Curinschi Vorona, Gheorghe - Istoria universala a arhitecturii (Vol.1)

66r

ee'el$e-eIruXurgXuueoBpprAauprrrsriuouJeueruprpIo1n6uJgrorluoeIpppzurrosuJsne(la.urrordeqpgo1lsr1ro6.uuEu1orurrernvlnodmJl.lu(nSroptzfn-1Ouu nOloOaJertdp)
_IXXAIXX Jollltseurp ereotpzundsa.roc .p.rerpeurrelur
ppuorred BreJl B op BOJ pzeeSuulcap eJ Bee3 .aurq.rii prsuu4j
qrrJnaolupuBnaarsS?up^8eBrurooeorsBuuJnuBgegJd_rtesnerqqn;rdeu'u1.lrpc_rS-raXuryrrIvr.Xircmgripe1eunr.ee!a.znu.sroIuBeciurulro6rpuopa.Jpl1pdd-;1tr1funn1ilreoF.uurupsouesgaBsp5oIuurJu4i neupgr

(gfZ_OOOI) nrzrul

",#L.i;"Jb',.:11""3#Tff i";i.#'$

aplpu(reJ.'ulrJ8rolIr'AgeJluaen_dsepcnc.oonlu((raeudurrapuiuuIrr8ngograoclIonrSsJoeBruSJzeEolJudra6p.ureJ(tpoB81euep1urulacraJudranJ]o.nrnlauc.roerJcS

un-JluJ FSTJJSUI 'otururJoru urp_ eJsor; aleun ep rS plelse}u

Oetse'olpeiJulueolsJrxrar.rJaodgmccugep6.ren.r(eour1.raedJnosrueElrJJnetseeJoJBoIrrrBneuJnppugFdJne.Jr8S

T

*?-

ztt

auds grirzNvl{J irc la'rsc v lS noN In-rnrvo&r IgCVOIUgd VUNJCIIJIHV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

in oragele Bubastis gi Tanis, in Delti. Curind puterea
ffece in miinile unor dinastii libiene, XXII-XXIV (950-

7t5).

ln cursul celei de a treia etape intermediare, edificarea
unor construclii monumentale este frinati. Totugi, chiar
in condilii de instabilitate politici, faraonii de origine
egipteani sau striind se
activitilii ctitoricegti pentru dovedesc congtienli ^Indetimropluull
consolidarea puterii.
dinastiei a XXI-a, se desivirsesc unele opere inigiate de
Curtea faraonului
citre Ramessizi, cum este cazul templului lui Uonsu de
So5enq I de la la Karnak, ridicat de cdtre faraonul Ramesses al IIIJea.
Faraonul So5enq f, fondatorul dinastiei a XXII (950-
Karnak 750), construiegte la Karnak, in fala pilonului ridicat de
faraonul Haremhab, o vasti curte, inconfurati de o colo-

nadI, in care este inclusd falada micului templu al lui
Ramesses al IIIlea.

In Nubia, la mijlocul secolului al VIIIlea, se consti-
tuie statul etiopian condus de o dinastie de origine libiani.

Noul stat, inchinltor al zeului Amin, ridicl pretenlii

314

313. THEBAI, Egipt, regatul nou, dinastia
a XIX-a. Ansamblul numit Ramesseum reia
grupare de funclii intilnitd pentru prima
o
oari in timpul dinastiei precedente: templul,
compus dupi principii cristalizate la
Karnak gi
Luxor, dedicat zeului Amiin gi faraonului
Ramesses al IIJea (1290-1224), dominanta
ansamblului; un templu dedicat lui Sethos I;
un palat reqedinli temporard, dar, in acord cu
celelalte construclii, executat in piatrl, adiacent
primei curli a templului; numeroase depozite;
totul inconjurat de o incintd cu contur rectan-
gular.

314. THEBAI, Egipt, regatul nou, dinastia
a XIX-a. Ramesseum. Palatul faraonului se
deschide citre prima curte a templului printr-un

< balcon al apariliilor r. Tratatl diferen;iat, in

raport cu celelalte laturi ale curlii, fagada pala-
tului este marcati prin doui giruri de coloane
papiriforme, caracteristice prin masivitatea 1or.

315. THEBAI, Egipt, regatul nou, dinastia

a XIX-a. Ramesseum. In a doua curte, pe
laturile simetrice in raport cu axa amfiladei,
girurile de stilpi au adosate statui osiriace.

2o,0

toz

.# ,ff4' j1 qe4D op JBreunJ Inlqluesu_E cueele EerueJA ug (9o pzea'rls

-uoiuep acrSoloaq.re eprnrpdpg'elruolsoru J-olelueunuow {EurBX e1 ebreqea
InlnuoereJ 1ncSolq3
B-plrnsr-'1:'zurrbrslnerr6qeco(r.erleJliErioicnrx.oruBrgrresprngile(urJrdqu;pin-gielsracnuon1Be1eu-pcSIurlcSe7nrpseuErea.oeprirt5rrsi.oaIJl'qctprDFoptIudpaooe€nuururpppJqruFdIeBullrpuonr'1osurilmEoB.eEJqsJjarIJuufIgo-uu,arpnueinlIdaurnu'gpqlGpJodrdplFulpu6iuSuprlZtaFdea1aeFrne6esPunSlooulrectdcIn-rlggl-raoJJopJogierB15co-r'lJlrmeegeserr'l6eouXs:uruii-rrlau(elonrnSorgreoIlXradulnpIrJ1qPlpoptdq8eezluqssrss$l€pelauoeeneo-roqnEelqtusprJSt-tgrqucelJgBdepoEeEnp:yug3lrrrpsa-qaBIsplpc)nIusrIrgAu(udunoeuluSdIr1auourXuunrSbrJrepupaErlBFXE;cprsuderc-JHnIIedosIuuqEpUBJl-uunlep1JIoIsduInIsBnaouuu1IrullIunSq'wI1pupSreoIn1rBtynlErnrrecltrBJaBuJlmuUrBeen8eJuolpuI?ulCeue(rldn1ssluutorln{ae-eenrouYddIpuzJlIrI;

(',r'e lI 'cas -'u'o'I 0g) 1INVWOU IvSIIISYN6ItW-sOttq)

Iit(volug.I
nIZUII InTnrvcsu vunIclIIIHUV

reelsrzeulIuBl'q(aeuqaIrd'lFnolESnpeuooaleJpArluseelJluB;lJp.elnJpsdusauylrnnudrupregup'rpd_ireue;suqEE.orEnPJsJsFPyJS csnrslp

rnle8er
olnqall

;inaniasrbeuqrp'p"u-enidxoxirau liueruiioia ep else 'erei pcgruner erur tt€
u6u u[ 'rnptdrSg urdnse
ep u'ec rlcug 1j3

1

0

ll ,,

It

arlEokoooo o .t
IIallaaa.al ao o
c
D (t
D
:alte:o:o:3so3

o{ra c a Ga a
e
: ls::33 3
Hii::lttaaoaa caoa C e
i

tarreprp'li3eaarrrlr8uaorupelfrpnurrpr[eee6lonflrl-loore9olcei1du'ee8Zr.olrt1Blo.5erIurt(r;roe(I'yzrS(tleeSqlqBaelqqggrdqSVeVelc?erueIua);tlilp)1gZupef-r/uwggf;i

rau:_a'ruJrnisrn:osdaepgJ'rool1al;ugairuotedloa.rpdeJeeeureoulsnuee.rruElup;
rdns upd :.eprqalsgiue1eJu1lugn€u1rntuo;ipeeed.ssrdene.ordunas.rrenenlnelullelan8cracls.er
Dr rassru

eirrpua]
nr,lqrerafqprErnlungsa'gcaor.lerdydllrrpol1lo;i^pzree;p.rdJoErdJlueoCa.rlS
liiLtit li,i lL tli rtiriiiri,R:

=

:_a'i _ E r--t-rjlruEcrwr ralivNlwoc IiICNoIugd v IS nIZUIJ InTnrvcgu Iscvoluad vunJcllJlHuv

ARHIT'ECTURA EFIPTULUI lN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

316

al faraonului poser era intreg. Activitatea constructivE
este ilustratl dicitre giganticufnaos monolit al lui Amasis
(568-525),
construit in sanctuarul preexistent de la
Mendes (Tell el-Rub').
ln anul 504, Egiptul cade sub pergi, fir in an.l 525
este transformat in satrapie. Regii persani, care, incepind
cu Cambise instituie cea de a XXVII-a dinastie, a Ahe-

317

I l' m\

,..tY; *H- .,I,-tb:r*-.-.,,

w<fu,-\_\)\,f ';z/''il----,t/9://--f\r2/'J7r//.

)->)

050

202

€oz

rqnnlsle'Iugrqf1,ungus'rnuuluB8rrqSB luurrrrret g BA IA 'r.t;pit e1 csnroll BJpA eI snroH Inlnez
lErlpep 1n1druel
nlduar rnun EeJrnJtsuoc 6sale8reng

eB-eutsesrnleE-JIJIulIsroeuIEreoups'Jeponlxcor{€eJlrdIelvudnouuldlfro,rouIol4d[ec{sarnSru1qnel1eisrga/lru'frr,lnrEe'rlrernoiBplluudleuluucrgueordelrupdplrt'IserenSdJJrEeBtrrco3nqupuIuluqncBLp.oSntu;zudolrelnlndr'JpudltsBleouar.uioruszJI:eenalpepJ
oe'BlpaqldrrJqueererqqruop) lcg'.sr1nep8lolrqsadops'g'clleqnluutneosl-surruxoagc>.ErIo'{lraEgypUdgJuBe'E)l uees1lngelpcpJerpoaJlpdBuoreIuBqeAulorpp
rJnsoppu osuoJerunu p3ug1 e4 'JolruoBJBJ rB rJolenurluoJ
ep olulrleJ rurulBFJIeJABnaSp'lue8.roedr ornulnIoruielEuoarzueaJrdAeu.rrptulllnsJ'r$erp6urrgJnrel
'rcreuralold
-JetrqJE .ropriryu.rr u rS ruolqolne Jolrez EOJBAUInJ n.Duad
r6eaecu PIBJB Jolreruelold e FoseecerS €rlSEurC
a'6:e9dn-zcotadrd creurelold nes pr8el rnlnrdr8g epeorrad alsa

Fe: JrrnetpsrnrrupeoFlpetJrlnenJ8psarder lpr3ng'uenuEeeEsre:rerrdeeorrnrrurieerluuprldureSorpeerEuen1n4odJpIUeeJ'o(nZpJgprguee-lewx3eElv)
'eBIIild Blnsur uBraptenlryledroulael pIpeurerprdol.erdrerSugu(npcr1ee.rqd
rlqqeg plenrre '.ruQu11-1e

u1 nldurar

un pzueJotep as I ylseurp r6elolery 'runrJlu un p8nepu es r
-rIu8sl9sn€r(r)(u1qByeogpl--?IrIr0nItYr)lsoXuqoXaruXmE-DpIIlIedINAurXranlXl'neu-Xo'lpeXsruXeJur€BpeErInueseelruAarpluaurIl\op'el'g(lulubrmot.l
'piuapuedapul FAnEI'eurBauprvepmelonueezdluIauurqnJuplul(zuuunadldsar8jreo3lls
uI ;snnrldJEuCrercluegnrs'eyfl'r.rlegJffo-llerrEazI op eepzdvropuur1r 'pFc^nlp1pncO..rwol-ryzlZuaSu)r

rS

8tt

idp:::l;:':.-;::-?i:;:=;:::;-:::r.:'-.::I:r'-;-:?zrl-:::=:tep':\':u:-:€r'a1:s:arz:E:q:i::B:rar:rpuaei:.-rn]1Jdasr?sInnaItnrelsinnnIplaBEdfltJt,dueru3surtSualspufaJ,sareudtlslanr'etaInFduana'tteaur:usmsluiruturofnl,rrJeuInJpnucrucnlruloorpsnIolJErar;i<e.ur.prsBpnprdr8rlqlrpsneezredpusJJrropeannelpercJl(rl
ra8:.r 'rdFg'JSVH JANJAiIfi, '6IS

'atJnf, Enop B urp rJBrJrso
nFieES.;a-.i:r:!;j1rd'n11--r5ra,gj;IJLr'euog3VE.HE3-l-XIIXIAI NIeBIpOsll3Asse$sueIlu'p8r€IEl'{nomuI

::a.:-:::-;!;*-'jJ-:=:;:;l:i,n'1:.:l'r.F:e:)1rsp6a),rn'el1d-n1uu1:e1a1nld1crr*rturranulllnnslequsuluprer.slrndudelsuoyrJul '3:-:",,,1

7,:{ffi

IF:i::=-::'-::z:.:-3'::r:::-c:qe::r'!:rEdrruseEuuruteeeJlaqlnPunlprnnleoSapprasarerrlnupey;pJnluuladpJuerplrruai:lczlt ope'pdpxrurvFerolrud'crJnreaulnppr
-::n:i::Ie:e:irgsaBsFsarruldleeur oapornlElrlJsgurop:e.(.g[qgef 1f-1OZrafultp)
t ?a::':ird115ng:<'Ja1dguyof3t 'EIA-XNXICsAWeps.eZuI ggp(9'Ingou

rr,5

n"rr-,d i-}1-lIuSdwI IgrivNrwocr racvoruaa v rs nIzJIu InTnJvcgu Iacvoluad vunJ,caJlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

Ptolemaios al XIII-lea. Sanctuarul 9i sala hipostili care il

precede au fost construite, incepind din anul 237, sub Pto-

lemaios al III-lea gi terminate, in anul 212, srtb Ptolemaios
al IV-lea.

