillpiruelinacltiib.re6.r
g(ai u'dto-a-nosbr"srel ervxetrafitaicda-prealr ca stimulenli ai reveriei l,rrl e'ste mai mult Subiec-
L.).
fald de
()pcl'a sa Ei are mai ini-rll sau mai pulin con-
,,Cjind eiall micd, rni se intilnpla sir md in- ;t,iinfa accstei libeririti. Suir aspectul ei confuz,
chid intr'-o camerd, ca li.. lcveria cste ccl mal adesea, ca $i visul, unitate
sd visez acclo in
niqte. Pentru a-mi prcvoca reveria, mi apucain
si dansez in jrri:ui mesei, dansind gi invirtin- lilir';i sl;rrr rllirrnaticir. Iinboldul r-lnui sentiment
lrrtlllrrir', rr,r'csi1;11ile logicii qi a-le realizdrii
du-ma ore intregi in ritmul reveliei mele ; 1il;r:rli,,', :rlliv 1rrii'lr :;1lili t.iti',Li qi indemnui diS-
,;'rio.zli)li;iirlorllrLlilirr'riirlctrvirl.l'ciar:opulcoufur5n. dtodapterelsaupinttcnhee,gcaareali
ajungind uneori Ia r-rn asemenea gra.il c1e e;<ai-
tale Ei cle interes faia de ceea ce im! r'eple-
zentarn mie insami, fa!5 de ceea ce crecieam i,,. i:it r c'ii sr-rbi cctrrl iese din condilia sa Ei ca
$i auzeam, incit r-;ri iirvilteam pina la ame- irrcct,clzii slii-qi mai doririne gindirea, separalia
c rlcl;altr: clr-':r fi. liiit cle categolicir. in cazul
feald(. ci rrrr in1.llnim deioc ui tarea aceea aproape

Cea mai frunr.oasd fiEd de observalie intoc- totala de sine gi nici ilitarea imprejurdlilor

rnitd de mine se sprijini pe o poveste care a merapierinieteiilrevii,ncerri:eicecaars-aldcbteirr':eizeparzodfi:snodrni naulv;ientitit
durat mai bine de trei ani. E vcrira despre

copihil pomenit rlari inainte, carc, la vit'sia de rlective qi a vielii mentale. Gindirea, tnai
cinci ani, a fdcut din r.rr'gii lui gi dintr*un soi
de diavoi ascuns intr-o cuLie cu sui'pr.ize, de- ordoniitir qi mai activi, schileazd sisteme mai

nurnit de el Judas, eroii unor aventuri fdr.d ci,'erente qi mai semnificative. Interesele dura-

nurndr. tr'iecare ciinii'e aceste personaje avea i.ri1e sair moi:ienl,ene ale subiectului subzistii
:ii i"cl groissc drnm intr-un joc de sirnboluri qi
un caracier bine stabilit ; istoi'isirile se inldn-
luiau, insolite de nenumdrate desene. Era r.1e imagini.

subiectul permanent al rer,'eiiilor copilului, pe l,a nivelt'rl cel mai dc ios, arniirtiriie Ei iura.-
care acesta le irnbina mei'ell cu er-euimentele ilinile se ivesc de la sine; subiectr,rl asisi;i la
r,ielii leale;i le.ltr';tnea cu cunostinfele sale ;Lpil'itia qi liL cleiilalea accstora ca un sinrpltt
tot mai l-iogai.e. spectator'. La t|eapta r:ca n:ii inaiti, .1tr11'oilpe
r:5 oste rrorira de repiezeniareit volLlntarit;r
34

viitorului, cu intenlia de a-l realiza ; sau cle cxirltarea de sine insuEi, amplificarea dorinlei,
schifa unei opele, cdreia. i se da intreaga ei
valoare ideaia. rrlr;rrtt'rlrcrrrstsleniun-inenenetaem, dtperinteudcriinusllieniSlog,tEi',iicnciotienrnotradagariitandtiS, E,dileiibnzevdrjcalucireedxae-

Uneori gindirea noastrd este insofitd in 1,aind
de o reverie neintre::upta, iu cadrul cdleia se rrspcctelol negatir;e gi duleroase 'ale sufletului'
pregdtesc toate combinaliile (';rci exista qi revet'ii apdsdtoare. Avem visuri
noi gi fecundc.
Arn mai gindi, chiar, dacd n-am visa fdrd ince- .ririrrrlnt.irc'eeq,tecaunqei voirsi uclui gprarnodpioraiase-.i Ornul abAtut se
tarc ? Poezia poarti 1a un stacliu de congtiinlir
mai lirnpede acest continuu vis ldun{,r:ic al gin- sldbiciune ; cel
rrcl'elicit igi innobileazd durerea. Elanul voios
dirii- ;rl vielii qi retraclia neliniqtita, fuga din lume,

td_defzilro,R'creltnvaeeresraaiatitsecfnaocdnuipntlelee.tleoEara-zdri.ievfdiuaeiaslacte.hiEdoe.ai avriesvpairtroetrzu.iuanltluid-i rrc incruci;eazd in cadrul reveriei. Uneori cel
sl;rlr viseazd grandios prin cotnpensalie gi debi-
lilirle. lJneori cel orgolios qi activ viseazd chi-
o ,,altd lume((, in care a.cesta se simte mai in rrrrri 5i catastrofe. Aceasta i;mpletil'e dintre vo-
largul sdu. Uneori absoarbe viata Si o distruge. irrl.ir c'trcer"itoare qi sensibiliiatea nefericitd, din-
functie de indivizi 1r'c olgoliu qi teamd le este bine cunoscutd
Reveria poate insemua, in rnorirl iltilor ;i psihiatrilor.
qi de cazuri, o resureclie infrumusetatd a unui Astlol irnaginalia exprimd
trecut neglijat pe vt'etnea cind ela prezent, o qi adeseori disl-
rrrrrlcrrzir pelsonalitatea : Wahrheit uncl Dich-
tentativd de a di,r'ija viitorul, o fugd spre o /rrrrr1. Sirnlrolulile ei sint unect'i disimr.rlare Ei
iume ideald, o amorliie, o lEtariie ia
simpld
contactul cu nigte imagini sugestivc. De aici qi
faptr-rl cd s-arr putut spun6 despre ea multe t'ort tltt'orr tls.

itlnurufcacrtluiiqvridddr:ieiembeaincie,inrEdeivmreeuraillatueie,dstetinerdaaeub.ssoSarububaznuutndrpaeEdiliondctirsue-l l)lrlir t'sl,r' irtlcvtit'ttt ci visr-rl qi pasiunea ne
rrl'r,r'ri clrcia clclirut'iior', Ia fel se poate spune
activitSlii superioare li rlcsprc rcvelie, care le imbina pe airrindoua'
1i al cvaie;liii'ioncourml, aprle.e.exSeut.b- llcvct'ia plopriu-zisa se opreqte la marginea
cealaltd infaliEare, ea
este,
ciliu qi, la fel ca arta,
cr-ealie. Ea poate constltul orririr;ruLtlui, care este exaltare a autotrratismr-r-
azilul celor slabi si I'eplierea celor puternici. lLri pr;ihic pe un foird de de corr-
Bineinleles, subiectul viseaza pe baza emo- luzie rnental.i. Reveria ctoornploinaer-ein9i
ilaiilroilmsaagleintiolet atit cit qi pe baza germene
acestea nu sint,
iinaginilor sale, clezolientarea gi excitalta.
indeobEte,
decii Reveria se opreqte in pragul schizoidiei. Ea
un simbol saLl u-n semnal al errrotiilor. Imagi-
nea prezinti aarizledstoeacrrei oqiimnpooirtsaenfamasencifuensdtadldin; iu'c in cornun cu aceasta autismul, tendintele
sentimente irnaginative qi crearea de lurni imaginare. I)ar
schizoidul p:e,r'cle contactul ctt mediul.
imagini banale, conflrze, aproape uzate. Re-ie- Iieveria se opreqte in praguJ mitotlaniei ;i
al deljruiui de imaginalie. \risatolul 1i imagi-
lia este adeseoi'i o punel'e Ia incer.care a tot
felul cie sitr-ralii posibile, iar f;rn1.oitr;l emoliitol
pe care acestea le suscitir risare in acelagi timp natirti.tl pllsrnuiesc istorii ; clenrentele subiec-
tul.ui se urmeazd plrecun scenele r-lnei po-
cu ele. Pentru reveria afectivir, Rousseau este rrestiri trr-ivarurile artisttilui.
un excelent exernplu. ;i !iqncsc llrecLlltl
l)ar la uo,rtnal nr-r intilnim fabtilatia
r',sdtorul
Viala afectivi capita ccnEtiinlii de sine in obiectiva, crearea de f apte exterioal:e justifi-
catiye $i efor:t1l de a impune pldsmUirea
tmaqine gi o intensificri pr.in ricogeu ; de unde 36

eceasta unui grup social, nici marea insufici_ t opil de gapte ani. in ce constd t'ealitatea aces-
enld a spiritului cr.itic care lasd cale libeia It'i alte lumi, cale nu este lumea reala ?
tnturor exaget'arilor afective. Copiiui ral'e se jtlaca ni se ilrezilltii adeseoli
rraiecltaC1dl.iatqdlyiEfmidii.eep_DssEaitharioreetzeaaeissefeacahccmielzeooisnisdtieaitbeterc.qiartreer,eegdvaeteincruiionalenarfmu:zleziaiieragraeizonanieiliai_-o , rr qi cutn s-ar ai'Ia iutr'-o stare halucinatorie.
( icolge Sand ne povestegte intr-adeii;it' cA in-
tatea, de ndtomania care urmdregte ti.avestirea
t.r'-o zi s-a desprlns dintr-r-rn joc de fugdrit'c
acesteia. pi de p,,ecaded-ina-trn-ioleghualluuciimnailtiie abso-
vinStoare,
lrrta((, rdminirrd Ia vc-
rlclea lumiuilor, a rnesei araljate penti'u cina.
Ldsdm psihiatrilor sarcina de a dernonstla,
rI )rlruu'llaicjeuesatEei lGeeoselgnetlrSnaenndtucl opleril:caalarec-Iuinfcoea'rt"'iceit
continuitatea stdrilor de reverie, a povestirilor ei ,,cu ceea ce simt catolicii
1rr:rrtru pdpuEa pioase. Ei q'r,iu ca
gtitnriienreza.azan1gat7ili!,nuaRacnetpaoivvarereetaro,ialecod-su^gtjiionecdta,irei.,cdeliderr'auejpacvroei,elaesia.ttipeeadleodiuianevnppitsieurrousgddlrieid.ilsinertair,i-npts<ntisisasailt..igaeioi,mng"aaIea__- unor irnagini
Itrven{i in fala
inraginea rllr este obiectul insuli al adoraliei
lor' ;;i totuEi se prosterneazi inaintea imagiriii,
o irnpodobesc, o tdmiiaza, 1i aduc ofrande".
Lurnea iocuiui este paradisui lui ,,ca si cind",
ai.evERitneet,vcteearniaEd,iincjolaecricuele,lasotue,n,jatorlictcduelluaimmleeaagi,ni,ndianivfiiecdai,urlecuoicn.aspttrrdsutt5e_ :rirr'rlIr'ivnluinrridtc,,';sielrrssatpa:lublcnilcee'sic,cafocreronnsuvilneent lpiuarniinnfiecllalarlecalmeauj,o,lSlcieucsclaulmpii,i:
ii1 rtt'cstei iuini. i,a baza acestei
asta de ajuns pentru a face din reverie forma 'iilrr':rl;triiriirrllrr'-r1riclc", r;ri ir('('cpi.ate exisli o dirruire de
elenrentara a altei '?

pdledAcrueezr..eirmearipeeosseteetitncictiiiimeenesinteatadilnmtiaiqirnaitbeciiaidesepatuoncaiunteprluroi_nndseetacrqcai :,rrr,', rrrr rilt'tr'l !i o ('rttt\,'ctrlic cale iiir supr"irnii
olrlt't:l,iv lrc ( itto sc pl'ciiieaz;i
idmepaSgginegi tceaorericsecadltedsfdpglaocaeririeinatrrtiustiscadt.isfJaocceredae irrrrrlrrlrtl irr ciL<llrrl jr.rcLrlnl se petlece o temele
.]rrlrrlrri. subtild
rrri:;i'iut'
ir (:(,rlslliinlei. liuzia se dezvoLtd aviixl
ti'rirr.v(ri.o'cnlcElctiilnulnaieoascri"leeaa1zaaEini ttcretoccieatlea departe de
afectivitdlii ppreorfsupnedceti,vaarrtaevneuriileosrteqioavirseucriolon_r doua lumi.
struita din
noastre, perspectivd cdleia ea ii sr:prapune, e S-al pntea aplica aici fot'muleie subiectr-riui
Irri l3olei, ale adolescentei cufundate in visul
arc;optapyresldreritoa-'e,elaaiaianzxvi,ticiidllletipteirr,sitav:uiapdoitotmrd,ieie'ciee.rafrlirisealniauucdaunmreirriitiennnsajiuniau.rnisdn.lgnAeeDtutlioelhnia-efnttnooradau.eterlldi.rumpeameprioiui.ltavadeenqetFcr,aeidneldiraaenarioraelra.umtarllaueioFenr,lr?mud,:mi-nvcieruioorAirizeiirmei.;ocnsiiceaisdimivcileondiaefidfudooecvoozerrecaiiiea,aetdiirlnnpvec:ts_ie__caa,i riitr:
in starea aceasta de incintare".
,,Lirsa!i-mti posibilitatea de a fi
,,incintarea inseamrr:i
ceea ce vrei sd fii, cle a manevra ir-rct'urile dupa
propi'ia-!i r,'oin1.it((.

tare. , ,,$tiam cd nu e ceva acievdrat, dar md sim-
leam c';mva asemenea copilului care discuti
c'r papuga lui Ei care gtie, totugi, cti pdpuqa nn

e insufietitd(.

Reveria gi cjoacrre.rls,-,;srintfooloaslittdinlnmfaef(a. E chiar Existd, in cadrul jocului qi al visului.
explesia de nrea ull aceastd semi-credinla in lumile irnaglnare, care
gi-ar pierde tot fa,rmecui daca ar deveni una
cu viata realS ; acest sentiment arnestecat, ck:

tsEopttioiunnglttira,ncpeaoittafeiteslacitgreijnainttoealvrvoeiiia;i;fiacnisetaasp-mai esprigrvloiitra.citeaeip;gacti oc;niio-, rt' ioacd mai degrabd in fala pat''"enet'i1or sdi
complicitate irrgaduiioare, {1ai' nu un abalnclon <lccit impi'etind cu ei.
Dar jocul copilului se sprijind pe realil6li :
total. i(rlriilliei ilJe:epaeco{iumneltauilnds,dqc;oi,ppileulmniuqcedrailteenetxedceuctaittela'

acGesdtesiirinluezleiim,ceoinrtgetlieenateceisnteiinsseirguii-cnlaertju_rina{ejo, can1e- irct.r-ll cle a c.llat'i, 1a mtgcarea calllllli, la atitu-
rlinea ciildrelultti, la tema cavalcadei ; singur
lui, ac{iune gi vis. aga clut-t afirmd urrii autori. sirct.'ncsztaatici,t,ealp.cldetzueltnitninintcreogni;mtieinldainlumi igEcidprire9-i
Fdrd indciaii ca inlcr.vine citeodata asenti-
tnentul social. Cind copiii se joacii ir prerlr-rii, sr:hlr-:iJrir miitura in cal. La cirept vorbind, co-
rldauacicnborriulcdoucepluxinllotdrrrreiienmc,utr'd-Ipooelilvsziirtrino.epiilotpltraoz.vtiaare.nesstate.-liagltuaterteisaainirpn.jiomitnc, rot.dirrdeiiilroeiaaedr.smeauclinee- piLnl nu rtecie caiul, dar iru vede nici mdtura.
(iopiiui nu reaclioneaza la obtectul care intrd
in contact cu simluri1e lui, ci Ia ideea pe care
oIrb.alccarctuelstoeisiudgeeir.eCazodnr-ringgeirveaa acliona in virtu-
unul dintre partenerii de joc a inceput sii
strirnbe din nas gi si spund cri la milloc r-,u ,,ludicd(( se alca-
e ceva adevdrat. tr-rie5tc chiar din sinteza exubelanlei fizice cu
Se qtie ir-L ce mdsurd se tern lLctivitatea mentald. Aqa se explicei, dupd cum
copiii cale se jcacii de p,r.ezen!a scepticilor sau irnr nrni spus, faptul ci orice obiect poate de-
a riuvoitolilor'. i'r'ni iucdlie ;i cd o jucJir"ie ctl caractel bine
altcevat. Ii aiunge
pel'nottruuEjio, ccounl dini!i:rgraucepa,stainnsuii iu'e valoale dr:cit rlt'1<.r'urinat poate deveni ot'ice
;rtcslr.i ('onvillgcri ttn pttttct de legaturd cu
chiar qi in zrcest lr,;rlillrlt'lr ; ii ir.ilnlgc ai.enlia la miqcdlile de
caz ea nu al'e valoare intotdear:r-rtr. Sterrensou
scrie cu multii dreptate : lxct rr(ir, r'irlr: r;irrl. l'oitltc leatle, a.ten!ia la cutare

,,lmi aduc arninte, 'ca Ei cnm al fi lost iet.i, r;lrrr lrrl.;u'r'tlct;rlir-t t'tt aspcct de rreridicitale, ca
irr r';rzul copilului cate. r'olbiitd despre un l1e-
cclie'edseelnetirpneenctaufiedme is-al tcislafadecalieu,nciisetme nmitautestiEtii in- gri6ol clc ccluioid, cdluiii ii {ixase rniinile it-r
fa- rrsia fcl incrit sir poata alcinleer,'at'saitn:guerl o falfurir:,
cute cu dop als, ciriar ;i atunci cincl nu cxista poate ht-
fi])unea : ,,NorfLrlo e
nir-neni sa ma vaddi( 13.
tin..dc".
Iar James SuIiy alirrnti cu aceeaEi justele
ci niSte copii cirre se joacir indienii salr Aq vorbi cu pldcei:e despic spiritul simbolist
olicale rrlt joc nu se joacd de-a pentru allii.
Ei ar-r toli deodatd viziunea r.rnii lumi noi si al copilului in sensttl pe cat'e il dA Hegel
unei
realizeazi, toli deodata o viala nouii le. acestui cr-rrrint cind cliscutir despre alt5, pentru

S^ cJeunceinlodlup-see,ccaorepilluel se cufundd in el insuqi. a nctifica supt'etna';iei intenliei 9i dezacorclul
ciir-rtr:'e intenlie gi execulie, dintre idee ;i reaii-
intei.pr.eteazi, imaginilor tate, p'recurn gi aptitudinea de a confunda in-
te r-rlia Ei ideea cu executia Ei realitatea. Iatd
pe cale le modeleazl, cu propriiLe-i miini nu aici, dacd vreli, un alt aspect al autismului, al
le da naEtere in funclie de valoalea lot' egocentrismului despt'e car:e ne vorbesc unii
tivd sau sociald, ci mai cur.inci pentru a obiec-
psihoiogi eminenli.
coniula de o r-rr:uir attnosferd. se in-

lntr-un curtint, in cadlul ioculni se petr.ece $tir:r, de altfel, cd desenele copiilor mici sint
un lucru analog cu ceea ce a setnnalat piaget mai mult simboliste se mul-
plivitor la ruonologul colectir'. Adeseor.i copilul 10 ,clecit reahste. Ei
{umesc cu un simplu indiciu, pe care-l
4l insugi. La fel e gi cu rnodul iau
drept obiectul lor

de cbselvalie : surprincl citeva trdsdturi ;i de- r,n,lLilliirgcinilecir,oliacnr;a:rtreuenbcioonnredstistn1i :irin-rtdnic'easPc;laiiautngreeetaa, lcitudpvliiiin''intDuclurpp;rodtainctete'
vin orbi pentlu iot restul. Wundt avea dreptate si-a ginrlit cu voce tare a9ciliufniiierale',-lcoorppilurlinajuenxgcei-
,'',i <,,--r-.ra.nd-e luct'urilor
sd spunii ca, dacd arta plasticd nu apale deloc r,i'c ."elbal5, clat' .,si prin iluzie I'oluntari20'
la copilul mic, aceasta :;e intirupld tocrnai pen- .llini.ai",,,,r,psai.i'nA'ierrott"ia-6e,cu'ittte'"egaega?esucicnstnilder"eein:zon:sr,oabelter,iasaa,ieldieliui.nizrgrrlte-lD'aiiraczltec!ideiiseirri!im,tpn'alecirplai:lcvnoaceigltsicdcciudoadc;lrptreeeteiiilpu',egt]ts1exii'nle'pcnu9d-iticto.iliaaimrtolusui-aulclsgviaeupnasrlsbleeeeouaaaE1jTirun-cleiei--t--;

tlu faptul ca imaginalia o face inutild, confe-
lind obiecielor semnifir:irfia cloiitd. Ridicarea
unui obiect oarecare Ia ranglul de jucarie ale
e;<act aceeaqi sr-rlsd. Juc;iria c chiar nai rnul+;
ttn simbol decit un lucrtt ; ea rnijloce;te jocui,
a'r,ita tot.

