66
'eluur8rro ezoluls ep FIISdII g B grpJ'ot1oo1ce
JaIJBJBJ nc ariezrpruJ o IEoJJ nE BuBIurlsaled-orrs uuoz
urp alemodod 'eiuangur atrJeJlp pu5uoridaceg 'JIIuB Inlnl
-uerro alriuzqr.Llr orlul FJn}PSel ap €ue,r reun 1n1ol ]e:n(
nE Burlsoled rS urcruag 'eoge;Soa8 rol rarilzod F{Jo1ECI
.IIIJNJ}SUO3
nrtued mlnlBrJetEru BOJBJnJoJd docs rdo.rp pul^e erurulod
Br-BorsBuOewJ-Bnpre.'rsapue1rcdler(3lrsgquecusropIaJoprrJuirlpu'arlSdrxSreStoperseud'roroqJreculu(on1Ju9B1eJIiB-usJtu1urg1i 3tpllnrelurSlslougsoaole
'rq3e^FJls 3l8Jn}Inf, IJPUo^
-zep raun ele oJerlgaueq lsoJ nB InlnJeg rS rnlnzuorq epr
-ode u1 o-trnJol nB oJBJ alemodod 'ueqrnolotd JaI3BJBJ nJ
r.rpzeSe eleuud rS elncsounJ ellquts rruzeSe eleurrrd lnrpde
nB eJEf, uI Euoz pumtBsuo3 'lnlBJotII nc r1a1e:ed riunu
ep rmiuel ap FlntgqpJts (IOuEJOtIpeW Is Jltso mlnturgi
p8unl e-ap prsn8ul arS13 o plutze:der Builsoled rS urcruag
IiIIf,INiIC IS IENIJSIITVd VUNJf,EJIHUV
'euBJellpsw IIrPur E FI?]
-uerJo Euoz urp FJnDotrqJB ep JoleruroJ uriullg rs eaurSuo
ep eru8el eruelqord JoleseoJelunu sundsp: uclldrul pulp
6caetrlpuullr{surrJ.nro}JlerrlIire{JzBlpplnloFrxreSlu.roodJodulrne}stlau:lBq-EoIuJoellsqIuprzeroSJtosntrlsl
erer olup eluorf,gns gsul piuaplle uI soJS nB IBIpuou
rcqz1r Ealrop IB ep ler pdnp ep rS nrtsou rnploces lntnd
-ef,ul BI op elrJplerre) 'eloJes alFru nrlued prnpterd eg ps
6epcuElmlrrFssJEBBe'lJpItJtqs)-noJ.rts
"ropiruyq reiuetsrxa BarItuIIuE rSpsug
rnlnlBls reiuetsrxa tqdec eund oreJ 'rnlnsBJo
urdnsu nlqruesue ep aJapel o eoJeJo (ps:e pcnueJeJ nJ
clngJponrrJcatFxopIuur1Fr'FriJrnocpREnSoEpJeBt plsul o 'pturcur ap nps
pre,led p;n( luzrue8ro 'rn1n1
rnFprz u1
-lren1Jutdsueoe3.rrpuprelc-1ee(tsupe8-peqs-rlleqluFlJlIu'J<lo(u.rlBrnBplsrJoeoll-lepBdroq) ruruoIeI$pu.tlpoi3dysoaecliuenug1u- aup5
p1r-IrJo[ueuoperrdudogllroqDnae8-r:JrlplrlEisuefBulJrqgor'EaadJu1SdseeJuIsron'lJrqrtroeapXspprseieicrulBnll]urp.srnrrqrlslnm(aupsr8lornne.efIt,puorgBetuleeeItsJBdptrupsadesvreBrid1BiBcueeInpSuopruVosslrutduuuuoelln(scrtolerueu-putJllduupFl.uqrurUlo-llutcrcgdBaqr$pAu'dzeo'lnppadrlelcr-eeltrIqdppll
Flenlole rBuI Beo EIuJoJ olsA 'JnBl Inun E 16 le1 lop B elIJEu
--aldrsdeerd(rruieocrrupeulel'-topprrnqasrdS lIJBqns Jolatlnf, e1e dprrez pultuez
ap drqc ul elEtBJ] prlerd ep olBJIl
-rarl rrnt.rodns reJl ap ptnurisns era pledlcurrd es epur.lS
rer 6rn1n1cos ropielsoqlJo ul rSndsrp
ep EOJBnuItuoJ 'eteureg
der rS na1 ap dn.r1 nr rScugs Joun almtets ep tBJuEg
neerel-ln'rJuneeplqp-Uulqtuadzna.redpa'F;uJe(oarlulIyrneIpugpliuIIJEgIJUorlsInrJJcneJ]lJuoBJlqt.srueuczuucgdlnc'leeplted-ocrl4reuuulr
I N-INZNOXS g-IACVO IUAd NI !IN!IINI JSA'IVd-OUI S IIINOZ VUNJ]AJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Arhitectura zonei siro-palestiniene
in perioada bronzului
La graniEa dintre mileniile al IV-lea gi al III-lea, in
zona siro-palestiniani s-au agezat triburi semite, canaaneenii,
pe a cd-ror urmagi grecii i-au numit fenicieni. In
faza timpurie a bronzului (3200-2000), cultura lor, in
evolulia sa, asimilieazl influenle din Egipt si Mesopotamia,
in faza mijlocie (2000-1550), cregte ascendentul egiptean,
ca urmare a dominaliei politice a faraonilor, pini in momen-
tul invaziei hyksogilor, pentru ca, in faza tirzie (1550-
1200), si prevaleze influenla egeeand.
Revitalizarea vechilor Populaflilor canaaneene li se datoreazd revitalizarea
orage palestiniene strdvechilor oraqe Ugarit (Rds-Samra), Yericho, Megiddo,
Oragul canaanean precum gi constituirea de noi agezlri urbane. In general,
U garit oragele erau puternic fortificate, utilizind relieful unor
inilfmi pentru a le face ugor de apdrat. Executarea funda- ]-L-:,;-,4*-:x.i
Eiilor din piatrd bruti, iar a elevaliei din cdrimidd conferd
zidurilor de apdrare un
profil frint, specific. Ocuparea
teritoriului prin construclii era foarte densi, strlzile
erau inguste, piegele lipseau, iar contactele obgte;ti aveau
loc in faqa portilor oraqului.
Oragul'Ularii (Rds-Samra), situat in faqa insulei Cipru,
cunoagte o mare inflorire in secolele XXI-XVI, perioadd
in care se ;tie cI mfoisjltoceduilficsaetceoltuelmuipalelleXlIuVi-lBeaa'a, lu9ni
au
Dagan. Suferind,
la
mare incendiu provocat de un cutremur, poate) acelagi
care a distrus agezarea minoicd Knossos, oragul i9i revine
in secolele XIV-XII, fiind distrus, in urma invaziei
<popoarelor mirii>, in jurul anului 1180.
Palatul regal, inrudit, prin organizarea cartierelor cu
funclii reprezentative, rezidenliale, de cult, de depozitare
155. 'AMRIT, Liban, perioada fierului,
civiliza-tie feniciani. Megazil, tip de monu-
ment funerar, rdspindit in secolul al VIJea.
156. MEGIDDO, Palestina, perioada fie-
rului, regatul iudeo-israelian. Constituit
ca agezare canaaneand in perioada bronzului,
oragul Megiddo este reconstruit in vremea
regelui Solomon (973-933) 9i a urmagilor sii,
luind nagtere o citadeld in cuprinsul cdreia se
afla palatul si numeroase grajduri de cai.
157. CIPRU, perioada fierului, civili-
zaTia feniciand. Moti'"'ul capitelului protoionic
sau protoeolic, reperat in arhitectura Feniciei
? --
o gi Palestinei, se rdspindegte in coloniile feni-
ciene. Decoralia unei stele funerare (secolul al
19c VI-lea), gisitd in insula Cipru, conline, pe
156
lingd volutele caracteristice, motive ornamentale
roo
egiptene 9i grecegti.
IOI
J-1onlrlrn(qpurrEt IoulIitlsieeJleSdr-uoIJersp BEreJlE-IJuIlEerlnBlJnnrSuFeJlSluapIn<serlnBsJouIloF3rIeJJonlsqr
rrinlole reun InlEUnzeJ V e rud 'rodod ec 'nuer3ruog
etl"rga rolelels e 16 Inlnrag epeol.rad u;
;elcpeg Brnlcalrqrv
#:+:f.y Ftouep ra1 ep r.rn8g nc rierocep rrietsoql.ro'PlrPSrFcr{ezPoiupernJggluutezo
-erda.r
II nr etuldpcs elsJerlv 'urrIESnJeI urp uoruolos ml
pldurer dn ec epacard aJBJ 6( Jololugs B pruJJS > o rS ples
o .lnqnsan un-Jturp snduroc (eefltlX 1eutz'rcllaesz) enJlduufrer
tnJsounJ
un else 6.rozu11 e1 6rnlnzuorq E
eueoloJ Fnop n'ucrJJcreupodFuuronJ u1 elelrdec nc ('r..rran1qeq,rreusnpdnsorpp
op plepace.rd
n-oJ.rdoJgrpeFrlIarr'(uqnlr-erqlucrepuulnecssoueurnJcrs)surfranla8peS.reIrnolEuIErpd urp lruen alaSe.ro.ruo;zpe1a1le1ld6u.rre,{a;
uunb1al4J
m1 pldurer ersa so1q,{g urp eleldurel nc uerodruotuo3
.(OOZt_OeE1) ruer
-dr8s r$ (OgSt-SZtt) r$osq.(q qns eiuelsrxe pnuquoc rS;
p6e.rg 'rrnrsrleqo nf, lurlsozul teseg ml lurrpap pldurer (sotqls)
1,{aqeg ln5urg
prglpe as 16 luly,Bg Inl pldurer elSernrlsuocor es pulJ
'r-aGenpSlrnZaeSSnpen-r.OnopsiSerBprtn7op)erzrpEureorloergulrsurlanslce,Be*pouI'I0rrJiegeUpuIIJZeruoIrB1ro6rpeuOarrOSt'pL6ZreOirdr.orrtouZcrBs-uegeopgrergnpuu7r-epsl'ut'us)co8o1n1lqo1s.rt{pggdzl
JoJEJ ole'1,(eqng tBIV,efl 'rnlnSuro rairez eteurqcq eldurar
gnIBunsorpn1l,nr{Seruq.eoroglrlur'nprurrp(terlln.orddaruoucIuuppelrozer.1uren6duu.Jrsol eEErlnEJJlsloserulnBotfq6,sge1useo.rcpnurelaJs.ru'uzsoea1Slqy-.I,(IgI
'euEJolqns
rrreleS 16 unind ur.rd es-npulJpJ relurJur BJEJB ur elentrs
aleJeolzr el 1nsof,ou 'pp6deeronccrnelJnuzluuoorrgurEle ep urelsrs lerqd
e:zlll epeorrad u1
-ruo3 un ep Erf,geueq
'mlnllns lBuDSep uBeuBEuEJ ( llBul JOI D Inun E rs 'Otnf,sounJ
auerunsepd aloJBnlJuES eJrulp nrrndrul] IBru
rnun eiueza.rd pur.rguoJ rnlnzuorq epeoued uIerJp 'nldruel
rJnteJls
rqJal ruru e1a3 'rderp rq8un ug gsndsrp eJEJlur ep ugeod
uF'BlenrIuruere1flrl,cernuudpl1uueou(fed,eanelpldoo;espucnnIBcJ-errltnluurlprrncynruuJrpaunullrful'l,tsupourlrgoennlJedrJeo.eecguduos;'eree:ufn1,oop'Juorrpzuoprper8apzspryirrplyerzl(eoeecdr1osrrudp;
oppg8el4J lnSe.rg
'prdn1 ap my
n--nsf.elrueJecodJeroiprJ.zrBue3dqeFnJenplJloenlzgrltrsJllrt(pnpre'zeruunreroldiupelIenupuJnr0oIZpBippotrJpsleeIlcdBau^opueenInp-uJllonludsl
td'rBJprnupnJroozJusouupBnTJJloaoqJBclsJroJoJor^eJrnBepzI ore;zrdnsJlerollsdlIueqSoJco(AeespIns6nlrsleuaieurpeu:trsrdxBueeclrgporsprrrnIo€c; ep
uI
u1
'el6eounc .prEqoau epeouad ul EJuI tBJgDJoJ u.rnl un rS
rJnprz ep ElurJur o nJ luJlsozu; '(uerpg-le IIaJ) orlJrJe orIcIratr
'rnpSu.ro B oJrrogul ep edere elequre uI lelsele el IeluJcul €oJeJ€Jel{
erse 'Qepgy rS lreyy urp elareled nc 6ri.rnr roun pm( u;
: --ld3IJ IS In'InZNOUS g'TVCVOIUiId NI SNAINIISS'IVd-OUrS rsNOZ VUnJCqJTHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADAPROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR. DESPOTICE
sqdteiaetfeiglisicpteutennci,ialoeravr.rcetCei roginsascrltaaitmvuaielgii,iscdtitian9bi aidaceeidnaosmitu[inrcuaaulliizlaedn, huinyluk.sioo1_gr21i0lqo0er-, '158
despdrf$ de continent prin munli inalfl,_.fenicienii, iscu-
sili cordbieri gi negustori, nu au avut alti direcgie de expan-
siune decit marea, substituindu-se altor popoare care
controlaserd anterior navigaEia pe Mediterana.
Oraqele feniciene ale perioadei fierului sint cunoscute
Sorsele documentare al VII-lea)..Puternic
privind oragele ca imagini din reliefuri assiriene (sec. promontorii sau pe
feqiciene fortificate,
construite in general pe
Inovat'i in domeniul insule din apropierea coastei, ceea ce le asigura o apdrare
ugoari in caz de asediu, oragele erau inzestrate cu cite
procedeelor d6u[ porturi, de nord gi de souradg, efoalolesipteeriionadfue.incf-igetreu-ludgi
c--snstructive anotimp. Cele mai impoitante
Templul din a"SoutrO^afiocbrusoriptnitiBn"o,ydbbsuloeoursvis"a(uJGpc'.edrieabiefanayLll[)oi,rrdeaTeglyazertvleoiovslfteman(tSieiccudiper,n)"oe9r-aiucgaSiesiledemloeenuerlta(reSauaueydtdmaeainea)s..i
Ierosalim inaRlteecduergciint dlalaRomutail.izarea fundaliilor de piatrd brutd
legati ci mortat, cum procedau hittigii, cit gi la blocuri
Templul din 'Arnrit iriense de piatri fdguitd fdr[ mortar legate prin scoabe
de fier, cum procedau egiptenii, arhitecgii fenicieni au
Arhitectura inventat un cpbrminpcaiiptiziuatea-pirnoupeiatcobferatojenudleuil,emutnil,izfionldos.iitnl
funerari
locul argilei
in celelalte regiuni ale Asiei Anterioare, un amestec de var
'$1 nrsrp. de cult feniciene au ajuns pini in zilele noastre
Edidciile
sub forma unor urme greu de descifrat. Nu s-a pistrat nici
templul de la Ierusalim, clddit de megteri fenicieni dupd
modelul templului lui Melquart din Tyr, cu materiale
trimise de Hiram, regele Tyr-ului, in schimbul griului 9i
uleiului de mlsline ceJ primea de la Solomon, probabij.
Informaliile conlinute in biblie, coroborate cu datele
arheologice oferite de templul din Hazor (sec. al XIII-lea)
tTeemllpTlualnuai idt (isnecI.earul sIXal-imle:a)'',upnerinvietsstdibsuel deducd
qi cel din
aspectul pitrat,
o navd alungild si < sfinta sfintelor I prinse intr-un volum
care se evidenlia in spaliu, inconjurat fiind preed-utrseii. laturi
de inciperi anexe, depozitele, de in[l1ime mai
Vestgiile templulul din 'Amrit, datat de unii autori in
secolele VIII-VII, de alEii in secolul al V-lea, ilustreazd
un alt tip de sanctuar, alcituit dintr-o ampld curte cu trei
laturi ocupate de portice, cuprinzind un bazin sacru de
38x48 m, in al cdrui centru, pe un postament cu latura EE
de 5 m, se ridica o capelS executat[ in piatrd. Asemenea
mici sanctuare sint reproduse de modele votive de cera- uu
mic5, pe monezi sau stele funerare din Feniciar. Cipru sau uE
coloniile punice din Occidentul Mediteranei, demon-
strindu-se rdspindirea lor.
Cele mai vechi tipuri de morminte feniciene cuncscute
sint gropniEele regale din Byblos, din al 2-lea mileniu:
mormintt subterane,
sdpate in rocd, cu pu!, galerie si
camerd funerar5. Aceluiagi tip ii aparline mormintul regelui
Ahiram, inzestrat cu un sarcofag, decorat cu flori de lotus, --- .q-- r+ - *----g-l----A- f
T02
€or
eInpzB(fe, lruJlgtru$l plEzrlun 'plnper ptunF op IeJ un cppSxa d\
JruJalnd rirod 16 rJnurnt EI SJnJeJ alalullul
r'3'geiliJurrololpolEzeeeJ6o1gal1ro;prEeedpIteseacllparJrrrlrrpdBoperlleutr ruenIllsBn6lzJoeloplppluroninrulsIgeBrpqeJdEssnraUsp-sntlBBJ(urJar(oBeztBUaapglB-rIIIrtTIituoSncoIg)pIrBlprrIoaS'gzroeaWsg)
'Fu?rp3l{B-oJaruns pJnpallgJB BeqJaA uI nES 1'eoupe6;gurrnd1el legpiepcngpu..rrong;
rolrzrsssruEu EpBorred uI rdrSa uI prrulllul Erinlos Bnlar
Inlduror nJ rnluulEd EalrunaU 'elEFeJ alolualueuude ual utllrsnrel
ulp uouolos
a-eEuuoJlSslr3rJlpJsnsEneodJBlp'qddsFurraqrunpllnreJurnsnoBlFunJJaSepuEAl€rnunBespooluolp'epnpEuvBsJoIunu(o(J'lesrseorlppsnr1lBclorra6sJlnqgalBsrp(JuunInEepnpuJsrul1IlOdel^suuJIruudeEuaern(rr's(Iura(BsiuElrtnzluruuoe.BdrnluacpoyssuedsqnesslordurllsoeBprrellIpSeJI^'JrBns'unaoJJlqluJqaeeaersBlrusllJJdIInnUtonr[prJ8IltJale€pedlDl
Jnla8a.r InlEIEd
u1p InrBIBd 'eclqlq elaual u1p pllnzor uInJ Fdn(
'qBqlv 3rlp3 3p opp;3ery
rBoedrsepr$u(u<uslnusrappaps-6nep;uolJ)tsrgudrun(uuoaruuoaelouseueuJutJpJr.ropzpe6lEe JrgIqIuJeoAJ
ll-'SsPeol8dlJurno8ula6orGrprprrnpaleJlpnEplzJJduEnoAJarqlaJuBIueIJJpdeuneJouzlerurtsaurpJdt8adtuo6nIsrJi]rEBnIBrlallfoJ,rFo^afzup, anIrnprJpnl'prtuoo(nezlpner8u(1ul1e(snrpenJ61onJeeuarlalagu.rznaru1u ulp uourolos
rsruJoJ aluldupu PlurJur ap rJnprz n3 FlBsgrlJoJ cruralnd
plepelrl o nf, teJlsazul alsa t1uau'uuooduurorloregrurnIalJuenuurulreirpur(Juorlrqu rnle8er sleperlC
'rnlnJeg rapuor.rad IB nJlual
rlJsrurs 1n6er6
p-euepuEeB(upBrnJqIoBaluEels-BSpBBJoorJeadp lnlets un mlnzuoJq epeorred u1
uI ptrnrrrsuoJ OJEZaSE 'oppr8a14;
.BsnllsH 'eluef,3J reru epeorJed raun ale.r
ratruJBJ ep elelrdBJ ap elduaxa pzeez\t
.:':t__:--:-'-=:,:'_:::.-:i::-r::ja:':':.,nrr:ttFsrregrtaut.lraurupl EB(rt.rnJJlonrluaotolrrzlJloJodSdeplpfe,uesllBJuEEludlsrnJoJopoJ -olBp (Jruorolord
---"-:D:I::as:::':n::-:ua::e:'jr:.:-::lI:-I:n!lreaUrlserp('tIeBN1leaMdpiEnIHrldrcCut.eIIiAIuI-n pulzurrd -mJn1JraIepBzaoJrrIandrEFIerudrl'FuJsEnIJIIaUlISpaJdeprqnu8qgourodo o BaAB uoluolos
elsg 'Brelsaf,B B
IIA.IgeIIeI e.Fdunrrlooo'ruolnaSduerlucasrqdJrnuluvo'JBuunns-aJlluudl
pUeul ruur eac ealred
srJJsu[ .lu8er pranJEJ
ueJrptpJoyergpzaleSreernuralulqeda.prunoolduurguJnatpJn6JutsrooInpJtruutzna(ledr.r'uriurlreuug tsr
':.:ntBf, allnur IBUJ nJ lri3nJls
: :',m::-:j-r:.E:.:ralI:::CiI:n]tJsrNs:ItBasIJ.EAvIuU-llOvgZ)u-Eo)JIJdvJuzdud'oJoJAlq_oXp.J0JgeEIITIAoJI
-.::-: ;: 'euaruEsepd
-oJrs a6ero JolrqJel BaJeJEJeJ gzveztt eJer (relqreuour
-rrrf:f pepr8unlrsdaer4duFl J'SpBlrauJFqIUrInFlaS8Fatrrupegru gABJnJlsuoJ prado ulse,\ o
'uourolog a1e8er <lsr8e,rulcs
-;: :'J Jrr runrires ep EaJerJosE ulp JeIf,BJBJ nf, trleeJsr lnlels as-npuFlllsuoC 'ruaaueuuer rr6uu
:':'::rr:-u?.:;-r::-.--rie-':--r.:--'::-1':.:;:-:I-:::n::,.:::l::er-:-ra'tBsLFaIA.trI]aalrr{rmilrIilJpvtu.ngsgrrluJJalosdHJurooSeu.JIlneAIidBIE*rIisIueIJaAsrulsl'lr6nlxEa9(aA8IuFIEen(lEgIdIOlgus'3orltoeglEJs) -lr6gq ed eunuop r-gs 8raupne(eorrraSdruearselzlgeJadreSruugrrrgdugInls1rirnlofu, rsurI
'(OSO-OOZ1) mp.rag
'eal-Il IB rnlnruelur poollrur BI Bunselud ug t6un;tg4
--3(p;B.rpayeepsUrnrdu"drrJoee.eprrrlded-en:aJsrE'SEuJaErauooJulrosnrtaJrllelJreuueuplrluIoynea,IlJqrtuunn1?nIsquareJuloplurlnoaunpdlJooulrllysr(caeaeoptJrSl'I1(JJ.rtOaruznJJorcarS3pauara1ulep'No1ss'p|np.'cdeaasel(nstr1pnur-pdn1puuu1utrepolppgcr
R-ru:j?iEzllErlrnrrEnrtsrts'reed'qsrllE€soulIr{rJIIrliudJevsIIIepsplesJvIndlInIpJlclnuuteJnradul tInuloofl,oeoslenc9pIBuJgBdaocJul 'eueIJIueJ IeuB ele erierdsur ap
'e--rE"1rqiaru-:z:drEsaritJonraerlnrJpul€,r\euJIllJlInInrI:JIplJluJsnaurtcdoeaclil'cIeqengJer.erllsyeus'lnslo^yscllsurealpIpnepgepuula€IJPuJori€eedJIl alesJns
a-s6:rs::rzrsodios5lrpt€r1qeadsoIaSpuro_lre'elgelpoelelluryeulelpueelfdlflIerpl ueac 'ue1-11 IB sessetueU Inl BetueJA
Lrrurr:lrgrE alllilperf purnye.rd,(IA-Xt
?'?ror?s ) ntrEJ-'l Inlnlsls eJnlJelIrIJv 6uurarpppagnrJiudlsunEcqs'BrunIBrlnotaupegluroers.-rE.odAuern-efI,noJp(Bls1llux1oaXAoJu-IIBIuIuXeIau'a0ele0Jll0oruJIaamsripuuruIoecIraqpBprrEnnpc(
-.tEf:.{ IS IntnzNous a'rscvolugd NI IINAINIISg-IVd-OUIS IIINOZ VdNJ]AJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
incintei ansamblului fortificat de la Medinet-Habr1, din 0-___-,--, 5,0
vremea Ramessizilor. S)
Divizatd in doud regate in cursul celei de-a doua faze
a perioadei fierului (930-586), Israelul gi Iudeea, Palestina
este cuceritd de assirieni gi babilonieni penru a fi domi-
natd apoi de persani (536-332) 9i de satrapii elenistici
(332-63). La finele acestei perioade, Palestina devine
parte componentd a imperiului roman.
