Balu, Mariana Elena - Bazele statisticii

Fiecare dintre aceste conturi se detaliază pe subconturi (capitole),
posturi i poziŃii, pentru a evidenŃia specializarea internaŃională a
economiei Ńării, precum i interesele economice i financiare pe care le
promovează.

BalanŃa de plăŃi este un document statistic în care sunt
rezumate tranzacŃiile economice ale unei Ńări cu restul lumii pentru
o perioadă dată. BalanŃa de plăŃi nu se ocupă de plăŃi, ci de
tranzacŃii.

TranzacŃia este un flux economic care reflectă crearea,
transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori
economice i presupune transferul de proprietate asupra bunurilor
i/sau drepturilor financiare, prestarea de servicii sau
disponibilizarea de forŃă de muncă i capital.

TranzacŃiile din BPE sunt operaŃiuni desfă urate între rezidenŃi i
nerezidenŃi. În BPE se includ i tranzacŃiile cu creanŃe financiare între
doi rezidenŃi din sectoare diferite ale economiei (autoritatea monetară,
guvern, bănci, alte sectoare), precum i tranzacŃiile cu angajamente
financiare externe între doi nerezidenŃi (dar rezidenŃi în Ńări diferite).

RezidenŃa economică nu se bazează pe naŃionalitate sau alte
criterii legale, de i poate fi similară cu conceptul de rezident, utilizat
în multe Ńări prin stabilirea plătitorilor de taxe i impozite.

ParticularităŃi ale BPE:
• BPE lucrează cu fluxuri (nu cu stocuri), astfel urmăre te eveni-

mentele economice pe parcursul unei perioade de timp de referinŃă.
• Există o deosebire între BPE i reflectarea plăŃilor externe,

pentru că un număr de tranzacŃii internaŃionale pot, sau nu pot,
să dea loc unei plăŃi, iar unele nu comportă niciun fel de plată.
Prezentarea BPE este făcută în tabelul 10.1.

299

Tabelul 10.1. BalanŃa de plăŃi externe

1. CONTUL CURENT (A+B+C)
A. Bunuri i servicii
a) bunuri fob (export/import);
b) servicii.
B. Venituri
– din muncă;
– din investiŃii directe;
– din investiŃii de portofoliu;
– din alte investiŃii de capital (dobânzi).
C. Transferuri curente
– sector oficial;
– alte sectoare.

2. CONTURI DE CAPITAL I FINANCIAR (A+B)
A. Contul de capital
a) transferuri de capital;
b) achiziŃionare/vânzare active nemateriale/nefinanciare.
B. Contul financiar
a) investiŃii directe;
b) investiŃii de portofoliu;
c) alte investiŃii de capital;
d) conturi în tranzit;
e) conturi de cliring/barter;
f) active de rezervă.

3. ERORI I OMISIUNI (net)

TOTAL GENERAL

CONTUL CURENT AL BPE cuprinde trei capitole distincte:
A – Bunuri i servicii; B – Venituri; C – Transferuri curente.
A. Bunuri i servicii cuprinde:

– balanŃa comercială, respectiv importul i exportul de bunuri
materiale (tangibile sau vizibile) evaluate la preŃuri franco-
frontieră vamală a Ńării exportatoare sau preŃuri fob port de
îmbarcare (fob-free on board = liber la bordul navei);

300

– balanŃa serviciilor, care cuprinde încasări i plăŃi rezultate
din prestarea de servicii între rezidenŃi i nerezidenŃi
(prezentată i la capitolul de comerŃ exterior i servicii).

Capitolul Bunuri1 cuprinde:
– mărfuri de export (import);
– bunuri pentru prelucrare;
– reparaŃii de bunuri;
– procurare de bunuri în porturi de către cărău i;
– aur monetar.

Capitolul Servicii cuprinde:
– servicii de transport;
– turism-călători;
– alte servicii.

B. Venituri sau balanŃa veniturilor cuprinde încasări i plăŃi
cauzate de faptul că factorii de producŃie trec frontiera Ńării
pentru valorificare, iar veniturile rezultate sunt (fie i parŃial)
repatriate. Astfel, se înregistrează:
– venituri din muncă;
– venituri din investiŃii directe i de portofoliu;
– venituri acumulate de un investitor din deŃinerea de
active financiare (depozite bancare, împrumuturi acordate,
efecte de comerŃ i servicii etc.).

C. Transferurile curente cuprind intrările i/sau ie irile de resurse
reale (bunuri sau servicii) i financiare (cotizaŃii, burse, premii
etc.) fără compensare din partea beneficiarului. Transferurile
sunt făcute de instituŃiile administraŃiei publice (subvenŃii
acordate/primite pentru susŃinerea bugetului curent, contribuŃii
la bugetele administrative ale organizaŃiilor internaŃionale,
burse de stat, premii internaŃionale, cheltuieli pentru între-
Ńinerea reprezentanŃelor diplomatice, consulare, culturale,
militare etc.), fie de persoane fizice, fie de organizaŃii private,
conform legislaŃiei în vigoare i în legătură cu interesele pe

1 Pentru detaliere vezi, Begu L.S., Statistică internaŃională, Editura All
Beck, Bucure ti, 1999 – capitolul Bunuri.

301

care le promovează (chirii, mo teniri, premii, burse, donaŃii,
ajutoare nerambursabile operate între rezidenŃi i nerezidenŃi).
Capitolul Transferuri curente este format din:
– Transferuri ale guvernului general;
– Transferuri private.

CONTUL DE CAPITAL I FINANCIAR AL BPE sau BALANłA DE
CAPITAL evidenŃiază mi cările de capital în două tipuri de tranzacŃii:

A. Contul de capital cuprinde toate operaŃiile cu achiziŃionarea
i vânzarea de active nefinanciare ce nu sunt rezultatul muncii
umane (terenurile, bogăŃiile subsolului), precum i active
intangibile (brevete, mărci etc.), dar i operaŃiile de încasare
sau plăŃi în vederea transferului internaŃional al capitalului,
tranzacŃionate între rezidenŃi i nerezidenŃi.

B. Contul financiar reune te operaŃiile care au ca obiect activele
financiare:
– schimbarea proprietăŃii activelor financiare străine;
– crearea i/sau lichidarea de creanŃe în relaŃia cu restul
lumii, în cadrul activelor i pasivelor financiare externe
ale unei economii.
OperaŃiile sunt structurate pe tranzacŃii:
1. InvestiŃii directe2, formate din:
• investiŃii directe de capital ale rezidenŃilor în străinătate;
• investiŃii ale nerezidenŃilor în România.
InvestiŃiile directe presupun plasamente financiare într-o
întreprindere situată în afara teritoriului economic al Ńării
investitorului, în condiŃiile influenŃării în luarea deciziilor
pentru obŃinerea de profit.
2. InvestiŃii de portofoliu3 – tranzacŃii care au ca obiect acŃiuni i
obligaŃiuni negociate pe piaŃa bursieră sau extrabursieră:
• valori mobiliare de natura acŃiunilor (pe activ);
• valori mobiliare de natura obligaŃiunilor (pe activ);
• valori mobiliare de natura acŃiunilor (pe pasiv);
• valori mobiliare de natura obligaŃiunilor (pe pasiv).

2 Ibidem.
3 Ibidem.
302

În activ se înregistrează creanŃele deŃinute de rezidenŃi
asupra nerezidenŃilor, iar în pasiv angajamentele reziden-
Ńilor faŃă de nerezidenŃi.
InvestiŃiile de portofoliu sunt plasamente financiare într-o
societate comercială sau bancară situată în afara teritoriului
economic al Ńării investitorului, cu scopul de a asigura o
valorificare mai avantajoasă a capitalului pe piaŃa externă
decât se poate obŃine pe propria piaŃă financiară.
3. Alte investiŃii de capital4 se referă la creditele financiare,
împrumuturile de la FMI i folosirea acestora:
• la activ:
– împrumuturi i credite pe termen lung;
– împrumuturi i credite pe termen scurt;
– documente de export, pe termen lung, în curs de decontare;
– documente de export, pe termen scurt, în curs de decontare;
– numerar i cecuri;
– depozite deŃinute de rezidenŃi;
– alte active;
• la pasiv:
– credite i împrumuturi de la FMI;
– împrumuturi i credite pe termen lung;
– împrumuturi i credite pe termen scurt;
– documente de import, pe termen lung, în curs de decontare;
– documente de import, pe termen scurt, în curs de decontare;
– numerar i cecuri;
– depozite deŃinute de nerezidenŃi în România;
– alte pasive.
4. Conturi în tranzit conŃine conturi cu sume a căror prove-
nienŃă sau destinaŃie este în curs de stabilire.
5. Conturi de cliring/barter înregistrează numai mi carea
activelor i pasivelor nete.

4 Ibidem.

303

BARTER:

→ este o compensaŃie globală, la nivel de grupe de întreprinderi ce
pot aparŃine uneia sau a mai multor ramuri economice;

→ se face pe baza unor contracte, care nu prevăd existenŃa unui
suport financiar pentru stingerea datoriilor, de aceea devine necesară
existenŃa unei scrisori de garanŃie bancară.

CLEARING:

→ este o compensaŃie globală privind schimbul reciproc de mărfuri
i servicii între două sau mai multe Ńări. Schimbul se efectuează fără a fi
însoŃit de schimb de devize;

→ se formează raportul: importatori – bancă de compensaŃie –
exportatori;

→ calculul de compensaŃie se face în mod global la sfâr itul anului
(prin livrări de mărfuri, prestaŃii de serviciu, plăŃi în valută etc. – pentru
eventualele solduri debitoare).

6. Activele de rezervă sunt sub controlul i la dispoziŃia
autorităŃii monetare din fiecare Ńară (BNR) pentru a echilibra
BPE, pentru intervenŃii pe piaŃa valutară în vede-rea influen-
Ńării cursului de schimb al monedei naŃionale. Ele sunt cons-
tituite din aur monetar, drepturi speciale de tragere (DST),
poziŃia de rezervă la FMI, disponibilităŃi în valute străine i
alte creanŃe.

PoziŃia ERORI I OMISIUNI apare în BPE cu o anumită încărcare,
fie pe debit fie pe credit, ca urmare a faptului că tranzacŃiile financiare
i comerciale derulate de către băncile comerciale au o formă
complexă, ce nu permite identificarea u oară a structurii analitice
propuse de FMI prin Manualul BalanŃei de plăŃi externe. TranzacŃiile
derulate chiar în ziua prezentării la BNR a rapoartelor lunare de către
băncile comerciale rămân a fi adăugate abia la sfâr itul anului.

