Berger. Rene - Mutatia semnelor

!inu te sub cl'reie in lumea plurali.stl a celulelor rnulte exemplc fapt.ul ci. ntetlia acluald alLereazi-i
rninirstiregti. CaracIcrele dirtlcau caracLer qi-ndriz-
'realir 'cle explimaxs''. i3) lumoa lot aqa cum ne stricl gi pc noi. Rt:alilal.ea
devinc irealiriat,e sall, pcnrtru :r eviia ccea ce e
{)r'icarc ar fi d,ealtfel para,doxuri;le qi striden- siinpli'st intr-o opozitie lingvistici devine pseudo-
i[nelcp. l]i{ncilr-u1hra-rnurianrrei feinrcoornnlecsntualbip]rerl
merit de a pune realitate, ca J-ranrrl rlu. lrni-.ginca nruitiplicati pe
care umanismul scari industrial;i produce simulacre, iltizii,,,efecle"
tlaclilional nu-l cunogl.ca, il ignora sau neglija,
;tiirclu-se cti cunoa;;lerea lt l e numai o chestiune de tot {clui aI c;irol specific e gi scducerea,;li
de conLirtrt. ci cI;i condigiile corlunicirii fac ingcld,ci'unea gi incihiclerca noastril inLr-o lume cliri
partc inleglantir din ea.
cc in ce rnai a'dullelri. Boorstin dcaltfel o $i
,"Cea nrai rrare partc dintre tehnologii au un spune intr-o rnetaforii striclen't:i : ,,am putea spune
cfccl de anrplificar:e carc separi clar simlurile. acum cd chet'ing-gunr-u:l c tclevizilrnea gurii. Dal
nu e nici o primeidie atita vrcnre cit socolim ci:r
Radioul este o pr:elungire a auditivului ; fot,ografia . gl.r,ma dre rnestecaL ne scr\-elle dntpt ]rrani"r". l0)
vizualului.
de <<rTlal'e fidclitate. o pr.clungire a Jtrdecala pe care o [olrnulcazii Roorstin pen-
'lleileviziunca, ca, eslL. nrai intii cle t'oate o pre-
Iungii'c a pipiiilului, ccl c,are pcrmite cea mai mare tm a denunfa iluzia se bazeaz:l pe pozilia clasicri
care distinge adevirul cle {als, rcalrrl clc ircai,
irrlemcfirrne a [uluror silnqurilor.
Pen Inr omul occiricntal, totugi, scrierea fone- binele de rlu qi care se aill pe linia rrnrarismrr-
Iui lals. de la Plato la generalul Sarnoff, in diverse
lici:r c cca care a consIitui'L preltrngirea universal.i
gi-,n ca se afli teihnologia care prelungegte sirnlul grade, ;i care se gi impune.
Judecatri gi pozilie carc sei inscrirr laolalti irr
virztrlui.'I'oa,te formcle scrisuiui non-fone[ic, prin funciie de un [recu[ .qoco'[i,t drept exernplar ;i ,i,rl
coLn [rasl," sinL rno'd'uri ar.tistice care conservi o cEror bun mc'rs joacir rolul pilci cle ung,lii. Pcn-
olcliestrl[ie senzoriall de o foarle mare bogltie."t/,)
IIcl-triran nu este. to[ugi, apos,toiul necondilio- [m aceca poat,e gi-nti]rnirn alil, dc arlcsea I.l acest
aulol opoziliilc adverbiale .,formerly/norv..." ; otii-
nat al rrtnss-tnediei,. Dimpotrivi, el mdregte stri- nioarS/,azi, inainte/acrrnr. .Pusii irn aceqti termeni
gltul dc alarmii, clar cum nrr-l {r.rce intr-un fel
tra'dilional, nrirrginindu-sc sri distingi in[re buna pr,oLiema stahilc;te qi consac',u"r pc plan filosofic
qi learra inh'ebrlin!are, se-ntimlrlt-i cir acestea sint gi etic iinrplrlirca intle, pe clc o par'[e, valor.ilc
adev5rale, gi, pe de alta, elori. irnposturi, iluzii ;
sau ignorate sau prosl in,telcse. Spre dcosebire de pe plan tcrrninologit-. inrlrirr[ir:ea iir:rlrc concepte ca,

moralistui care, rema,r.cii el, se indigneazil sau preci;s,,.valo,arc", .,llut't". .,atle-,r'iira[", .,frurnost' etc.
inftilie in loc si-;i clca seama, Mcl."uhan repetl gi corrrrep[e cil
idnetruonriacec,irn'a[rt".ru:]trr.iLi iern,cijllaoIci unlruuirldtireacteonm!uien,icmaraei tc. .,cr'oat'{r", ,,co ;i r]1.r r}1", ".ilrrzie""
inaint,e .,alteral,ie" t (lcrnrinologie
diul clinarrr icei operaiionaie a di{eritelor lccunoscutri carLl
: ,,Stu- acrcclitcazit ilnpi'lrlirca gi iirr.ers). Dach se adarrgir
o brrrmi de nostalgie (la carr: sintem intotdeauna
media
inri pare deo,s,.:bitt de intcr.csant in scnsul ci ir"r
loc sIacleci:ersxhpliocalilrenzaem, il.ecil,capliunetcaz[iir.c$orindtr.oaclai clispuqi) qi r:on;[iin!a de a ai'ca drepLate, liazati
contro- pe mdrturiile ;i ,autori[a[,ea trecu[,ului. ne {ace sir
lafi media, denun[iirn arrrcninliirile ;i primejcliile sitrralici prc-
putcii pris[ra mediul nealieraL ,de efectele lor,
zen[c, s:ru rrrai lirr^ sir inst.mitn ploccsul trnci evo-
coea cc de fapt e ;i cle cloliit..." {iD
lufii ale ciirei consecinIer nelaste sint iudccate rz
priori d:iiuniIoare ;i funeste.'frrisiiirrlilc sub calc
Un nou punet de sprijin se lezumti si[ualia rir pnlca fi exrqeratc; clc

(lrosso rnoclo pozilia irri Boorslin consil in a pune 328 caracterizeaz:i clealrfel dcstrrl de bine atitudinea
329 generali care ne ilustreazi in partic,ular cornpor-
'irr evidclr lii prin toaic rcialiiie gi prin foarte

l:rnrt'rrlul firlii rlc all a ln()(lelni. [,rrrn sri stingern Hoz ;i cecitote l
insir nr,.inr,r'errlcrea ? $i rlacir trcbrrie, ctrrlr scrie
Iloorstin irr corrcluzlr'17) : ^.,s:'r ne ltezirn rnai intii squ incurcdturile unui intelectuql

inairrtc dc a;ti in <'r'clilec(ic o aprrciirtr". e clar lloorstin punc ca r,lligla[' al priniului si{u capitol,
eir ilnl ir.jrrus la o n-rspirrtir' ('u t()atc rist'utile
urmjiloan:a po\'cste :
al egelii. l)rietctta trrltttirutivi : ! ceI)r.r'arrrrrc
r:opilag
I)ozitilr lui [Joorstin. a t'iiltri nobilii inlrrn{ie
n-ar' prrteir fi prrsir Irr-rrtloiali. pirt'alrrie5te plintr-o Irnnros irvcli I
0, ;i asla-i rrimic. clar s:i vcdeii foto-
nccrr rroa$lrrrc irrconlliorti rlar prirrrr'.idiors.i. $i crr t\'[untu; o rrrarnir carr'. pr.irr tlefirritie" a riscut
atit rrrai prinrc.irliriasi crr cil Ilalcirzri-l rtoi scnti- grafia ! (,ir
copilul, pc cali:-l irrgri.ic;te si-l olrscn'r-r in ficcar.e
nrenlrrl rrnei crrlluri .^iclcrrltr", rrcterrr'1ror',;rlc la cale clipii" sa poalir aju ngc sii griseascri ri lotog raf ic
irr fi dc, a.irrns sir totrrl sii
rr'r-r'rrirrt l)erltnr 'ir tttai fr'rnttur,rsii t.lecit originalrrl... hrrzul ruerge pinir
reinlre-n ot'cline.
[,r ('{'('il ct' 1-rlir,r';tc l}c \Tc[,rrlurn. a]rsllilcl.ic! la alrsur'tl. Nu pulcrrr rloc'il- r.idc ;i ccl lrtr!in tr.agcr
fiicinrl cie crr:cscle sarr profelii'lt: sllc. aJrorltrl siitr itn'irIiiiulit. perrIru ir-rl siLtisl'iri'c 1tc nrolaIistul din
oscnlial t'orrstr-r in purrenea-n lrrrnin;i a cirractct'rrlui flccirlc dirr r-roi. A nrr se rrita astlel cii un aIarc
collll)ol'Iiurrent rlczvrilr.rie irrflucrrItr pclnieiousi il
actir. al cornrrnicilii clr'('. plclungirrcl.rr-ue sirn{'tt-
rile. nc conclitionelz;i crrnoa$,teleit. Aleasln nu lnass-nrcilitri irrrpotlivii ciileiu se prrnc. rlc aici ina-
irrtc lilriLlcma tIi: rr lLrpl;r crr toatc rnijlolcelt: dis-
ser-nlirrpl,i intr'-rrn ktc irLeai ci in c,onrlitii rnate- ponibile. Chit uri,tlcschitlern tclevizolul chill trLr
ri,tile. tehnice. socillc qi polititt. tleIelrnirratc. inclignalr-'t:a sir r,rllarri ltililr'. -\ct'asta insir duce
llai exi,stri incii rrn irlt aspecl. nrr rrtai pttlin
irnportan[, al rltrscopclirii saltr. $i cl pr:trt,izeirzii cii la rtlualtli povc;tii 1i [a cxllrrri,rrarcrr mai indelrpr.oa-
la nivcltrl ideilrir 5i cottr:cpIt'lor i;ri viitlegtr: l)c ('('ea cc se l)otl'c('e. l.ri t'xclanlAn'ear lrdmilatir-5 :
".nu cle tr.lrnologia rultortttilc sirttlurilor rsri rtto- ,,Ce copil flrrrrros avc!i l'" ur,rrrrtrzir r.iislrunsul
dr:t:ottceiluttl lrI nrirrrrci : l)er,orrccr.tant irrsii in ce])
rrfc,c,l

rlelelc da percelttie sirrt t'clc ((tre s( scltintbti irtce- $i rlc cc ,) lir itlerit cir altcptar.ea ne e tle;uttt[tgitti
cee, ntoi. rnicri inl.r'ucit ri)ilnril. la lrrztrl r,o'nrplimentulrri" so pu,ne
trtrt,l:.isc/rr,rr,rlirrit"c1e8t)uSl rflnrlrrfrirlrasirtc-trttilartce(r'tislscliat s.i-;i lrlivcasci copilul. Sir-i zinrlrt ascr'r. ;ii irsla c
sr-' pt'ocltrcc iu

strirfrrndrrlile corpurilor rroaslTe. irr zontrle celrt ..nr.rrnra['' ; ;i rro r,orn i,rrc. l)ar itril-ir cir rulrirrd (,u cr)r]il
ce ".iir fi tr.clrrrit sir aibi loi.'' rnarrrii sc-rrlonr,ce dc
rrrai prrlirr acccsibile cont'r'lrtolor'. $i astfol trtt e rltr
rrrirare cn noilc rnorlin nc ..alrcst('ziazii" gintlirea,
It'r'rncn t'irr"t, r'r'r'inr, rrrlcscl in scrisrrl Iui Nlc[,rrharr. [a t:opihrl 1re t'irrc-l Iinr irr bll{r' lrr.ntrtr a srr lcf eri
Cindirea conct'lltrralii tirrrlc si .irrdt'r'e tclcr-izirrnea la irnagirrcl rncnltrlir. plnrlrrsir rlt aplrr,irtul foto-
cii t'i clln ac('aslit ar fi o sirnpl;i e-rlinclc'rc a gral'ic, c:rltr-i srrpcliolni in ot,'liii ci cr:lci pr.orluse
,jurnalLrlni. a convlrsalici :iirrt cirre-'natografrrltri. rle lr':rlilirlc.'l'olul so lt(',t rc(f{) ca;i orrrrr ea ar fi
.'\nestcziaIi. t'erlrrct,rttt tt'lcvizitrnt-'a la o prolrlttnrit dt'splinsir rlc rratrrlri si nrti nlt's cle firca-i rlr:
tlt: r'onlirr'rrt. l)('ntlu ('il'e qi liscrin'r sat'ttitsticit rranr,-r. cr si lrrnr rrrcdirrl fotogral'ic ar.fi fircul.-o
rcrnirrci : ..0orrIinrrlrrl rrn<:i rt't.edia, poatc fi corn- stlrrrrlirntrlsreintilrrinlrlrrr-irocaltrsrlctiuf rirl,oirlrrlLrrrii"tc-.
palrrl cu silvnr'oasr brrt'irtii rlc lriItecl< pc calc llscurlorverrirnenl

tlrrpir sprrsclc lui

cpaennrlllrtlrioalc-rirl:urdl oilrtotr'ilt'lrt'liti',ncliiirrrr"t'.lrlrlil)rlc[,trltirrtztiitisattlr;:tipitiltitrcralrt'rtri IJoorstin.
prrblicul si ."intelectrrrrlii'' corrlinuii sir .itrrlect' tetle-
vizirrnea rlrrpir tnotlclLrl rnerlici tlrrtlitiorrlie. cl ii Sii o Iiisirn irrsr'r o i:iipir pc lcclstir nlamir
rrplet:iazl l)r'osl. nr.r ttuttriti lt'lrrl t i ;i eIt'ctelc ! dtrtrtulalii pi sI rre vcllcnr i,ntr-rrrr salon tlintr-o
c[upiL-arn iirzi rlc l oaur rrir irsoritir. f)rrpir dcj rrn
i g:rzcl:r nc iirr iti sir-i lilivir-n rliapozitivele p(\ car'(l
I

3301 331 lt-.-a fiuut in rrltiniir caliilorit:. Se instaleazri ccm-

j

I
I

l
l

pnouzl,e)s. eScintcranglc.iiir.r".lucazretrlcselelul;iKoadgaekz"ali(oipntzefocitodliei gura pegtelui ; 3. Plata tr:ibutului..' Inutil sI mai
t:omotlc n-a\-cr1 r[ccit sri Iirsrim sir clcfileze p.ro;ec- conti,nulm. Nimeni nu-9i mai imagineazl un curs
cle istoria ,ar[elor firl proiecfii dupi cllm nici o
cartc cle art[ I;ir[ re'procluceri.
liilc pc carc le puticteuzit comentar'ii sciurte:
la Alcna" clic 'F, ,"pri'ma vedet e a f)al cc analogie e irrtnt cele tlr:i exetnple ?
..:losirr::r in plirrt np:rliarrpii."..."...-in Nici urra. Nici o laliunc sii grrtrpezi in act:lagi an-

I)ar''Lhcno'.nulrri'" binc- icntlrart albasl-nrl
e uluitor
csluitirt'a-'.clc..p;\'r[oiliieencoIsii,, carc sinl fitrl nici o legiturl, samblu rniarna, nrelele ;i irr,olesonrl dc istoril ar'lci.
rrrulte din cle, cu voiajul : .,rnetii dinlt-o iivad5, De fapt nLL cLul'Lta nmi degrabd n,rti sirr.Lctn' cei ce
lrrrl,i inlr-o allii zi" dar nu-i a,ga cir-i frumos i) atloptdrn de liecare dutd, o ttlituLlitTe dileritil ?
In primul caz corltpol'[:itncnlttl rnamei ni sc
Si-ni.r-ndevi-rr, dinlrozilivele sirrt rernarca'bi[e. Pe pare a fi cons'ecinla deplorrbilli a intoxiciriici pro'

fonriul i-t:r'rlc sc dr:tngtrazil s{ere roqii gi nel,ecle ca dtrse rlc rttu,ss-ntetlitt.' sI srtltstiirrirlt itrlil'itliuI na-
niptc lnlrrpiolnc : de r[)i'oiil)o, tle cleparie, in plan iulii, sinl.rlacrtrl retrlilir!ii insearrlnir sir tllri tlovatll:r
nril,r'e" iir sirrpiornir. (lazda s-a inl.recuL pc sirte qi de devicre, de alicnare, tlc denaItrr'itlle $i ilstr irl
brrrrrrri:r-i iti frrcc piiicele s-o :t,rrzi. I)upi aceea milsura, trebuie sii :rtliiugiim, in calc nrlul.t iii
rii';n{'AZ:'r slilr:itul -"cr:r'cnIci lrcprevizuIc. $i totugi
nirnt,ini ll-alc nr:l'oie $i rrici mircriir chel sii mei'rrgfi natulalul const.il-uie coordonaLclc sisttrrnLrlni nosli'tr
sir r.acl:i lir-aila unclc sc girircsc mcrcle pe care de referini5 in care accstca sin,l socoli'ic ca atarc.
irr ai cloilea rnz, rnclelc lo;ii proicctal.c pc
{oior,lr'ui'in ic prczirrlli-n r:r.rlori (prea) sornpLuoase eclan, 9i alo ciror modcle sc lrf l;i-'rr livada ve-
ciriii, nu lrai plovoacir nici o re,ac!ie. []ritr raporl
pe eitf iln,

Piis;lririrl proi.lor'1.iilc, sir f ie oll'c povesiea dclel c"itsiptur,ral;iina precetientri, atitudirrca noilstli 1rLl €
sau tle oc carrlcl-cr;ztlti:r. N'fcrc nrtili-
nccasla iltiL drr rllfclitii dc ccn a mairtei care ne
ciale sau malulale, sistcnrul nostl'u dc lcfclinli so
firr-.usc sri riilr:m ariincaori ? irr amlrele cazrtri arti- lsarnblca;zii cgal gi rilr unelc ;i cn celetralte.
in al trr:ilca caz. nu ntLrttni c-rr {i cle clorit sir
ficiul depiiirrste nrlura. Sii schiinbr:rm insi pu[in

clocor,ril. Iail:i-rrc iriir-urr ar:clito,r"iu univcrsiLar. Pro- se rccurgir Ia proiecliri oltet'cloi' Iui ['f,asaccio, clar

icsonrl {ine urr r.lns rlt',ipre Renagtercr italiani irrsirgi ideea irii tttr cut's clc'is'tolia illtci s-tr prtt,ca
?n c:rrr- prr.lzintil r.iala $i opcre'1c lui NIasaccio. Siu- li,psi cle asla Illt nc-nt' tnrti l)rrleit trece priri
rlrnf!i irrii nol:c: tlatcie, plol-rlcrncle pe care le liotogr'a,fii, cligee, cliapozi[,it'e, fiinie lac prllc gintl.
intt'-
llilnLr cronologia, rllihn{iiic. irrf}rrt:nlele elc. Pro-
fest'rlul npasir pc un brrton ; srla se-llunecr"r qi sc granl,I din plrit,esul dc invrilirlrirrt. Nime,ni rm tnlti
ol-riectcazil cir rtu e vorb.a tlrt . originriltl, sil'tl cir
aprindr,' ilrrrrp;1. llc eclnrr ;lr:iilc fri6rrtrrl clin clipela acciilca sint [,ra,nsfolntittt: odatit clc aparatul clo
[Jrnr-.r:aoci : arrsamblrri rniri iniii, upoi fiecalo dint.re
ct'lc llci scenc ('urc {ror}rprin frest-',a : L lisus ii fotografint Ei apoi dc irroit'cr1ic, ci'rrrl bincinleles
r,rlilorrir lui [:icllLr sit nrr:ltrgir sir crru[c J.ianui ca sir nrr-i voi:bn;i clc o a trcil s.-nt it pil,['r'a oarir, (]ftztll
tliapozitivcltlt', cAre se fac clupi olrercle reprocltrsc
plaleascir llillrlul ; 2. Pcllu scoatc rlolreda clin in r:iir!i. crle insele fircrrte pr'!n cr)ml);rra!ia clasicii-n
gntrn culori, folosite in l,ipoglalie, clc irtst:l.e
rrranipulale cle r:llrttisl;i pe t,alc rrlirchelisIrrl le
+) Ciclul sotrraieazir li.ccrca rlo la urr riiapozitiv la a.justcazii in funcfie de punt:rca in pagini,r !... etc.
lllrrl, ulnrat dr: rrrr (lizzz), cale nrni intii de toate ne $i alunci ar fi oale inclriizrrel sI afirrnirm, chiar
irr trilri. Cinil :c-rrIt:lcgc i'rrsir cii-i r.orba dc pnnorea la cu prclul iunei rnetalorc tlcsucte, cli profesorul
[]llniit c1)rn:ln(lati rlc lr rlistaltr"r (la capritul urrui liir, o
rrrit'ii 1;:rrir cale se atr;rsi rlnpir rroroic), surpriza se sprrl-
Ireii. l'l,spe1i6.1i-: in i'irn:i rlrrr cnre rre ar;rth ntorltrl irr carn-nclr,lgegte ar'ta. ca pet copihrl lrri, nrr se deosc-
33 lit';te cu nimic in cele din rtlrni tle rlatla de care
crrc tolrrit:a nr) srrpurlc tot tirrrpul lu noi ajustirli. 33

ricleanr ? Sintem atit dc oltignuiti sI trlim simul- rinlri 1i de ap.rercicre llc carc tchnologia fotograficd
lan in cilcuite izolatc 9i irrchisc incil lr'cbuie atinsr: e pc calc rle a o instar-rla. $i rle aici cttncluzia c[t
anuurilc situalii timit[ penllu a ori.ct: nrntit rea,litule opore ntoi, irtLii crt, psr:uclo-
ne putea da rliisctteaolri-itentaelp)oc- inclrhlctiaitur ilsidrtno.crprioe.nltiroirtt:oclt,tettal,:dctstcilrtrec.netteullepsrtoatboi-'

seama? dinir-o datir, de rest'rruolurarea-n curs. ."(.)rrrircnii fir:i ntrrnc" i6i intituleazir clonicalul
ziaruirri Le X'lorttle rrn ar"lico[ 5i carc spune cii
Cind, de exemplu, illarla o spu,ne cu toaii ..D1., Ili'Llislr.l al l).'l'.'l'., petrtrtr a ,nroderrniza distri-
sincelilatt:a cii fotografia copilulrri ei e 9i mai llrirca cot'cspon<lon!ti. ploptrn,e sit se inlotrtriascil
Irurnoasi !... Sc llcirccc incit ceva cal'c, in favoit- atiresel.e lt.r. i9nt\lr'-un cod nuntcrt'ir: ascnriuitor cclui
re,a ntass-ntediei, tlr:plascaz[ ccntrul glavitatriei
sisl.t-.niului nostrtt de referin[ir : a pune pro'blerna tC te tOrtr,t(....
in termeni dc ,.realilate" ;i tlc pseudo-r'calitaic",
inscatnnit a strbinlclegc cii existir o liurie de domar- r\titu,clinea rnirisLrulrri P.'l'.'I. sii I'ic oare rnni
calie riguroasii intlc, pc de o parte,,,re:tlitatea
adevi-iratit", gi iniaginile caltl deril.ir din ea, apa- prrlin sr:aurlaloasi rlecil ('ea a milrnei ? Sir propunii
rcnIe, r'eIicxe, sirttulacre. copii. Crr spatele-ntiirs
spre Iuminir, prizon icrii pe;ter';i platonice nu vitl ti sii ne lirpsea'scii <le lrtrnrcle noas,l re, de ccl al
rtalili,r[ca. Ei zitlcsc <loar urnl-rrele pe care le olagelor. ai slrirziJor pcnlnt a n.e leduce la un
proiectcazi pe pcreii rnodclele Iumirrate dc locarul sinrplu cod numet'ic ! lJaI' aceriista se-ntit'rrplii tolr.rEi
c"uirrc"rruiIu" laufiiici-xncleusrtievriaolr.idAcziliotr:isltaltrocuoun,ocac;'pilc,treelaor,scca'i'pr-irrt
proccsul de conmnicare vcrbaiii' sc parc ci atle- penh'u cii .nrii'ril,r'a r.olunrului co,respolrdcn[,ei. act:tt-
iirata lealitate rIu sc nrai opune atit de simplu
lurnii ,aparen[ck-rr. ][oss-ntedia face ca pt-';tela sJ icr"area <Iist.ribuirii ti cer ca P.T.1'. sii se ,rnocler:rti-
expiodeze. Sau ntai rlegrabi pegtela se exlinde la zcze salr si:r pialii" 'fe,lrrr ica tracliiionnlir e {oartr:
icctrLo"rrsttelcisnivteooaarzbliciaoqdisefcohtalicrrnslebtianirra:erIcitoi,l,crmlosedtsrirra.r,ciIeilursrriarrtnrqrriir,mrairrarl'ag-pirttarire-fiae
dirnensi unile tlrtivt-' rs ul tri. rlc noi cq,duri. llrl Ia rrna la alta in'terlcrcnIele siint,
lot atil dc rcaqLept,ate pc cit de ntrrnextase. In
in notrl rirc'diu ..arrdio-si:r'ipttl-vizual", tia s'"r ilcel;rqi tirnp in co,rrc o&rnolrii sint arnertin!a!i sri-;i
leluirm e-xpresia ltri (,llc-rr.rtiet'. intaginile rrtass irrce- pil-rr,dir ,nnmclc, ..onrul tlc nrasii" pc care nimeni
teuzit tle a ttttti li ieflexe. Ele ne trans{ot"rnii perr- nu l-a viizut $i lle calc nirrreni. r'orhind colrforrrl
cepIia, scnsibilitatea 9i-n!c'1egcrea. l\lnrna cilrc Ir€] nrorhrrilor rroastrr: trad'itiorr,ale tle inleltrgcro. nlr-l
firctia sri sut'itl.:rn ar pulel irrdica rrrai bine clrumul poaler vctle;1. ia chipul rnilioanclor de cxemplarc,
cili't) se iirrrrlifi. Irr loc sir.fit: nrindl'it tltl ceea ce af a ca arneriutrLrt ntill.ot:ii [)e carc ii prezinlS
line-n bla[e. e rnai rnindri tlc fotogrul'ia copilului rr'r.'isla 7-im,e lloga:ire di'n 5 ianuaric l970. pc
;i ,,,rr", trotnpat'atI in sul']ctul ci cu aItelt-' a[c altor lopcrlir, aita c.r gi noi to[i irr ncltta noas[ri con-
i:opii, rii cla,u scltirnelrtrri supei'iorititlii plorlrrsrrhri
ei pc, care ea il rnai ccttttparl incir rlrirrtal cu pozele cli!ie sLatistircir.
din nragazlnc, rlirr filure, cu irnagilile de Iclo-
viziune tle calc-i t-'s,te plinir tniirtleil. flerrt irrsir cir
nirnic clin t{)atc acest{':t llll t' plct'izr1 . ni'tli lrllcar l
spus. a,!a cit s-rr' ;lrtea biilui 1i o st{rizolrenie la
rnijloc. lJn' ,lsta tttrntt'ti uitinclu-se cii acca pricttrnir JJ
c[r]eia isc arlreseazri aliarlinc ea insir;i aceluiaqi
rnediu, in cralr: imaginea joaci uri r:ol atit cle im-
port.ant. Arn ptrteil cleci prcsuprtne ci la o adici
cele tlouir leurci tlisptrn deja tler 'rrn sistcm clc rcfe'

l

i

CAPITOLUT 12 ie'lo,r' sirnholice, 'trupul in primul (iaz ;i lirnba in
cel de-al doilca, joacri inlr-aceast,a un rol de'cisir'.
Corpu[, llmbo, multimedis Iar in mdsura in carc instrLtrnentul de comunicare
repro,duce lurnea supunind-o insi o'rganizdrii sale
Oricit de r:r-olira[i arn fi sau atn cre,de ci sintem,
sensibirlitatea noastrl primarir este lcgaki de con- pr,oprii, 2) ne pu'Lem a,grLepfa, fortrind pu[i'n opozilia,

cliIia nr.rastr:i anirnalr"i, de exerciliul sirnlurilor, de pe de o parte, la o organiza!,ie ,,neli'ngvirstic[", iar
rnccanis,mele profunde ale fiin!ei noastre fizicer.
-L)ar este vorl-.a in acceaqi miisur5 qi de un feno- pe de alta, la o or:'-ganizafie ,,lingvistici" a lurnii
rncn -qociclogic. Fclul nostru de a minca, de a
clormi, rle a bca, <le a rcspira, suhliniazi N{arcel sau poatc la ,amindou.i... Chiar 'daci problerna nu

poate fi a,]rordatir in ansambl'ul ci, se cuvine si cr
p,uncln iln lurnirna ci'[on'a priviri r,apide cu spri-
,jinu'l a unul sau do'ui excrnple. Ceea ce, in zilekr

noas,t're, capiitl o iin-rporrtan[d cu atit, rnai rnare cu
cit instrunrcnlclc tlc calc nc {'olosirn in mod tradi-

lional se dovedcsc mai prr!.in ef ica,ce f irrir
iniloialir pentru ci apar[in unor 'mocluri de colnrr-

nicare ina,decvatc qi dcci unei structuri sociale suh
scmnul intleLr5rii.

l\'{auss. modui no,sil'u de ,a ne cliiira, cle a fugi, Iimbo,
cel de-ql eloiles lnstrument

de a .ne aoclelihtnrui ls:xindtu'tie" hcnuicmi inler';i1n,uarrtteeEptr,eineeldupceanfiien,r l)ar:ii ne place sti credem, al[,turi de l3atrdelaire, t:ir
,,!eh,nici
cd .,trupul este pli,rnul qi cel rnai natural instm-
rncuL al onrrrlui" 1) Ei pentnr ci precetle tchnicile ParfumtLri Si culori qi nmete-Si rd,spund
cu ir,-.qtnrnrente. AfirnraIic cu a.lit rnai ca;ritalir
cu cit cs,lc fi"ili inct'tatc ascunsI sa,u neglijat:i in lirrrba curentli [ine foarte pu]in seanrii de acesle
,ircel;r;ii tinrp cle invlilitura pe cal'e am primit-o qi corcspon'denfe, iar cind poetul adarrgi :

r-[e raliorrnlismul pe carc socicliilile pret.ind c[ se Sint, ytroaspcte ntircsnte c.a t.rupul de copil
Dtilci r:a o melodie si verzi, ptecutn cimpia,
inlcnreiazli, i,n spccial s,ocirltri{ile occidortale. ;\sta
gi llt:lr!r,tt lli ".cttrroitll.crea", o concepem
iii a;;a cum adi'niralia p'o .illc o l,r'czcsc ace,s[e versuri ne
o placiirirrn, pror.ine rnai comunicar,,'a
ales dil
concr.'ptualii gi ilin ichnologia verlrald.
Or, rJ.acri tchnica csi c, clr.ririr X,'Iauss, 1rn ,,act ara[r"r cu prisosin[ri cir lc considcrim ca pe irigl<t
traclilionaI eficace", te]rnicilc tlirpului ne asiguri nr'ceplionalc rcrrgitc po,cticc. Nu cii am ignora cu
dcsiivirqile cinestezia. Qe y6lyifugrqte in mod curonl;
atiaptarea, r'cgiarea prin nii,jl*cui de rit orrta'je sint- cie un .,galbcn aci'c1", ile un .,rogu strident", de
bolice pt., car.e s:p1.ip11l le lixeazfi clcfirrind aLituili-
nile caro sin't p*rlruise san initerzise, semnificalia u,n ton ,,cat,ifclat" ; epitctele ter-rnice s,au taci,ile
siint rare : o
gcslrrrirlor'. a poziiii,lur: s'au a nriq'cirilor. nu anrrmitl pictur:ti csto nrrnriiii
.,moale" sau ..fcr'mi"r" ; o anumitii culoare, ,,c,ald5"
Prohlenr:r nrr constir in a intrra in clctalii. Ila sa,u,.,rece"... Registr.rrl acestor expresii sc Iimi-
c'ons'tii rnlii rrrrrll in :i rlcnroustra cri, dacri cornuni-
Leazii pe misuri ce ne apro,piem clc senzaliile
carca nclingv'ist,icri Ei comunicarca lingvisticd ope- 337 gustative sau olfactive ; se lSrgeqle, in schimh, pe
reaz5? ceala.lti crr ajuiorul nronta-
alil una ciL qi

l5 - c, 1868

m5surX ce ne apropiem de senza[iile vizuale (ceea Istoria art,eir mai rnult poate ,de,cit celelalte ;ti-
inIe umane, lSmure;te condiliile unei s,ituagii pe
r:o inseamni o afinitare special5 a limbii cu vizi- care avern intot'deauna tendinla de a o mas,ca in
unea qi reciproca). Pe de al[5 parte, expresii ca
ssateuredoetip,,er'o:g'uosatrraidcetnetr"ultrleocr
cele de ,,galben acid'o parte. lr ie cI e vorba cle sociologie, de demografie
fo'arte repede drept, sau chiar ,cle istolic, este po,sibil, in ,adevrir, ca
hibrid le face suspecte fald de gindirea logicH.
Urmeazi faptul c5, cunoqtinla care se consti- a- stfleal dlirenaitnl s-arlbsl[ur.si s,ggirsuupbeaznes'ta,oina,btelu{rci nionrcnietnlerulemain,i
t,uie pornind de la limbi tinde sd puni in lumind a'cesrle ansarnbrlu,ri gi sutbansa.mblurri po,t I'i iuate in

mai mult valovi inieleotuale decit r,-alori sensibile. consideraj.ie. in schimb, chiar d'aci istoria artci
Lucru cle care ne-am put'ea rnira atunci cin'd e glirpeazi lucrlrile in {Llnclie cle infh,ren[e]e lor sau
vo'rba de artti, aI cirui obiect est,e in pr:imul rind dr"Lpi distribuirea lor cronologici sau topologicrl

oferit percepliei gi plScerii ; dar ceea ce dovedeEte sau. gi rnai mult, crcin.cl aiccoensotelcvlgaiast,ec'ua,nnseanmub,rlunrl-i
irr mod elocvent qi istoria' artei a c5rei probleuri cat'e sint iconografia sau
csLe nrai mult de a defini, de a clasa, de a situa, ratele subansambluri pe care le cornport5, ea se
clecit dc a. evoca, ile a face sH sc siml5 sau si se expune intotdeauna lr revendicarea celui c,are,
participe. S-,ar putea spune c[ din 'ctruza direcliei speclalor deosebit in pre:etr!u unei opere deose-
rleliber.aLe p.e care ,o ia aceas'ti disciplin5. Dar bite, Iace absLraclie
dacl cercetim, nu vedem ni,mic care ar stabili in cle aceastl for.malizar.e 1i se
mod definitiv baza acestei presupuneri. Astfel girseqLe nu rln fala
nimicuhri 'ci rtocrnai in liala

ajungem sX ne in'trebim dacfl este intr-adev5r unei opere care sultzisti qi care este ;i recunoscuti
ca atare.
vorba de o direclie dcliber:ati sau rnai curind de o
Firri a impinge aceste consideralii la li,mi'ta
acornodare sau chiar de o conslringere. extremri, este g,reu s[ ne prefacem cX elc nu
existri. IJin acest rnoment inqelegem nai binc de
Tehnici al truprrlui sau ,.lehnici ale spiritului"'
ce savan[i, istorici gi emditri sc folosesc de tehnici
(pentlu a se foJosi un tertnen coloral care co- care, degi sinl cele aie spiri,ttriui, sint totuqi [eJr-
respunde, in tnare, cu ocea ce se numeqte ,,qtiinle
rr,rnane"), sc niai lconsitatii inci irn urnbele oazuri. nici : cursuri magistrale. lec1ii. r:on{erinIe, pub]i.
ci procedeele gi pr,actic,ile carc se folosesc se r:afii (articole, cronici" clrli, teze, eseuri) a cdror
impun in lumina presttigiul'ui sou a auloritSlii pe iinibi, sub f'orma sa oral[, clar rnai ales scrisl,
0are o exerciti-i persoanelc sLalr gruptlrile influente' const.ituie principal,ul in,strument. Or, chiar daci
.,il,Ianiere,le" noAsl.r'e, ,,felul cle a ne cotnpot'ta"
sreinztu-lti sir amintim o constmclie ce limba nu este sort,iti decit transorierii conceptuale.
d'in educa[ie. Aacenaestase-lvi este sigur cir, clatoritI caractenrlui sdu linear gi
de lrupul nostru
sa,u a ne servi de spiritul no'stru consti ntt nutnai .discrc,l se protenzl destul rlc bi,ne la ac'L.asl.t.
in a adapta trupui sau spiritml la intrebuinlirile gClaseusrcuninaree, a'teohnaicliilaetsl ppirreitliuolalis,irbgazi arteecipperoclo.gDi.iitn.
lor respective ci qi de 'a r:Sspunde la irnperativele
sociale. In mlsura in care s-a dezvoltat, arsa cum aceastir clipI, esle ,,natur,a1" ca cunoa$telea artei.
esite cazul in Occident, irrle,ea de'spre cunoaSlere ci
ar fi in plimul rind realizarea savan[i]or Ei a spi- pi totodatit intreaga cultoaltere, si se orienteze cle
cmueltitvoadt,ee,letoqt i.apiarinecstiepi,i,lenastutarabl"ilistHe fie acre-
ritelor pleferin{i sple inteiigil,ril, sar.r uricar spre cornpre-
cllta,te prin ei. hensibil. pAr;isind vaiorilc sensiJrile care scapl atit
cuprinderii oit gi scopr.rlui s[u.

Orice auloritate, fie ea socotitd obiectivi sau qti- Asta dovede,gte dealtfel foarte limpede predi-

inlilic5, se bazeaz[ pe o anumit[ atittldin'e, pe lectia noastrir pent,r,u ",-isrne". Clasicism, romantism.
explesionisrn, orfisrn. r,ubism elc., lista este destul
anumite vaiori str.uctur,ante. 338
de lung5. Sufixul -ism pare intr-adevir sd fie un

procedeu privilegiat ,al ,,tehnicilor spiritului", prin .A" clo,ua fazti dndicl la ce se raporteazi c€ea ce
care se convertesc uncle manifestlri care prezin.td
o oarecale te nclinf d la sinpcrcept.luotctsripn:rle9'i.mspiErccatreeo",- avem in faEa ocliilor pe de o parte, principalii

sple ,,cure.n[" gi la sfirgit cornanclantri victor.io;i ca,re parcurg diverscle car-
tir:r,e ale trr,aFului ; pc de alt[ p,arte, familiile care
rie, rllruilc cu conccple ud hoc. Absl.ra,cf,ia ;i gene- inrlilord nrila lor:. La cc se tilporleozii ntai curind
lalizarea rlspu'rrd in rnod tlcosctrrit nevoii f trnda- ceea ce rert.ent.: i:tt adeviir, a doua frazi se
rncntale pc care o avc'irl de ,a ,.pune luc:rtrlilc irl ocnpi"r nrai pulin clc descrier,eit, il$a curn par,e
ordinc", penbru ri tre alsigtt ra 'cri ,ie \rom putea ia plirr-ia ved,erc, decit r:u shlrilirea unui r.aport
rcgiisi, ;i ,t,otod,atl pcntrtl a le rnanip,ula sub formd clc iircluck.re cu (:eea ce s-a spus r'n prima i scena
cle simboluri irr inIeriorul crtnmnicirii socinle. pe care a picl,a[-o l)elacroix face parte dintr-tut
qnsantblu dil car.e cstc lultir.