ARHITECTURA STATULUI URARTU T
162
Dupi cdderea statului hittit, in rdsdritul peninsulei
Oragele fortificate
ale urar4ilor anatoliene, in regiunea dintre lacurile Van gi Sevan, cuprin-
zind gi sudul Caucazului, se constituie statul lfrartu, a
cdrui existenl5 se intinde pe durata secolelor IX-VI,
pind citre anii 590-585, cind s-a destrdmat sub presiunea
mezilor.
Mediul geografic a oferit arhitecturii materiale variate
de construcgie: lutul utilizat sub formd de cdrimidd crudd
sau uscatd la soare, piatra folositd sub forml brutd sau
fdpiti gi lemnul. Constructorii amestecau adesea materiale
diferite cum ar fi tuful sau bazaltul, procedeu preluat
mai tirziu, odati cu mliestria deosebiti de a fdpi piatra,
de cltre arhitectura armeand feudald.
Oragele urarlilor, centre militare, administrative gi de
comer!, aveau toate caracterul unor agezdri fortificate,
amintind agezlrile hittite. Pozilia cea mai favorabild din
punct de vedere defensiv era ocupatd de o citadeld, sediul
puterii politice gi administrative, intdritd, de obicei, cu
mai multe rinduri de ziduri. Oragele erau in intregime
inconjurate de ziduri, iar aria lor era implrgitd in mai
163 162. EREBUNf, Anatolia, statul tlrartu,
ro4 Citadela Arin-Berd (782) reunegte funclia de
locuire, gospoddreascd gi de cult, reluind pro-
gramul de palat-sanctuar de veche tradilie in
Asia Anterioard. Organizarea funciiiior in jurul
unor curli gi compozilia sa asimetricd amin-
tegte palatele assiriene, in timp ce utilizarea
largi a punctului de sprijin Iiber pare si situeze
arhitectura urarlilor in ascendenla arhitecturii
Iranului ahemenid.
163. DtlR SAnnUrim, Mesopotarnia de
nord, regatul neoassirian (885-605). Relief
assirian sculptat in piatri din secolul al IX-lea,
avind ca temi cucerirea oraguiui urart Musasir,
infd;igeazl un templu cu colonadi qi fronton.
Sor
'ouoouaJrrrr SJEJeunJ JolSl 6pe8lpenrqearpgrre-guarcs.lrey.os:rBBaIlosrourteeelrluul vunruIuaseTsslVesulBdrpJrnunletJral8lreuqpoJlEr.grurnJudrlqluoo^FpznaooJpapJEJdIoIaplefu,3ynruJ
::::r--j:'J erirpEJl urp t€l\rjop ou Es oJEd cxJrtll
r'!l snlnurnl un-Jlul ESUIJd .ps]EJ pllcq .eyz
----:.r::::-::::: ;,1t3 ptBnuoul BJOLTJEJ o-Jlurp lrnlpJl€
.:i;-n-rId::_re\ r-lEo'tnEiouravs,)(tsttnWl€lSuBI)J rVnlNInUlAulWruJSow.tg.El I8
-odep u1 serre Beppp pcsue:ppodso8 sl.rnc o 'mplupd E tsol
-pJou ep. eet.red u1 'aurardns (guiplrny1ezuanleuergVJeuloJsolmeJpBlndpuurEeSl
u pluuodrpun plireuoduror
BIIoJ op re8eT 'euusred .rolapuepude p duolo:d un .eluod
'mIpellssnroeodzlsrqpuledJanrIuJFeBrJlueEtJlgomElzoesFpI6ErsgnlopexdeerplcdunuBlrrSodJceBBs.rtosedeelru-epndnposcpueFlplunupceetc.6reet.pdrdpu1t11S
'p:eprqSuntde.rp e.redpcug prnSurs o-Jlurp lrntpcle'lzn$
rnlnoz pldruer EI EopeJJE es ounJ r6ueecu uro 'uluol op
ldgrs no prsued op FurJoJ qns eluturl ri.rnc reun p.rn( ug
atezrue?to nere r.radpcul rnJFJ e1e 'p1u1ed BgE os rolopullf,
e tsel-pJou ep eelrud u1 'rirogerluoJ ep otnurisns 'ecru
-.ralnd rJnprz ur.rd ror.rex5 e.rrpo as-npugrudxo 'ptep8ateu
preg-ulrv €lepelIS
pI';nrouulaEroldJuuIoratperpuruSenJJpout'rquurpnnoqeun;dgrlnupreoide'rra1ol6nrzqup3r,.rpreyrpdarleJeog3la-eu.srrerevJnoBgt'tIrpopceEop1IIJZBaLp uIrupIeeqleepqs3llrsSl
ere p(ulg 'rlrscru ruerpeu rdgrs
..roonylrlaodtupcru6geelleeucerlsuorpp ur.rd tlllqStelsroar(dgupuqeelqdcgnec;
(alezr,rrp rradpcul ag'e;rredocu ep
rold roygi.re.rn
-Erlnrglp lurolEp ldeJ 'elsn8u1 rS r8unl rredpcul eg puml eptldec 'edSna
-rlsuoJ 'alrzodep ap lednco EJa InJetJecI 'e.reprrpuad.red
1(priencal'na.rulrtpeprppanllcoupFliteesdrBnA.8rolo;lluraoedcpgucuru.rgrpdnBBcFllrnluczrroerlJqseteeqrcJirrrzldoouJdrsoulcprpJonEptIusOouplJEpIIuaIJJI^FEJ
n'cesaanrpupo(adslrolu8qegnBhSrlusurtosrrJursnsuBpealeluleuuprdruoppuaEJudrrureElcuc.rroelecleupnelreog
ulp 3p elexeldruo3
InJorJelur arrrleluezerdar IJIpFIJ
'alue sJtul crllod-
F.enleolpecu;elpc
un ap elupecord 'r:edpcug IInIPJIB 'uoleSau:
rnun eiuezatd lIIqEls B-s eleiurncol aJluIJd
'rJnlalru etFlu reru ed oiurncol op BoJEJgIpe_Etsole elulspd
acgurSouocr aruelunJoC 'rd1;rs op lrur(r.rds InuBABl nJ
i'-ioqJflBiduJueaBrlpelDrnr-'oeonulcurelelr-rJtsereeiapeclndderiogsn6luepE'ueuuneladaosdpprero.eoDdlIurJraISreSicluuunr3ns:arlssl1elpulu'ode.rrpsuIdBoaJuiB]uruJppdquruorEpllseen'rur:ldeIeIdodpgp.creuoapsll
0
ren;rue-ai'prenneunSrrJIJlrup1lrnniupularazIu:SurtrB8rejrE6oaialn.1Fererr.plpi}roaIJpIEiorpSreuruiuenp€Spep1runul6ao'lrnenosuoorfrIrorpz-ujJroroxIeuslAleeq(udrq-ard.qppuenrdrIceeu.BtleirnoroqJiBIunoIlrFBc(noreerlrJeFoulJep.oIdrpreEtuu;)epe.eolEJrJpueorls'IIuugpsB6pleIpaeIuzeJpct1rpamIBrgn-rrsoInJ1slllpnlesueen1ue'IpeeeIet6rIJnpupunldlAJsslIdernISSJleIecEpsuerJtnBuuuap€lIpalnoJlpn6puladsIFl'_nrocprslrdptJ-geJr.oruarnonolupFeuslIl(sppdnIzocncasnnelge_dfJurt,$llnBleuoslretseJerlJlopousp1uuBelu;olu3lnlipenuqlnulclprglDe4nprrrrlurIud.fo_'6B'Pe,InlepIup'aU-uurW3esdJoltEoenlnaJe)sUpeSdn6dpo_I
'eprceds ouoz elEAJezeJ ol-npulg alEIJos
(pu*upldSuuunlcaFl d€nap_sonpeeqo\z^pzte1ps
rmtpd rolellreJlp 'lrpqelsatd
ss eyryzaie pJ PzueJtsuoruep
ap enueiaS 'aJeolJelul :c;rLp:z ur.rd eluerun.reduroc ollnlu
.: i u.iu.] Io-InJvcau IaIJvNIWoC .IndWIJ NJ S-IVJNAIUO ISI.IOJVNV VUNJDAJIHIIV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
gInntrt-iupnderetleiemf palussidrieanpladninpdDtriartrr-S-daersrcuokpienrit(sleacA. latylnl-XT-elepea.) FhAryrhgiitae,cIt-uyrkaial,dLriylodria,dKinariAas, iaPapMhilcadgo--
ninias-ecnoldeslecuVteIIIp-VeI,ruinreeplerezsitnatdtuoluifahzdittidte,
ca'e infdgigeazd, probabil, cucerirea ora;ului urart Musasir, intilnire a tradiliilor asianite cu cele
egeene (preellenice 9i grecegti). Cele mai
apare un ternplu ridicat pe un podium, precedat de o reprezentative vestigii ale sale, monu-
colonadd de stilpi masivi, incununatd de un fronton. Se mente funerare rupestfe cu falade sculp-
poate presupune ci asemenea temple se apropiau de for- tate in stincS, reproducind in piatrd
mula de tip megaron. structuri de lemn, sint o mdrturie a pro-
cesului care a stat la baza constituirii
Monumentele rupestre, destinate cultului erau decorate ordinului grecesc.
cu reliefuri 9i picturi, acestea din urmi avind multe trd-
sdturi comune cu reprezentdrile artei assiriene.
ARHITECTURA PHR.YGIEI,
LYKIEI, LYDIEI, KARIEI
$I PAPHLAGONIEI
incd inainte de cdderea statului hittit, in jurul anului
1200, sub presiunea <r popoarelor mdrii r, o penetralie
aheeand a atras in orbita civilizaqiei egeene litoralul micro-
asiatic. Pdtrunderea frigienilor, cdrora li se atribuie o
provenienld tracic[, gi cdderea statului hittit au fdcut ca
intreaga dezvoltare a arhitecturii din Asia Mici, legatd
anterior de Mesopotamia, si se orienteze cdtre Mediterani.
In cursul mileni'riui I, pe locul regatului hittit, au apdrut
citeva state, Phrygia, Lydia, I(aria, Lykia, Paphlagonia,
cdrora le corespund fenomene culturale distincte, dar
inrudite.
, ,/,.j ]::
--$-*..-,9
'_.'-..'tF ::.,.
l:-?F-j;j
.'R',i"1-
,!r-,:!
r06
Lot
:-'-::--::::.-:.-::':jj1:r1uo:ntair[p\uIl']IsoSaunrlEuda[s€rIal8pwuliB'ePluJueullulpIulBseo(u]o(JlFJoIJiI8iueltaoudplnlnTcP€lsiurroEqIdrcllIe€Dl -nuou.r es€oJorrlnu eledPs nBJe sosulls eleJed rnun F8unl
?:-.: ::- iop € alIJnJaIIeJ 3p Plln(gJls (eel-IIIA Ba!IJ.rp€-uerupscl8rrJ'Juunnrespnozrliz-gi 9'puF'rIriupsr.oIe3ng1pl€8o]ua1pu1arIJIJr3XenxEr3upIJudnnuBltuJonnsJlsn'1uBe9elllndurlgexrlll:spuuul opn(3ue1el8e131uJapnBul€Jre("u(rEoDnJoluIoJEpBJIdJsPnd3EeBpSp
refrulrlap 'pleln8eleu FurJoJ ep noteld un ad e;ris;3sap es
:-'. ;::sadnr erdu3 'e;Ef,.rq6 'e;1o1euy 1'r6relutr8uaurreInpreJleodunepalpeltuudiendloaFpU'BpUnIorpereul1ee1ael1a(ocu'luloz3rpr8eJBl JoPJqBluTl
uteeEpnltuerosudr'rs']iulgl8auuolooo^JzEeruIpu.I'erpl(n6<sesulerguper'ldlIgJPInrrnu;1lumrelnnlpl3u6AlepltuoPeDS.rBdeonlslluJunenIpulstaEuluo0Fz0_dntupIl
\\IZt-"rY) SVTNVISV Xn,{,nS '99I
'elieluerueu.lo n.rluad tlPd
:.-;:: :: gr:ialdol o1s3 'Psl€J p6n o nc glnzpa
:: ':s:: ::-un rapeie3: rrrpra8ns eaepl aJEJ ul
:;:: '-: :::j3:S clIlEJOJep ngusd un-.r1ur.rd
:::-: ::s3 ruJtuJotu aP InJo'I '(ual-IUA
|Itsr+ls;q\-':;':S11YOrWnlaSaInr lInlu.iIunrJSoVwU'Oe13'9,{9.rIq4 ecepnl eleod es auer8r.r; .ropryze6e urdnsu 'qurrgcs u1 ( s?pIW 1n1 1n6e.r6 ,,
'Jelnrunl J€IJurJd luliuJolu un r5 rriptee E pleluetu ern1ler;e3l.{lq.rqr4v
--eInnpJurupluozoereurJ6peurcouiulgeorpor6pdedropopg1;tnznlEepJfsdTloopgu'sonJ'uBrouJpSoFSltsalyeltuu-tI.lSlnEIzJJcoeuIrpWDe'JUlt{IueAmer-srpI8vIrlIe.ArI8;nerl€lru]eesIlno3zlIonauruIeIlunps
u1p BJnlJalrqJB IprBuIntsre.rAdIqoJlo3iAuDIE6oIUunaJ'lEe'r]au6Ie-eIzaIeI1At-d1IyBuIBlInlPInnulIooldrJeess
uri.rede ouer8r.rg
uI ror.rrssv eloJetoq u1 .roguer8rr; eiuazerd pluJguoJ suelJ
-rssu olaluerunJop .rer 'trlt1q rnple8et prr6r;3s Flsete eJBf,
psnuac op mlnteJts u.rdnseep lEIpauI csasp8 es euer8r.r;
rrrnqnJ elrJntsar crSoloeqm erapol ap nund urp lSeg
' .tii ".:+dr\iP,.\! 4;1-1,:7i i'''z,-'n,'r-r''-';
a,*,
99.'
IS VI^UV>I .VICA.I .VUA.I .vIcIUHd :gCIJVISVOUCIW UO.ISIVJS VUNICSJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
mente printre care gi aga-numitul ( mormint al regelui 167. BAHSI$, Anatolia, Phrygia. Falada
de mormint rupestru (sec. al VIIIJea) cu u95
MiCdaesrc'ie. tdrile efectuate in cadrul altor agezdri arati cd
falsi se mengine in cadrul unei preocupdri
locuinlele de diverse categorii aveau un parter executat decorative, cu un vag rapel, prin intermediul
din pdmint bdtut gi un etai de lemn. FaEadele erau placate
frontonului, la plastica arhitecturaiS.
cu ceramicd impodobiti cu ornamente figurative. t,
Templele executate din cdrlmidd gi decorate cu cerq-
mici, atestate de unele documente, nu s-au pdstrat. In
schimb, au aiuns pini in zilele noastre terase sdpate in
stincd, inzestrate cu cite un altar pentru sacrificii, acce-
sibile prin gradene.
-d\elorlamiGntourdl iopnrinciar Cele mai vechi tipuri de monumente funerare, destinate
-llormintul lui cdpeteniilor, cum este, de pild[, mormintul princiar des-
coperit la Gordion, erau nigte tumuli care ascundeau un
Ta-ntalus
.llooumentele mormint executat din birne de lemn, avind ca precursoare
fu-nerare rupestfe mormintele regale de la Alaca Hiiyiik din al IIIJea mileniu.
-\lonurnentul funerar Daci mormintele tumulare erau lipsite la inceput de o
de la Biiyiik criptd de piatrd 9i dromos, aceste componente intervin
.\slantag in mormintele mai recente, marcind o inrudire cu monu-
. .\lormintul lui mentele funerare miceneene. Mormintul lui Tantalus,
-\Iidas > aflat in apropiere de muntele Sipil, era constituit dintr-o
cameri mortuari de 2157 x3r55 m, acoperitd cu o boltd
falsi, protejati de un tumulus cu structuri alcdtuitd din
doui inele de piatri, legate prin ziduri radiale. Aceastd
structuri se exprima printr-un cilindru incununat de
un con.
In secolul al Vl-lea, mormintele tumulare ies din uz
fiind inlocuite cu morminte rupestre. In aceasti perioadd,
in < Oragul
deplasarea sl,prefaacpeuscaa centrului statului frigian, frigiene sI
monumentele rupestre
lui Midas
lipseasci tocmai in zona unde anterior existau cele hittite;
in schimb, ii pune pe frigieni in contact cu grecii, carienii
gi licienii. Degi monumentele rupestre ale Lykiei gi Phrygiei
sint contemporane este de presupus ci elementele funda-
mentale ale celor din urm5, derivate ca formd din arhi-
tectura lemnului, dar n[scute in vecinitatea stepelor, au
fost influenlate de cele dintii care transpun mai consecvent
in piatrd structuri de lemn 9i au apirut in zone bogat
impidurite.
Monumentele rupestre frigiene au aspectul unor falade
tiiate in stinci cu acoperig plat sau in doui pante. Cele mai
recente recurg la ordinul grec. Ele sint utilizate fie ca
morminte, atunci cind sint inzestrate cu un spaliu escavat,
fie ca monumente de cult.
Monumentul funerar de la Biiyiik Aslantag (sec. al
Vl-lea) aparline tipului cu acoperig plat. Doi lei imengi,
de influengd hittitd, sculptali in stincd, ridicagi pe picioarele
dinapoi, de o parte gi de alta a unei coloane cu capitel
evazat (poate doric), par a pdzi intrarea in mormint. Ima-
ginile a doi pui de lei, aflagi la picioarele celor dintii, vldesc
o influenld ionicd.
IJn monument de cult (sec. al Vl-lea), denumit prin
tradilie < mormintul lui Midas r, infiligeazd o faladd plati
care reproduce in chip de ( covor ) ornamentalia frizelor
de teracotta gi a vaselor pictate. Monumentul de cult de
r08
6or
o'EuOerIJ-IrIlAoJI€BJIenulonJJasalaurlupopruunlruuopu6re6;loeqec1e-.nra.I1B rnlnloJss InsJnJ uI
e1 rrsp8 'eser roun 1"u
eapp1pSp€8uuqreneJdn'eorcopcarecAluapneJordouAqnEIncJ'l(na1ulpreaoocytrlu.nqsJlerpeuJtepar'Jcspeeosrpae) ilFusrroleeirqnlpstgeueuleetlxetespulosrJepp8guetsuepoleusieunsaauzlreoaeoutldddr
mlntrrunu-uie pzuc elsg 'luIU JJB uI uoluo.r; un-rurrd
o-olJeEururdnxaap.eleluuqnrunnc3unges6ueulde1erepp'elotluoer{dJsFnncop(uuteI
're1d 6rred urusl ep IrIpPIe
un rS pprur .roun 1rug3eurl e
uc 6e.rer g.r1e1d ep grereunJ
-pJpJ ep .reerlurendloul npunSJtupaszeeJ.rdoalpt.reulrurn'upJruoruory eluep ug ear"erunnlJdeslulqeJ.re;
-uedepur €Jults u! gzEal
erIW EI ep elodo.realq
-d1ncs es er4,(1 u1 'rnptels raiuetsrxa e elzJlt epeorred ug
IoI{^f rrnlrollgrv
rpruldrouJpl uE;noaps'Bnuf€,rusnllosaleuul6rpperup(npu(luu(d.prseoeueprl4lJersn'olrsumetodFJplurorpgssurJrnuo1rrnuritpuIunngzloBllJeouulner
clecEnreeisrduuueslnrdeuJae(soucFJ'nB'ucBJrnqryip(rgrooJlruDedo1aalrJ'cuBeorJrrruJ4poo.y{l 1eourdrlupsoer.rpedrelneueJtnlooJe}oluuJxroSrerueuJIrnJnouIlFwpoFJrIIueJ S;Sqeg
rriuus.rel
elunuJour eI ap Inlueurnuow
cror.relxe
'FJEJOunJ
op otutuazo.rde.r luls Jolluorc1 ol€ sleJntf,elrqre epr8nsan
'fu€toJJ pur8r.ro ap ruarJrl ed ereprsuoJ rl lopoJoH 'Bol-IA
lE rnlnloJos uriredu JolruorJlT uJnlln: ardsap rrJnupru
rqral reru alsc '.royirnrq ru riele er gtara ll @€T;-L6Z,I)
eaI-II IrealssaesosJorureugrJrnolueneJrouleJ6luubrbpna1uarulderSJ3u o;BoAZr rur 6ror1y
rorsv
un a.rdsap cseq
-rol 'IIIX-AIX ololoJos ul pJuI €otitlrg exal r6aq
potJcu{r)nFuInorsuuloEJlnorrpJooloateufe',udp{ulueoaizl"orerrupdllrreu3sgru(EunoI-Jp1urniililre'zcoacdsu) eo6tlr$u6eoqlu4ergtuoeep1
;. ;r -L-t v':-''].t ::i
=-;.*
,auel .\
:iF5:s:aa::r=;a":qilsa:rdpanrpa:reqrpo{alaeciueruerddooleo..rr38adI1apecJutJl onoloJ-e[uslxJroqpJlSnlielncpolpdI]snleeq .'.1
qYq!!d-UegL'\epgol'ecausy)'VnrMlseUdVnrS1WnluVgrSur'o81491I 'e1uo3
_i,:
'i
f\t}9I-IHdVd IS Vi'UVX .VICTA'I .VIXAT 'VICIUHd :SSIIVISVONCIW UO'ISJVIS VUNJSAJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
adopti vocabularul plastic grecesc) iar in secolul al IV-lea,
cind devin asementa celor frigiene doar nigte falade,
imitd ordinele.
al VIII-lea, es.tq
.\rhitectura Lydiei Istoria lidienilor, .anterioard secolului
in timpul dinastiei
-{rb-itecrura invdluitd in legende. in secolele VII-VI,
fl:,nerard tumularX care se incheie cu domnia regelui Cresus (560-546), cu
centrul in oraqul Sarde, cultura lidienilor, dezvoltatd in
strinsi leglturd cu cea a grecilor din Asia Mic[, ioacfl un
rol proeminent.
