Delacroix, Henri - Psihologia Artei

tel$eicttuoatlua;il poezia nu rezullii clin sensul in- pdmilcrru'iinnirzciueadbibriodiirnadice1atrifceas.aciDnuluattdbcidoEidlsiueicmcraiablecovalpuarliesinitrlr)igetr.ahlezessitfieanu.tp.ioDcreleatficecci,tli
Sigur c;i nu-l exclude,
poernulrri. tenia nu este mai dinainte poeticd, ea nu va
ba dimpotlivd, dar existA in afara lui. primi cle Ia muzica gi de Ja iir-raginilc care se
Un poem are, fdrd alte frumu- itlilduiesc s*o exprime decit o valoare de im-
seli decit frumusefiie indoial5, lE:ri nrodul pro-
poeiice prumut.
priu: splendoalc a irnagllilor, caiitate a linr*
bajuliti, perfec{iune a coirrl:oziiiei, ."'trlo;ire ir
sensulr,ti intelectrial, larnrr..c a1. expLrnerii: ca-

litafi calc se irotrivesc qi ttrLr:i ploze flutnoase
.,si carc nu sint sulicienle pr:ntlu a face o poe-

zie. Poezia rlllare atuuci cind teiira sc invdlute
I)rarnr. e,-.rplinclea, elocvenla. pateticul, in
s{irgit iraltelc cugei;iri :'4.!ion:rle, toate aces- intr-un siml:ol care o refiecti ; cind iEi orga-
tea pot spori frr-lmuseieir ltni.-ri pr-;cnr) cu con-
nizeazra un pei-*aj interior, o atmos{eld plasticl
c'iifia sa ntt lirrseirsci poc::iir. Ei r:"lriicalir, cind nirzuinfele inimii insufIetesc
aparenfcle lucrur!lor', cind se rcalizeazd int-
O idee, o teni n,,r es.te pceticd in sine in- plelii'ea detsci-ierilcl fizice cu emofiile.
sd;i. Eii de'"i"nc ct ;t:ri':r. Nu eristl idee tare
dsiinncuarLeros:dr.fiirrLcr]rsrerep'noi ai:toiicctii,c:si.prli{nudceoxiisdtedeppoeuzriie. "Iema poeticd are unet-ri-i darul de a face
Dar starea de idee puld e toi ceea ce existii
sd liEneascd lumina prin juxtapunerea a doui
idei sau a doud imag;ini pinA atunci depirtate
in spaliu sau in tiinp.
nrr"i pol"r'ivnic vielii poetice. Ins[ nu e necesar ca simbo]nl sf, constit'uie
Gindirea poetic5 nr-r este hici gindirea uti- o altd zoni spirituali, r-ur alt plur al gindirii.
Existd poeme cale se intemeiazi pe interac-
litard, nici gindirea logicd, nici gindirea spe-
culativd. Este in plinrrl l'lnd gindirea inve- tiunea a doui planuri. Existi altele care se
lita in formcle imagin:lfici simbolice ; nu gin-
ciireer abstractii, senti:ireltul liur !lar-l exac'Lita* intemeiazd pe maniera poctlcir a c:'rrei tcrni se
tea obiectelor sensibilc ; c'i p.ener":tritatea gin- tqeisdeepeirninatgreingi roiul
drrii introducindu-se in {.olrnelc luirrii t'eaie. care de gindur-i, cle sentimente
invelltd in imaglni ctrrc rel t:t):rfoirr\eazE aces-
graviteazd in jurul ei ; $i
atunci cind existd simbol, cel inai bun lucru
nu e ca simboltil sI se nascd din lerni Ei sd
teil. nu fie, intr-un fel, decit 3:,itectul ei sensibil ?

'I'otuqi, invelilea ttrr.ei tcii.ie intr-un simboi, La drept vorbind, iuraginea poeticd este mai
apelul Ia imaginile care e:is.td in orice iciee mult un raport decit o imagine.
ncud;:;einxtisstauliacileengtoeri1i :recnctilu, i,] c1'eil via{a poeti-
unor Tema poeticl este deci fuziunea perfectd
ih:strfi ale dintre idee Ei imagine, qi iatd de ce ea este
idei care n-au nimic de*a far:e cu aria.
elementul generator al poemului.
Fie cd se invdluie mai intii inhr-un sirnbol,
fie cd se exprima direct prin frazi, ginciiiea Agadar, pe de o parte o idee invSluitd in
imagini Ei din care tiqnesc imagini, o idee ge-
poeticd are vit'tutea de a face sd rdsaia vitloe- neratoare a udneeai imtaeploadriiteEi din care liqneEte o
rnelodie, pe imagini, o tnelodie,
rea poeticd a simbolului sau a frazei. !'apt'tl toate invdl.uite inlr-lrn al:ur spiritual gi tinzind
de a inveli o iclec abstracta intr-un simhol sa se condcl]..ieze intr-o tetr-,ri. Ilegel ervt:il dre'p-
riu e suficient petrtru ii-i cilnferi villoale 1-roe-
tic.i, in afari de caznl cind simbolul e:;te niai t03 tate cind spunea ci gindii'eit nu este poetica
dinainte poei;ic prin eI insr-rgi. Exist:'r anumii.e

aadr-cmpceoitrnciinaepluloitedr i.;sEuielsaateiinsintectraaerbculurnrndneeennaltidngeidneedxifrtoiriren$nrireealcseeeenina* tate, profunzime, bogdfie ; toate acestea se in*
liia!t!dud, eccoentaolpcditti-urieimgteeduiant cu simtul liuntric, ttlnesc ait;under.'a ciecit in ilriii, Ea clrtc inainl.e
tot qi de loal.c organizare a bogri[iilor l]oaslre ilfec-
origi'na1.
tirre gi orient:rre a acestor bogAfii cdtrc c:xpre-
Fie cd face apel Ia un simbol, la sia lor : un fel de muzici a sufletului olientrta
I_a muzica cuvintelor, itnagini silu
terna poeticd citle formula ver"bal5 sau catre scherlele care
n-rul rind o esenld ireductibjld la estiin pri_ o pregatesc ; un joc liber pentlu a realiza tema
a{ectivd in cuvinte potrivite.
cunoasterea
rationald, o esen!5 care depdEegte universul dis-
cursului. Este un fel de incantalie Ei de n-ragie, Faptui de a sirnli nu aparline domeniului ar-
izr.oritd ea insagi dir-rtr-o putere de lncantiile, tei ; mai degrabd acela de a sirnli explesia care
dintr-o stare sufleteasci in aceJaqi timp flLricli ','izeazd sentimentul pe care-I simlim. Pentru
grepiiseletoercg'aodarenereizraaealatioetlaiaxztrtaeerar,emsc-paiosteteeinrctiraoaaarnecsesdlzmergsittieodu,rgsnltaaiafnirct:izeoaeatooaterazigrdnei.ni.rrar'ceiraaAlurlae-;
artist, viala se exprirna in arta ca sentirnentul
in Etiinfd. Artistul incealcA scnlirnentele in ;i
catre forma ior estetici. Dacd forma nu existd
de la inceput, ea nu-gi va face niciodata apa-
rilia. $i nu existd ea, idl eimlapuiinrceeopuritc,dinluiasraunfljeat-,
rdspindeEte in ir-rrul ei un farnrec obscur. mentul pe care tema
spucfeletictudlueis. tetroinr{apreimi duel rienxcplriersniemvoa-
O idee in acea specie de arhitecturd muzical5, de struc*

ment al turA simt'onicd pe care tema o schileazd in-
tinde, i1 parte, cdtre valoarea sa originard. Ea
nu va face decit sd expliciteze ceea ce conline. lduntrr-rl nostru ? Relalia confinutuh"ri cu formit
ldEuoaim;eisntetdempinaetnrientrg'.rjusourucflleliptcuddl rtpeeomiaeats.ueelauroierggoiarnaieilznecteaitaiztzol,dridnE--i
in arti este irrtotdealrna tur fel de siirtezri e
prtori.

treaga lor viatd. Puterea ei constd, fdrir inclo- O telnii pceticd nu constii eqaclar int,r'-rrn
eveniment, intr-o
iald, in forfa aceasta de concentrare si de fas- intirnplale, ino icclelell,'guenresuabpielacst -;
ci in proglesia
muzicali,
cina!ie. Puterea episscohnr-lctedstien ticd, in desfaEurarea verbal5 care poaltii cu ele
mfeacui nincltitiai tpcraop;iriuiirl
pt'ofunzimea ci. evenimentul, oricare ar fi acesta ; in nevoia de
sdn vrdjitor ; qi exact in rnSsura in eare i1 vrir-
jegte pe poet se realizeazd ideea, prii'i calitatea rnuzicd verbala qi de viziune plasticd, l'dra cle
care n-ar exista decit naraliune sau dizertafie.
Tema poeticd a lui Booz adormit nu este
a tot ceea ce atrage in'iurul ei qi a tot ceea ce
face sA r:isalA din adincul con5tiin{ci povestea lui Ruth Ei a
p;ebogcailriee foalte mult poezia de h,ri Booz, degi conteazi
$i plofunzime, ambele arnonioase,
tema le evocii 1i le clirijeazi ; le dirije:rza cd- cale numele lor sint
incSrcate. Este somnul acela rninunaL, de vis
lrc o fornril , r:dci niuric din ceea ce ltu trizeazl
;i de extaz, in mijlocul natulii minunate gi in
nrai iqrtii o folmd nu este poetic, nu esle este-
PlScerea poeticd noaptea r:rinunata. lntimplarile acestei istorii se
tic. nu este doar un fel de
invdluie intr'-un fin er:antai de imagini gi in-
efuziune, stirnire a activitalii psihice, mai mrrlt 'tr-o armonie incintdtoare ; dar totul converge
sau mai pu{in amestecatd qi confuz6, .,si cer,,a cdtre umbra nupfiaia, ;i arrr putea spune ci ea

a.cemdnatot' cu bucr:r'ia de a simti. Aceasta bu- se pregdteEte singura ir-r strofele elnterioale, de

curie se intilne5te c'rr totul in alia parte derit expunere istorica gi de enunlale a firptelor.
in irrti ; eil este rurl diritre frlrt"rieiL, l:licur'jci tJe Poetul are deci in vedere poenul, adica sen-
a trdi. f'licerea poeticd nu este doar fecundi- tirnenul total cale este poentu-L : sentin'ienl care
10d
:re construie;te sttccesir,', pclnind de la o

inLenfie ini!ia15, din cars uneori se elibe- ;uao;tmA'tN;'"u6;.u";?gi;ioe;ueiq"xditeiescipdis,derrrond.esr'plap,urc.tcizaauidcladoanmvroveaeadrpr-sebaotuarepEdimieriinsipamdturrubrfraddaac'm'ecCiNemniateeistotomsadteuaafaztlappicaatnarrbeerl-'l
dreearz:fl,,ri',cciradiunntr'olngtraengg6a. l.l5uexindtirenpsledn,tiitnntern-:t,e-
diferite sd contribuie ia naqterea unei opere.
Ceea ce poetul incearcd, atunci cind opelil
incepe sd ia na;tere, ansamblul de corlr- oipiir"iai,"""ti"ll-li"Eui"n"l,tottl"sa-tteitu-nfdtedtse'ltue,siflcviuicnoiii,prtiuesvrncaeimeduloeecinspip-torelai5eaicvirureolmeurre'bi.it.ta-{ienmadtdv.ue"uezqri-ocslauapclrcduuiofrrfoodtloaaaitlrruttta-eetl--'
piexus-uri afective din care aceasta se ivegte,
nu este s,enti.rnentul poetic. $tim, de exernplu,
datoritd numeroaselor adnotdri pe tnargiuer
unor poeme de Victor Hugo, ce preocupdri, ce
evenimente, ce sentimente legate de poveslea tizi";ii"iai;asuirr;n";i;*".,nn-eu;;n-"";c**l;"Orl"o""i'ilztqs"tnn*,"pi;saou8iitettfeirccla"""fctotdibrd;t.cd"ltnta;-te"p..et,npfii;arfilqD"vftpou;daoooerte;arribmra[rl,odreieit51rs'eccdoepxxirseenncpiinirsldcnsirlecuuitonidvette;nsri[-cruod:tdezi*.svdreeeamstioboiesaSuonclmeteeu'xltsiirtrldsntidzmaiiealsmm;cuiepicdfitrenvilld5iItlenibtnn'ieirai'mnnnntoindcpcovaimeleieiebacsuerpcmdadsotgamerilereiEibdzlrnmssaeie'Eirtcrn'atmlstiecoaeaulirplii,ticealbnnrsziaerela,rdmiosepipioc'ctouszpeuaneaseSi[eorrtpsire-lrbccnerdeodcad'eddisotc,aitvtciueepiicivpttinpcfelenaaeleiutuepb.rsal'cen'1dlsteieulesselntiLSue'nsnonn1cmieIadt-l--3-triirll
viefii lui au insotit geneza cutdrui sau cutdrui
pcem. Toate acestea conslituie sufletul artistu-
lui ln timp ce lucreazl poemul ; nu constituie
poemul, care se eiibereazd de ele, cel pulin in
mdsura in care se hrdneEte cu ele ; nu consti-
tuie sentirrrentul poetic, care inseamnd cduta-
poemului.t2 O din care se desprin-
rea realitt'rte
de un ideal care din nou si devind
incearci
realitate, iati planul oricdrei crealii. Noi citi-
torii sintem piasali in fala pbemului, inldnluili
de incantalia lui magicS, prizonieri ai ritmuri-
lor gi ai armoniilor lui, supugi migcdrii pe cale
el ne con:;h'inge s-o adoptim ; Iuinr. colLact cu
poemul prin insigi ctu'btt seritinrentului pe care
el il contureazi in cele din urm5. La rindul
nostru, urmind planul poemului, ne putem ldsa f;nidal"";irnn;:ii""ar;"ttlt"'m;"rfi;o;t"tfe"db-"t$t"-dtds;a,""ttcietuim",iipit"tann;*ra""a";aeuAciiriponnieinpmnomialiooeve"um,uptnoaadzllcpmcpejviuaaircltnelidil,trsrdaaeioser'eCb"lrpgadrriaciuveiuo-nalcfea5vlooandis.amvilrccioevnofvtusnoctprosoirdcaebtrndcdceeertiiemraieszfiica'iiveraaaomoclea;itimenpidzpinipemenniseltesnnosairntenedsedrvtEatlu'dur'oistumpnisSdc"c.ve'dud1eeeaoaL1r.nlscu'paf.itiddzeslaereoea9rcaagteniaraliopebtdsrcjieeredd--[a'

in voia reveriei launtlice, a aventurii noastre

personaie. Poetr-il o ignorit, dupi cum Ei noi o
ignordm pe a sa, in afari de cazul in care fa-
cem erudilie. Sentiiuentr-rl pcetic este poemul

insu"5i. Or, poer-rtul este sfirqitr-rl sentin-rentului
poetic, al temei alective iniliale care, impinsd
de propria-i necesitate, cuceregte progresiv for-

mele gi sunetele, fdr'5 de care, dupd toate apa-

renlele, nti putea sd se nasca qi 'care nu sint

decit realizarea ei. Elementele muzicale ale vorbirii nu au deci
insele Ei prin ele insele'
u^t*t" nuzicalS in ele
Am cercetal tema pceiici ln dlumul cdtre ;";i'i"l*iJt.*o"gI aceavsotri bviarilio,a9rieclidninsesmtrnuicfitcuarlaialifmiiLrriiidgei
realizarea ei piasticd qi n-ruzicald. Sd ne depla-
sdm la cealalta extt'etnitate :r traiectului. 'r06 lii"fr"jul nu e:rte decit un zgr;rnot confuz'
"*te

I)erronstratia acestei teze sc poate citi in Becq tate(( ; qi, dacd a vrut sd eriite cele patru oclu-
zive dentale, a tocmai pentru faptul cd
de Fouquidres $i mai cu seamd in frumoasa fecut-o
in acel moment al poemului interrrentia lor trrt
carte a lui Grammont. Vom vedea intr-un ca- era cerutd de sens Ei n-avea nici-o ttaloat'e
pitol tillelior cd armonia versului, care se inte-
meiaz5. pe un joc de tirnbre muzicale. nu este expresivd.

perceputd ca atare decit atunci cind ideea se tcqturiiniRlluadoisit.rnitmrlranrueedtltrug,reicucEedlsiaeesEfnitli,rsquainbcmiuitltupittlareoatsqaetargeaebiaenilnoxdterrpiufaralieediblsioil"lii,avors,i,nadeameslsducpeilrtntaeiftaoismtiruirmte-nnndsce-e-i
plcteazd Ia acest joc, ideea. adici subin{elesri construieqte prin adaptarea exact[ a miqcarii la

lile gi intenlia, precull qi sensul exprirnat -- miqcare. Un fel de rnotiv dinamic iqi impune
forma sau impulsia ttuor lungi migcdri poetice.
qi cind jocul acesta de tirrbre muzicale simbo- Existd poetne ir-rtregi eonstruitc pe Li1l aselne-
nca motiv. l5
lizeaz:a cu ea.
Nu r.oi merge pind acolo incit sd neg faptul
Poetul se afld in clutare de sonorititi potri- un fel de prefi-
vite gindirii. Pe baza rectificdrilor fdcuie de cd existd in ritm qi in atmonie
gurar-e a evocare a unei
autori, devenim adesea martori la sporirea valo - sensului, ul-I fel de
teme, qi in nuditatea abstl'lict5 a cezurilo'r o
rii simbolice. calitate secret{, gi in vidul lparent aI formelor
Victor Hugo pusese mai intii : o adecvare pleaiabild ia iclei' Uneoli, cu tot
caracterul proz:ric al sensultti, anutnite forrne
,,Un frais parfutn sortuit des touffes d'as- de frazd, anumite tdieturi mett'ice au o virtute
plodigioasd. E drept cii deseori acestea sint td-
phodbles,
ieturi metrice mai dinainte cunoscute, evoca-
Un, souftle tidde 6tait 6pprs sur Gnl.gala." toare pentru cd aiurea se afld in serviciul unei
(,,O m,i,reasmd proaspdtd se indl{a din tuf eic cauze mai bune. EIe dau vet-sului banal puterea

cle asf odele, sugestie a versului exPresiv'

O adiere ciLldufd. era rdspitzditd pc.:;te ,de

Galgola"). Poezil se aflA intre laliune. arta plasticb qi

Pe ulrnl a pus : muzic5. Ea este sentimentul intelectualizat care

,,Un trais parJtnn, sot"tctit des touffes d'cs' devine limbaj dupd ce Ei-a deschis petalele o
datd cu fiecare inflolire a limbajului. La capd-
phodbles, tul sirn, poezia este potrir-irea sentimentului cu
limbajul. Nu, desigur, lirnbajui utilitar qi sociai
I'es sottJflcs de la ttuit t\ottaient sur GaL- al sentimentelor n'oastre. Ci sentimentul descd-

rJri.a(. tuqet qi iirnbajul eliberat, r-tnul 1zr nivelul

(,,O mireostttd" proaspdtd se indlt,a din. tt$cle t09 celr"riialt.

de osf<,delc,
Adierile nop{ii plzLtcau pestc GaIguIa").

A wut. firi indoiald, sd evite cele patru o-
cluzive dentale din \rersul modificat, dar a

r:dutat 5i a gdsit ut"t ioc de timbre Ei de alite-
rafii ce se potrivesc admirabil ideii gi tnomen-

lui in care se aflS poemr-rl ; a creat in iurul

cuvintelor ,.mireasm6" qi ,,adiere(t ceea ce Becq
de Fouquidres a numit o ,,supunere de tonali-

airuii;"nli;.*atciIaE;*rinaiio;""ld't"tdrtapi^eiiteun,"lalcuifidt"izuii}"nae,drt""ei"lsrtdiuniipitvn"rt,ireic'",e"iiaip;nniiIed"ncoda'eeJetscaercadcteaufuhusuigl6letttinaldlmsutrdieemrnadauiaoprvpibenupleatapaaEduisrlteocinosluvuaepacoizlmrtrrtndrtiueusee-oi''ldairssduiDlsiitomt.edeaan-ptlutieio'loonelotre'ateripitxlntelnirqecptinipirreseieqa-e-i Sentlmentul estetie gi trupul

Se intelege de la sine ci orice pl5cere este-
ticd este la bazd senzorialo-motrice.

Darcd esie inexact sI afiriniin, impreund cu
Nietzsche, cd este,lica nu este decit o fiziologie

aplicati, trebuie sd spunern cI ea este in pri-
mul rind o psihologie aplicaid.

Agrementul sensibil inseamnd ill primul rind
,,un ritm intericr qi bine reglat a1 organelor de
;is;iiicno;;";io';;ieDp"";&snxt*lua"s"au;pti'tctc*idit.iatiu;"uei;aup"ie*ctsap"iermtalirsboaoutceit5rluimelnr-iaernaaaum,,casaiieidoslal5sstidmzneeinemeinropt.alresiclprnrelazLtatlrurateii-sejcrirnoe,emdndeduoenpoiaaUv'eamccei'1vrdt,ez6'-uoqteseinilSae,uatseiem"eiiTlssmln;sonudrzdtnrileul'iuvatntpaelsrirs-cleeerilistnl's''aaettctcndEoaa1umcr-lrruesileuei'ii simt(6. Perceptia agreabilS core,spunde unui
anumit joc ai or5lanelor:, unui anuniit nicrl de
Jiecare dintre aceste doctrine se strdduieqte sb
le distingd. fun,c!ionare.
Dar senzafia agreabild nu est,e ipso
jss"-tou""u"cStiibAl;t*.ti;tdeaiaUu;fec;rr"temnitv.riaRvi,oraviusenqesimliaeseirotm*slslesiiretu,iteldriifacumntslltdeieIelpae,atttiunaetr"iaiiplvs"tft"Eecutotioeinosotarusbrttoldcuceduelaoi,gsspnmznictfridalqaiiioninrtrtnrpoceii"dcnhtr.adedielrneerUemaatiaiz'ntncoe]durD.nioc-nmd-iurhiea-vidlinni'scfieunilaebi'mfmlurrdDuulvbeim'nrpniaeetuerjorpluineain-i-i senzalia frumoasd. Senzafia frumoi-isd e facto

"irciu;;#ite"l;;loo"rit1;an'ouC";ufltigi'ior;iA"'tttii;.;agdil.c'.ii"nti";elietr;;;"sseiit."$"1puti.Sii"li;ijrfp-rum;ianc.t'diaper"beciocttaca-ufuo.aajorlmletc*aiaect"eLplasadacercrp;eeo'ielnuioibnJgal*sisnEiauulleiieitlcbtstiaaiSato'inclzt!mealleiediilsLioeaoiteeccgavesseuduolesuarlir.trnpbesiamzuitetrpierrarcgamemaietrnerz'oialeitiuf1nueda7[umienlsolristtsteeddpntsnrtetaeiEse-iilii al'cd-
tuiti intr-un mod specific. Ba nu e:xistd deci,t
intr-o Lume a frumuselii ; gi e oonstr:uitd in
funclie de leugndstuisrtaemlor'dgei senzatii care, toate la
un lo,c, pr"in legile const"i'uinii
ln

lor, alcdtuies'c aceastd lurne.
Senzalia frumoasd irnpiicd, in s'bnrclura sa
proprie ca gi in dependenla sa fa!5 de aite

senza{ii ile aceiagi ordin, amplasarea gi per-
ceperea unui intreg jcc de rapcrturi, joc care
le permite tocmai carac1.erul de agrement Ei

compatibilitltea. De exemphi, datoritd faptului

cd o notd muzicald corespunde anurnitor ra-
porturi matematice, ea devine aptn sd consti-

tuie impreund cu alleie o formi rnuzicald.
Existd un matematism subiacent fiecdrei arte.

Percepfia esteticd decianEeazfi in o'ngitnism
modific6rile de tot felui care insole,sc emofia :
tulburdri circulator-ii, respfu'atorii, de secretie,
variatii ale tonusului rnuscular.

Ar ajunge un stucliu atent pentm a le in-
tocmi cu destuld exaciitirte siniptomatologia.
Descrierile lor se dovedesc, la ora actuald, des-
tul de vagi. I{uil;i autori scianrtaicnieternuelusiaefix1pali-i
opineze in favoarea
aleis sE

1r0 cativ al unol' asemenea mo,diliciri, dat' ge aratd

destui de pufin preccr,ipati sd ie studieze in- innnaic-lgeeescnaienrrtea-lbs;aEcnfIaielenus;ipeecxcoiisfrintcare-rdueecmctuiotrluieeraiocmt.li'irezfmiucanolcleifi.iloo2_rJ
tr-r-rn m,rel nl-.iei:tirr, le
ArtiEtii confir-u.r;i de obicei asenenea tulbu-
rdri organice. Berlioz scrie in legdturir cu all* Agadar, sau e.eaclii banale 1a excitatia aucli_
dilia muzicalir : ,,sPtruatneireileinrrceillecuvlaitlaiale.spini-grrelduri-t.-;.
tii'd, sau reaciii barnale la emolia tr.ezit6 de
blate.. tulburare
arterele irni pulseazd cu violenla ; lact'in-ri... muzicd. Calitatea exclusiv muzicaid a pldcerii

muzicale nu par.e sd se inscrie in organism
sub fonna unor tr-aiecto::ii ciescifrabile pentru
contractii spasmodice ale muqchilor, h'emur6- noi. 2a In fine, multe reac{ii se elimini prin
turi ale tuturot' membrelor, atrror'file totaia a
picioarelor- qi a miinilor', palalizie paliialdr a adaptare la excitant, prin efectul obiqnr,rinlei. zl
nelvilol vdzultti gi auzulr-ri ; nu tnli vid, rbilr msedDrpgaaitnrdeesfniciencsdesiab,talr. nisiaritliittianlttaer-auluaicncre:sd,iteroislrecrrecieiatleacatfeii,1:nonru.-aIm\m{ii
aucl. Arneleald. Semilegin". 11)
niniic de adaugat la acestea.
de,,oOrbdiiencffiiizleiomloegliec,imsppuontelivaalrl1ieutzi sWchaeg;nerresspinirt'
gleu, piciorul mi se iritd Ei se revolta ; stoma-
cul protesteaz5, la fel Ei inima, circtllalia sin- Unii au vrui sd aplice aici teor.ia lr_ri \\iilliarn
JcEaanmloeelisar.ePeflseetrexctdeicpdafinnas-aaarml fdbi eiducellacsnite;ancozcnalEelitiiliinoncr{alaotcrdgiaqenificepece.t
ge'lui, viscerele. el nnol asemcner senz:rfii.

Trupul meu intreg aEteaptir de iar muzicd o
s;dcfaieEaicccienled:.'atotertperilnuni-ictmfiirl.errialneijmerael,e ar
alinare ;trecabuEli l\,Iuzica, ni se spune , este r.niitrica soitor.ir a
trebui in-
motr-icitafii emo{ionale. $i invers. ernolia mu*
drdznefe, dezldntuite, ot'golioase cind zicala nu este decit repercusiunea chinestezici
via{a de bronz Ei de
plutrb irr sJr-qi

piardd greutatea sub acliunea melodiilor strir* gi coenestezicd, a muzicii. 26
Iucitoare, delicate gi fluide ca ttleittl".20
Muzica cste in prirnu) r.ind sdainrraarnutcdgaenclex-;

este repartizarcii qi coi:rl:inaleil
citafiilor care declangeazir un uraximurn Ce
Dirr dacii arnalizdm celcetirrile expet'intetrtale cregtere a activit6fii organismulr-ii cu un rnini-
,cale urmdresc precizia faptelor, rlminem ui-
mifi fird voia noastrd de banalitatea acestor munt de consuln nef\-o$.

senzatii organice. Nluzica, arte care a fost cei Oliginea motrice a artei rlnzicale consl.iluie
mai bine studiatd din acest punct de vedere, un fel de confirmare isioric:i a aceslei const-a-
tdri psihologice. Dar muzica iqi exercita efcc-
ne apare ca Lrn puternic excitant scnzorial. 21 tele cele n-iai profnnde ;i nai
Dar tocmiii plin intensitateer sa pare sd acfio- uuilersale 1:r'in
neze muzica (mult mai mult decit prin fot'mele coenestezie. Coenestezia este .,sufletul visce-
sale propriu-zise 2r) qi, de asemenea, prin va- relor((. Muzica puril iqi pierde adeseot'i carac-
loarea sa afeclivd ca,re, departe de a terul rnotrice. Ea inceteazd sit mai expriine
fi rezul- miqcdrile corporale alcatuite din segmente.
tatul acestei declurg5ri de senzaJii organice,
pare cu erdevdlirt s-o prilejuiascd intr-o altu- pentru a se face ecor-rl atitudir-rilor viscerale. 27
nita mdsurS.
ales cli excitafiile muzicale sint r'\qacJiil r:oenestezia cleseneazir intr'-r.rn fei
$tim mai ci cleteinrini o cregtere generali foridril cruoliei. pe
c definegte. Clliirre:;telziii l".irorie:rzrr e:.r rlri
dinamogene,
a activitalii olglnice; cd aceste reaelii orga-
1i2

s*stae"ilrI.fn\iet'nIt"uicemzaierres:enarantsuuCoilnluiritotni,rnair:a1o:i ri:tpalrlt'sritrriitr:'lrculairnidatddeupeseccpixrrietauadbcnreateoiztiaarnlaltceallecisivepntilciiuclliiallciedmguei bmrtiarteen'jmnnua--il' Aceste reaclii organice sint ori simple re)-
Dacd e:-aminirl faptele din pr:nctul Ce
fLexe ale excitaliei ;ulditive saii vizuale qi, ca
,vzgceieict(anileatircndedue,laJesinrvctsepreetoralil't'itllnirrecidinf-otoeersf.tare5etilalcoitle'ell-,i'sv-aIao,freutmccinitmsditp-daoug.r5iliie:inadcre5in,f,aosmirrottnoulie---
mra*""iurcrzaiii"cgu;',airli"lee,.rnPccliloin5btecereuri:rcica:ciathiiz.tcliltaa'iis,,scIe\ouImtnllzturai<.ltir-ool'ianrarloe-lrrsl:l"ttuer6si.' t1rilinesuiimreetrgi'cuodasrnmerse;ftoelee-l atare, indeperidr:nte de valoarea cs;letic6 gi
ciependente ri:iri crr searn;i de inten:-;ita1-ea exci-
cle e:lpresie a gcslirlui Ei i-r '"arir"t{ii1or coencs- tafiei ; ori ciepinr'l
c:listd der:it prin de sentimentril estetic s;i nu
tezici'.
el. .Jr,rclq:cnla ;i sen+"irrentul

geaslneitcice.prLeocedinEsoi ldeesccl.,r.rI:elelzinliteacrpesretetera"ezaicfgiiioire-
trilnsformti in seutimente.

