plat ? .,llaqina r.er.balir" s-a gripal pestc iol,, altel,ri 228 ghdim la nrorncnirrl isloric.cind, cu ochiul pro-
{ir1rit, l)c cclanuI lc.]evizorului, Iuinca inlreagii
s-a arir].riiritl, cl'rutir;d i:adalnic crr r,in tcle, repelincl, aftoi)ta sir asiste ia ..splash <loll'n"'-ul lui :\pollo I i"
h-n'i,ngitolul lunii. Pulin t"imp in'airrtca plobci
lecrrrgintl la lriper,bolc rruinai ca sit IinI atcn{ilr irnaginile s-:lu irrlreruprl ltmsc, ".pani inexplica-
lreazri ilr fa!a ecranului : ..lrnag,inile ol: sii revin5 lrilii"^ r'tipetatr sllcirlierii. 'l'ransnrisia rlt- rrava flor-
Ilc,s,t,e \{'co zcce rrrirtrrtc... Ilorrsrton ne anlrrr{iI o ncl, intr.erupti ltmrsc, sute de nrili'oane tle ecrane
noul-r inlirzi,ere... .\r'c1i riilrriare... ll pr.nt.rn ltrinrlr
rinlir in isloria ornulrri... l-apt <:rlraordinar'...,\u, n-ii'lr rlat dccil, ri agital.ie de punctiqoarc ttavers.ate
iruaginilc incir-ntirzie... cIc.", cu atit n'rai rler.o- i.lin riinr[ iri cind de cile un I'ulger. echivalentul
ra,nl cri ciL i.irnrinera rnai rnuil. gol... $i cintl a r.izua'i ,al ..pi,rr,azi,tullui" ryarliofonic ; pe ulrni, ni;le
rtpilut picrio'rr-rl, apoi gamlta lui Neil Armsilrro,ng. pir:liccle au ilt-rcpu[ sti dcvilr"r gli, altele sii sc
sn,eakerii oei rrrai flec,al'i l-an imil.':r'[ rnai rnull. s,au Irrrnincze qt deoclatd, umbrcle nIi\coii'toare s-au prc'
rnai pui.ir-r pe oe1 polorrez : ,,firi:r c,omcntariiimo- f ircrrt, in navigalori : lcgtitur,a fuse,qc stabilitI
rnenIul e p]'ea inrprcsionarrl". c,n [[ornet. Imaginea trece printr'-Lrn cu totul alt
irroces dc,cii discrursivi,l atca verbalf,. Opcrind irt
Or, polnind de;rici, n€r prrtc,nr intreba clacii r:Li:t\, prirt coutrastul f,ig;u'r'ri-1ond. ca compor"Lii o
limba, ptrsii i,n co,ntacl cu irn,aginea (cu o ima-
qine, plec,izirru. cnre nu m,ai are rol,ul tr,adilional i,rnerliotitaLe carc lrlcvine disocicrlcir tirnprihri Ei a
de a ilustra rin lext sau lin cuvi,n[) care va rirmine spaiiului pe ca,r'e o facc linrbn; :rrr'aliza lilrcarir
iniglctti. $i cu greu ptrl.cm rcluzi,r sir veclem cii f:iind inlocrriLir prin inrlrrc,l rri giobal.
noi,le miiloacc, .,inglol-rind" si,s,ternul in ligort'e,
llansfolnrl nns'arnbIul cirlpului comuniclrii. No' ."1.a ci,nelra imprcriia tle lc,aliIale r'li nrai
:rralc.Jle fapt, oricinc rntrii intr-o salir oltscrrlli
liurrile clc ",aulo,t"', {.lc ..le,clor"', clc,"pu.blic", suli- liier,rlc t:on,ll.rct,rri c,u lcalilalca exterioarii, clt;i ctt
cien'te pi,rri rcruur, sin[, concunatc clc clitrc o intrealgii cci niai .apropia!i \-ecini, conlirttl rioar cctra ce so
l)a'treiic pc ccrar]", obscrvii Christian l'Ietz. 10)
noui serie dc,termcni, .,litrtl.j'l,or",,,telespcct:rlol"', Cinennatogr,aful clepi;c;1c {'oto,glafia penttu ci.
,,des'Li,natar"'.,,rlc'stinalor", cal'c alcstir cti cornuni- tlupir opinia atllorultri, el c singurul in stare sri
.,injecteze iir reali[atea imagi,nii, r'caliriatea rnilc;h-
carea n:u rnai lllra,r,linc exclusiv scrisultri sau irnpri.- rii, rr,ralizincl ;i irnaginai'trl pi,n[ Ja un puncL inct"t
ncatins". D:rr cc era cin'cl ittl era cirnematogra{ul ?
rnalrrliui, tr)r'oLrl,.lrnele caire o privesc r.eies dintr-o
Clrcst,irrne tnai pu!,in aJ:surdir d,ecit s-ar: phrea.
norrii aso,-rlcr'o carc pare sil ,acopere mai bine ler- IIulti vrenre i s-a atribrlit tom'an,ului lnr:rit,ul de
a lcaliza imag;inanrl ..pinir la Lut pitrncl incii nc-
n-renii gcnt-i'ii:i cle ..emiliitor" 1i cle,,reccptor". iil,ills'', ccl prriin cil avea sir domirie colrlunicarea
I)c iliclal.i cc corlcepIuJ e confmntat in rrod vcrr:balii. O,', dat:ii inr:rginanrl se poate satisface
rrzi lil cinemr. titrpI Cliristiar.r N'Tctz, nu-i prefe-
lcgulat cit irnag'inea. penli'u telr:specta,l.or c:iistii labil, oare, sit oltselvitnr cti ttu e vorba de imagi-
o,cazia rLc a lLra crrno;l.inIit c[e o auuntit,ri insufi' llftr, in genela,l. ci dc unrll anttm'it, legat de
ciurlir a plinrulr;i in lairorl. cLr cea dr: t tioun. rneciiul pai'ticula'r', Lritrle cstc loctnai cincmatogril-
(lrrmturi,c,aq'ca .ren'Jlallii se,compime clin opcra!ii
tliscursivr: care sc a.irrst,eazir ciin etapir in ctapii; frrl ? Irrirri indoittld c:ti rtrt tltui efristti ^,tealiLrtttttr
instrmrnent tle prccizare, conccptrrl funclioneazri )?-g ttrt nui pulr:v11161f:', ritrpi curtt ttir:i "inpresitt r'.eil
pornin,d de la o s,ilualic st'al.riiiir.
Irllag;rrleil i,ir1c rru rtiu-tlai ,Ltn cl'ect glollal, ci
posedi ;i calituteo, sl,tont,Grreiti.tlii leg.artii de silua!,ia
Ilc c{rl(? rle a sc slalrili cu toate accirlerriclc 1-ra
calc le i'nrplici c{)eir Lrc rrrrc;i ru s-a si*'ir;il . Sii ne
tl1ai lore" rlccit. itr iitlcrilnt! rrrlrlr s;i:lPn? rle t:otttrt.' EAPITOLUL 8
ticare deLerrtinat,i.
'l-trebuie, aFadar. sir con,r'ltiil'ttLr trlot-tt zitiit *1t lzi
rrxisLir u)ai mullo lr:a'litIli. $i iirrprcsia rcali'lirlii
r,clei rnni folle pare sii lpa,r'l irrii'r'ailiorrl,rti iii i('ic-
vizirrnii cirrrl rrt.tit in rlirct'1. l)irr' rtrrti hirrl s:i
renrrn!rini la acesl g'en rlt' r:ortrp:rt'a,[ir'.
l!'ieclnre sislerrr r!r lonrtrnican- ili rri,,r crtnrpl."ri-
lait a proprie i'ato cotrtlilrttic l,r corrrplcxiliile;r gt'-
nelir,lir in rrrls dt' dl'sl'i;tri'n1'p. ll)
O noud dirnensiune :
difuziunea de mosir
irr rnornentrrl in care oirrncnii ilun l?iciorul pil
Iu'nir cverrirnenl. ilt'r'r'dii,il, r'rcl,rrziI pinir lcrrrrr
rrlrorririeiizi-iciic*i *;i
cinci rle arri, soc(![;1t irnposiltil tirnp rle
jurrrnie, rnagazirre 5i s,peakeri repelii
inl.r'rirra : .,t\tn irrliris htna. riclrtrie ! C,u,tterireu
s1tulirilui /..." Spir,iIul riiz]rciinic sc nrenfinr:-nlr-rrrr
vor:lrl--ulal pellxanenl l'ir,ace. Oricil. rle cxccplional
irr Ii er.cnirnenlul. ntt attlrt'neazi"l toltrgi cfec'le
excepfionak:. (lonfigtr lrlirr sil r'irnirc lcgali"r tlrr
rondiqiile cnrr:-i tsigu lir lllrnsnritr:rer gi cttttttit;te-
rca. Puiteraa sr.t ht ftrrnui i,rnplirrri rnai 1iu!in o
:rtlecr.'are la riotrta,t,e:t t'rprrrienIei cit lr rnotleitrlrri
integrirnii in vigoarc rtl ci;lti ini;Ir'urnertI privi'lc-
gial e linrlia.,,intr-o selio tlc c',ttztrri sinlenr incli-
nali si"r vedenr in rr:rlrrri entitil; lictiv-acl"ive,
pellilu sin'lpllrl motiv ci:l [ornrl f'razelor trtlrslre
('('11.) {rr. r'crlrele irri rcinrirtlitit'. tllr':'r rt,tl rritt! la
irnpelalir'. sli l'it-' 1tt'r't't'rlrt'lrr ti,-' trn suhstt-rttlir'.
i'liiilcrrr oiri ign!i sii slrrrrrt'nt irr t:rrgl,-rzit."ii llirshc<1"
:;rlu..ir lig;lrL {'iarhcd'' (a flrrilq,n'arl)" ri'lintl ttrl itri-
lrclsoniil lrcll,im it (frr1;:t'r'). l)irl tlirt octtt'ctttlt fttl-
gi'i'rrlrri ;ii l lrrrninii lu iliritl'('ilt'tril trrr ictrrtttti:t't;
r,r niiti t'tsi.fe] ttitrtii'r'll','t'si"i l'li:it rrrr-;t rlc \:relilc
,'r rttt tttrti c ttici o :rt'Iittrtt'. Ilopi.rrl :il]tlllc si'lnpltl
ttlrTi: poL rstltrl t';rislr vct'lrrr firrl sultictfi. t'oeil
lr'rli rrccslei lirrrlli ltnicrlrt. cl sisiellt logic. de;r
inlclr',r1r' lnttrrtiic rtsllr't'li' rtlt. (losrnosrrlrri. l) l)c
231 nrrrric ;,i t'rlnt'lttzia" ;tit:tt't'ttl tcttt.rlt';i. lt ;tntropolo-
gului american : ..O schinri.rare dr: Iimirir ne poate zlailia'lr-[i,g'enstoivna)irr-lr--ri {'rr oplii'e perrtrrr a r.'edea exllo-
transfolilLt ;i cosrnosul".
;o rroiiptc inli'-ttrr rttol0l, peittt'tr
$tiin!a noasli,ir lczultii finalntentc tlin felul in r inlrer-rrpt cirlirtolia : plecare n doua z,i pc
arrtoslr,adii pirrri la Vllcnce; tlin nou nalion,irlil
o{.'i}.r'e anurniiii sot:ielal.e i;i stabilegk: conclilii,ie
llliliuiiiLcvraicniit,teasiarlr;eiir,;dnsipec{c,edrrpirinn,reo.d.rcpamezt-efisinirininrtricsidsltcrie,,ctoL1carolclliilrnhai,fetuec-axsnacitd.siou,citnplricpcIoradiz,nfeniadt-irrraaeciugtaaarctr,ecl-sis,auto,esr1l,iis,iepprr.o..ei.zrApncil---r. insplc G rt rroblc,...
ceeil cc se pora[e l)utic. conta. c{'cir r:r. c;rsigrrlirt" Irr irr]cst, puro[, citilolrrl su vrr iirtre]la dacii
consta,n [". (l-ittr6). nu -\-a inpela'i as'uplr'a paginii sarr autonrl asu!)rit
rlir,rlciicri. (lt'- r'arrt,ir aiti evo'crrrea lroasla" rlacii c
Ne pulorn insir totodalii inireba dacir viitor.rrl r.'orll;r clc aiiil ceva rsi cl.r r:;irlc cI rrrr ale r:e {ilcc,)..,
rnass-mediei nu e o cale de a ris,tur,nA concliliile lls,tc adcvirnll gi imi r.lcr iell'a rc ; di.rl sirrt greu
de a[roldat, nr,arg'inile pozitivitril ii {irlir ,sii-ii scbirnbi
puncrii problernei cunoaE,Lelii si. de aici, ;i ale solier.'ea. -lsa cunr estr' ,'a lirtrrti,r'itti" dc obicei,
siIucazil. in ader,:"u', din]tr-rrn fot:. ginclirtra
r-'unoaqterii noastrc. O schimbtrre a limbji a-nceput la nir-elrr[ ."obiectir.'itr-rIii" t'ali. r'risllrrrdo tlcoupiirii
pe scari planet,ar,ir. .,Abera1iile" scapi represiunii. in ..problcnrc" ;i a cirlci lrrrlclirrn{r cstu Ior:ttrlri
deja ,.deriva;iile" inclicd noi ciri. Apal fenornene tlc a llarrsl'nrqrr:r rtratcria impliiliiatir in
cale, ilegi sint ..f ugitive", ,nu sint :rnai pu;in de - (lr'. r't:ur ce se t,rrvinc sii inlrclriint t'stc ",olriccle".
cisirte, f cnornenc ..pre-, inl.cr-, pala sau infrr.e-;ti-
ingifice" .a cirror pr:oprietatc este cle a se sustrage nrai pu!in
cecil {rc reIine dcr:rr,par'<tr in o]ricctc ;i i,n prolilr:rnc-'"
^silnn.iodilbliivineij'i,ctze'iiurti,iolo^ulraei.burceleuasrnazoonlcafipgic"tetcinpirliiteiir"uscgelaai ir-rce.iurrr"snr.oouccqlllci,,eels.rsicnlaco!,eptge;eloarr,riui"ispstuaiilglrbiunLilo:iiarc;i-i.ii clt:trit co(-.a cLr Ir'ece prin cle ;i cirreia ii darr.
Jrcr-ttlrr acest rnotir., nurnele rle e,rprt'iert{d inIttrsti-
leplim,a, clu.pir cit'curnst,a,nte. tiald. Cn ris.crr I urnor anum;tc 'notiiri po cnrc
rrnii le r.'or -qocoti rr,\centr;Lcitfili.
hiu este vor"l.ra dc a desclridc cercclarerr ori-
clrei fanIezii : oste r.orb,a cloar rle a nrr o inchirlo ...Crr spirr,alca bine rezem,al;i rie spetr:azii. pli-
vesc asfalt'ul 'cenuqiu lle care il taie linia gilllrerr;i
il. ce'ea cc sc,ii,pii pozitivis,rnului existen,l. rlin mijlooul qoselei. De o pirrtc qi cle *lalaltir
ir spetezei apar 'copaci, stinci ;i rnrrltc panouri pc
carc l,e obserrr rnai ate,nt cincl sosc$tc ora rnesci...
Pentm nlomen't, irni place s;i-rrii ,al'unc plivilcl
0 experienld interstlfic16 : a,supra piniJor, ste.iarilor, grozanlei. Tncri gaptczcci
Revenireo din sud tle liil,onretri pinri la r\r'ignon : c cakl ; clin cind
in cind privesc liilomel.rajul: norriizcci, o srrLir"
\iiiiriirnc ric Ir,ancczi qi dr: stririni circuli-r rrlr r]u- o snrtd z€rce : rnii inscriu in linrita Plest-rtisir. carc
pli roelcrnnzioinrlrrliliipri.rol l.iiaqnilcit.lurrltiibtirlinecrlr:ituuulligca,r;nlri'ucnmntueugr,oluafsrsla.cnC.c.eperezoa.blcceeniirer."cS-.i inri r:sl.e leami,nitirbi"r, crerl, la Iiccilre doi s.au tl't'i
.Dar pentlrr cei car,e..rrrcir,dinsprc Coastii"" rlc l<ilonrc'[r,i. Ceea ce nu irnpictlicri dt stule rna;ini
exemplu, ce sc intimpli ? Api,rrent niirric nrai sri nrii depii;easci, li pe mirre sir rnir indigncze.
luinil-o cle fiecale c.latir mal't,olii Pc rruvastii-urea...
I-a ce foloseqlc linritar,ca vitr.zci ? .\r fi neresar
rm sis,l-em de supraveg,hcrc nlrrlt nrai eficace.".
muli det--i;t ciilirtolil ca,i.'e ii duce pe..cci in vr- LI,ite-a;a se plovoa,cir accidontcIt....
canIr-r" dinsplc lrelc spi'{] doniiciliril Jor. s:i sllu- Oare anr verif icat rrleirrl irrrirr lc de plecarc i)
rrern rle l1trl:lSrlcl-)'i'rs.olrprrcrzrallaion(;.lre1nee(vni.lr.rt1r'ureritslrosIc.ic I)ar ap,a ? TlcJruie sir vird cinrl nnr sir firc plinul;
du''c (in scclur- Z3? dt'altltol. nici rnrr lr'eJ.ltrie sr"t in,{ ilzii : r,'Lrl irni
233 alaitir cri rczer\/a e pe sfirgite. Nici cauiirrr:ulilt:
T pini
nr:arrlr-llcl-larlSvt.cr'iiil,irolrptr,Iz.;rIr).,r;r.criir.l'rlrr'i.i'r. $i lol,usi, l f()51 viziuni la rnare distan|d cind mi las in voie sd
irrri ilnlill[{]sr{j tlr, contemplu peisajul sa,u sH visez I ia clistan!5
rrt'cii:lr:n'lLrl irrrqr'ozitol pi) (.itrc l-a.lr r.irzui arrrrl lnedie cind obselv cilctrla{ia; la llliirit clistarl{ir
Iltcul apro;,rl)o (le ljr,iguolics : rlorrir rna$ini inci- cincl ver,ific itrclica!iiitt laltloului tle borcl. Pirri
lcoa[.e. trror'li po l(]rrla: ir-l11] a\-ut crutajul s;i la zgomotul lnotoru'Lui Lti.tre rllii inso!e;rtc ot'(l
l.ri ivcsc rln t,!'c{rol'c. -\'f ri'lorLr I r'uleazir ; c o nlil- irrtlegi, 1.rini Ja zgotttottt i celol'lalt'c maiini' .rl srr-
;irrr-l[ir irunii iic('acli'i 204. ..Vrei fruclc i)" lIi lretclor cllaosotittclol'" itl stt'igrlct,rrirri ro!ilol . tttt,',,t i
arllcsez ncl'es;ti,iiri. l)r: r.iir-a tinrp sc in;ilir lilr':r- rl llinelor brrr;ic, ('arc loltc se riizo'h'ir...
lrr''lu rlc piels:ci qi <lc lrr'1lcni pc rirni,ginca rinr-
rtirrirri... Nu nsIc oarc ttr] lttct'tt clt'ttr;t t[c tiletrlitrtilrl
i'npLrrl cir lir volan ftrIo:irn cu t.o1ii aci]caFi serio
l,tt1:lc intilirnIc. rrlii rii. rrcirrsciilu;rtr'. t: irr(.] ,ili rle gesrl,uli, drrpii acelcftl; pi'incipii ia' la'\'rr't.sriritrtr,irrsliit
;iril,t'tr loirr'!c lrirrc:,:1 i'il irisii.;ll,c qlu rirtlc o;.iri;i cllcptul la il,c('lcali posibilit(1i;.' s:i
rlc ilrii. <lr.rrrii rrrililrr;rr'. o r;rr!ir rlrl nri.liount:,lr, rrccr'.i{l'itttt, sir inceti,nint, i';r il{rpai$irtr, sit iiirtr irl'a-
irrrlotirrl,i'lii.ii. r'rr r.ali:rirlt'. rlr,:iigrrr,. irrloeuirrrl" rlr. (:otLStri;lgeri.' ('ill)ir-
crc'irrpJu. ;rinii piiir .ri,r,.r..r'urSi:.,1";tlrr.'i.jrarlliiirprllirn:r.'cir,iii!l 1irri. ; sirrtotu suptrfi a(iolol'llf;
Driit lrirfrrirli iril l,t. .r;rri ti'tal.ea uioionului, 6;'lrliica la sctnafol lof ll. l)t'-
;rr,- gerl;'a se deoscbeso t'trttrpr.;r'iiilne'tltele tltr la (litz
licol lr t:i\z, oo,ndi|'iilc irr {'llc t'lc st il,\otsei}zii sitll
l)q.t <ic corrsrrrrrrriic), siru 1,,1'jr1 sl:r[ii r[c lir:rizirri...
tor.'n'trti eslu esle u:.pu (:e cottleaxi; r,xIt'r'i. idcn'[icc. Ca autotno,bili'st, {iectrrc ptt'tre il1 I}ri$clr('
crria l';it'rrtir rlrr srrirt rL'rnii. rli, nrilioa,nc rlr: nrrll- gcs'luri, g'induri, ritsirrtrtsttri, ltlcgeri, orient,iir'i. lllr-
irr rlntl apr.o;r,[)(] l)('n]lancn[. fiiui rrovlc de ucelusi orr!itt. l)in ar:l:si lllolncint eslo
rrrolri,li,i;ti sirnl.ir iri,i r.-lllt'i';ir'. ncr.oia clc a-i ca nici oale ira{ional si girrtlirtt t"it in noi st-- clalloreazii,
acor.rll
trrirr I sir
o nlr'rrtji-. i;1ici:inlii tr <lrspi.c r:ar.c rrici rrrrul nir
lrisilc;rzi lleo aruiniir,{r (ln afarii dc oplili. pir'- rIitrir rrrr rrn Iiulbaj" rt'l prrliir o tt-\l]{)t';ent,ir;i rrrr
('il,([ru d.c r^eLeliirtit it t'iirlli l]l't)]lrieLalc estc rltr
rric-r*i, rilofio gi. s:i [irr ilr,r.1'r1i -- dc ^.cru,iozitililc" l se tlcosebi tlc c-rpclionta qi rie carlml dc rtlfe-
r.i;:iiate'). Sc rlizolr,i ;4rrrtrrri'll scrni-arrtortatizatr,. riiilit rrcrtutomroibi list ir, .t
rtti$,rr;rlcrr 1',irrrlilii. hoiiir.ililr'. irrtr.cg nrcc.anisrrrrrl
t'c,irt'lri".'r'r'ii car'o n{' siipirrr;l.c olc irr gir' ; p1-i1,i1'a,1 ['rrt'1e t:rprcsii ..sr,rtrirr,{'or ltttilt:", ."il allil)t'cia".
[;lrblotrlrri rlc bri;,'1. ;llrisirlr'1 pc acgeler"alor. I'r'i- ..:r d<rltnria" cl.. illr iirirlt rleja in lirnLa.j ctrt'crtl,
niil'r.ir" uiiil;r,r'icr,r'a" rlr:lrIcit'r,l:rr^ incetini|ea la Ii- iilrr s.at puIt'a (:il :ili ittrtt'it i'rit)Pol'iillt]('rltrlltli lrt-
rll,itr. tr'(lresirleir rrrrr5irrii^ pi.ir..irca in reirovi,:roi.. Iriirrobi,li,siu,lrri sir tit itrrr,r.r rrrai ltlofun,rlii si ('il
lttrriolrlrlarea pcisujrrhri. irlirrrr! cu beuzir-ri, r','r-;rr- ..lroziiivi'iatea" nn,aslri tltt pitl,torti srrtr rle st'tlc:t-
r'ilr';r brrlornrrlrii rlc tlli si"r fit pe {raJe si r*r Irtlrllii:'l'c. (ir'str itrtirrlpli
crlrr[ \[i.llocirr i.;rrli,:r. lr,,rult,ar,e'a Etirilol (.^flr.i- o:r le trilrl rulirrn pl rttt'i o:;li'l'tllt dl'llr -\r'igrto,lt llt
sitrLalirr so irrliiut;i!aglc: rrrr Iltletrct' 5i inceti'ittt. lli':'.'rtrtl i){' \'t('tttttt'i, sii'ttra-
rrolr i:ri,d rrl e;lipllnilril,r:;ui):,i) canalrrlui dc Srir::r: vr.r.ciirn t)r'ange (.,\rt'rll tlr''li'iuirrl a tli-'itl'rlrrt...).
lipo:+irr isltrrliirrr:j") I iriirtr.rirrmla din airlonrol,il : \'[outolirn,ai' (urr l]liii r',xisl.ii palfrrurLrl rlt' nrtga.
lolltr $'rrslulilr r,:rlc prrl; i;1 .ioc nrrr;clri ;i re{,lr:xr. irr nfarir tle coea ce rirtline legat, cli: irtsrr5i nttntcle
ltl'nlt'tt,:t irtlct'ltt'ol:r s('lln(. t;i sl'rrtna,lc: i,r'ea si trr:i rlest',n:rt in li'tere alire 1lc llantiul :ribastlu) 5i cirril.
rltpli5r-'irscir... .sir Ir,ar]' .:ir;,rr rlrcapta... iin laIir ;rrrr :rirarrrlurtintl autostla(llt ln Iallrrce" rlt:scopclitn ttii
r!ir lil rlirni'iiro'laqn.scizlc?li.r.r.ilir-rstircgiirceocm,linpeosrtrt:u..n. eonatlu,rl,) iril urrcii l1r inlocrLil. tleorlaiir ltinii 9i sl.t:.jtirii (dis-
loi' sir grirn[.i, rlc ascritr,neir. si grrt'ierii). irr :r,cettitli,'r1tt'-
arr-
tontobi,listic carc {':il('tolo,dl,li o srritii cle actiun! lic'rr[ii interstiIialir (illtvtrrsiirrr localitiili l'Irir sI rrir
lpcc;Iice" ltorllt,ttli"lrele si rr:o1o1 repetatc'. ti s1r.it,
tlc r-iitit.,li, rl1 riiiri prrlirr nlrrrrlliir.ate;i 1,epetill(,. z,+{ zss ri1;r'irrr) ('e nlai tler.'itr rrr:'c.s1r: iniormali.i, rle pe mnr-
g;lie ('nle sint rinrpiilt'1i casclr rrirc trirri llrtit llll
{
se coirstitu;o in obi,ecit ? Spaliulu,i pe care il slni- iclui nostru de a rrt'anip'ula obiectele, Iclrrl rosLru
alratcorrnuudleuirncialerneiilrirlcsreaszu[.i:Cstiutulmieec'aizitnpaeru,aclulo,gx,iu,tliupiu.
exislenla drurntrlui pa,re rnai explicitd pc hartir de a merge, dc a nc adresa aproapelrri nostrll.
de a rapolttrri (ltl licrierlii nogtli, {elul
stabiii cu rnag;na' cle a
noslru de a mcrge
clecit ia volan ! Din aceasLd cunos'tinlI abi,a atirr- a Lelegrafia, de a asculta ra'dio-ui[, leledona, dc
si, Li'ar-crsatI, de;irat[, rniqc5lo'ar.e, esLe fi:rcu,ti-r
de a privi
televizoruil, de a lua trenul, avi'onul. Toatir cu-
cxpcricnia noastrii de automobiligti. Chiar clacir nboagirti)in'!saenaofalHs[irni i(jciaoi,lncqeiptfuinala5,l r'crbal5 sau never-
pocruiirrn.'nelgusleIsepnccultisolhilni'ibepumiinelcinoinn,ta,o'ddbiiinnecculmel "on,moisnetnrub,,p?croeinblree.rainliucn"rc. legati de procesul
s[ conducern aga cum invl!5m sd vorbinr, Re- de comunic&re rale clrui condilii ne scapi cu alit:
guiiie dc circuialie nu sint Jipsi'te de analogie mai rrult cu cit sinl mai b,anale' Dar inl5nluirea
unui cod cu altul nu cste ca;uzald ; este intot-
deauna vorba de o condilionare complexi. De
clr cele ale sintaxei. Putem oare nf,erge pinl la aceea este atit de greu s[ schimblm. Ce e mai
:l spune cI Lraseul ficut in ma,qini, cu toate simplu, la pri'ma vedere, decit tre,cerea de la
alegerile pe care le propune la fie,care manevrl,
arnintegtc cons,truilea unei fraze cu probabilitatea franci ,,vechi" l.a franci ,,noi" ?... Iat5, atr trecrtl
lrlegcrii care se face de la un [ermen la trit,ul ? rnai mult de zece ani 'de cind misura aceasto
in rnigcare limba, a fost decretat5, qi francezii nu reus'ersc sir imparlr"r
A pune buzele, mugohii obra- o sumii oarecare Ia o sut5. PinI gi lernlcnii dc
zului, mr seamlnl pu[in cu ,cesa ee face auto-
nobilistu,i cind nranevreazl schimbdtorul de vi- ,"veclii" gi ,,noi" carc dovede'sc, mai mrrlt decil
Lcze, frineie, farur:ile, cind apasl picioml pe rli[icultatea opera!iei, rezis[en!a ce'lor ce-i f olo-
sesc ! Asta p,entru ci francul nou nu estc a sula
accelera,lor, cind claroneazi, cind observd drumul parte din ce,l veclii sau, mai crrrind, nu cste dccil
in aparen[5, in misura in care socotim codrrl
pculru a c{eplqi ?... Automobi'listul comunicl cu
panourile rutiere alc criror mesaje ,,rispu,nd'' tre-
nlolrelar drept un sislem izolat. De fapt" corlul
t,clii salc ;i invcrs. Se poate obie,cia ch mr cxisl.ir ..franc vechi" se ai:l.icule,azrf Ile o nlullime de
conlpalatie irrlre r:orn,unicarea atrto;mobilisticir, re-
lativ sinrp,lii gi conrirnicarea lingvis,tici, infinit lnai altc coduri. fizic, {izioilogic, psihologic" estetic. r:arc
eon,s,tit'rrie .,profunzimea coda[:ir" I se inlitdircineazri
complexii. Tolu;i, situatria evolueazir. Schimbarea inl,r-un spaliu, intr-un timp. irrtr-un ansanlbllr dc
rilre apare al pulea s[ fie forrnulatii, in male"
in ur,mriLoar.t-.a : dacl oricc comunicare irrstitrrlii. de acliuni, de fapte gi 11e gesl.rrri carr:
in'trebare rczrrltii dinl.r-o experienId so'cialir prelungitir. Nrr
sc implineqlc prin rniilocirea unui cocl, ansamltlul
dc rcguli ;i rle schirnburi ce sc invalii. asemener cslrc efectul i,ntimplirii clacl sistemul mctric r-r-a
:rvur succcs in \icchiul reginr : codul zecima'l cere
rrmri cocl iingi'isiic. nu existir riare in pri.ncilliul run alI fel de a Lrii ii de a gincli.*) Schimb6rile
oricirrri cocl rrn ansambl,u de clispozi;irrni, de ges-
l.rrri, tic mano\,re1 rle ltrtctici. l)e sclrrt, tot ttn- co,dLrlilor implicri schinrbiri clc strttcl.urii. Parla-
santblLt, de ope raliurLi cotmune rirenlc, dirdiri o,ficiale, ajung sir faci fa![ din ce in
necesot' tlc r:ontlipiil.c cele ntai t:are litt i.n ntod {'e rlai grou mesa.ielor her'1iene. circrulaliei ma-
trd,im ! Oricc cod implica rleci etbi$nuite itt care ;inilor pe llrimint" circu;[.a1iei avioane]or in aer...
r,-xisten!a unui alt ".0 l'aladi citibilir cljn rnare vilezti a fost, riclicatir
cocl, rnai pLrlir-r expJici,t, {,are ii folosegte rlrepl
suporl cle loc de exerci;iu. de cinrp do manovr,are. folosi'rd palilsolarc cilola le-arn accen'tn.rai efecttrl
Coduri intl,epirtluuse cat'e pun in lnrriinir iriter,-
clepenclcnf.a I'izioiogici noi,rstr.e gi a psihnlogiei *) t\t:ttit-slit osle erperienia foar:lc grca lto atre
noasl,r'e -- nrigcirlile lro.a:stre, clcplar;irrile nolrsIr,e, 236 cnglczii lru irrcclrrrt-o inlrodur:irrrl zecirnrlizrtt'c:t I irei
237 sterlinc.
cinetic prin folosirea de albastru gi de rogu, apli- rrral,,lr'. ..S.().S.. stll)l'a\itr{trilt"'' Si' tlcrttttr{;-t t'ott-
cate in degradi,". cler'larE Georges Pa;trix.2) deslrle sr.t'irrlclt' Itt'l'ltslr' ;rlc tlitlirtnitltri "( r'rstcii rqi \';i
uzi,na Irclnotl" oale;i ior;l rorrstruita 1rt-, trrutgirtca i,,prir'r,lrt,rg',u,r':,ri,it,,it,ils,i"';t.I'.li'rrrslr)vrtl'rlittttttl'ttpitltti'tl'l;iilr"ltt''titsrttltilirtt:'vot.tt-lt't[tt)ltlittnl-ltrttiltttrotiiiiip'srrrsoirtiztli'ltiitr=islvr:i.liltciartrltl-ilclrlepl'tailit('''t:l"ti'l'zrl{o;cri(rlelsritoll)
autostlirzii sllre llalsilia. ['ziru"r silu lilinril'ic,
i'rrpt t'slc r';i olit:c r:lirdir:c csto trstirzi in acelaf i
lirnp rrn cdific.iu. stabil lllin definigic, ocupintl ,r
lror'[iune l'irri in spa!irr gi o ..supra[a{ir clc lrcct'r'c" sl.r'Lrr,luli tttctttitlit ('ill'(' sii llc irrrpitltlice' r'iizin-
legata r-lc riri;carea vclriculelor car'<'o nrorlificir ,lrr-!r' irlriar'. str lr' ;ii ltrirrrt irt crt'tlsi'ilot';rt'e' l)irncrr-
corrfonrr r.'itezei. r\yr cii cstc necesill sir ['inr tlt'o- ('itl'(' ll('-il! rlllvt'ni't lllolll'it' i ''t'
selriL iL-. ritcn!i la aocste .,l'cnorncnc'' ('are, ls('- ('i)rlr)nuirir clttrJogict ttrttlit tlt'ttitttc t'ulittlalt:'
nl('nea cclui al aulomobilulrri nll aLl irtcii rturrrtr intrii l)t'(tit
;i pe care anrrrnili artiEti lc iarr in seanrii. ..\iitcza. ,,Accidentul
in civi,lizalia noaslrir rtto,(lcr,nd, rro'l,cazii \il'salel.r'" nu mtri e sccidentsl"
rrc ciqtigir qi rre snb,itrplir: llirinr in fulgulant. in
l'rrlgcrirtor'. lira rlcci i,nilispcrrsirbil sI sul)ur)('nr )1it,sc rrrilio';rrrt' rlc liirrili ;i o srtlir cirlcizcri rle rnii
ochiul rirrci lgi'esirrrri rlirr cc irr cc u'riri r ii. rlin rlc rrrolli irt l9{il}. li tlr' ;rtillrt'r' pttrtlr" l);rl rrcci-
cc in cn rtrai ilrtcnst'..'\sIa rrrn fircrrt in o;lu'elc rlt.rittrl (prolrlt'lrri .' l'Lll,tttrctt .ti ar';tl:"1 rrvidcrr'I sllr-
tttcle. [iirrrl lllinra {iirrlri vic a i'nct:prrl si piili- lclr rlt'".rrt-'-trvirlcrrli" itt t'itl't'iitt'i li-ttrtirttlrn irrrllrili"
seascil rlr.areil perrtrrr a se tiri l)e piuuili,i. aruni (.orrslitlltt'cit rlclli;t:;'lrr 111' 1[lrpirltt' cazttl itttlttttltt-
rnilioarie rlc ani, a irrrlnra't agrcsirrncu lazeIol lrilulrri li,rltr rtc sclvcfitl aici tle ltrpii' Dc5i rrrli
ullla','io[,-'lc si olganisrnrrl a tlebuil sri sc ltlrrpteze l,trr'irilcrt'l:iirrctrrlscrlllrr,trnctanriirt'ctptilltritorirInsinct'.atlzairrtli'r.tnliSti:iltreoinar'tclcevl-rcl tncluitrrrnlrtruairritasclieiitlIisttttatattistsliottit--l
irr illir fel" irrcit sir sc lioal;i rr,liiillr ;i srrlrzisl,r. rl'riroclrllia,l.cl'c\Eriazactttpncl i'l considcrirlrr" accirlcntrrl llrlalr'
Sirrltrrr irr {aIa rrrrei Plolllcrrrc rrscrrrirrriitoalc rrs- scttrl t':r ttn cvenirnc'rlt rrrr/cricil'
li\t.i: rt seip;t rlt' irtlat'!iir pirririrrtrrlr.ri pcnllu ;t pc care-l soco,l irrr irtrplcvizibil 1i trar-c, drrpii gllr-
nr('r'go spr'o irlle lrlancle irnplicit rrtilizultl vitczci iit;rtt'. rrpalc l'ic t:t lult! rlilels. citrcl rr vrtt'llit tlt'
si lrullr' el'or,lrn'i'l'e r'lrlc tn'rrrctzli.
