Delacroix, Henri - Psihologia Artei

amintea intotdeauna de viala tristd a lui stingheleala a dr,rrat cihra timp. Era ca un fel
Beethoven dupa ce a surzit gi de admirabilele de ccinflir-,t intre r-cr.r:rie, cat'e, pentr.u a se des-
pagini pe care Romain Rolland i le-a ,consacrat. fagura, trebr,ria sir se allle slngurd prezentd in
In spiritul rneu se n;iEteau uneori cornparalii. niscinnupdfifrcuriieinotc,ddnaegaprieplqneilviedxo,rdia.ctocaeiinua,tentcrdla-eeionaaafsauuaucgrmerrdmnebaatdjeagrriiri'ni.ftiaiiofeorcrlrooearupprr"'eer.eo)a.lddeVidu,iln,ucdticzenrliedaiaaurv-uumosrrce_d-i
Astfel pdrlile pentru flaut md duceau la Buco'
Licele lui Virgiliu, ceea ce este destrrl de firesc ;
Schubert se lega, nu qtiu pentru care motiv,
de Vigny ; Bach md fdcea sd*nni imaginez o
conversalie intr-un sa.lon burghez din vremea tnir"esc cu foarte ,mare atenlie desenul frazelor.(.
iui Ludovic al XVI-Tea. Nu pttteam sd infeleg ri.eIua{t5a altii persoanS, d-ra Ch., a ciirei expe-
motivele acestor apro,pieli adeseori bizare. muzicala imi se par"e ciestul de bog-at6
Chiar Ei in gindurile cele mai precise nu apd- pEei cnatrreu nu acuzd aceasta reverie afectivd decit
rea niciodatd o imagine, nu erau decit impre- muzica neinleleasa ,de €3, careia nu
sii. Deci nu if,dubc'eeaamsm5-ui zaicdaaupgenqtriuaeltaceinvasi,Eei a; este capabila, adic5, sa-i perceapa for.ma.
intrucit md ,,AEadar, ma las in seanta propriilor senti-
nu era decit un semn. mente, ele traiesc in mine ; poate sint influ-
gdAsesatrfneflruamsocausltdam(inoco'mcl'ippldet,mfuazridcaaqfii, cind o micdenenialleamafcitardetnrapldfeaieemgcdaemuitcezsuadizcciiclcsie,ardecepdaaaem,ncdc-c,odaimmcrieniaalo,oe?aliemfaulgisi.ur,cfzruaciucaltmtua,noncp,uclaaris.rmoecanuirs;uttiancosetteineun_ualt

conEti-
entd de apreciere), cddeam intr-o reverie care
uneori se prelungea qi dupd terrninarea mu-
zicii qi nu md ldsa deloc s-o ascult. Cind ascul-
tam cu atenlie, de pildd, o operd executatd an- reseazd, cd sentillentul mlrzical nu existd, cI
terior, plScerea sc5dea mult. Apreciam muzica sentimenteie celelalte gi-ar,r recapatat iocul?c.
in mdsura in care ma ldsa sd visez, md ataEarn Reveria acesLor subiec{i este lnai cu seaind
indeosebi de ,cara'cteru,l ei poetict(. aasieecmtievnaeaE, iceagoeciesndtr*icgai .poSvee,sptoeaatseciantiirmitipmlap,ldr1lei
Subiectul Ei-a precizat qi qi-a imbo-qdlit apoi,
prin educalie, experienla muzicald. ,,Imi pldcea straine Ei sa se transpoi'te ln afara lor. :
altddatd muzica pentru cd ma fdcea sd visez ; ,,Muzica. €o, prin acfiunea
are pentru
imi place acum pentru formele ei, pentru ea aproape direct6 a,supra sistemului nervos ,cen_
insdqi. De altfel, trecerea nu s-a fdcut brusc, tral, mijloace de a produce, gi aproape ieftin,
iar cele doud tipuri de audilie nu sint in con- toate iluziile unei vie';i complete,-intrbaga fan-
trast unul cu altul ; ,cel de-al doilea este mai tasmagorie a pasiunilor, a evenimentelor sen-
degraba o desdvirEire a celui dintii. Percep- nzuuailne,teEligi uennfeao, licemleprguefinplancatelale a infiltra daca
{ia formelor s-a adiugat reveriei, fari s-o dis-
acesteia,, 19.

truga cu totul.

Tranzilia intre cele dcud tipr-rli de auditie Extszul muzicql
s-a prcdus, cind am studi,at ntuzica mai teo-
retic, odatd cu grija pentru co,mpozilie. Exe- In Scrisaare d,espre surzi gi mufi, Diderot
cufia mea s-a modificat pe d;:td, munca a pre- dtbeeel"lesiecrinioertegcinausceran, auvplitordoleapnpreteecf,aizpl'iderolEfeuignfedinteue,rlieaccsueelnmstuiomziiecdnae-,

zentat rnult mai mttlt interes, iar schimbarea
mi-a fost fo'alie placutd qi fireasca. Dar auditia
sentimente pe care rnuzica le stir,neste la anu_
a devenit supdratoare, ca inco,rnpiet6. Aveam rli.te persoane.
sentimentul ci nu mai iubesc muzica,;i aceasti

..in rlr:zic5, p.ii('ct.jii seuztil,iei depinci': de cl veleazir. I)al existir ricolc.r o iunre dislinctd. Cr.-
disp'-r;ri',ric prll,iculrri ir itlt iitttttl,ti lit:rtea slliretullri. in sine, incinti faptura in
it ttt'ecltii, ci L:ale shligirtiesr:, o scorte dln" minli ;i o liniE-
teqte, ii,r,r' eu o s:rvLirez oLl o sen;ultllitate infi-
,npseui tmae iirn-irntlllreecgshuuipinu;i{i,ilseeissxilceisr-ta,i-r.rLtr'nlyetiolt'u\l'uiocesp.u;llloaiatplianeeecnaxi iiis'eni.a1ce'ca-eare9- ni.t;1, incit unii rilliqti ini*o leplo;eatii ca pe
to:i1.e liblele oscileazii cu ll.i1.a pior-1lp'ritu(1i11c
qi rrivncitate incit, poluinr.L cle iil e'{pef iei}iil o irnpncioale, o jignire 1a ;,rdlese g't'arrei put'itali
rl-iiqctit'i1ol violerlte pt'ci-"tlt:r-t'Le illl de tri'll-l'e ltt '.
rnonie, sintt posibiiltalel ttrlot ifligcJt|i inr.i qi ri altei. llu ameslecr in acels-la ir.tliit"e spiiituali
rnai r-iolente gi ajurrg ia ideea unei iilui:ic'i cltt e ir:r:rtn"l mltzicii, iuJrite pc calc o sir':rt cra ;i ei,
i-al lace sd noalii cle piicet.e. Agilrli.rl r:llisteulir o r.ioientii belie nclr-citsii c;Lt c se 1-:r'Ane$l.e din
proprie 1i se pare 1cg:.rtii de o sir-rgulil libri in-
tinsd, pe cat'e o r ibralie pl'ea ptttel riit'ii poate lonoli tate cir di;rtL'-itn ait:ooltt li.
s-o 1't1p5. Sti ni-l clcclc!i, i1oinnigoel'ii, t'ii l-icesfe iatd o nltd folmir de extrz, r-ir-ti pt-tfitr set-i*
fiinle atit cie sensibile lr rt'trtonie slnt cei m:ii
buni jr-rdecdioli ai expt'esri';i. Ele se afii i.ipiolrpe z,i.ra1ii qi. mai pr-r;in fnlioasd, dar lir fel de des-
intotdeauna clincolo de acea ei-rrolie biir-rda in prinsa de liinpezirui lflccl,ri'e qi de fot'niil i'ittt-
care sentimetrtr-tl nu dirunea;ii cornpilnilliei. Ele
sean,lni cu aceLe sufLei.e slr,i,re cat'e iru poi sa :,rii:liia :
asculte pover;tea uni.ri nefettlit fil'i sil-i cl5rr-l-
iascA lacrimi qi pentru cllle nu exlsti ilagedii Lrn,.eInotrei nlasitau.tne:ifepladseiuinrrisloelnsslr'r-rrilllietatetciltisiei nirridd,ic1da
c1e plost gust6( 2r). nrr echilibru in altitudiire i:ale nu mni ingaduie
vi'ellr infeles tci'meniloi Ce buculie qi de du-
$i, incercind sii explic'e laplr,r1, e1 :ldirt-l51il : lere. Stau'ea de e'r;taz esl;e un fel cle leutt'ali-
t:rte... e:r.i:rzu1 .s',-ipr"ima bucut'iir Ei durelelr, in
,.Cum se fttre cletri c'ii, din tlci iu'le c,-rre iirlitii si-.ilitu:rlizare... Pe ioc. acele clipe e:rttlude,ru
nlttua, aceea itr cate c:glli'esia este clell i:t-tL l'l'-
bitlnli qi mai puiin olii:e precrzale prii inr.i l-,r,tculii.i sau sr-rlelinta.
plecisd vorbeqte ccl rnai
putelnic sufletului ? Ou'e pentt'u cii, prezen- trr'iiu inil!ali. paloxr'me. culmi de pe (-'al'e sll-
tind mai pulin obier:leie, ea Lasd mai n'rr-ilL dlun-r fletu1 uitir si plir,eascar sub el la r,etsantii du-
; t.': lj :: rtt lri bu,'iitici't l--.
liber imaginaliei l:]ilastre; snil pentiu ci, avirld
nevoie cl-e zgudr-rir'l cr :.i fim irnples.oir.rli, t.tu- lJr.r- ai;ernene.r extilz este adeseor-i lezultatul
zica este r"lui potrivit;i decit pictut'a gi pceziit slii
produc5 in noi un e1'cttt tutltultucs ?t6 crno';iei nrurzicale, ca in ol;:;ci'.'lillirr LlltLli tiniit,

in Religic tttttz,icii, C:r-nille Maltcla,'l' tiesct'le Ii..., pe calre ir1-n cules-o p,:r':jonir[ :
,cu mai multa plecizie qi cu mai r-rlulLe nr-ranle
psihologice aceastit i:elic dionisirca, ilce:rsti:i ,,Foirrte fler:','ent. i'i1.nilrl sart tonttl elro!iclnltl
depelson:rlizare instantlinee, totlrla, ferrnecS-' :r1 unr.ri Lruciii i,tuzicitle o e';-rizil in nrine o itde-
toale qi teribil5, acest delir ai infinituiui in ni-
tarea existen{ei cotidiene, aceasti deposcclare vihrat:i revei'ie: ajunrJ sir subslitr-ri auciiiiei
iinagini r.jzuitle.rare rLi r:onstitr-rie o suita 1o-
qi aceastd exaltale cle sine. ilicl sruu clonolo5;icti, riul crrle se sltcced ase-
gu:itr:l rr-ieu se bu|ttt';i de nlrlrernrlet:isuirnui..rrnpul'iivperl-iqr!tiin;paEsi,ivc, iipl lisrp-ce:it:ctitdtoerfilminaCi
,,Spiritul trreu, de estetir::: 1-1it c:.i'rc ttil t i'c- :04 rrceste scci-ie ale 1r'ecttlr,ilui r.ner-t. Cind i'eilrtt
oilera rna"e9trilor,
.on1.alful <r,,r r-r-iuzica, clc r:itt'e ntt t'ttui el;.tttt cle-
r'it rcrrrjcronltient. sint uiitrit 5i -<it sititt iu rttittr:
Irrlbuli=ilj olganice r-'r:ii nruli, sau mai puliq pro-

I'LrnCe. qi sir [iu. incii :-rd:rptat La riimul simfo-
,riei: irni si,nt le-cpilal!a stinjeniiti qi gifiitoare

';:rrr :.rnr^li sr uqoa|t"r, pr"t1sr.r1 iDri ir'r,te Itrai rrrult

sau mai pulin precipitat, incelc o anumitd in- $i PauI Va16ry:
,,Cel rnai ;niuunat, cel mai rdsundtor poem
cordare a intlegii mele f dpturi fizice gi, de al iui Victor Hugo este foarte departe de a co-
obicei, nu mi-e pi'ea greu sd ::eiau firul un munica ascultdtoruiui sau acele iluzii intense,
acele infioriiri, aceie emolii.
moment pdrdsit. Dar n-ag putea spune nimic $i in o,rdine cvasi-intelectuald, acele simulate
luciditSli, acele tipuri de cugetaie, acele ima-
despre ceea ce tocmai s-a cintat. gini de o stranie mr.tematicd realizatd pe care
le pune in iibertate, 1e contuleazd sau le for-
ExistS, in fine, miqc.lri de aneantizare veri-
muleazd cu vehementd simfonia.
tabild, cind am impresia ci tot trecutul meu
Fie cd istoveqte pina la tdcere sau cd nimi-
se afld de fafd, concentrat, unificat, cind du-
nata insdEi pare sa nu mai aiba realitate gi, in cegte clintr-odatd, I6slnd dupd ea in suflet

clipa in care totul se sfirEegte, mi se pare cd extraor.dinara implesie de atotputernicie Ei de
am trdit o emolie intens6, dar este inutil sd
minciund(( 24.
mi se ceard informalii despre muzica insdEi(.

N-ar fi deloc greu sd gdsim observalii de Dupd opinia mea, fiecare fei de contemplalie
esteticd, sau mai degrabd felul de contemplafie
aceeaqi natura inallate 1a nangui de teorii, la pe care fiecare artd iI prilejuie;te, iEi are tr-ep-
tele sale" dintle care extazul esie ultima. Multe
romanticii care vdd in muzicd arta supremd cbservatii se ridicd limpede impotrlva acestui
pt'i-"ri1egiu pe ca,l'e unii ar dori sd-] confere au-
care atinge esenla lucrurilor. Arta iEi are rnis- ciitiei muzicale.

ticii sdi, 'care revendicS, impotriva formelor Iar exta.zul este uneori o fugd departe de
obiectul estetic, o betie, o ameleald, mult mai
distincte gi a fragmentdrilor qi a palticularitd- aproape de stupoare decit de intuilie. N-are
prin el insuqi qi in toate formele lui acea no-
lii sentimentelor, inaltul privilegiu aI nelirni- blete cu car-e inuzica t,r'ebuie sd se rnindreascd
pentru faptul cd o determind in mo'd deosebit.
tatului. Tot ceea ce rnuzica are ca viatd exal-
tantd, ca putele magicd. este interpretat de ei tlnii dintre cei car-e-l descriu ca a fi fost in-

ca fuziune cu absolutul, ca disparifie in ab-

solut.

Aceastd posibilitate de a impinge piacerea
esteticd pind la extaz este ea oare specificul
muzicii ? Autori strdlucili o afirr-nd qi totugi

eu nlr o ered.

Iata ce spune Stendhirl ;

uitd,,mCasdsdmtradi imraliiolunzdimile; muzicii, e necesar sd cercat de ei 1I comparri cu pldceri de cea mai
sint doud plSceri pe ioasd p'rovenient6. Fdrd bucuria spiritului, se-
ducliile iqi pierd noblelea.
care nu tlebuie sd rre arrid':;im cd le vorr gustil "1n.1ivi{i:,!ii

vreod;ltd impreund.

Muzica ne transp'ortd cu eil, n--o iudecdrn. f;xtszu! gi farnno rnuzicold
Pldcelea in pictur'5 este intotdeauna plecedatd
In ce mdsurd sentimentul care evadeazd din-
de un ralionanient. colo de forma sonord pind la extazul pur aderd

Gradul de entuziasrn pind Ia care suf letul incd la aceasti formd ?
Las aici deopa,rte cazul in care agitalia afec-
nostm este pr:rtat constituie singurul indiciu al
tivi rr"rf'e orice legdturd cu perceplia auditivd
frumuselii in rnuzicd ; pe cind. cu cel ntai mare sau cLl aprehensiunea formald din care s-a
singe rece din lume, spun desple un tablou de
306 niiscut.
Guido : Esle de cea rnai ille;rsit f,r'umusele((?ii.

Problema nlt c'ste cu to'uul aceeaqi ca pentru rrle ut'echii nrele. Sin'rJ'otriu ir"rsirqi rrtii ,lacerr sa
inleleger"ea limlrajului. Far:d indoiald, deasupra
semnelor verbale se ot'ganizea:tA o intcleclie r:it de simlul anzului. lllr se tt irnslolruir cLr
ldeard,eppdeqmegAtesu",sriiccitet'esetorntunigfiirr:aeiliianeseceorr:"igt adnini- rtita pron-rptitudine, cu li'uita exirctitate iir ade-
care viiruri insufie!ite, in aveutuli nnivelsule, satr
rnai rnult, in cornbinalii abstllcte, incit nu mai
e1e ; a\iealrr cunoEtinlri de inteliledinrul ser-rsibil,
zeaz,lr, selrntti poate .sa il:eacA iteobset'vat. I)im-
potr-iv5, in artit, calitittea sensibila a el,e;nente- sUltetUlt( :l('.
lor qi ajttstareit fcluiei i5i pirstr:ea':rt intregul
Iol ple!.
O problemd asenitndtoar"e se pune in legd- Dar evadind sple s;eni,ii'uentul ineflbil, folntrr
tuld cu extazul leligios. Caci extezr"rl religios muzlcaiJr l1u l'\rpe in chip necesar cu ea insagi.
Sentin-rentul inefabil alcirtuieqte un simbol irn-
imbraliqeazd cel mai adesea tr-n Dumnezeu sall preunir cn folrna muziulli. Alleclivitatea pro-
un fapt dir;in fdld sir*l abso:rl"bti in intregime,
gi tocmai din cotelalilt cu el, din laportarea Ia fr,rndi se olganize:rzir gi se coustluiegi.e confoln-r
aceastd lume inteligibild iqi trage amploarea
qi profunzimea. pianuiui rnuzical. Asistttn.r la o tlezile, lit cl
:rctivare gi o grupale a tendinlelor gi a ati-
tudinilor care, subiacente extazului ;i susli-
Pldcerea mttzicald este aicatuitd, am t'6zut,
din sinteza a trei u-toi:rente. Ace:.sta sinte;:a se nindu-l ca o almdturi, sint clilijate de muzici

.poate clestinrle pentlr-t a lasa sa pledomine untrl ;i ,se supun desenului ei. Devenit'ea extelioali
ci'romirrucizdi..cMii uEziicdaevaenpirietaruinnstesruiofleatrr.irla; conEtiinlei
dintle ele, dar ctt conilitiir si se recoustituie de spii'itr-rali-
indatd. Exlaz;ttl nr-r ciesfiinfeazir ceea ce l-a pre-
gdtit. El r'eline ceva Cin forma cdreia ii dato- i:lndu-se, a deveitit suiletul insuqi. care, prin
clesptiielea de el insr-rsi, s-u spiritueiizat la
reazd pr"ovenienla. ,,Cr ;i cllltl suf ietul, 1r i'indul lui.
lirnita auzului, pt'ineryte iucd modulalii inde-
pdrtate'(. IJL t'ainint orientat cdtt'e :rceastd in ciuda apa,rentei sale siniplitSfi, o itselne-
forn-r5. Iirdetelininat e l 1ui glaviteazii catr"e
ne.r stale esie ertr-ein de complexa. jntt'eg spi-
forma sonord.
litui este angajat in ea. La fel culn se intin-rplir
clteuuadEinpteiuinrafiac,sapcruier,igturinnluadiiitp'pelueassfudisnt'acsieilrun<jalbrgiacienu,i,necsutuiergsoiisnatdetmii--
Dnr aprorrpe elibelindu-sc de sunet pr.-t-rti'u it de noiiuni. intreg spiritul participS. $i con-
deveni pura miqcale sufleteascrr-t, fottrta uruzi- s1t:infa perccpe confuz ar:eastd migcare de an-
cald se despoaie de ri-ratei'iitliiater sir. Doi au-

tori de forirri,rlie loatte di icriti, l;tulrpf ;i Pnul
Valet'-v. an obsel'r'at l;i,-re ace:tstii
:;ailrbiu, acesi ecoll spit iturl cale trezeqte in
spir"it apelui cdtr,e propliile*i viltualitdti. De
,,Auch bei clel NTusil< selbst kantt es vor- rici plolunzirnea sentimentald cale cleschide o
komruen. cllss r,r,'il in eine Melodie als solche,
in diese 1;estirnr.nte 'fonc.testalt und iltren Rei:z ir-rultitucline de interpretdri, care dd relief unor
infinite pelspecti\re; de aici inpresia cd avem,
velsunlien sind, ohne dlt'au zr.r denl<en, ob rric
laut odei leise. hocl.r odet' tief , rec'hts oder in leleaua unei scheme afective care se des-

linlis voir uns gesllngcn tr/ird(6 21. linde, nenumdrate avcnturi. De aici orientarea

,,Chial ett mi-anr d:rt seir,rllr uncr.rt'i , ilcor'- catre realitatea muzicala Ei, la fel, cdtre alte
ttniversu,ri. Exta;zul muzical nu este decit mu-
dind muzicii asr:ultate o atenlic egald cu com-
plexitatea ei, cir, intl-ttn lel, nu mai pet'cepe:un
sunetele i nstlurneirtc.lor' c,r pe nigte senzalii zica lumilor. Pare-se cd in el, ca in orice ex-

308 tii:2, conqtilnla se elibereazi de toate limitele,

cd orice determinare inceteazi gi cri se iveEte zica sufletul pierdut. Iar Wagner, ascultind la

absolutul. Venelia cintecul gondolierilor, scrie : ,,Ce pu-
La fel se intimpld cu ceea ce filosoiii nurlesc
tea sa-mi spund despre ea, Ia lumina soarelui,
rVvdiesunusel{iiamaceecdsoitlaactd,nitooqcai trcueurnEiinEpfieinmsitturizlmaic,aacilemslAuuclntriuui
intuifie. lntr-o stralulgerare bruscd gi pe baza pe care
unui puternic sentiment de realitaie logica,
tlte, in con;tiinfa( 2s. mi-I fi
apar largi zone de inteligibilitate, din care
unele por'liuni se lumineazd in mod deosebit intensi-

qi a cdror orientare generala se contureaza cu Dacd-l credem pe Ribot, care a tratat pro-
o intensd energie gi cu violenta inspirafie il blerna cu mai mr-r1td grijd, cei ce posedd cul-
adevdrului : o strdfulgerare ontologicS. tzuerndt6mri uvzizicuaaidleEini iutibmespccmeuoziacsacunlutd.aDuarcedpte:ele-
La fel se lntimpla cu ceea ce numesc mis-
se ivesc, faptul se petrece in treacdt Ei acci-
ticii intuilie : o exaltare confuzd cale ilumi-
neazd un tilc spiritual, abstraclia unei gindiri dental latd citeva mdrturii :
ce,r,Nii umvudzdicaalbes;olutrtdnieimscice;xacpluasritvinincutrt'o-otullupmlde-
sltirpuepsairtzaedlodgdeiicniamIgaugmi inoeiraiEeiinddteaeilleofoarlmcdeietcrgeiti care nu pas-
acusticd. Potrivit cunogtinlelor mele privind
rezonanf a ei armonia, analizez acordurile, insd fdra sd in-

obiectivitate.

Deasupra fot'rnelor definite :rle neligiei, aceastd sist. Urmdresc dezvoltarea frazelor'(.
intui{ie concentreazi intr-o bogdlie inc{abil[
tot ceea ce 'cuprindeau liturile, tot ceea ce ex- ,,Nu vdd nimic, aparfin cu totul impresiilor
mele ; creC cd principalul efect a1 muzicii este
primau meditalia ;i rugdciunea gi chiar infinit fiecare sentimentele
acela de a amplifica in
mai mult. Dar toate temele care dorninil viala
religioasd sint inca prezente in aceastd intuilie predominante((.
,,supraeminentd'(. Ea nu este goald de orice
conlinut. ,,Nici-o reprezentare rrizuald in general. To-
tuEi, piasez citeodata simfoniei un
Arn ardtat altundeva ci extazul n-risticilor in spatele
libret ndscocit de mine. Uneori, de asemenea,
creqtini inlelege sa nu piarda nimic din creg- imi reprezint linii sinuoase care par sd u,rmeze
tinism. Dacd se inaltd deasupra Dumnezeuh-ri
in chip vag desenul trazei melodice(.

determinat al teologiei dogrnatice Ei a1 r'uga- ln schin-rb, tot clupd Ribot, cei ca're posedd
reintllneqte ;
ciunii liturgice, la capdtul sdu il pulind culturd muzicald Ei mai cu seamd putin
Ei chiar in clipele in care s-ar p5rea ca-I pierde gusi pentru muzicd au reprezentdri vizuale
din vedere, a:6mine ori'entat cdtre ei ; ,.cugetiit"i
momentane gi ca intr-o str5fulgerare'(. ,,cuge- i[roilaitraterdlim, cpienzeiv;aaiu;iziinndchinipudieepudrntalreegoimmeunzticidn
tdri impercerptibile". echivaien're afective inarE ; ascultind Sonata tn do cliez minor de
am studiat pe atunci toate procecieele acestea
de orientare gi de repel'al'e care impiedicd ma- Ileethoven, altcineva vede tumultul qi viltoa-
rele lirism extatic sd se piardd
in ,,siilbAticia lee unui iatmaroc.
trxistd deci, dupir Ribot, un atr.tagonism intle
fd,rd nume('27.
imaginalia plasticd Ei in-raginatia difluentd ; ct
Sentimentul muzicql gi irnoginile
opozilie intre artele spaliului Ei artele timpului.
In Kalligone, Herder ne spune ci lurneit iiuzu- Limbajul emo{ional, muzicil, esie o inldnluire
lui aboleEte lurnea vizibild. Dupd Nietzsche,
tot ceea ce este lume vizibila iqi caut.i in tlu- de sunete, semn al stdriior afectirte care, pen-

tlu a fi inlelese, trebuie sd evoce in conEtiinld

rlispozi{iile afective corespu.nzdtoare.

Se realizeazd Ia tnuzicieni o transpunere fi- Ce e drept, autorul ne spune cd, scdzind vi-
leascd a impresiilor" din afald sau lduntlice, a talitatea, care este baza vielii ernolionale, sta-
eveniinentelor, a ideilor' : er.enimentele strdbat lea d'e daedaimrineuiraatqEtei tesnudbinfotarmdidspdoe-
spiritul compozitorului, il tuiburd Ei ies trans- epuizare
ziliilor afective
formate inti'-o construcfie :m:uztca7d.2s. amintiri. Pe de altd parte, r'dminind fdrd ad-
Invers, imaginalia plastica transpune muz;ica \rersar, iirraginile senzoi'iale au trecut pe pri-
in imagini. La nemuzicieni, puterea de com-
prehensiune emotionala fiind sIa.b5., excitalia mul plan saLl au fost intensificate ele insele
de o stare de excjtalie semirnor-bidd.
pt'ovocatd de sunete urmeazd linia minimei re-
tinde sd declangeze tablouri Dar iatd cazuri gi ,mai limpezi :
zistenle Ei vizuale.
Impresia muzicald strdbate spiritul, il tulburd, F. G., muzician, are constant percep{ii rrizu-
clar iese de acolo tlansfolmatd in replezentdri ale, e o regul5 ; lnai 'cu seamd ascultind Pas-
vizuale ; cllm se intimplS la Goethe, ,,ca,re, as- tarala, Sin'tfonia eroicd: in Patintfle lui Bach,
cultind o uverturd de Bach, crede cd zdreEte o ei vede de pilCa l\tlielul misiic. Pttterea de a
sugera irnagini vizuale o acoi'd5 muzicii gi mdr-
procesiune de inalte personajc, in haine de ga15,
turia lui Dauliac :l?. Pe scult, existd muzicieni
coborind treptele unei scdri gigantice((30. care au qi muzicieni cale nu au vizittni. Dar
faptul cei rrai categolic pe care-l stabilegte
Sd ldsdm deoparte disilnc{ia propusa cle Ri-
bot intre imaginalia plasticfl qi imaginalia cli- aceasti anchetd este banarlitatea imaginilor la
fluentd. Sd semnalSm in treacdt faptul cd poate
nemuzicieni : cei mai muIli se mdrginesc la
eI a greqit atunci cind a identificat plasticul scheme, 1a dia6;rarne. 1a figuri firri legdturd cu
cu vizualul, neglljind irce:l ce este plastic in
muzicd p,entru a in:;ista e;tces-v asr:pt'a std- for,ma muzicalir.
rilor subtile, delicale qi fugitive din care ea
s-ar co[rpune. Dar sa aiungem la punctul e- L-arn auz\t spunind pe Rhen6-Baton c5,
senlial. Subiecl,ii anchetei lui, atunci cind sint
atunci ,cind compune, vede uneori imagini Ei
muzicieni, ne sptlne P,ibot, nu acr-izd deioc ima- indeosebi gesturi; gi uneori, de asemenea, cind
gini vizuale 31. Exaninind insd cu atenlie ttnele
dintre obselvaliile fdctrte, incercdm citeva in- asculta muzicd. Alii riruzicieni iEi povestesc
doieli. Existd, cle altfel, cazuri contrare. rnici istorii ; despt'e unul dintre ei, gi nu din-

MacDougal 'const;ttit pe baza plopr:iei er"pe- tre cei mai pufin iilpor:tanli, se spune chiar cd
rienle cd muzica nu tlezeEte c.lecit rarccli le-
asta il face sd introducd in rnuzica sa lucruri
prezentari vizuaie ; ,,;i inca eie sint fr-agrnen- care nu sint justificate sub raport muzical.
tare, constind in folnc sinpie, nelegate uneie ln ancheta lui \Veld qi in aceea a lui Gil-
de altele, aparind pe un fond intnnecat, r'd- man, lemarc r)eopotrivd ttn anutnit numdr de
minind vizibiie o clipii saru LicrrS 9i pielind de
lapte interesante. Dupa Weld, desigur, in rnulte
indata((. cazuri imageria nu face parte integrantd din

Intrind deci la coucet't ii-ilr-o stale c.le obo- pldcerea muzicald. Centlul gindirii il ocupd
muzica, iar irlaginea nrl este decit accesorie
sealS qi de sttltnenaj, Macilr-,ugal r-ru vccle ni- qi uneori fdra legirtuld cu muzica. insd, la un
anumit nurndl de sub'ecli, ele se afld in strinsd
lnic in timpu.l pi'imei buciiii tnlizicale. Vizitt- legdtur5, imaginea capata fortna unei mici
nlle incep in timprll andante-lui din a doua. drame, a unei pcr:estiri cu conlinut emotiv.
Schema drarrrei rti<le$te uneoli o asemdnare
Ele insolesc din belgi-ig atrdilii-', ceiei de a trcia
frapantd cu aceea a coLmpozili'ei rnuzic,ale.
bucdti. l'orma muzicii deterrnind fornra povestirii. Ima-

geria (ca Ei emolia) depindc dc ritmul qi de rrcest sens, s-a rrorbit pe bund dreptate de zori
qi de amulgui'i ale imaginilor
curbura melodiei 33.