Nu descopelim, a;aCar, in aceste reaciii Aqadai, firi ;,rnr:anri:1ul mtnial foarte corn-
Uu"""Jnii*u*"nti.mtlicepiteetbica.zaCcliudrduipalivsei"lipEutetearnunceailifsicdali
iin*a*ltea9cliiubci,nneu-praompoprl'olicarr-e'rralt--r'etrscp.firr'acelie.isinl oreassptrie- plex pe care-I a1c5tuieg1,e judecata estetir:ii, aie
cdrei elemente cons'Litul,ive ie-arn analizat : in-
pl5-ccrea irtistic.l pe care o- incercdm
teractiune a calilSlikrr senzr,rriale, a forirrelor,
"f"i.anro";c"""e*1ptoatorii"set"."t"iacieuuotsr"tntetiat"si'rlipfler:itulrstiamibpcleiioelliaartasaaedadicliionieinrcacespgat'aariorq2leepibi:ofeiraierfhi,csie,lecerdri-eiuftrpSunq:ti:niinplouoscacaas:d:trdleeer a caracteruir.ii uipl'esiv al formelcr, fiir.i ilr-:ea

bucurd sufletul. motivalie riientalii, cunl rjpurlea l'Iundt., r1*ar
exista clecii leiicxe crg;urice eleincllarc gi ctr
Nu descoperinr in aceste reaclii organice
"*"ci.J"**"iutt""itiie*pdi.inn"fsutreujnruEe"ii,sl.sucElisrro-auaafiealreceatsmivdtaepcroucaltarieeetn,,irci-hno-cLnoipsnJrteasitzmiitenuenlsl'afsadetputnntptueid-li totul incapiil:ile sd sr-. transforme in eniolii.
sqiriiitt5uIe,adloeiirg"da"=ani"tzeret,*at-drz*edrc,, lacsnui qbaecaefosztiremsseaenuzezaamliliioil,e.{d.ieooiar;grqadniaicccedl l.Tu simpla plircei'e a aglenientuhii scnor, ci
perceperea frunuselii sonore intervirre in ati-
r-ru sint cumva incSrcate de o tonalitaie afec-
tiv5, ne rdtnin indiferente. Iat;i exact obiecli- tudinea muzicaia.
ile pe care Ie-:urr llt'nii irlrpotlivz'r tlirei ler;rii
perifelice- rr sentilrlctrlulr-ri estetic. Urrneazd. de aici cd scntir"neiit.ul propriu:zis
(gi ser-rtinrentul estetic incleosebi) rie apale nlai

vast clecit explcsia sa organicA. Aceste stdri
organice, care ne sini descrise cu o pr'ccizie
crriclldS. n'l sint decit o elapa r lelenliti, un
rroi:rent al reaiizalii sentinientului estetic.

I)esigur, toate senlimenteie posedir in cc,tnun
o'r:r'setr.rl oi"ganic ce ie inviilule in b:itdile ace-
ieiagi inirni gi in apdsdrile aceluiagi piept.
Complexul de atitudini ,si de reprezentSri care
iilcatuiesc un se;.rtiment supei'ior se imbrar:ir in
i:celagi corp crganic ca Ei emoliiie cele i-nai
elementai'e.

11 IJa"i' se cai.le sir iii-t iuiin in ccn:-ririsralie acei;l.
cDrp organic decit. in funclie de ansamblul
,cdruia ii aparline. Sentimentul estetic, ca crice
sentii:rent de all.fel., este rr-lai last decit expre-
sia sa orgarrici. In splijinr:l ter:rici lui James
a fost uneoii er'ocat faptui c;i lrr exista emolii
constitr,rite exclusiv pe baza unor asemenea
reaclii Ei din care toa.te rept'ezenti"rrilc ar fi itb-
sente. Si adr;"ritern ci aga se peflec lr-tcrurlie.

tspcuiuentFtnuraatlierr'pouetrirncpraool nsrnn{pgiuutetorii-ccnrdtel!eo5slaio,ism'reeudime:neoineq.liuctiSel.eeu{mnmJfilonmoefltiiieiaucinpl.siocnCaautmurtneetobagalcriuseleEtvesieanasuiil vidului cli silua{ia o parl.e a expresiei sale.
Exprt:ri;-r r-.niriir:i tradiirc p;rfial rear--tia indivi-
ciului lai;i clc sit,r-taiia ciatil. aclica IuncIia pe
care situalia vine s-o trezeasca ;i care tinde
prezcnt iu rlrod ir:rplicit intr-unul din elem"eunl*" s;i se cheltuie in
direclia sa proplie. Alaturi
de descdrcalea difuzd, curn spune Spencer,
tele sale, care are aerul de a fi singurul clat pe exista o descdrcare sistematizati, cal'e lepre-
mornent. Un slab simpt<tm organic, o bdtaie di:
fineilmci,leoreindsupcirtiaelieamuani uaidiinnctriepgotacnosnasmtibtului zinta tocmai aceast[ orientare a funcliei. Iino-
un fii destul de simple ca furia Ei ca teama in-
dici iutr-adevar cornbinarea celor doud prin-
cle
lseirnspetmomnaeleoarzgSa.nEicsetcEiodealurezpier.e3zte) nBtd,rni mfeanptat lede;
acceaqi categolie cu cel care se pelrece in cipii. Bucuria sEini ttripsltienleead,esusbchfiofelmaalelournoacrtiavca-
qi incorclata,
Chiar in cazul durerli fizir:e, o buna
cazul gindirii fdra it:ragini. Invers, o fultunii pliuanrtie. a rnimicii exprimd lupta impotriva
organica n*are sens alectiv decit atunci cind
exprin-rii un scntiment. 31 durerii. Sub forrna 1or pasir,'d qi destinsd ele
sint pline de clipe de tihna gi de intreruperi,
Deci judecata estetica nu este o siilpla agio- de suspendari ale acliunilor, care au incd un
merare de senzatii organice, cum de altfel nu sens in raport cu orieutarea individului.
este nici o simplS ,combinare de reprezentdri :
unei teolii herbartiene i-atl putea aduce obiec- Cr,r cit sentimentul devine mai complex, cu
fstiieni neftmoima,retinnetpeaositnermivcdaanrieltuoraierJpear.em$zeeisnn,taucre5avfneluiprresrexsqidsttedsucs;u*i atit se spiritualizeazd mai mult gi cu atit ex-
totul ; in rrirtutea a ceea ce tocmai am spus, presia somaticd li devine mai inadecvati. Un
faptul nu ne-ar supiira citugi de pu[in daca subtil Si profund se expt'imd nein-
ar fi doveclit. sentiment printr-un act sau printr-o atitudine.
destr,riator
In cazul lui expresia nLt are valoare atit priu
ceea ce reprezinta, cit prin ceea ce sugereazd.
Ea este un semn. Dincolo de trup, seutimen-
tele noastre ii alcdtr-riesc un inveliE mai vast,
rnai subtil gi mai variat ; pind la un anumil
In accst tuntult olganic^ calil;rtea serrtlnten- punct, ceea ce ne reprezintd Ei ne exprirna
tului este categoric angaiatd. Acest tumuit este sentirnentele ment;rli in
este lumea lloastrd
orientat. Iieacfiile organice nu traduc doar in-
tensitatea excita{iei iniliale qi par.ticiparea rnai totalitatea ei.

mult sau mai pulin infldcdratd a indir.idului. A;a ci nll negdln nici unttl clitrtle clelrlell*
tele chinestezice Ei coc'nestezice din senlimen-
Ele traclr.rc dc asernenea direclia de activitate tul estetic. Ne mdrginim sa le fixArn locul.
' Senzaliile organice realizeazi. adinc in inti-
pe carc a celut-o evenimentul qi in cilre il an- mitatea trupului nostru sentimentele esteLice ;
Saieazi ernotia. Ascultdtorul materiaiizeazd, liziologica de':ine punctul
realizeazd. muzica. O cintd in trupul propriu. Ei aceastl rezonantd sentimente. Mimica laun-
li este mim. Exact in acest sens orice mr-rzicd
de plecare al noilor
inseamnd dans qi orice melodie o serie de ati- tricd ne ajutii sA analizim ;i sii inle1egern. :j'r
tudini. lMiEcirr"ile, ebo;e de gesturi pe care le dirijcazi
lt6 rnuzica, ne girideaz:i pind la un anr'lnrit pltnct
Ar'!ittnea ;i etitridinea siirt ilrclu:te itr natuta
emotiei, r:r'iee eriiti!ie lmpl.it:irlrl ilr pleallrL"ril c

leactie subiectivS gi primind din legatura iiidl,

qi infelegerea muzicii, gi jocul imeiginafiei. uita toate istoriile, pentru a se pierde in obiec-
gi irrterpretiii sint
Multe imagini proiuse gi ctuarlaicntseurugli;d4is)tianccetlaalcaorbeieucittudluei xianctiftaavtoeaareqai

susfinute de aceste atitudini.
Aici ca gi aiurea, gestul declanEeazl comen-
btcauarfiluudnl,dodararailn,mligmaitnbicdadijrueEl ginii tiemnrieostera,nfiotnimrtiecerdpn.rtecGtaiitne:ecsaotluovledsree- emofiei profunde pe care eI o stirnegte.3s
lntr-adevdr, experienla ne
indicd o destul
de mare varietate de atitudini ; teoriile nu fac
decit sa se corlsacre uneia sau alteia dintre
vorbire. El suscitd temele neexprimate ale dis- aceste varietali, tratind-o ca pe singura posi-
cursuiui.
bila. ln particular, nu se poate nega faptul cd
exista inEi care in artd mediteazd asupra pro-
priei lor ipi etrrsaonasnpeo;rtdatitnii pe care simpatia ani-
Eul viata strdind a lucru-
matoare
rqiilomr a; iaslleiinicnaereqicomreasipoubnidecdteivsecraielruii imSacihcoaplemne-
Dliaupdesptedtriceareiancleupi eScphroipnenehsatuoemr'p, acroenateEmuplluai-. hmauuel re;minolifeiineesateltliiciec,asree,pcieerldpuin{itnr-loa paroxis-
confuzie
Subiectul pur al cunoagterii nu mai are nlmic
subiectiv; el se sustrage vicisitudinilor isto- exaltatd.
riei personale osi predetermindrii caracterului
sdu. Igi uitd propria aventurd gi devine subiec- AEa este Ei EuI poetului, bogat in conlinutur:i

tul etern, oglinda a Ideii eterne. Se infrr-rntd dniivmerdse, .cColiencdtivodpienrscoonnatliintautaerea,bsctriancdtdoEpi earnsoo--
acum dcua eternitati.
naiitate concretd Ei nuanlata, cind un Eu care
Dimpotriv5, observalia nu ne face sd cre- domina toate exPerienlele.
dem cd, cel pulin in ainnumcaizterrlsatdnrui mesittoetriciengEi,i
poate mai cu seamd KarI Groos fdcuse cindva distinctie intre
conternplatorul este impovdrat cu totul de is-
toria sa, de aptitudinile Ei de obiceiuriie sale contemplalia calmd, ,cu uitare de sine (Zufiih-
afective, de inclina{iile Ei de visurile sale ?
lung), Ei contemplalia activd, cu transpunere

de iine (Einfiihlung). 31-

sAtnimimulaetalznd,initmrebgoimg5efinEdi ud-esevicaufa straind care il t,,upMai ri(tiZilcleuiprs-acFnhrtaeuuile'eonr)f(eMclsoirteassprpieeullunedar)tdqaecisecacrsoitendrteiidmilsuptilinactKoliareur-ll;
ea Ei imbogd*
tind-o ? trentru ca imaginatia Ei sentimentul sd Groos. Aceste doud tipuri reprezintd doud ex*
se trezeascd, nu trebui.e ca opera sd ni se adre- treme ; cdci participarea directd la evenimen-
seze, sd ne cleEtepte emcliil,e qi amintirile ? $i
pentru a ne vorbi, nu trebttie sd se afle ea in vntuiinrielaersmeteaatiicdpeturealibnnuudieirmescdatAifi.fei$eiin,ssitneotvliicetddrs--, sub ame-
{a!a noastrd asemenea unei vieti strdine ? Tre- de o pri-
zirea, fiorul, tulburarea pe care o simJim ina- intelegerea

intea uirei opere iEi are originile tainice in irnplici simpatie. Cele doud forme se imbind
sau alterneaz5. Spectatorul care se simte miE-
strAfundul fiinlei noastre gi in legitura fiin-
{ei noastre cu aceea care ne vorbeEte. c,gaet;tedesefrdbmuciunrtddritloetuDgiesddeemeleon;eiinqcei ale::cidm, pindrtlde--
Iatd deci mai multe trepte qi mai multe
giiturd cu ele, sentimente pe care Desdemona
varietSli posibile de contemplatie esteticd. nu le incerca ; tocmai surplusul acesta perrnite
Ar trebui, aqadar, sd distingem : 1) subiectul intreaga atitudine esteticS. Invers, contempla-
sd realizeze, sd trdiascd specta-
care iEi povesteqte propria istorie; 2) subiec- ilt lcioalual.r3e5 nIeavtoi ieo observalie care
tul care iEi povestegte o istorie ; 3) aceia care ne prezinti in-

trea,ga r-chcmentS, intleaga nair-iLale alde ntI lumea activd a jocului. qCiornateliomnpalla.toErsutleesutne
a acelei participari cu totul confolrle doctrinei visuiui. Primul este
mai cu seamd senzorial obiectiv. Primui tip
apolinic. Triieqte in lumea
,,Einfiihlung(-u1ui : un subiectiv : al doilea un
dd, in crealie, arta de expresie; al doilea' arta
,,Uit complet cd sint la teatru. Exister-rla
personala mi-arr uitat-o. Nu sin'rt decit senti- forma15.

menteie personajelor. Cind delirez cu Othello, Contemplatorui lui Miiller-Freienfels nu se
uitd nici un moment pe sediaen,secr.eriEea-lxti'{ei,sadtldiliu. ciNonSetcehimro-r---
cind tremrll cu Desden'Iona. Cind, de aselne- platori mai obiectivi, iar
nea, AE vrea sd interrrin qi sei-i salvez. Trec
atit cle r:epede de la o star"e la aita, incit nu penhauer corespuude, 9i
ma mai stapinesc ; mai ales in timpul piese- iaodarinceemauirai:dsiftearreeanlieesrtieleticpdeinccaaredrIaetdprionpunseeanmtl-
ior moderne. TotuSi, Ia Regele Lear, am obser-
vat la sfii'Eit cd, din pricina spaimei, md agd-
{ascm de o prietcnd".3o
Iatd-l acum pe calmul ;i cam recele contem-
plator : mentul eului ; starea esteticd eliberatd de
,,Sint a.;ezat in fata scenei ca in fala unui sentimentul eului ; invazia strdind ; extazul in
tablor-r. $tiu in {iecale clipd ca nu este vorba care par si se qteargd Ei stibiectul, Ei obiectul

de ceva real. Nu uit nici-o clipi cI stau intr-un contemplatiei.
Fdrd indoiald, acestea sint nai degrabd
fotoliu de orcheslrd. Sigur, inleleg sentimen- trepte decit specii : totuqi, anumili inEi au
tele sau pasiunile personaieior. Dar ele nu
sint clecit ll'raterie pentru plopriul meu senti- cufare predilectie pentru cutare sau cutare
inent estelic. Nu simt sentimentele reprezen- treaptS,lncit ea reveleazd aproape o aptitudine.
tate, ci dincolo de sentimentele reprezentate. Ele sint gi momente f;azaec. eNlauqtirescuebmiecat d-epsoeaoteri
Judecata nea rdrnine tleaza ' i limpecle. Senti- trece prin mai multe
printr-o perioadd de excitalie Ei- de eferves-
rnentele mele sint intotdeauna conqtiente. ien!5, inainte de a atinge o perioadd mai cahnd

Niciodata vreo excitalie sau, dacd asa ceva se Ei mai pasivd ? Ele sint gi reaclii care vizeazd
rnai frecvent cutare cutare aspect al artei.
intimp15, faptul imi este ciezagleabil. Arta sau
incepe atunci cir:d uili noliunea de oWas" $i

te interesezi doar d,e ..Wie,,". 37

Dupd parerea lui Nfiiiler*Freienfe1s,,,parti-
cipantulo, s-ar intilni mai cu seamd in sfera
poeziei qi a artelor de actiune ; contemplato- Adevdratul ins subiectlv nu este acel ,,Mit-
spieler" al 1ui li,{ii11er-Freienfels, ci acela care
rul, in sfera artei ornamentale gi a arhitectu- iEi povesteqte ProPria istorie'
rii. Nr.r sint siigur de asta. Poii la fel de bine
sA participi cu infldcdrare atunci cind este cpInlstetempfolaaliraleeasdteetvicSiradtecvida,zdlalnmcuolntiteinmdpivlaiztiie,
vorba cle ulr p:ilat, de o catedrald sal-l de un
arabesc ; a,,lEdinofiulehalucnga"-gui1pilqimi ruelvegnmdipcS--la fel celveoscianeinitnrs-uuqni.ioAc-{di eponvdelsutci ipriropprroiaprpiiolev-etistev,ira-
de irine ipueanltintiifi,'maum1{eicolitaamaesuuiprtaoatatdinpslduclei rceoansatirttueiei.
ar-t1

rp'5ezirutrtucra-r-cqii1'sauesn{iente'gipere-tenEtiiaa.r g'asi lesnc dovezi bpe.a provoacd, orienteazi, concentreazd 9i

Dupa l'Tu11er-Fi'eienfels,,,participantulc este oduce inapoi rel'eria aceasta' O impiedicd si
mai ales un agent al nriqcirii, un afectiv, une- evadeze absolut nestingheritd
: noi imprumu-
ori putin confttz, r-rn dionisia"e. El tr'Sieqte in

tinr r-rnele ciintre tei::icle sale gi ne regisim in pjrsetnetrru.iaslaatcislifraLcpetrmer;:r1ual freleclivlietrdletLiie prolunrie$"
unele dintre personajele sale.
*.tl inirnii'

Pentm a lua un exemplu literar, sd ne Acegraecainer sptel;ticiccatepari1n:loacclier:eaascedclncouscpbreeqtlienddeedPelcAi*t
amintim cle Doamna Bovary la teatrul clin
Rouerr. De cite ori nu se intimpli ca plicerea jpurreuzleunnlaeisteenmtiemaefnetcutliuvei .9Piojoatceudl eimciaegxiinstialorplAin-
si fie intensi in mod deosehit atunci cincl se
stabilegte o relatie csittriitnosrdEiinptoreems!peScpteactotartoE-i cere ipiposeiitiacadfedrvaalvoaalorearecoenslitneeticvdi.sOulpienragceera-

eronl dramei, intre consideri drept eroul in- mai

rul sau cititorui se melle.
su;i. Se produce o fuziune a doud personaie. Nu puteru nega pttterea de sugestie a c)pe-
Unril cste incintat sd se recunoascir in celi- relor cle artd. Toate conlin, intr-adevdr, visul
lalt. $tim gustui adolescenlei pentru poemele in ger-mene. Dar viltutea lor este poate de a*l
de dragoste. pirsira in starea aceasta potenfiala. Teoria la
Aproape intotdeauna, pldcerea romannlui
r-'ste de a ne comunica o viald imaginarS, de a tare naoedmerveadfrrejaartimdcedprereoxvifsiettArdieid,neunoconrneitmaelmbitapitlnealieaaxceaeslcatteq[-'i
ne pune in locul eroului, de a ne da ih:zia cli
trs'ie

ticd
trdim o aventnrir. 38 fltceuimilniopiarincnve'raaoesgaItsdg'tarirefeteovlcaetutrivqicedih,denteounfaisgnreerituaepctuaaalurereeuaziiandcc,intonutnLetjrucos.areoDrderaxprfporcolriu---
Inventdm eu pldcere propriul nostru romarr
pornind de Ia tema pe cale ne-o furnizeazd

artistttl sau de ia ritmr-rl operci sale. Vonr
vedea mai depalte cd un anumit mod de a citeazi in imagini, cr-r cit ramine in stare rntt-
gusta muzica n'J inseamnd dltceva. Lui Stencl- zicala, cu atit este mai pcetic;i impresia'
Atunci cincl se expliciteaza, nu are drepttrl sI
hal :luzica ii place nu prin ea insd;i, ci ca
semn a1 propriilor pasiuni. .,Nu ne bucurdm
realmente de muzici decit prin reveriile pe se cheltuie Ia intimplale. Nu are dreptul sa
plaseze cum vrea, pe baza muzicii poetice,
care seiravlieseiznislpairlSu(c.iu,.llVcluazieic,apaecemeoamceanrte, te cuvintele ;i iuraginile care-i plac. 'ft'ebuie ca
face imagini Ei cr,rvinte si se nascd 9i sd se dezvolte
ili
preocupd sufletul".
in conformitate cu poezia insdrsi, supunindu-se
Pentru unii adrnirabili esteticieni, pldcerea sensului ei profund. 'Irehuie ca
ritrnultti Ei
pplodecteicredancuuinsaedaervn5nrai talptcoeevati.cDi upAabSsotruarciatiue, ,comentariu si se forrnuleze abia
:rcest clisct'et
;i sa fie merelt gata si clispar'5' SI nri se com-
fticind, bineinfeles, de pi6cerea tehnicd datoratii
vscenrstiurnreilro-ritafridumcaoraeseni- este o stare
se infdtiqeazd de reverie placl in el insu;i gi sa se rnr-llfumersci sd nrar-
cheze tr-rlbularea sensibilitifii. Nu prin orien-
cu o anu-
mita trdsdturii cle frumusele qi pe care factura
poerlului, ;i tema lui, o pot in plus talea ei citre oper5, prin intoarcerea ei cltre
^i +. ic ca sus- intpresi;t cle
artd care o cleclangeaz6 pc)tlte

Hytier a reluat Ei a dez,,,oltat aceastd opi- ciipaita revelia clreptul dc a se numi poe-
tici ? Dar aceasti remarcii nu ;telge insemna-
nie. a0 Plicerea pccticS, plicere datoratd ioct-i- tateir realita{ii pe care ne-cl descriu teoriiie
liri it"naginilor', estc iircontestabil diferitS de
p1[cerca esleticil pe care ne-o provoacd va- cu plicir::r. Ele pornesc de la o observatie

loarea tehnica a velsurilor. Pldcerea poeticd cxact'5. A;a simt 9i se comporti, intr-adev$r'
este ,,un Joc de irnagini liber sistematizate nrulli oantetri.

BxislA in arta inqi subiectivi Ei ingi obiec- obiect, sd ne povesiiln ploplia poveste sau
sd ne cufunddm in povestea altuia.
til'i, Pelrt"r'i.r nrril{i rilti"sii, confensiune, expi:esie Se poate lntimpla, la fel, sd cddem in extaz,
sau imprcsie, arla estc intol.deauna in funclie
de Eu. 'fot ceea ce simt ei, tot ceea ce se re- Ei vom studia de aproape, in,Iegdturd cu senti-
varsd din ei capdtii folmi plasticd, sau verbali, inentul pmruovzoicaacld, ,acjaesatensumtiriili de depersonalizare'
sau sonord. Istoria lit'tei ne-ar dezv6iui, fdrit
Arta subiecti 9i iir anu-
indoiald, dez.,'oltalca plogresivd a subiecti- mite clipe, sentirnente intense' violente, pro-
fr-tncle, eitaz sau entuziasm, cirrd obiectul con-
vitalii. ternplaliei pare sd dispard :
Pentru allii, lucruri.le, raportul lor, acfiunile un fel de intuifie
fari fotmula gi dc iluminare fiird explicalie'
lor posedd o valoare prin ele insele. Eul artis- in cazul acesta'
Totul se pelrece, ca in exta-
tulului nu intervine decit pentru a opera o
zu} religiosf tinde prezenla divind se substituie
tranzilie cit mai fidela ,cu putintd. El consti- pilenensncieaburiEiee-tceiapotnuat;etiininrteulalfe5csctuiuubanileeiic. tauTulouaditises-paddeertuelitrbnie-nrrinacdtlripidleae

tuie un loc r]e trecere unde lealitatea esteticd etaatiicnusal gair.e$-iimtoptrueEsii,ainctar-poosl:eodgddtmieuclot umfltaziii,meuxl-t
decit a pierdul. I)umuezeu i-a devenit consub-
se intrupeazA.
stan!ial.
La drept vorbincl, subiectivul se manifest.{ Iaid cum, in extazul estetic, opera este uitatii
qi totugi prezentd. Extazul rdtnine orientat
adeseori sub masca obiectivitatii. Boaz adormit graviteazi in jurul
spre ea gi ei.
ni se pare un imens pocm in care autorul s-a
contopit cu personajul sdu. $i totugi o privire
mai atent5. ne reveleaza aici propria sa per-
soand, propria sa viali. 1'l

Nu e nevoie sd revin ilsupra cont.ernplaliei Studierea at'tislului ne-ar clLtce, vom vedca,
propriu-zise. Ba corespunde acelei stari de ar- la rezultate foarte tlsein;indtoare.
monie qi de echilibru pe care am descris-o
deja. Contemplalia este acordul funcliilor di- Stirile exlatice din mornentul creatiei sint
vergente, ducind la rezi,rltatul minttnat cd noi foarte frecvent des'crise. Existd altiEli care se
exprimS. in opera lor, dar care nu se exprim5
nu mai exisHm in fala obiecti-rlui sirnbol aL decit pe ei ii,$iql. trxistd allii care trdiesc con"
acestui accrcl. De iinde sentimentul unei adap-
{lrlieirtnanruilietiu(idl'ltiveol ehpcrtel'sorriereci.rdi-,r$q{iaiil.saseelictptiliiipqelsariedlacaizandrcefpoaoerrmpeaeearr,atsi,izcnaienntpisepimmrusuorpinlrtaeaq---i
tAri atit de intinte, incil. opera ia locul perso-
lrt.\irr lor-rrrei pledor"r-rind rind pe rind.
nalita{ii noastre qi perre sa ne satisfacd clin plin
dorinfele qi sd corespundd tutltror aspiratiilor ' O oper"d, olic:are ar fi ea, nu trezeEte in

noastre. I)e unde acen aparenta de necesitate lrdir-rcul nostru, pr-it-t tnetnot'ia a{ectivd, ecouri
profunde ?
gi de eternitate.
O anrintire de tip afectiv este, pare-se, rea-
Putem trdi opera iPnuttoetmalitfaiteinadeeoi sEeibini ierar- plrifia unui rnoment tibolit al Eultri, restu'ectia
hia eiementelor ei. recep- runrri trecut lndepdrt;,rt, intruziuuea brusc6,

tivi la structura ei formald, la valoarea ei sim-
bolicd, la forla irrpresivd a elementelor ei sen-

zoriale. ln toate aceste cazuri, rdmineln in ca-

drul operei.