.\r't'lrslii trorri rtrrlilllc Irchrric s-o I'rrclrn :,r plrgtrltc irtaleliitlt: srttr tlt' ltt;ti rtlitrit inrllollarrIir' I'ir'
Ilt'rtt'i'i irr lrir't'Lrlii. \rrrtlri llr itrcs'l nivr.l I)ollc ,,'' ,, t:tttrtslrrtli rirrrl iictillrtlrl ;i p;rgnlrclc sitrl
:r\'('.1 {) scurrrii'icrrlic cosnricri.5i rrrr ln tt'l lr rrrli itttlrot{att'tr,' :;iltt lllll}li'l'oils(' -{atl fi tlc rrrtrr si rlt'
oitt,e{'il,t,e rr-lit'eze,rrlitIi.'' :t)
l)r'. irr zi'lr'lo rroirstlc. rlc1rllsa,r'nr olrict'lelor'. r,calrrItii.
rnesa,ielor qi a 1r:rsrrgerilor'. ntliirrgirrd
r'ilr'rrlrrIiri ]rr,fri,r'rnltlici lili'r'. [)r.ntr'u l'r'irrrrr riirli. ;i ,\trrrrci i'irttl st' rtr!rrrile,t ittrttntilit lrrolrrrlrilitatt'
lir,r'rrlrrIiri 'l.y,r,,'tt,ne''r,irr,slrtril'truntitlrictrlirg:c.;lei't'itrirrtt:lrlrlttiit'.tlrt:r.lt.rr)Crliil'vit(r'critotllscitrt'r's.tctiltiit't.rt'rr''tlis't(ittr,rlilrtrlv'rriaitr"iltirtirl'rlll'a.(cttl'oll(rlnlaiir;slrlrsl'-l'ttrltfllsaririlrl'ttllr'l'slrli(-''
r'i- rrirnl .'". i),,,' rll itrtlati {'(' t'r lrti'ttlt'tllttl i:r l)l'l)-
r llizeazl cu Jrrrrrinl. i'iiscolcsc silrraiia si cl;rlirri
irilleiltrl sistertr. [)r' rlt' o plr'[c. curroastclcu lrirrr'
st:rlli,lilri st' rLn.crlt'qte rnai ltrr{in slabilri rlccit 1rar.r';
pc rlc nllrr. ilrovlrtiile
5i ilest'opcliliJt: o suprrr irr-
I'ir"rniri'ii ;i llr';i :.i' ivcsr' l't'nriirrcnc liilolrr rrir;ri,'
rlirt o|ganiziil'{'il \ir nu il('pt'e*iiictrr s:i lr. I'a|t'rrr +) ..t ) lilillrt'irr \ r)l'il{'L' itbittitlrttt:tlit rrri;tlrririi \ or;l( e ir
7.(X)() r,rili.e't,' rlt lot'ttilori irt :tttttl 20{X)"'"
flti. nici rriiitrl sir lriinrrirn cr'r se \'ol ir i. [r'r'i corlforrrt
intr;i sirnirolul plog,r't'srrlrr i. rrrltlrrrolrilrrl r'pr. r'alc .l\1rrrt,ri',1;ri,c,,rtti'll,It,i:(rlrlrrrllrrit.s',ililrriro"i.tl''zl,)lr1riV.rit(Irlitr'r!liitrirr')\ullll);lrilrt'\lsiS|c"r(;ri'-{uicl:}irr.1rliIutI''ii conllrctent.
si rrt' lifixiez.r :tz.i. l'r'r' ;rl ::oliclirlii nolrslnr irrrltrs- l9{i7' p- l2-a- l:
l]r"rrtlilll(' ilt'
tlirtle. ttzirta polrrctrzi irr,rrrl. ll)1. plarrl.cle. lrri. 8CZ 239 tr,rirrriirir'),
lllsilpii'r;artunolarlrlrrfri1['ilcr1ielsc,iio.iiairrsnillrsorlol.eiircclr,i;o'ln,arclt,laaosiiotetolilarualrls:.ncit:;r[cnrro.z,ic.efulirrlips"c.t5lro,,r,uigsfInnaec'iocdiandr,tercio,te.iuer,;rp-glirsi.resrooosluanb,Ipeiaslan.rinjiallr.titloi,llielran.ifnrrltclca..aca.S,t1nnlctiltcte;c,uarasltcta.cictr,all,nrielaioolc.flrlua,ilsie,rfcncisllltrer,ntlr.oiasrrrr__l_r.-i t,ezi", ,.infr"ac1iuni1e lii codul r'!rtier". rccul'ginr.l Ia
sistcurul asigurridlor care bl'alueazl p,ur pi simplu
Ornro'.nneolai lpranlotic4iipi,imi'irndiitnrii,cepaignrrcbeclernEaii
gretelile.'r':
muh la o
.,cunoaqtere airtomobilisticii", prin,aceasta inIele-
gind, firrd a rurir juca cn cu-r.'intelc, Fi o cunoaiterc
;pclIctnaiiscrciieilari"r:,fc[uaii.[rr,-tarcI,aaicg{ac-pe.ezaud\'r./uicaIrtnlrirl(toutcafrti,rieoeep_rrnx,rl-"olelf,etvlrra.er.rlcrneil.rictut.a(tnu,c(er,]ercbeiiluedtrciaertansflceiti,ieustnlrei,enccsiips,detrtrraea:t,rti,ntlitnentscstrtcdlti.tr.t care utilizcazi vchicuicle moclerne, de Ia auto la
avion, apoi de la avion la emilStolul de televi-
ziune, gi o cunoa;tero cilre ,se miqcl de la sine qi
al cirei specific este migcarea. Astfei stind lucnr-
lile, sd rnai lie oalc clc speriat faptul cri circulalia
rtrai alcs, cir irr spiritul nositr,u exist:i ri s.,b"irL:i
qtiiniei sau il clrnoil$terii implici accirlen{.e ala
c[ror traumatignrc nu sini, inai pugin primejdioasc
irler:a LrrLci r,ir.crrlaIii fiirir aocidenie. in ciucla insi decit' celc ,datolate itccidentelor de circuiaii.e ? Sn
cr"(}a ce sirnqi,Ln zilnic. in ciucla sIa[istiiciJor..
a t{)1.. ne rnai temem apoi ci cclucatia, rirmasi"r la struc-
lrrri l.rerirnaic. ar ti la origincn ncvrozelor ale
::criop{(i(ntrli':'er(iaillialtr,lcnlIrccllzop'iiecafa[isria]{isii.i'lnicruiini[ntn,caecit-'cecril-clsn,conainiIide.rrr1i't_c:ilorea.-tcicpeecozsieaer"isoiint.rAcgrrplpseimrngtueiiici,rgirilacntp'iiaroaalr.ce:rriclnjiuit.punlsrctenrscr'notnleiinga{gimosnealeocriga"pc-ocrr9iecnplrtpc:art.coilclit.ciriiJzitrecrlfcruueJf"a-atiarrcrno,ncn.rletniei,,[uimurtnicn,lp;,stipeicietrrrIrfoii-nLs1lma.rrcniptirr,dtr"ltle,nraer,ieualrccp-tnfvleiltecimcniioei..ill.ire,ntponrnlg;ial'p,eifcrii,rratrl,,.oeai,anpp,iarlanlLrilil-.ierictl[luiL;a*n,i,ritil:t;
cirror efer:te se innrullesr: sub ot';hii no;;rri i)
Com'paralia nu rrrai e ..inlimplitoarc". $i
.atunci nu-i ciud,at oare si'l constat5rn gri.fa crr care
continriirm sir ..p{l'scnaliziillr" anuntite idei li
faptrr ,) Carcr-i plirna oiterd irnprcsionistri ? Cine a
Iolosit pentl'u ltrirnrt datrl verstil libcr' ? Nevoia
rla lacali,;cre, dr: dutut'e, ttile iutr-o perspe'c[ir-i
iinearri . a islou'je i, nn urai prlr acttr,ale cl'ncl feno-
rncnclc sc rnanifosti lnai pulin ca eleinentc intr-rrrr
a feuonrclnului anl.otnobil. sistern cle coorr'lorratc c'it ca fortc care so propagir
irr rrrediul social firrir il r.cpudia origina-
glrci;n.nsan"nro'ercomrloicpntirlfdfiaA,ttiacieucunitcztnlcloautpe,e.'l'olrcli(,iprrctrrteriz:riaccue'n-lntisitiuii,inmeuatua"fc.,L)a-icnoim'oonpc;ilsnoapictnadgrcontlueuioioclzafunmrioni,licllIuenlnitsaiei$icttccnuiicaiuugupcnccrsre,eilrlerscroiir:lonu.ociri{un.cnlcnrrc.raeadnn,,oeeeleplted.etaia,noalsi,jii.-tiiilacniecrii,m,i,nlscrnrlreo.tapdrIirnnsrlrrsleiaenuerrait,i,.jtiitftrjozmmiorrpralrIriilrrznpiliXotno,l5rgtlasqc[l,"o;eeeun'ligugv,r(lvsi-g.icil.,cz,onotiacIr,itersb]oiioar,linr?rii.inslrisrr_,(,,-rl:iii) 5i calc. studiatc in cadrul pro-
pacropenosIuirapsctlitsieeaclerzcird,decfenleroxd;eia-"nt,Idoc.ebr,sinrerd.nci,Iliacs,u,a)ruu:tloncnrrraollibci]coisontrilncinsirut.iit'r,uni-ctsi iirarea ,artistului.
pcdeapsa a ccea ce cou Iinuiirl hrcti sir rrrrmi,rrr t:r'cl;ui.csc
.,tteatenIic", ..gr.eseli rlc 1.6111111qes.{],,. .^r,,5r,cs tlcr vi_ Z4O
cesului cl.e rli{'uzalc gi lccr'1tt,are.
$i aceasla p,c,ntrn cl comporlarncntele rloastre
sin,L con{igurate tlc schenle neobser.r'a[e Ei nici
sesizate ca atale rqi carc aciioneazii ca .,k:gi st,a-
bilite de 'lcoria configuratiilor': forrnele se nasc
pe uln fclnd i;i clatoritri irri. Iar cind raportul se
aitoreaz:-i, cind. tcrrncnii oscileazii intr-un sens satr
altul, apar aqa-zisele f orrne ilmltiglui, care nu so
pot veilc,a cir o'chi brrni 5i de la care ne-nto,arcem
priviriie cincl dcr-in irnposibile.
,\zi. f.cnorrrcnelo {\tzct'gctLte multiplicir silua-
fiile aLrrbigui ;i inposibilc. ,cle unde Ei sen'Lirnentcle
*) )itr c olle ciL;dat s;i sc corlstnto qi cir .sinr.;r.rl
ncstriL p?jrtrtr ctttustrofti r-ariazir in frurctrie clc victinelc
241 srr,rci ui\-t' sa,-r sirrrnllanr'. rirspirrrlite snr lrratc-n lrrsarllllLrl
de sfigiere, de ar;.ptur5, de 'instrd'inare pe care le schimbarea cadastralS din secolul XVIII sau ohiar
de srrferinld, de d-iivreitragreen,ledloer.,n-ea' evolulia culturii qi a industriei din secolul XIX
sirn[im, inso[ite sint socotite de preferintrS ,.serioase" sau pro-
ribdare nein;lelegerilor, a piuse ,ca subiecte capi,tale, dacd nu datori,td faptu-
in fa[a Iui c[ sint acreditate ? De cin'e ? In numele a ce ?
risipei, a d,iispersiunilo'r, a intirzieri{or, a mis'urilor Trebuie oare ,sd agteptdm un deceniu, reculul
rDceiatrrong"o{r[iaridcmeoi,niatiirnemuadamnneuivnrpcerdloovrsinddeijluaq'tdoiereciiadm9oiacirnoentfd'urainnrdciflcaietportduiie'l l'remii, pentru a aborda efectele debarcirii pe
referinte fixe atunci ci'nd ele deja au devenit Lund ? Chiar dacd e pueril sd se afirme cI s-ar
rnobile ? Ceea ce ar inlocui irnaginea unui obiect putea enumer,a ,total, ar trebui cel pulin si se
in stare de rupturi cu arceea' rnai greu de conseu' inceap[ si se re[in5 ceea ce se degajeazi din
vat, a forle[or care se du'b]eazd, se-ntretaieo reali-
tatea devenind ea insiqi 'mobili. $i chiar daci arceasta.
analiza are nevoie de discu'tarea ,'si,tuatriiilor", a
,,problemelor", de,,'pozi1ii", toii t'ermenii implicind Or, nu mai e acrt,ual[ azi ,Leza cd l-una ar fi
un pu,not de vedele srtratistilc, s-an putea ea azi si Aosztaerigte[ a-, fireqte, de multi vreme -execr[sas-aor
numi
Istar saru Selena I ci ar influ-
entd magicl sau cd ar. fi, 'dupi spusa Vedelor,
trebuiasci sI fie ,,dinam,iza1i". ,,lu,rnea... in care ,se primegte ,risplata faptelor
Exa,rnemrl comportamentului ne ara'tf, cX ,,ba- bune f[cute fdrd a ,se fi renunfat la ideea de
recompensi", sau cd ,,aceast5 recompens[ nu are
nalitatea" concluitei e d,ati de oon'di;ii general decit un anumi't timp, dup[ care, adaugi Vedele,
acceptate. In lu'mina acciden;tului' rri se demon- so produce renarqtsrsn intr-o ll,me inferioarS...o',
st.r'eazl astfel cum rdminem subjuga]i totursi qi nici nu se mai crede, oa pe vremea lui l)ante,
acestor scheme ale cflror contr:adic[ii nu sint inc;i
p- e calc de a ne neliniqti' si se-nteleagi ci prin c-ar fi ,,popasul virginit51ii..." sau, mai simplu.
l{-*$ r'rea insi si las tovardga copil5riei, care ne insof eq.te pas uLr llas
aceasta asi,milcz roilul de arrtist celui de asigurtr- 9i care ne ,ajuti cu razele ei sintem rnolepi1i...
tor !.., Dar s-ar rpu,trea ,tortu$i prea bine ca srl'cieta- cind
fr'Iitologia gi-a tr[it traiul. PinI la rnitologia fami-
t,ea, fdri chiar s[-gi dea searna, s[ inv'esteas'ci oli,arfdiin: [,[,,Veozifol-urlniia, ?"... tot ccea ce {[cea clin eu
antistu,l cu o sarcini, cel pulin tot atit de impor- un simbol supr.ana[ura]. ceva
tanl,5, constind in a preveni ,,accidentele", poatc prin definilie nu la-ndemina no,ast.rir, azi nrr mai
mai grave decit cele ale cir.cu'laiiei automobilisti'cc'
aiLfel decft printr-un sistem de prime de asigu' exist5" Cu Neil Ar,mstrong, toli arn pus piciomi
pe funi. $i aceasta e prima risturrrare.
rate ! A d,oua : Chiar ,dac[ itehrno,logia modern5
De lo Pdmint lo L,und: ar fi ajuns, 'ca-rr J,ules \ierne, la extrernitatea
un uoioi solectiu fost in stare sI creadl,
imaginaliei, nirneni n-ar fi
Flvenimentrrl pe ,calc l-a triiit o,menilea in noaptea intr-adev5r, ch ea ar fi putut izbuti s[-i smulgi
dinspre 20-2L iulie 1969 e de o atare irnportanfl pimintului o mas5 de 113,863 tone (atunci cind se
incit ar trebui sil ne spelic sau s5 ne creeze anu' discuta, nu de mult timp, de viitorul greutdlilor
mai mari decit cele ale aerului), si p,ropulseze
rnite scmpule incercind s[-l descifrim. O teaml aceasti rnasd in spaliu, la o deplrtare de peste
360 000 de km, dejucind gr,.avitatea, depunind o
sau o scrupulozitate care rtimin, ins:i in treacit fie parte locuiti a acestei mase ,pe Lun5, luind-o apoi
spus, tribut,are atitud;nilor ment,ale anunlate mai inapoi pe Pdmint cu trei oarneni Ia bord in chip
sus. Intrucit, qi de ce oarc, clderca Bizanlului, 242 de pionieri, de eroi gi de grefieri, fapta omologatfi
243 pur,tinrd numele lui Armstrong, Aldrin ri Collins.
Si astfcl faptul cit loilrjul s-;'r produs, tlupl lra. snoraciDtcictaai,rtenr,h-iacnltifaaiccieneecatxsqaliicstdLcslsuirccrsticeurresi pccujvnriniIiuzcnliti.iopir'lniecaaecesveceahngei-i-
isfeaeclcatuonprciialneliqeiu$"prruer^uvc[nzteut.itc,e.t,,sailcresite,oluim.nnititt.lirtanopl pul$ul,harmbd.icnsubItienvlcaedcFaiii rlentele elan r.[eJxir.lt rlc a li rrt,eleagi itcnlnr toa,tii
p. ."n care a co'ntemplal-o lirnp tlc miicnii, iatir
ce-mpinge tehnologir in locrrl oclrpeL oclinioarl lurnea.
Daci se trece insii ,dintr-o dati de la eclipseie
plrerirmi ?itivPeelsatezovirciiissierucdoliunliulei XX,
cle zci. ce s,e g1:ioaatlee dlsco-
Cea de-n treia rirsturna'rer e, dacii s-ar pr-Ltea seco eior. civili-
lscupleitlfnionebi.iiiqeqn,i usrneita,siiintsupeoeacllzisaicictuiunlioLatasiltiaer ar:acoo1ps-ermorsaoil'bsiuiulniltu[iXi.,ril:oqllrrieod.cipntrrtiurinc- z,aiiilor a apirut peintru ,a incheia (sau aproape) u,n
sistern bine -staj:ilit, ,cel nervtonimr, care cor"sp.,"ciea
din seoolui XVII tuturor
gravitaiiei ucneirvicnrlse,laoirc.g' iacesrpe,aifioLmrluini rqli
care o pa,ric se desfirgoar[ in c]osrrl i-unii,. au putu[ adeti.rlnapl,elrgluei,a socotite ca
,ilproap+ tot timpu'l de al:soiute, ii sat,islncrlil
{i ulmirrite in direct iii de teiesireetatori in timp to!i. Ci1il.a lroirdeuri, djntrt cri{re tlinstcin J.le
vreo 50016C0 milioanr: o"
ce, cle rnilenii, cunoaltL'rca a {ost tot limpul .un rf o,nif c,staI leorilr ,.per, ccti" a ] r,ri I\ ervt,on, pcntnr
Ienomen, apart;e,.rczervat -qcLecLir- nu.rtrai nnumitor
a stabili mai intii 't.eoria rel,ativitrllii ,,"rr.,,i.r.,,u,,,
apoi pe ce,a a r:claiivitltii gencralizntc rll rinil,- rr
clase. iegit ap_oi noliunea uorr,i cle spltirr;pi iil.rp cor:r-
tinuu. Iiolrnulincl je,gilc fizicii pentrn olicare sislem
SI luirm exemplul, simplilicat ia cxtlemit, al bdielecqoteorcddonlaetgeo. aleiouriial\rceula'troivnit,dsgoiicgoctniteilra,ulnizilneircsasJtlai"-
unei echipe I,-,nare, agr cum le-au Iliiit' primele
colcctivitiigi o;lenegti. Evenimenturi sns;cit:r Learnit
9i cutrcmur, clupi care urmau sncriliciilc, dcsti-
norma{ sc aplici cle i'apt unui sing;u.r sisirrn ,[r, r.oor,t]onalt:
iratc rc'stabi,lirii cursului al- liicrurilor' ln rile incrqiei fizicii cla,sice. lJe Llncle ru,meazli. rle-
snoucieerlairlislcupcolerl.atitps.imarphlauic; tradiiio'n,al, cvenimcnl'ui clar5 Einslein, cil : ..r'echca tr,uric t un cuz li-
rriit5, speciLrl. al cclci noi"
magia la carc se fircca i;i cri .,l,ruirrir noa:jlrih tl".r
e euclirliani'r; n.irlrnn ei l'nsorrlt;i rIi_- nr;rrr,
acseooepcicure-otli.ttaciltuleiierrenepupi{zriqrceoaiasvoecsirczlc:i.oiihrlre}sieamriraasatcLpaarululocinlzaeeaipalilcispcrcauiqnirigiciicntcosioicaometpepcpuolaietprctprsaatoeamcdeiedleenisrnlaceetrrlreieaeo fiind
1i tlc vitczerlc uccstola. (...),," 4)
gi cI pornindtl-sc' de la o.lrselvalii naturale. intr'-o 1il1liini1nsIttleeieruisncrccah^]irrren:9uJicprcanroini.nnioill.dei_o.crrgIritsnicec!ccrcraricerreketir:;brrclrur.inna:ro;Lraftrotg.rcrtieragnuegtlrpuilniierin.Lrit;,o.rrrgiiiuilr,e.lciilptsarcer:
cl.riiir plezice. Pe de altl parte' care l-a jucat aceastl
anumiirl rnitsur5, pe lingir pregedinte.le
e bile cunoscutii fairna pr: care gi-a atrfts-o cli'n ccuatic ?n clemcriur,ilc fircrile
apAirc.ol9eiptaauos,trracui llaipuercei i;,oc'itulrinidtormaigie;ttleisiirnor;pc[cioailic'cl'rainerm'aigiceciicnraiilt",;apistu.ialerlgrginenip,rrtaaeennrltaiiisc-mnliapcaaleiotmoaail1nertacsi-'' Ro,oseveli, pr:rilru :i-J avr:r-
alteizpzaoL,irdlt9eaispdrnrierarci ochnliesrzreeicnitncefiegrlreiei-rife.or:nrinnrtniidranatepbrlir;ieiret.i"cla.In"rrierlcr:aJu,rinrccplrlsctctiiieairi
Eililtsa era', tleci, tdL ulNtI ,si acela;i ct'tnintettt, lrntnicouramdipeeetigeieeeinrdtdu,eleeAnttlclr6a,irns.i'gut.oiielgiceoqcr1lciel9obc,tre5pit"raisrtcenilraantariirilroriaaIliniisl-ore:eigf,olrizrmreiiueircrr,ril..ieol,,,;:rriiirtumrloc{rrc-i
pncuai tteduaorauuliiccLadtnrieosctti-$nptcerolepve,oecalautLptLdc,na.ccmii;tea1.)qseievceeorLtniLmtnreoanyttceuiorl ursur9i'raLplassee-
rcoastieeauprbc'loestutelma'cstetr:;on2o)lrevilen'iinmleenleitguel a,,ncao'oturcr.aloln" inp'de Dar oriclt de ilustr.u ar fi Einstein pi or"icil de
obse rwapiile dnpl un mod ralional de glndirc' 244 '245 zpiotopaurlearacrafpiuflossitruprcirmr epilrcn.erlxzpblouzriliitt,eorrrnjco.intrrr.eleleianrgeroq-i
dupi aceea qi cele urrndtoare, s-ar putea afirma palticular al a,tracliei- terestre qi care se pare c[ gi
ci te,oria rel,ativi,t[1ii genenale e aproape irnexistentri
ea ,la rind'r.r-i ,devenirrd, prirr compa,ralic. un ."" p".-
pentru mareile public. ticular al glavitaliei generale.
Cunoaqterea ;tiinlificd rlmine inac,cesibilS celui Chiar dacl sanat lii adaug[ apoi la aceste ima-
care nu dispune de utilajul int'ele'ctual dobindit, gini, repetdm, o semnificalie caoe ne sr:apf, pe
celui ce-i lipseqte ucearicia qtiinlificd, chiar daci Irpralnaanng.iinvgiteiiclnuatlriqfciicon,roep.iu,flaoupdi,.a[atcilocrsutircnniolirir,qripilbie.irviiEnvdiidua-lleacinlearleaugfeqi-il
efec[ele sale ne pri;vesc. Plstrin'd proportriile, situa-
{ia nu esle totugi atit de dife,ritd cle cea din ti'mpul namlui.
societ[1i1or arhaice.
Dar iatl ci epoca noastrl e s,ediul unui feno- cmaapsdOs,t-drm.ic.oeitdcidali.meAeancbsesisutt,renneoctdnse.unazrasritinai ltdtn;tSiiicni iycaos,liemecaptpivleedriecpntrtifritnnL-
lnen cu totul trou : pentru prima datd in isiorie,
tln epenintent neperceptibil e trdit simultan
colectip tn ttcelu;i Iel de cdtre to[i beneliciur'siii nzoteanres,iunn,iicia,,vuolbgiaercitz.autlu,oiris",ttut.iecrrteenatinotaernelteuluu,inneei'cculi--
insii si spun prin aceasta pind atunci. Trebuie oare riscatl, dupri
mass-mediei. .l\u vreau dinrensiuni ale solidrrlui eucli,rlian, qi ce:r
c[ toatii ]utnea interpreteazl fenomenele in acelaqi
fel l(inl -aHvoeu,rsntotnleccailresiulmne5,rgeisncdiirmnalgai'ni"l.ecoptretroelcorraiil"l cnoeslecnttdr,e.i
cle de-a. part-ra a spaliuhri-tinp : dimertsiunea ilifuzarii
cu scopul de a interv'cni eve'ntual), ci ci tele-
masitte !
viziunea gi radioul au reugit, intr-o anumitl m5- flei arziDg{u,ihruooatnosm5a.ilalntarterbesilteroaaeoitc-rcAloornioctl,efeutn,rnnineizcneeiateozapiizuirgpirc.slieenapinrmotefair--i
surii, sir stabileas,cit totupi, pe o atare scarX, dacl rnediul imaginii, un :fel clc continuu ahstract-c,on-
nu exact o cuno,a$tere 'oofiltlll[r cel pu[in" si
ilceasta fIrI indoialta. o dimensiune contund. Frz-i-
cian, geometrtr, strungal'" matellatician' clactilo- crct. In acest fcl experienla ornului e:i-terizat, ex-
gral, pazrric de rnuzeu, r'inzti,tor, {iecare a simlit icqeinvtreadt,eepx-{amnilrnotpuol,mpodrfimzain,t,tuel xspi,e,,r,ciean!paoomurn-rluoibieeacrtc.
sau a putut sii simtb prin ilragine 5i/sau sunet irt
propriu-i coLrp, cilre este in fc'lul siu ..nroch.rlul ltri
sri fii eli,berat cle patru ;i care-des_co.peri dintr-o datir ,.r:larul de p[mint,:
iclernc'sirenrivcicliinu"g, retrucl.aiutsca,ealan,tnsdl i'n locul ,,clamlui d,e lund". nu mai e o cliestiune
{aci ,.snlturi.'de cangnr" rle calcule rrezervirtL. doat celor ini1ia1i, ci a trdirrz
pe lunl (expresia e irnpusl <leja), sii vczi in vizi-
era altuia reflexia propriei rnipti..' atunci cind glabald",.[.fass-media sint multip,licaioarele mobi-
cunoagtere,a gtiinlificfl ti,nde din ce in ce mai rnult lit5gii psihice"" obser,vl f)a,niol i.urn"r. 5) Ea face
si se axi'omatizeze gi forrnalizeze, deci s5 devini oc se nlrme$te.,ernpa,tie,,,
s5 creascd in noi ceea
mai abslraclS, se observir paradoxal cI cfectele adicl,puterea de a ne adapta la sirrratrii care se
Iislncinhniumglubin5i,dspirimoerafmagaptniiaenrnfeitf.idcIionr taqrceiuemramfilponniarriisrn]mmterernlcotcumol tupicnrilociavanerenaaitl
sa.le tind din ce in ce mai mult, datoriti comuni-
cdrrii de rnas5, sii devinl orbiectul unei experienie
rnai largi, gi, am putea spun€l, mai concrete' Daci cplrm:ariimlnneap-dle.ersnS-ecpeoatntlpieasrtseii[csnunuirepecau'a0znr.eie,..sfdoecensn,oacmofhl5euisniqeeimlvoseeradniv,nii,eamrneeet-un;elt.erqglroeinrnojmnl,i,o,pu,u€.l
imponderabilitatea ca fcnontett fizic rimine un
nriiter pentru cei mai mulli, sprectacolrt.l, impande-
rubititdgii este azi ur lucru curent. Ffiri nici un
{el de disculie acceptlm ponclerabilitatea dimi-
nuatd aqa cum am simlit-o prin proctrr:a fieclrui arlcsuNesxucp-icitariinteltneim\uenp;iluittnoizeri<a>cpilaaenculclpcarriarnneaxapdlueic,bnaactriceasv"eeerniipinLitnetnlrue,tnugil,i
pas al lu,i Annstrong, prin fiecane gest al lui Collins'
rremaifiind tle actlm inco:lo pentru noi decit u'n caz 246 247 irt raporl c{e fizicr] ; biolog'ul in laport de Jriologie,
sociologrrl rle socictaie, eclcziastul in funclir: de CI micfi fruzd
Dutrnezr-'u {ti ar,tisi,ul prin relcrire la {onnclt: csfe spune nrulte
imaginiiro. l,-iccar:e ctin ci tl.omesLicind clrnoa$terea
silbaLccii in {clui siu, fiecare dintre ei, pentru a ,,Ltn rnic pas pentTu om, url mare sall pentru
irr.l,rebrrinla si o altih imagine, bronEtr-ttl eveni- umanitate". Nu qLiu dacl cuvintele pe car:e le-a
rrrc:ntui pe disciplina lui ; {iecarc dintre ei ndzuind pronulntat ldeil Arms,trong i,n ri,oaptea de 20 sprcr
1a irtrrnpr:r'r:a direclului prin organizarea dif eritt'i 21 iulie 1969 la ora 3 gi 56 minu,ie, puninii pir:io-
rul p,e lunH, erau preme,dit.ale (beleco,rn,antiai,:, s,,
a pr.oirlici sale giiinie. vor intreba riuvoitorii) sau sponrlaile.
l'a.pLrrl rernar:cahil este lotuqi ci-n ocrrren!d,
t:vclilicn'tu:[ i-a sfi,dirt pinir Ia calrirt pe fiecale
dinli'r: si-;,eciaiiqti, conqtiin[a pubicir nepreasinchi- Olice s-ar crede despre ,,spontaneitatea" aelslor.
sindu-se dc to{i pentru .a .,pu'no in orcline" ceea cuvinte, nu no pute.m reiine si simlim _.- au
simgit-o rnrllio,ane qdie, d,eo,raeingeinnui t-, cii se
ct. depirqen catirel,: cuuoagt,e lii st,abilit e ,,*i chiar petrecea
ale iLr;lr;,irlatiei" Sc riagte astfel sentimentrr.l ,;i ceva unic ;i nou, cX chiar dacii era
etmerican, chiar clac5 a pus, cum hotlrise Con-
r;olfuz si compkrx ci.i ;.rerspecLivele Ei clisciplinelr: gresul, culorilc americane pe lunl, el a
par:ticulnre s-ai: prrtea r:ornpleta fdrii a se st'inieni f datt
totuqi aceasta tn ca.Iitate cle onz,
ri.rrproc. Or.,din,acc'ast$ cauzii incepe pub,licul In ciu'd,a insl a aliror ilcclara;ii r:itite in ziarc
si ia cu-
-*- oniu,l de ;iiinlii ori ccl cL: pc tsetlreavdiziio-r, siffaapuutnaculIuzceitrer:aupv."eo,ilrcrbnaadlerdatueruisonedgdeeltoicrlt",na;nraatsno,ieiltai ctaeirmncttqrinrirslctenulne{lsoiutldui.el
fafa ecraurlui r]e ascultincl
r.roiii,rrIii in
.,tr:;rrrzistolurl" 5i-n .gerneral clin oont.actul cu nzass'
:tt-eclia. Colrrunicalea rle nlrsli rur c insr"r numai un
altcer.a ,,si {ii in s,tare de ea", astfel cri ,,umani-
l'('rron,,lr cirni.illrl.ir,, eir ir fi o ,altir forrrrii cle conru,ni- tatea" inceteazii de a mai li un concept, o repre-
cal'c cunoastcrca rii: p.al'vi.ne nu numai zentare, pentru a deveni- culn a gi fosl
cilre in stare .de fapt, cazul, o
1paibroirnuciiir[i:niilqrondsirceeJar,,crrPcriniit"ec'e[ie,a.iniileln'ocrmlnisri,,acll[ciipirliie.n,necaiole[rivisnetf"ao,brcimlaitaoslieci innquui C,u coi.pul ior omencsc, .cu iritr_.-
iigenfa (ldoa*r-c_e
cxist;i dirt. original, rrici grad zero, pcntru cti dcgi proprrisa!i dc tehnologia oure-
ricanl tehnoiogie, chiar
ar fi fost aceast;i
american5, flri savanfii sau invent,atorji care arr
corirunit'alr:a r:st,c intotdcaulr,ir un protlrrs q.i. tcirlrir: precedat-oo de la Arhi,merie qi pinri la Einste,in,
li sor,ial. X{oss-ntei\ia, nlr sc) lniii"l;'inc9tc sii iirfor'- fdrl visdtorii 9i poelii tuturor: civilizaliilor ?) Cu
rrrzc o iufonlat.ie Irnrti 1i aproximalivft pe calc
r:lisciplirrel+: instiirrite sir firl r:hematc sir o rafinczr: eorpnl lor, deci incircali do umanitat e s-a,v crtbo-
fi ceva sir se parieze cir
,5i r.1.,:glai[czr:,: r:le tie Iur: sri ,..r.lescoperin{' o starc rit aceStia pe lund. Ar
to[i, Negri, Albi, Galbeni, Africani, Asiari.ci, Euro-
diferitit, u rea.litri,li,i rrrre precede puneteu ht formii peni, Cehi, Ol,andezi, Am.ericani, Elvelie,ni sau lta-
tl.ist:iplinard, 5i. r:are nr cfdi ,Ior,sdt;uitmd,paotsibeillet{.erra. tincoEsictrtLta.
inetin,teu, Lor pr.tntru, iieni au trdit limita detelmindrilor lor nalior:rale,
;i-au simlit solidaritatea funclamentali. Un senti-
itren.l.".. rlenI global gi-nviluitor ne-a legat pe to!i ,.enr-
\*ri-i ()iu'lr ciuclaI r:ir inlleprir,clcrcrr. cea. rnai patic'o de cosmonaupi. $i ast{el a apirrut, o nouir
i:oslisiloari: rlin toaxr Iiu';puri!e sii {j fosI coflsa-
cr";,rl,ir r:calizirrii unui vis 1i cir inaginile n.ccs,tui noliune.
vis ar li 1-.1i1.r9 apirca si:rnultan pe sutc de inili-
o,itno cJc ocranc ir llrrruai ilifi-r ltiu oarrrenii de azi ndrnirnufCnilutcpemulaeetru_Mtfaiirfsidflitieenpvliceluovntiurzi,tat itruseisrtortinirngiiiarnrcilUnreporea"ac,st"t,g*r.iriirnccnilitaa.tcrctzriririrlcPucura,ng,tiuitraplnrtpilcloerr:
t:ir ci lru ..prigiL" in cr.rsrttos in.Iocrtilii pr'ccunr otli-
r r ii;nri sl lir'I-r;i irr sevi oceanlrl. ?.49 priile urechi (in ce lirnbir insd ir) rrltimclc crrojintc
248
aie ln i flr:istos ? Si ne gindim la clrumul li dintre specii afirmind totodati gi pli,rnatul omulrri,
tinrpul pe carc ar li lrebuit, sir-l parourgi,r apostoiii,
care se deplasau pe jos sau i'n oorribii, ca sd Ce cunoagtere strat'egicd ! mai in ati
E de fapt ceea ce se glseqte ales
tudinea occiden'tall oare, cum a afirrnat L. Du'
ajungi de la o comunitate la ccalalti. rant, 6) ii opune ideii unei antropologii ca ,,9tiin!5
Sd ne gi,ndirn la r5zboaiele gi ma,sacrele care a omul'ui 'total", ideea unui umanisrn, sau mai
s-au petr€cul; timp ,il'e se,cole (credi:nciogii uci- exact, al u,nui umanism stabilit de europeni incc-
gindu-i pe necredincio+i) ri reciproc, or,todoxul ex-
tcererrgntiinnSin.rd,su[-ldpeevieereoticide;ie invers...) pentru ca mila pind cu Antichitatea clasicir gi cu tradiilia cregtini
si care ne-a configura't cad'rul 'de referin![ ;i
far qi despre care inci sisternul valonic. Or, e aqa tle adevlrat c5, etnologia
nrr se gtie clar: clacl lumineaz5 rn.ai mult Cerul sau .s-a constituiit nu atit peniru a studia toate etniile,
pe cei care au murit pen,trrr ea, prin ea sau din
cit mai ales ale ,,altora", ale popoarelor in'cleplr'-
prici,na ei... DacI Fatimiile lui Hris'tos ar fi fost late sau exotioe calificate chiar recent drept ,,pri'
transmise in d,irect, istoria creqtinismului ar fi fost
rnai pufin singero,asti sau s-air fi redus la dimen- lnitive", ,,,sdilbarte,ce" gi din care colonialismnl a
siunile unui {apt d,ivers pe carre, chiar dac[ cmilli- {irc,ut fii,nle inferioare ?
Dar ,,omul cilre jtrde'cI", omtrl care-i ,,trans'
torul lui Pon,tiu Pila,t l-ar fi trans,mirs, s-ar f i forml pe ceilalli in oltiecle 'de cunoaltere" a sinrlit
putut ca cel imperial cle la Roma, s5-l fi neglijat totugi c[ nu se poate nici c'l retrage inde{init in
(,,no'uta[e de importan{5 provincialle !") ?
cetatea umanismului s.{'u. $i nu-i intimpldtor c5
Lertn,neoulorogpiae,arnezaer,,vinavtei niinta;ts",pcirailtnulinsiraucedlaogai rtim,,cpelocru-
Perspective cdre se intrevdd : Ial1i" ;i sociologiu despre 'care a acceptat numai
antropologie gi futurologie incetul cu incet'ul cI Ei ea l-ar privi. Alegerea celor
tloi termeni este d,eafl'tfel semnificativ[ penl.ru o
Pini nu de mult5 \'l'e,me, antlopologia desernrta, atitudine preferen!ial5. .,$tiinla etnologic5 are
dupl definipia lui Broca : ,.Istolia naturali a omu- drept scop obserwa,rea so,ciet[lilo,r iar ca ,[el cu-
l,ui;', fie, pe de o p,arte, paleontologia care' inven- ,,ougtu.u" iaptelor so,ciale", declarl \{arcel Mauss. E)
tariaz5, ciaseazl r;i anailizeazi urrnsle omeni'rii ; Ghidat de principiul ohiectivit5lii, aiutat de tot
pe de aha" antropologia aqa-zis fizic[ care-qi pro- (s'tecrhins,i,cappaera,tceardeeOfoctcoidgeranftiualt.i-ml apgunrere-
pune sI (.sqtai tbuioril,ogluicne- echipam,entul
deterenine caracter'ele fiz'ice
prin care ne cleosebim de alte- specii la dispozilie
to{o,ane, aparate de film,at, mijl'oace de transport,
gi-"n membrelor, indice nazal qi cefalic). E sem- grlrp ele,c'tric etc.) obser't'a,t'orLrl stu'diaz[ toate
nificativ c[ sentimen,Lul g'eneral (c,are e-ntr:un fel fenornenele 'p,e care savantul le regrupeazd
aura pozitivitilii sociale in crrrs), accepta atari in trci rnari rubrici : 1) Morfologie sociald (derno'
in ,rndsu,ra in carc ac€stea se adresau u'nui grafic, geografie uman[, tehnomonfologie) ; 2) Fi'
cdutdni suficient de indep5'rtat pentru c'a sil ne ziologie (tehnic5, esteticS, economie, drept, religie,
trec,ut
p[,str[m distanlele in m[sura in care antropologia intiai,nlifoen) a;le3)giFeinnote,mrneanleiogneanl'eer,aeffetn(olilmogbi5e,
ii"i.5 tr" co,nfirma specificiltatea prin opozilie ctr fenomene
c'olectivX).
ca.,ecplaoesi'acqin,iacelneaimmoadlluiinl'udime. Oacipimteinuioali,ir"pj uusbanulicsca[-vsaaernntmfaianipuanelatarcranclneit Etno,logia t,rateazi ,,obiectul" sub toate aspec'
tele qi-n toate detaliile. S-a stabilit ae'tfel 'de
si clescoperirn ,,veriga de legHturir care lipse;te""' la-nceput, pe de o parte ci materialul d'e cunos'cut
poate lua in intregime figura pi forma obiectului ;
Pe scurt., admitearn sii face'rn din om trn .,obiet-'t iar pe de alta, ci etnolog,rl poate 9i trebuie
tle cunoaq[ete L'Ll conclilia llen,line'rii barierel:r 250 251 sir *epoizezdo fenomenttl etnologic. Sint testate
rleci 1a iel culesui, pescuitul, vindtoarea, organl- E totuSi din ce in ce mai greu sd facem din
zarn:a fainiiiei sau a clanului, reprezenlSrile rcii- ,:rrltura noa strl do::neniul privilegiat al obsenza-
tiei. ,,I'ioluriic nu se nrai repartizeazir intre un
gio;rso : nriLLrr,i^ lt:;1entlc. tiivila!ic, riiitgit:.'. I'i 1'c lc- observator +i .,obst'l.r'a1". EIectti, bum.erang aI
lrtttitrir cincl se vorbegrls clespre so'cietl:rlile arhaice
prirniiivc sau sirlbatece. ntass-rnedir:i, r.rrpe clasi{icirrile'stnbjlite. Se contri-
reazii chiar o miScarc in favoarea clreia antr.o-
trl'a'r cinil sc vo,r'bc$[o desplc noi europcnii i) pologia fizir:ri.
