457. \lezi analizir strins.S a unui PARTEA A DOUA
<je: rrrot.lificirj $i a raliunii lt.rr.,
Copitolul I
t). ^15.1. ELEMEhITELE PRII.{EIPALE ALE MUZICII
llctsue Mu.sicale, lg21, j). 141.
Joztrnal, I, p. 2fA. Cf. I, pp. 278, tBL.
Sirnbolisrnul muzicul
Depdqind cu mu.it domeniul limbajului, lrt:l
a creat cu ajutoi'ttl scdrii sltnetelor muzi{'alc
o intreagd lurne sonora. Aceasta lume se aflii
in sluiba sentirrentu'Iui eliberat : ea nu \rleit
sd datoreze nimic sentimentelol cotnun(1.
hccilstti lttrlc es;ic o Iume autotlo'nA cal'e nll
ril'ea sd datoi'eze nitnic cimpuir.ri auditiv co-
mun. gi totuEi ca ale forla lirnbajului qi forla
zgomotului. Confuz, neldmut'it, anarhic, sdrac,
dar puternic este zgomotul lumii. sau zgomotul
emofiei, \roce .:i gest. Ordonat, ciislinct ;i baglat,
rlar de la sine lipsit de putere, putetnic doai'
plin subterfugitrl semniiicaliei este sunetlil vor-
l:ilii. Distincld, ordonatd, I:ogatd qi putelnicii
plin ea insagi est,e hrrnca snnetelol rnuzicale.
ln acelagi tirnp ai'ta :r construit sonoritatea
lduntlic:ir, adicd o noud dimensiune a vielii a-
fective. Muzica rnuzicalizeazA sentimentul. Nu
putem acceptar o singurd clipa ca ea sd ex-
plime sentimentele gata constituite ale vielii
ccinllrfe. O asemenea ipalezd este exclusd prin
simpla considelale a lumii soi-]ore Ei a
, lor muzicale. l'{uzica qi forme-
se inCepdrteazir se cli-
bereazd de aiec'tir,itatca c:or.r-runri. Pr-in ca sen-
ltrrrirrioxttl rlt' ;r
l,irttenttrl tcirlizcazir :;irlr', f;irir a icqi :ir:ipa do
1lt'ntrtatoa reralilaf ii rliit sfela
;rfectii.;i. Se;rl.inre,:itlrr! f irrg;r' d,rrrrirratiit oar-lrr
)03 a lcaliliifii carc L-ar irnpie.dicit sai sc cr;ntcn.tlrlc
Ei sd se exprime estetic. Am ardtat mai sus cit qienlieuzanoajnu,anEgini tscedeleasclaetultddae,ldtatrEaaevzoaeldiiEuinilesuia,nuusnei daiencttislnmuepeaonsrttcdad,l
de superficiale sint teoriile care raporteazd ex-
presia esteticd la simpla explozie a vitalitdtii, fdrd de caue n-ar putea exisia.
la excesul de energie, la derivare. lntre senti-
mentul direct qi expresia lui esteticd se inter- qdmiinuPazeriacilnualTmua,icicieddaaersfuetsdicaetdimviuienbvlsgdeoi redcnleoabnssosteurtramdurieniaeif;aiatcesa,lpunecmtcu, trserpilmleseobnqnoitoiluur_ei.il
pun ecrane invizibile. Pentru a atinge expresia
muzicald, sentimentul trebuie sd suporte un vorn analiza foirlar.ea.
intreg travaliu, pe ,care va fi nevoie s5-1 ana- Muzico puro 9i muzlcc dependentd
lizdm.
Muzica realizeazd o fiinfd afectivd noud. Ea cMdAEpureunibousii.znHpadrierucaiiEncafynlededvprdxunesu,eldraadcMmelo.ooeldmeupzdasleauintuarerzse,tli,cfllEgonXBiiiuareVdvzrceotIeiogcItch-napalonecolvpeeoaee,upuznuirdisne.dta;ce.-IuennlepnpucaeeAhnpeniientrastrfiaitmulcroehrsoaveiddtogaejrcuttecseee__ie.t
nu se mullumegte cu sentimentele obi;nuite, rminitdumtlaetpleeroadveesendcitoadlnuisnlugipaiolicifXloeVnriIiaitIm-vloecacaalpdire,eidaimorrnmitidnodnfoufdbgirai_,
care n-ar putea sd intre in formele ei. Ea le
rafineazd, le schematizeazd, mleaariblestrraicttmizeuarzidE;i ainrsietrui ,dmeeonptaeldrdpqoiaartaciiprteecdue,-Iuai-nbtirseegliucel sacm. prenta
Ie generalizeazS,. Ea atinge
marile undr,riri ale absolutului afectiv. Iatd cu fssstaepicdnDrlueetu-ilrntappadtloati;enrpnsczzuepieeizunliBs_Edpeceiluiebeisfprtpiahunruleonerovlpemeereaqin_nm,iitndvirccutriadarer_.laepauctlnee-uaiialgutaiecmrpaiftrurieeldzfoleet_:senatpdiaurfoeotzracieanorns.nltt_de__
ce 'pref poate sentjmentul sd se strecoare in icanaLrianeisbteieiilrnr'"ai.imitredpraeauzmunvlo,tvudltazailvcorreirieilfmaealefaloourdrmneteecolmoubprvsotimrnaactuleozE.liicrad.eleedudptaaunbrsiel,
formeie muzicale, iar lumea sonord sd devind icim.pbeniu.igniniCmmreeeeurai.ecccsaoiiJin.i..bdtrtAidiEqsdsns.e:ecoeuusrsnig,,tuel,aftrandpe;etliauoeutremirei,tlnrelplsdaelrpc.eiobeuobfuclnus:iiuLneapnlreaeezass,icrrlddtnl1ean,-er.crruil',drjo.fnreHdl-i,ro.r,ecd"fr,ieeroendEersi,edstdterctgaemivsinnddursctezdz,icuEni'uscdittnid_eeiei
un mijloc de expresie. Sunetul este ecou aI
s,ufletului. Materia sonorS, subtila Ei eliberatd It.loaca.
de greutatea plasticd qi de inteligibiliiatea ver-
bald, rsupusd mdsurii, dinamismului intensitd-
{ii, varialiei calitative a indllimii gi a tirnbru-
lui, Iegii unei logici cale urmdreqte doar con-
struirea unei forme, o asemenea rnaterie so-
nord este gata pregdtitd sd ,suporte figurarea
calitalilor, jocul schemelor afective, arhitec-
tura sufletului. Astfel se constituie entitati
muzicale a cdror structuri nu este decit urma
qi contulul unei fluiditdfi afective, subiacente
steeemricoarteisveoiatndzodfiripdcr-oin-tidiinaescndeeEa;si taadsinpniuaram{eiiasstmeluiiinncteddtrernefincmiatairve-
decit propria lui ,schernd p- rinEiaccaliruenseea constrr -
iegte in contact cu ea gi ei, con-
struind-o in acelagi timp ca pe simbolul 9i
miiloeul lui de expi:e,sie.
Arta rnuzicald se af15 intre aceste doud ne-
buloase. Ea este pur-rctul de intilnire a douS
entitdfi. llna vine din strifundul sufletului,
din zonele cele rnai spir:ituale qi mai inefabile.
Clcalaltd urci din inveligttrile urateriale ale sen-
sibilitatii, clin tinrp, clin crantitate, din var:ialia
ca.litartivd. Plintr'-r-tn dnltlut c'fort de abstt'a.eele,
Muzica este forla ldrintrir:d a naturii, mig-
car:ea, actir;itatea. c'ons1i1ui,
'ft'ebu:e, intr'*adevdr, sri facem distinclie in- r':;ert, r' .i:,rs"i,o,iL"llli,J';J,:i;]Ji,,r iqir ;iiiruir,:r.,,,-
tle doud feit:i'i de muzicd : muzica liberd sau
rnuzica purii qi ruuzica depcndentd, muzica
ilscciatd. Intt-o anurnitii epocd a istoliei sale
qi 1a ir.nuiuite ci..'ilizafii, mr-izica s,e elibereazd Sofisrnele osuprs originilor
d:iiinigciolmcaplilzeexauzl ie. setes'etinctainillcllai-tl'e; ca se
degajeazd ,vS;iinejlct;,trs'otdireoigJcirrrintootsi"in,J,t' "#' pi:i-
fusese angajatd : ltrr-
1a or-igine, se Elie, acest complex este mimo- ,r.(?' 'c::s:':tec,pt.rieobLlrelimelentieci
dlaina r:intatd, liora cu refreue, clansul cu stri- ;";;#t:il":"'cI_ccovcl"aierr?ni"eiilt,rgn,e'arIa"ii.trnei'eImecella;a;e-i";flo"i;ogirnirn'*it;s;r:n-"ia.cme"o.t.rp"J'drtJ,r€ili"-,fif:'saci':rlietlnia:t,sadt:l.6i:fuule']l:_t:"otf"'i-s:oaat'e;a"cbJrlter.e;'i.;eaceili",ahcJe"d]iiidsn:af;ire'ltedrreiiic:''e,i,.atpilideiil1Luaur itus_.c"zut.tdiaii,ua-art"q;c,a,i,tu'd1pua;n,u,_e;,iu;r]Tr;,;rt"'*il;.L
gdte ;i qoc de af it.re. sati de ciomege, sau de
instt'unrentc de pelcu{ie, gonguli, ta,mburine
ctr:. In toate epocile istoliei sale, elerneniui ex-
clttsiv rnuzical pe care c,rice muzica i1 continc
Ce drept a fost intotiler,ir-rna independent cle
lc.inplexrrl in care se Lfla angajat. Astdzi uti
facern d.istincfie in1,re muzica instnimentald gi
drarna iluzicalir, ss11 cpei-d. in vlemurile cele
mai rrechi era intoldear:na posibil sd se facd
clistinctie intre iocul i'udrmentar aI sunetelor,
<l'u'ozndtecmcplalants,pdeentlljnilbeaJi,indsueEmi,n;iircrliringei sdteecaucilicuonne- ,',; *- :ijri:o:'-n1a- bij'
muzicaiA in r:alc e1 se ufla angaiat.
i'i:i:?fcritjca
- :'":"" ";"* t;;, lj
;;;;"""" fi" :
Cincl rrclbim de rrruzic'ir putli, nr-r vr-e,m sii ; T :,il:
a corr_
serie cr.ono: logici L,i ei"i'i",,, o,"u,"
spLlnem) bineinleles, ci ea nu confine nici un etape ipolcricc.
clerncnt coirlun cu altc fo;'rne de alta. in inin.ra i"r.?.j:i'ti ti,i i,
rnnzir:ii se tif l.i i'i Lnrr.rl. cal'er, slrlt divclse ayta-.
re n!e, guvelneerzii toate altele. Aceasta pxe- ;jair"'.un"t"iu1';r;"'u:"",1J"":1ff";,:J],;nli-$,tfe;:lil":.1*.1
r:enfd neccseird a provocat eloarea acelola ctare *';;.:"::i::ililffi1d-ttttrern..ugu"ccr'fadfi-ebiiaid';i]"n;l;r;";t;ar;|;e_*.'",'_''".r'o:rj,r:o,"i,;i,t,:^,'it;jT1;tI"nruere,ni.:"dp1s"iemn"e*r!;emoi;n,dt;inta'uce"talrtl,zirasi.ic"daca'eis.icf,ueaeescs'xitiaetrircsLmuateecrno,.rdpnunlaiias_s,-i--
sustjn cd muzica depinde de dans. Sigur. exis-
td in mu'uicir Lln elentent comltn cu dansul
;i Wagncl er..rea drc,ptiile sir spund : ,,O melo-
riie este o voce c-.ai'e dansea"zd(c. I)ar. din faptul il ill:;utclt:,ilai.ti'lIici"trii"uno,cr,ii..ihi.repi:ci:oul.e]ir,""in''o";;5. 's""ionrl'j"tttou*t"z-i;icc,e?ii r;fe,o,arinlitt:aa:lt:eeirs,mi iua, zsicta.uldc-;
r:ii iirette arteic !ir-r cle timp;i dc plocecieul
-lundamental p;:in carc con;tiin!a psihoiogici . iuta, -,,r'"" o"u",lo"",l,'j: :il],:"X':1,;i:;
cons'truie$te timpul, nu urnteazd cd sintein in-
dt-eptdliti sa afirtniinr c.il Luta nu e ste clecit
r:flolcscenta r,eieilalto.
T'oal,e Jaol;rJlii se c.rrfurrdi) in izvr:rul ;Lccst;r
{'()nrtnl; qi fiecai'e ii c;rpteaz:ir ,i ii clir.j,icazir
;illfcl r'ulr.;Lrl ; si licr;ilr: clinh.r: r:le, ii],-ll1,,,:,1^.,,oc,u"0v,i,n]rriuarmuie.'tasl aprlradseticoiit,*',,,.,i".,,u,",1,t',,",",,,.,",0,,r,,",__
1;t.rntru a sc
Construireo lumii sonore ,,O ! ce frumoase sint aceste zgomote ale
i;lflf,iii: ;;;;t ;;;;i";;[lLg^eurriu+enp{rae(uvlaroi;ratcld:oua"enzl?eui"tlelEu,tritii.onrin"gm"aoloaeii1btinotie*uJuau;.z;i*'u;al'slctt"rl"r9abtifnbireiupstza|trgieeetoelddemPe'o,oo.ir'nvmtseetoezeliebcneneaans:sbntictetatt'rretd'iaeneil' naturti, aceste zgcrnote rdspindite ln melodii...
'duratd, volum. Aceste zgomote ale apelor', ale vinturilor,
ale pddurii, ale munlilcr' gi vdilor...
*cciid;n=naJe;eeJtttir"fldatleei-frineem"r;"entelf;ie;isisp"ant;rtcteJeiht",vsar;orntpfe"'cqtur"qzipae,a,u"lrsgozi.lciutoulioAapib"stu*o"uu;u'no"'*tniiateut"ie"""iE-t"dc1e"ta7iALl-ci,e"o*ieiiu"pt-"3ieteusu'utaarertttci"l'aeeotEi-tcp.tiedtl-feYi'eminolarise.inl"ef"idaiael:nneg,trzi"ttneo'aegItaa:eilroo'nEmmpu:re'enrolunpddtPbmouueiaaeazleluzotrlrea-d-i'r Ivlerg intotdeauna ascultindu-le. Cind md
veCefi visdtor', inseamnd cd md gindese la a-
ldorMdlui;b;ze;icriaeddc"a*inr"etiris"eailifs'oUso"ttt"oitam"uzdzfie,cndzggainoizmtgubol tmualormtmueliulioni ri'?-
ceste armonii" 5.
.sesit"ttciP"l.ituz.tr.tai;im?egt raeM?rtli"eueSlzeiiainncssaetPtriep"uctztmttgiua-oetiUot'nniriutoitel:otair:mc?ndpuurlzeoizrecansaittleeoettn'dia'oeu-gcritfacofizoisgamotesmiginnoe--t
dipimr;niiFft,Pi;metei;lruomu"mbi";ll,laereplbneaisni"lpttPe"eacugonA"saotsuutaie'mt"rfai'rrcputduoeiz'se"aiPi'"pnct,uu"ietainot:opndcdeau*efaa'rlntecarpludrrrcuiitauumracn-Weiut!liiielnav'*Ilt'lser"aoicimspdacrpuohsqlcve:d-eoik^a':ca1dcodca.id--- $tim cd prirnele impresii muzicale ale lui
fcnmezuiarMcuelttiznaduuilncmzrediilcis,e;aaainndutzueigtip-ulosnecmrildneuplotlleovitmuemantleroui?saidttenrDdusuet,p-ublmelumdsiciselaaeyiraeisdntceeecrniaiaznlign:toliaem"p-Nooaetcueoemfaeaausrsl-edt-i Gr6try au fost provocate de o oal5 de tuci
care fierbea pe fo,c ; el avea patru ani qi dan-
din abundente(( 1*. sa dupd cintecul vasului. Mai tirziu, la !ard,
Maurice Guerin scrla ; l-a fermecat mulmLrrul unui izvor. Gdsesc la
Saint-Sadns zr rndrturie Ia fel de precisd :
,,Intorcindu-md de la doicd, m-am apucat
sd ascult toate zgornotele, toate sunetele, fd-
cind sd scirliie uqile, aEezindu-md in fata pen-
dul,elor pentru a Ie asculta cum sund. Marea
rnea pldcere era sirnfonia ceainicului, un ceai-
nic enorm pe care-l instalau in fiecare dimi-
neatd in fata focului din salon. AEezindu-md
lingd el pe un taburet, aqteptam cu o curio-
zitate pdtirnagii primele lui murmure, cresc€n-
do-ul lui lent qi plin de surprize gi apar:itia
un'.ri oboi microrscopic car€ se ridica pulin cite
pufin pind cind clocotul apei il fdcea sd tacds 6.
Stendhal qi-a datorat primele impresii mu-
zicale zgomotului unei pompe din piala Gre-
nette, ca gi clopotelor de la Saint-Andr6.
ln toate situafiile de acest fel este vorba in-
tr-adevdr de zgomot ? Anumite zgomote rit-
rmnaiqteca, rveibaratrleiinleuliuoia,geirxucleulie,ahzduruinitudlebcalatnoEzealroera,
muzicii interioare. In zgomotul valurilor, Jean
d'Udine auzea rnrrzici clar"e de fanfard 7.
' Ni se spune despre Lully cd intr-o zi se
piimba calare ; ritmul paqilor calului a trezit
in el ideea unei rnelodii pentru vioard.
Se porrestegte despre Beethoven cd galopul
unui cal I-a fdcut sd irnprovizeze motivul uneia
dintre sonatele sale : ,,La el orice zgomot, orice
migcare devenea muzicd Ei ritm(
8. Se gtie cd
Schurnann, boinav, ela silit sI transforme orice imitagio muzisald o zgomatului.
zgomol in sunete uuzicale fl. Muzics descriBtivd
Mu,zica naturii este ,mii'iafond, iar rnuzica qpclSi5aar-.lM-dnas;unuiseezppslilcr,aueiimassssantedepuufelppicleatrdrebirse-eau_jznaiecmnjaouuClnvdzpteneirdceemiepeamrplnle,aldddtmps'ee,euac,pnrdiiitetrecrenuuscctperosaureuesaflaeimDseAnperenblrieasrruniilnsbiirbs_soilrtay.__.
noastr'5, r'ednsd la cele douisprezece trepte ale mtCraimtrirrnrauh-r-unrmteoou-ezr;pnatsliocitlgrtneinn-nai_dnenalflioealpitclicianrencadcnpitrisaia,laet,re,urr,ilnannpe.giunlnit.rerarseetanioGeiectaitquuhmreiurirtii.lovrieronvliriac,iul{gid,lileiaceieieat.inr..nneno.S.taetarirseaEardErionclrs:lti1nrcupetnsr6plerllerbc.irtno,cnee,hciidiulsln,mlo,d'nrclurserpeh:p_ipearei'.;rmrnoiri,nin:ursotrjhcnzessearlijel'tiurijiccr-rrndne,irlei.eisplriaaosrirteeabrmriu-l-lnt.isirqti(ll,,oi_aitc(elie*_ii
r^n-"ra"rmlteqi aspatelesacuroopmt aotcitcaeve, .mr'ut-lotipploicaateteurcmuacienl gclaumpptpp;d'uuiolierieneieclezrrmIeaidiniplGlMnueopltgiipdudeeaoiirednnroipezdufieqsr.ldtullio.gteunairs:qrperalettiaiql,unci.ood,Sr^diSenciapeMiaile,ricendinnneaailgpdnvdidpqjsevhceoatd,eesasieldrro-atccriateaeciealea-ueapmaat,lilnenerrre{ie-aelnitlrpunsdcdcisgemiuueteione,rac.esa-tnpaeCtrraata-.riit1,pirhcaadul.ie,iddoc1inzaerpi'lparaueitiielsiirstevnstc-ipce.md_ucluiusilnp'rdgialneinn,tddrlrpereedrdieirdonfaloizaienddvciguengleioaaasz;airmoqcuauipaiptntmrzoliemfiicoacirmpttadiurdru.tit_e.._c_na_ial.
folmidabila compiexitate a cintecelor ei ; dar
cu orice cpuriloerjicseepriinlesijn;ucuanzedolai croelvoin; elignaecoEltoe.
cle-acoio
Se qtie cei r-rnii moderni, cu o particulard exa-
gel'ai'e dosrnatirir, vor s-o aducd inapoi la nrrr-
zica nal.ltlii.
Aceasta ar fi. drrpd unii teor-eticieni, sulsa
beaminol{ie0i, muzicale. Dac5-i lnlr:leg bine pe
zgomotele clin afald ar: trez) Ur:-
serl-
timente. ,,Ascultdtornl atent tr5ieqte lumea so-
norA care pdtrunde inlduntrul lui. El incearci
toate en-ioliile a.qteptdrii, ale surprizei, ale an-
xietdtii. CunoaEte ilrbiree $i ura, bticuria qi
durerea, groaza ;i extazul, dezqustul si incin-
ta.reau.
Dar zgomotele din afard au aceea$i calitate
ea qi sunetele unei miqcdii muzicale : se inal{d
sau coboard, intensitatea lor creqte sau des-
ele se curmd brusc sau
creqte ; ,se prelun,gesc ;
ea timbru qi ca ritm ;
ciiferd sint aspre sau
blinde.
Cd e vorba de muzicd sau nu, organismul se
su"pune fluctuatiilor miqcdrii sonore ; asocia-
{iilc de idei fac restul.
Tn afara sentimentelot'. ntt existd decit srtc-
cesirrnea sunetelor. eincrnatica sonorir. T)ar a-
ceasli. cinematica ne plllle nervii la ttnisorr gi
ne cld irn'or'esia ttnei vie{i deosebit de active Cintecul pdsdrilor
qi r:le seclucdtoare. Tmitatia in cazul ar:esta aduce fc_rloase : e ltr.)
proeedetr al
Nu prea cred in acest realism extrem. ln vindicrilor ; s?nt inritate striiliite]e
r iala crtrenld leaclioniLrr la cal'actet'r.tl urttzi-
i'al al s;rLr 1a -sernnificar{ia ltri lttili - pncdllleaeogaeijiohcace:.msap:rurleinc. SEcldainutraearceit,rl$dite,rnianosersranfenilnqineirata,. leuunnsecc.aainrra,ra-to:cf<tee.rlr.i
z'/goTrrrrovtitailu!.ai, esteticii leilcliondm la zgo-
talistir
motul rnuzit:ii, sau la calactelele ei rnuzicale ?
ttir*au-V.-"-aoiutcir"ieefaciPtnrpaeladsasdnmrdleurauiiltzodeircsalntaelud.iinneEcasasltttpeiemambeeiuaalazmaiscbddusztodi-crleuadtncdsiptpeaupnnestdnruu;-- Spencer porneqte de Lir acest important guin-
n-roJe"tteio.lr"o""rft.t""Piianassfcdodrremaoeetsrmateezldoindmcic:aeupzia;cbaeliSalSe12ss'tde-ginicuanpeaabsiclA5 cppiilpAoiupcuo;treolio"sEneianzliracetuipileiiicnptuledtirecsui'slir*aintgetianteoioparltS,ecaucutlein,taremdmsoagotetuinirieae
corntind de a fi stimuii ai sistetnului muscular.
ruI;m;;it;a;re-caamquiziicmailtSaraeacizngteocrnuolutei lpolrsndaritluorriii'no- Orice e,'rcitalie mentald se transforma in exci-
iafie rnusculard qi amindoud pdstreazd intre
interpretare Ei o stilizare 13' eie o iegdtura mai rnult sau mai pufin con-
Muzico ;ivoceo stantd.t(
!.cfo";itfCir.lasirf"i;";uiVi""et"ia;";-t"iia"";o"-tOirutiiei-ai;"tto"irgli-,;E"mbit."l'i"t"ait"i"im"nuvfporitiui"t"ii*"e"ietof*i.uriari"aet".oip;nooouzc*v-trtffiuUr"Ioee"coi,icidioi"lsrameoiiupti.bitIateaini,eepusieciscEr.sripiesaaderite.cia-eetMdsta.sejHniecnau-ntruEE"aureirazEtd'mlaszi"riagCuevatfu?stpipeodrcid,ieiitteianram,maarranroibpbtjyume{u.eosiutmi,itdta5nnctdtdoaipeiaicussiiiSdninnnsuetlsectrmesotivsrueia'ntcfrdorinpacetnrinru-atn-tadneteruzttil-irmeeiamerruiareenmdee'c,ncmsiedeqindsetdtspCtiguaoeepamonr-oat'"olalttucrtanadi'berdjumofienrtt'liufemzluccnlziipaanccaiepaiecurofiaaiulltaev'.iilrazrnnqnnf"llmielioeptrucvic-tccdtcxoahrimeeousannaaiirniisaanrrn{ausrdilet-a-eot--'-l-ll AEadar mugchii vorbirii sint afectali de sen-
tirnente, intrucit fenomeneie vocale fac parte
din expresia ernofiilor. Variafiile vocii sint
efectele variafiei sentimentelor. De unde pu-
terea expresivd a vocii. La origine, orice muzicd
este vocald.
l'iecare dinire inflexiunile vocii, care con-
stituie efectul fizioiogic al suferinlei sau al
pJ.dcerii, este in muzica vocald dusd de-a drep-
tul Ia cea mai inalti treaptd a sa.
vorba de stralucire, de timbru, ,,Fie cd este
de ton, de
intervaie sau de viteza relativd a va,riatiiJ.or,
cjuinltueci unl afotluosraeql tae IEipeaxsaiugneriie;azed lsecmonnesletdliimntbr-ao-
combinare sistematicd a particul,aritdlilor vocii,
care sint efectul fiziologic al pldcerii sau al
docauilrddeera$iliii,zeadxrtrereempateiicm1o6nb. saSejaucuilnuficdh,niaoatrrui:crae,,l,mMaiuluzzpiiaccsdaiuenvsiotie.-
l'rasdturile distinctive ale cintecului sint, foarte
simplu, acelea ale limbajului pasiunii, dar
exagerate Ei sistematizaleu 17.
it""g" ei stratu"ire, intregul ei accent 14' $tim cd Spencer se straduieEte sd-gi fund,a-
menteze teza pina la detaliu : intensitatea etno-
RJcunoagtem aici o tez/a indrdgiti in secolul fiei Ei intensitatea sunetului, intensitatea emo-
XVIIIJea : raportarea declamatiei muzicale
al tragicd. Recunoaqtem aici o t'ezd tiei Ei timbrul, varialiile de indlfime gi ritmul,
la declamatia atitea paralelisme pe care
il,a"ca"r""cci-arlli"iiuE-uitoqni *iepriu.env"dV-iuctoeoaulrceids'eaeneeamutncelsips'tmielabis,alireldiepdseceip.co.rpdocelpaelruu9rneenhiitag'r-rouoie(Sb(asa'posueMacs{ndri{udncinezelt'ilitrcmaslae:obicncnCautueujovlurinvnmlfdaatuidilcl$e-eel- le invocd plin de
vigoare.
Pe lingd aceasti dovadS. psiho-fizioiogicd, el
lace apel la istorie. Cintecele primitive au un
cdaeralactee,rxernmopniro"trol npe; eclaereflnnidle vorbire. Pornind
decit sd continue vorbirea 15' rile sdlbatice astdzi, putem furnizeaz6 tribu-
conchide cd, in
vremurile preistorice, muzica vocala e,ra, cu
pu!ind exagerare, lirnbajr.rl insr-r;i a1 pasir"rnii. La ce bun, de aitminteri, pentru :r explica
rr-ruzica, acest ocol prin limbaj ? I\{uzica este
l,la s..lr desprin:r Lleptat si feirir brrrschefe cle pmexeapnrreteluspiacauertvuerion, lteiexci pe;reetaismicabeagejiunsldteeirsictie.le,Msienunzucilcepaaenemhs.ateui
pssrer:orniveuillens. ecNiitinrmairge-eunnidnii-znavsoscrurisceloirnemu. LnCnvrrlsveiiondstaetsdid. erc:ziauvczalietca_i
lirrrbaiul ernollci. Clea mai veclte muzicii 'n'ocala
simdltan 2r.
rrre.n!irniitir se (lcoscl)egte de:icesta tlttlt tnai
pulin decit muzica de astAzi. Putem veclea ;i sie-dg$siitp,udcniunertsnr'i,-gucunara.fIneelsdlp,dearesrennfie, bciundlcoiaaimsgabiammiuualziuiclreargrlaiiitnimina
r,stazi recitativul plovenind firesc din modu-
care elementele figurate ale vor.bilii s-au con_
riLfiile vocii emotionate. Astfei se explicd pu- densat pur;in cite pulin.
terei.L cle expresie:r mttzicii. Altfel cum s*o
cxplicir'n ? Combinaiiile sunelelo,r n-all o sem-
nifica!ie iut,rin:re<rd, independentii dc stt'ttctura
rrnrrt]tti tB.
Waliaschel< a cor-rtestat cu protnptitudine, ltdi_imenelDperivoaiotdncrreti:avebtaeniprrremrlreu,ividminiiarafunatrezepibctqunianilueeddsaeintlpceuiascincrirvotunenrciricsa,vlit,eoa-its,dluepaSirtt-afdpeix.ecdentleri.cron:.eSscreiunabnazairrullie__cl
clin punctul de vedere al etnografiei muzicale, Adqivabccinirouucoiiict-oerppi'vlnrbibabltdoitissanr:erineitesdubtsar,oehativers-ve{areiioasjnnt.cctutdAecueedrunraonied,rptpirniusgirnaefatrpeiouts;rcoirltxSceteroleutiiu.lnaelnisivl,lzenna,diiIvttoin.eidiortsntoeafraicecn-rld.ielaeniioinicdTtntsvigaiace.tcioararllivh!nderreimebdminrtndirtuaeito.eliei"!pina,,i.a,imd.vttriCerfonctRieunercuedsinecma;vnencdaceEnLrii-ineIeaznvbciitt<iicnierref.-i.le;d1..rrsl-,e_erreil,l
1.eza ini Speirccr'.
Muzica nu a lu,at nagbele ciin limbai, intrucit
ia sdlbatici ea este adeseori arcompaniatd de
sunete fdra serls, care folosesc doar pentrr-r
eailxcuicsegtdnutrua'iilmvnoabctaauilr.izaialnreaapl llu;imsm,besaldojuldbliuaait,incfiiuiintdtriaqctnaeeaqaztideci
din
nu
cu-
vintele qi structu,ra frazei cu o libertate ex-
traordinard. Compozitorul unui cintec nou
esie nu rareori obligat sd-i explice acestuia
textul. Ne putem intreba, aEadar, cum ar fi
prr.tut el sd ulmeze mcdulalia naturald a clr-
,rintelor. Pe scurt, mu.zica vocala a primiti-
rrilor nu se a,flii, cel mai aclesea, in conexiune
naturalS ctt lirlbajttl ; ea este o simpid suc-
r:esiune de sr;nete muzicale cintate cr.r a'iutorul
r,ocii 19. Aderrlratul r"ecitativ este o formd se- ersupra-acestui subiect la o distanld de clou.jzcci
de ani 21. Stumpf isi ct-.nfirrrii doctrina initialii :
cundard a limbajului poetic ; strrictura lui este .,Diferenla dint.r.e cintec gi voce constd in folo_
influentatii de rnuzicd, insd el nu constituie
;rroCelul originar al muzicii. sirea de cdtre voce a modificdrilor continui
alSturi de cele discontinui, pe cind modificdrile
Sr currine si"r adJrr,rg-irrn cd aceste cintece pri- de indllime continui sint exc:luse din muzicd,
aga cum bine au obserrrat grecii.(
rnitive se nrigci pc o scar'5 ingustd ; adeseoli,
rl: pilda in Tara cle Foc, in insulele Fiii sau Asta nu vrc',a sd insernne ca intre vocea
1a unele triburi din nordir.l Arnericii. ele nrr vorbitd inler._
sint decit rnigr:riri litmicc pe o ncltir. Sirnlul si rrocea cintatii nrr existd forme
rndsulii, gi e aici a t;ezd draga lui W:rllaschek, rnediare, pe cat'e Stumpf le gr.upeirzii sub nu-
pe care o vor11 leintilni, pare -c:i se [i clezvoltat mele pdoerta,,nSrpcrna{c.ho..qelnsan,,g"S((i.ngpcrnerclelsirirSlitnr.crlrlhacrrla1r(.rcsior;
clr rnultd \/1'eme inaintea melodiei. 5i irr
fToornmhe6ahzedn'(in*s.ulVileocdeeacuinmteacn, d,,feqsiteinusntrdumdiesnktreeltee sunetului. Spencer a atras de asemenea aten-
cu arcuE pot realiza indilarea 9i coborirea ftiaancdd,slne atrdaunnsaforirlemradliagdioeasseeo, rriuigndlcr-iuunneafesplodne-
sunetului in mod lent gi gradat, aproape fdrd lecitativ muzical 2:J. Nluzica imanenta disc'ur-
sdulnluicocmapudntde.adBersisesoariuod fort6 de sugestie ieEitd
discontinuitate. Se gtie ca unii artiEti moderni vorbea pe br-rna drep-
au facut din aceasta un procedeu estetic. Ne -," tate de cintecul limbajului, a cdrui disparitie
vom mdrgini sa citdrn aici citeva rinduri ale
lui Boris de Schloezer despre Schiinberg 22. constituie afazia de intonalie 25. Melodia ver-
caliimtna,,tceseacachtuaoslnuu1bina.eerDitnguad-nlurleliiamv,rocdehcuaeiria,adztcdoaureivltxuditnir,et;u'rinlipusdir,ieenselialuxasrabmdcatalifibrnieien6rdla-- bald, cintecul limbaiului se amplificd peste
masurd in unele forme de excita{ie ; e vorba
de verbigeralia lui Kahlbaum, de litania de-
r:iamatorie a lui Chaslin.
tatea de a devia, urcind sau coborind, intoc-
mai intervalul de timp marcat de autor. Or, Vorbirea conline nn element ritmie avind
tocmai aceastd libertate de inflexiune diferen-
liaza vorbirea de cintec. Fiecare dintre notele timpi puternici Ei timpi slabi, deoarece con-
acestui recitativ foarte special nu este, in fond, sumul de aer nu este continur-r, deoarece emi-
decit un fel de punct de reper ; ansamblul
acestora din r-rrrrd ccnstituie linia melodicd, sreiagurleasriptairtaelieeignauld.sSeiefavceersinatra*ordrtanat nbieinrde cu
intre dintre aceste pr:ncte de re-
vocii crice libertate. ci
dar, fiecare i se ingdduib durata grupurilor: de suflu depinde de doi fac-
per, umane tori opuqi :
Procedeul a fost pentru prima oard folosit de
compozitor in ale sale Gurref ieder. 1) Un factor exclttsiv verbal, care tinde c5-
2) Utrendisveenr:stiimtaetent; ritmic, care tinde cdtre
Am putea spune cd, intr-un anume sens,
cintecul sdrdceqte cuvintul vorbit, pr-rrificindu-1, uniformitate.
dsiinnttriencnluusrneeirnoasceulevinstr,:neol rnitualieiimibeprreeacizsde, Cu cit ce1 ce vorbeqte igi diriieazi mai mult
cdci iltentia spre divizittnea
care logicd a discttt'sului,
subliniindu-le, decit un nurnlr restrins ; pro- cu atit este mai slabd influenla sentimentului
cedeul lui Schiinbe,rg adaugd pe drept cintecu- ritmic nive'lator. gi invers. Dimpotrirra, ritmrrl
lui acest clarobscur sonor care-i subliniazd domind in vorbirea indiferenti de toate zilele
qi in vorbirea pasionatS.
caracterul expresiv, emolional, $i introCuce in
sistemul semitonurilor temperate intleaga stri- Realitatea este Ei mai complexd.
