6t
lFunuap tnrepl 'mlnrelud Inuurtord EzeornluoJ as rS osuoli
-ueleJd aiurncol Joun Eiuelslxo furuIJggrugorJpoauJrsees4 3p etueul
urienlrg uolautpIssqxaIqnlleIu€ldp
-8urg pulr 'eal-IAX. Iu Flores
pDedsa.r o nu JoleJlal e rS JollJfrtul auguln
ru(aJrlui6tznaolspddsqrrepuioc(roaexl8ueerrxtueeuerneprpipr8zdoundnulcreoeqc-acepaol urEenul$deeseorupuenJacrrsu1e6eppprualuoderp:secqduul up1aulsIJa al11le.rauro15y
'nrurTrqmJ ueld ap aiurnool nf, pzBeuJOlF eJalEI erIJ3A Puaeeuarlur
-n.Ded r.radpcul nJ lrncol ep rrrpFIJ tluapacerd rnlec e 16 ec ?pEolred
'eeI-II IB mlnrualru InsJnJ uI 'FlBsuBAe rerrr glerJos eJEzIu
-u3.ro o elceueJ BS aJEJ elueriodur reur rricnrsuoJ reuneJl
J.uEurlu6oudesqrnJoJloIInJJEeJpBEJJEnfJ,
B nus oleJtuer aiord reun uiuesqu
PJIpq rrierauolSe Joun ellJnlseJ
r.rpzaSe elnsele tuls nu 'eaI-IIAX IE InloJas errpt puld
'rriprraueluods ptpers
uI BJnpeln{re pzuartsgd lulBls JopeJBJ nJ rJpzrueS:o :oun
FeESieuBeeUrusTFqaJyp.r'erporiqrurcgarrrupSereosruzua4narBSuorlaanArrreuudnunlp.1senaplsrIe.-rIrdI oeprt6duraonpupnrpucieaoypuFarrruuprcntnouddl
-atul ?l 'glulueupuoJ BTJoJC uI Grr.rnlcelrqff EoJElloAzeC
'areredslp rS arer luJs BJntJetrq* purrrrrd
ap.rrlS (OOSI-OOqt) aqcel Fueeuorrru epuor:ed qCI
'PlEJnllnr rs
FJrruouof,o oJellolzep pprdu.l o (ete:3 urp JolalBIEd ua.ra8
-n.n_slp udnp 'rsounJ oJEJ rorJaJC rE rJolrnrol Jolrqlel rnlnt
-B:oAdrusnelrJouler p(oJeB8-gs runlsJel erp pdnp ialeluaurluof, rerJeJC
n.lp14J rouoz B eueloJc rJpzruoloJ reun
BJotBp JE-s euueuerrur uriuzrTrruJ <auulaJf, .loletupd p.ror
-r;edorsap 6suu,rE lnSoloaqre pdnq 'prucgr;e1c urldep ad
i:-i:i:::::::-{D:':-fi::I.c1::':rr--:r\-:u-:.;-:.0l_--a''0::f:::i3:l:e?I.:l.)z?:tinr:q3aolJarnuuB.grrlrJriorBJulrJlanllaErr.Jel?esulSsr.llureup"Inndnorl3lJI)JirJJoeE(nllrEp5r(Jqun6dJRFua€gzene)e5oJluJepJOlnor1JNt6r?uptnuXlun€oclJIoqJsntsE.ooplZa€8luSgzlan€uuuJJedlr luazard ug pu;d elsa nu oueeuelrru rariezlplro uaur8ug
errr'0nuS0ys1o5uIerIla-rudluecISnrno(ep0(dr_0uur'r9u$BeIrlo4uuIldIoB-urIJaIyBtedIeeElreISrltfusauIarJlrlsnuesJuuaroesorruurauueru8oguearrrrriiSuueprluseren'oaoieyruuiq1eore1zfd,ir1ruFjrjru^1rsruufa,uDsEnnleeeq1rrdqc_6UorosiuuooJulepzo,ruoauspgyns
':r:'-:--::: '::-s::u::rl:-:ltJIeal<Bp:of,1EaqEte€z1oeepadnoldB.uIIJ'JesnN)olJJIseso3slrI.oIquTuJsIJExEeuruInrElplcFOurTnyEl€lZnl1IITlI{
- :::'
:: : :'::=:: rlatueruEuBd? ulp rnlnuoJl EIes
ri:lrf:rIlu-ru0e0ylieI)zylragruc gcreeleprdC.SqOrdSeSlOe N€;ntro.pIg E
..ti\-l{ lnNIZvs NJ In-rnzNous Iacvoldild a-rv gcruoJSI uorlIjvzIrr^I3 vunJcaJrHuv
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPoCILE PIETREI SI METALELoR
Vail6_a3d.reoKguNalaOd S(esSetOca.Spa, leCXrpVeJatael,aac)t,iivnsiliiitzuaa(gt1dia7i0nm0-pi1nre4oa0icjm0d)a:,
palatului, plstrind compozigia Iiberd iaracte-
risticd complexelor rezidenliale, include o dis-
pozilie in amfiladd de tip megaron, noui pentru
arhitectura cretand, asemenea celei existente in
arhitectura miceneeani contemporan5.
64. MYKINAI, Grecia, Pelopones, pe-
rioada miceneand veche
pola regald de la poalele a(1c6ro0p0o-le1i 5d0i0n). Necro-
Micene
este alcetuiti din morminte in gropi, acoperite
cu lespezi de piatrd, utilizate anterior adoptlrii
construcliei funerare de tip tholos.
65. MYKINAI, Grecia. Pelopones, perioada
miceneanb medie (1500
-At1re4u00D).saMuo(rmmoinr-t
regal, denumit < tezaurul lui Avind in ascen-
mintul lui Agamemnon >.
denla sa construcliile circulare cu cupold din
argild compactizatd sau piatrd bruti de la Tell
Arpa5iyya (Mesopotamia), Chirokitia (Cipru),
Orchomenos (Grecia), Knossos gi Messara
(Creta), arhitectura
amliceXnVeaI-nlei eal,abdoeresaigzud,r,clstureb
sfirgitul secolului
impuls minoic, forma cea mai evoluati de
tholos, destinat mormintelor regale.
Kadmeion, din Theb_a_i, construit, mai curind, la inceputul
perioad€i medii (c. 1500), cu dispozilia sa pe mai multe
nlvelurt, sugereazd legdturi cu arhitectura palatelor mi_
noice.
.{rhitectura ln arhitectura funerari, mai bine individualizatd, pre-
ftroerar6
l-ecropola regali de valeazd morminte in groapi acoperitd cu lespezi de pidtra,
te lt,vhinai utilizate gi penrru necropole regale, cum sint cele^de la
Mykinai, cuprinse in interiorul incintei citadelei de mai
-{rhitectura perioadei tirziu. Dealtfel, acest tip de mormint fusese cunoscut in
niceoeene medii Creta, unde se sdpau puguri de_ plan rectangular in inte-
norul unor morminte de tip tholos.
Perioada miceneanl medie (1500-1400) nu este des-
plrgitd de cea anrerioard printr-o g-frieanfoitliocseiteit,i.cMeeoarmceinpteelre-
regale de la Mykinai conlinud sd
mite si se creadd cd nu a avut loc vreo schimbare dinasiicd.
tIrnad_ialicileeasltoEcapleeri9oai dcdelesemiphrooicdeu.ce treptat osmoza dintre
Cu exceplia acelui Kadmeion din Thebai, care confirmi
lpoecrusiisntleenlelaaucneosrte.fioprmereioaddeeinnfluuens1ih5 tmciunnooicsc5u, tea.$ezlrile gi
5o
','---_--:,---,'-:.::::!:a?q--.ngacsurJlr[rqtuuBeaJq8.opl.eerrddirrcp.ugerl:redtcagerluleuocegu'eraoedudriue:(rroacoluoorElosle8re.lJsrreJar 0z! IS
::,:d:::;':''."e'i::r,;t:r-r,a*g:::::I35iI'-:Jr0u'0(rJVtoeIIl)JgNBoAencplSuzuolrSfl,llgnrFWroeuulp)neadSeuiOeeurrpptlr.au1F6aleetrpu'tSe'reuS1ooopldr
99
:"_5,-ssjtoj 'H{:,t)r,.,. :.r .
:=!i--: ('x
l1
E'zs .q
t'.'tkl=-, '
r)Y.
.nrzJIl e-I!B(BF6nJsgpsl--oBel1russSrul.n'euod{rrrouec(olSp)oIerJWesuot11oJJ{eq6}lomlupue<'qoeJlrJelnFrJJpoJeIaIDnFloJBeGJreuEtnpdleJyuIoeIslrluaz(lleemauepsdlalJInDuol'opelFteIItil}B6utsueBaFIzrszJJopIlBuInuruIpcAEDAolrdauezI-Inlffrslrod,IWJplslluouI)gnP'lBgBupJIsI,nrplrJfuolorBTootoplrrIcupduduI(sdgnIulueqeuennsJI-pu}rEoFGsBoBustaFIlIiBSinarlunJIiiu_EnBuPlloueroIrlJUeoo^llqsuoJleE^lnJoJlJ3JrlJrutFoFB1BnJI8la8InJ_3dEulrnesfpnlIuaJ3(duEodl3lepluE1pdpl3ol
uesFrt:aaripdJt1nJrcioa.r\eere.urt3orrnre1c8.ran(e1uclrea1edgll;qdf.roeaJpdyngleuu1lois;rzuogrd.rrslre;npdt -rrIJE sl FJeJaJ es sluelslsuoJ IBIu eloJ osISoloorIJE elIJIlS
:lalepd aJeeJunolrJioculTng; Jpeguarlozaeluge.znalq.rudre'sauc1el
e1d ri
'l-1EMJer:paes6u€rrauru'aJoeszdrBe-uq$aoJrc.szrIo.rlduelunylsou'sco1e.areueppe8eePa1uxualrsrJrroro6rreguzpnaedlqaI;nrclJeJuP;o;errIudJd
riirtrTrrr roleleJed r greqll egigzodrrroc ( soloql ))
r1qrsep [rua]J€J€J ap argqasoap ardg
dIr ep gJa.IeunJ
BJnlrallqrv
v9
-1.
'
rli
)iii\ -r:rNIZVs NJ In'rnzNous Iacvolugd g'rv aSIuoJSI do'rIIivzI-IIAIc R{nJSaJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
Pylos, ar data din secolul al XV-lea. Cel mai reprezentativ
tholos funerar este ( tezaurul lui Atreu ri. Avind un dia-
metru de I4,5 m 9i o inlllime de 13 m, tholos-ul este
precedat de un lung dromos. Deschiderea de acces era
flancati de dou[ coloane angajate, cu fusurile sculptate,
suprapuse, se pare, cindva, de alte coloane. Lintoul care
acoperd deschiderea misoard 8x5xl,2 m gi cintdregte
120 t. Deasupra sa se afld un gol care conlinea inilial o
e 67, 68. TIRINTH, Grecia, Pelopones,
e perioada miceneand tirzie (1400-1100).
Nucleul inilial, palatul, constituit in
Oe XIV-lea, este puternic fortificat isnecocluurlsuall
al XIIIJea, addugindu-i-se < citadela
6c @ o o El dseecojolusluri, destinatl refugiului populaliei din
52 imprejurimi.
ts
luls 6ru 9 Surru eIuIxBIu IunISuoIuIp JoJpJ ale 'aleuo8rlod roIIeI slJrod
oJreld urp alrnJlsuoc 'ralodorcu ole plulJur ep elrJnplz
'Iou oleuB nJ sunJoluJ lsoJ nE oJBJeunJ
elets elrqJel '(ap.rd rsoJu nJ 'Inpllnf, teunsap Jol Inun
FIntEraulrrJeorJerpJpnullutpadfp, co'reupprEgSduIuJ1d erdgul prrerd ap rcpld ulp
preporor otse oJBJ 'ap8er
eturruJolu Jollqf,ol uuoz rS pugzurrdnc 'rullun ueld un
pdnp erSornJlsuoJ es Elurour 6reuq.(yy Ef 'IJnsolq ssuelur
Joun BeJEJourolSe urrd lnuriqo ne-s luIU JJB ul tiloq .ro;pc
pe'aellprrenrnlJr-proIrIrlaIzuXpl (8ulIerEJureoernqll lcIennupl.olro1reoeIsJsueOslplrnueuJIosuIdrllilpgtpersaur aclc^rrBltIpnB'pDar^uzI'lFsl3surprooB;JlI8rdenppeuuIprnlJup1l1eE.rleAsuo31lsd]I8JopuenuUn(lseBc
sarpdspulerrpn(IunosoauJlf,BlsoeJrn(Bp.rp1tsuIeJuluIceu'qr.lIud,{'rrulul t4B,{T1lg'€oeJ}l-FAJ IaXJBIIUB
rnlnloJes prndacuy BI JErI{J nES Bal-AX 1u mplocas ptlS
-JIJS BI cntzrll AnEIeJ mde epriucullJoJ PueeueJrlu BJnpel ;eupl^W 'qlui(.rra
-rgJB uI 'acruralnd pturd ep IJnpIz ep alern(uof,ul luls :Iuaeuetlru
.ro115er elaleperlC
euaouaciu aiurpo6er eqelelaf, .euBleJJ alerepd op eJlqesoep
-eo.urdas3i'q6luarrugacrsedupiI 'ptloullu EJn]f,alIqJB ul rS
rru1llul- uaur
eaundul oI pJIIIlueB edrperr eruc ed epd
-6JprJotrs:eeJuouqrpe'aeeledoodda'teutllnFzelerrlrrdu6;.r'potrsueo5g1rurnopJrdlsaolJeigulpsuiaullepde$neur
FteJglluapl .euessayg ul ptedor8zep elod
'so1,(4 prupua8al nJ euoouerllu rcriezrl soI1l(4 u;p qr.regcugrd
elaloros ulp FZEolBp
-orrv 'IIIX-AIX eiulpaSag
-rArJ olu olutuerunuour rrirnrsuoc etuelrodul IBIU sleJ
nllued ErzE)o pJeJ'JoIpoEJIIuaaemoF(al€leJllusequnDsuoIBc lueIurJIAaJ un
IaIJaJC eldnsu
pJrouru plBJnlInJ eiuengur FZEoIIqIuE'loleleled rrre8nrlsrp rlzJll aueeuetlru
EruJn u[ 6eue]otc rrurnl u.rdnse Iuoeuo3rlrl rolr8ar e pcrllod gapeog.rad
uriuururop '(OOI1-OO71) ez.4r Eusouorrlu upeolred u1 sJnlJetIrIrv
'soluoJp un ep atepecard
6aJeurBJ raun BIUJoJ eP a.rlsadnr olulluJolu esuoJalunu luIS
soloqr du ep ererounJ oleluounuour nf, eueJodureruo3
'prrrdge F6uBrrJoIlJlVep(eruueesldseul4nJ
aJB so>lrJoqJ ulp F-soIoqJ 'BIIEssoI lunrsuetulp op JBp
(IJIur rBIu
ceruocel 6eprlo8ry u1 osesp8 3s
ce.repurrs eturruJow 'drl lsace op olulluJolu Enou olnJsouno
luls 6reur4.{W BT '(IoJlsouIua}IIJ InlultuJour> rS <se,{ur14J
r'znuloIJnqJnaepzaelre)zoluJISnoFeetudJsoeJeupcnrBSJeruonIrasJulsoIr4ul'perBud, lpeulu;rdu1o.lldey{
-f,nJlsuoo rlJptlolzep BJnsFIu ad epecs eunlsuourlp JoJPJ 3
-'Fnurtneigdyupu.lldrasdpe(ppcIurnllsloulq1 purlepdpleslnFJJeaxIuoeJalsoeFFU-Eseoslo(ge.Jrel'nrecrlrecl
ru-euiru.ircridnrrrlnseouleo.JcnEeIlIruIdueIoSJEs'nlIlpqpVuoqJ'lo(urlJdolsl'loeeJllu.rnrdoBrco(aedpJEu(stIulenJcFn-rogBlouJsrel'psuaalcdponuasurnue.Dppurqead8p
e ap uigrpcglp Bznm urp
Eeraprqcsep psluJ Frloq u1 elcerord drr ep 6rrrndrutl olelulru (( neJlv
(soloqr rnl InJn"zeI D
pqeqo.rd 'rrSnqp.ld nu-s
-.rour ereof 'gluprq8unul FurJoJ ep eJEJJEJSap ep FrlBId
f35lf, Itu!-vv -IoNrzvs NI In-rnzNous Iscvolugcl a-rv acIuoJSI uolIIivzI'rIAIc vunJcilllH'uv
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
...; i."' i' .". .'
"::''",." . ::*jiif{!i4i:::';.iii ri":" 69
.;":'"i:"1t:""'::;",1:';t;' "&
72
alcituite din doL.a paramenre cu spaliul dintre ele umplut
cu plmint si piatrd. fntrarea se face prin aga-numita
< Poarti a leilor r, alcdtuitd din doi montanti monoliti si
un lintou._ Triunghiul de descircare de deasupra ac.rtnia
este umplut cu un bloc de piatrd, decorat iu un relief
sculptat, care infdfi$eazd" o coloani strijuitl de doi lei,
motiv ce simbcliza puterea dinasticd gi protecEia divini-
tdfii. O_.a, doua. poartd, secrerl, perinitea aciesul, prin
intermediul unei scdri gi a unei galerii subterane, lia o
fintind care furniza api cetdgii.
ln cursul perioadei miceneene tirzii sint inconjurate cu
noi ziduri acropola din Arme, pe lacul Cobaide, opera
dinastiei domnitoare de la Orchomenos din Beotia.- De
asemenea, acropola Athenei este intdritl cu zidriri noi,
pe care grecii de mai tirziu le vor numi pelasgice.
.\-rh.itectura _ Arhitectura palatelor este cunoscuti dupd ruinele de
p a.l atelor Mykinai, Pylos, Tirynth, Arme, Ghiolkos. Pe acropola
:eiceneene la-
din Athena, sub Erechteion, s-au descoperit, de asemenea,
urmele unui palat micenean.
In incinta palatelor, megaronul este constant prezent
in forma sa cea mai evoluatl. Spre deosebire de iompo-
ziliile asimetrice caracteristice palatelor cretane, in cacirul
palatelor miceneene se manifesti tendinla de a adopta o
iompozilie axiald, avind ca dominanti' megaronul.^
Ci:adela Si palatul La Mykinai, un drum larg urca de la incinta mormin-
reeal din Mykinai telor, pe acropold, pind la incinta palatelor. Intr-o curte
inconjuratd de clddiri, ale cdror faEade cu ancadramenre
de lemn gi ferestrele bifore erau decorate cu frize de tri-
glife, se deschidea intrarea megaronului regal, compus
dintr-un vestibul cu un.poltic cu doud coloane, o anteiald
gi megaronul propriu-zii. in centrul acestuia, patru stilpi
54
ss
r ::::rCns 'lllPrst a'ollaBr^uJJensuo(oJuseuaruqarcBnruu eleJ ]uls r{ruit4a ulp elBSeJ reiurnsol 'qru.{r;a u;P
Inorsld ed Ee3npuoo .1fuod JolorBIBd alllbnso^ oJrulcl 1n1epd 15 "Iap€tIC
:-:-iF qnop (1rnp1z a.rtug sulrls upd slBol so1,{.1 u1p Inleled
ul ldnrarlu!
(8rEI
e--r=u-a:d--'s] a'(sooodtot-laolor(re)Jcealz.rrgIl.HPIuNg,.IuUeIIr.lZrrZ3p -srp 'mlnuoJBSeru E rS rriJnJ EapxeeJuJBrpeestBaqJBBJeusIegdorlzJondJ
rnJFJ u cuopdord un-JlurJd
u.oplueopp.zrButEe8ptere^yJsqOJSJ'rderrdaSzlesorodgpu6orroudu3sro48ed1lui4leiJpuElll^lIunooJppEI'nu1los6.Jlne8JBIetnuuJoropmIIEeulsEnnudIllntusJoonJp(
.,.rr- ::,:::rE-\gu rrl€nluela od'r(oepsroetrplrrzpoddesrp.roul1r.nrdl alrJodpJul oJEJ uI
I'nplxoereldsuuoIcsnPrIlEsulpoI'issou1nfJ4 oJBzruEBJo o
::-e::'--*r:-u::_:a.::adr:r'xryts:ua:.'r(unOuoirgOdtteoat lra-lsO.elJOl(:aeufpto;)cd?JeenelrlzBJgrIl,fllJlnlacpBup1eeraoat1n1eup.ar1ueJdlollJr.rp.r(Ileufl€zBdpJ plurzerd 'eal-IIX IB
.;a';;-..'.:d:.:-:.-:::::-i's.:::3::;Za-:+-:'uu::(:?r0or:.:s'0.sd:pe1rIe3ocua,iItlroepa:-rdl;icaelno0rJJ.orqBE0ru3t,rtBnIgeec)Irc:aaleJeelraOd-gdtAlJezrlIroa.eXluHdrpppgoII<ucJ€N.OesgoIIlalT.onun{Jull.renorUoeeSuJyuEcreIeaTrlIEsuzUaer.ru.0cop(1O11rrp>aeel.snsIe6e$u'r93ooro.9errlr8drc)r ulp InrBIBd
'FleuIIIos
e-sunlerdesaurtpuFa<JunmosdlpnrIuuuoo3Jol-aJEltluBpllleBrElSaJ]Etsf'EP, JdBIEenAABJon-ssJGuleJrlolusd.lrBEocdJepurnIrFEIJqSrrJoulsBqrSueruslEoEl
-uerur^Bd 16 rdated pur^B 6lnuo;e3a14J 'rnFrunJ EeJEnJBAs
rS ilurunl eaJopunJlpd nJlued irredoce ul IJaplqf,sop reun
BsJElJeroJd pulirruJsd're.lleA lBuDSop mlnJol nBepundsaJoJ
i:! &9.
h *i::.
ri
OL
1:-:f iiu\-i{ tnNIZvs NJ In'InzNous Iacvolugd s-Iv acluoJsr uo'IIIivzI'IIAI3 vunJcErlHuv
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
73
76
I Li ilil I rli ll ll tlitr iil
Dupi traversarea unui gir de porgi se ajungea la primul Fr\ t'l'l
propylon prin care se accedea intr-o curte ale c[rei fagade
se deschideau prin mici porticuri (loggii). Un al doilea A,--Jt
propylon didea acces cdtre o curte inconjuratd din trei
S anctuarul pir$ de coloane, iar pe cea de-a patra latur5, opusi pro-
Eleusis pileelor, se deschidea megaronul, reprezentind cel mai
amplu exemplu din intreaga arhitecturi miceneeand. Ziilv
rile sale erau decorate cu o frizl cu triglife de alabastru,
cu entarsii din lapislazzuli. Pavimentul era ornat cu panouri
pictate, in care imaginile unor delfini alternau cu imaginile
unor caracatile. Aldturi de megaron, accesibile prin c5i
intortocheate, asemenea legdturilor din palatele cretane,
spre est, erau dispuse citeva incdperi de acelagi tip, iar spre
vest, printre alte inciperi, o baie pavati cu o placi mono-
litd inclinati.