Sincer vorbind, nici rr,na din aceste indicatrii nrr
Un tqblou, li'rre scaura tle cccn ce .1verr in
doud oldturdri exerlplrr, cle faptrrl fa[a ochilor. ; de
cii prilcipalii
cornandan!,i sinl
crilarc (cit cl,e izbitoare cste in prirn plan risucirea
caltrhti pe r:arLr cavalclul r'l opre;rte brnsc, frir.ii
CLtccrirea Cr.ntstantinctltolului de cdtre Cruciuli in incloiall portru a rirs.prrrrrle clrenrr-rrii birtr.inului !) ;
tc7.lo2'in0n1tlo8, d,,idele-l)Io, ll,aoanbcirdeocriabxu,, lfirilircremcaoi'ri-ntoaanridneai cnpaorcnlilecfttu'a:ln..ScBaealzrorintloouialrtrlr.til sau de faptrrl cd fata cale-l sus[ine pe birtlin 1'nge-

nrrrrclrr,razil in fa!a invirngir,tonrrlui ; sau despre fe-
nreria carei Ja clr,capl,a, se 1-rrirltuge;te pestc un
rla*tlusmir asaltul din pattea uscat'ului. 'iar b[{.rin;ul onur,l care, in
;ca,clavrir rrici despre extrcma
dogc Danclo,lo, in {nunte'a r.,e'uetieniior pe cori-"rllii, slinsir, r'idicir o rninir anlenin![tolne in frfa solda-
a,Lacasc portul. Cirpetcniile cele mai dc seanri tului carc-o opre$te... N-at avea slirgiL rlctalierea
parcurg ,cliversele cartiet'e alo oragului ;i familiile
disperate ies in caiea lor pentru a le ccrgi rnila".3) a ce('a cc leprozintri pinza si ccea r:e a fost neglijat
clc notit. I)e fl,rp,[. ,nu e
Pri,ma frazir ,arninLo$tc laptul ist,oric : cele d,otrir vcrrba de neglijenfri. In,dica-
!iiir: pe cal.e lc (15
c[pelenii, Barrcloil ;i f)andolo ; 'cele dorri rnanevre no,ta salirsfac nevoia tlc a
fixa nctliunile ; ele r.esping notatiile, care fin de
victolioase: asaltul di,n parLea uscttttrltti, ill-acul rclaerscc,riien'rcl.uSmeinianspc,rr.iouceiusrtrri-utiuc-rlecaabds'tr,uracc,lteizarreefesriinlirni
portnlui. Accs[e indicalii liu atl, pra'cl.ic. corLrspon-
denfa lor pe pinzir ; elc stt adneseitzii rninlii spec-
la,torului, in special cultulii salc istorice. Din generaIizarc, vizr:;tzit iclentificarea unui subic,ct
pentnl r-l sit,u,a in,tr-un ansamblu definit in preala.
punct tle vctlere t.chrric cle stabi'lesc ca'clrul do bil rle cltrc crtltnrir.
referin!i : 1) el'ern'imenttil : cucerirea Cons'tanti-
'nopolr-rlui de cirrlle crucia[i (accsta e titlul) : li'alalogul prrblicat cu ocazia expozi[iei cente-
2) clata :I20t+ ; 3) locul : (lonstanti,nopol ; /n) ac-
torii : cr,u,cialii crr cipttte,niile Io'r. Spectaiorul situ- namlui (1 96:l) dezvoltii" in notila c.onsacrald
e,azir opera gi se situcazi,r in rapo'l'I cu aceste co-
orclonaLe care ii p,errlit si stabileasci pinz'a drept ;rct-'sl.ui tablor. drrpi o rcferirc ia ,noti.qa apiirutI in

catalogul din 184 I, citr:r.a pirnctc dirr care redlm

cserntialul :

,,obiect ,culturdi", iar pe el in,suqi in ,.subiect cultu- ,,iSTOllIC : comandar de ciitre Louis-p"hilippe
in celilait caz este vorba
ral". Atit in unul cit gi perrtm gale'r.iile de la \rcrrsailles, in 30 aprilie 1838.
qdiedbei,nsne.rb-ieotce itcniirstteulpe.ot pentm suna cle 10.0{10 cle franci. in 1883, o copie
tot atit inchitle ochii - de a fo,s[: e.'iccutatri lle critre C[r. cle Serres qi cxpusi la
t4l \/ersailles in vrenrc c,e pilotura iui Delacro,ix era tri-
obicote

mis:i la Lorrvro in t885 pe,ntru a r'5mine ,a,colo. fi diferitc, poate cir avcrn rle-a.face cu copia lui

IN\r. 3821 (...) (lh. de Sene's.

S,ubiectul comandaI lui l)clacroix este inspirat Caractenrl convcnIional sau artificia] al acest,ui
din con rle-a patla crnrciadl (1202-L204). Aceasta
t,r'ata,menl \'a apare mai bine daci il cornparim cu
a fosI organizatii la iudemnul papci Inocenliu al ceea ce a sr:r'is Ba,uclelaire in Salorrrrl din 185r-r :
lfl-lea. al clmi scop era clibcrarea Ienrsalimului ,,...Dar tablou,l C.ruciagilor este atit dc adin,c pX-
o,cuprl, rlc rrrusrrlnrani i,rrcir di,n 1187. Dar divelse
trunzitor, ficind abstraclic de srrbiect, prin armo-
intrigi politice, aIiIate in parrte dc cirtre \iencl.ieni 'ni'ioatuslae{sutrclutnuona.rsuiltuqoi sluqgiulbinr[ig!tiCt.eccaeur rqrni acrccamaurneuiI
;i de cirtrre clogeIe Da'ntlolo, au adus pe cruciali nare cveniment. Olaqul, desfirq,ur,aI in unna Cru-
in fatn Zarci" apoi in Ia!a Conslrrntinoltolului. ciatilor carc Locrnai l-au lraversat. sc intintle cu o

Lncori. din grc5ealir. 'I[earl-urlsoaullirlnrrttiluDiedlaecroLi:xdtrae r-criclici,tate plestigioasS. $i accste dlapelc lnerorr
fos,t nurniL ()ur:crireu
cru,ciati, fiind conl'urrrlati cu plima cnrci,aclir gi stliilucitoare, undui,[oare f ircind sir se desfirqoare
cucelilca Icrrrsalintului de cirtte c.r'e;tini, in 15 iu-
;i s.1 lilfiie, c'utelc lor lLrrninoase in alrnosfe,r.a
lie 1099 (...). lransparen[5 ! $i rnereu rnultrirnea in nli5<rnpe, i11-

N'Iuzeul Cond6 din Chantilly conservii, pe cle gri,iora'tii, turnrrltul anlt:lor, po,mpa ve$rrrintelor.
irltd pirrte, o rnicir schiln (IL 0,37 ; L. 0.48) care
a apar!inut pi'ctorulu'i Dauz'a,ts. Se plesupune cI adevlrul emlalic al gestultr i irr rnarile inrprcjrr.r'irri
ar fi fost fricutir pe Ia 18110. Tbebuie si notirm ale vielii ! Aceste cloui Iablo,uri (Baudel,aire vor,-
cI in ciuda citorva r',arian[e, ofcrI. totugi, rnul- begfc ai desple l)reptatea hri ?'rainn) sint de o
tiplc lapolt rrli. cu t.ablo,rrl din 1852, mult mai rnult frtrmusefe esen!ial shakespeariani. Cici nirneni,
tlrpii Shaliespoarc, nu excclcazii ca l)elacloix in a
tlecit cu cel din Salonul clin 1S/rt ctc.
contopi intr'-rrn mistcrios aclevfu' .clraura qi visar.ca''.
Aceste iudicalii ulrnirresc acelagi sfir'git : este
vo,r'lra din rrou gi lot de si,tuarea operei lui Dela- Bauclcl.aire nrpe inci"r de la inceput iocul teh-
pcrroivixin.lapedadtceloor,1p-realtetl.cinatlrt-au,ninmronrlllomrlaci uproecnisouini
gr"npir cle srrbansambluri ca cea a c6piilor, cea a nicii libretrrhri. Fll indelrirteazii irr acela;i tirrrp
preIulilor', cea a locurilor cle destina[ie gi cle con-
anr intirea evenimor lrrlui istoric ai indicalia sccnr,i
ser'\'are. cca a nnmenelol clt: inveutare etc. Intem[ia (,.ficind absllacIie de srrl'icct"). in l,rcrll :rccstor.ir,
cxt:lamalii in lan! (rrrmonie fur,trrnoasii ;ii lrrgtrbr.ri !
c,are se subintelcge clin toatc aceste indicalii este
Co cer ! Ce nrare !... rnalile irnprcirrriir:i ale vic-
de na Irrlir sistcnraticir I este vorba cle a raporta
tii !...), notirli pe cil de precise pe atit. cle corrcr.ctc,
cele rrrai mrrlie puncte caractelistice dintr-o urztrali legat.e clc acIiruti llc care automl lc des,cric (..dr,a-
pclele sc desfiigoarri gi filfiic I nrrrllinrea este rni,qcii-
Ioto,cla'tri spaqiaili 9i tenrpor.alir . Operapiwrca cortstti
rlec:i irttr-o urtpktsare cit m.ai precisd cu putintd loite. ingriiorati) li le face sensibile art iculind
astlel inctt obiet'Lti sti oatpe poziyia cqre ii asi-
gtLrd cea ntai ntare irtelegere in interiorul siste- ritnrrrl flazelor pe rrriqcarca forrnt-.lor (r:ncr,ou mul-
rnului ales. Dac[ clata s-ar schimba. nu mai avcm
tirnea in miqcare / ingri.ioratri / lumrrltul arrne-
de-a-[a,ce cu acelagi tablou. cel pu[in in raport cu Lrr' / pornp,a velmirltelor / aclcvirtrl gestrrrilor in
cel care a fost prezerrt,a,t la Salonul clin t81r( ;
ntarile inrprejrrrirri ale I'ielii").
daci"r dimensiunile s-ar motli{i,ca poate ci,r tocmai
Un ocol core pooie cA
copia ar lli cea care ilr fi luat[ in cr-rnsideralie ;
nici nu este sto cevq
dacir clata de executare gi locui de conscrvare ar
Sir luftn un t,al-rlou pictat de cltre un venetian
143 clin ser:olul al X\IIl-lea. Irrance,sco X{affei 4) : r"-

I)r"czinlii o I iniili f rumoasii care line in n'iina glsim in Ger.mania gi in ltalja de Nord mai multc
d'reaptii o slrhic ial in stinga o lavii pc ii;u.rl banJlotaaaguiliaocvbad[iaiulr,ioa.ct"plhauug,ulpmredul,io,caeidusai mr-:ui,Nntantaolpl,vuras,rraIaeueflgfutx"lce.,.ieo.ninislsDguotc,teileliuppnardeaercleeairerSp,aXclcrarilti,riV,liieo,tudSuIzrln{auncianeeblltioeaniilrinaaneip'cprr,.eedeecipipoiadrunJculetucuc.,zJl,gued'pusiznieaatcitrarbihln,pititadihecgc,-e,i,ioui.cilanDatpc'aurrLeee-,ir
se ai'lii caprrl unui orn tlecapitat. -\ Iosf prrblicat .sprc__n,le1.i\te'frr.)iAlmenie,p.t.iia,itqa(erdcir/lteesesa,ra'cncIuiue,snnlcitlAeauaal)vobasriiglapii,raba,nn{pireeialicairinrtpd.,iefgainsirt/rcaesitnleaba,nulcisreeleaaan,,islacfS(reciialonvJalorruiocLiccamjelllnaiaetlsh-piiraeciI(cilclca-roo(Asancrao)r"tpa-rlJclrerncuua_ue-l
ca fiind ,,Salonreea purtind cap,ul Sfintului Ioan
Rotezitorul" ; trtr'i}rire datorati I'ui G. Fiocco qi B'.A').
pe Lriire lranofsliy ri lra clertottstra ca fiind falsI. *)

rlanrie'\I:onac,.hnDeeBtaofaitnepczt,eirBptoeirbulpilarciinsrpauernxeaIimdefeosnpsurtelacsduauprssueSllaoSlrofinnlirtteuei--i
pe o tarrir. l)ar sabia ? S,alomeea nu l-a decapitat
pe Sfintul Ioan Ilotczirtor.ul cu propria ei min:i.
Or'. llihlia ne r.orbr:,ltc clcspre o altri tinirfl qi fn.r-
nlo€ts;"r felneie ;,r ciirei poveste este in legtitur[ cu
un oln clecapitai.: .ludith. Dar aici situalia cste
rlst,rn'nati: sahia se potriveqte pentm ci Judith
l-a decapiiat pe Ilololern crl propria sa minth l ,,Ansamblul tutLrr,or mesajelor aLdmise de un
lava ntr se urai polli.,regte pentrrr cii teltul afirmi
in mocl speci,aI t{espr.e caprrl lui lJolofern cI a fost
pus intr-un sac. latir dcci doui surse literare ca're rnsreionrindvnoaa,crlnedlnueituaemgrrini ci.,.oncdairtncspoaunlus,tndito,eueiittui,cns,,caariIeltap,screei,emsittunoia,cl"oa"ciploa(.r.".l)i"-.
s-ar aplica tahloulrri cu 'drepturi egale qi ou egaie
nr:potliviri. Dacir interpletiim accastd pictur-i,r ca Anrsa,nlblul ituturo,r.
pe o le,prezenftare a ,S,alor-lrei'i, 'textul spunc tlespre sleurnnnraiLlelo-cr i,a,,ppaur[iinsicnmd aunntuici ,c,oadI
d,c,ienninat va -fi
lIaerx-r[i udlarspnulrn'deesdperespsra:ebics;nc,baicreqprienzeuntadreesaprJeudtaithlie"i., eseLnqI, co,du,l es,te sis[emul care
a'cestui cord". 5) Irn

lzvoarclc [itemre ne la.si in ,,c,ea mai c;urnpliti l.lcrmitc sO,tarb,i,lairt.ueanccioreesepvoincldeenntlcci {inctrlesecesl{ersdtraoguei
int:ulcitur':i", conchicle anl.orul, care sc adreseazl cirnpuli.

apoi izvoarelor iconograf icc. ,,ln cazul dc fa1ir, cleciziei ir dividuale.

trcbrrie sX ne intl:birm dacii arr f os[:, inainte ca itciineclitlesoe.rIfrriatnv4tgolcei,enamnlrietberiernaisiecgdlccerpl".am.uus6,poen)unloEldsurteiral9,(aifnmiicauapoeiriuddmseit.ap,paaboassinrultiftorpclifrli,casccekoniyrrg",oeorsrrduiepcuolp.eniln)uv,deiiseninc,Jnal-e,rr
Frerrrccsco llaffei sri fi pict'at acesl tablorr, repre-
zentdri incontestabile al.e,Iudithe.i (incontestabile
llenl,ru ci o cup.r'indeau. cle exernplu, qi pe sen'i-
Ioarea ,1,r,111[si), in crir'o sh fi f igurat, in nrotl
nelrtitrivi[, Iava ; sau reprczettl,iri i.nt:onlestaLtilt'
ule Salorneil (incont.r:stabilo lien trtr cri ii ctre excu.]ll,lu, latura car.nali ,a tinerei lernei picLaij
cuprin- de Nfaffei, ar provoca aga-zicint{, un scurtiircuit.
cleatr. tle Llxemphr, pc pfu:in[,ii Salorrreii), ndeOpceeancr-tlnafoiejncnnrlcesopeinrcseel[iel[xllo..mraear$tnlieiteirlaeepdsldmuaspeceioerlao-dxsctciit-efvlriaasecarrti,sir{grddidieceei ndizccnmvilaaoossrltaeealsmlci,ocernhpasaiarmqt.rliaaibpznzaaauitrrLrn,eeecacaonrdtira.reeugsDdt'piciueooonprenudii_-j.ii
riri 1i f igurat, in rnod ncpotrivil, s,alria". in care

Oda,tii anchela fiic"rrti, .....iat5 ci nu putem a{la
lici o singtri--t Salornee inarrlatii cu o sabie I dar

*) Iistc linrporle cii Lr:s llssais d'i,con<tlogje se 11<:z- magini alIturate intr-un cerc aib circumscris cu
r.ol[;i irr. ncnlrnriral,e t[irerclii gi pc mai rrr ulte planrrri. rogu, inseamrrii ,.depl:;ire interzisd,,. Dacir augmen-
.l)emclsul autornlui nu poiitc {i dcci reclus Ia pasajul pe Lcz sau diminuez diametrul discrrlui, scmniTicalia
care l-am folosit. Acesta poate totuqi oferi o idee asupra J45
spiritului cale tlornne;te Ei. zrsupra tchnicii care decurge nu sc schirubL Dac[ scol insi cadrul rog,r, inio-

clin acesta.

cuinclu-l cu unul gallle'n sau oranj, sau prin haqu- Trecerea de la concret la abstract se produce

rlri- ullerez irrsa [urr'damerrlal raporl rrl aceslui pentru receptor pc planul i,ndicantului iar pasaj,ul
oanou cu cclclalle. Inseamni c[ insuEi codul este
smilie.err;igngdi.ns."e'i.grttDepetrlehftra:cilitalttituintluucdoinedesutaleu,icvaSorri eba'alsfewnictiacio;ido8'ani tdc5raiidreseasleoe dinedi'claanatbuslutria'pc[elnatrucoen'cmrie;5t,,rdo'irmgpioptreivfpi,lapneupl lainnduil

caftului pen.t,ru '1ssspr161." 7)

Tex,[ ,absrtract dar care corespunde la ceea ce

,-r"..*irut" .,nat'ural:i" ; tl vorba'deci intotdea'n'na de facem a,,rsap,nojna'loanb" ibinliof,ietecca[reinzi.c[r]i rlega'te qi broqate,
oati,i,'cdoensblriinngienleu"msiogciia.,lfla(tpaelitactael"e am ptltea-o tot
A
socialii) al cdrei a aranja o arrna[5 in forle teresitre, maritime, aeri-

sfsgt ..lronstringS'tor'; (sau,"{'aciliita;nt") provine din ene, a derspuia scmtimul age'zind de o pante
instituliile cn.L expri'md e'le insele organizarea ,,da"-Lrrile, de alta r.nu"-urirle gi ab;inerile, saitl,
mai simplLr, a-[i cond'uoe magina linind cont de
socialS.*) semnalele rutiere. In ciuda m,arii ilor varietdli Di
a nenumir,atelor lor aplicalii, toate codurile se
Da,cii ne irttrebiun arsupra ope'r'a1ici fundamen' asea'mln5 gi-n ceea ce prive;te principiile 9i-n ceea

tale a acestui niccanism ii descoperirn Ia origine

cir in tennenul qi cursu'l fu'nclionirrii sale e vorlla ce priveqte mecarnism,ele respective.
tot rle r:Iasilitnre. O,rice in'dicc, orice scmnal de'
semncazi in[,otcle.auna o clasl. Reuqita sau eqecul Or, de,terminarea claselo,r, condilie a lunctrio-
ndrii codului, nu mai e,ste nici ea ,,na'turald".
asoi,tuinlutri-usenmsice,nsprmina'icalarergse.,c'colmefipnree'shcelcsoiumnuenaic"a'r"eina- Il qi ea efeotul coaTrgeaanuizlpriui tseorceiaarlde.e$ai delinltorii
cepe qi s,fir;egte print,r-o opera[ie tle clasificare,
cireilor sint cei determina

dupd cum o aratl schenta lui Prieto. clasele. Ceea ce n'u bdnuiesc ,aproape niciodati

Penlnr emilitor ca qi pcnt'rl receptor, ,,pritnul beneficiarii ocupali cu funclionarea oodurilor pi
pas este o 'operalie de clas,ate : o en'ti'tat'e con- cee€r ce ilustreazir, mai bine decit o dernons,tralie,
cuclrnaest,mde.eeNnr'rIleebcsnuairju-arlol'essceurme'tlcnucifnia'coafsinfitntrtrldt'lud''uienuenm'umei mislietbomrrunc'aaLl afuiinnfeedil poetul ,,non-sensului", Le'lvis Caroill. Fiecare ili

arninlcrstc cle u]uiloarea intilnire d'intre Alice qi

Humpl5.' Dumpty, in,cursul cXreia Hump-ly Dumpty
se laucll cu cravata pe care a prirnit-o de la rege,
qi aotul sentic se termini prin operalii ana'loagc clrept ,,ca'clout pentru o aniversare". Ceea ce o face
pe Alice s[ re{lecteze inafara demonst,raliei stupe-
atit penlru ernilirtol ci't ;i pentr:u rcceptor : ope- fiante, pledind pentru ideea neavaartajului ea-
ra[ia finalS constl atit pcnt'nl rrnul ci't qi pel'r'tnr dourilor aniversare in comparalie cu 'aceea a celor
,,.iilolr, irr selectalea unui nlemllru dintrc toli cei ne-aniversare, ,pi asupra cuvintului ,,glorie'o : ,,Cind
tntrebuinfez un cuvint, zice Humpty Dumpty cu
cale compun o clasl. tlin'[re toii nrembrii
Emi15tom1 selecqioneazi
unui semnificant sennalul care il p'rocluce; re-
ceptoru.l selecliottcazir dintle toli rnembrii unui un oarecare dispre!, inseamnl ceea ce vreau si
mgtui,ltznicieciAmlicaei ,pdua1cind".a'l,i-puCrtheeasstiX-
semnifica,rrL mesajul pe care-l atribuie sernnalu,lui. insemne nici mai
cle a
unea e insi
faceli ca aceleagi cuvinte si insemne qi tot ati'tea
*) Firir a vrea sI irnpingem arralogia pini la para-
clux, s-ar putea spune cir organizarea sociali, la limit'i, lucruri di{erite."
"ps"eul-puorie"ozs"ei*nmtptia,rsn,tuctilcbeni:nlriiipeicnclattrseseeorcrroitomlliovpgilziecimu. neLcnlntntlreseetom;rnim. iosreladttliievafiizniecuqimntee- ,,- Ba nu, ziee Ilumpty Dumpty, chesti'unea
nnaloagii a cimpului rroctir:; hi fel, {itrd a rnerge prea e si qtii 'ceea ce e impo,rrtant __ 6'5,1n-i t'o't". 8)
r'lepalte, raportuI social stabilcgte corcsponclen!a intre chestiune
diverseie glupe disLribuindu-le in clase complemeutare. Cadourile sint de,ci nu nurnai o de

reguli, de funclionare ;i utilizare, ci in primul rind
317 Si de putereo'. *)

f,'Iai merit[ exaruinat apoi gi un alt punct de publicalii, 9i rnai ales mat-erial {otografic din
vedere. Fie c[ c vorba de lirn]ri san de scrnna,li- aceslea. $i de fapt pornind de la fotografiile in
z,are rutier[, un cod nu funclioneazi in abstract. negru (culoarea, rlupi pirerea sa, nu er.a necesari)
{llasele pe carc actantul le nranipulcazH se stabi- demonsl.ralia sa a putLrt avea loc. Dis,tribuirea in
lcsc in anurnite domenii : rnaterie vocal5, sem]le clase, operafia incepind de la singurele surse ]ite-
rare, a dus la un rapor[ dc excludere intre tipurile
scrise, panour:i de metal, crrlori otc. Aceste mate- Salomeice gi cele alc Judi'thei. in sohimb, dis,tri-

flioanlea,tdoerpiuinnd u9i ele dc o anumitl teJinicri. Aparaiul buirea in clase, oper.at.{ pe baza materjalului foto-
glafic, a permis o rcdist,ribuire in c,are raporlul
prodr.rce rno'cli,ficirri (e vorba tot-

tleauna de articul,trrea coiounei de aer produsir de cle unire fur.nizcazir aut,orului gi mijloc'ui dt: a
apar,atul respiratol ou ajutorul glortei, lirnbii gi a
conclride crr certiLucline.'l-rirsiitttrile pertinente nu
buzelor cLc.), dar ce,lelaite .cotluri sc rnodi'fi,cri rleyti,nd d,eci nunt,tti tle Logica conceput[t ca LUt
considerabil odatii cu dczvoltarca tehrricilor. Dar:ir
lutsamblu, tle prhrcipii ubsLracte, ci qi de rnijloacele
Iranofsky ar f i dispus de simplerle surse litcrare, teirnice puse-rl aciirrrre. Singur examenul atent al
:rclici.r de tentele inrprintate ale Bibliei, n-ar f i
pu,tul. stabili, dupir propria-i rnrirturisire, cI tabloul lanac-eatsrimt,fuipi uernxl aiqsttiealrtaiaalccl"ee,sesctcromienrio,jillreoriicicc)"ai-l(eaSiipi-eanrremfgiisintrs,ediiLimrreupinteudrmeazcaieri
lui Francesoo Ma{feri o r,eprczirirtii pe Judith. Nu-
mai cxa,menul tipr,rrilor, ,adic[ al sulselol icono- indicii necesari anchctei sale. Orice cunoagtere se
graficc, i-a pcrn'ris sti conchitlir cu certitudine. Dar
curu se opereaz:i o.are acest oxalncl ? Panofskv constituie pornind de la c,tochnndicileii., *n) uFnoluomsiariii
ne spiune ci pentm cl e r.'ot"ba cloar de a aduna listi,ce, c,i gi rnatcriale 5i tu-

d,e
cirtre Pa,nofsky a codulrri fotografic ii curcspuncle
,,reprezentdri incontestabile" ale Salorneii cu carc folosirea codului lirnbii, in arnbele cazuri fiincl
vorba de utilizarca a ceea ce lingvi;,lii numesc
r.a fi c,ornfrruntat ta,blorll lui Xllaffci ; numai cI el ,,.cliscregii" ;i care permite detcrminire:^ unittirilot
nrr n\c spune qi cull? pl'oco{leazir ef,ectiv. Ft'aza
care incepe priLn : ..oli iatir ci
nu putonr "stabi,li o dcrnliis,ruoc'lietet,e,vp.oi,er.Lbrraae"fdeedl cuceupvmal smnpauuisspacul[uminia"Ni,bpliadorrateitn"cc$dti edcleoincmdAateii
singr-rrir Salor-nce inarmatir cu
spadri, in timp ce
gdsim in Gcrmania qi ltalia cle Norcl rnai rnul,te
tablouri dln secolul al XVI-lea reprezentiud-o pe
cu un ivvnoorrrbbcaaeadcelece(fbopn) resivraneuep,tde["oret(paa)lift:aaLoneriaucelisnsegegvmrinsaetiincpti oadalatuecnlguteii
.ludiuh pla[ou...", ne dinucaecedsitrei,ncttelm.a'aclo'n! cOlur-i
zie. Ce s-o fi petrecut aare
Panofsky s-o fi clus in Germaniii sau ltalia de
entrnt Iran'cez r.ec,unoscu t ca ;ltar.e va fi in mod
Itior.d penlru a receilza toate tabiourile din seoolul necesar itlentificabil sau oa (b) SAU ca (p) SAti
al XVI-lea referindu-se l.a tipurile Salomeii qi ale
lui Judi,th ; ori a gXsi[ un mijloc rnai eco,nomic ca unul dirrrt,re celclaite 32 fo,neme ale liinbii,,. t))

decit voiajul pcntmr a {ace un a,t,are recens[r-nint gi P1cvlrDrc,elli')ceroe(hinirrl7fei*r-n")el)olupcsNrStcbu,nucac.fp.eihrg,zcrndeaiarroeiirllvi{eerouifsiecittrslomoniscacnrarau'ialcuirltmrfliaailehoiftrsilnoree:epe&fici,ldruerc,ceeIees)}acaqeei;cntif,camaebctnlitleetaclldiinciuevdfz;nriralioeeliicelm,rut:-fzrjremprdainlleoeradutscdgerlu-znceoes(meep-cndtaesiioeci-unpcedtlutiuuesctmaaa,nRemluetidnoocticabaTislecoera.letucVrorlt.e:or?,.i
tocnrai in acesI puncL in,tervine tllacf oru tehric.
(,hiar, dacti Panofsll, l-o spllne,
e aproapc sigur
cd nu s-a deplas'at clin l,oc i,n loc, ci cir a utilizat

*) O si vedern mai indeaproape in urmitoarele douii
c;rpilole ; numai ci e nevoie si menjionim la nivelul
spiritului pentru a evita ispita, cum se intimpli intot-
ilcauna in asernene:r sitrralii, tlc u ue referi iurnai ]a clcacmitelcnrirl{cih, nr_licsaczui .l5ii,i iurogistrcazir. }Iu1timi, oarneni politici,
ilspectul formal. pitlca cii cxistri in rrateriai procligios. S-ar
348 .r49 fetc. li un sau la C.N.R.S. persona-

rrrrir-elsitirEi

Acelagi lucru il remarcd lilounin apropo de mo- clasa. *) Pentru a func[iona, codul are tnt timpul
nerne : ,,cuvintul cal nu poate trirnite la ceva cc-i de o
ne\roic gi de ;ctaiiun!Si'urni ,per,egailapbeildcacraereo-i se,n'egte de
mai murlt sau mai pulin cal". t0) Ilro'prie discreliei sprijin prelungeryte.
astfel in[eleasi este distribuirea semnalelor in douH
clase 9i num,ai in doui ; flcindu-le apoi sir
corespundd la doui clase cle semn,ificantri, gi numai Metodo lui Do sou Nu

acestor doul. ln Eseurile sale de lconologie, Cutiile de cuburi logice de care dispun azi copiii
Panolskl' reproduce alirtrrri Judith a lui Francesco
Niaf{ei. care e o picttn'd pe pinzd, gi un cap cle pentru a invir!,a matematicile moclerne oferti o
analoplie comodir. Aceste joculi de cuburi cornpuse
sfint, Ioan Botezir,toml, basorelief neerlandez pe
lernn. Or, riici tehnica, nici forma, nici ma'teria, din 48 dc obiecte, diferite, accetl la statutul de
nici,culoarea, nici dirnerrsiunile, nici luminozitatea, obiecte nralcrnatice plin patru tipuri de relalii :
1. culoaro (obiecte galbene, ro$ii, albastrc) ;
nu sint puse de el la soco,teali. Atitea trlsSturi 2. fornri (obiecte iilepfunghiulare, triunghiularc,
dr:ci pe care le socoteFte nepertinente. Pertinenla
consitl in intre,girne, pentru el. in singura pre- roluncle sau piitrale) ; 3. grosimc (obiecte subliri
;Pi engrtoluasea) ; /+. urlrirne (obicote rnici sau mari).
zenli sau ab,sen[[ a spaclei rsau pla,toului, singurelc dintre, pe
punc irr evidenlii distin'clia
,,nniti1i tliscre'te". Abernatirta erclutle orice mesnj
intermediar. Certitudinea dobinditl cle Panofsliv de o paltc, obiectele tlatematice insolite de atri-
brrte lcgaLe prin rela{ii, se poate presupune ci-n
niu e absoluti, ea eslte relartivi ftrr!fl de principiile ulnra urrei gr,e;eli a editolului o cutie de cu,buri
logice care o ghideazi, c,i,t Di {a![ de co,nd'itriile logice si conlinl nu /r8 de elernen'te ci 1r9 dc
in cadrul c:irora aopblbiitearcsiltteere,l,eddoeauliJrerxoaebsnitcrrpccll,ucrl.ufitiln)sdi,n,iCdltaenco,otbinciefeuoul(edd,oanutcc[e.psSltteroirdleopltotlrti
m.ateriale, tehnice gi lin'gvistice
opereazi. O atare atitudine gi un .atare cod sint
propice solulie'r, anumitor probl'eme ; nu ins[ a pune ciriar alirturi qi tot cloul rdniin. I)ar arnin-
tutulor. Astfel e privilegiat itot ceea ce provine
clintr-rln l.ratament Irinar : a irlentilica o operii
(sau un grrrp de opere) ; a o autentifica, a o loca- doul re,prezinti corlcret acela;i obiect mate-
liza, a o clu,ta, a-i stabili otribuirea. Ceea ce se nciraatteicd(i1n3,cIL,rtiamc.urc).ub''\unrsi alorngbicleul
numeq,te ,,o'biectivit,ate" depincle strict" nu numai elemenlelor aso-

mai e apoi gi el

de rigoarea spiritului, ci gi de '[ehnica intnebuinlata-i {olrnat din /r8 de elemente ;i 48 de obiecte mate-
rnailice. 12)
pentru a transpune sernnalul in se'rnnificant, me-
sajul in semnificat. Operalie capitali : semnalul Trecerea de kt, obiectul singular la obiectul
qi rnesaiul sint fapte concrete ; semnificantul ,si n'rtrlentati,c e deci o operoli,e capitald in cure obi-
ectul i{ picrde sing,ularitatea in fut,oarea ansam'
semnificatul sint enlitifi a]lstracte care desemneazi
itltu'il,or de elenrcnte asocitr.t.e, adicd a relagiilor irt

litlli care se ocupi cir qtiinlele on.r.ului. Acestea qi-au *) Actul semic, dupi cullr irrn vizut, consti, prin
lixat or:hii asupra celor rnai detarliate r.lin domeniile rezer- rnr:tlierea sentnalelor colcepute r;i produse ca sl ser-
r-ate, bretone sau dogorre, qi atunci dc ce sir nu se {ac:l in a rtt: I'itt'e si cunoaltem ceva
invesrigaEii gi in accasti rnasl de docurnente filmate ? Vi velsci clc inrlici, ceva corrsiderat 1a o primi ca sigur
asigur cI iu ti'mp ce privesc hilometri de irnagini timp prin raport la vetlele

cle rnai rnulte ore, anr impresia, seirra, cii gtiu cer-a mai ca incert. In r-,omunicrrea aslfel concepllt[ 9i prorlusri,
oporafia capitall rezulti dintr-o tlislinclie pe oare omi-
mult tlespre om, despre cei care f iLnenzi ;i despre fil- t"rr. r-o lacern aproape lottleauna : ,,Setrsul 9i sernnifi
rrra1i". Pierre Schaeffer. L'Apenir d reculons. Paris. Cas- cantul, unui senrttal sitrt doui lncruri diferite, ne previr-re
e[eerrirllean\,ro19r 7l0n,a.rCroellz.L.'Nrv'[autoaatiorensm-agleOtorisecnotaaptieolnes, nr. B. $i Plicto ; scnsul cstc ttr] raport social concret, senrni{i"
I cautul dinrpotrivl, e o clash tle raporturi sociale, adicX
I'ideocase- o entitate irbstr';,rcti". I)istitrcqia intre sens gi seurnifical
35b 35r
lele etc, ?

