Cesnokov, P.C - Corul si conducerea lui

d-
tt*: riilt-{{
i ,,.l '\rir,'1. r YJ l
'l

P.G.CESNOKOV*fO,o.aa

eo
Iata ....oo*
aaal}a6eoce

t ; : ,l i* 1'- .1J"tv
l,

*

"f{u1ffi

EOITTJ RA bE $TAT DIDACTICA SI PEDAGOGICA

{gs7

f/:w,rr

e!6I

yf,rco9vfitrir tS ycfiJvclc Jv"rs fic vunrl(s

\ cr.:g' :^er-a

w\{\: ') *l'" .Lt, lvrU

,!3'l. ?1' Pr(l--t v'

' :|*

€960IaoH .ti
llllllillrililililffiil|ill )i
I
t5e; .ncsau3 abtoeg,, I
aUV ap r0pilsra^lun ecalotlqt€ IiIi
I
f,00 go uuofluto nuJ,Ngd Yflo,Lsn
i
rnT vsuil0n{rN03 ts TnH0J
I
A0x0Nsg3 's 'd
-tI

,'I

I

f.rucrarea editat$ iri. colaborare 0u

c"s.sa cENTR,ALtr A CnneTrnr popul]AnE

"l'r:ducAtcri r Nir-(;.!,-\E C{{_?F}AN tl
LLTiliAN RADAN

il, i. L-IECHOKOts t

XOiI

!t

YIIP,AB.TIEHI,{E Ajll

IIOCOEi{E AJlt XOPOBbIX Atipl4xEp{-.'ll

I,I3AAI-II4E B'TOPOE

PeAaxultg u npu\{erraHrIq
C. B. NONOBA

I OC YAAPCTBEI]HOE MY3 b:KA.[ bIiOE T'3I(ATE"T]b C BE)

Mocxns 1952

k

gfDlo^-o>luqq 'trctpt[n}s} Dtr pau$tdsrov.aFullnuyllrlcnlrpoaaJraaurDurocaupDrttacpnfisnqflrrsn} ama
!!ry1
arcpuydap a
-atdrcyuy roptuawap gunficp Darlnqlrp;S alsa p1sn{au ap UtD troJ
'{Vtplatdtatu! lnp[ualilop atmq[rtD ar! ps aInqary 'arfis trD lllpg^ls
qI-:-arrrcopraDdlquxe!a!H'DapIn|p1optaudcaaalluf'uuaeqaa|fn7wiptuaopgplczauDHlylDqllqpl'cDalu4ltnca^oly''uuaIanoDyp'wnasDntllouaDarDrlIuDr[#JnoyurnayonllulpnutlD1noa1rad'wt$ao1wyauayoaolrnatysDo{ooca'lnupaIaDrtrounl'\pncarn.unpl{ru{oqac'ppyqgwtrnpsoa1racLpnqeDa[wlnotorDo*susr?aputrwluoD'nplolarq'tc,prBa,1patdtloatpso71lusnaaouttqoddn
{lanurcntnpvpr'y,c)iluspI'plrsalazu-nplrlndloutadzaptdyo.rttor caSDnaoludryarroDurocsn[nor
'aunq a[Droo rlptrrtouos
ptapunluo) alnqan nu
'.tytprcny DarDpar 'narctratdta1u7" : aunds IA ',,rcfirBrcnl DarDlardnVl(' ap
-''aaot[unDgrpaontcddtlaaa1slruDrAoaarpyIDaauaspa[Da7?n'oDct-o'adcJfur,lu,tIrnqarqlcacrzoavla$qwaDaaclqJ'o,",radI[DoTrnoy'cootaryrsydaofppclayutgo'Du'aporDsy"|Jsaaylslqaunrtnf
a#a 'rorurc1yyyc ooayUtpuDqac[yDn.pw$puDpstlaalap?6aDton4qouna!anosrDnlIand)lrxpaoacdryatolfn$ittdaptnDcasr)na'Fpp'pqtysDuanl1nou6Jlrasa'dtapsJauprpasupDdn)1palIDOopluB.aIDpI
B'pJnWlaITtJdayu1lparyyorolud

aRufatroJ.DgtaDlJantp.s?uco.cryvuxsaDalIn'anapau[uupDnala8rpgootDmnpoyzawtlalDymaduartlaroDsDu1ctt;a!Btatuspd[uDI)gAaaoAa'My,{blIn"oDaq,dual$aplsqtoDuauntra1yutsdroaa'pJD)rSunouypp7'y'audywoa[re'Jaqaq{gdtuqyrfSfooiipocraydunslnllptawoootpsd3n9n"trpnascDgonp4auealarnyDrp13ync"a1#yup{pTr'1.sslr:glrl"nu1yJ;ussfrlgns"'l[l?nraotpNnstdd;os.rac:olta:ng:Dus,! i
r'a{aa&cnfi$uald?naau6usgalalrtlp!'c*nnfdti4tlIxugnaua!uycan()ydDay'aalaroyoacr*suJqiualaousn,uqa,o!!solnyDaaoIr'r)aDraDtlocolaDotrrUrol!asa^amocyainrnlt!ca[pronlculdJf6lorig'ynt[!tnU'rgIyctlnuro*gnpraooIptwpnty)uoo*rpno1pnara7y1'utrp"roDa1!rpsDfc)nlrucaDulnaIr$crruupDyuapacncuatyludurruiDralqcIut[qpprlt'twzpDnr[rnpaza[lDrltLuIoulDurrrlaDDaauJuatrtrdrOrguoronatp[lyBnouuuupaJ!
)I

:

(gsn.r eglpg)

IntnaalSvata t/gJub'd fv/c

de De usernenea e diseutabild" gi delinirea csoornuoluriitacteea,,.l..uoi grupale
oameni care eintd. in aSa este un
tel incit in
ansamblu toarte cslea\tregr ei cphreilicbisra",t,Aacceoarsdtda.judl eplrineicliies verilicat 6i nuanlele
artistice lucrate nu dezvdluie latwe
artistieo-esteticd a activitdlii colectivului coruI in ce privegte interpre-

tarea 6i Iiind bazatd pe anumite trdsdturi exleriaare are,' in esenfd,

un caracter |ormalist
JVU ne poate sotisJace pe deplin niei tratarea probtremelar ansam-
blului coral.
Trebuie de csemenea sd remarcd.m ed. atingind probleme'Le exe-
cwNiei corale (eap. III), F. G. Cesnokov le trateazd" in specicrl din punctul
de vedere aI tehnicii. lmportanla ei in arta corald esle destul de mare,
deoarece tehnicu asigurd posibilitatea interryetd.rii artistice, d.ar nu se
aI luerdrii 6i
poote uita cd" este supusd conlinutului artistieo-ideologie

nu paate Ii privitd ca un scop in sine"
In aeelasi eapital existd o parte in care tutarul trateazd proble-
rnele tehnicii vocale; multe momente impartante ale acestei laturi
o.Ie artei carale sint tratate de autor superfieiatr. AstIeI, vorbind de'spre
rcspirafie, care este baza artei cintdrelului, P. G, Cesnokov se md.r-
gineqte' sd. descrie latura lizologicd a proeesului rcspiraliei, Idrd sd
relieteze sulicient toemai particularitdlile respiraliei cintdrelului. Tot
aga de superlicial este tratatd qI problema rezonanlei sunetului si nu
este atinsd de lac problema niveldrii registrelor,
Trecind la eercetwea acardaju-Iui (cap. IV) ea element al tehnicil
eorale, autorul nu cititorilor ed cuvintul ,,acordaj" se
comunicd sens, acela intre-
buinleazd in arta muzicald qi in alt al inlelegerii
siste-
mului de corelalie aI sunetelar in indllimea lar (aeordajul temperat,

aeordajul natural)"
P. G. Cesnokov nu awertizeazd. de Ia ineeput pe eititar de faptal
ad un eor Idrd acompanictment eintd in acordajul natural, ACORDAJ
CsdAuREdAeREinlSaPnEaClieIFI(CaIeILeaSs.tAdUp$rIa,bBleAmZIdNDeUe-SlaEripliceaetdl,
Iea a ltr-a). creeazd sjstemul

de-abia in par-

La inceputul eapitolului autorutr analizeazd problema intondrii
intervalelar" Una din cele mai mari greSeli comise de eI in aa,eastd
parte este qeeea cd stabileqte mijlocul de intonare al intervalelor in
atara legdturii cu modul. In mod praatia, orice interval intonat d.e o
partidd corald sau alta, in procesul executlei unei lucrdri eorale, se
plaseazd in sistemul unui mod oarecare, ier mijloacele de intonare
sle unuia 6i aceluiagi interval vor Ii diferite in tunclie de structura
rnodald a lucrdrii. De exemplu, intervalul d.e terld mare do-mi va Ii
intonat in mod diIeilt in tonalitate'a de d.a majar Si in tonalitatea de
1a minor.

Sislemul acordajului prapus de F. G. Cesnokov, cu toate cd uneari
nu este lipsit de inieres practic, sulerd de prezenla situuliitor contra-

dietarii 6i de aeee'a nu poate Ii eonsielerat ca indiseutabil.

4

g

.riouos uI nrqurrt ap roproynr Du,IDd pptx D up 'tnoq3!:X .tr'ry
Vso! D aanpcq)an1stDr1ato lnpto[Ettp olugpua1 up p1nrydo pzayodE o oc plyttytd
tlt r
a$ ps poltcurd ug p1nloquoc pulllaN 'plDZtIDat : a1 D nu
lDcnyallanccarctudcI'apnolDwarxoauct!rda(ua^tnoqccuatraIqoID-Jac4aasqAyr0uyanytgaazrgypupo7)nfrawtopa7,p!snc1Isgn)lrcupol.ltuad$r,u[r,sqaI lDDlDznrppoatscwpatrDtolpp1!1aoDt1ctoylfr'1uarldor4ndstdaagaspca fattd-
ttrtolnl arynpl rDur alac azaztlDar ps aglegp a4stfrat u! arqwfi roIaryr
-a11p 1rryfray rS trtpuyqlrror DzDq uI Dc roJ ap ynynrc[y4p a1oqlpq1sod pp 1o
r cu9aa-p'D-''arfprItItypzDflya$ui!dr{[6c;Dylnuoa2naad7tlgJnr1lnuawD)arnlaxlcgsDydydadJguazoptnrpo'lapln$pfarcftdlarDi1q*opry)ttrroyzoaul)aS.glnctJtrlptpna,qvopga1duuyrluarunr'rnaaaoItclluDtosrdgardDoDCaatrldcoaocncqp(a0Tsulzat'EpgDaauslntiqI1Dy[4pdD{tauqtrnunrttoao{aa1osdlnrpycIacanaypDlctnsrarTdpuucrtnadacrntyg}urplnpupnnDolttlzctdoDu!.Ji.(^cwarauoa,u-lD,oUsacltoInualacby($ro,a"pwtDaytojdopnlIynlorDxDaapc!cual1a6$dau)uyrllal(ntvst;csnalceol'tua,o"as40yp$.nJoa1n-3lt;agsarnonSr'),pclu)utaDIr$tio.alll{rl',nwx[lyn"ZcposaolaroDlnuu.dpultrpqdliroogaatrupoalycDtruyuyrnttIvngnotu.oioD;rpslcr1ut;acutt3ngpsoryrr-1r{yyo"odcrctrfd*rgyc'l;ctpblo1loosqnual1eaoa7top41ttot"d6opg1sl
l i,{,;il'i "lif'ea-IDnuss'arolufpcoaupwwp!utdoovanluwospronanoolcaMuurrprgaBla*usJnraqcaulDsqanlrtUoc,g,cD:lunWtg.!rtranty:dluan7ya'naf"pwt,lnaio:Dtl8)uo,otDpdnl;an!rul(1;usxuooa,:1rtto:odS:!1s:Da,cp?yprpndu;ao;oD3gynuol4drasoap)clap-iorodc.cnrlSlpspsl/tltr'nsaDlspap{cTDyvnqnu1lnr,udauyptl 1g
'(rnprol
oa-JupBpptascJuaun,tadn,ereu€rtrclpnplap4rsrdcB)oaS,l,eanxo1lJdSa1pl$ayfuournau1cnnoupuueoarfapr.zoesduomtpFousr,pausrInarqIuaItn4pqsreuls1lnes'cla[pnlcupepqruagolldrcanlurqxaDppzaaeLrqll l-
-nJaxa y* oayngrcuas DJ acoy oluonu nc yuny0at o pluoplocuoc plsaacl
aJarDoap 'atno7pzundsatoc plurn:rlu n{uanu pcyydo as t -
Ia arDc ug yrunyfru pu11,c lcuntl lu.Enu aulq puns pprccv .lpD[DsDrnIldDua1DsEa
oluonu yfg aIDroJ grlp1trtouos o aunl1at t
an arDca!! o1''salD nIaI ul
f
\ arsa PrrEutrrr'i,iJ,:, :3ffii8:i $i
t
Jum$ olsa olpaur eaunlFar ug
,r
"r." *on,?',."n.it:l:3xli8:i xi
-
: y:llq_ritnproco D plr.ln:,u Dlur/nN'^.
g;":"# ,IF
t 'da!oilc.t)paao 1cDarpaca yrIccgurn1pr;r:n':l:;ligtrq,l"u#o'iu;:' ifawa1qofi :"!:": :Y:J
":Yn;-p s a n
pig1aci51*
Ut p

-

a_

l

-

1S

a

ta

r

-

'

-
n
a

l

a

Fa.rtea a doua a cdrtli lui P" G. CesnokGr; esle d.ed.tcatd ln speciai
problemelor d.e meiadicd. ale nuncii ctt corul. In introducerecl e" i,
eI
pune urmdtoa,rea intrebare : ,,Ce insecmnd sd eoncluci rorul?
La
ae.enIs.tdA. ingtrelibsadr.eaetrIargd.ispautenndeliaasctloerlu: lui inainte d"e irrceperea cintdrii,
a^l rlispune qi a realizu cu eI o legdturd care sri asigure a tind inle-
Iegere reciptacd.;
A gfi sd dai eorect intrarea corului ;
i?. A
A g;,Slfiilisssddd..ctdrraeirteeijzezi,izsijudisntsulaus6clraiiar,IgeeioIsid6nicdseitdsd-tivo?ru!r,tpaeei "umsdfiiqescvoddf.lrrooilrefiui,filgteeeoistincuolreirilaeeldsp;;l
3. c rfirijorului ;
A
"I. neeesqrd pe eure
5.
mimica sd retlecte clar trd.irea interioard
s-c regler"i
6. A 6ti sd. ereezi in tine insuflelirel
cu simlul mdsurii artistice.
Aceastd. definilie suferd d.e ttnilateralffate; in ec pi-au grdsff aglin-
rlire aeele'mornente ale activitiiiii d"irijorulul"cind eJ se gdse,pte cu carul
In Broeesul exeeuliei unei lucrdrl care c Josi invdlatit. Da:' oceo;stc esle
numai una
din leturil* prrscedeului complicat de eanducete a cayttlui.
A caarrtisintisceo'a-minntedr,pirnetpurtiivmuinl rintodr,ttee organiza vials interioard
eanduee un rnsnilesidrjle e:i mu/tjlc-
a colectivului
terale (repetifiile d.e Iieeare zi, problemele relatiitrar d.e muncil, munca
Brlrcobeideu'mcearneuidaeuolologsiet dtraatacteorcu$luai,avuimcfoarstoicftcrteldb" ueitte?.)n. Din pdcnfe cceste
Jucrcres lur F. G. i

eesnokott. {

Capitolele tr, il, UI gi IV dfn partea n IJ-o a edriii expun sisfenruri
ge-. proeedee ale diriJctrului corului. O Jipsd senliald n sisfe.muJrt-i reca-
rnand.at de P" G. Ce.snoftov esfe'cceeo ed trateazd problc:mele de tehnicd
tlirijorald, in special rfin punct de vedeve aI intruchipd.rii in. gesturiJe
rlirijorultti, a momerTtelor separate a|e sonoritdlii ecsrale {,,prrscedeul
ansamblului", ,,procedeu'l aeorclajului'). Aceastd trats.re deterrnind, mai

ales, cercetares. laturii exterianre a pxaeesulu.d de dirijet, Se creeazd
i:irpresia cd snrcina de bazil" a dirijarult:i in proeesul execufdrii esle
inttuchiparea in gestuti cr rilomentelar iehnologiee rle executare^ Ce-i
rlrept in cap. IV sinf cifevn rind,uri derlicate problcmei legdtttrii reci'
proce a gestului cu sforec ,suiJefeascd a dirijorului. Deir aceosfc nu esle
nicidecum de ajuns, penlru ea sd rlezvdluie, ma.i mult snu mcj pufin,
sfdri/e de erealie ole dfuijarului.
Adevdrul ne obligd, sd. recuncasten cd. {icecsto esre rlno dintre cele
prableme arelezaalvrteeiinetaruretolettitnl,teprapzreilitaatlivuei gi riacd. P. G,
mai carnplexe de bazd. insd'
eesnckov n-a putut s-o
patrivit edreia ,,...toate miscdrile diriioruhti trebuie sri fie supuse senli-
mentului interiar pj sd fie expre,sia caner:pfiei ssle ortisfice", tdrd d,aar
si poale esfe jusfd.
{JltirnuJ capital aJ pdrlii a doua expune sisiemul procedeelor de o

invd.fa a lucrare cu corul. In eI sint rnulte sfiluri lclasitoare, d.cr'sint
,li Jfpsuri. Una din aceEtea, asuprc cdreia nai vam atrage rttenfia, este
r0.rxoua.llepceapleeriimaapdd.erlgirietaazretifficriadldle. gadtpurrocaerslnuetriunf de invdtare
*u altn o lr"ie.rdrfr eu

fi

]uirFF{q*q$i 'F,q.

Aodod 's n3
atsi
"illrp ap gurfnd apun pgp asndxa tugs ts Nptrnxsatd atr.t
-aluo noo1ncaptD; uiu'uplrs\afscauol!lppaaapt lpcolssu!DrcaplJstDDaunr!ccppaacl^aLcaup!tzorpll.qra'ltD^toD4pIoslsuasrloanslqaa'a9ratu'dlLun$ontuocluloJlsltndn olu!
afiofralat
aqp InI DarDtc tDo
I-xnr[Du'urc[rgaptlccpoplwsaxpt afalnID,p,!pannpI 'uDpataorap1caWnfpirupror$qaDqgaSnrDslwnu1o[ID1a"nnDArSpoplqwoaaullIqstroaDt)du'Droil -!1
n'd7 'ps

p6ug1 a6 '9
'Injoc nc DJunur u! pls{[Dwrai
ynplaouyta$aqrcycndsuwgogaDptnuI .raudt'mnnpcpnaa1rspDo)ad'pxaecy1rdnntnrccoduca!asllIyrrnlBtop;!d;nsuaIgcaosEtadrcruyoDtndI.taaInup$lsoa?ut DgatddDn'popTlfuuiyoltzltadrtlwd1tarru1: ala.
eloroa gafiEzodwoc ntdnsrs oaunur ec arapal irt uraln ps ?nqar1
'utl

als€

'!Ja
!-a

aSs
DZD'

pur

{na
a$n
pc!u
-oJa

{n?.jl

'o '

alsa

DOUf

'DIn
pr0o

'lnF

alsa

[-nurtofi

rza$

-alul
'lirpt

D7

IA '!'

