Delacroix, Henri - Psihologia Artei

elanltl vielii cale ince;rlcd sir se r:ealizeze. S-ar
putea spune cd gestnl primordial al ar:tir,'itirlii
omeneqti conline in confuzia sa originard to,ate
poslbilitdlile un:r;rne. trl depdqeqte cu mult pla-
C*NEtUZiE nul animalitSlri in care replezentarea, atunci

cind existS, nu este decit un sem,nal. pentru
rnanjfestarea" tendinlelor. El depdgeqte cr-l mlllt
planr,rl realitd{ii prozaice in care omul, sclav
al animalititii qi al instinctulr,ti social. r-ectdel
aiit de bucurcs,, pentru 'a se sustrage de la
tnate nobilelc eforturi . Designr'. .riata. utilitald,
in sensrrl romr-rlt al cuvintulr-ri, estc abdicare
de la artd. d.e la reliqie, de ia gliintS, sa.tt re'frrz
de a le ;rhorda" Dar estp n 'r'ial,d somnclenl,,i.
de inriatii ce existenta se c'lovede$te asiguL'rrtli.
Ce mornent ai vicfii spiliiuaie leprezintir aL'ta ? Iifortul r'5.tri-. i'iat5, ellortuL soi'ict5!ii 5i erl indi-
Ce este lurnea estetilti p;'intrc lLurile pc ('41'c .."iduh.ri cle a. :ir,rpnnc lcalitutea, a.spiratia c51li'
ie construieqte ortul ? umaniriate constitltic nn hoqat miinunchi dc

Nu este lumea realitdlii prozaice. Art:r in- tendinle spirituale, rale tr"ansccnde cu r.nur,t
toarce spatele vielii plactice, preocupdrilor: rrti- primul r'e:znitat, [oalte ruodest, la. ci]t'e eir
litariste. S-a spus pe irund dreptate cd a trai
ainnqe : acela de a-i asigrrlai omr-rlui nosibilita.-
inse,amni a. ltrr a.copl:a. de la obieete det:it irn* tea- supravielluirii inti-un unirels osl,il.
presia uti15, pentru a le r;ispunde prin reactii
edcevate ; perceplia obiqnuiti se mdlginegte la I)ar se cu-r.ine si consiclei'iim ar.:est el:in pli-
prirrrele anarenfe, care inteleseazi nevoile ''nordial, fiir"5 objcctie lrosibilir. ca pe u1t ansail-
noastre ; Ia acest nivel, r'eprezentdrile noastrc
despre lume nu sint decit un apel la vointa hlu de tendinfe care se manifesti'r in universuli
rror.strd. Viziunea esteticd anuleazd aceastii diferite qi nri ca pe o sinc;urd. tendin!ir, cai'e
lurne. ila llrurcpreuli:lensrdrtlau,rrae de intelese care ar contine in acelagi timp toa1.e a-ceste unirrer*
leaqir ne suri. Ela,nul r.'itai nu ajunge pentru a institui
de a rrietii eqoiste, formele superioare ale rrielii. Desiqur, arta a
rti- slujit mai intii rriata. SuJr ltaina magiei saLr a
religiei. ea s-a supr,ls mai intii preocup5rilor
tare de sine.

Totuqi ar fi fills sir credem cd arta nu are r:elor mai gfar,re ale r,'ietii reale. Dar fdrii arta
absolut nimic cle-a lace ct utilitatea. La incepu- proprir"t-zisri, fi.u'i ir;cul tenclinl.elol pc ciilc s€:)
tul cirrilizafiilor. in cfor"tul practic al oilului snp-arit-iifni ilxoisl1icreil, altii, etlfa rnallic.i sarl
retli,gioa.rii
rlc a-qi ordona si clornina nr-riversul, exjsta deja nitrlr;rlati:r.

schifa" tr.rturor lumilot' 111.11ane. T,imhaiul, de aePeeraimclea-acoralirnirdctueirisoticleuimiLe ;rltej erlt, pale.-sio,
pildi. nrr esie doar un instrument de cornuni-
('al'e. o unealtA sociald; este o primd Etiin{ri. Fe rndsura omului,
rle a crea o lu.me in exc1usi..-itate umanS: de
o prinrd religie, o pt'inrd art,i. Strdduindu-se sii a der.ia" realitatea in direcfia rrisrriui ; de a d;r
crrlele'asrri lurnca 1"lrin artificiile tehr:irrii. ;ilo
rnagici, :ikr t-r-.lirjir'1. onrrrl l't,r'az,it rle toalc ILrnrili' lealitAtji lrragiir visirlrri ; de a da r.isrrlrri ntrtr-
lrta constL'ingAtoilt'l si $i.r\"();il't.a lr:llitltii l,'ic
strpelioarc vic!ii r-rtilittrrc. At'ta esle inrrdl.rtil.t:r r:1 tlebuie sd tr:ansf orme trupul cu aiutni'rrl
gi purt;rtd impleund cu nrulte aiie infaptuiri de 4V) 403 podoabelor, locuin!a cu ajutolul stilul"ri, fie

cl fi:ehr-rie sii fixeze c:-qeirte" sat: strzil:-ir:ireta pat:- margini esiii;ri la acele di:ctrine fcarte rudi-
meniarre r-'err-e fac ,,i:n Etiinlii rin fei cle decalc
ticub.rd a luerurilcr. fie r:i trebuie sqifitr1anduscud- trl unei lrirrri gaia constituiLe, asarutr.1d:nr"coeie,icnliasptrru"rrc[-
in m.iqcdri. in cr.ivinte, in zgory:ote
nel.e inldnluite un qir de atituiini mentale, :rrta ;i simpii.r i! uitrii sltirit r-.Lrrr-'
tui'u sa oriqin;LrA legile ine-rotabile ale lumii
urmileqte, pare-se, 1rra1 nireslr-s de olice" iti _si a1e iilrlloir.s'Lci'ii. (.-lei mai instrui!i gi mal pa-
formele ei superioare ra. qi in fcrrrrele t:i infe*
ticaie, sd asigure pentru tlt ceea re esie ''tee- ti'unzaLort ciintre liiosofi Ei dintre savanti aban-
Conr:aza astazi empilisi:irui care socoteqte ca se
tie umand o exprelie denlin;i. cai'e sE si:tjsfa-ci. identifica pasiv cu obiectul, cu natura, cu lu-
intrea,qa naturd urna,ni".
r:rurile, ca ;i r';tlionaiismul de ,modd veche care
Se pa.le cd lumea artei e:rle in primul r-inri pr:eiinde sd lc.cclstitr-rie realitat<,'a sub f or,ma
o iutne isnpiclialri.'eri,'sipl :riintuv1ilrsro.icafslSi la :el ac:rs'':I.
desfati !:l: ea unui sistem cieductiv gi inchis.
iri:l1i'.ir:o ci;
Am admite l-rai deg.i:aba cd datr-rl, eicrnentul
ctoaotlneuasintrseielgsirme:rnehsaiibnigliiiii"nliSi:,:,e::'r:-irptt1aa.1.arete-rL,ir:tic-:tn:liiatttslrei'i-ic:lrtera.ar'sisRtdi arleuirllr'lnir-te*. nicenrixatiaioectprdenueiaianqinuiunlaiam.si'i:pemipiciiihlaealz,isripcanleitiraid,tcuirnaritaircseineictsceipnoidni$-s'iiittni.itnrP-ar-rise.ietamseru-ieupiulnptnsuesuramdgu,i
rloasei aparenle qi a fi'rr:rri:;er!ii Illli.:l.i!.i;ziftcteil.'nlr;ri;dt'!ec
parcilliirorniinniml Eiisi uciaa se modcieazd prin giiinfa cei
rialolile otrreneqii se manlfitgtii in coarernEani iefei smtacdieeleaazaactqivtiiitnafafi.i
figurdri sensihile care iircinti"t :;ii'ritlri'j lc 5L ilr -
tIr'oer,mg 5-cd'.ri:flmslaugl:ndifiilcaetira.cr''cl ;r'd-,tiirn'].it'Ae1{1ttal"r.ri-iltsrg.lttfele.t
sri.ilr Cunoagterea esie
creatoale a gindiiii, o raliune in mar;. Totul
fiir;l

irrdoial.i. decit unul cj.i,rlle ;:r,oeeilrrle pi,in tale se etajeaza arci gi se condilioneazi. Lumea 6tiin-
crnul aiunqe la ttrilfjcalc,i dr: sinr'; clilr este investigaliei,
sirr.qurul plin care aiuni{e llr i.la fiiri sarl"ificiil. lei este o iume unde, Ia iirnita.
spiritul in proprizr-i operd ;
Arta constitttie o lutne erclr,tsiv t;n:an5, in care o iurile se olisei'va c1 insugi nivelui universului
irrfloregt;e inl;reaga nstttri'r a crrttiliri. N-'er fi ei'r
cele incepe ai;ia ia
sensibil ql ctlre se siiigc;'re ia niveiul spiritu-
tosnai se;r:inul armorriei intr,,'i,1irlr,ti spirit, a1 iui; o h-rlne cr;,".€, Il;1re sa inrrl-1-lir ca un lucru
ermoniei clr,ntre lume si snirit. al r:'o:rrpatibili-
t5"!ii 1or profu,ncb ? Acestr, ar' fi a.r:1rll fttnda- pe planul realignuiui si care se sfirgeEte sub
mental care sc fllgmenteazi)" in Iormd. de acti"-i'Laic cleatoare, pe rplanr-rl icjea-
.ir-:decdtile este-
tiee ; crearea. Ltnlti ltniriets iir t:f,te spirii'u1 se Lismr-rlui.

r:e.qdse$te qi se reflectir, la tcate trepieje hri de Despre aice:istd. iiti.r,rclile cu ali.lt si,d. malturie
insaryi istoi'ia cu-iioastelii : ia
tensiune. ,ei --- {:osntog'rrniiLt, Llesiti'r incepuiurile Etiin-
Cai"o i}"-i[I] putr:ii
spune ciarii sint ple:zit, rliigic s:rri incelcare de
Cr-ealia nu este, fiir"i-:i indoi;,t1i, pr'ivileqiul ar- expJir:alie pcziii'va ; lr c:i1t,itui ei --- ,inar.ile ipo-
teze, citre sir:it ciln nt ir nigte lnai'i poenie . pe
tei. $tiinf,a ul.ilitara ameni.rieazri ltlirea in con- inasula ce ne lidicam spre inaltele sistenatizdr.i

formitate cu ner,or'le ort,er-reEti qi i:ier:azi. instrn-

mentele actiunii. lumti se,"rsibile I ale cunoaEtelii, ne aplcLilsn-l tut nttri rnuit de
in arr:Ia,i 1,lnril
(.1un6*Ut"t.a sub""titr,r.ie lrer'- zona artei. Str"adania cie a lirterpr.rta intreaga
ua,l cunoagtere ca pe insdqi vi;lla spiliiuiui, ca pe
cepf iei rttilitale lrtnea
vastA qi n:ai biur,: ?ttchegLt.i a rinlti rnare sjs-
tenr intelecl,'.tai rlc simhnlur:i. -Cttnoiistereil, suh visui rnetaliz.cieniior', seai:.riina l;tl r-tr li'iindl'a $i
toate formele ei, este crea{ie. Nu n-tl-am putee 404
105 abstractd paez.ie.

