Berger. Rene - Mutatia semnelor

ancagai;rtnereea'incscLuersdcina,rececoinn.lptoertdnttao.tidleegiuantda, de o care au {osl fiicute ilsu.pra rnarilor f irnre :riti*ri-
(lane, in spe,cial de citre Galbraith.ls Prohlerna
riscul constii nu alit it a rispunde unor nelvoi resirniite
riduannoereuniufli.miandvafelennciattuaunrtrseii,aasnivnsurgieiwmislmaeerpemi.deerCelintci,lc:ipInitdeifiravndapinetmutuuiillincaa[rmdreseiuilniq'odtientemsdsaa-ng,quiii
clr alarc, cit in a pluce.lc, clupir aneheit: ;i son-
da,lc. la (,'cea co rruiorul rilrmcitc."condilior:rarca
cor-'erii speci{ice". Uo;rsumatcl'ul va simli in rnocl
rhminem ,,probabitri". TrelLrui,e sI in,cerclnr sd ne e{eetiv, ,ca pe o lipsii sau o frust.rare, faptul cle a
nu avca un proclus la care nici rniicar nu se gln-
tiriem o .,cale expl,oratoare" printre tensiunile clisc qi pentm cal'e tchnicile rle fabricalie nu

rriis,cule rle o tradigie ce sc perimeazir gi fenomenele exisl,au rrici elc rnicar ! Nu sintem oare in plinir
moralii febrrlistici ? l'n ,ceca ce priveqte publicu.l,
ce se ii'esc, intre un c(,rp tle certituclini ce se inc-aiaregiln.ianleie,inclaeccrlraiigti
rlizloci 9i probabilird{ile cc se profileazl, printr:e
nrodul rrostru invelerat cle a judeca yi de a sirnli .,X'' timp de dorintrri. de
1i l.reradoxrrrile carc se inmullesc sulr ochii nogtri. rct-.J
de (li car'{r vi.r tlr:veni
$fsuosiilerrnctinurhaelicnriareerzasirit.e,lesrliionptarcn,ro[cinfnloatmaoterrdtarert,nsiemcinrirpui otadltr,aetcnne,nacrilsrnntriorleSctteiarnrrrlrlee,nrenenficn,ouiinaddstee"ll vis,
tLupti ateeLt obieclui-ilarf;i irlerrli{ir:a}ril Ilrintr-rl

rnascii ;i r:ispurrzind uur:i ner-oi) : in cecn (:c pli-
vergt.r' intrcprinderr:a, ncel ..,\" inci"l inexislcnt 1i
penl,rrl care proceci,eele tehirice trebuie ilncir inven-
rt.t:iiune. ".Yir:sta demiurgieit" n 1i inceput. tate !*) intrcagn inthrs'trie se plrne in mcrs por-
rrincl rtrc Ja o {antasmii I clc la o fantasmii ca'r'e
l luab -forr:nil gi puterc ,ciin provocarea lui lien-
Noii demiurEi necly ; r'isrrl rnilcnal rle ,nr,cerire n ,lunii a clevcnit
lenlitato. Onre irr rc mirsnrii Crnt,t:orde sau rn-ior-
,.Am crescrrl, pentru cir rru i,rr-r-r det,iat clc la poii- .rnLenltl-r'tr.sruri;i-urearirionnirrn'c'ur:ncti'tor*c-s.pr1uen\c'ol i{ir1tLl ::rscculertvorierria1ltlrrltr-r
ymlur' rlr,: depl:lsalr,:. qinintl scarnr rlc dilictiltatea
Iica noastr';i <le cercetare gi dezvoltare; n-anr rl*r a rnodifica in[r'a'structnll ii rlcr prirnejdirr
rrf l{rpta l. ca cercota.rea funtlamental:i s:ru aplicuti rrrescinclii ,a polrrririi J (Jalc irr c'r" rnirsulir niaqri-
rr laboratoarclor noas;tro ,s;i pro,rlucl
o invenlie slrtr rrile sinl. prorlrrst pentnr n llspundc rliiulLri vite-
n clcscoperire. Am inceput prin a ho'tiili creareu zei sau rite;ei cai.'(-r ('stc lirnitatii oriunde ? i)r'o-

rrrtui. lrnurn.iL tip cle produs asnpra t,inria arn con- lrlema rirminc tkrsolris,i. l-iur':'irnine 5i cinc[ r:
txrntral intregul nostru efolto cum ar fi aparatul
lcnleproamdiiroe,sateuhnteicieafosn[ulf,iec.u{:u,,lnraonsczuistiti.o" r*i,) fdr5 ca, vorJ:a clc ins[r"irinelilc Llli:tice in{elcorii.inl: nterle ;)
llezervele s;rrt il.r agir na !ilrri incit avem rnijioa-
,\ceasti
cleclaratie a preqedintelui componiei japoneze cele, sialisiic vor"J-'inc{, sili desliintirm tle mai mtiite

lo1,t' 1ezum5, prin laconismu,i siu" observaliile l!e7")pLcli.i'ucii'ter,l ii.lr.ri ,l.in revilta li'ortunc- riin f elrruarit:
il aia:iii ca epigraf
retd,ul.'{i[,-sen,en.luscgzucipelvuoltriet)oapltun*selttiairori.rirltrrueiio:.:uiirts.iiateiiIeirr\sbn1irslto,udieitceuk&seldr,uaIanrocsc1locr.r0eiieip.tc.00szcae0"reu.;2"sn,pcE9Atipiree,sa,orretlr{ndiceerrireeli}enr:ortrrdlr1.erri,u.irar,,aiapespirqomtfioreanpiinaabduldarerlgecinircner{ieqa{ca\)clatrlii,r(eier)inunaiipefovp-se1qielprriiiincil.cueait.anniLeg'reg1iiamet8ilp-miui*naog1mrtrurik;Lriteliletu1'ea,a-al'. Li:.iiIr'aitir l:r c,r*pito-
actuali 1... (p" 112). lrii I\iIIl.: ,.hr q,,nt,r;ri, llri:tol ]llr-er:i rrn {abrici, in
l;iboratoareh: slle. rrici urr fel tlt, pr,oduse, inainte tle ii
rlrlr.rnrirrr Irlr';rr,", lnr J,r. pilli. Irr 1'1,,'l .'bitnrlit. ie
trt'ce intii la sorrtlaje lprofurrdate pe lingir corrsrtrn:rtor gi
la diverse alte stndii asuprr pie!ci, :rpoi ptnc la punct
o anumitii conceplie asupra r.inzirrii, care mcrge pinir a
ILra in consiclelalic campanii publicitare. Doar atuuci se
intoarco spre laboratoale pentru a .pune tn fabricalie
429 plocluse susr-'eptibile de il rispttltle acestor specifica!ii".
428

ori. plane,ta.*) Frica atingi,nd un prag greu de trne- legim sau sI clezlegim cei doi termeni ; ea mai
lail sX se inleleag5 c5, odati lelul firat, putenr
ou,t, ne purtlm ca pi cind ea n-ar exista !... Absenla blcaohrialltucpmsetiliietve"o"oipnelriivo'oseptIltreacii,*dpruaaettsinimottfnreuaql miainse-lniaatpuntuilnungmienemci.teeD-teisnaaeczooi[bpoedeaserrtfeeia,p;,im-mosialja-'ii
este tot a'tit de frapanti intrun caz ca qi in cell-
la,lt. Pe de o parte, fabricdmr ceva in funclie de
;i ,nu de o nevoie ! Pe de al[a, sto-
o fantasmd
cim arme atit .de u,cigitoare incil ele ins,ele inter-
zic propria lor folosire ! Atotputernicia se revarsi fi valabil la nsitvrealtuegl ipilero, dnuicc[iietiaicntdieuisletrianlue' Nici
adsaucpirapruemfiguuirevaiszddefe,srpi'rceirecaarcsan'uuAspeoc,satliiepspurle, apboaintee nici mai
alegerile.
nzctelaoehlrifnuiilnoolalroi'n;gdciaelaivojmcdluosraodinle-rgrusne,arxdftutianvf'doatemrinereiclliiu.aetsCl tichenoialnermtg-i'ndaiiuantdcXidledsaeH'n,otoerrexgpiapsrltlearei---,
pc amindoud deodati.

lnversqreo filierelor nifica,re, astfel c5, dup[ toate op]iunile fHcute, ntt
rnai esle practic posibil sd se facX vreo cale-ntoar
si. Exploatarea spaliului este una di'n aces'te opfi-
Acesta :esMtea, rdeuapIni tGreaplbrrinraditeftrr,efeMn,'uolmtineanluiol nlaali,ca*r*e) uni ca"e, niscutd dintr-o priinsoare, antroneaz5'
asistdm firi doar qi poale, America qi lumea spre astre'
GEM, tinde din ce in ,ce mai mult, pri,n tebno- Industria miliiar[ este o alta, 9niicsiin'otuplLruersaupsuinenrui
s[ructu'rd, sd-gi planifice produ,clia astfel inci,t, cit se po,ate de intemeia e ca

securitatea sa financiarl fiind asigurati, ea si se facl excep[ie.
poa[X consaora propriei extinderi. Tezeie econo- Vreme de secole s-a tr[i,t cu i'deea c[ geome-
miei clasice sin[ repuse pe ;tapet, oa, de exemplu, tlia euclidianfl corespundea reali'tfliii, tot aqa cum
suveranita,tea consumatorilor, legea 'cererii gi a
ofertei, pielele care primeazl, rnaximizarea profi- Iizica plrea definitivil i'n vrernea cind Nervbon o
pusese la punct. Or, geometriile neeuclidiene, ca
turilor, in,dependenla statulu,i, independenla edu- teoria relativitalii qi fizica cuantic5, au dovedit
ca[iei nagionale etc. Fdri a pretinde cI aceste ,..li
principii sint, pur gi sirnplu, revolute, autorul ,'ti.i vorb[ nu poate fi 'de aqa ceva. Ceea ce
nu inseamnl deloc c[ teoriile moderne au minat
afirmd cii sint in ours de a trece la starea dc teoriile clasice. Departe de a se exclude, ele sc
mituri. De fapr, putete& depinde din ce in ce mai completeazS. Fiecare teorie este valabili in inte-
mult de cine preia riorul condiliilor date. Sint astfel puse in cvidenll,
a realiza inipiativele inipiativa Si are mijloacele de pe cle o parte, r,anitatea oricirror pretentrii-. dtr
pe cqre ia. Insi,gi expresia
le
este legat& de rigoare : ea lasd sI se inleleag5, in absolut ; p" d" alta, lirnitarea noliunii de validi-
favoarea conjuncliei ,sri, ci putern drrpir voie sri tate. La scara casei pe care o cons'truim' geomc-
tria lui Euclid rdmine valabil5 ; la scara univer-
liaiorSi 4toa)crSkehioclamamm, iInie1tc5imarteocn5de,inddcueepleel xcIpnalsrontzititbureitluislmupsilepiaenrntcrdtueatPedeadceleoacsduue-- sului, este valabild cea a lui Riernann, aqa cum
a intocmi,t-o Einstein care preia gtafeta. De ase-
pra capului siu. rnenea fizica clasic5
continud si dea socotealS
feenleocmtloemnealgonr emtiacecr,ossceopreicceu. rPgeenlatru
a-jun+g+e) ,,Dupi plrerea noastri, un grlup cle intreprinderi irsupra feno'
cu adevdrat la multinalionalitate menele teoria
atunii cind
prosperitatea sa inceteazi sd rnai depindi de o singurl
naliune; este, firi indoiali, cazul, atunci cind o naliune cuanticS.
nu reprezinti mai mult de 300/6 din profitul sdu gi nu
rnulu de 500/9 din capacitatea Nu prctind cir aceste consideralii se ;rplici
ma_j sa de inovalie." Octave cxact la fel la problemele cie oultur[ ; crerl
G6linien,_ .NIqLrga armatl gi intrcprinderea muliinalionald". 431 nurnai cI ele peru1it si se facl o pul]ere la pur]Pt;
Le Monde, 16 febmarie 1971.
430

rln rrrisula in care conlinulnr si apliciirrr cuitu;'ii intrcprinrlclii r,stc arrrcuirrIirl dr. dezirr,tegrare (in
;i eclucaliei o .,teorie uDiart;siii'r : putcrD facr: 1i
fe]rrl coloniei puritcLrr:iarrr:r lrri Kafl<a sau al
I'accnr r.e{leclii interesanIc- Jra chiar ut,iltr, clal pe nta;iirrilor carc\ se d istrug I)c elc insele ale lui

cnrc trebuie sii ne feliin a lc crtrde altsolute sau f inguell-i)1. Pcrrtru ca coirrcidenIa s.i se menfind
trcbuie cril pun{:lrl dc insclt,ie r'ntre protlrrcIie gi
chial generale. Ele relev[, ilscDtr]r]ea conccptclor
lr:gale de ace,astri teolic, ccLril cc .s-ar putea nuriri
c'onsrrrntrIitr sii srrlrzislo, ci,r planilicarea sI fie pri-
ItiimmitafadpetualpclicXabciolintadteil.iilieusl-rrr;iljsrusrc.ahii,nmlita,itu, ,itnacncleolrt-l rnitii tle ciitre llras;i. iar cortsruttot.orii si doreascd.
radical, cunr este astizi cilzui. devinc r:-,.itlent fap- ei in,pi,si t,iitorul ce li se ..Ttrodrtr:e". f-a limiti, ar
tul c[, conccptele 5i ansamhlul tcorir:i tlolxrie sii Ii de dolit ca acel corl gt rreti,c ct: asigrrrii repro-
sc schjmbe gi ele ln rindul lor.. ,'lcr:sta cstc purrtrl rrl duccrea vieIii vic[rritoarclol sl Iio insofit dc un
cod crrllrrlal crr('Ar pclnrilc lr.ploduccre.a indefi-
tle (-'ale l-arn aiins. PoaLe clt.iar l-ant de1tit.Si,t. l)in, niti 6i in[jniti a consrurralolilor !...
colo cie cul'tura ..clasit:r'i''" dincnlo di: trrltu :a r.le
mastr. n-ailr intrnl noi oar,o in ..cullura denr irrr', Se r-r,,dr: spr(' cc sinterrr iurlroplaIi, ."conversi-
gicil". rrcer,:lt in slar': b;r ric piuFriune.zc,1i s,1 n+: lrnca ia consurnalie" nn esl{' rnai prrlin imperioasd
prognrineze r:hi;rr, 5i pi: rroi fiirij r,.r.elca rroaslrri ? clecr't conversiurrroa rcligioasii. Aur putrn ezita in
Scienr:e-fictiou ? lndiciilc nri ni. iipsesc. tutru'or, mod rezon:rbil intre tlctelgt'nli. lniilci de n'hiskv
.\scrrnr;o in StiriJr: rSspiuditc ir-r pr.*ii. i;i r"adic,. ]'r
sllrar'r(.ar'tlnieru{lvrtii"(irz,,liia{cu'llll,cinxr,,ritdrelrrrsi'.sttteft.ilriirrtr.:lltoricien.lplI,Noil trrn!rirrcrcints."rttiltlcr.,.rf.zqdrltJ,,'lt:lrtil,nrei1.l:ec,renirresnrdirrrciltutl:trit,itr:,lrrtiou-lnr.(rtj-t.. ;i nraqini ; cstc Ireaba pulrlicitrhIii sri ne Iacii s5
Orno in loc dc ,\ierx. .Iohnnie
prefcriirn Walker
in loc cle Blacli and \\ilritc., CitroEn in loc de
Al[a-I]onrco ;i vice-r'ersa. I)ar claci s-ar intirnpla
ilnunl,c o rol.ri"l frrziuntr rlo trllc cult.ula 5i rr.spon- ca si nu nrai fie considcratr"r crrrii[r:nia ca un bine
qi icgrrl sri fie ritlicat la raugul dc valoare socialS;
sal-rilii cultulii nu se ocr.illilu <lelot pinir rrtrurt'i ;i rlacri s-ar intirnpla ca irr rrrrna rrrrci alarme colec-
tle calc'. se llreoclrpau cu iltll rnai lttr{iir. l)rodusclc tive. alcoolul sii fie tleciarat nociv. cleci condam-
inrlusl,riaie nu lin oarc rloar dc cconourie ? Dar
ronriiliile sc schinrbl. Penlnr nolla rlorirnic il Inai[. rlacri s-ar nrai intinrpla ca lrn nou Jean-
\iarii Intrt,plintleri \lultinaliorulc" Tila.ttilir:arca .Ta'cclrres Tlorrssr-arr sii nc convingi sir pir:isim
u'r( o pra{4rdntet'e nt.er(lr ntrri riguloasi ft ctiil.ortt-
Irtt, aclicd cl.ininurea plo(r'r'sii'ri rt oririni frtclor rnaqini, n'hislo'. Iigiri. delt lg;cnti" frigiclere, pentru
a r('$isi doar llrnurilc nalrrlii ? in lipsi de un
Rouss'eau. \'oga. zen. clrng'u1... Daci s-ar intim-
rle ur:crtiIudine. pla...
sii se ntr csl.e rlr.ci exrlrrs c,il o ils('rnenea ".paooste('
irr nrisrrra in c:rre rrir-eirrl ,ic, llai r:r^erit,e;i irr schirnharea de dis-
tilrrJ'l ce ncvoiie trlerncrrtlu'c si clriirr rrr-rlo secun- intirnllle. (lu condilia cr
pozilii sir fit-. nrrrsivi ri contagioasi. Dac[ zece
rf are sinl, ircoperile, ap.al'c un .fcnonren ncctrnoscrrt persoane tcnrrrrIii la ligarri sau la rn,aqinii, le 'r'om
pini acum : necr:sitateir f)er)llrr inlreplindere nrr felit'ita: o srrli rlc persoanelt r.orn hotiri ci neplX-
nilurai cle a glrirll pror:osul ric ccrrrslrm;l[ier, ci tlt: cerile te fac sii r<'flectczi; clar rlaci presa, radio-ul.
tr.levizir.rnoa. $coala. grrvelnclc ar trir,clea de acord
a intcrveni in punc.tul siLrr r.lc or.isirrc. InLr-atlcviir, sir donu,nle..r'iiul rlc ('or)slrmatie('cle care sintcm
ipnrinadcetrrrsetapiulinr:ttracgocinrcaitlliu1n-ler:oarJrrrl,e:1.iaa, rlin cilre intle- a'tinqi ?... llstc rlcci o proJ)lernii dc viali Ei de
cxisla, capaci- lnoarto pr.ntnr lrrtlcprinilele. nce{'n cle a controla
taLea de a cxista. de a .se rlq.zvolta pi corrsunra{ia
rfare lirsprrncle rrevo;lol', clorintelor., uspir:a1iil,lr. orgarit'le rlc lrotririle irrlivirlualri;i olganele do
difrrzrrle colt'ctivi. ittlt'-u{t r'Lri,irrl, d.c u conlrola
ttittsclor. Or, clat:ii coint:idenl il inr:clt'azi si dectsr:- erltrtcrlia Si ntass-ntct/ia, deci cullura pe cale de
lrirr.'ir dr:pi:r;iegie o limit;i tololalrilri. nrlsarnLlrrl 132
rlezvolt,are pcntru care a fost deja fXurit con-
ll{r3

ceptul de Er,lut,alic pci'lraLtetLtii. iu,'i o r.iiltl"r, sir Organizagie rnuiIinalionalir :,,'fhomson-C.S.F.
ne ferirn de maniheisru ; dar rilt voln qti nicio- Audio-vi,cleo" fa'oe parte, impletrni cu Libriria
ilcu{aclilcniehtrei-atuteuugncio}an3scaoonrcldlaiuccicl.inraIrPle.aVer.isRstq.eiPpdacinnlrpJreu5rnrsihcleitpudlpeednJeotrsua,
daid de ajuns cum sir ne inclrcptirrn atenlia citle
interlerenla !eltrrilor gi scopurilor.

