Berger. Rene - Mutatia semnelor

mutatia

sernlrelor

Apitomreconoteclroiaetcsccittuunudttletucuiiooirninrrtiodeosieliromeetrsiboptseotrlutiucrcnsocodtenuivsitriiqioezsctnorrlooonetll.ddcceCioqvpoinllqninizisrloiledzeliceeeloisinirplpcermorleeonoftluideunnmeerdlrnnpeeo*eln,ortorecnctoeoroorcuinenerssmlsoctuoidrnrirnnecipdmour{lil''
troersipiui"ntddprsiveintesibinilitedi!tiei n9siiog'ipniddireizi voomltourliulei 9ioi rocrtoislsuulursi6coconmtepmleFxod'
s noului sistem de volori ol civilizoliei moderne.

Lei ?1,50

Ren6 Berger

mutatia

sernnelor

Troducere 9i cuvint inointe de
MARCEL PETR|$OR
Prefofd de
DUMITRU MATEI

fUnNE Ill,llt(il,rli EDITURA MERIDIANE
Ld Mutaliorl (lr'$ r,lrll('! BUCURE$TI, lgTg

O 19?2 Dctl()ill I'iu is

UN CONCEPT NOU:

TEHNOCUTTURA

Prezen{a tehnicii 9i a uluitoarelo,r performanqr:
aplicative ale gtiinlei in 'c[,mpul vie{ii, gesturilor 9i
gin'duri'lor noastre est,e un fapt de domerniu.l evi-
denlei iimedia'te. Iconosferra l,u,mii conternporane
t-aeuhlno,s,ireci,tpiacoruadteeefesop,out,e'nteeahc-n,ciaeldee,nsgat,e'stoianr,siicra.r*ap,rrasa,ulrrpaert,a[
$i dominair:
iin ian{, de
ri,tmului dc
evolu[ie gi dezvorlfare a cu,lturii qi civi'lizalici con-

itsenomcuipaolletriar*,nnie,.asAonclia,ceiltsi.zti'e[c, um,c,oliencsl,i,nfisiivcteeilnlr,iut[,dlme;sori idtemixfiicg-ierin]cegueiendeevr,oiaesteleii-,
bire 'in planul cap,a,ciriiii dc ,adap,t,are a fiin!er
uma{e. Conrtextul experien}elor perrceptivc in calc
o,rnul contemporitn se gd,se;rte angajat, presupune,
in prirnul rind, o mo,dificare a atitudi,nii rnentale
cadeped,lernruattretaud,rs,lialiusodnaifsacl,secillo-itr,epzeeinp-c,alelepgersirdneaa.paaflte,er,5nc.oomSn,ectunedepilrto-errl.
decii
alicetuadlee-efebcutenlieioasrigi n-ailentuic. qmp,aei pocaatreefalece nou
artei

abstrac.
impri.rnd
natu.r,a forlelor de acliun e ' ale epocii noa,stre, de

atrnosfe,ra cre,ati in culturri de i,nsertia acestor
Iactori (descopeririilc gtiintrifice si tehnice, sintezele
qtiinlifi,ce gi filosofice. ideologiiie qtiinfifice qi poli-
aticceoae,tcce.)pl,igeii,, in
Pe coT)c|tal cadrui ,acesteia, de evolulia' insiqi
a ideii pe ca,re ornul qi-o face despre
spn{iul qi medi,ul pe care $i le con,struie'gte. Ac:tul
de crealie artisticd primeqrte in acest cadntu o noud
ontologie, noi derterminiri gi dimensiu,ni, un nou

centlil vital ti ,alte va,lori in ordine estebie5, eticir in timp". Evitind polemicilc inutile 1i prohlenicirr
qi ideologic5, irrstir,[uinc1, ca uflnare, un nou rapoi't rcslelriutalpigiunarcsjeiep,rieeIlnelatn6a',lnlJic'vereirsgltuealrl,eipzm'trlotelipliglrfeennrcn[eocil"all,encaetcl'cllioceritr,niranclaa.sdlsnai-tl
intre virtualftnlile constluctivc in,terioa,re ale inrtet

gi ansamblul str'ucturilor qi fcnomenelor exterioarc. in rnome'ntul in ca're ele si'nL m'ai Sreu de se:;izat
gi de i,dentificat' A.cest'a cste, dcalt'rlinter'1, print
Ilen6 Berger' - personalitat,e marcantri in geo- ccadvssoiicousipnnlvttaei,'oeuttrlendrrnlmeueiuimtalllpeoeoe.,ur,'crit'nu*ouopndotnn5ei,,co,o.rrll[sogcDsecrae6gxe;rgtalepntteqeeqlaox,isccraapdeidrncrpria]ecoiel.liez:eipziebcd't*xallaiiti-c'sttidetooeders,plcperalitiiuebteiceplroliocirrqnal5llrrlcriincc-c'padpelreiloxl\oziIcopiburcnlaliticirtacta'lcrlegilrr'c(tiif-'ieiiliicltii;i-':ti
a Elvclic'i co,ntelnpo]rilne' pro'
gr.afia spi,ri,tua I

qedintoile de ono,a,re ail Asocia1iei interna!ionaic n
criticilor do ar'ti, clirector: al }{uzeului dc arnle
plastice din Lausa'nne, exper'[ co'nsultant la
ge[g clc pirrcrc lcvolulia tehnico'
IINESCO cir r' ;i sintpll-r, on
-ilclualit nu ('sl('7
;tiinlit'icir l)tr
sirnptor n crit'n cLr:ris['r,c, tiel'init t.'r'i u l]entru nir"elui dtr
evolulic itistt'rttlt-ntttli.i il illlienit'ii, ci, mai iniiilte: rneni,[e sh contribuie la o clali{icalc de al'itudine
cle toa,tc. Lrrt cornplcx fenr.rnenologic in care are
loc lnut,a[ia genera,lizatl ,a st-'rttlre]or ;i, in prinir.rl Ia,u,amcrp"iio,cnroi"iappstor,fr,uoarte_se_smponulalnsilaee,rrevp,5arelrlare,irtpogtue' !rfic,nt-t*r"-.t'r'Tinlucntltotclro:'i'tnciltdetcisliapi-llcc;r
rind, spulberarea o loziliei erlitale dintre artti, 9ti-
virirzIiior6r:irltie, lrlrnrri,cr'iirrr.'(rtrrr'Iuir.rtu[ciailrs'ocmsinntttlorrle-sfii;uor'apteefaexsi-r plobabilrrlui"
iuglrriraen,rc4rllris.rlr:tlrr:iiiavJ;eiru,tirr,t"n:rogiuetttri;tttrtoertttmr't,rrit:lr.ottr.lrretlrctrLc(1auliilclitttrl,ctrrllrzlilicrrlltlr:\ttl''ttis''rtrrl'',oticctatrlil-'ato:linrtttr'elttit,l')r(rt1'ettt9z-7ed-6r':-lt)ltas-tce(*il'! cTeadrastclnotcimule'cneturcl ectS5'rri"ie,'aiailrilalscialIrraralicrl,ao csent[ r'izi-

igbeiinlg.{daiits,erainirdviecnrvbiiczakj,rl:ebr,:ila5cocc,nlsecl.seelpxitnee'le'ciLtnrlmxoraposilrrtntrleitq. r^irh.tlchli9rrrlt*lilil-irvnrrea'tu'ie'r}irori-
i)j,.",a"fgi ednilriuc,ettianlilacel,em, aoribmieiuoltt'iivni,qt'iaptcrinsi{r)riirlr'cia]aceliv'lei-
bile la efcctelo inrpaclultLi Lelr'trit'iltir' ctrntcilpo- [ras,s-meclia. Es'tc fap'tul rreverlart cvid'e,n!ei clc cirt|c
riine (rlr arlil. n(t farniliarizr-''llzii t'tl rrtt'tlita!irl de tlansculturalia generaliza'ti la c&r€ asisliirtr."
f:rr:lurii diailect.ici,r a unrri tr'r'i,liic rlc rtrrtri tltrprit I-.uincl,'a,$'adar, aot dc mutaliiio ;i drlirhsirrillr
ovipr'ilnleriai,rs,cciiml cilac.sparsetiatzi'it,infutirrltiristiirejus;lc"lrltlloisni'litirIonssiridscc- ex,traorcl'l,narc ce s-a,u plto'dus i'n sfela cr-rllurii 9i
ralie lcno'menrr] clerul[rii itttcclelate il cvetrittle'n- cir,ilizaliei contcrJtpo,rane, Rcn6 Ilclgc:r' 1i-lr pt'"-
telor isto,r'icr:, liap'[ care ntl i'nlpti'nc numai restrtrc- pus si erxpJor"t-'ze'legiitu'riLle dirnt,re artir 6i ltrnrc;r
trlliili clr: adincitne in orclirtlla stlatcgiil'or 9i rne' qLiinlci ;i tohnicii, efectcle inc'di,te cure' apar" in
todelor clo cunoagtet'e' ci' n'ai intii, retlintcnsio- rIrun,aiipsIodr,rlctiunr'rd5i,erli,oiescaer,rbrrnit.s,etIiiincitnreunp[muianriejf,'rul'oenaadc'iacnnler'el'cunortn'rair'inr5t:rian-it_r&iurllcoiiIa'1tlltr;r-i
naren aIituciinii orn'u]rii in i'a!i,r trnci lu nii Lar('
pcrurite rnultip'licarea {enotttcneli,'r 1ll ca'ro nll
mai pul.cm t'.tti .., rnirsura gal-lt fictrlir" Pref:lce N{arslrall N'Icl--uha'n in Galania Gutenberg (trdi-
,'ile care an l,:o in hrmea noastr'il nu consliluie lula Po itich, 1976)
o arneni,rt!are crlrre trebuie ilirstni'iti, ci o realitale a ro]ului qi funefiiior
L,trre lrebuic i,n[elerisd. Iar tls in!eles -.* obserr'Jr rnijloacelor gsrm'uuicaliei clc llrasI in rcstructttri-r-
cu indrepl;irlir,c 't'ept-rta,l.ul critic de altti elvctlian -* lea actului qi atit,Lrdinii oulIur'aile in general, irr
tlebu.ic iir inlelegem cd ..obitrclul ctrnonltcli.i se lestructrur.area juclecirlii qi sensibilitilii estetice (a
t:onstitlrie tn condigii s'oci,ale, tcJinicc, orrltulalc ai spectatorul'ui) in special, polnind dc la intrcbarea
politice determinate",'ct-t ..e'l es'te plo(:lLlsnrl fiull ccea ce se ntlmerrl'e
a[ unui procos po cal]c ave'n tcudinla srrpir:ilonle i,r,crtuirmin-cepi'ne a,cestc condilii ---
sii ex,isle pentnt rnine, pentru allii'

sii-l ignrxirnt in tiurtrcle pr"i/tritttL'rrrsli r'listrrrr[';ili pentru nei ?"

Plin'cipala gri.ii pe care ant,o,rul ,a avut-o in o ipotezi <lo lucnr darir ilu cuirrva i,ir:cr-r
noastrd despre culiur.;i rrru esle pe caJe de a ii
soopul formlrlfirii u,lrui rXslruns adecvat acestei inglobati in'tr-o cul'tuf5 oare, de fapt, rezul[d
chcstiuni a fost, in primul rind, aceea de a deter- rnai
pu{in diintr-o schimlrarc de' concep[ic, cit din
nrirr,a contlj Siile in core aita este astitzi difuzatti. acloptarea progresi."'i qi gen,traliz,atI a comporta-
fnuo:aegatse,trae,ainntunuctriet c-e noteazi Ren6
de Ja o sirtualie B,isetrogreicrd-la ,,cll- mentelor de rnas5. I-argi referinle la ..i,riiagis,tica
alta, obi,cctelor de civi,lizalie'-, Ia art(t-pop, fa ttrirt stt-
nici t]e la o tehnicii la cealai[i. nici de la un racd sau la arta conceptuallt, La arta cinclicti sau
circuit ck: i,nfo,rrnaiie l:r un altul fir'E ca ce\ia
esen{inl sd in,cera'p5 sir se sc'himbe". In acest sens. lpaleteh.rneicvie'lelathoarpiipeinarinago-eulausi tsirfnoLr,cilni,tnre-adpre,oviibrrlc,rneiaxicicruri,-
;i in pclspectiva semnalat5, auiorul )Iu,taliei sem- chiar dacl ipoleza in ,disclrtrie inadic.i pericolul unei
nelor acor"dri o deosebitd atenlic reproducerii qi pozipii u,nilaterale. necliferenlia,tc. I-egatl d,c accast-ri
dezvoltirii tehnice a acestui miiloc de dif,uziune,
raportnlrri dintr.e reproducere Si producSie, pre- chestiune, amen,dabill mi se pare a{irmali'a potri-
vit cirreia ,,no[iunea cle conclilie urnanl, ideea de
curn ;,i funcliilor repr.od'u,cerii. Reproducerea re- ccploeelraemzca[tinvrreeontrdlii,reunoiciaadrefeumuadraraisFmI.iieisntnrtuea,crl]tau'juruiilmlotira' sr9r,iisi mmjrr.ig,iricrlui.irri,.iclcoucr.-

Rtli,emne6nRsieonrgeearzi-l *seinnssithitiJu,iinrtadteianopierrarpooerprttiuvrli,-de spune
pild5.

inLre perceptria directii Si percep{ia indirectd, inL.re nogtin{d". A.lunecalea de priLncipiu la ca,rc ne r,cfc-

conptiinla,-pre zenlci directd (Gioconda vizutl la rim se explicl prin fapnrl ci aurtoml lucrrir.ii in
l-rrvru) qi conqtiinpa-prezen{ti
indirectci (acela,qi ta- discujie nu pare dispus sir punl o limitl tratsfor'-
blou virzut in reploducele) mirilor gi rlsturn5rilor, fap,t care il constrinrgo si
prezen[ri sa'u'intle conqti.inla
prezen{d. idrnifeecrilitadtd(u(ratiulizdailriaeaiLdnissca'rulaludi)e$cocnocneqrtiti)n.trIan-
nrunce ,totrul initr-un quvoi un,ifj,cntor, I)ar di,ncolo
cle ace,astd opliune de principiu, Re n6 Berge r
ttce,st fel, experienla originraiului ers,te inlocuiLi cu gcrelae\.sne'fllSa"q[.ooaoarred'ri eocau'laim,ntaa&telirzfciri,oemdx'eeprelnexixrellarrripiniluac,,ac",ufrele,ntuo.l.maoJeainie.mecltoierir.-

expelienl,a originali a repro'duoerilo,r, care genc-
lcazi lehnici specifice dc rcccpgie. Fie qi numal
din accst nrocl de a pune ;i ginali problerna, r.e-
de nurmel'oqi gin'ditori lucluri gi fapte, ci't qi oategorii, clase ;i rclagii
zultii ci, sp,r'o deos'ebire lnceteazl si se clistingi
li'ielopsrcorcfhi,rceesltoettici icnnlui l,Etipi l!s'r:o,ac'r.ieoi,lnougmiai in lunnin,a definiiiilor sta-
"in*- vedeair bilite prin rnijlocirea conceptelor penhu ir iutr.ir
lnir-un imens proces de hilridare, a clr'r.,r' ima-
actul plin
Bcaerregeijlesedissit,ltuugeaez"ii,ap,eurap"oozpiieiirel,ieodreeticaerts[',upRleenq6i
aagocnlcoocaipirncremrtiieisneiu,,cli[anuaefmcailrcvaelacoSuezpbg"sipradii-i,liaraR.eIgrneLnetie{h{nafrlaoisc6ded,nbculoBijrucnn'r,oereiitlsrregcigcgnliosecn-sinnn,[uerstnuoc,o-earipbina.truesiIruilegmei.'lme,rldremacyao,oaiitamai,omer,rdstxeuu-seiixsnnl-pimtsiaiicntnemrcadiidrrnie.r-iilisi)lt_""li'.rc,s..o-cilrcacSrtr,erlra\ulerifrsp-idiriau;nnei-r-ii'
constrrrotivc, dniua'lceo,crnti'cseti.tuCieo, psieurse[ian,crrepl.rood,purcimereejadic;;i
rnultiplicarreo
pen,tru arti. l)impotlivir, avem a farce cu ,o rea-
Iitate ineclitir in cinrpul culturii, intirrcit rcpro-
ducr-'rca, in g'encral, nu sc epuizeazir in funclia
ei rcfcrenli,alir. Illa iqi alt: forma, g,reula,tea gi ma-
tcria eri qi, ca ,urmtrr.c, ,trebrric trafatri ca atare. Iar
rnalie, evi'dent, cxcesivir gi care, s.rlr raporL frlo-
aoeasta pentrll ci .,rnultiplul" scapi cva'luirii cle sofic, ar putea fi si,rrrati i'n pun,c,turl .de plc,cl-rrc al
qIitn1lp'.dietiintrcre6arcl1ttl3cidielieor5gnaeiarra:ltpi-aaerollvirncerioe[gilaienmnsaaplsusuelsun-ii:rd.nnelte,rIeducaioelbtnii.[SptIl-iuinnl{e-api-rcpiqreeapsqdlz!a-csiuenugndlrsli
fenomenologiei. Nu pu,tcm sir nll rclincm ins;i
-_ ,ca rceuveltluartoii,acroentpemerptorrlransctad.-irr,lfe,anootriniaerluculieheibt'roi--
I
lulie a

n(lilclaiir,e[a)rce(s:rt,lenid;iiinitlcccr:aint'rrc. eirrnzrailri,lerrrruloi:tisulrn{', ..c{Jrliir- -(par,nrratiicispparrrenae lBaertglecbra-r,cairz,beuacnpeeqleI'uhnr 5tepler-iprrreziuerrtefirir-
mediiul televizorului qi,tlansrnisiilor plin satel.iii;
fapl. do
m,ass-mcclia", Culttu'ii uuvtl.gLtrrt, in acccplia tlc
nrai sus, ii corespuncle o .-,cottg liitttci antalgant". ;i heteroprezenld, ia,r compJexi'tratea transmisiei
duce la o recepfie multisenzori'ald.
:\cest lerrnen, ca qi prirnnl, t[i'l,ltrninleri, r'ttt lt't'- chide criticul ctre ltrtl ,,Crr,ltur
llrie lnat irr,sens pcri,ora'ti.,'. (ittnStiilrIir irnral'11atn aeglvreicliual,thur-ii
estc actul rnental ciu'. prrne sirnrtl'i.atr irr at'!irrnr: rreolilic dupir rrro,delu,l s-a .stabiJit dil
: holdc, semin[e,
secerig, to.tul bazindu-se pe irleca cir b,u,nurile tre-
directrrl gi irrdix:c-,tLrl. iLrcclit,rrl 5i rlift l'itul. trtric,irl buie intr,elinutc' in vetlerea unei rno;'ten,iri pe cari;
;i multiplnl, idenl,iicul 6i tlifctitul.
()ulturtt arnalgarn 5i cort.slir'rrlrt uttvilgant sinl. trelruie s-o pe,r.petuilm. O r:.tlt,urd-capit.al, deci.
ale ctir,ei intcrese curnulatir,e f(i)rcr,eaaucecsliLnuismpi.orittlueli
irr conccli[ia Iui ll,:rri, []r'r"gtr'. c,tprcsiit dilcciii 5i cultivat ur) spi,rit cultivaLo,r.
I'ilcasci a tehnocu,lttLrir.. .\r't'stl t'stc crtnceptttl cert-
Ir'al pe care este clirdiLri )lrtta!io sctnnelot'. Pcntnr tind,e s[ i se substituie, az.i, cel de lehnicir
tehn ocu,l ttu'ii..." 'iimp'us
a-l circumscrie qi clefini. autor"ttl lutrrilr ii pl'ocr'- strb fonna

dcazl la o analizri deirrlialir ri el'cctcrlo,r (..rnrrtrt- Cara'cter.rl inlorntaLiv-lornttttii: al tehnoculturii
tii'lor") pe care lc-u gerrcral ..tcbriologia galopatrtir" ocupl rrn loc apartc il co'nsi,delaliile rautoruiui.
Proccsul contin,uu dc lru,lLilllioa,re gi rra{inare l
rr sccolulLri XX. Lrtir-Jc : I)c lu reyn'oduclie lrt rnijlo'act:lor rlc comunica[ie in niasi u niodilicat
nLn)etallagaornri,gDineal,laluurtLnuttlftiipciutrt,tiI)lut ultrttantt!:tnureruslei,tlui cltt, profu,nd nrperrt,urile artci cl.r prrbli,cu,l. in scnsul
utlttLra ntobild, I)e Iu sulott ln inlreprirtt..lertu dtt
inf ornutre, De lu contLutiarrc lrt rtntlticetntuttit'ut t , rransforr.rdrii lor in ruporttu'i de ntasd. Cincl afirmi
l)e lu agricullu'i la telrnouLllrrit, De ln reflec!tti cir rapor'lul;ilt.r.i cu liLrbli,cu,l ,tr doirindit u.n cit,
irr, sigtu'etngri la relletlirr ris,:utr\ **- r'rpitolrri irr ractcr de masii, lle'n6 tlerger inftrlcge sii pulii irr

lurnind, in primrrl rintl, in sf ena yi in ,t,errrnenir
t'ulturuhrlui, coltactul gcnerialiea,t arl literaturii 9i
carc ll-enri Berger plcclcrrzir, jutli'cir.rs, irr spirit cliit-
lectic, pcn,tllr o atil.rrdirrc ntt'rtlali tlt'scilrisii. pn'- nr'[ci crr rnasa. Cunoaqterea ad,i;rtilor, ,cle exenpiu,
gntitH qi aptii sii in!elctrgir cpocile tlo rrltritoer',:
u operelor lor gi a rnod,ului ,l'o,r de vial,ri (att--lier,
expozilie, convorbi,ri), ilfonnafiile prir.ind probie.
tlansforrniiri ce vor veni. 'l'clutoculturu ar fi, rlet'i. rnatica lor de ,orea[ie gi programul Nol' estetic Ai
r.aclrul norr, complex, in'rplicat ilir nlllnai iri rlil'rr- ciduelotliovgi icc,uriniofozintantaeqaiagbi ieoxgtninadfica[ r9iai bdireblaiodgrrnaifriaciliieericn,
zfture, ci, rnai a,les, in tlnborareo, r:ortttrrt.ict-u'ii (alli-
turi ;i in strinsd relalie cu factori cle oltlin ideo-
timp qi in spaliu. Nilnic ,mai dificil, de bunir
logic, poli'lic etc.) idec pr,in ca.r'e l)renir llerger seami, decit in,ce,r.carea de a ofer.i prognoze in
inIelege cara,ctelul instilutir'' irl massi-mcdiei. Ra-
dioul, telefonrul gi tclevizonrl ss.el nlus ir_m_ leg:iturl cu nivelu,l oomprehensiuurii qi asimilflrii
mai simplu exemplu oferit in accst c.:i dimen,si,unilo,r es[eitice proprii operelor de artir
,,pr"opagaie". hnportantd este insl imprejurrarea
nll

stau numai la origiinea acceletirrii mesajului, ci qi care favori,zaazh, de la a,r'tist la opera sa, da,r
la origir-rea schimbirilor care ar-nuesloaa'jcletliecn,xcccimonnpeglulifian*c[e-r
reocptoare. Turisrnul in masil rnai ales de la istoria a'arrtteeii Ia risto,ria ornului, tre,
ca
nu so mrhrgirnegte sd trams,nritii ('erea spre in[elegerea forrnl a eongtiinfei
de sine a onn'ului. Aces,t proces d.e informare-tor-
sir luftn parte la inslgi enrergetrIa lor. ltr rrcesi ,la nivelru,l gi fln terrnenii oultunaltrlui prirr
fcl, muzeul irnaginal se lirrge;te 1re tnisttra c:Ytli-
mdeassa-rmtierc(liiun-genaecrcac'lll)tr.rcseanznil,,ifiicttalriaapcourvtinctuoloopr elruai
tor,iilor noasil;re. Structulile sedetrLirt'e rrctloazir lo.'trI il il,Iarx, gi ilntr,me in sensul pregfi,tinii subiectului
struclrrrilor urobile, proclcsc in cat'e lrercep!ia dc-
vine prada rrnei artlrnorfoze itccc[t'rtte. [:'rezenla

1i1rr..nrrIrra'u:.oili-:rilct',l:;il-".ii.i\rJcrl.iu.rir..r:,;.rlillrcieji;o:la,cter];in,ir.'.'eilet,s,'p,:lniutrnaigciunafire, Isle mol-ir-ul peri!ni care nrul[i ,sociolo,gi col]Lcrrr-
noranr ac',rri. parr,{ clin ce in ce mai insisLent in
,rirlir'. a g-iirlrrl lri;ri i'rr r"iril,1611i,, l,rlitar';r, iuiBx,l'.;ii;,r rrliirnul tiirp. rlcrcgiiiri a,le ec'hilibmlui psihologic
sr';rsilrii il aier:t .r'*rtr rinii irii r-o coni.in u;i cirlr-tsrrcnIii, ('l nl'rlririo ri itrinirlli,lizrilii de cittre lactorii ,,difrr-
rtchicirrt[-o" iistill. rlini.r'-nn siixiirr tk- rlistrroiribili- ,:of i" ri L'iirrrpoirlnmrrtti:Jrir sL'rrsilrili' ri sliiritLiair:
i.r,tic cl'rrlilii lri rrri riir-r.1 ilr' tLrliLrinr: ii::lci'ntiiutrrtii
siri'cifir'.r cirrrprrr'ilor r'r,c:opIoatt'. .lisLtr vorbtr, prin-
llcri i'ir clhlatuI cLrltrri'al. tle arlterlc, clc prnella{ia vinlcnlci.,\nrmit,c cir-

Ilutinc qi ilstrfit'iellc :,iiri iirs;-r ob:ic,n-lliiic rcic- crriic ait: lr:lttoctr!t.Lrrii a1j.crsot I'i arrli'r.lra,te ini.r-o
liioail la,ircr'stc nooll;uli rlc clciclrlriiliri"o spccl- irr spiri-
{it:c ilirti;'e sisll rrnrl ini;i';liilill:a[ (rir.rrsl-nre r/in) qi dircciic a'ntirrrnani niai spa[.iiJo tle

si:ilctlul !citio-.ii,iii!nl. iir lcrici'ilc irri Iler.r6 Bei:- tualiiatc undc iralic-rnalisrnrrl 1i cliza icleii tlr: o.nr
i{i'i', a{r.i'st :rspccl n'ii l-}:ii'c rr li 1-.1'gx !mpiii'tarrt. in
accsi !ionil .cillnr(..1i rriai sti,; i;i ipo'lr.ra r:r rlc],ucru so ilsinuenzir in :;frrrn irlcoJogiilol politi'cc 1i cu[-
itn,ale. Ccca cc sc tlilLrzerazri pc ca,nalcle cultLrlii
in lrrncfic dc ideologia crni-
L.omc!;ii) dc ia trorrsi.irt:il'ca {apL,uiui ci ideea 1i cul,t.ur,aiizilrii c-str [ ('irr.. claboi'ind corrcepIia
lr.-ri1st,ri'i ricsli::c cuiiul'I rc;rilliir nrai puii'ir tlinli'-o
tuntulti l'iici,rilu
gtncralii rlsLrpl.a plograiirclor, Iixcazii ;i fi.rralitat,ca
,cchiniil ale do conccpiic. cii rlii;r adopt.rlca progxe - Ior politicir 1i irlcclogicii, g'rlosL'oicgicii, cstcticti,
silri .li ge;'reralizatri a c{-.,rllli,)i'tilnrc,rri lrlor rtre masir, r:rftrcrtir'[ ctc. T,i'nrirri.nrl sti punii irr \/ailo{Ilc, i,i
constatarc ce indicii 1'rci'icolul ir,Lrci pozilii rurilai.e-
lcitilrec, enr"ccccliIfaicrcrcansi;autpc.lI[,]oanirsloitilueuliutlcn.t-;i dirlpol.r:ivi --- plirnrrl liircl, scria inaliior- mtt'a!ii gen'ertrte <lc
lr:volu!ia tchnico-lliinii,iit:ir in pJanul culturii, llcirt:r
;i lnrri[tilatcraiii
a {enonrenului r}cnunrit, tclmoculttLrir, nu poai-e li 1)t'l'gcr trccc i'n planru'i secuntlc rru a(lcvi"lr ItI n-

aScza,ti"r pe baze qtiin{ilicc ci,t[ r'rcnie nu sc acordii rllurcirtal, iarn'nifnliurtrllIc(c-n.alecluaicrztsoi incsrrtrlctmrr,rcui'laal isirio,lrlto,:irarnls,ogaclsoilabliaen;1-n-ia.nn,uii-i

al,enlia cuve,niiir colrplerultri detorrninismclor so- in plirnirl
r,iaile. Adopiarca jir'ogresi','ir qi g-enci'a'lizatir a cor;r-
1.ro::i:rrucntc1or: clc riraiii iri lriiror'l r"n arta;ii cirl- nrlrnai cii
lLi nr nrr arc loc irr al'l.r'a ol'ic:ilor r,onciitii 1i nit'i
iri airsoir[n olicr'irci idci <icsplc scnsrrl gi finali- i'cs1i,t'11" sale tsenfiale. dar' 5i gcnereazi'r, prin
inicrmcdiul factoi'ulni politi,c, Lrn anume ,,stil cul-
i.ul'&1", noliune lrrin tilrc subin!elcgem a,ctul inte-
ilrli:lr rri'l'liLri plcles. lttcn(r 13clgcr'nn arc in vetlelc grirrii fenorneneior cle cul'tutii in genere in,lr-o
rl'rrltrp,'l[rt,rlin';i ,r'i, c olrrir,. llollor sl:r rrnliurro 5i-;i
i.irnp. rrn ans[ur]l)lrl ploprirr rle vlioli uurnitir tipolog'ie rxiologicri. I)czidera,tul democra-
tiziirii cultrrr,alr l11t {ezirclcrrat, sociailist prin
t'Iicrc ;i csir:licc ;i o sllucinrir spcci{'icii r1r, sr:rrsi- jeaxlciael,elnrllciil'-"rclaillei asugbio.ardsoirnneilaazleiiapliondftorclnarieaali,iloc;rrcdlle-
bijilryte. rru auiriiril. rnod ile a \-cdea hrurt"a ;i cl,: rlasir irnpelativeloi'etice. f,apt cale dezvoliit con-
ir s{r ra;:oltt la luure. licnolrcnele circurnsclisc
sulr toirri:1rtul r"ie ielttoculfis'r"r. st: r'orri:n'etizcazii,
iir irllicr:r irrsianftl. intr-rin rIir.,l,-ig;ii -qisiprne]or: dc scci,n[c inreditrte in organizaren i'nstitugiilor cornu-
vairrri r'ir sLlr-r.clur'ilc dr: ser,sil;iiii;rtc crri't ii implinrli nica;ici de masri, in slatutuil qi finali,tatca lor.
."\rluta1iile" ln cart-' se le{eri Berger au, cel puqin
o lriir.llilc direclii'. L) iurrttr{' {):;'r'riiiir'{'. lji:iillrr.il
ilforrnalio,n'al nnr t',,1t: r',rnrii!ir;'it:r l ir i! lrit i ilc n ivei ir j unele d;r1 elc" ri.n carac'lcr univcrrs,aii. Subliniind
aspeciul universalitiilii, criticul de ,artit olvciian
tehnicii, de g:,adri1 de inihi:;,[riu1izrl'r' gi ulbc.n.izale,

rri ;i r.lc |actori spir:ilri,aiiri calL'Iirr r]c tloincuiul l.recc prea lrsor cll vctleret nrodul'ile pariicularc,
psiliolcgir:i socillrr li cal'c cri'ccLzr'i uLi cirnir rle speciiice 11c .,prciuarc" gi ..institul,ionalizalc'i ale
frtlr a j ryi rlc orilrirlarc ili{t'riie. in {rr;rclic tlr-. g;t':l' acesLora in sl,ructurile so,c,ie.l.irtii ciipitalistc fi so-
tlti ric i;:iinglriiair':rlins in t'r'riirri,ia lrrl irlorir:ti. l3 cialisle. Ilfectelc tehnoctrlnu'ii ac!i,oncazir potrivi,i
lz

acuccneapt,tuiaradoelirirrlnuai.riiissuosc)iailem, poruim,,,satitiudrlecurletugirmaui"ui(l.inr rii, iir in[clcgcrea fcnornenclor ctlr'r' rl)ar. in sfern
cr.ritu.rii conternporaoe alr $atl5c,,lvenLul'a' neca'
politi'ce ;i cle rraditriile spiri'tuale specifice diferi- zLrlile ,si erorilei'. insl nu ptrtc'ur sit nu acccpthtn
telor !5ri. r\naliza gtiinlifirc5 a efee;telo,r provocate ideea po,hrivit ciireia es'te 'aibsoluI neccsar sd tre
;i generalizarea fenomenelor
cle apar'i1ia iemn,alate s,,-r,ioi,nlitcicfctlterrscinhlieclleemge, rceoanctitp:put'luuail'ltro'auliddeitlclirirlqtui rldeg9i'i
ace.asilir originald lncrare presupune,
in in primul

rind, iclentificarea acesto,r fac,t'or,i qi caracterizaretr tri.rsi;r[irt:rislciirhaimlto].rrarseiastellmneo' tinptirl-randcteovitrl'e, inrporlantir ntr

lor. l{u nra,i pu[in imporrtantir pentru d,efinlrea gi schimbarc generaili clc atitudinc vtldere, ci o
iu!elegerea nuanfatir, diferenliatd a tehnocul[urii in fr'r[a rlnol
este particul.arizarca dimensiunii axiorlogice a in-
teresul'ui so'cial (in socialisrn gi in capitalisnn), ca li.,).llocccisteevcavJcluu'vt,ii,vnetei,lrrcoirstruterciuleno;si{'rtstte'r'rtts)luttrtittllcrrdi'eIrantniic'
;i desprindere,a morlivaliilo,r care indrurnd dispo-
zitiv'ui cle comand[ a sisborru'lui in,forma]ional ctitr.e dc accentuafi alc acestei cir]i.

o antrmiil structurt"r qi orientare a rnaselor. llenir DI]M|TRU NIATEI
I3ci'gcr nu gi-a propus sir treacl la cir,oums,crierea
sociologicX a tehn,oculturii qi ,nu-i putem reproga
absen!a unor determinirri mai cupr,i,nzitoare cie
accst tip. Ne ingdcluirn sfr obs,ervdm doa,r cii o
abordare sociologicri oricit de surmari ar fi llrgit
considerabil cirnpul prol-rlernatircii
pr.oprirr orlncep-
tnlui 'de tehnoculturir, no{iune
care po,ate f i
integrErti in sistemul conceptual al so,ciologiei
cultumle rnarxis,te.