-\rrguste Co'mtc a,defilrit so'ciologia ca,'studiul cultural[, sau ertnologia, antr,oporlogia socialii li
liozitir- ai anriarnl:ltrlui de legi {'u'ncltrrneniale pro-
in general gtiinlelc umane se in-
clreaptd, spre o antropologie globalti cireia ii pare
prii I'enonrenclor sociale" I iat Xfarx a repetat spu- sortitir civiliza1ia viitoare, adic[ aceca inceputl
nind cir ,,n.rodtrl dc irroducIie al vielii rnatcri'ale
t:oncliEioneazir in mo'd gencral procesul s'ocial poli- rlt' rroi.
tic Ei intclect,ual a[ vielii" Ei cir astfel nu con;tiin{a in }oc -*I se plccc 'de la o ,,nat'ull ontoncascl"
presr.rpusl sau postulatl, de fap,t impus[ de un
ii cletelnrinI omulrri csisten!a ci clirmpotlivI exi- urnanism oa,re sc crede ou alit rnai legitim c,u cit
sIenla soti,al[ ii ,dclcrrrninri conqliin!a. nu se indoiegtc nici clc raliunea itii de a fJ, nici
Durliheiun a pirlul s:i afi'rrnc 9i cl ci ,,faptelc
s'ocinle trebuie tratate ca ni;ltc itlcluri". aclicti ,,sttr' clc istoria sa, lici clc clocretele saallsac-estbeiancahtuiarri
diate pc calea experinnenrlrii qi a obsenvaliei", dar Iuindu-sc pc sine clrcpt rnodel
sociologia ,aia cum sc const,ituic in gcnerai nrr' Lrnlilne -pcls1pi1c1cd[sir6-I sir lirsturnlm acesb rnonopol qi
irccasti
purle efiact pe acela,si platr" Loate foptele c{o'c t1? pcntru a dezvolta o atiiuclin,e
rlilerengiaki care, [inind cont rle particularitXlilc
privesc. So,ci,ologia modernd s-a strricluii sii-;i er- socialc. sri tlct,errninc aparil,ia qi ceea cc este co-
tindX gi mai mult domeniul. socotind cir iuclulilc
rSilcr'rsriz, artncaaibpo,ug!ilrlireiingcioanlinduivteurrisictl5ecliiil,aibnursrdlreuncltueri,a
se petrec ca li clrrn noi n-am fi niciodati implicali cxpcriculei untA,tlc pare clin ce in ce m,ai irmpor-
citugi de pulin in clc. $i c,hiar oirservatorul i;i l,anti pbninr Jorr.irar.ca o,muhli mtrd,ern. Ea ii con-
sclrpi-i intrun.r flntlrre {el. citcodatir. propriilor oirst'r-
,d'ilioneazii refleclia ;asupra ilui insugi, reflecl.ic crare
vriIii. Inrpotrivir vuin{ei noastre intleIirlem senti- tlebuie si depi;casci limitele pc care i le-a impus
mentul. unei pft1i ircdrrrtiJ:i.le. care ar continrra particulara sa traditie culturalti ? Dhtele antropo-
s[ distingr'i. logiei ii permit sil .rsculte aceastir ,,pantilie nici-
Asaltul statisticek.i l s-r slriiduit si el sI nc
oclatI inleleasii" pe care o constituie toati istorja
tlejoace sistemni clefetrsiv. ncrriril'iiinin?nclrr-i-rc dc- cr.rlturii om'ului, s[ cnnoascii intreaga culturiYr mai
cx,act gi mai cornplet de,cit ingigi cci ce o trliesc.
cit un cloljon pentllr itrtrt.,rnl propriu. La f cl
sintem intotdcauna puiin strlplingi de tleclaralii
cl aceasln : ..Pentrn cii orntil o un anitnal do- lile il invitri pe onl sir-rsi mlsoare intinderea posi-
rnesl.ic 9i cel rnai liispinrlit 'clintre 't,oate spcciiic bilului sin,,. 1fi)
rnamifele, r-rirnilr.u' lrr e faptul cir ia ioi'rne variate,
ci c[ aceste fortne nu sint .;i rnai larj,atc"' Satr ,\ ceastl revizie concep,t'u.a,l[ e opera savan]i-
,,clac5 antropoiogia a reuqit s:i tlovccleasca"t cc\-a' lor'. Dar ar fi pritut {i oare ea posibill, cel pu1i,n
atunci a cloveclit sigtlr ci popoilrcle 5i etniile sint inlr-o aga miisurir ;i cu o ,aga forlI, dacX n-ar fi
l\r,ndamental identicc. Si rlacri s'e vleil ili!.eleasi
natu,ra societ5lii 5i a cuiturii, atunci ar trebui in- luat partc la aceasta ,,starea genela,lii" a spiritelor.
lelcs cI viitoruI cstc caulltpurlii"m. eui)sociertirt,i pe
cale un aiiurnit .,rluh al vremii" care [in qi unul qi
do aplu'i1i,.r gi al prinrei ccliilalt de condiliile in cale se constituie qi se
252 propagii comunicalea azi !' $i dacd antropologia
253 ne permi'te si as,cultiim, dupl expresia lui Levi
Strauss, aceas;Ld ,,divizitrne neinleleasd" pe c.are latiantr,:k: sale,,gtiin1,ific;i" ;i,.tchnicii") cunoagterea
i alunci
o corrsti'Luie iisloria cu,ltulii o'nruJ'ui, ar f ia I'orma unei s,trategii care liispuncle mai mult
cxagerat sir se spu,nl ci rnass-media, ficindu-nc' rrcvoi-lrir unui program decit unci definilii. Con-
sI particip[rn direcL la prirna a'selenizare, ne face lorm schemei clasice, {iecare etapI cultrindea o
sI ascultdm ,,diviziunea neinleleasS" a is'toriei vii- pa'Lrzi in favoarea cdreia era obi,ceiul s[ se fatrir o
toare ? Accelenu'ca irnformngiei Ei extensiunea cim' oprire, pe de o parte pentrtt a calcnla clrumul
pul'ui de masd tre rnodifi'c[ strru,ctu,rirle sociale ;i
rnentale. Incepinrl sii trlirn zilrric in situa{ie antro- parcurs, pe de a,lta pentru a stn'dia perspectiva
(re va perrnite de a incepe e,tapa urrniitoar:e' Or,
pologici, incepern sir sinr[irn 9i si gindim ,,ant'ro' s,e pare c5, f icind abstraclie de orice alte consi-
pologic". Condlliile actuale ale comunicirii sint
la inceputul unei noi pozitivit[!i cate ne revine deral.ii gi cle singurul :fapt a[ ,acceleraliei gr:rrerali-
s-o amenajdnn noi spto rnai binele ,,posibilu,lui zate, se i;mpun'e,astdzi cee,a ce s-ar lltttea trttmi
..me[o,da etalpelor intrelesute", in urma cirreia sint
in ga,ntier lucrririle unei eiape, inainle ca tczulta-
(}menesc". te;lo etapei precedenle si fie clrnoscuie i'n rlrod
Iar a,ceasta cu a,l.it rnai lrlult cu ci[ antropolo- <lef inirt,iv.
gia, contrar celor rnai rri'u'l'te discipline, provenitc
ilin runanismul clasic, gi care se vor dezintere- Cunoagterii ltoziliei ii face letc. o cunoaftere n
a cirol ambilie, r,rspira[ie qi obiect'iv st'
gsair,stees-c rui;cdrii (aga cum se vorbeFte de rrizLroi de p'ozi'
singurele dendat5, conform declaraliilor lor ioimiepae,gradinseeiuanr5ielezsbtesoepi lpdeoeaarmmtdiiglicpta:ierreo)far.ostlP,tteuianl ttpiruiaitolptarruimsluu,iul.t
{reopitetaasteocmiaetrie{uo,acrtheiadreiv,nreinnrie'm'sacaodpeuvri5lorrulpuriao-licea' ttard'
Daeit
pana
Odati cu ea inceteazi s[ se tlisocieze cunoarterea cloctorului Ilscoffier'-Lamb'iotte:,,Arhiteotura ;i
-1Pproubnilned'mu-lsftn:rtt'ocllaontliuetniitaSldi 'parocb5lreemi asolaurtrtiie'
cle acgiune psihologia onreneersci nn sint arlapt:rte clecit la
condilii prr:cise de ponderabilit,ate; ele se af-tJ
nrltirii 1or. in rnotl. rrurnifest. lesute in spalirr. uude omul
al fi zadarnic s-o ciutfirn intr-n revizuire con'
ct:prtualii, adic5, aqa curn demult este obi'eeiul sE deviue o fiirnlir tli'l'el'it[, usntfifeetlletllein'u.p,Llailt,rcctuoriupnlurtiintmd
sc fac5, doar pe planul cognitiv.
lilter". irrciircal cu lul
iriologic pren lent, cu rinichi inneburiili gi crt o
Antropologii au f ost solici'ta1i foarte devrerne $i 'adaugl :
cle cltre ad,mini,strntorii coloniali. Organisme ca inirni prea puternicii".
Vos central, rnintea qi numai ea, p'.Sarisetesn[trtpl cniaetri-l
Ilhorles-Liyingstone lnstit,ute sau Bureau of lndian
i\,ffairs au fircut apel cu reg,ularitate la serviciile depirqi f5ri dificultate qi firir reconversiu,trr-' accarsti
,r1r,,lor in verderea armonizlrii raportur:ilor in'tre popu'
Ialia de orig'ini difcrite. Legati de. colonizare, nolra etapl a ,conditiei ltlrnane". 1l)
ant ropologia ie ,transformir dup[ ultimul rd'zboi,
Flrd sd vrem sti tragelr, in mod abuziv, folos
din aceste pireri, sintem in clrept sil ne intlebim
pent,ru a se asocl'a, pe de o parte, cu intreprinde- claci cunogtinfele noastre, aqa culn s-atl constituit
,lil" d" asristen!5 tehnici in ldrile in curs de dez-
.,'oltare ; pe de altii parle, cu organisrnele internna- cle, nu sint un trup l[rgit, d'up[ arseminarea pro-
priului nos[ru corp fizic' Dacii ,,arhitectura noas-
lioirale rnre, a,r"*enea ONIJ, UNtrSCO, OMS' tri qi {iziologia noas'tri umattit" sin L .,adaptate
Consil,iului Euro'pei, se strlduiesc si"t l'cdefirrcasci
onul ;i cultura, ,nu nutnai in teorie, nu doal irl 1i,r condigii pre'ci,s'tl de ponderabilitate terestrir",
punerii in lumirui a relativismuiui cultu^
viliutea r:rrno;tinlele noastre, cu trup lSrgit, ar putca foarte
I lrine sir se {i struetllral. in f unclii de conililii
rPailr,dcsiinpiripne.rpsrpcegcdtliivreaadgihiorteoamlizicabreaindecaprreogaramf ocsL'
menfinuti atita I'reme, intre teorie ;i practici (ctr ltrrrreacl5isegicsleirliloendaef lrea,biilnitatme oidnteelveicdtcunatl..i sau spiri-
desuete irl
slraii il antropr:logie care se deschid'e as'tizi. Dirl
acest momenl cuuogtiu[ele ciptigate de noi nu CAPITOLUL 9
riscl oare, in aceastl aventurti care este a noas-
,c,pa{raencatIo' nfipclulatisni{dicrliirbileer"priena-
trX, sd se repJdseascir
ciiloaI cu
ttn schelet,
ridigide (fie elo pi .,ytiinlifice)" inclrcate de un
ritm dc refiexiune prea lent, inc[r.cale de institu-
liile noastr'e .clr un singe prea dens gi prea greu ?
ll5miire sisternul nervos centr,al. Dar putea-va el
sI ,depi;easci noua 'etapi da'ci il sortim la ceea
ce a fost el pin[ acum ? Nu cere el o restructu-
rilre in care co,mtrnicarea maselor, intinzindu-;i
firele si nrcs.ajcle pe intregul univers, va juca De lo esen!6
un rol decisiv ? ls comunicore
Conclitriile cercetate pind acum ne pun in prezenta
unei noi situalii. $i deci, a unor dificul't[1i de un
nou fel pe care putem s5-ncercirm a-l preciza por-
nind de la 'tema ce ne-a folosit 'dnept introdueere:
Ce se intirnpl5 deci cu arta ?
Sir deschidem dicfionaru]. In general, arta este
legaiS de,,rcprezenLarea frumosulu,i" iar artele
fi,umoase, ,al cirror obi,ect este, ouprind in special
nruzica, pictura, sculptura, arhitt:ctura, poezia,
elocverrla, coregrafia elc.
N{fucarea noastri ,spontan[ fa]it de dicgionar e
de a ne in,credinla lui ca celui mai competent
g:hid. I-ittr6, al ,cir"li 'diclionar s-a recdilal de mai
multtr oli, chiar gi in edilia de buz'unar, nu ne
asigurl oare cd acest, gen de opelir e o ..culegere
de cuvinte dintr-o limb5", 'de t'ermeni gtiinlifici
sau artistici, aranjali in ordine alfabetici sau
irl'tfel eu semrtifica,tia lor ? in cele din ut:rnS' au-
torul dispare devorat de funclia iui omniscientil.
$i ne chiar mirim ci ,,Litti'e"-ul sa'u .,Niicul La-
rousseoo au fos't mai initii cle'toate Dl. Liilr6 ;i Dl. La-
rousse... Azi trlim qi o alti me[amorfoz5, aceea
Ialobdeolmt,on'.ulAuimRopbuetertainins,,mi saurer"liecleRdobeeartcoe' sptei
,,micul
notlri
preliminare. Ele reflecti de fapt schimbarea fun-
clamentali care se amorseazi : diclionarul este
mai pulin lcgat cle nat'ura lu'cmrilor decit o stare
sociaii determinat[. Con[inutul diclionarelor (li
257 numai in francez[ lsint vreo i0000) ,,e.stc rnai ales
revelator pcntrll starea de civiiizalie pe care vo- oei care i se asociaefi ptiinlei sale reclamindu-i-se
cabul,arul consemnat o denoti:r qi pent,m reprezen- totodat5 ; ii con,damnX pe cei ce nu ,tiu, pe cei
tarea pe care o oomuni'tate qi-o fac'e despre sine" l) ce ,,nu invalX", sau pe cei ,,eronalit' ; exercitS
o cenzurd care-i expune pe contravsnienli repro-
I-cgat, trebuie sir ad5ug5m, cle un cornporta- bdrii, hazului, sau, ce'ea ce e mai grav, descon-
siderlrii. Practica dicgionarului nu e nici inofensivl
msnt care trebuie s'tudiat. nici neutr'[ asociaz5 cu
; ea se un comportament
A consulta cliclio,narul, inseamni a-i acorda afectiv qi in a'celaqi
cognitiv tilnp supus sanc-
incr,edere. Diclionaml ptie nrai mult qi nrai bine qiunii triplei autorirlli a ,,ceea ce e,ste" (pe pl,an
decit mi'ne. Sentiment de terminat Ei rle cornpe- ontologi,c dictrionarul,,acopetr[" ansa,mblul cunoi-
tenla qi de autoritatea sa" Ei chiar cu atit nrai mult, tinfelor) ; a ceea ce este ,,adevdrat, drept, corect"
cu cit acest gen de lucriri se aureo]t azi"r cu amin-
tirile noastre gcolare (.)are nc-au rirlas in sub-
congtient. (plan normatir') ; a ceea ce se ca'de, qi de care
Comporlamentul ni so calacterizeazii de ase- clasa cultivatir ,d[ dovadl (,plan socio-axiologic).*)
menea qi pe plarr cognitiv : 'dir:tio,narul bene{i- r\cest comportament se manifestil la ni+,elul ver-
ciaz{, {a[.1 de noi prin prezumfia pc care o balizdrii penlru ci tliclionanrl este, plin clefinilie,
de{ine. frrrnizindu-ne cheile cunoaqtelii. Or nr.,i un rre'pertoriu de enun[uri. Puterea lui se stabi-
qtirn l.rine cd nrr-i chiar aga -- enciclopediile sint lege qi verificir in manipularrea conceptelor.
$i.e cu atit.mai inveterat cu cit rezultii din
slabe qi lacunarre, ca gi cliclionarerle ale cXror listc ucenicia cea mai pregnantS, cea a qcolii, qi deci
convenabil si-i .,ir1su,meze" tot ceea ce-i ele-
de cuvinte 6i semnilicalii sint depart,e de a fi vului neces.ar pentru il p;utea ocupa un loc in
exh,austive ; li-siucl la o parte faptnl c5 noi le ilocietate" i.n Iocul unei luneciri imperceptibile se
socotiln ca de!inI'l,oarele qi depozitarele a ceca ce tlece de ia ideea ci noliunile de hazfi sau ?,esen-
avern rnai plel.ios (de aceea nu intirnJlli,tol s-u [iale" sint tocmai acelea care se afld in progra-
vorbit mai inl,r'i de ..'Lesaurus")" $i-n felul in car<r t.n_elecuqrcsoulalri,e 1E[ei ,dc1eiic, ir,crx[ermr.ro:id1eii,lecleerc;ei tpl,rr'ai c_ti_cilet't'zguctonliiii
creclern cii orologiile qi ccasor"nicele sint ,,pdslrti- transmiterea gtiin!ei ca nigte simple instrtrntente
"- rnanuale, diclionare, istorii. compendii -_ con-
l,oare ale lirnpLrlui", cle care ninreni nu se-ndoieqtc sbituindu-i aparaLura. Fiirii a c[uta citugi de pu[in
cX nu ne-ar da olir realir, tot ata ne comport,lm sd ne dedlm unor critici facile, ne-am putea
;i fali de cliciionalc pe oare le socotim ca qi cunt
u.r Ii pd,strd,toare clt', r.ci.rlitatc incredinlindu-le co-
piilor nogtri sub titlul cle,.pristrii'toare de p'atri-
rnoniuoo.
Priretica clic[iorralului de.rtelrnini raportlrri pre- totupi inl.reba dacd ansamblul pror:esuhri nu
cise : om'ul consuitii ,dicliorrar:ul qi nu invcrs. Pt: cum\.a constituie o ..c.onclilionare" care nu se for-
nteazi gi deforrneazi pe paraursrrl vietrii... Per-
rle crhii parte cleci. unul care nu $tie, care nu-i fec[iunea lucrlrilor pentru gcoal5 -- manuale. dic-
sigur, caro ezit5, verificei, pe ,scrlrt inva[ir; ial
pe de alta ,cel c:rre glie, cleci.de. arccept5, elimini a[iodencavraer,eaenaciccelosptoerdiiin, s-tr_uumreantiedelapinredaelietaateoasra:eu
...Raport mag'istral, dc Ia magistr.rr la elev, con- de
la
funcfia lor didacti,ci ? Ilemorizaretr prin concepter
lonn transmiterii ver.[icale a gtiin!ei. RaporL cu carc duce la .,reciIarc", Ia capacitatea de ,,a-li
atit nai imperio,s crr cit diclionanrl este inrrestit
ou o autoritate qi c.rr o func{ic normatipd, : +:l spune lec[ia". nu refle,cti ea oare organizarea cn-
qtie ceea r:e c ader'irat, drept, cur,at sau necurat ; *) SI ne gindim numai la ceea ce simlirn falI de
Ei denun!ir abuzurile, erorile, viciile, cci care confunclii ,,accep1in" gi ,,acceptarea" sau la cei
el cunoaqte ce prouunf5 ,,a renumera'o in loc cle ,,a remunera"..,
ri la felrrl tn carc-i considerirm noi pe aceqtia !
contrasensu,rile, Puler"ea ,sa de discriminare e firri
apel. Diclionalul ii distinge pe cei care q,tiu, pe
noasierii intr-o anurne societate ? $i faptul cI $coa lir qi cle la gcoa]5 acasri, fiiri a se pune
re,citarea san,c!ioncazX ,,cleplina posesiunc", uu tlansporLului lor. In cursul lecpiei togi
irlobJema aceea;i oper{L in rtcelo.;i timp, trt ncela;i
d,u,ce oare la ironica concluzie cri a qti leclia in- dispurr de
l,oc qi clin. ar:ela;i unghi clc lecturd. Clasa con-
semneazir a fri usi tu po'sodat de ea ? in stituie un grup a ciittri ornogenitatc sc-nt:it'efltc
mocl lre zi ce Lrece, qi cu atil mai mult cu cit se clesl-
$coala ne modeleazd, cunoqtinlele r-iirqcrste in lavoalea programelor cotl'LLltl,e gi intr-o
foar,te di{erit, dupi rnaterii. O compara}ie .ne va
irtstitugie finti c,arc obligd in gener,al grupul la o
permit.e sir preciziim ryi mai ]:ine acest lucru. annmitfi sald. In ceea ce-l prive;te pe profesor, el
ii inr-afir pe eler-i dupir cum ii permit scmnele
A,rti 9i literqturd sir rnanipulezc luci'ur:ilc, sii le repartizeze in cate-
gorii, in timp gi spaliu, sI le ordoneze in genuri
Ce-o {i arta cind, dup[ ce am inchis clicfionarul, gli,iuliu caracterizate. Explicaiiile Si cornentariile
ne inbrebiYrrn cum ajungem oal'e la ea, cum r:cr-rp[
ea loc in noi gi crim se con,stituie noliunea dc rle texte, ],a carc se a'daugi mrmeroasele exercilii
artt .- cle redac[arc 5i apreciere, circu,mscriu progresiv
O priml constatare : in afa,ra critorr",a cazuri ..rlistan[a simbolicir" pe care profe,soml cautir s-o
privilegiate, s-ar putea spune cd aproape toate leclucI iar cier.ul s-o stdpineasc[. I-iteratura de-
program,elo qcolare ignor[ arta, qi sint totuqi vine astlel ,.obiect de cunoagtere'o graiie textelor
foarte multe qcoli de arti fru,moas5, de arti apli
carti, de ariritectur[ sau de artl decorativir a.l ii tehnologiei ac,tionate 'de gcoall cam dup[ sche-
ciror scop este fo'rma,rea artiq,tilor, a artizaniior ir-t& urmi"ttoarc :
sau tehnicienilor. ln schimb nu existi nic[ieri.
Srrlrnnsarrrblrrrilc pe care le constitrrie cercurile
('oncir,ntrice epar{in acehtia.rsi spt.t{,itt, cel al comul
riicirrii verba,lo; clc so dezvoltri gragie aceluiagi
sdtuucpliiecliiitearrEtetiiui,nu{neliunlvdinqimcainret institulionalizat al n"ted,iu, .cel al limbii care ser'\-c!te profesorului,
scrlcevoip{oerrc;zie,initnrecgoiinitnascitti,tcuuliiligtecroalitiuler.aSscoo'cpoutl ite[ sdterespdt
acesita existl c,incl valo.ar.e socialti, o ctcpiune in, comun susceptibili
e vorba de iiteraturl, gi cind er foirrte grijuiiu
or"ganizat. IJc ce oare ? sir precizeze gi sir tr.ansrniti. motlelele de compor'
rL:aanroLeinntp. lAicsitrfeidl esnetificcoanresatituuienucioomhuire-ct'ittaitneap;rcao,cltai'rcda
Llsir-r'd la o parte cunog[inlele istorice, sir
exarninim problema din punct de vedere al oo-
m.unicafiei. invljlmintul literaturii beneficiazi de
loiteterhanroi loegiceo,n,csotmitupiatlradtdin". Si ne expliclm. Opera
clilelite;lor arctivitlli. Tnviifimintul. cuihnineazii in
cuvinte ; cuvintele sint nceste acute momente n1e cornlrtricirii prin care
qh'inse-n crir'fi iar acestea sint adunate-n hiblio-
dteccvie$niitliolirbiiierici.trrCl eeldeigmiialoirmqcuoltlea,receielefti"n.ceiasgici e.."praeu- distanla simbolicl stlpinitit 1i t'.rirrsi, irrr-etereazi
lucrate" oarecum in trederea acestui scop : intro- sentirnentnl cle comuniilte" ngcrrlul prin cxcelen[ir
rrl 'o nogenizrilii sociale. Irrvrilrrea litcrnlu,rii san
rt orricirr,ei altr. Ior,mc dc comu,nicare verbalii ope-
ducere" note, a,parat critic, Grosso mor-lo, itera- rcazri integralca r.alolilol simbo'[ice in favoarea
generalizate al cirri suport este
tura e o chestiune de reprezentare mintalS iar unei vcrbaliziiri ,hilt,ia, ;i unul qi cealalt:i {iind
inv[larea ei, o problemi de .,co,municare vcrbalii". :;au glasul sau
Ansamblul materialului dobindit se trage gi se rxlrern clc ar:antajoasc cconotli,c.
deslvirqeq'te in cuvintele sto,cate prin irnpr:imat.
l)onitn,ru'-"ccahrirenbte, i'larnrtoailopguinaeg,coocla'urltosl,culvaidlctiipptelobdleeomser-i
Operele ii[erare sin't deci foarte u'qor accesibile :
irit cle inaptti. Opcra ecrllptatir sal-r pie'tatir, I'riserica,
elevii le po'|, pirstra, ele fac part,e din arrturajul
gi echipamentul lor. Le pot duce de acasd la
ternpluil, primdria oraqului, o,cupd ,un loc determi- mult ? ,,Obiectul de stu,diu'o lipseqte, plincipiile
cel al clasei. Spre deo- li metodele, dac-am putea intrebuinla termenii.
nat, distinct Si separat'de ,care existd tot atirt de
sebirne de operele literare, relev[ pra'ctici empirice qi person'ale, cont,rar celor
bine gi-n editriile de buzmnar ca qi-n cele de lux
ia invdlarea Iiter'aturii qi a c5ror validitate este
sau in broguri qoolare, ruci Gioconda, nici colorsii qi sanclionatd prin examene qi dip'lome.
din Memno'n, nici bise,nircile romani,ce, nu-pi pot
schimba fd,r5 risc condilia. Existenla lor mate- Institutria'lradilional[, prin exc,elen[[. qcoala
r:iai[ le fixeazS, am putea spune, pe loc. Inamo-
vibile sau greu transporiabitre (numai anumite vt.ilizeazi verbalizarea care permite coniurareu,
categorii, pict'uri ugoare ,sau gravuri se pot expe-
dia), ele rirmtnind totu;i la distanpd,. O distanli tLlturor distanlelor in acest spa{iu abstract care
gcogralicd mai in,tii, dublatd apoi d,e o alLa eco- e conceptul qi in care tolul se poate desprinde'
rutrnicd,. E imposibil sd transpor[i o catedrali gi in prealabil de particularirt5lile sale.
relativ greu, sau in orioe caz costisitor s[ trans-
porli clasa ca ,s-o vardl. I'n timp ce ,.,operele lirnbii'' Ne-am putea agtepta atunci ca atta, ignoratii
sint ieftine, vizita Luvrnrl'ui e extrem de scumpi
penl.ru elevii brazilieni, de pild5, sau templele sau pdrdsith 'de qcoala ofici,ald, si n-aibi decit
japon'eze pentru oei din Europa. o existenti precard in co,ngtiin{a ptrblic5. in ab-
La dificultdlile pe oare le creazi, distantra senla oricirei ,,discipline'o (la nivelele prirnar qi
geografici qi cea econoimicl se adaugd faptul cir .*ecundar in ,orice caz, abst'ractie ficind de ccl
un grup stabilit intr-o qcoald, intr-o clas5, fre,c- universita,r de care vo:rn vorbi ulterior) , ne-am
aqtept,a totugi sd joace r-rn rol minor. FIrS a
r,entind aceiearsi locuri. aceleaqi exercilii, se omo- ajunge sI afinrrim ci court'rariu,l este acle-
genizeazd urai bine gi mai repede de,cit un grup r.'irat, nu putem totuqi sir nu ne mirim de inte-
lt suL pe care il susciti. Arta existri ; se qtie ;
nimeni nu se indoieqte de asta. Ba chiar bene-
liciazl de un fel 'dc prestigiu oc,ult pe c.iirc
1;,pinia-l pelsonaliaeaz5, in numele de rezonan!h :
ocazional care se constiluie pen.tru a r"izita un llembrandt, Rafael, Pica,sso. SiLuatrie patado-
xalS peste care de obicei se rtrece foarte ttrsor.
iltlzeu, r-r expozilie saiu un mo,nument. $ansele irr lipsa unei cunoagteri reglementat,e de qcoalir,
de integrare diminueaai qi ele pe,ntru ci gruprrl so'r:ietatea Ei-o integreazl totuqi p'rin ceea ce anl
esl,e in rni;care iar activita,tea sa nu se ordoneazi, ;rutea numi un ..proces de ontologiclzarc". subor-
clonind-o ideii de frumos. Pro,ces indr[zne[ cal'e-n-
nici nu se prelungegtc, cu,m e in cazul invdfi- ou jocul definiliilor vaerrtaba!liz-areai.
rnintului privind literatura, prin lucrlri cole,cLive cepe -qcolclree.secst:e
rare ajunge la procedeul
organizate. Regulele proprii disertaliei pi studiilor
cle texte se ghideazi dupri principii gi metode care 'l'inind apoi sea'ma de dista'n{ele geografice, lnat,c-
riale sarr economi,ce, s-ar putea in cele din rn'rni
corrstituie disciplina, ansamblul de noliuni, de
practici qi proceduri. si se renunle la ideea de a mai privi anumite
$i dacX un profesor igi duce elevii la un rnu- opere de arti inaceesibile. Esenla inlocuieqte exi,s-
zeu, sau la o expoz.ilie, dacd le aratd reproduceri
sau un {ilm ceea co len[a. $i incS o precizare : esenrd c.'erbalizu.tti,
s-au cu totul este, r'epet5m, inafara adic5 ceea ce se inlelege prin frumos. urit, sublim.
plogranruiui atlevirat etc. Se s,orcot,eqte ,califica't pentnl a vorJri
facu'ltativ in cea mai
mare parte din dqacor lgi -i opera[iile sint nu nurnai clcs,pre 6'1tH cel care excelie,azti in tninuirea
pu{in gi p,rost stn-rcturate : lerbului sau a scri,sului. Se poate observa aici
circumstanliale, pe viu procesul prin care tehnologia verhalri a
,,problemele", cind existl, rXmin ,nerezolvate : sri
se pu,nI acrcentul pe biografie ? Pe istorie, pe r:o,murnicirii gc'olare ,,recuporeazi" ceea ce tindt:
tchnici ? DupS citeva schimburi sc revine la
chestiuni de felul urmitor ; ce v[ place mai 26 /63 sf,-i s'cape. $i atun'ci ne putem intreba - ohes-
'tiune dceAa{ni tf*el d;intre cole mai importar.rte al.e sd-l piardd 9i-n cele ,socialo gi u,mane. Fdrfl-ndo-
aoestei daci tehnologia verball.9i ,comu- ial5 condigiilc sint pr: cale ,de sclrimbare ; nnmai
nicarea gcolard nu sint legate cle un anurnit fel cir r:cproclucerile-n cuioare, voiajul gi rutismul cul-
de crrlturd. tural au apfirut abi'a de vreo douii docenii. g$ii-anpiocii
produce 'dintr-odatd
Probele destinate ,sI rnSsoare aptitudiniic di- schimharea nu se
feritor grupe socio-culturale, ar,at[ c:i clase]e rrnilform.
favorizate obtrin rezultate de o relativl supelio-
ritate fatd de ::ezultatele mijl,ocii observat,e in f)e aceea arn {,ratat arta pi li[eratura iin
gr,.upulile defavorizate nwi ales cind este o;orbo paginile arLterioat'e, in func[ie dr: experienla
nr.rasLr5 r:ulent5, aceeu p'e car'e fie care o
poate vdcarirf:ifciaac',e'us[n,ecaazsit-rapurompraiilioruiatam,tin. tIinrtirefcboalraerae
de teste verbale, irnplicind nrinuirea limbajului, in
tiurp ce aceastd inegalitate se dirniurueazir cu muil, t:hiar
in probele care irnplicd clato nonverbale. Schim- cult.ulaki, obignuitf,-n g,coa!ii, e de fapt cu atit
barea cale ,se procluce azi in difuzalea irrforenaliei rnai prrl,eruricd cn r:it, daci,i con[iinuturile se qterg,
nu-i oare rpc cale sir provoace o levizuire a
rilaiiile--,ruport irn';i1ate-n qcoal,{ suhzisti'toatir
via[a in sist,emelel noas[r'e de referin[5, in felul
probelor ;i a conccpliei care le s,tir Ia bazii ? Co- uostru clc n si*11 ha chiar gi-u com.por:tarnentr.rl
rnunicarea a,udiovizu,alir qi co,municarea audiotac-
tild nu sint ,oare pe cale de a {ace sd dea inap,oi cotidisl. E {oarte ndevdrat npoi cii qi opinia r:are
org'anizarea tradigionald a inr-irfiunintului ? $i aplaudi:r perfo,nnanIeL: qliinlelor gi ale tehnologi-
ilor n'roderne face rlistinclia intr:e con,ceptele ,,art5"
problema e cu atit rnai gr"av5 cu cil comunicarca
relevir int,otdeau,na o dirnensiune ariologicri. Aie- 1i .",altir mocle,rnii'.. Prirnul se dispe'n,seazi dc orice
gerea valori,lor flcutir in i,ntcliolul tchnologiei spercitir:ar,e, s:hinr daoii tenneuul sc
verbale risct-r de,ci sI fic pusl in dis,culie dealtfel ,,clasic", €gr,iso(ciuiazlrl ade-
scriri cu epiictiul cle ca ar[a
ca gi cultura gi ,cadlele cle rcferinll pc carc le
implicd. $i nu-i acea,sta oarc r-rn fapt peirccut ? lr,rr:ep[;,rti ar"lran,sccrrdc istoricitat,ea ;i ar carprinde
stau lu,cm-
in gcneral loatii artn. Cu Lotul ahfcl
rilc cu tr:rneenii inch.rqi in expresia ."artir moder-
Judec5li,le cle valoare, care se credea cti s-ar f i n5" I nu se pot in nici un ,caz confunda. De
putut erija-n normc, tpftrr co rni;Le fantr:me"
ontologia pe car.e sc 5i I.eama de a subso:je lir rf recunoag,tr:re implici'|.f;,
bazau palc tiin cc in cc opinia lincle sri substanr[iveze adjectivrrl: ,1e rlo-
mai mult un vis perirnrt decit o rc,nlitrter. Sn tlur.ll", arrzirtr spunindrr-se: ..motlernul.t' o,punin-
precizlm. Cgoi mapratlramlia rIlecrrcladlcclaonci inlr'odus-o inlle
rlu-i-ss:,.clasi'cului" $rill .^trtrdilio,rrahrlui'0, socotitri
literaturi o c]restiune de r,a fiinrl lemreni solizi, serioqi, l'alatrili. F-orrnulHri
conlinut. Ea viza sir aratc curl co'n,tlitriilc tipirri-
turii, omogenizind cnvintclc, crirlilc cclitate, de- :rproximalivc, bune ,doar pentnr inc'ul1i ! Si nu
plasXrile gi transportur,ilc, favorizeazi invirt;arei.r r,e-nge]iim iusir. Sint, ilunieroli ar,ci cartn, apar-[i-
primci. In schirnb, ar'ta, in rnirsur,a in carc se rrind claselll' favorizate, se a,r.a,l5 cu atit nrai rc-
consi'derir sub aspecLul olrereloii', so preteazl tu.rrlt
lr'irbalcigtalrIiacuar:ccail:iIca,,ilul-ra:a{a,icae, gptioazinittri]ilan;irinau*toroitehrtqeiac,iui
mai pu[in ]a aceaslc pentr"u cii in,afara distanlci r:itir sigulan!i I -* convirrg'er.ea cir ,A.r'ta cores-
,,sirnboliceoo, pe care o ale in collrun cu litcr.aturl, yrtrn.de rlnei tlcliiniiii ontologice atostato til: dic-
i ionanr. gilatii de fiiosoifi .qi pent,r,u cilre at t.a
clistanIa,.geog.r:aficir (dispclsiu,nea operlcior), tlis-
Ian[a,,econornicl" (clificrritatea $i ctistul tlanspot'- llerc;rcztrlit,:uhtrliorsrl:ui jerni;itlior"rdalncep,l[lclnrrotdruel.un$i o $at'an-
tului ;;i al cleplasil'ilo,r) r:onstituie r.rbsta,colc gr:crr bursa tloi rni-
de trecut. E ast.lcl tle-rrfclcs rri.r-n aceaslir siLualie Sislcy.
definilia ontologicir inti jrir,cii inci nr ro[ 1te cilre )iooire penlnr un flr:noir" cinci pcntr.rr urr Monet,
opl. Ileiltnr (.l6zirnnr:... ! Si-arhrnci crlrn s[ te mai
l-a 1-rierrlut hr gtiiltele ern'c.ic 1i 1il r::rrit rollinur'r
indoieqti de o ontologie care se exprinr5 in cifre ? culn se Spune saiu crede cI sint, saru cu,m ar itre-
(qi allturi de car:e oea a iu,i Platon pilcgle)' Tn bui sI {ie". $i unul gi celdlalt sint de acord si
acest fel arta transcendenfalii, cea carc corespu'nde spunl cd arta e o imitatrie, ci llr,urnosul qi Binele
nor.melor qi st5rii unei anumite clase intrl in sint unul qi acelagi l,ucru, cI Frurno.sul e o ches-
circuitlrl pielii u,rrde prelul ii trine loc de valoare' tirrne de ordine, propor{.ii gi unitate 9i cd se
p,oate cunoa$te Xn mod obie ctiv. Citeva secole
S-ar putea totuqi ca acsaslti atitudirne s5 aparli'ni
rnai tirziu Plotin ne asigurd cd artistul nu imitl
nrai rnult ,,inchistirrii'o unei cla'se decit culturii.