Dar se poate intimpla, de asemenea, ca vitrta 12

afectir.'d sd se elibereze gi si se considere clrept

irr:zislibila acilparalc a sulletr,dui de c.lti:e una Dar in locul urtei i.!senletlea oscilalii, irttil-
din vechile lui forme, ,,ntauii emoliilor noastre nirn foalte des r-ritarea profundd a vielii in si-
moarte(.
nul pldcerii estetice qr un fel de sut'erand afir-
$e poate irrtinlpla ca arta sd declanqeze e\io-
carea intensd a unui tuourent din viata noas- mare a realitdfii. Noi ne cttfunditn in opera
tr5. Dar, de obicei, st6rile noastre afective se
de artd gi uitdrn i'earlitatea. Abia cind ne venim
ordr-neazii in jurul emoliei prezente sub form6
anonirnd qi confuz6. Experien{a noastrf, afec- in fire, cind errolia estetica inceteazd, avem
congtiinla iluziei. Abia cind sotlnul inceteazi
lir'.l confer';i plcnil;r:dine clipei prezente. Din
sau devine mai superficiai sintem conqtienli de
atitea Eu-ri citc siutetn gi cite atn fost, unele
rtisul nostru. Afir-manr in arli"t o rcalitate, dar
trlurspar mai tnult. trxiski rtneori un fel de
ce este aceastii t'ealitirtc ?
rerlaEt,ere a sensibilitdfii ju""enile : insd rareori
aminliri pr-ecise. Replezentdt'il.e san sentimeu- Oscilalia aceast;,r., congiii-L-rla itceasta a iluzici
o remarcdm din plin in joculile superficiale in
tele pe caie le cleclan;eaza artistul sint un'I- cale nu h:d.tn in selios ceea ce faceitt, in care
plule cu experienla noastrd. $i alunci cind sinteur conEtienti de faptul cd plSsmuim o
lurre futila, in care nu pieldem din vcCere
ele se reinnoiesc, alunci cind opera ne-a dcve- ocpi ozeixliiastddinfotrremjeocaiEei viata serioasir. Am r'5zut
nit familiard, ea este incdrcatd cr: o bund parte jocului care tocmai asta

a vietii noastre. Iubim in operd gi precedentele urmiiresc, sa dezumfle o realitate iluzorie'
intilnili cu ea, Ei prietenia noastrd de odini-
Dar in jocurile profuude se creeazi o reali-
oar;1. tate fascinantd. Deplina ddruire fala de salctnil
Ecui cceornirsetaatarreeaarleituSgliliteeirnopbiire"iccteivep,rino
Existen{o asumatd
anumitd
,,S/elch Schaitspiel, ach ein Schauspiel nt-lr l" tema jocului, iatd factorii credintei. Fie cE
Confuzla ciintre arlii Ei realitate este groso- jocul se continui intr-un fe1 de stare de vis 9i
subiectul nu intilneqte obsLacolul unei lunri
land qi incsl,eticd ; este ,,trompe*l'oeil". Alta
incei:c pi'in a ne ar;er"tizi.r de non-existcnfa o* ostile; fie cd se continr.ld itl acliunea cr,r to.iiii
biectivelol sa1e. Ea este cclnvenlie gi nu min- $putite'5ntEci,dpeird}taapztacasnzci cletsttulJera"ti, sirbiecl,ul e-cl,e con-
ciund. Iati de ce se afld intotdeauna dcasupra ci se cotli:une, cuilt ce1 clcrin{elor
pasiunilor iosnice. ..l-un.rea in care ele igi ela- pla, din acfir-ine q;i din sirle; {it-"
lcazl-i cirnulile siriefii qi ;rbr,rnciente este luniea
picturii". a: Ar:ta este bucr.rrie a spirituh-ri 5i nrai frccr;ent se intirlr*

delectare. t'is *-- qi visr:I i'si a{Li
ii-rtc;crrai dorrada in ac{iunea docilri qi reuqita
Inseamni cii rennn!5 ar"ta la orice realitate c;,rre. la rindul ei, igi cor:lilrlli in vis leltqiita
qi ii opune acesteia cu o precizie implacabild ;i .;aloarea.
ficfiunea ? Dupd pdrerea unora, iluzia congli- Daluirea de siue $i fericita succesi'une a illo-
entir, sentinren{ul iluziei, un fe} de oscilafie nientelor contemplafiei estetice compunindu-se
irrtr'* ilrr:zot'irt si r'erlrl ;rr corrslittti e:rt"ii'1.r irr':r',,i
alnonios, satisface'r'ea continriS a aqtept.{rii,
a sr,:ntiinentiilui estetic. /'3 r'Sspunsul exact pe care-l dd aspilaliilor noa:r-
tle opela c1e alta, de,sfiitut'al'eii ;i evoh,tlia ei,
t'r-rr,erirea irriRslt'ii !ri:-ri:rtit,'rnft: satl progi'es;\re
ile cr'ri Ie i.Llge:,,tiil i1{ririiili'artL)al"i.. tnirt.t Lrrfl-\1e;,i
L'i l eligesc si c-"r'eezrj '.ln llel de reaiitatE. r"{u irfir-

mdm, desigur, ci obiectul existd in lumea em- zlizitaoa\lafieit.6Vgnri euimnara,cglduiecneepcldicuiifues,iriseieldnglcelaersiancnotrlpiianesripemrcoii,pnrtcrieaeiresreeaan--r
piricd, dar nu credern nici cd el nu existd ; ii
admitem e:<isten{a farS a-i cduta legaturi cu
lumea empiric5. Ii conferim un fel de existenld
;.rbsolut5. Ceva cizi-it parcd din cer. gulfsauniacnmeideiiaqdcuitdnueiotfrzesJ'e-erLr.inieltnSzecaaet,-i.nvlqiu.zainaCiclaoisdamttaaeqpt iaimsnriutamoobrtteaiidevageuciatinln.iuvetpnraiseaninlsicdtencrciunndddcaceamaearndiemlaoatauldst.dd.e.
Iatd impresia de existenfd pe care i-o im- deosebesc; ele depind fiecare de o atitudine
pune contemi:latorului sentimentul frumuselii
in in mdsura
devenire, irnpresie ce se produce ca atare :
in
care constnlin:l opera de a::td
cind respin.qem o operd de a.rid ca proastd sau
ca falsd, orice realitate ia sfirqit. diferitd a spiritului qi de irr:. alt sistern de refe-
Creatorul sirnte cd se supune unei constrin- puteln concepe nimic in afara unui
rinle. Nu
tuornreiicvaearrpesa.frieNenuate-ilensedtiiet,ucciimtdrkoraorzairneldeaul-ci-tnoaetnefperc*raiumnaetavlaerelodainre*
geri, cd. el creeazd sub autoritatea unei reali- cie reaiitate lporrininratrp-ourntaruenliaveursn. prin
tdli icleale. ,,CeI care cautd se indoieEte. Dar integrarea sistern, mai

geniul afirmd cu atita siguranld ;i indrdzneald Existd
ceea ce se infdptuieqte inlSr,rntrul sdu pentnr
cd nu este intemnilat in reprezentare, ni,ci re-
multe universuri, Existd atitea cite sintem noi
prezentarea in eI, ci la el contemplalia gi capabili sa alcdtuiin.
cbiectul conterirplat lsiebeacrolradd oinaccheiepasEpi oonptearnd..E.i
colaboreze S-:lr putea spune cd reaiitatea empiricd, in
par sd
Poezia este realul absolut ; cri cit existd mai sensul kantian al cu.rintului, se completeazd
multl poezie, cu atit existd ma"i mult adevdr".44
gralie mai multor sisteme de realitate ideaid.
Ordinea fenomenelor nu este singura care ca-
La artist, o intreagl lume interioard se for- pata pentru noi valoare obiectiva. Ceea ce nu-
muleazd in simboluri. Cum sd nu creadii artis-
tul tn el insuqi ? rnirn ,,lurnea valorilor,, ni se impune de ase-
menea, ba uneori cu Ei mai multa autoritate.
Nu doar in ochii anumitor filosofi poate lumea
fenomenelor sd devind iluzie, comparativ cu
A"col'du1 intregului spirit, acea profundd realitSlile pe care conqtiinta rnoraid Le consirlerd
stare subiectivd pe ca,re am analizat-o mai ina-
mai profunctre.
inte nu poate si se risipeascd in purd apa-
ren{5 ; evidenla, certitudinea morald, conEti- Existenla empiricd nu este decit unul dintre
in{a Graliei se ivesc in noi ca niqte realitdll. modurile de existenfa. Altfel s-ar sfirgi cu mo-
ralitatea, cu religia qi cu arta. Or, spiritul este
Orice perfecfiune se afirmi ca existenld. tocmai ldcagul acestor existenle superioare. Re-

I-a baza oricdrei realitili se afld lntotdeauna fleclia deja organizeazd un cr-l totul alt univers
o seleclie qi un decret. Ceea ce numim in lim- clccit lr,rnrea empirica. A gindi, spunea Hegel,
bajul de toate zilele realitate este o lume de nu inseamnai decit a dezbrdca lumea fenome-
nali gi vizibild de forma singularului. gi a con-
aparenle in care selectSm realul. Printre for-
mele, dimensiunile, culorile rnultiple pe care Ie
tingentr-rlui qi a o defini ca pe o entitate univrt'-
ipioadtdemproeziennrptaorrtra-unfo,Sbiepcat,rtiecxrrislatdrdungai cdreia. noi sala, zdmislitd prin propria-i actir.itate.

pe care o S-a obiectat iniotdeauna cd existenla mental5

considerdm real6. nu este existenla enipiricS. N-avea dreptate
I'a" ba-za <lricd.rei realitSfi existd in primul I{ant sd spund c[ existen{a nu este un predi,cat,
rind spiritul de sistem" Nici-o stare de spirit 't28
1?9 ci un enun! absolut gi ca in afar:a gindirii ?

elittraErptiell'oi;cae.,r,,t;ei:.ifra-irrpule_:.iul.rSt;etdrnarr,t.taclui5jni,oaini[iir.lrcltv1laautrc'arortiiriccearpetsa, lu]itaAtitlrielodaer- ccp'ut existir o intpt'esie globalir. un t'elllex esir'-
tic. lnainte chial dc a obseLr.a Iitirpede cc se

afli acolo, avenr seutir.itentul ullei prezel:le qi
al unei ac{iut-ti.
taleri din cap inseamna altceva decit suta de
taleri reali. ,,Existd un gen de ernolie cu totul spccifi<:
Dar valorile sau idealurile, cum vom I'rea sir
picturii... existd o impresie care rezultir din cn-

le numim, deEi nu sint entitafi empirice, all [r)- lare araniament de culori, de lumini, de untble
etc. Este ceea ce attt nlimi mr;.zica tabloului.
tuqi legdturd cu realitatea. Sint prime elemente lirainte chiarr cle a $ti ce reprezinti tabloul..'
ale realitdfii. F6ra ele, multe feluri de realitate
n-ar exista. Iar ele n-ar exista fdrd realitate. sinteii carptiva{i de acest acord magic ; unecri
liniile singure au aceastd p';tere, prin glandr;a-
Idealul fald real nu este idealul in deplinatatea
lbuini.elEuxi isntuenelsateamdeivlidirnudluoii,elanicfrdurcnleocsiut laucieEeai t'ea lor.tt4o
a
a Tn acelagi sens, Battdelaire sclia : ,, De lii r-r
lumii vizibile. Opera de artd, ca gi acliunea pcleisntatriuridapdreeascmifraaresupbeinetcrtuul,auannatalizbalosueualeblitarri
rnoral5, constituie traducerealimpede, apro-
priatd a sensibilitdlii noastre, a rnigc5rii spiritu- Delacroix a 5i pt'odus asupra sufletului o impre-
Iui catre propria-i suveranitate Ei plenitudine.
De la spirit igi deline ea valoarea, iar adevarata sie tlinunatS, {ericitd sau tnelerncolicd(.47

semnificatie gi-o primeEte de la insagi miqcarea Maurice Deiris ali'age ;i eI aten{ia cit, atunci
Iui, careia ii este simbol.
Exprimind un spirit, opera dobindegte pentnr cincl pirtrundenr intt'-o catedlald fl'untoasd, ,,ne
toate spiritele realitatea acestuia. $i spiritul se simlin-r cttprinqi incd de l;r intrare, fdrd a ana-
clesfata cu opera sa, intru bucurie Ei certitudine. liza eleitrentele sensit,riie ale armonlosului an-
Operele hranesc credin{a. Stimulind Ei exaltind samblu constituit din I'itrerlii, proporlii, or11a-

un spirit, opera capdta in fafa lui realitatea pe mente, iniil!ime, cujoare etc..', ne simlint

cupringi cle o tulbr.rrare ilezistibilS.arrs
prospelimea privilegiatd, puterea
care tot ea i-o conferd. Opera artistului ne estre Cur-roaqtem ochi'
necesar5 pentru a ingadui unui anumit aspect a pt'inrei alttncdturi de
al fiinfei noastre sd capete congtiinli de sine. cle fascinalie

Ea primegte in schimb intreaga virtute gi for{a Pe uri'trli levenim asupra impresiei de ansani-
blu. o relu5tn, o studieil. Per"cepfia se dezvo]ti :
cle exislenld er acestei conEtiir"r{e de sine.1'5 ea igi etaleazd pulin cite pulin bogdlia qi con-

Timpul ;i spofiul {inutul. Ceea ce ntl era clecit spatial ;i colorai,
sdrind in ochi mai se des-
intii prin armonie,
cornpllrlc pentru a se l'ec'oll-]pune 9i a se crga'*

Artele spafiale se consh'uiesc lent in timp ; rrizlr clitr rrott.
lent in
artele temporale se construiesc spatitt. Ltrrin.r astfel cuno;tinld de obiect in diferii't:
feluri, pina in clipa in r:are trebuie sd tragetr'
Orice contemplaiie este intotcleauna succe-
<'oncluzia. Cdutdm atuuci sat.r gdsim dintr-odatd
scoirn.ici.cn",tSlei zoericine succesiune simte nevoia sd se
simultaneitate. r.lrr nou efect de ausamblu, analog impresiei
Aperceptia unei opere plastice este nu atit totale pe care ne-o produce o povestire sau o
un instantaneu, cit iusuntarea, contragerea miri ()peli tnuzicald : sinteza simultand a momente-
mnltor erperceptii succesir-e. O opera plasticir
nrt-;i pi'odttce rlintt'-ocla1-ri inlreg electul. l,r irt.- r3r l,rr srrccesivt:.49

Hegel n-avea prin urn"lare dreptate cind agteptare $i pe amintire. Insd, prin aceasta
opunea instantaneiiatea iirtelor pJ.astice desfa- ceva de
guririi su'ccesive a poeziei. Ceea ce afirrnd. el chiar, nn existd in apercepfia melodiei
felul prezenlei simultane a mornentelor dis-
despre poezie se potriveqte gi artelor plastice:
,,Dar trdsdturile particulare, deqi nu fac decit tin'cte ? Putem construi aceastd aprehensiune a
unei rnultiplicitali succesive, aceastd unitate de
sd se succeadd, sint percepute LotuEi de spirit. uir ordin superior, aceastd imagine, fdrd. a re-
care qtie sd*,si forrneze din aceastd multiplici-.
tate o irnagine grupa mdcar uneie dintre elementele sale ? Tle-
imagine in fala upnriivcdiriiEsi aslde, pd.sti'eze aceasti buie mai intii sd ccnstruim un prezent, Ei ur-r
sd se opreascd. la prezent plin. Designr, cind succesiunea este
ea gi s-o contemptre'.. complicatd, se ivegte negreEit un rnoment in

Dimpotrivi, artele temporale dau prilej unei ctea,reriemleinffrienndtesleausenusuisntramg eampoerricee,pqtiieiinprezceanre-
slnteze simultane eare collcentreazd" intr-o ima- forma pe care ele o ccirtureazd este dat5, ca sA
gine unicd actel.e succesive Ei momenteie dis- zicern aga, separat, supravieluind apariliei ror
efemere. Dar constru-irea acestei forme nu pre-
persate.
supune existenla unui fel de spaliu mental care
O vocc cat'e ctntS ne rniEcd. inainte ca noi sA subintinde durata purd, cam tot aga cum spa-
fiul mental este necesar pentru formarea con*
inlelegem melodia. O voce care vorbegte ne ceptelor: necesar, poate, Ei pentru con$tiinla
timpului ? Durata purd pe lciraircednqe-ia descris-o
impresioneazd inainte ca noi sd inlelegem ce ne rnuzicald
Bergson, fixindu-i emolia
spune. Poezia pe care o auzim nu debutea:za drept expresia cea r:rai jr-rsti 51, ru riscd sd
printr-o impresie rnu;uicald, nu te cufundi mai devini un fel de confr.izie extatici in care toate
intli intr-o atmosfera dc ritm'qi de sonoritate ?
formele se estompeazd, impreund cu insdEi con-
I\{iEcdrii acesteia ritmice ;i compoziliei acesteia qtiinla timpului ? Dr-rrata concreti con{ine, prin
sonore, cdrora ne abandondm, noi le cdutdm diferentierea momentelor, gi spiritul pretinde,
sau le gasim sensul, iar sensului ii urmdrim pentru sinteza acestor momente, timpul orien-
desfdEurarea in cadrul prezentdrii concrete tat cdtre spaliul qtiintei Ei al vielii practice, 5i
nu printr-o inexplicabild decddere se detaEeazd
ccadrefi-elciamrepuenteapvdocaiiaEcieusrete,cihdiiensofaaEsutrred.riPparseih-soe-
senzoriale le cuprinde pe toate celelalte qi cd, Ia
lumea inteligentei de intuilia pur5.
sfirEit, opera se afid in fata noastrd in intregi-
mea ei.5o Spaliu qi timp sint strins unite gi se deru-

Lucrul acesta este cu atit mai adevdrat, cu leazd simuitan in fala con;tiinlei ce Ie poartl
cit poemul ne rni;cd mai mult. Prin compozilie,
prin alegerea Ei prelucrarea ritmurilor qi sono- in ea, de vreme ce timpul implicd diferenlierea
ritdlilor sale, poetul iiric ne sugereazd atitudi-
propriilor sale momente.

nea; Ei dintr-odatd ne instaleazd acolo unde Trebuie deci sa ne tinetn la egal6 distan!5
trebuie. de o figurare excesivi a timpului prin spaliu,
Concluzia lui este formulatd incd cle
la inceput. ca la Ka.nt, cel putin in Estetica transcendentalS,
Ei de afirmalia cd timpul ;i spaliul n-au nici-o
Nici o indoiala cd rnuzica nu-9i coustruieqte
legdturF. intre ele. Succesiunea, construirea mo-
formele in duratd ; dar, de asemenea, nici o
indoiald cd formeje ei irr"r sini rnentelor timpului n'.r este posibila decit in m.1-
se pierd confuz evanescenle care
in amestecul sura pinulcinareflueaidstEaibmileagtiepEuilipnreintinsedseizuanbiml deedciuit
al duratei pure.
Perceper"ea formei rnuzicale se ?nteir"leiazi pe mai
132

durata purd bergsonianS, decit calitatea purl Spalirri nu-i este strain artei cclei mai inde-
in care toate diferentele se anltleazd.s2 partatc cle lt;-mea lizibila. Nrt r,'oni ezita sa
voi'bir.r.r clesprc trn sllatir-r (onor: din lnornent ce
toate senzafiile exista in spafiu. Ilxtensia este
I)eci tinrpr,rl conternplatiei e-stctice, al artei, un atribut al sunetului. Spaliul auditiv pre-
zintd trei aspecte : direc{ie, distanfii gi volum.s:i
este tinrpul constrttit, stilizat. timpul rimat, tim- Chiar daca, in audilia rnnzicalS, in momentul
in care noi trAim muzica, sau irm devenit mtt-
pul docii, tirnptrl spiritului. Alta incepe prin zica, direcfia Ei distanfa se anuleazd, rAmin rra-

a ne clibelir clc timpul conftrz, de angoasa gi
uritul tir-npulni, meleu prea lung, lnereu prea

scttrt. rialiile volurnului sonor ; rdmine acea ,,expe -
rienli a densita{ii(( care
Ea ne desciride. Ia fel. adincinii extraordinale. se atageaza sttnetuh,ti.
f impui gi intinderea devin mai il'r.rfunde si
mai pline, dcpArtdriie se l5rgesc, sentimentul Rdmine faptul ci sunetele inalte sint sublili,
delicate gi fine, iar sttnetele joase sint largi
exisl.enfei se intensificd. In anuuite stdri su- masive. Riimine impresia de plenitudine qi Ei
fleteqti aproape supranaturale, ..profunzimea cle

vietii ni se reveleazd in spectacolul pe care-l extensie pe care ne-o dd combinarea simultana
a mai multor sunete. Rdmin irnpresiile de indl-
avem sub ochi. Acesta clevine simbolul ei." I)e fare gi de coborire, de separare ;i de apropiere,
unde impresia de incleinenire a timpului ;i de
eternitate. Eternitatea este timpul extazultti. de profunzime, de inaintare gi de recul pe care
citre totr-
ni le dau desenul melodic, armonia qi dina-
Tir-npr-rl conten'rplafiei apel lui Flatt- nu din afard qi prin
pesotetli.vuin r-nica, Ei asta de insa;i, asociafie, ci
te timpr"rrile. Aici s-ar flazr substanla
bert : ,.Seri asemdnitoare ii rcvenird atuuci in parcd {inind de fesiitura

universttlui sonor.

suflct. Unr"le ela ?((. Nurneroase experiente vin
sd se cciircentreze aici. Maine de Biran avea
dreptate sd spuni ci un buchet de violete con-
tine parfumul mai multor primlveri. Frumuse- Arto ;i ortele
lea es,te ea ins51i, dar in acela;i timp este bogatd Fiecare arti ne solicitd in felul ei, punc in
in itnplesii striiine care o sporesc si care se pot joc funclii diverse, face apel la atitudini spc-
inalta ciin ea in inragini limpezi sau intr-r.rn clfice. Vorn studia, in a doua parte a lucralii

abur con,luz. O operi frtrnroasi lru este limitati de fafd, unele dintre aceste reactii cu caractc-

ca sens. Plutesc in jurul ei : tot ceea ce a fost lul cel mai bine malcat. Dar trebr-rie sf, ne in-

ea qi tot ceea ce a trebuit sd fie ea 6i toate na- trebam aici, dintr-nn punct cie vedere n-rai sin-

lucile care ar fi p',rtut si fie ea gi pe cale for'- tetic, dacd nu cur]rva existd un fel cic'
ma -ctf ictir le chearri qi le alungd in acelasi
generalitate esteticS, pe care vin si se impritne
tir-np. Implesia csteticJ este intotdeauna supra- cliferente, sau dacd, dimpotlivS, existd tot ati-

incdrcata afectiv gi plulideternrinatd; in ea vin tea categorii estetice citc- arte distincte.
sii se conclenseze ntulte impresii ciile liinin
necuuoscute, ciaL care prin aceasta nu sint mei Dac'i adoptdm pozilia obiectivi qi dacd al'tin-
pufin interrse. O puternicd prezelfi spiritual5 cdnr o privire peste clasificarea artelor, sinteur
pr-r;i inlr-o oarecal'e incurclturd.
nu e.ste in chip necesar o declara{ie de idcn-
Cele mai rigttroase sisteme de clasificare pro-
titete.
<'lilmii nature ot'iginnl5, constan!a, limita fie*

cAreia dinti'e arte. Ceea ce leusctreuaridieevpdrraet adodaer Dupa opinia unor stralucili esteticieni, deier-

cr-r condilia sd nu privim mlnarea caracterului specific al artelor ar de-
pir-rde de structura sensibilitaiii noastrc.
aproape. Sig-ur, existd o arhitecturd, o picturS, Pentru S6aiiles, pictorul este mai presus de
o mtizicii. Dar cinrl le examindm mai de
aproape, speciile estetice net delimitate, ca qi, orice un ochi, ,.un ochi susceptibil, delicat, ab-
in cadrul fiecarei arte, genurile net delimitate sorbanL, care clomin6 spiritul". Muzicianul este

tind sd se regdseascd Ei u.necri sd se topeascd lnainte de toate o ureche.
unele in aitele.
Din aceastd predominanld a unui sitn! rezultd

Dacd vrem sd clasdm arteie, sd le ordondm aptitudinile diferite pe cale fiecare artd Ie pune
ipnregjodcte.E,t,ePrmecaloimdiinnaanintateuvnouciastiiam, !illapraedritsipsutneii
gisndinstsierenmrciia,psufidqrilceionnsdmuubacodrretdoorinnddcemucr,citdsrdt:u,arlldieunEcioidonerducoonpmdrerona-, la o anumitd manierd de a simli qi de a gindi,
la o conceplie originalds. Sistemul ideiior qi al
ditate.sl' sentimentelor se modificd in conformitate cll

Ideea de ierarhie este Ia fel de gubredS. Se predominanJa ochiului, a urechii qi a vocii.

Etie de exemplu cum, peirtru Schopenhauer, sis- Muzicianul va avea, in afa::d ile urcche nuzi-
,,Lumea de imagini din spi-
temul artelar se etaja in conformitate cu miq- cald, sim! muzical. cu seamd o lume sonor5u.5S

cerea progresivd a ldeilor, de la arhitecturd, ritul sdu va fi mai

artd a fortelor elementare ale materiei, pind la pu$nieBdeertgasEoanre, adduepirecael,ascarriedtiant cd arta preq.g-
sens56:
muzicd, iimbaj al voinlei. La Flegel, principiul acelaEi
aceastd detaEare ar fi completd,
este acelapi ; dar arta supremd o constituie ,,Dacd dacd su-
n-ar mai adera la acfiune prin nic!. una
pentru eI poezia, cdci fiind cuvint gi gindire, fletul
din percepliile sale, el ar fi sufletul unui artist
aceasta se afid rnai aproape de absolutui spiri- ir'rga cum lumea incd n-a vdztt+". Ar excela in
tual. Ierarhia artelor este o probiemd a rneta- toate artele deodatd, sau mai degrabd le-ar topi
fizicienilor. Solulia depinde intotdeauna de o
pe toate intr-una singurS.s
teorie a realitdlii Ei a valorii.
Putem admite un singur rnoment, ca Scho- Dar numai lntr-o singurd direclie materia ,,a
uitat sd ataqeze perceptia la necesitate. $i cum
penhauer, cd o data cu fie,care dintre artele fiecare direclie coincide ctl ceea ce numim un
sim!, printr-unu1 din aceste simturi, 9i numai
etajate ierarhic se manifestd o Idee noud, mai
prin el, este artistr.tl rnenit 1:r oligilre artei.
inait6, al carei cirnp de afirmare ar fi arta
respectivd ? N-ar fi lesne sd indicdm in fiecare De aici, la origine, d.iversitatea artelor. De aici

dintre ele prezenla simultand a celor mai multe 5i specialitatea predispozilii'lor'."

dintre aceste Idei ? Nu existd., de pildd, o formA Fird a nega impoltanfa considerabild a orga-
nultri senzorial, ne putem intreba mai intii dacA
arhitecturald a muzicii, o dinamicd muzicald
predominanta lui nu depinde de ttnele dintre
care foloseqte, ca Ei arhitectura, un joc de forie ;rcele calitdli pe care ]e facem sd depindi de
elementare : greutate, rezistenld, confli,ct ? ea. Cum toate impresiile vizr-iale pror.oar:d in

Ne vorn mdrgini la aceste observalii de bun t'azul pictorului o specificd rezotantd sentimen-

sim!. Adevaratul mod de a trata problema - 1r15, privirea lui se ascute pentru culoare, pen*
dar e1 clepdqegte cadrul studiului nostru
ar li sd examindm felui in care s-au construit 1,r'rr valori Ei forme. Organul, aici ca Ei aiurea,
nu este poate decit instrumentul spiritului, fd-
Ei au erroJuat diferiteie arte.

Lrrit gi rlfinill. cie ciiti'e spilit, ;i inflolit'ear ten- cel mei bine alcltuit este oi'b din punct de ve-
rlinlelor 5i ir func{iilor'. sensibilitatea vizuala la forme, la
DacA vdzul gi auzui plin cteie estetic ;
sint excelenld sim- r:uloli, la valori ; t-netnoria, indeosebl tnetrtoria
nu e citu;i de pulin cazul inrediirtd, cale-i permite sd pistreze priveliqtea
s!ri:rrineesgtdemticeva-loainresad celorlalte sirn- mintii pina cir-rd ea se fixeazd ; fiirelea
asta nu estetici a sr:b ochii
gi mai cu se datoleazd bogdfiei 1or spi- sir:rfului chinestezic Ei a celui de echiljbt'u ; in-
rluiturial-e, seami faptului cd se prete6zi clemiuarea manuala Ei sii'ir-rsa coordonare a
Ia formarea unor ansatlbluri de r.'ast6 intin- vederii cu tnigcalear nriinii fata de
sliptlllerea
dele ? Nici mirosul qi r-rici gustul ntt se pl'e- viziunea interioali ; abilitatea de a in{elege,
teazd la fort-narea de ansambluri solide qi du- a orcloua, a scoete in relief cccil cc r-ccle ; abili-
riibile ca meloclia salr ca forrnar. Ble pot intdri tatea cle a olganiza schen:ele vizir-tlrii. de a des-
imprcsia estetici, pot chiar crea pe cont pro- conrptlire, a Ztnaiizit, a planilica a'usamblurile ;
priu o inrpresie motnentanl Dar sint incap:l- in fine, alta cle a concepe in ansami:lu nliqca-
bile sd alcAiuiasci singure unul dintre acele r"ea generali qi de a menline icleea de ansatrrbhl
irnsan-rbluri intinse Ei dural:ile pe care le cotn- in plind lumind a conqtiinlei.
pnn r-eclelea ,ci auzul. rnPuolueitr-lirmluibiai jutrhe-brui' ieapstiimtutduilnseoa:-crolerit:irriiitu9litala1r'uitu*
ginci sau un sentitnent in simbolttt'i expresive,
Ap'ritudinea pcntru o artd dati, dac6 o pri- viefii afective qi o anumitd
6 anumitir bogalie a organizare a vietii afective
vim mai de aproape, nu depinde de o pre- cletagare, o aiumita
dispozilie senzoriald; ea presupulle o intreaga in jurul temelor dominatoare ; c anutriiti spon-
taneitate cauc se elibereazd de critic5, 1rn anu-
serie complexd de funcfii. ,.li trebuie muzi-
cianul:i, ne spune Jaques-Dalcroze, f inetea mit sim! gi un anumit grist al precizrei 9i ai
urechii, sensibilitatea nerYollsd care-i ingaCuie
sd incet-ce Ei sd recunoiiscd toate nuantele de ssttAiiupliuniir;e. saiitp:eingi.ueli,llolrimEbi iiiib5eirntaretemaoIi'iesi tivpeinlbialelea,
ordin senzorial, sentillentul sch-einelor traclitionale 9i a tehnicii verb;ile ;
ritrnic, sitllul ine- in fine, alta de a construi un atlsaml:lu in
tric, aclied sentimentttl just al r:rporturilor din-
tle n-rigcdrile in tirnp gi miEcdrile in spafiu, in
fine facultatea de a exterioriza spotltan sen- conformitate cu materia ver"l:ala 9i, totodatS'
in conformitate cu elanul afectirr.
zafiile motrice Ei de il le tlansfot'trra in senti- .oprrGeOgcrlueiasp-pasituriit:nterctddediteremejfaduinsnfsuocerafdairiuiaeenclieeicsmodteemeacnpitd,aleearexpic,eini;ddr:Eiatuir5tnnileeiutilletEcleatidaureer,
nrente Ei in ernolii" 57.
,,Ii trebuie muzicianului, scrie Miillcr-Frcin-
fcls, emotivitalea care fduregte rezonanta afcc-
i.ir'5 a sllnetelor, aperceptia ritmului, collsonal'r-
iit"l", nici ir-i ce orcline. lutilnirea ior e fot"1u-
felor ;i intervalelor, memoria, coordonarea mi;- mititnialniien?asicEice?sadtestartxaliriusiacrttdipoletriiutnusltdrpaeiicnrrieeet1aueclpuooeiti,n'cspaoolalleeenxldadoliiceuuhn?icuaSlptrateriiunEscieinipaitnirlue-i
cainirsilaomr bEliuari.sedtrezaa{iilsoerz, icsaapaacrhitaitteecatudreaaurneemiabrcua- speclfic, principiu care nu se descoperd in fr:ig-
c'ii.!i ; capacitatea de a stabili un lnare num:l' ori cel pufin o
cle scheme, care ser\resc la apertceplia folirrelor iel tle rrbilitate

mai corlplexe.(( meritar"ea irnsambir.rlui, anumitii
pntc't'c clc
AcelaSi lttct'tt s*at' i-ruteft spllrle gi c'lesiprc ar'14 sirtte:rr-t. trn iu a co-
irdr,,ria calitirfile eletrre;rtsL:e, itr a 1e folori r'rr
pli:rstica. Ii este, nccLllrirl'I pir:LonLhti acea reitclie
efectiva ia seuzaliile vizuale, ftrrd de cal'c ochittl 139 vederea aclir-rr.iii de ansatrblu ?