Noi nu mai avem superstilia imaginii. ln \-t_r/-ehldnascgminnilaeleaazutidliativceitniv-aarsupbuiteecali,fiinexnculurnsed.r
Linii mari, gtim cd existd o disproporlie intrc foarte rnic, amintir.ea a ceea ce plecede si o
gindire gi imagini, oricare ar fi ele, ca gindiiea irntlcipale il ceea .ce1 va ritn-]a.
se poate iipsi de un flux neintrelupt de ima- d-ehsprclclet pceanl.celeanint d.,ercic.boitrnjpi t'ceahreennsiuuneesatemnuezaipcialali,t
gini qi cd ea necesitd operaliuni mult mai sub- nian.eml1aihrrltntiir,teaings1iutrr"bi-aifdnoerrn,d'5riitfr"e,dlo-eiteienvtroalocgaminreei iaratueduiantilvoeer,aaupscuelmtietjeme_i
tile decit ingiruirea, fuziunea gi juxtapunerea muzicale.
imaginilor. Departe de a suplini sau de a in-
temeia spiritul, imaginea il presupune. I,{ai de-
grabd decit sa-l exprime, ea sirnboljzeazi qi
ialoneazd tffunca spiritului. Ea reprezinta doar
fragmente ale acestuia. Abuncla in ciipe cle

destindere.

Insd toate cercetdrile recente, psihologia gin* Voi lr-rta apoi audilia coloral.;"r, de la fotis_
dcairipi ecarEeizpusltihaatunlaluiznae, ioe,lparbeozirndtari, trele clernentar.e ;i ;,isociate cu c,lcrnentele mu_
de asemenca,
complexe, ca z,icaie, de Ia fotisrneLc sjraicacioase qi stereotipe,
pe un simbol in care se concentreaza tendinlele cir: la petele gencratoare
variate qi bogate ale afectivitSfii, ca pe un in- unei atnrosfer.e cle foltne, pinii la coirs_
sstirtudmeecndt tsrepiirnittuealigl,eunniScIraocchoinusdtreuiraeratisutnifvoelor*- i.iL'.riiea cololate clare invaiuie
sului ei loglc. Reveria afectiva se proiecteazd scalclS ilrtr.eaga emo!ie rn',rzic,ald.
si cale

fre_cvent in imagini, imaginile se int-olc aslrilra 5etnpepcaazd;isesscoieres-oLttutlrtnseziealecaiaotteliilraaemnsaecautzcadcneaiddgerriieasvelicaee,uciosmpadrcmnnunupuui-eectnnriaasltaiazieep.lusnlnteitle-eceSuelinufallenpce-rumvf.easctaaitee.tiicrirriinnlrnusepevborrdee.armzceg-nnlddirsgeteuettaiuair,nznlsiutesnieeencpieparlucaaediatlrileeinenilenm,fcglntba,eraiacracaufjera"avuju.enocglrds;adadecteuziaiasll!naeirfisilaieaeenneaidtrggel-;ccciiusp.nooplaeevramlleuaoofaasnmrraeuraapistrleucretttotseuad_e_u__e
adincimii sentimentului, iar acesia se desiro-
perd gi se analizeazd sub infJi-tei-rfa imailinilor'.
De asemenea, imagiirile se clecupba.zii frecvenr
pe planul disculsului.

isd.neiflNoiienreiiitpapmofsldrianhlinionsldoirn-grbdi'cpteielree.lzacIemleroracfaigtiniiunntneeae.nagiliisnefieciiaorc,lbclcselczipquvseroidhulo,italiodagetcircaielea--
cuonnsfueznetimgei nlitmvpaegzdimeedairebcolgieat;dinintredaecteasiitie
eboge Multe persoane prezintii fenornenul audi!iei
colorate pentlu
se in- pentru muzic6, fard a-l avea
tilnesc toate forrnele intermecliale. In lr_,cui
ounrieliasuoccreesgiluanrei c, alaleideovsocloupliiaces, aausilsatdmdisaodluetsiae- notele gamei.

pi'ogresivd a uneia gi aceleiaqi iniigiiti, foar.le nrt:lrreetI-anloet{i,irpideom-rvoaerbeisC.meIhr-u.avariaixml,iceucciamopumrepivouairnrteapicnualabttal-ioucpanectu_iclnoadclplveinaatarrelleiralleslnvtuoien__i
asemdndtoare cu etapele invenliei, Ia impulslri vvfjeui-iz,orrir.uat_cllsiAira,',.irpidsneetrie'schiepizprceielneaCdpocaorliesacsprhpr,eoiidzneaud,t.pceuednn[acacniitdice,"ivinRnadt.r.ep.aaisalpcroutiebilrts.iae,irn_oo

acelor nniEc6ri tentarnlale cu ajntot.ul c.iilora
o imagine i;i cauti compiinirea, 1a extensiunea
qi Ia contrac{ia cu ajr-rtorul cdrora se pr.olno-
veazd in spirit sau se adund asupfa sa. In

Dacd. r'ogul acesta replezintd pasiunea, iI vdd
rrr-rm sosegte incctul cu incetttl., tlecind plin
lata panglicd unduitoare, neagrd 9i impodobitir toate fazele de lo;tt gi de tr"anciafiriu la inean-
descenla cupiorr,rlui. Ar pdrea greu, iilprisibil
cu lianjuli aibastle. Sunetul violoncelului pro-

voacd aceeaEi PerceP{ie. r-'hiar sti se poata ajunge la ceva mai adpirliansqi;
Daca R.. respira parfur-irtil unui tlandrfi'r, qi totuEi un ultirn jet vine
sitnte ceva asemrinator : ,,Vdd folmindu-se o sd lase o
nrai albd pe albul care-i scrveqte drept fundal.
tsaerg"aafu,npdaetaianlbcaesatrlad., cale descreqte Ei pare sii Acesta va fi. clac5 vreti, strigatui supletr al
Apoi all:rstrii sufietului aiuns ia paroxismul siu((:]5.
o altd pata
se naEte qi tnoal'e, apoi o a1ta, Ei aqa mai de-.
palte, ctt o intensitate Ei ctt o vitezir dc'scles- Nu qtiu dacd este vcr"ba aici despre un fo-
cindd, atita tl:r tranciafilui Ei cit tism veritabil sa'.r numai desple o compat'alie.
tirnp cit niir Dar, in general, as.jmenea metafole igi ar"r oa-

{in ochii inchiEi'(. recum fundamentttl tn sensibiiitatea subiectu-
Celelalte instntmente Ei cc1e1a1te fi-ori ntt-i
prileiuiesc nitrtic asemindtor subicctului, iai' Iui; eie traduc cel pulin o tendinld citre au-
dilia colorata.
"uAolbctarisi tdmelscahciEesi tea1 trr,r 1:ercepc ni,rrric anormal' Asistind ia i2 martie 1920 la un concert al
este ,,albastlul care se ob- lui Rhene-Baton, unul dintle subieclii mei
servl pe uunli. 1a sfit'qilut iernii, Ile o vreme
sumczeetnerntle-ietnoisralt-ue,priieclpianenlautlcrlclu-auezptlpiiraiiplrinaursndtceaaaIapriceiapataaa'relacstpoalplipl'itbe-iet'azrsde\Titcnteie-nuncma.'u;uiCsu((i.n.idn'lRIiid.no..tFa.MoceievtLsledstoea--' acuzd doua impresii foarte lirnpezi de audi{ie
coloratd. Prima, in tirnpui uvertttrii Ia Mae;trii
Ci,ntdre[i.' neglu, roqu gi auriu ; a doua, in
timpul urreltnrii actului aI treilea din Lohen-
grin : alb nupliai, cu citeva schile de iilagini
mai precise qi inCeosebi de costume de aceasta
de pilda, i s-a piit'ut ca o vede pe de-ar-ntregui culoare. O impiesie de culoar-e, de atmosferS
scriidata intr-o atmr;slera albarstra. ,,f,3 f el, colorati invdlr-rind Ei scdldind muzica, gener-ind
Cintec fljsf de Ceail<ovski, c,intat la rricard, itni parcri muzic:r. Subieciul n-ar putea sd spund
face implesia cI inglobeaza un albastru intens daca impt'esia a fost continr-ri ; iu olicc caz,
pe care-l inregistrez in valttri, dacti pot spllne e i] s-a manif e:;tat fr"ecv'ent in culsui acestol

a$att. bucdli.

Originea fotisrnului mi se parc destui de Trebu,ie sA spunem ca, dintre h.rcrarile cin-
limpe-le. in jurul perio'adei prepubelale' o clt- tate Ia concelt, cele d,oud bucSli fdcear-t cu deo-
loaie privitegiate a marcat pentru tctdeauna sebile apel ia imagina{ia vizuala. Altele, uver'-
erfectivitatea esteticd a lui Ii... Nu m-arn gindit
sd intleb subiectul claca nuan!a culot'ii vat'ia tura la Rienzi, preiudiul \a Lohengrin, Ia cel
odati cu intensitatea sall clr modalitalile im- de-al tr-eilea act clin Tristan, Ilcnchantem,ent
plesiei estetice. Dar- iatd utl ftumos citat din du Vendredi Saint, n-au prilejuit nici un fo-
tbWesnianatutgetdnzepiealruas',smileBia,natrinq:rdeielcieleaanfirtteu'letzt.uiaainr1st1emfaapalpni'einltz,peanrnsdee{zsamuladtilnnudddzteosicri:ii',icpueatl'vcuraeei
tism.

Bag de si'amd cu intercs cd r-ruanfa aceea au-
rie, care in irnaginatia. subiectului invaluia
uvertura It'" Mac:;trii Ci.ntd.re[i, ,a provocat ne-
indoielnic naStelea acesteia in spiritul cleato-
mai sus, excesi\', suPer'1at^vt'. n.riui : ,c,hlertlra'*ubnallcruomntotlsmaelnuuEugi pe care-l ad-
im- care impragtia
,,De pilda, ca sa intrebuinlez comparalii fala rniram
plurnutate 'dirr
pictula, imi inchipui in raze de aur peste Mainz qi peste Rinul maies-

ochilor o vastd intindere de un roEu intunecat' 316

tuos, trvertura la Mae;trii Cintdre,tt mi s-a con- :;ion:1nte, constituie, s-;rr p,lrea, principiul si*
turat brusc in s,pirit, nu ca pe vremuri, sub
rrt'steziilor 39.

forrma unui miraj indepartal,, ci perlect lim*
pede qi distinct. Am notal-o pe loc a;a cum
exista astdzi in partiturd, cu moti."'ele princi- Aceste fotismc sint unecri scheme coicr';ite,
pale ale intregii opere, malcate foerrte lrL in oirselvalia ir-rl f,lh...: ,,Artistu} cinta o
110. i Lrgii din CLoxecittiLi birt c te'r;tpeiaf de ]-lach.

Uneori culo,area variazd confot'm"rm,uu.1z<icii. i,'r'azele muzic:iie se desfd;car:d, se amestecii, se
Alteori tenta generala se pdstleaz:i pentru toatd
i'oinplica etc., drii:i o inigir:lre n-rai mu it sau
opera. rnai pulirr rapid;i. lji iala cA ve1.cl in minte, in-

Ase,menea fotisme i-al,r putut ajuta pe com- solind audilia, niqte punctc. iuminoase care se
pozitori. Skliabin gi-a scris paltitura la Pro-
tneteu ghldindu-se dupa colora.lia senzaliilor rniScd. dupir aceeaqi migcare acceieratd. sari in-
rh:uentiinnoitadsecalaqsi5flianzuerlemamllcrzli'icuanlcf:eal cdeestseiafiir,-nliln('tici
sale atr.ditive. Intenfia sa era. sd creeze Lln ]loem
acelaqi timp 37.
sonor gi luminos in obiice, urcd-to;u'e sau ccbolitcarc. Liniile sc a-

1.x'opie, se incruci;eazi, se tLmeste.'a sau se oco-
Cind sseaumtlta:rcaliiiizpdul;iin
Iata cazuli in care forma se ascci.azd cu Iu- ir,rsc. rnult cleseneazA sinuozitaifi
mina. Ascuitind DtLy:d"-arniaza u,nui faun, de
Debussy, unul clintre subieclii rnei vede ,,un rnai plonunlate, cind se
fe1 de pata tlandafirie care 'cste pe pr-rnctul de ir'agrnenteaza in rrici :;egmente qi pot sd ,ajunga
pina la a nu mai fi clerit Lur $i,r de puncle. Ile
ar deveni o nirrrfrit(. scurt, conturul l:nr-izicai a1 bucSfii pare sa se
vizttalizeze. TotuEi, tlebuie sd remarc fairtul
O muziciani ii spunea lui ii,{acDougal cd crd fenomenr,il acesta nlr se produce intctdea-
adeseoli, a.scultind o orchestl'a, ii apai e in fa!a, una ; el are loc indeobgte a"tltilci cind miEcarea
pe fond intunecat, un tlanclafir care se des- bucdlii este destul cle rapidS. Nu-l observ clecit
rareori in caznl miEcdriior lente ; pe de alta
chide 3s. nai"te, cincl rliiqcillea atinge o anumitd i'al,ricii-

Jean d'Udine scrie, in legatr-u-ii cn ;rLrtioso clt: iate, tr'ehrric sir dcpun cele mai rnari eforlut"i
IJach : ,,Vizitasem chiar- in ziua acee;1, la Couts-
la-Reinc, e;lpozilia de holticr,rlt'la. $i iata ca. lleiltlu a ulmil'i iocui iiniilor'(.
scafa, fiecale notd a meiodiei sc slirqr:a in mine Se infeiege cic ia sirie cd ci'ice gen dr: pct'-
de palci fier:aile dintle fiolile r-drnirale dimi-
neata s-ar f i luumnrinllra;assaSl,on;iulrs-r-ia. rlt'fai <rei::!ie poate sti clr.:lrtr5eze acesLe senzalii sar-r
Cesficut, ilceste imagini iinel;iezice, ca la d-ra B..., pen-
volatilizat de inclati ir:r tlu cale sonoritatca invaiuie toate repre:aentJt-
rind pe rind un tranclarfir, o micsandrd... un lile. Ea este veibo-auditii i"r, poate uEor mo-
iris... o lalea... totul a fost in zadar, blinda ti'ice gi u;or vizuald. imi a,duc arninte
pJ.oaie de petalc a, continuat sii 'Lraduca in iLna- rle r-rn peisaj, el nu ir,,eDavcair detaEa singrLr ; il
gina!i:r rirca, pini ]a cadenla finala, rrer':;ete1e r,'a insoli cl anurniti sonoi itate. La fel c ind
melodioaselol nralanii c.lcrlol ir-isit';Llc clc ili- i'iiil un tablor,r ; il situez intr-ttn cadru sorlor :
o mar:e carl.nii. clipocitul uEor de pe
cu$((. un peisaj de larir, fognetul frunzelor" pleria -

Ilemarciirn in lcl;rlr: :rc'este o1:sclvai.ii irLtimi- 40.
tatea plofnnd,i ciintr"e culoare ;i sentirnente,
Voi sernnala gi acele schenre, acele diagrarne
analcgia afectirrii c:aL'e, irrpleLr.n;i cu depr^inde-
c'al'e nu sint indeobgte decit tr:aiectoria rnig-
lea qi cu unele intimpiari deosebit de impre- 318

cdrii muzicale : de altfel, scheme cel mai a"de- Sa ajungert acllm la irnaginile vizuale pro-
sea colorate, ceea ce Ie leagi de fotismele an-
pli u-zise.
terioare.
Ele prezinta toate treptele de precizie, de
,,Ascttltind o simfonie de Beethoven, scrie Gr., complexitate, cle anirla!ie, de inlan!uire dra-
arn in mocl spontan impresia unor valuri largi,
n-ra.iestuoase ; la lucrdrjle mai pr-ilin impor-tahte, n-raticd 41.

nu rrdd decit o linie r.rnd'uitoare : in toate ca- Pe linga irnaginile acci,dentale, pur intimpla-
zuljle, am o senzalic de iumina mai mult sau
loare, pdlind a nu Lavea vreo relalie CU lrlu:
mai putin vie((.
zica, existd irnagini exp,r:esive, sirnboiice, pre-
B. evocd imaginea vizualii a unei linii frinte
iir for"mare, ale carei virfuri se succed cu multi cLlnl acea vi:rir-ure a Nlielului rnistic iu legdtura
repeziciune. Daca e vcrba de o muzicd tristS, cu. Patimile de Bach a2 ; exista imagini care se
segmentele liniei sint fcalte lungi gi foal-te sstrueaclrcieaefdeuEldniusmierac'oiormior'radunoltnsesaaauzuia,rlaualnciaepiiuusinlcidneirpIeaa. r$cmaiutzioliuctsiur-,l
ugcr inclinate. mai muit sau rnai pulin 1a ascultatorul insugi.
lntilnim adeseori ret'eria bazata pe muzica qi
Ciliva subiecfi, d-ra Bis., de pild6, se simt in legiitura cu muzica, rerrelia bazatd pe aven-
pierdu!i in mijlocul auditiei rnuzlcale atunci tnlile personale.
cind sint privali de scherna de care au nevoie.
Iatd cum se orientea"zd unul dintre subieclii La treapta superioard, sub foi'ma 1or cea mai
mei, Em., cu ajutorul acestor scheme : ,,fncerc complexa gi mai logicd, imaginile acestea se in-
sd urmdresc iinia melodiel'. Dacd aceeaqi notd temeiaza pe o interpretare, pe o veritabild con-
e repetat5, dacd ea revine la intervale echidi,s- struclie mentald.
tante, imi voi reprezenta o serie de bare p'a-
r"alele, velticale qi echidistante. Caut s5 inleleg Diderot descrie undeva imaginile cdrora le
corrrpozi!ia lucrdrii, sd ghicesc ulzeala frazet
muziLcale ; am, in cazul acesta, gata stabilite, da nagtere o bucata muzicala : ,,Ce vi se va fi
puncte fixe, intre care se desfdgcard perioadele. intimplat ? Sa vedeli un om care se trezegte
Dacd noteie sint sacaclate, schema mea va fi- in mijlocul unui labirint. Iata-l cdutind lit
gura ritmul lor intre'ldiat luind aspectul unei dreapta gi la stinga o ieEire ; merge etc...( $i
linii frinte... arrr impresia cd eu sint cel care eI adaugS:: ,,Nu afirm ca imaginea care s-a
dd indicafii, care diriieaza a-ceassitdcdlininiemEini eino- oferit spiritului meu este singura pe care o
fortd dinamicd orienteaz"{ putem iega de aceeagi succesiune armonicd.

tuieqte desenul. Hugo volbeEte undeva despre I.lxista sunete ca nigte cuvinte abstracte a cdro!'
dantele de snnet pe care le decupeazd fluie-
rttl. Asta rni se pare cd traduce intocmai ceea defini{ie duce, in cele din urmi, la o infinitate
ce simt en uneoli ascultind un sunet de in- de exemple diferite care se ating toate in punc-
strument. Intr-o simfonie, caut din instinct te comune. Iatd privilegiul gi fecr-rnditatea ex-
linia ugcrr fragild a viorij (pe care arn pra'cti-
presiei nedeterminate Ei vagi a artei noastre, ca
cat-o) ; ansamblul orchesti'ei irni pare a cons- fiecare sd dispun.i de cintece dupd starea lui
titui armonia acestel linii ; mi-l reprezint une-
ori ca pe un gir de umbre mlqcdtoat'e, depLa- sufleteascd momentand, qi iatd cum una qi
sindu-se din cele doud pdrti ale liniei qi es- aceea$i cauz6, devine izvorul unei infinitdti de

tompind-o mai mult sau mai pu!in". placeri sau de suferinle diferite."/n3

Fontanes scria, la Londra, in legdturd cu cin-
tecele nalionale scoliene : ,,un sunet dornol gi
blind ce pare sd vina 'de pe ldrmul indepdrtai
irl mdrii gi si se prelungeascd printre morminte,

animindu-se un molrlent pentru a colora niqte ccle mai multe oli sint peisaje marine (marea
rn-a emolionat intotdeauna profund, unde 9i cit
cliinsuli nici prea gfave) nici prea vit)aie"t"'4 limp zabmucviudmzuat-lio)d,eadveinset o(lni uEirparrivseeliEitni tcimupalSr-
bori
i\r,r putea gasi la ci'Annunzio r.tuir€roitr:ie atunci sd siryrt uir fel de adiere pe obraz Ei
exemple de transpunere a muzicii in imagini
piastice. In Ledu Jdrd lebddd" cle pilda, narato-
lul (d'Annunzto ?) ne destdinuie ceea ce simte sd-rni fie frig) ; sint intctdeauna tablouri insu-
in cursul unei auditii a sonatelor lui Scarla.'iii. flelite. Receut rni-am imaginat complet, fdrd
seama la inceput, o mullime acla-
Pioud ; pere'r,ii se descliid Ei aversa continuir -qa-mi dau invingator (pe care nu-l vedeam) :
ini,r-un decor imaginar ile care vin sa-i popr.rle:,:e
ptre-olsotnuafaje.de,,FtLrargnindda, fAirri.l(arCyoliliiscresesepradibe,s-ri,asce,gtme iinr*- rnind un
greci, in ci-,stumul lor antic ; o agora' uu Par-
tuhnenpoonpo;rEdi emliariinrdecinenrle, vinoclu5l,iem. iD*aemcorreupl riernzienestatet
gele se inEira ;i se rosLogolesc pe treptele unei uneori aproape itlpus de titlu. Ascultind iel'i
o micd piesd executata la pian : Cade z(tpaCa,
sc:iri unde vir-r sd ciuguleasca pauni etc. i5
Iata un exemplu de reverii confuze qi lipsite
am vizut oraqul Poitiers sub zdpadd (o pial;a).
de coordonare (d-ra Riz.) : ,,F,everia trrea se des- O altd piesd mi-a evocat doar un qir de picd-'
fAqoala rapid ; este o succesjuire de tablouri care turi de apa curgind dintr-un robinet, cu sono-
ritdli diferite. Aceste vizualizdti de decor nrr
abia se schlfeazd, apoi dispar, pentru a reveni

de indata ; aceste tairlcr-rri se resping reciproc, sint constante, dar sint foarte frecvente. Ele
se iirterpdtrund, se gterg" O ceali 'care J:a se
ingioagS, ascunzind tottil privirilor, ba se sub- tind s[ dea nagtere altor irnagini ndvalnice, pe
care fac efcrturi sri le resping, in dorin'9a des
liaza pina la a estompa doar formele fiinlelor incercatd de a izola suneiul gi de a-l gusta pen-
care*ni popr:leazii revei:ia, ba se risipeEte cu
totul, pentru a ldsa s;i se vadd limpede toate lrr-i1 eI insuEi..."

creatiile fantastice ale ir::aginaliei mele. Fiecare Iata o altd observalie, ticeea a d-rei D:rin. :
,,Foarte des, a.q spl-lne cd aproape de regul5, vdd
tablou corespunde unui alt sentiment, care se un peisaj sau scene cimpeneEti Ei atribui
dezvoltd gi clispare odatd cu ei. Am impresia ci acest obicei inclinir-ii p-e care o aln
scena imaginard este aceea care-mi determini foarte vii
acrebeoaricesaer-srtceo'clliumrpiednienscn' aAtuvreidceoanpsutir-
sentimentele. pentru tot
1i simplu
Aceastd fantasmografie. ateste sentiirrente tuie pentlu ntine o bucurie reald ; nu coirsicler
care iau naEtere qi mor pentru a face inediat
loc altor sentimente imi provoacd o senzalie ex- niciodatd cd ttir peisaj este urit, ci doar mai
rnult sau mai pulin agreabil Ei, dacd imi place,
trem de agreabrlS, o pldcere intensd pe care als il contemplu fdra sA rnd plictisesc niciodat5'
,'iryadar, cind ascult muzicd, ea imi evoc.l uEot'
vrea s-o vad durind ll nesfilqit.( ceea cc iubesc mai tlult qi in fala ochilcr tnei
Nuneroase persoane disting, in cursul audi-
liei rnuzicale, imagini aflate mai mult sau mai iim impresia cd vSql intregr"rl cimp. Citez citeva
pulin in legirturd cu ritmul gi cu meioclia., pei-
saje, amurguri, cortegii, procesiuni etc. Iatd oJ:- c:reinple : incep cu Cneazu'l lr;ar de B'l;rclr,1in'
servalia 1ui Em. : ,,Insisi asupla pe citre l-am a..ciiltat cle cr:rind' La siniplul
vizuel aI audifiei mele rnuzicale. caiacteruiui
lrlirne de Borodin, iati-m5 ?n Rusia, adicA pe o
N{ai intii, la rnare citnpie mldgtinoasS, sub un cer cel.ru$ill'
rnoclr..rl general, trizualizev- un decor in liniile innourat gi trist ; Ia toate acestea se ad:rug6 o
sale esenliale, cu culoli care pot sd fie foarte vagd tonalitate verde care prorrine din repre-
distincte. Acest decor este foarte valiabil ; el
poaie fi fcarte poetic, sau aproape vuigar. I)e ze ntlrea confuzd a ierburilor care cresc in m}:rrs*

vtienrid,ecainEiadtlainsufal pdtuupld,ccdaRreussitaudeiaramcocilonrdatedracmu asptaeundimiceblredtilsaalIis;tapr1iaoue5s, tseeticliai sddenBoaospatenaqu. eInt,
Rogers poveste$te ca, fdrd. se cunoasci aceastd
coPil efs..." 46
r"risoure a lui Schumann (Jugendbriefe, 27
Vrem si-l vedem pe ascultdtor, in lupti cu aplilie 1B3B), Ei-a construit o reprezentare si-
mtJzica, substituindu-i un fe1 de libret per- milard : jocul lunii printre nori.

sonal ? Se gtie cd Baudelaire ia ca exemplu pxelu-
La audifia Cuartetului ttt, re minor de lVIo- dlul la Lohengrin, descriind impresiile pe care
zart, Amiel iEi irnagineazd. cd, acest cvartet isto-
riseqte ,,o zi a unuia dintre sufletele acelea Ie-a incercat el insugi ; aminteEte indicafiile lui
ati'ce care anticipi senindtatea Elizeului." Prirna
scend ar fi o conversatie a lui Socrate cu un Liszt gi pe acelea ale lui Wagnor insugi ; con-
prieten filosof pe malul riului Ilysus. A douar statd concordanla lor esen{iala; cele trei tra-
arnrigrceaprreezeesntetaporiv,,iftudrtcttandinpfdsliihEoinlodgicbdu'rc.uAriatrieni-a duceri ale aceleiaqi tlttzici se poti:ivesc in linii

generelle 1'9.
in'ivnormbiurzeiacds,cIraisdf,eel xcisataininptoitcdteuardun9ai chiiir ca
pacdrii. A patra readuce ,,veselia temperatS,, o lacr:nd

floare a vielii lduntrice". pe care o completeazd imaginalia ascultatorului.

La fel, Caartetul in do major de Beethoven lnsd diferitele modttri ale sensibilitalii se
cheamd gi igi corespund unul altuia :
este duelul etern dintre distrugere vEiai vfaialdse.
Lupta incepe, lungd, anevoioasd; Ca niEte lungi ecouri unite-n depir'tar-e
naqte, zboara de colo-colo ,,ca un fluture, iEi lntr-un acord in care mari taine se ascund,
cinta izbinzile, in-<tituie o domnie, construieEte
o natura. Dar din haul cdscat se inalld taifu- Ca noaptea sau lr-rmina, adittc, fari hoterre,
nul. Batdlie gigantica. Viata biruie, in sfirEit,
dar in entuziasmul ei existd frdmintare si Parfum, culoare, sunet se-ngina gi-gi raspund.

gtoazeK 47. $i cu cit muzica este tnai elocventd, cu cit
sugestia este mai rapidl gi mai exactS, cu atit
Astfel era artistul despre care ne vorbeEte existd mai multe ganse ca oamenii sensibili
Scdc,huinmavnrenm. ,e,facte5,sucrniac,oamfpoosztitfoarrarniin-atreprouvpeesrteit sd perceapa idei aliate in corelatie cu cele
bintuit de imaginea unui fluture care, aEezat
pe o frunzd, este purtat impreund cu ea de car:e l-au inspirat pe artist.
apele unui piriu. AceastS. r,jziune conferise Voi reveni curind asupra ;rcestui travaliu de
piesei intreaga delicatele gi intreaga naivitate
pe care le poate avea o asen-tenea priveliqte interpreteare, asupra acestui simbolism inte-
in viala reala( 48.
lectual care, in formele lui ceie rnai inalte,
pr"elungeEte emolia rruzicalS intr-un fe1 de

reverie metafizica. O qtiinla se sllprapune sim-

lirii. Un obiect se construiegte rrizar.vi de subi-

ectul care simte ,9i cir,r'e traie;te.