Aga ci dac[ oultura se sp'ulberi ea va spulberlr ci numai face ,,sd strdluoea,sc5" unitalea. Artele
qi cadrele qcoiare qi social'e. ,.cluc l,a ra[iuni ideale din car,e derivi natura obi-
Artd 9i otitudine ectelor (...) ; ele adaugl ,oeea ,oe-i lipseryto per-
filosoficd fecqiunii obiectului pentru ci 'delin in ele insele
frumo,sul". 2)
Cea mai mar:e part'e 'dintre fi'lostlfi, fie ei occi- Cincisprezcce secole dupl Platon gi Aristot,
dcntali sau. orientali. aparlinincl Antichitfrtrii, Evu-
lui i\{eclirr sau vr'emuxilor mo,clerne. s-au o'cupat zece ,dtrp[ Irlotin, Sfintul Toma, contemporanul
in general de arti. sau mai exac't. i-au consacrat prirneloi cal.ech:ale gotice, igi rezunnf, doctrina in
in proporlii cHferite o pa:rte ,din reflec[iile ]or : Ctraritas pulchri, strdlucirea frumosului. ,,O pr,o"
dialoguri, tra'tate, t)urs,uri, af orisme. Dar fie ci
arta ocupfl un loc:nargin'al sau I11l in conceplia prietirte a lucrurilor, explicd De Wulf, in virtu't,ea
Ior, se cons'trrt5 in general ci filosofii se pl'eo- cireia eleme,ntelc obiective ale frurnuseiii ,Ior,
cupS mai intii dc orice de definilia I'rurnos'ul'ui adicii or.dineu, aluronia gi prop,orlia, s,e manifestl
clar provocind in intel'e,ct, o contemplalie facil5 gi
plonarl". Patrtr secolc mai tirzi,u, Boilcau, istorio-
graf al flegelui-Soare, curle,an c;u peruci, scrie :
."Nimic nu c rnai frurnos decit ardevft-ul; 9i ade-
sau de a nnui concept echivalent a ciimi realitat.e vir.ul singur trebuie iubit". Kant deciari cu irr-
obirectivit, cl-riar cincl c pusii la-ncloialir de r.rn Kan[.
clrizneali cir .,nu pot li reguli dupii care cineva
ntt e rectrziltir. sd fie silit s[ recunoasc& {mmuselea unui lncrl",
Tnstaulin'd o esen,{d a altei, ci "-qt.abiiesc criterii' rplipernirLijnian'u[fcip[leegF,caruitirtccnlieocsuruin,lteceroisi'nL:cce1,,p)cle,aIeunadue,mcce,aet'"pal;ag.ccueeselatuultcuue;irosseli
pe haza c,{r'ora sr: stabileqte diferonti'ere iutre ceea fie dezinteresali I 2) Cont,emplarea si fie ceva
ce este frrtrmos qi ceea co nu e fr"urnos' I-a fel
se stabilesr-: ,si nor:mcle de carc artistul sau criti-
cul trobuie sri lini seam5. Or, chiar dacd, clup:i ce nu antreneazir dorinla ; 3) E un joc
currr A stabilit cri,tica, orice sistem filosofi'c apar- Plicelea csfetici este grratuit ;
carc il qi tlateazi ;ri-l cxplicir, nu-i 4) reaiizaroa uirei
irrnonii
unei epoci se constatir analogii care par sit inter:ioare ; i-r) .Iudecnta gust,ului e universalii.
fine Penlru I{egel ,,fr,urnosul este marnifestarea semsi-
urirare ci
dc
sf.ideze timpul qi spaliul. Plato,n qi Aristotel' care bild a ideii"".. $i dacir liacrem un salt pini-n r,ire-
trliesc intr-o sociretato s'clavagirstir qi caro sint con-
te,mporani sau aprotrpe, Part'hcnonul Lri F iclias. murile noastre, Etienne Gilson spune in Picturd Si
decliri cu prirnul, cil Kalok'ugatonul est'{r obiectrrl gi acelagi
realitate.' ".A fi gi a t'i fmmos e unul
lucm. Frrrmosul ncfiind decit Fiinta demnd de a
dragostei" li, in Banchetul, ci .-genitrl este o Ii remarcatir". 4)
forld a clragostei cane tinde spre nernuxire" I iar
al cloilea, cri artistul imit[ idealul : .'Poetul ca f)are imr va fi iertatri o trecer,e in r.evisti atit
ni pictor'ul isranuitai glauccruumril'eerastul bsa'uuncalrtrdninstinret, cele rle surnerl ? Asta pentr-u cd nu es[e vorba, in
tlei forme i sau cLrvinlele rnele, dc un raporl Bsupra unei gin-
diri filosofice, nici urtic.air de un rezumat al acestei
ginc{ii'i (irr care caz ar fi insernn'at sf i fac c{Lrrca' pi sirer:ificalilr lr:ruporadd. Penlru lilosof cste ]r.t?i
p*1iir irnportlll. sri tlistingl vrililt:talee exi:resi ilorr
Iura), .:i in virlute,a a cltcva repere' eslc vorl-rl artislicc in di{critc culturi, mai pulin importfltnli
silua o atitudine. sri distingl cliversitaL.n inileniil'r,r 6i a secole.loir:.,
de a Irutern, in adevirr' sI nc
intr.ebiirn curn oarc oameni alit de diferili, apar-
ginind unor epoci aiit cle clepi",iltate u'nele. cle altele, crloe.cnicl.csl.iitte,dleesapurinodripdriziu5.cdieu,r,aesbeirlriliain'r asuprit ct"tr0ra:
in ,spaliu qi in '.trimappo, rttriititnnce[ leincmneadliiteislctor1icieccalereseatiuli vederea efa-
fdrd nici uD
vdzut ndscindu-s'e opene alit clc r'liicrite c"a Partr'lte- llorirrii Ia clilmacitlri,,esal.e'r-gurt,.uoissoi)aten5m, inteurporal.
Chiar schema lurnineazi
a,titudinea gi ciemersul firlosofic de care ne mai
nonul, manuscrisele cu miiriatnri aic" llr"ului l'Ic' putern da se,ama qi prin exceseJo cirorii. Ie datr
diu, catapetezimele iui \ran llyck, tavlrncie ilieiatL'
ale lui 'fintoretl,o sau coltrjele dc hii'tie alc hri rl<ere. Dogma'Lisrnul, . cle e-renrp.[u. pentru calc
riatil'a Ii lumo,sri,lui fiincl stabiliti conceptual, spunc
Picasso, ,uu cle-alu'ngrrl secolclor. {itr:iilor 9i artelor, t'ii rrr"ia lr'ebuic si {ie in to'at'c punclele conforrnd.
un anttrttit,,feit de a filoso{a" rl irrrtllnitir irrcleini-
nare a miinii gi a ginclirii. llc .r;riti 1'l o i,llitLitiirrtr I)al cnnr icleile nu sint vjzibile prin el'e insele, se
.1,rrnt.t'u,.evidcrilu" Jor estc o1,cr,a cclor tc trr
t:ornuni. pr"rterea sI illate in ce conslii ca. De unde gi
O ast,fel de atitudine qi felul cle r.i se put'La po .,rormele" care furnizeazii rrioclelele de urmat,
care-l irnpli'cri ajung la cliscursuli iilc ciir'rr t'or''ii-
nutuli pot .raria gi variazfl in rnod coni;it]crabil ,,criteriile" cale c{etermin[ rilijloc,ul de a recu-
noaqte daci e,le au fost rsau nu ulmate gi sanclitr-
rl,ar care toaxe pun in lucru, chiar cind estc voi'lia nile corespunziitoare in cazui nerespectdrii lor,.
ploce duri de acelaqi tiir' Cf ri- I)ogrna,tismul irnpinge la lilritrl condiliilc conii-
Llc lirnbi diferite,
oare nr fi, cleriltfel, sensihilitnt,t''rt pttsona:l;-t i:l
filosofului, d,ernr:rsu1 'siitr sLr l:izr-ric pe inlelegerea nute in n'titu,cli.nea filoso,ficir r:incl aceasta tincle ea
insdgi la limr'ta idealisrnului. ")
lnpsim'uoubbzansiXjutri-imnrihlsndruii..ofi{ltr{tcrsiieorttnne.cctl,veetoplorlcible:sa,gt,-ao'rindvlteaitrcLateitillret-rx-n'i-"1tatc::ne,insncndifcmrt'-t:barr.rl:u*srstdLaatcbc,i'olilppisreiionrrri'l $i nici chiar l(arnt nrr nrr,rlificl fundament,al
irtrcleaatlsitici fiilitl.u-r,d"uinineo.-c1ti)ieseigs,t6e1"cocprvrrrrsiidposgimt icltliesmcuolnucie, pet,l
cii oricc ci,il,er.itr c subiectir', dar 5i cii un cri,teriu
oobbsseerrvrraatleici-, ci irr mod egal qi 'cele care scapir prrr subiectiv riu rnai estc cri,trrr.itr. .r\poi qi I(rrnt,
rlacii lenunfl la oliie,c.tir.i.taIerr i'onceplului. nu r.Lr-
cr.r corr,tli,tia de a ,se rlonforma {denelu-
litnlii clefin;t,e prim cancefrt. Acesta ocrrpi trit ltitr
ceniral. {ie ci se rimnc.gte l,'r-unro,s, Aclevirr. Bine. rrunfl tolrrgi rii la rrrcesiitatt'a r-rl.riectivitdlii ; clirnpo-
l)umnezert, i\at:urI, Culiiurrl ctr. f)tl ncoriil filo- tr"ivI, aplicri la
in loc s-o aplicc I, runr i-i;sului, o
r.:ondiliile univer.:ale alc .Iurlcrilii : .,I-a toli ,oa-
soful ,se ieagl mai pufin tie artitti. dc opera in tur:nii, r:oncl-iliile sr-rLriectil'e ail puterii de jl.icle-
particular, cGe,it cle arta lt'uttd' ca a t'{!{rlitttte utti'
iard. Pe cle,asupra, cilntl'ar ornuirij de qtiinlii. el i:riiai-tgl iscinrrtrii',urcierilceeagri.'.e.prr:reirz:ic,"n.,rtihrfie,llec,qairnlcenziiunlt-aater lpeutceua-
nu este ispitit si {acd, nici rii propun[ experienle
ocpiceir.il)r.tal\iresetsetet)eoritirnLttimeplladi-oetutlli'(rcnilirnBoeltrrea{?tlt(i:tie-'io. rioagtelii".
,,iigirrr'n.artei, r:onstiluie perilt'u e,l problcrnt: pl'ivi- t) Ire p1:rn artistic e coea ro nrrmirn acadcntism.
legiate, lii sint cei care, in ilcleviu', rispund ci:l ntlici
normele der.cnile rnodelc exclusive, cloctrina Fru-
rirosului-irnpusi artigtilor: ae-eltia gi publicul (cel pulin
rrrai }ii,nc la dernersuri nsi la l'ormttlar'ea concep- p:rl'tea foat'tr: linitatl care se ocupi de arti) formintl
,rc,.rliaons.tr_iinlis,icisinsliitindleetr.nsdiinengmcunaririiessi$orccorolaeticllaie,,rcnI{euazeecgojtnuricdi,uerAcsbuulltioljeur,irtdimillioleerdnogfliiiciliCeaelen9,-i
rualir. In ,ace'ast.ir perspe'ctiv5, se inle!ege cX spe-
spalial5, eare este tln aspecl al partic-u-
cirfica:[;i'a nir-joa'cir decil r.rn roi li'rnirat 6i lrr fr:l
lanritrii.
Cu cunoag,lerea efectir'fi pe caro o delinem azi 3) stabi,lirea une,i succesittni rcglententate Si culi-
sd se subscri'e la afir- culate : e vorba de artiqtii din vreo trei iecole ;
d'espre oameni, ar fi greu n4o) loclgaiscil;ica5re)adeotpeermreilnoarr:feieaciuiruniuairtsiisstte;mpreoniepclitcacrtoiv-
uaiia cI ,,la lo[i... condiliile s'ubiective ale puterii
sint acelealsi.'." ieolarbo;ira'dt epcj,rbicalezcl 5dliea,bsiuopgrratrfiAcC. edsctorv:iot rfbiceuatlee artiqti-
cle judecati I(ant pune problema
cfearafiltol,sdoef ;ladaorbciehci'at rla'dascuib'iocbcite,citnivi{daetemaeorsutrlasnsiu- fio clo
,cteornmteinmapreoaraunni ufiei sdiseteinm;iadniionlo,dgiifcercit',,aereepaosocici:azG.{)
aceasta, adicir obiectivitatea riuline fundarnental de-
c$dirutioatumqaispso'msetudliaaluiil karntian co'nline crr-
concepiual5. Antichitdtrii manierei moderne .. N{ichel-
cli o rezonan{;i noaqterea
un elernent oamenii nu apar.e lui Vasari ,c,a apogeul cu carc
: ,,(...) al'tfel 9i rlunogtinf e;il-ea"r. angelo ii
neagteptati ll,utea culmineazd for[a supraomeneasc5 ,a ,artei ; 7) dc-
'bomunica reprezentiirile Dacii l.ennirnarea u,nei evolu;,ii : r-irful {iind X{ichelangelo
'Condiliile puterii clc jmdecatd post'u ate de Iiant iar ceea ce pr:ece'de fiind socotit drept etape ale
'liu sint acelcaSi la toli oatncnii- s-ar l)lttca ajrrnge ur'meazi mometrle ale
?oante bine ca ideea de comrrlicxl'€' 11e masir si progresului, gi cee,a ce
'"l.g{oieetrnpidlleerirliocttualol,net;uiodgteipor'arsoiitcliene;iddfauccgrheiliieaijdure{ditn{cotic'cso'ieonr.ifcc.i'clnetc,irlrricinlpotr,c.itLaor'dtlitauncdlliiLinvccdarc, declinului.
lxreme ca obiectivismul dc inspiralie platonicir
Celebra lucrare a i,ui \!,inckelmann, Istoria
artei Ia cei ."^echi (L764) extinde, Ia doud -qeeole
riupti \Iasari. cunoa;terca artei Ia bazilul medite-
ranean. ln acesL
gi subiectivism'ul harntia,n, rlmirr trilmltrrc dJsctrrstt' pentru picturl caz i,nteresrrl se virde$te mr numai
seulpturii.
iui clespre artd. Analogia este deci- nrai purfin ci qi pcntnr mai ,ales
gr[oc,atont"[t"depcotzt ilaiirlepsirereacoInastpituriircna'invcmclaert'etl,rpneiisnutrruir pentrrr: cea greacri $i romanii. Autorul iEi preci-
z,ea'zva conoeptia in ll.erncnii urmiitori : ..Artele
care provin din desen au pornit. ,ca toate celelalle
inrrentii.llmarle, de Ja pura n.ecesita,te. tr.ecind nu-
pe acelagi- teren gi pr,in acclea;i mijloace' Revo- mai dupir ,aceea la excesriv qi ex'tr.a,orclinar. Acestea
iuqia actual[ constl mai ales in {ap'tul cti, pentru sint cele trei perioade pri,nciparle... Se vor
prirna oar5, acest,e condilii ,,consti[utive" sint in acea,stl carte arrtele descrie
iflrimate. Psrrtrm prima dati, problemele, proce' descnului ,aga cum se pre-
zentau cle la-nceput ; pe urmi-r sc l,or trata di-
clurile, practicilc n,u se mai formuleazS, numai irr l'ersele marterii cu care luc,r.cazir a,r'tigtii qi in finc
interiorul ,oimpuiui filosofic. Lnlorrnalia multi- infh,relr[a climatulrui a,suprtr lor". Dup[ el. deci,
formir schimbil,eg:ulele joc'ului cunoaqterii.
arta se dezvoltl in patru ln.ali perioade : t) anticd,
pin[ la Fidias ; 2) sublintti. la Fidias gi conte,m-
porani : 3) frurnoasd, ,cle la Praxi,teles pin5 la
Aqtrittdud9iine istorici Lvsip 5i r\pelles ; 1+) initatiuri, pinir la moartea
artei. Ceea ce-,I fa'ce sir adop[eze prin analogie o
rfopmdr:e,aciuvirai,miidrz-oa[oiau,adalnsuaanedritdti*arcNeais',Ici-eaml,inarnarirrtit-earttpn'aapleii"oinlt.uoc-[aaSile,,loCluhadoeaieRrrtnlrrateIaIcfiag,acieg,he,xia"ocl,rpml.;atl;aioncip,galceue.lGetnliiroviunoCirciIada"dcpor:rure.iaprR.iscro.icpucnainebddrilleiaia--;
Flr[ a ne duce prea departe cu gindul, ar fi
binevenit sh nc aminti n cI lui \iasari ii
dato-
irpnimic1t5op5iir0,im,sscaeu'sglpclsthoeris;i5,cS. ciInlaerjah,,iYtdeiiescptpiniil"ec, tecpee:lo1cr.)amdrgaeitl-eordmepoinlbsaelribceia6li
asuindueoirratoteeblioedcrel-,icn'ootnppteeircmetlcplrordirrea,nasirc!tiui2,lp)clucumlrairseilqircaiauraearahtuietneuccpitlucicorilnti-i;
trei faze ascendente ;i a patra, cca a declinulLri.
fln secol mai rtimiu, l{orelli in ltnlia, Rumolrl lt,ste c{ret {'e,il pils loar,te ltilc ir lurnjir;i
in Gelmania, Taine in F,ran{a, ,se slriiduies,c c,u l.rranruslei alo cdnri [ucr.iir"i t,l!eltrcchiccel roceIrtLirrir,s'cpelectitv,iirf
rnod soc,iologic.
orientSri,clealtfel divetse, metode comparalive, l'ecundii in
influenle, elabortiri de aadre, ,atit slialiale cit qi psr,hanalilic, lilgvist.ic, sLr,uCi.uralisb -in vorn reveni
discufie pcr
cLelumppfoirm.aloed-elu,,sl ga6,lptoulrfiidnicslcicpolinnseti.tuCir,cee*aisc[ocrideei aalrtftceii ilsupra lor ._. ir[estir reaclricerea
so vede cu Cicerone al lui Jahob Burckhardt. rare o rczrrnrir An,dr.(, []hesie,l : ..Toiaite aceste deiz-
publicat in 1885, cu colebra Civilizalia Renaqteri,i, volt,irri arr fircrrL c:r i,st..oria artii sir
in ltalia ({860) care s,itueazd faptele a,rtistice in st: pr.ezirrtc
tisliizi, llr cit o di,scirlirrii uni,[nrir. <:i ca urr conr-
rii1iet-nrrllueecxiliol.sdaiePrr.irdltrrlt,il-rceceruipnanipi,irinir-tireore'-caseprrrn]-rc.itrhvtr,ilrr"nrsrrirlrrlLiirtsr..cr-r,crlt[r,ro,lrauierirr-ltiiiic,ln..nl.te.lri.nie.,tln$\tiriiuIoccraasdrlci^airsecctvooiotrri_r-lr
cadrul iistorie'i civilizatiei.
Cu secolul XX se des'chicle o perioad5 ca,r:e
puine acoe,ntr.rl pe pro'blem,ele folrrrale, mai ales
cu luclirile l ri Wijlf{lin 9i ale lui Fo'eillon. Nu e sStil.n'tilriiicistcauriir:niiierrprillriig,nupnirllitEriqrrcellalnerc,lrd'o,eedirnn,i.nlmce,laa,nrlcl,iir-nco'r,rinn,irriid.li'rlricrdirri(uir,zil,r-lrolsz)lereurrltisciin,nrnricoIallrcsceutearrlelaatei.r;ili\asIrtlaerissniprcrnirpernn:snrt.frlcrtrtlii-,r-r
to[uqi oazul -*ii aru,n,cim o plivire asupra secoiul,ri
rrosLru qi nici ,sli seilla,li:im contrashrl inire con-
uanuunitiBi 'Sietngzly,ganrvcs5k,-ry.uEi ifiaupnosrtwtuolllaelinf.
cepli'a .,rasistJ" rler:iL ur,etodele gi dri'irriqiilt,, oJ-tir,_ctul insugi ei;tc
cle fecund al
(r.oi,n!a arte,,i), opunindu-se,,pute,r"ii artei'0, capaci-
tetii de imi,tare, eiibera ;iudecata de prcirrclecltrile ,-'e,l carc e in cui.g,ile ",:ril,itrba;:r_r.
aoadernice (criteriile per:fecliunii uroglenire dc la
fornla,lisnnrl gireco-r'ornian) gi deschidea apelittr l ['\er lir sbiect
t:unolatterrii,pe,n'tnl attele ag,a-zis.e,.balbale" +ri
ln irri'ormn$ie
perrt,r'u cele cu rcpui,a!ia cle "c,l'me iicneo,riec".eClaiosoiiputr:tnt pt{ni'.i}htrt\'iltri!tui)..i,l.tLip,ttl9:.trc:l:.LrLiti'drir*le[e-:in,rleaidndece1silrarp.etrlsrc,;,:tilvcrclraii:csrr,,rrlsr_orn.,rJieinraisra,tctea"alit,ill.lreor't"ril,licii,tnircn-la*{r,-lrlictcrcmliniatrrt:liti:]sri-i
rnai r,'orbim dc Croce sau
inl,uilionismului slu, sau 'cle cer' carc levin la ei.
Pe ce ,s,e bazeazl,,atrunci isloria a,rtei ? Tl tnar",
5i r:u toate clifere'ntele foarl,e nurneroi.rse (:i-rrro sc ,(rrr,'r'i{orir'ili::rr:l;'nlip:{r,pt;1rrin'c(;e}dt:l:ielein'.frreci-Ozr'iruna(,irrlrrt{lrn:r,'srtieiip:rini;l,;iiirniilcirrtrrrulr-:rlrroteir.'Jlrirc.ic:rliorasnrclrtio.oii,ctt'riaoIrlcrb.lrIsl,iiireii,rgitciuitu.nur{.trLr,r.iui^nnCprrniclroclIrsrririaltlplrmeccuRll'ilirnllelrr
rronstairi pe un anurnii, 'num.{r' clc pr-esrrprrueli ;i
postrrlat,e : nrai intii cir exisl,ir vn obiect, ..4riil",
rlistinct5 de ".non-ar-l;f"; qi-apoi cii ir.cesllt tl
susceptillil de r,r clefiuire,,si:ril.r de rnai nrtrlie (,1r,
l'ran,dceei!icai'dreeerae,sspainugrnoariicdecgi,rc-l'aebailrissncrn, tai,nlrcu,rnnetu,il, chiitr' originea lo,r; Iolirsi, cioar [oar.t,e. clc curincl :nr
esc,nlr)
sarr al criteriil,rr) I irr finr:, opere al cirro;r ansamblu l,liilr'i'rriorcricnrrcilitlcrrisriiuir'pt.ioerso.rr[bcrv-ligonlelniJca.tliurrs.:-rrprullildtirinrrleciuuiuniiiiulnerdieg.sibilrr,criii:siclcticiactc_arl.,i,ocs:raubcplcrrlr,o-€:.:c,1rlbv.svtiirzoeoltl_iuo.i.rbngilezjierez,ijiiinsssE.tapLriii-u,irrnr,nitrc,eiuanlc.li
i;L lrrrrc!ie drlrr:,rlrlrrl1rr1r-1iiri,.rljc:pize."rctrItpuirif.,ii.i:rrlIrerretielneritr-iruninriairt-i.inp1iii)turapl(ir.,niit,c:uJirltotrl-r
constritiuie un corlru,t. Or, clacir se porneqtrr de la
aoea,sta,,de la o itlee sarr oonceplic sarr <le la toa,lc rrui lilimb
t.rei cleoclatd, rlminc cri alegerea operclor de arl ;I rio:rl'r ale
sir se co,nside,re cil fiind 'a,cee,a ca,rc a fosl socolitir
0a atare.
.\tregere cdreia ist,oliorl,,cltrpl cunl arn virzul. visirrile" I'ie clr aCirp,,lui.trrj sirrr Lrr;t,rrnziitori d.ii.i c:trc.
;;ollc Ii1ni l]e ne:t$tpl]1alr ip;1111s1s snu pr,efjelilit.
niu ii este autor clar pe care o intdreqte pi o gnran-
tenzir pornind rnai pufip fle l.a faptc r:ir, cIe ia
.r'rlloliln slfl biUl eJ'
Ceea ce am convenil s[ numim ,,Lufiq" se tlans- ,r1rru-rrairseciipltrrlate,nlcr,bcriestfoiulomsilnidluu-rej r;cL.caastsielprninianlctilicluartnoil_i
formd in mo,d efecriv odatii cu ati'tudinea pe care care 'o vor dmce pinri spre 1,clul ci, flrir gre.leali.
c, iau : plinrbdrelrrl adnrirS fr:unziSrrl sau caulti Pen,tru asta, clpuga este ,doiatri, in aflara iorpului
ulnbr:r urrde sc va putca ,agez;a I vinltorul ochegte csieiupt.icvue necept,ori l_egipeofeactetotllia, nr.s:nfolrrneriasien*rqrr"rla*;'cpte"r.e-
tliltr-o p,rivire vinatul care ar pute,a iegi. ln sen-.
pe care
nrai larg, ori'oe activitatc este o intreprinrlerc stra- apetirt.cdeeptpivuete, rinnicciptrensuclirpsoi adeteciptrloedauo,ceseteccleflrcaicttecrae-
tegic:i care tlu,ce la o dubli sist,ematizare reciproci. pcrceptive.. $i desfii5rrr,rrrerr rrr.tclor cirpugei csre rrtit
mioia(dnnleeceopttfpdoirotveuiinvuer{ijemelocb,rasaniiiirdirnnaciuscecdp.ptiertle,Ddreaeenisac,,tcudcp,reirepnicssrpuncdeioir,ersn,riaplrr,.taqi,ct,liieitvclracg,le.;ips-irmi,ptBllgn.uaoircorici.,dalrelg,t(ueieirllu'eiclgicslacpu[iaccoislllncaoueeaoctcmrnrt,iaelctueclriicieldt,craio.ucsarrneacaccencterpai[leveeizaerlrrr,li_aco,,
Pc cle o parrte m[ obiqnuiesc cu ]'oc,urile qi obicc- pCp,tUlasd,loepeiregbu.nnuncugrcrrctlcraflttr-adi.criu,sten,tbteiu[sopnlolam"lerpeaognnanidpfitioiculfifoenlliiilociainruustaess"uen[.seaisiilinei,tm_SceleitLegensrIieiunratisifiegnsnointc,fe,emuenmingd,ngialuculiacalloirl'ig,,ufjint,,iriu.i,ericr1smulnalaeiudrmtnzniuele,s.pnrcriseii,aclrrlilcieturmifpeenlsie,esio,ibqnrrdalcrne1tltuLcon;udm1el]ciuceeianaoii.llmn,ettIrr:otaielrrltps-"l:,soctciclreprpemlrilumrapa,irfnncunu.aataacnntc;,rlliriu_ee.rer:
lele in funcfie ,de acliune,a pe care o i,ntreprind ; rrr.rrPosednelruacciddp,buugr5i,,ridc,onuuri-spnolsainbriilfi,tellrie,, tt :
lu-i rrrr-i
pe de alt5 parte, trocurile gi obiectele se adapteazl
luanl;
obiec,tivuilui inl"rep'ri,nderii mele. Este ceea oe iqPm1n.ice1vrm-limiauo!lln5usdtu.i,"rsC15ai.moncdsuleuudl,lbtcadibreneeicn.;ttauaoPlrcueciifdnuo;trnninJcrpraluiloevtin-oirrneibictaiai,iezttesocirialnru,,giliu,rpceiorsoccnrrbaraepalrS,lecblt,c*iplittiria;u"eilairel;niealie;a,!
Uexkiiill observl roleri,[or Ia cipuql, a,nimal rudi- eidp,nxuecgIlautai.sipsposarn[lieinaidms;eipniuntuqcntauemimuebnpeuullebtreircvnloszalaui usrrinaoaltr,roiutbuinengciJ,aSeelouisrltogeigninaaepbbrosidtaoaeplciuaeitt
exclus sir ucidl un m,amu[,.. (ceea ce s:ar" putea
mentar, dacl existd aga ceva, a c5ru,i inlreprindcre calcuia c,u unitalea dc informa[ie care es[e
bit-u1...). Or, cu cir mai rnari sinr probabilitiqile
co'nst."r plrr gi simplu in a se llsa sI ca,tll asupra (ra un ansarnblu de semrrale si se r"eproducl" cu
prizii sale indatl ce acidul butiric pe care-l de- atit mai rnare este pr,obabilitatea
gajl mamiferele ii sernnaleazii apropierea hranei '/.5 pentrir subiect ca
sale. ,,Obieotu,l nu partioipd la acliune decit in ilcesl alrs;a,rnblir de sernnale si se trans{orme in
nlsul'a in ca're tleb,uie sI pose,de carracr[erele ne-
cesare 'ce pot serwi, pe de o pan'te, ca purtdto,are
de caractere perceptive, care trebuie si fie in co-
nexiune sitruoturali tr,n'ele cu a'l,t'e'Ie", noteazi sa-
rra'ntul naturalist care precizcazi : ..Orice subiect
igi lese ,r,elaliile ca tot nlilea lir.c clc paianje,n cu
anumite caracferistici ale lucmlilor 1i lc implete;tt:
pentm a face o rretca ca'r'e si-i ducir existenla". 5)
fu'tfel fa'ce o cirpu;ri, astfcl fircc vinirtorul cale
trage i ldatl ce !ignc;;te iepurele mmlt atteptat,
astfel facc lingvistul care a5leaptit scmnalul
lingvist,ic dcclangat de principiul pcrlincnIci pen-
tru a-gi prinde p'rada... Rog sir nu mi sc ia in
nume dc rdu dacfi il citcz iar' pr: Uexhiill ; dat e
greu de rezis,ta't plircer:ii unei descrieri cxernplare
din toate punctele de r.cdele. ,.Ci"rpupa stir ag'ir-
[atI ,nemigcatl, de r.irful unei larnuli clin lumini;.
Pozilia sa ii ,oferir posibilitatea de a cldca pc un
rnam fer care .a,r trece pc acolo. Din tot mecliul
inconjuriitor nu ii pan'ine uici o ercital.ie. Dar
intii c[ se apropio urr rniunifcr ul ciirtri silge cste
incli,spensallil ploicreirlii clescenrlenli'lol srii. ln
aceast.ir clipir. sc pefrece ceva rrluitor: clin toal.e
eft'cterle'degaja,tc tlc. corpul nralnifrlrrrlui, nu siint
cdaerccitctlreeviin-cxcqitiaalisi.tciun inIrturu-ot'naunruiam6,Iiticaorte'diinncco-n-
oliiccl, ; cit cil o situnlir: este n:ai repel itir.fr' or ca]'e estc el irr.su,ri TrrorJirs prin sist.un.ul det cornu-
atit sernnificalia se obiecti'r:eazd.
con,diiii' fiiniele ':ulii aI atcsLui gtu1t.
Dealr;fcl, gralie a,cestei rtnei
rcelein;i specii cr:eeazii un lncdiru col]lun in Aliia vrerrne cib ,"oper:a de arli'o a benefi,cial,
c;tlLr prin forla Jucmrilor sau mai curind printr-un
acord tacit, (u'ncori explicit), de un statub privile-
pot in mod prccis coirnunica. Or:ioe ext:cplie ne giab care ameslecii, .nu flrir ambiguitate, ontologie
i'rimite la specia din ca/rc face n partc. OmrrI
care ar rrvea, fiiri clcoscbire, llielt:a irrcr'c!;td la 1i axiologie, se poate spuire cir a const;ituit un
lregte, lr lntui rlol' sau vfipor nn ilr
trecereft ,unu.i. de rlar'c. Ceeit co e ..obiecl'0. I)nr nu rrrai eslc sigrrr cir aceste con'ditrii,
un ,a.rici ade /ii- rlalorctr in acelagi tinip ulror cilcuurslon{c istorir:e
[i om ; ar {i si lehnii:c. se iire-'nl.in. .lls'te vor,Lrir clespre orice dis*
rat in privinla per"ceperii eslel 1i penlru serirnif i-
calie c$reia ii este dealLfcl, o r:otttitru'are' A'st'fcl ciplini, {ic cri ,se \:refl sall r:ir i;i spune gtiinlific5,
se inlelege cI semn,alele simboli'ce ale vorl:irii l'ie r:I t'rcce drept aga ceva. Cuin s-a corls,tir[uit
."ar'[a" pentru a .der"eni un .,.o'bieict'o de cuno,a tere?
rroasl.re se identificl cr.r obiecte]e p{. care le deserrr- ile ce ci"ri ? Prin ce mijloece ? Cum s-au cr:nstituii
..nr:l[iuni]c" pe catle ne -qprijinirn ? Care esl,e vaU-
ne'azir: suite de strttetLr pttflurr -_ pronlrnlatI cr-r rlitatea lor ? Cine le stabileEtc ? In al cui nurne ?
ull Iorl dc crotni nclI san lrlir3,^irrr.l[, apisincl pe
prima -"illilli sau pr: a doul" tli.t accelll. norclir Plivincl rnai de apr'oiti)c, siirgim prin a constatit
sau sudic -'"- tt'ezcgte la ori'care iclcca sau irna- rii ucenicia cunogtinfelor are ntai pLrlin:i im5rortanfii
ginea recipientulni pcntrtt biut. Dr'- fiselrlellea' ileciL uceriicia sisternr.rlui tL' comunicSri prin care
d,ac:i pr:niqa tlesenea:rii nnttl sau lllai lnulte clesene i,uno$tinlele se c[;rboreazii qi se transrnit- Or, in
z,ilele noastrt,:, ,,ohier-:tul" cste ameninlal dc explo-
ale r,lirror {olruc' r'i:ilxind ttuicJ,iei olriectirlrii dcsti' zie plint,r-o ilrlorrnnfie nc?rrtlerrpti pi rnultiforml.
lial sii clrnfirrii bauttlri. []r,,e* t:e ciite iidevdt'at
perrtru l.ra,trarrrl de b.iut rirl etile lnai prrlin atle- \Iesajelo verbnlt:, nt-'r-crhale. ilr,dio-t'izr.rale, au'dio-
l,Srtrt penlltr oiliect,rrl r:hirniei silu P()tl[xu ohiectrrl
iirrgvistit:ii : corclcl.c suu absi racle, obiecte!tt s\ttt, taclile se prop:lgi pe slurlii pi Iung,i distan{5.
iriipr5r*tieli:li, rlisporsarea, sint de leguls. Si nu
rliili:rr:cluinr prca rep.eclo ..lrar.abalnrra". I)istin,c1iile
ansa,nl.bluril,e de sentnale pe carc le comanclii sl.r'a- po car-.'r:j r1c-arn obignui,t. sir le facern reflectau o
tegia inlreprinrlerii gi car"e .le d,.i {ornr[ 9i semni- itare a culiurii tn cale
f icalic. Ansamblurile arrsilmblurilor de semnale irr'ticulate, Reint,oi-rrccle a ll.iriletvrealfalurt re!,ele puternir:
Nimic mai este interzisri.
conslituie (,u.no'a$,terei{ noastri'r. Or, aceegtit nu este intelectuail qirsi 6dliitnitocr,ndreecfaitcoerb_ir-eadecaa,creee{ aloivi eegstetepqei
un proclus nat,ural : ea pa'ovine de la o informagie
uare s-a stabilizat inl'r-un irnumi,t lo'c qi pentru rrn lrtiL de greu si se vindece -_ ,,demnit.lLea'o sa,
Or, prclblema nn est,e cle a schimlla punctul de
anLrmit grup. As'tfel obiectul ca're, inLr-o culuurir
datd, merge de la sine, devine inlr-o a1[[ socie- vedere. Pr"olrlema este cle a schimba rtederile, ceea
[.\teo u,n sistem de ,senrnale pe oare trebuie sii r:e es,te rnult mui greu, de a scltimha atitudinea :
invS[Iin sir le descifrirm. .t\ceasta este situatria pe irr acssL c,az de dr se accepta ca problcma s[ nu
care o i'nfruntir ,orice etnol,og, ori'ce arheolog, se nlai puni in tlatele obi,sn'uite. Este tot atit de
zadnrnic sir opunein ,o prograrni universitar[ suma-
majo'ritatea ttrrrigtilor rlr: irst5zi.": serrinificalia i"rlorr r,cvistelor i\ilatclt, Epow sau Tinre Nlagazine.
irrsolitii cste pcntru fic,care o enignii. Orir:e obiett
lier ril, ar fi sit ncr :llailrrdm de adapt5'rile pc care
sat,ro-uiltu.ral erist,ir, ileci,. ntt atit !tt. r'irtul'eu t*ttti
rinem;rtogllful suu ir-'lrtviziunea ie fac dupir tea,tnr
rilfitLtt tnitalagic, srlri nt'd,t:or etisten[ia,!" ri prirt
situalia sn, itt irtteriarul ttnt;i sisfetn tle reluinfi ii:iu l()rniln. Intr-o lrers;reclir.ii ldrgitii, fenornenele
llrrei it:,1 la supinlla[ii i]ru gianri;'r
de a fi z[rite,
Nous definifie cr culturii, tard, cultura. este tot ceca ce, la orice nivel, ne
scu noud eulturff ? 'prit,eqte si din care noi facent parte.