expioatai.ea in iir,anIa a E.V.R. (Electro Video
Recorder). tr.V.R. Par,tnership este
lndicii ti semne acum cornpusd
din socictalca anrclicani C.ts.S., compania
din
lef.arniblgerlieaczne[,llvminepliearrrnizaiiilnCeClhlelelAsina.iclea'l,l'hIpnoecmlnulssntrroienpsiag{iaCd.ifSnra.nFioc.ceizvefa-i
Cu ocazia deschiderii Salonului de aparate Audio-
Vizuale, care a avtrt loc la incepulul liri 1970 la
Porte de Velsailles, Le Lioncle tlin 5 febr:uaric
saac.t,iSvciiteilnilceesg",ruupiltr,t"luTi'hionmsaro:ens-t -pe clcccratonreiilelilImciecrl-oizroaspreclcoira.[selapnedramrdili_nd- difuzarea,
anun[5, t'n rubrica prograrne
pedagogice sau rccreatir.e irircgisLra,te clupi pro-
C.S.i.-. a regrupat
domeniu, inlr-o singrrrh societate, 'l'liomson-
Cdo.Su.F[ .soAcuiedtdioq-iY:idTe]oro. m"r\scoeans-I'afiiliir:n-T]:iiindhusmtriiielo,acpeeledea tcleud, eIurrlnEn.lVa,.Rp.'.rLniie.rrreiiariainIlacacshee[tetcl]v.Va.Ras. igaurpar,oigerna--
o parte, specializati in telcviziunc cu circuit rnelor de orice 1rrovenieniri (filme,
tice etc.) qi er.'r'nl.ua.l tlifrrzarca ior. bande -ujrru-

icnocmheisrcEiaileapElicialJIoiirltesosna,lepcpeirlcelagaolgtiicep, airnled,usptlrini:crliepaEli fel f.'iri a vrca citugi de pulin sir bdnuim cle ast-

constructor flancez cle echipamenl-e 1.irof esionaic cle intcnfii dccit n]lsolut legilirne, pe consor;iul
de proiccgie qi de studro r:incuratografic de for- ce grupeaz:l inl.rcprindcr.i ar:nericane, engleze, elve-
lcoli.eloivnLdi:ueirnsg,lceifrnc..spiilrniercr:n!ecsezaeero.m,eleoulnIeiateinnaccaloeotinzolgrtn:r:.aoadnllcriiinzaa;tzirllei,i n,ei,lr^sirrtmeocsio]reini"mca.e"ncn.itf"itivcreiataa5tirzvteil
mat 16 mm. La acestc dorri socict5li se aclarrg;i ririjioaccle Lrr tocnrai in vederea
rna!iui prof esionaie, a
un departarnenI a cirrui acl.ivitate principaiir so informaliei
indrcaptir spre ploicctare cle vccleri {ixe ;i cle
filme in oasete (...)".
er_lLrcaliei, for-
Dubiir vocalie :,,Thornson-C.S.I'.-A,uclio-virlco" a inl'or,rrraIiej tle rnasij. specializate qi

-- indicii un cornunicat al Casopnercpbanaircifi- ar a\rL'a tiiliiTrpcc'buciacr:coalillemsr:i.rrml:irenricrnaanii pufinir atenfie nou-

o dubl5 vocafic. Prirnul -qiu r.lcr a pune i.I.T. a lansat-o in

la dispozilia r:erlor ce lc foiosesc quasi-totalitatea rroicmi;rie 1969 d(veezcirnLrcrpAirIroanrcr]eas2u7p.lX,aI.1a9c6li9in),ilo,,or

auxilialclor electronir:e aLrdio-vizualc uliiizabilc ofcrtl pLrblicr1
AEez;irlinl.eior liigicr (cursuri palticulare de for-
peniru eclucatia ;i forrlr;r1.ia profi:siouall : circrrite prcnouanlertacairpiplriitorar{,teccas)"ioc?nr.rar.lCiioi,,s'rc.dlaeincsccpcalraleLlcaoaliauptnrg.eiriirrmiini tavreiepdarelienrsededaleri
inchise tle telcvizitrue in negru gi alb qi in culori,

mijloace de inregistrare $i de reploclucc-re (mag- cll'c -- adrciloor,rirzceicfri aEicrlernaafadcuep-irii clas.am.,it.rl .1i.,
neIoscoape ii ]1.V.11.), proiectalca de vcder,i fixe cle aproximaIiv
qi de filne, [elccincmatogriifie cic." Ce[ dc a] IiorLurte
doilca aspecL va plivi criirccp!ia si realizarea de

,,sisterrrc auclio-r.izua].: nrclgirrrl rle la lultor,atoare 25 milialde de franci. chiar dacd cursurile pigier
de linrbajuri pini [a inst.ala!ii cornpiexe, f r]lcind ,i35 iraeniiilseiplFilu'irpnaiannrr.ftlaeet.rcqriarnialicinrnniIaesrnIrgrlcieiriuail.i;csnrairllcrcasagntimrcitorieifcnoiinn,llaceoituzeqel,icscciualctierlneetd,rmeepi"gci"acacorleio"i
apcl la informal.icir ;i penlrrr c&re ea va bencficia
de sprijinul liijialelor' ;i r,rl rrniiii,tiloi, spr,cializatc
ale gruptilui'fhoi'r'ison--l3randt (".")",

zece mii prin corespondcnli. F[ri indoialH, invS- prin packages, prin ,,software" : este dopada cd
prin coresponde,nlir este un sector in plin
al5vminint tiunl Europa. ,clar probahil este qi dintre sof tware-ul perntite efipofiatea structurilor f drri
ci
sd, se obserpe.

c'5ile prin care sc stabileql.e, irnlr-un timp mediu I-a pornire, poarti marca structurii unde a
sau in termen mai lung, o posibilitate de ,,con- fosl co.nceput... ; la .sosire, in momentul apliclrii
'[rol". X,Iarea irr,[reprinde.rc 'nu se mai limiteazi sale in al[ co:ntext, impinge, pentm a pune in loc,
la produclia de produse industriale, aqa cum a strucl.uri identice cu a sa, clci dialogul oameni-
{[cuf-o irr uitimele ,clecenii ; ea se orien'teazi din magini pe care il cere comandd distribuirea res-
ce in ce mai mult splc cducalic gi inviiflmint. ponsabiiitdgiior in organismul ce-l folosegte; astfel,

Nu mai este deci o intirnplare dacl in{onna- acest organism sfirqegt,e prin a semlna cu cel
ti,ca pune totul in lucru pentru a j,uca un rol ho- care a reaiizat programul
tiritor. Cu ocazia celui de-al t0-lea tirg european sau cu ,cel pentru care
de ma[erial clidacLic l)IDACTI\, care a avut loc a lost conceput. Cu sof tware-ul, stiucturile se
la Basel in mai-iunie 1970, IBM Elveiia qi IBI, transmit deci prin ntod,elare. LG)
Ge'rrnania alr. dentonstraL intr-un stand comun
posi'biliLetrile de folosire a cchipamentului electro' ,,Punefi un tigru in ordin,aiorll dumneavoastr5,o
:r-rnpnoertasfn{Itugiergutep -eurcoapeqainEcSlSeOso-f
nic : ,,- Utilizarca IBN{ 1130 cu ajuborul limba- CAp, cel mai
tware.
jului de progratn.are ;\PI-, ca *or"dinator de mas5." Nici nu
se putea mai limpede. Pe de o parte SOVAC,
Aplic,are,a tratarnenlului grafic ai dat'elor marea banci francezi de f inanIirri specializate,
cu ajutorul unei rrnitili de afigaj qi al unui tr5- congLienti de ascensiunea software-ului Cornputer
gltor de curbc in 'domoniile tehnico-gtiinlifice 9i nivelul industrial cel mai specializat,
al gesti,unii dc intreprindere (Planed Graphic Service la
Support). __ Si'tularca unui calculator analogit: asig'urI de-acunr incolo finan!area acesiei inves-
guti1,iniiue. iaca,uve.ioaocnedelaetgaiaprfii,talecuseercin,a"lia,c..leAi l,icnaelaissuttinocre,oiianrsnitnaafioqarirnmei,astaiac,duiia.oua,-l
A(CgAaN'{cPum- Continuorrs S\-stem X''Iodeling I'r'ogram)". DLr,pi .,pr.eistoria iriformaticii",
care dateazl clin
subliniazi cornuniciltul, orclinatorul .,este anii 19ti0 qi la care iniportant ela sistemul elec-
in m[suri sir lezolve ncnurnfu'ate probleme in
invitrInrint qi aclnrinislna!ie gcolari. Cauzele aces- tronic, un deceniu
tor probleme sin[,, de exemplu, efcctivul mereu pdrinod-suosft.inrvdaures,traiapla". a fost de ,ajuns p-nernrrtrrou{ual, face
curn nrai ,p,rna 'cl,i,puin,
in creqtere al elcvik-rr,;colile qi clasele inlesate, Se inlelege, din
aiipsmaatdeeriiplorro.feNsuorin9uirtoraiecvoi lualviecrne-n\terevmoiedesirainpvid5i-i accasie
pip\cq'en.e\in(Ldoit"IraNruipuzIVocmmAnri,C.tshililcuuanznnuiqipa,ilreoerr.zn.Aci.rleirpr\ul'ooisiraltIl"o..pr-1luua.0blc1Pieiecrouesdrttetci:lrnien,o,arCotrrtl,adrrsrur.i.idn"dina;eLtctiro;ep-er\dlIUmVetaArIite\nCdIat-.
cldunm,o;mtinefercuinrrbnIatriinmesuclla, sctiilzrinmaai irnreuplted-e aceste

ca ori

cind". $i toiilo acestea sint ci[ se poale dc cxacte, mamil,, profcs'or, ghid, pilot, providenfir. ]\ici un
cu condilia sii n'u rirnrinem aici. Es'te de priml ndoicrni eisritiuor.inau,-ni .iscci aepsit,etniciac.i rnedicina, nici dreptul,
qi mai bine
urgen[[ s[ inlelegcrn ci daci predarea de ln N{ai rnult
profesor la elcv ,a clczvollat gi dezvoltl o comu-
nicare qi o realita'te cle t.ip .,rnagistral", comuni' asgedolelletcrgrp,inetooaduotisernroet.ctcrefiien.et-otlesmrduraveolueclrmncoeoniinnngEctct,aieiintrcieonflieuttieciaristvatiI9iuniaieddpcepeeacenritbtstertisu.nefOieaittourdpiatti,eo-lerrniigauntec,mlatuneon-iai,
carea care se elaboreazd la inclentnul ortlinatoare'

lor v^a ,.ntodela" spiritu! celor ce Ie folosesc, i,n
acelaEi titnp, prin strLlctLlra apu'atului, prin hard'

+vare, incci gi mai ntult prin structura progra,rnelor, 437 Ie, ,,prirnul sistem infonnaIi,onal o{erind marelui

publi,c informalii personalizatc pentru concediile r,)rrror,' <'ir:.) tl,,i'r'<llrir loenl r'[l'o:ri'lrii rkr iulpor'taltt
sale" pinl la plriceli qi tlivertismente, se ame-qteci
in toate. In accsl ;lo {riIl'ir iilii:{rii (-r oi'rrpil i;', sliiri!ul tilntcrttpolanilor
cimp non sc elaborcazl opfirrni, lriqili.'l'olui rrr llir:c gr-l rrrctlcin cii cxpansiunea
atit'udini, rlecizii, f,:ri,rrr:r.'ll,rlui rrr'rl'i,'ii,-:Iil.c sir'ins legai,i de ivirca
iniliaii',-e, irc qlrtrt. comi)t)ria-
mentul nostltr. F iccare tlinlre iroi eiile un {el clo sf lrrtl'irilor" rr-'cirr lo gi c,,orioii-r icc lrloprii civilizaliei
,,terminitl" coneclat Ju llrcs:i. 1n ledio, 1il telcvi- rnldr,:lrr. flr:rilirrzjlr rrr cltrc n;ttllrtieic r:orolrorcazii
rlirr 1;lirr: lrci)iiul)i.n't';r lli"ircii cl'rtkr otlnlit cu ex-
ziune 9i curirtti, la oldi-n'aloare. !i:lLrlltL l.rri.rarrii:iiri. a lri":iort,.:'.rior tle t:otnrrnicare

lntreprindereu r'rt rlr,isii, a ;iiu'lit'iil;!i"ir i;olialt:"
,,semiurgicdo' (..") [nilsinilc r:ri! r'r,ii siLtt rc]-'r't,r;:t'n1i'rri coleclive
ill:rilli.r!e rlc aspila{ii" tic idctluri" tlc serrlinrcnte
nilri ltirrli srirr *;lli puliu oi.iscrrur. 0le sc inruclesc
irrin rt'r,'ilsta rrrr :iri'-u.r'ile. ,,\slr"el r:Jr.iborat cu ajtr-
llrobicrna est,e cLI iliit. a','r:!a'ritirn!.lppooi'il'nfinat'ili:r;ltirrmora:i grar'5 Icrril lr,irrticllr-,:r si,iiiriiirir-:u. s;ili.iilrirrdu-se in per-
;r:rr,.r';rli-r i)f ,1,'. nlrrla.jrrl iirrlrl icitiu' tinde
clr cit clac[ sirircir !rililor l-iiiirl{io:i larr yiirr.l r.!,.i:zi rr-a liri,rl. clupi"t ciie qtirn,
bd:eil-baa1Ini,njg,,unl ,i,s,tioqrici !c"otil-arciii',cIrninrtltitlti'rri;arn'crllicIin, itri'"!tr'rrljiii uciilir i:,rficir:rii l,lrir in c',.'idcrrlii -'.-:rpro nagtereil unui
lotrlri- lcl tlc rrrillicr,'i1, riil 6]tir,ci'61 coti,_lian. Prin atest

torii accstei iriii pcr clrle rle r[czvo1l'a'"'e, trtr irrce- rrni'".1,'i's tlilir'. cn ;rli;ri.'i'-rrn ccrirn. otttrrl de aslaizi

teazir si-1i vectii s,lar'la iniinrlii!inrlu-se in acela6i
[imp prin rlernr'rglafic, itflali:r gerrt:ra)'i. ;i dispro-
IporL!ir.t'"cutcnsfcaiprrlilci icuti'sriokc:irllrtorigqailtee,,'poots'icl-*irrr'tt'lanrslf'riiaclor:n"- ;:iitltc ;i jrulrcii Ilrt;rca ol-riec,lelor"" i8)
,\1a cii lilr ]r€ rrrrr.'i n-,irri rr;i tttrisntrrl ,,r'iildet'
si:rlii 1i sr:r'r.jcc-rrri, r:i t.;arncnii politici;i grrver'-
tras,tcle (tlc c.-'icmplri, apariiia tirrui nur.t plolctl- ncle c;-ru{i si:l-fi .,iLlrlrrrnii[5{enscll irnag;inca", ci
riat,) au in'.rat, !nLrlo crii nctrr-l 1i 1ic phrr eco;lc:rric
l7) liinil iri alrrnr]cntri olrlitie lsca.qli'Iari3r.dcurielia:r:i.criii:usllii-ooa",strpiclciif,i{ircie,."lepaeginaelloer
qi pe plan ctllttiral. Pto(h1'1{r1e (din prlnci
pe'piuE,i gi rclativ la i'tttttt'ct' t:r.-,ril.r".l
inrlcnrina
sctiao'.risinLiicclc:,clitpr:r".'ititiLille' "cl:lrl'silptirloal!lilil1lilcil'"sremairrr-- lllei ;i *ic cultui'ii" sirri rrlr,:r'il,o ,,inccpirrd cu b-...",
ai" o'",j,rr" rL: ciiirc ro;rrp:rtiiIe sclin-'rrr:. 1{')
In cu'r,:L ir,: o l rir-c;tc, nlrrda rl clcvenit o pu-
ketirgttl),
clreapi:i',trin .o in cc nrai llrr!iri astr 1ir:l Ltrttri nrn ^
mit obicct, asupr{i untri rnt:trtii pro,rlrts" tlncit tt.r'riii.ri cn'iiililolritr i,lre'r nn so r:lisLinge in tnod
csr;ri.ill tle larlio^ ltlr.r'izirinc sarr clriar clr gcoalii,
taamacsricute.splp,'rvartnotlsldrotcririrm'ssi;l.nr.rictli'lrlsl)oii.rtcrlslLdnl':clr-lrll-{p'r-rile:iitltl,l'{!tilinnrnlilicsaftcrr:(ltrr'l:llltrtlruitciul'ti:l'rtd'ttrrictilt!tot-')bnoiarret'itl'tD!lI'lc,ltcaoiitcnitnlili:ll-'--' 'il al::r'I rir: inpltl r:rh r::;lc nrai abil*i in a ltroduce
li in a nnrripnl:r rrlrtti:r"lo. !lsie lrnilirtor tot ceea
ce irio posil.riiit;rlcl sir claborcz': mesaie qi de a
lir tlii'uzlr. ,,Ilii::.1t,'lrii.r" nu cste t'ltri lnt neologisnl
Icnlei ci pi a o:nisirrrrii ,.ir:ilr st'illil-tl'o- {rorll c{lr{ls- jl'iiorrrc:arlrn'cnrl:i:I-lcpar-retcsnlei pt'imi c'.r Lirl zimbeI de cir-
pu,tcle intLtstliaiizririi rsi corrlrnir:;'ii'!i rle rttasit' realititttir c,tiidiani in cate
t'nrc rrrlla!ia tr'iticrlt':-rl' si rrr;ri
bi,n clipa irt gi ltci'oie, ea sc sial'rilc;tc pc r':<i;;ie al,ir i'!tc{)iltli r.it Ir't"lltll.
intre pi'adus ir'leea
liiriorlaiii nu s-i! ptts, aiit tle mult ca astizi.
sau iriiagirrtra cc nc-o {accnr ri'-'spi'(l 1tl'oilLls, bit cu o L!:,1'tltCitrlr ircsiIrl,'. tiu]lla inlrcbare: cine
chiar nstol-',"a rntircii.'.,....itl ttti'lsl-lt'a in care l:'rnba ".r:oniloler;r:..:i" crniliiioiilcle gi ,liluzoalelc ? Cine le
rellectir rirt-'rrteilit,alca rttiri socii:ti'ii, aburrdenIa' de
rlilijca;:ir ?

srrbstanl.ive corllllllc nit-qrrlllc t-lin rlrtlrrclc ll;ilrcilor itr o irilr'cbtrr'o 1a cili'e ar fi glcgit sX credetr
(ferrnoare, celofnn, frigider, seclrtirlS, vaselinii, 438 li 439 cI l,ret:erea timpu]ui satt posteritateir vor aduce un

I

tt

riispuns. Pan-scuria plorluce nrcsaje rapirle ;i rna- cle citre pia{ir ; lisali pia{a si faci treaba, con-
sultali-i lrlelulile gi restul vri va fi dat, pc deasupra.
sive alirtrrri rlc calr' ,'1,'r'11i1trlr-. scleclivc ale cullrrrii llle,,l'Doainseacneoarsrtniief-ocormns.el cfuinn!cda(mdrirnntaleliocrelcmcuSr,g
tradilionale sirrt rclativ incctc ;;i Iinritate.'frebuie nu-
s-al,
tlcci si spcrirm e ri ceri co-;i far, o plofr..siune din sprrne. dut:it ttr Ii dernonstr.atl, cle,scind nenrr rni"r-
a lcflecta srru c{lle alr accepla[ nrisirrnea de a late t:olola're.).
reflcc[a, pe,scurt. eclrrcator"ii, nu \r()l] fi inLrocrr!i .,Conceptualizarea economic[ in starca sn
in vitezii clc citl'c: enrilitorii masei ; cu atit rnai prezcrrti nu oste neutr.I : ea esLe o ideologie cli-
rnult cu trit, ,.a fi-ntrccril in vitezii" nu mai in- sirnulatl intr-uu sislenr cle con'ccpte aparcnt ]letc,
searlnii tloar', aqa clr n) incir se crede. a f i in
intirziere. Yi.t.eza dprine ca insdqi anilit,toare. C,ei distirrcte qi opclalionale.
ce sint renrolr:ati sc vor afla firr:j indoialir in fala
unei cullrrri morelr rnai difcriL.i cle a lor. car:e se ,.lrr ('ecil cc privr'5te notlelele er:onomice,
r-a fi constitrrit firll ei iii c.are r.'a fi dirr ce in ce utiiizale ca irrIocrrit.r.ir.i rri r:xpt li,rnerrtiirii (imposi-
rnai grelr dc,a.jrrns. estc ameninlarca hile) ;i ca nrijlri'rrcc ale obscn alit:i (greu de
.,meduzalri" ciireia nc 'e\cxrl):ulsnlea puterca crescindir
olg'arrizat qtiinli[ic) clo sirrt inslnrmentul pri'ncipal
a mrrss-m(]dic;.
al girrdilii ;i rrl analizci et.onorrrice. Cu condisin
De aceea lrclrtrie acordatir cea nrai rnare totu;ri sir rrrr l'ie {olosilr: elc insele pentr.u a jus-
tificu qi a consolirla coalilia plezen[I a interese-
atenlie acelor:r care, doj'ucrirrcl rapcanele,.;tiin!ei", lor, ali:rrrlelt:;i coaliliilc actrralc ale puterilor.

indrirznesc sir-;i prrnl inlrcbirri ilslrpra ei qi asupra ..() cliticii strins,{ a str.rrctrrrii lor, dovetleste
cttrtlt'adit:1iu nujctrd rc le sepo,rd.
raport,urilor cu axiologia, circi : ..Nu existi pt.iinIri
a ornului unde sir uu intcrr,inir nol,irrnca de va- ,,l)e rlc o parle, eIc atlrnit uraximizarea (opti-
Ioarc", dr:clalii Jean Lac.roix,20 [-a care. face ecou rnizalea) r'ezrrlhtir clin alegerilc lrresupuse raIio-
alinrali.a nu mai prrlin prccisii a lui Auguste
Salazar llondr': ..Orico iliscurs real. ordinar sarr nale 5i eficaco irlo irrrlivizilor'1i crprirnati in

t,errncni dc piali, cle corrcurerrlii.