rlqaclar sti inla erste artiilr'iu, ndscocire gi teaza catre lurnea cantitalii, a diferenlieri.i, a
r:r'ea'1ic. Aladar lr-imea gtiinfei sr: ;daug-i ;i r;umdrului, alta cdtre lunrea calitdfii.
srlplapulie luririi rc-.ale. u rriea sd se pe de
Insa, lulii
di- $tiu bine qi am afirmat sulicient in paginile:
liinudrn ,citLrli dc pulin accst adcrrir-, vom c(irl-
veni imediat ci lumea gtiinlei qi, intr-un -[e1 acestei cirli cri al fj fals sA a.drnitenr pe de-o
parte ratiunea, inin'gefaJelapcuiunnueir,fienltedlei{einnftau,ilpiiesdire-
mai gpernineraacl,eIsut mcuevainct,utnooaategtseilsiite-madtiazcddrilienlesltezr-- alta abandonul
gem
gbeilirtiei inpeexobraazbaile;i,aiinuleniei--reasleitds'ulipcuanree sporaairndteilnecaturatdle.caIn;iteliingegntlininllduc. rIeautzdd,clteaiceeEoiprerirra-
constrin- de artd nu- s-^ pi'ezintd fard o oal'ecare anafogie
o guver-

neazi. Convenli,a, iibertatea cleatoare ajung in - cu opera Etiinlifir:5. Iati de t-e stiinta ne dd
totdeaur-ra la pioba velificdlii, la contlolnl ade- impresia de 1}rmusele. Exisiit r,hiar uir airurnit
aspect al frnrr.usetii carractcristic'e naturii, cale
rrdt'ului. Nirnic in cercetirile r"ecente, chial ilr nlr apal'c iniermediul stiinfei, deoa-
derit pi'jn
cele care reliefea::a cel rrrai bine sponbancitate:r
1'ece ea descopora o orriine a Lr.rir-rii la care sen-
c'realoale a spilitului i;tiinfific, n-a putut sai sibilitatea nu parvine.
climinueze i aloalea ideilor de adevAr Ei i1e
puDtiairr,adaecevsdtreatreczderavretaoredpautdnefdicnutvca, lorrauree rnai
obiectivitate. Tlebuie sd legasegti intotdea,una cali-
1n'mea percepliei ordoi..^ate gi obligatorii, prin tatea senzorialS. in cai.e se scaldd congtiinla
lcnunlarea la orice punct de vedere propriu, la noastla la origine qi de care gtiinla tinde sa
orice caracLer albitrar. Tlebuie sd te supui in- se elibereze. Sa trdiascii sunetele. parfumurile
totdeattna r:igorii legdturilor prestabilite. Spon- gi culol'ile, s5, trdiascd rdsunetul lor afectiv.
taneitatea creatoare este iLser'vita aici nu nu,mai tlaiasc;i infloi'irea sentimeuteior qi a irleiiol sd
necesitafilor cale clorninit ferbiicalia gi opera,
in
cum se intimpiar in alid, ci ;i iegdturii operei asemenea calitdli senzoliale, iatd. misiunea artej.
I)eoalece susline cd vede dincolo de aseltenea.
cu realita.tea originala, cri ciaLele pe cai:e cpera aparenle, ;tiiirfa, ditnpotrivS, incepc prin a le
face sa dislrai"ri. r\r'la qi gtiin!a se
tinde sI le a;eze in forme gi s[ le reprezinte. ferici1.. ccnrpleteazii
Realismul Ei empirismul tin aici sub cons'rliir- in cirip

gere idealitatea.

Se cuvine sa mai acl.iligam cai sistemul inte-

lcctua.l de simboluli, cale constituie qtiinla,
anuleazd tocmai calitatea sensibild Ei afectiva,
care este materia artei. $tiin{a niizuiegte sd ex- prRinelcig.r'iealrletian, dncnemi aailtceulusrenai,mudndsed garanteze,

ilaga din haosul datelor senzoriale un sistcln ele sd fie
de noliuni distiircte Ei de raporturi precise. suvet,ane, valorile supreme pentlu cale lupti
Alla nazuieEte si ordone:.re lntr-un sistern lim- ornul in lumea aceasta. Sa supund forfele cli-
rrine ,:i sa li se :;upunti, iatA dintotdeauira an-
pede r.-oiui n-ielodios al datelor senzoriale. Arta titeza cdreia leligiile ii ofera sinteza. Sd adap-
gi stiinfa sint complernentare. Observdm as;ta teze lumea 1a doriirle, sd adapteze lumea do-
incd cle la fr-rlmr,:lc celc m:ri inodeste ale vielii sufletul omenesc gi
linlelor la tot ceea ce, in
in natut';i, ii este super.ior ca
cotidiene. Pr-tten irscultit sunetul orologiului expresic a aceluiaSi fapt. Se pcaie,ircnnciitiataeic-i, altd
ca si
ca pe un Eir de l:irtiri care alcatuiesc un lrumdr', in 'ar'ld, cxisti rr or.:lrilibr.rr intr.c bunul plac:
sau ca pe un s.:r de note care alcirtuiesc o lt'ie- ;i rr iatii cie. cr_. cr.eatrrlilc t.eligiei
coristrin.qei'c
loCie. $i una, qi ce:rlaitd sint atituclini necesare ;
vielii omenegti. Pe de-o pa.i'te atentia se orien- c{rnstimt atit dc u;or si se inve;minteze tn
107 farrterziilr: ar'lei.

Dar zeii verierali de leliqie. figurare a idea- Etiinfa acestei almonii este jujecata esteticd,
lurilor umanitdlii, au nevoie de intreg sufletr-rl, judecatd precedind pldcerea gi c ;;rstitr-lind fun-
omenesc. Lumea aceasta a i.rllevilul-rLi etern nLr
are ce face cu fr"umoasele apai'enle, aici orice damentul ei.
Frurnusefe,a este deci ccr.rsi.ruitea unui obiect
aparen!5 se spulberii.
sub forma acestei finalitii!i subiective, care
Zeii venerali de religie, figulale :.:- ideah:ri- exclude de indata reprc'zentarea unei finalitdli
1or uinanitdfii, n-a.u nevoie, pentru a se ]rea-
liza, decit cle sufLetui omenesc, in intimitatea obiective, a unel imbindli utilitale. Arta ne
lui cea mai profunril. Se rra obier-:ta inpotri.,'a dd irnpresia naturii. $i, toiodatS, ne elibereazd
acestui paradox. intrucit tca,te leligiile au tem- de rratur'd.. Aceasti spontaneitate in iocul facui-
ple, iccane, obiecte sfinte. D:r,r taate acestc ldlilor':le cunoaqtere, care produc pldcerea este-
simbolurj nu capdtd valoare decit prin in- ticA prin acordul 1or, face legdtura intre naturd
tenlia pe care o dezvdluie in mdsura qi libertate.
in care o slinbcijzeaza. Ai'unge 9i
imaginea de AEadar spiritul se bucurd de el insuqi Ei iqi
ca creeazd o lume rnai presus de naturS. Nimic
care se siuieqte rrraiitorul pentrr-i a-+i fermecil
mai liber qi mai omenesc decit judecata este-
dugmanul sd reprezinte un om qi sd asigure su- ctirce5de. m$icdtontautquirasinintesimqi irezistibl impingi sd
portul sensibil pe baza cdruia ii-rtenfi;i cstilS va este artistd, intruclt
o socotim frumoasd. Frumuselea naturii, adicd
fi implinitS. Prea pulin conteazd valoarea este- acordul ei cu jocul liber ai facultdlilor noastre
ticd a imaginii. Aceastd vaioare estetica se
poate intr-adevar de cunoagtere, ni se par:e, cum spune Kant, o
religioasd, cum se aindtSimugpalala,inrraiinotcrLeracaae.,maalsldi.5re$-i finalitate obiectiva a naturii. Natura ni se
ligioasd, incepincl cu perelii gravali ai grotelor
din cuaternar qi sfirEind cu splendolile cate- pare artista cu intentie, parci, qi cu finalitate.
dralelor noasire. I)ar este vcrl:a de rrn sr"lrphis
qi de un lux. ln religie, sensibilui nu este decit Acest semn de frumusele i'iu dezvdl.uie oare
semnul suprasensibilului qi nicidecum desivir- concordanfa dintle producliiie ei gi .sufletul
qirea qi inflorilea. Iui feliciti. nostru ?

Cd alta constituie inairrte i:le r.rrice creaiea TotuEi nu este aici decit un mod de a vedea
unei lumi in cale spilitul inflo;:eEte qi la a i:drei
alcdtuire contribuie acordtil intreguiui sufle1; al spiritului uman. Cum sd admitem cd na-
au observat bine sistemele estetjce !:le lli'cve- tura are inten!ii ? Finalitatea intenlionald nu
nientd kantianS. poate fi decit opera subiectului ginditot'. Ne
sluiim de finaiitate ca de un simbol pentru a
Pentru Kant, primr-rl cale a foimui:it, ader,d- ne reprezenta acele operalii ale naturii pe care

lul acesta pe rjare lram folosit djn olin qi pe rru le putem pricepe prin simplu mecanism.
care il credern definitir.r. arta este acLivita.tea. Lurnea artei este mai degraba lumea omului
armonicas.l a funcliilor rrrentale" Irrnctii exer- decit lumea spiritului, dacd ludm acest cuvint
citindr:-sc libel in lumea lenri::rcnti:r;"ii : ircor-cl in sensul anonim Elui iunKiaveirrts. aKl ainnt care il vor
ato'tltajmrirrnurraoggniniinoaatsfioitarihiEccr"cirlr,."ijliri'.titirlciucacalefiarcc.;r'ut;,L,;ri1,.:;o,i'it\i'liroi'iira'1r,elctlihciccLr:ra|irsr.oir.hli.i,!::-rl
1et'e, cale se rrrairif'cstd. in se:nzaiia ins;.1i. flon- intelege succeso,lii observ5 in
altd reconcilierea naturii cu iibertatea, a sen-
sibiiitdfii cu inteligenlar ; clal adauqA imediat
ci reconcilierea aceasta nu exi:rtd decit pcntru
prirriliie c'ilre () contenrpli. Nr.r vede Kant. in
linii mari, unitate;r ltr.rtrii sub folrn:r idejlor
str'biective ale lafirrnii, fi:i';i s;r atribttic il(:c:,r1,or'