Aqa cum fl scos-o i'n evitlcnli Ralph l-inl,on, orrce O opozifie depogitd :
feno,m'en caplti o clirnensiune culturalii indatd ce. spre o culturi
printr-o schimbare cle alitu,dine nu rnl,ri csle con- s mediului inconiuritor
sidelat inlr-o pc,rspcctiv[ ,utilitarir, ci oa expresie
a unei arlume {orme a vielii sociale. lndati ce Se sprlr.re cit unei cultrrli de clasit i se opunc asl"irzi
noqiunile inceteazi de a rnai fi relinut,e de cadrele cullura clc rnasti. S[ lrlirm seitma ia terminologie,
de referinld, ele insele definite de cltre ont.ologir,l carc nlr esLc nicioda,tit irtofensivii ! Incepind cle la
in curs (de fapt biologia proprie grupului, clasei
sau clanului capabil de a o im,pune), asistlrn lil o ,.cult,u,ra dc ,c'lasiii" (carr: singurl judoc5, vorbeEte
;l{bire a Jegdtur{lor. No{iunile cele mai ferme mqi,ias'st-,rc"r.ieO) psoczilsiatabdiilreqinte
Iliesele joc. "st: nofiunea de ,,cult'ur[ do
desfac. sisternul,ui oapdtri rlihotomie : pe cle o parte,
Cultura
inceteaz5 sI mai fie acel dozaj de insLrucliurne, crllt,rrra cle clltrsl satr rle clit5" care este ailLurtt
educafie qi bunir purtare dupd care se recunogtea ir.n,:cuu,luc[a'it,urelfamscmcl l'crocsztunu,launstiIir;v"i,a(llor'ainlirelochrstir-a:a'cplsitpeioencdaiefiiccaa:rtllteiiinapclamervolciit-,l
expres ,;i aler clrr:i g'hilirncle'alestit in acelaqi linir
rrmanistul de altl datl care se lregea inc;]r rlin aproxin-ralia, crAril0tenrl p.tprr)ar. frust, inferior,
idealul onrului cinstit al cdmi spirit .,cultir.nt". rOcam:rnd.ireztktrl,re.r:etenaLre,rlseeaiu.izs(artL:ltirertnr'cdttIrtaeuui,tntl,iacsIcrtteutiur'ntae,'aboluricnclriott"ltl,tr,ta.:t't',ttcisttitinl i7ls'ttrotitttnroct,.rtsuln:pilnttreuloeslppalmeerriuris.ailnpDs;teoiii,Lhcsdoitenieptoaddmufeoncfirulaie--
rlupX spusele lui Lit,tr6, era acela al ,,lrnui orrt
instruit gi impodobil crr cunogtin!e plicule". Iri
zilele noastre, cultur,a se fa,ce tot atit de r-nult la
ci,nematograf cit qi 'la universitate, Lot atit la
televiziunc cit 9i l,a qcoali. Libririile qi bibliotecile
se rlf'uiesc 'de aoum inainte cu vinzltorii cle ziare; nPela$ttoen'caapo,a'rroenalel,il'etait5eicdlcisgprauctrlai t{[irianvafellourl in care la
c5rlile, la rindul lor, cu afiqele, prospectele" ruari,i- vial[ Ide-
f e,s,tele... Aparatul fotografic, aparatul de radio.
diapozitivele, c5rfile pogtale, ziarele, magtrzinele. ilor po e-are Ceml le pirstlcazir inalterahile.
discurile, dictafoane.le, maginile de s,cris ti'n nu AtiLa vrcmc cil crt:ltttra clc rrrasit (sI folosim
numai de tehnicl 5i de econornte, ele sint fiecare,
prin activitatea pe care o condilioneazd, factori de incir termcnul) cstc in sittralia de ieqire la supra-
cu,lturd. di,n motnent ce fiecare dintre ele contri- l'a[ir, Linde st"t se calchit:zo dupii cultttr'a de c]asl.
buie, in felul sdu, Ia elaborarea comun,icdrii. Tot Dar ea se dezvolffi ,alit ,dc pulernic in zilele noas'
&,9a cum dughemele, marile magaziue, hotelurile, tre, incit devine clin ce in ce rnai ruult loc de
g'arajele, clrumuril'e, amtostrdziJe, srtaliile de ben- comunicare. nu nirrrrnai ai rnarelui public, ci al
zin5, aeroportrurile, restaurant.ele sint locuri dc tuturor, inclusiv al 'onrnenilor aga-zigi ,.cultiva1i".
intilnire gi de schimJruri. Firi ,a rmai uita imbrti- CI o dorim sau nu, siniem m,ereu mai chemali si
implrlim aceleagi ;situatii.
c6rnintea, rnobi,lierul, locuin{a, maqinile, prodr,rsele
industriale care toxte mo,deleazii {elul noitru cle a
Nu insoamnl cil noliunea cultittorii 'dc mase inlo-
ne purta. morlurile noastre de a simli pi de a cuiegte cultura ,rle clasI s'au ctl'ltura .,cul'tivatii",
acliona. llHri a omite ni,ci r[zboaiele, violenlele,
clrrrr o numLriite Itrdgar X'Iorin. 'frebuie sir ne
ternern de opoziliile Jir-rgvisticc qi inc[ n)ai rnult
tornturile, sufer.irrlele. nenoro,cirile, cafastrofele aler cle colrpoll Ir'ile ca]'c sirll. cortsecin]a 1or. hnpu-
ciror irnagini uneori de nesuportat bintuie rnai
des pe ecrane decit in congtiin{a noast,rd. Plane^ 279 niutl ierarlri,a a ceea cc este sttpcriol sau inferior,
;r clilei 9i r nrasei" crtl.t tu'tt d,e dasrt irn,pune. valor'1 Lru a se cufunda intr-un cirnp de in{ornratrie ge'ne-
$i terur-tene u ctiror oytazitrie upurtine {u,rztlnrnenttr raiizat. Ace,as'ta esrte revol'rrtia copernicand eare
Lu,i sistemuh.r.i 'ln.srr,si. Or, situagia care se profileazir so irnpline;te su,l: ochii ,rt,o"*tli qi pe care n-o
obscrvim, tl'ebuie s-o ,spunem qi s-o repetXm.
nstfizi. repune il cauzi sisi,emul in carc er:a obi-
reiul sI se punii probtreme;i sii 1it: rezolvate.
l'Iijloacelc d,c ilrra:;ir, c.arc intclvin pletutindeni gi clr:ciL pri,n strdfulgeriri.
llrerL]{r in vi,a[a noastni coti'dianti, siLn,l in cllrs Chiar rlacti term,errul, de ,.att5(( continuX si'i
ile ,a .,irrvllrri" t:ullurile t;ra'di6ionale. l\u mai estt' fie definit in dielionra,r, la qcoalii satr la universi-
clioss[eii"rpiilerdicetr.loasit-s' i,ir'"]ecspilnigntc-.r, nnicr:l,ieocplea,,rale le ncgliia ; tittc, arta se cabreazX in fra[a definitriilor. Fugintl
de ..inca'clrarea filosoficr:i Ei istoricir'n, ea cautI d.in
sau.sil nt' ce ir c,e rn,ai mult, sft se lege de o cxperien$ii
rirlirsetifnascee,rnc,[aslaintcfuirrrnir I'ac i;rcii nllrlleroase spirilc
irlpoliaiilii. A propune sltt- d^,racsiiafilciXtr,ioi,tainli a olrei proprieta'te est,e rle a sr:5pa
rliul nr.ass-nzediei wrct i-nsl.rn!e tiniversit,are pale. sens de ,,clasarneni."
dLrblul gi dc
lrrii:staitlzl.zii,$i riin)rtcor5ts.u,egdnia,scuinil:rcnceiurlnnlc,uiiralrtiulaurt'L,,;s-c1scutt'iltoepsd,uieg,,iiinrstrenncufro:elrlan)r,'critlr.r-t :^agezare pe cllse". Tenclin!ele 'sint deja suficient
r'{rrrrun". IiSrI liscui tle a f i rlezrnirr!it, puten rlc sonsibile pen'tnr a 6e cle -"e,nu '[i'nii dc for!5.
rfirma ri sinlern in pl.'ezeu[:r urrr:i cultrri a rnetlitt- irr Ioc ra ar^listr.rl s,1
lui in.con jur irtor ciircia nrr rnai cste posii:ii sir-i sc conf,ornlczo stattrtrtltri 1.rrc-
rlcllesorilor sli. se vede 'apr:oapc llrr:tr.rIindcni rr5-l
1.,rrue sub scrrrnul intrcbir,rii. Aga cum e pusii sulr
:;enrnrrl inttr..tririi insiigi t.[istinclia
,artelor. iu ciricla
,!'iflicrrii;itllor ter:rninologi.ce ! []oar urt, alt,il cine-
rrplicim r-cchile norslre rriterii. tic5, nrl.a psihopatr:logicii, trrla r-:onceptttalir. aI'ta
rrrerliLrhri. irrconj'rrr5tor", alt;r ccr-'lopiicil... Pinii [a
Inpiserir', arti rlcco,r-at,ivii prin oxr:eien[i5, cirei'a
Mui este ficeasl€r ercre urtdr ? l.rrrcaI i'i ,r.t,cicscnpcrise vo,c.a{ia tnuralii qi tttotru*
rrrenttr,[ri lrinii la lapiserie c'aro, de ciiiva a,ni
[ntr'"o societi]te calacLelizati pl'ilr stubililaLca con- incoac'c, izlmcnctlc... ..A{ai poate li oiLre 'l,apiseriel"
ifiiolosinotfriei,:risbl.ioi r1i"cr,iri-irLaoriic, rriirar:rrlosntainrjici,ncleaslSdtonruii,
ciiiiilor' gi a inst,il.ufiilor satr, pcnlr.tr q fi lnai cxact. criticii,
r:ici Iorate istoriile sinl Ier:tile in vicisitudini. intr'-o
se dis-
sncie t'ate cilract,erizaLl print,r-rur sistc:nt rle contu,- Iirrge crr ni'rnic <lr-. r:r:a a publicrrlui, intl'eb{rle,a estc
r',rruipl.nr;i. l,]n rlorr;i ori : pe fls o parte, tra a[estii
rticalii relativ slabil, cum a fosl cazul in cnltrir':r fi inloc'uil, prirr
-- tr.:r:rnenrrl *d-rr tapiscli*:, put,inrl
iroastr:i occidentali pilnii-nti'-o epucii fourle recentii. cii. esIr: r.'or'ba rIr, intleaga cuno,ir-
ronstaLi"rur c5, cirtcgoria conceptua'lii de ,.ari.ii" ser- oli,:are alt'lrl
ve;ilo dr.epi. rarLru cie rncferjnljd emiliitorilor gi 5terc. L.istc orrc incr"r ccea ce qt,iarrr? Aceasta esle
r:cceptorilor dupd rnodelele" norrncie ti criteriilc nrnoasLrenra:1srri.:oi binlcimlef,b. inflrarclascriir levcnin'r l.a exenrphrl
rie [runsanirii,e stabilite. Sisteur ,cie vak.,ri gi sisIern .,e$lc oare inci tapi-
seri,e i]" inrplilli :
ttre coiri'u,nicare se acorclir penrr,u a lacer sir fic
respectal un cl&'sar-nent ierarhi'c pc catc il reg.isinr 1. FapLrrl tle a crc'dc cii existi o artf, c;rro
lot atiI cle bir,c in orgarrizarca so'cialir ciL qii in
distinclia oamcnii'or clc exeinplu. l)ar r:ind sist,e- prxrrt,S numcie dcl tapiserie qi carc se dirstingo rie
rriul 'rlc comunicil.lre punL'in iui:r'rr. ngil cuin e.ql{. ctrlelalte alte (sculllLurri, picturi-i, cc'rarnicH, bro-
:t..1:izi crr:r'tl. ,rrij loat,' r)!( lr'(r lrr;r, nun){'rorso ii
rnai clivellc i:llc innrtrIlc,lr si:liirrrlrrrrile;i le e.xtirrd rlcr,e ete.).
irr luatr,r st-'nsurile, 1n'irirli1rii, lroi'fir{', crilerii, cndrc
tiu rcferintii piirr'rscsc distirrrliilr lor specifirce pen- 2. Ci *rceasti artri se 'clefinepl.c plinl.r-o escrr[,{
parl.icular'5, salr ansamblu dc c-anacteristici ca:re
plovine cli,ntr-o tlefinil,ie aflatl in
2tll de artri idnictr[eiosnIta.ul rfili
;rarantatii de el : ,,operii
lucrath la rlzboi, in calc clesenul rezultti din lctici. Conflictele de idei uu rdmin nioiodati
insirgi urzeala qi calc e clestinat sri formeze nurnai in acest plan, insc,r'ii,ndu-se intobd,eauna
panourile verticale'' spu,ne dic;ionarul lLobert.,
.,lmcrar" ficuti cu rneqtequg din lin5, mXt,ase qi gi in pr,aotioa sociald.*)
auir, sewin,d la acoperirea sau orrnamentarea pere-
gitror" d,upi Larousse-ul sct-.ol'ului XX. tceuuira-cSt?reiEs5aIinvctisurarin$rseibcr.eeisnetcalaa[ppiissnliei,ntcrrtiIaeemibn?lritnioSir,acptupcllirpn,idtnuoprrrainrnoe?slncleiqiAsleirntr*oaeup?.ealRtaeCreseuaiatl--l
3. Cn ,trapisor:ia cottporti o dubld entensie I
i:r lirnp p;intoirataozilt;rr,irniuislcpac[aiurc: se-nEil'uie de la ori- litatea tradi6ion,ald, rnanifestat[ mai ales prin com-
gini 9i toa[e lucldrile cale binarea ontologiei cu 'axiologia gi care t,ransmitea
rirspund oailitiriilor spccifice cnunlate prin defi-
cnlnrra de clasir prin inlermediul priv,ilegiat al
ni1ie. cuvintul,ui, 1i i,rl scrisului conform discipli,nelor qi
distincliilol stal:ilite de ideologia dorninantS, oe-
'valo4a. rCe 6c.at,arpeisoericaa,tseegodt'iissetsincgceltldIvapdrngerdaidoecrletu de deazi locul u,nei noi realit[1i in formare, ale cdrei
la activit[li gi mij'loace, pe p'l'a,n t,ehnic, s,o,cial, eco-
nornic qi politic p,ar a se ,dezvo,lta mai iute decit
capodoperS. acLivitigile gi mijloacele pri,n ca,re se realiza de
obicei simboliz.area pin[ atunci. Invdl5mintul
A,stfel tapiscriia sc clefine;tc de anumite val'ia- c[.rruia ii era incredi.ula'ti rnisiunea de a transmite
l:ile, variabile islorircc. alc cnlitirlilor spocifice' ale c,ornporiarnentele sooiale e covirqit din toate
graclelo,r valori,ce ,cc constittri'c Lrin ansamblu care
pirlile.
ia el insugi .loc dn airsarnhlul rnai vast al artelor
decor,ative ; ansanr!'lu la 'rindu'l siru inclus in an- O s[ cl[m oare la[iun'ea, oare ne-a ordonat
lume a, pe min'a clcnronitrol comuni,ca[iilo'r de
sambl,urile artelor plastico etc. Se in[clege astfel masl ? Nelini;tea e t{e-n}eles. Ohesti'unea e insii
de ce o chestiule ,apartlrt irto[e,nsir'[, 9i de un in-
tcres, tlupir toate celea lnalte lirnitn't, ca: .,s[ mai prolst pusir. Altern,ativa aparline unui mod peri'
{ie oare tapiserie ?" Arc 11e l'rlpt o atale insem- mat de a gindi.
nltate. Nu num,ai alt,a 'tapistlritli c discutat[ prin
adcaerasqtiai,-ntrecgcesaiisLceemrul-l arer ficnr.tstcnmlianl'.a ImIaa,irernluucltmap-oi In muzee tablouriie continui sd fie expuse
decit si,stenrul. c pusi"t-n dis<rrrlic atitudinea prrn
care sult,scri'u la t'll. ..Noul oltict'l" tlLl se rnai inte- intr-o ordino cronoiogi,cl, fieoa're dintre ele f.iind
greazir. Ne sfidcnzii crtprtcitittclt tlc asirnilare. Into- inze,s[nat cu 'ci etichetd care-i indicd identitatea :
iralia care dintlcsttosfirte'racgtlnitgcttniiiunt'ccrr.c1lorittrrlticttr'lottoli'atrtclttlfcdleriiecabtiut,nlvreulir'nscncorseltoe.
r(l)cr mirarc, numele artistului. d,ata n:rgtetii qi a morlii, titlul
operei, data cxecupiei etc. Dar deja ans,amblul
accasta pe care il constituie tablourile sub numele de
in rrma o c rcstitt nrr rroIiortl lir I ci e stlins legatil picttu'ti cedeazii noilor ansamblrrri in ca're se
de rr,oi, ficind parte din nctivitatci,r noi,rstrii. Orilce *).,l.l,ilrr irr inttriorul linritclol pc cftrc lc-lm firat.
a,tac ne lezaazta astfel in 1tt'oftruzimc. Nemaiputin-
tln-ne conforma, sintem expusi sir nu-i chilrr u;or si l'ormulezi r:u plecizic;i cltr'itatc sco-
ne pierdern purile qi rnetotlclc atttlopolrigice sociulo prin faptuI cir
siguranfa gi p'o'atc chiar identitatea. ilr$i;i antropologii au opinii dilclitc. Se mni iltimplir insir
Amenintrarca dcclan5ttitzir sistetnc dc alarrnli. pcirivseeqt5e i ailntelelcle,gpiunntcr-toeleselrorirc tlc fapte, degi iu ceca ce
sislcnrc clef,ensivrr sittt olcttsivc ctlt'('s() t.r'adlrc pc (l(l \-eclere diveri4, cn tle
r,xcn'rpJu, atunci cin,cl e vorba de cel'a nou 9i limitat'
pla,rr iu:dividu'al Irt'irt incrtrltrlitirtr'. iritiruc. sarcasllr Conflictcle de opinii devin atunci conflicte personale clci
sau. pe pla,n social. sar.aulii rll o urilro fortir c.lc propensiune in a se identifica
ltrirr intelvenlia legii, a cen-
zrrlii siiu eirirrr rt le1-'resirrnii polilienelti. Oricnre cu propriile l.u' plreri". E. Il. 0vans-Pritchard Antropo'
rr fi in-qii. cutrortlterea nrr-i niciodrrtir nunlai tco- Iogii Saciale. Paris. Pa-vot, 1039, coll. Petite Bibliothdquc
283 Pa-vot, nr. 1i|2, P. 8'
dizolvH nii!iu,nea de .,obiecLivilaIc" :t art.elor fru- EAPITOLUL TO
ale
ffroase. So eillacbto-r,x'ecamzp'i ltrrr,oiinstc'uar,cetuinrci,ecpeslei arte-
Ior vizuule se i'nvc-
cinezc obiec[c odinio'alri iiaci he telogene, capo-
rlopere, fotogra{ii, fiime, diap'ozitive, J:enzi dese-
r,u,ie, afiqe, prrblioilate, parecla rnodei..' DupS
nro,delul et,nologiei comunicarea ile mas[ plrne
ar.rtenlul ,pe ilot cleca ce ate,std plezenla enunla-
!{)ci'e a oamenitro,.r. Culltura ,nu ma.i este nurnai
rtttr,R ce se post:di srau,oeva cu care se fncc oomer{;
{iii a devenil ceva plural, ceva ce ne inviti la o
Irllur;i plura,l[. [,a o,acli'unc plurall. Iritl-o situ-
it'lrel,cieitinuccrn'eigle,craat,'errr.tt;rn;ioa,,a$Lce.fr,elra'einmuii;rcrlacrriepnnuatcsetlpiloi att;er Un fenomen
tiglepla... 'l}'r-'J.iri ie s[ linI pas ctl acfiurrea ' Voca- de tronsculturogie gener6litst
Irularui, srinluxa qi lirnba usint i:nvitate sir sc t't:or- Arla tinde azi, clupl cum tocma;i anr v;izut, s;i
s,cape de ,,no!iuni" penti'u a se oc.ienta din co in
ganizezc. Definigia nitt \ra rnai preti,irde s[ der:u- ce m,ai m'ul[ spre expcri,en!,tr muJtifonnl ]a care
peze rcahil. rri5rginindu-se doar la rolul de
rn<licativ. Iiseni,a va ler:unta la preten[ia o,niolo- participrim ;i care se nagte-n rnai mtrlte feluli.
;igtiirctioi 'p.etn!ttat'uil'ul tsirr:tt[.ir'alexrslloirlmopa rirtrrl 't.l]oo,clauriccr'lieorlirn'iiilitl:-,
riicsele t'r.rluntic. r:ongrest'itl' Ilcs'iirra'[ia rirmine Obiectul cun,oagterii estetice se rre{uz5 definitici
rueiilltrosctii,ii. l)ur l)oal,c t'orlricllzii itiiti 1ltrIir,
irr purrcl.tt'l iit calt: ne al'iiirn, sii ttt-'{:trnoitplern llri.l- tradili'onale" ldedespririit clc actriv,itatera or,tisticti in
$oucclo tle ci'r,curllrtie cil sii ri ltr,asigtrriin prirr
i"rrnt,rrctcle tliirtrc n,oi, '\,rtin{il r[e rt t{ttttttttir'u liitttl rurs, el se {iormuleazir in intcrio,rul triplei :rcliuni
ttr,i singrrrLil n.,;.jl.or rie n. araa utt riitor' ironcurerfl{j r.r artigl'il.rr, il puhlieuhri gi a mijloa-
ciieleolratlpefudiiir{unz,u:i,r,deeirrrnmualtss;iI,a:lLJui,tn'rrlt,rntln'c,si:csetandileicnel..pee.Lrsni'ri
{rn,lieiuovnajoelatgil.,citieit.relrrararim_. -es.oacnzj,ciaitll.oiuPnrren:iivldrireeii vlrrecotnrt:iiortislrip.eperrtpoivrpor.sr:picoelcetnivoort-ulrii.-r
vizeazil rnai pufin lecons'l.ituirea unui o]rier:t cil
rJetelrni'narea r-rbie ctivelor'. li vorba .astfel dc
irnpoltanla pe carre o cap[iri publ,icul de nzi, cel
cu ciire se opereazd mutalia. gi firl de care nn
r-er produce ; di{icLrltateft constind tnsir lii desci-
frarea ,a ccea ce implici acest terfiren.
0 clrestiume crrr*nt&
irrtrc pf.iubclilca,lAi{iicrantaer.eClt opnu,tbralicr ,seremlaalrinilteicesiinctflld'eep\a.rretea
rle a
*r un oln rlal'e si fie qi in,alt; oricarre ar fi de-
;ritfel talia sa (Napoleon gi de G,atrlle pugi alfituri),
.,marele publi,c" nu cl:noti ;;i rrn publie emble-
malic oare s[-l domine pe un altul, ci dimpotriv5, trr{ile,lor nrateriale,cotidiene pcntru fl se rnai
lpergeo,act,cupda c'siedl.e suflet, qi cu atit rnai pu{in dc cele
o aduna,r'e .n* ttsd,eterminatl de fiintre ale cdror .,Cogr'to"
legituri si,nt mai degra'b5 sl,abe, 'calih'tea vagd, exirs,[d pentru cci ce au
dacd nu chiar irnLdoiel,nicfl. r\ce'astil i'ncoeren1,i, pe mijloacele qi rdgazul de a gincli. vorbi sau sclie :
care am fi mai intii {nolinafi s-o aoordlm limbii' pentlu ceilalli, ohestiunea punindu-se cu totul
rner,itf to'l,iuFi un nigaz de neflexivitate. Cum se alt,fel. Aceasta e linia de demaroalie, invizibild,
trebuie ,sd subliniern, deoarece problernele. discu-
fndaeece'ianod,asmpreiirra[ct.ioq;,i,nrsn,e'taiimnrec'alree't doien'mret"irp,nolpipnrcloepcuh,,niraneracrdeaeleecxpoeunmbdl,peicslu"-
1iile. seh'imburile nu existl ,clecit de o singurt'r par-
Le. Iar istoria se face numai pe persatltLtl celor ce
eu, puteree sd fornutleze intrebdri pornind de la ei
oenclen{5. t.imba n-ajul[ aici cu nimi'c'-Chestiune qi numai pentru ei. Lor Ie nparyi.ne natLlra umand
precun'L fi puterea de a o defiri. Desigur, tabloul
de uza,n!,ir, deci de raport'ttri so,ciale. In spi, i,tu)
public'o se opune celei
nost.ru, no[iunea de ,,mare e gi mai nuan!,at. Conflictele sinit moneda curent5
de ,;pubiic" despre 'sernnilicativ c[ diclio- a istoriei, dar imaginea care ni se dI clespre ele
care e
tru.nl Robe,rt ref ine prirntre altele seninificalia
urmStorarc : ,i\nsarnblul de persoarte alese care au tinde sd atenueze vsioelepnotraateq,ialsicrvruu,ntadedoacbiiitndluiep!e)
;ri ocupalii ulese qi care, ,ohiar ciod dau clovadfi plan militar (greu
,de gusturi, de in'cliniri Ei jurdecili dif'erite, ,,sc cel putrin pe ,cel al i'deilor (f,irlosofii materiraliEti
din secotlele al XVII-{oa Ei ail XVIII-lea nu figu"
recunosc" de {apt ca aparlirtin,d unei a.c,ctiovme"u{'n)it[a! reiazii de'loc in progriameie qcolare, ni.ci er:onomiqtii
rle referin[e I qi cci care, inainlte,a sociologi'lor pre,t,ind ci"r s-aru
nor"rn,a'tive, cogni'tive ;i
clror prrivilegiu es'l.e acela de a minui in oomurt
scmn'sle ,care reprezinti valorile privilegiato alc ocupa,t dc so,cietate). ForrnidaJ:ila zdmnc,inare a
Revohrliei fra'nceze n-a pennirs ,.inexistenIilo]:" s;i
,,'culturii". Prin opozi'1ie, 'termenu'l dc ,)maire se [inl l,a supr,afat,ir docit fo'arte pulinii vreu)c.
public" aclu,nd la un loc fiintre oare, clac[ citesc, ,\llia se ari,clicaselir punincl intrcbili, cru soclrreit
v5,d gi-n[eile,g acleseori aceleagi lucruri, nu citesc, gi lanc,ea, cir burghezia i-a oprit confiscinclu-lo
niu v5d qi n,u-n!el'eg i,n goneral operele ,,cultu' spr.e f olo,sul ei gi alor sr-ri ,,natura omeneasct"r",
ra'le" pe ,car.e Ie plo,clu'c mai intii literatura. 'eu'lele" I)'aa sd ,rru se teamd n rneni c.l mi declau la
polcrnicd. nru voi citla cleci't doar un fapt, cel al
te'atrul, rnnzric'.1 ctc. Orice definitie este ,.o puuele lui Olivie'r Guichard, ministr-u al Echrcaliei na-
in ,situalie" dublir ;i roeciprocl .care ,e'ste Icga'tl iltr
condilii sr:ciale drr:terrninate. Conotaiia pe)orativii lionalc ca,re nu-i delo,c suspec[ cle s,[ingism. intr-o
ataqatir noliunii de ,,mare pul:lic" provine din cxpunele pe cairer a fiicut-o in sepl.embric J969 in
faptul c[ ,,publicul" i;i socoteg'te propriile valori
fala Comis'iei Afacei'ilor crrlturale ale Aehrnririi Na-
gionale2), acest ministru ,cleclala : ",Vechiul nosrru
nu ca ce'lc mai bune, cla,r ca v,alori. Cuitura este sistem a stabilit hine o eclucalie lpi endterausupporpaorbu-r-
i.nstrucgia printnrd. Allturi ins:i
agadar 5i prescriptivd gi norrnativi. chestiune deci ghezia noasl,rii qi-a situat qi sirs'tenlui siiu dc invii-
rr priviJegialilor a r'[ro,r inclinare naturalii este
aceca de l face si se uiie exis,tenla privilegiilor.
Sc-nlelege ,astfel cd .,natura uma,n5" joacd-ntr-a- [iimin't. Ileform,a din 1959 a s,ancfionaI migcarea
de dernocla,tizare ,ca,re tindea la fuzionarea acestor
oeasla rolul de temti clirectoare : de unde venim l' do,ui .oldini.. Numa,i c[ la acea'sl5 frrziune pulin
Ce siniem ? $i unde mergern ? ,,Nlaegtrii gi ucrc'
riicii cultLrrali" igi fac dd,n aceste intreb[ri subierl a lipsit ca popo,rul si piardir qi nrai rnu'lt. S-a
plelins ca to!i francezii st"r invclc tlupir motlcltr I
de stu,iliu dc secole, ba ,cliia,r gi azi, fit:.l a se in ,ca're cr',au instruili fiii unei clite brrrghezc rlin
prea mult tle
ocupa - cei care -ingrlliordaan]ii,insoslcelarvtrii-, 'tB7 secollul al XIX{ea.
fierari, murrci[ori. crau prea
in $cai raccemraosdtirclnurligccmarletur$a-laaplroudrnu,saniinsmtunlouriiielicnetuqll ..ltiirr!ific", ..tchnic", sart'.,lrrcfcsional", dc care
sub presiunea {einornenelor pe care nu gtiuse se qtie cir o int:i"r socoti,l , srtb ,aceslc ulLilrre douir
lririia rispr:r-:|,e, ca fliLrrl inl'ulior'" Dar pttl.erca s-a cleba-
integreze : immpe,rea mass-rnediei, recunoart- riarsiit ea vr,rorlatii de cclrLllat-lictii ? Pe de o parie,
s[ le la prctincle ca cu,rroa;tcroa A cooa ce e util sH fie
terea pluralitdlii civilizaliilor, ohsesiile Etiintifico- irnpinsi la lirlit;i ; iar pe dc alti.r ;ti..rllc, stabileqle,
tehnice. Or', fa!5 de aceastd situalie dernocr.atia ;i1111-:s;[inc pelfcui.ioncazri sisl.ernlrl clc scrnne care-i
r,a perrniLe sir sc rleosChlrilsr:ir de toate ttocslca.
li i,nvita pe copiii poporu,lui sii vin[ in rnasi let (lei cc gi-au fiicrrt, studiilc in,uittitr cle riizi.loi nu
o{:ilpat'ca lrnor rulilc. \'or onrite r.lralt[el sii rccunttasrii modelul de
Yom f i acuzali poate r:ii voind o trlroinofie rli'hotornie'calc prcziila atrirtr-'i edr-rca!i:r.
colectir,S o s-o sacri.fic*im pe cea a elitelor:, alcii-
llricit clc g'encralii ar fi lns5. airca'sti descrier:e
l.uind inviil5mirrtul pentnl mediocrit[1i dup5 (ic r,r,zumi cicslul tlo Lrine silrralia drt pinfi in 1968.
."Co,ni.e,sllrrea", orit:nlil i s-air sltrrnr: ;i oricr: s-ar
inairrt,e il itl,crituisern perrtiiu pr:emian1i. Vom f i r,itcc desprc rolrrl s,it-t, a grril:rit Irntsc proccsr,rl'
acuzali cir sa,c,rificirn cultura. Dar unrle-i ailtura irr fclul ind.oielii r'.iti,[e:uit:ntr. (]itrc rec{lza ansanrblul
cunoqlinIclrr sta].rilit,e 1rc haza o.utoriltiIii pcntnr
p( care \)retrl s-o sacrificdrtt ! Ea qi-a ytiertlrtL a sc nrir,gi,ni la siritplcic cvitlcnic ra!ionalc, ne-a
nnitatatt ,si csfc striiir"tci irt. pr-opor{ie. tl.e 9(}$lc atit lircut sii lntirrr cirnoiitinIri tlr: carar:t'erul ..istolic"
de nts cit gi celor din, Ttoytor. irt irl c,.rltur'!i brrlplbezc. aclich tlo carnctertt-i .,contli'
copiilcrr tJuselor lirnhajul covrvenahi,l, lional" qti ..autolirta.r". Ce sc ilnpirne insi ? Ori
s,chimb, dac-anr sLi l;i gdsim lrici trirrnrlir sus!i'nirLorii trne.l;1iei: ..Ce I'or ,.li tle
f;rpt ?.., circi n-au nici iulr pi'ogra,tll". f)csigrrr
l.oat5 nroirrlenirea ],a ,care ea ofeleil acces. ar ptrtea liisprrnsririic Iipscsc, iar clrd st: {or:mlrleitzir tottrqi
fi a 'tui ir,l'ol fr:ancezilo'. sin[ divl,r'se qi confuzc. Cintl ne glnilim insi-r la
Jrrccauiii'le pe care;i It':-ll l,tat T)c,sciir[cs littnlnt
rlegAr:tibp5r'rololncirlot,vla-loninrs.u,tlr,''rirni.sae- aj rncncirric;ar-sl orc:tialuhcil;ittanteraai a pistra scc'retnl gindirii sa'lc revohrlionare, ]a
rnt'li ck:grll.rir ducil, inclividualisrnul, ;niliativa i'n.a- lirnptrl noccsra,r ca sii rlslri:td,rast:ri apoi" la opo-
zil,iile pe cale a trr:brrit sii lc ir{r'rrir'te inainle ca
in {.srii Lil itnr,ri.i,irmrlui (...)". sii i,se acre,tlite:zc raliona.lisrlrul, nu putell decit
s,i adnriLrirrn f.or[a {cnotncnulr.ii care se produce
.\utorilalca burghczri clczr.o]lir un iuvf;limhr,t lzi irr ciucla chiar a pi.oprili saflc confuzii. T'o'1.;rr]
ilrol llriiiri'i'-rhi usrcgo'phccziiilcatri,cr,oLmrsrpnoitr,etilterirrir.,rc'unlelrlloior,ritaaLecrepcel,ninI,lleu- sir petrecc ca 6i cum s-ei' c!irbol''ii rrn leil de ..cos-
Jrl)rrr.rrriris'c,rariitr'lciallcoi,a$lsoe,,orrcdiloocl:.zrclvlpcocldtrlcclia.ltirrirlnle, iocr.iL.c,r,'feug:nrildirtit-nrrlareni"e.;nr.iIle)ca'sarz:t1cii'lhoE-i rr':otrop!sirr'o plin. car''c a m i,n!r:lcge. nu nttrrtai trn
rrologia, se ploiltrc<,t $; i.rr sirrrr | :,'a ce(ra {.:c sc idcal ci o adesdrati locowo;ir: orir:nl.a,tti, care ne
an*ajcazli caclrele tle leferinfir" n-roqlelele tradiqio-
rrrrrncgl-c b'ru'ghezie'o rrn rilir"ai sr,rrrirrifioaiir,'. $tiinla rrale bru'g'lrczc ;i naliorialo clepirgite, pe,nllu fl
lonsli,trriLr 1:r'oglcsiv tr.n tcllerl rlescrjris lehnicicnilor' ",r'nrrnpe" in cosnio-*rrl pe ciu'o r.n-r inceptrl sir-]
cxplor:irnr ;i in cale se sirrbilcsc la lrn rit n acce-
gi ichni.rolalilor. l-Surgheziar [inc ins5, sir se instii- lcrat conirrrricaliile dc nrasii. () i'i'11r.11p"t. ins:i atit
piircascir i.isupra lui, sX-qi r:orrsti[r.iiir r:u]tura ei de grc,a qi dc co'in1-.lexil !I)al cca a raliunii a fosl
rir po ull .,rlornclirr rezcn'\,a't". loc rie refugir-r oare mai pulin dificil5 ?
5i lehrg'iu al r'trloli'ior pentr,u priviicgialii s;ii.,$i
{'uilr eit i;ii pris[r'eazir i).ronopo,lui scrrantic, .,cullrrln" -13 c. !808
clescrnneazii progresiv ceea co r: gr.af.u.it (sr"rbiinfeles
o pr:oblemii de har), ceea co iinpodobegle sarr
infrurnuse{eazd (sp.ilitul ca qi casa), pe scur[, tol,
ceea ce distinge sau poa,lc ciistingc. .Dr: unde qi
lcputirlia rle ,,litere" in opoeilic crr invir!i-'rminlu1
lnculturofie, ' rliiittrleorlodrintirnerdo,liavildt5u,arilneddiveizigi iingdi ivreorgmi ,,oad,cif1iciuanem, od,dauc-i
acceptd aoeasta, sau igi vor arita in continuare
Aculturofie 9i Tronsculturolie
preferirnla pen,tru obic,eiul stabiliit, refuzind schirn-
Etnotl,ogia modernd a're meritul de a ne fi vinde-
oart spiritul de eit,nocentrj,srn. Fd,cin,d,u-ne s[ de- barea,
p5gim ideea cle ierarhie a cuiluti,lon qi recunos-
,,Meca,nismul inculturaliei ne conduce astfel
in_ miezu,l problemei conserva,torismul,ui gi ,at
cind'u-i fiecdruia otganizarea Ei coeren[a, ne-a sch- imbl,rii
iranejfuaetsarciroti rgs. HiCnepocrieaccciozenSc'rednpetEaelitfpneelohlaituru,onbailleigsdacteip-oasusdp5ce-qvraiiolforirurqi-'i ,cul,turarle. ,,Condilio,nareaoo preaiabill
e ste inrstrrume,n[ul care-i dd culbur,ii stabiliba,tea,
calg 9 impiedicl si se dis,loce chiar in pe,rioada
fic,area impli,citri car.e co'note'azH aproape intot' sucilhteirrniobadrrielo,rinceltotirmr mpaci eraipnidceu.ltPurrainliaasoppeecireeleazsiallea
niyelu-l conq,tiin;ei, ,ea 1ne deschicle schimblri per-
deau'na nmmai ceea ce e in curs de desfiqurare.
$i daci voi face apel la citeva di'ntre aces,te con-
cepte, aoeaista numa,i pentm a beneficia de cali- milind examenul posibilitelilor clive,rse gi recon-
dili,onarea dup[ noi rnoduri de gind,ire gi de con-
trafiea lor operartorie, duit5". 3)
f)acd ne rapor'tim la descriie,r'ea prec,e'den'tH, mor'ei.,ncOfiriruriu'rueingmdremijlo,paa,mcper{oleib, ldeoemr.icacdorcn,eatair,eecttnsceiai ripo-;auarnnseiga"upra5ar['isanteau-,
cons[atilm 'ci no{iunea dc culturi burghezi stabi-
Ieqte comporLtalncnIe-nto'del, credinle ;i valori cu
transmit,erea cirora e insircinati educalia de farni-
lie, qcoala, insli,tuliile, elitele etc. E pr.ocesul de bq_-iililItqanigteuacrie,cneodianuf-coIeermapirnrd"d,iavupe-tqai ',trpeeac,,lanacousliticuhrviame1nbiaaigorei,,.mteordmeelenlourl
,,incult,uta1ie", defi'nit de l{erskovi,ts ca fiind :
i,i,macpe'ul lpvroieceiisi "saplerintracda,irl,ieileingdriuvipdurlrul iaisnimfrilrenaczlide tot
desemneazd ,,ansarmbl,ul de fenom.e,ne care rezu,ltd
de
care apoi ;"i ac{ioneaz5. Ori,ce ar cuprinde in prin- diu contactul direct gi coniinuu din,trre grupurilo cle
cipiu procesul de eduoar,e , incurltu'rralia opereazi indivizi gi ,de culluri diferiite ciu schimbdrile sub-
pe dou5 planuri, cel al inceputuh-ri vietrii qi cel al gserucp\.ue,nrir"t.e4d)im$itipscuhreilrenactiuclt*u_ra,lo'ericaa,lereuanruifai
[vv,iiaorsnt,etariti5" 'aid.deuElf',toler.,miInnavfaup{nr5dimasmiIieanm''tnaiiln5inudaiaivcsirdcrluituls,rie,imi ib.n,oc}oucnradirleie- din,t,re
teza :
difuzitonism, funcfionailisrn etc. etnologii gi
iainnntrt.rdmopainor,leocgotririnr[ecarcio,tsnisrLaluacatlidoliircn:iirn,diinu:n-setpirrrnierpncaipcrepoocd,posu,uellapl;irlaboducue;cai
verbale corre-i cons,titLrie limba ; st5pine,ste apoi
formele a,ccep,tate de et,ichetS, iqi asirnil,eaz5 sco-
p'u,rile viclii trecunoscu,te de serneni qi se adapteazl
mLai vrrlncrab,ild cecleazir sfir;ind prin a se ^p;ribinru;ai
institutriih'r s'ta,bililte. Fa{i de ['oai[e acestea n-are (cazul so,cicititlilor, aga-zise azi,
aproape nitmic de spus, fiind mai degrabir i'nstru- pdrnitive)
d.oqa se
rnent decill aot,on. incuilrturalia e mai de- itanrjeui,tanrrgeseceel,raeoapcecdrreenpalrza:ol roonisnculuolu,t,su{,orlcluioala-rceucliledr,are,laalc,l,tui.j;
,tirziu insi, clecit o condilionare. In gi in a
,,N{ai
re'condilionare nogtinli
grab5 o
procesu,l de eclucare aleg'ere,a joaci ins5 un rol Ac,cste fenomene s-aru m'anifes,tat si se manifestd
plinit,r-u,tr proces conlinuu de interaclirrni, schian-
i'n se'nsul cd ceea c€ est'e oferit po'a,te fi aocep'tat lruri, rezisLenle qi tensiuni. In cursul'istoriei sale
sau respins. O sclrimb,are in proce'deele recunos-
cute de o sooietate, un noiu concept, o orienta're iic,care rsocietrate se,,inculturalizcazd,, gi,,acultu-
ralizeaz5" in acelaqi timp. Din o.ensta rezultd
nou5, nu port, surve,ni decit daci cei irnplicali sint irpoi decupajul qi car,e ni-l oferd azi h,art,a lumii.
de acord c'u schimbarea. $i numai in urma discu-
)91 $i nu rtocrnai.
,,Aculturalia modenil e p'e cale de a opera junsurile america,nisrnului. Timp tle vreo clorr;\
clecenii Civilizalia lni Duhamei a fosr soc;tirrl
o trrransfo,rmare radical[. Nu e vorba de intilnire'a tir,epL car',te cle cripitii cie ictlclectualii care_i sl-
dintle doui culturi sirrgulare, ci de c.on,lanrinarea
tutu{'or clrlLuliior cu Lclrnologia indus,[i'ialii. Feno- lclrpearcn'-,lroirtia,rreurrn.Isei\cc'oilorrerrmi-..r,\apa':i,adnol rer'cltianoaautitu-l,cese;acl-iir,icatri,c,imrJzl,iccebzvroi.ci.luiroat,,nrlralaenr'll,oiuosllc,nrrrae:iui.a'llolilrnuluc.rr1nrniicc;cr]riiir,rannt.c,alci:irrI,reniq'ui,li,itnnc".
rnenul cs,te a,tit de nou cir ne ia pe rrcpregltite.