Iucire a diviziunilor infinite ale tonului.((
ln vorbire interfereazd trei ritmut'i : ritmul
Dar existd un ce muzical in vorbirea pasio- mecanic al emisiei fonetice, ritmr-rl logic al
natd, iar doctrina Iui Spencer a pus bine faptul
discu,rsului verbal, ritmul afecti-,' al atitudinii
in lumind. Wallaschek, care-l combate pe suliiacente. Fraza nu este doar o unitate fone-
Spencer, nu are de gind sd-l nege. Cind r-rn ticd in care se eupriud grupuri de suflu, gru-
negru botocudo cere ceva cu pasiune, vocea puri expiratorii ; ea nu se mdr,ginegte sd gru-
sa devine un cintec monoton. Ca qi cum sdrd-
pez,e silabe slabe sau rrnele puternice , sir
cia limbaiului sdu ;rr fi innobilatrl de pr.tterea
t'onsl.r'uilrscir figrrri lilmice e'lemcntalr:, slrpusc
* ,f,eMrmeleodgiai vorbirii" ; ,,r'orl ire: <:itltatii" ; ,,nivelc de r-itrnulr-ti respilafiei. Cirntitate;r lenonrene]ol
ton jiitervine o dat;'i crt lunginren glrnpulrri fonctir:
discrcte". din care silirba face parte, c'"r accentul de in-
t,ensit:rte al cuvintelor, cu accentrrl frazei, cu ciue[ttl iui Sylvain ; copia in mr'rzicei iliionaiiile,
ileplasSi'i1e de intensitaie ale accentuiui em-
fatic. interv;rlel,e gi accenteie ei 21.
Vorbilea urmeazd, de asemenea, o anumitd
curbd melodica. F"5r'5 a vorbi despre accentul Inaini;ea lui, Luily 2b iuase ca luo(lel decla-
rie indi{ime al unor lirrbi, existd varialiiie de
inAi{ime ale intonaliei emo{ionale sau logice. rnafia actorilclr. ,,i)aca binevoifi sa cinta[i nru-
Afectirritatea orienteazii iirnbajul spre mu- zica mea, ducegi-vi Ei trscultiiii*o pcl Chatrrp-
zica, fdrri sa faca din el chiar o muzici. Se
afirmir ritmul, intcnalia tinde citre intervale mesle(6, spunea eI.
f ixe" In spatele continuitalii se intrezdreqte
disr,'ortinrrital,ea. trxist5 in cuvint o rnuzici I)eclamalia lui Lully corespunde adevdrului
implicita" Seashol'e irlelrge chiar pind la a teatral din vrernea- aceea: ideal oratoric chiar
presuDune cA simlul inallimii n-ar depinde de mai mult decit drarnatic. Fralii Parfaict spun
erLlcalia muzical5. qi cil ei s-ar dezriolta la c!, in genul Lragic, expozeul actoriior es[e c]
copiJ inaintea cricdrei educa.lii muzicale, prin rnanierd de a cinta gi o amintesc tocmai pe
simph,rl exercilliir ai vorl:irij. Champmesl6 23. Boileau (coniorm lui Blosseitej
I jat' nl.rziua este altcer';r decit r"'crlbirea gi abatele Du lJos ateste caiacterul cantabii,
i"m"ipetuozitatea gi irdsdturile exagel'ate ale
:rcestei declamafil, dupa ei necesare in teatru.
O rneloilee impel,i.tcasit, emfalicd, rioraia cu
pleaizie, aceasta ei'a declamalia tragicii pe
atunci qr aga o va descr"ie Voltaire.
far:d, indoiairi cii nu din vcrbire a provenit ea, Astiei marile trdsdturi exagetate, infdtigarea
cll:aei adlirinrenpeintlotvrdeoiacrbgaainqdrii,tamclimiicnodmnaiuczvdiieeaatiiilnugsuidaiqii!,gsdiuninndeitrceilileo,rrs-.i,
l,llotricit:rtea afeci,llii. sonoi'itatea afectirrzi nu puternica gi pompoasd a tragediei din secolul
iilsean--rni Cecit zlegonlltiofil:.r;;'irmmip5ecn;r'Lrerr,_rieitll' pe a.es- ai XVII-lea trec in recitativul lui Lul,ly. Sub-
face dirr liniate cie rnuzicS, r'irrrele gi cezurile jaloneaza
iea trebuie s:i. sunetele ineicdiei, care capate un fastidios as-
pect mecar:.ic. iiezu-ttd o pro iferare de ana*
peste, iar" declarnalia se scurge in sacade
ele n-rrrziiri. lnonotone,
seErvjclra-x'cacnt islizdareaccuesnto-orl;tEelmia.dce dnevdoecfeinilitae. p'.rir_rt Recita,ti..,ul aservit lirlbajuiui ritriric a} ver--
gr.ar.* sificaliei se abandone:izd rare<;ri sentimentului
ascufil. la. constituire a ei in scari mizicalii. insuEi, pe cLlre nu*l decalcheazd ciecli prin lim-
Aldturi de instrumente qi de speculatiile teo-
baj, fird eflorescenla mel,odicd 30. EI intensifica
retjce, Sir:rr-rpf atribuie difercnlei dintre voci sub raport, nruzical ,,sforiitul iragic((. Rousseau
iin rr;l in constituirea intelvalelor muzicale-
La fel, TJrbain cauti in rrcce moti,rul peisis- ;;iehennciicclaop;ieda.iuqtiir,:ssinerElibtiec,aaruacdteerz"aupl reobi aatraiicfiecaisatAl.
tenlei octavelor, a cvintelcr $i a cvaLtelol Diderot arata neir:.doios ca trebuie sa consi-
der-dm declamalia ca pe o 1inie, ial cinl;er:ul
ionr Le. ca pe o aiti linie, care ar peste plirna :
cr,r cit aceastd declnmalie cinieculr,ri va
$1eiprpaui
ftci cmi-rlaci a;r;uelei rsneicaddgapi trenaazidaodevvadrianttdre, icAuiaciint
fvtuslqn gfi deetrcirvrctler cin*
mai
multe fiuncte, cu atit va fi el mai adevArat gi
.r,Litrdr;iiln::li.iq:;:+lr,il!:dsll,lcf.i.i);N.tii'ccri-o:iitlIlt.!tt1j r(;-.,irrtdrtirrrvnitnrlu-arceueitnatniLsiid rrrai frumos ; iiccentul este pepiniera rnelodiei.
:tLneuc;):ilictiit"r"Or,ritcrrsinrt-i*'lrl.cr.liia11nietr!.cci-rr.ie;i 'aflj;liilecinpupneentIrluq) Dar in acela$i tinip e1 se ridicd impotriva
s;entinfelor ingenioase, a madl"igalurilor lui
?r
Quinault. ,,Se cade sd dictdm strigdtului anirnit- rec:exlultzrmeiamaci ddb-eirneseccui,tr,aabteriv,turseldbcnuauriesr5indericu-aelerzspeauuitnecadinccioelbnrovvaaeiln'eei
lic el p;rsiunii linin cal'e ntt ccluvitre. Trebuie ca moslitdIauasttleedtmviineozncbeecualuccr:nuaitprcai,iunsl'tsiaentucreiugvlas,atuleoonaennretilectaipanraceoctatieet'nlmotnlu"ri,almetceiai,i:nqencgiaicati'nie--
c:iplesiile sr Iie presate tttrele ireste alte.le ;
tr:cirr-tie cil J'r'itzu sA Iie scttt'tti, t:ir rtruziciatttll
sii poatri dispune de intleg gi de fiecare din
parfile lui; s-o suceascd gi s-o rasuce'ascd fara
a o distruge etc..." Pasiunea dispune de pro-
zodie apnoape dupd placul ei. ceea ce privegte treapta lor din gamd.(( Aceste'a
ur ii ..-trah-r"lentele adevdratuini recitativ 36'
In critica f:icutd operei franceze, Rousseau Dar, definindu-l astfel, simlim cd el nn epui-
conciamn:i ruai presus de orice, se gtie, iusu-
ficienlele muzicale ale limbii franceze Ei ridi- zeazd muzica. nu mai mult deci'c recitativr'rl
colul declamarii ei tragice:ir. convenlional, provenit din declaryalia tragic5'
Rousseau iit'it1e" bine el insuqi 37 cd pldcerea
Accentul limbajului real impotriva accenlu- r-irechii trebuie sd tri'-rmfe r,tneori asupra :rde-
vairului expresiei. lntr-o dL'amd l,rebr'tie sd
lui factice al declamal,iei teatrale, iatd care folosim muzica in chip varia't. ba liisind
esfe, dupa aceEli maeq;tri, principiul muzicii. si
RPtrooivurnassineadarumcoiaenilaeajiu3anics,easlat opaprpienarcreaipireiiutaa,lmiseeenlgeotdliemieEpi oiimtarpsivtoaa-, facdrlogcmuinmidneenstdaecledcoeinmnrtiunplealrillmairibiriiuni nd9euiilroieptmei tm'ueulinzpicorace.tc.i.ciTt.aatbtivial
r-rperei fr,anceze 33. cseim$npi uluo,reioscbtietldigmanute.zianiccrdiri.e(rdroecraelSa3r8,aevleascirnie tot ceea
: ,,ftIina.t
La drept vorbind, deciamalia tragica este
o convenfie qi ea variaza i4 timp gi in spaliu.
A tradus vreodata recitativul intocmai vorbirea rdaoecrtaoorpuvaol srsbieueniqenttecfeaprrueepnnetun,-riaerinelgedodzrcuithideersistirinas,ptiiuamnrpdartlcoletcstt5tle,-
naturald ? Lully luase ca model deciamalia
einfatica a tragediei din vrernea sa.
Opera franceza de la sfirgitul secolului aI tdceri astfel umplute ii impresioneazd infinit
XIX-iea l-a luat ca model pe Wagner ,,cu rrla-
saltuli de voce Ei cu accentudrile lui mai mult pe ascultdtor decit actorul care ai'
rile 1ui fi spus el insugi tot ceea ce mr-tzica lasS sd
arvintate qi masilre.(( De altfel, actorul oscileazd
cel nai aclesea intre supunerea fald de mo- se audS-.
deleie inovaliile temerare. El
rnerge Li:adi!icnale ;i la convenlia realismului Cind vrem sd ddm pasirrnii rdgazul d'^ a-$i
indeobgte de
ia aceea a grandilocvenlei patetice, ameste- uden-esifds$iumrafotnoiai taebmil idgoczdartiele,,cpauotercmhefastcrea,s.qiraetixr--:
cindu-le irr rnoci deplasat. Adeseori nu prea prime prin mel,odii patetice qi r.ariate ceea ce
actorul ntt trebuie decit sd tecite(( 3e.
;tie ce fsgs ii1+. Actolul este pentru muzician
uu" rnoclel periculos ; poate gi declam,atorui Aqadar muzica depaqeqte cleclamalia tragicli'
Iiric35, rieclamatorul oratcric, declamatorul
\\,/,agner atrage ne drept atentia cd in drama
emfatic. anticS. muzica nu se supunea voeii poeti<re,
Jean-Jacques ardta, in Lettre sur Ia Musique, metricii, supunindu--se mai degrabd gestttlui /o.
cA nu existd nici o legdturd intre inflexiunile Ifelodia provenitd din dans nu vrea sd se
vorbirii ,,al cdrei accen[ este atit ridapteze la accetrtrrl lilllhajr-rirri. Versul faee
liniEtit, franceze, modest(, de
simplu, atit de gi din meJoelie o prozl muzicali-i. Petrtt:u tutt;ricir-rn,
atit de
,t,aintitvounlauliiiledinzgoompeotroaasfreanEciesztari.dEenl tter(dgae1ea rnelodia versului cste o iluzie. Daed vrea si
reci- se aplice cu exactitate la vet's, mu,'zica nu
con-
p.ate r!ecit sa-i sr,rblin je ze acestuia ceea ce Fduxiec ;i dcnsul
r.leclairlato,rul intei'Lgen1. iin mod preci.s ascnncle. Ira"aiio).#;ia,dg$?%ni;iirct"i;slnai'ed;u:;anl1itgatpieq.;.criniieDqmdnediiaaoerdeennn'rxixsaaasrrcicriu:cienbntsleesaeuci,m,r:idct-aipi"tpanenieinltnu.enatf,d,olstcrrardmtusmiuca-aranaduiit:rsnaterrurdtceeelaaaaa,pltrcilizrpitoziafumsroan-ediatnosnhiirnt;nt:rtirdpiemuistiip'aaerlrilenbpeina'lpadtsoeeejtrosi-ldcdo-drtceereeer,i
si enume irrutjiul- esafr:daj ai. Nu cr-rviniul clir:i- pf'ooC-s.io:birpirliipll.ulailt,toiiepteracimoiriip-tiruvfaluunll'tiolaSmdedunaletnusscle' caezrdedsee
intoarce
.jeazii inuzica. ci senlimentui subiacent cut'in* bucurie'
tului. senl inient ]LeeKl-rrjmai in chip necesar
SentimLntul vp1uiteqrni icdegriesgtliamteut,raintor se cheltu e
cIe vocea care voi'beE1,e. Declamalia mrricil'+
in miqcairi sd'rituri' in
adaugi vocij. inima.
sti:igdtc. cind r:opilul sau adull"rl scapd de o
O d;rtd in plus sintei-n indemna{l si1 spttnem
r:d. lr-lLrzica plopriu-zisa nir prorrine clin a.ceea t-a tei.
roirventionEli. l vc::birii. l}l,. ii1 v,.rci-'i.l mttzicaLd, cfAonrlldsxtirrsientgd5rl'-edrrleie,cfird,irsdigi ilielscghtai,eliftndurie'p:irpiidmriesuaclllsruulnitiddlite,auerinnsetdrgsaianeus'
de la rlLizica vocii. r'nlrzica poal,e sd ca1:ete iaptfireiac"ct,t,iivc'ei"".spiilmtaepsaliuetarraeez, usel;tluapdtreaacalucrhgtiivepietdSrtilnoii nmmicaeitrSnetlaaii lleme5oiEe*i
unele sugcsi.ri. Ntelodia clepdqesrte vorblrea li a ,.descdrcirii difuze(( care diriieazd exprima-
lea emolii1or.
instrr.rnrentr,rl dep:isegte vocea 42. Jloar pi:in sr-rl;- Dincotro r]e ace:it darrs eiementar intiininl
clansul extatic, dansrrl mimic sdaanu-qdrr-ral mcaaticart,Ssi,'
t*rrfugii de nerusfinuL ;ilt dedus Clondillac,
r.ir6try si Ror.tsselr Lt ntr.zici.r instnu-renlalli ,:.1; n il fine, clansttl propriu-zis,
rforlol.eapisnteserpuofeolrcaieltlsieautenltaepico.fipeeAgrl':ri:tdliaaaetdiaiplicenreopalc:secictmaeiuuedrnilyae.rnmCitsaeiuvlnl'ieutlaiizrsaieanlilabatcainrtn:jgmc-eea-
mUziCa ..'Or-'alit. paralie ctt celelaite arte.
a'sIas'rrtteblloinriemmu'zinicar1rnei,tain-
Irrttrileir'u, al cariri ret:ita1,1"t st decser!-.r:si.e tle Dar mai intli 1:rebure
aeela ai lui Lull:i plin am1;Joiiiea l'undllnrrjrr*
tea sinteticd origlnarS
irtlui.-s5t! afmonie, socotea cleia. c'ii in',.er,i"!lr ecea comnlexitaie initip']6 care p1'ecede dife-
renlierea qi sirnulitatea, strinsa inteipdtrundere
muzicald este, mai presus de orice, o inverr.lie a muzicii cu elairsul . Crrm atit de blne a ardtat
de armonie. A. imagina un discurs mr.:zical -mmWionirtanurl;lt,celdaleansmnuselnurlirtr'iittlomattniucedtrcit,eIilrrasqceoicmeoplneatomnpiaeezn$dttuecl eumuzogltroar-r-
insea.mn;i a imagiira o suit5" o inlinfuire de aserminet.,enpsicifiiccaSr.eMleiiin:ailet lihere se izbese, i:rhese
lcolduli r:ontinind un anunrit sen:j {rxl)r€-qi-!.. 'n3 pdmintr-rl. Exeil'al;ia se
Celelaite latlrri alt invenliei mirzicaie. adici
melodia si iocul prri;itr,lrilor con{:ri't.rntc, sint
virtual ruprir.ise irr acrstea. ,.L1[ai c'r-t seaml ile
la fondul armcnic din r:are se traae rnr,.lorlia
rrp1i,'atri la crr.,rin1.e irimelle cintAle!u1 inrri'e*
sia selrtimentului pe care trebu'ie r,;1-l lecle:r :
c',r.'i!rttle 111r-i sluiesc. pentlri ir ne explimii
:lstfe-l. r'lecit r:a inr1iciti... I)e ar,eea. rir:rcl cint;i-
i'cltil c'onrtatii rJ'rrpi cuvinl.e ci la .mi r.rrtre*
rnin'* trebnie ri5-$i nranifeste l.r.rlhiir':rreer. \roceil
lui ri explimd ca de la sine ; gi, fara si sc
tllndeirsci'i Jr r{-i:lLtTt cilrc-l face si aclioneze.,
fdla s- o l;ir;.r: iiir:li.rf; rrriicat, r:l sr: li'.,'ze$i,r', rrntr:r.'*
trat in ilceasl;j <-.xi,rlillia.re de r:iit::e l.onrlul cll
arl:rcnie tretre i*o inspili'( rrl1"
descarcd pe toate caiie. Drlferitele saaltleeiein.ij-loSapecce- pprsoihbolelong.:eiapaern-rlrsutuadiantninfidenaejuvrolsilitosdatiensaiscetdsmte
de exprimare se suslin unele pe
cu strigatele itsupra lof.
tatorii striga, aclamd, puncteazd
$i aclamaliiie lor salturile Ei contorsiunile
dansatorilor.
Trebuie sd facerl apel lil etnografi pentru daLnasaatoproiigienutlrdexicnitacoliemiumnioutnreicecuEfiiidnralemleaticseau,
descrierea ace:;tor orgii motrice gi auditive,
a acestor coreglafii pt-irnitive, colective, dra-
matice, orchestrate, cintate, rirtniate, costumate. cr-r forlele a cdror acliune o mlmeazd' Dansul
cheltuii:e mctrice, inzecit,i
in care nevoia de extatic se contopeEte cu dansul mimic ; tema
misticA patrunde tena utilitara. Tema eroticd
ddeiaat gsitcaolipancriololercutivtidli,tasreisstuepusnaeu aproapc irle- asigurd probabii
ttecelea d,e la una la aiia.
mistice caurl
dirijeaza viala grupului. Penel,ralia ar:easta ori- sa,i,tlunrtir,'-aoceha.tsttnacssilcbnaotorda,rederntreenzsodnaanlteruEpui l-ud9i
ginard, d- uriptrauusilnpelitnotdzegfoomrdoatuci,aprrcedirolmpiunannetr;;ri
in fala sufleteir,rr noastre oferd iumind qi bucu-
trage lie".. Totul este mai solemn, mai uEor, mai
tniqcdrii
ractelul arsnlulpsrcauzlagroira-rIcturiht"mri u;iluai sunetului, ca- viu, mai puternic... Totul este posibil intr-alt
dominator li: fel... Nimic nu rezisti ait'ernanlei de tirnpi
da.nsurile sdrLrdtoreqti sau in miqcar.ile gdla-
giudeinionepalusedneamniansiqlevcsadamloruia,urrinientcmtcirie-a,uitiencaetadfseleualsrvglgiiin.uelmclTidileamsniotguecezilaenirlee:arp.aecl i,ecrcaivlji:dne accentuali iEzibn\teaa,cicnenctuaad{ei.n.!.5M; aptearmiainlotuvlitbdinEei
bituta 9i
bdtut, tobele Ei stru.nele bine intinse, bine Io-
vite ; palmele, calciiele lovind straqnic Ei ba-
tind mdsura, faurind bucurie Ei nebunie ; 9i,
in delir bine ritmat, toate lucrurile domnesc(t /'4.
Intilnin aproape pretr:tindeni acest dans in
Dansul mirnic sau dramatic este o panton.iirnd
cautare de exlraz, aceastd belie motrice gi so-
descriptivS qi dramaticd. trl nu constituie doar nora ; odinioard, inainte de Grecia apoi'inicd,
imitarea unui n:ode1 preexistent, ei este mai in Grecia necuncscuta, tulburata de Misterele,
ntcluiiin.sEeisaltmoprrdeiaiznitgnertmdupeauiecltrueeia"aloeacrii'.,rineilrtloniinii-sproercninitaelevdissinauul isastceoieiruni;_er
sdasoare.lceernrmddtzLn;brerosiii,cnae_lencluaezrp.edeteiesloesrdarrrnar:,aIglanoinmisfretr-psl^uti,dicdsdmaeruiavrctii'rinle.eiibtfooiociairluilnreie.iocaasacradrteue, de beliiie lui Dionysos ; in general, in 'toate
cultele orgiastice ale antichitdlii; astazi incd
dirijeazd viala cosrnici sau vjata sccialir. Dan* larg raspindit pe glob; la hotentoli gi la cafri,
sul mimic tinde sa corr-renrorez,e, sa suscite q;i
la pclinezieni ; la adolator,ii rnoderni ai lui
Epssedui .pdiarefroierrmareolmiaazceoqeat.iizeAdacfnainisarntcrpai'n-ettarrctsndiec\iimcneelraai'droiieilnaeaipeiglunvtteeXcpnat.lin,maliucreedin,stdgeaercurldaa- $tiijrd,rai ,1cour, cintecelc, cu tr:emurdtur"ile Ei cu ver-
care ndddjduie;te. Ei aci,icnelzii qi, aclionind cu gesiurile lor de iubire Ei de nebu-
intr-o atmosfer'5 de fascinalie, iqi inchipr_rie nie ; in multe secte ale Islamului, cu gimnastica
lugdciunii, cu balansiirile ior ritrnice, cu inlSn-
ed provoaca qi stabilegte. Etnografia, sociologia, lsuairmileb,luc, uexmeacuritlaetelopi' emnitErcuAari fr:enotice de an-
insoli invocalia
care devine repede un urlet ; la Oamenii lui
t)umnezeu rugi, cale-l numesc fervoare sau
rrruncd divina : ,,in rlrma fervoarei, ii spunea
un bdtrin sectant d-lui S6velac, care i-a stu-
diat bine 45, niniic trupesc nu pare si mai
,)'.) r'Sinind in noi qi, dupl emofia inceroatd, re-
fplcoeiuncrnvAuoolalaai$nrteviesomsfocoavcliiltraiaielorDddri.ui'pri_irio.ur,,.lilrLr"en^ile-e,.i_^*j.a"-!Ji#prr,ra',-.t"l,'rui*rln*l.s'lri,'6,t.oc;,_.uoirnorao- lroneuo(.r,,!a_: verbij ingdduil.or' ; orrul danseaza pentru cd
.ii'e incredere in daus qi, dansind, iEi lmplineEte
l:a1i:JcJte!:i'its:"ist",e.l""ir,r,,,mies;fux;ir;ntp:ace:zai .uilda:li{,vs:icen1omen!f,n:.u'aiznii:eatia-e,f:zl!v;aS;i-tn-";o;"tol,r;Li.omi*p},uir.lr"ii5u,ftiupsr'rp;iol.ie__.i ,ielurile credinlei ; dirrinitatea pdtirnagd pe care
{r suscite rrertijul a;teaptd vertijul aga cum
fzceilcinaoaltialierrrrmE^deleeiixinirapd,iui,esrreboeadtfui:ruiirrrnic.,rc.ii.:cinndjuu;rtecejtireieprilsouadcirrn.re.iei.iinotrr.oulnr,rrg-hiu.;ad.iaiol1trnire:lni*iepn,coricastt,ilo-tei;.ptpnn;,i",,li.tdictiitiic",uni;fie;ud=Erl-ln.,e"e*iri'l,aurI,i__uii'f"_^iiiizoeiltpriircrenirdc.uop"eyteaauuczr;nrc,irhrerndr,alolei{,tgel_a_e*-; c1';ri,eisdiiiinnceiaosi$di eartterauppl;u5 losbaieuc,tuvle;i'tdiejuzlleigi inpdruoc-luprae
* ;ni:;;#;:;';j' ff:[uLrlsJrie1bna.]iea_a"dJentnaumrizitlm,taoiuzldrcdereieoa,orqjnirpgii.ilis,or.ecirirrrsirr.er-iirn^uizp,.giiracLiui,es,l-i",reu'?,iicrrr1e.aei"e,u"'"ri.",n"Au:,tiir'im.,lir'.u;,.i:;Li,i;;iol;;il*;";f;Xur^;"i;eitI.":'^;"E,;u;t.;tii"lj"i'txgii";n"a"ito?rteuL,r:ex,aic"t",ruo1irrerl"a.a1,a"_*_t: lJr-imnezeului acestiria trn trup.
fsvrcsepodddausuedmueullenecciiauapiebvmtte5DodnarsprnaeiataftmcntdtrefrrsarersrvlDad-eiailaaieuctrtea,aa,nagaraetcpugbespdocraz.ai,rhebe-ceu'raaribiiciseea.ricdndrnagserrpipaqC;ctedoziajdre;doz9eeeaareeaiu.seud.aisi.dbtnrr:.laiinsicuudtiAhirrntadr_nmajs.ar\nee.aLtastaic,.e,lsD'a6noaffuprtsnuaiiefirpi"sn:olinenr"er,txrtuns,Jsiraciiu'ascrlretnrtae:ir,e,tevipn.,i.scutaitiE.sujpo..,rsucii,.iiliirir,rurntrtva"ti;.iiu."ieditd"iltlia"pseulljii,nfciu"i;ata,;nfrl;tJni;"iir.iu-!,i*,l"nee;lirt,O,;ip,t1";i,tiu;"n;l;irJ;is"ooui.{rri";i"rrflni1ie{t;u.;ii;an";""nip';ii;"";ii;"oi"t,iua;d:"i;iJi"trrJliA'tpi'i;iu'fe,.,"''e;;"]l'iit'"il";-idiJefurir"t.p,"tn."."a'),r.,ior"ppdui"",""i.t*t""riIrae.ier,"nfme.,"ruco"u"icttgr.lvrarei"obptirelrm"eeaoipegie.,aq_r_i;gt._,rj{ddtsiujea"i_oietae,tt z)6 ,-Si nu trebtric sii consideram cd existd dan-
su1, apoi verLiju1, apoi interpretarea veltiju-
iui ; interpi:ei.iu'e;r qi toate celelalte acte sint
sil-rrtill:rne ; i:r ierpr'etarea esi.e imauentd tutu-
lor gi su'r:iacei-ria iieci.r'eia dintre iaze)e pose-
r15rii ; ea se supune Ei i se inrpune acesteia ;
pe mirsurd ce se inflhcdreazd. subjectul simte
cpdedceavrinee-luan.aqlecplltaclcivuiniptaatetiam;aluccatp-uall.aacdeilfaerviateg
infaligdri; o vaga Etiinla strdbatuta de frisoane
organizeazi. diferitele etape ale tensiunii sen-
zoriale, ale dezordinii musct-tlare. O exiqenla
launtricd se recunoaqte qi se regdsegte cu en-
tuziasm in timpii ar:centuali ai ritrnului. O ado-
raj.ie pdtima;a invi'ittie gi dirijeazii intleaga
ar:tiut-re.
lie altfel, dansui sc :;-.rijin5 cel nra,i aclesea
r;e cintec, iar cintecrrl pe dans ; fiecare ii fur-
nizeaz,i celuiJalt o parte din elanrrl pr-opriu.
Bucurie motrice ca qi dirnstrl, cintecul are in
pli.rs valoarea formulelor sale rituele ; el invd*
luie miqcirile in semnificalia cuvintelor tul-
Iiurdtoare, in pasiunea nest6pinitd qi rezonabild
a une; muzici care se invecineazi cu ralinnea :
pir-rd in ciipa cind totul se pierde in inefabil.
Dansul nu este doar exuberanld motrice,
sau actiune misticd, sau pantoraimi deserip-
tivd ori expre sivit. ldiqcarea, aiitudinea se
elibereaz5, se dezvolti, de-rin scop in sine.