!D!ta

I

P. G. CESNOKO\T

SEURTA NOTA BIOGfiAFJEA

Pavel Grigorieviei Cesnokov ,s-c ndseuf Ia 25 oetambrie 1877 ln

cartierul muneitoresc d.e lingd. fabriea de postav ilin apropieres ora*
pulu.i Voskresensk, judelul Zveningorod, regiunea Moscova, in tamilia
unui d.irijor de cor. Posibilitatea de a auzi des carul a trezit in bdiat
interesul pentru cintarea corald., De la" virsta de 5 nni a incepuf sd
*inte in corul tatd.Iui sdu. Partieipareo in cor a dezvdluit exce"p[ionalul
lalent aI copilului. Pdrinlii se holdrdsc sd-I dea sd. invele in mod spe-
cial dirijatul coral. To.lentatul bdiat, in virsfd de 7 ani, n fost primil
in pcoala sinadald din Moseova, pe care a absolvit-o strdlucit in primd-
vara anului 1895.lnsd P. G" Cesnokov nu s-a mdrginit Ia ?nvdldminfr.rJ
dirijatului coral"

Interesul pentru erealia muzieald il duce pe tindrul adalescent la
S. /. Tcneev cu care studiazd timp de 4 a.ni. In anul 1913 P. G. Ces-
nevndosonilletascdAetvacriv,nntiatvuitiiolmntuardiuotel1maa9dee1.uim7nnmtuiMuIzluoietanseabcrlcodmsuvoiancnlovdlIsicUreciIiuuePptJa,cddsGoiiasrl.tiidiijCnwesceinclsidooan"rdeon,a,kcpMloeoaav,zrrieagl6ieeiii.ncclmicabeemefoprdpdsua.oft,lzimeiiinatoudrrlate,iilnnaiaunteprltgrrrai1idmnl8dt9d"i.5n..-,
Fceetddatgoorggiatiimnluitzicica*ld,iadtdfuiajaeteulleceoaranla,leacptirvinitactcerae de eampozitor 6i de eer-
F. G. Ce'snokov. s-c scurs cefivitatea lui

Activitatea ped.agogied muzicald a lul P, G. Cesnokov a inceput in
gcoalo sinodald. unde a tost oprit dupd. terminarea ei. Paralel cu
aceasta
u predat cintarca eorald in qcolile elementare qi medii ale ora1ulai

Moseovc"
Insd a adevdretd qi rodnicd activitate pedagagicd n iui F. G. Ces-
nokov s-c desJdpurat in toatd. amplodrea ei numai dupd Revolulia din
Octambrie. EI lucreazd ca profe'sor de metodica cintdrii coraJe la d.i|e-

pOrirateetdodmcubdrrilssecuoirpldlip.nineenMetroousracpJoreevgasd.p.Ietnicreiaaaleneuionl nIVcglZucAocfaPrltao. rGdlloe.rCmeeuoszrnuiocrkdiolo,v,rRcaemvfooalstuallaianyuedmi6niJt
proJesor Ia eon*rva&oruJ de stct dJn Moscova und.e a luctat pind

s

-. *...-,- "{! :Ft*k iffi qs..!,

t

aa$sara'0*nhllpu6a1auprrcouupyDtd$nauca(DaplnuD(cp sDcatgr:y;ltlrtuud!trnl1Irr*yuutioal1dPp1pwawcPurapaaapa,rp,uInlzDI'aaDJt$udajnrrauoartJtonncppJulDtoDaDcruolansrIcunntau7p{rotno7lluD"7l P
rrla.tqtq o olfousa3 'D :d plaral:rqi;1nw puycntd Ds Datol[Allcu ptDaJ
'pracu$ prcgaw1.r o-tyuytd buy1slp as 'cIuq,al y* payz il
'a1-an1staa{npnlr1DayatroDc$uapolasu{,tTp|nnaaclpulpynTrcStctapu"dntcstdorTyturraryft?spgudzatrlpaynsgpa*Etpggtnpp"pwos',an,unpu4up.atuInraulo$ulaqu'nalgnTldnuB"tno1',sc,I7nAlnnroctIrqlcnoadDuI6[sr"Qla)s7rorccln'Dc7D 'a1oro] u
'd is
nt|uad
AorIou -

-sa) 'D 'd 'lualrrDluBdwacp QrpI llrytnJaxa alDullsap Nls 'putag ap roc u
nc 'to4ousa3 'D 'd lnI alD a[Dra)\aurpnnl
p4uad asID$ rc\ac n$dacxa -g

m
Dl
uE

Jil
-ta

'9

'g

.,'1

-P

ug

-s

DT

In

-p

t.r

-a
rc

Ps
tD
Dr
-o

ul

a7oo7 adnotdy 'acqstuodutoc yatrlnan alluap opat1rcnwlru'llD.lcpDroacD: D AoqoasaJ
prDID uI
'D 'd p^lta1atd::;ug ploto{ytyp 1* pcy6o6op,ad

I :#':: :rtr;::t i$-p nn ynlnuylu o c' a c ! W ! l rD yw bnut n a g

sp oa1oyyrqgsod urtd noafruylsyp as
Jrypr I s u' 1' r o 7 7r o tror"' uI prltsllru
a1orcJ $xptulc Dcluqq
atr1salBLtr Btnatput o nnabug1o lo3fousa3 'D 'd ap asnpuol aryrnro1
'ntocsory urp lnluoulrDlli rcrc, snpuo" D ttOI $ oe"ffiltDr rrIJunD[ uf,'DAoDsoW
'aDlp'dolutEra6pIDlIJtv6{aDrDawunlIinor1tsDauJ1 DI roJ ap D AoIousaS
nrysaDur
'DAaJSIW ulp tDlS ap arlurapDcy .rapdo3

yn'Anctoot[qrgaot1purpnsdtas)oo'DlnD'sdpB'ZpZZa66pI laa[os1pAuploudrgloZduZ'Ls6atI6)uI'tDpul'prdaol If'ntlDnIl$oDdapapItarrpoodc[nt4Dgpa'pllocoalp61ooID6gn^slptnrap'VduoocaDt
1Droc a7potyI4npstanPl
paspDaIJfi snpuoo o'(ttyOS tInargolyotdnoJuIyuUnrnww Dc1poqw 'p[DroJ p1rc
D {?{V o) aps UIa1l. aIp aryz alatnnln vl

Pft EJ!-A TA,/IUTO& UT ["iJ

oineo?rntnrptnrcemagciicmemaesetnldutci€nraasrtrrteueam, .eeCnutanritnur,tlreel,oe,ragLtelpc,r,p8inpeeaelpulapv"ientldleaup"J,reeezdoinrrutdinc,uipmj reainsi fcesajdnr.eeu,dligefrdaurt=tdt
{tilrea unui insernnat numdr ele oarneni, ?n sfarc sd t.rcnsmjtd cele mai
subtile nuanle ale stdrilor sufletepti, gindurilor gl sendiritentelar expri-
rnale in luerarea exeeutatd.,
Nu am pretentia ed. am reu1it sd rezoJv pe d*piin taate prablemele
nrtei carale pf cle candueere n coruJui ridicate in luerq;ea de Ial&;

luminind in linii mari aceste prableme chem noua qeneraNie d.e dirtjori
sd confribuie la rezolvarea lar viitaare, Eu ane Jost nerrcif sft Juerez
aeeastd earte fdrd. materis.Ie ajwtdtanre : ele nici nu e'xjsfd ete fapt., d.ac&
nu linem seame de aeetrea care, tdrd fl dveo contingenfe e{irecte eu'erfe
corald, trateazd" prableme a.tre Iarmei ntuzicale, ale trazdrii qi altele"

La temelie a.aestei lucrdri sm pus observaliitre melre din timrpu/
ttullor ani de prae!.icd., prop*nindu-mi ea scop sd dcu o bazd teoretie&
:.;nat concluzii verificale ?n pra,cticd.
]p"reinIutIIrn-moaepeureaaacstfitocddsc.laisnrddfeeinliufndnsrgdrc:sttncdu.6Aitrsnedrbuvsiirseufeiem,iicrunsttaaiziteeezurteosgetuacJmei ed6a.tfslcndefi'u.$igfmcuereoszbtrfdijenirtuej-f.
iorilcFsricinccaepodcteoariscfdale1at:epraer,efoare eu ?nsurni am sfrdb6fut-o,
,$tiiniei ,iorale, dexva/ldrii
illen sd irasenrne ineepwtul

lgrearitepearacbcrskJIeaXm-asee*p*lrrincnr;e:rnaipdrafuelceelnr:e1ad)oceucedrueplsudti.6.rfiFe:narrptuealarTtei2na)fJicj a*crreeescoinerut,lsec{Jcoerpmfeseedncfroeer/czelaJdslvJoe-;

naritd.lii aorale ? 3) care sint metode,Ie ered.rii gi reatizdrli elementelar
rl.e mqi sus ? Scopul pdrtii o doua esle de o defini Vsraeeeleetre Brocijeo
de eand.ucere a ctttului.

JVU voi socoti zadarnicd. munea mea, indelungatd d.ed"icatd cercet\.rii
rnaterialelar exi?u,se ?n fleeas{d edrte, djled e"a vr:L sd.u.ee tologse t"inerilor
tfi

rc$r'
!upl
€r$
rcla

=os
:"/f}uIOro

ltrytI
-!r[p

#'aulcl

pc!la
lndw,
otm

PJDP

zalcn
;to{gt
: Plol

apwi

-ytdx

{tw

-ntB

p;I],ir
pjpJ

AOyoNsgS d

';f.rpo !,a1sa Jn D arlntpcq ap DJLiItur u[ ryn rcilnw 1nfrun1 o-.ap 1a.rr{n n-ut
6llr,c 'ieln1>I 'X 'alntoc lalrn ID lsnlznlua lasaralu[zap y3 Tsapow .rnun
"I
penaaplrauqw,gxp4nJgluann'oypunlsiunfiaaDs'plpoaruul1santfDopicoolaSyuyra*nlagdTnpnul7yal6nuuuamgap4nusluzaalgplSulusloaaaDtsud!?ynnll3azcqInpnruzc'protuo1ra'aso{nrlrar{nyrcn-pTss"[tuaudpDau_waap17rts!waa?oTc?a1sn-^ldp_PDpu?nu!lt^ulo^gtaac_ptl:n1?as'pc"ts"dllaoDasrrdal4AapPulnaouy1lgY1np{;l*d'ltqtoaoulrgdrt
otdsap p{ufill narno:;l^ 4 a$nqlquot o rcrlts'u.o? D^ y* toc op gto[ptyp



ET

-Jngugorcnlnldar6unlds'ru-oJogrlllt'sl1'llruBnpu^egsloonroecBetprooracruppnusnulb_'epaslDupqr1lprtrFaouriee*r)pod_fq.eioJpupr:t,u'r;IlnaoauBrlra.rdlqra.aapurru1ufporurnen1araldrdx1aulJeapp'reraSruoo3fprgup-IrprIcrp.fJdp),gun,ugi'lr,Jpr.apafsrrulIlllDuBrsl6an1asruus*oulerqIucI6rp.Jlloolopod1raSAprpppl.suatgDr1Jo-pltluIIonr,JpaaolddprDrcpea,dloudplcuqrA!uaarerg1rpsld-JrSruq-dnn,u1noIu4egJasou1-FBtse'Jaupoad,[IgouuDolsoeJla.ioallpesodclnuVpaJroaqparrpuorrcneuooo$gAddl

-moJ Ja aleluarualo ug rfplrrouos aunq ralsace Baraunduocsap docs ea

u'-u'aIponrrillualuloanoulJrplnman'du161osrnn1aar$sd3lraJp;egapps'nurapulr.alrp3ruaJs1a1lrs6S*d1pae6.c1'r'IlocsaJlnncaoalaunl6Jnpllarrgorpu,ozuaulrecrsnna1as6s1ra1lrnsesp,ccpp1opdadJ1_asrra[Baponnuralsu1snnrJala,udS1$rarepe6.pslrrpaousrlJcdsaaBeaepcrcanonuuuclrnunggdpr-larlgrlnn$srpdrnraoloaupJ.J1cpparesoBd1,uccr11nIgaiuupcrn.orrgcepprasr1$alreneeTJprdaJdiulnsna'lraBIScBppsaeASlreroIieo,jurraloluurosJil

-PaeaR-'{rJrpaaolspruplrJderpIgrE€oJculrculuud:_eIgo1Jncdon3_corupl3eulrEsau'peIua1arsIdsernpcrsr1eorqn1^lrIoeAe1uaB'nJuJrJoorqru!oal1ursAIraadcJrB4lJuur6nnreqIrgruInnIprnr1pqsuuuaa$uArspnluneunrruuedpopnJ-Bf.Jsi:_dlrpnaa,oa'1ss1IlarIoen$erdapsunlrJllcoNl6rooae,cdu?eJulr.ou1rdsIIopnnaslersusJllfrnpopouuup,r}rlacpnurrroJrarlJgoalooeopBu3u,u-rlagcJpseoou6ousp1sIBelr1s1nJl$udradBlaluasraoJl11lpeBps€ala$oterIurirueuIeec6JrJapddonurearesrF!f1pl,leloBg1rrrsyrroopIfruIijpelolbuerInpJl1naugrorogulan,oaapprJql.ruilauaurerrgalioeooruoJzzlpu*'JlegdaunalS.nayzror1oUlaldpunnlJedurnolaeaaarpJs1efssri
ra-oolufJ1laurupr aappuu.npr,aJsJotplasepa.rldeBelpElpaaJJJerpnarullosazalanrpdsrn€puolJa.oouplepzrlsq1oll*crdpuunrnoruqlseB-pcIuqpJc'BoPllJaIJPr€areorlBldDlollzeJEaoaUrulueopcsxrrpJoldoaJJanpp
-Ion,rar.orUslpsleoturnulprnaluuJolacplsInapll1uaeleJrB1aSJepeucprqrJ,ooEcoluureJnar leruol1rJrloeu,ulndoasarJpaluas,alp,atanr13q*aa|urlalorreuSouarnuoJlaqlJlsoaolnsoapn]aulealuJ

TnuoJ tJ.st g]

I TNTOTIdV}

Y-IVUOJ VJ,UV

, 'I VlIJ.uvd

Accst eehilibru o.l intensitaiii,1t unitdlii timbruluj sta la baza prr.
an-
rnului element al sonoritdtii corale, ansamblul parlial (il rrurnim
samblu parfial pentru cd ei aparfine unei partide de cor separate, unei
p6rfi de cor).
si:i:mAnnEsi :amilibnlutr-{sendsaetmd,bilme)preesutne&u, nlncchuevginatt franfuzesc. In traducere in-
seiechhiliibarraitnc-hepgeant,triunscii
gi, ceea ce-i mai important,
pot einta tofi cintdretii impreund, dintr-o dai&

dacd nu va fi eehili'oru in intensiiate, atunci nu
$e va realiza acea unitate pe care noi o numim ansambiu pai'tiai"

siioanl o*TreiiamoieegaldiascimoprraiimnlSufigleuecinaeeriereampldae, nrnttiudaial amsuoannuuoziriicttoipfriei bcfuioenrc.aaIiearetd-cdineatnfc,sreea, mfpiebnrlucepi papirnatedr-.
Dacd vom iegi din cereul oric6rei partide pi vom observa atitu-
rJinea ei fatd de cor (aga ca parte fafd de inireg) atunci vom vedea
tendinfa partidei intregi, reunite in ansamblul parfiai de a se echilibta
in intensitatea ssuonneotruitiautiecauecgealeldlalqtei partide ale ccrului. Aceastd ten-
dintd creeazd eehilibretd
a tuturor partideloi

de cor.
Ca rezultat se obline ansamb/uJ general al corului, care reprezint6
implinire'a primului element ci sonorildtii corale. Tocrnai aceasta a con-
difionat unitatea qi caracterui monolitic al tuturor partidelor pe care
am otrservat-o ascultind sonoritatea corald generald"

Dacii ne vom plasa in eentrul corului, vom simii numeroase ten-
dinfe abia perceptibile, fire eare leagd puternic pariidele intre eie. Vom
observa cum prin acesie fire trec de la un cinidref la altul gi de la c
partidd Ia alta tendinfa de a-Si veritica sunefllJ, de a-tr integra in acordul
general la o indlfime absolut precisd fa1d eie sunetele vecinilor din par-

tide qi fafd de sunetul celorlalte partide. Ohservlnd aceasta, vedem ci
fiecare cintdref in parte, qi fiecare partidd, emifind sunetul, tind sd se
sprijine, aiit pe veeinul sdu qi pe partida sa, cit qi pe toate celelalte
partide ale coruiui, ipnednlttirmuiia, -FpiieccoanretrocliantSdireinftepgi rfiaeccaureprpeaeriztiiteif,,suansectuull'
sensu,l
in acord in
tindu-gi cu atenfie vecinii gi pe celeialte partide, igi acordeazf, des&-
virgit de corect gi precis sunetul in raport cu sunetele eelorlalti' Fiecare
cintdref gi fieco-re partidd se strdduiesc sd oud{i intreg acatdul corcl pi
udrienepheaartifdieecdiiruini dcicindidpreozi i5tiia, spErezcicisedm.a, usrueneheetealocroiioerctiinvi a fie-
atunci
edreia acorei"
Aceasta produce un acord perfect aeordat qi
gullat apare acordajul eorai, aeordajui corului, precis verificat. Ca re'
*.- n/ doiJes element al

sonorit$fii corale. a-uzaecaomrdaaijuunl c*i a fr:st izvorui acelei fru'
Acest al doilea element cind ascultam sonoritatea

museli armanice pe care o
i:oralii generald. Iar uErrrinla in intensitate Ei sonoritate in forte-ui pu'
ternic {,,ca +i curn corul nu are clepune nici un efort") a fost condifio'
rratd ele tegdtura ansamblu,lu,i eu acoidalLrl. S5 retinem, deci, c& sunE
bine nunrni acel acord care e'sfe echilibtat pi acor'Cot gi cu cit un acord
este mai eehilibrat gi acoldat, cu atit are mai mulid lejeritate gi sono"
ritate, De aqeea, c-u cit trehuie obtinutd rnai rnultd fsri6 pi lejeritate in

r4

|'-.:'T"a j;ti:lireY7n1*!v1:e-./t:-41':;:i1:,*-..