Din aceeagi suisd provine gi ceea ce s-a nu-

mit tei-rdinla narativa a desenulrti, cate, la
ir-rceput, precurnpine;le categrllic asupra ten-
i!i'ril.re,itie,rcptra.trpctiauxtnidsctit1ei,,rrei'iiarrsiftiauurltaielenafrciree-'sri 'trceiiuitiirteiini,acLteoiptciiumlituadliepevxeiensct,uruo-
dinlei descriptive.

Deci copilul ac[ioneaza sub crtntroltti Si au- ,rirt,n,cl,,ai',a,ral,ltiillttLffiatarr:tt!i'lelilii,pacpcecrllleLeidnevveiilrai-sasa.litti-eclpnb.itii'rcElieenaiagli:.esura-clsrcit-en1nolirrr''-a'dr-sirre'lsorsznipimsaotdiclnet;miitadi^'ndceSeucpplfletiauortnintttuuEctLlil-'
toritatea unni model interior". Jccul r:opiluiui
pr:esupuile mai intii o tendinla plasticir, ne\roia
de a tladuce o imaqine launtlicr'i, iar execulia,
cum se intirnpli totdeanna, consolideaza qi fi-
xeazd tendinla cale, dinsplg paltea ei, couferd
execuliei viafd. Copiltil, cum am spus, tinde in
primul lincl sd repr"oduca tot cea ce este pentrtt lii calrt ir losl. clonr.rrnit fu-r-rc!ia realului'
el caractelistic; qi, incapabil de rrelitabile sin- ,'\rrr rrllillrl irl allir palte cd n"ragia nlr estc
iirrirriilr(;loccLviLliltlcizccalclliotn:aildlototLltl'liiocrlcat:it.lcrlltotCilirdlleloerili'iinnlellaealiiiznpartieenf,icmcarciejlidotaiantccfacil
teze, srriprindc ici ;i coio citcr,'a tlirsdturi do-
minante. El vir face pe vizitjr,rl linind un Jrici
ipnarrtnicinuilra,Li'nitgdlloi qdilrecln-vqoicavobcueliau';;ii folosind citeva
de pronunlie. r'.: 1i:1'ttii, obiectir,'i't, a airltniitol' r'itr-raluli, a alftl-

Copilul sciccteazA Ei schcn-ratizeazS. Imaginea rrr ii.or pi'actici. i9i ale obirlia- irr interpdtiun-
tiircril.'eezrersiecfpiuutneiti'nciclei .viCsual,lrlaiimloi(u:dmouai'gt icsr'dtscfinauteI:eciite-
se im; pboicgt.latlfae;tscc;i se dezvoltd o cliLtd cu talentul liza dorinla a fost alea:;i imitelia, tocrnai pen-
dlamatii:eazd nuanleazd.
lui qi se
Simplrrl indiciu sir-r-rbolic se transformd in ima-
tr',.r faptul cd ea schilealzi ar:lliunea cAtre caro
gine pitoreasci. I i u Ce tiorinla. pcntrtt af aspcrtnuilturi:tdolattslucil'niltInnitomltotl-
t cnstiluie echir-alcntul luitt clt'ept ansamblul in
In trer:crea de Ia vis la realitate, nu trr:buie irrc.tit aL acliunii cste
sA uitdn lolui limbajului. Copilul e constrins
sd-Ei anun'r,e acliunile. El gindegte cu voce tale in1. ieginte.
inaintea piopriilor saie acliuni, dintr-un fel de 5lentirnetrtul sigul de sine 5i cle pttterea sa
ircl:rl;pcLll'nainlrarr.edha'riEimziaiiocibnoitenecicnlreldialogrc'ecasatt'ureer-i-ll1oar:rnaqimsi-iadlicn,tgseilocI'rrirectduaitrneelaa-l
necesita'rc iirunt.r'icir. Vorbeqte acfionind. Pe de ,:l'. calil eebsxitnpceeinrciceuini:clceaiitt.inm1ulpl lFian1ctiailrnbcori-leiqE,teeqoiicnlaucfmaealeastsasoacliudot
altii paltc, ei sc folosegte de cuvinte penlru a rtil: mai
obtine ccca ce aci.iur-iea n-ar putea sii lealizezcr
Irirne a
de la sine : de unrle fabulalia, cale constd in
crearea unei leaiitSli prin cuvint, qi limbaiul

canucoono-anpiuvrsilieltifr;riildtsoueuorit,ipaii.oi:lrjltitc('i;.ilrI:c.lt1l*coi';i.lillti,i.,nr('c.ccltic,cril';;ici:ti:.r.c1cic:lrica.ecci.znret;,1iliietrtic:irrni-.fliraarror{cdc1.tlrernadtt.ctii,-L;lo,utiloialtactiilia'crc_Il,aaeri I r','rlirrt: falrj. :l: NIesltegugr.rL, r'utitrtt, ir-rsensibili-
fmtti.amraerallpddbnir,uepddisceeuieaelsisdnocainis,rllr.cdchirieil.n.jaeocalralcie-e'loauitlesai.iainLzt.eirillri,crnnclfsaaipiatbivdlipr,i,tsioeclh:fa'iguuI.tariincrigriu,c.ei'll,oTiaca'enloitci;tallarritsirelpai.;maetNclrevlludlotoriuumlsrincarace_uir
saddtr:no1aoeraetlt,cuairuasttelodactxr.sura.pted:llrurediliameimrcuadiampeiloriuszepEmtnaelieiediniasiecarcirarmaseatiodnoruoelieninn,lr,iralueogei;taiiiii;lifsisiritai.-,ioa_:relti.rtirrrAfe..pi-ercolail.cuecnrlzl,dneieen-ea>"rcitirrlie-aerlia-snerptiptu.Aceal,nr;ir.Leeln{ad".sravrio,i,.o1c"iasoeafuileab"drtg_,t.al,ri,"i lrrl,,rr clr.rbinciiti slii niitn:etlti pot si impiedice
',.rrL r;:i inabtile iiii;riri l:'rt,trrtt'ici.,\ltrhetele pal
s:emarecicrc1rerofnss-^1-tidopltialtt\u.cuvee;srlLjcitdelcazu",tomclzasiYcrunduhitacliniictnmssriiiustnua(tldetair'enulalrpuulc.acurelr,--iirllrE-Incoiisntprtp.oartalciaeu.irLatniiinorlls1g;cirtin\lciioutart'mn1.to.iirsuntra.nciehripu.iar.eiL-iir.uitpicr.r,lln..uiiiri.eilre,.auitran;trt;ra.ci-lilt-ileni.ieinio.atcioaijrbu;dccpiiiur.i.llhirero_,cirprelclsn1iuliclir.rarilll.rr_ulrc;:ls,,'rij,Gpqosria}irr,nrr,n_;ei.ar.gi-rzlc'afa,accrIoiz,iielniisrnnioio",,r;tnitr;,leirrile-ir:r,:itnrziEiuarat.rap."acti(il,rnil,etc.cc.ile,1itene,dlrc.ectl,alnapet".ri.a.ziiitcunuccIca_ellce_I.1c_cit, ,:;r :,ti-rlriieas;c'A e:<isti:rr!a r.t dl.t-tii categot'ii de
gagapd.ecdueuEfCrir-icautsqeoroniilpisnru.rioiaelniuEiiaguusliulleli,cezril.psieninntrteemvdi.cau-aiiolz;-sucleeidaanrinnitzc.nettili,rru,n.o_s-rsE5:coaf;ieJ-ia,ins,a,;Lc,tsi1ertaimoirt"aprcp;'lu_erpcr.ltiiuli.inoianfisliaJiecrrq*iia,piici_irrie5stece,eisacriraprioee.muliutndfctii_n_l_e,
.laNreuceto.{pi aarcatodroiixusiinrluai sntfiecll.eIllonii^i 'i;n.it'e;r:."pfreitneaiznd_ 44 :r loli qi a rrirmer'oi:ijc iipuli intet'mcciiare.
I'r-rblicu1, crii.ica iii actorii itr5i;i iEi fac
tIlitr'isr 1p;l.i:Ili,r,s. eeusit;eib,(l;iinaitel tc: :rt..rlttia;itie'earpelicn'ltlcexvcaellieanzfiiti in

qi

llebr-iie s-o post'zi. cind sliiJ>icinne 5i neputinli.
Irr ai'iunrjte eoot'i, iLdni,iltirl'i i, fat.utticii mat'ilor
rrr.relt.r'i rl slenli lt-.-,.endirr.:i uns ;i 1iu'e pentnt
irich-i[ ]r:r' cjar'iri llirrlrriat c1t: u se icletrtifica spi-
r i1.ua1 qi Iizic crr pc:r'sol1rjul pe cat"e-i tepre-
;ririti. lii pe data ii:;act'iiic:Jt o','icrtiitrl: ii opun
cttt;rte alt ltc,'ir;'t', ir-lt,ilirg,t tlt,' publ ir', s,;i car'e u-al
l'i clecit iin simph-r aclor: ,,I)e ce nr.r-{i clai
silinfa si-nstr.unezi bine ?li"ra:.l ? Ciici Pasta a;a
fi;ce. Dc cc n-o I'aci
;i tu
Dacir avem in r'edel'e turele mJlltulii ilttstt'e,
nimic lnai neClel;t, cic alticl, cr,ecit acerasta cri-
ticar a lrii }lusset. ir-r alc' sale So''ui.'enirs d'ego-
t.isrrtc, Stcncllral ne ir-ri'iifiSelzi o Pasta absolut
lulblrriitoelr:, posr:clati"l cie lo1ul ei. Opinia lui
Ilugc\iic- 1)rlacloir rnciitir sir fie relinut5 :
,,h{a1iblzrn... iru qt'iiL rrLc'icdiitir cum rra iuca.

In Roineo, cinc]" ii.iur-rgea lingti molmintul
.iuiielci. b:i zibovea la intlale, splijinita de un
stilp, intr"-o stale riLl plosti'alie duleloasi, ba
se ploslci'na, irohotir:cl dc plins, in fafa pie-

trei...

Ea aittnqca astiel la elt'c1r: ttttir't'rtice, care
ilii'eaLr forrL'le aclci'it lrlc, cliLi' i sc irLtiurpla sd
fie qi c.xagelat.ri san cicplasati rii, in consecinld,
irrsupoltabiii. IVu-rni riliinii)'jc s-o fi vdzut
ll'ctldiLtu 11" Ii'1.",'c :1.

t\cestci acti'iie lrsl'ell in iipsii cle inveirlie gr
r1e noutate, r'iscind mel:eu aveirtura, trugdne
I)elacloir ii oprlile ai'ta subtila profesatd cle
Pasta. ,.Deca te ai"r-.;-r.jezi pe-o asernenea cale,
nu sfirqegti niciodati : ea llu este niciodati ca-
lea taleiiiriltr-i epui:z:.it ; cci:r1i s'Ludiile incheiate
6i pozilia stal:il;.ta, iiltistuL n-o mai abando-

45 ne:ii:ir... Este sper:ific'trl i:.liclrttriui pc cai'e-l pcr-

sedS.Pasta. Aga au facut liubens, Rerfnel, toli inri sl,ittnea cI Ta.lna ii povestise cd iqi nota
tnalii coi-nps-,1 [st']( :1,.
d_utbrirr,nrosliirinleboinJitsainli,;aatlestpilueir_srci eanuirri.tllr.euicui tcate inflexiunile, independent cie pronr,rnfarea
terpletdrii pt.intr*ul
rolului gi gi al in- crriintelor; un fir conducdto:: care-l impieciica
privirilor. actor.iloi., precicupafi de cotnnnner.ea :;ir devieze atunci cind ela mai pulin inspilat.
O data piil'uns in memcria lui, acest soi cje
dIm-^ain_fgSinfigileai:peaasi1ujneilcoer.l"ienotevaotrruolenluj rrruzicd readucea toate intonaliile intr-uri cerc
sint imagini adevarate ; sir-rt pcr:tr.cte aranjate, ciin care eI n-ar fi ieEit fdrir riscui cle a se ra-
supuse Llnof itonvenlii : aclev;iru1 in tcat,r.u esti: lici qi de a fi tirit plea deparie sau iinpotriv;r
araniamenl gi conrrenlie. Cel rlir.i adeselt, t-rc*
prdt,oo,e'rda"ruteaeitxdsipneqlrepiisnrreigans'raii,cj;ienaEranft.eeuElrtnIpcaoalieareptaeuicnlfeiinera,iecnfdlelreermlreeexbapsasrpiseieascEi,taaiciaccaadruregel*i ilOalrafu.r]u.l//".)Q -'.
gi id-eea l"le ctr.e si-o f acc ace:;l.a clirsi;r e pa-
Aceste neccsitdli tchnir,'e, aceste reguli de
pruclenld nu-i impiedicn pe nnii actori ,,si se
lefugieze, cupi:inEi de un fel de belie, in iluzia
personajuiui lor... sd se elibereze de ei inEi;i,
siuni. sI devind altcer;a clecit ei inEisi(( 23.
stiEfsjeteindebcui rirnirerpri;tr,lqtebilc'coai_rfjcoccrli_ornl caotr;ni eerixiae-cnuutlnalt
Aceastd contopire duce uneori foalte de-
vpaorrtbee. s,,cAmdejsupcraet aseard Strigoii... Nu pot sii
dpIaereraceucseml1.rr'Elaevihen-fr'g.iuchraena,r_rji'osuectliuentlaaq, jioeccxuipchec-rtriuieln;iiioacuuvelocurei.saiDtsaf:tfleecaili, spectacol decit din
auzite,
pentru cd, in cea ce mii priveqte, arn sttportat
un fenomen incai necuncscut : pierderea aproape
actorul plingc prca aievea, vor fi liicrinrile h.ri colnpletii a personalitalii ; lncepind cu actul
frumoase ? Va nl do-ilea, ;ru-rni mai amintesc de nimic, nici
fi el stiipin'-rl liLciir:rriloi, siile ?
Va fi el inleles
? de public, nici de ofectul spectacoluh-ri ; dupd

drtvildtnidioeoeuvmtr,rbnrdu,i-clAfiaeunlio,csczdnmddeiicci,a,icblprneuuauiugncldvnbptatiicinlctitciar{oicedtiise,oultl_rieilaclpn_arcdriEe.elueaerviuniarif,fecrniiimScimai'uncnstolauleeldltdtrri;rmieiisac,irreeancia.oirb,ittbangtoosnsrtrtttittdiei,riser,ascerteibt6vrularetli._udunnniir.enlcle:,ijauct:rrfcsaxeidariaennbreac!sutsep'auiaeiaeotnbicarl;oi.aicslreisri_ar-,,--i cdcierea cortinei, m-arrl legiisit Cii'diind, ener-
vat qi ir:rcapabil sd redevin siirpin pe mine o
bucata qlc vysi'nstc i){).

Sarah Bernhalclt desclie in l\{emoliile et o
j-cair:rfroi sat iticat Ferira Ia
-ciare asen"ii,"rni*.oai'e,
plovocati, lucrr,t
i,onch'a ; sirurea asta
cr.rrics, de tlacul neilllr:r pe cale l-a simlit in-
lrind ipnlesacesni:lis;.i caie a fJr.cul*o sd-gi inceapi
ln fadcceelaa;pi etimDpiclee1rotrtesbiuisepusdnafieciidmiveallse.leCeceo_a rolui Impcsii:il sa ccboar"e. Nimic
n-o mal putea opri : ,,Sufei'cam, piingeam, lm-
ce-l ploram, strig:rm ; $i tctul cla ai,levilat ; sufe-
i'inta mea cla r..ribilii ; l:lcrir:rile imi cr,ugeai-t
flmuoerimdciadannlunuiuepesastetretnincimiumilcaic,rdegsi,nteteopdcrmeinraaiendxiaicnteodlre.ninttifciaiofactolpatrtt_eur-l-r, f ielbinli qi inle ptitoai'e... I)uunezeLt s'J arti-
forrnele strdine pe care trebuie si le imbrace.
Putern numi sensibilitate aceastd ur.se.(( lli Talma avea incrcdere in notarea exactd
plasticitate, a n-reicciiei sale pcnl.rrl a re::neclia lartunele
aceasta aptitudine cle a redl, inspii:a!iei. Aici tocmai ciereglarea melocliei,
Actcrul de ieati'u tlebuie oiice cai.acter ?:? tuibrilincl toatc mijloar:cle de control, a impin-
s:i-gi
fixeze rolul
Ei sa-gi asigule ptrnc,re cie r.eper". ,,Coubaux 46 47 s-o pe actrila in viltejul inspiraliei.