Construcqiile civile, despre care Herodot afirmi ci erau
trestie, nu s-au pdstrat. Nu se cunosc
executate din argild ;i
nici urmele palatuhii lui Cresus, devenit legendar pentru
bigauorinigcesiglicgafuteilsipdatep.ueFrpriiempbtiitiduzerlemtlceedutlrc"eaogfpl,oeutal.setne"aepCnluroenraseultesA,cmse!itp'e?inlipu-lMltau.ariich.sizi,tueepaiirtlu-eiamriacApeorLttddeyJodmiblioiesirti
exista tradilia sculpturii ir' piatrS.
in perioada in care frigienii au preluat de la licieni
arhiteclura mormintelor rupestreJ regii lidienilor erau
inmormintali in tumuli. Ace$tia din urmi, spre deosebire
de mormintele turnulare frigiene, erau inzestrali cu o
criptd de piatrd 9i un dromosr asemenea mormintelor
l!)
ii'i\\
\: ;l
{.
r:J)
\
!i
169. KUMBET, Anatolia, Lykia. Prelu-
ind ideea favoriti a interpretirii locuinlei"
falada mormintului rupestru din Kumbet (sec.
al Vl-lea) reproduce in piatri un fronton exe-
cutat din lemn, probabil cu corniEa imbrdcat6
cu elemente de proteclie gi decorative de cera-
micd.
IIO
III
uwel ep rrrPFIJ roun b'l: - ,,',krry., '"
' ' ['.""'':"'\!;
:::-:=-:';-'::j::Eq:?rtJerd.eul{l.{cl n.pego1rdoe1JeusyJl,sVeUdnIrWJo'l0eZtuInu t(
.l''q,1l ' ./, n' I
t.rl. };{'.r,.
l)
I
prieds aJBJ uI nrlsadnr lulruJoru ep pdu a16au111ug os ;ap€oJ8en1lreeqldlqe.r1v
6euarloluuu repsurued InpJou ul plEnlIS 'eluo8upqde4 u1
'EafAI Ie Flof,as urp rlSacarS rrrnl IeIrex "JnlralIrIrv
eInpIESIosrSnBpWwdusesuragd'1ernr8pedtuerr'lpessugFlluuJtnucr
-d1ncs rS rr.rnlcelrqJu se11e[1y
-axe cseulerTleH EI 1n1e3e.r Inlururrol l
uo-;Jo; luuarrlup'rdrpippsurlnqeJlalalluuuulurironJldeoeuer,4rrrtaeIdlJureBrz)omrldSlosJl$eIrVB4rdu'u1onleeropopoudlentunueJ:tou:Enfeu,uroilrllups
ge-EpJrloeod:lEs'cfe,ednrBn8SJrenouyloonrtuuJtrlpltrJrroaJiouInwelnBgI'snuoqr Elo1Jeqos]Andp3nol.redatpeuonol uESeJ.renerclrueoJJfe,IpIlualsIuJaoBlaJ)l
-urrrrJoru ap tarpr(1 elE eJBJeunJ elelualunuo(u llJep lFtrr
reu: erdo;rde es 'aiut.ragurnc.rrc rr8artul prn( ul FlBUoAzap
puroprdaro o rS souro:p un op plepace.rd 'Freld ep IaJaITIEJ
teruynrunl elelunuJow 'eJBJaunJ oluerunuotu
EruJoJ urrd
Joun BZBq uI ptnf,sounJ otse JolruelJef, e.rnpalrqre r$
'aualdr8e eleprur
-e.rrd nc pulrnruor'ur 69 ep erudpul o r$ ru 911 1 ap piur.r
'snso;3 IFIBI
-eJrunJJrJ o 'w g€€ ep nJletuulp un BaAB Inl
u'rsueanrn8lesrrur{;e1ysl[rnuplendrtpuuqnrrlrlnetl6eJe8eletauJceIIBnuIlUul lprIunuJlleoleJurcIns'uJorllso0IquZ]BdIIpna8PauJpnBeeCuIlne'Jssssuoueuof,nIluuJll
.:YIHd\.d IS vIuV) .VICA-I .VI)A-I .VI9IUHd :ACIJVISVOECIW UO.ISJVTS VUNICAJIH)TV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PR.OTOISTOR.ICA SI EPocA REGATELoR DESP.TI.E
)
)
\, ).- -
I
.-t\\\l
o I
0 100
escavat deseteumnaivaemstpibluu,l--lcodfpglitein,ddfeolrimmaitautnceei fcferipetexr&piroer- rpggmrpeirl.riaegaiai1lmlanmel7oulfiuru.ls(.llacguuiAnlie.iiSaad-1,Slrelt9eeU0eguap-d0erRlami-fl,6aEiace1Mstiuelu2selfeoir)rss.arziaaoit-Oqcunprqrl,ouaueudtgi9tar,eauaimzpl1rteveeAioacflleslole,etiarulceu,trrlteir,a-i-udgbsrpeieaponrsortreiudeennlgrldetiaeiivandntoeesit'nrimssopldii__ea-i
cedate
prin coloane libere. Mormintul rupestru de la Gambarkaya,
prin aspectul colonadei sale, est-e aseminitor cu monrr-
mentele rupesrre ale Egiptului 9i, totodati, cu templele
arhaice grece$ti.
TT2
€rr
j=:- -.::. ri ale8ar alaluauelredu (eslr{Ju5 -EEIUEE]dJINnBf,SJeIJrNuJnE)ITaEJJBUlrlnI n'srIrElsNnPJIlZsuEoJs3udlBIS.OJPolnEPJBleOJIJeElIEOJseEJfI,AEI
ep rolrirod olun8uES u[ ]r8oloeqre F]etselE atso rolriloq
r0=::r::j0?:t::{--::'^=::'_::'9-g?c:?!:zr]:??-ru')n.JBlJro}arrup{rit8EI-naNIr{IQprrIle'selfrIslralEeErvpayorslEeu3vasturp€xpezu1).lIuJBnnsJ1unlEanerllJfI36BBreqsTsd,olrlrrvln6nlJs)enJJe1tsuSIu'snzanrvre3zes1rluBouelddpnp Eiuatsrxg 'lurpuJ lSunedDsr(pFSrJIBeJiloFqllouqrpeFrrtuurlnnur-eBxSoeetUrlo€q rS tlo
6<< lueuelleqJoJue
cuUoq
rS InJJB nealSounJ rruerJrssv 'uurel ep lzlulu? ap elnudsns
euBAEt 8l BOSJnJaJ OS eJeorJslur JolrriBds EeJrJadosE nJlued
'ueullns
pItlrE[esE:t:]spsr5aaErIr'rnaos'lqznurdrnresllrlnu-p18oeag1r.r1rulelquge.gFdqlllulurEgneaallJraleepulldrIq.lgnrur€.sprolFne.rglcecqIzlllcsloJoIdJr 'JolrJnprz E aJeorJeJur rriJPd eJooJuEnsFBJruqJuo{JnqJnlusecd8eFuloISruoelsoeJ
BJlBrd 'lecu1d ap Izedsol rJBru Bro
eC
'p.rlBrd urp netnJexo es rriJnlsuof, EeueluesB Joun elni?p
-unJ crriFlIIIqBJnp rS rriprlgqels EoJBTnSISB nJlued 'PrJBd
lErlgso'lalqqearoreguJepqrdrer:eaooe:neserdb:ddsu'aeb€allIezunEse8f-n:ulnnoarElrpupErersnurErllrrls.a1lrnrosonrl?^er.larlzslsnliaqpruu(npe^rouplIsccJlaos.e(SaJa.gt-lalopeergrlrdagJapnlIe-lpsni9Juer80uu?J€9"IlurJlt)nleoSl.sruuydoeeenuJellIdJdrupJl c-reuponJlcFsaEprzurroupprup$3rrJ'FosJrensnoBdSoptuponJrrospp6reuprepurprnr uI asnd
F6Jtneldeoq rulupd agirn.rlsuoc
eInpFgdurrrJuouJdg(nusrrlrEsszyrl4unJ '6Inpnlnsl ura arisnJlsuoJ ep IBrJelEru ep alaaparo.rd
ap Erruelodosew ul
rS BJ gS e;a1er.ra1e14;
'r^€l3s PJrpB
sporFrrnri;rsslqosrura-getsirguoqrena-1qld1uaeqaql.ar.]oue.rer8dorepyaerarplrel4nlee$lnd-eloqrerocercJerrda^ronpeJsdl$rISn.eell.peslsuJooneqrlbJrf 'EpJlrd.rnosdesIopJJtuunotcu6oapurrF.ridJorJrJ'oalleelucJoepuroescJnJsolrroJnurunneJoppu1n6erJodlaaieJBrdJ
ericnpo.rd ap JoleiroJ Erinlona ur"rd pcqdxe es EreorJeluv
rrzrr5r :rolJn:pJrerooulrnalu1ny,renI(suVg EISV BSEEJ}UJ EJgIUN B OP IEIJISSV 3IIIiUAIOJd .EIIIBJE N3
.rolggicung earez
FuJlns'EFulr prIsBBJeBeJeulruuJrNlEzBrlIunoluBnJlaraIJneJeeglrJ'enropld-xpslx'oIBl4rIlnolodtersS
urp .roIEiezIIIAIc --EeaUIJmslOurslrJJvnuno{NJEuluSJJonBslPrsJl1undBoJanPelsBO6luSn'oeB6rrUusdJ1BFod6IulroPugiBJnEridnJ)EI'rt{uFnlBd3er-suxOIru-JnaJIoriI3dJIeIgrUeeIazBNuelFSneeeJrepdJrJEasexrJJDnroadElrrsoJeJJrB:6uSrmJIrrnrosUldsns(oNr1vJnr8ndrO3BsSaeusgElJJv'SBcBEN*IsenorArJpaslBorrcznueIlOlrnplIsJJr
rurneatls:aaotqrd-equrrrE-oarSarceog:o:urcnJaodesuznealJuIIItrrssp€J(IdlglgIprqSeeeleysesaurlnodgsiuc(ueunlgdgl
1cd 5nJnuret€o.rd lrnn.1rpne1ce3ua!.r p€zJsnelzJlte€lelqr r(vg0g
tr"lJrss€oeII
$:i
'PUBIJ
r-e-ererpcrsrslEsBraBrJgs9spcr0viZnu9lIenBglJsiIuonIrnzalueuelBusJErJxeEuua^tlIuhp8^rJsuIelurnzrrlueccnpt;murnuiclulnnerelnEf4B,CSmloaeyJ'rrmEleEIrFfupIJ6Erfnd.ralruredcSscmeEBl'o1udcrro3oSez.qn4ur;rusn5u1lprE5u'rp6lormluBIln1r3lq6n.sr3uuyJouEgo11J
Brdnse Borruldpls sunul E-rS pu1p'(gzg-899) Iedrueqrnssv
ale8eJ qns elBS rrrelnd EarrrlnJ sunB E uBrJrssp InrBtS 'g09
OSgOgftrrrurueuaeJJlulul lu(earrJpressugroFeuuBrmJrlsnstEe8BapruoBrpresdor(Jraqdu.rTn6ru'Ouretlllt
16
lS
mmI-'eguJrlolnunerrAouuqlorJIeqnlel-lqusengEBaeefJl(JpBruueJnolu(JeBru8rleleuarldWar-XtrO:rIoXu'J.JorIuFOJIdJEuro3ar'enJuplrenrAuBluorrSlerJ8eauulesrnorpxdproocJeuoodpnytBued(ronlutslrsrlJnuouelFd1r1s(Ipuoualeoul.nrDcludlpotpsllrluuuqn8loeu,alqfre,rl
ourro^ rotorBod od p1::"^ry"^T._ rs.oJ B Blrls sv
'JolslBlaIII ua-3.r_r:.1rc1nfla^"._rtd. r$ ea.raSertxa nr
6.ro1a1u EeJeliaJJ 6e.rn11ncrr8e nJ nudnoo es 6rrueursse (eJIl
e'rlraJruruqenlsodliuosruaryellsIn6pr:Jo1oruncuo1rprnJepeJunrBrStorJJn(IuFrAllsSsrypod
-rrues rS
un olso
(SOg-OSet) uerrrsse
rnlnle8e.r EJnlrelIqJV
NVINOTIflVS NON IN-INJVCAU V IS
NVTUISSV IO]nJVCEU VCVOIulrd NI
ITIIWVJOdOSSW VUNJf,AJIHUV
s.: i - -- rg\ :10N rs Nvrurssv No'raJ-voax vcvolu!{d NI raIWv.Lodosgw vxnJ)aJ-IHuv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROToISTORICA $I EPoCA REGATELoR DESPOTICE
lpare gi imaginea unor cupole in formi de stupi. Este pro-
babil vorba de construclii cu caracter gospoddresc acoparite
cu cupole din impletituri de nuiele rencuire cu lut.
,\lijloacele de expresie Pentru a se imbogiEi imaginea plasticd a edificiilor
Sinteza artelor
plastice cu reprezeltative,.cit.si pentru a spori posibilitdlile de expresie
arhitectura ale arhitecturii 9i de inriurire ideologici a sa, clddirile
erau. decorate cu ajutorul mijloacelor oferite de sculptura
fmensele lespezi de placaj, de
in piatrd 9i de ceramic5.
ebarazarlet zsualutaatulalbuansterui ,cederinlalebcaoznasctrluidctiirvileo,r-,dae cdroi preiengd,
consoiidare ii
protejare a zidurilor, au oferit sculpturii prilej de a se
manifesta. Astfel, s-a recurs la figuri in relief, cunoscute
d.eja in varianta folositi in arhitectura hittililor gi a huri-
gilor.
g.i.loBrl,oacu_urpilreim, ]igt !iznqfdtegi.gainreacoulnporriletaucrlildsairuiloleri gi la baza por-
inaripali andro-
cefali, denumili <r lamassu r>. $i-au fdcut loc, de-asemenea,
reprezentdrile unor genii protectoare, cit si scene narative
legate cu precddere de faptele militare ale-regilor. placarea
cu piatrd a pdrEii inferioare a zidurilor de lut, imbinatd
cu preocuparea din ce. in ce mai sporiti pentru decoratie,
a generat o caracteristici a arhitecturii assiriene, aceea-de
a plasa motivele ornamentale la nivelul ochiului. partea 173
superioari a zidurilor, cit si arcele porlilor erau decorate
cu ornamente c-ompuse din piese
coloratd in verde, galben, negru. i_nde ceramicd zmdlpitd,
secolul al VIIi-lea,
ceramica va inlocui placajele de piatrd, cipdtind maximi
sa dezvoltare in arhitectura noului regat b;bilonian.
Ulele piese constructive executate din lemn, coloanele
rar folosite sau foile porlilor, se imbrdcau ciieodatd cu
pldci de bronz, care puteau fi aurite. Probabil, asa trebuie
explicat-i observafia lui Herodot despre faptul ci ultimul
cat al ziqquratului din Babilon ar fi fost de aur. Un docu-
admeleInalltesraeelarpvteeianctzradu_bdapezaseptrruceopcloeoarmneaecnlhcdiradpefodrlcetiuci tuddleudibeuronrenugZiebcleiut-Shscialodrg"npoiu.nl
Toate aceste procedee decorative vor fi continuate de
174
173. DUR saRnuriu (KHoRSABAD),
Mesopotatnia, regatul neoassirian. Edifi-
carea reEedinleior regelui Sargon al IIJea
(72L-705) 9i a fiului sdu Sennacherib constituie
sursa creirii unui orag cu plan prestabilit, locuit
de demnitarii suveranului gi garda sa.
174. DoR SanRUrin (KHORSABAD),
Mesopotamia, regatul neoassirian. Cartierul
a,ristocraliei situat ia <, poalele r> platformei rege-
dinlei lui Sargon al Il-lea gi constituit odatd cu
aceasta (7Ll-707), separar de restui oragului
printr-un zid trata't in redane, cuprinde palate
in compozilia clrora se recunoa$te atit expe-
rienqa vechilor regedinge mesopotamiene, cit
qi inovaliiie din arhirectura palatului iui Salma-
nasar de la Kalab (Nimrud).
II4
Srr
'nlqrrjEsuE rnlnSerlul ,ti
::r-::5:.-:=:ra::'u:ErF.ls'qnlsnpslaneltoara€leurxdyFneJilueeeJ8sueorod6r3ueogl ucnreeu1loeidJoes?sane1lcl4-u1IIr
rsr-suolI)r) N_rxnuuvs uca'9rr
::..-:.,;=j:::':.:e-:s::9:nuEeJrsBJernpaunSlilpfF,ySurJIno(psltuueaegsJr3€u:SlJear(Augp1eEJl llug€ulJreaPrSluUeJ!l
Y:i':::€-:ii-rs'-r:;:er::I:-Fs:::.:us:r.::=isoiNe:se-H::Etil-g"irl.J:ortrgrn)et:rJouupNltaaa' tlfu1r(,)rEaenJnOrl:lee8suIr8-vouIuJarlsde.uvryI€res..nreugglgtiozuzuue8oorr1rdeuercylgeous'ldo?9.rJor1nozls6eqraEr1aBlauI4.JlnSr;
L
l.itl
SL'
un eurlep pldruer cuerJrss'emIpnllunrluntbsbrrezrJIoBlsIrnEqrlpslae:lggepezIOeJJ
nrucntrrsoudoerur puer pIBtSpJloaArSrluuBeT]
o/L/ r' uI 'mlnlJglpo Bxe Fsndsrp FBunI
o ep glepecard
erhrel nJ (rJrur reru
r:a'€orlauslednelp1dprrueturllaSrlnerulrsnecelriefi,rBezBJoelIudIloSlupJorlouo:cpudnrpruuerlrdep1gl1nenenrcrrlu8ersaruilrIonznluosodBrJuxnJrBeopcrnpucuiurIerundrreurrpoIonrdrqsuE6JrrunrnnlJnFrdolugSzdI.aer1pcu
osef, ruerJrssu eJlpo ep rS eluroprsuoc'aldurat nIJoA reru eleC
'FJIEA o nJ FleJl
-sozur p;relniq8unrdarp pu.ro; ep a.radprur o auruoperd ps
ae'rsrriurrqnrrlccso'IppnJrrooulupuJe6pr.orere:ieurulrxnreeclooaldJIoeFsrJierzweooduuduofoct'BrnuJpul romzrJaernptulprJJnaltuuJongfJ,rduosne-oJJrtIeuBuJJ
asuud l.radpcul BAellJ urp pns ap eruelodosel4 uI elrnl
-RJIB nBJe 6elelueurnuou rm.lulloeauulrrqaJsererreuJpBJ-srruornIcnupodrJnqqrrre
'elsepour erepdod eleiulnJol 'FlIllIq BrnlJ3l
-rr{ru ul rS rgc rnlripe{{V IS rnlnJeruuns upeorrad uI elru e1aure.r3o.rg
-lpq eletuurSord ptlorrzep lS Brar FuurJrsse umFelrgJV
'JolrzlueluaqB
rnlnuurl B Eef, ep rS ueruopquqoeu rnp1e8e.r BJnpetrqre
...\,:':IAYS :]ON IS NVII{ISSV .UO'ISIVCSU V(VOrulld NI IAIWVJOdOSgW VUNJSTIJIHUV
AIUII'I'E(lTUl{A ASIEI AN'I'ERI()AI{E iN I'ERI()AI).,\ PRO'IOIS't'oI{Irt,\ SI Et,OCr\ ttEC.\'fut-()tt l)E.sI,OTIcE
.luningcdd,pceorenast.idtureiepteulnegmheiunlaturld-eimnbpiiolann, cu acces pe latura 177. DoR sannuxix (KHORSABAD),
de Mesopotamia, regatul neoassirian. palatui
plan gi spalial, regelui Sargon al Il-lea (7ll-707)
cu care sint _compuse marile palate. Amploarea pe car'e o 5i carriertrl
demnitarilor. Reconsrituirc.
capetd palatele face sd sporeascd in organilarea funcliunilor
rolul curgii interioare. Tipologia
rlan specificd a palatului assi-
se contureaz5 in perioada
medie, pentru a genera
exemplul siu cel mai reprezentativ in faza hnald a exiJtentei
regatului.
l)rase cu plan Aldturi. de_ orag_ele care au fost rezultatul unui proces
p re stabilit spontan de dezvoltare, Assiria oferi exemplul unei irea;ii
urbane. pe baza unei concep;ii -pnreesotaasbsiliirtiee.neO,raseguinl sDcruier-,
eOlrau-.unle-i{sdseuzr,voplrtoddrius perioadei
Sarrukin, produs al
i: on tane impreund cu oragele egiptene I(ahrln si Ahetaton, mai
vechi, in rindul cazurilor-arestate de istorie de infaptuirc
a unor orase dupl planuri concepute de arhitecii.
S.ituat pe un. promontoriu stincos, ridicat deasupra
apelor Rufratului, prins intre principal al riului gi
un canal derivat din acesta, cursul
oragul Assur^este produsul
unei dezvoltdri spontane, care s-a subordonat formei
terenului. Regedingd a primilor regi assirieni, oragul Assur
tpualsutrieaazses.irviaenst.rgInl-rcai leintupteurriooardeatappreedloinradseticedxisotreanggudl a sta_
fusese
pinizsetrsatrtaut rcmuezleidtuermi dpelualupidzraeriete. iDIiitnarac(esefaigisi itpuelrimoaildednisu-lauui
al IIIJea), reprezentind cel mai vechi iip de templu deri-
117
qr" :[t'.-.,
II6
/
Ln
u.aie"{t:rlp",jlieun*,eJnlaiorl.gnrsoniJ'-euEprJ.SlrJulCsueriEIsir"Dog'J(lesBOeso"JnrpEJoBdrlgJrnsaafatBUpiu;lnent'rl)dlucludrnsulrussrrreuauJorurnt;rdrslpts6uneasaerr:nsrdereolllonuPrd'olnlllaupu3aruelruSosr3esr}-rs'sFarJayenol-dJ'oIn1'populrlllngueaosic18eseapncgt.curgserPpn]nrdullo-oeuord8r{uou.endro'Srr
elB olBrnlf,ellqrB e-leel-uaEpulruop purue^ap'rnlnre;jiri^ 1u ueg.r;sse le8er
rfuul r.tpleur'1ir8un1 prrSuS ss arec 'e1r.ttc lS asuot8rlel
nJ leJlsezul elsa pSero uJnJlnrunrsgs.rvd lndurlr
'iprubrunuou- IIJUIpo u1 'raiumcol ernlJsllqJe 'uuErIpJtstsBEA
le3ar rnpurrrd lndurrl 1n6erg
:;q
rr'
tr
s{
wF!,&
-&ct
rt-y
aX
*"i
-:; - - : -' :.: ua3 rnun eeur8eult nJ lEJoJep
-i.:---:L- _trl-IIl) lEnOleI8-IeI rIE(eupou3e:elo5dornslsal84eJr
-: :j 'uelJlsseoau
cr-sYsuoHx) NIXnUUVS UnC'6rI
'Rrser; ul pleleuud BLL
("-r;r:-::js'rrrvrJ€sIurrolsrsrHle-xIo)eIulN) I)1Bnna1Ul-eJU8IeVI.erS'eulroUu8e.OrloeO5do't8snelZay8Iqe'r
. -r.. IISYfl nON h NVIUISSV UO1AJVDEU VclvOIUad NI IflIWVJOcIOSflW VIIIIJ-CflJITIXV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Orasul Assur in s-ar datora unei influenle hittite sau hurite. in imediata
nimpul regatului
assirian mediu vecindtate a templului, s-a inillat primul ziqqurat al cetSlii
Ora;ul Assur in inchinat zeului En1il.
perioada La Assur, se gisegte gi cel mai vechi palat assirian cunos-
neoassiriani cut, datind din perioada Larsa, de plan peftat cu latura
Programul
ora sului-regedinli, rcdireeisnt1ea0,li0zpamrrien,acgotrimuppupaulruse,iaddiuenpcpddaptlreaart.idloailrsiislieinriavjneucrthrueillbourunipeeailsaciteufrisliyc.qoLen,a--
rabirA rnilitari tribuit gi o influen15 huritS, care se poate recunoagte ;i
Palatul regelui in solugionarea primei faze a palatului din Alala!: o sald
-\ssurnasirpal al
Il-lea din Kalhu dispusi in sens transversal, cu acces pe latura lungd,
prevdzute cu o vatrd, care va constitui, incepind din
secolul al IX-lea, embrionul palatelor assiriene.