In arhitectura religioasS, sanctuarul, ale cdrui urme s-au
g[sit sub Telesterionul din Eleusis, pare sd constituie
56
;:':;a::':d,"':tr:'sl.oa(0uueo0lgrdIu:oIa-1.gtear6o.s1yJuys6i)uaee4lcergelEzu.rrrIgguI1Eu.FHJtsuIJrNeunrep,oLuoqJeUzlpruIlJuIr rJruo.r€glprtaZaeqJoBc "2 p' f r,!d.!1"1: L9
:r't:-:::":::jd:':::::::C::j'js'::j*g:a:aI':I:u:I;ar:-oEu-::iFtddzoux3o0:oBd(nl0edaJtrp4Ine€n)paJluol..gereaBpeucrdulJ1zcnrEr6rrercrulJro.li.oerar(glnpraldggcpau,(Hrareo.ali3peyeIrNuilc9uroze)eIloIUipncrdlluusurIonaJu8ru3ocanrccrErseliepo.ulgn-oaer,Z3rutro1Sanourascrgrt
d;;nl.:,.i r.' : ii lii
$ig;$:t,*.i6il.:,i
-JOITJOt
a'i:-'::::;.*::::r:_:-::a:::a,l :;::s-r.??:(an:0;ostc0otnsrIdp:aItof-sfl0el'aJp04ortalnrI.Jr)elinlrrunpcear.azrdlrlzsgInrulilJoq.loHlrrlpJlIJleNquElrssu,seLercJuuUdaraupIprIIl.tnuegtlpurEZroIlJeoloaqpll
-eJelu'BnSeerJnalJrBlsuooofr,lupuurBeoriuEoZJrTrrruArJBriBiEZturTrdrAorJDdB'IIrJenrtueuIaJEInatquJeEpo sl
onJJeJouulnd6ocrreasur6oeqf,mrleFodsomdounalloIsnrJrulue3JJd
rrunri3B aJeunsJo^ur 1eg.rer.r1ed
lrue^ep (no.re-1nuro ursrBe.,lelcs
FZEOJnIUOJ oS euoauesrru JolriJns eiuurqure uI 'rrJntEu elei un e; gcl1Jlus8
-JoJ pzEadrqJnJluJ aJBJ aJJorrrodo.rtuu $prrez-ap uoaqtuBd eerlnpulro eI
rInSu€nreJBVrS'unrooJoInoupEJmOFAlnds$puJoo3prsBueoJaJlSaBJuBEJ Iaau3nnprzurolJoeuanlr6zerp^ ep JIJoJoJI ersaldxa
-url8o ouaeuof,rru JolefBled BJnpalrqJB'lueurrrdo JetoEJEJ 'euaeuecrtrt
un BrruBlodosaw rS tdr8g urp alBSor JoloiurpeseJ pJaJuoJ
OJEJ trelqreuotu .ro1o1e1ed
BJdnsE Ff,rlBJf,oel Brido3uo3 ep eJrqas 1S .ro;a1ape1r;
-oop eJdS 'eueouaJrrll rariEzrlr^r3 BJdnsE pJubeds ptueJd
-IuB o eund e3IIEuoA lrJlnpulJo eJgrJ3ds olBrJos epriular €JnlrelrrIJV
urp sselJ od elBZBq rJrnpulJo reun B ptusl EeJepuudsec
'EIEqJETJI€d piuenu 3p rusrSEABIrs rnun
uEop-InerInJpiuIPpzunrlBooJreudder ueBunoaJelJpJdlruGqBJInooeoiJrJulJorJeJJJePuuouzenIuoepJnspgllB'rIup8€rrqulrr^BfJeue6eooqrtlai3lrozef'J,poJlB63ecd.drlqoeeuup1lpdlrrruuoi1eIerprJSSzuSnrlp]IrdInloncuBsJl'reereprcipBlprBeeuJnfpl,cJBsufroua,arilrufsIl(o,upBuoprBl)B8eluJJuueeBongnrrl]uEdrf,JrJEnecrquulsdurrBouqEurJpJelelEeyuu^TJenuEo.sBJrll
lFaeeulsuruBnurFlzposSauouJero6d'doppfe,rdxrJouueusFlne€uSorJBJioPBBanlJZEJsonISnsIp6rdPAresBterlurIJpinusu(ra-cezlJollnu(sl.Du;loxeaolueoypI'u]rSBao.IrtnrdouppsperedrueicureeuporluuuJ3ood.nnulBJouertfEul,uJZorIaBeJudpqdBnacJeurcEdSJ1l3oepupuuetnznrozeuJeleJrrSJS.urnFuSdtaNoueldouuluseenr I
II
nJ eriJnDsuo3 o : uele mFldruel E orl3o^ rBru Baf, BruJoJ
iITiYJI TNNIZVS NI IN-INZNOUS ISCVOIUAd g-IV SCIUOJSI UO-IIIiVZI'IIAI3 VXNJCAJIHT{V
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
ARHITECTURA BAZINULUI OCCIDENTAL AL
MEDITERANEI $I A REGIUNII ATLANTICE
EUROPENE iN PERIOADA BRONZULUI SI PRIMA
FAZA A FIERULUI
Desigur, ci orice civilizaEie reprezinti, in primul rind,
crealia popoarelor insesi care, paralel cu forlele de producEie,
dezvoltd gi formele suprastructurale ale societ5lii. Aceasti Fr,
realitate nu infirmi schimburile care au loc intre diversele
civilizagii o;i rolul preponderent pe care, in anumite condilii
istorice, civilizaEie avansate poate se-l capete asupra
alteia. Migcirile migratoare ale unor populalii, cit gi schim-
bul de produse stimulat de dezvoltarea navigaliei pe mare
k*,,l'll
alr fdcut ca bazinul occidental al Mirii Mediterane, rdmas ffii.'u,
in urmd dezvoltdrii infloritoare pe care a cunoscut-o civi-
lizagia egeeo-anatoliand in bazinul ei oriental, sd fie angre-
nat, in perioada in care forlele de producgie au atins nivelul
eneoliticului, in orbita progresului rcalizat in Orient.
arheologice demonstreazi faptul ci evolutia
$tirile in arhitectura bazi-
a urmat stadiile cunoscute
locuinlei
nului oriental al Mediteranei. Fenomenul specific, distinct, -:14:.r-:.:.,:-,1-5,1
al bazinului occidcntal il constituie structura megalitic5, 77
denumiti astfel pentru cd recurge la monoligi de mari
dimensiuni, care igi g[segte expresia in programele dc
arhitecturd monumentalS, reprezentate de temple si rnor-
77. TIRYNTH, Grecia, Pelopones, peri-
lmCiteiincltiedien9stit,iei utielntersirutioolarri,uMiinanltaacr,ahruiteencddteeubrugatreadafezitduloraiclreuhiintteetecmtupforlarutilfumicieadgteain.- oada miceneand tirzie (1400-1100). Repre-
A, Tarxien, reprezentind coribii egeene, atestd gi sursa influen- zentind formula evoluatd, clasicd, cu portic intre
4\-F.-<:I45*- lelor receplionate. ante, vestibul gi inc5perea inzestrati cu vatrd,
megaronul regal ocupa o pozilie dominantd pe
\:-
acropole. Peste ruinele sale, in secolul al VII-lea,
Y'.
s-a supfapus construciia unui templu doric
h-E
arhaic.
..--.N'\
sn:-:B?v<
,:i 76. MYKINAI, Grecia, Pelopones, peri-
58 o oada miceneani tirzie (1400-1100). Ansam-
blul palatin, constituit in cursul secolului al
XIV-lea pe platoul unei coline, pe locul cita-
q0 delei anterioare, este inconjurat de un zid de
idnecilnatlpocaalreelecucpitrainddeelei9i(vveezcihfilieg.m6o4r)m. inte regale
6S
uauoueJ un alse tunJ Pediuneprd- BIABuIpu€ls Is ef,IuElIJ[I
elolnsur'pueasndu-lenuec -u; redorng Inluoplsso uI
ep acrdord uerel un el6esp8 rS1 pursnle8ayy
"i"i1onr"p
-f,nJls uzeluls glurzalde'sro-loeqiB] Jdr-16luelipraEplOJfJ,onfI,nuaIJZII€TqIIJnInrurJandl
ar-'Eioctsi,gurureocelersr'odoeesdrtuBserelcrluo'iuso^reZdjoe'dilp.ernida5i-pdoeeeIlieuep8.IreIun1rgcmnpnoFprlpSs-soaordl'loanaqsl]opl s'e;gpJrpreIuiUrloplIrrdueJ.nulr3reEp8€IunsIl'nUJrdnuJsoorlJlueuolnonf3,ll
!--r{# cp3-Boeideent"puJo.ruupd'eeenen.s-uee'uepen1llrsesiteaerry.dprranoiacu:uFr.tlrcruoliFuIiuJlt8eeouer.JeururplrFuoIJlnJ.Jro36oolpufu,EerEucJBrelrBJ;dpeonrnJpIleJeodllsuj9oro^ISuzI(-1oleupIpIueIJeeE'IcudIBBeEoJsl^.urneInJnllJoedsepIlrrnI5Sr._l'lelJFapBruuorenlulpltltll
s<j-4-\? -rc-scea'irl.uu.rrririnplse.drdruc"g(gepdrziseseeriuielpetqpu-nc.rresepgu'p-iguruue'1iizon''Segrurrudaeteillpo:qrneeculsteSee-PoolleIoeEguaZo8IeI-eBrlacISlrn'Ie1Tsi6uJqelear1Jri6uanudtuccx.elraglsII'rB{poJe3VpJBnuosrl
BL
'ef,JouIuJ .rolateled
.:-::,:-:: ui sllulIlul elueruela ssalulllr€
. :::: .' -: :-*:ol t6 InluJrleuJo 'Iep€ieJ e F111
::::: :::::,::'::OJ 'ULSOI eP aUBOIOC e16aSO1O;
i-- .:-:-:.i:; o r( p:te,d op nlJos un BJSEoUnJ
:: i; :.r :::'-::::d nldrral ap Iapoul un 'JnE 3P
T.-r-.€,:.{:::--:e-'*s:e.:":a.:r:rr:1a:zreElu3ac.reqapulronotultlla€ruzdIruoTJwnMJ'1(nOyeOISW'tfa-loOd'O6o1S:cfe)
.JITIl
t :j-'r-::.--_-;:r-:-_:r :--::::?:rl!1E.rln3BJatuJIaIEJunrapllJEnoJlslIfqE,JuUeJJIpOrIJgntOsceeJdgctsUEt'Zc'OJrlO;1dIeII':errll
-
:::::e:d-:'sarXuloI Id-ol0aa0t'Ie) lceelzrrgIl Pue3uaclur Ppeo
'8e
'MI),IW
. :. ]..::IY VdO}Il.}g IS IANVUAIIAAW 'IV 'IVINACICCO -INNIZVS Ni YCIJI'IVCAW VUNICSIIHUV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
Sursa bretoni a rdspindit gi in alte pir! ale globului (Palestina, Persia,
denumirii
raorumentelor Caucaz, India).
megalitice Numdrul mare al monumentelor megalitice din provin-
cia francezd Bretagne a determinat oamenii de gtiinld si
BO
adopte pentru diferite tipuri de constructii denumirile
utilizate in dialectul breton. Astfel, structura trilitic5, alcd-
tuitd din doui lespezi verticale gi una orizontald, s-a denu-
mit dolmen, terrnen provenit din cuvintele tol (masd) gi
men (piatrd), stilpii verticali monolitici, infip1i in pdmint,
au fost denumigi menhire de la men (piatrd) ;i hir (lungd),
iar incintele alcdtuite din pietre infipte vertical, uomlech-uri,
de la crom (curbd) 9i lech (piatrn).
Destinagia monumentelor megalitice este diferit5. DacI
construcfile de tip dolmen au folosit ca locuinli sau mor-
mint, cele de tip menhir si cromlech au avut o destinalie
simbolicd, comemorativi sau votivd.
Arhitectura megalitici din Malta, Sardinia, Spania,
Franla 9i Anglia
Mormintele colective rupestre, adesea polilobate ca
formi, apirute in Malta, Sicilia gi peninsula Italicd, pro-
babil sub influenga unor prototipuri orientale, sumeriene
sau anatoliene, trebuie si fi constituit sursa arhitecturii
monumentale a aga-numitor < temple r din Malta.
Templele malteze ilustrate de exemplele de la Mgar
(c. 1900-1800) Kordin III, Gozo (Gigantija), Hal Tarxien,
Arhitectura dezvoltatd, incepind cu pe-
rioada eneolitic5 in occidentul medite-
ranean, avind ca intermediar insula Malta,
rgeiparezcionntistorucsliineiteezgi eaeospisetleompounleusi iatcrielitdice
tip tholos.
Ternplele rnegalitice din Malta, derivate,
probabil, ca oprliagnin9i iorsiepnatlaiule, ,drienptreemzipnltei
rupestre de
o inmdnunchiere de incinte in formd de
lobi, legate prin porqi trilitice cu un spatiu
central, de plan patrulater.
80, 81. HAGAR-QIM, Malta, civilizatia
rnegalitici (c. 1800-1600). Templu.
82. GOZO, Malta, civilizalie rnegalitici
(c. 1800 - 1600). Templu denumit Gigantija.
tlirtil8iict3iic. Ms(oNcluA.giJa1D6s0Rt0ruA-c,tu1Mr4aal0Sl0tag).,i civilizalie rnega-
Templu. Sistemul
esteticd a spagiilor
hipostile in arhitectura templelor egiptene, a
po4ilor de acces in cetSlile gi mormintele mice-
neene de tip tholos capdtd o largd utilizare in
arhitectura templelor malteze.
84. HAL (TcA. R16X0I0E-N,14M0a0)lt.aG, rcuivpilaizraegidae
rnegaliticd
temple.
6o
r9
fi-----n
,€o;6,p
- - t'ij. - .' -X
i::ii gbi
;Yr'..'!*,
\\ elulpres
u1p gcp;leEaur
,B
€rnlJslftlrv
grdope es cpcu;ts ug aledps :o1elo:8 sluroJ ulp pquqo.rd
]ru:rro:d cp.rulnorrc BIIoJ nJ uoullop ep pdrf 3p rJnrFIV ?IIEW
ugp ecplle8aru
'ru;urpd
.ro1e1dure1
op rFruru qns tedo.rBul pu$ lnlol 'gpluozl.ro epedsal o
une'rr1o3aud6IrBpnpJoufTusrIgJrpualeAgrldJennsrIrUnlcldnnsuIrSrlpsnurJu.zaenuBd8eesnuseCrellpoJ'upnou('rlnon:egleBtaunoSJle:loJuqedd8druqoucvBeBJIBnuoUIJrppeIJJpoauJlouru'lllal(lnrefz,uaeBlpJdr €rnlcaurlJv
uac r$ eo 'prirur elieounc IarurpJBS EJnpatIqJB 'Ialluw
FrperuJelu uud 'euee8e reriezgr,rrc laiuengul FJEInqIJJ
'1o1duroc etelaq3uleu'pguqotd'prrnipg
r'gu{runulenertjgseldoodsquuJruooyIIenoz'olIsrSsolulaesJJBI1nliio1prJlouqBqrueelIelInJrueudnzI .tPp'lultt(lnInruldunF_aurUcoBBuseIgCosnlepJtlS.UlPSlrsJlcuupot6lpfbr,oegloa.rrpeFrt8sSuoq1seu1rBFe1SJe1
rJnleqJnt iargouo eiuosqe rS .rolaprsqe B PJIUIoIpoIU BJnl
'-ernc.nrrlsrrpi drnoilreipuualuceopdnu(ro'grtte.rreiddeoc3xueeuncFlcu.lrruu$ryyoulrspoJpgld_uprsaea.led
'p.ruoclod
-a-InrspeJnropFuJrqeuieJprol$rJn-l.orJuou1IoFarlz.lurqBuoloeplslsaIBe"rJdp'lFuuloenlJprulruPdJolInIurIJgIpqIJtreIiaurIrdudeoprs;lcsnusI1See'sd.urosd1$anapJuole1eJluJpnurfc,Je1Bx6Jeo'l(eleeruilprge_uelos.rdrll
aldure riird earg es eprieds aloluoruelo srlulp e.lnlp8al
ilr e) elsquE uI 'eulopozr oztse.ulp FIInIFJIB erJFpIz o
urisns aJeJ lunlsuatulp rJBIU 3p DelsoqlJo PzBq BI pUIAB
praeliepietinpdcgeaxFuaJ;IE'gcIdspnrupdl8spelparul'elq€lnnusJooJtxuaolslpBulJplsE.;oe(tugurenuJnenJrByrIBurqruFJrearElleIIrdB_I'luUu1lnep8lspaCruegu
ZB uo1oJetrFrJnpr!r5r{pcsroupgess(9aJ9B9J1r-qOoOl 'pettrrdee'lcuS)lnnunBeSlbd-IJEu.Irl3uuFr(leru1ea1rrl'uuarr.rppel.deupuecyulydg
lrl\\-lJV vdolrna rS tsNvuatrcsw'rv -rvJNgcIIDco 'rnNIZvs NI YOIJI'Ivcsw vunJclIJIHuv
ARHITECTURA EUROPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
87
86, 87. ANTEQUERA, Spania, zoll^^
M}laga, prima perioadS a fierului, cultura
Alrneria, faza de apogeu Los Millares.
Din contopirea unui coridor dolmenic cu cella,
rezultE un tip de mormint cu spaliul in forma
de butelie, divizat, in caztl mormintului denumit
Cueva de Menga, printr-un gir median de stilpi.
oo
-{rhitectura solulia spaliald a unor alei acoperite, tip care va genera 85. LOS MILLARES, Spania, prima
megalitici din perioadi a fierului, cultura Akneria, prirna
Spaia aga-numitele ( morminte ale gigan_tilor r. fazd Los Millares. Mormint alcdtuit dintr-o
celld circulari, acoperiti cu o pseudo-cupol5,
-\[ormintul << Cueva Tradilia de provenienld anatoliani a mormintelor ru- precedatd de un scurt coridor megalitic.
del Romeral >
pestre cu celld in formi de cuptor, impdminteniti in Spania
-\{ormi:atul
" Cuel'a de in perioada eneolitici, determini transformarea mormin-
-\[eoga > telor locale in formd de casetd ale perioadei neolitice in
-{rhitectura morminte megalitice de suprafagi, de tip dolmenic, cu
ceegaliticd din Franqa
celle precedate de un scurt coridor, al cdror aspect repro-
duce forma de cuptor a mormintelor mediteraneene, toate
aceste componente fiind ingropate in tumuli. In Spania,
tradilia structurii dolmenice se intilneste cu tradilia tholos-
ului egeean, generind, in prima fazd a culturii denumite
Almeria sau Los Millares, corespunzdtoare perioadei de
inceput a fierului, un tip de mormint alcituit dintr-o celll
circulari, acoperiti cu o pseudo-cupold, precedatd de un
coridor megalitic, ilustrat de mormintul denumit ( Cueva
del Romeral ri situat in apropiere de Antequera (M6laga).
Contopirea coridorului cu cella genercazd un tip de
mormint local, cu spaliul expandat in formd de butelie,
cum este cazul mormintului denumit < Cueva de Menga r,
din aceeagi necropold, divizat printr-un gir de stilpi mediani.
