Curinschi Vorona, Gheorghe - Istoria universala a arhitecturii (Vol.1)

-r'.; ,

:'::-i:':-i.r--:.: aauztautIeFtoJ:dEJFns llJ€nurlllsseepldn(psrleetdJ ap llseur

i:;=:' :r durll ul
''-;;z:-:::::--6-.:-'::'(:ie:&jLerZlrU:-aJ91neLJ8LlStZSE)r{urenJi-n''JJdel seorsCzotIlrnlasIntueUnOuuElpJeBpJ(uItqErdprenIUc^I
fn:ela: 'so[ ap Inrdpg'VUV}DVS 'SZZ EZL

a ti.' : o3I\USJNI iICVO l)tlld IawIud VIS IHsgA INTNIVDlld r gcvo Iugd vunJc gJIH'l{v

/

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

225

Evolutia mastabei inseamni < bancd D. Construcliile de acest tip erau lipsite 224. BEYT-HALLAF, Egiptul de Sus,
inilial de un spaliu interior. Doar o nigd exterioari, situatd regatul vechi, iinastia a IIi-i (2778-2723|,
Trecerea de la pe latura de rdsirit, simula o u$d, prin care sd poatd strl-
cirimidi la piatri bate acel Ka, spiritul sau (dublul> defunctului.lDupd o Mormintul faraonului Doser. Numeroase spalii,
in arhitectura fazd de tranzigie, cind se recurge la un zid exterior, pentru
funerard a delimita in faga acestei nige un spaliu in form[ de coridor uinncleuisecuin4viosluamu usl lmliacsetanbterai,leo,rgcaonmizaptoeziilnielucaiurei
Sagtersa ideii destinat depunerii ofrandelor, incdperea pentru oficierea oidiecneooxntcdfeeisrniivflmlueionnntluianmdaeernrhteuiteliunci tu(spriuriopbAraasfbaieilldi ,uAninntecerpinoooaftridaeaf,)
plastice a pirarnidei cultului se lnclude in masivul mastabei unde locul nigei
in trepte. Pirarnida monumentalitdgii scontate.
1'"r"o''r.1,ri Doser
il ia o poartd faKd, adeseori inzestratd cu efigia defunctului. 225. $dAinQaQstAiaRaA,IIEI-gaip(tu2l77d8e-2J7o2s,3r)e. gCaotmul-
Treptal, numdrul incdperilor din interiorul mastabei se vechi,
ptelecxtuullufiunImerl.aror taple,faprariomnuulluiml)oonsuemr,eonptearal
mul-tiplici, iar o decoialie parietali figurativd tinde. si arhi-
inlocuiascd ofrandele reale. Numdrul acestor inciperi a arhi-
tecturii universale executat din piatri, sinte-
crescut in asemenea mdsurd in interiorul mastabei (probabil
un cenotef) construite de faraonul Doser la Beyt-Halldf, tizeazd intr-o compozilie unitard tematica monu-
mcuernstualldpearioaarhdietei cptruerdiiineagsiptitceeneg, i elaborati in
incit, in pofida excesivei extinderi a construcgiei, mormin-
a regatului
timpuriu (incinta cu rezalituri, mormintul de
tul este lipsit de monumentalitate. tip tumular, mormintui-locuing5, templul fune-
Evolugia arhitecturii funerare este infiliqatl de procesul
trecerii de la cirdmid[ la piatri. Aceasta din urmX apare rar), fiind transpusi in piatri forma exterioari
a unor construclii civile gi religioase din cele
initial in inc[perile sepulciale subterane ale mastabalelor doud pd4i ale regatului, cu scop simbolic, ca
material de p-saurpdroasfeeilie(lodralveedrteicaglrea,niimt sitainudrc-ailcnarp),riampuoli
ca cdptugire a elemente scenografice, firi rol practic.

de de lemn ale perelilor' P!1tt1u
rcian,d,inveccehlielediimn burrimcimi, isnili aminteascd grinzile gi podinile
tavanelor inciperilor unor locuinge. Abia in cursul dinastiei
a IV-a (2724-2563) se construiesc mastabale integral
din oiatrd.
in cdutarea uinmeai gnoini ifioarrmhuitelectpulraaslteicea, care sd sporeascd

expresivitatea mormintului, in

ur6-.a domniei aceluiagi Doser, se trece la o solulie qoud--9i
anume la o compo zigie dezvoltatd pe verticale, reie,siti din
rideedeuasesuiparapduimneeiniismiuanii,mreuzltourltimndaitoabpalieradminidcieiinn ce mai
trepte.

Piramida faraonului Doser reprezintd componenta dgmi-
Iamchoomtppele(xImulu!oi tfeupn)e,ramr adreelelap$raeqoqtdarla'oorapqeuralu_i aH+ei!l9ioc--
nantd

tului

r5o
..

ISI

te. =::-j I-BFErJxlJunoSseropdutIumunoGulBptoszeawr^lrBa-tes'rrJaoup€BrA0rriu1rJs8,eEt8rJur9rdrpsrBPauedoruurpurnrrruirlP8uauunplncEppptuuJrleiorgSzuonlIrzdc'PueltetsJpBglrBzu(lIslrlXJnr lzdz6a90BlIzLIBuerJglrBlrsulBrr
r"j
'lIJPIuJn OIUnUB lsoJ
It. u-grooJdgBoes"Jrsod rl'BeFdlllunlezdJaaElrflB, Blff,a,eJlneJAnoEur6rBuarrpr6uJueolr8eJrudoap(IruJa^Opr3trSruerunJJfu,ldrriepEuupnl l€elJaDlcsJpoelJuAdureoudlli

rrJpuo^zep seJunlueJf,v 'ouepBJS Pnop FsuI E BoJESnFpB
rd prou rn€SJluusoenJddEzsITrlJEeFs.SuJFpJ'eceleJBlnqauJJrrE.8ldeuJnrol8aluuldnlulo'e.rIdsont6udaulJIrJdonnulEsnI
Ien Flul Inlal ul euepEJB

rJedoJE E Fsooo:d ollJnind
piegerdns uI Eoropunxe :Jotprurn otgol 3d

epdrur requtserrr u erucgqdrus ep lBrnSFJSep B-s

pr arud sg

"-::,:, : .:::rtelu ulp elelnJaxa rlrpElc Joun -(aoc'lopnreppqrrpE$gncuoEednFaagprsunpnruuotuErorPSunuIJ6IEtrrpru(BJrr:uppFzeurecgIdp8uglgln'sSrreeu:pupeooleres'rJceppIenuonru("uu8se'rlrs(lJu,cruoutrnierarlgerJplr1dsu4uudOrunyeglp'g3el1dIe(I'psSeg.nolrudu)u.JFu6rnoqurnlleardeal'r1p9upegla.pr9dorrpursqu8luuEezaru'gadur.rtnrrrpwnrord(ol.de1rtpe(peaeradPoarrE1dup'psqtaanrorBeJurEslpddlrrosorueunEarullratIrIreBua1dnpe1IJpIproeFpluudIpIuzEueuupeIal:Irn^Bn6rrrpEdsupusrr
i: ::rasnpordeJ ad €lBz€q ageJSouaJs
:-:.:::-:.1.:r:,::-r.p.r.sse-qrrenHs OeJtJ.nGJ zutlza-la€Jur6dul (asleJ

e-trt
?i::"3Tp 'sof ep 1n1d13g.ygyDDVS .ZZZ

:-.:-i;-:.i"::i-t:-rir-:r:--p:i.:-.''jir::':sr:i:o'-ti,::ul.;jx,n:.asauipun1nprtdIlnanuEJuIl:naiorIujtj3SJqounogrp.JuGr':ulan,oZrV:le]pZUyd.Zenle3Vrl-tsno;\DoazZlnQdp}b(Vlea)rrnSnpal?npcnuI-.nSuIoetIZeJEeIZ"allrBqJrda8?J -o1sr r6nsug (1a3nyu ep 'uepu18 runc .oundnsa.rd eluod ag
'Fue:oduraluoc aridrrcsur o urnsglS runJ ( sns op mlnl
-dr8g pue.relns pdnp JelrpeJa uEelJnJ rllurp Iel > 'sr1od

l;3 'qte€i d 9(Z

: ].UEINI S(IVOIUAd ISWIUd V IS IHCAA IN-INJVCS"I{ ISCVOIUgd VI{NJDIIJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

728 228, d$iAnQasQtiAaRaA,IIEI-gaipt(u27l 7d8e-2J7o2s3, )r.egCaotmul-
vechi,
plexul funerar al faraonului Doser. In sala-
coridor de acces, insuficienta cunoagtere a
propriethlilor pietrei nu a permis arhitectului
sI recurgd la coloane libere, determinindu-l sd
trateze capetele zidurilor transversale, purtdtoare
ale tavanului, in chip de semicoloane, al ciror
fus fasciculat reprezintl transpunerea in piatrd
a formei unor mdnunchiuri de tulpini vegetale.

229. dSiAnaQsQtiAaRaA,IIIE-agip(t2u7l 7d8e-2J7o2s3, )r.egCaotmul-
vechi,
plexul funerar al faraonului Doser. Coloane
canelate 9i fasciculate din vestibulul de acces in
interiorul incintei.

229

Incinta complexului din blocuri de calcar, destinat si protejeze un vechi mor- U@
funerar al
faraonului poser. mint refolosit gi reamenajat din inigiativa faraonului Doser.

in locul unor straturi orizontale de piatri, Imlrotpe a

folosit la realizarea structurii piramidei un sistem de felii

inclinate, fapt in care se poate vedea perpetuarea unei

conceplii statice statornicite pe baza experienlei con-

strucliei de lut.

Rdmdgilele cadavrului faraonului au fost gdsite in infra-
structura piramidei, la o adincime de 30 m, intr-o camerd
sepulcrald accesibild printr-un pu!. Piramida mai add-
postea mormintul reginei gi alte 11 morminte princiare,
accesibile prin puluri verticale 9i galerii de leglturi ori-

zontale.

Piramida se afla in mijlocul unei incinte rectangulare

de zid, cu dimensiunle de 545x276 m. Aspectul incintei,

era cel al unei cetifi. Zidul, inalt de 9 m, imbricat in
calcar alb, plrea inexpugnabil. In formularea sa plastici
gi-a spus cuvintul tradilia strdveche a tratirii suprafelei

zidurilor, aparlinind unor construclii civile, militare gi
funerare, cu intrinduri gi ieginduri (rezalite sau redane).

r52

ESt

,r'::::'::::::':'i:!ra:.:?:.o'inertrudrrtlre6r'rJaeol.EZ(rgluag87.a33.llg3le9)ro)arlqsuarEraur1Ior-1d3r-url.urrlrerrHdIa€u-sddaeliluroaart^rHedz( -.rJnelAnsuueEnJet llJEnopJlazuraispnsPrnBJnlIueJadd puru FllqBJeprsuos us BUIJJBS
i:-:::-':l:::':_'{'-s:.e-ro.i,jf:7'e:i::-prs'noSItnucttrelZdr)rIxnSn?lnug-uoI,IVouItlUJ€€ayJl?e}DI1reseVleErSuIealrpua.elustJyZnqa;,ctOea1(,nertxZ3e1u1ned1 eJeqrl ougoloJ BI p8rn3oJ FS

tpruulzJFsJopuun[JaBNnu'rroInqJJBoDanpJlrsJunorgJsu'rnaJJ]laJroduenliBPtureJOrrJdpourldJolSunesrJ6gFnlsr(

-UNIOJ BJE JOIIJNO1UII E FIIqIZIA BEUEd 'ES EEJIJEdOTIE NTTUOd elelaEea
Ia'annJtqtBouBzprSrrillrlep{}Janusl3uFpgnJl-rrrJBJnlorJudFrreJfe,pdpBEEJu(aoprlfrrp,uzeeouIlprgeJrSsouJe6uEaJusJJrBruoJrtplBu8IruIlulnooBl^pJzoIBdaplpJBFB'lolE(sadnuldSoperuuiJlrrpsrupre$odsJBa3SquBnuJ1el eleruJoJ qzges.

psre1'e'?1depepInFeqrnlllsrner^lsE

rerunu tFleluozFo Eeunrzrlrp rS <r.rnlquzal IIZ Jolaf, BeunIS
-aof,ns Groyrnprz B 9IBJuJOA : eluuoplpuJl
Beunrzrlrp ollrrJ

agciunesperld,toaFur[uJBoeJuFndnomp 1EnluqiruueelssurxuooBr ulp tullnzal lseJluoJ un

JoIJe]xa ulp BoJOpeA
eeeue'J1enpdol-lreoJeursllerrurnsrlrEredotdzsrFaderlp'eJullepnr'Elelura'ssrrz8peco(ruuyanunrluJue1IoanpBJlueeirrrrluorsFJnpodsnJ-rplrur'uJurneeplnsJJornIouondsopJF(lsunoJpoS.lrrc1oietfl6e,pol?udncprrunelBauurlSpJ1llucco'Fult'(Bnepoozppulp:enn8c,arrceoalrustgruledrdoeFieullqoIuaeJrusnstosJolEuglodpsrIl

tIpc:ed nulnue arBJ 'as1eg ri.rod nps ln4aurrrod od puyry

.!$\r. .- ,"i.-*.rr.,..i{l*'.: s

j ",fd '":IHJI

...,:o,,: .

0€z

:.;':.J1}\UEJ.\I SCVOIUAd IAWIUd V IS IHCAA IN'INJVCAU IACVOIUACI VI{NJCSJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA 9I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

sale, cite 20 de fiecare laturd lungi a incdperii a cdror
capete erau prelucrate
in forma unor pseudocoloane.
Ineldmea acestor < coloane > angajate, dedusd din studiul
pulinelor firnafgemrioeantree,piiasfrfadteia,meeiatr,uslespuapreer,ioergareldpreczuen5tra5
diarnetre
circa 213 din cel inferiori. Pseudocanelurile fusurilor, care
sugerau minunchiuri de tulpini vegetale, derivau probab-il

din practica prelucrdrii tulpinilor de lemn cu o bardd
avind ascugigui curbat. In feiul acesta, recurgind la piatrd,
arhitectura'iapdtl un caracter imitativ, tradi$a construcliei
din materiale persistind prin formd.
La capdtul vegetale acestei slli-coridor se afla o alti

opis al
sald, transversali, cu tavanul din piatri suslinut de patru
masive de zidlrie, avind capetele tratate, in mod similar,

237

r54

SSr

:, : -i::-' 'Pluapacerd ?eJ ap edEord€ rIE ornqaJl puoricunJ uorJqlrls InJPs Ie (rn1nuoe.reJ IE J€JeunJ
'ilqEqoJd <as-npulntrs <qle)I-ruoqles pldurar FUB es rapturerrd B pJou 3p rrJnlBI ]uasEipv
-':+.:l-l:-1:;':-i;,2r-j.-a;;-1'.€.z:.-r-,B'3I:ZIIaaeldpel3parEnlpIsuls(l€EIlrIuaIFaIplp€Jlun6rulBrglsrqricdeelB€,BrlprlPTlnueclrlJu€ldor8elldJe('(ur8o!.Z'fsauZolvZnf,l
'rsprruEJId rollJntuou IeIJloruISIp Jrts€ld
slBuopJoqns JEp cJIJIeIuIS esnduroJ elunloa .roun pululi
--JrsEEdBp-orurnul!elesza6Iz6\nlle'dIloeJreFpS -InpootulIqelJuEolsEJo]pnlFpIJueBesIeopIJIUrJBleJIIdu
P roldFa 'NYAUV,-.I!I rgrra{Yz 'ssz
JolrJnlEI B erJlerurs Elqnp Brullqns B op Eiullop_IquqoJd
"3:urqd gzeq nr elde.rl ep r:eunderdns
':t:,u::i-.-:ai=:d::..:-5::::?a:-::':::;{r.::a[?Z.':s:.?-'lon:n1o3r.Ei?z2enfCze-lssIa8IlIaeBpL'trqraeLdd11JtZ3un'EaqU):az1preaaadrepu-:g;drllal3lsalq€re9u>:lJa'leVeeo)qnspqUrseeeIFnVgSesJlrznoIsBrebuenqo5ouVlid€rgISrnSJpe(l€nEtptuJ''Ig1ZrnouqutBeEsecZopJaalBllJrre,dBJurl 'eri'erdr8a ilmlJOtII{JB IIJPlloAzop ele oJBoIJOUn ede}e Joun

InJpEJ ul IodB purg otenloJ'P.reo urur.rd n.Dued rcru aln;pde
IeJ] ulp elInlPlIB IJnsnJ nJ
'eurrogrrdud olollduJ rS epcrcsug
'ete(e8ue aueoloo EI sJnJoJ e-s 'lqlelq re11 dere11 Iaseiuud IqreN reFI dolaH
mFlulruJoru €pEiBJ od 'elJnJ FllE o-Jiul '< .roleepdo.rd r> e1e Jeseiul.rd Inlugtrrrol,{
saX-lul lasafuy;id ;e
-IarnJqrs€Bnqq;JoEpJdzJeooellapBwzJgJotoqlEJpqIB'roeIJSrEiuIJerrp(drIsIJuunErleJEuIceelfl,IBnIlJno.orluonlEeuldu'l3rdteplrupr{ruJrEeradIr.surenrmsselopef,lEI1J6 JeJeunJ Inlueurnuow
epluegro8gunaule'rlordlaulcedeelerpuorl8erp.ruoiu';enuerpru(eertp1ey,7rz'nelte(pe;r8.8uae eurilpul o
p3s-qaH eaunr
oloueolo3 ulp e.rereunJ e1e1ede3
J('AuonulrBrmoJ1ossneOJppeeInmpunonu6-rnJdlyuuiclgnA.urlllaJs.nuraJoulcsnudJosofu,uenlJuJpeul'uspeelil{;s-leruudnlere'P.rsIUoelJeiOuuJruSroUdyBoIJerI
JrsBeJeeluencJeInIulnnlJueeJruBnOuo'rruur(€o3Fou.Ircs'eAluBlueuonzJrtoulooslJBenAleEJJtlueISd elssJluoJ 3p
IeSp.e'luotlraop;resineg; eIuJoJ gzeq ad Inlnlqur€sue
'neep
-urrd es aJEJ IeB]oAuIoDlonJJlsspInetolnleuqr3issnnse.laufr,oBJqJnofJ, elesrltilJznoldtnruJolsc
eleJolel elu€
unclp'loeltuol8rJaenpIBaIlJoasIu€lueulelp'uonlluelnof,pexneopronleoiucmurcuoell
rrnSuodore
uJnpolrqJe
ap alduler Joun B prleld ut eerele;dJotul JoI ucnsuld u1
lnJsounJeJ ep ne.I8 olss nN 'ueeldrSe-prou dlt op oJBJaunJ
-eulandluerpe'uatrBlJBroJlJrErAuorpalupreu1o1np6JuJnooI-srB1BguJu1BJecsutan1lupEraJauA5lB-qBteaplgdnrsUi> oeppltn1uE6nJeunlulaerplure'rpdolru8r
npJou]rrJ.losrdlexnJalcumoofF,cpu'lrIzr(ieBa1odeuseerJludoeus$rBeaJeoElGIuBn'JlIEznIIFoAezIptIIqenJJceBJ6s'prgacIrpB;orIw8uenelue:rraduyqr3nrlrsBdeelIdcq
-red ne;e uieds rorpc ep rimc BAoIIJ BI seJJB nuepgp ere3

<olErqsolJolul eIPl ep IeluIJuI InJlunpul pslzBJluos ,eJ3
m-p-;puegFiouqlIqrrcqnsropu(urdpErISrS'grIuune.grEsplaurFJrrreuJ^erBeDirerBzrrroduSIodseuJueqrrlnoSd'cJur1ce1grBceiepu6JerrrOrn.errJp.deroldpqIoeuEerseIurzdss(J.nulIonsewulu.IleaEuloapxJJl1easJeeqIouJeos1t1luu3epocIJeJIeSauar.IrsppuaIlnrdtRidJtuZuorrEueIdJqll

ad nlqurusuu rnlsele rerirzodruoc BOJBJnDnJIS'rnpxeldruoo

I-u.r'oeeqpegeuIrnJurllerpBduersnrruuIordBgBJ.rlreupoSu.euerapJIaerJrperalnle6nIxdprgBIeetielqoeun1.AIcruIJldBlsneBeOnseru.lur8scnrrJJJupJq1rtloBpaa5uuqrJrslloo.ltupruepqrfa,zr$p.Jldrrl.EqBnedeolrcenerJpeJ.qJrcrJr,eBoeJrrIrrodelzJpnuonIslafSr1BeluuSdeeSouBeeIsspputrlJuuzTae'eOlrrrIdrp.E)uarrDdJgSFnlee.BulroluJlnXeept'nouspsleaeulorpsslelpnnpreqplredruuJUuorrEcluIugunnnfeno,'nBFduelsrraouerliJeelocopJ1Elll8rec6auoSearJggJ6tppOueroalpriA'cunuulpuaBel;urrtdgpJiduirlupIslsFsondrluleupspusgl

'eldeJl ug gpruru.rrd Eluluerunuour'mlnxalduror rerirzoduloc

e ppdrcul.rd EtuouodruoJ a.rds e.tDoedsted eeprqosop oJEJ
egnc pldrue s-Jlul eaSun(e os r3IB e( 'oueolosopnesd ec

iTL;IOf I\UgINI !IGVOIUAd IgWIUiI V IS IHSAA IN]NIVCAU IAOVOI)I{.I VBNICSJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

234, 235. MEYDUM, Egiptul de Jos, rega-
tul vechi, dinastia a lY-a (2723-2563). <Pira-
mida rogie ,r, probabil terminati de faraonul
Snofru, primul suveran al celei de a IV-a dinastii,
din care s-a p5strat pind astdzi numai nucleul
central s5pat in stinci, a fost inilial o piramidi in
trepte, de plan pdtrat, provenitd, poate, prin
modificiri succesive, dintr-o mastaba, adusl
ulterior prin umpluturi la o formd de piramidd

geometricS.