Pentru că datele necesare alcătuirii balanŃei provin din surse
diferite, procesul de contabilizare prin dublă intrare nu este perfect.
Omisiunile i inadvertenŃele tind să se compenseze; mărimea
diferenŃei nete nu poate fi considerată ca indicator al acurateŃei unei
balanŃe, iar analiza diferitelor poziŃii ale balanŃei rămâne la nivelul
unei tentative de caracterizare. O diferenŃă mare i persistentă în timp
afectează credibilitatea întregii balanŃe, iar BPE n-ar mai putea fi
folosită ca instrument de analiză macroeconomică.

304

Echilibrarea BPE
Datorită dublei înregistrări a tranzacŃiilor cu restul lumii, BPE a
unei Ńări este, în mod necesar, echilibrată, în sensul că la nivel global
credit = debit sau încasări = plăŃi, iar soldul este nul.
Soldul BPE arată relaŃia în care se găsesc cele două conturi
principale (contul curent i contul de capital i financiar) din punct de
vedere al intrărilor i ie irilor generate de tranzacŃiile internaŃionale.
Soldul se calculează ca diferenŃă (sumă netă) între încasările
(creditul) i plăŃile (debitul) aferente tranzacŃiilor înscrise în balanŃă.
De obicei se constată un dezechilibru, fie într-un sens fie în
celălalt. Astfel, dacă încasările sunt mai mari decât plăŃile, soldul este
pozitiv sau excedentar (balanŃă activă sau excedentară). Dacă
încasările sunt mai mici decât plăŃile, soldul este negativ sau deficitar
(balanŃă pasivă sau deficitară).
Conceptele de dezechilibru activ/pasiv, excedent/deficit, se aplică
în cazul unei balanŃe globale de plăŃi externe numai conturilor,
capitolelor sau poziŃiilor din balanŃă i nu întregii balanŃe.
Excedentul contului curent al BPE poate determina:
• o reducere a propriei datorii externe faŃă de străinătate prin

achitarea unor tran e din împrumuturile acordate;
• cre terea rezervelor oficiale ale Ńării;
• împrumuturi acordate nerezidenŃilor;
• un export de capital sub formă de investiŃie în străinătate etc.
Deficitul contului curent al BPE generează în contul de capital
financiar următoarele operaŃii:
• un import de capital;
• o amânare a rambursării datoriei externe;
• cheltuirea unei părŃi din rezervele oficiale pentru a achita

plăŃile scadente etc.
BPE se va împărŃi în două conturi:
• contul curent aflat „peste linie”;
• contul de capital i financiar aflat „sub linie”.
Dezechilibrul constatat deasupra liniei în contul curent se
reglează prin balanŃa de sub linie.

305

Când soldurile posturilor contului curent nu se compensează,
diferenŃa „+” sau „–” este absorbită prin posturile aflate sub linie, iar
în ultimă instanŃă ea grevează asupra activelor de rezervă ale statului.

La nivel regional sau bilateral, BPE sunt adeseori în dezechilibru.
Astfel, BNR, în calitate de autoritate monetară centrală, are misiunea
de a supraveghea aceste dezechilibre parŃiale i de a sugera guvernului
măsuri de politică financiară, comercială i economică, menite să
corecteze în timp aceste dezechilibre, pentru ca ele să nu afecteze grav
schimburile Ńării cu restul lumii.

REMARCĂ! BalanŃa globală a unei Ńări nu poate rămâne
dezechilibrată, pentru că soldul exprimă influenŃa tranzacŃiilor efectuate de
o economie cu restul lumii, asupra rezervelor internaŃionale nete ale Ńării.

10.3. Indicatori statistici pentru analiza BPE

Pornind de la mecanismul de echilibrare al BPE, cele două conturi

(contul curent i contul de capital i financiar) fac obiectul analizei

statistice. Dezechilibrul din fiecare cont se analizează prin:
− mărimea absolută i relativă a dezechilibrului, pentru a cunoa te
amploarea acestei stări;
− evoluŃia în timp a dezechilibrului;
− structura dezechilibrului pentru explicarea originilor sale.

10.3.1. Indicatori statistici pentru analiza contului curent al BPE

Dacă asociem toate înregistrările din creditul BPE cu încasările gene-

rate de exportul de mărfuri sau de servicii (xj), iar cele din debitul BPE cu

( )plăŃile pentru import (mj), atunci soldul (Sj) al unei poziŃii j j = 1, k va fi:

Sj = xj-mj (10.1)

La nivelul balanŃei, soldul contului curent este dat de diferenŃa

dintre încasările totale i plăŃile totale:

k

S = ∑Sj = ∑ x j − ∑mj = X − M,

j=1 j j

unde:

∑ x j = încasările totale;

j

∑ m j = plăŃile totale.

j

306

Soldul poate fi:
– S > 0: sold excedentar sau activ, când încasările depă esc plăŃile;
– S = 0: sold echilibrat, sold zero, când încasările sunt egale cu plăŃile;
– S < 0: sold deficitar sau pasiv, când încasările sunt depă ite de plăŃi.
OBSERVAłIE! Mărimea absolută a soldului contului curent sau a
soldului uneia din componentele sale, ne folose te pentru a putea
continua analiza, dar ea nu permite emiterea unei constatări calitative.
De aceea, calculul mărimilor relative ale soldului ne va permite să
vedem cât este de grav dezechilibrul.

Ponderea soldului contului curent în PIB este o mărime deri-

vată, care ne arată deficitul (excedentul) contului curent faŃă de PIB:

MRS = S ⋅100 (10.2)
PIB

unde: MRS = ponderea soldului contului curent în produsul intern brut;

S = X – M este soldul contului curent; PIB = produsul intern brut.

OBSERVAłII!
• Un dezechilibru de 2% până la ±4% este firesc, cu condiŃia să

nu se permanentizeze.
• Dacă este cuprins între ±5% i ±10%, este un semnal de

alarmă pentru factorii de decizie la nivel macroeconomic.
• Dacă dezechilibrul depă e te 10% faŃă de PIB, este semnul

unor disfuncŃii grave în economie.

Gradul de deschidere a economiei (GDE) unei Ńări sau

„ventilarea” internaŃională a produsului intern brut al Ńării respective

se poate obŃine prin:

GDE = X + M ⋅100 (10.3)
PIB

OBSERVAłIE! Raportul poate fi mai mare sau mai mic de 100%,

arătând măsura în care comerŃul exterior contribuie la realizarea PIB.

Mărimea relativă a soldului faŃă de volumul total al
tranzacŃiilor (MRSj) prezintă avantajul că poate fi calculată la nivelul
fiecărui capitol, poziŃii, posturi etc. cu relaŃia:

307

MRSj = x Sj ⋅100 (10.4)
+ mj
j

OBSERVAłII!
• ComparaŃia dintre dezechilibrele relative ale componentelor

contului curent i acesta, cât i cu dezechilibrul general, relevă
posturile ce sunt cel mai grav afectate.
• Pot fi considerate praguri valorile ±15%:
– dacă MRSj > +15%, intrările de bani au fost numeroase i

Ńara respectivă nu îi folose te;
– dacă MRSj < +15%, importurile rămân neplătite, fapt ce va

duce fie la scăderea rezervelor valutare ale Ńării, fie la
cre terea datoriei externe.
• Analiza balanŃei prin solduri se poate efectua numai dacă
semnul soldului rămâne acela i.

Gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări (GA) este o mărime

relativă care exprimă gravitatea dezechilibrului prin abaterea faŃă de

poziŃia de echilibru (100%). Gradul de acoperire este expresia

procentuală a soldului balanŃei contului curent:

GA = X ⋅100 (10.5)
M

iar la nivelul fiecărei componente:

GA j = xj ⋅100 (10.6)
mj

OBSERVAłII! Utilizarea acestui indicator oferă avantajul de a

releva dimensiunea calitativă a dezechilibrului absolut. Astfel:

– GA < 100% arată un sold deficitar;

– GA > 100% arată un sold excedentar.

Indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări

( I1G/0A ) arată evoluŃia în dinamică a raportului dintre plăŃi i încasări:

I1G/0A = GA1 = X1 : X0 = X1 : M1 = I1X/0 (10.7)
GA 0 M1 M0 X0 M0 I1M/0

308

OBSERVAłII!
• I1G/0A = 100% arată o menŃinere în timp a (dez)echilibrului

dintre încasări i plăŃi.
• I1G/0A > 100% poate semnifica:

– cre terea excedentului, caz în care GA1 > GA0, atât în
perioada curentă, cât i în bază; gradul de acoperire a
plăŃilor prin încasări a fost peste 100%, însă în perioada
curentă a fost mai mare decât în perioada de bază;

– trecerea de la starea deficitară sau echilibrată la o balanŃă
excedentară;

– reducerea pasivului, atunci când, în ambele perioade, gradul
de acoperire a plăŃilor prin încasări este sub 100%, însă
pasivul balanŃei s-a redus în perioada curentă faŃă de cea
anterioară.

• Dacă I1G/0A < 100% situaŃia se deteriorează de-a lungul anilor,
pentru că GA1 < GA0 i se observă următoarele efecte:
– diminuarea excedentului;
– degradarea balanŃei, de la un sold pozitiv la unul negativ;
– sporirea dimensiunilor deficitului.

• Analiza I1G/0A se face în colaborare cu mărimea absolută a
soldului în perioada curentă.

Concluzii:
Factorii care acŃionează asupra contului curent sunt: inflaŃia

internă, veniturile disponibile interne, cursul de schimb i constrân-
gerile guvernamentale.

Dacă rata inflaŃiei interne cre te într-o măsură mai mare decât
la majoritatea partenerilor, soldul contului curent, în general, scade, ca
urmare a faptului că, consumatorii interni vor fi tentaŃi să importe mai
multe bunuri i servicii i să exporte mai puŃin.

Dacă veniturile disponibile ale Ńării cresc într-un ritm mai
mare decât la majoritatea partenerilor de comerŃ exterior, atunci soldul
contului curent al Ńării respective, în general, va scădea. Nivelul ridicat

309

al veniturilor duce la cre terea consumului de bunuri i servicii,
inclusiv cele importate.

Dacă cursul de schimb al monedei Ńării respective tinde să se
aprecieze faŃă de cursurile partenerilor externi, atunci soldul contului
curent tinde să scadă. Deci, exportul tinde să devină mai scump.

Guvernul poate influenŃa soldul contului curent prin
impunerea de bariere tarifare i netarifare la bunurile din import.

10.3.2. Indicatori statistici pentru analiza contului de capital
i financiar în cadrul BPE

Contul de capital i financiar prezintă un anumit sold (S), obŃinut
ca diferenŃă între vânzările de active către nerezidenŃi (X), ceea ce
presupune încasări în valută înregistrate în creditul contului i
achiziŃionările de active străine de către rezidenŃi (M), determinând
plăŃi evidenŃiate în debit:

S=X–M
iar la nivelul fiecărui post se poate stabili un sold (sj):

sj = xj-mj

∑ ∑ ∑unde: S = Sj ; X = x j ; M = mj.