J

cto'c itln'it ca elcment yi numai atir. FirI insi a dircr:r"ilc rrccanict'r s;ru [otogr:rfiilc in negnr. care
relua dctaliu ciemonstr,alia lui PaLrofsky, ,rini aplo-riurliiv clc acelagi foltnat, pernriL o
mili in rrranipnlaro rrrai t5oalI pi cornparalii rnai sigulc.
trebuie sI ne dirn seama cir p'unclul de plecare
nu este tabloul iui ltaffei luat ca obiect singular Sint eliminatc culorile, rnodclul" Iumina, tugul,
rnaleria piciuralS, pignierrIii, natula suportuhri, pe
ci ca elentcnt ctl urtui anstuttblu d,e relatrii su.icep- cale :rn !.olul le socoite$te ca IrdscittLri non'perti-
tibile sii decicll apartenen[a fie la clasa,,Jutlitji"
Iic ia ..Salorneea". ncn.tc. Aga qi nurlr.ri lrarqial'lT.roaaf{teei conchide prin da
pe
,\, dcci, este c[ .oare element,ul ansamblului E ? sau nu cri tablorrl o rcnrczinti
,Tuciith si nu pe Salornca (X € pentrtr J implici
r\r:esta este {unclarncntul dernersuhri care nu ad- X t' pen,t.r:u S).
mite decit douir r,i:ispunsuri contr,atlictorii. Iiie cir
este vorba tle rnat,eruatici sau scrn iologie, fap,ttrl
o cfr ideea de cunoa;tere7 sau, mai exact, o anurnitit
cuttoa.€tere se fondeaz[ pe ,accept-alea 0 npropiere extrosemiologicd
apar:Line pr:ealabilii cir
url lenorncn sau nu r,rrrei cltrse. ad
icr-r
unei unitir{i abstracte de la care pornind nrrmai
epoplonsinibdiliiocpoemraun[iiicleareuan,,esiaon.nurnnatiiteexac,octn, udtenici:truc'iarseo l:iecurgincl la iirnbi, atitudinea lui Baudelaire se
r,clcvd ca posiirile. .E vorba aici de un adevlraI {ontleazi rnai pu{in pe .,tehnica spiritului" care
ttatan_ret7l al ir{orma;i,ei carc rrc scapli aproape cst,e logic"a. de,cit pt ,.tehnicile corpulrri" de car:e
lorbegte ['Iauss. ,\r fi evident tot .rtit de ,arbi{rar
sri le o,prri tlar qi sir reduc'i ccca ce se numeSte
intotdeauna, ,at.il, dc m,ult lirsindu-n,e irnpresia ci:r in mod lradi,[ional ..conternplar,e es[etic;i", Ja
rsnierrgirerledleeglaemsirr.o,t.,rLn)retamaccenetauinl"lpl nec sinrpla intclr-entie corporal.l. l)ar de fapt pentru
cliim oste,neala Itlarrdeiaire prrncl,ul de plecare'estc cotTto.ctul trr
c.ar,c-l a,iegexn.
Iran ofslir. ,so d,isperrsr:a'zir rle procizarea L:r-ii .rlcra" ll r.orb,a, l:r o:,rdich, sir se stabileasc5 irltrc
contlnce aucheta pe ltazl de
r]ocurnenle foto- cele dorrir o relalie cle la corp la cor:p. Frirri a o
grafice. (lcea ce c;rutii, g;isegte rcduce per aceast,a Ia simplul pip[it, poziliile
qi cl,emonsl.reazi, lcspectir.c implicii contiguitatea gi-n orice cat-
r';tporlirrdu-so l:r arlu. la tnlrlouI lrri illnl'fei, rleci
la o iuurnili operli deter.rninatii" r-nr pretinclc pre-
zenla operei, orig,ina,le. in felul cclui de ,nl ,zrg.lnn glrrro.axrienarittaatlera'lo. uOlupjrilsuliu\i,fPaa{fneoifsinliyl,,r-cuanre vizeaz5 inte-
obiec,t-din jocul cu crrlnrri trogice, am putea spune, ansamhlu de
rlcrnentc, Buudel.aire s'izeazii obiectul in sirtgtLrd'
tabloul este colnparat nlai intii cle istbric crr unul
aidniln.tc^rlSeoaueloilersnmueebiina".tnesllleaemparbonlcsrr.lruai,ncercbreliulelluaiimlclapurreiim.sa,oJlr.er,ccllcfiiushcr,on, rinzqpeiuacnzeeil tntcu, Iui, nrr irr apartenonia sarr nonapaltenen!a sa

la rrrrlare s,fasi. ci in ceea ce iornstitrrie prezen{a1or.
Jleluirrd c-rernplul .irir:ului cLr cuburi logice, se
trn nraterial srrfir:ient cale sc poaie clorzecli chiar poate sprrnc schernatic cii pcrrtrn istorier conte:rzi

avantaios lrrin lipsa-i r'lc fidetlitatc.... pilratlox dc rloar ."caracterele rr:lationale" a]e elemenlelor aso-
nesuslinut ? Trclluie sii convenirn totupi cii rcpro-
iriate. in t,irnp ce sr-.1'iitonrl se leagii cle caracterrtl
t:onrret al ohir:ctulrri singular" Preluincl iarirgi

tarPscp'cloiabrinlrrlgrsrrif-fpsu.tcnro.lunaiIfl4cfoircclilarr,atanilt"naleL.i:trn.2In2es;rsau..,iecrissodrcnerllJnNr{msr.a.cnRillPuea.,rlIli.lue'cse.lt,"oi1x,ceu^"9a1fnnLi.r81etaip;tfnpialSEniupe"r"rtamctbrifccicasoolboipilloaupllcngcOirei.tetae:tric"i,:nsulieacs,"Li,erieecmlaoglniLsuiprfecirrlcnnegiaglttancciolihrtgiteliii"cprl,,r 352 rlislincIia frunrilurentalir -stabilitri do Prieto, se con-

stat;i cir Ilautlelailc sc rnon{,ine la ",scmnrl" pi-
zinclrr-se rle ,,scm nif icant", adic:i cle entitatea
alrsllactri c;rre reprerzin Ii1 o c]asii de fapte con-
crete. I-a fel, r"l i se adrcsenzii ,,sensului" cons.i-
353 rlclaL ca rapoI"[ social concrel prin opozilie cu

..solrnificatul" care e o errtitalr. ab,stractir repre- Snre deosebire insi de Panofsky, care stab;-
ztrnlirrrl o clasi cle laporlru'i sot'ialc. r\trfiunea de
a cornunica rru se lirnitt)azir (loar ]a ..aclrrl scmic" l"rt;'..;;ificatrtl" cu ajutorul unei suite de dc-
,,fi1i."i".'iilijui)"l,r''irrc.er"rn"pi.,o,r,tiui,.l,to,jtoi,cr'.toreloultui"cocidlielniamzreidtlra"igstielaenbspiunrola"braai dt-rdmilaitilfai.ntnedu'
a;ia ctrnl il defineqte serniologia. gi nici nu se li'nri-
teazir la coresponden{a dintre cinrpul noetic qi

cel semantic. Pentru ei obiectul existir inairrte tle a Sfaicitlorlio(ct,illt,',e,"cra" ntcn[inc ia unitiili discrete' relevii

fnce parte dintr-o clasd in care el ar fi doar unul ;i ncoldurile, acccntele' armonla"
dintr.e elenrcnle. inainte ca sta'tutul siru sri {ie ,,1r,"'n'nuornr'l,ili"[e. .dcru' lro'a.arliernrtiis.ir[rJtrlelmogilaurn9einuten susr:eptibile
dctelminat cle niqte atribul.e dcpenclenle de rela-
tiile de clas5. Existenla logici fondatri po chesti- galben Po!

ttnea c'heie : X este el oarc rrn elemerrt r'lin an- i,.,-,i;'"lrr,,.t,",,ttibii rruui intr'-altul' dupI ctrru conturul
sanrblul tr ? li la carc existii dorri liisprrnsrrri. t; topi
singrrrelc care pot fi tlale, r1a sau nu, e. rleci pre- irnceslutentciulrairp,eslea,ttstolilu-fcoitronairiei,ntur-Iadluta-
cr:rlatit ile teca eare nu e.ste X-rrl reatltind din (..sijrrttrttleartrtlt
trunslorntnreo IoSqit:ri, o obiactel,ot' (:on(rete i.n, c.Ie- ii.;r;'",*-,i',,.-.,'t.,",i;'it,;1'r,lri"L)-.r'sitrpclieuelialecolrrsmeinpora-osdeucine. atrnosfera

la ni'elul

nt,enle, Or aceasti existen{ti se silrrcazi Ia nivelul pi,tUeil.n'a.,clz",'".iJrp"'"rof",ix.u;ipt"(5sr|r'iie'riet.ltrnl[s[iailsncci'cpnoulscpieboflripleuralrouzlii\ni.iltcn'e"ahnir{sriceisuslaenajeeetrlleetreucnidnatpitlrcnoererrunndledtoe-';
t,olpulrri (cuvintul fiind lrrat rlntr,-trn sels rnai larg).
Pre-,bal,rilitatca tle caire sc folose;te interpretarea
o existenlir distinctii de cea rnentalir -sau Iogic;i. o mai illic[ certitlrclirne
Nu cste vorba insir nit:i de a redrrce intorvenlia nt i.,r"otonir ci fa1-rtul .cl
corpului la perceplie. III opelcazii printr-o ade-
r.'irrat:i lehnologie. fiind el insrrqi .si in-.tr.umen[,qi
(ju,noaitere. Batrdelair.e tlispunt: asllcl frazele qi inriili ..ttiturlinea provinc diu f-unnicvleieltrdrei difclite'
rrrr-intele in funcIic de contaclul fizit, car,e s€r it; i;.
slabilesc intre pinza hri Dclacr.oix qi el. Ora5rrl sri sc ot'gatrizLzc insir il regr.rlilc

pictat nu e entita,le abstract:i; ci ea ..se prelrrn- logirrc. rl."rorinninlitinl dtucielarloatogrtiiirntilirrncaonllisatbitlilliittiii4' ipi rroepgou--

t;iiil"
iil.,r'calc r',,res1luncle 9i ea gtiin!ei care sc cautit'
geite rrrr un prcstigios atler.rir"'. Irnprr:sia de' pre- Fiecart: rletti,:rs at'e deci,. trll numai plincipiilc

lungire ntt est,e rlescmnirt:"r numai de vcr'b ci cste 9it"tlifilot."r,u.itico$aci"at,r"'onsuslellt'pg. uitrnai 9titiupctirnocrrlplioleussl ptslueiunr,dprlrtotonplloriieurcctdhaeescatiiprurlnui-ii
rnimat.{ rlt: compozil.ia f ru,zei : lntr:e sLrlliect ;i vrlr.lr
sc gi"rsesc cr"rrciaIii care ..t;alont az;i" distan{a : r.e- rs".,rao,-i,rviiereoctt'rl"t"a,el,t.-st,l.e"l)ccertl'.cicie.riltolruedt c*crtelaci.ia.mczietpvilliuar.z"i$asilptrtcinoe-nluacncllicopitrtualllttedcaea
Iuitroa vcrbrrlui .,se prelunge;ite". drrp:i parrza indi-
eatir cle virguli. acesta fiind Jrrodrrs ca rrn elcct
de lerspingere care ii nccentucazi preg'na n!a. [,a elettteuL al ruttri it'lrsantbllt. at:eastn-i di'lema"'
fel rral,ura a ccea ce c rcprczcntat, pc pinzir e fiind
fiicrrti sensibil.l printr-o frazd ca aceasta: ..totrrl .'\cestea zise" ;i firll a elirnina cleloc expe-
lien,telc Iui l)trrrofsk;-, c impoltanl de..remarcat cli-t
e aici lrrrnuItuos 6i liniqtit ca rrnnarea unrri nrare csLttorunliiefrnlracarnrceicti"a.aaipibiirc;t'sia[fuat*ire)ai;nacipsirira:trotler,nupii5e.aotdtzel,onaeidctrdeel..enrl.fec"ajtnaoaptsntti9acvuuieel"lepa.ctrtcs(iresr"teaaes*siuapt*rabpt)eeileiccrcsgecliairetnsus,tt--ileeccu,mafinni"iceuniesnlitaeizsnupaotacznicrceieer'l-
tlVenirnent'; in care se cornlrini conl,r'asttrl, dlrr:iir nrr

contradic[ia r:onli.nrrlir in plinrrrl rnernblu (turrrui-

l,uos qi liniqtit) q;i cchilibrul rrraicsluos al cvor:atiei :

..Ca urnrare a unui rnar.e evenirnellt,", cit ;i prin
rlistri,buirea generalir a flazei in douir pirr.[i de
greulate cgalir. 'l'ext,ul lui Baudclaile opert-'azir in
*) imi aleg c(r\ a' zice niclorul Titus Carm"l:
afara senrnificatriei logice. 351 ..sitiearta uriagilor"' $i-i ,'*",,-p,,,, rrtificial mirosul irr

355

teazir si mai funclioneze ; nu c-ar fi imperfect extinde : ,,Pentru ca un obiect s[ fie accesibil
rP-naondao'rufslfhilyo'grr-educcsiini-ntperepgnirnLagrleui rigoarea rnai departe decit analizei, nu ajunge nunai s5-l percepem, ci tre-
cd-gi procluce obiectele gi buie qi o 'teorio sI fie gata si-l ac,ceple". 13)
La fel $i cu arla, cit tinrp a fost linuti, ca-n
{unclioneazi. in acela;i t,irnp in carc' 5i cazul ultin)elor gi azi), drept, o
secole (ba inci
Pr: plan biolo;a^ic. e corrg[iinIa acuti a acestui .,acIivitate idealist[" studiul siru s-a inscris intr-o
perspectivi ide.alistir sau cu o atare dominanti,
1'enornerr .rJnra,r.cioojr.r1: -.r"eCceaera,ec-leseasiztcrirlanzs[{olulmcraa[rcpnoallu,ei ndaorlieungiiDdiecopnrcee{eplr.ienqanLadqicn,fdinu-islieilolra o pri.rni abor-

Flrrrtgois frumosrrlui sau
cel nrai profrlrrtl sIr-rc[iul vieluitoar.elor, a fost
iLccesul li,r analiza noilor obiecLer. Nu tolcleauna pfoblernelor ca celc ale iclentificlrii, atribuirii, da-
dt'cp[ consecinlri l lrnei noi lc,huici car.e locmai a tdile'ii,oaelexpinlifciuaclinegedleorti9pi
rrriirit, r:chipameltul senzorial. N{,ai clegr,abir ca re- clasificlrii sint susceptibile

zultat a urrei ,sclrjrnblri in lclrrl dc a privi otgu- istorico-idealist. $i numai
de pulinl vreme, marxisrnul, psiharraliza ;i socio-
nisnrrrl, tlc a-l inlcrogn" rlc a lo,r,rnula chestiurri [a logia se amestecii in problemele de arti. Deci de
carc Ire]-iuie sri riispuncli oliscn.aIia. A,clesea, rle pu[ini vlerne sin t, acceptaLe sii se ancstece in
acest domeniu. Aceasta insi antreneazd, dupI nu-
fapt, e vorba clc o simplir si:hinbarc tle optici meroase rezisl.ente cleparLe insd de a fi inr.'.inse,
(iare lace sii dispalri lrn ob:rtncol, s[ iasir diri noi orie,ntiu'i. Noi rnodele operatorii apar linind
rrnlbri un,aspecb aI unui obiect sau vreo relalie con[ de lactori enrcrgenti, ca incon;tientul, ele-
pini alunci i,nvizibi{ri". Ccea cc ilustreaz,ri rlil
exenrplu r:elcbru : ,.Prirr't,r.e to{i cei care in cursul rnr.ntele sociale, condiliile materialc, tehnice, eco-
secolului ai XIX-iea se inier.escazri de ereditat.e, nonlice, politice. E insl clin ce in ce mai sigur cir
prlnl la il,trendel. nu e tlecit, o u5oarir clleosebire in nu se va mai putea disocia cuno,agterca cle {actorii
rnodul de alegere a obieclelor. expclirlcntale, in cn care se collstitu;e. Anch,eta trebu,ie sii se facd,
fclul in care sinI privite;i rnai alcs in ielrrl in in futrc{ie de o situa;i,e in. nti;core. Critica ttr. mi;-
crlre se neglijeazl anumi[e tluclur,i. core pe care o implici mr se poaie insi menline
$i d,acii oper.a la categoriilc clasificatorii. Cel mult sc 1.roaIe
Iui Mendel a rlmas ig'nolat[ tirnp treizeci dt: jini pe ele pentru il-;i asig,ura spri-
de progr,esiunea.
itni, c pcnt,r'u cii nici biologii tle profcsie, liti
crescirtorii, nici agriuriltulii, nici JroriicrrItorii nrr
sint, inc:i itr m.isrrrir sir-i adopte atitudinea". De
unde conclrrzia pe crl'c u t,rage ;i cll.c se po,a,tc
Spre o comunicdre
inter-medio sou sinesiezicd

laborator'. E evitient trprii cri ccoa ce sc va gisi in gale-
i'io, nu va mli fi a-Sporrs;aperiicllrircae:,iuritmi(a)gtitialat-ltriia'l,- locul -ltl_rcisitisroidleiuci,
pol.asirr, iorl elc. locului. S-a tot spus gi repetat carn prea des ci civilizalia
rlorri nrotluri tle noaslrl e o civiiizatie a irnaginii. Ca ;i cum ima-
rle strhiectir.e amin- inlocui prrr gi sin'rplr-r
rlorli : urrrrl cirlc l fosl perrtlrr nrine liaptul de t mii girsi ginea ar rrresajul verb.al.
intr-o zi intr-un arrr.rruit loc, (rlc lr fi sinrtit lrcolo o arm- lJ astfel cle opozilie i9i irritleazri cvident prove-
liitll ornrilio, dur acolo lcfiind tntugi locui nnume) qi nien!a. Calchiati pe de,mersul lingr.istic, e,a se
:a(rlnaltrntiIrelrrctlioonnneoiIIicnIiatl[tzeiunt.lilraG:pi6rnorsapiiricclicr'a.le'iltsluiulasbtiecCacatirdvrieni e-hi:a'zUairrn.teeificniiatp{-lrieoru.crhIfnio. foloseqte de unitili ,.discrete" care nu lasd loc
posibilitS;ii mesajelor intermediare. Or, nu-i aqa
olfac*ti*v)e.CLfe. tterexsplornznirt;iaais,e,sC.irt/rtd.I.ta!)7ti{t)u. clinile devin chi,ar daci aceasta pare sI iuvadeze azi totul. De
opere, con€epte. proces. situalii, inform:rtie", c:rre faormavdut;
loc la I(trns[balle rlir Berna iii :l 969, 9i crpozilia Inlor- fapt, a,vem de-a face nu numai ,c.u ,,audio-r'izualul",
tuttir:,tt., (Ncii' \lorh, i970). 356 'J57
degi cuvintul, nici el, n-a domniI vrcodatl sin-
gur, ohiar dacii a fost predominant ; toi, aqa qi

imaginea nu domnepte singuri chiar dacd se tinde cat ale cirui sernnificate ,,sint formate de obiec-

si se acrcdiieze acesl fapt ; e vorba mai degrabl tele reale ale scenci iar semnific,anlii prin aceleaqi

de ceea cc Jean Gloutier nume$le ,,audio-scripto- obiecte fotoglaf iate". Analiza se termind prin
vizuadu'I". 1a) X{es'ajele scrise n-au disp[rut delo,c. distinclia care se face intre irmaginea denotati gi
I)impotlivir. ocupii chiar in afala cHrtrii tradipionale iniaginea conotat5, prima avind intrucitva funclia
cmleesaaj,u.lfrix-rai "depneota:aLdoeuaa,:ce..e.,a,focaaritree
un loc considerairil, cu prelrrl insd, t' drept, al exacL sirttagma
sisterrul mesajului conol,al". "na'turalizeaz5'>
unei profundc lran,sformlri,
Am putea incer,ca o analizX de un alt fel por-
Si oJ:servirrn rlarea plesii" n-iagazilele, televi-
rind de la a{iEul hi Pa.nzani satr de la eticheta
ziune.a, publicitatea ornniprez.entS, ce.ea ce izbegte, lrrinzei Boursin. Dac.i rnil rnirginesc si ciiesc
totul : ..Cind rnirninci Boursino apoi s[ gtii ci
e nrai intii combina[ia de medii. N'iijloacele dc nrlninci lloursin", e clar cii ttiut,ologia frizeazri ab'
comunicare cle masl aclioneazi o petnTanentd srutir.rl. Crrm sI spui de ,cloui ori acelaqi lucru qi
syrtestezie, iu timp ce odinio.ar[ cind nu existau
rlntir crr literc a'ti't de g'r,o,ase ?
rlcloc corespondenfe, decil pentm 'ciliva alegi, poe-

tul cinta :

Nuturo e tm tentpht tn care coloanele pii Sir privirn insii pulin imaginea inainte de a
Lqslt adesea sd rtizltatd printre ele vorbe fdrd ;ir. rilspu,nde. Ea reprezinti in prim plan chipul sau

trlai exact fa[a (dca]tfel'doalo parle a ei) a
unui onr oare se apuci sir m;Lr1ite clintr-o felie dc
IatH insl cI azi oragul ,a clevenit pentru toli,
nu numai un templu sonor hauclelairean, ci ..opera piine bine unsi cu un strat cle Boursin. Ca ;i
fal:uloasii", rezen'atl o'dinioarri doar lui Rimbaud, fa{a, taltina e prinsi in prim plan, ocu;tincl aproa-
azi parccla noa'str[ cca de toate zilele. Afigele nu
pe o treime tlin strprafa[5. Prin-sfi intre clegetrrl
rnare qi ariititor. arnbele in prim plan, tartina iqi
sc nr,ultilmesc sir ,ne escorteze doar pe stradii ci ne apropie masa albti cu ptrnctiqoare cle gula ilntre-
cleschis5. in felul unei uriaqe os,lii, ea se oferS
urrnlr'csc gi-n culoarcle mclroului, ,ba ni se lipesc poftei gurrnande a unui om care, cu limba pe
gi pe dru'mul pe care vrern si-l luiirn ca s[ scI- Iiun,lrtneSntsaittealescaopasoif,tes-iasme icnijtietqdteejainvifzixibitial tceuaBpoluivrsirinii..
pim cle cle. Legate de traficrrl automobilistic. de
trenuri, de avioane, ele evocl zgomotele, mirosu-
Printr-o ciuclatl convert,ire !i se pare insir c,i epi-
lile o'raqelor, tot a;;a c.un evocau gi arborii pinii
nu demult, efiuviile insolitoare gi cintul plsdrilor.
clerma fefei chiar ia o corn-sistcn!5 pdstoasti ca ;i
Cn,m binc a vlzut Roland Rarthes, imaginea qi ea ar (ars,t,a fiind spusi fir:ri
pulilicitarl ,e polisemicd 15). Ana,lizi,nd afiqul Pan- c'rrm glum5, d'eveni br.inzri,
zani, care paste, o de cuvin'te), in lirnp
troempraetezi,nctlep,,ep,acahrnedteei,doe cutie. vrco ironie sau joc
o sacoqi, ciuperc[, ce mas,a albi de lJorrrsin intinsi pe felia cle piine
totul ii scapd cleterminlrii nrateliale. Dubla ntetantor-
iegind dintr-o plasi semideschisi in culori gal-
bene 9i velzi pe un fond ro;u", el distinge trei fozi se dezvolt5 de la un capit Ia cel5lalt al anun-
nresaje: Primul cle naturd Lingt:istic[t se com- lului. De o parte caracterul lizic al fe[ei e subli-
pune d.in texte imprimate pe etichete gi care cer mat de suprafa[a pielii, de pliuri, r:iduri, de genc
qi sprincene, cle smo,cul de prir; pe de alil[ pa,rte,
pentru a fi descif,rate doar cunoagterea iimbii fran- caracterul paradoxal .,imaterial" al brinzci Bour'-
ceze. Al doilea de naturd iconicd combin[ o serie sin, pur,itatea ei, se exprim[ prin spumozitatea
do semne discontinui asociind ideea unei intoar-
ceri cle la pia[i, idee de ",itaiiani.tate", de servicitr care inviluie tartin'a, ,dizolvincl detaliile bucirlii de
culi'nar, sau cea de ,,natur5 moartA", Al treil.ea e pcaiirneeap;iareneBreoguurslainritirnilcileercpuaistite'di.eNairqrraeoplaaterait5conin-
ceea ce autorul numette mesajul iconic necodifi-

tlibuic ll-nour-rrldrc.ilssnetaorrnrsi!oainrr.csap;jicsctiornnnrhc:ioh. ilUriclerirnrnrp.reiroincpatulrsealnuoailiinzRatoil.lnaainrrnntl sr-rnelc lrnrlclinrlrr-sc rlrrpii rrrodttl in c'al'e sc
rcpctl'i rrri5uriliic in itlltil rnincr"rrii^ ..sor!stll" fol'-
rtit (le

a.lurrgo

tBirlpiurnnaanrptpcettpt'ertzrhosaureeclszttsnans.ldl."nraieetcmnpuisaioen,ritaslncoeatelirp,nli.'ssuilsdl.apnlceerjre.ldnvilerelresncodnn{eemtoinmcpteoocagdtrndtaia.icinnIollUuecdezcsrneliuta,ee.repacucColmeansedlireaheeociiialaeuparr.cee.litreezlc,i,nuionaenlattc,oadtluiteutn.rrczsagaiii-tirji irrin,iu.-:rc ttni prrIin plin sinrltolrrl Iingvistic 5i
trai nitrll pritr cottlrrclitl irr.:rltlcelii salc f izitle. Irrra-
gine,a alc dt'ti lrtrtercit rle a cenrnific"l irl'in rrii-
loa<,e llloprii. insri tnai clcgritbr"t cler:it sit i se
oputii lilnlrii, ar trrcbtri sii se aclrrril,ii c.l corrrtr-
riiraroa e ttn {ctrorttctl cotnl-rlcx ciil'e n-ar trellui
insii. in nrihsrrra in lirniiat:i ia r-orbirc sau sct'iere. l)e aili apoi rlctle-
pentlu a
vorhi rlc rrn care, de fapt, ne referin, sil.itlcra rlt: a rl.cscltitlt: ittl.rttt:iLt'u cott(-.cptttl' $i la
pul.rli"ita"" Iu o per-
an,un1 firI currr pri-ritta lacc sii apal'ii sltectrttl itrnrittos care
slleopvreiisci tt5iav,fl,coleinecagovnciesrrtripcirriieic.viicarilaiealiinzn.g,i .vsaisiznti,terelco.unmncenapi tieaalretleicosopelsrudahe-
.lrrxtr.rpttrre conlinrrtr crrloli[<: rlirr tllt't,r str (jotlil)llnc
irrrnirra, la f cl arn pttlcit sitrrttt cir qii 1tt'isrua rttass-
rr,t:tl,iei facc sii itpai'ir speclrLrl t:otttu.t'r,icdrii utlc
aspect, senriologic ?n Ir.nci't cste vorba ilr-.zr.oIt.ii qlii.,1:1'se grarlt: qi nilclc la citler sctitttcltr
qi dernonstralic. Tn schimb, pentru cei cle analiz:i
iau fonrrii ;i sens. La o exlrtlritii $e siItrcazil r:or-
nuce an(.r,-
lize.azri artun[ul gi c;rre, rirsfoindu-qi magazinul catl
tpinei,irmcaugjintlocaurosinnr,uslueinczaarteiileses,ianptuccerilescie pirl, cu to;rle tehnirile trc care cl ltl folosc5tc ca
ri;i corrnrnit:e, iar Ia r:oaliil.tir spili[ul ctt l,oate Ir:ilt-
clevoreze tar_ icrnaplcor$''iiitnlell-iacputesh.lnai't:pausnicrrtt,lroqliicdiiinj')treI)er:arleit
iricile pe
]i se trezesc. r,ca ntai
[-e virre apii-n gui.;i tlupi eunr le lcvine mai prr[in
ifzcetimneieuvlnv_vehzocimnidbusr,ebtiaunImaaatlItioi,ctpi.nrlnniroleirrrtpaer[riaer-nscoialdiunnie"plprinraccmoersoctepirri-crnirpootef.adoulirlsiruelcr,ler-ilr.,nirvtgaDeaciutlinieIretrrc.irfria,ii:Dz,ac.amil.coicalfsellierxocts,aapgaccstriaijeuevtuziiesil.cl!i,see$.lsiefTaiegodvrlueteceouslnaaaagtrilacltai€in,---
cir ceca ce infelegon ptin acest Iennen. aon-r.,rri- i'rilp la itk:c sc tiesf:igoarir loalc lrosibilitirlile pe
c,arca lingvistici nu are t,arr: lc irrrplicii grarlele i,ttIc'r'trtcdiale ctr Irrijloa-
cir aprc)ape-lr inlresinre rcle cle care dislrttncrn azi. $i la fr:l cuni exislii
r,r,,logic;i lingvisticii'' calo corosptrnrlo elaboi'Ilii
;i lrarrsrnitcrii nrr:"qa,ielor la niveiul fonemelor gi
ll ruorl'cmclor', cxistir o..logicrii colporitli" (satr
lizi,ci) pent,r'n care geslttl, rrrimica gi irnaginilc
inobile sarr iuroJ,,i[e, in. ncgru siitt colo.r'ater, scr-

decil, un l.ol redus. Aqa r.,.lsc clc agcrr!i.
irrraginca c caro
ac€rea I)r'olllcnra {ritr'{r se puno r'lcci esl,c rle a strrtlia
nnidnriairrra"lrrsglrielniannccsiriun,Illeo,,,sCucahil.nsiiucairllur"ni,Irliiiiii'nLninrgcdiovnli.cpsoiaIciBzcroip.LsruSrsiniitjcrunuta"uillliiaacfpli,coieniaisnctisoecnlqihgtctimiixbithirlcnarrli ti)eol,rltL L:ornwtic:arii ilr tot urrplinsul siu aga (junl
liral'o nlai a,ics i1r rni.iloat:clc tlc comurricarc in
r:rasii. hiigi',rirl dc scamii sti rrrr*l privirn nulnai din

r:onforrn logicei pcltlu;r dcr-cni niinretic echiva_ sing'rilrrl punr:t rlc vcderc crrr ('ilr'(j sinlcrtt ol-ii;nui1i.
vcIcua,vniiiIerur,tlcdmlccag:nlu.r.l(tilci,iria'enldi.ctir..noaiPitn.re.iensicrecinBrsrioruarnrnre-i.sieinrsn",atlasputicorraiu-stiioierg. q;i.ntsipiarlcliiu-i lle acr.ca rlodelrrl lingvistic, lrc cit, dc util poale
1i qi csl,e dea'ltl'el, nu arc toiuqi o aplicare gcne-
lilli:r.'{l'chtric irrvenlaIc noi rrtctodt:. $i cu atit

nrirnirici Bleotrprsrionn" ugnitnriugaurriaac, urrenpeintlacxleegaeus."ploirrituugl,i *) Ii clirleirl cir trr:ca.rtir iruagine a spectrrrlui,.corp-
,i,irit" rru rlcsclrrreazii oltitiiti opuso corrforrn distirrcliei
ci curil lilaute atiI de inulti ltcme i'rrtre cle de lilosofit:, cu cloi
t6i tr:r'ntlrri irpar'linintl aceleiagi problonrc.

rnai rrtult crr cil co4]ilrnrcaro-a rnasivir oper.cazi"l, corr- CAPITOLUL 13
tmt' uornunicii'ii lingr isLicc care pr.ocerlcazi prin
solec[irrli, p'c r]rai rriuItc planur.i deoc]atir pror.lu- Ee lcr unidlsciplinor
cirrd o sinestezie" nrr loIclcauna r]!ior cle dcr-r.oeiril- lu multidisciplinor

cle r:onluzie. ii nici dc iileile dobindile. Poate insl Tradil,ionai, cuno.il$tcrea constii ilr determinalea
ci cleceniului ulnrirtor ii cstc lczcrr.ati-t tocmai
staliilircir lrnei teoli; a c()t't7Lu1;c[tii care l.irre cont rinui ."oiricct" pe carc Lr:ebuie sri-l defininr irr r5a
de intreagla corrrplt:xitlle;r sper:ti'llui. $i I:r care
ccl puIirr a(]ur]l e foaltc inrpor.tant sir se luct'ezc. fcl incil. clcmerrtele si lrlaliile ilintre erlo si rrrr
ailrri nici o obscrrritata. Iccastir int.r'cprinderr: de
eltrcir'llre ploce,cleazir pornind de la principii;i
ruetotle susc'cpt.ibile dc a pune oltiectul ca pro-
L;lclnir. Ansamblul constituie o dis,ciplinir care, in
rnirsrrra in calcr funcIio,narea sa satisfacc condiliile

vt-r'ificirlii cxpclirnentale, capiitir numele de,lti-

in{ri. impingintl sc:l}eniatizarca h c-\t,rcmii s-ar

putea ,spune ci"r ctrnoatterea, ordonind laptele sau

fr:nornerrcle" ll pelmiLe gi sri prevaclii;i sI pre-

rzici. Fla rispunr[c' funtlamen[al nevoii de coeziune
clr,c asiguri:r gi u;r'rilatea f,iecirui,a din r-roi 5i pe cca

r g;nrpuhri. in lipsft rle carh'e con]une. am fi inca-
pabili sir ne lorerlirrn obscrr.atiilc, acfiunile sau

nurnai si le comunicXrn.
Frincipiul pertinenlei

A-1,i cIut,a dlunrrrl inlr-un oraq stritin c aproape
int,otcleauna di{icil. L n loc inalt faciliteazi acti-
trne,a, cle exempiu o catedlall hr rnod firesc la
aceasla se referi oricine san rnai alcs informato-
163 itfnuin[liirirncsior-.n.-."o)ua.lt'a\dltlo;crc(r.av..a.s.dt.eerac1claiai tlccaarltrdealdleuraapcliiian-,da, prclnouiainpbeera, [dcuuel

ghirirrl in rnin[, s-ar intreprinde cercetarea isto- Sclipturile, rcoi'noclind'u-se i,nteIigen!r:i L-ornune a
,lici, apoi admirarea unui atare capitel care sub- o,arnenilor, vorlres,c desr:ori dupl aparen!e gi in
zislI. a rrnei at.ai'i picir.rli remalcatfi pentr'u fru- l,ermeni, care, luafi acl ]iter.arn" se depdrteazl de
rllrrselea s*. Ptrrtct tle repcr, I]lon.ulnenl istoric, arkrvir: nalura" dinrpotr,ivir. sc t,onforrneazd inexo-
oper;i rlr: lr'[,ii, irtil cele tlei lrspecte (sau avat,arc?) labil qi irnuabil lr.;filiir c'irre-i sint irr.rpuse fririi n
plintre altele sutr cirre aplle cirteclrala' Sir fie oare rlcprigi nicior.lrli:r lirliit'lt', ncprcricrrpirrdu-se nici tlt:
I gli tlaci raiiuniie sirir' irs{inrs{-' ;i rnoduriiei sale
iiceer5i l' cle a opcra silrt la iiittreurini.r capacitirl,ii noastre
I)t'nl.ru,l rlt'geja oJ:iectul lingvistic, l\'tattinel runflnc'r')". llecuzinrl irrrlolilatca Scriptrrrii in ntaIr,r-
prrrre hr lrurma i[n'iita,r":c.p*:lpirltacbipiiriirrlctprccrtoinncdni[l,ieai"c:a rie rle gliirr[r: natrrlaltr" Ualilei i5i schiml-xi ladical
,,Orict: puncl.ul de r.ccler,c [orrdinr.l fizicir rrroclcrrrri,
t-lclr,r'icre
sir fie Or dacrj lingvislica a dcvlrrr't astiizi o ;tiiniri
pilot, trebrrie c;r 5i r,r'lr:lalte ;tiirLe, zise sorriale sarr
coercntii, adicri si ltir: f iictrtri dintr"Lttl pLrnct de urnane, sI-i irnpiirtirSr.lsci soirrIa. Poiile cir si
rcdere tletennhtat, t)daiir accsI prlrlot' de vedertl c.xistir nigt.e ra!irrrri licnlru rceiisIil. 1;rptul cir sin-
:rdolrtai, anrrmile triislttrli, zisc pertinente, sint lrlur la uu l-lolr lurnlrrirI li t,i in socicInl.ea glolrtrlir
(ionl'nc (lL) r'elinttt : lrllele, notrpettlinerrtr-'. tlebuie carc {) cea a nol,qlr'ri. llr.incipirrl dc puriiucnIir el
irrrlepiliale in rno.cl lalional. il clar cii, rlin purtcl insugi c prrs in tiire rrlir,:. Ipoteza llr: cill'(: ti l'or.-
tlc vcrlclr: al lerrrna,nrlll'i, 'crrlotile sitt.I forrtrr niullur e ci el 111r va nral I'i r,onsitlt,rnt izolat.
Ir'urrzelrlr urt sitrI ptrr'Iirtentc chipii cuLn rltr c nici. Ulicare al fi dr:altfeI ratiLr nra de rr fi ;i rrriti-
din puncI clc vetlelc al liictrlr''ulrri, putclca calo- latcra, se cere ca eI sI lic ciiscrrtat. Ar fi irl.rrrnii.
ricir a lernnu lui. tj'ierare qiiintn presupune alege- si"l se vorbeascl de rrn principirr rle."rnrrllilrt:r'ti-
lca arrtinl,umielttricttirrcLgind!e",1v6end1er1e11p11a1lst1ic'etler,lairn; pertinentr: reu{ir" care ar pirlca co'ntr,lrtli,cto,ric irr lcrrrrerri.
in gt'onreilie N-al ii insl i'nrrtil tcitugi sir se ylnnil inir,ehrrrea tlacir
formele, irr calolirnetric ternperalurilc... liie o lln Llnnvil conditriile actriale ll[e conrunicirii n-rrr
fracIiunc o.r]'ccfit'e a unei secvcnIe I'orbite. conti- llvoliza o curroasler.e ..rrrrrltirlirnensionali". $i
nuir autorrrl; s-itr prltea consi'dera ca ttll teno' aceasl.a cu atil niiri rnull rrr cil incii r-eclern cir
nren fizir:, o siiitir t1e viltraqii pe citre acLrsticianrrl
lc va inlr:Sisl.ra rl.atoritl nrasinilor sale ;i []e caro cunonqteiea gi actintrca sc leegir intotdearrna st.rirrs
Ie vtr descrir-' irr telmeni de frr,'r:r'enlir 9i lurplitu- intr-o sllatelqie rcl.ir.a.
dinr'. { In lrsiholog i-ar putea r,'ramina protlule-
rorr; ii i'a nol.a (lc ot'g'alic intlir irr ioc 1i in co
fel. i\slfcl .ar:usliciartul ;i psilrologul vor contribtri
1riiirl'iolroabicl llialllif,rceiliiturrruea\'otnrttriltlcttioi rcsleastcllrritpltlroltrltirllrltini,gdvaisr'-.
Artc, loc privileglert
tului". 1) d* observulie

l)rrtorit:'i apli'crilii acestni principiu eristir llro'
r1 i;iiostrl cl;rn al q;tiinIelor. Irr liirri lrrpte. rrit'i lilir
plirrrcjrlit . cunr no nrttintcsc ctrvintele lrri (laiilei : irisiili nofirLnea rlc arti. cil si concl,ptul.t. rrn
.,.\slfcl lii sc pale r:r"r in discrr[,ia problcriielor t]t: Ilcnoriren rclatir'r.r)coirl. chirr,rlat'ir 1i unui si allul

fizicii, n-nr tlebui iuat tlrcp,[ cri'tu'iLr :rttl.oritaterl +) CiLat rle L. I-,orrrit'r. lli,:toire rl'ttne luillile plrilo-
lcxtt.lor sacre, ci cxpcrientele gi dernonstrnliile
rnatt'rna[icc. De lapf tot a$a privim ;i Sfinta sttitltiqLte : ln scolttstirlrir,. I'ar:is, .Ieln .I,aqucs J)airr-ert. ed.
t1)1i{j. coll. Lilier:iis. rro. lli). p. lii"r-151)). },1 interesanr si
Sllipluri gi i\alLrr:i tlirt Verlrirl l)ir.in: Una c;r ciirnl;:triiin acesI ltrs:r.j;rl li.ir tirli]ei crr rieclarali{t fitcrrtl
dasict,lr:rilliliinrdleileSfinorltulilrrleltlreh;dilicrrota'.Lill)tairr(r'iiln cn ilci secoJe si jirlnritirtp rrriri lilzirr rle cardirralrrl l)oepf-
cxecritivr'-r rilr. :rririepisci,p iie lIiliiir.lr,rn. [;r Siirip,rziollLri din L]oire
36 365 tlin 1969.
Lirrrp ct

ne par cii merg de la sine. A trebuit ,,cite un cificir ale c,:ilci plin'ciqrii 5i rnctode Winckelnranrr
grlup" de .,ltrcluri" sul.t rturnele de ,,opere" pent'ru cste unlrl d,intle plirnii curr: lc defineqtc.
a constitui ansaurbiul ,,artr'r". Ceea ce irnplici
rnuiEime de prelirui,narii r;i de condiiii o ()ricarc ar f i avatnrck: istor.ici ar:t,ei de la Vasari
: Cine a
incoacc, nu ini sc pare tolugi ci disciplina cuno-
luat inifiativa ? in ce imprejurdri ? In numele a scuti srrlt {icest nume sir fi fost lrrati fundamenlal
ce ? Pentru ce rno[ive ? Cine a pus la punct teh-
nica pentru a reuni obiectelc in ansamble gi sub-
ansamj:le ? Inutil stl invocirn, r'epetlm, vreun in clisculrie. Istoricrul artei continua, in general cel
decret divin sau vreo ilu'minare colectivi. Numai pu[in, si postuleze o atitudine axi'ologic[, de care
intr-un anumit contexl social qi istorric s-a niisorrt nu sinte nevoia sI ilca seami. Trebuie sir arnin-
,c,iadteeegaoldiieilarlc.tiia" spcredcuenro,bsiicdci'tseti.nDgeurepa[aJuaucmquiteosr tim oare ci insu;i obiectul sttrdiului siru rezultti
clintr-o aleg'el'e pc 'care n-a f.{c;rrt-o el. qi ci el sc
rnentine cle lrrcferinlir la opcrcle.,clasi,ce" care
Lavilllcye, la oligine s-al afla Glecii pnin invenlia lrcnerficiazii tit: duhla arrtoritale i,r tradigiei;ri a
a trei genuri literale carc au fost toale trei in
vog;ir pinl in secolul at XVlll-tea gi chiar dupri .isnrrvl i*il):inpricrrlcrralurci i) Sc slalrilcrsie astl'cl intte corlrri-
iar'{,rretei;ati:lor,,p]levocatbrca,opcstatlLeriolc;[pca.lr)oleu,ridseSbaiuctrgorsafiian s{l foncleazii si
srlnrclura elahoa,aiil
t[e clisciplinir rrn nccanism cle adap.tare reciprocil.