234

ciutat in nigele exterioare simple sau cele interioare cu

efigii ale unor vechi mastabale din perioada dinastici timpu-
rie. DacI evolulia mastabei a tins cdtre progresiva perforare

a masivului ;i amplificarea spaliilor interioare, piramida

anuleazl acest proces sau il parcurge in sens invers. Even-

tualele inclperi de dimensiuni mai mari, care ar fi fost
incluse in interiorul piramidelor, ar fi ameninlate sd fie

strivite de masa imensd de zidlrie a acestora. De aceea,
pdstrind in miezul lor numai camerele sepulcrale, pirami-
dele dinastiilor a III-a gi a IV-a ofereau posibilitatea dez-
voltlrii unei arhitecturi de temple, destinate expansiunii
cultului funerar, in preajma mormintelor regale, incadrate,

citeodati, de piramide mai mici, de capele de tip mas-
taba pentru rudele faraonului gi inalli demnitari ai

regatului.

Complexul de la Saqqira este primul mare ansamblu
edificat in piatrd. Insugirea de c[tre arhitecgi a proprietd-

llor pietrei constituie un proces lent. Predomind masivi-

tatea construcliei, lipsesc cu desdvirsire coloanele libere.
Caracterul imitativ, transpunerea in piatri a formelor unor

r56

LSt

alrunrsueur6l 'ggrnl ep rBrlBO ep ngld nr elr6nldpr c(.Zg)
etBull3ul sruJetnd 6epelau eieJ rufed JorJelxe BI os-npulz
-e'BeI1IaEledoucu1JaS^3u1o'e:Irp;opnerJaJP8lpaurFl:udlnlnePourpJtsu'npIaJrtpunurdJplerruuJnrueprlnpaledEl1ouSr.BneuoldTIoeJn-..nrrJdtuFouur1ruJe1uosarJiurrizorlJcogdqdrnnrlduJsroutocseJo-lusrJohudloneeuer
olslrz u[ psun(v ')B3'luul]rslpodJmrnlqercurBsaEJB3oBAsEsJoluoJI ulp,{a1{ e1 ep
:r:=:;::'';_.:'_r:'--l:-::e:-::.=::':]::€:r:',::l-:-:e:'=:;::i:.-:g-:a1::-:-::;?':--J?tZs.rTJliJ:to.r::-C?-:.:lg?'[rrr_orrrZ':-uaedueo.lrIlBLpupettruusnsZ-,ua\rIl()onpdtpu(tnelftn,lldd8lneequlruaaI€lr-tnSn'os:rornLs-eJ8gtll.rIanrpoeJraslllr€xpJu)u.qeJreWd(tluecB.nrpr1ayJl.ednenleJ,dru.ru;CderrlrreEeuulsdee.e1J€^e.rfuErrrzaeparuntJ3rpuWsup;rJa:n3pUncolJgcUlirepJre:.u.Ep1rrnbpolqJJndraJieeenxcZuBUJarep1rinEe1nEa,lncJzdprJJ(l ( erSor EplurBJId
Jelnrq8unrda{l
Jmopl urnullndsoBJeoJ.elduoupaurerqnetDesluseotBaluunrrupoJoJJnoploBpJnaIBleSoEJdJls.Aerlanl-o6lluot
I--SulpaerOuBn-J'AeoppI rBuputelrrpqrderalsrleopJr3tIunJrJsgoallernnplruntosdJuBo6rnnu.or;seocu,rg(StogFlouSuoZoeJJJE€JZJotnIZJB)tueWuardpsJeou
n{ous rnlnuoErEJ

aleprrrrsrld

o(-'-'puJFezorer)fsllrrdiBuurry-1uE,B1E-oAJ1Jeuaceetlrl'paJupusEfl,'lflrgo,altu,egree'epezJl7o'errpJtupqzEneuntBTsosdJaJ'.rntB.lus,IFoeEpZtdoJIrnu'neopd.scpJo.BpnuF.euJruol0esrrIIxzgrpeule.gZsslrsduluaererpgp.uupzeJrleIeiaJniqlcmdprggfuaulirpgl)urannoapcutlpsppuoruosquJgre"izB?r.'lFlie:uraru:dJrm:aoBlpoJrrj u-eIJv.
-Ie laq^$€ppzrruBeIrerdp
alde.rl

UTP TATIATd IIJPZIIBNAT E EJEIUJN BJ 'P1BUIIUJ3I3U SBIU?J

e'vr 0L lrlerurxo"rdu ep aruliypul o .lrqeqo.rd .p8urre ps
p--'eoaussSrarucreprarprpnuare.'e.IurIl;oJdrrNdru_u1n.i6Ju'eu3IalIIquInqoraqJpcdeBxtEyseBrraqn.eErl3BdqIrEeIoSlJln;JiduBcESeA(prIl.UauraeNs.r.rloerrIpdefEiduIaJmnEOslzIIn(BSE1uIgroloEoeorIerrEerEuqJ1S;oArsllInprI.Een6JEpuugSu-IrUdrlr;uIeInnIrEiloinS4dJ
-auldaaq.{relsurInlnsupolPuJrqesrJreldur

oleueurouoJ aJluip 1nun FtEoJos g aleod .eprure.rrd .rqce.l
rnple8er IIrnt3atII{.IB e pclrsqd erie1oul e.plerdelpcuoll.ol4j .j1e.rnr
-JelrqJE redrzoduoc elezaq lnrseu ne-s .trizaSu

prlsJloFeJlploEAuZtur3rlrprq.led_resnlde.rur]drueeurdeelucdn.lenIqJnlur'eJsn,rtulrqlecupneufsinsuJuuo(JrrJre.rrrenulcEeezplerqrqrrJuenplEoroeJtcorqltrsJsreuuldBJ
rarrrJoJ u e.radnr o elurzardal uruel ap a;eoSn rricn.rlsuoc

J.fft,

Lt(

:'r'laf I\usJNI gavol)Iad IgwIud v IS IHOaA In-Inrvcqu Iacvoluild vunJcarlHuv

ARHTTECTURA EGIPTULUI IN pnruoaoA pREDINAsrrcA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

acestei piramide intreceau pe acelea ale piramidei lui Do-
ser: latura bazei era de 146 m, indlflmea, redusi astdziTa
70 m, depigea probabil 90 m. Celelalte doui piramide s-au
edificat la Dah5[r, sectorul dinspre miazdzi al necropolei
memphite. Una dintre ele, situatd la Dah3ur-Sud, capdti
o formd cu profil frint, < romboidal r, avind pantele respec-

tiv de 54' ai 43o, pentru ca a doua, la Dah5rlr-Nord, se

atingl dintru inceput forma geometricd care reprezintd tipul

clasit al piramidei. In raport cu piramida de la Meydum,

dimensiunile celor de la Dah5iir sporesc. Piramida cu

profil frint are latura bazei de lBBr5 m, iar indlEimea de
gZ m. Cea de a doua piramidi de la Dah5[r are laturile
de 221,5x219,5 m, iar indliimea de 104,4 m'
Paternitatea gi ordinea cronologicd ardtate mai sus, aceas-
Disputa dintre
egiptologi privind ta din urmd dedusi din evolulia formei, nu este acceptetd
paternitatea gi in unanimitate de citre egiptologi. Inilierea piramidei de
la Meydrlm se atribuie ultimului faraon al dinastiei a III-a
cronologia
pir.amidelor
de la Meydum gi numai terminarea ei, contribugiei faraonului Snofru (de
Dahii.r. 9i
unde gi inscripflile care-i poartd numele). Apartenenla
piramidei geometrice este nesigurd, datoritd caracterului
interpretabil al datelor documentare existente. Faptul cd
piramidele de la Meyd[m gi DahSdr-Nord au o singurd 238
camer[ sepulcrali, iar piramida cu profil frint doui (una
dintre ele fiind destinatd pdstririi viscerelor dupi mumi- 238, 239, 240. DAHSITR-SUD, EgiPtul
ficare), dispozigie devenitd reguli pentru piramidele de mai de Jos, regatul vechi, dinastia a IV-a
tirziu, ii fate pe unii specialigti si o considere pe aceasta ca (272i-2563), Piramida < romboidalS r- igi.dato-
ultiml construcgie a lui Snofru. Schimbarea de pantd ar reazi fringerea de panti fie modificlrii pe
fi fost semnul existenlei a doud cavouri. Pe t1e alti parte, parcurs a proiectului inilial, conceputi fiind ca
o piramidd geometricS, fie intenliei de a sem-
este posibil ca piramida romboidald s[ fi fost conceputi nala existenla a doud camere sepulcrale, una
destinatd, poate, pistririi viscerelor. Lipit5 de
inigial ca o piramidd geometricd, nefii!d isprdviti ca atare. incinta piramidei romboidale, se afl[ o piramidS-
Modificarea de panti ar fi intervenit fie datoritd inilEimii satelit c;re, dup[ unii autori, ar fi ea cea desti-
prea indr[zne1e, la care ar fi adus-o panta iniliald, fie in natd pdstrdrii viscerelor faraonului mumificat.
icopul unei termindri mai grabnice a lucrlrii. Dupd unele
observalii, partea superioari are pietrele agezate in oper[
cu mai'pugini griji, denotind, poate, graba. Totugi, pira- 241. DAHSOR-SUD' Egiptul de Jos,
resatul vechi. dinastia a IV-a (2723-2563).
mida romboidal[ gi-a pdstrat cea mai mare parte a placaju- in"complexul piramidei " romboidale ', templul
de cult funerar era redus la un spaliu deli-
lui, din piatrd de Turdh, datoritd inclindrii asizelor citre mitat sub cerul liber, in timp ce templul ( de
procedeu primire ), oexsetcruutcattudriindeppialatrnd,msainigcuormupl l-epxE5s,-
interior, tzitat in cazul piramidelor in trepte. irat, avea
Dacd tbmplul funerar pentru depunerea ofrandelor de
in complexele la poalele piramidei lui Doser de la $aqqdra eta mod-est din componenla cireia ficeau parte stilpi liberi.
fuaerare ale
faraonului Snofru sub aspectul complexitigii funcgionale, in cadrul ansamblu- 741
apare dualitatea rilor funerare ale piramidelor faraonului Snofru, probabil,
templul de cult- complicarea ritualului funerar a condus la o dedublare a
templu de primire func,tiilor religioase, exprimatl prin amplasarea clddirilor

adaptat nteoCporogproalfeieloi rt.ePreennutrluuipdrimjnitrreea-lcIromrpuullufilufavriauoluniul-u9ii BE
phtbul EE
defunct, adus pe apa Nilului, 9i desfdgurarea operagiilor EE
de mumificare a fost construit, legat de un debarcader, un EE
al doilea edificiu de caracter religios, compus din vestibu- EE
luri, citeodatd deschise cdtre Nil printr-un pofic, din sdli
pentru ceremonii gi spalii pentru regruparea gi incolonarea
priirtr-un drum in pant[ acoperit
itreromcpelsuiul nfuilonre,ralergdaet lingd piramidi. de

Unii specialigti au denumit aceste noi edificii, imp^ropriu,
< propilee )) sau ( debarcadere r, algii, mai adecvat funcliei

r58

65t

'Bnlt6puIoIeurrB8lrJurned.cr'8easnleeoocre?iallderdf,oBzrJursquurrupl(enBcoJeep1dsRoozuEprqJoeql{u,r(JWeeel,uLIrnurrIuueelprqrsuJdune.f,rgerd3J rur
ceprue.rrd reJl JoloJ Jolrunrsuarurp rrtpnururp BJnspur ocl
Inl

E-s

o 'a4g ernI1rzupplsruureprsridrpJeBt r,u6urrVZ,gtgrJatpzpptsleariprsunrpaeuJrrpilpuurgg

'sourra4r{yg
nBuBJpeglrr'uguurbxrlorad.rpd'eteaegJucBzdSpaeuJJEel.uJeerglus,oppJuurnrrBsrprlreuulBnt er.sJguBneJugurrrdppoaunpe;tauausaaucrJedr.q0qd0lea0qJ0fE,0J9II?nJZl
sdoaq3
ep rrmolq nc pleceld esasnJ uprrue.rrd cueqp8 JBJIET op InlnuosreJ eplure.rld

eourrllanuBurotoIrltilllqIJpuIulnuullrEsplu{uFeuulIrrntpprlgtus€EJu,fe0,opfBJ2ras,.JuuoeorpJtLlur.stleldtlBoEuzelrenlqzq3El lnesr€lcnrulnp6nuseuon1reuprsuJeuareJle.JurEleruop6rsrpgrau(cB9eepJupr1nda.eErdpJ ez!5 el ep
.rereunJ lnfalduro3
'rJetu ruru runrsuerurp u1 a8rnca.r .plupo1ol 6.rup (reclec
(( el€ploquroJ D
ep mfirureld eiincexi rS roleuepu.r8 ?a.r'eldurn p.inp *ip
-odaynrgpse1ranppuuSprdupruls;rdupon-ulnulrurdB egldece.r;eepp;ulrney.rdgrrdre1ae
orBJ ed eec ap gteldordu pruud

nrtued a8ap sdoaq3 rnlnuo
-BJPJ InFellq.ru 6n.gou5 mFuouJBJ .rolepnue.rrd BoJEJUrpe ep
prm(eprd pcrrseld rS Frrrlcnrtsuoo uiuarredxa pulsolog
'( E3rSEIs D ra eruJOJ ul
uprure.rrd 'elder] u5 uprure.rrd cuqulseru : raf ruiurr<i e eriniorri
e8ea.nug plBInlrdBJeJ BJe xaldruoc suerur Inlsece InJpBf,
tBJpAOpB un purnlFJle
ul_'utsecu FIaJ uI 'rolrirour 1e Se.ro
'lde.rp lqbun ur pzeelcasrelur es eJm rzpJls .roun p8unl e-ep
esndstp celuqelseru nus .alde4 ur crcrru reru eprrrreJrd .ro1rwl

-ruruap olelufirrJorrr EgE as JoIruoBJEJ rolaprurerrd eur(eard u1
'nlqtrresuu .peu-AluIrJeoJgpcseezulgipeu1 ropluJnolrlrsuo.seoreuJrraro4lre(1lugnru-S
ua;qdaq3 (Ssudrornaqu3n

-JoIu EeJEJgrpe ur.rd pzueundlnc aprure.rrd ap ericnlsuo3

'pueerdlSe

(epnueeI"irIrpdB6JrlnelnpuoauJ.reeglnrTunnllnrlualrridueJcouuor cu B erJolJrl o plurzerder
Fcrrsuld EoJelnruJod

elnJsounJ tprtuld urp 'cnue rnlntdr8g urnpelrqJu ul

elelnJexe 6l.rnprz op ere(e8ep (aluapuod

-epur areurisns ep elueuele alourrrd lurs mln3ruod re rlrs
-utu ttdprg 'prrurd urp lrnJlsuoJ else etsoJB 'pprurprpc ulp
luln3oxe euoJo op pldrual ep efiqosoep erdg '.lpsge6l EI ap
rqrJ gord nJ EpnrreJrd atsa aridece.r ep pldruar renspd
u-rS erec n{ous rnl olrngrJle eleprure.rrd arrulp e.rn8urg

'ereotpSreurard u.rnlcelrqJe uJ pJ

-oda lncug nB oJ€J alalrlezoJ e1 piunuet es plurf,ur ap JolrJnprz

BeJetnJexe BT 'llps Enop nBS Bun ap plupaca.:d .pnerd ap
-ueslnoarpnsJcFnonrlo;JopnuJse.orrlnu:lel JyeodlulrzeueprSsrueeeuaruprduoeJe;lJtauolelsnodr6tu.BrueItdeeutuFnSnglErrsrnulenollelnnldoEuSloatJauEu1IrEl

'Izqlse puld alulrFrceds ep BJnlEJOlrl ul
piuelsrsur nc ptsrsrid^ arej.igerSodoi u nES rol radeuiisep

EaJBJeprsuoJ ulp eflsola.r Gr.rilunuep 6<rep.r, urp elduel r>

nes ( oJrurrrd ep eldurol D srz u-s rT rrJgrpe Jolse3e JoJnlnl
'xugg ap Irnrple lBnlIS cuarqdeq3 m1 reprue.rrd rnpxeld
-I-nurrleroolfx,reesIBuuarIJrdrputr'e(npad.kronumpr.mprdx1eunpugogrrJTn1rlulnugndnldtsuueuaaorr)e))npEeoSpru<rreJurulreuBonarul1eu-puIIdIBAre>Xu."nrorIBs1

:xlicEI{uqJNI gCIvoIlIgd Igwll{d v rS rHca^ In'rnJvcgu Ig(vollrgd vunJcaJrHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

pini la jumdtate. Este posibil sd fi existat inigial-intengia de

i imbrS.a piramida in intregime cu. granit. Insuficienta
finisare a placajului de granit gi completarea p.5r$i. superi-
oare cu caicar s-ar putea datora grdbirii lucririlor in urma
mortii Dremature a faraonului.
Pieoiuparea de a proteja de rdufdcdtori corpul faraonului
defunct si intregul inventar funerar a condus la amenajarea
unor accese cdtie interiorul piramidei, ascunse gi greu acce-
sibile, protejate prin lespezi imense, care blocau definitiv
intrafed dupd teiminarea ceremoniei mortuare. Coridoare
rsdtruimfltce[tgoi rbi,lfusrtcradlbii[,temaeunimtea, spiavrucdlr-imsdeinnsduacl[ in eroare- pe
242
piramidelor,
242. DAHSIIR-SUD, Egiptul de jos,
deschizindu-se citre incdperi dispuse la niveluri diferite, rInetgraatruelavienchci,amdienraastsiaepIuVlc-raald(2a723p-ir2a5m6i3d)e,i
una dintre ele fiind destinati pentru sarcofagul cu mumia romboidale fusese blocati dupi introducerea
faraonului. Pentru a nu fi strivite de masa piramidei, aceste
sDatii erau executate din blocuri de piatrd duri polisatd; sarcofagului faraonului, cu ajutorul unei herse,
p.tttru incdperi mai mari, cum ar fi camera mortuari, fiind un bloc enorm de piatrd care a fost ldsat sd
iuate mdsuri de prevedere speciale privind transmiterea gi
reoartizarea incircdrilor. alunece in dreptul ugii prin indepdrtarea unei
grinzi de lemn.
tn coridor de numai 1,5 m ligime, inalt de 1,17 m, cu
deschiderea cdtre exterior situati la o indlgime de 27150 m
deasupra solului, stripungind masivul piramide^i lui Cheops,
coboaii mai intii in pantd de aproximativ 26", pentru ca
dupi 103 m, socotili de la intrare, sd se oizontalizeze,
aiungind la o incdpere escavatd in rocd sub p-iramidd, ce
trebrlia, probabil, sd fie urmatd de o alti inciperer.-ca
in

cazul piramidei nordice de la Dah5[r, dac.i lucrdrile nu
ar fi fost
abandonate. a fost tdiat in nucleul pira-
Atunci,
din galeria ini1iald,
midei un coridor suitor, cu aceeagi pantd, pentru ca, dupi
scdotisrnlpptoiunznuiEEgiaeorbdealaotdczucidruidlocrreieadi aedppeijriaaamtrreiid-a{eliiz.ca_Ataerca,ecetsextreull-u-cciunrliuga :arijecitezsautull-tpiiaad.vsinid-
m, coridorul se orizonta- 243. DAHSIfR-NoRD, Egiptul de Jos,
mentuliri. Dupd un parcurs de 38,70 regatul vechi, dinastia a IV-a
situati in centrul pira- Piramida
lizeazd dind acces-la o incdpere < geometrici )), atribuiti faraonului Snofru, con-
midei, cu dimensiunile de 5,65x5,15 m in plan 9i.6,75 m
indltime, denumiti gregit de arabi <t camera reginei D, care ceputl gi rcalizatd ca atare, incheie procesul de
constituire a mormintului funerar regal, deve-
ttn i foi nici aceasti terminatd. Culoarul ascendent a fost nind sursa unor multiple reludri ulterioare. ln
arhitectura funerarl, piramida geometrici repre-
continuat cu ( marea galerie >, lungd de 46 m, inaltd de zintd o victorie a concepliei tumulare de tra-
7r40 m. Asizele zidurilor de calcar avanseazi, un-a.i1 raport
c1u10c4eamla,ltii,ez<uenltaetndcionrbeplalmrteenatus,uppeenritoraurSc,asdqesficehiadceorepaerditei dilie sud-egipteani.