Procese similare, stimulate de influenle egeeo-anato-
liene, transmise prin intermediul Maltei gi Sardiniei,
6z
t9
BB
rl
iiii!
il:
n'(eJrqsssrr1Jrt1u6o)f,uaoSJuoelqBp^oooe6sEBs fnu'aJlnd(nuroeJrulul liuoBlosuruonprsFuFrrAoJ un
ul
rJniue6 6Fpnleoopcloopd pteJnluoJul EJe GoABJlrr{JB urJd 'pqeqo;d
'rie8el
op pturoJ uI uruel ap rdllls ep arednrS
-o-oIJr(or4ro13Jold9p.t(Uoe5IrAu1B.):oI(IgE3rJutIruSlrdluBurr8EuouJruVJoeelalu-sIoErA'uunrruruJoonrl utlenpeJpEprnnoo1JuEceodulElqltrJuenndocFezoneueor,u8r
'lnrunl rsBIeJE qns eriepdod o mlnzuoJq epeorJed ul (ppJus rerqf, BJolsef,B
.-,rs::.;*::m.:::"q:j:a:r_.f-:r:r.:g-I:I.iE:o:S"'-E'?€:at-E.rirutupe3EelruIa.1d\lsoeEnptZldJI,FuIfII,.ArIgaaoIJfSTf,,roS..llg(leOernrJJelCtncIz-enNuIlcIuoO.eIarUeqllEuueIern.lcu6eFoJ9JdaeeaplI B FIUEIJEA PlIIunuE o nJluod (pueeueJalrperu arie.rrdsur ep
eJEd es 6r1nurn1 ul esurJdnf, eJeruBJ nus rr.relu8 ep FurJoJ uI
.l'oqt dr1 ap arElnrrrr rradpcug pnop elrlceloJ olurruJorrr ap pcnrp8aru pJnlJalrqJu o Bf,grpe as e;13u1r
-&i,e-:-"1:l:'-ug-ij-l1-f\-t1-::e::EEuF:Jo'r's-nzl:8taiI-.noreaJ€ptrsIue.ldrferInt1e{dlJnagJrpsra,uoVcgor1uUlJelIAenee8epOep8rEeu}o.Ao{da.rrInreoNSepdeVllrlorpeuc.rnAueEugpzuaenpdl! purc crnlncurloou aruolpzundse.roc pzEJ o pdnp 'er13uy u5
ug gcgr;1e8aur
lI-.f-r Prnlcellqrv
bI = 'uo^apJg p8ugl ap ounJnJJ nES TBuJEJ ep IrIrIusrrr
EI ep oIeJ luJs runJ 'a6ul.rn eJerurl otuoruerurle ul riudn.r8 elueuIEIuIF
nBS telozr rSndsrp tuls eurdlgug ur 97 et6e6pdep .ranbuu ;S IrIqueW
- -rr-uElnnrrurusJnuo]-aIuuurlpreplaEgSdBuoDo.rJ3eculloJcdaoJ?auuJloEErWuJr'srrBr.lrurqnnuEueS1eyop'gJrIJ'nrllJeurrquloulsanr(ueldsasrJusEseIun:lfa,JunrrJcr
JJFFAtseBesUuElJellpuolpneEpsSru(aJouaJ8peuldIerr.qgJcruBuerrJruucrlroAupopJ8ddurerulcreep6;peurcoetu1ldrlaua8ppeBucri.uroeBplJurC.lrroucuJoInuesr
'luf,rlJel asndsrp e.nard urp
allnlF3lE 3l3ul ep fern(uoou; 1u;s aortrpSeru eturruJoru
punJSB oJef, Irlnurnl cutuedg ug rS ec 6pns ap eiuu.rg u1
e'prliecpno:]esrul3oc'(upI.lueClu)zrsleDnnSo.rloa1loe3seErdI appdrnopprrrionfc,snofu, nrnJln(lFuulrruurrrouoruJ
rur-teSsSolFlaJppJlre.lersl'ctulzeulrnrrlosoqducer(pee8auuHpe.unllrluunurrzegcSazroprdoplcsosJruedul{urlagn.rr.ndrruurJn'ognJJlroolroEJlwrunnurrcoolor'dzsdeoInonlurJ.:Fs1ruluerrnde((ucpronoccreupteJdgaru(glns.(nru.8oru-eoupgJurp€rtai-ouunIlcunleudulaaJsprtplusxeadelpyoarapw..r6rpuuJ8rogJoouIpddJBI
-iJoJ luIS 6sepy
'grrr8oJupn1rl1oroeaJlpnlnJleBelsoInlPsJIuoIO3l JFBzoIupeappFecr'u(J6aoetJrrtrseuadldonJcroulesrtueucpFtur> < algradoce
rgJa^ rBru ole]
lep > gS euaurloq
-lop E ecnqu8eur
-JoIu ap lerirur aleluezs.rda.r 'e.ru;eung e1eure.r8o.r4 'pns ap
eiue"rg urp ecqrp8eru rrJntJetrqJe EOJBUoAz ep gzEer ;elJE, teJ
IS ISNVUSJICISW .Iv -IvINiICIDco -InNIZVS NI vcIJI-IVcgW VUnJciIIIHIIv
ARHITECTURA EURoPEI $I A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI $I METALELOR
diametrul intre 12 gi 41 m, formate din pari, a cdror axe
mare era
orientati citre rdsdritul soarelui in momentul
solsti.tiului de var5. La Avebury (Wiltshire) qi apoi .la
Stonehenge (Wiltshire), arhitectura de lemn este inlocuitd
cu o arhileciuri de piatrd, ale cdrei piese sint prelucrate
ca formi, ca g'ui nceuiminadrelfuinfgoasttedeinvolelumlini,.
-{,asamblul ansamblul de la
Rezultat al
megalitic de la Stonehenge pune in evidenli trei etape de construclie:
iunnegxatnelii6giruuln1ovraol cpairaetridncdoisnpjuursaduvuenrticcaelrc(cd.e1g9r0o0p-i1, 7ry0i0q)d;
Stonehenge
o dubli incinti circulari alcdtuitd din pietre (blue-stone)
provenite din muntele Prescelly gi o cale rituald mirginitd
de valuri care conducea cdtre riul Avon, orientatl la fel
cu axa ansamblului de la Woodhenge (c. 1700-1600); doud
inele concentrice, cel exterior cu diametrul de 30 m, alcd-
tuit din monolif de mari dimensiuni (pind la 9 m in[l-
prin arhitrave din cuarl nisipos, cel
fdlmine)<,pleiagtargi i d_eintpeireioser
albastri I cuprinzind doud grupuri
in formd de potcoavd (c. 1600-1500). O secure gi o spad{
de tip micen-ean sculptate pe una din pietrele ansamblului
pot sugera rela,tii culturale cu lumea egeeand.
9r
6+
S9
---- i: '*: prur 'arBtueurrpnJ lrirzoduroJ rSun
pz€orlspd es aJ€J .r, gieyerdns
: .:-ir:rnuou nlqurEsue rnun e eJEInruJoJ
: !...-:::r:] qturzeJdoJ rrr{ueru ap elolualu€ru}lB
--:-::-::'::::.,:,:;::?p?e:d]tnEptr(,r\IlrrnsquarsrJnad]JxJsueguurerf.eerdldsoarcr8erulslre(SelJd<rtJrloloera8Jdeeslrueur
::::ru.:-r:ei:r-garg:gr:ll-eriEll.eneuritrusueeoy.rJiegz,FlOlJ;aeV1CNc '(U.1enVe1CIn-zIIuo.ZI.rBq6
lnluel
eooda
rI6
'.rl11r1eBaru elLrelunuoru ap r.rndll
;,r:::.- -::ri',i.roo as aJe3 nJ JrlrlrJf Jelnporu Inl
:-:: :-;':;-:"-?:-:'J:z:aeJrudae: o'cJllr'TJeru8aaururlornplndrireldespEearJaBuIner3u
':t-e:-xaIlnul-zI\uI-or1rqtefoe1nr'o1IduaeNy.laauur)8repatrreull.lrlogeoS(eevfuSureu€.rl$glx€,UzI'g0II6n^Ibr
6
-ogSe'gIr1(-onf,llrulrClu-Seadudl oIdcIJpB6Jrst'(eIr]ouquae-nruu1seolle1oqqJ-selJutoousotSugoeruuu1e')(ra)urnsFe5J.-rnadlqfx,an8Jeulusc
guJeJoplrlu(reIoontulgurlndontrprlnso'r^F'losc/uurolorllIrJsa]rIpng3sllsguueelEUfu,Jodn'J(upndnopJJuelsnq'ecopcsrunrnle.llJuaJerJrEzeoepIdItIIdJAsoauJr(oEzu(reonuq^I€s8lte(uu1tolenEsruaduuodBeJl3I)ll glergllroJ urnl
-piu1nro1 'oqEe.rnlq
osndeJdns nieds ueueurese pnop nBS soloql drr ep IEJlueJ
ns'rIJrJiJpErJJdpdssBleuJrnBUtdpIBPnpBl,Jo/uco;r6E61B(nrpul;rrrrpcuJouBBcSuIdou.erIlppepJlnieu3orsnrJocaoulxln-suJ"prenlui{lJ8ouBJnJnocuaxpl?0uD0"l0t^ruv/t
-BFulJIonIuJlsnq3ut-rJBroIJSlaBBpe(PeolprUJ:IoeJd1edalsJJFBeloJlolBR^lszzeueJnpIdusBaJIluJuoSlfd,uon(JBlspIupreupJlBJEIceSrunulnnlrpIaegFsJenIIptISIoBr,SIndalnUzI
'aJrluEIlB sUOdOJne elrlllBSoru IrJnlf,ellqJB B pJBJeUnJ
e--e-rJorlzBoieeeFJeJuBrBnuJleusJUBeompunJrlra(neuFJ-pollsBupopoal OlrJsoldtqnOqepl]rson6EoJlenaJdJJnpE3BIlJE3e-OsBeJIJdaItBqsrJnJJ'BIpelFJ1un]reIauJJsuolp.llrBaooqlppBlalltrEuuEsJoeIuo1Jp1JtSlEcocopJccrcodu(urIgreIsBr]caBcnuarItuoBdleldIJsiBodulrxaeeeedup]
EINeIJNrUSEBlSIIISEWEE(JuBoZ1I:IgI1yNuUrpIJdaoCuUrlseO8deOlJuNEJoIlNIJIUnlAJUelIIlUI{JOBf,
JI1IIIJ1 'rollJollnool B errule
JelJBJef, luoprle un
ed ep
tEpIIqITeuq€Jo;udItleesr-onlpeuplJtpreelJruuln
lliplrunruor
eJB eJBalBg
rS ecrs;ro3 'ururpleg elelnsur ulp FJITIIBBoTU uJnlf,elrgJV
erealeg elelnsuI uulplpPtcrIrrEofeErInEul ernlrerlrlrv
EJrsJoJ !s BIuIpreS eJnlJellqJv
] I Y YdOUOA IS IENVUAUCSW -IV'IVJNSOIC]O -INNIZVS NI V]IJI'IVCEW VUNT]AJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI 5I A tsAZINULUI A,IEDITERANEAN iN spocrt-s PIETREI sI METAr.Il,t,oR
93, 94, 95. STONEHENGE, Anglia, civi-
lizalia rne galiticd, epoca bronzului. Realizat
in cursul a trei etape (1900-1700; 1700-1600;
1600-1500), ansamblul de la Stonehenge pre-
zintd cea mai complexd compozilie dintre toate
ansamblurile rituale megalitice cunoscute. Crom-
nleecrhe-aul,indaptoiraattrulltaimeuineetai paer,hciotencsttiuturiiedteranlesmpun-.
96. VILLA TRUSCHEDDU, Sardinia, ci-
vilizalia nuragici (mileniul al Il-lea),
Locuintl nuragicS.
oQo
o ool 'b-o eo(P 'o o (
o
\Qo Ov o O U
l!o1,$vo^o
e 00o tl o
'6\e
\4' :q\.1 "
.K ',80Dt E o .:io oD r1,",,,,,,,',,,,,",,,,,,,,1
oo p G.0o
)?ot )\-4 (olJ 0,I gO 0 ffi_ffiEX :,'.',t: o o.d
d :u,o.o( \^ /g 0
ro rlJ z 'g; t ,gIaE@ o 1d=rj'''' ' i[ r
.^"1;t\\#*
"-lo/ )on5 o) o ;,a-S3=:S==Y// d "k*q**ga=g:r+
do^( )'uaio o^a
"d
ov
*
!l
o60
o
66
L9
'rlQJrO-nrq+ug (eq1u;roa
-eepuDeuIuVJonJlueeresra'ruuaF8upnuJurgg turr:npuolIeEJIUeJrJ'anlueJqnolpalolldu eq8e"rnu
azadnr8
e'epspluupaoslaricoiuutrenn3loo:ozalr.(r1eae.rrdiuuralunrtcaIeyJspnruleFJprnutsJe.roroolurrndeilunuernnls(JlxSuaol uB1nnJJ8aucJnrB81JuearnJ-eu?qaderol
acgBe.rnu gaiulncol
'PUSrUOJ eeJ
e gleuogicuny
rS prrund utieuturop qns purniat,re.rdns 'elulrnurluoJ eJgur
o ep pJnJnq es por8u;nu BJntJetrgJB ope^ os runc pdnq ea.reliuera;gq
'(ooz ecJBe.rnu
--lns0er0rr89oe)f,rnr.nnulrnp:r(aeOguOruSp-oOcdrOu8lOae1rB)nnuronp:ln(EO;eeOpgOrtea-OlaeOl z.Zvro1Jl)przneurrnzud4usrda;ronrocptzp(nuzruoznrrgqdl
Jroqtgozounl dpscarro8ouVrnurql:o(O^OZ'lnt c-Or8Oe.Srntu) IIJnlcalIqrE
IazeJ .rolpzundsaroc 'g PerezIPoIrad
nlnzuoJq B rrpeu rczeJ ac13e.rnu IIJnlJalrqrs
:f,otprurn InleJ ul ezrporrad eluod as €rurpres urp por8e;nu
I?nrInEtJSelurqlJees'fugrrrdriaelrluogl eUE u[ rS l1c 'tunur,u€g EI ep clSernu eeur81.rg
acrSoloaqre JolrJp]af,Jal ezEq uI
'lloglpe rrerrr EJrprr e nrriod
ereoln{e EIIIJIS urp EruBOqr e.rer 'erioeg urp rieceld 'sa11
ur-BulrrpeoHJ(usIoonlJloIq'g(lsodaurparFuelrePozqruc(po.rolgor)Jlrluots{aoouJagEgrJnnEl3EEeSrlIuI(I{pJerErBlrSu41o'erpalqurue3u8)pendl ;ardap1uu3nl
elBS elesJns aqrc tS-ps BruIpJeS urp pcr8e;nu BJntJotrqJB
EoJJSpqoursnoJdnuats€ou-ueusaoJlrouqr ]rSdrprrraopuruprletrgiucerpperlzcercr
prnpelrqJu
agduzryt.l.rc
'd'1pallre3lzraprppaptne-riBcJenelrulgs8uueeorecJuoeBlfa,trelururlJluEJuaorlruupnluEulJJgnte-JreluulrreqcJru^Brlcoua-lp.n'auurrlidpBalJnrexraysdooyloqecr
IdOUNA IS IANVUAJICSW ]V 'IVINACI]]O INNIZVS NI VSIJI-IV'JAW VdNJSSJIHUV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCII-E PIETREI SI METALELOR
Jt|\- 97, 98. BARLJMINI, Sardinia, civilizalia
nuragici. Constituitd in jurul anului 1200, din
locuinle-turn izolate, agezarea Barumini cu-
noagte, in cursul secolelor VIII-VII gi mai
tirziu, un proces de evolulie specific: se dezvoltl
un nucleu fortificat, devenit centrul vielii
publice gi locul de cult, se asocieazd vechilor
turnuri noi celule tip, se contureazd strdzi ;i
pieqe.
J ffi 9B
Arhitectura fortificat[ a locuingelor de tip nuraghe este
produsul antagonismelor unor triburi de p[stori rdzboinici
constituili in mici formagii cu caracter statal incepdtor,
separate teritorial prin vdile care brdzdeazi podigul insulei.
Coexistenla unui coridor de facturd dolmenicd gi a unei
exedre de facturi nuragicd, acoperiti < en encorebellement r>,
este caracteristicd aqa-numitor ( morminte ale giganlilor i>,
mari construclii absidate cu extradosul arcuit.
:w #" .h- r51$i r*i*'rl Kt, qa.r*
,Hr-x"4, iry*.;":(%i ffi r-u-*. f fp-
"ef,*?
-ru-i-TxEf.ff5- c*fr
#
; y'ry::;l#'#"';'#,k,
I ."'\i.#in:$-&:.'R'fufui";
" * "r c*Jledqsw;i
68
69
urp elelnJJxa cstoStltto (sDlnDl 'sotaapu 'slo{o1ol Jllunuap €JlrolEg eIsInsuI
u;p grlr;le8eur
iIiIrJfU"pIpruJ fee8paurunder.lrnersaulroqJ.aruern(uupFrelusIZeadJudqsgJBoelpBugllea8lenlngsul erntretlqrv
'rnlntlunJep e:n8g pzeetardrelur orec (p;lourodo.rlue eJElEJl o
edirurieepunn;es5;(reiqrruseayleyg'(Ie!seootro1g1ge1r.)Sseorl.orqorad-eq1a) pcnrroTue8aeluutr
plpduc eJISJoC
iopt;oo
ul.rrpiilousJnn]l5elr'iqerreeu'pnpjruuse'pipScuotr8r:eedp;ndnueJ;EdIJrnnelup3ourn]oIgul Jeg€dlunuz3reP.FrJd(BlzIBaITurmIrsuSrqo3J urp ecr8e.rnu
rJnlJslnIJv
utaF-rejfrue,SpIirueuuqpre4anutrecrseolosogl-JrrrJluSuunEilricsnplEE'r<fiZ,Ir'XssIJIueBrSlaouJercnelu.N'rIu1lIru-rznp,e.>srSaealeJsrIEelgnefdI,lBud'TeSrpBuoIoulIe-IlulA1pIp3SlrIurB6nutozIne3nepl3lno:ndeulotelusnlloJ1u'gp1rcopcIrJentBptrptsIulne8ulaureneJouIupdJr (i sllue uI )) cgSe.rnu
g-'aorr1rueeordpd-oozqlloptaezuIeSeEgrnuellnplruneoJg.lrsetuc8roe8fl,eut(neIBuJuJnoaI.]tzozJBt IJlpezxJuauegn(aeI1lJosulpdnpo'upJ1qE^etleqo(opllll4lnlo.rqq nldurel
ulp e13.r6 e'IpIIznJuerlsoAq
;l
clelerueo t5 1u1s soloqt dn eP ericn.rlsuoc ulp ellualord
. ' - l: .j:l aF JoltJnlf,nJls Ie ( luauslleq 66
r::r:;iB;1'rj::n--ur:e:.1'ri:e:tz:?e1rdgn.orr1ctcenJ'attlspu'slIpnEruJea€slsdrs.Io.u1JJISpoIFqr'A0€eA0JI1JneNp
.e-''.jz:-r-f'jl:'\:r,.-r:':'!E:-:-;Ilu'EI(perreStSt-rI'nVIlnU1JeaS1l.AnJ1€VudaW1a;1u-trMr)nu9'6ec611d3e'.9rcn1u3
F:sanrrrn'rlnr-n!oFlroieq'dgl rspIcnesardl1s5nesauelur au'Eregelpuaeasu-ln.rrpeeusd;ePdrquesgp
:re:rala:r:daoneasStg'olull.pmgrro8yugsp'aes{lqecuslatspe4plendcs'dnpc
rl:ret:"r.rrre:Lotura;eF{n,rooado.tp\rle-aua'usprsenjeerstJuaJlanel8qpraegumsiemeoJdatlanuspJ-tfJsnapoocrJdleopsJqacn}l'plgsdprerreuugJgrocgcclleSlp.droeloasl3'rn1ui-eueoe1ieoeei1uzE$,1rl
:irJJ rrr€rnruopard rue.rSo.rd et eJ" eJEeIsg
n'iX-rnrr.pl€o:rll:e1l6Jl-€rlrrn1'stgJruonCerlas'a€n8IuaJIpg'gru"eSu;8e.pura1o1plpegepc1;gr1(1s1eoe8loa1rqeu1l
e, perJproalSnlFnIuITlzJeI qJoelJlrIlnslIJJenlrclesJE"J'JFluzeeulurrlosp
'..; --\'vdouns IS TENVUAJTCEW -rV -TVJNAAIICO -InNIZVS NI Y)III-IVCAW VUnJCAIIHIIV
ARHITECTURA EUROPEI SI A BAZINULUI MEDITERANEAN iN EPOCILE PIETREI SI METALELOR
.\rhitectura de tip piatrd in aparat ciclopic, cele dintii dind numele arhi- 102
talal'ots tecturii megalitice din insule. IO1. SANTA VITTORIA DI SERRI,
Construclii de tip Pdstrate peste o mie in Mallorca gi peste 250 in Menorca, Sardinia, civilizalia nuragici (mileniul al
Il-lea). Procesul de diferenliere al funcliilor
Ilau s construcliile de tip talayots erau, ca gi nuraghe, locuinle obgtegti, stimulat, probabil, de existenla unor
Construclii de tip fortificate sau, citeodati, morminte. Avind un plan eliptic formalii statale incepitoare, a condus la aparilia
sau patrulater gi ziduri inclinate realizate din felii de piatrd unor centre de interes teritorial, ilustrate de
taulas care se retrag treptat, ele inchideau un spaliu interior de
tip tholos sau de coridor. Nivelurile acestor talayots erau ansamblul ceremonial de la Santa Vittoria di
Serri. Dezvoltat in preajma unui templu
legate prin sciri in spirali. ingropate in.zidirie sau prin de plan eliptic, ridicat deasupra unui izvor
rampe exterioare care inconjurau turnul, dindu-i un aspect ansamblul include ca elemente principale, un
in formd de gradene. templu rectangular o sall de sfat, locuinla
Elemente de origine triliticd au frinat utilizarea cupolei unui gef, o amplS incintd pentru serbiri gi
aduniri gi o fortificagie.
false orientale, dind megalitismului din Baleare un carac-
ter arhaizant. Citeodatd, sub influenla arhitecturii dol- 102. SAS PRIGIONAS, Sardinia, civi-
menice din Malta, dar mai cu seamd a celei din zona atlan- lizaTia nuragicd. Tomba dei Giganti, unul
dintre aga-numitele < morminte ale giganlilolr
tic5, partea superioari a tholosului era inlocuitd prin este alcdtuit dintr-un coridor dolmenic, prece-
dat de o exedrl de facturi nuragich.
lespezi orizontale, iar spa,tiile interioare erau impdrlite prin
pile care suslineau o ziddrie fird mortar. Totugi, forma
tholos-ului s-a pistrat pind astdzi in construclii rurale
din insula Menorca denumite pont de bestiar gi barracas.
Apropiate de mormintele sarde < ale giganlilor r, dar re-
curgind, spre deosebire de structura acestora cu felii ieginde
de caracter nuragic, la o structurd de orthostali de tip
dolmenic, sint aga-numitele naus, mari construcfi al cdror
spaliu interior are o formd de navi rdsturnatS.
Rdspindite indeosebi in Menorca, amintind prin forma
lor de potcoav[ templele din Malta gi complexele mega-
litice din Anglia, construcliile de tip taulas, de caracter
ffi
%uffi'
w,s,d#eS3S'a 103. ESTERZILI, Sardinia, templul denu-
*S?, mit << Domu di Orgia > (secolul al V-lea)
,t**&ft-# constituie ca plan un reflex tirziu al construcliei
de tip megaron anatolo-peloponesiac acoperit
cu o boltl executati intr-o tehnici nuragicd.
104. RAFAL RUBI, Spania, Menorca,
prima perioadi a fierului. Naveta din Rafal
Rubi, cu spaliul interior de forma unei nave
rtrsturnate, aratd inrudirea arhitecturii funerare
megalitice din insulele Baleare cu arhitectura
din zona continentalX Antequera (fig. 60-62).
105. CASTELLUCIO, Sicilia, epoca bron-
zului. Morminte hipogeice (c. 1600-L425),
anterioare ca tip arhitecturii megalitice medite-
rane, supravieluiesc in Italia in zone aflate sub
inriurirea unei culruri protomiceneene.