G6mier scrie la fel : ,,Cind teu$esc s6 md su- D-na Tdaelmadaintoccemmaoi ljiuocnaaste5,inincltnitdiriomcuarcgoeauEi
gestionez, tr"diesc situalia ; nu mai sint eu in-
surni, siut celalalt. Totul este ugor pentru ac- cra atit
lacrimi din ochi. C,ineva i-a spus : ,,Slnt con-
torul care se afla in stai'ea asta.. El este purtat vins cd vd credeli in Epir, vdduva lui Hector((.
de piesi. Joacd vri'rjit(' :i:.
IJneori actor.ul cornbind, iirtr-un detir biire _- * ,,Eu ?a rdspuns ea riztnd, cituqi de pu!in.((
,,Ce vd face sa plingeli ?(
condus, inspiralia itecesard si stdpiirirea de Ceea ce m-a induioEat a fost e-xpr,e,Vsioacepae mea.
care
sine- Eugdne Deiacroix I-a auzit pe Talma spu- vocea mea o dddea suferinlelor Andromacdi,
nind cir in sceui este perfect libei ,sa-9i clirijeze nu suferinfele in sine... eram in acelagi timp
inspiralia ;i sd se judece, de:ii are aerui cd actrifd Ei spectatoare. Md fascinam eu insdmi(.
se abancloneazd. Dar el adAuga ca, ciaca irL Rachel spunea un lucru asemdndtor, dupd ce
acele clipe ar. veni cineva si*l anunte cd
luat casa foc, nu s-ai: putca desprinde i-a mjucdaseelelcatrPizoatssdea.mV.oc,,eAas-imstei nplraopacrieeeaimstirdvlrudcjeitad
tualie 33. cie si-

Alituri u-rechile". 37

inspiralia de acegti artiEti ciesi..,ilEili, la care
refleclia sc unesc pentru a cla
;i Pentru aceastd vrajd despre care ne vorbea
naqtere ger-riului, exisid ariadal actorii de tem-
vpaderoitnLerai3csmarinneudqnltig,,ienpinedcisicnirfaidrre'e;iiints,incac;eiec,nesleaii ,tn;eialh'aainiirriiclnvpicaoanl,rtieptrauazbinoslenipcxeouprLrlaeelic-ir G6mier, actorul, ca gi copilul, are la dispozilie
acfiunea Ei visul. Compunerea personajului,
asemdndtoare cu ,,compositio loci((, qi realiza-
rea plasticd, iatd mijloacele sale. S5 te plasezi
siei, calc itnbraca r-ohil aqa cum ai pltlte o
in atmosferd, ne spune unul ; sd aprofundezi
iadiecei,asgdenceornasldtr,unieeEtsipEuinsedarlteual.\iz$eiz, ipuonrnifnedl
mascd. de
de
Printre actor'ii de .,tcnipel amenl.((, cxisti balet tragic sau ccmic, o suitd de miEcdri.
unii cale sint rlai mul1. r:i insi$i clec:it perso-
naiele lor'. ,,Cea mai ,-r-ror" por:t* a actorilor ierneaaSlamaizcuafiinorseeneaevaipndzlt5adi.msatfpiosciruddmp. ri,ean,Mlveredr]presceau,Efclui1anaurdceitnoitnrruefaplb]ileuansicemde.pesDeada,cclcdeul
noqtri, de inclatti r:c sc afli in sceni, siut im-
pinEi sd sub,ctituie insului pe care ar trebui
sa-l facii sd trdiasca piopl'ia lor personalitate :
in loc s5 intre ei in pieleer personajrilui, perso- rePrezill(( 38.
naiul este acela care in1,r'd in pielea loL'( li;.
Flxista unli catc, lle llalcr-uslr.l r"ol',rlui, se infier- Mounet-Sully spunea : ,,Compunerea unul
bintd gindindu-se 1a vial;:r, 1oi pelsoitali, care
personaj nu constd in a te viri ln pielea insu-
lui ; ea inseamnd exact ccntrariul
nu ernolioneazli 5i itu sc cnolicneazd cjecit struieqti, prin studiu istoric, prin ; evoci, con-
emo{ir:nindu-se rriai iirtii pc riealrit 1or. Exis;ta
reflectii, un
personaj Ei faci sd pdtrundd acest personaj in
al{ii care n-au arvlit r-ricicclatir deci1. r,.n singur tine insufi, te Jagi bintuit cle el( 3e.
t'ol ;i citre nii ;i-;.iu jur:ai, clccit pi.opt"il
i.rt.i- In acelaqi sens, G6mier li spunea lui Gsell :
soand. Eristi-i clansatoat'e c;lrc lt-au clansaL ,,Sd-ti imaginezi cu atita intensitate fazele
nici*
odatii altce','a decii i:r'oprla Jor fr.ur-i.*rsefe.
Actor'rl csic ilclesccli ;ir-iruirl :;liu sper:tatol. : unei scene, incit impresiile sd provoace neape-
rat
,.Sir:nt emoiiile Rspitae-;ltlsibroaentltca)"i,eihli'lrllcpc{.,ap-fleoplel.irrreptlrreea-" gesturile(c. ,,$tiind impelturbabil textul, sd
uili
zint, dar lrrin cuvintele ;i sd nu-!i imaginezi decit
irieile(.
pieie(( i]$. (D-t'ir 4g

. E-mo,,tia sgpi icrirtedlainrlatrump,ersgaudeuilcaeutreuripa.IaSes-pciruit- Il firesc ca unii sd se fi gindit la e1 pentr:u a
c'xplir:a alte. l3e ele o partc ili se va spune cii
Ei de ia irrrpulsui artislic i,1i are ladScinili: in lericita
nraiotleiatuEqdteiinaricltoritlruulrdi,ti,unoariplleeia,niinesxmpgureelunsie(ie(z,aaarIesgfeigenstiertmui.eriGnloteersl,otura,-l
irr:tivit,ate seruicongticnir:r ;r cc;piLuh"ri care se
.joacrir, in stridauia lui caplivant;i
sint gi gebi opEraina sentimentelor. Emolia se inten- s;i rriala unei iclei cie a da formd
sificd 1ir-rntricc, in drrt:infa
exprimarea sa. Acliunea tra- lui si-
rnuitana ;i contraclictorie cie a se .impnne ateit-
giluiczdies,aunacqotme,icidn,teinndseifipcldin, iftiaxeinazadtmiluozsifaer.aEdxe-
pifnlrecimteuapriueataucletoemrmuooltuifiliioeori pimsrocavhgoiifandcadraeiniantctrreeogsdtuuoclreceoimnrteosgtiuiiu-; liei semenilor Ei de a se izola ca sa guste in*

treaga seductie a jocului /'{).

Pe de altd parte n"i se spune c;i arta salbati-
cilor, rnai cu seamd reprezentarea luptelor gi a
lsdeimid.meagodgislsi?iinamaeudppaortdopeaemetpeltecascad,hreoeeixrnzpgcEaraeiigm-anopaipcd-frer6eopuacporaerrein;ruiteie;nl dpilaluoccitrloeanrtsi.Inruaiugdl,-pueddra.deeIinallqaa-ri
scenelor de vinatoare in dansulile-pantomirnd,
pare s5. demonstreze ca arta nu esie decit o
continuare a activitatii de joc',1.

Problema istoricd sau mai degrabd pleisto-
ricd nu ne va refine prea muit. Arta nu se
trage din joc, ci mai curinci din toate activitd-
paciinncdrceitcmeaiiitaau,,mdlvcmoialniltpui:teniderteflaacd;rna"tSscopahmguei.aiapur(p(onecrcnIavcinreamedgr-epmimddeitenriluctlonaabdiniemmperciibonmurpcnairecociautsdu-clzmudictsianu;ii file umane. Din gestul sdibaticr-rlui care schi-
{eazd forrna obiectuiui la care se glncieste, din
dansul de excitalie ;i de amuzament, ca qi din
dansul
sacru, din utiiitate, din viala sociald,
din religle, ca gi din simplul joc. Arta este
lpzeeusrgotreafiutadtneiudodnereegceteiaclepredepinisnrttisrinnuoc{deatdeslcpedreeidnmedaroec:l}reaiealier,gEaptiu.rialIn6ncuctrirecn.piuiernleatdefleeccsxlatiene_ cuonnusludmindtraectrivniotadtuerailetoitnaiacaareosme ufoluloi.seIlExetemEpiir,srel
contestabii invocat in sprijinr-rl acestei pretinse
derivatii ne aratd, dimpotrivd, foarte lirnpede
acest momeirt, ac'r.oLLtl este prins ;i dominat. cd dansul nu este un simplu joc, o simplir ex-
Noi incercirm sentirnentul realitdfii legdturd
in plozie de migcdri din exces de energie folositd ;
cu tot ceea ce este capabil sd ne afectez6 fdrd
cooperarea ncastld voluntard. dans rnimic sau extatic, el se cufundd in telu-
mistice a1e vielii colective qi
rile utilitare gi

Jocul ne-a apdrut ca o activitate care se implicd stdri sufleteEti exirem de profunde Ei
lecurxeleermaczietdd.n, tiigannl oacrolinnsdfuobrcmioenictsatrttrreilnugic,eurteeinamtereerleeaslgietdlieloiiqbiEi'enicicvteaerle_e de complexe ; far5 a se rcnunta li,r tot ceea ce
arta propriu-zisi adaugd acestor forme primi-
necesa"ue practicdrii,sale. tive, fdrd a se lenurlla, de asemenea, Ia for-
mele pur' ;i simplu estetice ale dansulur.
lpi-inzrteJionaotzdcv6_ei.usavl.u*ian.sIcaouticluaunprlenr,eainscletaeacacqstdiicueejnoneacc,clue'lilind-uvteniaasels,izlqliepaiardrazeajiouvaccicsurfi,iulurrneeilseaota_er
gi se sustrailt 1r-rcr.ur.i1il'. lll 6mrrd stgpinire pe Din punct de vedere psihologic, asemdniirile
n-ar putea sd gtear-gd deoscblriie.
lume 5i cLcr:uzti o niti-=r 1ur:rie"
I)esigur, jocul este liberal; ca qi arta, el

descdtuqeazA, elibereazd de realitate. Ca gi
arta, el este cleatie, realizare a unor tendinle

profunde. Libertatea plin acliune gi prin vis, ln ambele cazttri. cheltuire armonioasd, reali-
acesta este mesajul itti, ant tl;ri spris-o. z?re a unui acord, proporfie a elementelor Ei
I)ar care aclittne Ei care vis ? $i care legd- ir funcfiil.or cale cc,oper"eaz5, compene'tralie a
for{eIor aflate fald-n fafai, a inteligenlei, a
turi dintre ele ? afectivitafii, a 'datelor seirzoriale : intr-un c.'tl-

Sint invocate uneori false decsebiri. Nu este rrint, stil.
de ajuns sa menllondm caracterul serios si
obsedant aI eari,tecid, cciaucni eelxeisjotdcuEriijoqci-uoriagurap\ere-a; ln artd nu mai este volba despre un joc de
imagini qi de sentimente. Este voi:ba despre
sau tehnica soivaele, gferuremodaeseimgaigcinaipEabi idlee sentimente expre-
lor; sau caracterul ei dezinteresat, cdci vorn sd se ordoneze in
vedea cd noliunile de interes qi de dezinteres
sint destul de echivoce; sau acliunea ei sociali, simboluri armonioase.
Arta presupune 'deci o activitate mai com-
cdci jocui, am vdzut, este foarte departe de a piexi decit jocul. $i dacd este adevdrat cd
forma cea mai subtil5. a jocul'-ri atinge formele
fi strdin societatii.
Adevdrata deosebire se afla in altd parte.
Jocul este aproape insensibil fald de materia inferioare ale artei, acesta nu este un motiv
pentru a Ie asirnila prea brusc. Arta este bucu-
sa. El nu este preocupat sd faci din aceasta un
Iucru dincolo de semnificalia momentana pe rie a crealiei, ca gi jocul; dar ea creeazd o
realitate armonioasi ; constrr.iieqte o lume car-e
care i-o conferS. Cel ce se joacf, se slujegte de se impune spiritelor prin orciinea qi legile sa1e.
jucdriile sale doar ca de niEte mijloace pentru Ea nu mai inseamnd acea crealie momentand
a-gi atinge scopurile, ca de niEte simboiuri de qi fugitivd cale se pierde in emanalii efemere
qi care rdmine tr:anscendentd gi insensibild la
care igi atirnd intenliile. Prlfin ii pasi de na- structura qi la aparenla exterioard a realizd-
tura intrinsecd a acestor obiecie ; ajunge ca rilor sale.

ele sd fie transfigurate prin acliunea gi tema
jocului.
Cum spuneam, arta exprimd o activitate mai
Artistui, dimpotrivd, incepe prin a iubi rna- complexa gi mai solidd d.eeit jocul. Este posibil
teria in ea ins6;i gi pentru ea insdEi, indepen- ca iocnl sE contribuie la pregdtirea ei. Cdci el
dent de ceea cel poate ea ajuta sd semnifice.
sAerntissitbuillita-te are o are ceva liberal, iar ce1 car:e se ioacd, adult,
ceolnetcetmivaplapteonr tsruaucuctraeraetosra-u copil, anirnal, se elibereazi de necesitatea ime-
cutare diatd. Dar iocu.I r.-u clevine o at'td decit la fiinta
categorie de senzafii, pentru cutare zoni a spirituald, aflatd pe cea mai inalid cu.lme a
existenlei calitative, pentru bucuria calitSfilor
celor mai elementare. El este ca ,si predestinat spirituaiittitii. .Jocr.rl nu devine o arhi derit
uneia dintre sferele sensibile ale lurnii. atunci cind cel care se jcaci este un artist
!'ormele superioai'e ale vielii menl,ale se adaugd
Tot astfel opera constituie ultimul cuvlnt al qi se substituie forn-relor infericare, depaEin-

artei Ei linta ei secretS. lntreaga muncd a ar- du-Ie, qi nu pulem spune cd se trag din acestea
tistului creator tinde sa confecfioneze acest an-
samblu ,coordonat, aceastd armonie de eie- prin evolulie istcricd, nici cd provin din ele

ca rezultat al unei necesitd{i logice a2.

mente, aceastd operd prin care un moment sau
un aspect al vielii omeneqti vine sd se inchidd
intr-o formd. Tot astfel, spectatorul graviteazd

in jurul forrnei, iar ceea ce se realizeazA in

bucuria frumuselii este armonia funcfiilor sale. 52'

I

rl

1

f\iOTE 2o lliaget, p. 26. R.eligion et ln Foi, p. 42.
21 I)clacroix, L,a
2'l \;ezi Didei'ot, Ed. A.csezat, r'o1. VIII ; Binet,
Annie psychologique, 1897.
2:r eIq-llcl\ie{raCnlsi1}he:;Lraiit.riirodnnngts;usiiielaPl)asusfiset:esll.r;c,c,laPaotoarasfseutte1dLnzccii,,lapDianeultntsr5et-rdtutacnii5ulnonDi,ci,u,t-maSlsiecamsurannahsili
pgooslittict:rl;slini gtr.c1dpact5s. cScanrdalltacc:rdirnailiencderciaftesr-iltcsieimiut-lerdzrci,-
aclrlirlbil, s',rfcrin{r1c fcnrininc impotriva cirora
tr:atru1 a imuniz:it-o". Colettc, Ate?t.i.urc,\ quoti'

1 Scri.soarea s XXlrl.r-c rliennes.
2 Cf. .Apirletoir, ,1 coi,":i:
2" g.Tuoul i'nctoI,Tn,fpiu.2n4i7t.tcAdc<ersiLecrgnofourrrn'6a.,1,Sii osiilrtapneieclea-tlT-nstrde.e-
deseoi ufpit-:amsnrdtievsun,nrrIdi,erp-p'a.ur:c4t-c1:1li.inIi\tiIrearripirl,lrtreirmatanauJspcccirsnpOrri..uth-clccii:lctloidii:vue,,raPscirleionlre-'
despre eduttrlia. esf.eticit. cii;le n"rr mai sint capai-.ild sir r;lsptrnd cle gesttt-
rir{t'i'i't-'s riir: rnc]c". Jcr:lrl ei t.ra plitr tlc indrlznealir si cle
5111Q"l rtf /:he plalJ in..'lntii sr,iccesive. Crit!ca h.ri llu gdnc I)el i'rcroi;<

nciiuiCies, 1010. sc intiincqte aici ctt acectl a lr-ri Diderrot. Se
3 Vezi lloir.lit:i:, Jeur pendont Ia classe (Archives
de ps;vchologie, I). cr"r:r ic reilrosa cl:rcLcrilol care,,joacir din "s.tuie-
6 Folosesc aici citeva dintre rezr-rltaicle unui studiu f1e1." ci sint incgaii.
:11 d-rei Dei.apierre, insiitutoa.rc (diplorn[ dc stuCii 25 Eugdne I-relacroix -cc intih-]cste aici clt Diderot,
supcrioare p;:e.ghtiti sub inQlumat'ea mea). ipnenctci'ur:rsceacrientio:rl,'icfrccnaei:ztiiritcsirt-crsp;lri;n:au!ii:ertin. ertJ-int "r.oi lexecslutdeeo,
65 'eP/xeapzurilisVLp;ar1u€nRr1ce'i,leigEiduopnea, lri.enectctls.I:,ar'ePI.a'o3si5r,.:mp.irt4it3o.aLr,c6vi;n'--BI'reulrjletta"
cori-ruozil,ic qi uir sistr:rr. Acior'',ri trebuic s.l-i im-
bliti:;eze in+,r'c-,rg:r intinclcre si sir-si alcitr-tiasc.{
et Ia Mentaliti pri;ltititta. (I?.exue rJe Paris, 15 mar- rrn sisiem co;istant dc a decllrrr-ia. lfoti martorii
tie i92'{). 1ra:: rlc arord in a ErexcaucntoacseteeacciiePai-frisrtnai,p,.osinedificlnt ntl
7 VIbiridg.in, .pib.tt4:2:21.tu,risrtrue, p.
B 414. tal,:ut n':ai. cl:isi,:.
bsiiinttdGcalerscpiare(Ptaat,si1ta,ceolctlr:re'ecei Ma ianiibrritnnd)uclzlralelc.n^te.r'loorr-
9 ilistoire de m.n z:ie, Y, pp.a1r,41u" n t6noirt, de sa rie, reci +i conlectioniLtc, plasticc, spllnea ej. .Acest
t0 Victor LIttgo rocortte era idea1r,r1, ar fi trebuit el sd spunl('.
I, cap. VII. lrlastic
tt George Sand, Hist..rire de nta rie, IV, p. 96. I)elacroix, Journal, I, p. 250.
:6 {}ot, Jau,rrt"al, II,
12 GQenoergyera[ti,aLnedsajveetat:rp€cleastLelnncfai nptast.ruCfa.nDi. e Fal1oux, le Bargy, cl-na p. 168. Vezi ti ancheia lui Binet :
l\,Iudam,e Su,etchine, I, p. 12. psgcltolooique, III,
E::.r'tet. Annde
13 ldorrroc, Die Emtwiclilung des sozialen BeLDlrs- 1837. \rczi gi Morhanrle, Iin, ntarge de la pstgcho-
Iogie tle larm,es (.1. de Ps,, 1922 ; un citat intere-
.sf.seins rler Kinder, Berlin, 1899. sant din Georges Recr).
t', liouir.ra. Pddagooie. sociologirlue, p. 65. Ne arnin- r/ l)iri-clot concluzia cd un mijloc
tligea din asta
tim dr: Corambb ai 1ui George Sand. ds(Sigeor-uarur-ed{nieirjsua,cIj:u,t cppa:.ol2ipm8r2iiut)alotcqamriiarrtcnrte-ersrrci.ehLinaegehos-utrcir,L'o6abbrliclgapaceitrtie.al
s de d-na
Aceste observalii mi-au fost comunicate