243

.u d"l. de piatri cu o pantd uqor sporitd fa15 d9 cea a-pardo-
selii. O ariticamerd, iituatd intre dou[ intrdri strimte ce
urmau sI fie inchise, dupd depunerea mumiei faraonului,
^orPiniahtrearsde.incocnadruecseinlat
cavou. culoarul, galeria, camera
executate
mortuari, este perfect lustruitl, iar imbinarea blocurilor
este executatd cu atita precizie, incit rosturile nu permit
pdtrunderea nici a unei lime de cugit, nici a unui fir de pdr.

511C0ammerlaiEmimoertugai r5d,8, 0c,umdiminednlfslmiuen,ileexdeecu1t0a1t3e0inminlutrneggimimee,
eedlxienemceeirtnaatent igt'd,iecacoconer[iaitnatievdes.ianrCcgaorfmaagneurital lfumasroatrorutnuiuta,lurfiid,eruslntenpiacaciraoulpenelirpfieitpdlecddue,

r6o

cL7 19r

-.bFi;.r. t::r

'i;:,r
..: .. ir

'zuoJq

ap rBrqJ rS P6ueIlB1eJpB op nBJO euaun eleun :(FuBsorJ GlnBrl
JnrqS.rnq) FJlBId ulp orepFre.rd nc elel
-sFreg celsel

-nJexa pf,ur nBJo oluetunuour alsaJB elezlleer lsoJ nB eJeJ
nJ elalleun 'mlnzuoJq B BaJ rs IOIUBJB ?lsJIA allul JsIpOIu
'--erJoapeJptdrurunlr(elenn.lBr^rrprudsBBeeJlrsleuourpJ6nnol-uslJru1Flu6nlulrpsanJeloEdtudr'"FFEeJyJ?lpaeJntIooSeullzaeo"qiperIutItJuIudEoBEaJJJIlarFr(Idfaue,nE.I.rcIeJnuJaSBUIdsrJIssIJCoeeedrBEI''EuaseeJtupdl6uunlIoqrsIlqJ3ucBuuepgnq
":-:i:auroeS eprurerrd <otdeJt ul epturerJd ep 6FBtuJJnoJJluuel dos(ned1sarpe.D6.utugr1ruroiuedps Izadsel Fnop 6PrrrJn ulp aleJ
socEu-:.;:i--!:_:f:;f:-:rl:.-'-(!;u?f:lal=gt'Ers?ZdS:uo-e"teaIZpmagLl3daZolrsr8)ozalgEreulJuJ-oLr€€ezJrlla€aeJluedone1leJerFgI.zslrnsEeolenureaurllurrugeponp>eu;1esrf1Jn,1nyquxogceoJe1€u1.dJr6 nc 'lruerS ep IJnsolq IJUrJ
uuiar 'sof ap 1nrdISS 'y7zle 'gVZ'WZ uI

r00Z 0

(D rm=====- \ I

-\tl$il,llii, tHl!fltc ! f{
:.' llo
Ilooo
r.: ol

:a n .-,.

!' :-iL0)-,;'

,,2
Ut ICEI\USINMaVOIUgd IEWIUcI V IS IHCIIA IO-INIVCgU IgCVOIUiId VUNJCIIJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

746

747

-\lArturiile Edificarea unei piramide, care reprezenta un proces de
istoricului Herodot lungi duratd, pretihdea o forEi de munci uria95. Istoricul

Herodot apre[iazd, cd, la piramida lui Cheops, ar fi lucrat 748
pue$rumraantreannfsp1o00rtuQl00maotaemriaelneil.oTr,ont eeclesrealraetecaozndstcrui,clpieeinptriuraa-

midelor, a fbst amenajat un drum in pant5, lung de 500 m,
pavat cu piatrd glefuiti. El credea cd realizarea acestei lu-
irdri nu a fost cu nimic mai ugoard decit infdptuirea insigi
a piramidelor.

Paralel cu latura sudicd a piramidei lui Cheops, in preajma Itlltlllrlrra I
I I
templului funerar, nsa-avuifodremse-o, pinertirt-ugnanullurdi.iancoepleerfiitiend9ug{das}ietd, t o
bazine a o
un iel de o
osabua, rpcodaltuen, g-dde, sfotilnoasittidsliamtbraonlicsppoertnultruunuozr upliedseef_ufnuncteurlaurie. o n

o I

Complexele piramidelor de la Giza reiau dispozilia topo- oolotooElolllr

crcolttr

graficd o!iarfudglracEiDonaahld5atrc. eDloirndozuidi u<ltedmepinlecirn, tadp,irteutmdpPleu_lndtrey

irima
brimire Ei coridorul de acces cdtre templul funerar nu s-au
pirtt"t decit urme, din care se poate d6duce dispoziEia d-eja
itabilitd in ansamblurile piramidelor faraonului Snofru.

t6z

€9t

plBpo 6JBC 'drt rselace ep else Grnlnuoe.rug erios rS EJos 6snB{l
-ueH r3rrrSeJ InlulruJow '( u[rEJ8d-la EqBisBW D ap EeJrrrmu
-op qns lnf,soun3 else I3 'urgbbeS Jp pns EI lEnlrs '(piurns
--moplJl oDmu3l1nlurSllElu'FrJutoJuorlJuu€reJlpoewIunrdA'gneiuJ6oJsJeos4u3spuon3sJ{ddJewegj rrB(tred-Ie eqeiSuW
IonUaOlsBuJBoJun'sJouuuEee4ldd1r8,ye Inlnxugs Ernl€ls

rnl BetJEoru gdnc

'EzIrJ q ep Joleprurund 1e 1ac etso uJnf, (S€IJn
ne-ugnlrlpqearlzzrgAr\eElBlEs6ezuetruuerteuPsmzdoJelduPuJrdundlulenp1rJJulSeun9,olrdeu7ruJru:eeErgeceru1rxer'esredBu.uruplndnruldlulJoup3oelcJlnozstl6oJp(nBJsl3duuBeoorrJzJaJrrn.JJFItnooJJtexsuElurrltrIsgelJs8seuneJel'Beo.DpHuFurnzlg)ad8luuourrnrnrpslll
6e---rBarrrBu.nFuJnpJJgoexTlu'Bo(pgt>ssllngdsoiEJeJuAsE6edEuesptcogrlpaeuedsprJJpoouteFlleodo>Jrfuull,dfs;r,weeEaIJgrlnnJFBlDl(erIrnrtenss1rpapllpBEnlIdrnJuruoruuerpserrlr8aenJJurcrldeprcssnrInsBs61eJ3uJle1aeBI3per;J3eqleFeFduuJpJenErrEJuqpdII3FprlprrJlurnspdnrJn3sulldsrauIsueJuIrEoaoZtJJwBBuJE
'srrl3ul epJe^ eJEolnJ 3p lrJorp urp alml
-Bls cPsrr{rul eJBolnf, ep rlBzEq ep 16 n.UsuqulB ep rrpld urp
-pn(9en.tsued,t6uerrSoerleez.eresuoln6ouaarpqdtualqs3drrnnlnrlusonBlJ]B]iJo.JraiE4 'rnlnldurol p1
lrJorp ep slrnl

-Els : Eletuarunuoru urnldlncs mlnlrlounuoru Brirzodtuof, ul
nJlued 'BrnlseJe EeJBolnJ rrrp rS <eJus
-aqpondl3uurudessFnr6Boor ErurJd 6rnynyer.ratuur BeJesrug urp BllnzeJ Jn
triru.rS

-se1d lnloedse 'albesdq e{urocep 'gldurrs etsa re.r}erd Brn}or

-FJ 'rrsoloJ eli3nJtsuoo ep rnlnlurJoteru raiualsrzer e plald
-IrroJuI eJol6uounJ o-Jturp t€lFzoJ 'piuepnrd 3p soJxe un
pteJu Jolrzul.r8 rS ropdllts ole oluuorsuourpu;dns alrunricas
e;u;uqdsr'apye(rrran8parnz ropdcnrlsuoc 0 erielnur ep ariuelur acr.ro

op puudsep as 61nue.Let udsns e.rec 'ridlpg
'reDard ele elrlJnJlsuoo JolripleudoJd rr.rrinsul eiur.lFd
u-'snIt(zur-onncJru;Fd1JoerpdlsJonIrJnSJooB.nrntdJcuFBezSleul'aarcJldtusuluprooecuaa(<Spr raum1er.pcl,uludnlrpu1a6plledBourJurneoptde)olrEqpIrpEvllBruJ
-II]ul plEulpnlr8uol rS ppsre.l,suen edrzodslp nenlor eJBs
6crun
:i;-:'::::.?r urp glBlnJexa elss BI€JJIndas ru{er d'usa'p.ruuprr8dunuotJereJpurreuiudJerdp ;or;etxo runlol rpnludnuIineJap€3 JeJeunJ
;1.-r:a::-::r:-1-:n::j:::e?d3rla:s'Ga's3SotBSf Zeap-pq1sZrnZJ1afdllE;e3S9-EA,eIVJ€?ZwI:€I'Isl.ds6o€VeuZqlpc ezeq llnr ep 1n1durel
BI ep ffJaung
'31ulu 33sBJl
l3 aleuecrS aseJJe nB (arJlerurs BI op tEqB es eieriuesa
(rerirzoduror Ieixg InJetJeJBJ to] nJ
aluuoricung ep.rnlp8ey
IB
'purrunl puqd u1 ri;nc ep rS asrqrul nieds ep B3unrsoJ3ns
'U**r"rr-, ep rS r1c .leulpntr8uol nes IESJeAsuetl esndsrp (ppBlgurB ul
::--;.{ r.-. ';::q11 rdlJts (Joualul u1 .rer (r.rn1r1
:-::::_::'*j.?,:: ?t';:rur ap rJnprz ea E ceJ€orJelur elEs rradpcul ep eiueuratie ap atBJOueB aletsenuoc ad pzeazeq es
.plezr.rrpeu .Fidruls
:s lapn::e:rd e neepnlJur el oJBJ ad rolnieds erirzodtuo3 'lrradooe Ftuud ur
:---::?.:-::.r-':,---f:::oalE'Gu,rS.SsdZo-e9qZCZ|rn1er-aApIrru€ererd;rs1ee urulr[
1ra,r gnre8ar 'sof ap 1n1d13g ,V7;IC .gVZ' In-(Jcrluoqerfpr,tpesnrna6JlpJoouJevfler,Bzs.ulasBrcndeput-enr,e,rstrltrroprurenildrsJertunndo1o6dJdc1ales1BuacuzIueu8orraegqJq1pdr(o'<eSaral1lq61nen3reuru.irlu,rn1eBpulonpruJuuplnlonJrlJenSoldJrlodouJapourplealrxarleooBrplurSrurnrrleJrulplolrceylJen;6rruq'dpdalnduxaeresaupzuertaeuBrr.dnJJredsnNt1supeX1reipdzds

?::;::::::':-:-::---:::--j.:'1::Jsoi::!:r.aa:p?Jquu'na3osrrgp'ueurF*urnuJaqyEreIennrrlJeJpeopodurrrJnuuep,rlnue€lrJre"rep(druor"1ruue€re1Jl.€r."qr;r(ed;ue1EJsealtrnrogrrdnrrrJrposeao^ellx€uuaorcrr ue4eqc Inlnuor.rBJ

'rd1ps op un.:r6 pnop op Fteperard llnc ap ele exJue ;epFue.rld
elaldruoa

-::.:;::-r.::p r{ alau:o3: BJBC 'sdoaqC rnl Eprru eJodpJul o rS prerrpd eunrices nJ truBJB ep rdlps ep lelrrmiep
un cnJSou llvzBq nJ pl8^Bd otJnJ o ezeeSripguS
i-J '(9992-CZLZ) e-LI B,VZelItJse.uLVlpZ,g'IVrlZrea (JlornlElrlnlsquuorEceapr
.re5a: 'sof ap yn1d13g g tntnd B oJEJ 6;u.raun3 mplduer InuBId

E;iCfJ\UAJNI iICVOIUAd IgWIUd V IS IHDiIA IO'INJVCSU IACVOIUAJ VUNJCIIJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

Pirarnida cu dinastia a V-a (2563-2423), faraonul Userkaf adopti 250
din nou piramida. La fel procedeazd 9i faraonul SalrurE'.
fdaeraloan.uAlbuui -S$airhurE' Piramida eriificadi din ordinul sdu are dimensiuni mai mo- 250. diZA, Egiptul de Jos, regatul vechi,
deste (inilEimea de 49,6 m), iar miezul ei nu mai esre din dinastia a IV-a (2723-Xt63). Piramida farao-
Tenplul de prirrrire, piatrl masivi, ci din piatrd aglomeratl gi moloz. Placajul nului Chephren. Doud galerii care se reunesc,
piramidei a fost executat din calcar alb, iar partea sa supe- in intregime imbrEcate in granit rogu, conduc la
recrudescenld a plas- rioari din granit. camera sepulcralS sipatd sub nivelul solului.

ricii cu caracter irni- Caracterul compact al arhitecturii templelor, intilnit in 251. diZA, Egiptul de jos, regatul vechi,
tativ cadrul complexului piramidei lui Chephren, este sensibil
atenuat in cazul construc1iilor funerare ale piramidei lui dinastia a IV-a (2723-2563). Complexul
Templele Soarelui. Sallur6' de la Abrl-Sr. Vestibulul de acces se deschidea
prin doui porticuri, legate de debarcadere, previzute cu funerar al faraonului Chephren. Templul < din
coloane de granit rogu care, pentru prima oare, imitau vale rr gi templul funerar se prezentau din exte-
tulpini de palmier, mlnunchiuri de papirus sau tulpini rior ca nigte masive de piatrE opace, cu ziduri

de lotus. Asemenea unor arbori, aceste coloane se ridicau inclinate, o reminiscenld a inclindrii zidurilor
din pavaiul de bazalt negru care inchipuia pimintul, iar de argili, iar in interior, ca o succesiune de
tavanele, pictate cu albastru inchis, erau preslrate cu stele incdperi simetrice, dispuse in amfiladi, cu cir-

de aur sculptate in relief. Arhitectura templului de cult culalii gicanate care contraziceau aceasti dis-

funerar era rezolvatd in acelagi spirit imitativ-simbolic. pozi;ie.
Reliefuri figurative cu o suprafa$ de circa l0 000 m2,
tCdehimn2e5pap2hslu.retldiunaiiZd<aeAdn,ionIEtVl gvoa-ipaleettau'rp(l2da7d2mle3pat-ioir2aes5mv, o6riledu3ega)iat.itfuaaSrltcarvuuoecnntocuuahlruati-i,
din care s-au plstrat numai 150 m2, decorau intreg ansam-
blul. terii proprietililor pietrei: supo4ii verticali se
detageazi de ziduri, iar interpretarea lor plastici
Odatd cu dinastia a VI-a (2423-2263) se revine la carac- se elibereazi de amintirea formelor construc-
terul compact al exterioarelor gi la arhitectura severd de liilor vegetale, prezentl in ansamblul lui Doser,

pilaqtri.

Asupra regedinEelor faraonilor gi templelor destinate

cultului zeilor din perioada vechiului regati executate din
materiale vegetale, se poate judeca numai in baza copiilor
in piatrl care se glsesc in cadrul ansamblului funerar de
la Saqqdra. Nici templele executate in cdrdmidi nearsd nu
s-au pistrat. In ceea ce privegte templele de piatri, depla-

sarea capitalei religioase, in timpul regatului de mijloc,
in Egiptul de Sus, a fdcut ca unele temple din nord si
fie pirdsite, altele, situate in Deltd, au fost acoperite de

aluviuni, peste altele s-au suprapus noi edificii. Din aceasti
ca:uzd, unicul templu de cult divin construit din piatrd
care s-a pistrat este cel de la Qasr el Sdga din Fayyflm.
Planul siu cu gapte capele, precedate de o curte, anticipi
compozigia templelor de cult funerar din perioada noului

regat.

Incepind cu dinastia a V-a (2563-2423), se dezvoltd
construclia de temple inchinate Soarelui. Clerul din

251

tl r din2a53s.ti(aiiZaLI,VE-agip(2tu7l2d3e-2J5o6s3, )r.ePgairtauml ivdeachlui,i

Mykerinos videgte o modificare, in cursul

execuliei, a organizirii sale interioare, ca urmare
a ldrgirii bazei sale. Prima galerie descendenti

a fost abandonatd, camera sepulcrali, adincitd

pentru a primi o altd galerie de acces. O a doua
camerd, in care a fost gisit un sarcofag, ale cdrui
020 fele verticale sint tratate ca nigte falade de palat,
a fost sipati Ia un nivel mai scoborit.

r64

s9t

-eFrrfs,uuul rops')eulBouJS>olnIrou;nInIuoIuJEuoJwI r'Irreei.llrtgSudtruunarlrnpleclusmnsuJ6noppurooIqzneFrtSsteulnrauaccpeeluuroruprrlrse'(eleup-r1up1erdui
-'IeJdgIn'uI-4BnBuqruolnsseuruurpuIpdtuuomplluarpefptduelreapJe'eurnydbsbuuu$.rl
p8ugl ep
prsEeJV

'mlnuoBJBJ IB JEreunJ tlnr ep pldruar e1 puld olel ulp aJrlu
-rrd ap gruorpred BI ap puruJod '1u8a: JBraunJ rnlnr8euoc
InrJEueJs FrunzoJ epredpcul 'leI11trEJ JollJqlueu IB JEJeunJ
m1ntpJ eleurtsap rrieds asioretunu ep lulueu8erg Fr^IsEIu
pgle FS op
dorul u;gbbeg rS e4g BI alelequlsuru 'e-A e
ronsuurp pdurrr uJ 'Flrqosoep^ a:uoldruu o prpduc rlnJ op
EJeruBJ <EJoJ u[ er-udps nBJa oJeolJelur rrieds rorec u (to1e]
-urruJoru InzBJ uJ rqesoepul 'e-AI e ronseulp pdulrr u1
'FprruEJEJ ep r.rnprz ur.rd
n6ce;lenozrp:elxserd'rr.iIeBdSsJoAeStlUgBaJIpsentdesprepcer.lrndJluegps
eleluouBJeduroc Inl
u1
(gs1ug pueod o

n(grireledrsdJarrup un opnlJur aolsepoJqBuJrsu1euJreqcQezuyyg, eaBpaf,eUlodJBortcuenuJ
eJErJurJd
'BueI1ilsee'puu.urepeleldlBe-qeAerlIspBerouepriucBlnarrtlesnnuclooporueoldlpsserleuptlrlae6dpreue1ucci
EJ IIZIIuEJFJ _ln)ol
.rlLqqeq 16 e.lgbbeg

ap drr ]secv 'PslEJ
ptJ1ounlJelaotexdopomplleJndlJpoerproroJuoFIJnllulnnoziJoeluJrqnoJupBrrJppeduGunrJculoipEudIeaJpwouEIn^.IBDeupGePdretupurno6u;rruuo.nrnrrodc
eu(eerd uI aluge (pprurg.rgr ep (eretcur.rd elepqerseur u1

'JorJolul rnprieds e
pnurluoo arucrlduroc o oJtFJ epuB cequlseu dn ap cro1r.ru1

B-naoorJJrurlBIeuIFunJaJesqtduupEpnarzJrrFueunlSlelenge1nltseuluB1'ootlndrudlq;euraBVrJnedgcorcBoueurpcSorplresuuBear(.neor3rp.eonJrr.puprdm'nutdrlrsolor'olurrlsbznJllueoBlqnuqppoBuunoSgol'-uper8etripuewunurglrdrldJurputdpuI1-lnccleentl'lu:ulu.rEtrraoglA6sul9erutrJ9uocosoplao3aplu8pupo.ItepqtuFcruuIJrmSrgree.iortCJl;olpJcoIgeJuulBqpgso ?qelspur d;r ap

rnlnlurrrrJorrr eglnlo,rg

ru-ocee,plgrlpsurlooolsI€dotslJnnu6ao1n'uu5e1l-xei1AFaudU1JB'otesuBrrtflJeu,eBrutqpJJsoluereluuppIrnepldulerulEnrrr8cgeeIrnlrprpJIFaeoJrlprJrBEseeIoIOrdluJrJnlBuBJulles-'Ipelusrpo'eSFnJpeullEru(pnuAr:FrrpJsrJreruErspoJeucolpeulJntltpcueaeu:'eelrIuapqc
I .eerlndrllrnpu.aruranpnlc:mlueeldasreeeloarsirrzetogrdllruupro6eolp'spnqqlodeduqooeq.rredIlnlEtenu1IIoJeJdpJ''Bmu.{r.JrgpebdsbOsel$pFJtU6oorBureJzEtllgnJ
alurp rmSrpod ep Buoz ug'qp.rng B6qrnV1eE.rIuoo5lBoulaISJenlu1gosue'us -[ 'qgrEc Bqv rI
B IaIlsBuIp iluouJBJ ep aTEJIpTJ
guarpner1edcapp.1lFpdluunllrrr(urdnruTpcoxppu:qoguug1nrc.nrrlornS-rurdtpeudrldpnecpirersrgu'lrronuorl1edmJpeu6ponrsxuuepopgrustnpecsplqpldn'trrrpuuaep:edrta8sz ep InIer€oS alalduraa