Flste evident. cri Ren6 B,erge,r acluce o contri-
Lru[ie de certI vaioarc teoneticl .la leconsiclerare,a
in-raginii tradilionale asupra cul'turii qi artei, gi,

po,rni'nd de ai,ci, la modificar'ea mo'dului de ar pune
gi gindi rapor[ul Jor acrtual cu civllizalia, cu ori.
zontu,l instituiril,or
t*ehncicaor-egsti-inalrifipcuerteinadedoosveebdi,i
Fo'itnulind o ipoteztr
reigxtnrreomasdeeafeccuonndcdep-tuluini
ches,Liunea fundarmentHrii

de telmoculturci, autorul
acest'ei rem.a,rcabile lucrlri acc,ontueazl, in p,rimul
lind, ideea c[ cee,a c'e a,feotcazi im chip dur.eros

dezbaterile contemporane n'rr este sciziunea dirrtre

artd, tehnicd qi gtiin!6 sau dintre lu,mea tchnoio-
gicd qi lurnea spi,ritului, ci tend,inla de a lua, in
fafa complexiitltii situaliei 'ornului actual, o atitu-
di,ne unici, gi uniLlatenals, ce oonsta in j'udecarea
nrari'lor mu,talii sllrvenite in cu,l,t,urr5 din pempec-
tiva uno,r mlsuri gi criterii cleplqite. l\u credem It

CUVINT INAINTE

pe om. O depisteaz5, se,mnalizeazS, ii anunld

ineluctalrilitatea gi ne atlage duturor aten[ia asupra
irnplicaliilor ei, rnai ales in ceea oe privegte ctri-
tura ca act qi modalitare de pmdu'cele. Sedus
parcX, Ia inceput, dfeeno,:,mtneirnaoinulolusu'rln"innaoualtueni lipcci
care-l
aduce acest

noastre, aubon-rl prrocedeazd totuqi extrem de a'bil
in antrenare.a anali,ticd Ia car.e n,e so'licitd. Spec-
taculoasa inlroducere € un ntemenito aluziv la
,,apocalipsul" semnificaliilor lumii mod€rne. $i
odati rupte ,,oele gapte pece1i", curiozitSlii de-
cDlaenmgeatresudleininstelrp,nreuteeresrt'ei se poate cu gr.eu
rezista.
delo,c simpl,u li ,,reve-
l,a o lucrare estetjcl l5nile" ,ttrxtutlui soliciti a,tit atenlia cit gi spirirul
o Nlutapia sentnelor', de mare indrizneald, eurn c,ritic. Se incep'e cu drumnrl pe care omul qi-l
rnai mult un act de croieqbe pornind d,e la silex fdrd sd fi bSnuit cd
smcer,itearreeafleuclnieei'lapreoafere!; ;; ar fi putu,t. ,ajunge a sa'teli1i. O devenire sau

ne_a
;iin-i ldrroidl,zvnaeagatdliat,nitedel-einxitilguotlr,epsaadreuccuplaresorrtgginaietInnodl,auetcainotensaeclsiupizotitei,emlozere,lroiclrei,i
,,mergere" nu atit spre ceva. cit deter',rnina,ti de
nevoia de ma,nifes,ta,re neaptilati ,a om,ului
in
lume sau a demiulgului plin plopria-i crealie. O
5i dubiile lui Renc -Berger. permanenti pr.o,ducerc gi rcproducere, o percc'
dct-xioetr.irIu,e)lelmagai-ldtodfeeepcllu,aenlegaesjjtutilemlainfioatmrdarcraretrheseaaarintlilcnwgntraroiejrmoebraeiqtrnoeiua,lpuoreicftmrcqvaaoisrserc-irhlnaiatui.^.--r
llraer.ceondqir,te.ioint[ai ;i indirectir a irrrnii duc plin acestea

prezentii, ounr zice arutorul, a untti
a,malgam care nc i,nfuzeazii toL rrai mu,lI r'ia!a,

loit,rast,ceredpe-anelxapdr".ilmntarerecge,iecaocnelinnu,itusrel c,uo,fceardreclancpeorscibimi- f)inclu-qi searrra de ,anum'ilc limite cantitative
sd. ne umplern
e in,sd primuJ ac,este qosibilitnli. Ren6 Berge,r nu ale spiritului, o.mul recurge la invcuiliirlc cale
se peirece cu qi ,nici uhimul culmineaz[ cu banala cln,r rapida rnoclaiitate a
neldrigtit de ceea ce ciberneticii, aplicatd mai ales acotro tr,nde frec'
noi sub acest ,,bombardament,, vcnla analiticir a proce,selor nc depigeqte posi
al bili'te-tile operartorii. Succes,ele i,l cluc insX la o
fni'rnoiflont,rtmaVlalafei,rcnsiohi.maOlelsnNwuaflclldlnuShipa)eenrn"gi,Llleferunremspiehraimzudnudlc. cucalirGeeaTalaetarccilatyi f,a,feccaunrtdadsdIef,,,aczr,aar,,pee",".nlneclus,rpcuanrteinRecnlivfe: rBs,eitragteear.,mcaurlc-
esgufGesarn,untunedtoPee^mmnreidanbieuseeaenttreialg.,l,p(lpiei;cuaaehelrHircenceeoaXa,(rnr{cc,biaetiueeirnamrtauJitnnn-laMeaullHiaangsgerltp5ciiicideucaetlrasJerigzeaei,,gL-tstulreeplionr'ecol,ucsboluihrilnnliregsRucaeiiDezercmdniliine6amamlse"BsTaal-ee"nimi"c.imgfeh"ratdn"unsu;iitaig'jllet.tti tiplului, arni,ntirea origin,aJului il p'u,11g apoi din

nou pe drum'u,l ciu,tdrii punctului de plecare pe
care insd nu-l poate g[si cu tot aju,torul ordina-
toa,relol aldate. Alergind cle Ia colnce'p't l,n imagine
gi de la imagine la concept prin innagjstica con-
tempora,n5, rrareori se poate iegi du'n er:hivocuri.
tmroeficuaInneI'iIacalpratrlwinuanrceuarieecsatselecut-dleaertnronuremnceuibql etecrna,eir;ct;i;cid.,;e-i"sL*e;mlc,nouejla*azutAoor.pu"a_r"treta" 16
Sensul nobil gi semnifica;1ia clescoperi'r.ii concep-
tuilui, dupi atita orbecli,re pdn divers.i,tate qi mul-
tiplu" sint aproape uirtarte. iar conrplace rea r r

lui ; rrr:rteria lirograrnclor alciLtuitc de analigti clrc ic
17 introdur:e in calculator.

irnagine. per.ceputir doar ca Lrn cclnfort legitinr al unehe nepotriv,ite a'le gindirii la o esenli care 3e
lumii noastre. Ispi,Litoare, migcalea i se o,ferir pcr- refuzd tocmai pentm ci este aborclatl as[iei.
manenl insului ca un divertismerrt cliglcsiv ial Re,n6 Berger ins5, in loc s[ opereze as'upra obi-
coduriile ei apar ca nigte n,ori nlijlo.a,ce dc cornii- ectului inbrebdrii, opereazi asupra intrehirii in'
nicare. Realitatea este insii alteratir de i'nsu;i
procesul transmiterii ia,r l.ece,plarlea fircu,li ca siEi pe care n-o mai legiti'meazi petrtru lnotivul
ci e,a ar aparli,ne t'ocmai do'meniului de con:tesl.ab,
atare. Reflectria logici siguri oedeazl locul unoia de unde qi invitalia l,ui la acceptarea schirnbdrii
ppfeeerrlncednpaernteiavne-t!eic,trfee[casttueat'Itmoicanmgsianiia;cilceterparaop'ccauersauntleoi'nidmeoouldnraslis'i'ttUlr1rnii.
riscate care prolifereazX dru,pir necesititile impuse pe cale ea tc-ar fi obligat s[ le c,reezi flrd ca
de noua realitate dim ce in ce rnai ficutir de minir irr sii-1i dai seanla tle ceea ce fiici. II dealtfel
omului. Condilionalea 'c,orrru,n'ictirii acesteia sc
schimbl apoi, ea schimbin,d totordatii qi esent{i
sau confinutu] transnniterii. Se ajunge astfel chial
paradoxrrl rnas,s-rnecliei, simhurel'e c[r'1ii, ispit,r
la con{uzia dint.re esen}5 qi comunir.:.a,rc. [irtr'-a-

ceasta autolul vede chiar un incepui cle trtrnscu!. celt-'etltorului de culturri ;i e,;eorrl fiiosofului care,
retlus Ia ferrome,ne, a uit,al 5i c-a uita I cevil cc
turalie pe care o a,cred,iteazi 1'rrin sirnplul lap'i nu trel;uie sii uite. Dar dacti a ttitat, se itrtreall,:r
cd se produce, punindu-gi apoi nu nu,mai pro-
blema gindirii fenomenelor rroi ci qi a gindirii : Ren6 Berget, nu cumva trebuia s[ uire ?
Cum pro,cedeazfl ea ? de ce a;a gi nu alt{el ?
de ce ex'isrtd insusi de ce-ul sail Ei Neccsitatea on[ologic[ nru..-trebriie irrsii sI srr
cauzalit,atea it con{ttndt: clr digtesitrnea fenomenalii 5i ilccilstit
Pusii in felul aces,ta insi, ploblclra ca'uzaliti[ri
rru nrinrai nu ,dispare ci sc po,teril,eazir ;i rnai ales in capul g'i,nditotrrhr,i'
cir ce nrui
rnult. llar de oare atunci s-a plrs totrr;i, cinci 11 aclevirrat, cti fircincl tiLr ginde,;;ti 5i ginCintl
nu faci nimic atunci cind gin<lcqli, ttutrt'lii cii tlccil
de strb inipeliul ci n,u se poii,te scJpa nicicunt :,
l) co,nstalaa.e stringentl qi ira,racloxa,li cu mali ce se intirnpli apoi c tlrnral'cA clilr:otir a rloduiui
dar. curn ai gl^ndit, ndicl bin'e satr ritrt. Tn frrnc[ie insi

rieschideri ospra,eltpi roinbt,lre'embaarelim: bGainjrdrrliunincpl,irnincalir'nerbs;ei cle oe ? se-ntr"eabi inre'clriat arrtot'ul 1i otlatit crr rl
poate gi oititonrl n:rli anuJi satl mai pulin ar"izal .
rrag,to iar Ne r[sprurde ins:h, l-,azindn-sc fircqtr: [ot, pe ob-
sau vor.lrirn d.ahritl gindirii ? I)e rrnde qi prj- servaliiJe corrsecinlclor rnass-mediei. tor el, aIes'
rnalul atit de discutat ! $i tritu;i, da,ci iniegi
cpiste,mole sint puse in tind incl o drrti iu ilcest sens influtr\a rnediei
cumpirn5. crrnl se explicii iisupfti insugi rnoclului nostru 'dc a fi' $i aici este
tlecerea dintre clo: numai c.r sirnitle acceniuiri chiar prof etic in cazul in cale, potrivit ttlt se si-
al inurmruoiadesal uaga,ricaoltlusiai rlintre telrncrrii
a,lterlraLivi ") zdrilor pr,emengitr:,at'e pro'cesuhri, accsta llLl 1i.l
se fi irnp'us in organiz,area
rlernersului cunoa.qterii de pinl aciull irn sensrri mai prtl"a {i stirpinit n,Ll cle cei iritereseli de
lespectir,rii urnui dceiclaiscmu,mail.nf,acozleol,o,cradraeo[ecrrirzeinqdteur-ese$i ..reclainir" sari prof it ci de cci cong,tienli' Con'
rrn altul tehrric ;rtienqi iusi de ce i' IJe faptul cii nu r1e puteln
prin respectarea unei reali't51i crrantice (subs,ol al
r:elei rnacroscopice) la ca,re nc-ilu tlus des,coperiri sustrage ilevitabilului m e tliei i)
recente ? $i atunci unde s-a strecur.at schirnba-
rea ? la ce nivel ? qi cum a pul:uL oa,re ra{iunea viiz$uitetcc,iuhgiai ricdqiirni eo:rbisstezriv-a,r'e;ai mnuoduunlaui-in inlre-
gener€toare cfe teh,nd si se iirgtie pe sine clepir-
carc

tindu-se de firesc ? l4artin I{eiideggcr o autorul igi aicXtuieqte supozitriile pe baza rnate-
el. Ar trebui insir o atenlie m5-
int,r-un fel prin incen:area clc adggyfi,1q n"*puln;.o;lr lg '19 riarlului strins 'cle partca acelo'r'a care s-alapuca

ritl tocmai clin

s[ sulruni ceea ce poate fi stSpinit. Pentrru apir crt citlrttl srttt... si-l cunong'tem pc I)ostoiel'glii
dup5. romanelc salc fiLnatc'
aceasta insi lucruriie npuro'lc.re'esbeuiedceonscjoidmeurantiecarcea Tc-l.rrn,tic"a nu crecazit cul'turir cleci't cel mult pro-
existonte numai ca irntrii in sfera prcoc'npirrilo'r' cle filosofitr
deoarece este fire,sc ca in baza unor astfel
,1r.,0..
r r,nltrrii. Or, consitletatit ca atare, t'nass-media cu
de consideralii qi indoiala asupra posiJrilit5liloi
de stipinire sd fie legitimi. Lu,crurile-n lume toate coilllllicaliile sale rirminc totugi ntrmai un
.i,,r,tir. i as'tcarcc'rcsl'iutculae lipcoscicbilaitl''alctccavaclaeronmtoa-i
existd gi pentru cei ce gtiu cd existri gi peniru {enorricn Or', in
cei ce nu qtiu aceasta deoarece de n-ar fi aqa
tofiror".
p,it"^ .i rlc','cili ilt'cit rrn acI ag]e'siv Ei tlimndtor
n-am putea min,ca un mirr gindindu-ne ci el ar i;r'ii. rnai ales in ctl 1i-r., picrclc aclesea uitinrl cA
exista doar in baza unui proces de comLrni,care.
De aici apoi ;i sancIio,n.a,rea afirm,aliei autoru]ui S,,1r,,r" .snlts ft-i,i.',i'ieltle ri'est tltLe rttine tle I'fune'

care pretinde cd ontologia ar exista numai ca ,,o lr \ncEL PETRI$OR

comunicare structura;14". F-iresc ar mai fi, dupi
aceea, ca in urma unor a,tare precizdri sd
se poati stabili gi ierarhizarea cul,turilor 'nu
pe h,aza funclionalismelol unor el'ernente reduse
la simple entitirgi numerice gi oonelate dup5 anu-
mi'te seheme, ci pe baza co'mplexitilii lor struc-
turale, penfru ci, orice s-ar zice, intne c*ullura
elea,tl qi cea papuaql semnul egalirtdlii nu poate

fi pus clecit cle cltre ignoranli. C5utare,a esen-

[elor nu va der.eni atunci inutil5, nici iera,nhizarea

abandonatd iar criteriile de jmdecatl ale frurno-
sului posibi,l mereu dc gtis,it in legile armonizal
toarc ale lurnilor. I-a fel stau lucrLrrile
qi cu adevHrul ameninlat cle confuzie atita vl"e,me

cit e privi,t do,ar ca raport logic-formal intre reper

gi obiect. Esenla, valoarea iii adevlrul existd ca
ipostaze ale aoeluiagi esse perceput ins[ la
diverse nivele ale lui ercistare, respectiv ontologric,
etic, estetic. Numai cI pentru re'cunoa$,terea lor
trebrric sii existe buna credinfd a cerce'tdtorului pi
nu necesitatea revizuirii sau a regindirii gindirii,
decit ln cazul in care a fo,s.t alteratS. Gin-
direa gi cunoagterea omu'lm,i n-aiu f,ost con,cep-
tualizate de sedentar,ism ci acesta preferat
in urma aprofunddrii gindirii iar raportul

gtiinli-axiologie stabilit mr,mai pe baza procesolor

conceptualizante ;i nicidecum imagistice. Gindin-
du-ne ce-ar fi si gindim in irnagini un Platon sau
un Hegel ar fi tot aga cum ne-am pune sd c.Srdrn 20

INTRODUCERE

mMeuufi,ucmol,eabsocrastoor,!ii,,loer,i,gif,ip,urli,,uei-,

t.en,i,lor mei,, precu,m gi, asils-
tente'i, mele d,oamna' n[ari,e-
Thdrbse Ketterer, aI cd,ror
deaotanr,ent gi, ajecli,u,ne
a/tr
contri,bui,t afit d,e mult
la
reusi,ta acestei, luc,rdr,i.
De lo Apocolips
'i*
lo plon

gi vice-verso

De mii cle ani oamenii au tot incercat sri-;i
cit,eascd destinul in, st,ele, aEtepttnd de Ia ele ---
lraaaipttpr(ritteo"caiu?pmlett.i",lmg,CeCurdelepIcleieia$vagotuteepratlneupemtpdQeinS'('a:iastat.pi:ut.atirll'l-reerc. trc't4n'IipTioroalircieradaslnidp'u,Rs'srteote"ll,'e,f-;!i.;'
ytiimintul i-a t:utrem,urat.'. OdaLit ceSurile risipitt,
nrt, ni s-u ur(ttrit i'nsd nouL lerusalinl, ci rdmii;itreie
HiroSimei. Printre altcle. Aat:reufistdi,nspdi,zi9uinnee. dBroenpttb'-tq'i

inexact sri se riim'i'nd Ia
e tlr'nrl dintre produsele gttrcragiei noastre, printre.
ntu,Ite al,tele. Telepiziunaa .si apirtnul entinrJ tt'zi
m,esajele gi trttnsporturile pe-ntreagn planetd'. $i'
noStri a lua,atcdfo,printttuut
a1u cut11 elttuonmtnicttel ,sItradnItor:qLil.,osrl
t:itr,percii ctt,pitttul
rrlim e nsittnile c rt n"t,urti<:tiril,t il e nuts ti, itn' picio ar el,e,
cu pasii tnari,pagi de zei . uturg razo de acyiwte a
yupoarelu cle r:ursd, Iungir.

Dar sd tLLt. re(:urSeIrL kt interprattiti rtru,nicheislt:'
Apero, urnanisrnttltd ne-a iruv[t(at sit ne referint,
pe lhtgit, autoritatc, la lia(,iune , sor,tttitri ca f aail-
Iate unir:ersald. .;i suficiatrti Si pe aI cdrei motiei
Iq-caocsttlaabtnil,ist dS;ir:retasltaeoid'natirt:tc'itzt ipriaocrLitc.nra' ngsenntieterat'leda- Or,
("-t'

noStit,-elor prezintd' dilicultritri. S;.stemu, de inte'
grare pe care invdgdrni,ntul I-a ptLs la punct este
rlefici.tar. Evenimentele sfideu'zd' regrlile qi ra'1hr
2l ne&. Traditia e irt imytas' Educatorii i'gi pun i;1'

plLtltn$anudirrrerec'r.eien;dcrcictabloceireenorutnseeinralhnpnaisr.tutroid.tlcrerdd,u,eiiScn.eno,Tdbtiosezdotluaeurmtaalgtintaettrndeirdt,crr.t-.uu.crtaalddIlcaSerferenraeini,dlstecti_Irclr,eLanIi..cnluetaift.etuiirociur,!rlects.rLc,"lotaeei,.iirst,i,-:"i:lne,c,n,iis,ti.,ot.ale,.dlicr.ptil.,.liibil.rirr,ntrn.,iiDr'er"itr1tiii"iitira,"ipLItr,ri,lr,"ti,ole,"lt"o"ic.')sru.gr''lt,eq'luir',ti-alnci'nitr"unridi,tL;zfli,diettti:il;rril:edtcii:le:ael,lrus"t"ptibi-"Sr_:-ai(.,;in: $i Ia urma urmei tle ce nu. ! E calea pe care de
;(l,uc(npsoiore.e',(esr(is!rlpitttn,n,'cetacrte'tt,ftp(nturnaelme,(sleent.di'lLarto,ul.nv'Je.(b-tareeilicDdlcrtscnunitilrosleutlcueicttrtrtiits,oa"lsltscoSnl'rctrs.rsdpee:riiatirilelntclr/,,ls.etrie'ultlerdcd-aatn:l,te.tpiiitrc,ItIienre.i.i1o:neridedututrttuyetl,pl..trcfepit.ttrolt-t\tr,lr_t.rtllcte_ctarL-:dn(iai:.iior\\rittouln-,!tti,oi;trsrtt:rtnrturit,c(tb,,t:-irur,!ir,totIiltbttali.!tt,rc,(i,r,l.,,,e;l1rut,trle(it,,itat,tt,t,,ur,'',)tt",1t,ilrltLi,ttl,s,rr,ri.r.,,,t,.tci,rtt."st,rit,t,ir,istrrrnrtoitire;rrdt!i,rttrrntlcdii.cr!".it,rrll,sec,,enreuet_ti,t"trtnttniin,littucia,l,et-t,- fapt am ales-o Si noi in aceastd, Iucrare.

"s tt' n u :i mc e ai a', Ji,ii, r"i,,,i,?il,i;,,'."'ii,,l,{,t;iit' Alegerea n.u-i tnsd, fdrii urmdri. Compozipia et

IInspctocl:ou:t,direu"ai;aaae:uidlze"c:nyn.ui,:tcuiiei^ierEcnrjnlioeleir:aiS.lcct,o-riroiii,,rltp,nrLniptn,trctcpltvteoeednrueigrgrnacove7proaecarb.(attb,rltssIL,r,triotIe.ielh,atnescrat.tcitrt.cit:tto.t_Pitl.Ciiltlsrc[1rtiirliuuitIt,tiiit,aulii,,ltet.rti-br,rrttii,iu,tc.tii,rl5,t.rianl,rt!t,liett,rn:is,t.,,nrt-.,.7t;,5:ii,r.t;trr,ir,irt,:'.ti,ti|il'.rt11brtieitrt,tos,.tlltttssc!i,ti;iinrriiicc!,it,n,r!ttt,rr:tri.,1,:i.tniri,r),r,r,tta",r1.ta'o,'.t,,r!,hn,).ti)))ist,(stI',i]l_a,it..te,,g,rtb:r1,aetbi:un:e,gp,ie,lr,rt6ee!intap,utr1,,"c.tJ'1e.J.,ljerr,iigaa,s;r,,,;.j_.t!.t_-i se ra depd,rta de analiza tradiyionald care divi'
zeazit. obiectul de studiu in, tot atitea capitole dte
ardttateltutrrT,rLnIentenep-yrlur,prlasneoldarep-a"cevsraltIertaeledt!ttt-nitlltneolltb.tutStcro;ttt"g'lga:ieconuuolorndaidl,ut,clt.tsila,ttcac,t-uPnrlisltdiereelteegc.ract,ics!ilnailietl!toritb.l_ilo,r,.era.,icat.,.I,.t.ar,tntlrero,tpeotsl,!nlttolttor,tisrtntrirereit,r_ttucnstr!ititneniri,rgnrt:rcrittiirt.:;Lttn'lJitr;u.u,s..nL!,'rul-ui.,t|sia,teiir.r,.t.cr,.Ti,tte_...er;.ter;cin,Centir,lla!taitej,cianui,.t_nar,,tbrnl,euinrdin!la-e,Iipt,tes'tuu,eeitin*urlo.s),i*o,tliricIiac.-rri:_;l.i Z< pdr[i are dcesLa. Euploratoare qi-nvtiluitoare in
rLt:elaSi timp, ea se pa preocupa mai pupin sd
Smi upaltraIlaele't
ertru,gd, rezultate dar +'a participa ntai
cercetare prit"r noi disocieri, iuutapuneri
fidn,rdloac
se tenle deloc d,e drumurile atrmezise. $t
sii m,eargd, Iinear
de Ia introducere lct,,t
i'oncl,uzie oarecare, r,a zdbovi la rdsptntiile la carc

nrleseori se-ng'lrcsuie problemele ivite din tnel
ntu,Ile pdryi, Sernn sigur cii acolo nu, eri,std int,i

semnalizaren E vrtrltu, astfel mai pulin de e
ajun.g,e pe-rzdlgirni tn sri privesti de l;.ts, ci.t irtrLi
ales de a, strdbate terenul insrr.pi. $i dacd hdrpila
I.ipsest: qi crirgile Ia. fel., ziarele, rad"ioul, telepizir.t-
rlea, nu.totnobilttL, trenul
6i ol,ionul ii stou h. dis'
pozilit:. Oore aeroportul ntri in f elul s(tu (I
bibliotecd a viitorului i)

Cititorul, e inpitut deci sti-Si schintbe ytrtIitt

teo7bLl tir.dnc7eeei,wfocirlheni.taaCrgiadaaSscaidnicnult,eetofliernucirtIu,eaadle(el,alpallee.pnlr,otrcruoinntadit,ii,+ti,zodinc,,.eaf top6re'i

rnapie care pu,ne accentul pe analizri, sintezd, r.Lc'

tnonsLra{ie. Or, in miisrtra, ht ca,re se ttitrgineSie
lo,nqarbrceiennaLeccltleeeEsnit,esepicgpeouronrra,scttrcriditdountniuttoie'tininit,ne,cEcnlieliut,rnliiosrcattaisropeeb"e,iiefacosltteneitdLontarpliteleidcretptit.nefeopnsru$ooi-'t'
terii" Lo r.tit,elul, pe core l-ant, putea ntrni astlel ,
ni enrergenlr:i" fpernoosntteindeelentisfiicnat ttele, faltt rnai cotr-
Ittze Si mui
constituinrltsc

intr-o disciplind, dcseori Si ea irtcd, ineristentd,
ubia dupd. tt.tt" timp tle. Ia ;oeu.l pe care l-a.u pro-
rl.u.s asupru. ratriunii. Pind atunci irzsit., neav^in,d o

identi,tatc adevriratti, scdpi,nd clasicilor Si corelii-
rilor itteligibile, runnai sensibilitd{ii i,i ret:ine sr\
le repereze tn confu,zia ;i ned.etenninarea lor.
Luntect noastrii chestiune tn cate loati
{,, I.um,ea e de acord, ** a devenit louLl unei, schim-
Itdri pernunente core la,vorizeazd, moi mLtlt c.q

*? !r" '186:]

usr,ecss\tlueg:,coIctst,s,rto)"litfl)r.ilni.;!tcrrtri.,ereeaplrniiee,in'e:tt.or-an..1(,bec.r,tenrnrcru1ic'llst^rtgt"i.tr(cnulour.iiuutlt.o.'ipc4Lsrni1ciit,uitptil.t.tcr.edIlri(nn.tpuirfoaoe:(c,umcrcritoouaotegc:ticcyllr(deoar"rr,dtu.prls..oloc(.tit,ti.ntii,,-.icii,trtnrpttlcrelsibrttrtle),ntllnettle,ieo1d?.onleu,eri'ntnlr(r,trt,lsreia':.lre,e1ltu'1;cdi(reietnclnetIclbslt.eni.rtraetr.tustfnidell1(eriusd-i,ietnIcti.rnlc,:.lcrotliistetrbi-rti,srnp-eieseoesenrtrttltprcuatIt)Ceetcttu.llnstdttsupreioneibse,oiLrctlrctnistetopei,rotntnt7ctinlr,e.srttreteum,trcaeg,udtt,,sturnbluqerru(a.s!mlA!,s.tret.ca:iiac.e\tl,eei.regcEetpilen,trill,eactaootilaarteet,ra.tt!aothrj.t,r-)tor,nulznr.li!tne!rpeeznlss,rnitiin,icLt(eltlsuras,:=_.eiet]e,ull.r.ttnetim.lcittes,timaeclpsl,tnbl;rlepn.ntcsaeeplaurtaceicSeoas,uieapi^ei.e,tlil-ub"fsatrrnru,tn,tnoniuuienldorl,iirc;lnliiitllg;.eii'fcctaaeiurr.iott,"tr;zetc.ctxiropnidic;et.n,'itntlca"ts,lelr..Tref,rtirrr,tel1icrIteinost"-,eo,;oci,iOeearii"i';;iarin,,ctcttL"oua"-ietiii',ltdnritro'i;s"cin_tci'rtei'-urj;;n'irle"Llprtoeotr";"ji:itii-ianti;Jv"r"finritnprr;.iolJvi"nC,lecui,"aiesmi)ntnnua"hppedino,csirulpaniotic"ibl"toi,pa,aei't"loit"lftrenta-leouoitl,tr,ileriubitiii.rec,)r,ntre,rqetc,zfdl,ts,n]tl''"tnsurpdo'rr,etlio"einiLsL.,dtciertc.r,aos,ri,tn,.ii6inr"ttr,orriaui,,euripriirtrttinldrr,tr..tcitlcntni_r,rr,;_"t.^*li-t!o,ruoeee.-i,eiitira.ott.t,i.r, serd cu rugdciunile l,or a, devenit reyeatLa. aerianil
dn'$s[e'roictrl-u:i]irat.Distrqpit'tc1teneo7,u.1;ifeuiranndl1entte:ietnntn,zrcut;ei,ioininl.necc,eilsurnc.ir,.:tlnnie,n:r,tcitt"fipoi..e'tr,sttcnelLcatr.iIrrtvannepaldetr!yr,norentifyLl,itot,l"errrr.n";L,Ar;tri1ia;u,rii"i'liiJ"raur,i,rn.lt.r,'"ii"rr",grg' tenae,.o,ser=artLusyirrasr,'tj"ii.nicl(l,o:ssr,.,._ir, p"redgcaazureri,
Io.rtnat l,,este r:ot irtcri,Izirea fi il;r;i";;;it. fo .rnt btztie cu miile avioanele. Vacante, voiuje,
pind toate cacl teltna-
Ei uptr,ratele el.ectrornen.ajere' r,iayi di"r'isti",a,'in, ;i visele, in seatna
rn,a;ini!e cle birou,, pe ceu rle afticeri,.-i"i"ri"i,u,r,u
rcr;tt'Ltcttfl.edzti apoi fatnilia mai im.perios d,ecii ur Iogiei ci,anremdrl,esupratogtnramcaeraezici.u"$Itiurcattecofnetninotrtndensde, ne
l.).tr,l,eo,-o fa,ce tnoravulile, ia,r orrlinarorul ttil,reprin- scapii se
menlind, Ia domeniile Si obiectele m.o;tenite d,in,
gsdttreen:clre:eonlo,;toiannus.ualaorrtinlet,ttl:oeenl-t,caiichuai.tltti.lttenCcaietc,Inuitrneclgdspiil-teeoo.rcIat,nllrei_ecriptoruaterrranotneaisrttrulhioin_irt,.nedl ltuceatntt,etopnrldiauo._ei_ 26 trecut. Erplicagia trebuie c(tutatd insii Ia niveLu.l
rupturii. Nu se poate tnsd, deloc spera sd, se desco-
pere cei'a dacti insuSi aparatul culLu,ral nu se m.odi-

ficd, ;i eI. llu tnpeleg insd ca ltrin a.cectsta sir recu,z
tradipia Si nici obiectele dc cunoagtere ca. : Iiteru.
tura, pictura, arhitecttn'a, .sl nici ri p.r, la-ndoiaLu
disciplinele stabilite. Alirm doat cd nu mai e posi-
bil sd le consi.derdrn izolat, in
tle afara fenornen,elor
comunicare in. tnasd, s(tLL eu,a, cu'ri.uri,i
irt a.f
globale care. ni se scLtiyeazd sub ochi la insligarea
unei t ehnolo gii galopant e.

A opu,ne ,,cultura cultir;atii" cul,ttu'ii de ntusi,

nu-i cle ajuns. Encluderea, alternativa, ierarhiza-
rea si,rzt defectuoase. Cultura gtobald e o cuh.u,rd
complerd, care trebuie abordatd in insd4i compi.eni-
tatea sa,. Metoda
ir-tspirotlt de l)escartes, tflre c()t1,-
stti in dirizctrea problentelor
ht atitet't clernetde
simp-Ie p-e!t!u a Ie rezolr'a, se re,veleazii g,retr, apli-
cabild,. Globalitate Si con4ilerirat{} situ
conl. I)e asenten.ea, factori' tle
L:are tr,ebuie {inut
lua'd,rii sittt c.ct.pi|olc!t:
nmi pu{in ."piir[i" cit r; suiti de en:pl.i-
tdri afrate rli,ferit, de preferin{it pe fertotneneLe

.,revelatoare" "

Reproducerea, de erentpl,u, mult titttp consrdJ-
ratd, ca o rJublurd, a originalttlui ,1i care, cs atatc)
a tntre{.inut tn noi convingerett cd orice instrurr-tcnt
tle com,unicare, mai ales lirnbaiul, reprotlLtce t.eali-
tatea, funtizi.ndu-ne ima.ginea ei
seiniacclteiivi;ritd,ii'dctLttt-it.t
Cind-tnsii reproducerea 'incepe
cazul de
qi ieftin, azi, un pro,dus i,ndustrial, labricat i,n serie
tgi pdrdseSte pu[irl ctte puyin funt;ia
ru[t-
rentriald pe.ntrLL u. cotrtracta alianle'rtebdnuite , pi.,r-
lgc.)oeunsnesetr,isatualiuizeaint,,"tapscutfeseeele, ,picnreintafraemvaoplateurelteea,at,l,enrduppmutobtilliucocitt.iabc,iutlu"lt.Lurt,.Si.tr"i
carlanasrelgSaninr.eOlabliiei ci.tnec,eltuecazrucirisd;i,
27 fapte, cit ;i r:at,egorii,

se distir-rgti ir-r. Iinina

iefiriliilor stabilite prin nti jlocirea conceptelor \trenre sorlitit sd ne asigurc t:ertitutlinile, reatghul

pentrll a intra intr.un imens proces de hibridare, Ia f aptele gi gesturile antecesorilor, iuL-o Ltct,tin
schimbtndu-Si orientarea. Nuntui cd, tn loc sd, pri-
a cdror imagine, mobil Si loc o constitrrie rnass- veascd-napoi, conform modelelor tradigionale, c.a

nredia.