culsui celei cle-a dona jurrrirtir!i ir secolulr-ri al .,E firosc" cir corprrl t.indc spre o inchidcre, r:e{u-
I\,--iea, gi pe de alt,a de ffatatul telnic in care zind asuatrcrnct,leificrl:iantin, ,(d$u-igci ictei cavr.cecmne-an-.f aostt.rrcebc'ueintzasrIi
aceulteorjruudlici;ioi asneiu:lti'fpraiictallesifeatsucrrilieseplraa,icntcicecpAutiurlesmeacor-- sau

lului al lll-lea cle Antigon tlin Car)'stos gi Xeno- lreacir pcntrll a 6sgepta ,rrl:r preistoricS sau pen-

tlrr a inte,g'ra operele crrl,riste !) i,nterzicindn-qi sI
ccdeze schirnb;irilor' '(cit tinrp n-a trcbuit s:-r treac:i.
crate din Sicl'61" constiiuio cxi rnple tle acest
Iel... l',n fine, ghidulile trrristice sinL urt al treilea perntnr a se aiunge la capritul ierarhiei genulilor
gcn li{crar creai de r\nt,ichittile. Ghidul lui Pau- qi al subiectelor !), sau gi ..nattrralizincl" in felu:l
siiu inevitabilul... trstorictrl ostil artei abstracte
riarrias dcscrie picturi[e grccc;ii din sccoluI al sfirgegte priirr a ..clescoperli", cind ,s-a imprrs opera
ll-'lea". 2) iiiogrrafii, tratarte tellnicc, ghitluli pontru
ciiLitori, nispurtziud la ncvoilc rrtai alcs prtrctice, unui Kanclinsll'. a rrnni lilee, I)elauna-"* sau \falc-
rirrrr clcrvadir tlc o sensiltilitnte asupra cirrcia se
exei'seazri rel!et:;itt filosofic:i a unui Plato,l. Irr vici, ci inova!ia cstc drrpi toate cclc mai pulin
rnare clecit sc pirrea ? I,{otivelc de.corative ale
sccolrrl al X\rl-lea \rasari sclrileazii cru \/ielile sale llroisLorici nu atesti"r oitre o orjeniare tot atiL dc
veche ca omerrirca ? Recur.gerca la ..prcced.entrrl
prirna istorie a ,:tr"[eri.'F) Tiil,,ct'orul biografic ii stihrl istoric" a're drrlrlul cfect rle a arnorliza nolrtatea
..irloa[" .a] lui N'{ichclangelo ii lrrrnizeazYa purtctul, Ei de a asigru'a conlinrrilatca. Fiirir a pretinde ci
r!.e'aedere det,ern'tinat de la care poI'nind, fcno- {ar,e procesrrl istoriei a llei. e dif icil si ..rccopIi
nrenele se grupeazir in interiorlrl unrri '.domeniu" firrri nn exanren critic atari procccluri. Cu atit

care se elaboreaz[ proglesiv intr-o tlisciplini spe- *) Dar din ce in cc, echipc de islorici tle arl,5
specializaii sc-nhiilrcazii si publir:c,,corpusuri". vaste
*) A se vedea cap. 9, p. 2p5c0n:tn"l,Aartisgitiuaatitoudinnoeu".l lcpr:r'torii c:rre lac cultoscrrteJ rJrrpii normelc criticii rtiin-
Amintesc cloar citer':r pllncte iifice. opere arralizatc din tosle punctele de vedcre :
ctapX a anc'hetei. $i daCn continui sit iau exemplul isto- rn:rterie qi irlentificare, oligino ;i istorie dlrpi surselc
riei artei, o fac totuqi pentrtt cti e deosebit tle ilustrativ. conlernporane scrise ale faptelor, iconografio cu leferinle
l)ar tlit curs au, tlaci"r nu md la sursele lit.er':rlc. tchnici cn cxAmene qi analize de labo-
observaliile cirrora cl le rator, stare de c0nscnare, festaur'aro. c{)mparare cn pro-
ingel, o caractoristicir gcneralii, :lcoea pe carr: t'lealtlel iectele, copiilc r:rr irrterpreti'irile".." Iiisroirc rl.e I'a,rt. Enty-
. 367 clop6die de la l)lei;rde. .I"q,,". I,ar-elleye., p. 1365,
o \rl!;cz $1 eu.

mai rnul[ fir cit, tclrrrirrolrtgia, olicit ilc riguroasir acr:slee fiind lip:ritc rlc judecili clc valoare I iar
in anumitc pr,irrin[.r: ir[alii. in'ttvt:rriorrIir, atr!brrilc)
rlrnine iotuqi irlirrtrt', cclc rnai stririrnbltoartl. Ce pr: de aitir l)arte, pe rnomcnIu1 respectiv de arti
insetrmrtii exitr:t .,.sttlst.r", ..inflrrerr1e", Iirrir a vor]li intrlrcil, irrroirta lefirclii rrn .,itslrect fr,umos" care
de I,r'rrrnos ? Dtrpa atttoli, Ilorrtlrian gi Cor.rrhet
sin't eg:ri ilescmnali ctt,ti:trtitrirt.tl ..rcraligti'' ;i ala- reirl'ri ti rir.r po,a[e leleva tleci't dintro juclecati de
cali sau lirrrJali t't.t alait-.." Prr[in le pasil sii dca ualoare. IstoriruI de artii se distirge totu$i de
seanla rle utilajul lor t'anrt:ltirtal.. llitic gi rlc esl.trtir:ian prin at:cea cii doar el e cel

ce ilispune rlc totalitatea lapLelor gratrie aiiatului
slju lilcsc ('iil'e 1r1l r:ste irltul r.ler:il recultrl lempo-
la'l. hrtla astlci la sucotealti, pe clc o parte" dat.cle
islorici r rtei c;rro f urrizcrzi pc ling;i ar--"heologic,

l.Jn exernplu : ;tiin{elc riu-riliam:, liilologirr. liitleografia. epigrafia,
mqnuqlurl heraltiica, sigilogral'ia. nurnismatica, cronologia

In r:r,,lec{ia ..l.ot'rt ttittttr''" colerIic dl clritrrri gene- Illc()ul) 5i anirriliLc cunogtiri[.e elemenlare dar pre-
ra[5, pulliir:atir strb tlilt'rtrlia ltlofesorilor cle la lini- cise aLr t.erlrrrir:ii Iiecirr.ei ramuri de ar[5, pictur5.
versitatetr I-our"'uin. {'igtrrttazii IftLrodu(:erea in strrflii
cle arheologie ,;ui ist.rnie o sr{t:i+) cle ,Iarqur::l ccltrnicir. orJ cr.rclie tapiscrie eLc. ; iar pc cle alLii
prrllc,.judecrili tle r-irloarc tlintre care ninric in
l_av:r,1leye. opcrir nu irrdicri ni,ci r.le,unde apar" rrici cuur se

I-rrcratea cste rlil ..rtt;trl ttai de rnetotlil" tlesii stubilesc;i irici splr) ce nc inclreaptl.
nat drrpr-l sprr.sclc atrioruitti ."sltttlcrrr[,ilot', <'olcclio-
narilor';i prllriir.:rrltri lti;ts <lc sIrriliilr: dc allrcolo- llanuairrl, o;rcra lu,i l-trr-ai,leve are arribiq,ia de a
gie li ist.olitt a arili". irr i llt" lrr,:i'rili tler lit't:lilrti
gen. cl ale ilci'il-trl tlr, a li r:xpus in plealalril c'on- ii qLiinliiicn. I4ctoda pc crire o s,tabile;te ii pre-
cliliile ,"i pt'ilcipiiile tltt t r.rtrrii,l trittr. t'r,r'it (r{) \'-ir'g linr.le studortlr[ui o ircenicicl prccisii gi riguroasd.
lrrri,eil nttnri intr'-itn crtviut ..tcotitl" rirrr. trlai prrlitt ,'hrt,orul rl ir.iclc cimpui de sIucliLr in piltr,u clase ;
alrbilio's, regLrliltt dt',ior'. Tstoria artei est,c prc- cronologic. gcogra fic, tehnic gi logic. Dupi ce a
zcnlatii aici t'a {) ranttlt'il;r i;-tulici' irlrttJlte dcsttttt- scLilat o s'crulir istoriografie clin;\nt-iohitate qi
trati'i rr i;tiirrIi ctt ittrclrrrti t-il]rr cr iLiil o]tit:clc cillrl
sint istolia litt:r';rlrLliIor'. ir $,t.iirrltrlor'. ccoitr)- pinrir rizi" slurliazir ..l,tr,irrilc dc cotrser,r'iirc & molll.l-
tttelrIclol nsnirzar:eolcpcpluebloiircetl.eir'i]rI'rl;ib';li-oteciin, insoclo,.l.eicn-
ruit',i cl.r.
sit'lr", iil
f)rr1xi atttot'. istolicr.r I clt artii se llitzc,nzii. pc 1ii,[e privatc" irr cxpozilii -- lrt.ntm a riisprr,nde la
rlc o [llr'tc. l)rj tlatc]c'{uirrizate i[c irlhcologie. intrel'ialea: opota tlr: ar.[[ cst,c ea oare inediti
sau r:ru ii []n tirpitol i.irLi[,nllri ..Critica" studiazi
cum se st.abile;te iNleviirul fi/,sau arrt.enl,iciIatea
opcrrci cle ar'tit pornind dr:, la t:ritica efrternd., cri-
tica itftertfi, lrvi,nrl dc pilll.ea sa drept, obiectiv
re\rcl,alea, rlrrlrii lirrlor, a ."efor:t.rr,lui ()reatol nl
ornenirii rlirr Ir.r'r,u[". Or'. accst obiectir'. care pllnc
:lurnlc irr rlisr,rrlio cel tlc Lrl doilea prrnct de spri-
*) L,ut|iLrc;t c,<lc rrn,t! tiirrtL'e |lrl cltl tnantr:tlo rle carc ra-aIsocara'cpar"eeciapr,ceiirlizrarrtaiirrl-rIir,n]ue lourornp:c'rtroi rp.:ro".fFuennd-
se rlispurre; ptrblicaI rrrrri irrlii lit {,iLrtctttti,n iu J1}'/r(i. ri ,j rrr,
iost rccditat' l;t l'r'trlaitr 1i l)llris irr l9i-'8 : lllte"il'tt;r"t'ein" 1r'rr
iIrlris: tooiroeseilcriiili,r'ltrrrct,r'lin'.r iun nriti it flst analizatii^ rn c,oni'ine sI o sil.uirrn in ansamblul
IV. l)iriis. rcantirtlit^
(irrllirnarcl, lf1(i8. ]lrrcrt'lopir-
rlie rlo la Plelade il t:rr1i. intitrrliL[ : ,.istorie l istorici artcj" procluclir:i urrui urtiiit. Pcntr,u a-l ,lutleca cit rnai
(p. 11j10-1;iti(i). Ll roliriL tle ;rl1[c'I tlrr r:;rpilolul linrri bine pe ar'lisI tlr,huie
sri-] comparirnt crr cointern-
poranii sii. qri sir-l rcprrrrorn in suita islolicli clin
,lliel rrlrarrecrliirDiiorir'.tivalIiapt(l]lrtItr"tLr,t!'].ittrrt:tteltiliittrstLttrtl"iicc'.itrr:lr rlirecl,ia lLri 359 care f:rce parl.e. Pentru a cara.cteriza apoi r)

lu' Pleiutlc :
lJiirliografia calc insolcfitc ririritolttl cittlitzii anurnc,,Intlo-
rlucot'ea". .\cr:s[ [orrr ditleitzii rlitr .ll)tii]. 358

tcoali, o milcare, e necesar ca sd le plasirm qi pe (1ener:alia actuali transforml condiqiile, comporl,a-
g'ener:aid". 3) Ceea rnonlele, expecl.ativa. Cit de v,ulnerabile ne apar
acestiea in evolulia artisticl ce
iu'decirfile celor mai nrull:i istorici ai artei cle
inseamni a socoti ca dobinditd suita istorici de numai acum un decerriu sau
care dispunem gi amplasarea verigilor din care clou[ Ei aceasta pcn-
r" ro*p.tn". l-'ucrar,ea nu indici ins[ nici unde tru ci dcpind rnai pulin
nici cum se claboreazir val'orile care sl'r'uctu;reazI cle un ansamblu de fapte cit debinuenvaen,dseammb-hr
cle reprezentlri ,constituite plin sistemul cultural irr
ansamblul, culn se acrediteazd 9i transform[ ele.
il4etoda apare aslfel ca regulile unu,i ioc pe care vigoare. Starea de uizd, care afecteu.zd. toate c|isci.'

maeslrul trebuie s[ mIeompernetdu'el ainryciaerelevvaulfisqii le itlinele pune i,n lurn,ind curaateru,l problernulic uI
aplice corect pinir in el fiecdreia dintre ele fd,cind din fiecare o ptoblem.ti.
Orice cunoa,tere este invjtatd sarr somati si-qi
in stare s[ contribuie Ll,a ldrgi'rea g'liinlei redacti'nd dezvirluie pozitivitatea limitat[ 9i conditio,natir
fie un arlicol de revisrld, fie o ,,monografie", o mirturirsindu-qi postulatelo ca atar'e. Oricare ,ar I'i
,,dizerta[ie", sau chiar gi o sintezi.'r)
eficacitatea pr"incipiului de pcrtinenlI care i se
Iatir foarte sumar rezumate pr"incipiile Ei meto- aplicS, orice prinoipiu se desltigoarir azi intr-o
delo i,ndica,te s,Ludentu,lui in arheologie 9i/rs'au i,sto- complexitate pe care insuqi principiul de perti-
'briimneinvlzb'auztat:iiasirnt'.onaiefai radrtdeei tradilio- nen!5 nu o poate ig'nora sau inlitu'ra punindtr-l
ri,a ar"tei qi care raportul pe acasta in disculie. Ceea ce e bine dc vlzut nn
nale. Or
Lrebuie

rnctgistral, sistemul postuleazd ;i o situapie istoricit, numai din p'un,ct de vedere al i,deilor ci gi de la
sociald. Si politicd, tn care se acrediteazd principiile
;'sipmeceiatoled,eideenulaalceacruenpoao$rtneirniitd ci a unei cunoarter.i nivelul practicilor qi al proceclurilor in care st:
artumite ,,obiecte", jo,aci efe ctiv particla.

,,fapte" apol c& ataret efrcluzindu-se ahele, kt care
anumite probleme, cu encep{itt uno!'a, ocupd' cim-
pul pe care il structurcazii metodologia Si ideologia Situo{ie noud,
o nor^rd pertinenld :
legate de el. opropieres sociologiei

[iit tirnp, condiliile rlmin stabilc, ansarnblul
sistemului func!ioneazir Ilrn dificulLatc' E ceea
oc s-a produs pinl la o dati recentii, e drept cu
pierc.[mual iapnruomduitcodr. aclaptiiri, azi i'ns5 nu tind si Firri a intra in rletalirrl ihrcrXrilor fundamentale.

ArLa contemporani (9i aceasta s-ar prLtea spune cir ceca ce se propune azi sull

nu e un fenomen gi nici o invocare de principiu) numele de sociologi,a artei a pus in luminii frptul
incot,eazi s5-gi rnai revetnrtlice apalrLenen[a la Arttri. ci istolia t,ratlilionalti a art.ei e mai inairrte de
Loate lcg'al.i de exist,enla unei claso clominante
x) tlrosso modo operaliile se des{{qoari in rnodul prin crre corpusrrl opelelor se organizeazd in
rrrrn[tor: 1. alegerea unui subiecb ,,... pentru a aduce o ansambluri cate lcgilimeazd, valicle,a,zl ;i acredi-
contribu!ie originald, penlrlr a preciza noi aspecte, pen-
tru clucidarca problemclor complicate, confuze 9i discutate
pe bazd de argir,rnente incdite" ; 2. ,,Ribtiografia obiechlui irr act.iuno" in vederea monografiei, care cuprincle, irr
afari cle titlu, ,,minulios stabilit" 9i care circumscrie
iii"d stabilitl, cercetitorul trebuie si descopere docu- ,",,sinlatrtr-lotulfocrhmesutliSur:lraii"p, isdtaar"re[atoistlocliecciiaacperocbolenmlienie, lucrarea.
rnente arheologice sau :rrtisticc ccaau9ziit"iz1vno.a1re7,..s!)c;ris3e. sau expozeul
tipirrite, aiu'zive la subiectul in stu- subioctului cale facc corpul Itrcririi in care,,faptele sint
diul cloct mentelor : cle vlzut, r:lasat, descris (Pentru
a fi analizatc, criticate gi cl.asate, caLrzele explicatc, irrl5ntr'ui-
pcr:fecl.I o descricrc trebuie si {ie prccis5, complet[ qi
ii"llritt',; (p. L7Q; 4. Sinteza, in crre ,,tlocumentele ana' roa lor dernonstratri..." gi in {ine biblioglalia precisX gi
371 completi (p. 178), Lavalleye, ibidom.
lizate, claiatc, criticate, trcbuiesc puse in cele din urmd 370

icirzi itlei[,e, jndecrilile Ei vniorile stabilite dc Noliunea de artI gi dc ,.valori estetice'o r:are
n-lcrg'cn oarecum de [a siIre. dupri cum apar'[incarr
ilcca:irir. l'n ar:est sc'rrs [-ukAcs, Goldmann, f-efebvle
acelt:a5i clase cu'lt.ivale. ilea,l,t.fel ca gi corpLtsul
;i rllii se inspiri din lI;rrx'{') pe care erau londate sint sistetnatic puse iin dis-
Congtiillei provenite din nalum.r omene,asci i cu!ie. lstoria ca insir;ii urr tt-rtti c concepuhi ;i nici
;1s,:iepll'LI ca o srritii de inlirnluiri in miinile celor
s.r opune coriqliin[a cle ciasS: ,,O i'dee, o operl"l cill'e [rr.r l]utelcil ile a le asantlila. Anchete tle un
nu-9i prirneite \'{)r'itabila scLnnifir:a[ie clcr:it at.trtrci nou lip, ca cele nle lui Botu'tlieu pi :rle colabora-
ciutl s-a irrlegral. irr arrsirrnbltrl unci vieli ii it tolilo'r shi dirr Ir ranla, descoperii cil tlelectarea.
!{ustLli, pofta dc flurnos, lrecvt'itllrca rnuzeelor
irnrr'i cottipt.tr[i\r'ttuilL", sclitt [-trcien Goldrnann. perr.- rrinI nrai inaintc de orice cfectul erlucafiei ; cir
sonsil,rililatea, clt,'licatelea, taotul sint chestirrni rriri
Ir'u (]irro iiuliier:tirI i,rc[itrnii esL'e l]lr un IIU satt
rerle tia srr biect-olliect.. carc inlplir:ir rcla[ia de ]a pulin lcga[e cle nieril.ul person.a] cit clc plivile-
lIl-i ir 'lU, ci o rol;r1ie de comunitate pe care el g'irri rurei anurnite piuli a so,c,ie'tilii. Astfel ..prac-
o nrrmegte liOI 9i care exptimfi exist.en]a grttpu-
lrri. Dc uici senlrriIicatiile ntr mai sint cf,utate ]ti tica sociologiei artei cons[I, tlupir I)rrr.ignautl.'*) in
nir-chr1 conqtiin!.ei inclivirluale sau la cel al unei care si"l nr.r {ie rrici
r:lile, tri in .^r,iziurrc:r" rltrspre ittrne carc tlrienleilzit rprrrl:rs,ru,cpcuiznaercioniucteepletectuoapleer,ttntoirciii defirnilii dogrnttice,
ci instnrrrrclle sen,in'd.analizei {irI a-i dcfirri
cor [a1 I i i r i coJ cctivii r::; pl i ointl-o'to lodrat.ii. 1') Abstrac- lrrealal:iI lermonii sau con[imr[urile. Pe tle alti
: ,,Sc consi{lcl'ii, de cltre
lie ['i,cinrIu-sc iusit rlt-'nultn,[c;i chiar cle tlifr:- pllte l.'rancastel declarir
ren!cie clintlc ar.rturi, acrlrdtrl se stallilr:rl'l,e pt) sociolog.i gi istori,ci ci o societate iEi poscrli intrin-
ltnza printalt,J'ui ,7i al itrioritd;i,i lenonlenrilui srscial' scc stn ,ctura econol-ni(rii, politici $i socialir. Artiqtii
t\dopliu,nco rtrtr.ri rtott. .ltttnl:t de retlere rleterntinat uu f:lc atunci tlecil si rna'tclializezc \.alorile rnodiu-
anLreneazti stlintbttrcu trdsdttu'ilor pertittertt:'
lrirnsformind ;i airsaurbiul sisternului. lrri in care triiiesc, explirrtintlu-lc cu rnai mllltii
sau nr,ai pu{inI fericire ; ei nrr-;i practici mesc-
r\nrrrtiil,o obiecte caltr ntr ,,exislittt" incep sli lia elaborincl imperahive econornice. institutionnle
existc. Anunritc pii"oblerne care oculllnu prirn,trl istoricii ar'!ei sc m[gulesc gi
lrlan sc f Icrg snlr tlispiu'. ],'roblenra esen!r:i a rtt:i esaiulasogciinrlcr:l.tr$l ci icui,nrur
rroriferir o <leztrfccIare irlog'r'csiv'i. Cirtegoriile r:arc-i acccs la opere pe un plan
irncdiat. prin intuiqia unei FI'utntrse!i care scaqrti
clrur llodil,iori'aii ;rsociate sc oblitr,',rcazir gi ole. F'r'tr-
rrrosul sul-rliuri-rl, gra!iosrrl c.ale i-;r prcocrriral aiit rnizeraLrilclor coutingenfe alc viclii, so intclcge
lipsa de atcnlie gi de prr;gles realizate in studiul
tle lruli, pc filosofi, eslcticieni;i escigti, cad irr
;upolt.tirilor: care Jcagir rrnlu rle ai,[c activit5[i,.." 5).
rlcsrrelrrdirrc. llczJ-iatertra inl,r'e cli,rsicisrn 9i lonran- Jjle rrrrrlc qi punerea la prrnct, ar,i'rrcl acrul ttnci
tisnr nu se rnai pelreccr,1,:loc ca acnrn citcva purieli in gardl : ,,Alta l]tt e rtlltnai rlorneniul
satisfac[iiior iacile gi imaginare ci ea irtf orrneazii
seccl lt-'.

*) !lr;t:ietrtt'r bru'ghezii e orgauizarea istorici a celei
nr:ri tlt:zvoliate, Lnai rlil'err:rrliate Jrrorlucfii. {Jateiloriile care
crlrrirnir cr,rrtlitiilc 1n1i:k:gerea proprir:i orgtrniz:irri yri rirpor- s) Artfci porrtru rce\t nntor corcepttr'l de ,i,ndrammics"-
lr.rrile tle protluc{ie a tutLrror Iormelol de societitli dispiirule, sr le{r:r'ii la,.r:orttportiruretttc adttnale t'n1l'-lrr lot
pe r,ui rrele gi t:lernen tr:le cii'oril s-a irlentificat, qi pe a cilor cald' (p. i:li) ; er:l tle ,,sernrt polemic" (p. :15) confotlr
vlstigii, in 1r:rrte iircr"t nr:depii;itr', urai cli:iinrrie in ea, in cirnrir ."orit'e activilr.te sernnificantii irlrrrqirirrir este r)
timir cc cseil ce fusese abia sctnnalat t'itiinntk:urc Ilr tlis{.arrlir crro nrl:p mertt;n. niciodatir la
ri lul.-a;.ic1rirtoirlruleepri.ilnc s-a rlezr-oitat iuin- irir,'str" (p.
l{)23. p. li4?. sorirril:crlirr elc.". K. Nfarx, Itttrodrrr:lirsn !rnl)r'irnIilt:lt ;lrst iuI)rrr"r,knllrrro:innlri)n." uau .,alipisrnul" (primui
I'et,tti';:tie 1nl'rtiqrtt:, Jraris. r.rl. 1\'1. (lir.:rrtl, litl) ,Jean I)ur-ignrrrrtl. Socirr'
de
t73 !rt:1ii: ,.1,: l url. Paris. P.\'.Ir.. I1lti7. co1. Le sociologtte, nr. B'
372

activitir!ilc funrlanrent,ale". Ceoa ce ilrseamnrf a talc _. prezenlind nn caractcr spontan qi foerte
acor.cla gin,dir:ii plastice ,ac'eeaqi irnportan![ ca inventiv, pe ci,t se poaLe cle pu!in debirtor artci
gindirii matemalice sau ginclirii polibice, de exern- oLri;nuite sau ponciferlor cttlturale, avind drept
ppororfseosaionneraol.b*s)cu.llc)egspi rsetr,l.i'ncne['tdu'rea mediul ar-
ipnlu.co,,nOflusnobcaiorlecaigiuenaoar rsteeirnii udecoonpseliiredeccui neapiirat autor
anurnite de rn'asi"
vcderi istorice sau teorel.i,ce in ceea ce priveqte tis,ti,c
Ildgar l{orin scrie ;i cl cii aceasta ,,inceteazfl sir
valorile in cu.rs clin'ir-o societa!.c datii. Fla poate *uli fie un ttnivcrs inchis opunin'du-se radic'al
prctin'tle cI degajcazl leliaqii carc ne-ar sclpa daci culturii artistice tradiiionale" ;cieeca dcepxaelg[ptcurlie[aa
s-ar continua sii se excludri tr)t, acest sec;ior al ."poa[e Lr[ [cren in {orrnalie ,a
acIivit5rilor orneneqti, care, de la or,i.ginilc istorici" deveni o a i lt--itr cttllLrril", cl'e la care incepintl
apare ca obie,ct t.lc sL'ur.['i'u, ]s,au si'mplu ca obicct,
a gcnerraI nemrmirate firo]lllmente gi simboluri. lla
nll c o ,iustificare a isLorici salt il sociolog'iei ci nu nrrmai ,.obiecL dc urlitatc" (curu s-ar spu[t] olll
cle cr.rlitate) ca ccl pe care-l consiclerl 9i de cale
trn complement al accstora. aclucindu-ne eiemcntc p!irne,erdussciannslcsripe i:liiualfic; uplltoivsaptc, ccl,i
originale clo cunoa;l.errc atll in ceea cc priveqie obiec[ul crrrenl
aparenl;a actuali sau trecutir a culturilor, cif qi in
l-ranclir descna[ii,

ccea oL" privegle un rilccilnisrn important Lil spiri- anun!, film, ernisiurri tclevizate ctc..' pen'lru a ne
tului." PclspccLiva sociologicir naf te o proble.nra- pirsl.ra la Lehniciitt vizuale' Ctt schirnbarea dc
tizare proglesir'5. Act;vitlii od inioari ncgli,iate. jterspectic[t, clecnptrittl se transfortnti : Obiectelt:
ignorate, chiar tlisplefuite, const it uic obiecl.ul up&r sub noi LrisdLuri cftt'e' uilrcneazd' ILLL utt
lucririlo'r imporl.ant,c ca cclc ,deia clasice ale lui ittmplernent de coeren[ir, ci o reorganiztu'c a
Prinzho,r,n 6) si \rolm,at 7). Pi,'[ ciind nebunia purru-lr
disculie irrs:ir,si laliunea I ,.Tn timp ce bolntrvui r:oererfiei. Ca,tegorii, cuLlre, relayii, sistetrul intreg

men'tal e in iltregime alienat in pcrsoana realii a se mocli,ficd.

medicului sIu, nrorlicul implri;tie realitatca ltolii Cee,a ce riu se intimpl[ firri uimire 9i stupoart:
menl,alc in conceptul clitic al nebuniei", spune cllrn leurarcti ctr umor Lorvie, de exerrrpltr :
i.cr,l.ma\cseicilnlr:cse'lrlr'cornara'itlcnsaicimrrirpdodveeesoategsficcnLdoili5mpcoiavrsee-sarticlolllaatori{iri'ricn.aotCdcreinocarirlt
I,'oucaulL 8) ; a1 cirlei c.cou ciurial c aceastii rcflecgie
,,Nu e:tistir inslan[ir
finali: ncbunie tlecil ca o
uspilriernliiimaiteo;paecrcoilo- iice,asla o rcspiuge
incle[irrit piinea pe cAre o linea in Inirrir ;i haincie cle pc
unde e o opeli"r, nu e nebunie; c.il, cind arrt fost oprit pon tru a nri se spune cir
$triutoctuir;ienacl)iulinia e conLenrpolills cu
siu. (...) inaug;ureazri tirnpul opera pen- ccle doui caractcristitri nu sc potr''iveau impreunt'r :
arleviinrliri !n spilitul poptrlaqiei (}'orv nu exisLa nici o legi-

\riclenic gi un nou l"riumf al nebunie,i : acea-ctt;i tsriu-rlniinetlxeprlriaminegin;idrlrrrla'inrritrr.-.o.; dcci lru era posibil
lume carc crccle ci:r o rnisoarii, sarr justificH priirr plopozi;ir: I
singurir
psilrologie lrelruio clr-n fa(a ei sir se justificc. deoa- [rebuia s-o inrpart, irt dorrir afir, nalii 4.ossbirte,
prima relativil, privinri la,r'italca alimcntelor, iar
lcce in eforIul ;i rlczl.iaterile sale sc rniisoari fririr iea cle-a doua burt,ulile rnobiliare pc care le re-
indsurfi opcre ca cea a lui Nietzsche, Van Gogh, prezintI vegminlele".9) Pentru rnajoritatea ingilor
cultiva[i la fel cil li o buni palte de oitLncni
, \ltt arttil.

Intr-o suitii do opere ,aileseori g[lSgioasc, rlar subzistir in spirittrl Crorv, cl djr''iziunc .,firersc[''
intotdeauna viguroase, Dubuffet, deLracLol al cul- irrtre cullura llatlitionalir qi valorificatri tle elitc,
turii, s-a f 5cut, campionul ,,arr[ei hTul.c", termen
care se apli,cir produc!iun,ilor ntlreodtoella. tfeelsiralu-
sene, picturi, l.iroderie, {iguri r.le- 37 1 *) llubr:rIftrt I fotrrlrI o societalc a nrtci brute 9i url
5'-17 muze,u.
scrrlp-

gi prodrrsele tle larg consurn care apar:[irr vielii olncneFti i tlpoi pot'tlind de la aceasta. c;r dc la
co[idierc. Cele ciouri cin'rpur{ i;i au f iecare slruc-
tLrra lrroprie prel.irzind l'orrnrrliri separate.*)'I're-
l.tuie sn n'e irrd,:rinr al.il rlc lalsa claril.,atc a bun,uiui rrn ;u'tirol tli: lcgr'. lrlt,itlIl'a. crtn']itnlrtlt' a{llllollcslil
simt, riL ;i rlc lrrnlina cleosebitli a cullurii noashc 'l'airle olrrtrlo rnetor.la ;i nrotlernir 5i islo-
rioliirrtiite. /\1rro1rielr,:a sociolollic,ii pilne-ir lumini-r 1i ghicla. .,,'r lr:lotla lrlo{lel'nit, pe caro increrc
laptul cir is'[olia tr':itliIionalii a ii'rtei se ftlndeazii icir :
pe irr',,rsn1inncIi, c'il ac0rduI rilai iltrrl.t satr rrlfli i ir:o-;tiinlif
r-,, ,t.rt,t,i,,"or, ;i trarc il]0eJ)o sri se int rorlrrcil in
tttol'ale, ci]nslii iri corrsideriu'ea operc-
Inale Siiin[.clr: rrt;ri nles:r celor
1,,r,,,,',,,r,s;i dc itr'['i-t, ca iapte 9i
irutin tacrii al r:c[o,' cc pr';rclicii jLrdccata tle va]oi,rri: qi rilractere tt'tllrtticsrl
irr inteliorrrl rrrrci clirir: san ,al urr+:i anunite pro- llio[]usc :alnci.ll)ti'cii|ollrr:it.lclarrtrlzlltt).
Astfel inleleasii, qiliiril'a
r'(,'r'{rotate
cieisi isuorroi.io'i\oi';iliirr er.irlc,rlr {)ro}raL si"i couchidem ir-rsir ,1c1,o,,,ii,inucsi1lit"ra.crntn1,tr0r.,e,r)rz:\iia,or,ilrilgrrtiinl-ii'ic,nIlaitpc,ptir5ttrr'i:rl.rrpttlililliicritetlrcsplliljtacibslepieliillaicirtrntl{r;'li{rlrlrr!reri}rps's*tt:lirre}ritcn.iltpl9n"l$[ii'nclirlcio:nxir---'

ilr,[r,,i rirtrninrii isl,o,r'il artei. .,Ploble-
rnrtli;raleil uneia prirr 'ri[t,a ilu r,. rrici tlefiniLivlr
irici uLisnitrtii. llr viitlcstr: rioar ci clivelsele sis.
terrre rle crrrrnaStore sc rcvcleazi opetrlnlc;i ope-
l'a[orii in irrier'ioml condiliilor calc lt-. cleterniinr'i lific"'['ainc llrlilir 5i vclilicri pe pictrrla itlr]ianti
..1u';an', ;rentrralii rltrpi t'are :'o protlllc lol Iirrrprrl

Iinuta 9i lc'rpecii"'cirnpul dc ircIirrrrt.-. ilIrninc tii orr;{,rtsra..r,ii'icpeal(t'rilil.'{'n) doit'ilinctoil.nreisnpr{}inndieontt{liel aeuxratactliln5trientlt-)
ele igi (iircirrritrrresaezairnotrlcligaacleSasatr.rn-rJrairtineiridqiee a fi .,gtiirli-
ficc". i'} O scurlr:r o'pDeurilp$iii mcdinl 5;111t;. ll) qi
irr Ioorccre a ia 'i'airrc'r"]') ciile ir fosI rinul dint lir
rc s-a ptls pr{rblerna calactercl(}r fl

lrrillii care ati orurrla[-o clnr'. r'a pu:mite o ju- rondiliilor'r') aitci ilalione, et coiistati"r cti : ,'l)tl
tlecare a ei. irccs[ {'as('ic{ri clo contlilii depirrclc or;(rc arlii ('arc

r'oplczir').lii ioi'rtroie col'pu]lri. ilo actlst Iasrricol de
corrclilii tlcpinde nrirrcil piclrrr';i. 1)upii c'urn lipseqlte
FrincIpfuri gtiingif !c. r:lu se dcsrlotttlllltlc cl, lipstlltc 9i se de'scor]llltl nc
li ci.l. iusiir r:;r llLl s-il produs deloc, cii
Dd,r ql e<;rrei gtiinle ? liurp ar{lsla rl-lr !ost. coniplc[. Sc nltct'eaz;i

\reciriJc eriietici care tliricau rnai inlii clefinilia i,rsi de inclatir ce n irl{reput sir sc clorfacr"r"'
S,j airlol'rrl olrsclvit : ",Irlin atrc:tslii core'qprlndcntil
iri-rnrostrlrri rl.lrrrind, de r:xcurplrr" rrli {r'urnosul c lrart:i 5i t:ontinrrii. se rtcr'le ci, dat'ii arl'a lltar€)
siirr sinl, {'onr(llrll)ornlle fi cli rtlr ltazardrll
cxpr:cri;a irieaiulrri lrrrr,'11, s.'nr rii l'runrosuI este i;i rrrcdir.ll lo asarnblcazir, ci t:,i c{'l
"rt,:::11 irn'iziLriiirirri sutr cr'i t cslrresia pasirrnilor i, (i;n llrlnir ri(rh;-
,,u,i ce
lr-razii, rlczr';iirritr. rrtat(rL'izcitri. sil"ir:ii .'r; dizolvir
*) Nrr,nrcLrirrsc spir;le alesc sc lririr ci ,roslclrrul, orlali-r cir sint.l l)(-] ccil rlirllii. prin accirlenl't-.le
Lorualrrl politrist, foiletr,rrul. I'irrr,lir rit'serrali, prrlrlicital.er elc. nl;llelni irr|tesl.{'{' iTrllart 1i plin
inccp s(iiilivcioonrs1ti3lrrrrri,e1r:slirIrr,rr[,inir.rlcornrtnru0tirt't.sre!:irrin()tilsde.e celcctili. l],. jr:lrrrilrr irirpr:cvizi-
r,izrrt : ntasse, Pttis,
S. (1. ii. i). il);0, uol. l-c prrirrt rle la rluestion. Jearr lrilc altr o;'iginalitiilii personitlt-' Nleditri ilduct) silu
irtl'age; i'rlta rlLllli siutl lot tFa- drlpii t'ttrtt i:iice:lla
rrc.I.ril ii Lrr otlt: i t tt t t tt t i t, u t i t tlt ot ).!J 111... Ttr ris, lid i tions Unir-er- rrrai ittarc ,,,,i rrrai rriicli alr'43'c satl inlpr:ri5l'ie

:iitirir'{,r. i1)ii1}. col. T.,iicr-clo;ritlic Ilnivr,rsitairc. r'(rlA" (ruilr lrrrrtitta rrtoi tttaLc sittt rrricir itrlncal"c
1'+) .\ irrzia ll{'a. ropcl. nu c istoricir pentm ci nrr
inleleg ririoe sir Irr:ez ctlpole urici disrtipline. Crut tloal s;ru cli:rlrrrrgc prtr'[itrrrilr: r'clzi air: ltla'rllclot"" 1:])
sr{rlillrlirnle'Ilri"asirlir,,rrrireilrielccz;.rrurpcloilcclrr(rrii"r\i'rliil]erlr)lcocfnati]lredrleiorr Jr lil.cvlt cnzrri. .,eon-
{iecarn rlisci- *) 'l'ablir cle rrratclji r.irrrr;lr' l.errlru l Iro dtr l ileva
folo:iegte nrl! insill.r:rrt r,xcrnTrle riin :tcc-*lel : l"u,titic t,r'irtritri (c 'p. JI) Cir''
cir e o r:onslttictie p;'rrlrlcrrr:rticri, ,rulns[,.rn1clc itr t:itt'e s-;t prlrdrts ilr:citslr'r liiirttrrir --- :
r:c irr t'r: Rasa