[)inI in ulliinii a,ni ,t,rdiscur ou ideea cI
s,Lructurile arlicu]ai.c in no!iurri cons.liLuiau termc-
nul de incolona,r'e ai cir.'iiiza!iei occiclent.ale. Sen-
l,in,enLul gcneral rirrt,Lca corvingclca cii ele er"au c*el)trt,nr!ourcgtlter-pinaat,,r.rocNctelrll_rscre,ngicre-iiltltioelrarrpn:loel,ryi.=ott,airrit,rlliiiltcac.:e,t.rdL,elrri:altlr.l!nSicnollrclerot,ncg,,oiii,ae"geir[nn1Jt,'or.i.,trlrelce,punin*.t,art\
do[atc cir o vigtiu'r'o lriollogicl. iji nirrrcni nu
se-rlc[oia ci ,.prloglt sirl" ar it\'oa dlcpt cfcct qii
foliilicarca ;i il:tlgilca loi' I adirrrgirrclu-sc Ia accasta Iotreatlhrrnnocosiloeng-iAarisninruprriulcsLacchzailr.o'r.ra1br-aeotntsrllr.)lnlulncrcrIr),ccJctliftitcillucr!ct.tii,,,r"onriginiirrtat.r,cr,Sgni
tienrocrra,[izu,r'ea, rroclclul nlrl.iona[ :;i burghcz s-ar sislr-r,r ."lclcorrorrrir:,, se sirl,:!itrri. sisler.'elor t*i
Iii pul.uI face acccsil-ri1 [rrl.rrlol pirlr;r-rnzind peste eltOIrta:.nlsoilaoic.llri.naonr.cg-npikntanld:iesilenueaxiilcapasgal-ic.a:rirliaslen'l;iiecl'li'iu;lroir"il,rlarllerlrin-rtiocrrar,"cuiertilsnsr)?rrrtroicr,taib-Abasnrlrtt;:i.,ogiiteItciriili.nrlirrlrri.sr_olsr(i,.r,i:.iirr,tn.s,la..rig"lri{,gil.e,cs.cn,ivsinn,tlic'iedtdihdiii.i'iiriuclec,cetal.o,ac,ninr.,n'pst,,-*Uii"nr,lo..rgic.cgo-reliii;rrniniii,ii-.--.;.
tot. Jinlilorin,d in nafiunile a;lr-zis ar'ansate (civi-
lizlLe), ca s-ar.i:rni.rurrc in rnoci nelurn,l lirri,lor
subcl,czvoltirIe cale consLituiau irnperiile coloniale,
prop'u nirrclu-sc nu ruiii pu[in iircsc l)i llrilor po'
calc de clczvr,r'lirrlc clic s-ar fi ernanc,ipa[... Dilr
iatir cir sll rrcLurilc rrnl,ionaio qii br-rrgheze sirrt
puse-rr ciisougic, r)11 dc o cultnrl sLrdirtd, ca-ll
c'azul aculirrr'a1ici t:l;isitr', ri printr-trn fcnorncn
cir,uia i-a,r' colc,'i-rrintlc inai degral-r5 ,l.elnrcrru.l tle
trutst:ul!.u,rulie ui'ilizut de sava.nIul cubanez Oi'- irfdlIpdplo;nllrlearvertuLiratcnjrristcaislrsntiars:croiiinlurtiinil,,u-rrtl:alni.itiirraiugce,nd,taolc,oe,inllalsiopl,otIlraieiir,c:ar,psiocrd:,lcrrllecljcrirn.ntsiloperlrticratptrlnorrao,,rrnrlllai-lcirrnenir)rl,t,0e!tcicccnnocgI,))rliererrarsac(trsi.rla(orii)re..;lnlr!ieritr-rrcoirr,,in,jrencil:iaootiIor?r)aqdnntis,(riilcai)iilc.n)c;tuvllg:Itca(oil)o,.lcrenbc'pS,lnocl.ljgn,.u,dlreiiideci,,nnas,ra"pJaeusu,rrmirrir,ftirri"nn-alnonl;r,ailsuiaqe.re,
Liz: ,,lJu clcd, sillule rrl, cir Lclrrrcrrni trans-
cul.Litralie cr.pri,rnir rnai l.rinc difclitcie lazc ale
pr,occsulrri cL: Ira,lzi1.ie der lrr o r:ultrrril Ia a1[a,
pcnIru cd accsI pl'or]Lrs (...) crrprirrde irr rno'd ne-
r-rosar gi p.ieldolca sarr r,xl.irpulcr ulci culturi
plcocdentc, cccii ce s-air putca nrinli decuhu-
mlie. Sc an'tl i-'rrcazir ns[I,'ll rt[,eca clcalici subsec-
venlc o
nrrirri o nncooil'c.rr-rrItlrric,rr"aitlriri:uirei'cr"r.e5c)u'lilr'ori,tauilr:,scccpceaLlceeces-daer aLunci ,l
lapt ca gi cum socieiirfilo gi glrrpuri,le parLiculare
s-ar',,dccnlLulrrliza'" pcrrLlrr,a su-r(.ii.cpta cu glabi
pi infr-irnrrrilitc {clrrri sprc o rteocullutuSie ge' Lln nou public
neruLizutit. Uiviiisa!,ia irro.dcrrrt"r ar clcvcni agadiu s,.iu o culiur& nou&
u,l clcs,tin c:o.tlruil.
293 'b(slrrirlatplr'uzenrrzrcrlLite,rrcrrdsa,ri,ucolipttortteinrlnai.cttlcjii.uciirrccIii''-,{n.nll:rrpol,psolaisond-iglu:rn,;erileorrtrlrruelrljlra;_rrir.rlarcit,rtr.-lia,l,,ri,ggn.iecn,li,o,rmrip.l;irrcrri..)lrceiratJliiencimiillpaioitnusLrebseldl;roi.rec-;r
f ini la uil.irurri iJzbt,i, inei se mai putce crede
intr-un fcnonren ck: illiritr.rr':r{.ie in nromentul
intilnirii a crrlturi. $i nu
drnrir schirnblrilc cu pro-
vcrlcitu elc oalc di,n Staicic toate
Unitc ? $i
ci libeJc ,si parnilcle nu se sliau sI denunle ne,a-
mediul te'levizimnii acord,area prerniil,or Nobel se Observaliile n()as[,re despre societatea actual5
la dornicitli,u, tot a$a cum
fa'oe colportori. Ou'lturd ,,i .la odinioard se fdcea arr ofeti qi etre nrateli,al tle lcflec'1ie a,naloagd. ln
ca.r,te'o peniru feri- parr.te rlin lirr:i
prin cea ma'i nar.e menfin structurile
qi p,roglan'rr:le c,ar.e se gises,c int,eriorul culturii
cirea tu,tmror, se
A prezenta insi lucrrurile asrt,fe,l inseamnd a
in
na(,ionale gi po care o difuzeaz[ rnijlo,acele de
priori a s,usbscrie la dou5 idei despLr,e care se crede transrnite,r'e tradigionalS, qcoala qi univ'e'rsiitate'a, pe
cI s,e impun c,a rriq[o evidonfc in t,imp ce ele sint scrrrt, curltu'rra s,tab,ili,tf;. Imagine inqel5toare qi in
pos'tu,late : p,rinla fiin'd aceea c[ cu.ltiura e u,n an-
sambl,u de va'lori gi de bunuri stabilite iar a doiua o,rice caz pan['iiadir. Un'de se' procluc schimb5rile
in societatea norars'tr'5 ?
cI mass-mietdia este gi n'u este altceva decit o
sumi de te,hn'i'ci de difuzare a c'ultur,ii astfel inainte rJe a se constittri ttt, mesaie, cotnuni-
dcfini,te. In acegs,t5 penspe,ctivd marele public e cal,ia aonsld, irz pu,nerea tn contact.
considerat ca pur gi simplu o prelungire a pu-
b,licului aqa-zis cultivat. A.cest pu.nct de vedere
De lo Sqlon
corespunde ins[ unci plr]i der r.ealirate gi nurnai lq comunicoreo de mosd
uneia. Vic,to,r' IIugo, Beethovern, Vel6zquez, cane
ne sint cunoscufi azi prin arnten5, sd mai fie oare
aceiagi ou llugo, B,e'e,thoven gi Veldzquez pe care
i-am ic,nunsoi s,ccXu;tairnfiryoaoc'aeli5a$qii, muzee ? Toli cei ce au ,o spoial5 ,de istoLrie lirlerarH cunosc
nern dar cine Sd presupu-
ne-ar putea irnpoiltan{a saloanelor pe ,care isto,ricii le studia-
zd cn a,te;nlie de 'cin,d Doamna de Rambouillet
expilica artunci de ce Beethoven gi John,ny l{ai'li- ;;i-l des,chises,e pe a'l rsiu in sccorlurl XVII pe,ntru
day figmreazi in acelagi program televizat, sau
d,e ce omagi'ul adus lui de Gatrlle e urrna.t de a conversa ou pridtenii ei d,e,spre lucruri spirituale.
C,e s-ar sprrine irasir razi cle rn,nes6r'ul care ar
publicita,t,ea pentru detergentir-rl OMO, de ce apoi propune clevilo,r sdi sd studieze cafenelele, ba-
,,dosa,rele isitoriei" ii reunesc la,olaltl pe arti4ti,
r.uritre, bi,strourrile, restaurna,ntele, autobuzele, nle-
poeli, savanfi, ho]i qi orimimaili sau de ce rezul-
tatele celorr mai riguroase anche'[e asupra efec- [roul, sau ca're le-ar cere si faci o tezd des,pre
trenurio a,u,t,o,m,obile, aoroport,uli, mobilier ind,us-
tului ca,ncerigen al t,utunului sint publicate in tria,l, Irotelrrri, ,carnpinguri, bi"rlr'ci. din, pu,nct de
acelaqi jurnal care co,nsacri in acelagi timp loc
de zece ori mai mare r,ocla,melor pentru figiri, peclere cul,tu,ral / Sd f i'm atunci oare atit de de-
pGausrlteave<leLa',snastlo'on.nauflirdmoaflmc,-nacr ifiS{co'usdt 6laryorrliegisnperae
gi incd in cu ori ? care
,,(...)
U.nu,i e'fnol,og care $p,unea c[ notele sale era'u
Du ,rum&i fruclnrl o,bservaqii;l,o,r ci gi al verific6-
rirlor indigene la care Ie supunea apoi, L6vi- g- inecahipaer gi a innoqaigstir'i:ni d- igecnoiiincgiid-oe fdrd indoiali cu ima-
Strauss ii attrrlgea atenlia cI, apr,obarea unci s,o- cale fac despre propria lor
societate, dar crj aceasti'l imagine se reduce la o teorie
cietd[i fa[5 de ceea ce splure sau se spu'ne despre sau mai clegrabii la o transfigurare a realitilii qare-i crr
lotul dcosebitd. (...) Sintcm inclinali -si conc€pem struc-
€&, nu-i derloe o dovaclli c[ aceas,ta constit'uie turilc sociale ca obiecte ir.rdependente de congtiinla oame-
nilol a cirrrr existeu!5 o gi dirijeazii, acestea putintl fi
profun,da-i ,reali,ta,te. 6) Da,cii ori'ce societate igi are
reguJile ei, r1v6';r.,1" si le pirzim si cretlerrt cir
aces,tea se i,denrific[ cu oele din care ea ipi tot iltit cle cleosebite de imaginea pe care qi-o formeazd
oanenii despre ele, dupi cit de dcosebitd este $i reali-
f iiure;,te imagiin,ca.* tatea fizici de reprczcninrea sensibilri pe carc noi ne-o
fircern dcspre en, qi rle ipotezclc pe care ni le formuliinr
asu.pr5-i". Claurlc Livi-Strauss,,1ntlrropologie structln'ale,
+) ,,1{e propunern, cle fapt, sd ar:itdm aici sti de- Paris, PIon, 1958 (p. 154). Ce se petrcce azi cu imaginea
scrierea instituliilor inrligene clatl de oJrservatorii de teretl 291
295 care se ,,vinde" ?
invdtrimintului. Deci pinl la Revolutie existau
unu; ,nor1 pr'inci;>itr di'sl,irrctiv 'clr ajtllorul ciilnia rlrai;s-rnetlia ?
sr, r'a jutl,i{ra rri ("lirsa totrrl ltdicil, irleeil corti'c- Salo'nul e deci o reuuiune.a spiritclor alcse
ctrorilzl llrl n()ll geu tlc frtttrruse[e, care se ir,nimii reciploc prin coutact qi circrrlalia
ni.enleloir, craite irlc'ilrir. l,lste vorba clcci. chial dacir termenrrl ar'
"lrl.nlli,rout,il,'n.,nceigtseiate"lt;or;'trirnrntlt!een"nil(ri'IairSrte'ol.arrtptccoatri'trt'i'eelr:l;de;iil^u5zif-ueirnalecza!iril',ro,rsnl paailcl'ietrslruiali-
pirrcra g,ncoi, de o tcIno'logic a cormullicirrii, i1
ca:ic sinl puse in acliunc, pe dc o partc, un ann-
rnit, nrurriir dc lor:rriiori, il gencral cunoscu!i, alc
nronck'n" I irt{o'rnra{ic prnir-ileniat.l a c r-lcinirePi a,,lliesg[;-i clilor schimb,urri si'nb reglaLe de lirnbi plin vor-
t uti" sin'b i)sil',llxato tle alte sarloane n;ill'isr cci'plrooar t,ca,ccxlivliiriratl.eic c co;rlinutir
cI$comirsriit[-i.r,aiinnrrslror-cnotttireiirgeapclirlcafr'tece'iczvlcncaortzmttli ecanalraaacrcreitleoqlrnail$lo: bir:c, lr ntrsfir;it. inl,r-un ccrc
1r"o.rin.ie. cai'c
..Noutatea $i in afarir
de vo,cc, coiri\rfrsrlia tlcvile inrposibilri. Biletc,
brirbali ;i soncte , rirarlriglhrli, ritnnrli, scrisoli lernediazii
libertale' dcsirvirr6itri, nicii.lcctlrn ss-6'11161i.'aSi, ci
doar pe nl l'ir pliiccl't'lt ;i ntr ne-apiital pcrrlnt ttna ciis,ta,n!a ;i absc'n{a.
C,u loa;te cir ntediul pi'ivilegial" al salonulrri
cxtclioarii 5i precis,l a r'ril'nsultli, a' strpetiltli, a r;'irrriue convcrsalirr;i schr:ma clasicii a comuni-
spcclacolrrirri (crr iollLe rlit ni'tri ncesIril n-nrr [ost
o-tc1.,sc), t:i pctrtrtr si;rrlrla ;i esenlialil s:tiisfllcIie cirlii. siiloriul sc situci.rzii in arnon[e,'la izvonrl
e;-uirii'unii. Pe m;"rsurir ce va fi apoi imita[, ac-
llrovcniLit din rerttiiunrra sllilitelor, anintattl de ilinurrircvaall,rriinscprvoar:ccs\rerllsdac clin ce in ce mai mult
(...). 'srloanelir 'rur fost as{fel ca Li rno'mentul qi
acesr colr,lact d if uzarc.
rri'sie pir{c de idt'i iu cltt'il s'c produceat sclLintburi in
carc v,al'oriLle rnondene ocupl un rol prescriptir',
i,i,in*iunC.,o,crn',tinur-1:tc.ris"l.tarSlri,ac:i!riinaetlstc:lplxciii'srcrtirc[:inc;tileriraulsroitnfrerirllullhliartiilldcre'tru'olrrllrttmcr!ieferr"on' 'ca7-) norrnole l.,rrnului siml clev'ii'r manierc I'nrrnoasc iar
tacl.rrl e,tic,iret.ir.,\'Ior-rdcniIatca sl'irge;t.e astfel in
1iprriri.,rrcr.a'c,1rliera., ,c,,,or,,rl,i',t:rr!'i,ii1rriul,oi,c,r,igesnt"mlppnt,til'fiirccttar,clriaaa,crLcecttiiv'nizin{incteirlulloo-lcr trrEr-rtitooalili-ailluisi:-e mo,rrtlen il;iii.
Azi ins5, mij,loacele 'do reproducere ii permit
oricui sii inl.r'e in oolrt.a'cI dircct, practic, cu toatl
lop''ti."l,iuiit"ne"ilior"i"lirnL;Eorifrtt;tlrc'rnic*sc,lcitItairal,hlitiu;l,e,,rrstrlcicuntlrclrtitrtillietltlLst'llileiiim'lii;rl'l"l!c;fprr-rrlfnictncr;nI-iicacsl,ai,eaeretrl,er,sntg'tsalaelbtemiivilieidrrsnd"c-" lrrnrt:a. Grupcle de relcr,inlit bencficiazii de o a,u-
ciienlir aproape infinil.ir, dealt.fel oa gi valorilc
de prcstigiu. ImiLalia tlc ,oc]i,nioa,r.i tl inlocuitd prin
,'a"" 6lg,pfcrt'ir " r'l, i rrtlttrli olort' :r rt it l t titil ftlnnii''"t't'o-
titi ."flurtro;isi" t't'c.... i,, erllo,tn tlr'rartrttci tle llarn- clifuzarca inst,arntanee de masir. Rcvistele ferni-
Llinc, cle modi mai a,les, fa,c ca .salorzrrl sI se
rtxt'i,rrdij pe-ntleaga pilanctri. I)oarrtrra de llam-
botril,let sc numetile NIarie-Cla.irc I l)omnigoara dc
lrouillet',ci.,.ncvrr,ir1rrs-,,il1olitlrr[.'' lopo;1ra{iil tr t:ort-ridt:t'at sa-
lonrrl ; tnctlitt! lirnitat ric duct:sc, Scudi'ry Voguc sat Elle... Ntetamorfoze oblinute
nrnrt,h,ire ,*i-n cur'irlrl ;i de liulgli e'z'c, salonul-cort' pri'n rnass-metlia, in llegru sau color, cuprinzind
rarsalie irnprrnc rt n ;rrorlcJ
qi int'ele'cl'rrLri 1i rnoral fiecarc in fehrl siiu r,egi,ne, prin[cse, vedele, actrige,
qilniiee..lstS"tc.oLc.i,ci'e",t.at,'inr,et,'!io,e, -l.ne"t,olttt'lnieltultsria;;rivtiri'rtrnrr:ipiecrrl'innrei'tgrgreli.i.'neleea,rlaatleielhi.nnirlidcgiulee-;irpcvluaan--
stanrri sau stallctc. Puter:c clea.l,tfel cu atit nrai
ntaro cu t'.it rnodelul sc aiir,rnd i)c to,ate planurile :
gnlpc tlc ar!e.i,tf,c,t,rq.i;,'nrint1l,erceqhsiilntdrlleqI-ipirtrdtetros'tllpilgciiii'uaPc- ciinnciitili'llra1tli6iPrcr{tl:r'ra-'potti-t, veqmi,nle (ce trebuie inrbrirca[ si curn), Iocuinla (ce
in i ranla
lLrlie, zic,, trelnric construit qi c'un.r), amor (ce trc,buie gtirrt
cir cli,stinclia spiritultri ntorrden, tlup[.dis-
saloanelor. se instaleazi in insuqi miezul in lccast[ materic, cum se s,educ,e un blrbat gi
cum sc p5st.r,cazl rrn so!), edrrcilie (cum sd faci
297 san si nu faci copii, cum sri-i crc;Li apoi), vacan-
it."ti'u 296
;;tilt;
tele (cum se pregitescT cum se fac economiile qi 'sstcaatirudnni,a,licoonnac,el5,cligi qi iiinfa'tecrnoaolmio,ntr.aalcdt.e.ANg'Ieani lpiiu,t,evrinnidc"i
er,* ir"br,i" prof iiat de el'e).*) DaLcS ne bucur5m sau
"tloin.t,unmt fastpe,iatpmcul'luimnltua'rciaulal,tlmecsnaappiiectaomlntdtoisntuuuqrlii qi de decit, cornstrructor,ii de,oa,ted,rale, arhitectrii urbanig,ti
oe ,'recijim
care treLuie oe se modeleazd litomlurile pentrru a c15di oraqe de va-
se canli qi porturi de distraclie. Singurdtatea mile-
r,.onsiat5 ci sd
na,rd a mrl,n;ilor celor mai sllbatici e redatd
clefineasci lprarinrnsovuatll',lourrlai lmieoLslte'enditees-fddignoatrre5ccuotn' fPo'rrom- imd,ustriei de inilia,tori. Pantele inzdpezite se trans-
..rol de f,or,md in piste, pils,tele se balizeaz5 ; circulalia
i.,nn;voeidsot"oriigiacaoil"ipet"iiiltsolaird.milCioao,ngpaairizil-eimn.eal$ettiec'nocnhusinamcpnaoHizaeel'ia^t'dzeeiainmpairgfaairnteai schi'orilor va fi curind reg'latd de ,agen]i. Migcdri,le
apara,tului fortografic sau defileazl sub f'ocul pro- turistice dephqesc in volum gi in frecvenld migra-
ie'ctoarelor. Stingaci sau gra!i'o'qi, ei imp'r'rrirnu't5 ges- 1ii{e de o'clirnio,arX. ,,Clubul" dev,ime un mod de
exisrtenl[, cu o,biceiuri,le s.ale, cu ritrurile, credingele,
rsescuahericiiralnlerirmiugt'sieiijttl,e5xmruaisi;cmztl,dteuirc.rer,nraIbalalauufi,emdauutnlmosqedi[iliti'ealdo.lnee"*.osl*ecI)imhaRliaodEcgeaavimnl-oizertiltsabo[1.acdciheuscialitra,ue:rfdrecoeerulpiernllnti,!'ufno;ergda-eaicfroiecnns5aue- valoriile qi animatorii ,sii. Se ,,produce" gi se ,,cio,n-
cl,aboreazd in schimburi ncolo uncle acestea au loc' Eum[" tur.ism. Virst,a a treia i-a prins gustul de
p,arcd a,r fi copii.
Turisrnul e'ste mult mai mult decit un fe,no-
nlein eoonomic, tehni,c sam so,cial. Or, apro,ape lntot-
Drailnizadr,eeac,unlteura,ilni,zvairtei 'l,asinevoI'cutoltubsreanliz'5amre,dterana'ps'croualtup-e de,auna esrt.e stufiat sub unul din a'ceste aspecte.
struoturil,e niscincle. $i cu,re'ntul trece prin p'unctele De fapt,. el apar,linte pro,cesului transculrtur,aliei
care schi,mbd co,municiirirle itradilionale gi dezvolti
noi c5i de contac't. Oame,nii se deplaseaz5 ou su-
de cointact.
bele d,e mii, cu mili,oarrele chiar. Cind in familie,
cind in grupuri organizate. Dupi mo,durile de loco-
Turismul, molie, dupd mijloace, dupl timpul disponibil se
fqctor de culturd desemneazd itiineu.arele, se construies'c autostrdzile,
Nu m,ai e nici o lari carte si nlr se apuce s5-9i se repartizeazI hoteluri'le. Enunlat astfel, totul
dezvo'lte turirs;mul. Publicita'tea se transformd pe are aerul cI se petre,ce de la sinre. Dar sd reflec-
tdm pu[in la schimbarea conta,ctului care rezultd
fete *s)in,,iNf{oa"gaartzeiniemlepoprutabnlicteata'ezimpariinailmesagpieninletrupefecmareei qi 'de aici : in saionul de al,tidatS se innodau legdturi
foarte struc'turate in jurul stdpinei casei c.are adu-
le
na r.egulat oaspeli alogi. Azi, harul, rotise'ria, caf,e-
ic"1iful9"a6^u2r.,",a'"Ccfbioetosttl",l..t*etttPat'rpeucolrliiekbicsalapinotrieoiBtrolot.so",,mlt,Feelna.rfrIro.nnaoArntced8es3rlavi1do,miretphaa,'ti"5'.m-5,RP' aearnyegmupoiannrtd-Beo-Wo-4kiis.ln-, neaua, restaura,ntul, camerele de horel ,sint locuri
de trece,re sau de stare pr,ovizorie. Templele cele
mai sacre iqi schimb[ niaitura : ,,Temple,le din Abu
Simbel s-au pXstrat, venili in,sd acum sH le con-
.futantcn*li-xo.)nD,a,Darir,acstrXienbctuoiirepriioti"aiptrioe-bzceleadrzaulsracvdldeezseauailicsiinincg[cuoimrmi,apgsaianneuiaacununouioii templa!,i ; veli sta in ele ca un prin! gi vd veli
.fa"im" ilitiAnseeeostoemimprpitui,siinprpinrimacuelarsitn[ dp'bdliinctitra-rtne.c?uoplufamuniliiet, se lind cont de
amuza nebuines,te". 8) Cum si mu
acest,e agreg,a,te c,are se fo,rm,eazi vara qi iarna in
;Jd"diiii"n.ailr"rC--.po";.-liim;*ti".a,"erm"l'i6cipt"ugi'diiuetunenCc[ooccipnloeimlp.p.ui.lr"no(itTmc:aehotili'utroidlonasneeadtE-edlanon-lduageaa)rl-gel.ienctst,lu-t ,rN,eaL,cra'cme9Psa,uorrbPtrieiuai-'-' 298 lungul coaste'lor sa,u l,a m;unte ? Faptul de a utiliza
aceleagi mijloace,de cormunicane (rnagin5, tren),
1971, pag. 1{8.
llaplul cle a te reg[si in aceleaqi locuri, faptul de a
impirtdqi acclagi mod de vilafii, ,sssfgagi vegminrte,
299 de ra minca in general aceeaqi hr,an5, de a f;ace
aproape 'aceleaqi gesturi (dezbrioat, costum de public", de ,.ma-si". $i oare e posibil sH Ie punem
beie, bronzare ; imbricat" cobolire c'u schiurile,
bronzare) ; f;,.pLrri cle a rr'!.iliz;,r ;iceleaqi pro'clrrse ccre- in tenneni de .s,itnalii ?
rnoniaic (rilci. r'r'ornii, oi:ire:lari, accesorii tle sez,,rrr)
clceaz;i o r:oruuuicalc il r-'iiloi 1lr:Ielc nu es'te ntai
pulin rnicii 5i niti cJ'trclLrl rlai pulin scnsibil dc,cit O metodologic&
n'rol urcluleii lingvisl.ice. Pet.ri.i'u oLri,enuilii plajei. a'lbeala punere lo Punct
r.enit e lesin:iitir ca un hiatus (un soile- Orice studiu presupune la-nceput fixarea unui
cism ?) pe carL:-1 r'cm.c,tiiazl prelrrorizarea la dorni- obie,cr gi s,tabi,lirca unei cllsifi'clri a lenomonelor'
ciliu. 1\oi rnodirrri dc a fi, noi co'ntpor:tatnenl,o, cato
ar itlcl)ui inclolirng strrrlia,lc;i carc procluc ceea Or 'n,oi arn vitzul, deja cil nolitrnea dc obiect rru
mai esl.e cleloc compatibi,lri cu experien!a noastrir
ce aim ptrlca ntirrri siLttugii conutlricante. mu,liidiinensionntli. l-a fel gi clasificarea rtu mai
Ia,tir clcri rlc cc itt,rrrqi l,crrrren,ul clc rtrasii ar
pirle.a irrsrrlicicnt. i:ii dcsetntrcazii tlr:lia,pI un nu- apare ca o ope,rrtl,ic a citltri r:r'idcliri si sc itlpunii
tle la sine. Petrtr,ii cel c'c -qe octtpir cu problemeic
rniir rclt tir- cr,tnsidcrul,'il tlc [ipturi vii care se de culirrl5, ea rtrerit,I sir fie erami'nal"ir prin ferlo-
adrri-rii irr g'ernu,ail, ini.r-o i.nrt'rrtiltii im.preiurare,
me,nede de cttle dispr-rire gi pe cr:re le disprrne. $i
l.renlrrr rrn tirrrp linti.trtt ;i-'ntr-un l,rtc nerleternt'inat. a'ga curl distribrrirca in cl:rsc ai categorii are lln
ideea pe cal'e ne-o laccm dcsple accasta se oplure ca{'acrtcr inslrtttncntal, aclicir vizeazir fatlililare'a anzt-
lizei, puncre,a i,ntr-o ordine pe ca'l'c ea o face e 9i
colci de pub,lic ci,rle tlcsetnncazh in spilitui nostru
un nurnir rnai rnare sarr rnai rl'ric a cirrei existenli,
fo,arte ultild qi lcgitim5. IJar de inda'tI cc clasifi-
chiar cind e ntunai circunts'l anlial[ qi cle o anu- calea tinde s5 se co'nsjclcre ca 'scop irr sine, ea
rnitri clur"aiir, ca ia tcntru sau l,a r:o'trct:r[ de pi'ldii, converIeFte un derncrs s'Lralcgic in'[r-iutr decupa j
inrplici:-r, dacli nu o fi:rarc a ioculilor, col pulin diin ontorlogilc. Aces't pericol r:sle toI tirnpul prezent,
pall.ea mernlrlil'or siti o cotntr,ttit'ilrle de interes in no'te,azii Ilerskovi,ts, ci,nd o cla,sificare, mai ales
leglturd cu un oitiecl, cr.r calilicare'a sa, qi care oste criticrarlii sa'tr cind ea a fost inire-
aulrc,ncazri Locrnai pr',!n accsl,e placl.ici gi procure rrna stabilitir,
regulatc. Dupi R oger Chussc, calc rei'a intr-ttn bui'n[arlii, dc incl,atd cc a {os't admisi f;irl disculie'
Istolia ,sl.ur.liutrui ,r,aselor nc oferd un caz Irapant
scns pu 1in dif eri,t tcrrninolrgia hLi {} eorges Gur- in legiiturl c'Lt 'aceasla, nlai ales cir:rd e volba dc
rrasa, distirnclia clasici a popo,arrclor prin i'n'dicele cefalic.
vitch: c{Jllurritatc,a si colnutriunca ntl co-
rcspund gnrpiiliior satr coiercl.ivitSliloi:, ci nutnai
cliveu',sclor grar.[c cic fr-rziLrne ntcnta,lir in acel ,.noi" Acesta a clcven,'r[ apro'ape carac'terul esengial al
an'tro,p,otogieri fizice pertl,ru silvan[ul preocupa't sd
(I,a,t,a[irt'ate,a prrblicului considcrarl) ; gr'ad minimal
pcntru masir, nijlociu pcnt'ru cornunitate, maxi' st'abiileascl caLle,gori'a,.r,asiali" a fiecirrui popor.
Aceste c'ategrolii au foslt atit de bine prirnit'e incii au
mal pcntru corrtrrniirne".9) I)is'Lin'clia sttirilor cle lrLla,[ irr ccu,a[ia lasia,li functia de cauzi. As'tfel
[uziune mentallir cleIenninir un IrI'ogl'es consirleia-
biI al an'alizei. l\rrn'rai cri ;nof irrrrca tle colrunica;re nontlicul doiicoce[al, dc t:xttrnplu, a fost considerat
adici doiico-
in n.rasii ntr sc nr-riig'irre;l.e lr fuziunea rncr-rtalti pe cc'earfralzl.bSoi-rari,cpip'ecnnlhu'tuacsittfeerl adninorvdeicde-t:e cd categoria
care o clebolrkra;ri 5i tlrrvelscazir in toate pirrlile. ,,nol"dic" nu exis,ta deci[ ca o pante a apara'tului
I.-rrziuni taciile, r'izuale, ol{activc ; {tlziuni audiovi- conceptu,ail ,a[ sal'an[u,lui, clevenind astfel un argu-
rnenL in gtiin[ii, pelttrllr a ntlr nr'ai spunc nimic clc
zualc, cincsIezice ttic., itLitea trtrttiirri noi de coezi'
une sau cle cornbi,nal'e, satl care iau ce'l putrin azi
rorlull nenorocil jrrcal t]e acest sistem de clasificarc
o norri cl'imcnsi,une. Pr"oblorncle se prrn i-n termenii
301 in fil,osof ia 1r15i51['r! 1o)
care dcpiigt'sc cii'Lt,'goliilc tle ".prrblit'",,,{le ntArn 300
Or, dacii suitele suplritoare nu apar deloc, qi lienii*.ii"nronurucdi,r"sg""it.l.[iie,v*fipDni$ritpaisi-oi"in..m"tm.n",i'.Xtcnih"Feaaea:.c."connr"a*perlitclra"aoaraelerntsentgs,cetaidoa,,,caicaporle,,ceis,rzrucm'aseealo.abaep*fcrmc,la)cuipuailccnu,aur,oe"gesslpt"rei.[tuccu,ac"5tenlipsei,n,tsoe,eadm'tcs-a'rsio.iiinan[ttn'ie.rs'rco-easlealctAi'tize'balpruconenurrerzooabiarpecelcuauerutsddee-'titbdiranrraainalzaicattcap'ipoamt."iudrdtn,ieiid'rnscsnl,iimt,icn,mdiaaeufopacmeluosrulpominaaunne--"il
nu sint deloc suplrirtoare in perioade'le de stabili-
{ate, ele devin primejdioase ; ,catastrofice chiar
in'tr-o perioad5 de pennanentd Ei multiformi mo-
birlitate curn e cea a no,astr5. Dar cum sd trecem
oare de la o sistenrati'ci static[ la una dinamicd ?
Sintem atii de pulin p,reg[ti1i pentru aceasta incit
1:re'lbr.{m si nu-i ,clIm ,atenl,ie. De turde insi qi neno-
ro,ci'rea geLn'etal[. Erorile de ap,recier,e se murltiplici.
Datele ,n-au ,,datu'm" deci numele. Fir5-ncetare
aqa-zigii fracto'ri noi sau impondera,biili scilrimbd si- .n*.p"*,I unor specii (de 'tln'de apoi .,si
tu'a!ia. F en'o,menu,l este gi atit de i,mportant qi atit ;"'ico"foig,i'rnlriio-.r.t']raitl.oi"ie""le..*iutolt.acb"qi)qttr,:iouatrieiaiteerrm'cpopeenncsnii'ctdirl;leerimapalii[its'ldlaees,eaooss'cnotcdorieaelosfgfeceirhcnieniod,mleeaerleexnieol9a--i
de pulin cunoscul incit ,t,rebuie aaor.dat,S atenlie la
tot ceea ce ne-ar p'urt,ea aju,ta, ,chiar gi nurnai prin
anal,o,gie. Catego,rii,le care disting religiile sin,b prea i;--;',caraoter gtrobal' in epo'ca noastri de ',de-
sinrple, mai zi,ce Herskovits. \laloare'a lor provine c.ipac*".e.un'li.ntlsJilt,n"ou":"ijr""reuc"aitlet.e,lctaiaemdnr"(nn"ecaeeuugigninp''nitilevivundeiliililniuunlei)lc-iete5i9en,,-isnvo,ae,fdrrupioainlinuel$ncoc,beu[lcclli'eticeuceu'lr"easdir!'nsna'e'uieteaen"cccldoedae-m,eez,ilmetunXeldnlerareieimc'lineagsimrinmde5q[arr'aiirl"cglcetdteroineia'innqani--'i
numai din faptul cI ele clesemneazl anurnite ti-
puri de cre,dinie gi de co,mportament pe c.are noi
lc ,numirn religioase. Dar problemerle pe care cdu-
tdm ,sI le rezoilr'5m sub aces,t i&rsp€,ct, al cul'turii
prir-esc natrura expcrienlei religi'oase, rela[i,ile intre
rlurnerjoas,ele sa,le rnanifestlri, fiunc!ia sa in an-
samb,lul viegii unui pollor. Sin,t p,roblem,e di,na,mice
tineni'ele. Aceas,ta e ipoteza de cercetare' Doui'r
ca,re deplqesc sinapla clasi,ficare. in termeni dina- "d"eLsa^hpi'dfe". . flurnineazd
mioi reiigia se poia'te defi,ni ca un proces de .,iden- perspectivele pe care ea le
tificare cu o fortd sau putere superioar5". Formele
in care se manifes,ti ,acest proces trel:uie sd furni-
zeze bazole analizei ca-,n ori,ce al,t aspect al cul-
turii. $i primu,l pas de ficu,t e redueerea variet5lii Primqtul Scrierii :
lstorio gi Preistorio
la o ordirne. Numai ci cla,sifical.ea fonnelo,r reii-
giroa,se nu-i decft un prim pas. Dincol'o de fornrnH
se gds,eqte pr,occsru,l, qi-n acesrta rca-n toate aspecte e I,mp[rlirea. in is'torie qi preis'torie r.!1i3e incl azi
studiului pentru ,cel rmar mulli timp ce
lui gi nu cu'lturii trebuie 'ciuta[5 cheia dinarnismu- o ,,eviden!5" in
"n dgssrisri." 11)
ia se stabitlegte nu'mai pe faptul cI 's-a distins 9i
q.,ri1rsfLlriraelepfuesbltlui,adciv"e,em,m,minutteilrg'-nuimd,nein",,lsai,s,sLmeIarnsn5stot' atitinimc,fot,or,pmtdueebaliufcin'xoea; se disringe inire civi'lizaliile 9i 'soc'ietilile care ne-au
rnai u;or de rninu,it cu aiutorul c'o,n.ceptel,or. Or, e lfn"ror"r'l"a'*ir:)iit"[CJiiil"iiit.frdii"omtirt-uiot^p."rs"i.Lnir"6-trr'ei-]cS-auatl*lttnedutle,errze,vrlnolietelt;atotAmdnlae{tehlofrrosdonkpaodolaov."itmtg5sieopidnes.tlrepuI'lrecoitnsruc"rb'iapal9seiue$salI
vorba de a deplqi iden,tificarea formelor pent,ru a
viza expJorarea pr.oceselor. Da'r asta nu inseamni
;;,;'a.i,l"r"^r,l,."ruil li"n"tulic"a.It"olrdilocra(ret'.v\i'zoeraazbxtilamt'rdesucrlacsresacifeenncoemsesnoeclioar'
ci trebuie si se rnenunle la clas,ifi,care ci numai cd
ea {rebuie follositd doa,r ,c,a punct de plecare. L.a
fe'l ;i conceptelc pe cale le uti,lizeazi ;i relagiile 302 i";u; ,i,Jiiii 's.'orrri-oalol"g"ic"uei'alieuiluRi .RBaoyutcnloonntl5Bi Pou'dJo-na'zarsfeld) ;
ii li"roa"fn
303
lDiisisattindcol'iceumc,ae,rnet,epos,,crrnise,egt9ei cele oare nu ne-au lisat.
pu[in dintr-up f.rpt,
mai
chiar dia,cl-i socotil ca :tare, cit dirn,tr-o judecatd de r-liminunlc,n cirraclcruiui privilegiat al comunrcd-
\-aloare irnplicit5. I)ocurnentul scris oons[i,ruie pen- rii !ingvisLice qi plrno i'n luminir fenonrenele
ctdrlueiiaisrrl-otcooirnuieudrueonutrsenoe,scsciacljtiaspte,er'invff.iueie.gIpiasutc.nreiine-nrescienhcinrurebrlca, iLiatiubvs,rlnr,nitraagii rrarc-i sc,apir a'costt,'i,a. Asta ntr insearnnri ci scrierea
scfi0ppaadsolcpoble,esilrhpsnostonoeiroclinoitalcnccaiimra,orie_[dueeLIr.rltnilielacnsreiDpr,utdldeaeiaer\,rre,relplafparn.dsre,lrniroioliri,enlrr.oid--lnaeinpics,,]asit,lliptduertcs,iceirv,rvi,acifeeeqai-tecnzi"nd'nialeleeeccn,dsaaconatpzearalea,lEltz,edeptuagicfaaiseulc,lipit[np,.rc;iaaa.'glltiitu)nvurnnoie,iicl[tililtu5giiiun.iiiarztiI[eenigeSaia,,pdtei!fvrie,-eipctecnrJii'celaesl,derle,tas'li-esage,caazpg,rpialc:itetiaiceTiri.,pe,aprde1'valsrnieacattititueo-i-ii.rii s-a epu izat ci ci tolrnolo,gia actualir are posibili-
talea clc a .,Lral.a" faclori incornpa.rtrbil mai nrrnte-
rogi q;i mai divc,r'qi.