Din perioada regatului assirian mediu (c. 1400-1130)
dateazd, un palat regal ale clrui fundaqii de piatrd aparlin
vremii regelui Addad-Nirdri al V-lea (inceputul secolului
al XIII-lea). Compozilia acestui palat, de contur neregulat,
rezultatd din alSturarea unor grupuri de incSperi gi curli
cu variate funclii, va determina tipul de palat specific
pentru intreaga istorie de mai tirziu a arhitecturii assi-
iiene. TotodatS, din acest moment, arhitectura palatelor
va prevala asupra celei de cult.
Componentelc .'erticale ale siluetei oragului se vor
definitiva prin edificarea templului dublu al zeilor Anu
gi Addad, prins intre doui ziqqurate, format din doud
celle cu nile pentru statuile divinitdgilor, precedate de
antecelle. cu acces dintr-o curte comund.
in peiioada neoassiriand (885-612), regele Salmanasar
al III-lea (859-825) construiegte o noud incinti a ora-
gului, care dubleazi vechea incintd, cuprinzind intre ziduri
atit palatul lui Addad-Nirdri, cit gi un teritoriu de exten-
siune a agezdrii, denumit < oragul nou D. Ziduri masive'
intdrite cu turnuri dispuse la distanle egale (de 30 m),
dddeau oragului un aspect de fortdreagd, ilustrat cu priso-
singd de numeroase reliefuri iconografice. Acelagi rege
radeolcmzoeninis;etariut iIde5egtatemr,avcsedacrohpriaaullaltiteesmloeprpl9udsi tadreleazzvedeilroptrilcaAanlnueulrei-leAz.diqOdqaruadrgau9teli _lcoeerra'l
cirora le erau subordonate plastic locuinlele modeste ale
ordsenilor simnli.
in perioada'neoassirian5, politica rdzboinicd, indreptatd
impotiiva tuturor popoarelor vecine pentru hegemonia
stalului assirian in Asia Anterioard, se exprimd in acliunea
de fortificare a vechilor orage 9i in elaborarea unui program
nou de arhitecturi 9i urbanism: oragul-regedinlS regald 9i,
totodatd, tabdrd militar5, realizal dupd un plan prestabilit.
Succesiv, suveranii assirieni strimutd capitala, din ce
in ce mai la nord, in oragele de pe cursul superior al Tigrului:
I(alab (actualul Nimrrld), Ninive, Dflr-Sarrukin (actualul
I(horsabad)r pentru a reveni din nou la Ninive.
Palatul din orasul I(albu (I{alab), ales de regele Assur-
nasirpal al Illea (884-859) drept regedin15, aparEinea
tioului de oalat conturat cu cinci secole in urmi la Assur.
iicdperile cu funclii de reprezentare, de locuire gi de cult
gi ziqquratul tradilional erau grupate in jurul unor ample
II8
6rr
:'-::::.::,-::::::::::-?;dJEanuJ:oozgooeJ.lE(€OldrfultnnJJS.3(eJ9Jo)lll'ro(JaIqnl8erJuaIdrrlsl':a3ela9utE)luJrraroollElIrIBlaruuta3laerl arrJJIeFzJesEBJJnInelsdeuB; JeBpnlo€pJendJapsJE6ses1eO8a'.lIBrJaUrirElJJoJJolpsrrJzBunlE-JulrulsrJedp
::-::.-rj:--.,-'-r-'j:-::::'i:_:i:-::::.::?:L-riJ'--rlvqr??grtu.r!Buoz'up.er\reur'dFJl.srolnrcB'rrl(lnJrzdneanllsrnlJs{ucere€apsurprSEgnnrltJlEnrn,oJIiu€lp(r.J1€(rdeo0JJ€JfBul,aeerIcrppOre'.3ea;rep9npua)lreerlrapeFo1l1lre]aFqFod1.rllrr,erztreeDe1eueIrprq1dd$
'rt-r'Es_rur-r'os.'s.H:EoxeB)uaNl1-InlI)1IreBn8ueuo.r8ur.eveSgsurrnlerl1oron(1dIno1se'r1o8e1dr,1-€0',J(8rClsrV€gld JerlJef, un-Jluud BerPJ es 6ero erdsurp fBIEd BI Ins3JJy
n-'muJelnutlJqrorpudEEesJpuuEsllaeu(lrunuandcrJiPs?JuuunrnlJuanpBBIZ0rIu0tB2S(JJeoolslr3oiJJdBnJJpucerrlJzBeureruJJdeelnqJB3rloecJalrlrrriunBnJdrlsss
-'-qaurlouurJrqucJslolesuesI^Ber'eu(lJJItBealupnrJsFquerrFJpo{J3peturslldr9lrul]unarudJrBuzrouodnr-uJlouaoJposrrqJBsJrsaoul^sl e(JJBle83IoIn-dJJIoerIBJs
uo8res Inl IntBIBd'(ual-Xl IB Inlores) QeF) rS (ee1-111y ye
Inlorss) rnssv urp elsrElBd 3p ]e3rJ InluapeJsJd pulurJn
'qrJsrIJEuusS
'uoSreg ml m1ng ]Burlsop runrsuorurp rJrur reru ep IBIBd un
uBgl€peluse'urnrlrnuSoep.roerIi€rztosdelo-pJpoteupeopto1l neirlonJ8rus1d 'p6ero nJ lroder
rr BSBJO] plsuele
pInJInBlIu€adopoulJngJdylu'pJtretuurrdrJeodp
r'rJnnpJ;o8lqrauelplrrpFslerplnleJJexeep oruroue
prrJplul
u'rorpledFeluBlnOfJ,eBnxJeBA(aunr J?luIedapelEpur1BuJuo1pcppusur.nrodppuJltds 'ptnslupeeurrrulourpadd ul{nrres-rno
B3IPIJ ES INTEIBd .TN1NSU.IO IE PIUI]UI EP FPIZ 'PeUleI8JEeIrPJrrUzIip8 trlp Eel 11 ye uo8;eg
otureol1olprluzaegoluelrSezlsrnoufte,I'ye8(1qJrodueeIq(creopulsI;rdaIqnp8'.aoruottuenrJuIourJllIsluperFnpIeuOp6Ieaas;'peoJoloarrllJtuleoordlquenrscrr.ori'.rnr3pn8.ruuceur1.g8reoenuptcnuItnlprnlis."zrroennpcJ(
Joun FrpeuJalur urJd es-npq"rq; Su.ro u; InsoJJB '(v: tZ) lnleEar Inleled
eluln8ar al€AJolur e1 esndsrp rJnuJnl nJ trJptul cBuJneuIlEoo'€uJrEpI ul{nrreS-rn(I ynSe.rg
-rrurs eru{1pu1 o 16 w VZ ep arurso.r8 o pulle e^IUIN
pFplrr6uerrFJeFteJtru,rrlpsertuelnoJaoxpeB(JBOJ'ng(ruteoJrduI
ep eriepung: o ed psreau ulp a1sle1ed uI
erBJ Inplz g,rlegd ur e,rnldlncg
Ir 'ur Sg9 I
X 001 I ep eurxeru olrunrsuaurp pug8une 'zaden un ep rerd
-o;de 'ratulnrlud ep purroJ o EaAE ul{nrJes-rlq pSe"rg
seopruJeo8]3arl^ulIncalzuntcrruenSreiutooJtJ6aIniuIJrpB'reeSezad;nnJprslue(eranudJelrsrpursioisrJernruececolr.lrurososSuoFrrrurr8pseor.Jrl
pa'a6rreceodroqpzleglestelae8q.lBrr.uSrduJee'A1rrSuu8nneJirroppIJatBdeJxlBeeJdupnrdSnrJuqugn4'elneer1re-up1id1r-r1rurelncull oIpn8iuJrrpepBgeJiaau"prl
eserpdpc 'rlns'relnqtsrJdleleluSaogl uarlrSurrrrepeulnluadrl eeuloudpaorpss^aa.nrwdJxseBeJPuIJrllqO8ucunllcerBsurueuudeBrJ'eer)-srseel
ausrJrssB
plerd ur rrrnldlncs crlsrJel3eJ€3 InrusrluuoriueluoJ oJBJ ur
t< plrup"r BJIEool ,> 16 < mle8er EoJBotFulA ,i eleldlncs ap.rnJ
-erleJ : auerJrssu ;o1eru1ed eiuauodruoc ul esnlour porlseld
pue ep :o1a;ado e1e n8use.L etuetJodur reru oloJ anulp
erJOS o tazrutnJ B rllurp IoJ 'qrJor{Juuueg rS ledrueq.lnssy
;op8ar roleteled elrJnts3J Jsounf,eJ es elrurN p6e.ro u1
'IESJsASUBJ]
gsndsrp plleJrlue o ep prepare.ld 'pleurpntr8uol pller o
:Jnssv urp FBTUES I5 UTS rnl InJEntJuES ul teJnluoc pdrt
EraJ rnlntEled pxaldurof, urp BlJnurN rnlnsz pldurea
'rJnJerleJ
-osgq nr leJorop 'nrlseqeie ep lcgld urp nlJos un prpduc
Joun elrJnprz rS llc 'elueoerpe nimc e1e l5
'a1drua1 nc ropradpcul elrJnprz preo erur.rd n-r1ua4 ie'{r;:ngor
JeIJBJEf,
llg\s noN IS NVIUISSV uolalvcau vcvoldacl NI IaiwvJoclosEI\I vunJcgJIHt{v
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
teras[, iar o poartd cu gang boltit, cu deschidere de 4r5 m,
prinsd intre doui turnuri decorate cu tauri inaripali, con-
ducea in interiorul incintei. O otnamentalie de ceramici
policromi, zmilEuiti, impodobea arcul porlii gi partea
superioard, crenelati, a zidurilor. Se pdtrundea apoi intr-o
ampld curte de onoarer de 100 x 85 m, decorati perimetral
ocuurngoraernziczaualrittgeui,.ri,_Inicnosntsifpnoagrtaem,leetcrraaireddiiaislipesueisamfcleaasurotiaepprouatalrtmasamiecernune,t,einlienarecjgudarrlueul,i
compunere se pot recunoagte planurile a trei temple, toate
orientate diferit, alcdtuite dintr-o antecelld dispusl trans-
versal, o celld longitudinald gi un sanctuar, accesibile prin
intermediul unor cur1i. Din ziqquratul cu o bazd de 42 m,
situat aldturi, s-au pdstrat patru gradene inalte de 24 m,
accesibile prin intermediul unui plan inclinat perimetral.
In dreapta curlii de onoare se aflau dependinlele gospo-
ddregti. O a doua curte importanti, cu dimensiunile de
115x65 m, permitea accesul cltre partea de receplie a
palatului, prevdzutd cu cele mai ample sili, grupate cite
doud de fiecare parte a unei curti interioare de dimensiuni
minore. Pe porliunea de terasi orientatd cdtre valea Eufra-
tului, se afla < haremul > gi un edificiu izolat, de tip bit-
hilani, cu o destinalie necunoscuti.
183
f.
\Ll
tr 182. BABILON, Mesopotarnia de sud,
regatul neobabilonian (605-538). Oragul,
r20 de forma unui paralelogram, stribltut de Eufrat,
era inconjurat de ziduri gi canale, avind dispuse
in centrul sIu templele ridicate pe tradilionalele
platforme.
183. BABILON, Mesopotamia de sud,
regatul neobabilonian (605-538). Dispuse
de-a lungul Eufratului, pe malul sdu sting,
accesibile din Calea Procesiunilor, paraleli cu
fluviul, doui ( temenu )) purtau, respectiv, com-
plexul ziqquratului, legendarul < turn al lui
Babel ,r, E-Temen-An-Ki, gi complexul de tem-
o ple E-Sa-Gil-La, a cdror mase qi siluete dominau
oragul. De cealalti parte a ( Cdii Procesiuniloli
0 s-au descoperit resturile cartierului Merkes.
200 Planul consemneazl situalia actuali a vestigiilor.
TZT,
G==;ZJ''%
fiffitE
iitilf I
\r
,BL 3I6rrJq.rBBnJ1qeouuJInd1'.orrnSlssagsryn'nupoleupdmenrlnDeupIBVE-eorIJgtBztnlBiJluOwnxraJudnIcJnrtruuJrogludrpplogedznnrJlpDlun6eud'qg.rrrrasnsilgle3.s;
F-pJuJnBrsJrrJdnrsBosBpe^rBJruJenrluNl'sJresJutJnrrerfpl,lJuosmrlqel'qnnJrtE3€rrelrsBrqrdciosenpauJlouItJsuenursJnoe.Jrmrlse(luJoprS4(IqnenruJ.urortEgtusec3lrssr-r.eruolJtc[s^E(etuoBluIZneIufp,
luw 'uI 0g
aler rlJep olBrlsFd udnd aqpIJFeUqJBBuuI uFeuSrro6Jell8luldt51o
ad luJrprJ rEIEd un rJrE el6arnJlsuof,
unurJIplrurp3sudurlJFrdnsuuflesu'ourlooFg3unen5rBuJnme paIiJJeEoaJJuBoEIor(sreul1n1pJcdq6nrrOioeolug
BI EIulrdEJ nou
'orcoqzFr
-pJJnl eeJBzrlBeJ
'-eQrplBOJGptr-uJtnetJlDssoouIpnolBrprIqEeJdsporleuernpgur(peoeJleBlrsrnuoqJuEn'trBnllloJlBrlspuf,souIfn,rtssnrJnodrugu6gBF(Jrsoueorrnnnu.qDnaeJdBl
FluauoduroJ euBd o EJa EJ InldeJ uIJd IS IunJ3Jd feJeJl
L---::aurs esaJJB nJ 'FpEIgruE uJ <PxB r$B3eJB r-snpldI'nEalJpBoIluEsondfq,E'gruuirirupueenls4FrSxJaIonBupJEnaJBBgnesuJEreJendlunsldtouJoJeEf,lu(erersFnutlounrrs8zueooJlcdJBuro6oJgeJc(oElSrJ
i >':ndsrp rirnJ rJuJf, apurrdno uolrq€g urp
:-::e-BJ erirzodruoc (euarrlssc .rolaleled E ptul.r3:
.:':i::-T:j:o.d--Tdj=:::Isr-:s:rEoaJroeririte(u:1yaeoyn1pJcuser11rreJprrtrueaoqnfparntesrrzseorolarEBlpJruJJneeexalonJrddgousgneeopJu'aqloude1p;61o'r4'Jprn1onJln-iuqluuSl€elnNeNrlursorasIrnnceell
-nprz PJ elBol nJ 'plrpaaop tsoJ B nu Jolriloq €iuezsJd 'Jol
BeJTJOdoJB nJluad etBzllpn nJpoJ rS J3rrulBd ep JollJnrqJunJt
eaurr8unl op aluuoriryuol 6ru 0I runrrrrxuru ep nudpl nBeAB
olrrodplul 'FSJBou Rpgup.ipc urp lsor ug .rur 6prt_u1d ulp ur
p.-n:zs;:4ap'(gegrgu-re9l0od9o) sue€lrluyo'NllqO€qaoIgeVugIn.ltegSler ap eudlfu; o EI puld etulnrexa nuro rnlnlulud ap;nprT 1
{;I-\O]ISVS nON rs NVTUTSSV UO'TSJVCAU VqVOTUAd NI TAIWVJOdOSSW VUnJCirrrHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
185, 186. BABILON, Mesopotamia de
sud, regatul neobabilonian (605-538). Car-
tierul Merkesj in etapa sa neobabilonianS, de-
lr monstreazi continuitatea tipului de locuinld
care, inci din etapa sumero-akkadianS,
ril asupra dezvoltirii tipologice 9ai-aarphuis-
amprenta
=-14 t(eficgt.ur1ii8t6e)mdpliunluMi 9eirakepsalraetupleuti.i
< Casa mare
aidoma tipul'r
fundamental.
\o---jo t es
cd noua tehnicd sd fi fost insugitd de la urarli, unde Sen-
nacherib a fost guvernator in timpul domniei tatdlui s5u.
Arhitectura regatului neobabilonian
(605-538)
Existenga statului neobabilonian a fost de scurt[ duratS.
Aliat impotriva assirienilor cu mezii, Nabopolas ar (625-605)
oblinuse ca prade de rdzboi vaste teritorii pe cursurile
medii ale Tigrului gi Eufratului. Nabucodonosor al Il-lea,
fiul sdu, adevdratul fondator al noului stat babilonian,
infrinind intervengiile Egiptului in Siria, Fenicia si Palestina,
idnutrse[pdreinddienaosteiaxpseaidtdif,eceveicatocerioilafsaiciensEiacraigftaigreaounniloror,l
con* 186
pre-
ponderent in Orientul Antic. Sub urmasii sdi, statul, care
igi funda puterea pe dominalia militard asupra a nume-
roase popoare, nu poate face fald conflictului cu Iranul
condus de dinastia ahemenid5. Fiul ultimului rege caldeu,
Nabonid, a cdrui amintire s-a pdstrat in Vechiul Testa-
ment sub numele de Balthasar, este infrint de regele Cirus
care, in anul 538, supune Babilonul. Pergii nu distrug
oragul Babilon, aga cum procedaseri in anul 689 assirienii
condu$i de regele Sennacherib. Acest lucru a permis
istoricului grec Herodot, cit gi lui Ktesias din Knidos,
medic al regelui Persiei (a doua jumdtate a secolului al
V-lea), si lase prelioase informalii asupra oragului.
Din cei 68 de ani ai existengei statului neobabilonian,
42 au revenit domniei lui Nabucodonosor (605-562),
unul dintre regii constructori ai Mesopotamiei. Strdlu-
cirea pe care acesta voia sd o dea Babilonului era expresia
ndzuinlelor sale cdtre dominagia lumii. Marile sale con-
struclii, intre care incep sd prevaleze templele, aveau 9i
menirea sd lege soarta dinastiei de cea a clerului superior 0 '10
din Babilon. IJna din lespezile care paveazd < calea pro-
r22
Ezr
JeIf,BJBJ nl ceonue;er ap erf eluerrlEuJO 'elBJoloJ sJelrp
rS arrnipuz rzrrupJpJ Joun EaJezrlrtn ur;d te.lrlurocap
etf,eJa alrqeJJerual uriqo 'gueurssu BJn]JalrqJB op etBZruJnJ
aynse8ns pulruJn'rueruopqeq nicatrq;e'eleilseceu plsEeJB
op puligoJd 'esJB rzrureJpJ nf, neceld as lnl ap elrJnprz ailnilPurz
'rdelrdrcard ap g B nJtued 'unlrq nus pp8re rS ared IIzFIuArpllrrFroJreeap,reez1r1ll1s1enld1S
elerpde urp olrnlp3lB nSJe BsEJe] ur elrJol
ep e^rlBuJellB rrnlBJls alicn.rlsuoc
op aleeparo,rd
e-relereluuol d.c'naJJupoooJ nes .rarurled ep utuol trsoloJ BJe JolouBAB] rS elelerrelsl l
nJlued ',gnrlg nBS JBd. ep JBtJoIu
no elu3e1
'lzrusgtgt ep eJeorJelxa rrlaSnldpo E eunq reur aiua;ape reun
rr.rau{qo elnpdorJonsrquJ1u'netllerzneurrJat pldEarrnprrnreeald,treul(rorenucr elelpJqurr
t.rarurled rraprqcsap
nJ r;edpoul Joun Joleuulel eareurisns n.rluad rJeseJOu
.rlrsuur 'ptgzrlnn
rirua,rap IId[tS '( JBJ BJe FJOqrl eueoloJ
ropnuuJrruas ele elepued
e-z-nsaenzr3esn.u,lrBrunuldr-p.EFrrlSJauBJlrrJ>otrppSlruron.llrapnotnlorzludupnrauu1d-sruictSIBnne]s:ulusaeeuIluuroBrdeocSsnuBnDJraalsutpqepnfduastr(cncturerdsucsreJluodOslrJJB'elnuJJrEnuJoenOAdJIZIspJr
erlu rS lopoJeH Etselu rrlnJ 'prurd u1 e8rn:a-r es 'qurrqcs
Flezrinn urlerd purnooluJ 'piepung nrluad
uI 'ruerJrsse ep
olsa IBrJalBu rSeleoy 'asJE rzrrupJpJ ulp
rriolo; pt€tnJexa
'rtnptz ep (p"rnruac) atunupcp"rqurl o pzeez\rrn as (.roleurrog
-re1d epszaerunrrlBuraudJoJ(ruen.rfu,Bc 'rlueSpucprdol ep raseur rrunrsa.rd gie;
elBJ alaur"rogreld nc rricnrls
-uol rolrqJe^ ellrnlsar nBrsJ eusluollqBq llsglpe alFW
BIEuJpIBrJtJueSRlEJopuJedeocppl(eeIJzJnrulrlnprnulEtleucgoropusqua;'d1etnsc1nundr1u(('eBrarSureJioJ-Bssneru(lpeslrrurpuuollPutocJrgsPaonJppnslEJneEESdrJrURcauprInrBn.JrlUudc
-ure1 rS erturd ap'puiena'.rleprruroregtoedcoruserawlnIdnponsrSurepgerpdrsugucmuq1'e;r
'('<<1upnlca:.rrzuaeSuuraouncrngrSqiusrrno,trl8rlBlueur.e-raonld6JetDurneprJupropupe'eeesulEulSdl epaflp,srEi(co4uanncpJ.6repepu1ogPpJq'EpeJrgtBerudl
e-u: oaEpqurunErodcNlsprqledIBnsqnleJJIIBnnfu>,gJlunn'lpmJpJprpeuulwJeoorJ\luerreqldduegnugorJseaerdln(emdl8oupeJceursro(uu.prloqaospeopugulrnoerpaoso1edaccn3(oaqrJredol'qltrnuus;n6]urunslagceddcl
LBI
'FlUI)UI
-:-E::jrr::::rrp::::n::::s'::':::t-:::Jlea''(:pIngJbgIebP9nrzB-uSeI(JBOloludSeou)AsrPreuuiolIuINprPu(rUU6oO-lnnrJqpeuI.EgiqrJgloIsPlgaBduJ
'FJrlrloau upeor:ad ulp
--, :'_:-ajLrS.J\ EJnlf,olrqJe Ug etualsrstad
:-:j :: :runrsaf,Jns a1e acrlseld alalJaJa
:':-::J:r.-:!'rJr?rnEgtudrnopur
-r nBruJoJ e;eo alr.rlpplr rs
leurnu crSoloaqre 1e1sa1e
::-:::: :j-Jr tetsrxa g e esndnsard aJrJleur
; :::.-;oder piuapraa u1 eund ps atSe;gru
EJ='-;e::-rr:..:-:.:':e:'s*Ju:rouo3efe'r(otgdeeopgs-aISnlyOrp,SnN)lsO'ur->eIIIlgu-uoVvllgq-ue.aqZuogIeeuJ
..9\.S :ION IS NVIdISSV UO-IEJVCEU VCVOIUAd NI ISIWVIOdOSAIV VUNI]AJIHUV
ARHITECTURA ASIE,I ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
figurativ si geometric abstract, se utilizeazi pentru deco-
rarea interioarelor, a faladelor citre stradi qi a porgilor.
