*-
PROF.
DR.
ARH.
GHEORGHE
voRoNA
CunlNscHl
EDITURW
.u
J4-GJF*
IT
r*rr.-h/ , _.! E-
l- --+" F -_;Jorl
Itlriu i f-Tf-I)
t+
I
iiltil
Iir
il
IIIlttli
ltrtti
!
}
GHEORGHE CUR INSCHI VORONA
iit
gS.lasi de ,i
I acelasi
autor' i
autor'
E
Lucrarea constituie o con- ln baza unor acumuldri de naturi docu-
tribulie teoretictr Privind mentari dar gi afectivE, prileiuite de repe-
principiile 9i metodoto-
tate peregrinlri la Venetia, cit gi a unor
sia interventiilor urbamstlce
izvoare bibliografice, vechi gi noi, rezultat
irnptu centrelor istorice' al unor cercetiri gtiinlifice de prestigiu, dupl
prileluite de dezvoltarea 9t ce prezintd un compendiu
modernizarea ora$elor' al unei istorii sociale 9i
politice iegite din comun,
caPrelecoindPrdoepulaned(ecfeinniltiraulPuel autorul dezvolti analiza
oi.tto"st.i.f.t,'d' "irn.tioRtuolmaAnnailaizesauzbl
arhitectural5 a oragului pe
asoictul evoluliei, tiPologiet' doul planuri: cel al evo-
nt"dulni de conservare a va.-
luliei stilistice 9i cel al
iorilor istorice, dinamtctt genezei gi dezvoltirii orga-
functiilor gi a Profilului so- nismului urban.
Comentariul concis, dar
c,;,il"ijJ.ial';"ii.l.""r-i"efdri-.'ct-t-coio.-inp*l..o"p6e.m.".i..ni*ciiln,itrt,et.Jdeieic.xiif-ete"rindctrtageaetirtnsnrennudl."iapaipclrti.aaolrl'ae-nNcrtagienalentdcut9orreoimalaoeuiranntbtotiaesohrtrrotivduoreanicnreieen-'
generos in privinla infor-
***
maliei, bogata ilustralie fo-
Resoectul 9i preluirea falI de.valorile pa- tograficd surprind sursele fe-
tlr;i.ii;'riJ;-";^"ti"i"ttii"#;i'.,",i,'r.l,"--.gtili-d"&xs;iptniitu"du*urtar-eitviaaolenl lnatarileeriogcnnluaotluieliunai'acnpaoiriappcotuerturerlsrui-ii nomenului inegalabil al Ve-
i.-dJ"t. Itt u"tt" oPer[- de neliei, rezultat al istoriei, cit
i.utiti.u.. a monumentel"t' 7'- gi al agezlrii sale lagunare.
tel<orrRresctaounrsatrietuaiemuonnutmraetna-t
orivind conservarea 91 res- ***
ia;r;h;;it.e"cturdm, oinnutomcemnitteilnor de
ba- pFeDRaotmrmura,iscotiovrariilgaizaaptloiitapdooerumlbueoingriarotiiminginis,eimnigdnieioftirscaeagbleiii
:Jecaigmuroggreanndiroiiaraenati9ciespdeecicficlturel doinrgainnteisgmrau-l
za generalizdrii unei vaste ir:ban, ca.re se prezintd ca o intrepXtrun-
!*pJ.i""t. Pe Plan mond:al de:e & etape stilistice de mare strdlucire.
si local.
Lucrarea cuPrinde o Pre- De actea autorul stiruie
zentare sistematicl tsto-
a Errrce a dezvoltdrii oragului
riei. teoriei qi metodologtet ri asupra monumentelor a-
conservdrii 9i restaurdrii mo-
cel'ui timp care au prefigurat
numentelor.
roarta Romei de ( cetate
eterni.r acordind totodati
r:ro1ia cuvenitl etapei me-
{"er-ale gi celei cdreia, pe
;h.o stilistic, i-au corespuns
Rcoagterea 9i barocul.
Cunoagterea monumente-
br Romei constituie o la-
:ud fualcit a culturii unui
om idClrit, iar studiul lor
o codrpolrcnti obligatorie a
onclrui invd$mint de arti.
Lei E
*"&#
\. t,::-- : ;' ;,:
Ir;
x$.\.. {sli
'jtu
lluVnrIVcHslIlSHNu1vI
V
V]VSH3AI NN
VIUOISI
J+ IIIL
Tlllr
vNouo^ rHcsNrunc sHcuo=il$u
.JOUd
La pregltirea cIrlii, autorul a beneficiat de colaborarea unor colegi,
unor fogti gi actuali elevi ai sIi.
Selectarea materialului bibliografic: arh. IRINA ROSETTI
rrh. SANDA IGNAT.
Redactarea ilustraliilor grafice: arh INGRID HANNELORE
ROTH, conf. arh. PAUL GEORGESCU, studenlii LUCIA BESLIU,
SILVIA COSTESCU, ALEXANDRA GHETU, AMELIE RA-
DUCU, IRINA DAFINA $ERBENIUC, MARTA ZALANYI.
Intocmirea indicilor: DORU VASILE.
Macheta a fost realizati de autor cu a jutorul studenlilor
IRINA DAFINA $ERBENIUC 9i DORU VASILE.
Lucr[ri de artd fotografcd: conf. arh. ANTON MOISESCU.
Autorul aduce mullumiri prof. arh. RICHARD BORDENACHE
pentru faptul de acceptat sd intocmeasci referatul de apreciere a
lucririi, cit gi pentru prelioasele sale recomanddri.
Autorul aduce mullumiri instituqiilor gi persoanelor care i-au pus
la dispoziqie materiale fotograf,ee.
s
'uorlea.rJ dre;odureluoo Jo oJTAJOS er{l 1B paould tueunJlsur ue tr 3ur>1uru (relceruq:
-luou-rldr1rar,urrsBsqalrrS,ro.e.lJdn1t3eolerq{131Je'sIgrol3,l{qrollr\s(qeranqlcra.{l\roqpcurua glro,trlu!a1eusr1drouler lra{preuaoqBl ncalornlalcl a'slreqscsreur
go ,(rorsrg eqr dq pepJof,oJ dpedord JI 'uorleruroJ s(tJelrqf,Je ogl ur t.rsd luelrodur
ue s,{e1d qJlr{r^ ,{pnts 1e;nlce}rqore eq} Jo euldrcsrp B sE pa.rerl aq p1nor{s aJnr
-(JoerntrlglaslJrqvc3re0 drolsrq oqr r{3rr{.4a 01 SurpJoJJE Bspr aqr ,(q perrdsur sB,t4, roqlne aql
plJo \ go drorslq e tno 8ur{ro,l\ Jo {sur rlnJgJJIp aqr Sururnssy
JSourJpeulJuBtrsEJre{JpucngrucardeslqprsuueodesJenJle'euoJJaonrqluJt eqetcrrugeoJoJJrudadq3eIoIIo^a{l 3peeluqeBsJ6ansqlneuIrI1uI^s\a1rrqaplpueSueuJuruoaruqaal,ur6oreotrunse.tL3qreed1l
aqt
ar{t
-rrlf,JeJo e8ets lserpee aqr qly!\ peturenbce 8urua8,{g 'rsed etoureJ aqt ur ruJoJ Jruo
-.{.iqura uu ur aceld 4oot ,{peoqe q3lqll\ sasseco;d urptJe3 le^al tueJaJJIp e ru sleadar
aq 'SuEeen uaqu. 'r(lt,utcu pcrlcerd sn{ uI puu s.read 3urunn srq Sutrnp parrnbee
acueuerdxe qJrr er{l ,{q lssargrlaJueeeqpsu,{eepsurnr8otrJooa}fq,el uuqrJqJuoatqSr uqr8Juneolaqrrly(er'nulocuaelruqrco.urueqJdo
xalduror snlr Jo sa8ets
s8uruulSaq eqr {cBq e3EJl o} JapBeJ aql salqBua suoIlBzIIIAIf, lueIJuB go drorsrq ega
'uorteJol B puu uorsseJord u qtoq sr aJntJatrqr)Ju uoq/\\ JoJ esoqt o] .{ressarau puu
uouoluouaqd lurnlcattqlJe 3t{} Jo eJuesse eql dser8 pue e8palmou>l Jleql uapr \ ol
reSee asoql ol InJesn sr suoIlBzllIAIJ lueIJuE Jo aJuJelIqJJB aql go ,{pnts eqa
'ldd8g puB BrsV uJelsortrN Jo alnlJerlq3JB eqt puu 'suorlezllrlr3 ueauer
-Jatrpaw tuor3uB tsotu eglJo aJnlf,ollqJJe aql'adornE ur sa8y IBIoW pue auols aql
ur aJnlJOlrqJJE r{tr,,ta slBep eJnlJalrr{JJB plto^ go drorstq-aq} uo >looq }sJg srr{J_
qroda druroduretuoJ eql ur uoue.r8alur
s.tf,allq3Jz aqr Surtelnurlls pu€q Jeqlo aql uo eln{.44 senlg1 sll puB uorllppJl ro3 load
-sal pue ur ]saJetur egt seloruoJd puug auo ar{} uo aJn}Je}rqcru Jgooa,{nrolrtrslrqdqaq'str'asqsatoo
slqt Surloager go arua8raua aqr
-c.rd uI 'sluatuela Surlenouul
S-raussnu8c3ueJr(rauqroraplEJueneJtJJSeIulnErlJrJ{nJulBfe,ep3utoeqfllr,uJqaV/hu'rnsdelouueler3lueqepllepJuoluBuspsolero'tcJlopeerteqdJJBl tauJqoB3lqeq,tuf$,Jllfe,odgqDaJulurosuerolruEJsolssqsJeantelleonql^rnlaeuo(r1Isq{sJouuBoqsrdl1ll1slsloao1sl
Surlnqrrluof, pueq s(tcalrqJJu eql ur uorleaJJ Jo luarunJlsur ue Suruooaq snql tuorl
-EaJJ IBJnloalrrlJJB go ssacord Jouul eql slBOAaJ aJntf,euqJJe go .{rotslq aqt 's8uip
-unoJJns IBrJos pue 1ecrs,{qd (euqorrlfJ,qunsJu'Jan'I} Jlaqt uI peJuangul eJB qJIq^\ luauqsrld
-ruoJJE JrlsrlJe puE eJnlsnJls
cuousuloueqd Iu.rnlcallqJJB eqr Jo sluauod
-ruof, aqt uae,!\laq suoneleJ aqrJo sJIDelBIp eqr Sutzdleue dq 'aurq atues eqt lV
'oJntJalrqJJu dup-luasord r(q peutnssu eq ot Jel3EJEuf, eql o1 sB suolsnlJuo3 A\€Jp or elq
Sur4uur tsdrqsuoquler <.,(lercos uerunq-eJnlJoln[3JgD pue (]uauuoJrluo
-rssod 1r aJntJalrqJJB)) eqt s3zlseqdura arntcollqoJe go drolsrq eqt (seunlual eql
IeJnlBu
Sulrnp JJntJatrgJJB Jo uorlnlola eqr Jo ernlcrd rrureu.{p aqt Sunnlusuoca.l dg
'uollf,unJ IBuoRBJnpe luuuodrut
ue saqsrldurorcu eurldrcsrp B sB aJnlJatltloJu 3o drolsq aqr Jlesurrq 1caIIIIJJE oq] ol
sV 'uorDnpo.ld ,(ep luesard 3ursre.rdde dpca;roc pue aJnlJalIqJJB uI uoqtperl Sult
uorurdo cqqnd e Sulurro3r ol selnglJluoJ
-ercardde 3ro elqedec eql suoprl\ oJnlJelrqJJB3o d.rotstq aqr;o puu uozlJoq IBJnUnf,
s<uuur dre.roduraluoJ e8pal,4Aou>I eqJ
'aJuerJS IEJntf,etIqJB aql dn e>1uru
d-ulpnoJnoc/e!\rlddqqlslqn^on\ c'erd.rsnulcoaJlraqpcerutugaorBdrtouaorqJlBasqlf,t pue .,{rotsrq oqt : sauqdrosrp IBlueIuEp
f,rlsrlJB puB uollJnpo.rd lurrareur qroq
Jo se.rnlueJ er{t saurquoJ r.{3rq^\ i(lrarlru uErunq e sB eJnlJalqllqJsJo s,4ABJ eqJ
SUOJf,EJIHCUV q-IXO/A. dO AUOJSIH CIIJJVUJSNT-II AHJ
L
fa,axrits-poxnalllaptJrtsmoziouldrDzpyq.p'unptaaauazzfd1alcqop1"a,mxci'lJpuncWtFpnl?aanappluafpl*qofslJqoap'totdouDs"'txaaootlcto{atotpsostll-aJnt,dttsx'oupaacgipo'xa(caaIDDo,ln?dsaculwaoaodcdpt6?'aaapD,inuatqauuowuomaacsnduaDtxa{nroaw.i"paotDd{uJsuaopan{ pttppuulsauattdtoczcspaoaacdstnu(oozacdatotduataoodls?,taxtnTiq|an)cuoasa1saa|oDcptooqouc,nutssd
a,mc ntruad Jopi pfisaiau 6 ptnlcallqJD ap tnlnuaaoua{ piuasa ppunapd ps Jsatnzou
tnDDaiotJtuDatotzollD{JauJattD?oux,nmnlusunapfJcqDstosnanx&?ttDpntioc?pz{q-qposnu pnnunxJtonplramqrinuanaaIuintnpnppnDa)fJlpDqJ?fnDn?xaulJsaD6npai1hooiaun'to$osongo( u'anninugaliou'/aoodulxnya?1naualDnp
ttico{suos alltqns ltntalud D-t arDi alua$ma nfiow,to{ut DatDfltuDJ ap uialdot lsol o
atJDJ p$DaJo ug psuttdw DixlDwat pulpnqD Di ptsDouwal ps atnqa"u pnmv
(PdP1t o
cxnl un cawtqonads ptsn&m ap updncoa.td nun uryld aJDw p21( 1nrytt un alsa nu
c?JtsDolt nn aptnndacug ap atdo,tdo as DrqD alDqoazap Jo.tpJ D cnlozqtatc Jolul?aa
trlnpattqtD layots! tupltodwt ap qrc anloa xnun DatDp,toJD p?Dp ,a.tioan ap
-nJ$u? Di utnpattq,w Dxlotst pu1a1d xnluolnD o4idacuoc puy{ plop (oanqauug ruaut
aund
nand n-g 'td73g utp ti ptootraruV D$V utp Dtnpauqto cauaauolailpaw uiozqtan
rq)aa ma Jolal D.tnpantl,ro ,odotng ul npppa o 6 nuald .to1tcoda DJnpanqtD
alwNtsuu fi uJuJafiqJD D alDslaatun tauo$t n /qc awud ptsacn TnlnutluoS
+
'nlpltauo,todwal
p-tcuuinc!ooo'TauawsdItnwtidpwdotosqg{uaJlupta'aatta,prtacdad&plclaltuosqual{nclnor,ptuatoedltsduar1odaaltsDcpNaoqntDDupa6nqJaDtcDTcnntdaNasgwstaDflanplaryzuulDotg'azaenaclnaolowllottDoulttdasponooauitlxnltan1apao(plauapaada7w7rI,uDoapapaatuuploqnadanuwwdcnon3nwanta7natopnis?ttatpaJowlopudDlqupoanDzsawDaopaoplxtJprunooautqlfusaiDa!jl.
-uoiau pzvaluaxsD ppJwzaltqfi odoa.tg 'nou 6 tqJaa auu! tndnt Nnun D atouofinlos o
pp4'a--dJcurtzuwauxnt{lnnztuuqta{lydtrttDlld-inrouanqlot.caprpa?c,amiuDoo'wzasean1ua.iaDnlcInnyualla!,'otpa,mcacpuutasola,naDrplplcl1woourtpaunuunualauntoota!cuaipnoaa,lrad1udu,aapasoo&smuaapapcanurtoncu{x.atttnadaccc1apapnua1pllaurtotuqqalratrn.ospuquDotl,oanatdtndpaaltawppc$nuudnantugr!ouD?uaqqlapal,tl7@{ud-uDopnl(l<psa<(c-!up.{a.t!xttu.pNlxaoupottnalln?tuwqopulraxloltnoDs,-au?aDpnaatu?q.tlppdtJ?JDD$DDa!tpo?!)riauxtqDan:xopo:adtDstJolrD-oTlup!nNutn!cstpnnu!nnptptud'ycalcuoso{bltnt'Jctatr'oopa,oyp^cwuDtsJntnoo_ntd11t-ti
Dt'pirat<out Tloso!rutcn".ttlooolu{ttnafcfdoipcaauaun1-{pn?tpruyrrJuyaoDut-nqandpwuDtlnao1p.ta1ltaott1qiaantmp1oidudaanp1puonagaapuuID1!1l)dut1uantuDsz1upwtpJDap?doxanxrtcunolrcpasuu.xqtrt,utmnulsJDuaotrf?olqatsny!
'1ruca1tqn aliaaud n Daa? uI 'ppruxD oficnpotd x?aloJ azaxxa,tdo ps ti pmlcauqn ug
otitpou ocsorniatd ps apqodic acqqn( uutdo nun oanlp*at( q amqutuo? ti upndruat
-Lnl xnlnwo p plwpi pluoz1to csauqdwg nJnpailqfi DLtoxst ap alaiuttioun2
'xx.tnlJallqtD tauoal auxaal pttwa$?s atDtnnnus Jot!,i D canLloazsp ap au$lux aps
t'adotluDtitp)tttDt&vzgaaltauDprsasilannplipna?lzouatalpdat*cos4tpcctno'Tlrouattclasowasotcuitant{t\znot{aotntnncolnqtdppxdaadwa6cDuppoccutlSauotgx'lDoactpncoottann{u\pcDruaaailcntnqoqntDalaoplaDpppxrlctuaouglrosuadl ittppauw$oantt
ccttco,r.d pout u! cat paac prutzatdal 6 ottolst :alDtuaut
-rupqD amldnsry pnop ap awduapna tuls a(nlgus'ruxrtnopanfilpqtaDnDau1ooa*l
-opunl alouarcw nicnp
-otd a1o nust"tanDJD? autiap a,mc puown aloltaxnD ot 'uJnl)al.tqn apipuSaT
lrJNrvN! JNIA1C
:.:'::itt€) ainrhtri-teoctfuorrimi idi embrionard, tnft-nn trecut htdepdrtat. Cunoayterea fazei
. ::"':riei specificul fenomenului, legitdyile sale,
dezztdluie natura ;i
;,--:..lr,i receptiz:itatea pentru sesizarea legitdpilor fazei maturitdtii acistuia.
Constient cd lucrarea sa, prin faptul cd este cect dintii lucrare de amploare in
:,,::; rontdttd., oa deaeni o sursa de documentare pentru speciali;ti ;i nespeciali;ti,
:::.::,t:":::i:i.,:rrr:i0;etnttrstcidsaiersertaepbmrieldidnadcuhei;siin, pfioleurnmsttraruapitci,epiercivnaittriren-udinn,vatonptuaom,dcadttrudtl,oimrinuiltfaaetfluodsletaei,scxepesimttaitp, lssead, repind o c&n-
impund citi-
oferindu-i tn
.". .:'ot, posibilitatea ca, tn baza materialului faptic prezentat, sd-;i formuleze propriile
.:.', :-.t!;ltrzii. Dealtfel, legitdpile procesului cunoa;terii obliga de a considera aceastd
i ce o
.'.t.,")f itnresaupitdaudteoraucluumi, uIalaruen;iqdlteneivlaeblodraereacduemcuolanrcelu;ziiiteteooreretitzicaere, ,caorereza)alizpaerre-
?.rte)
,:::..
" :' j'l 1itc1,
Dr.,igzrl ca seleclia inseailutd luare de atitudine. Dacd s-a manifestat genero-
::.::: ;it .€€Lt ce prive;te luarea in considerare a mei cantitdli considerabile de date
..-:111::tl,tte) cititorul trebuie sd primeasca asigurari in sensul cd oppiunile lucrdrii
,- , : :-:.rr ttspecte de complexitate superioard, priz,tind interpretarea fenomenului arhi-
i- .'r, ?',i:' -;t d eaoluliei sale.
Fiitd de ales tntre o tratqre sincronicd ;i una diacronicd, s-a optet pentru cea
-.,. tt,tili tnodalitqte. Dacd o tratare sincronicd are cqlitqtea de a prezenta in secpiuni
;''':,::-;.,,:t:iaalena-fleizneomceonme pcaornqtteizmtep,ormaniejl,ocapdaerpeinvtinddenupnieorre ciztiliza;ii difurite, ceea ce prile-
a originalit,ipii lor specifice, o
:.j:-ri Jiacronicd exprimd, cu mai multd pregnanla ;i claritate, procesele eztolutive.
l-'.:,,,i. Je;i istoria arltitecturii este, tn primul rind, o ;tiintd a dezvoltdrii, compar(t-
::::,,,iul reprezintd o metodd. auxiliara de mare utilitate. De aceea, tratarea diacronicd
':.'-: :;t'. o abordeazd lucrarea este de aprecieri
:i:r::i;rtd tnor aspecte sincronice. amendatd. comparatiae, urmdrind
, ,::,.'::t:;rCtjrittenrrPseidtdecrraiintcedeursi-tuseeiadedceoaorgsuaennbitiitzaadtereeaimafupmonarcttpaeinruitandliuip,luesintrpturrucetzuheqrinei tleq;igt epurlenaaastqdicirnihit,irteesc-aatcueersiviteitcaactofmednpeooa--
,:;,i:t.:irntii.rindu-se continuu dialectica relapiilor dintre ele. De aceea, de;i, poate,
r.::ir:.!€a dez:ine mai greu de urmd.rit, a fost preferat criteriul cronologic unbi sis-
::,,:;:,.:irt pe programi, structuri sau solupii plastice. Desigur cd tn arhiticturd existd
: :'.,--i-ri int'olutive 5i nu tntotdeauna cronologia pune in eztidenpd progresul, insa
:"':-:r r.-ir conducdtor', al inovapiei, generatoarehe ,talori superioare', ttiatZtiiiiriigi
;,'--:,'i:,;'.' arhitecturqld, ilustrtnd procesul de acumulare a elementelor noii calitdti
: ii -1:,,t..?riyie a celei vechi, confurindu-se trepte noi in eaolupia fenomenului.