7o
IL
uu'e'uJut1roirlpipnlirdJupBplnsdulSluluenrronuurpfio.,ereJgettutledIB'onseuSgtatogeplpJu1oIrIpdeESolnoc'BarslzeiIuztoIuuBerprsTtlsudleIee1ultpdasreuuydrlu)eu(eqde'atrrunreJlsEcrlnrn8IrurUp8iueEauudJrseJJs(eateecoI.JuerDuna:'ureptqouSluerre,qrlrpll:ndluduu1lynnsueruJaepe-ldBEu'erIoszIquIvzptluTer-oull1dsrl
'eletelu B[ Jl]rloau BI ep sJeJaJ] op Bpuolrad ug pcu;
s0 uetn.1ruledeetuEsdpenuirun8m'ar5erodglouarpnpdgdeErirurnrlnslleacol)lVtllrue'ra.rfudi1a'tppzr.ierloa8uul nuelallttpJruJeltlrupa'icupreullarsgulxzrealo6.pou
ed1ir3ne4pun1u(spnpsouulIrsptuu1JlsanrepdkgspcerluurlruuuJood_dIue ep 6oue.re1e14J rS
u eriezgt^I3 Fllol
-zep os mFZuoJq e evJlt EzeJ tJ!'plelueurluotr EIIBII uI
'e.ru;pde ep apqudec (ereln8uetreJ elue3erpe
eterelduroc-'eli,ro sqllol ep pdrr ererd '9971 olnluuIJuupI d_nnpJ
p-eorlenlolql3onlooz-ouJplluB'lusJIrInBcsrlgSp3qunuq?lpos.roPdsIBonzteuzsBsuI1IIWlu'(ogBJ7JBynIlrf-,len0JJ0C9'Pui)JlIppnElFzIIlarnllzeurrneo_zJlrnqur
-ryefa upuotrad urp Fuuoueolluolo:d prrureleJ ep uodurl
rnun EzEq Lr! elelep 'at1og alepsur uorlplrnrlupe-rrze'a.crrgeS_oodderq3
iS eqrcrg urp sosdeqa rS orcnllolse3
arSrerc.raediuurnlproEl Jnnlcf,ntJ.ttspzosSnuJ u1et,rroduaelledtueapzaB.rIdnaUgIJoJ
elunurour
FnurluoJ
BlElueupuoJ
eIIETI 15 a11og aIeFsuI 'eHIrIS ulp srnlrarlqrv
'(esaur rnun BaJBInIuJoJ EI (aclSoloopr-o3llolse eiulrac
JouN E3JEJBJSI1BS EI .EJETIIIIN-f,I]f,EJO IOAEU JOUN EEJBUOII
gqu-nreleopresso{errBo.arIldsxrouSapr 'lpeoplzJeluraluurJozeluarourtrrdnueauf,(o:uIra€euJcunnErFnrSaptU8BdIeJ{eJrn;uBlJreneIn;lulelnun}uuuBeedluuIoEneuJuponolJlsrBuaurra6uIrnlirnprslp;oncenndua1o
JrepBu-uroSrpecpnfrurgozcru'elc8eJoltqIeruunrnaupn uiuelsrxa aundnsa.rd
16 rddaf,uoJ Iaun ale aJBf,
asnp
-ord 'ptoerrp EJBIIInn edeunsap o 9JPJ PlupoellJ 6e1e1uaur
-nuoru rricnrlsuoo Joun BeJBJgtpa n:luad PJunIu ap uiro3
ozezqrqou r6-gs eyqedec dptr,ltreloJ roun a1e nieot3
(-BOJOo1A-OnJOSF'gf)J,eInlJsleezqlurIle]rSaInspcuclealotpcruteuolaerigrlpl'ugp.ccr]ellatueteSlullcJeoolplloJulnealalluodalollqumJoeelaeIanuJJoBEfz,InurqSl
of,rraql ralnsutuad 1npils urp pcrlrle8eu BJntJelILIrB ap re8al
- aFa "t e'r-(rDOJpJnOetpfE,Jde-otOrrlqraOJloeuOJp8te) liuneuilrauucnaeognzllugerururdrrqenIn;ncsJ((IpI6toteu9IlES9lorI1E:^n-z]9:re9ufap57u1Ja'a)oecpruurreueJ:oqqaJrrtrepJneoI3nlreuf,uIrteoeorfIlu,tBellfoIl,uEgprl
'3larQtl
{:*o;j=-A*.r.:-E*-l-r \l
:ezeJ rcJt ptutzard pf,Ilolulul eriuzgrnrc Fr e3npop tnlnd e-s erllolelel
sossrEd sres EelBtrlBlol uI alBlnJsxs JolIJPlOJJJl BzEq uI rrrnlJelrqJe
-
'auropoz] EeJsZrporJed
\ r.rn;r6 u1 psndsrp 'prIniFJ g:ruld ulp elelnf,axe tuIS sBlaABu
rS s1o^{epr drr ep alricnrlsuor '(eo;o11uyy) 6BnIep.(rre3lV(:-nlBtallUll
ulodoJlu od 'aldruer .'lrqeqo.ld
uBS 11 ep
" :..'i.IIY YdOUNfl IS IANVUSJI(-IgW lv -rv.LNaarcco -rnNIZVs NI YCIJI-MSW VUnJ)AIIHUV
:/,l ,i,,
SUZA, Iran, perioada ahemenidd. Apa-
danaua lui Artaxerxes al II-lea (404-359). Pro-
toamele de taur ale capitelurilor coloanelor.
EL
'oJErpdB 3p rS rlnf, ap (alBriuaplzeJ (elEluotu
-nuoru rlif,nrlsuoJ IS 'aiurncol u1 puld egddrrcsul pzes.r
-esuI es eruc ad epcpld BI op tueza.rdrutuo 'plnl aricnrls
-'rurJon)]JoeptrqIBJeIreulEpIutuluudillcoudr.uldl EaellcauuosrtnudoruSr'orrrddul8:.gqguu.rurr8gqocees8cu(F1pIlpe-aap.loWe.lrrntuS
rnlrlsuo: JoA nu eJBJaunJ
-r-eooJldrbroaidspoegculudrourrJrunutJopaileuIqrnpJaBdspuorolBe3Aa'UpJElndof,ulPreaJpnr pEruSJonFJl3reeulllleuqrd.uteug.t'_aSrroorlrl_diaSr6uoleeullrtssuosur1]
rer8rler p1o: rS rolruuJelns e pcnodsap uaralnd puJloageU
:eieiiurrs 5uro3i ue 16 rerpdpo u '.loyrt6e E pulr purrd u1 rS
"p'r.rnied :o1ei.ro; EoJBJopE ulp pullsuoc 'tturny _u er_erqdxa
etetrluporu EO 'euertuelodosatu tola.ruodod eFIeU
' euorurutodosaur rdrzrTrzuc
rnre8etrrluualrrIrBssJeEJlIoulnalInelnJroOdlfe,EJ(rEuJaBtuooJBpZqIuIBqISJIoJflI,uEEJIoA]Innsq..IJuturioeJu;-
-Frop qns nrue1rru €opop1e ap mler plndecgl BI ]ezll€auaf,
rers irn-.lrug a1rdo1u6c 'dplac-atuls Joqnu IEIu B 'lro1ru5d
-pls ap gsEIJ o errp.raeulenrdnluJorf,ospolprSqBooIJIJBPIuuJonpJuocqn(sueu:lnt6ulsaucorpcl
-ue8 rrrrnpupo nlued eJBSaJau ade8rrr ep ouelsls
'rnlnluprgd EoJBADInJ piln(eptd .anue}odose1ry u8ra.lrug ug
Iouq eq{,nJlsuoo ep B prBIrIuIS 16 plaprud Earellonzeg
Sdcnpo.rd ep rolai.rog
n-uFraIa'lBro';etpeprrsrloriranniirluundnd>seezuolrlnprtoupdrSradrnIn'ueSraordireoru.psieure[leeeuru.zderIrwCerun"nJ6lossElprIeInpnuuBc'pqprer'ogJeoeJsanlts(:otqo1duruBulp-e5u6urrrfrunusl,ru8IeeuluI'srBlJ1rrnguolgIIulnIueenJueprlJmll8pnlJlBupr1oll:uoorlonlueueaJ1lueupartaSlelaoupuo3gp'crdronrl.olurulpltaorosieuuose:paledzonluycrueplsqeo(reieotedltu(auruer5rdp'rt<lgllunrselmandne1tpdou]:SpEe(udet.peJqrrusuoenuoteoqpl^4pIdpcJpzuu4aonofnrr,,dypq_8plr
-urqcs e 'ereole.rSru :o1e:eodod royrpr6rur e e.ruSrcnroul e_p
f,ol un tsoJ n€ 'csetuSugd IB.I un ardsap rapue8al rerirrede
BSJns InlllsuoJ B atelrluJeJ JoJFJ
e 6tln1t Fnop JoleJ ollf1
-'JurosfJ,esdurrlnxepgBlo-s8oJBBJpcJporueuaorpnnrleri.repudnrB8ao.rruolul(uplnosf, uud nnurl
ug rur tpseol
-Ia-ulnrnpprAuugeeJuatntuerSrJpoorJupnorutpapeJror'n<utanudu1erai paerurlBttulId'OernpIreoBJul'n6FraeqI:njolrlrlIpuuF;rJ'rernnrrtsASupuelrluotSudtErronnsuuponrllrruq8g_touall
ap guoz o reduzll,tlf, IlJgllolzep Frcodsu qns leluezerder
u ururulodosalq 'aacprrlooddsuerpet-rorqriJeudusolfugrJroulrnJBlIeulsIeoJI€JoIlnsJI peBzJelufIi
'rr{Jal rrrunl ele
cepulruru.JnJngnll6nuuJrrpur$oenue1trory,(r.e.reotI1leaou1teenluaayuJru.ueortpurSzreumlnoddlsnoes3.erlolll4lcoJ a(epupuuoerle::dpInu1oc6
pulznlf,ur
-r.red u1p
eurrsapj
e.rur grgerSoe8 eue plurza:dar pf,Iluu EJBoIJoIUV BIsV
IIIIWVJOdOSAW VUOICEJIHUV
ESIINY EUVOIUEINV
IEISY VUNJ]EJIHUY
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Locuinle de plan Perioada neoliticului si eneoliticului 106
circular gi
rectangular, (6000-2800)
onicelulalre qi
Cele mai vechi vestigii de arhitecture, databile din
complexe perioada neoliticului (6000-3500), aratd cd procesul de
cristalizare a unor tipuri de plan ordonate, circulare gi
Locuintele de la rectangulare, fusese deja desdvirgit. Ele atestd utilizarea
Hassi-aa ca material de construcgie a pdmintului bdtut, a argilei
compactizate, in zone de la poalele munEilor si a mate-
gbgirrnils Jsll rialelor vegetale, in zone de cimpie. Arhitectura locuingei
-{rpa-:yya pi Eridu parcurge sub aspect funcEional drumul de la tipuri uni-
Construclile de tip
tholos de la Tell fcuenluclagriielo, rl.aLtoipcuuirnitecolemdpelesxceo,pbearizteatelapeHaossduinfear,enstlaieliruenea
.l,rpaii11a 9i Tepe
Gasra neoliticd, situatl pe cursul superior al Tigrului, datind
din mileniul al V-lea, reflectd acest proces. Sub aspectul
compozi.tiei, locuinta din sud va tinde cdtre o organizare
a spaliilor in jurul unei curli interioare, in timp ce pla-
nurile locuingelor din zonele din nord vor pune in evi-
denl[ o inclpere principal5 cu acces pe latura lung5.
Lupta dintre tipurile spalale generare de planurile
circulare gi rectangulare are un caracter reversibil, dife-
rite staliuni neolitice arltind prevalenga cronologicd cind
a. unui tip, cind a celuilalt. La Tell Arpa5iyya, staliune
situatd lingd Hassrina, cl5diri circulare iau locul unor
construclii de plan patrulater, in timp ce in sud, in locali-
tatea Eridu, temple cu forme de plan rectangular se sub-
stituie unor locuinle circulare.
Transpunerea in lut a colibei circulare, executate din
materiale vegetale, cu nuiele arcuitq in partea superioard
sub forma unei bolf, cunoscute di4lrsplgi.ntdri stii'iechi,
genereazi tipul de constructie denumit tholos. Rodul unei
influenle venite din zona palestiniand-anatoliand, unde
acest tip de edificiu a fost reperat intr-o fazd anterioard,
sau produs al unei dezvoltdri independente in regiunea
Tigrului superior, cl5dirile de tip tholos, descoperite la
Tell Arpa5iyya gi Tepe Gawra, aparlinind primelor secole
107 r a.- oog - /v1)
o -..\
t"f f-. L^(Jco
- __ii litAicrihitdeicntuMraespoeproiotaadrneilaorcunneooalitttiecipgroi ecenesuo-l
.i O D)Oo-^ de transpunere a formelor vegetale in
argil4 compactizatd gi apoi in cirbmidi
\'n crud5, de cristalizare a tipurilor spagiale
tbluiappzuatatrei,cpuneacpgatlaerarnecuatreiprceirrecbvuaelazrarseiblo9ilirrdeaicntutarnneoguraclaperrseote,-
\:rr',-.--../io^Y\q*
grame de arhitecturi monumentali.
ii I
cv\_, pe1r,0ro6..a{dIaASnSeUoNlitAic, i Mesopotamia de nord,
0,_-.10 (6000-3500). Locuinla
neolitici din l.{assuna (mileniul al V-lea), mai-
cheazi trecerea de la tipuri uniceiulare, la tipuri
functionale complexe, bazate pe
utilizarea unor
incdperi de plan rectangular.
74
SL
'uEqJnolord JaIJBJEJ ot-------t
: :::::se o E[ ueluods JaIJBJeJ n3 ploJIJS€ o
l:::{? c ei ap aJeJaJl ep eUuIeS eleullJd (el€Od
' : 'jj:':'-:E ap rrirzodluos reun 3]rJnlndaJul
:::'::'.:':::j-;-:::i::::!?:,r:::a.Ts:ti1zr?icJlrlsn:''exial1reptoeu'pase1d1aonJcl:1aoaaadqte,.rtrrlnedudx)r'ygteesltodeeeudzpuolrelJucrlpJrdeJrdpndepuprullrJrorperuiocpErnpJreol-sselFsaupeclo8rcJnrce€rl
:: ;:;ig:ard nJ gsnduroo etiereruolSe o ?l ep
'r:::::r:-;r-]ra\:-:d:.;'(:o0?s0]iPe:9:JEl8E{z-'vaC0S(l0E,e\0EII9ga-A)1vedIP€u1tIIvN-r9IIUI1oEeI-TIuaUTc)eSrSEpIo,'e{glAoo0aIlIqrBIa.'dzredJ0VIa6yIEIlA:InuJ1r
(D
B0r
unr'ugnEllllepspsecrpJrratEurrlJ€aI(Il,Boonr83soso3rroJrxisJreEzeBolJ(pdedolIEenulAslrelJanSEedeedus^6JsnoPvdaUllsBB'BrlJzpIJnrIpJap(BnoluBlrdlBtsIsuueJeorlusJrlrrspPJeoulpre8nuJqpn(BtIudIEoleoJeJulpJuEs'razr)laspeISJuiueenlurlrFlunrsJBeruooaJdJlll
a-errJ^iJBendJVulsul'roorflo,rJierSnp.pnsosfeuulqorSoJg,-lItIIuJ3IIunrIur{JoenJtellInlEJElpeoIlIleoBusIuerorlaBJsJBlsFegSpdeJEeSOlnoJSJBddnnsFseiou^eaJpd
ul erBdnJS luls (Iz;,rtu'PmJlFnfl,dnuBlesrrBnlF16qInrlunFJarrSPdIauiurlppeeslaerlncInerxna( p.{aqg.-1a
'eleiurncol oJBJ uI TJFZaSB rJBIU eepSaeladulurol xueIFJperJrpoupldJJsEPTuUES
-JEIBH Brnllns 'enuulodosal4J 'runlsuaurp 15 grr"urgS-J9IEH
rS euuoJ esJOArp op esJseu zrrupJpf, urp ouplz IJrpglJ EI JoIIJnlInr eprezeSy
'-r6?EplSpppt.eFrepnzl(E11rOBt1lc1nOnIurceOuedpneluSIrio-pFcEOJmrOIrFIlFrEnE^nITJrJSdBDlol)JlqlnlBorrepntlESsudAueanoJ6porpFt(tepIlBJI8adSiatauEJlnlqoIeuJgrJosnr,IleBu-ue1dIgerJaxadop)gpIsEp(I''sUF(Al0n"ctsq0uuua8lnrepJe2g,Jd--en01elseB0sytn0eEoF(9tspuIaE)rlxslIroJeeIIOI^nurzIuIJEIrapfeT,npUgdU arIlIIoeuJ
EIErnIrtelntBoIuopuJnolaPrurJonJ'JoEual(lEOruOurugndZu-rOSoO3gS.t'Seuu)mpo?ett:ltratqllouJ8eeeupleuerErulpulnBdSoulrreeudlScooqr
r{eds pnop urp snduor pulg cluef,at reu cuallop 1e ap ;epeog.red eJnltallqrv
1ec 'ptungd uuld op purJoJ o pul^B IgJaA IBIU 1ec
exe ed esndsrp luls 'a1a1erud NPIJg
(eJeos BI plBJSn pprurpJpJ ulp e1 ap reln8uelca.r
(soloql drr ap aiurnool Joun InJol nBI alcJgrpe
ueld ap eydurea
aruc 'a1a1duea 'erup8
rrnueld Joun (BnZpBrqrEedeyp(pptnusauarpnuuoruurleploJdnolfs,eelwlrlJugI
-uutJOJ ernlltsuoJ as ep
el:edse
'puuae8a €orunl uI EIo^
at-nzpuespJTaBsLiBuIJarnspredoJqlEJ'ep'lparsrrueolrrfdd,nusuiro(penlrluulsllunuoooozouxeaols.eleurJtlsuere8'uaelnrlduuuogerullu'zsarolleclooeqddl
c-rcurropJurlpuclrulupldoquslpou'1oiJ1poqu1n61I6JnpploIdzn'catnucr8pelrrrtuedl ouole
etelnJoxe
pJBInJJIJ
a:adprul o-rlurp elrnrFJIB ruls 6uey-n IB Inlnrualu elB
VAVOIUSd IS YCIJSVNICft{d VdVJA NI IEIITVIOdOSAW VUNJDEJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATEI-OR DESPOTICE
sistem structiv, transpus in construcliile de argil[, a g.enerat
procedeul decorativ de tratare a suprafegelor zidurilor cu
i'ezalituri, redane gi nige. Vetrelc locuinlelor erau construite
din cirimizi planoconvexe' iar uqile aveau uneori tocurr
de piatrd.
Tell >, platforrne Piocesul ciclic al dlrimdrii gi reconstrucliei pe acelaqi
c rloloz, origine ammepnltaasleamveantdeateargmeizndarilaopr aormiliaenuen;toi rlipl.aatefodrimficeiildoer monu-
templului inalt > moloz)
fcnplele de la Eridut denumite t tell r, caracteristice pentru peisaiul arheologi!
ristalizarea tipului al Mescpotamiei: Utilizate ca su6struclii pentru noi clddiri,
l,e edificiu sacru eeldeifvicoiirleg-emnoenrauiprreoncteadleeulpceoninsatrlutectipvla9tif-oprlamseticadrteifaicdiaislep.ulIen
lrhitectura fazei aceast[ uzan,td tradilionaid trebuie cdutatd originea tipului
I protosrrrnefiene >>. de < templu inalt r, ridicat pe o platforme, care va genera .A
iulcurile Uruk ;i , , ,'--':
Eemdet Naqr ideea zioouratului.
Sanctuarul Eanna din 110
l- rul locoracgiiuenainnviEzloaeairaceaioiltanacstidnetirctaeuipiiT;^peeilnrapilneoe,rtGarinepacewioulernarsuu,.tlritmsuu-niiatte,oui-apgcrueudn'rseliiidt-ienirneetsaeetruvidoriedaileerbena,uzlindtie.poai
cominpotoziiatietiitaetedaificEiilroidr ucisv-ilaeu9pi irsetlirgiitoausrem' ele a trei temple /
suprapuse, de plan rectangular, alcdtuite dintr-un.spaliu
111
m6aian alungit,^ flancat pelmbele pirfl de incdperi acce-
csaoluerrifaii,ci aeinsctteoirrriuoeiadorieifiigc-iiaineeloractruelaibnulceiieric. caOdr4uiet5an'ltfaiarteloiacdm-eaaxpieuilnnocrctpoermlienpccoiap.zraidllieia-
nale. Acest tip de templu, conturat in etapa corespunzd-
toare eneolitiiului, se va p[stra gi in etapa corespunzd-
toare bronzului.