Descrieri de epocd afirmd cd plastica monumentald a cld-
dirilor era completatd cu statui de bronz, de tauri sau genii
protectoare, care inlocuiau, poate, sculptura
in piatre
intilnitd in arhitectura assirian5.
Oragul Babilon in
r-remea regelui Dupd intervenliile lui Nabucodonosor, incinta Babilo-
\abucodonosor nului capdtd o form[ apropiatd de un paralelogram, impir-
Poarta zeifei I5tar
ft de Eufrat in dou[ pdrgi inegale, inconjurat de doul
Palatul de sud > al
centuri de ziduri gi un gang umplut cu api. In interiorul
re gelui perimetrului zidurilor, lung de 18 km, era cuprinsd o
populafle care se apreciazi la 200 000 locuitori. Centura
\ abucondonosor
interioard avea o grosime de 17,70 m, fiind executatd
din doud ziduri paralele, de cdrimidi nearsS, cel interior
de 6,5 m grosime, cel exterior de 3r7 m, spaliul dintre ele
fiind umplut cu pdmint bdtut. Centura exterioar[ avea o
grosime ile 30 m, fiind construiti dupi aceleiagi principii,
numai cd zidul din afard, executat de data aceasta din
cirimidl arsi, avea 12 m grosime, iar celdlalt, din c[r[-
midd nearsl, 7 m. Amindoui incintele se ridicau pe tera-
samente taluzate gi erau intdrite cu turnuri inalte de 15 m,
care dddeau desf6gurlrii zidurilor un aspect ritmat. Intrarea
in orag se ficea prin opt porfi, purtind fiecare numele
unui zeu. Accesul dinspre nord, poarta zeilei I5tar, cea
mai bine pdstrati, avea un aspect masiv, rezultat din
prezenla a doui turnuri de mari dimensiuni, care flancau
gangul boltit. Placajul de ceramicd zmdlpiti din care,
pe un fond albastru, se detageazd reliefuri de culoare
galbeni gi portocalie, reprezentind tauri in migcare, supra-
pugi pe mai multe registre, conferd porlii zeilei I5tar un
caracter festiv deosebit. 189
Trecind de poarta zeilei I5tar lua nagtere < calea proce:
siunilor r, tangenti la una dintre laturile palatului lui
Nabucodonosor. Str[bitind intreg oragul, aceast[ arterd
conducea cltre acropola din centrul oragului, cdtre doui
( temenu rr, tradiEionalele platforme pe care se inillau
clidirile templelor.
Denumit de arheologi << palatul de sud D, spre a-l deosebi
de < palatul de nord r>, situat in afara incintei oraqului,
palatul lui Nabucodonosor, ridicat pe o platformi inaltl
de 30 m, ocupa un teritoriu gigantic, de forma unui trapez,
adiacent zidului de incinti al orasului. In planul acestui
se deosebegte, pe direclia est-vest, o succesiune de
p-ianlcait curgi, agezate in amfiladd,^care.reprezentau factorul
organizator a cinci cartiere cu funclii distincte: al gdrzii
palatului, al locuinlelor slujitorilor, al sllii tronului, al
haremului 9i al apartamentelor regale.
Sala tronului, cu dimensiunile sale de 19 x 60 m, jude-
cind dupd grosimea de 7 m a zidurilor, poate si fi fost
acoperiti cu o bolti. Curtea aferent5, cu caracter festiv,
avea zidurile decorate cu cirimizi zmdlpite: pe un fond
albastru deschis se desprindeau contururile stilizate ale
unor coloane, palmieri gi tulpini de lotus. DispoziEia trans-
versalS a incdperilor in raport cu aceste curli, cu accese
pe mijlocul laturilor, relua formula striveche, utilizati gi
r24
Szr
-i nr RlEEel PSJB ppnuPrPr 'ur 9pIrnalupeoruIoSoeJSp o nJ (tunllq
0 op
sulrls
lulurPd urp lEln3exe EJe luelunuolu rntsasB InzeIW"'lItSPOqI3
-urp3Jf, 3p EourdFur nJ ]f,ElUoJ Bnl € nJlued paz lJoqoc
laru6RElloeuopernuoupur.rriuenelFnp1ul1l6BJr1reIoenupsrlB8lnJerproBeulusIruJFlruelgIntIJB'n6(J<esJnetreuupFlogIBIlluounBrcJtpaBodfBlJrJnruJesbnoJbtrIfEp,o\zIJ'I(Jnuen'orrIrBlleu1'Jeq6llpauB)ldrgIllsEnpEsFrdJnrEulOeDeAFI)BEuSnnImunIuaUqroznJEElnlusq)}
Flpse^ nJ lEJgRuepI 31so 6(( InlnrulurEd B 16 InlnrsJ rerlalllot
esES D 3J33npBJl uJ nBS IX-uV-ueu3J-!I ap BeJllunuap qns
l'B-ndu3trounsJooouurunrorJde0l'u6rurrcoaoJ]pdo'eJruloBnelullie1ollnuo'lmeoJlld(unnubeJblloeropziulEluundInfn,ooJ(lnBlmucFodpIluqnlJousofB,daSJppuolulBIEJlor€nnIJJlJpBsl(EIeIupdellJdJUeuIlJu.eroeddJr
-" nJlued rJnreJosuBAEJEJ Enop Blelsese FlusJEIpE EJnIEI ed
'lt6aJar8 elelduel JBIqf, Ecre;u1r-iuuoyJ-uc<sr urorlalul-nglserncolnJJdBnBtOJuIEEJS) Ad ep IEdrJuIJd InSeJJs nJ
B pJou eJdsulp BluIJuI JX-uv-ueuaI-g
:;.:l EIp aJ€J3unJ Olelusrunuou elseturur? 'Eq 0t 3p Psuelur eiuJurdns BepulJdnf, 6olutJul InJ"nlJurs
p:=r.-s!:Is:oi=:T:si r-dEe3lmp6suf,dialerrlrrJt1]qrJn'greunqnulyJeIgnEUlplu€cVll4ordzuSrerV.oer dwdpnql'eo9'1qspo6l<u.rIIqdeJu'e0'(rA6geFgIqJgt€s)
PmnlnospBJuorpInrrllnurePJllBuI'le]E.gnntrgs crrsn(pJllonlcIunlBISuellJsoeJpd rclm )) oJlul
FIquESuv
'esBor8rleJ rolal B IS eI^I3 JoIIJIpPIJ
ulep ep r$ 6pupsele
'uurel ap uicnrlsuoc raun erirzoduro: aJtulp aBpeotIeBlSluJonAB'eJtIs(ereircnec InJn( ul (IEsJoA
:i:-::: a grretd u1 ea.relerd.relur FlulzaJdaJ trol uxu urJd Iaun
:=:: -{:llrrElltuEordulnrrseleepJet leego'<p, pcruse,r Piulnsol D rJeJeJl
?: 'EJ€oueluv eIsV
p-i=;:is;:t::z--::l-j--:r=i\t:rq-\_zurprJejr'rr1pEnurqlrJnolJqluotnprfq,rusteJslsupa'e'dI(linruunzulr:ape-uu]rnrollo€tutpaFSJllus-VpIorIlqrJlAnolUuJweInoEruSl'JIpBnorlu'lnlOsrolzeozg3dclrnuer.Jsrr -suEJl esndslp IuJEe3d)fJEugIllBualupentlJEuellJ'EqdeWep-ulBInNtISIn6lnnlodzurleBl uur1q1JuI qEW-UIN
c(( JolrunrsoJoJd 1n1nez lnldrrrea
'BprruErrruos aurSor reJspueSsl alInqIJlE elspuadsns ruIppr8
o'eptsil'nirrq8nruJagl^srqrSEnsr€uu6onIleB1tlu?I'dJautepIlllEIoBq3tsl IeIrs-apdBJFoeuJruIeII puprFpuiolo8su3Jun5luRI-JrInE1
nBund
'prlerd
'prrld ep aueolor eldplnur ap rnu;i Ia'.BrlroqrpeBi.sIrEonedr pBInaleluDunursrIIJeunJB3lFnE8sIe'eelrEldluJualrlunlueSul l'(p.aurluD.l1lIenrJtJuJetBslSu-alJlpIuIC[F3xuI81IIp1rBsInuImreBaJIcBIJed ep
rrrlrldcrc:nu5uwrsaeoeezq'rrudaaSu:'doeaIaan:n1EdrFeIauaultap€ea"usJJpurlIeuated^rIeeoeeJlJpulnpeenlnuultsJesggalu1glreldruroplExoJpua?tleuen.a6lur's1de.;eIpdarIa'plnealcgIreoetptJloea-lPpupa?Ian^rE1urIs;5rli
u1 0Gl
BI
on:ratrgrs'pdprruBrsa-aTrorrtxdele:!sgSaerlrs'Fpea1Frp;5Bdura1rrnra.rErples'ledlrlogoaaEulezrleueeerrlpluoetnld.sr?loSIsuoua.IaIrl4dlgnJISIeqr1anlaJ1pl1Jclue3a'eo1lJI;lJglppqJnuePBp1ss
nrrntorpls,oq'el.Jtrerdqrre"usqrgnnolr'ucdpoguJg(erleelpgdruuJsel^a(ISpno.dl1rrdeeeu.(grlllnS.Irl1lsrzgoagSSdIPngeJscpn1(lqIJgn1neI1lneInruulIsJoI1pye
\\
\tq.
lqeg grragryeclEadesurgeru;nJiolgutrpzrpFrcFlrlrre"urer8t gn.rtorpollerrt
npFz
:Edapsl ap ro1$elsoqlro eereldlnts ulp
lslfnzer eplleuzslrJuJeIqeelrIlnsIsnvuepJlIpBeurnrrltaalulFllruvl.rd
arrElse 3
.r1.\O-IISVS NON IS NVIUISSV UO-IIIJVCSU VOVOIUAd NI IqIWVJOdOSAW VUNJ]SJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Sanctuarul Pe temenosul vecin, citre sud) complexul numit 192. PASARGADE, Iran, perioada ahe-
E-Sa-Gil-La E-Sa-Gil-La includea templul zeului Marduk, compus menidi. Citadela r Taberei Pergilor r (mijl.
din doui corpuri, realizate succesiv, beneficiind fiecare de secolului al VI-lea), prima capitald a statului
Oragul de plan cite o curte cu laturile de 86x79 m gi, respectiv, 116>: persan, cuprinde pe < platoul palatelor , un pro-
prestabilit Barsippa B9^m, flancate pe intregul lor perimetru de inciperi. pilon, o sall de recep,tii gi un palat, cele din
Inconjurat de ziduri 9i de sanluri umplute cu ap5, urmi inzestrate cu ample sili hipostile cu coloane
oragul era conceput ca un bastion inexpugnabil. Un sistem de piatr5, precedate de portice intre ante, pre-
figurind principalele programe ale arhitecturii
de dispozitive hidraulice puteau sd inunde, in caz de monumentale din vremea ahemenizilor.
pericol, intreaga regiune. Intr-o inscripgie a lui Nabuco- 193. PASARGADE, Itan, perioada ahe-
donosor se ardtau urmdtoarele: ( Pentru ca dugmanul ce
rnenidi. Palatul lui Cirus (c. 550). Pilonul
doregte riul si nu poatd ajunge la zidurile Babilonului, sculptat al unei porli reprezintd un geniu ina-
ripat care poarti pe coroana sa inscriplia in
ainmfuriinacteo.njAurattrelacreapceustaepeeleurieasstee, asemenea unor valuri limbile persani, elamitd 9i babiloniand:
" Eu
ca gi cum s-ar trece sint Cirus, regele, Ahemenidul ".
peste marea cea mare cu apd sirate )).
In continuare ( ciii procesiunilor r, in apropiere de
Babilon, se afla oragul Barsippa, un exemplu de agezare
realizatd, dupd un plan prestabilit. Incinta sa avea forma
unui pitrat, ale cirui diagonale erau orientate dupi direc-
tia vinturilor principale. Str[zile se intersectau in unghi
drept, formind citeva cvartale de formi pdtratd sau drept-
unghiulard. In centrul oragului, cartierul sacru, inscris
intr-un contur pdtrat, conginea un templu inchinat zeului
Nebo gi un ziqqurat. Atit templul lui Nebo, constituind o
variantd mai dezvoltatd a templului zeului Marduk de la
Babilon, cit gi ziqquratul erau situate pe aceeagi axi, incli-
nati in raport cu directia str[zilor oragului pentru a fi in
continuarea < ciii regelui r, unica stradd care se abdtea de
la paralelismul gi perpendicularitatea regelei de strdzi.
Caracterul de clasd al conceptiei urbanistice este ilustrat
de faptul ci locuinlele aristocraEiei se aflau in afara incintei
oragului destinat oamenilor simpli, ocupind un teren for-
tificat de formd trapezoidali; de asemenea, in afara con-
turului de afla ;i palatul
ilustreazl bazd, se regal. Oragul Barsippa
procesul nagterii unui
urbanism bazat pe o
conceplie prestabilitd.
AixRHpIBTnEICoATUDRAADIIRNAANSUTLIEUII ANf'IC
AHEMENIDE
Mediul natural in care s-a dezvoltat arhitectura Iranului
antic este un podiq inalt, situat intre Mesopotamia si valea
Indului, intre marea Caspicl gi golful Persic.
Espresia in Investigaliile asupra celor mai vechi forme ale civili-
arhitecturi a z(3a5li0e0i -d3i0n0p0e)riaoaudsecleosnleaoilviteicalid(5c5u0l0tu-rile35d0e0n) u9mi eitneeSolyitiiacldk
culturilor din I, II 9i III si cultura preelamitd de la Suza. In ceea
arhitectura, aceste culturi pun in evidenlI
perioadele ce priveste
fenomene similare cu cele din Mesopotamia: utilizarea
nSelioalliktic9i i9Si ueznaeolitictr,
unor colibe din trestie, trecerea la constructii din pdmint
bdtut, apoi din cirimizi crude, folosite inilial pentru
socluri gi pardoseli, apoi pentru ziduri. Arheologii tind
si conchidd cd, in faza finald a acestei evolulii, se
cunostea bolta falsd.
Perioadei bronzului qi inceputului perioadei fierului
(3000-1500) ii corespunde existenta unor formaqii statale
r26
Lzt
--_r r-uaqrpuBo6llneerrIesuaurt.urJnurdloerulunuqdFrlerepIJeqnJcdoErlucsoTJ1uotrBdeeeJzJ;(otuBr'ueestruqsltgeeorcperg'uanuoqrslr,Ipgotnz16oBdJo(elsga4ls.rB.rprJrcouueeao(Ar<.splurrrI8lnppreeulSqnerep(cuetenurgrJ.r$IrdoJopmulluoIsrrJgeIrslIJla6ImetoJloqddlnlspunrpI6or.uIrqzaeJrren1reseeel'Hap.uut(uerrIrliel;nl6sloio'ureldcolcelrpuornlrzplIerJgaeJeuuuugrrneIlrrr
-uof, rJoosapu 'rrieru.rogur rS uoS.rBS Inl IIIUoJA olotueru Icllus roIIcIrolsI
JolTrPlsele eulurnl
-nJop urp rJerJJSep Fdnp 'uol-U1 IB InIoJes urp ouorJrssu uI rollzeur elaSe.rg
rJnJerleJ pdnp reunu alnJsounJ luIS Jolrzou ele6u.rg
e-'uFlerrruoJrrpsNsqBnlSrsnol(npftteeqlJs)EJBJOngFrsllesrivleupgalaBaspSEee.ereuo.nnor6itonSeqegru.arIdc.nrpcnupr'rcueoor,rrlorrqs.rsedyg'(ep7r1riuo9u)l
(,\\t+l\ -eu.rarn8 6.rusulodoqeg ed pur(rrds '(SgS-SZil seruxe,{3
e- ---_l aya8ar 6puerrrse eriuururop qns ep es-npugdrcuuurE
'Ielpew leuopJoqns 6uupeurull aluolulunlcB ceueleqcg e1
'rorJrssv
eIunlpaloldrJederusoru'uneJ'al-tcXuqtrsF]uuenI8n-lJloilpurerJasrocuronrslpnEsau:ooaJJdualoucspuJlrlslnzeacplu6epp6uelr3en.1rlnn-1Js1Je1ecndorpd
u'JJrsrJrezdarunln:ogoloru8loInpgJieouur.u:oggnrSoruodUrSEJeIrrudIsuF3tlnrrzJepJruyIinrulsroull-apnnsc
auedorna-opur pJuonlr.m:rgqdrJ.truInetceptsgauluIeJoUITICJII'Teuee1d6o.urntcaa-.orgpuur1
rJnqrJl uEJI uI
rJolruarrop earuzo6e tBJolBp E-s BTeJFJ k euado.rne-opur
rrier8ru rJeru Bnop E ep raloo D B ptoeJrp piurcasuoc o
.rnlnreg repuorred pmdecul EI u; ec
c000I rnlnue p.rn(
'rnlnlBmDDrz
u gpqrsod eiuezerd (eluluaurnuour alaruerSo.rd etSe.trrd
ea: aJduoB.rerpoeepJ>rulr>pIlp€J-lfoE,JrBa'repuJtnmesJirl.pprrouJprz'rtiucpunpurrulrsruuFrJooFopJeae;dlpuFpar(.elrcoaul)u1dnu J'earouarJo'ueglIn8leu.rlrdes
rJnlpsPJl giueprne ul soJS ne 6ezn5 El ep Eerazesu 6mpurulg
op nJtueJ rnlnpdrcurrd Flntueueselduu
IB eruzr.relod alrJnluJls ur elen]3a.;;a aprnlpdps 'rarruulod
ele oJeorJeJur
c'rrdqrirJeoo8rrlrerrrueur'1]uspee8Il.a-rpnJcnees.lre.epruspo(deEo;rdnrolnlznrcnrper8ldeenpc;eoucdrelco.urJuredcUoumAe1Zlnnedup
-osow ale
o lnAE ne
e nrlued
-'eErJuIrealoledoastenwf,sou1upnJelergleclse.nt reppiruieep;rndcoudoJeErlnuurnpuoBfu, nug'g(eillrruuuulleg
'tEuoproqns Ior un uJap (6t
-.=:-;:::'E:::::-:::;-::-::p:;'z::::rEz-r.:!:.rds-e:!:drasrang'rpEase'rdrl:uJrCfururpIE,anu-u-esfntrrou,r:nquuolrryerre(:dieedtrleuuinnec:ocrnednpaol(tsurusg.lelrarseporegxlsutpdnl3EaJo(elJnuao-ceord7pr.oidderiygtdezllrttlo.nn.)n.1ouadrrJJncueo€ulF(gsae.rpogrJouJ1r1illeupcror-o.roonIrJdu.IFlcy$rnelI.qns21EJpeB?eJn8q(espS(gaJenzeF..BgEllrxrqJuoVerr1ero.eJiuapnoJ-JtxJ1eta6ElIZeeJezsr1r1ulpS€uuuereEJeds4)vsl
:..*I.\]]\EHV ISIJSVNIO V IS UO]IZAW IN'INIVOAU VCVOIESd NI IN'INNVUI VUOISAJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
cu o citadeld sub protectia cireia se aflau palatele situate
la un nivel inferior. Din descrieri rczultd cd palatele erau
construite din lemn, iar coloanele gi grinzile, trunchiuri
de chiparogi gi cedri, erau imbricate in aur gi argint.
Mormintele sdpate in stincd, in apropiere de localitdlile
-lrhitectura Sadula, Sahna, Dukkan Savud, Surdag, care infdtiseaz5,
t'unerar5 rupestri a
m e zilor sculptate in piatrd, falade ale unor construclii de lemn
196 de tip bit-hilani, reprezintd. o mirturie a pitrunderii
influenlei anatoliene gi a utilizdrii in arhitectura clddirilor
reprezentative a coloanelor gi porticelor de lemn.
In jurul anului 550, Cirus al ll-lea, fiul lui Cambises I,
rege in Suza gi vasal al statului med, rdstoarnX pe ultimul
rege din Ecbatana, fdcind ca din acel moment elementul
persan sd prevaleze. Cirus pdstreazi capitala la Ecbatana,
ins5, in mod practic, sub dinastia ahemenidi funclionau
concomitent mai multe capitale, in care regele rezida
periodic.
Dupd ce cucere$te gi anexeazd Lydia (547-546) precum
gi oragele grece;ti de pe coasta egeeand a Asiei Mici, in
anul 539, Cirus al Il-lea ocupl Babilonul, crulindu-l de
distrugere. Fiul siu, Cambise al IIJea (531-522), cuce-
regte in an:ul 525 Egiptul. Stipinind intregul fran, Meso-
potamia, Siria, Palestina, Fenicia, Asia Micd gi Egiptul,
regatul ahemenid a ajuns la cea mai mare intindere pe
care o avusese pind atunci vreun stat. Ocupind tronul in 195
ugrrmanailemleorrleiiglautiulCuai,mcbuisper,inDzainridusnIorlddruglegInted9iei im, ianisumleulelt 195. SUZA, Iran, perioada ahemenidd.
I^ngtireTraanciiai ,50a0jugni g44in9daupilno5c in linuturile Palatul regal. Fragment din <friza arcagilor ,r
grecegti, Macedonia din curtea coloanelor (c. 500). Decoralia din
locuite de geto-daci. aga-numitele ceramicd smilluitd, intocmai ca in arhitectura
regatului neobabilonian, solugiona probleme-
rdzboaie medice, rlzboaie de cucerire a Greciei, care insd le impodobirii zidului plin.
se incheie penru per;i cu un egec. In anul 331, imperiul
ahemenid este cucerit de cdtre Alexandru cel Mare.
Arhitectura Iranului ahemenizilor este tributari tradi-
freliclournocaogntsetriunctivsetruacletumraezoirlaogr,elaorc, itrioproliongfluiaenclldldsierilpooratgei
tehnica constructiv5.
Cdrdmida nearsd. a rimas materialul curent pentru
executarea zidurilor, in timp ce coloanele gi tavanele se
confecEionau din lemn. Utilizarea largd, a lemnului de
import, in regiunile unde acest material era deficitar,
196. SUZA, Iran, perioada ahemenid5.
Palatul regal. Detaliu al frizei de ceramicd
zmilluiti, reprezentind animale fantastice, gXsit
in zona haremului (c. 500).
I^n197a.pSadUaZnAau, afraluni , perioada ahemenidd.