Spre deosebire de tendinlele de complicare qi de divi-
zare a planurilor pdrtii rezervate sanctuarului, manifestate

in cadrul marilor temple ale regatului nou, sanctuarul

templului lui Horus din Edfu are o schemi deosebit de
clard, cella sa, dispusd central, fiind inconjuratd de un
coridor, din care se accede cdtre incdperi perimetrale,
inchinate unor zeit5$ secundare. Sala hipostil5 (4x3
coloane), care precede sanctuarul, era luminati prin tavan.

lntre anii 212 si 147, lucrdrile de constructie au fost intre-

*pt", desfdqurindu-se doar lucriri de decoragie. ln cremea
lui Ptolemaios al IX-lea, se construiegte marele vestibul
x3 choliopaonsetialiletesramle,inmaat iinamaplnuugli
de acces, cu cele 6 mai
monumental decit sala
122.

Silueta fagadei vestibulului reprezintd o supravieEuire a
formei pilonului. Dar spre deosebire de aspectul opac al
unui pilon, aceast[ faladI este perforat[, exprimindu-se
cdtre curte printr-un portic ale clrui intercolonamente
sint insd inchise pind la jumitatea indl$mii prin parapete

de piatrd, bogat decorate cu reliefuri. Intercolonamentul

central, l5rgit in raport cu celelalte, prin care se accede
in vestibul, este marcat printr-un portal cu lintoul intre-
rupt, constituind un element intermediar de scard intre
clddire gi om. Fusurile coloanelor sint rretede gi acoperite

cu reliefuri, iar capitelurile, doud cite doud identice, dispuse

simetric fa1[ de axa fagadei, au aspectul unor flori deschise,

diferite intre ele ca tratare.

Regii cu numele de Ptolemaios al X-lea, al XIJea gi 321 322
al XII-lea au inconjurat templul cu un zid carc forma 320 324
in faEa vestibulului o ampli curte precedatl de un pilon,
mdrginitd din trei pdrEi printr-un singur 9ir de coloane. 323
Coloanele acestui portic sint mai ioase decit coloanele

320, 321. diVinraEsntiaiNagrXrXy-AaB. rCJo, mEpgleipiutl,
regatul nou,
funerar al lui Ramesses al III-lea (1120-1138).
AlSturi de tiniptra<rmeaigdfoorl t,irf,icinaticuarsaunl spaemriobaludlueii

(stinga), de

ptolemaice, se edifici pilonul templului existent
din timpul dinastiei a XVIII-a, ultima sa fazi
de constuclie, precedat de un chiogc suslinut
de doui coloane (fig. 290).

E_ g32ip2.t,ArgeEgTaAtuTlOnNou(T, EdLinLasEtLia-.AaMXARVNIIAI-)i,.
Palatul. de varl_ al lrti, Ehnaton (1361-1340),
unul din pulinele exemple- de construclii civile,
al clror plan poate fi reconstituit, are-la bazi,
intocmai ca gi templele, o compozilie axiald,
cireia ii sint
subordonate funcliunile de receplie
de locuire, gospodiregti, rle cult etc,

20.4

Soz

-ueq rS llJpg u1p eleldruar op atlrquls epdrpun pnupuor slraoreH g3 :1aqog
I-IIupllRduprald;u'serrrQrotJnBnHsul5or4Baq-sogrollez luf,Ipep 'gqurg-rug) rollaz lerlpep
9qrrro-rugx
rototo3as u1p 1n1drue.1
,l T::H*:r*,nGF-pen.ltlrresiqnrllaualuBndprairsoadazetp-ulelJtarcoeerpeleloeal$dppauea.uteu.u?rnqoIEaualo'lJsslsrnEJoegiJpe'qrppegn-utior-ru1doaeuz4psznodlrn'rrpddde1uarp6quaqcourlsldar<€aolormlqnJBeBloOpepodJqJree-uopnIrcapunpcelue(nCserrdd-disuaannd1;sstgeeul'anlHr($poil:epe1uJ'dpeBnlt_ceruuqe6eJ8qmlJoleeuo1rl
nu inlduiaj '5uuo1or op pulr un etlr eP etrur8rpur
rsoj.u rauh prcids? puIAB ceonper es plpsodg BIBS ef,
rraiarl
durr u1 .aJeru lew 16 aretlorrzep o prpdec ppquse,l' 'lcly
'nJpg BI op rsenuJroqHcum! 1?rrnirelnpldurauqelEBI JrnplsnrlJulsuleeJlBourId_upI ledlreur a'raoqr arapur(I
-e11-eiiaz e1 .roq1e11 1al1ez
lsrrpep lnldurea

'a^rseSJns

r;:;'1=ttc:$'CCq:I;:-r:e.:ougpg€el)rlune(lBs-Ualln:IdzAeXur lpael'rno]etllu;sluesoEeJunlt'lpeElq6(naeorwIuI
lar 'rdpg 'VNICAW-IS UIAC'tZ8

'puetuods arel 'lncseJJ 16 rgsnugz BJe nez-lnldor apun pcol pultuezerder
c( rslruuletu pDxull'louneudeipenJletsldliJsendronHldInulaml uFnld-BugaBr es 'prulnc
fritl,-rs'I'Isr):,fd:'Lf:;:s:\-X:-::::''r*i::?'-.Er::g:ii:zp?€'erueIallurs:'nssoEeEpppsruJlulol'pnou8nft,la'g:n(NE:sltolusllloguqEnuurrulv1eJsanirapd'aa1rd.eIuflne3iJtlvrctaeadI'rltsrJon'(ezl.rldnCrodg61l8ett.urlgoonl eie; u1^
-rfdadrad 'edroulql
0ffi e0 a\--/\

IeSnrn6oaodqlrd.rqouJ,cr€s'uue'trea'dIpBr'ua;It;-rtAdl{Iie€reIinnJlionelJaalzsulp1unlprgpsa'arrededl-orsSQmotJruuHlpnrPosealZ.IrqZdJ€aalrodInrsuuerpun

Boe-stJnEdJri>ro(re1rlirda-.trsear Joedn'sJnlieop1e1drsne1;-renproldlpulrenl(uEoelTuInl tPmJpIBprazrdseerpS

aunJ urp Iap€uoloJ e rnlnuopd edcn'usuor rrnrdp;ug B aJBJ
Ia-onrdluuuogiaiEerurJsSoBpdJ8euFdaoJ'r'tpidprrrrualrlroqiJpsugcuiesaragr-Oo.erldpe'rroanr8-r{linundpoJepscruouuuolenrm1ooppgr-paulpzJreBsBaIulurBFdeoJulBsJloelInelJuourlJe_dU{InIe'FBl-nseellnrJrleoqlqou
-ur1uBoSpuEpEldFurtlqaals(oleupe e3luplr0u0n2oo-.rplurs.rrndJRezpEeuztlrelelJzElJTeEJaresr.sBecJpg

-Irutupreurtnu.orll,luJneopiprlilzlloapadJIIlaquuIlsgelEJlIJuuBJlso'Jlsmn6ll8Snualrpl'gpIrlanuppJlasouspatuIlJeleJoieplJsJaFelrlrPsdJnInFZlsIcuruanSrluurcnomraPtnul;dne

IrIpHr ep slelllu

-Iap .asrqrsop ropduds ellrnluor3: aaulP lnun ledlcuud

xEugaJ-geBeas.rrJaB'euInluedo8'dealszperrcsFBgsdlIlnsrill-uarSel luarct Er(ypJun'eFlirpeudIrIqnraJudEj.r.udstIqrlacnspJaFup.iouBm; BFInIpon.iqpuDeesspoohJAae

!L rjt-r;trus.rwr larj,vNrwoc laovor)rad v IS nIZUIJ In-InJvoiru Igqvolusd vunrc[I.IlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $r EPOCA REGATELOR FARAONILOR

325

325. Giganticile construclii al Egiptului antic
au stirnit uimire in toate timpurile, intrebirile
pe care le ridicd, privind miiloacele tehnice cu
iiutorul cirora au fostridicate, nefiind elucidate
nici pind astezi. August Choisn posesor. al
unui ipirit dluecIi'darghiiteracttiuornearlis, t,a autor al clasicei

< H;stolre ficut tentativa
transport gi de edi-
de a explica modalitilile de arhitec-
ficare a uriaqilor monolili, utilizali in

tura egipteani pentru obeliscuri.

326. THEBAI, Egiptl regatul nou riinastia
a XVIII-a. Mormintul vizirului Rames (sec.
al XVJea). Relief excizat reprezentind pe vizir

9i pe solia sa.

327. THEBAI, Egipt, regatul nou, dinastia
a XIX-a. Ramesseum. Capul unei statui a lui
Ramesses al Il-lea (1290-1224) cizut la pimint.

eT.en3m.2)8.p.RluDelElizeNef iDilneEci RiHzaAat,thrEeopgrriep(szt,eecen.ptlonIcdai.pepe.nto.zl-eeimlasaeIicsc.ils.I.

2A6

Loz

LLL

'aIrsJaAIun
.-::arrqJE EaJBllo.\zap e1 eualdg8e unlcel
r1€aa:i:lIB:seslolqJErrreErrreraorlJeellullvlnqalIrsluVout lpeJlsulalpt
:" eEaa.Sa rlunl elunfJalrqJe uI ;s 1e3r1e
q::aza:d'JoIeur lezeluls
EereJoqele

€s.orrj:l,eJ l3r;irqJErrInopqrsJlosleInleJleJIeJlttJuErJEeu1J-nopleugcro'AdsIl
Jntr3lrqr€ roi1u18eul e1e egsa.rdxa ap
,r::ltqrsod pzelluelod FpunloJ e.rnldlncs
?ttil :'rde 15 alezgcr:e nas elEzIJuI eIIJnJ
il?5:s'rrogl(tleuJnatupo1f,5 gqcan rolale8ar Indull
?"D]?"ieAlJ JoielJe tzelurs
ergSrg,l
Esnpe alse nlzrgl rS nou aua1dl3e
IIJN]CA}IIIJE IEIJOISI INSJNJ rII 9U

i-lr-rrEEdrNr rsrivNrwoc rscvon{gd v rs nrzulJ, rn'rnJvciru racvortrgd vunJcilJlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI iN pBRtoaDA PREDINASTICA $r EPOCA REGATELOR FARAONILOR

331

dera, insd prezenla celor doud celle a condus la proiec-
tarea a dou[ intrdri care stripung pilonul, parapetele vesti-
bulului, apoi zidul silii hipostile, de unde rezultd prezenla
unor plinuri in axa de simetrie a edificiului. caracteristicd

.rt" &irt"rr1a a trei ziduri de incintd concentrice: unul
aparline cellei 9i silii hipostile, cel de-al doilea corespunde
vestibulului, cel de-al treilea curlii pilonului, de data
$i
aceasta pulin dezvoltat. i