Or, acest faenzoi nitneni,netrluecgidimatepcroinnssetcuindpiual repro- se orienteazd, spre viitor, spre modele oferite de
ducerii, este Lehno- &cesta. Ptirdsindu-;i certitudinea, ea-Si asuntd iltsit
riscul. Autoritalea cedeazd pasul cercetdrii ;i
logiei. ran{a probubilului. Rareori corm'ersiunea a sigu-

Sentintentele noastre cele ntai profunde, cele liat
mai intim.e, noliunile pe (:ore ne-arn londat certi- 'infiipisarea unei atari revoluyii. Centrul de gruvi-
tudi,nile cele ntai fern're, s-au sfd.rimat. Spagiul se tate s-a tleplasat dinspre trecut spre viitor. Pro-
contractit, se dilatd, se clislocd, dupd, voia maginti. cesul a clertenit apoi mult mai complicat prin ap.t-
Percepyia noastrd, este tn prada u,nei anan'torfo:e ripia rtlulticomurr.icdrii. NIultd preme tributare lim-
accelerale. Congtiinla noastrti disociazd ytrost di rc- bii, orule sau scrise, mesaiele utilizeazii azi nwne-
tul de diferit. Prezenla i.zlrucne;te frlteleprezen!ii rlooarsteeh-c.raLincae le;i care Itu'tctioneazft conlorm miiloace-

ost:n he t er,opr1czL"ntr5. rite.: ra.dio, a direcyitlor de acgine attt de dife-
grafie, film. t,elevizitn'r,e, disc, magnetof on,
Pe ntictLl ecratT, costnonauyii in luptd cu g,roi'i,- lfao'Ioo-
tatea, jocurile olintpice de Ia Nliinchen, sdrbii,"ct- Compleuitatea transmisiei duce
rirea. cle la Persepolis sint muh mai apropiate tie ier e cep ! rnul ti,s enzoriald. C onf
noi decit er:istet"L{a vecinulu,i, mai apropiate ch,irtr ign rapia inf ormatriei Si
u.atno.arterii se schinr,bd ntr
d,ecit cea o ,,oproapelui'o nostru, cunt incd i se numai tn planui teh-
nicii Si aI percepyiei ci Si pe plan social Publicul
ntoi sltune. La 10.000 rnetri i.ndlgime, avionul ignr'-
r1rr:tierie.e,latd_rtrf.iaerS:cpi leteinscl'otliiitpacsatemr;nicearnsdeteaeui,fltilnndteirtacb,duddils;o&tiaa:asnceaurldmdamellis-,anpSuerceofilnoici rtagmrri-eoaatiassclracdrrrlti-i,-
reazd toatd t'i,rfiurile: r'nluri.le, temperutw'ile yi gazonsti. De rreurt deceniu sau dou[t s-ou d.mors(il
naufrag,iile care aLt fasottu,t atit de mult fizionotni,a solidificdri ht ,,grupu,ri publice" care i,au, din t,e itt
ce n'tai rnult
oceart,ului.;lbandorind stelele, duytri t:are se gjti- genpele lctr. Acu;naodpatirng,.ddiSftitzdiueneenaistdenetrarnSaisdd,e" cni-

rl,au, altdrlutt\ ttut'i.gatarii, ltusngerii dau ut,erilie co
et:rutului de cinenta, perltru u uln'tciti u.It,irntl
\r'estern care Lc of erti, gragie cdgtilor, apostrolririlt:

r.tpenturierilor ;i vociferd,rile inrlienilor i,n tot atilea irlinrensiun e car e nto dif icd, pir t ti-rt strtif unclur itl e e u
limbi pe ci,t de mulle tattuceri sintultane s-tr"u pe care ne-o facern tlespre rea!,itate. In. ciuda cltver^
lgiteant{eealorafpileoseoofice,,,esseennt{iniit"e,nvtriLzlibgeilndersaal,ueriattt,cidz.ibreiluti-,
putut face. ite r a ct ti s.,ru apr o :c ;fttat i"; d, u tle v i r at s au ap ar en t ii...,
Cu,noagterea nrtei (locul observapiei preferale tle pe scLlrt, cd intr-un lel satL alnil era iclentificabild,
putlndu-se nutri cltiar gi speran{a cd-ntr-o ai vu
rnine) nLL se m.ai londeazd. ercl,usiv pe arto. putea ii captald Si prinsd, Lntr-un fel saLt altul,
irttr-o definitrie. Or, tottnsi ot:est sentirmenL e ptrs
,,f dcut{t". 'I'intytul care se ntodificd cu accelerasie
ne deschide spre dirnensinrni te,rnponale vari,abile.
in care se manifestd arta pe cale de a se produr:e,

cittLtdr ile, erp erienS ele, egecurile, pr opwterile, int cr -

venSiilc... szi in rtuttpdnd. Descoperim ctt lucrurile rnt eriistr\

,,Rectrlul'o care dddea erpresie et:ettirnenteior prin sine, nici oprn.tenenga lor lct tt'ert realitate
i,ntr-o cort;tiinSd stabi,Id, cedeazd, actualitrt;ii, cure nici
prin
7L r o I ile azti mi g c ar e a f enom enel, o r. superioard, Ttrin valori care sd te lie intri,r-
seci Si nici irJentitatea, lor, ele existd doar il
Cultura, atitu, r:rente linatd pe un antr;nt.e lou m5sura iu ctre fac parle clin pr,ocesul comunicirii.
cleterminat ;i pe slructuri stobilite, se pune ;i eu 29 I"uatti ca otare, nfirntalia ar prirea ercesivd. NtLntai
tn mi;t:are. Ile[IecSia se Lransfonnd Ia fel. I\'Iuhti 28

cfi ea acopzri ut1{t dintre sclrintbiirilc cruciale alc ortsrali,ntrte(tlittte,cttsl.geLtiitr.Le,cttartoei:tdnt.itrntlrteTt'<ltLtsil-otellricaiiirn"rnt!r'[aumnccia:iirltrtuit.tltceIeflmnrct:roe-ctletolte'aLgltaitcatctciciaenc,rldeecvoesiinLarecLLdccnLorLeutt'a-(i
e.pocii noastre. Jlultti vreme legate de ideea noas-
cpiclent oclatit cu tlezttolLttrea marilar intteprinderi
trd despre absolut Si de prim,atul gtndirii verbttle.
mocobunielctcetipinvteitglaeitepn.or..ian,-smtreisjlocohareceielealct-ir"iinzncesraesza-tmgi iee'cd,lriirg,nae.,cneAiucin,ecscataeiitaemsteate,i
frgaielpenetunralolirazeasvttdree,l"aatlaue. vctirqddreic,nt alrestiuistitlliettnd'tc.pd$rteir-emn,e,ttirrcanlnipnsccupelrtuocrptutrpilii.icetrt lccraoirinescufcrirte,tbidurit'ui'iiriilnonrruc,,crrltil.Luttrcnltd.irti,btpiinreno-cInlputestele.en, sctti(tllcEitedi ssltieei ranlannreouleraePbz-iirtlg'et'i

sfr uptu:e pista irtstittt;iilor tr':rd.iSiormle cle cducalie.
Sti rlacri
Ior valori sau din cele de hnprurnut, tehnologia Problenut, cdre se pwte apoi e de a
rrrceyttdm utt as|fel tlc destitt, &t)a curlt se pregd'
modernd, se ertinrle (isupra tLlturor in favoarea de;- se pregiite;te. C[ci 5tirn, dupi
tr:;te sS-iittlre-itcztuitlr,ecciirrrcci selnnele insele sint nigte pro-
voltdrii industriale ;i o rnijLoctcelor de cornunicare cull] a.ftepta, insd ca ele sd dec'ind produsa
in masd. Cadrele de relerinyri piriie. Dar reEtruc'
turarea nu,-i nici sltontnnti, ttici ctutornatd, nici pdre.rnster.tt'lu Ie studiu, inseutrtrtit tt contintra si,ttLulii-t
r apidd. Interf er en[el,: n'nltiplicd e chiv o curile, n ci tt-
.siabilitir. pSoterbmilitaii iitatsctci edpet&cinitetc!ii,$mi attTlttoiii oare irtle-
dpeelegperirmilcaAtui ldelifmazbaijie,lti:t.i'l'cdlmesicciolepecroi,rpoulvuiig, oocaur,lcLuLtiea lectualii
temut prin aparilin r-nass-mcdriei. Curtoa;terect vreme ti,
modelatd, de disciplitrcle uttitare cecleazd iru.nt' lupuurcgbiitlii"cp,iteca{rstireefni ntitaelelollaignclfiitcyotirnirdrdceeinirytyrsattisunstt,-mdseeemdiiaan,einlecdiu,!,s,stOreiarri:nc;iei,-
perii fenon'tenelor aI t:iiror ospect rlu. poota fi dccit
tot ceeo ce Tcentru. noi et( slrirliu, oricit clc leLliuitdttorilcichess-tuiwr trettte. &Esadue s-(tr pre'
multidisciplinar. $i tinde, rrtrr pulee presupus
sigur devine problemrtiic ltirti la certitudine.
ilceasta este ceea cc ttoi. trelntic sd, rte spunern apoi cit o ttstfel, rle anclteLil tltt s-ar pulca tertttitttt
pu'inLt'-o concluzic. llc[lec1ia, t]e aaun inaintc dc
pentru a plLtea cot'tclutle : cuhura, oi cdrei nloric'
nitori sintent, s-a stobilit incepintl tlin. neoiitic nedisociat tle uc;i,une, care cwprht,de la rindui ai
dupii ntodelul agricultwii : ,,holde", ,,sen7in1e", apreciere, oytlitne ;i clecizie, rrc iritd I'r urL rtot.t
,,seceri;", tol,ul bazhulu-se pe idcea cci bunurile derncrs. Atita crrente r:tt stmLclurilc se tnettlitt ;i'
trebuie tntre,tinute in. rtederea urrei nlo;tetiri pe Ia rit,el nogional, t:a lo cel ittlcnralirtrttrl, I,a aliltr
dini ti conccllsii trutlilionale^ e greLL de sperut o
care atrleebcudieresi -iontepreerspcelcutltmmu.laOtiraetltfudcrieta-u capital s cl tinr.b or e e f ir,ace.
deci clin spi'
LIcu'ea itttlLLstrie u htpeles-o tlestttl de re.perle.
ritul cultipat un spirit t.tilti','ator" Or acestui tt-tor.ir:! IJa este u;:toi Ei prima can'e a refornmt organizalia
tircde sd i se substituie a:i cc!. impus cle tehnicd
autoritru'ti. n'Lonolitic[r, ;i ierarltir:d in, f urctrie tlc o
su,b f ornta tehnoculturii. creatit,itate care Iace Ioc irtttriliei,
sensibilita\ii.
In md.sura in care trnt'ntnicarcn este din, ce 'in rqtr o t:irna yi ei, e r p c ri a4 ei, er or ii chi,ur, inf ormalulu'i,
ce mai ntult un lapt dc mass-rncdia 6i in fitze, in'tagiruLtriei, prontrnatd drapt lacuittttc
larg, rttt nurnai niiloacele tle care con{hrc pritn,ordiald, ce rupc cu pritttotul spiritu,Iui serios,
tn sens comuriccn'e:

presd., telefon, televizitutc, cinerna, afi;e, tliscttri, cu logicu 5i t:u raliortantetilul rtu'c dont'irtit ittt'tilfi''
nint uL. (.'e-i clc e$teptat insd, dc lo o lupt[t' cu arme
casete) satelili precLun ;i ceea ce abia a,cu.m tnce- I
ii
pem sti remarcdm, produsele htdu.striale, eutonlo'
inegale ! .4r puteu ezita oare +*icloria intre ordi'
bilu,I, avionul, deplascirile-n rnasti, a,oiaiele, turis' tra.Ior 5i scrib .sub pretextu,l cti accsta ar dopcdi
mul etc... ne dhn se&n'Lo, treptat cd cuhuro se Ltrt calm tnilenar ! AnnanenttLl, echipumeril.ul^
nq$te nu din strdfundtu'ilc ccu'c ur fi tle ,,na,turd
3l stratt:gia { tartir,r trelnie sd se tttodilice. $i ii,iur
u,mand," ci din cele sociale. Ontologia e nmi puiin 30

riurecoricl.arrtcd-urrivfaili:zuaducrunictndtres.ppreinrar.nle{arilce-amnutltnintnapi ioptnrutelea ttrcrli de au:it.", a(li'ieartr.i:rttluCcaiiillree,lecroit!t;l;aorlso-ruuls,b:hibftlrirr-'
,rL lLti lTurnuzt).
folosind arrne egale, s-&r pLttea spera totuSi c-trr but, chiar tlacii Apocalipnil a luat azi clipul I'lu-
tnil,tri, or.,erti.smenLul ne prit:egte pe not. Iiird itttlo-
li posibil sir se contbatd, ctr creiere egale. Ceea cr, ialri irtsd, intr-un alt Iel. Dupd ce s-au consa.ciel
s-m' putea tn fond pretincle tle Ia cei preocupa{i llaincatoncriiltorrre,d.iet.pttrdodtule.ccgiiet,dpefarsnotnraileluhrtoinSdtiLmciiritltt'ttaucrcelosrr

de nwrile probleme ale cu.htn'ii.

N,Iutalia semnelor, dorind sd clarilice sclrirnbt atfctocto:rtentnTyc'ttteariipoLeolu.ceiett"tts,eglsetepisaitldripueeinubieuSaiin.eiidtrsietedtitzl1ouctrl,ot"a.n(:Ljt,uLe,Dguceu.ocpfentueiccayrue.ldt.tttieerue,teruetuLattiLdritaire:eritrusuc.-rl
rea cle atitudine a epocii troastre, rdmi,ne LLn,
uwamblu de pagini intprimate, core recurg, co
ata,re, Ia comunicarea lingvisticit. [n lipsa uruti ntij-
loc autliopizual, care ar fi lost tle dorit, ant. irtccr-
cat tatufi: de conivenSii ur" erlilortil, sit-i dau nces- eu toatri suple\ea dezirabil.d m.iiloacele moterittle^
Lon,atTe ;i linanciare, scrie Xlelvin Artsh,ert, prc[e'
tui ansamblu o akd fizionomie decit eceea a rtnei sor Ia Colunrlria Business Scho'orl. Accst proces ttr.
slitnct,anli"lti.cnai tsidntryethprt,,reoalgizeasrteiLslt1titieicrlicfiicl.[ot ra"
cd,rli. llustralia, i,rt f elul. acestn, este conceSntii putea cotTcep'
mai pu,lirt, ca ntaterial auniliur te:vtului si rnai rntilt [.el.or
co o viznalizare. Lectura operen:d. ostfel sintultan '2) Car'
lea este inlctctt.ilci prin i\Iartagetnettt" Se pregiilttst:
pe doud ptste, tocmai aunt primint, noi n"tesnjelt: tleja ingineri d.e entoSii, Ttrontotori ai pisttlui. fabri-
Si imagine. Pe canSi cri lericirii erl gros. $i ce t,a nmi li ciitd se
nzerliului Lneoniu.rd,tor, prin lerb
fi
tle nl,\ri palte, eretnplele sint rlestirtote ntai pufirt 'r,or srilieinsifontnctcdinetgetr.oryaltleetecIecAleaplyeoitctEaarlipaptsetfipil e;tcioecvlmtii,,ta)oi.r$utiel deaonttcttiltiee"r"orr;ir'i
si ilustrexe, si.t cortfirn-te scut sit preci:cze o clernon- rttai
$stiruinliel,occtst tsi tsieorroie,pnotertzeezeolbasecrvartt,e1giao.riSi is, ar:eurcnettoadreeole.
rtit
s-a dut sit citim printre senTnele fJe (ure le ','ant
Iogice, ele propurz conlruntdri clin care fiecare va, fi fdut.
descoperi, conform erperienlei, cal,ea potrivit(t
propriei sale sensibilitdti fi ra1i,un.i.
Cdci iatd, apar noi semtTe care &r pulea sit ne
irz.tru,clti.peze rlestir"tu,I: poluarea, stq.trapoluarett,

rl,istru,gerile... FLageluri pe care mr, le n"ta,i pLLtenT
pLLrTe pe socotnala dipirtitit[ii. S-aLt ni"tscut odrttd i.:tt
getrcrafia rtoastrri ;o gtint, noi Le-ant creaL. 5;

(,e.ve n'tai g,rav : si"nt senttrcIe c&re Ee prc.:intlt
q.buzit, sr.tb trds(tturile prestigiottse a,Ie Ordinei,
Autorit{i,{ii, a,Ie 'I'radipiei, ale lnstitupiei si despre
;ciarfea,,Iase-naceppauretnale.seBab,dcneuviacrmi ,ratui ,inssiri"dtt,iodse;csiet mmnJeSlcti
rc:(1orne t.inngeenstdca;pi risrartbenplrieitiirSilei cnaore(r,stirne
a.parenla lor
clistrate, disi-
tt.u,Ieazd, rerlutabile necesitiigi : Pana, AccidentLil,,
F)rpansiunea, ProgrestLI, Elicacitatea... ..Semnele,
ruenculel {di ucdp,de, lceeslde.Iaahra, tsiiindet jdacpsurii,snetreinnoci a?rteG;rdln,iL-l
1i-td ca sd nu vii cititri; E et'en1ea ! Grclbili-vri .yi
clesclLideli ochi.i tlacd ave;i ochi. Ochi dc vdurt .ii 32

CAPITOLUI 1 cl insugi nrr rtlai e rirl spL]{rirlt:ol, r.ir.rotu'cce r:orr[ur.il

e'ste qi inler,ioarir ;i exterioaril, npar'[inind atit su-
hiectulni cit fi o,biect'ului, r'reilaifiinil asadrLr numai
a uinntueiari,orfiiqeirdin-extreerpioerti.rnCrur-.i'n,ltual lcl de plezentii
in
confuzie irebuie
deci luat nu numai ,in sensul unei comunicalii
pertur:bate (ceea ce ar implica gi fapt,ui cd a"
putea fi a,meiiorat[), ci Ei al unei comnnic5,ri c,lilc
nu izbul.eqlc sir se stabilearscir, saru cel pr-rlin crre
nu inceteazii sI fie perturbalri in cursul stabilizirrii
sale qi a cirlei func[ionare, ca r'a[irine de a fi, nu

incoteazd ,sii fie pusX in cauzir.

Se lo reproducere Aceasta e ceca 'ce-i grerr de r'[zub clar ,si ma,i

lo ornolgom greu de a fi fdouti si fie viz'u'|.5. CIci orice gin-

-\ r'r:pctil-nlrrirxt cir ltrmca noastrir estc ,,in clire care se arrticuleaz5, implicri lrn rnini,rnurn tie
plinri rnrrtaIic", li devenit azi un trui;srn. $i chiar mijloace comture, Or, se prre cir in iLfala irorrlr-
tlacir to{i lacerir o profesiune de credi'n1ri ciin n,iclrii, .care e un prloces complex, irrdt-.lung ela-
rnocler"nisrn, nu-i rnai pulin curi'os sri remalcim
r'[t-.ztrcliiiibtu,l intlc declarialiile noasitre cclc mai I-rorat, se mrrul insu;i e ccl ce se schirnbir ;i-n
frrnclie de accasta gi a,nsarnblul sislemului. Dc
l'cnrre, cele nrai {r'ecvente, gi,m,oclrul noslru dc rnilenii, gener.agii cle pescari ur pus 1a lrurict corr-
vialii, de a gindi qi acliona, foarte pulin motlifi-
ca[c'. J)ar da:cir ntrrnai ra{iuinea ar fi in cauzii. si-ar i'ecgiorrarea pl,aseltil pent'm pr'ilr11crr:r l.le;;lilor, r:al-

putea vorbi dc o neinlelegere. dc o croarc sill cnlindu-le rriinnIios {ornra,'di,n.rensiurrile gi rczis-
lenla l'iercrirui ociri. tle-a,r fi ilsii elar;l'i s-ri,r'li pr'.r-

cont,racliclie. Or n-am gregi spuLnincl cii o anurnitii tins sii sc utilizeze ucee,agi tchnicir pcr)trlr cirpIar-'ril
rrnde'lor din spa[iu ? E ccr,,a cc sc pcirccc, dc-
exacerbame aratr"i cir est'e vorba mai rnr-rlt tlecit ele altfel. adesea sub or:hii nogiri : iir afara tr:hnicje-
o neinlelegea"e. nilor care recurg la radar'. fiocarc scr dui'c ir pes-

Privind mai incleraproape, ar trebui sii r,emar- cuit cu echiparnentul care r tfr"rcrr glorir taidlr-r i
ciln cI la niiloc e um ,,defazaj" gi cir insegi con-
digiile cle comun,icare sin,t a.fectate. De aceea, de siu. ltru sint insX sigur nici cu insuini, {olniulirrcl
in scris oeea ce tocrnai am :r,fi,rrnaL. cit n-ag fi 9i
l'apt, e atit dc greu sX ne d5m s,eama de acest crr la rinclu,l rneu victima ,.clefazajudui". E c,orbq
proces. Existi o tlifcrenli mare intre interlocutoi,ii
{'a{'e, cll toate cir erprimir punote de vedere dtife- a,qrtdar nu atit sti se consLate r:ri !.r:!t.t! se st'ltint.bi,

r'ite, respect[ acc.laqi lirnb,aj, o.bservir aceeagi logicl, cit, sii se ju,ngd lo con;tihiitt rir i ('t:''o c{t !1t:t

u

fac uz de aceleagi prooedee, 9i intcrloeutorii car,e serre;te sd constatdnt schitnbnrect^ u jurtge si. stt

sint ei ipneqrilqt iuprocastrc,,rsecghlaimi"buinriiltercseiniL;isuinbieincttecriocorun-l st:lirnhe, gi clcci cri atitud;nea criiicir" r',lii:rL' 5i c,'a
gi
lor, nrai deschisiL, nu-i suficien,tir iliLcrit cn ir,tili riLr se

stantc tle revizuilc, codul, el insupi alt,ernindu-se interogheazir, daci rru-qi proliiematizr:irzii pr:opriile
cntisiunii qi aJ rccepliei. ,\stlel, r'rind
in cursul l)rnclc cle vedere, fapt irrsir {'.rrc c {'oarler tiifir:il

rcvrind spectacolul lumii noaslre clcvine gi cel ai (1i., rt.iil;z:rt (li oarccc trebuic ccl pul.in ca gi g'in-
ullt'i colfuzii cxtr.crne ; ;i cu alit ltai mult cu cit
3{. 35 dir'cir sri l)J'ogi'eeeze.

Perplexitoteo experf ilor riirr gtiinIlr pilot. care-i Iingvisticn pcn[,r'rr a iirrgi
$i o oltor r:t'nologia lli o clinrensiune geuelalh ; altclc uare.

Iati cir de mai bine de un deceniu IJ|IESCO iutocrnai e ibernctir,ii, fe cunilcrazri dorneniile celc
se cdz,ne;tc sii clepisteze, prin intermediul anchcte-
rnai variat,e (cle ia liml antiiierian, pinl la con-
rlolinr,[ecocna,sreuils[i"'eu,miloar n;iifeastl.:icihncsqtitoiinna!,crleelore,xancotcilcqti(,inn- llolul stot'rrrilor 9i la anaiizelc liter,are) sau male-
unlanc ;i mo,rale. O,r, nu-i oilr,,:
ast,-r-ntn-7nrisifi6,clsat,Sivtiicn!iei lrurtit'ilc llo(lrrt'tlo. ..Irr mitsrrra irr cnlc lnatelllalr-
docurnentele de hrr:rrr s'ubliniazr"i
toate pulrcrca-n discufie ir inlclesrrrilor tlldilio- c'ile clasicr: sint. in gcnelit;l sinrbolice, un arrunte
rrirle ir ,,Ncrpi.tmea de rLisciplind cste, zicc-se, inl,r-o sr:nurtlirnifinrI lrr un a,r]lrnle serrs scmnificat, in
largti tndstu'd, o rto'iurw corx,en.lionald rr,ceeaEi Ilriislrrii ;i mirl.cnntir:ilc ruodcrne sirrt [or-
Si "ir cirrei
dcfinilie teoreticX este rnai prrfin clar[ decit s-ar lrale. Intr'-un sistcnr f,rrl'rirl. nu cxistii cltilor: ple-
piu'ea.'o Dcparte de a da senrnir de veritabilele ar[i- ocuparea cle scns 9i nici refer{rca c\plicitil salr
culalii nle cercetlrii actuale, cli.s,tincgia 9i descm- implicitl, la rrn cor{i.nut, semnificatir'. Se stutl,iaz:i
naxea clorneniilorr disciplinare nu constituie clcci
decit un cadru practic ,inevitabil, convenabil insi cloar colccta succesiune a fio,rma[ii]or de obiecte
pemtm n li relinr.rt ,.cn provizie'., De unde gi necc- (nedefini,te) intre ele, dat fiihd cI ln ir-rcepuI au
si'tatea de-a elabora o apropi,ele rnultidisciplinarii
care va iurroi atit ccoin[ce5pitcnlereqtoi cplreilreicqipiiirlccJ;atiliinilieeio[orr. [.ost stabilitc regulile a]cr-r,tuirii acestor forrnalii.''
sociale ;i runarne. .,A ana.liza in mod sinrbolic inseanrnii a trra,Crrce

rn utuale. rtn co,nlinut, tle sensrrri in sernnc,' a crida gi l
r\tari conslnt.iiri pun ?n evidenfri, prin gla:itrl decoda un liinrbaj. ,\ analiza in rlrod folriral
ccriiilaclteocraa{ocre.ilocrrila,uitrorrigzcan[ie, rdali,nsctnlivbeilri,ts,crcflzrui.lt,lrai pnltrrrrii
pulin din adecvalca cu rcahrl sau adevi,"rr.ul, cit in.qeamnii a folma urr limliaj care-$i dczvirluie plo-
dintr-o irrstitulionalizare, atlicir o adecvare la pro- priile leguli. .'\cearsta insir nu se face decil atunci
cesele isto.rice pe care Ie pu.tcm. pentr,u primer cind existi prisibilitalea dc a-l trad,ucrr in con[inu-
datii. compara intre ele pe o mare sca,rd,
I,rrri sau niodele. 1)"

toaCti nlustritnclaerpnreisnirnatc.i,rr.cnh'uilaurnc'elaic'li.ontrarlecsriisis.ttiurlnp.irisrii-,

bi,litat.ea mirsuririi anrplorii acesteia. l.'1Lrl1i ins;l

sc rnullunres,c si vadii in ca o irrnenin[are carl
trr-'bLr.ic irilituraII sarr con,jr-rratI, degi pr,imtrl lrrcru
care trcbrrie ficrrt estc dc a o clraroaqte, perrtnt

ir o st,irpini.

Contestarea stude.n[easrcii subliniazS, pe de o tle h'rr-51drnin,tul a fos't. prr,ternic 1zg9u6d8u.it$-i nrai ales
parte, dListanfarea-n continui cnegtere dintre disci-
,la evcnimentele clin mai acunr rrc
plincJe zise universit,are gi m'iqcarea ca,rc ir,ntn:r pllnc, cel pu[ir-r, problema exame,rle,loir, progrn-
neazi lalme;-bahneg cunogt,inle gi discipline intr-o rttelor, sl.ructur,ilor, a comisiilor, a alegerilor.
aventurd a crirei finalitare n-o r:runoaqtem, clar de acelagi freamirt strribirtintl a,tit organele cit, gi pe
cale sin,tem sigtrri cd e a noaslr5. I\ici o incloiall rnernbrii gcolii. ln,tr-o atare situalie, demer.irrl
insri cir eclificiul cunoagterii trarrfiqio,nalle se gr,rhre-
pzdelcl-tae.-ls$erirxryaplmosaiinntcnt cri mr-i rrorba de a rc.nun[a obignuit cs[e ,,reforma'0. Se multiplicri deci chesti-
onarele, consultaqiile, mesele ro'tunde, anc.hctele
unii clc.ia t cinta[i s-o faci la ot c. $i pc clrept cuvint. Ne putem ins[ intr,ebn
inainte dc a lecur'g;e la r-:l : cil dacir u'eformc.le propuse, incepind crr alari pro-
in ceduri. [in in mod suficient conl cle r[sturnalea-n
olice caz insl t: crtr[ cI cl nu se mai poate rrrelr-
crrrs. So irnag'ineazri adcsea c:i disciplinolc tradi-
tinc ca at,n,re firrir irir,poslurir. lionrrler inse.ri pol {i ..a,nreliorate". Or. e cvide n t
PrinLre Iiniile de nrpttrrii rlpar r.egmpiiri cllt:.
37 cir rotrr;rrrile. chirtr nrrnrer()il5('" nur rrroclificii rleloc
la fel ca stmcturalismrrl lrri l-t1vi-strnrrss, pr,ovirr 36

tahioul, putiurhr-ric t:hiar"icrrrc {iir uu cur]rrri:l sirr uurl.-rai la nivelul enunl,uiui, trideazd o vrzlune
sfirgeascl pri,n arl inarehia. Din aceos,to prov'irl
insr-r nei.n{elegerile recipr'oce : l'eformatorri'i se rnirl imaginar5,.. realiiS!ii".2)
pe bun.:r drepbate c.l stud,cnfii se a,ratr:t atit dc
neinc,r'ezirlori fala de intenliile lor, clrrpi curn;i N c-artr pute a alanna del tl situa[ie care pare
stri,clenlii sc mir[ cii rcfonrrarl,orii s-ar putea mui- firir ieqire. Ne-am mai putea ins:i gi intreba dacii
Iumi cu siniple acomoclirri. lli,fioultatea de a r:c.urtr' modul clr' ft ptinc problrmcle prin i,ntetritedinl
nica purc,ede insi din sfirima,rea sistemutrui nost,rtr faptelor r'i al /!atelor tttt leve,;lcazl p'r'oced'urile
rle semne. '['olte raporlurile strbi'lik sin,t deci sfd- care pot fi imp)icatc ;ii ctriar tlcbuic sri {ic ? Sir
rirnate. peutru cri nu c:xisti niinic cue s[ nu fie, pgloreeinsucinpraauliinseirern)1p[ionirnctaspinrrtecdaiepceiu[xlinisnet-ircao,6mrt'iLpa;ulitteecalaer,imedajeogainccaa{ire:u-nne
iu lunt'lionarea socio-cultur,a1i, niai intii ;ri-ntol'
tocmai ipo'leza pe carre o ]lun la inceput'r.rl aoestei
deauna, chestirurc rle seminc. cirr'1i, allogincl do;merniml artei pc'nlru a o verifica,
cu speran{a cir qii altc dorrrcnii str vor clari{ica pro-
in a,ceastri atrr.rosferil,caractelizall plinl.r-o per- gresiv in lum,ina eccstei cirrrtiri.
rna,nenti nelini;l.e, st: con'lureazir o dubll tc j-
cli.n![ : ire clc o parte. cca a crrctte,tii generaie r

scenelol cle violenl,ti, cu torate ,p,agubc,le ce rezuiliir
drieirit,ecl,erl1iricciiuasltufpior.raerevaoicimspilricdi'otivr.edOera, saccic,acsitrali,drnobvec--
jui, inslrirment ilc co.mu ricarc prin excelelrlii, riu Arto
co post

de observafie

mai colcspuncle silualiei ;ii cli" inca'pabil de a r,eiii- ] lai intii inl li:]rnlca : culll sc clectizl azi ar[a ?
I)r'in ar:easla inlr:lcgirrtl insli sir consitler, nu a'i,it
crrla pusiuni qi sentirnen[c, ceclcazi locul acestui
f el de prclinrbai cnrc sin,l ge:ilurilc cle la cart-n rnijloacr,le ttlinirrc rrtilizate rle afiiqrii oonl.empo-
Io,nd se poi aitepte alit lovitur:i cit ;ii mingiieri.
rlrri, ci'[ rnai alcs i ('t.1t11, ceea ce se nume;te artd
Pe de altl i.r,nr'ie, refJcclia,Linde din ce in ce nrai ittcepe .sri c.risfr penLt'u rt'tine, perrtru, allii, pclttru
mult sir cautr: in nroclclcle ..gti,in1ifi'ce", inst,r.unren-
tele capabile cle a face f,a{d situaliei. $i deoarece
prin atari dmeotclei'elezuo'tmcaule'ltere,bsui ineusilredvoimni[i.rcelenhaatucrag.i noi. it Crinr so nirrngc s:i se rr Lilizeze berntertul,
refelilcrr ll anulrilc ..c,iriecte", care ne sint olerite
pare gr'0r.1 gi pe carc nimic nu le desemn,eazir la o primfi

pclilfuicuptrrtihnlciloipriialeclugailein. eAtot,rcalenlsepuqn,tcii,ninleslroi rpuexr a9ci tseim;-i abordaie cr obii.ctc dc ai:ti... Ches[iunea implic[
de fiipt o problenii iritantir crre
naturale qiiin[elor .ag,a-zise mo,rarie gi umane. pre- aproape-ntotcleaunr ti i:s rc {'qoeneislcpaomiiol tetrazfl i
supune a stilni mari rezerve, chiar gi din parte:r in
r,edusI la flleasla : rimeli ,nlr se indoieqte cI
spiritelor elevate. zice I-6vi-Strauss :
llcmbvanclL csle ur1 {o:rrle rnarc arrli,st ; nirneni nu
,,AtLlorrl prezen,tr.rlui alticol gi-a'con,sacrat. v,ia- se {rrai incloieSte cri cl a ti'iil iir secoilul X\iIi,
ch a replczent,a[ pictrre olanrlezI..., nimeni nu se
fa-ntreagii practicii gtiin]elor so'ciale qi umane. Fil
rnai incloie5tc eir gr:nirrl sirtr lumineazii i,storia orne-
nu sc sfieqte insi sir recunoasc;i, ,ci-"r intre accst,ea nirii. nirlreni nu se-ncloie.sle etc....qi atrr prrLea
;i qtiinlcle exacle gi natulale n-ar exista o pari-
tate I cir unele sint q,tiinle iar altele nu .si qj1 continua astlel incir rnrr{tii vrenre cu Rcrnbl:andt.
da,cd sc nrunesc la {el, a'ceasia se-nl.irnpli"t in r-ir-
Crr nrrmcro;i alli alliiti. Crr to[i ins[ ? l)4, cu

tutea uriei ficliuni semanticc Ai a unei speranIe Ptubcns, cu JJclacr.oix. crr \Iirn Gogh, cu X'[a[isse...
fi,losofice lipsite de temei, portrir-i,t cireira insi par:i-
Dar oiile ;i cu Rauschelnberg. clr Ra1'sse, clt
lelismul irnplicat de 'cele doud anchet.e, chia,r 9i 38 39 :\r'nta,rr, cu Tirrguerlr'?

Ilnii citircri se vox int.reba poat,e r:inc sint Sintenr tentali astfel aproape ill"'tll'dcauna sel levc-
ilceij[e nunle, allii poaIe Ic vor rnai fi auzit, 9t.i-
nim la aceste obie.cte qlefuite prin excelen!5, carc
ind mai rnull sarr rnai p'ulin despr"e ei. Criticii cl.: sint opere de bibliotecl qi de a ccd;r virtuoasei lor
artij. ci vol gtisi inLrcbarca impertinentS, iar al1ii.
printrc crrre cei rnai arrcrIiza]i, r'or disputa aprig seductiuni.

rneritele lespec[ivJlo'r' ar"ti$ti in care rnulli iu]ritor'i Reproducerea
clc arti se nrii,r'ginesc sii vadir niqte surse cle amrt- gi ovotorurile sole

zaLment in,lrrelin rrte cle modri.

Aici c insii lo,cul ninrcri{ l.lcntru a ntar'cir evi- I)csc,operi.rea lui il{alraux cortstil in faptul rlc a
tlenia, atit {ie ne,}iirgatri-n seamd, cri arti.stul nrr-i fi pr.orlamat. in rnod mii,gnifitl rirlen aplltilnerl,erciier"',agritedlct:
nl'ci prin firc nici plir clecret a,rtist, gi ct"r opera sa
se dist,inge dc obicctclc natur.'ale nunrai in urmr pl.-mtice qi-au inverrtat propnia
rrnei asimi.lrili sociale qi c[ spre tlcosebire clc u fi destiinuit, in pofida c[s1.recia,li9t'i'1or'. tut tr
lucrulile nalrrrralc. orta se constituie prinLrL.tn, pro"
vorba de o invcnlio pLrl tehrric:i, figiem'l crudililor'
r:es cotnplen : p(. scurt noi fiin,d cei c{o'e o consLi' dublindrr-se cu o foto[ec5. Aslfci. trtt rturnai leptr''
ttr.int, ficirtrl irt ocelagi tintp si pru'te d,in proccs. ducerca se elittoreazX de figir, ci ea ,,cleeaz;i ar[e

Ncg'tiirrrl aciliist:l slur rrelini,nd searna cle ilcest. fictive sau sugerate": prin caclra,l, er:lcraj, tl:la
lirr, nririri,"...falsificind rsistemaii'r: scara obrecte-
lucr'u, sc porncq[() dc la ideca, atit de eronati"r, c:i Ior, prczentind arnprente rle sigilii olientalc
a lnttlete *i*ri drr
altn c irrlotdeauna infcleasl cincl se abor'". nronecle r,a r,st.ii.tnpaje cle ooio,ane- r-il

tleazl gi cir ajungc tlcci si:r s,tudiern rr,n obi,ect al statui...":l). Nrtlt'tc insir rle aip'a,ritia satt" rrtai tll-
gralii,r, de eurergenla arrtelor care. sl.trdiatc in inorl
cr-rnoagicrii sliLl rrn r:lomenriu, ca si cttt-n aten!ia
s-ar l'ixn diirtr-o clirtir asupra unui corpus sau
elermeut refcrenl.ial stslrilit. Nu-i insir nirnic din
toate arci:ster. iline zice conslittr!ic, zice ansitnthln ttaclilional prin interrnedhll scriet'ii sau ;ii mai rrrrllt
tle fonorncne socialc, psihologirce, qtiirrIif ice, este-
plirr rnijlocul cliqeclor, in'ccp si adu'cit apir la rnoalit
l,ice, malt'r'iale, ale cirror conclilii ;i notluli de
asambtraj t,r'ebuie sri fie ciarificate 9i lace si repc- rcproducerii.
tim : oricr: consider,aiie ca'r'e omi'te aceastir et,api,
E mai Lrine de o iumltate cle seco,l, dc cirrrl
o ig,,noreazi:r srru o neglijeaz[, revelS ttn vici'u anLr- liruile I'liilc, in plcfala r:eleJ'irei sale ltrcliili ilrln
1ii,nt, in scrrsrrl plopriri ail crrvintului, adicd putind rcli;4iocrsit, a secolului XI/I irr. F'ran1a, fricinrl clo'

sri liirrleze coartla'cttrl plin ca,r'e se curnpiir;i sail giLrl rnateriilleior care i-atr selvit stu'(lilllll;. ;jfrll-

sr: r'inr.le cunoattcnea. $i r'iciul dcvine azi ctr atit rrala in afara crtleger:ilor' (trrir[i. revis'ltl, lnrlctin:l
mai grav cu cit condigiilc sin't multiple qi ocaziile t'Ic.), ..]f uzotrI clc, rnu']a.ic 'Irot:atlitlo" ;i ',ccle lr"ci

rnali eolec;ii de fotogr:afii sau stalnp(r car(' nc*itlr
adus celc nlai mari sen'icii...", ltcn[nr a conr,rhide :
cle a le stuclia rnai numero,ase. Or, multe spirite
r'le brurl crcclin!i, care isi clau searna cle insuti- ..Arn putut avea asLfel aproape tclt i'ntiminpturol asgualr
hasoleliefuti dispcrs'ate
cienla inctoclelor cla,sice rIn-rin captivale de ,.vcr^ ochi stat.ui i;i
l''rantit". $i rnai ildluga: ",Nu s-a intirnplat' ia fcl
bocentrisnr", cle comunica'rea fonclatri exclLrsiv sa,u crr rritrouriile pe cr.re tareori pind acurrt, am frtst

r:ti puIin pliori'lal pe gincli,rea vcrbalii. Ia'r indicii sirlru,si tenta[iei sd le repraducent fotogralic. l)itt

nrr lipscsc ; ir.lurrge sii dt-.schizi ochii asullra a ceca fericire, P. Cahier a dat, itr Vitrourile rlin llourg,cs
ce so I,ctr'()Lrc-n jur. Jlar r,crranul lini.stitor in lcgii- rrn vcrit,abil corpus al vitro,urilor din sccoli'rl XIII.
lLrlir cri ",cci-\ii {'e a fost. dc.ja sclis s.aLr sptrs desprc N{. 1-asl,e,vric, 1la fel in Istoria PicLurii a rcprocltrs

sirliicc[" ne iIcturncaz[ cu:[ rnai at.Lrrsea ol;servatia 40 Al ;i al'lele etc.".