F;ri a sttbestimq rolul unicatelor, ca verigi principale ale evoluyiei, care con-
.= :'":;:i ;aracteristici de baza ale arhitecturiirintr-un qnumit moment al dezaoltdrii,
.:r,-,-,,-;i:':i;rri:i
,znaliza salturilor rezultate dainrhtri-teucntuinrdaedlueng-mpirsodc,escedqe acumulare trepta.td,
lttcrare ia fn considerare ;i a locuinpei, pi car'e
-:;:i,iii cd pxmct de plecare al oricdrei arhitecturi monumentale. Acest mod de
-- -;,-,--j.z istoria arhitecturii are, desigur, drept consecinpd, evidenpierea rolului pro-
. :::,: ?€ cdre il joacd arhitectura populard in constituirea arldtecturii culte, iolul
:..:..:.',:r poptilari ;i al poporului, fduritor al bunurilor materiale ;i spirituale.
--.';'j:-r.:ili'b.osrdidrtietnjdddauausrtleotitrienucl tcnuiumrapauloalcvuauitnetpneilniie,teicnpayrrieoabalserdemaeullncedcataunrsiaaacsmtcebdrl;udileuoim, isaatsloedr,iiesptroainriuefroibraap;naeiszimdmrupillorueri-,.
.'.',:.j::.ntttinrtalulecr.drDe eofaeltrfaeul,ndtaacbdl.oouriacel
evoluliei a;ezdrilor umane;i al tipologiilor urbane
proces eaolutiv, Iq niaelul tipurilor arhitecturale,
-:::;.:...:::t"1;:r..i.i:i:i.!:tr€rreloocxtdm'p)arateedsisiaetpelerfroisenrpzmquraillndtladtutduarrlaadrcmeioaanslteaifcrcuuetincssituiauprdbriaeispzttizrutau;noiderltiirdleidreiiedi, ecssuneeutmaicnptaouenvriuia.feoliasnt,odlro;aigpliacor;ntiuivlestltnuiltlisreatinczstadencisht--i
8
6
aaalplonaunuolt)tnaic(dussna{ntotiasnualoucst!Soapl"potntDqlcluarcloxazxa[tutDDitousx!nxlmaatc{podpnas1nopoc,tap(mi{c1n(napqnoo1od3lpaaupppnwdlaaqtipdns{a2Dtt1tsnao{n1tpqdo6uagzaa'mapn1cnanupi.ltspouaoal1cuo
tiotn1aco o c1o"uuou ntpaar ap xutpruxfw$ nM? DzDq ug'pc totpaapD alsfl 'm1nqo73 ap
runt&al 6 ttpi ca,modod nlauta{tp alrynnatlqn atru! alua$xxa piuauadxa ap xlnquxq?s
taDVlaalJd'lawllnJoona(iotptadpnutgor[ctltaat sltpnatu{wtsptitdn1ou-sltotu(ntup<optormDptptltaocl!dprtDyunau'Dax!la.sinnppoqaDapp1oaa&z{oaruyil!u'pqDugaD?pJaappurDscxppro"sml uoq! ntucouuadwpaoasauui4guJa'{Js
'attprt.rut auautoua{ nun aioctldxa o Dp D lwt4ndcaatcnucg<<ot1olacipuatonnEfyul
-oat t, pluanu-oto oinautaqaa nx mryqutn ap xa DatlDiuat D au
o 'a1ns DfixtD?
'xaldwoc o1 rydruts DI ap xxtnpaln1n ndnloaa xzntpLuln alatoruoao 'plopotol cpulta{o
a'pciot&yo1{ouaop,Lnclau?.fptaruptx&oa.L1dp<ru"tooul&paatdLmp$onuzl nusg'up!iuaappnaaumupg acotdzcat a1aiuang[utcptopotot'ti
aun( qnilug'4.riozy1a1c ,tofq?aa
fiftru?alxqto o cploct\.taa ad cpctuo"tcotp Datqrcu ntruad aloltcoc{a ap wnatxoxu
cmlntomo nantpd pdnp
'pa?nx,ltootsxauarpp"itoo zWqsnDnapiVu'l7znn1pnwtd1c3nglaDlotntpaawtxqo"m6 latooualuV
xaxsv Dtnnattq"m lauaaSa nuatd apc
-o(a ug LrcauDnlxpau.t xnpuxzDq o 6 ndomE DJnnaflqfi :auxpto DatDotvuntn ntluad
ozoaldo 'ti,tpd nu u! prctn1?nils 'pio{ ap oatffi? 'alx.rolsr. tolttiozqtan D,tu?atxqn
at(sap pttdoc tglutp xnp? 1rusuo?oto,td n{ftopnugnDl aowappltltlnutlopwmdaspryan6q9asootauptotaotddogsaly 6
ptd1?g afiJ u!'ntntcalnltn Duotsx ap
-uud aladon o7 a8tncat 'aassxf"io.1s3a9tutai uonta?ootpoduotpsaawtn?us!ouuntn?n'ani1lqatwolsnuxoaulso!tso!aatopztpao1uodatdc
niluad 'aicnpo.td ap nlain{ nr.inloaa atoztpottad ap nuaul? t(atp pzoazqun as
c-cx'osaattalttpopotqoultsotoaatnttozoiuoauznpntDpdsoDoouDaapisxdtcDxDJtzulotxt'laoopafd1oilcsuaanpaSpt(rctounantccpdpanlcutalmsaapoxntnttndnnp$nu!tspaiopnptp.uatu?at#nzxpnaunoatdudsant('aooDaapslaaautlcclqnnoszl{cxatulotoqmlnalidxr'tyucnoanwlnawituppanauou{poot?ocpnuuo?anaa{wtupiauunaufocitrardyu(snpooatannuta|odcIuaoolaptqu6lu,anmvpd
'?tzsuoap rca
noaugdpls oc ntruad cm1nzuotq 'm1nta{ odin1onw
anolpzun(sanc cDttDaatta?nu oilozqntc a?nustp
nlaptao"nd nnrJnil
nffid nn nzrcqlps uuaxrcp .mz'ptlot( ap aqaLm nozqxln auatd8a ocoda ug'ndomg apt
-sltlC 'pzxtotstototd .to1 ozo{ ug Diut ulutDt cmlnn{ o ndacug ap
aoszocu{ null!npc"u6utn7lrnutdu1s3ugt
runt&at atuot"todutx qwnlis ug 'pcuqoau ocoda ug o?ttotsx "ro1
'aruDuotsatdutz afopcap plsa{tuou,t
ti p.tooualuv DlsV p?De 6 a( cn1 anotpzundsarcc adcnpo,td
'p.tnltn"usotdns ap nlautn{ odnloaa afilpzzap ap flaaru auul
ap rcpdopt ln#xra"tDt zi adcnpo"td ap 'alnd o ap
nlai.to{ p
'p?!sDI? os otutot ug atnSoaolcs ttnnpuyo DtnpaflLpto ap pSupspp as ps cof o ato)
daup.tgunalspant pacorouttanmddut,orruunJaDnqcfffpi suuxlu(sLat?DttttvtsaDattxttxulttntdp
nzisuanutoz anwnuD aruxpnls
Dttntaoi nustfil?D.tDc tolttiolat,
a-tL.rtutn!..rttoopJl'tt>!a.ptroc.tt.DpmnlaauloagJ(ooaiuauanantspiammpgzo'to<d<{nnsxcatcoaatussptouptxtntidlcnpdnuptulttatoannot>ost)aotx?luaaxnsnnpplrp-uDlptiootpp({atmttirp{dtatstgnao'n*st
Dl ap afi)ail ap
aso1c a( atozoq
tunpa Lsaro ut
atotz.tt altffinattq"ffi caticnpot( ap npiolat ninloaa p anpaa ap pnund utg
Drx*x.mtaxylfpztIraaAu'xlntaxxIluD[DtzDol4poarxJapuodnutap)zfan?uDtu'tpaqaauurpcuuo! ftz!ola0(zxpcn1onn{t4arotonVunfpqzidouaulnarpotu?pxqLp?ta{oraaxpiuluulnuxoctlonoaouzduad!suoauaplgotawodi(aleuouduom!c!'tnpllgoltppqolou&Dottgtu1and'ocoupatatts1tpiaiu-JtotcnnJactJolpu7a{[ou1oiytrhpopoalct{'{pa)tIopaonoawltuuuraDunatao,qfztlwpoopclasncpzutxtspar!xuoeg$)a1oocp'Itunlca'Janruopo'3l
xnlnzuotq ntoda uuntztaxp o afifipxsuo? u! DaffinI sndu,tt o uDxlolvuD-oaa&a pzlods tr1
xnlnzuotq o ptrudau oatDfutro'Dauaruaso aq'(nu,rcn o) pctnloaua # (m1ntdnc o1
p-a?luxptloaqwo?pucxazD"toqtpuagw6nlupttoaolaupaolouuvtadpxpszvotatgtnrlucop?prtcoatnt donosctmpolntoiudstpoa4ui.ulnosdtVn?'mu1gnDnu{D.nt
mdacug ap npooznd $ tnlnzuotq ctn1nctulozaru cmlnnlqoalod pun(sanc Mnpa $ato rt!
alotuazatd aftucatxtl.to 'aicnpotd ap n1airc{ tainloaa p alapaa ap plctm( utq
*l,craduloieitvgtguriioilial-lidtzilqd,y-atv-leeitepanencirtitctr.iluaeoofirgentn!eintiiii,.noPaemdefcoenzaepentttoelonaoolla-uom;drirgrieeteit,iia.lm;nmasiueppingbcidsorctianatlreeopsilmriidedziae,eaabiatpsnrtaoirdifiaorrembhnrnompsiisutsimeeeecbc,;ldiiiott-eorutrainrsreuadimip,le.eepopPariirdiedoerri,rialifddunedituanerearittlteeceieoegtplura;iririragsre'atripzande,eo'a,iinpailistiurrstaht-alitiaaneirttepauteeiatciznmtp'uscdaar-i,i,canaleedi*fcaeimuomossntnaipdtisnoaotiitrtfnisrtedtuittooseri;tdtrq"-aei,ae--t
s-auimbogdgit cu ztalenpe noi, care le-au permis ia-;i expririe, cu mai mu[td prignanpd',
tropta^ Ior esengd.
carrtectuirc!bti!ettutwonrlr{iii"iatioIudnIr,loceurdRpirgre.comoinimipnndaoddrdladenasr.tiettdeqedlioodrscsgreeid_lfie.n!zt!drt;triaei?taeanabtsle-oucapzrdcreo,ufpcaradeaeccrsveietosn;eltuidevpeiopapibaloruduopttacriuovuerla.hslrueietinse.oitccIbo,ntiruesiercciatoiiicvputeeiunn,stdiuai<,erctIoroossrttnaootltdeerimiaxai7tdprue',uanrtrtinihvnloeitterrerezsc;iaadtigulednarloayacdou',,dtarrctinrloohfpniroiu--,
Fp$l?ymiueioolltq-unooPoprgirr-ynrto*iiru.n(usAJRWIg,qu,eMrctcitytdt-olarotrneoprsr,dreuoede,ld-iyrlollc_esaetpeudeeaseetnaiat.sg-dseiasresuuddeiuenfcraeap_tleenoudac.ucur.cmfrcuunieDrirulqldeudu-nac__tiariuoag.cri.rrrardiee:tddp;eoitarte,eoemofacrrpffaeeueatelenaclelepuui,nuiiactnldu.aapcscilcrenaasedeclareledeg"mtagitisriiamrbefpee-pasofraamecaeedapirezioeil.iaseipmipntn'iei;dieeaniltloieeirfdmomraaaserppiaciantstrrittletoaeiieclmtfpeidipspnhijaoiuddrlnresioiaimiti,cbemI,roeiiuitili,dr,coltol.iiacepcfnbep'teatrtrttlientdte'ziitse;et;tiiaiefdt,iitcclrraairtiii,rafopuxiutrilieniidrl",eitnairrtifaijl,jr"zi;tiir;.ssi;o;;fa'mrT,;irtu,;;ioiisr;;mtritfeiiuai;;ori;r;c;i,j-,tii-.
ucaianttifusoroHitrc,samIrecncdctccirpntenreaoadrrcrciaimssia,rthrio.luapiirttprueaioertc'gonaitrurtae,uslusrlad.hiiaa:eirrtd-pifarcsoreroptsdmucutaerndtfpsdiucesecolraraemdrueaeacdindt;iiesisednctezduitip-oicmfclldiitdcneatrutdnredelttuddi.sipeqilttiullo'esasrdpiratethennictatieodiasrcechlluitemitutajaebritircaei,irito'uscuirrriieniiiac,v1epooti"niilieiusitL;ui,t1opor,e;iirrifiaaiie"izrrtidudirfn*-uirafz;oi;;;-ei;l;;iu;r";is;i*l;ra.i;laiee;;i
II I
I
'ntnnnusvrdns p * azicnpotQ ap nptio1at ntntvu p cat.inpot( ap
ncolatnitlocat fllqntpopcaplucltaTlwsacaodsancq*ns pc1oo-luooataictlunD[-aoJ?Dru?q'iDl aDtostaDt?"otnstDpuzDuat.ztudap'pDJDtosca?(atuipspulogfoipa
-tsuo? aga nu <alDxios aiuzui Jolp luuaaop ulp awp rc cas ofinloaa punud
uxlnstwsxp o aniotatd p3to1 o'1nnos uaruoua{ Di xxtnpafiqn oan&a1aiu! nuuad
'annpnads ap nuoicrp tnun azas
DaDsracxunnlquoanlunalopdnastxca?wpa?al"utlpDoJcruuguarwIpnazllDnasJauuafusIna'ztJoiontlJup.axapptpnDtc?asanopduwDarauaalaDul JonadapwrtuoJxoi ucnptliuslgcastau.caxDpua'oaxofllaxtaiwtswnDnuauapoe
-atpy as
a*oounc
pu\ayd
no'au{uoupfaitodxaat7nasappcswauaafutlnpdpuuxoJixolistwptouo7o{tpuztootnnattuzwoucwtnto{vuatgil lauat.Dptroruualaa(ticlaq{nlanswTrponutplaituwtt.otluaaadslupdo.n,wpulr!udpouncldlptoadfqisffucioV! tD,tontusts
D
ti
opfx-'(iuaataZo.fnmoittpOiaDpc{{atptsalcual'arDurpydciusaan!Dtssdndx'actralauncnontung1gDalonaal-catsDpn$rucc'a1g'pJatdtppwuualooonuitpl$lutp!a!Jpcpa4otapoppataulspodxonoa"ltatql.nctlnopqcr'rdctuauyu!wltn!$g,atlntDJpp'talpuloa!tpqxpufnwaqlu)sJnx!oooas(TdaanDdopnlaolt.canaanptpcstlutlaJoduanntnts!onl?ottxcudiox<ogo(a(Sap{aanououu!lassagoaoDcqouot?xtaugtput's!oz.!l-xt!tnsxa?paplas,opn>uluaa6gDaau{aDV(ilDal?uuntlruuDsptapDuour!ucto!tr>
'Pcuauo{ aio't
-atqsuDJt o-ttug cptop ptn?ws o cazaluotpd u! arcixput tuls puguto't Dqwq ap arcj
-dopo tttdotd apu,tnu cJofllxc ad wn[p o nuuad 'puto[ utp ttiplxpa!.un D <\rloluaxn
ryrus tp Dlsxaty r> ailpl ap ptoldopo otionil1suo.tl 'atuoutwopatd 'alutas a11qwy 7i
'pqon Dqwll ulp aptuxani ntruad pupolo{'atu?tto ap Dqall utp ou,t,tot o7 'pcoat? n7
o'Dc6apqauzawpna1qoco{usuuouptS!t!d{tta?oDarlocSpxsuJ.tnnp1usanlixratlyut.p,itpnadatnoyDdttDadct.{Junroyanwlu{unnaugfup!lplca!au,wtpTD!nwxWruuJdDDaon"la{txtnru*a?u,tatqznadnpaoa1{ta&gppacnpftJui'tpoaulnDtaotaDatqparasunptuDltxsnoJluD?totonpalloota(Do'apcJu$tDaaaDw{uJoDfoptuparuunsJmtDwpatauotsd?tlludu''lapaojuczzagnx1rapu&Dount.atrc
'arctdotdo 2Dul alal actSolouon aptrut
-!l p?!pLt! as aunat{ il? Dtxfqvts ?$a ltu tnlntuaunuow oatDrup pu!? DuwV 'tnl
Du-ngxliuppazuuilxotnatoxuJ{otuu'par ttDuooadn?auDalonaau?aunpnq8slaaant?utrllioodtspttxoattpuxoowa$n4xucaapctpnoatnptpizunlnppdlsnsacpnscco{uoontzSiooa{a$u?aopapuucnoozp'nltcawtztilapnlluctlootncooodsl
D Dirtots!. Darxwnuap :xrput*nxap 'rr?:;:rT#"r"if;i;"rilrr;:##rr;ffT,:J",r!
ap Japzffi? uru xttp,nnl pwpotot pcuDgapucop)-tonz).tlpDDuDluoD?pDpourtatld.td,uqapnltu$tunol??alatqPtoap'rtdc-lnsuo!
p)tpluxs auntzta o ozbatnluo) x!
1pDnsa2folc1csrnait"gpqcdw2natpni'cm'pn1Q1i1n'oopan'prpcls1?m.doco.cwaatconlct{a'qtpd{iu,tntpatcrxuamad1orunlunzlrnsypiauutoonc?cocxtnopll?nnlcn@uiltlfpulJdls_pnanlc'{tpnotvop'tc"tt'pnotccnua1riuon1az?aantnd{auu"gtt
ti azu nun Datolnwot uttd 'to7ttio.tlsn1t' a1apua?aT
uttd lgt Touua? "pt?DtD? n?