,109 idei o rcaljtate adecvatA ? liealjzarea lol prac-

tica este impinsa la infinit, ca o ,,datorie de a lornantismul . Am virzut mai sus cum pl'ezintil
fi'(, iar esenla lor nr-r se poate cunoaqte prin Novalis, in telrr-rer-ri straltrcili, intrrnecimile
gindire.
spontenc.itifii creatoale.
Le mai rirminea succesorilor lui Kant sa Ilege1 este, larii indoiali, filt-rsoltrl cerre s-u
transforme aceastd finalitate subiectir'5 in fi-
nalitate obiectlvd prin identifica'rea -<piritului strticluil ceL rnni nrulL sit staltileascir t'aplul cir
cu natula. Astfei iudecata esteticd ajunge sd
art,a este Lrn lnorrent al dezvoltairii s1:irituiui,
fie deslvir'rsirea unei tendinle imauente Naturii
ca qi felul cuin dezvolta'rea artei videEte iceasta
Spirit.
migcale a spiritului. Do,rneniile veciue clt lu*
Arta este Spiritul care redevine natut'ii. mea frurnosulr-ri sint, pe de-o parte, praza
realitalii finite gi a gindirii vulgare, deasupra
spiritul care infloreqte prin natura. natura cale cirreia arta se lidic;i, iar pe de aItI parte inal-
se regdseqte ca spirit. Iata strddania metafizi- tele sfere ,ale leligiei Ei al.e qtiiniei, in care arta

cii postkantiene. ,,Arta, a spus Hegel, dega- face 1oc unei concepiii a absoiutului, conceptie
ieazd adevdrul de formele vane qi amdgitoare eliberata de toate fonnele sensibile.
ale acestei lumi imperfecte qi grosolane, pen-
tru a-l imbrdca intr-o formi mai purS- gi mai Arhitectura se alla in cdutare de zei sau de
oameni, locuitori ai nobilelor lacaquli. Sculp-
tur"a qi pictura realize.aza gindirea .sub forma
elevatd, creatd de spiritul insuqi. Departe de a ei fizica Ei in iu,mea materialS. O dala cu l1lu-
zica, arta se elibereaza de vizibil Ei construieEte
fi simple aparen{e, formele ar'tei cuprind mai. Dar ,muzica cheamd
multa reaiitate qi mai mult a'devdr decit exis- o materie mai spirituala.
ter-rtele fenomenale ale lunrii reale. Spiritul
rdzbate mai greu prin inveliqul dur al naturii Elimi sbdaiuur1n,p'lseinsguuflreutlucl.aGreinpdoiraetea, sd ocupe spiritul
gi aI vietii obignuite decit prin operele de care nu se po,ate
margini ia aceastd concentrare abstractd a sen-
artSt(. utimneeinintutrlueigEi ilucamrei
si.mte nevoia sd dea nagtere
La Schiller aceastd identificare aibia incepe. se desparte
Desigur. el a rupt-o cu subiectivismul kantian. de realitdli vii,
Pentlu eI gindirea nu mai este o facultate de muzica Esiuifglei toufel ,rsdeinobpsoeenzile sa
abstractir qi opusd naturii. Prin el arta e'ste existenla in ca
energic marcatd ca realizare a personalitdtii arta ; aici imediat eI
urnane ; este joeui intregului suflet ; este omul insugi, ;i totugi sub toate vdlurile irnaginaliei.
intreg in armonie. Dar Schiller nu precizeazd, Iar cind vrea sd se l'egdseasca el insugi in fala
exact care este, in iocr-r1 acesta almonios. 1ui insuqi, ii sint necesale leli5lia qi filosofia.
acordul omului cu natura.
Dar arta nu face, cu toate acestea, decii. sa
Fjchte in,sistd energic asupra a doui idei ncoantutinrini,eonagtiunrad.irEexisotlagaonizaarttoaailnccloipngstiiteiintiideit
cor-rEtiinta. Natura nu este oarbd, pentr.u cir este
valoloase. Arta este functie constructivi ; nu
constituie €a oil'r€ cea rnai jboucnudl dovadd a ac- Ideea eiaborindu-se pe sine. Este spontaneitate
simultan aI plasticd, travaliu surd a1 Ideii necontenit pre-
tivitatii Eului ? Arta este ocupate sd descopele folnrele in care s-al pulea
trului qi al non-Eului. Pldcerea estetici este
fuziunea subiectu'lui cu obiectul. insuflefirea infaptui. Dezvoltalea seriei naturale se face
astfel prin adaos de fr-rnclii Ei de structuli
unirrersulni plin clearre:a unui suliet, nou, ilr ce mai almouioase. Departe de a fi din
('lu'o se irrrbin;:r l.ocnr;ri srtlticr'1 Lrl 1i obiectLil. ce in un
aeregat de determinari a ciror singuld legdtur"a
'5c-trelling e:x1rlr-r;:1r'irz;i rllrr 1tlin aceastir tem,l ar consta in faptul cd nu se contracareazi re-
a chrrtre nzrtrrr';1 si s1:irit, clintre con-. ciploc, fiecare dintre tipurile vitale este un
identit. fii 4tl
$tien1. $i inconStienl. : si. irnpi'euni:r cr-t el, intl"eg dr0

sisiem g-ata sii se tealizezc cio ir-rclata cre lltt va liud toate rnocialita{i1e spir.itului, decit cxplicd
ntili i'i irrrPie.tlir a1 tl':' oltqtlilr,lt' : sirrtl ltceslrl:' I ai:oltulile ;i geneza lor.. Necesitatea inte*
liptrli t'str: lttezerrl irr iit'r'iitl tlirrit't' t t'le ttl;ti lioaia, cale dit'iieaz.a dezvoliarea fomelor spi_
i'itlrlui, estc f oarte albitrala qi foalte fr-agi1i,
rntrilt., r'it tttt 1t'l <j,'itlt'lti.
liinclca este cu totul di;rlectica.
Cela cc ur il iLcltrr.ti3ir, iottr;i, rtulttr'li ('sle de.- cpaelllecleaOztnvilrvtaiitcdillutieatiseietdlceeifiietclirnieeacairl't;eltartda:b1.a:r;..rTOiicr'f;areii'rlc.;crlniraerril;vniiqeieiniilsruecozilineer1ail-lcrl.m'rLLe.uirrs,cllreot.:ointnitlc\i.ilis1reii,tpeaecpppcacrruloielcmaaaplursiieee,l
1r:-arn plezcntiLt atit clr: fi'ccr-cni,; iar.;i sd ne_
plina posesie cie sine. .\Liti cstr-' tlrra ( Ll spilitul
glij.irn 1.t.rtuEi aspeclgi c'le lcariitater r-1rt'-rLnli-i. pc
viLr car'c cili-'ttllL irt itltttrii, clat irlu c ii clrtlerclte
acesteia folrneit', insuqitrriu-qi-le. Arta tinde si
iacri exteriorul iislrrielniiior' liurttlicttiui, sd ie-

ad'rrca realilatea extericlit it 1a spil'itualitate, arst-

fel inr:i1. pt itrlt sir -tle t.ttltniferstat'cla celci d€r a

doua.

c:are hegelian:smlrl 1-a pr.rs c,u i.ig.oale irr li_r_
nrinii.
Sisternr,ti esletic al lui l(ant ela frugil ; fi'agil
ca inilcaga jlilosofie liar-rtianai. tir-rcle spilitttl,
care infolrncaza gi guvet neazd lutnea, 1:are sA ,r\ltlcrpiind pt ea inr-Llt. ar.i :r si nlLtLilli. .,.rl.i;inil
nu mcaarietiinoiludledluempien,duen,deesjtued. eccaatgai omeneascd, 1,rlc:a ntult clesltr.c lrr.tir nertLrlj i si rlespr.o natrrld
de suspendatd ca ai'tist, nLr c.o,-ro-niiltti_e'ns'tr,r,ef;eibcs.loirl-l.r.ot ce1leo*aarcdr.?epTtrn,r_l
intre cel Ei pdmint, fald sa-!i poli da sealna
1.r'-adevtir'. se

de uncle plorrine ;i incoiro dtLce. clespi'e linalitalc. Se r.or.blrsic cles1tr.e trn sislcin
Dar: obiectivitatea Ideii, r'ealisrnui idealist al rle faplc si de pirlti in cat'e lotrrl c,stc in rtrocl
Iui llegel i;i ale Ei el plirnejdiilc sale. Gindirea leciproc mi.lloc si scro1.t. ficc,alc clintre orgat-re
substanfiali:ratd, 1a cal'e se marginegte. seamdna f iindu-lo apropiat celorlalte $i lie<,ar-e clintre
rnai rnult cu luctr.trile decit cu spiritul' fazele clezrroltirll Lrrtni oLqarrism cor.esltunzind
celorlalte. ln linii si rnai generirle, se iire in
Aita este ci-ealie qi fablicalie spirituald. Per-r- rredere subordona.r'ea pdrtilor. falii cle intr.eg,
tlu ca ginclilea h-ti Hegel sii-gi dobindeascti va- dIueitesrdmui,naalcetaivuitnautei aobcieocntlecputualiunitocliuoln,t:jonninr:depstJaru-
loarea, tlebuio ca Iiegel sd rnealgd pina Ia ca- sugerincl o altd actirritrrte blul.ala si nei.cgulatd.
patui ei. 'flebrtie sA-i lerse spiritului intreaga lui
independen!ir gi ini!iaLivd clreeltoal'e, fdra a-i ln linii ;i mai gener.ale iuci, finalitatea aceasta
face sa dispala iu atroirimati.ti ttnei natLlri ac* naturala nu este donr supunerea in fata Ideii;

tive. ca este Icleea : o stluctu.r'A cal.e se it.rventeazd

Lar Iiegcl, o t cdlilate spil'itnala se dezvoltti seiapinescda;il,eulnea1lliltaanteciau(,lizsic. inlr.rc:ntcstr: el insu;i
;i se afit'ma clintt'-un lel cle necesitate spiri- tj nrr f;rce der-:it si*l
reploduci; ne afldrl iLic,i in insusi nriezrrl hc-
tuala, iar natura .g clg5irrilQe;te in spirit. Acestzr
era sensul prolunci aL teoriei alistotelice a imi-
taliei. Arta este aici o reprezentare purificatd gelianismului.

a realitirfii, tlecelea irL act a ldeii ca1'e in na- Fald indoiald, putetn irurni ac,eastl fjnalitate
tulir se aflii doar itr geltllet-ie; astfel iucit at'ta iirnctteirlnilatite- a arta, in sensul in ,:.aic g.isirn arta in
este mai lealit decit lealitatea ins5gi. I)ar' leltnir';r, dc pilclir. [r.r1r' orr ir-rlr'-ade-
aceastd realitate ot'iginarit este ftlarte confr:zA ;i virl iri'1i:r, in scnsrrl esletic al crrviutrrlLri '/
fourte clelrarte cle spit'lL. l,a cirept vol'bind, cu-
vintul ldee rutti clegt':rbi clenume;te lincl pe r\r'ta. pr:ntnr a J'olosi linrlta.juJ acest{1. rneta-
412 413 fizicieni, este tocmai realizarea frumoasd a