Templul dedicat Templul de la Esnd, inchinat zeului Hn[m, edificat in
zeului Hnim secolul al Il-lea, dup[ cum atestd reprezentarea lui Ptole-
la Esnd maios al VIJea Philometor, reia din compozilia templului
de la K6m Omb6 numai incinta
corespunzdtoare silii

hipostile gi vestibulului. Fapda acestuia din urmI, in
formi de pilon perforat, reprezintd primul contact vizual
cu templui. Capitelele compozite ale vestibulului amintesc
pe cele de la KOm-Ombo. Partea posterioari a templului'
prost conservatd, permite si se deducl cd incinta cores-

punzatoarevestibululuiesterezultatulinchideriiunei
iolonade, care didea templului un caracter de peripter'

aaoaaaoaoaaa aa
ao oaa
a oa ooo
o
a aa aaa
a ao aao
a aa
a

at.a...a....o

+J 20o 329

208

6oz

r-aoidreuzrlrn'elxnaalpdldtuur.erronl dr8r6r'rpoopulresesoJudetrAlqoI;CEpIB'uJSolpuleuI.p-B'uIoIlAqlouJroJeooalnale3slanor'lcrneJ'als'loluquron'rpJd
"rS.t"aol1uoe,satelur luls eBIII{d elnsur ed 3p alalueunuow
eunriras nJ rJnplz (a;peldelruraeudr8eepr;pnufr,oeJllnuJl
'o T o pIuJoJ u1
elarieolor erer ul
-o1ir5 l",ipgs" iloJ ep
e"'pspln-liuerd8dlpiUuurlcno"uutloidiar".'lrse4iresrsipr:c1ugnrerirreulrusniriuerapotzeupctpiru'oqll6ndrroleupntrsueueeezrl.'rl8eernrll-pslrolaerlqdlSEunuellcansustur:uonsBryBpe"rJld{du-tr'ucnutuopunuulpd-}euelardupnludJp-BounleJecuul8osJoanruuJfr,t
ug'pr"reditor" (eu11g4 ufnsur od ep FIquBSuE- puuuro; rS
pnjrnr3utioat1-,4euprieruoryreBd'Iri.orrpueIdnxeerldnuttlrsourol3e'nluoeuzaptd-lanrte€8aarJepB'aeaeaoClulqadd
eeIIrId elnsur ed ep
so18ge.r InIqurEsuv

EInsuI ed ep ISIurIuEIrr rnlnldruel 1e Ioc nJ Jolpupluase

--:-:':: :e8oq'arleur atadeted .roun
::"-:: :: :?:ri:ale ;stqf,sap JaIJeJEJ un eJE
:::e:j r,o'-'a.:'lro':r:.d:-:j:eiJ!r.-o.:d-iare-?E'1sedIirnEElnlEl'ustnnoJCJoOHuAr:r'd2n8le8lln$la(dIl8uuStatuae

':ol:zrss3urBu rruraJA. JolSu€olof,
:':-:j :'::::odo:d ap es-npul(e8ap 'tlalz
:,:'--:.:';l; e:traoudI€saoll€o'r3Zdl'8rsrnauJeoaH'nrlCuIn!O]Fgltnrnl'6drlersuguao;t
:.r..:': ::-;s
=marord

---I--:-,e:,;:;:t:-:::--g'::::'-a::i;:::-.;:r::::::i:-'i-o::::.-'::'r:::':d:.;:r:':::::?:ie::::?le;::r:ror-lErrdIaa:€ai:anrpfpdt,nldeJsllna(on,nesJrrJulldn:dSlaaoJ;tdpBp88oodga9l(IefaartcelIeouEynrlllnlntalrIenlJul€tpdeE]0lnluzl[.tJser€roJtele$nln7traJdl9c'dpe6oaa7urrZtrpuuott1gtuuau8etulaPopepJ 0€t

I - tt-lrxitcrwr ralj-vNlwoc Igcvolugd v IS nIZd,Ir In'rnJvcad Iaqvolugd vunr3gJlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

&**,ffiw

E[q o tct El o
Dgtd EOO
EEO

333

333. DENDERA, Egipt, epoca ptolemaici.
Templul zeilei Hath or (sec. I i.e.n.
I e.n.), neterminat, reia planul nucleului -inisleiac.l
al templului lui Horus de la Edfu, dindu-se o
amploare sporiti vestibulului hipostil.

334. DENDERA, Egipt, epoca ptolernaici.
Templul zeilei l.Iathor (sec. I i.e.n. sec. I
e.n.). Coloanele r, hathorice ri a-le
zvelte, vesti-
bulului au capitele care repeti pe cele patru
fele chipul zeilei.

Isis se afl[ coloane cu capitel compozit, cel mai reprezen- 335. KOM OMBO, Egipt, epoca ptole-
tativ pentru aceasti epocil maicd. Templul zeilor Sobsk gi l{aro€ris
(secolele II-I) se inscrie in dezvoltarea arhi-
Importanga pe care o capdti insula Philae, ca centru tecturii religioase din vremea Ptolemailor, deri-
religios, este atestati de faptul ci mai toli suveranii Egip- vatd din tipul templului de la Edft, avind par-
ticularitigile sale proprii cum este prezenfa a
tului din epocile elenisticd 9i romand contribuie la activi- doui celle 9i a trei ziduri concentrice care
tatea constructivi de pe insulS. Insugi Octavian August determini doui ambulacre.
inigiazl edificarea unui templu rimas insi neterminat, iar
Traian construiegte un chiogc, probabil, cu funclie de 336. KOM OMBO, Egipt, epoca ptole-
rnaicd. Templul zeilor Sobek gi HaroEris (seco-
debarcader. lele II-I). Capitelele coloanelor, vestibulului,

Atit in perioadele regatelor nou gi tirziu, cit gi in eta- de mare varietate, dezvolti motive vegetale, in
timp ce decoralia fusurilor este limitatd la relie-
pele elenistici gi romanS, templul este, fird indoiali, furi incizate.

solulionat prin analogie cu palatul. Asemenea locuintelor 337. PHILAE, Egipt, epoca ptolemaici
somptuoase, templul este inconjurat de un zid opac, pre- gi rornan6. Insula Philae devine spre sfir-
gitul regatului elenistic principalul centru reli-
cedat de o poartd monumentali, include in compozigia gios al Egiptului, pistrindu-gi importanla gi
in timpul domina;iei romane pini la Justinian.
sa o curte, o parte festivi, de receplie (sala hipostil5), gi
o parte intimd (sanctuarul). Din totdeauna egiptenii con- Erc rartrofrq -tFE 339

siderau templul ca o locuinli a zeului; insd raportarea {t rr
directi la structura locuinlei, care se intilnegte in compo-
f
zilia templelor perioadei regatului nou gi tirziu, se explicd
prin evolugia concepgiei antropomorfe despre zei, care se a
imbogdlegte cu mitul teogoniei. Mogtenitorul tronului este
t ool
fiul direct al Soarelui, clruia ii devine necesard o locuinld
----J
pe plmint. Spre deosebire de solulionarea funclional[ a
locuinlei, care ducea adesea la asimetrie, compozitia per-

fect axiald a templelor este determinatd de modul de des-

fdgurare a procesiunilor religioase, de dorinla de a ob$ne

2TO

TTZ

'PU"tjlroJ
?"rf:,::sErZuralJlJ.l''IgcJ3EIaIJJrSur:aJrtldseslIJp arJsllucs"eJIloIrgIunll
i?tr as uI eJst
eroda uuErarerreeJlasellpJaluuBrrrIrnualpz€rqa
eleruJoJ
i?1-:::;:>.rElIrerIasqJcufnr,onsl3laeEeu.lrrrsJqeaerJedsduExo'oseJJlqdprJ€unuuIua!nIuJtIeelrilpPuJeeeJ^Juoe'urpJnIpstnruIrroItIcPPIiueduezleIpIl

Ltt

'Plslolllod slidoJuoJ o-Jlulp elEJldsul Unf,
ep rJnlJalrqJB reun rpder aund BA rnlnrusrunceJo erirreds
BIiJnJlsuoJ alBtIIBntJE uJ euJiuatu riazvJ
'pleluetunuour Joun BriBJf,olnB (nez-uoulu3i
-r^rp rqJBuoru cueuror mlnrredur e[drpuoJ rnun In^rlou
op gtrsdrT rsep ul oJ FdnC

'elBJo3JBS

N nJtued a$ru op BllE ep rS atrud o ap Flrur8JEur (puBJalqns
erJolBB o : luFuJolu op dn Inou elntllsuoJ es 'auButol :o1al
-ultuJolu IE I3l IS ]If, (aJJBs JIalBIuruE nJlued JolalodoJJeu
Inlspotu pdnq 'p.rnlcnrls 3p afecglpour o ProJns InlugllJolu
'auatdrSa rrJnlJalnlJu rrJptlo^zop B pdele prunF plsBaJB ul
'pzeauoriceyJed es rS urerSo;d Bf,.euduau as Inldurel FIBC
'rSonutpen op IasEIu EJdnsB

':aldr.red nldrual EJrSoloopr rS pcnetse 'gnucegu pJnlsu ap aDeJa all(unuB

:- ::--:'-ri:::-::arrz'.r:er3r:oaall(elnutreusree3prle'greuueau8ror.urer186
:-
-=;1o:d ecoda 'tdg8g 'AVTIHd '688

,::-:r.::r::----:1:ro:.:-r:::di':j:'.-:'e'-:-u:?crllqodrloaateritd.aredazcj1glngn3cllgdalraa,ug1ra€Vt$l;S-pUI'JzPeeHuaA.dernOrSu'-ggfolgUJagt.frdIesr

qtt

tr a a a

a I r I I H

-a aaa I I

,c aao

I aaa
aaa
a aaa

t

a

a aara

9t€

-

: :-I-l:I,IdEdWI IAIiVNIWOA IACVOIuII.I V IS NIZUIJ IN'INJVIJAU IgCtVOIUAd VXNJ-]AIIHUV

44".1tuq:

ii

I .-a.t'

340. ESNA, Egipt, epoca ptolernaicS.
Templui zeului Hntm (sec. al Il-lea) derivi
ca plan gi formulare plastici din arhitectura
templului ptolemaic de la Kom Ombo.

Etz

'ps.to ti ppnn ppxu.tptp u! todo 'p1ozu?pOu,to? plx JD u! aplaSaa
nlatuto{ tt.taurt(sto.t1 pntaruotta{ alipounc orutolodosa117 urp D,tru?alxxltv 'puotuz|
Dsu!"tts u! pulnpag
-sapd.-otts ouoz ti DtlltDxtv uxp Dtnnat?Llfi n) ptrup&al

'pcxluD p.tDoxJal.uv Dtsv
u! xxtnl?anqJD Datzt/lazap ap rcruazatda"t atsa aunpaa npxJ oalxop p ap pC
'uwal ap
Ltnpnus toun D puotd ug utaun(suDt1 ID lDllnzat cmln-qcapuo"tc
ptpdoc 1p? ap aflnlqwzsup o113uV ug 'ttttluaut ulp aruawptuxlp o pxaldu,toc ou.rtol
fiun pryols aliai

-pdap nn qn? ap xtnlqurcsuv xtDru tourx D atozxlpa.t ap niutpual'oiuotg u! pope
'lo{o1ol nos aqSotnu
dll ,p aiutncol 'arcc{uto{ apatc uicnusuzJ a.malog u! ti octs"tog cotutptog
aplnsux ug tot'atonun{ aruau.tnuoa ap atDxJpG undu nou utp aprusux 6 nruodg ug
awapg
pugtaua8 cupaauacxu.t sopql ap ylndy xxtxntusuoi atoox.ratuo aixpDila * arcttdtc arua
-n{u! nun l.D"LoiDp 7(o{'cotsauodolad-oaa&a psololll n? )saufilu! as cruau4op du ap
a'-xpsr?quyxrooyiclqoluos(tutndo1ainpcftpJ{apunggt[lda?6onnsuctrpsyou1n'orzoutulaoaolnoptquunnoca(gsla6upouo{"uoInuoa'u(DdlaoxuutpigpnWpdstsv,utqpotoaplnadi<szoparzcpq1qamnc1sdtnnu',l{tanatlnopt>nu.rtDoocq.p(tuncpvatuanaDtaxuiSsr'tyD\oofodfpi?ttnldaxudupinaaapluop.*sttaannpluuduxconrnpuDltr
-lpaw p pruapx??o aInum?nzupsquuo.?xpIn?wcual$px&sa(waupatan?t?aanttpqttiDozuiJpa'qnruDatwn'alp?lltaatnuqqinp.rw{uapuiJutoatDd
n) plsxxao? ?tlxlttt p?

ug
tau-otloD!lturlno.Lt?lxpuaD?axtnfanupl.?tu<atDorf?ulaLalrntwoDllapaullpaltnqpsn'upt?fnllpcu?daaoopucpaulocltdp,tltploc.ltruunutaatpdwunuxpinullsuodacxDuaoLo?rdcn?auatDtpo.tcgcp'sut6tooi"ttpogn&patdpaastuSaptpaf'oplpdtiuplun.dtolopttoisdp1o'a!nso1naocypgxgaaalta(pofixxtlaDl"otxDruluotxxDuluxawLy?
pn'pps#tooquz!louu{!optoplxana?l.pnupDDD.rtpunutlop?adnaoilusacoidxtwnnccDnrtyunnppa(1unqa.m.pm[ puldgp4anttpuazttaiuappi4Soat1op.tsa1agppu1opi trDixcoxuulnox{luptau"oevxtit'o.ntDzta?qoratutoDgdx,otasaarwy
'a|pls-as0,to Joun
u*pccotadocauttpu'la.uticacpSnctppxoxD.ttlJxdnnp-axuapltuoDnr Julaantuixnpnad{ruyrxoxac.ptspatappcat,tzcoaalsplto, tcpttoipuszoxzllxadcixn?alodfail'aaar"umlrxuotdctpazpdulsunoadsrquanonscpu,-rnDtx
txrtnuisuz?