qI

'sfetr ']BpJoJpau a]u[c gg s! €

adaJul InJoJ PuIs Pze3 u! !J e^ ,,pseournJ;" aleluouos ec lmdlqrug ap -oII
.{o*n a pJ ulu3d 'urlqroa qs InzeJ a nu T)!u inlnfep:oee esdl1 a.rdsaq proJ

ear*rlroucs afrnr1s1p inplqiuesue esdii pr rel) asalar plsparp ,r'rflnto" 9rrns

a1ap11red.p-lpol IpJ rJuoA'gnpurpurldfaragplu:loa1aIrIaurIeraoASpad'asloutoulupournlzrnee'ae1ue36a::ILiHlotd; -o$!I
-nd
aI gs arpls uJ eal
nu Flnlquesue esd11 nc 'elafuenu I elnqar1 tunr eSu Inprof,B ozaproD€
rrRl*soflaiuJappdrlsopcuueIlzuInJrpEa'aAu1n€'aruopJr'rlrn1el1ndfgroiui:oorp,uaolpa,sfpa4arprieeludgaaalu1€eamo)1aart1pr*aooaap]pItpp'tfreeadp{arJao:pcueI!EusrI*rtISlauglnurelusnnnourl 'nrI
p-fe"JsrroadqJd1lua1urqI'p)Briaqfae3Blspglrsrr€sllxiuAfauneBranuAllo$nndalqsruruduoarBllssIoruIrJ{ueeoorleepas1prdou'rrq;lrpnEa.frpilloeulrrpgroop'uogloolpelsllpr'Jaego1drueo;uaesrrdpeaEursJlebrlaJe; lltsWaurpElroAlplupeprdpn'Srloesatrrlsuepgg
'gttoloByyqa Ip 1
-ar
+uis Fns rpin alpJarunua aIBroJ llfgtrrrouos ap aledrcuud alaluarualg
'pro3
'apluonu .AIJ
r* p[oBtoab '[n[qtilDsuD : alpJoJ llfgluouos alu 'qluauoduoc ,apclpugtd
aluaarcrc taJl lrlrqsls rup unq .rol Inun palpllJouos pulzrleue ,1eeq I* TD
'a1aluonu puloJl,pp}Js,poal otrBNpuSilerou':,oosl,rlIa.errqlu},ual{Jix,oo,llaa,lupao1unr,orJlu}aIsp a}SBu as
r$ edurir4* are3i
era5a1,a{u3
-qrord-rcor .PSAI
-uoe uI plprpaurr BarplJaIJaJ csesgb rdg c4s4re rnlnluaru4uas oIB arpolJ
?aa-atJprlISuu'arlrirraofqalpurrrlsgg1lglpuurlrluaror{fpIertrrrco5rrplp'o1unaprfceop;r1oetratl1sn}{alB.araldrtxlgxraqlaurgsl'ruueeep.sr1ranaa.dprrpralddrcout:aluIodnoJralnop1l)'p6'ptargcow1or.nrtadlgoprctfria,saaati1eiEanpilasl1nBfprraoeoydrVfalar{1i$geopo1 -InJ

--'s""p9prno6'-ap[ar11D1rreIpeou.rl-sdearunpileuesoec1loeeI_e6osgau1unnlraJudclleuppccr1fdesauelw.niregadrs1llpunre6dl*lcesaa1aJlsaspfrapere's1rrupanggl1uJ*pgl"eJJlfdu,,aelr;orao;u.irfrriprre1rurrlJ3p3* pfea1r6lrdstg?ato,pf:nurl"nrrp*alrnros:ur'qoroeeo:fd:rpi#aersprp#lapre:gSl:p{u.JnirptlolqparEururuni6g*ssr[; Intre

-up op gfpr6 puEae 'gplped arecalJ 1$ fergluEc aruralJ pc rrlapa4 alIpr
a8 p
lu'alIlnJJorolpau,aJ,p,aao1IJJu3rIrI?BpIBuaJIalosraloealplolperepc'lrrngaunpcplrquSro'cfaruu)fuunnp1rstupnrl,gu4nuuucoesalaeuf,eIB1lpc3spu'Bre,nJr.aBdro1pJd;lasaal,orrpu$d3rsgvfo6a14e.ru1a'qolr.-a1ulfrue1eunlupndJrgrelooteaanrrree,pe1f"aJ6uorargulrrllo*r;rlgsSrBstlpln[4nIJiltrqauooiw!p{JutpBtauFs{lrluSn?rauB-;srrilqoJuuodi!! P3u
galrlBpelpupucarJlpro;IwpdaJdEcTTaauJuupgrIuuu11i3pSlpFulrpurnu.rrsrrrqoqrensrlreul:qarrrrrdasSroutlroeuoI.orppIgn1ulupplnFdIrs{oocJpcJaorVlBIBape.TnlJJdnourDqrrSauuErrDla1q3rrpranleqaIaIrz1aJqfstrDal,1rrrAq1oetp5nuIsa1al'rouaIdrnruolgpptrgcut'gonlaJsJaossVl'u''sapB.llpppelJduloprnrJosnppoufi'lounaosptitl -red
[npr
OEI
uIoA
-ual

AIPf,
-uo3

?lu

roIaE

-ual
orq$,
eapa
-nlE

'31.rpr

puldr
-rBd

nuF

9lEp

'}upl.,:

'u3

IAIM

-ue
-rrd

S-ar pdrea ca daed existd ansamblu qi acordaj, atunci este asigu-
rat6. o sonoritate bund, iar lipsa de nuanfe nu o va distruge. ln practici
insd nu este aga. Nuanlele dau sonorit5fii eorale expresivitateq nece-

scrd, a cirei lipsd shrdceqte sonoritatea corald de vitalitate; fdrd
nuanfe, sonoritatea corald este moortd.
Acordajul gi ansamblul pot avea vitalitate numai atunci cind sint
irrsolite de nuanfe. i
Deci, /rpsa ansainblului, a acordajului sau a nuantelor, sau, mai
mult, a tuturora, impreunii, duce la distruEerea sonoritdfii corale. i
f
In eeea ce privegte dicfiunea, tempoul, ritmul gi alteleu aceste
I
cerinfe se refer6 la interprelare, sint legate de redarea lucrdrii: fdr6
ele, sonoritatea corald se pdstreazd totupi (despre aceasta trateazd mai I

pe larg crap" V al primei pdrfi)" Interpretarea, redarea lucrdrii, nu tre- ;
buie confundaid cu sonoritatea corald propriu-zisd. In ciuda unei sono-

ritdli corale bune, o lucrare poate fi prezentatd neartistic.
Dacd la un ,cor cu o sonoritate bunf, dicfiunea e defeetuoas&,
adicd aeest cor pronunft euvintele defectuos, lnueecrldarri,i,actuint cgi iviampsruefseirai

neapdrat atit clciritotea qi strdJucire'q redfuii

arfisticd.
Dar suferd oare ,din pricina aeestei lipse sonoritatea coralA ?
Nu. Dicfiunea proastf, a corului cu o sonori'uate corali bund stric6

strdlucirea reddrii i;i impresia artistic6, dar nu rlistruge sonoritatea
corald propriu-zis5.

Da.cE un cor cu o bund sonoritate nu 1'a einta ritrnic, atunei in
rindurile auditorilor poate si apari. nernulfumire Ei chiar pdrere de

rdu, Totupi, sonoritatea corald nu se va pierde"
Daci un cor bun va cinta o lucrare intr-un tempo necorespunzitor,

aceasta va fi in dauna, atit a lucrdri!, clt gi a autorului, dar nu va lipsi
corul de sonoritate, deoarece se poate cinta intr-un iempo nepotrivit,
chiaDr ceicnidliepxsiastdr.rnqei iadniscafmiubnliulb, uEniea,caorcriiatmjuli,cqeii
nuanfeie" a tempoului

precise qi
pcrtrivit, stricd executarea lucrdrii muzieale dar nu duce la distrugerea

sonorit5|ii corale.
Ansamb/u/, aeord.ajul Si ttucnlele si.nt elementele Brincipale ,,ii
de neinlocuit ale sanoritdlii corale.
Aceastd situalie trebuie sd" Iie tem.elia, piatra unghiulard, a gtiinfei
corale, a a-rtei corale. Pornind de la a-cest principiu de trazd, putem oare
defini precis cd inseamnd cor ?

Corul este o grupare d-e oameni care cintd. in arya lel incit in sono-
ritatea lui este un ansamblu Ioarte sever eclt"ilibrat, acardaiul precis
verilicat 4i nuantele artistice lucrate clar Si precis.

Acorclind o mare importanld elementelor principale, socotim cd

EeelelsaeuttmegoAierninscietdepae-sreesetisneaitpnrrreusecnugfatgirueeuilcaniacsanrrceeienicaettrceeesihanadntrdseiecireaapptneciardofaleeirzccaactclidreooesnareiabrlrlyeieolieamrnfulaioeermrnnc.aitiAnirauucdreniaisfceittdeodrrlieessgtd,ruedl-lais'drpsm-eia-nc-ttr'dc-eo,dgbvrulaoi-lri
incleplinire dirijarul trebuie sd vegheze permanent, sint urm$toarele ;

It'r

{

'ror ldorp ad llumu IJ B^ !1441 : a'[4.
--'poui1!rrosuaapaupllnbalaltprrtdoullclouurl!rd'a'I1na-nlrapoluuJ1a$'uragrla,ErlgresqaI'IcpII1{1Ju5apa4r1o-JnlaBpfpuulSe'lannsJuuuIpl lpfEuruurIsneN1le3'oo'IdmE1r1on6JfnespIuIrlJoPceleInr
lp-n[frduorxlrrstrr'p1r3o'l'aarnrfeulnleulnqauuuereesalua:ee1clprnl6dftaeurrsgalrl1sq6arsgJop6d_ploueacceuuyBgur'rp:rna66da1rspuIroeqlspuarJ'1uBee1edtaa*-rrrpluuPrloldl-oa$lpzeua:lppuEg^r IoJg
'sycatd
'nypnctsrcnpuo1uaydOldnaptpatroJtwEa.uopl{popmpsrlpIoSbrDaIynpIopagg1Jt1sfenB'6r1aranlplrqlunIe,ltaols}posialPoaJsaBpyaaelalneupqngogup.;rresllddle1s3palrulplopl pr.uInragotrlBPpalcsrzalIJ'nl1donl.nrr'odl9af1lmr1ps PA,
nr p'eoudrel6raurl1usl rucaIrd'IDt$rolcceIrnopcroln)Dlospquegdnapcstamdln'1la3uanpspnraewdy{e11ppu1g
earuiflgul ps .TIq
azaploce
l-ear1aaucea6$u1eaclpr*nJpialrllen1cdsnBfinlmlEqdsrna1enlsn[uoqepatruolXc'npalsgfr-pnepd1u1nnp6gnasar rpIaf'g]esppatrJlorBecdee'alecprrruaeutyclSldaarlatdrgrpguu's7olesplu1n* gIIn3
ulrd ec nrluad
u'anlI-nrJluslEIapsnr,aEln3qseaa4do'1luaopc1paesdgpslqnrglrseIsnulnelapuunIsaJaJaw'lls!1lploucg arpJoIC 'e spa
-ou
1otauai p[qurasuo pp qn6ar Io]saJB earlurldapug u3 efumu3lqg
AIP
-aF gpror Eal'rlrouos v! azarqllltlra as ps nps Inlnlauns n"rnriElrnir"ul
ulrd ec nrluad lnInrcc ap apy1nd ailD[alac a{ua1e nJ allncse Ps alnqaq Ialu
as-npulrqlllqca 1$ as-npuldoluoc 'gplped arEJaId 'Z
'r3psug ua uI 'Toyltod plqurDs lSa

-uD pp gn6ar IalsaJB e gsrcard ea4u4dapul'Da nJ ptsoado1uoa as ps ear
t\ror eInctqnurlrultaudIJ'dpsJeeIp'lppseudJ-atlu$!uaazlearoqfl,ilqaatolnrassepPsselpsslro!IJ3oaArpPcaalelsl.Is'Iualut Inlnl
ugd
'lt

Isdl
'rol

ap

UI

eale
?3IJ

Dlsa
FAIA
'EsP

-ou
-arl

!eu

9JPI
alsa:

lpur

luls

PIF'
-aa
PJIIi
-n6p

CAPITOLUL II

COhIS)GUEHT.A COR.LIIUI

In ceea ce privegte componenla corului, sint m.ai rdspindite trer
tipuri principale;1) cor de femei sau de copii (sau unul gi altul
mixt im-
preund) i 2) cor bdrbdtesc ; 3) cor *.

Primul tip de cor compus clin soprane gi altiste qi al 2-lea tip
de cor, compus din tenori Ei ba,gi, se numesc coruri pe voci ega.Le. Din
contopirea acestor doud grupe corale rezultS. un singur grup mixt, aga
incit formatiile de primul sau al doilea tip pot fi socotite ca doud jumd-
tdfi ale corului de-al treilea tip. Fri,n aceasta nu se contrazice deloc
importanla lor de sine stdtdtoare, insd amindou5, impreund, creeazi
cel mai perfect tip de corul nixt,
Plinrul tip de cor este compus din ; soprane prime, soprane secunde,
altiste prime Ei altiste secunde.

Dacd vom ilustra aceast6. componenld prin cel mai simplu acord
coral, aiunci vocile se vor plasa astfel:

se1a

AI
h?

'AI doilea tip de cor se ccmpune din : tenoi'i primi, tenori secunzi,
baritoni, bagi 9i pedaliEti.

r\ceiapi acord pentiu ccrul cu aceastd componen{i irebuie plasat

astfel :

" Cercetincl problema compcnen{ei corului, P.G.C. nu dd caracteristica posl-
bi!itEflIor artistico-interpretative ale fiecdrui tip in pa.rte, (N. red. ruse).

1a

8:I

-1sod r

IlitIBPod rS rSEg aaEJO rolrJoa BdnrD 'e 1use1d
uollrpq 'olip z rouol Is z uprdos Trpau rolrJoa pdnrD 'z
allBu! .roIIroA edn.rp 'y 'IzunJa
I roual rs I uprdos

ruB-pnrdpzonupr.rnqr6od'lJs(7eaur!'roao1Bc1uoe)apud1ean^,rproal6nIlI€lJpIoaoqdJAnlsaBusadJusn(rrgIn6nlrrrqo(o1eldJs: o(a'aaelntplesBllpq6rbfneup:e';legtrot1d")dnittjpnullpri'ppfoulrsopirclua;en3t1prrzr}rn{ilprJ,lplrlrpqlolfnpuTsop3slaOftarfsJiae"3ofpl

j proJE

: IaJlse plurzard as nrJnl JsaJe JrleJD 'apunc
'qStiepad t*rtSpq (7 I ruo'l
-neq 13 elsIlIB (0 gzEaaJ
rA arurrd auprdos :(rtzun: caelrspnIlJouulaml 1o3naapupnceadsnra6uBnrrdleods (Z I rurrrd lroual
caas p1aa1l druuroo,rl lxrrrr JoJ, un EJ (1 eolred u1p e 'der ug ug Jolsp
'aIBJoJ rolaprlred 1nr1sr6a-i rS aundtu,ocs'ap
earapurlu; -PItrnr
1r{unuguie ruru}
pulreduro3 e3e '
qC .A
'c?d
dr1 eal
lfi:
-uII I
) rLtsll {,arl a
.i,u*o,,

: BaJeol^pru.rn rJ €A lalduoc lxrur IruoJ nrlued rnlnploop BaJInqrJlslCJ
'q3tleped (6 tS t6eq (g rtuolueq (4 'rzunces
lroual (g 'rurrd 1Joual (9 'epunces olsrllB (7 'aurrrd alsrlle (g 'apunc
-as euprdos (6 'aurrrd euBrdos (1 : aprlred pnou ulp pundruoc es ps arnq
-ail eaalppcop'JpoJ op dq lr*rgrrpsap 1eru 1ac, 'ya1dwoc txlw proc eurfqo uroa
dp 13 inurird ep ap6e TroA ap aleroa a1ednl6 pulunag

O sonoritate corald slabd poate proveni gi din faptul cd aceste trer
grupe suni in cor inegal, neechilibrat prin forta sunetului : grupa inaltd
puternic6, cea gravd rnai slab, cea medie gi mai slab, (mai amdnuntit
despre aceasta vezi in capitolul despre ansamblu).

+

Este deosebit de important de gtiut care este numdrul cel mai mic
de cintdreti necesari pentru a constitui o partidd corald.
Dacd vom lua un singur cintdref la partidS, atunci desigur nu se
va constitui o partidi corald, deoarece, un singur cintdref este un solist.
Vor constitui oare o partidd coraid doi cintdrefi ? Nu vor constitui,

deoarece in momentul in care un cintdref respird, celdlalt va fi pus
in situa[ia de soiist.
Dacd vom lua in partidd trei cintf,refi, atunci intr-adevir partida
se va constitui : cind unul din cei trei va respira, ceilalti doi vor con-
tinua sd cinte. Prin urmare, cu trei cintdreli pricepufi apare posibili-
tatea constituirii unei particle corale cu minimum de cornponenfi. Deci,
numdrul cel mai mic de cintdreli pentru Iiecare partidd. corq"ld. este

de trei,
Dacd. vom constitui fiecare partidd corald dintr-un numf,r minim
de cintdreti, atunci inseamnd cd vom avea : 3 soprane, 3 altiste, 3 te-
nori gi 3 bagi, in total 12 oameni.
Prin urmare, pentru constiiuirea unui cor mixt corect organizat
sint necesari cel pufin 12 cintdreli repartizali cite trei de fiecare par-
taidcde.laUpni tcironrpduenacceostrginecnoiml pvloemt *n, ufimini dcoorbmligixat tmsidc, Corul mic este in
expresia obignuitd, la cintarea strictd pe 4 voci. se limiteze, dupd

Mdrind in mod egal fiecare partidi a corului mic, incepem sd ne
apropiem de corul mixi mijlociu (de acum complet) cu un numdr minim
de cintdrefi. Atunci cind num5.rul cintdretilor din fiecare partidi corald
a corului mic se va dubla (iar particla de bas se va tripla), el va deveni
un cor mixt mijlociu format din:

---)ll:::u.,11l F,SBASTBATooeeaallppnttnrrroosoaaoirtncr.oIIIIIInIII3*12
3 :15
l:'lPedaliEti
-*33

-3
-3
--43
-2
Total 27 clntlreli
lccnoommgppr*oulenApetet"rnalc9dgoiermam,,ilcceo6.ar,tAueicalneritnaiapsctoraaimnscupo,p,lnceraottr"ma.fozpPilcloeresitn"isrcie,io,nipnrsuecurlolsmioannpcaltceulaeta"r,leaCaplueasntretnoirdormekaloeenvnuiclimonorrfleatdilleeetegpremmoeatcooiflirs:uudlsi,v,.ccizPoualrutienol
lc,n,oinrcccoaomrmepplseuitns"tdsreienpinprefaezrleteincgtleae,tleec:otosrouapltercadnpr,auariatlitdoiei 9leliip(tseseongpotrera. noP, rpainaltor,,t,cidoteimnopoalerretg"caisrebea,igndif)ee,'lienegdxeeepmuepnnludceounrnt,
de numdrul cintdrelilor fiecdrei partide, (N. red. ruse).