'!Jo1!1!? aP att'ta{tP tt"to8atPc
nun pfq$aJco pco{ o ps atiatputn nitpc lnlnru'mtoilurropc 7o paltaozptaupoSstoo{rny$ofxt1pEoqw
ap
adm
-ods.tp o7 pls q aauupnDi?a{1pa$owDan1aqqlnodtudganatDspuo-ustd,qnactaDaz1Janalnopqwtvtpop{lauptt_dspnx'rnsuDmta' ?dnuulpguD[andFrtsnc'lutdoyonlJuo'o'ppt{cx4n<or1yaonpuluo^!sc'Cn1d_.i
'alrzzuolnp xDM
anpia ap iund
'ptsaonQ*ld,rattobp\tqtdldJonoinil-"tptrids.tonzrtcurdutbyqlBttupputpot'cp?{iifuliJc"ntaorasu-s"uamoazcotaoitpcdutsgcla'ntptpomntpfnufspiaDoaaaap1rpucayd'xt-1qptoo'a11p3tni?lauodulccnaarpxdntnstrxQut6a'nanlpxlaloaProlo'lpqd_raoD'ptippaltPwoast'ttnnioroayqorouuapnnalacnaplS1uNo,oqa3"$u1tu'togo
I N7 NAOJI JI C JN6IWS IJAq AV
€r
r'i:a:-u:::e3Jllueazuqoyadlucro'((3e00g'9I8nfuln-yzg'uAgoO9.r1Nq) grenHlcnNo-qdOae1IuS(g:oc:cll eusulpe .o,rJrllueul.rrnxoJ.rd'peJleuredld3paepru(JrouJnlBlsludaeudrrpereI3cItIpUl.t (1u.lo nes
JslnJJr3
ep eqIIoJ
'aiumcol FJSBInJlsuoJ rS-ps rueueo ad p8llqo prdse erutlc
'rrnlsodppu Eeueluosu 'JeIu
ep elrsdrl 'se6 ep pnt8ar uI
''-aroelzeiuor8suerepg,ururlnldeppnrusrnnpr8lnp'arpl.ourd1uule1e^prpBnleda8crJuBe6;Ir1anu1FJauJnreneas1petudurtenrerrfnp,ot(.sn(roJaodIp;pgdrEdpIIuunlsFuuersFlllepueelrnuluuJSro.oruqd
'pte8unlepul Iuur aJln3ol o nrluad 'e1-npu1(uuaure 'pternp
ep lmlsodgpe alor8 16 rrelSad ulp pJEJ r6-ps purr 'rn1nro.;;
u areuriarlur rS areuriqo ap elaopeoord rsa6rl,rpsep rSg amr
(rrueruuo 'ruJnlA, ueunriurcelS ep elEJoAoJd laurrlc IIJIJFJ B
e'(OJOerOurOn ge-c00'le0q0lra0pIu'ero)Nnroopolp(ruuerlumnlnesrue.qr oate6laBpdugldnssprrnacs pult
nrcol{gur 1unJ1ncB;1e1J1lnocaopda
u1
edele
ella'Juenqrol IpnJrsrJnlqsnosr
-ep rJrnJol "roun 'Bplnue()lsmrxepPdZnEleJlBsuaIoBuAr
apun (tS"I
'ponlr1p)nruuelclrderrAuguu1o'UrnpIncrrJuo^lorJqerluelqdeel'e(l1u1e6za'rpdnatr)
'(ruuSolog ele elBrratulu Iurnpllne3lore8lr(reecllrJr;y'e1uaIr1IeBBrS^
rnpno(rgq u1 egure| urn
tuls mlnrnrloapd
rurdordy FtueIrO
-suerJ 16 odu3 aprcumord urp alarot8'eiuu;g u1 esr51 p8ul1
uere1praerzSseulgursd$ueeerrtluuuulr daegiJrJrusgloteJloJoJJpOuoJEtuF';BtosStorleFug;uurutllnI(ncolnl(p3.rIlotsIlIeeo)lao1lrE8apdeulnapu1tSae14rong.rps8
eJtFJ 'pund'rnoslaedrdu eesereFrSdo].rrduu;audl leecJrrSqooloaeqp:e(;aeqlrrz1odJaaBq ul
earrnier,t Jerr{r pulzrJorrug radorng e FpIEJ uurlc (rralSed
r$ elo,r8 ur emldurglul EI neetsodppu es rzulrrou rrualueo
tearuolpulrr nc talelrlrsnl3xo ul edeotde'es-npurcrulelepul
'rrrlrurr;d rnlnuo E s^rlJnJlsuol rriplrnnce uldnsu rza..rop
e-Jo.oJrpprBJdlIeEeaJppJuurunl cnrenplerunrolodrrun;rrurelfodo,sxeuoelelrerdeozl€eleelrnulupdelJtneodo8srununnqzyuevaJgp](OueuO1l'OreInracO(ln.pdrOpJoecnptlg-.arr0rlnop0Ilonc0anlset;sJ0nden0s0JcuEgIuranlIJr8'eIrrns)r] roIreJuI gnlncllgloaled
-Ilsuof,eJ .rur teoe.rps luls atniarl ep alaruJn rSeq 'IqJOA edele ug eeJInJo.I
ruru llnru ESul luls rrJntJotrqJe razeue8 elasilueJd 'rnlnJ
-rlrloou epeorrad e1 telrodur tcpoailenlruq,rfe,naJnp] sIlunoollueJaurrJuJnlouluJennloJlulsurfr,Jlusoneulpen
(porlalse a.rele.rdretul o plpdul
nrieds rnun rrJeeJ3 pdocs ul
e rS rundcunJ Joun ue.reuodnlos aJEJ ul EIO3B BJnloelrqrc
ep mpueruouag reriuedu IB lueruotu Bf, ruuJeprsuoJ F3EC
Vdoung NI Y)IJI-IOZEI/V IS
vf,IUfoIITVd UOTACVOIUAd VUnTIEJIHUV
UO-IS]VJAW IS
ftruJirrd lrTrf,odg NJ aNVugJICsw
IIUVW N-INNIZVI, V IS IiIdOUNiI
VUNJSiIJIHUV
ARHI'1-EC-I'IIRA EIIROPEI sI A BAZINULUI IIEDI-fEI{ANEAN iN EI,OCILE PIETIiEI sl A.,1E-I-ALELOR
in sol, protejate_ cu ipoterice invelitori din piei sprijinire
pe un schelet de crengi sau oase de animale. ^
Desigur ce trecerea la addposturi artificiale a reprezentat
Pri-mele adiposturi u.r.r proces- indelu_ngat, desfigurat paralel cu indsprirea
arti-ficiale climei. In locul addposturilor pe car6 le putea oferi direct
milnnaagatuariorpiapndaItritiiteosfrioyniabdrptesedtivmnmicinniict,t,-ii,,nciaonpdpoeefiipintlrianee-ei,iluolaancdiu,olionsincateutegimn"rsotatetienridc-,ielcoasriu,-papabrbaoreifrlaedcgue'drises,i
-1.sezirile addposteascl intreaga comunitate de' vindtoii. ^
pa.leoliticului resIntusrtiadliuenema aTtre6rciaaslesaltsiti(iDeurgernucpe;)redinpeFrsaunEparasf-ea!u.
gdsir
criilociu in RomAnia
Rudimente ale fii.i,
arh"irecturii funerare de ciEiva p2:_care par sd marcfieze perimetruf unoi colibe.
In regiunile VaauucccolunssetrguiitG, ainrd,inoatemreionriiual puanrloinringdroctueltusariui
-in\diptooasttuerireagrituifnicilieale Musteriene
elobului tadr.eud-oaluslaiu,tenignsutinilncatixeloerriio., rimunlasrutinac-fieuoinliiebnaeciMncotoelelocdcteilvoleivm,i ictIa,utpeveedtmre"eaolduaislspeNuisdsee-
mamutr care reprezenta conturul unei colibe de Z x l0 m,
au fost gisite resturile a 15 vetre. Cultura Musteriand i
tapealrlie.Rjo.loiitmaicdudiplnuoiie_ism.tuMijrliodacrtriuutifri-ecisiiataelerhripeseopliont-gedirciatedseilpeleeriiunlortircleougrlruirli-t"ie,n,ritjpoeerrigiut-
la- Ripiceni-Izuor (iua. Botbgani), Remetea (jud. S"atu-
Mare), Clreia (jud.'Constanlai Ohaba ponor
doara), Ocna Sibiului (jud.' Sibiu). Urme 1'a)ruhae.oHlougnicee-
demonstreazd cd oamenii'acestei perioade au alungat rirgii
din. Pegtera Muierilor
de la Baia de Fier penrr.u a sE irrstaia
in locul lor.
Fazei culturii Musteriene, care marcheazi sfirgitul paleo-
primele rudimente cunoscure
liticului inferior, ii aparlin
ale unei arhitecturi fr.rnerare gi de cult. In grota R6gour-
d_on (Dordogne) s-a descoperit mormintul"unui ofr de
Neanderthal, protejat cu un tumulus de piatrd, avind
calodntulrini-ino d_gsrocahpedlectuul pereti execu^rali din piatri flrd morrar,
urs. in'pesteia de Ia Moustiei
unui
(Garonne), intr-un mormint in forini de groapd-,lisn-iangddsit
pe partea drEapti, in
scheletul unui tinir culcar
min_d stingd o rdzuiroare gi o seture.
lJrmare a perfectiondrii uneltelor de munci si a evolutiei
oarlgeagnylodbriui lsuoiciuanledr-eadgilpacoisatluiurnileeaarntiuficiaalemuopdi"fiiciattt
regiuni
ra?ical
prarLilmunepe-taloprroiemaldnudilcupiocisomtnupsroittitrcuivoiaenssmtureursditaieu.lauTpi randraiinltiude-,i
de-a lungul perioadei spaauleoinliticaudliupiosintufer-i
rior, sub cerul liber
racooimudfleeraerstintiudeaclejuedpzcereeiucrnilpioeareeagtugdadrtetedocir,lriiplimceagu,eleimicoveinliesintiiaEcnduutctolreuporiepir-gaeimit,rpecigjerrlioerplue-lcip-,niuusitne-,i
germenele unei activitili constructive, iar
crinar,elzeno,gniiegsidaceuoqndesisnt,ruloiipeasssiectedcoedleiabanedimcduaploessctahuceroilepnteardtiutien-
cu piei.
t4
Sr
(!" pleJluao Buoz ul :FJntBu ap tIJeJo tnlnriud-s e-elezrue8ro ep
ea:ednroe.rd gzuersuoruep tolarolS rrialad ed ap apur8eur
ti putrrud oFpnts 'pns sJtpJ alBlnorJ_o elalo.I8 retunu aunsol
':FuJneorrrla.8rBajepelJc'pleJtroursjpcuolntoocrp((ppllnnu.prreozscrqa8op gdnp eprnluu .roprnlsod
. F:'. tuls eS 'eurllulpu uI
Psun)se
. , i{i -ppe Buoz eJ dun u1
'o;enur
-P.l ..t '. aiso
EI ap Buoz elrazal as rU Illurp releo 'plenlu Bef, n3 Flslxe
- ':-=i-ii=' - r -oJ eJrnJol ap uricun; pulo IJUntB ;ur 'a,ltnco1ou rosrqoap
-.:-- ,/ leurersred'lausnrori6Jgottef,pEoJtEoJt'ahrrnp'eolred:oocSap'aaJelaluroltulSJo:lruoupJuenpdrJuonl ;3pe
-=-// rS runca.rd 'rentcues ep Bor rS piumcol ep ericun; p8u11
ed arSaurtdepul JBp 'lue,tca.r; IEIu Iaf, Inlsodppu Pglurpr Ps
gnurtuoc"elo.r8 aFrnreu rrntsodppe uI eruSoq apuntSe.r u1 llnr eP 1n5r a.rlnco;
ep 1;icun; aloJg
'FJnpelrqJB uI JslIInn JeIf,EJBJ nJ sJBlueIuIpnJ
-r--FeoJereoildsnurayqiacopna'r;loBaelsl.srlFugratloliurp'J6rartarntEeudtatquEJertBaslreJuIduEuaJAursornJJraulSenstuqruiroenSorllaoranrp.itleraalp.uiIuiaueard8IpdeaaIlIraqdc-Bp'aaaiJnrplJpurElluren$Ior;crnrcean8rxlgpanszelre6ereSrual:ronolel'prId_cne(adluncuunrgll
3lron1rii6ld-npl3u'geJgreJrupeurBlrneuualspoppn:EoupB.roa1pelIrpPdtluerJrIsl Butgu aleuud
.puerual
-ep8elq rS guurrlnpg 'guuneu8lmv JoIIJnllnJ BaunrsaJJns
'eBF.rlssoseepFUioJnpurJ'snnoo'rodp'ksgouprsouuuJoeprrldrucJenlnsrupqoEoIBuJaroupIqEdtrlnieaJrepuopplparuui^ulns.;aJrEepelrpp.prdlaerudcluuouerf,nszsqdeanprdsuealJapl li.nu'g(saeuorlusalrtyuxepenp
rogredns ulnI csptyJllonerloeTd
alerrrn (OOO g-OOO 69 'c) (reocr.rrSaodnlosdmorllnufu,IlallloBaSpedlIslInlssIJrnarlJEu1JEs
'Izprse ep InFIuo
IueI'nnlcrrJurrdJodooullBgr'n.nzerdo;uJ{tnJgedBud'lspeeptaqurnttaosrssceaepe'cnu'JputeoroarEou3lluqSn(oiJBlzulastuuprmSooJfFl,e3npItlunuualorp;loryraI(dn1upF11drSI-eu'oueeora,rtPl1trel;InraEuuJlUrrsorrgnlrl:dEwEapzrleBetrdulJJJtnpunBluuIlloo3nJpr)
'1a1d nc
:..:-:::r::-::o:i.:a':1:::.eJrdo::J'ijredn'sarorlerT:rar.d(nOoOcO,leUS-VOalOXerOrSrlgune6aya)p.?na;c,sg€oo1,Z(uprpr
::i':s:::-:-'r-::,-r:e-:'::.r--'::lj'::(:0:q0'':E!oir1;:'ipp9IlSSr-z0opVJ0uJI0EloOtsugaunlgnoq€JelO)orJq'anrnx;nncJopVlosid1lgrnto(ueN;fuoo, 'rUuJtrSeJrnnlrlrl:loOnoprgll(unoeCurueeaoJ'Pl.Iuerr3aFrdepJt
ttt-rZlr{ rS yolJ.I-Iog'rvd rIgovoluit.r NJ v.Iol{ofl NI NawoNsd v) IItIfiJcsJ.IHHV vLi.Idv.IV
ARHITEC]TURA EUROPEI $I A tsAZINULUI MEDI'IE,RANEAN iN E,POCII,E PIETREI SI ME'I'ALELOR
a pe$terilor se ignrucpeelaezmd arei pinrdeezpednrttairtiedseinbt iiznof5n1ii,9ab1oi ile9i,i Rdminind in cursul paleoliticului supe-
rior refugiul cel mai frecvent, grotele
.\menaiarea rclanio,cinerr.ti9mr pur9c1e. capetd, citeodatd, partial sau integral, o
adEposturilor Intervenliile, de facturi constructiv[, asupra adipos- funclie rituali, fiind decorate cu reprezen-
naturale turilor naturale sint mai complexe. Suprafala proteiat[ tiri de animale sau cu scene de vinitoare
natural a adiposturilor sub stincd se prelungegte cu coper- cu sens magic, pictate sau zgiriate.
.{dSposturi tine din piei de animale sau ramuri, spriiinite cu trun-
cc,r,strujte: bordee 9i chiuri de pom. Acest sistem de proteclie poate avea o &.,
cnlibe fundalie de piatri (Ferrassie-Dordogne), iar pardoseala
lpFooiceuutirrnnugeietadiua(ddCous"apDtdiBaslbatlinencc(i-Di pooDrdaootergdnfoieg)anmseue).nparIajnaftadlapcealogtcoeurpiatldantffuuomsrmeistdde k
.\-ziri in Europa nivelatd gi inconjurati pe trei laturi cu ziduri de piatrd \\
O; crdentali fdrd mortar, constituind soclul unei structuri de protecgie ?t. *.
executate din lemn.
ftd
In regiuni lipsite de addposturi naturale locuingele se
prezintd sub forma unor bordee ingropate complet sau f
semiingropate sau a unor colibe de suprafal[. Perelii {fru
bordeelor erau int[ri1i cu trunchiuri de pom, crengi sau
oase. Colibele, aga cum rezultd din numeroasele repre- *r
zentdri din grote, aveau un schelet din pari sau nuiele Jq-
gi o invelitoare conici. Forma de plan cea mai rdspinditd
a locuinlelor era aceea a unui oval cu contur neregulat.
Dimensiunile lor erau diferite; existd insd tendinla citre
locuinle mari care sd cuprindd intregul clan al vinitorilor.
Neavind la dispozilie sisteme de acoperire a unor supra-
fele mari, locuinlele colective rezultau din al[turarea a
2-4 colibe, cdpltind, citeodatd, o formi alungiti.
Resturi de locuinle semiingropate gi de colibe s-au
gdsit in toati Europa Occidentald. La Pincevent (Monte-
reau), in Franga, pe o suprafald' de 2 ha, s-au descoperit
numeroase colibe, alcdtuite din cite 2-4 elemente de plan
aproximativ circular, indicat de resturi de unelte gi mate-
riale litice, inzestrate cu cite o vatrd, care avuseser5, pro-
babil, un schelet, de lemn, cu invelitoare din piei de ani-
male, ancorate de teren cu argil[ bdtutd.
I6
Lt
,$ )\ -Inolrrsnr3ruseJdol(eelJleBuunr BoJszrlno 'JolrrnpPd JolapBor EeJeSelnJ rs
e
rBru FJnspu ul (pBnEpB es r JBp 6reue:q
/oOrO'rOnfr-oOJOdOop8/'0F0d0lr0uIu'dr)'lnaff,,ortlr(loI'z' eeuulruerp'ur oYrr:ald:"Iiin:si1rn^r(ou-I9t'
crrrrozaur ur Eerrnro'r
.IUNISUOIU
--nIpJoIsl leulrrJeBpWrJ'ontlrsno3doPlpBSurnoleupnugIngJoEl pzBoper alrDelor aiur
ap pzrctaoul 'rinuretu
ap Baruolpul^ Fluguppouzep ege rS5 apun 6.ropnspdp.ld
eerduu(eulaerdgrudrepaJapulrrJnr$Jroal.r'elron6casseudgnesJatrporuIuSr 3rru IntEurA aJIBJ
adnr8 uI pr.rry os
oueuln elriplluntuoJ ceaef,€ eC 'Biualslxe u.rnSrse oteod ruur
r6-nu ropinureur BeJrnlrpq nJlued JBSeJeu 6rrolpuyr op
'JolrBJ ri roluozrq ee.reurindrul el rS
soJorrnu In^Ilralo] e 6aprcu13 reunuJ erirrudslp BI
eJnp
a6urrn JoleJeJrruurrr
Imppd nc .ro1adals earrradocy 'arrSoloca uuq{urr{Js opunJoJd
'etsualu nf, plepo '16 radorng reurlJ BeJrJlnpul BurruJetep
Inlnrrlrloeled rapeorrad FTTSTIJS el :oFreieq8 ue.ra8e.rta5
'(iuruap'pn1) nplqee3-nir1q 6(o.re14J-nreg
'pn() nSeurog ((ur.raleg-Se.re3 'pn[) u,roculJ Bl rolrrnlr
'rpJnrn0Joerlaor6pe4ot't(lus:uoolepaluunl1s1 'pnf uurl
alesurel ad rS (.noSe.rg ?IuEiruou uI
-oloorS e1 cJsarnJolul .ro1.re dn s ln1nc gl g1oa1e d
rrerSad ul
oF-pupoeuJrJBpeJsls6nFew1Jun1sBupJourn.rrtolun5Fl U((egErpnuuIuarArpuBnoJtgfCuu-roSI1'guuuexuluJrce8udau.8rerrusrn5nydusnarppprocnsJlullnaatolson1dJ6 ag.rezeSy
'ur EI xgt, ap ('puroudqoerSduyhrluuaas lsFolr)lraElof r'(puiuurrnucnonl) pldure o
gleluelrg rS €lerluaC
lrradocsap u-s lre46n.1 €dorng ug yrpzeSy
c1 esnduroc rrieds nr eqrloJ '(uure.rcn) e4lecruu:qoq rS
nliuueorgur'xuoo;dqeeuderl4dueerpso(;,l1nrruSeurueuerlplaJaoIer1JoalpEu'1reA,roalneEeSteJBdoIn;33JuT1J
aleqrlor '(erualoyg) JI Erreg 16 1 ucreg apunriels urp 'puori
-cunJ aleriua.rayp 'asnduoc rrieds nf, alerlrruuJrrnld elaqrloc
'-(IuIunBeJrIouyng.)ruApoflsBlddurruS elruolse1 ruloq alrunriers urp olulT
eloqrloJ'(er.rrsny) g.ropsrauueur8uul
ulp ]nrueru op JolrJotuull ep etedor8ulrruos eleiumcol
: luaueur.rad JaIJBJBJ un nEOAE aprgze6e calu.rnleu rr8nya:
ep resdrl plrrotup 'gleluarr6 rS plertue3 udo;nE uI
:'ec:eutel:ide:5p:r8:,:eyingl{rgdrEr-gMrlnu6elIznaJrd(eV.lt{oIUr..(lOOeOdOIn-sIOTfJV-lOl1AOloOe.1gSetd) ;
:::-::j a::sodn: eLJrpnlulIanzJerd.laolr..l(eOdOnOsOfJ-IOfIOIoOeISedf) 's
ereruappEel{
'e1ued5 'soTvgvS soT a(I v^irnc 'z s
'olelcrd arlsadnr rrptuazard {i
'-::o'rr-ra'i0dOn0s0cI-ll0J0lo0al9e1d) .peuleupeadpgpS.Tenl4gJneC.rn1.g1nc
':'>.:r,dr_r,nr-r:s:s:-Ic-J0l.rs0rya0opagl(epa)dJe€(ureuerrlT'cuaeleB(urda8JlgJ11B.srz.naO1ndrufnasreIa.Jlr.rrnSSp1loVulrneCozcare'.rl.odoglenr.gJr
,'. - - rrozar{ Is vcIJI-Iog'M A-IgAVOrirud NI vdouna NI NswoNsd vf, rr)rnJcgJrHl{v vlj,rr{vdv
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
litice, prelungite cu minere de lemn sau os, a condilionat E::=-
rriliaplenie_dnrmogpitcleguronaerrlcuidetaoeul,siaumlucdri.dlaocete_lMeialbllaaoheucrncslleuatoipcervlaiisliipotldied-enc-rroigontolingiitgissislcrotttruerariruup,ul,icracuiitsnlttinoveuairelurg.eiinr9!sdoomiue,tgseebuiapn,zlt_idceo-ld-"oee.-lei:oi-tirAinisu.coepelpDbbaeliiiiscn,rbgietnesaeai,ttr,capieaucnlrsimuuent npdlmpuclieaacoo,nsrtratilddvoeit,breaeiii,e,////\2/7-K!F"z:-:.^:N/:,^,r.),1fQXi\-NIt\
degi agezdrile mezolitice sint mai numeroase gi mai dese
decit in paleolitig informafile privind suprastructura lor
sint mai sirace. Intrucit erau ridicate deasupra solului gi
construite din material lemnos, care a displrut, adesea
nu li se poate deduce nici forma planului, nici pozilia
vetrelor. Resturile arheologice ale locuinlelor adincite in
sol gi a celor de suprafald permit, in schimb, sd se deduci
utilizarea cea mai frecventi a colibei de plan aproximativ
Sate mezolitice in circular, oval sau patrulater cu zidurile executate din pari 9. ln perioada mezoliticului clima aspri a
Europa aldturali, infip! in pdmint, legagi cu impletiturd de nuiele.
Consrruclii funerare Europei a impins oamenii, anterior altor zone
Adiposturi izolate se intilnesc rar; de cele mai multe ale globului, mai calde, sE recurgi Ia adiposturi
ia mezolitic ori locuinlele fiind grupate in sate, ceea ce demonstreazd
un nivel mai ridicat al coeziunii sociale. Asemenea sate artificiale, inftrligate in numeroase reprezentiri
mezolitice se intilnesc in intreaga Europi, cele mai semni- de locuinle, pictate sau zgiizte: colibe de
suprafald cu schelet de nuiele gi crengi gi bor-
deie semiingropate.
ficative fiind in localitatea Moita da Sebastiao (Portugalia),
satul Piscop ling[ Paris, la Tannstock pe malul lacului
Federsee, la Elsterhors gi Duvansee, lingl Liibeck
(R. F. Germania), pe insula Seeland (Danemarca), in sta-
lMiuondeeanSat,aBr rCeasrcriali,nRgedgSgicoa,rbPouugroliaug(hIt(aAlinag),liali)n, gini
regiunile
Siracuza
('SiIcniliai)t.aliunile Star Carr 9i Duvansee, situate in zone
mldgtinoaie, vindtori gi pesciri, aparlinind culturii Magle-
moisiene, au izolat locuinlele, din care nu s-a plstrat nici
o urmd, realizind un pat din figii de mesteacln fixate cu
argild gi pietre.