'mlnzuotq i

puoauacrut
zsaxnlpqp cn1 ozaluts ug cuoatpunp-pJou P? ti uoz1010uo pltodo ca10n1 astng
'uoaa&a pwzpq ug 7a1ioz111a7? patzl
-pazap ctnlnctlqoau n ppu{ odota uxp
-ratu.r u!.td cn ppugt <t auadotnaoput ztipt&tw nuutd,> lntpaut
o1 cpugiuandut pl2truln? piuacsnaa{a ap puoz o auxe,ap co1fiw ap
xxtpun1l paunt&at cm1ossal ti ut1otouy oapc ad asunto alptwJailU,to aptndq pullxutxsv
'n1co1!17,y ti
ap uiot?ru.t tapltddwoot'dprvlpcru?unnalruDunuuaaoutuvoul nPpr,nrlnioptcalclxclat1almuduoatmuptgpxP.,ttoptplslutapnr[8truauo"ctt{uawu.tat"ooq1tpauwpnuapduspraaa$opost'ta4nwsocdxorodt

-n&aa # so1otll du ap apicnnsuoi ozoazqolsxn as tDi &ptupo?tuotizsoaqpda-(ot'taspdpuoodzs ti uo1d ap
uinlos alau,tttd ug ctauotal
Dzoatntuoi as nxv 'Dxlolpuv u!
-1pary pil"tpspt ug cpctltloau opoouad ug iol alp (pcuatsa 6 patlcnusuoc colpuoricunt tol
u-ailpuanuaoudcu.otocnzoaaurualSxunapwutodzlrauu{auspp'c{DnuandsczuDacuoaucta,tlopLonxxctnnopsaxuxqo,wappatirtctpzdqDoa'at antli.ccnnuilsstutoocc
nlolat(uo.nstqQVp?tinttlpndruo'napautopialoaatwt'dlaado?odtpnagaprtDlua.g4tndpntasaltxpuLocl,roSD(oataouptd!rctasluuoDa{zr{aa'ltaxpdpusaautawnanixlls(lptapaonrdwylooxtl?nlttngpllnnrpxwyuczoltpodqtqno[
alDnlxs at{ofioa? auoz n"tl ug 'aup,todwaluot axrcutxxotdo 6

alo x.ml23? ?a,u pzpazxlDup rIJnlJelrqJE E slBSJeAIun rerJolsl ug

'tlDttnwlcanfplqaJvpuxtutpdqoazap

.fltrflIgHCNI

Dezaolttndu-se pe baza tipului de locuinpd sudicd, cu o curte interioard, sau

tr..rdicd., in cqre predomind o tncdpere de plan alungit inzestatd cu aatrd, arhitectura

r'o,tum.entald elaboreazd tipul de templu ;i de palat, cele doud progreme imbinindu-se
aJeseori in cadrul unor ansambluri reprezentati'ue, care reflectd pe plan arhitectural
:,lstalizarea relapiilor de clasd caracteristice orinduirii << asiatice t. Dualitatea palat-

:.mplu a fost tema de bazd a ansamblurilor celor mai aechi eta.pe ale eaolupiei arhi-
:::rurii culte din Asia Anterioard, care a fost imbogdpita in perioada neosumeriand

:;t ripttl de templu ziqqurat, corespondentul monumental al piramidei egiptene, cul-

j:;::'..f'oalesrntAm;ciroh;dniitteeiuncmautrauphtrliaut;etiucrdret,euigrfadaatezuaelcueldeicrdhammieuaciliduhrdiie,ihcmaeitntpetteieztraaiautldebepaaleacbebifluoloennriiaada;tani .ptaiipirhu;iilteodcretthuocriostn;aisgtpriurdecelyuipeaitacdturedsl,cuhmceaelreeat

,ttirtoicd..

ri:n Monarhiile despotice ale Asiei Anterioare din epoca fierului, noile regate assi-
:ire arhitecturale milenare pe
;i babilonian, devin mogtenitoare qle unei tradipii
in ce mai complex. Tipul
o imbogdtesc realiztnd un produs de sintezd din ce
::ra'"'echi de palat mesopotamian, cu funcyiile organizate in jurul unor curyi, orthos-
;arii de piatra decorapi din arhitectura hittitd ;i tipul de clddire bit-hilani, au fost
:reluate de arhitectura regatului nou assirian care, la niztelul eztolupiei structurilor
r.irbane, a elaborat tipul de orat cu plan prestabilit. Arhitectura babiloniand intro-
iuce in cadrul palatelor simetria ;i dezaoltarea tn amfiladd., dtnd totodatd o mqre
;ntploare decoragiei de ceramicd. Dar cea care beneficiazd in cea mai inaltd. mdsurd

7e progresul realizat in arhitectura tntegului Orient Antic este arhitectura lranului
:hemenid. Contribuyia ei cea mai de seamd clnstd in elaborarea punctului de sprijin
iin piatrd si a tipului de sald hypostild, cu tazsanul executat din lemn, apadanaua.

::ittil:nrrtuitdr,eiPicrqagorrrceheeictstreeuacltnttisuinprdtaueenrfppeurnie;aeittdrrfadirxir,iedfdaoaezrdmsm,teatalnoteirmltoiurorznddiounir.nesiAtnrdsuoicaiteuMlnriiiccd,dpe,rolnetodmsticpnuutirenileppeidardturliednmeelnesteareleegaaaidtruehlnui--i
Ciclul arhitecturii antice egiptene, contemporan cu cele prezentate anterior,
:!iltlaste acela;i proces al nanspunerii formelor unor consftucpii zsegetale, cit ;i a
,!-.rntelor unor constrltcyii de argild intr-o arhitecturd de piatrd.
toate celelalte locuinyei i;i
Ca ;i in arhitecturi analizate, formele arhitecturii
tisesc replica tn arhitectura necropolelor. Saltul cdtre monumental este insd mult
,nil pronunpat. Piramida, nd,scutd iniyial din suprapunerea unor mastabale, se dis-
rs.nyeazd de dimensiunile;i aspectul locuinyei. Pdstindu-se in cadrul unor structuri

.-,r,tetlltctiaul ttcamotenadidutincndtitimotrantiensrtriaienlvesodlpulepeirgaisdaftoubrridmle,eculaorprhiirmtaemocntiudurama,econidtvaaileltdd. permite celei funerare sa joace
Templul de cult funerar, dez-
cu necerea la regatele de mijloc
,i. cel nou, cind se produce despdrtirea rmeporremztennt t;aitiztet mapllualrhfuitneecrtaurriit;eigcipatpendetd,
inJependenla, deztenind programul cel intre
mai
::reruil principalelor experienle de plasticd monumentald. Are loc o diferenliere a

iieestcinualttiidloizrtinte, mfupnleelorra,rfdsardu ca sd influenyeze categoric asupra tipologiei lor, tn temple
regal.

De;i cunoa;te bolta, arhitectura egipteand acordd preoalenpd. categorica struc-
:urii trilitice. Contemporand cu producyia megaliticd din Occidentul Europei, arhi-
ilectura egipteand reprZzintd. forma cea mai ez;dluatd a arhitecturii de piatr,i, pe care
ctmoscut-o lumeq anticd anterior etapei grece;ti $ romane.
Cuceririle tehnice stnt tn contrast cu plastice arhitecturald cere, pe mdsura

epropierii de erq noastrd. devine mai greoaie, exprimind, fdrd. tndoiald, tendinpe ideo-

togice ale unei societdpi care putea uza fdrd limitd de munca umand. fortatd.
Arhitectura egipteand rdmine un ciclu relatia inchis, influenpind tn mdsurd

neinsemnatd dezvoltarea procedeelor majore ale arhitecturii Asiei Anterioare sau
a celei egeene, chiar dacd elemente decoratizte au fost vehiculate, indeosebi prin inter-

mediul zonei siro-palestiniene cdtre insulele Mediteranei orientale ;i, poate, numai

214

np'uLx.lttnod{woxltio1uptawaotppaqwnsxaxptnplpi?ui\ltqdfsiapD pdua Dnou DospatpSad ps ti uiacad msDI?
as {,s afiand oa n cyin\os nu
auowo,t xttnt?ax
t-Dtq,em'aou,toa?wnosJDxax"maJnDalJxLpl"ntDuxttxulDo?qopaazlaapzaDt zoDqtnDfl$l uaso-lnpDuagzxanilontcuuaoxtJ\ool.olulao-royaaD&a,tnptna\nnqlc.tnp
D xqasoapu! alonuti.uo) 0 tnlusuol Da a?xsDlo 6 acrcqn xanat1 pJrujanqJv
pu-.utnoln{pia1umiltaolsltlduicnouswnca{aeuDo'ztnuDtoaut uo1sJaplada?1t'Doiagda6opcu,uato8cuaqoatsSdtputt??apalanrDrlnautilnrndanmwqawailoqlorpppDppccslu.tr.nomyr,utpJooud?uuw!uuaaDltp1uzootrrqtyuitaaou1wanoiDaupntsaintlixojpxtaobigItaD(ctosaipaucupnogoucdst
aupsnd nlapuopo(o DrntraflqrD wttdsil-nD atDo alac ro{ no a\uiodtti qps afJDw

BIBLIOGRAFIE

Lucriri generale de istorie. Istorii generale de arhitecturd 9i arti
aHOISf. -\ndr6, Hrtoire de I'architecture, vol. I, Paris, 1954.

. ' . Dj--i.'rario Ertciclopedico di Architettura et Urbanistica, vol. I -VI, Rorna, 1968

,' . Er:;'.clopidie illustrde d'architecttu'e, V6rone, 1964.

- ' . E,::iclopedia Universale dell'Arte, vol. I-XII, Venezia-Roina, 1958 -1964.
r:i-RESCU, Constantin C. (sub conducerea l:u|), Istoria Romdniei ht date, Bucuregti, 1971.

:.r\TSCU. Grigore, Istoria arlzitecturii irt Rondnia, vol. I, Bucure$ti, 1965.

l.1.lCOVICIU, C., acad., (redactor responsabil) Istoria Rondrtiei vol. I, Bucureqti, 1960.

aTETE.\. Andrei (sub conducerea Istoria lumii in dcle, Bucuregti, 1972.
PEROG^\LLI, Carlo, .Storia dell'Arc^chaitde.t)tu, ra, Milano, 1964.

. ' , I's;ob.ic eaia istoria arhitecktu'i, tom. I, Architektura drevnego mira, Moskva , 1944,
, ' , I ii..b-.ceaia istoria arhitekturt, Architektura drevnego rnira, 1, Moskva, 1970.

Istorii ale arhitecturii Orientului antic

tsE\LlIT. Fr., L'architecture, L'antiquitd, Paris, L9ll.

CH-\RBO\\EAUX, Jean, PRADEL, Pierre, Architecture et sculpture, vol. I, Paris, 1970.
an\TE\AU, G., Mauuel d'archdologie orientale, Paris, 1927 47.

CtlPP-\. -\Iario, Srorua dell'urbanistica dalle origitti all'ellenisnto. Tomo primo e tomo sccondo

Torino, 1968.

::.-\\KFORT, H., The Art and Arclitecture of the Ancient Orient, London, 1954.

J:EDEO\. 5., The Eternel PreserLt: tlle Begiings of Art, New York, 1962.

:{.1\L\\\. R., Gesclticltte der Kunst zson der Vorgesclticltte bis zur Spcitantihe, Akadeinie Verlag

B";:.:n. i955. r

FIO\[-\LD, E., Kultur der Antihe, Potsdarr, 1955.

-\.1-\TIE. ^\1., E. gi colectiv, Paniatniki miroztogo iskstva, Ishusstxo dreottego ztostokc, Moskva, 1965.
SCH-iFER, H., ANDRAE, W., Die Kunst des Alten Orients, Berlin, 1925.