In faza finald a etapei eneolitice, denumitd 9i <' proto-
istoric[ ) sau ( protosumeriani r, se situeazd cultura cores-
punzdtoare straturilor VI-IV din Uruk (Warka) 9i 9u]-
iura denumitd dup[ localitatea Gemdet Nasr, ilustratd de
as'UezndrilleocEsriedmunsifiicUatriuvki.n evolugia arhitecturii monumen-
tale il ocund sanctuarul Eanna-din Uruk inchinat zeului
Innin. io itapa existengei sale, corespunzdtoare straturilor
V-IV b al culturii de tip Uruk, ansamblul reunea doud
temple de argil5, denumite de arheologi A 9i B 9i un < templu
V
N
109
76
::r:,',E-.-'--i:'-):r-:::.o-':E:::-.!:d:.::r::'zo::nr:;.':!;ls?ria:-:Jraa'rLainalfI:Ir-\{cpEpi-loPpA'uE'(prIVuaJI)ecsnrXzlnElgelBlrUtJllJrlslO"lIosnsV9znIoralTobru,rdBJtJouo\rU€J)neJFEollurnJ)rp€Eue{1noeOSElpplJBdna€sUradsloiJueJonlrJ.eJsa(JlJloo0FJl€.elJo30EtdusI9zoIIJpFu€J.2'Ppz€n(-rI€Ba.ud0n3sgeoJslr0sdAorlaIuli03scIIuJ€€eFao9o3OlJ^pddJ)l fi a-t LL
I
,}
I
I
- , .: :::L]:J!1XA IS AJEOIJEIUI IIINIEJlS€IId B
-:'- o nJ lEJlsezul 16 (enJpBroJugelu3r[
::i: are]Erl ap t€Jaqrle JEp
:j:: :linru
-:---;-:-"::rr:::r?.-:Jr.oirp.E\ru(?raoll-FAzIunI3dsinarJuoaJlrIunj)ldIuIJeXJ
a:"cr.aOe. r-oledoesrnalylnqr''gVcUllA11{VoaCuaAdEApIeo.lZJeIId'I.pIIJou
'r.rnpurSal
-::"---i:::-:.::--::::1:i::::j:'-:j_::.j::.:?--:':-r=:-::-F.:a3:.:oj:r:Elq-rets:tn.JurEeBBqBltlrrauduaJu'teonprttrJl8'aaalultlr:oenaJeeld[ronnJ8€or(,J:rualgreerltdlrlro[eernJllrsdo€e}eoJrleSJEaJepne:dlsJ(erJ€ruro]undrdld3oIuJlprnrngBrpS]rl
:-::_:*::::a ::-Jouooa rS arelylrquts ep runrleu fi--il-t
:E :olalurnJol B aleorJolur rriJnJ r\-I
,:,::-:'-ire,::,:':I::l-:-i1:'--lj[:rn:--r\J_.y''\:p3o:1rriu:1::rd;;Hldd1rrvulu:oas.enearcou.s(€OgaguOv<eOE)FpSl--IensOSouOq<rnSarllSuEax)odg<u'ppegu.'n{0eIarulpIiq€Iaedorr1sr,
w En
':-:.' 'soloqr drl op rricnrtsuor ap ^a/a
:: ; -::r:::::''-':-::ii-:a;s:r:arfdrnaptprllespzqqEnlquss(eaasJpB.JElnoU8laJuxoeEJlcueInt!r.lu(Jesuurllaesll a
:: : :'i :::.,1!rlB 'lllglps JoJrou rniniqruEsuu
::: :
:::*:: .:';:;:sare n3'soloql drr ap aleli
':-,-,,:--f-":;r-s::'a:,,::fir:',::rii-_'|:g:---\.rr:.-':-1:::t:uE--g-oi'ua.JtrH-I\lJrYIu<oIo$unaenJp0eurIornsglfgve,zoupu)l nrenndpBosfrar.f.J.Aruroa>JXaldu-(gIe(I'el6IrdnAr0uulnrXal3eJzl
'acgrceds Jol alrrnpurSor 16 ep.rnpulJlur nJ elsleSo^ aleu
-elEru urp etElnJexo JolrJrpEIJ EJusBId ep elrJeJo JolrnssSns lnJrrzoul
gS aIIrnlIIBzar
E3JBlgrJolEA EI SnpuoJ B JolrJnprz olE euotouour slaieJBJdns :cglseld ynlcadsu
eEBJIJNBoUr3ANUulBIEePUaJpnIBrSrIsd,'atEUEJJJIOBnEIS-JIJoiNl3uJJpdrOl(uXeJargpulu'nnJaelzoJB3BPfu, nnuPBTnaJUJeJpnOlrpJulonrUzJuolIruJuUrdaEoBlIJdarSpeUlBNBdJruBoIA.aAue}lrSNtuEuJrldpB nrlued alg.rpdncoar.l
grga-sBJpJlneBsrdrusJrnsuuFroroJyJlsedBudJuInInJIgrroqfu'aF,tuorllslulJ)seneeIlupuErloesurrorriSiurJnzBeF-VoeJldedJtrmuer€uedloJJFFJfdJll,eduuJEIruBererppJeepleBllFldIEuTEIunrBIrpizeJBaneurJdlB)rBsr8U3uJurJBr.oop]Sl6stJeorEo8lrBxBlpueBafu,nJJrlrpBuBSysJoprlcuauCu<BnrEJsIB.r6drubf3B,ioI:rIEeB.rtruuJpJr
EJntJnJls 'nlqruBsuB 3p rrizoduoJ reun elrJnlndaJur pulf,Jsru
cnrleurerp y .ur 0€
Z ep plrBJB op eueoloJ n3 lcJlsozuI recpJ ep
3un1 ouod un nJ air
riJnJ reun InJn( ul olEdnJB 1
uo]srvcau vcvoluad rs YOTJSVNICAUd VdVJA NI TAIWVJOdOSAW VUnJSAITHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
transpuse aici in arhitectura de cdrlmidd gi piatrd a tem-
plelor. Ritmul generat de
succesiunea de rezalituri va
deveni o trislturi specifici a plasticii arhitecturii meso-
potamiene.
Concomitent, apare gi un alt procedeu decorativ, rezul-
tat din transpunerea in materiale durabile a motivelor
ornamentale ale rogojinelor, utilizate pentru protejarea gi
impodobirea zidurilor de lut. Un mozaic alcituit din mici
b
116
115. URUK (WARKA), Mesopotamia de
sud, etapa sumeriani vec-he, cultura Gem-
det Naqr (2800-2600). ln fazz corespun-
zitoare straturilor III a, b, c zona centraltr a
oragului ilusueazd rolul de dominantd pe care
il caplt5 ca masii 9i, desigur, ca verticald teme-
nos-ul templelor in raport cu ansamblul urban:
Eanna; B -C-sTanecmtuparluull
AA n-u sanctuarul (Bit-RCS); zeilor
gi Antum Alb;
D-sanctuarul zeilor IStar gi Nanna; E-
sanctuarul sdrbitorilor lui Anu gi IstEr (Bit
rlf^' s\f)';\:, //t""-'r-f;-F.ei- Akitu).
rrY
t i... / 116. URUK (WARKA), Mesopotamia de
(.',i::i'.1. sud, etapa sumeriani veche, cultura Gem-
/ det Nagr (2800-2600). Templul Alb, ridicat
)_v_trlit ,ji, pe o inaltl platformh, creatE prin acumularea
I molozului provenit din cl5diri anterioare dis-
!\ ,-t truse, marcheazi constituirea tipului de < tem-
):' plu inalt,r gi, totodatS, procesul de detagare a
\. |)115 < locuinlei zeului ,r de zonele rezidenliale.
\ 6**'
n'
0- 4 !/
4qc
conuri de alabastru (albe) 9i calcar (rogii 9i negre), infipte
situat intre sanc-
in argild, imbraci zidurile unui edificiu
tuarele, de mai tirziu, de la Uruk, ale zeilor Anu gi Innin, 117
avind acelagi temei de a proteja structura de argild, cit si
de a evita un aspect monoton. Procedeul este reluat la
coloanele porticului gi zidurile curlii ansamblului Eanna,
cu deosebirea cd mozaicul care le protejeazi, utilizind
aceleagi culori, este executat din conuri de ceramicd.
ln faza a IV-a Uruk, complexul de temple Eanna igi
Sanctuarul Eanna schimbi complet infiligarea, dar noile edificii, doud temple
|,n faza a IV-a Uruk
denumite C gi D, reiau orientarea 1a 45" fald de punctele
cardinale a celor premergitoare, tipul de plan cu spaliul
interior in formd de T gi decoralia exterioari de rezalituri.
La unul din temple, cel mai mare, rezaliturile alcdtuiesc
o cadenl[ egald pe faladele inguste gi una ritmatd pe fala-
dele lungi unde, un numir de 12 nige, grupate cite trei,
7B
;:-.=; qrmdnse:d as ps'UellplquerlesedrdeJuEeoldJJln(urnl \ 6L
rJl: ::.1-zLrlrs p:n( uJ lrnJol ap rolrJrpplJ ?eJEs 002 001 0
c:r ?gerearzlnr:zeelJ)e'eJleep) eeJsts(FrleulraJluarl -Y;--'
j:: :--:j u Flcuopro \/1y'\
o ep sqcul
u-- -
:cc-''-:-,:,:3:::.-:re'-llen'(.rOruoSellSnruZldl-rOuureOprSe3Zlpe)ritupsaoup-tprlzpJao"lu{{o?Eu-oIozlreelellruounl
r edela 'erure1odose141 'VOVCVA '6It (
'.rolrioerd
::::,-,:' ?:lB as aJBc orlul (af,uluaJuof, \i'
!cntr:-:::;-:':-:::::??:!J:::i.tzlduaeorfy,ualeplaalus(raolze'uaarsop JJnprz
\ ,,,,
Inlnez rnlnJEnlcuEs
l
lnldura; l 'BSauad
'\
rnlnldural rnlnrJol \'.
r;X;::-Xe,:K;-d:EIe:lr::a:l-njg:r:i--ealasrpuaIenlwnlsoaJdnEpoJarscnusolIlrl4ndJ'1rper,a(dVgoouOplenegyldpogresuV4eafrafluea-.'or(gp6tetu6fu{9Ir7e
.:'-:r:."'.ju!:;rsE:'9aaIJJtdBf,rOnrnsnruJuaennllueerzrlelrerluEplJraonnlgJJrr.elrdOntsudanelodCoJpEPuFlnnElEdorllepslnredzuzneulpsJl
-;--1;::'
::3:-6
9; g-.-i:: piurpaSer o ec llqrsod aJBJ <FI) EI
seEr"=:::-j:-';r:!o?"-'l(:f-Orlr-ggEltaZaJ-rprOuerOlsrwuSoeZJl)ondJpouFs"legIppwoeI.,{eSrc-rIoeX1ret.rrZ.rrerIInlnsd
iclrseld
13
Do5rrunJ lcsdse qns unlqrussu"
JoIIJ?rrr
rrrs:glpurle5lrodladnBe:unzraaemlroqresreloIlIdere-EnpesrpurJJcrone.uAassnuzda€reponlllurrIrrr.nge(zsgllepoJarndeiduJoa;ysnuSrecgeuogc(r1seIgcJlllnnnnrlplc.drrrselruerglraFrueddI)l
ntnoodapsu:.rarndsaoruetrrlrs.eErolEuurenSloordJ.od(rsnealcnwzeuyueor8rqarereJee)irugrlclpJ;aeo6qJ.arJe
6Lt 8tt
Joun rS llJ 6oJEodod toun 'eJgrJeds slBJnllnf, llinloAa
3lB sAIsaJJns olnqod IeIiEu
-Frop pundseJoJ aJEJ adBla E^ellf, ul epwpqns es_ pJrBqJB
-eFn-u0IiJEro0etSuJ8ouqer2Brde)BA4EIeuFrBJI'iaEEoloJdrepSeu8E0DaBU0rceu0JrJoIroJuBlBotlFluIrBurn3lJeJuotaoulJlpuuIpnoIIBJdJP^BnJJueeJpJnl!uIIn'I3pelJuItltdBrnsuulBsaro-npJdduuPrlBuarldeEqInJp3I'eeuaflBsi,lBBedEuo(nr('J(aJeOIJnlluudglnenngzdust
B rrJrnlllsuof, 'ecqrlua8 JoIIIiBIsJ rlJaundluoJsep'rn1nz
-uoiq rS rotuBJB IIJgJJnleJd IIJISnsq epundsoJo3 euelulel
-odoseu reriBzIIIArJ rlJpllo^zep E FldBeJl €oJEolFIuJll
(OSA1-OOSZ) mFzuorq
rpsorJed n?s etregJB eIIJnduII
'( uaqcuoru D ISolooqJE 3p elnunuop
-'ruuorJ93IXp9Ix€9rJsElBJIJUIJBa3pls6ZcrIIuDr nluunr€r-os; (3eplBzIZllIJIUBFdrJuFoI JalIieJlrnSJJlBs
ursIlu'orlSuuelpeEOcaJOrdJBJIFO/J?EnJJtlEuJsOdtEtepzeInJlrtusEernallJeuf,BBsInBsrsnJJBInuJIJ-rs
InJoI 'eJEorJelxe oledBJ Joun InDedsB elelapour
-rru3s celdurB IBur aSru IeJl nJ PzEeuJallB IIzIruFrEc e$;redY
pul^e cof,nJf, ap FuJoJ ul
rs YCTJSVNIOAU(I VdVJA N-I ISIWVrodosgw vunJcarlHuv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Etapa sumeriane veche (circa 2800*2600)
* Aceasti etapi este caracterizati prin vesrigiile culturii
Gemdet Nagr, datorate, probabil, unor populatii de ori-
gind semitd, venite din zona Siriei de astizi, vestigii
care
aparlin straturilor superficiale, III gi II, de la Uruk.
In cadrul agezdrilor, se contureazi o dominantl urba-
nisticd determinat[ de clddirea palatului gi grupul de
temple, ridicate pe platforme, inconjurate de locuingele
orfuenilor dispuse dens gi lipite unele de altele.
r Ternplul alb > tDintre edidciile .unostute ale etapei, cel mai reprezen-
Urul tativ este aga-numitul < Templu alb u din Uruk, inchinat
f-riIi z-r6s zeului Anu, ridicat pe o terasd inaltd, delimitati de taluzuri,
cirdmizilor in virtutea aceluiagi proces de distrugere gi refacere. Cli-
dirile suprapuse i-au plstrat intacte zidurile pini la o
plrao-convexe indlflme de 3 m, planul sdu atestind o continuare a tradi-
flilor templului din Eridu din perioada eneoliticului mediu.
Temple similare au fost descoperite la Tell 'Uqayr gi la
Tell Brdk unde se afla aga-numitul << Templu al Ochilor r.
170
ln faza Gemdet Nagrr'se tinde a se inlocui mozaicul de
ceramici prin picturi in frescd pe suport de lut, care
recurge la aceleagi culori, sau prin basoreliefuri de teracotd
decupate dupl contururile figurilor, sursa frizelor cu repre- 120. TELL BRAK, Mesopotamia, etapa
raSiakinkn,a,cdpoiarnensztiriun(2itt3i p5o0e-2cloo1cm5u0pl)o.uzPnilaiuelai tdtuelemlupaiclucNeasnurtaumamet-l-
zentdri animaliere de mai tirziu, urmind ca totu;i supra-
felele dintre ele si fie umplute cu mozaic.
rigoare pusi in evidengl prin utilizarea exclusivd
acautengoorricfol ramecldldeirpiiladnerelcutmanegaulianrceo,nsjuerpdatroaarerea
pfurninclziiildourrpi rfoinaritnetegrromaesediu9li
Etapa sumero-akkadiani (2600-2350) opace gi organizarea
unor cu4i diferen-
Denumitd de unii cercetdtori < protodinasticd r, etapa liate ca amploare.
sumero-akkadiand, care realizeazi trecerea de la etapa
Sumerului vechi la etapa, de mai tirziu, a dominaliei 12r. ESNUNNA (TELL ASMAR), Meso-
potamia de rnijloc, etapa akkadiani (2350-
2150). Palat akkadian. Odati cu instaurarea
Akkadului (2350-2150), corespunde cu stabilirea supre- gdiinpaasltaiet icSapadrgtlonnoiziiloasr,pe<ccteo,nfcliocntusltit'ruiinntdrue-steempprolu-
maTiei principilor din KiS asupra Mesopotamiei. Noua
etapi include faza culturii Mesilim (2600-2500), cdreia gramul palatului-templu, sediu al guvernului,
dat numele unui suveran din KiS, primul personaj care reflecti, probabil, concentrarea funcliilor
i s-a supreme, Claoicmi pgoi zrielilaigiopaaslda,tudleuipedrisnoanEa5nsuunvnea-
ilsntorfaiczaalMSeusmiliemru,ludie, s9filrfgaiztda culturii Ur I (2500-2350).
de faza ranului.
precedbnti Gemd6t rezulti din reluarea unui modul reprezentat
Nagr printr-o < primd perioadl de tranziEie ), se contureaze de tipul de locuinli cu o curte interioarl.
o noui orientare a arhitecturii sumeriene.
In ceea ce privegte soluliile constructive, se remarcd
atit disparigia structurilor masive de argili, cit gi a
<r riem- 1)1
chen r-ilor gi inlocuirea acestora prin cdrimizi plano-
convexe, avind una din suprafegele mari curbd. Fundaliile
nu se mai ageazi direct pe terenul netezit, ci in ganluri
adinci, in care se introduc figurine de forma unui piron
cu capul antropomorf, destinate s[ protejeze edificiul de
forle demoniace.
In structura ansamblurilor gi definirea programelor se
manifesti fenomene semnificative, explicabile prin evo-
luEia orinduirii sociale. Se remarci o preocupare de sepa-
rare a templelor de edificiile civile situate in jur. Platforma
unor temple este inconjurati de un zid separator denumit
< kisu r, procedeu care va rdmine in vigoare pini in perioada
8o
r8
peipe-{czfulrelBpdrjr'earpicerJlalu5ges[ianrlr'ieel:t'rc'rl(ppnelelJd.ncarlpsdlrusr'aqeoecopaJndspnop6zlee3aonpputdeJlpollsueoorlEdolamsdorP'duErl;opnsOolldesJsIBuErluearZlprufIsI,IoInTJeIIurIaIzIBfEiJePI'SIqpBJzEedlIvIddIdBIr'ueaur(;BlusqueofroeIunzlrnprlnqJu8In-rrrqIseslJJu$euoero1dla^eBrrnddJel r1nn1lndrleuapl dnce1iu.raoldeea.reru.gl
'c18o1oeq.le oJepel ep nund ulp elEleJJeJ luls nu 6'retg1
'iFle6rpuero44cripBrn>pI{rVe8_eISr 'lBurgs rnlereos rnlnez
rnlnJeJ rairaz ele es€ro slaludlf,ulrd
ireiur"t 'iucirg
'JOITJeIUnS
el€ pJnllnJ op atuerue-l'errulp5rrpuu1e\Vp p'Gle6sZr6Zn-sOu9l 7ISOI 'plnues
uo8'reg
pirrSuo 6p ari'elndod o
uurpe{{e ela8ar ertpr ep Inp€{{V no Inlnreuns Earurg
-run ur.rd ptem8nuur erse (9917-09€0 RtrE\pe>lIE eoulg
(OgfZ-OSeZ) 9ue;Pe44u edelg
'redula prr6.43s eJlgJ zn ulp sol sxeluoJouuld epztur
p.rep8uuDeJ eurnop 61.rece3ar Ieun BIUJn uI
-FJpJ -JEr'urp
rnfrlduel userai lr(unlor uuld ep truroJ EI
r"i6Qiiir,i+rnl-gpiunual eS 'EIOlseJB B oJen_ul}uof, o €lso
(alu.rnlcet
rdr=-tqoq!r:uF:zla]rJpdaEr rrEIlnlnSz'usuer rdenFJlJdBulNul eFrnlnloePep ul laller -u-OrnqObrupSrZ'ujr),irnrtlnrorlredulI'p€uqoirprse.5rpy"egflpEerprneplulnlirrr_udneodpreuporrlprpizrpukdn-esdarsieplz'ruoISecerlpu'IedJip6ne.USplgzJeEnzJl
plu€Jr€A ap puroJ ueIprrpuFrIEuZOn.r.qnucrq'lcusrlpudl un ap terdolde JnluoJ
ptulJur
eiualpn€ ep <BeA€ pBrFV IIoI EI op
{"S''(OefZ-OSSZ) 9ue1pe4r1e edere e'nalilduerg.utoer'rn'y,1rinienpplldzrnuplnendaolrp'taoerpipi.iroelaud.leind'(Fu.eroleerluniu81runeecrpoeel JnpBxegeuBlnd-Jousoroa-r3leluf',(l'etlluerluu9Il
{!rE €p eluesodosel4J'VNUnNqA'CZt
'liFrru gea1-npeoprpiUp-pru'qpduunelcprBofSlvrSEeItrIl'e(eorlrIeou11I46e1rrudi?6lpl.uurJnncuslrHaspytrer1d6'uerelupQu6g'eeng.rurueepoHug1r )drgresulrpueuo3lIeJnpJorEl.uuennJrDus3nwJIlciSluuuunrpsl €[PJ"H
piueirodrur o prpduc aJBJ olrnJ o-nurrd, IBJoIEI IIqISaJJe
: :.::'r 3lBOIpJp tuls eleJterulJed eprfeds ret lep 'elsn8ul gps op leruug u'.r(aupprpq8dunnredre6repulpuuellpeesujpt uFnIi ulp InrenlJuts
t=:l:Ec3r:.'E.":uourar-r.rd!uo:Idrumnrtdef,laaapflr,II€IJznEecqo.rOel dlaeUueellltrel8rOpc.rtEd$J€rrelonzIJaceuleouSpr llnt raupIllsPerwnlcleelzlgeJl ve
-eds nc nldtudr ep lnJsounc
Ep;:8rt;re:-)i'(gtufEtt:-laprd{ssa{1rvenfqe-vrdaeIlrna)ln'rvaoNz1(N51nnu1NedpQuaeiJiFl,Zu'(Z6e9lIo1d7 nldural
5U 'eIpdIC e1''rr.rpi u'pcr.re3r.red Buoz ul eluedocsep epr8rlse'r ;Stsprr-;lluyelBuaellpae.riguIginrpgleedSIsEee.rprI
pdnp elncsounc tuls IuITrseW rezvJ ele llnr ep oHlUIpA
-.-- 'uBluollqEq II{f,3^
rnplu8e.r upuousd ulp IrEW urp p1e1ud nrlued dnolold
irntrtsuoc e leied lsooe FJ aundnsard ereod eg 'urual ep
rrp'Flonueo1oi.rJlr.crruplulpi1lldnJui"un'ssoll(gjep.onJBpleeaurruJ1ui.jp1elnIDrnleiuet.IueJPpulmrdpde€nirdllstepuIiI(suupq't1uoJalJseaoBsupu€1^uenrnoez]orucrn.o1e5nunlI1pedpEpJe6cJg'nso'naupniulIp1sctplnpueuupdoueonzculprra.de8grrJupedde|rleene1rlpdoJatucrnerocs.eriuoruepIJlnEJuS(eBBrBdeiIAe-sa3aeluptponlIluJorvolncsazeepIruluupSsXeurzrleIospnBn3leeseGo1nus)a3nsppeunJ3JppdeJrEIe'u.1,OJIuUslpaeerrup6BdrePrc1'rrAoPgJ:c5dsnBdPSpu{rnIlIiJeqourade'oluInrpJuuordiJzcSuunoJre8eorpPldrsn.n3oqreJellIcoeluJ:ecoyIdcgqnepel
I
LtdltII I{O'ISJVC!Ir{ VCVOrugd IS VCIJSVNICIIIXd V(MS NI IAIWVIOdOSAW VUnJCAIIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
P.latul din TelI a_ceaste mutafie. Astfel, la Tell Brdk, pe locul templului
BriL {Oact_hoilo1ratue, traegpeelie sumeriene vechi, denumit
Satra de audienle < Templul
e lui Narirn-Sin Nardm-Sin, penultimul rege akkadian,
construiegte un amplu palat cu o suprafali de circa 10000 m2.
d_eSle0pmds,trdeeazciounrtmurelreecztiadnugluuliasr,ducudperiinnzciinndtd,inccudpoegiiroosrigmae-
nizate in jurul a citorva cur1i, dintre care se disting o cuite
pdtratl principald gi alte trei curli mai mici, sub-ordonate
cioumrplioizpiliroinncailp^aclee,leiindciipnetirii.leinsirnatpcoormt pcuuseunsaimdeitnrica,xienle-
cluzind 9i vestibulul prin care se acCedea din exterior.