20

T8

aa1-I'IIeSaa-upr1DrurlfcraaeralaSJ$dDersenDJdlrqrapau6ussepIrnnpaupdDrrluolea4leun$$IdelnJrapnlupeupsJuprlo'oraaIrIa^ld$mulVe.prqraqeuad'adniplnrdunuranfarerlrpiaqr6aJgapspdsrran^s'nnsuefa6nirulp!Jr1srosdar1ppap-uoa6ppuIulsalerqlpoerseDfrclenlqldrucdaenlrsdpJ€anaBcprpNauu-suscpl,plzlpr.:euBuoasplnIcrCBIuuJBJoiE'Slg,osJ,Sudpaaornl'!loo"BruprprlBrrudn[y,orn1rrJpuun!daJgurnsodgep3BaaAroru$1crsadaograpT6sl lualrE
'troJ I
'lIJaJIp pour uI pzealBrl as lnlnrc) lnlntuaurDsolduto owalqord
un nl
'+ ulrd

'esuoloruobz alullJouos uI prnrol olPzF
-supJl os areui rnlnJoJ B plpJlznru BalelrJouos erec elsad plFuII o plsrxa
pJ rupzlJard ps .resacau uapoJJ psul 'pqrsod urxnw p^lpala urlllqpls ont
1-gs rugfie6ue au nu'oraw lxrur ral rnun Ip ru1uFrr Intptunu puIlFrV
'1uu 1{1nu ap refuarredxa rS 1a1{err,rasqo Ie }Bllnza-r un luls ala pO Inro!
urplgJe ps rpsaf,au rurlolos gsul '.ro1 BrdnsB cpo6aler poru uI ruplsrsul ps
pug6 ap uralp nN 'alDe.rlsqu runJoJpo eargd 1od alelgre oIaInJIpJ -IIIAA
'arcraIJ $arg1utrc
-SepolI'gJ parpoar lpcarnroleJraeldrlnrp6lpnorllepdilqulslpaDgclppeerclsao InI B pppred aJpJalJ alorpo PIeI(
III!rrr
!I cpralnd ror mlsaov
auP
79Jia:g1ugc lelol
Pdn!
Oe-l(,l-8o,rr_*-\9lll:g"gg=:*:ege|I_+i €+-s_-u 11$11epo6
uI al
t,,-t9-8f 8-tl uolJrPg
-"o.-l-u'I-to\.9,r--_81f98I:9-g+: €I_* g_ -red
rouol
lPZIo
I Joual
ollv -a}
u4u
I ollv
IlIuueerrddogog alsa

; 'pac
-IIIq!
or'rtr lxgu InroJprrrurnnurupou^IoJp'aeJzrpu1ar ,e1qnp pA as ;i'1?i,lii:'.io,"1ilTil,fitl?
-plulo op -uoJ
lxnu roc rnun B prrrrurru efuauodtuoo ap BPIU
erdordB ruoA ou 'pIBJo) gprped aJeJeIJ p6e poru uI rJprrr ruol popq s,InndlII
'aIBroJ aprped 6 urp snduroo pJrpe 'ya1dtnoc Jor un alsa
aJalBoap pIeJoJ p4J7n)lBgJuarrlIuIreu6r epafurlua3uoedduBroorrdaep'ynfdlraoclxlraruIJlIxrUrunr J1n'erolnJcaxa 'lsIc
'ereolp:gdns JBIqJ pulua^ap'rrfelpouos as
eleod (1{erglugc
3IIII
luppe.npullnlelisInuIooJplllJldaJroonuJIaslpolspalSfrrl,uurnrlrpSqpuopzarp.parp4rerpdaJaup1aednnprpeJpre€olpreruedoprpdns-qlueJlrp"spleulas*dIlBr_x1-arpJorJzV''B,1pI,aaqIl'al(uJrarnBeptpssoloueJlBpncrlsrceudaounprlIsocs3aauJeaprolgrreadrppuolollnJeupr1eaogieedtFB'ypeqqaleaaprprelrleaarllndalpe'elup)JqszrpruuoagqopJUpBarourlpolroFIuJlrlEdrxfpnaanDeoJrl
epuug-sl1{yras'rnsgeslquIBgarrpuueanpprlpeInu6IdnagqepBcBtnu-arl1-psuea:dproIaIql^qBSpeurspBrprruarondJ'aeJgudannepnpr'Jruon1pl $laseroqeJdevnpr'gFr$rouerqdoeu11lnsonpld; tIlun

P}TET

Iaq

grupd, O datd cu aceasta, grupele din care se compune registrui vocilor

inalte, care-qi asnmd cea mai rnare parte a materialului melodic, tre-
iruie sd stea in peirtea dreaptir a dirijorului. Regisirul vocilor medii, ce
umple cu materialul armonic goiui intre registlul inalt pi cel grav, se

amplaseazd prin tot coru!. ln sfirpit, partida vocilor grave, ca partidd
fundamentald., ca bazd pe care se sprijint toaiS greutatea acordului

c;oral, trebuie sd tindd spre ceniru.
Ampiasamentul corului indicat mai sus e rezultatul unor experienf.e

pi observafii indelungate. Dar aceasta nu este ceva absoiut obl.igatoriu ;

citeodatt sala gi conditiile acustice pot determina anumite schirnbiri
in amplasamentul corului

P'nenptrrauctbicaagbiilg, fidtceunr otr'"i :s:en*re,c"o;rinl:atnlc,l'di;sijdt"ts:e construiascd pe estradE

cu un cap mai sus decit

Analizind diferitele tipuri gi feluri de cot, precum qi sisternul de
amplasament, sd ne oprirn la unele chestiuni organizatorice.
Dirijorul corului trebuie sd aibd ajutoare atit pe linie muzicalo-
ariisticS, cit 9i pe linie o;ganizatoricS. Ajutorul dirijorului pe linie
muzicald pregitire cu corutr gi-l inlocuiegte pe dirijor
duce munca de
mcjoinuruzdiicuaaic,ldelsEitnai tirlnidpssuienggetqcetoedmicpneorlnnineuine-lnaleiteepoirrnuinlouct.iiiv,icepa,afAiriltjeiuctlioupriiu,llapdetinoritajrotudrucmluaui innpceacladinziriuei-l
inlocuirii dirijorului sd nu introducd de 14. sine nici un fel de tratdri
noi, personale, Nu trebuie sd exisle dottd inlluenle asupra corului, nici
doud orientdri muncd. Se inteiege de
diferite in Ia sine cd ajutorul

dirijoArjuultuoirturel bduirieijosrdulauiibdpestulindiiiemourzgiacnaiiezactoorreicsdputnrezdbtuoaieres. i fie respotl'
sabilttl corului.
Principala menire d responsabilului esie de a asigura ordinea orga-
nizatoricd necesard muncii artistice.

' Acesi aranjament il folosea P, G. Cesnokov.

?'j

? Y:s{ry$F.8t?1' -....!r1?W;Y/. a.4AjZ- - -

8Z

gfrr6 ore rnlnlolrrrp pduur oC .lpp .ln.rpralorlqrq rptllnu

're:a1oi1qrq e1 rarlrlada-r poJeururral u-al Io o]pJ ul auipro lSeaaae u1

pdnp e6un[B JoA o]ou nc eladeu
nIu1-lo-rue-Ba-a-'iJaropuefgaolrpln4IuuerJrnpr^luBo.lnJpc3aarl6up'"1dlJ-^Jur1urauuniIesedneeno{rounelaIragpI6'Jcd,a{di6laS,SptaI3dresagoeJBtlrl'enugsnrpapJadps''nJc-asal;opzafr6rueo11ouIullalBrrrr6eAaaprudargle-'leiAs6nourinlpJeda1npigeaJnlllnsulrtpuJspInlr;i-poall}aFnr^ru"up1JpptorrnJlrp1l*pu1rap-nrorrl-u.6Iseeel--roJr.rsnsIrrJrd{eSadd;oueiedrprda'Jslpeqlnd1ananzg's1Iau'ae-nJeplndlprerena6reucfeieulralssupaelnrrq"auupnpre'"raaBuaddurdorurJs-c1rprrtitIpduirorandrqrapaBr'asdfsaruailealuJSnaideeouiorllle-erl11gnlxJrreitgatnugbl6EreeqrqpaleilrJrf€au6Jgapuasrlra1l1gl3ruarreper"re6arueerre,rloll1aosrailldp'ldsdeeq.uor}puIiserglarnunlacorlegealdu.sp-qs3orrSafldrd1irrs$epsdrap1n.pngaaouradeq-afrupsJre1drurrplIrl61rgernnepvnpJeBorrdnu[rrtuoeuspfeeuloplgggr.apIurerupprallsnIcluJrorerrIorJli,urlcolenlloaolndanBrrulgp1udsprerald;rAaBaeloeeJpn,odepesua:Jurururernplqllp1l,nsJuellloue-ei1,norBulaJr,leSJuud-nolnqroBrrrIunuq,lluaJgJna11ornJiliie.llnalSaJgrearpsgduasaoeIr;.rrslpp1ourrsfs,ndpoo,ea1oasJrolga1ulJu1puperulprdliplrrafuarsuJe-spIgrrsp1,uii6SuIgldnialaepp6rdFoIerpge1gadsn-uagpa,1oa,JuapleJd3r,i-uroldilupnrantiqriupur.eaugiIBapaneap,Itreir3dp31up4JeraaSqs1l. -e
pBolu-npDslIyunpIpounpJJprolaonB'ud€'odJullJrlr-snpluripIurllolsussIatIppua1rlaJnprJt7prorenotDueJ'douredaDnuea{uIllnsaJI'nnprerJnl1ludolroqlsrpn'fngetdIrrrl-_1rssxlpirrnaulppspe..lo[u6dgoDl1dleelcorslruql:toraaprnrlpulitp1lsn{suaapJpwl+l'{ppJoaul1oar4urJip}rlu1arsepcac*l^a+daotdppxuulunnua}rnosuolraaif-uali4pszpaeuaoup1raray1u!sdd13nyup3aerwpa'o1p)u,sae1tlgrnoCrfnupaDpil[na_le.[tparzpJicpnfenu1sllp]pouas,rao1yruayrcl,oinnraJnrul3lzedJnaqsaOxufcaoIrainAanur!alzntJnepedpiJ!ncoD.T€Jrlolr,nufeuqeuwaluJsreOJgnuolsJtrttrdaupnrlullotJugstuaD€dcagrl
eurd a'Iraprr.'llJnIo3rJoIrfrOl.Jrrlpl'eraurlre€lrleana:odpuaa3{laoe:rpldp1uuiro.ururaus1un6Je,ao11Juep3rtlnul€eouapaaiJppBsJoaarpJurspiSuu,rrnnsp-urngpouuur upodlspa,ito3r3J.arvue -u
-IIluI
unq Ir
'3rurTal oJapol ap lrund urp uuolfoaytad el as rS prpsarou gfuar.radxe
elgdgr nBrAluIaadooeaepurld-gesuarnrnrpqou"rrlpllnrlrI-qaeJseuJo,defsuearr-,rcarduxqaanl carfaa-prpallugarp !3{1
-nJpul Inun oJpru
lrund urp IJ9
1i1g6ord qels 'g{uarradxa qrpg {arplulr un ad .arur6a.4u1 u1 rap4red e rB In
'-npit'eaee-anlspJpssrrpersatreR'edlurrpanapreneqrurJ4dlnq_J:;areaeqepf1JfdaaadularJr'rr1lugllglar9liolqrauppuSpeI'gS1JsferanolcucpprlrroeuougsnudofnnlrntuspardddoJrJlsopunaJIpuIraqJJJna'laop;JpeleeerusasJlJ1ooa-6earioprr3eJl1JlrpprunJrarorraqllnoaIJrcaD{s,rJircJ:earadu+oa;SernolJarpuapt1arpqlrJ€grdppaarrz6-znerrpaen"uod11rqaueJonp6pr,1nrr}-rdaraasriaalooepflIrpuafngrd,arllp1lrrulJduuepaeIa3nondqilpacIuuCodacalnIasnJzla3ulluraru1aorqln.I€npprdedJopssslaloudcau1urJJrul6oprl6npuadJgupdlasnfsnpuuIaatJJaruepglsrJ1ulraes-,ap.IIaaoeIpsp1dulaJJlnqxnlolrfa€eoJezJ
-II

ai

ro

AI

-o

ap

i;TTD

al

IN
Pp
as
af,

:a

Jo

Toate mdsurile organizatorice enurnerate au o mare importanfd

practicd. In cor totul trebuie sd fie legat, etanEat, sudat. Avind o orga-

nizare precisd, nu trebuie admisd ttici o incdlcare a laturii muzicale

sau sociale : funcliile organizatorice sint impirliie precis, fiecare laturS

a acestei munci este datil oamenilor corespunzdtori. Fiecare verigd
coordoneazd in mod congtient munca sa cu celelalte, in vederea inte-

resului general ; in cor se introduc in mod temeinic organizarea 9i dis-
eiplina, necesare unei activit6ti artistice rod.nice.

Dirijorulu{ care cere disciplind i se reprogeazi deseori severitate

inutild, pretentii exagerate. Desigul toate pretenfiile ireintemeiate sint

condamnabile,
Sd incercdm sd pdtlundern rnai adinc in aceastd problemd.
$tim din experienfd la ce rezuitate dtreispteildddu,csui nfieeosriimacpeastitzea,t,psraeu-
tenlii"" Cum poate dirijorul pretincld,
sd
sd cearl participarea sincerd si inimoasi a cori;iilor Ia munca artistich
generalS ? Ei poate doar sd doreascd acest lucru, dar va ajunge la el
nu prin cerinfe, ci pe alte cii. Dirijorul trebuie sd fie inainte de toate
exigent fatd de sine insugi rpi sd tindd ca intreaga sa muncd cu corul
sd fie un act creator, ca insuflefirea controlatd prin simful mdsurii sd-l
insofeascd atit in munca de pregdtire, cit qi pe scend.. Dirijorul trebuie

sd aibt totdeauna o iinutd exterioard ingrijitd, si fie amabil, sd nu fie
niciodatd grosolan ; el trebuie ferm convins cd grosolSnia este incom-

patibile cu munca artisticii.

Disciplina corului o subimpdriim in cea exterioard. Si cea interioard,
Disciplina exterioar5. este ordinea, conditie otrligatorie pentru desfdgu-
rarea oricdrei munci colective. Aceastd disciplind exterioard este nece-
sar{ ca rnijloc de educare qi cimentare a discipiinei interioare, absolut
necesarA muncii artistice. Grija pentru menfinerea disciplinei exteri-
oare este sarcina directd a responsabiiului de cor gi a responsabililor
de partide corale: calm gi inteligent, ei instaureazd ordinea exterioard
necesard pentru lucru. Dar dacd de menlinerea disciplinei exterioare

se ingrijesc totdeauna nunrai responsabilii, atunci ea nu va fi trainicd.
$i dirijorul insugi trebuie sd sddeasci in cor treptat 9i cu rdbdare disci-
plina exterioard conqtientd. E necesar ca un cintdref, supus influenfei
blinde, dar perseverente, a dirijorului, sd se disciplineze pe sine insugi,

sd inleleagd clar ci disciplina exterioard depinde de el, cb fdrd ea corul
nu poate duce muncd artisticd creatoare,

Disciplina exterioard creeazd in cor o atmosferd de seriozitate, de
respect adinc pentru artd, acea ordine exterioard pi concentrare care
introduc corul in sfera disciplin"ei artistice interioare. !n felul acesta
disciplina interioard este strins legatd de disciplina exterioard. Fdrd ea,

dirijorul qi corul nu vor putea sd facd repetifii artistico-creatoare.
Munca creatoare, gi cu atit rnai mult interpretarea artisticd, constituie

un proces fin si complex, necesit.ind. concentrare cleosebitd, gindire

a;.l}

Bnop e papud 'gzned Eto op UaJs un '1la1s un t* pro o epe'9dJopwou-d orlp
AInII
: olElplllnf 1$ ero gnop alsad PcpaJ] Ps olnqar] nu rop{11adar elerng
.AIPC
'(eraq11 ro1e1
'ea
*-IozlqE.IaeIpBplusg)1gar1rnuplr{zarrp{rlluelcolaJre!P'qpIgprr?sasalnnuqaarl}aalelsllrnuzoel'sp;a)u1J1onfrt1dupuenolrJulunoalrsoda3JlnpseurI
BlsaJ
'6.ie1* as a1e6r163J all.rapupdap rer 'eruolgurrn elfrladar e1 guSd Ptuln o AIEJ

rle-uoarlgdluslacprearrpFrdp.Jronuo6lediuqrBlusou'rroodoBgplrlucrfrnslla^aroddylcas'rrgnruergalluersuragandlsdpngpdrso$a'poBpd:lIzgIJnnuufltlcnlnauuudoasaarlladBgpsInpaosopupl ne'ugfleu{unrlttldunugceIlod1PDpuAsopaJallelodSslaepl$ampu ap '