,{r[fcl s-a,u niscrrt, dc cxernplu, ccrcetitrile pri-
r.i,nil istoria cantilarLir',j gi crare pro,eccleaz[ prin
in scrii dup;i rnctoda colclirilor. Se nagte
tilnrrnfcerleuill ac,csta islolia fririr tcxte carc purcede la
r-.rploral'ea rroilo r: obie ctc, mni ales a celor din
i:ultura oraJir. Sr naqte a'stfe,l o is,torie comp.aratS
fare, glalie elecl..rr-.nicii, poa'te rnurltiplica gi valia
nliiie ,Je inveslig;Lre in a5a fel incir tradiqia invl-
i!irminl r rlrr isl,oric, rJrrpir spu,ca cercctll,orilor c'a
m,a,tul s,cr,.ierii ;i cel al comuni,ctirii lingvi,st.ice. Or i\[iclle] Forrc,arrlt, Ifichcit Serrr,cs, sri se reducir la o
acc{isrta e to,crmai ceea ce e pe ca,le de sohitnbare.
d$iivi.zsi-'oanrapriutaeai,sdtoericr:ii fr-rncl,ie siilnbo'li'cii. Ccca cc. antreneaz.i rru mrmai
sl-nccteze aceasld prevalarc nci I'rrcrirri qtiinlificc ci qi schirnl:rarer irnaglnil pe
qi preisto,riei gi evitlenqele pe
care ne fondiur distiuclirle sii sc cal'e ne-o facem despre o'menirea a c6rei imp&rtire
;l.cargl incetrrl
cu incebul. in istoric qi pr,e,irsiorie l.iLnrle s,ir so caln gte,argi.
asit-,fPe,rl,,ecisatordiceii au gi in,cepuI sti nu urai proccileze Foncleres serierii :
leqte de noi pildn Leroi-C ourlioor, .or."i se f olo-
sisl.onic de oJtservalie gi olasificare. ailcheil ;i cnoifcbeli
dNi'Inu,litni tverrepmrcel.asr.-earai,,ranbpaustecluxipliBcaletr,inai,ul,.ctioiinralorirrrnclccrlirvciit,iaii
picturirlc rupeshe ar fi lost mai inainte de orice in a'ce,nsIir oril!;'r,e c],c idei se co,nstaiit crir opozilia
reprczentlri tlesti,natc vinirtorii rnagice. Ad ic[ un
fel cle ci'tire a acestci picturi dupi riodelul sclicre i,on-sclierc esLe, clacil nrr l'a origine cel ptrlin
semnilicat,ie prcsupusd fiecirei scrierii
adlugind o in nlarc parte lu haza. elnotientlirsmulni nosrtru
repre-
z"ent5ri, ag,a cum dicfionarul Ieagri o scmnificagie or',ticlerrlal. llece.nt, elnoJo6i;ii gi lingr.iqtii au stalrili't
de fiecare cuvint. F'ondindu-se 1rs ,,r, crr to,tul al[ ar'billallll trnui atarr: critcriu. Alrumite lirubi, nu-
gdteeraumzpelirirosip, eddeee.e_luetnipid-"steot,rrdu.icccei[iuuinclaelf,uc[n-Ibcrgloirejo-Grdtaoeucraslisr,atoencniaiignaiiiei 9rmpirudcle-l rnai volbilr:, 11n','er:lcsc o coitr,pleriti.lte qi rrn rafi,na-
decit un sa,nlc'[uar ,desrtina,t cele]ririlor religio,ase, e rrronl cr.r nimic rilai prc.ios r'lccir ce]e, alc noastre.
chiar reperul magic xl ,6nms11;j],sr lipsili d"e hrani.
fl,r, dacir nc ginclinr ia cr:ca ce plccetle, mai
d-erlLe aclaris,licdeu.l sriu gi ordinatoml rdstoarnl meh- alles la faptul cir, 1lc de o pa:'tc, istoricii tind sH
5teargii plogr:esiv {r'cnliela dintre istorio gi pi'e-
Capabii sri prclnrcreze o informalie isiorie;qi cri pe de a.l,t,a, airtropol,ogii ne aratri din
bogati conform {rc r':...c rnri insjslerri cri socie,lirlile firi sc,riere
pcrioadl foarlc .ruor poo"*,et,ri complecqi gi intr-o 30
posibiln corrsli,l uie cril,lrrri cu toi,ul aparte (in loc s;i fic con-
scurtl tie timp, el- face sidr:r'ate plccriin odirii,oa,r'ir l.a periieria civilizaliei).
nc p,utern intreba ilacl aga-zis,u,l ajut'or pe caro
pretindelr noi c5-l accrtdim {irilo,r aqa-zis ,,P€
cale d,e dezvollar,e" qi rnijloacele pe care Je folo- lupt,ele sau sist,ernele de dominalie, ci cel pen'tru
care, p,riLn oarre se [upt6, putere'a pe carre ciutim
si,m sub nurne,le de ,atlfabetizare, a,r mai fi adec- si o stdPininn". 12)
vate. Nu curnva in,lindem o'are mina, f5rfi voia
noastrd, unei srtrategii a cirei ambiguitate ni se La nivelul 'cun,o:agterii sinitem de aco,nd cu cer.
ascm,nde qi care-n mod cer[ e arrbigul ? Sau ohiar cetdtorii preis,t'oriei, c'r.r etnollogii antropologii cd
c'g[i ea nu-i deci't o
contradictorie ? $i daci cumva so,ci'etitrile fird scrierea nu are rol privilegiat gi
trdslturl cul[ural5 p,rintre atitea altele. La nivelul
sorr',ere ,s-au rle\relat efectiv prin ,analiz5 t,ot atit cle practicii ,gi al prorcedurilor sintern de acord cu
oomplexe ca prtopria noastrd cir',i,liza[ie, de unde
indusrtriatgii, o,anlenii de afaceri,'tehnicienii, oame-
se conchide, cu foarte rari cxceplii, cX culturile sint nii de qrtiinti 9i experlii cI a,lfabetul gi calculul
sint condi,liile gi inrsLrume'nt,ele dezvoltdrii in'dustri-
intr-un fel echivalente, nu-i o,are paradoxal cI noi
depunem,a'tirtea efo,ft;ur:i, ci-nltrrebuin!5m a,titea mij- ale. Atitu,dine para,doxaild : ceea ce le acordHm
primltivilo,r ;i silbaticilor pe p,lan antropologi,c, le
loa,ce ca sd-i facem si ginde,asc5, comunicer pro- relinern pe plan terhno,logic ! N,umai ci o obse,r-
duci, consume, qi inci ,alitea altele, ca noi ?... In
acelaqi 'tinnp in care favorizeaz5 qi subvenlioneazd
-aqar-zsisg[pr'r6im,r rr'tairlriue,nesaduesda[h,fai,- valie niu mai pulin paradoxali iqi face gi ea loc :
cercetdril,e etnologi,ce so,cie'tatea care impmne lumii atotpute,l'nicia teihno-
exist'enla popula[iilor logiei sa,le es,t,e gi societate,a care in acelagi tilnp gi
tice nu e in fond,de,ci'r o che;stiune de citev,a de-
cenii, ameni,nlati cum e de irumperea societ[1ii caut6 sd sc,ap,e de ea, priii'i,legiin'd nro,duri de a trli
neverb,atle ,precutrn jazzul, arta psihedelicS, comu-
indusltriale q- i UNESCO nm pre'cipitd oare, prin
educatorii nirt5pil,e hippies, legate intr-un fel sa,u altul de exis-
expertrii pe care-i tri'mite, tocmai tenla silbatic[. Contrradiolii i pararloxuri care
ruirna popo,areilor pe care pretinde c5 vrea si le
salveze ? Ntr cumv,a aga-zis,a denumire de fac parlte dln prooesul de transcuilt rralizare.
,.[iri in jicgunristo'adere,dcelzct'o,l,tt,ai,rrei",su'ibn,ldo,ceuzvinodlt-aote'p0,eccoen'a-
ag,a-zis
sti'tuie o inducere in e,roa,re gi ,o intdri're gi mai Clorificdri
puternicii a eohivocului. Substirtu'i'rea u,neia prin gi 'unghiuri de yedere
cea,lalti inseamnl clar cii dezvoltarea e legat[ i'n
mentalitatea noastrd c\e rlezvoltarca alf abetizXrii, Intervenlia uriagl a maginii restructureaz5 an-
samblul si'trua'1i,ei. Pe de o pante, aut,o,maitizarea
a s,crienii, a iuturor mijtl,oacelor tehni,ce, industriale re'du.ce interveniia oporatorilor urnani pin[ la su-
prima'ne ; pe de .alt5 parte, auto,matizarea combind
qi qtiinlifi,ce care i se aso'ciaz5. Conta,dicgie i,nvd,- t,ransferul de magini, comanda automatic.l gi ordi-
filu,itoare cle,spr.o care a,r naiv s'5 se creacl5 ci s-a'r
dis,por,sa in simp'la lumind ,a ,raliunii. Mai bine natorii ellectromici pen,t,ru a int.eplra in fi,nal auto-
s-a,r co,nsi,de,ra cH f'ace parte din jurdec5lile noast're,
mart,isme"le. Drrpii cum observi A. Philip: ,,Nu se
ci e in centrul certitu,di,nilor qi al oo,mportirilor face a,celaqi J;Lrc,r,u,altfel, se face p,ur gi simplu
no,astre. IJ;n aspe'ct al a,cestei disimulXri a fost pus altceva... Se va collcepe cle ,acum inai,nte maqina
mr ,dupi pro,dusele pe caro le va fabrica ci dupX
in lu,minri de M. Fomcault la cursul inaugural de fun'cgiile pe oarre va rlrebui si le-ndeplineascii."l:l)
la Colldge ,de I'ranc'e : ,,...presupun cH in orice
so'cie,tate, c,realrea discurrsuilui e controlatH gi orga-
nizatd, se eclionati qi ,redistribuitd prin[r-un anu- La fel qi publicul e co,nstituit nu nulnai din
mit n,um[r cle pr'oced,uri, care au drept rcl conj'u- persoane sau grlupuri formind aga-zise publicuri
rarea prr'teri'l'or qi ,a pilirnejdiilor, stripinirea faptului partjcuil,arre I nru m'ai .e cons,tituit ,di'n suma aoestora ;
aleatoriu, e'schiva de greaua qi rtemuta materiali-
are 9i cl o nouii dirnensiune oare le cuprinde pe
toate fii'r[ insl ,a le confun'da. Si azi ceea ce
tate. (...) Diseursul nu e numai ceea ce reiese din
numim simpli info,r'malie provine mai pulin din zeazd ncoicmip,o,mrtaamreelnetepleubSliics"t,runcitcuriil.e,r.nNasicai" ,n,puublsie-
ceea ce am inr'[1at, ci't din comunicirirle de masl
produsc tle tchnoltgie. De cind o,are sc vorbegto cul",
rnai pot clcf,i,ni tle a('uin incolo il tt'r'nrerr'i tradilio-
de leleviziLrne ? I)e Loltleauna se pare, in lirup ce nali. C'ultura-arnbient, c cu atit lr)r.ri rrccesal si
da,lcaz5 abia din 1939 i'n Fran;a iar,
ferronre,nuLl {ie ,cunoscuLii cu ciL <ler ine irr Iiccalo' zi toI urai
a irr[r'a[ in obi;nuiul.ri abia la vlco nrulI o tcTtnocuU,uri, de rirnl,ricnl: ,,\Iisirrnca omu-
in Europa
douiizeci gi cinci cle ani dupri r.r"rz-,lloi. Ln {el ca qi
rnatcriilc sintclice, avioauele sirpc,r,sonicc, laserui gi lui e tcrniinalii rle-rrrle,iir cc scopul c ales ;i comLl-
nicat, sclic Aurcl IJr','id. rcs{ul e chcstiunr: dc tna-
satcli!ii artifioiali...'lliner,ii Lrrre s-au nlsctr[ (ju
Sini cralc sc constluicsc rrirclc' pc altelc",ll') ,"[-]acii
cle ipi irrragiii.crrzi cri cxisiii rli-. cind lurnea, iul dritirtoru'l cle l'inal,itate", rlrr1i,"1 cxplcsia autor,ului,
bitlinii trebrric pi ci sr"i se girrdcnsicii carn rlc rinrl
ccrirrnroua$s[ce"rr"rnpi d"cocsrcrlbecsctlr:: .,ilpnre iir mod rihligalorirr l:l-rrccptrlul oriclrei ope-
sem,ni{ic,alitr c'rrvinlrr[ui ..,rr ralii cilrcrlicticr: malciri,du-i lirrriii:le''. tlel.rrrie sit nc
lc!incln lotrr;i si-l vct[ent irr irnagirrea ciipilanulrri,
a sc s'clrirrrlira. lii rpro,ape
cei cale ;tiu rlc cei carc rlu ;ii6. (,liirtr dacii jrio-
logia, cliintia, cibclrrctica, economia, racheLa, ra- unic srtirpin la bo.rclul riirr. rlrrpi l)nnrnczctt, circr
existri dLin cc in ce rriai ptr!in rrn l-rord.
daru,l, plcstrpun slrtrciali;li car,c nunrai ci glilr curl
itruciio,neazir Sliinja yi tcirnir,a, ntass-nredia dez-
vo,lti o cunot5lt-.r,e de un tip nou caro lincle spre
ulivcrsulritatc;i in:;tnntnneitrrte";i clc carc ar Ii
neclrcpl. scionsferrnctr-elaad.ci lcl iri.urilginarliitze.alrtcrr.su'l'pcmlcivaiz[,iiui nscaau
ci s-.ll
singrrrii alc 1in-silrilitalca rie a stringe pe corlr{l
pctrlru nrili.ol,rrc tic sitor:lnt.or,i t.ei rrrai i-luni spr.,:in.
laic;teigtdiainrirlsaplniin,i;;aliar dirr llrnre;i
sri ob[,inir de ia
apclirl slirr. cerrtlul
i', jnfor-
nrafici clc lrr:;ii sr clabolelzii um nou modeI cu
acotitl,icrnliaani i1i 'gruilcclnuic i'rr ciI rrc irnprcllnt-lzir erisien|a
cil, iirtur.r'crrincl in ficcarc tlirr
fftarpltlctcilele;i;iggr:csslulri'ril;e.iler)ofaasrtnr.cil.ianrct'.sCcrirrprici
t:rrnr ne scapii
se n.rai rnilii
azi ascullhrd Stir,ilc la Ir,lrrrzistor.rrl ltii in tirnp cr:
sc r'ailc r:r.r o rn,'lgirri clcctr.it'i ? Uine sc nrli nrir.I
cri-;i incrcdinIt'azri corcsPorrderrla tlicla{'rinuluj. cri
oltcarrtii l-ondla s.ilu 'l'oli1 ,,l IoLrsir-ri-l d.ir.ctrL inr
n,urniir lir proprirrl tcleforr ? [-Tn drr-tc-r'ino
f)aris--.\t'rr' \'ork rric,i ci rnai,,urplirrdc ;re cirrcr.l.
$i dacii sc laec p';rcvir irr Lili,rlqlai'ii" lunrca-i ii,it.rLt'r
cri cstc .,dt--s1rirr.1ilii" dc rrr.ila li. .\[ediilor dis-
tirrct,e ;i scpitlartc in clrre sc eiu!iorn odinioarir
ctlrr-Iortctel'ou drrPir piacti,ci ;i itlo,cedLrr.i iilt'se, lc ar'-
nteu:.it ttt lel rlt nttcro rnedht, cftr'e t1tt. irtei e o
et:tertsiittie tr tntd!il,r ltnrlii'ulurc t:iI tt c.rlensiutte
simplu tutrnerit:i"t. 0ultura-utnbiurul, nc re orgati" 3g1
CAPITOLUT 1I Jazz : ,,,..Dar peruoanele 'de p,erste treizeci de ani
au lost lare qi ,numai foalte tinerii admir,atori care
au c'onstituit grosrr,l public'uilui de simbflti, prefe-
rind ,pe dropt ,cuvint statu'l pe jo,s in junrl scenei
decit instal.ar.e'a in bi,trinele qi i'nconfortabilele fo-
tolii,ale instituliei...
.,Muzica Pop", 'de5('LisI siml,ut'i'lor, legati de
folosi'r,ea 'drog'u,rilor, nu e o muzic5 de invenlie, de
crealre.,.
irrtimpi no reo interferentelor Literaturd:,.'Ioto'da'tX, Centrul Cultural fiind,
qi ce'l d,im Jorat cu atit mai mult, a trebuit sd
ac,cepte to'arte aceste buchete, discursuri consti-
tuite, pr.oiec[i,a rrnrui fi'lm al televiziunii romande,
,\proape ,toate jurnatrele consacrii periodic una sau resitaluri e.tc.
mai multe paangr.irnmi eaaclteisv.ittdl[i,i{aciuli'nrutriialreu.b$riiciil,eat:i
cu un l.i,tlu una ,,$i am 'spus-o m,ai sus : Gustave Ro'ud nu
tea- este un poe,t a[ mu,llimii, sau al mullimilor. E
tru, jazz, scrisori ; ,denumirri ,tradilion,ale ; allturi omul ,singuritdlii gi are intr-insul atila in!e-
se arfli altele, mai asro.baitpr,[a'rine tsreaubufainntleizriiriscteo,rn;sia-incractee,l iepeiune...t'
care
mai rl'lr caz Ce citim, azi : ,5-a s5'rbirto,r.it cu strilucire re-
ca : ..Azi aceast[ cafte", ,,Burs,a discului", gi-n fine
m'bri,ci inu clesemnate anume : foileto,nul si banda cent cen,ten,anil m,o4ii generalhrlui Antoine-I-Ienr:i
Jomini (1779-1869)" ceitile,an cli,n Payerne... Suitd
de,senatS. de interesa'nte ..con[,ri'ltu!ii biog'rafice*"...
Titlu,rile. Foileton.' ,,...Enam in servi,ciml unui geambaq,
sprrse Henri cam prea repede. N{eq,tequg zad,arnic
Teatru.. Teatru,l din Ztirich in vizitl Ia Lau-
sanne. Un Cosi fan tutte in germand, o uqoa,r6 pentru vre,mea ,care treoe. Dar cine oare m-a-nvi-
dist'orsiune de la origina,l. !a[ sd crrnos,c Scaeiim?is-ur,$aius5diirnncapler.civ?iri, unul zefle-
Jazz : Pri,ma searl Pop la Montreux. rnis-t, PIi ! celS,lalt furios qi nelinigtit in fond..."
Literaturd.. Ce,nttrr-rl cu,ltur,al din Jorat ii aducr,, cinic ;
E inceputul. pIactHpsaftir:qituI)lo,:am,,nDeel!firnIaa rsesIlSsfuXgs?i
omagii lui G. Roru,d.
cad5 pali,d5
Bursa discttlui .' Recital clasic de chitarl. Cin- $i-ncotro ? .Ianso'n so ll5,si-,n genunchi la cip5-
tece gi ,dansur.i din America latinir. ,tiiul tinerei s,ale so'trii".
Foileton: Viala mea in rriiinile dumneavoastrir.
B cn,tlti de s enatd .' Do'rnnul Aberna,ty. Bursa disculu,i.' ,,Recital ,de ohitarX clasicd :
eminerrtuil chitarist englez iinterpret al" paginilor
Apoi ,l,a-ntimplare citeva fraze pentru a sitrra din Sor, Giulia,ni, Di,abelli qi N,Iozart...'o
n-ricCl inatnetcoe-
contextuil : qi dansuri din America la,tin5 : iatX o
Teatru.' ,,...i. ca,ilirml man,ifesrtdrilor care mar- logie folclbricS sud-americand care vinc si se ada-
cheazl a crincea
,arniversare a Rampei erlveliene,
-dteeamllf,Ilroalzi daerixnrat.,cZSttilarailcatheGaae,torvuregl onmti,utte,sniieci ,mpipraealz,*ir,n:hteiCplloainsj[Llrqaainusmatuentlntoee-
uge c,elor pe care ni le-au ofer.it Guarnis..." et,c.
rnanii ora.,gu'Iui nostm le-au rezon,at oaspelilor pri 3il ln1o.ocan1tB!5y"a1,fn1e[datdtrc,b.-doAersebeulAenzcaeetczdra,.sd'tlea,o,Corn5emubn,adeviqaiarine,najseircncidetaio,talomczraudnluuidnlierrs?mAinbDedeaaer-r--
mirea cea rnai cIlduroasI..,"
3lo {
1
:
J
I
nu se pot citi accstc c.rtrasc friLii a srrrirle. Voi fi ltc ilo: o lrarte, iii clirni'rr:rroa lcJoL car,{: nu se
con{ourrr.azii 1a.i;.t:ttilsta, pc rll. alta. Re[[r:cqia in
insi lrirnuii poale ci le-artt ales Ar)unle. I)ar cle ir(,est clz tlr tlurn)ttttt!i reIrost.tt'rriir.,r7 se rncnline
ce silr se suridri ? Ile r:e accastii brinuiali ? De ce la irir.r'lrri cu'li.rrlii frr.'rlc o i,'urlra$lr:, aga c{rnr [)
accastii neliibdare ? l)entru cir trccu ce a,pare in criiirxlgie. l.)niiiinrl inLcr.ogalia .iisul)r'a ei irrsrigri,
o atale ll{hc1.ie cs!c rxclrrsjvii pinir llr r'ndoiirlii.
;rccastir pagirrii, sub nurncie clc trrlturii, e ccl pufin
l-r i:za'r. ln ccea ce plir.c5r.e spiritnl carc.juclcr:i astfcl, el
i\iniic. care sir aprnpic Icatrrrl, iitei'atura qi leplrziniii lrrr r-lrrlira'i ginr!iir-,r, irr[,olcr;r'l'ca, inl.e-
jazztrl ? dacir se Iolelcazi,"r ca rrr] geueral, crr
$sii I'ic istoric, sir lie vecin cu rrn poet, lcctrrl, L.u'nl ;1lll fi tqrnLati sil crcrlcnr 1i s-o faceirr
condilia lrcztrtli, t:i rrtr rtrinrl;rtrLanlcn I socilri sl.ill isLic zifi:ctal
cel rirai clelical qi rnui solita,r cu putin{ir, aln
prost cf clc li1-rsa rrrrni Jru'to,riic irrtli,r,i,rr rlr fir,cuvcnIir. S-ar
.,-ec'[t-.a alirlirri, ea ce dfarrcpeiip1o.cr,trrnrrl:rrt:.alinintiicpeargeiuEiir,rcl.couc-- li'r.rlon iia spilit ul.
sau, stiiLl ceeil trtr r.l, iu{clr.Br. l}til acest
lcgcre rlrliu[" sri rru l]ic altccl'a t''lrc,il un. rrlunrit factor de
rrrai sub allicolrrl cons&clal. n:ruzicii pr-rp prin c,arc
lrloirs l;ili 1 11"...
st:,.cxprirnir", drrpr-i spus,r ziarirrtului, hedonisnrul
Sii t'crce[.irnr iuolcza c:i rlenrers;iil se inver-
la care l,ind tinerii Lr.'u'ora li sc a'rlreseazii. se,azii: in loc si l'rtii'ir,irrrr pr,rg^inn in i\.rnclic clc o
E arlevirlat cit Cosi, fan tutte, i'n ciuda unei loflerfie rloal rctrosrr.r-.ct]r'i. spiritrrl ia iniXiativa. gi
lcjore dislorrsinni a origi,n:llului, c trn fel de corn- deci libcrii:rtca tlc ;r rron:rirlur.a paginrr r:a pe rrn dli.
pcnsaiie. L)ar ce sii rplrnern clcsprc eroina din c.lc care lrni iirlii tlclrrt.ie sli sl iiriri sclunii aria cun)
\iia{a, mea e in nilht.illt rluntnenq,oasJrrT sau despre -s() prezintir cl. ,'\rl{'cl cl \:it ronrlirta exirtt'rrllr
}{. t\bernatr./) cilrc a [lu]s sii i se facir n:r clu]r
slieci'al <l-e inrloit adrebsocrnia-[ir (fa;r'ilrl c:inria ii estc luJ.rL'icjlor trariilin,rrillc :'l-c;ltr.rr, [,ilclalirrir, .Itzz..
ccnsac,ratni banila a zilei) ? Gr\ic]indu-ne ])rlocum i;i alie litllu'i uci'ar.r",.rC'fe,,.;lri,t,i:rrn.r, azi". ".Bursa
inri, sliiil la-nrloielir in ceel r:e prive;te titlrrl c.are tli.r'ulrri",.. iir lo,. .,r
t'lescliide pag'ina : Acunlitrili, atlnu'ale. Sii prcsu- ,.1:rsi[irir,ii si
rtorrnelol slirjtilit,o, cI isi ut"rniii.r'qlc cclr.'r.Iaj]cil {rr
csci itiitlcirensetne['.udlt'n..ocr;riiirrr,i,L'ill;i.ntr.c;,rrla.,,,r.(:,lr,c\ h(ts"i.iic-,ii1rt.liei
prrncm cir nrbricilc ar {i {i-te, n-ar fi convenabil excrnplu
c{l ele sir acloptc o ort{:lirne rnai cor}foilxii crr ceea
tr putca
juca rolril rlu r:ulr..g,ot'i,i, l)e cele de fornnre. f)e
ce se i"n{elege prin crrllnr:i ? [,Iai intii poezia, apoi untle pos,l Lrlaf.rrl cri c{rr}n L-o nu rrllrrc clirrtr-odatii
rrrrrzica sarr in.,-els, fircrlrc clin accste,artc putind
llr'otiinde Iegitinr in locrrl dc cins[c, in al tloilea 'loc, ca [jirrd coL;for,ln. rrir c nici lipsit dt vaIoale, nici
da scLts. ci dinrIoti,ili Froa[c..lr',,'lr r.alo;rle 5i sens.
pc pJenr:ralrrl .Jorrrini care, stralcg qi sc'rrii[or, apar- mI'}rcenflcrcril,insocria1rJ'rolloufirria'rrrilc! r;ri,lrit.roCslctcr:;r.,:rl il,ri l',,lr Lr-cirtrl" e-xa-
{r.{r cr,;r odinioni.i
lirir: si istoriei ;i litclt:lor, rlnpir care recital'ul de i;lrolat salr rregliirrt. rlt'.,'ini rnrrtc'r,i,-r iIo observnlie
ciril.ar;-r clasi.cii : cirrtccclc ti rlansurrlc din America
Latinir. prir,'ra .rearii pol-r, ft-riletonu'i Sirsau, pentru
a sfirr"i, h:rnd;r i[csorrti. si incepe d,.r-i si r'-rislo... l'itjurilr, se ccinsLalii, nrr
a..;ctrltit riiri tlc ilc0rrriiii disliirlinri" rrici de acelensi
Rctopire inoteliri:r inlr-u n nrod tradilional ! rlinrernsirrni : fizionrrriiiio liii' ro-cirer:tir.c lac obi-
Anumile iar.Licole siint prirn.itc in interiorul eate- crrlul- rriror tilrogrliii ,'},,,,.,'lritc: ;lulrrir:ilc sint irrr-
goriilor crrllrrln,lir agrcartc ; altclc se disr:uti ; foile-
lolrrri si brrncla rlc,ic'nnlir pe rlrept ctn'inI doar to]c- plilrale inlr.-uu cc'l.p r-cllri!v rrric" cir iilele nri-
late... .\nsambhrl prczcntrf sirb Iitlul ..'{,ei;ualitate nuscule gi pe rrn forrcl r-,cnrrfirl ciljrc lornprreazii
rrullur':',lii" lprrc cR u n f r'ls nnsR,mlrlu, silll cel
contra,cluJ. Pruhririle stabilit,i: (Tca,lrrr. _1.itcralulii"
Jarz) [igru',rii;:ir t.l n sulrlilrir" iir tiuip ce t]r:nunr!i,ilc
lrutin rrn ansarnblrr gpinpozi't pe cale rle rr:r:ti.f icere.
ne:;pecifice, care lispun,d rrnei intr:n{:ii de clasifi-
Iici:lificarea corsti in filtrarea snbansarnliluri,lor 313 care (Ce citirn azi, llrir.sa tlisrului) sint. puse in
cercspunz:itoare oategoriilor ;i nor-rllelor culturale, 312
evidcnlii priintrtur corp.trtai rrlililrc carc complc- tizate in douri ,,colonotc". Impresia crirlii e spo'r'iti
toazii, parc-s+', detcrrnin,area rnai m;cii it concrep- de filet 9i paginalie (63, 64), ca ti cLrm paginiltr
voIrrrnului nr lii lios[ i'ntrucilrri,r ,,in abis" in corpul
t u lui. jurnalului. llancla rlcscna'tii nru mai ocupl tr,ceea5i
O altl observare : titlurile sinI cornpuse intr-trn suprarf,a![ in lirlirne (pa[m coloane), ci doar pulin
colp nrai irnl'rortant decit cci rrtilizat dc rubricilc nrai nrult dc o tr,cirne clin lunginrea {oiletonului.
sau dcnnrrnin'i,le cilrc {igrrreazir in colrtatrele ceuu^ Astfel titlurile, caractercle, corpui, grosimea, subli-
qii: ca dc pild5, ..'ft'rttrtt" gi ..Cosi fa'n lrttte" in
ncmIegte ; dar: ,aceustri difcrcnIri r: rnai ptr(i,n sctt-
silbilS in,r'aportul dint,rc titl,uli 9i denunriri ne- rimca, intelliniile, inLerlertraiul, rrtiiiz,area filclelor'.
tr,adit,ionale : ..Co ci,l i'irr :lzi" gi ..Cencralul Arrllori'ne-
[[trnri Jorriini" ; ..]3urs'a <liscultri" ; ..tlt:cital tlc inIcrvalele tlin[r'e Iexl,c, nt.ilizarea fondurilor, a spa-
r'liiLari clasicii". in ceca cc prirre,;ilc foilc'lonirrl, chiar
lcrrrrenul a iii dispinr'L tl,irn tiL,lul cu cir'ractere liilol marginal,e (rrrilrgini r.h'cpte : cL \liaya nttto :
bor,duri o,blice: tea,tru, jazz, Brrrsa discului). m-
po,rtul ilusLr'a[iil'or intle ele (foto leportaj pentrr
gr'0as,e, Cosi Ian tul,te, reploduccli clc copcrte tle clisc
pe,ntrru c[rilarir clasici:r 9i antolngia rle cintoce gi
in banrla clcscnn[ii^ o noul sc]irimb:lre: cele dansuri,ilirr Arnerica rlatinir, dcsenclc tlc bandri).
trei inragi,ni se,juxlaprrn int,r-o secven{,ri calc se ne fac sI consiclerirn paginr, nrr nurnai pe planul
citc;te clc la slinga, l,a dreapla, sfiirqitrrl bcnzii cu tturii stabi,lirte in ftrnclic cle categorii gi concepte
orcloarate ier.ar:liic (poezic, muzicii, teatru, diver-
a,iungind pe ccranlrI t'itlu sau pe e,cranul sinopsi-..
Ceea cc denoti. in l,ul'nina acr:,sltri exeurpht. cI lis,rrrc:rrtc) ci t:u o nouii orp4urrizare, consLituitii li
titlul c rnai pr-rIin o c]restiune cle definilie c,it tlc
lrrnclie. Aplic'atri la cornttt'ticare;r velbali de ttip din ima{lini. cuviinl-e ca,re privcsc simultan activi-
conccptrral, titlul indic:i rnai nitrlt sau rnai pulin tri[i tot" atit dr: diverse ca jaz,zrrl, foilclonLil, discul.
barlclu desenatii. qi r:are pune irt cvi'dcnli o tehno-
c-rplicit irnt,r.n!ia autonrlui. in perspectiva irrrna- logie tot atit de vlliatii gi de spec,ifiili precu,m cea
a ziar.trlui : hirtic. fonnat" punL're in pagini, tipo-
lulrri existri arrlosca un p'unc'[ de aclo;a.j destinilrt s:i grafie, cliqoe. Iirfor,ur:rli;t c pulte iutegrantl a nre-
relinI aterrr[.ia tititorultri. in t-ce'a ctr prirregtr: banda
clerscnatir, t a organizcazir lt't:lula in frrnc[ie de irt-ra- tlitlui. Sir te nriri snu sii te indig,nezi ci o paginir
gini ;ii cle bir,iiici care depilyersc ccl nlai atlcsr:a litltrl rle .irrlnaI grulreazir suJi titlul Actualitate atlturald
rnai alc's crind e vor'ba de o secvcrlii scurtit ca-n srticol.e [ot atit rkr ,dispalnte ca cele abortl,ate, sau
a 1e .,illanja" plin eliminar.e, rlrrpI icranhia eu]ln-
cazrrl de [a[;i.