Ideii in forma sensibi15,. Natut'a utrmdt'eqte Sentimentul creafiei, al divinitdlii, pe care
aceasta realizat'e flr,trnoasd iu ea insaEi qi pen- rnomentul conceperii
tlu propria sa buculie, sall o intilneqte doar artistul i1 incearcd iir
mreiseateit,etircpieere,i cinquaimiantlEetirdisueemnaftuifrinluesiinmpturlilitnlurefpizdtiesetliietainmtlaepaomtrafiarterlad_
p.r'ir-r spilitul uman ? Ci1. valoreazA mitul acesta
artist qi ai Spiritului cat'e t'edevine
aL nlLtur"ii -
de idee -acefailsotdsonfautrl-rlerd proiecteaz6.. le hiposta-
Natula ? ur.iagd, pe ca.re o insu_
ztazd. in
fleleqte ca pe o operd cle artd.
Ne p'.ii,erl intleba rrr:ri intii d:rcii finalitatr:t Arta ;re iinpin.qe aqadar in mod irezistibil sii
insaqi nu este o constructie a artei qi tin simplu natura-artist. Ei i se pare cd nu face
rris al spiritului. Toate dalele r:recanismltlui credern in

intlincl ir-r ioc, e posibil cra prin acest simplu decit sii desdvirqeascd natura, s-o pund in de-
joc sii elirlinale combinaliile nearmonice. olina posesie d,e sine.
fie tpuarDriitae?l acAinraheritteenicutnuvure-add,eatdcdat-icnnas"puzril-,ilmmaaput:zccilacippadeqcnidimceoiarb: umnnaaA_i
Si claca ipoteza aceirstl egueazir, clacd finalita-
tea se alata a fi necesali natur"ii, coincide oale
finalitatea cu arta gi cu frumuselea ?
tnare parte a artelor cuvintului. in altele nlas_
Alt'a fablicf, un fel de natulit ; o lume cral c a:titc$lteae,iciumpriicrtlatuolliaadleonvuseadeuesstsecc'dv,tei1zpcitiuut rnoailelee,tacpsadur$icniefersrriavioreiaetraadl_e,
l5tnerialgnitvie,i.zsilrne"trrn"seililaopgruacnoaent'uctdon,muEiiitenmnutoedn, euclmoinanviteeanrcietoieilraegaEi icotosecphii__-
pr.ezintd aspeci,ul realitdtii Ei. cate se afld, to-

tugi, 1a dispozifia spiritrrlui ;'o )urne sensibild
pdtrunsd pe de-a-ntreg'ul de intentii urra.r"re $i
construiid in aqa fel incit sii lealjzeze perfectul

acorcl aI con{inutnlui cu folma ; o naturd.artist, leazd inti.'e lealismnl logic qi realisrnul vizual.
Orice artd, am ma.i sptr.i, este
cai'e lasd sd se intrezdreascd spiritui creator. Ei pentru acfiune, inainte
Ila ne impinqe deci si stabilim o apropiere de a fi viziune a fi viziune.
lntre natulri $i artd.
iaslinimdtrluteSpaolldieu,ncgigrn.oeeeenpmGsseldeiddtcsn,ecdainruomdenlpmc.uetienorpc.odiiuaeaeEqmsapip,teannionIanountdtnvaanoritnan:uitaeurdimitltiua-eiop(tnced5odlaaimicpu,li.blioteaedcrzsei,ieitnsciclcrutalridnablle.tis-dlipjanmlia,_eo.
Pe de altd parte. iilta. imprnmutd de la na-

turd. Ea ale irlDlesia c:d natura o inr,ttiiuie gi o

depei$e$te. Nr,r de la r-raturd iqi solicitd unele
arte rnodelele ? Nir este firesc, asadar, sd ple-

supurlem in natrrr6 insdgi activitate'a cale inflo-

leqte in artd ? aEaqci eanacusetrafrlaun)m,rmaucsteielsitreteagen;neiodultacullrsiiaetdqstqueirminidnreeavqcitteeaabcsxtildisctneaenin{ia_n

Arta ne dii clnci inevrtabil sentimentr-tl c'ii

natttra estc un genirr uliaq. avind creatii multi-

lorme, o g,;cnialital.e cale sc cheltr-rie la nesfir';it cetata creale de forrne, in derrenilea ansarnblr,r_
in crealii totdeauna clivelse qi totCeauna l'eir-r-
rilor pe care natura le urzegte vegnic, sd se in_

noite; o genialitate fericitl sau ltefericitd cale atcilhdniaeauargsracndtondmealotuudl urfirri-uil.meraudsfeaeclei.ie.xifsmtemnr_fir5dsilnsacgaireuncemoulil

se l'ealizeazd ctt o puLere suveland. Se inlelege

cur-n idealisi'ntrl postlianti;rrr ;r lost tentat sd ob- 115 sndtteii.DindiemlracepipEiantirugftilaelo,sisdrco.uehfnzioa:ttsdbgtirbiiinmilleesiofndabtcsrneedereviaspr.lso-rreet-peeIrzeineazalneetnutp,trddenm.ueDnaanare_er

sclr,e actir,ilutea crcafr)are ir spilitrrlr,ri in natr-rla

insA;i '/ Nlecanisinril se insrrfletegte : totr-rl sc
pdtrunde de o f inalitate lduntricd.
414

tura sub trdsdtr-rrile unui spirii; cal.e iqi cautd tic asenreire:r, r'ii urr sin'rbolism mai liber do-
calea qi realizarea. TotttEi, an'I sllus-o pr-rlin mai rnirri alic epoci ;i aite s,:oli at:tistic"e, de piida
inainte, oricit de amp16 ni s-ar parea fruinuse- tlranur n:uzica16 de la sfir;itu1 secolului al
lgeeagtenafrtuumrauiSse, {ceiea'1ai ratrirsetimcdimEpi riei seiastecdmeoadedl,epceda- )il)i-iea. Stat',-il gi Bisericrr nu apasd intotdeauna
iisupra ;iltei ctt () gl"elll.ate l.a fe1 de mare. Dar
tendinfele uner epoci clornini intotdeauna arta
mai simplS refleclie ne aratd cir natnra urm5- ei. Alta este expresia inaitelor valoli gi a n'rali-
reqte existenla Ei ntr frumuselea. Ila poate s-rt
intilneascd. este adevdrat, cu aiutorul vastului lol in''"elese. Stendha.l atrisese deja atenlia in
idoecsfaS$l ucio"Amribainavfaiilioorrjsloa1re,, c:ri a-juton:l imensei privinfa asta, in legdturd cu Frumosui ideal
r:ulorilor 9i foL'tnelor
antic qi cu Iirumosul rcleal rrrodeln ll.

rscnaar1-,erlp,fecriurnciansiibumitnoparlautilirnaniceqeaciaremrieclenagicifeofe:s:ritiiecfiktieerr cfl.re vlrea $i in acest sens arta este inflot'ilea spiritului
urnalr. Dar nu trebuie sd n-^ incitipuim cd spi-
natt-rllale, litul se cautd astfel numai pentm a inflori, fdrir
t,rimiter"c la necesitali i-nai modeste. Dintot-
sllpillill'r1' deauna arta s-i-i aflat ir-r slrrjba marilor intei'ese
pe care le exprimS. Hegel gre$ea crezind ci
Dar nurnal r-rn spilit aflat la al;oo;eui spil'i^ evoiufia spir'ltuiui se sdrrir$e;te slngut-d, prin
trralitSlii qi care r,izeaz:-:r clesiivirqilea vietii spi- simpla dezvoltare a ldeii. Gindirea iusagi nu
lituale r-trmdreEte 1i cl:scopclii frttmtlselea' este in primul rind tehnic;i gi factor utilitar ?
Chiar aclmitind r:5- natura €ste gu-a1ernat5 dc
finalitate, aceastd 1iin';lac.elitad.el.ecit,insaldonpLir'eigndsteeaasrcnSn"i'
frumusete. Ea ut,r O parte a sirnbolismului artei are la bazi uti-
Irleea care se cauti si se in\re1^iloazd, planu1 litatea. Ilustratirrd sau clecorativd, arta se dega-
care sre aicitr.tir:cte el ir-rstlryi ryi incearcii sA se ieazd intotdeauna dintr-un complex care o de-
efl:xrpint:'iursneelecaoicisetrietrtmieai.Jmcuoint,illit:ireinacipfli'rutlr-nulusielSii.ugI:er-rqI: pageEte. impodcbindu-se, sSlbaticul se supune
I)e ntaterialibus uii" im.rm*erialis. Sirnboiisrniil unui motir, social, unui tnotiv erotic, unui mo-
se afld in lnsuqi pianui ediflciuiui siih fo'rrni tir. estetic. Repiezentarea fiin',r.eJor magice sau
de eruce, in orieritarea aeestrtia r:itre rA:;Srit, in
dispunerea diverseior eletnente ale plan ulrti religioase are ma.i intii caractel utiiitarist.
Lu-cru adevarat penti'u arta cavelnelor. Adev6-
rat pentru toate inceputurile artei. Arta egip-
icoirografic. 111 supt'avegheazd aiegerea suhiec- teana este unul dintre miiloacele intrebuinlate
telor. S.a dovedit- cu mr-tlti'i exactitate de religie ca sa dea fiirrlelor care populeazd ltt-
ci nici
micar artiqtii, meditind asulfra textuir-ii saciu'
n-au conceput acest pian.2 Aita seccielor al mea o via!5 fericita ;i filr"r sfirEit. ln Egipt,
artistul, acamgdi rpiregoatnusle, lesodideatduul,ra!5trdanqui ld, elucsrueparzad-
XII-lea si al XIII-lea este irai ales o art6 mo- pentru
nasticd. Monahii dictau srrbiectele, inspirindti-se
din tezaulele artci, eleqtine str&'echi, p5'str'ate vpiieetruitoiraerealzeesiloorcigeitditiui.blSueriloorfe*r,essi uepxoprrtiumrienceu-
in brbliotecile ior pline de r.itatlusctise impodo-
bii.e cu miniaturi. Ar:tiplii sint in narte interpre- fidelitate ideetr tiprlelor divine Ei trasaturile
tii clocili ai glndirii hisericegii. I]rarna liturgicS persclnajelol nemlilitoare, aceasta a fost prima
domind iconografia. funcfie a artei: de aceea arta cduta, inainte
de orice, materialele qi folmele durabile ; de
icenasAtrevecielpelsreaete-,gascdmaroirstup,aiuaectfelaxaaetsfmcrilnapinvvle6o,scal1lul'u,'jib'ninnatietiltt'escirmmliarbuueolltrdleirsercanamltrecienalerli-etnpsieeei
irnpun. Nimic n*ar fi n:rai uryor decit sd at'dtdni, 4]6 't'aInmroerliiugliuai,ergiripmteinaenda, l5ctlru-brrliudl,eimcaagdianverurmqpiadlpdainbuiliSe
417 al;ita vlci're cit trupul nr,r putrezegte (n. tr.).

aceea i$i inchidea frecvent lumea lormelor in- graba cdtre opera care rdmine in intregime sd
tr-un idealisn hielatic. fie sdr.'ir$it5. $1 in toaie crealiiie in iare eI
se mranifestd, artd, Etiinta, religie, o noud dem-
Arta nu este, aqadar, de origine pur este- nitate se deztrdh-rie. Activitatea estetici, deo-
sebita de viala, este o noud treapta de exis-
llca. ,,Dacd. ideile magice sau religioase n-ar t'i tenla ; iar semnul acestei originaiitdli se afla
perrnis inserarea artei nascut,e pentru ea ilt- in armonia intregului suflet.

sagi in cele mai grave preocupari ale vieiii Dacd arta depinde de spirit la o atit de
l'eale, arta, prea pulin grefatd pe ocupaliile inaltd treapia il dezvo,Itdrli acestuia, n-o pu-
esenfiaie a1e viefii cotidiene, ar fi riscat sA tem concepe ca pe o simpla expresie a nevoii
i:5mir-ia in stare embrionardt( 1.. Insti, pe de alta de a trai qi cu atit r.nai pulin ca pe o simpla
parte, daca arta pentru artd nu s-ar fl niscut, auccimrtei,vapintaldittaceutitidaqe. i[turaax,cpocaalreticpctiepirArlirtnalalijiovuciamifiaanoper.ionEfdueanledetdsntiea-
alta magica Ei religioasd n-ar fi existat nicio- interpretul ,qi senenui r,'aiorilcr. Fara indoiala,
ea nu creeazilt r,'alorile, care sint de origine in-
data. Cu aite cuvinte, n-am putea sd ne inchi- telectualA, religioa.sa, e,ticd, dar le confera o
puim nici o clipd ca arta se reduc,e Ia utiiitate, noud existen!5 qi o noud insemndtate. Nici un

i:e nrotiv cd utililatea a secondat-o la origini conlinut nr-r ii este strd.in ; Lar arta se inaltd
qi continuA sd o secondeze in dezrroltarea ei i,. impreund cu irnportanla ccn{inutului ei. A da
Ea nu este expresia nevoii de a trai. Ii putem fcrrrrd artisticd unei inalte valori umane in-
discerne specificul in sinul elanului inilial in searnnd mare lucru. Arta se afla in slujba zei-
care pdrea mai intii confund,atd cu alte ten- cilponIirra.celuDiaitlaaoecrtse'ritpemcruoiomtfmau,arneegdnienfto.elraamfcdidntedaleraea;nirtadildiuaenaellui,zaainttsdneaaagmteanrsed-

dinle. Orice tendinld originard este complexa
gi confuza Ei antreneaza mdtive Ei forme de
existenld care se despart s,i se deosebesc. Aici
intervine poate, intre altele, forla elibelatoare
a iocului.