,o.tiion1tri[fiitcrrrcasduel)rvaaolonrriurltirii cotnportd in consccinl.S ,,Pe cle alta, ei irnpiici ttt mod necesar o com-
o intervenIie binalie cnpitalisti de pnteri (cc,onornie, investilii,
in real".2l intleprindcli) {ir,ri a proclrla nri.iloaccle de a
J'-ornrulalea llnor aselnonca deelara[ii alc inc,ouve-
nienttrl clc ir trezi o adeziunc cu atit rnai ime- tlescric 1i de a evolua in mocl obiccliv e{ectivele
tt'ntrotrtit't, alt lrr.t,slur. lrrrtr'r.i."
diati qi rnai generaLi cu cit prol-rlerna riiminc Ilu)onlctDL!ai)ocIniri,erlzilnaI!"i.:clcgurniisrrr:niririan.,iosactlr[iaiscpr.araougstolouncrrliiltc::trs,it,[r.i.iir.Pluinicai{taocaanrrcue
pusi in ternrcnii tlacliq.ionuli ciirola lici un rtma-
nist tlemn clc aces,t nllnre nu va refuzit sH li se
subscrie. Oarc l:r fcl va fi gi lttrnci ctncl un eco-
nornist ca l,r,anEois Pen'oux va rlezviilui firfi aparr, irrtre per.sl.stcnlu ipotczelor de bazd, deph-
gite ;i clc ncllistrlt, tllr po cale le pirstrlm dirr
rnenajarnente l)rcsnpunclile gi consec;niele ? r:onrcrrlitale, pe tlc o pallt', qi ntusa calcul.elor
,.Conceptualizdrile econonliei
cxprimii (cu rrn :rnunrit rafinament conl,enlporanc conduse rlt' t,irtre rnijloacc mer,Lrll nrai lnrternice

qi in sisteme
cle simboluri a ciror apalcntri rigoar:e dir iluzii) ;i rnni rapidr', pe rle nlta"... .,a ruergc mai cleparte,
o norrnd, care Irclrtrirr si r';irninii irnplicith. pentrtt areeclanonuconumlaniclsirfi.aL-crcsDoenrautmrl1onilr.di Imrac acr"st tlftrm, inscamni a
cii ntr cste.derirrtnstralri qi penlt'u cii dacri rliscu- in ntorJ i;ntiinmpiof cilcacqttiivin[laa
tarea ei ar incepe, orice ar'lri,teclurti logicri a
participa
mincinna social5 gi la reaua cnrdinll sociall gi a
econorniei ortodoxe ar arrreuinIa sI sc lllilleze. plaunoebietrctLe)couaigdiicd(soimgipeled, edeiurrslttfiefi,tl:a9riepquilino
.,Nolrtra accsl.cia : contlaclir'1ia intre avalLajul
individului qi avantajul colectivitirlii este depSgit 441 adaptate
110 apologie

indirectd a capitaiismului actual". l.'alsa neulra- istorice relativ stabile 6i in folosul circuitelor
litate a conlormismuiui qi pseui-'lo-ohiectivitutca
unei alrumi[e cirnoagi.eri fiincl dcmislificrrte,,.ne cie cornur.icalie, ele-inscie relativ limitate Fi sta-
riilt ine oar<-f cil ornul esie pr.n tru orr rerr,r.r'.sfi bile, s-ar pirtea foarle binc ca aslezi sX {im in
tsrpnri"cciic. o'\nsstuarlnanlic.in,,s\setaarni-nuisr cdaorialril..rlciitpttlorirr:leucr{,ri-artiviiiInadtre,:
ecorromicir lindc la valorizarea orictirtt.i cln, in lrrulAepztrht."ocltu.i;riru,i,inNuullalrcsgasii-s"mcceiar;lliiriclcrlsrt.ui llipsnrtcoeelitfeoeaarezrelzelvaoirnribnadfoudlloeslouorl
dubla sa c.apacit;rte dc prrll.iltol cte cnelgii plo' iupl5 deosebitii ? Sau rczuhaiul irebuie cXutat
dL.Lcitoale gi 11e purtrito'r dt: nr,roi qi dc aspilafii. inir'-o complernenLare a noului tip, acliunea-.9i
cciaurrcogvtiangfealceeupnainrdteu-agtiil,reusnuerisaelceitin9tri-oce-leaitliatultdeinien
i\]a,thnunt rno.rirnorunt ai rrrirri lll:liiamilli.l
socilrl nu pr.ratc fi ervlluaI xi nici rnr"lllr i'lrilczitril. aceiagi limp ?
atila vrcnre ciL l-au fost, intrl'prinsc punorca in
c.'nloare gi p'.rnerea 'itt operd :ristcitiaLiti a [1:sur'- in deplinr:r cunogtinlI de cauz5, se pare cd
scmiologia. ,.care studiazi viala semnelor in
selor umane".22
sinul vie;ii sociale", a;ii cum o delineqte Saussure,
Logii giiscu urgii ?
treliiiie astiizi si fie dubtati de o .'semiurgie" care
O lupti cu Lol.ul nouir a inccprrt, cea a ..-logi- nu num'ai c[ .,studiazl in ce conslau semnele, qi
i[or" gi a,,-ur€i;i]oi:". I'rinrttl sulix {oloscsllc in
ce legi le contluc", dar Si parLicipit la prodttcerea,
qi trinnniterea lor, pe slrro'tt Ia rcalitatea produsd
de senurc. Edrrcalia epocii noastre existi cu acest

pre[, ;i ia din ce in ce mai mult chip de crealie.

eg,,etlonngoe"lroaqgl iiep",e,-gnl6ctroouliosagLi"ec,lacspteclio,cmlaonigattie;s.t.ia.inv-a!enlfcilco-irl' r1'l]t'^looic, PERSPECTIVA

dcrilalii in PENTRU O NOUA ATITUDINE

{1. se ocLrpit

cu ele. Icleea stiLin[,clcasi"r sau lnai curind scLcrn:r
pe care subinlcrlege aceastii concenIie esie acc'ca
cI {enomenelc sinf, chclna!.e sir rler-ini.,ohiecie I,.a s{ir;itul acestei anchete unele semne de in-
de cunoagtere", si {ac5 parlc dintr-rn ansrmlrlu t,rel-rare pot
fi socotile drept ci9'tigate. F ie cd e
vorba de cunoqiinler, de natura lor, de transmi-
de relalii. in stu,tiiu! rutitnal cil rolrrrlli rL: a'ici, terca lor, de irnpirlirea lor in obiecte, in domenii
accentul se purle asripra punerii in {ormti regt.-
kttd, a ginclirii, a cLlnoftiiltelor qi a infonmnliei, sau in cliscipline, fie cji e vorba de determinarea
prinoipiilor, a n"relotlelor, a stabilirii procedurilor,
asupra pt.trtcrii in, forrnd rrgtlatfr a disr:rillrlrlui iri a practicilor, totul se pet.rece ca gi cind n-am
a cornportarrienl.ultri savanlirirri. I'oa!c gtiinf ell mai putea sI ne multrumim cu modul de a vedea,

ascultii,cle accsL rnotlcl, cale Iinc rlc,,al.ilrrr.luura care era curcnt pinir ar:um. -L"iziere, margini, r[s'
cognilivir". Sufixul ,,-*-urg'ir-:"' dcsclrlncazii iir cruci, incllclri se inrnullesc ai se dovedesc din
schirnb ceen ce !ine clr: actirrnc, pmerca itt pru: cc in ce mai fecunde, chiar dac[ antreneazi o
ticd,, aqa crln'r sc vedc clin rrr)t,alirfg;{), riiticrLr rgic, nleovaisztrueitdeedgifinicdiilriei .aNtuersmpirnrnoclomgiceii 9inidoaiaflealuarirlofri

derniurgie dr: i:xcrriplrr. {tlcce s;lr scircrna ce o

suhinleleg se rcfcr'ir [a iiicopirl ,qi inlrinie r]r: oiicc devenit univcrsal[ ;i permanentS' Situatia este,
Ia ceea ce s-ar 1,ruir:a nr.irrti prirrLt'-o iiipelirol,i in accla;i timp, mr,ilt mai ambigu5 qi mai {luid[.
^.cl'ealie", ce€iit cc flt('c c:r rcl-{.t oale i]lr crist.a s:'r Dupi exemplul monedeloi' care cin;r-crenop9lsindlel,e,pluil-i
inceapl sri cxistc" Oi', rluirir..-icr:liile" s-lr; itt- tcaicS" in lirnpulile de crizit,
'143 picrd clrreclia. lJoneilc qi conceple sint tot nigte
mulqit gi ilir prilut Irr{)sl.}crii in condiqii socio- 442

t,
lr

hirtii de banci. Ce devin eie atunci cind incre- bald, Gindirea conceptual5 se reveleaze adecvatS
in anurnite cazuri $i inadecvatl in altele. E impo-
derea esle zdruncinat:i, eind arrtoritate, tradilie, sibil de acum inainte tle a mai vorbi de cunoas;-
tere firrS a prociza prin ce mediu se stabilerqte ea.
institulii pirirsesc etalor.rul-aur al cunoagterii ?
dbCcouarrnuiunndai'icfiaelrreeaanplsiaallrtl{,ecn.l[irrSr, ,cl,roarrrrgr(ti.clpceilaes{eam}rarnaiond,utellisufieic,oirdr,icnpsuacrhtimoinL--- ,,Complehensiurrii" r:elutii tlc lccturl i se adaugl
tacte), ci in r-aloarea lor, aclici in raporturile ior. ,,sensibiliz.arca".'l'ennenul existir, dilr fcnnnrenrr]
lJe unde tendin[a est,e abia studiat, qi daci nu .atit de pronrotorii
cirtre ,,cursuri paralele", la folo- mass-metliei, de publicitari 1) in olice caz. Nu e
sirea frecventir a ghilimelelor. Din momentul in cazul aici sI se dispLrte supelioritat,ca compre-
care nici o disciplinir, nicj o cllnoaqtere nu pot hensiunii sau a sc'nsi'bili,l5lii, ci doar de a vedea
tinde ,spre un slatllt absolut, nici spre o cauliune c.i qi una qi alta colcspun,tl difcritelor moduri dc
garantatd, este evidtrnt cJ, ele det'in absolut pro- cor-nunicare, cale vizeazir in rroi zone diferite gi la

blematice. Nlodclul cognitir, care fircea din certi- diferite nir.ele.

tetuolxdltionanetuitaelerael.ueIlt)ieslpileuacscgpsiritecrilrarrecoe-cilscp[l r!qocipl,ucpnleeaacleraeppdeliitcucalarecleaaredc-acl Sr,ripind in parle fornralizirii verbale, noile
n't,edio produc rnesajc chipi nigte coduri de un
insole$te in conqtiinla publici ne indepirt[m, chiar
dacl el con[inuii sii fie irisugit. Ace,stor sernne de tip nou care ii deconcer'teazi pe biitr.ini in timp
intrebare le corcspnnde o serie intreagl de desco- ce tinelilor le sinl f oarte farniliare. Ceea ce nu

periri. Decnpaiului cognitiv i se substituic o per- facc cl'ecit sd rniireascir clificultatea de comunicare
spectiu^d multitlirnensionald in ntiscare. Principiul dintre generalii. Nlasive gi instabile, mesaiele au
de per.tinenli, valabil in interior,ul unui domeniu
circumscris, trebuie sI se cornpletcze cu un prin- un calacler explozir'. Con[,rar a ceea ce se petrece
cipiu de multipertinen!ri (sir accept5m terrnenul in cornunicarca s,tnLrilitir, in care ernilltorul qi re-
in ins[qi co'ntraclicfia 'lui) car.e consti in a consi-
rediletaerbaouroanrrgiech.ei]u\irnuitriemnbaaiinrctee, rriin,oo,rrmbualocddironsapirrnudulueltiaapnecsoucnbafrluedniftdeae- ceptoml sint reglali unul dup.{ celirlalt, e,le .,iz,buc-
puncte de vedcrc, in scnstrl obi;,nuit al termenu-
nesc" li,ber in toa,te mecliilc. Destinatarul cititor e
lnrlocuit. prin ..publi,c,rrl-,[,int'5". 2)

Iui, adici intre persoane cle aceeaqi forma;ie. Este S-ar sirnplif ica insi in mod sigur gi abuziv
problema imagi,nin,du-ne ,c[ o situalie ,,masiv5" ii

succede pur gi simplu r.rnei situalii ,.elit5'0. E vorba

doar cle rrn sistern in migr:are ale c5,rei coordonate
se schimbi qi ele progresiv. Perspe,ctiva multi-
dirnensiona,l[ se conrpune rnai degrabi din tra-
vorba de o muncri de r:chipd in care persoane de iec,torii decit din linii stabilite. Problemele nu se
formatii cliferitc, Ie abordeazii ti lc trateazd irr Inai prrn
funclie de metorle 9i de principii diferite, dar sirnplu ccolnefosr,ernperexzpirnets.{ieiin,"amseersp, ugniei"n,
complernentare, nrai pufin pentr,u a le reduce cil ln stare
stabild I
raport cu d&1tele, cu siLu,a[ia generalS gi cu cea
pentlu a le atinge in insiiqi cornplexitat.ca lor- viza,tri. Deci e vorba rle o operl in insugi inte-

Locurile de educatic gi de cultlrl s-au schim- ,r'iorrrl selrirnbtirii. Aceasti mobilitafe afecteaz5, nu

ba't, ca gi conlinuturile qi moclalitiiiilc. LlultimerJia numai plol-rlemele, ci penInr prima oari, pe o
atare scarii, ansarnblul tuturor celo,r care se ocup[
agtrai mnresafcoeirpmtrtacdcrceina pmnrrioensdaariceaeldolairc.gai.l"tReipmera-ilslrii,tuannteecaa,"rltSirnamncsetmotinittedmredaaei
mult se.ama de plasticitatea s,a. Inraginea, sunetul, de ele gi pe care-i prives,c. N'Iultd vreme pro-
blemi a Lrnci minoriti!i privilegiate insititutrional,
clrnoalterea se pro,clucea intr-rrn circuit inchis, Azi
scrierea, izolate sarr cornbinate, prod;uc forme gi
ea circuli in nr:lse care qi ele se deplaseazi in
imagini car.e-gi disptrti hegcmonia cu expresia ver- 44A 145 mas.i. Autoritipii, realitrilii sau imaginilor i se

slrlrslituic prriglesiv pilierr-'a senrnelur gi a simbo- care se inttn1iil scliniltarea. (lurn sri-1i dai seama
lrrrilol tliirrzatc <1e ntu:;sttetliu, de ccca ce se pLlI rci]c cind avionul clupi ce a
Prinir-r: alnnecare sribtiiii, inn:edcrea e inlo-
crrili:i plin coiii)ert{ia,yi tii.otlul oct;paliei recepto- prins v!lczii rulind ire pisl,ir, s-a ridicat brusc in
rilor. lllrarrl.area oliclllii talilr:mctr":s:iirjn;\ldiiievcciidrueal zinirscurqci-, lcr'? [rnaginc aproxirlaiivit : slc atie ci avionul
(libilitnl;j llarsrnisiti in ciu'rr liriii:.rr;:i la :ioi tt {'itttul, si-r rli.coieze, dar cind
c volba ric i'grorncne al.it rlc crcttttltlexe ctun e cel
a[il, de rnuli asociet I'apluior. pi]obcior clerrron- al cullririi, 11u irc s[;e niciocial.ii daci o atare ati-
tudiilc, clo cai'c ilcepent stl ne diirn searl]a ci s€
straliei, se cleplasoar:ir insensibil spre rnt'ir[.nrisire,
achlaiitalc $i rcpo,rriaj. Un nou sir,tcrn do ir:te-
graire se illilre-n aclirlrlri pcriL'u a riisprrilcie silua- scilirnbi, r'a {i sru rlLt tti'ma1i dc o,.decclare".
liei tutastrr, uutanrobi!,e. lli volba de a trata in{or- Si cu aliL nrai lirril cu til. iltitirr-!irrca, oda!.ri con-
rutiia, sl.irl-rilind inri pufin claicle clecil insuqin- f siiluiLI" pri-,ltirt:i: o scmrrnl.ir:ii i'.ile rt crplicl qi po

du-lc si c.alcuiinrlu-]c in lnsi;i iliqcalea 1or. in loc cir.r'ii. r',.)crf.l;'ll, ct ttxpiitr:i si ca' l)*rri in. trery:rett de
cle a se spri.i irri pe l.racli!ie, totul se i-relt'ece cn gi irt u.rt t:itttyt sentonLit lu iti.trtl., itt lrllcerca dc la un
crrtfr ar l'i r.'orlra tle alegt,rr,l unei prize provizorii sii;tt:nt urioi.rtgic Lo ui !t.t!., treltt;ir: ciulnti dilicul-
in viitor. {icrri;'rrl nr}slru ile p;r'ar.iti,rte s-a clcplasa[. !u,lttt.4 {.irir:c cr.rno;tinii 9i olicc 6iiin[ii. ir.t gettc-
llr: ac,urrr inaiiilt., il iivcnr in fa{ii. llchilibnriui stabil ral l';i piLliirrirlat', *rilc slr-rtli'Lt satr escu ilnplicl un
ii strccctlc ct:lriiilrlul tlinamir:. t'.adi'Lr ric rr:i'crin!i qii r,-aloli iri lcort'1ii:c si praclice.
arlic:r. o.nLitu,linc pc {riti'e o lrli"trir irl intr:riolrrl
Ne plrtenr deci cll aici inainte iirtrclra clr sr-rcict;iiii :3i pcrt'r.r'rt sor:ieiat.ca po car'o o alliriinr.
fernci, il:rci inlclecl.r-ralul, a5a cLlnl a {osI el autre- [)rlrr ilis,] ntr lrristit r;otio[rIc otrtogertii, c tlvitlcnt
nal;i i'orntaL, nu srrlerii de un liandicap dc ne- crir aplecicltrir i;L; l.riltr.:clt[.d a oliiti.lmi proccs cognitiv
depi;it. I,)olent-srtic ;i rnodrlcle sale mogtenitc e e:: insir,i r,irt falri rli colcctivitirliloi:9i al lliverse-
dintr-o silualie ritabilJ., fie cai'e avearr priz[ con- Ior ink:r"cse, d.ivtrr's ai'iicr-ri;r'ic gi orrganizaLc.
ccplt.-k:. incep si-l ?ngreunczc gi sii-l ltlocheze. Sc ptrrro problcm.i ilpoi de a rnai;ti ce se
I-ipsinclu-i olglnele ;i r.ciliparnenierlc proprii ca si t" valorizcazi 1i penl ru ce. 5
lrisirindii ruobiiit;i[,ii r,itezci. accclcrlirii, el e cu l$iriitrrrliuz-ei ainztiiim, ,pl.loiL"otr inccp sI se
at,iL rnai liarrdicapal. cu cit rriminc prizonierul ar- clacL aiil,ia savitrl!i lor $i cii in

ireiinilir:as'cir clr) scttlia tlcscoperirilor
rnui'ii salc iticologicc. lieculgelr:a lu tlelini;ii, atit .
olr.rc ('rtr.r {.ror 1'.i,cizi \i <.[ccli*tri rcsporlsal]iliIatea
n-rirt
pr) ijiiro t'onsi-'ttillllic iltrcstorn ltt implici in numele
dc rrirrl[ ;rliorita,rii, dcvinc azri o pieilicir in rniisura Si nil inl.inl;i[;itor: lltl nttmai
il r:ar:c rr-rpelicrrla ccr'o cil colrccnLul sir aibr"r cali gLiirlei sii\'or'ftlle. l)r'lrlrll lrrinla (,ilrii il{l soar5
l.tile ollelal,olic, arlirii sir sc dcIinc]i,lilcir prin ol)c- pull[il,ri, il]'c,ritrat
r"liIii t*rle se schirn]rir $i elc inselr-' in culsul ac[iunii ialg'ii, ia cr.ino;;tinfir, pririlt'c eli:;torsinni 9i aieato-
risinc inu'citic cotnutiicirrli niasive" 9i tlc situa!in-i
co;rl'olrtt urrr:i ncinIr'c rLtpt fet:c! bnclt llcni,:'Ll,-'ili iii de ltitr-cl'ca-i crtcsoilr([:i.

