Balu, Mariana Elena - Bazele statisticii

∑ ∑iar modificarea absolută aferentă: ∆∑1/ 0v = iv −
1/ 0 p0q0 p0q0 (8.51)

PreŃurile i cantităŃile sunt de obicei neînsumabile. Pentru sintetizarea

modificării la nivelul întregii unităŃi, atât a preŃurilor, cât i a cantităŃilor

vândute, se vor utiliza indicii valorii, considerând constant un factor i

variabil numai factorul a cărui modificare ne interesează. Astfel, obŃinem

următorii indici sintetici:

• Indicele sintetic al volumului fizic ( I1∑/0v(q) ), care exprimă

modificarea medie a calităŃii vândute. În practică, indicele

volumului fizic se calculează numai ca indice de tip Laspeyres:
∑∑I1∑/ 0v(q) =
p0 q1 (8.52)
p0q0

∑ ∑iar modificarea absolută aferentă: ∆∑1/ 0v(q) = p0q1 − p0q0 (8.53)

Indicele sintetic al volumului fizic se mai poate calcula ca o medie

aritmetică ponderată a indicilor individuali ai volumului fizic (iq):
∑∑I1∑/ 0v(q) =
i1q/ 0 p0q0 (8.54)
p0q0

∑ ∑iar modificarea absolută aferentă: ∆∑1/ 0v(q) =iq − p0q0 (8.55)
1/ 0 p0q0

•Indicele sintetic al preŃurilor ( I1∑/0v( p) )

Exprimă modificarea medie a preŃurilor i se poate calcula ca indice

de tip Laspeyres:
∑∑I1∑/ 0v( p) =
p1q0 (8.56)
p0q0 (8.57)

∑ ∑cu modificarea absolută aferentă: ∆∑1/ 0v( p) = p1q0 − p0q0

OBSERVAłIE! Acest indice este utilizat pentru calculul indicelui
preŃurilor de consum.

249

Indicele sintetic al preŃurilor mai poate fi calculat ca un indice de tip

Paasche:
∑∑I1∑/ 0v( p) =
p1q1 (8.58)
p0 q1 (8.59)

∑ ∑cu modificarea absolută aferentă: ∆∑1/ 0v( p) = p1q1 − p0q1

OBSERVAłIE! Acest indice este utilizat pentru calculul preŃurilor cu

ridicata ale produselor industriale sau pentru preŃurile produsului intern brut

(PIB).

Indicele sintetic al preŃurilor poate fi calculat ca o medie armonică

ponderată a indicilor individuali ai preŃurilor (ip):
∑∑I1∑/ 0v( p) =
p1q1 (8.60)

1 p1q1

ip

1/ 0

∑ ∑cu modificarea absolută: ∆∑1/ 0v(p) = 1
p1q1 − ip p1q1 (8.61)

1/ 0

Deoarece indicele valorii totale reprezintă rezultatul variaŃiei

raportului de combinare a factorilor intensivi i extensivi ce determină un

ansamblu de manifestări, între cei trei indici există relaŃia: (8.62)
I1∑/ 0v = I1∑/ 0v( p) + I1∑/ 0v(q)

i relaŃia dintre modificările absolute: (8.63)
∆∑1/ 0v = ∆∑1/ 0v( p) + ∆∑1/ 0v(q)

• Indicele preŃului mediu

PreŃul mediu se stabile te ca medie aritmetică ponderată a preŃurilor

individuale. Astfel, dacă preŃul: pi = vi , rezultă că preŃul mediu va fi:
qi

p = ∑ vi = ∑ piqi ∑= pi g q (8.64)
∑ qi ∑ qi i

OBSERVAłIE! Nivelul i dinamica preŃului mediu sunt determinate de

∑preŃurile la nivel de unitate (pi) q qi .
i structura valorii g i = qi

250

Dinamica preŃului mediu:

• Indicele cu structură variabilă (caracterizează modificarea preŃului

mediu):
∑ ∑ ∑I p
∑ ∑ ∑1/0 p1 g1q
= p1 = p1q1 : p0q0 = (8.65)
p0 q1 q0 p0 g q
0

iar modificarea absolută va fi:

∑ ∑∆1p/ 0 = p1g1q − p0 g0q (8.66)

• Indicele cu structură fixă (caracterizează influenŃa preŃului

individual asupra preŃului mediu):
∑∑ ∑∑ ∑∑I1p/
(p ) = p1q1 : p0q1 = p1 g1q (8.67)
q1 q1 p0 g1q
0

i modificarea absolută va fi:

∑ ∑∆1p/(
p) = p1g1q − p0 g1q (8.68)
0

• Indicele modificărilor structurale (caracterizează influenŃa structurii

asupra preŃului mediu):
∑ ∑ ∑(Ip gq
∑ ∑ ∑1/0 p0g1q
) = p1 = p0q1 : p0q0 = (8.69)
p0 q1 q0
p0g q
0

iar modificarea absolută va fi:

∆p1/0gq  = ∑ p0g1q − ∑ p 0 g q (8.70)
0

RelaŃia dintre cei trei indici: (8.71)

I1p/0 = I1p/(0p) ⋅ I1p/(0gq )

RelaŃia dintre modificările absolute: (8.72)

∆p1/0 = ∆p1/(0p) + ∆p1/(0gq )

8.5.2. Indicii productivităŃii muncii

Productivitatea muncii este o caracteristică derivată cu caracter de
mărime medie, care se caracterizează cu ajutorul indicilor calculaŃi ca
raport a două medii. În domeniul comerŃului i turismului, productivitatea

251

muncii se poate calcula ca raport între valoarea desfacerilor sau cea a
încasărilor din activitatea turistică i numărul de salariaŃi.

Vom nota cu: Q = valoarea vânzărilor cu amănuntul;
T = numărul mediu de muncitori;
W = productivitatea muncii;

W = productivitatea medie a muncii.

Productivitatea muncii se poate calcula cu relaŃia:

Wi = Qi = WiTi (8.73)
Ti Ti

unde: – factorul complex este Qi = WiTi

– factorul calitativ este Wi

– factori cantitativi: Qi ,Ti

Indicii individuali:

• Indicele numărului de salariaŃi: iT = T1 (8.74)
T0 (8.75)
1/ 0 (8.76)
(8.77)
• Indicele valorii desfacerii de mărfuri: iQ = Q1
Q0 (8.78)
1/ 0 (8.79)
(8.80)
• Indicele productivităŃii muncii: iW = W1 (8.81)
W0
1/ 0

RelaŃia existentă între cei trei indici: iQ = iW ⋅ i1T/ 0

1/ 0 1/ 0

Modificările absolute aferente unei unităŃi a colectivităŃii:

• Modificarea absolută a valorii desfacerilor de mărfuri:

dQ = Q1 − Q0 = W1T1 − W0T0
1/ 0

• Modificarea absolută a productivităŃii muncii:

( )d W = = W1T1 −W0T1
1/ 0
W1 − W0 T1

• Modificarea absolută a numărului de salariaŃi:

( )d T
1/ 0
= T1 − T0 W0 = T1W0 − T0W0

RelaŃia existentă între modificările absolute:

dQ = dW + d1T/ 0
1/ 0 1/ 0

252

Indicii sintetici:

• Indicele sintetic al valorii desfacerilor de mărfuri:
∑∑ ∑∑I1∑/0Q =
Q W1T1 (8.82)
1= W0T0 (8.83)
(8.84)
Q (8.85)
0 (8.86)
(8.87)
cu modificarea absolută: (8.88)

∑ ∑∆∑1/ 0Q = W1T1 − W0T0

• Indicele sintetic al numărului de salariaŃi:
∑∑I1∑/ 0T =
T
1

T
0

cu modificarea absolută:

∑ ∑∆∑1/ 0T = T1 − T0

• Productivitatea medie:
∑ Qi ∑WiTi
W = ∑Ti = ∑Ti

• Indicele productivităŃii medii:
∑ ∑I W
∑ ∑1/ 0 = W1 = W1T1 : W0T0
W0 T T

1 0

cu modificarea absolută:

∆W =W1 −W 0
1/ 0

Dinamica productivităŃii muncii cu descompunerea ei pe factori

de influenŃă:

• Indicele cu structură fixă al factorului intensiv exprimă variaŃia

pură a productivităŃii muncii prin menŃinerea constantă a structurii

salariaŃilor:

I1W/ 0(w ) = ∑ W1T1 : ∑ W0T1 = W1 (8.89)
∑ T1 ∑ T1
*

W0

253

cu modificarea absolută corespunzătoare:

∆W1/(0w) = W1 −W0 * (8.90)

Notăm cu W0 * = ∑W0T1 , reprezentând productivitatea muncii în
∑T1

perioada de bază cu păstrarea structurii în perioada curentă.

• Indicele modificărilor structurale al factorului extensiv, expri-

mă efectul modificării structurii salariaŃilor, păstrând productivi-

tatea constantă în bază.

∑ ∑(IW gT) = W0T1 : W0T0 = * (8.91)
∑ ∑1/0 T (8.92)
W0
1
T W0
0

cu modificarea absolută corespunzătoare: ∆W1/(0g T ) = W0 * − W0

RelaŃiile existente între indici sunt:

(w) W  g T 
I1/ 0
I1W/ 0 = I1W/ 0 ⋅ (8.93)

Cumulând influenŃele în mărimea absolută ale celor 2 factori, rezultă

modificarea absolută a nivelului mediu al caracteristicii:

∆W1/ 0 ∆W1/0(w ) W gT 
 
= ⋅ ∆1/ (8.94)
0

Dinamica valorii desfacerilor de mărfuri cu descompunerea ei pe

factori de influenŃă

Se poate face o analiză separată a valorii desfacerilor de mărfuri, ca
fenomen complex (y = f.x), care este influenŃat de factorul intensiv

(calitativ), productivitatea muncii (W) i de factorul extensiv (cantitativ)

numărului de salariaŃi (T).

• Indicele sintetic al valorii desfacerilor de mărfuri:
∑∑ ∑∑I1∑/0Q =
Q W1T1 (8.95)
1= W0T0

Q
0

254

cu modificarea absolută: (8.96)

∑ ∑∆∑1/ 0Q = W1T1 − W0T0

• Indicele sintetic cu structură fixă arată influenŃa factorului intensiv

productivitatea muncii, păstrând structura salariaŃilor constantă în

perioada curentă:
∑∑I1∑/ 0Q(W) =
W1T1 (8.97)
W0T1

cu modificarea absolută: (8.98)

∑ ∑∆∑1/ 0Q(W ) = W1T1 − W0T1

• Indicele sintetic al modificărilor structurale arată influenŃa

factorului extensiv structura salariaŃilor, păstrând productivitatea

constantă în bază.
∑∑ Q (T )
∑I 1 / 0 = W 0T1 (8.99)
W 0T0

cu modificarea absolută: (8.100)

∑ ∑∆∑1/ 0Q(T) = W0T1 − W0T0

RelaŃiile existente între indici i modificările absolute vor fi:

I1∑/ 0Q = ∑ Q(W ) ⋅ I ∑Q (T )
I1/ 0
1/ 0 (8.101)
(8.102)
∆∑1/ 0Q = ∆∑1/ 0Q(W ) + ∆∑1/ 0Q(T )

8.5.3. Indicii salariului mediu i ai fondului de salarii

AngajaŃii unei firme au calificări diferite, capacităŃi i aptitudini de
muncă diferite, deci aportul lor la producŃia materială va fi diferit. De aici
rezultă necesitatea măsurării precise i a controlului asupra muncii i
consumului, astfel încât, determinând rezultatele muncii fiecăruia, să i se
poată atribui partea ce i se cuvine.