(Jr', irr r.ohrrnul rle lruziirrru prrbiicat. in ig6[j runoaltetii modi,ficd sau nu insdsi cunoa$terea !
figureazir aoe,asti notir a rxlitorilor ,fi apoi, nu nc purtem opri ai,ci : aceas'tir cartc
:
eargtluuuLuc.ctlootueilai.laid..spiErrteeiicrrluluuiclcst9ali.afnr4sta,sldretmiaicpelrriticncoillini'aaplttpitncrlail.urr;ribici.lprilaiXt,abtrrroileImim.olI\.rIlaglo.rrrrrrriirtor,rpiralrafeuiri.errrb!tlio,iIill'-iir.cauiCarnantlntrori,iml.itlrncigtrioertgtr.nll-,gaol.o'pt,trdarl,ciur;tln1arr,ar.ilp;"ttctr,o.,rilrrif,_leD,liir__l,r-i:,-
cale a clevenit, confol'm notoi autoru,lui, ,,o operd
iudoialir
r'I,asici", cum a der-cn'it ea astfel ? Firi
insi c[ clatoriti unei gindi,ri de o adnrirabilir
pltru,ndere qi vigoarc sinlctic5. Dar faptul de a

sp(Ern"{em-egta.ilr{liarteogltpqtilrlli'lL(rAsi,uai(rlo,seuliIitrelii'Iccuqpvccrariclrc{dairrlsn-icrcillnarocl.iagieiotrirallfpirca}lebislroaulalcrl,icil..luolniuurc.1oloi.r.r1rLl,i,a.lr.,tor\iis.itn,{e.1s,oni,il,l,u"r,l,.rrf"iroi,irLlf.r"ii..c,rlo.ira,,".,io.[,loio'ie,,xt1ar,.ir;scr,iltr.cria,io.,inuris"r,d.r,i",r insista pe termcnul dc ,.clasic", adiugind cir opera

c ..pul.rli,catir cu asontimentul lamitriei auLoi'ului,

t'on{orm ilustralici din {9118". nu ne indicir oare,

cu cil,iva zeoi de nni nrai tirziu, un lel de ple-
caulic oratoricii i) Ca 5i curn opcra, o,ri'ci.t. cle r:lir-

sicir s-ar proclama, rrt fi fost favoriza'ti cle un
corlloxl sor:ial carc clatcazii cle la-nceput,ul secolu-
Iui ii a.lc citr.ui rnodificlri nu sint in'cl rcsiuifite
aa\lIpcduci1da'n_ntlraa8ulzeii{nal9cr^luclltiJuopl.eei_ltLaSlor.lnolel)re-u'iaizutcue.LE-zpppirvrttrgutiIiuortiavenzcicilpnpllesansii.ucleinu,,aernunc'Ail.c,ltldlaiciorai,ajtulsrrrrsr9r.ersircipi.slnst,ntioniter.uonrsitlcaicarddav1li.ttoeaclutcrgui,rtaailcl6lrrfaiuclzraila8recrdrsairorlln,cJiti'r-ilircCrncaait.-ral;lai;llraolfiicpi,crotrrcaao,rc.ds[i""piiusnllrc;1retii,nrrunzit!r.uailrsililiui.i.pnirr5iinrrci"x.rrrl.il.atirrl,crircriprtra,rgltr,c'iirn.i.crc.trlcterlu,iioinictia,lrlr,vralitricilt,.r,iaaeso1,tri,.i(iiigr;lrlbj,n'll:trllr:aicioriaijlrooe.r]lprltn,rkgt..ic.l,.rt'l,t,it,ut;ii,ti)a,tlDirl.rlr,.nri1,r.lsrllir,eiir)_iji_,"_.ru_i--,i
in n;a urisur[ incit. sir necr:site o repuncle fu,nda-

ruentall in discu{ie a operei. a ilustra}iei, poat(,
r:hiar a principiului i,conografi,c, degi se aru'Ld cir
nici corcclula n-ar intirzia... Flu nu critic nit'i
operil, nici cditonrl. in{eicg tloar sir ptrn in luminii
fiiptnl cit cunoaqterea nu l.rece cle I'a o siLualie
istoricit la altrr. nici rlc la una tohnicir la ccalalti.,
nici rle la rrn circuit de infolnralie la un al[ul
jiri u ccru esetlial sti ittceapi sd, se sclimbe.

Sc i'nfclcge tlc alunci mai lri'ne a{irmalia lui
\Iallaux. atit clc controvcrsatir adesca, c[ dacl
li.1llo,ducclca nc oferl ..pcntm prima d'atir, moilc-
nirrea intregii ist.orii" si dcci gi a lumii intrtrgi,
aceasta nu trclmie-nlelea,sri ca un fel cle fo\u-
pbaplcrdlEan^\neasrur'auintrofurtcirace,ri-rcrpcti-Sicirriiirloisdee.ecdl;aar,vreaircrjis-Jccrri,a5caru.,Lllcrrfbtnriar'nris'i'_riipsldinlitlni;erjratodmituIiriica,enriasptairatdndilec.plelreillc_iclIicuccui-iccimsriaacanciu,lfrjh<senrrri[crsrrl.tiilficrt.ri,I,ocls,d"lsriiollerrfaortcopoirriip,cclhurcaeaauoieosenrclt1r,lllsuea.t,o]rr".ieL,[-,ci"ltssiei,tuEuuaoaioielnnnccrcnz",,niallvur],lo.rirt,l"occeilil;pli;rab;cel,a,.;;r"rib,acrroiuoan;l"pa,rls";cctipir,oc;.tcoclrio;r;crar,iaar'i;i,.,aa-oq,otaci,_-iirnirnelutis.rrirr,i,cuutarLohliclulonmnddercflslai,sa.agcirrfI.icn-:'otl,oa,clirip1a,rlrcraial1i'nrr,er,rnr(,irr,n.,r;t)'i,rr$u,r.i_.;_*e)ri,ii.l:
lcerrl,rrrrrircncriitooalrree(trp,rloi:li,!lileerin. lt:rqintrscttetilttn,rdiin5rrii t"eorc7edpiytiiiitr.,ii 42 reclie i,ntegraiir. ,.Operelc care compun ace'estii

rno5tcnire au suferit" insisti l'la,trraux, o meta-

rnorfozi rlt'osebit cic corrrplexir". Dc exetnpltt. sla-

tuile grece5ti caro eu rlevenit n,lbe. Or. daci cll
iu.r Ios[..zngrin'ite-n allr rle critre socole", t,rrni
observti autorttl. trebuir: sij se rernalcc t.ir si,alc r

tle albealir lL fo".t ;i cste jrrr:ii srrbli'nialI pritr teh.
nica fo{o,glrrfici in negrrr 5i alb care a prevalat

nurll.ir vrcnre. *)

t') Cea nrai rnlr'{r l)ilrtc;r ptrblicnl,iilor dcsplc. sr;rrlJr-
Irrri srr rnen!in inr:h la roprorlrrctrca alb-negrr. rnirLurie
rltrsprc accasla stirrd volumelLr crln,\ilcrate sculptur.ri Ilrrrn.
rlirlc dc editriilc Gallinartl sulr rlir,ccfia lui Xlalraux. Nu
43 {'ilt irtsi lr:rrla$i .lucru cn volrrrnole dirr Llnivcrs des

Or, opiniile lui Ma,lmrrx nu mai sint sufi- ;uis"ien;";-"ninlg"uhi"refrsrerc[rrlieentoaetortvtXtom,imlaos.iare'mitNinapeu'ernemreuecrmtlreeo5arriersnapetteaoscdpseurienecaetgmrifi.omuptzoieregsneurla''rrdfutiii-llqee'ii
p" .no"' le fae turigtii, ine{rumerate di'apoziLivelc
ciente azi, chiar dacX ,cea ,rnai marre pante dintre Isr"tit""oe-xl.tc."laCpronrolaim,leiilcacteicablzeu[ nrinigmtoreaijlropecriiendtee'ansaiecrpuleoncveoemasteicniprtcailurcimiule-t
.ailui-"n"j"ni.rt"li,r"1au.atlrpou"*datpel"^tccaleqt ifg;oiirtloasgtbiariawrnfeie,aa*lse.9u.igbainiet,cch-tceagieraerteacao,pnrneleigndes'tftlitlntu,iessqcinrtiees
is't,or cii cle artl abia le-au asirnilat. Cu toati pii-
trunderea lor, ele nu relin di'n reproducere dccit, Reproducere : Producere

funcyiunea relerenyiald,, pr,:m care eu inleleg cri Dar cuvintul ,,reproducere'6 ntl produce oare o
replod,ucerea e comsiderati in irapor.tul sdu cu riri-
ginaiul, ca un vector, sau ca un instru,ment, ori- iluzie ?
iidnetsP:alarretelefipxrrueillpr.crriettaiirLr'e5e,,xaddteeivdle,u,in1bt'l€oa"arermc, eadrreechrleaesatoitzuisirdtrneereaoahc'niectveeai-
entat spre sau racorc{,at la cl, pe scunt, ca rrn rioar5, pe scurt, iileea cil Ireproducerea este-ntr-o
suport provizoriu ;i apronimatip destinat sd pre- neccl,poe'rlaer,ie,rret.,tr?*raefa0iuii)x,r"',e.trflunriiaaIrlrtuniunnnm'ibr,iopeoai,plpraiicuscuesoluaaxntrnr,[lc5ciintrao,aiaepr.(esr,asrocdeecaalbuLuacliebpennpmlfrir!umaroeivlala"plaeiclttj,'eoecsumagcaascouiuati,rciilnezfrgeenislcnapot1tiaaetll1ititbtli.i,arv'itlselruecci'ieidruleb.!atilntluecDa"eolap'ojcaaurrDp'sorr[aonicudldarnprcttir:lrenrire-rlii
lungeascd pri,virea pi.nd Ia opera absenrti. in lcgir- i"rtte in a considera rlrept cuceritd simi'litudi'nea
luri cu aceas[I funcgie se p,r'od,u,c di,scu!iile aLit cle natur5 intre protlu'ce,re ;i re-producere' In
ftr"enrsppeac*tivaH,futernhinzaicadumpuiltuipnli'coar'itgoianrael-aurne
rle adesea rcincepute asupra {idelitirgii sau inficleli- sggss:[5

trilii reprotlucerii, as,upra gradului siu de exacti- ni"g,rt..t
tate, gi crr ocazia cirrora se opun alinrrartiilr-' ba- orln?et iridefinit ele leplici qi dr'rpH fiec'are replir:ir
n,alc : ,,Nicioclatii r.eproducerea nu vil atingc caii"
t,atea originalului", sau ,,E miauculos la ce s€ o referinld la oligirial.
ajunge azr, s-ar zice cri e chia,r tabioul". (,eeri
ce arati bi.ne, in trecere fie zis, c5 funclia re'fe- Cincl cunipdr ilustlate reprezentind Catedraia
renliali liispuncle, mai inti.i, nevoji inoastre de a
din Chart,res, de exernplu, nir mI aclresez lotuqi
fa,ce uz de substilule pcn4,ru ,a ne relace conl.acrtrrl
cu orisinalt:le. Oricit de lrmi,lit le-ar.fi concliqirl.
crirPile pogtale ilustrate hr tre!irr cul,trrl opereior de
Ia intrarea in rnuzee. Insoliioare crr dorLi-r fele alr'l

r-riiliitoruhri, r'le so preleazi rroi,lol rituli irle tu-
risrnului rnorlern : pe \,elso, i,rnpresiile, dorinleie,

rrola!iile clinralice (Capetra Sixtind c formidabilii....

ar trcLrui s:i vczi schimbarea GIrzii ,la llucki'ir-
gham.... mori de cald la Atena...) ;i pe fa1d, irili
r:ornr:ntatii, oapodoper,a vlzut,i gi c,ar.c !i se ofcrir-rr

irnagi'ne. [,in nou rit al cadou]ui ?

Derzvoltarea reproducer,ii este deci legatd nu

nurnai de clesfdgurarea curro,agterii, ci gi de ceo
a turislnu.lui in masl : e in orice caz un fenonrerr
corncomitent. Chiar fdrir a decide care-l influen-
[eaza rrrai rnult pe ce,liiiar]t, e u$or de conslatni
ci reproclucerea in sorie ;i voiaj'ul la fel, ir.ierg
nrini-n min5. $i in acelagi timtrr irr care mullinrilc

srftlciurursnrnceps-ilr.icnruelopcrraio.rdc-uPnceeurrl{leeearcoliiaonnseicnulohlbro-isereictse5e 5iimicsplecuwunlipeiitrurtdnri t.srnrinrraatii rpelnpiluriorltr- vinziitoare'i etturneritxl porta,lul, tirnpanul, gablelc,
pinaclurile, statuilc-coloani, vitrourile, r'rici impEr-
iri,sinclu-i entuziasmul s'au vl'eun coment'ariu oare-
irr c,lifii rle nrare tiraj Fabbri-I{achettc (Les Chels-il,oeurrr:s 45 .or", ri zicinclu-i doar atil : CiL ? CX4ile po;talc
tIe l'urt..., hel;domadare) (Alpha, hlusele r,tc.). l4
frs.'iculele

inceteaz.{ astfel de a fi reprocluclii de arti, pentru dcciint uenceeaxecneppl;ridveingtneen'.Pumelisraptecxlet" acesl'a nu-i
aacilntdd[efvsuecnrnicuilimeadiirlncrtfs,u'ra,riinp.deLinr\:etarr-csueonsgtaifelctilnsedisletleipmieg,.si'cIa-atsiutnf,mberdlulroy"i produse fa'
ele s,e asimileazS, orice al reprezonta, uniri rnesa.i
bricate cle ciltre I.C.I. Ani rn'ai descoperib apoi, de
care depimde numai de ta,riful P.T.'l-. aselncnea, polieLi'le,na,,Alliathene". colorrarr[ii reac"
Livi,,Prrociori" rsi ierbicidele bipiridile'
A considera r:epro,clucerile tlupir func[ia iol
referenl,iarld implici cleci ri trtitr,rdine ;i o intcnlit. ,,[.C.L este in'terna{ion,ail5, dar o societate to-
cluairee-nxpfeorniedn,,ldeui cduapn.irrinuclnouimi lo,adocrlgdaeniztaipncaplacitnornpirr:r.- returrixig,tmiincc;lu'igim-vno{rcdnaocr{inimeenfiionua'l Eritnuedroue'suprtaori'.pe,Sie,aenarXvg.irci.ci-iulDel'etnuaollitaifseqtlir,ernuesoei
$i asupra acestui mode.l de ..p,ar,ticipare" sllu dt:
clici,nei.'in 1967 vinzarea pro'duse'lor qi breveleior
,.emanarc". ca gi asultra ati,Ludi'nilor;i comporta-
menlelor pe carc le iinplicir" e ne\.oie si-l r.lc pLrncin noastre s-a ridicat la 7 miliarde de franci actuali
anu,mjtc intrebiri. rrumai in Iluropa Occidentald, doul treirni dealt-
fcehiut,'ntirtctalvinoazsltrr(iri'epnrionatsretrecmlieonn,tdiiianleoS. tSriinl"tegi oare $i

Reploduccrile tind" de liapt, dupi pArei'c:r Nici un raport doci intre ,,Fata cu t'urban" 4i
lcpnuxromoiasredstru,lric5uit,,nnielnsnianisridoleuadmsleitm.scraiacp,rlleeei ,r*cci*oihns,icas;lrii-ar;crilcraodclnuiioisattnicL,-taiauczr,aricci,ruaporrn:olu"pn.ruriurroirllulertcil-ie."i ,'tca,lPuotosmetitprp'Eiueapts,eet)ri.fbni"iDil,cacacurlfiiirdapmuarbdcd,'iliaclt.icatC'aibi.tlelo,.,aPu(elI.rml-suppieepf.rV{"rgei-nllmeC^seh-iemperrmpocldiucsualtselfaIidnupe--t
legi. lieno,mernul esie in aceilagi timp, atit de. ,,,r,n- lui Vermeer'
plex gi de consicieraLril, inc'ii treltuie s[ nc linli- cd eesu[enicco-mpavtsibpiTl5lfluccuerpeuob tablom'lui
ea, ici,tatea, Reproclucerca
l5m la o privire cle ans,allbl,u. Este totu$i tot ati,t
poate deci intrefine rel,alii cu ollie'cttl]e hetclogene
de impcr"ios s5-l cu,nol;tenr. crr cii sis,ternlrl ne inodelului qi chiar poa,te conlra'oti,t cu elc alian[e
privegtc pe to[i: fdriL diar cu noi sti rLe dult pe cit de irecluctibile, pe atit de nrorrstruoase' $i
a,ceasl,a pentru ci existi in r'ep'roduccre un prir-r-
searna, rn.ass-ntedia transfonnfi. lumea. noastrii dt; cipiu care nu mai e cel al unei fid'elit51i-mai mult
carc
c,ibiecte in,,,ntesaie-irnprejurdri" ttle uiror tt;uta. s,am rnai pulin exn'cte falil de original. ci
lLruitetikIN:\n,i,efosrntrrtcrnpluecemte*rr)t-rur,rrtu'eci,,pla;irp,s.oott,dinduuoccptiebelirirtlc'rresleitinl,eb-tr.ru2elapl:r-cou\ld{c,aIrcutr.,rrrc,r:tirurtensub,tiu.liiucrbisItgmtdllilnt"t rezicld in intrcgiltle in reprodus sau in rttprocluc'
tibil in virtulea ci.rr:uia devin compatibile qi re-
Haga. insoiiti de ur-n5,torr-rI text : produccle.a, fie chiar a unei capodopere ca pirlza
J'ui Velmeer, qi publicit'atea oriclrei firmc sau pro-
rp:tci Sdi rttetapt Si alta fac parte clht' acelasi
..Cinc perrri'te vechilor,-'apoclopere sir rlirnini, dtrs, perfiru cuvinl. cordonul ombilical
tirrcre ? (a...)l.uCi e.r.Pr:eeiristopreiix,n' ocgutnlioa,sucurtiiiissplrni|sulr|im_e.lr-6'
calitaie sistenr. $i,
rru-i rupt de tot' E de fapt 9i e,lementLrl pe care-l
speculeazir publicitarul care pune in el'i'denli una
de *Perspex. VIl. Acest procl,-rs c ut,ilizat pentnr rlinrtre rlo[ivatriile lectorului. Dar fcnorncnui, pri-
a proteja piciurile, docurlcntele gi {csirturile inr- vit firli;, plesupune cd repro'd.ucere'a lu. recl sltre
poir,iva degradririi gi a i,mbiitrinirii drrtor:rIe rtdia- o 'lurne care are in vedere 'cu totul altfel de
[iilor ultraviolete ale luniinii r atrira [t-. sau arl i- crbiceiur"i : nlr numai cd" Giocortdo devine tnarci
cle fu,lare, insigne, puzzle, site, capacc de cutir de
ficia,le".

8) Tiraj dc aproape 0 jumltale de miiiol il tr brinz5 si incii alte multe lucrnri. dar se pro'cl'l'ce
47 un fenom.en cle hibriclare generaliza,td, cirr:uia rtrij-
exemplar,c. 46

lo,acele tehnice sint pe cale de a-i da o pulere se intrepfltrund I reprotlucelea crecazi o ttottl
flrl egal. lealritrattc (siau,lr'a,nrs-ncalittate ?).
Stabilire de secole, co,nceptele noastre, precurn
.,Acest !ragonard po'ate fi ai dumneavoaslrir...o po care le definesc, garanteaz5 qi cila-
ll indemnul cu care-l asigurl pe cumplrdtor o qi obiectele intr-o nriqcare pl,as'tici a cirei
lrlare pagini in cu,loli apin-rtd sub insemnul serazS, intrir ela'sti-

",'frevila-Ca'dre d'Or". *) ci,ta,tc crcgtc pe miisrrrii nceehsneic'dileezdveoltrie, ps,reotpluecrfeercc-'
i,rnpun
,,Acest I.ragonard po,ate fi ail clumneavoasti'ii... tioneazl qi sc
pentrru 2 mici ldspiunrsuri ! l'farele concurs .lfrc- Iluzii orpti'cc, jocuri de oglinzi, anr'arnorf ozclc se

vira-C.adr"e d'Oro, 550 reprocluceri de capodoper.e rnultriplici.

Nixon soseqte la Bruxellbs. Ln televiziune o
fpoeanoteasreclror[5csseccovrle.cnat.ziilafraaim[[ omaasEeil,enagPirrezEiedcii'nlaterle'ui:
de ciqtigat. inpitele cailor rds'Lrni tn trrap oa ni;te bcle rle

Da : puteii ciq,tiga o mdrea[5 r'eplodtrcere
50 >{ 60 cm, poleitti, sub un cadru cle aur, ii
.Fct,iici citind-, a lui F'ragonard, unirl dintle cei tobX ;Pecrugp"e"ltel salti ; cirqtile chliretrilor-se undu-
rnai ,rrrari m,aeqtri ai ser:olului XVIIt. iesc. .,tt suris convenliomal. Efig:'a Pre-
;redhinrteljuuiranraeloaenruicl icleoa
Rirspundef i cloal l;r doui rnici in,trebiri... cscorla 'el cavalcad,a.
foarte rtEoare pentru 7'ret'ira-pit,urt,ts ! rne,nliu,ne
despre gilzile
cilare ca,re arl tnonopolizat rnicul ecran ; in
l)cnlrntr n par"ticitrra, cere[i buletinul-r5spuns schimb, pr'o61ramul, pu,ttct cu pum,c,t, al intrevede, ii
intr'-rrn nragazin Cadrc d'or (r'e!i gisi al5,turat o
p,rimti listii a acestol puncte rle r-irrzare)". lui Nixon cu Regele.
Telwiziurnea opcleazl cu imagimile-n rnilcare I
() as.tfel de dirnicie are gi dc ce .s'uirprinde : junnalistul folosegte cuvilntole a c5ror origine st[-n
lln Fragonard a'd,rnir:abil nulrai ilentrtl
..dorrir mici rispunsuri". $ini-Eac'lluirntocai,rcc?lc cc sir concepte.
[c
rnai ilrcloieEti ? Oferta e Deloc, ci Care este leptoducerea d'ircctl ? Care-i cea mai

doar pentru cd e vorb,a dc cig,tigarca reprodu':crii adecva[5 ?

unei capo'dopere. Dar pentm cine citcqte in rnocl in ciuda ;telmenitrlrri gencrlc caro se inlretru-
cu,ren[, cum elde,a] tf f,aceru qi noi, confolnr infeazd, reproducerea ntl c un fenomen simplu,
hrncf ici referenliale, e evid,cn,t cii ,,,aoe,st Fragn- Diferiteior Iehnici. care dealtfel nu in'ceteazI sI
r:urrd poate fi a,l tlu" implicri gi ideca tabiorrl,rri
original ,si po cea a propriotirfii atag,atir dc cl. se multipli,c,e, Ie corespund qi repro,cluceri diferibe,
(),1. pe aceastX hibridizare rnizeazii publicitat;ca. c,ar,e sint qi dubli factori ai r,ealirtilii, pe de o parte
Plirrcipi'rrl reproclus reprocluctibil, d,ifcri,t d'.r ele dublind evenimentlrl origirnal, iar pe de alt,a,
lorlirdrceislrtimulrct[ruatad,irlcionqai l al
dublei repetitrii, antrcncazir pnuromdeurcoi,,ansde,qpi emocditalditeSlmi 'utol;tteatteittmdie'cideifxeirsr'itt5e. qi de
o
restnrcturarre ciu attt mai I-e vren'r rsrau nu? incet:irn totuqi, porate perltru
ctrrnplcxe cu cit, p,c cle o parl.e qi conconri[en[ de-
pri,ma ,cla,ti. si ne rcferirn exclusiv ]a o reaiilatrl
ahfel, lpuamnaelaeleo,ligiain,rarpleelodr e5sai Iltrarn" etaorrecpornocdoumceitre;lnotr, primi sau prim,ari care at putea serv,i de nolrn5
ri,rnin
tind arnindou5 si se distingi, a,l rlo,ilea fiind in sau ota:lon. AilileannaIir"a original-reproducere illce'
strtnsii legdturl c.u toI ceea ce e susceplibil tle n
Ileazir dc {apt s[ rla.i lie per.Lincn,t5 sau nu r[rnine
fi multiplicat in serie. Frontierele igi piertl {i.ri- toluqi ca al.are deciI in arnrmilte situalii deiinite
cum- se cr;rvine. ln schinrb, in situa;tiile cele rnai
tatea ; conlinutt'urile clevin miqcito,are. interfereazi, frecven'te, ea se miq'ci intr-o complexitarle in ca,re
ermenii ,arlt,crnativi. in loc de ia se opune, opereazir
*) Jours tle Flancc, nr. 743, B martie 1909. 48 49 prin desprinder.i, glisd;ri, inseriri, f5ri a put-'ea

vnroilati-r sir fii sierrl de sfirqitul crtrsei. Ie$nr dirr rilr'e o putem compara cu o a,co,moclare retiniani :

r'r'lr irr c';tt'c ltrui'ttl'ilc 5i t'trvirrlelc i5i tlorcsptllldeatl' r, volba n'rr atit de a pune Ja punct o imagine
IlcciLoal'c, ci de a substilrri, imaginii nel.e a r€1rrg-
ie;irn clin era in citt'c lellt'odu(l'Lll'ea et'a et"oui ori' tiitulucie.riOi, ri,nstacgcinoe,nasl,Ia.rldclcdeels:ueoL'Iriic1li
ginalului. f)is[orsiunilc dc carc ne plingcrn cc;n- pr,ezen!a oligirta-
circumsianlclc in
stituie [ot atite'a indi'cii. ( irre opclcazI percepiia nr-r lavorizeazra intolclr.rr-

i irrla ,si cl,ai'ital.ea. Pe t'le allir parte, se produce o
inve,i's, r:ind,
Percepfie directi, Ldaptare sirnilar:i, dar gi in sens
thrpi ce a fost plrlsiit originalul, se prive;l.e dirr
Percep!ie indirectfi rrou reproducerea remarcin,du-se diferenta. ijrca-

IJe citeva decenii, reprodtrcere'il srth toalc loritrelc lca insir ar consia in a crcde intr-o neuhaiizalc
rr operaliilor, Experien[a arart[ ctYr percepcrcit
sale consdifr-rie din ce in ce rn,ai mult pl'inrtrl llustl'lr operei nu climini deloc reproducerea I dimpotlivi,
contaot cu arta, in olice cilz contaotul cel ntli
frecvent. Pent,ru o viziti de Inuzetl' citc trir'li arnintirea se fixeazl mai dcgrabir pe aceast,a. l)upi'r
pilrerea anumitora, in funcqie de condiliilc ex[)c-
gilrirnsetraatree,pcroitdeufso[t,ogprianfiii ! Peste tot d'onrne$ltr irira rienlei, [inind seama qi de vir,sti, se obscrvi o
la obsesie, foarte rceuprriood,auscieorsecaiiavlilezuin[tiregai juosrLigiriinaFilurel acajur:etiilsie,
pinir- la lirrrita
paradoxului. La douXzeci de metri sub pinrin-[ intre
crrloare]e metroului, iluminaile artifici'al' pe care ltr
vede, inlre originalul carc se vede gi reproducercir
parcurg neinceta[ citadinii gribili qi frin{i de obo- viiz,u:ti, intre rcproducere qi amintirea originedu-
ie,atrH, proclaml printr-o mullime de afige sugc';' lui... $i subt,il'it5gitre pot fi duse l,a nesfirpit. Ii ciar
tir.e. farmecul bdilor marine, rSsirritul soarelui,
fanrle'cul vaoanlelor in BuJgaria ! cir c,omporrtamentul nostru seculair, porate chiar

rnilenar, se pomen,e;te azi dejuca,t de-nd,rizireiile
clucOerrc,afaapatulrlucI ilopcr,imeudlenpoasrrlterudceoranlafoi [incdrtiforol'epnrot.- lehnicii : multi \rreim'e con'tacl.ul avlrscsc loc intrc
Cui nrr i s-a intimplat. s,i fie pu[in surprins, in originalele relativ pulin mrmeroase, care sc vc-
rleau pi amintirea pistrati, fie in rnemorie, iic
prezenla frescolor lui Pioro tle lia Francescr, rie lir pli,n intelmediul clescricri'lor orale sau sclise, ir
A,rezzo ? !i le-ai fi imagi'nai rna,i in'al[e ;i tnl!
rriu cnlora'te, poate chi,a,r rnai sl.ri:llucitoarc..' Si gravurilor sau desenelor, In ziie,le noastre, nu
intermediarul verbail e cel ce a clispdrrrt. e.l e tloar
t,e mird ci sint deosebite ca lonnaL dublat de ce,l aJ reprodrrcerii r:are poate lua i,i ia
Giomo din Padova qi cele pe care flesceic ltri r:,iriar forme infinit variate: cliqee sclri!.ate. foto-

to't cl lc-a
pictat la Assisi. Ni'mic insd di'n aceasta nu s-ar Iipie, cvadricromie, IoIoglafie, diapozitive, emi.siu-
binui din reproduceri. Orice pX,rere aln avcrl
clespre ar[5, reproducerea es'te [ohrqi oceea iiitr(: ilnr-nucavgtrcuilne,ivTdizeoasrtpiSnneoeEtqcg.i ipXBt{,eioirnlimncliaasms,a-aaluuaaFatrlstceaoat,naltrarprcmotie{ilreer
pictura gi sculptura egipteanri. I)ar, numai tir,::iu
ne cli prima idee despre ea pislrind in sinc 9i nr-arn rlus in Egipt. Or, const,art., in mod cir.riht.
nlt,irna amin[ire, ln momcntul in c,al'e se poate
f;rcc companalia cu originalul, sultieclul a])are cil
,:;i anr memorat annmitc operc dc art[ egiirtea,n;i
fiiud acelagi. dar, ctrttr lemarciit NIalraux, un3l;isl rrr-ll Lrnla cilltoilei rnele clc pe malul liiiului.

de veder'e, sca,r,a, cadrajril, lumina, aitare'nla mate- li ilrrpir anrrrnitc reprocltrceri a criror imagintr e
riald sint cele oarc ploduc moclificlrile. Or, IaXi
de toa,te aceslea, ntr ntrm,ai rrn speotat.o,r i;i lntil- r,r;,1 lii-rni bintuie rnemori,a.

turisegte dezaprobarea. In orice caz, lroccloa d(r -,\bordincl problc'rna sub a.cesL unghi dc veclcre.
la reprodncere la olig'i'r-ral provoacl o trittslare pe 50
5l ;tr corrst,atl cri trcccrea de la operi la spect.ator

os.;";erp;igi-f",a.i"ncaaec"luo.f"lniuteisileI*diii;r'e;iifoiacti'nl-pc-ri,rsionclr'iranmbdeiji'illei'sorceectaagrdliceucreebirq'lnluet'ere-qlrioninricccopiranrieirtrez9aeiisnliictriant-t destnamX), eum e, la tdl,eviziune, miqcarea milioa-
pertulbalea ei. I).epro'dttcerea cste rtn releu-zgarrtttt''
nelon cle punctiqoare.
c'oo"--ao^pi.of""nt..rf.c-urboan,zn.cl1ldiieeo!,lmepriiganinnl:anrurzliairitta,ralltirrjs'n,['cazclugcarorndernastotlii'rtreubc'lluorfa'niieisnoidecli.ep'imsraionirncrteaolt'etiirltI'eJcuianalr
e grcu sir sc suslini aoest punrot dc vedcre prcculn De la Dada incoace ploflifer"eaz[ oolajele qi
asamb,lajele care, ca gi cele a'le lui Schwitterrs,
qi'"orrrpo*tnmcniu;l pr, .o."-l impli'cl a{]cs'!:r ainnci
.i"ot noastlii rn'ulfipl,ici reproch-rce"riier suLr combind buciili de lemrn, bilete de c5l5to,rie, lrirtie
in*t" "tpoo.*o"ote. Ba dirnpotr'ivii, c rli'n cc i'it cc
rtlai de irnpachet,at, silu cale, ca cele ,a,le lui Picabia,
utril'iasazI qi chibriturile, scobitorile, penigele etc.
p,r'obabil c[ a,r trebui s.l linem sealni .tlc acre st Socotite ,drrept .,mongtri" in rapor,l cu ideea ira-
iial"rtto.,*.,t,,n,t1inootitnrclzog' ttnlinnotcuetr'rtelnlecttesamllal irepleuull-inzgosritrtt'f.ite"
si"o,c*og,tIi"t"l ,eexcchliisnivcc'oamlornitruolalrfueararael, oa fricind palte dilionald de .arti, azi aceste pro,drurse sinr consi
o-plealrltrqni
cirui rnodcl il derrate ca opere. E evident ci o astfel de scirim-
bar'e n-a fost posibili declt porrrind de la
lein"noicgte ; intrc spcotiltor repl'oducerea transfor,rnarea generalizailii a cornunitcirrii. Colajele
culriste, Nlerz-ur,i\n lui Sch'lvitters, ar,[5 adesea atit
lo)l intelmediar, ci 'la de de'coracer,la'ntd care ni se pl,opune azi, ne faa
"ir.n."lruspot,"tistl"*uetXi'.ri.elgrLaai^"inninusi'mindleuui'i-ie,csnlcdeoe,uccoicrdniritnrrcnpcictaaclrelecus'lrialioaate$'mpt'eailrr:iciit'uoIrr'sIeetrsafailrjelrr-ll sI reflectim la i'ntegr:area ,"zgomotclor" daIorate
inict,arc tle ntesuie-reproduceri carc corrsLituie
u'oiilor tehnici, ,la ounoagl.e,rea care se elaboreazS
n,oul nostru acompanialinont sart norn retoa dle iLn afiara pr.ocedeului tradi;ional al limbii orale sau
sclise. Repro,ducer.ea tlc artii nu ost.e altce,va dccit
leferintc. hir'tie i,mprirnatd care impSrtlEeg'te, cu ,tot ceea c€

r\'tit timp cit' a predorrnirnat irnrlet'mccliarul ver- aecse'teeaigmi pmr,iam,taerj[ial-itateh" i1rtiieacedleaqai mimbparelavji,zjiubir!nraieist-i-n,,
bal, comun-icrarea f i calchiaL pe
scrnni{'icafia s-au. cle tnirarc' Spre o nou6
,no,lolitltril" Iimbii.
pentru gincli,re, cit lsJtcu'daisuelmcexnperae, stiriluo-ri 'artistice a Congtiinld-Prezenld
pus ati,t cle mtllti vlemc accentul pe ^'substanla
mental5". Orice tehnicd itt'tpLictt un mod' de cortt- 'fi'ansformind comuni'calea, reproducere,a ne [r.tns-
propti'u ;i care-i cott'slru' for,ml colx$,t,i;nla rsi sentirnentul exislel!ei L],are
p'iereShteerotsbiiuencteulctantea-ci eelsat;ei titt't'p it't care-l ;i opereuzti'
l',rr,cctind, azi, dc La r€cruge la s'inguruI inlcr- inceteazii sii n'rai lie legat exclusiv sau prioriL;rr
medi,ar verb,al, cornunicareta sc inoarcir cu mesaje tle percepli,a originaluhri sau de le,leul verbal.
elabo'reazi, concll- I'art[-rnri in la!a reprodu,cerilor Giocondei, ci\re
care, sub fo]rmia leproducerilor, t oa[e urir cluc cu gindul la pictura lui l-,eonardo,
aarsarnlllu dr: noi pe care o plstrreaz[ l-uvrul. O oonEtiin{i-pre;:enli
rincl transmisia verb'a']5, un Kennedv nu este incLirectti. Dar, sirnultan, m,a,i am de-a face cr.r o
raporturi: asasijna[ul ]ui Robert e {icttt i;i dirrlt-o
cou4tiin!ir-prezen!5 di.rectit.' i,n;tre miinirle rneie, sub
,rt*ai o problemd de ouvinte;
ser'ie de puncte nregle oare coarstituie ttama [oto' ochii mei, reproducelea nu se epuizeazS in functia
52 rroferr-'rrlia,lir ; ea i;ii are forma s,a, maleria, grr:u-
grafiei d; presX (te depirteazl, imaginea sc tat'eia ;i pol s-o a,l5tur altor reproduce i ; pot s-n
rnototo,lesc sau s-o agI! pe perete. Conqtiin!a-prc-
zen[5 c s'ocol,iti i,ndirecti sau directri duitl cunr
esrte prrivi,tl, {ie cii vizind ,origi,nalul, fic !irrincl
seoma tle r,eprod'ucere ca obiect rnaterial. Contrar
a ccea ce sc crede cle obi,cei, r,aportul nu es'te
53 u'ni,lalcrai, e ltil,aIeral liind neclnept dc fapt gi

fi,e redus la o singurd alternativi. o$i chiar dacd legat de lurrtea originalelor, in timp ce cir;ile
exclude pe po lc1,n'oduceri, se
trna dintre celc dbud cii pare a tlc nr'[,, , bazntc aindrscsi,canzniiic;ilr,ortlelcai
cealalti in rno,men[ul in carc decid asupra atitu- tkr (ilnoutt.cre a cili'to,rului. Azi
origina{ului se asociazl (iu multti'tuclinea repl'o-
clinii mele, constat, cH urmeazl u'n du-te-vino care
tlansformi alternativa in sistem de interfererr!c' drrcerill,or.
Inlr-un se,ns analog cxperienla rcproducerir inri
moclificd sentimentrul iimpu'lui. Cin,d ascult un disc in locul unei lwni care, pind nu demult, se
sau privesc o reproducere, un fiilm sau o-emtsittne bu,zo, pe de o parte, pe perceppia lucrut'il,or, 1.tr'
zidneeldnr-lapllereovzpizeeinrue!niileod,rifimegrin5itadpl'e,laiassarczuatianuntcro-oiornccsine[adrtrue-lsuitin,letininctro-nuplLnleia--
prezen{a lor di,rectd,, pe contactul unic ctt elc, utr
imediatd,. a originalului facc k;r' pe rle aha, pe printatul conceptului care asigttrr\