Natula nu face decit sa o pregdteasca. Lumea
umand speunadearuegaaliEsmi suel suprapr_rne naturii. Za-
estetic frumuselea pe
darnic
seama jocului insuEi al naturii gi se strdduiegte
sa copieze cu exactitate natura. Servilismul In sensul acesta dezvdluie arta Ideile ; in
ianc'errsutaciet sateceinsct apruentinosmraegailuisamdusseidceoanfliosrmmuealuzid;
unei anumite alegeri in cadrul imensitdlii na- sensul acesta este ea adevar. Dar nu trebuie si
turale, unei anumite priviri aruncate asupr.a
ansamblurilor, unei anurnite exciuderi si rmei tcpadrlrfeeilepabadrcunulieuenasnoisncairaieEreutfesrinestd:uepsrl,erppeevuteeienlnxaepttmudlapsaepnentruuittrnlrupccaoia,uadncoteoeavaadHrcdsrouetuencgliefueeu,.iln.,aNdAcldaidcrtuicerfu:aoii
anumite seleclii.
universul qtiinlei sau aI religiei.
Spiritul se suprapune naturii Ei o activeazd.
Natura nu face decit sd-l pregdteasca. Spiritul,

aga clrm s-a spus, iEi pune bazele inferioare sd Arta, expresie a inaltelor valori umsne.
acfioneze in nrdsura in cste astlel in parte simboliea. pentru cj este
tru ca fara acestea n-ar care e,l acfioneazi, -pNean-- in parte guvernatd de idei. ln' Egipt, planul
putea sd actioneze.
csdt_apiurririeraiitgauuilrlcmuaalieteusaiceiznoqatntesginitiiimcinfoeileerndiscaueomtleenatfinniuneuua.adiInta_d.tmr,ear,estnacotiuaerttremaelfeaooirpg{deeienrlae_-
418 tr.:rnplului se in--pir'd ciin dogma Ef variiza ca
templul solar
5i clogrna. Sub dinastia a V-a,
h:asaturile unui crrlt uproape farA
figureazii

rlecot tereslru, c:trm i se cr.rl,ine nnLri zeu so-

Iar care trdiegte mai cu seamd in cer. Dupd Nu e greu si inlelegem cd arta, luati in an-
fiindu-i asociat sarnblul ei, evolueazd ca qi societalile care o
revoiulia democratica, Osiris produc. Nu existd un frumos absolut ca.re, tre-
Iui Ra, fiinta cdreia trebuie sd i se inalle casa cind prin formele mobile ale artelor, se cautd,
este un zeu-om. Templul devine astfel o locu-
in!5 terestrS. Templul, casd a demiurgului, fsoermgaeseEatfelaEtieseinpiearrdme.oEnixeisctau o succesiune de
este in mic imaginea Universului ; podeaua este medir-rl care le
pdmintul Egiptului ,iar plafonul este cerul. In
templu, sub datrta sculptorilor, suprafelele mu- creeazS.

E uqor sd demonstrdm cd evolulia sociald a
rale reprezinta scenele,,istorice((, manifestdrile unei naliuni guverneazd in parte dezvoltarea
zeului, riturile cultului zilnic. ,,Templul se ilrtei sale. Moret aratd foarte bine curn evolu-
ru'nDeeiscednurl'il a Egiptului a inflr-renlat sculptura
dIietusrfdgqicoeariamEpiodseobcitietegctue asemenea {qiai istoricd : realismul epccii ienite, stilizarea
miniaturi" desenul
de la inceputuriie rlonarhiei, alta aristocratica
este o scriere. a vechiului Imperiu memfit, barbaria dintre
dlnastiile a VII-a gi a IX-a, realistnul reformei
Iconografia Evului mecliu este o scriero si

o simbolicd. h-ri Amenofis aI lV-lea. Iar istoricii arr fosl,

incintali sd arate cum Oland;r secoi'u'lui al
XVII-[ea, oipi uilnentetdrz;iicelaabodrieocaosrda,recairebiiaseprircoitloers.-
Arta nu este in intregime Sservifti simbolis- tantisrnul
mului. Artizanii Evului mediu s-au mullumit
Eciusvdinstecjoiaacertacualfeogrme edlein. aie cdrei case particulare, strimte, inalte ;i
adeseori sd fie arti,sti ini,unecoiise, cereau tablouri de dimensiuni
MAle aratd pe rnici, qi-a creat o artd dispusd sa-i celebreze
drept
imensa contribulie a girrdilii teologice ceea ce
se preteazd cel mai bine la interpretarea pias- gloria Ei bogata burghezie, plScerile vielii do-
tica ; aldturi de tendinla ilustrativd intervine mestice, amnzamentul vielii populare qi natura
astfel tendinla decoratirrd a artei; utilizarea in puritatea, in intimitatea ei, far:d inve iq li-

terar.

naturii fdrd intenlie morald determinatd, nu- Iata ce este adevdrat in doctriua care spune
cd arta reflectA grupul social intr-un moment
mai pentru pldcerea de a crea viali ; ani* al istoriei lui. Doctrind asupra cdreia este inu-
malele, florile, mici scene concrete sint ade-
til sd levenim, atit a fost de exploatatd tema.
seori elernentele decorului. Dar cel n-iai adesea, iegatura exactd dintre

La drept vorbind, Ei am demonstrat asta in* arti Ei grupul social ne scapd. Vedem bine ca
anumite subiecte, anumite teme se impun unei
deajuns, arta nu este niciodatd guvernat[ de

subiect, ci mai curind de temd. Pe baza ace- !5ri qi unui timp prin acord reciproc. Dar aria
mai pulin in alegerea acestor teme de-
luiaqi subiect, artiqti diferili construiesc teme constd
foarte deosebite. Un subiect ca atare nu in- cit in folosirea qi exprimarea 1or. Pe de altd
parte, nu ni se intimplS foarte des sd ne re-
seamnd nimic. Important este felul cum se prezentdm tlecutul potrivit ctl imaginile pe

realizeazd subiectul, cum devine temd esteticd : cale ni le-a ldsat ;i in speciiil cu art:r lui ?
Dupd care ne rnir'f,m cil, de ficlelc trrblout i siirl"
deci intreg inveliqul cotrcret in care el se in-
troduce. Principiul acesta asiguri dintr-odata
ilceste imagini. ln fine, t.o1, c:eea cc \,-otr"l alirm:r
artei o mare independenlA fafa cle elem,entele nnmaidecit despre urpori,urile all.ti cll .riata

car:e-i dan via!5" {',21 individual5 este adevirat ;i pentru socictate.

X!repmtsutiegcg:-fdIrl;.lrpcmn$lcinpvaieeVrisfvf1]lxtaiulVoavaldiel,io_.ohlcuaeuraiaenp1r6nenU!:ordaarnrrldneIpg"itt:rqtulnoeimm$s'teceu,aItnrmoetii,c.ismedegie-u"iiteeimnteas,cmtimegallerrlaleFioei,iemdada,,xl:utitciaomralrheucctrtadauieaeideepreeuiseuauerdatiisenedpacdpnrin,a^aenalecgpp_canri..tltaelIcrl.nlnl5ialt:ecllmad{clllriceaeecuuuio1eicuiolatsaic_itnfmfocd5esoaptlc-f..unorocaulre.iioppsatamtelta,sdlraisiiedeicpcesa:rnfapoaue1srccNllinco.iiidaaiaaen,ccmncmlnnrlge;iletsanrntnr.neCcinaoer'pugru.lr5afeclitnl.idnaiLdtcidebIleiinitdtcrraprvrliinrt\sotnnrioieiaa.1Eudmecier,esileraastciasitudcrqo-rranuciamre.,tpsespS-velftufivepaci?oriieiou,rtiimietpirmiso_ae,tgicearofspraxrisrgvomdlteficiaainunltneouupinenaid.irtid.iuliotraeiisisigaetdou;_lodaetlemciirtdilieilct,lt;anitainvidcuayeiccacraeapdeclunJae;gldte"cusidteneaiiris,lLttirulen,zntazn-lpi-iatsiteilne.llrecclscrigsccqlili;.'fi,rrfisi,c*lmaaailnsumas,,ditfaimLl;iuloietnelpan.afcael.Oe'e;iotI"ieenni;eidcpn"clu;"icacqrniiidpiiziaic;uevn.a,"o"aeieelruiedo"insrdfrea"l,;oie".ioie;iccleru"rdmroaliaaore"i.,pi'si,ra"p"dlliaaiif"s,lisrseiairjsfre"t;ttero"a,snel;n"bior5"teuniaotacneiii.p"i{b'aalaf,giu.,l;"cu,u,uuuibea"phdpliu""uii,eptu-ii'to,elC;c'nai"igi,l'liluorltr,if",re'""lo"oilvnr"tlsu"i-liri-pT*oa.eo"itpr^reo.r"xiu"*ttocn":'ort-ali,*"sil'.taioa"ti*rsdri-neb,"";'"rnec"m.t"-ep*",sco'"i,"o"evtnainb,etaou.uul,araat,errsailttecu.e:utr"e,scpptc*,iiumiozfal"tpt:adm-i"ao"mranuiauiacseeurroro1aAcadu.ncuiati"ii.eops,u"hlsninpctse"aannp"etrigs,ifacub"rfdmea",atiaslpgssrrcint-*uisigci.0tinasbinnert,rautzidcp,itiaa.i.louteaceael.uenie"aiuna"edouinrgeriu__"r_tuus"annb_J.l,laediuit._t_lti?te_i_tnto*__ei creqtinisrnul intlcduce motive inedite, e1 rru
;ltrticaelnnllpstltlteorzrlmer ilrli'ripftrir.c.rat-unerrluealsecr.l,vcinre:;ciltihrlc.il.i1r;rit.,li.ajsr:1lcr-eepli:ctralretie,rei.esCanionsie,cl ,122 d;r naEtele penllu as'la unei noi tnaniere cie it
picta. Altir .ir"ri iigurativi este antlenata in de-

caderr!a plasLir::i, iitl iconograf ia lui triiscindit
imbatrinegte in decrepitudinea generaiA a cle-

ser-rrriui anlic{;.
Dimpotriva, brusca transformare a picturii,
in secolui arl XV-lea, intre operele lui Malouel
1ui van Eyck, se explicS- prin fo-
;i acelea a1e tehnici noi, pictura in ulei. Cau-

losilea unei
zele tehnice sint ace,lea care explicd in plimr:l
urinnedofroi rqmiainreflauestni'ilua;:iu.InoreiEtiedhenzivcoilti'a,srettpat'aaltaeltleoira.;
In trvuL mediu. altele desenu.lui, mai avansate
decit plastica in rond-bosse, au fost adevdlalii
factori ai progreselor ariei statuare; se ne
aasmuipnrtaimarEtei Ci setaintuflaureenglai'edceeEcoti,lactaorgiioi rddeeavceaesae
a n-riniaturiEtilor asupra artei statuare din
Evul mediu. Uneltele gi plocedeele sint sufi-
ciente pentru a da socoteala de muite carac-
teristici pe care o critica Ei o istorie u$or
aventuroase le raportau la cauze mai indepdr-

tate.