Dcci la nir.clril atit.udinii e r-olila clc a sesiza Frivlre
schitrrjrarca. lei dij'iculi:rt{:il i).1r ati,t rnai r}'lnre crl eix$Li[]E'ffi q.rfiui noL! derelers
ciL scapI unei obselr.nlii, sln rnni degrab"r ordina-
Iolului calc 1i el se ltn{ornrcaz[ rinci aLitu,lini. in cirrilii p,iratloxlrlrri. crlc rjrrnge pi'r-li la nhsultl
Lll dar:ri-i relirtiv u;or ril r{cscrii c atilrrtliire rrourT. pc:rlllr spii'itclc ri:-lilro:isc, sc rtittle dc acord cii
orlai,ir ce a Irra[ [olriri rii scns. odltl-r ce is-au orii:c s!lttelitt s{,r sttsi:';rgc rlii't crlnoaqtcr!i oiricctive
sLabilit ir';is:ii.rir"iie rlisiiirctive pornind de la o linie 447 cii, ii rur;i{i.rr.'i c-sirrrttrtivt: irlnrrlt ci, pc de o
de rlemlrcalic, e rlr.loseliiL dc nclaiirdenri'nir -qii
descolrtrri ntitttditreo pe cri.e de sr:hintbare tn
tirrt1tul perioatlei uttii, trtttl i ::ltt ma,i pui;n htngi in ,146

parte, ceea ce se uitd totdeauna, e cd insugi actul clridl cii o ..mai lrLnti"t" cunoa$lcre, o ..tnai bttniio'
de cunoa;tere TlLr e rrici gr.nt.uit, nici o chcstiune de
purri in'teligon[i ci o operalie cal.e purne in ac],irrne, aprecierc ar f i ltcrn'l.s sii se 'decirlii al,tIc1.9) Pr:in-
tr-un cfect prradoxal aircclerareil tle care ne plin-
eol)(:('pte, persoane, mijloace, r,a.loli, ;i care cro.n- gcnl arc ccl puIirr acest lttt:ru pozitiv in ea, cI
;rra,cIliiuinetlaistnrrnelner.a'l'ialm)o0p.ot(a) nfielreliviza-matiorratirztoifaicrieal in
strrtrit gi rrnerlgic. {i) ope-
nu rnai
,\ccastir st:lrinrlralc e la or,iginc'a unui postulat
care s-al putca {olrnula in -[clul urrnirl-or: actu]
de a cnnonite nu se r.educe qi nici epuizeazd in a,jrrng. Se inlelcge cI ..ajutoml Ia decizie" ar fi
rlcvenit. rrnul rlintlc griiile nrajorc ; dut'i nu intot-
culloa$tcr'(i; el irnplic[ dc la inceput o voin[I de dcarrna al guverncir-rr, ccl pufin al rrrarilor intre'
opliuni care ea insir;i princlcri qi ele glijulii sir n'u rlea falirrtent. 10)
a acfiona conforin unei
rcztrlti tlintr.-o :ryrlccicrt: rir,rrrltti <le o decizie,
aniindorrii pusr'-rl iri,tiulc pe rnr-rsurir ce opelaliilc
se desfiigoarr-i. \'oirtIa dc prortrovare catc caracte- Viteze diferenfiole
t'izelz,it lrccst rlontcls e de lir inceptrl a-rio-str.atc-
;i noi dimensiuni

gicri. U vor.lta dc {n1tt ;i ilc rttingerta obiectivului
gfixraart{)parionpceeralelirmrnailioer,c,oonborieniccteivrenijelourrltcrcin;siedientirn-,uten- Dif icult.atea e cn atit mai marc clr cit Iimba,
scop car() rezrrlt.ir riinl r-o .aIcger.e. dintr.o adc- {rontrar ftarrl-rlare-rrhri sall iil courrrnicirlii cle
ziune la valou,r'ca la car.e sc aspirir pentr.u sine
rnasii, se pletcazii cu greu evol'utiei mrrllidirnensio-
;ii pcntru .societaLe.
rurle gi acc{llcritic. lstfel cuvintul ..arti" cr)n-
\oinlri de prornovaro irnplicri o schirnbare ra- t,irrrrii sii cltrscntncze coea co c f 5cu t, de om in
dicalir. I,ir"lucalia r)n se nrni rndrgirre;te doar la
vederca unrri anrrluit scop qi cal'e. suli nurne'le de
nlte Ir'rrrno;rse. exprirnl lrn idcal cstetic vidit,
transmitelea situaJiei stabilite. Cultrrra nlr rnai print.ro ;rltcle dt piclrrrS, arhiter'lurir, muzicir clc.
ptlriuatnncesarrenaiittaneredd,ios{aicinurc[vilealelllogearrritlnieradrirneenotciiuprae,sln.cleE{ueaarecllitreinr epinlistceorrcioo-o- r$niatoi tpuog,ia,tpeaIlie <lin cc in ce trai clar cir arta nu
gaIier q5up1a organiziirii pi finalitSlii sociale. I)e- considcrati ca un tot plovenind
rlintr-o escn[,{ sirrr dufinilie. i', citrda varietrllii
accepIiilor lor, ronccptcle cnt'e lltl s(-]rvesc pentru
cizic prospectivl, rur astlcl dc rlemers i5i impune
[egitura r:rrvintclor ctt ltr,ct'ttrile rirmin dc firpt uni-
sh clarific'e culttiru in tlet,eni.ret. ln timp ce etlu- dimensionalc lin tirnp ce fc'r)omenele sc v.i'rlesc din
cafia vizeazir. r.le atrord ctr ctirrrologia qi tratlilia, cc in ce llai rnultidirnerlsionale. Cun'r sir te mai
folrrurrcl fiinl,'lor.p,rr.rrirrrl rle la rrrr arrrrrrrit forr,l rniri at.unci cd nu rrrli fi,rc prizir. E nevoie cleci
tradilion,al nrrmi[ ..rratulit rrrr)alil" ; p,rorno\/a,r'en
igi plopune sr-i le for,rncze in frrnclie de orizontul sir se x'cLrrgir la noi procetlrrri, ea dc pilrlr'i aceea
leopoffegei,ic'eccaitaecsri,tne)iiqciaiOlisglrp.icircpodctniertraeoc.pve7rele)altl'zliieri-,srilr'lneLrarrr,elaef,grrei,irceirllici tc;idi.,niildoincexugiolcit-acsrlttlereaatlqpelaigraxincniioicui.-il rle .,r'itezr: tlift'r'enIialc". .,Arta" stabiliti e Inai
Olice decizie rrrrgajcrrz:i qi scopurile ales o chesliuue a isloricilor ,care alr licut clin ea
gi r,esrrlsele gi valoarea. 1i mi,iloeccle ..obier:t dr,' cunoit;tere", p{trnin'rl de la un model
CitI vrerne cunoa$terea. Ei acela isloric. T)ar se ploduc azi tot f t-'lul de
f enonrcne po cnr'e s-il ci"lzlt[ <'le acorcl sir le rlc-
st)rnninr pr:in terrnenrrl clc ..art.ii con[.cmporanir",
aprccierea gi rlccizia pLrt.eau si sc egaloneze in
trinmispr.rel r[acrcmoennroiidinslirnsoedcoiznosliadct,refiininctlr-tootantiunmrpiutirl 5rtr'rlilpccelrirr.rim5oireannrlatiai lasi.eprpoarppoilapiclrcrir,ntnc'rful'ri.'mciris-reritlecnnrt'sleecn:1tliiicn. iguaictitdruiea,lilacaarttreiei
sc ocupl rriai alcs ziarigtii qi criticii rnilitantri.
posibil, cind lut:r.urile rnt rgearr prost, si-r se con- 44g 449 Dimensiunea temporali s-a schimbat. qi cu ea gi

dolinirea l-irnueLrii()r. I,-r'rrorrrenelr, t)r (:iu'{l istor'!r:ii {tloirriiriolera-le:rcirqpptroinri".tra12n)sDpoimrteunl s9iuinedaepclaosganrei'ativ'i,etrmaidiii--
isce-apuroc{ciincsal.ziiri.iLrar ziinp"c.o1lr,ricaiir:tlcel".ocliius.c.lucrc['eri,lil-Lqalririrprper-rcitii:i]"e slssiocoococno,iaal,ili,inLd,c.lsuCnreunusirtnetLrruliaelli"vcXtgirrrlatdaucIrrc'faiagiLitealiirn,rdLssraupefliiurcciriuteiulntlcute,tnrir.'lielSqgoli'n[cisiaalor;luioecgptiuoraart'is.l-eefaii
chiar {oaltc scri lte alc rcalitiqir. '1',,t1lii1i,rlotiia siirr ale singeiui, ci ceva 0c devin rnai inainte de
uzualii -"c' pcriirr':':r:zi dlr pel'irnilreil rllr fi'inr:.ilzir cu olicc o chcsiiuno rie iicenitie, tldici-i de or-gani-
nirrric procesui acccleru[,. Cind rczisteniclc sint zare -sociall gi tle mijloacc ccononice' Problemele
prea pulelnicc, sillr aclagriiirikr irutos!llilc. rni,i- prctin(1 alioi'clare
Ioace altr:le dccit cclc lin..1r'isl.icc plcilrr li:lcul. in cimpr.rl globni u;[ unei comu-

Noliunea rle,,r.it.c;.re i.liit'r',r:n.1irttr,," n nnlrenat iriciili in el,olufic con{orrn alegr:r'iior politice ale
clistincfia care se facc l^rrtli: lilrli-. thzi'tltatc 1i sociiriiilii carc ic tralca;:ii.
cele ala-zi-" pc lal,: ,rle dezvollalr:. iJctrlt l^rl nu
{iri ambieir illr're : clezirfe c[:rrera r',alrrilor tratlifio" fr"!ediile
nalo pe cle o 1-rarl-e. inrinperr:a modclelol ieluro- €$re $e intrePdrtr:"lne!
logice occir[cnl::;1e irc ilr: a]i.a" plorroa'.ri rirr ..]rn -
iaj". Pe de altir nertc., !irrilc po calc rlc dr:zvoltare Culiura noirsir[ trar-lilionriir nc'e,antrcnaL s[ cir-
rapidi 9i care:lr illro.t, cuill se zice, in er& rioql- cunr.rci!crn un obiec[, si-i ilt]imitirrn clon'rr:niile 9i
induslrialf,, cr.lnosc mutalii spasmo{1ic{) cai'c pro- sii flxirn pi'tlcedurile principale in Iurlclie de
rroacii dc-strirrn:iri,.i l,,ulvel'sirri in se,-ie. 1n cele discurs. lliir airtri:rillrrcrilul nliti ;ilc oHrc rost in
doui cazuli, adaplnlca in leulreni lingvisLici tr':r- sL.r.rca nioi.ril;i gi ti'ecitoal'c cllm €i coa a lloast,rii ?
dilionali se viicle$!e qi ea irsuficicnlir. \,'iiezcle ,\eliunea nrr coit,lciclu rir ctluoagterea chiar dac[
cultulale riifereulialc nll sirrl prrr cantitallvc. iic'oasia o iinplici"r. lc) Froriiul operaqii or se intirlde
pe inilegul plmint:. 'fr:rrncrurl de front, clr cono-
La fc] qi ctnocerr-rtlismul, carc sL:r\/ea de caclru iir"n,'perar-rirs,'a;rr.hll,'Ite'imdieilncsisoensiiltiti!,"rslpei!rr'ennlervl.ir.inclcsaclntfselmcaiii
de rcferinl,I. atit flancqzci. t-,it pi englezci" grlr- Jrr"11, ccol,;g'ia xi c,corlorrtia se dozloltir irr intcrionrl
ntanci, olanrlezt:i, itillieriei, sl.raniolci" irortug;hezri, urct.liilor cat'c so intlcpiIru nd.
?ncel.elr:zi.: tlc a sc rnai irniirrne ca rirrgurir itjnren- Airl[g1 rrrcrlilr,l-ho&iliti. i'e]'e implicri atit arhi-
siune;i porrtinrl dc la:lcca:ila, prrnc iin iirrptrs IcchLrA, nrJrllr-lisnrul r,'it gi nrncnaiarea teriloriului,
,,sernnificaiiile crri'ol)cire'{ carc prcvirlarr pinii p.e srtn'[, rrrcdirr] p;rlirllotf tlc care penlrrr prima
dalr'i rllrnografir ga!rttrrtntir tltl facc silt tinem sea-
aclrrr. 11) Se sclriqr'lrz;i 1r;1 rp.3li1s cornrurir.lr'rl sullr.f- rrrii. IIor-ninizrrrca rrttrltirniicnarl dirr carc a icr;iL
I ! on'to-sitpien.! c amcilir.r!ati'r a;ri clc invazia mili-
na{ional iLr cai'c i;i insrrirr Ei e-xistenla qi ac[,ir'!:lL- a rr.lclor rle irrscrrlr,: 1oc:rtrai ltune si-qi dispule
tca ;i intenfiile cle in-rtitrrlii, olrlrriizalii r:il i'r:rlrrrilr: rrnci nalii li ritr'5$ii.c. AnrrmiLe praguri
IINESCO, Crirrsiliul llrrlopcnn qi irrrrnlronsr'lr: r,rso- (rl.cilnrgoigicacl'l!eccbsio?lnotgtior:tc, .rlPi?rfodllrcieltlarilrerlaejctllaiodsildiocntareiictlret
cia'eii inlergrrr.einarnenlrlc. Orico voinlir de pro- r,,a mai prrt.ca oarc i5lrora rtltrltii vl'cme ? ."Primul
niovare crrltLrlalii lrebrric si Iini cont r]e crner- lttt letttll lt e ul nteu,
genll 9i de ceea cc so lr1-!r.rr(til.e ."dilnenslr-rne it:ltrr'o- I care :r ingr::i,:lit tlc:rtul rle splrs: p'\ecnetsrtus a-l cretle'
gr"islt irr5i rraivi
l)o logi(';r { gi a
civile." Ideea
intr-o anrrmitil mirsrrr'5. pi-rrir-irn rnrinriL fi-'ij 4sl 451 Iairi ndevili'alir1 i't;ndator atr 'sc-rcictirlii
m.u,ss-merlia:,int dci:i pc cale rler a f;rcc din elo o
rcal.itatc. Ini;tiru rind ""nioclele rJe lrli si)". riolra
coirilrnic.:lle 1;l'orlrrce o cu!lirlrl ...;iliratic:i" Inoli-
tunea nemailiind r:;r,riali l:u cr:a ric pi,inriti.,-, ci
cu ccca r'o sc;rprir lrrorielelor in curs). Ir-r{or"lr:rlia qi
cuno.aql,e-rca nu ruai sint o prol-rle nlir ci inipiicri
djn ce in ce mai mult gi voiajul. Tr:ansmiterca se

lui Rousseau, care a pdrut odinioarS atit de revo- in natur5 prin schimbarea vremii. Soarele, frigul,
lu[ionar5, capiti o rezonanli cu totul noui cind zdpada, cdldu'ra, umbra, ploaia au devenit' semne
aerul, apa qi pdmintul se 'degradeazl prin poluare.
X'Iedi,ul de locuit nu mai e altceva decit exlensiu- in miinilc croitoriilor qi ale modistelor cate ne
r:eglcazl dc acum inairrte zodiacul. Viitorul se
descifreazl tot la lrci luni prin parada rnodei.
nea corpului nos,lru. Va mai suporta el insd multi Oracolele se exprim[ prin lungimea lusbelor, prin

vrerne clmaga de for!5 a ing,rddirii, pl5minul arti-
ficial al ,,spaliilor verzi" ? Clasarca oraqolor tre- grosimea ta'liilor pi profu,nzimea decolteurilor. Lim'
crrtului in categoria oragelor de artd, qi in ourind
a oragelor-muzeu, nu mai e suficienti pent u a baj cole,ctiv, dincolo de cuvintc, moda ne permite

si comunic[rn, sii ne recunoatlem, si ne distin-
disimula iufamia locuin!elor colective. S-a reugit gem. I3a chiar linerii i;i liac un irliom dintr-aceasta.
stabilirea indienilor in rezervalii. Dar va reugi Distanlele incetcazi de a rnai fi un obstacol. Mini-
oare gi parcalea .,salariilor minimale" in rezervele
jupa se propag[ cu viteza mass-mediei. 'Iimpul e
de ,,viafl minirnali" ? In rnod paradoxal ilsi gi el "recuperat prin cosmetice, proteze, giteli, care
tocmai in rnonrent,ul in care p[mintul se micgo- asiguri, d'r.rpi spusa publicitar5, prospelime 9i ti-
reazi gi bunurile natulaie se corntamineaz[ pi se nereIc. Nlecliul-vestimentar cluce la decrepitudine.
Ia chipul viepii filcindu-sc din ce in ce mai mult
epuizeazi ntediul htdustriul cunoagte o dezvol- iesut al unei induslrii care a decis s[ ignoreze

tal'e ati't de explozivi. De la g'hea1[ la automobil,
de la niagina de cusut {a or,dinator, de la carte la
moartea.

cosiloarea de iarbii, nrediul nostm e din ee in ce X[cdir.illnesttie nn e nici el mai pulin singular.
mai {abricat gi mai prefabricat. Fr.uctelor natu-
rale li se substituie prodttsele de serie, care ne qi E po'a,ie cel rnai nou ;i cel mai ',i'mportarnt. 14) N4e-
servesc dar ne qi ,,nrodeleazi", Str.ucturile sociale
saje-vizuale-afiqe, jur,'n.ale, magazine, pliante,
se rup. Dar iat[ cI procluct,ia industrial5, ca qi pmreossapjeecatceu,stficoeto.-gratefliei,fof nir, mracd,io,disaepmozniatilveesonore,
demograf ia, sufelir o accelerare galopantri i pri-
min[ul, covir;it de clegeuri se f zgomote de t,ot felul. de la cio,canu,l cll aer compri'
transf orml intr-o
i'mens5 ladir de gunoi, ,dupir cum dealtfel oce,anul vnrizau't aplicn, lalcausvoti.ccee,aoslufaacr-tiirvac,s,ttaecrvtailred,csceiinc-tic:em, seoscaijee'
s-a gi transfoLmat, zice-se, intr-un uriag canal de
t.atca ca oragul se caracterizeazYa azi printr-o per'
scurgere. manenld emisie. Emisie cu atit mai puternicl cu

h4ult timp legati ,de operatrii,le domestice ale cit televiziunea a r,cugit pentr,r prima dat[ in
gumrrimiidneiinle-lriitnuathreiciperq,ditiadbteugrciilioct.ariririennird,rulhtsinrtaraineliaoi.n-Palreoidncuiucc[eeialeoerdgiainn- istorie sX dlfuzeze mesajc-imagini care nu lasd
i
urrnc de teziduuri, nici deqeuri. Spre dcosebire de
celelal,[e suporturi ccranul este locul magic a]
nizeaz.ra consumul in ternplele superpielelor, hiper- I unei rcpr'ezentriri infinit;i inclefinit posibile. Dar
pietelor, a rnagazinelor de rnare s,upraf.a|5, gi prin da,ci retina noastri, creieml gi tot corpul nostru
{ devin la r.indul lor inf'lnit qi indefinit extensibile,
distribuitoarele automa,te I arrto-serviciile igi ingi- vor fi oare ,si infinit qi indetinit disponibile ? Deja
il
ruie pcste tot orat.oriile. Iliturilor mesei familiale aglomcrarea cauti noi cii. N{emoria colectivi nu
IL mai e suficienti 5i trebuie sd recurgd la ordina-
li se. substituie operaliile de ..gata preg[tit". Cere-
.
nronra nresei se urc'canizeazri. X,Iecliul-alirnentatie
to,r, DialoguJ cu magina a inceput. Pind unde insi
face parte din mediul industrial. va merge ? $i cum si se aprecieze efectele unei