Caracterul de stabilitate al unor ageziri, legat de tre- In cursul espimociillaorrenlenolditolcmi e9niiual bronzu-
cerea la domesticirea animalelor gi cultivarea pdmintului, lui, procese dezvol-
tdrii forlelor de producfe, dsitfreurcitteurpi lsroliciaallee
este pus in evidenl[ de fortificarea acestora, ceruti de similare au constituit, in
apdrarea impotriva fiarelor sdlbatice gi a triburilor vrljma;e.
Semnalate in paleolitic ca o exceplig:, in mezolitic cons- globului, temeiul apariliei unor fenomene
trucliile funerare apar mai frecvent. In Franla, pe insula similare in arhitecturd. Totodatd, amplele
migralii ale diferitelor populaliir deter-
minate de necesitatea descoperlrii surselor
T6vies (Morbihan) se cunosc morminte unde cadavrul de existenli, au contribuit la rdsplndirea
depus intr-o groapi, inconjurat de coarne de cerb, era
protejat de lespezi de piatrd, verticale gi orizontale, peste sau afirmarea unor tipuri arhitecturale
mai perfecfionate, dind istoriei arhltecturii
care fuseserd agezate altare, ele insele inconjurate de pietre acelor timpuri aspectul unui vast proces
de preluare.
a$ezate vertical in jurul mormintului, spaliul dintre ele Trecerea la practicarea agriculturii,
fiind umplut ulterior cu plmint. petrecuti in zona siro-palestinlani ln
cursul mileniului al VIII-lea, ln perioada
Aqezlri mezolitice sint cunoscute in Africa de nord neoliticului preceramic, stimuleazl apari-
(Maroc, Algeria, Tunis, Egipt) si centrali, ln Orientul fa celor dintii agezirl stabile gi un evident
Apropiat, in India
mai a9viaCnhsianta.al arhitecturii mezolitice din progres ln procesul de constituire a tipu-
Caracterul rilor arhitecturale. ln lumina cunogtinlelor
zona siro-palestiniand, apartinind aga-numitei culturi natu- actuale, se pafe ci aici a avut loc geneza
spaliului arhitectural pe baza unor pla-
fiene, reflectd, desigur, gi un stadiu mai avansat al culturii nuri ordonite, circular- sau rectalgrrlare,
materiale, ceea ce va face ca aceastd zond si treacd printre
cele dintii la o produclie neoliticd, deschizind, totodat5, constituind premlzele primelor formuldri
arhitecturii calea dezvoltirii citre o treaptd superioarl. de arhitecturi monumentald de tip <tholosn
gi <t megaron n.
I8
6t
z::'--::::--\,;-:p:--Y--:-:'r:::ur.:'I::Iaa:-i-;I1li'I'ro:alIpuqsg^,l1)n?r\rlJrllq,ass'rco;Iqa1rurgilunar(arreclur,l'..erIarranTeluJIntaEcleun!zuaIlcanaIlSuud)r€8leteuce'rOrsepql?JaloolHlE'ilurauodlzaCEsaexIedqgurrlereUBon.t.p(uo-eq.eopelrBaulaol.lEeeenIr-J'frsdp0,UeFreuraJoIrlsosAlel1eJJlli gtgT \eluaza.rder e 'a.relnSueloeJ nBS oJBInJJTJ caleuopro
lmuuld Joun ezBq ed 'lernlcelrq.ru rnprieds ue.re15e51
'auele munl
mpldtuel Fdnolo.rd rualep EA ceJrpulJrc
rariezrlrlrJ srru
-suuJl 'guurloluuu-puerurlseled piuerualord
ep g B elBnDB
.'urool.areiuSrelSruoudnrJrEeuprruenrlicunIrlslquooJcoesru'odriurne.rrl6suulsorce1e41p
dr1 lsecy
eelelrleJol
uu{IenJaE1ra'Fnrrcel.d.reapprqp8zuenqtdoaropdupqredcropprJ 69pn.rc FpltuRrps
aiurncol csesg8ar 3p ulsrery .1p{99 pleg
es 6reJgce11 :r;1olruv
'>ln,(gH IBr€5 rS relrruH opiptrleJol ug 6epun'erloleuy uI uul
-Frurs lrluurrxorde Jol tnAB B eJBIrruIs alrlnlole asaJoJd u1p e1p_ezesy
plnosounJ aruze6e uruud oqJrJa ul'uperqEJJn(-loaloluJndurreIlncJuo:erJcalnucr
u1 esurrdnc apriueprzer rauoz B elulrsuap uFIlrleulnEuIJeoso lS tlc
'.rolrrolrncol alrJrltJoJe aJgrun gs FJnsPur
IJEzru
-e8.ro raun e.FiuleelrsdxeurepunadrneslnoJrodxeaJB6JggluIpracuJlorlJPF"fr,i$EJ'"ulpii?zoUS.e
ratsare ete
-uBnJtuerpn'qJle.aplroseelorccn'splerrpaedcpecurdg 'plsn8ug BJnIEI ed gtenlrs ee.r orIJIJetr ey uoreEaur
pnop urp tlnlpcle piurncol ep d1r ep geglcnrlsuoo
dtt'uoto&ata ap tnf,sounc nlduexe rqJol ruru 1ec tulsrdep
B-s orlJrJai1 u1 ep :up8uenar ueld op olaiurncol arlurrd eglyredy
'9nerd
apdpgoelog<riscdonlr.otJsqeuIlnnortJdIIpJE
op rJnlJos ad elezeSu ne:e .rup8uepor uuld ep aiulncol ueld ep elugncol
Joun ele BpnJJ e<pouo:lerJfnEperzle'lpllueuJroulDusoIpd'E-oprnrsrl
Buoz uI culseo3e FprurpJpf, ( Erurunlru D
rS 'plunlrs €rnllnC 'grollncg.r8e
pprrupJpJ r6ueoou urp nleJlnJoolrxneJo'rluulln8tuuelstcac.rrtdulealdnBeSd'JaBrIincJnJ.TrJt
un ep gfepdod
-suoJ op drr rF Joun alp ellqsrs
ueld ep elaiurncol crrruzeSe rodnlone E gzEJ prle o-rrul
'plodnc o nc luadoce olse JEIn3JTJ ueld-un r.rgzeSe eleurlrd
op le.raua8 gprieedesreJooJpErfs, uuoIJ csoloqt elnunuop lericnrtsuoc
pdnoro.rd
luls e1g '(uogcr.rel) oqcr.roa
puurodueluoc e6eu.reu1zdofuepu;pcusrJeosJptra6reeeosc.egpnncroeFiuprrnurcFoJTpJ
ESuI etelnJaxa urp
'elel
-e8al eler;aleru urp olelncexo oqrToJ JolrgJel B elrquJnp
elerJeteru ur e.roundsueJl o pumlpsuof, 'ptpz erienela nc
'crtdrle nus JEInJJTJ ueld ep 'aludo.r8uyrues r:nlsodppu Joun
.-p(InerOduSJSnroeogDpgduEgrpJ'ucrBeen)srlue(JnndpeBunutJereBtJpgJo(nBarllefrp,aungnlulalcllnsiun(reraenilluselcrmmo(ouctllpuoa'upulrgunJeesdpIleuB.rrrnqunBsBllssJaNoupId)odIpJu-poIBrnenSusrgcAnsr,S"qaueso'aaog(.1rrzeep'z1dIIaroIy6Irrp8eaz
(ollrd tsece nJ 'IImUnJr.rBe eorucrlcerd e1 'nien ergsecau
elrJnunq u.rnco.rd rS-u ep poru BJ 'llncsed 16 oruotpuyr u1 ap
leldeD cer (rrurerecard pcttyloeu) ecrureral gcul nual6ounc
neruerrunpiep'pdtron4rls'rnel$epzrrreprldrc ulp ?rloun a(ep
neuofca3uoo r$g
erinlole n.Dued ereollJplorl eJeru
p--JuuoouJJrSuuprBllsrJeutpmodu-ronrBlrnusuozuoouuuIniur6e8lulaserrxueagpu'l0ge0re0dc0onrIpdoIyU;dnpJelBus a'urrlrruloolrlrerIxuuouy.orduriyguerSl
vavoNird NvI tr'IvuJNac Is rsYaC-cIJnIfsOlgINc
Iildouna Is aNvuilJlcsw IIuYW TV
TVJNAIUO INfNNTZVI VUNJSIIJIHUV
i -rur-\aD rs JSa-Gns ac vdouns rs Y-rvJNiInIo vNvuarrcraw NI ro'InDIJrToaN vunJcillrHuv
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
indoiald, un pas imens in istoria arhitecturii. Cele doud
tipuri spaliale igi vor disputa intiietatea in cursul intregii
perioade cuprinse intre mileniile VIII $i f, devenind
solulii fundamentale ale marilor arhitecturi ale lumii antice
clasice.
Din regiunea siro-palestiniand gi Anatolia, practicarea
agriculturii se extinde, in parte datoritd migraliei unor
populalii in cdutare de terenuri de culturd, in interiorul
continentului asiatic gi in zona risdriteani a Mediteranei,
urmatd de constituirea de agezdri permanente gi de adop-
tarea unor tipuri de locuinli de plan ordonat.
Reladi Pentru precizarea corecte a rolului jucat de regiunile
arhirecturale intre
-\Iesopotania gi siro-palestinian[ gi anatoliani in dezvoltarea arhitecturii,
trebuie tinut seama ci, in cursul mileniilor al V-lea gi al ?1P
regiu-nea siro-
palestiniani IV-lea, odati cu trecerea la perioada calcoliticl cind,
angtoliani 9i paralel cu utilizarea uneltelor de piatri lustruitd, apare
qi prelucrarea cuprului, in Mesopotamia, se cristalizeazd 13
culturile }.Iassiina, Sdmarrd, Tell Hal5f, El-6Obeyd, aie
ciror vestigii atesti existenla unei diferenlieri a progra-
melor destinate cultului gi aplririi 9i un progres al gtiinlei
de a construi, ilustrat de
cunoagterea bol.tii. Produse ale
culturilor Tell Haldf gi El-'Obeyd sint reperate arheologic
Ccnstructii de tip
th:los la Chirokitia in staliunile Ujarit gi Mersin din zona iiro-palestiniaii,
ia Cipru influenga lor resimlindu-se gi asupra culturilor calcolitice
HqIcnilacrugrsi uQl aatcaell-uHiaiigyiiimk idleinniuA,naatlolVia-.lea, datorat, poate,
impulsului dat de activitatea constructivd din Palestina
u9inAonractolliidairsiauc,irpcoualtaer,eexdpineriepnialetriSlo, ctaipleupl rtivhionldosexaepcautraereian
a1ezarea Chirokitia din Cipru. Construcliile de tip tholos
din Chirokitia sint locuinle, unele devenite ulterior mor-
ll, 12. CHIROKITIA, Cipru, perioada
minte, executate in intregime din piatrd brut5, inclusiv neoliticului (mileniul al V-Iea). Atestati
cupolele, ale cdror diametre vaiazd, intre 5 qi 10 m. prima oari la Yericho, construcgia de tip tholos
se difuzeazd in staliunile de pe cursul superior
11
al Tigrului, in Cipru, Creta gi Grecia conti-
/
,1*/(\ nentald, fie ca urmare a migraliei unor populagii,
fie in virtutea unor procese independente de
trecere de la coliba circularl din materiale
vegetaler la construclii executate din argiltr com-
pactizatd sau piatr6. Agezarea de la Chirokitia
este alcituitl in exclusivitate din construclii de
tip tholos, unele cu destinalie de mormint,
executate integral, ziduri gi, probabil, cupole,
din piatrd legatd cu argil5.
13. SESKLO, Grecia, perioada neoliticd
(mileniul al IV-lea). Construclia de tip me-
) garon, reperati la Yericho gi in Anatolia, mai
adecuati unei clime aspre, mai logic6 in con-
diliile folosirii unor structuri de lemn decit
tipurile de plan oval sau circular, predilecte
pentru locuinla neoliticd egeeand, este insugiti
de citre cultura protoelladicl Sesklo, unde se
substituie acestora, Compuse din doutr inctrperi,
precedate de un portic intre ante, cea finald
fiind incdlzitd cu o vatrd, construcliile de tip
megaron sint executate in Grecia cu un schelet
de lemn 9i umpluturi de argiltr crudd sau piatrS.
20
tz,
ror-ieJlFudrJoddeelEJztrFJeJlJeEpJBrJpcurlrJrPBuInuooIIBBIIInUlIsSoEl(cil.uroIlenlsr,JrnBJOJeedtSaaJJp
EJulnJrJBu epun 'pprtuar EaJ IS op Bdomg
rS Gaorlrloau rrJode tsa-pns
eJeolgzundsaJoJ Jolrrua[u
ul 'AI-IA
rFInEdsWrInrf',arrulilJoInpfJBlfsuduotoupJeBloauptsrdpa lJlaElmBIntlBnsUeJoBeeIxJoaEJIJpunBJloJIdunJoelpsJrpIJnJoduErrenJ'rllpuEulAnldJcsetFprJBc
p-lzlEluel4seusorcuos14pseO5J-ErJrJldnull.n;:J{upourluuSrier8rudBrncuunluFzdrorloEteoJ.erzdeSaBl6ueJu
'JOIOJnrueJlnJ rrunriJE eundo os e nJlued rlmrrJeA rdlF's
unrJpsotrlJEplntuJlosxlgrJn'tpBrrzdon.ETdavleIniurruna3rorlocuFp[n]JBJZrFlBITJSeJuBeSnBrSBIFnJStuEErdl .re1n6uelce.r
-rer uBId op Fiurnrol ep FdIt prdopB ol{sos urntlnS
oIln{sueesIderglllldloospue
IlrnlInr aJeiulncol
uI epuUeIArlEole6uaeuo-o1eaar8ereiBJZroTlreAiruJ aonlegur'ugIJeeOrqAJnouruluFrpuiF-ouelBsleudJBJuJeJlloeIlnuproiupdIeosJJ
un
'--parluloupeEgurEuItnupJrgpzaE'rBJdIeIuorllE((nurJV1n-lulnnrJpeepulrsIuSeerJpoBrWue)lB1o6ol{ls;e3opspcuBo1rr1rnqtraln$sroua(rrpun1uantrcodrd1s
gFo-olule{sBsleuJawaosud-uulouullpeoolJurpdod€JresJq6leloorJnCp,-lllslgunerssIS6eEIJuAJE3nIr-BllolInHlI€JAulleeeprJsrilereerJlu3tSslerlrrrluTurlJounJ3oluB(uorln1eP4olsllrlEoerJn^goZl-llBan-lCrpr4I nr
rS
es
-o-sgBJlp$eeSulpeuBoorErzbuocunrJgJJIeldlet6sloeuzculnorzqaJJelelrpos(qtaou'(olauIBqpJElruuu-soreruelu'upeeDr8qs'J<uoedpoeqJoIcoeantr.iluirreuBFdrrzuSJrrcuearlrIJJrAe'uoCeuIJrjeDuuI.EraoarJlInJE6torgnplreruleJJntrluusqlnraleruJler^uld1JBees€rlJsJonsrllnSfIoo,nedtlgrrltBerprluqodnnoJruvrrpJ]l
'?al-If IB rnlnruelru pcol(lru BI .pulJeue8 aueeueJrur rariezrl
-rArJ ErntJatrqru ep ptunlerd else sologl drr ep ericn.rlsuoc
euelsoEny) yCNIA'(e.(;eulgureuuorg.r)eCg S.C1IU.UV) oBcprnireour.pSrerEuunrgeopE6Jrocnrln3eoeJ1lroIqnargse.Jrenuf,goJu'eeIopc1aB-l1lea1J1pCInBuuJrnnpdlnreruuzralpllrrlr(nuplue'ptusdasp{leotpleuautrsnuet
TH-lAHfIY :nr2:1r 16 ntcol(tur Inlnrlllloeu
+:i'-:::.:-'-:::-::=::*-i-::::-.:=::;:;:''i:..;:.:;S:::rr::nurllaadEtar6IrJupaaesrldrBptao8Iyu:arann:qgUlcnasuIJs)grle€u1'l6(lleeeogollaudeoeuJlrlnqeaenurlpuiuceulnuopr'r-lut.sopOrula€.rodFdec6JJauBnterUflpr,pl
6-BpupBluereul4au3ooCgB(TaJloaJrJCdurf3, rS r5c BteJJ ul clellleu.r'tolJlenpJt'usar u(ooduoelrelo4l
raiuengur eg
ug rede solot{t drr sp IrIpFIc '(OgOt-OOg7) ttlcaa 1mry
i::: :::::-:.-a ezeJ ut, pcug ytquqord'(pleluau -uDllInaurs.rJrnolJnDornlrrloluoaudEpFlFIueunUuaBpdu'nlarrnudlru6rnlrzrJnlpl zr?urourqtFeWdela gPSl€€lutaeurlCluou3I tlcerc
'--::r i?:-i:::::-o:gi8ur?erelBssJsnJsJtSIenrroplaacuererEluJJoru€rC,rd.tsIlru
":=-- soloql
dlr eP llicnrlsuoS
EO f"'-+-.- ti
) tr ' N
o I ,-+-,- I F---.-.:.F ..-^-.--i
"-,/ i.rlri
,,!
ior I l.
!
ir\ .a I !
\.
a- ---'r .
r]l' a -\?* ! i.:::J;"--'ri
! rr.
tl:- !'-, :09.
lr +-. r r,r !
a. '+._/. .li
' .!
a - o-*rl1 i,aa.; ri
rl jaal!tilr.-,..---.---r-.- "J
;l
LYtV L
O.-!i
a
L
vdounir rs Y-rvJNgruo VNVUSJICIIW NI IN-INCIJI-IOIIN VUNJCAIIHI{V
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
pro-drrctie mezolitic5, creazd, condilii pentru trecerea trep- Receplionind, prin intermediul unor
tati la o via16 sedentari. Conform-opiniei care predomind, impulsuri ale civi-
populalii migratoare,
acest proces s-ar datora fie unei coloniziri sau mieratii lizaliei desvoltate in Anatolia, zona Dundrii
de provenienld anatoliani sau sumerianl, fie influint'ei de mijloc ai indeosebi teritoriul de astdzi
al RomAniei, unde avusese loc trecerea la
proceselor survenite in Tessalia, al cdrei rol de transnii- o via16 agricolb stabili, devine, in perioada
1itCore,ainmraaipovertc_hceu sursele orientale, neoliticului tlrziu, sediul
a fost deja subliniat. infloriri a culturii. unei remarcabile
culturd neolitici
AgczArile culturii din spaful carpato-
ocolitice Starievo- 140g0y.qb)i,"qd,atcoorraetsdpuanczedtsotaerieinnfleuoelnitilceu, lueisitnefeciuioltrur1'ca.
SSbO- 15. HABA$EgTI, Rom6nia, neolitic tir-
Crig-Karanovo numitd
Stardevo-Crig-Karano-vo, cu.o laigd arie de rdspindire in ziu, cultura Cucuteni (2800-f980). Tipurile
Bcaisrpmiaicdiiirelianiacruelturii tcIeuugrletounsrluiarrv.iiacjo,uaUsuneng, aicnriaarp,arRcetoaemjrm0vanlidaaipqtei plBbr-oruvl(giczaiotreiaroi.udA,ag'tseiezidngiiilseoeeaascuteesrptie)e.i de agezdri de cultivatori-gi crescitoii de vite,
tipul de locuinld fiind mai intii bordeiul, apoi .oiiba. apar;inind culturii Anjugd-CucuteniTripolie sini
Cea mai veche culturi neoliticd din centrul ilustrate pe teritoriul RomAniei de satul de la
este a$a-numita_ < cEaurreop-iegii H5bisegti, alcdtuit din locuinle de plan rectan-
culturd a ceramicii liniare u, gular, grupate, ln jurul a doud construclii mai
ample, pe un bot de deal, apirat prin iactura
reliefului 9i de un gant artificial.
datoreazd numele modului de a decora vasele cu linii
continui, frinte sau spirale.
Trebuie
evolulie se semnalat cd vechile culturi Ei etapele lor de
definesc mai ales cu
ajutoruf producliei cera-
micer^care_ oferd, sub as_pect arheologic, repere mii sigure,
modificdrile survenire fiind mai dese si inai substaritiale to
decit in domeniul altor manifestdri ale culturii -uteiiri.,
inclusiv al arhitecturii.
f^ocSuelucdi,tupirroeva_oraacpiidudnantoemreanduisrmilora,gpiicrionl defri;Iri cu ajutorul
periodic, populaliile
purtitoare ale culturii ceramicii liniare rlspindindu-se pe
pRmionamriiiintne.iBreietiolgcriieiarai9nmi Ficcdraauntlailnare,iaainrdlreiasndaorjiiutrnepsrienininularvi Baaurfirgiin.ctoPaleed,teeinnriutoampiiiiturdsl
< ceramicd cu capete de note muzicale l.
j.oaAsgeeazl-efirriiluercilourltusariui ceramicii liniare, situate
in imediata lor vecindtater p-eeratuerasele
alcd-
tuite din colibe construite la suprafala solului, cu schelet
de pari legali prin nuiele lipite'cu lirt.