Mărimea relativă a soldului arată gravitatea dezechilibrului prin

raportul între soldul contului (S) i totalul tranzacŃiilor cu active (X+M):

MRS = S ⋅100 (10.8)
X+M

i, respectiv, la nivelul postului:

MRSj = xj sj ⋅100 (10.9)
+ mj

Gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări (GA) arată

dezechilibrul din tranzacŃiile cu active financiare i nefinanciare:

• la nivelul BPE: GA = X ⋅100
M

• pentru fiecare componentă a contului: GA j = xj ⋅100
mj

310

Indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări

( I GA ) arată evoluŃia în dinamică a dezechilibrului:
1/ 0

IGA = GA1
1/ 0 GA0

Rata de contribuŃie (RCj) a fiecărei componente la
dezechilibrul total al contului:

RC j = sj ⋅100 (10.10)
S

OBSERVAłIE! Rata de contribuŃie se poate calcula în măsura în
care soldurile (sub)conturilor componente au semnul soldului general
al contului de capital i financiar.

Pentru aprofundarea analizei este necesar să se pornească de la
faptul că fiecare tranzacŃie cu active financiare i nefinanciare are ca
scop valorificarea capitalului investit. Structura rezumată a BPE
permite observarea relaŃiei dintre veniturile încasate de România din
investiŃii directe în restul lumii (creditul contului curent) i investiŃiile
directe ale României în restul lumii (debitul contului de capital i
financiar), comparativ cu relaŃia dintre veniturile din investiŃii străine
directe plătite de România către restul lumii i influxul de capital
străin în economia României sub formă de investiŃii directe. Analiza
poate fi extinsă i pentru investiŃiile de portofoliu, alte investiŃii
(împrumuturi contractate, respectiv acordate) etc.

Astfel, se pot calcula indicatori5 ca:

Ponderea diverselor venituri în veniturile totale (V):

Ponderea veniturilor din investiŃii directe (VID):

PVID = VID ⋅100 (10.11)
V

5 Begu L.S., Statistică internaŃională, Editura All Beck, Bucure ti,
1999.

311

Ponderea veniturilor din investiŃii de portofoliu (VIP):

PVIP = VIP ⋅100 (10.12)
V

Ponderea veniturilor din alte investiŃii (VAI):

PVAI = VAI ⋅100 (10.13)
V

Raportul dintre veniturile din investiŃii directe (de pe credit),

notate VID i investiŃiile directe efectuate (de pe debit) notate

cu ID:

R1 = VID (10.14)
ID

OBSERVAłII!

• R1 > 1 numai în cazul Ńărilor cu o migraŃie puternică a
capitalului pentru valorificarea pe pieŃe externe.

• R1 < 1 pentru Ńările beneficiare de investiŃii directe străine.
În Ńările în curs de dezvoltare se calculează un R2 prin compa-
rarea plăŃilor în contul veniturilor din investiŃiile directe noi

(VID – debit) în total investiŃii directe (ID – credit):

R2 = VID (debit) (10.15)
ID (credit)

OBSERVAłIE! Raportul este favorabil Ńării respective când este
subunitar, caz în care investiŃiile directe noi sunt mai mari decât plăŃile
în contul veniturilor din investiŃii directe acceptate în anii precedenŃi.

312

EXEMPLU:
Vom analiza evoluŃia BalanŃei de plăŃi externe a României în anul
2005 faŃă de 2004 cu ajutorul câtorva indicatori statistici (tabelul 10.2):

Tabelul 10.2. BalanŃa de plăŃi

Credit 2004 Sold Credit – u.m. –
A0 Debit (+/-) A1
S0 2005
1. CONTUL CURENT 15.290 P0 -2.223 18.444
(A+B+C) Debit Sold
A. Bunuri i servicii 13.418 17.513 16.223 P1 (+/-)
– bunuri fob (export/import) 10.385 13.876 S1
– servicii 2.033 2.347
B. Venituri 19.969 -1.525
C. Transferuri curente 455 413
2. Conturi de capital i 1.417 16.502 -3.084 1.808 18.825 -2.602
financiar (A+B) 6.739 14.356 -2.969 8.245 16.487 -2.611
A. Contul de capital 2.148 2.338
– transferuri de capital; 108 -115 100 +9
B. Contul financiar 108 737 -282 100 872 -459
− investiŃii directe 274 1.143 272 1.536
− investiŃii de portofoliu 1.303 5.240 1.499 1.366 5.863 2.382
− alte investiŃii de capital 1.155 905
− conturi în tranzit, conturi de 4.150 13 95 7 93
cliring/barter 13 95 5.821 7 93
− active de rezervă BNR 23 43
(„–”cre tere, „+”scădere) 129 1.174 238 1.128
3. ERORI I OMISIUNI (net) 0 580 575 10 523 382
3.025 3.259
Total general 724 1.125 0 24 2.562
22.753 9 14 26.686 19

1.484 -1,484 1.812 -1.802

0 724 857 -857
22.753 0
26.689 0

Sursa: date convenŃionale

Ponderea soldului curent în PIB (MRS) este o mărime

relativă ce consemnează deficitul (excedentul) contului curent

faŃă de PIB:

MRS = S ⋅100 = CREDIT − DEBIT ⋅100 2004 2005
PIB PIB

-5,53% -3,33%

313

PIB: 2004 2005

40.145,5 45.749,1

Dacă interpretăm valorile acestui indicator vom constata:

• MRS∈ (± 2% i ± 4%) pentru aceste valori dezechilibrul este

firesc cu condiŃia să nu se permanetizeze, iar guvernul trebuie să ia

măsuri de reechilibrare a contului curent al BalanŃei de plăŃi externe

(situaŃia anului 2005);

• MRS∈ (± 5% i ±10%) prezintă un semnal de alarmă pentru

factorii de decizie la nivel macroeconomic (situaŃia anului 2004).
MSR cu valori mai mari de 10% faŃă de PIB arată un

dezechilibru care semnalează grave disfuncŃii în economia unei Ńări.
Din analiza soldului curent în PIB în anul 2005, s-a constatat că

acesta a avut cea mai redusă pondere (3,33%) după anul 1994.

Mărimea relativă a soldului contului curent (S) faŃă de
volumul total al tranzacŃiilor (MRST):

MRST = S DEBITT ⋅100
CREDITT +

unde pot fi considerate praguri valorice ±10%:

2004 2005
-6,78% -4,1%

Valorile acestui indicator, situate sub 10%, pot indica că importurile
au rămas neplătite, ceea ce va duce la scăderea rezervelor i la cre terea
datoriei externe. Dezechilibrul contului curent este însă considerat
acceptabil i nu implică măsuri monetare sau fiscale imediate.

Dar o valoare a MRST, mai mare decât 10%, poate arăta intrări
numeroase de bani pe care Ńara respectivă nu le folose te, acestea
producând un dezechilibru, care va impune intervenŃia autorităŃii
monetare i, totodată, va corecta acest dezechilibru în timp.

Avantajele acestui indicator constau în faptul că poate fi calculat
i la nivelul capitolelor, poziŃiilor, posturilor etc. ComparaŃia care se
poate face între dezechilibrul general i dezechilibrele relative, ale
componentelor contului curent, poate arăta posturile care sunt cele mai
grav afectate. Spre exemplificare vom lua:

314

• capitolul Bunuri (BalanŃa comercială):

= Sj ⋅100 2004 2005
Aj + -11,53% -8,61%
( ) ( )MRSj Pj
credit debit

• capitolul Servicii (BalanŃa serviciilor):

2004 2005
-2,75% -0,58%

Din această analiză, observăm dificultatea capitolului Bunuri,
care în 2001 are o valoare mai mare de 10%, dar, începând cu 2002, se
reduce până la 8,61%.

Gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări (GA):

Acest indicator arată gravitatea dezechilibrului prin abaterea sa

faŃă de poziŃia de echilibru (100%)

GA = CREDIT(incasari) ⋅100 2004 2005
DEBIT(plati)

87,31% 92,11%

Cu ajutorul acestui indicator GA putem vedea dimensiunea

calitativă a dezechilibrului absolut:

• GA < 100% arată un sold deficitar;

• GA > 100% arată un sold excedentar.

În 2002, indicatorul GA = 92,11% arată o situaŃie economică

care se apropie de o stare de echilibru.

Gradul de deschidere a unei economii (GDE) se obŃine:

GDE = CREDIT (incasari) + DEBIT (plati) ⋅100 2004 2005

PIB

81,67% 83,96%

arată măsura în care comerŃul exterior al unei Ńări contribuie la
realizarea PIB-ului Ńării respective (în funcŃie de cum este indicatorul
mai mic sau mai mare de 100%).

Dinamica evoluŃiei dezechilibrelor BalanŃei de plăŃi externe o
putem analiza cu următorii indicatori:

315

Indicele soldului contului curent IS se calculează în
2005 / 2004

condiŃiile în care semnul soldurilor au acela i semn:

IS = S2005 ⋅100 = −1.525 ⋅100 = 68,6%
2005 / 2004 S2004 − 2.223

Dacă valoarea indicelui este mai mare decât 100% i soldurile

sunt negative, atunci cre terea deficitului contului curent se traduce

printr-o deteriorare a BalanŃei de plăŃi externe curente. Valoarea

indicelui I =S 68,6%, ceea ce arată o îmbunătăŃire în 2005 a
2005 / 2004

BalanŃei de plăŃi externe curente, printr-o u oară scădere a deficitului

cu 31,4% faŃă de 2004.

Însă, o ameliorare a BalanŃei de plăŃi externe curente s-ar

produce dacă IS / 2004 > 100%, atunci când el s-ar calcula din solduri
2005

pozitive ale contului curent.

Indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări I1G/A0 :

IGA = GA1 ⋅100 = 0,9211 ⋅100 = 105,56%
2005 / 2004 GA 0 0,8731

Dacă I GA = 105,5% , deci mai mare decât 100%, rezultă o
2005 / 2004

ameliorare a situaŃiei contului curent a BalanŃei de plăŃi externe (cre te

acoperirea plăŃilor prin încasări).

Analiza poate continua de la balanŃa comercială i la celelalte

balanŃe. Astfel, balanŃa serviciilor:

Tabelul 10.3. BalanŃa serviciilor

Încasări 2004 2005 Indici (%)
PlăŃi 2033 2347 2005/2004
Sold 2148 2338
-115 115,4
9 108,8

-

În 2005, BalanŃa serviciilor are un excedent de 9 u.m. datorită
îmbunătăŃirii raportului dintre încasări i plăŃi la poziŃia transport:

316

Tabelul 10.4. BalanŃa veniturilor

Încasări 2004 2005 Indici (%)
PlăŃi 455 413 2005/2004
Sold 737 872
-282 -459 90,8
118,3
162,8

BalanŃa veniturilor s-a încheiat în 2005 cu un deficit de
459 u.m., ceea ce a reprezentat 30% din deficitul contului curent –
datorită măririi ie irilor de capital sub forma profiturilor din investiŃii
directe i din investiŃii de portofoliu.