376

t77 * (.li.rrticlclul prultritr :Ll irnagitrlrfici ita!itne - I)iferella

I

I

,l

ltl lolha de o dcnionst.ra!icl al cirei scop e Diferenya de climi clintre Vene;ia $i Jfiri;te r"le Jos
gi dif erente colcspunziitoarc pic-
-to' ri."A. 1n5)alogii la
stal'rililca treptatii a rrnui rapor[ det,erminat, intlo
rloi Iermcui sau tlorui serii dc lermeni. Nlarea in ceea ce priveqtc dernorsul, un cxemplu
;rrt.:"r se dr,.frineqIc prin ansambltrl principalilor pernlanenl tlc urinat' Vorbind clc pictorii din Jd-
nrtigti ai ilora5t.crii iar nrecliul prin conditriile qi
irnllrejuririle epocii. Ca primir aproxima,re, con- rttioelenrnuc[rliecsaJionast,spp1ic-i'icn'rlic,net;iissccubtiS'oicng:ita'P[toeea.lr(ce)leF!loaain'piltlactrittsetclcaacle*isslutcd9.,i
clrrzia fcrrnruleazi un raport de dependen{d, por-
nind cle ia un ,,fascicol de condilii" iar ca o a
rlotra aproxima[ie, dependen'fa devine o ,,cotes- p^ia*rpte.:a"rimn u,n,nro.ai srlabaleItadloieig,arhuglrais;ii-ogchnilubluuiiec' l(e"c'i)t
pondentrii eract,d qi continud" qi condiliile, prea- Dimporrivit, intr-un lpicnoauentzliitueanit.erucandidvcecarspla'crtlic'leile(I'"i'id)ecOli'vIpoeusrs-,
laLril orinduitc in fascicol. se constittrie in termeni
omogeni. in fj-nqec .Io'or'rrjn,cienr,ia:pl,o...r.i,msi asleiepfoiianlde pirmintul e verde ;i
clepS;irtir,
rlenrons,l,ralia conchide .si{icir unifor-rnil.atea
ivfdniaxesloi;ranlrihneala'riunmtpiunrulcaulptieiomunsoudclaeacbrt'eialaniciticei.ai.l.anciIuine' riccultclaruriluiiaclia'cluin;npirierlm'nnorlniiiinnnrtcicum"lti'irannlrenpe
ct.r, (:ertilLt.dine ci"r pentrrr a .adlrce din nou pe
sr:ena lLrnrii o art:ii. a,senrindtoar,e, rra trebni acum
cil scrrrgcrea sccole]or si stabileascir aici un rrediu
[, l,anth'a erl se stthim]ri oclatir ctl variali;le luminii
ase,,mir.n;itorJ'. l1d I)cpenrdcrnla, devcnitii corcspon-
dentii, in definitiv formii irrtr-o lege. Aceast[ struc-
turi se reveleazi pe viu in tabla de materii car.e 9i a,lc a,erului armbiant etc". {6)
Cir c rasi, mctliti sau motnent, ci
se articuleazi pc ternrenii : .,cauzi", ,,efectto, ,,opo- e r-olba cle
zrlieliep'0ic.t"u.alanadloingi''eJi"i,rri.l.edidfeere,I,onsti"(pcatrctc. aAastfLerel,iaa)pr."oCpaous- volba tle pictura Prena;terii in Italia, in '!-[rile
rie ,Ios, sau tle sculpLura greacit, metodo' cotlstit
zraesrleelepelartrinnaenqcingtce,rmlan-ice. Rasa - Opoziqia dintre in a siabiti tlepentleige cor.sLcutte intre fapl'e' irt
lociei.,erigrt ihcoicttlcptlarcizpvieer9,ntccclellnlreIienrstit'ricpr uiuqrmtliicnilalt.eorcrle-u[l-fiir:zlsicp,,eiIr)ieras' cfoodpnaedrteiraeozaa-l
II. Nal,iunea -- Influenla cli'maitului qi a so-
Il:nolrrrrni a-lia Caractere pfiozizcietiva;lieaJrciarirlaocr'tedreulu,Iiocsalm- . rnenilor miilocui clc a plcl'etlca;i rnorli{ica pinir
spirritului la un atru,niL punct cvenimettrlr.lle naturii ("') ; o
rrr:lneiiam,nIIaioiIat.suqlLA-irri,t{aYCncga-ntlitcazel.i.el-.eCi soctuIurlzp-caeccleiilonelrsn,aritr[lrafiilcliSiipesrinciallteolueirr-siidadleeiAnJinnoa!s5lGo.rgei_lirea'--
clescopcrire analoapJir in gtiintelc rnorale trebuic;
sri fJ,'ni"eze oanlenilor rnijlocul dc a prevedoil
,issitornliociil,ificciatcipdineivrelnain'trrrrculrnatrtrint itmgariacslticrpvionriimpeend[ec,ise-
tinul no'slru cu cit clesluqirn mai clar' legiturile
rler imaginalie latirri 6i gcnrranlt - Difcrenla intle cea mutuale dintre lucruri' in tirnp ce sintenr preve-
iialirr(noinr c;oi rrd:cn:nr l[amrracccczsri.tei apti[udiui nltir.e gi a nigi sI cunoagtern Condilia trecesarii Ei suficicnti
isloric. ilrribe. \{arii arti5ti ai Prcna;tcrii nu sinI mecliului aacljeuupnangruteei ,sfaai pvedt,mecpolsanusdbdiErnoiacohaicvueesntreilgiac[nop! neddlrciirlildi.raqtaieaidqneapclmaasraeai
Stirleir ar:tei colesJrn rrdc rllci anumite stiti dizeolaslpi ir-it.
Conditii secunrlrlLc (cap. IIT) 4t: II t:orteginno de tot ceea ce trrmeazri. In asa fel incit u[timeie, chiar
1lIl'6o|aptlqudlIcl s-caarvC:Ir)liacvsnetrriltgiirsliimopnoecrrt-efelcctl-;)icrasDlondisaocaiuemllieinlee-i -dePsXSarlt.aiirlqutuitlel-.- situate tlincolo cle a,cl,iu.rlea noastrit, sr: strpun plin
Sa-
Por-

,ttilCondil,ii secnnr]:,rc (rrrLnare) (cap. IV) ir. Probe de corrlraac[iune tle inclatii ce trtlul cliu precedenic
J79 cade sub inciden!a noetsirl. Tot secretul progre-
.q(oTis.tIum.m) ae(2gqn-:iiif-rincrroern:alpv.re.r2ri85-"'[2'r8\i{6na)m.scfaularid]e€lef.loinretrnitriinlee,..c."avIablcidaecmlo

seior noastre rrrrrtire,.le trei sute de ani, sint idenilitate, 'tle nolt.cont,r'adiclie r;i ale ter[iului exclus
cupri;ins,e in acest ["apl". 17) ansam'
care organizeazi talionamentul logic. De

i\cest priircipiu este ncelagi ca cel pe care-l blul acesLui dispozitiv sc ocup5 Freud prrnind in
lrlo{ese,azi savrr rrlii de az.i. Nirnic de schirnbat. luminir triplul elaj al lJului, al subcon;tientului
XIai e vorha apoi rJc il cunoagle qi condigia sufi- ;i al supraeului, care se etlilicri inccpinrl ctt libi'
gi necesalii pentrlt a prevedefl ;i, pornintl
crir:rv1{ ar:{ri:rsta, tie a fiiit.rona irr cunoa$tere tLc doul conlonll unei duble postrrlSri a lllrisului pi
ir 'f hanatosrrlui, incepind cr descoperireit irtcort'
de lir .qtirctu,ttl.ui iu care se joaci, dupl pirr:erea noastrS.
clluzii. l.roiitc pirrelr insli crr tlir, mai ciudaI cu
ciL rrret,otl;r..sLlinti{icii" n lrri'[':line a r:irzut iritr-cr viata ficciirnria din noi' tlc ullde pl'ovirlc Fi istoriil
ol'nerririi:,,Califictinr tlrr:1iI coli;tiin!ii oricc pl'{''
anttaliiriericd"rcnr{ror irilrutliltgt't.iirrrp\cifei:cr.siliucclrictnn[r'u.rnr iecllci,,gsliiliLnl{enrlaci cr:s psihic a cdr(ti csislr:n!,ri tte e dcmorlslr':rt.i prin
rrlinifc's,l.iir.ile salc, i.lll't' tlesplc oll,rtc tk'alLfcI rtrt ptrea
exacI ch t,Ic nlr se poi (,re]'sa litlin[ific decit in gtim totul tlc;i se petrece in noi. Sinteur clinaintea
arurnitc ar'ii car,e vrri.iazir;i iir co.ndilii ele insele
r,:rria lrilc, t:i.ci [sotuI.bitl,iir.rr.rt,:tlrr.,utiledelof,apcttoytrtil,i lrri ca in fa!a lenon'rerttrlrri psihic r:are se petrec{l
oar.e se l)n- iri rrproiipcle nostttt". .Pornjnd de la trcea ce spi-
zcazir <[epiride sociali, crrl- ril.ul raliontrl socotcgte drr:pt delizoriu sau mar-
trrlrrli, tehnici gi poliLici. llsor:ia1i vakli.ilor irr
nri;calc. .,\Fe s,o Ilce r:ir psihologia abisali, rle ginal, ci iirge;ic cimprrl rlc exllloatare la vis, la
exernplrr, r ol.rcllrI plof unde l-rrrlvers5ri, irctele rataIe, lr-r rritare, la vor]rele de spiriL, la
cr:le mili rrcinscmna;t,e acte dle vie!ii coticlienc.
Rr:inuoiirtl materialLll de observa!io-, reinnoiel;te
tle a stairili fap[e a;ipasreemcnlifiicnaEfaii'la()ocno1ni''
eonginut monifest, rnarriera cum
conglnut lotent nuluLui ntutifesl, aga
p;irtriircirnoren!egiit,nicrerltluulinli, tri:nocplleuplnnreianica,oantdTcatsllieinzau[.tnu'$el fliu.rlataets,nta9, ianpsuecucclalisreai-nrl
Cu li.qcrrl cle a scireriiaiizr la ntitxinlu'rn, situalirr ,.,,,rrn piincipirrl cauzalitS;ii; il aplicri doar alt-
s-:.rr pulea l'ozunta in i'i-tlul ltnni"rlor: or.icare ar
fi irlcct l)e calc ne-o llr:r:rn rlr:s;rre catrzalitaic. undeva 9i alLfcl.
princi1.rirr rncllrfi:zic caliai-ril sir crunoas,ci :,rder.'iinrl lr<plicrIia gtiinlificI nu e modi{icatd in prin'
gi insiigi I'ilca iuclrrril,rr'. sau conoepr cpisteu'rolo- t:i1riu 1 aprriEia u,nei nai dintettsiun'i provoaci
gic llcscrnrrirrrl felrrl rlc.a olguniza sistelnaLic filpr- Jrrrlvclsart'a strutrl.ur'ii stabi'ie. $i incepind cu
tt:lc t:xpclinlcntalc, se r.onsiatiYr cii t.rnclilia occi- nlrc:rcttiarsliiziiitiletlsinccooplcolirdeecatpeirtaaplIesu-taicle, xlatin'sfepnsoi-
ricntalir. cel lrrrlirr dc lir g'reci incorrcc. a [-]ris nrcnr:ie vicpii indivitlualc ;i colec[ivc. ,'D"
lurru'rtrrl pc rafiuric" nccll:iLl fiinrl rousicleraIir clrei-rt ls
clrlilatclr r!isti,nr:tivir ir ornu!ni. l,lrr e cle rnirar.e cxplorarea viselor s-it aiults' pr'o altir cale' ]a
astfcl r';i ciLniirri l:r r:llr.r: rr los[. itlttricat principiLrl
cauzalitltii s-a rt.i'clal, colfolln natLrlii a ceea cc-l uni,iir,, clealiilor: poeticc tnai intii 9i apoi a inqi;i
loncl;r .:ri clctclnrina: raIiuneir i]rrniinerizi ral,io- poeIilor' 9i ar'tii;tilor. Plirtra co'nslatare dtrpii a'ccasta
rralrrl tol :rTii (,lrnr raIiorraluI r.eflrcLii r.atirlnoa. a l'osI cir visele inragini.ile de poeli se conrport&u
l-'iapolt, clc sirncir'ic. sarlrru-ri clegral.rri sirnLriozir : .adese'.a, irr ilnalizi, ca rtigte vi,se nulentictl". 19)
dar rlivcr::itater propusii, raliunea alegc uceri ce-i
esLe propriLr gi tl.in ccca L.c se poale susliire: p,, De atuncri. lur:riirile inspirate din psihanaliz5
cie altr-r p,arte. in dii'crsitate sc oferi chiar ele- sint atit de tturneroase ineit au impregnat toate
ntcntcle protrrlii alirlcntiilii rrfiunii. iiist,emul sc 5,iiiiile'lc ulrlaniste. Tuturor, so,ciologiei, lingvisticii,
istoriici. rlrcptultii. etnologiei Ie dri o extindere cle
{,rrrrlt,azii 1rl corr,lficlit. tlLr sLrriiinuI plincipiilor. t.[c
tgl lrcrsrpcr:tivi-i elit (le ntalr-'ittcit clisciplinele rllio"

nalis,te, tradigionale, par strimtorate. $i nu e cel tulrri subzisi',"r, conIintrtul doar se schinrbS.
N'{etoclelc carc-i apar!in con;Iientului raIional
mai mic paradox ci psihanaliz.a, ,aLle cfu.ei influenle
incep sii scadi de un deceniu sau doud in St,atele pun clealtfel .,filoscr" in i'umini conli,ientul dupi
L,nite pe plan meclicai, afirm[, dimpotriv5, peste rrunl ii rnocielul psihanalitic punc tot ".firesc" in
[ot o vigclare clescutii pe pltrn episternologic. For-
tirle,a!,[ a ra[ionalisrnulni, Iinir.ersilatea ii descihi<lc lurnini inconqtienLul. Principiul cle pertinenld, it7'
9i ea por{ile. Spirlgiirti limitelc ralionalisrnului
tlaclili.olal, ea {urnizeazii urr rrrr-r,cleI pe care trtrtoli dtli.te:tL\aa, caarleegTetroerncin&trles-caninintrsedp;riirtrsclestpuddi&utli.tuEdilneina'
din ce irr ce mai nurnerogi ii socotesc dtc{t astfel palid.itatea unui den'r,ers ;i nicidecum
1ific. Cum spunc tlc pildl lirnst lili,s : tlrept ;tiin-
puidicitatea lui.

,,\,-orbind de psiharralizi.r, nc ref erinr la un
ansanilrlu complcx de constlirclii ;i noliuli gene-
Epistemlolog in {ogd sou
rale pe care siLrt, baztrie ipo[ezc specifice unui y,perugrs polimor{" ?
c,aclru de stuciir-r ltilgit al conrpor'talnentului urrran
gi care pcrrnil.e exarlrerrni unui ,r'nale numir dc
a cirnri erptistemologic
Iactori irrleldepenclen!i. [potezele psihanalitice sa- trrtlnl.ru Piaget geneticd arc
tisfac exigen!ele generale ale teoriei ;Liin[ei. Elc int,eligelr!a derivd din
grupeazl rro(.iuni palticulare hrlr-altcle mai gcne- ilzi autoritale, acliune : .,A
cunoagte un ol-riect insea'rlnir a acliona asupra
rale, indicl apoi care ieNLe sint scrnnificative hLi qi a-l tran-sforrla pellru a sesiza rnecanisme,le
pentru validarea gi respiugerea ipotczeior speci' accsiei lr'ansfor"rniri in legirlruii cu acliunile trans-

ficc, faciiitind ,iotocla'tir form'ularea ,allora noi cai't: forrnaloa,rc olc insclc. A cunoaqte inseamnir a asi-
mila r,:alul. in stnrr:tlrri transfonmatoare catie sin't
la rindul lor', pob fi gi ele verificate. Dupii accea, simcturilc pe ci.ire le elaboreazi inteligent.a ca
construc!,ii qi noiiuni dc bazri poL Ii revizui'te din
tirnp in iimp pcntru a-qi rnenIinc rrtilitaiea... plclu'ngire riirecti:l a ao!itrnii".21)

,,Sis,temul complct al psihanalizei oferii acl.rral- Cum ,arr alilllat-o hrcririle savantului 9i echipei

mpleevnitzciucneelcanc.roami nporartraimseilnrrstuelucileuninralenle. glieruerr;i.,stisle- sale, copilul ii;i conistruiestc a,ctiv psihismul p'e etaje.
te,m deschis" ob[inuL plin sincronizalca ipotezclor
.,Pinir la optsprezcce luni aproximativ (peri-
oada scnzorial-nrolricir) co'pi1ul in'cearci si reprot
duc:i trn ob!inut din intimplare apoi in-
forrnulate cnlue-anluunnrgaui lsucsleczerp.toibltiilridi epsoi,hea-rntianldizecrie-q-i rjel'zlouirt,tauLl clc conlprchensiunc a situaliilor
uir sislern, tenIionat.
in care se afli cluce la construclia scheinelor cle
cle un amendarnent constant, ci bazat pc clarifi nc[iune ai.c:"rror fapt princip,a], o sc]rema de con-

carea anurnilor cont,ingen{e serirantice". 20) scrvare prrn c€rfe sc asigur:i cle perrnanenla obi-

La o prirnir al:oldare am fi lentali sri crcdein octclor solide. .l\r-rumitc opcraIii catrzale se stabi-
cir explic.alea cle tip logic sau ralionnl a lui
'laine ;i aplopierea psihanaliticir cle I,reucl, n-au lesc in lep;iiLuri cu spa!iul ;i tirnpul; ceca cc
il incitX si:i f:rcir expelicnle..petttru a vedea" (a
nici un rapor'l intre c[e. Irrivincl nrai de aproape arlrn(c'-.alno,pjueciIiariec, loai ciuta s-o stringi etc.).

cons'l.a[[m ,cii Ei una ;i cea,lal't[ vizeazir si sta]:i- irni incepe a doua perioa'd5
leasci ;i chiar stirbilesc dc.pendonle conslante intre care clureazri pirrii la gapte, opt ani gi care se
{apte. Exigen}a cauzalii este aceeagi, nurlai cii ca.ra,ctcrizeazH prin {orm,area func[iei sirnbolice, in
alunci cincl se exerseazii pe un material ,.congti-
ent" la primul (r'asit, luediu, rnornen'L) ca se exer- s;rccial ,a lirnbajului. Simholurile permit strplinirea
scazl pe un rnatelial ,,in.congt,ien[" la nl doilcl
('u'is, lapsus, joc de cu abscnlei, g'inclirea riminind totuqi in stadirrl pre-
vinte etc.). Noliunea fap- operator. Opcra[iiie nu sc i'n teriorizeazl incI in
383 noliuni, Pre zentali suh for:md de bulgirre sau

Iraston. ilceeaFi hrrcalii de paIcrr va fi jrrder:atii fcst.[ r:omplc-xul lrri Or:tlip. dr:gi r:r.olufiilrr r.espr.r'-
in nrorl dilcrrit, tot a$a crlnr zece fise vor cla livr: nrr sint acclea;li. Biiatul simlc ou aiii ltn;
r.iu amcnin[ai'ca casl,r'ririi" cu cit, mai rnulI so in-
irirpresia unei rnul!umiri rnai mari cincl sint riis- lereseazl"r cle trlropliul penis clescoperinrl in acela$i

pinclite. tirnp cX fotele nu air aga ccla. l)o de altH parte,

;\ treia perioadH incepe spre gaple. crpt an i, filta clcscoperind vsaed-r{ul'.insirtnatte5l."sd[orrrinolabiedcetuplednrisa"-
caracterizindu-se prin intcliorjziri^ coorclon:iri qi
desct'ntriri cresciircle carc pclmit o reversihilitate cai'e c) face sd

olreratolie pr"ogresivl f)perai[iile cle leuL;ilc, de gosiei.

tlisocicrc coudirc la clasificare i;i inser.icre. I)ar Stadiul fi,rlic ser dii-ido gi el intr-un all numdr
cle faze : auto-erotisrn, inclinare
in acest stadiu opcraliile riirnin trillutarc ohierclelor t,cro-sexualir cu care jnclividul honrosexualH, he-
opereazii succe$i\'
lrroceclind din aploape in aproape ; sint deci integrarea inlr-un {el mai pu[in coerent, dar fiir:i
si facri sii disparir impulsuriic infantilc c.al,e se
(ion('f ete,

Sple urrsprr-.zecer, doisprezecc ani sr nrnnifeslii manifesti continlru Ei tnr,e, daci sint in sens rcal
n palra;i uitirna pr:rioadir al ciilui palier de
,rchiliJrrr.r sc st;rhileq;te la nivelul adolesccntrt:i. Iia- srlpinite, sint toldearuta gal.a sii inten'inir. cuut
o dovedesc psiihologia vietrii cotidie'ne f i analiza
fionamenlul leagii opera.tiile concrete, spiritrrl se
spliiinii p,e ipoleze. Oporal;iilc zise ..propor{ionale" visrrrilor'.

se tlezvoltii tlupir o comhin,atorie care perrtriIr,r Po dc altir parte, f iaget vede dezvoltarea
punel'ea qi rezolvarea de probleme. Inteligr:n[a sc copilului in funclie de o..oper'at,ivitate" caril nu
c nici performarrti"r, nici erxplicabiLi plil sinrplt
dezvoltir deci incepind cu r661i16,ile scnzorjal-nro- cxpcrienlir sau transmitere soeiali.,,lia e pro-
lricc clr:r'nentare pinri la sisteruul do transformtiri
pe carc le consl,il.uie la[,iona'me,ntrr] .abstna tL*.22\ idrul sauciecslo.unisc'tolurrcstlii'iulor:rIirs, ujsctcrne,siovesIo1iofaecctohirluilrlraprr.inccpiprialrl
[]rr totul allul estc demersul lui Frerrcl 1re nlr:rr
r:arc t.lczvoll,aloa copilulrri se face drrpf, rrn anurrr![ autol,eghliri, perrniqind renre'die:.ea incocr.onlelor
nunrirr rle stadii itr fllnclie de organizarca lihiclou-
lrri. St.a.clirrl ola[, ltrimul stacliu al sexualilirt,ii aro nlomentan{', rezohiarca problcnrcloi. 5i dcpirqirilo
clrt:pt, sedirr grrra. l.egai dc lrliicerea pe care o r:rizclor 5i .a dczechilililclor' llrinlr-o eliberarc con-
simtc copilul in rr,'rn;r excitiirii brrcale din rclnIia sl.anlii clc r:roi sl,rtrctur.i pe cal.o;itoa)a le poatc
igrrora sarr favorizil confornr lrlctodelor. inllebuin-
intin.ri ('lr nrania in rrrornorl rrl r,rlriptiirii. el c axnt
pr: alirrrenlatie avind drerpt scolr iric:orTrorar"e';r. Cel !.atr:".2;l) I,r.L'ud in scirirnb iiituenzir dc'zr,ol'talcr in
rk:-i,rl doilea slacliu al r:r'olutir:i lihidorrlui, ci:rle iunclic illr: olganizu'ca libirk:ruhri r,arc indrcapt,li
sc -silrreazii apnrxiurrtiv intre doi gi patrrr nli. c Irarrsfunnii rilc irrrpulsrrli]or sexualc a'tiI spre obi-
it'gat tle ftrn,cIia st]itr'uthlco[clirc,iai rci,r(cfexrlt.rarllzeileor-.
1'f i1'11ti1) oct,ul riil 5i s1.r1s scoprrl s:ju. Ilrimul sc .ir[tr,geazii tle
ii de r.aloarea operaliilc care corrduc copiilui ric la rnan.ipuliu.ea
Iri lirnl.rirl
irr:cslei pelioade se afirrnl Ia copil sado-rrrrzoc,]ris- iltimplStoalr,. la consLruclitr logicii prin concep'te
ntul cr-llc corespunde,' dezr,'olti"rrii stiipinilii rrurl!- r:rr :.r,opul claLor.iir.ii unci cunoa;teri l'alionale ; itl
r']rirrlare.'I'ot. irr acost sfaclin st atl:rrrgii valorilr:
ts,i:ncrhlrivoalilru.:neleai :lolcdcaallrerlr=ri=ricirirrlloerrr:efrrhzaunlui.i cloiloa so leagi'r cle manifestiirile scxuaiirtilii c.ar.e
corrlonu
T,r cec,i, rer-r'llazi"r trtit: plttzortl subron;Licntului ciL si pc
rc priveqte statliu falic. ctu'e-l succede pe ccl oral cca a sllplrlurrlui irr inconqlicnt. Ar fi cvirlent r.idi-
,ci anal, acesta se caracter;zea:4ii prin unificarea col sir corichidcm cir unul il dorninir pe cclllall sarr
inrprrlsrrrilor par'1ial'e dtrte de or:ganele genitale. iu cri urml c tlcpii;iii clc r:clIlalt... .'\r l.rebui mai
ire esI stadiu uornun fetelor' gi briiepilor se mani- 384 dcgrabir I'cnlarcat ci o,rla'iir cu Pjaget pet'lea ..con-
lt,ient[" se cl:uificir clatoritir etnpelor pe cftr.{r
385 r-ri lr. tlistilgr:. ittr crr liretrtl parteir inconltientr"-r.

1i r. lsti:l

ins[ inlr-o alti lrrrninir. I]ar aceasta nu pentru mddeilaisoscnosapttieeSrdi,reiauaunluuIei clFodnrcseutitd,u,.e,icx$,IicpnIras:iinufncreal "pc,ueomrclhcinvuuacleseenatmitr,caau-i
cii lireutl ,.ralionalizcazii" inconqtien'tul ci pentru poate fiirir incongt,ienl, nu se v,a lnai putea nici
de rnesajc ca]re i1e inr.iluic tlin toa,ter
cil dcscoperi ceea cc tlisiimul..- ralionalismul. Apro- pf lririliic,rn_as-a memorie sau inconSticni. planelar i, [,tr
pierera extinde cirnpril dc investigalie .,inviluind"

cercetarea raliona1;i la fel cum il ,,inv5luic";i

pc observator.

$stdiiun!pdqrottiinli fel, apoi, dacl dezvo,ltare'a intrelectualir c dator,atri,
dupl epistemologia genetici a lui Piagct, cuno$-
tinleior pe care le cirpltim ,,...din fap,ie gi nu

dirn obieote", 2t') nu ne-am pu'tea ,oare intreba dacir
dupi secole, sau chiar rnilenii de operalii relativ
in lumina epistcmologitri gcnctice' psihanaliza acclea;i pentru to!i copiii, pipiit. rrranipulat, cla-
poate apirea mai pu[irr qtiin!ificir dccit este pre- sillc, inseriere, u.sarnblale, orlnduirc ctc., mdss-
ten[ia lui Freud rlr,: ir face gtiinlir' L.a drept' I'or'- rrteclia, gi rnai ales televiziunea. r.oiajui acccl.erat
bind sentirnerrtttl eslc tobu;i ccl rlc dorninii. tr{c- qi avionul, nu
diile gtiiniifice nu sinl rlispusc si"r ageze pe acclaqi ror ctc[iona ;i sirtt la, origi.nea noilor opera.{ii care
plan lucrirrilo lui Iliagct. 'ale clnri conr''ltrzii sint
eie lu rindul ktr asupra ntodu,lu.i
ttostrLl cle stabilire ;i inldnguire ct f aptelor !
plcvedcr:i,5i cclcetirriltl ]iri Tfrerlil tlare sc.'rpI vt:- A riisuci butolul ;;i a veclca ir.jndu-se po ecru,n
lific5rii expolimcr,lale ct''[ ptr!itr rrcltti trii-
di;ionale. Aslf cl va fi -sd&,rIr trlirarc rtu numai t'ir sn'cuenael'ediench'tiovaatlicinlbumincat,rc;ciuLc.hPillrl.odb,leinmaaftaizraarelaumgiei,-
pinsai,lrrialcnailniztarcspcrir1ildi:ocpliagi;i"r irr iitiinlcltl utnilrtc, ci cl"t
t'ottsilct'i-t loncluri corrsiclc- nelaiiza'tii care se dezr.oltii nrpe cu pozitivitatea
tradiiionalii punind in rlisculie rrolirrnilc rlc obiect,
labilc pr:in inLcrrnctlirrl Il'lcrblll!i(c)is'Lcirlsii.li clnsificnlc, rn ctodii ba cliiar ;i prilcipiil,r.
lrti"tttlltscit l:ifll l)acir csi.c cxacl, cir liccure ltiinJii lrr,{)suI)ur{'
DacX pubiiritarii alcgt'r'ea unui puncl r.le vcdcrc piuticular, inccpirrtl
dc afaceri gra!ie a cee.I ce lolostrstl clin psihana-
lizi, accasta inscamnii cii ea lc furnizeazi ccea
nccrocarnislteroi$iLa'raq-rrLnrocesan,p,Lta,cdiloiccrierirJrtiha'rc6tptitIinnnr[lt.aidi laolnlcitrdtdilrileoinrpdrcstcratl-rtrqletu'!rilertcrcrt'lt' clr cale con[eazir cloar. lrlsirtru,ilc zisc pcrtinerrtt:
carc permiL lcalizalca unci rlcscr.icri i.rccr:ltLabile.
adicir coelente ; c[acri-i ;rtlt:r'lrat cri prod igioasl
Lccslicaezlnivl!eo,iailtiistrndtrciarllrgp;itnl.idciilua!e-n1l:tiairo, :b;rris:coasrLi''atlr.itcihiplerrriincricllionipr,i,lun,iriri--c,iiiniuaslrLn{roccrrl,-l
ttuanltIp"ruc,lelocr.arPeanllrtdt onxcaldiirrrisniYts, c^a.srralancc!ilucnccitltpiltul bpiilcair-l ligios'' llentlu l lt' :rr.rprrnc doiil r eriliclrii expt_-.
economic, qi cale itr'1;5r'ea aproapc nellvetrit s-" rimcniaic --- ar fi toLr,r;ii cr,onat sh se crirrchidir o
invocdm, accodc Iir planrrl r:pistcrrrologic flcincl
oficiul cle,.verificare cxperimcntalii" circia gtiin[:r
clasicl ii datoreazir statuIul 1... Aluzia e oare cx- ,,ilurriinar'c'' proglesir,'ii ;untrcnirrtl in ulrna ei ade.
cesivl ? In oricc c:rz n-rcriti sir fie cxarnirratii. virr';i fcricire. .,Orice teorie;t.iirr!i{ici r: un nlit
Sdtiantudtuelrnqotininsltir{aiclianuiogpi'acirrc:sisr cmpaai prcrocvitni irazeixcelulsisvc lclalir'1a interpretar,r:a [ol1elor Nrtnrii" ne purre
ext,inde qi la condi[iile in care experien[a c pe irr gnlc[ir Sp.cngler. r:ar.e precizeazii oiir : .,fiecar.e
l,eoric c t,hiar dc Ia origini o ipotezd d.e lucrtt. O
ipotczir cle Jucru nll ,iirc ,nevoie sI lic .adeviYrratl,,,
cale s[ se producii. Deci in interioml schimbirrii [ot ccea ce i sc ccrc e de a pulea fi pusi in
noastrc de siiunlii. sc 1)rrn problemele;i Ioi irr
caclmi ei trebuitt ;;i abortla[r:. .'\sLfe] uc-itrlr rrrrti placticii. i1a ale clrepL scop n,u cuprinderea qi
tlezvlluirea se,crctclor universului ci darea lor in
putea intreba dacir srll;t11ra pe carc o genercazir 386 387 foJosinfi cu scoprr-rr:i dctcrrninal.c". ?5) Se poate ju-

rltt;l ct..,csir'pcsirlrisrl.r trl rltl t,itr',r rlli tlrlr'irdi arrto- CAPITOLUL I4
lul,,llecliuulrri {.lcticlcltuhri''. liirlrine d,raL' eliii-
cultatea de a-i I'eittzlt tlisctlritiirnintrrl. lli sigur insa
tcleitteinrtnreliprirlittrtr-l'e;ireinalcltrlt:rs.lll{lt)ttl';.ltlI'frriirrit't,tllrc-gslnrtriIir1i1l1.1\s[lr,"rp'rrttli
trirtat cii este \'oIblt rlc llr'(c l)I'odtlirti\'o fi (l(l
lapor'[nri de ploducgic.

Ii'iirl a merge piLriit l:r o slli]scriere a determi-
nismului care s-,? crtras clin pnsajul celebrLr al
lder:logiei gewwnc drrpii ci:rl'e .,ginclul'ile clasei
tloruinant,e sint in toatc epocilc ginilile dominanl.ir,
,atsccpreliairasitltuiirradilnlo,scmelomirrnrniarinniritttlr[tc''tu:itl",ts:tlorucesiebuiu[c{iaciil'.eslialrlceconppsututacttriciemraeiitnlnsasi.-rl
De la oEriculturd !a
tehnoculturd

t;r-r cunoa;terea {are parte inl;cglantir tlirl sistcrittrl l-)e citer,:r decenii. sclrinrhirrile sinl iitit rle rrn-
liu.nmci,anrae..tplioriznitti.vi's,Srrtmiinlulai inceteazii sit ne aparir in
siru in'tct'ior"'. tia singurul Jll-mlcroas,c, se succecl intr-r.LLn riitnr atit tlo acr.c-
lci'at incit ar piirea ftve{nturos s:-r lc clasirnr siru
frLrd al eforttr,ril<;r eroice 'carc -snrnlg ailevl"rrtrl ciriar numai si le di,otingr:m dupll
rangul irlpor,-
din secole de .superstigie. tanlei. i\e-arn putea totu$i intrcba clacir r riulliliu
clc carc c atitea ori r,orlra ('4loi icitaereilnirl-r.,rrn,,_.1nllrrurgii,rrrl
O nouir ctapi inr:epe azi. flunt)astL'r'cn de lip irvantajul cle
qsnlletrlitii[rnpfceia.ftuircncsocnpae;au;tcclirpuacal]u,;rii,c,c;ciusuinLaom-a;itfit;mme'i-raeapairu{lfpuiieiii.ol.tsrct'u"a.f[vic-Iondierrbnpcatpliiintdilgiclaiatviodetnusoe-l le gltipeazir pe
uir
lLtr-int) n-ar trelrui totuFi li"iu.t:.:rtir irr r.rrllr.rt.ri s,rrr
rrr{erasipdreegeraab. ili,iirrseidmenr.ilafrl'icnaialigvin,feapiL:i,urrlcca.iri(:rrrri.i,e,.urnii';r:crelirilrcr
conduce dupi un tablou cle bortl, carc trcbuie i rr tornalio,ilale .si naq i o,ualc. cn,g.a,nizftl i i l (,, r r) l l-if.ll \, ( jt,-
inventat ! Cultura nrt tnai c un adaos, ca tJcvine
acel cc.r,a plin care ansarnblul rrar:nerrtalc o pu,n pe pnimui Joir.
tehnicilor:. al qLi-
infelor, al aparatelor (qi-n final chinr ;i al oanre- ]].tg\el9'liaal9ntlisuvlirartr5siosibgfrisrrfci;jiiuaelrrirtIpla'atrs[e,ie:vrcriitt,u,rlIcirrLslrrr.r:ueui lbIrlturulilesrtp\itlrr\;c-rtr1:.trr,i5o,ri,ltrstsirr'sri.rrirrrrtllt:trgr,rr,tecro,[nbiirrlair'iili.i.r
ggpctileieinnis!caiifniircgrinurl.iarei-[lnsaerleisczsicouesDcplieatnibcicnillatcfralcedc]:iosui ris-irrrlIhtt,ijnliririri.,ir.rrii,rr;r.rrtctrtl_err_ryc;ciiiuerl;rrinrtii:,rj,r1r,,,lrrrttu,riioglu,iuprii,r.eiriiiol
nilor) functrioneazl sau 1111. sau lrLru:rive ia care e fJ[pri!] rer,inenul, crrltr,ra,r

urlerrr.Iei npiLil;l'at aatrl:uttrons. trTtroa{:oternl.riilr1,.rtlj;rr,:iri(ilie,:iiio,llrr.rlirr,nrrerietilcllrl:i,isir-
uauli s-o sjt.uezcr;i sir se sitrl,ze irr r.llrr.rri rrtr {rili
iar iumea a treia gi nrai nru lt. In insri;i rrproxi-
Ilralea sa. aceastir lopicir in Jir,rrutirt. ilslolleazii
cc,le mai divcrse. [ieea cc ,r,. o*
t89 fi.rrLornenelc corrtladiclii. cnrr{uzr'i" altsurditrjli, 1r"-
lJor.
llece firi

aceastn c vigoarca fenomenului ; lrecc toate ob' Pe rle alti partc sociologii ;i antropolog'ii con-
stacoicl.: sc,n-.,inriu-lr,: sI-i iriisl-ltlnrlcm sfid:irii. "') curl Ja subliniercr faptuh.ri ci
culturile sint di
\r(]l'so qi cI ele ,au fiecarc o ,coeziunc proprie.
iltnoccntrisrnul care ne-a Iost propriu ,aiit dc
rnult5 vr.eme sc vcclc aclr{n pcsl.c tot dezmin,it.
O schimbore nucledrA Cultura noastrfr nlr sc rnai confuncLj cLr utlttra,

in inlroducerea la lilndiul pe caxe l-a flcrrt despre dupii cum nici spiritul nostru cu spirilul. Convin-
gcn'ile noast,re cr:ilc rnni s't,ahiJ,e sc sfirim.l. lf oi
R.en6 Kaes aralti cii ansarnbluri de valoli gi compolt,arncn[e so plofi-
rnuncitorii h'ancezi, reprezen-
grupeazi in gerrerai leazl punind irr disculie culrtura ;i rcvendicind
tlrile culLurale se in patru

fascicole de omologii intrc diferitcle scnsuri agli- pentru c e Iegitimital.catcnnenului.

colc qi cele intclectttalc : ['airi r'ie : pftnint-spilil' l'Iarea schirrr]rare (carc e incir deparle de a
{i o evidcn!5 pentrn cea rnai mare parte din noi)
,,a) Ansarnblul grililoi'
^penJt.il')tiSptcarr{ecaclico{rrea:repairrsntiinrrt-iispslai:lici:-nranltorrtaliilicc'al'ri ast{r:l constl in deplasare.a rle la cullurl ;r14rarii spre ul)
nou complex pc care l-,am nunri clr ll.n cuvint :
de acliunea r-olunlat'i:l a omului. .,,teh,n,oculturii" ,tlupturtr nt ingc schellr ele r:clir
rnai invetera,te de a,si'rlilale. ln ioc sI lu;"nrn r:rr-
c)' lloclatitarc sa'u for'mi palticirlnrit a dtlzvoi- no;;t;in{5 de schirnlriirt-- inlr-un rnocl plogresil'. r,;r
tirii plrnint-spirit. agr-iculIorul carc arii. searniirrii. rrclii;i ciilrgc irr
ipu[mlucinil)t*uinlugi-criiptjliinrrioir,alEtienircsaicnotirrpe'unfluinainetoe'rl-:iliieoarcdlc''triilrraparrnoti'dcaualumisaecrl"no'1i-' riimul anotimprrtilor. uoilr fenornenc nc a.qrlte;rzi
prin,.pachete" gi pli;l L'u.ante. Nrr c voll.ra insii
l.-onr-luli, scnrin!o. fcr:tililate, mu'n'cll, coiicerc aici nunrai dc o fort:rle a an;rlogici crr lizica. S-ul
pulea tot a'ti[, r]e bjnc. cvoca..'flashul r:1r:ctronic".
clc.. iizi incl terwteni dc spr:'cialitate, cle trunchi [-ucrurjie se schimbfi srrb ocbii no;tri intro strl-

comun, tirnp ilc set'ole cultur'a aplr'arii a i]ost repre-
zont,atii, ;i frarrsmisit, dupir rrio'd'elul lrgricuil'urii arr-
fi.rlgerale. Inlintuiroa eiapelol lace loc goiuriloi
ccslralc. Ornclogia pirnria-rt-spiri'[ s-a rnodifical' liulguran,te, {ascicolclor ile proieclalo rl crlrol spec-
pulin oc{atir crr aparilia i'ndustriei. Aceasta peniru tacol il dI circLrlaqie ulbanS, si pc carc-1 g-irsinr
pctarI'or,e,prurtr'rn-oiccillocaer lfrciniodrndinaugrciicndaictn,eg"ci'nlercaildnirieati.io'npfoaultpeuin;isocinudtleturfcrrifa;raarcsee- fiecare in ziar sau ll telcvizor. Nc sin[, afcclatt:
nrodlrrilc cobi<lir.nc rJrl
i .,orat.urii trtitanu" ptutrr.t a dobindi r:oadelc de aprehcnsiunc ;i compol'ta-
r.trcntele, puninthr-so in
rliscrrl,ie dliar' gi cduca!ia.