Se cunoagte teza lui Baudelaire. Muzica su-
gereazd imagini asemdnitoal'c Lutor spirite di-
ferite. Schumann povestegte despre piesa sa Trqvqliul imoginofiei
In der Nacht cd,
atunci cind a terminat-o, a ll-r'ebuie sii exanriniur) airulrl diferitele motive
dLeesa,ncdorpue.riEt ilnseeaarupnocvier sinteamlaurie,HeearcoheEaimad,lueil
rdspunde, apoi soseqte prin rraluri : cei doi psihologice, resortur-ile dupd cale funclioneazd

imaginalia. Existi mai intii, la nemuzicieni,

cum bine a vdzut Ribot, un fel de transpunere Am p'.rtea ajttnge la o concluzie'asemdnd-
prin inlocuire. Excitalia auditivd, incapabila sa toare pornind de la analiza obiectivd a altelor.
se constituie in ernolie muzicald, se cheltuie F-iecare dintre ele nu exprin:d decit un aspect
cum poate, anemic qi confuz, cel rnai adesen qi un moment al artei. La origine, artele se
in imagini vizuale. Vaga excitalie afectivd se arnestecd intr"-un fel de confr-tzie sirrteticd, din
manifestd sub formd de reverie personald, care se desprind pentru a se afirma in indi-
incapabila cum este sd adere la obiect, sau, in specificitatea lor. In diferite
dacd aderd, traduce in imagini unele fragmente rl:rridoumaelintatteeaalEei istcliel 1or, arlele lind sa se
ori unele momente ale a,cestui.a. reuneascd gi sir se confunde intr-o siutezi itr

Exista apoi rdspunsul difuz la excitalia mu- care 5i-ar regtisi ttnitatea.
zicdla, alatr,rri de raspunsr-ri sistematizat : ira-
dierea. Chiar in timp ce subiectul iEi cons'tru- Cred, agadar, in pofida lu-i Ribot" cI din
iegte emolia muzicald, se intimplS ca ea sd
depdqeasca sfera auditivd ; precum excitaliile contemplalia nruzicalS cea meri profundd se
puternice, ea face sd vibreze intreaga sensi- ivesc destul cle des itnagini Ei chiar un fel de
bilitate. Este ceea ce nu-mim adeseori trans- poem intelectual, imagini ptltrunse de muzica-
punere senzorialS, transfer, corespondenla50.
litate. Nu cred ca ele se ivesc in mod necesar
In emolia esteticd nu existd decit o sensi- qi in toate cazurile.

bilitate aflatd 1a lucru. Spir:itul intreg participd Cind am str,rdiat extazul religios, am intilnit
aceeaqi problemd. Exist6 mistlci care, cufun-
la construirea ei. trxistd for-ine a Ttriori ale dindu-se in umbra divind, resping tot ceea ce
inteligenlei sensi'biie. hTarile legi generaie ale este ,,distinct gi constatat((. Existi altii 1a care
sensibilitSlii estetice, marile legi dupa care extazul se limpezegte sub formd de viziuni.
se constrr-riesc spaliul qi timpul, marile prin-
cipii a1e ordinii logice domind Ei coinandd in- Vidul imaginaliei p,rovine adeseori din ati-
treaga realitate esteticd. Atunci cind se afia tudinea criticd, din alegerea indiferenlei 9i a
in actiune, jucieci,rta estetici igi imbraliqeazd refuiarii. A1!ii scapa de viziuni pentru cd se
obiectul qi, in md.sura in car:e n'l este cu totul cheltuie in acliune.
captatd de acesta, se revarsi qi cieseneazd in
jurul iui un fel de umbri estetica, un fel de Dimpotriva, unii mistici au motive speciale
si caute sau sd accepte viziunile' Acestea sint
fantomd de a'rta cale vine sa dubleze obiectul.
utile. Au un caracter simbolic qi didactic. Ser-
In fine, exista inteiigenln in acliune, nevoia vesc oarecum ca justificare explicitd Ei irecu-
zabtlEt pentru stSrile confuze. Sint, deci, expre-
de a Eti, de a inlele,ge, deprinderile de a sche- sia elementului utilita,r aI extazultti"
matiza gi de a simboliza intelectual : intreg acel
trarraliu pe care l-am analizat anl,ertor. ,In ele se regdsesc preocrrpdrile dogmatice
ale subiectului. Extazul este starea de confuzie
In'raginalia tinde a.stfel si completeze Ei si care le permite sd se etaleze in imzrgini 9i in
depdqeascd sentimentul estetic ciefinit, si-l in- viziuni intelectuale. Schema aceasta le
r,'iiluie parcd intr-un sentitnent genet'al qi uni- pre-
versal. Ea atestd, in felul ei, unitatea artei,
dincolo de specificitatea artelor. Teza lui Bau- cede qi ele nu trebuie decit si se oiiriectiveze.
delaire, anume cd in orice arti existi intot- Extazu'i este mai presus de orice o prezentd
c'ai'e cautd si se impr-rni, sd devind evidentd
deauna o lacund pe care o colrrpleteaza imagi- lrentru toate sim{urile. Este interesant s[ se
nalia subiectului estetic, nu era falsd. rri rr-rireascA trecerea unei asemenea prezenle

confuze la prezenfa c1al5, tlavaliul unui ase- irstfel, in spatele simfoniei, un poem simfonic
menea lealism ciu'e merge cie la spiritual Ia lrrlent 5r. $i, daca pentru multi inEi teoria este
I'alsd, ea este qi aderrdratd pentru mulli. Aici
sensibil. se aplica profunda doctrina a lui Kant cu

Independent de :rceste motive straine de privire la Ideile estetice.
natula conterr-rplaliei insaEi, viziunile sint gi ,,Ideea estetica este o reprezentare a imagi-
expresia eleinentului liric aI extazului. Prnvin
din ei pe aceleagi cai pe care le r,'om indica naliei, asociata clr un concept dat gi legata
de o asemenea varietate de replezentdri puse
pentlr"r extazul muzical. in joc, incit nu-i putem gdsi expresia care sd
indice un concept determinat ; ea adauga la
Atunci cind misticul i;i gdsegte astfel satis-
facelea profunda a tendinlelor sale intime, acest concept multe ginduri inexprimabile, cd-
viziunea este ciiutatd Ei cultivat5. O vedem lora sentimentul 1e animd facultatea de a cu-
noaqte Ei le invioreazd litera prin intermediul
cum se dezvolta pornind de 1a o schild confuzd, sufletului.(

spectacol foarte interesant, din care am dat Ea constituie un efort de a exprima ceea ce

citeva exemple. Contribuie aici starea de obnu- este inexprimabii in dispozilia spirituata in
bilalie, pe de o parte, dirijarea atenliei, inten- care ne pune o anumita reprezentare. Ea nu
ajunge nici la formularea Iogic5, nici la for-
!ia, pe de altd par:te. Dupa cite gtiu eu, con- mularea verbaja. Dar cuprinde multe ginduri
templalia muzicald reu-gi stabilegte un aselne- confuze. Si ii deschide spiritului perspectiva
nea obiect, nlt se orienteazd metodic spre plas- unui cimp imens de posibilitdfi.
tica, ial placerea muzicali nu*;i propune sd Iata motlvul penti'u care spunea Schopen-
ofere gi sd dirijeze viziuni. Nu exista in cazul hauer cd imagina{ia este uqor trezita de cdtre
ei opfiune simbolicit, nici doctlina de ilustrat. rnuzicd, datorita insaEi generalita{ii ei. Ea cauta
Ceea ce constituie o mare difelenta.

intilnirrr la n-rulfi oameni tenclin{a de a con- sd dea o infaligare acestei cir.culatii a spitite-
strui in legatula cu muzica o intet"pretare, o lor, s-o intruchipeze intr-un simbol.
gtiin{a, uir obiect. Aceastd atitudine intelec- ca in caznl definitiei gi al imaginilor. La fel

Imagini
fdrd. numAr" 5i inadecvate tind sir realizeze un
tualista trebnie s-o analizdm acum. concept 5:1.

tpaef\iSni.itnirnutetrma-unnmeehanooirs!iiednseteaimm. nplnirfeticrsuaii,lciecitiaunEtudi minetsoetselicghhibaeoimlsi-,i rln legatura cu sirnfoniile hti Beethoven,
muzica ne orienteazri cdtre o schemd. ln ioc Schopenhauer scrie : o,,Sreinatlcitmatedicsepluogr iaiunztiotet-,

deauna -qi conferim
sa irnbrAcdm aceste fot'me, cu ajutorul imagi-
natiei, in carne qi oase qi s5. vedem in ele tot
sa lamind imanenta tnuzicii, schema aceasta nfeulual judnegsecrenn, eindifnonvdia,lanicEii din natuld. Dar aEa
se poate inal{a in fala spiritului ca un fel de sd le pricepem mai
simbol.
bine, nici sd le gustdm mai mult, Ei nu facem
'In legaturd cu sirnfoniile lui Haydn, Gretry clecit sd le impovdrdm cu un element eterogen
spunea cd muzica instrumentala este un fel
de muzica vocala care se ignord. Ea este fdcutd ;i arbitrar ; de aceea este preferabil sa in!e-
Iegem aceastd muzicd in toata puritatea ei ne-
pentru cu\rinte, pe care le aEteapta. Muzicianul
se inspild dintr-r:n peoiiebemrevzeiltEuiasla-siafaucAlatjeimnt-, n-rijlegilf,tt 54.
pe care ar trebui sa-l
pede. pentru a da operei muzicale intreaga Un intreg grup de teoreticieni insista asupra
ei strilucire, intregnl ei accent 51. Ar exista
caracter,ului simbolic al mnzicii. Ea este deo-

potrivd simbol al vielii interioare Ei al vielii ,lc o bogAlie inefabild : exallarea confuzd se
cosmice. F ormele ei exprimd migcarea Ei de- IlrrrnineaZa in intelpretare spirituai5'
caabrestsraeculniaifitcrndemi- rg-izinicdailirtiatceaaresennu-
venirea acelor,,gestaltlos gestaltenCen Lebens- Itrraltare in
l,iment';lui gi
grundes", elanul vital, via{a insdgi 55. De nnde lilslrrcirrairi.elsnreptl-'zrrteaarolarrioeoizgeairinccdstoaiu,nintptsdoriiralmociltdogeatgiz-gcridaceindd:ioeEEbciiineodaecntitgintiEvuaitldt^tiiaiicvnn'tireettmada,eteccdddoEeetslc'iemcidtuiinernceodtazpeogorq----i
inevitabilul apel )a imagini, ia ideile care, in
ordine conceptuald, eNprimd acelagi fond. zitivitate.
Comp,rehensiunea este aplopiata de extaz :
Interpletarea inielectual5 s-ar naste, deci, u" ,"uursd sub formd de viziuni intelectuale'
din forfa expresivd a muzicii, care depaqeqte "l*oaltarea afectiva pretinde cd inlelege, 9i urai
cu mult sfera afectivd. Ea ar fi cumvtr nnul cr.r seami entuziasmul care se dubiea:za ca for"ld
dintre atributele substanlei muzit-ale ; ea tra- Orice for!5 des-chide o. perspec-
duce indatorirea spiritului de a se aiiitura ;i ca ugurinfa. sentiment profund,
afectivit5fii, pentr"u a incerca sd epuizeze ine- iive. ui se pare
lintr-un
puizabilul da.t rnuzical. r i vedem totul.

S-ar putea imagina ^;i un alt ploces de in- rnAuzsitcliei lpsuerec,olnasttrouaietqetetreepleteriireenlutuil sinlbolic aI
de inallime
telectualizare, acela sngerat c1e Nietzsche in 1scooi nsdalenldiccod;im, s,psuleesnxltiiintmauteetdn, tiadnlcaeeEpsiitnlsudfcirt-crg.uiirnardstdcorur;i-oramavlaaeln'ipctue:irra-a
legdturd cu Tristan. nruzicii: e"puttetea, dezvolteuea, conflictul

Din strdf,nndul ,,nop!ii nemdrginite a lumi- 1eme1or.
Ior((, pentru a nu ne cufunda in ea, si con-
struim mitul, aventula. Din adiircr-tI muzicii, or"nttl inirlli"t o perspec-
tivd care, prin insa;i impr"ecizia ei, ii pare
lntre aceastd muzicd gi emolia noastli n-rr-r- cir ordoneazi ntrlte lucruri' Muzica ii pare cd
zicald, cea nai inalta se interpun mitul tragic inchide, in ref eatta r.tnei scheme afective, o
qi eroul tragic, siLnbolut"i ale mr:zicii. Forla n1s-lr.ulrm.arllituii,tcudictadlirtoEe iidtpnerporgfeiunsnideduirdii.e;eiainatoref leaigtrrii-lirlniolcitiivlctieizniutdonteaeslatea'
apolinicd reinvie indirzid',r1 aproape zdrobit. N{tulli aiunS; la infinit prin muzicrii, precum allii
Tabloul simbolic al nituiui ne sal rreazir de plin extaz.
levdrsarea dezordonatd a voinlei incongtiente.
l-,r"r,zCichiiiarpeeucamt'ie*iromacslc.iltttlit.ietlttltl-;'rl;lt tttteol'i, ac:oriJincl
Lumea sunetelor inalnteazd spre noi sr-rb forma
at.er-rl,ie egala t:n
r:nei lumi plastice in cale s-al afla sculptata
avenlura. Iluzia apolinicir ne desciriu;eazi de r:ornple>iitatea ei, cit, intt'-un lel, nu tlai per'-

cpresittnea si de pletora dioiri:iiaca. ce'oeam sunetele instrumentelor ca pe nigte sen-
:.z,iirfuii iat iedeurseicmhtiui lmaeulez.uSluiin.'rEfoini isaeintsladnEsi fnolrdtnfiacecau
Aparenle jlira dc n'.rm6.r ar putea fi succesiv rrtita plomplitudine, cu atita exactitate in ade-
pretextul aceleiaEi mu.zici, fara a aj'Lrnge v|e* 330
odatd sa-i epr-rizeze substan{a ; e1e n-ar fi nici-

odati decit figurile simbollce ale rrr-rzicii 55.

Iata cum -- plin al doilea dintre aceste
tnecanisme se apiird misticril impctliva

I)urnnezenlui jnefabil r:u ;ijutorul Dumnezeului
deteluinat. Iat5, cuin, pentlr-r a scdpa de intu-
neric gi de nhis, accepta sall provoilca eI lim-
peziie viziuni elibet'atoare.

dcee"Icqaleatni-iEecauezmxStad-zitnr.lpcloriirnnitce,imnopiibliausfcil;urcroUitbansttcerre,r.r,a's;iicoreesvilneetlrap-liriifocie-,

vdruri insuflelite, in aventttri universale, sau si s-o adoarma prinlr-o percep{ie suverand' O
Ei mai mu1t, in combinalii abstracte, incit nu ilrrta in plus, pirtem ulmari eici lec{ia misti-
mai aveam cunoEtinld de intermediarul sen-
sibil, sunetul( 57.
cisrnului.
itnuSrnialoouir,qdpi merinaniummmiujelolrtc,ei,mrenualzlicnuaunm;iebraaerslhomirte,;cciluiarapura,t,epnraoesrac-
S-a voll:it cle viciu literar, de intruziune a
literarultti in muzical :59 ,,Ce vor aceEti ralio-
nliceaielelieqamticucazaierce1aelvenouEr icaucuavirnueticeniupoesnseetrrupruoartifiedc-aexfppielriicnaedxeopprceeu--
aceea ascunsd care far-rreqt.e toate basmele. Nu- l?aVnoivl esiiLulcoubnoeairelimacbeiirslltai ilimsbariracmea9i ibosd-

merele inalld sr-rfletul la l,reapta creatoare, il
csaorneoreq1iefei-countrda.nAsrm"n-itr,onsieuiflmetautel riiialreasEpiupnudree
fac sibilir
pe
printr-o abr-rndenla inepuizabila de explicalii {ati
prefacd in cuvinte ceea ce dispreluieEte cu-
gi de mituri ndscute fdrd efort ; pentru emolia viritul'/ Sau sint incapabili si simtd fala aju=.
de neinvins pe care formeie calculate Ei justele Lorul cuvin+elor( rio ?
infinitate ,,Ei plaseazl valoarea 9i esenla muzicii in
intervaie i-o ilnpun, el creeazd" o sentirnente cle domeniul enloliei al
de cauze imaginare care-l fac si trdiascd mii pure 9i
de vieli rapide qi imbinate admirabil. leveriei cu imagini, pentr,u care tnuzica nu
este decit un prilej. Un om de litele, ritacit
Un trup frumos este r.rn detaliu a.l naturii, in clitica muzical5,, mdrturisea deschis, nu de
pe care artistul I-a re!,inut in rnod fericit... rnult : Ii detest pe cei ce nu .qilsesc in tluzicd
decit im,binare de note, solfegiu, arrnonie ;i
Dar muzica Ei arhitectula 1re fac sa ne gindim orchestrald. Tot ceea ce nu se l'apor-
',ehnica psihol'ogie, la descrielea sentimentelor,
1a cu totul altceva decit la e1e insele ; in mij-
locul lumii acesteia, sint un fei de monumente teazd la
ale altei lumi. Par hdrazite sd ne aminteascd la emoiii, nici la stirli sufleteqti. provccate de
direct, una formarea, ceaialta ordlnea gi sta- spec'uacolele natuuii, l1Ll este ca Ei cutrr ltceasta
bilitatea universului. Construc!iile spiritului, n-ar existirtt fll ?

iatd ce evocd e1e(c 58.

ln cazul muzicianului, aceastri producfie in- Eufcnia vagd gi difr-rza pe care o ofera muzica
epuizabilS de iluzii rnagice, aceasti mi;care
ar fi deci pr:etext pentru efuziuni lirice in
de expansiune se intrerupe destul de repecle.
Indepdrtindu-ne de sine, muzica ne readuce sufletele insuficient doiate. trle simt intr-ade-
la sine. vdr ceva, dar nu disting foarte bine. Iatd de

Imaginile gi ideile se neutralizeazd : aparende ce iqi irnagineazd" din abr,urdenla. Mulli iuqi
fdrS de nurndr pot sa treacd pe dinair-rlea ace- iubesc astfel muzica prin exaltare r,'erbald,
cuvinte prost definite gi sentiuente plost de-
leiagi muzici fdrd s-o exprime, nici s-o epui- tliemriiteateso. nInorv5r,empree'lcuecrmautzaictiatenr-ru1n,,cpaulatini ostmriact-
zeze. La ce bun aparenfele far.5 de numir'?
Migcarea insd.si a rnuzicii le absoiilbe si le n-n-tzical.(6

clizo1va.

Arta produce liniEte interioard, ea domole;te Critica vizeazA., fard indoiald, mulli profani,
ir.r viciul pe care ea iI denun!.i existd cu sigu-
tumultul pe care I-a stirnit. Operele in-rpor'- lanld. Mulli inqi substituie emotiei t:ruzicale
tante au in primul rind ca reguld sa faca ima-
ginatia sd revini ia e1e, s-o limiteze la contu- un succedaneu intelectual.
rurile 1or, s*o fixeze gi, in sfirgit, s-o istoveascl Cred, totugi, cd observaliile mele antet'ioare

rrimin r,'alabile Ei ca interpt'etarea simbolicd

intervine adesea la muzicienii inEiEi, la ascul- int,egraid, opera de alta suprema este punctul
tator-i ca qi ia creatori. Ea susline gi prelun- irleal iu care poezia ;i muzica se intilnesc Ei
gegte erno!ia stlict r-i-iuzicald din rnotivele pe :rc asociazd.
care m*am strdditit sii le analizez. Putem ,spune din nou aici ca fiecare artd
1le;eenxtrculuadeseEic1oemrpelectlaa.m, dfiepepetonattreu celelalte, fie

a se afirma
in integralitatea ei. Fjecare arta constituie un
Am vdzut mai sus ci difeliiele arte tincl mcment al artei. Poate fi luatd
uneori s:i se piardd ir-r r:ruzicir. -\r fi lesne sd rrrrsrpseicnteEqi iLcrral un ansaniblu care iEi este sufi-
dovedin, pornind de 1a considelaliile :rnteri- cint sieqi. Dar include in ea nevoia de toate
oare, incornpletudinea rrruzicii qi aspiraiii:r ei celelalte arte. Hegel, Sch.openhauer qi rnulli
citre alte arte. N-avea dreptate liegel sd spuni irllii n-au avut dreptate sa construiasci o ie-
cI muzica leclamd gindirea ;i iimbajul, cd ea r arhie Ei sd ageze in virf o artd supremd. ln
sinri.e nevoia sa trezeascd o intreagir Jr-rne de lea.iitate, arta supremd, oricare ar fi ea, re-
realitali vii ? Un hegelian ca Vischer pler:i- c'lami la rindul ei toate celelalte arte.

zeazd aceastir cloctlind.

Sentin:entul tincle intotdeauna sd se depi-
geascd pe sine insuEi. I)easupt'a 1ui pluteqte
o umbra care nu cere decir si se condenseze,
sd se precizeze : olliectul determinat al senti-
mentului. Ceea ce explicii faptul cd dincolo
de o frazA muzicala ascultatorul desluqegte
for-me vagi alcatuite djn amintir:ile lui, din
irierpfreelzr-erlnltuair'lvieirtluuai liptdelrisleonpau'ies,e;lia
cra realizeaza
clispozilie de

sentin-rent.

Pe de alta parte, sentimentul pur cheamd
in ajutcrul sau limbajul. 1t{uzica instr.umentali

se foloseqte de muzica vocald.

Chian pentru un Schopenhauer, care-i acl-
mite suveranitatea, muzica lasa imaginiie sd

scape Ei datorita propriei sale plenitudini: din
exuberanld qi din bog5lie gi nu, desigur, din
nevoia de ceva strain. Cam aEa cum lasd Dum-

nezeul lui Plotin'sd-i cadd din sin liniile care

deseneazd lumea.

Intr-un fel foarte asemdndtor, Nietzsche va
spune ci tragedia nll poate lua nastere decit

din geniul muzicii. Visul apolinic nu este decit
simbolui extazului dionisiac.

LIn Wagner car.rtd arta supremd in sinteza
dintre gest, melodie, poezie gi cuvint. Drama JJ

i,

NOTE gi mecanicd. Binein{eles, aceste tipuri diferite se

pot combina. Vezi qi Weld.
7 Las deoparte pentru moment inabilitatea motrice
LSsieaaIsipshsdoaeredoeppracoorptoeurdnsoeinaucrneheianstmtriuei$ngceejaoricltoerdseEteitlaeosrsteemncuzzaairlcieialolesre..
clasificd astfel : a) teste senzoriale (abilitatea au-
mpiznurtuielmuzleii)eccalt;eu)a.bdleF)oiu;emdcdoag)trrreuaicpfgeeur;crltlicpi,v)decem(ucnppaeriplizndaiccddeie,t,astddetuaiefdediiarmeiztaedagsitneismasifmtiteettt,li;
indlfimii, al intensitdlii, al mdsurii. pV.ez2i2q.i testele
muzicale ale hli Jaques-Dalcroze, Despre
testele muzicale in ingenmer,auls, icr'e(zJi .:oSIeaashpopreli,eAd
tso-
cational guidance Ps.,
1915, I, pp. 343-348); Tlte measurelrlent of musi-
nCtc1o4aionn9lro)grste|acl(aloPPetpnissoeE.trtRc((sPTheshouo.e.flRMmfeamouuc,.sntuo.Ms.r,Q.sosfuozeian,lreristanenetrzr9,liuga0Bs,,.o611st99at19,ol5e11n,9n8,I1,t)74.9a,p7lpp9rd..;R11utTr52pa7h9pi)e-,-;
1 mcmVDreeoeilszzlloepei dr,ceMicpu,a,.,pSuu2rcnn0ilov.i0tibii.rtufe,EiliLnldIaaodcclriaunsecmtiliqeingeatgiensoettndamrt"iccothmlietneoisIcrctmiLiiucmnlniazp.euircsseJdiitall,triqLevuedaee,leiszzp-eiDs.aCiazm8ald-4-!.
2

U. die Priifung musikalischer Frihiglceiten (2. I.
ang. Psgch., 1914). t-alenMt a(xJ, Schoen, The ualiditg
ritmul cu ajutorul vocii s-i al trupuluri, a1!ii niqte oJ tests oJ musical of . comp. Psgtch., III,
abstracli care-l in{eleg fArh sd-1 realizeze; audi-
1923). Despre cRo.reMlaliilaledr,inMtreusmikuazliisccdh$ei alte apti-
tivi senslbili la sr-rncte izolate, la melodie, la ar-
monie ; auditivi ritrnici ; intelectuaii capa.biii sd tudini, vezi Begabung
und, ihre Beziehungen zu sonstigen Anlagen
coordoneze si sd analizcze. (2. J. Ps., 1925, XCVII, pp. 191 $i urm.).
3 Analiza mea intih-rerte aici pc accca a lui Hegel
aca) rpel,icienreaalesusnaeletePlorreliengeeriledeinseeslteeiiscadu, distinge: 1rg8o1 nevDHTeteuravapisnoiiarsti6et|l-i,lco.daLkceBbe,aiaSlpailsaien.anrcalgtgzhieeoaoinn,gs.teL,l(d,aISm,,PbcufiPeoicse.nniincut3ctarn8ituol.i,eo,s;nPXta.dmVs1rc2uiI6u,s.d-lit7ceaa,relb1ea9e2da2cut)iu.tucadedrinuepeva6ue-
qadiriemfiao;sncbici)naapnlldtsdcuenareeatmelrouarz{i;icoicni,)aienlilcaadnrucclau,trdfsondrlleaui
a melo-
melodic si
mai mult sau mai pulin profr,rndd. elementard

zrfectivitate

1' Vom gdsi in lucrarea lui Seashorc o cxpllnere rai esteticd este o artd".
fsoearctoemrpnuinnue{iotaasiednatultumtuurzoilcaelleqmienntieqloter 12 Cf. Wallaschek, Psgchotogie
din care Vorstellung, p. 134. und Patholctgie der
profiluri
foarte caracteristice ale unor studenji de la Con- r Bernard i'eioy, Journal de Psgclt'ologle,
1920,

sert'ator. p. 280.
5 Vezi cn privire la
aceastd chestiune Seashore, trrapcgfgPieeeniavairag-Sta.rcdteeLadicsnaeid"ma.Nhoru(ataAizfplpimicaocais.dolaiei,auuluisrnal,g,ceePep,os..b:mta8o2.u0s2,.eDze).irqaca$tcaetdmi,mtfesidjuloccffac-iiniuecdDeltuuadls-rel9dwusaivn5-i-eisssseientezeaiprgsmlaiitnnldat----
pp. 163 qi urm.
0 zppltsedlAeuleaeifrlcnfnilenoetuntilassusriardlavicaileoaietblzdidnnoseq:icicnnctqsi.fsedttlaoessune::eralttuitnnd,iandip,lte,ziiI)dmftuaaloeetelfiliiiisrcipzniinvoecatugateihfaglildeeem!etcsx5ehsel;pluei"encefczczeoirf(riu)ic:r,cre-,rarorrtr;onsvIari\fpctltgne:cracituusnehaicic(mls.nes.ple.uistt)eaan,.iebm,g;tnerd2edfpteboisJromrvdit)el2cmecrees)rntnlis,bilcnpitiieaSaomaiundrlenl{.oid:etaairs:mssnithtnsstde,toieeetmniaen.inntesnn,-----i
deascd prea intens la obiectul cerceterilor sale'
16 VTerazdi uPcaiunldhua-nq,iLe'ixnpteenriteionn{,a,Pu. n22u. l dintre subiec{ii
mei, d-ra cAa.rDe.,mimi ilescsruigee:re,,a1zndlemguSztiucrad, cu ima-
ginile pe am im-
presia cd pot trage urmdtoarea concluzie: ved
timente supcrioi:re ; d) tipul impulsiv : emofional, peisaje pseaisuaijnecleerscaaunummditecsoemnptimlaecnitne, pentru ca
d!scontinur,r ; e) tipul motcr ; imaginatie praqticb iubesc
asemenea

sentimente. Un altul i;i va irnagina o sald de bal Ribot dd un foarte interesant exemplll de ase-
;i va dori sd danseze, pentru cd-i place dansul.
Ne place deci si regdsiiri in nuzicd expresia viefii mcnea transPuncre.
sau, mai bine zis, ceea cc iubim cel rrrai mult in 30 nibot, L'intagination crdatrice, p. 181.
p.
via{d". :rt Vezi MacDougal (Psych. Reo., 1898, 463).

17 Era Stendhal capabil s-o aprecieze ? E1 La.vedae, :r? Vezi q'tiu(iinCoLmogbiaq.urieeud, ecsasreenaticnu"ezndfsi,mpa'g1in46i )voizbusaelre-
fdrd indoiald, falsc pcrcep!ii ale formelor. ,tatia
I-a Laurencie amintegte pe drept cuvint de apre- cu ocazia audi{iilor.
cierea 1ui cr-onaii cu ];-rivire 1ir sr:cna tenebrelor "f"c1VI".in8uit"ei9-2zanma-cil1uieuirg."e8u*ztia9.riic,E3neGa)ia.l,iaolol,mabrdsocsaieaJennmrere,Pve,aMsdndvieeiuicealsehidifoacoemllaotti,imlegsaylmEieqn,:.ert1pmpe8erare9aiu,s1ias-cep1uieuuv8reteoem9anal2ue^a,iinstnsps-didle'(uAsgo5pemd5mddt9eunaurrasit5n--il
din /i{oise dc Ilossini. Abundenla de idei pc care :J3
o semnaleazti c1 sc reduce la o aceeaqi succcs.iullc
la.piciS de notc, repetatd de 3a
totirgi Stendhal a scris duonuedozrei cpiaEgiinsilafoscardtec
ori. $i
cxactc dcsprc mr-tzicti ; vezi curtel n-rca, Lo psy-
cholctgie de Stendhal,
18 Sully IrrrciLtoirrme, Erprcssiorr dons le,s
aris, p. 116. beatL..t:- ijmgnoiuc"fziaidcl'aueanleoiumctgh"aiilgmovirneairdiaememaiamuinilcticnhosimgaaiupcoleemlxianaegt.riie,tpa,imAugsdl.ipcnusdeltieraniremulldeinfegrdaduiztm-uesralede-

t0 Parrl Valer'5., Ilrop()ri et sotttscrtir.t (ll.cu1re de I,-tattce,

I oct. 1925).
:0 Lettre sur les
:lt La rcliqitnt t!t' slnaurmd.suseitq, lmc,,1prcpts., T, tr. 409. 6dsmddzdmeeuoieeuacsuczrec.ciplilirazacteieammelavrqencac,tpuiieelolerlaaqepearuqliitcreeiieeicin,qsclaccoedilceuuli,moeipdqarmduetvsiieeten,tavgaslfoeielicnniumd,lnhiiraiiiapiatjmnurnu;dcocbrioeciupianftelroeoluassiicrsnviatcujeaioutrnijensei:lijnoult,uoceaeracraiicrtulumceroede.ilat.ruecm' rsovdFggaecieouaritdpstaruvcitar,ttmeuateltsenqldgfopialaairrvfdjecure.qeieeu-i,li
jJ0 li rrrtn.
'.12
Ibid., p. :?8.
2jl La PsEchologie de Stendhol, p. 198.
2/l Variet6, yt. 96.
:5 ssiiXSrniirrCittirrin-mae:ricnc\tpe-ei,plgi:irfIsni9,nt3saSdd.li1itirnf,enrolr1lclescrna.lnra2i'uuc1udfjud.on,enea,r$sdsltsdieeSum,ipncnlraeieinntccetthsaaret.zqti-tnlo"uitg,liinranZurcrcres.ulvoatzrfduiasriii,cjiria1iua
P5.'t1qi1,e-)1.,
noastrd". pacagre1r"dleeizptecoue1inrsuo.d.daiba.nLis.n.!oec5triEoreveclaroFoa{riinluaio,vtltelr5eoiantr-rtsa.rbditaDcaasa,teccrc;heairaenfsomftostuazetAbriilstcoicemizricipcdtnlrtileiloununnnaiucrcgnnaariliqaigcilaniel5t,-"e,os.dnriasAiecciftoeamepaateserlrtetrqeda--i
se poatc
ca atarc,

ei, f.irii

tare,, cu
dreapta

:o Paul Vai6ry, Eupalinos, p. 84. la Foi
2i Yezi Delacroix, La Religion et

21r Wagner, aeuures, trad. Prudhomrne, vol. X, 1;- 47.
Ar;em doud rrersiuni ale acesici nopli de insontnie
1a Vene{ia, in care ilcuinmteinceualzql iVneonaepliateaz,ii,e,vi.isIunl muzicald.
i-rot'turn si muzical", ir,', Baudelaire, Premidre lettre aL \\ragner (Rcuue

Ma t,ie, III, Wagner prezintii lucrurile intr-r-rn Musicale, 1923).
rnod mai pI\u{etilonpscetializgaot n;idonliuerfialocrci1teiomripareirs.i:onpnreeaszieii
resimfite. 30 Wagner, Ma t:ie, III, P. 350 ; in 1862, ]a Mainz.
3i Boris de Schloezcr, A. Scrictbine, Retue Musicale,
ifnixcazsecmincnmeaemmolrsieurcdeliencciitteivi aensotetei,mfdprodsiibnidl osida-lsdi 1921, p. 45.

nneacmtfoo1auulenaerlcdoursartpo-reeluaieeilllueic-esrnaadianqjemam-tiderilanpdriinslsfniiecacn,tecieTonecrertscaiamoasitritettmiaddinmanroeepcdpcuogsrpaileld;toiirnsnqotpiaadeiecotudeupalfeaotlfaraaeoairitlusrteecmett.redm.iecIluna,vlmie,nirSiteeaarile--rcraanoeusteuzaliVuraaiWessit:irnlutiatcdilgecedgteeuleniarlpezualseairit.i; 3s Robert Macl)ougal, Music irnagerA (PslJch. ReD.,
1BgB, p. 467).

ire cVoeuzlei uorb, spe.rv5a1l.iiCleu1louairReaodluini citate de Guerlin, Lo
litabil farmec decit pentru Tilian nu are un ve-
motivul cd dd ideea
uvadnriir€neaiiintasatcuaevtfreeeuarlmaecngudaitsdneetteilversocoacmodrpcdtproi-rarlooilnairtsaaefltiienesciia{ldeuosaimerVrienbeafdrltoeorniaxloeruesrl.eupiAvasditnrieuei--
s inceputul actului al treilea". care ar fi ciene. CuLorile lui Rr-tbens nL1 inseamni nimic in
Observatie incontestabild, pentru lesne ele insele; strAlucirea lor ar fi vand dac6 n-ar
dc furnizat probe. Le \rom g5si in Pauliran, L'in-
uention, p. 23. In La logique cles sentiments, p, l4l, da impresia vielii, a fericirii, a senzualitd{ii t'o-

buste.