Fondul de salarii al unei societăŃi este format din totalitatea salariilor
cuvenite sau calculate după cantitatea i calitatea muncii prestate. Statistic,
fondul de salarii este o variabilă complexă care se determină ca produs a
doi factori: salariul încasat, ca factor calitativ i numărul de salariaŃi, ca
factori cantitativ.

255

Salariul este remunerarea muncii depuse de fiecare angajat în funcŃie
de: rezultatul negocierii, vechimea în muncă, categoria de încadrare,
numărul de ore efectuate, de calitatea i cantitatea muncii depuse etc.

Salariul mediu este o variabilă statistică, formată în funcŃie de valorile
individuale ale salariilor i numărul de salariaŃi pe categorii, pe grupe de
salariaŃi.

Folosim următoarele notaŃii:
Si = salariu încasat de o grupă de salariaŃi;
Ti = numărul de salariaŃi corespunzător unei grupe de salariaŃi;

S = salariul mediu;

Fs = fondul de salarii.

Calculul salariului se face în funcŃie de fondul de salarii i numărul de

salariaŃi pe grupa respectivă:

Si = Fsi , de unde S = ∑ Fsi = ∑ SiTi (8.103)
Ti ∑ Ti ∑ Ti

Putem calcula indicii individuali ai:

• Salariului încasat: i1S/ 0 = S1 (8.104)
S0

• Fondului de salarii: i Fs = Fs1 (8.105)
Fs0
1/ 0

• Numărului de salariaŃi: i1S/ 0 = T1 (8.106)
T0

RelaŃia dintre indicii individuali:

i Fs = i1S/ 0 ⋅ i1T/ 0 (8.107)
(8.108)
1/ 0

Analiza salariului mediu cu descompunerea ei pe factori:

• Indicele sintetic al salariului mediu:
∑ ∑I S
∑ ∑1/ 0= S1 = S1T1 : S 0T0
S0 T1 T0

• Modificarea absolută:

∆S1/ 0 = S1 − S0 (8.109)

256

• Indicele sintetic cu structura fixă:

I1S/(S0) = ∑ S1T1 : ∑ S0T1 = S1 (8.110)
∑ T1 ∑ T1
* (8.111)
∑ S0T1 (8.112)
∑T1 S0 (8.113)

Notăm cu * =

S0

• Modificarea absolută:

∆S1 (/ s0) = S1 − *

S0

• Indicele modificărilor structurale:

∑ ∑(IS gT ) = S0T1 : S0T0 = *
∑ ∑1/0 T1
S0

T0 S0

• Modificarea absolută:

(∆S gT ) = * − S0
1/ 0
S0

RelaŃiile existente între indici:

I S = I S (S ) ⋅ (I S gT )
1/ 1/ 0
0 1/ 0

Între modificările absolute:

∆S1/ 0 = ∆S1(/ S0 ) + (∆S gT )
1/ 0

Se mai poate analiza i fondul de salarii după relaŃia: Fs = S ⋅T
∑ ∑I Fs
∑ ∑1/ 0 = Fs1 = S1T1 (8.114)
Fs0 S 0T0

∑ ∑∆Fs
1/ 0
= S1T1 − S 0T0 (8.115)

Cei doi factori, ce influenŃează fondul de salarii, sunt:

• Indicele sintetic al factorului intensiv:
∑I Fs(S
∑1/ 0 ) = S1T1 (8.116)
S 0T1 (8.117)

∑ ∑∆Fs(S ) =
1/
0 S1T1 − S 0T1

257

• Indicele sintetic al factorului extensiv:
∑I Fs(T
∑1/ 0 ) = S0T1 (8.118)
S0T0 (8.119)
(8.120)
∑ ∑∆Fs (T ) (8.121)
1/
0 = S0T1 − S 0T0

RelaŃiile dintre indici:

I Fs = I Fs(S ) ⋅ I Fs(T )
1/ 0 1/ 0 1/ 0

RelaŃiile dintre modificările absolute:

∆Fs = ∆F1s/ (S ) + ∆Fs (T )
1/ 0 1/ 0
0

CONCEPTE-CHEIE: indicii; indici individuali; indici sintetici; indicii
valorii, volumului fizic i ai preŃurilor; indicii productivităŃii muncii; indicii
salariului mediu i ai fondului de salarii.

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

1. DefiniŃi noŃiunea de indice. Câte tipuri de indici cunoa teŃi i cum
se calculează ei?

2. Ce sisteme de ponderare se pot utiliza la construirea indicilor
sintetici?

3. Ce sisteme de indici sintetici folosiŃi în analizele economice
complexe? DescrieŃi fiecare sistem de indici.

4. Când se verifică relaŃia de sistem între indicii de grup?
5. Ce metode se pot folosi la descompunerea pe factori a variaŃiei unui

fenomen complex?
6. Ce reprezintă restul nedescompus?
7. Când se folose te media armonică pentru calculul indicilor de grup?

Exemple.
8. Ce sisteme concrete de indici cunoa teŃi?
9. Care sunt relaŃiile de calcul pentru indicii valorii, volumului fizic i

ai preŃurilor?
10. DescrieŃi indicii productivităŃii muncii. RelaŃii de calcul.
11. Ce tiŃi despre indicii salariului mediu i ai fondului de salarii?
12. Nu obŃinem un indice atunci când raportăm:

a) nivelurile înregistrate de un fenomen în momente diferite de
timp;

258

b) nivelurile înregistrate de un fenomen în unităŃi diferite de
spaŃiu;

c) nivelul realizat al fenomenului la cel planificat;

d) o parte a colectivităŃii la total.
13. Nu reprezintă o condiŃie obligatorie pentru indicii de grup:

a) reversibilitatea în timp;
b) reversibilitatea factorilor;
c) transferabilitatea;

d) circularitatea.
14. Indicii de grup nu se pot calcula ca:

a) medie a indicilor individuali;
b) sumă a indicilor individuali;
c) raport a două medii;

d) sub formă de agregat. i valorile din perioada
15. Dacă se cunosc indicii individuali

curentă, calculăm indicii de grup ca:
a) raport a două medii;
b) agregat;

c) medie aritmetică;
d) medie armonică;
e) medie geometrică.
16. Cine a propus un sistem de ponderare cu folosirea ponderilor din
perioada de bază:

a) Laspeyres;
b) Paasche;

c) Edgenworth;
d) Fischer.
17. Indicele preŃurilor de consum se poate calcula ca un indice de tip:

a) Paasche;
b) Laspeyres;

c) Fischer;
d) indice al valorii;
e) indice al volumului fizic.

18. În descompunerea unui fenomen complex, metoda restului
nedescompus, spre deosebire de metoda substituŃiei în lanŃ:
a) este mai corectă pentru că nu Ńine seama de natura calitativă
sau cantitativă a factorului izolat;

259

b) este mai corectă pentru că izolează numai factorul calitativ la
nivelul perioadei de bază;

c) este mai corectă pentru că ea operează atât cu modificări
absolute cât i cu modificări relative.

19. Restul nedescompus exprimă:
a) influenŃa totală a factorului calitativ;
b) influenŃa totală a factorului cantitativ;
c) influenŃa combinată a celor doi factori;
d) influenŃa izolată a factorului calitativ;
e) influenŃa izolată a factorului cantitativ.

20. Restul nedescompus este:
a) mai mic decât modificarea absolută a fenomenului;
b) mai mare decât modificarea absolută a totală;
c) mai mic decât modificarea absolută a factorului calitativ;
d) mai mic decât modificarea absolută a factorului cantitativ.

260

9. ELEMENTE DE STATISTICĂ MACROECONOMICĂ

„… contabilitatea naŃională este o
tehnică statistică ce asigură reprezentarea
cifrică completă, dar suficient de
simplificată a economiei naŃionale”.

J.E. Chapron i M. Seruzier*

9.1. Eurostatistica – sistemul statisticii comunitare

Integrarea europeană a României este un act complex, care a
impus adaptarea InstituŃiei Statistice la cerinŃele i normele
eurostatisticii, atât la nivel microeconomic, cât i la nivel
macroeconomic. Această adaptare presupune o informaŃie statistică
oportună i de calitate, care poate fi obŃinută prin modernizarea
metodologiilor statistice de obŃinere i prelucrare a datelor statistice.
Ceea ce presupune o perfecŃionare i modernizare a tehnologiei (IT), o
pregătire a personalului în vederea utilizării eficiente a echipamentului
i aplicaŃiilor cu caracter statistic.

Acquis-ul comunitar – aferent capitolului 12 Statistica – cuprin-
de ansamblul de reglementări, norme, practici ale statisticii comu-
nitare, care trebuie adoptate în sistemul Statisticii NaŃionale. Astfel, pe
24 mai 2001 s-a adoptat o nouă Lege a Statisticii care a stat la baza
organizării Institutului NaŃional de Statistică (I.N.S.).

Un sistem statistic trebuie să aibă o concepŃie funcŃională care,
la rândul ei, să determine o concepŃie structurală generală. Structura
generală a statisticii comunitare trebuie să cuprindă (schema 9.1):

• infrastructura statistică;
• statistica demografică i socială;
• statistica economică;
• statistica regională.

* În Initiation Pratique à la Comptabilité Nationale selon le nouveau systéme.

261

EUROSTATISTICA –
STATISTICA COMUNITARĂ

INFRASTRUCTURA STATISTICA STATISTICA STATISTICĂ
STATISTICĂ DEMOGRAFICĂ ECONOMICĂ REGIONALĂ

I SOCIALĂ

Schema 9.1. Structura generală a statisticii comunitare

Statistica economică este una dintre cele mai importante compo-
nente ale statisticii comunitare. Astfel, ea cuprinde (schema 9.2):

• statistica macroeconomică;
• statistica afacerilor;
• statistica monetară, financiară, comercială i a balanŃei de

plăŃi;
• statistica agriculturii, silviculturii, pescuitului.

STATISTICA
ECONOMICĂ

STATISTICA STATISTICA STATISTICA STATISTICA
MACRO- AFACERILOR MONETARĂ AGRICULTURII,
FINANCIARĂ SILVICULTURII,
ECONOMICĂ COMERCIALĂ
PESCUITULUI
I B.P.E.