S-a afirmat pe hr,rnd dreptate ci dansul
.''on!ine trn elenrcnt p-roplirr.. eii prezintd o
sttccesiune de gestrrli rjin motive exclrrsiv plas-
llle sur,r rlir.rar.t.iir:e. ,-'il exislii o
in rniiSr'ale.;i$l cilnl existii ."iogicd a trr-rpului
rnuzicalE
o lojljcd
sau o logicd poeticii(( a6. La lirnitd, se poate clin$aimaicc,esidteeatei nmrluinzliecadl,lfiedreitael, didraemalatpiclaqsiticpsEi-i
svionerb, ividdeqspi rneu,i,udninfrpuu.mncotsddeinvaemdeicreApispihlaoslotigcicl.n" hologic, igi inpart istoria dansului'
Acesta este idealul coregrafic clasic, dans
fard semnificalie descriptiva qi expresivi,
,a,datunstulirboerrp, osismibpillditdrelialolirzacreoripnutliumi pomEeinsepsacl"iu; mreccu"niallip,Diirr"dcemieiaLoslt"ntar"ae.uts-uittcpcb.d"oiu[tti,tEdlnr'tpeae.igtiostfri-ata-ttdesso"cpipuifea"terfesurlrrtetdxtitletatnpeicurnure.dldimmWdeav4eaa,iaeaaanrgseelstapniseatrvetuexteooirdpeberosiruiniqiplmlainumuslouiena'iircmetAapaeaqiolclm5iecltai0aiiosp'qpsldaAmipiuiariulntnEcclineiu---ii
arhitecturd bazatd pe vioiciune
Ei incetineald,
pe incordare gi destindere, pe
ienxtrp-aunnsiusnpeafiEui
contracfie ; imbinare de linii
creat cu o rigoare implacabila de evoluliile
dansatorului. Iata cum lupti baletr:l clasic im-
potriva realismului psihologic, cu gesticulatia
lui expresivd sau descriptivd, cu atitudinile u;"tot"f rniqcirilor ritmate ;. c.d reprezinta stari
lui explicabile din punct de vede,re psihologic. oiriieteEti. Ailii ca face vjzibile sunetele'
Ailii,
Iatd cu.m baletul clasic elibereazir de muzicd ipir-e"c"rptn"ltaTh.fotrlranuetiferur,mcodasne-ainle p,,oirzltit.isicpolpined-ecdiet
;CC;;;fla;6lnie"e"aqoipisiredivsidmpeuznevesdtaleuicuednlienrsiititmlee pldcute ochiulul :
structura dansului, descdtugeazi din sistemul
sunetelor sistemul migcdrilor corpului, nu pre- tdcut, o muzicS'((
tinCe muzicii decit sd marcheze ritmul qi s.{
creeze o anumitd atmosferd, o stare de spirit o sculpturi ir-rsu-
pfiue'l"intaru'Eliev-aie,incvaendtdatvsiacu{dlptautriatu5dli'nAiloltrii magice
fcaovreograrabfiilcde.apIaatrdiliecui l".rs-il desfaqurirli viziunilo,r insistd
ei nu tincie decit sir ilruptu dinamicii sale, care-i organizeazd for-
construiascd un sisten"i c.le realitali plastice, meie qi spa!iu-}, care desfdqoard in.Lumea vizi-
ca arhitectura dor:icd a unui templu sau ca
sdtirvuicdtuurl,acourneegirafufigc iqdienBuacjnhd;ivsiddur-leaplsiziheozeloginic- bmmiluudszcaicuritliiacqriri.ilaFaliJiteesgceEul livpaetcudcereiain, tioenle1cc1leaunnzs]tcridoloprslaidnsetteifczoddrlaaa
sa.u dramatic 47. atiDtuadnisnilpotrtrE, inaumaiEticnigrreiloer Itrpurpinu-lujoi.cul forlelor'
qi ai for;eior miEcdtoare' in, sfera vizitrilului
Acest ideal extrem itu funclioneazir fdra qmi uazicchainpesutreazicguiluui,uorep'aalritzeeadzi6n' ce-le'eiancemaattiengriea
unele excese, fdrd rigiditatea geometlicd a
paqilor Ei a ansamblurilor tradilionale, firr.l estetici ce-i este proprie lnsuEi idealul dan-
conventia care-l tlansportd pe dansaton intr-o
iume foarte inCepdrtatd cle planr-rl uman 48. De sului mistic ?
aitfel, se intimpla adeseori ca nigte coregrafi
'sppsCuesda,c,ii,t,.!pdiileerusd"pueit'uroitdupel amtrrtiuen,pcuieullnneiio,sstqetir-,udc-^euinmmi.unbztirincedeg,imsto-eat
de geniu sd compund cu ajutorul pagilor tra-
dilionali ansambluri mobile qi inldnluiri pi-
toreEti. oIamr ipnceindneS,'aEltiatapgaardtea,a,,raecaelsiitdvliiisfdin'ri valoare'(
intregime
lntr-o direcfie conta'ar5, clansul tincle sd
redevind muzicrl ; trr.ipni mobil se strdduieEte sl;rdbdtttt de simetrii((, aceasti lutne de forme
sI fixeze, sd cristalize:ze viala fluidri Ei undu- aceast.l lurne cle ,,for{e pre-
care sqe iecstloerniiprerazziii,
ioasd a sunetelor, sd rnaterializeze ritmul mu* calcttlale(( reprezinti totul,
eise
,,itrbireit ca gi tniil'eir. ;i viall insS;i' 1si gindu-
zical Ei sonoritatea expresivd /,e.
i;fr;rt;oli"r"li;ri"eil"rt;4n;"it"#;,;e.t-;."a,;a,c;aiaEci-nrticfeu;"otaelilrit"nntiapinissiueeuu9rpallornrie:arniiv,enlnae;ctdmnrrraiisuse-mrtatteleaeaiaimnaitriaz!'c-aidatsnre'felcsddeaaztsiertei:nstrvcLuneueroaenifn'l*aseo"iinirr'tueiusin5aldlu2euaEa9riAI(inisecep;dtdxfeeeridensselea,---i iatti in gco€1"?1, peairu Gumtn€re, condifia ne*
resala gi suficier:tii c;<plimdlii ritmice qi mLt-
prim simbol este mi;carea' zicale a sen.lilnentelol gtupuii-u. Ritrnrrl, facul-
tate de ansalrlblti, pt o', ine dile'ct ciinir'-o ac-
rsato.i"tnpDrfit":latci^d-n,Vaers,rc"uz:cil"ttiirJeltinr.t'nis.{g.torriifuicmoiie,ni'olaemecnta"'LJdlLelaolnlirpcn:s1lilsegantitizranouglirrmoraclmlieueoainztt9,gerncialo.ucarmezr1aiecocsitrtsauapir5ee:ecl'clsalnianeu--' '1i.une savirrEiti iaolaitA. ;11 este singurul mijioc
jsc.;ion;I;nette1iuitr;in[crddirrauritizncilciaacoaii-nnrinecscetsrlioueiumiaatfemil,nnetsiie:rt"-elroutcer'na,leurfimetvmoiurzutdrilcierae:'-riar:a'in'gisc1c-a'aianrtuie--
iioI;u,La;iiii;a""rl"t.;ri"."a-;"toti;nti"i;r""ifii*"ngAitctiocdnit;li,utdirties'c;nu,itpte'niEtoen:trs;aiaicetprsctpltee,lenieldeccaucalliclafeleti'paci.elae|airireltiieencaacme1getlate1sisetiietr'idinlev-eseraisep'le.qitnil,eesatcteerptsmlbaecicutrugacrPa'rnl.lis'tcorecnapueoa'lnLrpirsnn.otilerendafoediipmltiiccip"'laoeiiargmFuo:nsrsiifenpoiiudfdcarerzeiadsranjncreti-ueu-aaiiit de a instiiui un .i:cor"cl jusl al diferitelor efor'-
turi individuale ;;i voca.-Let. Refrenul esie un fel
s-o mascheze' cie rima a dansului, migcil'ile insofite de cintec
desfaEuliliclu-se in jurul lui. Pe fondul i,emei
IatS cu ce rezerve ticbr'tie sa inlimpindm astfel date se blodeazA vai'ialiunile individuaie.
"-diqfit*il-l-"ti""oairirl-uca"r"peel'qoibaseui:iv-raairiitLeer -l-"itui *Ehreandreevidcrh'
ac;?ii^,,i1a-;leihiiir,i.lrif:-ric-,i"ir;ru"ma1i,p,r;o'"rtn',j,ivt;oi,,u"ii:,za;q4-f-laue"..biililro.dotclo(ltsat-trlgfcitintoitiqcq'Airtsualritijeiri-mi.lrirecztatpzuceeileliiaelillr,dor;r-;iivinraciincril,srrirni;aunes;lltspire,irlrl:iu"eedi:tG1ii1tstrair;lat-eiieauiiirr'il1';'ni;msnttlirieiierjlt'i'Jrm-laIitipyiiRguitzner::riciglaiiocfec.iFii-fjitrsinisdcecno.ti;card''iilxani;lducscLrit;l'z:reittaritsae''nii'itasitir5sdri1lurrinu'eiltcpa-c':EruFa'ciltiinrllrctunit"aelitnrc'atlert::ieerincirendicms"*euso'tr;t:-e--r**lil-' 'vVirLlascheh, pe care-l voin reintilni, insista
gi e1 asupra ritrnului motor cclectiv cale sus-
ii.iuni eilic.inIln.evcoecieir. idit,raellotceiiarielrsnteursiu, bCroalcrioiiirratolitidte-aiimunua-
gi ritmul r.robot', B[rr:hei' ieag;i de muncd, se
arta in gener':Li. i\{unca tinde
lEaties, lmneuzcicdatrEei ri'cin, mai cu seama murrca de
in
cdoumpaune.foftIritg, caAcleilsetecileimexepiaralefiemuEni csuii,nealtelfei emise
cons-
tituit pr:imele gloilmuiernprniiunzeieaacleceEnitupaoiei taiciem; utnimci-i
pii accentuai,i
al fi constituit metrica ,orlginai:a. trste adevdlat
cd noiiunea de muncl este deslul de imprecisd.
Ijg)dlaoubrnecoaarzicainalrfrineaulaanLcrad{eipsnfpo'orrepmrciaua-rzeeisi,ndl,iitjstcnecuu';iol regbseite$atraetacein5ia{-;.
care o domind Ei din r-itrn se detageazd succesiv
rr'1olo
l"{uzica propriu-zisir, legal.a de eliberalea vo-
crnisi lE;rui mdeenpteeriofrr:'c, fsioerrdaelesapritnedhenicdAin,
de diviziunea
i;cest ansam-
biu coniuz in ca,re predorrrind rittnul ccllectiv,
malcind inii"exiunii* .Eroaciip$distzlegaozndotvuitlailnitsattreua-
"inenielor primitive.
lilmica a dansului, far'ii a se iru-tea spune, to-
se uagte din ritmul dir"nsu.lui. Caci
tuqi, ca rit-
nir-rl este un fenomen genclal in cadru.L cat'uia
litmui crjrinestezic nu este decii o folma partt-
crulala. Iar ritmui nu e;te decit unui dintrc
r:lerrrentele rnuzicii; gi este i.mposibil sd de-
rlrrc'crn clin riirn a.raita in iegdtuli
cu teor:ia l.ui !V:rliasr:itek - intervaiele sonol'e S-::. exagelat adeg'.:ori i:al:;cl,r::rttl r-,rganic n"l
ctrre, in ar'elagi grucl cra gi i'1, i'onstitt.tie rnnzica. rrlrnului. Lte pildd l3ecq de Fol-tctuidr"es, atunci
riLrci iega versul franc:ez de ritrnul respirator.
A.ceste 1'ezL'l'vri o,jat.;t fairr"rti', gi este absolut
lrLlccsial sii ler lacerrr in fa[a calactertt]ui dog- insd iinip'-rl versttlui qi aI diferiteio' mdsul'i
nr:rtic a1 unor afilrnafii, se cttvine sd recunoaE- ale ver",ct--ilui este un tirnp suplu, pe care-l clr-
iern loiul consiriei'abii pe care-l joaca ritniul ga-nizeazi. ideea, a.:centul gi cadenfa. Actul res-
dansului in clecu,rsul istoriei muzicii. Pentru pirator se destinde gi se contractd dupd cerin-
a nu da decit un exeinplu, ar fi fcarte intere-
sant sd se urmdreascd trarispunorea mdsurilo,r lele :-icerstota, fiind departe cle a, 1-c impune
in fortnd 'muzicala atunci ciud, des-
coreg,rafice suitele au moq- r:onstliri.grrea sa.
ciecclrul coregrafic. lluitmlri Cirijeazd toaie departamentele molri*
prinse din
l-eriii expresia conferita de pul-rlic dansurilor pe c'itdiii rii ale sensibjtitatii. A.ccentlrarea, dife-
ci.ire ele le in:;oleau la origine, sau atunci cincl
rnasurile tipice sonatei au inlocuit mdsurile r'('lrltier?;i dinire element'ul puternic s;i cel slah,
gdaion,suslauri a;baanlldeaqrsoiiumogcteurnainndta alemanda ; ada- rlinlre eiernentul lung qi cel scurt clepind de
; virrace-le sall clr-tlaii"r Ei de inter:.sitate qi se raporteazd pi:e-
presto-uJ, giga.
iuiinclcni Ia .eLe IlitrnLrl tirirle sd intrempi
simpla reguiaritate rnetrici, s-.o oldoneze in
sisteme, sub influenla accentelor.
in anuinite epoci pre dominii caracterul cii- Sd plir,'irn o hirtie pe ca.t'e air-r trasat lini.i
namic al muzicii. Iata cum se face cti unii din- negre la intervak: de cinr:i rniiimetri. Nu nu-
tre tinerii noEtli rnuzicieni reaclioneazi impo- rnai cd ochiul gr"upeazd liniile cite trei sau
triva sonoritalilor delicate,' a invdluirji vapo- cite patru, dar intervalul alb dintre grupuri
roase, a fluiditatii impnesionismului muzical. pare imai larg decit spaliul dintre o iinie qi
Muzica se reintoarce la ,,voluptatea primitivti alta 58. DacA lumindrn o suprafald albi ciintr-o
a iovitulii ri.tmicer( 57, reciescopera bucuria rit- eamerir intunecatd prin jeturi scurte qi bruqte.
mului pur, a comotiei iimpezi gi cinstite. dar regulate, ca lletdile rnetronomu ui, jetuile
de Lurnind egale se tra-nsfclmd intr-mnele lungi
qi altele scurte 59. Koffka a stud.iat bine acestr.t
Ritmril feno,rnene. P'rezentind cu ajutorul unui dts-
Ritmul este in primul rind un fapi. vital, pozitiv alcdtuit din ecrane, diafragrne gi voieli
o iinie nea"grd, lata de un centimel.i:u, pe fci'rd
un fenomen organic. Anumite furrclii se or- gri, sau h-rninind la. intervale regulate o su-
c"oneazd dupa legea ritmului, printi:-un fel de
economie fireascd in actul cheltuirii ; timpul nraf:rld pe foncl tntnnecat, el constatd cd toli
neaccentuat il pregateEte pe cel accentuat, in- t-.r'ivitoi'ii ru, n:::.ri derrrcrne sau mai tirztu,
inrprcsii tjtnricc; tlei -qall patru r"urze de 1rr-
trer'uperea, repaosui pregatesc descdrcarea tno- ruinii se grupeazd sub iufluenfa uneia dinti:e
trice. r:le, ntai istcrl;sr'eepsaloldnianntn:il,r;td--ccalai rviilu. accentrra.ti: ;
l\{unca exploateazai qi dezvoltd aceasld de- qlupurile
prindere naturaid: ridicare Ei coborire, exten-
sciaeleEi contraclie, propulsie qi repliei'e sint mar- Dacd auzim bdtaile egale ale unui :rctroirolu,
prin aitelnarea timpului accentuat cu lrutem sau sd 1e nun,iirdnt, strddr-rindu-ne sd le
timpul neaccenl.rrat qi prin legiarea metric6 ;rpleciem corect timp
dur"i't'ia si interrraiele de
care le sepald, slu sii 1;i'ocedirn la gruparea
a unei perioade de rnuncS. Cu atit mai mult Ior- in serii sorrolc dorninale de
cind munca impune mi;cdri de ansamblu, accente ritai
puternice qi separate de pauze mai hlngi. Prr-
arr,ronia for'felor.
terr', percepe numArul qi cantiiatea, sau ritmtll poate ci insuqi titnpul dispare. Distinclia pro-
alttnecarea distincliei prin penetralie
Ei calitatea 61. qi modificarea inter''ralelor ca- Sreslrrd. dura.ta sd nu se piardd intr-un etern
Accentuarea far:e ca
seriile ritmice, fa!6 de egaiitatea
irnactteirmizepazqdi prezent.
forld care caracterizeazd seriile
strict metrice. R,jtmul mr-tzical, 9i intr"-un fel mai larq rit-
( Iatd ceustmeticp'uptreinmdionusdtitautiitutidrninpi udlif'estriiitnel,eDi rsianu- raul estetic, ne dezvSluie astfel organizarea
timpul timpulrri, a spafir,riui qi a cantitdlii cr-r aiutorul
unei conqtiinle active care construieqte a,nsam-
tr-o atitr-rdine de otrriectivitate salL c1e subiec-
tivitate, timpui conqtiinlei obi;nuite fiind un hluri orqan"izate, in imijlocul cirora marcheazd
diferenfe. Ritnrul este dr-'ci r-tn sistern de tim-
compromis intre unul qi cetdlalt.
Iatd cum se organizeazd timpul r";ruzical i:l'irr puri sau- de spalii asamblate drrpd o anurnitd
accentua.rea qi Frin fot'marea de grupuri 'iari- ordine. Ritrmrl muziea.l este ordinea. in tim'p.
ate care se inldnluie. creindu-qi propo;,'!1ana1
cu importa.nla lor valoa.t"ea de duratd pe te;<- Tn opozifie cu asimetria qi cu haosrtl seuzcrial
si motor, viza."'i qie izocronlsm, de timpul nte-
tr-ira continud a timpului otnogerr. tric gi omogen, de jalonarea duratelor. brutalS,
Tirnpui nruzical nn este agadar nici tirnpul uniformd, monotonS, vizavi de mdsura tnate-
o,mogen, nici pura itrterirenetratie" p"r-ra fr-rziitnt: matied, eI constntieqte orclinea prin inegali-
a duratei bergsoniene. Eergson spune cS no' tate, prin modificarea intervalelor, prin aiege-
tnderoleeipleut nvpeoerirbcmienepdle,omdcidiunsseeeleienrtfilniSmtapollt.pel ilteaci',.li:aliloclaaadlitandugo95ri,gcaIad- lea accentelor, prin tinarele ritrnice care pro*
cneIae{zzsiuaimunreneuaealta.ivtDrfilediaiclrriiiit,faodrtareinfraedtereneerndedliipfeieefrerdeere,ennllsiaeleiraepitndautorqaianirspcoeeelaenlqleiattatertasivtuci5eoc,--, lecteaz.l pe obscr'rt'itatea dezordinii ea qi pe
foiidul neutlLt, impa,sibi l, ineluctabil al tn6su-
rii mat<:matice sinuozitdtile .,si cr,rbele vielii 64.
lnegalitate prin accentltare : mcdificare a in-
tervalelor, sunetele slabe grupindu-se suh in-
fluenla celor puternice; alegere logicd Ei a-
imagine a durate:' pi-r're : ideea unei anumite feetirrd a accentelor : acesta este aportul dis*
ordini de suc'cesiune impliclnd, dupd el, spa- tinctiv al rit"mului vizarii de mdsura propriu-
{iul, pentr-r-t car:e d^urata purd are aversiune 62" zisd, fundaqnent eare prin opozilie ii permite
Pentru el. ca si penll:r,r, Schopenh.auer, mtr-zica
este dovada ,5i sirnboir-r'l cr-'l r'i:ai apriirriat a1 sd se formuleze, s.{ :;e construra-scd 65.
Pe ca.dr:ilajr-rl izocronismului se deseneaz.S,
realitdfii absolute.
glafie ritnrulul. cr.trLiele fcrrnelor muzilale:
Timpu"l bet'qsonian ntt E'lte trrl.zlcal. nu" mai aqa cuin sint marcate prin repere sinunzlt5lilc
rnult decit timpr,rll c)ll'lrqell. Este ei, de altfel,
ccnstrucfiei atrttrci cind pictorui iLlpalte pinza
Iimpr-1l rc'al, el care iitseamni pur"i coniinrti-
tate, trurd fuziune ? Nrl-i lipseqte diferentiere'a in r:r,riotrli. Piin frailmen|arr.:a horei, mdsttla
qi o'rclinea ? Zadar:nic se spri'iir-r;,\, l3ergsor"t oc rnuzicalS creeaz6. o unitate de timp, di timpilor'
pentru a-qi su:,!ine descrierea' 1\{e1o- vaicri defirrite qi distincte, conform citului
melodie diferenliere acestei impdrliri. Metrul reuneEte mdsuri in
qi ordine, tot atit cit pe-
dia este gn.rpuli variate.
netralie qi r:ontinrriiatc.
Oda15 cu tluidltatca dispare rnelodia 63.
Timp',rl muzicai este urt 1ii:up rn;rrr:at cle ine- Dcci rilrr':rrl pl'tsllpune izocrcniltrrttl gi carura.
gr:i.1iidfi gi diferenle. Odaid cu fluiditatea purd, ilcSi li se iinpoi,rivc:pte. Spcrntaneifalea ritmic*
pretinde qi depdqegte ordonarea metric5' Ititmui
este construirea 1.impr-tltii ln funclie de sponta- pici'rlele sentjrnentuiui. Modetincl'.t-tte clulata, ei
neitatea sufletulu.i. Ritmr-rl este timpul su"fletu-
ne nrodeleaza sttllel.ul; senl.imei'r|elcr noastre
lui ;i al intelectuliii, impotrirrindu-se qi sr:pra- j,,c (:onstruies(: prin iusegi serrtitnentelr: a c;llor
t'rrrb6 gi a c'iu'or'rrtiqcat'e tri lc fttrnizcazii er1.
punindu*se si incorpnrindu-se timpu.lui sensibi-
Iatti cum putem si dotnindm qi si pt'evedett-r
iiteiii pure, iin sensril in care inleleEea Kant ;i cum, plin ritrn, sintcm intr'-un sens sliLpit:i
( acesi eilvin t.
ai evenimentului.
Care este aqadar esenla ritmulni ? Este e1 Iata cum sinterrn do,minaii Ei copleElli. Culba
de naturd esenli,almente motrice ? unui sufiet strain se insinue'azd intr-ai nosLru ;
durat,a noiastrd se confunda cu dulaia strainS-,
Se spune cd orice ritm perceput sau imaginat irrtlucit este ccnstruita de aceasta. S-a vorbit
este insotiL de o mi$cafe, c;i miqcarea, subl -
niind o perceptie salr un moment al pe.rcep{iei, pe bund dreptate d,e invazie, de sugestie, hip-
nozii, uitale de sine, simpatie.
ij di ritrrului accentul esenlial" $i faptul este
incontesterbil, dar migcarea nu marcheazd per* Deoarece muzica nu poaie sd exprime t'e-
pclreedzeean,tdinrilemoEdi situaliile determinate, Hausiich
ceplia lii intimplare 66. Deelanqarea miqcdrii gregii, cd ea este incapabilii sa
trddeauii un gest de atenfie
face distinclie, subliniazd. care -ce deqteapt5, exprime esenla sentlmentului. TotuEi el ob-
Accentuarea naEte servase bine ca schema cilnamicd a sentimen-
ritmul. Dar nu este vorba de o atenlie inne-
brinitd, cu osciialii foarte inegale. Intervin .aici telor este perfect r',eprezentata de sinuozitSlile
muzicii. MiEcarea for',melor souole esie precis
laturi'le fo'r:te ale sentlmentr.rlui, ritmnl afectiv aserrdndtoare cu desfdgurarea sentimen'telor
pe de o parte, activitatea organizato,are ,a spi-
ritului pe de alta, exigenlele sintezei de apre- sau cu desfdgurarea unei personalitdli. Rit-
mindultlircnoenac.uArdcci'eantaucaeraesatagci udeinsetennuslitlaittmeaicEpit'cet-t
hensirine. Locul accentel'or ritmice nu e6te
Ltntrl oarecare ; eI este deterrninat de afectivi-
.iate sau de logicd. Timpii accentuafi ai senti- figureazd o cu,r'bd afectiva.
mentelor sau tipar"e'le inteligiL.ilit5fii sint ele- Pentru aceasta ritmul nu este singur: sufi-
rnentele'care se proiecteazi. asupra mdsurii, cient. li trebuie sprijinut celollalte elemente
care organizeazd rit:murik. ale muzicii. Trebuie de asemenea ca in forma
lui vidd sa vind sd se insinueze elementele care
De aici decurge puterea ritmului. ii anima ; tip'are de activitate, tip,are de in-
In pr:imu1 rind organizare spontan.i. a per- teligibilitate. Concot'dan!a diviziunilor afective
cep[iei si forrnd :nl aatuteranitdieai, de
qie, reparti{ie consumului ener- Ei logice cu canavaua ritmica este legea esen-
economle de efort, fiald a ritm,ului muzical, ca Ei
ritmul este confolm cll tendinle1e proprii ac- a ritmului poe-
tic. Ritmul muzicai depin-de de migcarea gin-
tit.itdtii noastre. dirii Ei a emofiei.
ln al doilea rincl, ordine in timp. Ritmul Nu existd tipare ritmice pe de-a-ntregul
nrareheazd superioritatea tirnpului ordonat. in-
expresive prin ele insele. 'fipilrele care in nu-
l.electualizat, victoria inteli.genfel organizatoare ditatea lor abstracta ,ar parea expresive nu fac
care coordoirr:azd aten!ia, cafe animd drrrata
decit sd pregdteascti expr"irnarea unui senti-
irr',-rnc;tlrnd a tirnpului. ment ; abia in clipa cind acesla se depune in
ln fine, ordine in funclie de fazele afectivi- eLe apare exp'resia. Totugi ritmul pregiitegte
5i schi{eazA expresia : prin puterea-i proprie,
t5fii. Ritmul rnodelerazd dura'ta potrivit cu exi- 236
lpurii,ncaacrecesnutugaerlee,azpdrimn ilsecndtolia;rrenai,ri;oigicraep, icglrita;i:.re:iari {rinfd. ; cl este lirul pe cale se inEiruie m6rgelele
rliveis
forla dc r:onvenlie de car',e este irre'arcrt; ; r:rtrllt,' cclorate, de fortle 9i de rndrirni diferite.
ritrnuri irfliuciu-s;e in irsorii:tie, ryi asfa fred:veni., Insa ar-e nevoie de aceste valor"j sensibiie pe
ctt sentimrntc deterrniiuiti:. care sd le' asambleze qi sd le pund in valoare 6!i'
Ritrnul nu oiunge pentru E explleq muris{r La fei de pulin se trage ritmr-rl muzicii din-
Lr'-rin ritm special: acela al d:rnsului, al a:nun-
r:ii sau al vorbirii. Ritrlul este o funclie pro-
Wallascirelc scrie ci omul igi datoreazd facul- ccIriliernedppaet rvccoaeirp'neliiengduE,vierdl''intelelramztrodtutrt,izociacitaate'it.efR.oriNttmnuerlreel xmnisouta5zsi,ctraleal
taiea muzicala mai degrabi simlr-rtrr"ri timpului
d'lreigciitrraecaelruniauzailciai uinzuliumi p9ui lcsdutirecAbutriee
sd cAutam nu este gdeenceitr:faoll.oIsairtedadmeuczeicafoiiioaseri;ttmer-erllutio, afete-
nomen
ritm. llle-
Iodia ar Ii secundarS. lntr-actevar", rnelodiiie
p;'imitive sint cel mai adesea migcdri riimicc
pe o nota ; in orice caz, cinteceie pi'imitive au litmu-rile, e,sxi ia:;ltddarnitsmuluci,arqei al muncii, 9i al vor-
,.; scala foarte redusa ii7. I'hin el insuEi ritmul
birii. I{u si nu poala der,'eni
element constitu'rirt al irnei Iorme muzicale.
ar cluce la diviziunea sunetelor, datoriti c[reia De aici vine foril'r ritmuiui. Daci n-ar fi
perioadele riiinice sint mai bine
ritmul deviiie mai distinct. marcio,te Ei ciecit un tip:r,r go1, permilind cldonarea qi in-
Biicher, se gtie, leaga originea poeziei qi a ir-ilrnarea, un simplu principiu de aranjare qi
c1e apercei:lie comodS, ar fi util. dar foart.e
muzicii de nigcariLe ritmice ale rnuncii. Cu :s;lLi'ac ir-,ar ex1:t'ima decit c ordine e.[emen-
msuiEnceaterilecasraeleoCineseoxlepgirtaelieadEesi ecau,
emisiunea de tar5.. lfar e1 intr:cdr,ice in tuuzicd insiqi viaia
s:talilor psihciog-ice, ciireia ii suhliniaza
nunca ar fi qi ii
cintecul pliinilr.v Ei dansul primitirr.
{ r.ri''slfr-rierjie toc:urltsauhl.ogAa{le;actvievrr;iietainteteplelcintuaal, el
Acestea slnt teze excesive, care limiteaza a de
prea ,mult complexitate;,r ilaturii umane, din in1.r'ocluce
placerea de a veclea dir,'er-sele ei funclii nas- rruanle a emoliiJot' Si si starilclr intelectuale;
cindu-se una pe alta. Ipoteza ]ui Wailaschek felr-rrita a ginCirii qi
i:rie ordinea unduioasd
face prea muit abstraclie de caiitdliie specifir:e :r seniimentului.
auzului. Ea nu explicd scala rruzicalA, impit'-
qir:ea in intervale c'leterminate a scdrii neintre- il-riL'ijorul provoacd gi irnpune viala ritmir:5
rupte a sunetelor. .tccentul ritmic nu este de ir a,irsainl:l-lului crchesiral ; reiiefeazii glupdrile
ajuns pentlLr a corrsi;itui suit;i inailirnilcr :ne* organice ale d.uratelor : inarchei'.25. timpii Ei
gn.tpetele dupd viala lor profunda ; degajeazd
lodice.
'intensitatea, dicteriz5 accerrl,ele.
Deci ritrnul nu ajunge per-Ltlu a expiica ti;-
talitatea altei muzicale ; e1 furnizeaza arlicu- Cel ce bate simpi-u mdsuta nr.r exprimi decit
latia, osattiia, r:rincipiul r:onstrtrciiv Ei de le- lrrituretica operei, nu siiilit,ul ei, I'iata ei rit-
gaturd; dd soliditate fiuiditAiii sonore; insd r,;ici. Se mJrgineqtc si leprezinte in ochii cxc*
are nevoie cie o r-natei'ie senzoriald carei,l si-i
dea formA. El face clin fraza melodicir o r'.rii- r'ul,antrtlui mdsttt'a illjil ('unl este el r.letelt-niirlrta
iate, o individualitate ; el cste acela care con- tio tlr: barele citl'e o linritttaza. J'oilca I'r.rLill r"inlli
fera succeslunii de suncte valoare qi impo,r'-
;r rut.i r:ttlril-!"
Asta face mai intii diri.iorul, asigurd timpul ; rrrrci gatne. Nlodulalla- nu este Cecit inlSntui-
dar il inv;iluie in ritm Ei este mimui Ei dan-
satorui lnuzlcii execulate la propria-i co- r;c'-ti,;,;:"l;l;,Lot,il'r;ri,,,;fil,r",'i,irr,r;;tS.;c;,i',,.ri'l;nr;;*,i:,et*,5'l;lti;-u;i-un,riit;"A,b*iei;";,r,l;;"iip";et,t-ia-'"ie1ar-";;J;*o;;ti;"L;pt;inu;t;-i;l;ia"tl""lcr.;i;croige'ltitarottiild'"vali"aepiu"ccmezrcsiimnt,iiciqd,:t'sot:*"eadiopet,nierctlfeamvc'iparelnieletae*n'tlrauctpsm'ier-,tam'id1rdnrira"ruc.al.aaelcellieze*c,aruutorsariir"ce-iecmn-asetuoris"tiitlccnemantu.tiotcstnoa!a"rodlaeEEoitotiu'rriuspltsdcatctcrluiicdztuatidiaiuaitudcseiozgzdulicrlonu5ltaoxtiieplaai-a:niuntnmitoilinrelilasIei{niettez6pecdirdirtttsunauipo'iie-aiednneeullrr'crdfmsaneumlreenunadreaAttaptrtSuaanrnsglal'rifuouiiaimitimipeca-mtf.rlbacneimoijmtlcaofecdrisrpri'nan.eairaiiammuIurateSiooplpemuciipmlsprone'urrtostelepeb'etuutnnirdleuraanlstneFmuee-il-defnptateus'trimccerddadupeqmtucundei-eeee-litt'
mand.I. intlcgul Iui trup reproduce ritmul, ;ii"iepiiipniJ;.1'r",;or.;i'it"o'"c;;au"i*eD*;*".";i"i.;sal.tpr*';ie1;.:tttiidf.;au;,A:lc1t".i;i1l*at-*piiiiiittE.:'pe'if1;icpun'lnr;i-om.paaa*iti,""nniitnipcjjteuii*ucp]cti.raai.,"r1iieadiorreiuic,luiainreazictnlune'oasi'eiicsa.olpantrrdenmsneieadFttsrrniiaculsseinatceaarnziqu!tt:"gamicemrleaz'tai,veuarmizulriee-iicaal:asuiirnoatearceaicienntclnlreetueciagdaesuecncisraneeaatcfaiedtpaiEeorro'ujnrirsaisltslerortreddertiuitotunciideesignnnncaeclltsepeeuleulllcslp':aeeiaeneerotaletiineintneezrmll,odrpiecaasteEapofuuute,eizalic'"i'eixlinndrnniuiri.,vtn-cena'etairsareptaaabfaaoeoalLi'oEnclolraiclineumdeesuassiaEatuolaceiinrtusrbbtarlretmretiebaaituceiaac'elaebntaditaajntidresfuzlosesal-r'ailee1taueeaei---e------'
polirilmia gi polidinamica operei ; cu o mina
timpul gi for'la ; cu cealaltir nrtanlele de gralie tinit:i qi de a*l Lrata ca element intr-un sistem'
qi de moiiciune ; Ei apelul la forlele muzicale
care trebuie sa iniervind in cutare moment de- {:r",ae.c"-.irui lltitro:rlbiteaaajrt-idit'eier-atal,fui'cnnottc'e.lsiili'vrrc-irnei rlfeli.ngcilare'rguaicz1eicasitcu1oi:en-qnsistttiretuumia,-
ltuerriirtinfaetlu;riitnelemusgpcirltiitieluirdssepaingdiittei in chip fe-
in construi rrn fel de muzic.l universal5' a$a crurl
muzica.
Aspectul intregii lui persoane derrine imagi-
nea miqcdiii muzicaie qi ir domina pe execu-
tan1,i, prop;:ia-i reprezentare a ritmului de-
venincl a lcr. Se aplica aici ceea ce a scris
Nietzsche despre apolinic qi dionisiac.
hnpunind instmmentiEtilor textul,6e dirijo*
rul il tracluce totcdaiS pentru spectatori, care-i
urmdresc spatele gi r-rmei:ii ; eI ii cSlSuzeEte in
:lcelaEi timp spre muzicd Ei pe ei, si pe mu-
zicanlii lui.
Fdrd indoiaia, litrnui nu este singura lui in-
datorjle ; el eiaboreazd ,9i sonoritatea orches-
tlala ; stabilegte coeziunea qi echilibrttl dinti'e
diilelitele grupuii de instrumente care compun
masa r"rrchestrald.
Creeaza deci unitatca spirilua a a operei cu
orchesir"a ; asigur.l gi combina simu'itan diver-
seJe forle elemenlare ale mu.zicii, de la timpnl
rndsnrat, trecind prin litm, pind la izbucni-
rea dc viatd care se reintoarce sub formd de
:ionorita{i corrpatibile qi cie a.rhitecturii mo-
bilai.
$unetul
Pi:in selcclare a un"deloir sonore, zgomotul
devine sunet rnuzical. Scara muzical5 rupe qi
irrparte djlirla ut-.deliiniti g'r'ar'-inalt.
ll'olrrl iri r:nLrzjcl'i oslileazii in lttlrrl rrnt'i
inlr:r'r'aicJr: irr-t sirrt clecil. lr';rgnretrle ilc:
.r_{alrle: intr'r'i'irediare.
clr suplinlll'ea sltnel,t-.lr>t'
garro,
Acrii'cluiilr-. nr-r sint d,cr:it srrpr';rpunel'eir notelor
in spatele divcrsitalii limbiior: existd anumite
condiiii g;enerale pe care lingvistica generald :,i.*".r'rson:",1crl,"',rri'u1l.',ra;i,r.,i:at.o.::'r,r;i,uot,itl..,l"or"t;lliltri'teert,it',rnn';,"il1,iil"irn;,,n)ice,crscf'";,,ue;s"itetr;p:clit'trtp;;eril-si',*relcue'aut,iir"crtozlrigt.i,rns-tnlirei,;cnunlrt-fei'eacl.c-sp;iii1u"urwrrzlit'edta'vect,:iiettei'p"litaet'ria"ir"qlrlttt-ritiit'eoltpiit"'ilil";clriatt'n"'tcipnl"".i"".uiei"ugo'cLlrtJ'lt.deiaeteip"rt(;""r'uprltt"'ttir'?,lgii'eirolt;ri"t\t"tiiiuc'et-I"s"faa,i'lutcrifatutn^rjinir'rctsp-diilc'r"nrtildeaartciir9uzniiler''1itia,altepl':siciicil'lo"irii,-c*'aiiml'icrr-cilrgd',tpsIliprlituc{r1,tl'i'li.'alaiisciruiinirmoltitneain'eolpriiori'ceoiriocatletEd;a1aasrseap)sentzutilatstLetrulccitlrti-t"e-lfaei--,t
se sti'acluiegte sa le atinga.