++ Fuo:
+
'16ns
ilnur luur IUD nr 'rnlnto{ytrp a1aluyrcc 'Ds Dcunur ug pznasatdotd lefu
.ICS
tolrr tt"tD nc 'gfo1ua1n1 ylarypgc ylynw pynuttotcu{as1*raoSn)suugn-1rf-l1uS! a1aplug rcSn .P)Iu
alelinzar apadar eulfqo e,r 'lrflcraxo e,rrolll lnrolnfe nr. AIPO]
-1u3I-JnpuunrSn'1snu1l n'1iiesugn6s Uc nJ 'aunq Preo
IOII
-ro;e aurfnd rnqarl 'lelual,Bl larpl
prsrura rS arferrdsar e.Idsap ,aJpluotuola a'1afm1*ounr -Ir3l:
eroIJnEsI lo,ruunlasdlssaacrelnplapu6nps er nrlued 1$ecrpur I$ gnl lnlos

ap 'plulp,ual oJBIU-In urr'd t* .AJAI
m'I'annlollenuuolaal{izuapnnrlpusallur3erpnDa1foarrnsonralpuIrBrlra$nJrn.oJr;sc'eularaarlrlodJrepupsrnradpernpndspeeezpa1nIeutp*€tnJnfautaiooaortlueeanruaaalulr6lldeoaap'dfIarBp;Iag)nulI1elzlnulng13ruuSoJrr-lugI1nsaeeJszaE1unro31pnapJqIoJfaa1JrI3prelgrgrplrIlue€rgOorJlJIdfztsrnuutunprl -n6Pl
glllslpe arelardralul oroaJnplnlr}qeedgescuIonlfJnouJTrauuellaoJpelecaJpdosal;roluxalrd16IBaurrenoNpelut 'Qm
'alierldsur 16 ar{egnsug prede
raulldrcsrp rola{ur"rac -III0
AIJ
1egII"€presoIura's1e1Il1aplJaedl$s1op1IcorBdnsoor1Jo1gpvs1$srnrun'olp[apIecuoJoBnurnrdaenparrcpa'p;ez.rlulaaal€uIlrJneJaasoar6pi'dTunnpulrrnnolrIuuun91allJepd1IurJr$uIl!aTnloseulIp4rnIJe!cplecoalelrtsl3rsatorgIlrsall6erxulBaleaen.lurdlurudrelurpuroaafrrg{loullpdlnnlatdaecpprssl6rsllauepnraq6BEflasoaol'aglJrJrqalRoJpe1lPuutraflll6u9u61ru!uaunap1ugeluuorrtl0r1drp$s aInq
aref, orpolearc ue"rrfallnsuJ 'a"rTcurpp 'B3spalagns a{tzodsrp 'g1epun;orde I.PS
IruO:
olpo

lo P

qrn

nEs
-aJd'

luls

A}P1

-sip
-alu!
961rr
Prnll
aIpJ
-pErr
Plu

CAPITOLUL III

AI\JSAh,CBI,UI

Pornind sd cercetlm p;:imul dj,n r-:ele irei eleincnte principale ale
,g6ip5nsusafunhie.rli.e- punleemgii:sirdanTelesupniijtienriemn foalte nesigur ;
sonoritdfii accoorardleaj-ul pe uneie argu-
cercetind
mentdri gtiinlifice, dar in ceee ce pri-,.eqie ansamblul acest ]ucru este,
deoco.mrlaiE, ap,roape imposibil de fdcut.
voi;] avea de-a face cu: garser intervale, me-
Anaiizind acordajui, cu rnotivul, fr'aza, propoziiia, pe-
lodii, armonie nuanfcle :
; studiind insd, il stuCiem prin perceperea lui
rioada, foirna muzicald ; ansamblul,
nernijlocitd,. Pentru realizarea ansami:lului, un ci;'tlcirel trebuie sa se
csoan, tioaprepaasrctdida,sissddsseeeecci;i.ljjiJibjbrerezzee,inpecacri;t ma.i perfect posibil, cu partida
dirijorul sd regieze intensitatea
ssmeuemnnenttadurtlaeutiet-ehooraetSttii-tcrioato-gacrtinieinidiairfiei:celdilsoiirinn, liunalcpeaansrsfLaed-,mocr1l:illteun1g'i,iuria. ; partidelor intregi. O in-

incd nu existd o argu-

totugi, r/om incerca sd

generalizdm rezultatele observefiilor noastre practice.

*

.J-

Fentru realizarea anseiriri:lulai, adic5. a sonoritdlii echilibrate a
cintdrelilor paltid,l coraI5. 9i a iuluror partidelor in cor,
se cele: in fiecare

t. Un numdr eEai de cintdreli in fiecare partidi corald.
Cazurile intllnite desecii in practica coraid, cind numdrul altistelor

este rnai mic decii al sop;:anelor, iar nr-rrndiui S 2 gi T 2 1 esie ne'c.J-
respunzdtor de mic, trei:uie consideraie fenornene anormaie. Ca urmare
a acestor fenornene anormale, se iniimpld de obicei cd formafia co-
rald, sau nu reaiizeazd, ansan:rblui de 1oc, sau realizeazd o umbrd a lui,
qi atunci cu ffrare trud5.
2. a cc"litate egald a vocilor in fiecare partidi coraid.
Dacd, de e,'cernplu, partic'la S 1 se compune din 6 vtroechi u-ie 2 puternice,
2 gi celelaite partide sd se com-
mediocre gi 2 slabe -, atunci

1 in- viitor vorn intieliuinta trescurtdri; S 2 : sopran 2, T 2: tenor 2 etc'

:{i

'{esnrpar 'c13

e-alp-''anlNra,IllleileBaepinB)dolnrtoursfdlpaitcaau'aurBrlaoll[ienluaourrsrnor€lselo-uJJerBuplfllaur.sualoidBo6lod!pnrJaqllszIingrueIrbernlPrrqr;rrnuolpu{ru3alcncrlcoaeelnEecrsBlIoir;uapocenle}aec€srnlpplnraureralzollrasoIrtop.lfeduIadpaBadopaaprrscl,oT1rlBIurlnnl.eoasorelIqedllJprpnwdaelerPlel1rrlslausol:Bsua'uuAugaplrne{noildeaeusds1frenee,reVlupl'o'Jse.rlrsoerxaIlo'eelnJde3JrrurlouplqqullloulrBrunclIu1rieloepi1parPeprsqJqllJpeeuo.rlbr*lelre'rapIda.IIr1*oraAopp1oa,llOpsfl;Irppd,Jlasn1sXlean1BluPpBnrlI1aooIzleBulqlcctleltol"oIlppqOrs"aalBlr€,nJlolsIl1sqJpnirapluae1Xloqlp1xI'iE1oluBarBrlpa-i'nEiac:t1supt[rflruY:oPsiI1fay3Irafl"aeAo-iJidJ(i.ooIrI*z,.I€JprailolIO;su"Upi,oaaoA"Iop{clIoprrTavuoiIr!l -ItrO3
'aJ1
a1ua113uoc 11un1fce Inlellnzar oBl3so'In1lq3u',r,EJrsuueyca'1u1ri"cap1oquorguurIduJ:o1f1,uui IuaPulprpaollclsruaJav.:B+dB nu"
'aleror iltpllrouos Ip luauiole 'Jnl
-oJ
l9-Ia''-iu$uoicp.lo1{spnI$3pnDseilIulndJrogiAre!r1qlnJUl1uu[Iua1a$rrrlIlppsDnlI€alnIlqSelrD.l3eIiuloaS'reJoJrars[oan{u'l,IrtulgnDpugparl"rbunorligrdrlrolqua3iuaJruD-lapoowlaup:dull}IrnuselslsnunuoapIttelJlraoyrdnIDu-JlJeprpPaJollSr'drana^pluprluullIlDsJtlnr}usoIsaUdunIlopSprIaOuuccIrlAul'vucIlral-utolSlapdso'llIJuelJPIleDloorfJrqalDJcldruJleg^eloIIpI,dlqrdBsuscu'Jxuil'cn;rJoaerSoqadlgrIeloglnrrslpnaoesralPpp'uqnaIsnrIuurJIna}ovrn1serpJIuoq'sl']as*pplunliP,1eiEIIq6enqrlluqurudrrIgrlnnnolDeT'IsSlrraqlxluJreluDaepeA3
AJEIU
darezllear nrluad aJpsoJau allrfrpuor 'es e:n1pu ISPSUI uIJd 'alp 'efupac
-o3aI
rarl rolal earelradsol nJ aIInJPJIB luls apltJed InJPf, ale '1nro3
Ionlqnu€psaur€p3a6rnrfra1rsg1lpulg;roleuoreuianrduoes;efearqp1,ruP! alil^roalePllcssaolnaqsoorll np PJrpe 'P3iural roial
-nd 'Iell.r€d 'a!|D^rasqo
erderqrrr 'Jo:)

'ataJns ps Inlqtlresue pJ nrluad 'aJeul gleloJ Pal
u-a-pp'.Jrrzprsropp{prJJdlnaJa'lJuopIoBeqldIlJdaluuptlo^fllnldl+p-or.uu3tJJellrouporafldaJI,srppaIeonrsJPellJqnpJrIqqBfJJrrIeap['ud'1rJrup1C]l:op'onOntnJl.ralrlrruqrnppaulrcrdd'l3r1lsrron€o'elao1lIJudJusooepoa+zll1JcIdduaeJoilin1,pJal:suoJrJaudodPBqurIrJnu1eiJlooisIlloJulplsrOlnIuInenJAuqaJ}oeussAcsPal'IlsJoJ+1B1aeaEeauu.aC1ndIllpnn9lplI1uab'ooepuJIalrlsIu.edJalnnuxleslesra;Ioqas,aurrou9llfndaapostlerulPeas'1ui!rlu1uuzaBqenenunsarPolsevqIe',tJCoad,'nsdI,aaeeoJJppautqBlpPnI3grI
DC b'

ln6-rr

-ui

p3iPl

ePil
as P
I-naIdP

-auI

'a1sa

-n6r
: ;n6:

alp

ac{ glrurldapul alj gs alnqo4 -- oIBroJ aiapil:ed u1 lfa.lplugl ap 1e6a
sr-arpu;airrlrreaufrednlerrue'r1orrurneudrrisngq;qlarlrcuo-ozepaasdrtuuIfqsnenrapep;liaq'qualztnraaeluderzproatarsols3dpulspaxeasrruoeaDrIisaeaa'plqaprrt{pasdrr';pl1ennrueaodro1qr\r6rle1lnreuaq1uPerUJrlAl'Pa,friIIoadlae-JtutpPrII\IJJIuiIpon1€PJulAcineeiearqappep-auiBrartaeepIJPlleswerAau6InaTdpuup{snfe,al4nraSlcprn6P'ua,Ja,Il4}pE1u1Jaba-rIrraJado}Isi3JeTpJ"duopugrSuJrs
pc' apq JsaJE nJ 'aqels
gncclu'e:ap1t3n-rdedaJP,on,or po-aJI?,ouJlp'1rps,s1nafdror,Juoiel lsoJoJul 1;oder aundelluor en
rcurc tS
apl 'I 'I I ap'epr1r'ed
as I e{uauodur'oc S epi Bpilred gc, rueundnser4
'sns i,pur ElBlPrp
'lal el Arlpur
-lrorde 't1co,t IIlplIIpr rS lllplllupr lp aJapal ap pund ulp 'Bund

1. Evidenlierea parfial& din ansamblu a uneia din partidele care
dpruecceummegloi dsicaoaptreinrecaiplanli a lucrdrii sau pdrfi separate din melodie,
primui plan a ullor figuri ritmico-melodice
secundare ce acompaniaz* tema principal&,
2. tregirea totald din ansamblu a unui cintdref solist cind se execut&
o iucrare pentru voce solo cu acompaniament de cor,

3. EvidenNierea te,mei principale in lucrdrile contrapun.ctice (irni-
tafii, canon, fugd etc.).
Aceste exceptii. sint conditionate de perspectiv* executdrl'i gi au
legdturd daiurelcetgd6ctuurdnugainlceule. acnasraem, ibnlduilreinct,ccereeeao.czed aceste perspective.

Dar ele privegte echilibrul
reciproc ai sonoritdtii paltidelor corale. trati de ce, analizind ansam-
hlul, e necesar s5. spunem ciieva cuvinte despre ele.
Primul fel de exceptii d-e la cerintele ecirilibrului este cel mai ugor

sa&-n1ucalanrteifliocrimdinpaemu.inceevxeamdpeluzvrdnluuziicnaalt,udrae-oalureicme ianisehminneardeaecgitrapfricini
cuvinte.
Pentru aceasta, exemplul rnuzical alb.turat trebuie bine invdfat ca

numai dupd aceea sb apelSm la explicafii verbale, comparindu-le
cn Rofeie.

trARNA

foarle rat P Cesnokov. 0p 32. Nr:2

{

* Partea de pian s-a scris pentru usurarea citirii partiturii,

(]o

drcr

,-_--_a_J_*_- _"Pu--:,ea {!z qnt as dulrc =

€//t'O l,-

-d*js l-

*' 11.rn1g.red rFrpc ea..re.rnin '.4d sues p-s uprd ap €aypd FflF-c--

+ - i1u -.ty ,p I

e &Gc. IF_

I: u arili'------- ----:-dili tI -

7t

oI-n
pf, 1

qrd

PsIIP
rosn
-Iups

InIqI

'aAp;
NP I
-IInt)

Plnc
aclp
'alpo
aJpf,

-l\

,4'a fo ,/*,

q

)\

-cadsrad :er 'a1eu1-ncap;ue3roonlprpuolprr'gufnrr6raagr1"1"nu,r"u;;rJatlle53ptsnat;l1n"qTart]Jal#rBi?puilnio*atls

g{.p Jonas
grIacsilppz'ogel-corryruuBdea',r,prSpJpJeJarBsrleaualIlapep6oer-a;pdlleeoJpJs1s5"n1eayps'aapleliSedgarqr'ugptulsredaarscgtnEp3ooJloIBpupIruroBJ'1uaJJrcpgr'aluuprldfstacntuusparrpldfs,
'garc 1od as aJ alrrnlo6 aldrun B ap alse Jo[ Insuas rS lndors oJareoap I
',,ple;e ur esBoJs" a1nqe4 ozpJJ alseJe 'IJIB IBIUJoI '.rolezundsaJotr puo1
un l-npullp6erd 'aiedlcuud raipolaur pzeapa:ard nes e1$aqp1s 'pruoqor F-L-l
gledlcurrd erpolatu apun oloJp Buneaplolug -rude aJepunJas azu.rJ alsaJv
'q I pJJrf, nJ plulou pzaluered o nJ aluJrpur JBIo luls ala 'ppdrcurrd l":--
Brpolatu gzerueduroDB oJ aJep:unJos rolrrn6r; ie ueid lnrurrd uJ ea:e{
-uaprla el3azrrrd aJ paac uI 'Ia nJ azarqlryl4ca as ps amqan rnlnlqrrresue I
ua--oFrIBperd'ra;arp-ldp1p1ereo6rp3uairellarJ6ersrdallpa1nIapld{ieururrprorearuncxauagl dllaesnproapceuprpaSifupi lJenIndl'nlnql1ruqoprr'IurB"ypsesu'1guueel-neZurptIrpalrtaergBldrparnrda{sor}pelFurduIoaJIuuaaaIJrsa'lrnnpfuclpualpeugrufrarrr,ouua;t I
--prr.u{rueaosxacacpouupraperlFs1ao6 upparay]aoJalaupruaepppql'uurerez1dadrBdlnareauJarBr'd1ouueprlurp6pesr-prrroyJJorsnllon'(IbrJna1prnslu1agxranu1qppapq)drlreec:ruan1pirdg1pe1nap1a1npudr
glurur.rdxe eaplsralreBdapuf,l.erdap: apadrucruorr.lrd'1-pnipouJlzrlpluluupazraArdlnlpdliuuaauxra6eprugligun1uglceol frf| -.re
IJoual ap
{= I
-o<<rd<< aP ro/-
!'--

tr.--

lwd

l54j-

I

F

IL-e:rJt e'<,

*-rl

F-=-F----'7+t -

lI o,

l=+-l4

ln ceea ce privegte al doilea fel de excepfii de la cerintele echili
brului, in execufia lucrdrii scrise pentru solo cu acompaniarnent de cor,
unde solistul iese din ansamblu general, se spune adesea ; ,,cu cit corul
cintd mai incet in decursul intregului acompaniament, cu atit este mai
bine, deoarece solistul se aude mai clar". In realitate, in aceste cazuri'
se creeazd de obicei o rfouqpnteugritetoutanlddeavasoinlistduelupiddrtearceo. rA: cseoslitstluulccriuntde

clar, sonor, iar corul
desigur gregit. lntre solist qi corul care-l acompaniazd trebuie creat
un ansamblu corespunzd.tor. Corul, prin forfa sunetului, trebuie sd fie
totdeauna la o anumitd distanfd de solist. Dar aceastd diferenfd in
puterea sunetului nu trebuie si fie exagerati, pentru ca firele de legi-
turf, intre solist gi cor sd nu se rupi qi sd nu se producd rdzletire gi
izolare. De aceea corul trebuie sd cinte faid de solist cu o nuanfd mai
inceati, adi,cd daci solistul are f, corul trebiue sii aibd rnf, dacd soiistul
ar,e mI, corul trebuie sd aibd p, daci solistul cregte sunetul pind la fI,
alntufneclui cl oarcuelsttare, bcuoireulsviamfeiairngtdotddeuapudneal pind
la f qi aga mai departe.
la o
distanfd corespunzdtoare
fafd de solist, susfinindu-l in pdrfile puternice ale compozifiei qi creind

un fond moale, cind el cintd mai incet. Urmdrind in felul acesta pe
solist, corul nu va rupe firele ansamblului corespunzS.tor gi va con-
stitui cu solistul un tot unitar. Aceasta este prima condifie asupra
cdreia trebuie sd ne indreptim atenfia. A doua condifie trebuie sd fie
o oarecare umbrire a timbrului acelei partide de care aparfine solistul
respectiv. Sd presupunem cd solistul este bas, atunci partida de bas

nu trebuie sd-gi scoatd timbrul prea clar in relief, in special la notele
inalte, ci, dimpotrivd, sd-gi umbreascd timbrul pentru ca timbrul solis-

tului si nu pard palid.
gfiiecreoAamlpteltimrceaeitlieipnarcifnitectlirpedabelueieeixnscdelu-piclrireiizrdeilerevSlac.moncuternraipncufaenplceittoicelecshp-ielicbierausl tl(euvieaz-tiitcdaepev.idvVeaIns)-.t
Pind atunci revenim la problema ansamblului artistico-organic.
Alcdtuind corect corul din punct de vedere al ansamblului, educind
pe cintirefi in spiritul regulilor legate de crearea gi sustinerea ansam-
blului gi socotind munca pentru crearea ansamblului ca terminat6,

dirijorul va incerca negregit... o dezamdgire : totul pare fdcut, spus,
lnsugit, gi, totugi, in ciuda eforturilor cintdrefilor, lipsegte ceva. Lip
segte dirijorul, voin[a lui artisticd, talentul lui care se manifestd prin
insuflefire inspirati. Abia atunci cind vointa dirijorului va suda tendin-
gi contopi
fele individuale ale cintdrefilor, le va leuni subordona, intr-un tot unitar
cu insuflefire inspiratd, le va cuprinde gi numai atunci va

fi realizat'acel ansamblu desdvirgit pe care l-am numit ansamblul artis-

tico-organic.
Deci, ceea ce am numit noi ansamblu meeanic depinde de o ale-
gere corespunzdtoare de cintdreli, de organizarea partidelor gi a corului
in general gi de respectarea de cdtre cintdreli a reguiilor de creare gi
iar ansamblul artjslico-organie depinde
de susfinere a ansamblului ; de
dirijor, de talentul lui gi de maturitatea artistici a corului. ',