22
€z
D.J3@Eecrslnaolorrrr(pellellJpxreecarelrpzondlzuJrgorJl€eupt nluollur eleqrlof, IS elerepJog 'elmgBJoJ g ? EJFJ cr.rnpur.r8 nes
lndaJul IoBloJpoelrpmrIrJnlaoQp ad elgnils '11at d1t ep rJFzeSu elEJeJOJd
lEF].Eqaaur{papslsuuro!rJr(m'FJlneteJreupllolJetuJolluel.1ltuSuoosdFesrraplulleullldueeprpp€ r(ulenlulueeoogr esuof alesuJat ed luls
.rop.rpze6u cueueurese eC ned;ceola1{uggur(IIInallDnrldrlllor eeup
-r6'E.orupsruzudloIoJsrglusucuJrssorurtusuonulpEqIFoInBAmor3oe:olFsJtFEeezIu'lBJrEnEIeursJpzIEIaroIJJroBrcnaSIcluodrsrrosJBpurnuUnJlll-llns3BeueJ?peuulrpexroAzeJue(ns'nreeuclBue.oulpreJSncrrnnpdll3upuas-ituauaFnror4cuu F oleunpe upzeSy
l@Crgym&gprerglun$u^rc?zg.dapr{Ig€qEeJeqnrIsalE:rlrselmnracdJr;eel(nlso.zsd.eeeo.rg.u1arccege.erI1pruI*ugSg1n6pB.eI--JlNps6rsra9IoErWu9dpxp6IapAC)leencrp.uA;lzdeetrslooggdg8r u1 t6 elepuues alernllnc yiprlun EorBirruFrFJ BI rnpuoc rsII IS Sep.rn;-epug6
-F'psnlruxoaappeueclree.JerdlreJe.redrJuunglsaueurldgrJnpalrluurSJeotlsJgsncureec.onppz.pqeurqJrqleurponupeeilpupJl-nonmllelnduJ.oruIcmc epeiuuuooeJzr erTllloau
uI '(0092-gggg) nrcol(rur rnpcrlrloeu reduro Insrnc uI
rollrnllnt agrpze6y
rp-cc:prup'raanJdetsrgngpqaocp.radrlalpedrre1rE6son,q,l[noppgtrn,orAoluperuoBdlCou..rr].8uueeelEpruclrentulll urp .pqs .#J;ilg?i" #llHJ,,3&;T1l,sl."#
.E!]{rtJ a'pdoelaEDuI.aEr1r€6au1e.rroa1trppcerr.ru3-erseappurrrEleJplodoadp
'rso"la"dEu eur[uerd ug osndsrp ouurun ropiplrunruoc ep.rpzasy
sa r (GB'eeprrsntusretaurenouecuur.nrFralrlrtrnlrpopcia^u'zpcII-aslJlnsrpFeepuroourpqsruulJeFpsapSJ1lcrn.orel3elln-ed?orpl'areIinGq.lreprFueourdr8doSuJa6etrrpeu.Jcredaln1HJrrl[yrenprrerJJgl.s6nzIyelnelnpapuJm[uerpo8aBuJ-epeasp3queud3nrraE(nauJ
F(aGSIIo-oSrqfO,gqS3[SEs)fislqrgotuurorraguls.lgVn8CaOraluA;mgVlaNlndUrpA(rnrCpyucgo.d19s(gIgrgu
BZEJ FlulsuoJ es rerrBSlng pp.rou ug 16 eeSo.lqoq u1
\
I
lll e &/
LL
t'; "
r*Tt-lrJ-\irJ IS JSEI-cIns gq vdoung IS yrvJNqluo vNvuaJ.lagw NI InrncIJI'IoiIN vunJciIJIHuv
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
rudimentare fac locul unor locuinle de suprafa!5, mai
comDlexe.
In cursul etapei neoliticului tirziu (2800-1900), pe
-a{esoelzitiircriuleluietatipreziiu baza fondului local, dar gi a legdturilor cu lumea medite-
ncourldtu-piaolnSt,iccda,tascetecroiznasttditupier.i,npperood-uvacsfltad arie,
, eoeoUtice) raneani si cea unei
o noue unitate
-{ sez6rile culturii ceramici pictate. ln Rom0nia, aceastd etapi, eneolitice,
Ariu;d-Cucuteni- este reprdzentate de cultura Gumelnip, care cuprinde $i
Tripolie: Hibigegti, Beutlagbaariepire9cieTdreanctiiai,ngisudde-ecsutlutul rMaoClduocvuetein9i,i
Kolomiiscina, nord-estul
\.1adim.irovka apdrutd in
sud-estul Transilvaniei, r[spinditd 9i in zona nord-pontice,
Construclii de tip de unde gi denumirea de cultura Ariugd-Cucuteni-Tripolie.
rnegaron in zorl.a
Agezdrile aparlinind acestei culturi, amplasate pe in[l-
carpato -danubian6
fecdlomrisanpuis'utalsreulecscdnilntieui imrdteineaddiaiunmfrdila,roarciint,uidpngarloretuobcpraioetbdle.iPlcctYdiovenesi,f1tiignreucacrettaeralcniaegidinuullora_jrrure[.rnriiiuanlotu_bprugalantleeonir,,.
-{sezarea neoliticd La Hdbigegti, s-au descoperit 45 locuinle colective,
Dimini (Tessalia), puse in douX d-oduisd-
produs al cercuri, avind fiecare in_ centrul siu
m-igratiei carpato- i:teairi mai mari. Locuinlele, toate de suprafal5, erau
duoirene construite pe tilpi sau podini din birne despicate, avind
perelii construilf dintr-un schelet de pari 9i impletiturd
de nuiele lipitd cu lut.
La l(olomiigcina (Ucraina), a;ezarea aparlinind aceleagi
culturi era alcetuiti din mari locuinge colective, dispuse
radial in jurul a doui clldiri, iar la Vladimirovka, doud
sute de locuinge, organizate pe cinci cercuri concentrice,
inchideau un
sdpea-ltiuipdmesetignaattonv,iteplo[trr.uns[ in Tessalia in
Construclia
faza culturii Sesklo prin intermediul relaliilor cu culturile
pQroabtaalbHil,tiiynicik[,inesftaeztaracnusmltuisrdii
anatoliene Mersin, Hacilar,
gi zonei carpato-danubiene,
Crig. Astfel, la Ariugd, s-a stabilit prezenla unui tip de
locuinld in care se poate recunoaqte interpretarea in.mate-
riale locale, schelef de lemn cu impletiturd de nuiele, a
megaronului. Reflectind procesul de descompunere a
Tn faza final5 a neoliticului purtdtori ai culturilor eneo- otigriandt udieriiargiestnoticlircaelie9,i rolul prevalent ci9-
ce conduce la
litice din zona carpato-dunlreani (Gumelnila) gi din Europa ceea
constituirea unor orage-state, civilizalia
dCeenvtreaslti,(BTteicikssininSloUvancgiaa,riLaendgeeleisnt)M, roerparveiaze9nitaUtnegparriian egeeani, corespunzdtoare perioadei bron-
zului, cu cele trei faze ale sale, cronologic
ceramica decoratd cu meandre qi spirale, mai intii inci- succesive -cicladicd, minoic6, miceneanS-
se dezvoltd pe baza unui substrat cultural
zate, apoi pictate, migreazd cdtre Marea Egee. Produsul local, in care componenta de origind ana-
acestei migralii il constituie, in primul rind, cultura Dimini toliani ioaci un rol important, substrat
din Tessalia. Agezarea de la Dimini reprezintd un sit fecundat de aportul stimulator de prove-
protourban unde, pe o inIlEime, se afl[ un megaron prin-
iiar, deschis cdtre o curte inconjuratd de o dubl5 incintd
fortificati, intre ziduri aflindu-se locuinlele oamenilor de
rind. Judecind dupi ceramicd, cultura Dimini a fost influ-
enlad de cultura Theiss si, indeosebi, de culturile Boian
9i Vddastra. aparlinind culturii Gumelnila ajunge nienld nordici, danubiand. Migrind cdtre
Un grup migrator ale Macedoniei, iar sud, populagii nord-dundrene, intrind in
pe coastele egeene ale Traciei gi contact cu civilizalia cicladici, transmit
grup aparlinind culturii Lengel ajunge in Ciclade. un prin intermediul acesteia lumii mediterane
In ornamentul meandro-spiralic, care va
felul acesta ornamentul cu meandre gi spirale, provenit deveni motivul fundarnental al artei mi-
de la DunIre, p[trunde in bazinul Mediteranei.
noice.
24
Sz
ari'=*::lgtr3?i:''.n-lgndzEouudorrrqaolEramplnBosrrrqJrPaldsSEuElIdI.JcEpellrnICnlpsselnurdolpcurrJ.aaquuneesl{l
!rc=:u:y:rGs-r;=::i::S::I:r.Jra:-1o"]fa,1Elre:uorumarurt:tzpnalnapJpspusvI:onlniddp.(uraprrruqordnrcpIaI(nnsJl?Julldproqln€crrJ3oErrEulIozi(slB4uIzaoiu<pIlapIuBIp8eAIJJqeAr.ltCrcuan
rlir-7-I0OBSfnZs)EnIr(rEnldreurggl ,rInNln1z1uCoOrqI1Oep.eI o.Ol.rted
6L
dql3a:rr=pr 'iirnFo:pcgirlnrJ'urreldsru^oespqcetresrutonapcdEagxIgsapnl8tdB.urzeanlllzJsnroenJc(le<slgsonroduBln'oe8scquals3AllldlruopsrplnrBnlleccueruoBdprl ep xelduroJ ep nBS lulturoru op arieunsap nJ cru V'LZ ep
DDfcI.-cdr0.qo:=01c€ea3ZdnE)'ers.TE5l€qnecrllaugz.ar,4,Surl1OlnuIcNongclSpne?rW1pr31lOa3loJnHoc;uCrunUeldOpuesfrlop.r8lerIad1ndy1 InJlsluBrp nc 6rricn.rlsuof, eldruB reun epr8rlso^ ep lqytez
i -eJdoJ 'rulncrrc 1ndD rS 'pqugo.rd'Elsrxeoc '.raleFrted uuld
aInlIuJne]BSzeBoquentdaltnorssoeJuBJIBorJiEludrsJdIn'adiDurnncJolIaulErpJEedlrn'uloFJJeleSe(orusuuenp
PuouE--ad1gIIlISpUepNroBpBJIer}eSJrSrdiIJUe6s<OrOe;et8Fu-uJuJnrueT8sueedAUgrpIIruSoJroSodBueauIBUErnpeiU]rPJU.erJrZredIociJIdJTpld'Eell.furlB1f,no,F6BIp(1JoueOenBpJlIllqSrflE,lqsNorrGnuSllueoOorUJanJIIuBuilIlIu1nEUIrIIdcEJS'PaEeUrIrJpCoruIrIPJldupnrBroeJoPelJdl1ta'pOgBao.UuItrIuaroIJnoJcdNlOdrtgqdUJn(cesetFarrJolI1urrBEgrroPInp1rEArourlJrpopu1IgESy6cuzI
'AI-IF-(eBrpluurqrrrJclJooonllrezllozIotB4BpJrF<SezprcEuJseropoJlpouqztlsBluaapnoldleoBssJelnd'J0souu9crr6naIclldEnl5cr'orOrJ<OuIFSrIalZBuqlrul'rassauouurBrueuunJJoJlJeulq'eE,l.rTroEuJuroeiolcnlJuenCsrurxulnsuordutIduoourcdr
r-Jr'nrapdrzplesupaaole?JuF,dB(co'1atauIlEs-eau6lureo^ .roun rr.relseu psacord 6gpeo
.:L1t#,1i, 1LJi"",J"ffiY",H"0
Brou6SgllaIuuaFtguurszrepquarunureeuuzuaeurlu.prJoprrupEn1Eucodruorraze(eallrquiepucru8.prrgpouuoor1eeinr8epuauJepnIenr(ru'wAe.Dlrreeuoo.rprer3pu.iruou(arllrejrnoitengStepusr8reururlg6rcrerluBp3tpurJymuo4rpJnlpBguupa;r'pre.'daueJpiBrrcp..aruoulrBqdrrggdgs
(r.ro1rnco1 JoJpJ rB (spe1cr3 elaFsur uI pllo^zep as o.rec eriez
u-IIII^I'3euEerrFurdeBlor dIEoslaureuuFaluraJnolrldnJ1oa.rpunpierigEtarurcnuIrerslsrepJErrnItnEJSpFBJJl
Ienel5losJlpnJlsEeu;1prsrenaJdzteugc[ou'Fgeuuueer1lrol6olualuernuul-reotsauredo8ecere8sptll'uBeJrIcneaUurngnJ ocep'oedlcurl3e
e]Blrun
rS etar3
pslndrur qng
Brnrlpo'0ulu0uu9v2pru1n6I(p0uz0er9o2andlIraIsucBuagseEmrlloulnrlzJPuuoluJIlqu'OouOuLlglZudo1er6laB0I0eTBtJuZTr.CrI4IuueI
69997
aJlul
'auae8a reriezqrzrrc B nES rnunl e
FJnDeilqJe o erdsap FrsBOqJoA es Fs etrruJad a.retlo,rzep
ElsEacV 'eluJnpalrrlJu rrpqolzap aldure reun BSms RuueeSo
uuoz nrtuad plulzerde.r mFzuoJcl upeouad EI eoJeJaJJ
roTozNoug rgcvorulrd lI-Iv lINlIgciI
gJIUOJSI UOTIIiVZI]IAIC VUNJCSJIHUV
l3 rrul-Jt -InNIzvs NI In'InzNous Iacvolusd s-rv qcIuoJSI uo-rIIlvzI-IIAIc vunJcgJlHuv
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN Bpocn-B PTETRET sr METALELoR
locuit, de. tip <nuragicri, de-scoperiti la Tirynthr. sub palatul 20. TROIA (HISARLIK), Anatolia, peri-
epocii miceneene, iar la Orchomenos, de mici constructii oada bronzului tirnpuriu, civilizalia cicla-
circulare, deja semnalate, care par mai curind silozuri dicd. Apdrutd in cadrul procesului de consti-
decit locuinge. tuire a oragelor state egeene, agezarea fortificatl
In perioada mijlocie a bronzului, care pentru Anatolia
incepe in jurul anului 2200, invazia unor popoaie indo- Troia I (c. 2800-2700), unul dintre fenome-
europene, atit in Asia Micd, cit 9i in Grecia, sparge uni-
nele tipice trecerii de la stadiul de < barbarie rr
tatea existenti, in faza culturali precedentd, in a;a fel incit, la cel de < civilizalie r, se prezinti ca o citadeld
de acum inainte, Anatolia, Creta gi Grecia continental5 a aristocraliei gentilice, dominatE de un mega-
veourroppaerncui rlgiescedidpatroorperaizi dd,einde)pveorlitoaared.aNdoeilotrravnezniliilei ron de plan rectangular, care a luat locul unui
indo- megaron mai vechi, cu terminalie absidalS, tip
cdtre
etapa de mijloc a bronzului, cetilile Troia V gi Troia VI, intilnit gi in sudul Anatoliei, la Beycesultan.
cea din urmi construitd, probabil, in secolul al XIXlea.
Palatul edificat la Beycesultan, in cursul etapei de mijloc 21, 22, 29. TROIA (HISARLIK), Anatolia,
a bronzului, in partea de apus a Asiei Mici, anunld, prin perioada bronzului, civilizaTia cicladici.
compoziEia sa, palatele minoice de la Knossos gi Phaistos,
fdrd insd ca inchiderea curtii sale sd fie demonstratd arhe- Metamorfozele prin care trece a$ezarea Troia II,
ologic, pentru ca similitudinea sd fie perfectd. surprinse de nr'velurile II a, II c ai II g (c.
Creta, deveniti independentd din punct de vedere cul-
tural, constituie sediul celei de a doua mari etape a civili- 270O-2250), denotd o victorie a construcliei de
zaliei egeene corespunzdtoarc epocii bronzului, mijlociu
(2000-1700) 9i tirziu (1700-1450), denumitd civilizalia tip megaron ca formulare a unei arhitecturi de
miloicd, care valorific[ mogtenirea anatoliand gi cicladici. caracter monumental, gruparea edificiilor de tip
continentali, aflatd sub aspectul dezvoltdrii megaron fiind inci naivd, din punct de vedere
In Grecia
al compoziliei. Dispozilia acestora in cadrul
citadelei reflectd, probabil, dominalia unei
familii, aparlinind aristocraliei gentilice, pentru
ca transform5ri sociale, petrecute in ultima
fazd a agezdrii Troia II, sd permiti invadarea
citadelei, sensibil l5rgite, de cdtre locuinlele
or5genilor, pistrindu-se un singur amplu mega-
ron, locuingd a cdpeteniei sau templu.
culturii materiale in etapa de mijloc a tjronzului, numiti
elladicul mijlociu, pitrund, in jurul anului 1950, popula;ii
indo-europene de limbd greacd. Arhitectura care se edi-
ficd pe locul celei proto-elladice distruse, este ilustratd
de numeroase orase, adesea inconjurate cu ziduri, cum
sint Malthi, Mykinai, Tyrinth. nnaaiiut -i;to.i"-ie-itr"
tributar importurilor din Asia
Micd, unde se constituie
agezarea Troia VI, gi celor din peninsula Calcidicd 9i insulele
Ciclade, pentru ca, in secolul al XVII-lea, influenla minoicd
sd prevaleze. In jurul anului 1600, se constituie civilizatia
miceneani care, suprapunindu-se peste civilizalia elladi-
cului mijlociu, inglobeazd numeroase elemente minoice.
Asadar, arhitectura civilizaliei egeene cuprinde trei etape
care se succed cronologic, avind fiecare centrul dispus
intr-o zonl geografici diferiti. Prima etap5, cicladici, a
avut drept teatru insulele arhipelagului Cicladic, intin-
zindu-se si pe coastele Asiei Mici, in Cipru si in Grecia
continentalil a doua etapd, minoicd, infloregte in Creta;
centrul celei de a treia etape, miceneand, va fi peninsula
Pelopones. Dezvoltarea civilizagiilor egeene corespunde
perioadei bronzului, care incepe la granila dintre mileniile
al IVlea gi al IIIJea gi se incheie cdtre anii 1200, cind
are loc invazia dorienilor.
Arhitectura civilizaliei cicladice
Arhitectura perioadei bronzului, care debuteazi in insu-
lele Ciclade intre anii 2800-2700, a fost precedatd de o
remarcabili dezvoltare a arhitecturii epocii neolitice, carac-
terizatd. atit prin cristalizarea unor tipuri arhitecturale,
26
I
I
I
Lz
6lelulcur IE JorJetu rnlnrteurr.red p8unl E-eC 'ru 0Z x 0I
: FlrnJlsuoo lsoJ B pulo uorueJl nrluad osueurr runrsuarurp
BaAB elo srrulp pldule rgru BaC '.lolaapdord alapeieJ nr rBI
-InIuser3sJtVBl'BEJrut oepJresoudorreS8oelurunudrrl1asapBI.rpotprducllnlu.Dl s(unoSfe, oIenrJ8oarcJresululc
ul
rS
eJrEr{JB aldruar ep Jolrrnlquesuu InJpBJ urp pcgrceds edrz
-oduroo epecard uore8eur dq ap licnrlsuoc eAJotlJ Jolof, B
p1a1e.led eereundsrq 'pugr ap Jolruorueo elaiumcol nBUB
as elurJur Bnop eleJ eJtul 'uo.ru8aur drr ap (eruolPcnp
-uof, rorlrrueJ e1e eiumrol ep lndnr8 eza(atord Fs Fluuusap
a-6'p(3all1rlrer1doupndtugroeBrroinnur8oueupolruesBogJoo'onBeEclpUnudB'unooeL.1rsrda.{GpdporEnl.nrzodpeprJuz nuue-Ipjr;tdu'reralrreldsusar-JplnuJllpqrnrusIsnlerrJpci.ocJroruJIdnaastgJuornJnorruupul
'leln8ereu uo8qod'eran.ruenzeB6reuJFouJreruzeoep.rlespredcpl'uuorJ.ruurSeepur1.dr:rnplzap
ep rnpdnr8 rrJptuerJo u rS raturcur rerie.rn8guoc
'lfcn.Dsuoc 6r.rnprz a.r1u5 esur:dnr reiagurdns el?s ealssJJns
BaJBJgIpou eal8;p1 uud II €eIlolrr?IrgelaproeztuaS;ys
('eaaturuaspreigcgeu.grdrrruopEzalSeerl.reaaprraorgdzpzdInnupBperrrnrrpurspuuolcd pqruqcs r$1
611 erora
u .g(r'ZnlInxuVo'rSuSeepuropuunFlSsurreIJuurpl ueaeratod8pucrulel
'pren o nJ
ptrzlpJur
'p1lii.re nc gle8al 'ptn.rq prleld urp ElelnJaxe 'eeste(iu.rnouueol:udr
oluu nJ uo.ru8eur drr ep arirn.rlsuor
o aSunsrp
uJ 'IJnuJn] sp plmueu eJeJlur o pns ep €JnlEI od pul,te
'rrnplz ep plem(uoJul plepetrJ Io uc uSripgiuJ es EroJI
rJlresIH eugloc ad
'rarrroH rnl BpBTII uI gsursep purg ealdu6 u sp ep I BIorI earezeSy
Eel .r.lezeSe ellnru ruur snderdns ne-s pludrur urie.reurolSe
p6ectrsrn1ar.dryeds_re'1r1n(l1unuzeurlrooorlqraaudErolard{teuelnlouIn.etszpJan'pnJrepullireIguz'ae060ceg09errnrr1nunllnp5ur eepqspJ.er:nnnc(reeulrdgr
EeJ alse FIuTIC BI ap Inuore8aru nc 16 soqsal rri souural
alalnsw ed ep eeprircpnzarlSs'uurponJrceopppueIdIrronUdIpurSeaelunlaorclJuuocAdauduuereluerllnxrso6ou:dce.yl{eecge
EI trsoloJ etse
uBInrIsirJteInrdJEeu'rr1-ng l''na(sziuourqonsrrqoell)uurJueedrl.eelazlagrlrjIleneu1'uIrJoSdrerg8'rceorl(rusJondpurrruzeep1l)nrr8riouunnrl.1Jrloseru-loaopdc
e'oFsrnprdqesuldrqpoup.rlndpucro3dstgeattpSnJqooelxrJraouIpJ(tEqrJnpBcdJonnlperppaurleicrIanrJp:lrnsp(uFo'IaJcreeou.uneWpSeCuaq[ sp'BrpJFBIEaIISsI
-rpo aBlell$lo(lzuopOezpx.liplJarpur.Jreplselc.r8rreurnu F^alal acqqnd
raun raun eiuozard ruJruIJ
'pp3lu
ernJdcnJp(orruluqq8cauol rqppornde.rlEpqBlnpU3reIrIexpledtrrrnJecndpoecrztsea,erpepdpBtoelloruzgrerJrJJutosIJ''sEeorelureuulzdeaS-eIepEerlnrJnselurrurl
-suoJ II ueqJn relJeJBO nc arie;eruolSe ep nlduraxa u11 souurea €InsuI
ad ap luqtollod
'rerlESSeJ E ea.rezaSy 'erlpelclJ
IIJnlInr e alsardxe
a(eeuloleuFalsas-8ueeSr eeulrslouooJlJeotauudenzrSEerrodeJrerTntollrtulustuusyofop,JuIBpr.EIrpIJJiInJepdruoo'rsJieo4sqp;surarcrlc(.aescFor8uFDulusreaer8lr
'o1e1s-a1aSe.rg
r-orppdriseayep.reuparaetuen8daulro(acsxaapldutSroF: JenlullnrJJousBEeseecpo.Jrdolprruraltscaeugoegarri
('urnelqnJznuoJ.erqtf,EeJcBoJdancutrrpelzearScaedesseeroiuJoogrurunuureeseorirEreIFddeEuJt.JrodAt6eJ1B1fc,
IIU\']T 'INNIZVS N-I IN-INZNOUS ISCIVOIUAd A'IV gCIUOJSI UO-IIIJVZI'IIAIC VUNJ3SJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI 9I A BAZINULUI MEDITERANEAN TN BpocILs PIETREI $I METALELOR
,l
\
l.t' \.