1il qAuesed,ecsomsinptaimraenctus,supb. ie14c1tu' lcacrietapt edrceepReibtoott,u,lLosugbi- dame easntgeocadsidmqpirecsairilaectdeirnttl afar6, o stare afectivd
muzicii instrqi' George
't3 tPsSacccigcDendrdouis5arrtiddyedlzrpniteici-eeisetmditauhiaa"rirtoz.npou,nnateplrtot(eo,raolHrigiainivmLtitidmpeictosmezoooetb;qeiuaotvCisuozcnprieoercelnciesprcelppvtddfreeuPdiareecetq.an{eurplitrttpeaerchtiumieupecloarccorrpgliateo-Clo:p5rtroegleieuim,'csrri-lerdiuoiesini.uid,gioneludtg,ne,,icrneXpXi:iaiicannrrio,Inpaid,sVIncn,gdpt,uSuosiehl.-plpr6dedgeaas'a1.a{aetm9tatievMm4t'3stelc)9leWc.uapdphf1ndnjrduie.aolage1lVesarll,r-uuce'erspsanaai-dnzcat,.ipdeue,hi5rv7nceail2dcn-acksfa0iur-itii-,.
formd muzica16. Baldensperger, Seasibilit'6 musicale.
'il II,
al Nu trebr,rie sd uitbm acele ,,imagini latente" pe Cf. otto Ludrvig (citat de Mil.l1er-Freienfels,
4 nHcvzei1ccImaiaauaoxueurrertelrneeaidmcmaadetu6eeaBirpualed.esrilnstanut-Iednrv,peceeetaatirarnixicHcednlecMefioeetiitem-prn.rtao-Lpeciglpona.urualditeus:ttl.leiebuirnnvTes,epl-,gairco1nebnaiurtnnigutfsriicfiindgcmnigaqaidel,rrunuamt,l(efiizurtitiie-doarifalcsncedditnndreaeaelelaruagscpeiti.ninunranrHaognidAefeedrdeoviEennsutuocreiastpmoccaarltseeeeurls:.uderelisrpdibptineeerelfrauraaslistopnontlrcobcaburaen,deslaucveucdcjoierqicu.e---ii a5

niifvseDdnmeasbeeasmtgaaeprsedgrippiareiin,aonSu'tsrtainvetiaitumddepismldeidaacprepdgdsuermeoietotnso'ncseapiraoilsiiuauienlnAelccal,te.crjiupumiaeiaqrlnreuopseiraivel,nSoc?aectocemuteaanFs.,d.tlgceveeidaagisuorrdudtpdecpoereruodfaipapavasdpeerreetarglscncfcmltietbeigeetuddtreaeapgs.i,atnmueeiI,cmrnd,ittirgeliltainuraevcgepnievirzmuenserirliiuculanisleneae-tlt vpe. n1,52m) :i-a,,Paepcdirnudt ascultam o melodie dc Beetho-
i:r fatd aceastd imagirre, intr-o
Iumini de nuan!6 purpurie, ca intr-un foc bengal,
o form6 aflatd in contradiclie cr"r miqcdrile sale,
fdri s5-mi dau seama ce este accastd form.5, nici
ce face ea. Lucrtrl mi s-a limpezit abia pe parcurs,
vreme ce se configura
in povestirea, in vreme ce
voinla mea Ei toate acliunile mele erau liniqtite
qi pasive".
Vezi qi cazurile citate dWe aWllaes1cdh. eVk,ezpi.o12re0m(aCrf-.
desfdqoard bucata". d-ra Fl' : a6
cabil5 observalie a Iui
Iati qi alte exemple, Iuate de la Miiller-Freienfels, I, p. 170).
oac,,lbdA,uiisEcrcidniudulstieittnaeWd;jafalreaigrn$igCeiiorlfe,neacaremitgrintsi'g,;'AePsazatuuestdjualcinrrlnoieipuoeeprrdiaMeturuecrdoimepsuaaricnueidlepvlleiamprtzrdeui'''
a7 Edition Bouvier, I, p. 181. I, p. 109.

1d Schumann, Gesatnmelte Schri.Jten,
ae Baudelaire, Art romantique, pp. 211 qi urm.
meiri. Le vedeam foarte limpede qi vedearn cren- 50 tPimripnldinsindiisnfeartuarasesnaz,oerimalodliace,v,daepadsseemqted"n. dStoer in-

gg-urioless,eseatemrajia, creieloxlarpcletegicndanrfiean-ldlaud-msiseetiani,ngecueanmtiqstocerej'alErmxdiaesistatbuilmnedae;i cu
ceea ce se intimpld in sfera motrice sau ceneste-
mzica5rc. aStinfaesptteuzliacdaremaajcoeristat tseeanssipnreosftuenzdiii.oDr aeureo-
notez asta cpuemntrucincdtdlao un moment dat am' auzit bazb afectivd ; numai noi nu sintem capabili in-
(ISuntric) privighetoare; priviglte- regdsin. O impresie vie asalteazd
gcdtohdeaerstienotdaaartlteesda,e;icnaoEtfrlciauomc{iainattdicssiintntetieajaccmorr-;ptlcaneic-,ioppsaveisrenidropeelauaramecm,raaduoaroirrdupSelrtaisiradtrmuid-l totdeauna s-o
diferitele zone ale sensibilitdtii. Nu este nevoie
sd recurgem la analogia afectivS.
51 ln aceeagi ordine de idei, Saint-Sa€ns scria in
ricenorIstartp-ocrugievnoliglpirhoeceimntcotaeaarcrneeu-al.loaaptrurueedbrcuadqireeiesosucbdadicvfeie.ei.ptacnrt.ieu.v.gn"igrcMhlire-cctaiounmadgreagclaiibnteedisn;ict,i legdturd cr,r Liszt (Harmonie et Mblodie, p. 167) :
.,Cu cit este mai mare farnecul atunci cind Ia
pldcerea pur muzicald vine si se adauge plScerea
imaginaliei strdbdtind fdrd si ezite o cale de-
dar n-o vedeam. ._ terminatd qi atasindu-i muzicii o idee, lucru pe

Cintind Sfintul h-ran'qois de Panle mergind pe care ea il face, orice s-ar fi spus, atit de lesne !
aaluri de Liszt, am vzizut o formi omeneascd im- Toate facultS{ile suf}etultri sir-rt puse simultan in
brdcatd intr-o lungd tunicl albd care mergea lent
qi ritmic pe valuri de1 un cenu;iu inturrecat ; ma- joc, $i in acelaqi scop. Vdd bine ce ci;tigd arta
l'ea era relativ ca1m5. Totuqi imaginile mele au aici, imi este imposibil s.l r'dd ce pierde". Muzica
fost mai pulin limpezi ca de obicei qi n-arn ptltut cu pl'ogram peossteibitloiicdmliiadi eacaeatre,,zeixpinloaatsacrueltdptroer-,
sd disting trdsdturile acelttia care mer€lea pe conceputii a
cu ajutorul elementelor expresiei muzicale, une'le
ape". la o in
un compozitor, observalie care se
Iatd,

asociatii de idei determinate". (H. Riemann,
52'ccmCBlei]eu.lezrasv'llniciocohoaizitqcalehtcret,eernea,,iddEtioeenlrarsvtpMcrruroduenisza-siruikemrs,nn-fIttoo9aiv0nldtIir)aaa.dnlpesolfuamotireomBtfievieeeianthl9tocidevdrevaaenm, tddecemuc$meiit,
ioSlpimen.rJuaamneieism,ieaanl,cinsipoza7ttloaina".trre(-Loa. sdecnaerLdm,arintLrciateot.rtrcruealnuscidiea,cuopnt.oti3nr0u5ae).l Copitolul lll
ARTA POETIEA

53 r, 273.
5t itI, 26ti.
55 l.aznr"us, Carridre. Aqal se intimpld cu toate felu-
rile de na-ruzOicc5c.idTeangtourleu,i, care nu inlelege muzica
qi carc-i reprogeazd ci
noastri,
nmd,,euuesrllutoicleci ilvmiiclieeopmtlheiiipnticadtdoustsiiudceniue:iniveo,,iEar;i1lanettesemetafraatreindcrsiiacpsldoddr"td,pdelsa:icrnnsrduiepmsrtdraiepifsepupslnatree--
scdulmatiinlegdreigniunnoiliorinfeoxaprrtiemianbailltuel,; funclia 1or este i\rteie cuvintuiui fac apel la elcl::ente afective
tainicul, Ei logice, it-luzicale ;i Plastice.
inrpene-
trabilul, acele zone ale sulletului in care credin-
ciosul iCi poate afla sanctuarul, iar epicureul Aici sunetul l'lu mai prezillti raloare prin
obomsnchl elutuml sidi ua,gditaatrei"n. Scoaurtesennuirs,epxi.st1d62l.oc pentru el ins,uqi, ca in muzicS. Frurnuselea iui irrolrie'
aptitudinea de a intra intr-un sistctir melodic
5ii }Jatfercc tragedi,ei. In De ,Ia ApoIIo lo Fl.tr.st, Iid. siu armonic se rekag pe p anul al doilea. sau
Meridianc, Bucureqti, 1978. niclodata decit in
57 Val6r'y, Eupalinos, p. 84. cc1 puiin nu se manifesta
:'s Eupolinos, p. B3. conc'ordanti cu un alt factor. Fie ca este vorLta
51) A. Coeuroy, Re.^ue A[usicule, 1 nov. 192ir qi Jour-
nal de Psgchologtie, 1926, nr. 1. de indlfime, de timbrll, de Curat6' de inten-
sitate. toate aceste elelrente nL1 ['levin expre-
tjtr Wackenroder, citat dc Coeuloy, Re--ue MtLsicale,
1925. p. 57. sive qi nu-gi capetd deplina valotr,l-'e artisticd
61 :\ Coi:trroy, lleutte Mrrsicale, t . 55. decit ca ex,presie a nl:lei idei
verbale, ilr con-
cordantd c1l ea, qi cu condilia si con-ctituie

figurarea ei sensibila exactd'
Limbaiul nattual al ernoaqiei (adicd emisia
verbala care o insoleqte qi care t1u inseamna

allcel'a clecit expresia ei cllrect,d gi nemijlocitit)

cste puter'ni: gi sdrac. ;\r'ta il utiiize:rzd llneori,

dar incidental. Sir-igrir, el este incapabil sd con-
stil,uie o arti.

Limbajul natural al conr,entiei, sunetul inte*

lectuaiizat, este bogat 5i variat, dar numai
intimpl5tor expresiv din punct de vedere emo-
lional. Semnul dispare in spatele semnificaliei.
DepSrsipfl cu muit domeniul limbajului, arta
a creat cu ajutorui scirrii sunetelol: 1lluzicale
o inh'eagd lume sonord ; fdurind o limbd, mu-

zica s-a prcgdtit in acelaEi timp s-o pun5 in rle intensitate, cle timbrtr, esle instrumentul la
slujba emotiei, sa facd din ea un mijloc de
exprimare.
<'are cintim pentnr ir alticula cuvintele iimbii.
Artele fonetice inseaurnS. toate acestea : Succesiunea gi intensitzrtca inegali a eforturilor
formd 'u'erbald pe care o cap.{td o emofie care
jumdtatea drumului expiratorii qi a procedeelor de articulare, sub
se observi pe sine ; la imperiul sisternului fonetic propriu fiecdrei
idafanoirnatntritrquerteetifaimEacpdeiuresizontciaecitpdadeunEonudiumejlioimitacleimbdsaeieetpjeuofploc;ieriin,mrutdfeneoeleaesiorconttrneui,oianarlleatpe;r;loeoaaacsnlptctuueeilmoaindrliidile-,i
limbi, stabilesc diferenlieri prealabiie in apa-
lenta continuitate auditivo-motrice; agteptind
sti intervind sensui. In acelaqi timp, in lanlul
acustic existd intensificari gi atenuari.
Vorbirea este mai intii de toate un meca-
tatea discursului logic. nisrn care se supune imbinarii complexe a

expiraliei cu fonalia qi cu allicularea. Conform
sinergiei acestor func[iuni, in interiorul sub-
Am studiat mai inainte ritinul in generalita- star-rfei fonice se constituie gt"upari de respi-
tea lui qi nu at'em inten{ia sd revenim. A su- ralie; fluxul sonor soeriudencduepesaz-dflr;iasfelaorsgeadniui-l
zeazd. Dizartriile,
pune limba'iul unui litm potrivit qi expresiv, leziunii de care eie depind, manifesti tulbu-
larea acestor sinelgii funclionale pe care se
iatd prima stlddanie a artistului care lucreazd bazeazd. echilibrul elementar aI vorbirii.
asupra cuvintelor. Vorbirea comund co4stituie
odivinegrisreuireeledmeelnutnegialuin, idi inne'rp,'uerntecbtrualtedealevecdderorer Dar rrorbirea nu este un sirnplu mecanism.
al duratei, o importanld relativ asemdndtoare, Ea se desfilgoari sub auto,ritatea inteligenlei qi
dominatd de mici sub impulsul afectivitdtii. Vorbirea noastrd este
culmi ; pauza vocii marcheazd suslinuta de o inten{ie care o clomind, o pre-
in aceste cazuri
opriri Ei lungiri rromentane. gdtegte, o verifici. ln ea se contureazii tipare
Sunetele se miqcd de-a lungul unei scdri re-
strinse, uniforme Ei monotone. Silabele mai 5i accente de inteligibilitate, tiparre qi accente
putin intense vin sd se grupeze sub autoritatea
unei silabe tonice. Dar pozifia tonicelor nu de afectivitate.

corespunde unei ordini foarte regulate. Emo- Este adevdrat cd sentirnentele, gesturile gi
vtiialeriaclaiirebrsr"tirgdtbeaEt iacuensetolirmi sbcahjitienatrzodduocfoinrmedl
ritmicd. vooribnefdlelignaoraestrrietmcaatpdatci,arseubieinofrluieenntelaazeimi ocafietrie,
art5, qi nu doar in conformitate cu durata, ci
Ritmul vorbirii utilitale este in aceiagi tir:rp ;i cu intensitatea, cu indllimea gi cu tirnbrul ?

mecanic, afectiv qi logic.

Vorbirea foloseqte sisternul fonetic al unei Siirn din experienli cI o emolie poate sd
provoace variafii in intonafie, chiar dacd este
limbi date. Exploateazd diferenfele foniee care
alcdtuiesc qi disting cuvintele. Ea pune in joc prea slaba pentru a deterrnina un gest oare-
elementele tradilionale a edror minuire subiec-
care. S-au studiat indeaproape, ca urmare ne-
tul vorbitor o deprinde incd de la iuceputul
educatiei iui '*..erbale. Sistemul fonemelor, ctt mijlocitd a emofiei, modificdrile de emisie Ei
caracterele lol proprii de ciuratd, de inil{ime, debit, de duratd, de intensitate, de indltime
Iie care le provoacd frecr.enla qi arnplitudinea

respiraliei, modificarea de tensiune a coardelor

','ocale, in acelagi tirnp cu rnodificdrile in con-

i.iirr-rt,"r1 r:,lisculsulrri : alegere a cttvinteloi'. ot'cline l'jii nr:r plimcqti in terttplul tilu slint.
lu culinic'lor'. s'it'ttrLr.tt'lt :r ii ;-t:,;i'i. r'rr totii ltc-llilI i'egusi
Intona{ia aleirtir,ii alcrtituic;te, il-nitt'elttri ctt
irrtcnalia logica. r'iit!a discutsttitti. Din rligcirile ( i'iasuriie sttbliure
lii leI ca din figulile
;uinLctliincliar-nrfsleqxiiucnliilne \rocii, Sir te cintiitr-t
t'.ttei i-rtelodii, emctrit
rriaia l-i;i tc lAurliirl
iia 1e lr.rgru-n flira incclare
l)c-ir ptti'tiri.'(

un ie1 de -LirscinrLfie. ii:,istti un cintec a1 limba- A$a el.sAtentq.,i ,,litauia de clauratorie(( a lui

jului, o nruzicii u tiiscttt'sttlui cal'e ut t-irelr.zir ('haslin dernent pr-ecocc. clcbit,eaza r.tne-
valilliile g-indit'ii inellitile qi crle precizeazii
in chip stlnniu genelaiitiiier nedeteluinata a cli flaze r:it totul iuctlet'ettte, pe 1111 tolr di:ila-
r:o rri'c.rslrli ci cr-ti'ente. rnatorir.t ,5i cot'rr-ius carrr. dacii l-rtl 5- ai atrzi
r r.r,,'intele. ill putca sii fi'rcii it-upre:,;ie' I-iziotlo-
I)ar' <lrrcir L.mo1,it obi;nr-rilti iutrodt-tc:e in clis- rrrilr lui denota emo!ii ntt foartr.t 1;t'ohlncle. chiar'
clrls Lul princ'ipiu cle orcline gi de dir.elsrtate.
ii conferir eir. ipsc lcrcio, gi trn calactel estelic ? rlacii ele exista.
edsetcela;irnvdefrabirgaerianftialerluupi el{iaeh,li'plaerrnllrt.l
/rttr cxtltriniri uai sr.ts doctt init itti Spencer' AEa Bc;l-
gi feiul s1111-.r, dupir el, cleclamafi:,r, t'ecitativttl tol-t
lravul
leatr"al Ei patetic, aceleagi fi'az'e, itllel-ieil'i cu
5pil,inin line. r;ruzica s-al tllge cliiar din r-olbilo. lotui nesemnificative, i:rr ttncori cuvinte goale
sinip.lu ainplilicltie qi si:;ternatizare a fe-
nornenelor r;orbirii. Ainr'uiineipxianmAinteazt a;ihtioiiritne riifi- <le sens.

clrltilile pc ciii'c le ceea De asemenea. putem ol)scLt'it cifeoclata la
ce plivegte originc,a rrir'.zicii. Cale ar tlebui t'ei ce se cred persecutali un fel cle incantalii
ritmate care inso{esc antlmite cur-it.rte sau anu-
sd ne fie parerea in <:cel ce pli.,'eqte originea
artei Lonetice / rnite fraze intercalate in discurs.

S*a t"ri',itat t.n'reori iir pirlr;1ugia lirrii:ajr-Lir-ii Mai intercsant qi mai semnificativ ir-rca esle
cclntirmarer doctlilei crre leagti nlta 1'erbiilti lenomenul glosoialiei. Fdrir intenlia de a trata
de r-olbire :t cinoliona'iir. L:r agitlfi, se poale
iritrrrrpla ca ciiscut'su1 sa irrrblace o foirni cit'- in sine acest, subiecl.. pe ciu'e l-arn aborclat
r:u alt plilei :1, putem cila citev:t exer.;rplc deo-
scbit de eclificaioalc.
clunrlriolic. eLnlilLic li. ierilLlnli: . ]ic;inu,.'utl. riclicir
\'()ceir. roibe:i1-1.: c|i Llrl ()l;li()l', cr-t uccente Antoine Court desi:r'ic o reuuir-tne /o' i'.g.Caunti'zinadti,
1:atc- prezicartoarei
tice, ci.i :irllc:ii,-uri vlLiiirtc de intonrlic'. lli pr-:trle in cinstea Thibaudc :
nler'lie irinl llr li-l;i t'intrr cliscursr-rl, c'iteoclati <iuhul revelaliei pune stApinir-e pc ghicitoatc;
linrlii. Ar.r:ti tle-a flicc cLr velsuli, srrLl cu \iet'- oil cade in extaz ; sint aten{i ctt tolii. intr-o
st-ti'i libelr., i:iLl cu o l)r'u2ta cucicrr{trtt1, s:r'lndati : I tacere rellgioasa. Tn {iire, t:a cle:,chidc grrra ;i
ir.,r:epc cu clogiril ('Clinoutil:tl)i..c. lDe tnrpei-i
..Vezi blinciul meu stapirr lrredi<'atolulr:i
ir.'eea il <rir-Ltat, a
NIa plostelnez in falu ia r-orbit inti'-ttn
Crid in genunchi. in{elcs, a i clsific;rt, ;i nici imril ciin'Lle cei
I\{a prosternez in plezenfa ta liillltesprezece pallicipan{i 1a trrica itclunal-e n-a
Jubesc ciir:ina tu qtiintir niriras faii cupleLul lui in lclsuri. Tmi urai
rrrnintesc de plimcle Coud lcstite pentlu soiul
lubes;c inlelep'rul t:lr-r crrLvirit ci si de altele doua, pe cai'e le-a sirus adre-

Sa nii prinre:;ii cltrca rir' 1i crr pr,rtiniir

sindu-se unui anume Raud, ale cdrui senti- care tocmai le-am citat qi multe alte'le, pe
mente, fard indoiald, nu-i fuseserd intotdeauna care ne-am abtinut sa le citdm ?
Solul ei era virstnic Ai avea pdrul
favorabile... Existd in suprarealisrn forme inferioare de
s-a adresat in urmitorii termeni :
clrunt. Ea i glosolalie, un efort cdtre limbaj qi impotriva

$i tu, bietul rneu aibicios, limbajului, strbdania de a exprima inefabilul,
Vorbesc cu tine in mod serios.
confuzia fdri cuvinte, efuziunea misticS. De
unde belia sunetelor stt'anii sau confectionarea
elementard a unui pseudoliinbitj, ritmat cu aju-
Apoi, intorcindu-se spre Raud qi apucindu-l torul largilor tipare a1e sentimentu'Iui totul
:
de pir, i-a spus:
intr-o stare de excita{ie, de entuziasm, de extaz
Tu, cu pdrul tdu imbir:iigat, qi de ameleaid cale lnldturd orice control gi
Vei avea totdeauna spiritul cocoEat. inal{d Ia rang de realitate suveraud vorbirea

descdtuqatd 8.

Eleganta ei vervl era atit de insuflefitd, in- Intervin aici tiparele marilor sentimente
qlui mi,ocnuotoenxece;seeleu, nculirenxbaaljtaarfeeactqivi
cit, aEa cum ziceam, tutulor celor din adunare confuze cu
violenta cu
li s-a facut cinstea unui cuplet aparte. Nu-l destinderea lui, cu insistentele, ctl repetitiile,
recita, ci il cinta, pe o arie rrrai degrabd melo- cu sdrdcia, cu monotonia lui. O verbigeralie,

dioasd decit ritmatd.( opusd graiului bogat, nuanlat ;i fin al inte-

Putem compara cu acest exernplu, deja vechi, ligenlei.
o descriere lui H. Bois 5. Subiec-
mai recentd a iau sd se roage pe tuIlunit.eIrnvtinilnEimi deinprvinodrebririleeafolunietgicloesoallaelicsdubpieroc--
tul incepe sd vorbeascd
tonui obiEnuit, agepsotiicvuoleceaazdsienincaaldldenE{di ,sreitmamu-l cedeele ritmice ale propriei limbi, sau proce-
plificd, brafele sd-eoeleirnliitme b:jidepepcialdrei se striduieqte cu stingdcie

se fixeazd, scandind frazele care capdtd aspec- copilui care incepe si in-
tul sau sonoritatea aqa numitului ,,plainchant(' *. gaime gi care manifestd, inaintea cuvintelor
(Ja,,mPe€scMinadc-Dseonrauldg)a,apoinvceestpeuqttesdGavordrbaelaes,cedl
in diverse limbi ; dupd o clipd, discursul lui propriu-zise, ceea ce s-a numit sentimentul

a devenit un cintec, sau rnai degrabd o canti- cuvintului.

leird, rneleu in aceaEi limbd" 6. Interv-ine nevoia de ritm, pentru a te regdsi
intr-insui qi pentru a nu te pierde in haraba-
bura de nepdtruns a limbajuiui.
D-ra Smith, subiectul lui Flournoy. se simte Intervine, in sfirgit, forfa ritn-rului, cdreia
adeseori impinsd, fdrd voie, sd vorbeascd in oratorul i se supune primul gi care ii slujeqte
distihuri rimate, de cite opt picioare, pe care
nu Ie premediteazd, cel pulin dupi spusele ei. oarecum de tlambulini pentru inten'entia lui,

qi de care nr-r-g;i cld seama decit in clipa cind succesiv. fnterrrin, de aserrlellea. un plan qi
le-a rostit 7. un caleul. Cdci subiectul nu este in intregime
liber. El se supune involuntar qi inconqtient,
arn spus, deprinderilor fonetice dintr-o anu-
Court iudecd la valoarea lor real5. versurile
nritd limbd gi are in vedere, mai mult sau
d.-nei Thibaude. Ce ne comunicd insdildriie pe dmeaicupvuilninte,cogneEntiecndtruEiai violusentpaor,truivneqgteen,
special
* Muzic:i vocald rituaiS, monodicd, a liturghiei
in spi-
catolice, ritul lui, numele de sacru. El supot'td fascinatia

unei forme tnetrice care i sc impune prrn lrajului esLctic. Arta uu este totuna cu natura.
ioi"itt"lt"t". Suporti Iia se suprapulte naturii. Dacii lir-;ba pr-efi-
prestigiul unei linrbi so- guleazi folma poetic6, mai cu searnti atunci
cind se supune impulsulilor afective ale vor-
lin-er-rlmNilv.u"uileetiestq-i'catirlstieteatccc.ill'ecir-..lloccsr-bplaare,scionheisai.rcrndqpdileainveinaxacuebrsiettemraen,xlddeemsmpporlee- l.ritcrruh,ri, arta verbala constd iu a st'iliza, a
norma, a idealiza ritrnul natural al limbii.
o sinrpld descAlclire psihicd tinzind de 1:r sine
scs-'-aiuSatidsu.ienf"bav.tctieieanencatle,iuaraxiorigtudaieil.rmnti'et;i-ratir,epcfqoadtereerziiiaaoinpifdolsiormemiaisrtliu-dvrp,laiucnereios'tpleuetlincreit,rfurneua- Dac5 poezia este dionisiaca prin originile
,,,"tot uJ*ona ininteiigibilc !i al folmelor verhale
rtru"ii in care izbuine;le plicelea obscurultti sale, ea este ap,olinicd de indatd ce se consti*
qri."iit"itg"iuos""i..n"utt.ttalEidcleeusluceoionresi.tliAntqcieqlestEge1auetuxnrcaaepnceturiiclariit,tdeuilaielm"{ouenrin9le--
iele- afecti.,'e, 1a inefabil, Ia ceel ce, depiqeqte luie ca poezie. Exuberanla care fitce iruplie
limbaiul cbiqnuit, dar trebuie totugi sd-qi ca- in cuvinte, violenla elanului nu creeazd ritm
decit prin prisma unei inteiigenle ordonatoare.
pete o exprinrarelo'
Ar"tistul cld formi acestei materii incd
ri-teArrenifncUpIicnileoetiuces'teiiantenatntdE"e1treiaaripsi-lnoiIiota,'eeltucrafmidshvnlizeeacitpaa"gninqritr:mctideemeoaa,-ggersleecinuctsloiitctlgutnuurriliouv.l-ailpOnurcsirsoitdimerdmpeenescaiseptitcicu,voaacnpsrrzuaepaedullt-itsndrloevuinrdocf,dolner'irrctabet'roe-stid1nurlceei,--'i
itiu"*iifeiag'iiqo"i tsi.p'nosonetraansddiranculaugrlaeu-iqsevi oiimrbspeiurniiseuep^fiarcapiepoin'ultinemebinsaimjcu!hrl-uirp1i amorfe. Tradilia qi nuanlele gindirii individuale
,se Llrlesc pentru a compulte stilul. P'od al unor
numeroase incercari qi al unor lungi tatonari,
formele gata constitr-rite, consei'\rate prin tra-

di!ie, pindesc gindirea supld gi mobil5, care
se apdri impotriva 1or s,i nu le imblaca decit

dupa ce 1e-a mladiat ; asistam 1a o permanentd
descompunere gi la" o permanentd recompunere
a formelor. La un neintrerupt efort catre o ar-
monie dec,orativd, citre ritm, cdlre muzicd.

Structura fone ticii a limbii deternrinir tra-
satr-rrile esenliaie ale vet'sului, aiEa cum struc-
tura morfologici determind literatr-rra.,,Acolo
uncle se clezrroltd spontan gi nu este imitalia
r reunui model striin, meir"ica se bazeazd pe
stilizalea, pe normal'ea litmu ui natural al
cstetic al r-olbilii almolrionse. limbii( 1r. Iata dc ce versul rredic gi vechiul
Lucrurile se intimpld aici ca 9i in gindirea
mis"oloibianti-getp,iccdrtt"airor"-c.rr,tiiEuinccialaial1erieogirneitt:oeiatneureesxqxdiitnsastelitdegivc.nosueeiis,nisctcsepetmimrliaailiietqnniz.ct.eeddneareisz.ielva'd.icioneallieduvsenneesteneersotriirF'inri'il \rers lirecesc a\,'eau un ritm intemeiat exclttsitl
succesiunea silabelor silabelor'
pe lungi Ei

scurte. Alcituirea unui vers echirrala cu repar-
Lizarea vocalelor lungi Ei a vocilelcr scurte
intr-o manierii definitd. ,,Tonul care comp'orta
clorinla ginclita Ei pronuntatd. cAupomiamgiaagicaa-lmaca- cloar o indl{arre a vocii gi care nu era insolit
cle nici o intirire Ei, mai cu seam5, de nici o
t1'e qi^prqatorre iirterfereazd nu juca irr ritm sau in
sl codrllcata ". alungire a silabei versi-

paFsoiornmaet lieit'ta.lrit.metitcee,riqtmi ruitlmEoiicdietrealemiri:mzicbaajluimlu-i 350 licalie vreun ro1 apreciabii( 14. Astfel accentul
propriu cuvintelor, care era un siinplu accent
rle indllime, nLt intertienea ia nici un nivel.