Artaxerxes a1 Il-lea
(404-358), capitelurile coloanelor reprezintd
treapta cea mai evoluatd, atinsl de arhitectura
regatuiui ahemenid, in procesul elabordrii plas-
tice a punctului de sprijin.
r28
6zt
-aunJ 3latuerunuoru ep ardorde os luJluJoru tsete 'topSred raI-JI Ir snrl3
-eFouteprrJeirlppuurJlEJ'JeontJuDFeJedlrBrlpJ(eBnuoenppretuur8leepdslurt:Smeuduro6prruqson'avd5sulogc'left7tudaxaug.rIelfl€osoJndJpouoIJnJoaloudsI 1n1aEa.r Inlurr,uroW
ruonJugpntuulJrpzn8es:updunerJl 'aBsr-enedJpprcJ'aupgrnep8lo..rr8neSasue;r.sF1laoulpInUcaJroFaI.rrDdruor6rddseeeJpJuEgareircepnzralluSsunyoJpc
'ezng rS srlodesre4
uBorllsiceenJpr:ulrsJuunrrolrqcuBreABpseucsEgeJloJoaElrdJf,EscroduurIonl pJropndBuosn'upErIue9eJB^rurzlarlulqEgetserpJInJuElBrSrJpEI8IUneJrtoduJenudeI
ape8ruse4 BI ep snrrC rn1 prepd r$ arido:o: ep Fuorll^Bd
'rolr(n1s un ep lEIrrJn sn:t3 ed
I.-enlupuulrtnuo8zge:rdmeJr o.rrlooJlalnefp,deteB1eJoaJrOepnunrua.rpo rop6n puluri,rudu alec
.rop6n ep p.:rurd ep
elaluerueJperuy 'e.r8au rS aqle rzu3q nEOAe 'acD.rod urp
prterd op Eruuq rS lgc 'sn.rr3 rn1 mplupd .rolecqrod aglosop
-.red i sqp alrJnsnJ .rur 'er8eu nBJo Joleueoyoo aleletrdec lS
elezaq:elrJeJrp rJolnJ ep 'prturd ep rJnloJ Fnop B
eSurlsrp es elrturoJop rnnsuld B otetrJelnoruud BOJezrIln
u3 'aluu
eJlul nBS auqd rrnprz nc r.redpJur oJluJ asur.rd auBolof,
nnt-rrocrudo(anurcruururupI]oepd'ulBrreeJpilepdsluEunlIredersFdllnpenEusFrIrI6EuIeSnrulooerotSllproplucul.odreruqplddprIslloolnrrSeuurpunaerpdl.dretorduleesrpp(ruorFdilelsteuyleoInuulureriBrrruzAoonEpdJl
euepede
tderp ne 16 pxu o pdnp JrJlarurs esnduoc ]uls pnopugrv
e'ulerluuearluuurJppuooluoeuu(ylnulct olser6p'sprlueauuosFupgrruFpJJlFBJrduruprpalreJnlepuruzo'lgolcnr1q6 d1r ep yegicn.rlsuoc
gnurd ep rJerrr rJnf,olq ulp etelnf,axo tsoJ nB ro1 eyriepung
eIe eluepecelue
'p-'tenupuuusnooulprua(ot'urpsoo'6<pTrrJuIdind1reuPlorplsSraptpnrJruftr,ppnaFluueIpEleuSrp'ppls>tluea6cs.Bprsnrsrs.aesrgrJo3drorpJmgFrdnu1Ilu€upooIrlroeulFfSc,SpguEdelruplcsrsrrgrSupJnP'p<onprspuodu(upenurpoouellolu'pepcad]ttnnnropuc
eI ap 'epeS.resea
r6ueece nf, eluol'noleld lsace ed elunlrs alaueorlrrred eJlulJd aIauBorIr^Ed
'IIBJoJoJpuu riedlruuJ rJngl pugtuozerda.r'oyulueurnuoul
rnJnrJO6urleeJ1deupgpplerpeelnJalqJ8du'netudueorlpocarVicxnZ.rlseupoctru'ara(rp.rddos rIdnuroeulunl
1nrporuJolur urrd eecpg es rolelepd poruyd ed eo:u:lu1 epe3.rese.1
epeS;esu4 (areonpu.E u1 uyp .ro1s1e1ed InolEId
)'<.rop6rad BJFqBJ purueosul
'1agr1u eq 'oJulrlfiu oJeqel reun
eleiuecsrururar el.rnd rnpSuro BJnlJnJts 'srnJ ur BJe plrquls
e€upnpEsIeprop.urrduopuulpciuprncoodeBIoe-JptueluBtESJZordl€eroUp'ronlqer^.nuI1B araJerl
..s -) esndsrp
u-racaoqlraurpuidnurFrreqnllnelrcsSstopnrluuuJarrulSyxJ,'errpoe.rud(ueu1nelrgerdsl6eu'rLeooridusxer-gcrBnpgLIpnourarJpropueyIrrnFu(uoeSedrEpBpgrIapdet'JpreornlnedtieuppedegelJeuJgncEolruJrosIcBerJnepplrJae;lrprut'snulruudJrrdlnrsi1lfe,epouz(uurlaq1srl
r'eriuuenleruqcegpJloulrrnz(euuorrueglulcrdlleucugFlnaop1oeu1rd pdnp lrn.rlsuor 'p6ero
pluarueqE gnlnle8e.r
un puSdncA 'rolrzaru e gplydec eury.rd
ale8a.r'se8e,(lsV ed sum,ug B-I apun pcol ad snJr3 eJtpJ ep ,(<.ropS.re(dapreJ6?rqeseel 4))
r€punJ 6apu3.rusu4 p6uro lso3i e .roprirad e plurrdeJ Erurrd
'euedo.rne-opur elrJnqrJl ep uerl
ur esnpB r1irperr reun ej.:og u5 eriucqdxo aqru r6-ps ernqarl
::i-\JiraHy TSIJSVNIC v IS uo-rlzgw In'rnJvcau vcvoluad NI In'rnNvul vunJcsJlHdv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
rare din Lydia sau chiar amintegte templele grecegti, insl
resturile unui postament similar cu urmele unei constructii
de cirlmidl crudI, gdsite la Pasargade, permit sI se creadd
I_nestteimoprce6plPicalsaarguadneuiritli;pindee
cd sanctuar strivechi.
capitala religioas[, vechiul
Suza, capitala centru elamit, Suza, ales sub regele Darius I capitald
re gelui Darius administrativi, militard 9i politici a imperiului, mai apro-
Palatul din Suza piat de vechile centre ale Orientului Antic, cunoagte o
noul dezvoltare. Oragul, dominat de citadela situati pe
un promontoriu, locul cel mai ridicat al reliefului, era
apdrat de un sistem complex de fortificalii, alcituit din
ziduri 9i 9an1uri. 198, 199. PERSEPOLIS, Iran, perioada
Palatul, situat ahemenid5. Ansamblul palatelor, realizat intre
in anii 518-460, in timpul regilor Darius, Xerxes
interiorul citadelei, a fost realizat de 9i Artaxerxes, expresie a dominaliei regatului
Darius I intre anii 52I-485 dar, cizind pradd focului, a
fost refdcut de Artaxerxes al ll-lea Mnemon (404-358). ahemenid asupra a numeroase neamuri supuse,
destinat slrbitoririi anului nou, este compus
Prin caracterul 9i tipologia sa, palatul din Suza este din elemente spaliale constituite deja la Pasar-
gade: propilee, sili de rdeececpilrielm9iidibanncehaersted,,
mai mult legat de arhitectura palatelor babiloniene decit palate, toate cu ziduri
de arhitectura regedinlei lui Cirus de la Pasargade. Astfel,
se poate recunoagte preluarea curtilor interioare care cleomloann.eS9ailaanccuadcroalmoaenneteddeetpipia<traip9adi atanvaainieesdtee
determinantd in compozilia ansamblului. Deri-
organizeazd ample cartiere in jurul lor. Aici, dispozilia vat5, poate, din arhitectura cortului regal, exe-
celor trei curli mari, aproximativ egale ca dimensiuni gi
apropiate ca formd, este simetricl in raport cu axa prin- cutarea ei in materiale durabile s-a fdcut, pro-
babil, cunoscindu-se soluliile sililor hipostile
cipald, de-a lungul cdreia sint amplasate scara monumen- dl<uPinioDaEartragiuipstu;t:tu4Ir-op-rroappcoicpleeoaseru;ellop5re-D<pi la3St-afolarmacptreadl;oarn2a1u-0a0
tald exterioari, curtea de acces dispusi transversal, un
vestibul, doul inciperi destinate gdrzii gi curtenilor gi,
in cele din urmi, curtea centrald a palatului, impdrgiti tdreipciololonan;e8r->p; 6a-lattuelzauluruil gDi asarilaustr;o9n-upluail;a7tu-l
in compartimente prin paravane decorate cu ceramici lui Xerxes.
r30
r€r
h
l]#5-
661 'sllodes:e4 e1 sP
<er ree8nelrerrndleoreolurnDlllIsnulnoleJleodJEpJ.r6p( uuruuupIedlEeJo>qBdIalr rnpdporord e
o op eP '$ptuuse;
eppgoFdIEeS €qJoA etsg 'euesJed rrrnpelrilJu IE cgtceds
eJlsn[ BA oJEJ 6pnou plueuoduror o nJ sexJexeuv
erprigreSiuoaqnuglugr eup,tlll'eeu6aerzunogllqee1 qepe1pex1eedld-ruoollr3ulu
ila8e; qns ezadrqcnrlul ES Blnqan Jolal
nr.radtur un e8eqoul ps apc ad
Brnnetlgre
'nrradurr rnlsaJe Belulrun
-eied urhrjatrq:u clusrelrun
o'rurieotddor8deep-rSle.rrazwaotulSunoerreInuJno.lIrJonpJ.leoIrIrauJldrprrtsoledrlnrtclosdlSpuIlIJrlBsJnnlBl
6sepn5 urp rr.ru:1srd 'ruoluolrqeq nuJa IIJepIruPJFO 'urelg
urp snpu.rrqy ep glrerd 6ulsoqcery 16 epul 'urdoug utp
nrJoAI ;e1uo1 ulp epreued elueureulo 'rdl8g urp zuorq lS
rrir8ru 'rirzaloqli uip izeocml 'uuetpSog urp pulpuroc tS
rpzupdel'euurrireg rS sep.ieS ulp rne 'erueuuu3 t6 (utpu1)
BrEpuEqC ulp e>IEI ep utuel 'uuqlT ulp nrper :rnplelud
earezrlaal EI tBJoqEIoJ nB eJEf, rolFat6au e_
eeur8iio ezriatd snlr€Cl p1 prepd u1 prrsp8 1e5r-idr-rorclespupr e6tuu
'mlnrualuq .rop.ledpcul (pquqo.rd
'.nrJeletupuInudusreproqrcsu6ee-sle'tflu.ranccrprirnnocqa'lmellerudnseuz1olcre;llaellruzlso_deaplun'lsllas
srrisur! eei- Jer'eleBer eletuelrlulJedg'gQeqord'ua,rresep
'rarierocep p puloepnl k:o1au
)sbPntrriuftnuuoespIn'rlsaennerearl_dPsudlnpp BelJnC 'prrnilputz
-EoloJ uir^lric
i(]I.\31\3HV IgIJSVNIC v rS uo-uzgw In'rnJvcau vcvoluad NI In'rnNvul vunroallHuv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISToRICA SI EPoCA REGATELOR DESPOTICE
200
a
*
,!
*
,it&'*: !iW
ir
,,ri
= ***ig@w*
..s{ "
'l
#
€€r
-::':::.:::'j:::iara:i:3?'aulnJntlroJ1t6xua(ornou1zEn1AeaBlulrtdEeuoclnoeJFdgusInniSd3nurSaolEcFuSpIItreurJl:BoOUyl BaAE (reJterd BeJrsoloJ 'FpnJJ PIISJB uIp IiElnJOXe IIiaJOd
(FlBSuBAu giurrrS
else^rrd ef, BaaJ.ul
eorrPsrtlo^upssepp3JnEf,JlnarIpiJdnsJplSunoBJeolIJ'nlupxIZopquurleqd3spoulllIceulel cecateoep
-r ::::.:-jn:'eur'ptua8laI l3'lpJuaollu€aurIa(cotelep^zrralplesu8ao1leoCtS rS rerrspd
:: nus'urBnrsu-sJ(hoarLudoB'lgrBoslnoou3rpauleEarpBlpeJEJEplaBIlrJuJdodollelrenzpetuuAroJBlPSrJrlnlEE8EoeElJJnBedfxZ,e'rll'BJeIlnerlellnuB'uzl laeuJtpoealuIJUonuSpJeeueBpJlJBpnazltiII)uEIdFdBeSsJJ
.:_=.-_e:pieol.rasdnr'ruee6rl1In'gl 1u1nge;uAeSpeUdAy'dPp'Il0uZeur
':olrietsoqt.ro
:::-.i::::r:t:::::::'jj:e:t:FErrolJ€rt ndFtunneul ruelull.oJrJEJnoadEre,lr(asFnp:lue€rodClrnulJ(np1rJiBtesldlalnatufl,tlsds
.?plueur BJoOlJeTlBJeIEddoJBrrJParJpu3aSJsuplaAEOapIJtnalUJaPUtuOp(aalCtsUPU8l IIJIJaJnJ sAUraJA uJ
'002 psnueJ ep olIJnlBJtS
ii -i-:-Ig) :olaleled InlqruBsuv urgB'JBlreoB.rrlrulJJdseae(dsleluBoa8uJpJaeluEltsrnenaeDlJBplpssnlduEJuooJseJrleulre'fzra,luEreplJrrqunlos8Trdemrrusuo'nrerJord4isnuleBsuasIeledaleJppinluJSstoaorlleo.lsllloBurenpIaBdpirdcroczledselepeBsoupgllFun8eJeJEpqaeolqsIpJ'JeeoRssdeleJlnuopus(ll
:ae epeor:ad
'ue.r1 'gllggils1Ad -JOIa3 alazBq JBr (eJ€orf,rd u1 rzplsu rs ezearlspd os euBolof,
n'eeaatJspaslccsJu)ouEedledslrqrrquucr[lFpupSl]sBrr.JJraoatFuzddanpJc'deIun1slJuFOesn]rfo',l(Eu<crJlBI'ueuJEsrIuBIL8ra{rIA-d1EoIq'rp6tnrru3.rerl9ldSB9nuploalnsreosupaaBldSuoeellolpuaJlstBu9nJBdtnstnerBpJrI ( snlJeq
'l'uaeu.rlaruuuopcsrla.BergeuqJernxruseuuJrouorlunol cfr,saSZduI(rFarstdlnBIJIJlJsrnBap3r(ruIeSJI'psnrlsrJloxouJBdeneaBxpJurdErnsip;luapBlSddpuaIIreIuqJrretsalauupJrupJBBopoprtJnellrppu.redndruuooe.rrrrpddr rn1 eneuepedy >
quepaiu''<1errsopnnlerer;eeaqopdrBno1IdBpSJdBorIJuEnrrOlnpulagJeJptErrunoodsdar()up)gnps'nUueIso;JdteusAa'ErtedJcaJ rrpS
rS epun << .role.reodod
rnle8ar
JOJnlnl rlJrod ))
g8un
'dedlruul (rlegacorpue rrnel ep etepaoerd ri;od ap nicerrp re.ll
ad esundpls 'gpn:o BpILUpJFJ ap IJnpIZ nJ 'PJlBrd ep euuolol
ntIrlesdexaJpexlnruSreisrnnlescuInuBBJAOBdo] n((crotele..nrepoddoudeldJoaJpnran.lraEduperoudt
o
))
lrloqurs pour ul 3trrunuep 'elaapdord lode FZBoIUJII
a-a''epauJduJlneJrnruBrspdeaere.urtFadstsenappor(poJpedEcnJelrJllupo'o(nrJ1eupgsEuspelraJrexpFparJareplytsoupse{lpuntpu0uJpoa3llJxl(InaBIuJI1tU(suseurna[uorJIJ.eJBrEdoJRsdC'JBuBerSmJepSBJleolple8-lVnalnuJ.rcruerpnadlle-Bl.eurJpllrouupqtrrqButrulpddsl
'e'rrsnulaeEJtEuIJnet(purnFelnrlplqeruudrnlersnqulqueIuBBrelSstBueBnoJlrrsnoBpp8e]BleEIrullIuIrIolqJoEuInFluEennpItuuunaoJJJOaEBdtuaruJolgJBlosareldd3
ea'alleunzrJia1sSppeuu1J(moelrlnIlnluqpduuurealJsrauBgeItpenlB'enJreIrIdJ(org8;rdapralurooalIoIrJtsSuJEooqJnloaslluunBunAItelaEdlIuirroulJrEoJuerrgpS
n6cru46g.tsoedleu] npldarJuleulogsaudr;dete'roulp0lU0t ap ollunrs
solunru x 00t rS srqcsap Izo
-uorurp
'^IlsoJ eiulpaSar
JOTJBJBJ un BaAB lc 'eiarptrog raun apdrung eeurldepug op g^rlseJ
llu rf,ru rS lnlredsu Be.{B nu srlodasre4 'EeIsnedpnFsIqJuorlrBJSnruuVeau
'sr1odas.re; InSeJO
rrSduueelupazoeu;deaql rneBsa(JenspBBaelJlnIJ aJBJ ad aprn:up eeurrrd apun
nc puna.rdurS tele8er epun rz
p:n8urs o nrlued piurpaSe.r o ec'1 xexJaxeuv rS 1 saxrey ap
lgnultuoc rS 1 snrreq eJlpJ op tutitut '6e.ro lsaou utp elulud
ap mlnlqulesue BeJBJeprsuoJ nJtued pzeepeld aluoJeJ IEIU
rJgtaJJeJ 'Jolrzrueureqe ronseulp e gprrdur BraJ] B op EOI g
? ]BJaprsuol tsoJ e srlodasra4 pSu.ro 're8unlapul dura
] '..{:I{3HY ISIJSVNIO V IS UO]IZAW IN-INJVCAU VOVOIUSd NI ININNVUI V){NJSAJIH){V
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA I'ROTOISTORICA SI EPOCA REGA'IELOR DESPOTICE
Un interes deosebit, din punctul de vedere al evolufei
iamrtaelgoirnipflaasrhticiteecgtuiraaller, oilluluaireloprreinluccroanrteuarasrecaulpmteusraajludluai
scirii de acces in apadana dinspre est gi a soclului subas-
mentului clddirii. Zldurile de suslinere a scirii gi parapetele
sint decorate cu reliefuri, printre care o semnificalie spe-
ciali o are redarea procesiunii reprezentanlilor popoarelor
supuse aducind daruri regelui. Porticul apadanei, orientat
citre est, se l[rgea printr-o ampl[ tribunl suslinutd de un
rczalit al terasei ansamblului, de unde regele putea privi
desfigurarea procesiunilor) asemenea celor infdgigate in
imaginile sculptate.
, Sala celor o sutd Traversind direct < poarta tuturor popoarelor r, iar apoi
de coloane > (p" direclia nord-sud), atribuite
fpiero-pluilei eXleerxneesteIr,mfiinealtuei Artaxerxex I, se ajunge
la < sala
celor o sut[ de coloane r, datorat[, la rindul ei, iniliativei
unuia dintre cei doi regi. Mai mare ca dimensiuni decit
< apadanaua lui Darius I (75 x 75 m), mai bogati ca numir
de-coloane (10 x 10), sala era precedat5 de un singurportic
cu un dublu gir de cite 8 coloane prinse intre ante. Tema-
tica reliefurilor care impodobesc glafurile ugilor - regele
w
r34
5€r
nr pru;rpd gurJoJ ep r.radgrug urp esnduroc 6rr.rrncol aleuu
-sep luepr.te rrf,grpe pge es eiadso ep rolITES alaleds u1
'rrJrpplJ olexu ep giug orneurs esndsrp
rredpcug ep rrnlel equlejeJ ed-pierniuorriS 'ru.rrpd uuld ifi
lrodpcul arlul suud'rrrrod un op ptupecerd'pprsodrq plus
o-odautsraorppFdJnnuurrredrrrroF1JBef,lsuaBuI onduureror 3(e'i(adesuoepaepderlFuSdenlrleoproesftrzS
rcrsunnuriucqunrJnlInepleecd((sgeuJqunrsapoteoJreeppdrsuDorJoeJrl 'sexlexelJv IS soxJex
eloC 'IIJInJol lellczal
-eomrt1rFJcuolnqaleurloSuoeep)nsrEu'redIuEapSaIdBfro,S.Etrsd<eaesolJn-pprulnpelsuqFlsJemrpJBelepIlneraonruJoetruelI€JrepieneJuqdnreEncIei(rEooaou.reJnlnuoclpto'usuJonoerd1ps.6{r1dpqnrr.nrroasl
1I'(na6rcJxg.lIru1peo)gBrepUuBueloeInlsotF(cOa6IuB6eono'sluorne3rpoJlosBBupSCoFJorltnnoIslapm.or]lelJnuuoullrpaoulJosrlpnrEdqpIuBgurSsoTcegule6cPltonu11dpn(srl.llun]ouru1szuoar1sp ( purel ep elalepd l
'rsuEJAlrpsw IE uBelrJ ;S lnuo/d;ra
qIn-SpegspsEpeJuacollIddn.rudu'JuzuluenJqoFouuulnuslpreJerers'eJrsiluueuu.z(rrplnrlutnlrpnurllouypq;aJorp'pppruqeieecdr(e<usropr nplurBqrcJuSrnpqloz-JoealoeqlrJpqlletJeJaeJoudnu:raniecJrreBussooaIJdJr 'lnrneze;
-otuv rersy eg.rnlnuri urp JolrJnFetrqJe e erirpe.n ele8unl cllue Inlnlualro
-epq ep lerJgeueq nE Joleleuepedu ea.ruzrlue.r rS BIUaJ
'nrzJll rBIu 3p FuBlulnsnlu Ilrnlrellqre
purgFrJspli8pelrrneulrteusorcnprraieudnseurieezrueetes.Ilpouplppo.rtnuptrsiuodosv
EmtJelrqJe .ro1;1i;pe.r1
'rr64gs ap dlr €ezeplules1ic'enu.re1psueod3e
rradopllrpuusnnrnpscgued(AurDlpaJunEnJls1eu6iuoJe) ozIlneeurldreut'qsqrusEraqeJcpEsZeISluea11srue'rlcrl1rspoenlruodrJuar'g1(2eauleu1(u1uo38l-ao1pJ6
oJeorJetur rrieds uzrTuar B ep IIJntJelIqrB epigrlyqrso4
'aueldt3a
alelduraxa es-npulJsounJ rmpJ E-s aprsodlg IIES Joun
BoJEJnIJnllS rS Frterd uJ Ie EeJeundsuer] pc rn8rs eduo;de
else FSul 5uur1 arlgr euedo;na-opur alrJnqlJt sJnJS ne-s
epun ed 'uen rS uuruJjl aIIJnJEI oJlulp Ieuoz E eqf,olpJts
ErnlJal[JJB ulp prenlerd pquqoJd ]soJ B ulrlsl 3p IouBoloJ
rBnelnftuzoqfn,1e'upurereoSl enpBrJirnopdanlrsqrreSourerpurn'purBespetlndupdFsnIusJo'1Ju8eB.rl
e'pieteJner.rIdenpsagruFrs(Br8nreuuyepeeleduluoelcuepuqtosloodoreeltsugl 'o/o96 e8une :ppqln)
'(C St-Ot
ellelz tuls alauuoloJ 'uure1 urp lulnJexe mlnuulet FllJotep
I'aaueerpgurdetos'a.srrlroredeq1ideuersouraopludpeuolppslaorolefed,ut{rBBddqlossrea.lrJg'JodIrspusurBeautIpasrruraoulorBuo?ol-qps-uuuJallurrp'rEerruJrIniundcpnet(mroptusuptquurrroeiueuoleddptr$es8upesounIeuuBprnruInoJc.arpradIouEulrpIlootUg{ryJdo8BgrdeJr
rerrr IeJ uc pzeriueprle es ( uuepede,> dn ep ericn.rlsuo3
'asndns 'ecusuyd eleuu nJ pzolurs ul
-raBiPpf,rnorpT]J3elqenusluoBrqdrluJiuuBeuoJgcaeipul(engBluotZerluepJeoonllenocJlcer.dpptuuzureul.rrelddurxentsazlneeIpr-ldFeIoSS8;aBIroFrp.nrsnqttlenueJrrrlr(iueueuddrnuessrore'uepeods.pnnrldeeunrpnust
--r.':--:,:-:.':ii:BI aleuzersr€iueeBluaeIzeedJdeeJUJO3UpaluIlnaul€rSlsen]esieJtnPeds ad pulze6 ela8er 'lelpew pdertus ad piuerpnu ug purulrd
:::.-,r.'-i!;-:?;..:i:jo:as'rtJjnBJrEirtioepldurrerrurer€uuunrrJdIon1leu6poJr1uo6lBepriupiua€erfp,punlv^s'3FFleulBllduJrPlnssasnpsd
'r:r-E-':--:rt?'l-'1'?s1JIa'IpInoFlqldnrsugBossrouulvegJ'dgrrTp'Enlus)oaetzrllie'stquoenzgs''z0pgsoot-zlgJaIEd
: l\sr\EHV IaIJsvNIo v IS uorlzaw In-rnJvoau vcvoluad NJ In'rnNvur vunJcaJlHuv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIoARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
205
n
'''ir
ll :j,
wi .,".
rI'
.lr .i
:'::::' {"<:'
.: l*r.",.
t
'" ,l '. ,
':]i:4r{rrl,'::
. - j
:r. J'
'i
tll{
l{l /*t'('
t"..J 'i
; tutIt...