Experien!,a imediatd o impd,r{ire in. obiecte regulate, distincte, in irlci
si ca.tegorii, iqi face din ce in ce mai mu,h l,oc

trtr, cintp de schirnburi perm.anenle care ne scapil,

t:rt rllit mai nuilt ctt, cit ttici nu apem terrneni

unei eip'erienle de tip nou. Timpul nu.ma'i inler- uo, sd,-i clesenutdrn.
vine in^acelagi cind sint in lala Giocondoi lit
fel R6sloire
Luvm, sau cittd ascult orchestilra in sala ds con- gi amestec
lcierrtla: ufoenvoetneicrnas, ndtiu,slucoi tedcilaer;iit-no curind 9i teleteca

d,imensiune speci-

ficl, care-mi modifici comporbamentul. N{ai irrtii rd,sfoiroo, Rari sint cei oa*'e-qi mai eil,csc
,jurnalul de la un caplt la t-.e'lllalt qi, gi rnai rari.
d*szpifuuiSc,tierencatItfopuanotlaetienbl-talnuoluarsricnipelecalaltuqrliuilullliouo'icVr9'epi$,ersnrmiplreaarmelriur ciflniiiunnusenpupeqooli:ttrssisveinidLmt fosiinei-r atmnci cind e vorba de un m.agazi'n. ,,I-uneciirl-1"
pes,te titluri I ne apuclm de un antic,ol ; deviern
Olanda, altele-n Anglia' unele-n F:ra'n!a 9i ait'elo-n spre un subtitlu ; sirrim pagini ; ne uitlm la o
Statele tJnite etc., fie,care dintro crle oclrpirtcl rrn poz1 .: lrecern pesle anunfrurile pub'liaitare ; ne
oprim Ia un lext carc se in,tre,rupe br.usc qi a cft"ui
urrna.re cont,i'nuI dupd ci[eva pagini. Acesi com-
loc detenni'nat. por[a'menl cale ar m.e,rita sri f ie rlai indelung
Experi'e'n{a origina.rei a original'elor ar Irrciiu-
prrne ieci . .n ,I intreprincl o serie- de depla-sii li descris, e general 9i-l reglsim in to'ate situai.iilc
pe care azi le rnultiplicii pr.esa, radioul. i,eier.'izir-
.s.rcccs,ive. Or' r'eproduceriea f'ace posibi'l azi Iap1'rri ilea, semnalizarea nri,ierir, insigmele. ,,Risf oitul",
cirlnedvuesn{riitalb:anTaola"tdi ubictr,ilatea sri {ie u'rr protJtrs
opera lui \/ermeer (li't'ltrl rrrrrri ciiruia de obicei nu i se dir ni'c,i o atenlie, consti-
tuie, chiar daci-i in parte inc<lnqtient,, o tehn.icit
volum cle i\'Ialraux care a fd'cuL gcoal[) sau trrnlri specilicir de receplie. Infor"rnalia -- sau cel pu[in
operu lui Giotto, Nlasaccio poale oi:hii _ce- s-a convenit sii se in[ele,agi prin acest tcrrrrcn
fi ptrsir-suli igi aban oneazi fixaiiile. Leglturile se slile.lc,
oricui in s,chirn'bul unui pre! rel'aliv modesl' st'il'rtl
apoi qi pe ciliva centimel.ri pu rct.ele de sirrijin, d,e asemenea, ounogLinfele
d'int'r'-r-rn coll Jc l;i-

lrli,otocl ! se-ntrepltrund. ,,Leg5[ula", la propriu ;i la iigurat,
cedeazi as,tfeil din toa,te prir[lrle. O,bieot ]imitaL cle
rlcroeeIdp..rrFroacS'dcoeeuirr,acetsaenatarce's,-epanqacciotulrtcntiucio!eiliuum,mngi ieiqcaiciima"laepianpot'tuiie,rgmediapnpeunrcodluuidc',ntiul;cdcuecelurlnidirs'dil-inser{o:'enrlr''innrngeasirnuit"a5lipl"etritlrre-:ri p,agi,ni, conLrapagini, coill,uli qi coperte" cartea ,,sc
.,Acest Fragonalcl po,ate li al dumneavoaslrit '",
cles,tnann5". $i lanqului irnprimat. car,e se distritlrie
publicitatea-face apci la senl,inwntul d'e proprictate' 51 regLrlat de srrs in josul paginii 6i caro se reia mr
rnai pulin reglrlat Llin paqi'nir-n paginri. rrisioitti
55 ii opune discontinrrit,irtea s{I, l.raiectele iui aieato-

pl1oii'.r'citluisip, eImrtiit'rrrgtcinae. ,iri'trcp'tutrlltiurlir:iiiitto'lalesarsct,ephtoalzealeli-ri la pfa,rrs,ifnr t?I--E p/rin",ii cind. ajungind la anunlul ,.[-u'no-

l)(: ,,fotocopiozd elec[,rostatic[", tolul
inecanistnul t|rtttottstcrii t'i.unc-i cartea" e pe caltr cl' in,lrf, ial in oldi,rre : ]:oxer,ii fiin'd corelali crr lrti-
a sc sclrimba, clupii ctlnl sc sc'himbir clealtlel ;i colul sportiv qi manechinele cu publicitateas).
$i totuqi intr-o cli'pi s-a procllr,s un eveni,ment alit.
biJrl,iotecile di,n calr: anl l'ircut tlc atit'a vrcme, dr'lpii de insolit ca faim'oasa intrllni,re a rrnei umbrclc t:u
exemphll bAnci,lor'. clcpozitele oivilizaliei. rla,qina cle ousul a lui [-autr'6airnont. Acestc intil-
i Sirrt niri, aceste alunecilri, interfcren{e .,psertclopodice''
C"m s[ descrieltr ,,lccttlt'a frtrnziritir" a
obliga't si pttn cuvin,tc <'ap I'a cap- pen't'r'u clt' o

itlce. dcsple a(reasla ;i si-"r rcotrlg la trn lanI corr- dc articoile, dc irnagini, clc scm,rre prost inchisc
tinrlu, pentru .tl sugera tlrl {'enometr de frontier,a pul idca,lir a ochiurilor ,si a spaliilor.
nereguLrt' ne per"nrit sd-ntrcr.edern faptuI cii
lunrea r"epro-
<l'ibconl.i'nuu, uunpln. clucerii c plinl dc o sub-l,umo sau de o intra-luruc'
clc mesaje, de filn[e rnixlc, hii:r'idc, pot,enl.ialtr.
O secr.'en[.ir ttrilevizatii tlracii itrr'lirrtca fr
inst'r'aitii aici i-ar pt'rrrrrittr lcc'torultri sir-;i tle;r
n-tai $i-n timp cc lsopgiircitaula;ltiirsir'trostteittuicliS,il,eirutooarsidlrienccaoncliarrnteri-r
lrui brine ;i lcpe'dc sca'ltrtl de toL ! $i p<, tril' sir creacli-n

r:stc dc :.rta;ialii tl<t ginrli'r'ea logi,cir 9i dc expr:r'ienll ziand a,tit clc mag,nific alcit,rritii in pictu,r'a unni
sctrlrlalir rr cirr'1ii. inIclcgcrea rtoasIrii discursivri. 1rt'
rneclia e pe 'urt[re'llairbnoar"gainoe'irn, fctli-t Poussin, de cxcmpl,u, rroi trilirn zil,nic int.re t,elefon.
alit qi rncss alt tiyr carc cra,lt-' d'e
de un jurnalc, tlcplaslri cu magina, nr,dio, televiziune,
legere irlipli,cl tl,nrm cl,e fier. avion, pe scurt, intr-un .,anrester"'

;cirior,ng-snetusr.tmuiccarlriiel:r"lc,el,ai,le^r$iirtiitrnnar,ionarrcilccads.teuIilate.psr$eoisdiauzqacaelerce,aualtunpl.rrroIc.svi/oo1artitrirrtlr in cale-i din ce in ce m,ai greu sii se regrupezc
elenrentclc poLrivil nio,clelelol stabilite ; IIic.ron.v-
estc un cotnporta'tnent caxe sc cxtirndc pes'te tot : rn,rrs Bo,"ch inliitru'in,clu-1 pe P'oussin.

ci,tadj,nul co''tl -.,''ge ..1ratc s,trlzilr:" i'tt a,cela$i fcl La rnoarl,ea ma,r'clui dilijor ,'\,nser'lr. ct. lclevi-
ziftrnea a difuzat o lrrrrgir ernisiune consactali
rln 'care p(u'curge qi paginile unei cirrli I pentru cn

dt'-irclatir ce l.r'ece .la vo,l,trnul rnaqinii sir-i subs[il,uirr ftr,neraliilor. Crr ilrsistenlr"r. carm,cra a lllrs accr:ntul
pe sole,rnnirta,tea cult'trhri. pe durerea asisLrruIci I
icctrrrii co'ntinui ..riisfoit'r-r'l" semnelor qi al ,*itrt- pai;l,o,rul a subliniat in predica lui l,inuta unui doliu

no Ie,lor'. carc afecteazri lurnea muzicii. Pe,rson,alltirli politice
a'u apirru[ una cite una pc ecra,n. Pc .u lmif s-ir
!Ce trs,le actrila anreslec citrcLie

Dc fiiecanr datri cin'd rii's['o,inr llr1l ju,r'nal. tlll arl'tat pornirca coltegiului : mai mulL de lapte
sinl ein,cl i,n maginii .,r'risfoilu"
nraH^azrin. oore!ar-lisi,tiro,-r'i nrargini acopcr"ite r:u floli, sosinea lC,auciamciet,airs;l.air pn-
la lclevizilrne scooleile 9i con-
un 'o)raii;, se pl'o'chrc inl5n[uiri "1i apropieri alea- nerca-n gr.onpfi a cogciugului. s-rl

ttionlcini,'teclaerc- mar,cheazi insi qi o anumirtir probabili- incheiat. erni,siunea. $i din,l.r-o dart[, firrir nici o
tale. A'ces,t fenorne'n clc dinanriizaLle es,te insii i;rttii llnrrzilie, clcsenrrl anirnat cilrc precede pultlicita-
{cfl: un Lronom c,u c,ioc tle pasiile. usca[ ca ull
foarte prost. obselr.'at peltlrtt a nc pLlrtea cla seatnn trocor ;i ou o co'afurir ,c[c vir.t,uoz... carc se repetlc
dr. aml.rloanca iui. I-a fcl se rnarn,ifesti--r gi-'n cortSti-
in[a noastrii subliminalr-r. :\stfel, in'tr-o paginti dtl la lrn pi'a'n rnecanic, tliri L'arc scoalc cel ilrai
gloaznic lefren, rlrmat cle pub'licit'artea penl,nr sobir
slrort in'tit,ula'tri ..l)ouizeci ;i doi de boxeri pentrtt
lrnsprezece t,it,luli" ;i t:ale nc proptlnc op,[ lnanc- ..Tefal" !... Binein!t-.les. telesc,opaj i,rn'olunta,r. I-fec-
tul unei atar:i bizarcrii macabrc nrr poarte fi irnpu-
chine cu picioa,re'le depiir[at,e" in tirnp cc Leitul sull-

l,iiniazri ..Fli,rtie". ..1'[usci". ..Coco6'0. ..Pa,nii" elc., tat nici unuri l)i'odncir'l or'. nici u,nrri progtalnator. cir
5i crrrrn tehrrit:rr ar' ,fi avrrt, cu ajutrinrl leDr,oducerii.
oclatti lrec'ut uromen,[nl cle surpri'25, ocJriul r:aul.t1 56 ;i57 l)l'r)l)r'iir-i voi11l1l l'irnIr,zir,.

intlicii - sii f ie oarr,, r'ot'ba cle o etoare. rle o

Ra[iunca. pe drept euvint. iEi tliminueazir Aloculirrnca lui Couvc de Nlurville: Apare pe
ccran l)rirturl r\{inistru care, zice el,.,l'r.ea sd lir
fur"!a, ccea cc ea nunlegte accitlente consti{,rrinrl intrefinl cu problerne de lungri cluraLl : in spccial
t[in cc irr cc nai rtiult cvonirtrentc calc -- dcJ:or'
diiri, inliinlrriri, aglcgirli, colizirrni. telcscopaje, t{r: rlesple legio,nalizare gi rofornra Scnalului..." A[o-
cu!iunt-. dr: rrn slert dc orir : l'finistml stI rnai
raulnl.ifte,altenauliirncpoonrtit,irrr'Luielnrtrenat'ntiri:a-diIioprrlallllri.infi discu!it' ilp'uorittnoiiclialrcr;.ebizu',astturiInrot;rc-fulinvilzfaoib[.uoil,lrimuo,pirle,]orMlti.unoriursli,tirt;"riru-aaI prera,,ariaalet,orsl
a;lfel, i;
lunqul lingi'is'tic se spilrge plirr rris/oit 5i rrri.rai. irr
ln lo'cul lunrii oltlonatc de rlIiune. tle cort- o
gap."eiplnirutsiino,cen1lli'trti:cr.j-tfnrcllearcir.ivtc'ctcionloiil,rn"t'l.aeingcriurnnic'curoqrn1sn,o-ia-agoln.d,-asi,1,ilrf1)i,raoltnniproi,crt.rrlei)l"t;rs,n:.teninhrr:iaiee,jrcadsilin.lnui:rzollirsturi"-tr-.ii
irop[.e gi litelri se profilcazii un urtivers in calc
<rit, se poate nen[ine telrnenul
.Iu- crsuer-inlelin-frriea,gtiit
-.e t]ezvoltl in i,nfinite prelungiri

rlc reproduceri. l-lnivcrsuI arnestecrtlui, al aiiajuiui tel pulin o rlcrnni,tatc p;itliarlriilir. Obsclv rrrirrrir.rr
tlcvine marele .,ltnalga,nt, cirruia-i colespunde o
atn;tiinld-antoLgant oale punc simul.tan ir) acllt'1lt Ilirrist"rului, rtroilrrl si-"ru tltt a irro]ride oclrii. tlc a--'i
tine rniinile. I'r'lrrl de a-5i rniqca hirbi:l l){'n[,ru:r
rlil:ec,[ul iii indirect.'ul, irnediatul .si difelitui, aici-rrl rrtarca slir';iirrl un,ci exp'licalii rictailatc (purreb r:rr
;i altuntle va-ul, rrnicu I ,si -urLrltiplul, identicnl ;i lrtrrrct). Illcc iil.cnt ur,cchcra la clor:in[a ,.gaullianii""

tl il'e,rittul... ircccntrrl Ioriic ,sc rlepla,st'azir pcriorlic penIrlr :r l)unr]
cuvirr-
,,llairo'r[,rrrile logice sau ilogice intrc un ittcnt in evirlnrrlit rrn anumit tr'cl dc alrorda-r'c a
9i altuJ nu rnai con's,tituie de a,crrm inainLe un lului ; uncJe vocale se anrplif,icir in corrtra,riirrr ;
srrbioct satisflcirtor pcn'tru ar.l,i,st... (aces,ta) facc rrntrmite lrsrtrantuullitr-i ca,r,efl;uo sfici,nudlt"i;-i t,tze'az.it :rbi,ziv

l)altc dinlr-o coltinrriLatr: clensl ;i rrecontrolit,tir pe geful el, fiirir-nrloirr!ri.
Dcs,clrizin'd a doua zi I'e NIotrcle, care rell r,o-
cilre n-arc n,i'ci inceprrt, n,ici sfirEit, depinzincl tlc rltrce irr ex:tenso alocu!irrnea teler,izatii tr PrirtrLrlrri
o ciccizie din lta,rtca sa'', tlcclarir pictorul atttcrican .\'lirristru. constaI stupeliia,t cir sinl aproape inlr-

ll auschenberg.6)

Sub [c,t'rtrentrl 11c rcplcldttcet'e sc rlscllncl If]rlo- paliil sri c'Ltesc textul : crrvirn'tr:lc sr:apii di,n l,ipanrl
rrrcne t.[o r) nlare cornplexitale. llcpr:ochrcerea pla"- lol irnprirnat ; scapl clin lranspalcnla tipograi'icir,
viirgi,nir rlc orice zgomot, pcntru a se..priride"
li.cii, ea l'rrsirgi c tleparLe cle a fi s,implir: se pot in spa!iul a'Lrdior,izual carc se arlalganrt:azir-n
rlis[nge c.li;iee schiialcr, l'eprotlttccri in negnt, irt jurnal : intonalia \[inistnrlui coma,ncl-r tlcbitrrl
culoli, valiincl cll Lchnitilc de iruprinnal : l.ipo- lecturii, pinir la nrimirca, calc nrir
loc constringe 5i
glal'i,t'. of fsct, heliogravurl ctc. licproclucerile atr cale pcrtulbeazi prrncl.rra[ia. In sc
iinsir dc a
rrrlesca o cxis'l trnlir uncoli izolatir pleclirn carLcil dizolr.a irr rnesa.j literele se dr:setteuzi, cor.tinrr
l)oitarll de alt.ir ; a<Iicir ctl -s'upritfa{a }rirtiei ttlt icir". latri insir cri ;i
.,scenografiei televizate se lid
sullort Iotal ocrrpatii, altcle acoperi,te par'1.ial sarr capLiv,italea lc.rIirlrri
lrital, dup[ tiptri rle lopL'orhrr:ere. [Jncle sirtt fistr. acilas[a sulerir lit rindu-i de
r:,a-n presI, al,t.cle molrile, cit-n cimema sarr teler-i- inr6rri'rnat, pe cintl, clacl o pirrisesc pcntrrr lt-rui

ziunc. Altele se ruanifesti nrai dcgrabir in sttle sr:o.locr anrint,irea, r:uvirrtele N,IinistruLui ;i lrst:rr l-
rle.jrrx[aptrnelc. ('a-l crir'9i satl iinglob:rle ea lrt t,l,t'cit-ttti ledevi,n sintrrone.
rrinerna sa,tr telev iziunc. ljnc]le se itrsofesc, irt grt-
rrcral, de rrn fontl sonor : rtttrzicl, acompatrianietrI Nlcsaiu I in sinc c o ilrrzic ; el ap.a,r.[ine u nci
telrnici ile tlansrnisie ca.rc, corrl,rar a ceca ce las;"i
rle scent-r sur colrloltaritr. \Ittelilirlt{c sinl diieiitr' : si se
ccr,ueluri rlr: inrpt'irltet'itt, rtndtl elc'c,tromitgt'titticc, irleii infcleagir Ielrnenrrl do rtrlta.nsspmrcisniec,eiSlsi,lc.iol,l](lr',itor
no-o ilrcern
prt'titrtlu-se elrrtrll(rt,it aslfel lrr rrc-sfi1;i1 rotlrbi- pc clr'o

ria!iile. 58 5t telrrticti tle TLrotluret'e itr i;erlerea reprorluccrii. [,ir.ri

a nlergc pinii la loa,r'[e faim,o,sul paradox erl lui a,rt,[ iesc din rleseu, ntl ca si anex'ezc publicilatea,
NIc Luhan ,.XIecliul c mesaj", c ccrl cir rnesajurl ci sd utilizeze gi imageria. ploc,odeele' culorile 9i
itnpri,ma[ gi rnesajul tclcvizal sin[ de o aJtti nalurd [onul a ceera oe era linut rla o lrarte sau in orice
c,az oonsi,derat ca stririn rartei. Or', iatS-rne intra';i
gi ci amind'ou[ ne aitir.rg in mod diferit. Ideea dc bimc intr-o lutne a,Ittbiv,alen,tir ; s'tat:utul fiinlclor'
c,,uI rttii,crintapted"easrcnceoslaej,u'dl,uaicrienzruul,ctllecsmeanliiaml duil'tn,
laptul gi al lucrurilor se toracihni'si fnoorm;,itiri9. Ci iinmea-agrinf iilcdaset
trans-
misia s-a flcut prin singurul ca,n'al al limbii ntctamorfozcazl sub
at,enlie trarnei cliqeelol dc ,imprirnorie ? Bfcnrer
vorbite sau s,crise. prin definilie, junnaluI pu[ea "sit se
cu publicarea nonilor de puncti;oale muJ!urneascii
Or, din aceas,tl situragie, iartl-ne pc caie tle a
iegi, de un'd,e gi fcnornenc,lc de ,,distolsiu,nc", de in care-i era
lesne cititomlui, conforrn l,eg'e'r'r'dei, sI recunoascir
,,fric1,iune", de,,discclmunica're", dc .,def,az.aj",
ca,re s.e vol agrrava qi rnai ta;rc ar[.i'[,a vlcme cit un orn de st,at sau un as,asirl' Deodat,i Lich[ensl.ein
problema va fi pusi in funclie cle ,.,rrnilea'litate'r" ne 'descoperi ci t,r5irn de tlecenii cu o tt'ami sub
colcehp-i !re$iil iati cH alhisttrl, oarre sc iinspiu'i clin cli'see
imp,ursl cl'e mornopolul unui rme,clirr.
gi cl,in benzi desenartc, devine la rindtrl
frebuira degrabir sii se [ini scam'il ci rnultipli- publici,tirlii : Ci't,r'oiln i'5i factr re-
cirtaLea mijlo,a,celor naq[e fenomcne cu totul noi, sIu inspira,to.rul rnagiltilor sa'lc prin ochirul lui
care se pot, plasa sub semnul incilcirrii, al i'mbri- clama pieselor

ca'!iei, sarr mai b'i,nc-zis ,al amalgatnului. Ansamblul I-,i,cihtetr srtci,n. care i,ncepe ?

edi"ficiului nostm cu,lt'ural, al instalalii]or noasLrc la $titri cine e conferctrlialttl pt'nt'rru a vir ...,'sinr
de culturd cstc tullburat. Am intr,aL tleja in era clispozilia dutnneavo'astrt"t
linc o
r:onr.feri,n1I, tlanal plt'fera s-o [i'nc'm imprctrnii.
."nrlril'tl lca,lu Irr i''. Daci nrr avc{i rlesturlc in{olrnali'i. lttrt o rnullirnc

dc be,nzi uncle sc gr-rsesc rle to,ate'.. rtlttzicit r:xo-
ticir, citeva cxetrtple de rrruzicir concl'cli-t. mtrzici
Formecul omolgomului

or"icn,[ale, r'el,fuioa,se... Aclicir, tlacir sintcnl incurcir!i

Cu.noaqtclca irnplicir intoideaun'a un a,nurnit fel de ;i eu gi durtrne,avoasIt'i"t, vttnt ,pttle,a loLclcatrna litcc

a privi crcalia. $i dc fapt sinI nttme'roqi artigtii ceva cu magnetofonrrJ". Acest oonferenlia,r exist.I,
pellitxu cale acestc lt''r'ro ncne nu nrrmai cd si]nt
ce nunlcgte llierrc Sc;haeffer qi e clirectorul stlrvi-
cirului de cercetare al OIITF-,uil,ui. $i c-xistii
imporlanl.e, ci cirror:a ci 1in si le clea gi o forn,I. publicrr,l. Sc v{l grisi qi rclatarea cxperienle'sii
ca-n pop-artir, i'n ..Scvera miisiune rt muzicii"...7) rna,i imporia'ntir
ca-n ar,ta ttmbitrntaill saLr iir ilt,ttt
:rL,:ci'L or"L,ce cvoluIie cstel.itlir co,urte,mp'spn,nit it'unr-
sii'racir gi-n cctr conccptrralit. Contbhte-paintlng-urilc Jrcre,a elec,tronicii in rtruzic[r ltoa,sl.tit... iru.ntlterr: ir^r
scnsul in cilre rnuzi'ca e inva,tlati:r, tu,l,butratir, fisu-
I'ui Rauscht'nberg. cai'c itsocinzl I'ragtncrrLc de r"iltii dc clcrctr.onicl. Nirncni. to'ttrti, nu gi-;r dat
pirrturir, dc co,lajc, obicctelc-rr lcale (scarrn, pasitt'e, insir inIr-adeviir seauta : s-a clczuI do,al cir rnii'
pernii) sini cle olrc ,al.,it dc cli'fcri,t.c dc nrilioanelc
rie cirrn irre ca,t'c sarcrif i,ci irr Iict'a rc scai'ii riturilor

ctiJajulr.ri sa,Lt a,l ..<:onrbine-fartrilr"' irr fala ccrrantrlrri loacelc de integislraro ar prrtea selvi, mlli inirirrte

tl'c telcviziune ? ..fri"izclc" ttntri \\hi"hol. cilrc no-att
pir,r'u,t al-i'L clc rcr''oluLir)nir,t(', rltl uc fll)ar',tltre ttlai rk: olice, doa.r la plsirrir,rea, I'ravarea gi pcrenizalca
tirni,cle in rrr.rna ..seci'cn!clor" cxti,nse la suto dc
rnilioranrc clc excntpla'r'c 9i de liiloinetri rle tr.ratc ..unci mari fidelitriii". Inrporta'n!a rcalir a clectro-
magazinele lLrrnii pcrtlt'u a,custicii constir in [aplrr,l cir c'a pcrmi'te si-"t se
a lt'!at,a (cotiionr.rra ? producd sunete. sau clria r sir le f ixczc pc cele
onoria ? apo,teoza ?) asasinatLrl lui .Iohn lientic-'dy' n'a'[ui,ille, sir le repelc, sir'le ])erp('trrezc;;i sir,le
satr sinucirlci'ea lrri \larilvrr i\lonrr,rc ? Orice pop
6l ".I rR'n s l(lr,nlc".

zgo,$lrrioateui,ntorusllucdonioc.chiucles.c,o,Dpualtocrlielir ac'rtniulerii de ll un fel de a da o atenlie indoiclnici .,lucrtt-
lilor" cale rru meritii ost,eneala" ;i de la car<; ottlul
a ciruta elccle
dat seama cir ele excede'azl
dramatioe, mi-atn ilust'r'eze. $i ele s-a'u p,tl s si cle bun siln[ intoarce capul 1... Sn se compare
insi costul unui anu'n[ Serscg 9i ccl al articolului
textele menite s[

vorbeasc[ despre muzic5". lui Andr6 Passeron intitulat .,La Hotelul N1[at'i-
g'non, harla, {uria ;i tromi'riala
Nlrrltiplicate Ia nesfirgi't tle indlrs,tr"ie, irrragi'r,i;le ,-roi", ,""" ocupir nu-;i afll loc

1i sun'etele revendicii aventura rilnbaldiani : .'lirr il'iartirnntrien acei,agi nurniir dc aproape -aceeaqi sfpra-
este rrn altul'.. -iurnal.. Evident eri cel

Reducind carl.ea la formatui ric buzttnar, celo- idpnere-agplurldeo'stiuleipnarcaleufseztleienidiiniumc-ospmeripmqi'riaratreleli.llr'inirhrrraliisacp.hu.iIamin'tbrtc,ooarsrntriusluiirtio!rr9r'li
lanind coperta cu culoti [ipiiloare, coborind prelul
prin ridi'oare.a masivit a lirajelo,r, edilia indust'rialir
.rrunci talmeq-balmeq Spinoza S,rrr..g irnplicn in acela;i timp. prellrl. suprafelei
qi PIay BoU la
vinzfitorii de ziarc de pe slrpermagazine' in timp sLabifL dupa t,ariful publicitar 5i prclrr[.anuuJulrri
cc preso'craticii f ac buni vecinliatc orr trigdrile insu;i al clmi lext a fost lung ;i rtrinulios gind'rt,
gi legunrele, carLea tradilionali continrrI singurir l'[c citt'ui {oLografii au iticrrt obi'ecttrl unor tirajc
sir ,,rezideze" in biblioteci gi librlrii. ILinerarele rnu lLiple ; nruirci care
a prcsttptls tcxt 9i p-oze'

de lecturd se coloreazii, se-ncrucigeazi intr-o rt:!c'lr pins;ultfulmst,ueXariora-c'aonils,jciaclr,unc,se:ooir-tnlniLtupinllo"uucinarnsom,ri aosutpporaccrcriesiarlicerlicgusctreil"ecgaoeacmsclrteeilss'saitetogzeeleie"nc',lIirsnlc-iuacnl-;t'
rle comunicalii in culind atit de densl ca aceca
acphoecl,di ijnolocerhlifenclir'u;atJit.es,rceavpoarolulsalote,mt'arolmebauizizeSalo":rin9',tCiituaavlleuioal nzinuiglujetrin.rrnr'nale--
rtgenliilor publicirare, ditrtle care nioi una nu facc
,,iirt". nicl dil larife, nic-i clin eficacita[ea tli'
lis{,ul nn arti,col la vederea ciudatului cuplu lornrat vedS,eerevau-nnIeclleegechaes'stftei'ul nciiYttlctlvini,nacpelsetspaunnlcc:l
de
rlin ca,lLrl clc ciltii'ie qi omul rirsturnat din r;a. ce
Nrrrnai cir amalpl'anmi se preteazir la jocuri rnai
prrtrin inofcnsive. TaLI anun[ul cli'n Serseg .' .,...r.ril'il si-nsemue oare clihotonlia,,lrtcrtri'ilor care rncrriti
dintre cele mai tinerc societl[i fntnceze" care se
oboseala" 5i .,a celor care llu o meriti" ? l)c' tl
2i,n0rp0u0,ndc eins,e,droii m.-enci,auml fabricdr,ii robinetelor... l-'este parte lucrurile a;a-zise culturale, asiupra cirrora
13.000 de mo'tlele de bronz. e cle bon ton sii sie aplece omul, iar pe cle aita,

fontii, oleluri speciale, rna'terii plas,tice ctc." (:eea publicitatea, ca;re eost,ir s(rump ;i de la care e tot

ce atesrtd,,oa,ta'logul-formular SERSEG, r'eriLabilir ,lu boo ton si se ablini nmul' Care este insil acest
bon ton care decicle ? $i-n numele clrei aulcr*li-
enciclopcdie a rol,rinclelor (4 072 pagini, 5-'r[] de tiiti ? Pentru cine ? Din ce se compun ,,obiecteie

informa[ii tehnicc, ,aba'ouri, cxernple de calcrrl ;i
rrn lexic in qapLe limbi)...". Psi'tr'ologul, psihanalis- crilturale" qi cele cc nll atl aceas;tii calita[e ? (Trrcii
t,rrl vol analiza irrdclung secvertla de;ase foto- u{.c,ra'neirrest,apc,.c.c,en$ci""imceraltarrle:crn.tictrreiherethrssultc.riiireudenudsiileeIcrsEpi'cauesss5eiu.idrcgdieniesl ncpatun,uLoldinnianimcsiiaaicntrelru"au'sstlEieirr
gr'afii care antc-st.eci"t femeja gi robinetul. [i ircii rr
fi nici rrnul nici altrrl, citi'tor:rrlui rnijlociu ntt-i r';t
I'i greu sI descopelc in ace'aslir ternii f'alicii. nntotrtl
protegui[or, obiectril irtbit, lem'a materni'tiit,ii" iolli] n"oiin.t't, e cfi iumea nepro'tluce'rii in care am inirnat

vaporizate intr-o crotizare c:lrl"e face rnai srrges!ir-;i esre, mai mlit ca oric,are al'ta, o lume a m'anil'ttt'
ldrii. Acea,sta
in;inrirea de reprodnceri;i pe ci-'a a tilllrllri". er,ider,i cI ca a exista'i dintotcleau'na dar e Fi
.,1'rolrirrr:iirlic: irrt'retleli-r'ir in Se:rscg... iri vit ale clr at'il. mai rnari lanse de a
63 opela. cu cit gi comrrnicaliile sint mai nllmeroase
pntc!i girrdi Iit 'altcevit'" 62

,si mai rapide, implicinrl un ptrblric cli,n cc in ce CAPITOLUL 2

rnai vast. De lo silex
lo sotelit
E lungd cale,a de la robinetdric la prepeditr[.ia
Sta;telor Unite. $i totuqi, mai scurtl declt s-al
putea imagina. FirS a I'ua tlc bun tot ceea ce
relateazh J'o,e NIc Ginn,is in The Selling oi the
President, 1968,u e cert ci o oarnpanie electoralii
se mon'teazi azi prectrm una p'ublicitarX in vederea
,,prod'ucerii",.irnaginii" asupra cdrcia consutna-
[,o'rii sau electorii (consurnatorii/electori) se voI
pronunla, sau rnai degrabl fiafi cle cate \ior

.,rera1cfiona".