Schema 9.2. Structura generală a statisticii economice

262

Faptul că acest capitol prezintă elementele macroeconomice,
statistica macroeconomică prezintă un mai mare interes pentru noi. De
aceea, statistica macroeconomică prezintă, ca statistică generală,
(conform schemei 9.3) următoarele capitole:

• conturile economiei – anuale:
− sistemul european de conturi (SEC);
− conturile naŃionale agregate macroeconomice;
− conturile sectorului guvernamental;
− conturile sectoarelor instituŃionale;
− conturile pe ramuri – tabele/input-output;
− balanŃele stocurilor de capital;

• conturile trimestriale i de mediu:
− conturile naŃionale trimestriale;
− conturile de mediu;

• conturile financiare curente:
− conturile financiare curente;
− balanŃele financiare;

• monitorizarea resurselor proprii:
− PNB din resurse proprii;
− monitorizarea TVA pe resurse proprii;

• preŃurile:
− indicele preŃurilor consumatorilor armonizat;
− PNB la paritatea puterii de cumpărare;
− remunerarea oficialilor UE.

STATISTICA
MACROECONOMICĂ

CONTURILE CONTURILE CONTURILE MONITO- PREłURILE
ECONOMIEI TRIMESTRIALE FINANCIARE RIZAREA
(ANUALE) CURENTE RESURSELOR
I DEMEDIU PROPRII

Schema 9.3. Structura generală a statisticii macroeconomice

263

Macroeconomia studiază comportamentul economic al unei Ńări,
având în vedere aspectele generale ce afectează întreaga economie
naŃională, elimină aspectele particulare, astfel să se ia deciziile cele
mai corecte de politică economică.

Astfel, macroeconomia studiază agregatele macroeconomice
(investiŃiile totale, exporturi, produs naŃional), venit naŃional, rezultate
din activităŃile diferitelor sectoare ale economiei (gospodării, firme,
guvern).

Atunci, ca elemente specifice în studierea macroeconomiei pot
fi:

• Ciclul economic – viaŃa economică a unei Ńări cuprinde
cicluri economice care se desfă oară într-un timp mai mare de un an i
cuprinde mai multe faze: expansiune, criză, recesiune, relansare.

• Standardele generale de viaŃă – se urmăre te cre terea
acestor standarde prin cre terea producŃiei totale i individuale.
Aspectele calitative ale resurselor umane sunt caracterizate prin
Indicele dezvoltării umane (IDU) care se compune din trei indicatori:

– longevitatea, măsurată prin speranŃa medie de viaŃă la na tere;
– nivelul educaŃional, măsurat prin combinarea ratei alfabetizării
cu rata de colarizare;
– standardul de viaŃă, măsurat prin PIB pe locuitor, calculat la
paritatea puterii de cumpărare.

• InflaŃia i recesiunea – inflaŃia este studiată atât în Ńările ce
trec spre economia de piaŃă, cât i în cele dezvoltate economic –
deoarece încercările guvernelor de a controla inflaŃia pot duce la
recesiuni.

• omajul – numărul omerilor este alcătuit din toate
persoanele care au declarat că în perioada de referinŃă erau înscrise la
oficiile de forŃă de muncă i omaj, indiferent dacă primeau sau nu
ajutor de omaj. Astfel, când o economie se află în faza de recesiune,
rata omajului cre te, iar când are loc o expansiune economică, rata
omajului scade.

• Deficite bugetare guvernamentale – deficitele bugetare sunt
înregistrate chiar i în Ńările dezvoltate, adică cheltuielile guver-
namentale sunt mai mari decât veniturile obŃinute prin impozite.

Există mai multe opinii legate de eficienŃa deficitelor bugetare:

264

– unii economi ti consideră că deficitul bugetar duce la o
scădere a omajului;

– alŃi economi ti consideră că împovărarea cu credite externe i
dobânzi este suportată, în final, de populaŃie căreia îi cresc impozitele
i taxele.

REMARCĂ!
• Pentru stabilirea unor politici economice adecvate fiecărei Ńări
este necesară studierea acestor componente macroeconomice, astfel
încât să poată fi limitate efectele recesiunii.

9.2. Definirea Sistemului Conturilor NaŃionale (SCN)

Sistemul Conturilor NaŃionale (SCN) este un sistem de
evidenŃă macroeconomică, ce are ca obiectiv reprezentarea
cantitativă, agregată, simplificată, coerentă i completă a activităŃii
economice desfă urate într-o perioadă determinată.

În 1993, organizaŃiile internaŃionale: FMI, OrganizaŃia de
Dezvoltare ONU la CEE-Eurostat au elaborat SCN prin perfecŃio-
narea trăsăturilor de bază ale vechiului sistem din 1968.

DefiniŃii ale SCN:
• Institutul NaŃional de Statistică îl define te „ca un ansamblu
coerent i detaliat de conturi i tabele, ce oferă o imagine sistematică,
comparabilă i completă a activităŃii economice a unei Ńări”.
• Jean-Paul Pirion în lucrarea La Comptabilité Nationale în 1990 –
define te SCN ca fiind „o reprezentare globală, detaliată i cifrică a
economiei naŃionale folosind cadrele contabile”.
În 1995 a fost elaborat Sistemul European de Conturi NaŃionale i
Regionale – SEC 95, care unifică statisticile sociale i economice ale UE.
De asemenea, SEC 95 va armoniza metodologia i va da rigoare
i precizie conceptelor, definiŃilor, clasificărilor, regulilor contabile –
pe baza cărora se obŃine o descriere cantitativă, fiabilă i comparabilă
a economiilor Ńărilor cuprinse în UE.
Putem prezenta SCN ca fiind:
• un document statistic complex, care permite prezentarea de
ansamblu a echilibrelor fundamentale (resurse – utilizatori) la nivelul
economiei naŃionale;

265

• un document ce reflectă la scară naŃională activitatea trecută,
pentru a putea cunoa te fenomenele i procesele economice specifice;

• face posibilă extrapolarea spre viitor, prin previziuni de noi
politici economice, sociale i financiar-bancare;

• prezintă realitatea economică grupată după caracteristici de
timp i spaŃiu:

– după caracteristica de spaŃiu se alcătuiesc: conturi naŃionale în
profil teritorial, regional, plurinaŃional;

– după caracteristica de timp se alcătuiesc: conturi trimestrial,
anual, pe mai mulŃi ani, la un moment dat.

Reprezentarea circuitului economic dintr-o Ńară cu economie des-
chisă (angajată în schimburi cu străinătatea) se bazează pe câteva
premise metodologice:

• definirea i clasificarea unităŃilor ce efectuează tranzacŃii pe
plan intern i (sau) extern;

• definirea i clasificarea fluxurilor dintre aceste unităŃi;
• stabilirea surselor de date necesare caracterizării metodo-

logiilor pentru colectarea i agregarea datelor;
• coordonarea i integrarea diferitelor sisteme de indicatori

într-un tablou unic, armonizat de informaŃii coerente despre
economia naŃională – sistemul conturilor naŃionale;
• asigurarea comparabilităŃii internaŃionale a indicatorilor
macro-economici – fără de care nu ar fi posibilă nici
aprecierea corectă a conjuncturii economice de Ńară i nici
justa ierarhizare a participanŃilor la tranzacŃiile internaŃionale.

SCN prezintă unele particularităŃi, sistematizate astfel:
• SCN este o metodă de înregistrare i prezentare cantitativă,
agregată, simplificată a realităŃii economice;
• SCN reflectă, prin conŃinutul său, mecanismele unei economii
de piaŃă i folose te conceptele teoriei economice capitaliste a
factorilor de producŃie (potrivit căreia, participanŃii la activitatea
economică sunt recompensaŃi în funcŃie de contribuŃia adusă).
• SCN reflectă întreaga activitate umană, concretizată în mărfuri
i servicii, cu caracter marfar sau nemarfar, inclusiv cele legate de
asigurarea ordinii publice i securităŃii sociale.

266

• SCN este un sistem statistic de evidenŃă ce utilizează tehnici
contabile, folosind principiul dublei înregistrări în conturi pentru alcă-
tuirea conturilor analitice care reflectă activitatea agenŃilor economici.
Agregarea rezultatelor în indicatori economici folose te metodele statistice.

NoŃiuni, de bază necesare în analiza SCN sunt:
ActivităŃile economice – cuprind totalitatea activităŃilor care

urmăresc direct sau indirect satisfacerea nevoilor cu bunuri i servicii.
Subiectele economice – unităŃile între care se produc

tranzacŃii sunt persoane fizice sau juridice, care decid asupra efectuării
activităŃii economice. După funcŃia îndeplinită în cadrul economiei
naŃionale, pot fi cinci categorii de subiecte economice:

▪ gospodăriile private sau menajele acŃionează pe piaŃa facto-
rilor de producŃie ca ofertante a forŃei de muncă. FuncŃia domi-
nantă a acestui subiect este consumul, pentru că î i utilizează
veniturile obŃinute din muncă sau alte surse (pensii, burse,
ajutoare etc.) pentru satisfacerea necesităŃilor de consum;

▪ firmele (societăŃi comerciale, regii autonome) reprezintă
subiectele economice ce produc bunuri i servicii destinate
pieŃei, având ca scop principal obŃinerea de profit;

▪ statul (guvernul, administraŃia publică sau sectorul public)
cuprinde subiectele economice care produc bunuri i servicii
cu destinaŃie colectivă, pe care le introduce în circuitul
economic fie gratuit, fie la preŃuri preferenŃiale (simbolice,
costurile lor fiind acoperite de taxe i impozite). Statul oferă,
prin instituŃii specializate, servicii de apărare naŃională,
securitate personală, ordine publică, asistenŃă pentru categorii
defavorizate ale populaŃiei, iluminat public etc.;

▪ băncile reprezintă o categorie aparte de subiecte economice, a
căror misiune este formarea capitalului bănesc pe care-l
mobilizează de la celelalte categorii de subiecte economice
(gospodării, firme, stat) în vederea valorificării de către alte
subiecte economice din Ńară i străinătate;

▪ străinătatea (restul lumii) este un subiect economic complex,
care grupează totalitatea partenerilor externi care au tranzacŃii
cu persoane fizice sau juridice domiciliate într-o Ńară.

267

Obiectele activităŃii economice sunt bunurile materiale,
serviciile de consum, serviciile factorilor de producŃie i creanŃele.

TranzacŃiile exprimă trecerea obiectelor de la un subiect
economic la altul.

Evaluarea atribuie tranzacŃiei o anumită mărime în expresie
monetară.