8B

88 llil i -11

I ap al
rS ar
'otrlaJ1p aluunu gpllrbd arprell nrluad ec11de ualna rnInl
IIIqBis e nrluad ruaJeJ Ps alnqorl oJ -als
a Tnplqruesuu eolellrouos
'Bs Brnluu 13gsu3 upd nlquesue op preJe uI -SIUE
alssaaol epJuoJIE'alspalpJeyd'uIporrdpoJasIJe1pguPgIdBsJenqlpEu Ip'oaaJpBle1ppeJJ1odoraurruI1lppPJzlseqaapDrlosE3acIdnpeIraoaJrsduepJraolcsee
uBrdos pI €p op JB.r 'elperu arBp.IoJuU o ap alsa olle BI ap los 'Bauaul PA !i
*ase ap Jorral eI ap Frr 'lepJocug l,ouns un olsa seq BI op op eloN
rBlTu
) -ulpo
TIIJd
'otrcI ep ufuenu nJ JolgrrrJn Inproce 'nldnraxa op 'tupnl, ES
'nlqruesue nrluad pJBsaoau ezpuard 'ro1 ernleu ug 'ro1 eflcnrlsuoc 4v7
ue'ln3leInpnprJl-orueJdlJena1pleBro1o33l eulnaIlnlsJroaoIJfIrrvrorA'psueagleapIfaBuprlnnnJpBagurr6lseeaolrrleeBooolJdl ranulseJao'erprafpaBlJrrureopuaoospsaIFuSrlfq'oralIlpsqJJnoauJ
epun 'rnlnprooe B oJrnqulsrp o a16au1pul as pc Baace ul plsuoc pznpJ 'snds
'lualorJnsur Eosape psu! alsa 'Pleu
ElsBoDV 'Jolarqtuq e g$ .rolcoA palelllpo
o'rozo1r{qalrlglqluogaJpIsnJ1p3ruenzuaz:lureo6JroupI scloulescaarrnulnInrlonllrqrrrupBpsupel3oalallpluaeuurI3arlBaSaleol -IIISSr
pu!31
++"
+ '(rrr

; ]sBA
-uap!
un gpasod oI EJEp eprrrrE elpol nJ
alJpoI alsa BaaJB -sIIo!
lprlsazu! IJ e.rr Ia lplua1el lslue arBc ad aJluqal opol alalo
'€Iu alaf,p urPlgrp gs luepodurl SBq I
ac 'JlueJaur Flqrups Inrsll
-uu BrpJ llndlqcugau op olsa 1r$rgzrgsep clue6ro-ocllsllrB Inlqtnesuv AIJ
Brdnt
e1{erldsug elerpaepe 6u11e -uoJ

'oq"1ofn,Jrllorlsloeslpfl1hup4pclpap.lrfeunelnpnaelrqr,cdrruluepEruslsaau'r1celsnourruodofgrrNurpre!po.rFrJ'pIrnlouullcocI l^a.raIb*IuJeplB4sceEpr'uIdngegrbtpsrnlprIpupnu.dlE1nplouB1Das6llles1r!elntrselropaf]rroapryol1rruaptEt}dnIsfete'1pg'nenrpfolsou[1u;llrn.lt1alqlsnleql'cuug1arunueur6oru!ogl ad

pulol

aJEO

,'€'IuEE

[nISI
IeUI
16 a
-P6a

TII

a$!
laEror:

Plu
'gn
IBIII

tlro

'.IoJ
!IIIF

Aeeasta va fi foarte greu de realizat in exeeufie, deoarece €ste un
unsumblu artilicial; e mai abinaeeedsteoraacesdeafiesdeqsac"h'iii.rn*.trdm partidele in
fr:l inc?t sfor!area naturali aga

f6

F
(.

Acesia vsaa,fric,uingaorefdl,ertriuelauliiziaLtti-inut'eoxt"epcaurfliied,tloclre:oavLaecfei esle un ansarrrbhr
egald:
natura[, ial alto, corr-
topindu-se cu sopranul, piin incordarea lol se vor echilibra pe deplin
r:u bas,ui; sunete'ie paitidei de tenoil, cu to'ate cd slnt diviztie, siri
atit de puternice gi incordate prin ele in.sepi incit reuqesc sei uniple
golul intre aceste 2 note clo incordate. ln ielul acesta, ?n ceea ce
privegte distribuirea acorduiui, ansamblul t;'ebuie si fie irnpir!it in
unsamblu artilicial qi ansamblu na.tural.
Ca sd invdidm sd determindm fdrd grepeald fiecare acord cliir punct
,lt: vedere al ansamblului artificial gi aI celui natural, trebuie si veclerr
intinderea gi registml fiecdrei partide cote.le,

iireu, t?fitui*'9

i de convingerea cd in cor toate acorciulile trebuie sd sune
Pec.hGili.brCeeltsPnc. kGov, )Csedsnfoiekovadruesceomparinndtdr-ocaca,,laecsoarduurailletanelaasoamsboianboirlieta"te(teelmcheilniiruraitlSu,i
,,Acordurile neasamblabiie" in lucrdrile cc:ale de conpozifie armonicd pot sE apar6
ca rezultat al unei insuficiente cunoagieri de ciitre compozitor a naturii sonorltdfii
acestea apare intr-adevdr
r;orale. in cazurile necesitatea aducerii acordurilor ne-
.rsamblabile pe caie artificiald la sonoritatea echilibr'a.td. lnsd in literatura coralE se
pinrtiilnneascceacsatzeursiEcidndeacormompolztritioroul,soinntoreribtautienlisnpdeaccifoicrdi,r:rcianreeassadmcboiarebsilpen, ntidnddecttroipcumiuaii

,)t

q€

alrqelqurEspau 'rIoontrlllanrcnropul.llrzoocadB'l(ruoqrsBEorrlucnqturrpEepusaparua.cN!uq)osIclroun.rlrppnirrroqslacarlrPprfrdlacJeasoclusplraosnJrpEateroEelsrorperpoiunsf,lIeeaJEulonqarrqdpnor.r4ellTJ1srIp'ncarlianIronrBloooIarpplIencacrllolus6frilErlirliudpi ! p1nd1q
tBrrr3o
'areu''n ulrd
-aasuPIrP:
3A alBrqrllqtra
UlPlTI
-p'ornIlBpoJlprsaauralaapplalll'rarrdree'p'apqElccnuugsndo-:lsuuoTrp,FoallslupunoaqrplourlairsepqnoruepdrmsErarau1.rqaarup6iuq1rlu"u1"lsigJe1leiaioru1lrtqaffldnleidrosrfd"ey"lafulrnlil grede
.ElBrql
.r//eu/ E.q /aJ //eu/ n/Pd/J +/Po/O
tnl TM
ioutntl tet n.!qL*'.il e) frV.n",gctg TaaP u//6/
t7u/{un/ 2!utd//7d auns
sat d'so/tzz ta c/ / 114 /O
-raia
ae-rurr1ld_1q$u3p3ceu(eZxrpI ssu,seneaq1oet{anouupnrnsuquarnrol rZeepSarroaoopleneluupnurrro"urlddrr.r,raronprlunq;rpiuitg"u:naiu$lefetr:uTlegr:6Er;uipiiptU:-Ipletuc'1-Se:a5fu1r:iSa; iIIop
'ru'IlI)n.IIoBSS.prrnnarorIcpolJsJolplFrgfnaepa1ornr.eprreBdBdpr_du.auuoIrIgeeocoJa1ulsleIIuBlnroJIrscuoauoulla1ppoplrsnr(11ul1Soa1IsalonJ,rJnur,pegossesule)su,uorredl1JsZepeuaaSurplnle1IasBnranu6pnsrurgr11pJsetoJrer6AnoJ,aeAeBrJlurau,sJl,noaZ,qlpoSnpJrrup(JIaeuetrr:.unreIlouqaJooaJ4orrcrluznarBdSuJ
//ea/ n/Pail lJun(
lterr O-C
uI }
/erqu/il /\er'qe/s
AJE
-t:'nalurooyra1lr:pl?qulelgElr_rJrla^olxu."lreo"d!!rrs?udpat_reupBnlplrrlgsluaureplnasJldptEuoooealra)pd'rrrl'sr1p.uru3.aorogrrlallpJlBrqreotrgrppaBelcp,Jgrr*rlrr*,e,e,Iar,lppdi"za,Ira*nrr.ueirlJsr,rs,ed31op1d3ooea;1rnlops1can"eIBr"1qljuerrisona"p1aido:;ur'-e,;ae"1uu1:nerofoqoidldiB,5rerarsc3e.'rom5e"A.,r,a"n.l."ap'i'iiJrlffqlrjnildrlouBtHer,iyas's"rq1s'a'r"go)itpJe**so?pu"l aldrr
prgnslp6^lrnpsaluepeu)rdeeoIaesrJro3rJn6sr'1ru.aaqlpporrzlrppaIDeglnd_Jlp.npu(epualsnpequalrl-anpppozsqs:pup;uuluonrprusreraoulsrlnuropgaloz,JEsaorzpnir-sllappuapu!r ]I}IS
nu ps ,c1ro6a1ec ,rS
u11da
1;urn1Jr{1dp$aprcr6zxaoarr'uf,lia,l-JrriJian'llluedpud
oeulam'(uptrpItJilnnesso1opdruF6-UuaIn1aqSlIoqaIreJclel:t)o'uEsJeerlzsr'seepInIlzolrednnrolesuuup1raeo,caeopIol€eer,lTadfp:uuoo.lrreonscupnJrnClpquBq€aur.-prr(nqoS1alrlpnppqaacrauppraeasrqrplJoel1uarafolauercprpll)oInrBreeql,arraebea{ururppplnura4rps1geaAee1r,drr|p€urourrrsp!giJgspacldlpipea1nr,p3rnaopre.1(o.JintppneoarllG1gppercdla,poueorrIruunicrpbon1d:u1l,qeqael3pacuic)d1tq1sleseej,u$ep1ore:lplajgrrronlau1tiii';plo1Bau1tugesri -tI0)
nlqIi

efB

gne

IJ Pifs'.r;'2 js-, xl'7'as

-ry A 'IF treC,zt \<,'fttt,t lt1&'tf

Orar

Inlinderea la A 2 diferii rle cea a A 1,prin faptul cd A 2 are in plus
in registru grav, cele doud suneie (sol gi iai care suni bine gi pe care
Ase1rvniulaleAare1,; tirnbrul sunetului A 2, neavind acea strdlucire ce
este gi mai incheqat, mai dens ,mai puternic se ob-
qi foarte

consis'rent.
psaaturud. epacroiipdiei *a(nsaaluizaiuteatceomirnppur.enucnrd-')r.ul prinrul tip,
Cele gi adicd corul
femei
de Intreaga intindbre cle voci egale poale fi infdligaid astfel :

tr4 t';:;:;.-::;.----

Sd trece:n la partida cle tenori pi bagi.
In partida de T 1, registrui mediu acut sint foarte i:une ca foifi
6i strilucire. Caracterului timbruiui T EI i ii corespunde foalte bine tim-
brul de S 1, avind aceeagi lejeritate qi strdlucire:

it

ce-l d-"eEcgoapliitianteua deplind stabilitE aici cle F, G. Cesnokov intre corul de femei gi
este justd. Corril de copii are p:riticularitS|ile sale, iar {in punct
de vedere al tehnicii vocale gi al execul"iei artistice se diferenfiazd in mod d.ecsebit
de corul de femei (N. red. ruse),

it)

LE lIqaso
lcund
€alplnarb aurlsns arEf, alpdnurrd IJoA ralsaJp ore 'mFseq aI{PlIIpJ luls 13 .ra
'ear1cn1qr1s rS 11nur IELII IaJ BalB?lsuap 'ea1e1gu11d 'ea"la1nd 'e[.rog
Ia3
y';4?U"f n€e$ /<.?i fi'e*y
"uIB
50tt i* fj#ate*ti n/F/{ /11ytp /€fJ Jll;.:*i.t"';y' Plro
4gig
ft+?:j1f inro
a}rc
lyi- 8 -qo

;6G/A;'cAt+/i'frcs sei;t u/k/ AIEI
snld
'Jolluolrrpq elrlPll[83
l/9
luls parlcnlEJ?s Is e€lpllrela 'Boleluolat dut11 rgelecu ug rs plroc
=
, - *'-1,]iE*l":*" _tecU g-j /|itt/

.

w €Jr-w- Tf-:'

Wxa*€'1;{',-^:;:'ffi ffi 3'F;'va}ra'+2""-''i;t"7"v'
frtpa,tl

ffi t'// i uao rt ulYs /s uiTr ep tu/;) Troeiu','tqaqqus1/atu

: runrzlllpqns g luJs ISeq ap BpIUpd uI

r$ uridop ed p.rager as Z S ap epqred eI asnpe IJJ€ur'aZ.rIpnoopppsplropJed BI
'ur1d rS le6aql
-uI alsa Jpp ralpllrplD ug al3arnp;1s nu 'suap 13 cluJalnd alsa I lnrp

s;':,/d qtr@,fl 4{!J{}

---fk-*-gr

ZL

vvarts suas' )t tflalfld zrutatnd gt"u'(Jtff P.e-/
ep su,oieaPal r<;:5t

intregului acord coral. Timbrul gi caracterul sunetului ba9ilor este aqa
de bine cunoscut, incit nu este
nevoie si insistlrn asupra lui.

E'orrroai//uiP/t?/u;d//emreodda/et ne'o/5cu/ raa/ ..

i::

i

ase'e '-j: -* -dp (.t !lr

Pedala este bund numai pe note situate pe liniufele suplimentare r(i

de jos : tot ce e mai sus, cu toate cd sund citeodatd bine, se intil-

negte rar.

lntinderea vocilor de tenori si ba$i ce compune corul de tipul 2,

corul bdrbdtesc.

Aa * e'*

Intinderea corutui rnixt poate fi cuprinsd intre urmdtoarele limite.

Potrivit ,cu intinderile cercetate gi registtele lor, putem cerceta
construcfia fiecdrui acord pentru a-l defini dacd este asamblabil

sau nu.

Remarcdm, in treacdt, cd dacd vom compara intinderea gi regis-
trele S i cu T 1, S 2 cu T 2, bariton cu A 1, baqii gi pedaliqtii cu A 2,
vom ilustra clar lnrudfuea acestor voci.

Detinind intinderea de 4 octave Ei jumdtate gi bogdfia diferitelor
culori vocale vii, corul se prezintd ca un colectiv desdvirEit din punct
de vedere al posibilitdfilor sale de execufie artisticd,

38

68

+ lJun(
+ Jolal

apoq-o1Iop-1Usl6uIplz2.rrunAuqollporq!sdesrpuocppsaoesnsp.srp'updBaurBolp'scPuJaulPIpn'palllpspuuc1uaffeolrBqeraJroo$llaaao'TpPsraro6spr'e1uu€pIsfo3ocoIslrrJlDIopraoaolJacurJIsPeIrpaEdadaDpxadaroplpppsorulasnBpllr'lrlaosapnp'ta\lr$lnl.lunu'plSIppllaluqppInlpoBJu^lr6lslpJlf1eupese1oAaau3rdl1rdenaI3TnnqlBrldeelJPalaoAusolJ4ornB[ddIIIuaSnIrBanIpJIIprncrrr'or$JlEtpurhIopaIeIirusJpPluIuqnrosalPoslpsdDaz$eroE,JeurauDeq]rr 'zv

IawnuRlazpersgqaluolnulJqPa'IJsnlpoolmqlorgrraaedlsl uIIneralnr1tlrqnelzlrrruuparsssue'elndelnaUzJnErpla'asInJsarlIconlalrunordlIJp9annJfJuf,lqlPlISunrloleqtuuounelrrpcasIlruouIBeldPIaolrldnNlaelPcrfaniodul -sr6a.
a4ro adru eA IaJtIB ',,ar1fagnsuJ" aJ,eJ,aleo o, Buneoplolul PuqIIBprPasipaoqds
ps olnqa4 lnJolurc 'rrr]unPl t$sluli IrJ PS larlnraxa Fdrull pIIlqap3lr(
a'essa[1nsaoutulp3reBupp1ug'al 'lp1llr6anu's1npnsururoclplInrSwcPnaIuanJBIpnJonJ-JrnlIuInlIJnJodrJJuJrBprluuInup,I,olrBpieJlo,glpnpIsJuunt;pri'duaaoplJJ
Ps noJ6 alsa 'z rn
Ps 'alteJuoc
-I!lu!
as gs (g ar€lu

-erraroJtlrenlulsaelupteqledoadulbsoulals3pr$rnszrl'wanallqnollqurByanlqsrsecl aaB1f,onBepler1dalsln:sedsu6spaaIlnpuaullpeapllsquuannIcJupg'l(pcr1uunie1np)nlB$'r(ou,,rraacppl1eannIreryaponc6alwnelslp4erulsnreopu1rlp!3"u-as)lr(ry,R(,gpgEIlunnzneosrouaropJ!;l --r
p-au11;cer'raos1";)1$InryloI uan$s lsor prpJ pzpopJocul leredas pfarglugc nes epgred
ps alnqarl rnplsa6 InJalcpreJ gsug 'elseace nrluad BSB G
pI'1Sr6uelsgro1tfu,o1'purlfoorlearldpurllIpunerlqdBureaerseluIJlegBlr1u1'J1aeocl'ogsllracpuacnrduslreuoaprrBlpaJrlneldegrseadnzaeaslrF6'arenrllnsggfIsarr'olpap1llruol$SBucoagt6speln1(71aJc6a, x1a3adc
nrlued pllqasoap eriuale o Bop gs 13 rnlnlquresue Insuas ug aseolntrred

aIa''Bapip.forulraptneIJ6eJnardolpauel apraaPaappqlloruSarrJlapocgJlalsllurrrlpqepuI pIlnIer'spnlJdeulnonaopJluqJdrreusopuaprcurqlaesr1uepJraud$relerspg1uoa,nrlr'1cppgnesgrfaaeusnJpro1Ba'rSs(Dlu1unaeulaIreJngndr;felp;ufrn'rr1eaocr.nssrecenreeldIdune1rel$naqduleurn;Iae'rJorspB'ecurssloealopJ)'laruazrreuguane1lpppar1e:l3qeeBlc1uluos(egpEdgs1sauna'JB[egVeJ
'roc ulp taryTugc arDca$ ap a113nsug aqq aU ps p1J'd'-epccsuela3lonueragps.e(s7ndxa
rnplqruBsup Ir.rBzII€ar "le arDluawap aylpbal
pa nu rnprq{u'sue ea.rezr*ar nrlued ;:l"ri,i'T,i1"#"#",i.ffi"tj"3i
pra-puopzq'ruIppInIzrndlIlJsaeoear'loplscnuorrculnuplufaupduaJlnFepJoa1'gaS1as-npgap8lrau$rgpel1ndra'latqcrorepuraeaT*sp',pu:1e'a:nrIeblanJardoopAs3alD]tp;oic"leo?os^Jinajq"dpTrsru,yqro[,D,Iealc"aJ,rfania6lctletp1rgo3el.i,yuurt!raIr(rJnyaTJ,uuEo,ncl