Volens rto,lens insi ou,llura ,nm mai arc r,lrepl.ttl
sii ignore aces'te laptc, chiar daci ele par ptost
'uSgli.r"l*nltlri*pi"*fitrciulpeclcatnienorelpielteleitcn'eoaii,rncpseriicuseaptti[rlbueairlvea9ielre!tu:;$eiituaviist'rneinmi,napudilrgn.imienf iaderjiudaloirnprrarnetcietr^ti'enali-'i
stabilite sau dacii rroi n-averll inci mi.iloacclt:
llecesare obselvirrii lo,r. Ot', r,esp'onsabililor de
]e r:evine "ssair-llginiua lor
conqfiill'1[ ac'ea,st,a e r'flspun'derea fiirr:r

g,rija dacl de bon ton. servesc ai ci nau,pm['raaireca9mi ci'anmjuijrloual.caendueluipr/1o0cu0r0arsee
o tt*""i. $i
l{:rscle moder,nc c.are-i succed indivicluiui ti ,i"ri.ftX un t'udilncnt' cle industrie, care-l fac 1le
pers,oanei sint din ce in ce mai pufin co'exlcnsive i'oi"i",u&"-i -"tnl-1inl,fp.ci,il,ratre,rpthocernvitdoiitcrluuic:mtliiraaoulrelaaagc'grie.arric'arou[mlu'ctitucatririicieqoq'iami -aauldmecu'rim'ertiaqleiLlttcaerhr.nis-iri1llvtetLqirtil',ierti).i-i'
fiirnlei gi lepr,ezentiirii. gi din ce in ce ma,i coerxtern- ,r,rt."ie cea indus'triutX p. cane Lewis Murn{ord
o ciivide in trei perioadJ conside'rnt'e az'i clasicc :
sive rcproducerii : esenlele se golesc, dupir cir tn il i-r" eotelr,nicl ou inven[iiile primare, oroiogirr
itmo";lo;a"ri'giricionoas;;rpn,cr'gsuhc"eaieltbtinicuaerri;gi;ee2tf3)i'ct)cifna,fazii,zalralippsn'aapemleeo'co'Itil',ctaeh'-ltrrneroinlcetiacicStitinr^viiclauictsaa9trlreai':aticia'opriraanlet-I'
sc arneslecii tot mai mulI reprezen.tfrrile lurnii' $i
o sii se a.iungir oale sii ,nrt urai .fie csen!e, sii tru
rnai fie reprczenttiri ?... lleprod,ucerca sir itrar-i;4u-

l'cze o nouir erir ? Nlodelele troa.s'lre cle aitiiclatt"r
se spulberd in ri.tnm'l galopa,nI al tehnicii qlal

industriei. Nurnai ce s-a pus Ja punct un pl'oce-

d,eu, ci a,ltele se gi anun[d provocfir'rd in acela;i
L,i,rnp qi o invenlie gi un feecl-back din ce iu ce

r-nai a,ccelerate. ioininllu"z*iliet.",llNc cnmomaisritrirr[emi]i enlsneersgiiaincnnuuodai'lcert'Aia'trtdem2)fa'oi$aminculcuhrsreacpuec-o{cn9i-,t
',ull'llfia,-pizp""arrit".n5,r.r"^p,Xn"G,Ittao.e'ttaa",clsloiiaainr,runlcatealtrm\u-prnrionri'elzlln'obar-o,XnrcpIodIrerIedtIail'nuuticmit'licenAma[peofinrllralsioicih{nniaIicoIuii'
Aga stincl hrc.rurile, ar fi to't atit de pueril, 65 ionlio!c1llon1ns,soretnraieaumei ciiriunragnctviolleilarespc'tltO[e-nFuro.irueian.cnshPr5ii'.ingntleii.r'Fraa'utepfueid-lict';laeirmtrceat'artd'lr'i[oao-avbniio;rnaao'tnuolieicrrliiccii

pc c.it de zaclarn'ic, sii se crcaclir ,cir educalia, cul-
tura" estet,ica sau oricale ailti clisciplini at'putetr

fi .,arneliorate" sau puse Ia curen't cu noutatca.
Orice incercane de clrnoa$tere ,trebuie si inr:eapi

ilz,i printr-o cri'tici aten,t5 a condilii,lor cxpertnl€rt-

tale in carc aceas'ta opereazl. Nlisiune pc atit tle
urgenti,r, pe cii gtiin{a ;i cult,ur:r depi,nd dirr ce, in
ce r-nai rnult de economi,e, deci 11e plrte,re, iar'

irceasta, ,tot mai mult de im.ag,inea al ciirei urolor

este reproducere,a.

care J)ini rlra; ieli erutr aeloplane. Autonrobilul, sriir'ui"ar1lp,"ar-iJpz*ceisJlc"eli"rvor-,re1ao"1lzoe{,),cpevoaa'sJiIbfiii?liL"da'arDet'ainsaic-fqelurici'cienilrcicireaidnutsrniinlietzreteu!
lrirrri rrrili icli. cra 5i cl apanaitrl uuot'olttttt'tti tt,,.i, i" atractie ir viilorului lcgatir de productje'
rvu!i. Iar azi tirrcrii nurrtai t:it ntr stt ttilsc cit ltrt ,,"r',1-f" ti^Jtr-i'e legatl ;i ea dc innoirea tntrdr'-
tllnzistor sau lnagne'tofon dc git. Iircapabil sit sliiJ;;iJ"tii"inibe*t.o-r,'l;5ocr";,"d"ed".ipani""r"'glefti.ilil"ii*diu"rlf-rea,tuieplccedp"teuilmo'ctootise.io*[rniinterais..tn,tetullre'eEutu,*-sr"amp!emta-eiil;nd"aens"pes'ttS"turcicrtudtd^aea'ne.rp,apradcrrs[seiitcm9erciiironciuiaeuvnlsgrseriieli.zi'aentoascasd.tre[teelue!rsnrl-p"ecrecornroiipent'e9fsrllrit'trc:ic;irrrrx:arntcanitstceolIattiair-tii
unniileasci accelclarerr. spitil.'rrl nostnr cau'i.i -sii
facii fa[ir qocului convcrtintlu-i in evoluIie' Ne
irrl r:clriun insir di,rt:ii cxpcd:iorrlul v,fl pulea Iiirr:
rrrrrltl vleme. in clpul nostlu. in societa,lea rtoas-
tlri (qi oare rru s-al pot.r'ivi rnai bi,nc cx;tre,*ia sirtr-
biolici dc ,,socio-ct'eicr" ?) se prodttctt t'tt o ittlctt-
silate din ce in cc ttrai tttitt'c tttr fcttotttctt dr: t'c',1'o-
lc!iuue pozitivl al ciilci .^rtulilwat'" mclge pirrir
lu a provoca cntuziastnul *).
Nu rte nteri pul,ern insi"i tttttllrrttti rrtt ittrtclioru-
rr';r verlerilo'r rtoastle dc,sprtl trecttt in frrn,clic dc Dar in tinrp ce gin'direa tehnicl, mintlrir .lmde-
epr*rt;e-z;anlci;let*eai"tin"nodileinitctler-uintr ritm contt'ttrlt:'
Jrrczent, ponInr cir ;tirn cii riitolrrl r a fi iliIclit ce mai largir' .rnai
rle prezent qi deci clistinct tl,c olitrc ;tt'cveclcrc; i"r,"..fI.*"l*f"o1o-*t,"tluf"c,m,ti*lei"lcaadepJgarziinrsvldep[lurucrlin.eu.dnpltedetiecmqactiorlisennt[srlerelilc.icrcianle'r[leenl,esoient.ie.'"tmlheir:zobrvidscoe,ipillt'ar[s're-i:
cxtrapolarea istolicri dcci nlr rr,rti a,irrng*', i;rr
futulologia e un paliu planetar 3).

Despre olte citevo NnIrnilxOt;Pr;iiulaanln;dckes.anter -saplniritarrruanlecaaplcrivciurillteu,riiin, domc'niile
porodoxuli
atI) r'ctlertt
'fclrniciJe ne apar din cc in ct rnai ferme, rlin ce
in ce mai eficac'e, incit nimeni nu se rnai indo- cni,ru'-r,llioato,1rngc"r"ihlteieittnsta"(atz'"r,.dca1etinscatiulnpietaanrarm-otlo'tinpici.rrueeelpnanaro[riaarrcgr9ltriurlid.eniviellliilana'(grillqe'iarl'natiipv'inteur5lntbi-ectlaitriclitzeiirnel'csr,-[l.t]edt-n:csei'itl.'irlttrretiir'trrlsatltilrlcirrii'
ie;te de reuqita rezultalelor pe ca,rc le anLrn!r\ ,si ir"iri,ii,r.ut. 1;11rir. tle mirli, se-ntirlplii-n rlornerritrl
r"i[l,,i li in rlel ail nrt'ei, nu nrai girsirn tlelutl nitri
nici de eeea ce promit. Sc legiseqle peste tot in i,i..tiinil nrt ttulnai principii dc cal'e tlirncrri nu
elc accentul certitudinilol tri;r.rmfltoare pe caleJ s-rrt fi iudoit. r'r'eotlatii, dar rrici ll-rsurditi-"riri c'rlc
sih nrr-rtlilneasci apiu'irtori, ala cit s-ar puttts p1'
afir;eazti in fiecare an saloa,nele cle aulornobile : lllepl crrvint llttnc-:tt.reba'r'ea rlitcir nt'ai tlxistii vlettn
ritlcvit't'at'e ar llrtlea li colrsitltvat iteftrtal-ril 1i
lnreliorririle ..noului rnoclel" sin't a'til. de ispil.icoare
incil, ultrir:ea dctern:rinI inclati rlorinla cumprlriilii... 67 i,i,liiSr,ri;iiri-'..^,cV,s,',1"ue;-c"",ii;ll;"*;.sarl""fn;tti"i;{1"'r.,,),l,.;)'fi?*"r""i:;..t2r,\,-ritl,i.irit;("-ir.tpa,rtIi.tit,)r"ltl,i"i2r'lmpsii"5r.")psiC.ii,focl..iltLs,irslir-i-vp.liloFtPirlrlrtln.nl.prieBn(1aW'i9srecee6a[i,ai?t'GIz.ceecoliaCrnitvt\utll'ilaos{ctt)rlik-'orrP'll(csi'elri.otuterJrrrte'ot'aLnlter-uIsi-;llaePne'ar;i.tl;itcCr'tsrccnu-l'tiljlbccfliooclke.cnrl-nitI'lrt''Plteteitntul[atite)lilslaqf'ntic'trr.rctc3iruts-l't't'
l.a drepl r-orbind insi bonefici,arii n-ar trehui oarcr

ntai degrairit si freamirt,e, gindiudu-se l:r acele

*.In timp cc.,ie.sirea" (acqiurea produsir) are tlrept
efcct nirrirca ,,ilitliirii". .rtlii;;"r a srrr:ei de infonnare qi
ettcrgie. so protluce irece]crrrea. Se spurrc t'i r:xist,-r ,r
rcl.roactiune pozitii;d. Anglo-sasonii Au creut cuvintul
{ced-bacli a cirrei traducere literari ar putea ii
rrlimentare invcrsi. Retroacfiunea pozitivii are drept
ofect accelerarer constantii a mi;cirlii. li cfectul numit
runo,\\'alJ, ceeel ce se tradnce prin nmbnlare. Crruza, ,Jeci
fiirrrl in parte proportrionald cu cfcct.ul, sist.emul rru-si
prrrrlc i;risi pozilia de echilitrru stabil avi rrl tcrrdin[a de A6

sol'id in fala asaltului dat de cit,r.e universala niiscaillaslt;eol;eiv"m"b,e".ma-b"nb5filu"itlAp.5Aridoc:o-ce.e"bo,sarctcnbeuirpirlnlncuu-ousincrmalicv5lclseintileaalpn.sdoncleatextitbimrsee{itaixetr(vioensd'rao'ltidlnerfia-lira'-fb[no5ril'lere,'Id,mipasmeocd-a)sliciriccbsut'Lian'lpnualuecltoatiecdanneae--r
;a;i;b;stracittinsecepeoatciendpilcivaegptreopcrlaiestai.litflierdin-a't'r'lrernpumteo'cal
indoiald.
concreriza prinlr-trn cxernplu cxplicit"'/)
Logica. afa clun se mani{,esti ea sub forrrta
cea mai purl in malem,ar[ici, este nep'u[ir1sto,a,sir
sii ne vind, singuri, im aj,uito,r. CXci dacii trelmic
s-o considerdm de neata,cat ln ea insl;i, este
ngcesar t,otoda,tl si nu pierdem di,n vedere fapl.rrl
cI ea se limiteazl la a stabili niqte lcla1ii,
ca o valoa,r,e conlirrutrrl sinr, 9i
penrt;ru si aib5
ii

t,rebuiie neapdrart, un punct de anco'rtare, larr1u'l r:el Oare nu pe un asLfe.[ cl'c oriz'our't se prollileazir
rnai putcr,nic n'eoferi'nd nici cel mai mic ajrrtor hunea no.lrstrd cu Ioate in trebirri'le ce
o insotesc:
ri ioi.ante cu fascina[i'a pc car"e o exercitir ast'Xzi
at,ita vr.eme ci[ nu es,te lega't de un punct solid".4) ].Vllior.ti posibil" J l'araiox nortt, contl:ar poziti-

Notriunile fundamentale pe care cul,lura noaslrir i,u-lnr'ln*i-terl'f"i,i"og.itq"itonufitrll"Jintsiesr'teire^t1gccpiiloe.ne,lelrru"aei,lr,cuzi,'ccdti ,l.oIcr.rei"aec.tlcrri;l,uuir's'ntlc,-adiangeircdts'itir'ilLrlnaab]intallilp5feeu,msxnnotpcaadtliueciolirdu-lcoi"Herh'plrcu'rnsarirttaai:ii'lii
J"tr;i"ir"n;l"^ii-L*l"ee""ps-oatqtt,lt*ei.taa.i.i,Nrpap-u,tlot"irrs"centsu,sio'dtlcaee,lte.vortrilzll{eioancrrtci!ir'mat,lt,lp,emsotraraa.i,ccriecetlrenf"ga"iinrpltdd'lts:'uiru'nllr'es9cdea[eiiscccecisiru]vlace-ilotserie--r'
gtiinlif,icri a pri'ns si se spr,ijine sint puse sub
semrnul inrreblrii : spa{iu,l qi tirnpul au pirrisil.
statuturl lor de noliuni rabso'lu,te I substanla se
golegtre de conl,inuLul slu in avantajul fo,rrnei :
ins5gi cauzaliit,atea, Io'rtdreali a determinisrnului,
treftruie si [im[ s'€&m,€l de i'nlirrapla,r,ea de cjare
Norber.t Wiener nu ezila s[ sp'uni ei fa.-c parie
integrant[ din r.raturd.

Relalia de incerlitudine a lui Heisenbers) isi b#r;jisli"lli,;G""'ai,"f-i.pn,iui"tic."i.i,;ir!bt"-eio"ranolc"',ut,incia:ea'c..eafasaret'ccd,ciacbciciilnfuii.cpcsari'ico'dmdceliifnatiinr{cai!lsiiutadi'nliielulasii"ne'Ceiso)iur'rssbfe--
gdsegte ecoul in cercetlrile psilrologiei aclincurilor.

Fenomenele lin -commpdle.crraler runntaerlee, d,inrtrc ele -- de

teorii diferite qi cum ar fi Leolia
lui Ba,oglie dupii care lumina a,re i;n arcelaqi tinrtrr
o explicalie,corpuscularl ;i o expli,calic ondt.rla-
torie sau oo'dul genetic ale clru,i procese sc clasi- gindirea pur 9i simphr
ficl unel,e l,a lumina chimiei generarl,e, al,tele la ";iiiti4ittrie"a"gg'a*rcelaillii'it'aates'crvite", erirn de a cre'de irltr-o
luurin,a chiariei cuantice sau a a,mbelor in acelasi
Trebuie totuqi sti ne f
timp.e) cibernetizare generali,zatir' Clarviziurrca c'ste dc

Noliunile se tratrsfournd ; relaliile funrlarnen- cl,oru[ ori lal nocesar[ 9i cu atib mai mult cu cit
tale se modifircl. l,Iai mnl,t, insiigi atituduile ,,;")i"i',.rt,ri." r-o .rtbriitoit ",medi'uft-ri natural"'l0)

lloa/dtrr€ sc schi,mLbl. lluzio
mereu innoit6
,,Se poarte spune doci c5, in fi,ecare clipi, oricc
sislern cuantifi,cat, real (sau orice ansami)lu a;l loclroruicnzeisa,t[tceilhnrneii,facaiGpiit;iucnlecfucirnlcinrfiomai 1ooorn"spinilddsce'berrirumem,' edinnetaaalildntl'e'lelI -tle
unor asbfel do sisterne) se suprapuirle pe Lln it,n-
samiblu de stlri p'o,sibirle, prezenti'nil ficcar.c o aa
p'norbabilit,ate detormin.ati de ap,ariEie qi pe care
le putern numi stdri de existen[d pnobabiie, scrie iFli;zoa.rfit"e,ha.xirurrenlo"ecitl,t,rericlteera. nFplriirlacsriin'tadev.eieaimhdnbeiuccniilrie'toHab!iir'etecpl'iufr'it'eurlal ce le-a
Pieme Augcr. Dar poale ci nu vom dep5,qi linri-
tei6 speculaliei metafizice dacl n{u vom supraput}c fi uti'

ace,stor douh nivele - existen{ri realti, exir"sl"entri 6B 69 sI su-

lere de eoeasta nioi cimpul de aplica,re, nici ccl prtr{e din socielate, c,ll ll}r organ Fr t}lt ca llll
ce lc foloseg'te __ mitul ,,realitdgii" pe de o parte, in,stlumerrt. I)esigr.Lr, con[inu5m sir prosiiviru act'ul
rniIul ,"natulii urnane" pe de altd palle, sen'ind culat, (gi sii-l cereln !). si suspiri.{m dup;i paceit
in acost sens drept dubld garanlie. IatI cle ce nici nrunfilor s'au mIrii. pe scur't, sX visdm -(cu toalii
demni
nu ne gin'clim sir le intrebSm. in ceea ce plivc;lc sint,eritalea, tlealtfe], ca fii ai lui RoT Eseau'
pe ca're socie'tatea si n-o
lc-hnir:a, se peLrece ar:elagi fenomen de orbire pc 0e sint,em) la o naturl
fi min"jidte
ca,re l-arn observa[ in capito'lul I, in privintra re- a pleca in concediu cu echipamenttrl rJe
producerii : referindu-sc la o,r'igina,l, reprodu,ccle,rr for:t,ul, perfecli'onat. in tovirtigia apara-
sc epuizeazir sa,u se sLinge in functria ei referen- bord pentru c'a ..tlrurnul si nrr
canrping cel rnai
iia,ll. Or, am vdzut c[ inrnulgindu-se gi interv'enincl tulrri de radio la
in mod pasiv gi neintrcrupt, rep,ro'ducerea a devc- pari prca lung"..,, aicrsupecaoo,ltli'ruf'iciillee-c.]'pibuon.,.nr.mt"l.'urClu-thitnrsotinrslzibraast teti-carr"re''a-iiir
niiI mai cornplcxd : altituri de func;ia referenfialii, asigu"l liecEl'ui'a
.,,le.ln'irqit'ului om
l'acrto,rul ,,rcprodus-rcproductibil" de n,aitcre la rroatir lace at,rrnci as'tirzi d'ifeton!a ilintrc natulal
raport'uri nebinuite care creeaz5 noi sLnucturi. si arrificial ? ln,tre original gi reprotlrrcere ?
'lle,hnologia a ficut din noi :rmfibii. In senstrl
flxperien!a o,rigirralului este insotitd astizi de ex- propritr, clucet.tr o via[X du]rlir, i,r ztrdar lxrnrrl sirrrI
,rbiecteazir c[ felul dc a face cop.ii... $i pihrla i'
pcrienta original5 a reprodu,oerilor. Pretutin,deni r$uiatio'nz,sohiznilroi'n'rla?rea..Oarri,'lcifei,cdiaels[o?op$eliireoocneseslcvhaitmeabirspnear--
ie ivesc noi posibilititi. La fel qi tehnicile con-
trr:pute rnult.S vreme doan in liumina fuucliei lor

,.i,nstrurncntale'o reorganize,azi cimpul experi,en!.ei trrla, destinalia umri obiect sanl a rrnui fenotl'ren'
inseanrni'i un fapt suprareali,s'[", scrie.Iean !1os-
rr,oaslre. Depa,rte de a se retrage cind obiectir ul I and, care continui : ,,Dac[ aceast5 af irnralie
r:stc atins, ele sint in principiu ale ,,mediului treJluie lual,:i exact. a$a cum srrnir. devinel lirrrpedtl
rr,rrli,ficial" care esLe al nostru qi dcspre care irr.cH

ma,i credem. cu n,air',ital:e, c5-l putem {ace gi cles-
face clLrpir placul noslr.u.

i\cum ciliva ani, un salariat de la telefo,a,ne, cir supra,renlismtrl imhihS inttcaga Etiintri ii in
inviilios pc avansareLa uruia di.ntrc colegii s[i, a ipecial qtiin[a vielii"' Ctrm sri nu nc inltio-
r ln,i foc centralei tclefo,r'rir:c dim Ztirich. In tr-o ,rrod ,....ci panabioza nreritri o
r';im ailind : m'en[itrnc

r'lipir. rniilc cle ab,onaii, de negrrsit,oli, de uzine, de: specialir fiindci e,a perrnitc cxi:ricnla
au p€ o zili pe o fiin!5 nortral5 -n.-aar rrnor fiinte incorn-
;lrreal'.rrtuicieulasrIi, se ffiosin,tLlilnrisr,aplei, perio,adi care
citeva stiplfimini, cle ple,te, monstruoase, care fi fosr capabile sri
cluci o exislcnlir au,tonomti... Parai-rioza pcrniiie
rulice posiLrilitatc de a rornunica prin firele tele- nu numai sii trlia,scri cee:l ce nu e nortrlal s:i
foni,ce. in pr,imele or,c. in pritna zi, ba inci qi irr
alancltoatr,ade-s.cocplucrpi,irr,ccciel alicne[taiqi,t a,ibi viafir, ci ;i sti-i asigure o descenclen![".t])
rerlatat ziane,le i-ncinetxaalel- Nici nu se
mai miri nimeni de faptul cii frrnc'
a umplu,t de
lle toatii lumca. Dar inconvenientele au apiiru{, [oionnreenaez;ililt(ir."nlclainpcei nptreuntorru€{ao]clelt5!"i. Tientrrr tesutuli
irr nurnril atit clc marc, atlt de repede, incil con- ".hancir pelltrtl
ili'ciiel'nufttrcrcap, e;di ereac1L:aarmi1aialii.leBdrausecupinneiplua,tfinu[riies:9ii-afircr lripofize". ..ban,cir pentru rrt:hrlc onreneS[i").{2)
oor.r,-,, r'intl telrnica fabrici otgane artificiale din
ce irt ee mai pcrfec'1iona[e 5i cind c]rimia reali-
(illem.lt un doctnr, sI se ia legllula cu un spital. ze'azra ni$l.e si'ntez,e pe llngri caire mintrnile de
{.lospodinele furi nevoiie sri-;i fla'cl s,ingure cr,rrr-
plrritui'ile. A fost ncvriie sit se ronunle la int ii- altir clatd par de-a dreptu'l bana'le !

niri... $i astfe,l, s-n doved,i't crlar cd [elefonu I nu Sinterl de a,co,rrtl asupra inrportan!ei fenome-
71 nului alrtomobil. Cuno'a;teln :lPfoapc exact pirlcrrl
r:st.e un siurlll.u instrunrent cle contunicrare ; [trr:t:

d19e7a0u)Lnor,rnaobl iF,leraanlleSita('rltIel.o8'r6' 0I .I0'n0,i0te),(8a7l.{ 53'000 irr arrrrirEr:tairccl isjirr:filaccuiJ!ao[.riatlininc"..auF,itioriruirao[rsilr,:nguinndui norirrlii1,r-5:ii
Gurnanitri violcn,l,caz;i cop,il,ul ci nc ;i conrlitrionanzi. r'siitzi
cil se poale cle viala Luluror'. O vici,inrd potcnl,iali, iat,ir care ii
I,ederale (13.941.000)... Calou'l5m (Ilmntra : I nra-
pr*ecis lap,ortul aulornohil/,locuitor
/r,06 locLritori). N{ai si'nlem de acord
;iri 1-fra.,p',ti"u,tl a schirul'rat lizionoLlia (]s[c s'oar,ta.
ci autornobiiul
qi e Lr tle Din {iccarc doi copii rrhscrr!i in 1970. rrnrrl
orageio,r- noastre, I)i,rr ti'nem noi seama de
ci,'strada, care ailtiida,tri d,ucea pie,[onii f'a1rl.ul csl.e sorlit. conform statis,ticilor. Iie si ,pi,arii inl'.'-un

la rrn accident, lic si r[min-, r.tr'1r.,,1.14) $i nu e col mai
punc[ la alt"ul, suL., ttg,i'da po,etulu'i, a me'dicului
,on, ,o g.tt.lul,rrlui ul cirui nume mai esl.e inscris neinsemnat lraladox faptu,l cir nori con,tinu."un .sii
ir.rcii la cele r-louii capelc ale ei pc o pi5culi albas-
trir sau a,l'bir, este u,n obst'acol pcntl'u auton-roiri- facrlm din a'cesl copil de!,inir{.onri a [o,[ ce ('stc
listul ,care, de,scoperind ctl gr.'eu inscripliile r'lin rn,ri pre{ios in,noi, nici cel rnni rnic p,aratlrx
l'aii[r.r1 r:ir ri,cliciirn in slivi, in ac,elali liup. ..gc'niLr1"
.,nevr'ltovi"r1itt" sa, fl sa
cauza vitezei. clore;t,e t:a cl'enllmir'ile sii-i aparti ctr -siin, ".pulerc crcltoar.r-"'
(t'itc cxpozilii nrr cin,l.i"r gloria sa. a,trlnrirafia nons.
litere nrriaqe, r'u liscrrl de a se dczice indat;:i ctl lrii, invirlia noas{rI !) in ti,nrp cc-l abandurrirrr
pune pici,orul pe plrnirtt ? 'finern noi seama ,ltr rrnrri deslin fft'ri cr.lr[.alc.'l'r'Siascir copiluJ, sinrlit'l
farp,tul cir goscarra, care pini nu. cle'mult, ero Lln ll aspira{iilor nofls,tre, cLr co,n,clilia sir nu aprrlir
covor de pava,i siltr tle asfalt, s-a tlansfolrnaI irr
iinntmscnr,iilasrunccineosirvecr '?arc(,pIrrosccl,,Litrrcaeforanr'ealeqinaiu;ii pietorri fa{a automobirlelor noas,lre; t,riiasci"r copihrl
tlevrlnit cl.r care se r-nindreq+tr: ln,tdl sau.,poelui" 5i pr)
canl a,u,[omobilu] il amncii (rrnrrl din rloij Iir: irr
Iocuri pemtr,u ritualttli irnpr:rative : lumina ro5ie ii spiirl" fic in u)oal't(!.
oprcqte. deoda'tI qi pe pieLo'ni qi pe automo'biliSti rroaslr:i ci_]rn
s,'airriirr;i n sr.lrizrridir,. '\,ritJrir.a.lenIa
plovoci,ncl uneori i,n strilfrrndrrl trupului un fel dc
inhibi4ie rle a:rveitnradc,licelin1'riprolle.riviririt,,aorep'utolertorcdactl[ib;clIau--
Spiritul
mirna ve'r'de gi lirnitele sole
Iohre care r-nerge pi,nri la ves'e]ie. $i deoclatit.
urrletul pneur:iilor urmat tle 5ocu,l caro,seriilor ci'irtria Sc 5tie cir I'oIrigrafi:r s-ir nijst.rrl in st:colul al
XIX-lca rlin lrrr:L'iir.jle lui Niclrce. lrlr: lrri l)lrgut,r,r,o
ii rispirncle ci:l ttn cLrou prop,r'ia nolast,rri picIc ;i alc lui 'fa;lirot. l),:rl celc rlorri:r condilii nccesrrre
r'nfion'lairi p,recurn o t,ablii bolit5.
pclllru a o olt!ine errirrr crirlosoute dc lnuiL : alchi-
Abia ni se [in plozii pe picioare ,si ne [a.^etn rniStii qtiatr cir i,lrtr,ur.a de argi,nt, inIuneca lrrinina.
o datorie din a-i invila se,nrnale'le, cerinctrrr-le o r'.xistcrrIa carncrci int,uneca[c estc
clisci,plini, de,spre care lucriirile uo:ror sava'n!i crrrri- toi a$a cultt
Wallon ne demoins'treazi ci atcs[alii incii di,n s,rcolul :rl
nenfi ca Piage't ;i psihoilogia oopirlag,itror' Ne esle (1765-i.c3:l) insuqi nu ciura XItl-lea. Niepcc
iincornpatibilS cu tnai
altceva decib sir
qi mirim cii nn sc adapteaz[ mai repe'de ; ila, nitri pcrf'ectionc;re iro{lit tirhnicir a l'ol.ngrafici, carc-J
existir au,tomobiliiti care sc ene'rweazl qi i'nvoci in[o'csa..r*cqtiinrl si-'r rlesenczcr^ sc str:irlrria sir aflc
..fnrtaJitatea" : ...n,u-i vina mca dacri pu;'l"iul nu
a respcctat [rccerea clc pietoni...".$i ",acvao'slbi arolducl trrr rni,jloc dc a lr'apsltrrlcl i1 rrrgtl rriccalic rpoticl6!
care, reluin u-qi siiu, in piatr,ii ; in I li2f) s-a asorriat cu l)agrrer,r,c,
acelagi autonrob,ilist ;ri,ctor cltr tlecorrrri. (]lrt.c 1.r,rrsc la prrrrct prirnclc
de t'at5, se plingc ci tineretul din zi'rra cle astirzi
p'rea iqi ia multe libeltirli, cii ar trcbui s[ se dca lr'plrxhrccri t-.irnoscutc sub nlunelc de ..daghcro-
cl,ovadl de mai rnultd autoritate, cir lucrurille nu procedcu.
f i,prrli''. in srrlrirnbrrl divulgirrii accstui
pot fi Lisa,le aia ctrrn sint, ci d,ac[ ar fi duph el, ,'\i'iulo plezenlir invenlia ll Acadenria clc ,SLiirrtc irr
73 l8;il) ;i ,.rhf irirr o r.enlir viagc.rir pcntru boguor..

Fi Fcnlfrr [irrl ltr i Niepcc. i'nvenlie gtiinliiicri qi ca unul sit-i s,lujeascl celuilalt. DacI-i va fi perrn,is
tronfidenliali c&r'e izbucnc;te clerodatii in prrLlic. f'otografiei sI inlocuiascl art,a in unole diritre

llaudelaire scrie :

..ln acesle zile ,ialnice, a apiir.rrL o inclustric ffouirne\c,g-!;atiii.,lpceoesrnacplaerr<,eiernoai[eovadvear-eaag,bilizisnauobclesuatitpudri,oaisnttoiacriutmrl,iuarrlicilail,nusgraiei,.ui
rrouir r:are a oonttibuit nu cu pulin pcntru a 'inti:rr:i
prostia in credinla sa;i pentru a mina tol cecc
ee mai r.lmiisese divin in spiri,t,u.1 francez... ln 'ltle'buie deci ca ea s5-;i
rna,l,cric de picturl ;i cunoascd pr,o,pria-i daLo-
oaunenilor din lume, cle statuar. C.rezu,l aclrral al lie, gi anume, aceea de
a fi si'ujiLoarea;tiirrlelor
mai ales in Fran!,a (,si rilr ;i a artelor, dar cea rnai urnill chiar, ca tipalul
{t'ed ci cineva ar putea afir.ma contrariul). r:sic ;i s'tenografia, c,are nici n,au creaI nici n-au
:rces[.a: Crecl irr na{.urii si nu cretl decit in nalurii inlocuit literatura ". 16)

(tlxistir nrotivc serioa,se pentru ilceastn). Urccl crj $i poetul adduga, cu o putere de pirlr.undere
cu abiI mai mare, cu cit aces[e r{nduri Iuseseri
a,rtil estc gi nu poate fi dcciL lepr.ocl,uccrea e,r,rr:tii gscrir[ieseasccudmgarai bbinneicdaelbuunmsuec,lolciinluutormlu[lu: i,,.Scirl-irnrtibluo--i
a nalurii (o sectir tinridl ;i clc opozilio vlca re ochiului precizia care i-ar lip,si rnenior.iei, sd-mbo-
obiecteie de naturi rcspingirtoale sir fie inilepi r,-
la[,e, ourn ar Ii o oalii t{e }toaplc salr un sc]rcloi). g5[eascd biblioteca naturalist,ului. si rndreasc;:i

Astfel, intlustria cal'e llc va da un rezlrlta[ rdcutir, animalele microscopice, sI-ntiileasci cu citeva tlatc

crr naLura al fi arta absolutl", [-Tn Durnnezeu rifz- gaipbiosbaoerlhzueitvlieiaparosertcriciozunieoi ramnruealutenire;iavlgoSii-,enpsifniinrElpitrao,sLfeuInsf,,ciiaei dlseuefiiccrietc,talaerrdao.
Jrun;it,or a irnplin'i,t dorin{a acestei mullimi. l):r-
guorl'e fu nressia sa fi a,[:unci. ca i;i spuse : l)irr Sii salveze de La uitare r.uinele pe cluci, crir{ile,
rnonrenl ce fo'tografia ne oferir toate garan[ii]o stampele si manuscrisele pe care tirnp,ul
cl'orite ilsupra oxactititii (li nerbunii cre cl ncest le devo,r,ti.
Itrcrurile prc!ioase a ciror formi_-r ia
lucru) fotografia inseamn[ arta. I)in .acei momenl dispa,rc gi
societatea sprrlcatir .a nivirlit, (,a lrrl unic Narcis.
care-lsi-pretincl un loc in memorda noastri, l,li i se
0spreneab-$lrinoieo.nrtreninpfalan,al.lteismmeetaxli,raironracglinin,eaar sa t.rir-iaiil. vir rnull'unri cu aplamze.

r'i cuplin*c Dar daci-i qeistiernpaegri,,mnaisruslurii,inatspiireptreazeceaesraupcreil
pe to!,i,accqti noi adoratori ai soal"elui. Ciudato
rnir;[r'ii av,urr"r loc. Adunind gi g.nrpind [oL [elr.rl impalp,abilului

do nr:trebnici qi netrebni,cc. inzolzona!i ca rnir c- nrr-nseamnii cer.a decit in mlsur,a in care orn,tr I ii
aclliruga p,arlc rlir:r suf,leLul. atun,ci vai noLrii !,,.
Jarli ;i c.a spllitore,sele in c:rrnil va,[. rirgindu-i pc
lcegti eroi si binevoiascir a-t; conl.inrra. p,,r lot olla'rur(rdlnuebrlanrlircsvii?en;Iluoetaoa,gacrluadc{ccinav-erinloirtinn,sa,sogtl,lieci grpe,teetarsrp.p,e,icsacacviiialLlniiitol.iuirlrlrtui:"ai
timpul nccesar operaliei, slrilrbirLura Ior t].e cir- rraturalislului sau,asIr,onornului (sI ne gintl,rn lr
cliqeele flcute pe iun[ ;i-n spafiu !). Nfmrc criru
rrrrlstanJ,i, s-a ,ajuns l.a mindr:ia de a otea sc.cnelc.

tL,agicc sa,u gralioase ale istoriei anIice",15)

Apoi, Baucle,laire incheinclu-;i socoLelil{) ru sliiur l.urrlrur i..fi_P{oest_deproespinarrlliet, gi previz:ol. In afartt estn-
hirnca. lc inchcie ;i cu ..pittorii ner,t i,r1izati", ir Baudelairc
cilnor incapacitate iqi giiscgtc rel\:giul in 'inrirrstrilr consiclerii fo,l.o-
grlro"a.faiarn_icrrlutiprir,i lirnciia ei inst,r,urneartall : pistrr'r,toalc
Ir-r'tografic[, fi,cind ulmiYrloareu obscrvaiie :
de irrlorrnalii, de t,recurt, adicri, dup;i
furrc{ia de plsl,riitoare a realitllii, dupi irrtrchu-
,.Poczia ;i progr.esul (-srrhir-rlelegincl foiogrolil) iur[are, gi ca inslrument menit si ptistreze cunr]ag-
eIexnlienadisi.i.t.rrPaelicdiesaraltbirilpitaer,ieb,aelniriani emaguirlt_c-lroiibrrie,.rlsu_rl)
siln,t doi anibilio;i care se u rirsc instincLiv si, cn lr. 74
cind se-ittilnesc i)c acela;i drurn. trebrric nclpi--rlal