Dacd gravura s-a dezvoltat atit de mult in
secolul al XV-lea, pina la a deveni una dintre
formele cele rrrai intelesante al,e artei, faptuJ

se datoreaza in primul lind fabricarii hirtiei
pinzate. Dintotdeauna s-au grar.at pe mal.eliale

dure, in adincime sau in reJ,ief, imagini sau li-
tere ; s-au pregdiil, de asemenea, tipare sau
matrile pentru a gi.inia in adincime sau in r-e-
lief rnateriale dure sau mol (calari'iizile calde-

ene, pietrele egip'rene etc.). r\semenea practici

nu s-au pierdut in Evul ilediu (sigllii, piei go-
frate, emailuli incrustate). l.Tici o piedicA nu
se opunea apariliei stampei. Dar acestcia ii
lipsea materialul, qi iumea se mullun-reet cu

arta miniaturiEtiior.

Este adevdrat ca inventarea uneltelor. qi er
procedeelol depinde la rindul ei de faptele de
.:ivilizatie. Daca hirtia pinzaia s-a raspindit
inca din primul sfert al secolului al XV-lea,

ilsta s-a dalolal -[ojosirii lenjeriei de corp, cale crso^Ito)iaoaruim-dAirtrl'c.iitaa,seci.,;tinv,ogaat,in.notuieaEdtixccRtfespoioele,slpcninttaaias'ailnlqiitbeletciiettilv'alllerroefaeaaiIedaipiettpcaiiunnlpprllr--oirreatrSpg:latdi'eultn-.aursdfitA,e'oupg,Prartairoire.alt-utpnevnreseltuinirattcsdrrsueief1rrt;is.r:zu6arlee1ilsnruiltp'tli,rappelsmlrlidl-ltiaitrane---i
clecit s-au ir-rspilab Citr excn:lple rrecine' Pc;'t-
;r1-rloi iziorri,r cr-r zdleir!e teascurile de hir:l.ie.
\:ril'el :ti de:r enil posil"rile, riirr punct. tle ve- tc.riLt(ra,avniuldi)e'ccka,lnMaeunieitli'an5ot,laTnhdeiezrdryd.Bc cr'utstcsii)c'inRnettll-
ricr-ir leirnic:, ;;i irnplimcria, ,-;i gl'irvur';r : cluprii lrcr-ri r;-.a inspirat din pictorii itaiienr' S-a ptt-
cum rnuzica a progtesat prin coustr'.rirea unol l.itt afirma,',i fJ ,,',-,"t-trii Ei-arr gdsit tilluJ etnic
irrslrtnnenle noi ; srru qtiinla blologiei plin
tlezr.oltal'ca fabricilor de sticlir, de culite, i:r

cololanlilcr'. Pe de alta parte, nevoia de ima-
gini qi cle l,exlr: larg raspindite creEtea datoritd
iraficrrlui rle indulgenle; aga cLu-n o dovedeqte
lerrga raspindile a iuraginilor', de care este le-
g.rtd acoldalea unei indulgenle. Se cunoaEte

rr,iiul r-r-rinastit'jiot' clin BLrrgundia in aceasta

lri:ritin clire. iLr Italia 7.
,\t-ttL e sie rleci
Ast{el suct'mexapi,lidcids,pcitlreiloripaotrlnivinai,artu'ergiire. sMulaEeEi,trinii expresia licfii socillle :1i palrl-
:ie. de asenlellel,
r:eie dln cA existi-i o via'l'tl proplie at'.-
ciesenrtoli tnlniatuliqti s-iru riclicat impotr.iva
stampei, care a pdrul mai intii <t contrafacere. tci . inclependenl de vint.a ci-ilectir':i' llarr asl i'r
\1l'eA si spunir cii 111lre-rioetrdr evrolirroblli.adt'rel o *lt'oltt-
Dateenaiciaeean,icpiriamsini pgrraavpororicaeudelibnlourt',sdnincui atraga I'tLi r:onlinuir a ittlei ,
asupra coLitinttii
tie
in tin.rp qi ur-rifol'mir ir-i spa!itt.
irelsoanei lor : stampe anonime, fdra legendd itt
gravatd (mulajul unui cuvint fiind indr:osebi tr'irri indoi alii, existd epoci lrl c:tLe iici)nstii
intelzis) qi deghizate sub nachiajul unei m1- Ci:r:<'i:t' drlLri
r:rr,olr-rIie continrlii se observir'
stvpcrrle.a:errcrr:oicuhiloleiiupnsia;,tiearar,ttjuarcrbilt,m'rluaaliiufrnpetrardlaootiaetrca,plesleeiielaaupptlnnansgreusei intniilnrtrlapicrejreiiiiip:i.;rut('Dunj'iqi':u;lrariiii'i)ilcelrieltrrcltrgu:r3ltintt!nel1iplhli'ei-'iit
niaturi violente. Pt'imii gravori nr-r-gi miirturi-
seau obirgia. $i totugi gravura a ucis minia-
1.ura.,,Alta noastrd s-a sfirqit(, scria in 1491
iriniaturistul sienez Bernardino di Michel An-
gelc Ciagnoni.
koanal vedem clegaiindu-se incetul ctt ilncetttl
La fel au rdsltuns in secolul lri XIX-lea pr.o- tmlciiimnuoiceislieandiretiinmlgeipidn,usistliuuifsliiaci 9hiiiilrladoiorrav.spiOeeq{rriaiiiinlNeitne.iktlreecnriqsidoceiaantrrleeela):ze9eAloiscsisct'eelnrlna--
c edeele mecanice unor cerinle r"roi. Stiinla a viatii. Totuqi sin1, ir-rc'i"t tipuli abslracte' nein-
tlegc:his o fiizir rroui iri ploducerea qi raspin-
tlit'cn irlaginii.

Iixisl-ri tleci o ei.oltrfie a qcoliJor, a tehnici- divirlualizate priri aclittne. Cr'r Ficlias apat'e itrr -
1or sii a formelor'. care vin si cornplice evolulia p|esia fortei
ienine. i'r sir-n1''litalii ;i a de:-ni-rl-
r{erreralri a socielalii. (leea ce expiica faptul cA iali i calme. Ctt Praxitele. Scopas, Lisril:' arla
cr arlii rLu p,liite sii actioneze irr-:upra alteia prin trrer-li1atir..i, intensitatea vielii stiirituale. llasitt-
t1ea. Cu rt'ta elenistili, sttiei-inlil, r-relini;tea'
siliprin c.rtntact. 'flebuie ca a doua artd si fi
:ltins. irr vir'1.rrtc'zr ei'cir.r!ici sale fir.eEti, o con- rr-iiqcAliie dezorclonate qi tttnrnll orsc lile sttfle-
ciitic c:ale s*o I'1c.,'-r :;ensibill ia inlluen{elc ce-
lei dintii. Antichilal.ea n-a creat Renas.t.erea, tttliti si ale trttPrtlrti. ;r stllrit:t:-
ea rlirai- lL dili.jrt-o. L)in secoiul al V-lea pina :re L;i'ien-
in sccolnl al XV-letr, italicLrii rru s*all ginctit sd Trrrbog;itire a apspiievcilori-i:l,oti'i.rl1-ainrs1p:erezin(lj+c'
irrrilr: tli()rrirtrtelttele r'oinir.ite ; le,ar_r exploatal 424 arifin;rl a1 Rena;terii iialiene'
tului, ulitate
425 teazd simlul

ajunsd '-ia treapta ei suprenia de inflor.ile. imaginea perfecta qi nu se contempld decit in
Dar a ne inchipui cd pretutindeni forme care prezintd o lnludire ctt eir. deqi ii
cleauna se intimpld astfe] al irlsemna $i intr,t- ldmin strdine. De unde atit de des o aparenfdi
uitant
sa
revolutiile Ei catastrofele qi, d,e sSe,meR€D-. de sublimitate" pentru cd sublimul este tenta-
faptul cd diferitele civilizafii sini fo;rrte inegal tirra de a exprima infinitul, care nu t'euqeqte
clotate pentru artd. Arta rafinata :r r-indtorilor sd giseascd in domeniul aparenlelor r'lzibile
vrdaiencdldetonaliilecooprnodtcreaiisrtpeeianezit,arecaiinrEeimesfor-_adritdceei.usAd;iarvttiar$cuiat cianeratabsataszdia-- nn obiect capabil sa-i reprezinte, penti'u ci
infinitul rdmine inexnrima.bil in infinitatea sa
qi pentrr-r ci ura,nifestalea sensibil6 este ane "
nul r:ir-rlui Garonne, este neindoielnic nunctul antizat1 de fiinia pe care o reprezintd, :,r::tfel
fjnal ai unui lung ilroprrres cArrria noi nu-i ve- incit, exprimind ideer.l, dispale ryi se pier"de eir
clem etapele. Dar r:ind perioada de fliq s*a ir-r-
cheiat, renul a disp.'irrut si a fost inlocr-rit Ce insaEi"
Anr.ronia ciirttitt.i,. edsita qi dep;iqitd a Ideii
cerb. La aceastd datii. care nt:r:cheazir sfirgitrrJ cu Forila extericlrA con,stituie sensul dez',-ol-
lsDeiilp,oaoirrn,cildicneeclueoraerditnceienri nsarc-rara"elzn.,s5ign;,irrnd-arsi_sirp],rauserr-.i'al.LeCccdiLveesiivsaizciunoapatoieareitlmveniirnprid;icrl."atiaotte.*o tArii hegeiiene a ai'lei. $i nn se poate tre5la
faptul c5, intr-o civilizafie calre se dezvol lii
norinal, arta la inceput haotica $i ccnfuza
tinde cdtre un asemetlea r:chilibru rii il
urmd. Civilizafia Franiei cuar;ernaie alcdtr.riegte dupd ce l-a atins, $i tttcnrai penlrr.l ciliicll'cl-ka:

deci un clomeniu distinct. Ea a disparut clin atins. Econornie de miiloace, sr,r-b.rrdonare a
cauza nnei schimbari de elinril Cind regasim detaliului fata de aitsilmlllt). mdret'ie pl:itt c"tl-
in nForr-ardnluamoancjitvai.Jteiza:lieepnoocauirp. ieaptrleoai oEelecfuititier-rcseipeir intt'e ex-
o cizie. echilibrtt intle natuf i sl stil,
presic;i intenlle. aceasta a fost ini,ltdeaiilit
strAdania artei. inceDind cr,r biibilelile ei orr-
aqezi-irilor' lacustre. ginale, gi este chiai' infirfigarea clasicismr:lr-li.

lntre infloritoarea civilizalie mii:eniand qi Este evident qi faptr-rl cd r-rn atare ideal obo-
nepiloocraghiodmisetrruicgAerseea-iiurtnereciailnetarzedgiinsr.taazliiasodcoirailee-.
Grecia se cufundi din ncu irr barbar:ie. Este seEte gi ci expresia tinCe sA birr-lie ditr trort