,,,.,,j. u" Icagii 'acrlrit,etl,circorailr'caccc' arn'1iitliil'mii fuiltitclaanudnlmpreordtuus- Cunr rirspundcrn insir noi la loate ,accstc:r i)
iui. Ea Crosso moclo, cxistir cci t'ale aplilir ordilrca sta-
l,ltire lrititii. si -se daepi,f'orrrirIa;iprprbclicciii"-i-rrvfiiilcinlcini Lrscttec.
cAi:tutc'cst{clczlennriorlrInetrpncclusti;n-rln, cdnc!apaurnlecrit,l,enaatur{ii rrorhu
arti{icial rlr: institrrlii. (]hiar
lrdlalrc".
distinctc" ilrr scLrirnbililc tcirnoiogicr: ciirtl 1e inso- irrsii cind fac plofesiunt cle dispon,ibilitate, o fac

Iesc tleprrr'!c ,lc l li unir ot',.'. t,u altcle ? -\.suIrra ar:estrri subiect siturt Ia ils:-i;i rrirscru-

"1,u',rcrb.sl+ict)citlr.iL,rilri.c,.ralnr,acs1iiivnt'etl'estcitl.ourllitt'l.Litrfirontrolm.tntara:tklitc:cv;ilizeiudpnceoapv. ui-slcaiarrrer'lc;mitaprloocgrrauto{ltaurit,io' ,Jr.er{llorR:mrnrlern.lracrrrrceirei:arait.:icolitnruislao" lrpitui{bi(jclii;nc'itiinrrthl,iuc;tiriiidrrricltee,si turscodfciliicocqloligiiilcccco.u;inrcnr-piicsriotra-i
rlt: m:rsri ($coala plr:cticir de inalte studii), cit
vvtCoainlalioz"ra"ca-ricl'idae.cri?zotvetochlt{cntireitcLlcocinlcctsta,itrptae$ccoitcenrliqiulzcinmcuadtzeuisrie:lluer mvc?aleaablicmolrernbafoainodjuielnerno?aLitr,if5nuoncrnclrraillritipluleocrr[it?'' 5i pe cclo 11e sirccrali;tilor cliu intrcag,r lunre. Accsiel
sint olriectivcle definitc rlin nrrmiir t[e
[ilj+rlrnrrrn in lgfil lirirnrrl Georgcs

re,

atalinclu-se tot de valorilc tr:adiIionale, rr]tirttl ilu a li ."burrr. cic rrrilcrrl ' r'i .. lrune rJt: {iurlit". t)
Ilar d;rr:ii coez.iunea i4r'upului r:l[e ohtrillrtir cu ;l'c-
loi: ar'fl iir {i incl rcprc'siunea.
l;,LrJ unei cocrentre ,.ar.[ilicialc" (:inilrcind o rlil'crenIi
Yin apoi ..c,ei ,:&re ct'ilit:ri" si tlilt't'' o(rtlllin(l o lalir de lrti,lurti) cultura mo,ilel'ni"r se caractcrizt'azir,
sit,Lr alrir-' ()iirecare denrr nIir irtsuf ici'en1cl c. alirrzrrrii r. ntt nuntai prin intclventia trnci reguli sau rt unrri
Vacrdeemlecrtii,lnoroo-s"t,arle'efodremiIsu[tir"r.ull]iesnatluLrcclci volba rltl sistern dc legrrli. ci ltrin existenlu sintbiotit:i a on-
tr
r"r corecllt nrenilor ;i. o ntalini!or. .Dupir ir.rstlrrnrentr.le srrrr rrnel-
,l'r
tr,:lt: pc care le-am prr,tca liisa, r"n,isiu,nc'a liilrl terrni-
prirntr-o ldaptare proglesir'5. nath. olqanic:Lrl si rnccanicul ar li legate. trla;ina
c:r,litlrleiLzr'i, g;hrdr:ite ;i decidc. $i c,a un int:irL'nt sii
I,r cc,ea r:c-i prit eSle 1rr ..r'ontes trttari" ei rc- srrlvir.i llr slr'r'5itrrl nunrirrritorii inr.elsc (r','et c,.
vocii pini gi existenfa qi ra{iunea dc a fi a so- s-a prodrr,s (:u -\pollo Xl\r la 8,02). nurruri tur
cict,i"t!ii lloastlc. Pirlirsincl calea refolnlis[ir, drlllirr- rnare ortlirrator', fiirr<[ in rnlsurir sir Ilciir nenunrir-
I irrdu-sr: de indoiala metoclicit. ei lirm lotttl iir
nrigcare lrent,t'tt a-i vcni rlc ]rarr ,,sistemtrltri", ttrlii r:alclc calcnie de care depin,c[c rlctelrninarcrr marii
liniricl chiat r.liscur..uri ilr
ailii rtt'trlgirttl llriirr' tcreacirh:ctmolniis. inneii.Jcroiii,tseirspsucn(s).'oPcolole,,nbslecnirra('nuuocr.rlIcatiiir
cri rle miieriii st.iun pc pi;nint qi clcotlatr'i rri h'o-
1i la vio,lcnli. Pc trttrginr, statt ;tpoi ii hippics. irr-
zorzoLrit{i sarr ntl. irr]ritriri sitll 1!ll cltr ilrogLr;'i, zim cosnrone,uIi. avintl c'fl singrrr haltitaclrr sLrpl'a-
girsinri lruc,rtriir ir rlr'tnviolcnIi ;:i a''ilot' r'-xi-strttl;i fal;r .riolrrrlui gi inveiiSr-r1 sau atrnos{ti'ic. \ ns pri'-
lr: aparr: ntltltorit (ta n il'{lllzilr('silll ('lt o lr'nllr lil'ii r:ar navigind in spafiu, Dar mai sin,tem oall' siguli
rle mirriuir-r. $i aslir:l sint li clinli'r':tccia t'at'r'
cii vorir ililtcl r:untinna cdliitorir. ,\u peir.
".ri{raJl it
N-rln gli insi cc. sal slltltlclll clt:sl:rt't-'cei cat't' l-r,u ca cul[nrilr.l s-iru sr.icccilat timp tle si,r,olc sinlcnr
altiqli. salanti" 5i in5i cle tot felirl
---- cercetritoli. li .,1)1ili pl'c-qlls rlc lttal.tr sigrrli rir lt,' r'rim vt:clea {unclionintl f-ir:r'rLranerrt.
rtrrr:stclt" licrilogia rre lcitgir rlt: o rrrituri plant:i;rlJ.
px,'tind ir
slu iin,l.eva.^1tc rtliitrrri" in filvoat't'rt rrt-rr:i vocillii lzbucnire a filosofiei sdu
r:onsac'r'l[c in irrl,r'cgirnc lt,iiu!ei ]or', itltri s;rrr
izbucnire fi!osofico
incliforcnlci lor.

Iir',,rtrca s-ar Procluttc tlar,it s-irr ajtrll[{o ir\ o
tipologir:. (.)r' ,rrrr tr vo'r'bit Llc'ci'L clc inrlioalii. l)rr-
:rltfci c plolrabil t'ir uoi trtIi pnlticipiirn irr pt''r-
lror'lii varialiiltt" t'i tlripii il]r)tt]enlc, rrlilrrrlirri
rlilerito. dacri ntr lolclcattna i11 trr-'t' L'Lr l;ilosoiia ir Lreuul nrrrlIii vlelne clrept. tl:linirl,oareir
Pirtirr irr ctrrroaqtt:rii, sirr in orice {:az, incoronlirclr t:1.
cel IJe cinrl s-a rr consl.ituit ;l.iinlele exac[c s-il sprrs
ci el'a rnai rlcglalrii inr,oronarea l ceeil ce r('
ginclirr:.

Arr.rstea fiind zise. s-ar comitc o ai'tri eroilr'(l
rlacir l('-aIll metr{inc trorrstallfi' r(rgl'otind satt
osindirrrl iutltrtla. r\precir,:t't:a rlrorrlistir ;i irr btrrrn
creclin(i drt'pt. rlibi. $i llentnl r:it ne :.r{liirn itr prr'- *) fll. Ld'r i-Str':urss. le Tothttisrn aulorrd'lrrri. Prrri,r.
zenln utrei r:tr]ttrli c[I artefor:t., lrchtti,' :-, i;i lflfii. p. i18. ..'l'r'cccrca rle lt naturl ia <'rrltut'i :r i1\'lt
tlrcyrl; corrtlil:ie ('l'ellerrj:r dernograficir : nurntri ci uteastrr
r',trtsirl,'r';inr r':r itlnt't'. trir rr act;r)ililt rlirr:ct 5i ca o t,auzi nttnrnli. lirr i-l con-

Propliu crrltltrii. ohscrr-ii t'tnolo"-ii. ii t'stc riprr- ::Irtrliirn1llsli'I,liiin,'prlrrtr,.ri?rillrn1utriririIlr1tlrlxicllct{o:ran'rlrrrso]nlrabritzrsirsnit-at;,i rlir.t,rsilicr frlurile tlt:
zitria frr[ri r]c nattrrit. {ilalie a(rostei opozilii' orcn- irr rnij krlr'e (t'liirtearciteealstiiii
nizati in sistcrn, c-':istir so'cit-'tatcit. Ilertrninlirrd 1)rtr pcrrtru
dcr-nonslraqin lui [ladcii{fc,-Brol'rr. [-i:r'i-Strnuss riir,,rsiiicrrrr 5i rrm.ltiplicare si poirtir iurlrerr:L lr:ursfi,t''
rlr:r:larii cir ."...s1teciilc nirttttale nll s'irlt lrlr:sc llr':rt- 39? nrirri telrtilc 9i socialo, treltuilrr i:l lle si rlr,rirrii pentru
orrr rrlriell gi nrijloc, tle::'1lr'lire", (1r 1?.e).
t93

rlulrrea odinioala .,unrartitalc". $i accasta trrr lirlir mli. rnic cfolt, sitrr dc tor.rltinna,rea acl.irrnir cu un
sc<-rp socotil .,mai irun" rt O a.nurnit,ir explozic a
o rezisten!5 oarer:aYe l") filosofici ntr se pontc lace firr[ o ,anumitil erxplozie

ro.o,ri.ri,r.,'iD"crairicpt,iur,rbn",leicpcir-,o'-ifunedlsiriaundrcimciaiin'didsietnraiiqploiuesni oc5fiitd:aclsavtrenrcdrdlcioirlienilrotnirrI [ilosoficir. \-'rr pinri de ln,ult ;iiiin{,a .5i cunoagterea
,crleeicraaund,nePi"ian"gur{epUt .ii.rnttuciinrricrali'stcrcor1p:rgctatrjbi7nil.r,lltttr"rartcIlr'uec']ismrt.prpiriui'rnnncanvctstri"lnitls't:trrltllri'lriti-rl trece&u cl'r'epl, s,ir:ronimr: 1i f iiosof ia le i'err,nea in
acclagi fenonren gioLrai al cunoa5Lerii. Scopul era
tlt:sci{r'area rrnivcrsului, eviclen!a trcplatii rt rea-
lrrlrri. ;le scull atingclcrt irr cc'lc tlin trrrnir a adc(r-
lci,r,or'i'scrtctopnevninlrgnclietasrutln)uelliciiuncse'usttitcxi'eLnI;Zeaall!{linrrsrrerlt;isi tlrcrulc-- vririi s,rrhieclrriui cuuoscirittt' f tr obiet:tr-rl t.le r:tt-
tocltvlor {i}oioficc in lncul i'nvocitrii rnoclcste rr
p;r,opriilol lor limite personalr-'''..2) Ile. pe.ste cintri ro'scn l, astf,eI t'a. rl rrpir lisipi'r,eit olittirrci obscrr rittili,
olriectivital.err si..nu las,r rrinritt in afara ei din
{rorre cc trxistir in lcaIital-ea ilsrrl-]l'a circia so
aplicii".3) iutrcirrintlcrca ot'it socotit[ in gencral ca
.n"u,'".o" ani. at.iL so'ciologi,a r:it. ;i psihoiclgia;i tlpis- lxrnir, brrctrrirrdu-se tlo stinia ;l'cnclalii ;i in or.ictt
ltccnmzor:lloigi:'riaaii;piL'laliin,.ripltnliine csloprelrcctnlliai lpicecc'i'tup'cr.ilne tlon[ro-
uretodc laz de considcra!iil spiirifclol ilurnjlrlti.e.
liilir a neg'il a'cost dcmers ;i rl'ici voi,n11 6111.,,-
vr:rlceleriiisl'eicrdanlroce,pncs,ttxrpo'"ic;ulminiioei dndttr.claitlaoii'titeaI'i'Jntolticsficciieflriaucraios'atrslsittcr'ederpheLrcibtioitlctmaldairei' tivitir;ii care-l lnimir, sar-,anIii tltr uzi sinL rnai
prurlent,i. lii i;i lirrritcrrzir arllriliilc l,a tlcleunina-
rt.r l'cnomenclol in st'rrr-('rtle t'altr. staltiiite in rrtor-l
sI'occidetcnlcllittirc,apl'ae'ro'tep, l;u'tlieinl!aa solicitatir incoritintru rleccsiLr, in lirnLiajul gtiinft'i,;i verii'icatc dc e-rpt-
ilc corllri'bulie, prolinde
ricrrlii, peuniL si.r sc illcl,rttlri i'cttotttenele ;i oclatii
iLrst.alalii rlin ce in ce mai viiste, ii expericnlc din trr lrcca.st'a si'i sc ;i rn'ittttitlstrri.'n)
mai cos[isiloare. I).acir rcllcctInr ]a Ir'ci]erta tlnr la .,cu,ttoafterea-
ce in cc (J vedcrn de asemt:neir

hc,arirnedsacprtopa.pi;c;ttplcgstir:pIcotc{iobrcrrnnaeuticnlei9,igpiacrditreri otelihaniir'rrr:' r"izirrnc" sau ..cllrr{lilfter{-'[t-sl)c{]rlla1ic" (in carc sc
irrr.rilrria lilosol'in 1i c.irlc o irrviiliri,a) itr,.cttnoaltr,-
formaliei I *Cibornctica Lintle sii inlocuiascr"r llro' lca-plr,rviziune"' lr 5l.iinIt'i, sc consta{[ o riapitti.lii
i,,eclct euristic prin algoritm, dcci sit stitbileascir
pc care sii :rnearg[ schirnbalo rle arl,ii.r,rtlirrc. $i lrt.ruici cintl prirna vi-
drurrtuli ceric pinir Jt r'rrrnii zt'ltzi sir rrtingir rrnivcls'tti in irrlegrritatca sa perrlt'tt

cu ccrtit'Lrr:line".l"t') i\'{cdicina, incltls[ria, comcr!trl' rr-l [at:c llarrsplrcrrl. ])rnlllr urliuttt'rr, t'rcdin!l.t ;i
a,d"cliaopeconivlr"n.r{it,n:iuararilolrrcucl,cruaill.o,iln,nIrolgai1aipc*!e:ialootrcibrannittlaeriaiicnlaltioceer;dmiciidnncacelsihrmli:-la.cacprfa'iinrcir9iarllinlccubeerncia"batpplnripooearrrtzLiiicilucr"lglrialtlmaheaitnlttlc;la<tieucj:rra?rrItnlcsule1!ilr']ill sJlirilrrl nostrrr, ctra cle-ir tiottr sc llreocttpi rnrti
irrrintr: de to,at,c rle rr,iusliu'r:it acl,iunii lir o Ittntr:
irr clrre s-ttr pulca rcl'ionr LoL Lirnpr-rl.
Criu[a,rea urrci vizi;uni colesPunclc rrrai degrnbii
sirualieri unui orn (s.a,u a unui gr.up) carc, sigur
r[c cxi,stenta sa inalerialir" scrrLjl dcgriii, aspilir sri
rireargil pc c.alca hrrnina,tir t,raclitionr,rl tlc cele trei
*) Io)catrirnc:lirit1bt:i,ilaeindcI'aol[ijltLltnoi'iltarrtes'i'c1t1tt'i\lci'{1'rt'r[t. I]elllantl l'trru'i alc Bi'nclui. Illirurosrriui si -\devirrului.
nt ltltilir l)c rlc rnai
ilrrsscl c,",a^DrlUciu.drcbretrcalcanz5nii:td;'tifinilro-t9zelic.'1Ihitai itiiitrncpaatrvrertil"dt emccclanlireirrrnfnruiqalit5i saiItiLi".rra1i-ircairtcr:e. lpurcir-(izsirt-ut,nccitr'lor',:-r-)ts(p:ua,rrt'0rlr vlei{ dt:-
s1'ru- q'r,abir nu
.;,;u/ric
rlccit
,,'ri.r.';1t,"' " rnirri

;,{',ri"rr,Lnirliilin1i*n)li;.ilirr;rrti\,lr,lreclrcelllillX,crIii).inaii.lvraCir|iloi1p-l.:3lu.l'l'iI'ittnriti[e(,1ri*r1r,ebcczN':urrinl.ntR':eurl.tinldtrliuo.tt:.trniPrtri:'i:t'rrrl6'iIlshn7'-t,rPinpzaar"ylreioz4t.,lW]P51ai!:')ir7rcNi1snt' 394 i') Sir no irnrirtitn tlo fiirmuia llpidarir a lni Iiin.
slt:in : .,...lrIsiitrrrilr' crlrtrk'r'isIilt: itlr optlei crclloare a
\\. ear.r.r. cL cap. 6. ;tiirrIr:i : prclizittrtt'lt rtintrttitor litpte Ilrlu tira)l'r{l ft con"

395 [ilrnlrlca plin cxpet'icnq.I".

vneurnJtear;esad,uctonrttL.ictsncpoLtert.cei saurS!,iut;LatiLbi:iee:cetiivlLlparrenctaispi:a in {dli auLopr,rluall. Lidustljalizarea nu mai este
ernonimX cu bunistarea lni ilfieripcuirteealn. iIc.ucmauntlir9niil.drrer-i
s,;r
lerrrilc so vIr'lc.cc a fi
poaLii acti.t)nu ssul)ril t:i'ctilrten,tclor. ..Ir'r'i-riect u i'' tkrr:it calcrulele. strigltele de alarml si toate profc-

ca!'o s(r :rflir la origirieu ltiinlci ;i carr: u uninrir liile la un loc.
in rr,u-.ranrlrlui activitli:ilor sale. e vointa rle a do-
rnina, de a dezr.olla pu,lcre.a prirri ,lri atolput'crnicie,
Cetre doud sisteme
.ltitu,dinea previziottist[t c o eitiiudin,c dc cuccli-
ior: prcr:izilm insri, de cuc'e,rilor prudent. Orien-
tllt,rr yiiinlci ;i n ,tt'hrricii
ir ccrt'.etiirii 1rt. 'dc aolltri)tup'taer, tco,lictri.rrtirldres;ti (lirci lrulruic cu olic,e pr,el delirnitlrtc : pr, <lc cr
sot:icl:ilii ;i de
pe
lacir r.[in cuno&Fl,cre, sulr toate fo,r'rnelc. mai iltii
gi rniti plrcsus dc oricc un ilrsll'ulii.ent de at'liurta ifrianrailcitisrtii,l.o'ler'n. ru[)lcslctro,rlirrr,rrriloor';li[iaarupuelIidpelcllrr,lticr ocncoltailil
rure rlcfinc;tc un urzil ers tle scopuri, ;i unui ;i
{raro inso{t-'sc r-'iir-illul s{]op",[rr fi rrrai llinc si'i
,','lirlr,ll irrrplir'indrr-s{' lr'( ;pr'ui'. I'oiosiur liferirrtrirrlrnccacnepuprllciljrrrlrcstlilt:.i;.ar1n,g.oclorrf-o-salturlxoraolinlfriiIcli.it"rilelccrnlir<lcrlrielr)aruiunrl(lil]'

Sir ilernonslrlnr irr l.reocl'c, fiiri :r ziboli asu- acr:cn.irrl,
l)r'a acest'ui .liapt, echivocul clutlrii .,fundarnen- cxccufic,
lalo" txl'e ai' fi to'tal dezin,leresal5, ,sirigu;rr ciale i,u'(l stLr rruti pulin irnplicitir. O rna;i:ri sr: :zicc ci-r l
glijd de ,,adevfu'ul prrr". in opoziqie cu af a-zisa crr alit nrai ..perforrnnlr'lil" cu cil i5i. atingr.'sto-
cercelurc aplicartir al clrci scop milt,rrrisit ar li pirrile mai rapicl 5i rriai economic. in a,ccsl. st,rrs,
aeela 'de a sluji. Distinclia e oarc pertinentl ? Nrr
..progresul'' c.:o,nstii in,.o1r,t.imiza,r'e".'\st.ft:l lrcnzilc
reflectl curnva o ideologie rezidualir ? Iirii'ii a-i tlc rnonlaj sini. lrrin cornpa"rra[ie ctr muncl inrli-
crrrntr-'sta ctrrcet:jrii fu,ndamentale clol'in1a tle ..gra-
vidrra,lii .situ i,rt t't;lripri. o ..arnt-'lirt,lure" cirt'r'ia tirllo-
lt.rititte" I)e care,o rna;nifiasLit oei ce i se tlt-.tliuii. lisnml i-a li-rn[ 'l coriiL ra[ionrilizin'cl ]a rrrl.xiirrrrnr
t' clar cii r.'czul'tatclc ol.rIinute vor fi utilizate, dircl"r
rru pe lentten scur,L, ccl pulin p,c l,er,nlet1 miilocirr rn.Llnca IurrrirLoi'-rrra;inir. SistemrLl scopirr:iIol sau, al
pcrfo,r'rnanlelol sr' ('orill]ulrc dintr-o rrrtrllinrer rlc
suu Lu rrg. $i curn ilr' putea fi alrtmirrteri ? (lc.rce- subansamLrluri sitr.r snhsisterne caro sc carnr:Icli-
zeazi" toa,te, lrrirr ..lrcrl"o.r,nrantizitrc'' (tl.act"r ni srr
tarca fundarnent;alir prel,ilrde, adesea rrl&i rnnlt
tlecit cea aplicatir, inst+rJa{ii u,rtit de costisitoarc.
c,retlite atit de mrri. irrcit nu r'edem ce societa[c. l)ermite tr:lT nenill) clrlc srLlrr.rrclonclrzir erlemcn,tele 5i
slat satr gu\rern i lt-.-ar acorda fiu'ri a sconta in- rcla[iile singrrrei eIicaritirli te]rno-economice.
{-lel dc-al doilca sistern. cd al {inali'tirfilor. so
delung avantiaj,ele 'dealtfel legi ime. Ct:l pulin sir rlislinge dr: primrrI ir]u r',lrc. rtrpetlrrr, rlcscrlri :f
se acorde acest€ cledjte poe[ilor. ginclitorilor, plcr- conl'uuclir) lrlrrt firlrtni ci in loc sir-si r:orrsidcr'(i Ac-
felilo,r'. riisllorilor ca,re, ,ca 13ud,cl]ra, Iisus. ltaho-
med, Shakespeare, Rimba'Lrrl, au sclr jrnbat int r- !iulca tenni*ratir dupit atilgerea objcrrtivrrlrri, !n"
aclevdr ce\.a {undame.ntal ! $i nu c ric rds. Politica tlie ii sau propune o tlireclie de acliLuttz eent:roli
urnlatl de ,,{onduri ftiiliifice" in orice farir, rralir care, alribuitri intcligcrLtt,ri clivint:, rllst,imrlui" r'o-
r'[diL disproporlia 'de consitler.urc int,re ;Liin!elr: inlei rnolar'lruiui. rt rutni g-r'rll) s.iu poporului, se
icnarancul,cLrnriozelcazviraipolir,irlrorlrosloacriizoa-c.tr'rclaturcaolme.pol)rlenmr{rrnnrIleclolri
cxa.cte, cerce[:area fnndamentalir sau aplic,atiYr pc

de ,o parle, ;i ptiilr{,rde morale, ,sc.,ciale" srrlr lllrla- rtorrnelc" consemnclc. l)or.tulci]e, sfaluliler. irrtr.r.r[i'c-
1iilc, [al.lurrri]t'. conchmnitr,ile. e,x,c:[usivi'tililc t'alc
nistc, pe ,de alba. Amllig,uita,tea situal,ici, incrrrcii-
tura in carc nt] glsinr, cciiir-ocul unci anumitc
tcnninologii aratir suf ilrient cir anr ,aiuus la un fac parte clin sisiein cclntliliclnindu-i lurrc!iorurr*n.
purrct clitic. '\rrloiustificalca ir.u. rnai rnelig:e 396 E ceta co aln Pntea nunri, perih'u a ridic.a la ler-
\97 rnt,rtnl cle sislern o anulnilii {ronolfi,rc staticii, ..pro-

icctrrl cult,ural",'n6li6i alrsamblLrl conduit,elor efec" ,rocioJogi ci llcntnr a stabili irrrpreunir cu ei un
lirnl,ra.i l;i insirturteute de lucru in conlull in scopul
t,ive ale unui i,nclivid, grup sa.u so,cietate. Oric.are rle a rispuntlc i-lr'ohlenrelor rlirr ci: in cc tnai rrr'-
gente (...) .r\ dese,na, a constmi ccv,tr {tutrios Ithrij
irr l'i ciivevsilalea act,ivi[[1ilor, eI desemneazd, sub o muncd pluridis,cipli'nalri. ins'clrnnit ll r:t-rr stltri
nttntek: rle r;alori directrii preferenliale. orbc;tc; de aceca ;i lirirbtiul dc |azir al socio-
lrigili lr',rbrric irivii.t'at la .f coalit." /*)
ilin pirrrr:I de vcrlere istoric, sisternul cle
."pcr1'ornla,n!o'' qi cel al scoprrlilor au ficut relativ tlr:. (jLlllt itt' i.tttlc,a fi irrIr,lcsc ,a'11 rrrirrLcri ('l]-
irrrrri casir liinri nu clr: uruit. Chiarr.dacl rizbo,a- vint,clc un'uia ciintre cc[c ririti rcspccta'l,e l)r'r'so-
icic. rlistrtgcli,le, rcr.olugiiie n-,au,lipsit, ele n-arr najo din \Vt'r[l-strect pr'(]ilr() Jc rcprotltrccr rc-
ouris in plirrcipi,u sir-l discutc. S-a prrtut cr:cde portajul ttiu l-c l'Iondc: ..'i'irnp de douizcci tlr:
rrtuiti"r r,rrerrrc cii ertcnirnen,lele. in loc cle a sc iri- ani am ingiriliL l'cstlrsc in proglam'ul nostru r'ltr
sr:ric in irroiectul progra'nl al Providenfei, aga cr-rnr arrnarnenb in dcLlirncnitr'l i,rrvesLil.iiior sociitlc in-
rlispensabilc. l)e uncle 9i ('.i:-cit tle nurnitn cliztt
$i-l irnagiua 13ossuet, so dezvo.ltau in cea rnai iurrrrrnrbiivacpn'i;eir.s'rar$lluei f",i,n..u.r"r-ui5tLt)rriSoslic'rrsilciiit.lrv:.eielintniig,'itistt-il\orlrlulrpimizurilo:curidi;l.iei i$tl"iintlccciz;ttri:rrirr
l.rt,t'l rnai glcr.r t'ie liisptt,tts ou crit, dtrpi autol'. rrit:i
lrei'fecti tlintre lurrrilc posibile. Or, un lucr";u e sil gindirr:a raIionalii l]tr ojunst) pcntltr acoasl.a 5i rrit'i
acccpli concordanla sau echilibltrl intre doui sis- irrrlo,r:rt,riultrca plirr rttluca!ic.'l'i:rtul sc lttrIr'ct:c trlt
lcnrc. al[ul sir ;tii pe ce se {undamenteazS, qi ctr si r:rrrrr conLlatlic{iiic. sirrrltoltrt'ilc 1i llitrr,'ile, r'c-
t:ritrrl allcer.a sir nrai consl,ali ci e.a datore,azi pu[in, tIrrsc la starcit lot' cscnlirilir, al' it1ltl'o'ulr t),lli;('irr('
da,cri nu chiar n,imitc, ob,srrrvatriei directe ;i curntrlirIir,ii. crit 9i ct-ttt-t con{uzin rlntrrr:linutir itlLlc
sr:opuli i;i finaliLlili nl apitt'ca rle aorrnr irtaintc
tol.ul, u.rtr:i rcrti'L:r:t'ttdri pc cal,e rre-o facem despre
insrrpoltabilir. Atiritrginchr-st; ia,ace&sla itccel(jl'alcir
o ..alrnonic presta.bilitI". lirrrisi insi dc cine ? $i
tcir,nicir. cliticii nLt rtrili nltl l,inrp tlc arltrlizit ii
tle cine tra,n,srrrisii i) Apoi cie cine receptatd ? A-1i rrici voin[a politi'cri rlc le{orrnc. $i aslfcI ialit-nt'
pr-rle asll'el chestirrlea inst-iunnii a pirrlsi mcLafi- 1tt:n,tltt plitnrr rlai,ir in sitrtaliu tle u, tte ittlettl'a
zica. ,,\ irrr:erclr sir i se i'iispirnr [I. ins'carnnir a tles-
coperi niilrrrile in dosu,l onloLrgici. l)ar mai intii linalit,n.tt:u.
trel-iuic sir se {in:"r cont clc schinlialea adusir dc

inl'on.na[,ie. Cit tirirp insi .rcc,u,sl:l a losL lentl ;i

coslirsiton,r'e. nir.rrr,ai rrn anum,iI rurmirr de privili-

giirfi ,ar"erLr ucccs la e,a. Azi nrasclc sint pcnrt.r'n
;rrirtin oalir i',n nrirsulii sir ia parte.lil ea, sir sc-nckr-
irrst'l-r clc oeL'rr co cledeau silL de cceil oe crau [ii-
cule sir creadrl, 1-rc scurt, sir iurlecc. Astfel descti-
irt'r'ii rincct-irrcet cir rniturilc iac r-rficjrrl de legiiturir Msnuale gi Moss-medio

inllr: sirstenrele de scopuri ;i r:t'lc de finalitlli :
rlcscoperir,e insir tltrle,atlrrce nelini;tc gi amiir[-
Dar clist,inc[ia din't,re
ciune.. disciplinele ;tiirrgificc j.rr rnlsr-rra in care acceptlinl ci ,,altuonia prtlsi,a-
ea oal'c un rnil, i' in chesLiune hilitI" so asociazi:t utl o alittrdine ide:t'[istri, pc
nu-r fl olice caz o
pe care n-o pun nirrlqi e'levi alhit.ecli. Segregalia
rlupir locuirr!ii, cIasir, r'irsli satr (reu ..socic]profesio- ('arLr o conrlral, rru urtttrai inarxismtrl. ci 9i laptele
na[it" incepe sI fic o pr,oblemir. Se mai poat1, coLidienc, sinl,etn silili sir acccplitm cil cllnoallerea
o:rlc alunci constlLri olbo,qlc ? ..Ei rlealt{el repc- tleLruie cxaulinaiti:r ata otill] e ca cft:clir', in ceea

li-rrlrtrna cli nlr sirrt rlc :ito,',rl clr rilierttarea ce aCrrnl rplitlreteditenuisintoir"ic,st{aorleoa'scitlce clil'rLzirrne".

l)cpart'amcninlrri ar'hitcclrrrral. .iif irrninrIu-;i clorinll in scoli analizeazi
I'irptt:1c ou lt.jrrIorr-rI sc]tonrci .,'cauze..colIs(lcitrle"
dc a rrcdea cir gi ns1:r:c',1 rrI solriologir: se Iriilcazii itt ('al'c e iri slit t'tr iit-"1 i'ttzt)lt'tr {'cttolnc'nc1c cr'.[c rlr:ri
rrrocl selios. - $i rru,ltcnt,nr ir ne tr,ansfrtrnia in 398
lg9 t'orrrlrlorr'. cu ..It'atrsfot'rniililrt indtrstliei ;i alc ct'r-

nrer!ului"",,tnigcrrrr:a inl.electniil;i ilin l tlr-rrr;r jr.rniii' rrLlcar:i1 .- lril I'iiznt ce a fosL trtt ,\[t'ictt. si t rt
tate a secoluiui al XIX-Iea" (sau .,rnigciir{ia rnun* lcslrrl lurnii a ircia la {cl *- u11 .'Ilt ptrrRtlo;t i.le
ciboreilsr:d" din aceeagi perioadl: lelrrre,rrii sinl. i'oiistataI c iicela cii tttanuahtl nu-1i pu no $i pl'o-
cornutabili) 'r) Ptttrtru ce s:"t tt'cttzi opere ca.r'c ri:lit* iricrna ptopl'iului siiu niocl clc a fi pr: {taro il
lertz.ir crr toatir onestitateit rlr: r:are sirrt c.apalti[,:
rio0,otc$le dobindit ii in afara oriciirei discufii. tjn
t,r'r,rrirrrcrrllji. rrr (,ilre s-iru hrinit rniliollc ile 1stiur-d;iiucilsaloliif'iicce- e Lrrtzul sfi-coustpiupnloeuglla- mu11i '
rllii l l)crrlrrr r,;i ip rnanlralcle icolal'c se llor- ciiro l-.a fdcut, 0Lrru s-a 11'pl;ili
in rrumolc cbror principii" tcco]ar,
rt rr,;rzii repra.=e n!o.t'co, colectiviL r[r: calc se lr:agii
loal.:i r-iaIa adultii. ar-rtorilatea rtraesLrului, sanc- pe cc

{iunea t:-u:rlnlenr.lor yi care ia ;i forrnii gi grerr - ciri qi in co 'condilii s-atr reglaI raportrrrilc inl.r'e
t,ate realir. )lirListcre gi insiiiutrii pe de o parte qi iutlc cr{i'
toli ti rlifuzoli pe clc alta. ,\cceaqi grijir a obicc-
1'rcbrrie sir no nlai rniriin onre cI cea rnir i tivitilii.al pr"esupunc sii rle punern liguros;i
nr,arer parle din rnanuale cols,iderii istol ia Africii prol.)lerci.i preIuhli cle cosrt, dc r.inzalc, a conditi-
rnai intii clc orice in furrclie dc cucei,irca al.bilor,' ilor cleatc allt{lri'lor gi lradu'cirtoriior:. Tltrsl,rnrea
(lolorrinii.srnul apar:e r-.a fjrul conrlucirlr.rr legit.irn cr.r
lorlc trrlo.jrrs;lificlrile pe c:lrc le tornirortii o atare {ch'airturiic folografice. aiegcrea de tlocurne nte,
lep.r'odrrccri in regru s,au color) ar tt'ebui :lnill;zatii
Lrpi ir.rii, .'iici traficul r,,rr negri nicj i:;tolia lor, nici 0a !; fn:nomenul ,Jifuziunii (pe ce bazc qi 1in cc
rirollul cr-rllriraI al .\fricii la pr.e,istorie**) nrr sint ruondiIii se-nclrea]l'tii oi)ei'eic de la plo(iucirtor
:IiiLsi{n:orIriitue icdael.rliiigsoltuarrie.Iremrfairnleunatcle.le{.igu iexincreapp!liiis,ttiicltaorprr-":
cflte o conlin se liren{in la etnocerrtrisruul crrro. la lrcncficiar i'). Ist.oricui cleci rr-ar trelrtri sii str
pcan. .$*r rinlerlcge cir UNESC0 lr luat iniliatir.a inlr,rlcsrz€', ])eritlu a-5i satisfaco plincipiilr l)e clre
lc inr,oc5. lrulnai r.lc socotclilo c(litorirllti. ait'di-
ftrzorului siltl iibranrlui. CiLe alle prlll)lcrlr(' rlr'
unei isLorii a,,\fricii c:lro sI rlstoi,rlle pcrsfrect;- ('aro 1ilr ).ic si)rnlc uil ct1\'inL siitt, ll,alatc rlililr irr
vele; {ontlindu-se pc o llricir nll {ja lic rrrr lrrclexl"
ci cii 1ie un obiect al ..,\,[error.iilc din Afri- irrfcliorurl atliviiirl.iLol plofesionale ! [)ot:ir cLt,t?oo.F'
istoriei. !areu, protine d,irt difu:rtre. rLu e po$;bil sd sr: nl:'
r'rL'' \'or sciriga lrriinr,r istorie liizlrll riin inl.erior,ul glii c:c nid lat:trtrii (conomici, tdutic:i. srtciul.i .
tLr-rui contincnt al cirrui cl{lstin c icget cle al irostnr. twltttrali 6i pol.it,ici cet'e {, cotlstiLItie. Nr.,lir-rnile 11c,-
phttl de rnotltri.l.e de ttr:lirurc, Si cle r:i de intert'enlir,r
spurrr,' erl i't o,nrl. 6) lor'. (irrnor.5telea nu o o encliivil plivilegirrlri.