La fel Si ntetliul-imbriit:dminte prin care in[e- il atari revolrr[ii ?
leg nu numai vegmintele gi materiile componente li
41ci qi fenomenul rnodei. Primlvara, vara, toamna La rincl.ul rslu \lediul-c,oiaj-rl.eplasdri, al
il
gi iarna se ,,citcsc" mai explicit in rnagazine decit 453 clror agent principal esle automobilut gi avionul,

I

I

rorlod(,.leazi nal.ura gi societatea. Orage gi saie se r:irruitcle t'lc iulcgllre de tip IlrdiIitlnal sint pe
pun in serviciul rni.iloa'celor de transport,. Auto- calc dc r-lisparilie, ;i perltlu cir credinIelc. ct:i:iitu-
strdzi gi aeroporLuri forrneazir o circul,agie perrrra- ditiic, nornielc, r'itrrrlle" ccrr,'mrniile, procedur;lc,
nentll dupil cllipul ernisir:i pcrrnanenle a mijioa- l:a cir!ar qi co,;luliic sc ltcr:irncazi" trehuie si fim
celor de iiifonna,tie cle rnrrsir. Lantlitria uit'rand, pr:ir't cel piriin corr;cci.crtfi gi sii accrtlrlSrn crii mtrtalia
iniocuit5 .- Ji[ril scrnnelol cstr: exltt csia insilqi a pi'oprici rroasLro
care nc-anr clcijnit cle nrilenii, e
si ne jircfirn cu cuvintclc *_ prin cirutlatria unlunii mrrtaIii.
(oameni * maqini). Culturu, atit de mult timp
scden[ar5, face loc slrrictur,i]or il niigicare. Viteza
a pro{ilaL roata prcfircind-o irr aripl dc avion, dar
categri"r'iile noaslrc meniaie r.ol r.czista oflre iiero- filq:ue sfidoye

ciinirnricii ? S-ar liuLea, dtipir ilrirelca noastrl, ci Sciicmelc tro.clilionl'rlr,' rpar-iin tltt it{,'rrtll iirain!tr
nruzeul ,.gindirilor. istorice" sri se {i dcscir'is deja...
Conccrtiiio ;i vacanfcle urult,iplici Ior,mcle de unsi cpilci ,,i!ii{tt'irc" ciliar cliicJl [;'t:clttttl e incti
voiaj calo alirirllriesr-r ntccli.u,l, tie rapuus gi pr: care apropiat. i$rriranuiiclai tiicn,f,trrlri-ni acifirotltniitrivtictlirtiliv:r,ti)ulrgl0co.csiiirllr'
iririrLsl,ria puno lrepial. sl-iririrrii'e. Oclinioari rezer- eforL cle
pcnlrrr a lc sr,hirtrlre rnoilt'lelc dc ginrlile ri acli-
r-at tioar citolvir, iiri'r:lfril.ti ar:i sr: cr'Litrdr: irt ntascle unc. F,l ','or'lra in :icrlrgi li.:lo Ei de a ltrpla crl
pentrrr ciire au fosl iur.r:ntalc. con[actcic, clultu- vitezn r,ri cu rrri.!lorct--lc. Co:rstrilctorii dc avioanc
rilc, cilaltttlcle, ioceliilc, bur-lqalol,uriie, canrpingu-
rile... atlir.lri iol, llilita {orlnr-rlc oi{i'e, 1l-r nunrai cii nrr neglijtrrrz-ii i:i;,tirl cli rrrollclclrl lor sc pcrirncazii
insotesc rniglaLiunilc c'l[ivaie, clar. crlre fac si se in morrcnltl in carc incepe flrltriclr rr:ii in. selie.
f)e at:ecn ci sr: rtt:ti s1-rl'i"iirt,i trre a cercrc!:11'c pl"e-
nascir 9i noi rl..crrtaiii-iii. 1:,) vizionar';i r,iai rigu ron,".it in rt sttlri]i terrnienr-r1e 1i
irrtr-o plo{4rEnlilre itriti etf!racc a plo(lurlici clo
h'IetliuL tle reysarrs e ti irr:ct lcgat de ntecliu.l-mit
in carc se-lrgJrr:,suie ci'r:tlinIr., clorinIe, aspiralii:
tGaIe ilr'.'ilrst:. il.ulc're;r sLrprirua',i"i, cil qi o{'orlu1, viitor. TJi..r ."consii'1r,.' j rli'ii ri,: t:rrllrtiir" sint ei oat'e
sorlili. srrlr prt:tlxlr,l ficleriililii ..ar'!cr'firate!or va-
clistirnia, organclc slLirnbrle ci Lipir pofLir, confortul lori'o 1i'adiIici sit'rt irlrsolrrlrrlrri. sii lcr''irrcl:i strrpltr-

devcnii r-olulrtaie 1-icllnlrnenIl'i... 1\iruic cere si"r nu srrrile perirrretc ? Chestitrrrn fri;tt'lir brrrlalti. tllr: pc
clte n'o pt-tlt'irt e'lrr,1:r. $i rrrr i..tit rrrtri rntrll (rtl
{ic posibil irr lulncli pc till'r rr:-n plornit pu}:lici- ciI opfiuni]e itrtlurnr.rrtz-i-i azi, plin irrvt'sl irilo fc carc
talii gi irr cilre ortiirralonrl a Loaie firciitor, inlo- lc plelincl gi grrit rllclirrii'lilrt pe {-ir!'e lrr pl'icirrrl-
r:nie;t,e [rrtrvirlcrrIa. \'irsi:r ilc ui.ri, e irriir-rcntri. l)ela
dctcrerrrl.i, paslc dt: dirili. tlcodoranl.c" tig'in'ot,e cir
ar'otne u;ri,t.llllc, rlra;ini, frig'iderc, irrasilli rle spi- !es., pl'L)Lrr-]so iltlroirp(-'r'cvtliihilrr. $i fitt cii c t'orltil
cle it','lr;nne F.Iui p!'{}!-r'iilit*t ci:l.rtrti!r'e.l. e rol ini$titor
1at ;i r:onnrrricaL popirlr:rzi noril lJrlcn. Cadget-Lrl {iip[ul tiL, dac:i rei t'ilr]rutt;rIlot"i tL. pro]rltlmele
devine nretliirtonrl uriil'clsai. fifciu re ligiilor liga-zis
lrlinriiivc c inlor:uii.ri irrin nialiicrirug. \'iiiorui sc cultulalr: rilr flc cfoii.irl tlc ar:la;-rLare. slti rnai ric-
identi{icl lct, atit rlc nrrr]t crr rnctill/-nlir pe cit q:i gliihi ..k: iiri.eirl;iile nccesei'P. I tunci irr crrlind
iniluslria tlcvinc i.ot, iirai acLivi'i sub dirijarea
ftLanilgerneriir.rliri I ha chiar pirrir il rritarea fi7ed,i{t- irrtlir:lliiie rtor fa]rrlca ctr lrri'it. ll.iscul. rqi-i ncvoir:
sli se;i,:Iirti]e:re {tii tnai e lirnp" nit c ntttnai c;"t
Iui-nttutcti.. $i totugi sri f ic oar-e iu1,-itui,aL ?... 1)n- ili'ltrrtlra ctrlitri',tiit ftcc lt'gcrt. ..yt irr {or'[ir ltrcnrri-
tr:r'ea nritulrri rru-i oale qi ca ca acec.r I mlqtii care iur"', ci cii lctirir:9te -si"r rlc i'ar:ii sl"t-i soro!iru 1lt'u-
yi ascLriiiie gi r:c-,'clcazir I
dusclc i;i scriprrl pfo.f;i.iiliri 11r'cpl ol.tietiiri insrrqi al
5[edii care sc inlrcpiIr'rln11, mcdiirri inr,astrantc trcbuinIelor rl(,'{r.strc, sni; titai sr.rlltil, clrcyrI ollicct
care corrsLitvie tncdhLL trttol !n ntiic{rre. Deoarece 454
455 al lrcbuintreior ,"i a-'rpilaliilor noastre. 16)

Promovarea cullur.al5 nu mai c numai un divergenlei, gustului riscului, dreptului la gregeald,

argumenl politic sau unlan, ci o intreprinclere ra- gindirii secvenlionale, or,igirr,alitili,i, informalului
!ionali, colectir'.1, dar ctrre, chiar da,ci trebuie sI complernentar formalului... ceea ce aratl intinde-
se dezvolte pe terrnen lung, pretinde o punere rea revoiuliei pc cale de a se desivirqi in lumea
urgentX in ac[iune, linindu-se scami c5 condi- afacerilor. Finalitntea profitului sc va putea oare
liile se rnodificd rapid. Pare astfel judicios sI se . subordona Ieri'cirii oamenilor ? Aceasta-i miza.
recurgS, inaintea fieciru,i anga jament dccisiv, la .,Dar ar fi foarte diunltor, dac.{ nu criminal, de a
un cadru opera[ionai .,prin provizie'o care ar tre- nu line sean]:r cle scliirnbirrile metodologice, ;i
bui si permitS, dupi cadml qi metoda urilizati
prin jocuri intreprinzitoare. rnai ales, dc schhnbarea de at,itudine carc reclamd
sii se ,,joace" un
anurlit nrrmir de pirli pentnr a se putea vcdea. 17 ipnudtiesroecaiabimilea.ginS.eamEienie. leEcsocnvoomriao1riei netcaoilongisaenssinult
Intreprinclerea industrial.{ nu neglijeazi nici rrna celor care iau iniliativa, a celor ce asociazi pu-
din posibilitilile simulirii pentru a stabili o stra-
tegie eficace. Ar f i -supir.itor ca actriunea cultu- terca qi imaginatria. Realitatea qi imaginarul in for-
rali sH duci la risipirea oai.ne,nilor gi a fontlurilpr, lnaro sint de naturl politic[. Rareoli aventura
la ineficacitate qi stagnare. Renunlind la modele
umand va Ii mSsurati cu un atare pericol, qi spe-

ran!5. l{utatia conti,nuS.

normativc Ai aulo,ritarc trr.buie deci si ne gindirn
dintr-o c{ati la o stru,chrrlir inspiratX din modelele
dinamice. E vorba cle a inpenta cd,ile de int'enlie.
Afirrnalie care, {Icutir doar sub singura responsa-
bilitate a aulorului, va pirca tot atit de sirn-
plistd pe cit qi de prezumlioa,si. Dar se va acorda
oare o mai mare atenlic cuvinlelor administrato-
ruhri-delegaI al u]nei mari intreprinderi chirnice,
cuvinte pe care le putem cu atit mai pu[in blnui
de a fi fost rostite (ru uSurintS,.u cil. au fo-qt
ro-stite in fala aclunirrii generale a a,clionarilor ?
,.Creativitatea const.i in n ordona intr-un fel nou
informafiile exislente r:a si se a,jungi la o noul
cunoaqtere", declar:i Yvos f)unanl car.e, dup.{ ce
a_ expus condiliile crea.tiviti;ii inclividuale qi cele
ale celei colective, gi ,,ornponcntele mediului pro-
pice dezvoltirii creatir';t51,ii, afirml pentru a con-
chide: .,ar tlebui sii ne sLridrrim ftoormt atilner-pquil
sd
f.acem ca si coincidi oreanizaliirle
in-
f ormale. Pentru cii dac;i diverg peste rnlsurd,
ccva nu \-a mer.ge bine in intreprindere. In schirnb,
absor(a totalir a organiziirii informale perturbeazi

cotnttn i ca rea ".

i_eraArhliiretu, rini ,dteeleocrtg, alongiziacrrei,aratrIaiodinqaior,nueanl:it fondatd pe
sa,r calcul.
secur:italc, celtitudine, iatl cd industria face loc
sensibilitdlii, intuiliei, moclului cle a gindi piezig, ljg

NOTE Albin l\'Iichel, 1965. Col. Sciences d'Aujourd'hui ; ca qi
L'homme et la matidre, Paris, Albin Michel, L971.,

col. Sciences d'Aujourd'h,ui.

2. Lervis X,lurnford. '1'ecltnique et ci'silisation, Paris, Utl.
<l'u Seuil, 1950, col. Esprit ,,La cit6 prochaine".

3. A sc vedea nutni.rul special dirr Repue internatiotnle
tles Sciences sociales, consacrat {uturologiei. Vol XXI,

nr. 4, Paris, UNIISCO, i969.

/*. NIax Planck. L'image tl.u rnon'de tlans Ia plysiquc
ntoderne, Paris, Ed. Gorlhier, 1963, col. N{6ditations,
nr. 3, p. 95.
5. Werner tleisenlterg. Phgsique et philosopltie, Paris,
Albin Nfichel, 1971. Col. Sciences d'Aujourd'hrti, nr. 3.
C71beniltit1ue et biologie, Paris,
6. APnUdFrd, e19G6o7n,clcool-lP.e(r]uuoet. sais-je, lr. 1257, p' L7
et 2l
7. Pierrc Auger. L'llomme rnicroscopique, Paris, ed.
Flammariol, p, 192.
Introducerea
8. Aurel David. La Cybertfitique et I'Humain, Pais,
Gallimard. {963. col. ldi:es nrf. prelatd de Louis
9. LOoonuis{lig-Cnaolu, ftpig. n5a0l.. La Cyb6rn6tique, Paris, PUF, 1963,
1. C. F. Ramtrz, Les sigrtcs parmi rtous, Paris, Ed. Eler- sais-jr', nr. tilt8, p. 35.
nard Grasset, 1931, p. 4.
t Citat de Yvcs l)urrant in Organ.isntion et Crdatipit4, col. Que Friedmann. 7 itutles .sur l'homrne et
10. George lo

aBciliiloerr-ariloAr ldoecullaiunSe:rncculoz ocazia,\dundrii gonerale a teclmique. l?aris, Editions Gonthier, 1966, col. N{6c1i'
S. rt., mai 197'1, p. 7.
tLrtions, nr. 52.
Jean Aosmrid. Aur frontii.res du surhumain. Paris.
11. lJnion G6ntrale d'Erlitiorrs,1962,
col.10/18, nr' 8,
Capirolul t
p.5.
12. Ibidem, p. L20, 122, L23.
1. Xtl.ichel Serres. Ilertnts au la Contunication, Paris. 13. L'Argus de l.'autontobile, nurnir suplirnentar, sfirqitul
Iidilions de XIinuit, 1908, col. ,,Critique", p. 31.
2. llispuns la ancheta fricutir de UNIiSCO asupra,,Ten- 14. lui furiie 1C70, cf. nrticolului ,,Mass-metlia C-allimsua1r6d:',.
clinlclor principale ale cercetirrii in domoniul Etiinlelor
strciale 5i urnane". Rcvist:r Alctheia, mai 1966, nr. 4, Jcarrrre Delais. Les enlants de I'Auto, Paris,
p. J I t. ltevue internationale cles scierrccs sociales,
vo[. 16, 11)64. 1970.

15. Batrrlclaire. Ocu+'res complbtes. Salonul din t8ir9,
Paris, Gallimard. 1954, col. nrf. Bibliothique de la
P16iade, p. 769, 7 t'0.
a Ar:rdr6 llir lraux. Le Nlusie irnaginaire, Pnris, Galli- 16. Ibide:n, p. 7iL.
edilie, col. ,,Id6es/arts, 1.965, p.L2,84, 1.7. lbitlem, p. 7i2.
mard, 1.947. Noua tB. Siegfried Cicdion. Esprtce, Tem'ps, Architecture. NaS'
Enrile trI;ile. religictt;x dt XIIL| siicle en France,
liurt tcrea r,,rei noi tradilii. I}'uxelles, etl. La Connais'
iraris, Librairie Armancl Colirr, 195E. Livre de poche, sarrcc, li-rclusivitti Weber, 1968. Prefa.ll clc Walter
IIachette, 2 vol.

5. Tribune de f,arrsarne, 27 febr. 1969. Cropius, p. {80, 190.
Alvin X'I. Weinberg. Ileflerions on big. p.
6. ,,Lc cirs llauschenl.rerg'', L'oeil, mai 1969, publ. Sedo 19. bridgc. (i\'Iass.). Tlre X'Iit Press. 1867 1118, Cam'
S, ,\. Lausanne.
(citat de
7, Rceue cl,'Esthittquc, nr. 2, 3, 4, Paris, I(lincksieck,
Ilororvitz in F'uturologie.)
1968. 20. Irving 1,ouis l{ororv:l.t. I'u R6le des teclmologies et

8. .Ioe ilIcGinnis. Conunent on ,,rend" un prdsident, Pais, des iociologues dans le dbpdloppement : corttrnintes
Arthautl, 1970, Coll. Notre temps, nr. 20. interdisciplinaires de la perspectiee sociale. Revuo
internationale des sciences sociales. La Futurologie,
Capitolul 2 vol. XXI, 1969, nr. 4, p. 596-597.
21. Pierre Rousseau. Ilistoire de la \ritese. Paris, PU$
1. A se vetlea operele lui Anrh'6 Leroi-Gourhan, mai col. Que' sais-je ? de untle sint extrase cele mai
rrrai ales Le Ccste et la Parole. Tom. 1. I'cclrritlue
e[ Langage, torrr. 2. La Nl6moire et les llythmes. Paiis, 150 l,Sg multe dintre informaliile care urmeaz5.
22. lbidem, p. 49.