\ 8r
iil
k'
I
t.
205. NAQSH-I-RUSTAM, Iran, perioada
ahemenidi. Cu exceplia mormintului lui Cirus,
toate mormintele regilor ahemenizi (485-359)
sint sipate in stinci lingl ansamblul de la
Persepolis. Ele figureazi citre exterior falada
unor palate, similare cu cele reale ale ansam-
blului vecin, redind infdgigarea porticelor cu
coloane de piatrd gi trabealia de lemn.
206. PERSEPOLIS, Iran, perioada aheme-
nid6, ansamblul palatelor (580-400). Para-
petul scirii care conducea la < sala celor o suti
de coloane r infiligeazi o procesiune care aduce
daruri regelui.
L€t
elouuros pr:uod eneuepudu (mplquresuu EIJleruIS ef,IZEJluoJ
es erirzodslp r6ap 'rSnlo; 'srlodasre4 EI_op enuuepede
esesnAe Ir oJBJ ed plor mFIqurESuB utilzoduroc uI eJe nu
p^rtseJ Elus FlsBeJE 'lderp rq8un u[ eJJeolul es 'rnlntepd ap
r.luru ri.rnr IcoeJ.]reaolerrJetps8oedeel uarcpppd.lnSpu'e1rpecIBJoIrpInIJuof',puiunr_-cDeusuuodr
!upfq;rpspeqcrzcru,r 16 ruarsxaerd rnlnrelud elereds u1 gresulduly
'uolueuw eol-Il I€ soxJex
-elJV ep FtlnJtsuoo 'ezng utp rnlnreled eneuepude n.lluad
Ioporu ep rISoloJ ne stlodas.rad BI op eprsodrq ITps oIIJBW ezns u1p 1n1n1e1ed
eneuepedy
'e.repcrpuadrad rS elalerud ruls .lolldeds rornlnl ale
uoorrJJlaForJuleBrsJIneprrpolprasula)e)xJreElJ.ornelErleActlnoelnJBBlrJtoglpFlpzlBaunnodlelesJaa.erluolseceueoa(d<uuenroursceuoeJlrooullrlepeIpn(pJFpplpEndsJ
a(lupap'1eecpa.sryd 'ayus re;edo E psuoluoruJe eJEJesuI o pUIJFI[Jn
rnlec ep BIUEOS tnud u lf,ellqJu eJEJog FJ
edue.rc
3sepalop e;ec rriela.rof, ep EuIEes o rude rSnlol 'edule ul
tazrlaar lsog u srlodesJecl BI ap erulud ap FIqurESue lSaq
'rnlnuoJ (€emuupoelollqcJne.rululpd Jol eoJEAIJap 'e1a 15 'ere8ns
eolnd
re erec ollo ep elnurisns alsuEAB]
90(.
:_:t{ll\1Hv TaIJSVNIO V ts UOTIZAW rn'roJvCau vcvoluad NI In'InNvuI vunJ)aJlHuv
-
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
unei preocuplri a arhitectului de a ob$ne o inserEie orga-
nicd a acesteia prin reluarea unor dimensiuni, intocmai
cum se intimpli gi in cazul ansamblului de la Persepolis.
Apadanaua din Suza reprezinti o treapte superioard a
acestui tip arhitectural, gdei psdtgrilnludcpireeacefaindisinajuPleuri.-
evoluliei
sepolis prin monumentalitate
Dintre cele 36 de coloane ale sdlii nu s-au gisit pe locul
lor decit fundaliile; in schimb, s-au pd_strat trei din bazele
celor 12 coloane aparlinind porticului. Inilgimea coloanelor
sdlii atingea 20 m, cireia ii corespundea un diametru
inferior de 1159 m.
Coloanele, degi atit de inalte, erau alcdtuite numai din
trei tambururi. Baza avea forma unui clopot. Capitelul,
foarte complex ca structur5, ocupa o bund parte din inil-
8172 m din 20 m. Reluind
limea coloanei, reprezentind propileelor lui Xerxes de la
forma capitelului coloanelor
Persepolis, capitelul coloanelor apadanei de la Suza era
compus din trei tronsoane: primul, legat de fus, palmi-
form, al doilea cu secliune pdtrati, decorat cu cite patru
volute pe fiecare fagd, in fine, al treilea, cu caracter zoomorf,
alcituit din reprezentarea plrlii anterioare a corpului a
doi tauri cu spindrile legate, permigind ca in spatiul ce
se forma intre ele, si se poatl rezema grinzile care legau
coloanele.
Componentele de piatrd ale arhitecturii ofereau o gamd
de culori inchise: marmura neagrd a coloanelor, dioritul
gi bazaltul negru al tocurilor de u95, calcaruLbituminos brun
al scdrilor de acces. DecoraEia de ceramicd, folositd pentru
imbrlcarea perelilor gi pardoselii, introducea in compo-
zigia cromatici culori contrastante, vii, sporind caracterul
festiv al imaginii.
Dezvoltarea arhitecturii Iranului ahemenid se incheie
odatd cu ciderea dinastiei. In anul 330, intregul imperiu
persan este cucerit de Alexandru cel Mare. Conducdtorii
ogtilor sale incendiazd palatele din Persepolis pentru a
rizbuna distrugerea de cdtre pergi a acropolei din Athena.
Dupi moartea lui Alexandru cel Mare, survenitd la Babilon
in anul 323, kanul intri in componenta regatului seleucid,
fiind supus pe plan cultural acliunii elenismului. in anii
248-247, in nord-estul Iranului va lua fiin15 statul part,
continuator al tradigiilor imperiului ahemenid.
-\Iormintele Arhitectura funerari persani preia tipolcgia mormin-
ahemenizilor de la telor rupestre ale mezilor. Cele mai importante manifestiri
\aqsh-I-Rustarn ale acestui program sint mormintele regilor ahemenizi de
la Naqsh-I-Rustam, din preajma ansamblului de la Per-
sepolis. Modeste ca dimensiuni, interioarele mormintelor
regilor, luind ca model cel dintii realizat, al lui Darius I,
prezintd cdtre exterior mari panouri sdpate in stinc5, ale
c[ror trei registre au aspectul unei cruci. Registrul median
redI, sculptat in stincl, porticul unei faEade de palat cu
coloane de piatri angajate gi antablament de lemn, inspi-
rat direct din arhitectura ansamblului al5turat. Registrul
superior reia motivul regelui insciunat pe tronul purtat
de naliunile supuse.
r38
6Et
'Jo|zeur lnlnlESa.l 'drour JoloJ IS II^ JoloJ sleupsJp Jo-llJlpplJ.
Iio;nr8t3ope13dousde1rrepeJzJtuuloul Jl(olsFsuJBEooour3IoJrOlpeIru'plSVluoaBirIruSnoVi5que.rol IlFanrluulnes:ul3seolxr{od etitzodruoc lS
:j : ij! :lPluarunuoul sruJoJ ul RlBrlo^zep Bslerpn PlBp
i --::v ulp ajlsodnJ eJ€JaunJ IlJnlJelIqJe BJnlJelIqJV
::'::: qn-r 'ltqeqoJd 'Pllnlllsuo_J 'e:lsad
::::-:::io.t8 E PIEsol uritperl naSodt el JnpB 'euipudeiaun e pprsirdlq'BJES nf, nBS opBBrBSBd BIap snrlS
;;; s:lodasrad aElaI lauptrr^uIolswal rnlnlqursuE rnresoJ rnlul(uJoru nc ijadsu uErclgIbJIepsneJuruIcputullzaalotdld-uIJranalse'I InInroJ eleldlrlel
:;:: 'FPluallleq? Inunr
c:p :o1tBa.r ;;;p pdt;pn( mpoo;
ropad'uer1'WVIS1U-I-HSIVN'Z0Z
i;
*
d:,
eq&
.; ]i\i]HY IAIJSVNICI V IS UO-IIZSW IN'INJVCAx VCIVOIUSd NI IN"IONVUI V}IOJ]AJIHUV
LUXOR, Egipt, regatul nou, dinastia a
XVIII-a. Ternplul de la Luxor. Coloanele
lotiforme ale curlii iniliale.
tlt
eeo-p!.nu'u.rsloi'upeeduucrieBerrpurr e arrnldp;ul ep 'n.ln]lncu8u e e;uzruu8ro
xalduror Inun EeJeJnpuoo, Fullu p.rnSurs
e ep BotEtrseJON 'ase1c ed
erezeg elrJln
-r-periuuulrJarotauloe]-JstnoeJJzseoBqunc.JrxornpeBnl,g6oqJIoJBBJBXeudBnAlauJroeuslJeqoouldlIxuBenJf3,up.nplueuIruuteJeolluJelpselulponlunJonu
BepeJ'ernclrrulsruoouJoorSi rS< eatucorrurl)od u1p pcrylue8 u{u.rcolstru arpc
riletnd uare'Iudeoe nJ FIEpO
'ede8r.lr ap eluuuf, ur.ld elermd ug
lri.rpdrul rq8unrde.lp un-JluIJd e;rlSorerq_ u1 elelueze.rder
rnocElriJuuene(upearliupnodutsee)rrror'clcerlrsrlosru.rlua,'rlaaurlprnBepJforpdJPrr8rJuE'rnor1u(lrluSrcsqre8ore8,taIupTlqroIrJsoJuSu:eol JaIcFn'eJrzreeJpl8l
-TJI ep rrerf,nl roun EaJuln3exe nrtuad anl]luud -roprt6qo
ul IrJnUnJrJBe ea*cl1cer4
roleirog EeJIun suuerd u rdlSE
'alerol ligtaz olIreJIP
nc rripsoqul nnultuoJ pulg Jollez puoeqlued J.louod
--oeJldfr_t8EelueurSutruier;op(eeprdqr'.unrsJleollorlUodnJrneuna.rErnIuieJro,lJ,eE.rTdPndsF'JruBsAruJreollrou]
:' ep eluetuela acru.ralnd pulJlspd 'aueruSnp JolrJnlus,eu IB
'pri1BlreigieeiarrluoBnan^ulraBrrozpeuJu1'l'epreiBrjua.ilInonpJoJdopiellrrsrllsneiuIspdteonoe8prlldnoeBnls8touIleseer,ucrp'anoor1dieceue'zslrenSl'sltrd:oerlousncgdrgpptngreegFlorusr1epeu1eeuZelrleeu((u'rrotJnouroue1l{lrndrpeun_1oel9cedlcrrld__pd8l1tlSgnnu5elrpepFltudneIaluttunql8rsrllrreplnelNaudd.tl
ll-i rs rrN elrurp 'Iunr'u oteue."ouoJ :Ji:ttJ"#Tli#1",0
'aiBle3a.\ alEIJel.Elu uIp cllqeqoJd crnlnluutl eerelnFf, u1 eteolelStur rriepdod nc aleluapas
r--:-d--:ji-':I :--::er'i':::rp:::-:::-ejr:j:J:o::l:it!-uro:.-:3'ul;(-eedr-r\auU''tl-PrIo-\dArI(u1Ia1StloIE3Ir;I€\nUeguJIuIOnIJenlIUpJyIIneIugJJlene€ElrnUlIEJuIpOaVunlAJz),3J-u'ePIIE<AlXUrzelEeflI,'sIe8l3UeJe0}alBIau2SSJiePlnapJs3J r1ereeieule1lrn,rrduro$rdppIeonfgJ,erPclsJeodnrsuEeesral8iseJlpnols8BeaunJBgoiJrpnIruo[olcaezd_neaollssJeJrnBEeeJpalBIeIoZJJpuls'lnuEsT3pnupFnIeqIlNBIJ
'eIelusur Ip-e5iennrrgJieDurr81nsrJo"Snroq'dlue"sr'Ipli'o(prpr'oI'eznrpJaodnFz0lEBrfIppqIgeNiloPrnurSupIaBerieupieJdlnreBeohrrp8culearuea'urc;npnepo1-rgreenppc(tprupraNdIlrrunoulc8ltrlastsognnrlrqdlBP-toytoul'lellrurldtruInr?"uqlurunror3lSrrooulpn,etoct3ruiroileetrtl5HpauujSJ^1rleots3,ppnalIlouozuuullB,dd1l
'fr:t:s,r.i rI3nerIorJnNlliEIJ13erAllpu}rIsTeo{IIeyE1rne'gI1E.ntrrJ1rn€ed1J.1rIcI3SOego1rIedgIJJqPrnt}leIplOJuA3;FdZl(lEsIIJq€Pe.rEeSupoIINlurSor
r-InonJrpadIrJdeBrpJ8B:gJrotEjSeiitietl.grrnE1rIi1ronpzctIloIB.nt^zluIeIapBuIoIoBUplu'ueoIJleIInonuuuslpIlJ^lorFlBu6eAleJ.reluesdluBuoI1uJJ'pB'acdrnlcdenx€app
--rieieurrp,dni1nx..r1u,aringarndrtaauepgnlcse'elursl.Bdrn!el;tnnireuulllpleelosBlticuuerteo1rarlJuudurvIocpIJlIluoueenIlocSll'nJzV'nruvla-eu'grlnllznIrJIeplIplwuisnnesnEdllpreSFJceolsrsJalnu]eodlleluuPprno'uSlqcrnruzppl]eJsur-ddpctrset,znpae'UdnldaSlplds-j
pii':spnizlrqzigudaourrrreoe-serpr.1rpen1i-ldn1n'erl'lu.dclrs1olreu8yp;uog8unrogrp.edptun8i1ludlrepeire.ualEz.org3-szrJvdu'gsetuuno;1reofup'eaerpppuuanls'lptnfnpruldlpelprrr_l8uDrPrpgIoluJ'0l1u19ann-przl0snat2eslrln^Np'ppSruruduq1lrluSl3eeeugep8qlts8reS^
]IINY IN-INJdICE VUNJSIIJIHUY
ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATEI-OR FARAONILOR
pdstrare gi contabilizare a recoltei, a constituit temeiul
lsutaptteuiniicn,trperocdeifserciatereleantoremceutpmeanitrignt-ici opnrsintitufairzeaa
unui
exis-
tenlei a doud formalii statale: regatele de sud 9i de nord,
c(Puec)a, preitaulnei,teresinpecjutivr,ullaaHniuerluaki o3n0p0o0lis, (Nehen)
gi Bouto
de cltre un rege
legendar, Menes sau Mina, sub o dinastie unicd.
N[scuti in procesul luptei, bmului cu natura, arhitectura
Egiptului va avea, ca gi in alte pdrli ale globului, ca prim
program locuinga, executatl din materialele cele mai acce-
iibile gi mai lesne de prelucrat: cele vegetale gi argila.
Dar, odatd cu transformarea religiei intr-un miiloc de
dominagia ideologicd a maselor, cristalizarea ideii nemuririi
gi divinitdlii faraonului va determina aparigia unei arhi-
tecturi monumentale, in care vor predomina programe
fuunnemraarteergiail-pr<ovgtrganmiceud,eesxtiinsatetentciunltualubiu,nrdeceunrlg[ ininduE-sgeiplta,
piatra.
Corelarea unei liste de succesiune a faraonilor, moqter
niti de la istoricul grec Manethon din perioada ptolemaicd
(c. 280), grupali pe 30 dinastii dupi criteriul oragului._de
originl'sau regedinlS, care conline ardtarea duratei anilor
de domnie (egiptenii numdrau anii incepind cu insciunarea
fiecirui faraon), cu date din inscriplii hieroglifice privind
sirbltorirea risdritului stelei Sirius (a cXrei perioadi este
cunoscutl), raportate la anul de domnie al faraonului in
care se petre-ea evenimentul, a permis stabilirea unor
repere absolute pentru periodizarea istoriei Egiptului_ 9i
datarea a numerbase monumente qi ansambluri de arhi-
tecturS.
209
209. Egipt, perioada predinastici (sf.
mileniului al IV-lea). Arhitectura perioadei
predinastice, influenlati de tradilii sumeriene,
a transmis arhitecturii regatului timpuriu zidu-
rile intirite cu rezalite, procedeu derivat, sub
aspect plastic, din construclii executate din
materiale vegetale. Voind, poate, sd simbolizeze
victoria regelui Narmer asupra unor populalii
nordice, o stell de piatrd, p5stratl fragmentar,
infSligeazl gapte ageziri ale cdror ziduri de
incintd sint dirimate de pdsiri sau animale
protectoare ale invingltorilor, inhuntrul incin-
telor fiind reprezentate animalele sau plantele
veRerate in agezlrile respective.
r42
Ett
'euEllrn rrrnEg E eISJ€elul€e!z3soJsdraorlrJanp8ueBlJriFEr \H \ffi
::::?:Bi: auaJs roun E
-'::.-:;::::j'-*S: r'ptrtertplsoetoldl
'1$ p1q:run1.rr e 16 laldnl e Bec
a1e alcelrpard eJeruel uJp Eun
--n1;::H-:r:r::.\-n:.-r:-d:::T:=tu'j:;r'1r.a.!ttaweB13QpnaFu1:.\rxerFpl€3)nuraororlsrpSul'osTeJtnouo(JlsoadoccrNelre€JpoerEeJxNFledvcfldgnu.(rplauaggn82rHefeZrp'.-z(eUaOlzrOVlupOEWoger)l
oADoA elf,argo rs aJrT8oreq pdnp 6acrtsruB alrJPluszetdar LLZ
'eyrqesl:ed (a1e1aBa,t FB'rrJdJnnnppdorlruFrr{lJnl BJoS3urolsluEnruJsrparulrslelarleuJJoJBEnArrloSoeslurJorJo6EpeBfJ,orplrsJiEueusdrnpBegJJundrproecatpruBqsoJrruvJroBd}
:'1",:;::-J irrp Ft€lnJexa ere royeleled EJnlJelIqJE -odosau reriEZIIrArJ Biuengur grouop e3rpleJog enrloru ap
:: :-: Ea'"e:-r-jj'I-s{JnEosJIt'sroeaprqrllpncrrla'd(dgrre8ee$gZD-.OSInOOleOSOSeIJ)SBnVuPJn'B6drteZuurnlJl
.':-i FruBos O 'Ilrpi Inpns ury lrurod'(prou ep) sol ap rnFrdr8a
B-dOpJrTsJOuJlns3eappruIrnuSaeJJOuJIdepJzuBrepJlFsnlrlur ll'lrSurlsclnnUpSyusrnerp.ng u1 u;nr
paaef EruoJ
'rJolrJ
g-af,nc ap UBIJ ]soJB ulp ollue^o.rd rrueledp: reun lnuri.rede
PFBtporrlsBpuFrtsrFSlBrFoGcJorrrnlunFqorAFeUPrlu$rr'rs(gesnnrrJrldozlPJdarlut)porpn4uFleunpr.J?roeuorrrHrqlJon)esodruEFoulEErprqnBJvJlon-lrdluJoooosdudrFugPrr)Jop{IrISuGrTEzJ(FJPOllDsormBB-JruEteueJpll
JolJetln Fllue^ep '(r.raruozud Joun ?eJeprJn) rnlnJurnrl E rS
FreIEldIonIlJEErduopt.rFnZpBrodSTeiFqJUJIe'lruIBnUrimr BJgoJOq?'augn8ud;n1sodJo'eA.reor glurlspd
oJEJ od
'Iprr e eJuluapes redelndod ssnde.rdns lBlueprJJo lnnsnd
urp rzBruou TJolFul^ op unlB^ oleruBln EJlsnlr ezir 'sap1g ap
rruetderd 16 ro1e1{nc eleJoultu ed plelueze.rde.r 'mpgeSep
reuneJ Jolelnou Berenleg '1nlnllN u rpl ra6ur.rn o1e runr8ar
JolelIJeJIp ayriupdod eJluJ JolerJBluoJ BeJEJgrsuelur 16 pde
audlprneprsrngleorlts^EreloJrBullo3AlZ6e3prnfp,ozBluel J(lsreuoprupaupgcr;ouy1alcuar.urreute(uBoetr-uAnll
-purIBoolrudprruodrniudlunl(rlprrqurudJoero6pLlrrdupu'rEpreBJorpeicucJoo8orJurcelrl(riznue6ruDullurSqueapuduudtrsr-naepleu)aJtpoBeluIppur'gslI1nnabgoeFroNSIa.IrNuFdonllreugBrunJzonulIorBouaJAJulesucnpnele[raeoa-lrupeleualurrrdluulorourrueueugl
alrlotu JolsoJe E gluldaJl BeJrntnsqns 'lnlBuJA ucapn(pu
trsreia3.reedure(dpcpun;regeep.la8rcne'dsuupguaploerdlS(padgeelrs8uarpp
eelnd .Io.4. 16I 'lal
IuISpur .rolrelSed
rrruroqzpr rS uolpuln 'rr.lpi ppns urp .royralSed rnpduds e
eiurncol nrlued EeJB(BuoruB ]sog e 'nier,r tEAJopE reru oJBJ I-B
ee6rrg.uurgdnogsrliglct'ureIonl[Fput.unernor(uppuloEnoAfeur,lg)eFr'Jsumuorxll[norrernpdpaFurtISuFrNslnencegBarOuraIzlBeprAdupeu'r8udlerro.J8rSengco.rguulrunrueJpned.Jarmopelelsnolulr(u8auracoerrtureBll
-oe1ed repeoued pupri;ede 'rlSeuaruo rruzeSe ap aruJ1l
-(ooos 'c ooog 'c)
iIf,IISVNIOiIUd IiIOVOIUgd VUNICAIIHUY
- :].:II .:IIUNdWII IN'INJVCSU IgOVOIUiId V IS ASIJSVNIOiII{d IgOVOIUgd VUNJCAJIHT{V
ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR
Locuinlele descoperite in morminte. Pdrdsind pegterile, populalia
perioadei neolitice
stabilili in valea Nilului recurge la materiale de construclie
Construclii destinate
ap6ririi oferite din abundenlI de cdtre Nil: trestia, papirusul 9i
Locuinla cdpeteniei,
sursa arhitecturii argila de origind aluvionarS.
templului
Locuingele, de regul5 cu o singurd incdpere, erau colibe
usoare de trestie gi tulpini de papirus sau construclii de
pdmint bItut, ridicate pe plan oval, pentru ca apoi, odati
iu producerea clremizii modelate manual gi uscate la
soare, sd se treacd la planuri rectangulare. O piesi votiv5'
reprezentind miniatura unei case glsite intr-un mormint
la-el-'Amra, ilustreazd folosirea unui plan rectangular cu
ziduri executate din lut, inclinate, ca urmare a expe-
rienlei statice acumulate, gi a unei acoperiri in terasd, reali-
zate, probabil, din trunchiuri de palmier, avind o slrprl-
structuri de argild compactizatd cu nisip. Deschiderile de
uEi s,i fereslre erau solulionate cu ajutorul unor buiandrugi
d6 iemn. Inclinarea felelor exterioare ale primelor con-
struclii de argili se va transmite, ca o tradilie plasticd,
atit alddfuilor de locuit, cit gi construcliilor funerare de
tip mapyaba, edificate cu cdrdmizi uscate la soare sau chiar
din piatr[.