Datarea reprezintă data când are loc tranzacŃia.
Localizarea stabile te locul unde se efectuează tranzacŃia.
Astfel, se stabile te dacă tranzacŃiile se derulează în cadrul activităŃii
din economia naŃională sau poate fi atribuită altor economii naŃionale.
TranzacŃiile între subiectele economice sunt prezentate
respectând două principii de bază:
1) fiecare tranzacŃie poate fi reprezentată prin două fluxuri. Ele
pot fi bilaterale (furnizarea resurselor de muncă de la gospodării către
firme i încasarea veniturilor de la firme către gospodării) sau
unilaterale (donarea unor sume de bani);
2) plata unor dobânzi pentru eventualele credite primite.
Conturile macroeconomice constituie un sistem de conturi ce stă
la baza calculării indicatorilor sintetici i a analizelor macro-
economice. În calculele macroeconomice, delimitarea economiei se
realizează pe baza a 2 criterii, unul valabil pentru instituŃii, celălalt
referindu-se la persoanele care aparŃin Ńării respective:
a) economia naŃională reprezintă totalitatea instituŃiilor ce au un
centru de interes în teritoriul economic;
b) economia naŃională reprezintă totalitatea persoanelor ce au un
centru de interes pe teritoriul economic.

Calculelor macroeconomice efectuate pe baza criteriului a) le
corespunde conceptul de „intern” (suma activităŃilor desfă urate de
agenŃii economici pe teritoriul Ńării), iar celor realizate pe baza
criteriului b) le corespunde conceptul de „naŃional” – conform
schemei 9.4.

268

CRITERIUL ACTIVITATEA CRITERIUL
TERITORIULUI AGENłILOR ECONOMICI APARTENENłĂ
ECONOMIC
NAłIONALI ÎN łARĂ NAłIONALĂ
PRODUS
INTERN ACTIVITATEA PRODUS
AGENłILOR ECONOMICI NAłIONAL

STRĂINI ÎN łARĂ

ACTIVITATEA AGENłILOR
CONAłIONALI

ÎN STRĂINĂTATE

Schema 9.4. Delimitarea produs intern – produs naŃional

9.3. Conturile macroeconomice

Conturile macroeconomice sunt formate pe baza agregării i
sintetizării informaŃilor cuprinse în conturile alcătuite pe: subiecte
economice; sectoare economice; ramuri de activitate.

Conturile sectoarelor rezultă din agregarea conturilor ce
caracterizează activitatea subiectelor economice care alcătuiesc fiecare
sector, conturile naŃionale se obŃin prin agregarea i consolidarea
conturilor de activitate ale sectoarelor.

Agregarea presupune însumarea tranzacŃiilor desfă urate de
subiectele economice aparŃinând unui sector în relaŃiile lor cu alte
sectoare.

Consolidare:
• presupune compensarea tranzacŃiilor de acela i fel între
subiectele economice aparŃinând aceluia i sector;
• fluxurile reciproce intrasectoriale sunt eliminate din calcul,
păstrându-se doar fluxurile intersectoriale;

269

• fluxurile intersectoriale pot fi i ele compensate i atunci se
ajunge la soldare, adică se înregistrează doar fluxurile nete sau
soldurile relaŃiilor dintre sectoare, pentru a obŃine relaŃii la scara
economiei naŃionale.

SCN este structurat în două conturi naŃionale, care se alcătuiesc
la nivelul întregii economii:

• Contul 0 „contul sintetic de bunuri”;
• Contul 8 „contul străinătatea”.

REMARCĂ!
• La nivelul economiei naŃionale, conturile sintetice „0” i „8”
sunt întotdeauna echilibrate.
• Forma contabilă de cont arată în partea stângă provenienŃa
(resurse), iar în partea dreaptă utilizarea (destinaŃia).
• DiferenŃa dintre resurse i utilizări se nume te „sold”.
SCN mai are 7 grupe de conturi, numerotate de la 1 la 7, care se
elaborează atât la nivelul sectoarelor de activitate, cât i pe întreaga
economie naŃională.

REMARCĂ!
• Grupele de conturi de la „1” la „7” alcătuiesc un circuit logic
închis.
• În partea dreaptă a fiecărui cont apare provenienŃa (RESURSE),
iar pe partea stângă destinaŃia (UTILIZĂRI), astfel că diferenŃa dintre
Resurse i Utilizări se nume te Sold.
• Soldul se creează pe partea stângă i se preia în contul următor
pe partea dreaptă.
• RelaŃiile dintre cele 7 conturi pot fi interpretate ca dublă
înregistrare a relaŃiilor dintre subiectele economice rezidente (conform
schemei 9.5).

270

CONT 1 ProducŃie
UTILIZĂRI RESURSE

VABpp PB
PIBpp
SOLD

CONT 2 Crearea veniturilor
VABpp
VANpf PIBpp
PINpf
SOLD RepartiŃia veniturilor
VANpf
CONT 3 PINpf

VN
SOLD

CONT 4 Redistribuirea veniturilor

VND VN
SOLD

CONT 5 Utilizarea veniturilor

VND

EN (economiile NETE)
SOLD

CONT 6 Modificarea patrimoniului

EN

(soldul finanŃării) SF
SOLD

CONT 7 FinanŃare

SF
Echilibrare prin „diferenŃă statistică”

Schema 9.5. Schema relaŃiilor dintre conturile 1 – 7

271

Pentru analiza vieŃii economice din societate putem alcătui urmă-
toarele grupe de conturi naŃionale:

• Conturi care, prin conŃinutul lor, stau la baza calculării
indicatorilor sintetici ai producŃiei de bunuri:
– contul sintetic de bunuri (contul 0);
– contul de producŃie (contul 1).

• Conturi ce stau la baza calculării indicatorilor ce permit analiza
formării veniturilor, repartiŃiei i utilizării acestora:
– contul de creare a veniturilor (contul 2);
– contul de repartiŃie a veniturilor (contul 3);
– contul de redistribuire a veniturilor (contul 4);
– contul de utilizare a veniturilor (contul 5).

• Conturi ce stau la baza calculării indicatorilor i analizei
modificării patrimoniului:
– contul de modificare a patrimoniului (contul 6);
– contul de finanŃare (contul 7).

• Conturi ce stau la baza analizei tranzacŃiilor cu străinătatea (restul
lumii). Acesta este contul 8 (restul lumii), care are anexe ce cuprind
informaŃii detaliate referitoare la relaŃiile economice ale Ńării cu alte
state.

PREZENTAREA CONTURILOR SCN

Contul sintetic de bunuri (contul 0) este un cont elaborat numai la
nivelul economiei naŃionale. Înregistrează dimensiunea i provenienŃa
bunurilor materiale i serviciilor pe sectoare i ramuri de activitate, precum
i utilizarea acestora în scopuri productive, pentru consum i dezvoltare.

Contul sintetic de bunuri (contul 0)

RESURSE UTILIZĂRI

– Valoarea producŃiei (pe ramuri – Consum intermediar (pe ramuri i

i sectoare economice) – PB sectoare economice) – CI

– Import – Imp – Consum final – CF

– Impozite nete pe produse i – InvestiŃii brute – Inv.b

import – IIN

– Export – Exp.

ProducŃia totală de bunuri = Utilizarea totală a bunurilor

272

Contul 0 nu prezintă sold, este echilibrat prin relaŃia de egalitate între

resurse i utilizări:

PB +Imp + IIN = CI + CF +Inv.b + EXP (9.1)

Contul trebuie corelat cu tabelul input-output care prezintă detaliat
pe ramuri i subramuri producŃia de bunuri i utilizarea acesteia.

Contul de producŃie (contul 1) se construie te la nivelul sectoarelor
i pe ansamblul economiei naŃionale i sintetizează tranzacŃiile ce
caracterizează activitatea de producŃie a subiectelor economice interne.
Elementele contului de producŃie sunt evidenŃiate detaliat prin tabelul
input-output. Soldul contului este valoarea adăugată brută (VAB – la
nivelul unui sector), respectiv produsul intern brut (PIB – la nivelul
economiei naŃionale). Este construit după conceptul „intern”.

Contul de producŃie (cont 1)

– Consumul intermediar (pe sectoare) – Valoarea producŃiei brute (pe
– CI sectoare economice) – PB
– Valoarea adăugată brută (pe
sectoare) – VABpp
sau
– Produsul intern brut (pe economia
naŃională) – PIBpp

Pe baza datelor din acest cont se calculează indicatorii care stau la

baza aprecierii activităŃii firmei:

• Valoarea adăugată brută (VAB)

VAB = PB – CI (9.2)

unde: VAB – se exprimă la preŃurile pieŃei (când include impozitele

indirect nete);

– stă la baza calculării la nivel macroeconomic a produsului

intern brut (PIB)

VAB = A +Rm +IIN + D+Pr (9.3)

unde: A = amortizarea capitalului fix; Rm = salarii; IIN = impozite

indirecte nete; D = dobânzi, rente; Pr = profit.

273

• Excedentul brut de exploatare (EBE) – evidenŃiază profitul (Pr) i

amortizarea capitalului fix (A):

EBE = VAB – IIN – Rm (9.4)

• Excedentul net de exploatare (ENE) – exprimă profitul

întreprinzătorului

ENE = EBE – A (9.5)

• Produsul intern brut (PIB) (9.6)
PIBpp = PB – CI

unde: PIBpp – produsul intern brut în preŃul pieŃei.

Contul de creare a veniturilor (contul 2) evidenŃiază, pentru fiecare
sector i pentru întreaga economie, formarea veniturilor din activitatea
economică i din patrimoniu. Se exprimă prin valoare adăugată netă
(VAN), când calculul se face la nivel de sectoare, sau prin produsul
intern net (PIN), când calculul se face la nivelul economiei naŃionale.

Contul de creare a veniturilor (cont 2)

– Amortizarea – A – Valoarea adăugată brută (pe
– Impozite indirecte pe produse i pe sectoare) – VABpp
import – II sau
– Produsul intern brut (pe
– Valoarea adăugată netă (pe economia naŃională) – PIBpp
sectoare) – VANpf – SubvenŃii – Sv
sau
– Produsul intern net (pe economia
naŃională) – PINpf

Elementele acestui cont servesc la calculul PINpf: (9.7)
PINpf = PIBpp +Sv – (A+II) = PIBpp – A – IIN

Contul de repartiŃie a veniturilor (contul 3) evidenŃiază repartiŃia
primară a veniturilor. Cuprinde veniturile factorilor create în interiorul
Ńării, veniturile factorilor încasate în străinătate i veniturile plătite
străinătăŃii. La alcătuirea contului se realizează trecerea de la conceptul
„intern” la conceptul „naŃional”.

274

Contul de repartiŃie a veniturilor (cont 3)

– Veniturile factorilor de producŃie – Produsul intern net (pe
plătite în străinătate – VFPS economia naŃională) – PINpf
– Veniturile factorilor încasate
– Produsul naŃional net (pe economia din străinătate – VFIS
naŃională) – PNNpf
sau
– Venitul naŃional – VN

Venitul naŃional (VN), numit i produsul naŃional net (PNNpf), se
obŃine adăugând la PINpf soldul veniturilor factorilor de producŃie în
raport cu străinătatea (SVFS):

VN sau PNNpf = PINpf + SVFS = PINpf + (VFIS – VFPS) (9.8)

Contul de redistribuire a veniturilor (contul 4) evidenŃiază elemen-
tele care stau la baza caracterizării i analizei trecerii de la indicatorul
venit naŃional (VN) (soldul contului 3) la venit naŃional disponibil (VND)
sau venitul disponibil (VD).