23. En cg clop e di a U ni*, er s alis, articolul,,Aviation". 4. Jean Dubuffet. Peintures Nlonumentdes, catalog de
24. P. Rou.sscau, op. cit. p. l2t. expozilie Galeria Jeanne Bucher, Paris, 12 decembrie
25. Jean Jacques Rousseau. Les Confessions. Paris, Edi- 1968, 8 febr. f969.
tionsBossard.1929, col. Ires meilleurs oeuvres dans
leur meilleur texte. dveolP. iIe,rrCeaBrteerataaux'dionuaL,ap.M5u5ta-t5io6rt. 5. Jean Dubuf{er. Prefala la catalogul Expozigiei mu.
26. A. R. X,{6tral, citat zeelol decorative, Paris, iunie 1967, p. 4.
humaine. Paris, Pal'ot, 1964. col. Petite Bibliothdque
P;11'ot, p. 100-106. 6. Aceste informalii, precum gi cele ce urmeazi, slnt
27. Norbert Wicrror. Cgbernetics or Control and' Commu' extrase din cartea consacratl lui Nicolas Schiiffer,
nication in Lh.e Animal and the Llachine. Paris, prin edigiile Grif{on qi Neuchatel, 1963.
Hcrmann. 1958. col. Actualit6s scienti{iques et indus-
trielles, nr. 105i1. 7. De vizut Time, L9.Yll.t97l. ,,Qui a besoin de chefs-
28. lbident., p. Ll . d'oeuvre a ces prix ?"
29. Norbert Wiener. Cgberndtique et Soci6t6. L'usago
humain des 6tres humains, Paris, Editions des Deux- 8. Christopher liinch. Pop-Art, obiect and image. Londres
Rives. 1962, 10/lB nr. 56, p. 17. Studio, Yista Ltd. 1969. IJutton Picturo back,
30. Robert J. van Egten, ,,Automation et Cybern6tique" p. 48-49.
in Le dossier de la Cybern|tique, uiopie sau gtiinla
de miirrc in lumca de azi ? Verviers. Editions G6rard 9. ()f. Frank Popper. Naissance d,e I'Art cindtique, Pafis.
et Co. 1968, col. Xlarabout Uliverrsit6, nr. 150, p. L34.
3{. Lucien G6rardin. La l}ionique. Hachette, 1968, col. 10. TGMoaauurrtshsi,healr,Il-larMnYecilllauqrhisa,P1na9.r6i7sP.,oSueruicl.om19p6re8n.dc,roel.leInstuimtio6ndisa,,
L'Univers des Connaissanccs. nr. 27, p. 8, 9, 10,
p. 85.
LL, L2,
11, Pierre Francastel. Peinture et soci6t6, Nagterea gi
32. Roland Claudc ct Abraham A. Nloles, Nl6thoclologie : distrugerea unui spaliu plastic. De la Renaptere la
Yers utte science rle I'actiort. Paris. Gauthier-Villars
Cubism. Lyon Audin, 1951, p. 70.
6diteur, L964, p. 42. 12. Cf. Nina Iiaiden. Les noupeaut Collectionneurs. Tra-

33. lbitlem, p. 81, 82. ducere in curs de aparilie.
t3. Marshall A{cl-uhan. op. cit. p. 85.
31r. Andri: Leloi-Cour.lran. Le geste et la parole. Tom. II. t4. Cf. Abralrarn A. Nloles. La Cr4ation Scientifique.
Ln rnirnoire ct les rlltltmcs, Paris, Albin X{ichel.
196/t. col. Scielces rl'Aujourcl'hui. p. 10, 11. Geneve. Ed. Ren6 Kistcr. 1957. Conline numeroase

a;r- Robert Lcnoble. Flisroire ile I'idde de Nature. Paris. citate.
Albin X{icl-rel. 1969. col. Evolution de I'humanit6.
15. Ceorge Frieclmann. Le Trar:ail en Miettes. Sp6cialisa-
36. Th. Dobzlransky. L'Honune en 6r,olution, citat de tion et Loisirs. Paris. CallimarrJ. 1964, col. Id6es nrf,
Pierre l)aix in La noupe,Ile tritique de I'art rnoderne- nr. 5l
Paris, Seuil, 1968. col. ,,Tel Quel", p. 161.
16. Ilerbert X{arc'use. L'Homlne Unidimensionnel, Paris,
ta La Chatelier, citat de l{enri Laborit it Biolog,ie et trd. de N{inuit, 1968. col. Arguments, nr. 34, p. 2L7.
Structure. P:rris, Gallitrarrl. 1968. col. Id6es nrf.
nr. 156, p. 69. Capirolul 4

1. Rutlr Benedict. Pattents of Culture. London. Routledge
et Kegan Paul Ltd. 1968, p. 1..

ilS. Ferclinanrl rlc Saussure. Cours de Li.ngutstique Gin6' 2. Jean Paul ll"oux. [.es Erplorateurs du Mogen Age.
I'aris. Ed. du Seuils. 1961, col. ,,Le Temps qui court",
rale. Paris. I'ayot, 1.9[i5, col. Bibliothdtlue Scientifique, nr. 25, p. I44, :146, 1./+7. Unsprezece secole mai tirziu,

p. 281 qi urmitorrele. tot in numele crcqtinisrnului s-a flcut invitalia des-

39. IIenri Laborit, op. cit., nota 37. p. 75. coperirii Ilgiptului :,,Descoperirile moderne referitoaro

/r0. Henri Laborit. Ibidem, p. 16-t+7. la llgipt nu pot Ii vizute cu incliferenlI de creqtini,

circi indiferent de interesul natural trezit de tot ceea
ce prive$te o naiiune a cXrei viald politicd a fosl
Capirolul 3 legatd timp de aproape doud mii de ani de
a popomlui ales de j)urnnezcu, a ingdduit aceea
1. Andr6 l{alraur. Lcs Yoir rlu Silence. Paris, nrf.
sd se
presupund cii acest tinut va sluji puternic cauza
1950, p. 2813. E.r'arrglieliei. Un spirit riguros, o dorinli arzS.toare
2. Emile Pahud. ,,Sur I'Art rle l'Enfant" in Pour I'Art,
de a oli;ine proba tuturor lucrurilor ne domin5, do
nr. 12, Lausarrne, mai-juin. 1950. fapt, epoca. Or, noul cimp deschis in trgipt investi.

3. \{ic}rei 1'h6voz. Art PsyclroputlrcIogique. Gr.ride de la gaJiilor noastre e de o importanl5 extremd pentru
Peilture. 46:l cd s-a ghsit deja intr-insul o mdrturie gocanti in
460

favoarea adeveririi mai multor povestiri din Sflnta 8. Cf. Benjamin Lec Whnrf. /,ingr tisLi.qt.te ct Anlltropo'
altora va fi, firi indoiald, Iogie. Les origincs de la s6miologie. Paris. lld.
Scriphrri ; exactitatea lel, iar filozofia secolului va
confirrnati Denodl/Gorrthier, 1969. col. Nl6ditations.
in acclaqi
devcni qi ea astlr: i unealta Dornnului penlru com' 9. Jean Dubois. Les Nou,sclles littiraires. siptimina,
balerca rrccrcdin.lci". Iiirrl nume dc autor. Les Anti'
qrtitds cg?JpLiennes. 'Iraducere liberi din englezd. 25 iunie {969.
'I'otrlouse. 1867, p. 27.
3. Robert I-erroble. Llistoire de I'Idde d,e Nature. Pafis. 10. Noarn Chomskv. La lingtti.stique Cartdsient?e, urmal
Albin X,Iichel, 1.969, col. ,,L'Evolution de I'hurnanit6", de La na.ntre formr:Ile d,u. kulguage. Paris. Seuil./196C
p. 166, 167, 1Bt), 19.|.
1r. l\,Iiclrel For.rcault. Les rnots et, les choses. Paris. Galli col. I-'Orclre philosophiquc.
nrarrl 19[i{1, p. 170.
11. G, S. ,,TV-critique". L'Erpress. 23-29 iunie 1969.
1.2. Jean Lohise. La crntuntu"tica,tion, attonytnc. Encyclo-

p6die universitaire. Paris. Iltlitions ur.riversitaircs, 1969.

5. -A.nt1r6 ChasLcl. l,c \'[onrle. 1:].IL1.969. Capitolul 6
6. F)tlmti<tgie (l6ndrole, sLrb direclia lui Jean Poirier.
1. Lionello \rcnturi. Flistoirt ,lc lu critique d'art. Palis.
P:rlis. (lallinialcl. nrl. 1968, col. llncyclop6die de la

P16iade. Flammarion. 1.969, col. Irnages et Llries ('\rts et
7. lbidcn"r, p. 29.

B. CInude I-cvi.Strrtrss. Jeorr Jucques Rousseau londateur l[6tiers graphique). p. 155. et
et
tlcs Sr:icrtt:cs tle I'ltornme. Boudry Ed. de la Baconidre 2. PinierrLeeBs oSucritelinecue. s,,Shoucrinoaioingieos pcrccption eslhtitique"
1952 iu Cathririue 1B9a7c0l,idcsol-. Cl6ment Lepi^Slrauss. l'oeus,rt:
Paris. Philosophes de tous les rI'ort. I-]ru-
Itld. Seglrels. xolles. La conaissance S-\., 1969. Exclusivit6 Weber,
col. T6rnoins et t6nroignages/Actualit6s, p. 161.
len:rps, p. 70.
9. Georges Posolcr. Dictionnaire rle la cieilisatiun egyp'
3. John Kenneth Galbraith. .,La frottidre ontre scctenr
lirrzrre. Paris. Fcrnand Ilazari. 1959, priv6 et secteur tittrtirJue tenil i s'esl.ornper". fnler-
10. Ilerrri Vrrrr Lier. ,,Objet et esth6tique" in, Communica'
Iions, rir. lij. f'aris. Seuil. 1959, p. 91. view G6rard S:rpev, ?ribune t:Ie Girt.eve, 22.I\.L967.
4. In ceea ce privegte problena iurnalului a sc vedea
11. N{eh.ille J. Flcrsliovits. Les bases de l'annopologia mai ales Roger Cl;russe. In,IorLrnrtl ct l'ar:nalit|.
ctLlturelle. Paris. Petitc Bibliothdque Payot, nr.106, .,Comment sornrncs rrous inform6s du quoiitlien au
19{i7, p. 62. journal t6k!vis6 ?", Yeroiers, G6rartl ct Co. 1967, col.
12. llallrh Eliison. L'llornn'te inrisible, Paris, Grasset, {969.
l\{arabout f lnir-ersitri, nr. 1i}il.

Capitolul 5 5. lfai ales in La Persuasion Clnnt]cstine. Paris. Ild.

Calman L6vy, 1968.

1. Edrvard T. Ilatl. La tlirncnsion cach.6e. Trad. Paris, 6, In ceea ce privegte ansamblul : ac()clsivtoier rprBobullegmeelin. .incLda
Sr-.nil, lfl7l. pulin explor:lte, a
se vetlca
2. CI. Ilayrrrorrrle lfoulin. ['e ntarch| de In peintw'e en
F'rrirrce. Paris. Ed. tlc tr'{inrrit. 1967. col. Le Sens Communication de masse. Paris. S.G.['.P. J.970, col. Le
conrmun, care slrr,liazir de mult timp acest aspecl
nl problenrci. psrdnao.ueisinn'jiIe.taca?dti,eRonnalsard...iUoq1tul0btel2aits6instiai-oo,nrlt'.-hWcPialJLhrclinnsai.lvncIS)ClclslhaFitrzv:,eanron1erf9unr6I.-le9lIi,\,nISoocosiocssilo.lPCorQogem,siues-"

3. Edmuntl Carpcnter ancl Nlarshall \'Icl,uhan. Enplora- 1964.
tiorts irt, Contrnunicatiotrs. Boston, Beacon Press, 1968,
p. 176. 7. Claude E. Sl'rannon and \Ylren \\'car.er. Tlrc AInthe.
matical 7'h.eor11 of Contnunicalion. lJrbana. The Uni
1. ITeruc lrttcrnatiottol.e tlcs Sciences Sociales nr, 4, versity of Illinois Press. 196/r.

1968. UNESC(), p. 7llt. B. Abraham A. Moles. ,,Th6orie de l'Information" in
revista Bit internaLional. Nr. 1, Ud. Galerije Grado-
5. Jules l)ar.itl Prorvn nnd Rarbara Rose. La peintl.ro
amiricnhte. I)e la p6riorle coloniale i nos jours. Ge- Zagreba, Zagreb, 1968, p. 26, 27, 28.
reve. Editions d',\rt, Albert Skira 1969, col. Peinturo
9. Abralram A. tr'foles. Estltitique Inlorntntionclle de
6. L- ouCisouRlcourug- icrll.i-sLtoaire.l\[{taphysique et Ie Lurguage. I'espace ct thi:orie tlas nL'tes. ComLrnicarc fircuiit la
conglesul asrrcialiei intcrnalionalc l criticii rle art5,
Paris. Flammalion. 1968. col. l3ibliothdque des sciences la Ottarva. la 22.\'III. l{170.

hnrnairres. 162 10. Xlichel Conil-Lacostc. ..Lcs criticJucs sont i la crois6e
des tliscipliucs". Le NIonrJe 17.IX.1970, in care autorul
7. Ernite l]erneuiste. ProltlDmes de Linguistique ghftrale.
163 face bilantul celei de a XXII Adunlri generale a
Palis nrf. 0allirnard, 1966. col. Bibliothdque des

scielces humaines.

Asocia;iei internaliorrale a criticilor de art5, cAro 2. (leorges Patrix : La chantre du design. Les Nou+,elles
a avut Lrc in Canada, in august l!)70.
11. Henri Pierre. Le LIonde. I iulie 1f169. Iitttraires. 2zr iulie 1969.
3. Jean Louis Ferrier. Entretiens apec Yictor Vasarelg.
!2. Tribune de Latrsanrrc din t9 iuiie 1969. ,,Lc cAble Paris. trd. Pierrc Belfond. 1969. p. 58.
de notre envoy6 sp6cial A Cap Kennedy, Jacrlues
/r. Albert Einstein qi Leopold Infeld. L'|polution des
Tizion." didedelsaerneplahtgivsiitq6ued.eDseqsuparnetma.iePrsarciosn. cPepatysoat.u1xgt6h36,orcieosl.

Capitolul 7 5- . Petite bibliothi:que. Payot. nr. 47, p. 224.
Danicl Ler.ner. The passirtg of the tiaditional
l. CI. Le Monde,9 iulie 1969. Society.
Nloderning thc l{itlie-East. Nerv York, The free Press,
2. A se vedea mai ales Klaus lltifner gi Jcns Naumann,
Bildungsdkonomie eine Zwischen l3ilunz. Ed. 1958.
6. A se veclea mai ales Les structures anthropologiques
Ernst l(lett, 1969. tle I'imnginatre. Paris. Borolas, 1969.
3. Jean Piaget. PsSTcliologie et pddagogie. Paris, ed. D6-
nodl, 1969, col. l.{6di'tations, nr. 59, p. 51-52. 7. ffl)iiacvinreitnismiet pdclrianetdCuenicauidriucolxmsaiguecraneraze,ta,slzrseiacnueedaiinmnPiagamimnadpimainbacreianztieili,as-naarlr
4. Roman Jacobson. Essais de lingvistique gdndrale.
Paris. Ed. I4inuits, 1968, col. lAergsumme6nttlsia, ,r'or.p!".4.cit., la lralis sau Lonclra, qi cu ghidul in mind, qi mag.
5. Mcl-uhan. Pour contprende netolouul in bandulicrl, s-ar fi pus si batd din
p. 194-198. 9ssi at.rg{ec.luAhnan Inqvi eQnuteonrytinoFfiorEc-ff.eTcht.e poart5 in poarti pentru a ne studia sistemul do
dium is I\,Ie Me- inrudire, sau cu aparatul fixat pe o liturghie, ar fi avut
York. Bantam Books. 1967. Nerv

6. Norbert \\iiener. Cgberndtique et sociit6, op. cit., gcpreiemtienansileiainacmsohnngifarouce:irrnrfetiiiir,n,ainezci,o,,ne9gtinrumoeganra;iafip"ceu?"l.i.n.$vSi ecrdeonesaimcaielrd.pnHeDvreaear-
p. 128-125.
7. Paul I.Iazard. La Crise cle Ia conscience etLropdenne.
1680-1715. Paris. Gallimard. 1968. col Id6es, nrf. rosimiiri ?
8. l{arcel X{auss. &Ianrrcl d'etlutographic. Paris. Payot,
4.73, p. 86. 1967. col. Petire bibliorlidquo Payot, nr. 102.
8. Informaliile de care fac caz sint extrase cel mai 9. Ralph l.inton. De I'lnmnte. Paris. Ed. de Minuit,
mult din ,.Linguistique et tmduction automatique" a
lui I. A.. internationule des sciences t968, col. Le sens conilnun, p. 42 qi 21,.
tr{elculi. Rev,ue
sociales, Linguistique et comtnunitntion, vol. XIX, 10. Paut l:Ierc:ier. Ilistoire de I'anthropologie. Paris,
PUF. 1966. col. SLIP de sociologie, nr. 5, p. 218.
nr. 1, 1967, p. 80. 11. A se \.edea Le llonde, 20-21 iulie 1969.
9. Edrvard Sapir. Le l.angu,age, introrlu,ction ri l'6tude
tle la parole. Paarl.iiss.. Payot. 1967. col. Petite Biblio- Capitolul I
lhdqoue Pavot,. nr. 104,. pn. 1188z4r-117799..
10. Christian Nletz, Essals sur Ia simplifi,cation, au cindma. l. B. Quemada. Les tlictionnaires du frangais nloderne.
Paris. Editions I{linchsiech, 1968, collection et esth6-
Paris. 1968.
tique, nr. 3, cap. 1. 2. Panl Fierens. Les grtnrls dtapes de I'esthdtique. Bnt.
11. In sens cibemetic delinit de Robert J. Van Egten in
Automati,otr et cybenfttique..,,Complexitatea unui xelles. Paris. Edition Formes. L94r;t, col. Bibliothbque
du s6minaire cles arts. Platon. p. 43. Aristote, p. 5?-68.
sistem nu e dcloc in funclie dc nurndrul de elernenle Plotin, p. 101. De \\rulf, p. 118.
constitutive, nici tle volumul pe care-I ocupd in spalirr, Kant. Le Ju,gem,ent esthttique. Textes choisis. Paris.
nici de nnmtirul rlimensiunilor acestui spaliu, ci de 3. PUI', {955, col. Lcs grandes rextes, p. 2L9-221.

numdrul sld,rilor pe care le poate lua sistemul, ceea 4. Iltienne Gilson. l'einture de rdalit6. Paris. Librairie
ce ar insemna de canti.trttea tle inlorntasii pe cdre philosophique J. Vrin. 1958, col. Probldmes et con.
le conyine sisten'ntl. In Le dossicr tle La cltberndtique,
utopie ou science de clemnin dans le monde d'au- troverses.
5. Jncob von Uexhiill. Mondes animaux et monde hu-
jourd'hui ? Verviers, Ed. G6rard et Co. col. Ilarabout m.ain. de Th4orie de la signilicdrion. Paris. Editions
Universit6, nr. 150, p. 131r.
Gorithier. 1966, coi. \{6ditations, nr. 37.

Capitolul 8 Capirolul 10

t. Benjamin Lec Whorf. Linguistique et anthropologie, l. Cf. Reni, I{ats. lrrages cle lr.r, cttlture chez le.s ou,^riers
les origines de la s6rniologie. Paris. Ed. Deno€I, frgngais. Pari.. Il,l.
Conthier, 1969, col, I{6ditations grand format, 161 165 I'histoire, Cu j:rs, 1968, col. Temps do
dirijatir de FI. Bartoli 9i N[. Davitl.

2. Le NIonde. t2 sept. 1969. ' Traclusi in flancezi la etlitura .Iulliard. Paris. 1963.
.) Nlcllille l'[erscovits. I'cs bases tle' I'antlvopologie cul'
Nouvelle 6dition. col. 10/18, {971.
,u,rellc. l'aris. Payot.1967, col. Petite llibliothdque 9. Daniel J. lJoorstin. Ibidcm, p. 70, 123, 186, 241, 255,
l). 4 copertir.
l)avot, ur.[0{i. p. l3jl. 10. Thirodore 11. WhiLe. La vit:toire tle Kennedy ou

4. IrtI.trrlr{rL:rJrfniclt,ll,.,'li..trLrirrlr)t"r,r'f5irrcItl'rtlllulcrrastlitootltil"s.i,n,\[cArrnttoerraicnnn- corlrnont on {ait urt pr6sident. Paris. l,affont, 19C0,
col. Ce jour-lti. Citat de J. D. Boorsrin it L'inage.
Outtr.lt;l2tro, pcoilloag;ic,,11"0,13;6,',1.Pq.,,rl|8it.s. op. 11. llarslrall trfcl,uharr. Pour cornprendre les mddia. Op.
5, Ertr;ise scoase din con{erinla cit.. p.-222, cit., p. 27.
6. de Ia Frauce-C^ ulture : 12. Flarolrl Innis. Tftr: bias of comnutnication. University

,,Lcs scicnces httnraiues, rechcrcLcs actuelles"' Disculia of 'I'oronto Prcss, i9[i8.
changements cuhurels- dintro 13. 1.,I. X{cl,uhan, op. cit., p. 191t, 196, 197, 198, t99,200.
iin 4 scpt. tfXlg : I-cs
Clautlc Li:vi-Slrrruss. Nlaurice Godelier, Irierre Maranda
si .Tean Pouillort. 14. NI. XlcLulran, {)}). cit.. p. 1i04.
7. Cr,orn.." I-irtrson. Llistoire rle Ia litthature f ranpaise' 15. Gcrald Ernnranuel S[canr. L[t:Ltimn. (Iotand Cool.
I.,ondra, Penguin Books, t96B ('['rad. fr. Pour ott
Paris. I{l,chet[e, 1012, p. li78;i 376.
B. Le Moncle din 28 noiembris contre ilIt:ltrhan. Pirris. Seuil, 1969).
Pol,li"it"t" apiiruti h 16. Boorstin, oli. cit., p. 259.