Analizind caracterul gi forla sunetului este necesar sd ne oprim
la problema respiratiei qi a emisiei sunetului.
Dirijorul trebuie sd explice corului Fcodnrdtinoutruelsapcieras]teiei scurte des-
crieri. Respirafia este sursa sunetu]ui.
corecti nu
poate fi un sunet muzical corect Ei bun. Respirafia se compune din
dmgoieuendliimraeicnataiuirnensai psluiurcaicte-iesiiveenxe:pfiiinriantridoiod.tuoVctedorleeuaamuuanlearduaelcueai eeinar qipni.lsdDpmireiantiap-coeaeintaesprfeiirsodpliiifraearl-iiat,
trebuie sd fie impdrfitd in 3 tipuri respiralie dmeiecdin-tareob-ignugiitdreisnpivraiatifei

gi in vorbiret respiralie marc - respirafie

de tezervd.,
Cu respiratia micd respirdm in mod obignuit, in timpul somnului
qi atunci cind vorbim,
Respirafia mare, care ne intereseazd pe noi in momentul de fafd,
este necesard pentru cintare. Cu o respirafie micd nu se poate cinta,
deoarece pentru forfa sunetului gi pentru susfinerea lui trebuie sd ai
mu-lt aer qi o destul de mare incordare a sistemului muscular.
Sd urmdrim momentul inspiratiei. Ea se face prin nas, iar atunci
c?nd inspiraliile sint repezi participd pi gura. Inspirind prin nas aerul

se incdlzegte gi se curdtd de impuritdti. Praful care pdtrunde in
gurd gi laringe produce iritarea mucoaselor avind, desigur, o influenfX
nefastd asupra cintdrii.
guraDeupddesincshpisirda,fileim-ba introducerea prin nas a aerului in pldmini
atingind cu virful dintii d-e
std plat in gurd,
jos ; este momentul emiterii sunetului. Despre sunet vom vorbi mai
tdirozuiduA,mlSoddmoueirlnmetaedramimlcodmatuleidenostcilnetauehmenosicmtaeernmetsaapilirparefuisetpii.niraitmiepi o-rtaenxtpdiraefciait. Aceste
primul,
deoarece sunetul ia nagtere in momentul expirafiei.
Greu"tatea principald gi grija cintdrefului in momentul expirafiei,
adicd qi in momentul naEterii sunetului, constd in econornio respirafiei.
Trebuie sd gtii sd economisegti in aga fel respirafia, incit cu cea mai
micd cheltuiald de aer sd obfii o rezervi mai mare de sunet qi de cea
rnai buna calitale.
experienfS, fdcind o respiratie marer fie chiar
Un cirrtirel liird
gi corectd, aruncd aerul masat qi peste doud-trei secunde, rdmine fdri
a-er, adicd fdrd sunet. Din cauza aceasta nici calitatea sunetului nu
poate fi bun6, deoarece pentru obtinerea unui sunet curat gi pe deplin
valoros este necesar sd intrebuinfezi cit mai pufind respirafie posibili.
Aceasta, la prima vedere, pare o contradictie. Luafi pe un violonist
incepdtor,gi puneti-l sd scoatd un sunet puternic. El va trece'tot arcugul

pe eoarde apdsindu-l puternic. Vor iegi numai stridenfe, fiqieturi,
scirtiituri gi tot ce vreti, numai sunet muzical nu. In felul acesta gi
cu aceleagi rezultate cintdreful fdrd experienfd se poartd cu arcugul
sdu, adicd cu respirafia. Un violonist eu experienld va folosi mai putin
arcuqul gi va apdsa aproape imperceptibil pe coarde. Sunetul va iegi
moale, lin, puternic qi muzical. Prin urmare, o datd cu expirafia, o datd

cu crearea sunetului, cintdretul trebuie, inainte de toate, si econqmi-

40

T?

€f.Inuou1plnenreyr.aratrd€pulEooula]IplIpl€qrllnclrulorBeal)lsna.;qpnlao1pnrrlllall.n'l.nrzpra1naurBygnrs.uar1rru.Arae;oudu{:gouliudrrsuzuaBrr]uc pr'-Dledd-erae'cdpcuaurrIl;npEIsaI.carp'loleerlroi€afdezJrur;1ppnguder1rsigaopgrr}losslBrlalop;pc!q"plrap?uiln'Hl1cle;o4+tl:ndtqsaufl4! -!ItrO!
PIEP
oIonplurapo'1r1oue16o6uura1uu1uprmpal1lJ{dgrIplIesnopprauuor,IrnpuaqdB}paodc4uu,glriCSi:po,Ael.elrparieglidfr.ersrdnrolxldJnasleoanuirlJnpslIJpBouplarlputredaalrrp,utruuaoalrJtfeuaer."irrrdldnssrlaaJnp-aruBrIuuBendpcp,eapinulrrl$pro*opiglo;IsJe 1*er
u1{nd
sp 'p.Ins'o, plru. ur .r'rqr ,pra,ns are;: farglura r" ;jt3,r:';:%;jrt"tffrlrlf.rPutlut
lnfnc
fersac' eprmdse:or nu o.re3 earadpous ,*rou"r'3ti1i':T'?rtt:ilflH :r11Bo"o"1,,1tjlo*:fr
eluafgrnc ap gfi-r6- riguf,aulJepppso1o|elnrlqdasa.il: peacB ap elrlqsarsoBdlurl)oiBInnrrulunaloda'a1goin1rti*rsgqglr1u-;rig1d 1$ e1r
aldnrn as e nrluad ap alolau : 'lJnla
lnSnc
anaiulanlqg€asoialr-pnnpr'uDDTlnurlll{pclJssaar'opyfvdua'oalrrselldlnqxueelpsparcprrJepzJl'upop^rlaproarapzrsauna.rrrIBlaoop4IedoefsfJ{iaea,rr:JrondpIcsafaa:rreapoailzrupenlfclpucr6u1neuoqcr)a1iu1rlduxegas lsluo
'plrazal ap e$er
lnu-i1lettdp-u1sl$aslnr1ruu;gurldeplue1rpSptBrllrddn3nl'lpuaraIqlplroolBuzogIolJpluolp-aseuprllannrlllanJeifuf,ena:oa6rpdprxsBeoe.-rraB1ppdasJBerBu.arnaJeAoIpIa,r.qrepoB1lBpslnaoroJrleulaelnpultaou.pnlrBfupIlnap,lcgelllenl,sa1pacs.raooareq1rudop .FIICIIl
-ueprlfpuetrr.ruinldlJsegarfsruurlnrrddpxaaIcn-nulnolrluogrpelperpopuolp'sdrn*saseroleprduArepplAele.lrglapuzrro€n.rleapfpuliauouleaaldppxrpaulnrpnfuropiJlluspegCapc'aeuJpern;o6l,perrrsuuaornq1
'rn1nu1urp1d eIE-apleprrarlloJuBmI '1lner:1udnsluorlIneJaa"reauurlfpsneslunlrgluuendf BA elel ur1da
oulrupJ ugrldxa
-ptunl pnop, odBorde nuF
e.ia'uI{aolriBlgllesuullrnlsropuoJrJtllafar'repuun'uruusrrerS1lrrfuuoopolnltefl,ealalrsrrsfropedq}gasuolanl1cr:c{1grIlcuaBldrunsalnuJuroflanlua'ndao$Jure1luruzeruln1p'aIupuurgsuoIrcurpprpelldJpsplaeBuaaflelII6oeareeJ'up1ortrr7rlpusSpeercaeepluJal"zplrpnrarueeuceapl[pepucar1drlBe]dnso}ds6IJnepBz,lr.saJasBrer1JauJBauaBAp[i
arec 1lfae$luezJucags sBl{dandseeceurlfu'eeluelngrrar-}np€uAgldaesJppulJpJ'np}neouu a{errdsur o rfenl ps gIPJ
erfe.rrdxa rS JEIqJ
g"tgy elseace
€4f,
oce; rfarr. pu13 'eiferrdxa {acnpord gcrpe 'irnlro;a prpJ inJap 1feu1u41a IErtr
olFua B ;$'praJeazaapJ alBlrlueJ aJpru o rfe.lrdsur gs rfecrarul
lnlauns 9JFJ ep urfe"rrdsar 'IoI1e,
ardsep olullno BAaIIJ
'1$errdsar alJaJoJ rS aunq raun ealezllear nrluad 'le$e
gJesotau lergdeeu elsa 11n6ar TalsaJB eer1Snsu1 'Jltuouooa aUEoJ pour uI
l'lsnelluaquJpadln'rquagrrlueplsldaJuBI pptlsonttpdoxralul1nadrnuqryaurlg rpr '. Jae ap alelllueo 'fntE-r
a.rBrrr o
pllotldsur Inruauow alsa3
uI
ep6ar earuolprrrJn rferplulc nrluad osalal IJIB aq Iopuprr
: rS arferrdser ed eucrnldpaoprduB1dAgp1slsfeearcgvlu';BoIleeJdIdsaacJe;Becsrpr a1s$
-lE
'rips Inlauns ed tlrpunu aJ Boa)
ptuar
.,aJBuI u1fer1dsa.r"
uIo

In.ra

rJun

IB ES

'e1ug:
'PtreJ

INIn

afler
Plep
PIlB
'lIraJ

-unDIupt !

'sap

ItrF

{-

I

Laringele se compune din cartilaje pi muqchii care Ie conduc. El
sp,,mtriodpdrreuiual slluuspdi ruAa gdtraiatmhee"setqei icpcuaarctreeaarepsoeuasptteeerifioinaprddiipraeicitltaddrienleggoedrlitucuiir.ndPe, rCcineuecadaevcgieteatnteeulraerr-ipiume,i
sint intinse orizontal doud membrane numite coarde vocale. Dacd noi
vom compara lespirafia sau, mai bine-zis, coloana de aer cu arcuqul,
atunci co-ardele vocale sint strunele instrumentului nostru vocal. ln
,,mdrul lui Adam" se unesc qi se fixeazd coardele vocale, iar intre ele
se formeazd un unghi ascufit.
derea lor formind intre ele o ln continuare se desfac pe toatd intin-
deschizdturd in formd de triunghi pre-
lungit gi se fixeazd prin capete de cartilaje ; destinafia a doud din
aceste cartilaje in formi de scut este de a intinde coardele vocale,
de cdug, de
iar a celorlalte doud, care au formd a le desface gi

apropia.

Coardele vocale sint foarte eiastice. Ele pot fi intinse gi contrac-
tate, atit in lung, cit gIinintirlantpu9li pot vibra, atit pe toatd lungirnea lor,
inspiratiei ele se desfac cu ajutorul
ccaitrt9ilai jlealoer xitnrerfonritmdldi. de cduq, dind libelS
coloana de aer intimpind in trecere aeruh-ii. ln timpul
expiratiei, expirafiei, aceleagi cartilaje laringe un obstacol g: ioindtaretd
inceputul apropie coardele cu
se formeazd o deschizdturd foarte micd numitd glotd. ele

inceCpeolosadnaapdeeseaepl,einstuilnpirnadfafuandoebsjotascoal inloarcegsitepdctoraurncdleeimpprrienungaloteta,
ingustS. Atunci coardele se abat in sus, lSrgind oarecum glota sub
presiunea coloanei de aer gi revin imediat la starea inilio.Ii linigtiti,
dproape inchizind glota.
In urma acestui fapt presiunea aerului in trahee se mdreqte,
coloana de aer pdtrunde iar in glot5, punind prin aceasta in miqcare
*coacrdoeloleanvaocdaelea,eqr i-_agpaumneaiindevpibarratef.ielnsttrr-uunnelecunvoinast tarerc-u-;ucIonaordsetrlue
vsuonceatluelu-i., iar acestea, in urma unei lupte, vibleazd dinC naEtere

Din laringe sunetul pbtrunde o datd cu respiraNia in faringe, iar
de aici in cavitatea bucald, unde, lovindu-se de cerul gurii, iqi
ia zborul.
Se gtle cd sunetui produs numai de coardele vocale este slab.
ln ce fel capdtd sunetul intensitate, timbru .;i indlfime
In ceea ce privegie intensitatea sunetului se poa-te ? cu

spune :
cit coloana de aer care se indreaptd spre coardele vocale este mai
puternicd, cu atit este mai mare amplitudinea vibratiei, cr atit este
niai puternic sunetul. Prin urmare, puterea sunetului vocii omene,gti

depinde de amplitudinea vibrafiei coardelor vocale. Ca si obfinem
aceastl amplitudine trebuie sd apdsdm puternic pe suprafata de jos a
coardelor vocale, tot aqa ca qi cu un alcus pe strune. Dar aceasta nu
este suficient.
Deasupra laringelui existd un intreg gir de cutii ile rezonanfd.
Cele mai importante gi mai apropiate de ele sint faringele, cavitatea
rino-faringiand gi cavitatea bucald. Aceste organe sint foarte mobile

42

g'

lBrtr lplpJe ornqo4 o.rp3 ,slrlrul 'punloJd leuns un pllnzau .hnpulfirpl ailqor
ealell
-oa!'p6u1.l1$.uEparodlnaglolqdpg1selfrueuscesououoc'a1op61ezl3uo:lrnrrnerueauI;rprpru'1f^uarernnudl_]rnospcrraSurpgpelucl.sungaB3lrpplaudp1Jle6errcnre,lrlFg,pssupuouucallBdnpsqIelauldre'lpptaeucilppI-eJaulIilurI1ldseueu1Jrdee,l1pii,5rnare1ieanr,-uoppnwluspsluiFpAIrnup-g3rueg3iuicIuerOnapuplIj "glue

pr*arlndso1,-unrpnurrg6rluprldnu*rf,l,,,n,.,r,qiiuifr,qHoffp: lHilt1sTd,lt*ll,-Jqi"ut#'J[ni]"o,ruin,'si::'1iff,ebn:131npt:n,5e1H,, fi: nu p
: rolrl$rroc punds g,srnplnrroofJrr1JoplpeuJnpRppuprSrrrrooJlarsr
aS 'lslrlo alJ Fs Joltnrpls e so[
as-npugpuerrroaoJ
ogoJ-mere-'pnoaa1aljsllrslsulpnnuoJaaataroelJruq'aer6-rar1urauu16rupoa,rnop6luoTsdss-lp1+eolppueraarueleoe:cpnlurn.se3;o,r1Js_odnJguonnB1lroIrurgsnn3'aJrne{delldlruq.sp'rerprJouauqlrcolpunclrelrclpounupl1seraueguruapBrJponee_daras,gdapaepJp1nus.llu3rlsldsoBr;1p3eB1lpprrl1oas3.JlardcpinpIolrra€,lvzJe.1lrri6eauoo{.e€ueapu,lIl,nadlrlqIrpaDogeBarlupr6e3.loprulud,apelpr,Jgd1lrlulr-ulJyaBnra,3alrJuluapsrqs,rndrgprlrrfeussrpuprprne,oeaplpursiaebSJsulbrue1pssg-re*a1refrepap1ri1plrdre6-plg3rlr-eolari,Iule,punfur1usn11uolrrIuaealnq,ue3deuousrJoua6ns,1ssnaanusrIe$'apr1sr,pui1l1sursp.erlprosrailpadepruJapuusea1IilrrSnenJBrrelrea-oaqsrurpouodtpoataunauaufJFpns*guprl luou
Ia'-r'FnlarrrlsniarBpqluu'IaplndurJlstellou'ppaplgrlllrrvpoolr6pu?r'1upirulr'pJuqpll Iulualelrrr3rIJf,oJipaolJgrrJpaB6fnusalB6aupaaarul-llrJ1npr*gaaqnlrdreJJqErxo.oraUanauJ46olpsnesnBrJp{puErJpJsznJuoI-lnI"rasJrdol1l,so1snupalaqer:rpaJarsrrrpvpse+1oa6r,lJupTpop1qelliprrrudrgurxuio;rpupBlnl1poilrea1dpa.otpas,l1IIcaBneppurJzzuJplBTeSuupIuslArdoslratBIu]nB.a,nrBpcdlBrJA,epgllaruuuIArsnogrrBplfcai1tDu"pur1routn1rapulerpss1ri
neaa-p-or1esaaol6-soJlndaprBJrprlar'rau(ou_^urJ1lJ,eJula'caJsn'pppson6eJuurr'lon4aruIlnrJ66uo,rlrugJnapeulrrdrnrrraBBnelpaJqlr;ununup-uuuufnarrrrlesTrrrpadodoJ_)'uqdIBep,razlrgJJquul,n1lerlroueloaIolAzaalra,euopsrarulTpudillrorrsr$ldu.pa,IJesnloueJarl6nJlpnfiluuusJl,aooarllruu$u.pleuenonlr(snostuuplreruzurrIppspntllpupadlp,aqareaeuJrulppacreo3ruszlaaela3essdlBpuoee,pIz1ouepnraerua1Jdrugaupnellsurnon)6rnrolougrFertplr.naadrr'urqrdlonp1IaEaJllure1uIpJ1lep.qerclolnruerlaerpcrspliil 11f au
aanFaelaaulrplllpepg1auupdpsgelr1ase_colI_6auad'I1]alnIguaSJ1llrsural*qoapuuaenarzrf1nr$recanueIusllJopdlglnJ.1uerulpdolopenpnJredafgrnuuecrpneadaapBsaBuu1,l,ToiregIJ?gr,zl,fsalpap,.ulpasersre'ul1rgcppuonrEfz3updopacpnBezpuF6ruJa,oogllorls1a1llrez,r3pu,nre,J.anlpra,rrnup1usl,rr€Jeopu;gperInr1re6ntJnw;Jurup,roaleuo-llnelrqadp1Ble$pJnJuI1e-p[ureolseprapu.rduopurrIreaoruJ.Jrarr1ppln;BzuarJCBur'orp1o,,aaIprrJanAa.3losoapsJdlnvBuul-lar6pnposnAa.lgpuacFesB1r1eulrIJpaJeJEap1oruSa3leaSdae,o,plre,aqlu.BreprparpJe6l1oocrcyuolg,lrgIsgnaeunfngwp.qoJ1,1auplJsargrpluleluuflenpoenng1$cdcdscJs6 alsa
lBur

n3:

I6I
l€f

aral
olapr

nJls0
arecl

'a1Sa.