\i
constituind un cadru pentru locuinlele monumentale ale 24. BEYCESULTAN, Anatolia, perioada
cdpeteniilor, se desf[gura o colonadi, prima cunoscutd in bronzului mijlociu. Dacd acropola de la Di-
lumea elen5. Zidurile de aplrare gi celelalte construclii mdeinila(fiTg,ro14ia) ,9di soumccinesaituenedaedecoangseztrEuriclfioi rtdifeicatitpe
erau realizate din cdrlmidi crudd pe fundagii de piatrl
megaron, par a constitui sub aspectul filia1iei
le"sIart,e,rcru-"arieisiltl.rugerii prin incendiu a agezirii Troia II, ascendenla cetllilor miceneene, palatul din
Beycesultan, construit, probabil, in jurul anului
-s{isIeIzI irile Troia II 1850, in regatul lui Arzawa gi distrus de hittili
pe colina lirgiti gi indllati prin acumulare de. moloz^ qi in anul 1650, deline caracteristici care il leagi
-{-zanea Troia VI iregterea de tipul palatului mesopotamian din Mari (fig.
coatemporani, cu straiului vegetal' se dezvolt[, in ultimul sfert 102), reluate atit in arhitectura hittiti, cit gi in
asczirile din Creta al celui de al III-lea mileniu, agezdrile Troia III gi Troia IV arhitectura palatelor minoice cronologic ulte-
si Grecia ('22L5a0m-2ij0lo0c0u).l mileniului al Illea a apirut agezarea Troia VI, rioare. Utilizarea unui schelet de lemn 9i a
relalii cu umpluturii de cErimidd, dispozi;ia cu4ii inte-
contileatali care relevi Cu-acest arhitectura contemporani din_ Creta rioare, organizatoare a funcliilor cltrdirii, anun16
qi Micene. arhitectura palatului minoic din Knossos, in
prilei, pentru a lirgi suprafala de reconstruit dupi
^praonmtealendc, oniiinveelia'arueafotesrtetnraunlusifoaimdaitsetruins felul in care acesta a fost
ionstructie. terase. anul 1700.
partea
ln perio'ada
centrale a aqezdrii, impreund cu resturile principalelor
sale clldiri, dar zidurile de incint[ rdmase, inalte de 9 m,
care depdgeau de trei ori indlfmea zidurilor aqezdrii Troia I,
cit qi i:oirstrucfiile ample de pe terasele inelare permit
si se aprecieze importanga 9i bogilia aqezirii.
exe-
Din motive statiae, partea inferioari a zidurilor,
cutati din blocuri de piatri tdiate regulat, se l5rgea cltre
28
6z
'mFzuorq rrrod3 Inleug BI Fuld rDllooua EI op elezsJ
aS.rnc.red BIETJO1BTu BricnpoJd oJef, uI IBAJaIUI 61 rnlnruapur
IpInnzTlEBISeATJJlIsJeFSldwo6ruprcpIrroIuBFluUurOIedArZieEOzarpFl-nl,IrBIcI-FsIBtlOlurJnnEulnJalpulJe6npaluuln1aes81enJOrrlo$UIrielnJzsIeIIlBeAlIIuJJenps
edete Bnop B-ep releJ IB ledrJuud Frpes 3ullop erBJ'EleJ)
arlouru IOIiBZIII^IJ BJnlrellrlrv
'osrJeruog slsadode ul glElEIsJ
'euaaqu rrunrsoJ8e InFaIqo mtpsuoJ eA IIA BIoJJ EaJBZ
-e6y 'rerfcnrlsuof, IIiFrIIec plrode.r qns eJuorJeJur rJrpPIJ
nJ ElBJlsezul 'FtuelsxeeJd BsJBZaSe ep
piel eJepuDul 83
g'-€Beesl6u(nBupepeualprpmllcoJIqoBl rrulBJSroAtu'edIoeIlfAse',rrrrJ3(u€rnenrtouJlonJuJ3pl.IurdaIlEEnplorpJpIpBea'ZieJl;ogorSruSU;IrBa]eJlpcJnIrIupTrJrrnFnerSpIJBIRlponAJodJepdDus8eOnee:d;soBsruuBOpl1JsqFElpSnqluInsul3JIrroqtlJslfJPr,IEsepz IIA €IorI "erBzasV
lru-Esoe1poJtrJutulurrBnpeEnJIiFElSAoJodpAreSwnBroorpeptulI;eo-u'uIuJlrE6Ine.euel6JJGneEBeFuzJJeelurnS3cnoulni3lFro('nrJecJJesnFleslJ1lfpT,nuJeBo1orlIrldJJgynFeJ.urJ8IBrBIe6JBtBdIuunurleeEn1rlpdlmJo'Buldt'eorollrn.ssIirJ.eqraI]8pnnsllesosdnJuJunperVlJJrdeiIn'snruelerJoAIsorBnarrJeupJ
'::;::::=;;:is:-\:riBezrmll\]rJJEeJtiuErlrsd'lFeurs<nspec^UeeeloJlBIrrUst(eInsllrJtFnuJuIeOordur€uuJ1l rrirn.Dsuoc elesuoJelunu eJlurq 'ElulueunuoJ EIJaJC ulp
?-?:-.ir;-:-::=-ai?="idz:i;l's:T.?egicnl'I:BIouI ajtmoedE[tlonrermvnoqBar.l-'(lonneXpa;lTcunreJo(UzaluVf]$pilerSrFurInlarHcnIlnt)rtrtlrosnoVulzdioIoueOcuroU<u<JJJgAqA.pEBe'rg€JIpZ.oor€p,rro1JI suaoueJrru sldErec BI glrullrul eeJ nc FsDuapI erirzodslp
'IF-e1rneo3elnldJBydJnF.rnpruJsolJruterepepeJar^lrpetsutrdluenauep4cdsoo'tpuxulnurJoeru;n8rg'uwqlrr-oq^iVrroouoZlde'guqaplnnaupFrrscrIBeugu1uIIctxnrlrBestsFuIpooUnSJtFr8eapBprfou,IpJrz's8Venonrp.cncr'np8cc1rnroeperndppFpc;ipuegEBIgdIS.U8rFreuFrrJollJrIllePE6lBlJg9lIupd:^uozuFoeJuluprJqlr IA ?TOJI
'Pler3 uI rolepelrlc euoz Iligreepc elt a.rerpde
@rnnlDnJralltpeeJ4efre-rlleoJltlJrpl lelolnlzuelplls 1ee,ralee1.rneec'r31daep3
-qurEJtsap as 'nprndurp mlnzuoJq lnlndac aleagl;zodsgq
R-lluEn€qa*rd.sEroInr-Cirrrrnrrnu-anIor'F1ps'nr0n1s9no6nzcIzu' eogIn.aurquut[Il€oelleepru;rr1ennc-[ooBa1au[e18grutrraerlrlaeeJpIsnEeuJoen?ll.ci3rlanepJd
:fft Iruyw 'rnNrzvs NI In-rnzNoug Iaclvolutrd il'rv acIuoJSI uo-rllivzl'rl^If, vUnJciIIIHlIv
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
Originea populaliei care a produs cultura minoic[ cons-
tituie obiectul unei dispute. Majoritatea specialigtilor tind,
in baza descifrdrii scrierii denumite linearul B, si considere
pe locuitorii Cretei inrudili cu populaliile indo-europene
din Asia Micd, cum au fost hittigii, unii enunlind chiar
ipoteza unei invazii luwite (indo-europeni inrudi$ cu
Pericdizarea
hittitii) in Grecia gi Creta.
cirilizatiei cretane
dupi criteriul Periodizarea civilizaliei cretane, dupd vestigii ceramice,
evolu!ei palatelor
in minoic vechi (3500-2200), mediu (2200-1580) 9i
Trecerea de la
I rcui-ute de plan tirziu (1580-1100), elaboratd de arheologul englez Evans,
circular la locuinle tinde sd cedeze locul unei periodiziri mai convenabile
cu plan patrulater unei istorii de arhitecturi, dupd activitatea constructivX
-{:hitectura pericadei desfdguratd in domeniul edificdrii palatelor: perioada pre-
palatini, corespunzitoare etapei vechi a bronzului Q5A0-
prepalatine 2200); perioada primelor palate sau protopalatind, cores-
\-estigdile tholosului
punzdtoare etapei medii a bronzului (2000-1700); a doua
Ce la Kreossos
perioadd a palatelor (1700-1400) gi perioada postpalatind
(1400-1100), corespunzdtoare etapei tirzii. Cele doud
perioade palatine permit dat[ri certe prin raportare la
istoria Egiptului gi a Asiei Anterioare; ultima perioadi,
postpalatini, incepe dupl migragia populaliei aheene gi
disJrugerea palatelor. 26. CHAMEZf, Creta, civilizalia minoici,
In timp ce la Troia bronzul era deja cunoscut, Creta, perioada prepalatind (2500-2000). R5masd
ca 9i alte zone ale bazinului Mlrii Egee, parcurge incd
in vigoare in arhitectura funerari, forma de
ultima fazd. a epocii neolitice.
plan circularl sau ovali apare, ca o exceplie, in
Dacd la Troia megaronul fusese cristalizat, in restul
lluamlioi ceugieneEnee,dtreecpelraean de la locuinlele de plan circular arhitectura locuingei colective de la Chamezi
patrulater reprezintd un proces (c. 2000).
treptat. In Creta, in perioada de trecere de la mileniul
al IV-lea la mileniul al III-lea, locuinlele de formd patru-
lateri devin predominante. La Megassa, Phaistos, Knossos
s-au gisit resturile unor locuinte colective. La Vassiliki,
s-au pistrat resturile unei locuinle plurifamiliale, cu doui-
trei caturi, executatl cu schelet de lemn si umpluturi
de cdrlmidd crudi, tencuitl gi zugr[viti in rogu, al cirei
plan prezenta o relea rectangulard alc[tuitI din 40 de
incdperi.
Arhitectura perioadei prepalatine (2500-2000), cunos-
cut5, in primul rind, dupl locuinle, aratd un proces de
trecere de la o arhitecturl caracteristicd culturilor neo-
litice, cu fundalii de piatrd 9i ziduri de cirdmidi crudd,
in care deja apiruse o compozigie ordonatd a deschiderilor
lpizreactdumint9eigorapl idctinurpi iiantrciu, lcouri vii, cltre o arhitecturl rea-
incdperi mai mari, grupate
judicios sub aspect funclional, dispuse pe mai multe caturi
(ceea ce se poate deduce din prezenga scdrilor) gi un finisaj
mai ingrijit, dupd cum atest[ pavimentele din materiale
cerarnice multicolore. Are loc, totodatS, trecerea de la
locuinla plurifamiliali la cea individuald. Astfel, pe locul
locuinlelor colective din Vassiliki apar locuinge individuale,
descoperite qi pe insula Mochlos.
in aceast[ perioadd sint atestate in Creta construclii
de tip tholos, semnalate la sfirgitul perioadei neolitice in
Cipru gi Grecia continental5. Astfel, pe sub intrarea de
sud a palatului din Knossos, arheologul Evans a gisit
3o
I€
::'::-,.'-:.:--'-::::;:'::.:-:;"-'':.in::::':r:.su::::ppan:otztrrrqeouauaSEal.JtregJladeeJlIdn]rzlsulueolFraulnrrzJauce€qlJulueisuon1ldorpra.pEuetruellae3ee.ar,pllr3ruuaEocorrrordduorlsJr1Ern(pJEepCziillEarEJlJerentdelaltosrltJel^(usJzzzcueeeoqa{creJprSll
E" El:(-etfzIrf-r.\r0J00,e2l)ag,ru3lr.eyl1e1dqeupneCor.r6a2d .-€rlourur
,gZ, ,LZ
n-ez'.r.lgpqrdanrqarorulan,erdee.rrlseeediurnda,rus8rqruepI pEp'olee.ulJuJ€olrlolluarrdolrurxdelassuoln.rydJgeulululroaoodc^li
-trtrnJ Inln.:of cey glig1;.ro;.rd e .a1e1e,rguep
Lirnlraral ad lagirzodslp pllrol€p 6a.rec 1e1ed
gz?arogEle erlou:ur ernlJetrgJv
ep pdir
n-e'rarlliideeoBfd,pJgslllJeIrnJoloauJddnIogeIrJunruBnJInuIo(n[dFupall]dEroistJluoBpzZdreuIuJurB€S[s6.(nrpoluduJ(sleoop;lseur.pJB(0roIg0d8n0uaJ2nplt'udr:J)retrJsnrp3zwzeruSuloreIElBoleJrlp^il]urnooBszcI IzsrrreqS aI
aB'reppi8uoPtrnAJceroFdleulBoJIJnGtBJosiulurlrrrJunJFJeJoulpaIlEp'^EoJFBrnSEBSJOSrWsFnrlErE36IInBosArJidur3al c'u1xaEelIeodr3o(pIpntBptEonrJusJJeouJJJ ep ?AIlceIoJ eiugnaol
oraS'aJuOslnJoUpFedBrdSn}zoBJF3I3dJsnpPeUJJpsIeP6r]tusrrcFJrosrOJ-uoSdrnJOoB8rJIuBOlonriqnr3rsIurSuu.leluInsuuuuOsrogpJInIBEaJJapoIeNptseFJonNJJJJBlBIelpaUrBduI6eE]EuulBIreJrplpBzrJoAuored(nJlEBOWuteInIIl3NF']epuJuuxtt}leIAdgSIruUnz6nEeE(eBJBIpSs(
soloqr drr ap elelurruJow 'rnTntJoJ € n€s req{oJ reruJoJ B soloql d;l ap
oelepJtulurzISeJ6deerrrIlpuleu8loan^rBlJSoPloJJBIonlJoJdToJJfJ,ooul aclgluo8 elodo.rcelq
oJrnier^EJdns BruJod
colurru
'soloqr dn ep
-Joru s3rlsrJelf,EJE3 rBru elsJ 6so1qco14; Blnsul ed rs o.r1su4
-eIBd BI otrsP8 pJBlnrg8un]deJp FurJoJ ap aleJ 3JEJ eJturJd
'aleFel etJEoJ 'tugrurour op rJndr] otle nJ pullsrxoo]
'RuBeeueJrru-ouJJ BJntJellqJe urp FIodnJ nJ runrsusrurp rJBru
e-opJdouJBfiIneJrJieTuJrl.sroopprj.ocnn.Jrls(uJoBJInJIJnTdJDuoBloIdJdepUnrBJoglrnpdo JB aJBJ 6psrJ
rnun alotuJn
Iru\-rv 'rnNrzvg NJ rn'rnzNo)r8 IS(VOI'UIICI ATV ACIUOJSI I{O-IIIjVZI-IIAIf, VUNIDAJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPoCILE PIETREI $I METALEL9R
.{rhitectura perioadei d.ePzveorlitodaridi_a palatind (2000-1400) corespunde aparifei gi
palati.e programului de palat.' Distrugerea
gi^reficerea
in mai multe rinduri_a palatelor cretane a-condus la impdr-
acestui interval in doul erape (palatineD.
lireIna mese-
cursul acestei perioade, procesul despdrgirii pale-
riilor de agriculturi tonfer[ unbr asezdri, cum'sint
kastto, Gurnia, Mochlos si Psira, un ca;acter urban, iar
oragele Knossos, Phaistos gi Mallia capdtd o mare dez-
voltare. Evolulia spontand a agezdrilor s6 reflecti in struc-
tura planului lor adaptat formelor de relief.
.{sezarea de la Gurnia Agezarea de la Gurnia, de pe istmul ferapetra, se des-
^.. pe panta inclinati q unti coline, avin'd sotriancso^pleipriirtee
teritoriului prin constructii,
{foigaurrtae densd a
unele de altele, care formau insule cu aspectul unui unic
masiv. construit, despdrgite prin cdi de circulafle cu traseu
gerouitor, legate prin doud artere de form[ eliptici. parrea
sa de jos_era_ocupatd de o piald largi, avind pe una dintre
ldaet.ucrei.leplaaltleart_uol cvipaeriraennridei,muani micoi dceosntdstraucmliearicloarrepsaelatdeeg-majia-
Gradene, orientare cdtre
ldoeic_Le,. permiteau aristocraEiei sd pia15, dispuse^in formd
urmdreasid desflsurarea
unor ceremonii civile sau' religioase.
Tipul de locuinqd-
rurn. (( Mozaicul In arhitectura de locuinte, un tip caracteristic, utilizat
orasului )) pind in secolul al XVI-lea, este cel ai locuingei-turn, repre-
zentat_pe pldculele de ceramicd gdsite la l(nossos, ddnu-
mite de. arheologi < mozaicul orisului >. Casele, tu mai
multe. niveluri, fie cd erau constiuite din .Xri-iae,-n"
din piatrd fdpitd legatd cu argil[, aveau un schelet sau
numai legdturi verticale gi orizontale din lemn. In ima-
ginile- < mozaicului D, apar in fagadd capetele grinzilor rrans-
versale de lemn gi elemente decorativ-e de celramicd. Locu-
inte-turn, ale unor mestesugari, se aflau in imediata veci-
ndtate a palatului din I(nossos.
ClAdiri de locuit d.aCtinlddddiriindseecloocluuiltra_l
precufsoare aIe printre cu_o_organizare funcEionald complexd,
palatelor lor, au
XVIJea, s-au gdsit in multe tocaiiteti,
care Phaistos, Mallia, Tylissos. palatele, la rindui
fost precedate de locuinte ample dezvoltate in
lis.naucpt<lurruCardflaaeEsdadae,sodactheienisscrsdaiuprdoee-rvrcieenhsiatstrprree,pcieidufitceegdri,ilticon<itrghrieudelg-ppoiraaolmlaanituuiuclluli icdcrdeuinitrnatneKK,onncoo, ssucssuooussno,.
dcpoueo_lrtlituanicclu.edpipt.aeejOr,deiomsnucpie_aolrudddmoincbitnuirteaedtdloca,uutducfr^urier.asucAmenl.p5etsutcrioilpnddeiuncmteeeargiolaarro, innd,cedsspteienaariftlldea
33
-\rhitectura funerari Daci in arhitectura de locuinte planul circular sau oval
tinde a arhitecturd funerari se utilizeazi in
fi pirdsit, in
continuare morminte de tip tholos, alituri de morminte
de plan dreptunghiular. Rdspindite sint gi gropnilele sipate
in rocd in care cadavrele sint agezate in vase-de'tip pithos
sau in sarcofagii de pdmint ars.
-A.-rhitectura de cult arhitectura cretand lipsesc constructiile de cult
In
monumentale. Cu exceplia unor mici sanctuare rupestre
sau sub forma unor pavilioane deschise, rempleld sint
incluse in componenla palatelor, regele fiind 9i capui cultului.