Contul de redistribuire a veniturilor (cont 4)

– Transferuri curente plătite către – Venitul naŃional – VN
alte Ńări – TCPS sau
– Produsul naŃional net la preŃurile
– Venitul disponibil – VD factorilor – PNNpf
sau – Transferuri curente încasate de la
– Venitul naŃional disponibil – VND alte Ńări – TCIS
– Impozite indirecte nete – IIN

Venitul naŃional disponibil (VND) se obŃine după relaŃia:

VD = VND = VN + (TCÎS – TCPS) = VN + STCS (9.9)

unde: STCS = soldul transferurilor curente în raport cu străinătatea.

Venitul brut disponibil (VBD) se obŃine:

VBD = VND + A (9.10)

275

unde: A = amortizarea capitalului fix.
Soldul contului este venitul disponibil (VD), numit i venitul

naŃional disponibil (VND).

Contul de utilizare a veniturilor (contul 5) arată utilizarea în interiorul
Ńării a veniturilor nete disponibile prin consumul final (consumul privat de
membrii societăŃii i de consumul public de investiŃii).

Contul de utilizare a veniturilor (cont 5)

– Consumul final (CF): – Venitul naŃional disponibil – VND
• consum privat (CPV)
• consum public (CPB)

– Economii nete – E

Soldul contului îl reprezintă economiile nete (E):

E = VND – CF = VND – (Cpv + Cpb) (9.11)

Economiile reprezintă principala sursă de finanŃare a investiŃiilor,

astfel în analiza economică se folose te frecvent conceptul de economie

netă (E), cât i cel de economie brută (EB), diferenŃa fiind dată de

amortizarea capitalului fix (A), potrivit relaŃiilor:

EB = E + A sau EB = VD + A – CF (9.12)

Contul de modificare a patrimoniului (contul 6) evidenŃiază
economiile brute i transferurile de patrimoniu din străinătate (partea
dreaptă) i componentele în care s-au concretizat aceste surse (partea
stângă). Contul este numit i acumulare, pentru că reflectă formarea
patrimoniului material datorită investiŃiilor i modificarea stocului
creanŃelor i angajamentelor, cât i finanŃarea acestuia. Transferurile de
patrimoniu sunt considerate transferuri de bani, care reprezintă pentru cel
puŃin unul din sectoarele implicate în tranzacŃie o modificare nemijlocită
a patrimoniului.

276

Contul de modificare a patrimoniului (contul 6)

1. Cumpărări de bunuri capitale) 6. Amotizarea (A) (EB)

2. Bunuri capitale din producŃie (Inv.c) (Inv.b) 7. Economii nete (EN)
proprie
8. Transferuri de patrimoniu
3. Modificarea stocurilor – ∆S din alte Ńări (TÎRS)

4. Transferuri de patrimoniu către alte Ńări
(subiecte economice) – TPRS
5. Soldul finanŃării (SF) („+” excedent, „–”
deficit)

Venitul disponibil, obŃinut într-o perioadă de timp, se poate utiliza

pentru consum productiv sau pentru investiŃii.

Soldul finanŃării (SF) se calculează astfel:

SF = (EN + A + TÎRS) – (Inv.c + ∆S + TPRS) =

= (EB + TÎRS) – (Inv.b + TPRS) (9.13)

SF = (EB – Inv.b) + (TÎRS – TPRS) (9.14)

unde: Inv.c = investiŃii curente;

Inv.b = investiŃii brute;

EB = economia brută.

Contul de finanŃare (contul 7) exprimă, pe ansamblul Ńării, modifică-
rile intervenite în nivelul i structura creanŃelor i angajamentelor finan-
ciare ale Ńării.

Contul de finanŃare a modificării patrimoniului (cont 7)

– Modificări la nivelul creanŃelor – Modificări la nivelul angajamentelor
– Soldul finanŃării – SF
DiferenŃă statistică („+” excedent „–”
deficit)

Pe ansamblul economiei, acest cont ar trebui să fie echilibrat
(modificarea angajamentelor = modificarea creanŃelor din întreaga
economie). Deoarece datele utilizate provin din surse diferite, contul
apare cu un anumit sold, care se echilibrează prin „diferenŃă statistică”.

Concluzie: Conturile prezentate (contul 1 până la 7) prezintă un sold
la utilizări, care este preluat în contul imediat următor la resurse ceea ce

277

poate fi interpretat ca dublă înregistrare a relaŃiilor dintre subiectele
economice rezidente. În schimb, relaŃiile cu nerezidenŃii apar doar simplu
înregistrate, ceea ce impune utilizarea unui cont „oglindă” – contul 8 –
străinătatea.

Contul străinătatea sau restul lumii (contul 8) arată tranzacŃiile
subiectelor economice interne cu alte Ńări. În debitul contului se
înregistrează veniturile provenite din străinătate, iar în creditul contului
plăŃile făcute către străinătate.

Contul se mai nume te i cont „oglindă”, pentru că înregistrările se fac
din punct de vedere al străinătăŃii i nu din punct de vedere al economiei
Ńării. Exemplu: importul de mărfuri sau servicii apare ca o vânzare a
străinătăŃii către Ńară (de i ea constituie o resursă pentru agenŃii economici
din Ńară). Exportul se înregistrează ca o cumpărare de către străinătate.

Contul străinătatea sau restul lumii (contul 8)

– Importuri de mărfuri i servicii – Exporturi de mărfuri i servicii

– Venituri din activitatea economică i încasate

din patrimoniu plătite străinătăŃii – Venituri din activitatea economică i

– Transferuri curente către străinătate din patrimoniu încasate din străinătate
– Transferuri de capital către
– Transferuri curente din străinătate
străinătate – Transferuri de capital din străinătate
– Modificarea angajamentelor
– Modificarea creanŃelor

Contul 8 se echilibrează prin modificarea creanŃelor/angajamentelor
externe sau influenŃând rezervele oficiale (+ sau –).

Contul sintetic 8 se defalcă pe patru subconturi astfel:
• Subcontul extern de bunuri i servicii evidenŃiază importul i

exportul. Soldul contului reflectă soldul balanŃei externe de bunuri
i servicii.
• Subcontul extern al veniturilor factorilor i al transferurilor
curente. Soldul contului este soldul curent al balanŃei externe.
• Subcontul de capital arată influenŃa transferurilor de capital
în/din străinătate.
• Subcontul financiar exprimă modificările intervenite în nivelul i
structura creanŃelor i angajamentelor faŃă de străinătate.

278

9.4. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate

Rolul indicatorilor macroeconomici este acela de a ilustra cantitativ
performanŃele economiei naŃionale.

Indicatorii propriu-zi i de rezultate sunt:
• produsul intern brut (PIB)/produsul naŃional brut (PNB);
• produsul intern net (PIN)/produsul naŃional net (PNN);
• venitul naŃional (V.N.);
iar agregatele macroeconomice de venituri:
• venitul personal (VP);
• venitul disponibil (VD), numit i venit naŃional disponibil (VND).
Metodele de estimare a indicatorilor macroeconomici sunt:
• pe baza fluxurilor reale de bunuri i servicii:

– în funcŃie de producerea lor → metoda de producŃie;
– în funcŃie de consumul lor → metoda de consum;
• pe baza fluxurilor financiare dintre subiectele economice:
– în funcŃie de formarea veniturilor → metoda veniturilor;
– în funcŃie de folosirea venitorilor → metoda cheltuielilor.
Pornind de la principiul că ceea ce pentru un subiect economic
reprezintă venituri, constituie pentru alt subiect economic cheltuieli – se
poate accepta că ele reflectă aceea i realitate economică. Datorită acestui
principiu indicatorii macroeconomici pot fi calculaŃi prin trei metode
diferite, în funcŃie de informaŃiile utilizate. Indicatorii macroeconomici
sintetizează tranzacŃiile efectuate între agenŃii economici într-o perioadă
determinată (1 an). Aceste tranzacŃii sunt exprimate prin fluxuri monetare
(de venituri i cheltuieli). Astfel: producŃia finală totală = totalul veniturilor
realizate în activitatea economică – totalul cheltuielilor pentru cumpărarea
bunurilor i serviciilor.
Putem analiza indicatorii macroeconomici după:

Natura lor:
– de producŃie (PIB, PNB, PIN, PNN);
– de venituri (VN, VND).
Elementele componente:
– indicatori globali: PGB (au în componenŃa lor consumul
intermediar i amortizarea);
– indicatori bruŃi: PIB; PNB (includ amortizarea);
– indicatori neŃi: PIN; PNN.

279

Principiul „intern” sau „naŃional”:
– interni: PIB; PIN;
– naŃionali: PNB; PNN.
PreŃurile utilizate în evaluarea lor:
– preŃurile pieŃei: PIBpp; PINpp; PNNpp.
– preŃurile factorilor: PIBpf; PINpf; VN.
Se mai pot examina în preŃuri curente sau constante.

Produsul Intern Brut (PIB). Măsoară valoarea brută a producŃiei finale

de bunuri i servicii, produse în decursul perioadei de calcul de subiectele

economice, care î i desfă oară activitatea economică în interiorul Ńării. Este

un indicator reprezentativ pentru Ńările în curs de dezvoltare.

PIB se determină prin 3 metode:

– metoda de producŃie;

– metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor);

– metoda veniturilor.

1. Metoda de producŃie surprinde contribuŃia fiecărui agent economic la

producŃia de bunuri i servicii.

VABi = VPBi – CIi (9.15)

PIB = ΣVABi = PGB – CI (9.16)

PIBpf = ΣVPBi – ΣCIi , (9.17)

unde: VABi = valoarea adăugată brută la nivelul sectorului i;

CIi = consumul intermediar al sectorului i;

PGB = produsul global brut – însumează totalitatea bunurilor i servi-

ciilor produse i puse la dispoziŃia conaŃionalilor în vederea

folosirii;

CI = consumul intermediar.

PIB exprimat la preŃuri de piaŃă nu ia în calcul consumul intern

(CI), ci doar producŃia destinată consumului final (CF). (9.18)
PIBpp = ΣVABi,pf + Inind = PIBpf + Inind

unde: PIBpp = produsul intern brut la preŃurile pieŃei;
Iind = impozite indirecte; Inind = impozite indirecte nete;

S = subvenŃii de exploatare.

Iind = Iind – S
n

Iind = reprezintă plăŃi obligatorii ale unităŃilor producătoare către stat;
n

− impozite pe produs; taxe vamale; TVA; accize etc.

280

Impozitele indirecte nete trebuie plătite, indiferent de realizarea
profitului.