Comparativ cu spaiile deschise, ample, incdperile dispuse
idnif-icjuurltu5lg.iclourrldiloera, cdoepeforirrme,eocluunpgdi 127
gi lnguste,
S^.pIrne o suprafald ca urmare a
relativ micd.
c_ompozilia de plan a
deo.sebire de templul templelor intervine o inovaEie.
lui Abn de la Esnunna (Tell
el-Asmar), datind din aga-numita < perioadl dinabticl
veche II r, in edificiul cunoscut sub denumirea de < sali
124. UR, Mesopotamia de sud, perioada
neosumeriani, dinastia III-a din Ui (2150_
2050). <, Oragul interior,. lntdrirea p.tt"iii ...r-
trale este oglinditi de constituirea citadelei care
rdciuooprmrriinnadapendtrplaautlradbteaunlurinsetgivcaaills9diiteuteapmtddpmileinnlte.<,,
alcdtuind o
oragul inte-
@\$ 125. UR, Mesopotamia de sud, perioada
neosumerianS, dinastia a III-a din Ur
) (2150-2050). Citadela oragului. Modul de
amplasare in interiorul citadelei a ziqquratului
cu incintele sale, a doud temple gi a palatului
regelLi i-nUgru-Nstae,mfmieua, mcpalree determind he
treceri nigte
spalii deschise, reia,
parcd, structura de plan caracteristic5 palatelor
qi templelor mesopotamiene, unde inc5peri cu
aspectul unor coridoare alterneazd cu mari curti
deschise. (Resturile incintei din perioada
neo-
sumeriand sint indicate printr-o linie care
urmeazd indeaproape zidurile clSdirilor; incinta
mai larg5, cu ziduri groase, apa4ine vremii
regatului neobabilonian.)
8z
-::;,.- ::u: 'nlduat-teled ap tnlnuerSord €g
:- ::-:.rJur aprirpe:t op l€llnzal Inlqrrrcsue
nrdrcur.rd r6elace erar as EInJFJ 9Lt
:-::::--::::::,':.T--,:jrUr:ate1le'dlnrdnrulnapE rJnlFI€ EalrnJlsuo]
nJJPS nrJlJrpe op Iel
-m3-,::-I;iiu,-::':rn:t.s.r.o-trlEa:t:u:srSr-+YnaeSpt'eIrp'rnIzaalea1r'Jc)nlso1nv1dlNr(u;e(Nreu;$ne.a(NoOprS8SOaer;Zlnu-'pzOrrezzSllofnZdc)
'rlurrl
lr1z3l-{axaf",reId\JaeuJ: rirpaesulel!nlJJeelawalnpesIJo}earrnurr}ecg.era8ldloqerrdlaaueallpIiEe.Ilneoucunl;l
runrsuerurp puFurlE 'lcp1d'BJanplBpI UuJJJoJZSuel ls(eedlBeldp eIUIxBIu
l(ZtargJpJ
Seenurlg;Tnlpd:uraotrrn> 61n1e,rnbbgz (1n1 ugp e1e1no ssesoloJ es eri3nJtsuoJ op InlErJetBrrr otse^rJd of, BeeJ uI
'aJeolpruJn
e (co1 15e1ece ed'erirnrls
nr4r"r:terrr"x:rif,[rEnsfer:earrJr-Jr\?nl'uoonul]esresaInplrlegnel.lurpngnalIuanzrrlndeesriaaeuJrlluonEr.cdrdoIInqltlrenpolJlglan]ueiuzIgeecJs
elsloses urp FueruolrqEq PJnDslrqJB BSEeJluI nJlued JrlsrJel
iELEJ rue^sp E^ uBId ap dn InoN 'PIIesoluE o purue^Jelur
9Z'
vcvoluad rs vcIJSvNICgl{d vdvJil NI IaIWVJOdOSSW VUnTCAJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGA'|ELOR DESPOTICE
Etapa neosumerlani sau (-.7:.-
sumero-elamiti (2050- 1950)
1
\ lr 'ri-..
,,.r i (---'t-.)-
i,-.,
Regatul dinastiei akkadiene a sargonizilor a fost rdsturnat .t( -.
de invazia unei populalii primitive din munlii Iranului,
cduincetrreescannioi r2d1u5l 01d9riii2, 0d6om0.iqIanliapalortreasitdueindsuu-dsea
Guteii, care
in perioada
Meiopotamiei, rdmasi in afara invaziei Guteilor, regii din
dinastia a III-a din Ur instaureazd stlpinirea lor, ceea ce
stimuleazd reluarea tradiEiilor civilizaliei sumeriene, ante-
rioare etapei akkadiene. Infiltrarea unor noi triburi semite,
care preiau treptat puterea in oragele-cetdli Mari, Assur,
E5nunna, Larsa, Isin, Babilon, va contura, intre anii
2050-1950, o noui etap[ a evoluliei civilizaliei, de carac-
ter sumero-elamit.
, &quratul > gi Cele mai importante inovalii in arhitectura etapei neo- o
r templul scund >r,
inovatii ale sumeriene sint tipul de templu in trepte denumit < ziq-
arhitecturii qurat ) qi < templul scund ri, in care cella este dispusl in
sensul l5qimii, amindoud necunoscute in cursul etapelor
neosu-o.eriene precedente gi, de acum incolo, cu o persistemg[ in timp
fiqquratul regelui foarte lungi.
fr-\ammu din Ur Cel mai bine conservat ziqqurat este templul zeitdlii
lunii, Nanna, din oragul Ur ridicat din iniliativa regelui Ur-
Nammu din a treia dinastie din Ur. Ziqquratul era ampla-
sat in interiorul citadelei oragului, aldturi de alte temple
9i de palatul regelui Ur-Nammu d(2o0m65in-anctl. 2046). Afrr-
marea temenosului templelor ca
a intregului
oraq, constituie, probabil, o expresie a intiririi puterii
centrale. In jurul citadelei se dezvolta < orasul interior >,
apirat de un val de plmint, in afara cdruia se desfdsurau
suburbiile. 129
Incinta ziqquratului era inconjurati, ca gi curtea care o
preceda, destinati, probabil, depozitelor, cu doud rinduri
de ziduri, tratate cu rezalituri.
Templul propriu-zis era situat pe un subasment format
din trei trepte a cdror indlEime descregtea de jos in sus,
avind respectiv 12 m, 5 m gi 3 m. Cele trei gradene, de
formi rectangulari in plan, constituiau masive compacte,
executate din cdrdmidd nears5. Fegele inclinate ale zidurilor
erau decorate cu alternange de intrinduri gi rezalituri
plate, delimitate de lesene de coll, mai late. Poate, pentru
a evita impresia de strivire, pe care ar fi putut si o dea
suprapunerea unor volume masive, autorul ziqquratului a
curbat partea superioari a gradenelor, ajungindu-se la o
sdgeatd de 11125; de asemenea a dat pantelor inclinate
in partea lor mediand un < entasis ri a6 t/tOO. In felul
acesta, liniile dreaptd, vertical[ gi orizontald, lipseau din
arhitectura subasmentului. Trei scdri cu panta abrupt5,
formind in plan un T<r D, una central5, dispusd frontal,
celelalte alipite faEadei se intilneau in dreptul terasei pri-
mului graden la addpostul unui turn-pridvor, pentru ca
apoi scara mediand s[ continue urcugul pind la ultima
terasS, unde se afla templul. Scara, puternic inclinati,
accentua dezvoltarea verticald a monumentului, atrigind,
totodati, atentia asupra componentei sale finale, templul.
8+
Sg
'esloul(u -FJuI 'PJBIndod e.rnpelrgJB ulp ele^IJep slaqtuB k rnlnez
::r?:"pl E alBlcld rsri€tuaursuJo eSJourald eBiJunrrl)icaolrlqDJBISutrBItBodridoarcluuol c(psoupor8Brlea.lrElrlSunPJErIBuIJpgluuoluJauer3nuBoseluJ
L-: ;{rurq-orrs eJnlcs}rqJ€ ul rs rlullrul rf,edsB
3r-i;:: nf, Pl€JO)ep etse mlnldurel PluecEIpE
+?-r-::rrol l('(r0-E89eIp-0E88lruI)etuoEdlousoeilwqe'qIuFvIiclla^ FltS 6urnlsece BrilzoduoJ IJo Ier ap pJJed pPluedFeJVIn'lFBuIEBldJe'tluen:nstoeo1ue
tIJOp rJliqns reru Irnplz
'08I Inldtuet
ulp FfeJtsPd
BpBorJed IIAIJ JaI3BJBJ nJ elisnJlsuoJ €3lun
:?€;; :rxFou TapBorJed ?ErJJrsnspva1ll6qlFeJIuoUl IeIIsI-nEpIauJlCs r'otneJBl1eI6ndJroIufsneuJl'pcnnyusdIuS'ErelnlloSfe,oplBtuJIBJgnIJoIPBzIoB3pl3'plt3unar.slrldsnluTJolucepardEep'Buerrrrrlsnln1ps1Jnn'lrlnpl'nneJSlmles:olof
?:-::?;t- IIrp Jolel€lEd
1-a: a:€o1odrl ales elrcllsrJelc"Jec cdllotoJd sUunuFg
::. :;::-:z-1L:lpdarprE(Iu{ouprBpSe1qnurerE1en4'rrll6uearpdpotedtseos8ueaaxealeucu
! InJolBuJeAnS arrp:^ ep Euunulg BI llnJlsuoJ plduraa ulplerUlpISep-n^Synglndluar8ea;r
ii;:;lr::;:::;':-::::.:'i.-:.?l:::i=aqo::n:enwtt:eEaJ'IgnalEa-lld\edredp'urrreJi:crauuJ,lrrroo:udrupen.nrurpiBru'1rnrnnIu.cplrJnneocupJeenolJqos€a€npuo,srlrnleassaroulep1nuznuiruc.urrnJenIto(Ecslerouio€gJl oII.rn]Bl urp Bdn ed (cr.rlerurse 'IJnuJnt pnop eJtul 'r8un1
ptesuldrue e.ra nldurel u1
:;-::-'::'+l ,:z't'a.98J9llnI-u8Zr LI€Druuru\-II-FtBuztrtlezemt 'llnlInnt}eBlIeEdd EeJBJluI 'eluoJBrpe uedFJul ep ]BJuBg '1e.r1eurr.rad JopIJoJ
telgpgle)gu'uee1oludooysalq1e4q1 ggcaa
c0o€I9lIIE- 'IUVW 1nte3e.r osou-oule-8nrolrAslSuleeuIrFrpp3fpx,sJBlzBusl-unonJlIdnrSi.eFrlrurddrs(oooJ(prfres,uduelrEnulte3sovn1os]1ee'eIerllnrJn3snlpr3ndSuloddtuJseuurolreplneaJpot'lEen')FrIlIlunEnreEuIeOlsBzIBuunIIlsflJpiEpnIsFISurlBloeoIlJullly3sqi]sJ}lnJnPoBp'JlJlBJel{sEu'pupurJlfpsoel3s3urplorll_onpodPlNnnpsareurpzupl
'6ZI 'PueqJS rsErese urp uBId EJ
:::*;:= ':opzmo8reg e euelJerunsoeu IaIlsEuIp EATJOp 'tunpd Jnluos un-Jlul eleldulel rs uJ srqsul 'lelep nurrrrBN-rrl
s ::zl FEdIurapprurz[Eaar JJdeurtr]EJl?Ign€unrnelnleluerr.nrnbbpl8zneap1ee -Elrf, E pns ep BelBllluoJlxs uI lBnlIS 'nurure51-r11 mleSaJ 1n1eEe.r IntEIPd
rmnlplrdn1urruae1readyee1'11€11ryrszaa,SreutEldlu'ueuentuuoopl
:r--;T :e:rez mJnle8a; rrJntf,euqJe B aral{eouno InrEIBd 'eJBorJslur ounJ o n3 raiulnsol IeIu-eqJS e IJo EA,ellJ
op eeJEledoJ elsBounJeJ oleod os 6mlnlEJnbbrz uur(eard u1
=:::"-;:.-'::aqt:zer
F $i:s alapdrcurrd urp €un elnlllsuoJ IJ€W
:,i:..c!' (0€Et e0g88uIe) luoEdlousoallql4eiqT1IUqcVe,Wr 1n'81ZeI3ar 3BlpsoerErnrpSnrrutsnttusI'p'3mulrn5J1nBlezislot zIIJIFBJnlslpqdnplrqrenqpold;udre'erluEurluseelpd
roilr-E ap -
'elsn8ug rS lSunj IJOdFJuI oJIFJ as-npulzlqJsep slES elIJnlEI
'ruolnr lBIuJoJ
urp Bun un 3p elulnluocul eledBJ If,UIJ ulp
n'rnoylJnnleu.rnubnbrzBeeA:uurlIaueSrdu'FruNpInJ'rJS3nPBIpnurluunSerPBNrJ9orJoIalnrpsJozIInJlIEenlAsulIIpSuoEIpIUlEInInIlJldIFS(JllSonr
rn uro1lgpezlep8uld;tur1ra;6;
nuueN
eJnspru ed rrlezaurn EoJBnJEAO n.rlued ueJp 'reupt(1oo8;orJS tecn( g
FS elBuEJ
elel€uodueru pc pqrsod elsE 3]BZoSB
n-JBeJlaulPBprIIu6peJeFuJeuelapsuoalBpluSopztlnJloueecllJonplBIJolJs neclse6dotl'sea1;ul1en3pa.IrJneIpq,Jr
aJBJ ul elBluozlJo alBu€f, op lnlPq
--FunJIuSEBruJesBsInSpOoJJElu(rppFlJtuspso.lspncJ op mln^IsEru E PIsJsrBI ueunrsa.rd
BInUE es B nJlued 'lJnllluze.r nJ lBJoJap JIun Iunlo^ un
ep lluolSour 6n1cos
EuJnleetdBJIlB'aJrIpeoIJlpES:JeetuGa.nrdluurrliecnlq.r-llsnuo6Je8EaIr {nrn ulp uluul
r6umlece errDedrur
urp >lnJn BI lBlnsexe 6uruu1 Isilez leJlpep InlErnbblz leigez 1n1e.rnbbr2
'.ro1e1dural e co1 r6elace ed ericnllsuooeJ ep rS elelourap ep
rBBns-lsJnBsnZauDc'leouJrofd,uzoIencrldulelllunuegzzapelulSdtsdsoJcJrBSEnIntnoulaBsJ'EsnsabeJbonrvp8Fqgdet.eruprreri8rdpneqscuuElosncllnlruelneuddn
JolosuJet BeJEluBId ep rS ptenrueJJu BJe BJoJBISW '( Int
-uFupd no EuneJdIuI os E elds > pulc uI pulJ ulp EJoqoJ
oJBJ c>lnpJelq uardns mFoz B eJJBs 1$unu tuuusep EJe Ie
s'gnpdrururpo;3po'peydprureedr un nJ ptullqour 'e.radpcul p.rn8urs o-Jlulp
'tnlnaz uiurncol EEB os BInJPJ InJJI^ ul
alotunru erndrqcul InleJnbblz 'pirzodns Joun IuJoJuoJ
ncJarz1Jultce31sd'BPI'JUe}BoSIlEJrBqoIApBupE[ JJE(EuOI n(INlllnJrqfA,uPna]JF(}tEIBNeTllBIIe9JJUllIEZ1uJOPePp]IeT1JUeFcpJ'PuF3rprt:NudJr
feculd
-9JFJ
:elBJolos sJo^rp nBJe rnlntBJnbbz e1u eueperS IeJt eleJ
:LldI\II XOTAJVCAU VCVOIUSd IS VCIJSVNIAA}Td VdVJq N-I ISIWVJOdOSSW VUNJ3AJIHXV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROToISToRICA SI EPOCA REGATELoR DESPoTICE
131
131. URUC.Mesopotamia de sud, regatul
babilonian mediu (cassit), (1650-11S0).
Templul lui I(araindaS (c. 1450). Decoratia in
ceramicl arsd a soclului reprezintd una din
premisele procedeelor decorative caracteristice
arhitecturii regatelor neoassirian gi neobabi-
lonian.
peri de formd alungitd sint dispuse in jurul unei sdli festive
gi a doud curgi de formd pitrati.
-lrhitectura Mormintele etapei neosumeriene au ajuns pind in zilele Constituitd in Anatolia, bogatd in piatrd
fonerari noastre prin faptul cd, ziddria de cdrdmidd folosea ca liant cgui levmarnia, n9tienleordsaulleSsiririeoi,gairmhitietacntunroa-hhiittttiittii,
dezvoltati in secolele XVII-VIII, a fost
asfaltul. Spre deosebire de mormintele simple ale dinastiei beneficiard a unei mogteniri culturale locale
f-a din Ur, in formd de strdvechi, cit 9i a unor contribulii rnesopo-
pu1, ele au aspectul unei locuinte taapmoiretnein9iisintdoorieauroapreheitneec. tuPrriiinccipoanlsutldloinr
babiloniene cu o curte elaborarea structurii cu schelet de lernn
centrald, inconjurat[ de diferiie gi umpluturi de cdrirnidd, ridicatd pe un
aspuarlisi. iUlagpileisl;aiznuilgi.elUe neraeuxedmecpoluratiel cu inrarsii din foi de soclu de piatrd cu orthostafi decorali,
constituie zreilliueai tddedetippalabtiet-lehilmaninioitcrea,ns9rinaiscdomarphoi--
mausoleul tecturii noului regat assirian.
celei de a III-a dinastii din Ur, aflat in imediata vecindtate
a incintei citadelei, a cirui compozitie se bazeazd, pe relua-
rea aceluiasi modul oferit de structura locuintei.
Arhitectura regatului vechi babilonian. Etapa primei
dinastii babiloniene: 1830-1530
Statul neosumerian, condus de cea de a III-a dinastie 132. IIATTUSA (BOdAZK6Y), Anato-
din Ur, cade, cdtre jumdtatea secolului al XX-lea, sub tnIuiao5,ua,r(es1g4-5aa0ted-el1ez2vh0oi0lttta)i.tteCpeavpeuictanhlai te(h1r6iet5tni0lial-o1ccr4i,d5e0Un)taa9tt-,i
presiunea elamililor, iar oragul Ur este distrus. Meso- pornind de la citadela situati in partea sa cea
potamia este invadatd de amoriti, care se constituie in
statele-cetdli Isin gi Larsa. O dinastie amoritd, proveniti mai ridicati, cuprinzind, succesiv, patru zone
despdrlite prin ziduri intermediare.
din Akkad, se instaleazd la Babilon, constituind citre
1830 regatul vechi babilonian. in jurul aceleiagi date, se 132
va forma, in nordul gdrii, regatul vechi assirian.
Datoriti pozigiei sale, aproape de confluenta riurilor 0 ia|
Tigru gi Eufrat, Babilonul puiea sd conrroleze intregul
sistem de irigere al 1drii, cit gi traficul comercial. Sub
mai important suveran al
Hammurabi (1728-1686), cel
primei dinastii din Babilon, statul babilonian unifici
Sumerul gi Akkadul, cuprinzind intreaga Mesopotamie,
Assiria, Elamul gi statul amorit din Mari. Pentru a con-
solida unitatea statului a fost impus cultul zeului Marduk,
declarat cdpetenie a zeilor. <Codul lui Hammurabir,
graval pe o coloand, de bazalt, care urmlrea sd consfiin-
86
Lg
61nuo.r1 sndsrp EJO oJ€) ul 6eJedp3ul o Eeprglsep os 6pns op
6p8un1 BS EJntBI ad 'alnseJ IIuoIuaJ3J Joun BeJBJnSgsep
ntBeJulteuOueod'rriiJc'InquuJryqBoon.lurodepu(oBsdorIAnuJoJoJsn['epuFloplsrJooa]zBlarZpdruu(.BrrerBlJuporuornuJeorJJIenaJIpnolrncJeteBlolIuBoduJlIuellp?