IlI-ren6-Baton. L[onadr:Iogr,e, p. 165. care rrinc in sprijinul acestei opinii.
16 Renoirvier, NotL.-elle
17 Dupr6, Pathclogie de I'imaginatian, p. 1?? ; Borel, 23 Eugdne Delacroix, p.
Les r€ueries morbicles (Annales m'6dico-psgcholo- 98. Morhange, p. 55 (D-na
m Got, Journal, iI, p.
5 Cf.
gliques, 1921); Il1xeurs et brtzLdeurs nlrtrbides Suzanne 1)esor6s).
(.IotLrnal de P:s11tltolagtie, 1925) ; Les Rlueurs (EL1o- s p. Cii o
Antoine, l,[6.m.ctires, 183. asemenea stare
hLtirtn psy t it-itLtrirpt e, p. I BB). nrr r::;te intolcl<';rrtrur lt'licr.tiii s:rrr ltrielnir:d o aratii
binc nriiltulisirca iir'ir.-rlulr-ri Mo16 cirtrc N6pcrmu-
rB \tiriJinit;tts yturilr1tie., p. 415. l'enf ctnce, p, 454" 5.4 55 cdne Lr:nercier i ,,ll',r sint muliumit de mine

s "T:lnres Sr,rlly, tr1ir4r: s :;ttr

pacmiflnuisiainictinre-ieiTtenzp-aile.eas.a.rjccoalmhpatmaesrifcreniee,dpeaale;cua;mrl)a:sd.rior-mneanptvmrae:afjioLnlsaasrtelln,t"bmir.naasiocn-ra)-ipderitdqtoviiiectn,draardnoatt,uett,enaVmaau5diIraaIimuIni,lcceuaupriiina.ntemrr3era4asbas6imtucu(iftaenoistortiAeustlaad,-i mpfscii(cgnriridiaariricnrniilririfntcfiiiciurfainueelaritf:rrciSLlvijccsimo-i;tnlgeriiclriasrtdaiai-igerescisrirznloiltorctuiiransraipi1,fipr;mdrdSidcaaeru,eirsctcriiocilcaluuiitdsrculnmrtiilnpearnatueaecci!t,indcae-ssnfeetcecalt-icuidcar;rvrien.ctfoieiddnsriatqanittrnadiirt,tf,ocoicdiccrr{aecseain?icrsinr?"ui.atpr:an5tcDeCosl.n,tleapncaoiedieEnntrcrrmecntirdenedtrle:voiricporm:cactioib,ceinoliqedVeutpc:ai,ic-vIacrmtIcucidarInudeo,l,ii
31 prstsmasicfMGouiieoceililinietdtseanr,uzasImie,trseeilaf;.iclc:oglnc:p,iDr;dtir,carir,v,Lrie,oaScjoi1aietsr1erplcngpre,oecrdileiturIgiadlhqa.Isxrvce,c,ccciiIrislnn,giupeni<ptareteeretttiiIl.rrifsliInsraiccSisatic1trinlb,aoc,d,s0rieundpr6nipc,isairi.l.uoeocnrtplsaAmiip2ttsueoiaclua9iuetfbntiunssc.setlcitecdrndqt,Griieum"virundc.iadnpstueeliacmecncaeiv'trci.eerlea'iiplLlraiaotaipcsEnnSvsecmlcirtaaireobsliiicaelraroidtls":luhrlriuidaeei;niramirctB.ic{iui-siiesbs,ndcpnrdrricuinredainc-itchmrtcieracita:nGiairqzinnrInooeueddedudio----ti
3r "0 p. 396. p. 455. Vczi Ei Ribot, psychologie
James Sully,
des sentiments.
/,1 Ibid.
4r diccbrIo)ealuaeellzetsmjuoasar5lnoc,tcu1ui:crnzol,d,atirciA"eucBi.ie.ar,cOsNepdmttruhih-naarteocnrtccvaicikrieehe,acnaedprrtreg.dnt.cdiiEarei2Mi-ti5,ianfo0rsrtl,z:ee-draaprgtrcorur:cdtrrd,ncnjaaroled,irrne.atctuisacanrtpetermaaiaruldestirrttdlouciefi,adil,tnraieiinnenunarturrp_catotpaicecnirgsorieiotttareea---
&r E, Delacroix. Jouin,al, I, p. 247. ppmacdddoruellueorecppepicnaaiccliuroafcditolnneruueaett.mirorasAtitsaeidrsreipet-z,dioaas:ceiiireuto,np,ngnlapIiaifr,Vrnaistrepcciirm,cat.citf1izsSeodn:ia.rb-rc(a\naiWdrlIriiIItinlaILdap,i.tgluccteteceotioaeasrorrafsieaSseigrinciiia.odonIjsostonjutoipi,actrcr|c-lnuAuir5rpnnll,uu.udalttiqir.5De-cimaaudeer-rnxxrtpceaeilrnreutc-a-6ttrr)ear---,

35 Lcgouv6. Sour.enirs, p. 2:-0.
Antoine. Irlcimoircs, p. I0g.
3^0s
pclptduPvcncIPBieei'theecseolirucaai6trcesion.inrrtrtemalsarncrcens5rLoial'tc_5-di:ru,tncta1laet)irertneo-._lrcl,ir.rddulrparn!rcpn,nilarlresi,nieJdlCel.r5n-da1.diuou.cec:s1:et-clbvfc$.e-Scttadai,ociricPnl.l:orinclc.sdeisdltncitaueypCtailvsetrcmniucleenphiupttp.reqodoersnenrctltiaM,AoicerirnaliAag.,avpnor.tsfi.sere,eqcl,rpdtd:eu,jhqrulidrrfrstaeiiiLpomieuecoelo,neoaninpnOaaogIgadn:nrIsrloertImeidejeeisr.uu,tsl(ojaricdsLnonAt'q6pamuieaeebdci,ocldfesqraaippLnidddeeauitneeeiers,enrsvactsp:mmecsdraooarlenabdioCltinn.si-s_ruiabasqaedenilrrbil-,nilliipedoeii.tseltsaeui_Rea,,ptitlabnra,uctciIaecen_iduaso.--ii;
37 Lcgouv6. t,'nrt de Ia clpitrailttr?d,c'pI{i.jlllel}rj-.Frcienfels,
i'E
Actrrrul Mitterwurzer,
;c II, p. 146.
tirmsccarnSneindprae-freaarliLuraicbaaerreririatennl-zciddozchtrdcrmurraae-auBrtnmatiabd.-s,dersrruenae.pr,truseiaonr.ie.eepd(ihi:rI,prhai)saejnficatrpanddr-trnrod,Densctrdtparoalr,-da_sorcctr-"rnhor,earler--;lanmc-rrdridsCraliqmse-ttrdaj.lriseuecaogciilniiipirnrdisuotealedeeaens,raegits,onrts-pa:orisrtbrpjrenb_eaei.u.r,arlalldEzinuc.jczIu.eitsii1nordLitlcnt,a2tne1,iddbt.;s.r'-,vscrtrD.ipdiui,unuazDCrisgdfli,uln-e;ecg6eflrnzlanetrtcisecuona.lnuaiialdctlctifueupklusem_mii.,-dnpstoaeasuEuueiunra__,-lili
cursul Llrrui diaiog, reprodus poate dil1 rnernor.ie,
opinia urm"ltoare : ,,Nn mi-ai spus tu cd, deqi

internd sau externd in favoarea a ceea ce el

anuntd qi a ceea ce semnificd.
Am studiat mai inainte jccu1, treaptd infe-
rtoari a eliberririi, plasmuile ,a unei vietii ele-
Copitolul ll mentare suficiente sieqi. l\rta pa|runde mai
adinc pe calea acestci descitugari, a acestei eli-
iNSUFLETIREA UNIVERSIJLUI berari. Ea smulge lucrurile
trezegte o lume adormita. 'din toropeala lor,

In acest sens, arl,a este lumea ca realizare
concretd, integralila spiritului in capacitatea
lui pura de a percepe gi de a acliona. Percep-
{ia utilitari nu constituie decit o deviere a
acestui curent, caire se indreaptd ,sple utilitatea

Arta insuflelegte universul. ,,Sint un om pen- briologicri sau sociald.
tlu care lttmea extericarii existd(', spuflea
Tluhm6oepahileinGtearuiotiaerr.d,,eSxinist tudnri,osmcrpiaentJraucqcuaeres Aria readuce omul pe calea de la care uti-
litatea biologica qi sociald il abdtuse ; ea tt'e-
zegte o puternicd virtr-ralitate, pe care viala
a anulat-o. Istoria pelcepliei qi ,a actiunii ne
infdfi;eazd crealia aceasta, imedi:rt deformatd.
Rividre. $i aminCoi avea"u dreptate. ,,Ce in- Constiinta noastla se organizeazd, pare-se, or-
seamnA arta purd ?r', scrie Bar-rdeiaire i ,,i11- ganizind dinaintea ei ob:ecte gi fiinle, porirind
seamnd sa realizezi o rnagie' sugestivii 'care si de la un haos nediferentiat in cale virtLrali-
includd in acela;i timp obiectul gi subiectul,
lumea extelioarS, altistului qi pe artistul in- tdtile eului Ei a1e non-eului se confundd. Per-
soana se constiti,rie in acelaqi timp r:u lucrurile
su$1"'.
qi printr'-un aceJa;i ar:t. Dar imediat se anchi-
Arta inlocuir:1te pelcepfia utiliiard cu pel'- lozeazd; nu se cunoaSte pe sine clecit in reci-
ceptia vizionard a vietii iucrurilor-.
Perceplia utilitala este acliunea gi procitatea sa cu lucrnrile qi mascheazd totodatd
rea, viala practica, lumea percepliilor c*r-:usoeamqtnee- realitatea profundd a hrcrulilor prin perceptia
pe care le depirgim fird a ne opri la ele, cdci
ele nu constituie ciecit un mijloc pentru ac- utilitard. lnsd remeriiul inso!eEte boala. Acel
liune sau pentru cunoagtere. ,,A trdi, s-a spus, du-tc-vino dintle lticruri qi noi iEi are baza
inseamnd a nu accrepta cle 1e obiecte decit im- in actul comun plin care ne alcdttiitn Ei noi,
presia utild, pentru a le rdspunde prin reaclii qi lucmrile. Nu sintem deloc inchiqi in eul
practic Ei in egoismul ncjsiru. Simpatia insu-
corespunzdtoare... Indir.idr-ialitatea lttcruriior gi flefitoare este posibild datoritd faptului cd

a fiinfelor ne sc,ap5.(: Perceplia utiiiiari nu ia tinern de lucruri pentru unicul motiv cd linem
in seamd lumea ; ea n-o considera decit din- de nr:i inEine ; datoritd faptului cd sintem ceea
tr'-un puirct de vedere cale o deformeazd. Tl'e-
buie sa insr-rfiele;ti lumea penlt'u a reintra in ce nu sintem, doal pentru ci sintem ; datoritd
faptuiui cd energia noastrd creatoare depdEeEte
contact cu ea. Daed, arta n-ar exista, omul ar
fi vdduvit de o intreagd lume. Arta este in aparenfele r-rtile 1a cale lasd. rnai intii implesia
primul rind o halta momentanS, o etapd de rd. ser lirniteaza qi ci'tt'ot'it piu'e nrai intii cd li
repaos in marEul orb care anuleazd perceptia str iiLl])Llne, coiri.ti'indr-t*le, pi'in bogatelc' sitle
59 virtualilalii, o lealilnle noud.

Dar arta definegte gi dirijeazd aceastd viald expansiune, doar o izbucnire, o invenlie fdrd
a lucrurilor qi a eului pe care o presupune.
Iegi, exclusiv voinld de a trdi.

Animarea nu este decit una dintre condifiile
artei. Ea nu ajunge ca s-o defineascd. pentru
aqa ceva, viala n-a fost niciociatd suficientd. Notiunea de simpatie simbolicd, de ,,Ein-
Anirnarea esteticd nu este decit uir mod par- fiihlung", are mai mu1t5 indreptdlire ?

ticular al unui proces mai genelal. Simpatia ,,Man wird das was man sieht( (devii ceea
morald conferd o realitate profundd aspeCtelor ce vezi), exclamd I{olofern, personajul lui
care, pentru egoism, nu sint decit aparenfd. I{ebbel. $i, asemenea lui, teoreticienii acestei
Magia Ei religia insuflelesc lumea pentru a o
stdpini Ei a o conduce. Comportaiea ,,antropo- Ecodcfooilnirmnfeodrs,mpauefnirnmcedapnrLeooiietdzceet5n, mtnifiucsdeemnstitmceueinnluttecrlr-eua.rt,ii,lteNidcqeii
paticd(( populeazd lurnea cu zei. Nu indivizii vicleand incit im,aginalia noastrd sd nu i se

care percep in univers sau tn ei insisi cel mai poatd ingloba Ei sa n-o poatd insufleli( /'.
mrmineaatlrieiieianneauidmltesdggurarbjadasdett-aodan.elraEmti;asctpni.aiirirAstera_rurtnaaedldvetoopziaeeerindsdceinainotreinltuinpmc-areae-il lnsuflelim luclurile cu propria noastrd viali

qi in acelaqi timp ne insufletim in contact cu
Iucrurile, ne supunem puterii lor de sugestie.
Este iocul euh-ri al al
de spirite ; are nevoie ca lumea sd fie spirit. qi al libertdfii. Ei non-eului, constringerii

dar spilit pldmdciiud o materie qi supus unei O forma nu constituie o imbinare de linii
forme. Lumea artei este opdr6 a spiritului si
in ea se manifesta armonia vielii spiritualc. inexpresive ; e un joc de migcdri la care tlupul

nostru participd qi pe care il simlim c5 trd-
ieqte. $i exact in mdsura in care se insuflefeqte
Estetica vitalisti este categoric nesatjsfacd- devine esteticd forrna. Prin experienla propriei
toare. Nimeni nu se indoiegte de faptul cd noastre activitdti inlelegem gi sim{i,rn activita-
intimd a lucrurilor, oricit de edliefelraiteincEei pourit-.
arta constituie o desfdSurare de energie. Toatd tea de strdine ar pute,a sd pard
lumea e de acorC c;i frumuselea stimuleazd qi
cit
intrel;ine viata, cd in arti existi o cheltuire Ei ,s,Meodourgl ainniz'ceaarzedfodremvaineextesriimoabrodluslepreodpifriiceai
mele organizdri, iar eu md infdEor in conturn-
gi, totodati, ceva ,,tLofic((. Noi sintem de acord rile sale ca intr-un veEmint... Impresia ritmicii
a unei forme nu este nimic altceva decit fer-
Ei cu faptul ci, in anumite epoci, aceastd doc- urecdtoarea impresie total5 a n-tnei serii armo-
nioase de auiornigcdri izbutite... Md invdldtu-
itnrincdhaipexfeubreicraitnlesicghieamsaptiosmntuainuei itEdliiiussecdocpiuunneii cesc bubuind o datd cu norul, md inal! qi md

care caracterizeazd, convenlia gi academismul. cabrez triumfal o dat.i cu valurile, fac prie-
Dionysos e folosiior citeodatd impotriva lui teneEte semn izvorului care sint eu insumi,
Apo1lo. Dar doctrinele vielii s-au pierdut tot- unei flori tremurdtoare ; o planti cu lepi md
deauna in vag Ei in confuzie. Pentru a sern- qinitetoreasteeaazcdestaesaemarenfieaimupnousiibcilaer:daacct,eiirnb-arumtaalve-a
nifica ceva, e nevoie ca ele sir se precizeze2, capacit.atea miraculcasi dc a substitui unei
gi a trebuit intotcleanna cil sentimentul r''icl,ii finocnanrenionb.lirerc-ltirin,'eef:ro'trmj. a propriultti llostru corp,
si"r se linril.eze;i sJt se clefineascii plut.r'rr a
r:irpita o valoar.e cstetir:i:1. Alta ei;tc o gir"rdir.e
care se reaiizeazd Ei nu doar o fecundifate in

Aqa stau lucrurile cu sunetul qi culoalea obiqnuiti se opreqte ia stiplafaf6; in plus, ea
ca forme. Vibrdm impreund cu ele, Ie confe- ar: fi complet intui'livi qi n-ar avea nimic cle-a
rim o personalitate ; pdtrur.:.dern in structura far:c i:u conceptele.
lor intimd prin simpatie 6 ; simlim in gradafia irtneePn;etenelhae'updreLeisalllpgrpistua, nf"ie*einacrbapraltani:crdteoernsisuttelictciecoirmveipexltceilit.uoitnbleigfenaluela--
1or ascendentd inflorindu-Ie vitalitatea. Cu atit obiecl ului 7.
rnai mult cind e vorba de formele comple)re Problema constd efectiv in a defini rigulos
a1e vie!ii, de inlanfuirile sonore ale rnuzicii, coirdiliiie subiective gi obiective ale jocnlui de
de realitafile ,complexe ale artei. ln fenomenul sEtiirndeesrcafiinorrnaomi.enIntetrepeluccarreurai n9uimniotei
simpatiei, dupd spusele lui Lipps, subiectul gi sentirnente
obiectnl, eul Ei non-eul coincid qi se identificd.
Stinca pe ca.re o privesc trezegte congtiinta ac- lucruri le
tivitdtii mele interioare. Stinca se nagte din se stabilegte un raport nou, care este taptul
mine, insd in acelaEi timp mi se impune ca un estetic fundamental ; materia lucruriloi", forma
lucru distinct de rnine. lor, continutul ior, arlicd ideea pe care ele o
totul intra in acliune. Simpati-
rzeapmredzininptaun-ct
de vedere estetic cu lucrurile in
mdsura in care alcAtuirea lor ne constringe sa
N-avem intenlia sd pdtrunde,m in cercetarca ie construim ca obiecte de artd. Simpatia n-are
detaliatd a acestcr doctrine. Nu e sigur cd de-
scrlerea propusS epuizeazi inti'eaga expe,rienfd nevoie de arta. Simpatia esteticd are sigur
nevoie de ea. Nu ne-am putea rezuma Ia o
esteticd gi raspunde tuturor fapteLor. Vom ve- nc!il;ne care nu face decit sa
dea mai 'departe ca muJ{i diirtre oameni nu ies ridlce o pro-

din ei ingiqi 9i cd excitalia esteticd ii determinA blema.
sd se contemple pe ei ingiEi. Cea mai slrnplii
observafie ne aratd cA, dacd ni se intimpiS s5
ne prolectArn qi sa ne pierdem in obiectul de Dacd teoria pare sa triumfe, aceasta se dato-
reazd faptul'-ii ca eer angajeazd simultan tcate
artd, foarte adesea ne bucurdm de acesta mai capacitalile de ldmurire Ei de sugestie ale tu-
lpieu{ipnerpsroinnafludzIiuaneexcisuteenliaEi mai n-rult prin turor formelor simpatiei. Noliunea de sirnpatie
reac-
lui proprie. e confuzd. Lirnbaiul curent reuneqte in acelagi

De sotbridcienidnduecimitbirnd.cmddmsnforarmneaceEsiapredrspoennatrliu- cu",'int trei semnificalii destul de diferite :
tatea 1) simpatia reflex5, autornatd, care nu e
a o infelege Ei a reacfiona. Sintem tabloul qi
statuia, sau omul care le privegte Ei 1e simte '/ decit aspectul afectiv al imitaliei : ,,tendintd
Sintem eroul dramei, sau cel care suferd ori de a provoca cinornpouiluini qpineecoal''eatiotudseinseiz,Somst1aareo,
se bucui'd Ia auzul vorbeior lui ? Varietatea
o miEcare a
alti persoand(( (Bain) ;
formelor de experient[ esteticd depd;egte pro- qi emoliilor altru-
babil schema care ne este prezentatd. 2) ansamblul tendintelor
iste ;
De altfel, teoreticienii ,,Einfiihlung((-ului
qi-au riat bine searna cd trebr-rie sd precizeze 3) absolbilea personalitilii intr:-o esentd
caracterul estetic al acestui principiu ; cdci imi-
strainS : jntuitia pante"std.
tafia, simpatia, an:nrat'ea llrrlii confin pt'ea
mult;i banaiitate. Drrpii Vcllir:lt, :;e qtie, sinllrr- Simpatia reflexd Ei simpatia intuitivii deschid
1ai'g eul nostru cdtre afLuxul realitdliior straine.
Sirnpatia altruistd ne tulburd, de obicei, mai
tia e'ct.etir.ir itr iivrlt{ plopriertatca cle a piil.rirrrcie 63 discret Ia contactul cu acestea, dar in formele
pinri-n adincul luc'rulitrcir, pe cind simpatia 62

sale pro-lunde ea poate duce, de asenenea, E insdgi viala in elanul gi plenitudinea ei.
pina la al:sorbilea personalitirlii. Doctrina,,EinfLihlung((-ului are ca substrat
bogata metafizicd a romantismului post-kan-
In definitirr, nu se bar,eazd toate fornele
extrinsece Ei supelficiale ale sirnpatiei pe tian.

aceastd identitate activd care ingdduie divcrsi- Intrucit arta nu e posibild fdrd o anumiti
tatea indivizilor ? Nu ccnstituie intreaga sim, aptitudine de a ieEi din tine, de a te detaEa de
patie o dovada in favoarea identitdlii ?

Fichte spunea cd in artd subiectul observd tine, adicd fald o anumita dezinteresare, ea
cd obiectele sint crealii ale spiritului, cd eul
este subiect gi obiect in faaceplatEui ltimespte;tiqci presupune o stare sufleteascd asemdndtoare cu
aceastd rdadcemeveoiantaEemi nseetnrvtiucolit.ec,E,oEnixcaisecetndlteraadEteia-ocsauppparaarcteittailgi, idddeeeaaanlttaue
creatie era pentru el
,g,eAnu"s*.ruAheanfdiremnaF,ocdrmluemn eranreardrteeni insuEi:

Tathandir-rn- cleschide larg in afard, de a ldsa viala exte-

este ac{iune
qi construclie, a afinna ,cii ea presupune crea-
rea subiectului gi a obiectelor in acelaqi timp rioaril sii pdtrundd in ltainedeEpilidnea a intra in co-
muniune
inseamnd a proclama cu siguranla un adevAr. cu ea pini uitat'e(( e.