Evul mediu elen, perioadd de patru secole car(_, forma.
se scr;-rg intre pribuqirea nticenienilor si noile
inceputuri ale artei in Grecia.. O asemenea i-izir.tne de ansamblu t-ru poate
fi aqadar decit iustA. cu corrdilia sA n-o lr.tam
Nu trebuie deci s;i lrCr-ititerrr lliirii importante decit ca pe o viziune de ansa'nb1u 9i cu col-l-
ditia si d.im currintelor r-tn sens destul cle lrrc.

crr"eauz.leacrrluvapedrrtsertall.irbialeartteavizituirr,cri.i;.eisrrt-arlecdr.ai'i.l.i:ssriuiniatlbrletoegllieecl, .' Se slie Ciici existir ntllrleroase fr:rt'me 5i epoc'i tll'tis-
tice care cot-espuncl. 1111or aselrrenea r'lefirlilji.
in parLi- Nu r.edenr pentru ce n-atl tttlmi clirsil'ir at'tll
sculpturala a sreco-lului irl XIII-lea. Iniclitici'r1ri
cla.,qic si
rotnanlic- nu it.r vir.tulelr unol aci,iirni exteli_
oare, ci in virtrrtea fcl.tci irrrir.nenle a Ideli. n rapoiturilot' inouutlentale. sentimenl, plastic:
simbolicd este dr-r.elui dirtre o
Arta gindire al leliefului corpurilor. \'el'osinliliiate il pr(r-
porliilor-qi a r,-riScirilor. nimie li,r i-a'iipsit
spplireerlraisscloeL!.r1fp(lunrlszrcdlc-,rriprrrririen;L;iiiirsrau.rrbrliltrsicllilirrclnustai u:cleIfttc,rierr.iiadlrtiecn.oiniiilr:cpcolier,r,xrrA_e
spilitr,ralitatea clc.la ltlrstilrrta cle sine. irentnt asta.
care incd nu-Ei percepe intr-un obiect clar
Sculplula goticii se aftd iir rlq'pli" itt:t.rl'tl r'tt
real ;rrhitect.ula" Ea cstc cxpt'esiil vie rt stt'rtctnlii
426 lr.'/ monumentului ; scu-lptura se adalrteazit at'hi-

t';c;tr..rrii, subliniindrL-i forrnele principale rsi ]oc: --- ilpl lezl.itl:elll'le'l;lrlonn-ricatieirniel ii,e;r1s'poillria'eiia11, 1c;arirturei'ileopseprii-l
si r'ittrl
diviziuniie esenliale, accentuindu-i expresia. O ,rlpiJai:i,",-l,iiu"t*,,li.ti"l,ll-r."t1"rictttttligl",tl-'l.,tr,oxi,,iip,'t,c*"r",q.rittustoai'n.1olp.ulp,telliuAeralillrtteaalltr;l'i.ialu"ilibJtluceceseitilgLlie-si-'enrLs'L;-o.['iile(iel:t\ltll'pcret-Iieliteseaerldrle!rscealcicielE1zoarpltippteeelstitpu'roleleitt'claiitcetluilriaierletilatbgtireiptEetc''lunuta'oie'oic'nl.aientabSczdlseuiae'pitlraiiriitarderaeiLitlsttnecud"ettte*-erli'
'saitf"rre"ieuiibtn"o'cutJa"ei"t'elltln"'cieittapoultiretin-ertpcEsri'eii-e.onceetaaitf,uczeric.ncrnieeAiCrli€mc.ipisaaeaor'eat'irrmcpilvetepraitliucsatecn'apeiL-eoeu;,pilcicebtair'ietatSrsaleiua:ptp<ierifseansli1--itr
prin'ri dispunele cle basore'liefuri fine ocupd .,'ietuieEte.
temeiia. pe care se inalta statuiie stiipilor de insullefire a utlivetsului' Iata
susfinele . Alte basoleliefuli pulin proemi- ;\r1;a' este
nente invioreazd cadrui uqii, in timp ce o mare ".r"1u.u,1."P" "ets"t"epa!idaevuetirialittainradoinctturinnie'rc,a,Eluiirmfiiehalunpegn""-
trtt a lumina intereseie noastre'
:rtatuie izolatir irnpodobeqte zidui dintre goluri. i;""ipait"siooiuuaueLlceuag"Pti'a,"auitn:lriiiniz"lief"rtv"ocrA-ar-aceri-t"t-ct.itor"sd.u""viefe"o-nuiu"nliui'u"pfrit'acumt"usatettllrsatoi"ie"ctt.aluqeirlfeeriidteiiini"flrunsguo1v1xin?pmetieliiirnioi,ritzi,snariaoelanpmi'ndtd'oTpnmri-lideaeeaieonuiurrentaui.nrrralsniccueiilizic;Mersoenlaixnci?iii-luaaisxleirtaac'sunnec{iEirrrlii5itse,ieneeemdxodfit.acll'nscairaoufshpdrc'aeacrcculeiiiusmiotrlntnenurbael'iirucr1ditnimneteevnoreecsloeicidloaanlcaofrdettvnetzitrualt5gecurasiadalleleslsiterenealzu;iidirlnsla,icniiurutsiecapotrseicceeaeioeeniflarnvtgiurabrEunno:acstiaci'ertrer;metuiteriiriiicacrlepunnutogae'ptonidliercunririsic-ieet-te'-i5li-
"leupimunbiofigirlim cu asocialii'
Sculptr"rra. se executi direct in piatra de cons- tlll"ar*.Dr,fetaai"irtcd"ilneefsibnusii.fnaleealrcitcrlaieus.rpsNaupi{'naaiigilvtiienae.rqsbEiuexrlluetiaaJi 'zingudiuialopnaiilasjunip'antoecgpAiesut-;lepfaeadcnzae-[r
irr-rrlie ; ea iqi potrivegte dimensiunile dupa 421 429 o"*tt"i"'ii trebttie, ca sa clevinit estelic' siste-

inirifimee asizelor'.

Tn fjne. s-a ariitiit din belqug cA scr-rlptr.rra
;rr'+:r,t-stu iqi aflS inspirafia morairl in cultura gi
in filosoiia r.remii. Operele sint complet pii-
tlunse de inspiraiia r-eligioasa. O teologie de
triatr':). lnsir altri secolr.rlrri al XIII-lea evolr.r-
t-:nzi cilt'e rlai rlu,lti miqcale, mai multi ex-
pt'esic. mai nir,rlt pitolesc. Dispunelea marilor

compozi!ii devine mai contplexii, n'iai incdrcatli
de f iqr-u'i. statuile izolate tincl sd se abati de
la I'igicia 1ol clisciplinir nronumentalii prin m1a-
clieri ale trr:pulr.rl. care del.erminA mi;c5ri in

in-.l.irdcdminte ; gesturile se :iccentrreazii, mo-
cLcleili obi:azului devine mai sirnlit, nai insis*

lent.
Acum se ploduce ruperea echil.ibrului dintre

asniralii1e artiEtilor qi miiioacele lor de expre-
sie; nu meritd oare acest dezechilibru, pentru
anumite mctive, numele tle romantism, in sen-
sul in crale lrla Hegel r:i-rvintul ?

ALla r:ste maj intii eliberat'e : de:zintet'es qi
lrrpl,ulii clc intelese practice : de unde institu-
ilca r.urei artivita!i exce.sive, :r, tinei activitiili
,1e lir;i. {riir'.j se cireltule din purd forld, pentnr
ii se exercitr. Iata adevdrul cuprins in com-
parafia c,:n iocul, gi e1 libertate, vis care igi

t'arr1,;r rcalizarea" itcfir,tne confot'tl visttltti. f)ar

ioirril re margiut';itc la exitc:1. atita matelie ;i
ia cxat:1, litita cleafie cit slt sernuifice luct"t-t]
dorit. Or', in artiL exista --- mai rnult decit in

mu1 aparentelor apoiinice. Alta creeazd. o care arta ar avea virtr-rtea sd ne cufunde din
luire in cflre se rriunifesta almouia nou. Straniu li-tcru sA pretinzi de la ceva care
viefii spi* este prin esenld artificir-r
riturlie. lrie intoat'cei1t nlcter.l 1;r armonia Iunc. mdrgineasca la atingerea ;i fabricalie sa se
unui dat prealabil.
liilor'. Arta dovedegte, dimpotrir,'a, ca datele nemij-
h'Ialile lenie ale vlefii gi aie glndir.ii se in-
sufielesc in alta. ih'ta este locite existd dupa qi prin inteligenla ; iar ca-
i.ata ceea este adevarat in expresia ideilor. ; litatea pulir se oferi decit in
ce ,,Esen!ialism'(. Nu nu ni varietali

este exagerat sa sputlerrr, impreuna cu Hegel, spirituale.
Astfel dispare iluzia unei simpie dilatalt a
cd marile forte ale lumii spir:itului tind, in arii, sufletului. unei exaltari suficiente siegi, unei
estetica simple incintari cu aiutorul formelor multiple,
sd recievinir natura. IJar. Ideea este
pesaeltireliadlminenptleopcoriuac-rietease; nelAa,cnuepcreinsditaet,eacal sunetele, culorile, miresmele in miilocul ca-
9ciitascpoiurasltilauirceiiatresidlreuzltviaonliaelea. fdcincl rora trdiegte omul ; qi intoalcerea la un fe1 de
lormei stutaarieisdmeuilnoqcieensta;e:nlciaali$smi, rd.re1.alptinleintetenriii,ainatdeelevca--
Ideea nu este de-
folmei.
conlinutului gi a

ci N'e intoarceltt trel'eu la teza fund:rmentala rulul.
alta este construclie
Ei almonie. Ea iEi
cfcoolrunmsliteru,gicaeEitatne-framaci auintleetiriipaleeEnticrfouonlsm,traa.ui;elesctdeinc. itOrnorudicueicaealruitna_
sJivztsnrfieai.usiaurAlmiEbiellearaeEuLt.z;laqtt,eleeEiiac.naziaiannFdulreveeep,easeeanci9ts-eerltiuiievleaaegnA,nglizr.acnid,uor;datualtnicimbsdrfbloeelaeuiprrnnv..cma,zescaiolsomucrtuniel-ambnc,laouieotnplloipirsfltil.;amueo1liclerle.eigciziEnsiEt-.gbicta,ieFueiliciiopSnmgnireneiimrbneacgaazosfuaijl"enuiasrdnssat_-e-e_. Pornind de la aceste principii, nu e greu si
senzaliei, at'1,a esle iipsita de sens. Armonia intelegem functia artei iit viata omeneascii.
tpceeoslzintnteliitnidacrjedu-rrtp-iurmltliaurrcpieeaacrciu.lioi $;rtrociicunanitctrate-ataoeisaatfaocerepmxalpasartc.eaesErpieeatrieeesnssetitteneutzciocolialnisa,eiinein_a,
<'a|e r:rsuDa intreg sufletul uman, este Sd ldsdm deoparte funclia ei sociaki qi pri-
de e:<tstent:i. semn vilegiul de a uni oamenii si de a crea o formi
importantd de comuniune urland. Sa lasam
trnptoniciaaacAernitl.esiiE.faeitioaflseccrtatamel'e,rdsi.aieietri,eorparinaudu,.irercepa'.istriediic.nnooAfcpefroirlerotrianr'la.aeDilrer,uea-,air"ner"eclisitostauetmel"iiptn,ait,irrincceitiidtucetstiu,eiisfntisdeizmicnaadtplieeri,_nel,i deoparte Ei privilegiui de a-l elibera pe om
de legaturile sociale. dezvoltindu-i qi rafinin-

clu-i individualitatea.