IJar e:risti. multe sisteme muzicale. Gama r,;#sri;;lc,;nli;"ei;i;'N;e"rtn;*"aii.1o;ro;"*s,-:;;nr;::u;'ndif;^'#;$cnh."ieie;ite;lriihfp.io;CutlrfeAlierio.",nTde,na;d-r=a.os''ect;i.qt"it'atrsrO)raei;tidlpaai.;odr"i1m*-t"lieo"ui;;iJ"pbli;et-"il"";r'e-xttait';'"munGiocs;"edalC"otouefeoiotsnaninruae"cdlitsral'lhnet"ie-nttse'star-uittia'*ritblmti'ete''litamuLl?-rioutrrm:apian:l:ltto'1sec.aeitoli:eat:en1ailescunintf5ofgleaitaipe'ir.tnls'saa:l'npcpl:.adu-:douadeq*iro-e-rr-i:'i
ncirsti'd este o opliune, un decret, ea nu este,
ol'ice s-ar fi irfit'mat in aceastd privintd, ,,un rtts;;u;-Jil.i;tci;",ersl;;i;eTrz";ta'te;.e.iae'""oma;Nc;ii:z;=c,td;r"t{;-"'tadpe7ri"";lt'i!;ii;u'''to''",tqiitt"b'lt;tn'-ni;ii"cm,ol"r"ilrpst'eo""ttuctclpiri*tiuiau-"pp-it'mt'i*on;'ti;Luot;iiult'napteiimzvetctiieesuercdsisqlasogaoattuledlteesdcmpieisiesirrpp'rt--nr*.err'clpe:me:tzu"1ia*ec:tlp1]u:tcalaa:le'^nr:1-ue'pfisi"do'm*rnm{iae"tenuaitprlerlrttruttelsiueueezemimlondaaraduuelre're-el-----
prod'ris nernijlocit al rt llclio;lra,Sri'ltiiuio;iifnlisipieeertciun.su;lcortriiunzdpioaouarlriaeeig,t't'r"idna:evlua"intteeouda-mtA"zu:diistgiettsdtttat'taetCcretmuruliicfoii-mein'.f'imuicqneicEddcaaraimlerveei-nln:'trvraaiqil--'-
naturii66; ea este foarte
ciepar'le cle a avea valo,are aniversald. Proce-
Ceeie cie a Cecupa lumea sonord sint nume-
loase 1;i 113.1i31g. 7o
I,,fi,i itrtii, cun] s-A construit o scare muzi-
caiii, cum s-a ajuns la constituirea unor inter-
r,'ale cieLcrtlinate ?
Stuilpf plesupune cd distingerea intervale-
lor iqi ale obilqia in seninaleie acustice. Analiza
sunetclor unice produse de apelurile in co-
muir, diicrenla de registru a vocilor ar fi fur-
nizat plimele eboEe ; insilnmentele ar fi fa-
cut restui. ln cel mai r6u caz, vocea ar ajunge
sin.qur'5 pentru a stabili pr:ncte de oplire fixe
1p:leusl cianrralieeniiicoorndfiinnudn,olccuhrnl )..oAmdoevreicdiiegctcel-eexne-mau-
Cecit foalte pcuairineeriErui zfoicaartevomceadlfi,oecsreteinfosatrlttte-
rr:ente qi la
Cezr-r.:iiati.
Inconlesterbil cd an exislat intervale prefe-
rate vreme indelungeLta lnainte de a se putea
.,'crl;i desple o scald r-rniformd. Abia dupa o
ldiren5aidriisrin-r'irtc;indtaetecrLeaailniitismpponlatarene,gdi efixcaintteecperiEni
1.radi{ii crale au lnceput teoreticienii sa clasi-
ficc suneicie folosite in aceste cintece qi sii le
cocliiice ritilizarea.
Wallaschek, climpotlivd, aeorda instrttmen-
teior o insernnitate preponderentd, $i rnenlio-
nerz:l vechi fluie::e
din epoca de piati:d care
au plimele patrlr note ale scdrii diatonice,
flaute egi;olene din epoca deetcb. lrolnozt care au o
scala diatonicli comptretri
aga cum
evolu!ia sliintelor este dilijatd c1e aceea a
instrr.riirentelor tle olrsclvatrie gi de masr-tt'd,
ervc'j u!ia irr'lelor iir li stlins legati de aceea a
inodalitil,iior cle exccufie.
1^-\1flr.o"nr1i:-t ianrg;ttir'ecegceaottre:d-lgbeiinrsaaursenu.:ertittsenudcnoclinli?"slioiiiiitiua,irre.r::aticoirrndlu,ll,.: ObiSnuit6 cu perceptia monodicS, urechea
',-l iz*hir. mai intii, cu prileju.l auclierii sunete-
afinitali lrrl sii.ilult.lne, C,e evalLtare* cotlsonaniei. Edtt-
SldatdamoiulucfuerdelaaE.,lrnlucilmedsdetaisest,,ert.ifeoeuarcenrsnchaaltodnreazeracvsdijlcmtueueueazrelrlssueabneuaintanEansdaioliac,ircnnisiniccosa"sicrer,A,ltaegoidfirair""e"itsrrm.uar.epgc-ee"roeirli""ooecicr.svadop,li-iiipmuinac;;ieeI""ps?ucgi!nue",tU'uilie.e.nirmni.lr"a,_rr,miTi,,miistuae;ep";,ut"m,uoueotnedolrree__i_r_ii lt!i'crrrlfiaaqEi'arli*efore:hltiiLirr.inctislnif;colslrmesedpoipnil{:ileuascsteepzauesntaeciimcnipculoalndsulosnnoanmnatodn,--
nrent oa.recale a1 e.,'c.iu'tiei armonice o diso-
rranta este o cci-l.soilan';d in germelle, o con-
srrrran{:i cale se ignorl irt.
nsmitiHnIW'npsnilnmd^Scrol9npat:n3-ta\rle9ooda-u.ueiIei{otnilae-a-alnl.^eubnuatunorr-mer^adelscsgstott"aleIzgeiiilalaeiet1enaura.n?jptoritmte.isiilmnoseucicteicts1Trde,cHt.oacJccCaaceoeurarismidltof:ne_dpih,oDoirofoeiiliooi?vlnlfolgdrriaeiertoi'n.eenncolisaiptfceo.iuerh,r;.rees:dlusarrl).ruu.rria:n,rccoeabenaitmnf.rdrstrsiieintpcismgE;cinepnbtacidotEuanaaieeeucnccritovcsticioii,dtfeadxai,rteeionandeilmErciogdn-neuusmdariptapdtpcecusriceinudei_ttcae:srleeodssoitortlifnidcrsu:ianualtn,seii,u;mar.rssomndaneiustitiudfltasitibpadiraiuc,umele,n,obacebpnfpilciioldpniinr,rr.aa,tfalrpncfrtuubiiicdeaeiieheiii.cireiejar.iiiilaelcf"dauorts.autfnlefa.iatL.eiveaar=endrdoor_udiliarlarumcmus'aeonei,baas.elscniimlt,inet"criolai.ulirtsd;uLopiocaotiui,uldet;adc',ereo-n^eiiiriun.raor;-leht"caii"i-r-iii";"o;p*iin"c.ra.virezr6.at;;i;-;i*r"d"sr"uea^ioii.a."msiitcJo;lllitpo'"die'e;u_.;'Fiiaii!o"i";"tf;vmfol'""in,l;*fauurouili;r,itir.ie;f""^teoita;ndiU.-itrriuoiT,t,eJi;rpa";sliL;.teiJrtui;ppmir.r;l-6r^"uerfrulin"ris(i";i."iii,r'umagniueiso,"eioi(ocaMo.uurrfearr_aorian_cegri*voelitatrea.r;rtodipuirreaa:ieiurpuo.aelnirn"ni*rnosamr,jimsons.psromfibrotoerdiradainoarroeaunmcerucirdore.mo.irnsnoinmrrret"adalu_ieain__aii2roteaoi.uoe-os,ai"8e_litn.i-,_r__ra. 244 I)ezar:crd'.;i, asprimea, de asemenea bogitia
c.rre caractetizeazi, Cisonan',La fac icc in nrime-
loase cazur-i fuziunii, absenfei batdilor, puri-
li{ri care earacl,efizeazh cons,onanta 82. Asis-
tarn c'le fapt'ia imbogafirea progresivd a armo-
niei clasice, p,ind. in momentr-il in cale grani-
l"ele ei cedeazd, pina in momentul in care e
partaapcaust e,ptrcinncaipiiitudlli'tdoinvearlsited,liir,'einnunctainrdeu-ssientlasua-
se mai imprumuta drntr*o aceeagi gamd toate
notele unui acorC. Ir{uzica moderna a tins
spre compiexitatea polifonicA 5i spre impdr{i-
rea din ce in ce rnai subtild a materiei sono're.
Si la fel cirm .se uzeazd cuvintele, arrnoniile cel
mai bine cizelate iEi pierd relieful. Patetismul
unui procedeu n-are nici*o dr-ilatd limitat5.
Din gener'alie in generr-fie se anexeazd diso-
nante noi, cu o ex'Lletnd aviditate.
Dacd la a.ceste eler:rente de accentuare qi
de durata. de intensiiate, de indllime gi de fu-
ziune addugim timi:lr.rl 83, pe ear:e-l cunoa$tem
in mod cbiertiv prin fcrrria undei sonore qi
care se defineqte prin n:l.rl"lrul ,si relativa pro-
eni.ine:rtd sau inteirsitate a ,armonicelor tl4.
l-\'em intreage ii:aierie a artei muzicale.
Aceste elemertte contribuie Ja eonstitutrea
l()frrelor mnzr,cele ; cle pildd o rnelcdie este o
strccesiune de infervale 85 care diferi in aeelegi
l.imp prirr dut'ata. prin intensitatea gi piin in-
lrrrrLl.ia 1or qi c3r€ ;qc afld in rapoltr:ri deter-
rrlirrlite. l',Ielcdia nu este c si-rii5 de note, un
lqreget de sunete; ea este o slntezd, o fi-
guri 96. Sunetele succesive trebuie sd fie aran- lil;;;il*r1n;trul:;,iuar-'ar';ilmirdttictue'paeiroluttd;:eu'p'a1dpeel;ire{in9c."noe^i t'ptrrro-eaeorele:p#crep*cacliaa--atiup{i""r"izetiei*"dpiioeuedbi,naoaecclztfcaaiiandtlnc"t*ietcusoilvaientecodnfosconlcnbo-ricqmlInnu:atrsti-'iudrrtnraPesutpaoic:nootl:fitmreo^tapur1rnmletlzuo:ur:dli---i-
jate ln aqa fel incit sd pcatd fi evaluate de-a
cireptui in reialiile lor rrutuale gi nemijlocite
gi sintetizate intt"-un ansamblu coerent. Cu
succesiune caracter de
acest pre! capiiti o
forrnd gi de inte,ligibilitate.
Deci nu ajunge sd spunem, impreunS' cu niim";;\;"llt".;1Ja"cl;il'a,^o;n'itpo";"cti;c.V*ti;atititiiflit"iJ.piti"c;uaet;ca"";'e;rfi;;"-lptrt;o";iles;;e*-'l"ai;ir.a;t"t"""m,uripi"ini.l;Aidi;ia-at;edicami;ecn.srr.nRaumfecdueezi"tnt1uiertiio"e-lstpclrmoeiipicnslrazeceodvola,ltdac6moirtiiuucinLe-'ltf:teuoouui"ietata9t"tancn{zrrnodtotieaillteeaicdiurtaalfauaa",lacecuzoi'ccelinneerdelu"5tusie;x6to'saceanptnqicdmtiirur;q'rieeielomc'eiisesealndssitoadfceollreooiofie5samnuennllmd-iurmepceimoiprc6lspmaltaoeianae'tprumngenosilaisserelnataiirlepoefecuiicicsrgacscpmieedbemcoiurarnleaSesaocnie{eazaadacqimitnltapvrresuo-ii?oi'lto'bipsbe-darentmreliiudcintntvatccua:aaimisee^deelgtnre-i-e;'-''-ii
Arisioxene, cd inlelegere,a muzicii este supusd
urmdtoarelor doud condilii : perceplia qi
tauaifmmrlm5inicirtneirreiemsaata.coree,,Tdadreeetzrbdveeuocvilueteatn.rseirAdemlpt;feuetrrziceicebeapsuletdieem((is.rcniPepneeo.enastiacrbumeil icnssaae-
seria de surrete succesive sd c,onstituie intr-ade-
vd,r o melodie, trebuie ca
muzicianul sd men-
fin.{ in fraza sa sonord o anumitd unit.ate de
miqoare Ei de structurd, un anumit ritm mu-
ntzoiocatadtel.sTapoudnrlafaillietuatnmeaealcotoodrcdimefiausni edaasrmatapeoninrttsaeelaaczmadrned]a,guc-do
verneazd succesiunea. I)e unde raportul dintre
melodie qi armonie. Tonica oferi punctul de
reper necesar la evaluarea funcliilor reciproce
rpao1eernntmrouotemaloedrn.eteEtelaormreicsnataeremvasdleosuasrruaecacceoredmiauinntitdvr,d-unanecetfursaatugrd--
ment muzical 87. Ea este iocul unde trdiesc ofOtiiplrrr;rr.;'ip.lJ*btileu-ioepiu,dd.1rfi.aziiit"cloui,o'mgeSi-nni"xt"o"tuspuz"dttireecuriuutuatllte-ne.iddraeadlecEsit"cctei'i'aisdtisirlerpttsseefraeiocirulanirltnnemetrniastzmeeccis'i'eernoissiEniudtlottetxeaaengicmtslooeoutrdrarerisuicibroopaeisannierrloeaoninrlzge'smomiglcelraingaiiucalcpeiezlnamoeaircfsls-oiueitrEljd-'-r-'i
esentele muzicale, unde iau naqtere in timpul
nmienexeaptniu:mtna,,eplSruqtiLiliuldovcetriu,tzarvuaolnltadtodelnriaoialrclaioiciroSen8s,r8etee.aiCzpoddrlsli9enaircreirpIermailuacutlnizofkinucaensladepza(udt-.-
Eiiberind melor{ia de legea ei
fundamentald, inaterie fluida'
atcnalitatea ii disf,ruge structura Ca qi cum s-alr spune cd arta muzicald este
prezrntd omogenitate i fraza nu mai
; cdci, departe de a avea ' olil"tat*trihu-ip,tescqittuibriinaesxpspp^elaeclisiLuitvl,dsdpaaelrcei-f.cicpaerie-micpfaotrtresmoeeidvdaoermlaiiznna-i
puncte comltife cu
prece'denta sau cll cea
care*i urmeazd, fiecare notd o rupe cu tonali-
tatea pe caie de a se contura qi, astfel, la fie-
care notd, melodia prezint"{ modulalii, adicd siqi natura muzicii.
auuniiscmousziincierneili9e1f uanceiiastetd-
schimi:ii ionul. Aceste schimbdri neincetate fac Se in{elege deci cd
muziclr eterogenil. oleticieni ,a"i
muzicii i-nnrureziaclddaebsco5--
t,tgici sonol'd, aceastd specie de
Fraza epstleinopsalruczcecspiu:n:oevidzeorpiie, rfioiiandde meiociice ,',t/ luTi, aceastd secliune practicat6
separate
ea insdqi
qactraiitecrpeeeuvsanucn:aseilucptuniml:leieti_sccizteaeicrreipelnuirg;_riirnlEedeisestsegtiemtsepuaJsfpiuuctniesseun_tnote;e-i Lmgsoigiecipieineniisenmdztrreiscu.i rt(|l'rr,r1rliLrrr1'ic(',,lirll-creceler,.tr;LlrT.aftiiitiie:1ll.ii<:n:int:eie,ss,tttrtl'icn"ltegipiriio,lprla|tiirt'icie.-ullrrns. cacr:ille:p,ct"rpi:c,n'rllcrdobllriucet'iinrri cii'tctiicclec,slpaitptrtee;*i
clcr l. 1n precizia iinbinariior, in r-alii.iriea ele-
Forma rrr{'11teior. ilr suplele!ei, in armonia
n;liet feuxiaislat;i oalc o vit''Lute intt'in-
sqFeiobsrilunrse:a!.ircerosnr.Ld,ieLi.ilsdi,iscu"cci nitlnsiri,;;gti..uiicl\im..iiuaucc::ji.ilecoaanla:l;.na:tiirnr-rte:lr:,ilaiuiilrcirdecttaour_eit lrir:;ambl'-iiui
l'-tcit, tLleiririL rrriej anrlrnite epr;r:i, iit aveA df.ep_ r;ccli, un fel de fclii ciir.'inil, ceva eteln ca un
asorfnol,iii]rutta.uon1a,ctn,tttou,e:,lll:ceac,..s"utito1ar,ennu:rct,iiollcpteaoiitnilnttnotceairpupcapalurliiritbtsengiuc,cirtlilasilii.eicndctJ,e..lcoiilcalicnrieaaJnip'iltciatiinltciroericltl.lmrotliioeeeeirtua..ahin.ccrAresdl,ieoticearsndsldleroueiienuErnnauigaa'c.,cl,.eoso-ncucsfiotnoanri-narrr9ot_"cnqoisii:ire,rvigariee.rocraal_leo_e_r plincipiu ? (Volbesc asemelrea ullui platoni-
mUlneCmdit.onil.aauanrNi]tisttz1liaeeii,epccact5eaucumsv,aiarlaiorbfumrniemezce;eiecEbnccrtafcireice-rtaigarairricuaeig'itsfdiajiasitimeeei5lncgcipavgfcioilottddeiupnrip:.it.-lcbetderii;taragrriseiilntqnt;eedne'iiaeirirunizgurouiaoitit.lnt"iib;",p-;,ipla"'n,i",dj;.,-"ui"A*ui-.ri"d;tr-i*r-"ei-*.nrimrnlsiarns.etrucciufu,ldorl,eplti,rtiu,t"iitaunsumrefauridrrnntuaau_.a- lian)tc E9. : ,,A--!i
zpozni$baolulrt'iicgroliltliviiei:drl,rdanrreuse-,disi,aitsrnm'-;{iiscp.iie,eiooenAn,pcnileciiarootrotnllrrirztcreui.cidcajr"ril:ii'rceil'pc.erlaiiorrai.,.nsaj,nenasecvtoieieic.t,nrlcnaenap.iriroan.eee,gntps,ciipcerot"oo"u*irln"toirritba"iiriJ"ie_"ir.irir"*it.".".adid-iilitic,e";ii"diiilibsi"estaaiaonusntaetaeeeconiesnprfldetduoeae_i__,,- adluncca'caemlai;ni tseencsi,scinriaaisuitel\'Idateil'iacefDi eunnis
ca1 d-e
pitnoJiaiCnnt:eediei,aaurc.ncli.eezlaeisrcnc:tr,ci:e,itLrenFrilirliaetrudoalrt.er"ycrr;lt"ilrLp-c:nse"tliieer;:,tia'e,;d..'iJ;e;';;lrl,i";iei;ia_trug:oponerti,:enarcttnru_eut t 248
lr-rptii, o fet^neie gorlli sar-l o aneccl,ot.it oarecare'
,r" tablou este in pt'inrl). rind o sui:r'ala{a pla-
nii accpet'iti cle culoii conillinatc intr-o anu-
rnit.l oir.line((, sau Whis'Llcl : ,,In :nat'e. m-am
striiduit into'Ldeauna si nu itcor(l sLlbie ctului
r,ren clecit un inter-es artistic 9i sd ni-r tin cont
Ce nici-un alt gen. ile interes care s-ar putea
iega de el. Tablcurile mele sint ccini:ina{ii tic
iinii, cle forme, cle culori...(( 90.
Mnzica estc inainte de toate o cinematicd
sonord, un sistein de fortne sonore in miEcare.
Aceasta este teza pe citre o vedern susiinuti
cle rauzicieni noll.bili, cr'e r-emarcabili esteti-
cieni.
Saint-Sldr-rs sct'ie ci muzica, departe cle a
i:oirstitui pent,rit a,rtir, aqa cum plelindea Vic-
lor lIugo, .,fot'ia abuluiui", este o artit plas-
lici; ea estc ccmptts:r clin fortne. Acoio unde
ciiletantul nu cault clecit expresia, artistul
cautd fcrna. 1r,r'tistul caire riu se simte pe de-
plin saiisfacut cle rri5te liuii eleg:uite, cle niEte
culclri arrnonioasc., de o fruncasd ingiruire de
acorCuri nu inlelege alt:. Arta p,oate sd existe
in afara en'roliei. a pasiur:rii. Aqa ar {i celebra
Liturghie a Papei Nlarcel sr.
Analizind tccilzri alta 1r-ri Saint-Sadns, Vuil-
lcriroz vor'l;egte despre .,rroluptatea de a im-
pleti melodii, de a inuccla gi a deznoda pan-
;;lici de muzicii, iie a face si se mi;te in bala-
rnalele lor bine ucandseenqiei leinqairmticoudlaul'iiaiieliilleocracrue i,ivnr,zn'',r,,li,tlrcir':rlLc"ifa-afaaaitulttrc"r:evlee'ea*''.ai"stc"nArr;liiiiapnicte.crzatl;xiiaeu"pcca'nprlirauoneiurdsirianivauim.viscmipiate-iidareu*itniar"zencuczciceiiiisumpcisiadditauoeeuealdseeteudn"fss'peeeipt$icrceneatseitecittscstiafiop'eitbccatGanuiotlstequiignti''omsaiiftnntiuumeneai'nzlculetsecrziunaiindlcpuur9eeaee-ii
grijd lui lifiate cl,;;J,ra1r;;o'iLm;iJDq"nl;ti"c;psin.an.*nti;iaelcirtf"e"tafad",ciA"tmei[lnexrd'pSsacteiil'niee3u'lc1"gan,ec"memtifii.emtmii"u;csi,taeatze-aecmpi-n'c'elcr"'ta-aeseurtcilrenma]si-meunareescrunci'danzmhtid!-ietmicpui'arlazerzeIi"nigdmcna'daratrednlteeiPnumsueldiuesnpnecneldle'tnirsice'cmtuiiondptmruemoitlndeoadudtrtnreeenei''--
vd proci-rrii plircerea de a concluce o maqinl ;'"i*,*l5,in;ol'i'*"li"or;.r;a-rA"il"ii:(implii-".'".""i.^t,"ftureiir*-ih"Siil-."rtr"rl;au"tr,n"C'i*L"eu*u*le""tpeo'eiJpi"in""os'aor,ccrJdutataaoacirnidcntineieeli:vaajdl.'etipmnea'er.rcesM"Geltiioniicitvcautterdsi(eua"r"nz.zeerceiQEeSneecdcsixit^naaauespimp'q'temualrederiunuesirsemtnizaxauiinitn'ienngpuiclcaMtlu1ireaadtli's'iiimme,acsmdu:tnh-!erldiubsetr'aaeen,biesz'fds'slbt.asi'tnioiltneascureeejtrnunnii'inimftleeeelttaeteii4imvenapn'mss:entac6tueeeel-ts-ie"nel'1ne'iMp'utlfnt'oeateternuucurlipxlein'"e----'--
bine echiJibratii ;i cu o br.tnii susl:e:rsie, ia
cfuanrcelionniceia-ozdroctuilainnturegscriarlniidea;mi etnotault.e.. piesele i-u-bl ucd"iepalasceemrneiaficm6(u('zicaia se af16 intle judecata
aceste pura Ei sentimentul real' Ea condamnd fdrd
capodopere de mecanica muzicaLa(. drept de apel ,,Affekt"-ul, patologicul'
In acelagi sens deosebea Sully-Prudhomme 'rl t,caciIeoralo"re1nFsonlreaieoersca,artmdidmmin,qauaitiin"ntuaidiccimtofcasisiteueultldfreazinlr,aii-rcecnttitcatnacc,etdle:udrrmesqre,spatfuei'geruzeeinzmni'idcidn,FiEeagirancriltdrettdrcadm'maopi,unno,dpoEstnealrefaxitcoaluscietls'tmolaiptcanideidnvlrioin'i{nnlniitabuelfrtorreetihuq'rritmiteceeeeacmlucerdiien"--e:-'
ii,it"i'"i' i-itiitt'
ideea muzicala ca ata"re de cap,aci.tatea ei de a
emoliona : ,,Dispretul fala de
mentul material al fiecarei senzalie, de ele-
arte in favoarea
bruanimlr-treuintidtuecrcaarr'iesenusutpeeseilnioadrpiicticuiuetiul lsaroignruicarilaiuenllao'u((rn. Euii
aplica-
tempe-
Hanslick qi-a asumat sarcina de a prezenta
cu toatd rigurozitatea acest formalism muzical :
,,Raporturile bine ordonate ale sonoritdtilor
incarcate de farmec prin e1e insele, care se
impreund, se resping, se evitd, intrd in contact,
avintul l"or, descreEtelea lor, iatd ceea ce se
lnfdti;eazd spiritr-rlui nostru in forme libere qi
li oferd plScerea esteticd a frumosului muzical'0.
Existd o
frumusele muzicald independenta de
continut, so-
constind in aceastd constructie
nord care se miEcd in forme libere in fata in-
tuiliei oz.
Impotriva realismu,Iui teoriilor sentimentale,
Hanslich susline cA sentimentul provocat de
muzicd este o ir,adiere vagd, altcer,.'a decit pld-
cerea muzicaiS 93.
Sentimentul real se adauga lntr-adevd.r la
impresia de arti (o madond a lui Rafael poate
sd trezeascd in noi un sentiment de veneralie),
dar acest sentiment este anestetic. Tot astfel
Ei la creator.
Sentimentul pl'ovocat de muzicd este o ira-
diere confuzS, altceva decit placerea muzicald.
Belia este altceva decit pldcerea degustdrii. ln
loc sd cedeze unor impresii confuie, artistul
pdtrunde in interiorul operei gi-i intelege efec-
tele cu ajutorui legilor propriului sau orga-
nism. Toate artele aclioneazd asupra senti-
mentuiui. Singr-rrul lucru impo,rtant este felul 250
In mrtzician vorbeqte muzica qi nu sentirnen- Iorii, sau ai valorilor. Dacd privirn arta muzi-
tul. Sentimentui nu face decit sd stimuleze <'ald contemporani, asistam, ni se spune, la o
lccrealie a muzicii dinamice impotriva scinte-
muzica, ierilor, fosforescenleIor, irizarilor armoniei im-
presioniste. Ni se vori.re;te despre o artd scbrd
trxista deci dou.d mnri categc;rii de :rscultii- qi puiificatd, cti linii distinc'te, cu muchii ener-
gice, cu reliefuri foarte accentuate, o a::td 1i-
tori ai muzicii. ,,Zt)rir Bei-auschtwer-den brau- neard in care instrumentele sint al.ese Ei gru-
cht es nur cler Schlvdche, aber r,vilkliches tis-
tiretiscires iiSren ist eine Kunst(( u.
,ln unele pasaie, trebuie sd recunoa;tem, pate nu cu scopul cle ir le vaiorifica particula-
Hanslicl-r a int,r'evilzut alianla sentinteniului cu
fonna. Este de aiuns si cjtam ceea ce a scris ritiifile de timbru, ci numai pentlu a crea pla-
nuri de intensitate r.,aliabilir : r'evanFa solidi-
rnieusipnrleesinmep$rteovmizaai;ieb.i.n,e,Il;eiznuiatai de aici cd nimic teifii asupra fiuiditatii.
imediat uanifes- Dupa secole de ,rafinarnent, plictisitd de ex-
tarea unei stiiri morale prin muzicd decit reu-
nirea intr-un acelaqi act a ct-ealiei Ei a repl:o- tr.zele orchestlai.iei divizate, ale almoiriei sa-
rv-aenvitneegiai avleolucpoinattleaaptipnrcitmuluitiir'Ei taiinlfoifvici',l,unrriuizricita-
ducerii ; ceea cc lealizeazi irnprorzizafia libera.
Cind artisiul caie itrprovizeazd. nu se m5"rgi-
negte si caute ft't-rrr-iosu1 dc;ar in iot'me Ei cind inice. Ea descopeld bucr-rria ritmului put' : catt-
tarea accentuhri, setea de cornolie cinstita ;i
s,imte do;linincl elemeniul subieciiv (patologic loial5. ,,A fost rrdzut, in vretlea din urmd, un
in sensnl cel tliiti inalt) in ceea ce creeazd fan- paltiturl pentru cinci
tezia sa, alturci expresia pe cal:e degetele sale compozitor orchestrilnd o
isnrs-rtfrluamt qeintoeptcsuprecozeacrdcei.n$sia.r'outre-niennstter';cmleenpieer:cdue-
olimsim:aui.l'gCcchi vcjia'ttrueliiap'ionaieteiedie;vieuai uu adevArat +io(.94
simlit acest
lirirbaj fii;i cbstacole, aceastii expairsiune cotn-
pletd a fiinlei, l'Iu at'e t-revoie cie aiicet'a pen- Auzim reproqindu-i-se lui Dei:ussy lipsa
tru a Eti cum iubirea, geiozia. pldcerea Ei du-
lerea sint evocate ciin neautul lot', facute sen- eonstrucliei gi a desenuli-ri. Petele de sonorii.ate
Ja voia pldcerii ariditive, arta estompatS, vagd,
sitrile pina ia evidenfar farii ca nimic, totugi, sd indecisd...
le desemneze, c'rl1rr iqi celebreazd sarbatoriie,
igi cintri legendeie qi i;'i ciuc lr-rptele, tulbulind Auzim spunindu-se : clel>ai:asali, in sfirgit, de
cxpresie, r'Len'i si construim.
toate simlr,rr"ile ncas1"re. pini cind stapinnl le ,,Gata cu contururile estcinpate : vrem o artd
recheailir Ei le 'iinigtegter(. cai'c sil t)tctuiasca.J.
Dinamica sonord pe car"c Ilanslick o pune
la baza muzicii nu este goald de orice conlinut
afectiv. Idr: este ca ca schema vietii afective ? I u'iIe\,Ioidnetrla-aredaefvcdLrmienlocre, ocul'etanrlea.aflotermi meiuozriccaolnestgi-i
Veden rie aitfei ci forma inclintl cirtre struc- insagi structura ei. Scara sonorei este o formd ;
tura dinamicii sau cdtre slrr-rctura melodicd, litrnul este o formd ; conscnanta armonicir este
intocrnai curn pictura cunoaste fanatici a.i li- o fornri. Pe aceste forme elementare se inalld
niei, ai contriruLui, ai. mcdeh.rlui, sau ai cu-
lcgile superioare ale combinirii sunetelor,
* ,,Pentrtt stilri rie belititudinc e nc'i'oirr clo:rr <le s1il- ,'ontt'upurrctul meioclic gi errmciric. TonaliLatea
[ricitine ; asctritarcit cu ad.evarat estetici cslc o atlil". 252
I i r l \,,r-.1 n eazd eseiilrjie rirr.r'zi cal e.
il'oatd pt'oblerna trjiri::;ti irr a gli dacd foliria
;rce'asla e-qte o aririlectulE care i$i air-rngc sic$i ;
fcfla#c;d'..;a;rotaramuIziacua"lai -saecetnatstltliumluemqetesso5nocrrei e1z6e- (liticele cafe se adreseazA forinei n-au Va-
**acc;zmt"is;;iu;'"n"e;;OS;tti"rrd;a,rzr,lre:ri.rs,cnfep"taa"ieadn^m;t;claatctce;l;;ci"ifinnlailulerlutcttaugrirermueeieia,txtb'liuio',",eaiamr"tspf:dloooaisut"-taiona':r1ziciicJur"nt"iui-"jutor"a-aed"'lrle""le;-eitet.ll'1lixae;oexg;:uiolisbisis;t:t;'aiutuitt,eiadtt-irElneei.ritn"glluaui'tjcaosaip'inenedtr.-siisdYn1iriudelci1:e"ticu"s1e,s:tlcalt,itiitic-o.nmnrti"1*ireeg;eie"'peul"]anu:atmio*1tnt-pu:tuYiaie^nlnm-:lb1rlelc:c.esl1a]lli-;r-;r lrrrrrc clecit atunci cincl accsl clrvint este luat
tn al doilc;r sau in al treilea sorrs rl7.
m'dn;c,^cic;r';H.o.eiefil;-ucea,cr2fnlliliin;ci'etss)'.te:l;mraiedt.t-*t"Cfir.rrtr.dr"s"t;t,eiaictttl1ce;-s';jciitlle.u;^a;ten'n"autu",''r;u-si"cii-;uc"iim,lu;'mra,altt.tcuiculrrku;r,iulrmJlborkcrui":"nse"Sa*ieil''in;orttxociraeeip.'nretata*i;soraana"e1vrgt;Girleta"tiari;taeols"-ivd:^lcr'rie-cdlvil'ouotceirpeuleauol'iuirnrasr'bcnegr"tetz-eiiia"ac'aotln'aai9tutr'ncla'uuezdmicletasiqtnea".iudacilrsioeilncveuaulstef.ai'jtah1ounrnauineinnaltitsns-vc'tuuioioueei-eaueul-l.seimr.'tub,:frftels:niodisixeistil'tailaornar6neootmsuurctfinar'ge:lusi''ud^ozcPrpicpee'l!ntrde€u'atgornattcnorlq6iotsqlliep-re'a--c--i'
teoriei. l{uzica atonald, muzica pclitonald ndzuiesc
scatldaraardF"eOlsmr;eair;ei-n'aeisccfrpaoaasLeouninra"tcess;uadtlid9mr",ditiania,nciieltilpainbtqiitplcsovateeuet"lrti'ienscalt'cl'actatae-ostruofmserofnuei"artuoiumtuc-lniafrafouir'stte'rolilalsm-iicviliueEtei'emneilataro'luitizr'ricdz.eueeiu'acst'raoa'fi'mAloclreehirae'pmiqltaereieizncqs'ititDupictlleiplr'naeasidi--- :rl instituie noi expresii gi nu sd se lipseascd
s.cBinpa"3;err*r)ceit^if-Pfilinocrc"oiatt.ctnnp1ea,"i*dLiliaJtc"r'i'F'r-"iyiir"itali'iidinyltie'9icrdl'iieci:"son'anouccs"1atile'arrulputlctilt'irtlrceiiereithii'i'rmat-'1isuascu'shltpelna-mieyteacctili[r;sicrcr'no' 1ull;ial'':
tie form;i.