'ua.lqdeq3 rnlnuoeruJ IE ( alBA urp pldruar D ep rmlpp tBntIS
.rnlnxugg ole aJeorJolue JoloqBI eie; ug Eoulls uI tBJtsEJuI

InJunlrues tsoJ g ps ornqeJt rnlereos .rolaldurel .FJIdIUrlSoOloJrdSUES
un 6ernlsole n( cIn'gorDlse'runrlnpuolnee.rzuy(srnr.:roeglndedpluep:8etdluqrp.eru6He-,-?nUe

rnloJeos Inaz
rorlsuurp IB UoEJBJ purr.rd ad teunecsuJ E aJBJ 'sqodoqell

IEL, ICSI\USJNI IICVOIXAd IAWIXd V IS IHCAA IN'INJVCAU IgCVOIUiId VUNICIIIIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUi IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

Arhitectura primei perioade

interrnediane (2263-2050)

Activitatea constructivd indreptatd cdtre realizarea unor
edificii monumentale inceteazi odat[ cu prlbugirea auto-
ritdfi centrale in vremea dinastiei a VI-a, provocate de
p-suctlaevriiliorg-u. vDeurnpadtoarigloar-nluomcaitali, <npormimaarhipi,er9ioiad{ed
cregterea
rdscoalele
intermediard r>, corespunzitoare dinastiilor a VII-a 9i a
VIII-a, care menlin capitala la Memphis, 9i dinastiile a
IX-a gi a X-a, constituite in Egiptul de rnijloc, l1_H9ra.-
kleopolis, suveranii dinastiei a XI-a, originard din Thebai,

reugesc sd cigtige prevalenld asupra dinastiei care domnea
la- Herakleopolis.
in paralel Ca urmare, in jurul anului

2050, unitatea regatului este restabilit[ de faraonul Men-

tuirotpe (Mentuhbtep) Nebhepetr6' al Il-lea' Refacerea
,rttitefii Egiptului inalgureazd ferioada numitd a < regatului
mediu,l sau a <, primuiui regat teban D, care va cuprinde 255
dinastiile XII-XIV.
r.{,r'hPireecstutraa perioade intermediare, in arhitectura
f,unerard in cursul prirnei
apare mormintul rupestru cu o- sal6
funerard particulard
transversal[ in raport cu intrarea 9i un portic cu coloane
fasciculate sau canelate care suporti bolti false. Un model

de casi descoperit in rnormintul lui Mentuhotpe la Deyr
el-Bahri infd$geazi o curte plantatd $i un portic de acces,

;"f'Xi'Jfl ?triJfi :'iJt""T"tT'i:'ff ?t1.f "o:l'.TtTi:,;J'X1.
fusrerar i{eluind activitatea construciivS, care trebtia sd-i intd-
-a.rlnsambiul reasci prestigiul, Mentuhotpe Nebhepetrd' al Il-lea alege
pentru'morriintul sdu un lbc situat la Devr el-Bahri, in
lA:::ii;, ta de Tliebai, pe malul
D\eeb1h'relple-Btr6a. hdrei ioopuu.stuagLbNryipltu-aluIi.qTrlinp{ulolr-d,elamvoesrmt fain15t pentru care opte.a-Zi
e6te acela al unei piramide de dimensiuni modeste, ridi-
unei-mastabe construite pe o teras[ special
cate deasu-pirna Monumentul
faleza stincoasi a muntelui.
amenajat[
funerar este precedat de o ampl[ curte accesibild dinspre

754

fi6

L9t

9q(.

'--r:::q:-j-:a:1:.jr:--r:l:::nr:.:l.l\::e!t:5:t;a-::s'r:G"u,sSJnnougln{oZuelol-rEptJZrIpnnZ,JurddnInISe€lul-AnlAruu'r,IIJsJVoqoBZrsJulIsFIe€.uJltlBlsl.l€Le,g€lIdnrZJrd€lupcrl] -aJd plulr; orurT ul 'BrpbbBS BI ap FIqUESUB ul rS Fluaz

€aJerSrru ElBnleJ IOJTsE pulg'repruru:rd
ueInruulsdnolosg^loBer8npelFure^oudlrrszoJoBd(JJusoourJnJeJBlxI3onlBlqdtrrluBrproxluFlercqJrElsPnzfrt,sooIJnss'(esrpsnEJlnBiElqJPuuJrerpIsnuldBuEuJne
-'plaledJrdceueudBeI )e.puuJrEuJdexuenJeIsnBlquerpBseuiuBrpuulol6rFalsperuJBIuJBrIdu
-'.:-:"::-r:'_.:':--:_:.::-r:-:l.-:I:':n::r:-e;:1:r:,'a:(:ttt'g''ra:jtr:ig:.tcsldsizoaqat-fJeq€cste3uszpaoatzrll1ard)no:loe1irrq;;deunre;io-u3:lAso€e9B1tuIe,IdrV,J{ep1z.Isedelfo€nlu6IpJrle.srega:J€'oog4ouu7duuolnlpqnzJ es Irqug
B prrsEIJ

ErrrJoJ ap oJrqosoap eJds 'JorJslxo OIaJEJJrs6eJsorqrcJsoelup FriEds
olrJnsrl
eJlurp EoJepunJtRdeJtu| gzEozrlEeJ
-rod piualu^ord prpder caqreo rolapuiuJ Inrol uI'guueldr8e
PJEJounJ EJnlJetrgJs uI FJBo BlurJd nJluod 'IJnJIlJod uIJd JorJ
r-3B1ix[n3u3J'.1lpe3soos(rgmJFssupoEluJlEsJrareppnrrur€rErrJdrdEBZeeqld€ol Jelpual le€uderzpoBdJuSroF3J eielxe geligzoduroc
-:--,:,-ii::--::-::::'j::.:-:;l:::'':.::.::.:::::':-::.t,-::i:-nle.t:g,::fS,eurn8:r.Car:ppztispnetted.e\-nllauolauEu.rrnaSuJteaI-rrAluiee'rIuJ;oaEIls€ed'rtoloJesLzoJrur.slteoleaoJnnldrnoulodeJsqprlestuErneoqoJJpJJ3l euri,6rd
:Tjjfjfirunral'o orsoluru€ mFrq."'Su'r.lofil"l|ilr,..r, l"rnclt.rod
ssrqcsap
t-oFP]oBerUupIuJ€JeBPosnroSJdeloulqoj(oErFl3u13rglEpeuupJtlpltlFruaspldlrlB3nsegurtJoJu1lrJc{o'FreneerteppJeuelreld3esrllpr}oJxorBslBendod.csIrrsEqnrdeoEruip'-respIBJp.llIdn.u'cnFr$llpo'erppEnIugZlorlrrqrnrr.'(rnrnu:PeelpsplJldpBuuruluuroBrolnrcEFSeSs6nIolBEd:ftur,rcroJsio1freul..B6ruenepdndued3e_nn'ppeerIlpipdenqssru;elrdrortsuosduuele3roeruqppp"rl
.ro;epeieg e5ig"redy

:- : -- -^i- i .r-rrrr-r,-{r*.rl] rnlnuoEJ€J rrr.ueJ^

:r r:::-: .-iJ :l cier iS na1 ap dn.r1 nJ (ptoJ
r:-r:,.:e,,-jS.\:-:::;.rts9:o9::Zf.1-e:ttpsZILensdredeuISo-Ag'rIn,eVlnZxeuIgfgllsse.gulnglpl1dr,.uVgqgacZtaars

pf,rprJ es ere.rec e"rdnsuop rosuJel EzBq F3sJqrul oJEJ cB.rod ge8s,r gnlngqcaa

un Br II seJJE ep rn1n1nqrlsel pcol '1;qug-le JdeC BT 3I€ eJe;:eunJ
mr'nnJllnntsrleqlnd3nJsJAlIEnJuloullllarsulooJdpoorpuJJldrsSuusraeeolrcee'ueeptpurenuuprosedlFdulrno6qfe,nnrseierqp^udlnsJeaulJerBsJJ]8oe3u^3nrpJJ
lol un-Jlul PzBsJluaJuof, ;o1arue"r8o.ld
JBlrun rnlnlqurBsuu edrzoduro3
'olluul rrnprz ap tu(atoJd 'ptuud (1.niiegE-trFe z.sr,ltualqs
ul runJp un-JlurJd elBA eI op Inlqulesuv

: J'; .:3J\USJNI SCIVOIXi{d I!I!VIUd V IS IHSIIA IN-INJVCSU ISAVOIUAd VUNJCIIJIHIV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

Spaliile interioare ale templului funerar al faraonului

Mentuhotpe Nebhepetre', ca ,si cele aferente mormintului
reginei Nofru, sdpat mai la nord, in aceeagi coasti a mun-

telui, sint decorate cu reliefuri.

ARHITECTURA REGATULUI MEDIU
(20s0-r732)

Ammenemes (Ammenemhet) I (2000-1988), fonda-
torul dinastiei a XII-a (2000-1798), care mutl capitala
de la Thebai citre nord, in apropiere de localitatea actualS
el-List, lingi Memphis, reia, de altfel, ca gi urmagii sdi,
tema piramidei ca mormint regal. Ca loc de inmormintare,
Necropolele faraonii dinastiei a XII-a au ales necropole diferite: Saqqdra,
el-Li5t, Dah5[r, Fayyrlm. Lipsesc insd acele resurse,
regatului mediu umane 9i materiale, care sd permiti constructorilor noilor
Pira-ida piramide sd atingd mdrelia complexelor funerare ale vechiu-
faraonului
Sesostris de la el-Li5t lui regat. Pentru piramida lui Ammenemes I, se utilizeazd
materiale de construclie recuperate de la Giza gi Saqqdra.
Ternplul de cult pCiararmeziudlatatfaarlaeocnonuolumiieSiedseosmtraister(iSaelenw9iodserEm, iSnei nduesleurctr)uI,
funerar al faraonului (L970-1936), de lingi el-Li5t, are un nucleu format din
doud ziduri diagonale gi doui perpendiculare, intersectate)
Sesostris din care se desprind alte ziduri, impirlind volumul in 16
casete umplute cu nisip 9i pietrig. In pchimb, placajul
Monurnentele -pIimraimnitdee,i este de calcar alb. Recurgind la aceeagi imbrd-
funerare rupestre ale piramidele construite mai tirziu, ling_d DahSrlr

aristocraliei de la gi Fayyum (Hawdrd), sint executate din cirimidd. In schimb,
Reni Hasan
cavoul este de reguld ciptugit cu granit.

Unicul templu de cult funerar, p[strat din timpul
regatului mediu, al cirui grad de conservare permite
reconstituirea planului sIu, se afld la poalele piramidei lui

Sesostris I de lingd el-Li5t. Remarcabild este aici include-

rea artei statuare in cadrul compoziEiei arhitecturale: pe
de-o parte, este de semnalat allturarea la pilagtrii curlii
templului a seriei de efigii ale faraonului reprezentindul
a$ezat pe tron gi inzestrat cu atributele puterii regale; pe
de alti parte, efigiile care flancau coridorul de acces, infi-
flgindu-l in.picioare, ca vicar al lui Osiris, cu bralele incru-
cigate pe piept gi purtind insignele zeului morlii.

Rolul sporit al aristocraliei in cadrul statului, permite
virfurilor acesteia si pdrdseascd obiceiul vechii aristocralii

memphite de a-gi construi mormintele in preajma faraonului,
principii locali preferind locagurile funerare rupestre mai
izolate gi sigure din zona falezei Nilului de mijloc, realizate

de ambele pI4i ale fluviului. Cele mai vechi morminte
rupestre, datind din vremea dinastiei a XI-a, se afl5 con-
centrate in apropiere de aBceonridlalatisapnri,nfcaippitlocrardeinsereegxiupnliec,l
prin ingiduinla speciali
in urma ajutorului dat faraonului pentru redobindirea
tronului, pe citd vreme virfurile aristocraliei din Thebai

continud si-gi amplaseze mormintele in preajma com'
plexelor funerare regale. Conceplia de plan si spaliall a
258

r68

69t

r::;,- -r-.JorJalur ounJ 'rsrleqo un Pil?ul es - Inlolud nJ 'oBI ul esrg^er es E ep atureul 'p1nIIN Ie ierq
nc lnzp^eJd rrqrT rnlniuel Ie naluep un-rlul '(unqey)
uJ glsB^ o un ap rnlFqPrrs
?:::.::*l Jpros rnlnldruol rrJnl3SlrrlJe EareroqElo
-':r(-u€.*-fi?;e.-tr::i:-r.:sl-toongfflgueszprp)nul1nornu-JAo1sBdvJrE.8ErnJgl.asferlJB1rdt'onUsssen€]ugesJlpr4Opoe(dSgpOqVIIcnIeal.d6H,r9luZu1enlpJ1 uIenEusrdJqunpas-Ir-lluor JeBBIns€JlzslnuelJJeJodeo'JuEPrBtsrn/c(JlS(tsBrJu{soosteWlzsBornoJlnBEJv'IeonlzlnIunlIJlNe^orJJuorulrglrupoBslolJsJPup^oreqsr
rJBJJnl rJBru surJdoJlur nE allsBurp B-IIX 8 urp ruoBJBc uBrlpf-Ie IIXIq€lserd
ueld ep p6erg
'r: :,: i::; -trtElrrur JoIJBJ€J un plpdec rnplq 'TJFAI0ZAJ EOUOIuaSE reun OIU OIBrJ
-=?i-i: ? rr1alp tlnr ap alaldruaa
g:reld ap €JuJalrqJe <ol€le8el ortrJoJ -elBru rzoAop eJnpE nrpeu mlnrJedrfi EpBorJsd rErunu JEC
l'':'-=<.:-:::l::::-:j:;:i.::::::.:u':ijt_:=j:.:t:::o1attJpne,Jt)rauapJetrutlltessguennelrdcroaprro$aard€sptJaual€adoroxcplaeuerI(snc(1uun(see:rresuqnlqodlcJfe,suBgee3-psI
'rnlnJonuBs Bur(BeJd ul oleeJJ rJ?zosB u!riezn eg Es nemqeJl
6roprP.rrnl eeJezrlaet BI nudrJrlJed erec 6ruaureo ep iltu ep

-:!*-:..:.r:--,:-:::".-::-,-'::..:t::-a.j:-?l:s:;pa:{t_tia)nrladtduutaauurlol d1u6ruJeo(cooJ1rOrJnuq1rrpIJce1uuerep<oJlBuoJeJeruqnnd3J e[raz 'FIBrJeds Flol nJ Jor]ues op oJezruB8Jo o cuBJod

-Iueluo) lul^n3 un rsoloJ B nJtued 6neepunatd JnuE rnln]
-dr8g ep eleruelunuoru olriJnJlsuoJ JBSoJou poru uI

:::r:'f;:a-'t:n-::;s:=-:r:-:::e:j-:.:':-:::';.:--a'.;-:-:::-:::'-::r;:3::.:::sz::i:::'oo-:(dpgzlnf;-pJefaaa.EZp.teta:paJa-iua:c$a,nrrryeSmdrQ:n::deddeJeldpgB:na;rJ8.lJnpraena9lJcu-lce.nAroeu.onuUlodpsuoeraIui€Ir.SpBapdeJoJerr€rlrronusrJ]lsfpegrIeFeuuveIIllnlEdnrpurlusJnrpo.6ruegq^rlFJenigrrJedrIlrZucucusenerenopgJpJ^l Fopllls6oBdeql-IFIII€IsEo'es-olJsrtduuBerptueIloFrJulllulsBvuI FoBooI JnBBpeJurauoocJJrAuOnJurEsrJupIenw(qurrrlpslrsrat,dlrsBeu{pnoeu1p6
up-onnds-rJqBlupIlp'IosplpBoWoclostrJosnuuJrlJpodo:w(oaJlrBendItpea3rpl€rIoEnJelldJerrsoutpo(erluum'eeorrE1p0rpu0erztzaxerdpz')A(OrFsLleArllus1
-uI-ppo0uIrq0se]rEe0lndpJ2uls)a(PpolIedpnqrpnusozeeppg-lruspaEortcEueuoeolu-pdr1lull1FeuByslIrvdoEolFuJEurIIeeJIDIlu'esor'EruporuIe.tro/epI3uIpprInne'Ul(rrdupqntB.eu{rlAasqrooe]uopl-tulrJupdrorrprqol'redJyuuclF-urllqiBsoo8nI])InuloprlsgloJrrr-leou1oundsd
p-t(-op-'lsIeIoEqtIlueulu{rJeFJluJlpnBuJEeJeoUouJoutpurnlHoslr.Jllnrruone€l'oqBgglnuulJnqeronsseuuBuu(rrpap3iuroeuoqruIltpreru-cJioI.se'Irn;I1peorIl6uI1ld1dBeeee6aeJtlr;1amIrsqlEddnaoJqpoucJelelneJuBdsloJtsorfB(u,urrueata;celnnlprrrlslliunltJezoqelrlonpuuuulsJdnu'oovrlsurJspurureIpu8ndlrooleUJeeoqpEoO.uouJrJp.BocrerFJutuuJnnEreIsnnnJlpp^edgtBeetnlEudulprprleBaiJtrlzexuJBeeooaaoalrlrdJIddnoBuEBFsrJSJruJJerlosrunnoiJnupqttrcfJJooJn,uueefdusol,ll]
oIesrpeJopruurnJdeIpnl(onJldlnupJeolrud Inuu-elSJeoJllruJrnJnsBrllouqBoUEa)JoeJJnprJenpJsorllauqood
€nop oleo oJlurp 1nun lrgeqotd cru 0Z op Usul 6zol eleolnc

ep tllouoru JSrIaqo un lloep trnier.turdns e nu 6sr1odor1e11
uEulnIp'-,r?JleUuldl(laJlJe€'dGos(Ec-rSAnoltn-qoOcz)rcuuoDoIBIrJAIeEJdsTlrrSnlEsuoIonsJEeEseeJpnrnFllEeuSuourBqoJJrBauJlJ Gnlduet

Beurarl
alrruJod

lnlnd nB eJBf, oluetu8uu snlJul E >lEuJs>I EI ep uold eolreJl
l-I'InuBBuJ1-oIosItJIporuruuIvIneIlonmleecll'el{nJB.trlmnUopudeJr.pEurroal>ncpIFtunelgn's1nuteleudolup8uJeer6rEe;unAt8rrzeeJrcp.grJrret;ouoIlpBrrurJdiyBeInfdpopup'prnn.rJr'EnlzeSod4nleate}crlururuerruJ.rllunsnEpoFIpdp]IdronnrlJpiiJpcelsnrJluuqsrooreIsJpsB

-oepul olnJsounJ luls Jolrez mFUnJ otEuDsep eleydurea
'Jol InJIOIUBIp IJo IJUrJ ep ,rneruxo;de
nc elu8a purg eJotsece ueurripul k acrropotoJd D oiueu
-opJo lesrz-eSe puSurimde .apuo8rlod r.rnsng nJ eloueoloJ
lr'
ln.rpdu nB olurruJorrr JotseJE elacrpod uI .mlnDunJap
eeur8erur nc eSru ueuriuoc csrqcsap c.ripltoc-dapnarra1dngqiurlSsool

un bp piepererd'(e,ruu rs.r1 ul griirfdiul

: FJBIrrurs BJe UBsBH Iuofl Buoz urp erlsednJ JolaturruJoru

1 r::,f f ]{}{EJNMCVOI.){fld IAWIUd V IS IHSAA IN-IOJVCAU ISCVOIXACI VUNJSAJIHdV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDEINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

acestor lucrdri s-a construit, in apropiere de oaza Fayytim,
un orag, croit dupd un plan prestabilit, unde Sesostris al
Il-lea (1897-1878) igi stabilegte o regedinli temporari.
Oragul a fost plrdsit dupd aproximativ 100 de ani de la
infiinlare gi a fost acoperit de nisipurile pustiului fapt

cdruia i se datoreazi conservarea unor vestigii. Inscris
intr-un contur rectangular (350 x 400 m), oragul era implr-
m1itidinl doud pirli inegale printr-un zid continuu de
cird-
nearsl: partea mai mare cuprindea locuintele con-
ducdtorilor lucrlrilor, reprezentangi ai aristocraliei (in
numdr de opt), palatul faraonului, din care nu s-au pdstrat

decit urme neinsemnate, gi numeroase locuinle, probabil,

ale lucrltorilor calificali. Partea mai micd, rezultat al ampli-
ficdrii proiectului inilial, dar realizati odati cu restgl
oragului, cuprindea numai locuinEe ale lucritorilor. In 260

medie, parcela unei locuinle destinate reprezentanTilor
clasei dominante era de 25 de ori mai mare decit parcelele

locuinlelor lucrdtorilor. Amindoui tipurile de locuinge
erau destinate unei fclosinle indelungate.
rr Labirintul > In zona oazei Fayyrlm, faraonul Ammenemes, al Il-lea

a construit o vastd cl[dire, un centru administrativ ;i de

cult, care ocupa un teritoriu de 244x305 m, cuprinzind
un templu funerar 9i un palat. Denumitd de istoricul
prezintd astdzi ca un imens
Strabon <r Labirint D, ea se

cimp de ruine.
Criza economici gi socialE din timpnl dinastiilor a
lXaIITI-haeb9aii a XIV-a (1785-1680), cu cap.italele respectiv
gi Xois, determind un proces de destrdmare a
unitilii statului. Aceastd situa,tie creeazd, condilii favo-
rabile pentru invazia hyksogilor (in limba greac[ < condu-

cltori ai unei ldri strdine r) care, dupi ce supun zone

intinse din Asia Anterioar5, pitrund in Egipt prin istmul

de Suez. Folosindu-se de cai gi de care de rdzboi, cunoscind

bronzul gi fierul, cel din urmd ignorat pini atunci in
Egipt, hyksogii ocupi Delta, stabilindu-gi capitala la
Avaris (Tanis) unde constituie dinastiile a XV-a gi a
XVI-a, a clror stepinire reprezintd aga-numita a doua
ipgeriiopaldsdtreinatzedrmineddeiapreinldtleZnOla_,t5ia62f)i.inignf,orcaigturel Tahenbuali,1c6a8r0e,
dinastia a XVII-a. Faraonii din aceasti dinastie preiau
262
lupta de eliberare, ii alungd pe hyksogi gi refac unitatea
< celor doud glri r.