'.ropiedseo rS JoluopBSuqIuB ]Bullsep IBJeSUEA
-BJBJ un 'trrpspr eJlE3 6ES ESuIts EI pul^B flnqEsezr un IodB
rBurnuJJocF'plE]l]nrqle-JodJrJsEEpJ(nelJrollsrqsJyE urp
urp 'susrJrssE aleJEo^zr PUJJgB
BJnlJotrqJE nJlued pJIlsrJ
(Ie-onredeprlfrliue,zBprdooJedsu€durJnsroBcenJprFuzJouJonnuIFel lE.uerrdarBpzAuerErBuJl drn(pperlllJBBrrnuISueeceJ^adJnez]eepaippeucnwr6(po!ruxeepDt1Slu!on1ed.JJ1rBu-1ucJ[!.JoqIIonrEl)ussSaoBJFJolqxAJlorVeSrupue'EpnJPiJuedIuesrs';uJppnorrrdgJ.rsrdoruplgll
6aol.{srEderggrr'BrIuIWogJu-lVuplppEl'Ieuupllpisfu,d-nlIduJ'EtlqpsruriBlqeoNelulsl3Ieonprslda(BuodiBteueIlrldeJpoouessnuletoorpJle1depncupIornqrplleqleAallzrnslqBozeoIeeepJJ: ulp le8er IJEW
6sel-erpntus8pJeneals.lurrrctpourpJonrpSrl6urnulrn.rrruuepqzrJolelpet-6ulrlereruloepuUrpgleEzullJEoFoSardJdpJornoudlpelrruJegnrrturpnrpurrlzpJsreroeuItauler(JrnuJ.nrlrelns'ByruonySogFuurruu'rroopqlElsurIeJqJBnnBguDregeueJrrlurueIrno{euJllHBurVqJIEeoeqddp
Intel"d
::r::::-;-::s .auzodop ap 'aJrounu slelEl€d n3 'eJeorJelur rirnr roun prn( q eluzruu8ro rred
( rrJnlueJ ii erirzodsrp
:'-:,::-;--::-.-:*:l;s:-:J:;:jr3:?::l:r,:-::'=ir;r::-::lepJ;nslosre:Juazlu3-rEn.rtinuJra:rJrgduoeoJllnruedJ.rselpsItnneluniJo:line.ndrcnldel.Jl1tgeu$ezdeelseerrlldruruilr:eerrnplJpuclls.alr,lrcrSaunrcl.u1pernrlc1sp1elroEe.rrri
-;n=o::t?r:-:.f::nJ:sl.e':t5ni a'diratutu.aErtJruaIorlelEIreeswV]BrJ,l.Vu(sOgJnO]naZ1;IUV-Oatuigrrpl.lf.e)fdr6lwrtroycl -Frul nr'psm ppnuprpr op lliupung ed ppnrc ppnuprpr urp
elelnJexe elerlrruBJrun eiurncol urp eleruJoJ 'esuep elrnJls uollqeg
-uoJ oAISuIu rS a.rupcrpuad.red rzp.rls op puruJt o nJ ueqJn $!p sa{raw InrellJEc
lnsei un piuaprla uI r6ntot snd ne so{Jew InJor}JBJ ul
eEtJennlpreeJlraqraepernrdlpsdeppga'apJ.BrrJ]6FSuergrFeSgp6JunospruqeuqgJnmEFSrre{rJnaDAnrJloslFrzS
ug pund
"::::: :f-fir?ta?ulrrpureolpl ErJrs ul 'Qep1y u1 n-uBnndsueero-rcecI(netceDrulse.rpJiutoalperdnee Ie tBJrprJ ps .lop3oloeq.ru snured
::jr:: Bnop e) rorJeluE pl€lsolE Inlelrtr ap ereerc spipr
-lnrglp rS tlc 'punSulru o-rtul rra.rlpezlau6ruuJEserauJruIFroJJsauperlrn'(F86u9o)l
::::':::l ruepq-rrq drr ep
:r=n eiuazard aEuBslp e5 .alrzodap rs qIJeI{JBuuaS uerJrssu rnla8a.r
u::--tlro:;;:::-u--.:'::f:'::nj--s::::oe.n?88ftrsaSarrBr:idlr.nosu:rte€lsollduelpoegelu:lpr.vCg;1reJ,.8(rVapO.pgrOifne, iZfuefIprV-nOxEcooglldllru)ur.oSprpcelfrmugnl -rqeg nrpdnJo eruJn u1 cnrzrp reru olrJeJns ep.ra8n.nsrq
'rricnrtsuor n;lued edulslSay o
rS 'plepo1o1 'uapa,ra.rd 'cnodsep Flnlels eatezrue?to gcseei
o
€€t ,fi-.---_--t
j --a;'iII uotaJvcEu vcvoruad rs YCIJSVNICSUd VdVJA NJ TSTWVIOdOSAW VUnJCAJTHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
accesibil[ pdntr-o scard rotunjitd. Cea de a doua curte,
cu o form[ apropiatd de un pdtrat, deservea apartamentele
regale, situate cdtre nord si nord-vest, arhivele gi gcoala
de scribi, adiacente laturii de
cultului, dispuse cdtre sud. vest, 9i incdperi destinate
Templul palatului Templul, o salS de ample dimensiuni terminatd cu o
din -Mari niqd in formd de T<r ) cu rol de celld, inrudit prin dispo-
zilia intririlor cu sanctualul strivechi al zeilei I5tar din
Assur gi cu locuinla de tip nordic, era accesibil din curte
printr-o incdpere intermediard, avind pe mijloc statuia
unei zei1e. Statuia era vizibil[ din curte, probabil locul
ceremoniilor religioase, prin intrarea din axa transversalS
a acestei incdperi. Zidul perimetral al curtii era pictat cu
galerii inconjuriroare,
fresce in culori vii, apdrate prin
prevdzute cu paravane din rogojini sau din lesituri prinse
intre stilpi. hit1t3it5.(1U4A5T0T-1U2S00A),. Anatolia, regatul nou
Gangurile prin care se
In colpl de sud-est al palatului, se giseau incdperile accede in cetate constituie, sub aspect funclional
gospoddregti gi magaziile, dispuse de o parte gi de alta a qi constructiv, o formuli utilizatd gi in cazul
unui lung coridor. cetdlilor miceneene contemporane.
Clddirile erau lipsite total de ferestre, inciperile fiind lumi- hit1t3it6.(1U4A5T0-T1U20S0A).,PAonaratltodleiaa,ccreesginatcuital dneoldu.
nate prin intermediul usilor care se inchideau cu rogojini ce
se puteau face sul. Tavanele aveau grinzi de lemn, peste 137. YAZILIKAYA, Anatolia, regatele
vechi (1650-1450) 9i nou (1450-
care erau agezate rogojini sau o impletiturd de crengi, hittite
servind ca suport pentru un strat de cdrdmizi tencuite 1200). Sanctuarul de la Yazilikaya este rezulta-
cu stuc. Apartamentele regale qi inciperile caravanse- tul asimilirii spaliului a doui vdgluni, inchise
de cl5direa unui templu, ai ciror pereli de
raiului erau inzestrate cu bdi, previzute cu un sistem de stinci au fost decoraEi cu o frizd sculptati cu
canalizare. Apele de ploaie se stringeau in tuburi de cera-
mici ars5, fiind apoi evacuate in ca-nai. scene figurative.
135
88
6g
r_-a 0t ) B'roepuiersruseocseIIeJndIJa;o]IpI{.JrErpgEloFJIu]seIJJOBIJJgBIJpuAJ o elnll}suoc elueurelsod
O>' 'lercads poru uI lutnl
-exe ppIupJFJ ep AISBIu un pupuezerder 'esn.rlsrp IJIpFIJ
1JonulunalJuoulrlJsnotdse'JnyrdrJrupazrrlulnnInrlSEUunzeIJEeotspe IEIrr nu rnpldural
tEIuroJ xalduroc un
t1eu1 re.rnbblz un
1 nzlz?ttn; ela8ar
'ote1trendJutsnu-o.nJurup pultuezardar 'piutpeSar nzyeBg;rny-.rng
uirue.r8 u1
'eltssy nc ulp 1 nzleSpnY
glentrs'(gr-I[ -reby,) nzle8lm;tr-rlLq'ropirssuc uptrdec u1
1n1eBe.r eiu;paSeg
rrn8g cselsodgpu 'lluul JeopIIaeJuunlns-eJJtJunlsaolElBnJf,l 'euuutn
aruc e6ru leJossp
nldual Inlsaou Iu EsrE pplurprpl ep Inl3os
atsa .loprcgrpe ale eldurrs olelunlon nJ lsuJluoo u'eIlu'eallsqlnxpa
-ard
rp-Jnrnei1upJoen3cte'nredJrBceopup1EI1JoaolrlJsoBF-q.nreolupppEatpupJuoIruJuJueltmI€sllplEEJllBIBBJJul culupUxlseosmuo1lenuprostErgdnlpluIaSneBoleIpJJ
-'nElJietudrsnuf,I'pJterq8rul neps-pnrpuulnSruqu8duxnerde6lrep(ep8auprroru; noloeJl EunnFSB3InPuBluIldz
puuea InJ€nlJu€s
u--erll.pardl (reursougu'drep.ruenlo)olerlu$uuIoJepIpgparrlonrqlneeaspozxemapldlenulrdreosnct(rauu;nee-csJnlBuldlluueIrsauurIr.ruudnl6aF{sn?eIropllSIfr ulp qepul€rEx
qBpurBrB) ela8er 'eal-Ax IE rnlnlores pu6rJgs e.rdg
1n1a3e.r lnlduraa
'$grr1uco1 arp 1(6rlrnrdron;d'.r11 eleSero ul elr]JnJlsuot aydual.relur
elaun rudu 'grnDelrqru u1
op elrn(olrJd IJnlpsFJl ru rSeupd urlap rrirsser
op Io^ru un e1 riegy
('ru$onptqoulg'emuaFrruqoJlerqAeqJ-oorJJaaJruunI sarIiIeJznttllrnliJo
-srxe (( nrpeu '0gII TS 0g9I IIuB enul es-npumlrs es uiual
D lrlunuop alse rirssec ap
ueruolqeq ple8er
teerf, IntEtS '(OStt) plISSpr EIlsEuIp Eplq3ll B^ InUBIE iBI
p'(eua;cl-ApuIXldp(epnluoucatosd)o.srcetll,e{duuulruFrtoupuuqrnusroepp u(e8ap BA es EIrrssV
ei.rog InlpsuoJ JoA
rc-cdepzr.uesrrdstuneecerrrrae'uppluueu'rrapr1urntorluupiruequluoeardqneoolaestledls'weeraurForlp-lprI.nlrResIncBounuJIInroelenlpdprueuo.qlna1IJlrguulzeeuplauncJllolg'3tlumtptattupoessponuadlJotnBpdsJ:
edepdod o 'rrirssec Frgo.ld g.rnpunfuor
'.pqtururreqrrsse ug iueluldpts ezapllosuoc rS-ps lrSne: nu FlsB3sE 3p
Gpln(u1oprqyeqgrnll4IJJeJrnnlJeSneur r6aq 'BIIolBuV ul nu rrirutq
Eerernpuor qns EUB os luls JoJpJ
'royirplq E
'gtSI
mrnllnuIeuIls1Bnu.rInp( urp.'yirpadxa reun pzeeJolup os rqBJnIuIuBH
u tS ueruopqeq ru8er mFIqJeA earrSnqg.l4
'rertuelodosew InpJou uJ
rS erloluuy u1 esunnpd 'rirssuo 16 riunq
-opur ropriurruas ourloJ a1 lueuodtur Io'{1r ruunq 'euedolne
'ual-IIAX
IB InloJes urp eJBoIJeluB Iarsv IIJnlJolIqJE €IJolsr uI
e$uuprop (Ogf fn-rpOeSugry)u."rpoogil;lsqseeqc
qns
gn1n1e3e* Ernlrellqrv
lBruJoJ xelduror rnun o'l(uIp16qs(trIu)14IIJEuI1IF'.Iruels11'areldiruerzepl rnaldl uularpr
rnun ele rS lurnbbz rnurr ellJntseJ op pleJtsnll etso uEIu
-ollquq rqJal rnlnle8a.r repeouad e tlno ap ErnFalrqJv
i.--:,,-- xo-IEJVCAU VCVCiUaa ts YIIJSVNTCSUd VdVJA NI ISTWVJOdOSAW VUnTCAJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE IN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
Palatul din Un tip de plan aparte aparline palatului din Drlr-
Dur-Kurigalzu Kurigalzu, situat, in apropiere de complexul mai sus
amintit, in actuala localitate Tell Abyad. Avind o compo-
pe un
ziEie bazatd palatul sistem de curEi interioare, inconjurate
inceput
de edificii, a fost de citre Kurigalzu I
(Idcd. in13a8I0)(;1i1t7e6r-m1i1n6a4t)i.n_Intimcapdurlurlepgaelalutui lMuiarsdeukre-Ampaarlc-l
prezenla unei construclii cu destinaEie neidentificati, deli-
mitatl de ziduri foarte groase gi bastioane de coll in form[
de turnuri, inzestrati cu o sali mediani, iniflal supra-
inIl1at6. 138. ALALAg (TELL .ATSANA), Sifia
de nord. Palatul lui Yarim-Lim (sec. al
La inceputul secolului al XIV-lea, regele Kurigalzu I XVIII-lea). Scheletul de lemn cu umpluturi
reconstruiegte templul zeigei Innin din Uruk, iar pe latura de cirimidl, coloanele cu baze de piatri gi
de sud-est a incintei sanctuarului zeului Nanna din Ur fusuri de lemn care se ingusteazi cltre partea
reface un vechi edificiu de cult, aga-numitul El-Dub-Lal- inferioard, motivele frescelor gi tehnica lor de
Mah, folosind ca postament resturile construcliei pre-
execulie, amplasarea la parter a magaziilor, iar
existente.
la etaj, a apartamentelor fac din acest palat,
Cunogtinlele actuale permit sd se conchidi c[ perioada allturi de cel de la Beycesultan, un predecesor
dominaliei cassite asupra Babilonului a reprezentat pentru al palatelor minoice.
arhitecturi o etapl de continuitate gi de legituri cu eta-
pele ulterioare.
ARHITECTURA HITTITILOR
Triburile asianite care locuiau pe podigul Anatoliei, in
Siria gi in Mesopotamia de nord, aparlineau aga-numitelor
populalii subarite. Numele de < hatti D apare in mileniul de13n9o. rAdL, AreLgAagtu(lTnEoLuLh'iAttTitS(A1N45A0)-,12S0i0fi)a.
al IIIlea. Astfel, se gtie cd regele Pamba din Uatti a fost Palatul lui Niqmepa' (sec. XV-XIV), rezultat
un adversar al regelui din Akkad, Nardm-Sin (c. 2300). a doud etape principale de construclie, are
Civilizalia hittit[ se cristalizeazd dupi ce aristocratia
unor triburi, venite probabil din Tracia, gi-a subordonat intrarea tratati sub forma unui bit-hilani, tip de
construclie de provenienli siro-hittitd, avind ca
populaliile autohtone din Anatolia in prima jumdtate a element principal un portic cu coloane, prins
mileniului al IIJea. Hittilii formeazi o confederaEie de
situate in regiunea intre doui turnuri, urmat de sili alungite,
osruadgiec-lstaatpeo-digNuelu5iaa, nKautoslsiaanr,, Lsltartitbui5tua td- dispuse transversal, cel mai vechi exemplu
de drumuri comer- atestat pini in prezent,
ciale care legau Asia Mici cu marea Egee gi Mesopotamia.
Istoria hitti$lor cunoaste trei etape distincte, corespun-
zdtoare vechiului regat hittit (c. 1650-1450), imperiului
sau noului regat hittit (1420-1200) gi regatului neohittit
(1200-700).
Aproximativ concomitent cu vechiul regat hittit, in
jurul anului 1600, a luat fiinli in nordul Mesopotamiei
statul mitan, (avind capitala sa pe cursul superior al Eu-
fratului, la Wassuganni), operi a unei populalii de ori-
gin[ asianitd hurilii, guvernat;i acesta de o aristocralie genti-
lici de originl indoeuropeand. Apropiat din punctul de
vedere al culturii de hittigi, statul mitan va eclipsa statul
hittit, jucind, pind in secolul al XIV-lea, un rol condu-
cdtor in Asia Anterioard.
lfn nou regat hittit este intemeiat de regele Dudhalijas,
iar succesorul sdu, regele Suppilulium{ 6ZeZ-n+Oy
cucerette Siria de nord qi iqi supune ca vasal statul mitan.
Cu acest prilej regatul hittit atinge extensiunea sa maximd.
Pacea incheiatd in 127L, dupd, un rizboi cu Egiptul, degi
9o
T6
'rs3uus
t"x=ra,:-T]\:r::rr:-arr-r.pq::!3Jr:'romnirersorns'aplsnrupotrElutfsuI,BBslrJdozlasI.eJE(dpo'eOcnoJllteJZJFu-oOozrd€o9'qEzuVroan)SrelXnIlIdlJlIVlAqESIoUlrIeeEe'zfIuIfeqIfnr-Illrnneqsll
BrnDelrqru uI luzrlnn c!uDM-t!.q t1rlnuep erirnnsuoc ep ruBIIq_lIq
-p-1udipl4odglru(neattlneestouulno6Jfn,oBBsJo-ps. uaEllJellnr6t8enr.ls-regoJe'lJscErBtuIJItnneluJlnOdl.utlqerJouB1lluuao1fpael'ueJ1ndeu8trae.rl(coruloB:luJeUct
un ernrr^zap .ropiprg B'n],euqr''"r:l[TJt"io.un;I"o agicnrlsuoc ap FdII
puz1rsaetuzoa-6Julur'g.r.rd1ecrpdteeppoarzllec d6snaul se'p1.i(oelscouz11dltoun'p-.prlucrrrudel6leodllazloxda
uBgzE'pgp'8Joelraledupre'plluu(ertSortdrnec.ioel gpn.lr FprurgJgl ep rollrnplz
ap JoIIJIpFIJ JolIJnpIz EoJEI
-.ren*llJeuecsxguerognfor,tguuaed.leerleulotBrrJzuuIuIlByrnSun1rBrJpieaiupaIunpnuu;nuqnoe.lrlruSaudpnlIuSporplocJ ec durrl uI
InIBIJOIEIU
r"t,fri;l;l;."r.rjir,ln r"
c-rruAerrr.lrosslaetu'rueauro8lre.rg6eqrrlugrrqrespueIrrq'(.grogiqzu-glzDiorrm'roffIriIprIlEq
?;--:;::t- ::rry rolrriezrll,rrc r piue.regrJlur ep iarienl
uoSrug
:'J :*::ci rs:u1nu] es puerloleue purSrro ep uo.r
i+= ;:: :3 gratrg-oJrs piuarua,rord ep luqq-lrq uerJrssu e1e3e.r eJl€J ep a1e3 rrrrrecnJ EIuJn ug a.rudsrp e.r
le8ar lsecy 'iluIq-oJIS JoIJBJBf, nc eriezrTrtrJ o Ellolzap os
r. :oFr:rqa:.iprjel 1'(r0I0S1, ,-M00,21I) rprlqT-o.eISu Ipl.eg8tel .r ooeJrpBluuJlnpu5rrla'ulpu:lo;rnzqgoeoIInnuqIJIpJrlrBuS8eessnr .pprnrueurnafrll1lesiupuoneouler'gtucznpeuuaud(tna1tt1?rp1aet-l14a1Js 1nBie.nlJoBt1loIqr1r
-oJas InsJnJ u1 '069 InuE allpc pugd pzue.rnp oJEJ cnt.ru.rn
_l rIBnuetrJue'lrpsrpuefe,mrp8ldEun;suqrJorl'c<WrersJreprrrauslvnJsopulsotunruadodudoBudlFrIE>BJEluIptazIIJeJ^oavstEo'otJ1lIetFtl1OltguoempJlxn0ol0uZulsII
ijZ L]
(D
rnlnue p.rn( ug reprqJrl else lurlq 1n1e1s '(requ ereod) e.tul
-lHqV urp elrual rriepdod roun ele ImrBlB ep .116 un pdnp
'Ucn:lur curind EzBeJnp ariuntrs prsBeJE JE(I 'JItuE InlueIJO
urp a.relnd plueilodurr rEIu EeJ puIU BJ 'ueetdr8e pre8e.t
ap rrnrFIE BrrlJDorlJqrAInnrcel(s>lre6unreloyl uB1zeEpenplIlSd'u(otOr Zulip;eBpele-I[I
e1
rnlnuouJeJ IE
sosseruuU rn1 alayTSo.rorq pzueuluesuoJ runf, pdnp 'leurtu.rel
-i::nH-o\wrrw rS ours vunroirJrHuv'noN IS IHDaA ITJTJJIH uo-rgJvcgu vunrc:IJlHuv
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
palatelor, alcdtuit dintr-o sal5 dreptunghiulari alungiti,
precedate de un vestibul, inconjuratd din trei pdrgi de
spalii de importanli secundari. Accesul in vestibul se
f5cea pe mijlocul laturii lungi printr-un portic cu coloane,
prins intre doud masive de ziddrie in form[ de turnuri.
Absenla in Anatolia a construc1iilor de tip bit-hilani, cu
exceplia celei din citadela de la L{attu5a, permite sI se
creadi ci acest tip, apdrut in arhitectura siro-hittitd,
provine din vechea arhitectura de temple din zona Siriei de
Sculptura in piatrd ast[zi.
in sintezd cu
arhitectura Caracteristici pentru arhitectura siro-hittitd este spori-
rea preocup[rii pentru decoralie. Reliefurile, care inilial
143
impodobeau numai pietrele de la colprile clidirilor, se
extind, sub forma unor frize, pe intreaga desfiqurare a 142. SAM'AL (ZINQIRLI), Siria de nord,
orthostalilor. Citeodatdr pentru executarea acestora se
folosea o alternanld de blocuri de bazalt gi calcar. Deasupra regatul neohittit z(1id20u0ri-g7i0c0ld)d.irDi aoumoindaistpdoe-
orthostalilor suprafala zidurilor era imbricatd in lemn sau o citadel5, ale cirei
zilie determinati de topografia locului, oragul
cu cdrdmizi zmdlEuite. Astfel, la KarkemiS, cdrdmizile
zmdlpite aveau o culoare azurie, alternate fiind cu mar- Sam'al era inconjurat de o dubl5 incintd cir-
culari de piatr5, constituind un exemplu de
garete de ceramici. albe gi galbene. Bazele coloanelor erau urbanism prestabilit.
tratate sculptural, redind animale sau cupluri de animale
sdlbatice, care suslineau pe spinirile lor fusurile. Altddatd,
alcltuite din profile decorate, bazele coloanelor aveau un 143. SAM'AL (ZINCIRLI), Siria de nord,
caracter protoionic. Faptul cd nu s-au glsit nici un fel
de resturi ale unor fusuri, capiteluri sau antablamente, regatul neohittit (1200-700). In interiorul
permite sd se creadd cd suporlii verticali, coloanele, citadelei, in zona rezervatd palatelor (sec. X-
VIII), se recunosc cinci construclii de tip
ca gi elementele orizontale purtate erau executate din lemn.
bit-hilani, confirmindu-se predileclia pe care.o
manifestd arhitectura siro-hittitd pentru acest
tip.
142
144. TELL gALAF, Siria de nord, civi-
lizalia mitanno-hittiti. Pdstrind vestigiile
unei dezvoltfiri care incepe in mileniul al III-lea,
oragul de pe colina Tell-Ualaf a fost reconstruit
in secolul al Xl-lea, iar citadela sa, cuprinzind
palatele dseuvtieprabniitl-ohrilaHnai,diaancudp9ditaKt aopanroaudgifourn-
templu
mulare.