Acestea sint, se gtie, intreb6ri clasice care cc mimodrama primitivd creeazii o viziune plas-
Li,;ri in alhitectura uni:i decot".
se pun in legdturi cu aptitudiniie. Analiza mai cir, in diferiie epoci, ideea unei arte
profundd a udniferriistepluonrsarmteani eprveaciisn.gdOdttig, rpuopaatree, Se Eti.e arte integrale a bintuit spiri-
sintetice, a unei
sd le ddm tele'. Arta tinde s5-gi regdseasce unitatea
fortuitd de funclii elernentare nu explicd decit
aptitudinea mediocrd a amatorului. Indatd ce " pier-dutd, sd r-ecc.nstiluie pe baza unorr el.emente
diferenliate sinteza prirnitivA. Drama muzicald
avem de-a face cu artistul veritabil, vedem cb
aptitudinea este in primul rind expresia struc- constituie efortul cel mai re'cent cdtre o ase-

turii mentale qi a intregii personalitifi, cd este menea sintezd.

dirijata de cdtre tendinlele cele mai profunde
ale caracterului. Ea devine periionalitatea insaSi.
Cind ii lutim ln considerare pe consumatorii
Am ardtat deja in linii mari Ei vom ardta in- de arti q;i pe artiEti, observdm cu uqurinfd cd
tr-un fel mai limpede cd o anumitd c:ilitate a
sentimentului este oarecum prenlabilti unor a- reacliilor specifice prin care ei rdspund fiecS-
numite forme de expresie. Conlinutul sent.i-
rei categorii de excitalii estetice li se adaugd
altele, mai confuze Ei mai inadecvate.
mental al cutiirui sau cutdrui poem, timbrul lui Vom studia mai departe toate sinesteziile
afectiv, inglobeaza dinainte indiciile genet'ale
ale ritmului qi ale sonoritdlii ; afeci.ivitatea pro- care vin si complice audi.tia muzicald, de
prie cutdrui sau cutdrui poet pr'i- exernplu, de la fotismele elementare pind la
cuprinde in acea atmosfera coloratd care scaldd audifia.
mul rind procedeele lui generple de ritm Ei de
sonoritate. O anumitd caiitate a sentimenttilui Vonr studia schemele Ei diagramele, viziunile
vagi sau pre,cise de forme, de la imaginile Ia-
fiind presupusS, urmeazd un intreg cortegiu dc tente ale lui Binet pind la proieclia plasticd
evenimente. $i asta nu este adevdrat doar pen-
tru cutare sau cutare artist. E f_oa-rtlueaptoisnibitlo, tdae- intr'-o suitd de ilustrafii sau de tablouni vi-
pildd, ca sentimentul muzical vdaenzoterd-onatperiEni imaginile fragmentare,
imaginile simboiice. confuze,

iitatea lui -conscdrefited de naturd mult uai abstrac- Toate aceste sinestezii, toate aceste superfe-
td gi mai acelagi timp decit senli- taliuni dovedesc existenla unui fel de unitate
in
mentr:l poetic, care se reprezintd pe planui
verbal; ca lucrul care-l diferenliazd inainte de gi de totalitate funciard sub aparenfa diversi-
tafii Ei a fragmentarii. Se pare cd intreg spiri-
orice pe muzician de poet sd fie acela cd el intreaga sensibilitate manifestd interes
nu simte ca poeiul. tul,
pentlr-r operd gi vibreazti sub imboldul ei.
Fiecare artd ne dd qi ne u:efuzd ceva. Existd Probabil cti asernenee fenomene, pe care le

poate in fiecare artd un semn de nein-rplinire, regisim in toate irnpresiile estetice -- intrucit
precum qi necesitatea celorlalte arte. poczia se insotegte cu irnagini gi cu muzicS, iar
viiriunea plasticir se inconjoar6 de poezie qi de
Cind ludm in ,oonsiderare istoria artelor qi niul:nzit:pirr-imudlepriinndddteramnsapi omziufilali
factori.
evolutia 1or, constatdm cd Ia origine e1e apar p,rin suplinire.
La un ins care nu este rauzician, excitatia mu-
dintr-un fel de confuzie sinteticd : muzicd'
fdearnesnEliei preceazileo,rnpi rsiemsiptiuvnde,aarltcadtpuireimscitiinvSn,ocnadrie- zicald poate devia in viziune mental6.

se intimpld sd Ie cuprindd pe toate, de vreme Apoi iradierea. O puternicd excitafie este-
tica depdEegte
r40 aparatul senzorialo-rnotrice care
ii este menit
Ei ini'adeazd toate categoriile

se-e-:;[ntiezliotircia{ lteu^lhIrn-rtrrie-1giu,-t'scaluteeiri:ientutsuatrllAur'mASesnputiner6illeu' Ildrusepeorde:asrftil6aa' a accstei irnprcsii ? In suflci';rl ascultf,torului,
Iii;"lia;u"";;i"piltltu-irt;,c",;rnu=ladu"u;.a"sn"titc"nauiistptile"ucapr!eipir"dronineevaetieronpiaubutis,zimzcfu,aua,nbrgciit.loiannp;tiesr'cdotr:5eugt8uiretDtaodqmitlnelif.me;aolcpIu.ueeslsc'zetrimmetraenazai--i" audif ia muzicaLd se sfir;egte adeseori sub
formai de poezie ; tabloui sau poemul se sfit'-
$csc aclescori sub formi de muzic5. Pe lingi
rr.rotir-ele deja enutueiate, e nevoie sd spunem,
crcd, cd excitalia esteticl lasd neutilizat un
lond de afectivitate pe care-l declanEeazi ; ci'r
or"ice sentirlent ili depdgegte obiectul ; cd
cxistd dincolo de orice sentiment un fond de
;iIOi;;"*i*;icapul;u,;i;"-";ail-n;;"n1ui"oi";titr-i;ii;n;tcii"ei.tfa;";-tt*"Auol-ieiEf,o;iiitt""luniia.e-aitti*;'riaeLipi--tiaiafq"atun,".c"it""".orii-samutitudict"rmiieuupinbn1e"muetbauuoi'"llutfccsufbooanruaetedopdziiderailcgftli5imaii,ivi,oicneiti,fdEeaetcipt;upcte.ieralaainene"sol,dair,aisi.laefptsteodfcctara.uetPsnroaoeh*stcdoaneaennl-eriztponddsaatsijmeddanioredtdamiedricrvmlapinplsiuvsnipnalplioelicettdllplesr"ordlanaeeilcqr,ue,eatt.etldvd-aeaczu.fissorIieiibtiel9sadadseiu,aiiia9ev'lebliaraoudsncdoia-Iiz,ee:nlrocetasoaisdaans.lpefectioAasetfiiaxasaueonaErtorcptrphldrtcetuiurersuileuiitrttreptiaciizmebuerrtcars!uo'niplcieecoiltreea'terdeee-*i''-i exaltare ,confuzri, o ::everie neclefiniti, un
lel
sfri";;iuta>i*;ii;d"n"lt-;^ot"E"rrc;s"nof.;iillxe^ate;l;i;lri""t';s;ni"*viilsiltfhlte"d;noimig;"atit;ite"tu'soasu:feenczE*ozi;r-a;eiaiaict;ec'ritedatdnxadotairlpil,icS..nari*trtuuaiiitsrcdmiictarmtueiia"auoenibiptjamsieaslaesecfsalrociuiasimcuitultrri'aairdemtmi.ueo'ricerep,lpuariitiiiaculdrrrasiieeetenileelelz.oxlti.etnmiipcctecrnns'touai.eettixEaaaunalt'neioit'usnftemEsiaaepatietexmuprfepii-xilinc'muoosipaor'ddtrdurnldiidiozifemn6n"iiicacrnutaipaiiaraetln--oitltbrliedo-qiei-rii-li
cle put'it simlire ca,re e capabili sir se intlebuin-
etisctAeticpeli.nltnr-Lstfnii'5cito, tanlefini tcaolimupcl"aicr[eimcphreeslrinaitesnteo-i fezc in rnod diferii ;i in mod liber'.
Subiectr:l tt"anspune aceastd af eci.ivitate
confuzd. in alt oldin essptuente!ccd[etcaibt laocuel liai calc
El va t're-
i-a dat naqtere.
zinetqitiepoenimtruprfeaspietupl o,ce5ticim6.pVreas-iasppuenscaat-setaomina-i
tcreuarfcadpdtueplScrdseEptreinimeparepsaiarepslaistleicgdds;eaaspcodi pen-
stdri
sufletegti pe cal'e i le-a inspilai poezia ; apoi
pentlu faptui cd irnpresia acersta.confuzd se
bricntcazii cirtre planul formulirlii qi al muzicii

ccvdclinr'cbceaallcp; 1uniliinnp-reiiclnutpzlulieaccuitsiuununui pasoubeLunrlrrirpereos,etetdicpaersesceainlpeaaldri5ee

a se isca.
biEt xaisctAeaosptei rteracnasrpeofzai.frioel'.izeWazaSteianumsoadu
deose-
Corot

sint poeli printre picton'i, Lamartine sau Bau-
delaire muzicieni printre poeti. Anumite poeme

s.'u"igbe"r1edazdcaoremleuzcicodnsintidtueipee. nPderinntdsedmenmifiuczaitciaa
qi prin compozilia lor' prin- jo.cu1 e-xtrem de

nuinlat si d'e expresiv a1 valorilor gi al tona-
litrllilor, prin calitatea stdrii sufleteEti pe,care

o pi-"tr.pnt-t qi pe care o suscitd. unele tablouli

"ri*a muzica poetici 5i peisajele interioare' i's

imagini. de altfel, la capltul oricArei ;sieIrcnnlieri1laeitgnieenvx"rreisdmteaectaiicnnuorueapqseul'tiraiante{rItrici;ntiiCasuretreuile5e.sistmeetiaactiireacngui

Nir intilnim, confuzd t43 cere sii sr.ts{inir, de pildii. c:ii torte ar trebui sdt
iamaprfeecsitiiveits$tefitii,cec,aruendseopiigcelEe tteulpbruercaizleia
inifialii 142

se contopeascd ln muzice. Nu este muzica, I se dadeidtriiaabciua,u,ipceinreinsprtdirreiusnmareuuearnrmleittpaa,rt,reeueazneainnrfttedearliifafdsurieanmcobvtroiiizacliicdusernue(e'-i'
lntr-un anumit sens, cea mai abstractd qi cea
mai liberd dintre toate artele ? ;Si nu ne oferi pr*-a
,,fantomd
ea oarecurn in stare purd acea este- i-"iir*ti"i,

ticd(' despr:e care vorbeam ? ,'""ttuta care devine insuqi nitmul, schirnbdtor

Recent de tot, simbolismul ndztiia ,,s6-Ei re* *;p""'-oioua-i"atsraun'dtririteaa"raoivruccdtiterlAiaadlnuutegi,cenieaaattrIi-iddmlnuueencppccr',duihtfqroiepipilrouimicsrtd"eeuu.erz6veaie2cacrratoaddn-nienfeumsfszdautqiseezicii.cone9tbax"i ,\lld'i;igaeiena'tisctadddncsiauui
sdut'60, eliminind
capete de la mr-rzicd bunui
din poezie eiementele intelectuale pe care mu-
zica nu Ie poate exprinta., intirind elementele

pur rnuzicale a1e poeziei Ei mlSdiindu-le dupd
expresia sentimentel'or nedefinite, purtdtoare

de semnificalii nedefinite.

Sd faci din acest nedefinit sau infinit, cum
vom dori, substrzriul afectivittifii gi fcndul fiin-

!ei, sd decretezi c5, pentru er se ct'ea dupd pro-
pria sa imagine, ai'ta trebuie
sd renunle la
precizS,riie gi particularitdlile diferitelor arte,
iatd doctrina metafizicd Ei esteticd pe care am
vdzut-o edificindu-se nu cu mulli ani tn urmd.
Aici metafizica gi estetica se susfin reciproc.
Fuziunea aceasta a artelor a contribuit 1a in-
tdrirea sentimentului de infinit, a intuiliei ace-
leia confuze care ii oferd justificarea teoreticd'
Dar nedefinitul, respins de orice artd cu
caracter bine marcat, nu se poate exprima

pdeocziitliperinde,,aapfrio6x,impartiini suscucgeessivteiitt,p,e,rPmriannternatnes(-,

alegind imaginile, cit mai disparate cu putinld,
in aqa fel incit ,,se nu lase pe nici una dintre
ele sd uzurpe locul intuiliei pe care este in-
sircinat5 s-o cheme".61 De unde, ln arta plas-
ticd, abolirea conturului lucrurilor, grija de a

le picta in ,,interpdtrunderea lor tnutualS(, in
veqni.ca lor pierdere de intensitate, in perpetua

lor nestatornicie.

Si trezeEti in"lpresia unor lncruri in afara

semnificatiei pe care le-o confer6 -spiritul, ca
intr-o stare de somnolenld, de pildd, sd sub-
stitui percepliei senzafia, acesta este progra-

mul. t44

i\or[ idcc agrcabilfl imnsuczaimcdn,Sepsotee,zipe.riIn\tuczlircaacfteirriul iCee
s5u
nlr este decit
definit, prozd". Worles, X, P. 153.
12 Unele dintre cele nrai poetice gi m:ri oliginale

strofe din Booz endortni ari vc-:nit in cot'ipletat'ea
planului inilia.l.
13 l)espre dificultatea de a sintt.i aimonia unei poe-
tici strdine, a se vedea L,egouis, D,lfettse de la
po6.sie Jrangaise d, L'usuge des lecteurs anglais,
1972.

11 Boris de Srhl.oezer', Rd?'zrc \f tt.sicrrl,,, If 23,

pp. 1?6-177.
15 Claudel, Nauuelle Reuue frc,nqaise, J.$25, 1l_. 429.
1t;n,,u1npaorttdf.i conlinutul qi forrn:r trebuie ciistiuse, rlar
sel--arat c:r artisttr:e, tr:cmai
considerate
pentrlr cii artisticir c clcar reiaiia dintre e)e, adicir
unitatea lor... ,r\r'ta e o adevira.iS sirutezd esteticd
o. priori, aceca a sentinenlullli si a irnaginii in
intuiiie, de uirde sc poate spune c5 seittimcntul
.firri inraginc c orb, iCarrociren,;rgBinreezatifairriitleseensttiemtiecnirt.
1 Rerrouvici', Victor Iluga le phitosophe, p. 574. De c goali". I3enedetto
aici dezilccldul pe care adcseoli credem cS-l des-
coperim intre sensibilitai;ea cciidi:rnI a artisLr"tlui llstetica irl nrzct, Brrcrrre;ti, I')d. $tiinfificri, 1.971,
p. 89.
q,o,aibsciceucnittiatvimtaereaenntauelsppereondtciruancreetinvtodrprleusriiaiidsae1,i.1cergmtroaiittdeautsceeia.siAcnactrpeaaensdside- 17 Lctz,c, Ciescltichte der Aesti"tetik in []etti.sct'land,
p. 66.
lrr n cc vedea, tle cxeli.titltl, Vernon T'ee, Eeautg and
misii:ilii a pasiunilor' l/rllirrr:ss. Vcilfllin scrie :,,Coloarnele puternice cle-
2 f'hornas l\1lann, citat :d,e,DMaciidllesrir-rF.tr{ei ipernefiei lsin,teIIn,s5i1n.
Balzac spunea 1:r fel lr.r'rrrirri in noi incrvatii pr.rternice. Iiesirila{ia este
lorrurrrrl;r1.;i <lrr lirrilitlel sseaipt-roindguucselilallteu^n-criilpinoi lLl-
rrndozrvnrednlittulimepxeoctruiv[iaei,aitnrs;teitaunc:luinrdii"c. dStseinmdthuarlileinssis-at.ui noi
r ilrrr r;p;r1i;rlr' ; irrclrra{ia
Ii rrcri irriine aceste coloane de sr-rs-
NilBlatacieaB,incni,essucrvbrSeec-etiireist,rieesnrmuea.lnopiptntloideuonurieoutinbtziiienuLmrntrepeegnaccisrdeiiln.eoounaden:audxmcnlastsldiuuelrusc,lpiuupet,cpsitrSenlposidlreieeiqae,ierseetntan,iniipsv;cleaizuiriieaifclzmmtnnaid,naisnpifeajlttritylatuVaevoralig:Eosu.nnd/clciateicin4ariuiierg"ae7sneet.n.ristrpc-aaniiueiali5i(m,ietrlCqri-duiuccnirn:potciinnfiturdiiiu,aeecipal,mePosibidcrnfaprtiseaaiaivrlcicrocpsiglliisdritanrilaiaids-arbedra-bjtladreesseiiciicnnu.lglnithen,.t-nt.is..andnti.eu6fa.gdBriorAmzuiidilmnne.eremraeedxrsisCitndogietpaeaiaree,aiqnoir,nists.itzdrccmentuineI,aee,a,na)und,--.,.. ('ir :jr r'rnr rrrrr pI'liollrttrtt{ccl'1:idied}ianrg1:1cinr, ca Ei
lirrr.r't' ; r't'spirririr cincl
acestc liale
pi<.1,lttrl rrosIr'rr ;rr

l)c oirrc lr: <:ortlcrull)i"trn". Ciitat dc, Bcirissavli6r'iich,

tl) 1":. 277. Une uie rornantique, p. 36"

Bosclrot,

3 'a{)n,,iIg)ifeaiMtiguswikccbhcsfoeridnedretndMurocihncihntlaerturenitzncdldici}er :iran-
clirnstung, durch Zelstreuung maclrt sie Aus-
{.
lung und hat bei Widerholung einen Erleichte-
s tigen Einfluss ar-rf Seele und wohlth5-
6 l,{tiller, Aesthetisclt-iti,storische leEibin".leWituilni-grelmin Chr.
die
/ WissenschaJt der Tonkunst, 1830. (,,Muzica. prin
infltten{ele eseicdlee{iam, porminendtis, plercrslanr-iecasachtcimnbli$etioiprrreo,-
e.8 RLaerloro,uEliesr!,hc. tNiquueu.uepl.le5. Mon':doi,tjie, p. J20. ' Iilorizea,zit
fdlrutceenuliSbuirnaelefi,iciiatorerine caz de rcpetitie are o in-
Maulicc Denis, lVcrr uclles lltl:orie.;. pu1ui"). asupla sufletuh;i $i a tru-
lVSJeuczagircr-islD,strRprrkeihnrueeeiamMp, euLs'ibidt'uuaclnea,iti7od9nr2e,16,mptic.ter6a. cleir, p. 3AT,
fondul 2l Aceste cercetdri ar.t evut drept obiect fie excita-
btiaucgdlolibmaludzpriecaclea,refieo traduce de pildd audilia unei
acriaure-gg_iinap_drreioripciarqiaei xsapfcrrei6ms. iaegcinuavfiinetin;l, este artei. efectul annrnitor elernente
este lurnea intreagd
147 pnizero:ntleatilteoerr',,arAleitrmcrrhuu,rzidiceeiit,c?.slLtAgrnse,steenaivzreotndiaeatalee,Ceinotiuilpi{yaint"earleotlSCaighpsLauer,--
spiritul locuin-

10 Abatele Br6mond, j!)ntretien s {11)ec palll VaI6r?1. r46
Edgar Poe zice:r l:l fel : ,,Idirzica asociatd cu o
il

1B?7; Dogiel, TJeber den' EinJluss de Musik aut
Blutkreislauf (Arch. f. Anatomie und Phgsiologie,
;(CFo6mr6p,teLsareJnadtiugsuedepolra les etcitati,ons aud.i- s8 Cl. Schopenhauer, I, P' 192"
1BB0) Soci|td de Biologie, 3e HSotudr;ia;,u,'LLeoprladuiseirriepoebstitqhubetiq; u9ei'
VIAnangsencgthenidiePersoggsc;ih.WL, a1e8lltd9y6,,;ARMneeuniEsttzra,' J,ournal de
tiues fr
1B91) ; Binet, Courtier,
Ann6e Psgck., 1897 ; Psgcho'

music. itoliana, 1902; logi.e, 1926. Nouuelle Reaue franqaise, lg2t'
perimental Studg oI M79u1s2ic);aFl oEsntejorimqieGntam(Ablme..
al nt'arcel Proust,
Journal oI PsAchology,
22 Binet qi Courtier, Annde lPusigcIhnogloegginquieer,os18,9p6.. /a4a'35"2vDtdPanFQsDN',dM.aesea.leMeotamntraij6ssvaieuys,a4juipao"oab2Zrer.rlnst.iiitieelscreeseFue,oret,ifttletelaa,eiAsgaN;DruloCacSeee.nberShdso.nfieneFautrre.Sih,riirirlfevsteiaIitca,lsi.IcurtnprI,dpiCaaei-kztlolulieto'dr,1niIn,eciorie,gpndruifeAmi,eipai.nrnsi;n,ea.ape3cocofsl8s5acle6easenitc.o;,geehcsrre-neTuaiIelLatvlqarh,ot'eiqaint.'inn6ri.,kidcite,doneTe;,lStnru'4oli,eaioamdz'i>eivI1tarIsK3;pomlJ,licI8-'sdo,lut.ejtan,eppenpelcneirnira.p.uhabnanla.si2id1caii8mrl02edlri4lC8-iouLt'Pe.0-Ieia1nuiaaez-,nSv'2aetDgzBeeortIeseq5nrro?coa1---i'"-;
Acestea 50.
I sint concluziile
% Dupd We1d, este de altfel foarte dificil sd deose-
bim in timpul audiliei muzicale modificSrile or-
ganice <iatorate emo{iei de acelea datorate aten-

!iei.
25 Vaschide qi Lahy.
26 Bourguds qi Dener6az, Lo musique et Ia uie irtt€-
rieure ; Jean d'Udine, Qu,'est-ce la danse ?
27 J. d'Udine, p. 95.
Pierre Lasserre. C. Anstruther Thomson, Beautg
x
r Vernon Lee qi

and Ugliness (Contemporary Reuieu, 1897) ; Lipps, aG CEru,rigiodnseitbDseleasctrhoditxi',c1Juoeusr'nEall, p. 405. : ,,Mijlocul po-
adduga
Dritter asthetischer Bericht (Arch. filr Philos., r7
vI, p. 385).
m ,,O lacrimd poate fi rezumatul poetic al atitor tcinroicvnisitttdspieinnnturau--iladpearsifcvlaifireddzaeicndlaiucoinstauasbbeielmocuetunele,santedicemipedlliorntdaiiirloees,'
impresii simultane, chintesenla combinatS a atitor
ginduri. opuse". Amiel, Ed. Bouvier, I, p. 333. l)tt<'lt cste mclodios, el are deja un sens' qi-a ocu-
31 A sseevceodmeapaTritachceuneMr, aprb. e49,4p, . prrl rlr',i;r loctrl iu repertoriul amintirilor". Cf. Des-
32 A 65 : ,,L6 percep{ia 'irr(lHNrt'locroinrrl'rt,r,lr(u/'rl.crlnl'lslrr)'l'llsttcrtsrclllt.rtri.rk:(lo,ttr(rpidac..cns1j,a0p11ri.et"tda. d1i7ni7sn.dCqDi,fi.ss2pin3u1tte:ritd,m,uCu'ereSilaae.icnect'oS-mnae--
gestului s-a asociat o atitudine de conqtiinld pe
care subiectul a exprimat-o spunind cd inlele-
qese cd gestul acela exprimd o indoiald".
33 Intr-un pasaj foarte pdtrunzdtor din Donnees appotceznid{licioait,tdian<a:csxl uejos,c,vcdederttricceealilcmSttarEigiqinioedraiezoTsnreitmnailitScSe,friicni,udrriienacapjroteEs,
imtn6.diates..' Bergson aratd cd existb citeva faze
sentiment estetic.
drstrncte in dezvoltarea unui
Cind sentimentul pssuihgoelroagt icaebicaairnetrceormuppeunlesisattoulriaa c5tre centrul euharistic; intre ele, pdstreazd un
ae ZgSoee1itu$imatierpiaoctdidoonmb,iet ntco.udtaru.v)n,arcfieaerrrmeii ectciomdntposurtdlpueiinis(ainj"e.xopruignienraela :
deasd a faptelor
fcndionradds, atirn6n;secfiifrnaqdcite,nsteoe,tiunsugdibespstdditrutleeieazp1dioerdr,deaebmlsaodrebinliendvauet-ednneelrieaq,;i
acaparindu-ne in intregime sufletul. unei irnagini vreme de mai multe sau mai puline
ori fracfiuni de secundS, ne permite sd
M K. Groos, Aesthetilt,, in Fh,ilosophie im. XX. Juh- secunde pe cale experimentalS aceste fenomene.
ltundert, t907. studiem
AsDcehssresifotvierfid(lrpea.A1eD0se1tsh) senoteiikr,,sApVler;nseKthiieclPdtieka,' ' von Ritook, Zeit-
35 Miiller-Freienfels, Psgchalogie der Kunst, I, p. 71. adunat vreo sutd
36 Miiller-Freienfels, I, p. 66. Intr-o formd mult mai
subtild, Balzac scrie in Facino Cane (e vorba la 50

el de o metodd de ssttru6dpiru-)rn;ge,,aLasrm-rfilneetuol bfsderrvdalisedr ' pdeoedzeiiscsrcieurritea:lediumppdreesile, iapcrtoudlusinei!idae1.leacrturfai unor
devenise intuitivd, aici
cenisgnieefutotumrlervq.tl,aveuimetcldrdtdbaeueaeiaplsaaltu;liue;tlidsincndaladeerfcliaenisgpppucetrebuloirpcilsseaocotcn,inliilnoiiannllluu.ocaitaiiumsrilDsninpecnionsteeesrrmeocmagiirfamuli5slioumtcsirr'aEiuNtpaisenufueoleaapnomlrleeatbaeg---
ocoleascd trupr-rl ; sau mai curind surprindea atit
exterioare, incit imediat mergea
de bine detaliile
mviaatiadpeeprasrotean; eiimasi uopfrearecaSrpeoiasibgielitaetxeearcsidta,trdiniegsdc-

duindu-mi s5 md substitui ei". 148 des, qi la multe peevridseoannt,e,deefeaclttfuell,,,pcs5ihoin-sepnr-zeozreianl{'oa
al poeziei. Este
a7 Miiller-Freienfels, I, p. 67.

149 oriidrei opere de artd putem adopta intotdeauna

atiturlinea VinetzeileScolur-atrlitair-itl,cl,oanarl€izuderqiei cie cornltle-
hensiune. dans L'art,
5l podl{i.ecde5Sae?cs,ljiru,al,odPeiedzliceemareut;i;lrlvrml-orl:ocszirtidLiRle.c.ne.lu'tlu{ateeLtsebtselt'i.rntdiudespl,ilcpaimteritlleiccs,el5t1pla9liin2rel4ed,pleepogz.Beitom2iv6r"id8s,.
52 Am fAcut mai amlnun{it expunere;r alIc,estpopr 'id5e9i Copitolul V
in Traitd de psyclt'olo11i,: r1c -L)ttmas, ARTTSTUI $r OPERA

rii url:n.
51t Vczi $casi-roLc, p. 160.
51 LCL,ereocErcbine;i,eI)petpsLst.tcr1tlsi5r,6l'apsr.it,t2t5rp4iu.. .i.(ic
(rlctii).
55

6t

r;-i La techr"irpre initrieure thL rllthrite (Reuua Ltu'
:;ict!"e, 1. rorr. 1i]25. p. 2ii).
ii estetica., vo1" TI, t:. 258.
Cf. Hegel , Prele.qe.ri de irr persl'er:tiva
gHiec5g.elSnlttinscee:Ir.licla5:esrzI 5ara:iitcei diaiec{ic curn psil-ro1o-

este an-
tvso'dt,roe'ieeonravrin{si-Ia,dracaullSoitdi.minaitldanroiueriic'iztcaaaiivarc,-lseutiiiiadezh;lrc,aiaoiletiit:r.aieunc,ps:ant;.oi:,'5i-iriicc:ir-az5-p-iri.retanret.cr.itrir,i.;"DI-rca)irrsi:tail-tir1c'ltr.'i,eai:i1moricieirb:eucins'sczo{ciiciegrcai,rervrmcecraesaclasii"oraeri:sii'gdlsrornteirfrenieidlcniuraeiesdsreaaelnicrjlSu-uilqrla,----i
particularitatca cor-r!ir-rutului gi'1a e:;primarea lui (lunr si vorbc:,tii despr,: ;-r.rtist in gr:neral ?
scsiarbrriatr?ceitveo:riilssrte5icaSlpi,zreaitrare pretinde un text care face po- Artistt.tl este ,cel ciruia i se intimpl;i to1. ceeir
mai precisd tr subiectivului ce {'o \'(rnt l:elata nunlriclecit; estc tnuzicianul.,
rnijiccii'e;-:. ton'.trilor i...) Prin lv)oecr;t,ilulll,,cpuirl:otor'r.upl "inalttcisrat tnaib-Ioegxaplialic, dinarttoa.atd di-

'l'ol.rr;i prrlcln cxrrutina sepatat, in chip de
irrllorlrr,'r'r'r', lllr(:lc condil,ii ale activitdtii lui.