[Jr elacri raa,nualul nu-;i pune cleloc problcnra
obiectelor'rlrr afara reprczen,Llrii pr,, cilre rt vr:hi-
Schinrbale i u aLii rnai no"tabilS crt r:it ntr

'r) llestea sint tloa,r une]c rlintre titlrrrile car.e se pnor.ine iiintr"-trn noir sistern filosofic l'ezcrvat do;rr
in rrrrlrualele tle lrancez:i cele nrri cunosi:rlc.]lcli- irr!.ekrirtualilor" ci rlin {cnon:rtt,nrrrl comunicirii clrr
lflii
e rrecesllt s-o spLlJrent, cxistir i'n torte lir:ilo rlrasii (jaFe a 5piu'i. scherncle tlacli(ion,alc innrrrlli.rril
r':tlent,Lrl, cc viziilt loi ntt e cultrlc irirtor sal! culilr(l |xplelicilfcir: i)e o scaf[ t]ccul-l.os(lllti pinit acrtrn-
$i doar: inr:epern s[ nc purem problemn prrterii
tl,'rt ct tit
tillu rlc rnlrnual ci nrtur';r cunr,aslelii isturit.c il!:l cull
o prczirrtii t,elo rn:ti ltrrlic rrL:rnu:rlo. acin""rrlnrth'nrsirLloritertilrt:tulrl'l['tlrrpallre't"cdi tarpltilue-tx1-rrr]ees,iial
'r*) liolul :\iricii ;r {ost pus ir: ci irlcnlri tle lr:rr:r, c('oltornlcc
titrik: p:Llr.ontologice q,i mai ales 11e rlcseoperirilc docto
Irri N'lrlrin,
rlrcpl, e{'ercI provo/('rlca. ca'itt Cclrrlanio. a llrlor
rnlui l,cali.rv clin Iierria. I)npri Jules (.llraries. pal'orrtriloqii i.idc\"iilatc t,ulJLrru'ir"i rociale. .lJ.ar co va fi oirrei cind.
tiivitl !:erul urnln in trci specii: ]|ont.o hnbilis" ltntttl
." 8clus iii lt.omo su.1'titt'ts ciizilrrl cle rcurd rsrrprli .{rlptitlui crl s,aielitii clr: cortrltiticrlitt. criitoli-Iurnizori vor fi
crir ,,in nrun!ii orientali ai pirrlii r--ctrator.iale rr rUricii,
printrc rrrslralopiteci. r-are trhiilu t.a si r,l irr irr rrtrisrrlii si-r ."utlrt" pJiolrul cli'rt crr'. Ittlelsrtt, fondat
a ficut. si s-a irrstalat Otiul abil". Jtrlcu 1;icioll.r.
Iuxn:ne. llrris. PIiF. i970" p. 29. Clrri'1i". Le Prerrtici in 1.ll(i4" i;:i propune t.lclinirea. cldz\-oltftreft 5i irn-
40t n{'rcil in praclicii a siiilcntr,'lor cle cotnrtLricftrc l)e
400

scar5 mo'n'dial5. Adrninisrtrarea s'ocietilii e incredirr- ope;r'a1ii orga.rrizate in vcclerca unui scop do atins
latir unei socieHqi par,liculalrc americane, COI4SA.
i;i ir.[ unui r^anr-i:rncnt der o].rfinul.
I)e fapt, cele 77 de tlri trrembrc ,alc Inl:elsaf-ului
Curn itrnti:r l'iclle \-iarrsson-Porti:. crr plir-ilt'
sint supuse mo'nopolutui S.Lr.A., care detine mt- Il a rinsprei:crlca r:ciilic a niaur-raluhri lui ,\[aurice
llrrr.rrlg,,'r, Institu ii ltaliticc :ii Jrept constittt;iotwl..
j oril.a,tea arbsolu't5.'t)
trtrcliiia univr:rsitari i.r nrenlinul lnullii vreme mi-
Sri facem o socoteali ;
tul caracl.erui'ui inclciiendcnt aI dreptulrri gi rnai
1. Evenimentele nu sc nlai prezintii sub o
dimcnsiirne unic5, aga cunr ii apir:eiu cunoaqierii i,rlcs i.rl cclui constiirulional. C,ursLlri gi rnanuale se

traclilionale.,,Decupajtrl disciplinar" sc-nd,t'eapLir indeletniceau rnai inaini.e de or"icc cr-r clcfinirea
sprc .,multidisciplinar:" peniru .a incer,ca si"r-;i clea insiitul,iilor a,r':ilindu-[e rnccauisrnul. Or ]'Iaurice
ilrrr.crgcr n,u numni r:ir a ruodificat. in erlitria apir-
searna de complexil.atca r:onstitu,t.ivir a situa 1ie i ILLtI in 1970. ci ;i-a ;i i.rrrlvcrsaL tlconr.,tttia irlaltuir-

r1,oas Ire . Irrhri. Nrr .irrri erxi,qtir iln cele ttpro{rpc nouir suLe cit:

2. Dimensiu,nile,,qiiinlificir", economicS, soci- plgini r[ecil. rrn sfr:rl rlirr prirntrl rt.e\1., {]oIIsilcl'ill
al5, cnlturalfi, politi,ci, tehnicir nu rirai tlcbuicsl miLi alt,s clcsurierilor; cclelalte sIort,uli {iind o
aborciat,e separat. ci dooclltii qi chilrl dacir ne con- l'ocorrsidelare a insl;i {roncepliei rnit,rrualului. r\nil-
vinc sir le izoliun tlin ncr'oi an:rlitice. inrportnnte. liza derlocraliiior liberale nu mai constiLuie ele-
sr"r nu picr"clem din veclcle ci:i cle ope,rcazii in inter- memtul privilegiat. SinI trataLe ,]a {el qi celelailte

lrr:Iiunc qi ci intr-aceaslt fap'tele trebirie sii Iic regimiuri. ExLerrsiunea cirnpnrlui coresliunde extin-
clerii problcnre; sisIenriului comparativ.
stabilite 5i consiclerat,e.
Nu e pulin sernnificativ cii insti'tu,tiile nu rnai
ll. Il'errornernul c cu atil, rnai irrrporlaut crr r..it sirrL ptezcntait: doa,r' in pcr.spcctivele tchnit:o-juri-
irzi at,iuge. lrlirr rrrirss-rrrctl.ia. o scan'r plarrr,rl.arir. rlice situate in contex[.ul ]or social" citr sr'nt infiu'
{\n!at.e de dirnensiunoa sociologricli gi econornicit a
lcfcr''indu-sc 'nu ,nunrai l:r rrn public lrlrrncros, cun] .,'ie1,ii. Nu mai cxisti nit:i uir sisricm intangibii pctr-

am Ii lenta!i sri.concepc:rn, ,ci la con{'igura;ii nnr[- Ir'rr lolcJcrnrna. Fr cfelindi-r-sc la [.'ra,nla .,clcscrierea
vechi'l,ol cons'rituIii c li--rcuttf-n ]urnjna r:cn{rrrntirii
Liplc, tliverse si varialtilt-. calt: derpirgesc chi,ar tol.a- cu problernele c[e. lo,nil po c.rre se strlcluiatr s[ le
Iitatca publi,cului parrlicu,ia r. 7) rczolve. sesizindu-sc uriLi lal natul'a soluqiei adusir
11o ilrtiluliilc acutale".'q) in lo,c insI t]e a sc t'e-
4. I1 enornencle ro]evir clirneusirrni rnull,inlr: carc
plia-n sinc, ounoa$l.erea sc lrticuleazii pc r''ia1ir 9i
t,r'ebrricrsc s;'hrdiato in phtrirlirner*i,otnlitateo lor: ;i acliune. llxc'rnplul unci itrcrlri aparent, spc'ciali'
in lrrncl.ie ,dc r.roa it ltasclor'. Nir i' .,tollra i;rsir ilr zate gi rus,tere ca un rrtruua,l de drept constitu-
it substitiri run noir rlercupa.i lclrri lcr:hi : ci dc ir lional clarilicii intr-urr rnod apar'tc nouil ol'icntal'e.
frlai c incii un aspect al fencinelrr,lui care l,ro]'luie
sl:rrdiir r;rporLuli t:omplexe rln irrstr;i intei'iunrI rruli
crlari{ica,L ,si el la rinclrrll sittr.
inlorrrralii ciilrc le trans('Ltl'nri,r ilrrns{orrnindLr-:rt:
;i erl. Culturo,
oetivitcte interescto
5, In fine, clevine rtrirr cc irr r:e rnai cvidcrnl sGU nu ?
cir orice .aetir,itate socialir pilrr,i'rrc-nlr-un lel la
403 Ss;-iascele.rzeuaLd:n"Iuilntirscr.irr'aermaere, nlq. ip'sc-i1dfctiroc;upI amrturll.Latiminp-
sLatu.tul de inlreprinderc. adicir lrr rrn ansamblLr dc

+) Europtr incearcif sti sc dr,'gl.jczc do irrcasta i nstfel
prrrgrirnrn Icfurlrnocpoe-gacnrimi. aNnu,,Srnyl1iinr1:tlit.onroics"tuinl !cllkrnrgseiilsi]ironl reen
linii
ptczon[a atit
rlc rit'licrt cii nu veclenr pc altr-.inr:v:r iu stalc in afara
-Statclor l.hritc sir'!atseze un srrtclit rrrtilicial...
-A sfeil.vIe.Tde.a) I.iniune:r I n icrnr lion:rlri ;r 'l'olcco;nuni-

ca{iilor. 482

dusrriei cle comeri gi de lrunca manualS, pe l'cpolltc plir.alii. sprlrrrIt ilc t ]ua cuvinlul gi dr
a fi asc:ulta1i... ..\ce,asl.i consideral.ie api'oape una-
scur[ de Lo[ ceea cc ca fapt provine drin lumea rrimii 1a!{ dc Culturzi se rcgirscqte (ccl pulin pin5-r
scopurilor, a megte$ugurilor, a priceperii pr.ofcsio-
nale, intr-un acpuavnin,at jaaul tialitealrourhadle; iar pe Lrllinia vreme) in rer.ercnIa cu cA]re ii sint tlata[i
cle cu,lt'rrrl, de alta, agenlii .;i instrurnentelc : profesori. ,;crili, univcrsi-
c[ror aspiralii lnl i, nraegtr':i, manuali:. c-\llrf cue, cliplrilc. ti-
ii ,,ridic[" pestc rutina cotidianir pentru a-i in-
vcolrleopriL*a)s(p;ireliimvieain!{aelesspirlarituoanlo5r,us,rpile{ede,,acdaervcir-ai taesiei- tlrtri cl-c. (Odinioarri sc intL'a in invliiirrrint prin
..vocalie" .<i ct in'r'tt1u lreccn rlrr.1.rt un fapt ,,str-
r'('ftl(IiI:l. I1!t'
gurir socictatea cultiva,tri). Distinclia in,tre utilita,r
-r

ii cuitural constituie o schemi a,ciuall tot timpul. iJr accast,ii lcp,r'ezcrri.u'{r iclea'listir t cLrliur,ii c
$i nn cI cei doi telmeni s-ar opune simetrjc. Dirr 1rc c,iLlt-. tlc ir sc schirnbt rlin cap pinri-n picio,arc
punct de vedere al anlreprenorului sau al palro- ;i nrr c vorha nLrmai ,clc opoziiia clintrc cu,ltura
nului -_ rn,ai ales in raport cu ceea .,cullir.alii" qi cca cle masX. ljenomenul difuzlrii.
_* int,rep,rintlerea pretinde 9i ce intrebuirr- i:r.rcii pnlin cxploatat, descoperi ci la interior.ul
[eazi:r inteiigenIir 9i
intrcpiciitate gi simlul org:r,nizlrii ;i gustul r.iscuiui, ciupului dezvoltat d'e noi circnire se manifestd tot
intrcp,r'i,nd,e.re,a aparc r na,i rfpcilcntlrltltlrr:rrciru.ltaud.rtui rpadrtalelelweu-ler
Pentlu rr',u.nci[.or.i, ss']6sl1pr5, par,aculturir,
degmbfi in l,urnima alicnfirii, in oricc cL\z a gr orurd, conLracuIt,u rI.9)

unei rnunci supuse, nescr-rtitii ni,ci de ciificultirgi, I)o atrrnci. cultrrrtr ,trac{iliona']I ne apare nu numai

nici de rrmiliri, c,hiar clacl o .an rmitir pl[cere srrb silgirrel'e triisirtri.ri ale .\devdrului, clupir curn
penti'u nunci ,rlmine r:n fapt real. I)ar. cla.cri gefrrl ni-l pro.prrneir o iniagine foar.tc flatantl, ci ;i sub
trd.sitttu'ile ht.trt'l.trinCerii. In dosul oglinzii sc co,n-
intreprinderii se prevaleazl fafi 'cle muncitori de Ittrr:azii t)rgurtixu,tiu ca]'e, plin in'termecliul unr.ri
calitlEile unui orn de ecliune pe care el le posed5,
persorraL specializat, pune-n aclriune o straiegie ;i
rru-i in sL:hirnl.r deloc rle acord cu acelagi lucru la
cei cle o seamii cu sine. Itiecnrr: patron orecle cd tt o ta,cLicI pentru al.,inge,rea obiecitivelor deterrni-
natc clc cei ce ia'u de'ciz,ii, m'ai i:ntii de toater in
dt-'stul dc irine dc-rtat pentru a n'u fi socolit inu'til,
1ililnd tot,cldati cil aceasta sli se r;tie in rnediul avarni,ajui lor. int,r..ep,rinderea-culturd €r ceea crc
siu. Cultrn'a insir e a,ceea care, in calitate rle ..do- )larx, dacii nt chiar marxismul, aoaiizeazl cu
rneniu rczerryat" face ofi,ciul dc semn cli:iLinctiv. lucidiLate. Ii'a este iiceea c,c ,clen'u'nlir Ciidi tle
Stabilind o linie de demaarca,re netx falii de ocrr- pa:.ti tr itri Nizanr. Ila est.e ace,ca care a fo'st pusii
pa!iile profesionale, ea furnizeazir un sistem do sub lc:rrzalic in llni tj8. In c,e mhsrui crrlturu
r:epernj sr.rc,ia,l. totrrl amest.ecaI cu un anumit gust stabilitl:i servt:;rt.e r:fer:tiv interesele econornicc 1i

nl ;roeziei. nrtci ;i speculaliei. Zicein..(lulture- prolitice,') Chestirine:r irnplica lie un stuclin lslorir,
{io o ccr:ccrtarc de viilor. h-r aceasto tlo Iapl se
1)irt'[r"'. {]uln itin sllrrnr: ..gltri clr';r p.a,rt1'" ? lurgaje.azri ;i lrrginile rri'tnl'itoa,rc. Secolu I XXI c
I'egat, pcuh,ir noi, drririr fclul ir-r care no \'oru
S.i tru e ccl ntai neinserurrirl. rlintro purarloxr-rli ,i.ljlrrrcva"oulrlun.riiirtoi aJi''icclcedlaecc,inr uiir.n.a.Ji
o,ctrrile s [r'a lcg'ici" l0)
l'a1rl,Lrl lii,o illii,r'o c,rrltur.ri irprre ca un bun gi pcn-
tltr ceri ce beneficiazii gi pentrn cei ce sint lipsiqi cle sprc bene ficinl sau
ea. Cei dintii o socotesc clrrclr,t ;un pa'trimonirr ]a calc
au dreptul clatoritl originii, rrrecliului, educaliei, fo'losin[a {ir'mci Gcncral Nlotors sau a guvclnului,
st.udiil'or 5i meritul per:sonal. Cei},alli vlcl intr-insa
linal'rrl rrnor lungi eforluri, recosrpensa falri de ci plau,ul'i pe scurir itlanctarir. Or pentru a prc-

vcdea jo.curiie palleneriJor' tlebuic ficutir mai inlii
o itienlificlrc a lor !

t) .\ titia teunt-ni crre provin clintr-o atitudile iclea- Iii'iticn!:r iirs:i e ctr .atit rtal dificilir. trr rit rlrr
lirtri t';ilr: altrro liptpe{e ipir-o retoricii crrltlrali" 405 lurp.elr noas'hr:r rnrlrcll toI nrai rrrtif iciriki.
104

mai ,,fabricatl", d,esbinLr,l tr,r putca prea bine fi hrini doar drin geniu qi ,s-ar propaga in eter. Or
un termen como,d pentru a mas,ca qi/,sau desemna nu mai e eter nici in culturii d'Lrpi cum nu mai e
pe cei oe-l fac, luind postrlrd de ,,zei" pe m5,sura nici in fiziei. Teoria informalie,i a ardtat suficient
cX ori,ce rne saj e un produs care cost5, f apt pc
orbirii noastre. A deschide ochii i,nseamnd a re- care cultura stabilitl sfirgea prin a-l masca, zi-
nunfa la confortul academic atit de adesea oon- cindu-,se cd ar veni diin lapltele nratcrn, di,n
funrd,at cu gtiin[a. i\umai c5 mai intii trebuie coqn- famirlie, din str5,moqi, patrie, profesori sau alti'i
iritu[c tol timpul foarte
vniici i-de rezistenfeie ciudate d- e surs5. Or ea nu se distinge esenlia,l de inilcprinclc-
qi cu atit rnai dificil inlrinL cu cit nu e
sii le abordezi. lile economice, ca telef,oa,nele, televiziunea, sit r
bon ton. qi nici indicat chiar relelele pe care le les in iurul pimintului

lnarea nd,ustrie, comerlul, superpieleile...

Derivd, O deelaralie oare nu se prea accep[ir din-
eschivd gi comufloj lr-o datH. Trebuie insi oare sir f,ii barbar sarr i61no-
ranf. ca s5-l pui pe Aristot, aliitrui clc Ford ? Si
Cunoaqtelea e iun proces s,elecLiv. pen.tru cI sc
pune intoldeauna in el prob,Iema abstracliei qi a .,umaniqtii", od,arti ce qi-au tcrminat c,ursul situ
generalizlrii I surprinzdto,r ins5 fiind faptul c5,
clup[ obiecte, selectria oper.eazd tot timpul in colocviul, so indigneazir aqczinclrr-sc la volannl
aceeaqi ciireclie. Ca qi oum ar fi tropisme epistemo- nraqinilor lor. E t'impul insX si se bage de seamir
logice ! Prin ce ..logotnopism'o de exemplu consi- cir daci unul a modelat spiritul intelcct.,rralilor: tinrlr
der,aliiie economice s-ar puteLa emuilsiona in aqa
fel incit si se dizolve de indat[ ce arr fi vo,rba de rJe secole, al doitrea e pe cal'e, cle cit.cr.,a dcccnii,
si modeleze oompo,r[arnenttrl rrrilioanclor ck-. arrto.
..obiocte culttrale" ? Nu ,sc confundi Gallirnard cu .triln_nuovcbieqi?,lliiiqmlSotiigancitilcecanmpeleoacehtsoig,aatcrrogpailonoliaib,t,eusnrli.?ytu$-,a-i[i.iracnl,,asittlrrietii-pnaeuvelnliunloidsijciuri:iirrolIirccseoiJonsr-a-ri
noliunea de ief,tin gi nici bugetul afaoerilor cultu- sclios dacl regulitre ci,r.culalici nu sint pe cale dr:
rale cu cel al Apiiririi Nalion,ale, dupl curn nici o a le domina p,e cele 'logice. $i ce con,Leazl azi rnai
mnlt, tehnologi,a Detroitu,lui sarr t:ea o Orgononrr
pis,cind crr o caisir 'de cultunS. CuvinLtrl cu'ltur;i Irr,i r' Pla'ton a pus ideilc in ce.r, Aris,t,ot pe pir-
rlint, gi Ford pe roate. DezinvolIurl sarr a]isur.-
rLenr,nteazii atenlia (cu ascntimentul sau complirci-
clitat,e 1)
trtea cui ? ;i de ce ?). Ca qi ounn adecvarea obi-
Aslfcl nu numai ceuclo[unroam,iaap. airrr[isrrrTeprir,n-ei diurcrr-
ectru,lui ln gindire, prin care se definqte cunoaiil.e-
siuni cconomice, ci rrn alt
rea in[clcctual5, ar fi fost suficientX s[ explice aspe,cr capital care se d,eg.ajeazri din accasta -_
,rgreraliile in aotul de cruro,aqtele. Cine s-ar mul- cste Lrn factor cultural. $i nu nrrnrai cX perrnite
lumi sri defi,neasc[ voiajul ca pe o rela[ie dintre diflziunea unei culturi stabitrite, ci ea insiEi stii

punct,ul de plecare qi cel de sosir,e. Omiqind ope- la originc.a fenomenelor care se dezviltrie in,tr-o
raliile intelmediare lcgate cle vehi'col, echipaj, car-
burarit, personal qi crheltrrieli ? Un logotropism de dir:nensiune oultural5. A-l citi pe Aristot. a concluce

care nll s-ar cftdea sI nc illarmirn cjt timp faptul o maqin[, constitu,ie in a,mbele ca.zuri tratarca
cnltural aparline afilia;ilor : p5,rinqi, institutoli, unor informalii, coord,ona.rea unor mesaje (inliLn-
plofesori respectind t,o!i rirai mult sau rnai pu[in
acelagi cadru de referinfe ,si de valori. Dar azi, fuire de propozitrii in primul c.az, secvenle tlc
cind efeot,ul de masi 'se produce atit in emisiune, scmnale in cel deral ,doilea, : ac care se deplas,eazii
transmisiunc gi r.eceplie, c g,reu, da,c[ nu chiar pe un cadran, indicator roqu...). I,n toate cazurile"
imposibi,l sa'u in olice ,caz prejudiciabil, sir se
menlinii iicfiunea unui r:uvint inlra,ripat care s-ar 407 firrir excep[ic, intcrvin cotluri, adicl sisteme regla'ts

de schirnburi. Deci in, actul cle cortztuticore luat i.rt n'itlr rvhat effect *) (Cine / zice ce tfcnptea[ces[caren{ainl ir/
tensu.l cel mai larg, sc i.ntiln"esc taate dinensiunilc cu ce e{ect),
care ne campun efectiv culturu. cui / europerrllrrl e
rn,ai ales pe oei palru tlin urmir car,e se preteazii
cel rn;li bine sI forrnuleze problemele in lermenii
p(iruovcAiancereeu,fssoL-aadrtopebreipqcnrloiuslip:tao:bziii:llnied,i,r'ocrlbefiaeapc|teupldrceiivrciiunn,,ooEabsuietreocttp'erai"l".,
Schimbqreo miiloocelor gi clrcuitelor
de comunicqre

N-aq insirsta atit de mult as,upra acestot fcirornene sjupcreatdemosuelbt[irevldecmAemuenricrac,d'Bpisreerdicoamqini aSntta,,tudluapuii
claci ele n-ar fi azi de o impo,r,ttrnfri ca.re incS ne currr remari l{argar:ot Nfe,ad : ,,l)ar conqtiin{a
scapd. $i aoeasta pentru cI provenirl clintr-o
societate de tip traditrional, in ciuda schjmbirilor forlei potenlia'le a courunic5rii are consecinte deo-
acceiera'te, in care comun,icarea opercazir 1ln inle-
scbitc in America, lard in care, nici lJi:;erica nici
rior-rrl,,microcir.cuitclor'o core, familie, grup, ol.an,
t.rib, sat, ori;el, funclioneazir i'n mal'e carn dupir $ta,l.ui nu dcfin un ,np1.19,pol al organator cle comrr-

a,cclagi ti,par. Cilcula{ia infoir.mafiei nu cere decit o nica[ie". Or ef ect,el,o unei atari sittuttrii, rel.atir
cheitiuial5 do energie lirn,itatii. Situaliile pureuric 1ttr.{,in, ytcrceptihile p(: seata camrrnicitrii traditrio-
sirucfur:ale {,ind si sc repcte. I]enefir:iarii, cunoscin-
chr-sc mai rnu'lt sau mai pulin intre ci, se mcntirr nnle, au. l,LLat, od,ut.ii. ut, npariyia mass-tncdiei. o
[u nivc,lul vorbire (rurnori, bi}'fc, zgornotc...) sarr importan;ii, ati.t de ntare cir tr-& e:ua{lerot delac
la atitudini gi oo,mpol,tamente pc clre le-am putea rle a vedctr itLl,r-a(:.easta o sec.lionorr elistcmolo-
:iqic(t o^r,icIniiiesisaler mduoirinso5s-lqrui *avrinnderinic'apnlodtleusceolme usnail-r
glupa sub telmc'nul cle ,.,co,duri do conilcnEir".
Lirnitelc cimpului so allir in ,tiinp. 'tradilia fixcezir crrre.
in rnoravu.ri no,rmc, prc,sc.r:iplii, int,erdictrii. Sistc-
nrul funcgioneazir aproaJre intaet de la o genera{ic rnersajul siirr prlblirc. 1-roate trtiliza ltate,r'ia complel.i_l
rt tohnicirior de comu,nicare dispon,ibilc, radi,o, film.
la a'lta. Astfel comunicarcl tra,dilio,,nali cste rcrlativ
plcsir qi a{iq. }I cilr,a'cteristic :rceslui sislcnr faptul
pulin costisito,are (sub rva,r'(rze ^"inaltci .cul|ur.i" cd simbolurile utilizate pe nir,u trczirea c,moliei,

produs de Jux, reze^rval elitc,lor rqi carc intr.oducc atragerea aren[iei ;i pnoducerea unei ac!iuni, au
rclali'rle tntre grupm,ri).
cdzut in miinile cclor care nu virdosc nici o r.espon-
Islaab,liliiteateprfaacgrtiicdeimepleo.;sInibtirl-ocasoLcu.iretsaitmc cbaolncdeeeatipduirlt
*Satului'" nurni,t .,1)ornnul Sai.- r"t, .,leul
Sart. i;;i
po:rtfi fi uti.lizat rJe orice vinzdl.or sau
rrg;itaror.
SinrboluliJe c.are inrplicii o rcsponsabilitate sinf.
Iiirr';i a-i pune cnpilt ,clirrlr.-o da,[ii acestci ,ltoaiil ale cdror poziiii tlifcr:ite in socie-
(frLrnilia subzistir, ca;i spilitul dc clan qi sLor.co- rrtiliza'te de cei
tipiilc nalionalc, dar. Inor,avurilc se schirnbi. vcrti- situalia rie a lc cla o folosinf ii
tate ii pun in
rcsponsabilii. Dat in Statcle l.Jnite cea rnai mare
ginos), rnass-medio, nagte .,rrrat,rocircui[e" care, ca
rllin'na presI, cinemal,ografi.rl, radioul, televiziunea, narcrrnllncnriyeo.riuna,rtulnccrll*ieilaeit:,c)aadzlcizIhiSncrircrilat'-ilcIea.eavsaracn\eascotrr,uoorncilpniri_Liiiiry.iaia.allic.mn.lcuilzullacComudtirc.iiensimd[tt,i,ile::r*a,ri:iitaunalica;crtroei:zielpJttinrrianeuttvrs.rsri,tioacrueizrrlut"l.eihsvnprSlouazcrr'pl1ibi'en',eu9dccIii,si,liivlpancegiiaol'ihicqpuralinotrdnlicuiigm"ecnmaacoiurjzaur:aer.iirllreateiou,razc.ritacisu[nameltlt,iiuipien,lcseturpoxfr-lcaurranao.eci-r---
409 irlfrscieursipropraidrn..;efL)lerar_dacitciirnrptserelo:trl.iilecctlrrrur::resld,eiiua-n,parvl_,orseribr aicmnuuldi,p:e,rdivodir,.eaene,Jalelaiczdti.mWcplcailcbituuur-l
fa'c sir aparfi o stmctulii l)e carc am lturi,ea ,sri rr-o
contrrrica,rc:l farni,lie
cunoagtcim ciI ar. rimhre in
sau orirgel, dar 'lr etirrci emcrg,onlir ajunge pinli la
icculeoaa[ipt crncaai rrcnunlcI-ocufaccict.rnspelleespdreeosoeb,sirtme cdleuriarr.rie$-i
tictrni, sintem prost prcglrili ca s-o abordirrn. I)in
ce'i cinci W, de acurn chia,r clasici" ai lui Lassv,-ell :

\\Iho / savs rvhat / in n'hieh rlr,nncl to *'hlrm /

parrte din,t,re si:mbolurile valorilor tradilionale ei se nunr5rl, azi cu su'Lele d'e rnili,oane*), gi dacd
a,me,ricdtne sint la cherernul fa,bricantului, al pro-
dusului celui rnai trivi,al qi mai josnic, sau al s-a putut spune c[ copiii americani sint ,,prima
consilierului cu neilatriiie mpuabiliscuebvaerlsiovreg"t.rrrlitzaliilor p[rin1i, tatil, marna gi
gen,eralie care a at''ut trei
celor mai ndstrugmice gi
televiziuneaoo butada inaugure,azd o realitate plane-
tar5. Cu excep[ia canalelor pur comerciale, tele-
Co'ntrrar cilc,uitelor re,strinse ale comunicdrii t'ra- viziunea e socotitir in gen'eral ca un ,,serviciu
dilionale, mass-media impliic5 rnu numai fonduri
public" destul de pros't definitri qi greu definibil5,
aacojucnnesisltodrserciaabnrielee,,ddec5lii'nm-flsueteagrmieaa,n-odieinapuenErenurirteeoapqaiinmaadbniisaicpuuallimae
in car,e se amesteci diverse mo,tivalii. Societatea
semnele. Vri,nd-nel'nind insl nu rle mai putem lisa elveliand de radiodifuziune (SSR) e in serviciul
unei concesiuni al cdrui a,rlicol (f3) ii precizeaz|
astfel misiunea : .,Prograrmele dif,uzate de SSR tre-
pe seama Statului sau a Bisericii, dar nici a nega buie sI apere qi sI dezvolte valorile culturale ale
g[rii gi si contri]:uie la forrnarea spirituall, mo-
ci aoest ,oontrol nu ar reveni autorit5tii salr
providenlei loc'. \/,rind-ner.rntnd studiui cornunicirii
de masd nu se poate ,menline la aspectele tehni[e ral5, religioasd, cir.icl qi artisti'cd. Ele trebuie s5
dea o inforrnalie pe cit de obiectivl pe atit de
sau cu-ltur,ale ; el trebuie si cupr"indi lanlul co- exl.in,s5 gi r,apid5, rispunzind 9i necesit5lii de di-
mt-rnicirii de la un capit la 'celdlalt. Astfel nu mai
se disimuleze fapturl. cd faotorul eco- vertisrnen[. Programele trebuie ,sii serveascd inte-
e posibil si resele ldrii, sI intireasci unitatea qi inlelegerea
nomic e indisolubil legat de cel poli,tic. E vorba
d.e a stabili i,n prealabil unde sint chestiunile qi nnaatldri.o..n*a*l5), contribuind gi la inle'legerea internalio-
problemele ; ceea oe in,seamni a acl,'ualiza ;i O.R.T.F.-utl, foinda,t gi pe pr:incipiu,l
monopol.ului, a devenit obieotul unui r.aport z'i,s
perspectivele pi fonnulirrile tradilionale. S-a ris pe Paye care precizeazl gi el : ,,A .oultiva. a di,str:a, a
seama scolasticilor carc oo,nrtinua,u sir-gi scor,mo-
informa qi educa, misiuni actuale ale O.R.'1.F.-ului,
neasce silogismele cind lun,eta lui Galilei pusese trebuie si r5mflni mereu obi,ective ale radio-
stlpinilre pe cer. Se continul citarea exemplului,
televiziunii. Fiecare dint,r'e acestea presupune exi-
in fala studenlilor, a deciziei lui Descartes de a genle deosebite clrora li se ad,a,ugri dublul impe-
la to't ceea ce qtia penlru r,ativ al cleschi'derii spre striinritate Ei a preg[tirii
renunta ,,a intr,eba marea
lumii". Dal in timp ce substi- viitorulu,i. Totdeauna, aceste diveme misiuni nu se
carte a oralrul se
sifueazl pe ace'laqi pian : ,cullur.a nu constituie
l,uie !5rii, cincl rn,aginiJe invadeazfl planefa perrtru
itneeatzi5tuilruenaauqniemi anrochi e",aczIoi mdninii",cecinind satelilii vizi-
ce mai mult un domeniu particular gi r,ezclrrat. E doar o re-
spaliul, nu-i oare timpul si n'e 'clim seama cd i zultantd. I,nforrnafia, educ,a]ia gi multe foq:me ale
diver[ism,entiurlui ooncureazl gi ele la ea". 12)
ne-am schimbat optica qi natura ?

Televiziune, Fdri a da prea rnulte exemple gi nici insista
i asupra detaiiilor, se cons,[ali cii raportul Paye
publicitote 9i prejudecdli
*) 236 miliori-ne in 1969. rlupir "\nuarul Statistic
Necunoscutl pini aou,m Lrn. seool*), televiziunea UNES**C)OC. onsiliul federal pertr-u {olosirea
CONCESION
a luat un atare 'avint dupi r;izboi in,cit apara,tele

Sclrramnr : MASS cornm,unication, Urbana, University of I instalaliilor electrice 9i nadioelectrice ale intreprinderii
po-gtelor, telefoanelor Ei telegralului din Elve[ia pentru
Illinn*i)s Prcss, 1960, col. Illini Books 62, p. 1.17. I difuziunea public[ a programelor tle radiodifuziunc sonorl
Prima imagine televizatl a {ost transmisH in Ame- I 6t i gteile2v.izDiunec.rcBlienlunta.c2ri7aortc.t.{3196a1r.foAsrtt.re1d3a:ctPartindceipiuilne
rica in 1.923 intre Nerv York 9i Philadelphil. Fontenilles
pt Mart-v. TIte Lfaqs-mctlia, op. cit., p. J[,
411 {ilozof.

inllotlrrcc ce] pu[in in tr.'rmeni o ri.ota.bild sdr.ittt' tli.n'Etr-or5duaciii publicitarii ari irir:rlput cu irnarienla

burr: cLe cott.ceplit;. Cuh.ura, scapd, tlefin,igiei tradilit;' sus,ginind cI pLrjr I icitate s-a croat
penitru a vinde qi a face sir sc vindl
na.le. Eu este dcsetnlratii, rturrui. ca tt ..rezttltatttd" lucrurile.
in, r:rtre yi, htlonnnyiu ;i rlivarlisrnettul iyi. joacd S5.ne imaginlm insir o clip'ir ci:r ar fi flcut pro-
fesiune de trarrscendenfir of'erind nu m{rf,url ci
rrtlril, lor. fericir.r'!...

ll tol.u;i scrl niliculiv tri l.t le r-iziunile cari)
acordl un loc nrrii riruit prrLilicitiilii, nu 1'uc nici cr
menliune despre deLellrinarca ntisiunilor sill a c;i.luscBee.leearrlrc"uoenmvluoalrpnprecreciclainilre.cincvdienendat,ilatoledciairs,etc[ictarlinsapgceaft_j,equtateezairpl-raaozr-li
ct-'il a cxigenlclor:'
obiectivelor ;i rnai pu),iir tle-r1:r"e dat curs.
Cu toate cir din aces'tca $i-;li
clc lqi li'r'tg sclil
consacr"ir arnrrnitrril.or lrr:le t',rle :tttai iiscttltalc.
icleea pe rrare con[in ui-Lrtt :;ii trc-o face rn c]r.rsl-,t't' Publicitatea nLr s(. re.duce la siniplul fapt tlt,
r,rultu.r'I ne irnpicciicir si -i l.'oltl;'rrtt ,llt statut rlecit a
vinde. Iia arrlreneazi u activitate crea,tolre care
nnp(loaueernerliinlemottrrri:e,ne-,m_bpjourp,fcioite,sriaimudcl,caI-.vagdiotfiondi;r,aeerliilliloipmoartrri,dnai;nesir,tcsitgvilo,citiLiltil.ulroninfrne,lgellguL_dr{are.riils)cimJ,irr_mcrce,dinreiriclueodlliirsia,uu,c-ruilibnrdjasgnourir---l
cel perrr-.rnploriu. Se irrclriliazir ilcrrigit:nnourlirrltruIlili1t'ii--i
triiii; allrspreIuirir .,s1rotul" siirt
izoiirn. irrejuclccrta cultLrr:lllii Llttrt' lt r;r'lriz,r-

frenie. rrresitic (care sc sr,lrim'bI cincl nc r.lesc,hi,ciem ra,rliotrl
sau televizorrrl. s,arr jru'nr,lul
Nrr rirrl.rcprinc[ nic.i o apologie, nir'i o ."lt1iiit'itlc chiar gi .,mediul de cincl citjnr ?...) ,i poate
rer-erie".
;i nir:i o ilustrarc" a publicitirlii ! A1 i'rcr doa,r sir

iih'ag aLen!ia, toL l.impul clislratir, asuplir tlclurniirii

ale cllei r.ictjme ;i complici .qin!.em. Co-ncluzia provizorie pe car"e rrr i-rr 111:rce s-o
trag din aceslt consi,cleralri api-lrflnt
Piistrin'tl prol.rorliile, t'r'cdinIr:le rellgioase, irr cale s-ar fi putrrt axr pl pilraciox:rlo.
rrogst,r[ rrro'clc,rrtri, o ri il
r:iricla inirl[irnii r-ertrerilor $i rr noibleqei idea'lu,rilor
lor', s-uu rnani,ft-'stut nrri adesca prilr acte itre condi- nlic nanifust:liri rlin lurnr:'uli
!,io'nure colcclil'ii tk'r:i,l, pli,n t",{'nzitrni" ttre suflete
iindri-rgo,ititrr tl'e l.rcela;i luclu.'I'otugi nici cruci,a' sosit vllrrrr,tr l:i o j,itL)err]
a,ce.sili cult'rir rriibi, aclir:i il{r(:ri,, r:it'ir proiii'tl.
rlcle, irici mlLsrtcrcle, nici tor,tutilc n.-i.lll putrlt crr nren[ine vnlo,rilc il;r-zir srriritla]c lrlirr ?ri]ri-
impierlica la ..civitri:r.ti,ia t'r'cqil,itrir" sii clurezi:
lii
rlonir rni:lcnii.
alrtnt):rlcercoinr-i.sftr\r'manJtaujietielcsolocricntpirlttizi tr'nltI,l-ci.on{s]murrilro. rIrilnlipruotleli,rr,r,r
suni eliutpehl nm,ocucitnurtirce,caureturllciccicrlrt_' rr.ru:r,rrlia:J.rili{rri:iplrl_.,,l,rl:,iitiattl,t,,
,[)ij.c,alrrl rf{-rn:ti]u}iirii'; in r'{trc rie anl'rencazi:t apidriotormet cpi.ueutr,aiuictliuilnic,;ieit.rcirracnll,re,1o,-ilrliibiiniiilrl)t'ilii.,9\iI{ec;rLLi.r.rrii,rt,jrrr:[r,ductiir.c,._lillidlL;nclc;uii.si.L..p.r:rsrelr,.-r
publicitnler sir fic oet c rnei gr'av decit plcatrrl cu tr:[i lartoiii :rct..;i ai civili,
c'riginar i' $i ce €r51r:: rrLni ;1rav ; :iil ri:ilninci rnlrirl specia,l cu niosr,rnetlin. ,,\sta rru

:iali {nrciele :rulir&conllelate 1... {-iompirr,alie rtecri-

legiu I lfar qi tlesrliitiern ocliii qi sl"t c?iltiliim con'
.r riir(,'ll I r-.iiLr-rr-,iJrii
lJin liizlio;,ri11 Loi aij:1, de ltri..1-.,art, si Lri..igagi: r:a
"ztailtlii'e,ri'enl oasile, in
cele rcli!;ioasl. irtolj'*ii 1"i:lir:i mai 1rr-riin :itroci'
ti-rlilc ii crirntle ciit aporltrl cultui'al: Reiornll iirseanirLt"r insi ci eu sul,rscriu pr. depiin numai la
invlliim, .rernccliazi aJ:uzurilc lliscricii qi produce {.'eei1 c{: l-}r'opun ei, dinipc.riril'li. IJar cir r.,:i.d urr
Itenaqterea.,clupiL cllm Contrarefot'rna re.med,iazit lIu in iap iul ci se pcrsistri in i.oinf ri de ,,srl
duela" totugi sub pr.e[e]:L cir spada igi ale titluriie
cxocsr:lo l}elorrnei pro,clu,cind, dripri idca,lu'l dc Fr;n- sale de noblele. I)acr"r utilairr,l qi almamentul in;te-
lecln'alilor sinI pexirmate, trcb,uie date ]a gunoi.
mos, n.rlnici'ismul. Scciqla ric la Fontainebleau. 412 413 Cum insi si ccri spadasinilor profeoionipii ii re.

inceprilul barocrr]ui. Pri,nlre alte]e !

nunle la cizmc" ilnian,ttariciparig:nlaursir.aeeibaqoatrlirecfeita' aermstsoeociranimdeec,iaf?erentAes,iri CAPITOLUL 15
*"ii""t" gi Ja
tlehtii ieaii mai
ne iianso[hiidnems,trcaud5e, sgai lisienpor;itvrei.asacpiroii'ncojunsr,imsliit sd
.ne
se
u"c"liet.*i*a*u,tto"pruinru,oelbaiinlee.llcov, aactrleaier ltuail9cliam,-zjr,uiislreen,laaolermi'cocitdmcl'tlseilnuinnssraiglsonpaion{{ie--
tive. prospecte, produse industriale' ambalaje qi
driar in publicitate.