-T-OER^\IANN,K., Geschichte der Kunst. BD. I Die Kunst der Urzett. Die alte Kunst Aegyptetu,

fiIl-';-,rassiers und der Mitelmeerltinder, Leipzig, 1929.

-lrhitectura Europei in epocile pietrei 9i a rnetalelor
aL-tRK, I. G. D., L'Europe prdhistorique, Paris, 1955.
D-\\IEL, G., The Megalith Builders of |Vestern Europe, London, 1958.
).\\IEL, G., The Prehistoric Chamber Tombs of England and IVaIes, Carnbridge, 1950.
DA\IEL, G., The Prehistoric Chamber Tombs of France, London, 1960.

GIOT, P. R., Menhirs et dolmens, Nancy, 1970.

GORDON CHILDE, Y,, The Chantber Tombs of Scotland in Relation to those of Spain and Por-
tugal, <t Anuario del Cuerpo Facultativo de Archivos Bibliotecos yArquelogia,t, I., 1934.

LEROI-GOURHAN, A,, Prdhistoire de l'art occidental, Paris, 1965.

.\IASCARO PASARIUS, !., Prehistoria de las Balearo, Palma de Mallorca, 1968.
-\1ULLER-KARPE, H., Handbuch der Vorgeschiclrre, I. Altsteinzeit, Miinchen, 1966.
PALLOTINO, M., La Sardegna nuragica, Roma, 1950.
PERICOT, L., La Espaiia antigua, Barcelona, 1934, 1944.
PIGGOTT, 5., Atrcient Europe, Edinburgh, 1965.
UCKO, P. J., ROSENFELD, 4., Arte paleolirica, Milano, 1967.

Arhitectura civilizaliei egeene
BLEGEN, C..V., Preclassical Greece. Studies in the Arts and Architectara, Philadelphia, I941.
BLEGEN, C. W., Troy and the T'royans, New-York, 1963.
DINSA{OOR,'W,, The Architecture of Ancient Greece, London-New York, 1950.

2r6

Ltz

'896I ((squlr€odA{'esprdufo8rugr.€1H('1I (at8ugrollua'Vn4unybmloto,a1.msupDaplt1q.)tDrv.I paupDaiilrovlsxaHq,J'q"CN,Z'HAIIdIWIHSC N,'COS.JNOSUAUIIJSS.I
'288I

'016I'Erzdra'I'4oulo;'1'zrelulze)'IXS.4NO-IVH31W

tal srlos elD|npaltqzrD ttotssatdxa uos p auuatldtS? '9E6I 'A'I 'aoulestllrDgnp'aa!.$l DJun6Sp.'ts4adty'wI a.tdUqnV-I

atqtrDuout DI op
'Z96I (erleo aJ'[ atuot'afi,(8fl,p sapuuoltd sap alDluaunuow a)rotrsxH ''.I'['UgnV'I
'6961 'ur1:ag 'qcgp.z 'tntn;'1 aqcstl('{;8f 'uny 'gCNV-I
(.toltuoD.t'o1t9o6tI.t'yslr.endp 'aetrdJa[8rEd ,.pJsganpgrugntn{(o,g^r7'o'u'Su'agr'lIg
'7161 (r1{c:nrng 'II IS I 'lo^ 'SqdVrNCg
'NOJOIUS
'p961 'S't.rZn6oqIrr''s9gut6'eaIdnb'€'uauouaou,rat^ouqd<dtsSu?aantdabtro&SdaovgloV'aaqrNclcnr{,qp3)9span'geup'D'H'w-I'I'''1I'Cl "g'MUJgSINlVngSbdgCgf
'E961 'da1a4rag 'II '?96I 'oJreC 1, arnpanqrrv trottdKSfl {o trotslH p' "V 'i(INVCM
rllu€ InInldISg Ernltellqrv

'Iq6I ('2ua9p6e1g--6u€e6pIeg'sr'u:za1sD(.rt1ap1r-o1A DprutlnlrouBatnwo''6'loV6d9o'1sCa(l4s'J3t:e''4'-UI(gaC'rI:gddT7gOVOHrCtrS(r
-atn3-arpt7-a8tlt14 '6 aru-:,ot'?unbtuD.I suDp IIDJ ap atrc$tH .'qO .ZaIdIHc ..c ,JolIugd

'1991 'strt4 <atnautry

-atsv -arpul-?u31optog' 61 autol '?ttnbuuo,l suDp I.tD,! ap arrolstH "ql 'zgI.IIH3 ''c 'Jodulld
.E88I

'sr;ca'atd{3 -atcntVtl4'111 au:ot'Vnnbuuo.I suDp 1.tD.I ?p artolslH ''qC 'ZSIdIHO ''C 'JOU11Ad

.088I

'srre.1 'ar.rrfssy p a?plDtlC (JI oruot '9unbyuo,7 suDp l.tD.l ap ortolstH ''ql 'ZgIdIHl ''C 'IOU)IAd
'€96I <srJEd 'II 'I 'loA <auuatwotodos?ut a8o1o2t1c.tV ''V 'JOUI{Vd
'996I (uaEEquadoa 'uo.r1 lo fttnbuuV aqJ ''V 'S 'SI'I-IVd

'EE6I (u3EIqnJ

'tta7 rtaqcsuttllpt! rap epuiJ tunz stq uaSoluV uanlt uoa suatsuDutalx Jnt1auqJv ''d 'NNVI.^{1VN
r '196I 'ueaarg 'runqaitaa po.og ''V 'V 'NVISOUIIUVW
'9161 '6tz'd2r,Ea611'0'(u2uo6o1Iptq(upoorgol Ja'oxPqoucauq'saaPlsf,raadSranpaat3xnuol1zx3Hs3o19'g'g'''W'g'q'')IS'H2'JNtrUAOVql-N9IOOgXXH
'696I 'uopuo-I 'uoprof, {o saqtnbquy aqJ ''-I 'C 'CNI61I{VH
'9761 'uopuol 'uy unruo1tqog 'qtlurs 'IU1OCUVH
'E761 'ur1:ag <rQqaFqpA '$oqcspuoT (isunqnDg uatr$S pun taqDrv 'Dulls?lDcl ''>l'UASQUC

'Et6I 'uopuo'I 'LtorLI op I.tD.7 ''V'CdVOOC
'tg6I 'stottlo.tl-olo.tcl 'asrad. "U 'NVWHCSNIH{)
'srred 'sapxuauoq)V sapaw 'E691 (sr:e.1 'uosn( 7.to,7 ''lV 'Jg,L

'096I 'X
(sarpnls LtDtlotottv'sassarro,r ttDrt.tDrn lo suo14 painsDaw ''I 'U 'C 'NOSlilV-I "V 'C ',{.gNdng

'Zg6I'lle8unts <atqttqcsa8sSurtlpats pun

aptntqs?ptto7 'ou1dol&odoa '.m1qattllrrv 'I DsntlDH - toEzoSog ''U 'NNVW1VN '') '-IgJJIg
'y961 'ueqcu4l^l 'JatqlaH raP $unN alCI ''i;.'-1VCU1XV
er€olraluv lalsv €rnlJallrlrv

'6?6I 'uotuoJu:o1 'aptng puo ttotsrll loctSo1oaqcty ttV 'auact14J ''S 'I 'V 'gCvlil
'ggg1'Etzdtal'ua?unqot&sny

ualsanau.op assuqa7tg'uttlta uoa s8uo;4 sap $DID1 aqrsxrolslqptd ng'sutt61 ''11 ,NNVWSI-IHCS
'696I 'slrud 'anbuotsnlV.td n?rg DI ap e8o1oVt1t.ty 'fnC 'JSHCVU
'696I 'uopuo-I 'atatg {o tlSo1oaoqctV "S 'C 'I IUqSS-IdNAd
'1E61 'uopuol 'auactyAJ tuatcuv "C TSVNO-IIW
'Z96I (azuerrd 'atuanLftrl sll pilo uoiiozqxalC uoauat6l4J 'p0u9D6Ixt(Duoouptuwoa'Iq'DJ ll'D'dWS
'9t6I lZ6I (uopuo'I 'AI 1'1ott'sotrtl'y fo acolorT aqJ ('S'qO'IIVN'SIUNVVI^ATqI
''I'V 'SNVAA

INDICE TOPONIMIC AL MONUMENTELOR

.\BL-GURAB Templul zeilei I5tar, llq, 118 Aliniament de menhire, 63, 64, 65
Templul Soarelui, 165, 169 Templul zeilor Sin 9i Sama5, 117
.\BC-ODA Ziqquratul zeului Enlil, 118 CASTELET
Templul rupestru al faraonului $aremtrab, 185 ATHINAI r Alei acoperite r, 63
.\BC SAHREYN vezi ERIDU
.\BC SIMBEL CASTELLAZZO DI FONTANELLA
Locuinle palafite, 71
Tenplul rupestru al faraonului Ramesses II, 185' Palat micenean, 54 CASTILLO

rE6.195,196 AVEBURY Grotd pictat5, 16
Tenplu_l rupestru al zeilei $atllor 187, 196' 197 QATAL HOYUK
-\BU SIR ASaYnActuZaIrNmNegvaeliztiic,B6U4Y.U. K ASLANTAS Locuinge neolitice, 19
aoilplexul funcrar aI faraonului Saburd', 164, 168 CHAMEZI (SUVLOTO MURI)
.\BYDOS BABILON Locuingi colectivS, 30, 3l
S:eia lunerarl a regelui r $arpe r, -142
Tcnplul zeit[1ii < Primul dintre occidentali o, Calea Procesiuntlor, 122' 724

i++. l+) Cartierul Merkes, 87, 122 CHEIA
T:nplu cu cenotaf al faraonului Sethos I, Staliune paleolitici, 14
r, Grddinele Semiramidei r, 123 CHIROKITIA
1Sl. 184, 198, 199 Agezare neoliticd, 20, 21
.\HET.{TON (TELL EL-'AMARNA) Oragul, 120, 124
Constructii de tip tholos, 67
Palatul lui Nabucodonosor' 121' 124
Palatul de Nord, 124
Poarta zeigei l5tar, 124
Sanctuarul E-Temen-An-K1, 123, I25 CIOCLOVINA

Sanctuarul E-Sa-Gil-La, 126 Pegteri locuit5, 17
Templul zeului Marduk' 126
' ..;urnrele aristocraliei, 198 CIPRU
?:-arul lui Amenophis IV, 196, 197
Templul zeului Nin-MaU, 125 r, Stel6 funerard feniciand, 101
Ziqquratul <, Turnul 1ni 32$gl
125 COLLORGUES
Mormint megalitic, 63
R:sedinga de vari a faraonului Ehnaton, 197r 205 BAH$I$
Templul.lui Aton, 181 Mormint rupestru frigian, 108, 109 CRUCUNO
.\ICHBUHL RAIA DE FIER
Peqtera Muierilor, 14 Aliniamente de menhiri, 63
Locuinti de tip megarort, 21 CUEVA DE LOS CABALOS
\L.{LAU (TELL 'ATSANA) Grotd pictat6, 17
Palatul lui NiqmePa', 90, 96 BALESTRA
Palatul lui Yarim-Lim, 90, 96 CUGUL
-\L.\QA HoYUK Morminte de tip tholos, 69 Groti pictat5, 76
CUGUTTA
Cerate hittitS, 94 BARCA
Colibe colective paleolitice, 17
BARSIPPA Morminte hipogeice, 61
T Dolmene cu tumuli, 61
Agezare de plan prestabilit, 126
-\lorminte regale, 108 Templu inchinat zeului Nebo, 126 DAHSUR-NORD
-\LrsAR Piramida geometrici a faraonului Snofru, 158,
Ziqqurat, 126
Cetate hittiti, 95
BARUMINI, 160
.\LPERA Agezar.e nuragici 67, 68
DAHSIfR-SUD
Reprezentdri rupestre, 17
.\LTYN-TEPE, BEHBIT EL-YAGAR Piramida romboidali a faraonului Snofru, .152,