KlIOucunrhn,gsa(dt-.ctuetelsru**ti.ahdNdecovhvdsartleisstdSii alartezibaaW:za,i,sItsceehonrgiselceihi,c,aEhfitnnfuiicinhhd-t In ercest sens, aLta face parte dintre tendin-
ltealteeaapltrruoispt'eii.lo$l iteantedsintdlei.nEfaelsuel sdu specifici-
conecteazd la
curentul centrifug ai activitdlii noastre r0. No-
liunea de ,,Einfiihlung" beneficiazd qi cle acest
Novalis, care e poet gi metaflzician, exaltd adevdr.
eul activ, constructor al artei ; 'dar ciescoperA

in adincul ,acestei activitdti toate intunecirnile
spapsriponindratealinatoeuaitndtee!iiivicnarriemiaatitioivlaeiir(e(u,. nA,,urrnitiisssrtt-uerflriueetlsictneaftrionecimtclaEl-ii
paecentlaruccaarestpapoisneedEatednaartuulrainitnuieliseeinclareeait,oapte.en-; Nu se afld oare in imitalia automatd (plas-
ptproruianttecr-dtoreepzeicnoienntsraustbiinesetamonilriaaincl duuilvoniadistudacLglirtiaeptear,isnatrrdmtiisnimtdudl;
spirituald el se poate contopi cu toate for- ticitate refiexd gi nedefinitd explicalia sirnpa-
tiei estetice qi originea tutr-rror formeior de sim-
mele de existenla ale naturii, se poate veri-
fica in ele. s patie ? Pare-se ci devenim capabili de a

Astfel simpatia simbolicd are la origine simpatiza exact [n m5sura in care individuali-
tpureenracegeiapiedbreeoangtaiutlidneleiai essipneotnunliit!aaielneie.. itPSaoefiscienrdesdatatolaeasartzef5eElfdiirn.ia-i tate:l noastrd se deschide influenlei din afard.
greutate in profunzimea fiinlei Ei a fiinlelor.
Or, imitalia reflexd este forma cea mai simpld
* ,,Din forme stabile iau na;tere acliuni". a acestei dociiitdti care colrpleteazd spontanei-
** ,,..Ss" egal *non Eu- cea mai rnare propozi-
$tiinlei Ei artei". - tatea noastrd.
lie a 64
lntr-adev6r, imitalia leflexd pare o funcfie

clementard, suficienta sieqi. Oricutrr, dacd o
simpatie prealabild constituie pentru ea o con-
dilie favorabild, c'a si se exercite nu are nevoie
de aceastd simpa.tie. Imitalia se desfdgoari mai
Iesne pe terenul simpatiei, fdrd indoiald. lnsd
nu este necesar ca ea sd fie precedatd de emo-

lii altruiste care sti indernne la imitalie.
ln p1us, nu e nevoie sd se facd apel nici la

65 ima.qinalie. Imitalia nLI are intotcleauna uevoie

de ea ; gi ceea ce numim forfd motrice a ima- cAtre reflectie. Imitalia automatdr, am spus'
este dezvoitarea motlstlruoasd a unui lnoment
girrilor ;ru ciemonstreazl,, cr"r sigurantd, cd miq-
a.l perceptiei. care nll se aflS nici la iri*
cArile pe care acestea le stirnesc sint aseitrS- la nivelul acliunii, qi carg
Ea suivine ia cel
nd.toale modelului. velui gindirii, nici

Bineinfeies, se invocd in primul r:ind faptele tcclteuEpieilurneeabiuilitasttaere'a'bdseo,l,uptait,siivnitcaatepatrbainl zsitiivai(b!,-
bii:e cunoscute de contagiune motrice, de imi-
tafie auiomaiS ; se mentioneazd in primul rind
cd.scatul qi risul, a cdror putere de sugestie e scarb{ ceva.' cu imitalia reflexd' a unor inqi
considerabilS, intrtrcit ele sint manifestari deo-
ln opozilie
vag rdtdcili, a uttor demenli precoce sau, mai
saetibtuitddineifreemcvoefinotnea,ledefofaarmteiliadrivee,rsEei depind de siniplu, a unor dislrati, se prezinti imil"atia
atit mai atentd qi voluntard pael'cceepluliiecavLizeu, adlae exemplu,
; ele sint vrea sd analizeze o
cu omul se contagioase, la drept vorbind, qi o suil-
cr,r Iiniazd printr'-un crochiu, pentru a-Si sustine
cit afld personal pr:egdtit pentru
aqa
ceva qi este cleja inclinat el insugi sii caEte
analiza.
sau sd ridd. Imitalia automatd nu face decit sri lntre aceste doud extreine' intilnim toro*
declanE:ze o ,asemenea dispozitie. $i adesecli
peala atentd gi pdtruirziltoare a fascinatiei es-
imitatia nu este decit aparent5. L-am vdzut pe letice. Individul capti'iat de spectacol devine
acto,r la teatru. Ni se pcate intimpla sd-i imi- deosebit cie supus influentei
tdm rnimica qi gesturile. Dar asta pentru ci 1ui plastrce. I se
mai intii reacfiondm Ia acoeagi situafle ca qi poate intimpia sd-i imite arhitectura motrice.
bar aici impresia esteticd este mai degrabd
e} ; reac{iondm mai mult ca ei decit dupd mo- cauza decit efectr-rl imitaliei.
delui lui. \iederea miqcdr:ilor lui nu face decit
sd faciliteze si sd inte;rsifice ririmica noastrd.
La fel, e posibll ca atenlia esteticd,
urmrlre a imitaiiei automate, departe Sc r it spltl]e, fili incloialti. r'i nu putctn pet'-
de a fi o sd pro- cepe fdld sd iriritam, intrucit iilitalia face parte
voace, dimpotr:iv5, o anui-]fe dispozi{ie peniru
din perceptia insdEi. A vedea inseamnd a coll-
imitatie. tura, ne spune Groos ; amcieqqctdiarlliel cchilor coutu-
reazd obiectul pe care vdd, existd in
trmitatia automatd, am ardtat acest lucru alt-
undeva 11, DU este o funclie elementarti, o ati- interiorul perceptiei o constnrctie motrice care
tudine primitivd. ln fata unei perceplii de orice incepe prin a urma contururile acestei percep-
naturd, atitudinea noastrii e mai degrabd una gfiiin. iSlechcehminaesmteoztilcicee, ,dcuipupddauitniii,i,vainpesludl 1e ima-
de rdspuns decit una de imitatie. Imltalia este intensi-
inhibatd prin actiune gi reprezentare. Reac{io- fice Ei sd dezvolte aceastd primii imitatie.
inApqerscuesplliin.ee,qEi ieestue, cA miqcarea este inclusd
ndm ia perceplia constituitd fdrd a ne mai necesard constituirii ei,
pierde vremea sd o descoinpunem in rniqcdrile corpui nefiind instrument de perceplie, aqa
ei constitutive, care ii alcatuiesc schema ele- cum este instrument al atitudinilor, decit prin
aceea cd este instrument de acliune ; s-ar pu-
mentard.

Aceastd schemi ,motrice nu se manifestd ca tea spune cd el alcdtr,rie;te planul spalial gi
imita{ie decit atunci cind atitudinea de rds- tempnral pe ,cilre se etaleazii toate categoriiie
puns este e& insdqi frinatS, cind perceptria senz.oriale. El esle subiacent luuiii noastre vi-
este opritd in dezvoltarea ei cdtre acfiune $au 6b 67 zibile, auditive gi tangitlile. De altrninteri, mi$-

mrciataurerliauiisatscotoifrenialsitnerluneiplneidarisccdaoirnapsueplaerqrncinedlputmaieceitiaivn,istaEetaei maansdupria-- ('i-u'€a e latenti itr inteliorul percepliei ; atunci
t'incl ir-o clrclarrgeuzi, l.rcrcctp{i;'t ii r:;tc $(rmn"
f1 Ilste irrlevirral, cii nrigc;irile net clcsoitc;tzi y:er-
ardta curn riiscarea, immntaaeiiraiirncrttliiiiui nvvaeagggiili$$sii eccooinnnfffuuozzrei*,, cep,;iile. De altrnintel'i, clc sint in ilod obii,inutt
+ ni;te simple schile ; sint, mai mult decit
sEei dparteecleizesaenzdzopliurilen, simboluri. Analiza gestului ne-ar ldmuri c6pit,
F,:i meaz6, prin contact qi schimb reciproc.
in a-
lil iI *" ri; ceastd privin!5. Este adev5rat cd, in anumite
i's:r, ]tr?L-l*'"i.;i Dar miEcdrile constitutive ale percepfiei nu cazuri, deja amintite, indicafia motrice se poate
urmeazd decit foa.rte pe departe forma ei plas-
;&.1, etaia pind Ia a deveni o copie. Este adevdrat,
ticd ; insd analiza motrice a percepliei qi di- in fine, cii la anumili ingi inzestrali cu o male
ti' ut.1tllr..1ri-".,.!!tr!rt'ritl..l fuzarea ei motlice, ceea ce am numit schemd tnuiEinoottirri-caistaeretnemene-ercadammciegogcatiearix.nceuplsioinnat ldintdoetdsef.alquunraareara-
motrice, scandare motr"ice 'a percepliei, constir
l. tr. ,,Un sculptor imi mdrturisea cir, in {a!a ba-
tuie un fenomen atit de banal, incit tt'ebuie sd
'*,t.l:t'',,lnit explicdrn, totuqi, curn duce desfaEurarea lor Ia
lsiirmepcaitiecoenstteertnicpdl.al$iai vom afirma cu indreptd- soreliefultti lui Rude, Plecarea, nu se poate
;nr'.;* esieticd provoacd mai in- opri sa nu ia pozilia motivului respectiv ;i i9i
tii o stale ca.re le favor"izeazd dezvoitarea, in
aqa fe1 incit ele silt o consecinld, ilainte de a ilustra afirmafia prin mimici" 11.
Dar, in afara acestor cazuri excepfionale, nu
redeveiri un ,punct de pclnire. realizdm de reguld decit miqcllile foarte ac-
lntr-un fel qi mai general, imitalia automat5. centuate, sau cel pulin rnigcdrile pe care ne
nu este Lrn rnecanisrn iundscut 9i prealabil, care sattridt dmuiimEcasdrealepeevroccedpmutSE,i sd le inlelegem. Nu

ne-ar deschide lurnea. cit miEcarea imaqr-
nata gi doritd se afld la originea miqcdrii exe-
Nu eristd irnitafie leflexS, transport instan-
taneu de imagini in noi, sub formd de miEcare cutate.
prcrvocatS, dacd nu sintem mai dinainte ca-
pabili de o asemenea miqcare. Nu imitdm au- ldici simpatia propriu-zisd nu ni se pare
tornat decit ceea ce qtim dinainte sd facem. suficientS pentru a explica viala esteticS, nici
Intreaga existerrfA a copilului e o doriadd in imitafia automatd. Ce sd credem atunci des-
acest sens. Dacii astfel stau lucrulile, imitalia pre o intuilie misterioasa ce n-ar face decit
nu are cituqi de pulin calitatea de a plSsmui sd se reducd la simpatie 13, in misura in care
in noi qi prin noi viafa interioard a lucrulilor. n-ar fi inexplicabild ?
Ea nu r: pldsrnuieEte decit in mdsura in care
Pe de altd parte, ni se va spune' fdrd ,,Ein-
o posedarn mai dinainte. Ea po,ate sd ne aiute fiihlung", sub unul dintre acesie aspecte sau
in acest travalirr, pentlu cd este un miiloc de sub toate trei deodatd, cum sd explicdm ani-
comunicare irrtt'e fiinle ;i noi. Dar nu va im- marea universului ? La drept vorbind, sim-
1a lucruri o vialii gata constituiti patia insd;i, sub orice formd am considera-o,
plumula de iEi are obirqia in insiEi constluirea persoanei
pentln a ne-o tr-:rnsrnite.
noastre gi a universului irostru.
Aceste observalii nu vor sd conteste impor- 68
tanla faptelot exacte la cale pe drept cnvint Arn atras mai sus atenlia c;i simpatia nu
rse ref€r.i o ascrnenea dclctrind. Este arleviirat rezultd in mod artificial Cin egoism 9i ca
ca percepliile noasire au forlti motrice. I\{iq- nici nu-i este acestuia doar suprapusa; ego*
69 ism gi altruism igi au originea in acelaqi cu-

rent de viali ; congtiinla este simultan orieri- emotii ; de unde conexiunea dintre expresia
emofiei la altul Ei propria noastrd emofie'
tatii spre cu lii spre t]on*eu, eu sc irtaqcazd in
acclaSi t.inrp rle obiccl.cie e llet'ioalr: ;i clc
insS;i. ea Dar se poate spune dimpotrivd cd lectura
Fari indoialii, ;rceste obier:te h'iriesc gi in{eiegerea lumii fizice sau sociale se face
noi Ei prin uoi gi. in orice in
rim simultan in dublul registru al experienfei
urma egoismuiui. Dar, alturj.sm rlescope- noastre interne Ei al experientei noastre ex-

la fel, existi in terne. Nu ne regdsim in lucruri decit in m5-
noi ;i allceria in afara de noi in;ine gi in orice
egoism descoperim urma altruismului. Cum
sura in care lnuec-raumrilpelaisnatnmoaii intii in ele ; Ei
fiuoabriteinbianfearsaptuailema a\riaumveunlat rgdueecsit:if,i,TiuebepEottii
introducem doar dacd mai
existenla proprie". Cum lesne o aratd analiza
inainte le-am constrttit in acelaqi timp cu noi
qi prin aceleagi procedee. Nligcarea, spunearn'
pasiunii, desfii;urarea completd a eului nu e este inclusd in perceptie Ei necesard constitui-
posibild fara circumstanla unui non-eu care rii acesteia. Construim existenle1e ca pe nigte

devine lelul acestui eu. sisteme de forle gi nu ca pe nigte realit5li ine-
pasibile care ar degaja dupd aceea forle, la
In al{i termeni, simpatia implic;i construi-
rea simultand a eului qi a non-eului. $i ar fi
contactul cu noi. Credm la inceput o lume in-
fals sd ne imagindm, toatd istoria personali-
tdtii std mdrturie, cd personalitatea se consti- sufletitd, pe care copilul mic sau primitivul
o percep mai intii ca atare, ea stingindu-se
stuleuorlminaealdtlieitnas, tcecshaoiinmneasbstEuittfriuei.pilteNecnoustnersueptxaitsirusainitttdd,e,isEEn-iiaipcrndcrsihmtiinastdubreligliipriecnperde-- doar prin lincezeala vielii. Percepfia utilitard
fstaitianrebteilaessftcriidnciontemeiuuinnrilceaclerai dd;reuelxacilstdetrdleei,oainslaterregcodcnactulrereezvaozslel- refuzd si vadd in lucruri tot ceea ce nu este
rlecesar acliunii ncastre. trerceplia vizionard

ie lasd ciin nou sd se dezvolte in originalita-
tea qi ln puterea lor originard cie sugestie'
,,Fiecare posedi in sine analogii ryi rudimente
diviziunea fiinlelor. Simpatia nu este posibiiS ale totului, ale tuturor fiintelor Ei ale tt-rturor

decit prin aceasta indiviziune primorCiald.
MiEcarea de du-te-vino dintre lucruri gi noi formelor de viafd. Cine qtie, aEadar' sd sur-
iEi are baza in actul comun care construiegte prinda micile puncte de pornire, gerrnenii qi
pgei riuiecnrfuarilfeie,c$airepiefininoli.eDneuasicei Ei faptui ce ex-
constituie sepa- simptomele, poate sd regdseascd in sine me-
sd ghiceascd prin intui{ie
rat de toate celelalte, astfel pinricnit sd nu se canismul universal qi
decit va incheia el insuqi : ca
poatd legr de celelalte miracolul seriile pe care nu le pasiunile qi
existenlele vegetale, animale,
arsocierii. James Mill, Bain Ei Spencer presu- crizele umane, bolile sufletuh-ri Ei cele ale
pun cd emofiile noastre se constituie
in noi
o datii cu exnresia 1or. Vederea expresiei la trupului. Spiritul subtil qi puternic poate s6
altul trezeste atunci in noi emoiia, care declarr-
qeazd expresia. Viafa comund intensificd de traverseze ftioeactaereviprtuunacltitislialefaincdstsadre punctua-
la sine o atare asociere. Intrucit anumite catt- tigneascd
la 9i din
monada, adic{ iumea pe care acesta o cuprin-
ze producatoare de emotie aciioneaza simui-
tan asupra unei mulfimi de oameni sau de de. Astflel cunoa;tcm qi luim ir-r' posesie viata
gerru a-t.i 1i ne irLttlarcem in satrctuarul divin
animale, ele stirnesc la indivizii respectivi, al conlenrl:la!,iei" t{,
aflati unii in prezenta altora, expresia acestor /a\

Din toate aceste reflecfii se degajd o con- adcceigesiosataresisaci.shtDeesmatriuuulnnif)o,eriamanesimelomarreeanaepaoploibnaeitceteiidipei veeensnttierpunroea--
cluzie. Animarea lumii este, fdrd nici o in-
doiald, condilia artei. N-avem ce face cu o fdoer"vlAeennoiimcguiislatmer-ur5elmaqilniiteaptaerreatdanq17iim. aisstmfeul lointravniislfuigiuerecau-
zi. Asta nu inseamnd arti. Cdci trebuie mai
Iume inertd.

,,Natura e un templu ai cdnti stflpi trdiesc intii, pentru a ajunge la art5, sd construieEti
cu aceste forle niqte forme corespunzitoare
$i scot ad.esea tulburi cuuinte, ea-ntr-o ceafd";

Prin codri de sinzboluri petrece amu-n uiafd"...*

Dar este tot atit de bine condilia oricdrei acestor forte. Animarea estetic:a creeazd esenle
viefi intense, altundeva decit in artd. gi existenle pe de-a-ntregul compatibile intre
ele. Ea organizeazl, cum vom vedea, o lume
,,Se intimpld uneori ca personalitatea sd dis- de lucruri la treapta de existenld care este

pard qi ca obiectivitatea, care constituie speci- exact aceea care le couvine.

ficul poemelor panteiste, si se dezvolte in Ea nu face decit sa restabileascd arta pri-
voi atit Ce anormal, incit contemplarea obiec- mordiald din care, dacd egti metafizician, poli
telor exterioare sd vd faci sa uitafi propria spune cd a provenit lumea. Aceasta putere'
voastrd existenfd Ei sd vd contopili repede cu
ele. Ochiul vostru se fixeazd asupra unui co- elementard in naturd, subtilii gi sublimd in
pi'eiutindeni ca o activitate crea-
artii, apare
pceaecaacrme onn-aiors,fii,ndinoimt dinetevainut n; uini pcoietet,vadecclipiteo, toare. Ea i;i construieqte obiectele. Niciiet"i
realitatea nu ne oferi gata confeclionat un fapt
comparalie foarte fireascd va deveni intr-a estetic pe care n-am avea
voastri o realitate. Atribuiti mai intii copa- decit si-I extragem
ecao.nAstrrtuactieestdeefafobirnicrealideoEciilearqtiifiecxipur.esAivreta.
cului pasiunile voastre, dorinta sau melanco- clin
lia voastrd ; gemetele qi oscilaliile iui devin este

ale voastre ;i curind sinteli voi copacul. La
fel, pasdrea care plutegte pe fundalul azuru-
lui reprezintd in primul rind veqnica dorintd
de a pluti ipnectiddeaespuperaacluucmruprailsodrreoamiennsedEgit"i.;

dar sinteli

Ceea ce descrie Baudelaire atit de strdiucit
aici este pierCerea conqtiin{ei personale gi ni-
vala unei vieti straine in intoxicafia cu hagig 15.
Accept faptul cd asemenea stdri nu-i sint

necunoscute artistului. Ca dovadd, ar trebui
sd uitdm prea multe declarafii foarte sincere
privind excitalia, privind exaltarea care in-
sofeqte crealia sau chiar numai contemplalia
ceva mai intensd 16.