:iceasta, dinctrcn.e,rnioitrtiltaretcpl reazbcsniriairciit,d ccaare ttu se poate Prrtoren de s construl
atare,
op:i'i 1a ci iEi
qssie:el;gr.ldi;*eirncsapzpaiorrleelzu1ieialeor;irnecsxlaiusltceeanifIi;)icaddoeecvleranatdulizt1iacetSPe,i1gcoior nlaqcrtrieedit"i,i.
r;!i firirii'fici;" La peinture, tl.;-s tn'igine.s au XVIe sib' ( lrrrrinl rrl geniu n-adltcc aici nici-o ]uminH.
( irrnirri este putelea ; ei valoreitze
rtaslieereen,ie,iyu:ttcir.;it1:4tc.7irA.cl;e,rSacrsrroctaamoir;lieuiiatf€c-iei:'nc:rtt::-teltetclilsigbe,e:in,nine1eipSiltc,-i-iu"iEr:taoni,cdcrcqnucqcmiaalca:s'ttetafolnocninrrledfenstavottirneneoal-i- de a construi
;rtil cit valoreazd pldsmuirea; iatd motivul

rithli rriuzicale. p. 97. I-iu1-..1 unii, pictura lrorlnr cat'e a fost posihil sd se intr,oducd geniu
c0 Pirul \ra16ry, \/ari1t{:t.
acuremsfiueseasJe:rccol,ncsniidiae;d:aeiiiapfini d,,paecnutmru pic- l)r'ol.rrtindeni qi si se facd din geniu pi'elun-
rnoriernd rgilr:r adaptdlii Ia viafd ;i a sirnplei conduite
ceea
trrra asa lt nilne.

co este muzica pentrr.r lli'eraturd." (Gr-ril1aun-rc A spune ca existd in geniu un fe1 de putere
:,rrlrcLioiu i, o cre$tere a functiilor naturale, in-
Ai,.o11inaire)"
:i(,;ilr)l-ri"r a nu spune ntare lucru. Totuqi al' tl"e-
61 lfano"ccl de Vis:,rn, u. 458.
6' Pr:in artd, o fiin{L vie, pltrr,rnzinci oareculn in alti.t, lrrri sii gtim e>;act ce funclii fac obiectul aces-
sirnpatizind cu ea in sensiil etirnologic, in sensu). l.ci oleqteli gi in ce anutne consti ea. Probabil
deplin al cuvintltl'.ti, participi la dezvoltarea in- ,;r inulti artigti au ll'Iai pulini imaginalie decit
terni care instiir-rie aceastd aita fiin!d, in loc sd
rSmind in afara dezvoltdrii respective qi sd-i sta- rirrclc spirile obignuite qi mai pulina afectivi-
bileasci momente exterioare, c'drora sd Ie retragir, l;rl,c clecit rnulli emotivi sau pasionatri. t Nu
prin insuqi faptul acesta, carac'uerLtl de dezvoltare
in duratd. 150 ;rtlirrrgdm un plus de precizie daca punem in

discufie activitatea refulatd gi sirnboiuriie. clionisiaci. Cei din a doua categorie ar fi mai

Cdci viafa obiqnuit6 este plind 'de ele, dupd cu seamd senzoriali, ralionali, ,algedonici, apo-
Iinict.

cum se Eti,e. Am vdzut mai inainte cd arta este intot-
cleauna creatoare. Nicdieri, nici in
Putere mentald superioarS, ni se mal spune! Iitaiii, nici in paradisul idealului,
abilitate tehnici fdrS de care nici o oper&' nu
este viabili ; qi, de asemenea, iluminare' Artis- lumea rea-

nu intilnim
tul are revelalii.2 rrn dat nernijlocit, o esenld gata constituitd, pe
Acestea slnt trdsdturi exacte, pe care insd
(tr:lerbeunie-Lmimaai vienatidi escdities-ocoiznosltdrumim. D. aPteeleplaarnteuil
va trebui sd le precizdm. Abilitatea tehnicd rrrtei, experienla gi viala insaqi nu sint posibile
lceuhxCipnrlauicidacumincinepteeaaar.ct.e.eamgcetaiaansiteEdria,initnaoartcricosenturs,eelucliia.nt,S,aRc,uenbleuea-nqgsi.i Imaginea artistica
decit prin creafie. nu este

r-riciodatd reprezentalea unui lucru. Este acea
leprezentare a lucrului pe care qi-o pldsmuieEte
forme este totodatd pecetea marelui maestru $i altistul Ei pe cerre vrea s-o t'r'ansmitd. Artistul
r:onstruiegte ideea pornind de la un lucru, care
in acelaEi timp consecinla elanului irezistibil apoi de
al unei miini savante gi exersate". 3 este realitatea, qi merge la idee la
La fel, cind ni se spune a cd in cazul artis-
tului impresionabilitatea, su:b dubla ei formd lucru prin operd, care este o realitate. Pi,ctura
cste un Iu'cru ce fine de intelect, spunea Leo-
scdpdaurreeepEipeeuitrxspaioputadeeteeridir-e,o.en'raAilcdcudedettoprecderuxeiatpledrraateidEsscaitieueed,gs-esdtleinedcptaexudrptaiuenecsrdrteeeiaearliatnzidelieo-agzatridneEtudai mripatndtradae,i nardo da Vinci. Peisajul naturalist este idealist

iceastd expresie intr-o formd. El rnai adaugd [irlir gtirea lui. A,rta este in ptin:ul r.ind un
irlcrrlism al materiei. 5
Modelul ii refuzd pictorului
rrl'rrla cazului in care acesta secretul ,sdu, in
in
il forleazd;
portretul cel mai asemdndt'or cu originalul,
intr-un mod foarte judicios cd puterea aceasta lccunoagtem totodatd Ei pictorul, Ei modelul.
de expresie este legatd pind Ia disparilie sau
pind ulaneilsetodveireordigeinaenusmocitiael6in. hDibaitciii, dintre Ilrrrrclelaile afiu:ma pe bund dleptate ,cd pol.tre-
iare inleleg t,rrl poate sd fie povestire sau roman. Dar Ei
bine, pe artist il caracterizeazd o feri'citd im- intr'-un caz, Ei in
('r'cirtoal'e. celdlalt, se manifestd puterea

pudoar,e. El se intoarce la inocenia copildriei- Si,-r faci din portret un poem p{in de spatiu
Lui nu-i este teamd sd se exhibe. S-ar cuveni
sd adaug cE artistul vizeazd efectul, cd urmd- r,;i dc visitrre inseamnii sd ct.eezi, fdr.d nici o
reqte sd facd impresie asupra altuia' irrrloirrli-r. Dar pentlu a rqedi arefildieeflu, lrimguordoesl,ulcuui
Puterea de a turna expresia intr-o formi rrrirrrrfiozitirtc corrtnlul
t,',1r, rrt,rrlrit'rrt ncr,eslr si construieEti atitudinea
este inegal repartizatd, ne ntai spune Miiller- r';rr';rt.lt'r'ist.i,r,ii, sa inventezi personajul, sd or-
Freienfels. Existd artigti ai expresiei qi artiSti rlorrczi inLrginea de ansamblu, conferind fiecd-
ai formei. dupd cum existd allii la care forma
r rri cletuliu rezonanta potrivitd ; trebuie ,,si
Ei expresia se echilibreazd.
ltii sd exagerezi atit cit se cuvine fiecane deta-
Primii sint caracterizati prin foe'td, caracter, lir-r important, sri pui in lumind tot ceea ce este
intensitate, dirrersitate, extremism ; cei din a
doua categorie prin armonie, unitate, frumu- dc la natu,rd iegit din comun, accentuat gi prin-
cipal, sd neglijezi sau sd topeqti in ensamblu
se!e. Primii ar fi mai cu seamd niqte adepfi ai
miqedrii, niqte asociativi, niqte afectivi, niqte

tot ceea ce este ne:icurnificativ sau este electul Irrl ili ;ricituiegte, fdrd i,oia lui, trn nrodel icieal.
unei degradali irccident,alc" tl. Acearstii itnagine expr.itnii .snb fot.rnl unei ima_
l5r-rntrica, n-rodelul acesta interior nu se ivegte Irrtr'-o buna zi il
qi nu se menline inainte:', spiritului decit plin
execuiia crre linde sd .tacit din el o operi. ,r,lli1,rri,uLlixrr.nrrrilp.rclirincrrrtl,sgli;ureri_ipnrnrnruce:pe{freedii,atur.intenAuueisninliifbd.tceueuuciCi-ltpcasulseaereaieamtqad-{laboiiearoicntplilcen.ieipsnrE.tlte.ecailrianacli..,;esriiegraaiisr,niet_dpcacolnruiriialnerpuinoarim:.auzosgaiilernttociriiasi,ironuccrbdlectis.efildntc$i____oi

Nu exista arta fdra pu.teren de a oldona vi-
suli gi de lr le intrupa : ceea ce constiluie toc-
rnai opera. ;\;r'tistul nu este antrenat in virtejui
irnaginilor' ; e.l le ten'rperelzJr. Opela este plas-
prneunitrretr1cii,'iri ii-rrnttallgciin;ein.r,ttciaurietenestetezipduenccittrtnl tduretcpinled-, r'Vrlrl,rrrr.'rr,rlirrnrrlsr.p.lciiitnleiRieiltnetno',eictuenpiapsilesesle'epeeliexanpllsenuitilnu,cesnzutparraet:.ausia;rtctnirclie.eiri,'nuaal ecflciorcisuiealealprrasnriudtfnleiai(iccte,lb.e3efnlr.o,_tsr,-aurpriiinglolidcsdiplriL.tt1.occ'epe1rambgeotsunel1diai{.)en.irrnr.iuejc.dls_rvlonaaivgcTdicetill_aiei.lr
(:,rre ltl opeiei, ntt i se inf iiti;eaz5 altistttlui
decit prirr optfiir insigi. in iLcest sens, irrtistul
esle plinrui spectator irl opet'ei sale. l'-ot'mir sc
nagte in virfill pensulei gi picLorii cilt'e nu irll
clecit iclei mari sint intotck:rttna picLoli proltt.
Voi cita o vo:'bir irclinci a lui IIcill:el : ,,Ult
arlist ntt*Ei poate dovedi erLir.lziirstrrrtl pe cate-l
incerrtlcri pentlu iclealul siu decit Ieali:zindu-l rrr':rl,;rrr;\llrcr;lroc;rrnldiarrirlrcelrdea,sentsesuaiteiplranrienmattigonintidndeiiienacl"iruruutnlntaioctrtin.duiecelcecien.ustmD:eur..ciiipbdlaoaersaxieeblscaiulibtoccir'i;.rri
plin tolrtc nrijlorrcele lrtei s;lrlc. Nu este de
si pliverrsci notii r1rui -s.ii"ltCt:u:-r<-'-lteir.rz'reeif:r.-(.plter
ajur-*i !" I|xcian':iilia r,':r'r.rrt,i;i sii
zei'pi rrrid
pinzir. $i nici mricrrl nu este ader,'It at ca vede ,l', irrr','nlie. Dal
trr.nte;le. este vorba fntotcleauna

o zei{ii. El o curreleqte doar pir:tind-tl ; n-ar lua r,l'l,I',p,,lliul\ir.)r;(r,iirrllr.,lrlr.rrrr(n'i,i;l'llli'(n1rirr-;ir;r'rrliirutIirr,il'rir)ilr)lorriIrorllr.nlLir:'lriir.lrgjr.ii;rcrllirr,.liiiec,\.rrrr:1ufrrrs.rpirlu;rui.rliteic-irurnfs!tiirrrjcrctirlc_iir,rilrg*i.cr\r.llzirrrtdroceeiplilcqrtl.trroricvli-rsesriirimrJtiq.errrentrtcpi[errsliltua.aticierisirrstln_bicaeclzitol.igeaorrlcirrLrieidep;rliilpaennccairtnlone:arintr:rzoll.:*coueeiociee-snsripitltrtsrtieuia.*piein.tl,fSicg.i,jic,nrle(iqno.i(xtritrrrr1e,1ici.__nr1_ii,.rt.

niciodati penelul in nrinii cir.cir zeita i s-l' in-
fati;a pe cle-a-n1t"eett1" 7.

Concepelelr estt- ltn gest clri.qinlrt'. Scirila sti-
r-r.rtile;rzir concepe.rerl. I)oetui simte ginduriie

venindu-i impreuna cu cuvintele. Pir:borul vedc
clesenind. Romancielul crunoagte un suflet des-
crjinclu-l. N{tizjcianui care i;i cauta temele este
ciltiuzit dc sunet spre alte meiodii. Pentru a
explima ttn 1ucru, pnliunia;jui nimgebr,i,tsaifti-ldceonecle.pneitcrli
cu. r'igoare, sir lim ,lIII,,,rr'irrrIcrrl,rr.r;rr.1)rrl1r1,Ilir;c1,rrr,lr,rirr1:n.l.;l;!lrr,lilr:lrpr,ro;.ilil.rsr.i.j:n(lt,iitirlrrrlut,ririoclllr:lulll,lrtrun,.llciilirnlroerirnt';,'nr,.ld,rrie11l1ir1alua.oiil,niscrdossl;lLnt.s:itgli_iritittcu_;ieiiliinleirptcl-e,:raoiioe,ins,ricCtdiirelc-epiacinetozprdaeeiii cduccaaLtel.,rlrl
sii liisIm sd evrdeze din ciipa misticit o figut'a
api'oape gatu tet'lxinnta in irbsen!it noast|i('.
(laci rur se intimpld ca imerginea sd risali g:rta
constituitA, {i>rata in toate arnlntlntele ei 8. De-
sigur', unele exemple din viafa curen'rd gi mai
cu seamd unele viziuni din vis qi din slin'ea cle
iaulibpeiraiiI5fualgteesridiitofaiupetr,rio. Dcarrisataicliiz,ac'raeEtiaiinniccadzuilt
pre<'edut gi lr preg;itit loi'rtl r-ieplei'i:zut. Sufle- . rrrr:1s111;ls, pentr-u a rapor"ta fdrd contenire la
,'r :ii pentru lr lega str.ins de
rl.lrrlii ;rie operei. $i a.sta nu ea cele r-t-rai mic:i
,lrrr ololt de gindirc... se poate fdr.a un

Viofo gi opero o I'e de aitd parte, funciia tteuhtnuicr6o,rpcee-lcoarlraeltee'l
izoleazd, eite imanentd
Artistul, am nepetat indeajuns,, tin-de sd dea o
Distanfa gi totodati asemlnarea dintre via!1 lorrnd sentimentelor sale. Gindirea sa esteticd
so joacd intotdeauna printre formele qi materia
qr operd iEi are originea in aceastd transpo- rsarerlttn"actiimcsaeanlepie.elPneteirnuntrgsuai vcaadrnttrtiesitnfovriqamtliaaintlsSoe.r exprimd [n

zifie inevitabild. Am afirmat mai sus cd nu El fincearcd
existd artd fdrd abstragerea Ei elaborarea sen-
timentului. ,,Rolul operei de antd este intot- esteticd' Se
deauna sd creeze un univers imaginar, a cdrui
-pbr eimasdcdfudnecstieenetismteenptrilnntdre-ustninafteiel sd se deose- cpp'tuuleavinceintdreduiensecdaiataciunednsaddsuEtmgddi.imfjolAordccmedsdpaeeironntrititsrrtsu-uaulobtippiteoecianrtatueiildtsnedsu-saoecrtoccdnao'sumEttie--i
oarecarett 12.
Deci in mod g,reEit am cduta in opera de arta
expr,esia integrald qi necesard a pensonalitSlii
este ales pentru ta ofera material de valorifi-
autorului ei. care esteticd gi nu pentru c5-1 pneocupd pri,n
Intr-una din cele mai subtile pdrfi ale Este- cl insuEi pe aitist. Tehnica este aici suverand'
Arrtistui i se consacrd sau are une'ori bucuria
ticii trui, Lalo grupeazl, Ln cinci puncte prin-
de a o domina.
cipale raporturiie operei cu viafa, Ia artist sau
la amatorul de artd.
Din alt punct de ve'dere, e greu sd nu le
lclnunuism'Acleoerel.teraai,L, fiassonaermaulpuneoamulaometinneailtSepirslnaaattpesrutatoiiirEcrictleotuli,an,ricrlfpdmuirnunetdclaoatetdifeaaifcropeaeremivgnieietterafhguirinm,iiecdiolnaee- recunoagtem tuturor artiEtilor un element co-
rrrun esenfial. Arta are intotdeauna ca funclie
poate sd devind predominantd Ei sd se elibe- sr-r t'reeze o lume itl. care spiriiul sd se afLe la
t'i acasd gi care sd fie pe mAsura acestuia' $i
piicttu,ltrutaascerecaonostarsueiamsecndeamaluiminet,itirepbeusieinecaEsipsid-
reze de toate celelalte. <:onstt'uiascd acondul sentimentelon cu formele
rle.ttpriotuttep"rimpie.risnonoapelitradliai tisnaglee'arAtiscttuullccreaiare-
Arta mai poate si accentueze, s5 lntdreascS, r:rrre
si intensifice viafa frrumoasd ; ca gi s-o idea-
lor'
lizeze gi s-o continue, infrumusefind-o. rrlilmii eul este opera insdEi'

Poate, de asemenea, sd provoace uitarea ei' I)ar o datd fdcute aceste rezel:ve' care resta-
Este atunci diversiune sau evaziune, excedent lrilcsr: un fel 'de generalitate, trebuie sd recu-
sau [.ux. Exprimd atunci mult mai pulin per- rrolllt.cm in-rediat, aici ca pretutindeni, existenfa
sonalitatea reald decit ceea ce-i lipseEte aces- vr rlictaf i lol Psihologice'
teia. Poate sd exprime, de asemenea, persona- Il colc<'t sd afillndm, impreund cu Croce, cd

laitoaeteeaala'dceacrearneuavurteoarusldrs'reeaginsddeassecSd.elsnpriancdeds,t ', rrr1r'lxr,ci,r,j,:li,;oril,;,crs,'e,rttr,l,ret,l'ilt;ib1r:rie.-it;r)<iai\tletpdrxl'eecplluirinacnstaedmagqziiEijpl"odacaseirudt,anaee-nEaauiaq'ccic-eoaoansttpetraemii;puleqnaii

sens, ea exercitd o funclie pozitivd de ,.purga-
tie( qi de eiiberare 13.
E posibil ca, aacdee,ssteeomri. oIativaecedlaiqfei la'irtteistsqdi in
aceeaEi operi, ,,lusii si pdtlundd in reprezentarea pe care o
se urletele dorin$elor lor, a
t'l rrboreazd tipetele gi
interpdtrundd. Chiar artiqtii pe 'care-i citeazi
Lalo ca exemple pentru fiecare dintre tipurile
raerspfiecletivseneasu-osidmotvitedfiiem,suaccctieusnive,afiaecessimtour ltmano,- sfiqie,rilor, a tulburdrilor lor sufleteEti qi' prin
aceastd contaminane, li dau un aspect parti-
t',/ r:ular, Iimitat, ingust, AEa se face cd artiEtii
tive diferite.

<lr-'sr: lir India, la Chiria, la basmul ttreu orien-
lirl, simt nevoia unor epopei giganbicett 18.
infeliot'i fur-nizeazd n-ruli rtrai n-rulte docnr-ireirte De uncle aceastd reguli de 'conduitd, care
asutlrl pl'opriei lcu' vls{icc 11. cstc insdpi expresia vielii lui : ,,Si-ti irnparti
cxislenfa in doud : sd tlaieEti ca un burlghez
Existd artisli care se expr-imi plin operd,
drrr cale nu se exprirni decit pe ei inEiEi. Unii
exploilteaza sensibilit;rtea prezentului, altii ;ciuslaingtiinmdeaqtli pcaasuiunnsileomr izpeeti.n..tl;usAap-}dspt'ruanmesuin-
sensibilitatea j:;. ssS:icliitcuc:irlc6e-ui;.nefr$u:iinnt1iemsrilSsgeoiiannortpeitfenocrearentlstseuae,l.upiIitiiel?lr"epdtaee9lriszinoeAnarfaziteidjsec,tacuroienlnttzrirdnioiueplutEruirtnlei''
iur.enil 5.
1,i1 extre rnitatea opusi, putem spune, im-
plenn;i cu un artist, ca pletinseie ldrnurili ale
istoriei litera,re nu ating aproape cleLoc taina
generdr-ii poemelo,r. Totul se pe'rrece in intimi-
t...rtea ariistujui ca ;i cum evenimentele exis- Am examinat dot-td feluri de t,omportament
('lle ,se l'edtlc in fond ia tipul subiectiv Ei la
ienlei sale n-ar avea asLrpra lucrdril.or sale de- ,tl,ii'pi;iru,-irr;laliobpinieercs:vtoiivnr.laulj)elailelEssi euinbgie'rs':ciibmtievbistaoctleitntari'rsnLeaapsoiaanstudemisnidl-i-
cit o influenfa super'{iciald. ..Ceea ce exista
mai iimndpeopretanndten- t actul insuqi al l\{r-rzelor --
este cle aventur-ile, de gennl virleascii tot coea ce moralilatea sau destinul
de
viatrd, de incidentele qi de tot ceea ce poate si
figureze intr-o biografie. Tot {reca ce istolia Ior ii in-lpiedicir s;r comita. La unii a'r'ta este o
r'..,rupenslrlie pentm deceplii1e existentei' un
poat'e sd constate este insignifiant(! 16. rir,,,i ,l* a-si ofeli ceea ce le lipsegle. trste ade-

,,Apl"opierea nemijlocitd a subiectului are r,,iilrrt t'i, 1;r lltistui ar-ilelrtic, modul lrc:esta de
ceva imperativ care nu lasd imaginafia destul olcrti constitrlie iucrul impol'tant. Utitz a spus
de liberd. Pentru ori"g e,peri de art5, o anu-
rnitd di'.stantare ii este necesala altistului . Fa- 1i,r,c, tllept cuvint cd tiniirul cale-qi cinti.iubita
cultatea creatoare t'rehuie sd pdstreze stapini-
,r,,.,i sirnte nevoia cintecul.ui atunci cind iEi
iclIirrsrrsbtreceiteaninuittnl:trituoliutdiiiia,ntllaioni t'uufbreierlanEslueeteci,i;coenppdeoeainneraette.uul,Llesdcaeaim,iuinap'tioscsttairnziavgulultl,araacdtdneocu--i
rea de sine absolutd. Daca subiectr,rl se impune

cu prea nrultd fon't5, nrr rezrrltd din aceasta
gclienceitaodreepferutamreusaetiemppleescieaireproin.pitoeliEei
nr"r irna- crrir.ri. La ,rtiut fotnta esteticir este o necesitate,
plodtice

spiritul artistului cind aceast;i iinpresie se le- lorrsl,itrtie vi:l!a insd,;i.
fiecta in el((.
A ct eu o lume iluzolie n-renitd 'sd inl'ocuiasci
ln acelaEi sens se expritna qi l'lar"rbert : ,,Nu
trebuie sd te sc'r'ii pe tine. At'tistul trebuie sd lcrrlit.rtca ; ii inlocui lltmca lea15, care ofen-
existe in operd ce Dumnezeu in crealie, ir-rvi- lp.t'tslittrrerrttt'1'-r;orlt'i'nllltrt:tiitrpltiu.litDtdmaeer,demisxoiascitielsrianetiEsinfiddtciidlsntooicatiraein{.i
zibil gi atotputerrnic ; sd-l sirnfi pretutindeni, :rt';rzi,
dar sd nu-1 vezi(( 17.
rrcr':rl:r

rrrrr.lr,
, ,u r. r,;lirr r:;i llri:rtleze ccntac'tul cu lumea exte'
Sau qi mai mult : ,,Sd transfor-in prin artd 1 rrr:r;;i r;i, rlt' rrr;ctl-tenea, sd dea visului. lor infd*
tot ceea ce tine de ett, tot ceea ce Anl sirnfit. (vlir':cl;rcrrrslicstrelrtrcpt.rierIc.arictllduinmdi,e.,nE:cixlecisistaidstnapt(lutit9iuictianfriepecuoqrmudepianazrtdarotEd-i
Nu md incearci deloc nevoia sd-mi scriu me-
imi produce
rnorii'1e ; personir.iitatea mea insdEi par hidoase rrneori gindirea aliistului cu gindirea bolna-
si16, iar obiectele imediate
mi se
o,ri timpite. Mir raportez Ia idee. Araniez birr:-
cile in tartane, ii dezbrac pe marinarii care vrr)ni, de ce a putut fi indicatd in artd, Ia ju-

trec pentru a face din ei nigte salbatici, mer-
gind in pielea goal5 pe pla.iele ro;ii ; mil gin- l Ap

mdtatea drumului dintre gindirea nolmald qi
alienare, expresia Eului pur dar incd incorrlu-
nicabil, care cautd sd realizeze in'tr-o tema La citeva sdptdmini dupd moartea fnatelui
sdu, Isabelle Rimbaud a tresdrit de emotie ci-
liricd subtilele migcdri ale sensibilitdlii indivi- tind pentru prima 'oard llumind'rile. Recunos-
duale 20. O asemenea comparalie nu are efect
decit in mdsura in care artistul este deja cuse intre acele muzici de vis 9i senzafiile in-
al totul temerar sd un cercate Ei exprimate in timpul agoniei o simi-
om bolnav. Insd fi cu ne- Iitudine frapantd.
gdm faptul cd anumite tetenrdeinnleinesmteotid,cespienctiial-l
nesc Troubat s-a dus s5-1 vadd Ce Baudelaire la
la schiz'ofrenic un irS,gnl,oMlaecizunit-6otrae,mru-oaBal reDdc,udctuavdrvtteraicu,tl,ioicoacdtppietcedoreveeeealstaeuplculrleuerndiiGmiudEodbuydsepaega6saqe:ari,ttPapolcnootuaeelgzlslrinaduilfdfeaeitennzlndiuict-,,'i
favorabil 'dezvoltirii lor 21.

Sensibilitoteo inif iold 6 planti exoticd incdrcati de lseevda,-dmaleir.cIdartedi

In arta sa, artistul se afIS 1a el acas5. Aceasta sinuozitdli m-a lndemnat sd
constituie lumea lui. Cel mai adesea, aptitudi- umbra lui Baudelaire cel de altddatS, dar se-
rndnindu-i incd(t 24.
nea artisticd este strict specializatd. In pro- Tot laastafedlin,gci ilubidFtrriannesli,Hiai lsrS, mpedsterseeirds,fedrtuuprii
pria sa artd chiar, artistul i;i are specialitatea stins,
sa, temele sale preferate, materia sa.
sdpiuaseutregliu, is-Farropmuetenatinz,icne,uuom-lbimrabdc,o- lcoirasteinazalutiii
Pare-se cd intreaga desfdgurare a spiritului Frans Hals cel de odinioar5.25
sdu qi toate progresele educa_fiei sale artistice Fiecure pictol iEi are registrul gi materia sa-
nu fac decit sd lmbogd{eascd' si sd rafineze o
sensibilitate originard, un fel de orientare ini- Tonu'rile pe care le realiza Rubens cu ajuto-
tiald a fiinfei psiho-senzoriale.
lul culorilor deschise, precum nuanlele de
Robert Dreyfus ne semnala foalte de curind,
verde intens sau de culoarea peruzelei, Davi'd
in scrisorile din tinerete a1e lui Proust, exp,re-
sia citorva senzafii fundamentale qi schifa anu- qi cei din qcoala sa credeau cd Ie gisesc cu
rlp.ajeurentoatrruuallpbnraeespgtarrurualulruie,iaaElvi enar1edgaerllubuluiu.liuV9iaipnael-Dngtyaruclbkpernfeouplltoati--
mitor teme pe care, mult mai tirziu Ei {5rd ieEte cuiori mai pimintii decit Rubens, ocrul,

nici o referire la aceste scris,ori de mult uitate,
artistul le-a reluat Ei le-a elaborat intr'-unele
din operele sale 22. brunul rogcat, negrul 26.

Aceastd sensibilitate pulii este insdgi mate- ,,Sufletul unui Veronese, presupun' se im-
ria primd a atitudinii esteti'ce, cdci ea survine biba de culori ca o bucatd de stofd cufundatd
in faza operelor, gi chiar in spirit, in iichidul clocotit din cada boiangiului..' Mi-
spunea
Isabelle Rimbaud a asistat 1a agonia frate- r:helang,elo cd bucdlile de marrlurd
lfuetiizsedauzla: .,,ADuinzuclinlud iina cind este vizionar, pro-
cdpdtat o sfranie acui- ,cfrd-eeaml udlndullafraepmrodpiaieirneaerluptiro;piseirgeaurbeusctdeliflaoprtduel
tate... iqi retrdiegte trecutul dureros. Apoi are
lnafmul'd(' 27,
viziuni minunate. Vede coloane de ametist,
vegetatii qi peisaje de o frumusele necuno's- igtamRmcodtdupirnraeafestruraafgtleeetubpleuaidrstridesutpu.tlCuajuteelonxaptriearaimcldui iinaTcefitoaisantdnd
cuti gi, pentrru a-Ei descrie senzaliile, foloseEte
expresii de un farmec pdtrunzdtor gi bizarst 2e. nu posedd o autentied frumusefe decit pentru

t6l rnotivul cd dd ideea unei suveranitdti somptu-

cooalsoeri$tuiludiomluiinaVteortorlnee. sAedveivnaeladtainf luiluse{e ;r ru Lislul nu este in stare sd dornine nici un

aceea cd. ei confinut cdruia ar vrea sd-i dea form5, Ei este
evocd prin finelea reflexului sdu argintat ele- llrosltie -sa ct"ezi cd artistul itutenti,c nu Etie ce
I il('(]6t :ro-
ganta cdldurd a serbdr"ilor patriciene. StrSluci-
rea lui Rubens ar fi vand daci n*ar constitui ,,Vclitabila condi!ie a unui poet adevdrat,
expresia viefii, a felici'rii, ii robustei senzuaii- :;r'r'ia Paul Val6ry, se leagd de ceea ce existd
t6.ti din sufletul lui Ru.bens. rrrri clar in starea de vis. Nu vad aici decit
cirutaili voiuntare, mlidiere a gindulilor, con-
Toate acestea ne firc sir ini;elegerr rrorlrele r;iLnl,amint al sufletuiui ia chinu,r'i pline de ra-
lui Bouldelle : ,,Nu Etiu de unde a ur.t:at in linament gi trir:mful perpetr,ru al s;rcrificiu-
mine o miEcale ilezistibild de forme simple, lLri... Cine spune precizie stjl invocd
de puritate a constlucfiei^ de limpezime ir cot:r- ,, rirtrirriul visului(t :ll.
r*i exarct
ceptelor, dal toate accstea sinl fixate in mine,
sint structura mea(6 28. Ilugine l)elacroix laudd Ilste un subiect asupra r:5rr-riir acest poet a
rci'cr-Lit in nenttmdrate rinduri si in chipul cel
pe i:und dreptate,.penetrafi:r irrltiilivA(a pe rrrrri fericit. ,.Asadar', nu numai cd elementele
care o l'eveleaze I;i Chopin alege,rea exclusivd intuitive nu sint acelea care dau vaioare ope-
a pianuiui. Una dintre caiitdtile esentiiile pen- lcl'or. dar dali 1;r o parte operele, qi iicdririle
tru un artist, ne spune ei cu indleptdtire, este volrstre n-au si mai fie 'decit accidente spiri-
justa apleciere a formei in ca.r'e ii este clat sir lrrrle, pierclute in statisticile vielii locale a
teixmceple,zere;nuiin!sainret anevcoelsuanretaarrdtisqtiuliur-ir,clienzdta'olcaetl'aeqai cleierului. Adevdratul pre! a1 lor nu deeurge
aperceplie a puterilor viitoar''e ale instrurnen- rlirr obserrritatea originii lor, nici din profun-
tLl-LuI sau'r.
rzirlrtn presupusd din care ne-ar pldeea, in chip
rrrir', sd purceadd ele, gi nici din surpriza pld-
i'rrl,i ce ne-o f:lc; dar dintr-o intilnire cu ne-

Ohseuritute sdu clsritste voile noastre \qi, i11 sfirqit, din acea intrebuin-

Care este condilia artistului in s.ceasti ati- lrrre t'nqet:itd pe car.e ,sti-vom sd le-o ddm --
tudine esential5 care*l face artist, in cleatie'l
lli.ri din colabo,r'alea omului intregc 32.
Spontaneitatea sau munca ? Obsculit;rtea sau
Dnlilrrl qi rrisul. incoerenla creatoare nLt au
claritatea ? prrlole ploprie. ,,Nu crr ahsente gi cu visuri
Punem de obicei fata in fatii r:realia gi cli- irrrlrrrrrenr cttvir.rltrlui atit de prelioase Ei atit
tica, aptitudinile misterioase carle pot sd creeze ,1. r"rr'eD{'ionale i-ijusttirit(. .,lnsunsi ee1 ce vr'ea
fdrd caaibpdabniledvsodieinslei lienalegldeaEgidnEui ' ,i ri :rclie r.isul e obligat sd devind infinit de
care sd inteligenla 'I r r', r o :rtcntie impinsd la extrem, a cdrei
r .11r,rlo1rcli ,"rlr fi sd surprindd ceea ce nu existd
e e capabil6 ,li,r'il irr rlr''tr:imentul ei. Cu cit este rnai neli-
sd creeze. Or, 1a toli artigtii de vi.rloare con-

statdm fuziunea dintre invenlie Ei criti,c5. rri:,rlil;i si nrai fugitivd p'r'ada pe care o rivnim,

Hegel spunea foarte bine c5, in munca de mo- , rr ;rlit, ne trebuie mai multd prezenld Ei mai
rrrrrlli vointd penl.ru a o face etern prezenti,
delare qi de topire laolaltd a elementului ra*

lional Ei a forrnei sensibile, artistul cheamd in irr rrl,il,rrdinea ei etern fugitivS((.
ajutorul
sdu o lafiune activd, deosebit de Arl;1 ivnrteuaitiasdnsupuenxidst-d, sd ne inleiegem

treazd gi, totodatS, o sensibiiitate vie qi pro- l,irrt' '- p.11 vrea sd spunii cd
fund5.,,Fdrd refleclie, aiegere, di,scerndmint,
142 cd

nu este sufici'entd. Meritul nostru nu constd Cu qi mai multd increde,re in rafiunea gin-

clitoare, Edgar Poe incearcii, in a sa cetlebrd
l"iLosofie a compoziliei, sa ne explitce geneza
atit in a ne supune intuifiilor, cit in a le per- ()orbului31,. Niciieri hazarld, inspiralie, frene-
zie, intuilie extatica. Lucrarea a mers pas cu
cepe Ei a Ie cerceta. ,,Riposta datd propriului 1li.grrrisdcaatareudneesdi vpirrEoirbei,emcue precizia gi cu logica
valoreazd uneori matematice. Vizind
geniu mai mult decit
,"argoriet.sriiuriea tlouai(t'd. ,,,cZuetiai rneevoefresndincituialam; adbailritaetsete,
p"e nimica nraximum de ef,ect, poetul ar: fi ales, in chip
s5-1 rnodelSm pe-dl rralural, o temd foarte impresionantd : melan-
,de datoria noastrd acorde cu celdlalt qi d'oiiea, coJ.ia ; Ei nuanla cea mai impresivS a acestei
care trebuie sd se
sd nu lcme, indrdgostitul plingindu-Ei iubita pier-

fie nedemn de mai virstnicul sdu frate supra- dutA. Ar fi hotdrit si concentreze intreg su-
natur'als.
1

Starea de vis nu este suficientd, nici deliru1, l-riectul intr-un ansamblu de o sutd de vensuri,
fie el confuzie sau excitalie. ,,Entuziasrnul nu
lr fi ales un refren scurt qi sonor, insdrcinin-
dr,r-I pe corb, pasdnea neagri cocotatd pe un
constituie o stare sufleteascd proprie scriito- bust ,,palid", ecou ai fataiitdlii in dialog cu
,rului(. Forla avintului nu 'devine utild gi mo- l.r'istul visdtor, sd-l spund gi s6-i respund ; de
trice decit prin intermediul maEinilor
A scnie _- 9i am putea in care unde confuzia gi misterul finalului ; ceva gro-
arta o angajeazd.
adduga tcsc Ia inceput, ceva nedefinit in final. Bine-

cd orice irtd este o scriiturd -in incsaereamexnpda"na- infeles, unei asemenea scene ii erau necesare :
,construi de limbaj( cirdrul strimt al unei oddi, un foc pe moarte,
o maEind
siunea spiritului excitat se consumd pentru ir o vreme de furtunS. $i autorul ar fi
rrouptea,
invinge rezistenle reale. irrr:cput grijuliu cu ultima str,ofd, care prin

Orice tehnicd este un ansainblu de obstacole irrirlr,nnorunli,cmsteatbruilel,alutnregaimpteaauEltiirnardanajacrrneesncetunldoe-i
pe care spiritul Ei Ie impune pentru a se ma-
nifesta in actul care infringe aceste obstacoLe' rrlui, determinind astfel intreg poemul.
Orice tehnici ii
opune qi ii impune artistului
un material rezistent, strdin sufletuiui sdu,
surd la dorinlele sale 9i in acelas,i timp supus Asernenea observafii cup,rind mult adevlr.
I,lle nu ne obligi totuEi sd reducem crealia
lor. ;rltisti,cd la un simplu rationament condus cu
Ltrrrfir rigurozitatea. Corbttl este o lesdturd de
Iatd cum acelui .,poeta vates{' al r'omantici- 'rirrrlroluri care refiectd complexele afective ale
lrri l)or:, iubirea qi moartea, gi emotia preferat6
llMoerale3lls3arimos6e,aoscepbmuidneuenzie,t,apinodeotaaccetfraiaibnqedi rt(iI'm.a$pui denestcepdodueteatriencaa- thr cl 1lc rrtrrr.rci, teroulea confuzd. Refrenul poe-
rrrrrlrri t,:rlo crr r.ul ecou al sufletului sdu. O in-
cea mai subtilS qi mai intuitivd a poeziei pure
qi de necesitatea cea mai tehnicd qi mai im- Irr.,r;.i;r st'r'ie de poeme din vremea Corbului
,,x,rl;r ;rlt'llr;i plrtetic anxios, aceeaqi profun-
perioasd a formei Poetice.
:irrro durerolrsd.
de inleles opozilia acelora care invocd Sirnbolul ii obsedase mai dinainte spiritul.
$i este l)oc vis;a din 1842 la profitul pe cal'e ar putea
demonul creat'or a1 poeziei : arta gSsindu-;i
expresia in insdgi migcarea ce se naEte din
emolia iniliald, arta realizare aspiraliilor r:;r I tlagd de pe urma corbului. ,,Dickens ar
a lrrrlut si de pe
li tragS urma lui un mai mare
profunde, care se iveEte din personalitatea con*

fuzd, sub forma simbolurilor"

profit. Cloncanitr,trile lui ar fi putut sa se facd
aaul ziditieotpulloulie,tcicarianctceurtrtslulul di raermfeii.pFuatutat de
sd acela rrcrru Hegel gi Va16r'y, sub contlolul muncii Ei
joace ;rl rr,'l'lexivitdlii. Dac;i
existd delir in artd, el
aproximativ notul acompaniamentului fatS de lr{c intol.deauna un delir dominats6, dar pen-
arie, in muzicdtt 35.
Poemul il exprimd pe poet, opera iI exprimd ;l rrtr'crstranlualliVaicrttoigrtiH, uEgiov, eddifeicmultaadteeasecoorinslutdcluinl
pe artist. Dacd artistul are impresia cd alege,
asta se intimpla mai intii printre posibititi- ;r rrcord;i exiraordinara spontrrneitate, imagini"r-
lirr intotdeauna treazd, cu ji-rdecata criticd qi
file pe care i le ofera propria lui naturd. Din- ,'rr oldiuea ralionaild a gindirii.
ctraerescehli,lefdlerdEiinpdrooiieacldte, tner.cralere-flavbirzicitedapzidesEdi pe
cu Visul Ei stilul in opozilie absolutd ar crea
l iirr{e monstruoase. La rnaioritatea ariiEtilor
piesd, multe nu sint decit sirnbolur"i .1i, inainte r,le se imbina. Dar fcrrnularea este mai mult
de a-i parveni, au indurat proba nevdzutd a
iudnnetul-piuolunrnnigarencuo$mme ieotrr!ngatconunizeteela.nzDt,daitiienlepaainrdviilniinacl.euR,l alteutimoinea$le-i, ,r;rtr rnrri pufin ugoara. Existd capodopere create

mentul prin ,care trdgar Poe explicd geneza I rrlri r:oncursul reflexivitalii ;i pagini bine
Corbului seamdnd cu acele ralionamente de
:;l.r'rrnite. Intenfia da naEtere expresiei. Expre-
justificare bine cunoscute psihiat'r'ului ; ele ',i;r da narytere sentimentului fi-} depiqeqte. La

sint perfect co::ecte, deir se explicd prin deii- rrrrii autorniltisi:rr:l expresiei funci,ioneaza fdrd

lul Ei confuzia care forrmeazti suportul 1or, ,'rrntlol. Aliii nu dobindesc decit in final acest
rrrlomrrtisr:1. Raporturile clint,re vocatie gi ex-
fiind departe de a le explica. plr.sie sint con'rplexe Ei variazd de 1a artist la

Deci actul prelimlnar aI creafiei se sivir- ;rlt.i:;t.
qegte inevitabil in zona obscurS, in insdgi sfera
in care pe,rsonalitatea iEi constituie mijloacele l)rrr intre datul oliginar $i travaliul reflexiv
',r, irrl,t,r'prrne mai cu seamii tipul de formrrlare
de exp,resie. lilopt'iu fiecdrui ar:tist. Pare-se ci fiecare poarti
, rr r;ine un fel de sistein tehnic, un fel cle joc
Cum 1oarte bine spune Val6ry, zeii ne oferir r lr, posibilitdti ver:bale, piastice, melodice, un
pe nirnic:t toatii primul vers. Agresiunea ge-
niului nostru ne orienteazd riposta. lcl rle scherna a frazelor sale viitoare. Po{i sa
O parte a creatiei se sivirqegte deci intr-un lii p;illtrns de sentiment qi incapabiL sa ex-
fe] de stare de vis. Chiar atunci cind avem plirrri ccva intr'-un mod acceptabil. Pelscln;rl
,rrrr rrvu1. adeseori, in prezenla misticilor, sen-
aerul cd aiegem un sublect print'r-un soi de , rIirr rrnol suf Iete lirice sau muzicale de un
decret, s-ar putea spune cd ne-a ales subiectuL
rrr,rll. rrivcl. r'ht'ola 1e lipseir instrumentul. E
smtaarieindteiiv. is,,.SStaereparedgedteegntteuziniassmuflpeotuelticpoeesttueluoi lr i,;l sa,i vczi pe unii dir.rtle ei. a cdror finete

ceva pe care el insuEi 1l ignoreae6". (Hebbel) ,,rrllr,lr.;r::,';i r,:rlc ovirlt'nlii, cazincl in jalnice in-
,.;ril;rri, rl,' irrl,rlri r,<t sl-tru hazardat in poezie 37.
Pornind de Ia aceste date initial.e, obscuri- lli :,,i lolo, r.ilc o l.rr1i {ind ne avertizeazd cd
tatea qi clanitatea, cr'ealia lspontand gi travaliul
irr',lrrrrrrr,rrlrrl t'..1t' r.cl pt'ost aeordlt 38.
cveeoxrtleuaEnz.tteaDrinapsropntiru1an{cpi5aut;sedemlselneeaagmgaedsftoaepcaetu.nlaAlcliztdidsotduebl ucnuuzn-i
('r'r';rtiir artisticd seamdnS, prin unele dintle
parte a unei opere de oareca're importan{d gi . r,,pr,r'1r'lc saile, cu contemplatia misticS, ce
de oarecale lungime se :'ealizeazd, cum ne spu- 1r,,;rl.r, sir rneargS, qi ea, de la discursul confuz
prirrir lrr viziuni precise. lntre starea d,e vis ,si
rrrr,rlil,rr!,irr tehnicd se inte'rpune contemplalia,

acea pace productivd despre care vorbeEte lirrrl o stare sufleteascd muzicald care se trans-
Wagner 3e. Artistul pleacd adeseori de la o stare
sufleteascd destul de vagd, aceasta cristalizind lorrnti intii in culori, apoi vdd foLme, una sau

intr-o primd eboqd, sau intr-un prim frag- rrrai multe, intr'-o pozifie qi cu gesturi determi-
ment, care cheamd altele ; diversele prefigu- rrrte, ca niEte statui de mamrurd sau ca nigte
rdri ale posibilului se ,combind qi se inf'runtd.
Inventia presupune un fei de retragere, de y1r'upuli plastice, asupfa cdrola soarele ar cd-
fug6 in zona obs'curd, apoi o intoarcer,e cdtre
scetreuaitcdeaetrstteerndaistivtindcitnEtiepnrseiucnise. Ea este con- rlca prin faldurile unei perdele de culoarea v5-
gi din destin-
dere. Ea poate chiar sd nealizeze, ca misti,cis- zuti rnai inainte. Acest fenomen coloristic se
produce gi ;rtunci cind irr-n citit o operii poe-
mul, un fel de stare mixtd, in care subiectul
este orientat in acelaqi timp cdtne interior Ei I ir:ir( /'{.

cdtre exterior, cdtre contemplalia otrscurd qi Acela;i altist ne istori.seEte ce se intimpld
cdtre imaginea limpede a operei pe caie de a
<rc:uparecezsintetdfoirnrnegeinniefiraalleu:n,a,Imdaigniinreeafisgauuriglerupcua-l
,se desdvirgi ao. lrrctelistice ale poemului ; din care se nas,c
Aceastd nebuloasd inifiald, acest stadiu ori-
ginar nu are cu necesitate aspectuL creatiel ;rltele. Nu deznoddmintuLl, sau intriga, nu con-
insdgi. Este un fel de nondiferentiere preala- {.inutul piesei mi se aratd, ci o succesiune de
bdeilo6secabri empurzeicceiednei,orcgdarnoirzaar'elia. Unii artiEti, in- realizdri plastice care ba pleced, ba urmeazd
se intimpla sd r;ittralia zdritS, prima, pind cind piesa este in-
cunoascd descrierile fdcute de mine misti'cilor,
l;r'eagd((.
mi-au spus cd o asemenea stare seam[nd cu
Caracterul ritmi,e al acestei muzici originare
chietudinea.
poate fi mai intens pronuntat, ca la Marceline
L-am auzit pe Wagner vorbind in chip feri-
cit despre o ,,pace productivd((. Alfieri a spus : l)csbordes-Valmore. ,,La doudzeci de ani, chi-
toate dr,amele mele sint ndscute in
,,Aproape ascultam muzicd, sau la putine ore nrtri profunde m-au constrins sd renun! la
vrerne ce
dupd aceea(. Se qtie cd Schiller, impreund cu cinte<--, pentru cd vocea rnd fdcea sd pling, dar-
mulfi allii, descrie nebuloasa poeticd aseme-
nea unei impresii muzicale 41. ,,Cind md aEez rnuzi<:a se rostogolea in 'capul meu bolnav qi
sd scriu o po'ezie, ceea ce vdd cel mai adesea o nrthsuld intotdeauna egald imi rinduia ideile
in fala mea este elementul muzical al poemu- firlir stirea gindirii mele. Am fost forlatd si
mlausiuinpeEraiinncsudurmuciio'a( n4ac2de.eps,,teuLol3rliimmmdpineaedflesueainn[timdseuezbnaiectuocrltudelusctiue, le scriu ca sd md eliberez de acest Eoc fel;ril
intotdeauna 1a inceput fdrd obiect clar gi pre- ;i rni s-a spus cd era o elegie((.
cis ; acesta se formeazd nrai tirziu ; ceea ce
precede Ei ceea ce constituie fondul stdrii mele Anr citit, de Verhaeren, in nigte fragn-rente
sufletegti este o stare sufleteascd muzicald, abia
pe urmd infdfiEindu-mi-se ideea poeticS'( 43. irreclite pe care cu amabilitate mi le-a comuni-
Experienta lui Otto Ludwig este intru totul .rrl. cll. Andr6 Fontaine, un curios pasai p,rivi-
asemdndtoare : ,,Ia nagtere la mine in primui lor lrr litnrttl crrtc-l f irr-ninti pe poet in tirnpul

ct'eaf ici .

V;rlr'rrv:icric ciespre unul dintre poemele

:,;rlr, ((littr.itirtil marin).' ..S-a niscut, ca majo-

i ilrrtclr pocn-relor mele, din prezenla neagtep-
lrrtir ir-r spiritul meu a unui anumit litm. M-am
rrrir';rt sd descopdr dimineala in capul meu ver-

',rrri decasilabice(( 45.

Tn fine, am vdzut mai sns obselvatia acelui

sculptor care-qi inrienteilzi figurile in mijlocul
litmului insugi 46.

Toate acestea vor sd spund cd un fel de stare (lind s-a ti'ezit, a avut impresia cd pdstrase
esteticd aproape nediferentiat[ este adeseori rr rrurintire limpede a intregului qi s-a apucat
condilia prealaUila a creatiei; dupd cum ade- :;r'i sclie. Din nefericire, 1-a deranjat un vizi-
lrrlor'. La intoarceiea in camerS, gi-a dat seama
seori un sentiment estetic bine Cefinit, de na- ril)r'e marea lui mira.re cd, degi mai avea un fel
turd plasticd sau poeticd, sd zicem, se sfirqeEie :rrlcviizrmiuinnitii,reinvaagfaaraEdi ecoonpfut zsaauazteecme eviegrseunreiraolrei
irnagini razlefe, tot lestul dispdrusea8.
intr-un fel de indeterminare confuzd ; am vd-
zut cd la o anumitd profunzime de sentiment,
artele iqi rdspund qi se confundd.
Aceastir uitare bruscd gi profundd a unui
Probabil, totuqi, cd aceastd stare generald rrnsitmblu prost fixat, in urma unui deranj sau
unEesonataeessimterveai,rcitloupanausslliiuttnidtputrniiaeeefdaspiltfdeertirgi:e'crineilg,inariutndapdajduinreerccuaiimtl aesuf-,enaicerntiipvjdtiuetrdemrtuaiei-l
rlr)aunl uniim$oicc, nu poate prin ninic sd ne uimeascS.
iniliale. O anumitd direcfie, un anumit tnce- nu ne obliga s[ acceptarn fdrd re-

,icl've aceastd poveste destul de surprinzdtoare.
Sc prea poat,e ca, in visuil sdu, Coieridge sd nu
li virzut decit un tablou de ansan-rblu, cu citeva
put de orientale contureazi deja forma cdtre rrrniinunte p,robabil, Ei ca pretinsa
tare evolueazd travaliul. O anumitd ordine a unui poem intleg si nu iirnintire
materialeior, o anumitd formulare verbald.' so- lirnpede a
o iluzie. fie decit

noritate muzicald, se oferd deja sub aspectul
nedeterminat Ei in acelaqi timp determinat al :rclolslit,emaadiecvudrastcacmd iPianulstHareeyasedescarfieipe: a,l,dAddein-
sint intentiile lirrrlrrrl climinelii, mi n*a intimplat sd gdsesc
acestor nebuloase originare. care rrrot,ive pe care am continuat sd le elaborez
de expresie. Artistul incearci senti- rlrrlti trezire .,si. pe care le-am teiminat de in-
noastre forrma ior esteticd gi c5tre forma rl:rli... lntr-un rind, rni s-a intimplat chiar ca
mentele in ,r rruvelS frapanta s6-rni fie aproape in intre-
lor esteticd.
riirrrc datd in vis(t 49.
Visul propriu-zis nu-i oferd mare lur:r'u (loethe ne vorbegte gi el despre vise in care,
artistului. Se citeazd intotdeauua felul in care rlrrpi munca din ajun. i-ar dfieaapndsmant ib,,alunrsi(a' m50-.
er ccmpus Coleridge fragmentul intitulat lrltrli noi sau fragmente

Kubta Khan"7. Intr-o searl din vara anului ljlirrr cd preludiuli rlin Aurul R"inului i s-a
1797, dupdi ce a iuat opiu, Co).eridge a ador- irrlrr{i;:rt 1r.ri Wagncr intr-o stare de afipeald.
mit in fotoliul siu pe cind citea in Le pbie- r\r'r,:,11r rrrr rnai c()mplrsese de cinci ani. Tocmai
'.r'ri ,r,,t' irrl.r'cg poerrrrrl Tetralogiei. Era in pe-
rinag1e de Pwrchas urmdtoarea frazd : Aici r,,;rl,r lulr,lol' s;rlt' clir npe gi a marilor cildtorii
t'rur tnrrrrIi. lrr rlrum de la Genova la Spezia,
Hanul Kubia a pus sd se construiascd un palat ,rvu,ir.,i(' r'r!r (lc rrtitre. A./ea dizenterie. Tocmai
o noaptit Ce
cu o grddind spiendidd etc. l),.11'(.( il:r(. dezola. lntr-o febrd Ei de insomnie;
dup5-amiazd a alipit:
Autorul a rdmas trei ore adincit in somn ,,qi lrrrrrl.rrl il
[n acest rdstimp el este convins, atit cit poli
fi, cd n-a compus mai pulin de douS sute pind ,.N{.;r cuprins ricar un fel de somnolentd in
la trei sute de l'ersuri, dacd intr-adevdr putem lirrrprrl clileia mi s-a pdrut cd, brusc, md afund

numi compozitie o stare in care toate imagi- ril ( iu'entul viielios a1 unei ape. Freamdtul
nile ifi apar inainte ca niEte oi:iecte, dind naE- rlr':;tci ltpe a cdpitat lepede un ca,ractei' mn-
tere in paralet expresiilor corespunzdtoare,

fd.rd weo senzafie qi fd.rd conEtiinfa efor-iu1ui'3.

zical ; err acor-dul in tli bernol major, rdsu* lnspirofio

nind ;i plutind in arpegii neintrerupte ; iipoi ,I,rArnlrteiq;rtisi,dsccreliaedNd iientzisncthueil,iilaer:bruinEtteet,'einsual qcaa-
transformat in figuri me-
aceste ar:pegii s-au
lodice cti o miEcal'e mereu n-rai rapida, citrr
niciodatd acordul pur ln ni bemol majcll nu ziscle inspiratii... In realitate, imaginatia artis-
trrlui sau a ginditorului autentic produce con*
s-a modificat, iar pelsistenla lui pdrea cd dir r;lirnt lucLuri bune, mediocre qi proaste, dar
o semnificalie profundd elementului lichid in
care md cufundarn. Deodata atr avut senzatia .iudecata ui foarte 3.sctt!itd, exelsat5, r:espinge,
;rlege, combind(.
ci undele se inchid in cascadi peste mine Ei, Interesul psihologuiui este opus aceluia
inspdimintat, trr*atn tlezit blusc. Arn clescope-
lit imediat ci motivul pleludiului I',t Aurtil ,';rre-1 caracterizeazti pe artist. Psihologului ii
llinuttti mi levehse aga ctim il pultllrr in vine greu sd nu caute, pinednetrpudnrteaptdre;vaeziuntte$-i
se pcntlu nou, o plegdtire
ntine, fiir;i sir fi par'''enit il'rc'i si-i detr o
lcgc gi a explica inseanrnd a reduce la ceea ce
lol .lllu" ". t'xista rnai dinainte.

Existir catzuri, qtinl, cind ltisul, coutitluind Dar psihologul trebuie sA aibd sentimentul
preocupdrile din ajun, aduce o solulie srtu cel tlcvenirii. Orice sintezir igi depdgeqte elemen-
lclc constitutive. Orice sintezd este creatoare.
pulin citeva indicalii utile 52.
Inspiratia nu interesieazd decit psihologia
ln alte cazuri, chiar visul suget'eazI opera ;
r':;teticd. Pentru a epuiz,a subiectul, a,r trebui
in sfirqit, in altele, emolia c':iuzatil de vis pune r:ri cliscutdm despre inspilalia religioasd, adi,cd
subiectul intr-o stale favolabild creafiei.
foDrmarirpiaqrei-sdeelcadieinri,voisuolpeerxipt unsulapri'ertaitepirotarltnesf-i r lt's1-llc tot profetismul, despre ce,rtitudinea
dusd de la cap ia cap. Unele sugestii din tim-
pul son-rnului sint cuLese Ei tre- rrri:rlicl"r, despre gralie qi despre converti,re. Ar
elabolarte la lrr,llri sii discutdm despre inspiralia morald qi

fica'; I i i r r {i qi sd studiem pe larg viata coti-

rlirrnir, ir.r cale ea abundd.

iire 53. Daca se intiltresc situalii mai conplexe, Inrprcsie de profunzime, de adevdr, de dis-
naececestseaardnur-tnsipnticcldeecitafcotiirvritteatrealteleaezxdceppeliin' tElustea { (,r'r}cl'c sul>til5, sentiment al elevatiei Ei al
rrrrl;rloririi, ilurninare, revelatie confuzd sau
plccisi, oldine clrtegorice, astfel ne apare ins-
face arti cu aiutorul visr:lui. lrilrrti;r rcligioasir ; de asemenea, invSluitd
\risul este intotdeauna o eboEti indepdrtat;i'
Lucru pe ct-rre-l exprimi bine cuvintele lui 1111r'oli in scnlinrcrrlc clureroase, aprehensiuni,
rrrrr,lil,';1(,,,rr1.'i;;r!irilco:r.l'1r.1o;lrirr;iilc irr nrod obiqnuit invdluiti
IIebbeI: ,,Oclinioati ntt puteatlr incd sd sct'iu si
tregeclii. De cincl pot, visele m-au pdr'5sit' Sli ir-r auiotnatistne senzo-

t-ru-iie visele, rlin intimpiare, decit tragedii im- ri.rl,'..rtt rr,rlticol'4.

perfecte ? O tragedie flumoasd este cumva un lrrrr,l,' rni:;r';ili olganice privilegiate, unele
'i rr',rtri lrrllrrrlirtoale. frisoane, spasme, sus-
vis desevirqit ?" Sau qi mai bine ale iui G' Kel- 1rrr,r.. , ;rpiil.a 5i in viata cotidiand un aspect de
nlceuarrlis:eu,i,lD;zieilnceeiin,rdaabcnedusittoemaaarsei eiddsadageleiatamfourdileen lucrtt imagi- I rr , , f rrrr zi nrc sii de reinnoile. Toli iqi au momen-
creatoare in lr,lr, lor srrblime qi mai cu sentnd a,ceia a cSror
felul lclr in este oscilant5, sau care umplu cu
timpul somnului qi creau cu o aparenld de ra- r l i r l lozi {.ir:
rnr)nrente luminoase un fond depresiv. Toatd
Irrrrrca cunoa;te, de asemenea, simpatiile;i
fiune qi cle logic[ o fantezie de vis'6.

antipatiile blugte, cieciziile surplinzdtoare gi riu'e nouA. Ritmul vielii se opreEie. Un ritrn
neaEteptate. Fiecare spi,rit este traversat de face aparitia. Un Eir de operaliuni rnen-
idei subite gi de solu{ii cu apalenfa noutd}ii. rrou igi intrerupe ; ceva nou
l,irle se intrd in acfiune.
Prin iluminare gi extaz gi prin viziuni lim-
pezi sau obscure, misticul cunoaqte intermi- AEaclar o stare a.fectivd mai mult sau mai
merge pind la ett-
pteanstiavitEaitedaispcreopcoorp{ilaeg, epgutete:rebaocgoantsetriinngdctoonartrei,- pufin violentd, care poate
bufii de tot soiul, acestea se afl6 in eI ca qi tuziasm sau pind la exaltare, gi un brusc aflux
clc idei Ei de imagini care se irrrpun conEtiinlei.
afluxul unei forfe strdine ; Ia fel profetul, mai Mulli artigti ne-au descris sub o iormd clra*
inclinat cdtre revelatiile precise, dar care nu rnaticf, aceastd crizd de entuziasm 55 : e:<istd cu
prirzire Ia ea un celebru pasaj al iui Nietzsches6.
uitd nici el acele atingeri Ei acele infiorari
Aceastd stare de exciterlie gei.rera"i5, care in-
inexprimabile care-i tulbur'6 uneori conEtiinfa. so[eEte adeseori inspiralia, se tritnstnite uneori,
La le1 convertitul care adeseori simte schim- pe diferitele planuri senzoliale; este iinul din-
barea din suflet ca pe o iluminare neaqteptatd tre acele fenomene de iradj,ere pe care le-am
sernnalat deja. Astfe'i Hebbel Ei I-I. ctre Kleist
qi ca pe o nimicire a vielii sale anterioar'e.
Pasiunea profand cunoagte, gi ea, desfS.qu- nuzeau meloctil ; Flaubert vedea culori 57.
Nu este cazul si opunem execuliei inspiratia.
!:area dramatizatd de ctize sau ecloziunea lnspiratia poate sd u:eapard in cursuL execuliei.

brusc6, prin antiteze violente, a unor profunde sI,ulxcicsetdsiuanretiaEtui nlaorcaarc-eteedxeeciunlsiapirnauftee.sAteindce,rcei-t
nehotdriri, o profundd neEtiin!5, o intensd per-
rlinla unei puteri spontane nagterea operei gi
cepere de sine. rrnei facultdli reflexive dezvoltarea ei inseamnd

Ea este o reculegere inir-o prezen{d intimi ;r simplifica prea mu1t.
gi un vertij ln care se creeazl valori, din care
tiEnesc inter,ese noi qi neobignuite. Este aflux A detaga inspiratia, ca pe o faculiete miril*
de forfe gi mobilizare de rezerve care, venind r:uloasd, de intreaga funclionare mental5 in-
seamnd a simplifica prea mu1t. Trebuie s-o re*
mdfiueietoInarfdopbaEisei icudtneuil,piuainsbtiivrte,itagintetsd.urlenflsecstupimllepsnrdeeosarieraeaaldizeeaaniznud--
integrdm in ansamblul de procese din care ea
dintr-odatd.
fiqneqte.
Deci psihologia, in toate domeniile sale,
tlnde sd stabileascd realitatea acelor bruqte Ti putem opune, in linii mari, invenfiei aces-
contribulii, a acelor descoperiri nesperate. a l.cia spontane desfSgura,rea rectilinie a mtlncii

acelor rschimbdri instantanee qi irezistibile, a reflexive qi procesul [ent qi uniform al maturi-
ace'l.or lovituri de trdznet pe care le-am putea z;"rrii normale, care iqi au totuqi, qi una qi cea-
l;rltii, zgudui,rile lor gi fazele 1or destul de bine
grupa sub numele de inspiralie. Le regdsim la
toate treptele ierarhiei fizice sau mentale. Cind rrrrrcate. Adevdrul este cd in cursul travaiiului
se lasd fdrd vlagd pe seama rutinei, degetele rcllcxiv existd adeseo,ri momente privilegiate.

pictorului au gi o virtute a inspirafiei. Mina pllioade de accelera,re, clipe de ituminare qi, in
:rlr.r:; invers, timpi morfi, spafii neutre. Progre-
are $anse. Ea face descoperiri. :rrrl ient este str5bdtut de impulsuri bruqte gi de

Inspiratia este un Eoc ; asernenea - em'oliel, ,irrc('cse instantanee, de stagndri gi de crize.

asem,enea atentiei brusc fascinate. Inseamnd l\{rrnca lentd qi reflexivd cunoaqte, de asemenea.
';r'rrLimentul asistentei strdine, poate mai pulin
rupturd a echilibrului qi readaptare, sistemati- llccvent Ei mai pulin viu.

Ar exista deci patru lolme de creafie. Actua- pcnr,.s, ceea ce am ;i fdcut. Apoi m-am aqezat
lrnrrnpbalta, udafdl nrd-amcornetueEniitresdpardionrmc.aNpoEi iidenri-aimmi
lizarea brusc6, neaqteptatS, inspiralia. Forma
ceva mai lentd, mai pufin dramaticd a prelu- sr:rrlnt sd Ie adaug \a Balacld. Sint multumit
crdrii subconEtiente ;acneoaistpaeirlceipmepmlineprqotegre;sealren
travaliului pe care rle ea. Nu m-a costat, ca sd md exprim astfel,
putea spune aici ceea ce spune Huysmans des-
pteretruenzeelEetci oinntvre-ortirbiu:n,,aN-dairnininteelav!edn, igt infimdridc, nici cel mai mic ef,ort. lmi venea in minte nu
qi pe versuri, ci pe strofe tntregi( 60.

si Legouv6 povestegte despre Eugdne Sue cd
Etii cum, nici pentnr ce, gata, s-a intimplat('.
Fxioviem.aFolimrmpaedoebiganruninulneci igi icoanqatiuetnotm,eatEisimnuelfuiei.- rnli:riurrptiEitsotidlaeqinaticeleoctMraoriesstveeareinfldoi rruePranpaiatrd'irs.euaSl.uc,ri,iSsdeuisneeaipnrpsimrtioneccelet-,
Orice travaliu pufin mai prelungit utilizeazS,
Ia drept vorbind, aceste ultime trei pr,ocedee 58 clat intotdeauna a\sa... Cind se apuca de scris,
cEhi einiseSpgiriinnsmpiuranlciaa qi se in- parci juca la loterie. Nu eI iEi dirija pana, ci
care se pregdteEte
oscileazd pana il trdgea dupl ea. I s-a intimplat uneori
reflexivd Ei care
intre actualiza,rea bruscd Ei lenta maturizare. :rir nu-qi imagineze personajul capital al roma-
Cdci ne putem intreba dacd inspiralia se naqte
rrului, resortul p,rincipal al acfiunii dramatice
decit Ia Esrsfditrtegdicctuiatolzruu.nl ,ui,uTi nivtoRr-louodmsineE,airddde,atleoaxreitmdsphfilaruqz,iatiurn-l
gata echipatd sau dacd nu este cutrrva simpld clului(.
ivire in conEtiinld a unui sistem psihologic sub- .Iiclouul
congtient, a unei schile alcdtuite in prealabil;
aceastd intruziune bruscd n-ar fi, 1a drept vor- uprrncnenuitirzu,cilaecpeditegoli,lunbcircruuis,ccsu, cmfrdi,inrsid-asudlctiofminetEulertiaunttinpvdereuhoriidraatilteei
silueta acestui tip de iezuit pe care se sprijind
bind, decit sentimentul de. opozilie ;i in ace-

lagi timp de unificare inifial5 a doud planurl
de congtiinld. Dar nu e adevdrat, pe de altd
parte, cd totul se petrece in spi,ritul nostru cu int'reaga lucrarett 61.

o desfdqurare de orgolioasd independenti qi cd Se intimpld ca ,opera astfel alcdtuitd, fdrd
asta este insdqi legea spiritului ? Cu conditia, interventia ,reflecliei gi a criticii, sd nu prea
fie legatd de autor. G. Sand iEi uita roma-
e adevdrat, sd addugirm de indatd cd orice c'ea-
fie depinde de individ si cd este ca partea lu- nele 62. Pentru cd iEi modifica interesul qi men-
minatd a unui sistem obseur. talitatea, ne spune Dugas 63. Poate numai pen-
Adeseori creatia artistici nu tnseamnd
tru cd lucra nepode, acceptind tot ce-i venea'
munci, ,ci inflorire. Se intimpld adeseori ca, I'ari sd reflecteze gi fdrd sd rescrie.

fsdinrdgulra5r.m.,iTqntir-fodrbdusncdanzdialm. nd-rululrncaqessde,siencfahcidd Notele psihologice ale inspirafiei sint bine
ochii de tot. Nu fac nici un efort. Las, sd se
deruleze acliunea pe ecranul spiritului. Md fe- :, rrr.roscute intermitentd, disproporfie, putere

resc mai ,cu seamd si intelvin... Privesc in .oristringdtoare. Apare ca avind caracter de in-
mlne luerurile alcdtuindu-se. Este un vis. Este :;1r'irar!ie tot ceea ce rupe cursul conqtiintei sau
ineonqtientrrla 59. ..Ieri seard am redaetat un r;inrl gindirii metodice, tot ceea 'ce survine fdrd
articol despre poeziile lui Allston. dup;i care
am rdmas pe scaun pind ta miezul nopfii, fu- ;r pirea cd depinde in mod nemijlocit de ceea
mind la gura sobei, cind dintr-odatd mi-a tre-
cut prin minte sd scriu Balada goeletei IIes- ,:c precede.
17 Dar noi nu prea ddm atenlie decit inspiraliei

t/l ;rlcentuate ori utile.

T,dsdm si treacd. fdrd. a*1 invrednici cr.i o pri- Dupd schema clasicd, dupd tritrogia ccnsa-
vire mdcar', valul ideilor banale, al sentimen- crntd, putem distinge aici, ca pentru atitea aite
nrici drame psihologice, pregatirea, inspiralia,
telor inoportune. in inspiralie existd o lntfu"n- cxecufia. Uneori, f5'r'6 indoiala, irrspiralia are
pioianlaere6i.inPsteannttrauneneo, ionruappidledzijnutddeccaatrdacdteervdae- rrspectul unei actualizari bruste, al unei crealii

inspiratie decit ceea ce contrasteazi mult cu instantanee de nimic pregdtite. ln realitate,
gii:ril ideilof, ceea ce ne apare cu caracter de daca nu se urzeqte gralie unei munci conEti-
ente sau unei i.ncubatii nrai pulin conqtiente, ea
importantd, cu exceplionale calitali. Nu ne sim- se afiS preaicatuitd pina 1a un anumit punct
[im inspiraii decit atunci cind ne simlim indl-
prin condilia subiectului, qi acte silu idei cu
tati deasupra noastrd inEine, depdqil,i. totul inerplicabiie nu prea intervin. Nu exista
miracol psihologic. Viafa, explesi:, forma sint
Existd in inspirafie ceva stimulator ; senti*
mentul unei constringeri : un dar care obiigd la artist intotdeauna strlns iegate. Orjce irn-
pmreasteieritainl dbeructd.trOe basltedrv;aafiraiisgtuil nu acumuleazd
prin insaqi rraloarea sa. Ea este excitafie, aflux chiitr percep[ia
de vitaiitate. O for-fa nefolositd sau necunos* lui constituie cleja o pune,ie in forrnd" tslciorul
cutd pind atunci intrd in acliune. vede rnotive. Opera e clddita pe o rnultitudine
de baze qi nu pe un eveniment izolat.
Dupd natura ei qi dupi starea de spirit a Recunoaqtem aceastE pregatil'e din iml:ogd-
progresivd a schilekrr care se sucr:ed" Ina-
subiectuiui, in,spiralia .,'a prezenta mai mult sar-l {,irea
de a izbucni sub forma inspirafiei, o
mai pttlin obiectivare psihologicd y*i uneori inte
temd Ei-a fdcut lndeobEte aparilia in r:ongti-
chiar obiectivare spaliald. Subiectul se simte inld de rnai rnulte ori. Ea a fost elaborata ;i
mai mult sau mai pulin paiiv. Inspirafia se va reiuEatd. La fel se intimpld si in ca:zi,il conver-
manifesta rnai mult sau mai pulin ca o acfiune l,irii, cAreia sintem adeseori capabili sd-i des-

din afard.. Este ea naturd, sau supranatur[ ? coperim pregAtirrea indepdltatd 66.

Depinde mult de epocd, de mediul social, de Deci analiza psihologicd impune o anumitd
terirperarnent:"ri psihologic, de vocabular. Este rnisur;i dognrel poetice qi religio:lse a neprer.d-
inutil sd repetdm cnvintele infldcdrate a"le ar- zutului, a irlpersonliitSlii, a canstringe:ii irc-

tigtilor caie au invocat clumnezeirea sau zistihile"

muza G5. In domeniul neligios, cunoagtem fapte FireEte, exisiS inspiralii brugte qi neprer.ii-
inci Ei mai relevante, de vreme ce aici ramine
stabilit cd existd zei care intervin in treburile :rute. Cunoaqtem mdrturiiie lui Turgheniev,
lurnii noastre. Inspirafia artisticd nu s-e dez- Bcethoven, Berlioz Ei ale atitor altorii ti?.
Nu vom gdsi un mai 'oun exe;nplu de desco-
brdcat de toate aspectele inspiraliei reiigioase, npier:riiruenstuebxittdc, af.SrerdsdlajulmstdificEe! firi agitafie, qi
blne cuvin-
cdci ea are chiar caracter psihologic, iar la un mai
anumit grad de profunzime psihologicd sintem t.ele lui Fluysi:rans decit acela iil 1ui Berli,jz{iq.
inclinati. s5 gindirn religios. Erperienli, sis- I,)l ccmpusese o centatd 'cu coruri pe ve,r"suriie
Lltn Cirzq Mai cte B6i'anger qi se lntreruplsese
tem gi traditie se imbin6 in n-iod intim" lrlusc la refrenul :

Atitudinea subiectului cu privire la inspirafie ,,Sdrmun soldn!; eu Franfa a uaz reuedea

variaz;i ":1e la consimt.{rnint pind la conflict : IIn Jiu cu mi.no, lui im,i aa inchide oc'hii".

ofert5. ingdduinld, acreptare, refuz. Inspirafia
este rnai mult sau m.ai oufin irnperioasd.

lgi abandonase ltlunca gi nu se mai gindea firplul cd ea este in acelagi timp tin sfit'Eit Ei
Ia ea. Dupd doi ani, Ia Roma, a cdzut in Tibru.
A ieEit din apd cintind fraza rnuzicaid pe cate rrr-r inceput. Cite lucluri, qi foarte diferite, n-a
zadarnic o cdutase pind atunci.
insernnat pentru Wagner Tetralogia, in cursul
indelungatei sale evolutii ! Cind la Ziirich, in-
Studiul atent aI numeroaselol cazuri de in-
spiralie esteticd ar ardta, credem noi, cd foarte tr'-un ,moment deosebit de greu al vielii lui,
sW,p,inlroanovgluiunzlleaprtmiiae'au,nzapiicmmraimlig;diait,esgziintimafaAuicgrdriuderpasiniccdehuxidst-erIpepteianrfnoindurlet,lrd-Epoelti'laiiiccmruad-t,-
adesea ideea care apare ca nouA in cursul in-
scpuiraatriteisi teuslteqiosid-aeedevezcvhoelta;teianaetrl,dcitdiprndptirnedunlda
un rrroment dat valoare noud. Se intirnpld tele acorduri ale scenei nocturne din Tristan,
foarte adesea ca ideea sd r5,rnin5" mu1t5 vreme
actul al doilea(. Inspiralia este aici expresia
in stare latentd, neexploatatd qi sa nu se im- intregului suflet. Al doilea act din Tristan, a-
pund decit mai tirziu, sub pforermgdatiriniisipnicroanliegiti-; iungea Ia nivelul conEtiinlei deoalece el ela
in suflefut lsi Wagner prezenta intimd a Ma-
ceea ce probeazd existenfa
ente Ei conEtiente, pentru care inspiratia nu
constituie 'decit punctul final. thildei de Wesendonck. A fost suficientd o min-
Legenda Olandezului zburdtor giiere sonori pentru a o exterioriza.
ii era cunos- Cd inspira{ia este adeseori precedatd
cutri lui Wagner din anul 1834 ; ea n-a fost d*e-
reluatd decit in 1841, a travelsdrii nnuumncearoacseeaemxeami mpleetoodipcraobEeiamzda. iSreefqletixeivcdii
ca urmare in
canalului cu vaporul, spre Anglia, gi a fur- compunerea Maegtrilor Cintdre[i, Wagner a
tunii din golful Sandwich. 'Se gtie cd Balada
Sentei a constituit centrul de folrnare al operei. plecat de la citeva lnsemndri din istoria lui
Gervinu,s, care i-au trezit un mare interes pen-
Tannhduser ii era cunoscut incd din copilS- tru Flans SuancehispElimi pbeanrtiru1a,,DMreerskdear(i(d. eEelaascaevnuel;i
rie idmaptoursitddeucnitemi puoltvemsatiriitidrzeiuT,iepcrkinEvienchueai in timpul
comice dintre Hans Sachs Ei ,,Merker'(. Pentru
s-a a plasa aceastd scend ia sfirqitul actului aI doi-
Iegendd germanicS. La acea data a aflat de
Loh.engrin, pe care mai intii l-a respins, apoi lea, a aranjat intreaga serie de incidente care
duc Ia incdierarea finalS. $i atunci, brusc, ,,in-
I-a reluat in imprejurdri specifice. Foarte ade-
sea ideea inspiratoare este rezultatul unei tri- treaga comedie a Mae;trilor Ci.ntdrefi s-a indl-
eri operate in cadrul unui mare numdr de e- fat vie in fata l-I"rea((. Vedem aici cum inspirafia
boqe, mai degrabd o selecfie decit o aparilie animi dintr-odatd un ansarnblu ale cdrui ele-

extraordinard; aceasta in pofida calacterului rnente au fost toate stabilite in prealabil.
fatal al inspiraliei. Multe posibilitdli i se pre-
zintii artistului spre alegere. ManJred ca Ei Dar de obicei o preluclare subconqtientd
pregdtegte inspiralia 6e. Adesea noi putem ur-
Tannhduser, Frederic Barbarossa sau Wi,eland intr-un fel de semitoropeald, vagile
Fi.erarul ca gi SiegJried, Iisus din Nazaret sau rlii-fridi,ri, influenfa crescindS, tot jocul de-a apa-

v-ati
Biruitorii ca qi Parsifal. irscunselea al anumitor teme intelectuale sau

Multe idei sau emotii se dezvoltS., iau in fata r r fective.

conqtiinlei creatoare nurneroase forme diferite Toatd lumea cunoagte aceste stdri in care,
rrcavind spilitul incordat cdtre lelul pe cale-l
qi incomplete inainte de a deveni opere ; Ei
rrrmdrim qi, totugi, nefiind pe de-a-ntregul re-
observdm cd, in dezvoltarea 1or, se irnbogdlesc [inufi de vreun alt subiect absorbant, pindirn
cirpliciile temei care se desfdgoard, intr-o se-
cu intreg conlinutul individului ; ceea ce de-
monstreazd legdtura inspirafiei cu individui gi

mitensiune in care abia simlim tlavaliul efec- ln toate aceste stiiri descoperim profunzr-
tuindu-se. Toatd lumea gtie cd. pentru a ldsa
sd se realizeze acest travaliu involuntar, aga ruile sufletului pe misurd ce el se transformS'
cum evitdm sd ne gindim la e1, evitdm Ei ciis-
tragerile foarte vii, cai:e ar 'strica totul. l'tre pla- fLl,ilmixlais,ttepdieinnnotrnauosticrddrn;-suIilentetslcuuabcar9puirrepi cipeieermdcuatpreeeinnnturuinletcedgsirmnau-'
sdm cumva intr-o stare cle amorlire, de toro-
le simlim sepalat.

peald, in care ideea lucreazii Ce la sine gi in
parte fdrd qtirea noastrS. colaborarea noastrd
limitindu-se Ia a- o surprinde gi a o accepta. N-avem de gind sd fabricarn un inconEtient
Viala muitor inventivi se implinegte astfel, in ciiaiectic qi si ne amdgim ctl existenla unui
autohipnozd prin ideea directoare; la ei tra- inconqtient, in
valiul conqtient nu pree face decit sd accen- ra{ionament care ai produce
Unii psihologi au abu-
tueze miqcdrile snbconltiinlei. analogie cu conEtiinla. pre-
zat de ideea subconqtient q-i au
Aici din nou ne ddm seaina cd existd trepte travaliului
de profunzime a congtiintei. Aqa curn simtim, supus un pic cam gratuit cd, pretutindeni unde
de exemplu, cd ne va scdpa un cu.,'int sau conqtiinla nu apare, totul saeflapeintreacceficuane9.i cum
cd va surl'eni un fapt, simlirn instituindu-se s-ar Le-a
un ar'anjarnent, o grupare, o crrganizare in ob- ea, deqi'neobseivatd,
scu,ritate, aparilia sau disparilia ideii salr a fost opusd pe bund dreptate variafia bruscii,
irnaginii, care se expr-iira in con;tiirild nu atit sinteza instantar-ree, care este un fapt ; dar Ei
printr-o prezen!5 sau printr-o absenla definitd, maturizarea lentd este un faPt.
cit prin modif icdlile Ia carc acsstea supull
Vom studia rnai depa::te valcrificarea inspi-
conqtiin!a. raliei, executaree schi!:i ;speusstecidn,uptiinl dsdlavouln'-
bim despre ea aici. Am
Sentimente obscure preced reprezentdlile, dpuinnacitn,teexpelceuzleian,tdabiinlitaiutesapitreahlineicEa isdeoaaf1r 5ema aiii
cdrora 1e exprimd qi oarecum le miscard pu-
terea de acliune : reprezentdri, imagini, fugi- permite sd se nasca. $tiinta tehnica este an-
g'ajata in inspiralie gi o poal,e declanEa'

tive sau obsedantc, dovede,sc cd Ia nivelul con-
gtiinlei ajunge un complexrls pe carc subiec-
tul incd il ignor. a ; cutai:e asocialie de idei, cli$iatirmdaccidt ,ddeetedsretrpints, aeaesolceucpointqotitinctiam, pduelfasppti-,
banali irr aparentd, este uneoli leveiatoare. litului. Tocmai pentlu a se el.ibera de scanda-
Se gtie cit a uzat ;i a abuzat de acest princi- luI acestei contradiclii a imaginat teihniz con-
piu Ecoala lui Freud. Tn diverseie etape ale
invenliei artistice, unele irnagini pr-rternice gi r;ot;biiisnceufravsalpturiirieitinupels,diieilmofiknp:;ii't1ndig,ceicnodpeexlatecnaesrxietvrdeamctiutreduzneuilvtaaedtremsluei-l
confuze, toate incdrcate cie eilofie, sint ca o uraebliiml aitamtiiinancito-onqEtiiincleairelai-atresputgeerinatfienxittendseisa-
proiecfie Ei ca un simbol in acclagi timp ai
operei pe cale de alcatuile, expriminriu-i ca- i'rescdtoare. Aceastd subconEtiin{d este mitul
racteruL de ansamblu prin ar:alogii sentimen-
tale sau senzo;:iale : culoar-ea purpurei caie-l clialectic aI conEtiintei infinitezimale.
insolea pe Flaubert atunci cind scria Salarnm-
bd, sau mir'csul de mucegai in vreme ce scria Dar realitatea contrazi.ce acest punct de ve-
O fatd bdtrind. Acestea sint semnale lumi- rlore metafizic. Noliuniie cie prag Ei de limitti
noase. 70 Precum gi, citeodatS, a.nnrnite aiorne
afective, anumite gustuli, Lll lr cirnpului conEtiinlei ne sint inrpuse de ex-

182 pcrien|.i. Congtiin!a nu lumineazd decit o

rnicd parte a universului nostru mental. Ea icqte fdrd intret'upere tot felul cle combinalii
mdsoaid destul de exact gradui nostru de po-
tenlialitate ; de unde acea rapidd estompale, pe care le triazd congtiinla. $i dreptatea se

afld de partea lor.

incepind dintr-r"rn putlct central de viziune lim- Irrspiralia pune in joc putet'ea creatoare a
r;edsetrinunsdiempaceeraiusaubl oerid.oEnaarneumeosntearshpicadlitqtli
pede spiritului, atit sub fornra sintezei bruEte Ei in-
stantanee, cit qi sub aceea a m:ituratiei lente.
icel
gi timpul fdr6 margini, Totul, ci locul de aici ln definitiv, productivitatea este starea nor'-
gi ctipa de acttm, momentul de conEtiin{d in
topeascd, fdrd a mal5 a spiritului. Spiritul este crealie conti-
care ansamblurile vin sd se
se manifesta fiecare pentru sine.
cndudi.mAagcirneialeEgi iaarem-cinretair,ileiatndofaorsmtruelanuluir.d$mtiimn
Constrinsd sd se menaieze, conqtiinla igno- imuabile in noi. $terse qi impinse in umbrd de
reazd sau pdrdsegte tot ceea ce se poate im-
plini de shinesstsruuisnmterae.gnOetubdliegpneluacinaolarep, raEeuziteol-nmatai tcfisdomunurtiil-t tirnp qi de lipsa interesului, devenite itnprecise
prin contaminarea 1or reciproc5, schematizate
constituie prin obiqnuin!6, ele sint fdrd intlerupere re-

pentru a
nud. Ea ignoreazd, de asemenea, dinamismul fdcute qi reconstruite de afectivitatea gi de spi-
mental, cd,ruia ii accepti uneori rezultatele. ritul nostru. Memoria noastrd 1e susline qi la
ConEtiinla se situeazl, deci, intre activitatea nevoie le reconstruieEte. Amintirile unei vieli
nu sint istoria ei. EIe sint opera originald a
Igicibuaelpl5ad.uaEtoasmpsaeirtiidtzuealftuidnieEcEaiteraeci,nti9virit.eauatneliaatatqpeei pcdoeera-nlaain-lntddtr,edi-ei unui artist ascllns. IsmtodrisaursaeinfaccearaelSstpuirriitduel

la subconqtiinfd. Marcheazl" o rupturd de echi- romanul acesta in
nostru se exercitd asllpra lumii interioare, aEa
libru qi o sistematizare nou5.
cum in qtiinld se exercitd asupra lumii ex-
terioare. In afara acestui control seve' pe ca-
Inspiralia este, agadar, jocul unui dinamism re-l instituie conqtiin!a morald gi probitatea
mental pe care noi nu-l identificdm dintr-o- vEitaiitnalisfipcdir,itutrlauni sinforcmaarereea1eimevaogluienaizlodr. reflectd
datd cu Eul nostru. trste ceva care se petrece
in noi, dar fdrd noi gi, uneori, impotriva noas- Existd pregetiri lente; existd actualizdri
trd. Este un mod particular de introducere in
imediate, intuitii bruqte. $i, ca sd vorbim
conqtiinld a ideilor, a impresiilor, a miEcdri- drept, de la un anumit moment incolo nu exis-
lor', a cdror elaborare ii scapd. td decit asta. Travaliul preliminar a preg5-
tit elementele, a fdcut o selecfie. Apoi se rea-
Tlebuie in primul rind sd remarcdtn cd in- lizeaz6, dintr-odatd apropierea fecundd. Este
spiralia se joacd Ia toate treptele de indllime
qi de cornplexitate. Ea este uneori sub nivelul specificul oricdrei sinteze sd nu existe decit
in mornentul in care se realizeazd.
normal, alteori doar echivalentd, alteori su- Existd in congtiinld sinteze noi pe care nu
perioalA. Cum foarte bine afirma Nietzsche,
le justifici nici o pregetire sau maturafie. Crea-
imagina{ia artistului produce constant lucruri tia propriu-zisi tocmai asta inseamnd ; ea este
bune, lucruri lele gi lucrurile cele mai rele.
Ribot vrea ca in straturile profr-tnde ale incon- instantanee ; ea implicd, dacd putem spune, o

qtientului si nu se formeze decit combinalii actualizare bruscd a inteligenfei. Spiritul este
eminamente capabil sd se depdEeascd pe sine
fragmentare. Poincar6 gi Ntyers admit, impre-
insursi qi sa fabrice idei superioare elementelor
rlni cu Nietzscire, cd Eui subliminal constru-

care 1e-au pl'egitit. tr aici un fapt Ei, la li- plospeliinea spiritului care s-a destins. Dar
dncti aceasta explicafie se potrivegte de mi-
mitd, s-ar putea zice, orice cr:ealie nlr se pre- liur)e irrultca, reluatd dupd
supune decit pe ea insSgi. Dar existd in multe cazurilor in care
cazuri, dupd cum am vdzut, Ei un travaliu in- intrerupere, progreseazd
terior vag resimfit, incubalia ghicitd, matura- tu) reparatol aI pauzei, sraeupecdeeloEr iinindciacrde efec-
fia pe care o putem surprinde. cdu-
tarea insagi gi munca dau nagtere unui fel de
Remarcdm sinteza aceasta creatoare inci de unui
inhibilii, ori in care, prizonieri ai sistem
de idei, noi. sintem incapabili sd gdsirn ceva
la inceputul vietii mentale. Este o aprehensiune
in afara lui, ea se potrirregte mult mai putin
sinteticd : ea construieEte ansambluri organi-
cazurilor in care obiectul, l6sat deoparte, se
zate, prin ea se formeazd perceplia. Dar con- infiitiqeaza brr,rsc in plina lurnina gindirii ocu-
gtiinta nu percepe decit o micS parte a orga- patc cu altceva. Aici nu noi revenim la pro-
ipraizrdteriiemsteenstaulsetiqniustierndtien-roenatarlheitEeci taucredasctdat'tenicnde
blemd, ci ea revine qi oferd solulia. Arn vd-
zt-tt, prin rnijlocirea altor fapte, cd in multe
scapd ; dupi cum o probeazi gindirea fdrd ima- cazuri ea a continuat sd sup'orte o elaborare
gini qi existenla memoriei. subcongtienti. Maturalia Ientd gi subconqti-
Inspiralia este aqadar pregdtitd qi uliiizatd
de travaliul conEtient Ei reflexiv Ei. de obiEnu- enta depune aici marturie in favoarea carac-
inta care menline gi preclispune. Ea se spri- terului exciusiv psihologic al actualizarii bruEte.

jind pe un sistem de automatisme care, con- Puterea creatoare este spiritul insuqi. Acesta
struite de noi, se afli ia dispozitia noastrd qi furnizeazi, inlreaga noastrd gindire. Dar unele
pe un fond de genialitate naturald. Existd na-
dintre produsele sale ajung la nivelul congti-
turi ingrate; existd naturi elaboratoare gi fc-
infei cu acele caractere specifice care constituie
cunde care se exprimd in atitudini subite qi tocmai inspirafia : discontinuitate, disproportie.
Aspectul lor deosebit le impune gi le dd aerul
neaqteptate. cd vin din altd parte.

Astfel alterneazd pregdtirea, efortul qi spon-
taneitatea naturald ; asta din fericire, cdci,
aEri Inspirafia inseamnd Ei reveiatia neagteptati
oricit de productivd fi munca, ea este in- unui alt noi ingine. Eul inseamnd deprinde-
tr-adevdr condamnatd sd nu gdseascd decit ceea
a
ce cautd, in timp ce pentru a gdsi ar trebui
sd caute altceva; iar lu.crul pe ccuarme-el tcoaduetdca-re rea cu Eul. Unitatea Euiui se pdstreazd in mij-
iI cauta adeseori cu rniiloace gi 1ocul unei largi zone de pluralitate psihicd
prin simplitate natural5, prin efort voluntar,
nu ingaduie sa fie gasit. Iatd ce dd atita va- prin
Ioare perioadelor de intrerupere a muncii, indiferenld. Dar in spatele acestei apa-
perioade in care sfirqegte sd se realize:ze for-
rnarea unei deprinderi sau a unei opere. renfe f amiliare create de naturd, de obignu-
infd, orgoliu gi lene, existd virtualitafile, com-
Intreruperea permite dispari!ia asociatiilor
plicafiile, profunzimile.
stinienitoare, a deprinderilor ineficace. a fal- Congtiinla este, cum s-a spus, Eui obignuit
selor manevre, a tatondrilor prost dirijate. olientat cdtre actiune, adaptarea in faza ei de
Totugi nu ne putem mdrgini Ia acest unic prin- inceput indreptatd cdtre viala animaid gi so-
ciald. Ea iEi impune sd nu pe,rceapd decit o
cipiu. Aparilia bruscd a unei solulii in con-
sEetioinrfide, xdpulpicdatsdusppreinndaerfeeactmuul nrecpii,aoasufolusit,
ade- rnicd parte a individului. Tot ceea ce a cdpitat
ut/ numele de Eu profund ii scapd.
prin

ln impreiurdri f arrolabile, unele dintrc il* mrcavilntiriznittl,ebpeataclheiallinedxeucrui ta9tievionr fi executate

ceste virtualitdli ies la suprafafir, asemenea unei citeva mani-
revelalii de sine.
cle dileritc.
Vedenr, cIeci, fdcindu-Ei aici apari!ia no!iir- Opela plecede uneoli icleea. Altistul igi cauta

tema. O impresie I-a tulburat ; ceva l-a izbit'
I se pare ci ar fi ceva de fdcut; inci nu qtie

nile capitale care ne pet'urit sd explicam in cre cautd.

acelaEi timp conqtientul qi inconqtientul. Un poet citat de Pirulhan a vdzut Dauid'it,
rc-on$anitEitmutiilnbctudi rdesimucbaincruoeanitEidrctioi:nuldaioeaerspdticldinianohpraicrloiem-umul,ol mzlioennndat gravura lui Gustave Moreau. Parcd
r:e!ie apropiindu-se de slirqit. e o m5-
se i.olmuleazit. Dnvid este tltr
Impresia aceasta
alnurg.
soare in

pr.rnctul clin care priveEte congtiin!a. ,,Culinrl cterpuscrtlltl va navali iu suflet".
Este apoi conEtiinla virtualS : tot ceea ce
Poetul tatoneazi,"t ; imaginile se multiplic,l :
conservdm, tot ceea ce pt"egdtim, tot ceea ce clar incd uu existii fine, ideea se
o iclce. In
inventim : ceea ce Ribot numeEte subconEti-
entul static qi subconEtientul dinamic.
iveste :
Este, in fine, congtiinta disociata. Personalj-
pesetecsaureslilneutidgn$oi lsaprnri,iinlcitduedgelisjiumb,-
tatea noastrd ,,Sii vdcl binele infloliucl clin riul necesar
personalitdli Iin n-am ca voi o-ntleagit veqnicie('
lteruresfueldcmon. tCuruemazsdpuinueianmijlonciaui linuaninetiep, lEuural lnitodsli-
1i o clatir cLl ea clezvoltarea, la care contribule
impresiile exterioale, viata ins5;i a poemului
;i puterea arrnonioasti a velsulilor ryi a rneca-
,psihologice.

Munco gi opero nisrnelor rteobservare.

Oorpiersaucsceesidvdezavomltdecparniinsmaeclofirupneeacasirmeulleta-anmd ctsaeebqTplteolear,-vsrladlulrcinsrueeeluzlimcdpapeeuetIzddaeibaiqnusiccitSeeep,i. udiNntauiscripiiilnruoasnttpiioaiir.raifa,ilni,aLcuuaaicrmreireeis.zldlinplfa--i

caracterizat.