Vechile opozilii dintre silabele sculte Ei sila- tnebuie sd facd sd coincidi cu aceastA convenfie

bele lungi qi ritrnul cantitativ dispdrind mai prealrabili qi fixd in aparenld modulafia sen-
mult sau'mai pulin devretle din toate limbile sibilitatii iui individuale. Aici ca pretutindeni,
noi rnetrici s-au constituit pe
indo-europene, jocurilor de arta este un compromis intre doud extreme :
a accentului, a sensibititatea inefabild, multiformd gi asime-
baza cadenfei, tr-icd gi construclia regulatd, genul definit.
timbru. Cum bine a arltat Grammont, versul Unii artiqti nu pot sau rru vor sd-gi sttpund
ritmul lduntric unor ritmuri dinainte stabilite m.
nostru a devenit ritmic, de;i a rdmas silabic :
de unde o anumitd discordanfd. Ei au pretentia si respingd toate codurile ba-
Un vers siiabic are un numdr fix de silabe,
la nevoie cu un punct de reper undeva (cezura zate pe deprinderiie urechii Ei ale spiritului,
sa se elibereze de orice formuld, sd croiasci
emistihului) Ei atita tot. Un vers rittric are limbaiu,l doar pe rndsura ernofiei : sd deseneze
un numdr fix de accente ritmice sau de mdsuri fragmente muzicale dupd modelul ideilor lor
determinate de ele qi un numdr oarecare de afective, fdrd a tine seama de legi fixe privind
cantitatea, arrtronia, timbru,l sau accentttatealT.
silabe. Or, versul nostru clasic are un nLimir Un plan fix, o sumd precisd de picioare sau
fix de silabe, cu un numdr de masuri care nu de silabe creeazi in spiritul cititorului ,,o
este in mod obligatoriu la fel 15.
ssttaitrueitdienutrg-uorisnt{adreEiadrme ofneiroicaisrae..(I;,i,Esl iemsttee con-
ginduriie miE-

ldiriti,rc,iSeee.tatflCieiespeuoafelectetiunlesuxei iasinntStrrn-ilunsdn4i'vrieidtxmr"pralfilmixgai itmpdirqeocfdutrrnialde- cdrile Ei in afana acceptate de ordinea eternd.
Se aflS
concret in noi nu s-ar putea exprima cu aju- hazardului gi a cotidianului.

torul iimbajului utilitar ; slujindu-se mai cu Doarme(( 18.

seamd de sunetul currintelor gi de ritmul fra- Dar pericolul acestui metru regulat este mo-
notonia. Bolile prozodiei noastre sint umplu-
zelor se strdduieEte poetul sd ne suget'eze starea tura, lirndditurile sau enumerdrile nedefinite,
afectivd inexprimabila pe care vrea sd ne faci cligeul, lmperecher.ea unei rime moarte cu o

s-o irnpartaEin-r. Ceea ce, in limbajr-rl artificial, rirtrd vie {9.
dainuie din limbajul natural, gi atrume valoa-
rea lui sensibilS, slujeqte la exprimarea a ceea Revolta impotriva metricii tradilionale poate
ce, in congtiinfri, nu este incd pur Ei simph,t sd ne dea o idee despre tatondrile prin care s-a
instituit aceasta din urmd. Inaintea versificaiiei
gindire.
leguiate a trebuit si existe o rrersificatie ne-
regulatd m.

Dar aceerstii sensibilitate indivicluali caut6 Versul n-ar fi oare simpla transcriere in
seturivnins,teinritcmoansteecaintedm, sodtiesieinsdcihviimdubaeleim21pr;ecuonnd-
echilibrul sonor al compoziliei verbale Ei, pen- cu ea, departe de a fi un tipar gata sd pri-
anumit meascd emotiile pe car€ generalii1e succesive
tru a-l atinge, trebuie, pina la un

punct, sd se supund unei melodii decisive 9i i le-ar atribui ? Ritrnul unui vers nu trebuie
stereotipe. Regulile noastr'e prozociice n-au ex- oare si fie, nu o conventie prealabild Ei fixd,

tras oare din vorbirea franluzeasca toatd mu- ci o modu,lalie potrivitd cu ernotia rEitimdeicteirmsaiu-
de ea ? Astfel orice regula
zica pe care ea o contine ? nati
armonicd n-ar fi decit neant. fiecare poet avin-
Poetul se gdseEte in fala unei metrici care du-Ei ritrnul lui, cu riscul de a nu fi poet D.

gi-a manifestat valoarea de-a lungul timpului

Ei a supravieluit datoriti ei ; Ei totqi poetul

,,Versu1 jibel este flagmettt tnuzical descnat Ritnrul se bazeazii cincl pe altelnanle a1e
enrolit'e .,si nu determinat :;ilabeloi' luni;i gi scttrlc, cind pe un num.lr
dupd modelui ideii
de legea fixd a cadentei" T'i.
clefinit dc accentc tonice sau de silabe. D:ici
Dacd arn rirr-t-i5ri ei'o1u!ia L-ioeziei franceze f,tcem abstrar:!ie de r-ni;zicaiitate. r.ersificatia,
in secolr:l al XIX*Iea, am vedea iustaurindu-se fondata iiil,oLdeauna pe muzicalitatc ;i pe litm,
poate si-gi c:rute eler-r-rentele cclslitutir-e in
..o libertate neechiliblata a prozocliei.'( Crea- l'aloarea tempo'ala a sunetelor, in cantitatea
tcrii rrerslibiismului au res;:ectat rima gi au silabelor, ca la i'oirani gi la greci : acesta este
respins olice obliga'yie de t'itm. Succesorii lor sistemul prozodic ; sau in num;ilul silabelor'
au s{irqit plin a abandonii rima [i olice elort 5i in irnbinal'ea accentelor iimbair.riui ; acesta
sonor regulat. ...'\;a incit versul inleics astfel este sistemul litmic qi cazul ver"sului {r'ancez ;
nrr se deosebcf te de pro;:i decil, in r.irtttteit ;i r-lr1 sistem, ;i celalalt implicind prezen{ir
unei dec:izii subieclir-c, care sc nranifestl ia timpilor marca{i ;i a cezuriior. fai"a cle carc
cititor dr:ar lrlin miilccirea liparttltti('lr. Iata nu existd litm ; cele doni sjsteme putind si se
cum vei'sul nu mai depinde cle caden,ti sau c'ornbine, aga culn se intirnpld in annmite lirnbi,
;di inctlreeosiainren'rr,-ui'n, ictiii lcgularitate a railor- de pildi in germand 26. In versificalia vedici
accent esie .,pitrte libela a

t,ulilor
migcarii ir-rfinite. putind s:i capete viail sii ;i greaca, ril.mul cste bazat exclusiv pe sllcce-
fo,rmd fala alt elerrient constitr.rtiv decit fci'ia siunea sili..belor lungi qi scurte Ei pe cezura.

sa de in,pulsie." Locul tonului este indiferent.

I)ar Irr.rnrusele ar versurilor celol niai libere ln velsificalia ritmicd., sub timpul marca.t
nu pcoeatein-scaedempianidsaudLertcilait, de o trebuie si cadd accentul. Versul este un ioc
din iirsa matemaiicd
intotdeauna cie sllabe permanent intense.

riguroasS, de succesive lapoltttri nunerice, si ln versifica{ia prozodici. indatolirea poetu-
spunem, iar apoi de acorclul exact itl acestor lui era sa dirijeze cdire anumite loculi, la in-
nliiriei'e cu gindilea. Se imp:tci oare aseutenea tervale regulate, poriiuni de cuvinte apte de
constringeri cr-r depliira libeltate 15 ? a fi pronuntate ca puternice, aclica de a prini
timpii marca{i. Or, este mai naitiral sA pro-
Oricare ar fi metrul, concorcian{a diviziuni-
vloarualogriitcme i;cidaefestcetivine ale discttrsuiui cu cana r-rr-tn{,i crr pr:tcle o silaba lunga, sall una scur.td
definitiv legea esenliala urmatd de o alta scurtS, decit una scurtd ur .
a poeziei. Ritmr,rl poetic depinde plin esenfa rrratS. de una lungd. Poetul :rdr-rcea aqadar sub
de miEcarea gindilii ;i a emo!.ici" Nu exist.l tirapul narcat fie o silaba lungd, lie o pereche
tipare ritmice e>lpresir.e prir-r cle insele. Rih-nrll de silabe scurte. Timpul marcat putea sd crdri
devine expresiv in morrlentul in care ideea se fard deosebire pe siiaba muzical accentuati sau
preteazi la a;a ceva, iar tehnicienii atr sta- pe o alta.

bilit cd tiparele caire par sd exprime prin e1e Dar cind intensitatea s-a fixat pe vechile si-
insele, in goliciunea 1ol abstr:act5, r'apiditatea Jabe ascufite, aceasld versificafie a incetat sd
sau. lenfoarca nu-gi trag aceasti putele cle se mai afle in armonie cn natura linrbii. De
atunci inainte poetul a tr.ebujt sii adrica sub
expresie deci'c din asociorea sensului clt forurir. marcalj silabe
timpii peuranent intense" iar
Ajunge ,sd consuitSn frumoasa carte a h-ri
Glammcnt pentlu a descoperi, intemeiati pe aceste silabe periuanent intense n-au fos;t al-
tele derit sililbele accentriate. Au urtnat, dupi
l-rumeroase exempie, dcrnonstra!ia ldevirultti o perioada indecisa in care cantitatea se de-

dc rnui sus. telmina in funclie de acr:eut, disirar"ilia c-anti*

tIodcfiui ipreroazosdisicteem, nuulumi dprruolzfoidxicacl usilasibsetelomr uEli in- sau scurtirn-ii silabelor, nu,f percepem decit
rit-

mic 27. pe el.
Versificalia prozodicd are deci un caracter
Istorla versificaliei franceze ar trebui sd spplairsittuica,liczoemazpia",cct uEiastoitlieda. Cu cit gindirea se
studieze, cum bine a spus Gaston Paris, nag-
tvmeeroerdsaiufivrciedfrrrsailienfitcueaziteiepEiitnir,iitpmleaicceeapitonecaliarctrienfdloi.rc9mai zsaudil arate evitd aceasta forma
exterioarS. Accentul sufletesc e mai puternic
vechi iir sunetul cuvintelor descatuEate de cantitatea
sd Ie silabelor, sunet orientat spre n'-uzica puri a
compare cu ale altor {dri romanice. In acest
moment, marile principii ale versificatiei noas- rimei gi a asonan{elor : care, fiind lnsaqi viata
tre sint stabilite ; doar ci in locul rimei existd sduunteitnuluvia, loooamrepednesedazuiracetdeagciecleimeabacjeulriascpaiesrd-

asonan{a. piarda sub inlluenfa exclusivd a accentului de

Evul mediu ne oferd o mare bogdtie de semnificalie 23.
constrnclii ritmice. Inovaliile din secolul al
Renouvier aratd, cu o egald vigoare, cd rit-
XlaocVreIa-fsleetmdailniEbiinedretianqteisem:caooslbuclliugalainltieXe,VainIIt-aelelrtzaeicrnaedurerriieasritmhriineas-- mul versului nostru este un ritm de cadenf[
9i de forla qi nu de timp.
tului, rimd pentlu ochi. Fari indoiala, timpul necesar pentru a rosti

Epcca modernd s-a eliberat de unele dintre alexandrinul, compus din douisprezeoe silabe,
aceste piedici, ca de pildd rigiditatea cezurii trebuie sd aiba o anumita valoare medie
qi interzicerea inc5,lecdrii v6rsurilor. Ea se su- p-utidne.
care ne departam mai mult sau mai
pune celorialte cu multd docilitate ffi. Faptul nu demonslreazl, insa cd sentimentul
in chip fericit adaptata la
Absenla cantit5lii naturale in majoritatea acestei durate (degi
expiraliei) constituie unul
durata n'ormald a
dintre elementele esenliale ale sentimentului
limbilor moderne este, pentru Hegel, o conse- versului. Dacd ar fi aqa, urechea ar pretinde
cin{d a spiritualizdrii limbajului. Forta sem- durata egaia a versului, sau cel pulin ar re-
nificaliei a inlocuit cantitatea silabelor. ,,Sen- fuza niEte diferenle prea mari. Dar constatdm
tirnentul diferenle considerabile. Sa comparam urmd-
pe care il are spiritul despre liberta-
tea lui impiedicd iatura temporald a limbaju-
lui sd se mentind in realitatea ei obiectir.'d, sd toarele doua versuri :

se lase modelatd Ei coordonatd pentru ea in- Le duel reprend. La mort plane. rr3g"r,"
sdEi intr-un mod independent(.
ln greacd Ei in latind, prin formele de fle- ""
xiune Ei de conjugare, silaba radicala se dez- (Lupta reincepe. Mo,artea plutegte-n aer.
voltd liber intr-o varietate de sunete cu efecte
qi: rSingele curge girl6)

diferite pentru ureche. Radicalul nu este do- Il appela les plus hardis, les plus fougueux
minanta principali sau unic5. Dimpotrivd, in
germana modernS, curtintul rdmine concentrat (EI i-a che'mat pe oei mai indrdzneli, pe cei
in ci insuqi. Sernnificafia impune accentui ; mai aprigi).
lungimea gi sturtimea celcrlalte silabe dispar,
ca sd zicem aEa. Accentul depinde de sens qi Diferenlole de timp, departe de a fi atenuate
nu de sunet i in loc sd ddrn a.tentie lungimii
prin recitare, trebuie sd fie adeseori sub-iiniate,
finind searna de efectul urmdrit.

,biit"'ni.ett"eIe-lsormltviiroriuu,,rczt-iuetieuecrratristo.-io.e:tm'eievgcrdlsai*ocricfutrtilrocpeecaernaaiallei'apdeztdeiteadnlccnlaaaoutcnejcussaep'ntejnau-rptrittunaiiolrludrrdnunierulticaitmidis-puusaaopurcrearubczatsleeietnsciiti'iatul'adcniaea--- rle timp care se scurge intre doud inspiralii.
i\paratul lespirator marcheazd discr-rrsu1 Ei iI
muzici 30. rlivizeaz1, in parli intotdeauna egale. Iar acest
sensibil peutru uleche prin p'ro-
lir-np cievine
rlucerea aceleiaEi sume de impre'sii acustice:
Vocea qi urechea s*au reglat mutual dupd ace-

casi nnitate de masurS.

Cr, numlrul la care ttrechea se aratd in cel
nrai inait gracl senslbild fiind numdrul doi'
splczece, cel mai lesne dirtizibil, dr.trata rter-
cuEosteviicnttor-raiecleavdinrteaiqigae?nAlevi,esmaudec-ua face aici r;r.rlui funclarnentai se descompune in doulzeci
utilizarea :;i patlu de r-rniid!i cle timp, intrucit o silabd

tuignu.ntileruu-iaiimdca1eucevscidcinduraeilasnlirdtmefreoecnezienutrilcetaegc?'cldeeTainnrztadidnndestrefeoibnrriutltreupanl^elrsreieetaaxatpeaisrcaipcnteaeonrrre--' iunga face cit dcud scuite. Difer-itele grupuri
versului, de pilcld cele patru ana-
irrrlorricc a1e cite
c:onstittlie, sint marcate plin
plsie r:alc-1
rrn accciit litLlic Jlus pe tlrnpii accentuafi. Nu-
?-"iitue"utabiinsee poata a'tribui acestei intreluperi rrrhiul accentelor litmice creEte s'au scade dupd
limbajului
determinate 31. istoria rrum;l:ul unitalitroi' de timp.
aneraittttirecurump,ieclienxstrisatgemeelelemdeenstetrldemnaoteii,orfusnics--
ne 14asura rre 'sult ti astf el temptlar corrstituit
rr.]unge s*o fixeze l'itla. Rima incheie timpui
lii rcspiratoi':iii. De asemene;i, pe mdsurd ce r"itmul
teme'.
se clibcle'az'a,, e,a tincle sa devind din ce in cc
Dimpotriva, Scoppa cr€ZUSe a fi demonstrat nai bogatd qi din ce in ce tnai exactd.
Faptele sint mult mai complexe' Ei a face
cptdea.doc,rltreu*lnvi1adeai,sfiolrt"pidsl"o"udenrilsoraatupLrritndumknti'rorliduicin'i,raisendersa-ifafqiiicanriciitliefpcrSitmeernoipenatdieecatulinco,lszertc,riniauanct'taagpFnsi'lltil"dcivitaziaefodti-nre'iidssaanpiumeal;,aet'mifanaantltodus'-a--li' din hexametru vetsul fundamental impus de
litmul respirator denotd o oarecare naivitette.
Jrdr'5 ra mai adinci critica, versurile siirt de-
parte de a prezenta acel izocronis,m pe care
l-ar dcri teoria gi pare-se ca timpul poetic
clepinde de semnifica{ia versului, de asocierea
Angumentul h-ri Scoppa este destr-rl de slab' sensului cu cezura litmicii:14, Lfle accentuarea
Vinleeri'isenftrcetirtelaaslteninzeaqcci'c-aaenrntti"tuoainttetdsaecs*uoil-auabinermtleoolren,;iaienlasgtdri:-naiacr irpaciiensrd-i
grupurilor iritmice. Orice silal:d c'al"e rnarcheazd
o puterni'ci diviziune a sensr-rlui invinge in
de-o atunci cind respectdm cantitatea 111'ozo- durata pe cele din jurul ei. Poate ci nu existd
sluan'-rguimneelea,bgsrouLputuSricaEriecasdtorteulJie, fdeezpeinudiree,leinsi'claebeea:
Aica Ei schimbim locul accentelor' Armonia
versuiui l'atin pron'unlat in c'e priveqte mdsut'a versului nostrlt, de valoa-
italianl este ea oale

arnonia ve'isulul latin ? i ea p,sihicd a elernentelor cat'e-l coirstituie.
Daci Scoppa se strdduia si r'aporteze r"ersul
antic la vsearsraLptlomrt,oedzeernl",eBrsetctlqndoedeFio'nuqiauidvreerssual Am sprts mai inainte ,cd, in clcfinitiv, leg,ea
incercat esenliaiA a poeziei este concorcianla dintre di-
;Ji"r";ui;r-;rai"ts,,-t,tatim;b,iplian"rdllimcclabeamejrxa-p*isliuruaird{pieop.eeDtnicturpueasateelelix,nautnendritvlaianteluuall r-iziiurile logice gi a.f cciive ale discursului gi
('anavai-la ritmicA. Ritirrul poetic depinde in
rl,od esenlial. de gindire Ei de erlolie 35 ; in

orice caz, mult mai mult decit forma ritmicd Ajlurge sii nc relerjrn la ft't.ttlliiasa cal'te a hri
insdgi. Nu existd cezuri ritmice care sd fie t ilarninont pcntl"u a afla, bazaia pe
expresive in ele insele gi prin ele insele. Tre- ,,iu-plo, dcn:onstl'area acestr-ti adli niinlcioase
buie sd adrnitem c,a pe un principiu general iit." \re lsu-
faptul cd orice expresie poeticd rezultd din
r ile iri cat"e existd ciiscorclanli intle t'itm ;i sens
,;iirt r-ct'st-tt i PL'oa:tc.
asocierea ideii cu fonna. Ritmul Eciinsdcniodreiteaatelai ''*r,iip,:e;i'G'ich.iritO;"pliaciiiponl.tipaapu!.tA"c,ltcrl.;l"tl"nriclao-frtu..eai"irsltscde"-lmtut;e,uiigi,cieaeltd'g1iiriin-5-t,1gae'l.ltus1dabmiilieizsrlrJgeagtupf-ddrciialunsiei;ttizerdiminest9ezcrrtilse-e,--erl1rciecF,slhuiilprleaerddilolvraunieeerl;brilircalccd'-iuraatrentfri'srirvi'oactt;cl:clarzeeut,;-dlzroeipdti:'ii-lu-ntoeecznarrt,nteliloeleec:dtssnrei{pun,lieeti'up1tnrptrcas'anadeld----:
expresive decit atunci
nu devin

se adapteazd 36.
Fdrd indoiald, mdsur'a in sine cuprinde un
fel de pregdtire a unui anumit efect. Cum
bine a ardtat Grammont, dacd ludm ca exem-
plu alexandrinul francez, mdsurile mai scurte
de trei silabe exprimd lentoarea, acliunea car"e

dureazd :

,,Et Ie pAle d6sert / rou / le sur son enfant gi"i, i"ta cunosc finalr-r'rile tuturor frazelor"'
ia-"".-iitu".rt"noupqetecadreepinecadcunmu muzica sfirEiturilor
Le flot silencieux de son linceul tnouvant".
le-a elaboi'et' Cu-
,'ro"gt" finilurile ! Nostim, nu ?" 37'
V(,,agliudl etdgceurttual lpgailuidlgriousltuoigsodleuEmteigoc"d,tror"::"".)f,,Ttf"ut)

sau punerea in evidenld: .oEAirmteognii.aCldimutbaarejualurinupozeictiaclistieliisucopnunsteituaiceeloin-
blc\'uuTngudsestneaitrdesspuduredllseataurtlpade'epdcferl:'teuupllnut oicaqusivdpinfiinct'erf,ea:\altapoceedxtriiscetSida'
,,Lazate notre ami, dort, Je vais l'6vei11er". po"t"t sd nu se tragd inapoi dacd mek:dia n-o
inso!e$te((. Orice poezie tinde sd lase impres'ia
(Hugo) rJe cuvinte ,asociate in vederea transcrierii mu-
(,,Lazdr, prietenul nostru, do'anne. 1l 1'oi trezic''), zieale a unei cugetdri, de cuvinte tr)e care Ie

pe cind niqte mdsuri rrai lungi de trei silabe

exprimd rapiditatea :

,.Le Parnasse, oit, Ie soir, las d'un vol immortel, recunoaqtem deoarece le-am auzit qi le-am pro-
Se po / se, et d'ou s'envole / d I'aurore, Pdgase((. nunfat, dar care rse infSligeazd intr-un chip
nou-; gtriia srrbtild pentm cu-loarea- sunetniui,
(H6r6dia) gri ja pettttt.t lapol'tur-i1e de at'moirie, pentru
ianlfelefxieitrcndimle i nceudre,ifiinutitears, upperantcrullorre'Iaacltleiiiea touale
(,,Parnasul unde, seara, obosit de un zbor f6rd trezit

moarte, li a satisfdcul intotdcauua scusibilitatea p';e-

Se intoarce qi cle r.rnde, in zr:ri, se avintir

Pegas(.)

In majoritatea cazuriloi', discoldanta dintre nu- p1iuct5e.aSfuillyd-ePfriundilhdoncraulacrtsacrdiee:,a,Vfearcseifisc'iafbiaenea-r
mdrul Ei durata silabelor produce efecte foarte ii"ie"" ln cel mai ina"lt glad lirnhrajul calitd-
f ilor agreabile 9i eminanente expresive ale
lirnpezi. sunetuluitt.
Hxist;i in prinrul rind rinra, dal nu existd
Dar tocrnai prin asocierea sensului cu forma
iqi capStd ceztlra litmicti forfa ei de expresie'

doar rirna. Am vizr:t mai inainte rolul pe rrclor, pot indeplini acest rol. Si rlu e'si'e nera-
care il joacd ea din puirct de vedere ritmic, piii'al tre';r:ic ca elc :;i figut'e:,ri-' ie :;i'rr;iti"tl ver-
in calitete de ,,contor'( al. versului 38. Pe md-
snrd ce ritmul der.ine mai variat, mai simplu, :;rtlui

"1.

mai pulin perceplibii, rapcrturile de annouie nre'l'lto'ccti:iucicalsJrtiifnirelcii.tlDloalrtt,tiliiitt:l:tirv:Jrtzd:rre-t, qi de lclul
devin mai stricte qi :rai bogate.
Ascnanfa El'uiui niecliu, simplu t'apel al unei ia siir':iii'Lri

vo,cale in ultiima silahd a fiecdrui veLs, a dis- velsttlui ridicd inh'eat{i ploblema sonolititilor'
poetice. Aceasta pr-oblen,ii a armoniei poetlce
p;irut din versificafia clasicd, inlocuiti cle t'ima tCoilni dpoveollibi iEmi teCoersepirieciemnuii-
absolut cbiigatolie, ca1'e comportd cel pulin cste dificild ;i aproape
identitatea vocalei finale Ei a tutulor literelor
s-au impiedicat tle ea.
zicd, sensul cuvintului apat'e f clarte limpede'
care-i urrneazS. pentru ca sunetele muz,cale sint strict misu-
ln epoca romantici, pe mdsurd ce iibeltatea
ritrnicd se afirmd EIai sreaacecacestndtuimeapzol,rtcaiqnttidgaduimce- sirtanreibovincileilii,orisEjce,iiiac-frzoeddai ilnntdetlura"pceiaibafiirltnerndigedcifriefn-otittlacoeerstc:eeactspoctr'nereitictts'itosinreilri.ttvapDeterli-'ma$r;pialocirnr-*'
portanld gi rima.
la rima culti..rat6 pentlu ea" insSgi, la cdutalea
rimei bogate, facind din vcrsificalie un exerci-
ilrcurcdturd.
{iu artificial de purd viltuozitite. in vreme ce, Lingvi;tii au ficiti, ciesigur, sti arrttnseze pi-o-
blernal Se Etie ci putem clasa '"'ocEtlele ^,si con-
exact pe dos, rdsturnind regulile privitcare Ia
structura sEuip1riamoerdoinriecae lmclcr, vr:r'sttl liber
tinde sa i versifica{ie, intrucit sdoeanepLieldddr,-r-pivfoecluallein care sint a(rptiucunlcaitcd;ecxaisrttai-,

libertatea rimei este inso!itit de o inegalitate palatale
culafe siir-rat spre partea arrterioarei a palatu-
arbitrard a lungimii versLirilor, de o rdsturnare lui : i, tL, e, e, eu ; sint vocale Cistincte, iar

ritmicd echivalent5. plintre eie i gi tt sint vocale asci-tlite'' Exi:;tii
Rima, ca qi cadcnta, cid impi:esia de uni-
tate. Da',- aceasta nu este singura ei virtute. vocale noupultttale (se pronunJir citre pariea
pcsterioai'it a palai;uhti sl,l',-r la nlveluL vl:ilului
Ea asigurA muzica versului:l$. I)d ginclirii u"n palatin), de pitdi Q' o, orl: r'ocale profunde,
straniu aspect de incheiere gi de predestirrare 1'0.
DesdvirqeEie impresia de ncces:tate gi de per- r,rnele sumbrq precum o qi ou ; altele eclatarrte,
fec{iune definitivd prin caire poezia inr-'ri|u- plecum o gi d.-Bxlsti vocale nazale aparlinind
iceleiaqi categolii ca Ei vocala olalS care le
qeazd atenlia. servegte de substlat, dar fiind api'oape voalate
clin caltza nazeiiti!ii. Plrtem inlrep::inde ace-
Alli poeti rcstabiiesc ligoai'ea litmului Ei
renunld 1a rirl.i, fixir-rd r-tltnitoi'ttl princil:iu : eaqi analiza penti-tt coll:j()ane (lichide, spirilrlte,
ginitri:uigcoitalc'caadeunelca:esvaeLldsupiettni ttp'Liitstaleartz-dtalEcai pt'ccizia,
I itt-iitele ;r-rieratoare eic'...).
Dar accste foneme, prin caiitatea 1or intrin-
fiecArui vers $i aie fiecdrci st.tolc, r'ima devine seci, parti.cipi diuainte, rnai mult sau nlai pu-
c!ianl,dladisvtainlocatdlclst eexppreretesaivzdd a cuviutelor. O vo-
inutiii-r, ial i"apcrtulile alitrotricc carc trcbuie de obicei la expri-
sii existe in poezic pot ,r;ipiita lorme :lult miri
variate qi rnai silrrple. lntr-o pcezie bine rit- rnarea si-rb{ilimii, il sprintenelli, a blindelii :
rnatd, spun ei, nu este ner-oie ca finalul fie-
cir''ui vers sI fie marcat plintr-o rimd com- ,,\{on ailc trte sottler-e a'.t sor-rffle ciu prln-
pletd ; niqte simple raporturi de armonie, nu-
temPs(( 4:: ii1'{uss+:t)
meii alc vocaleior, Lra chiar nlllttai ale conso;r-

(,,Aripa-mi rnd inal!i cind sr-rfld primirraran), tlirih'-un joc de timbre, din corespondenla vo-
lalelor grupate cite doud sau cite trei qi din
o vocaid sumbrd la exprimaiea apiisir-ii, a gra- pleelufaatLeerilirrpd.re-rlrlia, rcaufusnr-utli .;ci sriltti, uneori irr re-
vitS{ii, a tristelii :
annmit aianjairier:.t de
vocale. De piicid in ac:ei;t vels arl lui Fl6r'6dia :

,,Elle 6coute. Un bruit sorlrd. frappe les sourds 7234

6chos(( (Hugo) ,,La Floride / apparut / soi-rs un ciel / enr:hanld".
(,,FJorida apdru sub un cr-'l' felrriecattt.),
(,,8a ascult6. Surd, zgomotul nagte surde

o voeald nazald exprimi de obicei ecouri"), vers construit din triade, prirna gi a dor"ra tri-
ientoarea,
apatia :
adri, apoi a tieia Ei a patr-a se Dotrivesc in
,,E11e penche vers rn,oi son front plein de lan- ceea ce prirte.gte elernentele lor r.ocalicc :
1. Nonpal;rtald cclataltii, noi:palatali cclatanti,
(,,Ea iqi apleacd spr.e mine *"h,ffflil"lH;::i]
palatalS ascutiti

2. Nonpalatald eclatantd, non-ual:rtal;l cclatantd,

Consoanele nazale exprimd cle obicei blincle- palatald ascufitd
fea, rnoliciutrea, melancol;.a, timiditatea : 3. Nonpalatalii sumbrei, palatal5 nazalizaki, pa-

,,Reposait mollcmeni nue, et surnaturelle(. iatald distinctd
4. Nonpalatald naz:ilizat.i, palatald nazalizatd,
("Fard vlagd zdcea, goald qi mir:acu1oasd(,I,{)u, g-o) palata.li CistinctA.
,,EIie meurt dans mes bras d'un mal qu'elle Cind grupulile cai-e ccrespuud se succed ilne-

rne cache(( (Racine) diat sau siirt dispuse in mod sirnetric, rrersul
este ,arrnonios; cir-rd colespondenla nu exist5,
(,,1n brale ea irni illr)sl'e, de-un riu ce mi-I iipsegte qi arrr-ic.nia ; cind r:orcsitr;nclerr!a nrr este

ascunde((). taiilrsnpculrisici . inVemr"sctCirilesimpueltilnic,a.ti':ntriosntidoais:Le 'csainp'irlfaicned-

Un srrnet eclatant 9i ascr:fit este mai apt sd lea cale nu pct fi rapci'ial.e la nici o folirruli.
exprime o ernolie vie decit una confuzd gi a- Nici o grup'are cle vocale cale si ploducii vrco
proape voalatd. Sunetele lilnbajului au, in con- rcfo;mresinpeonndeepnltSacruLtuirensptreesi:ioosnibartliad, eirl-inlri:rruecirheeaa
floermpirteadteetecur:intiminibr rsuil lor, o valoare afectivl care
afectir.e. exprime anumite nuante iuror strnete care se i;i;cced fdrii or:cline Ei fdrd
regul5 43.

iaDr asur glaesaiiaslasetrnesbuuluiei sd se preteze lEai sensul, Efectul timbr-elor qi eieciul l'ltmr,rlui inter-
sd fereaz;i in mod natulal. Sc c:urrine si rrai pu-
recitu ca qi la ascultirtor intd.r'eascd cel ce nem la socotea.ld cfectul coirsc,'anelor
este
efeclul timbrului, de cazul, pozilia versulrri in strofa, ,si, cltrcd
altminteri extensibil gi modificabil intr-o anu- raportul
mitd rndsurd. dintre mtizica versult-ii qi mttzica generalS de

Iatd insd o observalie cal"e a devenit banal6 care ea depinde, asorlanla complexd care uircryte
gi care, uneoli, chiar a fost comentatd cu p ea
multa stinglcie. Marea oliginalitate diferitcle versuri ale unei stroie /.i.
a foarte
frumoasei carli a lui Gr,ammont este aceea cle Dar trebr,rie sd i'epetdm inci o datir : cu ex-
atenlia ceplia unol armor-rii r,agi, r:are denitrd numai
a fi atras crli armonia versurilor rezultd dc valoarea muzicala a cuvintelor, idcea insdSi

colr:rolicleaz5 in rncd cletisr-:i;ii :rrmonia poeticd. aceastd istorie r:ii cie exact pot ei ; de pildd,
Inire sr:nei, $i sens exist-I o continrid interac- s*att strd,duit sii stabilcascd mctivele prozcdiei
{iune. Pcetui gaseqte legne o sonorit;rte sim- laantaiccec,emntoutlivdeeleinttreencseilraiitede9lia, inaccinentetr-rri-ol rmuul zaiceae*l
bolicd, ori supr,rne diferite combin;llii fonetir:e
unui qir de prribe Ei de rectificd,i'i, pin;i cinci
s;i se nascd in el mn:-zica It'la;i limbi, urotivel.e sci-rlmbdrilor survenite'
sentimentui care face i\ceiaqi efori de irLvenlie calre 3. dus S-lapcfonrtamneelei-
verbald se ariironizeazd cu gindirea pc care constiiuite cluce 1or.
aceasta o reprezintd. Se institule tlepta,t un fel qi la depiqirea
tatea individuald' iuoveazd potrrvit cr-r traditia
de vasalitate tonicd intre cuvintelc dornir"ia- sau, in unele epoci dl ilrai :-licd stabilitate, spre
toare Ei aceiea pe care ele le cheaini pentru acplnreeasjfrrah-rcira,diraai,rriliigsetminidieu.nl Flqinoiengrreulcasltcusialitluuecrlraa"ie'eaczlis6se,pdaluaripclidaEilimosre-'
construirea frazei.