In anumite rnomente extatice, care aproape
cii depliEesc lumea artei (vom reveni asupra

+ Bartdclaire,, Corespunderi, trad. de Al. Plrillilipide. 72

NOTE prezentasem considelaliuni asemrinitoare in

Stendhal, pp. 29 qi irrrn.
rL JozLrnal de Fsychologie, 15 fe?rr. 1921.

12 Arr6at, Art et psychologle intlit:idtLelle, 1C06, p. 34.
CI. I"innbogason, L'Intelligence slrmphtLique,
p. 15 : ,,I{i oboseqte bralul privind aceastd sta-
tuie". Vezi si Miiller-Freienfels, I, p. 140. Vom
relua ceva mai depaite eremplui citat de el.

1 Art rom.antique, p. 727. 13 Bergson : ,,simpatia intelectu,ald prin care ne
transportdm in interiorul unui obicct pentru a
coincide cu ceea cc ilre el unic qi, in consecinli,
inexprimabil". Lipps : ,,Pr.intr-un mecanism in-
ndscut al vietii noastre spir.ituaie atr-ibuim irnediat
tuturol' fornielor qi mi;cdr.ilor pe care lc percc-

pem o viald interioari".

2 Astfel, de exemplu, tecria vitalistd a lui Guyau 1/' Amiel, Ed. Bouvier, I, p. 260 ; cf. frumosul frag-
ajunge pe clarifice prin ncliunea unei ment din Lachelier, citat de Bruns:hvicg, Sdances
scurt sd et traonur de L'Acad6tnie de sciences mora-les
armonii totale acea stimulare generald care ar fi
icsnoennntqiomtiiineqlnai tousrliucfrreudmdplodascuealruecie.cs,ut,eNiaim.daeircvmdnroaunt ipsi ergoefaunfnleddradizleeo,slateat et poli.ticlues, 1921, pp. 16-12.

acestei compiete solidaritSli care alcdtuieEie viafa,.. 15 ParaCis artificiets, p. SL

10 Flaubert scriind Doo.m?La Bcucry (Cones1:onda.nce,
II, p. 358) : ,,Incintdtor lucru sI scrii, sd nu mai
Iii tu, ci sA circuli prin toati cre;i{ia desprc cai:c
3 ,,Atita vreme cit omul, aflat in starea lui natu- se vcrbeqte. Asl5zi, de piida, bdrb:rt si femeic in
ral5, nu primeEte in sine deci'u pasiv lumea reald
qi se limiteazd 7a a apcliemlabgai tlimcdpla, raemparninttqr-ioirp-rdbCitAurteo,toindtar-tbo, rlr-anl
ea : tocmai pentru o simli, este incd tot una cu rlupd-
cd el insuEi e lumea. Abia elcaiL,ne,hmEratairxdsi-mafiopdsezutdlcdppnaeGledoaiaie.nr,juuctSfmitgr,oacuiianlcin.nsiCmtrzado-e,rtnadelIdeernem,v,tpplaepldvredeeiorness.oazsitsqmpuiouLcdirtn,bliescincaafusrerrumvcbetnii-inii,linzsdtoeeefpad-lla..teec1esc.ea-gpieiarnnaneediis,rbsaicerr,t-a-.rrrpginiubriiie..fiere,eisncB,sgcl,e-.ii:
crdlpueiernsiedtaE,eEidmaioufoaclaicahtolf.iraini.mntueecnsmsitateapstcrielcieuaa.iiiq,rlufeXidmsiXsitgeee\eratpi.ac"az.Sdr,Si, ocephlepipinllaeetrsrr:u,seoaScnzdcairliaiistnaoiinreiacafedatedrasaet-

a i,otze, Geschichte der deutschen Aesthetik, p. 78.

5 R. Viscirer, Das optische Forntgef ilhl, p. 20. copa-c, nor, ap5 curgdtoare, or.izont, culoare, formd

6 Basch, L'Esth'tique de Kant, p, 300. gi senza{ii schimbdtoar.c, mobi1e, ncrlefinite ; ore

z Lipps, se qtie, face si intervind. pe bund dreptate, cind alerg, zboi", cind inot, cind beau roui, cind
in a sa Aes';lrctik, dEiivaelrtseulpurii,nscri:pbioi rd-oncarue
formal : caracter inlioresc 1a soale, cind dorn srrb frunze, cind
unitate a monar- plutesc impreund cu ciocirliile, cincl m5 tirisc
l-tic5, revenire a ceea ce este asemenea, diferen-
liere imanenti. impreund cu qcpiriele, cind strilncesc ir.rpreund
8 Das Herz ist der Schl,issel d.er Wett und. des cu stelele gi cu licuricii, cind triiesc,
Lebens, Ed. Meissner, II, p. 205. tot ceea ce constiiiiie, centrul unei in fine, in

desfEgurlri
9 l)nrlrireim, l,'Education ntorale, p. BOt]. care este un fel de dilaiare a fiinfei mele,,.
G. Sand spune ci asenenea mon-iente sint absoir"rt
10 Ader cu tcitr-rl la fo;irte fl'i.lmoasii gi fr.r:tlte pdtrun- intirapldtoare, in afara ccntrolului sJru. Un fel cie
ziito;trea analizd pc car"e I)urkhein a flicut-o al- 75 extaz involuntar.
{luisrrrulni in a sa Eclucatian nrora'e.. pergonili, 74

1?rrrgiBnlntieranclgrudslctfpdciildtsleqcaiclaniaredli;rlrtoerrsiitr,ntionlre-Lni{iamroie.iitrisoneS!cn.cv.pai,.etllezroslireieilnpptilltiletrnicrllullez:c.iltirics,Pgforaiurtc-orrrpiidri.ntjrsce'ars,rttcldiiprtrcnapc.ccllrrcncI1n';sps1riett:ccoirtdllt'lclct',z':,la)oMr(;'ncractetit.cclrl.ee.-ii Copitolul lll
gindcsc, zic eu, dar muzical gi pitorcsc, idrd sub-
tilitdti, flri silogisme, fird deduclii". CONTEMPLAREA !DHILOR

Realitatea esteticd nu existd gata constitui-
tA in lumea naturii, cle unde simpatia simbo-
iicd ar face-o doar sd rasard. Ea nu este nici
prefigurat-i in Idei suprasensibile la care con-

templalia ne-ar permite sd ajungem.

'Iotuqi, dupa spusele unor esteticieni ilug-
tri, un act de renunlare ar intreruile firul
percepliei utilitariste gi, ca la o loviturir de
bagheta m.agice, contemplalia ar face sd ld-

sard o lume fermecata.

Aclevarata lume s-ar afla aici, foarte a-
proape, inlduntrul nostru, Si n-ar avea ne-
voie, pentru a se manifesta, decit de caderea
cortinei care o ascnnde. Arta destramd un vdl.

Orice doctrina de acest fel distinge doud
momente:o negalie, o afirtnafie. Contempla-
tia €ste mai intii dezintet'esare in sensul cla'
sic al cuvintului, dupd I(ant. Rupe, adicd, !e-
sdtura de interese practice care ne leagd de
lucruri; ea este negarea vie{ii utilitare qi ui-
tare de sine ; fie cd vorbirn despre dezinteresa-
re impreund cu Kant, despre distanla esteti-
cd impreund cu Mtrller-Freienfels, sau des-
pre izolare impreund cu Hamann, esenla ei
constd intotdeauna in a inlitttra semnele utile,

aparenfele convenfionale, tot ceea ce meschea-
zd realitatea insdqi, pentru a ne pune in fald

existenla obiectului de artd, pe de-a-ntregul viziune confuzi a perfecliunii) qi senzualis-
concret Ei, totuEi, lipsit de existenla empi- mul lui Burke s(furufemrinutsde)l.epar-in sentiment de
doctrina armo-
ricd. pldcere sau de
niei dintre functiile sufletului in frumusete,
Dar aceasta este doar conditia prealabild a a acordului profund qi a sentimentului aces-
oricarei experienle estetice. Toatd lumea e tui acord, o nolld meiafizicd a vrut si dove-
lrdadespoaubconierdcdetecpddraienctrirtdeiima,c,pinlriesi esaai,admenucvdtailatae",n1up.eaTncotcraeupt5taaluClee-. deascd prezenla concretd a realitSfii absclute:
mea e cie acord cd in perceplia utilitarS. indi- reveiafie a iibertSfii pentm Schiller, reconci-
vidualitatea. iucrurilol Ei a fiinfeior ne scapd. liere a naturii cu liberr"atea, a conEtientulur
cu incongtientul pentru Schelling, n'nanif es-
Ajun.qe, deci, ca interesul sd fie curmat pen- tare a. Ideii pentru Hegel, contemplare a Iu'
tru ca lumea artei sa-Ei {acd aparilia ? Pentru mii Ideilor pentru Schopenhauer. Reacfia im-
multi, astfel se petrec lucrurile. Arta ar fi vi- potriva subiectivismuiui kantian face apel la
ziune a realit5fii. Dispirind, lumea aparen{ei eternul adevdr al platonismului. Contempla-
ne-ar ldsa in fala realititii. Dezinteresarea ar rea sculpturilor antice 1l determini pe Win-
avea asifel drept efect faptul de a ne deschide ckelman sd opund lurnii rea'le frumusetea td-
lumea calitd{ii. Prin ea, lumea exterioard este cut5, imobil5 qi dumnezeiesc de indiferentd a
chemata la existenfd, tot astfel si lumea inte- unei lumi elizeene. ,,O astfel de impardlie a
umbreloi este idealul, sint spiritele ce gi-au
rioara. Sintem introdusi acolo. Dar ce este exact fdcut aparifia in el, moarte pentru existenta
aceasti lirn:e ? concretd nemijlocitd, despdrlite de sardcia

existenlei naturale, eliberate din chingile atir-
ndrii de influente exterioare gi de toate in-
Pentru unii, detaqarea pe care tocmai am tervertirile gi desfigurdrile ce tin de caracie*
descris-o e insolitd indatd de un fel virginal rul finii a1 fenomene\ar" 2.
de a vedea, de a intelege gi de a gindi; ne
Tre'nuie mai intii sd respingem citeva inter-
scrutdm sufletul qi scrutdm sufletul lucrurilor. pretdri greEite, citeva obiectii superficiale

Lliuamleeanicasiietdtrielovre" lepauzred.sNi aecaofnldtimnuiitndfilio-mr eeCseiant-, aduse,,Esenlialismului".

trirr.n in eJ, ne milcam in ei. Ideea nu este nici concept, nici categorie.
lla n-are nimic de-a fa.ce cu lumea abstrac{ii-
O altd metafizicS, un alt realistn transcen- lor. Ea se situeazd exact intre abstractia ge-
cient ne vorbegte despre esenta lucrurilor Ei
despre lumea ldeilor. Se gtie c5, incepind cu mneernae,IaitSdloiic;triinadr,bciteral rpttul tpinaritnicucalazruitldmliia.eOEtrialoser,-
Platon qi Plotin, frurnuselea este licdrirea
intrevdzuta a Ideii ;i a divinuliri. Sufletul se r-ru face ca- arta sd se reciucd din nou Ia uh
purificd l:rentni a ajunge acolo. Prin contem- , intelectualism ingust. Dimpotriva, Ideea este
plafie, eI se inalfd la beatitudine. Se reintoar- rnanifestarea a ceea ce exisili substantial qi
ce la Ideea din care provine naiura insirgi.
Frumuselea niitulii e arhetipul care existd in profund in univers. in spatele unor concepte
suflet. Iacaq ai oi'icirei frumuseti. abstracte, in spatele notiunii unei categorii
sau unui gen, p'.ltem presupune o infinitate
Dupa ce Kant s-a straduil s(frAUmreucsoen{ceiiaiez*e 78 de inciivizi. Ideea se sfirgeryte in expresie pe
Leibniz
in'uclectr"ralismui lui de-a-ntregul determinatd Ei realizatd.

Ideea nu are niei o legltur[ cu abstractul. Arabescul nu r:epreziutl'r nimic. Poate doar sU-
ieprczitltil, dc asentettea, o for-
Ea nu e tema logicd pe care leflec{ia o poate fl()feazJ ; poate cle arta, jocul ',Iclei1T r"t infe*
desprinde din opera de artd: ceva cam ca ilnii clcment;u'.i
morala fabulei sau ca teza anumitor romane
rioitt'e.

ori a anumitor piese de teatru. 3
Sd ldsdm epigonilor idealismului ridicolul
Id$eiii tsoatluvgeai ztrAebaudieesesodriccouuvgetn'eimucddemtneiotartieilea
de a ciuta Ideea in spatele operei de artd,
sau in fa{a ei, sau deasupra ei. Ea este mai
degrabd activitatea cleatoare lumii sensibile, compenetralia sensibilului 9i
a unei tetne a1:oientitcedii-gaibtil,ui*luiii,gini dpievridsounaaliltiatateteaa plasticd sau
plastice sau muzicale. Teza, dimpotrivd, S€ ,'subiectului
potrivegte cutdrui roman sau cutirei piese,
dar in acela$i timp qi multor altora ; caracte- pur al cunoagterii".
ristica ei este tocmai sI nu exprime nimic din utilitariste, din uitarea
Din negarea vielii
de sine ia naqtere, dupa Schopenhauer, con-
ceea ce romanul sau piesa au specific. templalia in care se reveleazd ldeea. Subiec-

Unii au ironizat tran-<parenla Ideii prin lu- taudlinpceugrteailnculdneoaileEteertiei,rnpeucriafirceast trd'lqlucveosinclain, se
mea sensibild ; poate pentru ca au presupus
el
Ideea prea abstractd .;i translucidd, incapabi-
ld de a se modifica la contactul cu lumea sen- E' i prin el. in
sraibtildd.ocIntrsienaammndata"icloerasmtaetaafipinicle:i1eenige?cOu Pentru a inlelege Ideea acceplia lui
adevd- Sptna;peincotoairhtaeruurots,rlicpteaiireiindetnqn.taeiheeVneaclxiastuugpi-rteemiriabernim,tltieivlaatdraaitaeee,r,lbaitdaelcuuulamsiiepali"eeaeKnsmistda.KieumnLnazcteeain,ocninta-lta,tgmfleduuillnolodalndatriiisamitvtEmaua-cliotlsuaetniinvaauctocragatuirefianan-ilnolccseae-r--i
plantd

frumoasd a fost intotdeauna pentru ei altceva
decit descrierea plantei, reprezentatd printr-o

stuchlesmddleinobcaierctetdamdJeubi oHtaengiec5l .giNl-uaiveSmchodpreepn--
hauer faptul cd schila inginerului, care face
iecit sti exprime mnzical constanfa- individului'
sd apard in chip admirabil ideea de maqin5, invarianta uneia dintre atitudinile esentiale'
este totuqi altceva decit o operd de artd 1'.
Nu existd obiectie mai potrivitd pentru a ard-
ta in ce mdsurd putem sii ne inEeldm asLrpra Tot astfel, un text muzical exprima sensul
unei teorii. Ideea esteticd iangminaeqr-iuirliui in, uqiintrndu, multor poeme : cite cuvinte
pentru a-l tra-
cu sigurauld, in intenlia
duce!
, mueconxiLsnp' calraibenntfseoseiaaatlro,memaabtreaolutlmieasdsetfupeinzeltictubprtlendruoloseifmduEutniuneidruiciia9ocrciebahsfir-ipeexp.revanadruz'iintsopintejoutcqpduiin,erizclsefidlt
schila ii va conferi valoare artisticd, intrucit
schila nu e altceva decit definilia figuratd a
maqinii. Putetn discuta despre ,,Pacific 331"
de Honegger. Dar sufletul muzical al locomo- aaIocpSeramsdrteap^nlraleaeisc:tumtupivonudtnifveecm,laardcceeeddseatsacecennhsladitpEcctacreeroraaenctsotnetauirtrmueinieeqtreoitlaoingscleoimblboialir,-i
tivei cauta intr-adevdr sd se exprime iu aceas-
td scurta bucatd : cu totul altfel, sintem de a-
cord, decit in schila inginerului.
O intreagd sectiune a artei, s-a spus, se
sustrage Icleii. trxistd douir forme de artd. td. Sa pt"tutpttt'tu- ca lumea Ideilor constituie
Una clin'rle elc ntt tt'tl'1lr:reozttin:tt,uit arrriencriaer.ePiortproeattu-el
poate reprezenta or-t*a*binl i,nstiri-eurnarairniaulnuenoser nassreemaelintaetae esen!e'
ihiar o anume figur5 omeneascA in general' Ideee este
multi-

p15, concret6, vie, ln mdsura in care explicd N-avem impresia cd, dintre aceste doud
diversitatea aparenteior Ediinbtoregdalisapleucmteilei aesxppelicctaereaaleaIcdteeilio, ruensuteltisceing?uIrdseeeapreetteearznila- Ia
sensi- 9i
bile. Acesta este unul Ideii. imoUlta este oare otriect de arti ? Teoria Ideii

Sub un alt aspect, ea constituie o realitate astfel inlelese nu lasd oare sd se piardd ceea

iinicd, e;.:cluzind oric,e pluralitate. In afara ce este esenlial in artd, nu goleEte natura de

timpului gi a spaliului, deasupra oricdrei. ep:,; intreaga ei varietate ? ne spune cd imaginea
renle sensibile, ea este, Cegi obiectivare a
voinlei, un fel de esenfi plasticd iu:obiLd. Lu- Cind Schopenhauer
rnea statuilor greceEti, lttmea ldeilor platoni- incintdtoare a norului, a piriului, a ghelii nu
inseamnd altceva decit aperceptia elasticitdtii,
ce, clasificdrile lui Linn6 gi ale lui Cuvier, cu
ierarhia lor pe specii Si pe genuri, sirnboli- vdaeaEcgdtreepuurtindvliimai,rtauisntc,rainsrtubaoliprzeeircienii l;fielcliunaldviennmeciansrpeuvienldepercredi-,,
zeazd, acest alb aspect al Ideii gi poate cd au ci Icleea iui, qi ca ne devine indiferent faptul
cle a gti dacd arborele pe care-I avem in vedere
contribuit ia insti'r"uirea lui.

L,rmea Ideilor, a$a cum o in{eiege Schopen- este cel ce se afld acolo de foaldmsieaudeesatensitrdin-
hauer, include pri;r urmare certitudinea unei care infiorea
paqnice gi lesnicioase contemplalii pe care i-o moEul lui, cu
confera arta, metafizica gi qtiinla clasicd, pre- uitd oare tocrnai ceea ce se
curn Ei neliniEtea, agitafia, aspiralia nesatisfd- tlrmd, nu mai dove-
cutd, geniul nepotolit, vointa creatoare, avelr- viu in i'mpresia esteticd
derste a fi ? Ni-
rnic mai important decit infdtiEarea norului,
tura enigmaticd a muzicii gi a artei romanttce. Jgdnreehiece5ri.fdtiiepv. riEierntaemfjsouaerirlaes9iimp-asetbpensuttamrrauiaccIti5dpc,eirileinudplousepcir,eticrcdionieelau,cl-iictnoddnenasinodatleeiursldae-
trdeea este esenla imobild Ei' eternd gi totoda-
td forma creatoare in spafiu Ei in timp. tra di-
rijeaza sCpdactiiuslpEailtiuiml pqui lt,imcdprourlantuotusEini tIeinrtee--
pugnd. spa[iui qi timpul drept niqte accidente. Putem
sa ie atiuldm. Reaiitatea nu se schimbS, dim-
meiate pe ea, ci, dimpotrivS, o contrazic. Afldm potrir,'d. Proceddm bine astfei ?

in voinla de a trdi contradiclia esenliald a Pe de altd parte, ce nevoie avem de ldee ?
voinlei care n-ar putea exista in afara sa Ei Nu este arta inainie tle toate o manierd de a
vedea si o manierd de a lnfdptui ? Ciird per-
care, totuEi, nu insearnn.{ nirnic dacd nu existd ceptia noastri se elibereazi de actiune, nu itr-
tilnegie in fsadlacsaaultuernideaeivainriastdpaateclaenatictedstitleoiar
in afara sa. Afldm in Idee contradiclia esen- ?
E nevoie ?
iiald a irnobilitatii Ei a devenirii, a transcen-
dentei gi a imanen{ei.