Tabelul 10.5. BalanŃa transferurilor curente

Încasări 2004 2005 Indici (%)
PlăŃi 1.417 1.808 2005/2004
Sold 274
1.143 272 127,6
1.536 99,3

134,4

Soldul acestei balanŃe de 1.536 u.m. a înregistrat în 2005 cea
mai mare pondere în PIB din ultimii ani:

MRS = S ⋅100 = 1.536 ⋅100 = 3,4%
PIB PIB45.749,1

Transferurile curente nete s-au majorat cu peste o treime faŃă de
2004, mai ales prin intensificarea fluxurilor băne ti către rezidenŃi.

În ce prive te contul de capital i financiar, anul 2005 a arătat o
mare deschidere a economiei române ti la împrumuturile i creditele
externe, care au fost orientate spre consolidarea rezervei oficiale, în
condiŃiile în care investiŃiile directe i de portofoliu au permis
finanŃarea integrală a deficitului de cont curent.

317

Tabelul 10.6. Indicatori de analiză ai dezechilibrului din contul de capital
i financiar al BalanŃei de plăŃi externe a României

Sold Sj MRST MRSj GA GAj RCj
% % % %%

Contul de 2.382 16,9 140,6 100
capital i
financiar 93 86,9 142,9 4
– contul de 2.289 16,3 139,1 96
capital
– contul de
financiar

Analiza originii dezechilibrului în acest cont s-a făcut cu

indicatorul rata de contribuŃie a postului la formarea excedentului

(deficitului) total (RCj):

RC j = sj ⋅100
S

OBSERVAłIE! RelaŃia nu este aplicabilă decât dacă diferenŃele
de la numărător i numitor sunt de acela i semn („+” sau „–”).

Analiza tabelului 10.6 a contului de capital i financiar arată:
– o depă ire a plăŃilor prin încasări cu 40,6% a tranzacŃiilor cu

active financiare i nefinanciare;
– faŃă de totalul tranzacŃiilor, acest dezechilibru, de 16,9%,

arată gravitatea deficitului din contul curent, pe care acest excedent
trebuie să-l compenseze;

– excedentul este în proporŃie de 4% pe seama contului de
capital a cărui sold este de 93 u.m. Restul de 96% este dat de contul
financiar al cărui sold este de 2.289 u.m., arătând o depă ire de 1,391
ori a debitului prin creditul specific operaŃiunilor cu active financiare
rezidenŃi i nerezidenŃi (între România i restul lumii).

Dinamica evoluŃiei contului de capital i financiar o putem
observa în tabelul 10.7:

318

Tabelul 10.7. Dinamica contului de capital i financiar

Indici (%)

2004 2005 2005/2004
6.739 8.245
Încasări 5.240 5.863 IGA = 109,3%
PlăŃi 1.499 2.382 2005 / 2004
Sold
IS = 158,9%
2005 / 2004

Gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări (GA) va fi:

GA = CREDIT(Î) ⋅100 2004 2005
128,6 140,6
DEBIT(P)

Pentru anul 2005, când soldurile au fost excedentare

IS = 158,9% ne arată o cre tere a excedentului balanŃei, ceea
2005 / 2004

ce semnifică i indicele gradului de acoperire a plăŃilor prin încasări

IGA = 109,3% , marcând o ameliorare a situaŃiei (GA1 > GA0).
2005 / 2004

Concluzie: În 2005, BalanŃa de plăŃi a României a arătat o

ameliorare a deficitului de cont curent favorizată de:

– reducerea importului net de bunuri i servicii;

– intensificarea transferurilor curente nete;

– pe fondul consolidării cre terii economice;

– îmbunătăŃirea ratingului de Ńară.

Astfel, finanŃarea deficitului de cont curent s-a făcut aproape
70% din investiŃiile directe.

Una din problemele analizate poate fi i din ce se va finanŃa
deficitul de cont curent. În 2005, finanŃarea deficitului de cont curent
s-a realizat integral din investiŃiile directe i de portofoliu (conform
tabelului 10.8):

319

Tabelul 10.8. FinanŃarea deficitului de cont curent

– u.m. –

2004 2005

Surse de finanŃare 2.223 1.525

a) transferuri de capital, net 95 93

b) investiŃii directe, net 1.174 1.128

c) investiŃii de portofoliu, net 575 382

d) alte investiŃii de capital* 1.863 1.724

e) active de rezervă BNR -1.484 -1.802
(„–” indică cre tere)

* cuprinde credite pe termen scurt, mediu i lung; poziŃii nete pentru
numerar, cecuri, depozite, conturi de cliring i barter.

În 2005, BalanŃa de plăŃi a României a arătat o ameliorare de
cont curent faŃă de 2004, pentru că finanŃarea deficitului nu a creat
mari dificultăŃi, fiindcă 70% din deficit a fost acoperit de investiŃiile
directe, astfel cea mai mare parte a influxurilor financiare putând fi
alocată cre terii rezervei valutare.

RelaŃia de echilibru dintre economisire i soldul contului curent a
consemnat pentru anul 2005 cel mai redus nivel al deficitului de cont curent
în PIB (33%), datorită evoluŃiei pozitive a celor două componente:

– rata economisirii care s-a situat la 19,7% (cea mai mare după
1994);

– rata de investire care a atins 23% (exemplificare în tabelul 10.9).

Tabelul 10.9. Produsul intern brut

1. AbsorbŃie (A = CF + I) 2004 – mil. USD –
• Consum final (CF) 43.249,5 2005
• InvestiŃii1 (I) 34.211,2 48.351
9.038,3 37.825,3
2. Exportul de bunuri i servicii – net (E) -3.084,0 10.525,8
3. Venituri externe – net (V) -2.602,0
4. Transporturi curente externe – net (TC) -282,0 -459,0
PRODUS INTERN BRUT (PIB = A + E) 1.143,0 1.536,0
40.165,5 45.749,1
VENIT NAłIONAL BRUT DISPONIBIL (VNBD) 41.026,5 46.826,1
(VNBD = A + E + V + TC)
SOLDUL CONTULUI CURENT AL BPE -2.223 -1.525
(SCC = E + V + TC)
ECONOMISIREA BRUTĂ (EB = I + SCC) 6.815,3 9.000,8

1 InvestiŃiile cuprind formarea brută de capital fix, variaŃia stocurilor i
diferenŃe statistice.

320

Pe baza tabelului 10.8, mai putem calcula:

• Rata economisirii: RE = EB PIB ⋅100 2004 2005
19,7%
17%

• Rata investiŃiilor: RI = I PIB ⋅100 2004 2005
22,5% 23%
• Ponderea soldului contului curent
în PIB: RSCC = SCC PIB ⋅100 2004 2005
-5,5% -3,3%

Această relaŃie, în literatura de specialitate, este cunoscută ca
relaŃia de echilibru dintre economisire, investiŃii i soldul contului
curent:

SCC = EB − I sau RSCC = RE – RI
PIB PIB PIB
ceea ce va fi: • 2004 : 17,0 – 22,5 = -5,5%

• 2005 : 19,7 – 23 = -3,3%
Astfel, datorită celor două rate RE (19,7) i RI (23%), relaŃia de
echilibru RSCC = -3,3% pentru anul 2005, a constituit cel mai redus
nivel din ultimii doi ani ai deficitului de cont curent în PIB (3,3%).

10.4. Definirea poziŃiei investiŃionale internaŃionale a Ńării (PII)
sau balanŃa de creanŃe i angajamente externe

PoziŃia investiŃională internaŃională a Ńării prezintă, la un moment
dat, valoarea i structura stocului de active financiare ale unei eco-
nomii (drepturi/creanŃe asupra restului lumii, inclusiv aurul monetar),
ca i valoarea i structura stocului de pasive financiare (obliga-
Ńii/angajamente faŃă de restul lumii).

VariaŃia stocului de creanŃe i angajamente este determinată:
→ în primul rând de rezultatul tranzacŃiilor derulate de-a
lungul anului cu nerezidenŃii (lucru consemnat i în BPE);
→ dar i de modificările cursului de schimb al monedelor în
care se exprimă creanŃele i/sau angajamentele externe;
→ cât i de modificările preŃurilor folosite în evaluarea lor;
→ precum i a altor ajustări valorice.

321

DiferenŃa dintre aceste două valori este valoarea netă a
patrimoniului atribuibil relaŃiilor economice internaŃionale. În funcŃie
de această valoare, PII poate fi net creditoare sau net debitoare.

Structura analitică, recomandată de FMI, are în vedere funcŃiile
acestor angajamente i creanŃe:

• activele financiare externe ale unei Ńări:
– investiŃii directe i de portofoliu efectuate de rezidenŃi în
străinătate;
– împrumuturi acordate nerezidenŃilor (de stat, de bănci, de
societăŃi comerciale);
– activele de rezervă ale statului, gestionate de autoritatea
monetară a Ńării (BNR);

• pasivele financiare externe ale Ńării sunt alcătuite din:
– investiŃii străine directe i de portofoliu intrate în economia
naŃională;
– împrumuturi angajate de rezidenŃi în străinătate, pentru a
acoperi o nevoie internă de finanŃare.
Fiecare componentă a balanŃei de creanŃe i angajamente este

reflectată prin următoarele caracteristici:
– poziŃia la începutul anului;
– tranzacŃiile în timpul anului;
– efectul schimbărilor de preŃ;
– efectul modificării cursului de schimb;
– alte ajustări;
– poziŃia la sfâr itul anului.

Soldul net al PII a unei Ńări este des utilizat în analiza performanŃelor
unei economii în raport cu restul lumii. Indicatorul arată ce deŃine
economia unei Ńări ca active, în raport cu ce datorează pe plan extern:

pentru o economie de piaŃă performantă, PII este activă
(poziŃia netă este pozitivă pentru că activele sunt mai mari decât
pasivele financiare externe ale Ńării);

pentru economiile în curs de dezvoltare i Ńările puternic
îndatorate, PII se caracterizează prin angajamente masive ale guvernului
i ale autorităŃii monetare, iar creanŃele externe ale acestor două sectoare
sunt modeste. Întreaga PII este pasivă (poziŃia netă negativă, activele
externe fiind mult sub nivelul pasivelor financiare externe).