Vedem in plirnul rind c:ii ea poate la fel de
bine sa-r1 deprind;i p€ on-, cu universul, ca qi
sliasr-lniunldespinatrteazdeerdreirautneivaem:Lsin. cRloeuadl.isAmrutla;ianIdrepilri--
ficd intotdeauna natura, clar ace:rsti itlplirrile
poate sd aiba loc la fel de bir-re in sensul su-
biectivitafii, ca qi in acela ai obiectivitatii. Alta
este intotdear-lna realisti. qi idealistd in acelasr
timp, intrucit inccpe prin a suprima un atlu-
mit aspect aI lumii, p+:nti:u a afirma un all;ul ;
dar poate sd incline mai nault spre idealism

sau spre realism.

csJteocoullirr:aorpeiluirlur i,pocs:aes;iie acell irl ornr-ilt-ti irr.lr,tlt.

r lrtnrii si oft.u1l'irle
;iitt'ue ,,1 1, t'{.:rir s- (.} ctlt'(:)r'frnrt'i:i sj lolr;qlali'i evlr-
Astfel dispare iluzia unei iumi gata fdcu[e, tle;:zl rlin cir . ii :.;ttirralrLtrrc ir lrllrr lrrirte, in
a ui-lni clat nEntijlocit in 430 ,lii <'rLlc ili r.rfcrii iirrzirr pr-ttclii,
unei natuli pul'e, a

,Ceva mai lirziu, in artd, pldcerea qi liber- rt,ri'li,ii.:r;-e,ir.ii,rrrr"'iil.rii,fia"ii;nirJ|:e,)t:ieili,l!c"iig"iiiqrili-"tcc.iil"*ils,nl,itre,luiteaiiit.rtnrttiticiel,i,ri|oIeniltsc.pit'u.i"iiai;.:rui-piclii;r;l"ind.ll:"fitll"ecLLl;';oitrlii:'t'r"s'.ii*tcr.irct:tiiricis"eiu,1isl:trl'4.ilpe'iltA,iiii'll:i.trccerllc:|isrllillir-e'r5et.t(:'trtipirlriic:'ieei'h*li<lt1a'l1-"t''e:i'erdioi1tct,n:etlle'd':i1ii1llnriiiau:ilt'n"lstr'S''lutau"i!iaa;eir'l'r,ltnrn,"ja-icolslliipclzelatftcelidlaaeieciirnsnlcnnliatteii$lcat'b'ripi;'ae$eiiicaiican'ndetralIesrclrtqoeiua\rentir-n1inin*"uan{riulE,sa5pilrleFliSotrigiCn0ulorLit"!i*i:e-r!---l-r'r
l;al,ea crealoare vor incerca sd construiascS. o
iunre la fel de solidd ca gi aceea a realitilii, ,i''t.i)"ttLllLa.}utiiol tc'.ilr{i1.lrit:lr'e-rrrli,t"i1),iirlri.-.riJ:c:Li:i-elio'lrtiitert'lLcitnaat.coenlcseliCe rivtl'o,a.ltlnniepatlaeLt!:ail,i'IafOoctnpece;'lil'ireiill
sub impulsul unei activitSli la fel de puternice eins'rLpcrocrritl'laaclric:lrr"c::i;rr{iiii'sfstuarll.-1A. ret-ixsiis'i'tti1ndesdtiontootprl*eraauni;n"-
la fel cje $diegseinneia,liitnatecdauptarirmeaitisvod- ;s"'ip:iiliur;.c-."iorrr'-p;iir"triuli.lui-riadscilia"nr*loeii.".',.utpsnceciixt,orrrtlrn:elte's.isrrl,Lu]s5iuz'itii'cenr;ci'ine'lertproioritlipt:rslpeeafrari:eluil'cl'losAiianrs'aalf.ibti:s'uulrtin.nu:dic1':elntnttl-lt'ss;:'.rcirl"1'i'i
5i fecunde ca
a copih"riui,
in cautare

cietat,ii ;i a 1umii.
lixi:;la deci o artir care nizuieEte sd prelun-
geasca, viala leald fara a-i schimba natura, sd
iutEenxissiftiaceoEai lst5i ccoanrseoiitdinezdeevsiad{a{.ugA de lume.
Ar:ela care nu poate sd supun5 lumea propri-
iior" sale rLorinte incearc6 sa-Ei ofere o altd
ilrtne. inflorjre a dorin!e1or sale. Dar aceastA
irtti lume consiituie to1, o lunle si irre un ca-
llrcler obiectiv doar cliurl este irn produs al

artei.

O unurr-ritd forn-ra de arta rrrmdreqte corn-
per'lsarea insatisfacliilor din via!5, crearea
unei iumi imaginare gi care satisface, cuearea
r-rnei r-ealita{,i rlenite sii inlocuiasci realitatea ;
sa snbslitu'ie lumij teale, c'it e ne jignegte, o
altii lume, urai satisfaciloate. ln acest sens
pr-ttcm vorbi cle introrrc:rsiune, de narcisism, de
-*chizoidie; dar asemenea airtiqti, dacd sint

nigte disociali, gtiu sa pistreze contactul ctr
Aerxtt:errieosatre5.inStoutbdieeca'Luinvaismcuo.nl utrnluicr ainbsiledam: neiai
Irrmea
delir'.
inl,roilr-rc'e i;rtoideauna in stari individuale un
an,.-ir-l it gi'ecl cle unir,.ersalitate.

tu;LLai'e[;ele. aarptaroeiestceteuaitzeaoristpaurei.iaficaarpledsEdtiodaerseciirn- t'lOlE
opeli'i qi, datoriti acesteia, se imunizeazi im-
I:5'',i\.I,dited-B,iL(*tr:i'.i.,le,ecI'tlrc>tio.soi'mcciuireuDcfarlltrtiiiae,ecrilc,crl.ru'l'oeac:c1iliirrci,ziila,oJegv.cs'lsrjuqc;ecpl'i'i-tLi.]eln:ri:c,faYoirfrcrietr-hpri,Ji.z'rniii'L-,r"rlc-1'cni*"ilr,r'-'t:'r;-riJ:1r'*itllItlrti,utiI6d.tl'Ui/cteir"lir]trr,tijmli;tr'lucIltlot:'er]llcJ*lir'i'lbirsc-ousjilrrsijtgrrSfi:iciaqnilsitsni.,tecaliit.ittc.,'c.graiptsXrlfrdromi6i'icn'lu1Jeeli'icitn4rii"I.'c.iac7s'eSa-{8e,Sr_'s'sf&l;ioc.'lPci1ccrnbsa0t)erc'acd2a'rrilsa0ihnsnett.ttnol."airP1,ieirli'lr't.on't'-Lip"tlnlrr3r-lsi).i-tt'qlc12lr?rnrt!rl11tt)u.ru:?"t"7ir'n1lr).'r1.i1:tiu--clnq.'s.,aj]sci.'i]:t:
]-rotliva ginduriior obsedante. Confesiunea fre-
udiali"l raspunde uuei necesitdli asemdnatoare. r' :ll()rll'Li(iq, J), 4.
Aici siinbolrrl :,'indecd de aderiar'. Personaiele ; Iln'rr'ticq, l-r; Pcin;i;ie, 1t. ll'

sc inghesuie in nnm.lr mare sd execute tot
('cea ce ploiecLul altistului il impiedica pe
lceslu sii s.lvilseasclr. Arta. in sfera sensibilu-
Itri. r'iil:err':rz;h orrrrrl cle srrlr r'lortrinatiir senr;ibi-
ILlJtii. \,Iitzirrdrr.-:ii p;tsir,rrrile p1;,rsatr. in
orrrul :c rlesc, l.rrst azri clc erlc" (lrcl.rtia I'a!;r s;1.

esl.etic.l
cslr,o r;atislacclc irnaginat'ir lr clorintelor in-
'ti1 433

CLJPRiNS I)AltTE;'r,1 iJlil',1r

Capitolnl i

liiantcnlelr,: pt it:ci:.ttit: :;le .;i':zir:ii ,_ i j, j
--- Sirnbliisnrrl rriitz;ic'r'il
--- I'lu;:,icii pi:i'a si nri.izic;r cicyrr:nri,rnt -ii) l
Sofismele ilsupia ori;,:rniior' 20)
-- Construile:, iurnii solrore ;',Ltt::ir li J0',
*-- Imitatia ;nuzicali a zgcllrotuir-r..
L!
descriptivi
Cinter:til pSsirik rr )ll
- l\Iuzica Ei ',:ocea J1i
--- L'Iuzica si deci;rm;r!iir .i lJ
-. lVluzica si ci::nsul
--.-RiI*li"tmmtrtrjl r!'!l !:I:

l?r'cia1i .) mLlzlca -: ii\
",\ i/ertismel:rt ^l'i( j
.o -- Sunetril
l'oli,ri r ;rii
1'l ,l ilr
PARTEA INTII Pcrc:c:p!ili ir.rir:r:lrr:'
"i7 i Itttllrrilil;, ir,r i .,r r;r ,: I ,1,1
Capitolul I Sctit.irrtrni-ri li llri:rjr,ti
,.1 Nott: i7E
).1111!"e,c jocr.tl.tt.i, -iilrral .!i itr fa
lJote 'J I Ca"piloir-r1 iI /t):j
,rl t'orietdfilc c.i jjr; ii.lf..i rirri:iccrle
Capitolui II Iiiiircri:r'cl si.nii:rl :iillrii \):;
! nsu Jleyirea l r f t.'i: r'sl ir i ltl - trxl:izLrl llLlzii
llxt:rzul. g; iol iri ' ]{r7
Notr: i jr, n;.1 :rir.rzir alii ,l1t)
llj(r . ,J,?i
Capitolui IlI .'fSllcrrrt-inticlj'rr;'Ll trirrlnr:iiririiziai..t:iicili si ima.til:iir,
i.16 Notc .i,lt
i:oI*enrpL(t'tu it.Ieilrtr .
l: I :14:-r
\ ,ln . I iir iJapiioh-ri iIl .167

Capitolul IV i6ir \rta pociit:ii .i,,1
,\to'r-e,oCaesrntertticciriul coDstrLlrto]- iil iu'li.ri - - Poc.zili si ,il;lginiic it:
1(,.- '- l'{uziliiurr.rl si 1roe1".li
---.,'\rta cil iln-nonie ii fr.lnctiilor' .1s3
'-- Sentirnen',r.rl estetic si t.nrpul ti,) r c'te
{iil)
-. -- ll-.;istenta ji slj Ci'rpitolu.l IV
-- l)roced.eele picfr lii .10?
i'imirirl qi spa]i,-rl 1! 434 ,i:l'1
.,\rta si artelc Note
t 't)!l { I ir:i i

.\.('l(l

Capitolul V

,irl.islui ;i opera

-- Futeleir dc il colisil'Lti

- \ria.til qi oper:r
.Sr-'nsitrilitatea ini!iala
--- ()bsr:nl'itilte tr.rlt cliluiiitic)
inspilr{in

-\'Ir..irir.it si opt,l';r

N*ott: