Balu, Mariana Elena - Bazele statisticii

Se cere:
a) să se calculeze fondul net de salarii;
b) să se calculeze salariul mediu nominal anual i salariul mediu
nominal lunar;
c) să se analizeze dinamica salariului mediu nominal.

Rezolvare:

a. Fondul net de salarii (FNS):

FNS = FBS – Iimpsal – Csoc

unde: Iimp sal= impozitul pe salarii; Csoc = contribuŃiile la cotizaŃiile sociale;

Impozitul pe salarii (Iimp sal)

g imp = I impsal ⇒ I impsal = g imp ⋅ FBS
FBS

Iimpsal 05 = 250.000 × 0,19 = 47.500 lei;
Iimp sal 06 = 720.000 × 0,2 = 144.000 lei
ContribuŃiile la cotizaŃiile sociale:

g cs = C soc ⇒ C soc = FBS ⋅ g cs
FBS

Csoc 05 = 250.000 ×0,035 = 8.750 lei
Csoc 06 = 720.000 × 0,041 = 29.520 lei
Fondul net de salarii (FNS):

FNS05 = FBS05 – Iimp sal 05 – Csoc 05 =
= 250.000 – 47.500 – 8.750 = 193.750 lei

FNS06 = FBS06 – Iimp sal 06 – C soc 0,6 =
= 720.0 00– 144.0 00– 29.520 = 546.480 lei

b. Salariul mediu nominal anual (SNa):

SN a = FNS ; 2005: SN a = 193.750 = 373 lei / salariat
N 520

2006: SN a = 546.480 = 1.072 lei / salariat
510

Salariul mediu nominal lunar (SNl):

SN l = SN a ; 2005: SN l = 373 = 31lei / salariat
12 12

2006: SNl = 1.072 = 89 lei / salariat
12

349

c. Dinamica salariului mediu nominal ( I SN ):
1/ 0

ISN = SN1 = 89 = 2,87 sau 287 %
1/ 0 SN0 31

Interpretare:
• SN a crescut în 2006 faŃă de 2005 de aproape 3 ori (I1SN/ 0 = 2,87) –

astfel putem spune că în 2006, populaŃia i-a procurat bunuri i
servicii cu o sumă de bani de 3 ori mai mare decât în 2005.

B. VENITURILE REALE ALE POPULAłIEI
Veniturile totale ale populaŃiei provin din mai multe surse, au
periodicităŃi i mărimi foarte diferite i sunt grupate astfel:
1. Venituri din muncă i din patrimoniu
Acestea pot fi:
• salariul din activitatea de bază;
• venituri din activităŃi pe cont propriu;
• venituri din activităŃi suplimentare;
• venituri din vânzarea pe piaŃă a produselor agro-alimentare;
• autoconsum (contravaloarea produselor din producŃia proprie);
• venituri din patrimoniu: chirii, dividende, dobânzi etc.
2. Venituri din transferuri sociale:
• pensii;
• ajutorul de omaj;
• alocaŃii pentru copii;
• burse colare;
• venituri din asistenŃă socială.
3. Venituri personale ale menajelor (VM) – veniturile brute
(înainte de impozitare), formate din:
• veniturile din muncă i din patrimoniu (VMP);
• venituri din transferuri sociale primite de populaŃie (TP);
VM = VMP + TP
Veniturile disponibile ale menajelor (VDM) se obŃin prin
eliminarea din VM a:
• impozitelor directe (pe salarii, pe venituri, pe patrimoniu etc.) – ID;
• cotizaŃiilor sociale (la pensia suplimentară, la fondul de omaj
etc.) – CS.
VDM = VM– ID – CS

350

VDM sunt venituri nete i sunt folosite pentru cumpărarea de
bunuri i servicii sau pentru economisire/investire.

Veniturile reale (VR) ale populaŃiei se calculează ca raport între
veniturile nete (V) i indicele preŃurilor de consum (IPC):

V = VDM = VM – ID – CS; VR = V
IPC

Pe baza acestor venituri se pot calcula:
• veniturile nete i reale totale ale populaŃiei;
• venitul mediu net i real pe o familie;
• venitul mediu net i real pe o persoană.

12.3.2. Indicele preŃurilor de consum (IPC)

IPC este un indicator de maximă sinteză economică, care
măsoară evoluŃia de ansamblu a preŃurilor mărfurilor cumpărate i a
tarifelor serviciilor utilizate de populaŃie între două perioade.

IPC este un indice cunoscut i utilizat în statistica internaŃională, unde

se calculează i se publică lunar, ca o măsură a inflaŃiei din Ńara respectivă.

Se calculează, în general, ca un indice Laspeyres, datorită u urinŃei

calculelor. IPC exprimă evoluŃia medie a preŃurilor pentru menŃinerea

unei structuri a consumului constantă în perioada de bază:

∑∑ ∑∑ ∑IPC =
p1q0 = i1p/ 0q 0 p 0 = i ⋅ gp p0q0
p0q0 q0p0 1/0 0

g p0q0∑unde=q0p0 – reprezintă structura consumului pe categorii de
0 q0p0

bunuri i servicii, determinată pe baza cheltuielilor de consum efectuate

în perioada de bază.

EXEMPLU:
Se cunosc următoarele date:

Mărfuri alimentare Indicii preŃurilor Structura cheltuielilor de
Mărfuri nealimentare de consum ip1/0
Servicii 110,2 consum ale unei familii g0 – %
38
131,4 35
27
152,2

351

Se cere:
a) IPC – ?

Rezolvare:
∑IPC =
ip ⋅ g0 = (1,102 × 0,38) + (1,314 × 0,35) + (1,522 × 0,27) =

1/0

= 0,42 + 0,46 + 0,41 = 1,29 sau 129%

Utilizarea statistică a IPC
IPC se folose te în analizele economice, iar domeniile de utilizare
putând fi grupate în:

1. Utilizarea contabilă
Consumul menajelor este exprimat valoric în preŃurile curente
(consum nominal). VariaŃia cheltuielilor pentru consum depinde de:
• variaŃia preŃurilor;
• variaŃia cantităŃilor de bunuri i servicii cumpărate.
EvoluŃia reală a consumului (consumul real) se poate face prin
determinarea consumului în preŃuri constante prin raportarea consumului
în preŃuri curente la IPC, adică deflaŃionarea acestuia:
consum real = consum nominal

IPC

2. Utilizarea socială
IPC este utilizat în negocierile sociale dintre guvern, patronat i
sindicate pentru stabilirea nivelului salariilor, pensiilor, alocaŃiilor.
IPC este important pentru că în contactele colective de muncă este
prevăzută clauza compensării cre terii preŃurilor, cre tere evidenŃiată de
acest indice.

3. Utilizarea conjuncturală
IPC apreciază cre terea sau scăderea preŃurilor în Ńara respectivă, iar
prin aceasta exprimă cantitativ nivelul inflaŃiei.
Astfel, se pot determina:
• Rata lunară a inflaŃiei – reprezintă cre terea preŃurilor de consum
într-o lună faŃă de luna precedentă.
• Rata medie lunară a inflaŃiei – arată media cre terilor lunare ale
preŃurilor ca o medie geometrică a indicilor lunari a preŃurilor de consum
cu baza mobilă, din care se scade baza de comparare egală cu 100.

352

EXEMPLU:
S-au înregistrat valorile IPC cu baza mobilă în: ianuarie: 107,2;
februarie: 103,8; martie: 102,7; aprilie: 102,3.

( )Indicele mediu lunar Il

Il = 4 1,072 ×1,038 ×1,027 ×1,023 = 1,0398

( )Rata medie lunară R l a inflaŃiei:

R l = Il ⋅100 – 100 = 1,0398⋅100 – 100 = 3,98%

OBSERVAłIE!
• IPC sub forma mediei anuale de cre tere este utilizat în comparaŃii
internaŃionale privind evoluŃia inflaŃiei în diferite Ńări.
• Modificările IPC influenŃează politica fiscală i monetară a
autorităŃilor (stabilirea masei monetare, reglarea ratei dobânzii etc.).

12.3.3. Indicatorii consumului populaŃiei

Consumul populaŃiei reprezintă totalitatea produselor alimentare,
nealimentare consumate i a serviciilor folosite de populaŃie, în scopuri
neproductive într-o anumită perioadă de timp. Indicatorii consumului
populaŃiei pot fi exprimaŃi în unităŃi naturale i valoric.

I. Indicatori în expresie valorică
• Consumul total al populaŃiei (CT) de produse alimentare,
nealimentare i servicii reprezintă consumul final al populaŃiei (consum
privat, consumul menajelor).
Consumul total se calculează cumulat:

CT = ∑ qp

unde: ∑ qp = valoarea consumului total al produselor alimentare, ne-

alimentare i al serviciilor.

OBSERVAłIE!
• Acest agregat stă la baza determinării nivelului, structurii i
dinamicii consumului total al populaŃiei.

353

• Structura consumului populaŃiei
Se determină ca mărime relativă de structură (gcj) prin raportarea

consumului fiecărei grupe de bunuri i servicii (Cj) la totalul consumului

populaŃiei (CT):

g jc = Cj ⋅100
CT

Gruparea sintetică a posturilor de cheltuieli arată astfel:

– consum alimentar i băuturi;

– mărfuri nealimentare;

– servicii.

Structura consumului populaŃiei are o principală sursă de date prin

bugetele de familie.

• Dinamica consumului populaŃiei se realizează cu ajutorul unui

sistem de indici i modificări absolute, care evidenŃiază:

– modificarea volumului fizic al consumului populaŃiei;

– modificarea preŃurilor/tarifelor produselor i serviciilor consumate.

Astfel, se pot calcula:

– indicele valoric al consumului populaŃiei:

IC = C1 = ∑ p1q1 , iar modificarea absolută:
1/ 0 C0 ∑ p0q0

∆C = C1 – C0 = ∑ p1q1 – ∑p0q0
1/ 0

– indicele volumului fizic al consumului populaŃiei:
∑ q1p0
I1C/(0q ) = C1 = ∑q0p0 , cu modificarea absolută:
C0

∑ ∑∆C1/(q0) = q1p0 – q 0 p0

– indicele preŃurilor /tarifelor bunurilor i serviciilor aferente consu-

mului populaŃiei:
∑ q1p1
I1C/(0q ) = ∑ q1p0 , iar modificarea absolută: ∆C1 /(q0) = ∑ q1p1 – ∑q1p0

RelaŃiile de legătură vor fi:

IC = I C(g ) ⋅ IC(p ) ; ∆C = ∆C1/(q0) + ∆C1/(p0)
1/ 0 1/ 0 1/ 0 1/ 0

II. Indicatori în unităŃi naturale
Sunt importanŃi pentru:
• caracterizarea nivelului de trai;
• comparaŃii internaŃionale.

354

1. Consumul mediu anual de produse alimentare pe locuitor în
unităŃi naturale reprezintă cantitatea de produse alimentare destinată
consumului uman, indiferent de forma în care se consumă (brută sau
prelucrată), de sursa de aprovizionare sau de locul în care se consumă.
Metodele de calcul folosite sunt:

a. Metoda de producŃie

În Ńările dezvoltate, se utilizează această metodă, care se bazează pe

bilanŃurile alimentare. Consumul total dintr-un produs se determină cu re-

laŃia:

consum total = ProducŃia + Import + Stocuri1 – [ProducŃia nedestinată
consumului + Export + Pierderi + Stocuri2]

unde: stocuri1 = stocurile la producător i în comerŃ la începutul anului;
stocuri2 = stocuri la producător i în comerŃ la sfâr itul anului.

b. Metoda de repartiŃie
Prin această metodă, consumul total al populaŃiei se calculează prin
însumarea cantităŃilor de produse care au fost destinate consumului
populaŃiei i provin din comerŃ, piaŃa Ńărănească, consumul producătorilor
agricoli din resurse proprii, alte consumuri.
Astfel, consumul mediu anual la un produs alimentar pe locuitor în

unităŃi naturale (c) se calculează:

c = ∑ q , unde: P = număr mediu al populaŃiei

P
Dinamica consumului mediu anual se calculează cu următorii indici:

IC = c1 ⋅100
1/ 0 c0

2. Înzestrarea populaŃiei cu bunuri de folosinŃă îndelungată

Se determină pentru principalele produse: televizoare, aparate de radio,

frigidere, ma ini de gătit cu gaze, ma ini de spălat rufe, autoturisme etc.

Înzestrarea populaŃiei cu bunuri de folosinŃă îndelungată (Z) se

stabile te în expresie naturală la sfâr itul anului, la 1.000 de locuitori i la

100 de familii cu relaŃia:

S 1000(I), S 100(II),
Z= Z=

P F

355

unde: P = numărul populaŃiei la sfâr itul anului;

F = numărul de familii la sfâr itul anului;

S = stocul de bunuri la populaŃie la sfâr itul anului.

Stocul de bunuri Vânzări către Ie iri din uz

S = la populaŃie + populaŃie în + în cursul

la începutul anului cursul anului anului

OBSERVAłIE!
Cea de-a doua relaŃie (II) permite să se analizeze gradul de dotare a
unei familii cu bunuri de folosinŃă îndelungată.

12.3.4. Indicii sintetici ai dezvoltării umane

OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii recomandă Ńărilor membre UE ra-
portarea unui număr de 280 indicatori, grupaŃi în 38 de obiective, ce carac-
terizează bunăstarea fizică, psihică i social-economică a unei populaŃii.

În planul statisticii internaŃionale se urmăresc două tendinŃe:
1. Cercetarea sectorială a unor domenii de mare actualitate, ca:

• statutul femeilor, copiilor i persoanelor în vârstă;
• accesul la muncă i condiŃiile de muncă;
• degradarea mediului înconjurător;
• drepturile omului i libertăŃile civile.
2. Sistemul de indici sintetici de măsurare a aspectelor calita-
tive ale dezvoltării
Indicele dezvoltării umane (IDU), numit i human development
index – HDI, este un indice de bază a trei indicatori:
– longevitatea, măsurată prin speranŃa medie de viaŃă la na tere;
– nivelul educaŃional, măsurat prin combinarea ratei alfabetizării i
a ratei de colarizare;
– standardul de viaŃă, măsurat prin PIB pe locuitor, calculat la
paritatea puterii de cumpărare (echivalent în dolari SUA).
Începând din 1990, Programul NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD) publică anual Raportul asupra dezvoltării umane, în care Ńările
sunt grupate în funcŃie de un criteriu nou, denumit indicele dezvoltării
umane (IDU) (tabelul 12.3).

356

Tabelul 12.3. Indicele dezvoltării umane în unele Ńări membre ale UE

Nr. łările Valoarea Locul Ńărilor UE
crt. IDU în UE în plan mondial
1. Belgia 0,923
2. Suedia 0,923 15
3. Olanda 0,921 26
4. Marea Britanie 0,918 38
5. FranŃa 0,918 4 10
6. Finlanda 0,913 5 11
7. Germania 0,906 6 13
7 14

Sursa: Rapport mondial sur le dévéloppement humain.

Pentru construirea IDU se parcurg mai multe etape:

A. SperanŃa medie de viaŃă la na tere:

a) se fixează valorile minime i maxime ale fiecărui indicator, pornind

de la plaja de valori înregistrată în Ńările lumii (EXEMPLU):

– speranŃa medie de viaŃă la na tere: 25-85 ani;

– rata alfabetizării: 0-100%;

– rata de colarizare: 0-100%;

– PIB pe locuitor: 100-60.000 dolari;

b) se calculează pentru fiecare Ńară i i pentru fiecare indicator j al

indicelui individual (iij):

i ij = x ij − x min
x max − x min

unde: xij = nivelul absolut al indicatorului j, în Ńara i;

xmin, max = nivelul minim i maxim al indicatorului j.

B. Pentru nivelul educaŃional, calculul se face în două etape:

a) se determină indicii individuali pentru fiecare din cei 2 indicatori:

– rata alfabetizării – ra;

– rata de colarizare – rs;

b) se determină indicele combinat al nivelului educaŃional, folosind

media aritmetică ponderată în care rata alfabetizării are ponderea 2, iar

rata de colarizare are pondere 1: i ed = 2 ∗ ra +1∗ rs
3

357

C. Calculul PIB pe locuitor se face în trei etape:

a. Media mondială a PIB pe locuitor este considerată ca prag limită
(y*). Orice nivel al PIB pe locuitor mai mare decât acest prag trebuie
diminuat, folosind formula lui Atkinson1:

y pentru 0 < y < y*

w(y) = y + 2 y − y* pentru y* ≤ y ≤ 2y*

y* + 2 y* + 33 y − 2y* pentru 2y* ≤ y ≤ 3y*

OBSERVAłIE!
Valorile PIB pe locuitor inferioare nivelului mediu mondial (y*) nu
se recalculează.

b. Se recalculează nivelul maxim al PIB pe locuitor (60.000 dolari),
folosind formula lui Atkinson:

w(y) = y* + 2 y* + 33 y* + + nn 60000 − (n −1)y*

Calculând w(y), se va obŃine o v valoare maximă ajustată faŃă de
care se va recalcula PIB pe locuitor.

c. În final, se calculează indicele agregat IDU pentru fiecare Ńară,
folosind media aritmetică simplă a celor trei indici individuali. Apoi se
ierarhizează Ńările respective în ordinea descrescătoare a acestui indice.

IDU = isv + ied + i PIB
3

unde: isv = indicele individual al speranŃei medie de viaŃă la na tere
Indicele de capacitate (IC), numit gender empowerment measure –
GEM, utilizează variabile construite pentru a măsura implicarea femeilor
i bărbaŃilor în:

− activităŃi economice i politice;
− activităŃi manageriale;
− activităŃi tehnice i profesionale etc.
Indicele sărăciei (IS), numit i CPM – capability poverty measure,
se construie te ca indice simplu din trei indicatori ce reflectă procentul
populaŃiei cu cele mai slabe caracteristici de bază ale dezvoltării umane:

1 Capanu I., Wagner P., Secăreanu C., Statistică macroeconomică, Editura
Economică, Bucure ti, 1997.
358

– nutriŃia i starea sănătăŃii (prin ponderea copiilor sub 5 ani care
sunt sub greutatea normală);

– accesul la serviciile de sănătate (prin ponderea na terilor nesupra-
vegheate de personal medical);

– nivelul educaŃional i inechitatea pe sexe (rata analfabetismului la
femei).

Dacă evaluăm sărăcia, presupunem existenŃa unui anumit nivel de
trai, considerat drept prag de sărăcie.

Persoana care nu poate fi considerată săracă este persoana al cărei
nivel de trai trebuie să atingă cel puŃin acest prag. Pentru aceasta există un
nivel al consumului la alimente, îmbrăcăminte, locuinŃă etc., care permite
supravieŃuirea individului pe termen scurt.

Astfel, putem vorbi de:
• pragul de sărăcie absolută – un nivel de referinŃă constant al
nivelului de trai, unic pentru întreg domeniul în care se efectuează
comparaŃiile privind sărăcia;
• pragul de sărăcie relativă variază în acest domeniu i cre te
odată cu nivelul de trai mediu;
• săracii (definiŃia ONU) – acei oameni care nu se bucură de
nivelul minim de trai comparabil cu demnitatea umană;
• sărăcia (definiŃia Băncii Mondiale) – incapacitatea de a avea un
standard de viaŃă adecvat.

CONCEPTE-CHEIE: resurse de muncă (RM); BalanŃa resurselor de
muncă; BalanŃa utilizării timpului de muncă; fonduri fixe, nivel de trai;
salariul real; salariul nominal; IPC – indicele preŃurilor de consum;
consumul populaŃiei; IDU – indicele dezvoltării umane.

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

1. Ce reprezintă RM (resursele de muncă)?
2. Care sunt ratele de activitate pe care le puteŃi defini? Metode de calcul.
3. DefiniŃi BalanŃa utilizării timpului de lucru.
4. Care sunt indicatorii ce analizează folosirea timpului de muncă?
5. EnumeraŃi indicatorii eficienŃei folosirii potenŃialului uman: formule de

calcul.
6. Cu ce indicatori putem analiza fondurile fixe i eficienŃa acestora:

formule de calcul.
7. Analiza nivelului de trai al populaŃiei: indicele salariului real; veniturile

reale ale populaŃiei; IPC; indicatorii consumului populaŃiei; IDU.

359

360

ANEXE Anexa 1

Valorile funcŃiei Gauss-Laplace

361

Anexa 2
Valorile repartiŃiei Student în funcŃie de probabilitatea P(t ≤ tα)

i numărul„f” al gradelor de libertate

362

Anexa 3
Valori critice pentru repartiŃia F corespunzător nivelului de semnificaŃie de 5%

363

Anexa 4

( )Valorile χ χ2 > χ
funcŃiei 2 în funcŃie de probabilitatea α=P 2 i numărul
α α

gradelor de libertate

364

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de specialitate

1. Andrei T., Stancu S., Statistică. Teorie i aplicaŃii, Editura ALL,
Bucure ti, 1995.

2. Anghel L., Florescu C., Zaharia R., Marketing – probleme, cazuri, teste,
Editura Expert, Bucure ti, 1994.

3. Anghelache C., Capanu I., Statistică macroeconomică, Editura
Economică, Bucure ti, 2004.

4. Anghelache C., Niculescu E., Statistică. Indicatori, formule de calcul i
sinteze, Editura Economică, Bucure ti, 2001.

5. Balaure V. i colab., Marketing, Editura Uranus, Bucure ti, 2000.
6. Balu Mariana-Elena, Statistică pentru marketing i comerŃ exterior,

Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucure ti, 2004.
7. Balu Mariana-Elena, Statistică aplicată în economie. Studii de caz –

Probleme, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucure ti, 2006.
8. Baron T., BădiŃă M., Korka M., Statistica pentru afaceri, Editura Eficient,

Bucure ti, 1998.
9. Baron T., Biji E., Statistică teoretică i economică. Editura Didactică i

Pedagogică, Bucure ti, 1996.
10. BădiŃă M., Cristache S.E., DicŃionar statistico-economic explicativ,

Editura Luceafărul, Bucure ti, 2001.
11. Begu L.S., Statistică internaŃională, Editura All Beck, Bucure ti, 1999.
12. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., Tratat de statistică, Editura

Economică, Bucure ti, 2002.
13. Box GEP., Jenkins G.M., Time Series Analysis: Forecasting and

Control, 2-nd edition, Halden Day, San Francisco, 1998.
14. Calot G., Cours de statistique descriptive, Dumod, Paris, 1975.
15. Capanu I., Wagner P., Secăteanu C., Statistică macroeconomică,

Editura Economică, Bucure ti, 1997.
16. Cătoiu I., Bălan C., Onete B., Popescu I.C., Veghe C., Metode i

tehnici utilizate în cercetările de marketing. AplicaŃii, Editura
Uranus, Bucure ti, 1999.

365

17. Clocotici V., Stan A., Statistică aplicată în psihologie, Editura Polirom,
Ia i, 2001.

18. Craiu V., Bâscă O., Teste de omogenitate, Editura Economică,
Bucure ti, 1998.

19. Dadge, Y., Statistique, P.A.N., Neuchatel, 1990.
20. Denner A., Principes et pratique du marketing, Edition J. Delmas,

Paris, 1971.
21. Droesbeke, J.J. Fichet, B., Analyse statistique des données de survie,

ASU, Economica, Paris, 1989.
22. Droesbeke J.J., Fichet B., Modèles pour l’analyse des données

multidimensionnelles, Economica, Paris, 1992.
23. Dubois J., Méthodologie économique et téchnique statistique,

Montpellier, 1965.
24. Foucart T., Analyse factorielle, Masson, Paris, 1985.
25. Georgescu-Roegen N., Metodă statistică, ediŃia a II-a, Editura Expert,

Bucure ti, 1998.
26. Gourienoux C., Manfort A., Statistique et modèles économetriques,

Economica, 1996.
27. Gourienoux C., Statistique de l’assurance, Economica, Paris, 1999.
28. Gourienoux C., Théorie des sondages, Economica, Paris, 1995.
29. Granger C.W.J., Newhold P., Forecasting Economic Time Series: 2-nd

Edition, Academic Press, New York.
30. Guyon X., Statistique et économetrie, Ellipses, Paris, 2001.
31. Isaic-Maniu Al., Grădinaru A., Voineagu V., MitruŃ C., Statistică

teoretică i economică, Editura Tehnică, Chi inău, 1994.
32. Isaic-Maniu Al., Korka M., Voineagu V., MitruŃ C., Statistică, Editura

IndependenŃa Economică, Brăila, 1998.
33. Isaic-Maniu Al., Voineagu V., MitruŃ C., Statistica pentru

managementul afacerilor, ediŃia a II-a, Editura Economică,
Bucure ti, 1999.
34. Jaba E., Statistică, Editura Economică, Bucure ti, 2000.
35. Jugănaru M., Teorie i practică în cercetarea de marketing, Editura
Expert, Bucure ti, 1998.
36. Kotler P., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucure ti,
1997.
37. Lecaillon J., Labrouse C., Statistique descriptive, Editura Cajas, Paris,
1988.
38. Lessard S., Statistique. Concepts et méthodes, Masson, Montreal, 1993.
39. Malinvaud E., Méthodes statistique de l’économetrie, Dunot, Paris,
1988.