322

Aceste active i pasive sunt grupate pe 4 sectoare instituŃionale,
implicate în fluxurile financiare internaŃionale:

Tabelul 10.10. PoziŃia investiŃională internaŃională a României

1. AdministraŃie publică
• credite guvernamentale
• cliringuri
• active investite
• alte active/pasive

2. Autoritate monetară (BNR)
• plasamente pe termen lung/împrumuturi (din care FMI)
• aur monetar
• depozite valutare
• active investite
• alte active/pasive

3. Sector bancar
• linii de finanŃare importuri
• împrumuturi bancare
• depozite valutare
• active investite

4. Sector nebancar
• credite i documente comerciale:
– termen lung
– termen scurt
• active investite
• alte active/pasive
TOTAL

323

EXEMPLU:

PII – PoziŃia investiŃională internaŃională a României

– u.m. –

SECTOARE INSTITUłIONALE 2004 2005

1. Sector guvernamental -1.271 -2.488

– active 3.873 3.921

– pasive 5.144 6.409

2. Autoritate monetară 4.384 6.890

– active 4.871 7.316

– pasive 487 426

3. Sector bancar 675 -119

– active 1.645 1.202

– pasive 970 1.321

4. Sector nebancar -13.247 -16.399

– active 1.029 852

– pasive 14.276 17.251

PoziŃia netă -9.459 -12.116

– active 10.418 13.291

– pasive 20.877 25.407

Soldul (poziŃia netă) a PII
• Dacă soldul este pozitiv (activele > pasivele), rezultă o econo-
mie de piaŃă performantă.
• Analiza poziŃiei nete ne arată un sold negativ în 2004 care se
majorează în 2005 (-12.116 u.m.). Economiile Ńărilor în curs de dez-
voltare – sunt Ńări puternic îndatorate, cu angajamente masive ale guver-
nului i ale autorităŃilor monetare – în timp ce creanŃele externe sunt mai
modeste. În 2005, singura poziŃie pozitivă activă este a BNR, mai ales
datorită rezervelor de aur monetar i depozitelor de valute convertibile.
Pasivele mari sunt reprezentate de:
• sectorul guvernamental, tranzacŃia spre o economie de piaŃă;
• sectorul nebancar – angajarea acestui sector în tranzacŃii cu
străinătatea – ce au ca efect constituirea de creanŃe i angajamente în
afara economiei naŃionale.

324

Riscul de insolvabilitate:
• Pentru a aprecia ACTIVELE DE REZERVĂ ALE UNEI łĂRI –
REZERVA OFICIALĂ – indicatorul folosit în presa de specialitate este
Rezerva oficială exprimată în luni calendaristice de import de mărfuri
i servicii.
• Limita inferioară acceptabilă al acestui indicator este de 2 luni.
• Dacă se depă e te această barieră – riscul de insolvabilitate al
acestei Ńări este foarte ridicat.

EXEMPLU:

PII – Stocul de active i pasive financiare

INDICATORI 2004 2005
6.380,6 8.392
Active externe de rezervă din
sistemul bancar 938,7 1.180,2
– aur monetar 6,8 2,3
– deŃineri de DST-uri
– devize convertibile 5.435,1 7.209,8
3.627 3.629
CreanŃe pe termen mediu i lung
Datoria externă pe termen mediu i 10.924,5 15.084
lung (pe tipuri de creditori)
– Multilaterale: 4.553,6 5.483,1
▫ FMI 386,4 425,6
▫ UE 198,5 177,2
▫ BIRD
▫ BERD 2.025,9 2.256,3
– bilaterale 804,4 968,0
– bănci private 819,1 841,3
– obligaŃiuni 2.458
– credite furnizor 1.958,8
– alŃi creditori privaŃi 1.695 2.390,1
307,6 387,9
CreanŃe i angajamente pe termen
scurt 2.590,4 3.523,6
– creanŃe -49,7 -273,1

– angajamente 358,7 193,4
408,7 466,5
TOTAL -1.966,6 -3.335,8

325

Stocul de active i pasive externe
• Se poate structura în funcŃie de rolul acestor active i pasive în
cadrul economiei României (ca în tabelul prezentat).
• Angajamentele în această perioadă analizată au crescut faŃă de
creanŃe – soldul sau PII netă este negativă (în cre tere faŃă de 2004),
specifică Ńărilor în curs de dezvoltare a căror economie de piaŃă nu
este din categoria celor performante.
• Analiza PII se poate face pe componente, urmărind:
– stocul iniŃial;
– tranzacŃii în timpul anului;
– efectuat modificării cursului de schimb;
– alte ajustări;
– stoc la sfâr itul anului.
Pentru o economie de piaŃă performantă, PII netă este pozitivă, iar
ponderea sectorului privat bancar i nebancar devine predominantă.

Tabelul 10.11. Structura pe sectoare instituŃionale a activelor
i pasivelor financiare externe a româniei la sfâr itul perioadei (2005)

Sectoare ACTIVE % PASIVE % Puncte
instituŃionale procentuale
3.921 30 6.409 25
1. Sector 7.316 55 426 2 diferenŃă
guvernamental 1.202 9 1.321 5 +5
2. BNR 652 6 17.251 68
3. Sector 13.291 100,0 25.407 100.0 +53
bancar +4
4. Sector
nebancar -62
TOTAL
-

Sector guvernamental – credite guvernamentale acordate > decât
cele primite (efectele politicii de finanŃare externă a regimului trecut –
prelungite peste ani datorită imposibilităŃii de a recupera creanŃele
externe de la unele Ńări).

Împrumuturile masive în străinătate ale sectorului nebancar au
adus poziŃii nete pasive.

326

CONCEPTE-CHEIE: balanŃa de plăŃi externe (BPE); tranzacŃia;
cont curent; cont de capital i financiar; soldul BPE; balanŃa globală,
ponderea soldului contului curent în PIB (MRS); gradul de deschidere
al unei economii (GDE); gradul de acoperire a plăŃilor prin încasări
(GA); poziŃie investiŃională internaŃională (PII).

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
1. Prin ce documente putem reflecta poziŃia unei Ńări în raporturile ei

cu restul lumii?
2. Cum definiŃi BPE?
3. Ce concepte stau la baza elaborării BPE?
4. Ce înŃelegeŃi prin rezidenŃi i nerezidenŃi?
5. Cum definiŃi noŃiunile de:

− centru de interes economic,
− teritoriul economic al Ńării,
− evaluarea tranzacŃiei,
− principiul dublei înregistrări?
6. Ce înregistrează BPE pe debit i pe credit?
7. În ce conturi înregistrează BPE totalitatea tranzacŃiilor cu restul
lumii?
8. DescrieŃi cele trei capitole ale contului curent al BPE.
9. Ce înŃelegeŃi prin balanŃa de capital i din ce este alcătuită?
10. Cum se face echilibrarea BPE?
11. Ce indicatori statistici folosiŃi în analiza BPE cunoa teŃi?
12. Ce înseamnă i cum se define te balanŃa de creanŃe i

angajamente externe.
13. Care sunt funcŃiile acestor angajamente i creanŃe, conform FMI?
14. Ce ne arată soldul balanŃei de creanŃe i angajamente externe?

327

11. STATISTICA DATORIEI EXTERNE

Atunci când economia unei Ńări înregistrează un deficit de ofertă
pentru că resursele materiale i financiare ale Ńării nu acoperă cererea
internă, se recurge la importuri de mărfuri, servicii sau de capital.

În general, importurile se realizează pe baza creditelor (împru-
muturilor) externe angajate de rezidenŃii unei Ńări. InsuficienŃa mijloa-
celor de plată pentru achitarea acestor importuri dă na tere obligaŃiilor
de plată ce vor duce la a a-zisa îndatorare.

Datoria externă cuprinde totalitatea împrumuturilor angajate
de guvern, persoane juridice sau fizice rezidente în raporturile lor
cu străinătatea.

OBSERVAłII!
• Datoriile scadente, înainte de trecerea unui an calendaristic,

sunt considerate credite comerciale i nu sunt cuprinse în
datoria externă a Ńării respective.
• Împrumuturile sectorului privat (persoane fizice i/sau
juridice) angajate fără garanŃia unei autorităŃi publice (guvern
sau BNR), nu sunt cuprinse în datoria externă.
• Datoria externă nu cuprinde:
– sumele datorate unor creditori nerezidenŃi pentru care nu au

fost stabilite termene de restituire;
– împrumuturile restituite în moneda naŃională a debitorului;
– datoria rezultată din tranzacŃiile autorităŃii monetare FMI.

328

11.1. NoŃiuni utilizate în statistica datoriei externe

Persoanele juridice, reprezentate prin instituŃiile administraŃiei
publice, prin autoritatea monetară, prin băncile comerciale sau agenŃii
economice, cât i persoanele fizice rezidente, pot acorda împrumuturi
(credite) în relaŃiile lor cu străinătatea.

Creditele se pot evidenŃia în funcŃie de mai multe criterii:
Cazul datoriei externe în funcŃie de destinaŃie:
• Credite pe mărfuri, ce se acordă pentru cumpărarea de mărfuri

direct de la creditor sau din Ńara unde se află creditorul.
• Credite financiare, care sunt acordate de organisme financiare

internaŃionale în valută convertibilă. Creditele sunt destinate:
– sectorului productiv;
– pentru echilibrarea contului curent;
– pentru sporirea activelor de rezervă etc.

Aceste credite sunt utilizate de debitor fie pe piaŃa creditorului,
fie pe alte pieŃe, în funcŃie de nevoile sale.
Cazul datoriei externe în funcŃie de durata acordării creditelor:
• credite pe termen scurt (1-2 ani);
• credite pe termen mediu (3-5 ani);
• credite pe termen lung (peste 5 ani).
Conform practicii internaŃionale, rambursarea creditelor se poate
face:

− rambursare în cote egale;
− rambursare în cote inegale;
− rambursare într-o singură tran ă.
Datoria externă, privită din punct de vedere al creditorului, se
prezintă astfel:
• credite externe acordate de întreprinderi furnizoare (credite
comerciale);
• credite externe acordate de bănci i alte instituŃii financiare
(credite bancare);
• credite externe acordate de organisme financiare internaŃionale
(credite financiare);

329

• credite externe acordate de rentieri i persoane fizice
(împrumuturi de stat).

În sens larg, datoria externă brută cuprinde sumele de bani i
alte valori pe care rezidenŃii unei Ńări le datorează străinătăŃii.

În sens restrâns, datoria externă brută cuprinde obligaŃiile
băne ti faŃă de străinătate, mai puŃin: creditele sub un an, investiŃiile
străine directe, ajutoare nerambursabile, împrumuturile externe cu o
perioadă de graŃie mai mare de 10-15 ani, credite efectuate de
persoane fizice sau juridice negarantate de autoritatea statului,
împrumuturile acordate filialelor sau sucursalelor lor de către firma
externă, în condiŃii mai avantajoase decât cele de pe piaŃa mondială.