Ea incepe prin a p6r:dsi pe drum masa vitri- aluncat din prima clip6 o lumitrd vie pe ca-
antelor posibile din cat-e s-a ivit. Este in pri- Iea ce trebuie s-o Fac, desfac, o iau
mul rind r"enunfare qi sacrificiu. Dar ceea ce urlnez.
a sacrificat ea nu este cu totul pierdut. Goethe cie la capdt, ryi toate acestea incd nu slnt ceea
ne spune cd unele dintre proiectele lui ante-
rgiouararet ,mParoi mtirezteiuu,inTasnlrtaalt,uIlxpioronf,uSndisiaf,l au fi- ce caut(( 72.

piesei
Itigenia qi cd o parte din succesul piesei se
datoreazd proiectelor acestora nedesdvir$ite. Pare-se ci dezvoitarea operei depinde in
Pe intreg par-cursul Jurnalului sdu, Eugdne parte de forla inilialti a embrionului cArura
i-arn studiat formarea, in parte de forfa acci-
Delacroix noteazd in urma lecturilor toate su- clentala a curentelor secundare. Ideea iEi sub-
biectele care-l atrag. Multe dintre aceste su-
biecte n-au fost tratate de eI niciodatd. Altele olcloneazir elementele independente. Ansam-

lrlrrl cletelmini detalir"tl care, la rindul lui, ac-

fioneazi asupra ansamblului. Cei care vor sd Dezvoltarea prin evoiu{ie a lui Paulhan este
rpucerenduerppia.arorCcciueuecrisstctarnmirceeotsedtirnliedftiemcsgaueretntaaet.izmmta;eaitnoitnruteiltcsieafpuelidnan,cgcibeamersnueeelxftiiveceeicagulzuttded- in definitiv o sisteinatizare uniformd progre-
de intimpldri. O anumitd. intensitate a incor- sivd, un fel de marE logic. Dacd marturia lui
ddrii spirituale prccede adeseori formula ver- Poe ar putea fi primitd fdrd rezerve, geneza
bald. La fel, existd inaintea operei o anumitd Corbului ar cofespunde acestui tip. Ideea o
intensitate, o anumitd calitate a vielii psiholo- data stabilitS, se completeazd ; ea devine un
gice care tinde sd se exprime in ea. Cind se centru de asocia{ii sistematice noi. Jocul mai
muit sau rnai pufin libei' al
menfine, aceasta asigura unitatea operei. Flau- fluenfa principiului elementelor Ei in-
director se combina pentru
Lrert ne spune : ,,Istoria, aventura dintr-uir ro- a imbogdfi qi dezvolta opera, deEi ii conserrzd
man nu utd intercseazd ; urmdresc, atunci cind forma sistematicd gi coordonatd. Gdsim in car-
compun un roman, sd redau o coloraturi, o tea lui Paulhan numeltoase exemple ale aces-
tui procedeu.
nuante(c 73. Dezvoltarea prin transforlnafe este victoria
unui episcd asu,pra ansamblului de care se
Cum foarte bine scrie Ribot, dezvoltarea lega. Un elernent cigtiga importantd, domind
poate sa se producd de la r-rnitate la detalii EtriusfairEceogntestpituriindainaeblsourtbr iailntutiii,upi esicsaterme
sau de la detalii Ia unitate ; in ambele cazLrri, dirija. Etie cit pen-
al5turi cu cite
se statrilegte legatura re,ciplocd a detaliilor gi a ii va
ieralhiei elementelor. Existd unele opere care Se de ispititor este gindul de
regrete ldsdm adeseori ne-
oferd ceea ce conlin gi nu sint decit dezvol- gi
exploatatd sau izgonim pe o pozilie inferioard
tarea unui embrion. Gindirea inseamnd analizd. o temd secundari care nu ccrea dccit sd se des-

Exista altele care, pornind de Ia un detaliu, figoare 75.
construiesc ansambiul cerut de acest du.taliu. Iatd ct"lm Aulr:l iiinr:lui s-a transformat in
Graal ; iata cum Parsifal caLe, in p,rimul
Gindirea inseamnd sintezd. iect la Tristan, nu cla decit r-tn trecdtor pro-
cali-
Cind Wagner a scris Olandezul zburd.tor, Ba- tabil, a clispdrut din ?'risfoz pentru a se indlta
la viald independentii.
lada Sentei, care conline in definitiv intreaga
operd, i s-a infdligat mai intii. Cind a scris ln fine, devialia este un conlpus al acestor
Lohengrin, nu s-a aflat in prezenla unei bu- douA procedee. ln 1oc sa cedeze una alteia,
cele doud ,orientdri divergente ale ansamblu-
cdfi muzicale terrninate, din caue opera nu tnai lui continud sa subziste al6turi, fara a se ar-
moniza. Aga se face ca Wctan a devenit, dupd
avea decit sd rezulte. ,,Imaginea spre care Siegfried, erou-l Tetlalogiei.
convergeau lazele tematice s-a ndscut din ea
insdgi in conformitate cu stt'uctura scenelor gi lntl'*un cuvint, se iveEie o idee care cores-
cu dezvoltarea lor organicd, iar eu arn facut-o punde tonalitalii generale a persoanei noastre
sd se iveasc6, in folma ei vai.iabiia, pretutirl- salr care expi.'imd unul dintre aspectele ei. trste
acceptata sau respinsd. Se rnenfine qi se dez-
deni unde era.u ltecesare pentr.u inteligenfa si- voita in confolmitate cu folta de adeziune pe
tuafii principale". care o Ceclangeaza gi cu p,uterea ei de evo-
care; qi, de piin travaliu reflexiv,
Mai mult, ,,procedeul se perfecliona printr-o prin critica asetrrenea,
metamorfozi mereu noud a materiei tematice, Orice inspiralie, gtim,
care se sr-lpunea situaliei". 71' Ei voinla.
inchide mai dinainte irr ea un inceput de exe-

culie 7fi. Pe de altd parle, pentrr: a se dezvriiui irnumite miEcdri orator"ice. La incepuL -- des-
pe de-a-ntregui sic insdqi, ea necesitd execu- in Coiiseu :
fia. Execulia face o,pera. lntr-un sens, trans- .r'iet'ea unui clar Ce lund

folmarea proglesivd a operei qi libertatea ar'* ,,ltalie, Italie, trezeEte-te - zadarnic !
tistului se infruntd gi se conciliazd. De aici T,ibertate, nuine sfiirt(.
multe irnplesii contrale de doninalie gi de
Pornind de la o asemenea schild, ei incepe
stapinire. rnunca de execulie ; uneori 'Gdirnatmr-omodnattda;nicne-l
mai adesea ieLudri.
Eboqa confine tlaslturile n-rali a1e operei. cu multe judir:ios cd operele cele
Iatd osatura pcen-rului Ziua regilor de Victoi: l*Ei" i" chip foarte
qi mai lesnicioase in a.oarentd
Ilugo : rni.i naturalb
rm.a,Uasainrmiiduseilntaotbumicgeauiiricbnliilnndt,er-duinanzr erlnasatrLladlrllimrdadeeucrigtmtaeerilsloidir,tucareit'li
,,Vdp5i la miazdnoapte. E Vich incendiat. car:e s-alr apropiat r:el r:ra-l mrllt de perfectiune
Scintei la miazdzi. E Girone cale arde. sreirn:ttezaecte' i?as.cFaraerdauir-Erctlior'irat ldce, pl moeafiiibninuecsadlcusle'eaczod-
ercbEofiufetaeicsacetetteeuslmelned,cainsdficeuaeisrnpcdalroeirst:acesupeirpnmgoteaidtitsuaeEic"triaee$ntxddiupeirnsestsliuancidaetisememirxneuaisealclu'u;tSar-ddmaanisrltileldl-tnderreeeeii----'
RoEeald-n rdsdrit. E Lumbier in flicili. m{tuo.ersmreoadazsdepraoirn.t,cirsieztorucrlid,er,mi.cuCIflaluncmdeinscdeuu-d'gseiecnidd-uealbsicadddnlunoptteAr-zoenuzo-i
Irum la apr.rs. E Teruel in cenug6'c. o sd gdieascd cerra mai bun ?e.

Iat-o pe aceea a poemului Lcii.' Opera se rtrganizeazd prin cucerirea unei
matea'ii in aceGEi timp docile Ei rebele' Stim
..Un om irnbrdcat in alb a Spdi'ut la rnarginea tirontpucneeeaacretistteurrlu-nii.caSuarbdsdtrlaactddosrianu{ecleonlucrieqtdi ?i

groprl ln

Cei patru lei s-au rcpezit clirrtr'-un salt. apclaeslatiqcidtiprne-pcusutepuesld,ommaatenriipaulseo-anzodrdi-l, verbalA'
$i omul a spus : Pace voud, leilor. solicitd
Apoi a 'r'idicat rnina : leii au stat pc loc.
Acest om rrine la noi in numele pddurilor. ii aiuta sd i se impotl-iveascd. Ideea nu se rea-
Acest om vine la noi in nutnele deEcrtr.rlui . lizeazl decit in universul sensibil. Ideea mu-
Acest om vine la noi in nttmele mnn!ilor'((. zicald este red.actatd in prelrrcrarea armonici
sau polifonicd, in dispunerea acoldurilor, in
Victor: Hugo schileazd in prearlabil un schc- orchestralie. Icieea poeticA necesiti cuvintele
let al poemului in dcvenile, stabilindu-i clivi- plasticd se organizeazd
ziunilc esenliale, cilola le da relief cu aiu- lEni gruparea 1or. Ideea picdtura de apd incdr-
torul unui vels ori a L unui emistih bogat in
imagini. Apoi amplifica. Daca la cl suprim6- piatrd, in argild, in
lile sint relativ rar"e, adaosulile sint frecvente. catd de cullare, in pasta coloratd. Unele acci-
Hugo amplificii bucur"os, fie pentru a lotunii dente in munca lui il aiutd din cind in clnd pg
o perioadd, fie pentru faptul cir allc imagini
ii rdsar in minie. 77

Scriind La Liberte sau Nzit ri l?.onte (Nott'

uell,es Mdditations, XV), Larnartiue iEi concepc

opera mai intii intr-o prozir lapidd Ei inco-
rectd, amestecata cu versuri, cu notar"ea uncll

artist ; exista motnenle fei'ir;ite a1e pensulei sau l'::.1.t:
a1e penilei. De asemenea, intenlia nu-gi gdseqte

addireesaeodrei ,fcoitrmatuulnacipcoitnrdivistdta.p,i,nl.eIuEtsi tidnpninetEretiggimine-
forma( 8il. A gdsi ccnturul perfect al unui serr-
timent sau al unei idei, a face ca fiecare sen-
tteimrmenintescdi-nqtiecinucleianpdc,onsfdo-rE',imditeaslefiiEcucapreloEpirisad*sqai
curburd Ei in acord cu ./o1umlil sdr-r- original,

iatd suprema dificultate a artei.

Dificultatea consti mcreu in a rrenlinc, tre-
cind prin varietatea d-ezrroltdrii qi prin perfec-
{iunea execuliei, pr"rritatea gi c6ldura intenliei
iniliale. TleJ:uie ca munca sd se intoarca de la t caTbemrinul-eruei.adelrGtcmgstiaicidnvudeittetrifedndcoriliuactii(suiJmvcnlodoopu.rr.rar.eanszpplaeidaeul.orm'n.dssioeciisasqeslniiiGaeoccuoleapanriecnecironaeuitrmarergtg-a,uisigt1neaiing,tecipfiaeha'vzelu1doltd8nure5neiee)ui:spvpo"utNrimrieezeuanal-i

detalii ia ansamblu qi de la formule la in-
tenlii.
,,Sint mullu'mit de schila iista, dar cum sd
pdstrez, addugind detaiii, acea in"npresie de an-
samblu care rezultd din ma3ele foarte simple ?
Maiorjtatea pictorilor, via{a trdind".
pe vrelnLllri, incep cu d$ei taa$liaileprqo,icedda.aumefEeicteuul
: Vezi Dessoft, Aestbetik,

ln final. 3 Eugdne Delacroix, II, P. 73.

Oricare ar fi amdrdciunca pe cat'e o simli a Miiller-Freienfels, II, P. 37.
5 pi,d,Drionreacrmlacimij{loievcai(rEeniaantuuurnamuliiqutalitdritnivfdircuei$muieipt)ruoecrraoilratrcdeaoraebuieccpotunivstuhta,t
rrdzind cum impresia de siirrpiitate a unei fru-
rroase schile se pierde pe mdsurd ce-i adaugi
cietalii, rdmine mult mai ir-rult din aceasid im-
presie decit ai fi rer-rqit sA oblii Cacd ai fi pro- in a suprima geneza gi a nu aprecia decit rezul-
cedat in mod invers( 81. tatul". Ramon Fernandez, Messages,
p. 84'

Whistler spunea u: n,,n[Jdnatamb]ijolouaecsetleoiteformloisnitaet 6 Baudelaire, Curiositds esth|tiques, p. 150.
atunci cind orice
7 Hebbel, X, p. 173. Cf. Aiain, SEstdme des beuu:t'

pentru a obline rezultatul a displrut(c. Iar orfs. eu am pus
geamurile
Goethe : ,,Das Work elnes gi'rrsscn Kunstlers s t,u,Criindqiams-oasmit amurgul, iar carte:r ala'
apropiat de intunecate,
ist in jedem Z';stand fertig". ia care nu mE gindisern cituqi cte
compozilia, rdsdrit pe neaqteptate in fatd. gata
putin, mi-a dpearceinl tvuizeiaisnmf,oarmmaluryai itnincugloraarbeda
terminatf, qi ei,
Transportat un
cirbune qi, in pofida intunericului, am aqternut
totul pe carton". L. Richter, I'ebenserinneru'ngen
eines deutschen NIaLers, p. 165. Anumite elemgnte
ale o1lerei {iqnesc cu repeziciune, adeseori in urma
unei sugestii exterioare. Iat.l cum se face cd
Leonardo da Vinci vedea in petcle de pe ziduri,
in cenusa din cdmin, in nori qi in piraie multe

I!N-ri.ricl:risu,i:ii,i.*l,{{-m:lti:rp'aurrtneeas.sCAa-lrir;..u:iitErrl:i;n, {le asetYtrJil*a, pc luminh qi via!5 celor mai furtive trSsSturi deli-
La sculpture grecque'
Ludzs p,r* i}#i;'.{c cate ale modelului"' Lechat,
p. 118.
i e-r iiifiilis:lt dc: ta 4er*:asli';r rtnui vaFon de c,'ile 28 Journal d'e Psychtslogie, 1926, p' 304'
ll.rat6 : -,Viziunea fuseae peniru inine atit de in*
ter'sti, inclt rrri se pdrea cA o cercetare 1a fala ?e E. Delacroix, II, P. 48.
inlul.ui ar li diminuat senzallia, iar eu ag li riscat il Hegel, Prelegeri rle esteticd, I, p' 2BB'
si nu regdsesc din ea, mai tirzirr, decit o imagine
micgoratd. confuzS. qi fdri via$E". ,,Iat5 pAdurea st dJdDPdReae'aaeocbiouVciii,tulltidnrertVi,oconadmioa.'1,e*a6iEfaeuPnrdytaxar,i.israbeMiImslnit,lestud"riir,loarr.id5idniiSial'a'uuehrnc1cas9eieDktt2,oree1eras,1'ap9riybnee6tia"9on'r'mnee$peini'"ntool7mued9ml''nueae-slea{l'uibmupai nolLaileeieiizofiivnaoneara"cmruidhnnieo--
de ia Sorbona", a exclamat eI, rirdtind o creangd
de brad. Vezi R.en6 Jeern, Puoi.s de Chsuannes, 32
r Eurty, Maitres et petits nxai.i;res, p, 145.
33

it 56aiiles, p. 134.

1inlnugrperso,cepdp;.rli12p4e*-1b2r5lcA: {,i,.LCaocncdinuscteruliirteoatr.rul ninei figuri, tea 1or, fdrd a-I r:ita Pe Platon' Works' VI' p 35'
The Philosophy of Composition'
acela$i

timp ; desena{i ansamblul". v
t2 LaJr:" Esthbtique, p. 29.
J5 Lauvridre, P. 392.
i3 A'rr intilnit o data acest cuvint sub pana lui 36 pitiEiuiii-.r"sr",ftirS-etrrOpJptOe.aorInxru-1ppntiuc":,e,o'bcgcshnl'diii1ectarmSiotn'smio|trs-1'mrc'l51lhvu1!ei51iasinm5reffal1laeGrtsLi5uuean-'sind-oevielai{ilslvessf-dktoc5rrrehma-urar1l'ti"Jneed'ta'odltBim1rnae8etrnze9reisil0c"odd''hre'XnteIeX)attdIpfIeeldIer-'
Flaubert. Este vorba despre Bouutlrd gi Pecuc)tet.
.,$i apoi, cum spel' sa scuip afard veninr-ii care
md inAbuqS, adicd s6 exprim citeva ade.rdruri,
sper ca prin acest mijloc sd md purghez qi sd
,.levin apoi niar olimpian, caliiate care-mi jipse$te
cu desdrrirqire". Correspondance, lV, p. 137. pildd Cantirlues spir.ituels cle' l'Amottr
fi 3? Vezi de P. Surin ; sau versurile ',guycniene" ale
Croce, i}reuiar de
i971, p. 163. esieticii, Ed. $tiinlificd, Buc., tli,tsi'n de

lui F6nelon'
i5 Am putea gdsi numeroase exemple la Wagner, n,s,ipEei,ariitiucn.ieinmlst,dav"eu. znEi sBcieri6nmtveoocnrbdtaa, iInd,iecps'p/2re1P2'ieubciarree nr-r-l stie
Ma uie, I, pp. 34, 775, 7BI, 2't1 ; II, p. 4. 38
Can'tiques

1$ Cf" Tagore, Souuenirs, p. 199" N btcadcft'u"aieuentidctied"tnirntielscic"mssdoieodrpleddeaexavlaidiMtnssdletitecaee,zistohseusidii.n,imasmldCtesdteluiuinrmlnWardiaat.te-icnitnisnneuiedfttseen.oetsdr:amrit'codroaslarnat,iektjnri'novicInenafIaude.dneaairncfzfsrian{d'aimriar4tdmr'o0'srcnann:aaueiur"necmItm'carfunalpeaulcot'i

tI Correspondance, III, p 80,
tr Ibid., II, p. 293.

1!) Ibid., II, p. 29b.

,c Blondel, La conscience rncrbitle, pp. 174, 227, 269.

21 Hans Prinzhorn, Bild.nerei der Geisteskranken, ltace ]lrodllctive".

Berlin, 1927.

22 Il. Dreyfus, Reuue de France, 1b dec. 192b, p" 661. 40 IatS ce asfoiptiauvnreteaezPadapuirnol tpHri-eaoytdssetda:ere,,Osdtraeicreeeaxincdviteean{itvcieisinacprotrinos---
23 Paterne Berrichon, Arthur Ri,ntbaucl, p. 2i2. ticS se
stient6,
% Cr6pet, Baudelaire, p. 1BZ. priu-zisd".
tb Fromentin, p. 811.
al mmsipCno.efealc.i1llhnoH4evede8nobi.irT;bSz(o,eidt,iCilcgmeih:luimtcac,e1,hsusratnodtdgtnrieddeaismeautrSetmbeitaecremlrtldre"ia.sMl:intMecPeluoiasiitdl.sulseiedeesriana,r-semFdshndrubeeircauiesehnis;nacithfsnd:esorltTseidiiW,taineuuIesisIedr,-'
25 Yezi E. Delacroix, III, p. 298. 197 tu vezi ctt de tristd e fata mea").
2i dtpdFreeeelanliueptfrobarueretemdrmtie,lgeolCiectiotmviresucouelimpscpladeaonreaqmdr,viaauungrictarneap,fdirmoeaIaIox,spdietpae,ir.mloec3psd3e,dt0rrrcei,eou-spctoaanm,ut,tTruaraoitrsuecurmrlicialdaeel_.ii
196
transparent Ei cu blinda ei cdldurd care conferd

4:2 (lvTsspondance d,e Schiller auec Kotner, 25 mai ca se cseuriemnpiil,ininecaesi:cciinSdcriinpstui rsileen-t'imceanrter-r1esctei tradu-
cerea exist}-
1792.
aici o toPici aparte."
',3 Correspondatr"ce de Scit'iller et de Goethe, 18 piV-atilctfttoif"orapHlt"eu"gcoascrdeu. nHndaott$te'tiaeiozailllernecpllloeeusdeseeoriin:d,,eiSnetpuccnuejlocrilsc intr*un
6e
martie 1796. foi dc

aa Otto T-r,rdrvig, Journal, martie 1B40 (lVochloss, I, :rtunci
p. 45).
cind cieierul 1ui, obiqnuit sb lucrczc mercu, trecc
a!, Entretien, p. 62.
a6 Cf. Flaube,-1, Corresltondance, IIT, p. 195 : .,1'1ir in curst-tl trezirilor nocturue la starea de conqti-
en!d". Berrel, I'6gend,e des Sidcles, lntrodt-tcere'
dedau in liniqtea carterei de ll.tcrlt la riicneie atit p. XXXIII.
de puternice $i 1a DouasBeamrtearsreacairrea,nlt;ocmntimru5,I incit
cri 5t Delacroix, La Religion et la I'oi', p' 306'
ajung sd semdn des- 5i R\pVieiiegcqzhnciqa,ytrcedsleccDrueieexhcm:mmu,,lerBlltluui,dnceucirlMtiiarauitielillnelefsrip-zdFiiicrirneailceiGeonirl,fcielsdlplpscau,lirurzIzl-e,dcrteoL;rr-iet c7dda4icln7c-'
pinicioltaarter.ull'lraebtreu,iegasloip:{ri., nsi.lieue-etp'uizemlrir-iBorbiriaenetsrlxt:ettia,nzmAubanluriniai6ntficec'zlleeiPclu"ns.nyn'gcIeoaltituoSrfl"oen'gtnniElqe-tuxli''eut:V,rnzoIup,hloqmdplttoea-'rtae6pla8''e4ss2lttc;-
crie un cal, se aqeza t"t<r-
cheza qi azvirlea din
fost
frumos ! $i ca sd ajunElA Ia ce versuri, I)uuno-
zeule !"

1'7 Yczi Aynard, Coleridcie, p. i48. I{iivclocl< illli,; rn CdWehe.rbkMeeal,ieuT.ra.rs.acsohedncnerosercLdrsiignina!bd6e,sotbaXrs,ecaaufrloSirr"ii'csoni l:rpl,oE,O-s0e0 ed;fauI'rzceizr"'it'uscoi
ccrntestd c;<actitaiea aceslei rclirtitri {I'ittt World
ol Dreant,s, ir. 269).

aB Cf. Stevenson, iI Ch:tpler ctn Dreants.

4e Miiller-Freienfels, IT. ;r. 155.

50 Ibid. Vom gdsi in aceeaEi paglinri citeva lelatdri obsesie... moami daesedeppuatertrendiceicditeprsoopnroiaritfdiitni,{dve"'ni(nLdct
de aceeasi nature. Citesc in So;wenirs de Tagore:
,,Am vdzrt in vis dnrnruii 'de pia.trd ducind !;r- cle mult
un templu Fi. pe aceste dmmuri, singe, sinfiele
unui sacrific:lt. Cind m-am trezit, porrestirea ela n'Lusique intdrieur e ).
Mi:rller-Frcienfels, II, p. 148. Descoperim fapte
scris5". 5?
asemindtoare cie difuziune in toate catcgoriile de
51 Ma uiz. III, p. 83. i"tpitotiu. Fotismele, de exemplu, insolesc adese-
52 Chabaneix. If.ssai sur- le st:,!:crlnscient dans les
oeltL)res de I'esprit, 1897. \lczi Nerul.rold, Cnses oJ ori'senzatia d;evaeflzrrixLodimnabranrodg,enGlcoa'srseolsacliein, tpiln'eq11te3'
Dream Reasoning (Psych. iletl.. IrI, 1896). Iati o
in glosolalie
58 aimoiirFTo,mtrnt"ib";ipiiasriapdn-riutevea"i-uocioclriipauoli.i"mtiat,rarpradendpaaugeo,uaedlleeiciriunnimvnsuammfsrldiedipgexm\uteepirddergnl.dssdoeseaaceiit,cssautozldartinps'ditabrlidcdipcnir.eilcgleehcoritS,cne1ei.iairnsm.l5ldpeeid'3rdu]oGeabcldi.nrimrenitlnesieEnuetntditbaaacnrtiladdrlmutlal!,irecomlarinaaelpbeavcttre-seui6aislarieldd,llasaeIarleerrdtrsipea'rtvi'ulnen5perlfe';pcnl-ecaelrVcarfrtiuinaci5ostedno-lstlditnzirtadgbiiloluimeneln'aiidrenpM''uctstacdcalaSei"atitnisuiNjrrzncidtuseepnrguitusiao'arnenetlc-cadingnornmentdcnrile'eu-rcirqeidtrt'tirat-iil
observalie comunicatd de eoleglrl merr. d-l Pernot:
g,,Th,ertlcjir.ezMi-nampreozceunotaltarrpnronbile"emdra: h-ri lva din Erran-

ea duminicd. leri.
luni. nri-am petrecut zitta lr Paris; m-am ctrlcat
1a ora unsprezece si jumdtate cu spiritul pe de-a-
ntregrrl calm, s-i .lm adormit cle indatd, aSa cum imi
r'rtc sS'toiumn1accaelms,ecriteefevrae:-vrius.eFfioicaar:tcm'eraagja.
obicr-.iul.
calrc
nri mai
intrat in camerS pe la $aptc si iumdtate, ra s6-mi
spund c.l pleacd la Paris. Am adormit de indatd llr
loc si. trezinclu-md, la ol-rt si iumS,tate, primul rnetr
gind a fost : (&).).'1'vr. ri n:o06o1'.' ti.',1txqrl.,si sc it,r-
plineascd Scriptur:ile, nu; 'ei pentru a se irr-rplini
Seripturile-. Intcrpretarrea rce asta n-ilre nimic t99 deipmncnxso-rctp,m'Lirittrr5enuanilsitaneuintlrpigtailunuteutredc;sdarupertlcerrivencmecctrrcti-renv-rtddaeictllscrplsL:ournetnrertoiastlrlunl'snSp1eiu,cilt1Err'ref;itftlirs;euitplrntibiLrru'riiit'nltci"tiltr{ifli-ge'srqtiliieinietdpsueeet'
m"qeu-lerp.riInnztiertroers. aFnlta se potrir,:e51,.- 1i1 ideca muncii
nn refl€rtasem nicirrdr.li asu-
ci
pra acestui sens al 1ui lvx itr pasajul cu pricina.
Am trad"us in Pages chai$ie$ des Euangile.t .' *Ci
l9E

pe care \/oinla nLt-l mai respinge, func!ioneazd naio,ti.sb,or"upripi-amru"uuaa",i"brfot"riril"c.iiJarqtlt,oeAcl*iii:v".appdii"ca"n.erae"toonrl1"unaen"n"lztclnqptoritaiiuucatnungfilonemoderecslcinrcdaioau{taitesamsliairEAtvamneEaaficiaotpirenrscsrsuupcseludittclrtoua;oiiisvnnrigs"apeeatgprl'igurrzesteiefTtuimreoeelm:irlre5mstnauaaiattnteJipvtiiduuraantma:pmlai''iii;mmuiDitaupnfiqloaicialtciins<ueer1atjcs't;erlcde--rtuSdue-lmnpunp-eisnaiceagtattrrrauarua'uilaunztpijfevSaourIrpamtuaitrriierlcc-eato'ileaaluea-i'--
doar in salturi". Binet, La cr,|ation littdraire 70 ci-n"JAdil;o.mul;epui!oexl;*"ptlui;aecri*;hmi.pgrct.truou'uitrourapntrp^tdrtlenrsotn.".o.taeao-i"ur.8r;ce"nulamdie0oun'ne)rnaansooppcnr1prCmuceuieoildrehorltimiiguieeetaznlsLcnaltipddaieearnuleafrcurartnoeceioJueiepiin,gamabmiddnp:rrctquieieraoeareda"'lamnubgLtleaoiadAarpaprsivr"stnude"le(utlsLcBsrbcndeeqvechrinifliitdadodeartdlrrlvrfciiiennueecmeruhe'ctemruaste'f"l-onei-onUngauuscideMnein',tianil"eniePunfraetllgizutdAurlI"teiraumIteln'ruiiu-lcgutsarlit1oatuieiueer"net:iil'''
(Annde Psgchologique, X), semnaleazi dou6 tipuri
de literafi : inspiratul cu momente de crizd in
activitate (ex. Alphonse Daudet), ordonatul la-
borios (Hen'ien). ln ld6es modet"nes s.ltr les en-
fants, el distinge metoda reflecliei qi metoda in-
spirafei. Ultima se subimparte in doud forme :
1) forma dramaticd (Poincare) : perioadi de trava-
Iiu voluntar ; destindere ; iluminar.e ; noud perioadd
de travaliu voluntar; 2) forma ndvalnicd (F. de
Curel) : incepind de la un anumit mornent, tra-
valiul voluntar este insolit de colaborarea incongti-
entnlui ; iriesa se alcituie_ste singurd in fala :rr-
tistului.

be Alphorrse rle Chateaul:riand (Lefdvre, Une herlr?

auec).

60 Longfellorv, Life of H. W. LongJellou, Boston, 1886,
I, p. 339.

6r Soutsenirs, p. 370.

62 Hi,stoire de ma oie,IV, r:. 144.

63 Dugas, La mdmoire et I'oubli, p. b0 $i urm.
oi Inspiralia este o judecatd de analogie. Revenind
in spirit, multe teme cunoscute capdtd dintr-odatd
o strdlucire neobiqnuitd. Inspiralia e adesea inqe- 7t Par-rll-ian, P. 48.

I5toare. Cum bine aratd pailleron : ,,Avem rnai 72 E. Delacroix, Journal, P' 75'
impresie, o imagine care ne trece
intii o prin 73 Journal d.es Goncourt, P' 366' traducere de Prud-
7a
minte qi care este cu totul nedefinitd. Daci aster- Communication d naes onxis'
homme, VI, P. 146'
nem pe hirtie ceea ce simlim in momentul acela ?6 o',Lu""C;mou,;i*-eCn.e;iJiil"J"gdiiiI""pnes,oesed"iui,dd"pao-vi;"Sonot"t6"irduartoc"tt,ineattmdruerSii"b"snqpptp-oeuetc'trrei"aqoplor'oidi,acli""peiesein"pad"lra"delteeaiSpeauezs'q,ceeuulvlaeihomnptnaaiJliod1tsmseall"eaeturrcdpueni'mJtt-ilar"eue'fub"e'tpslpiiipcPsuizdrtolerslt'PidetuitncundEaEc'uialuzaetd'eitilusrenhriuaMleutiaunrnd-immsnni'idser''tfe-ue'EoMo.sIplvt-dp'ddaurpt'emresiejsmeruzdsa"eapvn'p-euraMomg'edotnl'ieal2taiaa(orv5'dsridrgvee2iDrdanidiz)a$cdeeuti':i'
p- utecmu conditia ca lucrul sd fie posibil _,
greu
indica farmecul rezultatului. Ca atunci cind
descoperim in vis o idee profundd: o notdm la
, trezire qi, recitind-o, ne ddm seama cd e banald
satt ternd".

65 G. Eliot afir:md cd in cele mai bune opere ale ei ?0 ei$E.,xi.ea-aDcjuu"enftlig"aa"c,InraoiuniCxuo,pnrJmosoteeuazanrineztiand. olf,soPt1rormIilneI,a"s'pisn'cv2ecnno'linaft'?lhn"dIcndacrpueictcauorrtndd-'
ttreaoexatrieuszdtlndcus,ii,raeuolsticatefianaecdceve{aicosindtdeuesacnizmidtstedismapcpiridnliutsu,d,ilpn,q,rs.io,t,Arp,usrcnieaarmr-eeienpntoeecrasauocmnaaapjiurla_i_--

trrrii sint foarte numeroase.

66 La Religion et Ia Foi, p. BD6.

6? Yezi 1\1iri11er'*!-re.ienfels, II, p. 14ii.
(i3 :1 tr<rrrers chants, p. 3:it.

0e I'oincar6, Lt'eittuperenoticouttp, dmoatphrhonbuletiqmuled, ipfic. iJld.B,Zn: u,,Afdaec-i
seori, cind
200 cePlia".

i7 Glachant, I, P. 10.