ARHITECTURA REGATULUI NOU

(1562-1085)

Odatd cu dinastia a XVIII-a (c. 1562-1308), avind ca

prim reprezentant pe Amosis, incepe cea de a treia etapd

a istoriei Egiptului antic, noul regat, care corespunde
dinastiilor tebane XVIII-XX. Egiptenii preiau de la

hyksogi utilizarea calului gi a carului de lupt5. Sub faraonul

Tuthmosis I (1516-1504) dominaia Egiptului se intinde

asupra unor vaste teritorii din Siria gi Palestina, iar in sud,

r70

tLt

rBreunJ nFS Inldtuol '( rolrSou B elBA D ap Benrunuep 16
opun ep 6p1uel3uesr^renpln'orcueJtooldruuoBIJJdEJPJIIqoImSOlnTTl BIB(IsrqJEBlguI-IlueJoilIeuCuI
ap In3ol solunru mlniuBl elelBds EuI-IFIIlBAnXlIsE'pElsnns8Buu1Ipeeuplrpr
Buoz urp else lulrurorrr rnJFr IB .ro1;3eg

uI rEdFS eeIEA uJp roIIuoBrBJ
uoErBJ Inrurrd else (tOEI-9I9I) I (saurrna) srsouqlnl olelulrrrrow

'eJardoJds JeJeunJ

uI PlBnlrs rBreunJ llnr op BIedBJ n3 FrnlESol oerl F.IgJ llnr ap lnldtual
rrnind etSru'r.reueJeN satuqv IouISsr IE IS I r?quleuetuv 15 1u;urrour
mlnuoeJBJ eleturruJoru etBsJ'JrEo1rueinuBrl$-loauJnIfi,JFEdaPpIBan1pJUI3JezlseeJJuBI ep
IeJ FJ oJed a.r1u1p ee.rJirgdse6
zBf, rllurp

'JEJeunJ

lrlinerponpueIn.rrldduoepl rs ruluuour orlulp EsrlirPdsep ef,npord es
BriJnJlsuoJ BI Fiunual es .eueqol rtseulp
Breedpdororuleorc.EeEroSouJDBSJgnrrpoFurBopo
E-IIAX 'FJBrounJ BrnFelIqJB
pur^rJd esnpE rBSaJ InoN

'rBlaunJ Inlnllnr elllicunJ €l 'mFzuoJq
:."-.-;:;=-:l::'r:r:=:':':r::8:!:9j::Z::Z-r-s8aaZlel6FldaZiE:)1p-EB\P-sIIAaspIeeeq>e?ilnl]ssJ€neuaurlslpIw€6rAnlqISlr€IaUn^rr
ror8JnlBleru rrJrJo$ul 3 rS slElJolrJol rEunBlsI uFEudldxagurolqtunrlxquuu1l
re;r:''sof ep InrdtSg'vuYDbvS 'rsz edele slsg 'FInlIN E Ftruftter Erled

'InlnflnJ 3l€urlsaP t:adgeuJ EgZ
: 1;--l;: :: i:o: un eP l€PaJeJd grretd aP
qa'-:rrra-'-.-r:"-l:n-ri,e:,:8::a':\:t:i-9-;9Js.2o' -['sBaqzpeLt1sZen)u1:d3d;3-rrA9aI'pV'BZ3e1q€pqIlu'sly9e,Zutlnpl

'PruJoJrf,nJf, rlnJ ep
:=ur:e:::-:5- -i:..:':':st-:g:o:E.[:Zc:a.-r:pt!:aZu:1L:landr1audste1ul-EoAlgl'aEIl'eW-rqnB1lelOsyeBl,s1reIraAjutglWIsepeuer'0glIpJ3qFc2Ipenr,dzr
rfm.srI;.qF;srre@delgFrel,rsopJe:EErneetr1lrruna-on1lJigclluroe3nlrr1n.ElEsf\r,l:3szJuioJl:Eperoo:'lTlrJeudr(TtpEeeI.srs€lqst'rdnIlEaren-1usIIpnlrluEItsn1eleoeteollctlt.Jrl.nprersrglrcerappgeeped.SularJczp;prllIsfaeleEucenuJIrJoee5aptg]ozJlupliaJslecrelJpIalnupnrraJplnns1nd€'J;nFgglIln1nreJsrIIedcntnulreBd8;ldr3lpupuenIn9dlccrllIll
ucr:l::lour'r-qJea InInleBal lns.rnc uJ

.:-'i- r t-t]\'cEu m{ds IIrirzNwJ gc ra-rsc v rs noN rnTnJvcau Iacvoluad v)InJcaJlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONII,OR

Sursele mutafiei in a rdmas necunoscut, dar inciperile sepulcrale ;i templele '.t' f ."'",":
;.-,rceptia privind .2p,".
arb:tectura funerarS urmagilor sdi se pdstreazd in marginea degertului, orientate -s

Compozitia citre fertila vale a Nilului. if:fi;*fu
m.o:-rnintelor
i:lp3 stre Strabon a menlional existenta a patruzeci de asemenea

265 morminte in Valea Regilor, dar arheologia modernd a

inregistrat un numdr mai mare, in jur de 60. Alte peste

800 de morminte rupestre, aparlinind aristocraEiei tebane,
sint sdpate in acelaqi-mal stincos'al Nilului.

Cauza mutaliei intervenite in arhitectura funerard a

noului regat nu este cunoscutd. Si fie oare preocuparea

de a se asigura secretul gi siguranla locului de ingropd-

ciune ? Locurile mormintelor erau cunoscute de preoli

gi de intreaga armati a megterilor gi artigtilor care le rea-

lizau. Sd fi constituit virfurile ascutite ale munlilor, care
se inalli deasupra arcului acoladei de calcar alb, locul

de amplasare a mormintelor rupestre, o amintire a vechilor

piramide ? Sau aceastd mutaEie si se fi datorat unei reludri
a tradiliilor funerare ale suveranilor tebani din perioada

regatului de mijloc ?

in execulia mormintelor rupestre din necropola teband
roca friabili a condus la spaiii strimte, tdiat-e in unghi

drept. Compozigia de plan gi spaliald a mormintelor se

bazeazd, pe existenla unei incdperi transversale, influengatd

de ideea porticelor perioadei regatului mediu, urmate de

un coridor dispus longitlLdilal, terminat cu inciperea

destinatd cultului funerar. In mormintul vizirului Ramose.
sala transversal5 are chiar forma unui portiq deschis. in
mormintul arhitectului Ineni (epoca clinastieit a XVIII-a),
spafiile interne se arnplificd, cel transversal clpdtind aspec-

tul unei sdii hipos iie. Rezultl din fresce cd deasupra

766

l 265.266 DEYR EL-BAtrRl, Egipt, prima
perioadi interrnediard (2263-2[50). Com-
-e _/ la plexul funerar a1 faraonului Mentuhotpe
Nebbepetre' al II-lea reia, intr-o organizare
Ft i;-

t.

incditd, adaptatd reliefului abrupt al amplasa-
mentului siu in coasta munlilor tebani, voca-
bularul de forme al arhitecturii vechiului regat:
in raport ccaupvlotilupmreuvlacleonmgpl apcot ratilceplieramdeisdcehiiseEi
'\\
mastabei
1\r,,
cdtre exterior; uniformit5lii faladelor vechilor
morminte ii este preferati o compozilie axiaid
care pune in evidenli o faladi principald.

267. EL-LIST, Egipt, regatul mediu,
dinastia a XII-a. Piramida faraonului Sesostris
(1970-1936). Mormintul de tipul piramidei
revine in actualitate, dar cu dimensiuni mai
mici) executat din materiale refolosite, extrase
din necropole de la Giza, DahSur 9i Saqqiira.
Volumul piramidei faraonului Sesostris este
impdrgit, din motive de economie, prin ziduri
de piatrd in 16 compartimente umplute cu pietre
gi nisip. Piramida faraonului, insogiti de o
piramidi satelit, si cele noud piramide, mor-
minte ale familiei, reprezintl singurul ansamblu
funerar al imperiuiui mediu in care s-a conser-
vat tradiEionalul tempiu de cult.

r72

ELt

L9Z

i W@@

3

t,

I/ T

'a.tnnl

-ole asoJoJd ;oun IIJpJlsn[ oeu(lq'FIulutuep1reler eelSdaurrlrgesoglrJSSeoploFAu
JoI e:r.ruluazard ceoele
-oJJ
nr;adrur rnlrlou elaldrual 'Fr1ra;p erieuEsep o ne lSeq
'1uBer

tlm op rnpldruat edrrede ISr IOZ Joun. Fulm €i tBZIuIArp
ronplnutorqEsJBsoJoICnl,'nrotIlnecldrrruJsarlJoIIsJEnlIfn,aJlpIgJJJBoJOeeJeBlUseoAAZrelEp3ggrcuruldrexSe
m-aEqonorpueJser€:vr]zeel€mcrIxurBSaol oSne'luoogaapsrspp{er-rJcnIBalIrl8IIlnldqolIenprElrlueBIssOBIUr3qusJJrndoBeJoAeaJuJol€e'{uu'ruoonerJllyleadt:u8dr'QeSrsnregineIB',upentlrJesuoEJrls-JzedAeelneul;snsdpeJeell;Ins'ouellnuuqlulrrdln8nooreogpur
rerfurlg Eaopr Ero eualdiSa ra'rpiec.rrcuoleo]d1eBcerJSoolnlodepprcprpuuoedlen.gr r51
a;er .ropioe:d etsec rS 'mptels B eJBZrlBJluo3 op IIepI IE
r;aloslBpIlOrndInuecls'uuo1urecng.rornrpluugl JFo8r;BrdOuJBpqrdlunrql oos oJnp es alueultuop

BI ecnpuoc ualnd
nsau"re'ol iieclnep8on{.rqdnsepap.rronleriroeJprIrE6qtonzrpSJsamInolntrlouAldlputsapersiBrpIfu, oecJluugl
eletuaruepunJ rariorpertuoc eaunrice nJ ]uetlruoJuoJ
'.ro1 rdelt pdurn
uJ Jeir{J nes r6eru;rn eJlpl
elduer rS ulatp tlnJ op eolpdiurieetlg(tteozluJoouIIrUeogBJaBiJe ol?ulqf,ul

oJEJOUnJ

alduret : olrJaJlp euerSo:d gdnp gcgrpe es eleydruaa
'lu8er rnprqool ollrnlq
-ruesue ep gieg gzeepeJ nu (cltst].re 'elelueurnuour
EJ toJBJ eleluaulnuoru rolaldrue] rS cruqal t.ro;e 'e.reolduru IlrnlrotIrlrE

rcJBJgIpe ep IUnJB lenl Ie JolPJnpuot
lnrue.r8 o.rd ( lnlduroa
else Joloprue;ld udcn;nsuoJ op pJuorurpo rednlo InJoT
'€ulpow-le .r.{eq e1 ep
p.nsedn;r

elodorceu ug rrsp8 nu-s eprruuJrd ueueruase Joun ole eluJlf

'epnuerrd FJrru o EJrprJ os ersadn.r oIoluIIUJoIu uI IrJFJlur

aIiIzNvur ac rs'ril3 v rS noN In'InJVcau Iacvoluad vunJcgJlHlrv

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA .REGATELOR FARAONILOR

269

Templul funerar al Un monument care face legitura intre arhitectura
reginei Ha5epsowe
de la Deyr el-Bahri funerard a regatului de mijloc gi templele noului regat
este templul funerar al reginei Ha5epsowe (Hatgepsut),
opera arhitectului Senm[t, templu realizat' adiacent, la
nord in raport cu templul funerar al faraonului Mentu-
h-oEtplteeNpeobshiebpilectraCa( caelstIla-lmepalalsaamDeenytrseIl-Bfiaf_ohsri.t determinat
de vecindtatea ansamblului funerar al intemeietorului
dinastiei tebane, cit gi de faptul cd zeila Hath6r, al cdrei
cult se celebra aici, era considerati o zeitate a munlilor.
muntelui asimilat cu zeila-vacd
Soarele coboard asupra care poarti in pintece faraonul
ingenunchiatd,
Hathor
defunct, ficindu-l sd renascd zilnic sub formi <t taurului
luminos r. De altfel muntele, ca gi sanctuarul scobit indun-
trul siu, se oferi din plin razelor soarelui la risirit.

Templul, destinat cultului funerar al reginei, asociat
9(Ji aarlatorluziePitudnli,t),cofmapetmboorgaaet xipluesdtirlaiat
cultului zeigei Hath6r
Somalia
sa pagnici in
de cdtre decoralia figurativi (reliefurile pictate) a monu-

mentului.

174

SLt

'ergbbeg EI ep reso6l

:-=-',.,--?::--:::::I;rE:::?::E*:?39r-zapI-E!n3rrr:n3alzalsr:nlE::rxdlaan<<lapdia,orrsFueauoo.sspcnrroqdaJlFtoruslr.eorpndpcE,J>oJ.rtnduln1uololpdrepaeunppJcop(alaIepnrluaelqe?dlrelSopsulceoeeuAJcrl
;--1-:.::tl eJnftalnlJB nrtuad ecnslJalJEJEc

:;:j::, :lsedn.r elurluJorrr e1 oErncer co1
u;:=:e-;'I.;:5:Ia;'i.9r:F?g'rrlidral-.d€:0;:.go0\Q0Eu2,umNo)zuV1EuS1-rVIprInXAe1lieIe1NerecAnlol.sStrsBlslrue.ygdlptn.z(rO(n.I€6nlOp9luZeZgr.rur)

'(g11 eur8ed

:':j:::,-::-:-:':;r?:-:::i_-:.(.--:=.r:plH:qoErllaoldutFrJIqnoJrJzpesadp1lnlpn(zauuF6err6qdroipn;Jeua1u.roeIenoJJtEraiJollsoou)dIl
:.::if-::F.-:'::.a;':r:;s::?::.-iJ:::rinj.:;:t:euo8cIan'lrigqatr,6urtedlEl-Isd8ulonAvLc.s6€,Ilr)-SJnnsll-rJxIrs-lsTroleagslJ?so!pl.rsgn"9elunZruilepor

Bnop E ep reloJ BldBorp uI rsiESulls uI luBluv rnFoz FlBu 0Lz
-lqJul prlssdu EIedBJ FUE es xolduor InlnSerlul InxE uI
e.raosdaqzll
'rolrez mlnllnJ lEullsop JEnIJUBS Inun InJOIJEJSJ
aBleeppFlernJdlefn,JInedJEur3n^ruosIdloBlBsHgrprseu'rluSranl1Iun1lduluFeIql'rtullsEesuurBp u-1y gaug8e.r rnlnldural
e{B II e;ilzodruoc ug
oJBf, ed JEJsunJ nldursl ap InJepBJEs ep oJrqssoep aJds
E FJrldoJ o Jolelueu egie,roug 1S e;i;perl
-?UOIOJJEIUI EIOIE)IIJOA 'JolrunF8p^ B 9JBOIJEdNS EEUEd
JUI GJOIIiUNII 6e1eSera1

RZEAIil ef, relEluozrJo E pJr[deJ o gJJBd aInlIlSuOJ nnsBqle
puFluoJsB 6rolrrncrlrod elelBluozrJo'InlnJeJ IE
J3rpuSIeInAIPIJnIuBEJ6Jne.rceodpppzpeuendJnc3apd os eJeJ '.ropitmtu FiUEI
FzBalJoIoJd os Jollf,nlPJls
qlB un 3p elesEreJ 'rouseldol lf,odsE un InFIdIuol PreJuoJ
rr IEJnlBu Inrpau u[ mFIquESuB rIJnlJelrqJE EoJEJSoluI
'FlBdrruud ppBi€J o piuBu

-8ord no 'pruo uurud nJluod 'prurrdxe es IsIE 'preporo;
'mFIqruBSuE ole asEJel praleJtuelluleJJeItIaJFpSF(FJ lauJtuIFoJzrpJzoEEeellJuBqrneSpFJOSJoBpJ

6esrqcsap olalruod op
aunuop es slrruJod 'durl r6e1ec3 uI :FJBol.ralxe pcnseld
B-nSlppJrsIBeJdsxJalurSl a'leEFlrruicnunFyullpdzsepazto:o;oeasJ-nopeurElzJlF'arnr16nrurietz1odduueortl
IelseJB ee.rr6;ppsep ellluJed repilrrBJld siuosqv'FIBlxB
Es Brirzoduoc l$ Beacpe1lE1uIIBIJu,QI rIJlondueE:iIqde5u1IJadderloBq8nerlu(oew^rsamc1Jnnus
-OEJBJ rnlnldulsl
esBJel od erirzodsrp BreJ e^rosdelBH reuISoJ plduea

IIUCIS SIjIZNVI{J AC Ig-IiI3 V IS NON INTNJVCIT IgCVOIUiId VUNISAJIHUV

ARHTTECTURA EGrpruLUI iN pnnroaDA pREDrNesrlcA sr EpocA REGATELoR FARAoNTLoR

terase sint dispuse capelele rqpestre inchinate zeilei Hat- ffi
hdr gi zeului gacal Anubis. Incdperile destinate cultului
reginei tTalepsowe gi a tatdlui s[u, faraonul Tuthmosis, ffit

c?sInoiintlioat aaraentnlreaisutaihvmmam-tbhuolouldrleucicsia,etpeinea9llesieitoincczguierapioliecruiucnrHalilapioitcdtheesoleuprbefaoigtrpeudraoraernsgaaaztqdsiaun-ppneceuormiomdiatoperdolue.-i ffi
din fe,tele lor capul zeiEei. In capela zeului Anubis sint
ffiil
utilizate coloane de secgiune poligonali cu 16 laturi. Arta
statuar5, alituri de relieful pictat, participi la determinarea ffi
imaginii ansamblului. Planul inclinat, care duce cltre cea ffi

de a doua terasS, era flancat de statui reprezentind sfincgi,

$-

r76

LLI

trnJlsuoJ B-l rs 6JBJeunJ nps mlnldluar BoJBSBIdIUE nJluod
rirletunur
elolcod BI f,ol ruolJgns op pupndslpau (eles

aeooce9ee€$o CIooo nIeoSuilss'euoFdr.rtrroroeodspseduouol slnBJ'eJoHel6rln-Io3IJ1ugo1ISlEuoISlBJoBIsulnloBlsnpoJlndroJuulEqueAsllndaBlJ''reIegrsIBdIedJnraapSlrgu.roFaI Iu1BF6rSJI_ioIeeZJlueoIlldunuSurngEouJIJUlBoJn^l

o0@s0@0o
Ge06 0ea@
BI ep etor rurs runr ceuordr8e rlrnrellql?""tf :#lti""":
rolrJBru InpuIJ.uI arJssul es 3l\osdalBH reuISeJ Inlduler
6eoeggoo 'tpder BI EuId nglludpluoee]r^upnsnopp'lEr(sBJofeJslF-gIdJEIsBBB-ss,?EJnelourdmePgi1SrupUeeJ513aJreBpdJrrpo(adqlBnAr
ul arrrurrd ep