Luptele dintre triburi fdceau necesare misuri_de apira.r9.
inconjurate cu zid:uri de clrdmidi
De aceea, agezirile erau ltJ
ieginduri in formd de rezalituri, 213. HTERAKONPOLTS (KoMEL-AH-
crudd, cu intrinduri gi
atestind inriurirea unor tehnici constructive mesopota- MAR), Egiptul de Sus, regatul tirnpuriu,
miene asupra arhitecturii Egiptului predinastic. Alte
construclii de apdrare erau turnurile de forqa unor trun- dinastia I. Hierakonpolis, regedinla farao-
;hili ;d;";, aicesibile prin scdri exterioare, te conduceau
la terase prevdzute cu parapete crenelate, cum rezultd nului unificator Narmer (Menes), din perioada
din examinarea unor obiecte din zestrea funerard a mor-
predinastici, poseda un nucleu, iniliai deli-
mintelor. mitat de un zid cu colprile rotunjite, apoi
Arhitectura sanctuarelor, dedicate diferililor zei' aYea extins 9i intdrit cu o dubl5 incintd rectangulard.
Ia origind locuinla cdpeteniei tribului: o colibi de trestie, Conlinind, probabil, palate gi sanctuare, nucleul
adceo-pinerciginutli,cuurnbeaot rsi udseEicndurtdmdeids5t,ilcpui, inconjuratd de un
cu fele exterioare avea o dispozilie excentricl faEi de agezate,
zid rit-
mate de intrinduri gi ieqinduri plate. Odati cu aparilia dispozilie ilustratl cu prisosinlE de localitdlile
ideii divinitdlii faraonului, denumirea dati colibei de cult, din Mesopotamia gi Palestina.
per-o, adici < cas[ mare >, deveniti locuinla sa. ca zeur_.se
va transmite gi monarhului, ajungind, prin intermediul 214. ABYDOS, Egiptul de Sus, regatul
timpuriu (3000-2778), dinastia I-a. Tem-
plul inchinat zeitdlii funerare, < Primul dintre
occidentali D, protectoare a necropolei de la
Abydos, este cel mai vechi exemplu cunoscut
de templu de cult divin.
limbei ebraicer'pind in zilele noastre, sub forma de faraon.
ARHITECTURA REGATULUI TIMPURIU 214
(3000-2778)
l,-l
\agterea afhitecturii Unificarea ldrii sub conducerea stdpinitorilor Egiptului
de Sus, constituirea
monumentale unei monarhii centralizate de tip
despotic vor stimula primele impulsuri pentru dezvoltarea
funerare gi de cult
conitrucliei monumentale. In perioada dinastici timpurie, d
cind capitala se afla la Tanis sau This, in grecegte Thinis,
de unde gi denumirea de < perioada thiniti u datd etapei
primelor doui dinastii (3000-2778), idee divinitllii 9i
nemuririi faraonului, care dupd moarte trebuie si-gi regi-
seascd corpul, va constitui stimulentul cristalizlrii unei rr5r0
L_ L I
r44
Slr
:: 'BllE-rluI eJadEJuJ o-Jlulp ecall nJlued olarlzodep eJ drun uI cdrsru op InlEJls qns op eJor uI
::: :-:::::d r{n ep e(lreoluleouzt:EoaAuBulnd uugrnnlensl oredps uedprul B^allr etlu neeuriuoJ
'::::rJs 16 ppnpdes graruuJ o
eJaJeoep 3le 6eJBspurpeJd rbodo JolrriJnJlsuol oIB rJntlluzeJ alelmu
-':i:.-:-::::::;:.-n: satJluollarlJeef,r1u6nrpuioeJyerredJnpsJeuop
?sdrl -6rqo nBcoueoleruJetssoezGurelpetJunr(JuuorJuolp(reJlndporzl no criupocop Jolac rolol
rolrJ -BIBd eJeorJexe rJnprz nf,
5-j:::::--'::-:::-::-:.::i;::_r:!='.s:--e,:::-:-oy-:::.I::f.1E!era:r\rslllErpzurnusrl(JsIeenJnuIuef(rp,olFuJdplecuuI<raEa(eer(grcNJgSlrsaZeaI,rBdZuJnVBlZlpepnfl-Bafui0ruVrepo0arue0bnu1rJ9J6rbnru)oddoVJlernpiSIdrnedrlqrntunrlEs.earSdJlJpeOfur3ZuAprinnrnpldscsr uI
.gplrugrpc ap aluuzodur rrif,nJlsuo3 'olEBaJ eiurncol rrqJol e.rpbbe$
FaeetrleuddnrsIluurIsBJuUon1lEEuUprnBfdglneel6sg'rsJropqaeloddppdrrJnue3BBoluqJJwoaodzIr((eruurBlqelaSctE'ueBeJ,ruFrpelApbmzaEbpplnJeBnl$our6opSBarJouIJEJr(olJsolBedoureFfuJalarrlJdeapdBllduFrJurroldurolsrJrupSoocEwgatssJlEEouJJlI
':rBlau€c (ar11ezar) r.rnpurser 16 e1 ep giu;ncol
: :-:'jlj:.cr nr <rolaleled JoleturJul Eeueur ErJled 'sopdqg EI op eJeJeunJ elrriJnjtsuoJ oJ drurr u1
'::?-::::: -eIalululIoli\l
: - ::. :-':ijo_: 'aaJtEefg, r(lJJoulrlrzarJlo?JodrJoollexuarlsealepletrJlednsJ os aJuJ ul 'lefiez B ertge-BrnrBrs BJr-spd rrreunJ llnt ap
uBId un : nldruel Fltea Isur IeC
:'-:-:=-:=::=::,:-?r.'::trinqranputurciI:ne.\rdEtese.(p:pdipunrursntp:o.orp1c-rtSuugrproul€lreJolJnulonredexapas ounJ o rs uurnplntqBnlsneJ^exFen6o.proBpeirporrqusuEl JEInSuEtsaJ
pprruFJPl oJBolJotoJd snlnrunl nJ.seoluplfugrvron?Il
r:;.; ::-:::?-\ uoet€J rnlnurrJd p sndnsard pt reqirseoz^rarBunrumrnFlollfn, fo, llreJunnlssaalpt?nJlldsugdelneBp-sln(Jssoopudnqf,vJFulSduuolfxe ep eleEe.r alalodorcelq
r- ;-a: lr,; ''sEn-IseFaspeupJ1Dd1,(3gegeZ.V-0COVODg)VnNrrn.gdIuZrll sof
'IIBSor
Ienprd1lnE1gd;3u9I 1e5 lsrunlglslepp
iSr9rEobrBabrrpaeoJ5rFrrrersd1uIrInAJ'sgot1nfu5rurasrpr(rsoanlunlrnrgduu8rl'nSnus;ggqg:dlaauu16pre!asc1o?oI4ugp1Jrl,Ju(eqopl1nJ8ygr$uougegp1lIl uJonllJoEplrul8IIJIne(puoef,lueJiruBdJoer8(JoelsenpdusBrJpJonEBJeeJeBuTnndJaFpJ sJuJB ul plz
I nJ f,leurrrJoJuoc uU elndecuoo elugur er?reunJ gi;pe.rg
Etr gnop alIJ lnle ne qls"ulp .rolaurpd nnuod prol
rsn:-fLaru.eElFr-sd:redlieFsuoJrrg:iudre'ar(o(aeigupJa':tr_ntsEDelrndnrle8ueuullralrlrrscueoTrta.rulrtonEuScrsrrnoonlnornaludedpJopluetpeuroSEugIallo?eluugJJJpe?nunollrIes1alprpra(en.eanclllrglJspSrqleJoer)eeldy)luruiselpnrealeC,Jpsr puuusaiunneIlc;nJgeuIusp5plnew6llPapu.zrPreenlJcqoIIEqEqnJItodrupl-BrelrJuJtpunuou(oasudlwoo6Jnlusu'rrlruuzEorr(nJldltoorastrpuBprurrErurreznTAulolSenrJBFJS'IlolorBJ.raBlzuprlss:Dlang6ut.qppIdorcpeuJurpouaafwpe,pralpe9lllrslanrq8uarrIJdpoJesn?pnuloE\sapzI
InuBABt 3lsed 'uruel nJ elrsopJBd 16 altsnrdPl 6rnlnuour
otEullsep IIzIAoJd nJtuod oJoruBJ 16 ple.rclndes mJadPf,uJ
m6o1lnelluorusr.rIon14lo1^'rlunFBIIINnBEeapIpuArJadpnJgiu6eprpsrruprpErpI c(uau6lpap
elrnJtsuoJ
ul elunlls
n'JBorloriJeolEru8erEeaJleEldoodJoSruJreuE6I seoJpu,{oqlyr^prJ8dugla6psrnog leJpoFlrrddrprSegJl uI
pr$uglpcs<leEstelsroJfBnoeJpluBrpruouJBJJoelnusutIgllusleruuJrpotJlloulanruerJ]IdJ
s-rnJ
nBrnJlsuof,
rruoBJB{
<) BI Pl3aJrp oJEUodEJ o 'raiurnJol Br[sBId nes FruBJSoJd
FJFJ 'ecgrceds oJEJeunJ rJnFstrqJB
rrtrEntr raun BsJBJoqsle BI esnpuof, EA rJpzesB (eqpurgrigusEsrsurpI oJBf,erBo
EI elBnlrs eIodoJJsU Joun EaJEzrFln
rnlulftl FrdrSA ul :reiurnJol BJnpelrqJe <sns ep
dqn'1r1nAurnerereirrrleudrrud BI ernp BA af, EeepaJtu(aJqrdrlsouct tulruJoru op
Jol elrlJdord
riedor8ug nero
rrirorrr sol ap Frdr8g ul
:preJeunJ FJnlJalIqJB ep epuusrp undq Joun EeJrntrlsuoJ uJ
trqesoep Ior un ecn( uA mFrdrAA alE rirFd Fnop el33 ul
JolriJour e erudor8ur ep etrJaJrp rdrpBJl Joun Eiuelslxfl
'nldurer mun reliBpunJ
9'Z EOJBSBJI nrluad Snrpi un pulSuuul crnureq]4aseqx 'E-II
(eEFplrrslnrnnlsdrPlsuuuarpolJIrPnJuounloBErorr?iIBrJoITIdAnDrIuBJBrttFrrJunEepJduBrJpozEpuelaFstrlluifp,aJruuulIeIJpIpzEPuepJlruuuBurPlurJePBsrr
<rirurql JolrBeJ eloluuB auriuoJ aJBJ c( otuJalud el ep Fralud D
Blrrunu-Bsv 'mFuoBJBJ rnpr8qsa.rd EeJalSaJJ rS JolesEur E
gooprSdouloeanp6ruuoeJruiuurannogpurauJuI oBlrrnullldeptrlqsJreespBJIBJor(riIuIeoluJaBzJaeJddoIgnloJ
l e-uiursauBeAdxoaJB'su'-llAn'.r3fo1uoaprIuSu1.6Br8oo-JrIEdIJIoruBonrJrnorlelnrlnElslIueneuJtrpupnBuBrodureuIlerFJutnslll3ncoruulrzngnJraE€l
.]IUNdWIJ IN-INJVCAU IiICIVOrugd V IS II3IJSVNICISIId IiIOVOIUgd VUNJCAJIH'UV
v
ARHITECTURA EGIPTULUI iN PERIOADA PREDINASTICA SI EPOCA REGATELOR FARAONILOR
)17
T!lTrlrTItrXrmtfrf=if=EfEimrfufiTTI=_E
provizii erau cuprinse in suprastructuri. O ni9[, situate 217. SAQQARA, Egiptul de Jos, regatul
pe falada de risirit a construcfiei, simula o poaft5 ce servea timpuriu (3000-2778), dinastia I-a. Mormint
drept loc de cult. de tip <mastaba,r. Incdperea subterand este aco-
peritd cu o movild de nisip (si;nbolizind, poate,
Mormintul faraonului Cel mai vechi gi mai simplu tip de mormint regal mem- tumulii de nisip aglomerat deasupra simplelor
iipn"htctidtipc"e,i rafpflrsaiumt bleatei $r'adaniqneqad,srdatie,i,satfianaiapataeorrliisnuaulrt'cAocleflralau.gi DudeleuaaiSlgudpioribaleuaanuscruiivlnoecr-i gropi funerare ale perioadei predinastice), peste
'.{Ia care cu dificultate se ridici zidurile suprastruc-
persbnale ale defunctului, acoperite cu tavan de lemn, turii.
Originea prezumtivl se ridica o suprastructurd de cdrimidd, alcltuitd din 27
219. MEMPHIS, Egiptul de jos, regatul
a mormintului- de inciperi fii[ comunicare intre ele, inchise perimetral tirnpuriu (3000-2778), dinastia I-a. Mormint
piramidi de un zid tratat cu nige gi rezalituri canelate. regal din necropola $aqqara-Nord (nr. 3505),
Alte morminte de la Saqqdra pun in eviden$ un ele- reprezintd imbinarea tipului de mormint-locuinli
ment de mare importanld pentru explicarea evolugiei
arhitecturii funerare: o movild de nisip 9i pietrig cu para- cu tipul de mormint-tumulus. Construclia cu
ment de cirdmidd care acoperd incdperea subterani. Pentru
nigd suprapusi are un avancorp in care se includ
a se putea ridica in siguranEd, deasupra acestui monticul' incdperi destinate cultului defunctului, consti-
zidurile suprastructurii, el era inconiurat de.un zid_peri-
metral, sprilinit din exterior de un taluz de nisip gi pietrig, tuind un embrion al templelor funerare din
imbricat-cu cdrdmizi dispuse in gradene. Existenla acestei
movile, cit gi mdsurile luate pentru proteclia ei, pertrit timpul regatului vechi.
si se creadd-ci era vorba de reluarea simbolicd a movilei
de pdmint ridicate deasupra mormintelor perioadei pre- 219
dinaltice, simple gropi. Totodatd, se poate presupune ca
trepte amintitd sd fi fost sursa monu-
structura -pfiuranmeridaareld, in
mentelor formd de piramidi, de mai titzfi,t.
in
, in arhitectura construcliilor funerare ale perioadei
Sinteza tipurilor de
arhitecturi
funerari din sud protodinastice s-a petrecut un interesant schimb de influenle
9i
din nord intre tipurile tradigionale, proprii celor doul zone de cui-
tmuorrimdiinnten-olordcugiinsldddd. eAstitpfelm, ienmEpghipit,tucludme Saurs,_fsiecirltipilntaesdce
la Naqdda, atribuitd faraonului Narmer (Menes), in timp
ce virfurile aristocraliei sclavagiste rivale din Egiptul de
Jos igi construiau morminte-tumulus, dupd tipul originar
r46
Llr
pulg (BJlBrd puIJ InurrJd uJ rS rolrqgJnp elal 'epqusr.rad
olBrJelulu oJepEcoJd nJ n€z{nn es (JBJeunJ nBs urArp llnf,
ap eldruet olduru Jol uiuauodruof, uI neepnlJur aJBJ lBSoJ
mnJln)oJuolBaplBBIoBIJdederuiclnp.DassuBoocntduuJroJsBreqiJury(eoeseoJJeEoACJO[ I'IrJrJeod8dnerlcsxrpe
lluos 6f,rularrreJA lsodPpu un BJ Flrlo3os EJe BiurnJof
rlrSsolllcoJ'clBaBrlJunerJS6onBlE:IarSgrJJuBdBrrqSemslEeIlgJrprpeFlIeaJplIrnnBpoJuoo(llJBernJp€olreBuluJrrioJJrnSoJBJlIseOuJJoVBl.asluooJJuBru]IoluBlI
urp slEtnsoxo plelrduo ury piurpssoJ ep JolrJrpplJ
FrJatEur IopU adBordu pugcnporde.r criupacap
eleruroJ aiurnool ldoJp eleJeprsuol ne.ra ce-n1 .rop8e.r e1e
eJru6ol
u uDsuuip
uutrupol_sooupr.rileS4E,{JwotrmEISnu'olnEFJEIIJNleE\eelzBe^quaI potBuIeOpIBuneqo?fFcrpleprSd.renursS
a'BiJuBlaJA8Uenl JoBparJJe1lu6rneiunrfn, ceolul lonpJaBxJen}a3galnF{SJEFnuulDsutoEfz,rTorlolniuJrnoJlroJ-rJu reiurngcroel.raeuJnnglreelerrclJ1"S
-qor IS JolelulJotEru E oJoriueJeJrp o ef,npoJd es Ge.reoldrue
o'(JgugrZu Zo-gpUuZlnl1F)AErD-nILJlseuroSJ BalBlrADJe .pdeta plsEeJB uI uI arluqel
e-111 B elrrlseurp epuudnr e-rer
.ro1aceo1(rur
ee.ragiua.raglq
:::: 'lerg rcBuBnse-rlJFnqIBIdlrIlJdulugrBrern8uyrugnregorplepseuulsae6uurrd_gpneetrplpsIasnteraJdropooepslcre.geropce-pdsIuIeneFpeplu^'nrln6e<e(rur(tlpsr.ulqeeiedusreuroporp(eqFrp)rh1ud.r;\6anr14rpsu8Jo3eS\fa.trr.ZerIpn;rtrnnuZgoopr-BpresqJo-Ect.rfrgaoc1-lee)ptI
}:
::1i1tE3ar llJlnlqsuol ereolPSJerueJd Ep€orr
eualdrSe IIJnlJelIqJB
;ip Ecu-I EtetsaJru€ru
:tgF:=::=s::?i-E:\:-:;!5glelgeeiusBelrrnuiJdJrrneorsJ.l\uroEJo,difu, EeEnfn,lJgJtBeuJu<reerEpqJlolsB<eup^]oro3nrloJr(rleouul?nnIouIlJpJFEgduluJnoorrJprJBreoulIJssl
an;;.r=:e::oi:a:1I:{JE'Is'edo-p1fuelaterplJsdefrnueyrludprF(('gqglera,eVuZlUe- f,OV.rOe}ODySg)VrnaSrurrSn.OodZ.rrZuynlll
(tgzz-euz)
IHf,lIA INfNIVCSU VUOJf,IIJIHUV
'?--\I E IS E-III E JolIItsEuIp Indurrt urp
ir:::=z'::::Ja-mFelrruiuaupuoeLuurJoJIBqrnoss:tnecleerldl (zunnl?rl3:uanleoedp
:::.::J: ';urauuad prz un-:lurrd eJrlrJ1s ep rnun ESBJoI alsad ('^geeituedrienoroutnoi'ld-teur*ldr*unrJsoo,ururupIrnsFuntBnlnUuBnnzelr-cJluaeIpluunrcropzSlnurJu
i""::c--ji etsJ'aue:alqns rrradpcul e.rdnseap nc rricn4suoJ reun
:?.:::: 'gJrloqurs EITAoW '( Bqulseur I drl ep
epseslp (gZfZ-OOOS) nr;ndurp 'Fndp eFrgn_bobpu$elo.sJrqadJurluell4Jpzpo8tuurlsl ep olDutual ucsI o.upnlllsulu1ops
u=r=e:Liar:I{''Eso-Jf ap FldISA 'VUybbVS .SlZ op ulodorceu
'p.roN
B'(
'UVNC3}{UAJNI ACVOIUTId IiIWIUd V IS IHSIIA IN-InJvcau IacvoIugd vunJcsJIHuV
ARHITECTURA EGIPTULUI IN PERIOADA PREDINASTICA $I EPOCA REGATELOR FARAONILOR
Prevalenta rezervate edificiilor monumentale, marilor ansambluri reli-
gioase sau vestitelor necropole din regiunea vesticl a capi-
oormintului de tip talei memphite.
rumular din sud
Consolidarea vastului stat despotic a creat condilii
asupra mormintului-
locuinli din nord favorabile dezvoltdrii unei arhitecturi monumentale care
si consfiinleascd ideea naturii divine a monarhului gi si
eternizeze memoria sa. Aceasti funcgie ideologici va fi
rezervatd mai ales arhitecturii monumentale din cadrul
marilor necropole regale gi ale aristocraliei memphite.
Evolulia arhitecturii mormintelor rimine tributar[ tra-
diliilor stabilite de necropolele de la Abydos gi Memphis,
dar tipul de mormint care gi-a dovedit forla de ddinuire
este cel tumular, de originl sud-egipteani, transplantat
in necropolele memphite in cursul celei de a II-a dinastii:
un masiv de zidirie, de plan rectangular, cu pereli peri-
metrali inclinagi la exterior si acoperire in teras5, destinat
sI protejeze o camerd mortuari subterani, masiv strdpuns
doar de un coridor in panti sau un pul vertical de acces,
zidit dupi inmormintare. Datoritd asemindrii cu posta-
mentul de argild al casei felahilor, aceste morminte au
cdpltat denumirea de maptaba, ceea ce in limba arabd
271
Din arhitectura morrnintelor de tip
mastaba se dezvolti arhitectura pirami-
delor care, inainte de a aiunge Ia forma
geometrici pur5, trece prin soluliile pira-
midei in trepte gi a piramidei cu profil
frint.
221, 2v2e2ch. i$, AdiQnaQsAtiaRAa,IIEI-gaip(t2u7l78d-e27J2o3s).,
regatul Doser. Prin gase
de cuprinderea
Piramida faraonului modificdri
succesive, cerute unor noi
morminte ale familiei faraonului in complexul
afunmeoranru, mceitn9tuiludie,
sporirea expresivitdlii plastice
de la modesta mastaba ini-
s-a ajuns la o piramidi cu patru, apoi
liald trepte executate din piatrd. Noul tip cu
de
gase
monument funerar, astfel constituit, reflecti
exaltarea puterii autocratice a faraonului-zeu.
r48
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Curinschi Vorona, Gheorghe - Istoria universala a arhitecturii (Vol.1)
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search