S = subvenŃiile pe produs – sunt sume repartizate de stat unor
unităŃi producătoare, pentru a menŃine la nivel scăzut preŃul de piaŃă al
anumitor bunuri i servicii de consum.

EXEMPLU: Metoda de producŃie – PIB pe ramuri de activitate

Categorii de resurse NotaŃia Valoarea
(preŃuri curente)

1. Agricultură, silvicultură 88.537

2. Industrie 201.953

3. ComerŃ 155.000 I VABi
4. Transport, po tă, telecomunicaŃii 83.800

5. ActivităŃi financiar-bancare 120.990

6. Alte servicii 59.000
7. Impozite indirecte
8. SubvenŃii pe produs Iind 96.000
S -4.600 IIIIN=II–SV

Sursa: date convenŃionale

6

∑I. PIBpf = VABi = 709.280

i=1

II. PIBpp = PIBpf + (Inind -S) = 709.280 + (96.000 + 4.600) = 809.880

2. Metoda utilizării finale (metoda cheltuielilor) presupune însumarea

componentelor care exprimă utilizarea finală a bunurilor i serviciilor,

evaluate la preŃul pieŃei, mai puŃin valoarea bunurilor i serviciilor utilizate.

PIBpp = CP + CG + FBC + EN (9.19)

unde: CP = consum privat;

CF = consum final; CF = CP + CG

CG = consum guvernamental (consumul statului, consum public);

FBC = formarea brută a capitalului;

FBC = FBCF + ∆S

FBC = inv.b + ∆S

FBC = inv.n + A + ∆S

unde: FBCF = formarea brută de capital fix;

∆S = modificarea stocurilor de producŃie;

Inv. b = investiŃie brută; Inv.n = investiŃie netă;

281

EN = export net (diferenŃa dintre valoarea bunurilor i serviciilor
exportate (E) i valoarea celor importate (I)).

Consumul privat (CP) reprezintă valoarea bunurilor i serviciilor
de consum destinate satisfacerii nevoilor oamenilor i a celor din
producŃie proprie care au fost consumate (autoconsum).

Consumul guvernamental (CG – consumul statului) include
producŃia statului (valoarea serviciilor nedestinate pieŃei, produse de
administraŃia publică i privată în folosul colectivităŃii), din care se
elimină serviciile vândute i investiŃiile capitale.

Formarea brută a capitalului (FBC) reprezintă valoarea bunurilor
durabile, destinate altor scopuri decât cele utilitare, cu o anumită valoare,
dobândite de unităŃile producătoare rezidente, în scopul de a fi utilizate pe
o durată mai mare decât un an în procesele lor de producŃie, precum i
valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

VariaŃia stocurilor reprezintă diferenŃa dintre intrările i ie irile din
stocurile în cursul perioadei considerate.

Exportul net (EN = E – I) sau soldul schimburilor comerciale cu străi-
nătatea, care majorează (E < I) sau restrânge (E > I) oferta pe piaŃa naŃională.

EXEMPLU: Metoda utilizării finale – PIB pe categorii de utilizatori

Categorii de utilizatori NotaŃia Valoarea
(preŃuri curente)
1. Consumul final CF = CP + CG
2. Formarea brută de capital fix FBCF 687.880
3. VariaŃia stocurilor S 161.060
4. Export net (E – I) EN
6.190
-45.250

PIBpp = CF + FBCF + S + EN =
= 687.880 + 161.060 + 6.190 – 45.250 = 809.880

3. Metoda veniturilor presupune însumarea elementelor care exprimă
compensarea factorilor de producŃie, concretizate în veniturile primite de
proprietarii acestora (salarii, dobânzi rente, profituri), în alocaŃiile pentru
consumul de capital fix i în impozite indirecte.

PIBpf = ΣVF + A
unde: A = amortizarea capitalului fix.

ΣVF = suma veniturilor factorilor de producŃie.

282

PIBpp = CM + ENE + Inind + A
unde: A = amortizarea capitalului fix;

CM = compensarea factorului muncă, ce include salariile
angajaŃilor, contribuŃii plătite asigurărilor sociale;

ENE = excedentul net de exploatare ce cuprinde: dobânda netă,
profitul brut.

EXEMPLU: Metoda veniturilor – PIB pe ramuri de activitate

Nr. crt. Categorii de resurse Simbol Valoarea
1 Salarii brute 180.000
2 Alte venituri din muncă Salb 460.001
3 ContribuŃii la asigurări sociale Vmc 54.000
I Compensarea muncii 280.000
4 Impozit pe profit CAS 90.000
5 Dividende 50.280
6 Profituri nedistribuite CM 160.000
Profitul înainte de impozitare 300.280
II. A. Dobânzi nete încasate de firme Ipr 69.000
II. B. Excedentul net de exploatare 369.280
II. (II.A.+ II.B.) Impozite directe pe produs Dv 96.000
SubvenŃii pe produs – 4.600
7 Impozite indirecte nete Prn 100.600
8
III Pr 60.000

Db

ENE

Iind

Sv

I net = Iind – Sv
ind

IV. Amortizarea capitalului fix A

PIBpp = CM + ENE + I net + A
ind

809.880 = 280.000 + 369.280 + 100.600 + 60.000

PRODUSUL INTERN NET (PIN) reprezintă mărimea valorii adăugate

a bunurilor i serviciilor produse de agenŃii economici interni, într-o

anumită perioadă.

Dacă se exprimă în preŃurile factorilor PINpf, indică valoarea netă

a bunurilor finale din punct de vedere al producătorului: (9.20)
PINpf = PIBpp – A – Inind = PIBpf – A

unde: PIBpp,pf = preŃul intern brut în preŃurile pieŃei/preŃurile factorilor;

A = amortizarea capitalului fix;
Inind = impozite indirecte nete.

283

Dacă se exprimă în preŃul pieŃei (adică, inclusiv impozitele indi-

recte) arată aceea i producŃie finală, dar din punct de vedere al consuma-

torului:

PINpp = PIB pp – A (9.21)

La nivelul sectoarelor, valoarea adăugată netă este:

VANi,pp = VAB i,pp – Ai (9.22)
i PINpp = ∑VANi,pp (9.23)

Prin metoda cheltuielilor:

PINpp = CP + CG + INVn + EN (9.24)

unde: CP = consum privat;

CG = consum guvernamental (consumul statului, consum public);
INVn = investiŃiile nete (investiŃii brute – amortizarea).

De regulă, PIN se calculează ca diferenŃă între produsul intern brut

(PIB) i amortizare (A):

PIN = PIB – A (9.25)

PRODUSUL NAłIONAL BRUT (PNB) se define te ca fiind valoarea

curentă de piaŃă, a tuturor bunurilor i serviciilor finale produse de agenŃii

economici naŃionali, atât în Ńară, cât i în exterior, într-o perioadă de un

an. PNB mai este denumit:

− venit naŃional brut – dacă se evaluează în preŃurile factorilor;

− cheltuială naŃională brută – dacă este exprimat în preŃurile pieŃei.

Calculul PNBpp se folose te de PIBpp, calculat la preŃul pieŃei i de

soldul valorii adăugate brute, create de agenŃii economici străini în

interiorul Ńării (SVABpp):

PNBpp = PIBpp + SVABpp (9.26)

unde: PNBpp = produsul naŃional brut în preŃurile pieŃei;

PIBpp = produs intern brut la preŃurile pieŃei;

SVABpp = soldul veniturilor în raport cu străinătatea.

OBSERVAłII!
• În Ńările dezvoltate economic, este preferat ca indicator

reprezentativ PNB.
• În Ńările în curs de dezvoltare, mai semnificativ este PIB.

284

PRODUSUL NAłIONAL NET (PNN) exprimă valoarea netă a bunurilor

i serviciilor finale produse de agenŃii economici naŃionali, într-o perioadă

de timp, indiferent dacă este obŃinută în exteriorul Ńării.

Produsul naŃional net poate fi calculat:

• pornind de la PNB i PIB

PNNpp = PNBpp – A (9.27)

sau

PNNpp = PIBpp + SVABpp – A (9.28)

• pornind de la PIN, care este corectat cu soldul dintre veniturile

din activitatea economică i din patrimoniu ale agenŃilor

economici naŃionali care î i desfă oară activitatea în străinătate i

cele ale agenŃilor economici străini de pe teritoriul Ńării (SVAS):

PNNpf = PINpf + SVAS (9.29)
unde: SVAS = soldul veniturilor în raport cu străinătatea.

Venitul naŃional (VN) exprimă veniturile totale ale proprietarilor

factorilor de producŃie implicaŃi în activitatea economică.

Când PNN este determinat la preŃurile factorilor, este denumit i

venit naŃional (VN):

PNNpf = VN (9.30)
Venitul naŃional se mai poate determina:

VN = PNNpf = PIBpp + SVAS – A – Inind (9.31)
VN = PNBpp – A – Inind (9.32)
VN = PNNpp – Inind (9.33)

Venitul naŃional disponibil (VND) este venitul naŃional corectat cu

transferurile cu străinătatea care nu au legătură cu procesul de producŃie

(cotizaŃii, ajutoare, taxe etc. plătite (primite în/din străinătate).

VND = VN + STCS; unde: STCS = soldul transferurilor curente cu străinătate)

REMARCĂ! VND determină mărimea venitului personal, cererea

finală de produse i servicii de consum i capacitatea de investiŃii.

Venitul personal al populaŃiei sau al menajelor (VPM)
În procesul repartiŃiei primare i redistribuirii veniturilor,
populaŃia prime te venituri care se evidenŃiază prin:
• Indicatorul venituri personale ale gospodăriilor sau ale
menajelor (VPM).
Acest indicator se calculează scăzând din venitul naŃional
disponibil (VND) elementele care nu revin populaŃiei (contribuŃia

285

pentru asigurări sociale – CAS, profitul nedistribuit, impozitul pe
profit) i se adaugă veniturile populaŃiei care provin din transferuri
(pensii, ajutoare, burse, alocaŃii etc.).

• Veniturile disponibile ale menajelor (VDM):
– se calculează prin scăderea din veniturile personale ale
menajelor (VPM), impozitele i taxele plătite de populaŃie (Imp.p).
– acest indicator ne arată posibilităŃile pentru consum (C) i
pentru economisire (E), arătând veniturile nominale ale populaŃiei.
RelaŃii de calcul:
• Venituri personale ale menajelor (VPM)
VPM = VND – VS + VT
unde: VND = venituri naŃional disponibil
VS = venituri care revin altor sectoare (CAS, profituri
nedistribuite, impozitul pe profit);
VT = venituri provenite din transferuri către populaŃie (pensii,
burse, ajutoare, alocaŃii etc.)
• Venituri personale disponibile ale menajelor (VDM)
VDM = VPM –Imp.p sau VDM = C + E
unde: Imp.p = impozite i taxe plătite de populaŃie;
C = consum; E = economie.
Pentru a analiza puterea de cumpărare a populaŃiei, trebuie
calculate veniturile reale ale populaŃiei (VRP).
Astfel, VRP se calculează ca raport între veniturile nete (VDM)
i indicele preŃurilor de consum (IPC):

VRP = VDM , unde: VDM = veniturile disponibile ale menajelor.
IPC

Pe baza acestor relaŃii se pot determina:
• veniturile nete i reale ale populaŃiei;
• venitul mediu net i real pe o familie (acesta trebuie calculat
având în vedere anumite criterii: statutul capului de familie, categoria
socio-profesională, numărul i vârsta copiilor etc.);
• venitul mediu net i real pe o persoană.
Venitul disponibil al menajelor (VDM) este folosit pentru
cumpărarea de bunuri i servicii utilizate pentru satisfacerea directă a
nevoilor umane individuale (consum – C), cât i pentru economisire (E)
sau investiŃii.