Poetul qi, clupri el, recitatorul gi declarnato-
rul aecentueazi qi retin sonoritdiile care le par
ci se afld in armi:nie cu sensul textultti. Mu-
zica pceticd este indreptiliid, expresivd qi pld-
critd doar daci existd un fel de inten{ie cere o Poezis gi imeginEle
spriiind Ei care se reflect;l in clesfaEr"rra::ca ei.
De pildd, repetai'ea uncr sunete poate pro- eI"realarieccoetnrrerluianreipcoaineldti.pcIdlu)asers,eielperrinninenppternimtioeugle.ilcaeridnqiscicl puolrassupt1liuc5ei-,
duce o ir:rpresie de insistenld Ei de iritarire,
gi, ca atare, este mai inciinatd ciecit rnuzica spre
atunci cind situafi,a o cere : .
ilnaginile vizuale.
,,Tu fi:6miras d'hon'eur si je romps le silence(' aceastd privinla sd reluim
{,,Vei tlemura de gloazd dacd eu rup t.icelea((), Fdrd a dori in toate ploblemele de care
cu cie-'amdnuntul
ne-alr ocupat deja in altd palie, trebuie sd
evidenfiern' in linii tnari aspira-lia pLasticd 9i
sau o impresie qocantd, cind este nejustifir:atd : mltzicald care existd in pldcelea posticS.

,(.,ld,lciurn,, il n'est rien qi:e Nauine n'hono;:er( Foezia este lirribai intclertuai, lirrrbaj erto-
nu e nimic iimbaj muzical' La drumultti
ce Nanine sd nu onole::r(r). {iiioi,nriar"l, gi iimbajr-ri ium5.tatea,
muzic"d intelectual ; oscilind
f;ouanrteeoraii,llJ:oaaapneudrneiliaanrtuigftii
Spunind inai r:-rulle, al' insemna s,i rircin sI intre cele cioud lin:ite
refacem, pe urmele specialigtilor, istoria prozei anumite epoci,
qi in
liierare gi a .,.eisifir,eriiei. Trebuie sd ue r.rir- decit un joc de foi:me sonore ; alteori, foa-rte
;;inirn ia generaliliti. i,; inccpilLul orii:ilci ci- dlobgaics. eIapriearcltieeoinri,inettealelinctduua-lsi.etatiena dis-
lili;:a!ii, p;r-rstul se desfati cu calitifile 1:laitice aproape ima-
cursrilui
1i :nuzir--alc ale sunetelor limbajului, c'u infe* igsbiidunnci ldapeltadnslr'.riliecdeecEimtiriejilnoaHceeevgceac1d9diiilfepdpicctutri"a-rcrrata.sled.sfuAipecree'camostndd-,
ri:,ciiuriea dintre sr-iiret gi sens. Anuiniic pe*
rioade, ani-rinite ce:rr,trj. nnunrite rnir.suii, anu*
r:rite cambinaiii sol'toi'e se precizeazi Ei se c:l-e depd;eqte Ei conline toate arteie.
imp'.rn ; calit5lile natr.rrale a1e iltnbii, condiliiie Pliicerea poeticd e'ste in prirnill rind, am
scciait'. geniul irltota ajutd 1a fixar"ea tr"adifiel vizut, pldceiea unei folmc :'itriice prin dis-

.r{rle, 'tb" rlonsiliuita, r;e dcsti'iin;i in fa{a unol 1,i'ibuirea cantitAlilor Ei accenteloi:, pldcerea
ir.xigen!e noi, rir-rb irirpulsui scir:mb;iliLc;' fonc-
1it'c, gr;inralic;:lc, sociir.lc. Lingvigtii ur"nrdlesc rrnei suite melodice prin jocul iimblelor ; in fine,
este
mai cu seallA plicerea de a turna nn

sseenmsniinficaacleiestelofgoircmdegEi itoclteodaaftidguarfaecptirvind.ePle-l;' io- tilnim imagir-ri moarte, imagini de hiltie. Iar
cerea poeticd, aEadar", constd mai presus de lrtr'rolul cle iinagini fdrii
orice in a construi, pe baza elementelor pe ltoulr-' r,;i se ioloseascir
crr plin at'easta desct'ie fiird sii
s;l'r ervoc'e; sii

care tocmai le-arn ent.ttlefat, exacta reprezen- infaligeze. Versul c;rre prezinta lolmele vizibile

tare sensibild a unei r"ealitdfi spirituale. npouetliecasnuguereesatzeacEopi iceedl umpdairebainlieta.tCe,omcipaalruazliiae
lntr-adevdr', con';olclanfa dintre fazele afec- ugoard. Cu cit intelectualizdm mai mult per-
tive qi tipanrl emo{,ional, clinire diviziunile lo- ceplia, cu cit ne strdduim mai mult sd o tra-
gice qi diviziunile litmice este aceea cat'e con- ducern in imagini clale Ei distincte, cu atit ii
struiegie Ei asigurd trama poeticd ; afinitatea sdrdcim mai muit nucleul central.
dintr:e fomrularea verbalir a senlitrrentelol' Ei
a ideilor Ei muzicald a sunetelor trxista versuri care impun imagine,a ; $i a-
aceea cale culoarea este
confet'd sonoritdlii deplina ei deseori imaginea, brusc apdrutd, se rdsfringe
va- asupra pasajulr-ri dinainte qi lumineaza pasajul

loare poeticii, iar sentirnentelol qi ideilor va- ulmdtor.
Exista, cum spunea Binet, imagini latente.
Loarea 1or sensibild. Realitatea spiritualS, mate- Eristd imagini plastice Ei imagini difluente,
cliverse grade de tensiune afectivd Ei intelec-
ria poetici este cleattiare de ritm prin crearea tuald a imaginilor, imagini cu contur ferm, ima-
accentelor, cLeatoare a fct'mei. tnelodicc pt'in gfainntiotmabelonuerhioEtdiriitme.aEgxinisitdinavddeluseitoet'iinin
curba sentirnentului, a culolii alrnonice p'rin mister,
alegerea sonoritdlilor. poezie
Dar, pe de alta parte, ' poetul face sd se
miveeansecaolfioclernear"t5d. Poezia pare sd detind in ger- o forld de evocare difuza care nu duce Ia nici
plasticd. Poetul este o imagine precisd, ci cloar I,a un fel de nebu-
inspira- lozitate vag5. S'"rbiectul este inconjurat de un
itnoruclinpdic, id,oinlulduei vEeinsieleiansppoircdticdae la e1. Din cind
loi de imagini, crilora ie simte aplopielea ; el
liqnesc eflores-
cenle clc inragini precise ryi cvanescer"rte 1i, dc zire mult ri-rai degrabd sentimentul a ceea ce se
aseineilea, tablouri stabilc ;i fimpezi citle sint pregdteqte qi a ceea ce se schiteaza, decit sen-
parcS iluslrarea lor. timentul unei viziuni care se impune.

ln fond, existd in plicelea poeticii un fel de Iatri observalia unui subiect Ia lectula poe-
vii:iune muzicala Ei un fel cic ar,rditie vizuaid. ziei Tristepe de Muss'et : ,,Aldtuli de imagini
intense, sint altele rnai palide, dar foar,te vagi
Iatd motivul pentru care, potrivit cu struc- gi foarte fluide, care Luleazi intr-un cinema-
tula mentald a poetului qi a cititorului, dife- tograf, irnagini ale mindriei (diferite al.itudini
ritele aspecte ale plircerii poetice se realizetLzl mindre, tablouri clin Bvul mediu etc.)... Acest
vast fundal miqcdtor il percepeam cel mai
mai mult sau mai pulin; iat[ qi motivul pen- greu... Acest fundal existd pentru fiecare cu-
tru care unele forme alc artei poeticc: liris- vint, chiar pentru cele pe care le conside,r ne-
rnul, epopeea, dlarra inclina rnai mult sau mai intelese ; dar uneori procesiunile de tablo'uri
pulin cdtle folosii"ea ,cutdluia sau c:t,rtdrltia din- sint atit de rapide Ei atit de pulin colorate,
incit cuvintul trece neobservat(t /'6.
tre aceste nrijloace. Ma vci rnat'gini la rilcr-lr
,observalii, cale sint departe clc a r:puizi'r. su-

biectul. Se pare adeseori cd pldcerea esteticd devine

Aflinclu-scl irr liaginile ;lLttorului, u iLiraginc cu atit mai mare cu cit este mai muzicalizatd
qi pentru imaginea in evocarea poeticd. Imaginea diflu-
nu existd in mod necesal cititor. In-
entd sau plasiicri liEnegte uneori din oceauul so-

nor sau dispare in e1. l,a suprafa{d imagini vi- cul acoperiE de mic baz.in pentru stridii((). La
zuale qi imagini auditive, lirnpezi si riistincte,
imi spunea unul dinti'e subieclii mei ; in aclin- trezire, ince.arcd un sentiment de decepfie. Fie-
cul fiinfei, o muzica coloratd Ei o picturd cin- care dintre cuvinte ccrespunde unei trdsdtnri
tdtoale qi muzicald. a imaginii :

De la iraosul de irnagini qi pina la suita de Focul
imagini bine ordonate existd toate treptele in-
atnciocp-e*rigim-agifnoerranaerabommicbdati a vapolilor
termediare. $piridnezpvroelltuanregal',eaatuunncei ictiennd eardeo'lmoci,- bazin pentt"u stridii dA impresia de culoare
bdtind in cenugiu.
se face fie
nante, printr'-o male viziune cte ansamblu pe
-
baza cd,reia se ives.c detaliile ; fie plin creafie,
treptat : desfaEurare de imagini pe fondul unui
ton afectiv perseverent; fie succesiv, printr-un Fiecare detaliu al viziunii a chemat un cuvint,
ietr de sti'dfulgerare, une.ct-i cu o extraordinard
iar currintele s-au grupat la intimplare. Au-
imprevizibiiitate. torul comparir pe i:und ch-eptate acest proce-
Imaginea poate lua naEtere din sens Ei din
r.eprezentarea lucrulilol', saLi diir muzica vet'- dcu cu imbinarea verbald lntilnitd la cei atingi
cie glosolalie sau la unii poefi decadenti 47.
bald, ori din val,oarea afectiva a cuvintelor :
din aceste nebulozitdli, din aceste cefuri pe ,$i invers, multe imagini ferme gi stereotipe
declanqate de limba'iul poetic nn produc nici
care gindirea ie ridica sgai u|emsatriippuunlignepsreecidsee-.
gaja imagini mai mult un efect artistic.

Adeseori, nu este atit o imaglne, cit un Imaginea poate, in plus, sd-qi imprumute ca-
fragment de imagine, dar evocind cu putere racterul qi valoarea de la muzica verbald, ca
sz'iennttaimqenitesim; buoniizferaagzmd eunnt sintetic cale repre- qi de la sens sau de la amplasare. Ea poate sd
tablor-i foarte com- capete via{d pentm ea insdEi, iar p::in ea su-
plex, dindu-i inireaga sernnificzrfie gi emofie.
'l'r'ebuie sa repetam inca o Cata tot ceea ce am biectul sd evadeze din cercul pcetic spre vi-
ziuni mai personale qi mai libere, spre vagi
spus de atitea ori despre caracterul simboiic reveiii 48. Poate si se intoarcd la datul pcetic,
al imaginilor.
sd se rdsfringd asupra lui, sd se infuzeze din
Multe imagini in aparenld indiferente, acci- nott, sd creeze o atr:rosferd. O irnaqine nu este
dentaLe qi intirnpl5toare sint totugi simbolice. poeticl decit atunci cind are aflnitdfi secrete
eu starea sufletea"scd exprimatd in ritm qi in
Iatd o curioasa observalie a lui G. Berguer :
Visind, e.L incear"cd sd e;rplirne in versuri
gindul cu privire la ceva extrem de rapid qi arrnonia poeticd.
de lent in acelagi timp, ideea de instantaneu
Iatd cum se asociaz5, in travaliul imaqina-

care se r"isipeqte pe loc. Vede o picdtuta de api !iei, pldcerea de a- imaEina, frumusetea intrin-
su- secd a i;maqinilor, subtila leqlturd d',ntre ima-
transforrnata in abur,i la atingerea cu o gine qi curgerea foneticd pentru care ea con-
prafala fierblnte : nu picatura, ci miculul nor
de aburi de formir uqor bombata cale se indlia, stituie, pind la eusnteapnruremticitdpiunncr:t::,rd-squorlaidiifincarceaar.e
apoi dispalea. Totodatd, eI
in vis, exprima exact auzea acest vers Cdci imagiirea
care, impres:a produsd
este eflorescenta miqcdrii poetice Ei nu se dez-
de imagine : ,,IJn feu toit de petite claire,, (,,Fo- voltd separat, ci se imbind cu aceasta gi o in-

sufleteqte ae.

Muziciqnul gi poetul Existd deci qi alte moduri de a trata sub
raport muzical un text decit acela de a te
Schcinberg observi ci a compusr mulie me- inspila din infiexlunile frazei vor"bite sa.tt din
n-ruzica r.erbi.lA. 1\{u:uiciannl poate sd a"daptc'ze
lodii dupa impresia sonord a primelor versut'i, la text o melodii.. care, deqi se inspi.rii din el,
Iuind abia apoi cuno;tintzi de conlinutul poetic
al opelei 50. posedai o semirificalie muzicuia pioprie. Poate
sd-I urmeze pc autor llas cu pas qi sd lncerce
I se intimplir deci tnuzicianului sd valorifice sd traducd clivelsr:le rncmcnte ale textului,
sonoritatea unui poem. Se cuvine totuEi si ne comentindu-le . Gdseste indiciul unui seuti-
intrebirm dacd el se strdduieEte sd repro'ducii ment ? iI rea,ll,zeazA, i'estituind limbajului de-
plina sa pr.rteie explesii'd 56. Poatc incerca si
intr-adevd'r sonoritatea strict verba16, cu jo'cul dezvolte starea de spirit pe care o exprimd cu-
cle timbre qi de litmuri, sau dacd ntt culrva vintele 57, si o regindeasca intt'-o altd limbd.

o ia doar ca punct de plecare pentru reveria
lui muzicalS, dacit tlu se instaleazd dintr'-odatd
in atmosf,era tnuzicald a poetnuiui. Ill da atunci ca echivalent aI gindirii poetului
o gindile rnuzicald care este oarecum impresia
Se intimpld, cu sigurantd, ca frazn melodicd eri de ansamblu : sintezi raportind Ia un mtrti-l
mr:zical toate detaliile opelei literal'e ; un fel
sd derive dirr fraza verbald. $i, pind Ia un deA,s.ctaalaincsteeal minntedlisgiibcil(r(eeazIi operei poetice.

anurnit punct, plozodia apasi asupra meiodiei, o aiilosferd muzi-
crald qi sd plasezi a.colo poemul. Atmosfera ii
diriiind energic distribuirea qi intensitatea ac- pozrte fi sugeratd muzicianuhrl de ansamblu,
sau de un detaliu, de un cuvint 58.
centelor, 'iustelea expresiei 5t qi anumite cezuri

claareunauaniiur mveitdperuencint,trernaagai 'ccuomspeoazmildiein52.sPtiilnudl
rinecitiaimt 5b3a, jc,amreeilEoidaiafldemIaanudrmdainurtmexeti,olriigiensetea
Ni se spune despre Hugo Wolf cd punea sd
i se citeascd sau citea seara cu \roce tare poe-
direct supusS. Ritmul poetic dirijeazd valorile mul pe care vroia sd*I traducir. Daci se sim-
rnuzicale. Muzicianul utmeazS, subliniindu-le,
inflexiunile frazei vonbite 5". ln rest este evi- lea inflicdrat de e}, se izol,a in el, se impregna
dceeaaltamocsufelcraarelu, iiaEri visa indelung ; apoi se du-
dent cd, pentru frumuselea sonord a fr:azei, a doua zi dimjneata co'm-
pentru vo'calitatea ei, curba rnelodicd are ne-
voie sd pdstreze multd independen!5, autonomie punea liedul dintr-o trdsaturd.

gi person,alitate. Unele dintre poeziile acestea dolrnitau in eI
\rreme de ani intregi ; Ei bi'usc se trezeau sub
Dar se mai intirnpld, spuneam, ca rnuzioa
formd de muzicd.
verbald sd nu fie decit un in'demn cdtre muzica
propriu-zisd, ca ea sd nu facd decit sd-'l in- Muzica urmdregte inefabilui poemului gi zona

troducd pe muzician in lumea sonoritdlilor ; in care, dincolo de cuvinte, in indiviziunea gi
in complexitatea lor primitirrd, se interpdtlunrd
aici mai degrabd culo,area armonicd a poemu- sentimentele : ,,Pe cind fredonam in sinea mea,

lui aclioneazd asupra spiritului muzicianrrlui. scriind ,aceste rinduri :
Melodia se alcdtuiegte independent de text, pe
Nu pdstra taina doar pentr:u tine, i'.lbirea mea,
baza armonicd pe care i-o furnize:azd poetul Murrnurd-rmi-o incetiEol la uleche, nnmai mie,
sau pe ca1'e o inventeazi tnuzicianul, inspirin-
du-se din sensul poeirrului. Mclodia se al,cdtu-
am sirltit ca vorbele nu aveau nici o pcsibili-
iegte pe cale instrumentali, cllm sptllle Rirnski- rt3 tate sd atingd sr:ngure zcna spre care le antrena
K-orsakov rr.

muzica. Melr;dia suger^a cd taina aceasta... era I\JOTE

contopitd cu misterul vercle aI luminiEurilor r S6g1as, ?roirbles du lungloge, p, i)7.
din pddule, cd era scdldatd in albul tdcut aI Ciraslin, SJnzioloyie, 1t. ;i*.
nopfilor" cu iund... cd era una dintre tainele :
lduntrice ale Pdn"rintului, ale Cerului Ei ale
3 'Jt:zi Lct )ieiigiott et il !oi.
Apeloir'5s. a I\[.tnzoires, pl). ?i]-flI. \rczi Lot:rlralrl. 1t. llll.
5 Hcnri Bois, p. 268.
Nu i se intinrplii o;rre poetr-riui sd fie cilduzit
in compozilia verbala qi in constt'uirea aven- u Lonrbarcl, p. 213. In intcicsirr-iitr lrri tc-zii (De cer-
turii sale de muzica liuntricir a pr-opriului siu tains langages cr'<jes por Ies alitnbs, 1025) Ci'nac
rcploduce o fmmoasir obser.v:rfie a liti G. dc Ctle-
poem ?

,,Oclaiir m-;lln apucat sa sct'iu cuvinte pentru
una ,clintre compoziliile rne1e, in vreme ce ecoul
acestui pasaj rdsuna in mine. Fredonindu-l, am
scris cuvintele :

Te cunosc, o. Fencie dintr-o stranie lard
LdcaEuI tau se afla de cealalta pai'te a malii...

Firrd muzicd, nn ;tiu ce formd ar fi putut sa
capete restul poen-rttlui. Dar vraja melodiei a
facut si apald Striina in toatd graiia ei cap-

tivantd(( co.

rambault : ,,Am r.i.zrrt clc dor_ri oli ac.eiir;-.i cpi-
faza e dorra dcdincln-sc la s-iu
le1:tic iu cceil cc
ptttea num.i excrci!iilc cle vir.tlrozit:rte silabi<:ir, ln-
deoscbi seuxbtrefmoil"mr atrtrr-ofclulbcillietdftiria. zliimi nil.eccainctLltriro,
ra-
piditatc
clat.
olcrind dcsenul lraei fraze rnuziclle. Un ntoti.,'
destul de lung, alciituit din vocale qi din consoane
hazliu combinatc, se reinnoia cu modific:ir.i
fdceau fie complementarc, fic simetlice toatc care
por,
sliui niiiiesifnralrzceaii in curs, cir.cil ii prevcdcli
lungimerr
sfir'qitnl apr.opiindi,r-se.,.
t La d-ra Smith este foaltc grcu si. cier_rsebc;ti ccea
ce este fenomen spontan cle ceca ce e.ste ntiscocirc

voluntarS.

8 .,Existir fiinte urnane cill-c girs<.sc r-r plir:erc in

jocr-rl cr-r lungi combirra{ii c{c siliibe golile cle scns,

soauseampnroifaipcea:litnurrcnlcigrcioSai scioiutili',rirgrlocsuovlainliit,ecgarieudlraotrr.
fraze golite de sc:rs, ininteligibiic; dliclaistii I ori,
penttu a pitrunde intr-c sferl rniri inalt:i, Rlbelais.
cal'e se amuzd cu li-li-r1;i siluri de cuvinte mai mult
seu mlri pulin gt.osol:rne, rn:ri rrtrlt sau rnai pu{in
gozrle de sens, adeseo|i coitiil.c ;tr.in simpla lor sc-

rioritatc". Jcspelsen, Menkind, Nalion and Indiui'' cdpdtat5 in Cecttlsul evolul,;ici lui incepind din se-
d.ual lrom a t,in,guistie p<;int of tiew, 1925. coiul al XII-lea, sr;plc-te care-l face colr'rparabil cu
c Sapir, Abnatnt'al t1;pes of speech irt' Nootlce' ulenaqpiomeimjloianceveer'-s:purrei slii'b''eerbeaz9aiteapptedsec-ialirpnrobaapreeaarciet--

10 Jespersen, Mankind, P. 193. mului.
Nietzsche, Le gai osmaueonier,;tpi 'in125sp: ir,,iAtuml vrut sd in-
11 tipdresc dorinfele zeilor, dupS 20 pV.e+ziltG. rVaemzniiogni ti,'eIc',lerxoueEndreiqLuaenzgulferesnraom, Lanaest*,e!r9s2iJ4i',
cacion irt'egul'ar en La paesia castellana, I\Iadrid,
ce am remarcat cd un orl pdstreazd mai bine in
memorie un vers decit o frazd in proz5"' Ritmul
eastceedcao,nsdterinagetere.puEnlen1aa$tLetnoisodno.riLnaldfeirlezviastfibi il9di de
cu 1920. urrna urrnei, decit
al atil'rldinii dcastr(
21 l,i,mVbcrasjuull-nrieqfiiinertla, l1oan stilizarea
sonore"'
Izneiif.in,,eL,er-iatmm uinl tiensstepacleinzaiarec,appuerifiocacruer,sddemscadgriccadr"e.
N.R.F., t nov. 1925, P. 422.
sufleteascd. 22 Carniile l\4lauclair, La rcligicttt' d'e Ia musique , p'206'

t2 La Religiotu et la Foi. 23 "rcraRfrndrlc6iaeuicentoamluaqC5lay"fcemoimnsadtre.daerse,ne,rienupplGra!l..l5dro:bg2reeg+i"bn1mlra9amtd.psr,eVoti,iia\c'cn"iccicldttz5,rv:siaEeuccc(cslel]cith.beiTnipe;ufKclt:rlLlalauiilniv.qiheidvdunvaeeue,ursarsrSds6eluigesc-lqmiuth"ii'ea'blsamaonrtoZtiunpdmisltraeeotiamenansgfssiotuncfioecrded--t'
ls Meillet, Les Origines. Cf. Sapir, p. 240.
1" Meillet, Aperqu, p. 295.
15 Grammont, p. 473. Vezi, despre spiritr-r1. de inde-
pendentd in. prozodia englezd din mat'ea epocd qi
despre interac{iunea legii silabice si a legii accen-
tudrii, Legouis, p. 253. Sapir (p. 245) scrie : ,,Baza
dinamicd a limbii engleze nu este fdri incetare poeziei de originea sa mnernotehnicd'
cantitatea, ci eqcacaaavi eurspaazAeca-urtlemnltSrraiairts,egdtaiuiccmfciice,diaci1sSciitnreiilrtr'srnsidmalrlr1;aisv5ilaai-bsqptaeii'umiraclcstbnacicu{urifle'rtieiapurscuneiatnilmntepetirc6cgou'izl,c-Io)ocIadddicniueebdnatdazrvriiacneat

accentul, alternanla siiabelo4 accentuate qi neaccen-

tuate. Acest fapt guverneazd dezvoltarea versului
englez". Mi se pare cd Sapir nu scoate destul de
limpede in relief caract,erul ritmic al versului

francez.

16 Existd, de altminteri, in tehnicile pcetice cele mai pe deprinderile urecl.rii ;i aie tradi{iei, ca d.perozleogdiilier
riguroase, alituri de elemente obligatorii, elemente o poeticd
de opliune qi de iibertate. Astfel obligativitatec anterioarS, ci linind seama
dactilultti la al cincilea picior al hexametnrlui lirnbajului 5i de emo{ia artistic6".
latin; alegerea spondeului sau a dactilului pentru
primele pa+;ru picioare ale hexam.etrului ; liber- x drGRcimearoatmidscminaisam.inab,os,ueln.,Ieaitq,iltrttRceicCeeivvhelaerur)int,senmunedrivicefiidcisxrare,erI,ep'{nPetnnirecEllti-uitaceuatstrldaunreoiitncnsdlitidqndn'tn(eauevsmseoo,rensiarr1usn9riffJ2iid"xi4-'''

tatea alegerii sonoritililor. Vezi Romains qi Cl-ren-
nevirlre.

17 Ni se spune c5 tehnica alexaniL'inului, ,,corupind p. 477.
Ei inlsprind senslbilitatea artistttltti, disciplinind 5 Grammont aratS (p. 48) cun-r ritna este atrsolut
nu mili ingdduie decit ritmurile pri- indispensabild oricdrui fel de versuri libere' Ea
urechea, care marcheazd locul unde
mare gi sonoritSlile ontolone, a l.lsat adormit in se sfirqesc versurile' FdrE
strdfundurile iirnbii franceze un intreg tezaur de
incintare, pc care prozatorul, dinspre partea sa, ea, doar unul dintre mijloacele de expresie trazate
ocupat cu alte cercetdri qi antren-at de cursul uni- este
pe ritm posibil, acela care rezultd din con-
irastul ndsurilor lente sau al mds';rilor rapide ;
form al scriiturii, n-a gtiut sd-l utilizeze metodic". toate celelalte sint rignros e;:cluse. llfectele dato-
Claudel, N.R.le., 1925, p. 565. Lamartine vorbeqte riaatrecduilsocaorredaanv{oeci adliicndtredirsipimare9iinsinptaarxtde.sNinitcei xrcnluicsaer,
gi el despre aceastd gamd in{iritd pe care nici o efectclc clSdite pe jocul consoanelor nu mai pot
prozodie nu ajunge ca s-o inregistreze.