C mu:zicd es';e atonald atunci cind ansamblul
notelor sale nu aparfine aceluia;i ton ; astfel
incit fraza nu are omogenitate tonald,
pentru
<'a fiecale noti o rupe cu propria sa tonalitate.
Dar nu este un haos sonor, deoarece se
I;azeaz'a pe scara muzicald, qi incd pe tonali-
tate. Este absen!5 de tonalitate definita, este
ruri;care intre mai multe tonalitali, cu o pre-
ferin!5 tonald, totuEi, cu o predominanfd
tonala 98.
Politonalitatea urmdreqte imbogdtirea vielii
scnore. Ba cauta frumuseli noi prin contactul
adecvat maodtivoi-uriiutiomnaelliotadilci ,cporrninpalaibcielest;f
sA dea cauta
el de
;ocuri arr:ronice, o intensi putere de expresie.
fiau practici tona1itdlile suprapuse care trebuie
sa fie acceptate de ascultator ca tonalitdti dife-
1ite, cu toate cA saimudlitvaenrese; lporropcllaamnduriindteopn,aelne-,
clenfa completi
astfel incit fiecare dintre vocile unei trame
bitonale urmaregte gi giseEte propria sa inche-
iere, posedi propria sa cadenfS.
Ea debr-rteazd p,rin afirmarre,a principiuiui to-
nalitdfii, intrucit debuteazd prin afirrnarea qi
individualizarea fiecdreia dintre cele cloud tona-
litS!i. Propuniird de pilda urechii trei teme
care efivxoaluenaezcaruilnatotrreiinpnlaitnuurriilediasrt"imncctneie,i,fsiradu
rr le
rrle contrapunctului clasic, ea cautd o anumitd
lirofunzime de pet'spectivd, o a treia dimen-
rinne sonord.((
Sau cautd doar efecte de sonoritate, notind
r;rrnete armonice care pot fi cu totul strdine
rle tonul stabilit, dar cl.re totu;i nu conteazd
la ana.iizai $i nu lru nici*un caraciei' tonai : gl .rnate.err;cl:-ileernna'emart{eialii.iqnantiat,iaeteeeilne.ctvepaDczoradutbrlesauiincntvctieceaarir.taimveecazeee"ieel.,oalie"digaliitirr,ii:t-"fr,"oe.ia-irli-o'm-soJpaiiuue.is.ts"reanFtt"oriidn*r;mm"a;ei;ndilt;eded;
acest caz e:;te c."'icicrrt cii tonalita.tea. e:;tc
in itfirccrneaon-,li,leraedltra,dnrdN.rsea-.etieiun-eivcaqnxenaaitrrpaaslui.eclinf.dimnefcusaiSpaenlpepctaislcni;uetcrroiztezane,eana;ldtoolltsi-ironesifitrai.aaxiiij.nienncpcaseitcljt-ep,eu"e:mud:;c.qxune,opa.cieirsErti.ircaiid:evimglqraaiaiuitrolueieelrii,ni,i-i,ntiot_tliatin"_^o,s"'t'o^,.r"tn,io_tfir"iciisrlru"."u"ii.'.,n,ncto"fditltpirumael"spicssulirecpfae;riosmnioriennecsleoagre,iinnlnptgxeiei_lt_nlia,"ai
de la inceput afirmatd gi cd se ltrmdregte clcar
irlbog:rfirea ei printr-o disonan{d savuroasir ce. cr1laliloaSeicaprDecqdsie,r1ttetacdooali.elnrcnm.\dsrauaaeertmdeaneetcbxa:ntillesune:trr,udfiuigaolmllrupedgardoauaie:nipminozdiatiniitfipietrorutc_i"tino.npi-ediierrac'.rea5ratciar^rreiu.iinrput-'"LN-lppire-rifa-laoreatrre,mfictux*aiiandspti"teEod__aii
Ran:ine sa afian-r dacd efectul acesta de im-
bcgaiire se obtine intotcieauna, daca su-pra- ,.sidf9e1RrelFodiiei.LleirxeearaarodamAinltmps'dtc.saaeltcoeeeeet.nniua-drepnlgniroatnenege'uu.{tlriraereitclmz-asuplnleirediad,eruozou;atianazridatnsldrazeiia.tetnniailncrviiedstlae:nleeuiiceicti.tmrlufnafrnneeeoueele.meeausrfsrnign.nmcainttt,enueeteepaeeuiilpt-tlueriaieaol..irtidra.l;Se*.fttrgr'ope;,iup;iprbir;"Al*i"m;rrf;;uuoii;.tlt;ili.i""rermrl;uurmiii#iiilr.#t-iu;?.ie-t'no."in";r".*"is;"u:i;eerfJCrd.*:ll;ai-c",o_iii;omsxoi,lnds",t;tspnaeusr;-tcpd",te;amli;rniiuitsv.;bianis"adtercioerperriie_eu_si_,laeo.i
punerea pianurilor sorror"e, amortizind armoni- .t;e,cD.eafdcodrim'ecesetleoir*assclaleeuli.ra"reisla-tirliiurvrciltt;au;t,iei.fiaoiir;p'.'e;"rc,.ecp-e;ii;uefiei;i_gi
cele, nu mlcgoreazi bcg5lia sonord. ](r:,'r1la$,:[litilllrioitt.l'lilaotarindpre-edlscitueeirpe-ge'Ierrete.eaacace;ifeloiartrlnfaielo_clraorlai,tb"aP*slteiculorlcnref.eppeeersert_ae
Oricum, aceastd intinelire a forinelor pe
care o vizeaza nluzica politonali, poate sub
influenfa ar:tei Orientttlui, lasd intacta no{iunea
cle forrnd. &Iuzica pclitonald atacd scriitura
clasicd, aga cum versr-rl iiber se emancipeazd
de rttLsul parnasian 1oo.
r\"ici temeie cauta sd-gi ccnstruiascS forma
prin echilibrul lcr lAuntric in loc si se uneasc6
ini,r-o foriri prestabilita. Reinnoirea care pu-
tea sA vina din armonie sau din ritm a fost
cautatir in zona arrnoniei. Poate cd alte inovafii
ne aqteapta dinspre partea ritmulrri ?
Fercepgio forrnelor
Descriiiid felul cr-rm se constituie forma, arn
sinilussu;ci utmla,.s'ae llilueircceapree prin
ea. Caci se coirstituie per-
cepe constituind-o. o percepe gi care o
Spiritul naofslitrnuicaicredao'Lai sintfefladfea structurS, in-
unui agregat
cit n'u se date. El ordoneazd Ei discerne an-
amorf de
samblnri, ansainblut'i intotdeauna factice Ei
provizorii, caue nLl sint decib punct
de pornire
pentru o apclcep{ie rrai e:racta qi mai sintetica.
Isrniientrt,eeadtigseam1auanl a,a,ldsizi.nuucltaluelutpisie,mrcceuopnl({sietiinit,ufaiienntroteilamgEdairptsuairniiedstoiIua-
favoalea acestui adevAr.
Punerea in forrnl poate varia o datd cu ati-
tpauatcetleninfeiienai.scIuti'abucireecetsxuaiisuutid;.incphapitaar.rturaipntu, nadccuteepsdtpeooertileefnimtagernreutea-
un apel catre c anumita formd. FdrI indoiala,
cepei'ea unor structuri nu este deci un act llirpsnlnrajnee*eieali-i^n!nreitIt,as,atu,crlpiiourbaesrianidci:lmla:egheduaielennii:ladnranebsedtjciaucri(ve1l-rdanao.sue.sciplntarDaoraoCptnufuioraeireeltrro'l*idaclniroc,nddute,esOi;cuulr-Jeatlpbimi;re"crs;eleue;epuip"tac-oau.tsv""o"'rtet.eilanir.nivir,iat-ea""ei*,l*';rrii.";,trtrasA;iiFii'"iJ,rrulriitn,etcoaiecctandgdotamueetar,ernclsoieepiprlttdiitiratanasudievulcat_i_ie_._iit
sintetic adiugat unor implesii care ar avea
mai iniii in conEtiinld o ex.istenia independentd.
ln orice eciuca{ie, pro.qresul consta n-rai putin
in legdtura unei percepiii cu o explicatie
mai muit in rnodificarea percepliei insagi, Ei
in
constnrilea unei forme superioeu'e care o in-
vdluie, depdqind-o 101. Nu existd date nemij-
locite nici in umilinla senzaliei pure, nici in
sr-rblirnitatea conEtiinlei profunde,
..j,rlC'coamriptnrerhiceini saiusnuenactcelsgtpe
faci-li-t-a"'t-d* vE' i cle aran_
102r.
O mclotlie nu este deci o succesiune de note, i":cvjst,r1.saieuaI,"nernyAt,e'.cpie"rri;aeeeAtils,,i_tli:ce:tmut;"ctoogc.fet.neexuernpleAetpzeeirnbiuaifne-cietuiilsutaniu:ctleleiceiutp.uale(zisiedmnia;i,reAcjcprcTinr,eiio.eniaaesp"scrrttr.sioi.ruobtoceulx*iun-lse$iait.;;niaf"ltnelt;pdti;ulu;;;"^;tiiprnnl;iv;;li;""de'c;r;;simz;",iatrul""ari..siiir,ji.ce,icrue,.trcopcraleaealqrqeazU,.avecitlrdr.uotiteaoeiuloio__er_t,r,
este o figr.rrii ritrnicS, meloclica, armonicd. Pa-
radoxul lrri Lipps nr; exprimi decit ttn semj-
nde','dr : ,,lIimeni, niciodatd, n-a auzit o melo-
die... Nu auzim decit sunete, percepem durate,
r"econstruirn orulo4intt 102. Auzim sunete, sau
cel putin auzim sunete izolate ? Cine iqi oferd
un sunet igi oferS o scar5. Existd intr-un sunet
chemarea cdtre toate sunetele. Intr-uir sunet
se afla in genrrene intreaga lume sonori. Nu pl1ipp:e_eler;ta-e'iriu"tacglf-reuama;pi;tntnei:ertc"stagf;{adzeiilneigedl;ruig.,bc;loecl;euucc"elu"ruoa.icpnr:naci;bfr;elicueu'_iicn.clr1a:iplrrr"utn.leea:to3curemeniil:.ceeiul'mn-""ztiie$"csrnTi'aelrtpvlL5aL"ricur=,iilsilan;r,ru;asu,ig?eitnadaId1mvaa"intcl"uoed'ia?ea_aa,
Iualoer'uprlAtzainaitis'p,tiusezuanracnueteetnespi,lesiemtineorsaanerrimhamcenileculro.nlrLcdelloliiesar"e{fin;ial.;"u"n.;u;i'n-;t;ps6;"e;';caa;.rj:;nJacnnotiv',niensd'gterjeuucnrii,upoal
auzim un sune1, decrit prin miiiocirea unui
sistern de relaiii. Acest sistem poate sa varieze, rilt;(jr1,)r,':rsr:;clLcllr]t.1Iar'e:|eam'ir,rI]l.;ioist"^'igedne1t.ic.{n.tli]c.rmnu'u1r]uret!lni,"arumtlruiiimrqag,tarteiru.craiucnencn6ztaJbse.iui6urtcutie1..i1i3edrd,..pd]nee1c,fes.e,ul,a,eiiii,rur.cgLrptn.zclaro(aerrlii:troi.gici:t-;m..rir"uinclSciIrii]dIai),ie"e.rrco^.u,iicroe"-l;t,nrar;v","ri"ua-;ipruor",lilaii-;'l;ar';;mti#lr,u;it;r.rr;;lutiiia"*"ruzsJ,""a,idiiectgsuir,aees]u]nlcrsunnersezne!9tunide_u_oisi
de :"iltfel, cu tipul pcuivliilnizainlgiilro.rrst;oprci amteaismd ufilet
mai mult
sau mai
sau mai pulin ser."er. D;rr fara sistem sunetele
nu exista.
llrecirea mr,izicala este adnrirabii conl;truitA
pentru aceasti imbinale. llste foarte bine con-
sttuita in ceea ce pririelte nuirrirui de senzalii
diverse pc care poate sa le perceapd clar
finoatrr-tuenexsapcattdiuindeceteima pcefoparilvteegsiceualptrEeciieersetae
lor. Esie usor si distingeir succesiv, intr-cr
zoni. mocletat gravd, treizeci cle sunete diferite
in interr,'alul dintle doua note invecinate qi sd
apreciem errentualele defecte ,ale fieciiruia 103.
De piidi, oricare ar fi diapazcnul acloptat,
daca o bucata incepe printr-u-n acord in re
ntajr:r a ctirr.li intonafie este justa in sine, or-
g;urul arrcliliv se aciapleae;i imedial, la acest
acord qi la aceastd scard cat'e devine cimpul
f;,";;i;,eii;lo;t;;ri1i";L;;,;r;i't;o;.;;,ii,sn"l;-t;iiiFd;nti;;;,ic-""';alci?u"pg:,i".ii-*etis"nre'"ea1ae'":^epdiu;i,"opeua'en'o.'tsrliu"iunsjt.f-ttaibt:'lntattr"rsc"iuil'"ia'tP"locrl'iatzadf-;t9;ci;'etrcs;liiriiinulnaiicitnieuuueaci",-lrliiraee-ti'ibi!in1cauedooIgtroumeu,idilr-ea'''olieo-.'il"'.-alc-eii!ol-z'si'']'ti:ne"'i-it!sgnr}dta:rnrn-s'e'el1"eerssr'1n^te.ciccne"eTno:oalse-do:trrttr-rerer:-'-:-l ,,Jocu1 iemelor, gtlinia cie a Ie ctilija, piA-
,','r'e: inteligeritS de a le r:o:rrhina dnu sinrfo-
m"'ii;sit,i-criiloirr"'.u muzicaid os:ileezd intre a'cesie dort5 c'rii-,ln:;oascsupfre:,ctcual l'uenterei bpurrie:bise;mi feiecduemzieagiallniiiiilntemr-oied-
elefant qi a cdr"ci saocleualisotnaaoresqait-isofa'r:'eczlieerrprdeisrptiui-
seasu.r'i ale termenului' ritr:J" ; el atli. in
cili e muzica este de-ab,ia pre-cextul. lVluili sa-
"{r;i;ipmSli-cirdi!;rti'eeil=lPietLt;ee";;e;csi;".e;lf#tixni,o:;'utir-acpjdrnricints'l;t,ieeerhe;i;ia,e"p'OJ'tc!;;pannL'iit"iiurb;fm",;llaaa#i'oniisa,i;ouoo.pe"esLussTnfi1,ru5"adiocroitin-o,tuau;rpiiat*"o:mti;tlrnt"ai'O"el'ruui"a,ic'"e''nuf"";t"rail-"l'i'lce'Aolt"oi;""ori"'"cp'lob"elelriiu^1austiri=1s"dtpilo*'aoi.i-ecerrnnr"ttsl:bdl-tipalroutuucpi'eiil,neosenqrJtun'eEpsec'c"dtflc;iteuta""nteciaaitu"nre'pvs.tdct.tiddiile"d-mm-obce'eanclai'epIlpicu-,rdti-ndaiutisr,eerdclSauenrtte'sneee-dmatlisteid-edievc^'ci^f-i,ebfoapeinoadlaelurebe'lnpeaelacuduriltlutgiceedzeeclnaidacepar'tmfoiser:capittdeetuomdsliarooueit-cr--nq-e-roi-i viinli ca.re cre'd cai ir.lbesc n'nuzica qi se cornplar
i;;;;'';;E+sL:c4iaeo--OPsann{qee!r';tsrrirr,di'*"-nic,ielcg;en.eopTufr{"eii.a'(,ualiottfrsLot-cm)lJc,"r't"timinti'"t,llti-rietali'i'tl^louaIctarillic"id'cVi5ceui]tfii''-et;rcifagi-u.dC'tate"-re1eonnzat9.,vt1te.ior-mlr1odlc1traea'crt-:'h'ereie"eplaeovldccpi'rE:uae:d's-e-bcsta:l'tazi-.:ctt<ttllt''i-tl in a o face nu uinnii;:esc decit placerea unej
r,;c,;inetiii sonorett tt)7.
tatorui'arefa]sep;".lpr,'alefcrrrrelorli)l"
t.s3norantul ir-rsuEi are o senzalie a acestei
mp"IIiniJvc-e:u^rstnA, .ate"sEhj-usnrti"ictri*alo"rLl""uillua5[itei."vvioir"tluru'iolizIila'e-timuiin:qletct'iidillt1e'lual-r1eftor1crt*'e] r;t:lr;ticinerai i: ,,l\Tulfi ignolan{i asculti sirnfcnia
unndri miScarile ,acrobatilor la circ,
cavaleiie' cu extren*rl intet'es al unei curiozitdli in fine
:i-,iisfacute daci, La siirgit, toate tururile de
fcita corespund-, riaca nil-nic n-a friut ritrirul
pi daca figura reugcEte, fard c,a nimeni sA-gi
rupd gi,tul. Cu cit ecl'Eti oarneni de treabd r;s-
<rultd niai mult, cu atit inleleg mai pulin. Pe
s,curt, ncteie lniocuiesc sunetele((.
I)e aLtfel, obignuinla a deteril:nat ,i:epeCe
[lccare tip psihoicgic sI se fixeze inti:-o spe-
ciaiitate din care sd nu mai iasd. Clasicul aca-
rlcrnist, ,,atent la perceperea formelcr consa-
craie, la sinteza pdrfilor, la baiansul contraste*
lor qi aL opozi{ii}oi, sensibil I'a revenirea obl:-
lll"i:r;.ntoeliaeccaetnotunaatleit.dstielotre, mlaelidtrentuoiitlecedeiasticnectseeaE-i
miiirS cu dereglarea imaginatiei".
inr6;*tniva iormclisfinu!ui
'ti'r'trirnoffruoicrnremdifenoldermceafaeulrrnnlc-asrreiem,a bvmodlzt,tilnitndfocp,nrc'niecae.telnuepcp'rriueeariintoncauarrel-t
!rll'et nepotriviti a unui spirit, prea ciispre-
l,ritor, poate, fafa de tot ceea ce e-qte deterrni-
r,rl ;i finit, plea cuprins d.e pasiune pentru in-
I rrit, pentru insondabil, inexprim,abil, rniqcdf ot',
,'ilrlentar, incongtient, rmisterics, p,rea ciispre-
lrritor fatd de tot ceea ce seamind, cu raliunea,
r nrrrantismul german a relr,endicat pentru mu-
lz'jie;,il"n,t;.;m';iii,exii;ctr'"*i]olJ;n-,c,loa1u-;.ria-eta't:ilr,z."i,;ri;,,lr1e",eten"i:rr.lci"e;'i"ain*t.;"rilps,,gitriaJ,i.e;ebt"eaei;.,.'riE'1nbrs".if"'to,EAI,al,sot'r-1",iqutaolilloiurl,netult,lie;iu,rapousl;i;rti,:tttrt,l":illae;eiri,e'tl.rttnr'tr;,a:ruua",1ttI,tiut"to1iiana1"J-i'.acri'"-lfui-icr-'ir*lu'tofirioil"le"riinriJttinLuil:iaurt;"iiucj,;eaiiui'trf"tlpttilr'is''tfrtatlz2ue.;tct:iitLebi'til:airuuaI:naitdi'lr:lierl'rzriris-inisrlo:i9anicieLnauprraii'i-'err'ltlLfraE;u''tottsrr-tacirlil'rtretrpiriz;t:'n\o}lrirrr'd't:iietevli'li1riurlttanca'tulilrei:l'sent:'Air1cTer'lvocuzi-etcraltorni"urlceeai'renddtlpea'lrxi2ttialas:rrasI.iitls'liiet-etitfinno'daca'it---ar nra inleiepcjune intr-o lirnbd pe cal'e ratiunca
uu-"';rTiio;s,"tictu:?a;'op;li;.oi1roift"anid"af c.rla'nipm-alpuisizogi"ct,li]iuiigin,ipWaoutrgilmv:,1au-.zc,iocpitnaovnceula'lltimteidi'; nu o intelege.
aNi,mi""ii,nir'n"ioFrMsr;iintia'tea"*;;roum;s,h.q'zl;rd-t';iLiur;ei.c""iiuuaioa."';o"nt'r-a"ezl*eAiitgis""gtsouniaieuitlet"ioilc"dpcppiu;tlimeleatttdornsrutwdrtista-it"'rcoloiiiuinSgc'tt*"tdd';,ru"t,uetnno'zrqin'etm"iarinruaeiossenftLnprlauteuleclpsbasiniuels"clei?ivntmume'la9irNiu-m1iin:d:'l-e9eaotrlcoo'imihnrsntboidpcuacinarerfipimohasetiuricautmeer'lza"cclar'oe---: Istoria mi,rzicii inainte cle Beethoven osc.i-
t*Fd;mo;Jrre;ue:D"r;cmiat.cliijentu"if.o;p.ips-.rccutlrltier"lmei"avclf,oirrrreiric,i,uo-tcr"rttnttlrletetouei-mlz*i,iLlitopcal'daut"a|ir'tls,ieeaqesxi aep^ldaillrenaizebssucgetfdieii.rcEsepAe-oznuqaniet.ti'ru'uldiiomlei-imnnisiteenaenrsgtaneteumtoslnsulcnitteiiuid-'-il lrazd intr-e melodia infinita a lui Palestlina Ei
i+niif;n;"u;-i"i;frltiia;c,;rtl"ish;ar;ii^faii;oPit";in-r;;in;Pn"";l'uda*edtors.se"itteao"iScsn.dl.tdledleoe,n.titotg"mT"ipuertmu-ocnrzc"triiin-suucftucl"aronigmiBnodaiuev(rd(ze'fee'oibncr-sfhelii9aiitof-or'vtvtneezlE'uaxrinrepal'tetrl1'mri'lar0eer9ou:tr'izici':"ng'riaaacderrcsaheeeuliSlpteupeersrsnocsett-ee-l--
cilrula dansului.
Nluzica lui Palestr:ina se cintd in profunzi-
mea timpului. ,,Succesiunea nu se manifesti
aici decit in schimbdrile sr-ibtile alc unei culoli
ftuaitredaamdeenvteanleirici,afrderadsclgaulrdxrEi ismi epnulitneemcopnertcinetptie-
un desen ,de iinii in aceasid schimbare((.
L{uzica de dans, din contra; revenire a pe-
lioa.delor ritmice, plasticiiate a nelcciit-.i.
Dar cu cit exista mai multa tnu.zicit, cu atit
existd mai pulinti alhitecturd. Cn cit exista
rnai mulLd calurd, mai mrrlt alanjameut ruri-
[oLm, cu atit muzica i;i piercle puierea rlin-
ttLitoare. Ea nu :r:ai reveleazd eseirla lurnii. Ea
insitEi este prinsii in iiuzia L:mii. Vlem sd ve-
riern, qi iata Cpela.
Astfcl, acolo uncle sinrlr:l Donderat nu vede
decit o orgaril:zare tehnicir a i'ornrei, nu existir,
ciupa maiele nruzician, decit pr:opagilrc de spi-
rite, mari oscilalii ale viefii l5-untrice. Conven-
n-a n:rodifi-
lia devine semnificalie. Beethovcn
in ultinele
cat fclmele nuzir:ii instlumentiile ;
sialc cvaltete, sona.tc, simfonii, existd a.proape
aceeagi structurd ca gi iir primele. Dar ce lume
nouii intr-o folrlir allroape asemdnirtoale !
T'rlatai aceastd clilicir a formei ajunge la pro-
rrtuigalea de folme noi ; drnma mnzicali, siu-
Lezra a pocziei cu rnuzica ; melodia infinitd gi
leit-n-rotivul : pe de o palte mclodia ampla, pe
tle altd parte stl'uctilra strinsd a temelor rru-
zicale : amestee de elernente figr"u'ate si dc ele-
rnente fiuide 1lo.
ArtistLrl sr-rsline, este aclevdiat, cd fo;'ma nu
:io propllile pentlrr t:u insii;i, ci pentru senti-
nrer:tul pe r:iii'c-l in54lcli:cezi.
l)isr:rii:;trl e..;ic- oldrtrriit in :rg;i icl 9i consfi lrif
irr iiSa lei incit nu explesia ci senti-
mclodicir,
mentul atrage atenlia. Melodia este o formd ilrrritvIo)aaii'r.f'oceelmIlese.a"ialrurviacdgricunareitrlcieirnneppeirnilrsunemu;iel ;aliini,ladpsota-tr-ivdaliemaapppotad--
riitului peclant aI leit-motivului, irnpotriva in-
sesizantd care guverneazd cu ferrnit:tte senti- r1,r;cielici obositoare a dczvoltdlii tematlce,
lmpok'i','a graldilocr.euiei ncintlerupte a dic-
mentuL
Regdsim in opera tecretici a lui Wagner' iiunii, ir:-ipotriva huruilr"rii-ri lvagnerian con-
eccul intregului roinantism gerrnan. Pentru llliuu.
Hoffinairn, l{ovaiis, Schelling, rnuzica este ln-
finitul, inefabilul. Ila revendicd regatul extra-
Poatc rii implcsir.ruisrrul 5i-a iniensificat clis-
ordina.i'uir-ri qi al insondabilului. Trebuie sJ 1-;r'c!ul absclut {a!A de ai'iritectura tonala Ei
ofere befia qi extazul. Cu \,Vackenloder, este ritrnicii, pleclil-n
imaginea valului ''misterios caie se rostogoleqte Ei cdutarea tr:dsdturilor intime
ale individului qi ale nasei, datorita exe,inplu-
in adiiicuriie stifletului. C,-r Carus, itlaginea lui lui Musorgslii. Poate cd gi poezia simbo-
inconqtientuJ.ui. Iistd a aclionat asupra lui.
Peniru ei toii, anu-zicra este viala in rres,nicd Un Debussy nazuie;tc si se eiibeleze de
migcare, forla clerlentarit, sufletu.i tittt-tt-or li.t-
cruriloi:. Ei vor wea sd regAseasca irr rnoclLali- retorica muzicali, inch:siv dc aceea a muzicii
gennane din secoiui aI XIX-lea ; de sintaxa
triliie Ei in siilbolurile muzicii etapele himri greoaie, de constrncliile simetrice, de f onnu-
lele amronice rlt,rnice, de
si vor cidea aCesecri intr-un fel de pitaSoii;in lic;"r. El caulir ;i tehnicir nrai amploarea orato-
fluicld, ,cale, prin
muz'icai. o
Pdn ea vor s,i leinnoiascd intreaga alti. hn- sonorit;itiJe ei fine, priir cfectele ei de invdluire
pctliva piasticii gi a lrrmli Lucr:urilor se revelt-
dicii nuanla insesizabiid gi fluiditatea insesi- t.apo;:olis:i, sa fie apta de a prinde nuanfele.
ActioninC impoirir,-il" densita{ii instrumenta-
zabiiS ; impotriva ,prozei poetice gi a text-urii
metr.'ice, poezia pura l;rti.mpotriva ralrunii lo,gice, fiei u'agnericne in care D-l Ci:oche afirma cd
clarviziunea nu vcrie clecit un fcl de chit multicolor, intins
vraia gi ;iilroape nniform. in calc el n-ar mai putea sd
Inter"venea multi speculatie in tnuzicd, pe dis;ting;i sunetul unei violi de acela al unui
vremea aceea, Ei mr-lltd rnuzicd in specula.liile 1rorll-;rin, Dcbussy iqi incepe munca de izolare
ginditorilor'. FIegeI, ScheIlinq, Schcpeuha,r,rcr, er t,inibrelcr.
Ei ndzuie;t.e s;-r exprime intr-un fel nernijlo-
sub diverse foLme, vor chei.ra mt-izrta si de- clt qi transparent senti,rnentui absoiut pur, sd
pund mdrturie in favoare;l Spiriii-ritti., si:'it a lase sei infloreascd liber rrelodia, ritmul qi ar-
Voinfei. Idealis:::r muzical, iatd intr-un sens monia dupa legile lor intine gi nu dupi iogica
filoscfia lor 'coinund, car:e se inr'Sddcinea.zd in
corrstructiilor intectuale.
subiectivitatea purd, in interioriiatea insdqi.
Nu intimpldtol coincide aceastd filosofie cu Lnpresionismul este o miEcare de protcst
vasta descdtugare, cu vasta inflorire a muzicii. inpotriva a ceea ce Dei:u,ssy nume;te formele
s;tabilite, formele adrninistra.tive 112.
ln ea se imbind gi se conciliazd Kant qi
,,Vrem limbaj liber intr"*o muzrcd 1ibeid,
Beethoven.
r,rem melopeea continud, varialia infinitS, in-
lr'*un cnvir-rt libeltatea fiazei muzicaie. Vlem
Irolr:sind cu {"otul irlte aigurneilic, imprc* 1r';uurful mr"rzic'ii natur.'alc, libera qi mobiid
l)r'cr,'u1r-l liinbajul, pJast.lci qi ritrlica ilrecu.m
sionisrnul rnuzical forrnuleazd acelaqi protest.
r llrtrsul Ora1lg 11:|.rr
l.Iici o folmi nu cuprinde pe de*a-ntregul iirnetrLul creaior se strecoarri irr solidit:rtea fof-
rrr,,i. 'fchni'ca 9i iuspirafia s* onun, se dtearrir,
muzica.
s(.r lluftsjLlpui:r.
Ea este arhitecturd de snnete in unele secole Dar ai:ta este tr-rai ,presus de formd. Ea ntt
de arhitectura qi la popoarele de arhitecli, ai unge sf, se explice singi,lrir. Cind s-a vorbit
plecum franco-flar:ranzii din secolele al XV-lea despre ,ciaritate gi iipleirensiune facilS a rapor-
gi al XVI-lea ; desen, linie, rnelodie, frumu- turilor', desple unitate Ei varietate, desple si-
meirie, supunere la lege, contrast, intensificale,
se{e pla.sticd la popoarele de i:icto::i qi scuiptori, euritinie, armonie, cind s-a vorbit despre tra-
precum italienii ; poezie intimd, efriziune liricii,
meditalie filosotir:d ia popoarele de poefi, de
filosofi r14.
Nici o tehnicd muzicald nu cuprinCe i:e ciilie Ei inovafie, s-a spurs totul. S-a spus, in-
de-a-ntregul muzica. O formd face aita ti-adevar, de ce este exp'resivi forma ?
sd
progreseze gi o opi'eqie imecliat din dezvolta- 'Iehnica satisfdcitoare gi tehnica striiluciti
rea ei. Arta evadeazi din forma ,cal:e riscd sd
o lind captirrS. Nici a.rabrscul dantelat al me- nu sint adeseori sepalate decil printr-o nuanfii.
l"Iu existd fru,musele excittsi.r foi'ma15. Intot-
lodiei de cperd, nici rnagina aritrneticd a fugii,
nici dialectica contrap'-tnctului nu oferi for'r',ru- deauna un conlinut se afla angajat in folma.
Fdra indoiald, lfto; rDrna:rr preg5tegte expresia, ca
lele care ar putea sd incitugeze demonul mu- noi dqpa;im forma pen-
qi semnificafia.
zical. tru a atinge spiritui.
Astfel defileaza formelc, in15,ti-rriniu-se,si Fdra indoiali, existd nlilfleroase forlne poe-
ci:iticindr,r-se unele pe alteie in clecursul istoriei tice. Dar olice expresle poetica depinCe .ir: aso-
rnuzicii. Orice artd creeazi si distruge alterna- cierea ideii cu folma. Ritmr-il, accentele, ..,cnc*
tiv for'ine. 'Ioaie Ecolile muzicale i;i ritdtile nu devin expresive decit atunci cind
au tehnica ideea li se adapteaza gi in mdsura in cale e1e
lor, mai rnuli sau mai pulin rafinata qi savantd, sint folma justa a ideii.
din care l'elt$es.r intotcjeauita sa exiragd e1e-
men'tele unui cod. Toate qccllle excclcazd in a ItIu ideea insdqi creeazd ritmul, creind accen-
distruge, priir repetarea pinii la salietate, prin tele'i Nu ea evocd scnoritalile qi impune mitzi-
insistenf a epigcnilor, inse;i folmele pe cr.re cii vocalelor un fel de vasalitate tonica ? Arhi-
ilneo-avua!ciehciinanilriialea.,z'iaa15in;toptedreicaaucnieai
viguloase de tectura nu dir:ijeazi sentimentul, care este,
iocurile aca- dimpotrivS, ceirtrLrl operei Ei care gdsegte in
demice sterile, lucrdriie de migala, acrostihu- srne insuEi euritmiile al car-or centrr.r este.
rile muzicale. Dar dacd iucrurile stau astfel,
este pentru c5. a.rta nu se poate lipsi de forrnA. Forma arhitectulala este doar un plan de
arhitect ? Adevarata foi'ma este migcarea reald.
Proteu poate sd imJ:race alternativ toate for-
Dar in cazul acesta ea conline toate posibilitd-
mele, ciar nu sd lamind fdrd nici una. tiie de fascinalie care trebuie sd ac{ioneze asll-
pi:a spectatorului. Forma se pierde in opera to-
Forena inldturd din artd o infinitate de mari tala impreund cn intreaga sa putere de seductie.
posibilitdti dar cheamd, cdtre ea, de foar.te de-
parte, o muititucline de viltr-ritlitdli ciir,e nu se Cine incearca sd izo1eze forma nu se alege cu
agteptau sa fie concepute. Iligiclitatra folri:ei
$e opLlne fitricliti-'rfii sentinrerr.iulrri creatoi. Sen- nimic. Forfa elcmeirtard a expreslei dd un sens
formei, iar Jonna simlila ;i inleleasei deschide
expresiei noi orizonturi.