32
'uuJel ap irf- EE
f rrr
::;=:rJ-.-,of JuraluEndFJul€nr1dsaelpraeJlBsJzEuq .r-selrIlnslouderrqur^p€yeds -f5. -, , rf
:-:.::::d::eg1sr.q(rgugl 7ell-s0o0e0J2e)orgJaulFuleIl€JidJneJpueoplrJeodu if#l:t':Fldlt---{ '!\"\t.\-j'-tr- t
roulu Ellezl11a1c 'e1e.r3 ,VI-1-11;W .gg
--J ' ir
'RJBorurpo ap :olrrieds
q,
j>:--::::r:-::oE:::.:?si,r:ju?r'(.0'errind0ae.lzt1nesalzIoe:-raq0lre8ru0andor0sJe2eE(L)?psslaeoEaIJnlBuCarJIEprJe,pEVrIeDrtupd-dlIu.t-ruJleEV.l,sJdrWeoe<l.rlge?J.lZ:no1gpl?rerzr.zlorIddgr3larelprdpJ
:'
'acrlqnd
:i :: aritury'ptepo1o1 (Jseurldapul oJeorJJtur
:;::,::-::::::l:ele'la1q6Jnnzer,rlroo.rldeuepFadlnalprzoedluaupors(pusenuprropr
r:':-::: ap puoz o pdnco elz8ar elaluaureuede
::::: u1 'acrlqnd eJrricung: tS gle8a.r ple,rr.rd
:---1:,' :P erirrmJ e:tul arepun.rlFderlur
.-::: r 3rouap I",ne,{arlllllEJenJyguf
-lr-jr!tril ap 'arrd:eezt3a6EE nIEopIE€lueluulnlnuozraul
:'Io:r-!.T::r:!:dB'f(i0rzOlp?^I-I0r0(0e21)arp3u1.V1rIAleTdVeIpIeo.0l.9rad
t.\
'ef?IgoJd oSruJoJ (.rolepuiug rrur8BuJr eaJBJn8guof, EI pdr3ruBd
eJEs uruel ep rJnlsnJls (e1ero1oc nr^ rlsrnJuel cprrureteo 16
sdlq8 ep a(B^Bd 'truelas ep detsoquo :mlnluled InruerSoJd
nJlued eJrlsrJOlJBJBf, ruo^op JoA aJBJ aJrlsEld rS e^rlJnJlsuoJ
eopeJoJd op FUTEOS o Rzee Jard as PurlBlBdoloJd BZEJ uI
uo'JdoelEJZururEBcJnoBaIoAJB un 'rolatepd elB alBuorbiJnJ
elednJ8 nc riJno elsaoe tluuorirzoduroc
JF'uegotercBpsudoens]leru.quBrpBqlapqn'JoporsduuJsynd'oure8euJpof6'urrrsuitr.peerpnrcJearEref,.l"prlJ.oJ;J6ulorentuZzJneIgrnnJBJJaonoFJp(lBlBeJu(n3pJlSura(FlrpdtJrB8^SudrueolnpsnJJolaBJorp)Sr'(iBeozelelIo.eJordealJJtEJurrIzpop'oeJdrplluei;connpurzineenegp3Jc
rJnlqruEsuB luls auBtaJf, elelBlBd 'IIBf,ol rqJuuou Joun elru
-lllu u[ aJurlod 16 sJrurouoso rrJslnd ?eJ?J]uoJuos FpagsJ
'(oolt-ooo7) guneledolord nes Fullsled Pdela Eurrd eugleled-o1ord
Jodela eJnlcelIrIrV
IN-IOZNOUS IACVOIUSd g'IV IISIUOJSI UO'IIIiVZI-IIAID VdNICqJIHXV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
34, 35, 36. PHAISTOS, Creta, civilizalia
minoic6, perioada palatini (2000-1400).
Palatul din Phaistos, reconstruit o dati sau de
doui ori, p5streazd in faza sa final5 curtea exte-
rioard cu gradene destinati spectacolelor' marea
curte interioarE delimitatd de depozite, privilii,
ateliere gi curtea cu peristil aferenti aparta-
mentelor regale, conturate, toate, in faza sa
initiald. (ln figurile 34 9i 35 zidurile umplute
n indicl, de fiecare datl, faza anterioari a existen-
iei palatului).
34
d-\erhitaectduoraua celei A doua etapi palatin5 (1700-1400) corespunde recon-
etape strucliei vechilor palate, in urma unei catastrofe, probabil,
pdad-oe de origind seismici. De cele mai multe ori ruinele au fost
umplute cu var gi argilS, iar terenul a fost pregdtit prin
rambleuri gi debleuri pentru a primi noi constructii care
se suprapun peste cele anterioare.
Deqi realizate, probabil, dupd planuri prestabilite, palatele
Srructura
fr:o ctionalir cretane, rezvltat al articulirii libere gi pitoregti a unor
:i compozitia funclii diverse, dau impresia unei dezvoltdri spontaner
pa!atelor similare cu aceea a unor organisme vii. Are loc o inter-
penetralie intre clddire 9i mediul inconiurdtor: pd4i ale
complexelor palatine se cufundd timp ce
in peisai, in
natura pdtrunde in cadrul palatului sub forma unor grddini
suspendate. Simetria gi compoziliile axiale intervin numai
cu o pondere limitat[, local5, pentru rezolvarea unor com-
ponente cum ar fi propileele, silile tronului gi sanctuarele.
In schimb, lipsesc falade in care simetria sd fie marcatl
prin accese monumentale. Numeroasele intrdri dinspre
exterior erau diferenliate, dupd importanld, ca formd gi
dimensiuni, intrarea principald fiind, de obicei, prevdzutd
cu un vestibul avind o coloand centralS. Cur$le, terasele,
porticele, incluse in compozilia arhitecturali, creeau o
alternanll de spalii deschise gi inchise, de umbri gi lumin5,
34
sg
ep JBrqJ pgrluolaudaszesrodJaJBl FnuJaJpSp8oe.trS'llEirrunon3pqrIeIJElllulolunarnlpecldelnlezIunplInlisBeedrpds
rinrol iS
(rq8un u[ nes aJEIuII auepe.r8 nl cte.Inlonrls nld-urts 'reqr1
JeB ul InJleel BJe JoletEIEd u gleur8rro gtueuodluoJ O
'm1ntlno luullsep Iet EJe 'etudotSur-rluos eleun 't.redgcul sp
dnr8 rp u61 'pJEoIJOlxo BoJ ulp nBS FIBrlueJ EaulJ ulp eIqIsaJsE
'-eniuluanrpanleeleupulIlIsFe'Sepp6qr'anul1dunuuoroud.nsrureieleedrrslprnrsne:ptesaulxrudoool.orJoJllauJlreorlduednelelpnz.r:r.oap,l?rnp3('eruoIpnul
paullori:ruy8ueout lucIoF3JeBJSranJopUdu(rrnDlonuleue InsJnJ uI 'plBJ
]rzlpJul ere
rnlndurtoue BeJ_EJsrlu nueuli
--'eoeursisrs-rrieaqqnroJuuessrp-oToarp6pirriuriearJuap1nrdr5ulzpBcrecDInruilpoSrnn4aoged'rpnrneuoqgnnprB1g'Sun.1rSreeEpeelueousnuagnltSpdSnUrrrurriIeooAodyEct:sSn(e1uculolgnolstn[rtoee1.lJdrta_llspd'utu1llpus8oened:-aup1BuupouotrrrtnaSldoolndc(pu8e.unlaenuu.uureru.ddfct,- uo.rAql.{1od
uo.re8a141
ep IJnlJnJls oIEIJBA cnel ro(r;elq]alnJyersplgrSsslooplap'eulilulr;odB rS rr33o1
'iunilpu; u1 eleprep (.lolJelxe
mFriadie e aiuillqou r6etece uapundseroc r1 sleuoricunJ
.rolaluauodruor e utld ul eJaqII lerilzodsrq 'JolIJPIo^ruep
uiuatsrxe ep PluntuoJce 'alelrpqou ep erseldurr o pu1p
9€
'r,-r-'-l '',..t l'?Hf
i 'r
\l\t
F{ .
!
I
\r
In-INZNOUS IACVOIUEd A.IV ACIUOJSI UO-IIIIVZTITAIJ VUOJ)SJIH)IV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDiTERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
40. PHAISTOS, Creta, civilizalia rninoici.
perioasa palatini (2000-1400). O scari monu-
mentalS, care completa locurile spectatorilor
din u teatru ', conducea la un portic cu o s;n-
gurX coloan5, accesul principal la palat.
40
41
Finisajul qi Dacd modul de decorare a zidurilor exterioare este 0
dec"-ratia palatelor cunoscut numai in baza reprezentdrilor de pe pliciie de
ceramicd, < mozaicul orasului ri, gdsite la I(nosscs, deco- 41. KNOSSOS, Creta, civilizaja minoici,
,lltele plastice in ratia interioard este pusd in evidenld de palatele insegi. prima etapi palatini (2000-1700). Unul
:inlezA cu dintre corpurile protopalatului, peste care s-a
arhitectura Pentru pavimente se utilizau lespezi de alabastru prinse cu suprapus aripa de vest a palatului clasic, era
Palatul din Mallia deserviti de o curte exterioarlr ocupati rnai
mortar de culoare rogie. PlSci divers colorate puteau tirziu de diferite construcqii gi amenajdri, prin-
forma in cimp un desen fdri o compoziEie precisi, mar- tre care gi platforma < teatrului l, includea
citeva construclii de tip r tholos ri, cu funcqie
ginile fiind marcate prin benzi de gist verde, negru sau de probabili de cisterne (vezi gi figurile 44 9i 45).
alte culori. Soclurile erau imbricate si ele cu pldci de alabas-
tru, restul suprafelei zidului fiind acoperit cu tencuieli
pictate in culori vii, cu motive ornamentale sau figurative.
Ansambluri de fresce (cele mai bogate s-au gdsit in pala-
tele de la I(nossos gi Haghia Trias) sporesc pitorescul si
mobilitatea compozigiei arhitecturale, contribuind la reali-
zarea unei sinteze de un caracter inedit.
De-a lungul intregii dezvoltiri a civilizagiei minoice
artele plastice se inspir[ din natura inconjuritoare, avind
un caracter degajat gi optimist. Spre deosebire de arta
civiliza$ilor egipteand ;i a celor din Asia Anterioari, in
arta minoicd lipsesc atit temele legate de faptele de arme
ale regilor gi ale aristocraliei, cit gi cele cu caracter funerarl
lipsesc gi reprezentdrile hieratice. Imaginile artei tind
cdtre o redare realistd a lumii inconjurdtoare, urmdrind
sd surprindd freamltul de via15, miscarea care animd
organismele vii gi sd o transmitd si ornamentului nonfi-
gurativ.
Palatul din Mallia, construit la inceputul celui de al
doilea mileniu gi refdcut, probabil, in cursul secolului al
XVI-lea, era organizat in jurul unei curti centrale, cu
dimensiuni de 22x52 m, care pdstreazl in mijlocul siu
resturile unui altar. Latura de rdsirit a curtii era delimitati
36
LE
-'oosenI{dJBBJdsnlIsJnetrBi3JnlSJls'uIJoeJJSepuIeJzdeJtpreiunrcEesBuiuoaolsurxle(OFlJBrBpaul eJrSol
6e}ueu
-odujoJ olBS elasJa^rp eJlul rJFla^ruep nEtlnzoJ epun op solsleqd
Ieun elelued ed orepzeE6qeeeoJpeodsoalrssreEsgddqu.rpplnItnqleeluDdeld
'eurloo srp Inleled
'OJSOU
-::-:r:?:*::j::::::-:-.?Er::c,ro?np,F1JoSllnoaudpnrnltol)Jupruel.sllueEolarzalerJuJFdoc epeJruirez"ror"ed"lu.ruYonc;t;eui]d1 up--sulnBoo-8JzJtrulpDeri3JunBdmooc6ll(seorre.lureoIunBrJrBJeorJEt]Eatp?rrcuulnd(tEpue.3xrBoe:urelclBlelsoWrerdrp.sru8oBluupeIpUeInrJorr{rJBJlsdsIBBenplddJe'rJ.spsrctrsroroui^Bedr.ldrJpSnspJuoelndspl
i::'-i-n-ri:-::--,:-::::.-:+,';=:..::':':i::r:.--:::-:::::::?':;:?':_o-:?s?i'rnl?,a:rrrJe-l:p:al.sleulpuanrrJ(!BJuB:JdsBarllnalnnliJtJasutEone€npnICatJut5usIran€.ren1ordqJianuydrl.eaardsrJlcneleurpa(Arl(aerircuqldBeu.Jeo8Jupn.lnurognaeotnJBtrolerd-rrplduI.pSrznJsa.rer.alrrnuea(pnS€rluaenlnVeurotrur€pr.eoi.golelrrfnea,liV;ltrBdczdot)
eJBdnJE glsEe3v 'erif,nJtsuo3al ep rezeJ lrnqrJlB .uute:c drt
ep uoJB8oru un eSunsrp
elSuounJeJ es tsel-pJou oespOEJBuJozeJuturrJJEdrrr(iJEodlsoueup8 eJBdnJB o
BeJBJlspd
nJlued oJEinJJrJ rJnzolrs op dnJB un sndsrp BJe ]se^-pns
3p Inilor uI 'Inlnrln3 eleulrsep uaderul ap dn.r8 un rS
ceue'Fel1peI,Brt.cuEJ(reFludurlu3sltlelEn3s.rBu1pBnuunIdJBeJBoeJltpuoBnleJurIlBpJsPeu-oJIUldnrBd'rSoqnuleoJrpulsrleszBoonoSlddonBooJcpeueFrnrpdqBpsDJgurlStrSrenepuulArprIrJrouullpseJnFae'lcIeorJrnppuJaopBppJdrJBeIopunle(ondpJtueJrooJdedusp)
r'j::::-:?:? a:uapuadapUl rrirn.rlSuoc EAJOTJJ
:-::?::':: j:-- xlp lellnzeJ e sossou) ulp
"o&u:i'.n;Iu-er9i6e1z1rg) .9rurc;1e.e1lead.re3d.9e6le9geOnoNp) Ien.l2€(9l,Bcd1
fi--o
rl
at
r
LI 1
lr*=Fl-4r
(,
Ii}iYI{ .INNIZVS NJ IN.]OZNOXg IACVOIXEd g-IV A]IXOJSI UO-IIIJVZITIAI] VErrI]gJIHuV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI NIEDITERANEAN iN EPOCILE PIE'I'I{EI SI ME'I'ALELOR
44 43. KNOSSOS, Creta, civilizafa minoici,
a doua etapi palatinn (1700-1400). Etajul
aripei de vest al palatului cuprindea sili festive
ale cdror tavane erau suslinute de coloane
avind probabil partea centralS suprainillatd,
pentru a primi lateral lumina, O scari monu-
mentali, accesibilS din r, coridorul procesiuni-
lor r, reprezinti una din rarile componente
solulionate simetric, continute in palatele minoice.
Prlma fazd a Fundatiile primei faze sint contemporane cu faza iniyiald
: a"atului din Phaistos a palatului din Mallia. Arunci, judeCind dupd scdri, palatul
sauvepaerdioorudpecnattruuri,locceul iitn. fAercieolreifaogloi sfaitzpeeini raiupadrelpinoezicteu,rtceeal
.\ doua {azb a vesticd exterioard, pavate, unde se regisesc gradenele
ralatului din Phaistos destinate spectatorilor, in spatele cdrorf un terin, deli-
mitat de o colonad5, era folosit de spectatorii care stdteau
dinspre vest se ficea printr-o scard
in picioare. Accesul
care conducea la un portic cu o singurd coloand. Curtea
centralS, ocupa partea cea mai inaltd a
imbricati cu colinei. Partea
inferioari a zidurilor era orthostati din
selenit_ ;i alabastru, ambele, varier5li ale ghipsului. pavi-
mentele erau einxecinuttaetreiodr,inepialducipdicetaateia.bastru sau ceramicl,
iar zidurile,
Cea de-a doua fazd a palatului este putin cunoscure
gi ar fi posibil ca, ceea ce se consideri a fi-o iaz[ distinctd,
sd nu reprezinte decit catul superior al primei faze. in
cursul celei de-a treia reconstructii, ruinele fazelor ante-
rioare au fost nivelate cu var amestecat cu argild gi reali-
38
6E
t 90 un ep ectfulrszorl^l oI'Bn-rl3dsIiu-JAdoXlrrJSaIpE8unrrJrnetslnprdploJEPopIuseJoInlnJesedodls(nreuoppBIBTI JuJanrJpIEuJJeaIJSJlBnIIJoE
[_ e**'F.?'i fellnzil
f,rourru drr ep InlBIEd 'lnleFdoto.rd :edcn.rlsuof, ap szBJ raJl
-t, l ::y'-- p8urrsrp os ES trruJed sossou>I urp mlnluled eleumy sossou)f rrlp InlelEd
pepldrruirezoIdesrrup'seBlJloleBplnnwrl3uuuJrol JpaJpoo-IuJnlleBupIlE'Iudnuduter3o.rl3uce'rlBsntplxnIauoorlJnaulleu8nrelrBuu rllep
FdI]
aJIRJ
]eluerJo '3un1 3ue3 un (oEJudBsle'aJuJeEolJonclrf,teulerqsJupnuolp ep fferuBg
'e.le.rJur o seprqosep es
FJEo BIUIJd
neJptuBeJdnIBlnIJ3FddB'rdnlel]psenJoJJdelE'cuuJeleuuBrresuEFoIEloIfB, Jn]J'11Jil.urnocdBunpJoepu
ptBlrrurlep BJe (ErllEW BI rs BJ (a1e.Duec rriJnJ B lIJpsFJ op
uEnS-NBPIUeJJlBFfJ,rpINrJSAnB]f,JBa(Ec1lnUl.nTo1UrlEJIoBdE1aJlNaJl
EJN}8-I 'FJEJS O-J}UIJd
ep BelJn3 IS ouBoloo IOJ] nJ aJBJluI
op piBJ gJlouruJersdn(snrIJerl^.rreus
-uds u1
FrelJBpES3ISnnJJor'lepJtloBud{oedu'Je'oelulseBnlodls3eoBrdJln]sEsdsc(re.Barn,er1lJsaEe.nJuruogrzpzenr^doapnnJeloudeteSduzeIsoriddFaeIpEcZepIlTueIlIzpn
.JOIEI€I€d IsIiIJ€dE -'nu;uteddnJtl'Jl.alpppslcBIrerepJdnJEoJnnuoueurenpuenr8a1punro;nupuerl3$3eruBlpnoJpEaI J(llEuJl
-rprJ lsoJ 3 eJEorJelxe nitnr planru cqurlqss uI 'lusIrIIABd
::: :: ::ia'JIeJd B eJEC (tr UElelC UOleSaUr l re 1nrr{f,el .rerqc rSrSru':rrtstgZdZ€'-xsZ(gueeuepureelsEuSooCllu'siBlsIuJJerBurrIp{8BnHf,
-: ::::sozur 'tellolzap FiunJoI op drt un
'E.leouelur Eeun3
:.,:::r- 1-L::r::s::::rr:;t:u:t:a,':-l'::l(1.e0r:nzd0ur-taaIfpl-pr0l'r(E0ei(ea0eJ121-ee)1l.enr3sp1ru.a5IlerlgiErz'5tloeegdsdO)FN(€rrlpJ)soI€alBoA.gplrpteInadsJ
ugBr{IBneJdptggdfBtuoIaElJudnodfI,unorJorJluBonul(epl JJEdofu,BrladeparliIJnISndPEJBosJueouAJl ISI eJEs 'plrnusrqo solslerld ug;zpe1lnt1lne1re1l evd
FSnlJur Insuad nJ e
ap gzeJ Burllln
'areiurgsap glsaBceEnrp)J
6.roue1ue otuotslxe alIJFIeAruap esnpal lsoJ nE (eprd
'alnrpdsrp roler Inueld psul pzBortspd e.rec II3gIpe Iou olEZ
sv
:: j:.: 'FIeluaIunuoIu
: -::. i::,:JetrqJB uI rniar,re;dns
.t: r :. :.\:lf,njlsuoJ elnIIIJoJ reun EA aJ€J
-:. r :--::Lrto] '16
:'j::iaza:da: E3lEtrnu
uBaaSo rnlnJrlrloou
.gsrcerdrul erieurlsap EaJru
o no
,::r?:--z:f:-:TI,i:1--:j1:rX:r:lr::o?lZr'e)'li1rnPicalnunrrl;3erlseleul,deoSdr€OaaeSlBppSlepaOuorrreJN.deraX1ndr€8.lgg.porVpceyFou,gWruBluueiIs
u!1\ -InNIZVS NI rn-InZNOdr{ IS(IVOTUSd A-rV ACTUOJST UOTIIiVZI'rrArl VUOJ)AJI}{UV
AllItI-fL,C'fUi{A UUROPEI Sl A IIAZINUI-UI X{I1DI'fERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI MB,.I.ALI]I,OR
47. KNOSSOS, Creta, civilizalia rninoicd'
a doua etapi palatini d(in17K00no-ss1o4s0, 0i)n.
Curtea interioard a palatului
pofida constituirii treptate a ansamblului, reia
io.-a gi dimensiunile curlilor palatelor din
Mallia 9i Phaistos.
47
P r rrrta f azd a palatului Protopalatul, construit la inceputul mileniului al Il-lea,
:ir Knossos
pe o innllime rezultatd din suprapunerea unor aqezeri
\ doua fazi
: palatului din neolitice, consta din citeva insule izolate. Una dintre ele,
care ocupa teritoriul coi'pului de apus de mai tirziu, era
K:. o s sos legatd de o ampl6 curte situatd pe o terase artificiali, deli-
rnitatd de un zid, de unde rezuita o compozilie de ansam-
blu asimetric[. Curind, aceastd terasi fiind ocupate de
construclii, s-a constituit cdtre nord o alti curte, deveniti
mai tirziu locul spectacolelor de teatru. Un hipogeu, cu
cpdoaialrimnteeeid,triuancl ccdeoesmib8pilompiirliiagnitrpi-naodialsltiucmlaueriia, ifnddersip1si5rai mlid,,spcsadprpeoaasttidinf-pi rpfed-accnizutaat
clestinaiia.