-naeull,ad|elllrEouwsoeddrmoEalFBIpuHao6pBpeJtueeBrJp8JBoeJtIoJnatuloqn'rupJSlselssBlruesrBlgodlrupBuaoJqt tnFneBIlfSq,IueIBrEBZmuISCflJguoErBelIulcoItIEopclltB1Ja6opzIleaaslpuBeIIuuJSdIBsqJJJEIurdIEoI
reBlBrournnJlBuls'nsJraJteBrspzoensmledrlnunEeerJzaaFpJlouololrui3rusrunaoJ^dBulJqlonlFepluEEsluooeulozllJdeorBdpiouErlJrrasuuoIrcSJeE.rI

:: ::t 't-es 'rroz nJ aJEs slrJnlJod
-:::s::;e
': raseJ aeJrBSJre(EpaJrsaep{ mullafp,,\€rlpEJunE8rgp
r::
glal
::o::uj-::f:nre;:S:.!a.r:'q,rodFqragde,Mr ag:ttsl1ednJ
olalurruJow
.gLZ,?LZ

.-B1-s:sae;:lr:::r1-rp-r,-'n::::o:-.:-u-,.::-lr:n,.;:r:uee.8:arIeIJ:]aiSd',(Ogr8dcd0uIIeEql I(gIr-Iu9Z,aSMgugIlA3rIUn)7Nlng€lJIL-NeI.JlIrtEIrLA]{JJZSuXJPIeJs

:: : '-':-::.:::::;-: ::.-r:e3r: aie a:tsadnJ Jolelurur
;Jr.p srq:sep
rr:.rod un eul,rap
s -':-?'r 'n::::o.:'s::-J.[3tn:l:l:B;-y:Eel?r'(g.nrOdll1sg3atg-dZn6SJlSyIgfn)glu?6lr-lrI.rIZJIAoLrXZu
r::: :: ul
e
F"sacrp

a!6oer?J nr rroder ug .rolyioe.rd elsec e8;tSgc
::-er :d eiuale.rerd upd ylqer;ydxe ldeg
irel@eEnuour nrnlJslrr.IJr I.r.relur"auurnryuollpnrInaupr
ruio:d
:"iduar psrrro.\ep 1n1dure1 ee.rgi.rgdsap acnp
:.rd *s rs ltrrrrrJorrr e.r1ur
sl 'i_€eqreapl o.lroeJle'l(l(dtoeycge8uerg(ea€.>rd
e1e-1 plFrrnuep
uI eledps
::sadn: alrrrurJorrr Jorrn eeJeolrJ uI pplur
a;1d e1 piunuer aeseJFrnJelrJlseuuonJt
1 'notr 5n;nte8ar eJnlJelrrlJ€ SLZ
nc ?lepo

I]IVCSU AUdS AIJIZNVIIJ gC IiI'IgC V IS NON IN-INJVCU Ig(IVOIUgd VUNJCIIJIHW

ARHrrEcruRA EGrpruLUI lN prnroaDA IREDINASTICA $I EPocA REGATELOR FARAONILOR

in marginea piminturilor cultivabile, recurgind la aceeagi
dispoziEie in terase cu portice gi ramPe de acces. Se pare
cd lncinta templului era precedat[ de monu-
o poartd

mentald, tramtt sub forma unui pilon, primul cunoscut
in arhitectura templelor egiptene.
Templele iniliate de faraonii ngufui regat, provenili din
Sursele mitologice de Thebai, sint dedicate glorificdrii triadei de zei tebani: Amr1n,
concentririi
rnsamblurilor asimilai cu zeul soartlui, Mut, solia sa' 9i Uonsu, fiul.
Raporturile din cadrul acestei familii divine igi vor. pune
destinate cultului ln ad*e'spir'iesnutradriai scu6preramodniisi=ploorz'irleieliigtiooapsoeg.rqPfilgeecinad. tedmepl-alelroerge9-i

zona Thebai dinta sa, templul de la Karna[, zeul Amrfn igi vizita hare-
Templul zeului
;;i l;il;;i-opti"a"-t. pe pa..,rrs pe lirmul oc-cidental
.l:nfln de la Karnak,
produs al unei al Nrlului, unde se afla oragul morflor, templele funerare
dezvoltiri spontane
ale faraonilor. inilial al templului
Informaliile privind nucleul
Karnak sirit extlrem de sirace. Importanla cultului de .la
zeului

Amfln, religie de stat, a fdcut XcaVtoIIgIi-afa,rasoinidi-enzovuolultieimacpees-t

riu, incepind cu dinastia a
nsunc.lceeusivaei'ddeructoimnpocunersnutel ,imcapleersiueludiemzveodiluti.d-iPnrsipnreadrliusglriirti
ccTdiuttrtrheemfaaop^sruiasso,nadiilaAItIomIiJaeetneaoap, hcteitsimvIiprt'ilTuliuil tcchoamnpsotirstuiiscotivIae,m-Hppaalostearopren5aoetwexetrda9e-i
ordinar5, devenind unul dintre honumentele cele mai
riprezeniative ale Egiptului antic. In expresia sa finalI,
templul de la Karnak se prezinti ca o succesiune de spapt
p- drinesestiantturei masivelC unor, piloni
inchise sau deschise, uriage, precedali de
monumentali, flancali
obeliscuri sau giruri de sfincgi.

plaAnceparsetdstadbeizlivt.olStaereparesaunpsuanmebcluilusi anlculusaerufal cdeinduvpredmuena
i"n"t.ihri mediu era inconiurat de un zid de incintd, dublat

accodrhinriestetircnuttuietlroifoarirnadtoreanrouelcumoi lToonunatuhdmmd.eoinnstiasflaiI,lau(1hac5me1s6atu-s1iiv5z0ipd4,il)oc, nltIrne(eVnv)ei,sdtea,
cTarerebuseielesgEamonanlaotucdi inncuimntedroctaereparinpdieloaniinlotrredgealnasaI-mlbalu-VI.
se face in ordinea lor topografici dinspre intrare-.spre

< sekos ri, inversl fald de ordinea cronologici a realrzdtu

lor.
In fata pilonului V a fost construit curind un pilon 9i
mai amirlu (IV), precedat de doui obeliscuri.-de. {(!Vni19i
de iZ^m. Spa$ul dintre
rosu inilte cei doi pillni

IV) a fost acoperit cu un-tavan de lemn sus1inut de coloane
din acelaqi m^aterial, pind cind, din ordinul lIengitnimeiptu{ul glu":i
Dsowe. au fost inlltite aici doul obeliscuri.
tuthmonis al IIIjlea (1468-1436), aceste obeliscuri au
fost placate in partea lor inferioarl cu blocuri de piatr5,
cdpdriind aspectrll unor masive, iar. spaliul dintre piloni
a iost din nou acoperit, rezultind doul incdperi cu tava-
nuenAlesrhasintuecstculitnaurulutfeilarndecegain!taedsi eeH, dar5eeepspopszeoictweti,ve,cooSpnestntmcruofliltto, aiinnseaexddaeaitnopcrieainatrtz5ed.i
ridicate de Tuthmosis I, ceea ce a micgorat spaliul liber

r78

6Lr

cpaccns es oJEJ Jolrrieds rS .ropirnc e pieJeJdns uI EaJeJ rnlnou e leEe.r
-eBn-ppeopEJpJnznBJlJaIesoullrB€qJafEEt dn3csJJlEueneJlsduFEJeSncsuOPrJJuIeFdJosdeJruE'leaJ8l^uoel JpBrIJneolnpAo'ruoaJxBBeJa1rlnJd3nuulEneS1l
eldural
ap llrnlreuqre
-PJT EP PIIIEAS O FZBOJN}UOJ OS JOXNT BI AP InIdIrIET B-I
roIFntFs9rl
?erezII€lsIrc
F'Eal-III srsouqlnl

rnlnuoBJBJ EerueJA urp 6elloJ raJl nJ tluelsrxaord JBnlsuBS un
uu-sqoeodrluScBurguuBrnl IanppurolIqEndJoBoJJFSBxuenrJuoecJeXAluduenlppoofr',B(aVSJndZPZrpeyEr-ipOJnu6JruZls)ucosBJJBoBolr-JBIeIololIn3BEtusnelsJs
iseloepJd3eBBlJn3uupdlsIJnnrJsJoleepruruJErosAJBalplenonfJ,lersoJdl.lrnaJuJrrBuJrErEerureulJernlJsJoJdrp'sglupp1durecopul4rdrdn'o;8EuXErBonluonfnJ,
.-d::::;r,-l-''t":-:-f::-:.:::-:-::. (:-=:;i:--:.-':\Ej--:liH-::-::::.I:i':I:-taX:r":a':rIoeer-iee:FaliuufraranaslnrlJ:)isaEeqeyaraJENr.zs\podEelolzpu'l'Hl:B(uooge.J6vlrLSaln>anZtioluurtpl'rru'BarEnEJaucSLgadrodz)P'ltIlnpnBleJ'1ulLIo1€nJzLJeEr6Suzueduao:pJonrJl Inzallll ul sndslp InJBnDuEs BI Jnpuo3 aJEJ IJodFluI op JI6
'uBo'n(lfnledelxueBprrguIrd)BerupuaeJerJuusruPSJIoBEulsJorlarruruuseJlZJdoI€nelIenqdrplrLulasorOeprpuJ^lBeBrJJulSsnoesOrlfolqr,EJ{cJJ'usseunerlrugupcrprluIunn'lrfq,rroDicoJplSenqseJoFrAequ.BnruJseuFonpeJJ.nrulpFIBZu?lBIsrasonErlEdJrJrsIJIBnroupdJJI
'.ro1r.rorprcn1 t$ F-rtrrsuurSJrprrrnusn(J* nr 0I6111 oerrpnceloFuFlzeeouruuorllof c'>alepurrie.r)pdu1laerpr ulp
p1d
j :-:::_.:::-_:?,:tuEltaroJd) rJpJJnl ep JolrJolFJ ZS x 8t)
-psoredufn',er3prleuB'lnasI1atpJuuupdedzn'pe6ulJeldu'esrmuluuupedeluuslalodxuoldepsppoInrJs^fF,oDBrdnoerrrqpprrJRrseIIIaBlBsSpSeoerInnrpeclnuooplgpBuloaalrzEpueturEBdouelourrJrnoB(uJnrorleiulpuJl
-:':-l.:-::r: -::.-:'-?-:.::::r:l::-':l::-p?::iu:n::zpraJagq1sapnldE'rdJuO1orIcE't3tIrInJIqOroEISJtJseeeJpdEIeruIuJEOnISrdi --EIeJutoeraldoflBIpI6JIp(rolSpulrecxuuusrperqoulid.rrtyzol ocnudJesuunJrJoovponrmJJoolefp,umunu1loud,ltauovrJJe'tJouEopnxrenrenJ'Ipe.rzrel6te1lapFeeanprcoepep.prlddoduprecrrusoaorlle.ruIo.nlrlsrlduo
:-: ;::::-::: a:Bzase ap nldtuaxe un Plulz
'z-';:-::!:----:--e::*-:rl:---r-::l::d: -;:.-i--s::.::.":g:-'!.-':'-*::,?:O',(:Sll-l-X:'tle3lIlln-sHrlIuanItzXuo'Btot-roeelglele€")JIuUlosI1lzsSnNuadupul,pr-'tpI1(Ug'nu3tV1rltuXptlqt-en31'rSlduo7ZpJ5ZJp1gunlDJq1

'lErsgrlrB Joxnf €I ep lnldure;
uU'---Q'pluuonIlxoZglfJWuJ,oB€JuJxq1epBeo-rOnuO:]F'ooJluBOnu''in'urIaAoUalVgqpopzIIteuuu)'norBnrpIn"vJIaSle1IrlduAenpdmfB(uluIrB1InIoesTuIrulpSJrnroSdlIplldernuIFq]Atpuerzuogsaeeealrscesu.qdraruJoodunr^JenppoouducB8eurlsrdooze'Blpep.FroJrIdulonIdu6EvdJUr(rErpu1ecoxeJe1o.uBsrr1rcrIrJru)nEnpEaouIJorrJploJospaIBrIuepnp6JplJodlsoelolzrsAlBleEunauZoncoJrretoeu.etuBrppJudoa'rgtrsJR(uunrlelJpeqzonusgSgnE-ynenlue-urSwpnspel
1-re.rd.rnn{u3or'uelulesropJorBu pldurer olr}soJ ulps rericn.rlsuoo p(e1 srsourqlnl
BaJeurrunl n:lued alrJaprqJsep
JoloABu InInuo€JEJ
FurruJelep e.rec .ri.rodns ep .rrS Belrop F un apundsa.ror
e1 rd11rs Jolsaf,B 'ralenrq.re urdnseaq 'FrBJrFd eundres ep e E^IlseJ el€s
purg rlBJIlJaA rlBironldenJsgaBpAurnJo;ro$JuF.runo6ptoautele11lonlecce.r'geuc edartl
rd11rs
etnlcelrqJe ul
-dr8a
6eur.royuedurer alellduc nJ eueolof, ap prrur8rgru ern8urs

BJO FIUJIUOJ EAEN 'p.reor.rednS rO1 eeged ur.rd eleururnl
porSluuJarl1.ureed.JrelpeeA1tuEBruznoroorpJdleeB:lJlupIllnBeslSouJoEsInsuBJgOu(JpEoled6rereprlzeeuuq1 eruipugerdns lu"ls
'mFIqIuBSue e ppdlcur.rd exe nc lrode.r eunricas nc nliuds

-srp F^rrsoJ FIBS o el6arnJlsuor BafIII uIlJurc E]EZTATCI
ur
IB IBsJoASuE.rl psnd
pulJ
srsouqlnJ
uirl1rHirS'nlrcuIneIJBro8JrJoooqlprulrRpuJroiIurud'BagJru'orrnprlunnnarlzzrelE1l
rJunlu llnru rerrr rS ernper as
prulJs EJJBq
rcur (gsnlcur e4sgd os aJEJ
tsoJ E (a1u.quar

.:::: - l:lJvcau suds alj-lzNvur scl rs'rgc v rs noN rn-rnJvcil Iacvortrird vunlSaJrHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOI{

cregte nivelul pacaersdtofseelliolors,cesncoagdreaf-ieinmdlefmnitedas[tacvraeneezeloro, 279. DEYR EL-BAI.IRI, Egipt, regatul
reaiizindu-se in unei zeitdli nou, dinastia a XVIII-a. Templul reginei
atmosferi de mister 9i sd sublinieze ideea la- Saqqdra
de ansamblul de HaSepsowe (1491-1468), opera arhitectului
inaccesibile. Spre deosebire
si templul relinei Ha5epsowe din Deyr el-Bahri, care Senmut, situat in coasta muntelui, aldturi de
6f.r""n cdtre ixterior imagini semnificative, templul pe- templul funerar al faraonuiui Mentufotpe

Neblrepetrd', reia dispozilia pe terase succesive
gi compozilia axiali a acestuia.

rioadei noului regat este inthis printr-un zid opac, fdrd o 280,281. DEYR EL-BAI{RI' Egipt, rega-
detaliere plasticd, spectacolul arhitectural fiind strdmutat tul nou, dinastia a XVIII-a. Templul reginei
in curli interioare, sdli hipostile gi sanctuare.
Hadepsowe (149 1-1468). Continuind tradiliile
deschise ale mormintelor rupestre
S: stematizarea >> Amenophis al IIIlea a iniliat mari lucr[ri pentru a o'd'ionrtVic"ell.oar Regilor, cit qi sugestiile furnizate de
ar:samblurilor din lega funciional gi plastic, prin drumuri, alei- cu sfincqi
gi debarcadere, complexul de la I(arnak cu cel de la Luxor ansamblul aldturat al faraonului Mentu{rotpe
z r. r :. Tl e'rai in Neblrepetre', arhitectul Senm[t solulioneazd.cu
lTerrrea fa aoqului ap^mH.inamdpoauul,udal raohccietcseitdece-tunmltaoflanauraml oNenniultueluluic,iu,lecc-ioaromraapd-ledIxumegllearot ftutpeneme,rpafilruuell ajutorul acestui motiv imaginea arhitecturalS- a
-\r:enophis al IIl-lea idi . succesiunii de terase ceea ce conferl intregului

lui ansamblu al templului reginei $a5epsowe un

funerar-al acestuia din urmd. Din acest templu nu s-au caracter deschis.

plstrat decit cele doud statui colosale ale faronuluir..age-

2ate in fala intrdrii sale, denumite ulterior <r cologii lui
Memnon >, dupe numele unuia din eroii rizboiului troian
originar din Egipt. 279

&*e:,'if

,-}i3.6G&

r80

I8I

IB uoErBJ InruEIn '(gOEt-OZt1) qeque.rell .rer 6regaql BI
epuder of,npueJ 'u0ureQue,lna 'uoleuQg rn1 pSuurrn
'epuueldsa r8unl
BI lenlrs rS nlduror-ruele tsaJg ap leredas
il urareun.esFrtqpodsaupJ elniuds eouoruose ep neurruopo.rd
s (u1rne..rre]nE1r.uoeJgru'pI p'ursoopddquFnIBes loll erirzoduoc
B u;
tr rnrpJ e rS eaundralur es alJnJ
urtud op olepecatd .rc1ur
H
reru oJ uI oJ urp ri.rnc SsuS ap ounrsoJf,ns o .(< uoly n) BeJ
m el-s--mrtruduuo1alBdEl5nuArsdruFVrulelrrornr)'uuJpronJluufuoE,oerlrJcropJyoutes-(teule'.o.rauruoepnol.narrglpeup'ereuuFauofeerprlppguryuuponrErnntoru1rldAorrFn.Jupprocurelsndurlulmendu'(lrd<reptuapurtlpedIpl6orrr.r.lsurrrpueJoneuyadron,rrlrsf(lqq,suUFrenFoeItqpIspBgpuetSLr3lcBndZpos>rJX-lou)dJgueVl1uugrleererg1dpu1)l

#ffi -usep osrqJssp uieds Joun E .e-A u rorlseurp epuol.red urp
f{E, pcul puueldr8a emlcelrqre ul pluezerd oepl g pulnloU
'ilu]Illnlu
d' cteldarl (e8uulseJ arilzoduroc JoJFf, e tnt.ledutt InsaJf,s

, rnFou
""-" epuor.rod ul pleJnluoJ (ur^l,rp tpo ep ;olaldurel e BaJ ap FuJ
-oJrp ImErlIpmBr1nottslnar plerntrolrqru us uridoouoc '(ru1os prsrp)
= ?Ilr_€ruv-Ie
uolv (tems repe:aerqn1'g.r1oupgripepdunnpgsanlJolsrurprnrSpduonrpeurQrngl
-DSuoJeJ g areod IIoJ €I uotv lnl
eJlgl ap tuf,rprJ 6eurpury,-1e IIoI BI ap mlnldurar InuBId
uoreuQg rnl BaJepFJ gdnp 'eeslBnSlsr1eprJopluuogrue1Eaer(eotueuuruerpesuuorraurS rerlpep lnldruea

eluJn sEurFJ ne rricn.rlsuoJ elsoJe uro 'runrsueurp rJgru op

rJnJoIq op BruJoJ qns Ftezrlnn FrlBId u1 l5 ous.reau FprrugJpJ
e1 as-npug3.rnce.r erif,nJtsuoJ
ug g;eoSpgsep os r'arrldvu'rreolllogpr. pldure gqe.r8
ep prdr8g ug (eu.rgruy,-1a
1lencag)1du)orperrrapQe yuoe1rurueQqfal qolpBaIleerpuneuluelrrdruSrnspulgnu1rErS'u(oulyot6v.:e1mosl
InlnJsrp BruJoJ qns mlaJeos Frlnc luts op a€qar rde.lp
pmulrnuolczo.rFd ll'enurerFgzopdaoirulargqseeppdErpoel-.ArrIepp es-npu18e1 616 ulLtuy
srqdouaury 6luls ur
a.ratnd aJeru o nBeAB oJef, 'ropioa.rd slsuf, uI rlol € nJluad

^&

OBZ

AIjIZNVUJ AC Is'rsc v rS noN rnlnrvcgu rscvoruild vunrcilrlHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI TN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

283

282

.{ctivitatea dinastiei a XVIII-a, reia activitatea constructivd la Karnak.
coDstructive a
faraonului Harernhab ln axa templului zeilei Mut, in continuarea celor doi
la Karnak' piloni ai lui Tuthmosis al III-lea, el mai ridicl doi piloni,
Desivirgirea urmali de o aaldeoeudaeasxfiinacsai,nscaemeablcueluai.cclnentauxeaaztedmliplumluaii

ansamblului de la mult aceastd
Karnak in timpul lui Amrin, Haremhab construiegte pilonul II, mai impo-
faraonilor Sethos I zant decit cel precedent.

si Ramesses al ll-lea. O etapl duartmordetaozairefaaraodneislolvrirSgeirtihi oasn(sSaemtib)luIlu(i1d3e05la-