Tot aga curn {igura geometric;i nu este decit clecit un joc arhitectural al artistului, in care
expresiil spalial;i a conceptcir:r trratentatlr:e. tot
act-"ste. pune metodd-, scolasticd Ei viituozitate'
alia cum forrncic iiirrrrelot' trr.t lini clccit el-tptc- Forma cu totlll nitrd nu poate da r,'reme
sia mineralii satt olgaitic'ii it pi olrlicliiiittr ;1 a !nrielungatd iluzia e.xpresiei.
funcliilor lol inli'insece, tii--alele lttgii, sona.tei, dublu fapt.
simfoniei nu prind viala decit cu ajutor-ul Ir"ebuie sd lecitrrcaqtem acest a-i a.slqura
ideilor muzicale. Altlcl iru sint decit abstra.c- Structr:ra rnuzicii ajunge pentru
fiuni sau siinple discursur:i cle letoricS. O tema ezxlcisatennula-qEi iroeaaliuzteoarzitSa.tpertorspr-ltiparaessuefnletdteldoer.cMit utn-
este un personai n-iuzical, un catactei' inteligi- ain.ucnauries's'.rr-frlepto.rtDd eEilaex"psriimmpdluml ii;ocacredae
bil ; o melodie esie un sentiment. rndsula qi pind la sono::il.ittea inclrcatd de ex-
srrbtild intilnirn toate treirtele. $i probabjl cd
Forma muzicaid descAtugeazd un demon, sell-
sunete
timentul, dar il reincitilgeazi imecliat. Senti- presie
mentul captiv in fcrma se inforrneazS gi se inrizica a fost r-rrai intii jcc de sunete, arhitec-
turd sonord, ce'.ra in genul unei arte decoratirre
Etcluiegte pe bazu .r"or',nei. qi festivale, -si ci s-a intericrizat destul de
Oare nu intt'evdzuse liansiicir, cleqi a nega.l-r,r, tirziu.
aceastd irnanenld a sentimentului in muzica 116 ? Astfel incit bogSlia f orrnei muzicale poate
Din faptul cd nu poate sa explitne replezenti- sd exprirne orice : migcarea ba-nald, ca qi miq-
carea spiritua.ld ; caden{a unui pas ca Ei emo-
rile qi situaliile deteimrnate, el a tras conciuzia unei agteptdri ; tot ceea ce este ln lume ritm
cd muzica este incapabila sa expt'ime esenla lia calitate se reflecta in
sentimentului. El remarcass totu;i strinsa in- diferenld de poate
ruclire a folmelcl' scnore in migcai'e cu sclte- Ei
mele dinamice a1e setrtimentului. Inaintea lui, universul sunetelor. Irnc obsenta{la aceasta doar
I{erder (in a sa I{.alligctne) gi Lotze au iutre- pentru a spulre cd n'; e--'tlind la orice muzicd 117
vdzut faptr,ri.
ceea ce rrci spun.e despre muzi.ca cea mai sub-
tiIA qi mai rafinatd, despre aceea care s-a cu-
Sentinrentul gi rnuzico cerit dupd atita vren-re gi atitea eforturi, dupd
ce s-a eliberat de ritmurile dansului qi de in-
Muzica asociatd, auxiliar al vorbirii sau a1
gestului, iqi imprumutf, de 1a eie semnificatia fiexiunile vo,cii ; despre aceea care, renuntind
qi pdtruncle prin intennediul icr in lumea scn- la gesticulatie Ei ta verbigeralie, se deschide
timentelor explicite gi fcrnuiate. Dar ce se iir- cdtre expresia inefabilului.
timpla cu muzica pura ? Orice formd irruzicali
Universul rnuzicii este cleci mai vast decit
are prin sine insa;i infdlisare de sentirnent. universul sentimentului ; este o lume de
for'!e, de durate gi de calitdfi, o lr,tme de ab*
Ne dd impresia cd simbolizeaza sentimente. Nu stracliuni, cle figuri ritmice Ei melodice, dintre
existS, poate, muzicit inexpresiv5. .r\rhitectura c'ale multe i;i sint suflciente 1or insegi. Dar
multe dintre ele siirt, de aseinenea, un fel de
sonord cea mai gca15 poate si ofere din cincl intruchipare a miEcarii afective. Oricum, ne
in cind qi pentru o anumitd vreme iiuzia ex- t'ste gleu sd nu interpr"etam o formd muzicald
in limba.lu1 afectivitdlir. Chiar atunci cind nu-i
presiei. 268 r,ste principiu, sentiinentltl este intotdeauna
trxistti tctuEi muzici gitlnoase, in care nu
simfirn decit abilitatea tehnrca gi forma. Esen-
tfeelleormsuuzfliecatulel-rni.uAcdoerseesoprui nndLtinetxciitsdted'airninamuezsiecnd-
lrriruul comentariu aI muzicii.
fuIuzica nu ia sentimentul gata constitult l,ri;r;llt*;uSiliu;tsrfp;tf*tne;rtl-n;"ii;"l.";;""""iir"i"s'"*ri-ri;;lr.";it"tm;"i;;us'""e;Li.,;-ct;",tt;ii;"ro"i;;J"";l.i;;;hu""'ilp;ii;"rit;bi.u;**tlirl-;l*ti";er;autie-;J,.-"ot"lupiitftz;eIt"r-"u"-ocit;ueJ"a"tca"t.iudc""."ciida.to-1adciierz"roee-teleC'eeusrneceii*timvrcdtat*rbrtesactaivmaeodictaetedrttrurripqciieaeaauirlaia"a"tpetdntmgaetr*uetzlrueilaodieisetain5vnleanbznixncoiamusenmea,udinjtlupirtinenqrluriatossaiterccpsttidnsdi'dngeiideliaesvdaitrsicru,tgtnntei-in-,e"rssepciniplruetsceiaibcerdimrtcadq'amel[domrsroalra-nla-oeivsupilaaulipaeenoelrqennazeasdiliudneeesn'sriiuiemrdnccctEesecieedteondvulao-aaxeanreqbifeeiedaupnntnrnssl-proifaaritee-rdftmocs5ietaLzriPitenaricaonsotin;mmeui:cenrecieenpiitsaitfrunoingtnaueies'tninClnsiidA$tteol.rtinennrl'tCeessee'arp-rrPitdntpnrm'Adule'Eerulqmaiiigtbiurdnnnerreiliiartiiaici'diassueitnalsaaropiAcussusasLeulertlaperucqqdatetcUsrnslel"iero"tneriiniatel-te-taeiai'l-o-i
pentm a-l erprima gi a-i traduce" Ea iI cons-
truieqte. Ila creeazd simbcluri afective prin
eliberai:ea Epirirnafcin;ira-lrtaeraeasaenciiemeeantceeloer spteiecmisaei
ale viefii,
abstraci gi mai intim in sentiment, prin apelul
la sentimentele ceie rirai sinteiice ;i rnai ab-
stracte.
In acelagi timp ci:eiazi sirnboluri iiruzicale
proprii unei anuntite e:rpresii, pl'in organizarea
uni-,,elsului scnor. Tocr:rai existen!a acestui
dublu efort de abstra.clre face geniul rnuzicii.
Ea nu este doar intilnirea auditivului cu pate-
ticul. Ea nd.zuieEte si realizeze prin sonoritatea
muzicald qi, in fonnele ei cele rnai pure, atinge
o chintesenld de sentiment. Aceastd chintesenld
nu este un dat nemijlocit. Sentimentul pur
este o cucerire gi nu un dat nemijiocit.
l\{uzica nu constituie o simpld revdrsare a
sentimentului, preaplinu.l sentimentului, exube-
ranfa motrice a -qentimcntului proiectat5 ln
sfera auditiva.
inPnernimtruular:dinedvepnriinaltfiai,!aoriincteelsigeenntilmeie.nSt etreicne- Pentlu a rlerreni rnirzirA" sentrmentrtl trebuie
der:i sI supot'te un intreq t'ravaliu
timpld cu arta ca qi cu religia qi cu limbajul. sd exprime circumstan-
Exuberanla afectivd, descdrcarea afectivd su- L{u-iea n-ar putea Deei ea nu exprimd sen-
p,ortd mai intii decizia inteligentei qi se inclinS, t*i"- *itiratile, faptele.
"l;"At\e!;"{:c;nu"nrieies;z-rsalitie*irtc"et;-uae.al.rtr6rodtp"er9ep,a.ftruientai.tnlrsaarmeprabiiuji.nsuliunanenn*ttinaesTe"t,e'eerimvndIatasaeilmttenoilsleitrezueinteSlntufzetiiixepimeferooseieernnsrentinc,tlifalpimoemreremimblnnnuarteezjfuloelieecrtia'md-el1daeliF''
pentru a se complica Ei a se iinbogati sub ac-
fiunea inteiigenlei. Teoriile excesuiui de ener-
gie, ale revdrsdrii, sd vadd
a1e jocului omit
intreaga muncd dc epurare, de sublimare, de
complicare, in absenfa c5reia arta n-ar exista.
Am putea spune ca intiir-1l act estetic este
negalea sentimentuhii, ruperea de greutatea rnuzicald.
realitalii sentimentului, descirtuEarea de senti-
mentul care apasd, daLr pdstlind fot-fa impre- l'i,,.i,"ivrrA,aie1""i'"u:ii,in,n"D=tqiia*o,ernrJqyasiisndtmiou:ssaunrzpicisiucoun?5nhe,tlrl\etnTnitmuutcrzipdtitirll'a',eaertbmhadrtasoeietoffiAesadulp,eliopu-nclietlioetvn'lsie1terldsau"lsiitiareanfa'ed-cre-'d:"*
sivd a sentlmeniului, rdminind in insiqi sfera
sentimentuJui. Hegel avea dreptate si spuni
cd domina{ia oalbd a scntimentului impiedicd
sufletul sd*l contemple gi si-l exprime. Tre-
buie sd nc eiiberiim prinfr'-un act analog actu-
Sd m'odereze afectele sufletului pentru ca el ,1;1i.'i;p*,ll.;'pe;."I;:;,a",;alG="oit;,tdo"i.i-ieuj"coauuladp'nmppiprulpr:reaelols"',entciaeeiistptp(eti"i)iincelnt;eal'ttfsaieoiiriennlrn'iamseqtmc'eesteeniltacertllsz;e.ietzeeii'selccetaiIicfei)tz,ilntsoicaicecitniiieunatrntrclmn'euonrainxlrtdeait{pjcileocrotiIenvrtalgm;ditpcneltueaotstesf'aeieoisdttnm'cerrEe-t-'i
"-;;ifl;uu;;***t";ri"iczaiclea stirr-ilor afective' curn
sA nu se lase tirit asemenea unei bacante in n.rigcdlilor spili*ruale'
vacamul dezordonat, in turrultul pasiuni.lor,
aceasta ar fi, dupd I{egel, atitudinea proprie
muzicii.
l)ar asta nu ajuirge, Nluzica muzicalizeazd
sentirnentul.
explesia
simbolul
Discordanta ei cu sentirnentul real nu trebuie
sd ne ascundd concor.danl,a ei cu sentimentul
pur, cu sentimentul abstract. ";&t;I";"p';"trd.;:zu;oeci-;i"ari-;;iiM"^;a;"x.J;cnti;iH;v#"iP;uitlt"JtraE"u";iiateit"iiti"e;igqiaz.lSli*re"Jit"fin""raiiut-t";s;,coep"i"it--tft"raarritediEdOau"oi"stls'ttstJiafe"sedtsfonveie.itur-uaueuili'f.ranniAorpianpinuci"uibnsinutd.budl,rrriiaztieamatnaserthaeerEzmirnire'lvcerdct\eifp-ssfle'r'"gaauceraigcetieenvtttaiadeuezatrvslarnts'ii{dsutaiflrzil,ttaucrnitasioeiiaslerdetnmugigt'olsu"nbuee'ntalfnaciia,nainaeaiunt,nudiponizrtsclenvtcilealicacnaleiailgtaomettcclibuitalcdsauvcictcucVnselalreqdtuearlootiiisrnrdiilnnrit,enlesimneuueateocb,tcu:afsiiuaclefa,lrihcenp.le-,titrsinIilieienrlrietrcnat'"neeneicnturmrCcroodeta,nsDpnati'iuieeersn.itduisttlrlumrun-lareivtqicgiazimpttioonlsardelaltuiiu'eaucd'iulceizpciEtnaasrensEnnfunn'iidae6lbnciiefetradnlatre'trlp-sargsnutcctttluoiouuMaireulzlecnuinrlertq1mlmsoiuseudeiuuun2adadxiit-t1ea-''e-ii-''-'
F.itmul muzical qi cel agogic exprimd ten- prima rezonanlzlsentimentald a lucrurilot' asu-
siunea gi destindei'ea, r'itmul temporal aI sen-
timentuh.rj, tirnpul afectiv. ilarl"tn"Dn"ue*i"""ttlpual"i"itt"aiElc"u,ei ian,psurdtodeffaucinnilacznlieulmutmeeiraamiin, ivtsnoiuaaabfrraeiseAcivntiictvniaranttpredeuat,aleuriscreeeraunartleiii--'i
Dinamica exprimi excitalia gi depresiunea,
punctele forte gi momentele neaccentuate.
Intonalia exprimd schimbdrile calitative.
Tirnbrul,,culoar.ea sunetqlui exprirnd culoa-
rea sentimentelor.
Prin consonanfd qi disonanfi Ei prin com-
bindril: gi cdutdrile lor, armonia exprimd acor-
dul gi conflictul, sirnplitatea gi complicalia,
complexitatea Ei simplificarea, fuziunea qi se-
paratia.
Cu atit mai mult colaborarea acestor ele-
mente constitutive : de pildi crescendo-ul di-
namic Ei descregterea melodicd ; descregterea
dinamicii Ei ascensiunea melodic5.
Unitatea melodiei, compiicaliile ei, fugile
qi reveniriie ei sint pregdtite sd exprime uni-
tatea liricd a sentirnentelor, fazele qi curba
acesteia. lnrudire,a tonald., multiplicitatea te-
melor, combinarea lor, dezvoltarea, varierea,
modulafia sint rrijloace ,pe de-a-ntregul adap-
tate Ia expJ.or.area Ei exprimarea vietii afective.
Muzicianul este poate analistul cel mai pro-
fund al sentimentului. Logica muzicald
este ex- tatea ei.
presia cea mai apropiatd de viafa afectivd proSfuubnzieimcteivaitarnteuzpicuiir.d',Diaart5g,i pent-ru. hegelian'
puri.
Nu 'pot sa insist, nici sir intru in detaliile insuficienta ei' O
acestei simboli:;tici, a*cupla ciireia uneoli s-a subiectivitate care nu este spirit '9i care cheami
insistat cu plea multd stingicie. 120 Urmdrind-o 272
spiritul. Arta supi'elnei esie fg)oi eiitniair,t'eesciiesiral rstan l{oi vedem in sentimentul muzical un fel de
univei,sai:t in ciit'e pi..:r:i:iul eiiberare de emolia precisd qi calificata, un fel
imbind. ,le subtilitate a sentimentului ; ceva in genul
unei i'asf'ringeri sentiinentale ; ceea ce melarr-
Pentlu Schopcnhar-re.r', a cirui mctl,fizicd
esie cu totul aiia, rqi pcntt'u cine constder:d ex.- colia sau, gi mai bine, contemplarea melanco-
presia purS- a voinlci dreltt arta supi.erni, mli-
zica, assepnirtaimliee,ngtuolanrAecii:ua_ssiloariatrd:hEini tIe'ds:'eainslalilsiniti,, liei, pldcerea ei dureroasd, inseamnd pentru
este trisief,e.
pburocfuurniaz,imduelenree,arcivnelgeean.zeirt.ae-la--segntscullinlnatrieinastaaJ
reprezentirri lor piaslice. Ile ce au senlirneniele acestea muzicate un
c:aracter de generalitate ? Din ernotiile pro-
pliu-zise, ar'1,istul degajeazl structura, planul
r1-e evolulie ; el este poate singurul om care se
Muzica este expi'es;a abstiactii a sei:iii.,.rr..:u- s'loevnetidmeegntetualutei n; tdpeeaicCiee-axt-rnetmreagupl rleacidzeieveanireexa-
tuiui. De aici qi faptul ca inra.3inafia incealcii
sin-soeacronmnpAl.epteeznetrEui recut'ge 1a illugiiri. iulnzica
concepie ceca ce insea.uui eprienseiediemteurmzicinaalet5E. iC, idnciaccuerlabgai iimp, amploarea
conceptele pentr.u luci.uri. L)ar gcner.aiitatt_.a
ei ei este inexora-
nu este vldd: es'ue intuiLivi, precutn acee.i hil6. iar planul ei de structuri rezistent ca
rr irronzul, qi totuqi multe emotii determinate
obiectclcr geometrice. AEa se face cd ea ne cl;i
sentimentul profund al gravitea:id in jurul acestei linii sinuoase care
c6 prin fata ei defileerza situdrrilor. AEa se fiice ie domind pe toate ; sentimente nurneroase gi
viziunile. pr'in ceea ce de ccnlinut foarte variat se supun aceluiagi
are inccmplet, ca Ei prin plenitudinea ei, mu-
zica face apel la irnaginafie. plan de structut'5, aceluiaqi i:itm, aceleiaqi forme
,,ie dezvoltare.
Emoiiile sint aqad,ar transportate prin intel'-
mediul artei muzicale in domeniul- rept.ezen- ln sfirgit, ilceste senti.lrrente au un caracter
tdrii pure. Intervine transpozifia. Nu n-rai exista cicl pr:ofunzirne" Sint sentjmente sintetiee, sen-
afectele insegi ale vc.inlei, ci substiLntele, ima- timcnte cle ansamblu ; reacfia. cea rnai deiicatd
Ei mai profuncii ,a sufletului Ia o nuanfii, ia
ginile, simbolurile lor. ue aspect al universului. Particularitdlile dis-
lrelsate ale vielii ,a,fective se gtupeazd intr-o
eemmNooieffiiotaznsapclhuderaavEasuimfrlereetrudgleeuii,epri1nm2d2indlaaetasa,pvdreoe,srebpxireadletfasorprelraea atitt.rd.ine mai conccniratd. Exagerind aceastA
:apacitatii inseEi de a simfi. Ar fi un nonsens 1.lee, Nietzsche spunca cd rnr.rzica erprinri cerra
sd ascultdrr o opera muzicalA ca pe expresia cI ,:eltnzeai.'q,i'enfre'rl'lmaledlee^ririr:,rbz,iucrrr.l:eriaexsapurimdr-irrmerlqecaa.reiiai'
bucuriei, a Curerii, a iubirii, a regretulr-ri . iirti-,riialii in sine. De aici, ade-secri, carai:ter"uj
Aceste sentimente nu sint ciecit o traducer e r:i:suric al mu:zicii, sentimer:t'ul iniiaitulr.rj inte*
alegorica a muzicii. Uitirnele cvaltete aie lui li::ribil ryi inrudii'ea ei cu mctafizica.
Beethoven dau de rugine intleaSla realitater
empirica.
lntr-un fel ma: simpiu ;i mai strici, pi_.jho_ Prin aceasta abstractizale, sentimentul se
,ior gsiocl.usiicehedmeealecealafeEci toivre.dian,lecalugi iFalabnsstrlaicchliurn,feilr..eE i.'ratr: strecur.a in -fornra muzica.l6. Sunetul es1's
emofionale ale lui Ribot :.:J. i:rr,:ou ai suflebului.
Departe de a simti ,repulsie fata de expresie,
!irr r.rqtlnenea :entirnetrt o i:'ecl mir gi. inca de
i;r l-i;rnularea sa cea mai itebulcasa. ii dese-
neazd schila. Se ai:,ticd aici foarte bine ceea ce Ea are forfa afectivd elemeutard a inflexiuni-
spune Hegel despre rpoezie :
,,Cdci ceea ce este de prim ordin gi suprem lor vocii gi a tumultului emotiei. Are forfa afec-
tnoupuaeelrasmt,ecainii eopxplpeorrfiemule:arblduiliudls,eiicnnittciccteepeeaoaectceuelaairnrefdfafiiEreteivsaetznua-l iivd a frumusefii formelor sale, docile la cons-
truirea iir timp, Ia jocul sentimentelor:, la figu-
rare'a calitdlilor ; a raporturilor sale de intona-
{ie, rie duratd gi de intensitaie.
maratis] tb),ui1a, iqcieaedaecvearru-ldmcainr"ee este el, este el (ca Hegel gregegte cind spune cd aici materia
eI( 121. in inter.ior nu este artei nu mai posedd deloc idimensiune, nici
Aqa stau lucrnrile, de a.ltminteri, cu tot ceea perrnanentd, gi cd dispa.re imediat ce s-a nds-
ce nurnirn intuitie. Intuilia este sau un miraj, cut. Dar are cireptate sd spund ci aici nu este
vorba de a reproduce o lume data. Individul
aillireIyici?rde.,nauctnoourloui lduveei gotnoriiacateml cfacoir"ndmt.eeerplneapr;tlaes,atouvtuiesluluailniiumnl aip;glieitninaai--l insugi, cu devenirea lui, iEi impune sie insuEi
ftcouordnmitnuu"raleaztseea,,gdaianrat"iclaipcadcrrdeeraiepiulnfaoenrj.midnuetirdesgtinriucbceotpugedrdfsiidensestee- formele in care se refiectd.
O logica riguroasS, o alhitectuia savantd a
schilat in ansamblul lui ; sau cel pulin privirea organizat incetul cu incetul aceastd ,bogalie ne-
ndneeatdleerpmtreiinnrmadtedinc6aurisipuuanfteeetcurteli'uviEr.ei.Uo.n,rlngjoadcneiszftierninaitsziviEbmi oruagzliiitcoiaa-
gtdseeeisinnrpcetaidrm'arleldganiatunsrulufndimrcoqaamtiidti,upnienlaratscieppdiceupic,tetaicr.srvoiiemis,tledpc.i-dienehdeanansrisnuadnmneuabnltsueinleE-i provine din fug5. Este aliania fugii cu pa-
siunea.({ 125 llian liric, dini.li-rism pe clc o parte,
oi:donare qi strulir:ra pc cic altd partc.
O lume de forme se ofei'a, prin puterea tra-
vidD,ecciduutnlndasue-Emieneexaprseosniati.mEeni tplotuarsted migcd in diliei, sr-rfletulrri na.iv al artistului. Sd exprii^ne
iniqctirile sufletului in forme hotarite de tra-
cu sine,
ainccudmc,leolafodrembuiit.,^Icner,o-aricdeininetxepnrefiseiaexsaistEdi', dilie, si impace o conventie cu modulafia unei
de pe pseen'nstirbuiiitadfei xinpcriiirvrircajuamlea;i sd modifice cadreLe
sctrita
unei formule ; in orice sentiment creator exisie bine sentimentele,
un crochiu. Intuilia intel_ec,luala este indreptatd
spre unir,'ersul logic ; intuilia misticd spre aceasta a fost intotdeauna pretentia contradic-
tdroegi:one,psroimzobdoieiuiri,raimgiatgailniai ; li.risinul tinde cd-
torie a altei. Sensibilitatea inefabild, muiti-
delirantd, confuzia forind Ei asimetricd pe de o palte ; construclia
originard aspird Ia formule gi la reprezentdri.
regulatd qi formele traciifionaie cat'e se infruntd
qi se combind, pe de alta.
Sentimentul pe care am incercat sd-l definim
tinde cdtre muzicd cleoarece nu existd decit
prin ea, nu se construieEte decit prin ea. Iatd
cum inteligenfa, am ,rrai spus-o, se constituie
creind un simbolism apt s-o descompund qi
s-o analizeze.
Sunetul este ecor-r a.l sufletului. Scara sonord, 276
operd a spiritr-ilui Ei a sirnfrrlilor, posedA in
primul rind o frum';sete sensibild, o plasticitate
intrinsecl.
NOTE i t1r.,rri.rtirstiir:f-loliLiimpiltdauiierii artislici, m-am folosit de cie i,.ii-
din *-iegirir:d".
i'ir i rc Las:;t ri'c, L'c.cjrr?i ric Ic ,:.i:',r1ilc jrrril;.risc,
f
p. 35. Vezi .lacob Grii'nr-r, citat de I)essoir, p. 25D.
tJ Vczi Condillac, .ossci srrr I'arigine, pp. llti ;i
tc Crigine eL fonction de la tnusiqttx. urm.
17 lbid.
13 Descopelim in l,f4.moriai des rit"es o doctrinifu,.r'ie
baasujuecnmugrdi,en,edtoloralneruel.pprMerlouunznuigcnea{gdtaec. rin-Crcvuien.iti:eiun.ttAeccleuespcterin.etceluucnvuigini:ttee,,nnLuua
ajung, el le gmeosdtuulreiagzSi .pNiciiccai raesietalunui ajunge, mii-
nile lui fac top5ie".
Llnalaayc, eLlaa;irnsuesniqsu, eEc.itGinoroisses,e Vezi
tivd are, iitainte de orice, o
19 scrie : ,,Lirica plinrr-
poetic rdminind pe semnilicalle mnzicali,
sensul de I'eri,, p. Lg}. p1anul aI doiiea,,.
rJ ;buls Les
lDliei,me annant,urEdl|merenmtesntslechLli'ce-shtle"Ln|tiSqpueramchulsaiucatele,(2p.'24fi6r. 2u zldSo_epircneantd:ecuscepdtredcaiccjsuraedllralgebteaiadtliacauniisnpeaeaauizraei1,d,p:ooddxc,rauicricpaidtrc'erierloiszart.rebtiasercr,darifebacii:npatte,d,cMeaevculred--
Sinnesph,ysioZogfe, XLVII, 1913, pp. 219-224).
d,"aTmheendtifafel.reTnocneesbeatr,rrereesnmtoooneths, and noisrs is fun-
regular, balaaced, :t meritd numele de muzic:i".
syrnmetrical; noise are the- contrary". \Yall, The
nf ocuiendsatiiazngsomoof tnezuessicte, p. 198.'(.,Diferenla dintre su- rdc1S(Saaa9epctr2rurtta4aeeimcc,rcoitp!sche'lftreu.ri,ecinls3aAd,tV2incsdoZ.JducireIsn:iennt,e,aiign,ttA)seeac,cqlteRlihdvfos.radieiudJprsadutrseMetevcDialuoipraui,'ccispbrtiaieiiiskloecrE,nevinLrcclt9tzdcah0cu4riicoroeut;lartla:budtSgJeiin.uiie.enei'oedsg,MitleaeaulXntceaa*eCicautpeilcsnVueuatded,a--,
fundamentalS. Sunetele sini
dneir'rl;pedoei,rir'erigi"u.iaHteei,rre-rcirhoilltizbraatea,rSstiamt ectriiceun;
zgomotele,
sunei nu-
:rical esie un sunet produs prin migcirile rapide qi
periodice ale unui corp sonor, in vreme ce un sntleauumruasnblsnguiltlrepdl;areipnsadetuletlucdtisnaeqdursilnusnsimiinivntlouei ctraeevcaaoqleriv,doucaralrbmqistoiddnd,niceseeaaueqxitsprcueronicmmeetdeemdnlee-
zgomot esie tin sunet produs prin migcirile nepe-
riodice ale acestui corp.
4 Citat de Vuillermoz, p. 124. saaiMRnarsusemtufstueroiuuqilnn,eumitcdeeMeesern,vusdtatsneu'ilacelliocualderjiloeerdu,caurea1pdn9r'oieh2ster1uutl,iuef,pplraeip.sltnee.2tpp6r1lu8ace5r1rn;ad.tvdrVnpueeouuzsctaieetsusaailoinfudVitieitudnadilpevslertsdieemrtmcthuapinaloleitzcedp*,aee,.
pavceciaaeraecdardefd,aacsnuidnotstssetertlreuuamninneaunlesmtezIaeiont,rriesecmdrauushreceao,araplbraidssseotdu.alrsuCbuidinnctieaSntrureel,u'tnsurJddlue-iplssedei
$ Citat de Baldensperger, Ser,'sibilit,! mzLsicele, p. 82.
6 Ecole buissonnLdre, p. 3.
8u'est-ce que la musique ?, p. 4.
T }1. Roilar-rd, I\fusiciens d'autreicis, p. 132. ^2.2.
I
0 Ba.scil, Schumann,, p. 28.
t0 Jou.rnal de PsEcl'tologie, 1924, p. 444.
1t Flistoire de ma tie, X, p. 193.
rl Sturnpf, Die pA.n2fii1n9,g;elJdaensslMicuirsislcc,ripep, .c1u3,o7[i]r,oBnii]eI
trValiascl-reli,
puiin cam greoaie p: r,,eNgaltrt-irlnaang*taei'feir:rcuatrtdeeicqiti striclul
necesar pentru a pentru pvviraborptaarnegtebeuicnidsridonrSasleflieme-aevadspaaoutreni,nasqadtedrsiene.cNiemosettoa,msapdbeiuazrema, tesaz6ceatsdeo
a-i furniza mijloacele dc s:-tpravieiuire. !)a nll ne
oferir un rnaterial artistic gata aitrstat l:entru a supl5 traieclorie fugrrd.
fo|ma un sistem muzical, ci d{lar obiectul brut din
care trebuie sd fa.bricdm corpul sonor. ltru vocr:a
animalelor ne esie utild., ci intestinele 1or ; si nu '3 Vezi cazurile de glosolalie religioasd pe care ie-arr-r
Religion et Ia {oi, francez in
privighetorii ii datoreazir mr-lzica cel rxai r,rult, ci riii". jla studiat in La
169, preocu,oat de Sieglrid Vorbind idnestpimrepus,l"rrcdczesbucliuuluniu, iBoerragstoorn oscardieez:iu,,nSee
I,lr:grrer, l,[a t:ie, IIl, p.
(1U57), Wagner dcscfje plimbilile srir-' de valii in -1,merica,
constata, incd de la primele cuvinte,
linlctita vi:lc Sihl. In pidr-rre, asc',rltii pirsi.rilc: oarecum fizicd a auditoriului, care se ldsa legdnat
,.Fii-an: notat cLi gr.iji ciritecqie krr in merirrilis gi, 278,
{
dcidnirsie:rrn,rtmlfiliie.nLr'ftr1lczirn:iracdi,aoirircda;icrrslcc;g"u.einresstiurSlullrrur:i;{iirl.ierar:,ia'ieipcastcr"rnse:ooailsa.$etuttaaert,ktilapcddeeerrtfloeftatlc;'r1atuit,ionrainttmrieal vsusieel- n tr,eth'e sur la muslque frangalse. romdnes, L9r2,
eli,nnioi!:mieia, r{iinferaazrar ,pcilshrir;lrcautugnincidicrein:dl Enirip-riicinelpeeleagueainu Grammont, ReutLe des Langues
&
s p. 396.
cuvintele". pD.e1q5i9S) a: in,t,-ASar6encsitasclririeic(Hinasreaanrzncnndieaetcinhta{6.!oAdsieta,
25 Brissa';d, 1895 ; Dejerine, S6mtologie, p. 65 ; Fox, este atit d-e adevdrat, ir-icit, ar-rzind ci-rtn se recitS
versuri frurnoasc, rni s-a intirnplat adeseori s5
i, pp. 60 qi urm. surprind in depinarea lor o melodie pe care ag fi
26 Gr'6try, Essois, 1II, p. 279 ; I,
Romain Ro11and, Musiciens P. 239. p. 256. putut s-o uotez('.
x27 d'au.trefois,
;icaGzluulclku. iNGuluscinkt. srgur cA 36 Aceasta ar fi, dupS Romain RollaLld, tlelinilia
Spunem adeseori Lr-rlly Dcsigur, recitativulni lui I)ebussy. .&{usjciols d'aujotLrcl'hui,
p. 201.
lucrrLl. cste adevilat iu
pcntru G1uck, muzicl are funclia de a sprijini poe-
zpciooaen. zp,i,ueAsimcveiceoraieczicuuent cacacirlacmuuguldoziruciianoureisqtdeieasdreamntoocanorieraescfdet rqaicdi iabtudingeea :J7 Observatii cu pr:ivirc Ia Alceste de Gluck.
3E EI recunoaqte cd baza rneloiliei este accentr-rl lim-
bajuiui qi cd melodia este insus-i sullertul muzicii.
De undc urmeazd cd r-ru existd cr-t adevdrat muzicd
Iuminilor gi a umbrelor, care servesc la insuile{irea instrumentali : a) intrucit orice muzicri, daci nu
poate sd impresioneze ; b)
figurilor fird s5 altereze contururile". Dar trebuie 5e cintd, nu intrucit
sd meditdm aslrpra rdspunsului dat de Gluck lui
Corancez, care-l intreba de ce fragmentul cu minia poli{or-ria r-ru este decit confuzie.