75 trl'l irrrei sale fr,.aze - orice dlept ile a,.irrrpretl

osrp,rr& clomeniului irnpalpabilului qi al imagina- funcl,ie de icleea avutii despre scopul c5r'lria ser,-
rrrLlri", flcind o riguroasii distribrr!ie in tre poezit: ves'c ;i lioi selvi. $i r-.xcilrplul fo,tografici dtrve-
tlcq;Ic. r-t.r r,cl al lruto,lrrobiluiui deaitfe], ai avio,ru-
;i progre,s, artri qi ind'ustrie. liri. taoI'ateleletfconlurrrliucii.lcasl itnclteg,"rsaiIsu,iltL-'rni re1idaelscte}]icsvr:iz"ir.crirlr;,iei
$i aceasti limit.are e cu atit nrai interesani.ii dc
relevat cu cil o glsim la unul dintre spiri,tele ccle cir
mai de[aqate de secolu] XIX qi cirti,a-i dat,orirnr ttr:!it.ntt:.tt:ti tlittcolo t{r: cntlrul t:ore le r:sLe lt:r;ar
faptul de a fi simgit;i expri,mai cci mai bi,ne. alit rlittttittt e. IJrrlvcrsiLr,du-nc irrst i t,uliilc. ba chia,r ;i obi-
in p,oernele ci't qi in ana,liz;ele saile cririiae, oriei'- cr:irllilo cele irrai invelcrr,trtc" elc ni sc ler-eicazii cu
fi prrt,ul: nigte {elnrr,rnti rri prrlcrii liir.rl-udoiaLli r:elei urni
tarea lumii noa,stre spre ,,modcrnila[e". Ar lnai'r pe L'llle-o ounof[L]ilrrr ,qi in ci-I,r.c,
fotografia, r'ihspunzind dorinlei c:ir.i,ahiir.a1-i
el insl ghici cI IJaudrl[ailc siiiuta pe,.r'cgina facultirlilor."
narncisiace a mullimii, poftei s,ale de eroizare, ser-
vind de pi'striloare a timpului gi a spa[iului, si:r ginalia e regir a lealrrlui biuc inrLrdira cu infi-
rlevini suita neintreruptd de imagi.ni pc care prcsa tl'tur".17)
gi magazinul le proiecteazi sub o'chii noqtri I {,r
fi putut el ghici c5-nze,stratI cu migcare de ciihe fl banal si aminlim ci, chiar pentru invelt.il-
cin.ematograf, ea va deveni prin sunet gi culoar'c"
rnarea magind de vise a secolului nostrr. ;\r fi Iorii sdi, cinematograf'ul era ce] mult destinat, in
putut el ghici ci televiziunea gi-o va insugi penl.nr
r-rfara citorva intrcbui'n[[ri gtiintrifice, si serveascr:r
drepL divertisment de bilci, la fel ca qi fonogralui
care riminea penllru Edison, dupl f onautograirrl
a ne lapeta perelii domicili'ului, u,riagd retinS, cu I'ui Edouard Scott din MartinviLle. un ,,pist,r'titor
trn imaginar-real sau ou un neint'rerupt real-ima-
ginar ? Acesta e paradoxul : nici Niepcc, nici cle voce" despre carc nimeni nu-gi iimagi,na atrrnr:i

cti avea sI pund, cu a.iutor.ul clisouhri, rntrzice ir
I)aguerre n-au c5rrta,t. la drept votbirnd, sI irivrrn- indernin.a ma,selor gi nici cli va cla r:hrLecLriui prr,
lerea de a antrenil r'naselc... cine s-ar fi ginrlit,
teze fo,lografia gi nici n-au binuit soarta care-i r:,,, Si
hlrizitti. in ceea ce-l p,1i1'sg1e pe Baudelairu. cl cir arnelirlr,a,rea nizlto'ir.r'lui iesrul I'rlcuLi il,.
rr-a blnuit;i nici n-a putut, blnui vi'eridatir ci ilc
,Iacrlr-rard, adoptind sis,tent'u,l ira,r'telelor' per.lioi:ric
pentm a obtrine auLornaL rc.prorJuor:r,ea niotivr:lr'r'
l'otografia se vn oliber.a de {unclia ei de piistlri- -_ qi clcspre care se $tie cI a provocat r,c\rolii.r
tonre lr lcaliLilii. Oricc descoperile implicir-n sinc
n aventuri pc cit cle imprevizibilir, 1:re alit clc [e'sfltoriJor din l-;'c,n in
arLtomatl a informaliei p1eB3olr,-dinaptorcr fii)gura trat.ilr,cir

certi. n)

'{'ehnici, agatl-rr. noi pc cale lc. cor.rsi,cleriirrr rir,:i L.l timpul insd sI ne dfirn sear)n cX tchnici]c
sint nu nunrai prelungini ale
iiltii gi toltlearrna in linritcle r (:i:ea ce cle scrvi'r-r.. corpului ;ii f or[rr{,r.
1u rlronrent,rrl gi in co,ndiliile in ca,r'e ss1'1,i'r1', irr rroirstrer ci gi o rlezvolt.are {r
putcr;i urilar}c iiir,{.
r:ulrnineaz:"r flr inven!ia. IIet!iu! teltnic cur€:,r.,
:;Ltbstituie celui natural nrt este proclusu! sutriti
* Cel mai rnarc lizician al lumii, ciirlria, tlncr'r i-artr
fi cerirl. sit sprrnir in 195ir crre vor fi erpei'ienlcle fr'icult otrnterilor -f tttu6ini. el e cottt1ilc:rtt| ou;tr:ni|rira.ririi
ileslc ze{.'{) liri. n-al fi plrtut ptevclleu rler,it o forrte rnicli
fmclirrrrc rlirr orir:rrl,'irile incepule azi; rr-al fi prrtrrt prc- (Lte ne cottsti.tttit: I.Lt.nt en I r.tt rils{, aU1}? r,r,l,ul,t:lt i iLt
ricc nici rixpot'ierlele cu anl.iparlictile. rrici celo crr insr,i-
rolii dc nerrtrorri. rrici acea serie r:onsirlerabili do lrii'riri consli!ui.e corprtl.
rrftr'e s{t eft-.ctucrzr'r crr noilc obitrte rtrrnrite,,rezorrlnlr, llrri-
r,lricc 9i lrrsolicc" li calc tle fapt s'int particrrle a cii'ol Sir fie o,arc n,n..rlogia ftir.[atir (sru aproape) :'
vial.ti e ettlern tle scru'|.i. rrnr.ori inferioalii rniliarrlirr:iii rll "\irnic in l'r.lrrrilr: lroaslre nrilen,nre dr: locornoIic. tle
rrriliarriirne rio sccurrrli". Ltiuir f,clirirrt'r:-Ilingrret. I)es nttr lrnj:rpeascuhlii'rrlrclccnutursl iialtincre"rclaa
tn.c:i el. rtcs ltottunt's. I'rlis. Callirnrrrl. l1]6fi. (liili. lrlces. g:rloprrl t:liior.. nrr ironlr:
N.ll.F. nr. l9i. p;ii1ir
cc s{: pctn,cce in
(,nrrcolrle ll o olii de r-irl !... (iircrrlaqia in orrlrlrr
77 lr{}ilstle ir rlrlr"r'nii lapta,.oitrnr,nilor-rna,.iini" rluInli
76

lui francez sf idat, in nrrnielc artei ,si al istoriei
cu o psihologie hibridd. Stadrful de amfibie nu Fran;ei, impotriva ri,diclrii, in plin cemtru al capi-
funr:{ioneaz5 f5,r5 nelini,qti. $i cu ati't mai mull cu qi moinstruosului Turn Eiffei,'.
cil nu inceteazi s[ se ,,complice" ; existiur in talei. a ilutilul'ui
corpul nostru, respirim in naturS, sinrtem mode- Dqiingrfelcrliicniraerrirnl ,psie.isparcgqisetclAinltpehlearerrda,
lali de societa,[ea pe care noi inqine o mo'delirnr, atunci irrgincnrl
vorbim la telefon, urmdrim pe ec,nanul nostnr tlc acesI
om clar-
tcleviziune evcnirnentele care se prod,uc la mii cle r'-riz.lt,or (..arlc (rlccilsc, sub Ilaussnlann, ma,rile spa-
l<ilometri 6i pirrrisim pdmintul pentru a ne avinta {ii velzi aie Parisului.
in irnpo,ncielabilita,te. D,ar la ce sd mai continulnr ?
..I)o,uirzcci de ani mai tirziu, o revolulie opl,ir:i
irr fiecarc clipi se produce un ,,bang" catc llc spulbera punct.ul de ve'dere al RenaEterii qi brust.
con[inutul en-rofion'al ap,ilinTiulrunmnliunid, .rHSimaasstf,aesl,{]L,u]els-
averiizcaz[ cir trecem un,,perete'o (sau, nlai ni,t-
rlcst. r-rn ,.oac" de broasci), rdsucind butonul lr- pini"r alunci, aplru in )larelui OraS. ..Era Parisril
rcni dcodati sirnholrrl
ditnlrri s.a,u al te,levizorului, de exe nplu' Or', iri cu lrarele si-Lu lurn dc unde se lan,sau in fiecal,e
atrcsl. rnediu, sau, nmi degrabS, tn trecerea cle la rroaptc rlndelc albasLrc ale ,tclegraf,iei frirri fir".
ttrt ntediu Ia altu,l ar fi mai bine sd situiim' 1'rtt' .,hllarclc 'fur,n n rsvq'[ si cl reve]afia sa artisticl.
bLen'tele Ei sd le eramind,nt. Tre,abX insd cu atit
Pictolirl parizian ltobert I)elaunay (1885*1g111)
rirai grea cu cit ne tr.ebuie to,t'deamna un punrcl de r.lescoperri. in struot,ur':r T'ur.nrrlui, posibilit,atea dc a
ari"rta ce sc pe,trece in afar;i. in percep.lia schimbii-
sprijin ca si j;udss5m, t.1 putri'n af a ena pinii loale a lrrrr:ii exterioare. Reprezen'lat clin 019,1 in
acum, ;;i sin[em cu atit mai rnul,t in incm'rcituri. toatri diversit'a'tea lui. Turnul e urn motiv care se
regiiserple la Deltrunav in diversele etape ale vielii
cu ciL ace ste puncte de sprijirn di,spar. Perceplia sale. Poet'ul Blairse Cendrars ne oleri qi el prin
noastrr-r, sentirne,ntele, afecgiunile, felul de apre- poeinul tlzi, o ve'dere de ansambl'u asupra noilor
cicre gi clc jude,catd se [ra,nsform[. Pi,ni la n dtl-
veni chiar semnifi,caqii, simboluri qi miiuri ! conceplii ale tinea,ii gcnerafii de atu,nci".

Promovore emolionold, ".Turnrrl" nu m,ai cste un m,onstru ingrozitor,
sirnbolicd gi poeticd Con[inutul siirrlemoli'o ral 'cr.el'[,e, in tilnp ce S'acr6-
c turraului Eiffel
Coeur dirn l{onLrnarttre. cu oupolele sal,e a,lbe, con-
fir,rnlinrrtul emogion'al al 'I'urnultri a rimas in
struitl lot a:tunci, se t.ransforrni in orc,hii poetului
umbrir tirrip de douirzoci cle arri duph construclil
lrri. 'I'unilri care, pentru o,chii generaliei ca,re inl,rir intr'-o,.prdjirtrur5".
in scenl rln 1910, ,,[iqnea deasupra Parisului plt-
cum un ac ou gimilie", cra, bineinlr:les, pentlrt ..Vedearrl pe fe'reasrt r'5 T'urnul Eiffel ca o cara,f5
gustul clonri,nanI al vrernii, o arnenim]arc', chiar o
cu api lirnpede, cupolele Dom,ului Invalizilor gi
rugine. In {cbruarie 1887, o lund dupit sernnarca
contractnlui inlre lliffel, guvernul francez gi oraqul ale Pant,eonului c,a pe lrn ce,ai.nic .cu zaharnila lui,
Ptrris, i s-a inminat preqedint,elui Co'rnitelului Expo- gi Sacr6-Coeur, albi qi roz, ca o priji't'urH. Delau-
nav vcnca aproape-n I'iecare zi sd-lni lie companie.
zi;,iei celebrra nortl de plotest. ,,N,oi scriitorii, pic-
torii, sculp,to,rii, arhitecgii, iubitorii pasion'ali ai fru- Eru ipgu1,1..a,Lrna obsedat .de 'IIrrm gi priveliqtea
pe care o a\:ra dc la J'elcastr..t mea il atnigea
rnuse[ii Pa,r'isu]ui pini acum intac[d, pr''otestdrtr crr
Ioatir putclea, profrrncl indign,ali in ntttnele gltstrr' 78 cnolmtt.

nu ,,Nici o forrirrrlir <Je ar.tir, ctrnoscr-rlii pinl alrunci,
pul.ea nezolvirji plastice a
a\:ea pretenlia

Turnului tri{fel. Reaiisriril ii micgoi.a ; legile vechi
79 ale perspectivei italiene il srrb1iau.,. clar Delaunal

\-r)iil rai-l inlrr'p;tlt' r' plrslirr... [--a rleznrt:icrrlat a viizut lumi,na zilei in rnome,nlul in ctrre el a
irtilt I'tI fit(li'ul sitl, l-a tmrchili
ircrrlnr a-J ilLrrc:rii a-i tia celtr llci de vr,uI sI impiedice berea gi vinulile fi'anluzegti si:r
il'irrt,linai" srrtc rnctri tle se-n5creas,ci. 'l'eor.ia grupuridor a fos,b invent,atd c,a
J,'cntlLr
r.'ri'ii,j, ir a'ilop{a't ze,c,it lturtclc tlc veclele, e,inci,sprc- si se studieze prop'riettifile unci ecuaIii algebrice.
r{,co peNpLrcLiYc, o palte-i vitztttii clc jors, al'ta de
srrs, ca,se'le incon.itu'irtoare sint luate clin clreapla, l]e llapl., toate gliil[ele fir'ncl'atle,n't'aie iucep prin a
li gtiinle alilicatc, sau iitiinIe or-r ,nrotivt!ie e.riilitt-
rlin stinga, de sus sa,u de pe pirrnirnl". soeilcnirl"c.nllllDavS(ofac'iuo)or.gr{i'avo.res-sairnni-riist,sro:,utttLr;liri. e'a penlru cii
.,I)uchanp-Villon pr:ivind'furnul Ei,{fel scria-l -ci cintlrcascir
arninIililc sale de la Expozilia din 188$ urrrri-
toarelo : .,Accasti capodoperd de elnergie lnatenta- ;i sii-qi evaiueze pr-opriul hubjtaL 56gli1|';.2{};
ticir a avut dincolo de conceplia s'a ingen.ioasi, tt
Schirnb[rile nu plir.'esr: rirrruai dirtele lraleliait'

origi.nc provenitir din dornenil.rl subconqtient al alc unei tehnici, ci qii senrni{lt:riiile gi r,'alorile clc crrrc
ciepilrcle inaginea pc care ne-o litcern dcsgrrc rr-a-
l]rumostilui. lll e rnai lnult de,ci'L o cifri satt rril
rrurnirr, pe,nittr cI cuprincle-n si,ne litatc. Ce va clevcui si,rrrbolismul se,mir,n,al'rrlrri qi
uin ci.erneltI tlt:
via[5 cilr'Lr,ia spiritul noslru trebuie ai seceri;ului cind se ;dtiirn: cisrulJbspsloo'gditrNseclselldpelutrcolcl,nrrzlr;rii
si i sc strptrn;i
pentltr a extlagc
rlacX-gi caulii emolia i,n arlele st,atu'arului 1i ale ..piinc sintetici"r" rlirt {]lu'e in{) vom inh'u1r[a clttli
pri,n l 980 ,' (le sclrniliitraiic sir rnai aco'rzi !rrr;u ttr-
.'i rhitccl,,urii". spvluirenoi,lpivloiirLii:rle,or',nrd'pi,c;o1iel:irileil:nsrtlr{,o)ii.irllaii-tcrlirerluici(s,aniir.cnJoittolrdnpl)lio.Inicb1grlolucelsirlaceiecnispiilnfoceLnercimtati.crlic!clni -ccienh',cirpp;nooiitliJiii-r-r
ce.a a cin'(]seriei cle rrrirs,ini, eabluri sau a pala-
..Fitrll nici o irrdoiatlS, acel Tr-rrrn ae'ri,a'n a con- gulei:'... (lc va[oare sir rnai acolzi casei, cind 1o'

cretiza[ utopiile te]rnice alc untri J'ules Verne. cart:

airarlinea glneraliei lui Gustavc p;11.1'r' 18)

Fiecsre zi
cu Turnul Eiffel

Simplir butadii ; tlar pitstlirtcl plopor'|iilc, in l'iotrlit'ir cu,inla urbani dcvine rlin ce in r-'c mai n-lobiiii si
zi o stigentir de oleI se znrulgc d.iin sedi'rncl{eltr
noastrc istorice, cotate. na{iunc, ;'tiin{ii doLindi'tri, cirrd insugi ,,^lorul no'st,r'u ri,ntclitir" e legat de ele,crlri-
i,nsiilrrqii penlrll a so l,ansil spre cer' chiar il-} coti-
ciitate, t,ekr{oqr qi ,televizitrne It Ilit'u,rilc celc mai
rlianul nostru cel trt,iti urnil. Nlcrrajera tlr-' azi stlilpi inth'iizneie sinl mirturate : lcar pus fa[ir-n fatir cu
la;viciotnc,ualuanguhion,siaiincscl-oencrlpcacir[a'lrircncrun.oP{[.';l'..'ll''l.crCunheiasru6ri
de cont,ingenLele crlimatice <latrt'rilir fligiclenrlrri.
carc scbirnbir ri[rnul apr'ovizionirrii 1i deci 5i pe Zeus... Zeii igi girsesc lcfugitr ,lia arrticairi. 'lchnicn
cci ai rnuncii gospodrir:e;ti.
Iinc uu nunrai de o gindirc ir:hni,ci, ci;i dc o
Ilma.ncip,arca felnreii eslc oat't' arl.urrci 'legnii dtl tchnocuLturii.
lrig'idcr ? Fornr,rrla,tir rstfel, iirtlrtbaleil ntt fat:c sii
i'idr:rn. $i tol.u,"i. mol ir-irli:r exttinsccii a socic,,logiei Copiii ili \'ol perlrcce in cnrind tinrpul mai
:i iost, inlotclcauna o proltlcnrir -socialit lle,ntru rrnii' rnuit in fafa Ielevizor,ului, de'ciL la Ecoalir. i\'lagnt:l.o-
rlupi-r c.Lrm qi ccil cxtrirr,sccl a fizi<rii a fos[ (]
lrloihlenl it:hnicii portnr ail[,ii. scoape, vicleocasete, vi'tleoiliscua"i, ccran(l rrirrialc,

S-a sprrs recert : .")Ialcrnati,cilc s-ntt nilscrrt djrr lelecinematcci plepari"-r no'LrI rirer]iu: noul no-qlnr
nor'oiit po caro o silrlIea orntrl sir tnitso'are. sir
cirr t,hreasci"r ii sii iocotea-sc5, crt si"t itttrciinii rllr {)li,mp ?
sistcrn ccort,oln ic rtrganiza,t. S,t rttli'rtl l r:r'rt r ocli,n;iil i':'i i
s-a nirsctrt dec,arect': (larrlot, se i,ttl.err:s:r dt rnaSi- Jeon-Jccques
nile dc abur. $liirrla bacig'irtlogicir;.i ltri lrasttltrt' gi Cosmonoufii

BO [.apta alclgirtorrului dr: la llaraton u tut\,(]t'sal IouIr
8l ntctnoriile tirnp de douiizeci 5i Trali:rr dc sci:olr':

..Bucuragi-vi, am invins'0, a slrigat eroul inainte Dar imaginea realitil:ii nu s-il sohinnbat gi ea ? $i
cle a muri, dupd ce parc'ursese vreo doudzeci qi opt oalc nu sinteir ;ri noi ;efi mili-
in sirratria acelox

de kilometri in pa'[ru ole ! $i oe medio,crd ispravd ! Iari ca,rc consiclcl'ii no,ile ,rn,ij,lo,ace b'unc doar pcniru
ir vcdea ce se peitlecc dinoolLo de frontierii sarr
Act'ualul mar,aton olimpic se desfiqo,ari pe o di-
sla.n[d de palruzeci gi doi de kilomeLri in vreo ocean i'
doul orc (2 li t5' 16", La jocuri,le olimpice de la
Rorna din 1!160, adicri cu o medie orarf de Jean-Jacques lloussoau rle po\/csteqte curn. ucr:-
18.72;. :rtr
nic f iind la (i cneva, se clrsese sir se ,io,acc c,u
Dupd era oarelor 'de curse qi a diligenfelor r:i!iva pricteni in afara oragutlui, cilr'd .,vigilenla sa
fu ingela,tir de un blestenrat cle cipilarr num;t
trr[. ilIinuto]i carc inclridea in'totdeau'na poarta la
c-[-nvlieteluzli meclie cle 20 hm/orir __ s[ n'u uitiur
acesta care cra el de gardi c,u o jumltate de ori n.ia i
sc deplasau cei rnai gr5bili, iubi- devrerne". ,,hI[ intorceanr cu .dori prieteni. scria e,l.
torii de nor.oc de tipui lui Casanova cu, da,cr] La o jumiitate de leghe de ortaF, arn auzil sunir]il
vrcrn, un suplimc,nt de 5---10 liln/orir in cazul
aml.cauegeficaehcleeatgareariltocirrtidrlpueiiin;_u\.-rnf)eimalcmtllauspi,crW,ain,rerear-npPhi L,e,oercph\u.eoitznda,uB;"iracuunnili inchiclelea ; iulesc p,asul I arud birtind toba ; a,le'rg
san cle experien|,ele sovieto-,ameri,cane, ci Rachet,a din rtisputeli ; ajung cu sufleiul la gtr r'[, lac c]e
lui Stephenson pe ca,rc am uitat-o gi care l-a ficut airir ; inirna-tri bal"e ; vlrl de clerpart,e soldalii la
posturi ; sl.rig crr o Voce siugrurn,at[ ; era preir
tirzi,u. lloudzeci de pa$i mai incolo vld lidi-
cirrtlu-se prfunul po,cl. '[]rernur vlzin,d in aer a,ce,lc
sti depigeasci loco,n'rotivele, atingind lniracuioasa ;iinI,aatc,ael,lanugtoumr earlitinpeern.ittaru-
viLezi <le 47 kmlotl, cu ocazia concrrrsului m{rmo- coarno tcribile , sinis[ru
lrilei sor'[i carc-{r,cepea
rabil diri 9 octo,rrtbrie 182q. 22) I-a 2'l rroicnr- tnine".21') 'i'errnirrrlu-sc cil sir nu-l con,ceclieze sl.ii-
brie 1906, Santos-I)umont stabilegte pri,mul r,ecorrl
acr,ian din lulre. rir.lslrr,inzin,du-gi de irirninL I)orn- opilrirrprlinsiriirra-luncrni ai f'uscse de.iil a,nr,r:ninIat de do'rri
$c hotirrii$Le sii
ttisoura, biplan cchipat cu un rr)olor dc douiizeci- Irrgir. ,Si rrc rnr"rr,t-,u.Jriesra:gnte-,J:,a..c..q.l:nuileespen,deuIa pc cara
1i pa,tru cai putele, pe 220 nr, it 2l" llit la 6 nr
inirllirrre, cll o vitczir de 4l ,292 limiorir.2:l) l-a o'cclear.n cir rni-o ciqtigtrsern era siingrrr:uI senLimont
care nli afcct.a. Libcr ;i s'l"ipin pe mine. cledeanr
25 iulie 1909 Bl6rioi zboarl peste canal,ul [,ii- cii pot, face oricc. N-aveam d,e'ciL sir mii lanscz ;i
englezi il a;teprta un ridic plancz in aer. lnllarn
angeict,iia;llpne C,oasta Lricolor, pent,ru a-i pr;ete,n ca,re sir rni ca sI astflcl cu
ghid.a ateri-
clrapel sigulanll in vars[trl spaIirr ,al ]'u,rnii...".

zajul. De ,a.tunci s-,au scurs vre'o qaizeai cle ani, $i iatir-l pleca't.
,,...Ca sir crhliito,r,.osc qi sii strribat lumea, nr-,arrt
o jwt'fitate tle secol ;i un tleceniu., un pic mai drrs pinir Ia Co,nfignon, loc cliu Savoia, la douir

prr[in decit ceea cc reprczintl azi vir.s,tl.a rneclie a

unr:i gcneraIii (70 ani ?) qi Concorde prornito sir atin- lcghe cle Geneva. Pneol.trl s{r llumea I'I. dc Pont.-
gii '),') rnach (aproxi,rnaLir.2000 krn/ririr) ;
vitezir tl+: privcqte raLchetelc sovi'elo-amcricarre, \.('n'€]. ;;
iu
(:eL'u ce ..

rtccs,ic:t au;i depiqit viLezcle de 30.000 krn/ori. ,\ se citi cu atenlic aceste linduri, ncuitindu-se
cii aria deplaslrii lui Ro,usseir,u se silueazi doar qre
ln primele zile ale rlzboiului din 191/+-1 918. o razir de patlu sau cinci liilo'rr,e[ri in iunrl Ge-
sel'ii rnilit,ari considerau aviafia drept un mijloc
corncld pentltr ..a veclea ce se peitrece dincolo dc ner,ci !...

colin5". fiirir a-5i imagina citu;i de pufin c-ar pute.a ApoTllaotiIXin,salsa9ciurmiluiitlLlterlual'['ecalziai:rlorgevilisl laed.\'iIpnotcllul l'itni
rleveni o ,arrnd. $i-n mai pu{in de un secol. rni,i-
loacele de locornolie s-au schimbat urai mult decii numirl'ui s;iu tlin 22 rnartic :l969.

s-au scrlirtrliat dc-a irrngLrl nrileniilor prcccdcnIc. 82 B3 ,.llubttrLtza il r:ltearnri pc Piiurtjttt.'o

rn;u"u,t',lrin),tpr\piolcd,lzoccIcXr zlirleg, roalo'i'nLiar tsiinpa,tiur.iu:uzcl cpiir;niritnrte,ui ldrrci r1e separare il avul loc friarle exact intr-n 92-e ori
tLr cchipajLrl siru de trci oarneni : S,cot'1, Schu'oicliar,t rle zboi' ;i 39 de rninule, 30 dc secuuclc.
1i Ilac Divitt. fi{isiLlnca [or' : clc ,a 1i astr:'onau!i do
innr,ri:tccrnicnalelrurni al-li]u\Il-icuiarri,acmelotrdiauSl'iual nlulaalrt.orcatrl.oci\.ailnr|)enrri,-- 7 h 14: Apo'lio IX es,te aculr clcasupra (.){ioa-
crtni sri aiing;i sLrprala!a luriii. lrtir ciialognl rrLlitol
tl,'cairn 5i p'lin clc rrnror pr) {'are l-arr stabilit aslro^ nrrlui inc{iarr.

rratriii cu'l'erla;i intre ei iu t.i,mpul r.nrtinentelol lJttburuzo ctitre Piriartien : i1i r-rid fort'ie cin l
r:t:lor mai periculoase ale aoes,t,r-ri zbor' : acelea in
care au luat cornancla l-lltV-rllui, depill.r:ndLr-sc I'n jctrr ri[c luzeelor: direcl iona,le.
bordul lui in spa!,iu.o'
10 lr 09. Pdianjernil (llc DivitL) : l3ine I Ei, Ilubttruza : li ca o mnrc jt'r'bri dc foc" Ilrrrni-
ial.ir ce vom face a,cum. Schrveir:kart va icrsi in spa-
litr ca -cI se obi;n,ui'asci cru ceea ce va {rrnia. h]lr rreazii IoI ccrul.
i} r'oi l'ot'ogr,afia apoi. $i dacl tolrrl va mcrEc binc
o :;r-r-ncerce ;i el sI fcitogrral'ieze ! in,accl morrrenl irsi,r'olltuIii sinl delsupla C;l-
Pulin rnai l.irziu, cin,cl Schweicliart se clcpi'rr',
lcazir in spalirr : nalelor.
Stlut,eicl"url : -,\;a cum nerge o sir ne loto-
sltiicir] toii rinii ire ll1:ii {icind fotosmlii. 7 \ 24. O rroui punele in lunr:[iunc a LIiI'I-uirri.
II 1r f 9. lli.
Sc:ltwr:iclierL corc pLtie;te irr i,id; Cotnentariile Pdianjemrltti.' -'\m fost prrlin zgil-
irsta-i, \.i(l jos Calilornia. Cr peistij e fi,unros" l,,i 1iiIi clar melge.
ifirr:ic I I)c-,af rirai avca ptr[,irr [il,:rr neconsrrrrra[ 'irr
irprlratrrI rneir".\ir. da" rnai lnr..tsIa-i. \'ird totrrl I 8 h 04. f)ubtu't.tza : tJrrdc sintcrn acirtn irr rapr,rr'l
crr pirrrinlul i)
6 lr Ofl" 7 rnaltie : lIotrs:on dir irr sfir,;it pcl'rni-
sirrnea pcn,t ru nr;urcvr,a rle sepamr,e a lrri .i\poll,o IIoustott, r Sinle!i dcasupla :\nrelicii Ccntralc.
,le J-ll.\l-rrl irr t,irr.e llc DivirL qi Schu.eir.liart, s-lrr Pitianjetuil : Si en untic sirrl. in rilport 0u
ptrril lrr
a;cz(uj l ir,li ilnr.r tla,tii. lltiirtnjen. : Ei lrinc. llrrlruluza i)
lr ll4.
l)tLbLtrutt r:irit'e lJubttruza; Ii5ti la 20 nrilcr (43 hm) de mine.
.,.incr,pe &poi rnane.,ra rle inl.oarcele.'lrehuic
lsia-i, cgti iiber'. rnni iirtii apropiaie a;roi pr',inse clin nou ll rrn lot
Pd,iartjcntt!,; Sint liLer' .t {lc tir:rir.i an}. irr
iirllort cu voi i) r'c,lt: tlorrii maqini.

l ht b LLr tr zo .. {i:il re-rrir poi. 84 l2 h I{). l}u!ruru.za: \'ii bine Pirianierurlr,,. incet.
l),-rziti:r 1i-c inrnii. Iirr lrir, nuli la rlreapla ta. -.\;rr-i
{i lr 44. llttbrru:n,: 1'..t: lr.rrrrlolsit-i rrnsirrr
Ir ir rc.
i onsllli.
[)iirm jettrd: N'anr l{ cenlii irnprcsic. Nrr-n-ri 1rr:ll
Priiatt jerul .' .\ drririrrca\ {}lisIl'ii la fci. rltirnrrrlc
vt'ilea poziqia.
.\pollo.
llubm'uza.' .,\sta-i, r'ii Line, o sii nrir prinzi.
(lilr:r'a mirrrrie rnai Iilzi,u : Ptiitufienttl; I)ar cirligul de agrilat. ll crrl-rsulei
lltiartlenul .' 'liti. t:c vild e lrasul r;o"clrrr.
rlispa r:e intr.una.
(i h 51. Piri:rrr,ienrrl gi lirlirrnrzl sint lr :l i rrr
tttrul de ct'lrilllt. l)cirsrrpnr ^\laril,irlrrlrri. \[lrrcr.r'ii IllLbtu'uztt .' Ntr, mergc.

Piionjertul: I)a, il vrid.

[JLtbwu:a.' Asta-i sporl, curat.

[]r'inderca s-a l'iicut.

PiirLnjot.ul : I',lt:
lJubw'tLzu,: .\ fost o pli,ndere grozavir. Trcbuic
spus insl cii punllu ;r'st,a i{i trebuie ochi.

P iianj ule t t et:tit" r I I cttLs t on." Spcr cir-ntre.aga lunr c

ascrrliii acurn. Jin st-i spun cir sis,temul rrostflr de

control i-rl zborrrl'rri e abs.olul fa'n,tast'ic. NIu.llumirn

Irt'tur0rtt.