Templu urart, 106 Templu, 203 158, 159, 160 al piramidei
BENI HASAN faraonului
'-\-\lR17 Mormintul lui Hnumlotpe lII, Templul de primire
174,
-\legazil, 100, 103 175 Snofru, 158,159
Templu fenician, 99, 102
.\\GHELU RUJU Morminte rupestre 168, 169 DENDERA
Dolmene cu tumuli, 6l Templul zeilei }.Iatlror, 203' 207' 208, 210
BEYCESULTAN Casa nagterii zeului, ,< mammisi t>, 204, 208
DEYR EL-BAHRI
Construclii de tip megaron, 27 Complexul funerar al faraonului
Mentu{rotpe Neblrepetr€', 166-168, 172, 174,
-\lorminte hipogeice, 61 Palat 26, 28
.\\NISOS BEYT-HALLAF
Mastabaua faraonului Doser, /50
Construclii de tip megaron, 43 175, 177
.\\TEQUERA BIBAN EL-HARIM (VALEA REGINELOR) Complexui funerar al reginei $aiepsowe, 174-
Cueva del Romeral, 62, 63 Morminte rupestre,_194
Cueva de Menga, 62 t77, 180, 181,185,190, 208
.{QAR-QOF VCZi DUR.KURIGALZU BIBAN EL-MULUK (VALEA REGILOR) Mormintul reginei Nofru, 168
.\RIN-BERD vezi EREBUNI Mormintul arhitectului Ineni, 172, 177
.{Rru$D Mormintul vizirului Ramose, 172, 176, 207 Templul funerar al faraonului Tuthmosis II, 177
Mormintul vizirului RehmarE', 46 DEYR EL.MEDINA

Locuinld de tip-megaron, 21, 24 Mormintul faraonului Tuthmosis I, 171 Necropold rupestri, 173
EL-ASMUNEYN vezi HERMOPOLI S
BOGAZKOY vezi UATTUSA Satul megtegugarilor, 198, 205
ARME BOINESTI
Acropoll qi palat micenean, 54 DIMINI
Acropola, 23,24,27
ARMINGHALL Staliune paleoliticd, 17 Megaron princiar, 24
Sanctuar premegalitic, 63 BUYUK ASLANTAS (AYAZINN) DIYALA
Mormint rupestru frigian, 107, 108 Temple din fazi Mesilim, Bl
DIRTU.CEAHLAU
ASSUR BYBLOS vezi GEBEYL

Edificiul Bit-Akttu, 121 CAP BLANC Staliune paleoliticd, 17
Oragul, Ll2, 116 Locuinli adosati unei stinci, 16
Palat din perioada V, ll8 DOBRANICEVKA
Larsa CAPO Colibe ingropate paleolitice, 17
DOLNI VESTONICE
Palatul regelui Addad-Nirari, 118 Groti locuitI, 13

Templul zeilor Anu 9i Addad, 118 CARNAC

2r8

6tz

lI (F^ItreloJr Epgiult\nor)ol a0I 'I0{ 'ueeueeuer nldruaa (f,rlrleSoLu Joplro:l drt ap 43()lI
tOI'FlsrglrroJ e:ezasY 69
alunu.rol,ag

11 'ertlt1oa1ed eredo:8u; aqt1o3 UOZVH VSOJI-IIg
9I 'rf,ulls roun RlEsopE erJon.rlsuo3
09 (JIlIl€I8XeNuSnJlSduOeX; 0l,I 'II sourauauuv InlnuoBr€J (r Inluirlq€-I )
Yl{vlfivH 69I 'I seruouaruuv SISSVXUAd
- rs:riorBH NIC)IO>I rnlnuoere.;r lnldurea
- rS :o1tez lnlduraa t6 (( IUEIIq-ltI6qh,6i6r'9/d8t,tg'rag.lpdcu/ogiaricrcne3.l1relesprueeo1ll3Jg VNIHCVS-L-I/S. '6I9C.HEtSENtO){rpJSnSluZoSo.
4aqog 86'96'€6'99('p.rleecxgzrvgocJosq)rJvrrSlqnerrrevzets-yt

1\,,1\-u3IH rz3^ l{vwH.Qvr_r-wIao-wwog>xI 27'errlrloeu^ alurncol ITIZ){gJ,SS
E8'eA 'uls ng rnie8a.r 1n1dua;
1;'actrtyoaled elrlJelof, eiutncol Z8 '/8 'ndv 1n1nez 1n1dua;

VNISSIIWO'IO>I III (losnBw VNOSSVH t8'l8 'uls-urBr€NEr8ncl Berlelniusonrlpl nIne l ep
0t 'raqllgrgoE'p1uel8en.rrlEeletnl InlE"lIEeSd
- -, t, g'Ct t'Z'0€t'\,'r9n7in6'cetloouItnruJIB1znoleW1e4t lnl Inlulurrow
- I .t5 ,Lslo'llboq'Pr lddrtlrJepnrJrlclun,lrrlusruoow3 ZIZ('uBv0Zw(sgv0-Zr'aun'ru-0Hrq8 Dr'unEinrvpeNEz>NllnIEnldNrrEuSIEoad;
/9 (09 (rlrSJlV€3N3UruVnClId-tIuVeHJ
NqIXUVJ'IVH vNsa
SVCIW IN'I'INSV){O
17 'uo.re8eru dtr ep nldruaa
€h '68'ge 'cJoutur repd-p1t6
-t Ep'1e8ar leled 1nct14J lt'ueeuecllu uo:e8e61 9l 'LIZXE^-I){IVILSXI9H0/Vga<dl,or9VrJn/lXtlle,lNoIlreIOuLuAceradJlqcuVrlllon-rlU3oooruIrHuraeIelInSaiuliIddlXnuuJSrraoeAa'I;
'aJluioau a.\llceloJ eiulnJo'I N,launvg esv) narua
6€;..'eal€nz'^gclsa.rro\-pp;nnscoo1pq SVIUI VIHCVH
ti ESEC ) 19'09')n\e8alu nlduroJ 9gO0II''tt17IL'JcprlzEnHs90rrnnrllnn'rao0zzI 11(nnin11tddEuuIBraad;l

ese3'( WIb ){VCVH

g7 'reresue,rz.re3 18 '61, '41eag 1n1duiel ,r
gi'rr6a:p8nSalSau aratlaty
6l '( leLO rnlnldue; D tueJurp€ J3rtJEC
'! ;_ SOSSON) V9YdVH
uBrpBIls-oJsruns IEIPd 6I 'aJruloau eiulnco-I

sI) 90I'r0I'preg-uuv BIepelIO
r;. tta!I:-s_l'4-:::'5.-,:!'i;-;jS'ti.!:-:-'I.a'drau'jll:stqI.?ursu:'oJrtoEz1ntaSr1I-f\rtBtiCnnrJaylVrninrpAaeaazVzzpSllJnnndnllldOddlduuuHurrrreaa>eaaaI; Zt (/t (JrouUruVr'IIInCtBVIEHd
gI crrlIllNozneSurlldtEgS
;-' l?'eurlelcdlsod eiutncol
7E'yE'gtroul.:uu puuq:n arezaSy gLI,€/I cSgUgOI (HItTsrgrlJsSos-Iogs

:;: EOz '96I '061-881 19 cog (e(:,jueat{) VIN}INC rnlnuoeJBJ (IIBseJruBeJueautnuJru1vn1Indlrnuuao1eJ1e6J EpIruEJId
ctltle8aur lnldure; EpIur€JId
III '8gI
59I 'raldlrad UoIII Bd OZOD JFr-r--ra
':b:e-EqeI'918I1n'llnEunolelnreJJ xaldruoS
- - InJSoIqC 80I 'JBlnZtr0lnI l(FJElercf,gutruJodJtuolrrerrzJoo$wY tgz 'uBIuV rnynaz inldrua;
tgz 'ulruv tnlnaz rnlnldruol In-unlJlv
XVNUVX Z1 (err1rJs31s6 NOIo){OC VQdYH--Ig
eredor8ul eqryo3 NnH9VEX(urezaeu^eNJlrnuHJVBn-IIJ-U-JBSS
5; '15 'uo3:e5 tnla8e: elePeu3
IIjNOC
S9T ,€9I ,I9L
:r::I 'Eunul\ SIWA)UVX '6EI (sourJe{.(W rnlnuo€JEJ
rn1ffaz 1n1dua; lnldurar rS eprrue.rr4
. , ::.-I:i rBSEU€LulBS rnJaAeJ Inl€l€d s9I 'r9I '€gr'rg1 SISNS-IA
WI ,ItI
'. I'1o'ii9lu1I:IC\r:rrrlsl-leq\'uBHrrnsVsasr-vdrvrunE)le)I8dan:nfc1rn-tAere1v.erx4g '6E1 'ua:qdeq3 rninuoereJ lnldruer rS eptrue:t4 'FSBJ ap ^vrdtow^ vIa,-p-oraw
:-. -- €91 ,Z9T
_- I9L '6gl 'sdoaqC rnlnuoEreJ lnlduet rS eplurert4 E7'precgl1.ro3 ereza6y

.-g\g:r3H':Yra'ur-jaT1so)1dNn?ldHuVaX; '€gI 'IgI '6gI (rnlnxugs pldruer 991'99r 0II <slurelrv rajrez VNICA
rS 1nxug5 lnldruaa
0/,1 '9gI 'leQquv, Inl Inlulturow sgca
6I (JJDrVloHauCeSiVurHnVcoXl /9/1gI''r€e,griIe.(ruoEor,ts€IJreB,T-alalalEuqqEellssEeWw (snroH Inlnoz lnldrua;
602 'g0Z 'g0Z 'gOZ
ngcg
OW}IVf I0Z'/,91' 19L'6gI'relaung xeldluo] 771 cp8at
68'ienrlnJ xalduro3 InrEIEd

lIu-IeY-aHuaSrnI)u I-IYSJSI VZTQ LZI'Pt:e)gqroJ e.rezeSY

1; ruJriirotg ?E'ueouoJlur IEI€d VNVJVgCA

VJVdOSI (uEt6zIsc(P'rl-erragslruo,o))J'rrero.irreIzHzaa$ccy 8I 'Jrtrlozeur 1€S
Y-\dIWS roz3[ ^eqU8IeW.rnS1qI
AIISNVNNE
69 'serad fII cgtreqreuues rnl
I'IISI Z0I 'ruerrqv lnle8ar lnlugruloyg ,g0I'f?t '66 'uo8res rnla8ar Int€l€d
'j-*:-L-S :rle6e.r lnidua; 761 'e1e8al otulruJow 6IL SII
Inleled rS 1n1eJe4
tII '6II'lJlrqelsard ueld no 5el6
WI'IVSNUSI I0I 3es3U rnlnez t€rrpep lnydue; (6a11vs'9vIsLu'obHII x')\elNjenl)ontus0lur6€v.$IIU-uEoUrcuILPEPoJI
;;i trrIaoudJEJNrzranl^nuxoIB-JIdBJvselIeHls 191 '1[eqn9 ]EIV, €g
reiraz elecrpep aldruel pnoq
ZII'601 (ueIr0uoI'SSe6g(zsd(eounErrsolsu,eE\dBdnuBr'Jrtu.etlar;utzsraoa6wcy
;; --':a'JJe^\ rnlnuoeJEJ eiulpeSay -1edy-1n(pc:ev1xagsvrSl'1rilnJzJ)e8ntzrn';r1v.crorlu6t89nerx.1-lndnrezey1euc43
ttI'Jrtseulpard rulurroyg
1-:;-,.':--tn-!1-:3--::J::i\aQur)()IIvSrInTlOnudoNBJO8)JVeUluAIJIHuI
9I 'f,1 vl(v)uvswvc -r.rn;'1 rnyaS(au;,rIEb-nuJvf,Oesvt)Snlezliruvspctrzuarnx)e-lddreuoa3
I ::: :r\r:-,-f<-\:,r:r.l1nutsoBYJe-J-IaIn)lnsldIl-uIoeldIonJwsIuTallqHo a-rsvlc n'ywvlenuavraueNuptnato6ad4
gg 'ect8elnu elunf,o-I gZI'erlsednJ aturrrrJotr{
SI-IOdOI'I!IH
77'77'gtnqoeu oJBzeSV ISAIHJ-V'IOW-AJNOC NVX)nC
69 'soloqt drl ep alururrow lI'arrrrloJled olerlnuuJrun rqrloJ
IJSqSVSYH

t-..f:,.:\Gri.n\ItANruNpeEsRtrSuDliOciRaFn, 110 Sat mezolitic, 18 Locuinle colective, 30
Palat minoic, 26, 31, 36, V7, 39
- . --::inte semiingropate paleolitice' 17 MOLODOVA
Staliune paleoliticd, l4 Teatru in aer liber, 38
...1.2.\RET
MONTMORENCY Ateliere megtegugdreqti, 43
PHILAE
_:t \.\ Satul Piscop, 18 <, Casa nagterii ,r zeilei Isis, 210, 211
Chiogcul impdratului Traian, 210
MOUSTIER Templul zeilei Isis, 209
Groti cu mormint, 14
-1:.1:re tbrtificatd, 25 MYKINAI, Templul lui Octavianus Augustus, 203, 210
_ - c_\I-\RIAQUER
-.'.i1,':S:.r.:\rIuiLl LMAaRn6ESer Groah, 6?, 65 Acropola (citadela) 26, 53' 58, 59 PIENCEVENT
u Mormintul Clitemnestrei rr, 51, 53 Agezare paleolitici, 16
.'.'- : :::-.:nr megalitic, 62 r Mormintul lui Agamemnon I
(< Tezaurul lui Atreu r) 48' 50' 5l -53 PISCOP
_:-roR (EL-AQ$AR)
l:::--;iu dedicat triadei Amln, Mut gi Honsu Necropola regall, 50, 5L, 59 Sat mezolitic, 18
..i-,:.t:tK. -1\T89A. 191-'193, PI-ATANOS
l':.::.:- t-araonului Amenophis III, 195' 196 Palatul regal, 54 Mormint de tip tholos, 3l
t.:-i- LI.\
NAQADA POLIOCHNI
Mormint atribuit faraonului Narmer, 145' 146
Agezare urband, 25, 27
-:-:.::":e ufban[, 32 NAQSH-I-RUSTAM
Morminte rupestre ahemenide, 136' 118' 139 Construclii de tip megaron, 25
-,,:-i:lte prepalatine
gi postpalatine, 32 Mormintul regelui Darius, 138 POSIDONIA

l.'-=;=:cn de t;p micenean, 47, NIMRUD vezi KALIU Ansamblu de temple, 27

l.:.":ui minoic, 32, 33, 36, 37, 41 NINIVE PSYRA

].:.:.- THI DORION Agezare fortificati, 92 Agezare minoich, 32
Palatul regelui Assurnasirpal, ll9
--'::: :ortificatr 26 Palatul regelui Sennacherib' 96, ltg, l2l PU$KARI
Colibe cu spatii compuse, 11, 15, 17
'- -^,41 NISSA PYLOS vezi MESSENIA