Palatul corcspunzitor celei de a doua perioade palatine
cartiere,
ajunge la formula specificd a otganizdrii unor
diferinliate funcgionai, in jurul unei curli dreptunghiulare,
alungite. Este pieluat' cu acest prilej, corpul de vest. cu
depoZite, cu fagada sa inchisd cetre exterior, protejatd
40
\v
::,:u:::r::ite:;l::-r:i0leo'znrldllr)B:.arortqrJcnuu.f,le1leulaplrE.sprud3r.Er-(dle5rnqdcgresg(alsasJlrJOezeonNd.oraXnpplne.a6tept.lge,Ecgdultoo1uZe
B'
sJlFJ eApnlJur (eJBorJslur rriJns Inle^ru nJ uodEJ ul cJou Irliueplzer
-eJur BI sndsrp (rJnlEJ InrallrEc
le^ru un pnop nf, 'lse ep IndJoJ
r---a?Ie'rneBrJJ3lnJrsJelIpulBrBsnrJrrnpnurJdr{luueiJrJr€or(utsuuJlJlerenerdnEqpurJnBsdrtnJpulg3dfeauea,oslfpuer,uJBeBoardB}JJro3llpopolt6IpJpmJEcReJIziSJuBpuptBoPnJnJ]unrlEdler8I'BnJBsupllseuouurnlellIJelrlBSulpsrorlSJnBJJoeroend1lIeern5nludpn6IJslJalsuns38rAsoeprlJp8lluJe^uolJo3loJo3loeuIddpIdlupIlPsluIdanuBSEnrtpllnJuddEI(8lElp(nu833resdo1BlIocuu3JJIernounEl'dJeB'IlenrJPloBBussEle(rrdegeporprssoseE-(?efJdFu,i'JlElBJmouB[(BceecIoJFJu'lelIISdd.JlslI
T--- '9JEoIraluI eel.Inc
o 'FlrnJlsuoJoJ IBriJBd'ppeuoloc
eupeSeulBn(uBnuensf,(uEl ln3IsJoEdplIqZ 3p sAIS€uJ OJIUJ psulJd pdute; o
Ei a.ldsutq
plEs o pUISJOAB"II 'plou
'[ele BI ep elrlsoJ aIIES n] EJnlg8al Bef,pJ e-IeJ'aueoloc ap
tlrquqord tpleruug tplulueurnuouJ EJEJS o EI epslle Belnd es
et'-ulJsuee-ln:rlgupourrn1tu8amrusJnudle(rBl'reu(pFtnsudonnnIlfea,pp.1rdd'sngrourpsprpeus.nlrngSrdsugeu.clronoIcsJrpdn'uupr1ouepil.Jl{eJdo8aopelIerJduloe13drpne,rqurrrnsSuoe1Fdlerlceppelucerruqdg1 < .ro11unlseco.rd
InseJJB 'eiuuuodurr pzeoJlspd 161 pns etdsutp BoJEJIUI InJopIJoc ))
'IBIEd uI eledrouttd
elosJJJE ep Flelozl'i;Tiltw ulp InlElEd ep errq3soap alds (rS
raqs8uunrnuJ5yes'JnndsurrpeJaluneJpeInrSlnntFouInnulnu;lupelat lelriedrdn1J5 slnllls_uo3
plnrpdsrp
e'IerJqutrEesofc,JlolJcoBtuapepul;golgtru'd(lSa-tJropIlulJropdoeduuurr.e'qr.drrupJlnoqorcJpselnxuJo1pa'JrJEiedJrSssosoIq-gJlJJlSuoelrp3dpBePJleazne(qpunrepsI
iull\ -lnNIZVfI NI In-InzNO>tg IA(IVOIIIEd A'IV A)IUO.ISI UO-IIIi-VZI-II^I] Vltrt-t-IiIJIFIXV
ARHITEC.I.URA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPoCILE PIETREI SI METALELoR
\{arele 9i micul no,rd ( cartierui )) gospoddresc, iar cd.tre sud, cel rezidenlial,
cel mai bine pdstrat din intreaga arhitecturd cretand, ieea
=e garon ce a permis cu usurinti substanliale reconstituiri.
Componenta principald a cartierului rezidential este un
megaron cretan cu d-oud laturi deschise, prevdzut cu un
tron de lemn si o
decoratie pictatd reprezentind grifoni,
dator:atd, proba6il, perioadei dominaliei iri..rr..n". fiidt";i;
se a.flI < micul megaron ,r, al reginei, luminat pri" ao"a
curli minuscule, legat de < maiele megaron r> printr-un
socodbrifadioiefr..o_IsnItnsetapxrleaeaituijimlreaatedmeaenagltaiemrroeinonurtalurzeiidrecdguriinialdeprid.fus' siMecesagenaaarliroznanerunela'j'pasatear
putea^. i1c.!id9 prin uqi aie cdror foi
se alipeau stilpilor
care ii delimitau conturul.
O scard monumentald leagd curtea cu megaronul regal.
Zidul.despdrlitor dintre cele doud rampe jppoaaflratdli
de coloane, de unde rezultd o conrinuitite un"gir
speci-
fic5, accentuatd de prezenta unei curti adiac-enie, deiimi-
tatd, de asemenear de coloane. Fusurile de lemn ale coloa-
nelor., care. se ingrosau de jos in sus, se rezemau pe baze
de piatrS, iar capitelurile, din acelasi material, aveau echine
puternic evazale, considerate precursoare ale capitelului
doric arhaic.
Oragele cretane nu erau fortificate deoarece marea si 50
flota reprezentau o apdrare suficientd. Palatele erau incon- pr5im0.aKNeOtaSpSi OpSa,laCtirnedta,(2c0iv0i0liz-1a7li0e0m). ipnroinictrie,
jurate doar de un zid, citeodat[ de mai multe incinte numeroasele fresce, care impodobeau interioa-
concentrice, accesul fdcindu-se prin pasaje inzestrate cu rele gi Ioggiile deschise ale palatelor minoice,
imaginea < pringului crinilor r,
posturi pentru gdrzi. se numiri gi
databil5 din jurui anului 1600.
sr*.&
n^ti€=a"f
53. KNOSSOS, Creta, civilizalia minoici.
perioada palatini (2000-1400). in preaimi
palatului din Knossos se pdstreazi locuinle ale
megtegugarilor de tipul casei-turn, ilustrat de
aga-numitul < mozaic al oragului r, printre care
< Casa sacrificdrii taurului r.
42
EI
0 'erltg rS nunou;atadd'rqiStu-rirlrucsreolrs'etufq, .lsJ6Esosnsol1ulu'1e,dBIrlS?aprpl8onleSlael$leeuurr elelelrlsnpul
aurerEor.y
ua.rrdol
eieJerlalB op oteluoze;der tuls ( olerJlsnpur i> aleurerSol4 erercupd eles€3
'p(u.r8 un rS rede ueltz
l-il5eoJpucl unlJElulaedllrr"ruiurplelssunldunrJorIE'rqn1'lnf1,teu1tu_fleesuaoreJatdtuonrud-eaullel tueur
lBnlIS
'-seolSssoorduyInuJrppBIJnIBuJIOCS[uB'aAJeuJBnJ]JurSesettrrerzde8eu3uBrJ e(rJ'rrnnoJo;Ilqep(ltfJ,to'tl:3elsu
'uo.ldqil1od'drr ap-rredpf,ul etuol'elurza'rd'erlrg eeunrSel
u-'usIp1qo,-srIa,Bsl?rrisiedpolaSessuooplrr.urpi>uoIilu'uuoee1rpleop'Se<aSlellreusul8eedard'nrsrcoteuesuplruduedulnayyEi'unrIureonJrulcqqaocllIe.r(l'rslr^1oe,lrlyeSra'lueulouoer_qdlla8e^Hedl1arlmqr1ulsluldnetrplt
ap alaiurncoi 'IJIur reru runrsuaur1p ep 'arurcurrd eles€C
'aururSold ellu elrJaJrP
ep lBJlsnll alse 'P.rnlcelrqJB uI acelled es 3JEJ tppuoticun;
aieriuaregyp ap ynsatord-'oJtouttu rarfezryrrrc eelezrporrad
nrluad orJotlugop euluJpJ .lolereled EJnlJellqJE gJECI
(9
'(1E '3g) .rop.r
'r---:-*,:-i:r-:rt ;r::::::gsr-"eLe':drl:ler1dsn1B^0Be:-r\pruniJulnreJlpslsruu.LooeJJoued1o'(ar0euEun'o3dr9inp)lnossJnau€p1l
:r :-'-:::: :: gixroJ ul luolu€uoJoJ un t6 gpnlc
a':--::-:--:,:i--rE:-,:j::-:z'::Ii:r::;l::-.:'E\::;:r:::urr-:::r'?rle:e.:daslnleEtsln,'daJerldo3dpglrJ(u.darTrnnolexSllnrelrOlenunuJopSelJrpSzuJnrOoeeuezlpNalnrelrzXqneFere^sp'Zal'9(rISgecnn11pra'n0(t1l6laIurug9iqF1epJerl1ssrd
.- - .::!';\ 'Ii)NIZVS NI Ifl-I{IZNOUS IE(IVOItlg(l A'IV ':lllUO"LSi UO-IIIJVZI-IIAII V}InIlgJiilUV
ARFIITECTURA EUROPtrI SI A BAZINUI-UI 4,{I]I)I-IERANEAN iN EPOCIT-E PIETREI SI ^\,1ETAI,I]LOR
.{.
de instalaliile pentru prepararea vinului de la Vathipetron 54
s' i
.{rhirectura Palekastro. funerari se manifestd aceiagi predileclie
f:aerara de tip
in arhitectura
-L,I pentru morminte de tip tholos accesibile prin lungi accese
denumite dromos. Din jurul anului 1600 dateazi do=ud mor-
\1 : rrnintul-locuinf i minte din regiunea Knossos, acoperite cu cupole semisfe-
dc la Knossos rice, rezultate din agezarea pietrelbr fasonate in fetii supra-
puse) precedate de un dromos gi un vestibul. Un mormint
{:}r.itec tuta ceva mai recentr din Isopata, intrece ca dimensiuni mor-
rc:ioadei mintele regale din Mykinai 9i Orchomenos. Un alt tip
:,::tpalatine de mormint, descoperit in preajma palatului din I(nossos,
datind din secolul al XVI-lea, infdgigeazd o adaprare fi o
transpunere la scari micd a spaliilor intilnite in locuin.tele
regale din palate: intrarea cu- un portic, o curte miniatu-
rald, o poarti strdjuitd de doud mici turnuri, un vestibul
legat printr-o scard cu sanctuarul de la nivelul superior,
o sali pentru cultul defunctului situatd dedesubtul ac-estuia,
urmatd de o camerd funerard sdpatd in stinci. Este pre-
zentd) de asemenea, si decoralia in frescd specificd pila-
telor.
d_is.Ptreurgioearedaa postpalatind (1400-1100) este inaugurati de
palatelor cretane, provocatd de un puternic
cutremur. Concluziile savantilor tind sd atribuie acest
seism erupliei vulcanice -pbaarl2iainl uinlsourlaienTtha.l;;a.l
care a distrus
Este curios faptul cd popoarele din
44
SV
'sJrourrrJ euBolos ellJgrJeds JOIrJelsaU B sriB^Our (<r rnFleled B psrrupJeJ )) Elrrunu-esB
:: ::rr:?ur ,lnlnl€lBd IE lssA-pns op IniloJ urp
:-:-:-:::.'- noedsJrFsJE(lasllrunolrztsuuoofa,adr o(JsoelJrsrie€AoaplaInauleallusersu IosnepuuuBnruduoselpJ(oe9fcl,arprIJlSeueuelelo'u(QesEJorvrJuEDdrauruoiBrrpuprureBuleodpJnrnrrarlrpJrBrEroPwruJDered'^un'BsSoeuulvarw3eraruF1--ro7ul9rrJJrJdy
erntEu nJ JolrJrpFlc €li€rlausdJelur 3p
"-:-:'--:j:::-?)j ;BrnlrnSlqJuoelossueeJarl o.r.rirozloridrnrucoeciueelezolll.lrqdoeupr
-.:::::od unruof, 1n(equr1 '2urcq ttnlJtsuoJ u 3s Es ernqsr] Ecoda
.1--:;:-'? -PolsEpalf,BepuIliu.'agpIrnnJaBIuulll vn3 lrlJBrurl_slrrunuap rrJsrJss EeJrns
r: ::-r?:B-a un aJeJuoJ el€le^ruop r:nueral ed r6n1o1
;'j::::l io:ateled e ecgrceds €rirzodsrc.(00tI soJS ldeJ 'redensrururpE equrq
E-irrrlel:zt1lln)-{lpJ u.ellerale,r3d .ggdgeglgeOeNnoXp'g3g ,'-gegrlo,tugFu pqurqrs 3S 'alsesnsul e1 rS r.rnrecerqo rerpc ep arielndod ap
purg plEldef,JB cf,rourru drf ep lBls un elnlpsuo3 OJEJ (uuB3u
o sossou) ul aJetnd e1 aSun(e (er;olEsBs
-af,rru erlsBulp
IBIBd ep ednlo^eJ o-Jturrd (gEp1 mpuu p.rn[ u1
o nBs
'JOIrzrssarrrEu
EaureJA ul puld Fz€eJlspd os ( rrJpru inrol(nu urp elepsul ,> rS
( rrJpru olaJuodod ) ep elrJrrunuop er durq u1 'e;edsrp ngey
alorunu BOI-AI Ie srqdouaury 1nI reruuop IE Bal-IIX
IB InuB urp )lueeJrulunrJpoupuunn6-rJtglue;rtr '< rrrpru inrol(lur
ul tuls
oJEJ alolnsur
Ftrrunuep 'raler3 erdnsu
urieunuop BOI-III IB srsouqtnJ rnlnuouJuJ ?pJooe ur_luv
vtaz 09vl-0LvI IluE urp IEJIunIrl EutuuElresuon-JrlnurruePJrlBnfp,
'euerJrs esero ep E3
lBf,JEUraJ 3p arsg
ep
asnrlsrp rsoJ nB pult 99tI Is 0/tI srlul ]cEX3 reru '9991 r5
0'e0c?rSI oIIluoBeqemrluJlorloellulpnleezgegpsuoIrn'qEeJrOt BrlJrarqoJlnesdurapBaeJrBidpnu;neJ
(-(aenglJeoSo.rdulsle'ulJeorctJuoI1tas4lrseotupceuFuSBenpeuuJsrnuluJBrJreut JecBrlenuprurrlsu'ppuudltevenleBdpr8unaeu8gasrla.rFunuJsJeoaptrprpld3eenWpp
ii-l{ -lnNIZV€t NI In-IOZNOUS IECIVOINScI g-IV ASIUOJSI UO-IIIjVZI]IAIC VUnJOEJ-IHUV
ARHITEC'fURA EUI{OPEI SI A BAZINULUI NIEI)ITERANEAN iN EPOCII-E PIETREI SI MEI'ALEI-OR
Cerarrrica in locali, care se rdspindegte la I(nossos gi in Pelopones,
stilul palatului >
fiind, in schimb, refuzatd in restul Cretei gi in Ciclade,
probabil din motive de concurenti economici. Rispin-
direa in Pelopones a < stilului palaiului u arati ci orilina
dinastiei aheene din I(nossos poate fi cdutatd in Argolida
gi Messenia. In mormintul vizirului RekhmarE' al farao-
nului Tuthmosis al III-lea (1468-1436) se reface prin
suprapunere o fresci pentru a adiuga grupului de < prinli
ai lirii Kefti gi ale insulelor din mijlocul mdrii u, aducltori
de tribut, un nou grup care poartd, printre alte ofrande, gi
o hydrie in < stilul palatului ri.
Distrugerile din Creta au fost, probabil, atit de ample
incit o reconstruclie imediatd nu a fost posibild. DupI
cataclism, populalia intemeiazd noi aglomeralii, cu caracter
provizoriu, cu clidiri de locuit executate din materiale
perisabile, atestate numai prin prezenfa unor necropole.
Apoi viala igi reia cursul in vechile asezdri, paralel cu dez-
voltarea altora noi. Noua arhitecturl arari o anumit6
46
L'
e0 e-rleudlruuJlo(rluelenlseulJl eBspuuoeJolerruprsqprruureul.raedleoulBRJgeBCos.esuoeeloqqel dn ep
rede;l
-auad lerolep pl.rode ap pJrouru eerrualsoru
na.r8 nc elrur;od purJn urp eJolseJe erntoed .Bsolniouqqio-pdBn ap
ei,
elurruJoru rS (erlrdrla rS erelnc;rc .ereln8uetcar) gulrog uc
allJoJrp rS runrsuerulp IJIru ep rradpcul nr ertsjdn.r erurru
ErnFlrrBertlequ.nrvJ
-Joru eJBnuBuoJ ur olrsoloJ ]uls FJsJeunJ BJnDelrqJB uJ
'ca.r3 nldurer ep pdrt rorJalln
BUoAZOp B as oJEJ urp .elue nJ ueeueJrru
puo;e8aru e1
u-eo8-eilqrurde1podarBeIrdaoprdBueJuoJralDunF1rusrrng1udoura1seurrna erq8i;11 ulp puoi
rlJrnJlsuoo e rS asn;lsrp
'arunrcues rou ap
lFl op ernlJelrqJB u1 ls
JoleJBnpuBS rrJoJEJe.r p(a1i;d nc
co1 cuJ 151 sueeuaJrru aldryu;a
elueuod_ur'onctzg4lrturoulroupe.oporlslS,egtlaernSteruorloecroe8reieuBrrspaleplunacru.erjpnuren5J
"ols :€IPIJJATIIOC
eIl?ultsop
nr lagicn.rlsuor
pnop nJ orrpplr ep dn un e;ude purleludlsod ezEJ al
"er€zIIelsrrS
'noycenn-JlJlld-ltenuuulJeewl JB'sulls(sooesr.sxrzesueuru8o1laJa.ou{a(rleeeuuqeoun8l'oIe..lso11'oucu1serspia.Blln1ue.odIe,(pJa(prarln,e1uoJrruntd3'.Ialnn1esqs7uuenoo(cpsocar(1uc1lsorruenur4encrao8e11eeu'ueupreo4ar.p'lllu,.u{epq.enbrlaJ,ul'(rdc1preuenoprrtgdlledcJ
llnrol ep rollrlpPIc
lmrol ep TrlpplJ pluo^r BI soJS nB etrSoloaq.re elrrptooJo)
'FluJlsuouop else nu .ro1e-le1e eiuazord .e.leouelul ?rnlcalIrIJv
ur.rd etrnJolul tuls oloJrlJod .pueeuacrur ES EluurJBA
d.rnc
ug uore8eu dp ep giqodslp'roun rol pulrpJ .uo.rdqr^{1od
cllr ap etuauoduror leldeJt aredsrp .rolaiulntol BJnlJotrqJE
'ef,rourur apuorirpun eprndn
uI ep piu; piuepued5pur
LE
R.,j{" ,*ii',:,
'@.r
.
'i{r:r'
r'--g:::e:;.srt=r:::ot:r:::nio:;nr:?rlr*\rrr'eeu'5e(eOi1lupleO-o14ptos1ntrpl-xxeO1o8cOyaae(el:ertr.)1rlp.eoeaqedl.louress3l)BlulFeara.zeSlrueerOrea.derzuoSurnplteeSeJddliuOueeltnrlsnaNldJe)t?orr6uunl.(ngaoeEegeprrr.arny.gd$rl
"'?;.:r:r;o-s-Tjiu .(0Oft-OOlf) .m1n1e1ed E lselr-pJou ap
gupeled qrdela enop e
epiez;1ga1c .e1a.r3 . 969 5ONX .29
:=-_,f IIUyr{ -InNIZVS NI rn-rnzNous IACVOIUSd TI'IV ACIUOJSI dO'IIIJVZI-IIAIC VXNIDAJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN IN EPOCILE PIETREI SI A4ETAI,EI-OR
59. KNOSSOS, Creta, civilizatia rninoici,
a doua etapi palatinn (1700-1400). Una
dintre solugiile cele mai evoluate ale legS-
turilor pe vertical5, din intreaga arhitecturd
minoicl, este scara de acces la apartamentele
regale, situate la un nivel inferior in raport cu
marea curte centrald a palatului din l(nossos.
Capitelul coloanelor de lemn cu echina evazate
gi abaca de forma unei pldci prizmatice cu
baza pdtratd constituie prototipul capitelului de
ordin doric in formularea sa arhaicd.
t4t!9.1)
.,.;l:!4 i
:q'&a.
tea de apus se gdsegte un tip de mormint cu coridor cen- 60. KNOSSOS, Creta, civilizatia minoicS,
tral gi mari incdperi adiacente. a doua etapipalatind (1700-1400). Inimediata
Evolulia arhitecturii din perioada postpalatind eviden- vecindtate a megaronului reginei se afli o baie
ldiailziidleamscinenosiciuenesainttriandidlieilcolirn,mpiceennteruenae,seinaituimngpe, ce tra- cu instalalia de alimentare cu apd 9i de canalizare
in cele rcalizati anterior ridicdrii zidurilor, demons-
trind nivelul inalt de echipare al palatelor mi-
din urmi, la o fuziune a acestor tradilii, la o arhitecturd noice.
crito-miceneani.
Periodizarea Arhitectura civilizafiei miceneene
cir-ilizaliei
rei ceneene Civilizalia miceneand se imparte, ca ;i cea minoici, in
Dararea vestigiilor trei perioade: veche (1600-1500), medie (I500-1a00) 9i
tirzie (1400-1100). Perioada veche este cunoscuti, indeo-
Er-iceDeene sebi, dupd mormintele regale din Mykinai (Micene), cea
adec-aelodor umaicaetensetednienltrceepadtdruen-daetrreeaiaeleevmideenntelialozrd,mpinreodicoemi9-i
nanla elementului aheu.
Datarea vestigiilor miceneene, descoperite de arheologul
amator Schliemann gi de cdtre Diirpfeld, a fost obiectul
unor aprige controverse. Arhitectura de la Mykinai a fost
asemdnatd cu monumentele < frigiene rr din Asia Mici gi
atribuitS, in consecingi, secolului al VII-lea i.e.n. Alf
autori au atribuit ( tezaurul lui Atreu )) unor triburi galice
din secolul al IIIlea i.e.n., iar palatul de la Tirynth a
fost considerat palat bizantin din secolul al X-lea e.n.
Stabilirea unei cronologii absolute a fost posibild in
urma descoperirii unor obiecte egiptene in mormintele
miceneene (un scarabeu al lui Amenophis al III-lea la
48
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Curinschi Vorona, Gheorghe - Istoria universala a arhitecturii (Vol.1)
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search