Vilc-:n sr'ltitnbi reolitatea tlar are o&re \)rco
85 ittllttertlit tstrpt'u reprezt-trttfirii IreulittiT,i,i Oricit de

paracloxal ar perea, tocmai .Ican-Jacques Rotrs- fi depigit peste tot, dc a fi mcreu in crizii de Limp"
seau, pietonui, ne ofclii scnsul spal.i rlui gi al nccu- descurajare in fala inlorrnaliilol cc lle inrplesoarii

noscutuhri ; tocrnai cl ric {trce sir incerclnr scnti- qiut"ti.o"drgierpi"nt'e;.^ai,ssreipmpiteialad.l,em'gcprroeeauczailielciinn,n.rciraluitI.aaiijuclunlecgriauslii,l,f'olaercccpaorslciir
sLea la un [oc" lol, ceoa (]e trtel'cll scalrli 5i se
rirenle de cosrnonauli. Cci tlei pitsageri ai lui Apol-
lrarrs[orrnii...
lo lX z,adarnic s,un,olcazii cont'inentele, ieqirea irr
spatriu clegeaba-i o ispravir; ,,surprinziitortri lol ["irr[ sI plrlsim globul, flrir a suferi efectelc
irnponderabilitltii, Iiri u crnloaite neliniqtile zbo'
dialog" rirnrine leribil de prozaic. ..Pilo1ii cei nrrri
r,t,tilot sideralc, t,rebuie si:t ttc adaptlrn in fiecare zi.
lapizi dirr lume" an aeirni, cel ptrlin in disculiilc
;i-n fiecare zi sI inverrli:tttt tttt rlisl'lt-ltts, ('roindll-nc
lor, ci merg la pas !
tlrtrttr sple nec[no\sc,ll[:.
'frupul lor se supune legilor i,rnponderabilitri'
rlar clisculiile lor lrirnin l,a nirreiul solultri. Poale

cir l.ocrnai banalitatca esIc salvalea lor. t'

Ascrncnea cosr-nonanlilot, ia[."t-ne pctrtru plintit Morgini, onologii gi rdsPintii :
Cibernetico gi blonico
onlii in sit,ua;ia de a pu[en r"iispuntle provocirilot'
'Ilo'oLarlcnasiisnteumr]lce]reoadsc(',lcmglaarir:laspinilrlicn;islranlacidceoranlpalerrxnei.. tr4odLil in care evolueaz[ Eliinlele qi tehnica s-au
[)ur' ]rau,ali,tair:a lru tnai este o saltrare : cotrlttcltti schimbat enorm. in loc sir se per{eclioncze insir
r:u pirrnintul, cu Ir'ecuIui. nu tnri cstr: posibii ; sin-
lem in plin zbor'. Noui ne li,"ttlitrc sir-l itrr,ertliirit
pe .,'iilonrl noslt'u ,l cart-.Ia,cqrrcs.
,,linear" cllm se intimpJa pinir rl'tr clernult, se pare
SituaIia r:osrttoltnrr!ilor ri st-. par'{.' ex0eplior.ralii. ci-rr vremea noa.str[ ele cunosc rrn fel de clezvol-

rle uceea Je conIcrim calitiilea dc ero,i. trrt tttttttrri tarr: clilemat,icd, care al'ec,teazri lirnitele, analogiile
invi,ngitolii rlc lir jocrrrile
orrlairnfipoincac.li,r:Iilrtrcro{linrni ;i ciiile ascunsc : .,Ti'rup tle mulli ani doctortrl
rnrranilirlii crici nstlc,l rtptr irr
Roscnblueth qi cu lnine ne-am irnpirt,iigit reciproc
faia opinici lrrrblicc.'l'otrr;i" sil.rralirr noaslr':r colitli-
arrir, lr'rsind la o pallc olicer olgoli'tl, nlr c tlepart,e convingerea cit ariile cele lrai fecrtlrdc pentrtr clez-
voltarea;Iiirrlelor eratr celc care fuseserl negli-
rle a scniiina cu.a lor'.....Caract,elistica levolulici
in'clirstlialc a sccolului ai XlX-lca ntt est,e altccva ja,te ca un fel d"e no-ntun's lancl inlr:e diversele
rnleocrilLiatliric".ccdlceaclacrrireg' t.erIili.li\n['ctra1r1c.26J')a cre;Lcrea expo-
domenii r,o6'1i6"r(. 27)

ln felul acesta inccarcl Norbert Wiener 9i
plictenii sii sd punri la prtntl o rneto<l;i tle conl,rol
1lini cllclighci'd;iarej ivaailash-i:lir ,si ponlru orn li pentru ma-
Drrpir cutr retnarcit Bcrlnux, accelcralia (lti
Ila$lerc rrnci rctloac!iuni ttct.ive carc se catrcleli- dtrt nttttlelc <Ie cilserneLit:t'i"

zt.azi lrLinlr'-LIn .i,nr"cLlcr1rra:liyiritn-v"ecfeitcluteirltr::ltvseernnzadleiastrdtlctlcl Irlplc.iuririie atr t'tttt insii. pc vrcnleA aceea cra
tlcs or:azia sri-i rrizboi gi nvia[ia nazisti {itcea rtvag'ii. ca proocrr-
pi,,irnriic'leilr,,r,rcisbieirn,seiilicdeiu"crai lgei Norbert Wiener 1i a1c
x In scnsuI ieorici informaliilor,,,uesajul" cosrnonau- lr.ri
arrrelli'orarea efic,acitirlii
la

Iilor: ieacrhiplilorrerlaezla. ltpiicpdillctc.oce1et:arrtlce, cccr ce este original. tilr.rlui a,n[iaerian, gi, rrrrriirrincl indeaproape Ieno'
n,rrr, familiar prirnito- mencle neurofiziologicc, la nritrirc'a eficaciLllii pro-
oste tezerlor pentru rnutilali 9i pa'r'alitici, sr.rJ.rstituin-
nrlLri, titiic:-r prcvizibilul. i,r cazul tlialoguiui nosilu estc
liurperle cii .,baniilitatea" se datorcgte unui sulplus de ,,rc-
rlrrndnn[ir" calc po.rtc cii l]u cstc o simplii Ileputinlil (li rlu-i-se l,ransnrisici mettatricc rrrta elecLlonicS.
{rctr'il ce apiirir rucsa.irrl itnpotrir,r ;rlterirrilor tttttti ..rttttt'
(line s-a,r Ii putrr't insri gindi cit preocupiri cu
o bulversare gene-
prea lrnrlal utenlinittt[, itr cottsct'ittlir. li,rsibilitatrla rlo l 87 lotrrl rlivr:rse aveau sii itcroh\i'aoirl0ae
cornulicti crr o:rtrterii tle pe pirrniut. ginclirii. lline ilt
85 t'alir.a telinicilor qi

nrai li pulrt apoi biinui cri ponrind de la reflec- rnirinr cir aceleagi rta$;ri sc octrpii de plata sala-
Iia asupra aviorntiui gi a ti'rului a]nliac]'ian? pe de lialilor. dc reirrnoirca miirfurilor'. do t:ulttrolttl cotr-
tlilrrrabililerr ;i tt.1 preclau in acela5i Liml-r rna[ctna-
o parte, iar pe de alta, de la ,ob,servalca activiLilii tica. lin:rliile salr c-conmomaii'cme u;lt stabilesr: diagnos-
medicale. c- i
vorluntarc gi a sistemului nervo,s, avea si ia,sir un tir:e nrrm5r.l toto'datir
nou mod ric a trata informalia ? Prin urmalc" (: c^:.lrpodoperclc islorici artei ;i acci,dentele cle atlto-
extrern tle intpor,t.ant sI tragem cu proiectilul nu rrrol-.il; cri plopun cele n'rai lrunc so[u1ii pcn[r'rr
spre linlir ci in aga {el inciL p,roiec'tilul li linta sii it crorts'tmi un port, run orag.'.
se intilneascl irr sp,aliu, intr-rrn anu,mit mo'ment Se intirir'plti deci astrizi cir .,;t'ii,n!r:le"''.Lcltnicil"
din viitor.'l'rcbuic deei o nte,torla clc a plt'zire sau .,curloilin1.ele", pen.tr{u caro t,'xis[a l.cntlin!a dtl
pazili,a viiloarc a .avio'n1|si",28) linind seaura cii a lc circumsclric in dome,nii strict li,r"nitate ;;i calc
crau socotiIe ;l,re'a]:a ..speciali;tilol"', sc dovecle-cc
pilotul nu are, contrar a cee'a ce se crede, o l.otalir rlin cc in ce m: a.,Ti e'mzatrialtcceaste..iscisitire:m{i.oscderise'c'ilrni'sen'olo'qtli

liberlate cle nranevlii gi c[-n timpul luptei sc .,t:omuni.cante"
poate crede ci el va trm1[ri comportancntul-model c\pres Norbert Wiener, estc f4ltrl cii sclcietatea
in care a fost inslruit,*) linind apoi scarna qi cir poate fi irr[eleasir nulnai plitl strrtlirr] tnel'ajclor
rrnul dintre fa,otot'ii extrern rle irnpor[a.n{i ai con- qi ..facili't5tiior" de comunic,arc tle cat'c, disptrne I
duitei voluntare c ceea ce inginerii nurnesc
qi cir, in tlezvoldarca viito'ar,e a :rcestor rne'saje 5i
lcerl-l:acl; *'t') mmm..faaaalq$cci"iin.nl2iiti,9lri)ilsni"Sillnredeteincmlhceeaolem'gmgiaenut,inegiicnsiairoceom,,niomsaqeeccsieianijrnle,rlrl',etnrccirirnomctlribeateoilonintemitriirrt:a5;aiii
aparc ca [cor:ia generalii a orgarrils,lnelrr complexe.
Irrspi:rind,u-sc din me,cimica statislicl a h;i sirsccptibilc cle a opera i'n mo'rl efica'cc in tlomcnii
:ji la nivele foarte di,ferite...Ea se intereseazii di'
Gibbs, clin teoria comu'nica[iei, erlaboratl de Shan- la li'rln inceput d.e comstortorea pt'obdbild, u lucru'
IrLi care nl;fcd $i
non and \\ieraver. ca;i clin teori,a lctroacfiunii nu maniife-cti dccil o atentie

(feed-back), autonrl define"qte c'iJrerrcti,ca drept politicoasri falii de lu,crul in.sitt.e*.30)
,.cirnpul intreg de [a corn:rndir la ceimunica[ie. atil
,Aparilia ..;tiinlelol de riiscrucrr" itt t:ea dc-a
in rnaginir cii f i in anirn'al". l)c re[in'ut cir, in cloua jumiitate a secoltrltri nosl.rtt estc somnifica-
tiv5, in accla$i tirnp prin inrpriigticrea cuno$[inlc-
englezS" cur,inLul ,,con[roJ" desenrneazir mull rnai lor qtii'nlilice (in {.959, ,1. T. 'llhykolrner a insiruit
multe r[eciI echivalen,tui siru fran'cez ..cornanclir'' in olcline alfabclici nutnele a cir{,ri'r 1{50 de sti-
crrprinde Loi atil de bine rrrijloacele gi operagiuniJt: intc !...) qi prin nevo;a de a icgi tlin irnb'ulzeala
carc regle,azf, o a,c!,iune i,n vederen at,ingerii obiec-

tivului propus, cit ;i mijloacelo cle ,a preveni ope-
ra{innile, inliin{niretr lor qi ajustarea lor reciproci

p0 parours.

Prodigiosul ,avint al ordinatoarelor ne-a scnsi-
hilizat la ['en orncrrul cibernetic : nici n'rr ne rnai

*).,liai rrult, urr iiviator supus ttrnsirrnii conrliqiilor si din srrfocarea mereu mai de neinlirturat. pl'o-
de luptii nu-i dcloc irr s[are sii sc anga.jezc intr-o corrtluitr'r
r-oluutarri, cornplicatil si {iui piedici, fiincl pr,obabil rrcvriit drrso de specializarc: ".A invenla inseamni a alir-
sii se confonnezr: mtidelului de activitatc pelh'u calo 1l lrrr,a lucr:uri carc ntl au fost ilrcir alirl.urate...". prtl'
fost anl.rcnat". Norbclt \\'ieler, op. cit. p. 12.
cizertzilr [.rrcien C6rarrlin ci.trc ilttstreazir limpcde

**),,Es[e tle ajuns sI spunem aici ci atunci cinrl fc,nonrenul prirr t,;ibc'lul alirturnl :
rlorirn ca o rni;care sI urrnlreascii un moclel dat. difcrenla
,,[,-ig. l. $iiirnfc specializat{) ;i gt.iirr!e r]c

rliutrc acest modcl gi mi;carea ilnplinitir, cfectivir. cstc uti- riscrrrr cc :

lizatir r[rcpt u]] lrou ir?/rr.rf pentru a obqine ca par.tca regrr- l. Jl, r'. tl. c : ;lii'n(e spcci;'rliz'lr{tt
.\ : StiirrIi tlc ri-'tsitt'ttctr
latri sii sc urorliiic:e astfel incit frrlrantc."lioInb*idrccnnr-.q:pr s. i st arlap-
tczr-. cit rn:ri rnulr l,r rnortclul
Il). 88

a. f!', a", a"': spet,ializare'a unei qt,iin[e. Nu es,te o aventuril sH afirrn ci me'lodele tind,
13 : liirgirea unei qtiin[e de fascruce, [n rindul Jor, si se regl'lrpcze in metode de riscru-

ce. Acea,sta estc cliroclia l)e care'o iau cleja R. CaLrclrr

gi A. Molcs : penlru ei, rnetodologia trell'uie sii
irabileasce o qliin9:l a acqiunii qi ,,sri constituic
e:;enla educatriei de rniine. ttnde om,ul este cott'
danu"tat sd, creeze ve;nic".32) De asemenea' iltl
eceaxxrisehtalIeunisacntiiavulinzepcarazoirceAeds.e[Nu{,nopluersinp-[roeasetiuesdlelianciinnndaeqizcteeicrieespt.elca
domenii care in prima clipii s[ 'nu pari a fi dc
nici un folos : ames,tec ce imbinS metoda reinno-
irii, rnetoda transferului conce,ptului, metod'a pra-
gurilor, rnetoda filtrelor, metoda no-man's land'

ului (sd ne amintim ce ne spune despre asta
l{orbert Wiener), m'etoda teratologi'c5' me'toda
aminiril,or sau a rezid,uurilor otc., pinl la metocla
',[.opautefinmseLtrou'cd,eluleratcea".re,,Is)aecict tarvrinfci
incornpetenlel'or,

sti fie menlinute
t-:ra[nnasvferonrpmtriei,aardseiendre"i,narelip!zeuetfeeeror'z'et;ai itrl-toor,btsclaciqugtrie-,
Se poa't,c schcrnal-iza. ala curlr nc aratl {igura 1, prea muit, s-'ar
sil.rr,a[ia respcclir'I a ;tiinl,elor spe,cia'lizate qi a ;ii-
in!elor de rlscrtrc'e. Pli,rnele, analitice, sint sumc concluzia Nloles

gincl in prccizic
irr irnpricizie, in neinteligibil (L6,roy). Ila irnbracii
clc c;unolilinEe. Celelalte, sinLetice, migc[ri de iclei. udcrcaitstpleecgt tciianr!5e.{Aineclmeaa,i mult de ars coniectandi
a i,magina sarr a inventa
.\tunci cind cimpul clc invcstigare a unei ritiinlc rimiue o art,d in miis'ura in care este produsul
specializate se ingusieazi din ce in ce lltai rnult
pc miYrsur:i ce cre,ste specializarea (dmmuI a. a'.
;r", u"'), ccl al unei gliinlc rle r'[scnrcc sc clcschiclc noultri : :r face I'tlin![ cste o arti, clnr ar"ta nu su
clin ce in ce rrr'ai mult, pc mirsurii ce se lhrgcglc leduue lu ,alcaiori'u pu1';'.33;

confr,unt'ar,ca (i,recere a lui .\ la A'). Ntr eslc tialc ciLrdaI sir se lcglseastl"r air'i, cu
ticuzia intcrfcl'enlci tehnicilor, rnetodelol Pi $ti-
'fo't, as'[{e]. s-a nIscuL biorrica ,,stiinpii a sistetne-
/or care au o {unclitrne copi.at5 dmpi cea a sjstr:- inlelol cet,ll clin i,nterferenta po care arn tth''lill'vltt-o
rrrelor naturale sau care prezintd caractelisticile
spociale ale sistenrelol n:rIrmale sau, in plus, c.arc in primul capiLol cu ocazia reproducqiei ? Plasl'ictr
sau literilt'o, rnc-saicle leproduse se eiillereazir tlin
ir: sin'[ analoage". Bioiogi, fizicieni. ingineri. celce-
lcazir irnpreunii n,a[,utn perr,[ru a elal"lora aplicalea lr:giiturile lo'r t racligionale cu originalelc pontru a
l.r,irre lt incrucigirli neprcviizute 9i impr:evizibilc
t'rrno;,t,infelor sisl.emelor vii la so'l,ulionarea irloblc- car'c n u incet.cttzii sti dea rritqter'e Ia noi ,ipoptl-
rrrc[or: tchnicc. .,Cihcmclic:"r ;i bionici sc pt'czinti"r la1ii". Nu ittscarnnri oat'e cir inglobirrd pcrspecti-
,'rstlcl r:a cclc t'trorrii feIe opuse gi conrplenr(]ntar(.' velc cliisice ale cunogtinlr:lor specializ'a'ter, se sc'hi-
alc rrnei aceiciagi viziuni a lucmrilor : bionica Ieazii ti perspeclivd tle r(tsr:ruce, privile:r i'ncetilcl
,[ rnai ai]ii o linic clirectir pentru a str ocupa clcr
stutliazir Fi rea.lizeaz:i sisIclre mecilnice annlonge
sisternelor vii ; cil.rcrnetica studiazl sistemclc vii
prin anaiogie cu sisternelq rnecanice".3t) itineralii litulalrrice, Nu sin'lern noi oale cu atit'
90 9l ruiri conr-itt;i cir cficacitatea aclir.lnii noastt'c depin-

de mai pu[in de o previziune liniarl dccit dc ccea nu punea nimic din sufletul sHu. DimpotrivX,
natura ne-a ap[rtil, intotdeauna, in ginclirea oarne-
ce sI-nar'ctarirr'r[leeaa nurni ,,o preitiziune irt ierbi" ? nilor', ca o conslruclie, desigur, deloc arbitrard,
sa Gesrul Si cuvinLul ntarelc dar al icirr:e plan esLrl in'flucnlat din plin dtr
ir{iIr.ir-
polog l.eroi-Gourhan descrie pas cu pas r,iiscoli-
loareir apali1ie a omu,lui, ariiindLr-ne crrrrl creienri dorin!e, pa'siuni, ,tentli'nle, qi de a'semenea de gindi-

orllclresLr evolueazl de-a ltrngul rnileniilor. rle la rca ornului".iiir) $pre deoseltire de ,.faptul na'tural"'
rrustralopit.eci ia arhantr,opi, apoi de la palealtropi
,,fapti.rl cullnral" line in acelaqi timp de o normt"t
It neanrtlopi cu ctllc culmineazl organismul sociiLl qi de o reguld. Nolma de*qctnneaz[ ceea cc l.rebuie
sI fie ; ea fixeazii o alegere valorizatl ,si valor,i-
oranr,etoiaosgoia'ciavzodlbteiirrri-i"ricsir,cecdoensofmiqiaoa;riiiivloarbilrienad. u,.[l)aslielu- zan,tI. in ceea cc o privegte, regula impune grupu-
intr-o ,,paleontodog,ie a simboluril'or" prin carc srj lui o comportare care-i im,piedicd pe membrii sdi
sI devieze izolari menfinindu-i pe to]i intr-o ,,con'
iLnplines'c eliber5rile succesive ale speciei umane. stringere" in acond cu norm,a. Sistem al .,libertir-
,\stfel, se desprinde ,,d,ubla aparLenenlii a oin,uiui
la lumea zoologicd gi la lumea so,ciologic[".31*) trilor" gi al ,,constringerilor", asemenea vorbirii,

Sit celcetlm trib'urile Arnericii ,tropicale, ale cultura este un aparat in acelagi timp complex 9i
delicat de care depinde soada fiecdrei socieiili :
Arnericii de l{ord, ale Auslraliei gi ale Asiei, peste ,,...instlument de adaptarc infinit mai clicace decit,
proces'ul biologic..." ne avt:rtizeazI Dobzhanskl',
tol se regiisc;te aoelagi fenornen fundamental :
acliuriile gi gesturile noastre exptirnd imaginea pe ,.mlrlt mai e icace, printre a,ltele, qi pentru ci este

caro ne-o f,acern rlcspre lume gi despre noi ingine. mai rupidi. Gene,le itransformute, transrnutate, nLl
sint transmlt's doeit descenclcnlilor indivizjlor la
L)nrul a rls,tur,naI termenii regulii originare : in
Iimp ce anirnalcle se slr'I,duies,c sd se potriveas.cri
mediului naLnrai prin,Lr-o adaplare mercu mai care flu apirut; pentru ca sir disparii vechile gene,
cs,te necesat ca pultitolii celol noi sii sc itrcrtt-
cficacc, oanrerrii sc slri,duies,c sri rnodifice na,Lura ciqeze cu alli irrdivizi ai populaliei qi s5-i inlocrr-
iasc[ treptat. in tinrp r:c o t.'trltttlir tralls{orrnatii
pcnirlr a o polrivi rrere,u m.ai nrul't c'u mituri[c poate {i transmisir oricui, {irri cort,sicleralii de rLrde-
lor. 1le la piatrt lrrsl.ruitii pinir la clezintegrarea
ll.tinrului. de la roalir la raoheta inlerstel.arl, spet-
cilt umani se caracl.cr.izcazl pri'n {aptul cI, f iind rrie, sa,u poa,te fi imprumutatir, gata flcutii, de la

tolugi supusir rnediulur' natural (gravitatiei, temtr)e- alte popoare.
lattrrii, rrer.oij de a rninca etc.), sc elibereazir de el
ytrintrl'rtt. Iurtl de iniliatitte sau cottstituie medi.tLl Prochicind lunrlamentul gcnetic
-tr*pert'iustrd:ulrrc.ilrLctiltllltu5ri illsorrrn;liat,arliistpeuhnnsiuclilioar.prIonri.torciaatri.vea,
evolrrIia biologicri s-a transoend,i'tl,:

lierrlloeinrn';liillaap;ilocrntorrcirirutrlilline-lirtundroaca,ossctelaelrieeagnteeisml:calcimell,uecrdtuii,auItlutauranniarnensadt-.e srr l rla-organ i ctrl ".36)

Arlaplarea bioiogicri se completeazl ctr o
rtglale psilio-sociaLi care se rnanjfcsiir prin dorrii
tcrrdirr[e opllse. Frirna cc,nsistir din a face din fic-

calrr urolnbr:]r aJ grupului ceea ce s-ar prutea numi
run .^liorneos,[al c,rrltural", fiecate mentbrtt al grtr-
rrtt'l ansamirlu tlc cre,di,n!e. de irlei, cle imagini, clc pului roglincl cl ir.rsnqi ftrncliorrarea sa dtrph trrr
logrrli, rlin cirrc fiercar,e so,cietarlc i;i trage in acclagi
tirnp rnotlele repr:czenlative fi:modele cle acliLrrrr: rrrotlel lilat in plcitlabil ;i conforrn regrrlilol sla-
clrrc forrnenzir nrecliul social : ..Oricit de depar.t e lrilite. Aceasl.ir conceptie .,lrorneostaticir" a clrltulii
in istorie, r-ri,ciorclatt'-t n-itm gisit tle principi'ul ILri Le ChrtLelier:
ne intolrrcenr irscrrllir extcrioarii rnodificir o stare r]e ".Cind o
Nalrrra ca o []ea,li,lrte ar'Iinire eohilibru
concep!ie recesar,r"r .a goal*r, irnpunincl omnllri o rnobil. sistemul rc'acfione'azir in rnod spotrtan in
destintrlui srirr, rires:r.i lr(, 93 aga fcl incit sI se op,ttnir ar-'cs[,ei ac[.irrrti exteri-

care-l irrresistr.a intl'.o,.;,tiinIri' caro el in:lugi 92

rnec'lirrl inc:onilrlirtor liirrtitttr iclcnt.ic crr el insrtqi.

oar,e.('37) lIecanisnul de r,eglarc const5 ln a echi- Or', trr:brric sir admi'Lem cr"r ,acesI rnctlirr inconirr-
libla sistemul in ,iurul unui anumit nurntir clc
v',nrialii : ci sc plin lospectul obiceiuri- lirlol sc schinrb;i in liecartl ciipri si nrr in morl
liauifestir intinrylliitor'. ci clclcrmi,nat cle,m,ultiplele inlerac-
lor, prin .spiritul dc Iiirni t'.are iirrr narstere in rncdiu;i cle acl,iunea
dinea conservatoare cslaenr,,epgrdinseqctoenfionr.mtoi,samtc;daotmituc--
lcgrrlatolului insu;i asupl'a rccstui rner'liu. LIn asl.-
fcl du leguliltot llu po.atc oonlinua sil funcl.ionezc
niile, la toate nivelele, in special la qcoali a cirei rlct,il dncir, in liccaro clipl pe htrcla retroactivi"t,
sastcaaertcaesinica[uialntrifraoa,mlseli"n.p,urAenctae-amstuacelteaisdvtereeqmai eptero-ndduincvieoam,p,heovmeccealeorae- o rrclirrnc oxlelioarir sislemu]rri vitre sit schimbc
Saussure o desemneazii cm numele de .,spiri.t de riivclrrl leglirrii. I'lslc vorlra atunci de scn'o-meea-
clopoLnilI" ;i duird care ..o comuni't,ate lingvisticri
rrisln. Ilfer:lul a ccea r:c-l prodrrce clevine attrnci
aservil, nrediul'ui incor-rjurilor la trans{ormarea
r:iirrria cI insugi conl.rihuie".39) ^.ln reglare, prcci-
restrinsI r5mine credincioasI tradigiilor care s-au zcazi itrrtorul, efectul esle garranlat dsciric. irltnrresi/celre\'rol--
dezvoltat in ,sinul sdu", prin opozilie la for{a de brrclt i'mpotriva variatiilr'r'
.,intercurs['o care favorizeazd schimburile gi mul- I'aclolilol
lncc;urism, el rrir:rine sr:nsibil Ia ceca cc ar putea
tiplicl comunic[rile o,amenilor intre ei'0.38) Regia-
a.fccla feed-bucl;,-ti insrr;ii. f)acii se fixeazii contan-
rea horneostaticl constrruieqte la toate nivelele (bio-
logic, psihologic, sociologic, lilgvistic, epistemo- rla unui ser\io-nrecanisnr, sr: ob!ine un regrrlator'.
Dacir o cliberirn-r" avem nn sen'o-Tnecanism. Fic-
logic, esLetic) structur:i ce tind spre stabilit,ate ii clrc nir.'el intr-rrn organism viu csl.e
aie cdror va,rialii, oricir de rnulte qi de activc ar djvecrl:urglanimizcadreia
fi, sint ntenlinute in interioru,L st,ructurii, tlultd Iegat: la n t strperi,or rle citrc o
conrandii ce in[,ervirne pc brrcla reLro,actir'{. Eslc
prittcipiile ;i modalitdtriLe structurii insii;i.
Punctul delicat esie faptul ci o exlrern dc rleci sigtrr.' r.orb;l tle un lanI cle scrvo-rnes.nis61"'.40)
lirin arialogie se poatc con,cepe qi in!eloge ccir
di{icil sir sc perceapl corecL acesr fenonren : citir rlc a doua tendin[ri dcspre c.ilre anr vorhit,. Dr:-n
vlerne sintem in intcr.iorul cimpului de r.cfcr,inlir
pe care-l comportii str"uclura stabiiiti gi la cale lungrrl se'colelor sau deceniilor. fiecare societatc.
acea,sta ne trirnite, toate infolmaliile si Loate ficcare civilizaqic vcdc si,s'tenrrrl sIu cultural trc-
cincl rle la o honrco,stazie inchis:i la o homeoslazie
schimbiiriJc pe care lr,suportii sin,t inda[i--r corec- ricsclris[. Cibcrnetica a sta]rilit clar distinc[ia dirr-
ll'e ,,acliunea ascrvitir" qi ..acliunea cfeat.oare" :
Ial.r: astfel inciL acr:stea alrar rnai pu[in cn sclrirl-
prirna rrranilcstinr]rr-se ca ac!irrner cea mai eficace
briri cit ca a.irrsIiir.i prog'resivc: dezechilibr.ele se l)cnir.ri alingere;r trr:rrri olrirlctiv cla[ ; a do,ua scapii
gindirii aservile. caracterizindu-se prin puterea clc
corrrrertesc ilrr er-olulii ltorrreoslatir:c. ltlum.a.i c.i.nrl inifiativri, prin fap,tul cir fixeazri scopurile : ,,Viltu-
tca suprenrii rlcvinc;rlrrnci imaginatia, care nu
se ilnpunr: o rclerirtti. c:xterioctrd .si.str:nzulrri apar,
rlezechilihlclc ca at.are ;i inrngine,a t:r.oluiiei eclri- cstc deloc iocrrl rlcreglat aI inraginilor. scrie G,aslon

librantr: firr'e loc r.evolrrtiei rnrrtante. Se constati 13crgcr. ci a{'cil rJispoiiihili'ta,trr a spilil,rrlui c:u'(l
pe viu riifi'cultate,a de a volbi desple nccste feno- rcfrrzir sii sc lasr: inchisl in caflre^ carc considcrii
Ilrenc: oriuc enun! irnplicir ;itioptarca rrn<:i refe- cii nimic nrr estc aIirrs r-t'eroriatir si cir totul cslc
tncreu sub scnrn'ul inlrcbirii." Astfel se intinrplir
rirrIe gi r:lr iar, c'incl ,.purnctelr: de r.t'r]ere", curn sirr I clr savanlrrl s{lu cri altistu] clre, in prczctrIl rrnci

nuuritc, tlirrcrg, i'irlrine {Lrptrrl cri f;rc partc tlin
it('elagi sistern; altlel, coru,unicarea sc lulbur,li. se

intr,elupe sau cel,e prer:aut,ii nc,obiFjlrite.

,,l-ln astfeI de rergulal.or nLl cvolueaziir, obser,vli lrucirIi rle fi.er" a rrlrrri pr.i,saj rarr a rrnci idei, sirrrt
95 tleodirtir ..ci"l csle r:cvl ,:le fricrrt" si o fac.
IIenri l-aLolit vorbirrtl dt-. honreostatele biologice.
el se srrsIine gi nrr lroirlr sirrpurvieIui r]ccit rlar::i 94

(-')perirttL irr, ttlartt strLr.clr,rilor sttrlti,l,itr,t, irnagi.- itniticYir3rc.daeorolicaesiln.sruc[-ro:rLuprcturtd[u.rcryittirinoevsilozeuosrrsioerclicatlicrp'ssi,tpcirhedimceacbri eltroiistoc; d$atitei
un cat"acter erperimental gi, erpl,oralor, atit pen-
nulie pt'ol)une o relerinlii a:vIerioarti :;islt,ntulti tru cei caire o cons'truiesc cit gi pentrrr cei ce o
cure, citu.l sc rris1titttlcyte, putrc 'itr" htcrrt, LuL scrro-

ttrccatisnt nou. Iaenorlcrn'ul eslc cn at,il inr])ai !{rr}r.l
rlc obscrvat clr al'.artr
cil opi:rcazri intotdeauna
st luclurii, in olicc caz inlrc strli,ctuli, gi ru cil
punoteie pe catc dc obicei ne sprijini'rn sint irrlot,- folorsesc I
1+. ,,experimentalul" nu mai este luat drept dru-
deauna in in[elionrl s,tructurii. N'Iai rnult, situa[ia rnul sprc ".fap[" ; indfeiivqi,no.aerier lininndtestierfmapint i;smduetlenrmiisi--
incepe sii se sclirribc : cle cincl cosanonarri.ii ne-arr
aliitat aparatul ,lol clt,i trlrnl vedcli plu,tintl prirr nisrnul cauzal s'e

cabinir qli i-aur vpiieznu[[,,rucrar irproirp;ilii!ni rivoisdt^ri oclri ic;irrrl cut din probabilitirqi ;
]runul sinrl
tii.n cabina lor 5. infirminrl nri.iloacc),e dc irnteg.rare trncliiio-
nale. in ce
ilnceteazl sii nrrri fie rr,ltirnril nostru aiulor. Punc- rrruJ[ ]^a,exmpcirirliornaecne['acl,lrerl" recurge clim ce mai
lelc de spli iin icnrip,1rL"rrnlaut-nirtnepionnralecrealbaiqliitaL,itme prc{cJlre.gal;r- masii carc
com.unit:atrie de
porrdcrirbi,litaie rlcvin rnulei ia 1i lccrrl rrnci rroi culturi.

rrize,azir st,motura nonstrii glol.raiir. Alegclr,,a unci Epoca noastrii este cea ,a con;tiinpei zclnLncinate.
rcfcrinfe in afala sislernulrri Io'cstrrr. afa cuur ne-o I)ar zgu.drrirela este, de asemenea, pusd, in migcare.
De un'de, ambiguilatea situaliei noastre : pe de o
propune cucerilea spa!ialir, nu inseiirnnl o:,n'e ci"r parte" spiritele tristc care regreLl trecutul qi nu
r'5d in viitor rlecit ala,rrrli ,si decaclenl5 (.,spre ce
ourenirr:a se. afli deja in si,Luaq,ia de a ctiuta rrn
scrvo-mecanlsm c'are clepriqeqte si,sitemul reglat clc
aici ? ()rice st,ructuri evolucazl. nu in mod liniar, merlicn] oarc ?...") ; pe de altri par{,e, tincrii care
di,-s,preluiesc in mod supcrb trec'utul ;i pe cei mai
ci printr'-o dul.lld mi6caro. care ti,nde, pc de o mari gi pentru carc viiLonrl cste
pilrle, spre conservare prin jo,cul reglat al insti,lu- garanlia unei
liilor qi I pe d,e aitri parLe, spre vieli noi. I,ie cii clori,m sau nrr, viitorui devine
comportir:ilor acelaqi litnp punerca sul: di,n ee in ce mai m'u,l,t. re,ferinfa fali de care tre-
inova{ie
care es,te in
semnul intr,ebirii a [r,ecutului qi pronosticrrl asu- b,uie si nc a.itrstirm mcoanisnrele ,culturale. Cunoaq-
pra viitorului. in situa!ia noasLi:5 acLualS, nccastii
drrblir rui;care se manifcs'ti in toal.e dorueniirlc, l,elera sl,abilitr"r nu mai ajung,e. Inlonnalia insiqi se
in'calcii cu un nou scns. tle carc pu{ini oarneni
rrl,inge lltl to!i cei oc lucre.azir gi. aiuLindu-se dc i;i rlau seArnr. locrnri rlin r arrza banaliillii-ter-
te,lrnologia nrass-nteclie.i, sc pi'opagil intr-un mod menulrri gi itsupra ciirruia Norberl, Wiener atrage
atit dc accelerat $i dc rnasiv totodat,ri. i'ncit nici in mo,d speci:rl at.cnlia noastrl : ,,INFOIIMAfIA
cste un cur,int pentnu a dcsemna cornfinutul a ceea
obiceirrrilc, nic,i li,mita ins'[nrrnenIe clc iirie- cc cste schi,rnlt;ii oclati"-r ou lumea exterio,ard pe
grare prin excelenli -- nlr mai:.rjrrng. Iirmeazil
rrn I)ou feno'men care ar tr.eltui nbor.dat, in insir;i
noutatoa sa gi care poate fi caracterizal pe scurt, nt:fsurir cc ne adap'iim la ea gi ii aplici,m rezml-
tatele adapliirii noasire... A r[rrii irr mod eficaco
tlupir r:rrnr urmcrazl : inseamnl a tr,li cu o informalic ADECVOttr".a1)

1. Schimbarca s[r'ucfui'ii, c{u'c linc de citeva
sc,cole cle schema evolugiei, se prezintir intotclca-
un.a rniri mult srrb sernnu,l ntuiatiei, lo!itinea clc
rttpluri"i ltiind mai imporlantii decit, cea de tr.an-
zi;ie ;

2. olicc sI r'r.rcrlurti slabilitir siiu t,rue l ildc sri
sc stabilt-.ascl rstc din ce in re rrrai rnult soco- g6

5 - c. 1836

CAFITOI"UL 3 le considcrnu ,,bunul lor'0. I)in aceasti--r catrzl ope-
rele erau ,,in rnod na[,ural" (aclici in interiorul
a,cestei s,trucl,uri socio-istorice) ca o replich a bunu-

rilor posedate : obiectul ;i sirnulacrul pictat se
itptnuiiiscrcatcur.oiruniascateproepnirfisriiaelcdjiou,iunlm5utliaii,ncriiclrteeufgcili'lmoeprsuircfltitcgpuurrroarurpiirdcriieieisctgtlliolfeieir.nirc.Ieensnllrecarc,ietpaati?csgt--.i
ansricnuia,lttuinrdilue-,p;ieinemaaceil.laPgiictliomnrpl,,egsetenpiu1l"a, rrtiiisstprclnarrelt,:
cererilor clientelci. Drumul
De ls orts fdcutd sdu sprc rnlir:sli,ic st_.
lo srts core se foce face in acelagi li.rnp prin ucenicia r.rnei rneserji
care.se invaJi fie intr-o gco,ali lie la un mitestru,
cit gi prin ucenicia in condilii sociale in care arta
esle recunoscutl ca atarc ;i se inva[.i in l'elul sliu
In zilele noastre, lelinologia care invacleazi totul
intr-un ritn'r accelerat, atinge totodatl gi arta prin obiceiuri, prin respectul bunei cuviinte, prin

-dc.adlotfaelr, dacd arta n-a prececla't-o. Pu{in impor:t,i, l'r'eo'entar.ea oanenilor,. Aceasti s,chc,mii rl*1il;fi-
aceste problenre de preqtiinti t:atI scoate in evide,ntrri, fie gi in linii
in afari lia tradigional5 a artei, ansarnblul rnnri, siIrra-
cle faptrrl ci prea adescori se extrag de aici cau-
cle conctitii
care co,nstituie ,,sistemul" ale odrei regllri sint asi-
zalitSli ilicite. Lucrul inrportant e$te faptul cii pJrrrate cle judecata eslelicii cle care nimeni nu se
asistirrn ast,[zi la trjansformiri radicille care lting
iot atit de rnrrlt tehnicile ciL gi arta gi c[r"ora ar siEnodcooiaiels.pteIrno-l;c1lei8na9rp3ua, rtS'lfeitnileonnadugetl,eodrferiec, piraltel,ucanavureei roear.vndcacelelosgicautsuintt.
fi, in orice caz, e gregeal5 sI Ie neglijiirn parale-
lismul. Nu e oale tulburitor sri constatim ci
aproape in clipa cind omrrl se smulge de la fieca,re an la Paris pi car.e hotiira in nrod su\:er.an
despre ceea ce era arti qi despre ceea
plmint, pictorii se smulg din ftndamentul tradi- ce nu era.
a lost contestaI pentr.u plirna oar,I.,.
lional al suliicctului ? Nrr e vorba cle a colnpara
arta abstractd cu avialia ; dar nu pulem totuqi s;i
ne inrpiedicdm a oLsnr"va ci victoria celui rnai O defozqre
rcgiiseEte, in fel'ul siu, in pic-
fI{rrrelarr clecit aerrrl se fecundd
nonf igurativii, sf idare adusI reprezentiirii crr

nofirrnile ei tle sus ;;i de jos. Sistenrr l Lradif ional a fost, dt-. atunci, clelinitiv
In morl schenratic, se poate spune cii pit:tura
a fost rnulti vrelne consideratd -nXaVtIucTrleIa-,lela.a.pRr-hevnialci;ea- lrrinat. Artistul cgaireclsieenntuiilgceasleincalicneecaegiin,.pcrelvirrnliaei
lere, sau mlc:rr din secolul al de imagini" ca
rar.
rrn sistenr destinat s,i reprezinte cel Conlinutul ,,iliscursului" rru rnai este acelagi :
de irnagirri" in care se rniqcau in acclaqi tinrp
al artistului este cle rnulte ori in avans fati
cle ,.discursul pLrblic" sau fa[I cle ,,discursul co-
publicul (linritat la o clasii dr: anratori bogali) nlLrn'0. Picasso rS.mine cazul exernplar, daci nu
gi pictorii, al cirlor stnlut !inea fie de o,,acade-
rnie'., fie de o companie, pe scurt, de o instituqic. legenclar (,.e un Picasso...'o a iritrat in limbajul
insl;i pictura era destinatS sra orneze locuinlele curent ca sinonirn la insolit sau la neobignuit). llu
e, vorba de a generaliza dar sir ne
clienlilor ciirora le plScea sir vadii reprezentat por- liandinsky', la Xlalervitcl-r, la llorilrian, "gl.aindim la
ti:etul lor, rnentbrii fanriliilor lor, peisajele pe care 98
99 L)elau-