18 Claudel, N.R.F., p,42t. sir se ntanifcste clt acceasi intensiiate'

19 ln sens contlar, Grammont demonstreazi adrnira- 25 Tot ceea ce constituie ritmul pclal,e organiza 'r
bil (pp. 458-59) intreaga suple{e a alex:rndrinului, prozodie. Astfel, de pi1d5, versificaiia cltinezi se

bazeaz5 csentialrncnte pc cot:esponde;.rfe de sunete bil+ noasirc nicderti<,:, cs!;e incitit si puni in relic{
ryi de ir.:51{imi in locuri dinainte determinate. silaba clominantd si s5 or5;;lnizeze uniiatca cul'in-
probleme, Havet, Traitb tuiui. Imlrosibii sd uu recilnoaqtem in accastl alte-
21 Yezi, clespre toate aceste rarc secul::ri efectul unei lcgi generale in virtrrtea
cle mttrique, Principiul versifica{iei r:oi std in cdreia ideea tinde sd biluie rnijioacele materialc
coinciden{a ciintre tir:rpii marcafi ai versului qi dc expresie, iar spiri'cr-rl sir-nltirile, nu f?ird pier-
ai:centele cttvintelor, coinciden!d care, in secoleie
cla.sice, nu fttsese nici ciutatS, nici evittrtd cle dere pcntrn art5, a c;irci perfecliune inscramni sur-
vrcun poet. Acest principitt a fost mai intii nplicat
incornplet gi imperfect. Priinii poe{i creqtini care piii:derea pltnctuliti exo"ct in care ideea qi e:-prcsie
i:r-t fokrsit vcrsificalia ritmicd, precum Colrrmodien, scngibilS sc relielcaz.{ reciproc. f irii a sc cc.lipsa

lddrdeinsattrrieeciaozfadppcotrueicvhcadegAtd'eearssmlitlarinibleteirlesocruaartueecrqrhni ivonausleinlnailrie:iivlc:r'rlrainasgibdceil: nna pe :ilta".
clc silabc. Accctrtul ltu joacd cleclt rtu rrl indirect ;
.1t Vezi Rotidet, lil|ntents d.e pltorti:tir1lle g1nerole,
p. 37.

cl slujegte, cind un cuvint arc mai i-n'.rli de doul ;ir Cif. Pocrrori',-ilr, Critigu,: rhilosophirlur:, 18flti, 'r'ol. II.
silabe. i:r deternritarea cantitifii pcnultimei etc... B.:cq dc Iir>uc1r-riir-c! rcfi)arci"l 1-.e buitir drcpt;rie cir.
lt

in sistcmul antic. ca !si are crln..';.ilcntul i;r tcrr.lri-
ur!ia obiigiiloric ri finalului de vcrs.
Tradilia prozoclici s-a pierdut definitiv odat6 cu ]1 Yezi criticcle lui Con-r'baricu, p. 234 ; a]c lui Lole,
sensul cantitilii : ntin-rirul silabelor a devenit fix'
:8 Gaston Faris, prcla|5 la cartca lui Tobler. tr.117.
$ Hege1. Cf. }\'Iinor, NeuhachtletLtsche xfetrik, 1't. 32. s mo"ivui pcnlru rrrc lrlexandrinul
In vclsul antic, acceutul estc dat impretind cu I:rtd plobabil
francez s-a rllACiat, ial forra binar'5 a alexan-
drinului lui .Valherbe a fdcut loc ';nor cczuri mai
scherna versului; este determinat dc pi'ozodic. In
rrersul german el depincle de semnificafie. Caniitatea complexe.

nu este indiferent5. Dar este, in parte, ttn produs 36 Grarrrnont aralS in mod admitibil (p. ()1) cu;n
tt'ccc, greacS, printr-un simplu artificiu ritmic poetul poate si
aI accenttrhti. Accentul cnvintului in
de la :;ii;:l.ra radic;rl:i la silaba cle flexiune. Acccninl exprime cele mai profunde sentimente ale pcrso-

c\glsceirzciri:n-s:eni:yrt,irlriVjuaetistiltLelrrhpfaale,vorha:trdeeitacrialcel.ied'\miecerinItenuldleurm:iEcesnremttrr-aurnlififsicccrahmteivan.l najulr,ri sdrr.

3i Journal des Gancourf, I, p, 14.

.\eillrll i{rll311 \ ()(He r, 3" ln cazr.tl vcrsrlrilor incruci;atr:, senzalia rurititii
de rniisuri este penlru moment inlrslupti; nr.rr-
r'l Cf. Declrevirlrs. Cottilrosiiiotr, ttzusicale et aonTposi' caid doar prin rim5, ea nu se rcconstrr.licr;te ilr
tion |,ittErtti,rr, Igl0. Din pr,tnct de I'eder:e r-n'.tzical, spirit qi in auz decit retrospsglir, atunci cir:d ii
poczia tolicir nu are rit;n deterrainat. Ea nrl face, c!oua r"i.n-rd vine s-o invioreze pe prima. ;\ dou;r
ca sd spunerl aqa, decit s5 impund jaioane prin rirn5 stabileqte din nou in urechea ascultStorr"rlui
accucctnimtelpeiisapleu,tecarnreictireabiurieitrsndr:cluoiin. cl{icdadviint-totdtdneaicuni ao o senzalie diminr-rat5 momentan in vedeiea unui
cantiiate determin:rt5, silabele versultri nu pot nici
scop sr.rperior. Vezi Becq de Fcuqui€rcs.

si imlrun5 vreo duratd lrrngd sau scurtl sunetelor :i3 Finalul versului este un 1oc cu deoseroire scr-rsibil.
nrelodice. Asifel pcezia tonicd a extit:s facultatea Prin alta poet,ului, fraze pe de-a-ntrogul c{iilir-lne
r.'orbirii ornrne5ti de a se adapte ia ritmtrl cintetului. se innobileazi la s{irsi+,r-ii i-ersului :

Poe:;ia ii::eiricir, dimpotrivF, ii inipune muzicii pi' ,,Lisa!i s5 cadi spice elrulre, spunea el".

cioarele sale ritrlice. Cf. Ccurnot, Traiti de I'enche' an Schopcnhar-iei', 1lI, prir. 2.34 qi urnr.; p. 25:1. Tobier,
inem.ent, p. 411 : ,.Cantitatca qi accentul tonic, cele Le L,ers frangais, p. 168.
ciolrd elcnrerte princiirale ale prozodiei antice, a
cdror Cistirrger:e foarte netd fdcea din limbi o ade- al .]ules Romains qi Chenner,'idre.
viirati nlodr-rlatie niuzicalir. au fost qtei"se ambele,
nriri crt seiti-i5 accettt"rl tonic, it"r aqa fel incit si se a? lnrlrrurnut e..:enrpleie clin car{ea lui Grammont.
cor:Iuude simfitol' cl.l accellttrl miu'cilt care, in iir-tl- aaQ {3 i'rin aceeagi metodS, Gramrnont stabile$te (p. 33S)

ci l:iatrtrile pldcutc .qint acele;i cat'e prezintS nro-

clula{ii ; aclicd ','oc;rlele aflaie in contlrct nu se pro- in the apprecialion oj poetry 1'1'h,e Briti.sh Journal
cu aceeaqi deschidere de gttrd, prin-ra fiind of 1'sycltoloilu, XI\r, 1923) ala.tii pc bnnir dreptate
nunlb
nrai incl.risir ori, dimpotrivd, mai deschisi decit a r:a lrr.lc|r;i srrbicct, r'u priicjul r.urol lcctr-u'i diierite
mdarocooeulcealacu.oglHaitrfriisa,a.iod,tcueaclt1'ia6ne.b,sditrlc,ecpfedicceletizanatdidgro.rueflia--jirrbiavialotiaucctlaiuclnsexccpuinrcscu-u<inlis1dj'oi,nalijtpucsdsdeetqiucftinei-t ale pocmului, 1;oir'uc si aibd sau sd nu aibri imagini
rizuale, fard ca pkicerea sir se rnicqoreze.
5'J lleuue Nlttsicale, 1923, p. 15.

cindu-I, imPunindu-l chiar' tl De$i muzica po:rte sd nrodifice ritntul versului, iar
muzicinnuirri i se intimplli adr:seoii sd deplaseze
4a Poate ar fi cazr.rl s5 lincrrr seanil, in mod egal,
dc 1lu2n5g. iOmrcicauqmi,denuacecxeirstttu.iadreoaavroacranllcolonri.eVinezicaLdorluel' accentele.

p. 52 Les Djinns, poczia lui Victor I'Iugo, pe care dis-
aceluiaqi vers. Armonia igi sclrinbi cu uqurin{i punerea grafici a fdcur;-o celcbrd, comportd un
locul in succesiunca versttrilor. Existd reluirri de la principiu ritmic nu fdri analogie cu planul de
lln vers la altul: compozi{ie al h-ri Franck. Versiunea sonor-5, ca qi

,,Je vois un port rempli de voilcs ct de mdl.s r"ersiunea verbald, se sprijind pe o liu'gire progre-
Ilncore tout fatigu6s par la v:rgue rnarine"
sivd a cadenfei, cAreia ii corespirnde o crc;tcre
(Baudelaire, ParJum, erotique)
paralelS de intensitate expresivd. Apoi, odati atins
,,Vid un port plin cle pinze qi catarge
Ce-s incd istovite de valurile mdrii" punctul maxim care se traduce prin destiuderea
perioadelor mai lun.ti, ttrmeazd, in text ca Ei in
(Baudelaire, Parfunt etrttic). muzicS, folosirea unui mecanism per-tect invers,
ajungindtt-se printr-o estompare continud la dis-
a5 f)rrp5 I{artrnanil, citrrintele n-ar servi in poezie pari{ia totaid a trotelor qi a cuvinteior. Aifred
decit la iutrodur:erca imaginilor. DupS Schopen- Cortot, L'oeu:re de Cbsar tr'ranck (lleuue Mttsi'
hauer, III, p. 234, poezia siirneqte imaginalia cu cale, L nov. 1925, p. 1B).

ajutorul cuvinteior. B Mult mai mult decit in cazul mclodiei propriu-

a6 Spaier, Revue Pllilosophirluc, 1914. zise sau al ariei.

47 Berguer, Note sur Ie lan,gage du rdue, ,7rch. de P', fi Basch aratd foarte trine cd uneie liedui'i ale lui
1314, p. 213.
Schumann corespund acesttti tip.

48 C. W. Valentine aratd cd o putertricd vizualizare 65 ,,De multd vreme nu mai scrisesem romanlc. In-
poate foarte bine sd se iveasci independent de cercind sir compun pe versurile contelui r\lexei
dpul5cceerineatoeastteetcicadz. l-rileUdne se pro- Tolstoi, am scris patru romante $i am simlit cd
fcnomen aualog existd un nou procedeu in compozitia mca. Adop-
compre- tind evoluliilc tcxtului, melodia dcvenea pur vo-
exprimarre si dc cali, aclich apirrea astfel incd cle la naqtere, iar
hensiune. Inraginile, liinbajul intericr complicd in- acompmiamcntul ei nu cuplinclca decit aluzii la
Imaginea ilustrcazd qi realizeazd. Dar qi arn-ronie qi la modula{ie. Acompanirrmentul se ivea
lelegerea. gi se elabora abia dupl crearca mclodiei, pq cind
deruteazd, cdci spiritul se opre;te la ea, captivat,
uiarrmedarlmexporimcodnvuenresaolriie,,,assapueccteinldiitucriatilmni,ced"a.toCrdinmd
imaginilor noastre nrulte clipe de ncatentie, mttlte
morrrente lacunare in care sensul ne Din inaintc, cLt rilre exceplii, rnelodia isi fircea apari{ia,
sdceapo5l.ic-ei in- ca sd sprrnem aga, pe cale instrumcntald, adicd
cauza imaginii, afectivitatea se lasd
$elatd qi pierde pista. Nirr-ric rnai periculos independent de tex,t gi doar arrnonizindu-se cu
sd trezeqti imagini, afard de decit caracterul lui general, sau et'a determinati de
cazul ci qtii baza armonicd, bazi care metgea uneori precc-
sd lc
dind melodia", Rirrslii-Iiorsako\', I\fa --ie musicale,
disciplinezi. p. 202.

ae Hegel. Imaginea poeticd ne oferd bogStia de forme tc Po:rte ci acesta este procedeul care corespunde cel
sensul intim Ei mai de-a dreptui expresiei ,,a pune pe muzicd".
sensibile imbinate nemijlocit cu sd formeze un cu
tot
esenla lucrului, in aga fel incit
original. C, W. \ralcnline, The turtction ol irnagt:s

5? Bolis de Schloczer, lilrutle }\lnsi<:ale, I dec' Ill2:J, Copitolul lV
p. 1l{i,
PROCEEEEIE PICTURII
tB \iczi irr rciriltlcaririla citt-tc a ltri l]ascit clcspt'e
Schumann, t:. 168, o analizi foarte pdirr-rnzitoarc
a diferitclor forn-re :ile lieclului la Schntnanu.

59 'I'agcre, Sottttenirs, p, 175.

$0 'I;iqo1c-, Sc,ttueitir.s, p. 176.

Von den Steinen, care a studiat foarte bine
arta unor triburi silbatice din Brazilia, afilmri
cu rnultd indreptdfile ca inceputul artei pias-
tice este gestul in'ritativ: sSlbaticii despic care
volbe$te ei fac in aer sau pe nlsi,p clochiul
rapid al airimalului pe cal'e ii imagineazd in-
tr-o anutliti atitudlne, intr-o anumitd mi$cat.e.
Crochiul acesia este apr"oape ccntinuarea utlui
gest. Iar gestul este aproape ccntinuarea mig-
cdriior constitutive ale percepliei.
Dar in aceastd imitalie exist6 dou6 lucruri:
un alirmtebi.aji)ainbstrd"eacsteuqui llicmcbpialujuirl-rvi,iuCi;ni
al concret
clesenul
oarnenilor primitivi se trage alit scrierea, clt
Si descnnl artistului. Observatolii virstei in-
fan'rile au deosebit in chip juCicios acesie doui
elemente ; existd ia copiiul care deseneaz5. o
tenclin!a inrlicativd qi o tendin!a descriptivd.
Adeseo'i desenul uu este pentiu el decit un
ruiiloc de a iirdica, cle a figula lucrul cale il
inrpl'esioneazll plofuird ; cstc, clll'!1 a spus Rou-
n'ri!, 1-u1 limbai glafic. r\cieseoli, rsi asta la mlrlli
coirii, pe uidsur.i ce se dezr,.oli5,
i;i face apa-
rt-nitiinaarysicli,reenmcalinifiarleclelecstcr"rripatldit-;qi, iedfoertairladjuenagedoia-
r-calitatea concretd a obiectului ; la reprezen-
tar,ea sinteticd a ansamblului, la punerea exactd
i.t
in valoat'e a detaliilor', la construcfia pre,cisd,
clai' cu cite iraperfecfir:ni nrai intii, prin ce

bilbiieli ale spirilului 6i ale mugcirilot', cu citd olrclcazi asupra unor date fundamentale, a
r-reputin{d la inceput ! Toli observatorii o afir- t'iircr minuire, al cdror: raport cu intenlia ar-
l.istu1ui fcrmeeiza condi!ia perrnanentd a pid-
me. Dar realismul I'izual luptd aici impctriva <'erii estetice. hTu vom lua t-leciL u,n exemplit,
schematismului logic, incapabil adeseori sd se si acesta va fi p:ctura.
enlaibteurreiizeesdteeoeci uccuertiroetual.vPirestt'ecei pmliaatuvirzeu, aaldcia-
mvcoiloinzdcarleeipgt,ia.el Lxinapl.lerfeesliasEchvi eaiemltadaqprir-ieimmaiaititigvdindtiei oi:9scir'ielcearaolizsiedmqtuienl Elementele ei constitutive sint pe de-o parte
uneori cli'um infruntind convenlioualis'mul ab-
stract, infruntind stilizarea abuzirri care tinde c'lesenul ;i forma, pe cle alti parte lumina qi
cd faca din ar:ta o combinalie mai cu seamd
intelectualii. Sd giseasci o pozilie de echilibru culoarea.
iirtre aceste doua plincipii cste aproape con-
difia iniliali a artei. ,]lorma lucrurilor intereseazd foarte mult
so hrdneqte in plus din acea conduita ncastrd practicd gi inteligenla calr:u-
Ar-ta figuratd din a.cea plasticd in acliune latoare : filcsofii au ardtat bine iegdtura ca:e
imitalie activii, existi intre geometrie Ei viafa practicd. Forma
care es+,e arta ciramaticd, dindu-i in schimb cos-
tumele qi mdrstile pe care le-a pi5smuit. Ea se ne revelea.zd aspectr,rl tangibil al cbiectuLui, acel
mai foloseqte de amprente gi de urme.
doRiaeldlieafurtliEEtiilocrulporriimleitliivisi-nauaocfeeiari;ti fdra cer.a prin care il putem atinge. ln acelagi trmp,
timp in- lunnina qi cuioarea se adleseazi iutens senti-

cu mentelcr noastre.

liniile. Nu este cazul sd stabilirn aici vreo Sd-i intrebdm pe artiqtii cdrora le*a pldcut
prioritate, nici din punct de vedere psihologic, allroape in moci excesiv unu-l dintre aceqti ter-
rleni. sarr ce,re, cel pulin, l-ar-r ;:idicat deasupra
nici din punct de l'edele cronologic. tuturor', despre rolu1 jucat cle fiecare in sen-
Arta decorativd se nanifesti poate mai intii timentul plastic. Va fi de ajuns sa le lirnitdm
afirmalii1e unele prin alte-le pentru a obline
in regularitatea ;i proporlia uneltelor', in rit- o imagine ciest'.rl de fidela a do:zajului lor, in-
mul inciziilor ,9i, de aselnenea. in decorarea tr-o plScere iust echilibratd.

obrazului. $iirn din documente siqure cA artigtii greci
er-an foarte legali cle contr,rrurjle frnmoase ; ei
Imitalia, punerea in I'aloare, etalarea de sine
se combind la originile artelor plastice. .,redeau pictura cn ochiui scuiptcrului de statui

trste cit se poate de evident cd arta pia-rtic;i Eori,iccehliiaririicleinccal r1:e-.imctaatrtc, hcedauztdaulimn-irtaeileprceosrupsulduei
n-'a ajuns clecit treptat sii-;i constituie tchnica, iri spaliu : ccnbui'nl, adici l,:mita la care, pen-
sd-qi cucereascd mijloacele de expresie. Sirn- tru pi"ivirea ncastrd, ln1 corp, un spa!!.u par sii
care existd irrtre sculptura se termine. Cuvlntele : linie, contur, tr5.s;itur.1.
dim toatd difet-enfa aceea a urarii epoci' intre
greacd primitivd Ei plan, eleva-!ie, secliune, gabarit. ca"iibl r"r, pr"-
tabloul unui primitiv gi un tablou tnodern. Dar
oricare ar fi diferenlele de tehnicd, oricare ar fil, sil',ic-td, scher.d sluiesc la desei-r-rnar:eil fqr-
fi istoria perfecliondlii tehnicii, arta plastici nei, cind fcrma e-qte efectiv limitatd r1e un tr"a-

Seil OaileCaIe.

$i Inrj*rcs sillinea cA desenul cupr'nde i,-r e1
tlei sfeltltri qi iumiiate din c{:rra le constjtu'e

pir:tttra. IJesenul este scriere:-i fc-nrellr'. Ill,r" t,

cleseli-. nrl vrea sd insi:mne dlar a i';,.1;1'g-r1,r-r:e
contnlut'ile ; linia, cale l'epl?zl irtd r:antun;l fri-

rnelor, .este o abstra.cfie a modeleuiui. Lumina lrrr'r'ul'i fuirdamer-rlale, masar cle luuind gi masa
qi culoarea nu vot' recdpdta ur: loc prencnCe- rl,' 111nfy';",. O li;iini i.ru este niciodati prea pre-
rent datoritd acestei obserr,aiii eiemei-..ti:re ? trn-
ti-adev6r, nu este rnodeler"rl distribuirea valo- t i s.tUi. n mare rnaestlu ajunp-e sit scoatd din a-
rllor clare Ei :r valorilor obscure ? i1i rlcdela nu
inseamnd a organiza lumina cu ajutcr:'r.tl inten- ci'astd extremii sirnplificare ef ectele cele mai
putelnice ; c1ar, bineinfeles, cn conriifia sd nu
seist5te{,ilicarredi edseenculalrniteurtese;isudsetiao.bgseculuritm;r'Line ii?. AEa se piarclii in detalirle desenatorului mdrunt.
lietaliile ,,sint r:igte mici pisalcgi pe care tre-
De-
senatorul descompune lumina in pdrliie ei con-
stitutive. flar desenatorul pur, pe care-l avem l>L-iie sii-i punem la lleespceicimtci'n; u,,acnrili de cite ori
noi in vedere, cauti, mai pt:est.ls de orice lu- forla(.
I'railrnentafi linii1e, Cu
i'ondllia sd ur,rndreascd marile forrne p,lastice,
urina genelatoalc de formi : e1 iqi izoleazd, ccn- inalile:Lnsarnblui'i, gi sa alinga justelea for-
ven{ional mcdelul cie orice alta strirlucire
il ccnsiderd in lumina r:ca ma,i statrild pe ",si nrelor : .,ti'ebule sa ajungi sJr cinli cu creionul
sau cu penelul la fei de just ca Ei cu vocea((.
cale
o poate combina ; nu se crupJ de rnediul in
care este plasat obiectul ; ii atrikruie conciilia Iatd desenul penti'u sine insuEi ; ei este ana-
Ii:za plasticii a lucrulilci', cli lumina drept con-
de sursd hrminoasd. Aici se aplicJr pe de-an- cauiarea efectelor ei
tregul definiiia lui Da Vinci, anume c.i ciese- diiie, desigur, insd fdri
nril este, mai presus de c;rice, o formd cat'e proprii ; cu suborclonarea culor.ii fald de formd.
,,Culoarea este o camerista plinciald((. E ca qi
qerpuieEte. La artiqtii superiori, marea calitate ('urn una ar exciude-o pe cealaltd. Prornptitu-
a desenului constd in adevarul miscarii. Sd ,::a- dinea in execiifie, de care simte nevoie culoa-
ute pe figurd insdEi miqca'rea ej, ielul in cale
contururile sint expresia vietii ei proprii, feiul l ea, nu se potriveqte cu studiui pr.ofund pe ca-
in care osatura qi migc5rile muqchilor, proe-
re-l pretinde marea pur.itate a formelor. Fi-
netea exclude tuga, cilci tuEa altereazd linia.
rninenlele qi adinciturile vin sd se oprea.scd in Pentru un asemenea desenatcr, coloristul va

dleptul liniei qi al suprafelei. iatd ce incearcd avea intotdeauna cev;:. de zugrav.
in plimul rind desenatorul. Desenul nu este
Dar o asemenea manield cade uEor in aca-
doar o linie care incheie o fiqur6, este expre- rlemism ; gi, la epigoni, asta inseamnd forrne

sia tuturor formelor ei, planul modelat al ace- imitate dupd sl;atuar"ia anticd, inlocuirea indi-
lei figuri ; la un desenator n']are, conturul be- rridualitalii cu rnoCeiul, a expresiilor puternice
care se nasc din lirnbajul naiv cu forrnulele
neficiazd de toate acestea. Aga se explicd coirsacrate de bunele uzanle ; inseamnd uitarea
sentirnentelol spontane, pentrlr care formele
tlfaptul cd m'arii desenatori ar-r avut intotdeauna sint priieiui de a se manifesta.

darul de a sugera relieful nrin simple con- Desenul astfel inleles devine lesne un fel
turnri, prin justelea liniilor" ; aqa se explicd
insistenla 1or- asupra liniei. atunci cind fini- cle antropometlie idealai. Se cunosc pe de rost

seazd qi, d,upd cnm spunea fngres, furia pe care divniemltieonaqstteiiusnaditlieicrrinederiscneeilnseaa.lrieBd;oeiucgriatupaeorteurtanuucr.iislecpiununndee,aia:fgiga,,uNcruai
rnine, veli incepe o figura cle 1a degetul picio-
o pun in i'rnprimarea conturuh_ri ; cfcrtul de rului qi o r,eti construi astfel ur.cincl pind la

a modela figura cu aiutorul unor. imper.ceptibile , piir((.

diferente de lumini, ahsen!a oricdrui de-talir,t
in porlrunile lumjnate qi urnbrite, sau mdcar:
suborclonalea rlctaliilrr iir fula acestol douir

lin asenrenea desen se coufolmc:az,i nnor ca- acea ,culoare generaii care invdi.i.ri.: qi abi;ilaibe
noane de pr"oporlioni:1itate. Ob:telv;ili si.aturile
pe care un Sibaslien Bourcloir ie imparfea eie- nuanfele diverse, o garirri anrnape rlir:nsprpylg,
viior sai la Acadernia de pici.,.lra qi pr:efeliriia di.,'ersificat;l doa.r' lrriii sen:itrn';r'i. tr'ari trrsi'
luxtapuse, fird" esantjoanele de ionrrri ca;^e .li,
acordata, in dauna desenului. sincet', iirfrunrlr- vizeazl aiii de bine ansamblul r-rnui i,''1p. !nri1
sefarii plin accentuarea coritui:u-r'ilor', aCica acesta parc sd nu a.iba decit o rrjati:rr:ltilrla
pduricne,,liarrccaar.ciiagrtuarfiied. eParignletrr-noenet1"''.oDafeesaensuel usseiiirieli-- $i, ca sa. zir:eqt aEa, a"uarhi.d. Nri i,l'phuie ci sr-
tdlii, lntarita de o prejudecatir metaf:zica, unii ccnpiice nimi:, nu lrebriie si se dezm;ntA
nirnic din intenl;iile inerente prirei exnrjmiri ;l
ccnsidera ca ating, odata cu foirna, esenla lu* formelor. T,In lsenenea stil poa-te ri atingS, dr:
crurilor, natura lor p; eEni tirgui iiltminteii, o lnalta ireapt:i Ce eficar,'tate in
limbaj de termeni imuabila fAuresc un ii;sa6i r-.rciiitea culot'ii.,,Eiemrntel,e funci;rnc.n-
imuabili
aceaste pretinsa im'obiiitai;e i. a explirurr

Nici chiar rnar"ii maeEiri nu se aflii la ada- l.ale ale colciitulili nt-l se afid" in iLn.qalrtrlul r'ra.-
selor litmi-;rea-qe sa,Ll intunecatr: e.ie ta-tllou.lr.ri :
post de orice invinuire. Baudeiaire descopelea "ar,llfi5icmcialriucileoqbliacbr'a|. in diferenta pilrtic,-ri;irii
La Ingres prea rn:uit sistem qi prea rriuii tlt-. sc. Sd pui. rir pilc'l:i" c fru-
ceva inEeialorie, exces de iubire peniru ,stil ;
arLa de ton
; rroasa ;i si.r'alucitoare rnfi alha pe un trup
antichitaiii gi de respect pentru gcoald. Vom fi br''r-in, misliniu 5i, i'llai r:u. seam5, sd fiici sir se
intotcleauna ugor tentati sa-i spunem desena-
toruiui pur ca este un filosoi cale abstlage tleosebeasc;i o cl-:loilre blindA cie o r:l.lo.r.rc rece,
o ct.tloare,q.ccirJr:nti:.i:i,cle aleea a fiqurilor co-
chintesenla : atent s,[ urrr.rdreascd gi sA sur- ior"a.tc plin l.enteie lor loc;rle. Aceastij relleclie
prindA linia in ondulaliile ei cele mai tainice, ni-a fost inspiratJr de intirirl:li,r'ea cat:e m-a
el nu viee'civeaadear.uEl El i,,lvuamhinaai,tubiaincthotiadreasu*nsaiiecqute- licut s;i zdlesc pe coaprrs h,ri Oeclin al meu,
sa nu i'Jzut intr-r.: ll;lindir, o draperie aliri, atit de
loarea", cilrin spunea l3aucielaire. Chial aiunci
cind culclarea lui va fi, aga cuin se intimpla la stla.lucitcare, n".Lit de fi'rlrnoasi alS.tur:i cic culo:l-

Ingres, lloibein gi Rafael, tot atit de sincera, lea de carnc caldl si coloratdt':1.

de stralucitoare Ei de lirnpede ca ia un color"ist, l)ar coloiistul. esenlial nu se vei declara sa.-
ea nu va avea lucrul acela care face via{a cu- tisfdcut. I)ela-eroi:; ii spunea h:i George Sand :
fs"o,elnarvfrlatre'tescin.d.g.. eicnnoino-Qfsuf"ronffdcrd.a:nlicteeoe,locerdxitiusuttlSa.ct,uufnccualluortaxereCase.rlcAipoiiltooorbri-,t
iorir. Ciici disti'ibuirea val"olilol in'uunecate este dar fdri sd 1rrodr-rcir nici cel mai mic efeet de
cu totul diferita. Cum foarte bine spune
Bracquernond, la un desenator uinbrele sin't
intunecate, pe cind la un coiorist sint iumi-
nate. La primul, vaiorile obscul'e n.u au a1t loi criloare...

decit pe acela iie a incastra valorile lurninoase, El a pus roqu pe o maniie, f.iiiacirirr pe o
umbla fiind disirnulata printr-o atenuare siste- ptrni.r, verde icl, aibastru dincclo : un roqn strS-
ma,ticd, prr.ntr-o unilicare a coloraliei gi a va-
hrcitor'. rur .rer"de primS.rriratlr', nn alllastnr
ceresc.." Tonurile lirride si terne ale unrri zid
iorii, cu scopui de a indrepta privilea spec'r"ato- vfrhi nretat-cle Rembranclt sint mult nn.i bo-
qate decit aceasti risipd de tonrrri strdh-rritoare
r-ului spre locrr.rl in care ea trebuie sa se
opreasca. ,,Lleflexeie inguste in cacirul umbrei, azr.irlite pesle nigte oJ,riecte ne care nu..rei
reflexele inaintind de-a 1ungu1 contururilor, izbuti njciorlafi si le leqi irrtre ele prin refle-
spunea Ingres, sint nedemne de mdreti:r rele lor nec.jsare gi cale r6min cnrde, lrr:lat,e
artei." 2 Ajunge pentru coloritui fiecilr'ui oblect
reci, {ip{toar*l'd 4"

Clarotrsi:urul este arta de a face atmosfet"a el in aceasti tr:hnica : un ochi uoctttt-tr aflat in
sluiba marilol viziuni.
vizibild Ei de a concepe toate ac,cldei-rteie pitr:-
reEti a1e luminii qi ale urrrbrei.