Karnak se
al2X9lI)X9-iaR.amInesssepsalaiul lIlldeinatr(e12p9il0o-n1u2l24II),
ambii din dinastia
cu dimen-
gi III,
siunile in plan de 103x52 m gi o dispozigie transversald
in raport cu cea principal5, se construiegte o sali hipostilI,
inceputl sub Haremhab, care depigegte cu mult dimen-

siunile silii festive a faraonului Tuthmosis I. Datoriti
predominlrii materialului asupra spaliului liber, sala se
percepe ca un gir de coridoare paralele 9i perpendiculare.
Tr"!g..,u centrald, supraindlEati, de unde reZulti o secliune
bazilicald, este mdrginiti de coloane inalte de 19,26 m, cu

182

€8r

':s:.:,c::'.jr-p:r::.::r':nl:o:c':u-.F-\iIf.n'::ir+:BE3a-8aflr1alnt-1;IlnI1J.JrlrndrIli1;BuB3doJ9olusrJdlieseepyoloyu.r(?rftlluqr-utIlle*pnIJJVJ'8sAI)nnIXelrnirp€d.ltdrEgrsdEdzelalurl1lsuf6l Bal-II IB sossoruEu nps Fserrrrn 16 pg e(.plet;eeuurnryurpalld1u6 r(etol zt

,*::-':z:--:rjr:t.:_''r::s;.l:'t-in::f:;::o,:.l.-'r::':rz::-".:grl::r-lug:u:..et:.e)r.Eut.n:ra:U,IdruX,:"lipdrxnral,xUx€pre-ntgrlIn.IIEinIz,tAsX8"FJuXtViTinuS?NlOlHUr€JuJV-e*nevSXTlpll.rr:eZansteJgliJrp:EZuIilnlIloel3lpdp^ -90tI) J soqtos InuoBrEJ op tndorul 'leztlBrl

-uel luts mun IE lnlosqe uldpls 'noz-rnlnuoeJeJ Eaepr lBJ
-runrJt B opun 'tu8at rnprqcen eprirpe.rt op Egal os B op Jol
-ruoeJeJ rInnllnJlodJuareFlzBue6JatslondFo.'prr8eue.relmrqpotoullrnu.Jrlouraud
JeJOunJ ea.rardo.rdu u1
oJI1STJoIJEJBJ

mrJeBrJliormzuon1dJnslnurplldtuuBJraoeJrlEurnnlIeueJn;FuBlpunruzlaqo8rJudeeelsJpuuceoJrSl Ee'sernoel3apcdteuqlIvonJuEpaIBcJBOrunJlruucnnsorJUersroS nsoJprfqr.yreuPnI JaplnJ"idtrouuearl
Bp6eepruuzrogJeAugduIgapeso.InnqpJtueo'rlsIpdIossmpUr1ro'peee$lrrEuierzuprurraJ.rdxonxeeuBrtpSFrzSduaFelEBSlzerBril3p-AugIIrualIJ'eBJElreJpsleJclssorrdsuperlrJJuuonqerJJ1oourllrexane3Jl
ep atuedooe luls 'eptsodrq ups rriared rS er 6e1eueo1o3
'sn.rrded ap oJeog ep rJoqoq Joun
BruJoJ oueoloJ oUBIJoleJ ep.rnlelrduc rer .elntpJsap sn:rded
elr.rnlallde3 'ur 9I
op rIJoU: BruJoJ nB oluJlueJ Joloueoloo S'€ op InJleurBrp
ep
eurdlpu; o nE eu8olor allBloloC 'u

,B(

-":: - r-rrYgau auds aIjIZNVUJ aa IiI-IiI3 V IS NON INTNJVCIT IgCVOIUgd VUNJCIIJIH'UV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELoR FARAoNILoR

285

(1290-1224), are un plan neobignuit. Arhitecgii care l-au
conceput se dovedesc, ca gi predecesorii lor din perioada
regatului mediu, atenli la invdl5mintele tradigiei si, tot-
odatd, inovatori. Terenul ocupat de templu fiind limitat
de panta unei coline, partea sa terminal5 a trebuit si fie
intoarsl, planul clpltind aspectul unui < L r.

Templul, in forma sa finald, este alcltuit din doud
curgi cu porticuri pe laturile dinspre sud, doud sdli hipo-
stile transversale gi gapte capele inchinate triadei de zei
cultivate de Ramessizi (Am[n din Thebai, Re'-tjarehd din

Heliopolis 9i Ptab din Memphis), triadei cinstite la Abydos
(Osiris, Isis gi Horus) gi insugi faraonului Sethos
I, divi-
nizat. Capela dedicatd lui Osiris este singura legati cu
alte slli hipostile situate in spate, dispuse transversal.
Cele doul sili transversale, cu cite doud gi, respectiv,
trei giruri de coloane, care preced capelele amintite, au
zidurile strdpunse de cite gapte intrdri corespunzitoare
fluxurilor de acces in sanctuare.
Cenotaful Dispus in axa longitudinall a templului, dar flri legd-

turd cu acesta, avind un acces propriu, cenotaful fusese

r84

s8r

-IuoJ 'runrsuaurp rorru op .lrnu6lqo pour ul (ne.re pruqs ug
elrldorc ell.radpcug
pldurer 'uqel Qeusen.lrJeu1r1 .meplnlsuoodurrqeJrlFIeS BpO-BqV urp
nno;tsca;dtqn; reun eridacxe
'e.rlsadn.r
olurruJoru ep erincexe el6e.tud e3 EoeJ
ug piuer.redxe pruSoq o upesod puesrdr8a urnpellqly
'-lIeqqI um'llslln-BJIIqnIFvBSBsrenIspnsre:.lrrsdueoe.dUrdnctrsSonrle8d.rruleerl.oars-lcrrratnrplouudnrJlleuIe.nnJsFlnqrJnlnlsscuuolnuctrpBpzaaeAprEi
eldurar op BeJBJgrpo epun ';usldrSe ap ptrJoJnJ 6urqn51 u1 'IequIS-4qv
'e.trosdsqe11 era.ruecr8ee.lsr nr8nupgldlSur€eut nelpqpusul-dg"neopi)
eIleelJposroElJpezBeIn.rln1ll1nnrc
eprirzodsrp (a1e1edec parerd
ap n.rlsadn.r lnldruea
ealpac'F16r6EuJ[dleJnrlererpol.rlrsneJlunr.ruorde
e1a .epdrcur.rd .ro1 elepeiug ed
InuoEJeJ ep areSngpe lsoJ n€ ptr;oleq 'Bol-II
=,:--:r:-::*'-:.:'-*-,--.__:_.f?-r:-=;;r{^,-::,::::t;'.:-:r:'::*idar:-?:-F'j:r:?e.'ge::j-nlr.sJIao"JrrirBetu-qe,aIrXurnJdEzlnssVJaIuE:p.gNodaelscrpaprSU-lnsa'XrsJV!r.^paordIp"XXrr'rslenruieB,.r,"edrpeLuH.cerg11red6?6oZ.rp.((lue,lsIge1rc6llegrl0,solZIsguorIlr?IIlJdl__potr.El0gfgcI#.eSgz0ne.?rrglioeeI:II)cugI:) IE sessorueU
.uopd un arIJ ep
eJuoog etepeo

-e.rd 'e[tsodrrl rolrTgs uieg urp elrserrns lir"r Frllri;t:?.",

or-Solesrov.rln'g(Fuelrn3les1.uqr rdpaoryqg3pu.mlmrupduulrqoSceuJuBl lJ6peIdBruelJepBrpJqorpuulnul Jrnnru(nuropocldurr1uierpedulir.Brjorasyuareecllrudi
o eepurrdno O6e1'ems:len.lJ,suunelJlut uIIspselganleodps oJlul Flenlrs .ppulp
urp EurloJ ur snlJur
-nrl3uol FIBS

LB(

:li: r -I-]JYDAU iIUdS IIIJIZNVUJ AO Ig.IgC V IS NON IN-INJVCAU IqCVOIUiId VUNISAJIHUV

AR,HITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

tdier2zl8iau8K,. aKdrAinnaRaksN. tIAinilKeti,mXEpVugIlIiIpfa-tr,aXorenXugXluai.tuACmlonemnopoluepxhui9sli
al IIIJea (1400-1362), prin restaurarea tem-
plului zeilei Mut gi construirea pilonilor VII
aA9mimVeinInIaIj,oinsdmeuac-srreeeeoainzgiltirnoedaladdcoeeuaaasptaa5x. 9ilndi etiemcomamgppilnouezl,ililedu,ei
la dreapta spre stinga: obelisc laulireTguitnhemi $oasiisepI-,

sowe, pilonul IV, obelisc al
marea sali hipostil5, pilonul V 9i pilonul VI.

288

plul rupestru, comandat de Ramesses al ll-lea la Abn 289 :
.'+*
Simbel, transpunea induntrul masivului stincos al locului FLlllllllllllllllltlllllllllll
u- rlrrilrrltttttttttilrt
elementele funclionale tradilionale ale unui templu terestru,
tl
realizindu-se spalii de o monumentalitate fdr[ precedent.
r
Templul fusese realizat in malul vertical al Nilului unde
tocmai riul face o cotiturd. O terasd decupatd in coasta
muntelui constituia platforma din fala intrdrii in templu,

a cdrui faladi era inzestrati cu patru stetui gigantice,

inalte de 20 m, ale faraonului, infifgat pe tron, sculptate,
ele insele, in aceeagi roc[. Cologii apdreau pe neagteptate
pentru cel care se deplasa pe apele Nilului, oferind un
impresionant efect de surprizl. Sdlile, care se succedau

adincindu-se in stincd pini la o profunzime de 63 m,

aveau o indlEime din ce in ce mai micd. O inclpere rupestrd
cu un pasaj median flancat de stilpi masivi, avind adosate
statui ale faraonului, lua locul curlii tradilionale a templelor.
Urma o sali cu patru coloane, apoi sanctuarul cu reprezen-
tlrile sculptate ale celor trei zei tradilionali gi ale faraonului
djvinizat, toate in aceeagi atitudine gi de identice dimen-

slunl.

Daci realizarea unui monument de atare importangd in
Nubia supusd urmdrea afirmarea dominaliei politice a
faraonului, pentru a se da o explicalie completd apariliei

sale, trebuie luali in considerare ;i factorii de naturi ideo-
logic5. Templul rupestru de la Abu Simbel este primul

monument religios care se degajeazd, de orice idee funerar[,
apirind ca un templu de cult regal asociat cultului zeilor.

Alegerea locului, caracterul rupestru al templului, rapor-
tdrile evidente la cultul zeilei Hathor confirme preocuparea
de a cultiva ideea divinitdtii gi'nemuririi faraonllui. Otiett-

tarea templului face ca primele taze ale soarelui si pltrundl

pini la ( sancta sanctorum r. Dealtfel, toate mormintele

rupestre de la Beni Hasan, din Valea Regilor gi de la Deyr
el-Medina sint slpate in malul de apus al Nilului gi orien-

tate spre risdrit. La Abt Simbel, se intilnegte din nou

r86

LBr

t' n=

,r,,,, N ir,,,.,iiririti r,i/, "'--'.a. =.:'it" ' 'ia:l ,t,,,,

\! .a

\\.,r,'ril:lltii ,'l ,tr ,',.1.. \ \ l3

'1,,,,

';'l

iE " " T*;l*illli
a *"1":'l'l"i':':'i'i'iiliT.
=

==-
e1 a- :. :"'

il :',',.

rr 1 \il ,...:
' ' I rii:

t5 *r.tF-rl

ll
'. i.

:i: '::e-pJou o'n.rtleucow(rnllnnllqnuerzeslnuElduotleEl lenlrs rnIsurulBurBoeJsderouEdnlJIlsurlnullluBnllyd_rvur'gtldroBnnlqlnrumoSrzFsJllqmusrHpulnEdlelsnpusuBlnBlBIJnsrnSJrepploslBmpeJJgnu(rlrrldvzupJmrinlBllnnouuunBooBueerJrlrBeBJddJJ
el.uau
:,:'ijcr allBlalec ap giey luepuedapur runJeJ€O
--i'-'r:'i.-.:.::;:-.-;i:?:'--?::;:=--:r-::i;'::-:jl::-=Jr:::.:.t:garr::trapaprls't1elnd:guutIeBrulIrorr)axu.rarfgErB,.nrrrnrlBl.doeo^nnuo8Brrli)nduupnplp-rBrJrcpIxtuxlsIsunEuIroeaelprrrrslIpuo:Bdr-daEJJonvsoex6pstJB'rrnua.eln(sspZzl1.FtesnnrlqSnsUoldl$eq18tarfo-pre4uup-rA1-;e.prnsJrOezUnerose(eOuspuuupeinErflEeputaBtuuzrI)sliJnlcBvrlslnnlanlpreesrrrulerrtei-dacssnpvJ-uautupJ-l.roonrrIouornoIJsJpJuIrul
-If,urJd aluauodruoJ fdeJp pul^B c( runosseruEU )) lnunu '1n1e1ed nc 1e3a.r
BI leluarunuoru nlqruesue rnun Baruigrpo uud
'i"qiqr ;S u;,rgp 11nr ep
pAIlJnJlsuoJ BelelrlrlJ€ BununJul rSI Bol-II IB soss:rrreu rnlnydurel eerednrS

'FIBgar mqrorad '(urnesseurellD

:-r::-:.\r-:lil:ii.:r\::Xaru:!adrnroelnlJrr€nroaslBdlJrugullproqe1npedeyroo.ululu1eaduu5oudprrlupeoup:gqredergsedleuprcli purtoJJo JgqlBH EJe^-Eitez pzBeSriFJuI erBJ Ern]pts g9e
;::.::1?€n{:-ao:e:u-9i:r,9.aJIiln'eJ)reasI8XpnapXp.orlXErd{J-1nrdp>II1lIEo3Au9nXJ3B.))eaVB^grNIFlJesUnpeJVlusInlXupxoac.l.nd6rlugziFZrrolgr3,rr
-opr-o:JsBnrdsPo-lrndtuauducrupIeloeuzru(gsernengJrFqdnIuJnB1eregrtJuBun1.rrtnl1mfiSo,,aJuesllua_fsios(l'aormut.zBrunFenJrmnguoyueodJyrusIuSpaBrprlpluqar,tsldJlgurB[iruPolutnssrrJltSulsureeoeurJJrJpl6nBBoeItrrdnr?JpIelnnlopuospuJuruJupoJBrruredrnJJueluoauziprpeglnueraodo'llelierlpla.Jld.efnr1,ncoJ-igeno1JrrpJjfrFeEFyeoEtIJ1eEsrlraeuSes6reorqirppJsou
:enl'sJenrroru'prpn"lnIgleu8reer ur .elerx'geiuae$uySzeo.drduroncc nrrrntdsnaJd8nrFnIonpld_aupeFrIB.)muepUleeulsro soJgElJsluerorrnJr$FEJ aBo.r.prguqgre1iu1dngisra'.pzflee IEqUIS_BqV
ellrnlquresu? .a1rn.r1s Ise1narlpserodqu1ep1l1d1ruefe;aaz
as srJJSep Inldtuer ap piuetsrp IJlau op rJaz ?ArilJ E-I

troJ rseur r€oa(lllnrJllaeJeuuarrlsrInnyoJnqlIeeIIpSqeJgra1;eselded;1eel,€zaJefgnqzlJoeedsl arnllaocJeaolus ld_EuruJJoeJrsqanlssluJrrFuzlrz}JpEf,Jsu(euaulndpse '3JBSFJ eJ
::raauoa8
EoJ roJEJ 6alelunru nJ olurgJunueSu; rgqrell oJEJ 1-r5 puoure; nps
lqre afrrnlqrrresue ep e.rrqasoep a.rdg aleJBos ep FrBpumeJ
gcel-rairaz uere[urrsi

fEIr t:rIVCgU iruds irlirzNvuJ iI( ril-rsc v rs NON IN'INJVCSU ISCVOIUEId VIIOJSIIJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN pnRIoaDA PREDINASTIcA SI EPoCA REGATELoR FARAoNILoR

290 290, KARNAK, Egipt, regatul nou, dinas-
tia a XIX-a. Templul lui Am[n. in prima
curte a templului, ultima constituiti, se pbs-
treazi statuia colosal5 a faraonului Ramesses
al Il-lea (1290-1224).

291. LUXOR, Egipt, regatul nou, dinas-
tiile XVIII-XIX. Templul de la Luxor dedi-
cat triadei Am[n, Mut 9i
de iUnonasmuf,ilabedndefdiceiazlda
experienla compoziliei
Karnak, realizatd. prin adlugiri succesive. El
este rezultatul a doud etape de construclie:
coridorul monumental (dupi unele interpretdri,
o sala hipostilE neterminatd), curtea, vestibulul
hipostil qi sanctuarul, edificate in timpul faraonu-
lui Amenophis al III-lea (1400-1362), con-
stituind apdriuimgaateedtaepR5a, mqeissceusrtaelaIla-lnetaer(i1o2a9ri0$-i
pilonul,
1224), a doua.

:t::, ...t1' r1;tl 291

Templul, precedat de un pilon, delimitat de un zid de

contur rectangular, ocupa locul principal in compozitia

ansamblului. Intre acesa zid qi zidul de incintd al intre-

gului ansamblu se aflau palatul, un templu inchinat faraonu-

lui Sethos I, precum li numeroase depozite.

Dispozi$ile de plan gi spaliale de la Karnak, efect al

aldturirii unor etape de construclie, sint preluate in pla-

I oorc....oool D o;
far{a..aaaa.4.....
aa aaa O1 aa
Dtut '
a
D
a
t:]tr
a
no
-l aa
aa
Z f2C aa lao
Oa aaa Oa
r88
aa
aa
aa

68r

'mlnureJBg al€uDs3p

elrriuds ep ptednco 3g Ps punJ urp ueged uc nllued
6rredgrul lerl ollf, ep FIES o ep
PIEJUEU: (rn1nuo.r1 B FlBIuJn

'(eueolor 7 x y) plnsodq pps o-rlulp_ llnlprlu Bro InlEIBd

'uoBJBJ ed netueza:der g 'vt LI ep alleul

'llSru'eeaa:8ruaup1rn'nluelsrrtpsnooprd'ulpospdepEopltleodpnIcBoepp uInlgloorr.iu:niec; u1 'eunJ

B gJnlEI

pfppeo '<i.Iolrir:udu )) E EJlsEeJoJ o rS 3.re1 IEIU IE_JXB Inlueu

-aEsu(oplonJsJeolpul IenoBoJunetEolloef,deeplernlrc'eIpu8sruoPrq.lrrqdanspumIoI-lnEJurnuolEuISdrB'Je1anIptnutqllnecldslnofp,
E''urdepnI.BrsrennUepltrBDiseoSJpelolEenuoJPcoeeEiapo8JdeluuElrJll.oer.IsNopejIddNuF'eJSlueiEpunlNIeaneDnnJapUlEg"r;BpsonuSFdla1puB.u3ruJue1usucsPeolIr6ElgJ$urJEseeIgrsUIl.puer'EourpsJleLecopytBrduarETIt.uBVrtidl-lrEr1me'BdrI5BnlInu'S1PpeeSelezrddB-crnumJS13ne1l1:lnulE.ululq.IleEnerueJdJpgr]
-1e .rf,eq BI JBJeunJ rnlnlqruusuu 3lB aAISaf,Jns JolessJol lrror1.le;1gi;pIeer1.qr,etreu€q.rlnee1yqel1rpSl
purelsrg 'erirzoduoc ap sapacold BJ Inln-unessolueg Inu
.tunessatue11

a-:=r-t.=:r--:i-:-;:i:r*::.:-:J: -'o::::ruarer:::':pdd:?Er:lJgunl'eaatorrlu{ufiJoo,no1sfrIsd,unsosloIqaJE(nJJaOeopsElBrllSl.Bnice?eIlrddutIlIsJsJrrruunuelJalou'pIutlnao<'lsI1snIetlutnJudlee1elSlnurecu1.€orrenlJlapr3EolnaPJg€Br
u*.:- :mL-:' aarantmpaoU(ln'lnuJoElrndl3:uaBlesu'ogllittplseordl tluqeaealeps
Fi;{: ;:::aru:iotsdreuroitJzodurrupoclinorppJui€llvur'au11rnu1vdu:Ian1l
, ;:
l;:::i
L-rrr-uI:-:-:?r1j.Jp-r.::.j::=i-:rn:z?::ao.slsui1?mu'ns1llpslnsaua1uJaepu?ot8er€BfauurU.'JrnrIeznntufel1dnJlau'lpSlraonirpBcgyarnJdirBdTrrzluJsXaoaudrVleaosNltuc(p'1uU"a-(9JVeXop9lXpl1Xpr1qoB'e-8leaeOlr6sud2efeeetJrfldA)all

'.rolaleled ernlcet Z6Z

r.rErantD=::-=:'cnoast,ouJnuau-ltsIldrnexeta1dere8yepieuedr€1'sorndlro1oFJdugunna'UcterO'spEacXJ-llIJqdIBeI'IAreXop'Z<€IGenlJZetoolrpd

zlijr -rsrvcg'u iluds iIIiIZNwJ iIC Ia-IAC V rs nON In'rnJVCilI ISOVOIUAd VUnJSqJIHUV

k#€-:*-i=* t.==+,,-

ARHITECTURA EGIPTULUI lN pmtoaDA PREDINASTTCA gr EpocA REGATELoR FARAoNTLoR

294 294. KARNAK, Egipt, regatul tirziu,
dinastia a XXV-a. Templul lui Amin. ln
axa pilonului II, faraonul Taharka
(689-663)
a edificat un pavilion cu coioane papiriforme.