Datoria externă netă este specifică Ńărilor care apar în dublă
ipostază în relaŃia cu restul lumii, creditoare i debitoare faŃă de
străinătate.

Datoria externă netă rezultă din diferenŃa dintre activele publice
i private, ale rezidenŃilor unei Ńări în străinătate i activele deŃinute de
rezidenŃii străini în Ńara analizată.

În interpretarea Băncii Mondiale, datoria externă cuprinde:
• sumele datorate unor creditori publici i privaŃi, în valută

străină;
• bunuri i servicii cu o perioadă de rambursare mai mare de un

an;
• sumele datorate de persoane private garantate de autoritatea

publică.

Datoria externă pe termen lung cuprinde debitele externe care
au o perioadă de rambursare mai mare de un an, achitabile în
monedă străină curentă.

Datoria externă pe termen lung are 3 componente:
1) datoria externă publică include obligaŃiile externe ale

sectorului public, incluzând i datoriile externe ale agenŃilor
de stat;

330

2) datoria externă garantată public, reprezintă o obligaŃie
externă a unui debitor privat care este garantată de o entitate
publică;

3) datoria externă privată negarantată reprezintă o obligaŃie
externă a unui debitor privat, ce nu este garantată de către o
entitate publică.

Datoria externă pe termen scurt cuprinde debitele externe
care au o perioadă de rambursare de cel mult un an.

Incapacitatea unor Ńări greu îndatorate faŃă de străinătate de a
restitui tran ele scadente din datorie i dobânda aferentă (anuitatea sau
serviciul datoriei externe) a dat na tere crizei datoriei externe. Ca
mijloc de atenuare a crizei a luat fiinŃă piaŃa internaŃională a datoriei
externe, pe care se negociază i înstrăinează titlurile de îndatorare,
asemănător cu ceea ce se petrece pe piaŃa obligatară.

11.2. Analiza statistică a datoriei externe

Indicatorii statistici, utilizaŃi în analiza datoriei externe a unei
Ńări, se împart în:

– indicatori ai cuantumului datoriei externe;
– indicatori ai structurii datoriei externe;
– indicatori ai efectelor economice i financiare ale datoriei

externe.

Cuantumul datoriei externe reprezintă mărimea datoriei
externe pe termen lung i mediu i se determină la sfâr itul anului
calendaristic sau anului financiar.

Datoria externă, indiferent care este moneda în care s-a
contractat, este contabilizată i publicată în dolari S.U.A. de fiecare
Ńară înscrisă la Banca Mondială. Banca Mondială publică periodic o
lucrare referitoare la fluxurile financiare ale Ńărilor în curs de
dezvoltare sub titlul World Debt Tables. Sunt publicate i aspecte
legate de datoria externă pe total, pe diverse grupări analitice de Ńări:
pe zone geografice, pe Ńările cele mai îndatorate, pe Ńările cele mai
slab dezvoltate etc.

331

Analiza cuantumului datoriei externe se poate face cu indicatori

derivaŃi, care arată gravitatea îndatoririi în raport cu resursele interne

ale Ńării, exprimate prin: PIB, numărul populaŃiei(P), exportul de

mărfuri (X).

Ponderea datoriei externe în PIB (PDPIB ) :

PDPIB = DE *100 (11.1)
PIB

unde: DE = datoria externă.

Indicatorul arată cât la sută din produsul brut al anului considerat

ar trebui să fie destinat rambursării datoriei externe existente. El are o

valoare mai mult teoretică, pentru că datoria externă este rambursată

e alonat, iar din PIB numai o parte este utilizată pentru achitarea

angajamentelor sau debitelor în acel an.

Ponderea datoriei externe în exportul de mărfuri i servicii

(PDX ):

PDX = DE (11.2)
X

OBSERVAłII!
• PDX arată câte exporturi anuale ar fi necesare pentru

acoperirea instantanee a datoriei externe.
• Indicatorul se măsoară în ani i când este mai mare de 2 ani,

este un semnal de alarmă pentru factorii de decizie guver-
namentali.

Datoria externă pe locuitor (PDP):

PDP = DE (11.3)
P

OBSERVAłII!
• Indicatorul este utilizat în comparaŃiile internaŃionale pentru a

arăta suma datorată străinătăŃii la un moment dat pe locuitor.
• Se exprimă în dolari pe locuitor.

332

Analiza în dinamică a mărimii datoriei externe se poate face cu

indicele datoriei externe: IDE = DE1 *100 (11.4)
1/ 0 DE0

unde: DE1/0 = cuantumul datoriei externe în perioada de bază/curentă.

Indicatori statistici ai structurii datoriei externe1 se pot analiza

pe mai multe criterii:

1. pe tipuri de rată a dobânzii: PD R i = DER i ⋅100 (11.5)
DE

unde: PDRi = ponderea datoriei externe cu rată ,,i” de rambursare
în total datorie externă;

DERi = datoria externă cu rată „i” de rambursare.

2. pe perioada de scadenŃă: PDSi = DESi ⋅100 (11.6)
DE

unde: PDSi = ponderea datoriei externe cu termenul ,,i” de
scadenŃă în total datorie externă;

DESi = datoria externă cu termenul ,,i” de scadenŃă

3. pe ramuri economice: PDEi = DEEi ⋅100 (11.7)
DE

unde: PDEi = ponderea datoriei externe a ramurii economice ,,i”
în total datorie externă (DE);

DEEi = datoria externă a ramurii economice ,,i”

4. pe tipuri de creditori: PDCi = DECi ⋅100 (11.8)
DE

unde: PDCi = ponderea datoriei externe de tip ,,i” în totalul
datoriei externe

DECi = datorie externă pe tipul de creditor ,,i”.

Efectele economice ale datoriei externe se analizează statistic pe
baza comparării ratei profitului la capitalul investit, cu rata dobânzii
negociate cu creditorul nerezident. Dacă fondurile împrumutate au fost
investite pentru dezvoltarea unor activităŃi profitabile, iar rata

1 Begu I. S., Statistică internaŃională, Editura All Beck, Bucure ti,
1999.

333

profitului (RP) este cel puŃin egală cu rata dobânzii (RD), îndatorarea
externă are efecte economice bune pentru dezvoltarea economică
(RP ≤ RD).

Dacă creditele externe sunt angajate de sectorul public pentru a
acoperi nevoia de consum neacoperită de oferta internă sau pentru
echilibrarea contului curent al BPE, îndatorarea externă rezolvă un
dezechilibru momentan. Astfel, se produce o amânare a plăŃii pentru
viitor, ceea ce este un semn negativ.

Efectele financiare ale datoriei externe sunt prezentate de efortul
valutar făcut de restituirea împrumuturilor ce sunt acoperite din
încasările Ńării pe seama exportului de bunuri i servicii.

Indicatorii folosiŃi în analiza statistică a acestor efecte sunt:

• Rata medie anuală a dobânzii pentru împrumuturile contractate

este calculată ca medie aritmetică ponderată a dobânzilor negociate

ponderate cu rata scadentă din anul respectiv.

• Masa anuală a dobânzii (MAD) este suma rezultată din aplicarea

ratelor de dobândă negociate la creditele nerambursate.

• Rata anuală scadentă (RAS) se obŃine din însumarea ratelor

scadente în anul respectiv pentru toate împrumuturile contractate.

• Serviciul datoriei externe sau anuitatea (SDE) este suma

datorată creditorilor străini într-un an:

SDE = MAD + RAS (11.9)

• Gradul de îndatorare al unei Ńări faŃă de străinătate (GDE) arată
ponderea datoriei externe (SDE) în PIB i se calculează cu relaŃia:

G DE = SDE ⋅100 (11.10)
PIB

• Ponderea serviciului datoriei externe în export apreciază

amploarea efortului financiar de restituire a datoriei externe:

PDX = SDE ⋅100 (11.11)
X

unde: PDX = ponderea serviciului datoriei externe în totalul
intrărilor de valută din export.

OBSERVAłIE! Povara datoriei externe tinde să afecteze puterea

de cumpărare a exporturilor Ńării dacă PDX > 15%.

334

• Ponderea anuităŃilor achitate în suma noilor intrări de

capital (PAC) sub forma asistenŃei publice i/sau private pentru
dezvoltare:

∑∑PAC =AAi (11.12)
Ci

∑unde: AAi = reprezintă însumarea anuităŃilor achitate pe o

perioadă de trei până la zece ani consecutivi;

∑ Ci = intrările de capitaluri noi.

OBSERVAłII!
• Dacă PAC < 1 arată că afluenŃa de capital nou este mai mare
decât efortul de achitare a datoriei externe, existând o diferenŃă care
contribuie la cre terea economică;
• În terminologia Băncii Mondiale, se nume te flux net de
resurse (FNR), când se calculează pe fiecare an calendaristic.

• Indicele de vulnerabilitate financiară1 (IVF) arată

dimensiunea îndatorării externe în condiŃiile în care în ultimii ani, pe

fondul crizei structurale a economiei mondiale, asistenŃa internaŃională

publică i privată pentru dezvoltare s-a redus semnificativ.

Astfel, fluxul net de resurse (FNR) către Ńările în curs de

dezvoltare este negativ, ceea ce arată o retragere de capital ce va

afecta rezervele oficiale în valută (RES) ale acestor Ńări. Formula de

calcul a indicelui este:

IVF = FNR ⋅100 (11.13)
RES

OBSERVAłII!
• Dacă FNR < 0, vulnerabilitatea financiară a Ńării este cu atât
mai mare cu cât indicele se îndepărtează de zero (care înseamnă că
mi cările de capital pe termen mediu i lung nu afectează resursele).

1 BădiŃă M., Baron T., Korka M., Statistica pentru afaceri, Editura
Eficient, Bucure ti, 1998.

335

• Dacă FNR > 0, calculul indicelui IVF nu are rost pentru că
rezervele oficiale nu sunt afectate.

CONCEPTE-CHEIE: datoria externă (DE); datorie externă brută
i netă; cuantumul datoriei externe; indicele datoriei externe; serviciul
datoriei externe (SD).

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
1.Ce înŃelegeŃi prin datorie externă?
2.Care sunt criteriile prin care putem evidenŃia creditele?
3.Cum definiŃi datoria externă brută în sens larg, cât i în sens restrâns?
4.Câte componente ale datoriei externe pe termen lung cunoa teŃi?

DefiniŃi-le.
5.Ce reprezintă cuantumul datoriei externe?
6.Cu ce indicatori statistici putem analiza cuantumul datoriei externe?
7.Ce indicatori statistici ai structurii datoriei externe cunoa teŃi? RelaŃii de

calcul.
8.Ce înŃelegeŃi prin efecte economice ale datoriei externe?
9.Care sunt indicatorii statistici folosiŃi în analiza acestor efecte?