El nu ii este a.bsolut necesar picturii. La Ceea ce inseamui lutrrina 9i' umbr:a, nu culos'-
Flcrenta a. apdrlrt +"irziu, ca pretutinCeni unde
Iinia precumpdnegte asllpra culorij, perspectiva rea. ln 1oc si ridice in s15vi, ca aitii, particula-
ritdlile : galben, roqu, albastru, violet, porto-
lineard asupra perspectirrei aeriene ; ma.erstrii neibrandt apl'oape cd Ie anttleazd, re\i-
acestei .sco1i s- au caliuzit vreme indel,-rn,gati. caliu, din ele doar aparentele
gravorului sall a orfr,:vrierului. : cald Ei rece'
dupd cl51ti!a nind
Opera lni are, ca sd zicetn aEa. acelaqi ton ;
dupd prc.:ed-eelc pictolului lc sticl;i. crilorile nu apar decit intr-o proporlie extreim
Citiva artiqti qi numeroEi amatori iqi afla
cu, deosebire sa"iisfactia in a.rta r:larobsruruhrj. cle redusd. Dar fortn ltlminoas.{ a. unei pinze
Este dornenlul nnui Rembrandt. Si cufund"e ntt pi'ovine din tonurile alese pentru a o picta,
totu1, sd invdh-rie totui intr-o bp.ie de nmbrd, cj cliu opoziliile de clar si obscu'r, din care tofi
sI sca-lde in ea h.rmiira insdgi, cr.r condilia sir r.naestrii $i-atl scos efectele. 5 I)incolo de lu'mind
o extraqi a.poi nentru ;l o fa.ce sd pard mai ;i rJe um.brd, existir nofir-tnea" de valoare.
indepll'tatd, nrai sti:alut:itoale, si pund undele Toli coloriqtii ltirr bine ci in cr'lloal'e existir
nbscure sii se roteasci in ju"rtil centi:i1or' lurni* crg:ldaolrsbtdeenlau;pic^rroruporiqei ie:m,'maaailbimaiunsl1ttri,iist:ielLanl ntllaoaiei 'i"p,'auflaotipanrteudale.cnfdaepoertsuute.l
nati, sd 1e nuanleze, sd le adinceasc5, sd le in- cd incliude mai multii luminozitate s:ILl obsctl-
ritate. Valoarea este intensitate;l h-rminozitilii,
p.r-oaqc. sd facii tctr,rEi cbscuritatea transpa.renti. abstraelie fdcind de la orice idee de culcare : este
semiobscrrritiLtea" 1r:sne cle strirntrns, s.i dea in ceea ce valoreazd o culoare, o nuan!5., rtn ton.
fine culorilor celor nrai r:n fe1 de permea, rn5surate pe scara de la alb la negru. Exprimatd
ipceursinnheird'tdieaesepcnearrsceaerupeupptr:reicnzuintgatrtieaurntr-uirtearqStefl,al trl'draeelo, laiunlmeraianpoeosztire-t
bilitate. impiedicindu-ie"aai'si i.fel sd fie negre:
iatd, dtpI i,rromentin, caracteristica rriziunii
iui Rembrandt. Aici contunl'ile se voiatilizeazi,

emaa.rreqinnLiJrernseaiaetesntueeapzrdinss:.tirntsre:-rErtnerq,-.o; nrntnorder"leipuidl,, tate, mai multd rtaloare decit cr-rtare celluEiu.
devine mai nesiqur in linia sa, lrai unduitor Dar rraloarea este subiacentd culorii. Coloristul
in supla fe!e1e sale : formi nlistet'ioasd priin

exceienti, cea mei ir:rvdlriti sl niai elipticd, cea se dovede$te colorist ch.iar qi intr-un simpltt
laviu lnonocrom. Un 1.ablou incdrcat de cele
mai boga.td in srrbinlelesuri si in srrrpriz,. din inai strdlucitoare cttlori foate s5. fie, la drept
clte eristd in limbajul pitoresr: ; atmosfer-5 volbind. lipsit de' culoare. T,a o culoirre, la un
poetici qi natttlalii cale conrrine perfect ecestui

rrizionar. ale cit'ui idei se contureazd in a.dincul liolet de pild5, trebuitl :;ir !irrer-rr seiii-lla rILl 111.1*
mlri de cantitate;r de t'ogu qi de al-bastLtt. r'ale:
miraculosnlui: spi-ritualizarca inrirdzneafd qi
cdr.rtat5 tr elenrentelor tni:.tet'iak' ;rle r';re;te1tt-
gu1ui, dincoln de ,c5.utai'ea expiesiei n'rr:ra1e Ei pcate sd-i rnultiplice nr-ranfele 1a nesfirqit. ci 5i
a fantasmelor care transfigureazd realitatea. de cantitatea de luminozi tate sar: cle forl;ir r:are
il aprcpie fie de unitatea luminoasS.^ fie de uni*
Exist;i deci artiqti ai r-tmbrei 9i ai luminii, tatca iutrrnecit.tii. I)aci inltiturAtr-r din colrlt'itul
rtnt-ti \Iclonesc s;ttl ;tl t.tntli'l'itian ;tr:el jltsl.
,,luminariEti((, illnt spLlnea Fromentin. Dar ex- i-aporl al valorilot', nr.t ,mai t'tiuriue decit un
met'it al lui Fiernbrandt vinr: din t9l coloraj discoldant, fdrd for'!d, fdrl delicatele qi
traordinarul
proftrnzimea de 'sentirnent pe care o investe$te

fdrd oriqinalitate. lntilnim, la colori-stul com* o chestiune de observafie vizuaid qi de orga_
plet, grija eqalA pentru valoare qi pentru tentd,
adicd, dincolo de valori, folosirea tonurilor po- nizare. Trebuie s-o pist,rezi in1 otcleaunit pent,i.u
trivite Ei armonios juxtapuse, care prin iuxta- l;r ttt,tni" 6.
o strdlucire
punerea lor capdtd o putere qi l3irrcinleles, (:LlLoitr'cA nlr llii)r'ge lur..;i JtLrninri,
calt: cste condilia ei, gi {ir.a valor,i. Dar. tonul,
surprinzdtoare. Sd colorezi bine inseamnd sd rotbeiuuin,lcotdauairrnaieecauoscilpnouecdtsoliaenaleatev,aaiazlccooeurlsaiiotterqa"aiiid.edexDeisevtslaeuplnmor.faeainrecdlo",rg.epipxodriaoseptt"atruife_oi
prinzi cu subtiiitate sau din plin nuantele, sd prsmtpstdoineaneeiaiinncnnpsttaetateiceJlm,tuth.epulepi,AprNlfcoanienreuamulnciitllcieoaeeuntirr.axlseoiuibaasInseulomt,ocdnrbihufebiiaieiliEbnprcrduaeeuate{mgr,i.i.aale,riso-Eenpoovccfexeiiduaeiilsftdlaco)elct.eetdAA,ivlneaai,lfcdr.caope:uarurem.arl'.-momsasrneildexaeaiutpcsat:dsrcAoinc_sir,pueoib,ucf'AenIrborl'nrraeiire.ooepiitbirrcacdiaucatistludtsiiualiaeen__,ji
le alegi bine pe paletd ;i sd Ie juxtapui bine in sds&oetbegr&inaertvncceetiue.ugll,eAlt'elda;seolevra.eraccafreuziudsval.tinvopdeeri'e,ao, tlcsuupioancaarrcr.rui.l,eeir-qiiiEeuifiroscnlluaiminnmrteeaiatnspezeimoaaE*zpiiidil"ruetripbnearobaucrrg.cs"euiac,-
tablou ; inseamnd sd alegi culori frumoase in mpipiznniilfli{]deniyialade9dn,g1iinnuceittrcmurleue-dcilatolenuazmucriceu-idnoialoiafniuzradibzEipiauif.ri,ciuoin,nmcaeiCbppnsriedoc.cdlt.ioinunlrur"aifsse.a,ttx,lauAiisrin-tmesar.eeapmauui,mgriu.leaenlgtdt:ioelltcrorsdrj_ae-,
sine gi sd 1e imbini in relatii fnrmoase, lddrlcoe_:aetaariVp:lglecaaaiaaitrlradtmc.leoaiuon.obltnpaiAureierlecrisoa[,ttrefeaudfclieeleneueldljciouaaneaxrrtnvientairaasrocppaucduiumituoirsnaabuleosjinuraer-qd.iilxiloeiissoirtueret.eiacinlnianeaisfsju_ptuoltueiufn.nltxaeuueuplrre.]oiouilqnlorit.tu.recfraci;ieelr;e_e_oi
$i juste. Culorile pot savante pcvvtaoaodtlraltmrnn,rbfolteeoarsi-cnibfauedaitdelrreraeeeccutvaeocedr1ealblore.rt,pleefueacccniicatisen,rsasdeapjionesrinpvrandeaeanterrlituaunicirciec-leeiLaogprnndue1ncjtnoieAulaurrdinelrnre,uxlfpp,epnrrrerlfioiviismfoevlioerorae,ixccaedaoaaiebtseaasetfseaseccurrtl"l_le_ee,-
fi profunde sau superfi-
ciale, bogate in ','opsea sau neutre, ori nuan-
; paleta poate fi rest::"insd sau
late qi lupte
larg5, pu{in conteazS.. Lrn Veldzquez a eolorat
admirabil cn eele mai tr.iste culoi';. Importantd
prezintir frumuse{ea qi armonia tonulilor, pri*
ceperea coloristrr.lui de a conserva pletutindeni
qi intotdeauna principiul qi proprietatea, rezo-
nanla qi justetea culorilor gamei sale, orir:are
etr fi ea. I)impotrirrd, pentru cd nu s-au ocupat
decit de ton, ignorind valorile, unii impresio-
niqti au ficr-rt picturd uEor gdunoasd. Cu atit
mai mult cu cit orice picturd, dupd ciliva ani,
scade ca ton qi nll se susline decit prin distri-
buirea .ialorilor. Este un paradox sd afirnrdm,
de pildn, cd lumina nu se poate obfine deeit
cu ajutorul tonurilol clare.

Adesea, opera coloratd rezultd dintr:-un ioc
de valori. Th6odore Rousseau aqeza pe un

panou terminat o foaie de hirtie foarte find ;
detaliile mdrunte dispdreau ; ii adduga o a doua,
scioluneftuezleie;sesuinpgrardpumndedaeoauainttrre-ioa,Erirmaloari ilmeadree
umbrd si de lumind iqi reduceau intensitatea,
nu insd qi raporturile. Scheletul tabloului se
afla acolo, in robusta lui osaturd. ,,I)acd aq fi
vrut s6-mi termin schifa, adduga el, aq fi ur-
mat calea inversd in c:ompalalie cu ceea ce am
fdcut noi acLllr'r. Aq fi scos succesir' ?n evidenld
liriilirra, iigi::r cLr11) sc ciaga,itlau;a ttn obiec't clin
rfeant, care este obscuritatea, atunci cind urci

scara unei pivnife. ,Colorarea Itu mai este decit

monie genc.r'alir ; urr soi de vri,rjti cle cat'e riai- lmpresioniEtii au exageiat la cuhne aceste
itr.rctrrlillllel-r,rrrrtc'rt.1rlD|itc-rr1lt)l(:)tta'lit1tt-i;'t,i:-iiis-ttrt.st,ti1.i)ttIt'iitrrtlltlasil11(tllc(]''ii(tl'tot'tillll)(e'.ext litstttztllrtelcreisletlLit,tj'-rl- :rcl-errdruri, crr. teoiia 1or despt'e lumind ca ,.unic
subiect al tablouluica qr despre pictur'6 ca arti
ntinoasc sinl" ti imise pi.rr'lial ir-rapoi, i ci Lc(rtatc) absolut opticd, deosebita cu iotnl de expresie,
de stil, de clesen.
In numele culoiii, impresionisurul reaclio-
irsupi'il obiectelor care inconjoari acest corp, ;i neazd impotriva valorilor gi totodatd et formei.
asta p,ind ]a sting-ereet totala a lutninii put t,ate
de 1'enomenul rerilexiei ciriar" Ei in locurile t:eie Ei inlocuieqte contrastele de tonuri cll con-
t;. astele de tentd ; transpune valorile de negru
inai cle nepartrllns. Aciiuriea r"azei reflectate uu Ei cle a.lb in valori de culoare. Se joaca IinCamuitjd-
este irLtotderlllna clestul de enet'gica pentltt iL lccul unei inciiceii de game cromatice.
avea aparenla unei strilucili, a ttnei htt'nini ;
clar olice umbri viziblla, qi in consecinlti h-tmi- insesizabilul gi instantaneul prin mobilitatea
infinitd a culorii pule. Toctnai pentlu faptul
nVhouibansliaani!o,iaaesssit,epIeliucra:milfiiircniiarletdlunEmeicicnoolioilroEaritae,ctsdttilnoptlti'iiv,ner'iaIr'iedcfiuale!lxuia.l ca se ocupd doar de ton qi far:e abstler-clie de
valori ii leproga Whrstler" ca neagi lurnirra.

culorii. Iltd motirrul pci-rtlr-r care nici o rnatelie tr'ormele obier.:telol sint desenate de eualtescul
coloratl nlr poa're aspila Ia o indivldualitate vibratiilor Iuminoase, de mi;carea acestol unde.
ploplie gi absoluta : ea rru prezinta nici ttn
cbstacol pentru ;vaFrieiactiailree la cale o supun 1'a- Singurd culoalea purd, gama culorilol celor
zele luminoase. culoare i;i schirnbir rnai strdlucitoare, 'ce1or mai apropiate de ale
astfel tonul in funclie de 'ceea ce se afld in
p|eaima. spcctrului solar, este culoare. Suprimind de

I)elacloix spullea : ,,Da!i-n-ri noloi de pe pc paleta pictorului toate culot'ile terne sau
sjutrraddaupEdi, daca-mi lirsali libertatea sd-1 incon-
carne intunecate. iir-ipresionismul este inevitabil im-
placurl meu, voi face din el pins, pentru a I'econstitui o claviaturd lalga cu
cie femeie cr,r o tenta fernecdtottle.r( Esenla atuiualteolau1lernpilicsimilueii,nsudurliira-gcmleecnutleozrei pcuur"loeaElei aviri:n-
proprie culolii e'ste deci degradarea infinita tuqe subliri, care se arnestecir unele cu altele.
care o insoleEte intotdeauna gi univelsala rela- Respectare strictd a legilor culorii, folosire ex-
tirritale cnle o inrrali,tie. Nici o mirterie coloratii
clusiva a tentelol pure, r'ennntare 1a orice
nu poate aspila la o individualitate proplie, amestec plat, echilibru rnetodic al elernentelor',
vol spurle dupii ei neoimplesiouiEtii i0.

deoarcce admite toate valialiile pe care i le Cubisniul leune;te tendinle foalte dir.elgente

impun lazele luninoase. ;i noi nu sintein cbligali sd-l studir:m ; dar',

Coloristul, ln{elegem, este t,entat sir ncg-o desigur, el leprezintd, impotriva acestei picturi
linia qi sa o inapoiezc geometlului ; pentln el,
liitia estc mai cu seana fi-rzinnea intirnd a plate gi cromatice. fevanga vclumului ;i a pro-
doua culor"i. Figr,rriie se delimiteazd plin con- funzimii, a solidelor sirnple, a iluchiilor geo-
flictul annonios al rnaselor colorate. Coloristul rnetriei in spaliu. llste o a..'ta tactila imp,otriva
unei alte a vjziunii pule. Vlea sa scoatd pic-
dispune culoarea sub forrnii de tnase, aga cum
tula din stal"ea amorfd in cale o impinsese post-
sculptorul dispurle argila. 3 Dar asta nu excludc
malele desen, aceia in care se procedeazd pf irl irnlrlesionisrrrlrl. Vleir sir tac'a scnsibilii soli-
tlitateir obieetelor'. Merp;c irre;i clep;rrte in
ansarnbln Si mase, pL'in logica clesdvilsita:i a arn-
sar.iiblr-rlui liniilor. clorin[;r ltti t'lc ;i far:t r;ensjbile pc yiirr,rii 1.o:rtc le.'-

ti'lr,r rlnrri obie:r't irr irccl;rsi tirult. ,,\l e', 1ttl tlcl
l,15 irltii paltc, prea exager-ii1c 5i plcii (:()lrlrrze ple-

teniii. Dar ne dezvSluie admlrabil felul in car:e de iinii Ei dc cuicl'i. a.tita fat:e sA spt-ti : ara-
elementele refulate ale unei arte reugesc sd
besc. Dar dar:d ur-rei conrpozil,ii c'lej:r i;ttelcs,-inte
ias6 Ia lumind.
prin aiep;cleir- sr-tbi.ecir-rliri ii ltdaltqi o ciispttnere
Bineinfeles, aici, ccau,ssi einntiamretenlteeleliranmbapiluifliucdi, de linii care sijorclte itnpr'esiit, ult claicbscur'
frapant peni.rri iruii:1rua!ic. o culoat-c adlptal.i
inrudirea tonuiilol caiactereior, ai lezolr-al o pl"ohlerna n'rai difi-
efectul. E>rista 1:entlu fiecare operd lf'rare un
fel de mare temd cololata care se impune pre- cild qi egti incA o datd superior : obfii armonia
qi combina{iite ci aclaptate la" un cintel iu-tic'( 13.
tutindeni, o tonalitate dominantd care repre- adSapiitepzuendlincilieica,:crr,lridLt'co'bosmctpuoLtzl,ilicit'uEliorlirlte:nclrcFc{iaar.asr'a-
zintd si exprimd irnpresia 'dominantd, care este telr-t1 ,pe cafe i:1"ea s,.t -l Iai'li sli Dre.,t:t1c:re. sii
cguullouai.leAarncepnuttreaalasiair:rrenpineatdtomaraeicEi icvuiaplraiviinretrela-
tonuri ceea ce am spus despre acordul dintre imbine 'locul policiorrr, iocui iincar, iocu.l psi-

sunete Si seniirnente. hologic, limbaiul tonalitalilol li limbajul seuti-
menteloi, iatd idealul or:icirriri artist care nu
,,lntreg tabloul trebuie sir slujeascei la ilumi- se l'esemneazd -*i rrliclS 'in tabloii o sirnpiir su-
plafa!6 coloratd. La drept vorbind, nu existd
ncualro:eaareidaeoiriiggiennaeldra,toIiavrleeaEuai ,sdc-agispiozaircteemtotauqEai. arta plastica dac[ intre flnmuselea. suprafelei
pictate, idei qi er-nolii nr-r e,sistd un sistern de

Dnpd cum un vis este plasat intr-o atrnosfera coresponden!e.
cale ii este ploprie, tot astfel o conceplie, de-
Ca ;i un poern. ca. qi o J:ucrr.1.ir mu:riczrl5. '.tn
venita compozilie, trebuie. sd se rniqte intr-un tablou tlezeqte in a,celaqi iimp g,-i'nrniiustliiiieuric,Eibsineen--
tirrrenteh. Pictultr puri lr'. o
mediu cololat cale s5-i fie specif ic. Existd, inleles. rrici subieltr,rl. nic'i idr.ee pi'incipaii a
fdrd indoiald, un ton specific atlibuit unci parli
oar"ecare a tabloului, care devine cheie ;i cale unui tablou, nici sci'rsul iiltelectual, paIcticui
le guverneazd pe celelalte... trxistA mii de at- moral, nici compozilia : o c.rilstittiie ccea c'e
ncurolosrfievleorgfailbaefencetasteaulogroicqiini tEr-iotocaantetitacetelelparltoe- este spe<rific, inefabil in aldturarea to:rurilor,
ir-r jor:ul -.'aloriior, in rapoltul liniilor. Dar toatir
portionali cle atmosfela dominanlSa tl. acestea nu inseiurn;i nl.r-rii: in sine ;i prin
sine ; nimic, dacd schila nu este deja r-rn fel de
Desigur, mijloacele tehnice. in prezentarea presentiment matcrial arl folmelor spirituale
ior izclata sau in combinarea lor la diverse apte sA se stt'ecoare intr,'-un rselrreilea dai sen-
lrepte, stilnesc deia, prin ele insele, o emotie
particulara, profund diferiti de orice alta sibil.
emofie esteticii. ..trxista un gen de emolie cu
totul speeificir picturii... existd o impresie care IatS cum am vccjea noi cr:hilibrr-rl ii compo-
rezultei din cutarrc alaniarnent de culori, de lu-
mini, de unbre et('..., ceea ce s-ar numi rnuzica zi{ia liniilor, ,-r'lxorria cttloi'ilor, ca pe nisic mari
tabloulr-Li. lnainte r:liiar cle a gti ce leprezintd
ll,ianbiilloeusl,irclggutl"iecnitcu:eLr-tilnl edoeriaacce'estasiltci ofordltrmi"apgliicrr; tolente yr,l:r.stice, pregirlilrcl ;i pliilind rnariie
tenne i',fectirie ril: iirti-qtuiLri,. ,,:\ceastii inaltir ;i
,qt'ancloltt oa lol'r( l:1. sobrd melancr;lir-. stl'iluce;te ('r.1 un licar stins,
L)r-rr iir-'castiL rur estt. clec'il o pat te ,a st:rr(i-- chial in culoare.l ei 1ar"gri. sirnplir. blg:rtd in
rnerrtrtltti lrlastic'. .,J):ica nu r:stc lorl-:ir rlet'it
sli irnpt'csionczi lrriviriIe prinlr'-un alan.jatlt.nt rrlASe,irllon:r'r'. pl'r.cLril acelr';r iric t,.rtiti'or rit;t-

lilor ,r'olot'i11i, ir.rs:l tinqrliioiil c si pirrft.ttrdit t':t
cl rrtel,die <je \\,.ehet,.., l1 Iistr. (,€r1,.r (.c Si;1nirr.

nrtriros'rc ,.r'oltrl rtroiiLl :rl r'ttlr;ili." 1ll }llncinlrlcs.

t,97 liti cstc t,oibit rlc a susl iirc cii o r:ttLo,ttc rl,ri.,:r-

minati simbolizeazd un sentiment. lntilnim aici I'ir: docit, o irli.lr'esie f.r:r.icite"r si rnonre.nl.riiu clo
ccva aselndndtc-;i' cu :rfilmaliile fdcute mai su'i
:rlr;ilrarlinrtriienrl'arrr,-lrsdrre.,;ircr',rrtirlli<or.rairirLr.,cLr:rltlsr.litiu'rlrrlltrr'lrrirl'ftsrtl.tr'r.or.riciriLii;,(t,isluietr'(rrr.r,or,1lrtrLttei1.tt;prto,.ii;rttti,.cre.i-i-,
in privinla poeziei : acea vasalitate de tonali-
tate desple car"e vorbea Becq de Fouquidles.
Bineinfe1es, nu trebuie sA aselvim elementele
senzoriale inienliilor pe care eie sint menitc. 'rirnizcae,tuslecupt ecizenzii, s,-' l'ix..:azir, sc jntbcgdlegte
sSaubleicretuxLpit'iambelo, unl;uciinlmr oilstier-auml -n-d incetul, or.i ,se leapiciti ae zgui.a, iar.
subiectului. t ezulLat,ul. estc opc.La, cu
atotpLrte't'ea vr:ajei sale
nimic fdrir a:ir lfila spectator.il or..
scnzuaI itatea 1.ablouh,ri 16.

trste irm.iil sti ne repetdrrr gi sd reludm aici
('eei.i ce a1l'] spll:i cie atitra oli . iir spatele mij-
loacelor tehnice operca/:;1 ni;te intenlii, ni;;te
se-.ntimenle cai'c 'linrl sir se explimc. To;,rtc
acesle mijloacc .n-.al inscrnna decit pulin lucru
daca s-al pi'ezenta izolate la intirnplar:e ; cceil
ce le confeld valoarc este coilpozilia, adica
araniarlentul care, nAscut din conceplie, sLr-
pravegireazd tehnica. Ea este clalitatea, inteli-

gibilitatea, discursul. Inutil sd arAtbm ci uni-
tatea aceastar in diversitate este necesald, cii
ea este aici ccea ce in alta palte este folmuia
rilniicd isdaeuemac. trIincSu,titldsie:itiu;rralirtf5rairzrecid;i
raportul
lor cu unitatea

aceasta se poate plezcnta sub folrne foarle di-

ferite : de la unita'Lea altificiald a simetriiior'
stingace ,pind la echilibrui
r-naselol qi abol gfaotlmryei lionrge;ndioes al
culorilor', al
1a

ficlelitatea fald cle natui:d pinii Ia capriciile ima-
ginalici. intr-o altd cal'e infirliEeaza in termeni
vizurili qi tangibili r-ratura Ei situaliile Llrrlane,
c'ornpclzifia cste lapoltul de a;ezare al luclr,uilor
qi clesfa;ularea iicliunii restlinse la un singur'
nronrent. Legea ei r-a fi intotcleauna semnifi-
ca{ia, inleligibilitatea dlarnatica sau iilicd, dacti
putenr spLlrle astfel, aldtularea intr-un ansrl-n-
irlu potlivit, ,a cliversclol nro'r.ir-c cr-rplirrsr: clc rr
situalie sau cl.e o pliveliste. Olice ciistribuire
;i or-ice glupare a folmelol lespectd aceastir
subordonalc monar'lrili. a c'iri ei strictele imtrla-
r'abilir at'ljrittrl ltic s-o irst rtntli pt'itr loatt: rlt'z-
voltirlilc c;rre arl tr-li.rrr;ri :i('(,)pttl tlt;t o leali:.iit .
I)o 1a si'liilii Ia opclrr 'ir:t rrtinat;]t, rr iuteu[ir: rrr;ri

rrrlLll- salt ruai lrtt!in lri ol'turclri, (:iu'o poate s;it ntr 398

l:JL.r. l_ 6 B,-u'ty, Maitres et Pet:its l,[aitre::, t). i.15. Rinein-
leles, aceasta nu ecte unica rretodS, qi Delacroix
ne ldisersscrpieuroti.narlftul,-:;zfocarrlttcceodifdeeritlilub: e,n,l-rci',,'pincd cbosa
la
care o
cololascm d-in rnemorie , irri-anl sijuri ci a$a ar
ilebui si schil-ez tubloiirile, crl :tceasti itrtensitai.e
de lon cirreia ii iiirscqtc un ytic lLrmina, dar care
st;tbilegte raporturile de lor;rliza::e, qi lte rrrmi sir
md cons:rcru 1or s,i sd irun lu;lina si ;rccirir',c1e cu
flboaucniuete,lzdpiaee-nqatirorci uaayvene:ri.ri'(,oi':icreiniasesicptedisa',-i'-lr^-l.1rty;ri1tia)l.c:l-re.d,slirtci:nldcai lrruirf-irsdfimrtsriei.ti--.
Eu4dnc Delaci:oix, II, p. 39.
7 I)elacroix ii sprrnc:t lui F{:ri'lL'jcc Saitr,r' : ., '! rr:-ioni;i
in trrt-izicd nr.r consti cioirr in strirctr-rrlL iicord,r:'ilr.':,
ci ;i in rela1iile dintlc clc, in sr-rcr:esiuilea llr lo;4ii:ii,
in inlirntuircar li)r. in cee:l ce a:i trtlrri, ltr ncrrc'ie.
r'Ssflitrgr:ri.le lc-'i airditir.'c. lii hint:, l,;ictr.rrr nr1 1)oale
I l\,.1 existat dinlotdc:riurli rlisp,-ii.e dogrratir-r: inlrc 1;r'oceda altfr.'1. LIitc.,l:i-nri pernir asia altrastrij. si
dcserritlori ;-i r:olr-;l i;ti. Le Blun, 1;rctoiirl dc covolul .ist;r rosrr. Si le lllnem irldt"rrri. Obscrvi
biccte is Loricc, le repfoijil advelsarilor siii s,..i- ci, in loctti in calc celc i]coaupi"iiliSto. ncuirciir-tcier irl,irrg. s.l
ct"L frrrd'rurul pc alii.il. E.osr-rl lrll;;rstIiL.
lc-
glijeaza escn!i-i1".t1 : ,,\'roi ne ,tferifi ctilo.Irea c.lrc
se scirirribi ; cind lumina :;c scllimbi, sc scitimbi a15:rstrr_rl se clccolorelzd din 1;1,_17J;;osirLlj. ilrr, ll
;cii.ccdi-t-nl.uoa|ieuirt.e..nU'inuieo:circenatittrr,uzitrpacadtce sir fad,ea Jlilnlc bctnliicirjrlcroctlocni:ruLrnuilircteqst,:teccr1ecsi'n,ri's,n:lrsrirr,viri-ol..'lreiP.rrfriillci;n:.diciiJol-errr:,htirl.'i:t:irisl f1;i-iitnirtrglit;lolcr{"',.aa.-
Tottrl se inldntr-rie Ir'it-i risfrir-rgcre". G. Slncl. Im-
iLrrsai-,rblu a de- llfrlisio?1..i et so1!venirs, .pf tj\.
sentrl'.ri''. (,lotr,jirence:. irreditis'^e I'-"r'atletttie tIe 8,.As; vrea sd intincl pe o pinz:r r:i:,fenic:lirr.l rJsie o
pein,lure, il. 3{j. Desprc cartcziairismul subiacent culoare grasi si densi". Il. Ifeiacroix, I, i,. i]7"
r.cestol priacipii, r'czi Flo'crlticq, De Foussin A 0 }llaurice Denis, Notrell.e.s f.hiories, ;:. 115"
r\.bV,rtinttdedtu,inP.d4cirl.i:trrn':r{Giiedrreriaiicneiala, q:iicogaelan ii.ii (lornelills to Signac, p. 54.
resth,etik, p. 5A). (P!)pp, &4die- 11 R:rudelaire, Cu iiositis e:;tlt6.tirinte:;, it. 272.
2 llc-tabcrCe, p. 137. f2 Dt-lacroix, .Iottrnal, p. 409.

3 Ingres, citat cle l)cllibclcic, 1t. 1l)3.
ssv.tettir:;, p. 77. hr.It
" Geolge !i.rnd, il;i;rressioT':j et hilnina rbstru.cti si
putea in-,-oc:i la icl cic biirc
incoior'5 ir, llictoi'ii{}r flcrentini si hti-nina cc-;lolut:i 13 Delacroix, Journal, p. 203.
a picbrii'ii r-encficnt'.
; Este ade','arirt cli 1a ,:oloii;ti ltr-ninrL dcpinde c1'.: 1a Baudelaire, vo;:bind despre -,:1. I)elacroix, Cut'iositis
esth|tiqlles, ll. 116. -1 co-rl;ara crr Ftrrtrile
laele::ggeircsilr,rcirt--rLslccliilor;rr' .rfrli,.iolsdirt-ei pclrtru a o iccia si ti ;-' cat url s.,lspin iniibusit sc lui rvVcllr:r, :trc,'ce
ii'LrLl cl
t::,:ir;ri"L jl( lurrriirli irl

libstrai:1i. Lurrrir:r cslc lezililrrl,-ri ci-rlr''r'i1or riilci'it ls D'Eugdne Delacroi:t: ou rL|o-impre.tsirxtrr.i:;nt,e, p. 40.
iuminttlc, strilltr:irrrl in rnocl r.li-tcl'ii, dr-rp:i niil"itr;r III dd iniercsante cr{clnplc din oirci;r 1r,ri Ilciacroix.

tazelar pe carc le: i'ciiectii sllr lc ab:;i-rlb. .,\str ;:icc, 16 Rerrycr ii ev,,)c:i ]-re cluccli) de 1l'/ellingtorr ,.il' lirr
rrareqalul jos arrindoi, sub tlrr fiori ret
cle altici, t:.r icrrllt cL11,a1'c), foalte in'ruir<:cata, sa Sor-rlt stind
in picioarr: a1 1ui Nt-rpo1ron. Iertir, ii snr.iur:a e1 Iui
po:ita {i for;r1,r: i,.ir',rino.isii, itt culric aLtlt, foiLr.'lc E. Dclacroix, un tablou pe carc. ar fi trebuit s6-l
l.ransl;aren1":i. si'r ir u 1ic delci: iisl. Frorireltin ob-
sei\:ii pc rii'ept cl'i. 1:r r-rrl lLirIliil.['ist ca l-lembr:iindt, pictati dumneavoastr:i ; dar :'Lcesta i-:r risir',r'ts ca
apropierea crt pricina sC adresa mai degraltd sLiri-
tor-rul dis;ralc ln Lulrrinl'r, r'u,rr disl;arc gr in urlbra. tului decit pcnsrllei. ,,'S[1p:.:l;crr:ercs;!lor avrirc:ittii,<a'oplcairsiitur.ntliui,i
Ulnbri cstc nclglicit)JSA, lLiilul-)a albicioala. Totr-rl ia1.i.
sc lurnine:r;:i slu sr inftiltcc:ir, strilr,rcegte sau l-r.i- (re nr,1 cmof.ioncazi.
IeSie pfiliir'-,1 cs'totrrp,.,tLe irl'lclniil"ivi a elcn.tentLllui litir
irtrage irezistibil. ile lriltl:i ecolr--" iu fala nol:itri,
cele doua fernei tlc n.:lturi ('rrittrarstaltte: lJlla ca o
colorant. E--;istii 1a I',t'r.nbi'urdi llai cicglab:i dife- intrupare transparetttfi... ('ei:la1t.1 cu j):iul onr,lufat
ren{e de lu-!olrl decit cont.r;i:Lr: dc'rortir.i,
,i00 r0l $i aurill". D-na JauberL, Sauuertirs, F. 35.