3e Iiousseau, Dictionnaire de Musique (articolul .Rdci-
lui Ahile, dit:' IJigenia, ii provoacd un fior general ; tatif obtigd).
in vreme separat, departe de a gdsi {0 Ceea ce nu vrea s:"r insemne, binein{e}es, cd in
ce, dacd-l cintd
in acest cintec ceva teribil sau ameninldtor, nu
vede in el decit desfdqurarea unei melodii pl5cute nnele pelioade ale istoriei sale muzica nu s-a legat
foarte strins de declarnatie. L. de La Laurencie
uzirceacheiist:e,,oTraebrutiiefosa5rtqeti{liim, iintaatidn.t,emdaei toate, cd mu- (p. 37) araia cu precizie curn primele rnonodii cin-
cu seamd in tate de credincioEi a;rarliir unui tip foarte simplu
paltea pe care o numim melodie. Ar fi zadarnic sd
cdutim in combina{ia de note care ccmpun cintecul care, avind un ambitus slab, se apropie mult de
declar-na!i:r obisnuita. Doar silabele accentuate se
o caracteristicd proprie unor pasiuni; ea nlt existb. incarcd de figur':i ncum:rtice pulin complic:rte, linia
Conpozitorul are posibilitatea armonici, dar ade-
seori ea insdqi este insuficientd. In lragmentul nelodicd desfisurindu-se sobru, intr-o nuditate cu
idnespnraetucraarec-minitcr.courbluifii,atnotaetrdiovrriqjiitoinriaalrengeearecaonisnt-i totul primitivd. Din gerncnul patetic care cuprinde
rcztllta evolu{ia intreguh-ri or-
in sine accentul 1ra
nament vocalizat. Cantilena gregoriand se adre-
strumentelor care-1 acompaniazd. N-auzi{i multd seazd in'ueligetrfei p; reirunvnrlearinsd5 instruiascd pt.in mu-
recitare, declama{ie.
vreme decit tandrele regrete aie Ifigeniei qi cu- zici. Ea este in
rvnr-oieonltat.ueslNlterlduudgaeuesbsbtrftuceunl darreeldlcammoxarainsrtaielcordervtrdjedoaapAcrcohdivilaoeuairc;ecidcflc,haeiuallettemu)dneaucimqi mniceaisnraude-- dIz,,)iEiicnnadcimaofdrgurizfldoiicrcdfouatsrrdretienbivntuedcieranup-sraaidbrtrcirhfo:izluosr1degtueicingeoditesinpsildvinfitaeidnaptfusdtcrleiSdg.e. opzOreefucmcinsrcuee---.
2^^esstode1Grt-irlxarn7deu.c8gtdipm8lrLeuux,ii,zoesrpnbXrtnsivei.diat,Vte,ef1irlaiIDoz0'Ig:bprei0dicirt9ucfua"masl.slfa(iciicindecmJiiciostdtaapfl-aueoetorcirtaren(rssndcRnauialemleaandrucde!,Dpiuuute!euerien,islrunPantdeaclloaoeardsiirpscrrciees,aPutJc,edlohlrabriuaatroren:eatndaos,q,gib)nrlo2.titittoaiitJraqsu-t4urutmt_i,dueeqr,c2,irn,aoIeIIa,nxgreuatfcIeriJ-ucinaEc)ig-n--;tii. tie pedagogici gi asla explici de ce muzica
umbrd orice vocald
a trebuit sd izgoneascd in muzicd
itaitrniuibcsfieatrlEluBei misaeupterenlnrnaitcna{ruildaSvpj,lsnds,potcierresiilnnrodeer-afqrscui ftiinirnntesuttzetrsieite,tubdlecieuaaliaeruccniasniiudtmezcoctueunollonuIpfstieroteiirl.tc"eu.lceiseSlzteiiiatinesslad--.
meiul".
at Opira et Drame, IIl.
R. Rolland, Musicier,s d'autrefois, p. L47. ar Chiar in muzica driin-raLic{. Berlioz scria (A tro-
30 L. de La Laurencie, Lttllg,7911. (r-en-eruerzsaiccipi'\ladlrrnatmssra)rr;rzti,uc,Eca1x;6ptr1peuesisacratnrceuadoeesistnedr:edsrii.nscpg5rmuerluuinlirn{ceaplzldua-ll
3L Rousseau, Lettre sur la musiqu.e Jranqaise.
Rousseau, Dictirtnnaire de fuIusique (articolul Me-
lodia) 280 lnror efecte de rirelodie, de alrnr:,uie, de ritrn :5i de
1l instrumentatie, independent de toate raporturile
lor cu prezentarea sentimentelor qi pasiunilor nslatotncaecs,etrsceiav aodcicniim'Jnepenuvtraodlielemsanintoeatrsicetraed,nugiqreatsebtrilm'ri,rialeptee9rilcaiminediqgceraoxrsailoel--
dramei". sur ruotre lnstirtct po'tir lg rntt "iq';:+ pitemlaAnuortte.uneeozarnrti;olis;sntirrdinaavunarilsbfdovroafiireenr{nnilaisfaiieislnvaeeit"u,eacgtoivcrini,eijsriatuls'eunum,-rpil5rniaIeeeiirngrs5rharfi-i!lroai,papbcliiuitirlieteanenrsgaci,liciaeuehrnaeruaisintnnaesta"rli
1:' Clhseri .-tion
1753, p. 102.
n Par:I V:rl6ry,
E'aPalinos, P. 15. Flont.aes de Dleu"
tJ S6versc. La sect.p. ru.s.re
de.s
{{ Paris, 1906. fnee1nsue€.inIvttiurnsipcaldieq, i1itn2I,mPr;.ric2d1d:
Boris de Schloezer,
este detertninatS dolr 63c(teilrer..A.3r9ida).acrnla1Ssnr--rr1iuthi .c\arcazrrti$iorWig.inSacrdircfruesrr,:sDeiesuPsotientuiltt,l
A.rttorul scrie ch lir de inrllrcsii, oblinern o
,,D:rc5 :rctivitatea sonord
de sentimente, de dorirle, oippriirpucigt.zuiin7cl'aae3.,-q9csi6ecd.ulealSpndtesuouruqaldt,aiepugerrou:ddp,oelr;r;rigeai inifntit:ienni tdiclao$lrtlelriceugnn,acdteae.ru,S-pcrip:oicioeebceraze:ibatrs",ili
ninuqlnmruirzeilAci,einsttrruiilciiiet ,mi1uezigceamreetper,edzeint-i"',ursnpiriseis, tdc-l;:r-
arrtonom de sr.rnele cale se srrcced si iqi dau nap
tere dulri afinitatea lor proprie".
a? Reliefind, de altfel, cind subiecttll -rnotcr, cinC 6{ WpGrui.nmIlnem-irinemzriec,,ds.Bperiojinininndinug-sseofpePoneigttrey.iuFtoeraersteanrtceceerrxt,'
srrbiectr-t1 plastic. IatS de ce poate Laloy s5 scrie
(Reuue de Paris, iccpnohesmriipoeonlnid!teaiit,tddr,tperiirraemalsruiotEpiccusrdn.errelilaaeatcoclteri5eii,,ci:olmrrtupafnuoiclnuicei,cumisneedsioepfraoroimnndaii!uisaaceterneisn-;uictneli
t dcc. 1920, P. 6+-11 i:n,,Dtoaa,ntesufldersiltet-'
arta miscirii. ln
toate ti;-npurile qi
el a tins fdrd intrerupere i1tl sd accentueze rciiefr-rl.
ci tiirnpotrivd, si-l ma,scirtze, s5-1 gcleasc5, sdJ
destraure, s5-l risir.eascd in linii schil-rbiitoare, si-i
transforrne in nimbrrri vapofoa,se. Supre;na gralie a fscscooiatnnunrdoidecrieeuiaxnEilassiaotscdcr{ereeplpessortcaossriudbcrciadilinirenn,t.atscetFucec-reaeeillgecdsur-eitaardaareidnseait{xeiieopinginlliesucausalientleritan:rletedpmFoapdcarrel''iurrnreezotrierivpa-le'uruliulnneel
'tt5nlepli,dacni svaitrofaurrci esie odr:tqlrcatetileorr.rrEr:raterniaulda. rEeaqnouldratrrie,
a1e
ci o talie delicatd tisnind dintr-un nor de fuste
sar.r de voaluri".
a8 Vnillermoz, Reuue Lfusicale, 1921, p. 49. Jaqrres- ritmul lent al dansului. FestskriJt tillagnad Hu.qo
f)alcroze scrie c5 ,,misc5ri1e corporale neinspirate Piainq, Ilelsingfors, 1tl2'1. Vezi BrtlleLin de La So-
de nevora exteriorizdrii unor sentimente sau i) CccDVoi6he'pAt.zbelieHr,dimtdedeenbLnerialnr'u,stEe1sgumBcirsBerat7inial)qeieu:a(e,Oc,,,1BeiInd9uote2ueue5rcrea,gusuldpudine.isd1psm6dd4iid.tsels)iesruin,ri6oirprr6ua,abczlf.iioczsagttoedmedose--
traducerii unei muzici trdite nu sint decit acro- ffi
batii", p. 146; nu existS in ele decit virttrozitata
56
corporald, in dauna expresiei.
a$ IatA cum distinge Jaques-Dalcroze o muzicd pur*
de o muzicd plasticd. Muzica plasticd ,,r'a modela 57tVuuluililecrmioccazn,eMiour,siltolute'istedi'naujcaaudrrei'nhtudi,dpe. lucr:itori".
sonoritilile dupA forme ritmice create ciirect de
mijloacele expresive ale corpului omenesc, sar,' 58 Titclrener, Manuel, p. 356. 208.
m6car v:l dicta colpului ritlaurile srrsceptibile de 5e J. B. Minor, Motar, Disual and appliecl Rhythms,
a fi di;:ect Cin domeniul sonor ln New York, 1903, pp. 41 qi urm.
niul transprrse Musicale, 1 nov. 1925, dpo.rn3e5- 6c oKVoosnfsfkiRaTE,rtaEhi:ntrdptuesdriem(2eP.nstfyaicilrh-oPlos{gyJicenlt,t^e,IrIsv,uocplh.puL.nIg5Ie0,ns1z9iCuu9rr).mLe. hre
plastic". Re1:7re 6r
bine exprimat in aceastd
50 Lucru care se a{15 ,,EI pare si numere si sd fra'zA
soco-
a- lui Paul VaJ6ry : 02 Bergson, Donn|es imm,ldiates, pp. 76-92,
teascl in galbeni sundtori ceea ce noi risipim din
neaten{ie in vulgara nronedd a paEilor obiqnuili". 63 aBceeragsstiot nmaodid{iceasrceripsuardi mcairre:anbuil acea,std fluiditate,
constituie, la drept
5r Vezi si Ph. SteI'n, Str les donses de Jaua (Ilelnte vcrbind, decit unul dintre aspectele timpului mu-
irlusicale, 1924, p.11C). .Iaques-Dalcroze s-a ridica*'
in:rpotriva crorii de a lua drept modele atitudiniie nzdieeclaeelga:at;,e,Sndd-aeavsencrincuiltp5uemnrcomepomlbieai1io,lidmaiepu,enldieseiinrad.rr"outd-nnifeeiciSlenr"liilliqnf:c"aiirrt5ii
52stsEaIotAlutairpttlLcoicalii,rrltiien:nl-iccinrlcr.aztini:,iie;ee,:crisoldidrtcun,eciiLlzcil'iiuipa:aaepzizciericrtniuale;idzgrrrdriicnn,mdsrElrr-oi1friim1,a,1dipei:ce.u1ntuxi.t(ster;i::ecy'tr;tuqplciltuliipratnr:sttcieutsne,urd-aisbi'nttrsDim;iriiaci-a'irn;lsui:tlsicel'aeedlt.:rdr'tii;e.reis-r'i
ceva care se modific5 ? Modificarea iqi este sufi-
cientS, este obiectul insuqi. $i degerira se desf:i-
qoar.l in timp, este indivizibiiS. I)aci meioclia s-:rr
intiertrpc rnei rlelrrelncJ n-arn rnai avca tlc-ir face
n:;cittnzime : ",Ac1"ele noastrc obignuite, nSgclli€ 281 cu aceea$i ntitsS $onora ; ci cu o alta, deopotrjr'a
cic a anaiiza qi a erxilp.mrimicae.ri\trmeuzii. De uniie impof-
trnfa gimnasticii Jaques-1)al.rrroze,
1rp. ?"1 :;i ut'tr-t. ; r'czi ,I. d'Ucline, I'iArt e'L Ie Grste'
inriivizibild". (Perception du changem.ent, pp. 24*
25). FArI indoiaiS, putem diviza melcdia, o putem
gn,a,sotinicmteiup;lijauur1xdltm:airnipinclurleisvpeir:ni.:s-ib5rmri6.1laC"f,i:plriccmaaerelretnilaoludarpbiiauis,rtrrdn:e..ericnlplftiurcu"rtedearcrutnrla:rtcredecpsa:rtreledzveirienensta{taei-i rir 1'$:tr. 'Z'ul'ni d. t constatit $piriemlitpivre'i.do\rne'rzini aEui!aEurirts,rtluGlruosisien,
poezia qi muzic:r
Les dbbrLts cle I'art.
noastr"e lSuntrice, meloriia care se coiltinr-re ind"ivi-
zibi15 de 1a inceprttr,rl qi pind ia sfirqitul existenlei 65Vineducnner l}canurtntziiicim, uclzeicaiLctnni-rcinotenrtic, mepsoter.ipnri"elpoobn:drcqreinitn'
generai toi.rte inslnir-llcntcle bnl.et'iei luindu-;i rc-
congiiente. Cir-rcl ascult5m o n-relodie, a\-em vocaurni{i$epa,i.eloSlevoitinrn-otrirrniillseiiilrirltc;soeltnr'-<ara.frtiersuiillurlci viiiruo-rsltctpnrortlteirrieli'tanlteilrclioznrlnr{d,iielnorlrelctarq-li
onopasutrrei imlrresie de succesiune, indepdrtatd pc cit
posibjl de simultaneitate, qi totuEi impresia aceasta
se datoreazd continuitdtii melodiei si imposibilitdlii tjefrd,or,e'Is,lcsfountcrgteio;sptricr::esrrnncI{atiecclilizonairmleboiplrce-ou,csistibcid:srilltf,olae,dci siinirtctr-airmipuroocetsiitr-iroe;uenpiqsfitiirczf.idocere,!5irdresdtsartuuc-ll
deaodescompune (p. 27). Unii romantici germani,
Wackenroder rrai cu scam5, schilaserd deja descri-
eri aseindndtoare. It[ici o artd omeneascd nu poate
si redea in cu',.inte curgerea Llnui fluviu, cr-rt atit nll te dediri Ia un consum mitscular comunicativ".
mai imI rf-arlcteasdmcisutregrdiosinulufai laflunvoiaustrli5u.nSturifcle.tuDl ainr vmaufd- ?0 Vsr1Sei9nmcc2iuhl6ulen,altorpeara.rfnifgc2netr2elczt1rar,e,tceRinlmeegszueaovnunioieoo1mratai5tus,',Lalctitntiisdistierace,euIaolpc'umeotI,'rl7aito{ciotrr'pi:nlcrireuceal,lietier1cnP9cesd2ny3ixdcn,iup'{"-o5clpilecc.tci.ctii1ail1tl5ire1eao,.
zica
sd se cunoasci in oglinda snnetclor. Prin ele in-
vdldm s5 simfim sentinentul. Ele pun in liber-
tate soiritele care viseazd in adincurile sufletului.
Vezi I\(oos, p. 63. aIergmiloonr iep.e,,cTarreebutoienadleitactiesadnnoaestrrSep, rieez-aendtdemdustodatind
64 Seashore ar.atA cd existd dpud feluri de perceptie
ritmicd, vivacitatea (,.vividness") si precizia. Putem rluzica occider-rtald. ca pe un cballorucii'';,n, iicn, fundamentat
raevaelaizeurnn,sesnd-ti1mterniitn,r,e, ffudzritdr', al ritmului, putem s5-1 pc gama majold, jr-rlul
percep!ie precisd fird o in spalin ca qi
precizie. Putem iezn;i<ctaisimtamp,o,pnnroiudnicgudrarmivmiatepraerez,dudndedeccictiutdfnoouurm6lliemlumemaoinesooidlidlcoecr"e.m, Nomd-aau-r-
na15. avea o
vie experien{6 emo{io-
65 Ceea ce inse:rmnd cd ritn'r'.il nu cste in mod ne- ti litali EUi rpboalifincn, iaL.e cI't\ristordne, pp,
cesar distribuire simetricd de timpi accentuali qi \rezi T'otnbeuu 22
de timpi neaccentuali, care s-ar repeta in fraza
muzicald. liga-Iitatea. revenirea unui timp ntarcat 1a gi urm.
intervale constant identice nn constituie decit un
caz particuiar. Nu alta era, de exemplu, coltcep- i2 Yezi Ph. Stern, La l$usttlue inrloue (Reuue Musi-
tpciam.le1p,61u89lu.2iP3,,rcoppi.to4gz6ii)li;aade'sIlspataerct,oiauudiuretiv,. eRI)reaautriuaeacMteitiuesinimcaopledr,iivii!ci9nd2lra3i,
ctiaareanctoicmilopro. rAtdriostorteevlefanciree duisntiifnocnlinedinatretimmpeutrluuil tlcnraaurrseet?snePottoraabtdeeuctchioinWugathitnttrtaphvasctaintdht recerp-lratadwteess6sovdifrsEpcilrrieime ai:irivb,,eiI-t
accentuat si rltmul care presupune doai. un anumit music ai'e annuled by its dcvelopment. They are
arapasrnetphfeoeecrrtred;nmecireetiysreirsltyehanaclotommtexaoptlfioctelbamettheapeduomtray's'na,erdhiyn'eftucesollflidailgleseibdoa.le.rf.t"aiI.nVrbpIuie.tsrvia2ceIrr2iyys.
tgErrtiracceadazdadcn"rtnidciedct,iearomdmimnaSitreseu.vrMderecsltuerricivaalilbomeaorredeelmrnnedrc,eacuraeaEcneiuemafqeii--.
Carura si bara de misurd au exagerat virtutea (,,Nu trebuie sii se creadd cd legi1e muzicii prirni-
izocronismului. ,,Zadarnic Bach si Reethoven, tre-
cindu-qi duratele prin aceastd retea liniard, r.or qti staiec.ileecvos:imriantpt ltaiiclniimugiaitdcseedfercuoermnvuposlleuet{leieaa,zeAini..t..eAMlicgueibzstiicleaiineegfsiietecciaouraner
sd nu-i acorde decit valoarea inscrierii unui desen 7llafignesurpilien!.i"clretrsiaiealrdrbeeiiifpte;rearetirtdace:pncpeuaorrecttstaftieaii,uunin-nar'tp;icl-taoaerdccolnetcclvtemairvprd,eoe.ld'aSaerrutdndc"eea)t.leiptarCetee-
imnitcivaroau1rimqdisvuorirlosri.mLlei cretopruilis, ieexfeaclldltadnelii_,sodciuril;porrii-i
vor atribui acestor jaloar-re o realitate obiectivd si ascmenitoare; se afld in accasti situatie tcate su-
vor bate mdsura cu iluzia cd marcheazd ritmul".
(Meiliet, p. 19). Vezi Emmanuel, Histoire de la
lcngue mpui saicablea,relriednetrumiirnsfulurAe,n{laigudaransreulrl-irni eaasurdpra:t
carurii
aceslei diviziuni.
66 i\tipcarea este de altfel procecieul cel mai comod
iteti:ie :i cdr"or {t'ecvenli de vibralic esi.e in pfollor-
;{ snd,,aiua}t{todcneiuocuitrsn'liirrus:iirteicllaimrdrduueolitg.noioncs,utdrntaol radgnetrertsnleemafqiotaolonnstuitrrnmi .q.i.[ci9rdlicetconotomutleoi
sinonime putem ajunge la adevdrul muzical. Nt-t de sunete simultane poate fi mai mult sau ma!
existl in momentul acesta decit aproximativ " un pulin durd decit o alta, asta depinde numai de
structura anatomicl a urecl-rii qi nu de caLlze
petisxtoiphrroeulosl igecicoemn. suDizmaictrealgsdrdad-dleutpol ilndedreeezdedurecitaagtpueeslt:ue9nci amrdeiejioaosccb'itdSrle--
stAris5iut,enmrcn,ia$oii rvaaaf1invi5aetndai,rptnoi autseesverve\amraenamacqaiitnedm"u.u1rSelrac"rhinmet-aiScanu6onaessl,-. nuin!5".
Flarmonie et h(6loCie, p. 281. Vezi Ivan Wiscl-rne- 82 Seashore, p. 14,j.
83 Poate trcbuie si vorbim qi de volunr ? Vezi Watt,
gradsiry. La rntLsique d quarts de ton (Ileuue l$usi' p. 198.
8a Seashore, p. 136.
cale, 1924, p. 231), 85 Cum foarte bine spune Ogdel , Ilearing, p. 172,
:avpmra-lotrolceervtel"ao)ivndnaIgita,dionpnefuetceniartetvlsmuatselieuqcclcudecanersessauasingniourtenentge^eotatidf1t si"dfu-eie'nc'rrcitgsteeevusrdnivpueranotleliustdc",s,erbd{u.u,inlnati1tmiterchnri5ec--'
?b Yezi Boris de Schloezer, Ret:we Musical'e, 192I,
p. 56.
iB Yezi V. d'Indy, Composition, P, 90.
r? dCEemlupmlasaren;atuqeealt,roepa.inp6{2tea5.lehgoemWofoanttic, dp.a2u05n.e,i,Csiintrgdumreuzmicea-
78
iodii cu aconipaniament rudimentar, prob).ema tr-riascd aceeaqi melodie, cu condilia ca intervalele
principalS este cea a modalitdlii in care se pot s.1 fie acelea-si ;spdutaecmcetrnatnus.plmuneli.mpede
pune dor"ri sau mai mr-rlie melodii intr-o miqcare 8$ Este necesar car:acterui
alloucdieisaWtanautst,isnpete.ct2oic0n5sal,itIirl-rmifeaecpieordinsiedsi.suecEcxicnc,.teiruelenzneirateaaudsirceui.fiin:nir,l.iiFmeIeiar-
clard paralelS, fdrS ca una din ele sd se opreascl
din miscare sau ca mi;cdri.Ie ei sd se confuude cu
afoleniecei.l.e. iAlalrtepumteealodfiii. nAucmeaitsStaEeisote problema poli-
problemi poli- cit mai mare de tonuri, ci prinLr-un fcnomen de
nriqcare s&u dt: legiriuri in'ire tol:uri, care ini.er-
melodicd". pivoirnreeadiemniansrdcicl.{viCmeonen{ce9lxeiiuadncieessatatonLr?{oar ralmoturon{icinoincatti1nm5dpedsnifteuereasnsi{nea-l
Laurencie, Histaire rlu godt musical,
?e L. de La
p. 31 ; Watt, p. 212 : ,,Izvorul gi originea lntregii
muzi<:i, probabil, este miscarea melodicd sau, mai
snmuimemlpeo1lduoi,cal.micte5e,mlonadutiiaazna(ftcadat)dr.eM,pturoizntuicqraei,lpunr5uimri,site1ivaldimuneitesaatenzudmmolai-t mlndtcare cu conexiu-nea care face ca imaginiie
stccesii-e stalionare ale unui filrn sd se ti'ans-
fcr.:r.,e intr-rr1 flux continuu 619 i111ir_giDi in car.:
pa::tile se miqc5. l\{[i-rlte anaiogii fclositoare se
interval, sau printr-un acompaniament neregulat pot stabiii intre Dacaers'ueelemin:lucditirembeuloiediceexaEgciraceteie.
heterofonic".
sr lJierre Lasserre, Esprit de la cinematografice.
Cu privire la polifonie qmiuasirciyauoenifera,npquatiesem, l,'Ielcd-ia nu este nn ton coltinuu care ;ili-:necd,
p. 61. r:ste o colie,:<iLtne rno{iona15 de natttri mult rnai
semnala justele observa.{ii ale lui Watt : ,,1n po-
iifonie, structurile sau figurile melodice ale fie- fini ;i care se Lvegie chiar qi atunci cind tonu-
lile in
ccfioSencrecaeirnevtolmacteSi l,soridenicetoetgrlenebomrse-crniiebteilsrd,edccafoienastatsrruaeculgi,eiiceeaxrpltriseptsuiicvfieSn,,; constituiive nu variazd ir-rdi-f ime".
sarr, cc1 mult, temalizatd in mod nuan{at, in ge- 37 Vezi d'Indy, IP,spy.ch1o0l7o;givee,z1i9q2i6l,Jp,'bpa.in1,9L8aqmi ,uilramC.ie).
(Journal de
BS \rezi d'Ind;y, 1I, p. 266 : ,i,nOrrrricdeitec,oamlpeoczditireorstaacboil.r,-l
neral intr-o smtruinzsicdarealratnlioencicud,mfealpodtuiilleaacceosmtapaa-
niatoare. ln se sprijind pe tonalitSli
duri tcnice sint legate, ca niqte pietre unghil-
iare, cu. ajutorul indestrur:tibilttlu.i ciment aI no-
fost neglijat de n-rulte ori in favoarea un:i preo- tpealsoarrecloenuuqnoea;re,maorCcturlra"i{ibiIeutainndteepadertraieten,e,r'neruitaabpi:i,e:r
cupdri intense pentru modelele Otonsailnegcurcrai tveocine
momentele cle simultaneitate... decit intre feh-rritele dezvoltiri, ridicate deasupra
este ivcneolcedi1enapludterteadspritr,eoiatnepmebardtiizzeeaiotdcd.e; Usanuteuponrraci,i-
tematiza-td, acestor asize car:e le sus{in".
nici t)e Correspondance, 7Y, p. 227.
una dintre
rnuzica pluteqte
pfLeh.{gedsaieqrmuLeoandiLceeaulsaraeunmcdiuees,icqpuul.oea6, r2ep".-. 0i] Cit.t rle -,\r-ibert, L'estc?npe jopcnaise, p. 251 ; cf.
81 Llelmholz, Th|orie Prr.tbletit tler tr'rst m in
JJildi'lrliiird, Iltas cler bi.L-
305 : ,,O combinaiie dentlen litt:tsi, ltolCi)sl:ru,,(c.)t-clrlrrainirri::It,eenr s:;iin, fcoorrniseti+po,usieeciAri
o i,lrliitcclriri,
lotaliiale olqanic;i de raporturi; la fel un ta-
blou, o statuie, dcqi difcritcle arte tr6iesc in lr'lmi rnai supld qi in mod consecvent r-r-rai apti cic a sc
lisa modelatd dupd dorinlele qi f:rntezia artisttt-
lui romantic, care cauti indeosetri expresia. Fiincl
nt i;z".d?a'sVcu;L;oler.r:f;:iau!T:Ia;;eii';f"b;o"-i:'o[,fnt'aei;l,r-iK;""su:o;;s;"m.g;;c-;e-,"-;;,ure-;blx;,.iir.lel.ilrJoi]lVldao*"uL'c"sitoifg-,iirc,.1i.GncrreM'Liplo,tedeleeinuistLIe,c!)u,ssio.i'nlntdtisuqiE:q'n;rn{-c1Lretlcetcueo.censesrmrI:oniruiedcu,TpcobreIoas-iu'r8eanariirMut1'lrbirttdlj6LcolM'celcnued(uVsi.'urMsi:di,msenceoa-'l.iscl'r9rkbtI1cii=ettri:8n'ilii"mnt,o0tcl'cpoti0irrpecir'l,'t1dnl'.eisp'6uc:Bcnuc2'r'sr)d0enan{o312:re;t'i9ctlits'sc'"clNiclmclitI?:isLin'cq|r-iet'-'-'--t clintr-r-rn anumit punct dc vedere arnorld, muzica
iilto1ncllidmpimunberSeliqxpel:erzsdiomiriastiudl.eSpulinbic{ocrtimvieslme ulllcmcuazric-
92 ca1 tinde cdtrc atonalitate, deoarece, distrugind
orice organizale obiectivd a materiei nttzlcale,
e:: se stridu-ieqte sd o facd pe iiceasta mai aptd de
no a-i suporta in mod pasiv aclinnea".
r0r Vezi despre toate aceste cltestiuni l{offka, Die
,5 Grundlagen der psychischen Entu'icklung, 1920;
V'/. Kohler, Die tplth|oEr:;iiescchleenlaGeJ'sctramlteen(J,ot1L9r2n0al;
P. Guillalrn-ie, Lct
de Psyt:l"uolog1ie, 15 norr. 1925).
n,t J;a"icii'ISeiJ.n."i"."nde'p-fi*i;-t,iiea..-e"i""..n."":o;ri,oi*rA'ot;u'iitaa*ai;ttf"cr"i;"lie'*unit"ip";ott"Jiis;'.i'vq"tc-*nuoco"",di1,"cus;lCteoi."iticlnco.daotOa"erccne,r1i$mtarsrrliesc-lrutieitecltataiada^irir,e,lnuhltcaussIicez.ar0e"lodarluesc2iio.Cpctetit1a1rscrcr.)a,iz-iiclroct1,'imgdr-Prmaibn\S(ucii{'cinaunmipecncippztd3tdccheurriu2ccirt-Iueuiinc)citicrlv,i.zIlcc-eitadmitiicricGcsnat,tJiaauxarctcsq'urziu,tit,ioi-niein,coivsariPt'nmi"ge-r-tii^rnerrue'mrl.uiirec,n'qss'mCrto'a-iisccllcednclitni{cn'rtn.cm'ri-zsiilcDurneattvteccuhportotirmideilsllitzsttpnPldteim'tcbpto-'rzacieiI;"tvsetlsiz:l'occn:ecudtuiSiaea"r-----:'' p. 102,
ttt2 Einheit unrl lielrttiortem, 1902,
l0r ,\ceastA facultate nn este proprie decit auzului
muzical. Posibilit;rtca lrfaeprcteupl lcicdi qi a controlului
rapid se explicd pr'l;r primul sunet aI
unei br-rcdli muzicalc acordd, ca sd spunem aqa,
urechea Ia un numir restrins de sonoritd{i.q Aten-
tin se afl5 in conserin!a fixatd asupra acestora,
in tot ceea ce urmeirzd., astfel incit intona{ia so-
vnsooi rrbfiitacd,lidalo-eErtcasrdmuacri,crrcdasetiSsvep, rceeisodleevsaapqlrtoeeap'roLeatvdaac;luonasrtr-iercmidteatrtiemreimnstdie-
natd care nu treb,,rle decit si fie recunoscutd.
Cintind la prima vcdere qi in ritmul cerut un
presto cdruia fusese clr neputinia sd-i fi vdzut
t uiru;e;;;L-Iusit'ca.lec,ie1t;tcelicna:.elgc{1ci 3n"3ei."ripal-l'- 146' prccizarca qi toatc notelc, Beet.l'roven ii spunea cuiva, care se
mlnuna de asta, cd e lii fel cun-r ai clti fard sa
tttt f-ace cd este un rrczi litere lc atunci cind crtnosti limba (Thayer,
formei
* ";s.ip:iiii,pol"r"i;iuifJn;i;-n"-c.;e,l"i";infm;pii."ut{.iciurua";idn'ros"rrcl-"ateLotirri"nca'i'gcaaprian..erociln.naot"mtrotrritdurirtmtucpavr;iaoglieosrci"raxdbujpeiIzneuluidbscia,"itare'loaeclatoVoratagon"l!enieaicnallaci'ltt,saccztovoe'rrr'eIislcemctinti'nutncsden5-
lol I, p. 292). p. 101.
rtr musical,
LReicmgaontLnt, p. 13. Cf. Closson, Esthbtique
mAuicsiicdaloea, rpr.el1ui?a3r:ea,,Fcixep, udnecrpiiildnde, forma sonatS.
impresioneazd,
prin aspectul ei hotarit qi prin evocarea unei idei
s ipiiaMLuo"of.rnaa*rtrrstrnali"atcSdrtcm"IbtZsr"nePa"ddna,vattii1adanrir,smdsamks,ecayoaeirantailstegis0covutx?e:cir3rinisoe,adczstPp[len.saaii3riiliu.ittnriosrnmimtiiedlnaededtcAamosu,ufneinrcntlseooda.iedpreqietocoitaaeeisrpatscvoiairii,nnitunAamltntioiateias{mdtutefie--;i paslacuniutaltetodneajal,, in aceleaqi condi!ii. Cit despre
despre I'ecxpLlnerea tonald a
dnonreniinaandtod,uan-taemme,inetxiipnuist cn:ircniotedraiotrd' 1:r tonalitatea
printre obiq-
nr-ri-l;ii cei mai zeioqi ai sirlilor noastre de
. certe mdcar unlll carc sd-si fi clat seama. Cit coir-
pri-
ve$te fuga, ascultitorul ueplcvenit nrl discerne
;ilpii;nlhadsin"e,;t.oacnfuirarBlnisoodfniir'piqaireliigntdatteerte'pcaSriccrfahlr-dlaroenendlzeia6e',rarc,rbcaIsnlroeetraubildinu'-ledpPteruMincrtdtce'siipeioclaaarlillcueteel, in ca decit intrSrilc altcrno-tive a1e subiectr-rlr-ti qi
;rlc contra-subiec'tu1ui. Pc scurt, doar rapelurile
tematicc constituie pcntru ascultdtorul nepregetit
unitatea ufonremi csioflil,t-cre".c,t,eDiBnetre-tol-rsouvctdn,dneLal secxuilstdtA-
r00prs1Biu9i.vnb2e.f3icilr,*Acs'pte:ic.'..l'Lc,,r.1,,'4'9i\t.ictno:lltnii'.a:-:-ltciinlizitietzio(ri:,tcit1flile,,erusduulctl'be(r)alliNctsi(['itJnters'r'ircb:tatca:lltecjl-tu,ulc1i iit.;edtrnert'csllie'on1lller9(nrl2r;r3:ri'' 1,oli lr.i
potrtc nici unul cai'e s5-i pei'ce;rpi forma, chiar
clacd rnulli sint sensibili 1a expresie, pe cind in
t, p()i\c{itru1r1der-mFruclic{inf1erlsi',irriItIo,lipr.c1in56a).rcd de-iectc de formd"
iipsiti'i clc oi:iiiitlizi:r'c ',una1a 1i nc1:oscdind, cl.'r i,
:niuscat'ca sa pfoptigr pafe 1llu1t n.lai plast;ica, rnult ,UE
L.1ii(; de La l.,aurencie, p. 21.7. EI sciic crt mitltd :-ie deplaseazd cilre zgonotoasa qi beatili;rnla
indrepidtire, p. 327 :pro,,bAebaszedrto'fadmateSloiitrlicpi,lursepcrloes- r':rden{d finali, prin sem.icadente ; aria de
trccind
ad;:esat 1ui Wagner, ope|a qi Pr-lrluczsichainier.z;r-rrcitdtoaricbais;ei ripciei, de carc
n.rcr-rtul subiectiv din aprecierea caracterului de Ope|a, copleqit
"m,elod,icitate. Am viz,i.L deja c5, in cazul iui mac:;trii
a fost
. inl5reti.