286

Consumul populaŃiei reprezintă totalitatea produselor alimentare i
nealimentare consumate i a serviciilor folosite de populaŃie în scopuri
neproductive pentru o perioadă de timp.

Consumul total al populaŃiei (CTP) – de produselor alimentare,
nealimentare i servicii într-o perioadă de timp este un indicator care
reprezintă consumul final al populaŃiei (CF).

∑Atunci, consumul total a populaŃiei (CTP): CTP = g ⋅ p

unde: g = reprezintă întreg consumul populaŃiei;
p = preŃurile (de achiziŃie sau de producŃie) ale mărfurilor i

serviciilor achiziŃionate de populaŃie.
Pe baza indicelui preŃurilor de consum (IPC) se pot determina

consumurile reale ale populaŃiei (CRP): CRP = CTP .
IPC

Pentru analizele economice se pot folosi i alŃi indicatori:
• ratele consumului – exprimă ponderea consumului final (CF) în
PIB;
• rata veniturilor din muncă – ca procent din VN (venitul naŃional);
• PIB pe locuitor – exprimă rezultatele ce revin în medie pe o
persoană.

9.5. Indici de preŃuri utilizaŃi în statistica macroeconomică

O economie cu o rată mare a inflaŃiei presupune riscuri mari
economice i financiare. De aceea, în tranzacŃiile de import-export cu o
anumită Ńară, agenŃii economici de comerŃ exterior trebuie să Ńină seama
de măsura în care preŃurile rămân relativ stabile într-o economie.

Statistica utilizează trei tipuri de indicatori:
– indicele preŃurilor producătorilor (IPP);
– indicele preŃurilor consumatorilor (IPC);
– indicele general al preŃurilor (deflatorul PIB sau PNB; Igp).

Indicele preŃurilor producătorilor (IPP) are la bază înregistrarea
preŃurilor la prima tranzacŃie semnificativă (când se tranzacŃionează
loturi mari de produse) între agenŃii economici. Se calculează ca un
indice Laspeyres:

287

∑IPP = p1q0 (9.34)
∑1\ 0 p0q0

sau pe baza indicilor individuali ai preŃurilor ip = p1 astfel:
p0
1/ 0

∑ ∑IPP
∑1\0
= i1p/ 0 ⋅ p0q0 = ip * g0p (9.35)
p0q0
i

∑unde: g0p = p0q0 reprezintă structura valorică a livrărilor din perioada
p0q0

de bază.

OBSERVAłII!

• Se determină u or, baza de date trebuind actualizată numai pentru

noile preŃuri pi.
• Datorită acestui avantaj este un indice relativ ieftin, necesitând

costuri mici.

Dezavantaje:

– structura fixă a indicelui (dată de formula de calcul Laseyres)

supraestimează cre terile de preŃuri;

– indicele ia în considerare numai livrările între agenŃii economici,

ignorând total consumul final.

Indicele preŃurilor consumatorilor (IPC) are la bază supravegherea

preŃurilor de vânzare către consumatorul final. Se calculează Ńinând

seama de structura cheltuielilor efectuate pentru cumpărarea mărfurilor i

serviciilor determinată pe baza bugetelor de familie. Se calculează tot ca

un indice Laspeyres:

∑IPC = p1q0 (9.36)
∑1\ 0 p0q0

unde: pi = preŃurile mărfurilor i tarifele serviciilor cumpărate în perioada
de bază (p0), respectiv perioada curentă (p1);

q0 = cantităŃile cumpărate în perioada de bază.

288

Se poate calcula i pe baza indicilor individuali ai preŃurilor i1p/ 0 = p1
p0

astfel:

∑ ∑IPC= ip ⋅ q0p0 = ip * g0p (9.37)
∑1\0
1/ 0

q0p0 i

∑unde: g0p = q0p0 este ponderea cheltuielilor din perioada de bază, în
q0p0

totalitatea cheltuielilor efectuate pentru procurarea mărfurilor i

serviciilor din co ul de consum.

Indicele general al preŃurilor (Igp) are în vedere mi carea tuturor

categoriilor de preŃuri din economie, pornind de la destinaŃia rezultatelor

economice.

PIB = CP + CG + FBC + (E – I) = Σ Di (9.38)
unde: CP = consum privat;

CG = consum guvernamental;

FBC = formarea brută a capitalului;

(E-I) = exportul net.

Pentru fiecare din cele patru destinaŃii se calculează câte un indice de

preŃuri de tip Paasche (pe baza indicilor individuali de preŃuri, ca medie

armonică ponderată a indicilor individuali ai preŃurilor):

∑Ip= q1p1 (9.39)
∑1/ 0
1 q1p1
ip

1/ 0

unde, deflatorul PIB se poate calcula: D = PIBcrt
PIBcomp
unde: PIBcrt este PIB în preŃuri curente;

PIBcomp este PIB în preŃuri comparabile.

D*j = Dj (9.40)
Ip

4 (9.41)

∑Deoarece PIB = ΣDj , iar PIB*= D*j

j=1

289

rezultă indicele general de preŃuri: I gp = PIB , (9.42)
PIB comp

PIBcomp = PIBcrt
D

unde: PIB*= produs intern brut exprimat în preŃuri comparabile;

Igp = indicele general de preŃuri este numit i deflator PIB(D).

Rata anuală a inflaŃiei (Rinf) se obŃine pe baza indicelui general al
preŃurilor (Igp):

Rinf = (Igp – 1).100 (9.43)

Indicele costului vieŃii (Icv)1. Acest indice este utilizat în comparaŃii

internaŃionale. Se poate calcula ca o medie armonică a indicilor

1
individuali ai preŃurilor ( i1p/ 0 ):

∑ICV = p1q1 (9.44)
∑1/ 0
1 p1q1
i1p/ 0

Acest indice (Icv), ca i indicele preŃurilor consumatorilor (IPc), se

folose te pentru calculul veniturilor reale ale populaŃiei:

Vr = Vn sau Vr = Vn (9.45)
IPC ICV

unde: Vr = venituri reale exprimate în preŃuri comparabile (preŃurile unui
singur an);

Vn = venituri nominale în preŃuri curente (ale anului respectiv).

OBSERVAłII!
• Icv se utilizează în Ńările cu economie în tranziŃie, în general în

cazul Ńărilor unde structura consumului cunoa te modificări

semnificative la perioade foarte scurte.
• IPC se utilizează în Ńările cu economie stabilă.

1 Begu L.S., Statistică internaŃională, Editura All Beck, Bucure ti, 1999.
290

9.6. ComparaŃii în timp i comparaŃii internaŃionale

Factorii de decizie, la orice nivel economic, sunt interesaŃi de

performanŃele economice reale ale indicatorilor economici analizaŃi.

În mod obi nuit, indicatorii economici obŃinuŃi sunt exprimaŃi în

preŃuri curente ale perioadei de calcul i sunt numiŃi indicatori nominali.

Astfel, pentru cunoa terea dinamicii reale a indicatorilor sintetici

macroeconomici trebuie înlăturată variaŃia preŃurilor. De regulă, se

utilizează indicii de timp Laspeyres i Paasche.

• Indicele de preŃuri Laspeyres:

∑∑IPL = p1q0 ,
p0q0

unde: p1, 0 = preŃurile din perioada curentă i de bază;
q0 = cantitatea din perioada de bază.

REMARCĂ!

• Se calculează cu rapiditate, datorită structurii din bază i faptului

că trebuie cunoscute doar preŃurile curente.

• Pentru că nu Ńine seama de produsele nou apărute, ci numai de

cele din structura de bază care au fost parŃial înlocuite în consum –

creează aparenŃa unei cre teri a preŃurilor mai mare decât în realitate.

∑∑• Indicele de preŃuri de tip Paasche: IPP = q1p1
q1p0

REMARCĂ!
• Este mai greu de calculat, datorită folosirii cantităŃilor din
perioada curentă.
• În comparaŃie cu indicele Laspeyres, el diminuează cre terea reală
a preŃurilor, deoarece reflectă produsele înlocuite în consum cu o pondere
mai mică decât în perioada anterioară.
• De asemenea nu se Ńine seamă de situaŃiile când cre terea
preŃurilor este justificată datorită îmbunătăŃirii parametrilor tehnici i
calitativi ai bunurilor.
ComparaŃiile internaŃionale s-au intensificat odată cu procesul de
integrare a statelor europene. De aceea, s-a impus folosirea unei
metodologii comune atât de organismele internaŃionale, cât i de

291

instituŃiile statistice naŃionale. Astfel, o problemă esenŃială o constituie

exprimarea indicatorilor într-o valută unică. Una din metodele cele mai

folosite este evaluarea pe baza parităŃii puterii de cumpărare. Pentru

aceste evaluări se folosesc indicii de preŃuri:

∑∑• indicele Laspeyres: IPL = p1q0 ,
p0q0

∑∑• indicele Paasche: IPP = p1q1 .
p0q1

REMARCĂ!

• Indicii de preŃuri folosesc în calcul:

– preŃurile acelora i produse din cele două Ńări comparate;

– preŃurile produselor sunt ponderate fie cu cantităŃile unei Ńări

(exemplu Ńara A), fie cu cantităŃile celeilalte Ńări (Ńara B).

RelaŃiile de calcul:

∑ ∑IPP=pAqA sau I PL = pAqB ,
∑ ∑A BpBqA BA pBqB

Datorită aplicării unor ponderi diferite între cei doi indici vor exista
diferenŃe, astfel pentru înlăturarea lor se va calcula indicele de preŃ de tip
Fischer – ca medie geometrică a celor doi indici Laspeyres i Paasche:

∑∑ ∑∑IPF = IPP ⋅ IPL = pAqB
pAqA ⋅ p Bq B
pBqA

REMARCĂ!
• Calcularea unui astfel de indice general de preŃuri este dificil de
realizat. Calculul acestui indice este făcut numai de organismele naŃionale
i internaŃionale de statistică.
• Indicii de preŃuri, astfel calculaŃi, arată paritatea puterii de
cumpărare a valutelor naŃionale ale Ńărilor comparate. Adică ei exprimă
raportul dintre necesarul de unităŃi monetare ale Ńării A i ale Ńării B
pentru cumpărarea acelora i cantităŃi de produse. Indicii pot arăta
raporturile existente între valutele Ńărilor comparate.