$tim cum se fragmenteazi voinla intr-o ie- Itfoldd)rubueercdipzierg.i5"cuast,i,5mvecg'dasdccrtoreceataeurlafidlrterieuuacmrlaecrlaouotaiisnitritnStedrdsicmeeih-pgpdoilnlanepaisdfeptitanaaicchnrtdtduateeuacie:noerrtpbeuiiinieIucistcqtiupeotietqrr"iiaip,.vietOioorirt{lnr-aeiicdnncEee--ti

rarhie de Idei ; cum plenitudinea iniliaid se

desface intr-un sistem de esenle, fiecare din-
tre ele presupunind*o gi depdqind-o pe pre-
cedenta; $tim c5 fiecare artd se instaleazd pe
una dintre aceste trep.rte ; din treapta de obiec-
Ideii pe care il reprezentdm intr-o anurnitd manierd'
tivitate a o realizeazi qi din
materia estetica pe care o foloseEte se consti-
In fine, muzica, arta supiem;i, se dispen-
tuie caracterul specific al unei arte particu- seazd de ICei : ea este lumea negtirbibd a sen-
Intreaga
lare. timentuiui. via!6 a sufletului sq

transformb aici in Idee. Fiecare migcare, fie- Pe deasupra, la cit simplism este obligatd
care elan, fiecare acfiune a voinlei iqi este aici si se reduca uneori aceastd doctrind estetic5:
suficientd sieEi. Muzica infringe irigiclitatea ,,Intentia poetului... este sd ne reveleze Idei-
le, adicd sd ne arate printr-un exemplu ce
teoriei Ideilor. este viala, ce este lumea". Dacd acesta este
mesajul Ideilor, ce nevoie avem de Idei ?
La fel, sinceritatea observaliei. Varia{iile
eului contemplator sint foarte ugor de consta-
Aceste observalii nu vor sd diminueze inal-
tat: variabilitate in reaclia la aceeaqi operd
in funclie de zile, predominanld, in functie ta valoare a esteticii lui Schopenhauer. Ea
de zile, a cutirei sau cutdrei stdri sufleteqti,
a cutdrui sau cutdrui ipneterceasr,e,,Narutissitnutleimnteinr--
divizi pasivi, suflete epaslrittneed,loEdrteiemsa,tnedaelaizdoeespeerxeotfrriaoi aodsrede.intPoaaradrttedbaogfdrudemliteeus.oerIilleesatea.
preteazd un solo dupd bunul sdu plac.,. Cind
opera de artd nu intilneEte la spectator anu-
mite energii gata 'Ieoria ei fundamentalS, tocmai atn vdzut, nu
sd intre in joc, ea rdmine scheivdoocvde,dedgutpedinctontmdeaaumnavdezficuatc;eq. iDdaarboersittae
exclusiv la starea de existenld rtateriald" 6. e-
,,Subiectu1 pur al cunoagterii" nu este oglinda a-
Icleii. Et creeazd intr-o anumitd mdsurd obiec-
cestui echivoc ea furnizeazd muite posibilitdti

tele de artd qi stdrile estetice. de explicalie.
trxistd in Icleea lui Schopenhauer insdEi
In spatele ter:riei lui Schopenhauer se afld
in conflict doud doctrine. Ideea imuabild, spe- contracliclia pe care el o pune la ot'iginca ar-
'caipficadre,ndleifiesreennlsiaibtdile, i;eiraerfheima eIdreeiilonr ; risipirea tei. Nu este arta in primul rind negalie, fugd
ciin lttme, abolire totaid ? Dar nu devine ea
fata Ideii de indartS. inflorire a vielii qi nu pistreaz;i ea
intr-o formd aclmirabild insa^5i esenta vielii ?
eterne. Ideea activd, Ideea for{d, Icleea gest Aceastd contradiclie nu exprimd ins;igi perso-
creator, organizare a aparenfei sensibile, ne- I
I nalitate;r lui Schopenhauer'? Doctrina nega-
liei Ei simlul miraculos al vietii ? Schopenhauer
liniEtea existen!ia15, aspira!ie creatoare. adora si detesta viala.

Aga cum vechea teorie a elementelor indlta
la rangul de principii constitutive ale mate-
riei simple stiiri ale acestei materii, starea so-
lidd, starea lichidd, starea gazoasd, teoria Dacri vi'em o idee eficienti"r, o Iciee care sd
explice arta, trebuie s;i ardtdm iimpede cd
[deilor ipostaziazit o fizicd perimat5, o clasi- treptele ei de obiectivitate nu sint decit dez-
ficare vanS a forfelor naturii: greutate, re- voltarea unitdlii substanlei spirituale. E ne-
\zzis)tecnelda,afluluidiitCatuevieertc, .fdErido biologie ieEitd din
,vcoleievesn-iorep,rceazeuntndimverdsinapl lcinalcitaililsoprat:iuq, itimnup 9i
sii se preocupe de
evolufia posibiia a aspectelor fiintei, de con- in
tinuitate qi devenire, nici de trecerea unui
aceluiaqi curent prin aceste forme considerate sfepiaDsliuaol,cettri;imni apinrEnceiatdareefivzseic-udairrear,elffuo]erimcltJaeeigsnteerlSxaeincsett.ee, smena-i
imobile. Nimic mai 'desuet decit aceastl me-
tafizicd inlepenitd cale, culme a paratloxului,
a luat clrept bazir clcvenirel insiiEi, $i iulunle mult decit a lrri Schopenharter, ade cvati
voinfa, pe cill't-\ s-a grirbit s-o stai:ilizeze, si- unei estct.ici tocmai 1:entru ci indelrlineiLe
tuind-o in afara spaliuh-ri gi a tlmpului.
qN aceste coqditii.

Arta constituie una dintre manifestdrile, ie decit o atinge; geniul straniu gi confuz al
Egiptului sau al Indiei vrea sd intrupeze in-
unul dintre cmhoiamreancteealestdsusbusbtsatnatneldi sppierituaulnea. tenlii profuncie Ei confuze in forrne piastice
sau in arhitecturi incapabile le accepte. In-
Lumea este sd
din treptele dezvoltdrii sale. Arta este acelagi
spirit vital, circuiind liber in forme sensibile, tenlia marcheazi realizarea, prin exces gi toto-
ciutind sa le cucereascS, sd le asimileze. Arta c.lat5 prin lipsti. ln stadiul clasic, ele se pun de
aTcnorsdta;dfiourlrrnoarneaxnptircim, pdraindmsuirrpalubsil continutul.
ndzuieEte sd facd exteriorul asemdndtor ldun-
tricului, sd readuc6 realitatea exterioard Ia de bogafie,
intentia dd din nou pe dinafarS. Expresia se
spiritualitate, as+"fel incit sd devind manifesta- grdbegte in van pe urmele inefabilului.
rea ei. Aceastd adecvare a continutuiui gi a Acest idealism se asociazd cu un realism
ctucinelintoactmorauiluidi,eaalufol rinmeairtEd,i a materiei
consti- viguros. Universalul este in prirnul rind con-
ideal care anulea. cret. Ideea nu se manifestd decit in substante
zd conflictul vietii materiale cu spiritul. ,,Fie-
care din formele pldsmuite de artd devine un individuale. Individualitatea nu se exprima
Argus cu mii de ochi prin intermediul cdrora clecit in indicaiii precise.

sufletul gi spiritualitatea se viid in toate punc-
tele reprezentdrii" 7.
Dar este aceastS, esenld a lucr';rilor in sin-
In acest sens este frumosul manifestarea gularitatea sa concreta un dat nemijlocit aJ
caarIecleiniic;luadeunieni Idei prin esenld eon-
sensibild sine, ca fdcind parte congtiintei estetice ?

crete qi in
din propria-i esenld, aspiratia cdtre desfdgu- Chiar dacd ar exista gata constituitd
rare ,Fsioermxigaeenstateminijdloisapceeniosar bsiladleIddeeii,deosfadgnuu-- trebui s-o realcatuim in afa.ra
rare. noastrS, tot ar
actul
estetic, aga cum realcdtuim prin vorbire lim-
rnita formd pentru o anumita idee ; in intil- ba care existd in afara noastrd.
nirea ior nu existA nimic accidental. Ideea
concretd cuprinde ea insdEi momentul deter- Dar existd ea gata constituitd ? $i nu tre-
buie mai intii s-o aledtuim ? Dacd ea existd
minarii qi al manifestdrii sale exterioare. gata constituitd, idealismul devine imediat rea-
lism. Pentru a rdmine in idealism, trebuie sd
Aqa se face cii diferiteie forme de art5. se suprimam datele si lucrurile din activitatea
etajeaza preclrrn mornentele de realizare ale
Ideii aEbisfoiearcbaeregiosecocmompleptieetaezadzdpien creatoare a spirituiui. Pentru a-i rdmine cre-
qi se precedenta gluini dHierigi ellu, itreHbeug-ieel.sAi cmeesrtgaeimi pini ia
cea care-i dinciosi
nrmeazd. Arhitectura ii cautd pe zei gi pe oa- capatul reproga
iui Kant subiectivismul : Kant nu percepe u-
neni gi viata 1or spirituald, schitindu-le Io- forma idc'iior subiec-
cuinla. Flastica aspira la viata dramaticd. a nitatea h-rrnii decit sub
picturii. l'{uzica realizeazd viata intimS, ci- vede corect in artd
tive ale raliunii; Iiant
reia plastica nu-i exprimd decit exteriorita- reconcilierea naturii cu libertatea, a sensibili-
tdtii cu inteligenfa, dar aceasta este o recon-
tea. Singur cuvintul poetic simboiizeazd in- ciliere cu totul subiectivS., sub privirile inteLe-
Ogebrieiicilniatusietivpeo,ataeleinjtuodaerccedfiimi preofltercivtoarizluani telle8-.
treg universul. Dar la aceastd inaltd treaptd,
arta nemul!,"rmitA de ea insdqi tinde sd se a-
nuleze in fala filosofiei sau a religiei.
gel. Trebuie ca esenfa aceasta obiectivd care
Iata curn istoria ariei se imparte dupd mo- este de uaturd ssapuirictueal lpdusfdindseivinadjunsgpdiriat,
se alcdtuiascd, sa
menteie acestei logici interne. Iu stadiui sim- se
Lrolic" Ideca mai degrabd aspira catre realiza-

aicdtui in viefi spirituald. Ideea se exfrune sugestii sotrzoriale, minatei rianctliiiunvcagqiigsiecoinnf-ufozcr-'
met-eu pelicoluJni cle a rieveni rtn irlurr:rr'tr-trii;i
a incr:l.a sii fir-'s1:ir,il.. lciellrlisnruI rJe se pr.ecizeaza luin
meazd prin contact Esiescphreimzibntraecnipitc'oioc.dPartedtinin-
sull sul clat extern nu
fornra.,l|i;cn!i;rlisrnului" nu erste oarc la fcl
de arbitrar ;i de sul:erliciarl ca qi lcalismttl? stare purd, ci intotdeauna elaborat de spirit'
Fiecare dintre aceste dcuir conceplii o spulberd. Nu exista dat estetic fdrd o viziune artisticii ;
lesne pe cealaltd gi in acelaEi timp greEesc a- qi viziunea artisticd este cleja operd. de artd.
mindoud. La drept vorbind, amindoud se in- Opera este intt'-un se1.l.s imanentd impresiei
temeiazd pe un postulat comun : realism em-
piric sau realism transcendent, realism EI care o determinS.
urenaulaEcei satlutui lp. oDsaturlantim. PicennturuobaligrddmIainaeccdeeptaa--
cord cu observalia psihologicd, idealismul
n-are decit sd-qi aplice cioctrina. Arta este fa-
bricalie ;i produs spiritual ca Ei limbajul sau
religia. Con;tiirrla estetica este activitate crea-
toare. Icleea nu este decit crearea simultand a

conlinutului ;i a forilei. Spiritul fabricd in
acelagi dtiemspimcobnolliunrui tpulrin;i ansamblul cle proce-

dee gi care il exprimS. Co-
pacul pictorului nu reprezintd, a;a cum vroia
ninicia-fuanrafetiml dpeullueigi;r-i
Schopenhauer, ercel copac

a spaliului, care nu are
tura cn ceea ce se afla aici pe pdmint ; el
este perceplia vizioirara a unei existenle ex-
trem de ccncrete, pe care sufietul artistului
cons;truie;te pornind o
de la o sugestie ; nu e
vorJ:a de copac, la drept volbincl, ci de o vi-
bra{ie a intregii sensibilitdli qi a intregr.rlui
sr,rflet, potrivit indiciilor pe care natura le
furnizeaza ql car-e Sint mai pulin calitali gata
confec[ionate in afard gi mai mu]t un apel ia
o infinitate cie calitili
; nu e vorba de date,
ci de o crealie duph o tema datd ; aga se expli-
ca de ce arta, 1a capatul travaiiuiuri sau qi
atunci
cind a izbindit, ne pllne in prezenla
lucruri qi nu a unor copii gi a unor ima-
unor ajunge
Ea nu la asemdnare decit cu
gini.
conditia de a-qi reface modelul. Ea nu este
niciodata contemplale a Ideilor. Este actuali-
zare a spiritului. Istoria percepliei estetice, ca
,si a percepliei in general, ne aratd cum o ac-
881
tivitate, mai intii vagir 9i confuzd, 9i niEte

NOTE

Copitolul lV

STAREA ESTETICA

r Bergson, Le rire, pd. e145e.steticd, E,d. Acad. Dupi observaliile de pind ac'dm, multe pro-
Hegel, Prelegeri B.S.R., bleme se afle anuntate, iar unele deja rezol-
2

1966, vol. I, p. 163. vate. Nu e nevoie sd revenim asupra triisd-
3 Schopcnhauer, II, p, 219.
a Dessoir. turilor caalreacatecrtiusltuiciee, sdteeteiclib; eIera-aremEsi tduediiantsuin-
5 Schopenhauer, I, p. 229. Pe treptele inferioare a1e flefire,
artei, eaxprfreusmia utrsdestdiit;uarini isrnpaelcqiflieceasue cc'nfundd legdturd cu jocul qi cu simpatia simbolicd'
aceea caractere cu tiebuie. dimpotrivd, sd analizdm conditiile
de
specie, dar nu caractere individuale; la om, dim-
potrivS, Schopenhauer distinge frumuse!ea, care noi care 1i se suPraPun.
este a speciei, 9diecaarltafectleurunl, care este individual,
caracterul fiind aspect particular, una
dintre felele umanitdfii.
6 Vernon Lee, Journal de PsgchotoEie, Corocterul constructor sl qrtei
7 Hegel, Prelegeri d,e esteticd, vol. I, p. 1926.
160. Arta nu este, a$a cum vor unii' doar o a-
8 l.Iegel, Prelegeri rle esteticd, r'ol. I, pp. 64 qi ur-m. tltudine nemijlocitd de impresie 9i expresie.
Ea nu este niciodatd simpld stimriJ.are, sim-

pld exuberanld vitaia, descdtugare a ullei serl-

iiirfeiUzitsatitblilpSr.eCa rpituictearnvicitea,liesxmpurelusiieessptoenttiacndamEi

fdcut-o deja.

,ddqeiic$zdtgteiiuunusltbagivfnaiiennldtdcdjidurieevi exitninosittl,iacebsepesoeepcsnirtteeEatiiunoqzdcraieoctliAaEinriusb-iecaacnaroeasnc,l,tudr-olticnala,
im{dnieeu.alfIufpnansrciachliioiuocndrpaiacrudefrareapEitiupgIalriuneieodcxcirpduiirp,iamdasrapi rgiperideanndlmatirruoiaiduciuitoioluummuiptarroitecizsaei--l

pe cale de a se alcdtui, tnonologrtl interior Ei
suprarealismul sint tot stiiizdri' Ele presupun

o selectie $i o pcoumrSpo;zdiliees;prninudndeinofereradlitraetae- Aceea$i observalie se aplieii Ei la conlinu-
t.ril ;rrtci, cat'r'l t-r1c lumea idq:ilor ;;i o- senti-
litatea absolut ntelrtelQr. (.lqqa cc il exprirnat arta inlolcleau-
un molneitt ryi un aspect qi 1e toarnd intr-o
formd. Caci sentimentul qi ideea nu dobindesc na, ceea ce exprimd t)a intotdelilttna estc o
viziune care este o operd 9i nu un clat ; o vi-
valoare esteticd decit prin lupta cu materia in ziune care presupllne rnai intii ginclirea lumii,
care se realizeaz6,. Arta constii intr-o dirijare mental. l'Iu
constituirea unui univers lumea
a intenliei qi in ajustarea expresiei la inten- stimularilor senzori:rle qi a rirspunsurilor re-
tie: asigurd intenliei exprcsia exactd silre
care ea poate tinde. flexe, ci lumea pe care o elaboreaza Ei o- orga-
rizeazl rationainentul Ei gindirea simbolica'
sLuubmsetiatuaitrateei xecsittealliuemi eqai gindirii, suprapusd qi
La baza artei se afld o convenlie prirnordia- acliunii
directe ; este
iumea prin gindire qi limbaj.
ld, un decret, un act intelectual care-i permite Chiar daca urmareEte sa restaureze, dincolo
sd se constituie. Ca simpld expresie a emotii-
lor, limbajul r-ru este decit limbaj anirral. El cetleeiseatpedqriefoiesnruaienpinvduliinetfaeeietr,eeiaEanilrpiseiceereeprdeaauoratrceilgie,iiienareartdsrataian,ibntrii.lneepEerctielmaer,eueuiantroiibntnatdtt-ll
devine uman prin actul care stabileqte uni- se amestecd, ci o sinteza cale iEi depaqe-lte,
versul simbolurilor. La fel Ei cu arta. Ea n-ar fdrd a Ie anula, momeutele constitutive' Ti^.
exista ftira actul care plaseazi natura dinain- tind ciincolo cle gindite, alta o presupune ; qi
mai degraird o rafineaza decit o suprima'
tea s1:iritului, fdra gindirea viefii substituitd
viefii imediate. Ilegel nu greEea cind spunea InAccleruema;ui lobssaeurvsaplireeseexapprelicsdia;iessetenttiimcaen' toerloicre'
cd arta, la fel ca gtiinla qi. ca religia, iEi are