Ifer'lioz, crornatismr.rl melodic stirnt:L impoiri'"'iri, r(i3 Cf. Gr-illparzcr' : ,,H1 a lrrers pine la redutlil';llil
daloritd opozi!iei liri la modelelc iirnpezi Ei irr- arta se imbind cu elenlentelc: sirl-
deobste diatonice c-lin c:rrc se conslruia- muzicir tlea;:td 1a care
i:lLtir c si capricioltsc",
clasicd. In muzii:a h-ri V.r:rgner, iiltc c!.ific-rrltdti se irij \rezi Iiulth, I,'olzotrlische IIar'tt-tt:ttilt und ihre
isci din atmosfera alirrc'nicd atit dc profund cro-
rnlLticd, in mijlocul cdreia se sr::,rldd mclodi:r : li:rise in \,Vaqners Tristcnt, 1920. Ttr6ophile (lrt-t-
folrna no'-i5 a armoniei, agiomerirrile sonorc ine- iier scria despre Bcrlioz: ,,Rllperea de vcclrilrl
dite, accidentelc simuli:lne in doud s;'.u trei par- tiirare, strbstiiuiic:r de iorrne noi invariabilcl,rl
titrrri aie unui acord, iati ce-I denrtcazb pe as- ::itrnuri accctttLi:tte, bogiriia corlpl!cati qi s:rr"lrntir
cr-rltdtorul obiqnuit cu corectitudinea clasici". Chirir i.L olr:lrcstrei, iiilelitatci'r t lrlorii locale, eic"',e lc
si 1;rimii lui partizani in Franla ii descopcleau o neitrcvlzllte cle sonOritntc, prolttnzimea tltlu'-tl-
dfocrsirf-dr5q.oaimr6prfedcriisSs,d,,soc lungd psalniodicre care tr,roasti qi si:r:rlicspeurci:itr:i a pasi'.tni1or, rexll'iilc
intipdreascS in s,-i1il". sc iriir[neorosausjleeisrtaluui.rnsre-n'Irtiutictecriiirtce,leironsetralelgliiinieiteEqi isoniriicsiirli-t.--
rioase gi accl cer'-;.1 mai ntult decil totu1, crl'e
t07 A Suards, Debussy, Ileuue Musicale, 1920, p. 115; sr,-api cln intclor qi pe cere notele il lasd sh se
vceuzltidqtoiruVluvillaermfiozfru:s,t,rEasttedeabcseoalumt saviidrne:trtlecpIaartse-
a farmecului ior daci se dcr.ecle$te ir-rcapabil sd gl riceascA". urtd Ve'rialt dtrr jio-
urmdreascS, in cele mai mici deialii, tururile de Atisbre.itung
1ii Vezi Il. Huch,
'm.onlik, 190f).
lfeorfddubsleinatzadctpicreef$uli. iTngreebnuioiezitsddtilefii prozodice care 1r: Debussy, Monsieur Croctte, p. 16 r:uii,l,tIi\4iiur;:rt:ili-rtisci'inci,i
nu ascultd decit muzica scrisi
ini{iat in re- de
pgacuaelrnatistjtuodrcdet-dtqluuici papeleienntttrreuuhnaai-cidteinelhes1tteeergefeosaapretpreieppeduteiitlpienl.inVr6adsie,- niciodati pe aciica care esle insciisd in nltuli...
1n-ri plac rnai r'rrtlt cele citeva note aIe flauir.iltli
tqmi uaiscpuislttfo, rareng:ripotneiai nig;noerlatceoladbeorlela:rtzaAteclue prjilii-ljtll
pinditd. ln fala Lrnsi ..paltituri- regula"tc cu con-
tral:unct ranversabil, cu intrdri in form.l de f',rgi \-'r:lsLL:'.
si cu imitalii, imensa majoritate a aspcpcr:toaftacnriilloorr N-ar trebui sir clir-nina-t:i din ea complicat.iilc pa-
plicerea razite care o iisimilr:;rzi, cr,r ii:rgenioziiate, c'r i:r-
incearcd doar incornpletd cuictoarea unei case cle bani ?
care privesc un meci de tenis. Ignorantul poate
sd prindd din zbor migcarea eleganti a juceto- i1:) Clr. Bordes, '7'tibtnLe cie Seirft-Get'ircis, sept. 190.i.
rulu-i, un gralios sau indriznet, o loviturd R..L11 Iloll.rnd, .l,,Iusiciens d'nutreJois, p. 10.
gest 1li Dc pilda, imirlc.ia de incheiere rezultd din dcltii
rnagnificd de rachet.l, insd are imprersia cd nu
Nifnnaurctrteuepsdseetsnecitirtssuiesrndertvelcitusdlpceinareignepdtrrlitufciinriniemgale.itaaSusrteaailelabofduladnniLnuarimcforei-tlsddoztirdcnuuasci-inarLrereon. c:!Llze : sinietr'.ia rilnt ir:i ;t succesilrnea rigur:os lrr-
gicd a uncr armonii, revenirea la tonica. Itnplc--
sia de incheiere ab:;oluti nu poate e-xista dcr:it
.,itunci cind tonicir ii:ralir intri peste un tinir
concl.rtziv din piinct de I'edele ritmic, peste rtn
lntreagd serie de frazc elocveute si impresionantc. 'iir-rp in care se slirqcgte un membru al simetriei.
nclnAicLicnrluiiertclieltrciitinceadoeainczrnnreaeiiaettiialncepleltteioeeieImr.,njcnu?CfitatanrceeuirEdsmliceteinlneotlfnsecprdeuoi-noraaldsia-smetlapereernuuamfidoitlrsenre.asctrsi,tifczcriicrscmivocfauriictaart.inl,goneIilltlcd-aucrhfiapziro,clirronaetsnlspmriiti.atrctrlieitlntrlu1lrccu;lilairi:lccnrtornrcoier:nblrtlri-e'redrletrirccncihrlldllt--c_;irr:re-t.--:ii tirr c,9,hIilexaisStiai,isineintm-Seainrr6etlnassuusnicrrertiit:erploo(tirita{icoin,\roarnacielatilLrelnesettaribMaas[.et|eoilldcuinelee)a-:
lrnui vestibr-rl, qi care ui:rgc mari departe".
1l; Nu contest cilugi dc pulin ,,dreptul la vi:r{i al
unei muzici care ntL este sublimd, nu este ckrloc
nostalgicS, nici cle o prolundi poezie; dreptul la
i-il-ozii" ((.lhrblier. Ilrik.'liltie, o parte a rultzicii
toare a distrac{iei lor". de irstrizi). Ci" Koi:l:hlin , Itrilc Satie, Ileuue Mtt,si-
los L;i rpd el, ratiunea a ct'cat r:difir.ir-rl fonaal a.l r:ole, 7924, p. 197.
cu'r;rtrl:c,ruiclaii,tebadnealfeolertSrepqei tcitliei de fr:rze. opozitiile bine t13 rv'ezi lloslinsky, Da:; Musikalisclt-Sch6ne, 1377.
r-noliciune, solenna in-
l.rorluccre a lrnui nu rrar definit di: iniisui'i crnre ,t1 lirr :lu'oximativ ccea ce sptine despre poezie .iules
cie Gautier', Lct ztie rn?istique de Ia nature, p1:. 160
qi urm. ,.Prima fot'rnd a Iimbljnlr-ri cstc cntotivi.
Poezia rcgiscste enrofia. O:r csie cn'ro!ia insiigi.
Acestei necesitS{i ii rispr-rndc intrcgul trrsenr.,l iil
rccmeeaqisljiltitoetaaatgteceiea:rilioeuridnpoodonreerltiemnicpieeeI.t'rolPiillcLiridrinn, u1lt1iroi,meficzxdilcziriaiFjzienidatppzpruiianljtuoezccerrcr.,zloiupcirildiirr,nnnc;iini---
nilor, modifici fluxul singclui. Er c.rccazi in Ccrpitolul ll
fdpolererogtduaaulnrctidpes,orncenetllaer-rrr-elrcu-(rci:c.ilrteraPtietooccariurrrz;floLica1liisnc-oiLacrcpsn, rtiiisanacldlcrer,,ptr1irsu<inlt:otccno'ratrraln.iintiginLiaintnetiil.acsrcucc--ii vAR!ETATT!-E EXF€REHNTET 14UZtCALE
biologice estc extreln cle bogatii in clcmcnte clio-
nisiace".
120 Vezi, de pildir, FL Cjctr'lsclrn-riclt, Zeitscltrift
Aesthetik, n2A-22. Iilr
1rrlfpadt,diuBn,lieceDeulmttedortarpaur-cdedgcuelaaadsnqpBnto_aSitaied-nnii,acrs,lcscgeerseitLsdnaaauoms,gqeLsratnu-idartrlr-rire,rindairir,dn"ciace.eeladrnpe,.t1eiadiecnli;z'anriadaltlurt)resimt..ln.eagAf 1ir.,l.aaja\ru;7sr.rccrc.b_{,aliaifoseifrIt,ilpcirriiltinccltztric.q_-eutr.-uotr:lrnpelammenli:innirlr.tn;-tloliirctnrNpnuatiitciidior-eca.aiti1ulripcartt:cuclrie;a.saiontctlfaaeduttcrocnbitsmcncasdullumldictpenic_,.- Sti danr mai intii la o parte o specic care este
loarte laspindita, dar care ciin punctul uostru
cle rredere nLl prezinti inteles. Aceea a snobu-
lr,ri rlai iirlllt siiu mai 'pulin r"aiinet, lnai mult
sau mai putin document:tt. Ca:tul Lui apar'line
jrsihclcgiei colective. El se supultc lrodei ; mo-
122 lntr-un sens aseirinitor.. Fechner- a splls ,,Stir-n- pltblic. m.odei inquste a
mLlngen(( (,,stdri") qi nu,,GefiihIc" dei lar:gi a lraichii
(,,sentinrcntc,'). biseliculeiorl.
123tbCraufdc.uuBcreeiirgSisnoi nac,cueLvsientoterri,rtelei,si tprer.o{i1r 6cd0ais:rcc,e,Ilrannesnpccacrvt.coalieecaascle'eespntoolrtl Analiza obiecl,ir,a a rrxilzicli ne-a ir-rgad-ult sa
separdm elernentcle ei genera.tonl'e : ritrn, lrre-
Lodie, altnonie, timbru, ia care difelilii irrdirri.-zi
mai are nimic comlln cu r.orbirea, unele ritnluri sint sensibili in rnod ine.qal ; unii u..cuzi o
de viatl qi dc pe11tt'Li Lutlll sensi-
lespiralie cai:e ii sint omului nrai bilitate cu totul spelialii dintre
ldttntrice decit sentimentele lLli celc mai exte-
rioare, fiind legea vie, variabild cu fiecare pcr- acestc cleinente. Nr-r este ltccesal' sa insistam ?.
Dat' piacerea nuzicali"l, in foli-r-ia ei desavirEit.i,
soani, a deprcsir-rnii si a cxalttirii h-ri, a regretclor irlplica, arn -riiizr-rt, tLei irclnetrte. Ea suprarpune
qi a speranlelor 1ni. Elibcrii-rd, accentr,rind accastd
5i combina tlei si acli;. jriei iriui a dir-itle i'.ceste
muzicd, ei o impun atentiei noastre ; ei vor face ilci stadii ii cclc;1.tiutdc. r; r,-;iiic'tate psihologici.
ca, involuntar, sd ne inscrim noi ir-rqine intr.-insa, ln olice iuclecirl.ir esteti('il r-rl tnanifesti, cum
ptpcuarrliiblnenujiuqardltceersradtsrievtnaicbirlatreoedzreiinv".occaur rledncstoecsrntpr-ruriinnacd,edvinaetrac-useenrmedeaannqetsae.,psStaIi ol)ilervase cu ploi:unzilrc Kant, o al'motlie er
[acultiifiior' rlor]stle. NTtrzjru insctrr-nna sA rl-1xo-
12{ Hegel, Prelegeri de e::letit.d, I'oi. I, p. 296. nizezi placelea scilzoriaLi:i a sunetelor, pldcerea
Pierre Lasserre, L'esprit de la musique Jranqaise, pLast.icii ;i iutcleltuajii a i'iilinelor sonol'c, pla -
f5 p. 36. c'el ea alectir,ra a srlttint{ti1.icl.l' qi a feir,rJr-ri rie
r ia{a ine;<pi im;rbilii ciu c sc allili clirrcolo de
cle. La iei, intreg tla.r'aliul poelic stii in itlbi-
ntn'ea inteligentei clr sentirrlentele, cLl imagi-
r)ir{.ia $i cu sensibilii,rtcrr. inlreg spiritul al'tistu-
lrri sau al contcnrl-llaiolLritri :ie ultifiii-'l sau tinde
si -qr: unifice in acea,std profundd turitate a s;ru plasticti a folntelor flumoase, plScerea
rr[eclivd Ei simbolicl a sentimentelor.
i:t;n{inutrilui cu fcrrna intelecil,ia15 gi sensibila :1. Trebuie sd semnaldm Ei placerea motrice 5
i)cci, in punctui de pcrnire al olicdrui seirti- nriqcdri asociate f iecd.rr-ria dintre felurile ;
nicnt estetic se afld ttn eleilent de purd sen-
sibiiiiatE. o plScere senzorialS, senzalii agt:ea- de
bii:, in iipsa carora sentitr-rcntul nu se polite l.rlircere pe care tocmai Ie-am deosebit : miqcdri
r!:rjte sau nu se poaic irnplini; qi excital;ia rrle execuliei muzicale, pl5cele sportivd a exe-
ace:;tr:i placeri, un fe1 cle irac]iele difuzd, dini"- i'ufiei 6.
in fine, psihologul n-ar putea sa considere
i;ro:4enie :;cntiinentul muzicar.l cu totul separat de cele-
lalte sentiinente estctice. in ce rnasurA placerea
ll;rr: aceasti place,re e;te ft'unnsele. pt'in cl* :l rnuzicald se prezintd 1a diferilii indivizi in sta-
lital ea plcprie u r"112;,.iiiior cal'e o fulnizeazi
qi plin oidonal'ea 1or. llste latut"a fortnala zt rea de puritate gi de izolare ; in ce m6sura
aadreratres-iili:,anrsonterrinutitlcidtu;e.lresagendoztruiacrliiiir,s:epi iosu!tlrcirvcpielreseiusdnieii,ecsgutrelu,ttpicraiefEe;i este ea colorata de reflexr-rl a1tol" arte ? Si aici
litmatd, ciarita-te gi i;rteiigibihtate a anselrl- constatdm varietali psihologice.
blului, ordine logica. Aceastd formi capi-itd di-
fel'ite aspecte ; o reiiSsim la toate trey:tele de ln celSlalt sens, putem sd distingem diferite
cornplexitate gi d-e indl{ine.
grade de incapa.citate inuzicald.
In slilQil, ares:i1 i fo, md arriuratd cstc oxpt e-
r;ivi. Ea are drept con!'nut in'r"reaga lutte a Numim surzenie tonald neputinla de a per'-
src,nliinentelor, trdite pentri,t eie inse e lntr-uir cepe dif eleirlele de indltime. S'urdul tonal
fel cle existenld ideala; arta nu este decit un r-ru-qi dd seama dacd o notii este corectir sau
icc ldrd pasiune, r-rn calcul rece, dacd nu este fa1s5. EI aude zgoinote acolo unde ai!ii ar-rd
e:tplesia unei asemenea vieli plofunde. sunete. intiinirn la r,rnele persrane o incapaci-
tate asemdndtoale de a pelcepe intensitatea,
Aqaclar talentul rnuzica,l nu este un talent litmul, timbiul. consonanlele.
r:irir, ci o ieraihie de talente, pind Ia un anu-
uii. ,ounct nesulrolCcnate unele altora a. AIfi inqi poseda ar-rrlitia senzolialti, dal sint
rur,t totttl incapabili sir inleieaga combina.liile si
Si reci;noascd iniilimea srrnetelclr, sd mei*
scln'e intelr.alele, sd examine:e cll atenlie su- lilr,rpdlile clc sunetc, ansnml;hrl, alhilecLnla bu-
rel.ele armonice, sd inclividur:.lizeze notele di- cilii. Le lipsegte putcrea de a construi s:ru cle
i:r.,'l:s: ale ar:ordr-iri1or, sd rr-rlnd.reasc6 desenele ;r utiiiza schen-rele cir.rc sel'vesc la aper-cepli;,r
coni.i'apunclice ale polifoniilor', sd d.ifelen{iezc I'orrnelor comlrlexe. I'li sint asemeitci] celor
lonalitdtile, sd analizeze raporlnrile dintrc scn- t:ale asculla volbindr-r-se rln idion'r necunoscut.
za!iile auditive qi senza,iile vocale, aceasta este Ailii nu poi sd se desplindij de anrrrnitc si'ireme
sarcina care se impr-rne urechii i;rter-ioare qi in- 1r'adifiontrle. lli lanrin in unnd. fa{a cie toli ino-
teligeniei mrrzicale ; fdra a vorbi de sarcina vl ti,.r'ii.
cale se impune sentimentului. ;\l{i in;i sinL capubili sir pelceapi :;i sii infe-
lcag;i formele sonore ; dar sint insensibili la
i'iecare clir-rir:e aceste rnol-nen|e poale sri pr-e- Ior'!a lcr de explesie. Pentrii el, sr-u.reir-rl r-nr este
cuinp-dneascd in irlScere: nruzicala : i-rlirici'ea rlecit sune1., [arir lezonanfir afccl.irrri.
fir.:ica a sunetelor frumoase, pldceren tehnica
Llti'e facultatca clement,eu'i a percepliei to-
r rale simple i:i f olmele supericat'e ale i nteli-
11cirlei muzicale existir toatc treptele Ei toatc
lir ile intclmedi;Lrc 7.
Am constr"uit ln mod ine'ritabil ,,alttuzia(( irrnciii sint leL tr-rai ugor lovite de boali,. Iatd
dupa rnodelul afaziei clasice. Schetlei clasici- r lc cre serrrnaieli:i lroix la untll cLintl'e afazicii
lor trebuie sir-i substitttitn noliunile mai suple
qi mai concrete pe ca1"c t evizuirea pt'oblenel r;iLi, destul de atins tott-tgi, r'eapali{ia capacitalii
afaziei le-,a pus in circulafie. cie a execltta ia pian Llnele bttcaili pe care altd-
Dupei aceasta conceplie, pe cai'e nr-r. eziltil.u
dati le cintu irr rnocl stlitlr:cit 10.
s-o propunerrl, o pri'ara iot'mii cie arnu:'-ie ai
atinge practica muzir-'ala gi pr"ocedeele cle exe- Irlicele;L inuzicalir g6lllpletit este sinleza a
culie ; este o apraxie, psemdnitoare afaziei 1r'el momcnte, in caie, cel mai adesea, puecum-
atinge lriire;te i,rnul dintle ele. Capitolul precedent ne
verbale a lui }{ead. O a dor,ra forneir al
simbolismul muzical. Sunetele igi piei'd vt]- r;cuteqte sd ne oprim indelung la placerea sen*
loalea tonald Ei redevin zgomote. Melodia qi Nr-t volrl
almonia pier din lips:i rde elemente constitr.ttive. z:olialii ;ei1e)ad-pelciiict eulenacfuorvminatlJ;ti. ne rrottr spune
clesple aplica
Ceva c,arn ca afazia noirinald a lui lIeacl, care efortul de analiz[ la predomitran!a eiementlt-
atinge vocal:ularul. luri afectiv.
O a tleia formd, care cofespunde agl'atlatis-
multti lui Pich, afaziei sintactice a. lr-ri llca.d, ar Sa,int-saiins ii imputa pe nedlr'pt lr-ri Stend-
Tsir:,t--irl si,r,fL5bliriieainpdouira' la,.f:i:i,c,DI(a'cda trritzicii. Acesta a
atinge tehnica mu-zicald, gramaiica ii:lbaju'Lui
muzical. Rolna-vr-t1. caparbiL sd minr:iasr:5 eie- in muzicil saclifici
un-r-ri a1t punc:t de vede,re placerea fizlcd pe
menteLe muzicii, este incaphbil sA Le asambleze ('afe ea ilebuie sd ne-o pt'odttcti inainte de
in discurs, sau sA iirleieaga flaza muzicala.
in fine, sub forma semanticd a lr-ri l-Iead, toate, ceea ce asctt[!i nu mai este muzicd". Di]l'.
vi,rn vedea imecliat, el a simlit tnuzica intr-un
amr-rzicul este ir-rcapabil de confinut'.il mental l'el rnuit mai complex. Exista totu;i pel'soaile
necesar pentru menlinet'ea oldinei gi a ansam-
blului care cor-rstitttie disr:ulsr-rI tnuzical, pt"e- ctare. ;rscLtl'Lind o voce fi'utnoasi oli uu instl'u-
rneni flurnr-'s, gJrsesc aceeaEi pidr:ele fizica pe
cum cei doi bolnavr de pa.t'alizie generald, mu- care o simlim :ttuirci cind de3ttstim o bdutur'5
zicieni de plofesie, 1a ,cat'e Dupr6 r'etrlal:ca un
contlast ft'apant intt'e siilii.cia '1i incorectitu- ;igleabila.
dinea rlelodi ei , aderrdt ert q'hirteci de note, gi Tipi-rl folmalist a fost bine cle'sct'is de II:',n-
coIectitudinea relatirrl r;iici<. Folilalistul cau.td mai presus dc orice
ra acotirptrniamentelct'.
lirrinuselr:a. specific muzicald, independentd de
ale cdlor p5cate se md:'gincall apl'oir.lle exclusjv
la platitudini armonicc ; cligeele limba.iulu.i ct-t- ccntinut, cal'e ccnstd in sunete qi in rapclltulile
rent persistau ; Iimbaiul dc invenl.ie dcvenise clintre eie. Factolul esenlial in aprehensiunea
rnrp(JSl blI ". operei rnuz-caie este, dupd el, pldcelea de a
Alazia qi at.rtuziiL cott xisli ce 1 tn:li atlesca, irmi.r'i qi cle a devansa intenliile 'muzicianului.
intlucit consLituie, Ei unit o tr-tiburai'e,- a llste, uueori, un velitabil tr"avaliu. ,'Zum
func{iilol siinbolice. qr. a1la, ohselvti itttie
Dal llerausllilrverden braucht es nur der Sclrrvticire,
t'tu se
ele un par:alelisnr absoiut. Iati de ct.: ccu:.t;iiiiin rLber lrrilklicltes iisthetisches lliiren ist eiue
rrr.rcoli o conscr'\';ll'L' t'clativd a cii'i'riitr,rlui in
afazia motrice,9 iaL ttneoli inlocuilcit iirlba- linnst.":1 L i11fi-sjgvir, formalistul este inclinat
iuhii verbal cu rrrelod:a cllineticd, cu cintecul sI devind un s,np1u tehnician care se complace
lirnbaiului . Se Etie cJt lezitliatele cele mai e1e- irrj.r'-un joc pe de-a*ntregul intelectual de fi-
abstracte ;i r-t-rai voluntat'e ale r.rnsi
vate, rxai rlrii'i souoLe [?.
Eliberoreo sentimentului Ei intregul poem pdilunzincl in creierul vostru
Sully Pr-ucihotmne sclie cu rnultA dreptaLe : ca un diclionar inzestral; cu via!5(r.
,,Pe adevaralii muzicieiri rnuzica ii face sa vi- Stendhal a ldudat din plin muzicaiitatea pro-
seze
mai pulin decit pe profani, deci..r'ece fru-
muse!ea proplie percepliiior auditive ii ple- priului sau suflet : ,,Muzica, singura mea iu-
ocupir in mod exclusiv((. Pkicerea rnnzicaki, bire...(( Experienlele cele imai riii qi mai pro-
excita{ia muzica}i elibeleazi la unii scntimen- funde ale viefii
tele viefii cotrtune, sentjrnente cal'e, in starea el transpune sale sint pdtrur-rse rle muzicd ;
cle liber,tate $i de ioc, se cor.rteilpla Ei se buculd neconteitit muzica via!5 :
in
,,!i-am povestit despre ,o senzalie asemdndtoare
de ele insele. ,,Oi'ice bucail rnuzicalii care imi pe oare am avut-o la Flascati atunci cind
ingiiduie sa rrra gindesc la muzica este medio- Adele s-a spriiinit de rnine plivind un joc de
cr:l pentm mine(t, spunea Stendhal. artificii((. Muzica se leagd de cele mai vechi
a Stencihal este al'irc'ril:clreol lm,iiacilebsucrnic'e: e:xeuinpgluerrErrilreril impresii din copilarie ; ca inso!egte inflorirea
sensibilitalii lui Stendhal.
clat cr:r mrri Dar pldcerea pe cale el o gaseEte in rn,uzicA
de emciii
acestuia experienle r-nuzicale saLr paramlrzicale ; este mai degraba aceea de a visa dator.itir ei
dar cite Pe :sonal sub- ;i in legdturd cu e,a, decit aceea de a c simli
comparabile !
scrncitilnipueo, ctnusuamtojre-trrudoeglciIa'sdiunaptpdl,eaaicn-inccahlefeoatreiilr,e-griimni tiirinteocpaarleinq:siem,,Pdaeei
pentru eiiasitndspdinEei.qMteupzeicma cillrlefanctesusfdletrurilse15ze. la
,,ca semn aI pasiunilor sale(( 16.
ceea ce ea
nu,fileroase amatoar:ele, pentrn care o sirnfonie ii place
de Bee'ihoven, de pilda, declanqeazii nu nunrai Pldcerea fizicd a audiliei muzicale este punc-
tsaeblieoluerridvilzauaviiea,laciinEtiiinodauateanstcicudltdretorrreuLluiei,...uera- tul de pornire senzorial care decla.nseazd ima-
ginalia I sensibiiita.tea exaltata di;:ijeazd jocul
meazd mai multsan mai pulin ritmul qi subiec- irlaqinilcr care se rasfring asupra ei, ins'.rfle-
tul rmelodic, insd in genei al nu mai mult, ci
ma.i pulin, astfel ca dupi citeva minute visa- find-o.
torul inceteazd complet sd mai auda muzica l,{uzica inseamn;i aEadar pldcere pentr,u ure-
s,i se aflj foarte depa::te de locul concertului.
El levine acolo brusc o che Ei buourie a sentirnentului. Frumusetea
in Ei notiu revet.ie incepe
aceleagi condifli(( 13. rnuzicald este escamotata 1i.
Ar fi aici ceva asemdndtor cu ceea ce descrie Dar trebuie sa notdm aici cd sentimentul
Baudelaire in legatura cu intoxicalia cu ha- acesta eliberat apare sub doud fonle : pe cie
$i$ :11 ,,Nlu.-zica... rrd vorbegte despre voi in;ivd ociiepnaerte; ,p"esednteimaelntate.,leuninfalincaurnaiittefoanlecivdieefiisecnostii--
bilitate purd, inefabilii, care este in definitiv
Ei vd povesteEte poemul vielii voastrer ; ea se
intrupeazd in voi, iar voi vd topifi in ea. Ea 'rruzicalitatea insa;i.
vorbeste despre ,pasiunea voastr.a nu iutr-un
fel vag 5i neclefiitit, a;a cutn o face in serile Dincolo de senti,m.ente, intoarcelca la alecti-
voastre apatice, la O1:elii, ci intr.-un fel am;i- r itatea pura ; astfel s-at' putea folmr-rla consta-
nunlit, concLet, fiecale mi;care a ritmului larea, ca gi teoria lui Stcndhal. lata de ce teo-
subliniind o m:Ecale cunoscuti a sufletului ria lui desple iubit'e este pelfect ,confor"md cu
lcolia lui despre nruzici.
Tn iubire, imaginalia gi reveria sentinentalS.
vostru, fiecare notd transforminCu-se in cnvint, r;r manifestd sub impulsul sensibilitatii a; aici-erabsirtaii
lsle ct'istalizarea; Ei intiia miqcare
este aceea de a-l duce pe inchagostit catre un ;rmintirea cutilni evenimer-rL din viala n-le,a.
obiect imaginar, cleparte de obiectr-rl adolai. ljrLiil dinire factolii latenli ai stalii rneli: mo-
Dar aceastd rel'elie arnoroasd sfirEegte lntr-un t';tie se detaqeaza atunr,'i dr-. io!r ceilalli. Astfel
incelc o Pi"dcert: senztso.i.i ca.r"e exp'imd afecte
fel de torpoale sentimentala. Dupd imp,ulsio- marole , -utqi, cltr insolite cle amimtiri care pre-
nqai rmeauzimicaagriendiloerviEni a reveriei explicite, iubilea
doud reverii inefabile care cize c,zii 7:! dcer ea, osociirtdu-i- set' .
iqi au obirgia intr-o egalS pt'ofunzime sufle-
teasca ; sunetele sufletului complin un cintec Iati citeva oltser'.",alii c-ic aceea;i natulii, cu-
lduntric,asupra cdluia lu-cleazii ct'istalizarea lese de iline. D-la I'. Ir., o tinat'il a cdrei expe-
iubirii gi imaginalia muzicalzi. La baza amin- r:ienfa r"ruzicala s-a imltogSlit ultclicr crr mult,
igi descrie atitudrneaL iiriliala :
durora se afla intreltt'p'erea r,ie'!ii active, rrisul,
contemplafia delicata, litrcezeala, exaltarea, ,,Ascultam plimelc iniisr-rli a1e bucalii gi,
eflorescenla viziunilor ndsct-ite din exaltarea- ciiliarecAdiaaltminonriea."reerl:ier .frC:iiun:,c'a,ist At':r;nizsiciarlplal.ds,a
fericirii, proieclia sufletuh.ri profuncl in imagini alunecam
mai muit
icc irnaginaliei me1e, cu alit ea i,mi placea mai
gi acliunea de raspuns a acestor imagini e.sullr:r inult. Aqa se face ca un simplu cintec ldlanesc
acestei profunzimi.,,Pasiunea pe:rtru muzir':i intelpletat 1a un insllurnent de suflat, oricit
dc grosoLan ar fi fost, dangitul clcpotelor, sirn-
este aceea care siirne;'le in suflet o miqcai'e pla litolncla tinguitoal'e a unui r"eparator de
atit de asemandtoal'e clt irigcarea iubirii(c.
Toate earlenovliiieleliiessteetcicoentEopi etoscatien emoliile pro-
funde scaune, sa.u chial zgomotele inrJirecte ale unui
sensibili i.atea
col'n de rrinitoare pe cimpie, care nu errocd
rnuzicald. toiuqi decii o ceatii de glrengitri din mahalalele
Destul de asemandtoate, deEi mult irai ptilin pttfin poetice. imi Lrro\/o,calr o adevaratd p15-
importanta qi mai pulin detailatir, es're obset'-
vatia lui Suil5' Pru.dhomme. Ei ne dcclari sin- cefe. pe care n-o poli numi muzicala, dat' care
cer in prealabil cd este pica pulin muzician ;i se leaga de ea. O ,muzicd naivir lasd ntai rnult
loc lcveriei pei'soirale. Mr-rzica md deta;a cu
cd este mai sensibil la caliti:rlile explesl-,,e cleciL totul de lurnea extelioara, dc i.ot ceea ce md
pseuntleetcee13in. ,,Crnininde.asInis-t inconjul a, md cufun cla intr-o tolopeala pld-
la combinaliile sarrante de cut5, ascunsS. sub aerul ca ag ascnlta cu aten-
Ia lie, ql ma abar-rciona l.oaner.or- irnaginafiei, a
un concert, iata ce se calci activitate se cicclanla aproape infailibil.
tr:ind, sint intr-o stale rnori'rla n-iai rnult sar-r
mai pulin r,'esela oli tlis'ta, in cai'e rnii de llr"am conqtientir de sentirnente pe care '.revoia
amintiri latente imi ating laolaltii c:cnqtiin{a,
fiir-d ca vreuna sa iasd rdeocan'idatit in evidcrilii ;
eie dormiteazd toate foarte u;or', inh'-tur echi- cjc .Lcti.,'itate, ccl pr,liin fi.z.ici, disprelul fala de
Iibru instabil ; va fi de air-rr-Ls cea inai slabd t e.,;efie si, d,e asemenea, tealna de gluLnele pe
senzafie noud ca sit tulbui'e acest echiliblu. care aceasta le-ar fi a"tras le inibu;eau in cli-
ArcuEul se lidici. Si pr-csr-tpr-rnem r:a bucatit peic obignuite. Tenta sentimcntalS era, de altfel,
executati este in inti egime noud penti"u tuine. rnereu aceeagi : ei'a o impresie de elevafie mo-
Jmediat apale o tlasituld comun;i pe I'cepliei
laitumditnivlee;siteunveioi ai nguim, piteriisrtanrciemasotraa,lea.scDtned1n-iriitlod5r-, l alir rlestul de chu'r:r'c,asil, uri fcl de aspila!ie
catre infinit. orgolir-rL cie a te simli supei'ior.
I'a{ii d,e ceea. ce e;<istd in general ;i chiar ideea
cu o miqcale de veselie; exisld deci erprcsie, t'it nu e;ti inteies. citt'e itonsolearzd 'r.oate medio-
c'i'italilc. Totuqi levei'ia lrca nu cdpata intot-
dar expresie absolut nedetelxninati. cat'e se rlcauna un caracter d-e grandiiocventd pueriid.
precizeazd, penlLu mine cloal cincl ii asocicz (liirtecr"rl pirsdrilcr clin S'inzJon.ict ptstrtrald imi
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Delacroix, Henri - Psihologia Artei
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search