336

12. INDICATORII STATISTICI
AI POTENłIALULUI ECONOMIC

12.1. Indicatorii statistici ai potenŃialului uman

Resursele de muncă, existente la un moment dat în societate,
exprimă numărul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea
parte a populaŃiei care posedă ansamblul capacităŃilor fizice i
intelectuale, ce îi permit să desfă oare o activitate utilă.

• Resursele de muncă (RM): populaŃia în limitele vârstei apte de
muncă (PAL) – populaŃia în limitele vârstei apte de muncă, dar
incapabilă de muncă (PI) + populaŃia în afara limitelor de vârstă aptă
de muncă, dar care lucrează (PVA).

Astfel: RM = PAL – PI + PVA
În România, limitele vârstei apte de muncă:
– 16-55 ani pentru femei;
– 16-62 ani pentru bărbaŃi.
PAL (populaŃia în limitele vârstei apte de muncă) determină, în mod
hotărâtor, nivelul i structura resurselor de muncă i cuprinde totalitatea
persoanelor a căror vârstă este cuprinsă între vârsta de intrare (16 ani pentru
ambele sexe) i vârsta de ie ire din activitate (55 ani pentru femei i 62 de
ani pentru bărbaŃi). Limitele de vârstă între care o persoană poate participa
la activitatea socială se stabilesc prin legislaŃia fiecărei Ńări.
PI (persoanele în limitele vârstei apte de muncă, dar incapabile de
muncă) i PVA (populaŃia în afara vârstei de muncă, dar care lucrează) se
determină pe baza datelor cuprinse în sistemul informaŃional statistic.
Caracterizarea resurselor de muncă se face cu BalanŃa resurselor de
muncă.

337

Tabelul 12.1. BalanŃa resurselor de muncă

Resurse de muncă Utilizarea resurselor de muncă
I. Resurse de muncă
• PA II. PopulaŃia ocupată (PO) pe ramuri
• PI (–) III. Rezervele de muncă (RZM)
• PV (+) • elevi, studenŃi (în vârstă de muncă care nu lucrează)
• militari în termen
RM = PA – PI + PV • persoane casnice
• omeri etc.

RM = PO + RZM

În analizele economice, populaŃia activă este corelată cu populaŃia to-
tală sau cu anumite segmente ale acesteia, determinându-se ratele de acti-
vitate:

• Ponderea populaŃiei ocupate în resursele de muncă: = Po ⋅100

RM

unde: RM = resursele de muncă; Po = populaŃia ocupată.
• Rata generală de activitate: Rga = PA ⋅100
P
unde: PA = populaŃia activă (PA = PO + S);
PO = populaŃia ocupată; S = omerii; P = populaŃia totală.

• Rata de activitate a populaŃiei în vârstă aptă de muncă:
RAM= PA ⋅100

PAM
unde: PA = populaŃia activă; PAM = populaŃia aptă de muncă.

• Rate specifice de activitate (RSA) pe grupe de vârstă sau pe
sexe (i):

RSA = PopulaŃia activă din grupa i
PopulaŃia totală din grupa i

• Rata de dependenŃă economică – raportul dintre populaŃia în
afara limitelor vârstei apte de muncă (PIA) i populaŃia în vârstă aptă
de muncă (PAV): RD = PIA ⋅100

PAV

• Rata de întreŃinere – raportul dintre populaŃia inactivă (PI) i
populaŃia activă (PA): RI = PI/PA.

• Rata de ocupare a forŃei de muncă – raportul dintre
populaŃia care lucrează i populaŃia aptă de muncă.

338

• Rata brută de ocupare – raportul dintre populaŃia ocupată
(PO) i populaŃia totală (P): RBO = PO/P.

• Rata omajului – raportul dintre numărul omerilor (S) i
populaŃia activă (PA): Rs = S ⋅100

PA

Indicatorii utilizării timpului de lucru

Timpul efectiv de lucru reprezintă totalitatea zilelor, respectiv
orelor lucrate de toŃi salariaŃii din unitatea economică sau ramura
pentru care se efectuează calculul.

La nivel macroeconomic, timpul de muncă se calculează prin
gruparea informaŃiilor cuprinse în BalanŃa utilizării timpului de
lucru, elaborată de unităŃile economice.

Tabelul 12.2. BalanŃa utilizării timpului de lucru

Resurse Zile- Ore-om Utilizare Zile- Ore-
om FTC*8
1. Fondul de timp FTC FTMD om om
calendaristic FTSL*8
2. Fondul de timp FTSL 5. Timp TZ TH
corespunzător
sărbătorilor legale i efectiv lucrat
zilelor de repaus
3. Fondul de timp FTCO FTCO*8 6. Timp Tnz Tnz*8
corespunzător nelucrat:
concediilor de odihnă
– în zile-întregi
4. Fond de timp – în ore
maxim disponibil
FTMD FTMD*8
4 = 1 – (2 + 3)
5+6=4

INDICATORII MEDII AI PERSONALULUI:

∑• Număr mediu de salariaŃi: N = Ni ,
n
unde: Ni = numărul zilnic de muncitori într-o lună;

n = numărul zilelor dintr-o lună.

339

• Pentru personalul CAF (conducere i administraŃie):
N = Ni + Ns
2

unde: Ni/s = numărul personalului la începutul i la sfâr itul perioadei.

ANALIZA TIMPULUI DE MUNCĂ:
Fondul de timp calendaristic (FTC):
FTC = N • nzc

unde: N = numărul mediu de salariaŃi;
nzc = numărul de zile calendaristice ale lunii respective.

Fondul de zile libere i sărbători legale (FTSL):

FTSL = N • zls

unde: zls – numărul de zile libere ale lunii ( i de sărbători legale).
Fondul de concedii de odihnă (FCO):
FCO = Nco • zlr

unde: Nco = numărul de salariaŃi în concediu de odihnă;
zlr = numărul de zile lucrătoare ale lunii respective.

Fondul de timp maxim disponibil (FTMD):

FTMD = FTC – (FTSL + FCO) sau FTMD = TEL + TNE

unde: TEL = timpul efectiv lucrat; TNE = timpul nelucrat.

Indicatorii derivaŃi ai folosirii timpului de muncă:

• gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil (Gz)

GZ = TZ ⋅100 – în zile-om; GH = TH ⋅100 – în ore-om
FTMDZ FTMDH

• Durata medie a zilei de lucru:

DZ = TH = total ore - om lucrate
TZ total zile - om lucrate

• Durata medie a lunii de lucru:

Dl = TZ = total ore-om lucrate
N numarul mediu al salariatilor

• Coeficientul de utilizare a zilei de lucru:

Kz = DZ = durata medie a zilei de lucru
DNZ durata legala a zilei de lucru

340

• Gradul de utilizare a lunii de lucru:

Kl = Dl = durata medie a lunii de lucru
DNL durata legala a lunii de lucru

• Durata normală a lunii de lucru (DNL) se va calcula cu relaŃia:

DNL = FTMDZ ,
N

unde: FTMDZ = fond de timp maxim disponibil în zile;
N = numărul mediu de salariaŃi.

• Pierderea de timp datorată neutilizării complete a zilei de lucru:

PTZ = (Dz − DNZ) ⋅ TZ

• Pierderea de timp datorată neutilizării complete a lunii de

lucru (zile-om): PTL = (Dl − DNL) ⋅ N
• Pierderea totală de timp (PTN) datorată neutilizării complete

a zilei (PTZ) i a lunii de lucru (PTL): PTN = PTZ + PTL

• Indicatorii eficienŃei folosirii potenŃialului uman (indicatorii

productivităŃii)

° Productivitatea orară a muncii în luna: Wh = Q
Th

° Productivitatea zilnică a muncii:

° Wz = Q = Q ⋅ Nh = Wh * Dz
Nz Nh Nz

° Productivitatea lunară a muncii:

Wl = Q = Q ⋅ Nz = Q ⋅ Nh ⋅ Nz = Wh ⋅ Dz ⋅ Dl
N Nz N Nh Nz N

° Productivitatea muncii la nivel de ramură (i) i de economie

naŃională: ∑ ∑W = PIB =
∑ ∑N
Wi = VABi ; VABi = Wi Ni
Ni Ni Ni

unde: Wi = productivitatea muncii în ramura i;

VABi = valoarea adăugată brută în ramura i;

Ni = consumul de timp de muncă în ramura i;

W = productivitatea muncii la nivel de economie naŃională;

PIB = produsul intern brut;

N = consumul de timp de muncă la nivel de economie naŃională.

341

Evaluarea pierderilor de producŃie, datorate neutilizării complete
a timpului de lucru, se poate face cu relaŃiile:

• Pierderea de producŃie pe seama utilizării incomplete a zilei
de lucru (Ppz): Ppz = (DZ − DNZ) ⋅ TZ ⋅ Wh = PNZ ⋅ Wh

• Pierderea de producŃie pe seama utilizării incomplete a lunii de
lucru (Ppl): Ppl = (Dl − DNL) ⋅ N ⋅ WZ = PNL ⋅ Wh ⋅ DZ

DINAMICA PRODUCTIVITĂłII MUNCII
• Indicele cu structură variabilă:

I1W/ 0 = W1 = ∑ W1T1 : ∑ W0T0 = I1P/IB0
W0 ∑ T1 ∑ T0 I1T/ 0

• Indicele productivităŃii pure, cu structură fixă:

I1W/ 0(W) = ∑ W1T1 : ∑ W0T1 = ∑ W1g1T ,
∑ T1 ∑ T1 ∑ W0g1T

unde: g1T = greutatea specifică a numărului de muncitori în
perioada curentă;

• Indicele modificărilor structurale:

I1W/ 0(T) = ∑ W0T1 : ∑ W0T0 = ∑ W0g1T
∑ T1 ∑ T0
∑ W0g T
0

RelaŃia dintre indici: I1W/ 0 = I1W/ 0(W) * I1W/ 0(T)

12.2. Indicii statistici ai fondurilor fixe

Mijloacele fixe (capitalul fix, fondurile fixe) sunt acele bunuri
materiale care au o durată de întrebuinŃare mai mare de un an i o
valoare de inventar mai mare decât o anumită limită stabilită de lege.

Exprimarea statistică a fondurilor fixe se face cu următorii
indicatori:

• Valoarea iniŃială completă (VIC), care reprezintă valoarea de
inventar sau de înregistrare i cuprinde totalitatea cheltuielilor făcute
cu construirea sau achiziŃionarea, transportul i punerea în funcŃiune a
mijlocului fix.

342

• Valoarea rămasă (VR) reprezintă partea din valoarea iniŃială
completă, care nu a fost încă transferată, prin amortizare, asupra producŃiei.