L Ict:tl9rloor.7e[mgstsi.crdnsraicrnCricrsilnar,ciuLitcsrtisstsreo,sr.ctti6.c,,iitLac6,l,ces1rgi.9ar6Lsa8I.nNe, d"Ep,S'-pC6ue7Obr9lt,ic-v6-P.o9.ea7l.Pu' uXepXriin,steensrrn'datv4ioe'ncaLleelas 17. lloorstin, 0p. cit., p. 262.
{0. \{. .I. llerscovits. op. cit. p' 287'
18. licl.,Lrlrarr. Itrnt ctnnprentlre les nt\dia, p, 35.
tl. AL llerscovits. op. cit. p. 29f-292' L9. Ibident, p. 34.
20. D. J. Boorstin, op. cit., p. 1!1.
2I. Le LIontle, 26 oct. 1969.

t2. X{ic}rel Foucrrrtlt. ,,Eloge de tliscours interdit", curs' Capitolul 12
inaugtiral la Collt:tgo clc Frarlce, a se vedea receuzia din
Le \Ionrle , 1r de,c. 1i170. 1. NdelarcPeslgcl':IlLaoukstgsi.e,,,Ll9e3sit'f,epch. n2iq7u1t,-s2c9i3u.'cfeoxrpt s"r.eJluouartnainl
13. A. Philip, E. tl. Aulonrutizdri (Introduction).
('tlbenttlique et l'humairt. Etlmriogie et Anthropologie, Paris, [rUF.
11r. Arrrcl Davirl. [tt Irl,ies, nr- 67, p. 132-168. Paris.
Gallimard, nrf. col. 2. Ernile llenveniste. Probldrnes tlc lingvistique gdnbrnle,

Crpirolul 1l op. cit. p. 55, p. 25.
3. Iiugdne I)elacroir 1798-1863. Eripozilia centenarului
I. Tribrne rle Laus,lttttc.21r sept. 1969.
2. Antlrir l-croi-(]ourhatt. I'e geste et la patole. T. II La la Paris, catalog al expoziliei la Luvru, Paris, ecl.
1m966m5.ocirocl.eStr:ilcetrsctrrs-rd'th'artnrjcosu' rEd'dhu. iA, lpb.in26N7.IicheI. Paris.
3. Perrc)- \{iltianl l3rirlgmanrr. '|'|rc logic ol nlodern phy- trlinisttire cles A.{faires Culturcls, 1963.

sics.-Ncrv York X'Icl'lilau. 1937, p. 23. 1r. Erlin Panofsliy. Esstis d'iconologie. Les thdmes hu'
4. r\utlr6 Leroi-Gourltarr. Op' cit. T. II, p. 157. manistes dans I'art tle Ia Renaissunce. Paris. nrf.
5. Cousiliul europortn. Fa'Lts nou*'eotL.t. Cetrtru de docu- Gallimard, L967, col. Ilibliothdquc des sciences
mentrre pontm ctlucrtrc irr Europa, nr. 577.J-a- gapte- Irrrrnairres, p. 26. Les lfssais d'iconologie, apdrute in
sprczece autori emi.ucnp, prirltrc care- J. Tinbergen, 1939, au lost reirnprirnaLe in 1962. Au apirrut apoi
li. de Rougclnont, X[. \ orrrrg, cin,ra le-a fost incre' traduso in francezi de llenrard 'Ieyss0dre 9i publicate
clin[atd reiponsabilitatea elaboririi unui cadru dr'
nr 1967.
referinll.
6, Arrtlrti Leroi-Gourhan. Le geste et la parole, op. cit., 5. LLris J. Prieto. Nlessages et signuur. Paris. PUF-,
p. 1til. 1906. col. Le lirrguiste, nr. 2, p. 35 qi 37. Esenlialul
acestor crirfi a {ost reluat in Le language, cap'
T. Ibitlent, T. II, p. 262. ,,La S6nrit-iiogie". Elcyclop6die de la Pl6iade.

B. Daniel .I. Roorst'in. I"irnage, s-au ce s-a intlmplai 6. Ibiden, p. 58.
cu VisuI atnericau. I{armonds (Nliddlesex). Penguirr 7. Ibid.em, p. 58.
Boolis. 1963. r!. Pelican lloo'h, 465 8. Lervis Caroll. De I'autre coti du mirair (Alice au
-{' 611, p' 1,, copertd'
pays des merveillcs), Verviers, e,cl. G6rard et Co.,
19fu, col. Bibliotdque N{arabout g6ant illustr6, p. 246.
9. Andr6 f,'Iartinot. El|ments de Ia lingttistique gin4rale.
Paris. Librairie Artrand Colin, 1967, col. U2, nr' 15,

467 p. 23.

10. Georges trfounin. ..Language" in La linguistigue. Guide 10. Hippolyte Taine. Philosophie de l'arr. Paris. Hachette,
alphab6tique. Paris. Ed. Denodl, 1969, col. NI6dita- L948. (2 vol.) T. I, p. L2.
tions. (lrand Form,at, p. 168. lL. Ibidem, p. l1{.
ll1. \f ii refer la exemplul ales ile Christian Come pi L2. Ibidem, p.218.
Flangois Robineau in Les math6.matiques noueelles L3. Ibidetr, p.220.
rlrns notre vie quotifienne. Paris. Casterman/Poche, 14. lbidem, p.221.
1f.)70, col. Enfance-Education-Enseignement E3. nr. 5. L5. Ibidem, p. 288. Sublinierea mea'
Ibidem, p. 27L-272,'1. L
12. lbidem,, p. 57. 1-6. Hvpolyte 'Iaine, prefald la Essais d'e ctitique et
1ll. l'r. .lacob. La logiclue du pit'an.t. Une listoire de
I'lftrddit|. I'aris. Gallimard nrf. 1970, col. Biblioth6que 17. d'hitt.oire, liseuri de critici qi istorie precedate de o

des sciences humaines, p, 22-24. pre{alX inediti. Citat de Jean }-rangois- Level. Paris.
{/r. Jean Coutt-'r. ,,L'audio-scripto-visuel" in Cotunu- He*at,. 1964, col. Nliroir d'Art, p. 188'
tr.irations ltaris. Centre d'6tude et de prornotion Pentru toli tennenii utilizali dc Freu'd, a se vedea
18. lucralea exemplarl de punere la punct a lui I. La-

de la lecture, sept. 1970, p. 7B-Bti. planche et L B. Pontalis' Yocabtr'laire de Ia.psacha'
lir. Roland lJdaerthNeIass.se,,.RSheeutoilr,iq1u9e64c,lcnrI.'im1ra, gpe."4i0n-5C1o. mntu-
nication izalgse sub direclia lui Daniel Lagache' Paris. PUF,
1959, col. Bibliothdque de Psychanalyse.
16. Ibidern, p. 30. 19. Sigmund Freud. Cinrl legott sur lo', psychanalyse

Capirolul 13 urmati efe Contribution d I'histoire d.u moupement
psychanalytique. Paris. Payot. 1968, col. Petite Bi-
20. EblriontshtdqKureisP. aljysoytc, hnora. n8a4l,gPti.c1E1.1tp' loration in Art. Nerv
1. Andr6 Nlartinet. Eliments de linguistique gdndrale. York, Schockerr Books. 1967, ool. Schockeu SB 76,
Paris. l.ibrairic -r\rnrancl Colin. {967, col. U2, nr. 15.
,.2-b La pertinaar,cer', p, 30.
2. Lavallcye. Introductiotts aur itude d'arr;h6o- p. 13 ei t{3. Pcosyl.ch\{o6ldoigtaietioents,pnidra. g5o9g,iep..
"I.laocgqieueest d.'ltistoirc de I'art. (Tpo.u3r3na) ia-l Paris. Cas- 21. Piaget. Paris. Ed.
[9116, col. Loranium cirei esenlial iean
terman, Denoiil. 1069, 48.

a fost relrrat in recenta Elistoire de I'art I\i Paris. 22. Ibitletn, p. 50--5i, passirn.
23. Ibidem, p. 66.
Gallimard, rrrf. 1!)69, col. Ilncyclop6die de la Pl6iade 24. Jear Piigt:t. I'ogique et connaissance saentifiq"".^ ll9.t
(direction Bernand I)orival) sub titlul ,,Histoire de
l'histoire de I'art". 25. mmOG',aaestlrrhldivom.aclal1der9sdS-6,7pd1.ee9En5gnI8l'cee,yprcc.ilsoottlhph. 66oIddmm6ieoemlosdgeenierel.fa'tPnPlardl6.riias1td'e9e4Ec,h,dnppiti'.giou91n8e'4.s.1.PGaarilsl.i

3. I-avalleye. lbiLl,em, p. 1"68.

1r. l,ucien Goldrnanu. Le Dieu cach.6. Studii asupra Cqpltolul 14
viziunii trlgice irr Pensies ale lui Pascal gi in teatrul
lui llacine. Paris. Gallimlrd. nrf. 191-19, col. Biblio-
th6rpre des id(:es, p. 1(i.

5. Pierrc Francastel. La r4alitd fPigaurirsa.tiEved.. Elemente 1. R6ne Ka6s. fmages de Ia culture chez les ouPriers
structurale ale sociologiei artei. Gonthier. frangais. Paris. Ed. Cujos, 1968, col. Temps de
196ir, p. !0, t"I, 2I. I'histoire, dirijatf, de H. Bartoli 9i M. David, P. 45.

6. H. Prinztiorn. Ilildnerai rles Gei.stes ltranlrcn, ein Sublinierea mea.
Beitrag zur Psgclnl,ogie u,nd Psydtopathologie der
Gestaltung. Berlin, Julius Springer, 1922. 2. Jean Piaget. Logique et connaissance scientifique.
Paris. Gallimard. 1967. Encyclop6die de la Pl6iade,
7. R. Toimat . L'Art psyc!rcpa.tologique. Paris. Presses
t,'niversitaires de Fralce, 1956. Erpressions plasti' p. 12-15.
lq{u6edsictilrerelatlcfoFlier:,rnlc0c,
3. Anrlr6 Lalande. Yocabulaire technique et critique, de
plauches en Ia Philosophie. Paris. PUF, 1956.
nr. 6l-70, couleurs comment6s.
1.t155. Paris. M.C.F. 4. ,,Le ternpi d'une eertain malaise". Tribune de Lau'

r 956. sunne. L.Y.L970.

8. \Iichel Foncault. I{istoire tle Ia lolie d I'age classique. 5. Enqudte de Claude 3Jtuliieann.ua,,rIineq9uiiit-2e fAembr6uriaqruiee"'I^974Le'
Paris. Liblairie Illoide 28, 29, 30,
tion. 1964. col. I)lon. 1961, ;i Union G6n6rale d'6di-
Le l{onde en 1O/fB, 6. Robert Cornevin. Mlrnoires de tAftique. Paris. Laffont,
p. 289 9i 302r.
1971. Se afld chiar il anun[ul lucrdrii afirmalii tot
9. Robert FI. Lou.ie. Traitd de sociologie primritive. Paris. arit de radicale ca : ,.lncepind din
Payot. 1936, col. Bibiiothdque scientifique, qi 1969 gaisprezece, tradilia devirre o sursi socolul
col. Petiter Bihliothirque, Payot, p. 234. t58 459 aceasta
istorici
orald

majore ; azi incd se constitlrie, cu concursul unor Heuri Laborit. L'agressivitd ddtaurnde. lntroduction A
tjrsriaotodariirlcicoancIe.aliorlri;.rrtpi odaeimrnlcblouvrlraleotrornr,Liia.,.rrchtlilevapcnoszocilrtaiap]reli icianii patrimoniului une biologie du comportament social. Union g6n6'
conditrii supe- ' JIcrJaah.lcientleLudsae'6"sbdioniLtrioairnnf.itustL.ern'.u1i9-gr,u7,rR0el ,eisscfplioevelxic.riidoa1lr0rd/sd1di8tnnolutrCt.rrnul5dlai2ee7r,.ssoctpilee.llclcueit'Nd. oepus''-em5lla5e-'
manuscriplice
l or.enirnellclor dirr lfr.ui l{edirr european". Inaceeagi 12.
perspeclilit incepe la actlaqi autor publicarea de 13.

.,\{6moires" dc l'Europe". Le Monde. 26.I.t97L. iaurnde. Paris. Illond-et Gay, 1932 et Colloque sur
7. Les analyses de Proger Caussd. Repue internationale ia M6canologie. Paris. Cerrtre Culturel Carrudiett, mars
rl.es scienccs sociales. \rol. XX, nr. 4, 1968. Les arts
rlarrs la soci6t6, p. 679-1197 Si Le Journal et I'actua- tg7t.
Werner lleissemberg. Plrysique et philosophie' Pari's'
litd.,,Contmonl sonllnes nons inform6s, du quotidien 14. Albin N{ichel, 1971.- col. Sciences d'aujourd'irui,
nr. 3,
au journal ti'l6r-is6 ?" \rerviers, N{arnbout Universit6,
nr. 1311. 1967. p. 37. Le noupel 6tat industriel.
B. Pierre Vianson-Ponte . Le Monrl.e. { { .II.1970. 15. Kenneth Galbraith.
iolrn lnerf.s-y1s9te6m8'eceoclo. nBoirbnliiqouthedqaume6rdiceasins'ciPenacreiss'
Essai sur
9. I'lrr':odore lloszali. T'he ntuking of a cotrnter atbure. Gallimard.
Rcflections on the tcclrnor:ratic societv and its r.outh-
foul oppositiorr Nerv Yorh. I)oubleclJy antl Cniprny. humaines,
Armand, Robert Lettds, Jacques Lesourne'
Inc. 1!)69, col. Ancher Rool<s, nr. A. 697. (trad. Ir. 16. Richard grise annie zero. L'aide d
Matiire Ia ddcision Paris'
Yers une cottre-culture. Itar,is. Stock. 1870.
10. tiF. Opera funrlarnentnlii a lui J. von Neumann gi Etl. DJoehnonttli,(.197GU,aPlb. r2a9i4tl.,. L'c\re dc I'opulence' Paris'
17.
Cf.
Oskar 1\Iorgenstcru, ?'heory of games arTd eL'onomic 18. PCDaaalrmvisia.ilnPnVULiFcdt.vo1ir,9o17f9f0.6, 1Pc,socyl,oclhS.oU,s,LPoicb.ieoLrleot6gpiedseytclIhe'Eolsolapgurietp"..unb-r-l.i.c4h. 8|.,
beltat'ior. Princoton Urriversit;' Press. 1944. A se
vedca $i A. Kaufmann. R. Faure si A. Le Graf.
Lcs ieur tI'etttreprise. Paris, PUF, 196/r, col. p. 128 et 134.
sais-je ?, nr. 892. Que 19. i,nun1 P.I.A. Le Monde, 24 martie 197{. ,,Oamenii

11. Ftro{anrtgerarliellet sMeetadM. a,,rTtyh.eTchoentrrtoasl so-mf ecdoicm. mPuanriisc.atDiounri"odin, de aiaceri pot dispune azi, pentru succesul recep-
lor, pentru satisfaclia_ clieltil-or $i pentru pres-
1967, col. Universit6 et tcchnique, nr. 10, p. 50. liiiigloi.r,l itti""p"inderilor lor, de cadrul mai multor mari

L2, Rnpport paye. Doc:nmentation {rangaise. 1970. (Ci. Le m"onumentt istorice frarrceze... Sub magnificele bol1i
Mondc, 2zr iulie 1970.
gotice, sala Saint-Louis din--Conciergerie d-peenlatruC^ariessue'
iiuni'de 1200 persoane". Cf' Annonce
Nationale des X;lonuments historiques, Paris.
Capltolul 15 Cahiers de l'institut de science 6conomique appliqude'
20. Laboratoire du Coldge de France associ6 au C'N'R'S'
1. Xliclrel Tartly. Le prolesseur et les images. Essais Economie et SociitZs. Tome IV, nr. l2 decembrie
sur I'imitation au nessagcs visuols. Paris. P[IF. 1966. 1970. Gendve. Librairie Droz Jean Lacroix' ,,Avant-
col. SUP. I-'6tlucateur, nr. 11, p. 116.
21. nrooos''. n' .S22a4laIz. ar-Bon'dy. La sdc'aiexinocloegi.eap?^'oplilqbuid6eemn'
2. Tribune rle f,tntsanne, 29 april 1970. Publicit6. huguste
3. Campagne publicitaire (a sc vertea Le llonde,2/,r april, l'hJmme peut-elle se passer
p. 2251.
1970).
22.hnreanntgoniosrmPaetirvneos uext.,l,eLseslitrciotenscedpteualalisamtioodnuslisimatpiolinciteen-
1r, lNJ{nicish.elFPoorrmdreryti.onLsesRlooynatluttmtioonnst.ePn aFrriusn. cNcliecthenluPxoEmteayl,s 23.F6mrcaoennngoiomniisoer"m.Plaebtriidrvoeeusmx,.e-pt,,.ll,e2es's)5lci7mo-n2itc2ee9sp0tdupaealsislsaaimtio'mnodim6lpislaictiioten'
1966, p. 13.
en 6conorrrie", lbidem, p. 2257-2290 passim'
5. L'id,iot internationol, april 1970, nr. 5 care conline
un dosar consacritL lundaliilor culturale. Perspectit'd. Pentru o noud atitudine

6. Ibidern, p. 30. 1. Nu e totugi firrd anal.igie cu distinclia- pcee- lcsaurebti.lo'
7. Ibidem, p. 30. fleea Pascal intre spiriiul geometric 9i
8. Ibidem, p.32. $icisAicumpreuslitvci-dnintfedadviooordizisnainiomtaparlei gmcinuadlletirpedaee verba!5 9i- expresia
9. Ibi,lem. p. 3{. Sublinieroa mea. ,171 primul' azi, se pare
a-l favoriza pe cel
10. .{ sc veclea Le Nlonde din 7 april 1970,
11. Cf. Henri Laborit. Biologie et structure. Paris. Galli-

mard. 1968, col. Id6es. lrf. 156. Henri Laborit.
L'homme i,maginant. Ilssaix de biologie politique.
Paris. Union g6n6rale d'6ditions. i9?0. eol. tOil8. 470

\rpnicrcmcc:Irc(luarelean:.ig.tanre,L.etrr^c,ticc,rr(reoLle,taiac-aiern("rlcrlpzreelreeipf.Posilc1rtnfrarrrelp.lrci,gntapecciurtrorliae.kirillrrrniue.upaceiriic:cna.er.tpadi*etrr.iepseirls,rueprriReipslirlppircirurqrt.r.r.iiisuacgueii.vttitscunbsuerup,igi.pitlftliirretli.rcerrteIporilriraicenrtilarriarti.cl.miimem:tinloe,udsrerc.aelecr.eacic.rsi'mnTe[r,pmliueruiir_li-ilileoir.li!lsrhpenacpiteerpr's"rlleIsaiinutestbrpc;ista;duaerDi;slenrii;p,ideet_eaiup'inciausr;ielai;pgcla"s"uia"rrcr.ir6ettpnorhepe,"ocrpeia.or.iters,soiirvaiaicseicotetamt,uoilrrnaterbla",rauogsit;aclrl.eeia;a_u-it,i I)ar iatl ce-i Ei mai ciudat: Una tlintre primdle
rtdt(glrvcFe'cilnaiir-rzaeelrizreliatsunltvbtperni.iiaif.,oo.zeilrccai_tnsiu.ruaum.etlerrriltlrrnon-uccfierle$uraaeiiolIIurlir?i-no_flscncli"a.rnlsdlp.rieltiruecujcuc1topllctuBiesttucl.reie7pa;,iIuetsnnc)dci.ifnzzliaiiiscadjntssuribtcrriaoireoinluicfal.siiei,drnecatImieietflrmrobLccii]tsauliioiisaoldtqlem,u,nic,ic,cnu,anra,au,vn,onflirliiialaoto"tteuutepsa,irlraintris;larl-uenreel.ttrada;op,;irztiu?monlli,"raesll-niielUinii"lniat'iiiuouollvaiarlmarig"nicte"ttistonre"enaee"illutue"tieeaa".-li emisiuni ale liuroviziunii a permis in 1954 sI sc
coilecteze opt liu'i realizinci o audienlri clo aproape
30.000.000 spectatoli. Perfonnan!5 tchnic.{ nemaipo-
meniti ! $i totriqi. chestinnea cea mai dificill a fost
aceasta : ,,Ce li sc poale oferi celor 30 milioane de
telespcctatori ?" Responsabilii Euloviziunii erau adu-
na[i ]a Nlontreux untle se desliqura tladitrionala
sdrbritoare a Narcizelor. Ocazie erccplionalf, ! $i totuqi
era greu si se spuuir cir un cortegiu de care florale
era la baza spoctacolului, printr-o ocazie intimplS-
toare, nna dintre prirnele isprirvi alc Euroviziunii,
2. qi rrrr fapt cu atit rnai alarrnant cu c,il hardware-ttl
conlinui si aibir prepondcren{i asupra softivare-ului :
i-. ,,Pentrri caserte, decl:rli Don Decker, rerlactorul gef al
statiunii locale N.R.C. pcntru lcgiunea Alabama
(Statul Nerv York), hardware-rl a hrat-o inaintea
softr.vare-ului : Se pot prindc B0 rle canale, fd.rd ca
cineca sd se gindeilscd i.nsd re s-ar putea oferi pe
ele". (Le hlondc, 23 oct. 1971. La t|I|lision par
r:dblcs : I'ombre rl'une rivolution).