Si mai oil-rservir'ur, loI in legiiturit ctr f ,i'tlurile, Jrarllcrrirrsrt,ari.bIil)i.tri:,{lceoc,nlisa,titlLdrir,eo'ospeeg,ac|tiivni ceiule(lc'ugeareliat pro-
cri ele ntr nutrai difg'i ,r,a mX,rimc. ci cir u'nele n:iti
priuneir{ioas:i crr cit f:lvorizcazir rciirrgiul in singu-
sint, cu italice rninrr,s(.ulc ,pc l'ond gr:i. altclc in ro-
fic alb" lir., pe fond gri: rcle situatii lepetiliv'e, tlupir irnaginea labirintu-
rrran in 'pe fonrl groase. allele srrbliri, cir uncle
caraclere cii intcr-
sint
valele variazir irrtre ii,terc (..lJn *Cosi fan ItttIc" in
gcrman:i" se tlersf iE6,sf ii larg, in timp ce .,I)rima *) Irriri r vlor sir no reli.r'irn la behai'iorism nici s5-l
crinrllurinr c1e prel lprorillc pe orn cu;obolanul, c greu
sear:ii pop la l,Iont,rcrrx" se-n,cheie din buche in s:i rrrr verlr,rrr o lnnlogit'intre plorneu;rtla lcctorului in
pagin:r,,culturrrli";i ct:a a Lozltorirlui in labirintul stiu.
buc,lrr.). inlre rinduu"i. intl'e a,r'rticole Fi-n intc- ,,Ii prolral,il c-a!i pu teir obsr:rvn ll <:l o prornenndii ver-
riorrrl lor: i,nterl,inrin f.oile'tonulrri esite nrai rn:rte balir... Organizarea verlralii anterior rloJrinditir. ii va sen'i
clcciI cca,il altor articole; cle rlncle qii impresia cri tle stirnulent preclrrn f unilrrI tlo sac al l:rbirintului pcntru
aici se rcspiri nrai in vo,ie. $i act:)asta petrtru c:"t s;ocbovlua-rirl.loS;ilu\'Loi-erIcrt1rrrl0is.e.1va. \'ailn-iglceiljar'ciint. lt'cste furtrluri cle sac.
pagina jurnalrrlrri rr'-partizcazit spalirrl in cinci co- upri. r'a prrrni
.o Vl
din nou,;i r':r cerc cite un rlet:rlirr infcrnrativ. Ilar cle
loane gi ci f'oilctonul nu nrai ocupii patlu, l'epar- 3r4 315 iurlatii cc va fi atins il culsul progresirii sale un punct
lui." *) In schimb rcfleclia prospectivH accept6 sale numerice, a raporttirilor sale cu lumea vege-
considerarea faptelor in favoarea unui demers tal5 gi aniimall, sI inceleze sI mi,meze compor.ta-
ctplorator. I)cirir;intI carlcgrtlii, eclane, balize, ea rnentul unei clrlturi microbiene penitm a considera
se pune pe citulal'ca, in a{ara laLririniului' a indica- cbestiunea globului ca pe ceva deosebit de jocul
tolilor qi a intlicilor'. lixarrtcnul unei pagini de
ju,rnal" exentlltrrr aliL (tc clclirlolitl l:r o prirnI abor- hazar,dul,ui." 2)
dare, duce la o lirgile sin.grr,lalir :r anche[ei' Pra-
dioul, tclevizittttca, cincmartogi'afLll 1i de asernenca A regindi problemd
:rfi;elc, arurr[,uliile ryi tita;ina' rtr,a;ul, calea fc- sou (l reglndi gindireo ?
ral,i, avionul nrt fac sit int.ri:tru in comrtnicarc cir
lunrca, Se plr:sinile pinii-n (rc PilrlcL obserwilliile Se ajunge in cele din urmi la constatarea cd
no':lstre cele rnai acrtl.c, ptcviziir nile noastrc cele concepl.ul, de c.ar:e nu nc pulem lipsi pentru a
mtri riguro,ase riscii sir lirrninii in afara sferci cul- cornunica, provine rnai pulin ,dintr-un cadm de
[rrrii ciiro se pt"cgitc;lc 9i iri crilei ,,tiir1,rla!i"' rc'fcrinlii delinitiv sau absolnt cit di,ntr-o acti,sitate
exponcir[i Iec parl.c din proccstrl cle irrlegrrare la operatrionald. Curn scrie ,deal ttel f oarte clar
cale .Jrc srrpuni) tr-'irnologil. L,utloa.gterca cilre se P. W. Bridgma'n : .,'.l'rcbuie s[ recunoaqtem in
protindo r:ir sc nteu!irre ll or'[orioxia cottccptuaiii principiu ,cir schimbind opera[iile, am schimbat
catle in n:riir-rih: scclclor gi a sectii'r'iirlr. Or, ni'rnic intr-adevir qi co'ncepLul, gi ci a utiiiza acelagi
nu-i rnai pr,i;rne.itlios clr:cilL aiilrrr.li.nea olLotloxir subielcI pentru diverse concepte, irr Loate cazu-
atlrnci ciltl sr: tlcglaticazi struclulile pc carc se rilc nu e iletern.rinat decit de consideralii de con-
sprijin[;i pe.citi'c, pe dt:.ttitir prtrle, Ic lcgiri- venicnlii, care pol acleseori arita c[ ,au fost cum-
meaz:f. hiai inlii irrlr''o sihriiiie criticii, ea so spri- piitaic cLr un pret prea ridicat in terrneni cle uni-
jinri repret{c ire r.iduI clre sfir'1eqto prin a o inghili. vocitat'e".3) Schirnbarea de a'titludir:r,e pe care o
$i dupir aceca, sitrIcrrt ijurprriniji ci"r nu mai glsirrl irnplicl acesie rincluri niu se poate forrnula din-
nici o rirnrii. l)ar coni'rrz!a in Iu!a satisfar:qici riscd tr-ocla[5 in cuvin,te, deoarecc acestea r[min tribu-
sir nc trasc cleii,nii,il' tltr;rartnrli. \'iit<iltll ntl someazii Lare condigiilor gi scopurilor pent,ru care au fost
sri ne rcirtvetrtltrt cailrclc gindilii',,Nc'prrietn in cons,titlrite. Ea line de o clescopcrire ati[ de funda-
{ine irnagina ornul urrui viitor lpropiai, clclcrmi- rrrerriald incil l'a rnai trobui muilii vrcme ca ea sd
l'rat dc o lualc tk: r'trnoptirr{I, in voi,rl!:r cic a rii- st-. clczvll,uic in toatir oviclc,riIa.
nrine tolugi ,"slrpiens". .li va lrtbtri aLturci sii re- Cunoagterea comunicatir prin lirnbI e caulio-
gindcascii problcrt ru r':t 1lo'r'itrlilor irrr.iiviihr:rltriui cu ncrtii de o realitatc consideratl clacii nm ,absolutS,
sor:i.alul, si l.rlivrltscir t:ot'ccL tlltrrriirrnca dtnsiliilii ccl pu!in staitilir; r,ccipr.oc, accasti:l rcalitate e
caur!io,rr,ali'i plin conr,u,lricarca lingvis'tici socot;rti,
rlacii nri perfcci.ir, oel puliu nirncr.itii, pentru a
irr r:,irrc t rtr incr:lrI ert:it;rliilc triirltilii, sc va pI'otltrce o ne lace o ilraginc dcspre accasla sau despre ceva
arl:rptarc. (ihulircrr igi i l Ii giisil. lorrrli:rlLrl ttiotnentltn". ilsernirnltor, C)r, cunoa;l.crea apare din ce in ce
pr.rrobt)lrontrnnilrtIricztorrlrvitt-li,isit-tttts1I;'ei rpirr:,r,llilc(slnatar
Arlrrptarea irtst'tunttir mai lcgati de opcr"ir{iuni carc servesc la siabilirea
s-rr ir,zoh-:rt rltr-ntlalii
clc altir rrirtnli) cruir tlr,ittrtlr:51.r: r;ru ;i Iirce s:li tlisprll
slimulii irrter()ritirtrici cirrc-L irtr;riirS,filLI ln o ttc[ivittrt,: rt'r'- llrirnei Ei sirnult:rn ia operaliuni cale o lac pe cea
balri rrltt:r'ioarir. tlcrrltlcl c:I qol;,rllttrul carc gilrirrtlu-5i
de-a rlou:r .sI furrclioncze. in prinul caz, spiritul
(sarr ceca cc-i line loc iri orga,nizarea sociali)
Irrana, irrcetelzii sii nrli sir','i!,irlir lrrl.rilinLul. Sc va artlrtca
iloar lrsrrplir rlirrcirrii {lo ca c,,tttts[ibilI slru otrivitii. Ia postuie'azi ild,ecvarea rcalitSlii 9i a iimbii, trinin-
fc1 cunr rtittnI se r rt rrrr.r'llnuri cu jurlttc;rt:r t,r'itrtre ilt' du-se cont de r.arialii ;i clc rliversele gra,de dupl
li crr". .i'icr',r l'iar-illr:. I'tr i:sicltahtll,ie tlu, r'nitlxnl(ttteJ1L. cilcrrrnstalIc. <loiiea caz, raportul
ljolr:rvirili:inrlrl lni \\'rri:ort. l'rr:ir. liailirnllil 19()ii, coll, in ccl tlc-:rl
317 metafizir: se ,t,erge ht fcla relulit:i opercttorii : con-
Lltics, nrf. rrr'. 2tj. 316
ceptul nLt ore sens decil. irt ntrisura in care denotft !inut in scplcnrlrlic 1!)70 ln []iisselbv in ca'drrrl
operulii pe (:are Ic prctdrtt:c. Nu se mai punc ilui'ope-Pla,rrulrri 2000. 5) (ler:a cc c sigur insir. e cii
pr.oblerna cle a-l lua ca lennen trl procesului cla- ,clispozil"ivrrl rostr'u social ti contrcplrral de atita
bolat in sernnilicatt pt] citlc cultura ii transmite vrclne cc'r[t'.azii IocL.rl urrrri .lJlrria cilrer-i pc cil de
sub lorrna rr,nrri prodtrs {irrit ; c vodra de a-l se- ur'1gont pc irl it c[c grcrr rle slirbili,t. Scdortar.isnrrrl
si:z'a in curs tlc {rtnclionlrre, in ittsdqi etperiensa agri,col i-a ag'iornerat pc olnrcui in saLe. in cctril,i ;
pe cale de s[tt'ir{re. ltc'alilltea se schirn]lir in ace- lc-a conctrptrri.rlizll, cunoaEtcrca pe cttrc a fixat-o
laSi tiur-rp irt cat'e rti sc sclrinibi 9i irtslrunlentclc apoi in sc'rieli : dir:lionalt-." nni:iclopcclii, Jriblio,tec-,i.
de lucrrr qit' ,t'utrtnnitarc. Dar no!iLrnile po cir.rc 5i-a l'rrrrrlal o cxistorIir rnilc-
rari, r'ol nrai rrrrrrlint. r.r;rr.t'in
intrebirirt.lrr-s() aslll)f ir lrr'r'rItti rttrttnent trr.rciaI ai trice sr: jrrrul ..harrrJra'r'rrt[rri" ] (icrt crrrcuri concen-
pleisLo,rici il cursrtl tritrciit strirtnogii n,ogtri vin:ilrlli
se agalii penl"ru plirrra onrl rle piirlirrl., l.eroi- in c cr"r aorrrll nu
Cio,Lrr{rarn observiii : ..,\omac[uI virritor"-t:rrlegitl-or sc-
sizeazii supral'a!:r,tclitoriului siiu tlat'ot'il.ii traiocte- lurai alergir'rn clrrpii vinat, clai' ..ciirriu,rea" din socie-
lol s[r'irJ.rirttrt,e ; rtglicultot'tt I srtclctrln;r ili cr-rnstrrrit';tc t;t'l.e,a noatstrri,l-r:hnicii a rlcvcnil o activit.ate deci-
lurnea in concut,i cot't'ccntlictt t^'r'r jrlrrul casei sale". 1) sir';i. sii nrr fi dcr.crriL r:hiar rrn fcl de viniitoare ?
J-a ft'l crrrn scdcnlar,isr-nul ir co,l'cslluns cnrorgcnIeI
in bloc it."arlclol foc:ului" (rnolalrrrgie. sticliric.
t:eranricri), a scrir,r'ii. a ar:lriilccl urii nionrrrncntale,
In pii,niit,a'l-ea crtvinl.rrltti, strtlerltltr"iaarea orgr'ui- a iularhiei soliale pe -scarr;"r la,r.gi"r. ci.rre fnc din
zcazi a'nsatri'blul tle Iaptc r;i gestur:i, dc girrduri gi capi{ala glupultri elrric un nucleu total rrnranizat
irrragini pornintl lor[ dc la acclr:,agi ginrluri ltritt t rtt't'
aglicrrIlonrl iiqi t'onstluir)fte lc,alila.te,:r : spalilrl In- irn centlrrl rrnui,lr-.r.ilorrirr,rlc rrlrle-;i cxtlage nrasa
ralniaozl.iirrninpur.iju;ltrol rlrrtnu,luei (rscigrttttrrtlt;Ictirrtrriprnuplrrl't1lttllrrtritcta'rztuiirirtt: nrri.r'iliva".6) la fcl nrobilit;rtca ci:lftr nc c specifi,ci
sigrLr cir r,'cc[c-nl.]ot'ind ponrii itr Iiecale priinivaril, c plinir rlr: profunrle bulversili : ,"[.cctrrra irsi v'a
cu exr:cpIia calanrit.iililor' 9i lr 1urtunilor' rrrai pristra i'ncii ti'nlip cl,e sctolc in'rportan[,a, cu
toalir sc,nsibila regrcsirrrrc a mr.jolitirtii oarnenilor.
numlri cii -*crisrrl e intr'-ark:virr sortiI sir disparii
Dupr-r lrilcrriilr: (rirre fltt foltifir:at sl;rbilitaIca Iiind rt pcdc i''Lrlocuir drr clir:tafoa,rre c,u irnpr,irn.are
ril.rn,uh.ri a,gricol, s-nt'ptttclt plea lrirre sir rcgirsirrr automali.'frcbrrie insi
gi azi ccr."l rlin c(-rtlA ce a fosl cirrtlva contlilia Icl rlo resrtiluire:r stiirii 'o:ilr,r vtizrrt in acc.tsltil lr,n
vinltorulrri-t:rrlt'gilol tlin pre,istolie. Ntr i'nsir cir
ar-rttlr'ioarc in[eucliirii fone-
tice a miirnii ? ,\E crcde rnai dcgrlbir ci-l nu c
n-arn averi un sclrI sarr cii arn Ii cxllu;i l:r toate vorha de rr,rr irspecrt al fr:nornctrrrlrri gcncral de
intcnipcliilc'.'l'elrrrologiit itto,asllti sc po:rl.tl liiucla
de a le fi verrit- rle lr;itr litlttt,ort'printeicliilor, stur rcgresittnc rtra,nuali ci dr: 'o rnoui"r..r'liberqfc>. pre-
apl"oalle Iuturot'; tttttttt;t rte c srtllttsit ir-r'intrcgin'rt-' runr olr'lul rc,plczi,rrlir
lali dc siltx nu u,n instru-
rncnl, rnai tijios ci u'nrrI mrai rnaner,r.nbil".7) Evo-
s.tu flpro.ape. l)lrt' t'slt' ctttirts f:r'ptrrl rr;i' dcspirr- lrrfia n,u consti"r in inrrolpomiea uuci tehnici in
{in'lri-nc de slxrIirrl rariirtr',al agricttl'lonrltri. nc des- alIa, qi nici in srrlrstiluirea rrnoi:1 p1.i11 cealalti.
l)irr aceastir cauzii pnrzicer',:a. uricrrrc ar fi ea. e
pirrtirrr gi rlc lit,nrul ltttolitttltttlilor 5i itr'tir-ne pu;i
in sitrra[iir virrirtoilrrlrri-t'rrlcgitor" sir rre rliinr scanl'a fo,ar,tc grerr de lircut: insi,r;i i.rnagi,nat.ia funclio-
tle tolitorirlprin 1t'itit'r'1.c" sittt titni clcgt'ahli da,toril i
irrstrrrrrtorrterltl't' lriit rlc pttltrrtti,rle" prirr traiecto- neazii Ja tinrpul l)l'ezerl,t.
riilo nonstrc... Spre cr,, Iirrtit irtsir ? $i ,:lacli n'rr lndustrio qporenfei
? ..,\rrrri ?000 e o Icmil carc
Etim, inc'ott'o totrtqi ai lrebrric sii iltr-o carte faimolsir lte crr.i':rrrlorul o prezintir
iccarc rcctrnoa;tem cir 319 rrstfel : ..profcsonrl [:]oolslin sc inforrncazii despre
privc;te pe f
ninreni llu e un e-\pcrt itl ,rirtrlrti 2000" ; itct'asta-i
una clin concluziile rctrttiLtttii-coLrlruntare care s-a 3r8
feiul in carc ziari;,tii c,rccazil noutrifi incxistenIe, gine. Inmul1i;i-o de zece ori. Face;i pitra'tul pro-
companiilc o'nemilto,grufice ili conleclioneazi stclc, clusulrri.,\cliiuga!i prestigiu. Suspendali faptul la
agenliile de voiai o{eri avenluri firri risc, publici-
tatea face 'dintr-trn nimic ccr,a, nulitiqilc devin care vI ginclca[i mai inainte. \iindeti-I. Imprimali-I.
er.oi prin cclebr"italea 'celuloiclului." 8) sii trutolul sc FilmaIi-1. Difuza{i-l pe unde... $i r[spunsul este
leagi de toli fabricanlii clc,.false rcalitetri", tot IR ]]ALIT'A'I'tr".
atit de vinovali in oc:hii hri, dacii mr c,hiar mai
Se in[elege ci accas,tii carte meritii o atenlie
murlt decit falsificaiorii ,-le bani pe care legca ii clco'sebitii. F) qi ea ur caz clin cornplexa noaslri
pcdepseq'te atit de tare. Donun{ind ..pserrdoeveni. stare. Oare nu sinl.cm ;i noi zilnic imp[r[ili intre
mentele" care nc subrnineazi zilnic, mai ales prin
sentimenLul de lcalitatc gi cel cle ir.eal pe care-l
mass-media, stigrnatizind,,pseudoevenitnentele"
pro,duce societatea noastr.I tehnologicl ? Cum sd
orrenegti pe care lc fabricri ncgustorii cle vedete
(,,Eroul se clisLingea prin pcrf'ccJiunea lui ; celcbri- deosebegti adevlrul de pirrere ? Tot trecutul nos-
tatea prin imaginea-i remar"cabi[5. Eroul se fircea tru ,lradilional (gi pla'tonic) ne este pus in disculie
el insuqi pe sine iar azi celebrilatea e r:rcatii de qi apoi gi cel a,l bunLrlui sim!. I)ar car.e sin[ atunci
mass-mediu,"), acuzind turis'mul rnodern carc a pseudocvenirnen,[cr[e L]i:rre ca banul fals ne dena-
degraclat arta voiajrilui in profitul maselor carc sc tureazir lumea ? trielLrl in care Boorsti,n le caracte-
rtzaazit corcspunclc atir de bine cu ceea ce gin-
deplaseazi pe scarir inclustrial:i. (,,Nu ne vorll
pune imaginea in slu.jha r,calitilii ci realitate,a in desc, zic, ;i repetd a'Lilia oarnemi, inciI meriti sh
citiinr in inlregime pasajul in care el precizeaz5 :
slujba ima,ginii"), Boorstin analizeazii indelung di-
1. Fseurloevcnimentele sinl mai clramatice. O
soiufia formelor care provine clin aceslea, pentru
dczbatere televizati intre candida!i poate fi pre-
a pune in lumini ,,profeliile care se incleplincsc gitiLir ca sir aibl mai mult slrspens (cle exemplu,
dc la sine", prin intcrmedirul imaginii. (.,Ceea ce
ne preocupl in f ine nu este lJumnezeu ca trn pirstrind la urml inltrcbiiri carre sint puse apoi toc-
flapt natural ci ca un plochrs trtil unei socictirli
care se teqne clc lll. Jlurnnczeu insuqi dcvine nu o mai cind trebuie), deci[ o intilnire improviza'li,
p'uterc, ci o imaginc".) Ilcchizitoriul se [,errrtinri
printr-o sevcrir acuzafie a ,,X,[agiei auto-ingclitoare sau rezult.atul 'djscursului o{icial preparat separat.
a pres,tigirrlui" carc a biltrrit visul american la 2. Pscudoevenimentcle, fiind prerrdzute pen-
nivclul iluziilol r\rnericii... (..AccastX vrernc e cea
tru clifuzare, slnt mai r.r;or tle rtispindit qi animat.
a artificirrlui. $i arLi{icin} clcvinc alit cle con)un PanlieipanEii sint alcqi in funclie do cclebrita;tea lor
incit natiuralul inccpc si:i pal'[ qi cl fabricat"). jurrnal is'Lici qi dramat,i'ci.
E greu si"r nu te pr"rilxrqeqti, cu atit mai mul't 3. Pscudoevcnimcntele pot fi repeilate-n voie,
c'r.r clt virulcn!a atacnlui clt vine urr sentirnenI ge-
ceca ce permite qi-ri-Liirirea ef cct.elor.
nerai al epocii noastrc: currl sir nu le,alartnezi de
se rirspincle;[e ca nn 4. Crearea pseudoevenirnenlclor presupune
,.artificializare" care flagel ? bani ; deci cirreva ar,e inter.esul de a le di{uza,
,,Fi'[i nalurali, prrrii t i va a.lrrl.a I semnat in'tirri, de a le face publicitnte, de a le exagera
lina pentru a le pxezcrltri ca pc niqte evenimen,te
Woolnlalk", qugotesc er,ranclc dc t,eleviziune ; in demne de alen[,ic qi cle incredcre. In acelagi scop
ceea ce priveql.e nrachiaiul X (sint desigur mai
multe), calitatca lui e rXe a fi n-rai bun decit insirqi ele sint oibicctul unei publicitirqi prealabile, apoi
repsta'te suficienL peutr.u a justifica cheltuiala.
piclca !...
5. Pseudoeveni,rncntele, fiind creato in vederea
Ceea ce etlitorul t'ezrrmir-ntr-un rr otl pitoresc
in dorinla lui de a insera : ,,Gindi[i-vir la o irna- 320 lnfelegerii lo,r, sin t rnai cornprehensibile qi deci
mai sigure. Chiar clach nu putem discuta in
cunoqtin!i de cauzir ca,trificr'rrile candicla{ilor sau
concl,uziile complicate, 1mIcrrr ccl pulin judeca
321 efic,acitalca pcrfounanIci tclcvizatc. Ce r.econ-
fortant o sri fii infolmat rlcsptrt: rl afacere politici nrulL" strfcrea de trn rhal-rrlicap. scrios pcrl-
tru televiziurle : a\-ea piclea cleschisl Ei sLlivezic'
pe care o Jrulertt in[clt'gt' I se prcteazi rrlai (lu o cartiet'i:t dr:1ui.tl vctle't'i ol-riqnuitii care opc-
6. Pscutloevctrirttctttcle renzir cu ploietlii 'optiicer, iltleasLti:t llicle sc fotogra-
bine f iazi binc I dal o catnct'it tlc LcIevizitr ue pr''rit't'-
tt'az[ clerttt ronic lllirltr'-ut-t Lub crat'o'tlic carc itl'c
vielii socic,tii{ii, cottversriIiei. [iind mult nrai u;or' rln e[ctL dc t'&iztt X..\i:easti catntlrii piitluntltl
sri le fi rn:rltoli. l\lorrtt'rttul irr cAlr'e se pt'tttlui: pielca trit,ttspalerrtii a lui i\i-ron {Icirld sir apalir
e a[es tIr.rpli pLtrr..lrrrrrtalul ddcirn'idnuerarIliirlridceit apalt: ichiar tlat:ir cra proaspirt ras) celc rnrti mici l'ilt'
cind clisputrctrr 1rt'trtt'tt el dr'' o lrigaz. clc prir abia t:r'escrrtc sulr r:'pic[r-'r'ttti. I)t:rtlru prirnrrl
Propp'amclc dc tclcvizitrrte illlilr tlintl sintcrrt jnsti't- p"ug','u,tt dc'cisir'. i\ixorl tlrr ('r'tl fartlll' tleciI crr
i t-, l,loty- sltitvc", frrl'ri efcct in itscnlcnea condilii'
laE,i co,rriocl cu-n parltar tlt l.ittl'c in 'rrtinir. A cloLrll zi Dc ilceeQ i.iiilca paJirl 9i ncrils itr cotrtrast cu
la birou sJrcct,acoltrl lt:gtrlaI rlc la sfir;ittrl serii
aI lui .Iac]i Paar ('sau al oriciirei al,l,c ve'clete) va
prevalil, la ollt olti;rrrritir c[tl convei'salier, asupra
unui cr.enirncnL rttrplet'i:tzuL cale apal'c deodatir
gi IreJruic sit-;i cloiasttir clltrrtr printrc alte lrltttte,lt. llt,;l5l)ill I'il-.
7. [iunoa;tcrea pscudoovttnirncllelnt' *- o ;'tiri. lllai fltttrlo'ilsl ocazie a
,,$i astJcl a rati-r[ (ie:r
ucrcr istoriei atnt-'ricane dr: a-;i ins[rLri nlt'gitorii dcz-
ce s-,a proclus, saLr a tottil cc a {ost pus'in sccttit, bLitin,d nrat'i 1-rloltlt-.rne rle cartrparriei' Pta[iurltra
p lircip:rlth. cirltl t'clltilr('ri \\'1rite, constil irt tltlttslritr-
gziinecrl,ueud-c d6yg{sg1c cir sintetrt ,.,i'rrl'orrtrali". ilfaga-
actrralitrili nc pt'trzintir gcriTr' rnediului.
u'egulat noutlIi, nu
atit in legiturl ctt (r{)eil ce s-a prochts, ciI crr
1.,c1upvli,rgrtaezdi,ncealecttu[caliata'cllt'tirta-lirttiIri-.tcPcasccuedoaevfcorisiLtnrecnLrt;ctaleL [)r'iti utttura lor,'l'el't:r.,iziunce 9i [{arlioul detestil
lin,i$tel ;i *'ti,rtrpii rri'or'!i". Toaltc proglamcle dc
raclio 5i'['\i. ctrprirtzirrd o disctrtic. sirlt constlit.tsc
inr:ep sii furm'tt,zr: r'iccsl ",discLtrs c,ottlltrt", t:el pcl si lun:ieze intt'cllirri ;i liispurlstrri il'rtr-url tlu-te-
care unii diirtlc pliclttnii nrci tle rnodir veclre sperii vino co,ntinuu, trl ;i ctllr ar fi adversarii
sI-l rrrai gtiseascri in clasicii pc-'pulari. parrlcin{rrii
urrui.nteti clc tertis intclcctual. in tinp cc ori'ce
8. in {ine. pscLrclotrvctrirtrctrIe]c pr,ovoacit pro- julnilIist sau cchxepsetliit,turriecrndiia{ibci;lrdtienucivi i-nuen
li,fr:ralca .altor pseur.lot:r'ettitttcntc inIr-o prugl't:sie ,'inp,tut biuc attnhctittor
gcontrtlici-I, tlorttiniltrlrr-nc corrgtiirl!a dotrl prin gintlit la o
dccil rlupi o lrltrgir pauzir;i ci. cu cil pauza e
faptul cI sitrt,rturttcloase;i din cc iu t:L- rrrai rnli irrng':i, ctr at.it girrdirca care vil urma va I;
rnutrte.9) Inai r:[nrilit'ntoil]'t-'. lltltni,ti cir ntetliu clcctronicii ntr
ponl.e srr[eri o pa,trzi tttlti rna,r'e de cirlci secllnde ;
o pat,r,:r clc lrclzcci clc stlcurtrle. tltl .,tirnpi nlorli'o
Un exemplu : pe undc. pale ittterrtlinlbiiii. l)cci' pnoiccti'rrd c.le
pdr, vorbire gi pregedinte o par'[e ;i clc ccallltir ritsprrrtsulilc in douti rnintrte
junrirtate, cci tloi carrdiclaqi n'u pot dccit rcaciiona
Reluind e-ternrplrrI shurlirl dtt'l'. IT. White irr in lunclie tle rrarnt't'tlc tic ltrat vedcri ;i rle oameni;
nu p0t clcloc giridi.
Fobritrtrca, ulr,LtL 1trtt5r:tlinte, l0l Roolstitr alralizcrzi
astl'el putortta tclevizitrnii : ()r'ica,rc ar fi lirst canrtlidattril' r-le ficcare tlati
..i\larcir Ior{ii a ltri [ir-'nnetlS' in prirna di:zb;l- cinii s-a sinrliL in prczonla unei gintliri prea vaste
Ierre critici:r, tlLrpri \\r[rite, rt fttsI 11c fapt nu atit pcnlru o relle-cfie tle do'rri nrinttle, a bltur rap-itl
cI a vrut sri..dczlraltii", ci sit sr-'sizeze ocazia t'lc a in rc'tragerc. in fine trlcgirtorul. spectator' al tele-
se adlcsa inLlcgii na!r'r-rni ; in tinlp cc Nixon, viziunii, tre,buia sir ju'c{ece nu ati[ 'asupr.a subiccte-
rncnlininclu-sc stritrt ll prttnctclc ridicatc dtl adver- 323 lol c,ramirtate tle oaurctrii responsabili ci asupra
sarul sIu. le respingt:a ttrtul citc ttrrtrl. Nixon, ,mili 322
capacitilii respective a celor doi candidali cle a Cit despre Mcluhqn
rezista .'.! r',,.sr,lrri" Icl''r izirrrrii. Consideralii de acest gen ar fi fost nealenite
Deci irscL.rdocr'.erlirnrrntelr: co,ncluc la amploa-
rea p-qcruLiocoirnpetr:n!ilor. Plofeqia implininllu-se pind aclrm ciiiva ani. Irle arl clevenil aproape
Iamiliare azi cind operele lui llcluhan au alr'as
;rrir-r c'r,r insh;i. Dacir judecim candida!ii preziden- atenlia asupra tnass-mediei in ciuda urnaniqLilor
tiali drrpir capacitiilile cle cm'c dau dovadir irr a spiritelor reputa,te a\/ertizate. De fapl lor li
g'r'll-ra r,rrnisiuniior tclevizatc. ne voru alege il ,si adreseazi in capitolul ajuns celcbli.l, intitulaI
rrrod sig,ur prcgecliniii clupir acesie calitiili. intr-o se
,,,,\cum ciliva ani ln L.lni-
donoclra[rie, r'caliiatca tinclc sri sc conforineze ,,N'Xesajnrl csLe nreriiu" ,' care iocm,ai ii deccrliilse
liseudoer-enimr:nlului. Nat-rr:ra imiiii arta". versitatera Notre-I)amc
5i cum sii nu freainhfi la icl.:ca cii alegerca uru,nr"rt,uitlll'ouluol,n,oclrisifcicur,rsge: ne..rSaliunlt,eDmavpidreSaarinnoc[lfinaal!ini usiti
f acern din insl.rumcrrLele noastre teirnoiogice 1:rpii
unui prr:1r-'cl iirte rlcirincle tlr crlitaica pirrullri saiLr,
sau de clicacitatca nrachia.irrlui, dar rnli intii Ei ispirgitori ai gr:e;clilol cclor crrc se .servcsc clc
nr,lii ales clc Ir.lLrl sriu r!e rt:lc!ie in flfa cainere- ele. Jlr:alizlrile gtiinlci rttorleure,rrt.t sint J:uue
lor dc tclcvizirrnc ! $i cc {aai irnpo,trive a'nielirii
spir:it,ulrri celui u.i;ri 1nrIin prcl'enil. iirrpott'ir-.ir sarr relc in sine ci nurtrai intrebrrinIalca clre li
rrtass-n'tediei / (Jr sc-n!r:lc,qc ci'i atilia ingi se rII ile cleterrninii vaioarea"". Ia,[ir dcci vocea
videsc o soinnaml,ruiisrnului culcrnl. Sri nc imagirrlrn prrIirr
neliniq'ie clesr:inclii in ple zr:i'r Ii.r nnei !rocielil[i ale ce splrne : .,Tarta cu lrler{l nu-i iIr sirte nir:i }trnrI
cirrei tclinc,r,iop_;ii llln valorilo celc rrrai sounrpe, nici rea, ci nurnai rJcstinalia pe care i-tl dirm ii
ceic mai r-er".erabiie, ccle rnni prclioai;c, ia dispo- clclermini val{rarea". Sau: ..r.irusul nicii rrariolo
zi1,ia irnpcral,ivelor atoIprul.r,rlnice ale unui ins,Llu-
rlrcnt calc rru tole,rcazii irici timpi rnor'1i, nici tlis- nrr-i in sine nici bun nici llu, ci ielul irr ciire ne
foiosirn de cl ii delerrninri valoilreii". Sarr mai
cursuri, lici leflecgii gi a crirei singurir grijl e clc bine: ,.Armele de foc nu sinL in sine nici bune
a reline atenfia trirui cil mai,nrtrre n:umiir cle
nici rele. ci folosinla le deterrnini valoarea". I)e
specta,tori. Se in[c1ege cir lul.orul se ft]arrneaz[ de fapt da,ci gio'anleie ating duynanii ele -qint bune.
o lrscudo-rc,afilale ,car'{l crc:['uclc ci'iteriile raIio-
rale cele nrai lcrnre, ii c,ar'c con,funcli obiecte, I),acir t,ubu,l ecr,an proiccteazri rnuniliile pcste t-rei
t i[]u ri" onoruli ;i I'unc'i,ii, punirrclu-le irr afara rcgu- ce [rc,buie, e accopiabil. $i nu sint, de rea cre-
liior celui nrir.i clernr:nIar bun sirn],. Se in!elegc din[[. N,u e nimic in cuvintele lui Sarnoff care sii
rezisite la analizi penl.ru cit auton.rl lor nu line
cir mecliiIe ,.r'csponsabilc" tli"ricsc irrir-o spairnir ;i scanrl clc natura tnetliei,, de toaLi rnedia lualir
se sirnt arrrorin!al,c. Or iircil s-ll irrai pr-rLea lide
de nasui Clcoprtlei cale ..rlac-ll ii fost m'a'L scurt, in intregirne qi cle {iecare in palte, F[arcis e liip-
prclungirea 9i arnputareil proprici
dupir cu,rn zicc itasr:nl, ar li scirirrr]rat fai:r lulrii". notizat de no,uir Iormii tehnologicir. Pcntru i'rip-
Sr-rrisul sc sclrirlrbr"r irrsri in tcarnii cind fa[a lumii a-gi
iuri in'tr-o
cxplica puuciul dc vcdcre, gcneralrrl Sarnoff ciLa
-qtri doar in pcrii ci-rr'o clcs{i snb pielea inopirral
tr,ansparcnlii a u:nui cantlir.lat 1a ptcSrlclin!ia SLa-
qliiuli{icir ar fi iost, a {osI ficutl cu ocazia caml.aniei
lclor Linile. ") plezirlenqiale din 19110. Catiea a apiirut;r'ea in't!.)2i4.
Or', Iucrurile se schirnbi rcpeclc gi consitlcrabil irr t.rci
+) Dupit anchet.l clasicir {:"rcuti rle Paui F. Lazarfcld,
Ili'rrrarcl Bt'ri:lsr,n qi Iiazel (i:inrlt:t, publicat su]i titlul decenii de televiziurte clupti ctrm o r.iilesc mai ales din
..Lc choir rlir p,rul;lr:". Ncrv Y,rt'k, Coluni.ria Uriivelsiil' ar:est punct tle vcdcre lucrililc lui Wilbur Sclrrarnrn,
i[r]rr'lerisrsir.ela1lldr4c^ci.z,{iillirrnolr:irgniini,:rrlrtl:crr1v:rooplaugliarni"t'I..,"Ar rarf'ei thept Ilass-rtedia and lfrluculion, L954, T'hcodole FI. \Yhire. I'hc
vor]r:r el'cct Ilatliing ol tlrc Presir/crrr, 'l i160. t9{i'l , Vance
deci 'l'lrc IIitiden. Persur!ers, I9ii7. Paclrarcl,
mti prri.irr clc rrr cfect, tlilccI cil. tlc nrtul c]c irrtiir:ire. Johri Calblaith, 1.lrc
lmporlir iirsii sI se obsrr:r'r: cir acclsti trnchclri, oricit, tle Al|Ittettt
321 125 Sor:ir:ty, 1{)-'8.
c\cml)lul ir.nprin'ratulrri. l,rccizind r','i tipanrl n difrr- irrtreprinzirtrir si iurlivirlu:rlist care-i fr:rcea pe arti5ti
zaL nrulte ilt'actrli rlrrr qi l3iblirr;i gindilca plofc- 5i st iriiitiorrlripisrrigr esrca;ti'.rppcr,inall(i'ii[)sr)pcrei inpi;i irr opcrclc
lilor';i a filosol'ilor'. (it,rrcliilul Sulntifl rr-a virztrt lor', rnar.ile inllr:prin-
niciotlat:"r cir rlacir c urr lrrcrrr 11c crrlc tclruologia
e inr:apallilir" accasla q plrpulin!a tlc l nc nrai drrri rrrililar,t' si r.orrrcr.r'iirlr'.
arlirugrr c't'r'a lii c,ccir ,c1c sirrtclr dc.ja. Il)
lrrrplirncr,iit ir lrrurrsIolnral qi irrr-irIirrrrirrlrrl ;i
SorttrlurtLlrrrlisrrt,trl pc lirre-l tlcrruntii \lcl.uhrrn trourcr'[ul. (]:ilic,lr.a fosl pr.irrlr rrrir;irrir rlc irrvirlii-
LrrrI;i plirrrLrl tt,lilol pr.orlus irr st,r.ir'... tiprir,itrira
ll gcrrclitltr,l Sari'rrofl'qi r'ale. t'ur'ios, sr,rrfili gi ln a pus r('l)c{lc tirpirt r.cgilrrrlrri scolast,ic rrl disculici
nru[1i irrtt'leltrrilli girrclitori chirrr'. r'1lc tlc o l]lri rl
tlistinr'1ia albitr'irlri intlc brurir ;i le:rulr irrlrebu- 0 |ill r'...
irtl.ale, iar'pc tlc irlta, ck'ii lu !ine st'anrl rlc
nirluril prclrric a rrrerlici. Sigrrr pc ilcscoperilca I'rril'or.nlr fi r.;rrirr.,lclul repcti,t iv lrI llag'inii
lui. rrl t'irrci rrreri,l reL,ulroilfto lI-i rt'r,inc nrai irrrprirnalc lrrr trvuI tlr iist'nrerrea th.r-pt t.unsecin(ir
irrlii a lui lJ. hrrris tl)" ][cl-rrharr i-l dt'zvoltat iniltr- ittrpoli:uriir irnprrrr,ct.t'rr rrr.togr.:rfici -cor,ccle*. a
glarrraticii 5i a pr,o,nurrlrir,ii.'l'ipriritunr n rrai lr-ut
apoi cfet:Iul,;i nrai rrrlu.r', clc a scpill,a poczia tle
Iurrs' t',rnsecin[elc cu plir.irr: la alfrrbet gi tipl'ir,itrrrir. r:intt-.c. pr,ozrr rlt elocinIi 5i vorlrircir populirr.I dt,
St'hirrrbat:a'cle pelspectivri cirrc lezulti rlc aici
e nu rrriri prrliLn ltot ,iltiit (l() intpo,ritan'l ii, Jrrin laltor'- lirnba.jul oarrrerriiol oirn,rsrnllcrrrriiti i.isSi edripculu,sttt''aniristei irlrtnoaczcicii
irr(ciegc:
ta lc la ftllr na !.i'rrr rca rroasl rir'l,ratl iqi,o riairi. inr.it t,itcva lirrti l o
ela p,rsilril sii cinli rlitrtr,-un irrstrurrrcrrI rrruzical
ciliu'i par iindispcnsrrbilc ; ..P'sihologic. carten tiliii" frirA sri fii at:orriptrli,a,t c[c [roezic...
ritri, prelrrng'ire n sinrlrrlrri virzuhri" rr intcnsificat L.'rriI:o,i,uritatcu li t.rrrar,t,r,'r.rll llpctitir. al tipri-
per"spt'r'tiva ;i yrrrnt'lul cle vcrlr:re fix. l)c la'tlis- litulii aLr irrpr.r'gnrrt licnlrslerea t.u itlecl ci tiu-r-
ttrn[a vizLralir as,npra lcr,'slui 1-rirrrcL tlc I'etlcr,rr si prrl ;i spaIirrl sirrt t,arrtitili contirrrri si rrrirsulabile,
prrnctrrl mollil, calcr rki iluzia lier.speclivt'i. sc irlee citr'c ir .r{\'rrt ([r c.l't'ct rlir.t'r,L rlcsirclllizar,ca
ni\tte o rrlti iluzie:ilc('ea t.ir slra!irrl c vizual. rrni- lrrrnii de rralruir ;i rle lrLrtcle.
form 1i t'onlil,urr. l.int'iirilirtea. plrlcizia 5i rrniior-
nritatea orrlonlilii llrlnctcrcInl rrro]rilc sint inse- ...Nu rrrur,.rlsc erl'r,t:t o,rrt'ir;;tr.p,t.ate irIe t iltograliei,
clczvoltalca naliorrrlisrrrulrri nr, r'stc ltoate cea rrrli
pnlrtbile cle act-'rrp'seltr'icirrrrIrrp'i olilelrnrrrrtsl tilrrr,rii".rr[)tiriirisrui l I'olrrrn l'arniili:rri.
alc sct'ol
ctrltrrlerle 'l'ipar.rrl tr irnpr.r'gnrrrl [()itto aspcctclc artclor qi
al vilstei tipnnrltri :r virzrrt llirriinrlu-sc irrlcnsittrlr,a alc gtiinlclor.. .\r fi uior. sii rriliinr crerlple rle
ttouii ir olit'rrtalii vizrrale. si rJin puncl rlu vt,dcrt-. proc()se grrirr r,rrr.e prirrt.ipiile dc continuitate,. de
;ci ltn'ltri.ilporaccluetlergrirleeiretxilrpitrgcr,sltifrir:,t-[-)rcrasoonrinlluelrrl)ie. uniforrrritail.c gi rle r.ept'ti{ic irtr rLrvcnit principiilo
pt'rson,al tle birzii ale cllt,ulrrlLr,i irrli,ni'tt'zin'r:rl. rrl or.ganizririi
cilre le-t
..Socililnrt'ntr'. 1rr,elurrgirca tipoglrrficir a ol)|rr- llie[t'lor', a.l pr.od,ut.1ici intlrrslliale. al ;tiin!e i ;i al
lrri a fiicrrl si rrpnlir nirIiorrirlisrnul. irrdrrstrialisrnrrl.
tl ivo r[ is rt rcrr I clo r..
pieIc'lc dc nrirs:i. all'rrlrt:l iztrr.t-.a pi irrstt,rrcIia, rrrrir.cr- fI clc a.irrns sir scnrnlriiinr cl-r r.epetrrrea clii(lea
sille loat{'.'l'illilitrrla. rle I'aprt. (\t'il un t,rcrrrlrlrr crirfii irrrplirrrnlc r.lrr.lrt,lurrrl s.t r,rrniu si uorr al urrui
tlc plccizie lclrr.orltrr,tilrilir calt: I insltir.irt. inlr,-rrrr alticol r.u prcl l'ix" rlcsrlrizirrrl astfJl polrrtir siste-
ttrrtd cu lotui norr lrlelrrrrgileir on('r.gici sor:iirl*. in ntclor rle prelrrr.i. (lir r.terr irrrirrirlatli, rnai rnrrlt.
Ilcnil5terc. l)rr.rlrrn irzi irr,llprinil sau Rrrsie. tit>lr- rvea (1ouil t'alitili r,ar.e ii lilrsearr nranrrscrisului :
ritula a clil-rcrat for,t,r' srmille ;i psilrologir.o inrr'r\(1,
rL:gajincl indir-irlul rlc gnrpul tr,aditiorrrl ri trirtind ('r'l,r rrf ol' act,r'silrilir ;i tr.unsllortlr riIr'r.
r'n acelali tinrp r,unr sri-i arlrrni pe inrlivizi rrnrrl ctr 'l'ipar.rrl (...) il r,r,r'rrt! rrrn nie(lirr carc perniitca
altul int,r*o rrrasivii aglonit'r.:rtier <1e lorli. Spir,itul volbirea lirspicirtii 5i
321 327 ctrr.girrd;i c-rplorirrrl :rlr,t'sar.r'a irrtr,cgii Jumi. ltar-
rrrrivor,strl cir,Iilor pinri atunci
The words you are searching are inside this book. To get more targeted content, please make full-text search by clicking here.
Berger. Rene - Mutatia semnelor
Discover the best professional documents and content resources in AnyFlip Document Base.
Search