VR = VIC – Am

• Valoarea medie anuală de inventar a fondurilor fixe:

∑ VICt

F= t 12 , t = 1,12 lunile anului

unde: VICt – valoarea iniŃială completă a fondurilor fixe în luna t

• Valoarea medie anuală rămasă: VR = VRi + VRsf * F ,
VICi + VICsf

unde: VR i , VR sf = valoarea rămasă la începutul i la sfâr itul perioadei;

VICi , VICsf = valoarea iniŃială completă la începutul i la sfâr itul

perioadei.

• Structura fondurilor fixe: g F = Fi ,i = 1, n − grupele supuse analizei
i ∑ Fi

Indicatorii stării fizice a fondurilor fixe:

• Indicatorul stării de utilitate: Iut = VR ⋅100= VIC− Am⋅100
VIC VIC

• Indicatorul uzurii fondurilor fixe: Iuz = Am ⋅100= 100− Iut
VIC

Indicatorii statistici ai eficienŃei utilizării fondurilor fixe:

• EficienŃa fondurilor fixe la nivel de ramură (i):

E Fi = VABi *100
Fi

• EficienŃa fondurilor fixe la nivelul economiei naŃionale:

PIB = ∑ VABi
EF = F ∑ Fi

(∑ )unde: PIB = produsul intern brut VABi ;

F = valoarea medie a fondurilor fixe la nivelul economiei naŃionale;

VABi = valoarea adăugată brută la nivelul ramurii i;

Fi = valoarea medie a fondurilor fixe în ramura i.

343

• Modificarea în timp a eficienŃei folosirii fondurilor fixe:

I1E/ 0 = E F1 = VAB1 : VAB0 = PIB1 : F1 = I1P/IB0
E F0 ∑ F1 ∑ F0 PIB0 F0 I1F/ 0

• EficienŃa fondurilor fixe noi, care arată influenŃa fondurilor

fixe noi asupra eficienŃei generale a fondurilor fixe:

EFN = ∆PIBt / t−1 ⋅100 ,
FN t−1

unde: ∆PIBt / t−1 = sporul de PIB în anul t faŃă de t-1;

FNt −1 = fondurile fixe noi puse în funcŃiune în anul t-1.

12.3. Indicatorii nivelului de trai al populaŃiei

Nivelul de trai este o categorie economică complexă, iar măsurarea
ei în scopul cunoa terii i analizei detaliate este foarte importantă pentru
statistica unei Ńări. Datorită complexităŃii conceptului de nivel de trai,
analiza lui se va face cu ajutorul unui sistem de indicatori, ce se poate
structura în trei grupe:

1. Indicatori generali ai nivelului de trai
Ace ti indicatori permit o apreciere a posibilităŃilor societăŃii de a
asigura un anumit nivel de viaŃă populaŃiei Ńării, fără a putea face o
apreciere concludentă a nivelului i evoluŃiei acestui indicator.
Dintre indicatorii folosiŃi, amintim:
– nivelul i evoluŃia produsului intern sau produsului naŃional pe
locuitor;
– nivelul, structura i evoluŃia avuŃiei naŃionale.

2. Indicatori care caracterizează direct nivelul de trai al
populaŃiei:

− indicatorii consumului de bunuri i servicii de către populaŃie;
− indicatorii veniturilor i ai puterii de cumpărare a acestora;
− indicatorii calităŃii mediului înconjurător;
− indicatorii gradului de ocupare a populaŃiei;
− indicatorii folosirii timpului liber etc.

344

3. Indicatorii efectelor nivelului de trai al populaŃiei
Aici se includ indicatori demografici ca:
− rata mortalităŃii;
− durata medie a vieŃii etc.
Calculul i analiza acestor indicatori se fac atât pe plan naŃional, cât i
internaŃional, pentru a putea constitui o bază pentru comparaŃii între Ńări.

12.3.1. Indicatorii veniturilor populaŃiei

A. SALARIUL REAL I INDICELE SALARIULUI REAL
Numărul de salariaŃi constituie o categorie a forŃei de muncă.

Salariul este sursa cea mai importantă de venituri ale populaŃiei.
Salariul nominal reprezintă remunerarea muncii depuse de fiecare
angajat în funcŃie de calitatea i cantitatea muncii depuse. Salariul nominal
sau câ tigul salarial nominal se calculează ca salariu brut i salariul net:
• Salariul nominal brut (SB) reprezintă totalitatea sumelor i
avantajelor primite de angajat în contrapartida muncii depuse. Toate
drepturile se acordă salariatului conform actelor normative în vigoare i
contractelor colective i individuale de muncă.
• Salariul nominal net (SN) este format prin diminuarea salariului
brut (SB) cu reŃinerile (R), formate din:
– impozitul pe salariu;
– contribuŃia pentru pensia suplimentară;
– contribuŃia pentru fondul de omaj.
Salariul real (SR), pentru perioada curentă, reprezintă puterea de
cumpărare a salariului nominal în raport cu o perioadă de referinŃă.
Salariul real din perioada curentă este deflat (corectat) cu indicele preŃu-
rilor de consum (IPC):

SR 1 = SN1 ⋅100
IPC

Indicele salariului real (ISR1/0) reprezintă puterea de cumpărare a
salariului nominal i se poate calcula prin două metode:

• I SR = SR 1 ⋅100 , unde: SR0 = SN0
1/ 0 SR 0

• ISR = I SN ⋅100 , unde: I SN = SN1 ⋅100
1/ 0 1/ 0 1/ 0 SN 0
IPC

345

Concluzie: EvoluŃia salariului real depinde de raportul (corelaŃia)

dintre indicele salariului nominal i indicele preŃurilor de consum:

• I1S/N0 〈 IPC, evoluŃia salariului nominal este devansată de cre terea

preŃurilor, se va înregistra o reducere a puterii de cumpărare, I1S/R0 〈100%;

• I1S/N0 = IPC, salariul nominal cre te în acela i ritm cu preŃurile, se

va menŃine puterea de cumpărare, I1S/R0 = 100%;

• I1S/N0 〉 IPC, evoluŃia salariului nominal devansează cre terea preŃu-

rilor, va fi o cre tere a puterii de cumpărare, I1S/R0 〉 100%.

La nivelul firmei, ramurii sau la nivelul economiei naŃionale,

salariul (nominal sau real) se calculează ca salariu mediu lunar (SNl, SRl)

i anual (SNa, SRa) conform relaŃiilor:

SN l = FSl ,
Tl

unde: FSl = fondul de salarii lunar; Tl = nr. mediu lunar al salariaŃilor

SN a = FSa ,
Ta

unde: FSa= fondul de salarii anual; Ta = nr. mediu anual al salariaŃilor

EXEMPLU:

Se cunosc următoarele date:

Indicatori NotaŃia Perioadabază Perioada curentă
500 1000
1. Salariul nominal SN
– + 40
2. Modificarea preŃurilor în ralim – + 55
perioada curentă faŃă de rnealim – + 25
perioada de bază în %
• mărfuri alimentare rs 100 100
• mărfuri nealimentare 30 45
• servicii 39 51
31 14
3. Structura cheltuielilor

familiilor %: galim
• mărfuri alimentare gnealim
• mărfuri nealimentare
• servicii gs

346

Se cere:

a) să se calculeze indicele preŃurilor bunurilor de consum (IPC);

b) să se calculeze salariul real i indicele salariului nominal i al

salariului real. Să se interpreteze fenomenul.

Rezolvare:

a) IPC = ∑iP ⋅ p0q0 ∑= i1P/ 0g 0 v
1/0

∑ p0q0

iP = rP + 100 ⇒ iii111san///le000iamlim==r=rs alim + 100 = + 40 + 100 = 140%
1/ 0 r nealim + 100 = + 55 + 100 = 155%
+ 100 = + 25 + 100 =125%

IPC = ∑ i1P/ 0g0v = (1,4 ⋅ 0,3) + (1,55 ⋅ 0,39) + (1,25 ⋅ 0,31) =

= 0,42 + 0,6045 + 0,3875 = 1,412

IPC = 1,412

b) SR0 = SN0 = 500 lei /salariat

SR 1 = SN1 = 1000 = 2 sau 200%
IPC 500

ISR = SR 1 = 708 = 1,416 sau 141,6%
1/ 0 SR 0 500

ISR = I SN = 2 = 1,416 sau 141,6%
1/ 0 1/ 0 1,412

IPC

Interpretare:

ISN 〉 IPC , ceea ce înseamnă că salariul nominal devansează cre te-
1/ 0

rea preŃurilor, arătând o cre tere a puterii de cumpărare I SR = 141,6% .
1/ 0

Salariul mediu nominal i salariul real

AgenŃii economici calculează i transmit lunar trei indicatori:
− fondul brut de salarii (FBS);
− total reŃineri (R);
− număr mediu de salariaŃi (T).

Indicatorii sunt agregaŃi pe subramuri conform principiului

activităŃii de bază (preponderentă) a fiecărui agent economic.

347

Astfel, salariul mediu nominal brut i salariul mediu nominal

net la nivelul subramurii vor fi:
∑ FBSi
∑ (FBSi − R i )
∑SBS = i ; SNS = i ∑ Ti
Ti
i
i

unde: s = subramura alcătuită din agenŃii economici i.

Salariul mediu nominal brut i salariul mediu nominal net la

nivelul fiecărei ramuri: ∑ SNSTS

SB r = ∑ SBS ⋅ TS ; SNS = ∑ TS

S S

∑ TS

S

unde:

TS = numărul mediu de salariaŃi din ramura s;

∑ T = numărul mediu de salariaŃi din ramura r, obŃinut ca sumă

S a numărului mediu de salariaŃi din toate subramurile s ce

fac parte din ramura r.

Salariul mediu nominal brut i salariul mediu nominal net la

nivelul economiei naŃionale se obŃin sub forma unei medii aritmetice

ponderate a salariilor medii de la nivelul ramurilor:
∑SBr ⋅ Tr
SB = ∑ Tr ; ∑ SN rTr
SN = ∑ Tr

rr

unde: Tr = numărul mediu al salariaŃilor din ramura r;

∑ Tr = numărul mediu al salariaŃilor la nivelul economiei

r

naŃionale, obŃinut ca sumă a numărului mediu de salariaŃi din toate

ramurile r ale economiei naŃionale.

EXEMPLU: NotaŃ 2005 2006
Se cunosc următoarele date: ia
FBS 250000 720000
Indicatorul 19 20
gimp
1. Fondul brut de salarii (lei) 3,5 4,1
2. Ponderea impozitului pe salarii în FBS – % gCS 520 510
3. Ponderea cotizaŃiilor sociale (fond omaj, N

pensie suplimentară etc.) în FBS –%
4. Numărul mediu de salariaŃi – mii pers

348