Eciucogie

gi nol demiurgi

Ar fi banal sii repeiiir ci Li,rr,lirir: cri"ize peste t,ot,
mai ]:anal ch se rnen{inrl, sau gi ruai ri.ru sii sr-ru-
z5m, cum sint ten'ta{i s-o faci tuulli oanreni poli-
t.ici ;ii responsabiii, dezordiniic care aLr loc in larl
lor, s,us{inind cir cele din li,caliternl,iaiiripuvfeincin:ruemnci-t

sint nici mai pu[in g'rave gi

roase. Totul se pet,rece azi ca $i cunr l.rtrirstnilerea
regulilor de cornportamcnt .ar devenj suspcct:i. I)c

a,ceea criza u.tingo ;coala ;i iaruil,ia. Stuclrile supc-
i'ioare, 'la fcl ca c,elcc.tarra {untlarncntalh sau apli-
cat5, sint puse in ,r1iscu1ie. $i ,rlc aceea rnai intii
in colegii qi universitirli studcnlii albi, galbeni satr
negri, denunli .,sistemul". Cultura tr trecut multir

vreme drept ceva dezinteresat. cireia i se dedica
orice persoauir rlc familic bunii c'a rrnui fel clc
grirdinlrit al spiritului. IatX insX cri azi se ,desco-
per.i ci ea provine iniiial ;i final dintr-rrn proiect
care clii gi natnra ;i pe oameni pe mina celor
puternici. Nu-i delo,tr cle n'rirare iaptul cir fran-
cezii iqi amintesc cri lice ele au fo,st create do
Napoleon pcntlu a-.:i prcpara cadrclc orrnate!.

Pe cle altti parte qi amor,icanii irrvalir cir uni-

r"crsitdlile lor sint lcgatc de destinul [or!,ci in-
dus trial-milit,arc. *)

*) .,Dac;-l o accc[]t.atir de Congres, jurnltatea noului
l;ugrct fcderal r-{c 11. s:ru D.. va fi arribuiti D.O.D.-ului.
lisenlialul crefterii arcestui nou buget e €onsacral pro-
415 gramelor rnilitare (909 milioane contra ?23 din programele

ConLcstaLalii ttLI se t'et:;'rtieazii nurri..iti clintr:r: stu- :,ill'cl rlr:cit. pr-'iitlir il {r \.r,r{i-:l s,iri i,orrr-l:irriirr ? $i
iulti;i ilr'l trr lntrrl irli't.',li.):l{:} \'{}il}i!.
dc'l['i. i-ln maT]e ilrrrlliir i)i' profr:sori lncep Ei ci sir
st: inl^r'ebe asupfit rrnei :.iluat,ii oarr: trer:ea odini'
oar5 drept sal.isf irciltiarer. i)ieincrecl,.'rea se ntartl-
lcstd falll de tol ceea ce e o{i,cial.
Ftieu ffn psntolor'i
Finaiitiitrile o,nic'negtj, pe carc etlrca{ia lr: [t'ans-
mceirtcealotcraadl.ilsioa.tn. aplroprr'iirnrci'cei.rcnuait{eiursreri.rbSilcitoeali-r.
familie, ,,llrrttru a t.r'ai liir:i,. ..:r.i irrr r.ti pi' ,,lr.elicni si
trnivr:r'si-

pt;:ertreio-dic qi al ciiror disculs de promoiie fr.rrniza tr'r:iiascir li.beri,) iri.' lotugi I l)lr, sii-i inforrnezi
folmulele ,'i inraginile. apar rlin r:e in re tlespre n r,er,olufir'... l)oate I i)iltl,\ I,EWIS revolu-
rlai mqrlt in afilra corttcshir-'ii sub lrirslturiJc
rrnui sistem. ..Ntt ni: r:uai rnirii r azi de hahitudl- lioneazil lr;or riiglr:rrrlilt'. i-li(1,\ i Li\\IlS. rlroitorr.rl
lilviuriuliii. lu nrai 1':rlrri,.rr rl,'..it plrnt:rl,riri \VEllK-
niie mentale cart :rsotiazii'le{inilir" peda,gogia crr llrii li:i dc loale crriorilc. rrror'i'rcri[c rle ricstir-rdcr.l
stabilirnentele 1r.:i:r1alr: gi cnrc lrairsf nr:mH pe n-e-
drepL irrtr-o ntlcesilale cera ce nrr e decit sisle- irr ioate !t'siiturik:. libcltateir cac,: iir linir cor.puiui.
maLizarea. {ericitl J'iirl indoiai;i.;, unti ,ronlirl sr,ltsrrl r':iclii... -'\lunt,i irrr:e',,ciiti IllC.l I_I.I\VIS
1ri'ut.ru n t.rli 9i rr ruLili lihi'r'il''!1) iiiiil/l o rliestiurrt:
f,en1e".1 scrie Ilir,hel Tarch. Sistenratizarea fiirrt{ ,[e croirlii u ptirliillrriL).i'. ili.r rrrr.iil.ir sir ne oiri.i,rrr
dez,v$iuitl apalc insii rJin cc in re nti.ri rlar r-ii r;trh lrsul,rril-i. $i tr;tir,,i :iL,r.rl:ili rrlt,,jurlecnIir t: prirnej-
pavdza valorilot'llaitsccndeninle sc inacii tr pa.t'' riioasit" t,ririi a 1rullr,,lt. i,* lLrirliz:r nnunguir_ri i)
tidE,eseniialii folr"te pi'r'tritii.a') {.}rir:trre al fi irls':i r'i./ilrlllI r:ii r.lr: trrlhlrr"iit,ir, \, iri]lit lucru, cir pul.ili,
is-rti'fac*) clup[ [ilr'i. procosttl e
retuflrrile care ()r tocrlai iu nromenh.rl cind in- lilai.r:u Irtilsit:rtc tr, r rri tlrr ft,t.1.ii. rlit:rar.niiiitl r,;i pli.
l,rtu;ii genelrl. tv,.iirlrer:lij..t'.r'i:,\lsirtl[ii,,y'i ir,tliiririrLrrr:i-li)LiiirLic,lrrrrrrilaei.ii:iiit.
struclia se iiirgcitr'. so ltroducr: trn fe,rlomcn pe -\imic de r'iri"
cit, tlc lrarudoxal 1rc al.il dc sernnific,atil': dctur'- I:r]a
irrclitra 1in

nindu-se apar:ent de la singrrrclc llrevetleri cr:o- [':'r"tI]L'rirllui i:11 rtrr.i-rrr:iritri t,iiiii:ativr ca.,-[ii:ultaie""
,,seli)i el r-it,lii'' {;1r'(: !(\ iriipo;{iijre:.rr: Lji.r rluarifc
nomioe. intlep,.rindcroa inrLu'sirialri incepl din ce t'irrti irrtelr"ctirale, rriirtl litri.,lli:: .,rt infr-irririr , ..{,ri
in ce rnai mull. si-$i a!i[tllte rr,]rrri r,xltlciltil'c. Sri-si
nsulrc insii ct:rl'e irr rrelr rlin untti't singirrii r{lrpoll- i ulLrLir.:'" si [otui air]zoliii. r.rr iisilrri:;t;ciol,lgia ur;rr
s;rb-iiitat,ea ? inrprorihil dc afirmal. de;i sernntlo i'r'tliilor : .,er"aziuni", ."riio.tliirrrc i-li, clr:sliridijie""
sint ilestrrl dn nttrttciltits,:. 'Ir:c[r,uic trtlttrai sii ll li1(j.\ i IIWIS rr:Lric,":Lt' rL.,r:i lti r,.rl t.ie ft:r{ii rcl'lrJir-
rredr:m. penl.nt r:a ot'it'tlarel lrratii si nrt cittt'ii 1a fionincl ;i piala si erpresi:r iri rir:ch;i tirnp. !ii rrii
indoir.li : rir-,r[ll l. /.'.:t]'tt :!riri:r7;t lrr;l'c. ( lr :'itl- r iltde lici rrtiroL-, niri ill,rri,r. I. abrir:/r tlo;ar
tor:ul pu.blicit:iiii, s.-' {alc r' ;rtr'bli,citate irt "'toate
dileltiiie". Nurrrai t';i cittt' rtarl ltrive;t,e iruhlicitatea ..rvi,i:l"e.nci"-irri :ri t,rlipst' ; ri.reilzii rirorrir]ilie 11,.
rllrlindere rsi (le rr.'l.oricli. I''ol.ril: ralia furrl[itileazii
ri cli irrtagine. r'\'(){:Iir'(. ,.;i ,'lr Irl'ozol)ol)cr, I ar trc-
r:ivi.l.e). Fr,arrcois (,;trnirrrtr. .rilt'rt;t rrtirt' lc:: ini'liltire:; rl I:'s bui in ccle rlin unnl sii fii pirloslric l€ntr1r ir
titonzt:urs lc Ia st'rt:tt, r. ln llrt:lts'tltn. aPr. 11i71' r t,ilon in acerl. anurrl altr,evli dt cil riit:lr gt-.rrr,"roasi
*) l:Ienri .Janre. tr.e'l'"rn.lts r[tt cltung,ente'nl. O ittiaginr:
(aierolacridelialiin. dl! ,rpir:iurre prlitioi ptntrtr ittlul ll{-)ll{). \ cn'iers r ..irrtrrt'Lrilri'' siru l'il{l \ t fi\ltlS I
ci'1. ].liir;rltotrt Llniler:iit6. :{- ll2.
Co. 1lt;t *) ,t!t:,ri :rlr:ili:.p tir lri:l,iri :ii i[er ie rr]rieclul uirei
,1pr3laeirlzetriicns{icp-arnzollfieCsftoucrlttl,ururlrliv)iireorrlnsinlitelrllr.r.:ili}rilrini;rLnrtriirrdtlii:lirlrlln0it{9}n(lllTlE-)dleirtlr)l't6:}r5r'l1l)i.rl:iiraluNurra:oalri1oui-ll
rt,rr'tiirri si;t.crtraticc. 1ir rf:rri't tlc lrclirrile binecunlr:icute

l-'rrrrrlati,.i.llrnlpnr- ,' 1 1111'f ii". 416 rrie iui \i,rrico l)irr'liultl. trcbuitr,.r,:intritlrit."r 1i lnrtel r.terti
ri lrri l)rrr-itl Vi,'trircIl. l),i;, itult:;i,: 'lr lt lrtblir:'rlri. l)eli:r,
,lt/ l'.1'.1". li)7i1. *:,r1. iiup.

Pelerinoiul lo surse Ulve1ia". Ceea ce nrl se poaLe citi flri o tresi-
rire, dealtfel repede stipinitd, 'c5ci atenlia este
srr[J €um deuine indat5 captati de hart5 ,qi amoml propriu calmat
implontoreo inrdddcinore prin elogiul care i sc face P.T.T. elve[iene flrd

P"pp1*oe,crrp.i"r;,nntrrl"uli"a"i.ltlrsse.",uu.."vrilellcecrlceaaenarriesilss5ece1mririrelcntnsnlaecIilaziioivssnaoeiadnhei9leIsil.iecnc"onetietroaclcv'ptnpeirieriusa[iiisdnnrcea[pr,pcieldl'erinceatedmrciuniculeolnrteeliuea-' d,u ,,mU nrue1ia n-ar fi put,ut ridica o organi-
atit de eficace".
zali"ea"dee tratament a,l inforrnaliilor

Acum, oe inseamnl it,oate accstea ? Cu sall
fiiri ghilimele, intrebarea sc purre. Ambiguitateo
este atit de m.are i,nctt nu se rnai Stie cine vor-
beSle cu a paotului federal
adepdrat. Fraza-cheie
csrte pur qi simplu anexaiti de cltre IBM. Citez :
ictp1"leerc"",no&toirlrmr.u,ig?, ip"aanluei-fil,nteieptacitrooemringlcrsiprplinldutlereelonir,ilae,'ctalaiacucrin,lpriaclceeaveruttnlurtlotalianic-buuPvilel.ii'ttncoeahlgcteeiicpm,alleune.dluuae"nc'n'aGaucsmreiureacc9i-i-i .,In primul rind sI punem la dispozitria econr:miei
elveliene *intreaga noastrd putere gi toate fortrele
noastre., in rnlsura in care qi ea avea nevoie de
ele pentru a r5mine competitivir pe pia,ta mon-
dial5". FireJe sint atit de 'strins impletite incit nu
ccczsiotlrici lleegaitsimc ifoaloi sfai rdaeoninitlorar're'\astifnel cir T'B'tr'I' nrr se mai gtie dacl textul este in cins,tea gloriei Elve-
joc liei primitive sa,u al mo,dernei IBM.
a cuvinte-

lor liminare a,le pactului federal din 1291, care Dacii ,ne g'indim bine, este ciudat cii o ase-
trece drept tnomenl'ul cetr rnai venerabil al dcmo-
craliei aotice : ,,Oamcnii di-n vdile Uri, Sch'lvyz ;i rneroa publicitate nu provoac.i :ri,ci o reacq,ie, nici
Nicirvald, luind in consideralie nepriclnicia timpu-
Iui, au jurat s[-qi a*c)oDlduepsipcraijrinc, Ei asi'sten]i din rn€"rcar in jurnalele unde apare artico,lul gi carc
r'eporterul con- totugi se arat[ prompte, a$a c.um se obignuiegte
to,a[e putcri]e lor"' in pres5, sI ofere ,loc intervenliitror cititorii,or.
tinui f[r'I s.l clipe,asci mlcar : ,.Acest exernplu dc Totul se petrece din nou ca gi cin,d efectul de

asis,[enl,[ m'utualti tlurc,azi de aproape 700 de ani' amo4eal5 dartoraI culturii noastre tradi]ionale ne-ar
l)e attrnci, nucleul de ![rani ai Elvetriei primi'toart:
a clevenit o n,aliunc in cel mai inalt grad"' Dar impiedica si firn congtienli d,e ceea ce este totarqi
pentru aoeasta, au devenit timpurile mai pulin nc- scris aici, 'negru pe alb : cI as,istenla mutua,l5 a
p"i*lttio" ? Sprijinul ;i asisten$a sint oare mai primelcxr cantoanc' elveliene, agezat[ in pactul fe-
pulin nece'saro ? deral sub semnul Providenlei, trece astizi sul:
semnul IBM, cele trci majuscule a,le {irmei ame-

,,As'tdzi, ca qi altddati, nimic nu sc poate ricane luind-o inaintea celor trei miini nidicate, a,le
real'iza flrd cooperare.."" $i textul ficea legltura jur5,mintu(mi. ,,Uzurparea" nu est,e explicitl. Am
faptul cedvo,,,cad'lhu,aart,tuancennotur'ecloirripd. eDceaclcxuelmIpBluI{ ciell
cu ci se cuvine s[ agezdm termenu] inire ghilimele ;
pe car.e-l
d,ar ntr se poat'e contesta mici cd se ioacd, pe valori
."*)u,p,Ai"voinqdi gi pentru
din valt':r pisfrate ca saole. Observalia mea nu e insi de
or.din mo,ral. Inleleg doar si a,trag atenlia asupra

,, in vedere neprielnicia tir-npuiui procesului prin car,e Intreprinderea igi asuml astdzi
a oarrtcnii
se mcnlie mai bilc o funclie ..c,clucatrivi" ;i deci cul"turalii.
tjri, coinuir['din valea Sohrvytz. cea din-valea superioarii
<lin' Unterwald, se asociazir impotriva oricui ar vrea sl-i
loveascii, fie in interiorui, fie in extelioml larii"., Cf"
l'laxiine R$z-ie3le1yl,renpon.nod2a3si1ntr.eLE. lsiislt'tcoIicr.eirrLdrAlaertlsIs&airriSl€cuo,isnEssetd.a'tDitIm{eaelcasXc-horelreilgcbl-ar-i ralia licutl de IB}{ vorbegte dc Nidwald cind e vorba tle
pinir in Ultenvlld ; estc mai ciudat si notirm ci. aceasti sub-
iguley', i 419 stituire ir trecut neobservatS.

1 ,{

{

i

Viitor, !;i lrr si:i .rrr:licierrr :
providrsnfd ryi prewiziune
til i;,:.. i} Lt s111 n'tai, r t t L rsr t : iti +- rt' :; i L t i" .
Pe rn:lsulir ce Inlreprinderea incearcl si se inrl-
d.icineze in irecutul cel rnai indeplrtat, cel maj Ii{ort.rrl {inurrciar c po rn:isula clor"t,ulni cer-
ouoraL al naliunilor, in acecaSi rn6,surri face apel crLiirii. BASir ii co;rsacri r^u fier:are iln carn 50ril
ln motiva[ii ,.hrturogene" c,ar{-' oonsfitrrie din cc iliir eifr,rr-i de afaceri.,\irroape 500 cle milioa,ne
r.le F*. nu Jost rrstfeI investite in 19tig, sau ec]iir.a-
1lu ce mai uru1i, dincolo de rlirnitele naliorrlle gi lentrrl l,-u.getului rrrai rnultol urrii.irrsitiili..."
L,,l'rncazl un lirblorL r,Lun so gtiiseltr: irr r:ilrIili:
de istorric itrtihrlri't :
ceie actu'ale. r.iitorul superna[:ionaI spre care tn(i i ri Ii,,(' i I t: t' tr. nt u i de t; i, o1't t: ri i'J i\S :
'l E7{) -- L)rinrtrl succ{rs al {inur:i lJ,\SJi. sirr-
t,indern. Ii r:cea cc proclam;i nuffleroftse ind'nstrii" Ieirir inrlustlialii a :rlizar.irrei.
lexi{i9lc{ilitior-nincI}lr.trllcinJrc:rriuznar]enaondoimrcecri.ti a unei rnaterii
H,\Sli. plin'tlc altele. gi calc .,participti rli l,a crcn- r\oLr 1rloce,r.[crr rle inrpr.inrare prin cli;cc tipo-
rsl unei noi iunri".il) grirfitc, irr rnater,ie ;rlasiicir (l'l) Nylo,plint."
iivc]rJrriisrtcrzrlrn,rt'vl cliri'op*-o-r,il:iliillSeI;' rla.l. nu c cnzul
'fitlu gene"ral : ..*elccialc gi creitere" I prirnul sii
subLi.tlu : .,Crcaliil lurnii de rniine". .,Chimir p5- ..fal:ricii" lunren tlt,
i.runde clin ce in ce mai rl rlL in vi,a[a de toate niiinc, toI l9r,r rrnll I]t tCt\ Lll\\TS ue ""fr]rric;i''
."\\;r:ekr:nii"-'rrri si Iiber.l.rrtr ; .ii.\SF,.lrbric:i'',.n,,rurr
zilele. IJatoritii,rlateliiJor pJastir:o, colorantrilor ;i lurne" du1-rli clrn'! t',iCA t-trWiS rlc ,,fabrici"
iil:rcrlol sin[eiice, ingriglrnini.clor. produselor fito- .,:rr-'riiul r,ie:[ii" ; RlSii rcvoluqioneazir c]rirnia tli.rpir

sunilarc: 9i {ar:maceutice, ea o deveniI unuI din

plincipaiii {eictori de amel-iorarc a r:rivelu'i rk: r'ia!ri.

L)r aproapr: jumi"rtatea cifrei cle a,Iaceri a cirimiei
r'el,ine prodirselor care au {osl pLise 1a punct irr

curEul ultinrilo'r zece ani, tc:nt*rdrirtr"l-.T-Il\irVr-.IiSoultvreulustrr.lirornrncial'i!c1rrlr,L-iiv^c,\l,'tcl"JilArrSinltie' lrelr-d.cclt;.,ciioin:-I
l.rlotlrlirlr: lrtle cjiirnici, sirrl ..i1pi-oail,{-} tot lrtit {]e
..llerceiareu irrdustrjalil gi desr;hidelreii prrnna- repcd,,r rlurnorillc pr,{l(iuin o rc'rleclic dc inalt.rl croi.
rrenti falii tle levoiie pic[ei sir:rt l-elc dilriii prhr'
r:'ipii cseu{i;rle pe cirr'e 1}'l\,Sil .}i-a {urrdan:li.rniat tor"ie ?" J)ul.ri:r cunr [ilC,\ l-It]WIS eslc ..croitorrrl
Fivaziunii''. lJASI est,, rr1r..IrinristrrI r iilonrlui sarr
polificl de cregltlrc,"
Al doilea ,srrbtiilu :

,,ATtroape tt)t aiit de re Ttedt dernar.luyi t:n o rrrai r[ci:'i'abii chirnistui cr.insacrir'd cercetir:ii ."r-rciri-

coleclie tle inctltd qoitorie" i'aientrrl itrrgeIulr-ii rnai rrirlltor universitilli". $i
Iutr-rqi, i.:urirper?ncl, c ,:irrd"rt ln o iirimil .,'c,ders, clar
,.200 clin 5000 de procluse crinrelci*lizate de {)are se inipune {oarti,: rcpede ! intreprincl.a.crt Irt-
rlustritzli se interfert:azti eLin cr: in ce m,ai rru.Llt nt
iJr\SF sint iulocuite in {iecare an. De ce oili,e sF

clernodeaz[ atit de repede produserlc chimice it

ilfai inlii, ca toa,tc pr:oduselc, pentm cii ne- lItlu,cuy,in ;i, r:u Ct.t,lLttto. t\ccsl fenolncn. in carc ar
Ii simplisl dc ;r ur i.cilca r]er,it rLiliraLc" iltrsl.renzii
vo ile evol rrr.raziYr"... irni o1riocan;l[.fclrceioEn{reenenri:ialcl:-ralirl1l nt.tirotriterirnlnivi.e[c].esllei-.rli se g:isesc

O concttrcnld, loarte rti,e a <c.enera[i,ilor. de

prorhtse.

$i apoi pe,nlm cir ner.oiile evolrrind, ;i coucrr- Fundu{iile cuitursle
rcnIa fiincl loar.te vie, cliverst']e {irme sint con-
ltrinse si-;i arrreliorcze inconl,inriu produsetr.-.. Tri Crrlni,: pe crrlt-'n rlonrliilol silll l motterririlr-rr" t:ir,
4 2'l :rirrt s:rrbiliinrrite rle intcrc,; prrblir: satr rli: rtili"
irceilstii 1;r'ivinIii, sectoml nrati:riil".rr plirstico hrrni-
zi'lz:h ttri llrrrt excrrrlrlu dc pro,cluse cilre $c slrrrcr.[l
lrle:zr:rlirtrl r:rliliii roniirrrrrr lilteiiomle,.."
420

late social5. Cele mai imporiante se aflii in Sta- raportul de lucru al Cornisaliatului lrancez al
teie Unile, ca de pil'd5, Ford, R'ockefeller, Car' cu preqe'
nt2lei{nig8uieml 9ailiioatarlnceci.cm/i'r)ioliOarrr,midcieijtl'odaaercfecilosslieanort,ip,ur6eris3lep2elonctriiivlid,oeadneumeoar;--i Planului care a.firm5, de responsabilitatea ins5gi
dinteiui
siu, Berlrand J'ouvenel, cd in
definilia culturii la care ,s'e releri ,,Trebuie cduta't.e
unele dintre cattzele principale ale icrarhiilor so-
nitare ;i clezi,ntcres'ate, ele i;i au insi ca origine cecirfaroalertui'tcurardidleeifriioenln'atarterliepi .rdinrilnscteer,rca'ssclriiimcvua;ill'otcuruirfn[icooaeo$ntu'etinrneu,tii,9picusaritiospal'otre-i
lc alimenteazd ;i ale
marilc intreprinileri care
clr.or nurne in gener,al il poaltfl' Dar asta nar in-
sea,mnd ci ele {inan}eaz[ zgircit, cum se birfeqte, vilegicze un liml;aj de acces "c;iedleapl arctaicteipgaorreiiloiar
5) Benefici fapt are o serie de
singurele obiective ale ca.selor mame. ounoarstere caro c deal'tfel
inJ de mrmeroase privilegii, 'din'tre 'care cel mai
mare e sculirea de impozite, ele iqi repartizeazir sociale preponclerente. Acest
conse,cinle ,as,rpoa roltrlui cxclusiv recuno,scut la
fonclurile cduealiei,,stiinlelor, artelor {r'umoase, gcoal[, as,upra meLodelor de formare, asupra lela-
tlirri-il,ottredtirnlotrrecapri,'onfretesleoclilugaili'eglei vcie, aasmuapnrauadliih.'.o'otomCoienj-
rrma,nitirliJor, buuei stiri, siru5t5liri etc' E tortuqi
sernnifir:ativ e:ii cduoalia o,cupI primul Ioc. FdrE
a nerge pilnS la prcienlia ltliotului lnternapional' ciuzia : ,,A dcsohitle gcxrala pontru toli inseamni
cir ,.fundaliile joa,ci un rol determinant in concen- a asigura dominalia rinui mode,l cultural actual-
deci, s'crhematic, mente dominal[. iir
lrarca capi.Lalisti", c[ ru,r,msetirtvocrs:c 1. Pentru a Acu- aqa fel incit, in stmcturilc
inlroprinderile in felul foartc incgalitarc, cgaliratea de drcpr la invirliitulri
rmrli profifur,i firri a pliti irnpozitc. 2' Ca *lio'l- a're toat'e Sansel,e 'cle ,a produce un efiec't de con-
ccloinngc.urpeennlilt,mor.a3e.fePcetunairucoancefau'tcredrcileer;oieetllrimi iinnargetai'
servare mai degrabii decit de modific'are 56q'nl;'r.10)
sc a'\nruflei acozn[ ssoaluanclcst]irpnuclinirnsa,egininciurm'Lrcallizpeaarz:al.doExurrniiaci
i,niele {und'amentale qi aplicate. ln s'tufiiie pielei,
tranzac[ii finalt,ciare pentru *Corporaliile" interne fircsc sir ne gincliur cit se adaugi 9i combinir in
giJlleiagesixtaitrenclno;esn.:si1usrm.eCatpaoursilcnorrlviccEihuiesa'dteiupn*rreoeadla'ru{aicititipouurniblieil1ica"oe,e6's)'cteuei
fol'ul anrcstecurilor inst.abile care explodeazir
dintr-o dati ! Dar mai e oale timp ca iutrc abdi-
carea gi trldarca, tle ca'rc slnI acuzate sisl,ernele
educative, gi prctenlia Intrcplirrderii s5 se insti-
prior'r,,tIqi. tuie dascll,ul qi re,fleclia ? Da, cu condigia de a
con-*iclera cI cultura nu mai e de acum inainte
F IrI a mergo pini sI conchidem, in felul
Icl,iotului Internapional, ci f,undaliile,,controleazi cimpul pe care l-arn rnoq,tcnit.
ir, lurn,,a nouir insI, cu iclcile, oarncnii ;i rna;ii-
politic nasele prin ,organiza{ii refor,miste",T) Ui ^tt rrile cale lucreazir imprertni.r, ea se poate tobu;i
5rlri:trteobauleiec"uslIosreiled"cfainreianslocicr.uNi ltibr ecr[la.t,eWae,eclie[nodr-udrini.1ac-
fine cI in serviciul CIA gi ai Pe,ntagonului, ele ioareie itr fine ]oc cie plovidenlir, sau c[ viitorul
eontroleazd sistemele educative : $ooli" universitlEi, tlurata vielii materii'lor sinte-
institulii, institulii de cercetare, de di{uzare a cu- s-ar mS.sula dupir
t,ice... Dar confortul untri anumit unlaniem o de
noqtinlelor Etc., nu putem de {:aprt sd nu ne gindim
acum caduc.
qi cH : ..Aoest efort in domeniul educativ este un
12\ l\ porio pe encefol
element important al r.egiilrii sistemutrui permilincl
controlul direcl asupra i,ndivizilor eu consimli' Cu riscul de a sirnpli'fica. sir reccnzitrn forfele ac-
nrintul lor. ,.A-pi transntite propriile reprezenttirr tu,ale. N{ai inLil, Statul-Na[iune carc ilispurre de
depine delermirutnt, cdci ele clerin, cele ale celor
pe carc-i domini."g) Reflectie care, chi.ar dac[ ea 423
se inspirl ,din a,ctivitatea {unclaliilor speoial ori'

en[ate spre strlinirtate , se ascaminit ctrrios cu

iixare (Par:is, SLrasbourg. liew Yorli' Geneva) $i
sinesctilteuptliai s,a,flcoutanoteel"lrartllcti,auonr'copfroi,plrrientasteecreeslateriactlocaa
pr-!terea dublu stabjlit[ pe l,nstitulie qi 'Ir.aditrie.
lr:lite clin nmindoul, IJcluca;ia 9i Administralia ii
rcica,njcpluicnpi elacerniiroleanrtiec, le,,Xl,aI,o;nceodaahciulaltuararrlnioa' t(lnqui ilmrupnocttrdivealeegin5o'tcuer5n,rbsreismsturlltului ipcescntrsu[ lupte imprerrnir
ma- a Lirgi oLtlloa6-
mo-
nec{a absolutrrlui) constitriie o piain de control terea p'gini Sunlaii o dimensiune planetar5' Penlru acest
ir cirei funclionnre permite, ca piala banrului, asi- scop,
gi altrii recarg in general la. experlii
ale- cSror rapoarte, urrnate de sohimburi de ve-
bguulqaurerialorecqhii,alibrsueluni'ic'siiolocri.a, l gi, pana,lel ehcula[iei deri, de oolocvii, de disculii, permit ca situafia s'i
circulalia ,ideilor gi u qmi i-nimdaulipeda caz -- s.1 fac5 recomart-
valorilor'. Ohiar dacit conqtiin[a politicl a celor fie apreciatl acestor
g(:larnle'esr'reuf-i"tn.arb.rileette'delacitnriavrtell,uolriinosrntiotug[eiinlol,r cldri"'FHrE a lnunioa institufii'
unr't,at.ea
ilealtfel numeroase Ei variate" a'tlreesbulaie lotuqi si
face cu rimin nrai rtn rnodel
Statul-Nagiuire sI nu lie deloa in ,stare s[ se-ndn- recunoagtem c[ e]e
intelectual qi la un motl optl-rtir'. Nrr se pre'l poa'le
iascri de sistenr. Ce se petrece ius[ cind aceasl:i r edea cum ar putea fi altfel. l\-a'r nici rnijloncc,
rccun,oaptere c pusii la indoiali, ataoatd gi con- nici teritori'rr, nici jurisdiclie proptic. Spr"i' cL:ose-
It,sletir 1)
de Stat. ,ale cir"ui clecirii nu fortii e'-'iecrrtorie.
Prima rrneaaci[,pieulcinlupsleoulptlei,rieoacl,etlfai -di ede'tnoluenra[angprie. mai hire trebuie sf, $e rntrl[umeasci:t
de- ele rrtt o attloriia'tc
nlirlt sau rnoralii. Dc' la congresul anual la or-ganizi'rliile per-

lractolii autoritlqii care, devenitri factori turbulenli, rnanente t'ale sint IINESCO sau Consiliul }lirrrrrpei'

antlcneuzir represiunea" {-ca de-a doua care nu-i aceste insti{rrtii (in sensul larg pe care l-arn incli-

r:omportament arnbig,utr : pe cle o parte Statul ca[) au ca trisiturl cornunii fapt.rl cle a gnrpa irt
r;nutd si exalte orrlinetr pc lciate plirntrrile, prirr ;nocl periodic. intr-un lorl deterrninat' .-parirclo rlc
toate rnijloacele" in nunrele r.a!iunii, .al tradiliei. ul rlaterie ccnu5ie" care, dLrp.{ citlva vrerne. rcvitttr
binelui corrun elr:. ; ial pe de iilti,r" deter.rririit o la strur:turile naiionale 'clin carc fac parte' Acesltl
scrie de operagii ciife rneri4 dc la anchctcle par- aclunirri periodice. tlc e,nergie au totuqi ca e{ec[
naiterlea de noi an.clttnbluri care, chiar dacir sirrt
liirlc Ja consulhlii pentru a ajrrnge la jpuroriegciteinidrt:- provizorii. chiar d,acir nu se inl,egr:eazir orgarrir'.
suprapun lelele noi de cotn'tlnitta-re sistetrlelor na-
reJ'orrni. A jrrnge closr sii prir-irn in
rrnlrri ca sI r.,ezi cti cea ritai rnare parle dintre
rta,ie ipncceupneiicsuiipalicrcreiunllu,e,rz'ieisprnenpriroe',siuuneclao.upaeii liorraie Fi regionale. Crr prtlItr1 trnei inragitri a
in-
rlinir allii r,flrei indriizneal[ poater pirea excesivi, arn fi ispi-
tili sI spunern cX pe lingi paleocefalul clre nr
sri-;;i sporeasc[ aproape sirnrrltan reformele ] Ar li IeagH d; cel mai indepfu't'at trecul anint'al nl
t.)ntairt sir se dea nunle rltrrir jocul n-nr fi tof
pe atit gi de primejdios pc cil r]e rlrobil. ,sr5o. rtirrlti,a$sic<i leirnresoocceifeathattle, care a permis oanrenilerr

Pe de irltii parte, ins;titul,iile j.nlc'i,nurionale la rniilocul rlomuni'ciirii
LiNIISCO, Consiliril lhr.opean, precurr simboliceil), in,cepe si] se consti,luie ceea ce a5
{i-\L, ca nurni t,osrt-tocefalul. ",'lot ce cunoa$tem despt'e
si
lrsnciatiile i,nternation,al,e rle,lot l'clrrl, sarl/,si rerr- lrrme. scrie Lahorit, rttt este del'oc un nrecliu in-
rrirrniie intelna[iorrale ctr dczJrll.cr,i. corrgresc, mesc
loiunde, atesti cir o, anuntitI constiiltl, incl ne- lonjurirt.or advoinacrlua-E,ci t{iovict'atrtle"rinelaj{uiomn,la-lior r:tgiacnirsrrntrr'tri'l1rrri

rilto'crirral,ir, sc elaborcrizr'r penlr.n n rlnpiqi cadrul nostm, ci
Dou pc care neurronii sistemului nostrtl llclr\'os
fr,rintioi,elcir naIiouale. {)rilar.o rrr fi dificul,titjlr:, o intrelin intre eri."l2) $i oare rn-am ptrtca vorbi
obstllcolele 1i chiar r,.scr,lrrikr. csle seninificatii,
{'r;rtrrl rrir institutii fise, ironefiliincl tJe un Ioc rle 4?"4 425 azi gi de o ,activifate rclapionalri pe care ncurolii

noqtrii o ex,tind prin mas.s-nteclia, dnpit \,Ic.l,r-rhan, Oricilt de ipoteti'i: ar ti ..rosm,ocefaln'l'o pe cale
la scara lumii ? Nlutalia estc pe cale cle a s€ i.m-
plini cu ,,maginile de informarc" cAre, asemsnea cle formalc, el es,tc chemat sir satis'facI trei funclii

ordinat,orului, inrqistreaz5, mernorizeaz{. claseazii, principale :

rali,oneaz.{, transmit, propun alegeri si a ciror 1. S[ regleze apatalura onrma;iuri care este
bacaupsieaarts:eitilaittnreielonrl,iumarcittsii[fm.iecimaIalai,indtli.emassistp-amatiellidudin.e$intiimsinepcnSsduenl cusittrticrmeea-t condiiia noasLrir cotitlianir, de Ja apclul tclefonic
al mijloacelor de informatrie. Intreaga tehnologie
moderni se afl,{ la originea aoestei noi activit.ili pind la inima arti{iciali ;
relalionale in mlsura in cate pretutinrleni siatl
2. SI rcglcze itu nuniai ansrml;luri relatjv sta-
aproximativ aceleagi gesturi. acelea6i rJcmc.r'suli, limilate, ci nttse fluicl: ;i rni;critoalc I
bile ;i Sd trateze lu numai inlonlalia stabilit[ de

3.
tcridinr,tcsuct'ereu",vc;eerdiafiiscnoaccroeialaoliildeeexapapcotlicemacsetlnact,aaslIilrienaidnun",nodei,osimntreuncreitiugderiillsee-'
acelea;i controale, ,aceleaqi reflcxe pe oare lc antrc- irn,aginaliei. In tleplinii cunogtinlir.a cauzei, tn

neaz5, deseori chiar aceleagi gincluri, accleaqi scn- teltnocttltttra ntaselor se claboreazd asLitzi cosmo-
cefalul de care lu,ntea are nevoie, gi care ar putea
tirnente... Informalia cle masir gi tehnologia d,:

lnas[ ise dovedesc, de as-emenea. f;rctori de inte-
grare. lntre postul cle radio sau clc televiz'ir:ne carer fi numi,t. tot atit de binc, qi .,tehnocelio1". 13)
popoarelor clepii'tate cliscursurile, muzica. logicNi!miimc acgoinai'lrelllplte,eacasrcemlieinafoclouseusnc proces bio-
oferi pe
au calitate
imaginile, cle oscpuartr,tere, p9rieazueLnotimriolecle!dlurl,ilotrracelmomiqli.- euristicri gi pedagogic[. Elc ugureazI apropierea

toare, pe
centrala electri.cr"r, buldozenrl, pe de ,altn, dife-
ren{a este mult mai micrh decit pare. cu preful unui oarccare risc pe care sint primul
cer rcceptorilor o Pentm a
fi primite, inforrnatriile s5-l recunosc. 'l'otuqi, al fi picat s[ agteptlm vle-
adaptare mea cirrd cunoagterca rar fi'cu totul obiectivd pentru
a structurilor meniale cilrc nu cstc ctr nirnic mai
prejos decit aclaptar.ca cer.utl celor ce se agazir a const.itui {c rornenelc in ,.obiecte gtiinlifice".
Dup[ ,cum re]evir \Ycrner Hcisenberg, [eoria cu-
pentru prima oa,ri la voinnul unei magini. Inf or-
anticl se intenreiazir pe un para'dox. Nu cu-
noaitcm lrlatura in sine I cunoag,tem cloar Natura
ma1ie Si abiecte tehnice sint totaclotd modele rzrl,- in legdturi cu nteloda n'oastrl cle investigare :
ntrale Si procese strucLurale. ,.Primitiv,ul,, poate
,,AceastI funcqie de probabilitare reprezinti un
invo'ca zeii pcntru a-gi pune in migcare mapina, ea este in par[e un fapt qi in parLe cu'
clar ea nn \ra ascuit,a decit in rnomentul acliunii ameste,c :
coniuga,to a benzinci;ii a scint,eii electrice, deci n,o$tinra noastr[ 'clespre un fapt..." 14) Pe de a.ltX
par.te, daci:i ar {i trehuit sir obscrvlm tnaitte roate
cjncl va ad,opta un comportanrcnt teihnic in fun,c[ie
rnec',ariic. De ascmenea, cind fenomenele cilr"e s-att succedat la bordul lrrr
dc clererrninismul Apollo XIII pcni.ru ca, rnai apoi, cu analiza infor-

e,ur:o'peanu'l declarir in nurnele rali,unii qi al econo- maliilor liicutir, sir garantftn in mod qtiiniific secu-
nriei, ,,cir indienii n-arr decit sii-rsi miinincc vaci.le
rifatea zborurilor ulteliore, cci trei as,tlonalii n-ar
sacre" pent,ru a ,desfiiula foamelca, e] uiti cI mai fi decil o :unintire sa,rl monurncntul ce s-ar fi
vacile sint, de ncmincat tocmai prin {aptul cij sinl riilicat in mernoria lor... In loc de toate acestea
ordinatoarcle, contrololii din If ouston, savanlii,
sact'e. Cauzalitatea mccanicir cst,e tot a,tit cle impe- echipaj,ul au treb,ui,t sir se in,treaci in in'teligenli,
rioasX ca determinismul rcligios. Orice comport"a-
ment este legat de o cultuli, cle un ansambiu de
reprezentdri s,trins integrat. Reciproca nu e mai in vigoare ;i in irnaginatia pentrtt a face fatrd' unei
ptrgin adevdrat5.
situapii noi, pe rntisu,rti ce e& se clesfd;ura. B5.rra

426 ;1 se renega obiectiviratea clasi,cti, oe se intemeiazl

427 ytr postr.rlatul unei situalii repetate la infinit' cu-