.--::';.. babilonian, 81, 84, 85 Grota Lazaret, 13 QANTU Sethos I, 196
l.:,,:u. lui Zimri-Lim, 81, 84, 85, 87, 100 OCNA SIBIULUI Palatui faraonului

]-,1=.:i:T:;EiuR1.\zNeAilei IStar, 88, 89 Staliune paleolitici, 14 Palatul faraonului Ramesses II, 196

-'.'- ::=:nre rupestre, 7l OHABA PONOR QURNA Sethos I, 194
''! ::;::rnte megalitice, 71 Staliune paleolitic5, 14 Templul faraonului
].IFfi\ET HABO
.-,::::;1ex palat-templu al faraonului Ramesses III ORA$UL LUI MIDAS (ESKISEHIR_ QASR EL-SAGA
Templu, 164
-- . 193. 202,203,201 AFYONKARAHISAR) RAFAL RUBI
l:::-.;.u peripter, 194 Agezare fortificatS, 107
].1:DI\ET MADI 106t ' Naveti, 7l
l:::-;.ul taraonului Ammenemes III' 169 Mormintul regelui Midas, 108 RAMAT-RAHEL
ORCHOMENOS AEezare fortificati, 103
de tip tholos, 25' 26,67
].1EG.\SSA Construclii Minyas ,, 5l' 53 REGOURDON
r Tezaurul lui
Groti cu mormint, 14
-.."-I::,G::;IlDteDcOolective, 30 ORRUBIU-ORROLI REMETEA
.1::r::e tbrtificat5, 100,701, lDj Statiune palepolitici, 14
Locuinle nuragice, 67
OTZAKI
- ::lp^U Canaanean, 101 Locuinli de tip megaron, 21 RIPICENI-IZVOR
].I=-\IPHIS PALEKASTRO Staliune paleolitici, 13, 14
Agezare urbani minoici' 32
?=.::.r, taraonului Merenptah, 196 RIU MULINU
Locuinle postpalatine, 47 Hipogee, tumuli cu dolmene, 6l
]...E\DES (TELL EL RUB') Instalalii pentru prepararea vinului, 44
RONDOSSEC
S.::::uar,102 Morminte de tip tholos, 31 Alei acoperite, 63

.',,,8\ORCA PALMAVERA SADULA
]-,:l.E::R'rSruINctii de tip talayot, 70
Locuinli nuragicd, 65, 69 Morminte rupestre, 128

,'.1<garon. l9 PASARGADE SAHNA
Citadela r, Taberei Pergilor ,,, 127' 129
r,'.ESSENTA (PYLOS) Morminte rupestre, 128
Mormintul lui Cirus, 125, 129
,-,-r.rpola miceneanl, 51, 53 Palatul lui Cirus, -126, 129, l]o SAKQAGOZU

'.',:':minte de tip tholos, 52 Sa15 cu coloani, 129 Palat neohittit, 91, 97
-':-:: micenean, 57, 54, 55
l,'!EYDC\1 Propilee, 129 SAM 'AL (ZINQIRLI)
Orag fortificat, 92, 97

-.:nplexul funerar al faraonului Snofru, .157 PAVLOV Citadela, 92
rogie r a 157
P:ramida faraonului Snofru, 156' Colibe unifamiliale paleolitice, 17 SAMARIA

l''iUAR PEPPE.GALLU-URI Palatul regal, 103
SAN REAL-ALCUDIA
lerlplu megalitic, 60, 61 Locuinge nuragice, 65 CSoAnNstTruAclVii IdTeTtOipRtIaAlayDoIt gi naveta, 70,
SERRI 71
.',TIRA PERACHORA
Model votiv de casd, 109
.1'lorminte rupestre liciene, 109' 111 Complex cultual nuragic, Z0
PERSEPOLIS
\lormintul lui Pinar, 109 plualiatDealorri,us1,3013-133, 5134 SANTANDER
]'IIRCHANI Ansamblul
Construclii de tip megaron, 43 Apadanaua Grota < del Castillo D, 13
Poarta tuturor popoarelor, 132, 131 SANTU ANTINE-TORRALBA
}1\AJDRA Sala celor 100 de coloane, l)4, 137 Locuinle nuragice, 67
SAQQlne
Templul megalitic, 60, 6l PE$TERA
tlomplexul funerar al laraonului Doser. /50
.\tocHLos Pegterd locuitl, 17 153, t55, 156, 158, 164, 767
-\5ezare urband minoice, 30, 3l
\lorminte dreptunghiulare, 3 I PHAISTOS Mastaba el-Fara' [n, 163
Clidiri de locuit prepalatine, 32
T1OITA DA SEBASTIAO

22A

TZ.Z

tv, wvs rze^ I-IUI5NIZ 00I '[B.eg rnlnez lnlduaa oHcIvdNaSNA/ 'nf/rNzoS<^saoNlorlzvq3tJ^d-Irlnllvsew,p_.slrIiAvcnr--rIIs--uIISSo3JJ
Z0l'l0(vl uw(01rv0ensIb-1'.sa9yv64u1'1)ern8Ja1.rrnu1ldnvr1uece1-ne14 S/,'r/,'P4tlloou a:uzesY
LSI'SgI 'lllal ul Epnrrerrd
lNf Y(IrluttVle,J-e'IdglsoJdgo,{i.uIlrinl,cV6Zl 'a(uwrolp.erele.8udaolusrrodddqrrrltl6oad-pa".ra"drioauni?u;8lrsnFuco*o+3l vA^rsvduv r-rrrJ
NOJVJiIFiV IZA^ VIN8I{VceWreVs ,r-n-I1Alnl1dr-uIiaIaJ
soucvz 2p '79
gp
61 'uo:e8au d1t ap eiulncol CVUCV'I'IAJ
5I 'relnJrrc ueld ep aiurnJo-I (Fuern SOSSI'I,IJ -nz-Ivclunx uoo rz3^ cv gv -I-JSJ
EgI FrurgluoJ erezo$y
-\Yt-Ir0irIs',6-'lra.pu-erq-rrna-oJ1)o.ordHec.rreuzaai^y 7gy'uote8att dt1 ap aricnrlsuo3
t6 '68'rlrrJq renlruEs
VI.VXI'IIZV,\ 6Z '82'lZ(c'9r7ru'Pvslescrgnr)lrovlYro*?u*r* SOI 't0I (€lep€lrC
gE (crI1Nr1IeV6aSruAnHldCuIrlIaJ;
691 ':e:oun3: tueumuow

i9 't9 SOHJNVX ?I'porqloal€d aunriels
'JItIleSourard .renlcueg
g9NAHCOOIN NAIXUVJ
(crlrle8aur SIVSSVCIITIJ gI
){flZun.F:rrlrzlo3^auv>erdevza/Nsy 69 JoprJoc nJ alururow 'rJUlozaur tps
)COJSNNVJ
r_- ,uo:eFa!r)uAdOrUl arpy{gIOiurVn'cIAol 761,zuotq . ljnK I€I '0€I 'gZI 'l(ZIII (I snrrEc rnla8e.r 1n1e1e4
'BfI'LfI'I€I'6ZI
gS a9q5Ee,rgngu,Vr>gd,t€lSap,ZgtrnV,g3]obVJX(1a-epX8aVxraI1yIndd1uOeryoJe34 saxraxelrv n1 eneuepedy

VSNIA 97 .<, rza^ IUIIW VZNS
-g'cA'ert?eJnu piuincol IZSWVH3 OJO-IAnS
:; :o.le8:IaCruCEdHlr]SaNpUrJriJVul-sIu'IoIA3 Lg'rS 'Eg'97 .gueauocrur plodorcy gzl'fzt'uede4ze;E n:lsadnr InlugruJow

+ :i-..J:.'^ ea:e:eda:d nrluad rrlelelsuJ ,, 'Ur,rrro"rlFS*ffi SVCIUNS

iI'rtSa:E8nSat6aur araJlaly csoloql d9 VAOCNIJ /,9 '99 'b9 'ctlile8etu IEnlIr FIqurBsuV
ap lugurolag lICNIIHIINOJS
',: .-?:-rrl:e,irun rN$OlrUnJldAdaIiHulJnVcAol Eg
8I 'cllllozaur les
IXI.IISSVA LZ <g]3rqSltOtoX! IaUruOzHasJy g0I 'S0gfpcsunol.EreluEEarJ(uurdrnwrlatEseuerp)r)MlIvrniNrtnurrldrrlsuIvWurJooSws3
g1'gcrtrloeyed aunriets
l0Zlg,I0l Z,/l,V,6010r2n'0ln,B0uI6o€<1(r.eu6Jo9uIltnu.lZdaglt4uIla(lrrnu1I1nW6a1s11Us6nao1Ir1IeuHo1€3eUJ4l
I 1 I:I'I:}dN-I VS'IVA €t'rrserF8nsalsau erarlely

'r:rsadn.r r:etuezerdall

.r__^t!::' :ji-';?-!.;-:-:\+'g>!'-l?'i:-sF;'su'ugJn'r9rBe/unu0:/I.ve8uuIfI,;'Brg1l'rEr8nurorzolnl:uYlnoior1rBo,alJaualqgzzaz'3Ilna{zvIIllnnnOn:JJJrt1liEEEeInnn-nnnnrlrlId1nlId3'l3JfIudbg,uuUVuurrbBBrepENrarSSeagzs;l 0E (u(oerauuor7p)E1x ygg11; p7 cuore8aur ao ,p ,,i"nYr{J.rolj

InrplEd O-I)SgS
IVSTIHJ Eg'acr8rrnu ajurncol
8I'oJllrlozeul eluFurow
SgIAgJ .rrsatar8 arrrue INnS-IIHCANAS
ZZ aldruel ap nlquresuy
ZI rarlllJoeled eredo.r8ul egrrb3

;! :s:5..."a-:;3'ri-'_J*!u-ar'tE8^rgS1g'B-?:,r1ulIIu1uuEB(rgNvNn>larruJnn8ovylanpn,rtaaotIzzzOnrllpennxlJlldddnnubuuubrreerenaz;; /l ,91 ,III]{ tIZnla(^sroulo.qrrllrdTro1aNaupeVolWniuldTlntu'IcagoaIl ,r, .""r,"$nt*#.1I.#oT,i
868'166''t€669'ge6(69nlr'16dl,l1re6q,6;1-q<6olruurt,SEoulurl€nIeeqlu8Jq-earuq1rtr-puqUJelnduqgVdVlnr^UNpds:loveTlAyr.eba6KrrVo89oppVn,eeJpC,(rlnnnol1I--lldpnAddnIIrBr--uuluEdeIIatrSrS1rIAa.EaCuTJJa4d;'.l NV))no rza^ cn^vs
Lg ,Zg ,009g ..u( rrso-tllurP{srrYo"N-1rverHnnlldITnulr'eIelSB; dIr
0/,'ltuv8r|- rep BquroJ