'9li1s
qns
e1o1f
'a1eu

ala
ncP
pd
InIo
'roI

-f,er

Is

'aIe
uIp
-ard
-uIl
3le

UT

'1nf
Iou

ToNdIi

UIr

Ig':

daecsesctinstdurneefitl.orOredc,eozmvad-.nIduiinrdeu-r1n,doiabsigtnrduinadus-u'i nceutuelul 9i,i ed-tleinCu-i pentru

adicd permutarea
mpudnrecatutdluicasorenonluc1peoraetfelecfifiereidnadtdiredcefianiccei ruuniuiatiat rper,opcreoddeuucedeo
irnpresie
creare a

mlsfuouaian,rereDatteuvepliucrnruiai.d,drseeounnc!ddeae.tzzuSuvldrunilnuadiezreetaulplm-nipoduriatupisaloutnraidsteeppsaiftnreiedpnsettuarn9meliiimtsugliiitnneinglceachEopisro9,, siicaibauritluetcon,eaccltiaedrceecusacmlhfidotidsraefristilneec
aceste calitdfi.
Intensitatea gi timbrul sunetului fiind studiate, si trecem la

anaiiza indilimii sunetului. numfirul vibrafiilor. Cu cit coarda face rnai
Indtlirnea clepinde de
vrcmuooulbculaotielredinv.ediS'b-vodribaprnfaiiientrpiteiin-lstasoeeacsorucubennlirdenn!te,uilcapucrrienaleltiimntvtsaiinouidanjeoerdrtsue.lapDeoPesmsiilfpraairlci.ieninDfiasuccltpu.udriMtuaalricreiceamoeaaec,oradatrenreduicemsilnooddrl-,
pe ea cu aicugul, incepeli sd stringefi cuiul. Coarda, inf6gurindu-se,
incepe sd se intindd, iar sunetul emis se va urca. Frin urrnare, cu cit
mai mare este extensiunea coardei, cu atit ea are mai multe vibratii'
iar sunetul e cu atit mai inalt. lnsd gradui de extensiune are lirnita
sa $liimdiatdcAael aexvtaenfsi iutrneici,utsSd, coarda va plesni. Atunci, atinEind gradul
de incepem sd scuri"irn ccarda prin punerea
degetutr.ri ardtdior at miinii stingi. Vorn observa cd sunetul devine
n:.ai inalt. Dacd avem nevoie de un ssucnuerttiEnidm-oagi iinmaita, ivronmulatpFd.-as.am.pqe.
coardd, degetul urmdtor (mijlociu)
Acelagi luc;:u se petrece Ei cu strunele instrumentului nostru vocal,
cu coardele vocale.
Prin cintarea sunetelor groase, ca gi strunele co-Lorite, coardele
vocale au o extensiune neinsemnatd. Nici nu sint apropiate complet,
aqa cd intre ele rdraine o deschizdturi destul de ?nsemnatd prin care
coioana de aer poate trece fdrd prea mare sforlare. Dacd va trebui
sd urcdm sunetul, atunci va trebui sd intindern mai mult coardeie
vicwoarcrptaoilleart.jaeRn.tgodliuitmnr tcuruegiceehloleilroedr sectaeviieocealiredincinofnoldarmuricnb.gcAeileceesnscoiuesttcr*uareiiislnatcejeedp-ast iacnieunmitinmitdoar[i
r:oardele vocale qi astfel se ohtine un sunet mai inalt. Cu cit exten-
siunea este mai. mare, cu atit sunetul este mai inait.
Pe mdsura apropierii coarcl-elor vocale de gradul de limiti a1
extensiunii, ele se apropie tot mai mult una de alta. Cind s-a atins
limita gi sunetul l.rebuie to'uugi urcat, atunci coardele vocale, strins

apropiate, incep si se lipeascd spre capetele lor (in clirecfia centrald)
gi, in feir:l acestar sd se scurteze. Cu cit eie devin mai scurte prin
aceastd lipire, cu aiit sunetul este mai inalt. Cincl sunetul atinge liraita

indlfimii rdmine intre coardele vocale o deschizdturd rninimi ca
sunetul inalt,
lungime. Susfinind citeodatd aceastd deschizf,turd minimb
,,face qtrengdrii", lipindu-se qi
deziipindu-se pe motnent. Cind se
intimpld acest lucru, pe linia sonord a vocii parcd sare o scinteie. DacE

44

'odualp nJ rS urXnd alJeo; olulc E3Ei

ol1aaoessrlrlruurpeaslplannellspuaTslleup'parrqaapluldeErluprlrIaaoolqJlsrn€pnndJJIulos'nIlpguceospTupaluAee'Ilipuqpl-oqoVlzJpplweuqdTaaapct'lIpu'uIgIrlJlloooIu,IoArJrpolulel^.luoIpgrIuqllxtrIupaoo4qtrcqlduacBrBpslqIalere]splJraeJlBrlOopfu.eEpI,UaooIadBIIJuaaaBurrd.a1oIIE.tr-lla9appdoI os

'rn1a6urre1 BarBraua6eJ olsa Pul-
PJ
(11ro,r parpqu4rlcs) eflelnur nps rrroA e aieiruol's.rerr S$J";;JS."*"
aoJBp1pSruugnap4aaxclsagar1'6geupencpqenqera'ppadclpossroulrl1o1eaprpt{feauaragllrnel'ue)uBlaaJJ6aloulualaglApacupranlrisnszup{oaadfrp,g"rlgluu"1lpqeotp"rurreulprlleJBunpaoroJupdagrrllugProfScS'so^((gpgrlluaoilde Bli

IFaroBuInasppuf,raaulurfnqou ruaurf ps apqalr ',*, ;tTrT:Jt:]"1Tt3f&:itJJ"3 UII

ps 13 srqcul Inlouns ro11fa;g1u3c ruptpre pS (f {pp
'srrlJsop Inlauns
aresoJau lnlosqe rJnzBJ uI l€iunu 13 1ua1u olreoJ rulsoioJ pS (S sulJ
su$
'PleroJ, palplrJouos Ip
u€ap1€4alA4E*rJJrurp!seInplanu)nssnrulJaxlloulolrtpr qnaurlgosIB1z3Beuqau{rutlernuua6nucJrllsnlaauhnPgS'p(Upzeu
'u11 rS 1e1dar1 'JBr rJ 'lepeces nu 'aleJoA JoIopJBoJ p -ual
sof ap e{e5u"rdns ed rae ap €ueoioJ tupspde gs uraput.rdap au ps alnqarl
lnulfsns IS UII 'c.rurelnd '1e-rnc 'ui1'rdnllnaluanusnsIneurnsrBuraalapuIr{JqoolIJnar1JauIa4sn(s1 lplu Ppu
sndxe rug aJ EooJ lol uTp oIBJauaF lrznlruoc ua6er1 gs runJv I€tn
'lIJoA Brdnsp areolpunpp efutcasuoe eerre 1od JO}I
arBJ ololauns aI-ppsFleaJlngqluaarllr'lafigaludoa3reapodd1ru3ocacp o ap r* rrnz AIAI
41qp 'alleul ea.rd ad urua; Inq'
ap rforglu3c tq;on aleod OIB
eII1noudlltsuunaarnJruBu'gocJerEluupprual'iaIflniluodanrJriBaapJurJdsngarJpsaorlp1ordtdsu1n1onuoupnJuu'rplrAarpueoalurp'urrepsaoereJdlnsogf1ap'darrpJuBle3uu1JJBuc1o'allooueJr1slul'acatut1ulrren,cIrrolrvan,rllP'aJuzloaIql(pPIc:IspIraoJpfn,
'laI
,p[ers1u;r punrp,ufl nd ap .isn1;c,u*?313n?^""; Jt$i?;;r;:;*i T"trLi olal

.1BJ

'p'u
ad

aul

BAI

Ipnlpl

,Ii1

lI)

'as
puI
'Ios
JoIi
-PI

iBr

eI

csa:
AIIl'

olfi
uI

B

aIs

EOJI

nII

CAPITOLUL IV
ACORDAJUT

Inainte de a ,cerceta al doilea element a1 saocnoordriatdj dtiiectoorat lcee-'e
necesar si notiunea
acordajul, este separdm de
strdin de ea gi nu are nici o legdturd cu ea.
De nogiunea de acordaj guiniini tleenasgiit,atdeeasesourni egtruelguiti, inrudirea tim-
brelor vocale, frumusefea q.a.m.d. Toate
acestea, dupi cum am vdzut, se referd la ansamblu.
De asemenea
dicfiunea, ritrnul, ternp,6s1 gi altele au l,egdturd directd cu nuanfele.
La acordaj trebuie sd se refere numai ceea ce-i este propriu, 'ce std in
natura lui gi anume: intonalia corcctd a intervalului (acotdai orizontal)
,yi intonalia corectd o acordului (acordaj vertical). Prin intonare corectii

noi infelegem o atitudine congtienti gi bine fundamentatd fali de
confinutul gi executarea intervalului, iar intonare'a corectd a acordului

este o execufie precisd a sunetelor componente ca rezultat al unei

aenleamlIizneentetaervleaaccleuaslrteograis.taacuoirnddna-turaoraizcoonrdtaaljiutalutei agi gi verticalitatea -, iatd

care il creazd.
Care trebuie sd fie atitudinea analiticd fatd de execufia interva-
lului gi acordului ? Rezolvind aceasti problemd, noi vom gti ce este
acordajul gi vom avea posibilitatea sd deprindem corul cu el. Nu
trebuie insd sd scipdm din vedere cd nu se poate cunoaste acordajul
fdrd sb-l simfi, nu se poate invdla acordajul fdrd a avea deprinderea
gi posibilitatea de a-l gdsi : numai imbinarea perceperii sunetului cu
cunoagterea, cu gtiinfa, poate sd ne ofere un teren solid pentru std-
pinirea acordajului.
Sarcina noastrd este de a fundamenta acordajul simfit de
pentru ca nu numai sd-l simfim, dar sd-l gi cunoagtem gi sd noi,
posibilitatea corului vcei dsedrseea9Ii
Intervalul este dim
deprindi cu el.
nu numai sd-l gdseascd, indlfimii, intre

distanta, din punct de
2 sunete. Nota mi este sunetul de bazd nota Ja este cvarta, adici a
patra notd de la sunetul de bazd ; distanta ca indlfime fafi de aceste
2 sunete este intervalul, gi anume intervalul de cvart6.

46

tr al

'{'V'N) prrlfplriec ealrud ralrprer B

UIId JBT 'rnlnl€iua1ul ! PArl€:lrlup) eeped ura6alaiul gs alnqa4 lnurfuoe u1r4 * ar
'la
.rrpora.,,-orBluozrlou p[nprcTTr;;""t;:ri,rT:]tfi 1n"""
trocyrrarJcoolole[nsnaJEeoaJa€pJI'JardspnIrJ6uJIollcoalupaPlrp]suloolJelPel^lsJpooluur e plcarot afincaxa IUE
ap
EuIJreS 'alIJaJIp alJ Ps 'Io

amqarl pcinrb aJeJaIJ uTp JoIaIBAJaluI a1e alfncaxa ap aiareolflTrr BaaJB -'91
aaa-plrorf1rup6rdp'prndal nJpBrl6sraprpJarrugvneu'a1lnen1.rdrroed6gorrrurdru'.*rUd(gqga;'aes1rorr-;arrq1pusrnr([a?las'liDsce3rDuald(ugnn-'rt6$reutTuInr(uo6tfi?a'a.rleolr,laruaplnaudJaJ(B'1e
: adnr6 oloipolpuun uI lredru; as 'anS as' ulncard 'app.rrra1u1 NJ
'g1t{unupure IBtu pzIXBue o po
*ap'-ar_JrolDeporsrro€auaJJclaloJuyrraarpappatryree{mE"AradglaeadJpJrrlfEliareBuupadnarpotrafsoIeouSeptnfrrFaueollsrrnipaeerlsoJp]nr3scplao1Ianlre1avs{luueleau'pnrsoee1}uuusfrganI6Bo'd1]uel'nIoc$cfzlreapTepCJod"opr'ofau1eclntpee-freoJopuofcrDJoreelaua'1rpluoterilulluPr'reJruonldrpuuIonarIaq[s-BPuuuSpn!t
{nptocn grnu aleod as IB}uozIJo pfep:rore nus elfeuolul BaaJp aCJ In

ffiffi 'arp0Jour o pllnzaJ n
al

-Ei!

Pi

Ia
INI
ap

P1:

(r

ul
'al

pat

al

-ru

a

lypl-up6nAallu[anrauBpzoZrlsaclaBarJdnuaor)lerBagrldssourolceslapsernacds'ur1cnaruapuJdrr1equafu,uuuaoornplrudoprlIn'n"prlaJddlsolnrsuplspaaarrxJuteraeJolpnluroupnllatJrJe'TulCnnnIJlnun'.prurulpaprlrslJrplJrpouurl'rSaerapuailrnlup1rdoerl1rpl{u,u1uorg1elrrueaudI-coaB,ulp[ap:at1luangaoluuczau!eurddcr

r)*?

'pieluozrro erlnrr$u3 ep

FqJnJ arull o eur{qo morr IJunlE 'elearolur ap rrf un pnl urol 9JBC

Sd glei sdeinurtdmmdri(mfdraiceaajuitnocrourldvarreeucnaurieinvsatrfuimneencte,saarddicpdennutrmu aini tcou'
vocea)
narea lor precisd. Fdrd a risca sd gregim, vom constata cd sunetul
de bazd do, nu necesitS. nici un fel de incordare. Simii nevoia sd-l
intonezi stabil. Insd terfa mi gi sexta /a necesitd o incordare mai mare.
Dupd o cerintd insistentd a auzului, simli nevoia sd le cinli sus, trimi-
findu-le departe in sus fatd de sunetul de bazd, adicd Jdrgind intervalul.

Observalie. Prin cuvintul ,,tncordare" nu infelegem lncordarea fizic6 a mu9chilor
aparatului vocal, ci numai tendinfa sunetului necesard,
cdtre o indltime determinatd,
A cinta sunetul ,,stabil" nu inseamni a"l urca sau a-I cobori, ci a-l duce, ca sh
zicem aga, pe orizontal, pe o linie dreaptd a indl|imii, stabilindu-l in mod categoric
ppiineinieai cIedaaresltandpdtlldiiinmioeer.iazAocnetcrauinidtdt.adAseuncaeiuntzut,ai 9csiutian,pe,iontuic,lorcdrdmuairn,e,iinnscdporpredearirdeeaic,sapsredre"dciunocsebemaomrisrauedn"eaint-usllerapidmeicnaioi
a-l cobori pind la limita necesard cerutd de auz 9i a-l face stabil, cind aceastd linie
a fost atinsd.

Noi am incercat sd intondm inter"valele ascendente. Sd le trudm

pe cele descendente.

Ficind cu ele acelaSi lucru ca gi cu cele ascendente, ajungem la
concluzia ci sunetul de bazd Jo nu cere incordare, ci numai stabilitate,
dal terfa fa gi sexta do cer o incordare deosebiti; ele, dupd cerinfele

auzului, trebuie cintate jos, trimilindu-le in jos fafd de sunetele de
bazd, ldrgind intervalul. ln felul acesta toate cele 4 intervale mari,
reproduse de noi, au necesitat Ia executarea lor unul gi acelagi lucru:
depdrtarea notelor care cornpun intervaieie de bazd, adicd ldigirea
intervalului intr-o singurd parte sau ldrgirea unilaterald. Orice interval
mare am lua, el va cere acelagi lucru pentru o intonare corectd.
Prin urmare toate intervalele mari necesitd o inionare stobl'ld a
sunetului de bazd gi ldrgirea unilaterald a intervalului, adicd interva-
lienlieercvsacleunldegtitfeceinlecodrdeascreensdperen' treidiinccaorerdaarseunseptrueiuicodbinorcfuaerea
aceasta se p.oate prezenta prin urmS.toarea schemd : se compune

Lui, Grafic,

:.*

Observafle, Modurile de executare e irrtervalelor le reprezentdm graflc cu
ajutorul unor sdgeii cu direclii diferite. Sdgeata orizontald (* ) inseamni stabilitate,
vcdineeecarnotitrvcddeaar(lttdicJsa(p)lr-ea'istnrcs*ideeniacdma1ern*nedtdsian()ucfocinor)sdbeiaonarrsmeireenas,dmprnsedtacibnoiclbiotoartrdeiraaere.saSu&snpgeerteualturaiidoidcruiazproedn, tcaceledaapvuefrostidsctadl-rudeepsspdceeccntei-a"

48

6?

v

$ lod nu PcIpB 'g11qr1darrad ap 1n1sap 1S plrutnup €Jeproeul o prpJ a!lt
alBlugr TJ lod nu BUBAI r6gsu1 iclu 'gzeq ap e1anfl,aeurnuslJIecrIuurnIrgIVs 'plcal
DAJ
-rad ra Bor€uolur nrluad pJesa3au alppJoDu$ t$ -uaJ

pllrgrrr plrplD tupnl pS 'agoto*agt * agltput lalel
o-llJal1ueo'A)r'(ogel{ulualpd€ulrailu1'ag) zrpep1efuuturlaprnlurqooul)lnppclaetorro1dlEtnplrrySunoZaJ-oar,Iafa,6Jur,-1Iupr1,IsworaunlFaJrllpuurlJuaaal}afu,rat.rrr€l)olPqS'{PbnJ nc

d'oa-naupo1unlneuldn'gflrplruoaDuoulD!cnp'alpslsalrrqD{raerpe)Jppl'fppl,us1anT'roll)-naarnapplsporlud€uuposAwJpl.duaraoalrolurlaoudrplaolJ'rrIonopap'sqlarlpunrpol{lls{.)JcDraoalaerwralnlruDapdlTo]'lsuUu[yeaaulqalr[psnDorauae$lalJrarppJo;rprscJopzoIUfeJnsrpuruqlaalo!anal:Jlosp€oue,toroI,Iaun]uplpluo1adIq3JauaeFrpnpsrpuqsizl!.ao1rrpnJ$lq'IsusnpupagIprr1lprJAr3adyeJ1gll€amxzl1euep,nsrqll fEl=

'f,Ty
€IIT
-BA

EI

IBA
BOI

:ru

,IIB
ap
elai

e'aIl't

€unpg"'-taorcr3fenalegtDsd16rapUeoeuJepdIa^nIz''rrq'JasfsanpeDrorptaoqaq$!'OocnraqarlIupdeuurpgpuuatrr!ugtrJluusa1nd'nIrlxunuJo1pagl'I*UarpeteaoyuquasIn'eJ1a'Iaaselcns.opperplaBlssepapaapplrzaJpllarorpEpJr1a1rqpe,usuenJI1aqnrorlauepDIoaiaaallulurrdJ1laa3aenansDAludsloua'trianluua1Tlgonlu1e3eulsca*udpropznpaupppuDdrzruaBaIqueecllJJulqrlsaexoola€paralpol!soprnasncu'c.'1l1r[Fa'een1oosul;Jrsaul1rnep;ri*erlsumaaatafrra?lprlsdoaearorrlplpdupqapapu'pelaorzlaouaa;anaJarolpluc1elJa:lpy-uduollnuduulaopunogolucgcttyd€1nuyp1ossd$)Il IIIP

'rruu JoI€{pAJa}ur Bdnr6 el tu'aJajri pS elu!

9ornoE

€rI
JIIO
Psr
'Prs
roI$

'in

-lut
.€JI

rP

F-ol

no