obirgia in trimire.
Arta i;i creeazd mai intii dublul sistem de
simboluli a.l mijloacelor de expi"esie qi al exis-
tenlelor sale ideale in ciutale de realitate. seutiment suportii ttn trarrilliu de abstt'actizat'e
Dominalia oarba a sentimentu-
Fie c.i arta plasticd a fost sau nu la incepu- 6iui idiel elaboraie.
turile seaiuunnufeinl dfeorgmeeomreegtruiela;tefiesacudinselicboenrta- inpieclica pe artist si-l contemple ;i sa-I
,eafozrsFcglixiieriataririipu-ce-tleulrrlal,ieixrmdlrtiEpeclaeaeeeridscxiar.mccespr:diIfesetrn[itaeitnumcast;psacierumau'ercnrzvbireebeveueiaantfnaaeoscttttcir.ulrnlidftmeriluSdineaigdencs-riaapcsuadnriuroic,neneunlepdesmeliugaaslutqaifirHenfneoeiil,deeprasstangrrtiudem'useres;srlpleimiepe'ludsain5biIzej9enltleildiosmier,pddcedcecerzieodteenseiine,ctcpisvugmhsepsroliipeunprudaeeaiei-e----'
place
miqcare a vielii, proieclia pe o suprafald Ei
desenul unei forme sint crealii spirituale. Li-
nia trasatd pe nisip sau in argilii, ori pictata
pe trup e un lucru ce 1;ine de intelect ; ea
concluce la scriere, ca qi la imagine. Cel mai
sinipltt contur semnificd accesul la lumea re-
prezentdlii plastice gi, totodata, la aceea a for-
melor geometrice. Lumea sonord a muzicii se
suprapune cimpului auditiv comun. O succe- gini ceea ce doar simfea.
?3 tmamibnaEuot.zredoiSceaeamatnlzatvsdirmeaieeued{-xniiippftcurrlreaelesascnilatueliicisst.iioenmttIuibrrnreloeclpnliaicnouaAusr,iv,mpidceltearui naqitnuoi -catslulpav-leeutxdfrs-ibepaprcrieel--'
siune de sunete muzicale este o matematica.
Astfei, arta incepe prin a-gi crea mijloacele
ebxapzreasiae,llelimi sbeajaulilaEi
de sistemr-rl cle simboluri.
intelectual
La acclaqi act

pe care-l gdsim la baza lirnbajului. 92

bund cireptate cai en"rotia 1a artist este obii- trd ca o operd de artd; ea ne furnizeazi o-
biecte Ei impresii aga cum tindem noi sd ni le
gatd si se reflecteze peniru a se reproduce oferim Ei pe care geniul Ie poate produce. Dar
artificial gi a se exprima in afar6. Ca s5-Ei avem inaintea noastra un geniu irnens 9i ine-
dintre
redea sie insugi emofia, artistul trebuie s-o puizabil ; Ei cind- contempldm oricare
aspectele sa1e, nu ne putern impiedica sd sim-
exteriorizeze intr-un fel gi si devind propriul !sidmavictdarlietai treeaaliizmaernesedf,eimnseurdfleefisrteea. prodigioa-
Sdsdeiaunltiimemsietiaenttouinrlt1osd.tdn,,eaSateounsntiaqmibepnautuntelarfnlieicqrbieininltiueptisqliziitacbodirle.-
gr,rst. Arristul este pierdui cind devine om gi Astfel in
fala naturii, o datd cu creatia fericiti, simtim
inc,epe sd simti" 2.
puterea suverand.
Muzica muzicelizeaza sentimentul. Vorn Aga cum am afirmat mai sus' orice impre-
vedea mai departe ca ea 1ru exprimd senti-
mentele gata constituite ale vietii obignuite, sie estetici este o operd, iar Ia artist opera
este irnanentd impresiei sau existd inaintea
ci cleeaza o fiinld afectiva ncuti. Cu acest pref ei. N-avem de*a face cu date nemijlocite, cu
poate sentimentul o constatare ultim5.. Crice spectacol se cons-
sd se sirecoare in formele
muzicale gi lumea sonord sd devind un mij-
truie;te gi se compune conform unei sensibili-
ioc dc cxprirnare 3. tati qi unui spirit.
S-a remarcat pe bund dreptate cd, pentru a
merge de Ia lucru la idee Ei de la idee la lucru,
Realismul qi idealismul au un postulat cr-,- artistul cautA printr-o serie de eliminirri trdsa-
rnun. Arta ar exista gata tura esenliald, caracteristicd,,,sinteza, arabes-
bonstituitd in rea- cul care rezumd. prin exaitare fizionomia, dra-
litatea empiricA sau in realitatea transcen-
dentd. I-ar fi de-ajuns artistului s-o extt'agi ffia, ideea. Nu existd situaiie psihologicS,

de acolo. oricit cle complicati, pe care e1 sd n-o traducd
p- riInntrf-oondscahretmisdturlepseedseupinlltneeii,gcibail9di" u.
Or, arta nu existi gata constituitd nici ln mo-
copilul,
realitatea empirica, nici in realitatea trans- delului lduntric, iar natura nu constituie <iecit

cendentd. Ea este creatie Ei forta. un diclionar. Orice pictura este rtn lucru ce
EfiniAeturdteateitenstpetueletecctmr,ecasulpimeungsepi undlleuesapcLoreepoiteuoaaartdeuoandretaeilVere.jnaclii-,
O reprezentare artisticd nu este niciodati
copia unui lucru. Este reprezeutarea pe care
artistul svir-eoainsto-ocmtreaEntesmdeitsap.reOamceul llurcefrleuctdqi
p,- care
spectacolul in e). insugi, il elaboreazd qi ii re- td!i. Nu trebuie si ne ldsam pdcatiii de rea-
construic;;te; apoi proiecteazS, exteriorizeaza nici de
lism, nici de cel ai datelor empirice,
tabloul ca gi cum acesta ar fi propria lut
operd, ree.iizati in afar5, $i nu opera naturii cel al datelor transcen'dente.
in el a.
Sd nu contestim frumusetea natnrii, fru- NaturaliEtii sint ei ingigi idealigti in felul
r1r-lserea ce pare gata constituita. ,,Natura nu
g-re veloare estetica decit atunci cind e vdzu- lor. Natura nu este niciodata copiatd servil Ei
ta p:'in ait5, tradusa in limbajul operelor fa-
cmd"ilira'.reNouiniunicesppeimrit modelat printr-o tehni- fdrd a se fi recurs la ima"ginaiia artistului ;
prin a crea acea.jtl fru- ndiaeurqcteaeritnmisapttuurelrasrei,icleiual:Egaeilteeinmtmootifdjilioeleaaucpneead,ceapcreeint taircueleJaesatrtaidre--

care dispune ea.

musefe. irTatura artista se afld inaintea noas- 94 Orice operit C: edaarrtdpeesntteruinutontdreeauanllastexapcrees-t
sia unui ltleai

ideal se naqte aproape de indata la contactul s5*1i amine lrolnirea cie realizare neintirzia-
cu realul, in vreme ce pentru alti artiqti el tir, si-Ei dea seama de propria-i dorinfd, s-o
este mai mult produsul unui travaliu interior 7.
in{e leagd, s*o izoieze ,si s-o mentind in fala
N-ar fi mai indreptSlit lucru nici sii presupu- spiritului sdu ca gi cum ar fi un obiect real
nem cd arta, printr-un soi de miracol lduntrie qi mereu prezent. in r-reme ce animaiul r5-
ce ar smulge-o iurnii iluzorii, intiineEte lumea
adevdratd, lumea esteticd, gata intocmitd irl mine pe planul realului, omul arceeusgterqcteals. i-r-isne
fala sa. Purd naturd, date nemijiocite, con- smulga de acolo qi ordoneazi
care figureazii proplii:"-i dorin{d, ca pe un ta*
Etiinld profundd sau lume a Ideilor, toate a- blou ; tocmai in aceasta edificare a realului
cestea nu sint decit un mit dacd ne imagindm intr-un ,,lucru", intr-nn spectacol pe care o-
cd ele existd undeva gata constituite. Artistul mul il analizeazl cu obicctivit:"te, se afI6 iz-
nu descoperd lumea sensibild decit constru- vorul intregii civiiizalii. car:e nit estc dccit
ind-o ; .,si o construiegte construind in acest
scop instrumente gi simboluri. DublS construc- o dezvoltale a acesttri gest inifial. De la capa-
!ie. dublu sistem de simbolttri. Arta este crea- citatea cle a considera rcalr:I in el insugi pir:5
lie gi nu un dat nemijiocit. Arta este creatie 1a aceea cle a"-i cr:r'cel,a niitura qi retporl,urile
ca se ieagd de intreaga nu e decit un pils ; si il fel de la edificarea
qi, atare, viatl men- unei placcri sau a nnei c.loriitfe iirtr-un lucru
tald a omului, de limbai, de gtiintd, de reli- pind la inverrtalea cle rnijloelce potrivite pen-
gie. In ciuda dogmatismelor experienlei pure,
existd undeva vreo realitate care sd se ofere trn siitisfacerc'a aceici clor:infe san pentru reac-
tualiz:rea ar,:elei placeri. Tolul s'ste sd-i su-
gata constituitti inteligenlei ? , prallunem nrotnentan realit;ifii efective o re-

A fost vreodatd o idee copia unei realitdti ? prodncere pur mentalii a acestei reaiitdli qi
Nu se leagd arta de acea efervescen!5 spiri- s-o exarinindrn fai'5 a ne ocupa de adevdrata
tuald care, prin construirea ideilor, ne elibe- realitate ;i fdrd a ;:cfiona imediat in cadlul
reazd de realitatea nernijlocitd, indbuqitoare
pentm spirit ? Conceptele fundamentale ale acesteia.
oricdrei Etiin{e, mi jloacele prin care aceasta
iqi pune intrebdrile gi igi formrtleazd rdspun- IatI cum poate lua nagtere Etiinla, Ia fel
cpaurEsi efrnuzmourisael,leeax.islntd frumos, chiar intr-ttnul
surile nu sint niqte date, ci nigte simboluri mai dinainte
o reaclie
con^struite. intelectuald a spirituiui {i:tt;:, de obiect, consi-

La animal, actul perceptiei este intotdeau- derarea o.biectului drept un spectacol. Arta
na practic qi se clesfSqoari intotdeauna in
prezent ; limitat la acliunea prezenti, ani- este o specie a genului artificiu. Nu existi artd
citii vreme nu existi o pi'ob1er:ra de rezol.rat,
malul se ccntopeqtc atit ctt propria-i dorin- Nu existii artd r:itd \rrci-re nu existi fiLbt'ica-
fd, cit gi cr-r obiectul in care perceplia se afl.{
infipta cu virful ,1ie.
parcd ei utilitar. Prin utili-
tarismul sau nemijlocit qi neintrerupt, gindi-
rea animalului qeisteextinetroiotdr.eaDuenaacienevad, lcuiintad in
Aris eq emr;t*ni* c fune{iiior
realul liuntric il
animii o dorinlir, animalul arluuecii imcdielt ir,-rist;i in. al'ta cc\IA irir.i muit r.iecit un sim-
pinii Ja c;tpJrtr.tl pentei care duce de la dolin- plu joc a1 aptitr-rclinilor ncastre : anufie, cunl
{it 1a tentativa de ncintirziati satis"lacer"c a rr5-zuse f.iant cu plofunzirne, iar dnpd el Sciril-
q!. Omul $tie sir se opreasci pe aceast6 pant6:,
c7 ler, uri accrcl al iicestor aptitudini.

l,{uzica pune de acot'd sunetele Ei senti- ln sfirqit. fArd o semnificafie, firi o valoa-
re, pidcere;r estetic;i ramine sdracd. Prelinclem
mentele ; ie ccmpune in forme ;qiaccourdfdelauclesdi.se de Ia un tablou, cle la un posm, de la o sim-
forme sonore cu sentimentele fonie sd nu constea doar intr-un aranjarnent
via!5 inexprimabild care se af15 in spatele ioi-'
Intreg travaliul poetic consta in a topi 1lo- frumos de linii sau de culori, de cuvinte sau
de sunete, fcrui msdosE, iosimstbaorelizesuzefie, tpearisncda. cterrsist tad-
lalt;i inteligenla, imaginalia rli sensibilitate;r' ranjament
rnalirteraiar:tac,easpmiriatuiaslietansteibailace; alamcaoi u1-traucritreialutrtL,iI
imaginiie cele mai si-rbtile ests sensibilitrtea opere bine aicdtuite Ei agreat-riJe , dar goale
tdeentinii tefrruems.o$:sie,indvaerrsc, aot:peenreil incdrcate de in-
in cel mai inalt gracl fre'lndtdtoare ; inireg Se Etie cI
ajung la exi.rre-
greuiaie;l Degas i lui
spiritul artistului san aI ccntemplatorului se sia adecvalS. cu care se plingea
tcpeqte sau tinde sd se topeascil in tinitateir IVlallar:m5 de so-
ii reuqeau
netele. ,,$i totuqi, aclauga e}, am atilea idei".
confinutuhri cu fornia. $i aceastii utritate a ,,Dar, dliigd Degas, i-a r:Sspuns ldalXarm6, nu
spiritului nostru exprimd o le;llit;rte subia- cu idei se fac versuril.e, ci cLi cuvinie". Se
centd : c6ci prin ea se expritna astfel viala
qi natura in intregime, iar aceastd, unitaie este fac versuri cu cnvinte gi cu iclei. I;i trebuie
idei pentru a fi pictor, rnuzician. poet. Acest
mai pcuat:e:erniinctar5ininfucnocniiteacdt eci't.'amloijaloreaar:crleealsita5le- adevdr face forla Idealismului.

lilor
de exprimare.

Olice plicer"e esteticd tleslvirqitd este srn- Flilcerea rrruzicaiA tg-eiunste";ntezoEriia;oluon-me doetriacceorda
teza dintre o pl6cele senzoriald, o pldcere for-
mald qi o pldcere in sens propriu af ectivir-. pl5.cerea s;en;u oi'ialii
Senzalia este inceputul airtei. Stimularea pld- sraulndetaeifociimEicalornrsio;cnacrie'ilo; rp;lip:ilcaeci'eeracaseanrihimil-eencttue--
cutei a organelor de sim!, iatd ccndilia si'ne ior Ei a lumii confuze si precise c;.re se agiti
qua non a oricdrei flurnuseli. Vom vedea' pe dincolo de e1e : se par3 cd muzicianul dom-
bazd de exemple preci:;e, in ce consti ele- nerife peste o lunc eiementard de sclteme rit-
mentul acesta inilial. Acest aclevdr face forla pmeicceaErei ri:ielodice, pe care lc interpreteazd
noi de indatii qi
Sr:nzualismului estetic. le interpretdm Ei
i imbaj ul a{ectiviiSlii" in
ftrrd:cuCrncadrfidieo$i,niedeniii-snlapcsvJueeinsnmpezereand,sleiaiil-nboaitrlirif-ea;rsciitefred,cdr5ucelvceuiintnatcs:uaerfmadunrendjanmechaoeann'ostos,-
senzorial. A percepe sau a construi forme intreg spilitul mu-zicianului se contractd in
actul care sintetizeaza aceste opera{ii elemen-
constliuie legea artei. Aceastd funclie de an-
tare.
sarnblu pune in joc multe funclii elementare:
unitate in varietate, inteiigibilitate, claritate, Deci, la bazd, un element de pur:d sensibili-

subordonare monarhicS., sirue'rrie etc. Iatir cite- tate; o plScere senzorialS, senzalii agreabile
va dintre aspectele sale. Votn vedea, pe bazi in lipsa cdrora sentimentul nu poate sd ia nasr-
cle exemple precise, care sir-rt elemlntele sale tere sai; sd se sfirEeascS ; qi excita{ia acestei
p16ceri, un fei de iraciiere difuzd, clinamogenie.
constitutive. Acest acie'"'dr face forla Forma-
IJar aceastd placere este frurnusefe. deci
iismulrti.
aranjament, ordine, arhitecturd.
$i acer:ltii. rriritecturd esi.e animati gi ex-
presivd.
9B

it:tA=artraitii:nt:ultz:icia;;.llc5uinicc;htiidieia',tieiicicioe sintez;i si l)ar orice ar' {i, sub olice as1:rect s-ar prezeil-
t: ta, ea reunegie intotdeauna ansamblul de e*
r":c r,::rrsi;i qi lernente pe care o s:i le odealismeimtdemneimaesdiniatetzEdi,,
tocmai pentru. cd
diferiie .",l;iciii r,ie i.nca1:iici l.ttl r nruz:icalii. Irie- este
care dintre momen'uele acesteia poate cap5ta
preponcierenfd. Foatc' ci istoria muzicii iri condilia ei poeticir este intotdeauna eomplexi
le-ar ardta succedindu-se cle la cel mai sim* ,;i in acelaEi tir:rp instahrild :
plu pinri la cel mai elevat. Muzici-i n-a fost
,,Fie ci e volba de sensibilitate, de imagi*
nalie sau de inteligen!5, cle indatd ce dd prea
mai ?ntii plS.cere a sunetelor: ,1i a migcdrilor ? inult de lucru, de indatd ce oferd prea multd
N-a fost dupa aceea decorul sonor al vielii re- piilcere uneia dintre aptiludinile noastre, poo-
Iigioase sau nobile, o arhitectura de sarbiitoare, tul tulburd in noi linigtea necesard stdrii de
gralie poeticir. Iaid curn foaite mui[i dintre ei,
pind in ziua, destul cie apropiatir d: noi, cind chiar c'lintre cei mali, ne readuc la prozd, ne
qi-a ciobinliit sr.riletui, slirgind in itltcrioi'it:r-

te? iniemnileazd in prozd, unii tot emofionindu-ne,
rillii tot amuzind gustul nostlu pentru pi*
toresc, a"liii tot solicitindu-ne curiozitatea spi-
nit,,Psoeenztiima eenstt"e 8o.mFuiizraiciinindociaarlSe,idpeoeaezaiaclevaere* r I iu lur" 1".

icmdaeuuazlet.elu9rf.ioIcrnmoleefoctrEimvieas;eseaaxfelpapliiiicludd,.sieuearvtenixcia:i"tliiLl'ii muitor ,,P'lezia este o muzicii in cale icleca a devenit
marile sentimeni" 11.

flesce,

sub forma de acliuni sari cie errei:imeute, r'i.ala Pcezia foiose;te elemente mr:zicale gi p]as-
tice, elernente iogice gi afective. La" anumili
sociald a unei epoci. artigti aEpiroinaileanduemai.tesceppoiecrid, eeaciendstein
Liricd, traduce mi;cirile sulletLlirti, t ccile
foarte uneori
lSuntrice, re"'erii1e. jocul
[oi-n-relor sonot'c.. ciuil in pura intelectua]itate
DramaticS, exprimd acfiunea care ia na;iere
djn viala interioard qi iese vie clin suflet pen- a cliscirlsulrri.
tru a intra in conflict cu constringerea socia-
I)ar, la dre;:t voli:ind, nu cxis'rd poezie clc-
r:it pr-in interaclirinea gi sinteza idei.i, a scn*
la sau cu destirtul naturati. faorirn-rrreaigiinroiloer't,icae.mPuzeinetiri ur,cprobeat1,ec$ai
1ir:'rcntujui,
O vedem imbrdcind toate aceste forme in
cursul istoriei : cind ntai exterio:ird, cind mai n cr-rrburii
1;cntnr toii alti;tii, gindirea nu exista ciccit
interiorizatS. iifunci cinc.l il picli :;iib sir::r!r:ri. Visul lui este

E posibii ca ea si polueascS, aselllel-Iea InLi- intotclearir-rir, un clil;: cii.r'e rrrime tisn-lrl ric
zicii, de Ia exterior, de la social, de lar alhitec-
ntduuermapli,otetdzeeieplaopcudi erEdci.oirInantirvaelrl-eo-pmepeoemn.1teirnuiitrea,dalrajatlnlelgdsees,neilnacxae--i ictiun e si cii'r. r c f ci-i-ir ir I ;lr ca v c l'lleli).

pun Ei se infrunta sentiniente socializate. ln I)esco1:elim in oi'icr,. poem no!iuni pe cai'e
lirism, sentimente 1c-am :1-n-ulrtre';arliirn-cuic'e, dcilnla!arnlpl.roczlceci,vClnelasc,rireitrtii,oncau--
cl"e inalti ci-,rilizalie. miii subtile, floare ginga;a gcttili

La fel, poezia osci-leaza inire plasticd gi mu- tncnt. lixisi$ vcrs'irri cai,e sint m:ii rir:grai:ir
zici ,si se prezinta la multe nir,-eie cle t.erlstt"lne: flaze ft'umoase c.lecit versuri frumoase.

cind mai fluicid qi. cind mai dens;i' r00