1 1 1,saue.{1y :Yr:5?"t"^tt{f"':"tti

:\ .:;:;:E'rfrSF 'nuruErr-;n rnla8a.r ynlele4 L9Zr g'rIs,I6r'qIra.gg-tufre.rqa>sioe-gq rnrnuo'r'J "e$pSru-EYrXrd:
e-III e ap ralec Inslosn€w
rnlnuoErBJ
(lq/r,erNItg-1rleI\)H.us-DndAea{tlalau1He4H1
taI 06 ',qrn€lnWselero'I-eqlnep6€1rllgC gEI ieuy8a.r Inlulrurow
'€g raur8ar Intu1ur.row

79 'rorralur 1n$urg 9tI .proN0-€/,r1q,bgbgell$e(sreaJ1iuIrrenr8dleI1rnnlr1uuulpr1uutuJ.rrooo1wwg

91 lnSerg
un
tI ggl (s€X-rgu/bI,JIr1I'lSr'aS,9sgrIeLb'eiulcrer(ndqurqynIe,ealsr:nruaBlrn1JuuO4odu1enl.lJrI€neJIlnplIIunnetar1uuuululnnuruJur.orroolo,w^rwyf
'Flrnrol Florc
vcYivo--ra wwn
r)0I 'UBABO rnlnaz lnlduaa iivrvrv r* trl$f
'NVTY$:

INDICE DE NUME DE PERSOANE:

arhitecli, suverani qi zei

.:.:-, zeu, 82 Ha6epsowe (Hatgepsut), regind, 173-176, L78, Pamba, rege in Hatti, 90
180, 185, 190, Ig4,209 Philip Arhideon, rege elenistic, 203
.:.:.--::. rege fenician, 103 Pinar, rege in Lygia, 109
zeur 118 F.Iat!6r, zei1d, I74, 176, I87, 208
r-:::J. Hentkaus, regini, 163 Psammetichos I, faraon, 201
Hetep Her Netbi, prinlesi, 155
:,::.1-\irdri V, rege asirian, 118 Hiram, rege la Tyr, 102 Ptah zeu, 184

-:-i:::-e::tnon, rege aheu, 48, 50-53 ltrnfrm, zett, 208 Ptolemaios III Euergetes rege Iagid, 203, 204
Ifonsu, zeu, L78, I95,200
-:-:-,. tiraon, 146 Horus, zeu, 163, 165, lB4,203-205,208 Ptolemaios VI Philopator, rege Iagid, 208
Ptolemaios IX, rege lagid, 204
-r-:-:::r.r: rege la Byblos, 102 Hrihor, preot al zeului Amtn, 199 Ptolemaios X, rege lagid, 204
Ptolemaios XI, rege lagid, 204
.1.-.::.:s \efertari, regind in Egipt, 1?1 Ilruispere, arhitect, 205 Ptolemaios XII, rege lagi,d, 204
.--. ;--l:l:. Iafaon. I /U Ilussiuma, rege hittit, 1I6 Ramesses (Ramses) II, faraon, 91, 103, I79, 782,
Ilusiulia, guvernatorul oragului E5nunna, 85
"-^: . :::eOn, 187 Imlotpe (Imhotep), arhitect, 150, 152, 180, 205 183, 185-187
Inanna (Ininna) zeiSd,78, 85, 89
--.,::i:i]lru cel Mare, rege, 128, I3B, 203 Ramesses (Ramses) III, faraon, 190, 195, 196,
.-..r',:::i rege, lidian, 111 Ineni, arhitect , L72, 178
Int-Kas, prin1es5, 135 199,200
-:;r::s:n. rege in Ur, 85 Ramose, vizir, L72
Isis, zei1d, 184, 209, 210 Re'-Harahti, zeu, 164, 165, 184
-:-::-"s:s. iaraon, 202 I5tar, zei15, 81, 88, 89, 116, 118 Rehmir6', vizir, 46
Ituria, guvernatorul oragului ESnunna, 85 Resef, faraon, 101
.-^::-:::enemhet (Ammenemes) I, faraon, 168, Sahur€t, faraon, 164
:-1.1;8 Kapara, rege in Tell Halaf, 98 Salmanasar I, rege assirian, 113, 118
Sama5, zeu,81,111,119
.*.:::tenem!rdt (Ammenemes) II, faraon, 169 KaraindaS, rege cassit, 86, 89 Sara, zeu, 81
.:.::::enemtrEt, (Ammenemes) III , faraon, 169
-1::.:oFhis III, faraon, !73, L79,180, 194, 195 Kurigalzu I, rege cassit, 89, 90 Sargon I, rege assirian, 8l
,'13lgrphiS (Ebnaton) IV faraon, 123, 181, Sargon II, rege assirian, 9I, 99, 721, 125, 127
Marduc, zel:, 85, 86, 124, 126
-nc.19B Marduc-Apal-Iddina, rege cassit, 90 Semiramida, regind in Babilon, 123, 725
-:-::--'l:. zeu, !73, L78, 179, 181, 182, 184, 187, Mausol, rege al Kariei, 111 Sekhem Reth, faraon, 157
Senmfrt, arhitect, 174, L7B
:!i. 195, lg7, 190,200, 203 Melqart (Baal), zeu, I0l, 102
Sennacherib, rege assirian, 87, 101, 119, ),27, I22
'.--j::-:iat-. faraon, 165 Menes (Mina, Narmer), rege lelendar in Egipt,
l4L, 146 Sepseskaf, faraon, 163
,1:-:*::1, ZeU, 78
Mentuf otpe (Mentuhotep) II Nebhepetre' faraon, Sesostris (Senusert) I, faraon, 168, 169
-{j. zeu. 78, 118
-r:-::S. Zeu, 176 166, 168, 174, L75, 177 Sesostris (Senusert) II, faraon, 170
.r:l:r::ii. rege in Urartu, 105 Merenpta!, faraon, 196
-:-:::x.rxes I, rege al pergilor, 133, I34 Mereuruka, vizir, 165 Set, zeu, 141
.i.::.:xerxes II Mnemon, rege al pergilor, 130,
Meryetneith, regind in Egipt, 147 Sethos (Seti) f, faraon, 182-I84, 188 190
:_11. 135 Mesilim, rege in Ki5, 81
Midas, rege in Phrygia, 106, 108 196
-::::::-js. zei1d, 110
.-l:::. :ege asSirian, 117 Minyas, rege aheur 51 Sin, zeu, ll7-ll9
.1::-=asirpal II, rege assirian, 118, 119 Montu, zeu, 20I
.1s:-,:9.:. rege al meZilor, 129 Snofru, faraon, 157, 158
.r::1. zeu, 181, 197 Mursili I, rege hittit, 89
-l:::.r- rege ahet:,, 51, 52 Sobek, zeu, 204
3-: :^ -\lelqart), zeu, 100 Mut, zei15, 178, lB2, 195
3-:.':-ar Gubayl, zei1i, 101 Solomon, rege in lzrael, 101-103
l.:::r:ses I, rege al pergilor, 128, 202 Mykerinos, fataon, 147, 159, 163 Soienq I, faraon, 200
.--:::: rlses II, rege ai pergilor, 128 Suppiluliun-ra I, rege hittit, 90
*,:=,r;s. faraon, 159, L62, 163 Nabonid, rege caldeur 122 Su-Sin, rege in Ur, 85
'-:-::ren, faraon, 159, 163-165, 185 Nabucodonosor II, rege al Babilonului L22-724,
i-::.::-:..rnsnIeIs, trraelgreegaini apearhgeiliolorr,, 122, 128-131 Suzi, zeu, 104, 105
51, 53 726
C::sus, rege al Lidiei, 110, 111 Taharqa, faraon, 201
L-:.:xares) rege al mezilor, 127 Nabopolassar, rege al Babilonului, 113, 122,
l:ian, zeu, 100 Tantalus, rege in Phrygia, 108
I, 128, l38,zoj 123, 127 Ti, demnitar egiptean, 165
-)l:.r:'iiutl,s rege in I30, L3I, 133, L35,
Izrael, 103 Nanna, zei1d., 84, 85 Tisub, zeu, 94
l-.".er, faraon, 147, 150, 152, I54, I58, 167,202
):Jhalijas, rege hittit, 90 Nardm Sin, rege in Akkad, 82, 83, 90 Tiy, regind in Egipt, 49
:E:k.rin, a vezi Narmer (Menes, Mina,), rege legendar in Egipt, Traian, impirat roman, 210
::liit, zeu, Inanna TuttAnham[n, faraon, 18I
zeu, 85 143, r44, 146
118 Tuthmosis(Tutmes) I faraon, 170, 176 178,
H:.Cianu, rege in Tel Halaf, 98 Nebo, zeu, 126
Ialdi, zeu, 104, 105 r82
Nefertiti, regini in Egipt, 187
Hammurabi, rege babilonian, 87, ll3 Nektanebo II, fataon, 203 Tuthmosis (Tutmes) III, faraon, 177 179, I82

i{aremhab, faraon, 181, 182, 185, 187, 201 Nestor, rege la Pylos, 53 lJr-Nammu, rege in Ur, 84, 85
NeusserEc, faraon, 165
ifaroEris, zev,204 Niqmepa(, rege la Alala!, 96 Userkat faraon, 85
Ningal, zei1d, 85
Nin-Ma!, zeu, 125 Xerxes I, rege ai pergilor, 133 135, l3B
Ninurta, zeu, Ll9 Yarim-Lim, rege in Yamhad, 96
Zimti-Lim, rege in Mari. 87
Nofru, regind in Egipt, 168

Octavian August, impdrat roman, 203, 210

Osiris, zeu, 141, 168, L77, 184

222

tzz

zzz raz 16 rue.roans .Jlcalrqe : gNVOSdAd iIC gWnN iIC gCICINI

8rz

tIz"''' "''"";.;9rz !IIdVl{COI-ISIS

IOZ " " :' " " '' '" nrzrlt ln;"ter8te;rr;rS;;n,o"nu "lnolu,E'enrua.n"urpiu' el"irn,z,uo'uru.,rl i;;;;"Lt'fl13"T3*

661 ep lapeorrad €Jnlrelrqrv
rnlnleEa.r EJnlJelIrIrV
0lI
89r nrperu rnlnle8er prnlcelrgJy

99r ..... .. .... .... .... sJerporuJalur apuorrad raturrd ernpalrq:17
LVI rqce,r rnlnleEa.r ?JnlJalrqJy
tvr nr.rndurll rnlnle8er ?rnlJellqJv
€.vt ecglseugpard repeoped ?JnlJellqry
lVr spIusrIarle Iepseulp ep3eoIJ'g'N.reVud€ruIuUNolTrrqlNl€uqJeoderIuCnrlAnn1unV1e)erI8lNeerJ?rSnJInlIrpIeIoHlllpqUlJrVgy

ZZI
€Ii u€rJrssE rnlnleEar €Jnl3alrqJv
" u?luol
'II -rqeq nou rnln"le.'8"a'1reeluo158euyeepqlsdsee.11ng16n1;ae8;.er.er ;re,pIeeoIppelidI ug galurelodosew ?rnlcellqrv
6ge;3drq.1 rrntrellqrv
90I ' 'IanpuIef,-{Il uJnlcellqrv
rnlnlsls
r0i rn'rlnnrlnezgueopJqeoernpdeourrIaadIJarunEJrJuqaeeuCraorulearllesgalSslegeda-1ou6JprlsesralcepruudoegzrrBBnrJnlnr1apcaallUlrrqglrJJvVv

IOI
00r

66

86 ' F''rlrrlFur-louulqu-EolJlulsI Brnlrallqrv
EJnlJsllrlrv
96
::. :::: : :::: ::: ::::::::::: rprrq nou rnrn,eEer BInrrarFrIV
b6 :::::.:::
rlrrrg lq"Jerol ErniyIrnrleFEIe€r rBnJlnclJaOlllqlqrrvV
E6
06 "
68 ' ' ' ' 'ro1d1sec e1leu5uop qns nrporu uuruolrqeq rnlnleEe: €rnpelrqrv

98 ueluolrqeq Jqcal rnlnleEar BJnDelrqry
v8
.................:.....:.....:...:.....:::".,puru'Ia-orerunsn'spue"F"a" urnFsuoerapeu4e4de eedregrg
I8

08 guslpE>l>l€-orourns edulg

08

6L

VL

CI

€,1

99
09
8E

8t

6a

97 rnlnzuoJq lapeopad a1e auaa8a
6I

€T 'IIINIVNJ JNJANC

TI

a-u3oJg NJ aNVUsrrCsW lruvw rn'rnNrzvs
II

L

SNIUdNS