II cu atit mLi clificil sI opelczi sirnultan pe douH
4. a|ttprreDrerntrneneeaupugccczprili^ttortci'i.utrlcepc{rtsm,olaeuciciocr]Jilqllmnnacerr.gimhclaaroi.pe-ili:extnaofmspi,lcjea,eoroeenemarciti(nsnettnui.gientlgiiorri-fdeeseii5rcniotbjacclutcsueliaiearaeinnnraprtte)lea,ieai,t,nlchtciac,scaa,oarolclriamrcdroneatnernedbvqef,,oiuo_arnlcdrorrrcriemoiegc-"aieict,setupbuomls,rtvnbl,amoeg,iitncfia,ti5:cetrte-,riuiuuilmevrlmfiueeinanirqprarqtkoeisiemineictniaetaamncrrlmrueegreei-s,i,i planrr ri cu cit tr-rtul ne fl rltrena pini acum si le
rIGpdrInanlruiota,olorippaivlrp[aiia,iqt;di.a6ioapie.urnrre:1t,lcrronrooo'trnLrrguIcsualaLt.ilaruncrnilnauzLntdanrlsrecteiieso"cii..tnlehoobCmcamrrr,e.ol.ric,eau,;autilleinertncgiaet7ico[tp-1ouisnornlgeidsavlaiieetbncnriiMilIsintiSzeicataC?a5lnrtuleclteDrg"n.:,*realstiic,n."irlrtirncenubanup"ttuirSope,caaiarpor.nnainoandc_lt-t rlisociem pcn trlr a er.ita aparilia contradicfiilor. $i
5- . faptul -se rnai poate obscrvft prin m5suli reccnte luate
in matelie clc televiziune. I)iir cun va lezolva statul,
cilre nu inceteaz.{ sir prtnii ar:centul pe {rrnc[ia qi to-
calia culturali (iuforrliuc, crlLrcalie, instruclic. culti-
vare...) ploblemele fintrnci:rre a clror acuitate nu
inceteazi si cleasc:i ? Fixind o taxe pe care o
plirtcqtc berreficianr]. I)ar taxtr nu e suficientS. Or
atunci se pune problerna : snlr si fie mdritil) sau sH
se gfiseasoir alte resurse. n'lirilea e o mitsurir nepopu-
lari de care s€ tcm oanenii politici. Astfcl cX tele-
viziunea se vcrle recurgind :rproape peste tot, nu
numai cu asentimcntul guvernrrlui, ci chial cu o
hotlr"ire e-xpresH a lui, la publicitate, qi iariqi la
publicitate. l)e aici se vecle in chip necesar
sir1lrpo\i'z{lvaaeanrealoiage.e.itomrertegblnoaurmrircciizlnseniirIilosianctcrdSi-reorazerin,i,ns,tlt-tercGeapiaprrlli"un.und,,ecCorieu,J,,arcdrcihptuoIclprtian;iot1irbieele,b,moursiegnlalr-cu- L .rr e{e"t care se studiazi salr care se a-scunddaer

disociind planul stratcgic de ccl axiologic
numai ci publicitatea furnizcazir rczervc, ci cX qi
face parte intcgr:an tX din sisternul dc comunicalie
lrre'. (\T,.gserforgrrrrisation). Dupi secoie tlc itleali- al televiziunii. Nimic clcci nu scrvc$te sii rre plingem
zcoarrreug.rtatesppuirrirtcupluei,giorr,lrarrti.are ,pulclizare,, a materiei oficial cle efectele sale pernicioasc. Rcaua cretlirrlir
{-j.
-\cnst al rloilen rspccL pu!iu eunnscuI a fost nus nu nrai poute ingela multX vretle. Cuhurir pe care
in evidonIir rlc teoria o clispen-seazir mtss-nteclia e tleci, tlitainte tlelibernth,
rna_r_ a.los irrformaIioi (Shannon o culturir care consiclerit publicitatea ca rtn elenlent
gi..&.l\o\'neoaovcel sp.riBntrrielloaul1iini. Bonsack) gi "ar anli ca plarrck gi
constitutir'. E {aptul de cat:c trehlrie sir Iinem seama.
7. Sir nc alramnidnatimrlesneigrrtaeti,,,ermomergaenne1lee,, Nu pretinrl totuqi cI publicitatea c esenlialul sau
: Socotite oa mar_ viitorul culturii, a{irm insd tloar cii daci vrem si
ginale, faoftioge, lread1ironu"i,,lrirn,ag"a"_" evitXrn schizofrenia, e lreaplrat nccesar sh o studiern
ca factor cultural pentlu a o stlpini ca atare.
ziuele, publicitatea, tcleviziunca,
lu ce mai mult age.nli culturali.
172 478

9. hE^mmDdRteoeauiacnuntr.ioh,taulctdnfaaraaile,olruleetnz1llgssoea9Acrrl7metof.0sar"ds.reelnersniiaaezntinusrlbedrtlono.e.isirrevuaiuReilfrbuz.ioloiietbOanr?necoarrel,,pmitncoL.cetil'neoLancermiatan<etolpra,eielsloae[,igiislniiitbeaaJuliaatutlaeucrvaftqiilllr6euleGpce'oi"asissdon'siioabtLontlfpo"n*.rarr"sp;bBg"e;aiiiao;nrr;mui-ii;lslitela,i.- -traboilea;numitH iletaqare de griji gi evenimente pertur-
10. -atena[biase! nta condiliilor extreD.re cu.re sA deturneze
E de la sine infeles cX condiliile oreativitltii indi-
viduale sint aceleaqi i$ni pentru cea colectivir aceasta
din urm5 depinzind plus de opliunea membrilor,
de numirul 9i organizarea grupului lor-
11. Georges lPaalarnisd. iPerU. FS.elagsZe1,, Puissance: les d.gnamiques Care sint incl avantajele celei colective ?
sociales. col. Bibliothdque- de socio_ Abundenla materialului, poten[ializarea, stitnularea
reciprocii, clivergenla ideilor, obiectivitate mai mare'
logie contemporaine. finalitate gi senliment tle siguriinlS a participanlilor.
12. I,tnduit.unn(ernJc.ret.irrll"cnieceoui,rumxeilncdtsuenliaettnnrugrus.crgictaaa6tisnlurrceetmprSudri.milnliintdnorcraiclnroi.apiimgiriiceintlaererraisrpu-ltilullqrlqiulnriiirilomauencaeaiphnsqleeitierne,drtetimiedasvnlclooaeeuullaomolsrirgerliaeinilseeiatdia,mtlIaitmcisjd'uloccioejnrloaoicongnacaiail'ceniiqncefeladuelgaec,.-i lnconvenieutele : timp limitat (grupul nu e strins
problerne tle ogranizare, restriclii
J,^:J. decit pe cileva ore) ; ,,uzura" grupului trailuciudu-se
de ordin psihologic,
prin aparilia unui conlorrnisln 6i un sentiment etcesiv
de securitate a participanlilor.
un grul_.nu e crea-
In general, s-ar putea spurre ci
tiv in sine, dar ci, tn anumite corrdigii, ar plrtea
stciuuljbni ioesctJcteinrddienetcoulpnoema$zatieireenerguilrlteccaeelo, basiceeecstvtevcedureiptaplubeilineadlilsoicnelusrcubeqil-i stimula enorn crcativitartea individualS. Cit despre
componenlele mecliului care favorizeazd creativitatea,
au fost retrinute urmltoarele :
ftrrmat dintr-o ornenir" care transformi lrr-"n t""rrr-
formindu-se qi ea totodatd.
Claude L6vi,Strauss.,4nfhropologie structurale. paris. -fcioinncdsotrnuutncaticvetetaI luomnacnaere:-i
Plol. 1958, p, 394. care furnizeazi noi informa;ii
11r. Cea mai mare parte a operei ii este consacrati. permite fiec[ruia si-qi aprecieze
relaliiie in interiorul grupului nu
J5. tlentalitatca ,,Club", al cirui agent puternic este valoarea. Totugi la formarea cluburilor sau a cote-
p-erioCdliucbi udle, meoerntutarilitgitiecaara,ivaarnnep. ing,, cu trebuie sd ducl
mecliteranian riilor. S-ar nai putea aPoi cita :
ploliferarea-i -avedaroepgtiundl idree i se inqela ; de a fi original, de a

16. Iqi faptul impotriva c;irrrja ne pun in gardi notele secvenlial5 ;
_rapoartele Ur\ESCO, Consiliul Iiuroienn printre
altcle, dar ce putere oare ? Care le sint mijioacele --aoredsctiisimetriuneiacafrlieoaar. gustului riscului ; irrtrc idei
de actr.iune ^cu 9i
temporald qi intelectuali
?

17. J. von Neumann gi ObeshkaaerioNrl.orpgrcinncsteetionn. Th,eorg ol Ci. Yte. Dunarrt, arlmirristrator-delegat al SANDOZ-
garnes and economic University rlrui. Org,anisation et criatieit6. Aloculiune,pronunlati
PLreesssi.e1u9/.rt1rd-'liyAttr.eKlraisuefm. apnanr.isP. .pFUaFure1Csi04A,. cu o"uriu adunirii generale
Le Graf. a aclionarilor de la
sais-je ? nr. 892. col. Quu
SANDOZ-S.A. Bdle, 27 mai 1971.

lB. Cum sd nu asociern la opiniile tuturor celor care se
ocuph de cultura cititului cu atenlie,
;i critic qi inv-e.ntiu, ceea ce unmeazi : intr-un spirit

,,Am studiat creatir,iratea individuald gi colectivi qi
Creativitatea individuald dcpinde de urmHtorii
tori : fac-

-d-c--frciiprri.mpnircar-lrnalceogaszgcr;ilerfetiijoncnaldeatlrdearierroima;aarirr-aisnnelgiiorrtrerimtrsniilcee;dinaccaiulitjulmupqillrtnniheoigrrbriaeqacl[fbia,ilteiasleirtmpixnrosalaineg;itneaqrsrmneiaib,rcbaeilalcrliretIzogiginerdieirtreea;aprienlmfaionortmdpuuriia;nliute_iii
nu pe logicri.

- libertate, rlgaz ; 174

CUPRINS Capirolul 4

rl DE LA CULTURA FIXA LA CUT-TURA MOBILA 126

UN CONCEPT NOU : TEHNOCULTURA de Dumitru iCoDmeunliacarpeiegtoi ncoldaurai u1t2o8m/obEilxisptlo1r3d4ri, voiaje de masl 130

N{atei 5 / Spre o ,,ambianl6
' sSgectlcnnelronreialmo1rgia.u4ic9ebd/x"apn1Alai3cl6va1et3id/v9elaP/1ec4Dru4ceeafpllallliini epodicwrehacimdq1tiodu5cer1i,p/ladleAecPrieanvrgdothliiaredijo,aennlaIo1a4im2rueanf-i
Cuvint iraintc de l{arcel Pctriqor 16 multe nivelc 154
Introducere : IJe la Apocalipi la plan gi viccversa 28
Capitolul I Capirolul 5

DE LA RBPRODUCEITE LA AN,{ALGAM 34 DE I,A SALON LA INTREPRINDtrREA DE
zctlmPlleocecunpprl1poluriiclbo.ei sd5x6,e^0iu3trianvcta/deeliiarreRoeloi3:xsl9p^fol,e).i/r5rreofR0itl_loguepric/r,rgoardemiSucea_prsrelt5reeeaacl/.too5grp5iaenafr8voc6aeulrtpaaa/lrriemuAcretiollrceintroaqelstciaicntnlde^ail,u-p4ippgroleeasr-'-t-I
INITOR\IIARE 155
Capitolul 2
DE LA, SILEX LA SATELIT 65 ' A/TlCirtviarUiaclniuntisaimt:renuiloserrliuiralme1m5dol7uiirrjleIyioccNCStiaaldinpaoeaowlcleeci,og1omcnt6iog8us1ant/6,tic3cilaReur/lemeeaiE2ldnit4xaeaprioeemoar,zeaiis-l,icamdaol,ep:narfNecautxn{c,apitcvnooaisrzttueidallizua1lii7r111e0766a033I-

g/1sP.ir]m"nlS:lrpib,r.oI1f"arJ.nnincaataujltft.olle,.5g.gilciiipi8rgo,l0.iirvmLal/ir-.iciptsJJeaeplmarai:nnrl-srolJiuaxia:llucneqrcuiiu7bleu36es.6rin/i;e/i-iittipItccl"urrot.izosi5maZrniSom.brvi/roeaiunrreFeilciuiin"ee"imn"gi.on7"{Io,ioiinltria,l6"5..g,, Capitolul 6

Capitolul 3 DE LA REFLECTIA IN SIGURANTA LA REFLECTIA

DE LA ARTA FACUTA LA ARTA CT\RE SE FACE 98 RISCATA 179
/eiAcnOll)uxreerfiftEtlrrdi.loesca:rerlt.rrfnuIoai_v1rrlczioer9coaldcnoinrn/uintessnlanStpltgr-{Sopuerre1rracceu51lltuiuil.:ivn.rui2,td{sn_c0Ifi-9u,tJ6rurilegotaAua/drglrnirlia.sacD/tepcDlodirhSceulciplailjbetiuabenurlirvgmorfuaafearearris{g'etgtc2iiaiislrIn,J2ret0eaul1ria\mlnl7ueIciIiatr/oesfr.lOtmrop,J"trouienu:mn1lat/onipilprr6botUileruuaiiinnnp'i1.lOaar0dtlrag1"li.ei".tst"i--//l 476
mppCCrariaitener;atcviifedaiieaqrarqaim1di m9iidcn9aiiftslui/ruz:iraSaderenesc1otu1en8r8ti{9imzc6aae/r/ei7nalMn8foep2arumrrIritncoa5YrliutfoiuotlnerlcaaznlaleoSjvruthr1ra2zi9n0uil5s2ot m1r//8it1e8,R9,rSei/3ihaol1/Iintw8af"t5oU-euran-/l

manipulati 206

Capitolul 7

DE LA COMUNICARE LA MULTICOMUNICARE 2OE

Exarninarea condiliondrii 210 / Comu,nicarea temporalE :
mctaointlet2are7ma9inm/aroeDs,aegjeellaostrutr2r,ia1,d7suifmcitbDoorislucla'rui rmsliunalg,gviunisnaticditeein2etrLraa2dru|sacTc2ri2dae0nns-/-

Cind comunicar',ea se schimbd 224

Capitolul I

O NOUA DIMENSIUNE: DIFUZIUNEA DE MASA 237

O experienld intersti{ial5 : r'evenirea din spuimd i2n3t2la| ,,Lcei-
dentul nu nai e accidental" 2.39 / De la
/unPveor*iapjeccotilveecticvrr2e42sIe O mici frazd carc spune luni :
multe 249
177 logie 250 lntrevid : antropologie
gi futuro-

Capitolul 9 Capitolul 14

DE LA ESBNTA t,A CO,\TUNICARE 257 DE I-A AcnICtJLTUP,;\ LA 'I'EIINOCIILTUR-\ 3Bg

mAA27rar8ttlIiIeIqq2iiO7lia3tetpir/tnouztdNuiiqnrotieeui a2di-6sde0tcpo/frliqilcAiilltireit2:ir7as0;picrI:auctDlitotuuerticlliianuselatou{ubilroiinesocaotufiaclmadceud2inli6tufuc6lru,riii-/ O schimbare nLrclearri /39(.0ele/ Izbucniri ale filoso{ici sau
inconjulitor 279 / ,,Nllai este aceasta oare artl ?" 280 izbucnire filosofici 393 doriii sisteme 397 / l'{anuale
mass-mr..rlia 399 e/scChirrL.rlitugrii:r,caamctuivlliataj t1e10i6ill-/cleSscahli.mdbasareu
5i ? 1103 / Derivr'i,

nu
mijloacelor gi cirr:rritelor cle cornurricare 408 / Tcleviziure,
Publicitate lqi judec5li 410
Capirolul 10

UN ITENOI{T]N DE ]'IIANSCTILTIiIIATI]] Capirolul 15
GENUITALIZ,\'I' 285
EDUCATIE SI NOI DEXIILIRCI 415
/In'Oft-lari'--uciorCtiupn'rcislruisehirncenrq2rucsui9ttaLllu3t,itu3nueffr0gnaaa1ehclDisikeu/cecrruli2lPlilcdtca0rlncier0mitSiivc:raIeautdal2uolctl8llnfurlac5snrlhcia3e/r02icl8n9cirIoo8ingimuc:/iuuailnp0rtnutiucoartmballifiraqrle4itbicaetco9,ldtsiiloaea-p3lcruome0ugia6lositcstulo/rrirpcal2uauCfngillet3aebu0rrrqieJ-/ii
EticI in paritalorri tt\7 l Pcle:rin a jul la surse sau cum
devine Implantare Inlidirci.nare 41.9 / Viitor, plovidenld
srrn plcr.iziune 42A I lruudaliile cultura]e 421 / A paria
pc cncef;rl 423 / Noii demiurgi /r28 / lnvcrsarea {iliere-
Indicii
lor'1130 / Logji q"i/.si :rsuerunrtrgeii14r3412r / IrrtrcPlirrdcren,,semiur-

gic5" 4li8 I

Capitolul 11 PersPeetive

INTI\{prNAnEA INTIIRFETTENTELOR 311 PIINTI1U 0 NOU.,\. ATIl'tlllINE 1143

Appdruuensrgectertgidaidinnedatepisap3prr.2roei3jnbinilee/im3iU23a92ist0Iad/ueIIsaUtpzrnleeSgcXi-ilrnccte:dJtcr,iupitghluuiatnen:disr3pea2auir6i,i'rr/vcJuotUBrrcbn[ti/urerniIlonequ-i Privire asnpra unni' nou clcmcls 44.7 I Yiteze dilerenliale
gi noi clinrcn-.iurri 1r1r9 / care
unui intelectrral 332 Iletliile se intrepltruncl 451

Noua sfidarc 455

NO'fn 458

Capitolul 12

CORPUL, LIIIR,,T, IITJLTIJ\IEDT:\ 337

Linrba, ccl de-al doilca irrslrurnert .338 / Un tablou,
I tJn ocol carc poate c:i nic-i nu cs[u
douii alirtuliir't 341 lui da

aga {reva 3/r1r / \{etoda Spre osauconmuu3n5ic1a/lc O apropiere
exlraserniologicir 353 i
sau sinestozicl 357 inler-media

Capirolul 13

DE LA Ui\lI)ISUIPLINAR LA nIULT.TDISCTPLTNAR 863
,nPnPspcrerreariirunnnrvHvccaife,iietppiresoiisuut,3llpnc6oqpoo5lteiilumilrni/tinoilnirupfeUfiec"tnrn?tfI;ieanidtec3canx38ne[r63dtm4a8/:pl8/lu0c$aA5p:t/irrrieontNaiEpgl,qpiaeitinlisrosineutaeclaaemulpuso?prollioacv8liglZioal6e6lpogigtrgiIiiin/aiclltCEnaSocg?iglnteiul?iaBnsolalgubiue0_iI 478