92
t6
..--'/'/.///,/.,.t.-|
i[vM.&o| ' \t t ^o '', ('27'/'> o(l'
.-'-'-"'"t -_:\\\\ ffir=(/ ;:l- ffEi5)T---\#r i S,i,t
i
wn"-#ffi-=-=*a{ ' ,)a'. !
tW\(
:\
- ,t-' ", ,'-N,SN ,tV;i+,\Ii ,
,r, :ey1"yrSl-'le:{rle_.:n_udr_E._I tenl:e:dlru'rclrelopqur.rrend8unee8ser"8Ilunnrl erre ur.rd e.:rSer
plutzetdar e1g
'ouoeuaJrru .ropriergruog BJnlceIIgJE ul oluelsrxe apdnyos nc
iTo:il,h#f ;*:"'",:'",i*T"J,'#:E?";::ii:tt'#e'fuH:*
-sueJl euBJqIUe{u ur.rd ele8el 'ut V'T IS l'I ep eurrsolS o nc
"ilT':f*;j#iTril+,ifuiiTi,fril?4 ::#i3' r;
ru 0I'I ep pruud 'ru g'B ep giuursrp o e1 osndstp (r.rnprz
e'eplulernuopduulrrrErntoirpnruslupoPcrrnJloFuJInB BJ3 FIBJgIIJ0J BS BJnlueJ
celepelrc gle8e.r elepell3
elaruJn pulJrsPd Sero (lreorIuIilIltrloIqJ
E PlEJrprJ IEIu BeJ ealred uI e1e1ldec 'esn11ef,
FgB es IeuIIoJ 'eJeotJes EAellJ
eeseJl euB uIJd FlIlrPOq
uJ elmgllJoJ puu 'mlnu3Jel
epem8guoc EaJFIUJn 61e,lo lnun BIIJoJ ap'r:nptz ep uturJul
mpSu.ro elrJnprz reurnu giuu:n8rs nc uri.rede 11 re8e"r
illx'u,'""i,"ii":ETJtlli,iJi$gi";ifi"?,;ill,.[1iilI]lJ
ap do4zefiog Flus p8ulD qnrrufr lurgllroJ p$urg
(osrr-osgr) rprlq
rqoea rnlnle8a.r BJnlcalIgJV
rS ours vtroroaJlHuv'noN rS rnca,\ SJIJTIH uo'rilJvcgu vunJciIJIHt{v
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA $I EPOCA REGATELOR DESPOTICE
sele blocuri de la baza acestor arce erau decorate cu relie-
furi reprezentind lei, sfincgi 9i figuri umane: un rdzboinic,
un rege sau, poate, zeul Tisub gi o femeie luptitor.
Arhitectura regatului nou
hittit (1450-1200)
Palatul regal din Celei de a doua etape a existenlei statului hittit ii apargin
palatele din cuitnadmealaredteemlaplUua, tdtuis5pau, sniunmpiatirtedae
Hamrsa localnici
Bi.iyiikale, gi de jos a
.l\Iarele templu de
la Uattu5a colinei. +
Urmele slrace ale complexului palatin permit totugi sI
Sanctuarul de la se citeascd organizarea funcliilor de locuire in iurul unei
Iazilikaya curli gi prezenla unor corpuri cu incdperi lungi gi inguste,
Portile cetdtii de la probabil depozite. In interiorul citadelei se recunoagte
!i o construclie de tip bit-hilani, un mic palat accesibil
.\Jaca-Hiiyiik o^riInntr-u..n., Dortic cu coloane. 9au
templu, planul acestuia
.. privegte marele
poate fi descifrat datoritd asizelor inferioare de piatri,
singurele care s-au pistrat, deoarece zidurile gi acoperigul, 145. KARKEMIS, Siria de nord, civili-
executate din materiale perisabile, au dispirut. O incinti zagia mitanno-hittitX. Oragul KarkemiS,
de formd poligonalS, cu doud intriri, era dublati pe intregul situat pe cursul superior al Eufratului, incepind
cu secolul al XX-lea, in decurs de peste 800
ei perimetru de incdperi destinate gi acestea, probabil, cunoagte un proces de dezvoltare similar
depbzitirii proviziilor, dispozilie care denotd o inrudire de ani, al
cu palatele minoice. Spaliul rdmas in interiorul incintei oragului $caetlteu5trae, i proces in cadrul
era aproape in intregime consumat de o clddire cu plan cu cel se constituie
ordonat. avind la rindul ei o curte interioari de formd ciruia incinte ale sale.
rectangulard. In jurul curlii erau dispuse, probabil, locuinge 146. TELL gALAF, Siria de nord, civi-
lizalia mitanno-hittiti. Templul. Utilizarea
ale sacerdofllor, arhive, inciperi pentru scribi etc. Sanctuarul
pietrei pentru solulionarea porticului templului
propriu-zis, < locuinla ri zeului furtunii Tisub, accesibil de tip bit-hilani din citadel5 (secolul al Xl-lea)'
printr-una din laturile curlii, tratat[ ca un portic deschis,
prile1'uieqte sculptarea unor suporli verticali,
era o incipere decrogat[ in exterior, in care se pdstra avind infdligarea unor zei ridicali pe spindrile
statuia divinit[1ii. unor animale, lei 9i tauri, care indeplinesc
O noul incintd fortificatd a cuprins zona ordgeneasc5,
funclia de baze.
dteemzvpolelt,atai pcaitrrlieninsduda, cinezlueiasgtriattiipcucutre<imcaarsetelelete9mi ppalutrLu
In apropiere de Bo[azk6y, la Yazilikaya, ceea ce in
limba turci inseamni < stincd doui
cu figuri r, se afld
vdg[uni, legate intre ele, pe perelii clrora sint sdpate
frize inalte de 1 m infdlind reprezentdri figurative. Relieful
cel mai semnificativ reprezinti, probabil, intimpinarea
regelui gi a ogtenilor biruitori de cdtre o procesiune de
femei. Dupi alte interpretlri el ar inf51i9a ceremonialul
nunlii unor zei. Unele detalii heraldice aratd inrudiri cu
arta cretan5. Contactul strins al hittililor cu hurilii, de la
care cei dintii au imprumutat, se pare, si scrierea cunei-
formd, explicd de ce in reliefurile de la Yazilikaya se simte
;i o influengi hurit5. Ccaup9riinorsa[giunltrUeatstue5coal,elaeceXstVe Ir-eXlieIfIuIr.i
dateazd. din perioada
in fala acceiului cdtre ^ vdgiuna cu reliefuri s-au gisit
urmeli unui templu preced"at de nigte propilee.
La nord de Bofazkiiy, la Alaca Hiiyiik, s-au descoperit
resturile unei cet51i a cdrei poartd are la partea sa infe-
rioarl blocuri imense de piatri, decorate cu sfincgi cu cap
94
s6
F-'uuJuolrBJer1deproSpdFlarJrlBfiBprpduuunnJl nc Ief, elso (BIJTS uI lelulSeelsoPJBdeJ(oersicOnJrBsJ
curloteuy ulp
pruSoq
'frJEBn BI EuEIJIS ElsBoJ ed Jsoulllul as
u'-'6r.e{upropJluu4fqeooz,pgu{uyrBfcylrocdSeg1J6BBlElqroJorIeuaJapdJIpB.u6EJEaa'IarJtEuEruSalIurpeutq8spIoJeto(eopuplnre6JpsoeFuuzrorloeJoJoSJllpJerBlJuuuIytIEJlJouaollAroeqpsrJosouJgfB,JolElEJIuSee(npqIluorIuIJrnrdGuqTuececeslSesllcIrnuIrsVs.1r aueeSa gS ereog.reluy
ellrnlrellrlrs
IeIsv uI eunurot
-aruog rrJode reiurncol FdnoloJd 'uoru8aur drr ap uricn.rls aalltnJlsuot
-uo3 rJEC 'eueoSe slrriEzrTr^rf, rs sJBousluv Islsv apdezrl
-IArJ aJlul RJnrPSel ep pod un EJ e:ede urnS 'prepotol lJntcnrls ;s
'FUrlIq-oJIs FJnpelIqJB o el$erogul (.ro1 rnlnlels IIJ3pPJ eleuolicung ;and;;
cpeesisuuaIrorJnniepg'Irsu,rreEr.(nrJndFnrnusrJoulupee.orrluewdcB6'rBepiuulr-ielgIlrqIllpsItsEouupne(utBpiruzoeIrrnunuolgreJluoJdrJ else rerJIS I'npptpJrolqu
Insrnr uI Gorntpp
InsJnJ ug
lrirurser u-s 'rupi
Iuanl-aJs6oer'pJroerdtuurrSIgu'-o1lrnJ'pJeuJuorpalerrrdJJrJn8otalrnuuJoiruroarurninugulerrorleourieuIpeapnlcugsuu.srrdJutnueuJrut(6ePltctssnoBJJoJruuJel eIBupI
lrsg8 e-s izprse ep rorJrs InrJolrJol 'aps rerirzod plIJoleCI
?rFull-orrs urnltalrgrv
'auerJruoJ ropriulrurr InrpeluJelu ur.rd uruIIueJ lluelap
'uteulrpuInorPJlidurtorur8ruldses(pIeuerrp.'urolrur5ulgosuulu1rnSulcyn4unzgu.P{soI^1p1r6EJauB-raOnelBlB$IpVrpgBuFlIlpIlgBdlurorelnzp.ercuersIodoFueersnFdcedareeu'epror(nutluntlodxIJpnulogessspJ
---F;:i:fe?r;i-?grd*-?::-l':.e:e-':*r;r):F5?:;nlirt:oo:sp:utr's:ru(q13pva!rlu'dJtrouerSJuwlrrnln8asglrripIlrla-nqeslJJulrtnyEpuu(JpuJEru)1netelllrn(r3reratrzrun.iuurJaloueo1vsunnrErqJcne€1cnJuaeoelu4'la)eg.r(ptp6rEtsc6nrltor7rlEeu1lr^zl o
uodoo
#"s"
o0 'Xn"
r:::- j-:a 'eueluods rJFUoAzop reun
pzarrspd <alElueurnuoru eldrual rf
f:.:-:= l: ::nprz nJ lEJtsazul .1,{aqeg yn6e.ro
-';q:*u:d:&-3rrr'rrtEresrq:rF€lrlJne:'(gsrireeozz'alIpSsae.lctrse<u)nrnTlBnrzziElusqogJoqcd
lnospp
BpsorJ
'ztl
cs gyuguelodosau (€ueel'dg;u3eagl.orloegu$ee-oz;aga,rB1ac \"(r-
{/)
rp giuangrol ap rolereJs efue.reg.relug e1
gt?Trt 'IaEoz eunecgaez.arS.loeau8e8eq$esn.lgcsplgqleJepgan.1r
aJsc snpoJd
--enpd:senn5poa'r:ecenrrnSrglestsuapedroJr(u.uraenlqlna.rr1naeog1lso-e.rrcdooleJdSaaelrJuorgJ?m.e6J6l7nn1Jl
r.rrs$za?csaernaolayrrli-errrdauUozlSeael.o*lleuplpes a1l1aecrogrS-eacgq.eeclsll
--Err-ore€t(rIIl-aIpIIEorreagdr.ueaylre.ruF) lcrnel^npzrulsoreqpeccoold;e1iu;pg
LV'
FJnoizap laIJr-sad 1S 1eu;1sap.1 rJnlJallqrv
i-r-irH-o!\vrrw rS ours v'unJcgJrHtrv'noN IS IHcgA STIJJIH uo-rilJvcilr vunJDaJIH'uv
AR.HITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PROTOISTORICA SI EPOCA REGATELOR DESPOTICE
gi ziduri de cdrdmidd intdrite cu un schelet de lemn, sistem
mixt utilizat ca misuri de prevedere;,impotriva acliunii
cutremurelor. in Siria, mai siraci in lemn^gi piatrd,'acest
tip de structurd era folosit numai pentru cl[diri mai impor-
tante, pentru palate, in timp ce construcliile mai modeste
erau executate din cdrimidi crudd, orthostolii de piatrd
ai palatelor fiind sugerali de zugriveala soclurilor. Totugi,
in Siria, s-au plstrat urmele celor mai reprezentative cl5-
diri cunoscute cu soclu de piatrd, ziduri cu schelet de
lemn 9i umpluturi de cdrdmidd. Sipdturile arheologice
de pe colina Tell 'At5dna, scotind la iveal5 un ora$ dispirut,
Alalah, au pus in evidengd resturile a doud palate.
Resedinta lui Palatul lui Yarim-Lim din Alala!, construit la inceputul
Iarim-Lirn din secolului al XVIII-lea, avea o fundafle de piatrd, un sche-
let de lemn 9i o umpluturi de cirdmizi crude, coloane cu
-{Jalah baze de piatrd gi fusuri de lemn care se ingustau in partea
lor inferioar5. Dacd este greu de precizat in ce mdsurd
palatul din Alalab ar deriva din formule anatoliene, in
schimb, caracteristicile sale vor fi reeditate de cdtre palatul
minoic din I(nossos, realizat cu un secol gi jumitate mai
tirziu. De asemenea, este evidentd influenla sa asupra
decoraliei pictate a palatelor minoice: frescele din Alalab
gi I(nossos au motive similare, sint executate in aceea;i
tehnici, au aceeagi gamd de culori, cu aceeagi compozitie
chimicS. In timp ce evolulia picturii cretane a consriruir
un fenomen de scurti duratd, tradiliile picturii palatului
lui Yarim-Lim sint continuate chiar la Alalab in secolul
al siro-hittite pind in
XV-lea, persistind in localitlgile
secolul al VIIlea.
Palatul lui Niqmepa Cel de-al doilea palat, al lui Niqmepa', datind probabil
a;n Alalah din secolele XV-XIV, prezintd doui etape de construclie
distincte, iar o parte dintre componentele sale sint rezultate
din reluarea dispoziliei de plan a unor constructii ante-
149
rioare. Accesul in palat se fdcea prin intermediul unui
bit-hilani, cel mai vechi exemplu atestat pini in prezent
al acestui tip de construclie. Scheletul de lemn al zida-
rilor, asezate pe fundalii de piatrd, realizat dintr-o retea
de grinzi longitudinale si transversale, nelegate pe ver-
ticald, care formau compartimente umplute cu cXrimidd
nearsS, reprezerrta, probabil, o supravieluire a folosirii
grinzilor de lemn pentru legarea zidurilor de pdmint
bitut.
Palatul de tip rerr in apropiere de Tell 'Atbana, la Tell Taynat, au fost
bit-h-ilani de tra bit-
descoperite un palat din secolele IX-VIII, de tip
Ta1'nat hilani, gi un templu de tip megaron, executate din cdrl-
rnidd gi lemn dupd un sistem similar cu cel intilnit la
Alalab.
In interiorul templului s-au gdsit resturile tronului de
piatr[ al unei statui colosale. Fragmentul reprezintd in
relief capitelul unei coloane angajate, foarte apropiat ca
formd de structura acelor baze care erau rezultate din
suprapunerea unor blocuri in formi de perni. Aceastl
descoperire pune problema existentei in arhitectura hittitd
a unor coloane de piatri care insd nu s-au pistrat.
96
:j':-:-:.:::::-:r:.:ai:-*'-::'::::':-::r:l:?qYFiT.p1I1r6ssuIJ:JoleezIJleruEu1oJ1uEprO€enJlse(apJpIldneeFtxupIeerusl3lueao€tei€tAzuo(€r3dculraEuJroolr]c]ulenaldJo; L6
::e-:-,i-u:: -----:d::'t'erEu'sfrlee1les-Xrasl1l-eoIlaEp.nIWnlloII-rnIeV]s€S) 8nueoUruSr'oIInl'oII9nsJI eIngl
-::::r-:.: r?rrr nJ IJIpFIJ.IOUn uiualstxa 0sf
:-:-: ,: '-:li'JretuoJ ueIJIuoJ Sero un pzeeSti
-r-,:-:-::p::L:l:"e-e:=:' a:1r:::'--e:I1:IJ:Ir-eu\11ol1deeoldslnalnl1oc4rs1asIn')gJqAoIlrlIeaNI){IJIEN'uueul'a.6SrltsIsInel
r -'--**-1
J. 0 EIBdrJuud 'tBInSsJOu JolEInJlEd Inun BIuJoJ ep_ Frlerd 3p 3I e;1pzg,I3nel5t4l?egd
p-niufsra5rutru'ne-do'uf,:s1a-p11n1E4-sIB'1eI,nulrnulogJoOpSplJrnouql8rlle(n'1zuo1BeEd5_>IlBnSunB-oI llr
'olsrueJ 3p I9rruas
lsnq rS dec nc 'liedr.reul l6cugs ep eqJoJed o nJ Flurooep l€rgllroJ lnSe.rg
BJe e;ruod ulp elnun lauBoloJ B PlBJrsPd BZBfl 'ef,IlJod
rS rirnr ollores utp pullep_'ry"1g
-rt.i Atr uerprdlri_canterl8saul o'IJUIAJu-IXJ elrud nB3JFJ rolelelud.Eiuou
-noedprauoooJJdu?rcuul'ri1aueopz E plBJrpIJ aalElrf,rursres 3p lBuorlrpuoJ
IJnrFSsl n3 PrlEId urp elBlnrexa elel8{
p--uIcnrqntrutJonpiorJdppIcpr^zuguuureJluitpIprepoupi'gruuerzndl6eerpn.,psruujeopgglel.ncr-flcalomrgrpprn'ptelouIgtnruplneeruuPruglrJalrrtueynrrIodslpFJutlreeIOIlnrdunoloeIgpp3o(aIJeZlludol1luqere'IpnlnIlneseIalArrs6cuE-perEIJrJlIrUdlBX8BnJuseneJlgupsaopeI9ulJeal1nllurlueotpuIu€rIlooeoudJJ3sl
o"ep piuinluorug u.re 'rnpSe:o apricn;1suoJ_ ep FlBdnJo
-''''rptin1uarstuuurui5olloooupuJctr7!ocBeneZupgrBeu-feulladl.'rutrruuenrylpppgnrlmlzlrircpolneizgell'6JpS6e,euIu.ntrr.uosruudJogdnepeJpJ'JgeSllEudseeirl:Jle1reagJqntJ-ul'orrEs;lJprrulq(scperiBrrnnosJldedunrrlIduJeasapJluxrIeuB({aJiIIduBE{nSZguIIedEIynlolnppJl
rS OUIS VunJCAJIHI{V 'nON IS IHOSA aJIJJIH UO-IAJVCIIu VUnJCAJIHUV
ARHITECTURA ASIEI ANTERIOARE iN PERIOADA PRoToISToRIcA SI EPoCA REGATELoR DESPoTICE
construclie din interiorul incintei apartinea tipului bit- /,.'- J-j^'^c-c,323\Fi3-r.n'4-.;tjs.;*)
hilani, planul ei fiind dedus dupi asila inferioaid a zidu-
rilor gi orthostalii de piatrd care a-au pestrar. Unica colcani
a porticului, probabil din lemn, ave; baza de forma unei
pern_e) care se rezema pe trupurile a doi sfincgi cu capete
de femeie. Antelc porticulul erau decorate cu figurile
unor lei cu partea anterioard complet degajati, iar ortho-
statii, cu imagini de procesiuni festive.
Arhitectura mitanno-hittiti
Arhitectura de caracter mitanno-hittit este rezultatul
dominagiei politice alternative a celor doui state, schim-
burilor gi influengelor culturale 9i artistice.
Orasul fortificat Ruinele oragului hittit I(arkemid, agezar intr-o pozigie
KarkemiS strategici favorabild, pe malul drept al Eufratului, pe
Citadela de pe traseul drumului care lega Asia Mici cu Mesopotamia,
colina Tell HalSf 152
Templul de tip
bit-hilani al regelui atestd existenla a trei incinte (doud dintre ele anterioare
hapara regatului neohittit): cea mai micd, citadela regelui Sargon
(secolul al XX-lea), adaptati reliefului rerenului; cea de
a doua, mult mai extinsd, inconjurat[ cu ziduri de piatrd
gi, in parte, cu valuri de
pdmint, distrusi de <r popoarele
mdrii r; cea de a treia, cea mai ampld, corespunzind
perioadei de dupd invazie, cu ziduri de cirdmid[ ne-
arsd ridicate pe fundalii de piatrd spartd, imbricate, pe
ambele pdrEi, cu blocuri de piatri. ParEial, lespezile de
calcar, care alternau cu lespezile de bazalt negru ale soclului,
erau decorate cu reliefuri.
Pe colina Tell Haldf, situatd lingi un afluenr al Eufra-
tului, a fost descoperit un orag aparlinind statului mitannic.
Oragul pare sd fi existat deja in al IIIlea mileniu, dar
sa de maximd inflorire a corespuns secolului
perioada al
In urma invaziei < popoarelor mirii u, aici
XVlea. se
constituie un mic stat ai cdrui suverani, Hadianu gi fiul 152. GEBEYL (BYBLOS), Liban. De-
sdu I(apara (secolul al Xl-lea), reconstruiesc oragul folo- rioada bronzului, civilizalia
carraan"aird.
sind edificii preexistente. Oragul a fost distrus in jurul Tempiul din Byblos, datat aiheologic in mile-
niul al III-lea, este infdtiqat pe o monedl
anului 1100 de cdtre assirieni. Deosebit de tipul oragelor riali romanl din secolul al III-lea e.n. impe-
de plan circular sau oval, cum erau $attu5a, Sam.al gi templu < in antis rr, precedat de ca un
Sakgagiizii, oragul descoperit la Tell Haldf avea o incintd betil (piatri sacrl) in centru. o incintd
cu un
in formd de paralelogram (l 000 x 600 m). partea cea mai
inaltd a reliefului era ocupati de o citadeli inconjuratd civ1i5li3z.a'lAiaMfRenITic,iaLnidb.anT,empeprluiol addealafie.rAumlurii.i
de ziduri de cirimidi crudd. (secolele VIII-VII sau V), de plan drept-
unghiular cu ante, reprezintb un tip de edifiiiu
in interiorul incintei, cdtre vest, se afla clddirea unui sacru, de mici dimensiuni, care capdtd o mare
templu de tip bit-hilani. Fundagiile de piatrd, utilizate rdspindire in intreaga lume fenicianl, in metro-
ca bazd pentru ziduri de cdrdmidd nearsd, au contribuit pold 9i colonii.
la perpetuarea planurilor unor clidiri. Reconstruind tem- 154. DUR-SARRUKIN (KHORSABAD),
plul, megterii lui Kapara au reutilizat numerosi orthostati
de bazak negru gi calcar care au aparlinur .ieditii urrt.- Mesopotamia, regatul neoassirian. Unul diri
reliefurile descoperite in palatul regelui Sargon
rioare. Soclul templului era protejat de lespezi inalte de reprezintd un templu fenician cu
(7ll-707)
1 m, decorate cu reliefuri figurative, iar colprile erau un portic <, in antis r prevdzut iu doul capitele
protoionice.
98
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Curinschi Vorona, Gheorghe - Istoria universala a arhitecturii (Vol.1)
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search