366

40. Marinescu I., Analiză factorială, Editura tiinŃifică i Enciclopedică,
Bucure ti, 1984.

41. Mihoc Gh., Urseanu V., Sondaje i estimaŃii statistice. Teorie i
aplicaŃii, Editura Tehnică, Bucure ti, 1977.

42. Millis T.C., Time Series Techiques for Economists, Cambridge, 1990.
43. Negoescu Gh., Ciobanu R., Bonta , Bazele statisticii pentru afaceri,

Editura All Beck, Bucure ti, 1999.
44. Pecican E.S., Econometrii, Editura ALL, Bucure ti, 1994.
45. Popescu Th., Demetriu S., Practica modelării i predicŃiei seriilor de

timp. Metodologia Box-Jenkins, Editura Tehnică, Bucure ti, 1991.
46. Popescu Th., Serii de timp. AplicaŃii în analiza sistemelor, Editura

Tehnică, Bucure ti, 2000.
47. Prutianu t., Anastasiei B., Jijie T, Cercetarea de marketing. Studiul

pieŃei pur i simplu, Editura Polirom, Ia i, 2001.
48. Saporta G., Probabilités et analyse des données statistiques, Technip,

Paris, 1990.
49. Săvoiu G., Grigorescu P., Statistica financiară, Editura IndependenŃa

Economică, Pite ti, 2003.
50. Scheffe H., The analysis of variance, J.Wiley, 1970.
51. tefănescu Daniela Elena, Statistică internaŃională, vol.I i II, Editura

FundaŃiei România de Mâine, Bucure ti, 2006.
52. Tassi P., Méthodes statistiques, Economica, Paris, 1997.
53. Tovissi L., Isaic-Maniu Al., Statistică, ASE, Bucure ti, 1984.
54. Trebici V. (coord), Mică enciclopedie de statistică, Editura tiinŃifică i

Enciclopedică, Bucure ti, 1985.
55. Ungureanu Ivan C., Contabilitatea naŃională – concepte, metodologii,

aplicaŃii, Casa de editură IRECSON, Bucure ti, 2003.
56. Voineagu V., Colibaba D., Grădinaru G., Statistică. NoŃiuni

fundamentale i aplicaŃii, Editura ASE, Bucure ti, 2002.
57. Voineagu V., Furtună F., Voineagu M.E., tefănescu C., Analiza

factorială a fenomenelor social-economice în profil regional,
Editura RAMIS SRL, Bucure ti, 2002.
58. Voineagu V., MitruŃ C., Isaic-Maniu Al. i colab., Statistică teoretică i
economică. Lucrări practice, teste i studii de caz, Editura
Economică, Bucure ti, 1998.
59. Voineagu V., Lilea E., Goschin Y, Vătui M., Statistică economică,
Editura Economică, Bucure ti, 2003.
60. Voineagu M., Tigan E., GhiŃă S., Statistică aplicată în economie. Studii
de caz, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucure ti, 2000.

367

61. Wagner P., tefănescu D.E., Compararea internaŃională a produsului
intern brut, Editura Economică, Bucure ti, 1999.

62. Whittaker J., Graphical Models in Applied Multivariate Statistics,
J. Wiley, 1990.

63. Yulle G. M., Kendall M.G., Introducere în teoria statistică, ediŃia
a XIV-a, Editura tiinŃifică, Bucure ti, 1969.

Articole în reviste de specialitate
1. Băcescu Cărbunaru A., Sistemul statisticii comunitare, în „Revista

Română de Statistică”, nr.3/2003.
2. Pavelescu M., ProprietăŃi ale indicelui Fischer, în „Revista Română de

Statistică”, nr.2/2003.
3. Pivotă D., Impactul inflaŃiei asupra vânzărilor, în „Revista Română de

Statistică”, nr.2, Bucure ti, 2001.
4. tefănescu D., Dumitrescu I., Este statistica pregătită a răspunde

cerinŃelor date de noii economii?, în „Revista Română de
Statistică”, nr.2/2002.

368

SCALE

scala scale
dihotomică de măsură

scala scala scala scala
de interval de raport
nominală ordinală de

scala
Likert

Fig. 1.3. T

E

scale de
atitudine

scale scale scale
e evaluare de preferinŃe de intenŃie

scala scala de scala de scala scale de
Osgood clasament compatibil de probabilităŃi
prin perechi
ipuri de scale (scala predispoziŃie de
ordinală) cumpărare