292

Pe baza acestor indici de preŃuri se calculează indicatorii

macroeconomici de rezultate (produsul intern, produsul naŃional, venitul

naŃional, consumul populaŃiei etc.).

Apoi se pot efectua comparaŃii internaŃionale astfel:

⇒ produsul intern, venitul naŃional, consumul populaŃie pe locuitor

i indicii acestor indicatori (luând ca bază nivelurile înregistrate în alte

Ńări):

pib = PIB ; I pib = pib A
P AB pib B

unde: PIB = produsul intern brut total;

p = numărul mediu al populaŃiei;

pibA,B = produsul intern brut pe locuitor în Ńara A, respectiv B.
⇒ structura pe ramuri i dinamica indicatorilor de rezultate,

comparativ cu cele înregistrate în alte Ńări.

⇒ eficienŃa factorilor de producŃie (productivitatea muncii,

eficienŃa capitalului fix etc.); compararea lor cu indicii de eficienŃă

specifici altor Ńări.

CONCEPTE-CHEIE: Sistemul Conturilor NaŃionale (SCN); subiecte
economice; conturi macroeconomice, produsul intern brut (PIB);
produsul intern net (PIN); produsul naŃional brut (PNB); produsul
naŃional net (PNN); venitul naŃional (VN); indicele preŃurilor produ-
cătorilor (IPp); indicele preŃurilor consumatorilor (IPC); indicele
general de preŃuri (Igp).

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

1. Ce reprezintă sistemul conturilor naŃionale (SCN) ca instrument
statistic?

2. Ce particularităŃi ale SCN cunoa teŃi?
3. Ce înŃelegeŃi prin noŃiunile de bază folosite în analiza SCN? DescrieŃi

aceste noŃiuni.
4. SpecificaŃi conturile din care este alcătuit SCN. PrezentaŃi aceste

conturi.

293

5. Cum calculaŃi indicatorul valoare adăugată brută (VAB)? Dar
excedentul de exploatare?

6. PrezentaŃi formulele de calcul pentru:
− produsul intern net (PIN);
− venitul naŃional;
− produsul naŃional net (PNN);
− venitul naŃional disponibil (VND);
− economiile nete (EN).

7. Care sunt principalii indicatori macroeconomici de rezultate?
8. Ce este i cum se poate calcula PIB?
9. Ce este i cum se poate calcula PIN?
10. Ce este i cum se poate calcula PNB? Dar PNN?
11. EnumeraŃi principalii indicatori de preŃuri folosiŃi în statistica

macroeconomică. RelaŃii de calcul i utilizări ale acestor indici.
12. Ce indici de preŃuri folosim pentru comparaŃiile în timp?
13. Cum putem realiza comparaŃiile internaŃionale?

294

10. STATISTICA BALANłEI DE PLĂłI EXTERNE

10.1. NoŃiuni i concepte generale

PoziŃia unei Ńări, în raporturile ei cu restul lumii, este reflectată în
două documente, a căror elaborare a fost armonizată sub auspiciile
Fondului Monetar InternaŃional (FMI):

• balanŃa de plăŃi externe (BPE), dacă se au în vedere
fluxurile dintre rezidenŃi i nerezidenŃi;

• poziŃia investiŃională internaŃională (PII), dacă se are în
vedere stocul de creanŃe i angajamentele financiare ale
economiei. Acest document este cunoscut i sub denumirea de
balanŃa creanŃelor i angajamentelor externe.

În Ńara noastră, de elaborarea acestor documente se ocupă Banca
NaŃională a României. Începând cu 1994 au fost aplicate normele
metodologice actualizate privitoare la înregistrarea i raportarea
operaŃiunilor valutare ce reprezintă tranzacŃii i fac obiectul BPE.
Aceste norme sunt cuprinse în Manualul balanŃei de plăŃi, publicat de
Fondul Monetar InternaŃional în 1993.

Concluzii:
• Datele cuprinse în aceste documente stau la baza alcătuirii

diferitelor componente ale conturilor naŃionale (conturi de
producŃie, de venituri, de capital i financiare) i sunt utile la
măsurarea produsului intern brut.
• Raportul dintre încasările i plăŃile externe, respectiv intrările
i ie irile de investiŃii străine, joacă un rol important în luarea
deciziilor politice cu caracter macroeconomic.
• Aceste documente stau la baza unor studii analitice, cum
sunt:

295

– studiul dezechilibrelor dintre încasări i plăŃi i necesitatea
unor măsuri de promovare sau de ajustare;

– analiza problemelor legate de datoria externă;
– studiul legăturilor dintre cursul de schimb i fluxurile

contului curent i contul de capital i financiar etc.
Potrivit Manualului BPE, elaborat sub auspiciile FMI, BPE este
un document statistic care rezumă tranzacŃiile unei economii cu restul
lumii, de-a lungul unei perioade de timp, de obicei un an.
La baza elaborării BPE stau câteva concepte importante:
• TranzacŃie internaŃională, prin care se înŃelege transfor-

marea, comercializarea, transferul sau stingerea unei valori
economice în relaŃiile unei economii cu restul lumii.
• RezidenŃi sau nerezidenŃi – distincŃia dintre cele două noŃiuni
se referă la centrul principal de interes sau activitate.
RezidenŃii unei economii sunt alcătuiŃi din totalitatea persoanelor
fizice i juridice care au interes economic în teritoriul
economic al Ńării respective:

– familiile i indivizii care î i creează în cadrul economiei o
gospodărie;

– firmele (societăŃi comerciale sau regii autonome),
corporaŃiile sau cvasicorporaŃiile (sucursale ale investito-
rilor străini ce nu au dobândit personalitate juridică);

– organizaŃii private nonprofit;
– administraŃia publică centrală (guvernul) i locală.
NerezidenŃii sunt:
– persoane fizice i juridice străine care fiinŃează în afara teri-

toriului economic al Ńării;
– conaŃionalii care i-au mutat centrul de interes econo-

mic/activitate în străinătate;
– turi tii străini;
– oameni de afaceri i funcŃionari diplomatici aflaŃi temporar

pe teritoriul altei Ńări decât cea de origine.
• Centru de interes economic se află într-o Ńară atunci când o

persoană fizică sau juridică are plasamente în economia acelei
Ńări. Astfel, se angajează sau intenŃionează să se angajeze în
tranzacŃii comerciale sau financiare pe o perioadă de timp nu
mai mică de un an.

296

• Teritoriul economic al Ńării corespunde teritoriului geogra-
fic administrat de guvernul unei Ńări, unde persoanele, bunu-
rile i capitalul circulă liber. Teritoriul economic al unei Ńări
cuprinde spaŃiul aerian, apele teritoriale, teritorii din apele
internaŃionale asupra cărora Ńara are drepturi exclusive, encla-
vele teritoriale din restul lumii, zonele libere, depozitele de
graniŃă i/sau unităŃile operate de firme nerezidente sub
controlul vamal al Ńării respective.

• Evaluarea tranzacŃiei se face la preŃul pieŃei, reprezentând
suma de bani pentru care tranzacŃia se încheie între parteneri,
plăŃi independente, reunite din interese strict economice.

• Momentul înregistrării tranzacŃiei este momentul schimbu-
lui de proprietate. În practică este momentul în care se
înregistrează în contabilitatea băncii în care partenerii au
deschise conturile lor.

• Principiul dublei înregistrări în elaborarea BPE este acela
prin care fiecare tranzacŃie care se înregistrează trebuie să fie
reprezentată prin două intrări, care au aceea i valoare. O intrare
este pe credit cu semnul plus „+”, iar cealaltă este pe debit cu
semnul minus „–”. Astfel, suma intrărilor cu semnul „+” este
egală cu suma intrărilor cu semnul „–”, iar soldul va fi zero.

În practică, datele pentru alcătuirea BPE provin din surse diferite,
astfel, sistemul de înregistrare prin dublă partidă nu este perfect,
conturile nu se echilibrează, putând apărea erori i omisiuni.

Majoritatea intrărilor din BPE se referă la tranzacŃii în care
valorile economice sunt date sau primite în schimbul altor valori
economice. Acestea constau din resurse reale (bunuri, servicii i
venituri) i poziŃii financiare.

Dacă tranzacŃia dă na tere unei înregistrări unice, trebuie făcută o
înscriere (numită transfer), special concepută pentru a asigura com-
pensarea necesară.

łara care alcătuie te BPE înregistrează pe:
• Credit (activ):

– resurse reale, indicând exporturi de bunuri materiale i
servicii, încasări de venituri aferente factorilor de producŃie
care au părăsit Ńara;

297

– poziŃii financiare, reprezentând reduceri ale activelor
externe sau cre teri ale pasivelor externe ale economiei.

• Debit (pasiv):
– resurse reale, reprezentând importuri de bunuri materiale i
servicii, plăŃi cu titlu de venituri ale factorilor de producŃie
intrate în Ńară din străinătate în vederea valorificării;
– poziŃii financiare, reprezentând cre terea activelor externe
ale Ńării sau reduceri ale pasivelor externe ale economiei.

Pentru activele reale sau financiare, o cifră pozitivă (credit) arată
o scădere, în timp ce o cifră negativă (debit) arată o cre tere.

Pentru angajamente, o cifră pozitivă (credit) arată o cre tere, în
timp ce o cifră negativă (debit) arată o diminuare.

Transferurile sunt trecute pe credit când înscrierile pe care le
compensează sunt făcute în debit i sunt trecute pe debit când
înscrierile sunt efectuate în credit.

BPE se întocme te de autoritatea monetară centrală (BNR) pe
baza raportărilor lunare ale tuturor băncilor comerciale autorizate de
ea să intermedieze tranzacŃii comerciale i financiare internaŃionale.
Pentru a se asigura întreaga gamă de informaŃii necesare în
gestionarea echilibrului extern, BPE se elaborează:

• global – pentru a arăta totalitatea tranzacŃiilor economiei
naŃionale cu restul lumii;

• bilateral – cu fiecare Ńară parteneră, pentru evidenŃierea
particularităŃilor tranzacŃiilor comerciale i financiare;

• regional – cu grupări de state, care adoptă i respectă reguli
comune în tranzacŃiile cu România.

10.2. Definirea BalanŃei de plăŃi externe (BPE)

Manualul FMI, elaborat în 1993 pentru armonizarea modului de
întocmire a BPE i a poziŃiei investiŃionale a unei Ńări, recomandă
Ńărilor membre FMI să repartizeze în două conturi totalitatea
tranzacŃiilor lor cu restul lumii:

• contul curent sau BPE curente (BalanŃei de plăŃi externe
curente);

• contul de capital i financiar sau balanŃa mi cărilor de
capital.

298