Templul dedicat faraonului Sethos, situat in interiorul
incintei, avea comparativ dimensiuni mult mai mici,
fiind alipit laturii de nord a Ramesseum-ului. Din trei
pdrli, templul era inconjurat de depozite lungi 9i inguste,
acoperite cu bolgi, accesibile din alei interioare de distri-

bu1ie.
Dintre clddirile care alcdtuiau acest ansamblu nu s-au
pdstrat decit coloanele sdlii hipostile gi statuile osiriace,
flrd partea lor superioari, cologii de granit, care precedau
accesul in sala hipostil5, aflindu-se azi la pdmint.
Templul funerar al lui Ramesses al IIIJea, din cadrul
Complexul de la complexului de la Medinet Habr1, constituie o replici a
-\Iedinet Habfr, Ramesseum-ului. Ca 9i in cazul acestuia din urmI, aici
replicd a este reluati compozilia in timp a
Ramesseurn-ului stabilit[ prin addugiri

templului de la Karnak, cit gi dispozigia pe terase legate
prin rampe, intilniti la templul reginei HaSepsowe, insd
mai pulin inalte ca la Karnak.

Adiacent primei curgi a templului, pe latura de nord,
se afla palatul, care reproducea planul regedinEei regale

din cadrul Ramesseum-ului, Sala hipostild reprezintl insi

r90

I6I

L6Z

96(.

'':: ::-Jl:o-J Iaun eaJrpBIJ op l€pE^ur 'euEIu
lsoJ e
.:lr:1tn:-.-:?r-rE.:1s.E::?:al-i;,Joeeupe,ealllC-Iu-nIIJrllFdyTIreg.erunsss.lsJUSsISns.OoOJeuoUX-rprxee-rlIXJn{XofrJn.€L1il 66rsrZsilJet,ns9JJer6BuZTInlnaprpii

?r:-'::?: :-Jr.:if,as o (uerpaur rnlnrieds rr.rpilpu; S6Z
r:::f'-;,-:.r-:;r't)r:1"i-n-:::o:,:r,un:az-ppl1nrrlneneelin8eaJJeaporJpul.rnofJlJddol)ur8Jr3gaeuaor.:Uo.EegOUr-.InXrIdAIneAJdalXUe.u9;€u6eoZarlol:frJj

- i- - l:lJVgAU SUds iIrj,IZNV){J AA IA-riIC V Is nON In-rnJVCgU IAqVOIUAd VUnJCIIJIHUV

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR

298, 299. LUXOR, Egipt, regatul nou,
dinastia a XVIII-a. Templul de la Luxor.
Coloanele iotiforme ale curlii ini1iale, cu
fusurile lor tratate ca un mdnunchi de lujere,
pXstreaz5, in cel mai inalt grad, tradilia inter-

pretdrii formelor vegetale.

ln cadrul sintezei arhitecturii cu artele
plastice, sculptura monumentalS inde-

plinegte o funclie estetic5 speciald sporind
etixnpurteuslivmitaetseaajuilmuiaagciensiite9iai .irnbogilind con-

300, 301. LUXOR, Egipt, regatul nou,
dinastia a XVIII-a. Templul de la Luxor.
ln curtea lui Ramesses al Il-lea, pe latura sa
de sud, intre coloane, se interpun statuile

faraonului.

rg2

-'.-:-?.:-:'-?::'_:i?r:F?-:dIanrlurrrrnpu€(rrlesJrnpJarsoprcleu(qloeoS8eoBJpiEr1nI6dlnuuoolsJrlzrPuolllsa?lEldzlEuegseEBt z0t 00t
;-:r::;: :.:n;i::co.:r1Fzu1o's.ptfdlantBtatu€epl-o1o8OceFe6rJeZpe(pDsrlrdnJrllrEdu8oaJuglooIr-l3eIB.IpUJtseI€Oc.o?ossXJ3-eXsdnsJIelrXuFurJ.i€EZoeU0tJuug"aro!nlJull
-:r-- 662 B6Z

-=::--:-a r0t
ses:p

ra 35;

'S{t'tu'

IsIlsBuIp BeuIerA ulp Jeldued drf ep nldruat ull 'oriJnJlsuo3
ap odBlo eJn8urs roun FSnpoJd pumlDsuoJ (JBlrun Jel

-JBJBJ luiunuord un BoAE nqBH teurpew BI ep FIdureJ
'( IIJFIU
JolerBodod ) BrzBAur ep r$ arrJdnsB JolesBIJ alello^oJ ep
eiuern8rsou uud FJrTdxo
ptEJoAoJd nlquJesuE JnSurs un-Jlul os runriJunJ JolseJB

JoJnlnl B BOJepurJdnJ .JBlrIru

-elfid'reu;goSnp;ledonNisSlaotdooupacruru8Fxnenrlenn(plpuaortorp.'(ler(oB6epuIoucrolnnnurplpee8rE1SBirutcUdsrErenueallpoucnlen)persarrqeS6torre(pJuu.plHolysrouFndeuIeIutErBaeluaoxuSlue.eupBorrrrdJp1uuscIeoOueullinwlr-nJpxJrp-eer:BJssrrlrudulJIudcprnnEreuDddJpSoppdrJJzepBr1lasp.slenpsunpldeedeqpeJ.loupurruarlrlneuunuE(casep;eJrruulitu6nrpvn(en(cuulpdudn.onoeuluJoourrluunp1.pzrr
c'FuloeuJrgelgporrSuelIeBoJeIpEqJnlsso'JprBrerrndputelppdoBleFlnrfe,eoxrreeluorABudJunrqlJrnBsarpp
nptJnuoriusenosloBJreeJetJuarlSpB:uloJporJieEdJsBE6uopJ8reJeedl ouJlBFponprrpJJrFuJnezpErJiyvorqL

f:!= - -l:lrYcsu a)Ids aIiIZNVxJ ac Is-rqc v rS noN InTnJvcau racrvoruad vunJ3aJrHxv

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPoCA REGATELoR FARAONILoR

i

a a

,t,'C. O' :,,t':. (P

/o"no

I

\.\

\_,

Templu peripter al a XVIII-a, construit de regina Halepsowe, fusese prins 303
irnecgoinrpeoi r$aatSdeepsowe
complexul de la intre cele doui incinte. El a suferif adaosuri succesive
-\ledinet lrabt i-au dat aspectul unui templu
Templul zeului care, in cele Cin urm5,
Honsu de la Karnak
inchis, caracteristic noului regat. Miaul templu peripier
de la Medinet fianrateomnupllual,*e91naocfifsttiat
de dimensiuni tlabfl gi-a gdsit replica

modeste, c-onstruii de
al III-lea (1400-1362) pe insula Elephantina.
tipul dezvol-
Asemenea itnemGprleecipae, rfipdtredrecasesadpsreoppieoadted 303. THEBAI, Egipt, regatul nou. Stabilirea
piesupune o
tat ulterior
filiaEie. Apirute in timpul regatului de mijloc, ele nu au
corespuns, probabil, mai tirziu, ca imagine, caracterului capitalei la Thebai face ca principalele monumente
de arhitecturi ale regatului nou sd se grupeze
despotic al stipinirii gi cele mai multe au fost distruse. in preajma oragului. 1. Templul de la Karnak;
2. Templul de la Luxor (el-Aqsar); 3.
In cadrul complexului de la Karnak, Ramesses al IIIlea de la Qurna; Templul
Kd(_iam1r1ne7an0ks-i1u91ni3iL8mu) oxindoterr,sercpearirinend, eirnaepdsocifrhictiamcrube,amvaaalrodilroeifuitcdeimtsepumlbepaldesep,edclaet lui Sethos I 4, Complexele funeiare
de la Deyr e6l .BaThermi; p5l.uVl aflaeraaoRneugilluoir
el-Multk); (Biban
Sethos
(Qurna); 7. Deyr el-Medina; 8. Valea Reginelor
(Bibdn el-Harim); 9. Templul lui Tuthmosis
r<cioccmlra,spi.ociznuiliodgnegaatlemefexpplleuri,inerncegiltauaeretdpuifrlitceeizirliioonrrtldinceriicsntutarleltizarageraaelaiazrauhtneiteuacintutteipr-i al III-lea; 10. Templul lui Amenophis al II-lea;

a Egiptului. (Ramesseum); 11. Templul iui Tuthmosis al
IV-lea; 12. Templul lui Merenptah; 13. Tem-
plul lui Amenophis al III-lea; 14. Colo$ii Iui
Memnon; 15. Templul lui Ramesses ai lllea
Templul dedicat zeului $onsu are o dispozilie indepen- de la Medinet Habri; 16. Palatul lui Amenophis
denti in raport cu marile ansamblului, determinate de la Malkata.
axe ale

rg4

56r

cetu4p1g BI ep Bel-I11 1u sqdououv rnl raiurpaSor ale eleBe.r
elal tuls JolruoeJuJ o1u erepd ap rJnlsal nIJeA retu ele3 ro1a1e1ed e1;13;lser1
tnadu1J1rorIsBloSn'fIJ,u:oeVApSq\uU2e8?l,uJJnItJoluIlnrepqezltpnJsrnseoJapdBlorqruJ: rnaFIlleue6soelnruolpnoeu(dpeouuerleJBooel.lJrooecopdlrortrunpl rl.euurutrusrnurlpceJeuppuursdutneSuulqnnuuprnnS
snpeJ purg 'nsuoff !sI!o.ersouslesrreqrrrxePlsleeIeppeeIrs-sJJ-JqIpIeaHIpe
BI FsuI unler nldurat Fou T.nuln4ouzrvremJr1pemp prnldpurceg]rpeexeeriarzd
-oduroc terlpop nldruea
e;epcrpued"rad axe reun p8unl €-ap ]Bllo^zoq 'uBurv ml
IImpldurar IrEnF.PuEoSp-dqEeHiugIIJuIJrOpIPFqJrEiuSdTsUsuIPlAEPepNrIqdUrsTaApT

ES AJEJIUI
IE

INJFJ

Eellop Iu un {BUJE) EI lrnJlsuol B eIEarlu-IIeJJIBulsaesJseururpBuBJO

'ElrnurFJp

BuIIunI apun r;edecug ug rode 6rri.rnc IpEtetBrdtneul IBIepJoriJeedJtsurupg
(ereos ep Flupunur (rScugs ep Eeele urp
elellnzal alJoJe ap pure8 u8uenul ap ErJgauaq plduraa
'ecrdocselal ppriuds erirzodutor o pt1nzeJ epun ep (.ro1i.red
-pcug gu4ilgul eaJeJnper r$ rrlesopred rnplelru eeJe3rprJ
uEra:Jdun'eupruuropriuclu.rndgce.rluunelruuoedsuoroJtlpeJpeJrBruJnlursr eEoIonosplarrieJPJelurrdenusl
EJnsptu ad ';oprieds u elulderl rrJeJnper Eoepr gu64,r,
-psap rS FlEnleJ else rrrv 'prelrdiruzoadlu(rooxrouEuoluEelrdJEpcIJulFetrqpolseomep(
o-.rlurrd
ezaeztJalJeler as
-uoJul J€ntf,uES un r$ pptsodrq ples o-Jlurp 'uopd un ap
p-ururprderep:ddnaplJsnnJdor-uJotut replsrernrnps3ulv,fr'rrJlnta1ruprlsdeuJrealet s.rroexunnTalarrJdtproJ
I'lnnwwnrlpoilaozp aaJpEJrS'r6ucBugusyarpnloloBlsrrpoe-pruprrxdeldIqursoecJJaVp
u8ey Ir
pldurer

t'#

t *-?

v0E

- ].II\9AU gUCIS SIjIZNV}IJ ACI IA"IE) V IS NON InTnJvcgu lacvoluad VUnJDaJIHTIV

ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $r EPOCA REGATELOR FARAONILOR

situate De malul apusean al Nilului, lingi Medinet Hab[,
ale ialatului lui MAmaiensoinpthcisunaolscIVutleeares-turEr"lehnpaatolant,udluel
si
ia Tell-el-'Amdrna.
lioaau"dtliaianMtenpe"gaareuelanQftiiplasotntra-t!fuof,daloreiasnioltiennzig*moloitarrMtaeSerDeimatelhepblhtsecisuiI.-rqeLqin.faitreaR:cgaocmmdneers[nstmrstueeizisriedaauinslaccIdale-tieslcetooala-r
io"t. p.ttttu zidirii gi lemnul pentru qupgr1i ;i planqee'
Numai bazele coloan-elor, pavimentele blilor 9i ancadra-
mentele golurilor de ugi gf ferestre fuseserd reatizate din
material litic.

Palatul de la Malkata Palatul regal de la Malkata, inscris in11. un contur d.t.pg-

unshiular, eia alcituit dintr-o parte publicd gi una privatd'
t"ciDloe;n";s;si;ter-udiclif;tlic;iltiou"rl"ac-u.sriue"nftet.er,itidiinte.flutoecnulainuti-pterlua, net.uul rdiuloetlriilnifrueenatciuilionlenmanluencul.elauluei
.u -"t.ti"ul de acoperire, toate sdlile mari erau hipostile,
307

306

304, 305. ABU SIMBEL, Egipt' regatul
nou, dinastia a XIX-a. Templul rupestru de
la Abu Simbel, realizat din ordinul faraonului
Ramesses al Il-lea (L290-I224)' primul sanc-

tuar care se degajeazd de un sens funerar, fiind

destinat cultului faraonului asociat cu cel al

zeilor, reprezintl o transpunere in arhitectura

rupestri a componentelor tradilionale ale unui
templu de suprafald: pilonul, curtea deveniti
un spaliu cu trei nave, vestibulul cu caracter
hipostil 9i cella (vezi pag. 195).

306. ABU SIMBEL, Egipt, regatul nou'

dinastia a XIX-a. Templul rupestru al lui
Ramesses al Illea (1290-L224)' Stilpilor s51ii

trinavate le sint addugate statui ale faraonului
cu infdgigare osiriaci.

r96

L6t

IE surJlsoJ InJerunN 'JiJE]€Jnq o rS rotrurop un 'Fpulr
o-JlurJd plrqrsoJJe'pyu.rluac eredpcul o-Jturp esnduroc pulg
'nuBrO0AEI Xetguee.rpncelerulaniursrunecuorl'prnuln]rootse-qnp8uer.rtJufr,sdunls'dur}
ueld un

lrqeqotd
'ptuurlsap 'ulduru ruur piurncol eop16€.rLzpe.uespurJuudrnJceu1tn89u'6n91
e-op esndsrp elseporu eiurncol
x9'69 ep plulrur O 'unqe>I EI tuetsrxe rnler pdn ep .rp8e1
NES EUIJBZEJ-IBS UN ]IJEP BA33}IB BJE NU EJBJ ( 1IJPSPJ
ep InJpeJ u1 .qturqcs
J'nalIplrEeJlIrDFIInnllleuBnue-;epSdeuelngeuelsp rupzaSu rnpseJo B slEIJos rl[q€]sord ruslueqrn
uI unI{E>I rnun elsa.rdxe
(( ep InJeIueC ))
nio8aleo ednp ea:ecgruoz nJ arienduor ur ueJ€zrleruolsrs lsa
ada:uoc e ep trJeJrp pour 6.rop:rpplJ IS rolalecrud elrunrs
-ueulp ulp tuepr..re e;edu ec eeac 'rlSaporu rua6e.ro -roun elei
-urnf,ol nf, eleJelsaruu nEJe rorieJJolsrJe elaiurncol 'r1rq
-else;d ueld un
-rzei rnlnJaruec eFrrpirJzopduserrouo'mdsFaIrreNllop,r8zeupnloBF-alopuerup>lleZdIueepp
erur8unl o ed eaput1uS as 'eu;gurv,-le IIaI rzptse ap rripl
-rlelol eur(ua.rd ul cteyn1tprs1 6In1nu6Be.ruo l'u]lrnnuJlvsumoJl 1gnllenornlSdenrioual rd
nc rrrnldnt lnue uoleleQy lnSe.rg

'arerd5rSe

rtEeoaIpB;leoSBc(enIepuJserpecurdprneyepnclnrurosuoe;rerle1J(gee;xBsIenl(l.u6rrSoueyeluerrua.elaleue1qcu.eredncpup8opeluJeunoteuuyaerBEsuIe-'rlelBiJr(eJnudc'JEelgeean(porrrnpnlpnpeluluuome;8tpil
u--u'ruu1ouoed6JgeulZrrJrnuVpuerrTelzrJrp\undZJoJr'IJtfpIrlsarnuurourrJoprnsuprconurolnnrep1urJnlnde1or1stsernnuJpcdeoselugrlpureirpunznDonuesd'rpcdaerpupnrruocq8eroc8upluunnFornlJrfr,Brrnud8eABlauxeFrueoApnplBeoFefIpc'nXupraBaBrrnppIlBopurupdrrrneoBr4JJSl
'( uouluew rnl
: ,l :: :-:::.-- qns elnssounJ 'uI 06'6I
:::'j- :-:::''al :r,lEls PnOp IeLunU lBJlSFd
-; :'::. _-,,i. E.I-JII lelnlsSlEqdoUuICau'vleqInelnqul
:::: :.-l':j:: ':
:, :j ..':.:\ -: x3ld!!IOJ

:, j -:::: :'e I?tuaprJJo Inl€tu ed elEJUIpa
e:eraunJ slslduel 'rr .ro1t3e1J
: ", j' n:L-iaj:t.r-i[::n::s1liaE33arrt:sn.ordld1nrJ3r(goelleoalJylugr"utrH.JEol r-uIII3'6Ap0X9olrei ccIEronIlJlengrueooleuJrJoeIgEJBnBJoBFpJ3uBngAcuavpr;lau'rdirureprcpzueegSSeeerpB'r1JpepJpruo1anucuaroepJrue(reuuuourt8ynrerpnu1ur lpzuuidll;utr?drUanBrr

:i ?:iI uoleleqv

- :-:: :: 'Bal-II Ie sessaruBd ap re8el 1nun : aruled Bnop lelsxe ne (eureurv,Jo IIoJ) eI ep uolEurlg
r::.:?-e rnlnJrN ezelEJ uJ lBdFs uorereQy EI uoleuqg ep eUnf,lsuoc rrrpzarie InJpB3 uI
rnlnuo?JPJ elelsl"d

- -:---.:\ :::j:::i .Et-cX:OILXllBEH eIllJSllJ€ZuIplef,.Inpoepu 'sualdrSe oleluounuour rrrnlcetrg.re
ap:nlndacur BI op FJul FtnJsounJ cpurpnlrSuol rS ps.ro,rsuerl
, :, :- : :':::1
:r?"!,:":'rdr;f ''IESI{IS ngv .g0g .Z0g esndsrp 'gieds ap uiuuu.rellu Enlal erirzoduroc rrlclep ul JEr

B0t

::- --lTVCSU auds srj,lzNvur ac ra'rgc v rS noN Inrnrvcgu Iscvoruad vunJosJrHuv

ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR

311 310. ABYDOS, Egipt, regatul nou, dinas-
tia a XIX-a. Templul funerar al faraonului
Sethos, previzut cu un cenotaf inclus in colina
din spatele sdu, reprezinti tendinla de reluare
a tradiliilor vechiului imperiu. Obligat, din
cauza topografiei locului, si se dezvolte pe un
plan in formd de L, templul, edificat de Sethos I
(1305-1291), a fost completat de Ramesses
al Il-lea (1290-1224) cu doud curli precedate
de piloni.

310

Satul de populaliei capabile de muncl, care igi afla aici adipost,
megtegugari de Ia permite sI se creadi cd era vorba de o mind de lucru cali-
Deyr el-Medina ficatd, utilizati la edificarea palatelor sau a necropolelor.

Pdrisit la scurt timp dupd moartea lui Ehnaton, oragul

Abetaton s-a degradat repede, fiind in cele din urmi

acoperit de nisipurile pustiului. PI4ile de lemn ale con-
strucliilor au fost devorate de insectel in schimb, se poate
deduce, cel pulin pentru o parte din orag, planul.

Un alt exemplu de asemenea urbanism prestabilit il

constituie satul de megtegugari de la Deyr el-Medina, din
preaima neffopolei din Thebai. Inscris intr-un dreptunghi

alungit, flri si aibd insd o formi regulatd, copiind conturul

vdii in care fusese amplasat, acest sat, intemeiat in timpul
dinastiei a XVIII-a, a fost de doud ori amplificat sub
dinastiile a XIX-a gi XX-a, ceea ce rezulti din configu-
ralia strdzilor 9i parcelelor.

Locuinlele aristocraliei de la Tell el-Amdrna pleaci de
la structura tripartitd a casei simple, pe care o amplifici,

r98